3-5 (233-235) / 2007 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 Fragmente critice Nichita Stănescu. Schiţă biografică de Eugen Simion Colocviul G. Călinescu faţă cu noua critică literară Centenar Mircea Eliade Comentarii Blaga, aproape mutcao lebădă de Lucian Chişu Ştiinţă şi filosofie Matematica şi miturile ştiinţei exacte de Viorel Barbu Literatură străină Jacques DeeD cker Doctor HonorisCausa la Cluj-Napoca CUPRINS FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: Nichita Stãnescu. Schiþã biograficã . 3 CRONICI LITERARE Paul DUGNEANU: Roman de creaþie, roman de analizã . 16 CENTENAT MIRCEA ELIADE Eugen SIMION: Eliade – nouã scrisori inedite . 22 Alexandru ZUB: Trei texte despre Mircea Eliade . 30 Graþiela BENGA: „Antaios": un reflex al marginalului . 39 DOSAR Colocviul G. Cãlinescu faþã cu noua criticã literarã . 45 Bogdan CREÞU: Cãlinescu - modelul intangibil . 59 Dan Mircea CIPARIU: G. Cãlinescu în 710 articole. 60 Alina SPÎNU: Sub semnul lui Aristarc. Dare de seamã . 62 Crina BUD: G. Cãlinescu – Naturaleþe ºi vitalitate . 64 Marius MIHEÞ: Opt rãspunsuri ºi un gând lãrgit. 66 Ioana CISTELECAN: Îndãrãtul apocalipselor.... 67 COMENTARII Antonio PATRAª: Seducþia imperfecþiunii . 69 Alina CRIHANÃ: „Cazarma scriitorilor" ºi ritualul primãverii". Generaþia ’60: între compromis ºi rezistenþã . 74 Rodica SAGAIDAC: Nichita Stãnescu ºi modernitatea ºocantã . 78 Grigore Traian POP: Creanga de aur ºi duhul masonic (II) . 93 Lucian CHIªU: Blaga, aproape mut ca o lebãdã (1947-1961) . 101 LECTURI Marian BARBU: Carte deschisã oricând pentru B.P. Haºdeu . 106 1 NEGRU PE ALB L’ALGER: 1001 de nopþi . 109 Dan PREDESCU: 1001 de morþi – observaþii, divagaþii, ipoteze, amintiri din vremurile bune . 111 LITERATURà STRÃINà Jacques DE DECKER: Ce titre que vous avez choisi de me conférer aujourd’hui me touche infiniment . 118 ªTIINÞà ªI FILOSOFIE Viorel BARBU: Matematica ºi miturile ºtiinþei exacte. 124 CARNET PARIZIAN Virgil TÃNASE: Avril . 126 MASS-MEDIA Cristian Florin POPESCU: Responsabilitatea comunicãrii sociale: tendinþe ºi provocãri în România ..........................................................................................128 Maria MOLDOVEANU: "Industriile" comunicãrii (III)..........................................................133 CULTURà ªI ECONOMIE Mugur C. ISÃRESCU: Reflecþii economice...............................................................................140 Andreea VASS: Economia ºi cultura: PROGRAMUL Uniunii Europene „Cultura 2007-2013" .................................................................................................149 ARTà ªI SPECTACOLE Dana DUMA: De la Cannes la Cluj ...........................................................................................155 Cãlin CÃLIMAN: Inaugurarea unei tradiþii: Premiile Gopo.................................................158 Ilustrãm acest numãr cu lucrãri ale artistului plastic Dragoº VIÞELARU 2 Fragmente critice Eugen SIMION Nichita Stãnescu. Schiþã biograficã Nichita, STÃNESCU (31.III.1933, Plo- naturii la liceele din Gãieºti ºi Ploieºti, se ieºti - 13.XII.1983, Bucureºti), poet ºi eseist. cãsãtoreºte cu dr. Gh. Cãrbunescu, descen- Este fiul lui Nicolae (Cãlae) Stãnescu dent, pare-se, din Pãtraºcu cel Bun; pentru (19.IV.1908 - 10.11.1982) ºi al Tatianei (nãs- cã a condus reþeaua medicalã pe frontul din cutã Cereaciuchin - 16.11.1910 - 20.IV.2001). Est, dr. Gh. Cãrbunescu este trecut pe lista Strãbunicul patern al lui Stãnescu Hristea criminalilor de rãzboi; scapã în cele din Nichita (numele ºi prenumele cu care este urmã. Gheorghe (Gicã, zis „scãpãtorul”) a înscris în actul de naºtere) era prahovean trãit la Drajna (Prahova), în fine, Mãria din pãrþile localitãþii Filipeºtii de Pãdure ºi (1905-1989), licenþiatã în filologie, s-a stabilit se stabilise în a doua jumãtate a secolului al la Arad... Mai toþi au copii, aºa cã familia XlX-lea în mahalaua Sfânta Vineri din Stãnescu formeazã, cu toate ramificaþiilei ei, Ploieºti, situatã lângã Bariera Bucovului ºi un clan puternic, rãspândit peste tot. Unii traversatã de Calea Oilor. Om întreprinzã- tor, Matei Stânescu face un atelier de produs aba (dimie) ºi îºi dã copiii la ºcoalã. Unul dintre ei, Hristea Stãnescu, bunicul poetu- lui, a continuat afacerile familiei („abage- ria”) ºi are nouã copii, ultimul dintre ei fiind Nicolae, tatãl poetului. Ceilalþi fraþi ajung ofiþeri, meseriaºi, negustori, profesori, func- þionari publici; Elisabeta (1889-1969), cãsã- toritã cu ºeful Gãrzii din Ploieºti Sud ºi a doua oarã cu ªeful Gãrii din Bãneasa, avea - se spune - voce frumoasã ºi cânta în corul bisericii din Bãneasa. Ioan (1891-1969) intrã în afaceri ºi sprijinã financiar pe ceilalþi fraþi, Lucreþia se cãsãtoreºte cu un ºef de garã ºi se stabileºte la Curtea de Argeº, Cristea Titu (1895-1979) face carierã militarã ºi participã la cele douã rãzboaie mondiale. Ca ºef de stat-major al Diviziei a V-a, cade prizioner la Cotul Donului. Se înroleazã în Divizia „Horia-Cloºca ºi Criºan” ºi ajunge general, comandant al ªcolii Militare din Sibiu. Constantin (1899- 1975) este tot ofiþer (cãpi- tan) ºi ia parte, ca ºi fratele sãu, la cele douã rãzboaie. Este rãnit în luptele din Munþii Tatra ºi declarat mare mutilat de rãzboi. Elena (1901-1985), profesoarã de ºtiinþele *Text destinat Dicþionarului General al Literaturii Române (vol. VII). 3 Eugen Simion dintre urmaºii fraþilor Stãnescu se stabilesc tecþia generalului Pãtraºcu, ºeful comanda- în Franþa ºi Canada (cf. informaþiilor date de mentului militar al Dobrogei. Relaþiile au Mircea Calaºencu, în Cronologia de la Opera, devenit în mod sigur prietenoase din I, 2003; toate datele privind ascendenþa moment ce, în 1933, când se naºte nepotul paternã ºi maternã a poetului provin din Hristea-Nichita la Ploieºti, naºul lui de aceastã sursã). botez este chiar generalul Pãtraºcu din Nicolae, mezinul, urmeazã o ºcoalã de Constanþa. Mutarea domiciliului (în jurul comerþ ºi, dupã rãzboi, þine un atelier de anului 1996) la Ploieºti este pusã, în istoria croitorie în centrul oraºului Ploieºti. În 1950, oralã a familiei, pe seama climatului marin atelierul este naþionalizat ºi proprietarul tre- neprielnic pentru familia generalului alb. buie sã-ºi gãseascã alte rosturi. Este funcþio- Au existat, probabil, ºi alte motive, mai nar mãrunt la diverse întreprinderi din practice. Cert este cã numeroasa familie Ploieºti. La 10 noiembrie 1931, se cãsãtorise Cereaciukin se mutã la Ploieºti ºi încearcã cu Tatiana N. Cereaciuchin, nãscutã la sã-ºi facã un destin în acest oraº industriali- Voronþe (Rusia), fiica generalului Nichita V. zat. Un frate al generalului, Vasile (1900- Cereaciuchin ºi a Mãriei Cereaciuchin (nãs- 1954), care fusese cadet în Oastea Donului, cutã Tiurmorezov). Strãmoºii materni ai ajunge funcþionar la rafinãriile „Unirea” ºi poetului au origine nobilã ºi sunt cei mai „Vega” din Ploieºti. Înrolat în armata româ- mulþi militari. Bunicul, Nichita Vasilievici nã, ca translator, în timpul celui de al doilea Cereaciukin (3.IV.1872 -?), slujise în Oastea rãzboi mondial, este luat prizioner ºi, timp Donului, ajungând la gradul de general- de 12 ani, lucreazã ca deþinut într-o minã de maior. Între 1900-1917 este ofiþer pedagog cãrbuni din Republica Mordvinã. κi aflã de matematicã-fizicã la Corpul de Cadeþi sfârºitul, la 54 de ani, la Moscova. Alt frate, din Voronej. Participã la rãzboiul civil de Iosif (1901-1947), de asemenea cadet în Oa- partea albilor ºi este distins cu Ordinul de stea Donului, urmeazã în România aceeaºi Cavaler „Sfântul Gheorghe”. În 1917, se cale: intrã funcþionar la rafinãriile ploieºtene refugiazã cu toatã familia întâi în Turcia, „Unirea” ºi „Vega”. Olga (1902-1993) este apoi (1920) în România, la Constanþa. traducãtoare la Institutul de Proiectãri Tatiana, mama poetului, i-a povestit autoru- Petroliere din Ploieºti. În fine, Tatiana, lui acestui articol, peripeþiile prin care a tre- absolventã a unei ºcoli comerciale, devine cut familia sa fugind din Rusia de frica dupã cãsãtoria cu Nicolae Stãnescu casnicã bolºevicilor: pentru a ajunge la Odessa, au ºi se preocupã de creºterea copiilor. Avea, ca strãbãtut munþii pe jos ºi, când au ajuns la ºi mama ei, Mãria Iosif... (1878-1934), pre- þãrmul Mãrii Negre, vaporul care pleca spre ocupãri artistice: cânta la pian, desena, îi Constanþa era plin pânã la refuz. Generalul plãcea sã citeascã... Îi învaþã pe copii numai Cereaciuchin a încercat sã obþinã locuri pen- limba tatãlui (româna). Dupã moartea soþu- tru familia sa, fãrã rezultat, cãpitanul vasu- lui, s-a retras la Bucureºti, într-un aparta- lui n-a acceptat. Au plecat, a doua zi, cu un ment modest dintr-un bloc din Pajura, la vas comercial, înainte de a se îmbarca, aflã fiica lor, Mariana, profesoarã de chimie. N-a cã vasul de pasageri care, cu o zi înainte, avut pensie. încercarea unor prieteni ai poe- n-a putut sã-i primeascã se scufundase... tului de a determina Parlamentul României Aceste informaþii, demne de un roman de sã acorde un ajutor lunar Tatianei Stãnescu, aventurã, au fost comunicate de fiica gene- mama celui mai important poet român post- ralului Cereaciuchin-Stãnescu, cu puþin belic, a eºuat. Parlamentarii români ºi-au timp înainte de a muri, la Bucureºti, în casa acordat, în schimb, lor înºiºi, dupã un timp, fiicei sale, Mariana, sora poetului. Lipseºte indemnizaþii, sporuri, pensii substanþiale pe din naraþiune episodul Constantinopolului. viaþã... Sigur este, dupã documentele cercetate de Revenind la istoria familiei Niculae biograful ºi editorul lui Nichita Stãnescu, Stãnescu - Tatiana Stãnescu, care, la 10 nov. Mircea Coloºenco, cã, ajunsã la Constanþa 1931,