DOCSLIB.ORG

După 100 De Ani Relui Sfat Naţional Român Branişte Şi Octavian Goga

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
După 100 De Ani Relui Sfat Naţional Român Branişte Şi Octavian Goga Supliment dedicat Marelui Sfat Național parlamentul Român de la Sibiu 8 pagini Se distribuie gratuit Editori: Mihai Colibaba, Cosmin Pal transilvaniei Material realizat în colaborare cu: jr. Daniela Pavel, manager public Instituția Prefectului de la sibiu Sibiu, istoric Dan Nanu Se împlinesc 100 de ani de la sesiunea Marelui Sfat Naţional Român, ce a avut loc la Sibiu, în clădirea ac- tualei Prefecturi. În data de 19 iulie 1919, Consiliul Di- rigent, în fapt guvernul Tran- silvaniei de la Sibiu, a decis ca sesiunea Marelui Sfat Na- ţional Român să aibă loc la Sibiu. Sesiunea Parlamen- tului Transilvaniei, cum mai este denumit Mare Sfat Na- ţional Român, a avut loc, la Sibiu, în perioada 29 iulie – 11 august 1919. Marele Sfat Naţional Român a fost or- ganul provizoriu al puterii de stat din Transilvania pâ- nă la unirea defi nitivă cu România, având rol legisla- tiv. A fost ales în Marea A- dunare Naţională de la Al- ba Iulia, la 1 decembrie 1918. Un adevărat Legislativ pentru Transilvania Marele Sfat Naţional Ro- mân din Transilvania a fost instituit, potrivit articolului al IX-lea al Rezoluţiei Adu- Marele Sfat Naţional Român nării Naţionale de la Alba a fost dizolvat de facto pe 11 Iulia, „pentru conducerea august 1919, după încheie- mai departe a afacerilor Na- rea celei de-a 21-a și ultima ţiunii Române din Transil- ședinţă a sa, iar de jure pe vania, Banat şi Ţara Ungu- 20 noiembrie 1919, la întâl- rească”, drept pentru care nirea Corpurilor Legiuitoare avea „toată îndreptăţirea să ale României Mari. reprezinte naţiunea româ- Emil Fischer Foto: nă, oricând şi pretutindeni Silviu Dragomir, Gheorghe acest sens către toţi mem- stabilit domiciliul în aceste fi nitiv. Într-o telegramă tri- la 12 august, un exemplar faţă de toate naţiunile lumii Pop şi Iosif Ciser (notari). brii aleşi ai Sfatului, chema- locuri şi optează pentru ce- misă pe 4 august şi citită legalizat al proiectului, ca- şi să ia toate dispoziţiile pe De asemenea, au fost numiţi rea fi ind publicată şi în zia- tăţenia română şi, în fi ne, în plen, socialiştii şi-au ex- re a fost discutat în şedin- care le afl ă necesare în in- membrii delegaţiei care ur- rele româneşti, sub semnă- tuturor românilor care ale- plicat gestul, amintind că ţa din 20 august şi promul- teresul naţiunii”. După con- ma să prezinte regelui Fer- tura vicepreşedintelui The- geau cetăţenia română, fi e ei au convingeri republica- gat ca decret-lege pe 24 au- stituire, Consiliul Dirigent dinand I şi Guvernului Bră- odor Mihali (întrucât Ghe- că erau născuţi sau îşi aveau ne şi că acest fapt a fost cu- gust. Acelaşi traseu a fost a preluat o mare parte din tianu rezoluţia Marii Adu- orghe Pop de Băseşti dece- domiciliul în aceste provin- noscut şi acceptat de către urmat şi de către proiectul aceste atribuţii, aşa încât a- nări Naţionale de la Alba dase între timp). cii sau nu. Reprezentanţii Marea Adunare Naţională de lege privind reforma tât presa vremii, cât şi stu- Iulia: Miron Cristea, Iuliu Lucrările celei de-a doua PSD au protestat faţă de atunci când i-a ales ca mem- agrară. El a fost luat în dis- diile de specialitate au apre- Hossu, Vasile Goldiş, Ale- sesiuni au fost ţinute în sa- faptul că proiectul nu res- bri. De asemenea, au preci- cuţie de către Marele Sfat ciat rostul Marelui Sfat Na- xandru Vaida-Voevod şi, ul- la de şedinţe a Prefecturii pecta întru totul Rezoluţia zat că, întrucât Marele Sfat Naţional Român în şedin- ţional în diverse moduri. U- terior, Caius Brediceanu. din Sibiu, între 29 iulie şi Marii Adunări Naţionale de nu înţelege să le respecte ţa a 13-a, din 6 august 1919, nele opinii l-au considerat o Marele Sfat Naţional a 11 august 1919. În cadrul la Alba Iulia (articolul III) principiile, ba continuă dez- iar varianta adoptată a sa instituţie de tip parlamen- ales apoi un organ reprezen- acestora au participat şi şi au cerut includerea drep- baterea şi votarea proiectu- a devenit decret-lege pe 10 tar, ce trebuia consultată de tativ cu activitate perma- membrii Consiliului Diri- tului de vot şi pentru femei, lui de lege în absenţa lor, septembrie. Potrivit aces- către Consiliul Dirigent în nentă, numit Consiliul Di- gent, ziarişti, oameni poli- precum şi reprezentarea pro- se văd nevoiţi să îşi depu- tei reforme, marile propri- cazuri importante, şi care rigent al Transilvaniei, Ba- tici şi reprezentanţi ai Ali- porţională în Parlament, nă mandatul. etăţi urmau a fi reduse prin avea să controleze activita- natului şi ţinuturilor româ- aţilor la Bucureşti. Primele prin adoptarea sistemului Proiectul de lege privind expropriere la un preţ sta- tea Consiliului. Altele au neşti din Ungaria şi compus şedinţe au fost dedicate dis- electoral pe liste. Majorita- reforma electorală a fost bilit de către comisiile ju- conturat ideea că Sfatul tre- din membri ai Sfatului: Iu- cursurilor, citirii telegrame- tea a respins aceste cereri, discutat pe articole înce- deţene de împroprietărire, buia să se ocupe doar de dis- liu Maniu (preşedinte), Va- lor şi mai apoi întregirii prin pretextând că problema vo- pând cu 4 august şi a fost iar ţăranii aveau dreptul cutarea şi votarea proiecte- sile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, cooptare a Marelui Sfat. tului pentru femei este de adoptat, cu mici modifi cări la o suprafaţă de pământ lor de lege privind reforma Alexandru Vaida-Voevod, După încheierea prepa- competenţa viitoarei Adu- şi un singur vot împotrivă, cel puţin atât cât puteau agrară şi legea electorală, Aurel Vlad, Ion Suciu, Au- rativelor, la începutul lunii nări Constituante a Româ- pe 6 august. Consiliul Di- s-o lucreze ei şi familiile cum s-a şi întâmplat de fapt. rel Lazăr, Emil Haţieganu, august s-a trecut la discu- niei Mari, iar reprezentarea rigent a trimis Consiliului lor, potrivit enciclopedia- Victor Bontescu, Romul Boi- tarea principială a proiectu- uninominală era, pentru mo- de Miniştri de la Bucureşti, romaniei.ro. Prima sesiune lă, Ion Flueraş, Iosif Juman- lui de lege electorală. Aces- ment, cea mai simplă şi cea Cele dintâi lucrări ale Ma- ca, Vasile Lucaciu, Valeriu ta prevedea drept de vot pen- mai potrivită soluţie. După 100 de ani relui Sfat Naţional Român Branişte şi Octavian Goga. tru toţi cetăţeni români de Pe 2 august 1919 a avut au fost ţinute pe 2 decem- sex masculin, în vârstă de loc un incident care a de- Instituția Prefectului Sibiu a dezvelit în anul Centenarului o brie 1918. La ora 9, mem- A doua sesiune peste 21 de ani. Votul era u- terminat retragerea mem- placă memorială pentru marcarea a 100 de ani de la Marea brii aleşi ai Sfatului s-au în- La 19 iulie 1919, Consi- niversal, egal, direct şi se- brilor PSD din Marele Sfat. Unire din 1918. De asemenea, placa amintește că „în peri- trunit în clădirea Tribuna- liul Dirigent a hotărât re- cret, sistemul electoral fi ind În cursul expunerii sale, Ion oada iulie - august 1919, în această clădire istorică s-au lului din Alba Iulia şi şi-au convocarea Marelui Sfat Na- de tip uninominal. Cetăţe- Suciu a spus: „avem un re- desfășurat lucrările Marelui Sfat Național, instituit în ziua de ales organele de conducere: ţional pentru ziua de 29 iu- nia română urma să fi e acor- ge!”, moment în care mem- 1 Decembrie 1918 de Adunarea Națională de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băseşti lie, la Sibiu, pentru a dez- dată tuturor locuitorilor năs- brii Sfatului, mai puţin cei ca organ provizoriu de reprezentare și conducere deplină și mandatat cu cele două mari reforme: electorală și agrară“. (preşedinte), Ion Papp, De- bate şi vota proiectele de legi cuţi în provinciile unite cu socialişti, s-au ridicat în pi- Placa marchează faptul că imobilul Prefecturii, de pe strada metriu Radu, Teodor Mihali, privind reforma electorală România care nu optaseră cioare. Cei care au rămas Andrei Șaguna nr. 10, este o clădire istorică și de patrimo- Andrei Bârseanu (vicepre- şi cea agrară, elaborate an- pentru o alta; de asemenea, pe scaune au fost pe acest niu, alături de celelalte imobile de pe stradă, clasifi cate şedinţi), Caius Brediceanu, terior de către Consiliu. Ion tuturor celor care începând motiv apostrofaţi, drept pen- drept monumente istorice. Mihai Popovici, Ionel Pop, Suciu a trimis telegrame în de la 1 ianuarie 1914 şi-au tru care au părăsit sala de- II parlamentul transilvaniei de la sibiu 19 iulie 2019 MARELE SFAT NAŢIONAL 93. Leo Man egumen Prislop Membrii aleşi la Adunarea de la Alba-Iulia 94. Dr. Vasile Chindriş advocat Sighet în 1 decembrie 1918 95. Ioan Doroş protopop Satu-Slatina 1. Dr. Iuliu Maniu advocat Blaj 96. Dr. Salvator Jurca advocat Sighet 2. Dr. Ioan Pop advocat Alba-Iulia 97. Simeon Balea preot Săpânţa 3. Dr. Laurenţiu Pop advocat Abrud 98. Dr. Vasile Filipciuc cand. de advocat Petrova 4. Dr. Dănilă Sabo advocat Blaj 99. Ionel Comşia mare comerciant Sălişte 5. Dr. Izidor Marcu canonic Blaj 100. Dr. Ioan Harşia advocat Reghin 6. Dr. Alexandru Nicolescu canonic Blaj 101. Dr. Iosif Popescu advocat Reghin 7. Ioan Teculescu protopop Alba –Iulia 102. Vasile Suciu învăţător Archita 8. Dr. Ioan Marciac advocat Alba-Iulia 103. Ioan Vătăşan preot Archita 9. Dr. Emil Pop advocat Uioara 104. Nicolae Barbul proprietar Mocira 10. Dr. Zaharie Muntean advocat Alba-Iulia 105. Dr. Ioan Erdelyi advocat Budapesta 11. Dr. Ionel Pop advocat Blaj 106. Zenovie Păclişan profesor Blaj 12. Dr. Alexandru Fodor medic Alba Iulia 107. Dr. Teofi l Dragoş advocat Baia-Mare 188. Ioan Mihuţ cojocar Budapesta 13. Dr. Alexandru Borza medic Abrud 108. Constantin Lucaciu preot Dorolţ 189. Ioan Flueraş membru demisionar caretaş Sibiiu 14.
Load more

Recommended publications
  • Însemnarile Memorialistice Ale Lui Ion Mihalache*
    O.L. ŞOVAN, M. PUŞCAŞU- Un document inedit- insemnarile memorialistice ale lui 1. Mihalache UN DOCUMENT INEDIT - ÎNSEMNARILE MEMORIALISTICE ALE LUI ION MIHALACHE* OCTA V lAN LIVIU ŞOV AN** MIRCEA PUŞCAşu••• În 1882 se naşte la Topoloveni-Argeş, Ion Mihalache, cel care printr-o luptă şi o viaţă şi jertfa .finală, a făcut din (ărănism mai mult decât un program, o adevărată 1 ideologie . Ajuns învăţător, adept al ideilor lui Constantin Dobrescu-Argeş, îşi va lega numele de emanciparea ţărănimii, la Topoloveni, vreme de 12 ani, va pune bazele ţărănismului, atent fiind la glasul şi trăirea ţănmului român. Remarcabila sa activitate îl va aduce in postura de preşedinte al Asociaţiei Generale a Învă!ătorilor, din această poziţie făcând un pas important pe drumul afirmării politice. Participă la luptele din Primul război mondial pentru ca apoi, in decembrie 1918, cu câţiva camarazi de arme, preoţi, învăţători şi ţărani, înfiinţează Partidul Ţărănesc din România. Succesul la alegerile din 1919 şi proiectul legii de reformă agrară radicală, in calitate de ministru al Agriculturii şi Domeniilor, în guvernul Blocului parlamentar, nepromulgat de rege, atrag o campanie de denigrări din partea oligarhiei vremii. La 1O octombrie 1926 se face fuziunea între Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc, creându-se Partidul Naţional Ţărănesc, în care Ion Mihalache era vicepreşedinte, şi care va obţine la alegerile din 1928 o mare victorie şi va forma câteya guverne în perioada 1928-1933. Ion Mihalache va deţine funcţia de ministru la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor sau la Ministerul de Interne (guvernele Iuliu Maniu- şi 1 Alexandru Vaida-Voievod) . După 1933, în calitate de preşedinte, Ion Mihalache a condus Partidul, până la revenirea lui Maniu în 193 7.
    [Show full text]
  • Atrocities Against Hungarians in Transylvania-Romania in The
    THE WHITE BOOK ATROCITIES AGAINST HUNGARIANS IN THE AUTUMN OF 1944 (IN TRANSYLVANIA, ROMANIA) RMDSZ (DAHR) KOLOZSVÁR, 1995 by Mária Gál Attila Gajdos Balogh Ferenc Imreh Published originally in Hungarian by the Political Section of the Acting Presidium of the DEMOCRATIC ALLIANCE OF HUNGARIANS IN ROMANIA (DAHR) Publisher: Barna Bodó Editor: Mária Gál Lector: Gábor Vincze Corrector: Ilona N. Vajas Technical editor: István Balogh Printed by: Écriture Press Printing House Manager in charge: Gyula Kirkósa Technical manager: György Zoltán Vér Original title: Fehér könyv az 1944. öszi magyarellenes atrocitásokról. Foreword 75 years have passed since Trianon, the humiliating and unfair event that has been a trauma for us, Hungarians ever since. Even though we had 22 years at our disposal for analyzing and defining political and social consequences, the next disastrous border adjustment once again driven us to the losers’ side. Since then, the excruciating questions have just multiplied. When was the anti-Hungarian nature of the second universal peace agreement decided upon? What were the places and manners of this fatal agreement, which, although unacceptable to us, seemed to be irrevocable? Some questions can probably never be answered. Devious interests have managed to protect certain archives with non- penetrable walls, or even succeeded in annihilating them. Other vital events have never really been recorded. Lobbying procedures are not the invention of our age... State authorities could easily ban prying into some delicate affairs if special cases – like ours – occurred. There seemed to be no possibility for answering the question of the bloodshed in the autumn 1944 in North Transylvania.
    [Show full text]
  • Activitatea Organizaţiei Partidului Naţional Şi Naţional-Ţărănesc Din Judeţul Hunedoara În Perioada 1922-1928
    ACTIVITATEA ORGANIZAŢIEI PARTIDULUI NAŢIONAL ŞI NAŢIONAL-ŢĂRĂNESC DIN JUDEŢUL HUNEDOARA ÎN PERIOADA 1922-1928 MARIN POP Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău [email protected] Cuvinte cheie: Partidul Naţional Român, Partidul Naţional-Ţărănesc, judeţul Hunedoara, Aurel Vlad, alegeri parlamentare Keywords: Romanian National Party, the National Peasant Party, Hunedoara county, Aurel Vlad, elections Continuăm studiul nostru referitor la activitatea organizaţiei judeţene a Partidului Naţional şi Naţional-Ţărănesc din judeţul Hunedoara, cu perioada 1922- 1928, denumită în istorie ca decada brătienistă. Este perioada în care Partidul Naţional s-a aflat în opoziţie, iar în toamna anului 1928 ajunge la guvernare. Perioada 1923-1926 se caracterizează prin politica de fuziuni, reorganizarea filialelor şi numeroasele alegeri parlamentare parţiale, care au dovedit forţa Partidului Naţional în Ardeal şi Banat. Organizaţia P.N.R.-P.N.Ţ. din judeţul Hunedoara a rămas una dintre cele mai puternice din Ardeal şi Banat, cu toate că liderul ei marcant, Aurel Vlad, se autoizolează şi trece în linia a doua de decizie în partid. El revine în forţă, însă, şi în cadrul P.N.Ţ. ocupă poziţii cheie. Evenimentul politic major al acestei perioade l-a constituit fuziunea Partidului Naţional, condus de Iuliu Maniu, cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat, condus de învăţătorul Ion Mihalache. Prin înfiinţarea noului partid, sub titulatura de Partidul Naţional-Ţărănesc, se crea cel mai mare partid de mase din România interbelică, capabil să asigure rotativa guvernamentală, alături de Partidul Naţional Liberal. Continuăm studiul nostru referitor la activitatea organizaţiei judeţene a Partidului Naţional Român, devenit Naţional-Ţărănesc, după 10 octombrie 1926, din judeţul Hunedoara, cu perioada 1922-1928, denumită în istorie ca decada brătienistă.
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu Against King Carol
    Reluctant Allies? Iuliu Maniu and Corneliu Zelea Codreanu against King Carol II of Romania Introduction Iuliu Maniu is today regarded as the principle upholder of democratic and constitutional propriety in interwar Romania. As leader of the Romanian National Peasant Party throughout much of the interwar period and the Second World War, he is generally considered to have tried to steer Romania away from dictatorship and towards democracy. Nevertheless, in 1947 Maniu was arrested and tried for treason together with other leaders of the National Peasant Party by the communist authorities. The charges brought against Maniu included having links to the ‘terrorist’ and fascist Romanian Legionary movement (also known as the Iron Guard). The prosecutors drew attention not only to the entry of former legionaries into National Peasant Party organizations in the autumn of 1944, but also to Maniu’s electoral non- aggression pact of 1937 with the Legionary movement’s leader, Corneliu Zelea Codreanu. The pact had been drawn up to prevent the incumbent National Liberal government manipulating the elections of December 1937. Maniu had subsequently acted as defence a witness at Codreanu’s trial in 1938. 1 Since the legionaries were regarded by the communists as the agents of Nazism in Romania, Maniu was accordingly accused of having encouraged the growth of German influence and fascism in Romania.2 Maniu was sentenced to life imprisonment and died in Sighet prison in 1953. Possibly no single act of Maniu’s interwar career was more condemned within Romanian communist historiography than his electoral pact with the allegedly Nazi- 1 Marcel-Dumitru Ciucă (ed.), Procesul lui Iuliu Maniu, Documentele procesului conducătorilor Partidului Naţional Ţărănesc, 3 volumes, Bucharest, 2001, vol.
    [Show full text]
  • Activitatea Organizației Partidului Național Țărănesc Din Județul Satu Mare În Perioada 1931-1938
    ACTIVITATEA ORGANIZAȚIEI PARTIDULUI NAȚIONAL ȚĂRĂNESC DIN JUDEȚUL SATU MARE ÎN PERIOADA 1931-1938 Marin POP Abstract:We conclude our series dedicated to the work of the National Peasant Party Organization in Satu-Mare, with the period 1931-1938, more precisely, from the beginning of the Iorga government until the establishment of the per- sonal authoritarian regime of King Carol II, which abolished the parties political. During this period three series of parliamentary elections (1932, 1933, 1937) took place, which shows a very troubled political life, due to the great economic crisis, but also to the involvement in the political life of King Carol II. This will also affect the second national peasant government (1932-1933). The National Peasant Party’s organization in Satu-Mare County remains weak, compared to other countries in Transylvania and Banat, with the leading political leader of Brasov, Mihai Popovici, a close collaborator of Iuliu Maniu. However, in the parliamentary elections of the summer of 1932, the organization managed to get a slightly higher score than the country average. Keywords: King Carol II, National Peasant Party, National Liberal Party, par- liamentary elections, election campaign. Încheiem serialul nostru dedicat activității organizației Partidului Național Țărănesc din județul Satu-Mare1, cu perioada 1931-1938, mai precis, de la începutul guvernării Iorga și până la instaurarea regimului autoritar personal al regelui Carol al II-lea, care a desființat par- tidele politice. Pe data de 14 iunie 1931, are loc deschiderea lucrărilor Parlamentului și întru- nirea Comitetului de direcție al P.N.Ț.. S-a hotărât ca parlamentarii național-țărăniști să parti- cipe la solemnitatea deschiderii Corpurilor Legiuitoare.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • POPOVICI, MIHAI N
    POPOVICI, MIHAI n. 21 octombrie 1879, Brașov d. 07 mai 1966, București ? A fost unul dintre militanții ardeleni pentru drepturile românilor din Transilvania, fiind prieten apropiat cu omul politic Iuliu Maniu încă din anii mișcării naționale. Studiile universitare le-a urmat la Viena în cadrul Facultății de Filosofie, iar mai apoi își susține doctoratul în Drept la Universitatea din Budapesta. A fost președintele Societății „România Jună” de la Viena. În anii Primului Război Mondial, mai ales între 1917-1918 a fost însărcinat cu organizarea corpului de voluntari români în Moldova. Dintre aceștia o parte erau din rândul voluntarilor ardeleni din Rusia. A făcut parte din Comitetul Național al românilor emigrați din Austro-Ungaria constituit la Odesa în anul 1918. A participat la Adunarea de la Alba Iulia, iar după 1 decembrie 1918 a fost ales membru al Consiliului Dirigent la Departamentul Industrie și Comerț. S-a implicat intens în viața politică a României Mari fiind la început ales deputat în Parlamentul țării. Pe lângă funcțiile legislative dobândite a deținut și funcții executive în guvernul României. A fost de mai multe ori ministru. De pildă în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voevod a fost numit ministru al Lucrărilor Publice deținând acest mandat între 5 decembrie 1918-13 martie 1920, iar în guvernul condus de Iuliu Maniu conduce Ministerul de Finanțe (16 noiembrie 1928-15 octombrie 1929), ministru de Interne (7-13 iunie 1930), din nou de Finanțe (13 iunie 1930-18 aprilie 1931) și de Justiție (11 august 1932- 14 noiembrie 1933). De numele lui se va lega stabilizarea monedei naționale, leul.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Iuliu Maniu and the Romanian Legionary Movement After The
    ‘Without the Captain’: Iuliu Maniu and the Romanian Legionary Movement after the Death of Corneliu Zelea Codreanu Author(s): Rebecca Haynes Source: The Slavonic and East European Review , Vol. 97, No. 2 (April 2019), pp. 299-341 Published by: the Modern Humanities Research Association and University College London, School of Slavonic and East European Studies Stable URL: https://www.jstor.org/stable/10.5699/slaveasteurorev2.97.2.0299 JSTOR is a not-for-profit service that helps scholars, researchers, and students discover, use, and build upon a wide range of content in a trusted digital archive. We use information technology and tools to increase productivity and facilitate new forms of scholarship. For more information about JSTOR, please contact [email protected]. Your use of the JSTOR archive indicates your acceptance of the Terms & Conditions of Use, available at https://about.jstor.org/terms Modern Humanities Research Association and University College London, School of Slavonic and East European Studies are collaborating with JSTOR to digitize, preserve and extend access to The Slavonic and East European Review This content downloaded from 128.41.35.4 on Mon, 09 Dec 2019 11:59:45 UTC All use subject to https://about.jstor.org/terms ‘Without the Captain’:1 Iuliu Maniu and the Romanian Legionary Movement after the Death of Corneliu Zelea Codreanu REBECCA HAYNES Introduction A previous article in this journal explored the links between Corneliu Zelea Codreanu, the founder and leader of the Romanian Legionary movement (also known as
    [Show full text]
  • Investigarea Asasinării Profesorului Nicolae Iorga
    ROMÂNIA MINISTERUL AFACERILOR INTERNE ACADEMIA DE POLIŢIE „ALEXANDRU IOAN CUZA” Doctorand GEORGE OCTAVIAN TOMA TEZA DE DOCTORAT INVESTIGAREA ASASINĂRII PROFESORULUI NICOLAE IORGA REZUMAT CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Prof. Univ. Dr. DAMIAN MICLEA - Bucureşti, 2014 - C U P R I N S ARGUMENT CAPITOLUL I. CONTEXTUL ŞI CONDIŢIILE POLITICO- JURIDICE ÎN CARE S-A PRODUS ASASINAREA PROFESORULUI NICOLAE IORGA 1.1. APARIŢIA ŞI EVOLUŢIA MIŞCĂRII LEGIONARE ÎN TIMPUL REGIMULUI DEMOCRATIC PARLAMENTAR INTERBELIC 1.2 INSTAURAREA STATULUI NAŢIONAL LEGIONAR 1.3. ASPECTE LEGISLATIVE ÎN PERIOADA ASASINĂRII PROFESORULUI NICOLAE IORGA, A INSTRUMENTĂRII ŞI JUDECĂRII ACESTEI FAPTE 1.4. STRUCTURA SISTEMULUI DE ORDINE PUBLICĂ, SIGURANŢĂ ŞI JUSTIŢIE ÎN PERIOADA ASASINĂRII PROFESORULUI NICOLAE IORGA, A INSTRUMENTĂRII ŞI JUDECĂRII ACESTEI FAPTE 1.4.1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.4.2. POLIŢIA 1.4.3. JANDARMERIA 1.4.4. POLIŢIA LEGIONARĂ 1.4.5. STRUCTURI DE SIGURANŢĂ ŞI INFORMAŢII DIN CADRUL MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE 1.4.6. SERVICIUL SPECIAL DE INFORMAŢII 1.4.7. JUSTIŢIA MILITARĂ CAPITOLUL II. ACTIVITĂŢILE DE INVESTIGARE ŞI PROCESUL PRIVIND ASASINAREA PROFESORULUI NICOLAE IORGA 2.1. CONSTATĂRILE ORGANELOR DE ORDINE PUBLICĂ ÎN URMA DESCOPERIRII CADAVRULUI PROFESORULUI NICOLAE IORGA 2.2. STAREA DE FAPT, ASTFEL CUM ACEASTA A FOST REŢINUTĂ ÎN URMA PROCESULUI DESFĂŞURAT ÎN CURSUL LUNII IULIE 1941 LA CURTEA MARŢIALĂ A COMANDAMENTULUI MILITAR A CAPITALEI 2.3. ASPECTE PROCEDURALE PRIVIND CERCETĂRILE EFECTUATE ÎN ACEASTĂ CAUZĂ 2.4. CONCLUZIILE SENTINŢEI PENALE 141/22.07.1941 A CURŢII MARŢIALE A COMANDAMENTULUI MILITAR A CAPITALEI 2.5. ASPECTE NECLARIFICATE ÎN URMA PROCESULUI DESFĂŞURAT LA CURTEA MARŢIALĂ A COMANDAMENTULUI MILITAR A CAPITALEI 2.6. ACTIVITĂŢI ALE POLIŢIEI DUPĂ PROCESUL DESFĂŞURAT LA CURTEA MARŢIALĂ A COMANDAMENTULUI MILITAR AL CAPITALEI CAPITOLUL III.
    [Show full text]
  • Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX Centuries)
    Munich Personal RePEc Archive Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives (XVIII-XX centuries) Brie, Mircea and Şipoş, Sorin and Horga, Ioan University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44026/ MPRA Paper No. 44026, posted 30 Jan 2013 09:17 UTC ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) ETHNO-CONFESSIONAL REALITIES IN THE ROMANIAN AREA: HISTORICAL PERSPECTIVES (XVIII-XX CENTURIES) Mircea BRIE Sorin ŞIPOŞ Ioan HORGA (Coordinators) Foreword by Barbu ŞTEFĂNESCU Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border (workshop: Ethno-Confessional Realities in the Romanian Area: Historical Perspectives), held in Oradea between 2nd-5th of June 2011. This international conference, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council, was an event run within the project of Action Jean Monnet Programme of the European Commission n. 176197-LLP-1- 2010-1-RO-AJM-MO CONTENTS Barbu ŞTEFĂNESCU Foreword ................................................................................................................ 7 CONFESSION AND CONFESSIONAL MINORITIES Barbu ŞTEFĂNESCU Confessionalisation and Community Sociability (Transylvania, 18th Century – First Half of the
    [Show full text]
  • Marin POP ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA CERCULUI DE
    Marin POP Marin POP ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA CERCULUI DE STUDII A PARTIDULUI NAÞIONAL ªI NAÞIONAL ÞÃRÃNESC ÎN PERIOADA 1921-1937* 1. Înfiinþarea Cercului de Studii a Partidului Naþional Român (decembrie 1921) ºi activitatea lui pânã în anul 1926. În luna decembrie 1921 are loc, la Cluj, un eveniment deosebit în cadrul Partidului Naþional Român (P.N.R). Se înfiinþeazã, în mod oficial, Cercul de Studii al partidului. Înfiinþarea lui i-a preocupat mai mult timp pe fruntaºii P.N.R. ºi dupã lungi ºi minuþioase discuþii s-a ajuns la constituirea lui. Scopul Cercului de Studii era acela de a „studia ºtiinþific problemele publice politice, pe care legiuitorul le pune în text de lege” . Viaþa politicã din acea perioadã absorbea „cea mai mare parte de energie ºi de timp” , astfel cã omul politic nu avea rãgazul necesar sã studieze problemele societãþii, înainte de a le preschimba în program politic. De aceea Cercurile de Studii de pe lângã partide aveau tocmai misiunea de a umple acest gol ºi „în liniºte, pe baza principiilor ºi faptelor, sã elaboreze metodic, materialul care pregãteºte opera legislativã” . Programul adoptat de cãtre partid la Congresul din 24 aprilie 1920 la Alba Iulia indica problemele la modul general. Cercul de Studii avea misiunea de a-l aprofunda ºi a-i da o documentare teoreticã ºi practicã. Foºtii ºefi de resorturi, foºtii secretari generali, directori ai diferitelor servicii din cadrul Consiliului Dirigent îºi aduceau aportul lor de competenþã la bunul mers al activitãþii Cercului de studii. Se preconiza ca prin înfiinþarea Cercului de Studii, „în locul demagogiei ºi deºanþãrii, vor intra în viaþa politicã, severitatea, metoda, bunul simþ ºi în genere discernãmântul critic în problemele publice” , care se resimþeau în mod acut în societatea româneascã.
    [Show full text]