Supliment dedicat Marelui Sfat Național parlamentul Român de la Sibiu 8 pagini Se distribuie gratuit Editori: Mihai Colibaba, Cosmin Pal transilvaniei Material realizat în colaborare cu: jr. Daniela Pavel, manager public Instituția Prefectului de la sibiu Sibiu, istoric Dan Nanu Se împlinesc 100 de ani de la sesiunea Marelui Sfat Naţional Român, ce a avut loc la Sibiu, în clădirea ac- tualei Prefecturi. În data de 19 iulie 1919, Consiliul Di- rigent, în fapt guvernul Tran- silvaniei de la Sibiu, a decis ca sesiunea Marelui Sfat Na- ţional Român să aibă loc la Sibiu. Sesiunea Parlamen- tului Transilvaniei, cum mai este denumit Mare Sfat Na- ţional Român, a avut loc, la Sibiu, în perioada 29 iulie – 11 august 1919. Marele Sfat Naţional Român a fost or- ganul provizoriu al puterii de stat din Transilvania pâ- nă la unirea defi nitivă cu România, având rol legisla- tiv. A fost ales în Marea A- dunare Naţională de la Al- ba Iulia, la 1 decembrie 1918. Un adevărat Legislativ pentru Transilvania Marele Sfat Naţional Ro- mân din Transilvania a fost instituit, potrivit articolului al IX-lea al Rezoluţiei Adu- Marele Sfat Naţional Român nării Naţionale de la Alba a fost dizolvat de facto pe 11 Iulia, „pentru conducerea august 1919, după încheie- mai departe a afacerilor Na- rea celei de-a 21-a și ultima ţiunii Române din Transil- ședinţă a sa, iar de jure pe vania, Banat şi Ţara Ungu- 20 noiembrie 1919, la întâl- rească”, drept pentru care nirea Corpurilor Legiuitoare avea „toată îndreptăţirea să ale României Mari. reprezinte naţiunea româ- Emil Fischer Foto: nă, oricând şi pretutindeni Silviu Dragomir, Gheorghe acest sens către toţi mem- stabilit domiciliul în aceste fi nitiv. Într-o telegramă tri- la 12 august, un exemplar faţă de toate naţiunile lumii Pop şi Iosif Ciser (notari). brii aleşi ai Sfatului, chema- locuri şi optează pentru ce- misă pe 4 august şi citită legalizat al proiectului, ca- şi să ia toate dispoziţiile pe De asemenea, au fost numiţi rea fi ind publicată şi în zia- tăţenia română şi, în fi ne, în plen, socialiştii şi-au ex- re a fost discutat în şedin- care le afl ă necesare în in- membrii delegaţiei care ur- rele româneşti, sub semnă- tuturor românilor care ale- plicat gestul, amintind că ţa din 20 august şi promul- teresul naţiunii”. După con- ma să prezinte regelui Fer- tura vicepreşedintelui The- geau cetăţenia română, fi e ei au convingeri republica- gat ca decret-lege pe 24 au- stituire, Consiliul Dirigent dinand I şi Guvernului Bră- odor Mihali (întrucât Ghe- că erau născuţi sau îşi aveau ne şi că acest fapt a fost cu- gust. Acelaşi traseu a fost a preluat o mare parte din tianu rezoluţia Marii Adu- orghe Pop de Băseşti dece- domiciliul în aceste provin- noscut şi acceptat de către urmat şi de către proiectul aceste atribuţii, aşa încât a- nări Naţionale de la Alba dase între timp). cii sau nu. Reprezentanţii Marea Adunare Naţională de lege privind reforma tât presa vremii, cât şi stu- Iulia: Miron Cristea, Iuliu Lucrările celei de-a doua PSD au protestat faţă de atunci când i-a ales ca mem- agrară. El a fost luat în dis- diile de specialitate au apre- Hossu, Vasile Goldiş, Ale- sesiuni au fost ţinute în sa- faptul că proiectul nu res- bri. De asemenea, au preci- cuţie de către Marele Sfat ciat rostul Marelui Sfat Na- xandru Vaida-Voevod şi, ul- la de şedinţe a Prefecturii pecta întru totul Rezoluţia zat că, întrucât Marele Sfat Naţional Român în şedin- ţional în diverse moduri. U- terior, Caius Brediceanu. din Sibiu, între 29 iulie şi Marii Adunări Naţionale de nu înţelege să le respecte ţa a 13-a, din 6 august 1919, nele opinii l-au considerat o Marele Sfat Naţional a 11 august 1919. În cadrul la Alba Iulia (articolul III) principiile, ba continuă dez- iar varianta adoptată a sa instituţie de tip parlamen- ales apoi un organ reprezen- acestora au participat şi şi au cerut includerea drep- baterea şi votarea proiectu- a devenit decret-lege pe 10 tar, ce trebuia consultată de tativ cu activitate perma- membrii Consiliului Diri- tului de vot şi pentru femei, lui de lege în absenţa lor, septembrie. Potrivit aces- către Consiliul Dirigent în nentă, numit Consiliul Di- gent, ziarişti, oameni poli- precum şi reprezentarea pro- se văd nevoiţi să îşi depu- tei reforme, marile propri- cazuri importante, şi care rigent al Transilvaniei, Ba- tici şi reprezentanţi ai Ali- porţională în Parlament, nă mandatul. etăţi urmau a fi reduse prin avea să controleze activita- natului şi ţinuturilor româ- aţilor la Bucureşti. Primele prin adoptarea sistemului Proiectul de lege privind expropriere la un preţ sta- tea Consiliului. Altele au neşti din Ungaria şi compus şedinţe au fost dedicate dis- electoral pe liste. Majorita- reforma electorală a fost bilit de către comisiile ju- conturat ideea că Sfatul tre- din membri ai Sfatului: Iu- cursurilor, citirii telegrame- tea a respins aceste cereri, discutat pe articole înce- deţene de împroprietărire, buia să se ocupe doar de dis- liu Maniu (preşedinte), Va- lor şi mai apoi întregirii prin pretextând că problema vo- pând cu 4 august şi a fost iar ţăranii aveau dreptul cutarea şi votarea proiecte- sile Goldiş, Ştefan Cicio-Pop, cooptare a Marelui Sfat. tului pentru femei este de adoptat, cu mici modifi cări la o suprafaţă de pământ lor de lege privind reforma Alexandru Vaida-Voevod, După încheierea prepa- competenţa viitoarei Adu- şi un singur vot împotrivă, cel puţin atât cât puteau agrară şi legea electorală, Aurel Vlad, Ion Suciu, Au- rativelor, la începutul lunii nări Constituante a Româ- pe 6 august. Consiliul Di- s-o lucreze ei şi familiile cum s-a şi întâmplat de fapt. rel Lazăr, Emil Haţieganu, august s-a trecut la discu- niei Mari, iar reprezentarea rigent a trimis Consiliului lor, potrivit enciclopedia- Victor Bontescu, Romul Boi- tarea principială a proiectu- uninominală era, pentru mo- de Miniştri de la Bucureşti, romaniei.ro. Prima sesiune lă, Ion Flueraş, Iosif Juman- lui de lege electorală. Aces- ment, cea mai simplă şi cea Cele dintâi lucrări ale Ma- ca, Vasile Lucaciu, Valeriu ta prevedea drept de vot pen- mai potrivită soluţie. După 100 de ani relui Sfat Naţional Român Branişte şi Octavian Goga. tru toţi cetăţeni români de Pe 2 august 1919 a avut au fost ţinute pe 2 decem- sex masculin, în vârstă de loc un incident care a de- Instituția Prefectului Sibiu a dezvelit în anul Centenarului o brie 1918. La ora 9, mem- A doua sesiune peste 21 de ani. Votul era u- terminat retragerea mem- placă memorială pentru marcarea a 100 de ani de la Marea brii aleşi ai Sfatului s-au în- La 19 iulie 1919, Consi- niversal, egal, direct şi se- brilor PSD din Marele Sfat. Unire din 1918. De asemenea, placa amintește că „în peri- trunit în clădirea Tribuna- liul Dirigent a hotărât re- cret, sistemul electoral fi ind În cursul expunerii sale, Ion oada iulie - august 1919, în această clădire istorică s-au lului din Alba Iulia şi şi-au convocarea Marelui Sfat Na- de tip uninominal. Cetăţe- Suciu a spus: „avem un re- desfășurat lucrările Marelui Sfat Național, instituit în ziua de ales organele de conducere: ţional pentru ziua de 29 iu- nia română urma să fi e acor- ge!”, moment în care mem- 1 Decembrie 1918 de Adunarea Națională de la Alba Iulia, Gheorghe Pop de Băseşti lie, la Sibiu, pentru a dez- dată tuturor locuitorilor năs- brii Sfatului, mai puţin cei ca organ provizoriu de reprezentare și conducere deplină și mandatat cu cele două mari reforme: electorală și agrară“. (preşedinte), Ion Papp, De- bate şi vota proiectele de legi cuţi în provinciile unite cu socialişti, s-au ridicat în pi- Placa marchează faptul că imobilul Prefecturii, de pe strada metriu Radu, Teodor Mihali, privind reforma electorală România care nu optaseră cioare. Cei care au rămas Andrei Șaguna nr. 10, este o clădire istorică și de patrimo- Andrei Bârseanu (vicepre- şi cea agrară, elaborate an- pentru o alta; de asemenea, pe scaune au fost pe acest niu, alături de celelalte imobile de pe stradă, clasifi cate şedinţi), Caius Brediceanu, terior de către Consiliu. Ion tuturor celor care începând motiv apostrofaţi, drept pen- drept monumente istorice. Mihai Popovici, Ionel Pop, Suciu a trimis telegrame în de la 1 ianuarie 1914 şi-au tru care au părăsit sala de- II parlamentul transilvaniei de la sibiu 19 iulie 2019 MARELE SFAT NAŢIONAL 93. Leo Man egumen Prislop Membrii aleşi la Adunarea de la Alba-Iulia 94. Dr. Vasile Chindriş advocat Sighet în 1 decembrie 1918 95. Ioan Doroş protopop Satu-Slatina 1. Dr. Iuliu Maniu advocat Blaj 96. Dr. Salvator Jurca advocat Sighet 2. Dr. Ioan Pop advocat Alba-Iulia 97. Simeon Balea preot Săpânţa 3. Dr. Laurenţiu Pop advocat Abrud 98. Dr. Vasile Filipciuc cand. de advocat Petrova 4. Dr. Dănilă Sabo advocat Blaj 99. Ionel Comşia mare comerciant Sălişte 5. Dr. Izidor Marcu canonic Blaj 100. Dr. Ioan Harşia advocat Reghin 6. Dr. Alexandru Nicolescu canonic Blaj 101. Dr. Iosif Popescu advocat Reghin 7. Ioan Teculescu protopop Alba –Iulia 102. Vasile Suciu învăţător Archita 8. Dr. Ioan Marciac advocat Alba-Iulia 103. Ioan Vătăşan preot Archita 9. Dr. Emil Pop advocat Uioara 104. Nicolae Barbul proprietar Mocira 10. Dr. Zaharie Muntean advocat Alba-Iulia 105. Dr. Ioan Erdelyi advocat Budapesta 11. Dr. Ionel Pop advocat Blaj 106. Zenovie Păclişan profesor Blaj 12. Dr. Alexandru Fodor medic Alba Iulia 107. Dr. Teofi l Dragoş advocat Baia-Mare 188. Ioan Mihuţ cojocar Budapesta 13. Dr. Alexandru Borza medic Abrud 108. Constantin Lucaciu preot Dorolţ 189. Ioan Flueraş membru demisionar caretaş Sibiiu 14.