Supliment dedicat Marelui Sfat Național parlamentul Român de la Sibiu  8 pagini  Se distribuie gratuit  Editori: Mihai Colibaba, Cosmin Pal transilvaniei  Material realizat în colaborare cu: jr. Daniela Pavel, manager public Instituția Prefectului de la sibiu Sibiu, istoric Dan Nanu Se împlinesc 100 de ani de la sesiunea Marelui Sfat Naţional Român, ce a avut loc la Sibiu, în clădirea ac- tualei Prefecturi. În data de 19 iulie 1919, Consiliul Di- rigent, în fapt guvernul Tran- silvaniei de la Sibiu, a decis ca sesiunea Marelui Sfat Na- ţional Român să aibă loc la Sibiu. Sesiunea Parlamen- tului Transilvaniei, cum mai este denumit Mare Sfat Na- ţional Român, a avut loc, la Sibiu, în perioada 29 iulie – 11 august 1919. Marele Sfat Naţional Român a fost or- ganul provizoriu al puterii de stat din Transilvania pâ- nă la unirea defi nitivă cu România, având rol legisla- tiv. A fost ales în Marea A- dunare Naţională de la Al- ba Iulia, la 1 decembrie 1918. Un adevărat Legislativ pentru Transilvania Marele Sfat Naţional Ro- mân din Transilvania a fost instituit, potrivit articolului al IX-lea al Rezoluţiei Adu- Marele Sfat Naţional Român nării Naţionale de la Alba a fost dizolvat de facto pe 11 Iulia, „pentru conducerea august 1919, după încheie- mai departe a afacerilor Na- rea celei de-a 21-a și ultima ţiunii Române din Transil- ședinţă a sa, iar de jure pe vania, Banat şi Ţara Ungu- 20 noiembrie 1919, la întâl- rească”, drept pentru care nirea Corpurilor Legiuitoare avea „toată îndreptăţirea să ale României Mari. reprezinte naţiunea româ- Emil Fischer Foto: nă, oricând şi pretutindeni Silviu Dragomir, Gheorghe acest sens către toţi mem- stabilit domiciliul în aceste fi nitiv. Într-o telegramă tri- la 12 august, un exemplar faţă de toate naţiunile lumii Pop şi Iosif Ciser (notari). brii aleşi ai Sfatului, chema- locuri şi optează pentru ce- misă pe 4 august şi citită legalizat al proiectului, ca- şi să ia toate dispoziţiile pe De asemenea, au fost numiţi rea fi ind publicată şi în zia- tăţenia română şi, în fi ne, în plen, socialiştii şi-au ex- re a fost discutat în şedin- care le afl ă necesare în in- membrii delegaţiei care ur- rele româneşti, sub semnă- tuturor românilor care ale- plicat gestul, amintind că ţa din 20 august şi promul- teresul naţiunii”. După con- ma să prezinte regelui Fer- tura vicepreşedintelui The- geau cetăţenia română, fi e ei au convingeri republica- gat ca decret-lege pe 24 au- stituire, Consiliul Dirigent dinand I şi Guvernului Bră- odor Mihali (întrucât Ghe- că erau născuţi sau îşi aveau ne şi că acest fapt a fost cu- gust. Acelaşi traseu a fost a preluat o mare parte din tianu rezoluţia Marii Adu- orghe Pop de Băseşti dece- domiciliul în aceste provin- noscut şi acceptat de către urmat şi de către proiectul aceste atribuţii, aşa încât a- nări Naţionale de la Alba dase între timp). cii sau nu. Reprezentanţii Marea Adunare Naţională de lege privind reforma tât presa vremii, cât şi stu- Iulia: Miron Cristea, Iuliu Lucrările celei de-a doua PSD au protestat faţă de atunci când i-a ales ca mem- agrară. El a fost luat în dis- diile de specialitate au apre- Hossu, Vasile Goldiş, Ale- sesiuni au fost ţinute în sa- faptul că proiectul nu res- bri. De asemenea, au preci- cuţie de către Marele Sfat ciat rostul Marelui Sfat Na- xandru Vaida-Voevod şi, ul- la de şedinţe a Prefecturii pecta întru totul Rezoluţia zat că, întrucât Marele Sfat Naţional Român în şedin- ţional în diverse moduri. U- terior, Caius Brediceanu. din Sibiu, între 29 iulie şi Marii Adunări Naţionale de nu înţelege să le respecte ţa a 13-a, din 6 august 1919, nele opinii l-au considerat o Marele Sfat Naţional a 11 august 1919. În cadrul la Alba Iulia (articolul III) principiile, ba continuă dez- iar varianta adoptată a sa instituţie de tip parlamen- ales apoi un organ reprezen- acestora au participat şi şi au cerut includerea drep- baterea şi votarea proiectu- a devenit decret-lege pe 10 tar, ce trebuia consultată de tativ cu activitate perma- membrii Consiliului Diri- tului de vot şi pentru femei, lui de lege în absenţa lor, septembrie. Potrivit aces- către Consiliul Dirigent în nentă, numit Consiliul Di- gent, ziarişti, oameni poli- precum şi reprezentarea pro- se văd nevoiţi să îşi depu- tei reforme, marile propri- cazuri importante, şi care rigent al Transilvaniei, Ba- tici şi reprezentanţi ai Ali- porţională în Parlament, nă mandatul. etăţi urmau a fi reduse prin avea să controleze activita- natului şi ţinuturilor româ- aţilor la Bucureşti. Primele prin adoptarea sistemului Proiectul de lege privind expropriere la un preţ sta- tea Consiliului. Altele au neşti din Ungaria şi compus şedinţe au fost dedicate dis- electoral pe liste. Majorita- reforma electorală a fost bilit de către comisiile ju- conturat ideea că Sfatul tre- din membri ai Sfatului: Iu- cursurilor, citirii telegrame- tea a respins aceste cereri, discutat pe articole înce- deţene de împroprietărire, buia să se ocupe doar de dis- liu Maniu (preşedinte), Va- lor şi mai apoi întregirii prin pretextând că problema vo- pând cu 4 august şi a fost iar ţăranii aveau dreptul cutarea şi votarea proiecte- sile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, cooptare a Marelui Sfat. tului pentru femei este de adoptat, cu mici modifi cări la o suprafaţă de pământ lor de lege privind reforma Alexandru Vaida-Voevod, După încheierea prepa- competenţa viitoarei Adu- şi un singur vot împotrivă, cel puţin atât cât puteau agrară şi legea electorală, Aurel Vlad, Ion Suciu, Au- rativelor, la începutul lunii nări Constituante a Româ- pe 6 august. Consiliul Di- s-o lucreze ei şi familiile cum s-a şi întâmplat de fapt. rel Lazăr, Emil Haţieganu, august s-a trecut la discu- niei Mari, iar reprezentarea rigent a trimis Consiliului lor, potrivit enciclopedia- Victor Bontescu, Romul Boi- tarea principială a proiectu- uninominală era, pentru mo- de Miniştri de la Bucureşti, romaniei.ro. Prima sesiune lă, Ion Flueraş, Iosif Juman- lui de lege electorală. Aces- ment, cea mai simplă şi cea Cele dintâi lucrări ale Ma- ca, Vasile Lucaciu, Valeriu ta prevedea drept de vot pen- mai potrivită soluţie. După 100 de ani relui Sfat Naţional Român Branişte şi Octavian Goga. tru toţi cetăţeni români de Pe 2 august 1919 a avut au fost ţinute pe 2 decem- sex masculin, în vârstă de loc un incident care a de- Instituția Prefectului Sibiu a dezvelit în anul Centenarului o brie 1918. La ora 9, mem- A doua sesiune peste 21 de ani. Votul era u- terminat retragerea mem- placă memorială pentru marcarea a 100 de ani de la Marea brii aleşi ai Sfatului s-au în- La 19 iulie 1919, Consi- niversal, egal, direct şi se- brilor PSD din Marele Sfat. Unire din 1918. De asemenea, placa amintește că „în peri- trunit în clădirea Tribuna- liul Dirigent a hotărât re- cret, sistemul electoral fi ind În cursul expunerii sale, Ion oada iulie - august 1919, în această clădire istorică s-au lului din Alba Iulia şi şi-au convocarea Marelui Sfat Na- de tip uninominal. Cetăţe- Suciu a spus: „avem un re- desfășurat lucrările Marelui Sfat Național, instituit în ziua de ales organele de conducere: ţional pentru ziua de 29 iu- nia română urma să fi e acor- ge!”, moment în care mem- 1 Decembrie 1918 de Adunarea Națională de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băseşti lie, la Sibiu, pentru a dez- dată tuturor locuitorilor năs- brii Sfatului, mai puţin cei ca organ provizoriu de reprezentare și conducere deplină și mandatat cu cele două mari reforme: electorală și agrară“. (preşedinte), Ion Papp, De- bate şi vota proiectele de legi cuţi în provinciile unite cu socialişti, s-au ridicat în pi- Placa marchează faptul că imobilul Prefecturii, de pe strada metriu Radu, Teodor Mihali, privind reforma electorală România care nu optaseră cioare. Cei care au rămas Andrei Șaguna nr. 10, este o clădire istorică și de patrimo- Andrei Bârseanu (vicepre- şi cea agrară, elaborate an- pentru o alta; de asemenea, pe scaune au fost pe acest niu, alături de celelalte imobile de pe stradă, clasifi cate şedinţi), Caius Brediceanu, terior de către Consiliu. Ion tuturor celor care începând motiv apostrofaţi, drept pen- drept monumente istorice. Mihai Popovici, Ionel Pop, Suciu a trimis telegrame în de la 1 ianuarie 1914 şi-au tru care au părăsit sala de- II parlamentul transilvaniei de la sibiu 19 iulie 2019 MARELE SFAT NAŢIONAL 93. Leo Man egumen Prislop Membrii aleşi la Adunarea de la Alba-Iulia 94. Dr. Vasile Chindriş advocat Sighet în 1 decembrie 1918 95. Ioan Doroş protopop Satu-Slatina 1. Dr. Iuliu Maniu advocat Blaj 96. Dr. Salvator Jurca advocat Sighet 2. Dr. Ioan Pop advocat Alba-Iulia 97. Simeon Balea preot Săpânţa 3. Dr. Laurenţiu Pop advocat Abrud 98. Dr. Vasile Filipciuc cand. de advocat Petrova 4. Dr. Dănilă Sabo advocat Blaj 99. Ionel Comşia mare comerciant Sălişte 5. Dr. Izidor Marcu canonic Blaj 100. Dr. Ioan Harşia advocat Reghin 6. Dr. Alexandru Nicolescu canonic Blaj 101. Dr. Iosif Popescu advocat Reghin 7. Ioan Teculescu protopop Alba –Iulia 102. Vasile Suciu învăţător Archita 8. Dr. Ioan Marciac advocat Alba-Iulia 103. Ioan Vătăşan preot Archita 9. Dr. Emil Pop advocat Uioara 104. Nicolae Barbul proprietar Mocira 10. Dr. Zaharie Muntean advocat Alba-Iulia 105. Dr. Ioan Erdelyi advocat Budapesta 11. Dr. Ionel Pop advocat Blaj 106. Zenovie Păclişan profesor Blaj 12. Dr. Alexandru Fodor medic Alba Iulia 107. Dr. Teofi l Dragoş advocat Baia-Mare 188. Ioan Mihuţ cojocar Budapesta 13. Dr. Alexandru Borza medic Abrud 108. Constantin Lucaciu preot Dorolţ 189. Ioan Flueraş membru demisionar caretaş Sibiiu 14. Dr. Gavriil Precup profesor Blaj 109. Dr. Aurel Nilvan advocat Şomcuta-mare 190. losif Recean membru demisionar croitor Sibiiu 15. Vasile Goldiş secretar consistorial Arad 110. Dr. Ilie Carol Barbul advocat Sătmar 191. Bazil Surdu membru demisionar căldărar Sibiiu 16. Dr. Ştefan C. Pop advocat Arad 111. George Pop de Băseşti proprietar Băşeşti 192. Petru Bernan membru demisionar mecanic Reşiţa 17. Dr. Ioan Suciu advocat Boroşineu 112. Dr. Coriolan Steer advocat Tăşnad 193. Victor Brătfălean membru demisionar tipograf Braşov 18. Dr. Cornel Iancu advocat Arad 113. Dr. Cassiu Maniu advocat Şimleu 194. Traian Novac tâmplar Lugoj 19. Dr. Iustin Marşieu advocat Arad 114. Iuliu Coroian advocat Şimleu 195. losif Jumanca membru demisionar tipograf Sibiiu 20. Dr. George Popoviciu advocat Chişineu 115. Dr. Alexandru Aciu director de bancă Şimleu 196. Dr. Eleonora Lemenyi-Rozvan membru demisionar 21. Sava Raicu director de bancă Arad 116. Dr. Victor Deleu advocat Şimleu profesor Sibiiu 22. Iuliu Grofşorean învăţător Galşa 117. Traian Trufaş preot Zelau 197. Toma Botîrlă cismar Ida-Clujului 23. Dr. Vasile Avramescu advocat Maria-Radna 118. Dr. Augustin Pintea advocat Crasna 198. Achim Zamora miner Petroşeni 24. Dr. Romul Veliciu advocat Arad 119. Dr. Teodor Mihali advocat Dej 199. Ioan Ardelean membru demisionar miner Lupeni 25. Dr. Emil Monţia advocat Şiria 120. Dr. Liviu Micşa advocat Dej 200. Toma Ciora miner Roşia 26. Dr. Sever Miclea advocat Arad 121. Dr. Iosif Boca advocat Dej 201. Constantin Afl at membru demisionar econom 27. Dr. Aurel Grozda advocat Buteni 122. Dr. Octavian Domide canonic Gherla Bocşa-Română 28. Dr. George Crişan advocat Arad 123. Dr. Alexandru Vaida-Voevod propr. Alparet 202. George Grădinar membru demisionar tâmplar Braşov 29. Dr. Mihaiu Mărcuş advocat Giula 124. Dr. Pavel Roşca profesor Sibiiu 203. Avram Borcuţa membru demisionar econom Şicula 30. Dr. Aurel Lazar advocat Oradea-mare 125. George Pop publicist Sibiiu 204. Ioan I. Papp episcop Arad 31. Dr. Ioan Ciordaş advocat Beiuş 126. Dr. Ioan Mezei advocat Dej 205. Dr. Demetriu Radu episcop Oradea-mare 32. Dr. Iuliu Chiş advocat Marghita 127. Andreiu Bârsan preşed. Asociaţiunii Sibiiu 206. Dr. Miron E. Cristea episcop Caransebeş 33. Dr. Andreiu Ilea advocat Tinca 128. Octavian Goga publicist Sibiu 207. Valeriu Frenţiu episcop Lugoj 34. Iosif Tripon advocat Beznea 129. Nicolae lvan protopop, asesor consist. Sibiiu. 208. Dr. Iuliu Hossu episcop Gherla 35. Petru E. Papp protopop Beiuş 130. Dr. Nicolae Comşia medic Sălişte 209. Dr. Vasile Suciu prep. vicar-arhiepisc Blaj 36. Dr Coriolan Pap director de bancă Oradea-mare 131. Dr. Ioan Lupaş protopop Sălişte 210. Dr. Eus. R. Roşca arhim. şi vicar-arhiep. Sibiiu 37. Victor Pap protopop Holod 132. Ioan Lăpedatu direct. de bancă Sibiiu 211. Romul R. Ciorogariu vicar Oradea-mare 38. Dr Vasilie Chirvai profesor Oradea-mare 133. Dr. Nicolae Bălan profesor Sibiiu 212. Romul Marchiş vicar Careii-mari 39. Dr Vasile Saftu protopop Braşov 134. Dr. Ioan Broşu profesor Sibiiu Membrii cooptaţi la şedinţa de la Sibiu 40. Dr Tiberiu Brediceanu dir. de bancă Braşov 135. Dr. Onisifor Ghibu ref. şcol. consistorial Sibiiu în 30 iulie 1919 41. Petru Popoviciu proprietar Braşov 136. Dr. loan Mateiu ref. şcol. Cons. Sibiiu 213. George Filep ţăran Săntău 42. Pompiliu Dan înv. director Zărneşti 137. Octavian Tăslăuanu publicist Sibiiu 214. Ştefan Boroş ţăran Săcele 43. Axente Banciu profesor Braşov 138. Dr. Constantin Bucşanu advocat Sibiiu 215. George Indre ţăran Vezeud 44. Dr. Voicu Niţescu advocat Braşov 139. Victor Tordăşianu esactor arhid. Sibiiu 216. Ioan Iremia Dancăş ţăran Răşinari 45. Dr. Iosif Blaga dir. gimnazial Braşov 140. Dr. Simion Cheţan advocat Agnita 217. Ioan Bucur ţăran Turda 46. Mihaiu Popoviciu proprietar Braşov 141. Dr. Toma Cornea advocat Sighişoara 218. Romul Tafl a ţăran Beclean 47. Dr. Valeriu Branişte publicist Lugoj 142. Aurel Păcală locot.-colonel Şulumberg 219. Dimitre Nica ţăran Moroda 48. Dr. Caius Brediceanu advocat Lugoj 143. George Repede jude Cohalm 220. Vasile Leza ţăran Ticvanu mare 49. Antoniu Mocioni proprietar mare Bulci 144. Ioan losif profesor Cohalm 221. Ioan Stan Herţa ţăran Vidrasău/Sângătin 50. Ionel Mocioni mare proprietar Căpălnaş 145. Dr. Romul Boila advocat Diciosânmărtin 222. Mihaiu Vaslescu ţăran Lipova 51. Dr. George Dobrin advocat Lugoj 146. Dr. Ilarie Holom advocat lbaşfalău 223. Dănilă Vicuş ţăran Husarău 52. Andreiu Ghidiu protopop Caransebeş 147. Emanuil Ungurean advocat Timişoara 224. Iuliu Vuia învăţător Caransebeş 53. Dr. Petru Barbu profesor Caransebeş 148. Avram Corcea preot Cuşteiu 225. I. Vidu învăţător Lugoş 54. Dr. Alexandru Coca advocat Sasca 149. Dr. Aurel Novac advocat Biserica Albă 226. Teodor Mureşan învăţător Blaja 55. Dr. Petru Cornean advocat Oraviţa 150. Dr. Aurel Cosma advocat Timişoara 227. Macedon Linu învăţător Năsăud 56. Dr. Aurel Vălean advocat Lugoj 151. Dr. Tit Mălaiu advocat Biserica Albă 228. Alexandru Pop învăţător Gherla 57. Dr. Mihaiu Gropşian advocat Oraviţa 152. Dr. Victor Mircea advocat Ghilad 229. Traian Şuteu învăţător Morlaca 58. Dr. Ioan Nedelcu advocat Oraviţa 153. Dr. Lucian Gheorghevici advocat Timişoara 230. Ştefan Popovici învăţător Braşov 59. Dr. Alexandru Morariu advocat Caransebeş 154. Dr. Aurel Crişan advocat Aradul-nou 231. Candid Popa învăţător Sibiu 60. Dr. Avram Imbroane diacon Lugoj 155. Dr. Constantin Missici advocat Lipova 232. Dumitru Lepădat învăţător Sălişte 61. Uroş Pătean econom Nădlac 156. Dr. Alexandru Marta jude de tablă Seghedin 233. Dumitru Popovici învăţător Arad 62. Dr. Gavriil Ţripon advocat Bistriţa 157. Dr. Ioan Roşu preot Ghilad 234. Pavel Dârba învăţător Boroşineu 63. Dr. Vasile Pahone advocat Bistriţa 158. Dr. Nestor Oprean advocat Sânmiclăuşul-mare 235. Teodor Bucurescu învăţător Coloşul Mare 64. Dr. Victor Onişor advocat Bistriţa 159. Dr. George Miclea advocat Alibunar 236. George Lipovan învăţător Oraviţa 65. Dr. Laurenţiu Oanea advocat Rodna 160. Dr. Alexandru Birăescu advocat Panciova 237. Dr. Pompiliu Nistor medic Zărneşti 66. Dr. Alexandru Haliţa advocat Năsăud 161. Ioanichie Neagoe preot Petrovaselo 238. Dr. Alexandru Pop medic Bistriţa 67. Dr. Augustin Tătariu protopop Ditrău 162. Emil Cormoş Alexandrescu prop. M.-Oşorheiu 239. Dr. Iuliu Moldovan medic Sibiu 68. Dr. Petru Musca medic Ciuc 163. Dr. Vasile Cerghizan preot Cooc 240. Stan Vidrighin inginer Timişoara 69. Dr. Eugen Bran advocat Lechinţa 164. Dr. Valer Moldovan advocat Turda 241. Eugen Muntean inginer Sibiu 70. Dr. Emil Hăţegan judecător Cluj 165. Dr. Zosim Chirtop advocat Câmpeni 242. Aurel Stoica inginer Alba-Iulia 71. Dr. Valentin Poruţiu advocat Cluj 166. Dr. Ioan Oltean advocat Murăş-Ludoş 243. Ioan Agârbiceanu publicist Sibiu 72. Dr. Ilie Dăian protopop Cluj 167. Dr. George Popescu advocat Câmpeni 244. I.U. Soricu publicist Sibiu 73. Ioan Pop protopop Morlaca 168. Dr. Remus Furdui advocat Abrud 245. Zaharia Bârsan artist Braşov 74. Dr. Sever Dan advocat Mociu 169. Dr. George Pătăcean advocat Turda 246. Iacob Popa vicar Făgăraş 75. Dr. Andreiu Pop advocat Huiedin 170. Dr. Ioan Boeriu advocat Turda 247. Dr. Petre Poruţiu Sibiu 76. Vasile Coste învăţător în penz. Cluj 171. Nicolae Cristea Sita-Buzău 248. Ioan I. Vulcu comerciant Orăştie 77. Nicolae Borzea protopop Făgăraş 172. Ioan Modroiu preot Vama-Buzău 249. Partenie Cozma director de bancă Sibiu 78. Dr. Nicolae Şerban advocat Făgăraş 173. Xenofon Comşa Marcoş 250. Dumitru Comşa profesor Sibiu 79. Dr. Ariton Pralea advocat Şercaia 174. George Negoiescu preot Vama-Buzău 251. Ilie Câmpean protopop Ciugeu-Sân-Miclăuş 80. Dr. Octavian Vasu advocat Făgăraş 175. David Păcurar Aita-mare 252. Dr. Cornel Cornean asesor Caranşeneş 81. Valer Comşa preot Copăcel 176. Dr. Ioan Doboşi advocat Halmi 253. Constantin Pavel profesor Beiuş 82.Dr. Ioan Mihu membru demisionar mare proprietar Vinerea 177. Dr. Sever Pop de Băseşti advocat Halmi 254. Ştefan Roşian profesor Blaj 83. Dr. Aurel Vlad advocat Orăştie 178. Vasilie Ardelean preot Veteş 255. Alexandru Ciura profesor Blaj 84. Dr. Petru Groza advocat Deva 179. Ioan Montani publicist Sibiiu 256. Pavel Buciumean membru demisionar miner – 85. Francisc Hossu-Longin advocat Deva 180. Victor Stanciu profesor Arad membru al Partidului Socialist-Democrat Petroşeni 86. Vasile Demian protopop Brad 181. Vasilie Stoica profesor Sibiiu 257. Tiron Albani membru demisionar secretar – membru al 87. Dr. Iustin Pop advocat Deva 182. Leo Bohăţel inginer Sibiiu Partidului Socialist-Democrat Sibiu 88. Dr. Ştefan Rozvan advocat Ilia 183. Ioan losif Schiopul publicist Sibiiu 258. Teodor Moga membru demisionar membru al Partidu- 89. Dr. Silviu Dragomir profesor Sibiiu 184. Dr. Iuliu Mezei direct. de fabrică Budapesta lui Socialist-Democrat Sibiu 90. Dr. Victor Bontescu advocat Haţeg 185. Romul Cândea profesor Sibiiu 259. Emil Isac membru demisionar publicist – membru al 91. Ioan Moţa paroh Orăştie 186. Eugen Goga publicist Sibiiu Partidului Socialist-Democrat Cluj 92. Vasile C. Osvadă dir. de bancă Hunedoara 187. losif Ciser membru demisionar miner Petroşeni 260. Dr. Valer Roman membru demisionar Sibiu 19 iulie 2019 parlamentul transilvaniei de la sibiu III IV parlamentul transilvaniei de la sibiu 19 iulie 2019 Rezoluţiunea Adunării Naţionale din 18 Noiembrie/1 Decembrie 191

. Adunarea Naţională a tuturor Româ- silvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea marţi în 29 iulie 10 ore şi pe zilele următoa- Nestor Opreanu, Valer Moldovan, Nic. Bor- Inilor din Transilvania, Banat şi Ţara Naţională hotărăşte instituirea unui Mare re, la Sibiiu, casa judeţului. zea, P Ciobau, Uroş Păteanu, Avram Bor- Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor Sfat Naţional Român, care va avea toată Obiecte: Întregirea M. Sf. N. prin coopta- cuţa, George Grădinar, Petre Corneanu, îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 No- îndreptăţirea să reprezinte naţiunea ro- re, reforma agrară, reforma electorală. Ru- Iuliu Grofşoreanu, Ioan Teculescu) care să iembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea mână oricând şi pretutindeni faţă de toa- găm avizaţi telegrafi c comitetul de încartiru- studieze proiectul. acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite te naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţi- ire Berggasse nr. 9. Din încredinţarea prezi- Dl. Ioan Suciu şeful resortului orga- de dânşii cu România. Adunarea Naţională unile pe care le va afl a necesare în inte- diului M. Sf. N, Dr. Suciu” nizării – „În adunarea dela Alba Iulia, proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al na- resul naţiunii. Sunt convocaţi 212 membri, invitaţi şi presă. spune dl. Suciu, s-a hotărât se dăm drep- ţiunii române la întreg Banatul cuprins în- Fără nici un echivoc, în data de 1 de- turi politice poporului. Noi cari am lu- tre râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. cembrie, la punctul 9 al Rezoluţiunii, pen- Deschiderea Marelui Sfat oat ani de-arândul pentru aceste drep- . Adunarea Naţională rezervă terito- tru ducerea la îndeplinirea celor de mai Mandatul Marelui Sfat Naţional: turi trebuie să le aducem la îndeplinire. IIriilor sus indicate autonomie provizo- sus este stabilit un Mare Sfat Naţional. 1. Întregirea prin cooptare In vechiul regat, M. Sa regele, ca recu- rie până la întrunirea Constituantei aleasă Mandatul general al acestui sfat se va sta- 2. Legea electorală noştinţă pentru ţărani, cari s-au luptat pe baza votului universal. bili tot aici, tot în ziua de 1 decembrie, in- 3. Legea agrară cu atâta vitejie, adat decretul-lege prin . În legătură cu aceasta, ca princi- stituirea unui Mare Sfat Naţional Român, În 29 iulie 1919, membrii Marelui Sfat Na- care s-a acordat votul universal (obştesc). IIIpii fundamentale la alcătuirea no- care va avea toată îndreptăţirea să repre- ţional participă mai întâi la slujbele Biseri- Proiectul de lege electorală, astfel cum ului Stat Român, Adunarea Naţională pro- zinte naţiunea română oricând şi pretutin- cii unite şi la Catedrala ortodoxă română. a rezultat din studiul Consiliului diri- clamă următoarele: deni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia Deschiderea se face în sala prefecturii de gent îl depun pe Masa marelui Sfat.” Deplină libertate naţională pentru toa- toate dispoziţiunile pe care le va afla ne- către Teodor Mihali, vicepreşedinte Sfatului Propune o comisiune formată din 25 te popoarele conlocuitoare. Fiecare popor cesare în interesul naţiunii. Naţional. membri (Iuliu Hossu, Andreiu Bârseanu, se va instrui, administra şi judeca în lim- În 1 decembrie, la Alba Iulia, imediat Preşedintele ales la Alba Iulia pentru Ma- R. Ciorogar, N. Ivan, dr. Ilie Dăianu, Se- ba sa proprie prin indivizi din sânul său după cele 2 ropote de aplauze se da citire rele Sfat, Gheorghe Pop de Băseşti, murise ver Miclea, Iuliu Chiş, Andreiu Ilie, Avram şi fiecare popor va primi drept de repre- unei liste parţiale de membri ai Adunării între timp, în februarie 1918, aşa că din res- Imbroane, Pompiliu Dan, n. Şerban, Ioan zentare în corpurile legiuitoare şi la gu- Naţionale, 212 persoane, propuşi să facă pect pentru această fi gură istorică şi legen- Miu, Iustin Pop, Vsile Saftu, Ioan Harşa, vernarea ţării în proporţie cu numărul in- parte din Marele Sfat, un organ propriu al dară, în semn de doliu naţional şi recunoş- Iuliu Coroianu, Liviu Micşa, Oct. Tăslăua- divizilor ce-l alcătuiesc. lor care să conducă agendele administra- tinţă, se va stabili ca locul lui să nu fi e ocu- nu, C. Bucşan, Gh. Popescu, I. Nedelcu, Egală îndreptăţire şi deplină libertate au- tive şi judiciare. pat, ci să se prezideze şedinţele de către doi Andreiu Ghidiu, Gh. Popovici, L. Georgie- tonomă confesională pentru toate confesiuni- Lista este unanim aprobată, urmând ca a- vicepreşedinţi. vici, Iosif Ciser, Iosif Recean) care să stu- le din Stat. ceasta să fi e completată ulterior la Sibiu. dieze proiectul. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim cu- Ca reprezentant şi împuternicit legal al Prima şedinţă Dl ministru Vasile Goldiş face istoricul uni- rat democratic pe toate tărâmurile vieţii pu- Marii Adunări se alege, din cadrul membri- a Marelui Sfat Naţional rei Transilvaniei cu vechiul Regat, cetindu-se blice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe co- lor Marelui Sfat Naţional o delegaţie care ur- Când se pomenesc numele Regelui şi Re- mesagiile şi decretele-legi referitoare la Unire mune, în mod proporţional, pentru ambele ma să prezinte Actul Unirii Guvernului Ro- ginei şi toţi cei prezenţi aplaudă în picioare, care s-au publicat în „Monitorul ofi cial”. sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea mâniei şi Regelui Ferdinand. vreme îndelungată. Apoi se citesc telegrame- în comune, judeţe ori parlament. Conform Gazetei ofi ciale nr. 13/15/28 fe- le ce se vor trimite la Bucureşti. Se depun Şedinţele Marelui Sfat Naţional Desăvârşită libertate de presă, asociere şi br 1919, nu a PV publicat în 1928, se aleg punctual proiectele celor două legi şi se pro- văzute întrunire, libera propagandă a tuturor gându- şi se declară 212 (inclusiv membri Episco- pun Comisii care să le analizeze. prin ochii presei rilor omeneşti. patului) dintre membrii Adunării să facă Dl Mihai Popovici – secretarul Marelui „Astăzi în 29 iulie a avut loc în Sibiu des- Reforma agrară radicală. Se va face con- parte din MARELE SFAT NAŢIONAL şi Sfat dă cetire telegramelor ce se vor trimite chiderea Marelui Sfat Naţional. Sala de şe- scrierea tuturor proprietăţilor, în special a se stabileşte întregirea acestuia până la 250 către: dinţe, frumos decorată cu drapele şi Marca proprietăţilor mari. În baza acestei conscri- si pe deasupra membrii episcopatului, să MS Regelui, ţării are un aspect de sărbătoare. Încă dela eri, desfi inţând fi dei-comisele şi în temeiul fi e ulterior cooptaţi din toate comitatele şi Dlui Prim-ministru I.C. Brătianu, orele 10 fără un sfert galeria şi lojele sunt dreptului de a micşora după trebuinţă lati- dintre păturile sociale insufi cient reprezen- generalului C. Prezan, Şeful marelui ocupate de domnii şi doamne îmbrăcate în fundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi tate în Adunare. Stat Major haine de sărbătoare, veniţi să asiste la şedin- creeze o proprietate (arător, păşune, pădu- În această sală s-a ales diferenţa, 260 es- Dr. Iancu Nistor – ministrul Bucovinei ţa de deschidere a MSN” re) cel puţin atât cât să poată munci el şi te numărul fi nal de membri consemnat în do- Ciugureanu – ministrul Basarabiei familia lui. Principiul conducător al acestei cumente. Dl. I. Suciu, şeful Resortului Organizare O altă descriere: politici agrare e pe de o parte promovarea Alexandru Vaida Voievod îl numeşte or- propune o comisiune formată din 7 membri „… se face deodată tăcere. Intră preşedin- nivelării sociale, pe de altă parte, potenţa- gan de conducere al Transilvaniei pe perioa- (Dr. V. Saftu, Dr. Izidor Marcu, Axente Ban- tele Consiliului Dirigent. Trecând pe lângă rea producţiunii. da de tranziţie. ciu, Iuliu Grofşoreanu, Ioan Moţa, M. Grop- masa presei, dl. Iuliu Maniu salută pe zia- Muncitorimei industriale i se asigură ace- şanu, Dr. Victor Onişor) care să întregească rişti. Fie-care îşi are locul; într-un colţ la in- leaşi drepturi şi avantagii, care sunt legife- Marele Sfat Naţional era compus cu încă 50 de membri M.S. aşa cum s-a hotă- trare, aproape de fereastră, d-na Nora Lemeny rate în cele mai avansate state industriale iniţial din reprezentanţi ai: rât la Alba Iulia. singura femee membră a MS. Fotoliul preşi- din Apus. • Partidului Naţional Român şi ai Partidu- Şedinţa se amână. denţial este ocupat de d-l Mihali. D-l Maniu . Adunarea Naţională dă expresie lui Social Democrat Român, devenit în decem- Şedinţa se reia. ia loc la masa Consiliului Dirigent; ceilalţi IVdorinţei sale, ca congresul de pace brie 1918 PSD, Deschiderea s-a făcut de către Dl. Teodor membrii se aşează şi ei; dela capul potcoavei: să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libe- • avocaţi, clerici (profesiuni permise şi ac- Mihali vicepreşedinte Sfatului Naţional. Când O Goga, Bontescu, Haţegan, Suciu, Şt. Pop re în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să cesibile românilor la acea vreme), publicişti, se pomenesc numele Regelui şi Reginei şi toţi C, Maniu, Goldiş, Aurel Vlad, Flueraş, Ju- fi e asigurate pentru toate naţiunile mari şi medici, învăţători, ţărani etc., cei prezenţi aplaudă în piciore, vreme înde- manca şi dr. Boilă. mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine • de menţionat că a fost aleasă o singură lungată. Odată cu încetarea zgomotelor, feţele tutu- războiul ca mijloc pentru regularea raportu- femeie, o sibiancă, membră PSD, profesor Ele- Dl Mihai Popovici – secretarul Marelui Sfat ror capătă gravitate. E vorba de lucru, nu e rilor internaţionale. onora Lemeny (Lemeni) Rozvan. dă cetire telegramelor ce se vor trimite către: timp de vorbe. Marele Sfat Naţional – primul . Românii adunaţi în această Adunare Se alege, din rândul membrilor Marelui MS Regelui, Dlui Prim-ministru IC Brătia- parlament în Ardeal – are o înfăţişare impu- VNaţională salută pe fraţii lor din Buco- Sfat Naţional, o delegaţie care urma să pre- nu, generalului C Prezan, Şeful marelui Stat nătoare aşa cum stau membrii lui atenţi … vina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-un- zinte Actul Unirii Guvernului României şi Major Dr. Iancu Nistor – ministrul Bucovi- (indescifrabil) citirea raportului şedinţelor gare şi uniţi cu ţara mamă România. Regelui Ferdinand. nei, Ciugureanu – ministrul Basarabiei precedente este ascultată cu atenţie. . Adunarea Naţională salută cu iu- Delegaţia din Transilvania care a înmâ- Dl I Suciu, şeful Resortului Organizare La masa ziariştilor din dreapta: poetul VIbire şi entuziasm liberarea naţiuni- nat actul unirii Regelui Ferdinand în 1918: propune o comisiune formată din 7 membri Minulescu dela “Viitorul”, Iosif Nădejde de- lor subjugate până aici în Monarhia austro-un- Vasile Goldiş, Miron Cristea, Iuliu Hos- (Dr V Saftu, Dr. Izidor Marcu, Axente Ban- la “Izbânda”, Romulus Seişeanu dela “Ac- gară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-ger- su, Alexandru Vaida-Voievod şi Caius ciu, Iuliu Grofşoreanu, Ioan Moţa, M Grop- ţiunea Română“, Ciuceanu dela Dacia, Ro- mană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotă- Brediceanu. şanu, Dr. Victor Onişor) care să întregească zin dela “Epoca“. răşte ca acest salut al său să se aducă la cu- Anterior, o delegaţie a Marelui Sfat Na- cu încă 50 de membri M.S. aşa cum s-a hotă- La masa reprezentanţilor presei din Bu- noştinţa tuturor acelor naţiuni. ţional din Transilvania, alcătuită din Ion rât la Alba Iulia. cureşti: d-nii Virginiu St Iosif dela “Gazeta . Adunarea Naţională cu smere- Boeru, Gheorghe Pătăceanu şi căpita- Dl Victor Bontescu – şeful Resortului Transilvaniei“, şi Al. Hodoş dela “Renaşte- VIInie se închină înaintea memoriei nul de Stat-Major Ielcuş, a pregătit şi s-a Agricultură şi comerţ – “Hotărârile dela rea Română“. acelor bravi români, care în acest război şi-au prezentat la preşedintele Consiliului de Mi- Alba-Iulia şi decretul lege ne-au impus da- La masa din stânga: reprezentanţii presei vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului niştri, generalul Constantin Coandă, pen- toria ca să rezolvăm problema (chestiunea) dela Sibiu, d-nii Dragnea dela “Patria“ şi Ru- nostru murind pentru libertatea şi unitatea tru a-i aduce la cunoştinţă hotărârile de U- agrară. Consiliul dirigent şi în special re- su Ardeleanu dela “Universul“. naţiunii române. nire de la Alba Iulia. sortul agriculturei, s-a ocupat de această La masa mică reprezentanţii agenţiei . Adunarea Naţională dă expre- chestiune şi rodul muncei noastre este pro- Dacia. 2 decembrie 1918 – VIIIsiune mulţumirei şi admiraţiu- iectul de reformă agrară, pe care-l depun Ziariştii se pregătesc pentru a lua note. nei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin stră- delegaţii, comisiuni pe masa Marelui Sfat.” Unul lângă altul, vlădicii, în rândul întâi, lucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva şi Consiliu Diriguitor Propune o comisiune formată din 25 aruncă o privire spre masa presei. Prin pene- unui duşman pregătit de multe decenii pen- Resortul Organizării telegrafi ază în toată membri (Teodor Mihali, Demetriu Radu, le gazetarilor se vor imortaliza cele ce se vor tru război au scăpat civilizaţiunea de ghiare- ţara şi convoacă în data de 29 iulie 1919, la Vasile Suciu, Ignatie Pop, N. Bălan, Anto- petrece în şedinţele Marelui Sfat. le barbariei. Sibiiu, în sala prefecturii: niu Mocioni, Saver Dan, Ioan Pop, Romul Un act istoric mare se desăvârşeşte. Li- . Pentru conducerea mai departe a „Sunteţi învitat a vă prezenta la şedinţele Velican, Simion Balea, Ionel Pop, Coriolan bertatea poporului român din Ardeal, Ba- IXafacerilor naţiunei române din Tran- Marelui Sfat Naţional convocat pe ziua de Steer, Pavel Roşca, Eugen Goga, T Malani, nat, Crişana şi părţile româneşti din Un- 19 iulie 2019 parlamentul transilvaniei de la sibiu V e de la Alba Iulia 18 – punctele I-III

- - LEGEA electorală pentru Adunarea deputaţilor şi Senat , Capitolul I Compunerea Adunărilor, convocarea corpului electoral ă Capitolul II Listele electorale. Cărţile de alegător. Exerciţiul dreptului la vot. Electorat şi eligibilitate. - , Capitolul III Incapacităţi. Nedemnităţi. Incompatibilităţi. - Capitolul IV Biurourile electorale judeţene - Capitolul V Secţiunile de votare - Capitolul VI Operaţiunile electorale . - §1 Declaraţiunile de candidatură t §2 Buletinele de vot n §3 Pregătirea operaţiunilor de votare și măsuri de poliţie . m §4 Votul și procedura votării - §5 Centralizarea rezultatelor. Repartiţia mandatelor. Proclamarea aleșilor Capitolul VII Penalităţi 5 Capitolul VIII Dispoziţii fi nale , - Anexe m 1Tablou de numărul deputaţilor din întreaga ţară, repartizaţi pe judeţe, aleși de toţi cetăţenii n români majori înscriși în listele electorale, prin vot universal, egal, direct, obligatoriu și secret , și pe baza reprezentării minorităţii - , LEGEA pentru Reforma agrară din Transilvania Banat, - - Crişana şi Maramureş

- Partea I Exproprierea e Cap. I Îndreptăţirea şi măsura exproprierii e Cap. II Păşunile comunale Cap. III Pădurile comunale Cap. IV Dispoziţii generale Cap. V Preţuirea - Cap. VI Organele de aplicare şi procedura de expropriere - Cap. VII Operaţiile exproprierii a a Cap. VIII Executarea exproprierii t Cap. IX Exploatarea pământurilor expropriate- Plata preţurilor şi lichidarea sarcinilor n Partea II Împroprietărirea - Cap. X Ordinea de preferinţă la împroprietărire Cap. XI Parcelarea pământului expropriat Cap. XII Organele de aplicare - ă Cap. XIII Procedura împroprietăririi - Cap. XIV Aplicarea împroprietăririi - Cap. XV Colonizarea y - Cap. XVI Înstrăinarea loturilor u Cap. XVII Indivizibilitatea loturilor i Cap. XVIII Cultivarea loturilor : p Cap. XVIII Plata loturilor - Cap. XX Dispoziţiunile de executare

- Legea agrară are două componente: una de expropriere și una de împroprietărire. Es- e te vizată peste 80% din populație, procentul mediului rural mediu în Transilvania. În Tran- l silvania au fost expropriate aproximativ 1.600.000 ha (3.769 de moșii, din care 2.218 - aparțineau maghiarilor, 555 românilor, 443 evreilor, 424 germanilor etc.) din 8.564.950 … de ha care reprezenta întinderea totală a proprietăților rurale. r În Transilvania, 63% din cei împroprietăriți în urma reformei agrare aveau naționalitate română, în timp ce 37% aveau o altă naționalitate. l - Legea este publicată în MO abia în 1921. - Din păcate problema agrară nu a fost rezolvată, „chestiunea agrară” făcând de-a lungul - secolului subiectul a numeroase dezbateri și nemulțumiri.

- garia este consfinţită pentru a doua oară • De fi niţia cuvântului „minorităţi” în le- a prin întrunirea MS. Reprezentanţii provin- gea electorală - ciilor eliberate de sub jugul austro-maghiar, • Votul proporţional întruniţi în sala aceea destul de mică, vor • Demisia socialiştilor în semn de protest i pune bazele operei trainice a consolidărei pentru nerespectarea drepturilor feme- - noului stat. În liniştea aceea, preşedintele ilor la vot anunţă: •Chestiunea sesiunilor parohiale i Deschid şedinţa! Şi Marele Sfat îşi în- Câteva subiecte unanim aplaudate: cepe a treia şedinţă, fără multă solem- • Telegramele trimise şi primite de la Bu- . nitate, dar cu atât mai multă dorinţă de cureşti , lucru.” • Vizita Prim Ministrului României I.C. - Brătianu r Sala Prefecturii – 21 de şedinţe • Telegrama de urare din partea Consiliu- Câteva subiecte controversate din şedinţe lui Naţional săsesc - • Problema incompatibilităţilor •Importan ţa istorică a celor două proiecte - • Dac ă MSN respectă libertatea opiniilor de legi şi necesitatea ca Marele Sfat să lu- - • Votul femeilor creze bine VI parlamentul transilvaniei de la sibiu 19 iulie 2019 Şedinţele Marelui Sfat Naţional Convocarea Marelui Sfat Naţional: membri (Dr V Saftu, Dr. Izidor Marcu, protopop, Dr. Cornel Cornean asesor, Con- Aş crede, Domnilor, că este necesar să se „Convocarea Marelui Sfat Naţional Axente Banciu, Iuliu Grofşoreanu, Ioan Mo- stantin Pavel profesor – Beiuş, Ştefan Ro- lămurească puţin punctul de vedere al par- Pe ziua de 29 Iulie şi următoarele e con- ţa, M gropşanu, Dr. Victor Onişor) care să şian profesor – Blaj, Alexandru Ciura pro- tidului nostru naţional faţă de partidul so- vocat marele Sfat naţional la Sibiiu. După întregească cu încă 50 de membri M.S. aşa fesor – Blaj. cialist. Aceasta este motivul, care m-a în- ştirile date mai înainte de ziarele noastre ma- cum s-a hotărât la Alba Iulia. Au mai fost aleşi: Pavel Buciumean, demnat să spun câteva cuvinte. rele Sfat avea să se întrunească la Alba Iu- - şedinţa se amână Tiron Albani, Teodor Moga, Emil Isac şi dr. Domnilor! Între noi între doctrina socia- lia, dar greutăţi de ordin tehnic au contribu- - şedinţa se reia Valeriu Roman,- membri ai partidului so- listă este o profundă deosebire. Întreg popo- it ca să se aleagă Sibiiul. Şedinţele marelui - Dl Victor Bontescu- şeful Resortului cialist democrat. rul nostru şi noi partidul naţional român de Sfat se vor ţinea în casa judeţului şi întâia Agricultură şi comerţ – “Hotărârile del Al- Se mai fac si următoarele propuneri: aici, expresiunea lui tradiţională, profesăm se va deschide Marţea viitoare, la orele 10a.m. ba-Iulia şi decretul lege ne-au impus dato- dr. Amos Fâncu avocat şi directorul băncii o doctrină (avem credinţă şi vederi) care ne Dl Dr. I. Suciu, şeful resortului de orga- ria ca să rezolvăm problema (chestiunea) Economul din Cluj şi Dr. Elie Dăianu, pro- desparte de partidul socialist. Ne deosebim nizare a trimis telegrafi c tuturor membri- agrară. Consiliul dirigent şi în special re- topopul unit al Clujului. prin trecutul nostru şi ne deosebim şi prin lor marelui Sfat aleşi la Alba Iulia convo- sortul agriculturei, s-a ocupat de această Şedinţa se amână pentru 31 iulie după prezentul nostru. În trecut partidul naţional carea pe care o publicăm mai jos. După cum chestiune ş rodul muncei noastre este pro- amiază. al românilor din Transilvania şi Ungaria, a ni se comunică din partea Dlui şef al resor- iectul de reformă agrară, pe care-l de- fost depozitarul luptei de ..stă împotriva apă- tului organizării marele Sfat va examina, pun pe masa Marelui Sfat.” Ziua 31 iulie 1919 Şedinţa Sfatului rării ungureşti. Această luptă înverşunată în cele dintâi şedinţe ale sale, cooptările pri- Propune o comisiune formată din 25 mem- Naţional dela 1848 încoace, în cursul vremurilor a în- vitoare la întregirea sa, şi care, în restimp, bri (Teodor Mihali, Demetriu Radu, Vasile Su- globat într-o singură tabără politică în Arde- au intrat la Consiliul Dirigent. Marele Sfat ciu, Ignatie Pop, N. Bălan, Antoniu Mocioni, ora Prezidează de Dl. A. Bârsanu al, Bănat, Crişana şi Maramureş a întregu- va decide în privinţa întregirilor necesare, Saver Dan, Ioan Pop, Romul Velican, Simion …,00 lui poporul românesc, Programul partidului rămânând ca cei cooptaţi să fi e invitaţi la Balea, Ionel Pop, Coriolan Steer, Pavel Roş- nostru avea la bază ideea unităţii naţionale. şedinţă, fără întârziere. ca, Eugen Goga, T Malani, Nestor Opreanu, Dl. A Bârsanu aduce la cunoştinţă că Această dogmă se modifi că potrivit împreju- Se ştie că la Alba Iulia s′a admis acest Valer Moldovan, Nic. Borzea, P Ciobau, Uroş s-a tipărit un extras din regulamentul Ca- rărilor istorice, un lucru însă nu se poate tă- principiu al cooptării pentruca marele Sfat Păteanu, Avram Borcuţa, George Grădinar, merei deputaţilor. gădui: partidul era însui poporul luptător să fi e o cât mai puternică expresiune a vo- Petre Corneanu, Iuliu Grofşoreanu, Ioan Te- Dl I. Mihu, mare proprietar în judeţul pentru supremul lui adevăr naţional. Nu tre- inţii tuturor românilor de dincoace de Car- culescu) care să studieze proiectul. Hunedioarei renunţă (abzice) la mandatul bue, Domnilor să facem aci istorie. paţi. Întâiele şedinţe se vor ocupa deci cu - dl. Ioan Suciu şeful resortului organi- de membru al Marelui Sfat. Nu trebue să facem istoria acestor lup- realizarea acestei hotărâri dela Alba Iulia. zării- „În adunarea dela Alba Iulia, spune Dl. V Tordăşan cere un concediu. te, pentrucă în conştiinţa noastră a tuturor Obiectele şedinţelor viitoare vor fi refor- dl. Suciu, s-a hotărât se dăm drepturi poli- ea trăieşte vie. ĂDe o jumătate de veac con- ma agrară şi cea electorală. tice poporului. Noicari am luotat ani de-arân- Lucrările comisiunei electorale: ducătorii partidului naţional şi cu poporul Terminându-se lucrările pregătitoare dul pentru aceste drepturi trebuie să le adu- - Dl. C Bucşan, raportor al reformei lor, au afi rmat credinţele ra… aici, fi e pentr-o pentru cele două mari reforme democratice cem la îndeplinire. În vechiul regat, M. Sa electorale recomandă proiectul de lege spre operă culturală, fi e că au strigat lumii du- precum şi proiectele lor, după munca stă- regele, ca ecunoştinţă pentru ţărani, cari s-au primire. În ceea ce priveşte dreptul femei- rerile de aici, fi e ca şi-au aruncat piepturi- ruitoare şi grea, membrii marelui Sfat vor luptat cu atâta vitejie, adat decretul-lege prin lor, d-sa crede că femeile încă nu sunt coap- le în baionetele jandarmilor unguri, fi e, că fi chemaţi să-şi spună cuvântul asupra lor, care s-a acordat votul universal (obştesc). te pentru viaţa politică. Dar această cheti- au împopulat decenii dearîndul închisori- pentruca sancţionate de M.S. Regele, să se Proiectul de lege electorală, astfel cum une se va rezolva în Constituantă. le din Vaţ şi Seghedin. poată pune imediat în aplicare. a rezultat din studiul Consiliului diri- - dna Eleonora Rozvan (născ.) Lemeny Ideea naţională a fost religia frământă- Nu ne îndoim că toţi membrii marelui gent îl depun pe Masa marelui Sfat.” (socialistă): Dsa spune că la adunarea de rile noastre. Iată deci că în acest îndelun- Sfat, aleşi la Alba Iulia sau cooptaţi acum, Propune o comisiune formată din 25 mem- la Alba Iulia li s-a recunoscut femeilor drep- gat trecut neam deosebit de partidul socia- îşi vor ţinea de-o sfântă datorie să ajute cu bri (Iuliu Hossu,Andreiu Bârseanu, R. tul la vot şi alegerea în parlament (adică list. Ştiţi bine, că doctrina socialistă a eli- puterile lor la înfăptuirea acestor două re- Ciorogar,N. Ivan, dr. Ilie Dăianu, Sever Mi- să poată fi alese de deputat sau senator). minat din programul ei tot ce este nottă na- forme fundamentale, şi că nu va fi nici unul clea, Iuliu Chiş, Andreiu Ilie, Avram Imbroa- Dsa spune că este o contrazicere între pro- ţională. ştiţi că la Cluj, când noi eram traşi care să lipsească dela şedinţele marelui Sfat. ne, Pompiliu Dan, n. Şerban, Ioan Miu, Ius- ect şi hotărârile de la Alba Iulia. Aduce apoi pe banca acuzaţilor nimeni nu s-a ridicat Iată textul telegramei trimisă de Dl Şef tin Pop, Vsile Saftu, Ioan Harşa, Iuliu Coro- mai multe dovezi, prin care arată vredni- dintre socialişti să protesteze pentru o ru- al resortului Dr. I. Suciu, din încredinţa- ianu, Liviu Micşa, Oct. Tăslăuanu, C. Buc- cia femeii române, căreia trebue să i se dee şine a umanităţii. rea prezidiului M. Sf. N. membrilor aleşi şan, Gh. Popescu, I. Nedelcu, Andreiu Ghi- aceleaşi drpturi ca şi bărbaţilor. În această stare de extremă încordare a la Alba-Iulia. diu, Gh. Popovici, L. Georgievici, Iosif Ciser, - Dl. păr. Petre Pop cere să nu se facă sufl etului nostru biciuit de suferinţă şi plin Sunteţi învitat a vă prezenta la şedin- Iosif Recean) care să studieze proiectul. nici o îngrădire în ceea ce priveşte eligibi- de aşteptara unirei, în care credeam, ochii ţele Marelui Sfat Naţional convocat pe Dl ministru Vasile Goldiş face istori- litatea (adică dreptul de a putea fi aleşi de noştri erau pururi îndreptaţi spre Bucu- ziua de marţi în 29 iulie 10 ore şi pe zi- cul unirei Transilvaniei cu vechiul regat, deputaţi) preoţilor. reşti, de unde ne aşteptam mântuirea. Ast- lele următoare, la Sibiiu, casa judeţu- cetindu-se mesagiile şi decretele –legi re- - dl. Jumanca- socialist, membru al con- fel ne-a găsit războiul! lui. Obiecte: Întregirea M. Sf. N. prin co- feritoare la Unire care s-au publicat în „Mo- siliului Dirigent. Dsa declară de la început În faţa cataclismului mondial, Domnilor, optare, reforma agrară, reforma electo- nitorul ofi cial” că nu este de aceeaşi părere cu dl. rapor- noi ne-am dat seama din primele momente, rală. Rugăm avizaţi telegrafi c comite- tor. Dsa nu poate primi acest proiect de le- că modarhia habsburgilor trebuie strivită tul de încartiruire Berggasse nr. 9. Ziua 29 iulie 1919 – Şedinţa de des- ge pentru că reformei acesteia îi lipsesc do- cu spada, că regatul fraţilor noştri trebue să Din încredinţarea prezidiului chidere a Sfatului Naţional uă principii: votul femeilor şi reprezenta- aducă jertfă de sângepentru desrobirea nea- M. Sf. N rea proporţională. Să înfăptuim aici drep- mului. Noi am vrut războiul domnilor soci- Dr. Suciu ora Dl Banciu- raportorul comisiei tul femeilor, nu la Constituantă. Dreptul alişti, am propovăduit războiul de elibere- 11,00 pentru cooptare minorităţilor trebue să-l primim ca şi în rare pentru Ardeal. Aceasta a fost credinţa Ziua 29 iulie 1919 – Şedinţa de des- Dl Vasile Costea, învâţător România vechie şi pentru a mulţumi cere- în toate căsuţile româneşti, a fost sentimen- chidere a Sfatului Naţional N. Şerban, rile străinătăţii. Eu voi lupta în viitor con- tul general al poporului, şi acest sentiment, Dr. A. Vlad şi tra ponegririlor de afară. unanim, sdrobind interese particulare, re- ora Slujba SS Participă: Dr. I. Maniu 8,00 dumnezeias- Episcopul Membrii - dl. Valeriu Roman (socialist) vorbeş- când ca un val imens peste combinaţiile reci că la biserica Gherlei MS, Dl Banciu, raportorul comisiei pentru co- te în înţălesul vorbirilor dnei Rozvan Le- ale oamenilor politici, a biruit! unită Iuliu Membrii optare citeşte raportul în care se spune că meny şi a domnului Jumanca. Spune că dsa Din acest sentiment al neamului şi-au Hossu CD ţăranii, învăţătorii, medicii şi inginerii nu este contra bolşevismului şi comunismului. smuls crezul lor: conducătorii partidului ora Serviciu divin SS Participă: sunt îndeajuns reprezentaţi în Marele Sfat. - dl. Matei a prezentat o propunere în naţionalde aici, fi e că unii au trebuit să-şi 9,00 la catedrala Episcopul Membrii română Aradului MS, D-sa aminteşte rolul învăţătorimii şi dato- scris referitor la eligibilitatea corpului di- înăbuşe dorinţa sub teroarea sâpnzurăto- ortodoxă, I Papp Membrii ria pe care o are Marele Sfat de a chema dactic (profesori şi învăţători) şi a funcţio- rilor lui Tisza, fi e s-au expatriat, ca să stri- CD ţărănimea la viaţa politică. narilor plătiţi de stat. ge dincolo de hotar durerile noastre. ora S-a deschis Participă membrii - Au fost cooptaţi următorii noi membri - dl Const Lucaciu (fratele părintelui Va- Afară de ideea naţională mai există încă 10,00 şedinţa Consiliului Dirigent ai Marelui Sfat: sile Lucaciu, care se afl ă la Paris) este de pă- o deosebire fundamentală, este: concepţia Marelui Sfat Dnii miniştri Vasile Naţional Goldiş şi Stefan C Pop - Ţărani: George Filep- (din) Săntău, rerea că astăzi nu se poate da vot femeilor. noastră democratică care nu poate fi confun- veniţi de la Bucureştii Ştefan Boroş- Săcele, George Indre -Ve- - Avram Borcuţa (ţăran) de ce să rămâ- dată cu socialismul, Democraţia noastră îşi 17,00 Reluarea Dl Victor Bontescu zeud, Ioan Iremia Dancăş- Răşinari, Ioan nem noi în urma altor popoare în privinţa are rădăcinile în structura socială specifi că şedinţei Dl. Ioan Suciu Bucur- Turda, Romul Tafl a-Beclean, Dimi- democraţiei?N-am fost noi destul apăsaţi şi ţi- a poporului nostru. În mod normal noi tre- Dl ministru Vasile Goldiş tre nica –Moroda, Vasile leza- Ticvanu ma- nuţi departe de drepturi? Să nu nedreptăţim buie să ne răzimăm pe ţărănime, pe locuito- - Deschiderea s-a făcut de către Dl Te- re, Ioan Stan Herţa – Vidrăsău, Mihaiu Vas- societatea. Noi reprezentăm aici un neam ca- rii satelor noastre, fi indcă neamul românesc odor Mihali vicepreşedinte Sfatului Na- lescu- Lipova, Dănilă Vicuş-Husarău Bihor. re a eşit din robie. De aci aşteaptă mântuirea de aici nu dispune nici de aristocraţie, nici ţional. Când se pomenesc numele Regelui - Învăţători: Iuliu Vuia, I. Vidu, Teo- lui. De aceea să fi m drepţi în legile pe cari le de o burghezie capitalistă. Eram numai ţă- şi Reginei şi toţi cei prezenţi aplaudă în pi- dor Mureşan, Macedon Simu, Alexandru facem. Lumina şi dreptatea pe cari le-am câş- rani şi copiii lor, purtaţi prin şcoli, proletari ciore, vreme îndelungată Pop, Traian Şuteu, Ştefan Popovici, Can- tigat, trebue să se reverse peste întreg neamul, intelectuali. Iată de ce domnilor, dumnea- - Dl Mihai Popovici- secretarul Mare- did Popa, D. Lepădat, D. Popovici, Pavel pentru a-l face mai bun şi mai fericit. Noi nu voastră puteţi să judecaţi faptele noastre din lui Sfat dă cetire telegramelor ce se vor tri- Dârba, Teodor Bucurescu, George Lipovan. cerem milă pentru femei, cerem dreptul lor na- trecut, veţi găsi la fi ecare dintre noi, că am mite către: - Medici: Dr. Pompiliu Nistor, dr. Ale- tural, să nu avem numai noi bărbaţii drepturi. reprezentat credinţele, idealurile şi sentimen- • MS Regelui, xandru Pop, dr. Iuliu Moldovan. Cerem reprezentarea proporţională şi drpetul tele poporului, am făcut din ţăranul nostru • Dlui Prim-ministru IC Brătianu, - Ingineri: Stan Vidrighin, Eugen Mun- egal pentru femei ca şi pentru bărbaţi. suprema fi gură repreyentativă a neamului, • generalului C Prezan, Şeful marelui tean, Aurel Stoica. -poetul Octavian Goga ţine un discurs am căutat să ne apropiem de sufl etul lui, l-a, Stat Major - Publicişti: Ioan Agârbiceanu, I.U. So- frumos, în care răspunde şi socialiştilor. atras în intimitatea tututor preocupărilor •Dr Iancu Nistor –ministrul Bucovinei ricu şi Zaharia Bârsan, Iacob Popa vicar – O parte din frumoasa cuvântare a dlui noastre morale şi mai mult, am făcut din su- • Ciugureanu- ministrul Basarabiei Făgăraş, Dr. Petre Poruţiu, Ioan I. Vulcu Octavian Goga în care arată deosebirea ce fl etul ţăranului o problemă de artă! - Dl I Suciu, şeful Resortului Organi- comerciant, Partenie Cozma director de există între vederile şi munca partidului Dacă veţi răsfoi discursurile, cari s-au zare propune o comisiune formată din 7 bancă, D. Comşa V. profesor, Ilie Câmpean naţional şi a socialiştilor. spus în cameră la Budapesta din partea co- 19 iulie 2019 parlamentul transilvaniei de la sibiu VII legilor mei actuali, veţi găsi desigur aceas- Eu voi susţine în constituantă votul feme- Politica naţiunei române nu poate fi de- lumei schimbate şi ca o urmare din princi- tă atmosferă de frăţietate cu ţăranii. Dacă ilor. Nu ne pare rău de conlucrarea soci- cât politica de înstăpânire a dreptăţii şi o piu adevăratei democraţii. veţi citi, domnilor din băncile socialiste, scri- al-democraţilor. Acest partid ne-a făcut un politică de pacifi care pentru toţi acei cari - se citeşte apoi adresa (scrisorea) socia- sul nostru, pe care l-am risipit în goana vie- serviciu de mare preţ la Alba Iulia. în urma acestei politici se vor aprecia de liştilor-democraţi, în care ei declară că fi ind ţii, nu ştiu întru cât veţi putea fi împărtăşiţi - Se încinge o discuţie mai lungă pentru noi în viitor cu încredere. Şi, onorat Sfat insultaţi (batjocoriţi) de dl. Suciu şi neluân- de o superiară satisfacţie estetică, un lucru a dovedi din partea unora că şi profesorii şi Naţional, cu plăcere ţin să constat, că a- du-se în seamă cererile lor, nu mai iau par- ştiu, că în toate paginile se va ivi chipul gal- învăţătorii să aibă dreptul a putea fi aleşi ceastă năzuinţă a Consiliului Dirigent, n-a te la şedinţele Marelui Sfat. O altă adresă bin şi chinuit al omului dela ţară. de deputaţi sau senatori. Căci în proiectul rămas fără rezultat. Bine ştiţi, că poporul anunţă demisia din Consiliul Dirigent a dlor Vedeţi, deci, Domnilor, cum noi cari ne de lege se spune, că până când profesorul săsesc şi german acest popor harnic şi cu Jumanca şi Flueraş, ambii social democraţi. întemeiem pe clasa muncitorilor industriali, sau dascălul e în slujbă, nu poate fi ales în însuşiri înalte care locuieşte în mijlocul nos- - Dl Iuliu Maniu a stăruit să dovedeas- Noi vedem realitatea: România Nouă este Parlament. Iar aliţi vorbesc contra acesto- tru drept urmare a fi rei sale înţelepte şi lo- că că nici dl. Suciu nici ceilalţi membri ai un stat de ţărani şi nu de muncitori din uzi- ra, sprijinind proectul de lege. Pentru eligi- iale, cu loialitate şi încredere s-a apropiat marelui Sfat n-au adus ocară socialiştilor, ne. Şi atunci se pune o mare distincţie între bilitatea celor pomeniţi vorbeşte mai pe larg de sânul patriei noastre comune, iar noi a- ce s-a respectat totdeauna libertate cuvân- noi şi dumneavoastră, căci ţăranul român dl. I. Mateiu, apoi dnii Precup, Axente Ban- semenea cu dragoste şi încredere i-am pri- tului. S-au luat măsuri ca lucrul ce s-a în- nu poate reprezenta doctrina socialistă căci ciu şi dl. învăţător Pavel Dârba. Contra pro- mit în mijlocul nostru. tâmplat să nu se mai repeţească. Întâmpla- ţăranul român cu mintea lui… (un socialist punerii acestora vorbesc dnii A. Chibu, Dr. Chiar şi poporul maghiar în majoritatea rea cu socialiştii s-a produs din vina lor, pen- întrerupe: Programul nostru cuprinde sta- N. Bălan, Aurel Vlad şi L Suciu. sa se arată înţălegător al nizuinţelor noastre trucă atunci când M.S. Regele a fost acla- tul întreg) Nu, Domnilor, căci dacă vă veţi Proiectul reformei electorale este primit în şi avem cele mai sigure semne, că rezistenţa mat ei au rămas sezând. Regele nostru es- duce dvoastră la sate şi veţi întreba pe ţă- întregime, neschimbat, în această privinţă. făcută cu morală meşteşugită nu izvorăşte te înfăptuitorul unirei noastre şi el merită ran ce vrea, veţi vedea că el se conduce e ne- Articol 93 se schimbă, prin urcarea pe- din păturile largi ale poporului maghiar ci e respectul şi recunoştinţa noastră eternă. Îi cesitatea unei proprietăţi individuale . depsei de la suma de 500 la 2000 lei. o nizuinţă a acelui stat social care a explodat pare rău că cei doi membri socialişti ai Con- Ei bine, Domnilor! Credinţa mea este că După aceasta urmează citirea în întregi- deopotrivă pe noi pe toţi cari nu aparţineau siliului Dirigent îşi dau demisia (ies din Con- ţărănimea ne înţelege şi ne ascultă. Sunt con- me a proiectului de decret-lege (legea electo- claselor. Noi, onorat Sfat naţional, trebue să siliu). Aceşti doi membri au dat dovadă de vins că ţărănimea aceasta călăuzită de un rală) pe care Marele Sfat î-l primeşte cu una- judecăm starea sufl etească a acestor popoa- devotament şi simţeminte naţionale. viu sentiment naţional, cu aprecierea e justă, nimitate (î-l primesc şi votează toţi membrii). re. Noi credem, că cu deplină dreptate, cu de- - Dl Iuliu Maniu citeşte o telegramă a ţărănimea noastră gânditoare şi echilibrată, plină echitate şi cu deplină libertate naţiona- Marelui Cartier în care anunţă zdrobirea simte, că după prăbuşirea fostei monarhii Ziua 4 august 1919 Şedinţa Sfatului lă vom putea să cumpănim această stare su- trupelor maghiare bolşevice. Mare însufl e- austro-ungare a vienit în regim nou, care es- Naţional fl etească, această aplecare prietenească faţă ţire în sală. te al nostru şi el are încredere în noi. Iată de- de neamul românesc şi faţă de Ţara româ- ce zic, că însuşi fratele Porcuţa ascultând cu- ora …,00 | Prezidează de Dl. nească, care se va sili totdeauna să fi e ocro- Ziua 5 august 1919 Şedinţa Sfatului vântul nostru ar putea ţi el să se apropie de titoare dreaptă fi ilor săi. Noi Onorat Sfat Na- Naţional noi, după cum se apropie de acolo dela Nă- Se hotărăşte trimiterea unei telegrame ţional, bine să luăm seama, că dacă şi obser- dlac fratele Uros Păteanu, vechiul prieten al omagiale M.S. reginei, care îşi serbează zi- văm într-un moment dat la aceste popoare Dl. I Brătianu, preşedintele Consiliu- tuturor întemniţaţilor din Seghedin. ua naşterii. câte un simptom, care nu ar fi înbucurător, lui de miniştrii, însoţit de dl ministru al - ţăranul Urospăteanu, aduce dovezi Se desbate proiectul de lege electorală să nu ne perdem cumpătul ci să fi m drepţi şi Basarabiei I. Inculeţ, dl ministru Şt.C.Pop, – mai mult glumeţe – în contra părerii so- pe articole (paragrafi ). cu măsură dreaptă, să judecăm că schimba- dl. V Branişte, şef de resort şi alţii. La ga- cialiştilor, spuind că ţărancele noastre nu - dl. Iuliu Maniu, preşedintele Consi- rea e prea mare decât ca de odată să aducă ră a fost aşteptat de lume multă, intelec- voiesc să ia parte la viaţa politică şi decla- liului Dirigent, care arată pe larg întreaga împăcarea tuturor. Iar de altă parte să le tualiişi ţăranii cari au făcut multe ovaţii rându-se în contra votului proporţional. muncă săvârşită de Consiliul Dirigent. Cu- atragem atenţiunea, că noi suntem drepţi, însufl eţite. La scoborârea din tren dl. Ma- Vorbirea aceasta a secerat multe aplauze vântarea a fost întreruptă de aplauze şi vrem libertatea desăvârşită, dar nu mai pu- niu a urat bun venit primului ministru. şi a stârnit mult râs. aprobări însufl eţite. tem suferi privilegii deosebite. Democraţia - Dl Brătianu a luat parte la şedinţa - Dl I. Suciu (şeful resortului de organi- aduce cu sine dreptatea şi egalitate, dar tot Marelui Sfat Naţional. La intrarea în sala zare). Respinge acuza ce se aduce din par- O mică parte din această cuvântare: democraţia aduce cu sine ştergerea privilegi- de şedinţe întreaga adunare l-a salutat căl- tea socialiştilor, că Consiliul dirigent ar fi Mă simt dator a constata că întreaga na- ilor, lăsând ca fi ecare să se valideze după pu- duros. Dl. Maniu i-a adresat câteva cuvin- de rea credinţă. Dacă s-ar da vor femeilor, ţiunea română din Transilvania Banat şi terile sale şi însuşirile sale. Prin urmare, da- te însufl eţite de binevenire. Dl Brătianu a ar avea preponderanţă (ar avea putere co- părţile româneşti din Ungaria, împreună cu că în o situaţie schimbată privilegiile specia- răspuns într-o vorbire frumoasă. vârşitoare) lumea străină, care a avut pri- toate straturile ei sociale, factorul principal le nu vor mai putea avea valoare, aceasta es- Seara a avut loc un banchet în sala „U- lej să se cultive, pe când femeile române au al vieţei politice poporul românesc ne-a stat te o măsură justă, nu este o nedreptate, are nicum” dat de Consiliul Dirigent în onoa- fost ţinute de unguri, fără carte. Ţărănimea cu dragă inimă într-ajutor şi nici într-un să o privească fi ecine ca o urmare fi rescă a rea înaltului oaspe. ne cunoaşte pe noi de 30 de ani şi nu poate caz nu a opus nici cea mai mică rezistenţă. crede ceea ce pot spune socialiştii de noi. Am găsit o inimă primitoare şi o minte în- Şedinţa se amână pentru 1 august. ţelegătoare pentru toate problemele ce stă- teau înainte. Acest popor românesc în aces- Ziua 1 august 1919 Şedinţa Sfatului te vremuri grele, după prăbuşirea unei ar- Naţional mate de milioane şi după o revoluţie crân- cenă a arătat un cumpăt, o cuminţenie fără ora …,00 | Prezidează păreche şi demnă de toată recunoştinţa. Acest popor la chemarea noastră n-a precedat a Ziua 2 august 1919 Şedinţa Sfatului sări într-ajutor formând armata necesară. Naţional ţin să constat, că voluntarii noştri, aduşi de prin stepele Rusiei şi concediaţi, la o telegra- ora …,00 | Prezidează de mă a noastră, în 48 de ore, fără excepţie toţi s-au prezentat sub drapel, ca să-şi apere mo- - Iosif Răcean (socialist) care îi răspun- şia şi ţara noastră atât de scumpă tuturora. de dlui Goga Ţin să constat, că aceşti voluntari, – cu - dnul Lucaciu păr. Ştefan Roşian toţii modeşti muncitori -, acolo unde au fost (profesor de teologie) şi A. Vlad (şef de Re- puşi, toţi au adus servicii reale, ne-au fă- sort) îi răspund domnului Iosif Răcean. A. cut servicii, pentru cari nu numai noi, dar Vlad, într-o cuvântare mai lungă, arată că şi fi ecare alt român, trebue să le fi e recu- socialiştii n-au dreptate şi că dânsul şi co- noscător şi mulţumitori. legii săi, sunt cel puţin atât de democraţi A trebuit să ne facem o armată, pentru- ca şi socialiştii. că nu ne era sufi cientă ceea ce ne venise din - dl. Grădinaru (socialist) cere vot pen- regat, pentru susţinerea ordinei şi pentru a tru femei şi reprezentare proporţională. face faţă nevoilor. Toată vigoarea română - dl Flueraş (socialist, şef de Resort) din aceste ţinuturi cu dragă inimă, cu prom- spune că ei nu se folosesc de mijloace ne- titudine a alergat sub drapel, ca să-şi facă permise. Să arătăm unii faţă de alţii mai datoria şi şi-o fac şi astăzi cu deplin sacri- multă încredere. fi ciu pentru tron şi patrie. Dânsul încredinţează adunarea că soci- Astăzi multe zeci de mii de fl ăcăi ai Ar- aliştii români vor rămâne buni români şi dealului bat împreună cu falnicii ostaşi ai ve- că nu se vor schimba. Vorbeşte de trebuin- chiului regat drumul glorios spre Dunărea ţa unei industrii noi. Cere să se respecte mijlocie ca valurile ce vor ajunge în marea programul şi hotărârile dela Alba Iulia. Neagră să vestească întregei lumi aceeaşi glo- - dl. I. Suciu – a luat cuvântul pentru rie a tuturor Românilor uniţi pe vecie. a răspunde socialiştilor. Cu acest prilej, Vorbind apoi despre poporul săsesc şi când dl Suciu a pomenit numele Regelui, maghiar şi despre politica ce vom urma-o toţi membrii Sfatului s-au ridicat în picioa- faţă de aceste popoare, dsa spune: re, numai socialiştii au rămas şezând. Mul- Drept urmare vom fi cu toată dreptatea ţi, năcăjiţi pentru purtarea asta a socialiş- şi ne vom sili să fi m totdeauna cu deplină tilor au strigat mânioşi: „s-au vă sculaţi, frăţie faţă de toate popoarele cari locuiesc sau eşiti afară!” iar alţi „afară cu ei!”. So- împreună cu noi. Noi nu vrem să oprimăm cialiştii, supăraţi, părăsesc sala. pe nimeni în acest stat, pentru că limba lui - dl Vasile Goldiş (ministru) constată este alta, ori pentrucă credinţa lui este alta. că atât dsa cât şi Consiliul Dirigent stau Din contră, naţiunea română ajunsă odată pe temeiul hotărârilor de la Alba Iulia. Nu stăpână pe puterea de stat se va sili cu toa- suntem nici contra votului femeilor şi nici tă tăria să adune în jurul său cu încredere contra reprezentării proporţionale, cari în- pe toţi aceia, pe cari soarta de sute de ani i-a să se vor discuta în viitoarea constituantă. pus în apropierea lui. VIII parlamentul transilvaniei de la sibiu 19 iulie 2019 Discursul de la Sibiu şi entuziasmul ardelenilor faţă de premierul liberal Ion I. C. Brătianu În ediţia sa din 7 august ele ne por inspira groază, care nă, într-o credinţă neclinti- re erau drepturile noastre. Ră- 1919, „Patria” – ofi ciosul Parti- n-ar prea putea să ne însufl e- tă, precum a fost aceea a stră- mânea numai de calculat şi ho- dului Naţional Român al lui Iu- ţească la muncă pentru rezol- bunilor noştri, vom găsi izvo- tărât care erau momentele şi liu Maniu, care apărea la Cluj varea lor. Privind însă de sus, rul de energie să asigurăm împrejurările cele mai efi cace – relatează amplu, pe toată pri- privind nu în greutatea drumu- pentru ziua de mâine aceea, pentru a înfăptui ceea ce aveam ma pagină, despre vizita premi- lui, ci în considerarea rezulta- ce este şi dreptul şi datoria de înfăptuit. Am crezut că acţi- erului liberal Ion I. C. Brătia- telor defi nitive, n-are drept nici acestui neam. (aplauze) unea noastră trebuie să cores- nu la Sibiu, în 5 august 1919, un om conştient, şi – mai puţin Nespusă bucurie am simţit pundă cu maximum de impor- unde s-a întâlnit cu liderii ar- decât un om- n-are drept nici în cursul acestor 5 zile în ca- tanţă pe care trebuia să o avem. deleni, reuniţi în Sfatul Ţării. un Român conştient, să se în- re am străbătut întâi, printre Şi nu m-am înşelat. Acţiunea Brătianu sosi la Sibiu după ce, doiască, că soartea neamului şirurile ostaşului român, câm- României, dacă a fost dureroa- mai înainte, intrase odată cu acesta stă în propriile lui pu- piile din partea de dincolo de să într-un fel, a fost cu mult mai armata română în Timişoara şi teri, că, dacă n-am desperat ni- Tisa, iar apoi în mijlocul ţără- importantă decât forţele pe ca- a ajuns până la 40 de km de Bu- ciodată în zilele de urgie în ca- nimei române din ţinuturile re le aveam la începutul războ- dapesta, care a fost cucerită de re trăiam, dar de viitorul stră- înviorate ale Transilvaniei şi iului. Noi am avut un rol hotă- cavaleria românească în 4 au- lucit al neamului întreg, apoi părţilor româneşti de dincolo râtor în război, cu toate aceste gust 1919. La intrarea în sală, nu se poate, ca în 1919, când şi am văzut câtă conştiinţă şi calcule. A venit acea catastrofă Ion I. C. Brătianu a fost primit trupele noastre sunt de ieri în câtă însufl eţire reprezintă aces- când Aliaţii noştri hotărâtori, cu ovaţii. Luând loc lângă Iuliu Budapesta (ovaţiuniînsufl eţite tor popor. De accea numai ade- în loc de sprijin au devenit pen- Maniu, preşedintele Consiliu- de nedescris, urale aplauze pre- vărul îi spun, când zic, că nu tru noi primejdie. Am plătit-o lui Dirigent, Teodor Mihali, vi- lungite, Trăiască armata româ- numai că m’am simţit cel mai cu mari pierderi. Azi nu le re- cepreşedintele Marelui Sfat al nă!) o conştiinţăromânească fericit om în zilele acestea, dar gretăm, când văd pe dl. Inculeţ Ţării, îl salută pe primul minis- reaprins conştiinţa naţională şi tră este comună, deşi lucrăm în să-şi poată închipui, că nu exis- în orele acestor zile am găsit între noi. Oricât de optimist ar tru al guvernului regal român. pentru timpurile moderne ale departamente separate. Nu pu- tă în sufl etul şi mintea acestui răsplata nu numai a vieţii me- fi fost cineva n-ar fi prevăzut că La rândul său, Iuliu Maniu, pre- României şi dacă Dumneavoas- tem tocmai să uităm ce afaceri popor facultăţi sufi ciente ca el le, ci şi a acelora, cari m’am vom deveni puternici de la Nis- şedintele Consiliului Dirigent, tră aveţi motivele Dumnea- interesează opera întreagă, pre- să-şi asigure în aceste regiuni precedat în munca de dragos- tru până la Tisa şi că aici la ma- a rostit un scurt discurs, în ca- voastră de dragoste şi de re- cum nici ceea ce interesează ope- ale lumei şi siguranţa necesa- te pentru acest neam. sa aceasta să stea prezidentul re l-a salutat pe premierul Bră- cunoştinţă, avem şi noi moti- rele singuratice. Avem o operă ră şi condiţiunile indispensa- Vin, domnilor, în mijlocul Dumneavoastră cu mine şi ală- tianu. Maniu a mai spus că adu- ve reciproce. Am fost de aju- complexă. În organizaţia Statu- bile pentru desvoltarea lui de- d-voastră cu cel mai solemn turi cu dl. Inculeţ. ce, adânc emoţionat, salutul tor unora şi altora, şi noi şi lui, în ţinuturile noi, sunt şi plină, facultăţi sufi ciente nu sentiment de pietate ca în bi- Am un singur merit cu care Consiliului Dirigent şi al popo- Dumneavoastră, în cursul unui rasse deosebite, pe lângă nea- numai ca neam, care vrea să-şi serică, când se slujeşte slujba mă fălesc: credinţa. Mai multă rului român desrobit, preziden- veac întreg, când cu bărbaţii mul nostru, organizări religioa- afi rme unitatea independentă, învierei. Cu aceeaşi senzaţie de credinţă ca mine nu poate să fi tul guvernului român, care se cei mai buni de la Dumnea- se mai numeroase şi mai îm- dar şi factor important al civi- recunoştinţă, de credinţă, de avut altcineva. S-a zis că Co- afl ă azi pe pământul său. Apoi, voastră ne-am ajutat pentru părţite decât cele ce erau în Ve- lizaţiei lumei (aprobări) dragoste, de fericire, îmi voi re- lumb, dominat de credinţa că ca într-un ritual ofi cial, şi Ma- întemeierea desăvârşită şi în- chiul Regat. Trebuie să ştim să Domnilor! aminti de orele petrecute la există o lume nouă, chiar dacă niu a rostit fraza cheie, esenţi- tărirea Regatului, care trebu- ne purtăm ca un popor, care în Modestia este bună, dar un d-voastră. Şi a vrut Dumnezeu, nu exista, o scotea din valuri. ală, a propagandei brătieniste: ia să fi e şi a fost sâmburele Ro- luptă a dat dovada bărbăteştei popor trebuie să aibă conştiin- ca în această zi mare, şi la a- În timpul tratatului de la Bu- „Noi mărturisim cu recunoştin- mâniei Mari. (aplauze) sale energii, pe care nimeni nu ţa limpede despre aceea ce re- ceastă solemnitate, care repre- cureşti am scris un memoriu pe ţă că unitatea neamului româ- Prin urmare, când ne gân- poate să o conteste, aceea a ară- prezintă pentru ca să aibă con- zintă pentru patriotismul nos- care-l voi lăsa ca testamentul nesc a săvârşit-o România in- dim la trecut, putem da o fră- tat-o şi la înfrângere – ceea ce ştiinţa limpede despre aceea ce tru slujba învierei, să fi e cum vieţii mele politice. Şi am spus dependentă, după cum pe vre- ţească recunoştinţă către toţi este chiar mai greu – şi a ară- trebuie să reprezinte. (aplauze). se sărbătoreşte slujba din bise- Regelui nostru când Macken- muri Piemontul a fost acela ca- aceia, care ori şi unde ar fi fost, tat-o şi prin victoria sa, ceea ce A fost românimea în lupte se- rică: se arată primăvara , acel sen era stăpân pe jumătate din re a săvârşit unitatea Italiei. dincolo şi dincoace, au ştiut să o sărbătorim chiar astăzi. culare nu numai pentru exis- soare, care este splendoarea şi ţară: Sire, ai făcut bine ce ai fă- România şi bărbaţii ei de stat simtă solidaritatea, care ne le- Zic un popor, care are a- tenţa ei, dar şi pentru existen- fala acestui neam, a cărui ar- cut şi eşti asigurat de izbândă! au înţeles ce trebuie să facă, şi ga şi care în împrejurările po- ceastă bărbăţie, dovedeşte, ţa şi apărarea civilizaţiei uma- mată intră astăzi în Budapes- Nu era posibil să nu se ma- regatul vechiu a fost la înălţi- litice în care îşi puteau dezvol- că adevăratele lui puteri sunt ne. În luptele creştinătăţii con- ta. (Aplauze urale nesfârşite). nifeste aspiraţiunea secula- mea chemării sale. Mulţumim ta activitatea lor, să nu piardă acelea care le poate concepe tra turcilor, soldaţii lui Ştefan Şi mă duc din mijlocul ră a neamului nostru. Se pu- bărbaţilor de stat şi Dumnea- din vedere că pe lângă munca în soluţionarea problemelor Vodă au luptat nu numai pen- d-voastră cu adâncă recunoş- tea întârzia cu câteva luni, voastră în special pentru că aţi impusă de problemele zilei fi - cetăţeneşti şi în viaţa paşni- tru apărarea Moldovei, dar şi tinţă, cu cea mai mare comoa- cum s-a întârziat cu tratatul rupt legăturile cu cei ce ne ţi- ecare generaţiune era totoda- că. Violenţele în timpuri nor- pentru mântuirea creştinătăţii ră de mulţămire sufl etească de la Bucureşti, cu câţiva ani; neau şi pe noi legaţi, şi aţi por- tă datoare ca prin muncă ne- male şi în timpuri de pace şi valurile barbariei de această care va ţinea cât vieaţa mea. dar nu era să rămână fără nit pe drumul libertăţii noastre contenită să nu îngreuneze, ci sunt unele din calităţile de stâncă s-au frânt nu numai pen- (Aplauze frenetice). rol în dezvoltarea neamului şi a întreg neamului românesc.” să ajute ceea ce a fost întot- slăbiciune. (aprobări ) tru ca să scape românimea, ci * * * nostru nici jertfa şi nici acţi- După aceasta, la tribună a ve- deauna în conştiinţa neamului Poporul nostru a dat dova- şi pentru ca civilizaţia europea- La banchetul oferit în unea noastră din război. nit Ion I. C. Brătianu care a ţi- nostru, aspiraţiunea de teme- dă temeinică, că slab nu este. nă să nu fi e distrusă de puho- seara zilei de 5 august 1919, Şi-mi ziceam: în tragicul sfâr- nut, credem, cel mai important, iu a existenţei noastre naţio- De aceea în organizarea nouă iul păgânilor. de către Iuliu Maniu, în cin- şit al lui Mihai şi al lui Tudor mai călduros şi mai elocvent dis- nale: Unirea tuturor Români- îşi vor găsi – şi cunosc simţă- Domnilor! stea premierului român, Ion Vladimirescu, mort în şanţuri- curs al vieţii sale: lor. Astăzi, când am realizat-o, mintele D-voastră, şi sunt în Istoria se repetă, desigur, I. C. Brătianu a mai rostit le de la Târgovişte, stă cea mai „Domnilor! ni se impune tuturor, desigur, armonie perfectă cu ele – în no- schimbându-şi faţa cu împreju- o cuvântare emoţionantă: strălucită pagină din învăţătu- Am păşit cu adâncă emoţiu- datoria de recunoştinţă pentru ul regat acea frăţească şi prie- rările. Dar în ziua de astăzi sol- „Tatăl meu a scris o scrisoa- rile pământeşti. ne în această sală, dar am sim- aceia care au preparat-o prin tenească dragoste toţi aceia, datul român pe Tisa şi dincolo re despre Lazăr, în 1863. El în- Îmi reamintesc aceasta ţit şi o mare şi puternică căldu- suferinţele lor, prin munca lor care de oriunde ar veni, vor voi de Tisa n-a asigurat numai gra- treba cu ce mijloace Gheorghe acum când voi da sfaturi ace- ră din acel simţământ al cuvin- dar mai ales prin credinţa lor. să trăiască frăţeşte cu noi pen- niţele României, ci a sprijinit, Lazăr, care purta numele celui- lora care vor conduce destine- telor care aţi binevoit a le ros- Prin urmare avem către tre- tru dezvoltarea prin muncă co- ca în vremurile de demult, ci- lalt Lazăr, ridicat de Mântuito- le statului. Să nu vă uitaţi la ti. Se elaborează în aceste mo- cut o datorie de pietate, dar mună a Statului Român. Noi vilizaţiunea europeană, apă- rul din mormânt, a ridicat un succese de persoane sau de mente, aici la Dumneavoastră, avem şi către prezent datoria nu vom întreba de unde vine rând-o de valurile distrugătoa- neam din mormânt la viaţă. A moment, ci să urmaţi pulsul desăvârşirea actului care s-a fă- de a asigura prin munca pe ca- cineva, ci vom întreba unde vor re ale bolşevismului. (aplauze ştiut Gheorghe Lazăr să se fa- inimii poporului, conştiinţa cut la Alba Iulia şi care se chea- re o facem aici şi dincolo, teme- să meargă toţi aceia care vor frenetice şi prelungite) că expresiunea conştiinţei unui lui naţională şi să aveţi con- mă: Unirea tuturor Românilor. iul României nu numai Noi dar voi să meargă împreună cu noi. Anarhia şi distrucţia la Nis- neam. În această înţelepciune, tactul neîntrerupt cu dînsa, Cuvântul chiar de Unire ne ara- şi Mari, pe o bază democrati- Toţi vor fi siguri de frăţescul şi tru şi la Tisa s-au oprit, curen- de a înţelege conştiinţa neamu- ca să fi ţi reprezentanţii sin- tă care sunt datorinţele noas- că, largă, care să permită, ca prietenescul nostru ajutor. Ei tele care ameninţă centrul Eu- lui pe care trebuie să-l serveas- ceri ai unui neam conştient. tre reciproce: unirea tuturor Ro- la această muncă atât de ma- trebuie să ştie că în aceste sim- ropei, şi stînca de care s-au că, stă datoria acelora care vor Domnilor! mânilor, adecă unirea tuturor re să nu fi e departe de la ea ţăminte ale noastre, a senti- frânt, au fost energia şi băr- să reprezinte interesele neamu- Pentru că în împrejurări- conştiinţelor noastre, unirea tu- nici un român, care poate să fi e mentelor comune vieţii de pa- băţia poporului român. Iată de lui în momentele supreme. le de azi sunt convins că, con- turor energiilor noastre spre un un element de forţă şi care poa- ce, stă nu numai cea mai ma- ce este de datoria oamenilor, Tatăl meu îmi spunea: lu- ştiinţa neamului nostru este scop comun. Aţi binevoit a rele- te să-şi aducă părticica lui de re, dar singura lor garanţiea care pretind că au datoria de crează cu capul în împrejurări- puternică prin înălţarea unei va prin cuvinte de recunoştin- muncă, de energie, de inteli- lor în puterea Statului Român, a conduce destinele acestui po- le zilnice, dar lucrează cu inima însufl eţiri naţionale, sunt plin ţă ajutorul pe care Regatul Ro- genţă, pentru a asigura înte- în concepţia de dreptate, în con- por, să înţeleagă de sus, cu toa- în împrejurările mari, dacă vrei de încredere că vom avea, un mân l-a dat – şi era dator să-l meierea astăzi, dezvoltarea mâi- cepţia largei democraţii este tă înălţimea vederilor, misiu- să nu greşeşti! Pentru că vorbi- viitor în raport cu misiunea dea – românimei de peste tot. ne, a forţelor sociale şi naţio- garanţia propriei lor dezvoltări nea pe care o are acest popor torul dinaintea mea a amintit noastră istorică, binefăcătoa- Am fi uitători şi ingraţi, dacă nale ale României Mari. şi că, în afară de graniţele Sta- în locul unde Dumnezeu l-a de tăcerea mea din timpul ne- re pentru civilizaţia lumei în n-am şti să tragem din istoria Domnilor! tului Român, nimic nu poate pus, unde şi din istoria trecu- utralităţii, sunt dator să amin- Orientul Europei, pentru că trecutului toate învăţămintele În această organizare de stat, să-i întărească şi n-ar putea tului şi din faptele prezentu- tesc că ea a început încă din pri- sunt încredinţat că există po- care ne sunt de folos. Tocmai, probleme noi, mai complexe de- să-i slăbească. lui, dovedeşte care este rostul ma lună a războiului. Eu înche- sibilitatea realizării ei, urez ca Regatul să fi fost pus în mă- cât altădată, se pun înaintea În problemele, pe care le-a său, misiunea sa în istoria ci- iasem la începutul lunii septem- ca România Mare să-şi ade- sura de a ajuta pe Românii de noastră a tuturora. Sistemul de pus promoţiunile şi luptele, din vilizaţiunei umane. (aprobări) brie o înţelegere cu Rusia, de a verească numele, să fi e întă- pretutindenea, de a ajuta pe Ro- lucrare al nostru, pe lângă ca- care iese o lume nouă şi Româ- Domnilor! ne revendica toate teritoriile din rită de sufl etul românimei, mânii de peste munţi (aplauze) re putem să lucrăm la ora ac- nia Mare este încă în faţa noas- Pentru că astfel stau lu- Austria şi Ungaria locuite de care, tare, unită şi prin înţe- şi în întregimea lor ţinuturile tuală este, că putem să lucrăm, tră o serie de difi cultăţi neresol- crurile, să ne reamintim că români. Dacă am crezut că da- lepciunea sa va lucra în in- din Transilvania, Bănat şi Ţa- fi indcă procedăm în acelaşi spi- vate de sigur, că în preocupări- prin unirea simţămintelor toria mea era să tac, aceasta nu teresul general. ra Ungurească, trebuie să se fi rit, în acelaşi avânt; opera noas- le zilnice ale fi ecăruia dintre noi, noastre într-o credinţă comu- însemna că stam la îndoială ca- Trăiască România Mare!”