Proletari din toate tarile, uniți-vă! I 50 de ani de la eroicele lupte muncitorești din Decembrie 1918 COROANE DE FLORI In semn de omagiu adus EROILOR PROLETARIATULUI

ORGAN CENTRAL AU UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

ANUL XXIV, SERIA II, NR. 6087 8 PAGINI 30 BANI SÎMBÂTĂ 14 DECEMBRIE 1968 încheierea lucrărilor Adunării generale a compozitorilor și muzicologilor In semn de omagiu adus eroilor în sunetele imnului eroilor, la 50 de ani, din piața fostului Tea* Vineri la amiază a avut loc, I proletariatului care acum 50 de placa comemorativă pe care e în­ tni Național. în sala mică a Palatului Republi­ ani s-au ridicat împotriva exploa­ scris cu litere de aur : „Glorie e- ★ cii, încheierea lucrărilor Adunării tării și asupririi capitaliste, în­ temă eroilor și martirilor care au în aceeași zi a avut loc solem­ generale a compozitorilor și mu­ Cuvîntarea tovarășului I scriind o pagina de glorie în is­ căzut în lupta pentru libertatea și nitatea depunerii de coroane zicologilor din Republica So­ toria poporului nostru, vineri di­ bunăstarea poporului muncitor", la cimitirul „Reînvierea", unde cialistă România. mineața. intr-un cadru solemn, au au fost depuse coroane de flori sînt înhumați ax parte dintre La sosirea în sală, tovarășii I fost depuse coroane de flori la din partea Comitetului Central al eroii căzuți în luptele muncito­ Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ placa comemorativă din Piața fos­ Partidului Comunist Român, Con­ rești de la 13 decembrie 1918. ghe Maurer, Paul Niculescu- tului Teatru Național, pe locul siliului de Stat și Consiliului de La solemnitate au luat parte Mizil, Jauos Fazekas, Ștefan unde s-a petrecut masacrul pus Miniștri, Consiliului Central al tovarășii Constantin Drăgan, Voitec, Petre Lupu, Manea Mă- NICOLAE CEA UȘESCU i la cale de regimul burghezo-mo- Uniunii Generale a Sindicatelor, Ștefan Voitec, Petre Lupu, Du­ nescu, Dumitru Popa, Dumitru șieresc, la 13 decembrie 1918. C.C. al U.T.C. și Consiliului mitru Popa, Gheorghe Stoica, Popescu, Gheorghe Stoica, au La solemnitate au luat parte U.A.S.R., Centralei industriei po­ Constantin Pîrvulescu. fost salutați cu puternice și în­ i tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion ligrafice și a unor mari întreprin­ Erau prezenți delegați, ai; oa­ delungi aplauze. La ședința de Stimați tovariți. spune că Adunarea Generală guiui popor. Ea își îndreaptă riei țării lor. Cîntecul i-a însu­ Gheorghe Maurer, Gheorghe deri poligrafice din Capitală. menilor muncii din întrepmjje- închidere au fost, de asemenea. a constituit o vie ilustrare a eforturile spre asigurarea atit fleți: odinioară pe înaintașii Apostol, Paul Niculescu-Mizil, Pionieri au depus jerbe de rile poligrafice și din altaântțe- prezenți, membri ai C.C. al Adunarea Generală a com­ atașamentului și adeziunii a unei înalte civilizații mate­ noștri in lupta pentru elibera­ I Constantin Dragan, Janos Faze- flori. prinderi și instituții din-Capi­ P.C.R., miniștri, reprezentanți pozitorilor și muzicologilor din kas, Vasile Vilcu, Ștefan Voitec, creatorilor noștri de muzică, riale. cît și a unei bogate vieți rea națională și socială, pentru După depunerea coroanelor, cei tală. * ai conducerii unor instituții cen- România constituie un mo­ a tuturor muzicologilor, la spirituale pentru toți cetățenii înfăptuirea unirii, crearea sta­ Petre Lupu, Manea Mănescu. Du- Au fost depuse coroăne; .'de trale și organizații obștești, con­ ment de seamă în viața cul- țării noastre. Societatea socia­ mitru Popa. Gheorghe Stoica, prezenți au păstrat un moment, idealurile nobile ale socialis­ tului național unitar și cuceri­ de reculegere. flori din partea Comitetului ducători ai altor uniuni de cre­ tural-artistică a patriei noa­ mului. la politica internă și listă r.u reduce omul la rolul rea independenței. în lupta I Constantin Pîrvulescu. Central al Partidului Comunist ație, oameni de cultură și arta. stre. Cu acest prilej doresc să externă a partidului, o mani­ de forță de producție — ci vede revoluționară împotriva ex­ Erau prezenți membri ai C.C. De o parte și alta a plăcii co­ Român, Consiliului Central al Președintele Uniunii Compo­ vă adresez tuturor un cald festare puternică a dorinței și în el beneficiarul tuturor va­ ploatării și împilării. In al P.C.IL, ai Consiliului de Stat memorative, au făcut de garda Uniunii Generale a Sindicatelor zitorilor, Ion Dumitrescu, a sa­ salut din partea Comitetului botăririi acestui important de­ lorilor științifice și culturale anii de după eliberare, în ma­ și ai guvernului, conducători ai veterani ai luptelor muncitorești din România, Comitetului muni­ lutat cu căldură prezența, în Central al Partidului, a Con­ produse de-a lungul timpuri­ rile bătălii duse pentru victo- I organizațiilor obștești, vechi mili- cipal București al P.C.R., Comi­ tașament al intelectualității din decembrie 1918 și pionieri. mijlocul muzicienilor, a condu­ siliului de Stat și a Consiliu­ românești de a-și aduce con­ lor. factorul suprem al socie­ roiuției socialiste și tanți ai mișcării muncitorești, tetului Executiv al Consiliului cătorilor de partid și de stat. lui de Miniștri, (vii aplauze). tribuția, împreună cu toți oa­ tății care, pentru a-și îndeplini tra •marea revoluționară a muncitori tipografi, participant! b După încheierea solemnității, popular al municipiului Bucu­ A luat cuvîntul tovarășul Dezbaterea în acest cadru menii de artă și cultură, cu măreața misiune ce-i revine in societății, cîntecul a sporit ma­ I evenimentele din 13 decembrie tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion rești .și a unor mari întreprin­ Nicolae Ceaușescu, secretar ge- larg. într-un spirit exigent și întregul popor, la înfăptuirea transformarea lumii, are ne­ rele elan patriotic al maselor, 1918, delegafi ai oamenilor mun­ Gheorghe Maurer și ceilalți con­ deri poligrafice din Capitală. nț<țd al Comitetului Central al voie să-și lărgească continuu constructiv, a problemelor e- programului de înflorire ma­ a răscolit conștiințe, chemînd cii din întreprinderile poligrafice ducători de partid și de stat s-au După depunerea coroanelor, Partidului Comunist Român, sențiale ale creației și criticii terială și spirituală a patriei orizontul, să-și ridice nivelul tot ceea ce avea mai bun na­ cei prezenți au păstrat un mo­ președintele Consiliului de Stat. muzicale, a activității de difu­ noastre socialiste. (aplauze de conștiință, să-și perfecțio­ țiunea noastră la realizarea I și din alte întreprinderi și institu­ întreținut cu participanții la de­ ment de reculegere. Cuvîntarea a fost subliniată zare a muzicii, a muncii Uni­ îndelungate). neze caracterul, personalitatea. programului Partidului Comu­ ții bucureștene, pionieri. monstrația muncitorească de acum (Agerpres). Societatea noastră socialistă a de asistență, în repetate rînduri, unii Compozitorilor, bogatul Partidul și guvernul dau o nist, la munca pentru reface­ prin vii și prelungite aplauze. schimb de idei și de experi­ desfășurat și desfășoară o in­ rea și înflorirea socialistă a înaltă apreciere bogatei și rod­ tensă activitate în vederea li­ I Mulțumind pentru frumoase­ ență care a avut loc aici vor nicei activități desfășurate de țării. le cuvinte adresate Adunării ge­ exercita, fără îndoială, o în- chidării efectelor îndelungatei compozitorii și muzicologii din perioade de exploatare și asu­ Poporul nostru prețuiește nerale a compozitorilor și muzi­ rîurire pozitivă asupra dez­ tara noastră — români, ma­ tot ceea ce s-a făurit bun în cologilor, președintele Uniunii, voltării artei noastre muzica­ prire la care a fost osîndit ghiari. germani și de alte na­ în trecut omul muncii, consi­ trecut în aceasta sferă de crea­ i Reluarea lucrărilor in plenul a arătat că, în acest prag de nouă le — arta care găsește un tot ționalități — valorosului lor ție, ca în toate domeniile de etapă în munca muzicienilor, derat de clasele exploatatoare mai profund ecou în rîndurile aport la dezvoltarea noii noas­ drept simplu instrument de activitate de altfel, — și, adu- cuvintele partidului, rostite cu cercurilor largi ale iubitorilor tre culturi, la întreaga viață cînd un omagiu înaintașilor, I atîta căldură, înțelegere și com- muncă, sursă de profit; ea a- de frumos din țara noastră. artistică a României socialiste. sigură condițiile necesare pen­ ne îndeplinim o sacră îndato­ fietență, sînt noi îndemnuri, noi După cite am fost informat, Am convingerea că și în viitor rire atît față de ei, cît și față inii directoare care vor călăuzi tru ca masele muncitoare, în­ I în cursul dezbaterilor s-au e- veți răspunde cu cinste cerin­ tregul popor să se bucure de de poporul nostru. în același activitatea de viitor a Uniunii vidențîat rezultatele bune ob­ țelor poporului nostru, intere­ timp considerăm că aceasta Compozitorilor. cuceririle științei și artei, să-și ținute în ultimii ani, și, în a- selor construcției socialiste, (a- poată cultiva talentele și'încli­ reprezintă uri-apel adresat oa­ celași timp, s-au adus o serie plauze puternice). națiile, Să-și poată rnanifesta menilor de artă de astăzi de a Biroul Marii Adunări Naționale a stabilit ca lucrările în ședințe plenare ale * de critici — se pare că în cea^ din plin virtuțile spirituale. urma exemplul înaintașilor, I mai mare parte îndreptățite* Stimați tovarăși, servind cu abnegație ponorul, | sesiunii actuale a Marii Adunări Naționale să fie reluate miercuri, 18 decembrie 1968, Țara noastră se mîndrește In dimineața zilei de vineri — referitoare la unele neajun­ cauza construcției socialiste I la ora 10 dimineața. au fost anunțate Adunării ge­ cu un bogat și valoros tezaur I suri, atît în ce privește crea­ Adunarea Generală a com­ de creație muzicală, făurit (aplauze puternice, îndelungi). nerale rezultatele alegerii prin ția muzicală propriu-zisă. cît pozitorilor și muzicologilor are Alături de toți cei ce mun- ■ vot secret a noului Comitet de loc într-un climat de profundă de-a lungul secolelor de mare­ și activitatea conducerii Uni­ le artist popular anonim, care cesc, creatorii de muzică și-au '8 conducere al Uniunii Compozi­ unii. Fără îndoială că proble­ efervescență social-politică, de înscris numele în marea cro­ TINERI INGINERI, torilor, alcătuit din 41 de mem­ muncă însuflețită a întregului dă glas — cu o expresivitate mele ridicate, propunerile și ce relevă talentul și geniul ar­ nică revoluționară a României I bri și a Comisiei de revizie. criticile făcute de participan­ popor pentru realizarea pro­ modeme, în grandioasa operă In Hotărîrile aprobate de Adu­ gramului de desăvîrșire a con­ tistic remarcabil al poporului ARHITECȚI, ECO ții la discuții vor trebui stu­ nostru — spiritualității noastre de construcție socială desfășu­ narea generală a compozitorilor diate cu atenție și spirit de strucției socialiste elaborat de rată de poporul român. și muzicologilor se apreciază că Congresul al IX-lea și de Con­ naționale, nobleței și profunzi­ IN PAG. 4-5 răspundere de noua conduce­ mii sufletești a oamenilor ca­ A continua această nobilă | NOMIȘTI, DIN CITE- mu zLa românească contempo- re a Uniunii Compozitorilor, ferința Națională a partidului. I ran| se distinge prin înflorirea Transpunerea în viață a măsu­ re au trăit, au luptat și au tradiție militantă a muzicii de Comitetul de Stat pentru muncit pe aceste meleaguri. noastre, în condițiile epocii ' fără 'precedent a diferitelor genuri, Cultură și Artă și de celelal­ rilor adoptate de partid și de VA ÎNTREPRINDERI stiluri, modalități de creație, statul nostru socialist pentru desăvîrșirii socialismului — ce ■I te instituții cultural-artistice, Minunata noastră comoară prin afirmarea deplină a talen­ punerea tot mai largă în va­ de balade, doine, hore, cîntece întrece în măreție și strălu- ( telor aparținînd tuturor genera­ astfel încît ele să-și găseas­ cire toate epocile anterioare , că o cît mai judicioasă și ra­ loare a potențialului uman și corale și instrumentale, în care BUCUREȘTENE, țiilor, prin perfecționarea conti­ material al țării, a superiori­ palpită deosebit de emoțio­ din istoria poporului român — I nuă a măiestriei artistice. pidă soluționare, în interesul tății orînduirii noastre socia­ este o înaltă îndatorire de propășirii continue a artei nant aspirațiile, idealurile de Aceste rezultate — se arată liste. asigură rezultate tot mai veacuri și particularitățile mo­ cinste pentru toți compozitorii ; Supliment de ABORDIND ASPECTE ALE RELAȚIILOR LOR în Hotărîrile Adunării, au fost muzicale din țara noastră. bune în toate domeniile de ac­ Chiar dacă despre unele in­ rale ale poporului român, pre­ din România. Creînd opere I posibile datorită condițiilor cre­ tivitate. intensificarea produc­ cum și gama largă de lucrări ate de partidul și statul nostru stituții’ nu s-au făcut referiri ției industriale și agricole, a artistice impregnate de suflul I CU ORGANIZAȚIA U.T.C, EVIDENȚIAZĂ: directe, sau, din anumite con­ muzicale folclorice create in știinfă și tehnică pentru dezvoltarea liberă a creației cultural-științifice, ri­ zilele noastre, exprimînd îm­ dinamic, revoluționar al so­ I personalității umane, pentru siderente, s-a omis nominali­ dicarea nivelului de trai al zarea lor în criticile exprima­ plinirile și năzuințele maselor cialismului, în care să răsune I realizarea comuniunii spirituale populației. In societatea noas­ stăpîne pe destinul lor. consti­ dintre artist și națiunea căreia te aici, consider suficient că tră se desfășoară un intens cu putere ecoul aspirațiilor de I E>in sumar aceste instituții au fo’st. în- tuie un patrimoniu artistic de I îi aparține. Subliniind puternica proces de perfecționare a rela­ neprețuit, a cărui faimă a tre­ azi ale poporului, compozitorii tr-o formă sau alta, vizate, rezonanță social-politică și edu- țiilor de producție și a rapor­ cut de mult hotarele țării. El noștri îmbogățesc nu numai | cativ-patriotică a artei în pro­ pentru ca și ele să tragă toate turilor dintre oameni, de adîn- oferă un nesecat izvor de ins­ I concluziile și învățămintele tezaurul culturii noastre na­ cesul (le edificare a orînduirii cire a democrației socialiste, pirație artistică pentru compo­ • 10 INVENȚII socialiste, de formare etică și necesare și să acționeze în di­ de promovare susținută a nor­ ționale, ci și patrimoniul ar- i estetică a omului nou, docu­ recția îmbunătățirii mun­ melor de echitate și justiție zitori. un zăcămînt nealterat tei universale. Ceea ce conferă I cii lor. mentele Congresului al IX-lea socială — care stimulează și de sensibilitate creatoare, în prestigiu și autoritate muzicii J ROMÂNEȘTI și ale Conferinței Naționale a Aș vrea să subliniez în mod dezvoltă puternic valențele stare să imprime muzicii noas­ creatoare ale întregului nostru noastre în ochii celorlalte na- , Partidului, cuvîntările tovarășu­ deosebit caracterul principial tre contemporane un autentic I lui Nicolae Ceaușescu constitu­ al dezbaterilor, care au pri­ popor, afirmarea multilaterală țiuni, ceea ce face să-i spo- , ie pentru compozitori și muzi­ lejuit afirmarea poziției filo­ a personalității umane. Politica specific național, prospețime, rească valoarea pe plan inter- | cologi un prețios sprijin pe dru­ zofice materialist-dialectice pe marxist-leninistă a partidului, vigoare și originalitate. Fără național este nu imitarea sau 1I • Spectaculosul mul cunoașterii realităților di­ care se situează compozitorii înfăptuită cu perseverență șî îndoială, creatorii muzicali din namice ale vieții, al înțelegerii și muzicologii din țara noa­ copierea unor curente sau O trăsătură de unire : sînt membri în organizații U.T.C. din elan patriotic de toți oamenii țara noastră vor ști să dea ex­ înaltei răspunderi ce revine ar­ stră, exprimarea limpede a școli „la modă" în străinătate, întreprinderi ori instituții. Prin urmare, specialiști cu pre­ muncii, fără deosebire de na­ presie acestui specific, făcînd in psihologie gătire superioară în contact nemijlocit cu tinerii. Tema, tistului în societatea noastră. voinței lor de a făuri o artă ci exprimarea fidelă a perso­ închinată cauzei desăvîrșirii ționalitate. unește tot mai să triumfe și să se dezvolte și nalității psihice și morale a așezată pe masa discuției are în vedere acest aspect. Care Inmănunchind eforturile tu­ socialismului, o artă care să este dimensiunea participării tînărului specialist în sfera de strîns forțele societății, întă­ mai mulț talentul și arta po­ poporului nostru, a caracte­ turor generațiilor de compozi- contribuie la făurirea omului porului român, (vii aplauze). activitate a organizației ? Pe ce coordonate concrete se rește necontenit unitatea mo­ risticilor sale sufletești, a țe­ • Cronica ipotezelor materializează potențialul său în îndeplinirea de către or­ nou al societății noastre so­ ral-politică a poporului — te­ Este cunoscut că, în fieca­ (Continuare în pag. a Ill-a) lurilor supreme cărora își con­ ganizația U.T.C. a misiunilor sale educative ? Cum are or­ cialiste. (vii aplauze). Se poate melia trainică, de neclintit, a re epocă, marea artă reflectă ganizația în zona de interes această categorie de tineri, sacră elanul și forțele crea­ României socialiste, (aplauze imperativele vieții sociale, INIMI ARTIFICIALE? membri ai U.T.C. ? Iată cîteva din întrebările care au cir­ toare. culat propunîndu-și să invite la exprimarea experienței puternice). idealurile oamenilor, existența, Diversitatea în creația mu­ proprii în cadrul discuției, limitată, subiectiv la aspectul Societatea pe care o edifi­ munca și preocupările celor ce Dejun oferit de Comitetul Central zicală, ca în toate artele, este educației pentru muncă al tinerilor. căm are drep: țel suprem slu­ muncesc, că marii compozitori N. UDROIU necesară, dar aceasta se im- jirea omului, realizarea celor s-au confundat întotdeauna cu al Partidului Comunist Român (Continuare în pag. a VII-a) mai înalte aspirații ale între- momentele de seamă ale isto- (Continuare în pag. a IlI-a) și Consiliul de Miniștri Comitetul Central al Parti­ compozitorilor de a crea noi dului Comunist Român și Con­ lucrări și mai valoroase, cît siliul de Miniștri au oferit vi­ mai accesibile publicului larg, neri un dejun în sala de mar­ care să corespundă spiritului mură a Casei centrale a arma­ vremurilor noastre, să îmbogă­ tei, cu prilejul Adunării gene­ țească cultura muzicală a pa­ rale a compozitorilor și muzi­ triei. cologilor. Compozitorii Ion Dumitres­ Au luat parte tovarășii cu, Zeno Vancea și Dumitru Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ Eremia au asigurat conducerea ghe Maurer, Paul Niculescu- de partid și de stat, în toastu­ Mizil, Janos Fazekas, Petre rile lor, că muzicienii din țara Lupu, Dumitru Popa, Dumitru noastră vor servi cu tot talen­ Popescu, membri ai C.C. al tul și toată capacitatea lor P.C.R., miniștri, reprezentanți munca de construire a socialis­ ai vieții noastre culturale și mului în patria noastră, vor artistice. depune toate eforturile pentru în timpul dejunului, tovară­ ridicarea artei și culturii so­ șul Nicolae Ceaușescu, secre­ cialiste pe trepte tot mai înal­ tar general al C.C. al P.C.R.. te, răspunzînd astfel grijii per­ președintele Consiliului de manente pe care partidul o a- Stat, a rostit un toast în cadrul cordă slujitorilor artei. căruia a adresat un îndemn (Agerpres) Pag. 2 SClNTEIA TINERETULUI

Ce ne va oferi în următoarele „Lacul Ontario" șl „Mihai Vi­ și pentru că așa ne-am învățat — prezent nu e un lucru ușor din text pentru inactivitate. Feno­ luni, recent înființata „Casă de teazul" (scenariu Titus Popovici). niște oglinzi amabile. Vom intra momentul în care e nevoie să-i menul poate fi contestat amin- < filme București", în condițiile în In sfîrșit, în pregătire : „Singur" cu ele în circuitul intercontinen­ surprinzi' acestuia profilul. A tindu-se că există premise pen­ care, mai mult decît oricînd, ci­ un scenariu de Ioan Grigerescu tal însă în săli de mîna a doua, „fotografia" un eveniment e cu tru a anticipa ca certă valoarea CRONICA TEATRALA nematografia noastră se află în despre un ilegalist, o biografie ca niște rude sărace. E postura totul altceva decît a-1 înțelege, celor două filme aflate la masa fața exigențelor sporite ale unui a „omului de legătură" în zilele în care apărem din ecranizările a-i „explica" intimele lui coor­ de montaj a regizorilor Lucian public dispus să nu confunde grevei petroliștilor din iama ani­ după Mark Twain și Cooper donate. E drept că ades n-am a- Pintilie și Andrei Blaier. Se poa­ compasiunea cu generozitatea ? lor 32—33. filme la care „am dat" un re- tins nici cota exactă a fotogra­ te aminti și de proiectele unor După cîteva luni de sincere Deci, pentru anul 1969, un gizor, uneori ca secund,’, cîțiva fierii impersonale,. înghesuind scenarii aflate în lucru la studio discuții despre filmul românesc, număr de 14 filme, cifră egală actori pentru irolișoare ”, și mult realitatea în tiparele unor inte­ și încă neanunțate. Se poate a- în care bunele sugestii au concu­ cu producția normală a platouri- peisaj. Una e să distribui actori rioare shoking, ^frumos" urîte firma și faptul că e prematur să rat cu bunele intenții și în care, lor 'noastre. Ar mai rămîne „spa­ străini, celebrități mai ales, în- sau „frumos44 opulente, încercînd deschidem fârăși discuția despre la unison, se dorea plasarea pro­ țiu" pentru maximum două-trei tr-un film cu subiect românesc ceea ce s-ar numi ștergerea am­ viitoarele filma și că e ușor de ducției noastre pe orbita valori­ filme. Se poate trage de aici o (cum a fost cazul cu „Dacii", prentelor pentru falsul artistic indicat teme, de dat sfaturi O accepție prea generală a că a marilor și autenticelor cine­ concluzie care să nuanțeze „răs­ „Columna" și cum se preconi­ comis. Nu ne mai întrebam dacă ș.aun.d. Că împinsă pe acest termenilor a dus, în vremea din LUCIAN BLAGA matografii, am ajuns la timpul punsurile" cinematografiei noas­ zează cu „Mihai Viteazul") și personajul X are ceva autentic plan, discuția ar deveni inutilă. urmă, la întrebuințarea exce­ de materializare a dorințelor. tre ? Cele pe care le așteptăm ? una e să „închiriezi" platoul și ori nu, începeam să negăm Și de o parte și de alta. sivă a calificativului act de cul­ direct, scandalizați de neadevă- Am fost și sîntem convinși că tură, aplicat ca o etichetă pe di­ Butada lui Voltaire „judecă o- Nu-i vorba de a găsi neapărat pe cei care-1 deservesc. verse spectacole cu piese cele­ Teatrul Giulești mul după întrebări și mai puțin toate „sinceritățile" exprimate bre, chit că în unele dintre ele după răspunsuri" nu poate fi in­ cu puțin timp în urmă, de ci­ cultura era prezentă doar la ni­ simboluri al piesei, prin moar­ vocată aici, aici și acum, pentru neaști și de public, pot și trebuie velul textului. Asistăm neputin­ tea Iul Manole, corolar tragic al că ne-am întoarce lâ nivelul ma­ să fie considerate câ un stimu­ cioși la procesul de uzură a cu­ dilemei creatorului. rilor declarații, ăl marilor inten­ lent puternic pentru cinemato­ vintelor. și nu putem interveni, . .Efortul regizorului s-a con- ții făcute publice în pragul unor grafia noastră. și sîntem siliți după aceea să sa­ centrat, cum spuneam, în a da crificăm precizia inventînd sin­ transparență simbolurilor, în a avanpremiere ce anulau apoi Realitatea revendică dreptul tagme noi. scornind parafraze, irevocabil orice „dramatid" din INTRE REALITATE de a se recunoaște pe ecran, ci­ le face concrete și inteligibile, aproximînd noțiunile. Aș fi voit în â da omogenitate distribuției, confesiunile realizatorilor, che­ neastul, onoarea de a-1 aparține, să pot scrie cu inima ușoară, ridicind aparițiile episodice la mați imediat la ordine de eșecul de a fi mesagerul aspirațiilor ei. fără teamă de clișeu, că prima nivelul protagoniștilor, și — propriilor opere. Se interpune ceva în calea aces­ reprezentare la un teatru bucu­ mai cu seamă — în a dis­ In această perioadă studioul tor legitime dorinți ? Absolut ni­ reștean a unei piese de Blaga tribui în mod echilibrat accen­ nostru are în faza ultimă, a mon­ mic. Refuză cineva poezia, une­ este un act de cultură adevărată tele dramatice, dîndu-le ritmul tajului de sondrizâre, următoare­ Șl OGLINZI AMABILE ori aspră, a cotidianului ? Pato­ si rodnică, un act care spulberă surd și copleșitor al marilor prejudecățile privind ..neteatra- tragedii. Decorul auster al San­ le filme : „Legenda" (scenariu sul marilor transformări din via­ litatea" textelor dramatice ale dei Mușatescu — o schelă i- Constantin Stoiciu, regia Andrei ța noastră ? E cineva care să marelui poet și aduce în fața pu­ mensă, sugerînd în același timp Blaier), „Reconstituirea" (scena­ pună semn de egalitate între blicului un tulburător univers de masivitatea și fragilitatea crea­ riu Horia Pătrașcu, regia Lucian bărbăția succeselor poporului gîndire și de simțire, cu ni­ ției omenești —, splendida prilejul pentru noi „de ce-uri“, în altă ordine de idei, 1969 rul interioarelor în care se pu­ nostru și idilism ? mic mai prejos decît atîtea ca­ bandă sonoră semnată de Ște­ Pintilie), și coproducțiile „Bătă­ de a spune cuvîntul acela cu 'va fi anul unei mari aniversări: neau de toate. (A lipsit doar ae­ lia pentru Roma", „Vînatorul Cred că nu există cineast podopere străine care reinter- fan Zorzor, sînt nu numai e- multe înțelesuri : „iar ci de 25 de ani de la insurecția ar­ rul condiționat. Din motive teh­ prdtează mituri și istorii stră­ lemente de atmosferă, ci și ad- de cerbi" și „Preria" (ultimele a discuta, cum e bine că ne-am mată din august 1944. Se impune nice : el nu se poate filma). Se care să nu cunoască de la ce vechi. Spectacolul de la Giu­ juvante ale gîndirii regizorului, două adaptări după romanele lui obișnuit s-o facem, sinceri și ca și cinematografia noastră să știe ce a însemnat aceasta : șan­ a plecat scenariul unuia din fil­ lești este realmente un aseme­ care proiectează drama în spa­ responsabili, despre filmul româ­ fie prezentă cu filme despre tierele păreau extravagante locuri mele reprezentative ale neorea­ nea act. Căci Dinu Cernescu, re­ țiile supradimensionate ale le­ Fenimore Cooper într-o regie lismului, „Roma, orele 11“ ! de gizor care a șocat de atîtea ori gendei. nesc. Mai precis despre coloana vara aceea de foc, despre marile de agrement, tinerii găseau obișnuințele publicului și ale dublă: Pierre Gaspard Huit și evenimente care i-au urmat și într-o melodie săltăreață o la o mică notiță de ziar. Exem­ Silviu Stănculescu, actor me­ lui vertebrală: orizontul tema­ criticii, propunînd puncte de ditativ și inteligent, dar fără o Sergiu Nicolaescu). în filmare, tic, singurul ce oferă personali­ despre oamenii aflați în clocotul iarbă a fiarelor care să le deschi­ plul poate fi oricînd însușit vedere violent inedite asupra Stă în obligația etică a profe­ forță tragică ieșită din comun, încă sase scenarii, din care unul tate. lor. Toate acestea au mai consti­ dă ușile spre un viitor ,Jelice“. unor texte și iscînd adesea ro­ a putut părea multora o soluție tuit idei pentru filme pe care dezbaterile familiare păreau un siunii de cineast (scenarist — pote de proteste (uneori înte­ pe teme contemporane („Răută­ Sînt încă puține scenarii — în regizor) descoperirea — fie și meiate, alteori mai puțin), s-a surprinzătoare pentru rolul ti­ lucru, adică în imediata apro­ le-am făcut în urmă cu ani. Și recitativ Ia textul banal al codu­ tular. Dar tocmai temperatura ciosul adolescent"), o coproduc­ nu le-am făcut bine. Și rina nu lui manierelor elegante. Un ma­ prin intermediul presei — a a- mulțumit de această dată cu fierbinte a lucidității sale, mo­ piere a trecerii lor pe ecran — cdor fapte care să reprezinte gloria modestă de a se pune pe dul vizibil în care gesturile și ție („Ultimul mohican"), un despre viața noastră cea de toa­ era a temelor ci a „tratării" lor, lițios ,.reproșa". în pagina revis­ sine în slujba piesei și a auto­ a felului în care n-am jștiut sa tei Cinema, câ dintre toate măr­ ..temperatura" realității. Se cere replicile sale se clădesc pe Idei film-basm, unul folcloric, două te zilele. Vom vedea la anul efort, discemăroînt, curaj. E tot rului, de a aduce în lumină și se transformă la rîndul lor în filme istorice : „Măriuca" (mo­ do^r patru filme despre actuali­ facem din ele mărturii. E o da- cile de mașini cu care au fost cu sobrietate resursele exis­ idei, au dat o viață și o putere tone pe care cinematografia „dotate" personajele peliculelor ce așteptăm de la producțiile tente în text și nu în afara a- mente din primul război mon­ tate. Adică un număr- egal cu studioului nostru. Și sperăm că cestuia. A fost vorba de o ati­ neobișnuită eroului. Actorul își cel al coproducțiilor după Feni- noastră nu trebuie s-o uite. Cum noastre a fost omis doar modes­ trăiește stările în surdină, tră­ dial) și „Sîmbăta morților" (în- să uite că filmul ră- tul Trabant. vom obține filmele așteptate de tudine pornită în primul rînd irile sale se insinuează, strigă­ more Cooper. Coproducții care nu trebuie public și, neîndoios, de studioul dintr-o încredere organică în tîmplări dintr-o Moldovă medie­ mîne o mare tribună de la care tul este inclus în șoaptă, vor­ — știu, se vor invoca imediat Astea-s lucruri știute, trecute, cinematografic. virtualitățile dramatice ale pie­ bele în tăcere. O asemenea con­ vală). în organizare și repetiții: argumente financiare puternice putem vorbi contemporaneității. greșeli recunoscute. Dar a nu sei : abia pe parcurs, actul â că­ cepție asupra personajului ac­ ultimul episod după Cooper, — nu sînt decît — pentru noi A vorbi prezentului despre mai greși, nu poate fi un pre- TUDOR STÂXESCU pătat un sens polemic, regizo­ centuează caracterul modern al rul sfîrșind prin a demonstra înfruntării ideatice pe care o că Meșterul Manole nu este doar conține piesa. Mariana Mihuț încorporarea lirică a unei idei (Mira, soția meșterului) nu4 est® 9 9 9 9 9 9 9 » 9 • O filozofice, ci o piesă de teatru, numai o parteneră ideală, dar cu mari latențe scenice, cu un și un termen de opoziție care conflict acut, cu o dezvoltare adîncește substanța marii scene dramatică gradată, cu momente din actul al treilea. Actrița are de emoție intensă. Ritmul inimi­ momente absolut extraordinare tabil al frazei blagiene, care prin credința profundă, naivă și surprinde ceva din armonia și tragică în viață și în dragoste misterul universului, s-a conver­ pe care o adaugă unei partituri PROFILUL tit în replică de teatru, încor­ șl așa foarte bogate. Cred că porând un conflict, dezvăluind putem saluta în Mariana Mihuț niște relații umane. pe una din marile tragediene de Fără a se îndepărta prea mult mîine ale scenei româneș^ de substanța originară a ba­ Personajul colectiv al celor nouă ladei, Blaga vede un Manole meșteri zidari este, de asemenea, pentru care actul sacrificiului impresionant prin omogenitatea ACTIVISTULUI suprem al ființei pieritoare în și oportunitatea reacțiilor sale. numele eternității creației nu poate fi acceptat fără dificul­ Este o adevărată performanță, tăți, fără zbateri mistuitoare, dacă avem în vedeTe că actorii fără cumplite Incertitudini. La aparțin unor generații și unor absolut nu se accede pe căi li­ stiluri teatrale diferite. Ei sînt: niștite. Procesul de înțelegere CULTURAL al necesității superioare — pro­ Comeliu Dumitraș. Emil Ho- ces prin care Manole devine ssu, Vaslle Ichim, Ion Vîlcu, gînditorul lucid care-și devan­ Dan Tufaru. Colea Răutu, Al. Activistul cultural este un în diverse limbi. Sala de lec­ sează epoca — este complex și om care polarizează în jurul tură, cu peste 30 de locuri, Azoițeî, Sabin Făgărășanu și său virtuțile tuturor oameni­ seamănă cu un cabinetcabir de chinuitor, bîntuit de întrebări Ion Pa9cu. La rîndul lor, Co- lor cu care vine în contact. lectură de rang universitar. dificile, care nu-și află întotdea­ rado Negreanu și Iulian Nec- Dar înainte de a-i suscita pe Sub cristalele meselor sînt co- una răsuunsul. Construcția mî- șulescu sînt protagoniștii cî- alții la acțiune, trebuie fie perțile ultimelor apari ții, Lșe nărtirii — simbol al creației ne­ țorva bune momente ale spec­ el însuși un om de acțiune, dactilografiate, cuprinzând pă­ muritoare. unică șansă de su­ tacolului. Numai Marga Anghe- adică să-și onoreze titulatura, reri critice autorizate Obse­ praviețuire a artistului — me­ care vrea să zică un om cu dat de cele văzute la Sf. lescu, de o austeritate împinsă rită jertfa unei ființe umane ? pînă la uscăciune excesivă, și activitate pe târim cultural Gheorghe, întreb de catalogul Există o ierarhie supraumană a Ce însemnează un autentic alfabetic. întrebare inutilă, Sergiu Demetriad, decorativ dar activist cultural, este greu de pentru că fișele cuprinzînd I acestor necesități ? $i este ea incert în intenții, fac o notă spus la modul teoretic, cel catalogarea alfabetică și tema­ suficientă pentru a anula du­ cumva distonantă în ultimul mult se poate ilustra. Am în­ tică îmi stăteau în față. Mai rerea oare succede jertfei ? Im­ țeles acest lucru comparind mult, în sala de lectură, pe posibilitatea de a răspunde de­ SILVIU STĂNCULESCU activitatea a două biblio­ un raft, se află dosare cu bi­ In biblioteca Casei de cultură a sindicatelor din Bacău cisiv se traduce. în sistemul de Văzuți de N. ANEST1N SEBASTIAN COSTIN teci municipale, cea din bliografii selective pe diverse Sfîntul Gheorghe și cea din teme, începînd de la lucrări Odorhei ; antiteza, procedeu agricole pînă la probleme de e • • • compromis prin abuz de o estetică. „La noi vin mulți anume literatură, nu este aici care cer lucrări pe o temă sau un clișeu, pentru că activita­ cipă uneori întregul sat, de la misă prin filiera spiritualității execuție tipografică reușită dar alta, pentru întocmirea de lu­ copii la bătrîni este dublat de romane. Bineînțeles că un rol nu șl inspirată. tea celor două biblioteci ar crări sau conferințe. Atunci trăsătura funciară a _poporului _ însemnat, dacă nu preponderent, Ca orice carte ban&, nici a- putea fi dispusă pe două co­ prezentăm această bibliografie nostru : optimismul. Se sublinia­ l-au avut substratul existent și ceasta nu trece prin conștiința loane, purtînd în cap indica­ pe care o complectăm în ur­ ză totodată aspectul social, evoluția pe sol autohton a ace­ cititorului fără să lase urme, ția „Așa e bine, așa e rău", ma consultărilor cu solicitan­ pregnanta comuniune umană si stor mituri. Fără să avem pre­ fără să sugereze gînduri, idei. desen pe... ca în manualele de etichetă tul. Bibliografiile le alcătuim spirituală fiind una din legile tenția ca Nicolae Jula să fi în­ Frapantă ni se pare, în primul „jocului", de asemenea, incisivi­ treprins investigații de paleo- rînd, ciudata îmbinare de ar­ pentru uzul neinițiaților. după cele apărute în revistele haism și contemporaneitate, de Deosebirea ființează încă de tatea satirei cu un întreg bagaj folclor, dificile în contextul u- de specialitate sau prin con­ de referiri și aluzii, subtile sau nei prefețe de popularizare, am primitivism și modernitate ce se coridor! la vitrină, această carte de vi­ tribuția specialiștilor și a îngroșate de un umor suculent; fi dorit, totuși, o încercare de degajă din acest gen de artă. zită a oricărei biblioteci. La noastră proprie". Dar poate totul derivînd dintr-un vechi „Spectacolul total" despre care Toată lumea știe cum se Sf. Gheorghe „ultimele apa­ cel mai neobișnuit lucru, pe cod moral al satului și consti­ folclor comparat, de delimitare se vorbește cu atîta insistență în predă desenul in școlile noas­ riții" afișate sînt cu aproape care puține biblioteci cred tuind un inedit și eficient în­ geografică a ariei acestor obice­ ultimii ani, nu se poate inspira, tre de Cultură generală. Orele un an în urmă. Presa este în­ să-1 aibă, sînt sutele de fișe dreptar cu vădite teluri pedago­ iuri ; deci — o subliniere mai oare, și din aceste obiceiuri ? Muzica, textul vorbit, pantomi- sînt ore ca oricare altele, ele­ grămădită într-un raft, ca să care mi s-au prezentat. Un gice. apăsată a originalității șl speci­ ma, dansul concură, toate, la vii învață pe blocurile de de­ nu mai vorbim că publicațiile fel de carnete, de mărime Interesantă este ipoteza emisă ficității lor. ca parte constitutivă realizarea unui spectacol com­ sen să descifreze tainele linii­ primite nu sînt toate cele mai mijlocie, tipărite la tipografia de Nicolae Jula în legătură cu a profilului spiritual al poporu­ plex bazat, uneori, pe improvi­ lor și culorilor. La școala ge­ importante. Două mese țin loc din Brașov Pe copertă este continuitatea șl evoluția unor zație, ca într-un soi de „happe­ nerală de 8 ani din comuna de sală de lectură. Cititorul numele unei personalități cul­ lui nostru. ning"... avant la lettre ! Ținînd Costești, județul Buzău, prof. interesat nu se poate descurca turale, cu portretul, de multe elemente de ritual. După opinia O mențiune specială merită seamă de aceste sugestii moder­ Dumitru Bordeianu, secretarul în acest hățiș al neglijențe­ ori o realizare iconografică de sa, „călușarii de Rusalii", văzut! ilustrația fotografică, bogată, di­ ne, dar pornind, mai ales, de la comitetului comunal U.T.C. a șî descriși de Dimitrie Cante- versă, semnată de V. Mănăsti- ideea popularizării și a cunoaș­ lor. Pentru edificare, nu pu­ invidiat. în cuprins, date bio­ terii profunde, esențiale a te­ început cu puțin timp în tem să spunem decît că a- grafice, bibliografie completă mir, nu au dispărut, așa cum reanu. Calitatea el esențială re­ zaurului folcloric, un teatru urmă să predea lecțiile intr-un ceastă bibliotecă de rang ju­ sau în curs de completare, bi­ s-a crezut îndeobște. Suferind zidă în caracterul aproape ex- bucureștean, poate că cel mai mod original .• desen, pictură dețean nu are indice alfabe­ bliografie critică, citate, Am nimerit ar fi Teatrul Tineretului direct pe perete. Rezultatul: tic, instrument elementar care văzut aici scriitori, regizori, ar putea găsi un loc permanent pe unul din culoarele școlii a nu lipsește măcar unei bi­ pictori, sculptori, pînă și ar­ Un univers fascinant de-a lungul stagiunii pentru re­ apărut o frescă, 15 metri lun­ blioteci Comunale care se res­ citaluri și spectacole folclorice tiști de cinema, ca in tr-o Un folclorist, un fotograf, un realizate în spiritul autenticității gime și doi metri lățime. In- pectă. La biblioteca din Odor­ lanternă magică sui — gene- grafician, un muzicolog — lată depline, uneori cu participarea fățișînd diverse scene mari hei lucrurile stau simetric in­ ris. Justificarea acestei mo- inspiratul quartet care a dat la directă a unor cunoscuți rapsozi reprezentative din istoria vers. Aici se constată o grijă dalități ? „Avem mulți citi- iveală una din cele mai frumoa­ și echipe de teatru popular. patriei sau din legende­ de atragere a cititorilor; nu tori, mai ales tineri, pe care se cărți ieșite de sub teascuri In alte țări folclorul popoare­ le istorice, lucrarea are este vorba numai de afișarea austeritatea unei bibliografi: în acest an*). Un ireproșabil lor, printre care și cel al po­ certe calități artistice. Cercul ultimelor apariții ; săptămî- sau a fișierului îi sperie. Acest bun gust, o elevată ținută știin­ porului nostru, a devenit mai de de artă plastică format din 30 nal, pe un mare panou, se procedeu dă roade verificate, țifică și artistică au prezidat mult obiect de studiu și de di­ de elevi, au lucrat efectiv ală­ avertizează asupra evenimen­ trezește curiozitatea. Ca să realizarea acestei cărți închina­ vertisment în cluburi și cercuri turi de profesorul lor. Printre tă unui domeniu cu care edi­ FOLCLORUL de amatori. Nu este aceasta o tului cultural, editorial, mai nu mai vorbim că chiar adul- turile noastre au fost și mai sugestie și pentru cluburile elevii al căror talent și entu­ important, „Cum procedați ?", ții răsfoiesc cu plăcere aceste sînt încă destul de zgîrcite: te­ noastre, mai ales pentru casele ziasm s-au reliefat continuu am întrebat. „Nimic mai sim­ fișe". Am fost apoi condus la zaurul veșnic proaspăt al artei de cultură ale tineretului și stu­ se numără și Burlacu Ion, An- plu", ni se răspunde. Urmă­ secția de periodice. Numerele populare. In paranteză fie denților ? Oare n-ar găsi ama­ droane Ion, Oprea Marin, U- rim calendarul și dacă se îm­ de acum zece ani, cartonate spus am încercat mai de mult tori niște cercuri mai modeste drea Elena, Șerban Cornelia plinesc un număr rotund de și, după cum mi s-a spus, so­ o plăcută surpriză, dublată de și mai discrete, fără intenția și alții. De menționat că ori­ o nedumerire, răsfoind un mic ANULUI NOU ani de la nașterea sau ginalele lecții de desen conti­ licitate foarte des. album dedicat icoanelor româ­ expresă de a da spectacole, ci moartea unei personalități Interlocutorii și ghizii mei nești pe sticlă, tiDărit de o cu scopul de a investiga diferi­ nuă și următorii 40 de metri culturale —- avertizăm citi­ au fost directorii celor două casă de editură din... Torino. te zone folclorice, de a cunoaște de coridoare se vom împodobi torii prin acest panou. Pu­ biblioteci: Voith Maria, di­ Abia mai tîrziu, Editura Meri- în profunzime bogăția de idei în curînd, cu o uriașă frescă nem portretul, lucrările im­ rectoarea bibliotecii din Sf. diane și-a luat revanșa____ dînd iuri, Nicolae Jula nu uită nici un proces de transfer, întîlnit clusiv documentar. Șcenele, per­ avînd motive folclorice. portante, selecționăm păreri Gheorghe și Gelert Geza, di­ la lumină o amplă colecție, în un moment amănuntul colorat în evoluția folclorică, obiceiul a sonajele și, mai ales, obiectele și de frumusețe a artei populare M. L. despre el din literatura rectorul Bibliotecii municipale format mare, reprezentativă și pitoresc, creînd o atmosferă fost încorporat în „spectacolele" (măștile) sînt privite, cu puține românești ? pentru această originală și ines­ plină de autenticitate și de li­ tradiționale ale Anului Nou sub N-ar fi exclus ca asemenea critică de specialitate, pe care din Odorhei Din gesturile de rism, ideal preludiu al texte­ excepții, numai din față, sub o le afișăm". Se realizează ast­ timabilă comoară de artă popu­ chipul Irozilor. Fără să-și pro­ inițiative să aibă efecte mai a- Auziți, feciori neputință justificatoare ale lară veche. Totuși, de ce a- lor și fotografiilor care urmea­ pună o lucrare de exegeză fol­ lumină corectă și uniformă. Se fel un caleidoscop al culturii directoarei din Sf. Gheorghe ceastă regretabilă ..inițiativă" ză. Plugușorul. în diversele și clorică, intenție nepotrivită cu dînci decît costisitoarele festiva­ românești și universale, de a și din entuziasmul mereu bogatele sale variante, jocul scopurile și adresa acestei an­ pare că autorului i-a lipsit inten­ tîrzie? Avea, oare, editura noas­ ția (sau capacitatea) unor teh­ luri ale artiștilor amatori din cu cușmă"... cărui eficiență nu ne îndoim. crescînd al directorului din tră nevoie de o confirmare din caprei, al ursului și al căiuților. tologii, autorul reușește să ne in­ scenele de teatru popular ale troducă, cu abilitate în atmos­ nici mai subtile, practicate în urmă cu cîțiva ani, festivaluri In cadrul căminului cultu­ Mai departe, un stand cu lu­ Odorhei cînd vorbea despre afară? organizate sub semnul cantității crările apărute în editura po­ bibliotecă, am înțeles ce în­ Jienilor, ale Haiducilor, ale fera densă a „misterelor" de fotografia de artă. Este adevărat ral din comuna Sîntana, jude­ Păstrînd un echilibru subtil Nunții, fascinanta galerie a litică puse în felul acesta la seamnă un adevărat activist iarnă ale poporului, să deschi­ că sarcina sa a fost extrem de echipelor participante și culti- țul Arad, a luat ființă un ta­ între latura științifică șl cea „frumoșilor" și a „urîților“ disi­ dă o poartă spre universul cu raf de muzică populară din îndemîna imediată a soliei- cultural. Am înțeles că pasiu­ de popularizare, descifrînd fără dificilă, cerîndu-i-se să abordeze vînd, uneori, aspecte facile, mulați sub măști și travestiuri adevărat fantastic al obiceiuri­ spectaculoase în înțelesul minor care fac parte 9 instrumen­ tantului. Și în sfîrșit, un nea pentru propria meserie ostentație, sensurile filozofice și de o inegalabilă fantezie, tradi­ lor foarte vechi, zămislite din atît fotografia de scenă, de »,colț“ unde se face propa- este ceea ce-i deosebește pe al cuvîntului. tiști și 5 soliști și soliste voca­ etice ale străvechilor obice- ționalul teatru de păpuși domi­ credințe pozitive, inspirate de spectacol, cît și aceea de relief le. Taraful clasat pe primul gandă turistică regiunilor pi- cei’ doi.’ ' „Mie...... îmi... place' .; e nat de ghidușiile și vorbele în mitul fertilității, o fertilitate E timpul să ne grăbim. In torești ale țării. La gestul plastic a obiectelor de artă. Am­ loc la faza intercomundlă are un lucru interesant și fac tot doi peri ale cunoscutului Vasi- contextul civilizației moderne, nostru interogativ ni se răs- ce pot pentru a-mi servi cît© văzută ca rod al muncii. „Plu­ bele genuri dar, mai ales, ulti­ un bogat repertoriu. Primite lache —, iată doar imaginile e- gușorul", în toate variantele mul, impuneau folosirea mai vechile obiceiuri se pierd. Păs­ cu aplauze sînt piesele „Mî- punde că mulți turiști străini mai bine cititorii", îmi spune •) N. JULA — V. MĂNĂSTI- trarea și perpetuarea lor în­ în trecere prin oraș solicită tovarășul Geza. O deplină REANU: „Tradiții si obiceiuri sențiale desprinse din inepuiza­ sale, nu este altceva decît un nuanțată a luminii, a contraste­ nînțelul", „Invîrtita", „De informații și prin atest im- concordanță între pasiune și rofnânești — Editura pentru li­ bila suită de obiceiuri cu care splendid „poem al pîinii" care lor de culoare, evidențierea seamnă, într-o anumită măsură doi", și... „Auziți feciori cu provizat, dar eficient mijloc conștiința profesională, asta teratură, 1968. (Studiu introduc­ celebrează țăranii din nord-es- păstrarea și perpetuarea ființei cușmă". Probabil vreo aluzie amintește, în unele sensuri, de sculpturală a unor detalii, subli­ la tinerii din comunele vecine se furnizează date asupra pro- înseamnă un adevărat acti­ tiv, antologie literară, antolo­ tul țării sosirea Anului Nou. amplul poem al lui Hesiod, su- nierea expresivă a unor trăsă­ și spiritualității noastre româ­ blemei care-i interesează, prin vist cultural. jgie muzicală, documente foto­ nești. care pot prelua inițiativa. Caracterul de „joc", adeseori gerînd o continuitate de cultură turi caracterologice. Sînt minu­ TON COȚOI ghiduri și micromonografii SABIN BORCAN grafice color). improvizat, un joc la care parti- europeană, îmbogățită și trans- suri accentuate, se pare, de o PAUL DIACONESCU SClNTEIA TINERETULUI Pag. 3

ADUNAREA GENERALA A COMPOZITORILOR SI MUZICOLOGILOR Cuvîntarea tovarășului IKHEIESli I LUCRĂRILOR

NICOLAE CEAUSESCU (Urmare din pag. I) tori, contribuția specifică tutu­ ror temperamentelor, afinităților stilistice, formațiilor de școală (Urmare din pag. 1) Chemînd creatorii de fru­ noastre socialiste trebuie să fie cală inspirată din realitățile România socialistă este unul artistică, muzica românescă de mos să se cufunde adînc în partizani activi ai ideologiei țării noastre, străbătută de spi­ din detașamentele active ale astăzi ridică pe noi trepte va­ Sâvinești — tinarâ cetate industriala a Moldovei pune nu numai pe plan na­ clocotul vieții poporului pen­ materialist-dialectice în lupta rit militant, pătrunsă de pato­ marelui front mondial antiim- loroasele cuceriri ale tradiției țional. Ar fi, cred, destul de tru a făuri lucrări viguroase, împotriva oricăror concepții sul umanismului socialist, con­ perialist; ea luptă în primele naționale în frunte cu opera lă­ greu pentru iubitorii de artă emoționante, care să sintetizeze idealiste, retrograde ; numai sacrată cauzei mărețe pentru rînduri ale forțelor înaintate sată de George Enescu, înscriin- ca să asculte una și aceeași mesajul umanist al acestei așa, în operele lor va putea care muncește și luptă întregul ale lumii contemporane pen­ du-se printr-un aport original muzică — indiferent dacă epoci, partidul nostru încu­ palpita cu putere pulsul vie­ nostru popor. Ca organizație tru triumful socialismului, în contextul tendințelor artisti­ este compusă în România, în rajează și stimulează totodată ții, se vor oglindi convingător obștească, integrată în Frontul pentru victoria idealurilor de ce înnoitoare din zilele noastre. Franța, în Uniunea Sovietică eforturile artiștilor pentru per­ năzuințele fundamentale ale Unității Socialiste, Uniunii libertate și progres social, de Viața contemporană, aspec­ TRIPTIC sau în Italia ; așa ar fi dacă fecționarea continuă a măies­ poporului nostru (aplauze pu­ Compozitorilor îi revine tot­ democrație și pace (vii aplau­ tele înălțătoare ale construcției triei, pentru inovarea mijloa­ ternice, îndelungi). odată sarcina de a organiza ze). Partidul și guvernul țării socialiste, momentele trecutului s-ar încuraja tendințele — participarea tot mai intensă a noastre acționează neobosit care, e drept, nu caracterizea­ celor de expresie, pentru lăr­ Partidul și guvernul acordă, glorios al patriei, marile idealuri girea continuă a paletei de sti­ după cum știți, o atenție deo­ compozitorilor și muzicologilor pentru dezvoltarea prieteniei ză muzica noastră — ale unor la viața social-politică a țării, și colaborării frățești cu toate umaniste, tezaurul artistic fol­ compozitori de a imita compo­ luri și maniere de creație, îm­ sebită creării condițiilor pen­ bogățirea și diversificarea ar­ tru participarea tot mai activă la activitatea generală de con­ țările socialiste, pentru întă­ cloric și valorificarea inspirată a INDUSTRIAL zițiile din alte țări. Este lim­ strucție a societății socialiste. rirea unității sistemului socia­ pede că prin aceasta cei în tei noastre socialiste. Aceste a tuturor cetățenilor patriei la acestuia în lumina experienței deziderate sînt pe deplin va­ Aș dori să mă refer, în cîteva list mondial, a mișcării comu­ cauză nu fac un serviciu nici edificarea socialismului în niste și muncitorești interna­ moderne de creație constituie labile și în domeniul muzicii. România, la întreaga activitate cuvinte, la misiunea ce revine muzicii românești și nici mu­ comuniștilor, membri ai Uni­ ționale, a tuturor forțelor pro­ sursele principale de inspirație, zicii universale (aplauze înde­ Viața culturală tot mai in­ de elaborare și înfăptuire a gresiste din lumea contempo­ de dinamizare a conștiinței și tensă din țara noastră reclamă unii Compozitorilor — și a- lungate). Dacă sîntem parti­ politicii noastre interne și in­ nume aceea de a milita perma­ rană, împotriva imperialis­ îmbogățire a sensibilității com un repertoriu muzical multila­ ternaționale, considerînd că IEȘEAN zanii diversității de stiluri în nent pentru înfăptuirea, în arta mului, pentru preîntîmpinarea pozitorilor noștri. Aceste elemer creația muzicală pe plan na­ teral în care să-și găsească lo­ astfel se asigură ca măsurile muzicală, a principiilor politicii unui nou război mondial. Pă­ te de majoră semnificație, pre­ țional, cu atît mai mult tre­ cul cuvenit toate genurile. A- adoptate de partid și guvern partidului nostru, pentru ca în trunsă de o înaltă răspundere cum și trăsăturile de originali­ și fierărie, adausuri ulterioara cordîndu-se prețuirea cuvenită Cred că nici unul din ora­ buie să fim partizanii diver­ să corespundă cît mai bine do­ întreaga viață cultural-artisti- pentru soarta păcii internațio­ tate națională și individuală, șele țării nu te asimilează — turnătorie de fontă, sala sității pe plan internațional muzicii simfonice, muzicii de rințelor, intereselor și năzuin­ că, muzicală să triumfe princi­ nale, România își dedică e- chezășuiesc pătrunderea celor mai vieții sale interne, nu te de motopompe etc., — con­ (vii aplauze). Nu înțeleg prin cameră, operei și operetei, sti- țelor întregului nostru popor, piile materialismului dialectic, forturile promovării princi­ de seamă creații ale muzicieni­ așează atît de repede alături stituiau zestrea de bază a ate­ mulind eforturile pentru dez­ în aceasta se exprimă, de alt­ aceasta că muzicienii noștri ale marxism-leninismului. A- piilor coexistenței pașnice în­ lor români în patrimoniul artis­ de firescul, de calmitatea și lierelor Nicolina — centru trebuie să se izoleze, să igno­ voltarea continuă a acestor ge­ fel, superioritatea orînduirii ceastă concepție înaintată tre­ tre țări cu orînduiri sociale tic universal. muncitoresc ieșean cu puter­ nuri, nu trebuie să se ignore socialiste, democrația noastră buie să constituie un fir roșu diferite, zădărnicirii încercări­ Adunarea generală a compo­ dulceața gesturilor locuitori­ nică tradiție revoluționară în reze muzica ce se creează în nici alte genuri muzicale care alte țări. Dimpotrivă, valorile socialistă în plină dezvoltare ; al întregii lor activități, și lor de a se reedita epoca răz­ zitorilor și muzicologilor expri­ lor săi, ca această bătrînă ca­ istoria Moldovei. se bucură de audiență în rîn- prin aceasta se creează condi­ boiului rece, de a se împinge muzicale intrate în circulația vrea să subliniez, atît a lor cit mă hotărîrea de nezdruncinat a pitală a Moldovei — lașul, Ultimile documente exprimă dul publicului larg. Mă gîn- ții de manifestare liberă a o- și a tuturor membrilor Uniunii din nou omenirea în cursa creatorilor artei sonore de a-și o ecuație — sau mai bine internațională trebuie să fie desc în primul rînd la muzica mului în toate sferele de ac­ dezastruoasă a înarmărilor, care a preluat, prin vreme, cu făcute cunoscute nu numai Compozitorilor, fie că sînt sau zis o egalitate — ai cărei ter­ de masă, la cîntecul revoluți­ tivitate socială. Desigur, pen­ nu sînt membri ai partidului militează neabătut pentru spori efortul pentru îmbogățirea mîndrie și răspundere, virtu­ meni nu se pot, totuși, sub­ compozitorilor, ci și publicului onar, patriotic, care exercită tru a făuri opere de valoare, instaurarea unui climat de culturii și artei noastre cu noi țile eroice ale Cetății Suceava. larg din țara noastră. Dar, in nostru (aplauze puternice). stitui unii prin alții: R.M.R. o puternică înrîurire asupra orice om trebuie să poată în­ Muzica are minunata capaci­ destindere și colaborare în­ valori, pentru ridicarea pe noi O preumblare pe străzile =U.M.N., totul putîndu-se același timp, consider că dato­ conștiinței politice și cetățe­ tre popoare, pentru salvgar­ văța, să se poată instrui, să tate de a se face înțeleasă pe culmi a vieții spirituale în Ro- uneori înguste, uneori întor- exprima printr-un eveniment ria crSStorilor noștri este ca, nești a oamenilor muncii, care poată gîndi, să dispună de o toate meridianele ; ea are lim­ darea securității omenirii; și de o deosebită valoare pentru la rîndlil lor, oglindind speci­ contribuie la cultivarea dra­ largă libertate de activitate și ba ei proprie, internațională, în viitor vom face totul pen­ mânia Socialistă. tochiate sau cu pocirnișuri economia noastră națională : ficul nostru național să facă gostei de patrie, a devotamen­ creație. Știu că aici s-a vorbit care nu cunoaște granițe și tru a ne aduce contribuția la do moale, pe sub clopotele atelierele de „reparat material cunoscută lumii muzica, arta, tului pentru cauza construcției în mod just despre aceasta. Li­ care tocmai de aceea înles­ cauza progresului și păcii în minăstirilor și bisericilor rugi­ rulant4* (R.M.R.) se profilează puterea de creație a poporu­ lume (vii și puternice a- socialismului și comunismului. bertatea creatorului este strîns nește comunicarea directă și a- nite, sau pe sub aripile mo­ într-o modernă citadelă in­ lui român (aplauze puter­ O valoare deosebită are mu­ legată de libertatea socială, de propierea între oameni și po­ plauze). dustrială — Uzina Mecanică nice, îndelungi). Numai ast­ zica de acest gen în educația libertatea generală a poporu­ poare. Muzica trebuie să fie un derne ale marilor edificii so­ „Nicolina" (U.M.N.). fel muzica națiunii noastre se tineretului și a copiilor, în spi­ lui, de democrația socialistă. mesager al dorinței popoarelor Stimați tovarăși, SECRETARIATUL ciale, e o adevărată lecție de Cel mai bun~ aparat, cea afirmă în mod distinct în con­ ritul patriotismului socialist și Această libertate nu este ruptă de a trăi în pace și bună înțe­ istorie. mai bună oglindă de verifica/ certul civilizației mondiale, a- al internaționalismului prole­ și nu poate fi ruptă de dez­ legere, de a pune geniul uman în încheiere, doresc să ex­ valoarea reală a documentelor duce o contribuție specifică o- tar, în viața pionierească, în voltarea societății noastre; în slujba construcției, a pro­ prim încă o dată convingerea este — firesc — omul însuși. riginală, la avuția spirituală a munca Uniunii Tineretului Co­ creația, libertatea de creație gresului și bunăstării maselor profundă a conducerii parti­ CIFRELE — Pe un astfel de om — unut umanității. munist, precum și în cadrul și nu a războiului și distrugerii. dului și statului că dezbate­ COMITETULUI dintre mulți — a avut șansa se înscriu în climatul nou în rile care au avut loc în cadrul VALORI SOCIALE în acest context capătă un bogatei și amplei activități care trăiește și muncește în­ Muzica trebuie să fie un apei să-l întîlnească reporterul.' bogat conținut și colaborarea patetic la rațiune, la luciditate, acestei fructuoase Adunări artistice de amatori, care se tregul popor. Integrîndu-se Ne-am propus, vizitînd IȘi­ se numește Dumitru Buzelan compozitorilor noștri cu crea­ la răspundere față de soarta generale vor constitui un pu­ și este inginer la serviciul desfășoară pe întreg cuprinsul strîns în realitatea socială ge­ ternic stimulent în evoluția șul, sa sondăm cîteva din re­ torii de muzică din celelalte țării. Tocmai de aceea consi­ nerală, libertatea artistică de omenirii, ea trebuie să con­ planificării. Relatările lui des­ țări, contactele internaționale damne forțele obscurantiste, ascendentăi a artei noastre alizările a numai trei obiec­ derăm necesar ca muzica co­ creație va’ corespunde intere­ muzicale, Sîntem convinși că tive — trei verigi din puter­ fac documentele seci în ima­ pe plan artistic. Și — pentru rală, de fanfară, marșurile să selor mersului nostru înainte, reacționare, care ațîță vrajba gini vii ca viața însăși: că am fost informat că în a- între popoare, care încalcă slujitorii muzicii din țara nica centură industrială a intre în mod permanent în va contribui la dezvoltarea lașului. In acest triunghi in­ — Fiind la planificare, lu­ dunarea generală s-au ridicat drepturile suverane ale națiu­ noastră, carec numără în crez mai mult cu viitorul și preocupările celor mai de sea­ multilaterală a societății noas­ nilor, împing la înarmare, la rîndurile lor talente re- dustrial, ne vom opri, mai și probleme privind îmbună­ mă compozitori ai noștri. In tre socialiste (vii aplauze). nu prea des am prilejul de a tățirea în continuare a contac­ război rece, la încordare și marcabile din toate gene- întîi, la fabrica de tricotaje rememora trecutul, pe care același timp este locul să a- Așa cum s-a arătat și în dez­ conflicte. Muzicii românești îi rațiile — maeștri venera- „Moldova', una din realizările telor internaționale, precum și rătăm că o răspundere deose­ bateri, în muzică, ca în toate cu care a debutat actualul aproape l-am uitat... De fapt, Studiile în străinătate — țin revine înalta menire de a purta bili și tineri ce pășesc cu en­ această operație mă impresio­ bită în educația muzicală a artele, un rol esențial în orien­ în lume solia idealurilor de tuziasm pe drumul afirmării cincinal. Tinerețea, aici, e la să subliniez că apreciez ca tinerei generații, în crearea ea acasă. Parcurgînd secțiile nează și pe mine, compara­ tarea filozofică și artistică a muncă și creație pașnică ale — vor dărui eroicului nostru țiile fiind de-a dreptul senza­ îndreptățite aceste deziderate. pasiunii tinerilor pentru cîn- creației, în imprimarea unui poporului nostru, de a face cu­ popor tot mai multe lucrări de tricotaj, de vopsit-albito- Desigur, această chestiune nu tec, revine școlii. Dacă gravele rie, de finisaj și croitorie, de ționale. M-am angajat aioi exigent spirit de discernămînt noscute aspirațiile sale spre care să-i cînte faptele glo­ în prima sa ședință, noul Co­ chiar la 11 iunie 1948, ziua trebuie absolutizată. Este ne­ lacune existente în anii tre- în selecția valorilor, precum și progres și civilizație. Compozi­ rioase, să-1 înaripeze în gran­ creații-modele, întîlnim mereu, cesar să dezvoltăm contactele mitet de conducere al Uniunii naționalizării, și mi-aminteso cuți în această direcție în pro­ în dezvoltarea educației muzi­ torii noștri sînt chemați să dea dioasa operă socială pe care oferit de fapte, acest califica­ artistice cu celelalte popoare, gramul de învățămînt s-au Compozitorilor a ales secreta­ tiv ; „tineresc". Cifrele pe care ce ore festive am trăit atunci, cale a maselor îl au criticii, în ziua aceea, deși cunoșteam este necesar ca muzicienii înlăturat în parte, continuă să muzicologii, publicațiile de glas sentimentelor interna­ o întreprindem pe pămîntul riatul Comitetului. Președinte al reporterul le înscrie în bloc­ noștri sa studieze și să învețe ționaliste, de solidaritate ale României, pentru victoria so­ notesul său devin astfel, din- atelierele mai de mult. Erau rămînă încă actuală nevoia artă. Critica muzicală trebuie Uniunii Compozitorilor a fost numai cinci poduri rulante — din tot ceea ce există mai de a infringe pasivitatea unor să aducă o contribuție esenția­ poporului român cu toate po­ cialismului și comunismului, tr-odată, valori sociale, așa bun în alte țări ; să nu se uite ales Ion Dumitrescu; vicepre­ cum vîrsta medie a salariați- azi sînt 44. Vagoanele, ba cadre didactice, și, din păcate, lă la cristalizarea cît mai ori­ poarele care luptă pentru eli­ (aplauze puternice). chiar și locomotivele, le ridi­ însă nici un moment că ei și a unor organizații ale Uniu­ ginală a școlii muzicale româ­ ședinți — Zeno Vancea și Ro­ a lor — de 22 de ani — devine Vă urez tuturor succese tot cam rudimentar, cu răngile, vor fi mari compozitori numai nii Tineretului Comunist, față nești contemporane, la promo­ berare națională și socială, îm­ meo Ghircoiașiu; secretari — o emblemă a fabricii. în măsura în care vor fi legați potriva asupririi și războiului, mai mari, în activitatea dv., Iată-l pe tînărul inginer cu traversele de cale ferată de activitatea muzicală a tine­ varea unui larg schimb de o- Wilhelm Berger, Theodor Gri- sau cu „buhaiul*1 — o sculă de pămîntul unde s-au născut retului, față de dorința sa de pinii, care să contribuie la a- dorinței sale arzătoare de pace sănătate și multă fericire ! (vii Bella Atila, care de trei ani e goriu, Laurențiu Profeta, Vasile șeful secției de tricotat; deci, inventată de noi, făcută din- și au crescut (aplauze înde­ a-și manifesta prin cîntec ela­ firmarea celor mai înaintate și colaborare internațională și puternice aplauze ; asistența tr-un cilindru cu piston și tijă, lungate, puternice). nul, optimismul, dragostea de Tomescu și Zoltan Aladar. la vîrsta de 23 de ani, con­ poziții în creația muzicală, la (vii aplauze). în picioare, ovaționează înde­ ducea deja două săli etajate, pe care o mînuiau cîte 6—-7 Obișnuiesc uneori să mă duc viață. îmbogățirea continuă a conți­ oameni. Nu era nici un mij­ la vînătoare și să ascult, aș- După cum vă este cunoscut. lung). (Agerpres) uriașe, în care zeci de mașini, Pe bună dreptate, în cadrul nutului și la ridicarea nivelu­ supravegheate de tinere lu­ loc mecanizat de transport — teptînd vînatul, păsările care Adunării generale, unii vor­ lui ei artistic. în același timp, azi avem 28 electrocare. Toate umplu pădurea cu trilurile lor. crătoare, produc tricotul bitori au subliniat necesitatea o importanță deosebită în via­ „crud*, materia primă nece­ mașinile aveau o singură sursă Știți bine, se întîmplă uneori ta artistică are ridicarea nive­ comună de curent continuu, să se rătăcească prin pădurile de a se depune eforturi mai sară atelierelor de confecții. susținute pentru ridicarea ca­ lului muncii de difuzare a pro­ Fete, mai ales fete (peste 800 de la care se răspîndea prin noastre și păsări ce nu sînt de ducțiilor muzicale în rindul toată hala o pădure de curele pe aceste meleaguri. E lesne lității muzicii ușoare — unul uteciste), își petrec ochii și din genurile de cea mai largă publicului; filarmonicile, tea­ degetele peste butoanele și de transmisie. Înainte se lucra de observat că ele nu cîntă cu trele lirice, formațiile orches­ sub cerul liber — fie iarnă, aceeași voioșie, cu aceeași ori­ circulație în public și, în mod manetele mașinilor de pliat, deosebit, în masa tineretului. trale de toate genurile și, în ale uscătoarelor cu tambur, fie vară. Astăzi Avem hale ginalitate ca acelea care s-au mod deosebit, radioul și tele­ spațioase, călduroase și înzes­ născut și au învățat să zboare Desigur, o caracteristică a mu­ ale mașinilor „Bandzik"". Ingi­ zicii ușoare este aceea de fac­ viziunea au datoria să-și spo­ nerul șef adjunct Comeliu trate cu toate anexele nece- aici. Aceasta e valabil și pen­ rească exigența față de valoa­ sare. tru compozitori (vii aplauze). tor de divertisment, dar aceas­ Paraschiv ne relatează un fapt ta nu implică lipsa calităților rea lucrărilor pe care le popu­ semnificativ din istoria fa­ Și inginerul îyi consultă mai Referindu-mă la compozitori, larizează. Aceste instituții au bricii. După montarea unei departe memoria și rigla de am în vedere nu rătăcirea te­ educative ale acestei muzici, calcul... a capacității ei de a transmite datoria de a ține seama de pu­ linii de albire, achiziționată ritorială, ci o anumită rătă­ blic, de a respecta publicul di- din import (prima linie de cire filozofică sau spirituală idei și sentimente profunde. Din păcate, trebuie să spunem fuzînd opere care să cores­ acest gen din țară și numă- care îi poate împiedica să fie pundă cerințelor acestuia, o- rîndu-se printre puținele din SĂRBĂTOARE 11NĂRĂ înțeleși de conaționalii lor (a- că, în ultimul timp, in acest domeniu se manifestă neajun­ bligațiilor încredințate de par­ Europa) s-a constatat că nu plauze puternice). Partidul și tidul, guvernul, poporul nostru se obțin rezultatele scontate. Luna aceasta, pe ziua de 11, guvernul nostru consideră că, suri serioase : este poate sec­ la Fabrica de antibiotice-Iași torul muzical unde se observă (aplauze). Cred câ tovarășii de Atunci, un colectiv de ingi­ participînd tot mai activ la la radio și televiziune. înțeleg neri, condus de inginerul chi­ a fost sărbătoare, deși oamenii viața culturală a lumii contem­ cel mai pregnant tendința spre nu i-au dat o amploare deose­ imitație, îndepărtarea de spe­ că aceasta este o critică, de­ mist Dumitru Dan, a adoptat, porane. cunoscind și însușin- oarece ei nu întotdeauna pro­ pentru această linie, o nouă bită. S-au împlinit 13 ani de cificul nostru artistic național. la darea în funcțiune a fa­ du-și cuceririle noi ale artei cedează astfel. tehnologie de albire, căutând universale, oamenii de artă Publicul larg solicită cinteze să folosească mai mult chi­ bricii. din România au datoria să a- de muzică ușoară melodioase, Așa cum s-a subliniat în Întreb de noutăți. Și între­ mod judicios în cadrul adună­ micale românești (pînă atunci firme cu pasiune valorile spi­ scrise pe versuri inspirate, substanțele principale se im. barea se dovedește justificată: rituale ale poporului român, să care să spună cit de cît ceva, rii, înflorirea continuă a crea­ de numai cîteva zile a intrat ției muzicale din țara noastră portau). Pînă la urmă, rezul­ facă cunoscut tuturor geniul să dea expresie vie marii bo­ tatele s-au ridicat cu mult în probe tehnologice o secție său artistic. Prin aceasta ei gății de sentimente, gînduri depinde, in bună măsură, de nouă, cu două pavilioane — calitatea și amploarea activită­ Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu a fort subliniată de asistență prin oH și prelungite peste cele garantate de firma îndeplinesc atît o nobilă mi­ și preocupări ale omului soci­ furnizoare, obținîndu-se o e- unul pentru fabricarea biosti- etății socialiste, să răspundă ții pe care o desfășoară Uni­ mulat orilor, iar celălalt a pro­ siune patriotică, cît și o în­ unea Compozitorilor. Nu do­ conomie de aproximativ un semnată misiune internațională obligațiilor fundamentale ale muion lei anual. Noul ritm a duselor de semisinteză, reali- (anlauze puternice, îndelungi). artei de a cultiva gustul ales, resc, firește, să mă amestec în adus în procesul de fabrica­ zîndu-se astfel încă unul din Făurind asemenea opere, de a exercita o înrîurire bine­ treburile interne ale Uniunii obiectivele actualului cincirud. Compozitorilor, de aceea nu am tă rezultate spectaculoase. compozitorii noștri se achită făcătoare asupra sensibilității In 1969, volumul produselor Biostimulatorii vor asigura și de o înaltă sarcină socială, și conștiinței umane. Sîntem să spun nimic despre activi­ exportate în peste 12 țări se necesarul pentru agricultură, fac din talentul lor un mijloc convinși că compozitorii noștri tatea ei. Doresc, totuși, ca, în prevede a fi de opt ori mai favortând creșterea cantitativă de perfecționare morală și de vor ști să răspundă cu cinste primul rînd, să felicit călduros more decât în anul în curs. și să urez succes în muncă nou­ Și îmbunătățirea produselor educație estetică a omului, un acestei îndatoriri, așteptărilor lui comitet al Uniunii Com­ animaliere. . Acest pavilion factor de mobilizare a energii­ milioanelor de iubitori de mu­ pozitorilor, ales de Adunarea pune boxele producției indus­ lor maselor în slujba progre­ zică din țara noastră. generală, precum și președinte­ CONCURSURI ARTISTICE MEMORIA sului societății. în legătură cu triale a biostimulatorilor în în legătură cu aceasta aș lui Uniunii, tovarășului Ion UNOR DOCUMENTE aceasta, pe bună dreptate, în dori să mă refer la faptul că Dumitrescu (aplauze puter­ țara noastră, cantități impor­ Adunarea generală o serie de și în domeniul muzicii, ca Și nice). Noul comitet va înțelege, Conducerea Uzinei Meca­ tante fiind exportate. Produ­ compozitori au subliniat ne­ în alte domenii ale artei, în cinstea celei de a 25-a aniversări cesitatea de a se crea o mu­ se desigur, că, nereferindu-mă la nice „Nicolina" pune la dis­ sele de semisinteză, derivați ai poate spune că poziția filozo­ unele aspecte ale activității din poziția reporterului un dosar antibioticelor de bază, trecînd zică care să vibreze adînc în fică a artistului este aceea trecut, nu înseamnă că nu au conștiința maselor largi — în­ masiv, în care se aliniază printr-o completare tehnolo­ țelegerea și asimilarea de că­ care determină pînă la urmă existat lipsuri în munca ve­ și caracterul creației sale. Con­ chiului comitet; cred că se va a eliberării patriei istoria și documentele ei, tre­ gică, produc un efect terapeu­ tre oameni fiind suprema ra­ cutul cu mărturiile sale me­ țiune de a exista a oricărei sider că, pe bună dreptate, în ține seama de ceea ce dumnea­ tic avînd o utilizare mai largă. cadrul dezbaterilor s-au ridi­ voastră ati spus aici, și că noul morate pe sute de pagini arte. Dezvoltarea instrucției In cinstea eelei de a 25-a ani­ nl formațiilor do amatori mu­ tribute 1» afirmarea unor ta­ ...Iată, așadar, cifre, fapte cat și o serie de probleme pri­ comitet va lucra ceva mai lente din rîndul artiștilor ama­ casete grafice, proiectînd publice, ridicarea nivelului bine, inclusiv președintele uni­ versări a eliberării patriei, zicale și coregrafice ; concursul și oameni cumulînd dimen­ cultural al poporului în anii vind îmbunătățirea activității Comitetul de Stat pentru Cul­ cenaclurilor și cercurilor lite­ tori de la orașe și sate. peste actuala uzină umbra ve­ ideologice, subliniindu-se ne­ unii (vii aplauze). Pe bună Formațiilor și soliștilor care siuni ale industriei ieșene. socialismului pun în fața com­ tură și Artă, Consiliul Central rare : Primul Festival republi­ chilor ateliere de reparat ma­ pozitorilor noștri, ca de altfel cesitatea ca toți creatorii de dreptate s-a spus în adunare al Uniunii Generale a Sindica­ can al cineaștilor amatori ; A se vor clasa pe primele locuri, Trei fabrici, trei obiective ale în fața tuturor creatorilor de muzică să acorde atenție, pa­ că una din îndatoririle princi­ telor din România și Comitetul V-a expoziție bienală de artă celor mai valoroase lucrări li­ terial rulant de cale ferată, economiei naționale, certifi- ralel cu munca artistică, pro­ pale ale Uniunii este aceea de Central al Uniunii Tineretului populară a creatorilor populari; terare, filme, lucrări de artă artă, exigente sporite pentru populară și celor mai reușite ateliere a căror construcție se cînd durabilele valori ale evu­ blemelor vieții sociale, partici­ a stimula în rindul compozito­ Comunist au inițiat organizarea Expoziția pe țară a artiștilor realizarea unor lucrări de înal­ rilor, cu și mai multă perseve­ fotoamatorl. fotografii li se vor acorda im- începea prin 1897 fi se ter­ lui nostru socialist. tă tinută artistică, bogate în pării active la întreaga muncă rență și vigoare, spiritul dezba­ cu începere din această lună a Aceste competiții artistice portante premii. mina în 1905. Hale de montaj, conținut și în același timp următoarelor manifestări: Al au menire* >& «ttanleze mișca­ de transformare revoluționară terilor artistice principiale, de a (Acerpna). ateliere de strungărie, rotărie GHEORGHE ISTRATE larg accesibile publicului nos­ milita pentru o creație muzi­ IX-lea concura artistic pe țară re* «rtiztieă de amatori, oon- tru nou. a societății. Artiștii orînduirii SClNTEIA TINERETULUI Pag. 4

Intr-un număr recent al ziarului nostru, Desigur, problema unei cît mai eficiente valorificări a invențiilor românești rămîne oo ing. Lucian Marinate, directorul Oficiului de Stat pentru Invenții, dezbatea într-un articol deschisă, ea trebuind să stea permanent în intitulat „Dinamica tehnicii și antiritmul atenția forurilor tehnico-știintifice de re­ brevetelor*, cîteva din problemele valorifi­ sort. Există încă numeroase rezerve care-și cării — atit în fără, cit și peste hotare — a așteaptă fructificarea pentru valorificarea celor mai importante invenții românești. cîf mai deplină a invențiilor românești atît La ora actuală — semnala autorul arti­ în (ară cît și în străinătate. colului — există 1200 de brevete acordate începînd cu acest număr, suplimentul invențiilor românești de către oficiile de nostru de știință și tehnică va rezerva un specialitate de peste hotare. Mai mult chiar, loc special problemelor legate de valorifi­ toate cele șapte invenții românești prezen­ carea invențiilor în țara noastră. Pentru în­ tate anul acesta în competițiile internațio­ ceput, oferim cititorilor cîteva detalii des­ nale s-au bucurat de un deosebit succes fi­ pre 10 invenții românești unanim apreciate ind distinse cu cinci medalii de aur și două de argint. în lumea științifică. INVENȚII ROMÂNEȘTI

simplității structurii și a posibi­ Răspundem la întrebările cititorilor lităților ei de industrializare. CINEMA STRUCTURI Montajul pe șantier este și el ANTIBIOTICE simplu, grinda canal fiind asam­ Mijloacele obișnuite de blată și precomprimată la sol și Standardizarea testării sensibilității bacteriene la antibiotice și care dispunem în prezent apoi ridicată într-un singur an­ chimioterapice — antibiograma — este o problemă care suscită pentru a realiza un film în samblu de 36 tone pe capetele un viu interes pe plan mondial, ea prezentînd o importanță deo­ culori ne permit, în cel mai COMPETITIVE -stîlpilor, cu macarale de capaci­ sebită pentru stabilirea unui tratament corect cu antibiotice. Și bun caz, o redare fidelă, fo­ MOLECULE tate necesară. aceasta deoarece antibiograma standardizată asigură o eficaci­ tografică, a realității. Cali­ Cu acest sistem de ridicare s-a tate sporită în tratamentul cu antibiotice. In țara noastră stan­ tatea peliculei, a filtrelor ajuns la un montaj obișnuit de dardizarea testării a stat nu o dată în atenția cercetării, obți- totale puse în fata surselor Oamenii de știință și tehnicienii ce conduce la avantaje imediate nîndu-se în acest domeniu, rezultate valoroase. Printre acestea de lumină sau a camerei de circa 5 grinzi/zi, iar în cazuri caută, în prezent noi tehnologii, privind efortul de investiție, tim­ excepționale și 8 bucăți/zi. se numără și invenția „Procedeu de obținere pentru antibio- luat vederi, pictarea deco­ noi metode corespunzătoare rit­ pul de realizare al construcției și grame", brevetată nu nuzpai la noi în țară, dar și în străinătate, rului, vopsitul unor detalii mului și cerințelor contemporane. întreținerea în exploatare. Manopera de șantier pentru INFORMAȚIONALE în Anglia, S.U.A., R.S.F. Iugoslavia, Elveția, R. F. a Germaniei și din natură, nu sînt altceva realizarea acestei structuri este Franța, Microcomprimatele pentru antibiograma, fabricate con­ decît elemente complimen­ De exemplu, la ora actuală, în Structura construcției, prin lume există cel puțin 10 soluții însăși conformarea ei, prezintă de 2 oreftnp, cuprinzînd toate ■ X form invenției românești, prezintă avantajul de a da rezultatele tare, care pot îmbogăți ima­ operațiile de asamblare, precom- reproductible și exacte, cu mijloace simple și economice. Aceste ginea, dar care nu rezolvă cu privire la grinda-canal prefa­ caracteristici de rezistență avan­ O ipoteză fascinantă: organismul uman realizează iholecule produse se diferențiază de produsele similare străine, fiind pre­ problema fundamentală a bricată din beton precomprimal tajoase privind protecția antiseis­ primare și montaj și este avanta­ parate pe cale uscată, exact dozate și lipsite de umiditatea re­ funcției dramatice a culorii, pentru hale industriale. Totuși în mică, șaiba orizontală, alcătuită joasă, ținînd seama că prin mon­ informaționale cu ajutorul cărora se transmit datele genetica manentă. ceea ce le conferă și un termen de valabilitate foarte a influentei ei afective asu­ competiție cu acestea, invenția din ansamblul de fîșii de aco­ tajul structurii se realizează con­ de la o generație la alta ? Caracteristicile individuale ale fie­ lung. pra spectatorului. românească, referitoare la grinda- comitent și rețeaua de canale Metoda de lucru folosită la determinare este precisă și ușor de periș și tălpile superioare ale căruia dintre noi depind de un anumit mod de aranjare mole­ Culoarea, derivînd din lu­ canal prezintă avantaje nete. Pe grinzilor principale avînd o con­ pentru instalația de climatizare. practicat. Ea poate fi aplicată atît în laboratorul clinic, cît și la mină, fiind vibrație, deci a- culară ? Acest „substrat chimic" al personalității va putea fi policlinică. baza acestei invenții s-au execu­ tribuție importantă la această în general prețul de cost este tribut al duratei, și, în ace­ cunoscut sau, poate, modificat, îmbunătățit P Iată întrebările pe Produsul a fost experimentat pe 1300 de cazuri clinice, la di­ lași timp, instrument spe­ tat, de pildă, într-un timp record proprietate. cu circa 20 la sută mai mic decît ferite spitale din țară constatîndu-se că îndeplinește condițiile cific picturii, este condusă de (mai puțin de un an), structurile Timpul de execuție necesar la soluția anterioară, folosită pînă care ni le adresează tinăml tehnician Romeo Popescu din optime executării unei antibiograme. Rezultatele obținute au în prezent pentru sectorul indus­ legi analoage muzicii, artă construcțiilor la halele unor fa­ realizării construcției în acest sis­ Craiova, solicitînd răspunsul specialiștilor. fost comunicate și discutate de experți la diferite congrese și care se desfășoară în timp. brici textile cu o suprafață con­ tem este foarte scurt, din cauza trial textil. consfătuiri, atît pe plan internațional și national (Conferința de Să împrumutăm de la pic­ struită de peste 200 000 m.p. Despre acest domeniu de cercetare al celor mai intime taina la Montreal, Conferința națională de farmacie de la București. tură metoda : alegerea domi­ ale proceselor vitale. Congresul național de microbiologie medicală din București— nantei colore. de la muzică, Această grindă este concepută 1965 etc.). iar desfășurarea în timp: du­ într-o interesantă și originală so­ Aparat antitumoral rata sau mișcarea. Adaptînd luție constructivă : ea e formată ne vorbește COnf. dr. CLAUDE NICOL AU aceste două elemente — do­ din panouri asamblate prin pre- Dr. Ion Mogoș, minanta coloră și mișcarea comprimare, care alcătuiesc Ia in­ de la Institutul on­ — necesităților dramaturgiei terior un gol ce se utilizează pen­ cologic din Bucu­ — Celula vie este capa­ laboratorul de sinteză un­ cinematografice, va lua naș­ tru circulația aerului, în vederea rești, în colabora­ CONTISIN tere • nouă estetică a fil­ bilă să sintetizeze o serie de este „fabricată*4 protei­ climatizării construcției. re cu ing. C. Mus­ întreagă de macromolecule, na. mului color sau. mai exact, cel a realizat un CONTISIN este un sis- turației motoarelor asincrone a filmului pictural. Prin însăși alcătuirea structurii între care un loc central îl Această suită de eveni­ tem de acționare electrică re­ cu rotorul. Ea asigură limita­ Invenția românească bre­ se rezolvă astfel simplu problema aparat destinat in­ ocupă moleculele informa­ mente, care reprezintă fun­ glabilă, cu motoare asincrone în rea automată a curentului prin vetată sub numărul 49.882 cea mai importantă a halelor de fuziei substanțelor ționale, acidul dezoxiribo- damentul perpetuării vieții, scurt circuit, utilizînd conver- motor. în procesele de accele­ se referă tocmai la un pro­ fabricație din sectorul industriei antitumorale, care nucleic (A.D.N.) și acidul este cunoscută astăzi și e- tizoare statice, care permit ob­ cedeu care permite combi­ rare și frinare, precum și in caz textile : climatizarea halei într-o elimină toate acci- ribonucleic (A.R.N.). Aces­ forturile oamenilor de ști­ ținerea unui sistem de tensiune de suprasarcină. Ultima invenție narea celor două elemente. soluție superioară. Titulatura sa o indică lim­ te molecule informaționale ință se îndreaptă către cu­ alternativ de frecvență și am­ se referă la o schemă de co­ dentele posibile ce fac posibilă după aceea noașterea cît mai amănun­ plitudine variabilă. El se com­ mandă a vitezei în lan* deschis pede : „Procedeu de introdu­ Din măsurătorile efectuate în celelalte a- cere a unor culori dominante timpul exploatării la prima filatură apar la sinteza de proteine. țită a secvențelor diferiți- pune dintr-un ansamblu de trei pentru acționări cu motoare in­ de același invenții brevetate în țara noas­ dividuale. la care nu se poate în filmul color, apariția și realizată după acest sistem cons­ parate Numeroase descoperiri, lor acizi nucleici și protei­ tră sub denumirile : 1. Proce­ măsura viteza (sau nu este ne­ dispariția cu intermitentă a tructiv, s-au obținut rezultate ex­ tip. Noul aparat rod al străduințelor înde­ ne. Experiențele strălucite deu și dispozitiv pentru co­ cesară o precizie ridicată) ori acestor culori, pentru obți­ cepționale privind funcționali­ este bazat pe un realizate de R. W. .Holley, nerea unor efecte picturale". lungate ale multor cerce­ manda convertizoarelor statice pentru acționări cu grupuri de tatea legată de condițiile de cli­ dispozitiv electro- tători, au analizat ipoteza care a determinat secvența de frecvență. 2. Procedeu și ins­ motoare (cazul rolelor de* 'lami- Acest procedeu nu dă re­ ARN de transfer, ale lui talație pentru reglarea automa­ nor). țete de întrebuințare a culo­ matizare, parametrii climatici re­ nie cu programare — devenită azi certitudine alizați apropiindu-se foarte mult — că secvența informației Nirenberg, care a dovedit tică a vitezei motoarelor asin­ In general, deci. sistemul rii ci oferă modalitățile de și autoreglare. El că dacă în loc de cele 4 crone alimentate prin conver- realizare a dominantei co­ de cei proiectați. genetice este ^A.D.N. — CONTISIN reprezintă o reali- asigură urmărirea „litefe" se folosește o sin­ tizoare statice de frecvență. 3. lore. ale apariției sau dis- Prin utilizarea acestor grinzi se — A.R.N. — proteină. Procedeu de instalație pentru zare superioară, comparativ cu paritiei acesteia, alegerea $1 în permanență a gură literă a limbajului ge­ organizarea culorilor fiind o elimină podul tehnic, necesar în In ce constă acest pro­ netic se obține o polipepti- comanda vitezei motoarelor a- alte soluții cunoscute șl aplieate alte soluții, pentru montarea tu­ presiunii de admi­ sincrone alimentate prin con- problemă care tine de pre­ nistrare. Cu ajuto­ ces ? ADN are un „limbaj" dă formată dintr-un singur vertizoare statice de frecvență în prezent de diferite firme la ferințele fiecărui creator. bulaturii instalației de climati­ codificat, în care simbolu­ aminoacid și cele ale lui cu limitare automată a curen­ execuția echipamentelor de ac­ zare și întreținerea acesteia, ceea rul său și folosind rile sînt cele 4 baze azo­ H. G. Khorana care a sin­ tului prin motor. ționare. substanța I.O.B. 82 — un nou produs antitumoral românesc, tate : adenina, timina, cito- tetizat pe cale pur chimică Prima invenție se referă la un considerat de specialiști ca fiind printre cele mai eficace — zina și guanina. Așa cum Sistemul poate fi aplicat în au fost tratate diferite tumori. fragmente de acizi nucleici dispozitiv pentru comanda in­ toate domeniile care folosesc ac­ au arătat Watson și Crick, — au adus cercetătorilor dependentă în limite largi, a ADN are forma unei spi­ ționări electrice de orice puteri, Stabilizatori chimici citați premiul Nobel pen­ tensiunii, frecvenței și a succe­ rale duble. Cele două spire tru medicină pe anul 1968. siunii fazelor la convertizoarele înlocuind cu succes sistemele de sînt fixate prin legături, Datele lor, care au dove­ statice cu circuit intermediar de acționare cu motoare de curent Un rol important în industria form invenției „Procedeu pentru curent continuu. Cea de-a doua de mase plastice — această spec­ fabricarea stabilizatorilor de LA 40 DE SECUNDE numite de hidrogen. dit realitatea codului gene­ are în vedere realizarea unei continuu, față de care prezintă taculoasă realizare a chimiei mo­ plumb", a ing. Ov. Creangă, eli­ Informația genetică, con­ tic, sînt importante și prin 6cheme de reglare automată a avantaje incontestabile privind deme — îl au stabilizatorii de mină dezavantajele procedeului ținută în ADN este „tran­ aceea că deschid perspec­ gabaritul, greutatea, prețul de plumb. Procedeul clasic de fabri­ clasic obținînd stabilizatori de UN LINGOU scrisă" unui ARN, ce poar­ tiva posibilității de influ­ cost, siguranța în funcționare, care a stabilizatorilor pe bază de calitate superioară la un preț de tă numele de mesager. A- ențare a sintezei de prote­ Transferearul în nexă cu o deschidere lor cărucioarelor cest ARN are o structură ine în sensul dorit, prin u- întreținerea și parametrii rea­ plumb are la bază atacul litargei cost scăzut, datorită faptului că circuit închis consti­ de circa 8 m. pentru descărcarea „Țevile cu aripioare* se < produs foarte scump), cu ajuto­ utilizează compuși tehnici de unui cuptor cu două complementară unei regi­ tilizarea unor molecule in­ lizați. tuie o soluție nouă Sistemul cu co­ uni anumite din ADN, ca- formaționale cu secvența utilizează în construcția Toate aceste calități incontes­ rul acidului acetic. Din soluția de plumb, fără a mai fi necesară o pentru transportul mandă electrică pre­ macarale cu clește zintă o maximă si­ la instalațiile exis­ re-i transcrie „limbajul" dorită. schimbătoarelor de căldură de tabile au făcut ca sistemul CON­ acetat de plumb obținută se pre­ purificare a acestora prin faza lingourilor calde de Eforturile unite ale chi- cipită compusul de plumb, cu termică sau chimică cu ajutorul la cuptoarele adînci guranță în funcțio­ tente, unde vitezele său într-un limbaj carac­ diverse tipuri. TISIN, realizat de inginerul de încălzire la cajele nare : el este reali­ unei macarale nu teristic ARN-uIui, format și miștilor, medicilor, fizicie­ proprietăți stabilizante, adăugin- acidului acetic, ceea ce impune satisfac ciclul de la­ nilor, biologilor, fac ca cu­ Conform invenției româ­ I. Landau, să se facă tot mai du-se acidul organic sau anorga­ un proces tehnologic simplificat. de laminare (blu- zat cu ajutorul u- el tot din 4 „litere" și a- apreciat peste hotare. Cel de-al ming sau slebing) din nui aparata,j de se­ minare. în ansam­ nume adenina, uracil, cito- noștințele noastre despre nești intitulată „Metodă și nic respectiv. Mai departe, preci­ Aceasta face ca efectul tehnico- industria siderurgică rie (relee, contactoa- blu, soluția asigură zină, guanină. procesele elementare ale treilea brevet al sistemului a pitatul se decantează, se spală, se economic să fie remarcabil. De și constă din 3-4 sau re etc.) mult mai lingouri la caja de utilaj pentru execuția țevilor Etapa următoare o cons­ vieții să se acumuleze tot fost medaliat cu aur la Viena filtrează și se usucă. pildă, fabricarea stabilizatorului mai multe cărucioa- simple decît siste­ laminare cu o ca- mai mult, deschizînd drum ovale sau eliptice cu aripioare* Fabricarea stabilizatorilor con- tribazic de plumb după vechiul re-platformă, care mele de limitatoare ' dență șub 40 se­ tituie „traducerea" mesa­ anul acesta. cunde. jului genetic. Aceasta este speranței de a putea influ­ aceste țevi se pot realiza prin procedeu atinge un preț de cost funcționează pe o ca­ magnetice care com­ ența aceste procese pentru de 22,595 leiltonă, pe cînd, con­ le ferată în circuit portă echipamente Invenția se aplică constituită de procesul prin laminare la rece, obținîndu-se închis. Cărucioarele speciale. cu succes la Combi­ care ARN „de transfer" a reduce suferințele cauza­ un raport între axe constant, form noii invenții, prețul de cost au posibilitatea de a Soluția este gene­ natul siderurgic Hu­ scade pînă la 16,128, lei realizîn- (există cel puțin 20, adică te de boală, pentru a ne a- ceea ce face ca asamblarea se întoarce pe o ra­ ralizată și se poate nedoara. aducînd unul pentru fiecare ami­ du-se 6.466 lei economii. Aplicînd ză de circa 5 m, ra­ aplica la orice nu­ rezultate tehnico- propia tot mai mult de fas­ lor să fie extrem de ușoară. noacid) „culege" din cito­ Stop... radiațiilor! acest procedeu, Uzina „9 Mai" mura activă aflîndu- măr de cărucioare- economice în valoa­ plasmă aminoaci'zii pe ca- cinantul mister al perpe­ Față de performanțele cu- din București obține anual eco­ se în hala cuptoare­ platformă. Invenția lor, iar cea de întoar­ asigură, totodată, a- re de circa 2 000 000 re-i poartă apoi la ribozom, tuării vieții. In epoca noastră, și deci suprafața de rimentat și aplicat în nomii în valoare de 3 000 000 lei. cere într-o hală a- utomatizarea oprlri- lei anual. creșterea endemiei răspîndire a razelor. serie, asigură func-__ tuberculoase și spo­ Cu toate acestea, dis­ ționalitatea apara~ " • • O • • rirea măsurilor de pozitivul actual pre­ turii de resort, re- Performan­ combatere manifes­ zintă o serie de dez­ zolvînd deficiențele tate în țări din ce în avantaje, printre care pe care le prezintă. Problema uscării construcții­ tere a umezelii a format obiec­ mentul instalației, scurtează drenată către ei, să se elimine asanare cunoscute, asigurînd cu ce mai numeroase, putem enumera difi­ Cu ajutorul automa­ lor umezite, fie prin ascensiune tul unor preocupări speciale timpul de evacuare al umezelii direct în atmosferă. La metoda succes scopul urmărit, atunci fac într-o măsură tot cultatea de apreciere tismului lui de func­ capilară, fie datorită unor ca­ în România, unde în cadrul evitînd eliminarea acesteia în activă însă electrozii, montați în cînd aplicarea este corectă. țe unice... mai mare din exame­ a dimensiunilor tora­ ționare nu se mai pot tastrofe naturale, se pune mai Institutului de Cercetări în teren și permițînd evacuarea ei perete, se leagă alternativ la Autorul invenției, ing. Dinu nul radiologie de celui, grija pentru a- obține amputări ale ales în acele orașe în care nu­ Construcții și Economia Con­ direct în atmosferă. De aseme­ polul pozitiv și negativ al unei Moraru, cunoscut specialist în masă cel mai prețios daptarea promptă și conturului toracelui mărul mare de clădiri vechi, strucțiilor s-a realizat și inven­ nea, evită formarea eflorescen­ surse de curent continuu, u- acest domeniu, a fost în repe­ instrument pentru individuală a dia­ examinat în condi­ astăzi monumente istorice, au ția denumită „Metode și elec­ telor de săruri, permite o proiec­ mezeala circulînd sub influența tate rînduri solicitat în străină­ depistarea în primă fragmei și în mod țiile neschimbării la fost de la origine lipsite de trozi pentru combaterea umeze­ tare științifică a instalațiilor curentului de la polul pozitiv la tate pentru cazuri deosebite. fază, adică în faza deosebit faptul că la timp a orificiului de ceea ce obișnuim să numim, izo­ lii în construcții11 al căror autor prin formule de calcul enun­ cel negativ ; electrozii negativi Astfel, la colocviul din octom­ noscute, țevile cu aripioare preclinică a acestei copii mici orificiul diafragmare, lucru lație hidrofugă.. De exemplu, este ing. Dinu Ștefan Moraru. țate șl o industrializare a fabri­ sînt confecționați din aceleași brie 1967 de la Roma, a fost maladii. Dacă adău­ cu fanta cea mai re­ foarte posibil în pe­ problema uscării construcțiilor Invenția se referă la metode cării cartușelor electrod. Aceste cartușe, tubulare, care permit însărcinat cu întocmirea rapor­ executate potrivit noului pro­ găm avantajele me­ dusă nu asigură ne- rioadele de aglome­ inundate în 1966 de revărsarea tului general, privind combate­ cedeu realizează un coeficient todei pentru desco­ penetrarea razelor X rare a populației la rîului Amo la Florența sau per­ 1 rea umezelii în construcții prin de transfer de căldură îmbu­ perirea și a altor în abdomen unde i- examenul radio-foto- manenta stare de umezeală în mijloace electrice. De asemenea, afecțiuni toracice, se radierea e foarte no­ grafic. In altă ordine care se află fundațiile clădirilor a susținut, ca profesor, cursul nătățit cu 30—40 la sută. Un prevede o accentuată civă. de idei, fanta reali­ din Veneția, din care cauză zi­ de electrodrenare a construcții­ alt avantaj important este fap­ dezvoltare a exami­ Avînd în vedere zată de dispozitivul dăriile se macină progresiv, ca lor umede, în cadrul cursurilor urmare a procesului recristali- internaționale de specializare tul că bateria respectivă ocupă nărilor în masă aceste dezavantaje, românesc limitează SALVAREA VENEȚIEI prin microradiogra­ specialiștii din tara strict fascicolul de zării expansive a unor soluții pentru restauratorii de monu­ un volum mai mia cu 10—15 fie, fapt care pune noastră au creat un raze la conturul to­ de săruri care migrează dato­ mente istorice, organizate pe­ la sută iar realizarea țevilor în discuție din ce în dispozitiv Intitulat racelui și la cupola rită acestei stări de umezeală, riodic la Bruxelles, sub egida ce mai pregnant pro­ „diafragmă automată diafragmului. a provocat alarma guvernului de electrodrenare a construc­ rezultate se obțin cu ajutorul evacuarea umezelii direct in at- U.N.E.S.C.O. de către „Institut cu aripioare folosește mîna de blema riscului de pentru aparatele ra­ în asemenea con­ italian și a UNESCO. La Roma țiilor umede cu electrozii co­ unor electrozi speciali, sub for­ mosferă, iar electrozii pozitivi Royal du Patrimoine Artistjque", lucru de calificare inferioară, iradiere. dio -fotografice “. ca­ diții, dispozitivul de și, apoi, la Florența și Veneția, respunzători fixați în pereți mă de cartușe, executate din sînt confecționați tot din car­ A fost invitat și a ținut confe­ s-au ținut, în toamna anului pentru îndepărtarea umezelii, materiale depolarizante, care au tușe cilindrice, cu excepția că rințe în această problemă la fără a influența calitatea lor. Aparatele existente pabil să realizeze în diafragmare conferă In momentul de față condiții optime redu­ 1967, două conferințe interna­ în trei variante de aplicare, în interior electrodul metalic sînt plini. Roma, Veneția, Bruxelles, Bel­ Aplicarea industrială a acestei o posibilitate efici-Aționale de specialitate, care să alese după cazul la care se re­ propriu-zis, sub forma unei Aplicarea metodelor se poate pentru radio-foto- cerea la strictul ne­ entă de contracarare grad, -Viena, Louvain, Leningrad invenții este abia în curs, dar, grafie sînt prevăzute cesar a suprafeței de rezolve problemele atît de grele feră. spirale din sîrmă de cțiprli, face în cazuri practice foarte cu un dispozitiv de împrăstiere a fasci­ a dezavantajelor pe puse de combaterea umezelii în Față de metodele cunoscute aluminiu, oțel etc. variate, în domeniul construc­ etc. Ca o consecință firească avînd în vedere performanțele diafragmare a fas­ colului de raze X care le prezintă exa­ vechile edificii, prin a cărei mi- de electrodrenare, metoda ro­ în cazul metodei pasive, toți țiilor civile, industriale, por­ invenția românească este în ei, a și fost solicitată cumpă­ cicolului de raze care adică a riscillui Ira­ grație se pot distruge rapid, mânească rezolvă dezavantajele electrozii cartuș sînt de formă tuare, monumente istorice etc. curs de brevetare în limitează cu aproxi­ dierii. Mai precis, minările radio-foto- atîtea‘ opere extraordinare ale legate de corodarea în timp a tubulară, sau din țevi metalice Metodele brevetate aduc mari Franța, rarea unei licențe. mație dimensiunile dispozitivul dr. Petre grafice în momentul geniului uman. electrozilor, asigură un contact perforate pe suprafața laterală, economii de timp și cheltuieli Belgia, Olanda, Anglia, R. F. a u------suprafeței ecranului Smărăndescu, expe- de față. Studiul metodelor de comba- electric mai bun mărind randa­ ceea ce permite ca umezeala bănești față de metodele de Germaniei, S.U.A., Italia. SClNTEIA TINERETULUI Pag. 5 mm

In cazul inimii scmiartificiale, operație, din clinlciile noastre, mecanismul de reglare este chiar în acest mod, chirurgia cardiacă cel natural. „Metronomul" ner­ și cardiovasculară va putea de­ vos al inimii.— nodului sinusal veni o parte integrantă a chi­ Keith-Flach, cum îl denumesc rurgiei generale. specialiștii — e-ste păstrat în — Cum apreeiați posibilitatea A viață prin menținerea legăturii realizării unui „transplant4* cu artera care-1 irigă. Cu aju­ de inimă artificială ? torul unor electrozi, se captează — Inima naturală îndeplinește influxurile electrice produse de o funcție vitală, unică și rela­ v țesuturile nervoase ale nodulu- tiv simplă : aceea de a pompa lui sinusal. Ele vor fi apoi tran­ sîngele, sub o anumită presiune, smise, după ce au fost în prea­ în sistemul circulator al organis­ labil amplificate, unei inimi ar­ mului. Această funcție, exclusiv tificiale de o construcție simi­ mecanică, a inimii naturale, lară celei precedente. poate fi preluată de un aparat Rezultatul : însuși sistemul care ar deveni astfel o inimă- nervos al organismului comandă toracică artificială. Aceasta funcționarea inimii artificiale, este o realitate experimentală Intr-unui din numerele tre- conform cu necesitățile sale. și. probabil, va deveni, în vi­ cute ale ziarului relatam des- O conversație cu autorul a- itor, o realitate clinică. Chiar pre interesantele realizări ale cestor îndrăznețe propuneri, doc­ dacă variantele propuse pînă a- psihologie A unui medic român — dr. Mir- în torul Mircea Iacobescu, ne-a cuni de Chirurgii americani, so­ Y cea Iacobescu — intr-un dome­ pus în posesia unor date supli­ vietici sau japonezi mai pre­ niu de stringentă actualitate : mentare pline de interes. zintă încă numeroase deficiențe, • cel al menținerii in viață a or­ Dezvoltarea auto­ — Am avut bucuria — ne-a consider că astăzi — datorită tei activități fluctua- rențiate la o serie de ganelor izolate de mamifer. O declarat interlocutorul nostru — dezvoltării deosebite a electro­ Psihologia râmîne, fără îndoială, la ora actuala, unul din matizării industriale a mare a solicitări- 50 de stimuli, formata vizită recentă la Oficiul de Stat să constat că, în mod indepen­ nicii și fabricării maselor plas­ domeniile cele mai interesante ale investigației științifice creat o serie de pro­ £ în cursul duratei din alterarea neregu­ pentru Invenții ne-a relevat, în dent, în anul 1965, dr. Nathan tice tolerate de organism, care contemporane. De curînd, o importantă reuniune științifică bleme noi pricind, de muncă. lată a 6 stimuli lumi­ 9 Pius, un fapt cu totul remarca­ din S.U.A. a folosit același prin­ pot pune la dispoziția medicilor românească de psihologie ne-a demonstrat nu numai impor­ printre altele, munca S-a utilizat foto­ noși de culori și po­ bil, legat de același nume : me- cipiu de colectare și amplifi­ soluții și materiale optime — CINE operatorului de la ta­ grafierea zilei dicul român a desfășurat o în- care a biocurenților produși de tanța și actualitatea unor cercetări, înaltul lor nivel știin- de ziții diferite. Probele sint create condițiile experimen­ bloul de comandă al muncă pentru deter­ semnată activitate de pionierat nodului sinusal într-un „pace­ tale pentru realizarea, cu suc­ țific, ci și capacitatea lor de a interesa cele mai largi mase s-au aplicat la în­ științific, într-unul dintre cele de cititori. noilor instalații. Odată minarea unei clasifi­ ceputul, mijlocul ți maker" — un dispozitiv de sti­ ces, în viitorul apropiat, a unor mai actuale compartimente de mulare electrică a inimilor bol­ veritabile „grefe" d- putea considera notele ca un cri­ uniform, fie oscilant, pină la ul­ C. BOTEZ meniu de avangardă științifici. teriu suficient de preevaluare a timele clase de liceu, ciad Ia 85 A La numai doi ani după procede­ creativității științifice. la sută este mai exprimat inte­ țef de sector la amet da munca de resul pentru matematici. Cit pri­ Inrtztatul de ul — greoi si incomod — al diacă și cardio-vasculară. Pină cercetare ale aceluiași deziderat Nici testele de inteligență nu vește fizicienii, interesul pentru acțioaârii unei pompe cardiace nu de mult se considera că a- constituie un mijloc satisfăcă­ Pnholcg* Ca o concluzie £- A de material plastic cu ajutorai — Înlocuirea unei inimi ireme­ tor de prospectare a viitoarei fizică, matematici sau chimie oes: domeniu al chirurgiei nece­ diabil compromise — se va do­ este dominant in proporție de knpris-arMor date de un com­ sită un personal și o dotare cu performanțe creatoare. în gene­ stac.ri variatnlor și presor eu aer, medicul român vedi mai eficace. Totuși, deo­ ral, persoanele cu o astfel de 30 la sută in școala generali, totul deosebite. Această concep­ camdată, grefele de organe pre­ iar in ultimele clase — 93_3 la KMtaUai care de- al r-umămkri de erori • propunea eleciromagnetismul ca ție a avut ca urmare transfor­ performanță prezintă, ca grup, „farii vitali* a unei inimi arti­ zintă încă numeroase incoveni- o inteligență (determinată prin sută. marea acestor operații in apa­ ente. Transplanturile de inimă Chestionați cu privire la cri­ ficiale. Mai mulL In cea de a teste) ridicată, dar, în cadrul doua propunere de invenție era najul unor anumite centre me­ șînt grevate încă de fenomenele grupului, corelația creativității teriile de selecție a viitorilor dicale specializate, centre la imunologice majore, de reacția cercetători-creatori, aproape toți indicată și posibilitatea captării care, pria forța lucrurEor, aveau cu testele de inteligență este re­ interlocutorii noștri au afirmat biocurenților electrici produși antigen-anticorp. al cărei rezul­ dusă, sau chiar absentă. Nume­ de către ..regulatorul* nervos acces numai un număr restrîns tat este eliminarea grefelor his- roși autori au elaborat testb de că notele nu constitue un Crite­ de chirurgi. Pentru dotarea a- to-incompatibile. Deocamdată, creativitate, dar, pînă în prezent, riu suficient, dar toți au susți­ A al Inimii care este nodului sinu- cestor centre s-au cheltuit sume procurarea unei inimi naturale nut că, printre cei cu note spre wsaL a amplificării lor și a tran­ enorme, dar, tocmai datorită a- ee pare că aceste teste nu mă- limita inferioară în anii ultimi smiterii acestor impulsuri uaei histo — compatibile — din ace­ •oară dedt tot inteligenta gene­ de studii, nu aveam șanse sâ-i • inimi artificiale. cestor super-instalații medicale, lași grup tisular cu cel al bol­ rală. găsim pe viitorii eereetători- In brevetele eliberate de O5X numeroși chirurgi talentați au navului — este încă lăsată pe O valoare mai mare par să diresă mcftUor di}*- fost îndepărtați de acest dome­ seama hazardului. Mai mult, ereatori. S-a desprins necesita­ sub numerele 44.531 și respec- niu excesiv de costisitor. Și a- aibă datele biografice, cunoaș­ tea cunoașterii studenților în ac­ • tâv, 4453X77 septembrie 1966, ci­ chiar dacă se vor putea rezolva terea realizărilor anterioare cu ceasta, uneori. în detrimentul unele inconveniente grave de or­ caracter științific, primele în­ tivități cît mai apropiate de cer­ tim descrierea celor două inimi cetarea autentică : de exemplu, artificiale : „Inima toracică ar­ bolnavilor sau al accidentelor, din teoretic, legal, etic și deon­ cercări și manifestări realizate, care nu puteau primi o îngri­ tologic, chiar dacă dificultățile în acest sens, am întreprins o activitatea din cercul științific, tificială (I.T.A.) — se scrie aici elaborarea lucrării de diplomă, A— se compune din două sisteme jire adecvată decît într-un nu­ imunologice vor fi înlăturate, serie de cercetări — soldate cu măr restrîns de centre medicale grefa de inima — ca și cea de rezultate interesante — cu pri­ comunicări la anumite societăți — sistemul electromagnetic și științifice, publicarea de lucrări sistemul de pompă mecanică*. ultra-specializate. De aceea, organe vitale, în general — va vire la posibilitatea detectării și consider că o inimă artificiala fi considerabil limitată de fap­ prospectării înclinațiilor crea- la reviste de specialitate. Dintre • Intr-adevăr, inima artificială matematicienii de prestigiu, au este concepută ca un bloc de simplă, datorită volumului ei tul că, deocamdată, nu există o toane în științele matematice și redus — apropiat de cel al ini­ metodă eficace pentru cona»:rva- fizice. Au fost studiate etapele publicat, ca studenți, lucrări material plastic, confecționat științifice doar 30 la sută, iar • dintr-un polimer acrilic cu cavi­ mii naturale — ar putea aduce rea. viață, pe o perioadă ne­ de formare ale aptitudinilor dintre fizicieni — 26.6 la sută. tăți. „artere- și „vene* perfect considerabile simplificări in definită de timp, a organelor i- dotarea sălilor de operație. în zolate, după recoltare, în vederea pentru cercetare la 40 matema­ Mergînd mai departe ca sta­ similare celor naturale. însăși cazul realizării circulației ex- ticieni și 30 fizicieni de presti­ diile de cercetare, un număr de membrana etanșă în care este transplantării. 45 studenți din ultimul an al V înveiită inima artificială cores­ tracorporale cu o astfel de ini­ —.Credeți că se vor putea giu, pe baza cunoașterii antece­ unei facultăți de matematici și punde membranei ce acoperă i- mă artificiala, nu ar mai fi ne­ realiza, în viitorul apropiat, și dentelor biografice. Datele cu­ 36 studenti ce la facultatea ce _ mma naturală — perieardul. Ac- voie de cit de un volum de a- alte organe vitale artificiale, ca lese au fost confruntate cu o se­ fizică au fost evaluați de cadre țiooarea ei se face eu ajutorul proximativ 250 mililitri de singe rinichi, ficat, plămîni etc? didactice care au lucrat mai izogrup. Ce ar însemna aceasta rie de evaluări și examinări psi­ mor elect romi gneti dispuși în pentru chirurg este, cred, pe de­ — In cazul acestor organe, mult cu ei cu privire la perspec­ masa . .inimii* de material plas- situația• este— -mult—.. <«««mai com­ hologice efectuate în clase spe­ tiva lor pentru cercetare. Core­ A tie. Membranele de silastic pe plin ilustrat, de faptul că, actu­ plexa. Trebuie subliniat, cred, ciale de matematică și fizică și lațiile dintre evaluări au fost. în r almente, pentru umplerea circu­ care sint dispuse rondele meta­ itelor și rezervoarelor unei in­ că toate celelalte organe vitale lice se „contractă* in ritmul In stalații cord-plămin folosită in ale organismului uman dețin care electromagneții atrag sau operațiile pe inimă, sint nece­ funcții multiple. De aceea, con- resping aceste rondele. Sursa de sari 3—4 litri de sînge din ace- sider că va fi extrem de greu energie — mierobateriile uscate eași grupă sangvină cu cea a bol­ de realizat organe artificiale PSIHOLOGIA ȘI • sau, in viitor, așa cum ne de­ navului. Aceasta înseamnă nu care să reproducă în totalitatea clară autorul însuși — energia mai puțin de 10—20 de donatori lor funcțiile complexe metaboli­ atomică neiradiată. eu aceeași grupă sanguină. Mai ce de secreție, excreție etc., ale Partea cea mai interesantă a mult chiar, recoltarea trebuie unor astfel de organe. Cred că acestei inimi artificiale. • cons­ programată riguros, în preajma vor putea fi preluate numai u- tituie. Insă, mecanismul electro­ nele din aceste funcții, si acea­ RECORDURILE nic de autoreglare automată. operației, dat fiind faptul că £ Este vorba de un triductor de posibilitățile de stocare a sîn- sta, probabil, numai pentru un gelui sint limitate de alterarea timp scurt. Acesta este cazul aresiune care înregistrează cu biochimică a acestuia. Prin fo­ mare precizie presiunea din in- reproducerii funcției de epura­ • teriorul atriilor. Valorile aces­ losirea inimii artificiale, cantita­ MONDIALE tei presiuni reflectă necesitățile tea necesară — de numai 250 mi­ re a substanțelor toxice a rini­ de sînge ale organismului. Ast- lilitri de singe — ar putea fi chiului cu ajutorul procesului Conf. univ. M. EPURAN procurată chiar de la bolnav, fel, ci ud această presiune crește sau de la un singur donator din de dializă de Ia nivelul mem­ 9 datorită efortului depus de or­ branelor semipermeabile reali­ Institutul de cultură fizică — București ganism. mecanismul de reglare aceeași grupă sanguină, sau. în comandă creșterea frecvenței sfîrșit. înlocuită cu o cantitate zate deja în aparatul numit im­ Am asistat, de curînd, în fața televizoarelor, la întrecerile A pulsațiilor și. implicit, creșterea echivalentă de ser glucozat. A- propriu rinichi artificial. Nu Olimpiadei, fastuoasă desfășurare de forte și energii tmereșu. debitului sanguin. Cînd presiu­ c ea sta ar face ca operațiile de trebuie pierdut din vedere fap­ în această încleștare supremă, starea psihică a concur eu-tier nea intraatrială scade, scade si Inimă la cazurile grave, drama­ tul că celelalte funcții ale rini­ și-a spus de foarte multe ori un cuvînt greu. (Este de ajuns «â frecvența de lucru a „inimii e- tice uneori, să fie la îndemîna amintim, în acest sens, comportarea remarcabilă din pur.?: de chiului nu au fost supleate și, vedere psihic a „mușchetarului11 nostru Drîmbă. cîștigâtorul me­ lectromagnetice*. Se realizează, oricărei echipe de chirurgi com­ personal, nu sint de părere că daliei de aur). astfel, o funcționare normală a petent!, în condiții ce pot fi a- se poate prevedea, deocamdată, Cert este că, în prezent, psihologia, mai mult ca oricind. intră ™ organismului-gaxdt sigurate în oricare din sălile de în arena sportivă, constituind o parte integrantă in programul înlocuirea lor eficace. antrenamentelor. Mai mult decît atît, „pregătirea psihologică-1 pent.ru concursuri este considerată ca un veritabil complex de stări preparatoare vizînd realizarea unei optime adaptări a După cinei aai de cercetări, accelerator de electroni fo­ Fort Knox ar fi, evident, lecta apoi în fundul cavității, tat recent rezultatele trans­ sportivului la condițiile și sarcinile concursului. o firmă din Londra a pus la losit in industrie și agricul­ creșterea producției de aur. de unde va fi ușor recupe­ Pornind de la observația — curentă — potrivit căreia antre­ punct un motor eleetrie cu tură. Dar exploatarea zăcăminte­ rată. fuziei la un număr de 62 de namentul fizic și tehnic al sportivului solicită în mod variabil supraconductivitate care ar Oamenii de știință sovie­ lor cu minereuri sărace nu bolnavi a 196 doze de sînge I energia acestuia, că intensitatea efortului suferă modificări spon­ putea revoluționa construc­ tici au elaborat o schemă este rentabilă. ★ congelat. tane sau intenționate pe parcursul pregătirii, că însăși forma Oamenii de știința și ingi­ ția motoarelor electrice obiș­ complet nouă a acestui tip de Deoarece în prezent durata sportivă prezintă astfel de variații, am formulat împreună, cu nerii cehoslovaci proiectează Utilizarea explozivului nu­ Specialiștii din R. S. S. Le­ nuite. accelerator. In acceleratoa­ clear va permite exploatarea tonă au construit o miniin- de păstrare a eritrocitelor colaboratorii mei V. Ilorghidan și I. Mureșanu, ipoteza că și noi tipări de mașini și ati- rele respective, trecerea este de numai 21 de zile po­ tensiunea diferitelor stări psihice suferă astfel de variații. laje de mare capacitate. Noile motoare, despre care în condiții rentabile a unor stalație de foraj care cîntă- se afirmă că reprezintă energiei electrice în radiații zăcăminte de minereuri de rește numai 34 kg. Instalația sibilitatea transfuziei de Subliniind fenomenul variabilității stărilor psihice ale spor­ Proiectanții de la Combi­ se face direct, fără transfor­ sînge congelat ar înlesni tivilor de performanță (handbal și pentatlon modern), s-a fă­ natul construcțiilor de ma­ prima aplicare practică a aur reprezentînd aproxima­ este destinată prospecțiuni­ păstrarea lor. supraconductivității, folosesc mări suplimentare. Aceasta tiv 300 milioane uncii, este lor geologice și tehnice a so­ cut remarcată atît variația calitativă cît și cea de grad, de in­ șini ,.Skod3“ din Plzen lu­ reduce considerabil prețul tensitate, a acestora. Urmărind evoluția, timp de mai multi ani, crează in prezent la un tur- un rotor eu disc răcit cu de părere Comisia pentru lului. Prototipul experimen­ în timpul experiențelor, a unor sportivi din ramurile mai sus menționate, am constatat apă. precum și un supracon- de cest al mașinii. Randa­ energie atomică. tal a fost încercat eu succes suspensia de eritrocite con­ boagregat cu puterea de ductor din niobiu-titan-cu- mentul acceleratoarelor de și recomandat pentru pro­ gelate în soluția de fructoză, existența unei variații spontane a stărilor psihice hotărîtoare acest tip atinge 95 la sută. Tehnica ce va fi folosită pentru performanță, care au influențat evident nivelul acesteia kW. Nn de mult, la pru. Echipamentul este dis­ se bazează pe dizlocarea și ducția în serie. glucoza și glicerina s-a dez­ (în sens pozitiv sau negativ). Pornind de la această constatare, aceeași întreprindere a fost pus într-un refrigerator cu Acceleratorul industrial fărîmițarea rocilor chiar în Această miniinstalație, ac­ ghețat într-o baie de apă la heliu cu circuit închis. sovietic a fost distins la ționată de un motor do 4 C.P. temperatura de 40°C. Eri- am urmărit crearea intenționată a unor astfel de variații pe construit un turboagregat cu zăcămînt. In prima perioadă, parcursul pregătirii : cu alte cuvinte, au fost create antrena­ Noile motoare sint de a- Tîrgul internațional de la ea va fi aplicată la zăcă­ forează sonde cu diametrul trocitele congelate își păs­ mente modelate, condiții de lucru îngreunate și situații neaș­ puterea de 200 C00 kW., dis­ proximativ zece ori mai Leipzig cu marea Medalie de minte de cupru. Explozia de 100 mm la adîncimea de trează viabilitatea în sîngele teptate. Metoda a avut ca efect diminuarea diferenței . calita­ tins cu Medalia de Aur la ușoare decît motoarele obiș­ aur. subterană va sfărîma mai 10 m. Extragerea garniturii primitorilor aproape la fel nuite de aceeași putere și cu de foraj este mecanizată. de bine ca și cele neconge­ tive dintre stările psihice existente într-o anumită perioadă a Tîrgul International de la întii roca cu conținut de mi­ pregătirii și concurs, aducerea lor la o stabilitate marcată a mult mai eficiente. late. performanțelor. Apare, astfel, evident fenomenul de saturație a Bmo. Primul turboagregat ★ Statele Unite speră să-și nereuri. Apoi va fi introdusă, ★ stărilor psihice, care, sub influenta unor situații care se repetă, de acest fel a și fost montat sporească rezervele de aur în caverna astfel formată, o Dr. Kameday și dr. Su- La Institutul de fizică nu­ cu ajutorul energiei atomice. mida, de la facultatea de me­ își modifică structura, fixîndu-se în cele din urmă în procese la centrala electrică „Led- Intr-adevăr, un bun mijloc soluție dizolvantă. Soluția și forme stabile. Cercetarea indică. în același timp, existența cleară din Novosibirsk dicină de la Universitatea unor diferente individuale de comportare, influențate de parti­ vice". (U.R.S.S.) a fost realizat un de a spori stocul lor de la încărcată cu metal se va co­ Toho din Tokio, au prezen- cularitățile temperamentale și de motivație a activității spor­ tivilor.

v Redactorii suplimentului I. SAVA și P. JUNIE FAG. 6 SClNTEIA TINERETULUI

«pecifice, într-un fel anume pe un le-a atins organizația municipiu­ elevii ultimului an al școlii pro­ Conferința organizației U. T. C. șantier de construcții, în altul lui în cei trei ani. fesionale la acțiunile inițiate de într-o întreprindere de talia uzi­ „Nu putem trece cu vederea organizația din întreprindere, nei „Electroputere" și în altul ceea ce ne cer tinerii, spunea mai ales cele pe linie de pro­ într-o unitate comercială. In al Paul Străinu, secretarul comite­ ducție". Iar la un moment dat a municipiului Craiova a înregistrat doilea rînd, o mai puternică an­ tului U.T.C. de la „Electropu- s-a făcut chiar o precizare care ACTUALITATEA corare în concret, o dorință de tere“. Tinerii se adresează acum sintetiza, în cîteva cuvinte doar, ' ■ ■ V J a se răspunde unor nevoi ale in măsură mai mare organizației poziția foarte exactă pe care k. un moment nou pe drumul străbătut producției, ale calificării tineri­ lor, ceea ce înseamnă că au s-au situat participanții la con- lor prin acțiuni la fel de concrete mai multă încredere în ea și că ferință: „Nu am spus lucrurile româna in Belgia Am avut prilejul sâ răsfoieso Poezie IN LIBRĂRII programul de activități adoptat de conferința de alegeri a orga- Un Impresionant teȘLE JOURNAL ROUMAIN •-^1 ION OARCAȘU — „Pre­ nizației orășenești exact cu trei omagiu la adresa ani în urmă. Apoi l-am avut în României și geniu­ DES POETES zențe poetice" (EPL lei 675). lui ei poetic îl a- mină și pe cel dezbătut și apro­ DE LA bat de conferința municipală ALEGERI duce' spiritul de DESNOES EDMUDO — acum cîteva zile doar. Compara­ aleasă elevație in­ întreprinderi, șantiere de con­ ca și aceste nevoi, prin modali­ telectuală ' al poetu­ ția n-a fost în intenția mea de sîntem cei mai în drept să Ie acestea numai din plăcerea de a lui Mihăâl Steriade„ „Nu-i nici o problema" -pro­ la început, d s-a impus oarecum strucții, unități de comerț și tățile cele mai trainic verificate rezolvăm dezideratele". Iar după face propuneri noului comitet cooperație pentru a se urmări în nr. 4 {sept. 196» ză EPLU lei 475). de Ia sine, pe parcurs. Deosebi­ de experiența de pînă acum sau aceea propunerile au venit să și de a ne manifesta, într-un fel din „Le JOURNAL rea era însă atît de evidentă, mai îndeaproape participarea prin altele noi acolo unde și susțină cu soluții, simple sau sau altul, spiritul de combativi- ROUMAIN DES înrft nici nu era nevoie decît tinerilor la procesul de produc­ problemele nerezolvate sînt de îndrăznețe, acest capitol al pro­ tate. Am dori ca la următoarea POETES". care a- I. GRIGORAȘ — „Datoria ție-; „Comitetul municipal va un gen inedit. Și cred că nu sînt priei lor activități: „învățămîn- conferință să ni se raporteze pare la Bruxelles, tul, în timpul vieții, eziile populare cu­ de o simplă privire pentru a o etică" (Ed. științifică. colec­ sesiza. De la primele rînduri organiza colective care vor stu­ departe de adevăr dacă afirm că tul seral nu prea mai izbutește realizarea lor" (Pantelie Pîrvu- în Belgia. Deși tră­ la o asemenea răs­ lese și transpuse în dia în organizațiile U.T.C. din aceste două trăsături sînt poate să facă față numărului mare de lescu). iește de treizeci șî plată. franceza de Elena chiar. Capitolul care în primul cinci de ani în stră­ Văcărescu — „Cîn- ția Mica bibiiotecâ etică, lei program era aproape expediat sectorul economic: — modul în cele două mari izbînzi repurtate tineri și, în plus, îi nedreptățeș­ Și nu numai acestea, ci multe Răsplată, dar toto­ care organizațiile se preocupă de activitatea organizațiilor inătate, Mihail Sle- dată, noi responsa­ tecul furcii de tors", 4,50). în 2-3 puncte, inofensive aș zice, te pe cei care lucrează în schim­ alte lucruri amintite de vorbi­ riade, originar din bilități.". „Cîntec de jale*', cu formulări de tipul atît de des de folosirea rațională a timpu­ noastre, a celor municipale și burile II și III. Există mulți tori, veneau să demonstreze că România, a păstrat, Și responsabilita­ „Cîntecul fusului*) fntîlnit ca „Vom mobiliza tine­ lui de muncă și a capacităților orășenești mai ales, în perioada tineri care din cauza asta nu pot activitatea organizației munici­ cu o rară pietate, în tea pe care și-a asu­ sau de capodoperele Agrotehnica terenurilor în retul Ia realizarea" sau „O aten­ de producție; — sporirea con­ traversată de la alegerile trecute urma liceul. Ar fi necesară o pale U.T.C. se află în fața unui inima sa, imaginea mat-o poetul este literaturii culte, a- tribuției tinerilor din schimburile pînă la cele din zilele acestea. mai bună coordonare cu progra­ moment calitativ nou, cu coor­ patriei natale. Far­ de o noblețe apar­ parținînd lui M. E- panta (Editura Agro-silvică ție deosebită vom acorda" — devenea acum un capitol în ade­ II și IIL, asigurarea asistenței însăși conferința organizației mul nostru de lucru". „Cred că donate care îl situează pe un mecul acesteia l-a te : transmiterea în minescu. Argheri, tehnice în acele schimburi; — U.T.C. a municipiului Crâiova, urmărit statornic lume a mesajului Blaga. v Ion Barbu lei 13). văratul înțeles al cuvântului, în prin unificarea eforturilor mai plan superior al eforturilor de­ din depărtare, iar de geniu al poeziei și G. Bacovia. De care fiecare proiect își avea’ lo­ organizarea practicii în producție prin întreaga desfășurare a sa, multor factori din municipiul puse în perioada abia încheiată. a elevilor" etc.. Cel puțin două a subliniat vizibil distanța par­ chemarea ei s-a do­ românești, a sune­ remarcat că I. Bar­ L BTRLEA — „Literaturo cul său bine stabilit și se sus­ nostru s-ar putea înălța un bloc S-a amintit, de pildă, necesitatea vedit irezistibilă. tului ei specific, sur­ bu și Bacovia apar ținea printr-o ancorare temeinică concluzii se desprind cu certi­ cursă în acest timp și a demon­ de garsoniere pentru tinerii ne­ („stringentă, aș zice!") a unei De curînd, poetul prins în piscurile aici pentru prima populară din Maramureș0 tudine din simpla apropiere a strat fără nici o putință de în­ căsătoriți și un restaurant — colaborări intense între organi­ și-a revăzut țara. dată, ca și traduce- în necesitățile reale ale unui loc sale. Astfel, citito­ de muncă sau altul. „în între­ celor două programe de activi­ doială existența unor cîștiguri cantină cu trei mese pe zi. Ini­ zațiile U.T.C. din școlile profe­ Impresiile sînt de rul de limbă fran­ rile în engleză și (EPL lei 50). tăți, care sînt în fond ale ace­ incontestabile, chiar dacă la o neuitat : „întoarce­ din Blaga. prinderile industriale. în con­ țiativa trebuie să pornească însă sionale și cele din liceele teore­ ceză ase rarul pri­ olandeză leiași organizații U.T.C. dar în­ asemenea privire comparativă de Ia noi fiindcă e vorba de tice și de specialitate, ceea c© re si reînviere, călă­ vilegiu,' de a parti­ Această revistă a strucții. transport ri cooperația toria mea în patria cipa la fascinantul poeziei românești BARBU DELAVRANCEA — meșteșugărească se vor organiza tre care s-au scurs nu mai puțin nu s-a apelat de loc în timpul tinerii noștri aici"; „Să nu ui­ era departe de intențiile, oricît natală... a fost unul se încheie cu un bo­ trimestrial dezbateri pe temele—'; de trei ani de muncă. Mai întîi, lucrărilor. Modul de punere în tăm că de felul cum ne ocupăm de binevoitoare, ale conferinței dintre acele eveni- spectacol oferit de gat grupaj dinjrer- Teatru fEPL lei 9). o abordare diferențiată a pro­ dezbatere a unei probleme sau de elevii școlilor profesionale trecute (Emil Calotă). Acum trei capodoperele lite­ da !îndoi său. comitetul muni­ mente unice care surile Iui “Mihail “ cipal va organiza semestrial con­ blemelor de producție, în func­ a alteia, stăruința de a-i găsi re­ depinde ce muncitori vom avea ani, de asemenea, nici nu era marchează pentru raturii românești Steriade traduse CORNHJU OMESCU ție de specificul locurilor de zolvarea cea mai potrivită erau mai tîrziu în întreprindere. In vorba despre vreun ansamblu totdeauna viața u- populare („Miori­ în olandeză, engle- sfătuiri cu ingineri, tehnicieni activitate, o lărgire a gamei de însă, ele singure, îndeajuns de sensul acesta cred că ar trebui al tineretului din oraș, pe cînd nui poet, și rari ză sau franceză. Aventurile unui timid îpn> și maiștri tineri pe tema—-; „Se sînt aceia care, în ța", „Doina", „Mi­ procedee pentru a putea cuprin­ convingătoare pentru nivelul de să legiferăm într-un fel obișnu- acum există deja de cîtva timp lume, au avut drep- cul păstor", sau po- NICOLAS BALTAG zâ, EPL, lei 6). raiduri anchetă de cît mai bine aceste necesități activitate și maturitate pe care ința de a invita întotdeauna și este chiar criticat pentru lip-

Intilniri ale tinerilor PREMIERE TEATRALE intelectuali Pe Valea Rîmnicu- V. BĂRAN lui. în numeroasele a- șezări de aici își des­ Pictorul David expuse unul fășoară activitatea din cele mai frumoase ta­ multi tineri intelec­ Găina blouri ale sale și zile de-a tuali. cadre didactice, rîndul se strecură printre vi­ ingineri agronomi, zitatorii expoziției pentru a medici, membri ai or­ Mai tîrziu, cînd a început afla nemijlocit părerea mul­ ganizației U.T.C. Fi­ s să învețe să vorbească găina țimii. Remarcă astfel un bir­ ind o regiune de s-a urcat pe un hambar din jar — după costum — a că­ munte, unde posibili­ mijlocul ogrăzii și a ținut, de rui atitudine indică dispre­ tățile de comunicare acolo, un discurs în fața ce­ țul. cu localitățile urbane lorlalte orătănii și, bineînțe­ — Văd că nu-ți place ta­ sînt mai dificile sub les, că păsările, mai ales ra­ bloul — îi zise David apret țele și gîștele, s-au mirat Tora*- piindu-se de el. raportul unor depla­ cum de nu-și dădea ea, găi­ sări pentru satisface­ 3-14 — Păi, cum să-mi placă ? rea nevoilor spiritua­ A na, seama că, vorbind des­ răspunse birjarul. Privește le ale tinerilor intelec­ pre economii și avut obștesc, și dumneata : pictorul face tuali, la Comitetul ju­ ricîia și împrăștia la voia un cal cu spume la gură, dar dețean U.T.C. Buzău întîmplării boabele din ham- fără să aibă zăbala pusă.,. s-a născut ideea orga­ bar. De carînd am intilnit-o Pictorul nu răspunse, dar nizării unei acțiuni a- L VULCAN în aceeași noapte «terse decvate la centrul u- schimbată ; matură și tăcută spuma. nei comune. Astfel, și-a pierdut de mult gustul de recent la școala ge­ T vorbă și de aventură. A ter­ ★ nerală din comuna așteptarea. minat cu pălăvrăgeala, nu-și Buda și-au dat întâl­ mai permite să se urce pe — Deci, vreți să-I dațl în nire peste 45 de în­ hambar în văzul tuturor. judecată pe Lică pentru vățători. profesori, urșilor pensie alimentară ? Dar care Hambarul l-a luat la ea în e numele lui de familie ? ingineri, medici la o în bazinele silvice coteț. „zi a intelectualului" — Dar domnule avocat, în al cărei program a din masivele muntoa­ îmi cereți prea multe. Atît Valeria Seciu și Ion Fintețteanu in JEnigma de intimi n-am fost. fost inclusă o întîlni- Otiliei" se Gurghiu. Căliman. re cu redactorul sef al Ghirgeu și Harghita — I ★ ziarului local și un renumite urin bogăția dialog pe tema rolu­ Săptâmina care se încheie și eea următoare — Nu cumva ați reușit să marchează un nou va! de premiere pe scenele Fi varietatea faunei rețineți numărul mașinii — lui intelectualului la Capitalei, care vor lărgi peisajul deocamdată Un olog se întîlni sate. A urmat apoi unilateral al acestui sezon teatral. ..Utopia* cinegetice, se fac in­ orb și fi spuse : întreabă polițistul pe doamna un program artistic ne-am putea înțelege foarte care era cit pe-aici să fie acut contemporană a lui Karel Capek. R.U.R.. a tense pregătiri pentru călcată de un automobil ce susținut de formațiile văzut lumina rampei Ia Studioul I.A.T.C.. in in­ bine. Eu am să-ti arăt dru­ casei de cultură din deschiderea unuia din­ mul iar tu ai să mă duci în dispăruse în viteză. terpretarea clasei de actorie a prof. univ. George tre cele mai spectacu­ R Rîmnicu Sărat, o masă Dem. Loghin. Un „western de cameră" al dra­ spinare. Și merseră și mer- — Nu domnule, nu mi-am tovărășească și bine­ maturgului francez Rene de Obaldia. Vijelie în loase sezoane de sună­ seră și orbul gifîind, îl în­ dat seama ce se întîmpla cu înțeles dans. toare din timpul ier­ trebă pe olog : mine. Știu doar atît că în Inițiativa Comitetu­ crengile de sassafras, a fost jucat în premieri de Teatrul „C. I. Nottara". în regia lui George nii — de urși. In zo­ — N-am ajuns încă? După mașină se afla o femeie tî- lui județean U.T.C. socoteala mea ar fi trebuit nără, cu părul platinat, cu Buzău s-a bucurat de Rafael și intr-o distribuție cuprinzind pe Sandu ne?® Tifrea. Tisas. Su- să ajungem I sprincenele creionate, purta o mare apreciere, par- Sticlaru. Marga Barbu. Melania Cîrje. Dorin muleu. Poiana Cărbu­ — Da. de unde ! Mai avem, o haină de astrahan, pălărie ticipanții exprimîn- Varga și alții. Sub semnătura regizorului Crin poate încă pe atîta, îi spuse cu voaletă și mănuși din du-și dorința perma­ narului. Glăjârie și piele de căprioară. | Teoderescu. Teatrul .Lucia Sturdza Buiandra* Lacul Roșu. în care A ologul. nentizării acestor în- prezintă astă seară un nou Eugen Ionescu. Victi­ De oboseală orbul își dădu Desene de MARIN CREȚU tîlniri. s-au identificat peste duhul și ologul găsi pe un mele datoriei, cu Gina Patrichi, Virgil Ogășanu. 200 de exemplare de M. LEKIAN altul : „Noi doi ne-am putea Ștefan Bănică etc. urși carpatini, (multi înțelege foarte bine !“ i se Săptămîna viitoare, primul gong al citorva în lungime de aproape cocoță el în spinare. După o 86 de hectare de vreme însă nici acest orb spectacole cu piese românești : Duhul pămintu- 2 metri și în greutate n-o duse mult fiindcă se îm­ lui. cuprinzînd fragmente din dramaturgia lui PSEUDOCRONICĂ „primăvară veșnică" de peste 300 kg.), au pletici și căzu într-o groapă Lucian Blaga (Teatrul „C. I. Nottara". regia fost instalate observa­ iăsîndn-1 pe olog atîrnat de Ion Olteanu), Vinovatul de Ion Băieșu la Tea­ răgălii. 50 de cooperative a- toare și s-au amenajat Cu chiu cu vai ologul Ieși gricole de producție trul studențesc „Podul", în regia studentului ooteci de acces. în iarba înaltă. din județul Dolj s-au Constantin Vaeni, și — probabil — așteptata Și stă și acum acolo cu constituit într-o aso­ mina streașină la ochi, doar, ciație pentru constru­ premieră a Teatrului Național cu Enigma Otiliei. u MONDENĂ Aniversare doar va apare în zare vre irea și folosirea în co­ dramatizare de Iosif Bîta după G. Călinescu. un alt orb căruia să-i spună : mun a unui complex spectacol de anvergură, care va reuni sub ba­ Fabrica de motoare „Noi doi ne-am putea înțe­ de sere. Amplasat în udat îndelung în picioare, deoa­ Richter, îndeplinîndu-și cu acea­ gheta regizorală a lui Ion Cojar, pe Valeria Se­ electrice din Pitești a lege foarte bine". Sîmbătft seară a avut loc în stă ocazie planul pe trimestrul apropierea orașului saloanele noii case de cultură rece scaurie nu erau, așa că nu Craiova, pe o supra­ ciu. Traian Stănescu. Ion Finteșteanu, Al. Giu- Împlinit un an de e- s-a mai pierdut timp cu mutarea în curs. Dansatorii și-au mani­ față de 86 ha el va fi garu, Eugenia Popovici, Maria Voluntaru, N. din orașul N..„ obișnuita și mult festat în repetate rînduri admi­ xistență. La incepatul așteptata reuniune care încunu­ lor, ci s-a trecut direct la dans. alimentat eu energie Brancomir, Geo Barton, Raluca Zamfirescu, Poem Sub măiastră baghetă a dirijo­ rația pentru orchestră prin pito­ termică și electrică de acestei luni a avut M nează activitatea săptămînii pline Ioana Bulcă, Dem. Radulescu și alții. premieră rului Miky-Niky, orchestra de rești fluierături. Dînd dovadă și la termocentrala Ișal- loc o nouă de succese care a trecut. Reu­ de această dată de inventivitate, nița. Așadar, piețele In sfîrșit, afișul Capitalei se va îmbogăți cu industrială : s-a dat in niunea a debutat cu un mic, dar chitare electrice defecte a susți­ vor avea legume în două turnee anunțînd opțiuni repertoriale de pentru deranj nut un bogat program artistic și directorul a organizat adhoc un folosință hala de mo­ atractiv scandal, soldat din feri­ concurs de fluierături modeme cantități mai mari, și prestigiu : Bălcescu de Camil Petrescu (Teatrul cire numai cu două geamuri de dansuri moderne din insulele de calitate superioară. toare asincrone. Azore. în timpul dansului, am și contemporane. din Pitești) și Cameristele de Jean Genet (Tea- Vezi cum îți miști picioa­ sparte, scandal iscat de încer­ S-a băut bere, s-a tras cu poc­ rele și miinile ; vezi cum carea unor tineri neindentificați putut remarca și nota pentru mergi și încotro ; și cum dumneavoastră, din balconul unde nitori, cineva a aranjat un lung 0 de a pătrunde în incintă îmbră- și foarte apreciat scurt-circuit al vorbești și eît, și ce, și unde. ne refugiasem, faptul că moda cați în haine de seară și cul­ instalației electrice, iar în final Nu pe-aeolo. nu așa, gîn- mea ! cu absurda și atît de de­ nu stă pe loc, ci evoluează. Spre dește-te. există și ud pro- exemplu, fetele purtau fuste care a fost aleasă regina balului, în verb. uite. ia metrul meu, modata cravată înnodată la gît. persoana simpaticei Lyly Elef- Odată mica busculadă înche­ sînt în acest sezon ceva mai măsoară cu calm o dată, de scurte decît minifustele, în vreme terie, coafeză la „Higiena" de două, de șapte ori. iată prin intervenția energică a vizavi. Aceasta purta o minunată Ai grijă cum te răsucești directorului, asistența a putut ce băieții poartă părul fie piep­ și ee faci cu ochii și cu urmări o spumoasă conferință tănat lung pe spate, fie nepiep­ și mirobolantă rochie din plasă R gura : fii atent la cuvinte, tănat pe frunte. Tendința per­ susținută de celebrul om de de năvod, cu garnitură de cîlți oamenii sînt sensibili. Nu-i știință Val Mălăețu, care a * tra­ ciunilor e să devină cotleți, iar și odgon necălăfătuit. deranja. Strecoară-te ea o tat timp de trei ore și cîteva a ciorapilor cu găurele să devină pisică. Pune-ți pe tălpi vată. numai găurele. în general pri­ In final s-a dat și marșul. Și băiatul alergă la farma­ secunde interesanta temă „Este cie. Și cum nu găsi cocoșul străbunicul ceasului de mează în acest sezon catifeaua, A fost o seară grozavă, pe cumpără somnifere. mînă extraplat, sau numai buni­ din care se pot confecționa care nu o vom uita așa ușor, ȘCOALA ARDELEANĂ bluze, fuste, pantaloni și haine de cul lui ?“. Oi prezenți au apia- fapt pentru care felicităm pe to­ piele. varășii metodiști al căror nume zatoare (sec. XVIII) ORIZONTAL : delene, autorul „Is­ mână. 2) Capitala Dansul a fost extrem de vioi, din fericire (pentru ei) ne scapă. Importantă operă a toriei pentru începu­ Marocului — Extre­ — împotriva lor s-au și, ca urmare, stația meteorologică I lui Gh. Șincai, inti­ turile românilor în mist al curentului ridicat deseori la tulată astfel pentru Dachia" — Comună latinist, autor îm­ luptă iobagii români județeană a putut înregistra un PETRONIUS. arbitrul eleganței I că evenimentele sînt în Olanda. 5) Operă preună cu I.C. Ma- și maghiari din cutremur de gradul 3 pe scara pt. conf. FLORIN IONESCU w povestite an cu an de căpetenie a lui ssim al unui dicțio­ Transilvania. 9) Dre­ începînd cu Istoria Ion Budai-Deleanu nar din care sînt gător delegat dacilor și romanilor în care atacă feuda­ excluse cuvintele regele Ungariei (anul 86) pînă la lismul folosind arma nelatine. 3) Din nea­ administrarea I 1739 — „Lexiconul de satirei și alegoria. 6) mul oscilor — Ispăși­ provincii — la..." (1825), primul Școală — Diminutiv tori proverbiali. 4) (pop). 10) Oraș an­ dicționar etimologic feminin. 7) Cheia, de Nota traducătorului tic — Apariție lite­ I al limbii române, în­ exemplu — Țurțur — Autorul mai mul­ rară. 11) Cel mai ceput de Samuil Mi- de gheață. 8) A țiui tor manuale școlare, de seamă reprezen­ cu și continuat de (pop.) — Aduse u- cunoscut reprezen­ tant al Scolii Arde­ Petru Maior și alții. nor oameni cu me­ tant al Școlii Arde­ lene, autor de lu­ I 2) „Școala de..." de rite. 9) Nota redac­ lene — Lumesc. 5) crări lingvistice, is­ la Blaj care este ției — Reprezentanții Paloșe otomane (reg.) torice și al singu­ transformată ulterior Școlii Ardelene pro­ — Fotbalist bucu- rei epopei române în școală normală, pun folosirea celei reștean. 6) Port în „Țiganiada" — Ca­ în care se pune ac­ etimologice pentru a Anatolia — Culese ! pitală europeană un­ cent pe studiul lim­ se vedea originea — Staniu. 7) Urmaș de românii își con­ I bii latine — A vedea latină a cuvintelor al lui Inocențiu Micu tinuau studiile la co­ lumina tiparului. 3) (ph). 10)Ucenic — ale căror stăruinți legiul „De propagan­ Crustaceu — Se re­ Locuitor din munții Micu, episcop nul din capii răscu- au dus la formarea voltă sub conduce­ Apuseni — în sche­ român care a apro­ latilor de la 1784 — seminarului de la da fide“. 12) Comu­ rea lui Horia, Cloșca let. 11) Mirare — bat ca, anual, trei Alt reprezentant al Blaj (1754) — Preț nă în Danemarca — și Crișan împotriva Poet român autorul din absolvenții semi­ Școlii Ardelene, ca­ stabilit la înțelegere. Creatori de frumos. feudalismului la sonetului „Șincai" în narului de la Blaj re. cît a fost direc­ 8) Capitală euro­ 1784 — Lucian Ră- care evocă figura is­ să-și contiribie stu­ tor al școlilor ro­ peană în care a pă­ TOMA MICHINICI dulescu. 4) Spetează toricului „semeț" și diile în Italia — mâne din Transilva­ truns adine iluminis­ Posezi. nia, a înființat peste Dicționar : EES, — Reprezentant de „dîrz" — Stațiune de 300 școli sătești pen­ mul cu ideile șl lo­ STUR, RBAT, AIAS, seâmă al Școlii Ar­ mașini și tractoare. VERTICAL: 1) U- tru populația ro- zincile sale mobili- AARS. Examen" Desene de C. PALADUȚA SCINTEIA TINERETULUI PAG. 7

sa unei mai mari continuități în tre lupta pentru calitate. „Aceas­ Constantin Cotoi, de la Combi­ tineretului, îndeosebi de Ia Con­ intre în atribuțiile noastre. Ră- confruntările cu publicul (Tudor tă stare de lucruri a impus și natul cliifriic, prin cuvintele sfătuirea pe țară încoace, au dus mîne însă ca noi să nu le înșe­ Gheorghe). Prezența tineretului organizației U.T.C. o anumită sale : „Unul din cele mai semni­ la o mai mare creștere a presti­ studențesc în munca de cerce­ schimbare de atitudine, o inter­ ficative aspecte ale conferinței giului organizației în rîndul lăm așteptările". tare științifică a început să ca­ venție mai la obiect, altfel ar fi mi s-au părut propunerile și su­ membrilor săi pentru că i-au In încheierea lucrărilor, par­ pete din ce în ce mai multa rămas în urma problemelor ac­ gestiile ridicate, mult mai multe oferit un teren mai larg de inter­ ticipant la Conferință au apro­ autoritate și competență, ceea tuale. în unele cazuri ea a fosi bat cu îndelungi aplauze textul ce, iarăși, nu se putea susține în chiar factorul activ care influ­ decît la cealaltă. Delegații s-au venție și scopuri mai precise Am avut de curînd accentuată sibilă, nici de dorit. pare că organelor lo­ activității" — s-a pronunțat in­ unei telegrame adresate Comi­ prilejul să văd o in­ grare spre orație. Lu­ Corijarea diferențe­ cale administrative le aceeași măsură îh urmă cu trei ența transformarea unor obișnu­ oprit în primul rînd nu la ceea teligentă echipă de crul este firesc : te­ lor : oraș-sat are loc incumbă obligațiuni ani, cînd Universitatea craio- ințe mai vechi. în întreprinde- ce am făcut, ci Ia ce ne-a mai terlocutorul meu. Apoi a ținut să tetului Central al P.C.R., tova­ reporteri a ziarului leviziunea și radioul impetuos, fără zarvă morale și materiale rășului NICOLAE CEAUȘESCU. care ne adăpostește fac tacit propagandă și cu consecințe in­ deloc de neglijat. proza zilnică, lucrînd pentru noile ținuturi calculabile. Iată de Ceea ce se numește Mi-am oprit privirile asupra într-un mediu pe ca­ industriale, adevărat ce tema anchetei mă gospodărirea comu­ unui fragment din telegramă și re-1 considerăm tra­ Eldorado, mai ales fascina. Cîți voiau nei, a sectorului, a am citit: „Conștienți de înalta dițional și-1 ignorăm pentru tineret. O în realitate să ră- orașului nu este nu­ notabil. Cu o mașină prezență din ce în ce mînă la țară și de mai o treabă admi­ răspundere ce ne revine, de ro­ cît o coleopteră am mai masivă de mij­ ce ? Răspunsurile nu nistrativă, cred că lul important ce-i este destinat trecut un pod peste loace tehnice pe o- erau în întregime patriotismul cel mai PÎNA LA ALEGERI Argeș în ceața lui gor îndepărtează bra­ sincere, intra aici și înalt trebuie să o- tineretului în societatea noastră, Decembrie, consta* țe numeroase de o modestie jucată, o blige acolo unde înțelegând că viitorul patriei tînd că am văzut o- ceea ce cînta poetul literatură pedagogică își fac loc nepă­ veană abia făcea pașii începutu­ rea noastră, de pildă, organiza­ rămas de făcut. Și poate că nu adauge : _Am impresia că nici rașe așezate la 6 000 bucolic cu atîta eu­ inevitabilă, dar nu sarea, lipsa de in­ lui (Nicolae Papuc). ția a fost aceea care a intervenit atît sub forma unor lipsuri ale comitetul municipal n-a fost ni­ noastre socialiste este legat de de kilometri și nu forie. Rodica zilei de aș spune că senzația teres și chiar pro­ Am stat de vorbă, după aceea, pentru introducerea în cursurile activității de pînă acum, cît m2i ciodată criticat și tras la răspun­ educarea și pregătirea tinerei cunoaștem pe cele a- azi călărește o bici­ era aceea că toată fitul. Adevăratele ci­ de ridicare a calificării a unor ales ca niște proiecte indispen­ flate cam la 30. Din cletă, dacă nu cumva lumea vrea să scape vilizații nu sînt în și cu cîțiva dintre cei care au dere ca astăzi. Și îndeosebi ac­ generații, ne angajăm să milităm promoroaca ceții și întreg, contrastante, participat, ca delegați, la ambele teme corespunzătoare schimbă­ sabile pentru viitor. Conferința pentru continua perfecționare aburul gerului a a- ci lineare. Diferen­ rilor de utilaj produse, ca și a noastră a dovedit, și ea. același tivitatea sa privind participarea conferințe de alegeri si am încer­ a întregii noastre activități, să părut comuna Hota­ tele de nivel de trai, cat împreună să deslușim argu­ unor teme referitoare Ia calitate lucru. Aceasta înseamnă că ti­ tineretului la realizarea sarcini­ rele, cu liceu, bule­ de confort se răz­ acordăm o atenție deosebită for­ mentele care au favorizat aces­ Pe de altă parte, tinerii, ei în­ nerii au început «â știe ce să cea­ lor de producție, precum și mo­ vard și Cămin Cul­ bună mai devreme te modificări profunde în preo­ mării noastre multilaterale ca tural de 700 de VIAJA LA TARĂ sau mai tîrzlu. Și ră­ șiși, au constituit unul din fac­ dul cum ne-am interesat de con­ cupările organizației municipa­ ră de la organizația lor iar noi viitori constructori ai socialismu­ locuri. ul pe care-1 fac ri­ le, apropierea consecventă de torii dinamici care au determi­ va trebui să știm cum să fim la dițiile sale de muncă și de viață Colegii de condei EUGEN BARBU sipa și proasta mî- nat modificări substanțiale în au fost, dacă nu mâ înșel, prin­ lui și comunismului în România, au proectat un Cine- nuire a fondurilor frămîntările reale ale membrilor înălțimea cerințelor lor-. Verity realizat în a- locale trebuiesc frî- săi, iar motivele n-au lipsit, ci ca factor important în apărarea are motoretă Car-< de terenul rural. So­ modalitățile de acționare a or­ La rîndul său. Pavel Muram, cipalele ținte atinse. în ceea ce celeașl locuri, cu un păți, ea nu mail du­ ciologul Octavian nate. Iluzia că fiO- dimpotrivă- După părerea lui ganizației lor. Multe sute de ti­ reales în fruntea comitetului mu­ mă privește, am căpătat convin­ patriei și a pămîntului strămo­ comentariu pe o ce pe umerii să!, Neamțu care a pilo­ care își va construi Pantelie Pîrvulescu, secretarul șesc". bandă de magneto­ dalbi, rotunjori, ur- tat discuția îmi spu­ singur un cămin neri ai Craiovei au terminat nicipal U.T.G, găsește că poate gerea că tinerii noștri știu foar­ fon. Mărturisesc că confortabil, în afara U.T.C. de la I.A.R., în ultima Și am înțeles, citind aceste cioare și poartă .pe nea ca rezultatele an­ perioadă întreprinderile, multe între timp liceul sau alte cursuri cel mai evident argument al sal­ te exact ce răspunderi ba em noi. am fost fascinat de deasupra și cizmu- chetelor realizate de ideii generale do rînduri, hotărîrea tineretului simplitatea ideii si urbanism rural, legi­ din ele, au fost dotate cu utila­ de pregătire, ceea ce le-a ridi­ tului calitativ petrecut în ultima cei pe care ne aleg, față de ei, Iițe. Altlța și cojocul d-sa nu duc deloc craiovean, exprimată simplu ca de cele ce am auzit. stau in lada de zes­ la concluzii pesi­ ferat la ora aceasta je modeme, de mare precizie și cat pretențiile, pe măsura pre­ perioadă este acela al interesului uneori poate că ai le înțelegem Tema anchetei ? Ră- miste. Se semnala și planificat, este tre, ursonul pătrun­ arbitrară. Satul de capacitate, iar pe acestea lucrea­ gătirii lor, față de ofertele fă­ manifestat de tineri față de pro­ oai înșine mai puțin, insă pu­ un angajament, de a se strădui mîneți la tară ? Și de prin cooperative, desigur și primejdia de ce? lacom, pe ulițe. Hora acelui decalaj pe ca- mîine trebuie să ză, ca de obicei în multe sec­ cute de organizație și a contri­ blemele organizației lor, al do­ teai avea toată încrederea că ei, ca multe din realizările și pro­ aibă monumente, mu­ iectele cele mai înalte de astăzi Problema ce ni se care place încă e- re-1 observasem no! toare de activitate, în primul buit la o abordare mai insisten­ rinței lor de a participa nemij­ tinerii, știu nu numai ce îndato­ impunea era aceea norm, cum am pu­ la început : diferența zee, teatre și cine­ să însemne, la bilanțul următoa­ tut să-mi dau seama dintre ușoara, mai matografe. pavaj și rînd tineri, Pe de altă parte, tă a domeniilor care fi interesau locit la tot ceea ce h se pare că rai le revin lor, ci și noua in eă mie mi se pare asfalt, Aici mai mult rei conferințe de alegeri, o eta­ că mijloacele de in­ la fața locului, nu ușoara asimilare a exigențele sporite ale beneficia­ direct, deoarece propunerile fă­ răspunde unor preoccpâr. rea* același timp. Chiar și astăzi, la refuză furtuna mo­ culturii prin înmul­ ca în oricare alt loc pă deja depășită. formare au depășit Individul trebuie să rilor, interni sau externi, față de cute de ei în diverse ocazii nu ale colectivului Recentele mâsur conferință, n-am avut de loc im­ civilizația sociolo­ dernă a instrumen­ țirea factorilor de gică și din acest de­ telor electrice. propagare și reali - meargă în urma co­ calitatea lucrărilor, au determi­ puteau rămine fără ecou. Este intreprinse peatru hnbwătăti- presia că au făcut propuneri Nu trebuie regre­ lectivității, fără asta calaj se nasc cele tetea socială în care întîrziem de la ac­ nat o și mai mare orientare că- adevărul pe care îl susține si D. MATALA mai multe drame. tat nimic, evident, și destule Nu e na mister eă • stagnare tradițio­ mai există cesul civilizării to­ exiști o tendință nalistă nici nu e po- lipsuri. Aici ml se tale.

Opera Română : TRAVIATA — ora 19,30 ; Teatrul de SPORT Operetă.: PRINȚESA CIRCULUI — ora 19.30 ; Teatrul Națx>- UN ZIAR ESTE nal „I. L. Caragiale" (Sala Comedia): HEIDELBERGUL D~ ALTADATA — ora 19,30 ; (sala Studio): JOCUL ADEVĂRU- LUI — ora 19,30 : Teatrul de Comedie : NICNIC — era 20 : Teatrul Mic: OFIȚERUL RECRUTOR — ora 20; Teatrul 0 FEREASTRĂ TELEGRAMĂ «Lucia Sturdza Bulandra“ (sala din bd. Schite Mlr-rear.-' VICTIMELE DATORIEI — ora 20 ; (saia Studia) i SFÎNTUL MITICA BLAJINU — ora 20; (la Sala Pala:.... : LUCEA­ Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialisto FĂRUL — ora 19,30 : Teatrul „C. L Nottara” =a*a Mag'.erv : România. NICOLAE CEAUȘESCU, a primit din partea pre­ Echilibrul fragil — ora 19.30; ITALY a avut loc un schimb de păreri Luceafărul (orele 9; 11,15 : La sosirea la Berlin, pe aero­ 13.30 ; 15,45 ; 18,15 : 20,45). portul Schonefeld, oaspetele a privind unele aspecte ale acti­ TANDREt® fost întîmpinat de conducători ai vității desfășurate în rîndul tine­ Capitol (orele 9,15; 11.30; 13,45; Uniunii Sindicatelor Libere Ger­ retului de la sate. 16; 18950; 20.45). La discuție a participat tovară­ VERA CRUZ mane și de ambasadorul Româ­ niei în R. D. Germană, dr. ing. șul Vasile Nicolcioiu, secretar al Grivlța (orele 9; 11,15; 13,30; C.C. al U.T.C. Discuțiile s-au 16; 18,15; 20,30). Nicolae Ghenea. COLUMNA (ambele serii) desfășurat într-o atmosferă caldă, București (orele 8,45 ; 12,15 ; prietenească. 16.30 ; 20) : Melodia (orele 8,45; Primire la C.C. al P.C.R. ★ Delegația Uniunii Tineretului 11,30; 14,30; 17,30; 20,30); Mo­ a sosi: dern (orele 9,30; 13,30; 17,30; deschide peetru cfomneavocstră în fiecare dimineață, prin Vineri, 13 decembrie, tovarășul Comunist-Leninist (U.T.C.L.) ca­ 20,30). pogătâe sale, o vastă panoramă a lumii contemporane Manea Mănescu, membru suple­ re, la invitația C.C. al U.T.C., ORAȘUL MAGIC PROGRAMUL H ABONAMENTUL — noua formula modernă a serviciilor se află în țara noastră, a vizitat Victoria (orele 9,30; 11,30; ant al Comitetului Executiv, se­ 13,45; 15,45; 18,15 : 20,45), publice vă scutește de grija cotidiană pentru procurarea cretar al C.C. al P.C.R., a primit Uzinele „Electroputere“ și Liceul NOAPTEA -SC1NTBI TINERETULUI' — ziarul dumneavoastră pre­ delegația de activiști ai P.M.S.U., Nr. 5 „Tudor Arghezi“ din Craio­ Central (orele 8.30: 11; 13.30; ferat. lato de ce in agenda informațiilor utile a fiecărui condusă de Jozsef Bâlint, șef de va, C.A.P. Afumați din județul 16; 18,30; 21). din dumneavoastră nu trebuie să lipsească mențiunea secție la C.C. al P.M.S.U., care, Dolj, Universitatea din Timișoara, ÎNȚELEPTUL DE PE MUN­ că ABONAMENTELE LA ZIARUL „SCINTEIA TINERETU­ Stațiunea experimentală Lovrin și TELE BLESTEMAT LUI* SE PRIMESC DE CĂTRE OFICIILE SI AGENȚIILE la invitația C.C. al P.C.R., se află I.A.S. Recaș din județul Timiș, Lumina (orele 8,45—16,30 în P.T.T.lt, DE CĂTRE TOTI FACTORII POȘTALI SI DIFUZO- într-o vizită de schimb de expe­ complexul de sere din Arad, continuare; 18,45; 20,45), Mo­ U1 DE PRESA DIN ÎNST1TUTII Șl ÎNTREPRINDERI I.A.S. „30 Decembrie", Institutul șilor (orele 15,30; 18;“ 20,30). riență în țara noastră. UN DOLAR GĂURIT La primire, care s-a desfășurat de cercetări pentru cereale și Doina (orele 11,30; 13.45; 16; plante tehnice Fundulea, din ju­ 18.15: 20,30). dețul Ilfov, I.P.R.S, Băneasa, Mu­ PRINȚESA zeul de Istorie a Partidului Co­ Union (orele 15,30; 18; 20,30), munist, a mișcării revoluționare Buzeștl (orele 14; 16; 18; 20). (Urmare din pag. I) profesionale polxrizezză -zterera. că chetewetje nuîruV fi de nologii, demonstrații practice continuu pregăti, ne spune ing. imanrm tru propria pregătire. Existența și democratice din România. ȚARA DE SUB ARIPILE PES­ timp pentru organizarea cancur- pentru stăpânirea noilor utilaje, Doina Șerbănescu de la între­ diverselor obiective precise orien- De asemenea, delegația a fost CĂRUȘULUI î FLORILE GE­ — Dacă trebuie să localizăm — Fără tndnrâli ci «pedălotui surucr la nrrel de județ, nu se s-:’-_mbur. de experiență — nu prinderea „Aurora". tînd, prin caracterul lor precis, RULUI ; IN ȚARA INCAȘI­ primită la comitetele județene punctul de șp'eutate al partici­ poate si ofere experiența, pr.ee- tustiheă. ’.-_zrte I — în alte unități, confe- — Este și o aluzie la lipsa de aceste eforturi. Ilfov și Timiș ale U.T.C. LOR ; DAN NAZDRAVANî pării membrilor U.T.C. cu pre­ perea sa în d*** 1$urarea acestor — Și nu treime să se piardă r—țe pe teme tehnice prezen­ discernămînt, simțită uneori, Organizarea sesiunilor tehnico- VIRFUR! gătire superioară la îndeplinirea tând noutăți, dezbateri privind Timpuri Noi (orele 9—21 în olimpiada — organizate £ de noi ia vedere un lucra. Nu câștigă­ cînd se recurge la prezența spe­ științifice, colaborarea la rezol­ Centenarul Luehian continuare). atribuțiilor organizației, acesta mi pe dteva specialități. acum svtnd torul în sine trebsre să nreocupe calitatea produselor, eliminarea cialistului, chiar atunci cînd nu varea planurilor tematice de ino­ ZIUA IN CARE VIN PEȘTII se pare a fi ridicarea calificării în pregătire una consacrată pro- pregătirea hn. ci gradul de per- rebuturilor, cu exemplificări pe este necesară ? vații, reprezintă, prin conținutul în cadrul manifestărilor or­ Feroviar (orele 9,30 — 16,15 în profesionale a tinerilor cu pregă­ ------x •_ . tectioaare pe care fl realizează produse din fabricație ș.a. — Nu neapărat, dar sînt întâl­ lor, ample posibilități. Un mijloc ganizate în Capitală cu prile­ continuare; 18,45; 21); Excelsior tire medie și inferioară. își expri­ fază, atunci cînd trebuie si par­ roasa de participanți- — Mi se pare deosebit de im­ nite și asemenea cazuri. ce poate fi exploatat — valorifi­ jul centenarului nașterii ma­ (orele 8,30 ; 10,45 : 13 ; 15,15 ; mă părerea ing. Marin Vomea, relui pictor Luehian, la sediul ticipe un număr cît ma: mare de — Să ne ajuta# oamenii la fon­ portant ca tinărul, indiferent de Oricum ceva trebuie reținut din carea documentației. Uniunii Artiștilor Plastici, a 17,45; 20), Gloria (orele 9; șef de comisie în cadrul Comite­ tineri. Este v orba de a contribui dul de pregătire. De aceea și cred locul său de muncă, să fie un acest aspect. — Organizația U.T.C. din in­ avut loc, vineri* după-amiază, 11,15; 13.30; 16; 18.15: 20.30), tului municipal București al util să se coreleze tematica Specialistul tînăr este la rîndu-i, Tomis (orele 9.30—15.30 în la reușita întrecerii prin stabili­ bun cunoscător al întregului flux stitut a procedat la instituirea un colocviu. în prezenta unei U.T.C. rea criteriilor optime în acest ceocursurifor, în speță, a ohmpia- tehnologic, spune ing. Horia Ni- ca membru al organizației U.T.C., unui sistem care să țină pe ti­ numeroase asistențe au luat continuare: 18: 20,15). Există argumente majore care HOMBRE sens 'ing. Ion Braga. Uz. ^23 Au­ nerii specialiști la curent cu ele­ cuvîntul Ion Jalea, președinte Bucegi (orele 9: 11,15; 13.30; impun necesitatea intervenției gust*». mentul documentar. Prin rotație, de onoare al Uniunii Artiștilor 16: 18,15; 20,30). Giulești (6- tînărului specialist în acest do­ — In uzina noastră au avut loc ei efectuează $i comunică sinteza Plastici, Jacques Lassaigne, rele 10; 15,30; 18; 20.30). Arta meniu. mai multe olimpiade. Din însărci­ lucrărilor intrate în bibliotecă, critic și istoric de artă, preșe­ (orele 9—15.45 în continuare; dintele Asociației internaționale Participanții la discuție preferă narea comitetului U.T.C*, ingine­ (arh. Viorel Cioacă). a criticilor de artă, pictorii Ca- 18; 20.15). I claviatura propriei experiențe. Se rii tineri au pregătit în prealabil DUELUL LUNG — La noi în întreprindere, milian Demetrescu, Paul Ghe- Unirea (orele 15; 17,45; 20,30). enumeră acțiuni, se fac comen­ pe concurenți. Consultațiile orga­ pentru cadrele tehnico-adminis- rasim. Ion Sălișteanu, Marin VEȘNICUL ÎNTIRZIAT tarii. nizate în acest scop, pe temele RECIPROCITATEA trative, a fost creat un lectorat Gherasim, criticii de artă Cris­ Lira (orele 15.30; 20). cuprinse în concurs au avut o economic. Prin tematica sa el tina Anastasiu și Ion Frunzetti, CĂDEREA IMPERIULUI RO­ mare eficiență- Au folosit poate aduce în atenție probleme de vicepreședinte al Uniunii Artiș­ mai mult decît însuși concursul tilor Plastici, care au adus un MAN mare actualitate în sfera de omagiu celui care prin creația Drumul Sării (orele 15,30: 19). (ing. Octavian Brvda, Uz. Da­ ddor. cu cea exprimată de indi­ culescu de la Uzina Electromag­ obiect de atenție chiar din acest acces a auditoriului său, tînăr. sa a contribuit la îmbogățirea TARZAN, OMUL MAIMUȚA : nubiana). catoarele tarifare — își prezintă netica. De aici și necesitatea ca punct de vedere : al îmbunătă­ (Eugen Daniel, Fabrica „Flacăra artei universale cu opere unice FIUL LUI TARZAN — Fiind vorba de sistemul de țirii, al completării propriei pre­ Ferentari (orele 15.30: 19). punctul de vedere ing. I. Pescara tinerii ingineri să găsească for­ roșie"). prin valoarea lor și a deschis organizare, cum apreciați ten­ de la F.M.U.A.B. mele prin care să faciliteze acest gătiri. De aceea, nu întîmplător drumuri noi picturii moderne TOTUL PENTRU RÎS dința de a continua, în trepte su­ După cum lesne poate fi con­ Cotroceni (orele 15,30; 20,30). Dar, olimpiadele pe meserii re­ lucru. au fost prezente în intervențiile statat, invitații la masa rotundă, din țara noastră. Există în foarte multe între­ perioare, întrecerile tip „olim­ ★ JUDOKA, AGENT SECRET prezintă doar un singur capitol. — învățîndu-i pe alții nu în­ partioipanților la masa rotundă organizată în colaborare cu Co­ Flamura (orele 9* 11.15: 13.30: prinderi înrădăcinat sistemul u- piadă" ? — Sînt o seamă de lucruri pe seamnă că noi înșine nu putem Un simpozion prilejuit de nor forme de pregătire, organizate — Am părerea că în cazul preocupări speciale cu asemenea mitetul municipal București al împlinirea unui secol de la 16; 18,15; 20,30), Floreasca (o- care tînărul specialist le poate învăța de la ei, este de părere U.T.C., s-au dovedit deosebit de rele 9; 11,15; 13,45; 16; 18,15; de conducerea administrativă. nostru fazele la nivel de sector face fără să fie vorba de ceva ing. Comeliu Ionițoaia de la U- destinație. nașterea pictorului Ștefan Lu- 20.30). Aurora (orele 9; 11.15' Referindu-se la colaborarea pe și municipiu favorizează popu­ activi. Intervențiile lor au dese­ chian a avut loc, vineri, și la organizat de cineva, intervine ing. zina „Timpuri Noi". Sînt lucruri — La nivelul sectorului 5, au nat cadrul de mari dimensiuni pe Casa de cultură a tineretului 13.30. 15.45: 18: 20.30). care organizația U.T.C. este soli­ larizarea și stimularea tinerilor, Octavian Bruda. Am în vedere care nu le găsești în nici o carte, FETE ÎN UNIFORMA citată să și-o aducă în reușita avut loc diferite consfătuiri care care tînărul specialist, ca mem­ din Iași. La simpozion a parti­ Volga (orele 9—13.30 în con­ bine pregătiți profesional. Se pri­ următorul aspect legat de asisten­ tocmai de aceea cred, cu cît vom cipat un public numeros, care lor, ing. Gh. Cîmpeanu de la ța tehnică pe care tu, specialist, fi mai mult în apropierea munci­ au reunit specialiști de meserii bru al organizației U.T.C., poate a ascultat expunerile criticului tinuare: 16; 18,15; 20,30). Mio­ Uzina „Vulcan" precizează : lejuiește, astfel, o întîlnire a lor rița (orele 9.30; 11.30; 13,30; ai datoria, nu neapărat pe linie torilor, cu atît vom putea învăța asemănătoare, ne informează ing. să-și pună în mișcare capacitatea, de artă Radu Negru și conf. SAMURAIUL — Tinerii specialiști participă în condițiile unei exigențe sporite. de serviciu, să o acorzi celor ce și noi de la ei. Se creează în Sergiu Iliescu de la Uzina de pregătirea sa în slujba educației univ. Mihai Cămărut, de la înfrățirea (orele 15.15; 17.45; aproape în totalitatea lor la con­ Gradul de dificultate crește ceea urmează să se prezinte la exa­ acest fel un sistem de relații care Institutul pedagogic din Iași, VALEA ALBINELOR ora 20), ducerea acestor forme. Ei sînt mașini grele-București. Există pentru muncă a tinerilor. Nu privind viata și operă marelui ce dă posibilitatea de aprofundare menul de încadrare tarifară. A- multiplică posibilitățile de a-i artist plastic român. Popular (orele 15.30: 20.30). însă în același timp antrenați în sistență tehnică, continuă, perma­ transmite clin cunoștințele tale. organizate comisii de ingineri și emitem pretenția de a fi epuizat FIUL LUI TARZAN elaborarea tematicilor, avînd ast­ a tainelor meseriei (ing. M. Voi- economiști care au în studiu cadrul problemei. Tocmai de a- (Agerpres) Munca (orele 15,30; 20). nentă. — De fapt, tinerii ți se adre­ fel posibilitatea să contribuie la nea). Intervențiile, la obiect, aduc sează nu numai ca specialist, ci teme din planul de organizare ceea ne propunem să urmărim, SUFLETE TARI (ambele serii) racordarea acestora la cerințele la vedere diferite alte posibilități, și ca un om pe care ei îl văd Flacăra (orele 15.30: 19). producției, la alcătuirea lor în — Cu grija de a nu substitui științifică a producției și a muncii. în continuare, aspectele ei inedi­ A apărut: VIVA MARIA eficiența preconizată . printr-ifn capabile să solicite cu randa­ pregătit din toate punctele de raport de nivelul cursanților, pe ment pozitiv pe tînărul specia­ vedere. De aceea și consider ne­ Prin urmare, o formă potrivită te, făcînd loc oricărui element în „PRESA NOASTRĂ* Vitan (orele 15,30; 18; 20.30). care îi cunosc, după cum vă festivism de loc folositor. nr. 9—10 1968 TFE’ COPII MINUNE list. Sînt enumerate: pregătirea cesar să-ți dozezi timpul astfel în a crea emulație, a ține treaz măsură să dezvăluie o experiență dați seama, foarte bine. — Evident De altfel, consider tinerilor în «ci-mila noilor teh- îneît, la rîndul tău, să te poți (Revista Uniunii Ziariștilor din / Rahova (orele 15.30; 18; 20.30). Enumerînd asemenea termeni interesul specialiștilor tineri pen- utilă. Republica Socialistă România) reali de participare a tinerilor specialiști la acțiunile în care organizația U.T.C. este doar „co­ laborator", fluxul discuției a in­ sistat, prelungit pe capitolul cu caracter aparte : formele specifice " organizației. Concursurile pe teme „Cel pe care nu pot să-1 I s-a reproșat ministrului sufăr deloc nu sînt «spiridu- de finanțe „reacții întîrzia- Semnarea șii» de la Ziirich, ci cei din te" față de declanșarea Vizita in City. Cred că espiridușii» „anomaliilor mecanismului din țară reprezintă perico­ monetar internațional" și lul. Ei nu se dau în lături întregului cabinet un „op­ de la nimic ce ar putea să timism exagerat" manifes­ discrediteze guvernul la­ tat pînă în ajunul „catastro­ R.D. Germană protocolului burist. E de-a dreptul inad­ felor" : devalorizarea lirei misibil ca zvonuri privind sterline din noiembrie 1967, demisia guvernului să fie criza aur — dolar din mar­ in drepturi a oamenilor*' răspîndite fără nici cea mai tie 1968, criza liră — franc mică dovadă care să le spri­ din noiembrie a acestui an. a ministrului jine" — declara înfierbîntat Intr-adevăr la 19 noiembrie Adoptarea unui praiect de rezolufie elaborat în cadrai unui Interviu ra­ 1967, Wilson dădea asigurări intre România diodifuzat Richard Cross- că puterea de cumpărare a maai. A urmat un șir întreg lirei rămîne intangibilă, la de opt state printre care fi România de dezmințiri privind zvo­ 6 iulie 1968 el preciza că de externe Una dm primele acțiuni spectaculare ale noului premier nurile lansate de bancherii Marea Britanie e în aju­ și oamenii de afaceri din nul unui miracol economic NEW YORK 13. — Trimisul special Agerpres, Nicolae Io­ portughez, Caetano, a fost să anunțe constituirea unei comi­ City în legătură cu două și, totuși, prețurile au con­ nesco, transmite : Apropierea actului final al încheierii dez­ sii de anchetă pentru „clarificarea situației universității*. Zile­ „iminente" evenimente în tinuat să crească. La 30 oc­ baterilor sesiunii Adunării Generale — eveniment ce va și U.R.S.S. le trecute au devenit cunoscute la Lisabona concluziile acestei viața politică și economică tombrie, Barbara Castle de­ roman anchete, sub forma unui studiu - memoriu semnat de pre­ a Marii Britanii (demisia clara cu certitudine că nu avea loc la sfîrșitul sâptăminii viitoare — a determinat o sensibilă intensificare a *lucrărilor în toate organismele ședintele comisiei, profesorul jurist Henrique Guveya. în acest ministrului de finanțe Jen­ se mai poate pune proble­ BERLIN 13. — Corespondentul principale ale O.N.U. document se arată că „situația materială a universității este kins și, într-o altă variantă, ma unor noi măsuri de aus­ Agerpres, St. Dej’u, transmite: precară și singurele instituții de învâțămînt care oferă condi- a întregului cabinet, precum teritate. La 17 noiembrie, MOSCOVA 13 — Corespon­ și cea a unei noi devalori­ Roy Jenkins anunța că va Vineri dimineața ministrul aface­ Participanții la lucrările Comi­ popoare, adoptată de Adunarea dentul Agerpres, N. Cristolovea- tium moderne de instruire sînt cele particulare*. Sub raportul în 1965 din inițiativa zări a lirei sterline) comu­ fi un an bun, pentru ca, rilor externe al Republicii Socia­ tetului pentru problemele socia­ Generală nu. transmite : La 13 decembrh laboratoarelor — remarcă Guveya — universitățile portughe­ nicate, se afirmă, telefonic cîteva zile mai tîrziu, ace­ liste România, Corneliu Măneseu, le, umanitare și culturale au a- României și a altor state, a mar­ 1968 la Moscova s-au încheia ze sînt la nivelul anilor 1940. Taxele universitare sînt actual­ „partenerilor" din R.F.G., lași Jenkins să anunțe un și persoanele care îl însoțesc au doptat în unanimitate un proiect cat începutul unei perioade de tratativele și a fost semnat pro mente cele mai ridicate din Europa și ele au crescut de aproa­ cu scopul de a susține spe­ nou program de austeritate, fost oaspeții orașului Dresda. în­ de rezoluție, elaborat de un grup constante preocupări ale Națiu­ tocolul privind livrările reciproce pe trei ori în comparație cu anul 1960. culațiile în devize. reducerea creditelor, intro­ soțiți de adjunctul ministrului a- de opt state, printre care și Ro­ nilor Unite pentru problemele de mărfuri pe anul 1969 între Ca o ilustrare a greutăților pe care le implică povara exce­ Eric Heffer, membru al ducerea unei taxe de 10 la facerilor externe al R. D. Germa­ mânia (Chile, Cipru, Finlanda, tineretului'4. Relevînd importan­ sivă a taxelor, studiul citează faptul că, potrivit statisticilor, parlamentului, a cerut ares­ sută pe importuri. Republica Socialistă România și tarea «spiridușilor», un con­ ne, și de alte oficialități, ei au vi­ Guineea, Cehoslovacia, Olanda, ța „sădirii în conștiința tinere­ Uniunea Sovietică. Tratativele „cel puțin 40 la sută din studenții înscriși în actualul an uni­ Iată tot atîtea ținte de tului a nobilelor idealuri ale trol strict asupra mișcărilor atac pentru liderul conser­ zitat șantierul de construcții din Nepal, România), în legătură cu s-au desfășurat într-o atmosferă versitar, prestează munci extrauniversitare din motive materia­ de capital, introducerea vator Edward Heath care centrul orașului, centrul comer­ „educarea tineretului lumii m demnității și egalității în drep­ prietenească. le*. (Faptul apare mai pregnant dacă ne gîndim că majorita­ turi a tuturor oamenilor*4, dele­ cial și clădiri istorice restaurate spiritul demnității umane, al e- Protocolul prevede creșterea cu tea aproape absolută a studenților provin din păturile bogate după distrugerile suferite în cel galității în drepturi a oamenilor, gata României a arătat că „pen­ si mijlocii, fii de muncitori sau țărani fiind automat excluși prin tru ca tinăra generație să des­ 6 la sută, fața de anul 1968, a bariera taxelor). în sfîrșit, studiul amintit relevă ca un aspect de-al doilea război mondial. indiferent de rasă, culoare, lim­ schimbului de mărfuri între cele în continuare a fost vizitată ga­ bă, sex sau credință", Prezentat copere și să înțeleagă vocația sa, „generator de apăsătoare îngrijorare* faptul că șomajul in­ statele, comunitatea internațio­ două țări, care reprezintă circa leria de artă din Zwinger, și în cadrul dezbaterilor consacrate 815 milioane ruble. telectual este în creștere continuă... „Din sondajele' noastre — vestita colecție de porțelanuri. „Anului internațional al dreptu­ nală în ansamblul ei și societatea relevă Guveya — reiese că fiecare al treilea absolvent al ac­ rilor omului", acest document în general trebuie să desfășoare Republica Socialistă România în după-amiaza zilei de vineri tualei promoții universitare, nu va găsi de lucru". recomandă adoptarea unor mă­ o vastă activitate de educație. va livra U.R.S.S. vase maritime Concluzia studiului-ancheiă este netă : „Se impune o acțiu­ INCERTITUDINI oaspetele român și persoanele ca- suri concrete în cadrul Consiliu­ Soluția de viitor a marilor pro­ și fluviale, mașini unelte, utilaj ne energică și imediată pentru oprirea unui proces de degra­ re îl însoțesc s-au înapoiat în ca- electrotehnic, țevi de oțel, pro­ pitala R. D. Germane. lui economic social, Comisiei bleme ale omenirii depinde în­ dare tristă a universității portugheze. în primul rînd, sînt ne­ drepturilor omului, U.N.E.S.C.O. tr-o largă măsură de modul în duse petroliere, cherestea, produ­ cesare alocații bugetare de cel puțin zece ori mai mari decît Vineri seara, ambasadorul ex- și al altor organisme ale O.N.U. care tineretul va fi educat". se chimir*», bunuri de larg con­ cele actuale absolut derizorii*. E semnificativ că, deși din traordinar și. .plenipotențiar . al în vederea educării tineretului în cadrul dezbaterilor din Co­ sum și altele, iar Uniunea Sovie­ conținutul studiului - memoriu al profesorului Guveya reiese Republicii Socialiste România în în spiritul întăririi respectului mitetul economic și financiar pe tică va livra României utilaje de că s-a urmărit analizarea doar a unor aspecte materiale, în LONDONEZE R. D. Germană, Nicolae Ghenea, pentru drepturile și libertățile marginea raportului Consiliului ridicare, transport și construcții concluzii se afirma categoric că „obiectivul cel mai important a oferit o recepție. fundamentale ale omului, astfel economic și social al O.N.U. de drumuri, mașini unelte, auto­ rămîne modernizarea universității, restructurarea ei, eliberarea La recepția care s-a desfășurat îneît Organizația Națiunilor U- (E.C.O.S.O.C.), a fost adoptat în mobile. cocs, minereu de fier, la­ de închistările obscurantiste". într-o atmosferă caldă, prietenea­ nite să vină în întîmpinaxea „as­ unanimitate un document pre­ minate feroase, bumbac și alte Ancheta ordonată de Caetano nu a trezit, pare-se, optimism scă, au participat Walter Halbrit- pirațiilor exprimate de largi pă­ zentat de delegația României, mărfuri. în cercurile universitare. „Se remarcă — scrie corespondentul unui control selectiv asupra vede în negru consecințele ter, membru supleant al Biroului turi ale tinerei generații pentru cuprinzînd o serie de propuneri Protocolul a fost semnat, din lui NEUE ZQRCHER ZEITUNG în capitala lusitană — că abso­ importurilor, naționalizarea politicii economice britani­ Politic al C.C. al P.S.U.G., Hans apărarea mai eficientă a demni­ concrete privind valorificarea re­ împuternicirea guvernului Repu­ lut tot ce oficializează Guveya a fost spus de-alungul multor băncilor și companiilor de ce, „supusă alegerii intre o Rietz, vicepreședinte al Consiliu­ tății umane în această epocă de surselor umane ca o condiție blicii Socialiste România de către asigurare. în afară de fap­ fluctuație zilnică sau o se­ ani de liderii studenților și de eminenți universitari. Principa­ rie cataclismică de devalo­ lui de Stat, prof. dr. Erich Cor- mari realizări științifice, tehnolo­ rine qua non a dezvoltării. Gheorghe Cioară, ministrul co­ lul ar fi să se acționeze. Dar aici, la Lisabona, ți se amintește tul că aceste zvonuri au fost rens, președintele Consiliului Na­ dirijate, ca întotdeauna în rizări", Și totuși, e demn de gice și culturale". merțului exterior, iar din împu­ imediat că primul ministru a fost și el profesor universitar și astfel de ocazii, de intere­ menționat rezultatul publi­ tional al Frontului Național, Luînd cuvîntul în cadrul dez­ ternicirea guvernului U.R.S.S. de rector și niciodată nu s-a plasat printre cei care cereau o uni­ sele posesorilor de devize, cat joi al balanței de plăți Wolfgang, Rauchfuss, vicepreșe­ baterilor comitetului, reprezen­ către N. S. Patolicev, ministrul versitate modernă". ele au totuși motivări inti­ pe trimestrul trei: s-a în­ dinte al Consiliului de Miniștri, tanta României, Maria Groza, comerțului exterior. E foarte probabil că instituirea comisiei de anchetă pen­ me în înseși neînțelegerile registrat un surplus de V<82 Otto Wintzer, ministrul afacerilor vicepreședinte al Marii Adunări La semnarea protocolului au tru „clarificarea situației universității" a fost concepută ca o din sînul cabinetului. Wilson milioane lire sterline în externe, alți miniștri și reprezen­ Naționale, a subliniat, printre al­ fost de față M. A. Lesseciko, vice­ acțiune urmărind să calmeze agitația universitară, oferind ilu­ și ministrul său de finanțe comparație cu deficitele din tele, că „declarația cu privire la Jenkins par să nu fi căzut semestrele I și II (171 mili­ tanți de frunte ai vieții politice, Noul guvern președinte al Consiliului de Mi­ zia unor viitoare transformări. (La Lisabona se atrage atenția încă de acord asupra mij­ oane și respectiv 318 mili­ promovarea în rindurile tinere­ că în ultimele două decenii, Salazar a promis de opt ori în economice și culturale, șefi de mi­ niștri al U.R.S.S., Teodor Mari­ loacelor concrete de reali­ oane de lire sterline). Pre­ tului a idealurilor de pace, res­ mesajele sole anuale „o reformă radicală a universității"). zare a noului program de țul plătit pînă acum pentru siuni diplomatice, ziariști ete. pect reciproc și înțelegerii între nescu, ambasadorul Republicii Oricum, însă, studiul oficial al lui Guveya ne oferă un ta­ „superausteritate". Premie­ restabilirea echilibrului ba­ italiun Socialiste România în Uniunea blou al tristelor realități din amfiteatrele portugheze. rul britanic și Barbara lanței de plăți externe a fost E. R. Castle, ministrul muncii și cel al pierderii echilibrului Sovietică, și A. V. Basov, amba­ productivității, care trebuie intern în domeniul prețuri­ Vineri a avut loc so­ sadorul U.R.S.S. în România. să facă față în prezent ofen­ lor. Tentativa de redresare lemnitatea depunerii ju- sivei cererilor sindicatelor s-a făcut apăsind greu asu­ rămîntului noului gu­ de mărire a salariilor, în­ pra maselor largi, asupra „AFACEREA ALVES" vern italian, prezidat de clină spre adoptarea tacti­ costului vieții care a cres­ liderul democrat-creștin cii înghețării prețurilor și cut din noiembrie 1967 pînă Mariano Rumor. salariilor, pe cînd Roy Jen­ în prezent cu 5 la sută. Ob­ kins ține îndîrjit la „măsu­ servatorii politici aprecia­ • O surprinzătoare înfringere a guvernului Guvernul urmează să primeas­ rile sale drastice" cum le ză că un șomaj în creștere că învestitura în cele două ca­ numește LE FIGARO în ve­ (circa 600 de mii de șomeri mere ale parlamentului italian derea ridicării prețurilor pînă Ia sfîrșitul anului 1968) brazilian • Tensiune după votul parlamentar iar primul ministru a anunțat că și reducerea consumului adăugat unei economii vul­ intenționează să completeze pro­ e VINERI a sosit la Buda­ au votat 114 senatori (comuniștii, de militari. A.F.P. anunță nume­ nerabile și instabile, ar pu­ pesta tovarășul Gheorghe Radu­ socialiștii și radicalii), iar în fa­ roase arestări, inclusiv printre intern cu 250 de milioane de cedura parlamentară cel mai voarea sa 37 senatori (U.D.R.). persoanele din anturajul mare­ lire. Nervozității generate tea prezenta serioase impli­ • Congresul va fi trimis „in... vacanfă"? tîrziu pînă la sfîrșitul lunii. Coa­ lescu, vicepreședinte al Consi­ de lipsa unității de vederi cații sociale și politice. liului de Miniștri al Republicii Un număr de 125 senatori s-au șalului aerului, Asghar Khan, asupra politicii economice Spicuim din TIMES : „Și Toate pronosticurile au fost răsturnate. Scrutinul parlamentar liția guvernamentală de centru- Socialiste România, pentru a abținut (centriștii și indepen­ unul din principalii exponenți stînga constituită după declan­ ai opoziției. i se adaugă dezamăgirea pro­ dacă calmul s-a așternut a infirmat speranțele „durilor" și calculele hîrtiei. O simpla participa la lucrările sesiunii a denții). acum, după atîtea săptămîni șarea crizei de guvern de la 19 VIII-a a Comisiei guvernamen­ în felul acesta bugetul va dusă și de ultimul sondaj al afacere* ce putea fi soluționată în culisele politice s-a trans­ veni pentru a treia lectură în • CU OCAZIA sărbătoririi opiniei publice care indică frămîntate, ce se poate face, format într-o încercare de forțe al cărei final s-a dovedit sur- noiembrie, cuprinde 27 de mi­ tale mixte de colaborare econo­ o scădere cu 10 la sută a se întreabă cei din City, niștri — 17 democrat-creștini, 9 mică româno-ungara. In gara Adunarea Națională, care hotă­ semicentenarului unirii Transil­ popularității partidului la­ pentru ca el să fie menți­ prinzâtor: guvernul brazilian a ieșit înfrint dintr-un parlament socialiști și un republican. Nyugati, el a fost întîmpinat de răște în ultimă instanță. vaniei cu România, ambasado­ în care dispune de majoritate. Apro Anțal, vicepreședinte al rul român la Cairo, Titus Sinu, burist. Se mai evidențiază nut ?“. Cu alte cuvinte, ce ^Principalele portofolii au fost a oferit un cocteil la care au neîncrederea britanicilor se poate face pentru menți­ împărțite în felul următor: De Guvernului Revoluționar Mun­ în „miracolul economic", nerea parității lirei și a li­ Scandalul a început în urmă lui. Și, totuși, surprizele păreau citoresc Țărănesc Ungar, și de participat funcționari superiori promis de guvern care are bertății ei de acțiune. Opinia cu cîteva săptămîni cînd un tînăr Martino (socialist) — vicepre- alte persoane oficiale ungare, • LA MINISTERUL Afa- din Ministerul Afacerilor Exter­ încă improbabile... mier; Pietro Nenni (socialist) — jerilor Externe al Finlandei ambiția să marcheze 500 mi­ publică și experții își ewri­ deputat aparținînd opoziției, Mar- precum și de Dumitru Turcuș, ne al R.A.U., oameni de artă mă scepticismul. Son&ije, O știre laconică : Camera de­ afacerile externe; Emilio Colom­ ambasadorul României la Buda­ a avut loc, la 12 decembrie, și ziariști egipteni, precum și lioane de lire sterline, ex­ cio Moreira Alves, a fost acuzat putaților a respins cererea guver­ schimbul de scrisori dintre corespondenți ai presei străine. cedent, pentru balanța de statistici, calcule retrospec­ bo (democrat-creștin) — trezo­ pesta. plăți britanică pînă la sfîr­ tive și dc viitor, consultări a fi „insultat forțele armate na­ nului de a ridica imunitatea par­ rerie ; Luigi Preti (socialist) — România și Finlanda cu pri­ ționale". O acuzație gravă pentru vire la prelungirea pentru a- șitul anului 1969. Acest obiec­ și proiecte, toate sînt subor­ lamentară a lui Alves, poar 141 buget; Oronzi Reale (republican) • SENATUL FRANCEZ a res­ • VINERI a încetat din via­ donate scopului principal care lipsea o justificare convin­ pins în cea de-a doua lectură nul 1969 a valabilității liste­ ță, la Vicna, după o lungă și tiv pare greu de realizat de deputați au sprijinit pozițiile — finanțe ; Franco Restivo (de- lor de mărfuri, anexa Ia a- grea suferință, Johan Koplenig, cînd te bazezi pe o monedă — cel al creșterii lente a gătoare. Fruntașii militari au de­ oficiale. Comentariile nu ne-au proiectul bugetului național pe sensibilă la orice fluctuație cis să se răfuiască cu parlamen­ mocrat-creștin) — interne. anul 1969. împotriva proiectului ranjamentul comercial pe președintele de onoare al Parti­ excedentului balanței de parvenit pînă în acest moment. termen lung dintre cele două dului Comunist din Austria. și care nu și-a putut păstra plăți. Și, totuși, observatorii tarul recalcitrant. Drumul spre Fără îndoială, echipa președinte­ țări. Cu această ocazie a fost paritatea de 2,40 de dolari tribunal era, însă, blocat de imu­ lui Costa e Silva a suferit o în­ reliefată dezvoltarea poziti­ • LA BERLIN se desfășoară, în valul crizei de săptămâ­ politici și experții sînt scep­ nitatea la care îi dădea dreptul frângere, Presupune acest vot o vă a relațiilor comerciale zilele acestea, festivitățile pri­ nile trecute. Britanicii au tici și aceasta deoarece Ma­ lui Alves mandatul de deputat. dezagregare a majorității parla­ dintre cele două țări, precum lejuite de cea de-a 20-a aniver­ fost deconcertați în fața rea Britanic are datorii ex­ Vîrfurile armatei au devenit și posibilitățile lor de dez­ sare a organizației de pionieri crizei fulgerătoare care a mentare ? El a scos la suprafață voltare. din R.D.G. La adunarea festi­ evidențiat, fără putere de terne în valoare de 3 mili­ insistente în cererea de a se ridi­ nemulțumiri camuflate, a reliefat ca imunitatea parlamentară a lui vă, organizată vineri de Consi­ tăgadă, că lira este veriga arde de lire sterline. o stare de spirit. Votul acesta, de­ liul Central al Uniunii Tinere­ cea mai slabă a lanțului Alves. Răbdarea lor atinsese clanșat de dorința unei răfuieli tului Liber German, a luat cu- monetar interoccidental. DOINA TOPOR punctul limită. Primele greutăți minore, s-ar putea să aibă Impli­ • CEA DE-A 5-A sesiune a vîntul primul secretar al C.C. au fost înregistrate chiar în co­ cații mai largi decît afacerea Al- Sovietului Suprem al U.R.S.S. al P.S.U.G., Walter Ulbricht. misia judiciară a Camerei depu- ves.. Cu atît mai mult cu cît un PRAGA 13 (Agerpres). — Vi­ bune a cererii în cursul anului și-a încheiat vineri lucrările. In La manifestările organizate cu taților. în fond, disputele din fruntaș politic afirma cu certitu­ neri au continuat lucrările Ple­ viitor, se prevede ridicarea con­ cursul dimineții deputății Sovie­ prilejul acestei aniversări par­ comisie n-au fost generate de ex­ narei C.C. al P.C.C. După cum siderabilă și continuă a produc­ tului Uniunii și Sovietului Na­ ticipă și delegați ai organizații­ dine că „responsabilii militari nu ționalităților au adoptat în una­ lor de pionieri din alte țări. plicațiile mai mult sau mai puțin vor putea niciodată .accepta să s-a anunțat anterior, în prima ției. Astfel, volumul producției verosimile în jurul incidentului, zi a Plenarei, O. Cemik, mem­ industriei ușoare va 6pori cu nimitate legea referitoare la Delegația română este condusă întrevedere piardă". înseamnă aceaata că ul­ bru al Prezidiului C.C. al 10,3 la sută și vor fi livrate cu planul dc stat de dezvoltare a de vicepreședinta Consiliului ci de o problemă cu aspecte mai tima repriză a meciului nu s-a economiei naționale a Uniunii Național al Organizației Fio- cuprinzătoare : cea a dreptului P.C. din Cehoslovacia, preșe­ 10,6 la sută mai multe materiale jucat ? Nu-i exclus... dintele guvernului a prezentat de construcție. Vor fi adoptate Sovietice pe anul 1969 și legea nierilor, Elena Poparad. aleșilor de a-și exprimă punctele un raport cu privire la proble­ măsuri în vederea ridicării ni­ privind bugetul de stat pe a- de vedere. S-a constatat — cu celași an. • ÎN SALA „Alban-Ambasa- M. RAMURA mele aflate pe ordinea de zi. velului de trai al oamenilor mun- dor" din Basel s-a deschis ex­ Nixon-Johnson evidentă neliniște în cercurile d- După ce a abordat unele pro­ ■ cii. Creșterea salariului mediu • VINERI SEARA s-a înche­ poziția pictorului Dimitrie Știu- ficiale — că nici deputății guver­ Știri de ultimă oră anunță bleme legate de organizarea și a veniturilor în ansamblu ale bei. Au fost prezenți 1» verni­ brusca încordare a federativă a statului cehoslovac, populației urmează să depășeas­ iat la Palatul UJÎ.E.S.C.O. din Președintele ales al Statelor Unite, Richard Nixon, a avnt namentali nu se arătau dispuși să situației po- Paris, Conferința internaționa­ saj numeroși oameni de cultură se conformeze dorințelor „duri­ litice din Brazilia. Militarii______par ei s-a referit la o serie de as­ că sporirea costului vieții. și artă din Basel. A fost de față joi după-amiază o întrevedere cu președintele Johnson, In hotăriți să nu piardă partida. pecte ale situației economice. Referindu-se la probleme ale lă asupra tendințelor în invă- lor". Pentru a preveni defecțiu­ relațiilor economice externe, ra­ țămintul și pregătirea ingineri­ ambasadorul României în Elve­ cadrul căreia au fost abordate problemele Orientului Apro­ nile nouă deputați, membri ai co­ Vineri, armata a fost pusă in Raportorul a arătat, printre al­ ția, Ion Georgescu. piat, situația din Vietnam și o serie de alte probleme interna­ stare de alarmă. Poliția și-a tele, că rezultatele pozitive ale portorul a arătat că Cehoslova­ lor, la care au participat pește misiei judiciare, socotiți ca osci­ făcut apariția pe străzi încă din dezvoltării economice a țării au cia se orientează în mod firesc 300 de experți din 65 de țări, ționale. lând, au fost înlocuiți de colegi zorii zilei. Foarfecă cenzurii a fost însoțite de aspecte negative. spre dezvoltarea legăturilor. e- printre care și din România. Purtătorul de cuvînt al Casei ai lor recrutați dintre fidelii ih- intrat in funcțiune. Două ziare Această situație — a spus el — conomi.ce cu țările socialismului, • — Albe, George Christian, a decla­ nu poate fi însă apreciată sepa­ că va trebui să-și satisfacă o • ERNST BENDA, ministrul rat ziariștilor că cei doi oameni condiționali. Opoziția a ripostat n-au mai apărut. de interne al R. F. a Germaniei, energic, folosind o gamă largă rat de dezvoltarea politico-eco- serie de necesități ale economiei de stat au, mai discutat probleme Guvernul ^e găsește intr-a naționale și, prin dezvoltarea re­ va recomanda în curind — fie de subterfugii procedurale pen­ grea dilemă. El încearcă (va nomică de perspectivă, de dez­ miercurea viitoare, fie In ia­ privind viitorul Congres, viitorul voltarea socială generală, care lațiilor comerciale reciproc a- ORIENTUL APROPIAT cabinet și relațiile acestuia cu tru a împiedica o hoțărîre de na­ reuși oare ?) să tempereze pe anul acesta a fost deosebit de im­ vantajoase, cu țările nesocialiste. nuarie — guvernului sâ invite tură sa îl trimită pe Alves în fața generalii furioși și. în același Curtea constituțională de la actualul guvern. Președintele timp (manevră mai simplă), să petuoasă și a exercitat o influ­ Aprecierea realistă a posibili­ unei justiții mai sensibilă la ce­ ență deosebit de important a- tăților sî forțelor noastre, a spus Karlsruhe sâ se pronunțe asu­ • MESAJUL LUI MAHMUD Johnson l-a informat pe Riohard cheme la ordine parlamentul. pra caracterului anticonstitu­ RIAD • DECLARAȚIILE LUI Nixon despre cele trei mesaje pe rințele uniformelor militare decît După zvonuri citate de agenția supra mersului economiei națio­ vorbitorul, arată că avem o sin­ la spiritul legilor. nale. gură alegere, aceea de a conti­ țional al Partidului național de­ care le va prezenta luna viitoare ASSOCIATED PRESS, formula mocrație de extremă dreaptă. ABBA EBAN . 19 voturi pentru, 12 contra : la care autoritățile intenționea­ El a subliniat că agricultura a nua calea începută. Printre sar­ Congresului — despre starea U- fost cea care a ajuta: într-o cinile fundamentale a căror re­ Această informație este furni­ niunii, cu privire la buget și ra­ comisia a aprobat cererea guver­ ză să recurgă ar fi aceea de a zată de cercuri demne de în­ • MAHMUD RIAD, minis­ că va depune în continuare suspenda drepturile politice ale mare măsură la învingerea di­ zolvare trebuie să stea in cen­ portul economic. nului. Rămînea vottil din aduna­ ficultăților economice. In com­ trul atenției, O. Cernii a men­ credere din Bonn, citate de a- trul afacerilor externe al Repu- eforturi pentru „Tealizarea unei rea parlamentară. Șansele opo­ deputatului Alves. Revendicările gentia France Presse. Cererea bliei Arabe Unite, a adresat un păc: permanente în această Președintele Johnson s-a arătat armatei nu se mai limitează la parație cu anul trecut, care, de ționat : continuarea chibzuită a ziției deveniseră egale cu zero. asemenea, a fost un an favorabil, aplicării treptate a reformei e- ministrului se va întemeia pe mesaj lui Gunnar Jarring, tri­ regiune". El a spus că țara sa dispus să aibă întîlniri cu fiecare tînărul deputat opoziționist : se argumentarea că modul în care misul special al secretarului nu va reveni la situația care a membru al noului cabinet, înain­ Din 409 mandate, guvernul dis­ afirmă că militarii ar cere in­ anul acesta producția de cereale conomice ; elaborarea proiectu- pune de 276. Deputății din opo­ va spori cu 700 000 tone de . lui noului pian cincinal ; reali­ vorbesc și acționează conducă­ general al O.N.U. în Orientul precedat conflictul din vana te de 20 ianuarie, cînd urmează staurarea unui „regim excepțio­ torii acestni partid ii dau ca­ Mijlociu, in care expune punc­ anului 1967, fără negocieri în ziție păreau hotăriți, la nevoie, nal" și trimiterea parlamentului carne — cu 60 000 tone, de lapte zarea concordanței între venitu­ să aibă loc transferul de funcții — cu 180 milioane litri ; de ouă rile populației si resursele pen­ racterul de ..snccesor al parti­ tul de vedere al țării sale în ceea ce privește frontierele. la Casa Albă. să se retragă de pe băncile par­ „în vacanță" pe o perioadă ne­ dului naxlst“. legătură cu situația din aceas­ definită. Generalii s-au săturat — cu 46 milioane bucăți. Tot­ tru satisfacerea nevoilor aces­ Totodată, ministrul israeiian lamentare pentru a bloca lucră­ odată, în raport cu anul trecut, teia ; elaborarea unor măsuri de Sursele amintite confirmă că tă regiune. De asemenea, președintele rile Camerei. de un parlament pe care nu în rindurile membrilor guver­ In mesajul ministrului de de externe a acuzat Republica Johnson a anunțat pe Richard l-au putut îmblînzi și vor să facă subvențiile acordate de stat pen­ înlăturare a deformărilor care Arabă Unită că ar fi adoptat Dar majoritatea guvernamenta­ tru agricultură au fost reduse. mai exstiă în domeniul prețu­ nului s-ar fi degajat o majori­ externe se precizează că numai „o atitudine negativă în ceea ce Nixon că a dat instrucțiuni mem­ lă era lipsită de omogenitate. Ezi­ apel la metode folosite curent Astfel. în ultimii ani, agricultu­ rilor ; elaborarea unui proiect tate „încă oficioasă- In favoa­ „îndeplinirea rezoluției Con­ prin vecini... rea interzicerii P.N.D. siliului de securitate al O.N.U. privește găsirea unei soluții brilor actualului cabinet să „coo­ tările deputaților se înmulțeau, Tensiunea declanșată indică ra a devenit un factor tot mai de lege privind organizarea în­ pentru situația din Orientul important de stabilizare a eco­ treprinderilor; soluționarea pro­ poate aduce pacea în Orientul pereze cît mai mult posibil cu iar odată cu ele creștea Vehemen­ un conflict de dimensiuni mai Mijlociu". Totodată, se arată Mijlociu". ța criticilor la adresa unui act mari (ceea ce agenția ASSO­ nomiei naționale. blemelor privind rolul Consilii­ • IN NUMEROASE districte • CU 91 DE VOTURI pentru, viitorul guvern". Referindu-se la sarcinile de lor muncitorești în întreprin­ și în principalele orașe pakista­ că „Republica Arabă Unită re­ apreciat ca fiind inutil și dăună­ CIATED PRESS denumea pru­ neze a găsit un larg ecou ape­ fuză tratative directe cu Isra­ unul împotrivă (Israelul) și 9 în legătură cu contactele pe tor. Președintele comisiei judi­ dent „un dezacord profund"). viitor, vorbitorul a spus că ac­ deri ; luarea unor măsuri pen­ abțineri. Comitetul politic spe­ tualele probleme, printre care tru asigurarea construcției de lul la grevă, lansat de trei par­ elul". care Johnson le va avea cu ciare (aparținînd formației guver­ Moderația președintelui va pu­ tide de opoziție în semn de pro­ • ÎNTR-O DECLARAȚIE cial al Adunării Generale a tea stăvili dorințele represive unele lipsuri în ce privește pro­ locuințe ; rezolvarea sistematică O.N.U. a cerut guvernului is- membrii noului cabinet, s-a a- namentale) a decis să renunțe ducția unor mărfuri și folosirea a problemelor comerțului exte­ test față de intervenția brutală făcută la Londra, unde se află la postul său pentru a protesta ale militarilor ? Brazilia se va a poliției împotriva unor de­ în vizită oficială, ministrul de raelian să „ia măsurile cele mai nunțat că primul cu oare se va reîntoarce pe un drum pe care judicioasă a investițiilor, pot fi rior. externe al Israelului, Abba urgente și eficace" pentru a da împotriva comportării oficiale în l-a mai parcurs ? întrebarea rezolvate numai prin menținerea în încheiere, premierul ceho­ monstrații populare, menționea­ posibilitatea arabilor care s-au întîlni săptămîna viitoare este „afacerea Alves". Zvonurile care unei dezvoltări dinamice a eco­ slovac a abordat unele probleme ză telegramele de presă. Astfel, Eban, a precizat că „Israelul este obsesivă la Rio de Janeiro, tn orașul Dacca, toate magazi­ va căuta să respecte acordul de refugiat în urma evenimentelor noul secretar de stat, William circulau pe culoare indicau că ca și la Brasilia. nomiei naționale. în vederea îm­ privind situația politică din țară din iunie 1967 să se întoarcă în bunătățirii situației pe piața in-, și sarcinile actuale în legătură nele sînt închise, iar circulația încetarea focului, dar pe baza Rogers. aproximativ 50 de deputați ai ma­ a încetat pe străzile patrulate unei depline reciprocități și teritoriile părăsite. jorității vor vota contra guvernu­ M. R. ternă el a unei satisfaceri mai cu aceasta.

REDACȚIA ST ADMINISTRAȚIA. Bnearwti. VM. JBctaWi-, S* »««• Ab—H— - Me 1. ofleUJ. peetel. « dttmorb « tnrttuttL Ttoand Combinatul Poligrafic Ou. Setatei! 40.362