DOCSLIB.ORG

Nichita Stănescu. Schiţă Biografică De Eugen Simion

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nichita Stănescu. Schiţă Biografică De Eugen Simion 3-5 (233-235) / 2007 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 Fragmente critice Nichita Stănescu. Schiţă biografică de Eugen Simion Colocviul G. Călinescu faţă cu noua critică literară Centenar Mircea Eliade Comentarii Blaga, aproape mutcao lebădă de Lucian Chişu Ştiinţă şi filosofie Matematica şi miturile ştiinţei exacte de Viorel Barbu Literatură străină Jacques DeeD cker Doctor HonorisCausa la Cluj-Napoca CUPRINS FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Nichita Stãnescu. Schiþã biograficã . 3 CRONICI LITERARE Paul DUGNEANU: Roman de creaþie, roman de analizã . 16 CENTENAT MIRCEA ELIADE Eugen SIMION: Eliade – nouã scrisori inedite . 22 Alexandru ZUB: Trei texte despre Mircea Eliade . 30 Graþiela BENGA: „Antaios": un reflex al marginalului . 39 DOSAR Colocviul G. Cãlinescu faþã cu noua criticã literarã . 45 Bogdan CREÞU: Cãlinescu - modelul intangibil . 59 Dan Mircea CIPARIU: G. Cãlinescu în 710 articole. 60 Alina SPÎNU: Sub semnul lui Aristarc. Dare de seamã . 62 Crina BUD: G. Cãlinescu – Naturaleþe ºi vitalitate . 64 Marius MIHEÞ: Opt rãspunsuri ºi un gând lãrgit. 66 Ioana CISTELECAN: Îndãrãtul apocalipselor.... 67 COMENTARII Antonio PATRAª: Seducþia imperfecþiunii . 69 Alina CRIHANÃ: „Cazarma scriitorilor" ºi ritualul primãverii". Generaþia ’60: între compromis ºi rezistenþã . 74 Rodica SAGAIDAC: Nichita Stãnescu ºi modernitatea ºocantã . 78 Grigore Traian POP: Creanga de aur ºi duhul masonic (II) . 93 Lucian CHIªU: Blaga, aproape mut ca o lebãdã (1947-1961) . 101 LECTURI Marian BARBU: Carte deschisã oricând pentru B.P. Haºdeu . 106 1 NEGRU PE ALB L’ALGER: 1001 de nopþi . 109 Dan PREDESCU: 1001 de morþi – observaþii, divagaþii, ipoteze, amintiri din vremurile bune . 111 LITERATURà STRÃINà Jacques DE DECKER: Ce titre que vous avez choisi de me conférer aujourd’hui me touche infiniment . 118 ªTIINÞà ªI FILOSOFIE Viorel BARBU: Matematica ºi miturile ºtiinþei exacte. 124 CARNET PARIZIAN Virgil TÃNASE: Avril . 126 MASS-MEDIA Cristian Florin POPESCU: Responsabilitatea comunicãrii sociale: tendinþe ºi provocãri în România ..........................................................................................128 Maria MOLDOVEANU: "Industriile" comunicãrii (III)..........................................................133 CULTURà ªI ECONOMIE Mugur C. ISÃRESCU: Reflecþii economice...............................................................................140 Andreea VASS: Economia ºi cultura: PROGRAMUL Uniunii Europene „Cultura 2007-2013" .................................................................................................149 ARTà ªI SPECTACOLE Dana DUMA: De la Cannes la Cluj ...........................................................................................155 Cãlin CÃLIMAN: Inaugurarea unei tradiþii: Premiile Gopo.................................................158 Ilustrãm acest numãr cu lucrãri ale artistului plastic Dragoº VIÞELARU 2 Fragmente critice Eugen SIMION Nichita Stãnescu. Schiþã biograficã Nichita, STÃNESCU (31.III.1933, Plo- naturii la liceele din Gãieºti ºi Ploieºti, se ieºti - 13.XII.1983, Bucureºti), poet ºi eseist. cãsãtoreºte cu dr. Gh. Cãrbunescu, descen- Este fiul lui Nicolae (Cãlae) Stãnescu dent, pare-se, din Pãtraºcu cel Bun; pentru (19.IV.1908 - 10.11.1982) ºi al Tatianei (nãs- cã a condus reþeaua medicalã pe frontul din cutã Cereaciuchin - 16.11.1910 - 20.IV.2001). Est, dr. Gh. Cãrbunescu este trecut pe lista Strãbunicul patern al lui Stãnescu Hristea criminalilor de rãzboi; scapã în cele din Nichita (numele ºi prenumele cu care este urmã. Gheorghe (Gicã, zis „scãpãtorul”) a înscris în actul de naºtere) era prahovean trãit la Drajna (Prahova), în fine, Mãria din pãrþile localitãþii Filipeºtii de Pãdure ºi (1905-1989), licenþiatã în filologie, s-a stabilit se stabilise în a doua jumãtate a secolului al la Arad... Mai toþi au copii, aºa cã familia XlX-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Stãnescu formeazã, cu toate ramificaþiilei ei, Ploieºti, situatã lângã Bariera Bucovului ºi un clan puternic, rãspândit peste tot. Unii traversatã de Calea Oilor. Om întreprinzã- tor, Matei Stânescu face un atelier de produs aba (dimie) ºi îºi dã copiii la ºcoalã. Unul dintre ei, Hristea Stãnescu, bunicul poetu- lui, a continuat afacerile familiei („abage- ria”) ºi are nouã copii, ultimul dintre ei fiind Nicolae, tatãl poetului. Ceilalþi fraþi ajung ofiþeri, meseriaºi, negustori, profesori, func- þionari publici; Elisabeta (1889-1969), cãsã- toritã cu ºeful Gãrzii din Ploieºti Sud ºi a doua oarã cu ªeful Gãrii din Bãneasa, avea - se spune - voce frumoasã ºi cânta în corul bisericii din Bãneasa. Ioan (1891-1969) intrã în afaceri ºi sprijinã financiar pe ceilalþi fraþi, Lucreþia se cãsãtoreºte cu un ºef de garã ºi se stabileºte la Curtea de Argeº, Cristea Titu (1895-1979) face carierã militarã ºi participã la cele douã rãzboaie mondiale. Ca ºef de stat-major al Diviziei a V-a, cade prizioner la Cotul Donului. Se înroleazã în Divizia „Horia-Cloºca ºi Criºan” ºi ajunge general, comandant al ªcolii Militare din Sibiu. Constantin (1899- 1975) este tot ofiþer (cãpi- tan) ºi ia parte, ca ºi fratele sãu, la cele douã rãzboaie. Este rãnit în luptele din Munþii Tatra ºi declarat mare mutilat de rãzboi. Elena (1901-1985), profesoarã de ºtiinþele *Text destinat Dicþionarului General al Literaturii Române (vol. VII). 3 Eugen Simion dintre urmaºii fraþilor Stãnescu se stabilesc tecþia generalului Pãtraºcu, ºeful comanda- în Franþa ºi Canada (cf. informaþiilor date de mentului militar al Dobrogei. Relaþiile au Mircea Calaºencu, în Cronologia de la Opera, devenit în mod sigur prietenoase din I, 2003; toate datele privind ascendenþa moment ce, în 1933, când se naºte nepotul paternã ºi maternã a poetului provin din Hristea-Nichita la Ploieºti, naºul lui de aceastã sursã). botez este chiar generalul Pãtraºcu din Nicolae, mezinul, urmeazã o ºcoalã de Constanþa. Mutarea domiciliului (în jurul comerþ ºi, dupã rãzboi, þine un atelier de anului 1996) la Ploieºti este pusã, în istoria croitorie în centrul oraºului Ploieºti. În 1950, oralã a familiei, pe seama climatului marin atelierul este naþionalizat ºi proprietarul tre- neprielnic pentru familia generalului alb. buie sã-ºi gãseascã alte rosturi. Este funcþio- Au existat, probabil, ºi alte motive, mai nar mãrunt la diverse întreprinderi din practice. Cert este cã numeroasa familie Ploieºti. La 10 noiembrie 1931, se cãsãtorise Cereaciukin se mutã la Ploieºti ºi încearcã cu Tatiana N. Cereaciuchin, nãscutã la sã-ºi facã un destin în acest oraº industriali- Voronþe (Rusia), fiica generalului Nichita V. zat. Un frate al generalului, Vasile (1900- Cereaciuchin ºi a Mãriei Cereaciuchin (nãs- 1954), care fusese cadet în Oastea Donului, cutã Tiurmorezov). Strãmoºii materni ai ajunge funcþionar la rafinãriile „Unirea” ºi poetului au origine nobilã ºi sunt cei mai „Vega” din Ploieºti. Înrolat în armata româ- mulþi militari. Bunicul, Nichita Vasilievici nã, ca translator, în timpul celui de al doilea Cereaciukin (3.IV.1872 -?), slujise în Oastea rãzboi mondial, este luat prizioner ºi, timp Donului, ajungând la gradul de general- de 12 ani, lucreazã ca deþinut într-o minã de maior. Între 1900-1917 este ofiþer pedagog cãrbuni din Republica Mordvinã. κi aflã de matematicã-fizicã la Corpul de Cadeþi sfârºitul, la 54 de ani, la Moscova. Alt frate, din Voronej. Participã la rãzboiul civil de Iosif (1901-1947), de asemenea cadet în Oa- partea albilor ºi este distins cu Ordinul de stea Donului, urmeazã în România aceeaºi Cavaler „Sfântul Gheorghe”. În 1917, se cale: intrã funcþionar la rafinãriile ploieºtene refugiazã cu toatã familia întâi în Turcia, „Unirea” ºi „Vega”. Olga (1902-1993) este apoi (1920) în România, la Constanþa. traducãtoare la Institutul de Proiectãri Tatiana, mama poetului, i-a povestit autoru- Petroliere din Ploieºti. În fine, Tatiana, lui acestui articol, peripeþiile prin care a tre- absolventã a unei ºcoli comerciale, devine cut familia sa fugind din Rusia de frica dupã cãsãtoria cu Nicolae Stãnescu casnicã bolºevicilor: pentru a ajunge la Odessa, au ºi se preocupã de creºterea copiilor. Avea, ca strãbãtut munþii pe jos ºi, când au ajuns la ºi mama ei, Mãria Iosif... (1878-1934), pre- þãrmul Mãrii Negre, vaporul care pleca spre ocupãri artistice: cânta la pian, desena, îi Constanþa era plin pânã la refuz. Generalul plãcea sã citeascã... Îi învaþã pe copii numai Cereaciuchin a încercat sã obþinã locuri pen- limba tatãlui (româna). Dupã moartea soþu- tru familia sa, fãrã rezultat, cãpitanul vasu- lui, s-a retras la Bucureºti, într-un aparta- lui n-a acceptat. Au plecat, a doua zi, cu un ment modest dintr-un bloc din Pajura, la vas comercial, înainte de a se îmbarca, aflã fiica lor, Mariana, profesoarã de chimie. N-a cã vasul de pasageri care, cu o zi înainte, avut pensie. încercarea unor prieteni ai poe- n-a putut sã-i primeascã se scufundase... tului de a determina Parlamentul României Aceste informaþii, demne de un roman de sã acorde un ajutor lunar Tatianei Stãnescu, aventurã, au fost comunicate de fiica gene- mama celui mai important poet român post- ralului Cereaciuchin-Stãnescu, cu puþin belic, a eºuat. Parlamentarii români ºi-au timp înainte de a muri, la Bucureºti, în casa acordat, în schimb, lor înºiºi, dupã un timp, fiicei sale, Mariana, sora poetului. Lipseºte indemnizaþii, sporuri, pensii substanþiale pe din naraþiune episodul Constantinopolului. viaþã... Sigur este, dupã documentele cercetate de Revenind la istoria familiei Niculae biograful ºi editorul lui Nichita Stãnescu, Stãnescu - Tatiana Stãnescu, care, la 10 nov. Mircea Coloºenco, cã, ajunsã la Constanþa 1931,
Load more

Recommended publications
  • ROMANIAN IDENTITY and CULTURAL POLITICS UNDER CEAU§ESCU: an EXAMPLE from PHILOSOPHY1 Katherine Verdery
    ROMANIAN IDENTITY AND CULTURAL POLITICS UNDER CEAU§ESCU: AN EXAMPLE FROM PHILOSOPHY1 Katherine Verdery Studies of intellectuals, their relation to power, and their role in shaping social ideologies' occupy an important place in twentieth-century social science (e.g., Mannheim 1955, Gramsci 1971, Shils 1958, Gouldner 1979, Foucault 1978 and 1980, Bourdieu 1975 and 1988, Konri.\d and Szelenyi 1979, Bauman 1987). While earlier writings (such as Shils 1958 and Coser 1965) treatec;i intellectual activity as "free-floating" and as relatively independent of political interest, the consensus of the 1970s and 1980s emphasizes, rather, that intellectual production is situated, embedded in political and social relations. Different theorists have different views concerning the political character of scientific findings and scholarly debates. Some emphasize the ways in which knowledge develops practices that contribute to subjection (e.g., Bauman 1987, Foucault 1978); others focus on the politics that occur within afield of intellectual activity and on how that field is tied to political and eco~omic processes in. the society as a whole (e.g., .Abbott 1988, Bourdieu 1975, 1988). Still others examine how the discourses of "intellectuals build up ideological premises that either construct or challenge social hegemonies (e.g., Simmonds-Duke 1987). This essay, and the study of which it forms a part (Verdery 1991), follow the third of these routes. My objective is to investigate how intellectual activity in Romania under ceau~escu contributed to reproducing
    [Show full text]
  • George Toader
    BIBLIOTECA IULIA HASDEU A. LITERATURA ROMANA CLASICA SI CONTEMPORANA 1. Opere alese – Vol. I de Mihail Eminescu – Editura pentru literatura 1964 2. Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul - Vol. I, II de Nicolae Balcescu Editura Tineretului 1967 3. Avatarii faraonului Tla – Teza de doctorat – de George Calinescu Editura Junimea, Iasi 1979 4. Domnisoara din strada Neptun de Felix Aderca - Editura Minerva 1982 5. Eficienta in 7 trepte sau Un abecedat al intelepciunii de Stephen R Covey Editura ALLFA, 2000 6. Explicatie si intelegere – Vol.1 de Teodor Dima Editura Stiintifica si Enciclopedica 1980 7. Gutenberg sau Marconi? de Neagu Udroiu – Editura Albatros 1981 8. Arta prozatorilor romani de Tudor Vianu – Editura Albatros 1977 9. Amintiri literare de Mihail Sadoveanu – Editura Minerva 1970 10. Fire de tort de George Cosbuc – Editura pentru literatura 1969 11. Piatra teiului de Alecu Russo – Editura pentru literatura 1967 12. Paradoxala aventura de I. Manzatu – Editura Tineretului 1962 13. Amintiri, povesti, povestiri de Ion Creanga Editura de stat pentru literatura si arta 1960 14. Mastile lui Goethe de Eugen Barbu - Editura pentru literatura 1967 15. Legendele Olimpului de Alexandru Mitru – Editura Tineretului 1962 16. Studii de estetica de C. Dimitrescu – Iasi – Editura Stiintifica 1974 2 17. Un fluture pe lampa de Paul Everac – Editura Eminescu 1974 18. Prietenie creatoare de Petre Panzaru – Editura Albatros 1976 19. Fabule de Aurel Baranga – Editura Eminescu 1977 20. Poezii de Nicolae Labis – Editura Minerva 1976 21. Poezii de Octavian Goga – Editura Minerva 1972 22. Teatru de Ion Luca Caragiale – Editura Minerva 1976 23. Satra de Zaharia Stancu – Editura pentru literatura 1969 24.
    [Show full text]
  • Romanian Book Review Address of the Editorial Office : the Romanian Cultural Institute , Playwrights’ Club at the RCI Aleea Alexandru No
    Published by the Romanian Cultural Institute Romanian ditorial by ANDREI Book REORIENMTARTGIOA NS IN EUROPE For several years now, there are percepti- ble cEhanges in our world. In the late eighties, liberal democracy continued the expansion started after World War II, at least in Europe. Meanwhile, national states have weakened, under the pressure to liberalize trade and the fight for recognition of minority (ethnic, poli- Review tical, sexual, etc.) movements. Globalization of the economy, communications, security, ISSUED MONTHLY G No. 5 G JUNE 2013 G DISTRIBUTED FOR FREE knowledge has become a reality. The financial crisis that broke out in 2008 surprised the world organized on market prin- ciples as economic regulator, and threatens to develop into an economic crisis with extended repercussions still hard to detect. U.S. last two elections favored the advocates of “change”, and the policy reorientation of the first world power does not remain without consequences for all mankind. On the stage of the producers of the world, China and Germany are now the first exporters. Russia lies among the powers that cannot be ignored in a serious political approach. (...) What happens, now? Facts cannot be cap- tured only by impressions, perceptions and occasional random experiences, even though many intellectuals are lured by them, produ- cing the barren chatter around us. Systematic TTThhhrrreeeeee DDDaaayyysss WWWiiittthhh thinking is always indispensable to those who want to actually understand what is going on . Not long ago, the famous National Intelligence Council, which, in the U.S., periodically offers interpretations of the global trends, published Global Report 2015 (2008).
    [Show full text]
  • New Images of the Nation in Postcommunist Romanian Literature
    ANDREEA MIRONESCU THE INTERRUPTED COMMUNITY: NEW IMAGES OF THE NATION IN POSTCOMMUNIST ROMANIAN LITERATURE What Can One See through a Hole in a Flag The 1989 Romanian Revolution brought to the forefront one of the most powerful and suggestive images of the interrupted community: the hole in the flag. Cutting out the national emblem of the former Socialist Republic of Romania could have been a purely contextual and defiant action during the insurrection against Ceausescu’s oppressive regime, but it had immediate and large echoes. Andrei Codrescu, a reputed Romanian-American writer who travelled back to Romania in December 1989 to relate the revolution as a radio commentator for ABC’s Nightline, was one of the first to speculate upon this image in his homonymous book published in 1991: “suddenly there, under the cold moon, there it was, the Romanian flag with the socialist emblem cut right out of the middle. […] It’s through that hole, I thought, that I am returning to my birthplace”1. Codrescu connects the hole in the flag not only with a maternal tunnel through which he returns in his homeland, but also to the motif of the empty space which featured recurrently in Romanian theories of national culture ever since the interwar period, as Bogdan Ştefănescu suggests2. However, a more transparent connection to the interrupted community, as Jean-Luc Nancy defines it in his celebrated book The Inoperative Community, is to be found in Slavoj Žižek’s interpretation of the hole in the flag. For the Slovenian philosopher, the Romanian hollowed flag is a “sublime image” of a suspended and open historical situation: “the rebels waving the national flag with the red star, the Communist symbol, cut out, so that instead of the symbol standing for the organizing principle of the national life, there was nothing but a hole in its centre”3.
    [Show full text]
  • Prof. Univ. Dr. Hab. Mihaela POPESCU 1. Valorile Epistemice Ale Viitorului În Limba Romana Contemporană 2. Semnificaţii Evide
    UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE Departamentul de limba şi literatura română Teme pentru lucrările de LICENŢĂ, sesiunea iulie 2021 LLR, LLL, LLS, LLD Prof. univ. dr. hab. Mihaela POPESCU 1. Valorile epistemice ale viitorului în limba romana contemporană 2. Semnificaţii evidenţiale ale condiţionalului în presa scrisă contemporană 3. Gramaticalizarea prezumtivului în limba română Conf. univ. dr. Laurențiu BĂLĂ 1. Lexicografia argotică românească 2. Cercetări românești în domeniul argotologiei 3. Caracterul ludic al argoului românesc 4. Câmpul lexico-semantic al banilor în argoul românesc 5. Câmpul lexico-semantic al polițistului în argoul românesc 6. Câmpul lexico-semantic al violenței în argoul românesc 7. Câmpul lexico-semantic al mâncării în argoul românesc 8. Câmpul lexico-semantic al băuturii în argoul românesc 9. Câmpul lexico-semantic al hoției în argoul românesc 10. Exprimarea aprecierii pozitive în argoul românesc Conf. univ. dr. Ion BUZERA 1. Liviu Rebreanu și poetica romanului psihologic 2. Romanul mitic sadovenian: strategiile rescrierii 3. Proza scurtă a lui I.L. Caragiale 4. Personaje arhetipale în opera lui Ion Creangă Conf. univ. dr. Alina GIOROCEANU 1. Enunțul interogativ și rolul lui în discursul publicistic 2. Grupul nominal. Trăsături definitorii 3. Grupul adjectival și grupul adverbial. Similitudini și diferențe 4. Propoziții negative și propoziții afirmative în expresie poetică 5. Relația de coordonare în discursul juridic Conf. univ. dr. Gabriel POPESCU 1. Epopeea lui Ghilgameş ca sursă a Bibliei: orizont dilematic 2. Mitul Turnului Babel interpretat de G. Steiner, U. Eco şi J. Derrida: orizont comparatist 3. Iov interpretat de C.G. Jung, H. Corbin şi A. Neher: orizont comparatist 4. Litigiu/ „diferend” în Iliada şi Antigona.
    [Show full text]
  • Die Zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas
    Südosteuropa - Jahrbuch ∙ Band 11 (eBook - Digi20-Retro) Hans Hartl (Hrsg.) Die zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas Verlag Otto Sagner München ∙ Berlin ∙ Washington D.C. Digitalisiert im Rahmen der Kooperation mit dem DFG-Projekt „Digi20“ der Bayerischen Staatsbibliothek, München. OCR-Bearbeitung und Erstellung des eBooks durch den Verlag Otto Sagner: http://verlag.kubon-sagner.de © bei Verlag Otto Sagner. Eine Verwertung oder Weitergabe der Texte und Abbildungen, insbesondere durch Vervielfältigung, ist ohne vorherige schriftliche Genehmigung des Verlages unzulässig. «Verlag Otto Sagner» ist ein Imprint der Kubon & Sagner GmbH. Hans Hartl - 978-3-95479-722-6 Downloaded from PubFactory at 01/11/2019 10:04:40AM via free access 00063162 SÜDOSTEUROPA-JAHRBUCH Im Namen defSüdosteuropa-Gesellschaft herausgegeben von WALTER ALTHAMMER 11. Band Die zeitgenössischen Literaturen Südosteuropas 18. Internationale Hochschulwoche der Südosteuropa-Gesellschaft 3.—7. Oktober 1977 in Tutzing Selbstverlag der Südosteuropa-Gesellschaft München 1978 Hans Hartl - 978-3-95479-722-6 Downloaded from PubFactory at 01/11/2019 10:04:40AM via free access REDAKTION: Hans Hartl, München Bayerische Staatsbibliothek München Druck: Josef Jägerhuber, Starnberg Hans Hartl - 978-3-95479-722-6 Downloaded from PubFactory at 01/11/2019 10:04:40AM via free access INHALT Walter Althammer: Vorwort III EINFÜHRUNG Reinhard Lauer: Typologische Aspekte der Literaturen Südosteuropas........................................1 JUGOSLAWIEN Jože Pogačnik: Die Literaturen Jugoslawiens
    [Show full text]
  • (A Lăncrănjan-Könyv Hazai Magyar Viszhangja) [2013. Október]
    Ahogy a Szekuritáté látta... (A Lăncrănjan-könyv hazai magyar viszhangja) [2013. október] Az utóbbi hónapokban újabb tanulmány idézte fel Ion Lăncrănjan 1982-ben megjelent Cuvânt despre Transilvania (Beszéd Erdélyről) című könyve kapcsán a Ceauşescu-diktatúra három évtizeddel ezelőtti eseményeit. Az Izsák Anikó-Borbáláét1 megelőzően Vincze Gábor már kétszer is foglalkozott a témával, egy rövidebb2 és egy hosszabb, a vita magyarországi visszhangját is feldolgozó, valamint a Lăncrănjan-vonulathoz sorolható további román kiadványokat, s azokon át a Cuvânt despre Transilvania által elindított gyűlöletbeszéd folytatását is nyomon követő tanulmányban3. Jómagam az alábbiakban azzal a képpel szeretnék a téma ismeretéhez hozzájárulni, amely a Szekuritáté vonatkozó anyagaiból rajzolódik ki, s ami a maga módján többek között háttérmagyarázatul is szolgálhat bizonyos – a felszínen is mutatkozó – részletekhez. Ehhez pillanatnyilag két forrás áll rendelkezésemre: a Cartea albă a Securităţii (A Szekuritáté fehér könyve) című dokumentumgyűjteménynek az 1969 és 1989 közötti irodalmi életre vonatkozó kötete4 és Domokos Gézának a bukaresti CNSAS- levéltárban található, az 1976-1989 közötti időszakot felölelő megfigyelési dossziéja5. A részletek teljessége kedvéért ezeken kívül felhasználtam Domokos Gézának az EMKE–Szabédi Ház gyűjteményében őrzött hagyatékában6 meglévő beadvány-szövegeket is. Mielőtt azonban magára a témára térnék, két dolgot kell előrebocsátanom, amelyek szükségesek a Lăncrănjan-könyv körüli események hátterének jobb megértéséhez. Az egyik Domokos Géza személyével és megfigyelésével, a másik a romániai írótársadalmon belül a 80-as évek elején már mutatkozó belső ellentétekkel kapcsolatos. Domokos Géza megfigyelésére – más dossziékból származó jelentésektől eltekintve – 1975-től fogva vannak adatok. 1975. október 20-áról van keltezve az az összefoglaló jelentés7, amely szerint „egyes jelek arra mutatnak, hogy bizonytalan magatartást tanúsít… pártunk és államunk politikájának egyes aspektusaival szemben”.
    [Show full text]
  • On Romanian-American Cultural Relations. INSTITUTION Washington Univ., Seattle
    DOCUMENT RESUME ED 109 908 FL 006 995 AUTHOR Giurescu, Constantin C. TITLE On Romanian-American Cultural Relations. INSTITUTION Washington Univ., Seattle. SPONS AGENCY Institute of International .Studies (DHEW/OE), Washington, D.C. BUREAU NO BP-67-7901 PUB DATE 13 May 72 CONTRACT OEC-0-72-0918 NOTE 36p.; Paper presented at the Conference on Romanian Language and Literature (Seattle, Washington, May 12-13, 1972); For related document, see FL 006 989 EDRS PRICE MF-$0.76 HQ-$1.95 PLUS POSTAGE DESCRIPTORS American Literature; Cultural Awareness; *Cultural Exchange; Cultural Factors; *Culture Contact; European History; Foreign Relations; Historiography; *Literary Influences; *Music; *Romanian; Translation IDENTIFIERS NDEA Title VI ABSTRACT This Paper presents a brief outline of the history of cultural relations between Romania and the United States. Instances are cited of the first mentions in Romanian writing of American and specifically United States life. A history is given of the major American literary works translated into Romanian. Examples of Romanian works show the interest of Romanians in American scientists, technicians, and politicians. The introduction of American dance and music to Romania is discussed. Centers of historiographical research are cited which contributed greatly to close Romanian-American relations. Finally, the influence of Romanian music groups in introducing Romanian culture to America is mentioned. (AM) University of Washington Conference on May 12, 13, 1972 Seattle, Washington On Romanian-American Cultural
    [Show full text]
  • Románia – Aláaktázott Terület 4 (Múltfeltárás, Diktatúra, Titkosszolgálatok)
    Bányai Péter Az eredeti demokráciától a maffia-állam felé? Politikai elemzések Romániáról 1990 és 2005 között 2 TARTALOM Románia – aláaktázott terület 4 (Múltfeltárás, diktatúra, titkosszolgálatok) Találkozásaim a Securitatéval Miért is Ceauşescu? Válasz Bodor Pál írására SRI szívnek szívesen Az állam mi vagyunk. A SRI nemzetbiztonsági jelentése 1992-ről Hírszerzői jelentés helyett blabla. A SRI nemzetbiztonsági jelentése 1993-ról 27 A SRI nézőpontja az 1989. decemberi sajnálatos eseményekről Magyarveszély és kolerajárvány Románia: aláaktázott terület Pletykaözön és besúgóbotrány. A SRI nemzetbiztonsági jelentése 1993-ról Pacepa. A titkosszolga fabulái Szupertitkos ügynök jelenti A történelemhamisítók és pénzmosók baráti társasága 1990–1992: Veszélyes sablonok Hevenyészett gondolatok egy álmatlan szilveszteri éjszakán Demokráciát tanulunk, tanulgatunk? Ellopták a forradalmat? Ez demokrácia? Meddig? A fal Mi a teendő? Megkezdődött a választási kampány Az RMDSZ első kongresszusa Beszéd a bukaresti Egyetem téren, 1990. május 5. Hova-merre, Front? Quo vadis RMDSZ… Se liberalizmus, se kereszténydemokrácia, se szocializmus, se... Robbanás előtt? Barátaim, Hírek és rémhírek között Megint nem volt forradalom A Harmadik Erő Reálpolitika és megalkuvás Egységes Nemzeti Börtön Maffiával állunk szemben! Én vagyok a második Hajdú Győző? Állásfoglalás Antiszemitizmus Romániában Kiváltságok vagy pozitív diszkrimináció? „Uram, ez mészárszék, nem a parlament!” Egyszerűsítések, kétértelműségek: veszélyes tévedések Sütő András interjújának margójára A szélsőjobb
    [Show full text]
  • Proceedings of the 7Th Workshop on Language Technology for Cultural Heritage, Social Sciences, and Humanities (Latech 2013)
    LaTeCH 2013 Proceedings of the 7th Workshop on Language Technology for Cultural Heritage, Social Sciences, and Humanities (LaTeCH 2013) August 8, 2013 Sofia, Bulgaria Production and Manufacturing by Omnipress, Inc. 2600 Anderson Street Madison, WI 53704 USA c 2013 The Association for Computational Linguistics Order copies of this and other ACL proceedings from: Association for Computational Linguistics (ACL) 209 N. Eighth Street Stroudsburg, PA 18360 USA Tel: +1-570-476-8006 Fax: +1-570-476-0860 [email protected] ISBN 978-1-937284-62-6 ii Preface We are delighted to present you with this volume containing the papers accepted for presentation at the 7th Workshop on Language Technology for Cultural Heritage, Social Sciences, and Humanities, endorsed by the ACL SIGHUM interest group. Language technology has by now pervaded core processing procedures targeting the cleaning, searching, linking, enriching, and mining of digitized data from these fields. After six previous LaTeCH workshops, we are happy to carry on with aggregating and disseminating the most interesting studies – selected by a thorough peer-review process – concerning current hot topics in the area of natural language processing. Acceptance rate for LaTeCH-2013 was 62%. We would especially like to thank the members of the programme committee for willing to share their expertise by providing detailed reviews and insightful input to all the submitting authors. On top of the regular paper presentations, the organisers are proud to integrate the SIGHUM annual business meeting into the
    [Show full text]
  • Social Sciences FRENCH CULTURAL MODELS in ALEXANDRU GEORGE’S CRITICISM
    Supplement No. 3/2015 Social Sciences FRENCH CULTURAL MODELS IN ALEXANDRU GEORGE’S CRITICISM Florin-Mihail STAVRESCU1 ABSTRACT: IN THIS ARTICLE, WE WILL TRY TO RESEARCH ALEXANDRU GEORGE’S CRITICAL STUDIES IN CONNECTION WITH HIS FRENCH CULTURAL MODELS, AMONG WHICH WE CAN ENCOUNTER HENRY BERGSON, LÉON BLOY, ÉMILE FAGUET, REMY DE GOURMONT, JULES LEMAÎTRE. WE WILL ALSO TRY TO STUDY ALEXANDRU GEORGE’S TRANSLATIONS FROM FRENCH AUTORS LIKE ANATOLE FRANCE, JEAN-PIERRE RICHARD, JEAN STAROBINSKI, PHILIPPE VAN TIEGHEM IN ORDER TO DISCOVER CRITICAL PATTERNS AND ALSO THE WAY IN WHICH THESE AUTHORS HAVE INFLUENCED AND SHAPED ALEXANDRU GEORGE’S CRITICAL THINKING. FURTHERMORE, WE WILL TRY TO UNDERLINE ALEXANDRU GEORGE’S ROLE AND ALSO HIS ACTIVITY IN THE RECONSIDERATION OF SOME IMPORTANT ROMANIAN AUTHORS. KEYWORDS: ALEXANDRU GEORGE, CRITICAL MODELS, LITERARY CRITICISM, LITERARY HISTORY, REVIEWS. INTRODUCTION Alexandru George a été un critique et historien littéraire, romancier, narrateur, essayiste roumain, ainsi qu’un important traducteur d’études critiques et d’études d’art. En ce qui concerne sa critique, il a écrit des études qui traitent des auteurs comme Tudor Arghezi – Marele Alpha (Le Grand Alpha), 1970, E. Lovinescu – În jurul lui E. Lovinescu (Sur E. Lovinescu), 1975, Mateiu I. Caragiale (Mateiu I. Caragiale), 1981, I. L. Caragiale – Caragiale. Glose, dispute, analize (Caragiale. Notes, controverses, analyses), 1996. Dans d’autres études critiques, comme par exemple Semne și repere (Signes et repères), 1971, la série des volumes La sfârșitul lecturii, vol. I-IV (Á la fin de la lecture), 1973-1993, Întâlniri (Rencontres), 1997, Reveniri, restituiri, revizuiri (Retours, restitutions, reconsidérations), 1999, Alte întâlniri (D’autres rencontres), 2000, Alte reveniri, restituiri, revizuiri (D’autres retours, restitutions, reconsidérations), 2003, il parle de nombreux auteurs roumains.
    [Show full text]
  • Humor, Resistance Through Culture, and Paradoxical Forms of Dissent in Communist Romania
    MISCELLANEA POSTTOTALITARIANA WRATISLAVIENSIA 1(5)/2016 DOI: 10.19195/2353-8546.1(5).2 BOGDAN ŞTEFĂNESCU* University of Bucharest (Romania) The Joke Is on You: Humor, Resistance through Culture, and Paradoxical Forms of Dissent in Communist Romania The Joke Is on You: Humor, Resistance through Culture, and Paradoxical Forms of Dissent in Communist Romania. The author of the article focuses on showing that resistance through culture is part of a social and political dynamic that is complicated and paradoxical. He claims that a discursive analysis of power relationships and of the rapport between the private and official idioms in the political context of communist totalitarian societies can evince the daunting complexity of some forms of resistance-through-culture discourse. The author argues that with the appropriate critical instruments, cultural discourse analysis can broach the intricacies and paradoxes of power relationships in oppressive environments and can ground a more accurate and unprejudiced moral evaluation of resistance through culture as a phenomenon typical of totalitarian cultural politics. Keywords: resistance, culture, communist Romania, humor After the fall of the communist dictatorship, Romanian intellectuals were confronted with the specter of their own behavior during totalitarianism. A fierce debate ensued which split the intellectual community in two irreconcilable, resentful camps. Some have accused cultural elites for not openly opposing the regime and for their lack of solidarity with the occasional workers’ protests (the miners in 1977, the workers in Brașov in 1987) or even with the individual acts of dissidence from their peers. * Address: Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Str. Edgar Quinet 5–7 Sector 1, 70106, Bucha- rest, Romania.
    [Show full text]