Anul XVIII. Nr. 14. Arad, Duminecă, 16 iunie 1935 Exemplarul 2 Lei

ABONAMENTUL : REDACŢIA Pentru orăşeni 200 Lei pe an şi ADMINISTRAŢIA : Pentru ţărani 100 Lei pe an shí V. Goldiş (f. Românului) Nr. 6. Pentru insfiiuţiuni : Pe un an — — 400 Lei Apare săptămânal. PUBLICAŢ1UNILE se primesc ia administraţie. Redactor resp.: Manuscrisele nu se înapoiază. MANUL prof. I. ARDELEAN ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL-ŢĂRĂNESC DIN jUD. ARAD. LUPTA A ÎNCEPUT I Organizarea tineretului Poporul Românesc bolnav de maladia crizei economice care a bântuit în roafâ Partidului Naţional-Ţărănesc lumea, începe să zbiere, să urle de durerea rănilor jupuite de doctorul nedibaci în mâi­ j Un partid viguros si constructiv nu trebuie Conducătorul suprem al Tineretului este Pre­ nile căruia şi-a încredinţat soartea de un an j să-şi formeze cadrele la întâmplare. Viaţa publică şedintele Partidului, secundat de Secretarul Ge­ şi jumătate. Ţăranului i-sa luat şi cenuşa din ! pretinde prebătire şi caractere; şi acestea nu se neral al Tineretului. vatră; mai râu ca pe vremea barbarilor. Indus­ j deprind şi nu se formează de pe o zi pe alta Regulamentul prevede, mai amănunţit, mijloa­ tria este nevoită să închidă porţile fiindcă j Din această cauză formarea din vreme a cadrelor cele de realizare ale scopurilor specificate de sta­ pentru materia primă ce impoartă îi trebuie ! partidului este un imperativ de care marile orga- tut. Partidul va numi instructori pentru iniţierea permis delà serviciul contingentării pe care ! nizaţiuni politice din lume au ţinut şi ţin seamă, în programul partidului. nu-1 primeşte decât după ce dă mâna cu toţi j Tineretul formează obiect serios de preocupare Se pot organiza şi Secţii universitare, cu se­ sfinţi, — bine înţeles nu mâna goală — şi apoi j atât în partidele de dreapta cât şi în cele de cretar şi comitet aparte, însă colaborând cu cele­ ar da omul ce să facă însă nu cunoaşte I stânga. Formaţiunile mari politice contemporane lalte comitete ale Tineretului. sfinţii, fiindcă Ministrul de Industrie când a j organizează tineretul pentru luptă şi sacrificii, îl înfiinţat serviciul contingentări a uitat să • instrueşte în vederea realizării obiectivelor ce Nu este greu de desprins însemnătatea pe publice „dl. deputat cutare sau persoana j fasciştii, agrarienii cehoslovaci, hitler ştii şi alţii. care trebueEsă o aibă, în viaţa de partid, tineretul cutare, înlesneşte eliberarea permiselor de I Partidui naţional ţărănesc vrea să pregătească bine organizat, instruit şi disciplinat. Partidul import contra comision gras şi durduliu" : tineretul român în spiritul gândirei şi disciplinei naţional-ţărănesc, prin intuiţia admirabilă şi voinţa Şi atunci biata industrie căutând dibuind; ; lui. Acest partid afirmă caracterul său revoluţio- hotarştă a Preşedintelui său, păşeşte Ia organiza­ până ajunge să impoarte ce are nevoie şi I nar în viaţa publică a ţării. Formarea unui nou rea tineretului ţării în spiritul democraţiei discipli­ să fabrice, trece timpul şi marfa nu mai are ! Stat — Statul naţional-ţărănesc — cere o nouă nate, al naţionalismului luminat şi a! ţărănismului căutare. Plus de aceia pătura ţărănească nu j pregătire, o nouă disciplină, o nouă organizare, tenace. Spiritul general al acestei organizaţii tine­ cumpără că nu are cu ce! î Acest Stat nu se poate înfăptui fără contribuţia reşti trebue să fie revoluţionar, cu scopul precis tineretului, a tineretului crescut în disciplina şi de a preface radical aşezările de orice fel ale ţării. Durerea celorlalte pături sociale care idealurile de viaţă naţional-ţărăniste. Ţărănimea este obiectivul de căpetenie. Ţara de este tot atât de mare nu o mai trimbiţez, mâine nu poate fi mare şi puternică fără o ţără­ mă mulţumesc să spunea, este de ajuns să tai Statutul naţional-ţărănist, votat de congresul nime luminată, sănătoasă şi înstărită. Tineretul rădăcinile unui arbore pentrucă celelalte părţi din Aprilie, prevede, sumar, necesitatea şi normele trebue să se deprindă, din vreme, să aprofundeze de organizare ale Tineretului. Art. 60 din Statut să se usuce. Partidul liberal a făcut acelaş problemele de viaţă ale ţărănimii pentrucă, mai spune: „Pe lăngă preşedinţia partidului şi depin­ lucru. A adus într'o situaţie de plâns ţără­ târziu, când ţara va fi condusă de el, să ştie ce zând direct de aceasta, va funcţiona organizaţia trebue să realizeze şi cum anume. nimea care este rădăcina poporului românesc Tineretului Naţional-Ţărănesc". Iar art. bl speci­ fără de care copacul falnic al românismului fică: ..Menirea acestei organizaţiuni este: a educa Se va da cea mai mare atenţiune organizării care a suportat veacuri dearândul furtunile tineretul, care se pregăteşte pentru viaţa publică, Tineretului. Se începe o viaţă nouă pe care nu o tuturor hoardelor nu va mai dura nici două în disciplina crezului şi programului naţional- vom putea clăni temeinic fără luptători pregătiţi zile. De aceia partidul Naţional-Ţărănesc vrea ţărănesc ; a cultiva în tineret conştiinţa drepturilor şi hotărâţi. Politica nu mai poate, nu mai trebue îngrijirea cu orice sacrificii a acestei rădă­ şi datoriilor de cetăţean al Statului ; a-i educa să fie politicianism, aşteptarea de venire laputere pentru a da şi a lua demnităţi. cini, dându-şi seama că distrugerea ei va sentimentul de mândrie şi demnitatea cetăţenească; aduce pierirea României-Mari şi libere a-i forma caracterul şi puterea de rezistenţă îm­ Trebua să lucrăm organic, în adâncime şi redobândită cu alâtea lupte şi sacrificii. Leul potriva abuzurilor ; a aşeza pe baze culturale din vreme ; cadrele de mâine ale partidului să fie nostru abia mai geme. Ţara se văietă iar acţiunea de propagandă la sate şi a alătura lup­ formate de acei cari şi-au făcut ucenicia în Tine­ ret, dovedind onestitate, hărnicie şi spirit de dis­ partidul liberal marele doctor atât ştiutor, telor programatice avântul şi idealismul tineresc; a forma echipe disciplinate şi instruite pentru ciplină. Numai atunci vom avea o viaţă politică care avea leacuri pentru toate boalele înainte demnă şi creatoare de valori durabile, când în de a veni la guvern; nu aude nu vede; şi acţiunea directă de ridicare culturală, economică, naţională şi pentru execuţia de programe de Iu- viaţa publică vor interveni numai oamenii de ca­ în loc de orice răspuns ne bagă căluş în crări pe teren, de însărcinări speciale, etc. ; a pre­ racter, bine pregătiţi şi energici. Şi formarea aces­ gură ţinându-ne cu stare de asediu şi cen­ găti viitoarele cadre instruite ale partidului. Se tora revine, în primul rând, Tineretului partidului zură pentru ca ţipetele noastre de desnădejde vor organiza în acest scop cursuri speciale pentru naţional-ţărănesc, condus de marele caracter, de să nu-1 trezească din somnul dulce ce doarme educaţia Tineretului in acest spirit". mintea şi de voinţi dlui Ion Mihalache. în urma ospeţelor pe carele face pe spinarea j noastră I I Statul mai prevede că din organizaţia tine­ (Ţara de mâine) Victor Jinga, prof. Cluj. retului naţional-ţărănesc vor putea ff primiţi tineri Cetăţenii României s'au înşelat când şi-au j până la vârsta de 25 ani, după care trec în or­ ganizata normală de cadre. Pentru punerea în încredinţat soartea în mâinile liberalilor. Au j funcţiune a nouii organizaţiuni, preşedintele par­ crezut că urletele lor din opoziţie exprimă j tidului va putea desemna persoane, fără conside­ In atenţiunea autori* durerea pentru soartea ţării; când colo ele raţie de Aârstă, pe timp de un an. au fost urlete de animale înfometate cari DI Mihaiache, preşedintete partrdului a în­ taţilor respective ajungând la guvern s'au năpustit asupra noas­ tocmit un proect de regulament de funţionare a tră ca lăcustele distrugând totul în calea lor. organizaţiei Tineretului. Potrivit acestui proect de In ziua de 6 1. c. de dl dr Hugustin regulament, din care extregem câteva dispoziţiuni, Lazăr fost prefect s'a deplasat în comuna A greşi însă e omenesc. Poporul Româ­ organizaţia Tineretului constă din : Organizaţia Gura-Iionţ pentru a ţine o consfătuire nesc a greşit (dă-mi doamne mintea Româ­ centrală, Organizaţii regionale, judeţene şi locale. cu şefii organizaţiilor locale din acest sec­ nului după urmă) atunci când intră doctorul Organizaţia centrală e foamată dintr'un co­ tor. Aci şeful postului de jandarmi din loc Naţional Ţărănist şi cel liberal a ales pe cel mitet executiv central, secretarul general şi din i-a făcut dificultăţi. din urmă. Dar ceasul al 11-lea a sunat trezi- şi din comitetul central compus din comitetele executive ale organizaţiilor regionale. Organizaţia ţi-vă şi scurtaţi jugul greu ce vă apasă. Parii­ Şefii de organizaţii adânc indignaţi regională constă din comitetut regional compus dul Naţional Ţărănesc a dat alarmă; urmaţi-1 ' au cerut să-şi ia satisfacţia pe loc, dar din secretarii comitetelor judeţene, din câţi-va au fost calmaţi de dl Hugustin Lazăr. fără şovăire, Iar tu ţăran Român rănit şi jupuit membrii aleşi de consiliul general regional şi din fără de milă, încredinţează-ţi rănile tale în secretarul regional ; consiliul general regional se întrebăm pe dl prefect şi pe dl co­ mâinile fiilor tăi care te cunosc cari sufăr compune din totalitatea membrilor comitetelor mandant al Legiunii: dumnealor au dat judeţene. Orgauizaţia judeţeană constă din un co­ la fel ca tine; partidul Naţional-Ţărănesc ordin sa se încerce suprimarea libertăţilor mitet judeţean compus 5—9 membri şi un secre­ eşit din sânul tău, iar nu bancherilor venetici tar judeţean. Notăm că din organizaţiile Tinere- cetăţeneşti? Şi pe ce bază? cari te amăgesc cu lapte şi miere iar în rea­ tulu sunt excluse calităţite de preşedinţi, find în­ Moi vom aviza Parchetului general litate îţi dau otravă. locuite cu acelea de Secretari. pentru abuz de putere. Pag. 2, „ROMANUL" Duminecă, 16 Iunie 1935 Activitatea in Arad •••Viata internă?!? Săptămâna trecută dl Mihai Popovici fost In ziua de 9 Iunie s'a ţinut o adunare în Totuşi ideia a învins fiindcă ideea ţărănească ministru de finanţe a fost grav împuşcat cu două focuri de revolver de câfre fratele său suburbia Pârneava sub preşedinţia dlui Minai Cosma era a poporului, a dvoastră inginer Ştefan Popovici. v. preşed. organizaţiei naţ. ţăr. a jud. Arad la Partidul nostru este partid democratic. Şi eu Cauza a îost o ceartă veche pentru ches­ invitarea şefului de sector. sunt liniştit când ştiu că Ion Mihalache şi luliu tiuni materiale. Vorbeşte dl Popovici şeful sectorului şi pre­ Maniu vorbesc în numele ţării, pentrucă aceştia Atins de gloanţe fostul ministru s'a pră­ şedintele org. respective şi accentuiază uimă- nu luptă pentru interese personale ci, pentru bi­ buşit. Criminalul s'apucase să facă nişte scri­ toarele: îmi pare rău că vaţi întrunit într'un nu­ nele întregii ţări. Salvarea poporului stă numai în democraţie. sori, dar fiind surprins de poliţie s'a sinu­ măr aşa de mic, dar n'am avut ce face căci n'a cis cu două focuri de revorver. fost timp. In publicitatea şi controlul public al tuturor acte­ Dl Mihai Popovici însă, fiind rezistent şi Sectorul nostru este cel mai mare unde ce­ lor de interes general. neatins mortal se află în afară de pericol, lelalte partide nu au nici un partizan. Deaceia La noi e dictatură comuflafă. până în prezent. suntem onoraţi de prezenţa intelectualilor noştri Inchee cu: Trăiască part. Naţional-Ţărănesc. delà centru. Ii salută pe toţi de bunavenire şi ca Dl Mihai Cosma începând vorbirea, domnia Dl Ion Mihalache preşed. part. nostru a o scuză îşi exprimă din nou părerea de rău că sa mulţumeşte vorbitorilor anter ori pentru felul trimis dnei Adela Mihai Popovici, la Braşov, sunt prea puţini prezenţi spunând că n'a avut pe cum au tratat chestiunile. Mulţumeşte în mod de­ următoarea telegramă : cine să trimită după ei. osebit dlui C. A. Teodorescu, secretarul general, Propune apoi ca înainte de vorbiri să se a- care este inima partidului nostru, prin munca ce „Sguduiţi de vestea nenorocirii ce v'a leagă şase delegaţi pentru adunrea generală a o depune. Mulţumeşte apoi întregii asistenţe. ameninţat, pentru un moment, dar de care oraşului. In continuare vorbeşte despre impresiile cu­ Dumnezeu v'a scăpat, Vă urăm grabnică şi Dl Al. Bofioc vorbeşte despre organizarea lese din cea mai mare parte a judeţului pe care desăvârşită însănătoşire a prietenului nostru oraşului şi folosul ei. Promite că Pârnevei i se a cutreerat-o şi este bucuros aflând că ţăranii Mihai Popovici. va acorda cea mai mare atenţie în viitoarea gu­ stau cu credinţă în jurul partidului naţ.-ţăr. în Vă rugăm a ne ţine în curent la telefon, vernare, fiindcă această suburbie a a fost cea mai jurul dlui Ion Mihalache şi Statului Ţărănesc. cât de des persecutată şi sub domnia maghiară, de tristă a- Atacă politica liberală, apăsătoare a muncito­ Ion Mihalache mintire, fiind cel mai românesc cartier. N'am fă­ rimii şi ţărănimii ; care se bazează pe traiul din * cut nimic până acum pentru dv şi mă mir cum mai munca altuia. Dl Dinu Brăiianu şeful partidului liberal am nas să vin în mijlocul dvostră. Dar sper că vom Arată că cea mai mare putere a liberalilor stă din care face parte actualul guvern, s'a dus face în viitor. Oi fi greşit dar nu cu rea intenţie. în capital, cu care au încercat să cumpere aproape la plimbare în loc să ia parte la serbările Critică apoi politica liberalilor care în oraşul pe toţi fruntaşii noştri. Desbinările din partidul din 8 Iunie. nostru este în legătură cu comisia interimară. nostru se datorează numai acestei acţiuni de des- Oare, nu-1 va trimite la plimbare ?.. înfierează cu cuvinte energice panamaua cu binare. « Uzinele electrice delà Arad, expunând pe larg Deaceea în 1928 când am votat legea contra Partidul liberal a întrat în faza de des- atentatul contra avutului public. cametei, lovind în capital, după 48 ore am şi membrare. Inchee cu cuvintele: trăiască dnii Ion Miha­ plecat delà guvern. Zilele acestea va pune în practică un alt lache şi luliu Maniu. Va veni o vreme când Statul ţărănesc va dă­ regim economic contrar voinţei dlui Manoles- Vorbeşte dl Colonel Babescu: Aminteşte râma toţi duşmanii poporului, pentru a-i da toate cu Strunga, care, niei nu vrea să-1 aprobe dar că a mâncat Ia masă cu patru împăraţi : Franţ drepturile sale sfinte şi pu'inţa de a trăi mai bine. nici nu demisionează din guvern. Curată co­ Iosif. Carol a IV-lea, Ferdinand I al României şi Craiul cel nou dl Ion Mihalache apostolul medie de prost gust. M. S. Regele nostru Carol al Il-lea căruia îi ţărănimii, aceasta o vrea Guvernul se clatină, dar In toate organizaţiile judeţene din ţară au urează sănătate. nu ştim cine va fi chemat, pentrucă „fierbe ca­ început certurile între liberali. Ion Ghiaţă pre­ Mă voi ocupa de politica oraşului — spune zanul satanei". fectul jud. Ilfov, Petre Ghiaţă şi alţi fruntaşi dsa. Ungurii au făcut pentru ei când era ţara lor. Ţărănimea şi muncitorimea însă va învinge. au fost daţi afară din partid. De când este România niciun primar n'a făcut Câţi sunteţi aicea toţi trebue să fiţi apostolii Aproape peste tot sunt împărţiţi în două nimic pentru dvoastră. Dece mor copiii noştri Statului Ţărănesc. sau mai multe tabere cari deabia aşteaptă de aici din suburbia aceasta ? Fiindcă n'avem ca­ Să ştiţi însă că Statul ţărănesc nu însemne­ momentul să se încaere. Aşa Ia Mehedinţi, nalizare, lumină ; fiindcă înotăm în noroiul stră­ ază că se vor face miniştri, ingineri etc. din ţărani Arad, Bihor, etc. zilor desfundate. delà plug ci, din fiii lor cari sunt pregătiţi pentru Nu s'a ocupat nimeni cu pavarea străzilor acestea. Fiecare va fi la locul lui. noastre. Oricine va fi Primar trebue să se ocupe Vorbeşte apoi de „numerus valachicus" ară­ • de suburbii. Dacă nu, să meargă. tând cât este de falsă şi tendenţioasă această for­ Dl colonel Gabriel Marinescu prefecîul Au fost buni şi primarii din trecut, dar vrem mulă, cei plecaţi fiind unii dintre acei ce nu iu- capitalei, deci funcţionar administrativ a ţinut să fie şi mai buni. bese poporul. o conferinţă la radio, fără autorizaţie, în ziua Nouă nu ni trebue primari cari să facă eco­ Termina cu Trăiască part. Naţional Ţărănesc, de 8 iunie ofensând toate guvernele Ţării nomie, iar noi să trăim în mizerie, ci, primari Trăiască M. S. Regele. dinainte de restauraţie, lăsând impresia că la cari să lucreze pentru noi. noi este haos, desordine şi nesiguranţă. Arată apoi ce îmbunătăţiri s'ar putea face şi Seara fruntaşii au luat o masă comună unde Partidul Naţional-Ţărănesc întreabă gu­ propune ca pentru toate acestea să se facă un s'a decis ca cea mai multă muncă de organizare vernul şi partidul liberal care vorbeşte mult program depe acuma. trebue să fie consacrată judeţului. Äep. în alte împrejurări: aşa înţelege să serbeze Toţi trebue să fiţi însă pe lângă partidul ziua restauraţiei? Numai atât a avut de spus? naţional-ţărănesc. Rândul trecut unde aţi fost, Dealtfel a spus destul şi a fost deplin căci numai 86 v'aţi prezentat la vot? Unde au înţeles. fost ceilalţi? (Este întrerupt de dl Popovici care Cărţi Dl Ion Mihalache, în numele partidului, justifică : n'au fost lăsaţi.) Povesteşte apoi că sin­ a protestat către dl prim-minisfru Tătărescu. gur a dus lupta electorală în Pâneava. Afişe dar este nemulţumit de răspunsul primit. Apelează la strângerea rândurilor. Ziare Partidul Naţional-Ţărănesc nu mai poate Df. Dr. Grigorovici spune: Dacă cei 400 tolera jafurile liberalilor. Deaceea se fac pre­ de membri pe cari spune că îi are înscrişi şeful Imprimate ia gătiri intense pentru o formidabilă manifes­ dv., dl. Popovici, sunt şi în realitate, nu numai taţie în Bucureşti, Ia care vor lua parte 250000 pe hârtie, atunci sunt convins că veţi putea lucra de cetăţeni. cu folos Ceilalţi vorbitori v'au lămurit chestiunile lo­ Eşirea d. Marinescu la Radio fără auto­ cale. Eu vă voi vorbi despre politica noastră în rizaţia guvernului, aminteşte întâmplarea ase­ genere. mănătoare a partidului naţ.-ţăr. când a căzut Avem un şef care nu s'a pus el, ca lorga de ca o pasăre cu aripile frânte, fot din acea­ exemplu. Şeful nostru Ion Mihalache a fost pus oncordia stă cauză. acolo, împins de dorinţa şi puterea maselor, a Dar repetarea acestui caz alăturată de poporului trecând peste toate piedicile puse de alte evenimente ne face să credem că ceva Inst, de Arte Grafice şi Edit. S. A. celelalte partide. pluteşte în văzduhul vieţii noastre politice. Ştiţi dv. că liberalii au guvernat întotdeauna ARAD, Str. V. Goldiş 6 Acest ceva este mai mult decât o cădere prin dictatură cu jandarmi şi poliţie. de guvern. In tot cazul Naţia nu va pieri.

Naţional^Ţărăniştii din organizaţia Citiţi şi răspândiţi jud. Arad sprijinesc în primul rând „ROMÂNUL" ziarul „Românul** care este al lor' Duminecă, 16 Iunie IQ35. „ROMÂNUL <* Pag. 3. Din lumea largă DE VORBĂ CU SĂTENII

Franţa. Guvernul Flandin a căzui cu două încep să se vadă secretele săptămâni mai înainte, fiindcă ceruse parla­ mentului (deputaţilor poporului) depline pu­ Vă spuneam, mai săptămânile trecute, că n'a intrat în mâna plugarului ci întotdeauna teri să facă ce va crede de bine pentru echi­ scrisorile încheiate de ministrul actual delà în buzunarul gheşeftarilor cari nu şi-au îno- librarea bugetului, fără însă să dea explicaţii. industrie şi comerţ cu Germania creiază pen­ dat mâinile pe sapă şi coarnele plugului. A urmat Bouisson. Acesta a cerut acelaş tru noi numai obligaţii, iar pentru ţara cu Altceva mai deochiat. Grâul a fost al lucru, fiindcă economia franceză trebuia sal­ maşini multe numai avantaje. Că noi suntem nostru şi-I trimiteau tocmai în Germania. vată, dar cu prea multă vorbă nu se poate forţaţi să cumpărăm produsele industriei lor, Până acolo e cale destul de lungă. Cu trenul face. aşa cum ei ştiu să le facă pentru alţii şi aşa sau pe apă trebuia transportat. Mai convena­ Parlamentul francez a cerut explicaţii ; cum le vedem noi afuuci când aproape fie­ bil pe apă şi atunci aşa s'a hotărât. Dar cine adică în ce fel va lucra. Explicaţiile au fost care încercare de zbor cu aeroplanele omoară să-1 transpoarfe. Delà sine înţeles ţara care-1 refuzate şi guvernul Buisson a căzut în câ­ un pilot. duce primeşte plata. Si aceea trebuie să fie teva zile. ţara noastră, fiindcă noi plătim. Şi dece să Şi a venit Laval cu un guvern de uniune Mai spuneam că maşinele şi toate furni­ turile delà C F.R, venite din Germania în con­ îmbogăţim navigaţia streină, creind surse de naţională. venituri altor ţări ? Dece statul să asvârle banii Cauza acestor frecări o formează situa­ tul datoriilor de război, trebuiesc plătite că aşa vrea ţara care ni le-a trimis. peste graniţe ?Dece să nu scoată dintr'un ţia economică rea din Franţa şi .cei 200 de buzunar înlr'alful, când o poate face ? De data aceasta o să vă spun ceva din feudali moderni* din Franţa adică bancherii Dar vezi, Doamne, că n'afăcut-o Grâul l'au particulari cari ţin în mână toată viaţa Fran­ cele 11 scrisori secrete.Cele 11 scrisori, se zice, fac parte din conferinţa cu Germania. Ce-o transportat vasele germane nu cele româ­ ţei jucându-se după plac cu toate guvernele. neşti. Şi atunci şi banii au plecat odată cu Partidele socialiste cer şi sunt pe cale îi'n ele nimeni nu ştie, că nu se spune. Cu toate acestea, încep să se vadă. grâul spre ţara cu oameni mai cuminţi, decât Iuliu Maniu. los. Profesori bătrâni şi învăţători precum şi preşedinte secretar general Pag. 4 „ROMÁNUL" Duminecă, 9 Iunie 1935. Declaraţiile Viaţa politică internă Dlui L Mihalache

După consfătuirea avută cu d. Mihai Popo- la o cotitură vici, d. Mihalache a fost înconjurat de ziarişti, cari i-au solictat un interview. Prima chestiune -- Un caz care se repetă •- abordată a fost aceia privitoar^ la conferinţa d-lui Marinescu, care a făcut atâta vâlvă. D. Mihalache a răspuns : Discursul rostit, la Radio, de că re d pre- d. prefect al poliţiei Capitalei a fost pedepsit. — Această chestiune va rămâne la ordinea fecî al Capitalei a provocat o gravă agitaţie în Bineînţeles că d. Mihalache a arătat d-lor zilei, atâta timp cât vom avea un asemenea lumea noastră politică D. 1. Mihalache. şeful Tătărescu şi Inculeţ nemulţumirea sa faţade guvern ! partidului nalional-»tărăneic a reacţionat ime­ sancţiunea uşoară aplicată prefectului de — Dar despre acţiunea d-lui Vaida, ce ne diat, adresând o scrisoare d-lui prim ministru po iţie. puteţi spune ? au întrebat ziariştii. In scrsoarea d-sale — care a făcut o im­ „Delegaţia permanentă a comitetului executiv — Mai bine întrebaţi-1 pe el. Dacă vreţi să presie puternică în opinia publică — şeful par­ central a ţinut şedinţă în ziua de 10 Iunie cor., ştiţi părerea noastră, aşteptaţi manifestaţia de Luni tidului naţional-ţărănesc spune, în're altele: şi, în urma discuţiunilor ce au avut loc asupra şi reflectaţi asupra manifestaţilor din ultimul timp- ..Ceeace caut să înţeleg şi nu isbutesc, situaţiei politice, a hotărît următoarele : ale partidului nostru. este oiensarea gratuită adresată de un funcţi 1) Se declară în totul de acord cu punctul onar administrativ, printr'o.» instituţie publică de vedere exprimat de preşedintele său şi aprobă Vă rog să precizaţi şi să accentuaţi că faptul precum este societatea de Radio, tuturor guver­ programul de acţiune prezentat. plecării mele imediate, care coincide cu veniraa d-lui Maniu la Braşov, nu trebue atribuit decât nelor Ţării ce s'au succedat în anii de dinaia 2) In legătură cu incidentul provocat de tea Restauraţiei; şi ofensarea panidelor poi- chemării mele urgente la Topoloveni, unde am de tice care au sprijinit aceste guverne. Nici Re­ prefectul poliţiei Capitalei, delegaţia sub­ rezolvat o serie de chestiuni importante, în inte­ genta, în compunerea ei şi în calificarea per­ liniază situaţia anormală şi gravă ce s'a resul general al populaţiei. soanelor c-re au alcă'uit o n'a tost cruţată de creat prin actul de polemică politică în­ Eu cu d. Maniu suntem în perfectă unitate polemica d iui conferenţiar al comemorării Res treprins de un funcţionar de stat, prin in­ de vederi şi veţi constata aceasta odată mai mult,. taurafiei". stituţii publice, împotriva guvernelor şi par­ Luni, când vom fi împreună la manifestaţie. Şi mai departe: tidelor ţării ; „Nepedepsirea promp ă şi publică a unor elemente ce nu înţeleg să rămână în ro!u! lor constată că guvernul nu s'a simţit în legal, ar lăsa impresia că tuvernul e lipsit de măsură a aplica o sancţiune efectivă îm­ COMERCIANŢI conştiinţa răspunderii, de demnitate, de auto­ potriva funcţionarilor vinovaţi şi niei nu a faceţi reclamă în ziarul ritate, de prestigiu. avut demnitatea de a trage consecinţele Românul şi ve-ţi încheia Pe de aită par'e, guvernul ar încuraja in­ bilanţul anului cu direct, tendinţele nefdste pentru Ţară şi Co cari se impuneau, situându-se astfel într'o roană, ce încep să s-» manifes'e anume de a adevărată dependenţă faţă de un funcţio­ deplasa răspunderile în alte stere decât acelea nar subaltern ; BENEFICIU precizate de Pactul constituţional şi c-re se înfierează un guvern care se dove­ opresc exclusiv asupra guvernelor. deşte totalmente lipsit şi de independenţă Dacă am intrat formal şi so'emn în do şi de prestigiu, devenind în modul acesta meniul anarhiei oliciale şi iresponsabile, să o Informcitiüni ştim cu un cc»as msi de vreme '. un pericol pentru viaţa constituţională a Ialr'adevăr, intervenţia d-lui Gabriel Mari- ţării, Ştiţi că Turcii din Dobrogea pleacă în nescu apare stranie. Partidul naţional-ţărănesc găseşte ast­ ţara lor, iar pământurile şi gospodăriile le Un funcţionar administrativ — care prin fel o îndreptăţire mai mult a acţiunii ce a vând. După lege Statul singur, prin instituţiile funcţiunea sa este ob igat la o rezervă şi la o întreprins în vederea instaurării unui regim sale, are dreptul să le cumpere pentru a nu discreţie excesivă — nu poate să facă pole­ ajunge pe mâna streinilor, sau a coloniza pe mici politice cu paridele şi cu guvernele. de responsabilitate şi de demnitate". ele Români din alte părţi. Cu atât mai regretabilă este ieşirea d-lui Liberalii însă au găsit mijlocul să se îm­ prefect al Capitalei, cu cât ea provocat o nouă Posta redacţiei bogăţească înfiinţând nişte cooperative cam­ încordare politică care, în împrejurările gene­ uflate formate din primarii, primpretorii şi rale de azi, poate să ducă la agitaţii de care Dlui Detnşe Ion senior. Chişineu-Criş, alţi oameni de ai lor, cari, prin cooperative ţara trebue să fie scutită. şi tuturor acelor domni cari se plâng că nu pri­ obţini bani şi cumpăra pământurile pe seama Măsura discip inară luată de guvern îm- ! mesc ziarul .Românul". lor, din averea Ţării. potriva d lui col. Marinescu e cu totul insufi- j Facem cunoscut că noi expediem regulat cien'ă fată de grav.tetea faptului. i ziarul tuîuror abonaţilor, şefilor de sectoare, şi In urma evenimentelor din urmă dl Dinu Partidul naţional-ţărănesc este în dtept să i preşed. org. comunale. Cauza că nu-1 primiţi sun­ Brătianu a rupt orice raporturi cu dl G. Tă­ constate — prin cemunicatul dat aseară: teţi rugaţi s'o căutaţi fie la oficiile de poştă res­ tărescu. Guvernul se gândeşte deja la o ret­ ,,că guvernul nu s'a simţit în măsură să ; pective, fie la autorităţile comunale. In caz că ragere pe motivul cuvântării d. G. Marinescu aplice o sancţiune efectivă împotriva funcţiona­ aflaţi sunteţi rugaţi să ne avizaţi şi veţi fi mul­ la Radio. Un alt motiv ar fi că se cere mo­ rilor vinovaţi, nici n'a avut demni'etea de a ţumiţi de măsurile ce le vom lua. dificarea Constituţiei, răpindu-se unele drep­ trage consecinţele care se impuneau, situăndu- Redacfia turi ale Poporului, deja câştigate. se astfel înlr'o adevărată dependenţă fată de un funcţionar subal'o n". Tiparul CONCORDIA Institut de Arte Grafice Pariidul naţional-ţărănesc nu înţelege însă să se limiteze la simple proteste. CITIŢI „ROMANUL" şi Editură S. A. Arad, Strada V. Goldis Nr. 6

„Dreptatea" a lost confiscată (SATIRA In cursul după amiezi „Dreptatea" a fost ZILEI) confiscată, iar tipografia unde se imprimă o- ficiosul naţional-ţărănesc închisă pe 15 zile. Este interesanta publicaţie a dlui GH. TUDOR învăţător în Zarand Drept urmare a acestor fapte a avut loc din jud. Arad. în spre seară, o întrevedere Intre dnii G. Amintim că dsa este unul dintre învăţătorii, cari se ţin la înălţime, iar Tătărescu şi Virgil Madgearu. în ceia ce priveşte pregătirea sa personală, menţionăm că dând examenul D. Madgearu a cerut primului ministru de definitivat în anul acesta a reuşit să fie primul dintre câteva sute de să dea dispoziţiuni pentru ridicarea măsurii concurenţi. de confiscarea .Dreptăţii" şi de îuchidere a Lucrarea dsale tratează o problemă care va deştepta mult interes pen­ tipografiei împricinate. tru cei frământaţi de pasiunea unei nerăbdătoare dorinţe de transformare D. Gh. Tătărescu a dat imedit disdoziţi- a realităţilor pe care le trăim. uni îu consecinţă' astfel că tipografia n'a mai Nu ne ocupăm acum mai profund de această lucrare, dar având în fost închisă, iar „Dreptatea" va putea apare vedere noutatea subiectului tratat şi interesanta problemă pe care o des- din nou cu textele ce i-au fost interzise. bate, cu o amuzantă sprinteneală de spirit, uneori de o ironie tăioasă, După întrevderea cu primul ministru, d. iar alteori cu o aspră seriozitate de adevărat cenzor moral o recomandă Madgearu a venit la clubul naţional-ţărănesc, tuturor dlor învăţători, profesori şi alte categorii de intelectuali. pentru a comunica membrilor delegaţiei per­ Adăogăm că distinsul autor este conjudeţanul nostru, care ne ono­ manente rezultatul demersului d-sale. rează catedra învăţământului public. In curbul şedinţei d. Ion Mihalache a Lucrarea este tipărită de tipografia „Concordia" S. A. Arad. fost chemat la telefon de d. G. Tătărescu şi Se poate comanda la autor şi la librăria .Concordia", Gh. Munteanu apoi de d. Ion inculeţ care i-au comunicat că cu preţul 30 lei. Ion D. Ungureanu