Universul Inul XLV Nr. 21 19 Mai 1929 5 Lei 322. — UNIVERSUL LITERAR Ctitorii ALEXANDRU MACEDONSKI de ION FOTI
Strălucitul poet al „Nopţilor", ta spe lui Voltaire t*i a scris în ea „Le Fou" în el", le perfecţiona mereu ca unJ cial al „Noaptei de Mai" şi al ,,Noaptei (piesă de teatru); „Le Calvaire de feu" vaeigtu care nu lucrează de cât ani de Decembrie", autorul poeziilor „Lev- (O prelucrare franceză a lui ,,Thalassa") pietre preţioase. ki", „O umbră dincolo de Styx". „Ava şi admirabilele sale inoezii atât de gus In şcoală ne-a fost prezintat în pil tar", făuritorul Rondelelor — care nu tate de Paiul Fort, Laurent Tailhade şi operei sale submediocre, în culorile s'a bucurat de gloria mulţimei în via alţii, întitulate ,.Bronzes" (în care ar in g re, înadins alese, de adversarii säi,f ţă — pare că este cu tot dinadinsul ui tra şi foarte frumoase sonete postume). tari fanatici, ştiind să ponegreascăi tat de generaţia tânără. Şi totuiş toată Macedonski este poetul cel mai accesi compromită pe incomozi, cu ajulţ pleiada poeţilor mai tineri sau mai bă bil străinătăţii şi lira sa de aur este o perfidiei celei mai fine şi prin m ipocreziei celei mai iezuitice. trâni purcede delà el: Duiliu Zamfires mândrie al Literiilor române. Câţiva discipoli, doar — vorbim i cu, C.incinat Pavelescu, Tudor Arghezi, In Noembrie viitor se împlinesc zece poca mai veche, când marele săut D. Karnabatt, Donar Munteanu. Const. ani delà moartea poetului, care atinge, nu era încă definitiv consacrat in 0 Râuleţ, — apoi cei mai tineri, Ion Mi- în superba inspiraţia din „Nopţile" sale, pul literar, — au încercat să-şi nulescu, Ion Pillât. Al. T. Stamatiad, înălţimi byroniene. Este o datorie a moş maestrul, dar naivitatea în poleiain) Moria Furtună, Ionel Pavelescu, Oreste. tenitorilor săi — (toţi copii lui şi admi ignoranţa au darul să spue el etc., ca să nu cităm decât din cei mai rabila sa văduvă, tovarăşa model din cari deservesc chiar pe acela care 1(1 de seamă. viaţa poetului au cultul bunului şi ilus i'ită. O operă nu se apreciază nicif Alexandru Macedonski a fost un mare trului lor dispărut) — să se îngrijească poet, prin sublimul concepţiei şi prin ditirambi, nici prin diatribe. E > forma sa nouă, strălucitoare de tine mijlocie, acea a bunului simţ siaj reţe şi de soare inediteraneeaa. A dat ţii obiective. Şi critica literară, depi Jimbei române mai multă preciziune şi aceste doua criterii, va căuta să i claritate latină, a înavuţit-o cu cuvinte pe Alexndru Macedonski, in locul ct| şi expresii noi. ce pe timpul lui păreau cuvine în desvoltarea literaturii i bizare, dar azi au intrat în limba cu (re şi va reliefa meritele sale de« rentă. Marea tragedie a vieţei sale la creator, sub prizma principiilor gel ţinut departe de popularitate, întâi, pen de estetică. tru că n'a avut editori: al doilea, fiind Să reamintim puterea de strădiij el singur editor, cărţile lui n'au fost răs răbdarea nepotolită a unui suflet, I pândite şi cunoscute de marele public. nu înţelege să se abată nici o clipii In afară de un cerc de prieteni devotaţi, calea pe care o crede, ca fiinif ioarte puţini i-au cunoscut opera. Chiar, dreaptă? după moartea lui, ediţiile Casei Şeoale- lor ce umplu podurile ministerului Cul In cariera sa. poetul a avut ctlj telor şi Artelor, nu sunt la îndemâna ci martiriul apostolului. Lungi verijif titorilor. fârşite ierni de mizerie. Veşnic cui O altă neşansă, pentru care Macedons tul foamei în faţă, ameninţat, ki n'a reuşit să-şi impue. opera, a fost clipă, de a fi doborât, sub саШ| ura junimiştilor şi a dascălilor. Nenoro putinţei şi al ruşinei... cita epigramă, ce ar fi scris-o el cu o- AL E X AND R U M Л CE DONSKI După crize materiale teribile c.azia înebunirii lui Eminescu, a provo interstiţii de înjosire, de început iii (Caricatură de B'Arg) cat un curant implacabil de ură şi de nă sufletească, de mişeilie, pentraci| desconsiderare pentru el. A treia cauză buia să-şi aplece grumazul sub pentru care cărţile sale au rămas fără urei duşmanilor, — ca tată şi ca* de răspândirea operei aceluia care este prestigiu, este inegalitatea primelor sale care moment era născător de prijj unul din cei mai lainici poeţi ai naţiu- lucrări ce l'au făcut să fie ignorat de şi de tragedie — la fiecare sdji nei noastre. marea mulţime a elevilor şi a studen de minister cea dintâi măsură a-i ţilor. titular era tăierea subvenţiei Iui 1 Alexandru Macedonski reprezintă, în donski pentru realizarea de In afară de poezii, Macedonski are ţara noastră, un curent şi un tip literar. dar aceiaş clipă ridica pe artist,j două frumoase opere în proză şi anume: A fost singurul dintre poeţii noştri, care gând de umilinţă îl oţelea, il : volumul de nuvele „Cartea de Aur" şi a făcut şcoală, fiind încă în viaţă. Mulţi pabil să urască,, să se răzbune, i romanul ,,Thalassa". Aci imaginaţia cea scriitori de azi, mai tineri, ori mai bă- înalţe, să scrie în altă limbă, mai bogată se mărită cu coloritul şi ex irâniiy au păşit pe arena literară, iăcân- să plece în altă ţară ca să aflau presia cea mai adecvată. du-şi exerciţiile preliminarii în cenaclul francezi că Macedonski ,,are talenf E păcat de atmosferă, de uitare şi de Macedonski. Cei iniţiaţi, la cea mai mică Şi în asemenea timpuri de urgij zinteresare ce s'a creat ta jurul numelui adiere a zefirului de gloriolă, şi-au rene tul scria: şi a operei sale. Dacă marile edituri delà gat maestrul şi şi-au făcut palinodia noi, care publică fel de fel de năzbâtii, propriilor lor merite: Politicianism lite zV'o despinlică nici pluguri, nici ord s'ar ocupa cu publicarea cărţilor sale, de rar! sigur că gloria lui ar câştiga şi mai Dar Macedonski a rămas acelaş... Cu Ibra mult în ochii tinerimei de azi, care este pasul legănat, cu figura cărămizîe-închi- Pe sub iarba mătăsoasă, cu iala:( mai aproape de concepţia lui Macedons SH de mag chaldean, cu ochii profunzi, ki de cât oricare alt poet român. pierduţi în fruntea-i largă, parcă mer Se recursă fard mart/ini, [irinlrt\ Am propune selecţionarea şi editarea gea altăuri cu vremea, care nu la sehim unui volum de versuri (acela delà Casa bat, căci ,,tempo galantuomo" i-a făcut Şi de ccrui se izbeşte alertjtUii Şcoalelor ar fi bun de reeditat; un vo dreptate-, şi în jurul morţei lui, s'a orga lum cu „Cartea de Aur", un volum cu nizat, î/i mod spontan, o adevărată ma ,,Thalassa". un al patrulea volum ar pu nifestaţie de consacrare oficială şi de Şi în altă poezie: tea cuprinde cealaltă operă a lui Ma prinos admirativ pentru puternicul, dar cedonski, între alte bucăţi ar fi şi come hulitul poet. Era un zbor fantastic, un iborfi dia „Iadeş" şi dramele „Saul" şi „Dante - A fost un visător, cu tendinţe de mare Alighieri". senior şi de boem. Printre rotocoalele Ca zborul lui Mazepa pe ralul tk Nu credem că ar fi de neglijat edita de fum ale cafenelei. în toiul lipsei şi Şi treerar.i pe vânturi şi rolindad rea operei franceze a lui Macedonski. grijilor zilnice, făurea idealul său de Poetul nostru poseda la periecţie limba artă, cizela versurile, pe cari le „cânta Purtai pe unde corpul odulă тіЛ UNIVERSUL LITERAR. — 323
Aşa că piesa a apăirat şi s'a jucat în DISCURSUL D-LUI OCTAVIAN GOGA colaborare. Retipărind-o după atâta vre me, înţeleg să dau cezarului nerecunos La înmormântarea lui Macedonski cător ce e al cezaruilui şi să rămân sin gur cu opera mea. Sicriul deschis al deaproapelui trezeşte mintele lor pjatrimoniul de gândàre al In consecinţă am luat un plic şi o scri de obicei iu gândul celor ramaşi în urma verbului românesc. soare şi am pus în ea — odată cu bunele mele intenţii — silaba stră, trimeţânld-o clipei rezumative, când din amintirile fu Pe noi însă în aceste clipe ne tune în celui cu drept de propriettate. gare se reconstitue tabloul unei vieţi şi lănţuiţi dureaie proaspătă, senzaţia ne Iar versul oare înceipea: se rosteşte o judecată. La catafalcul unui lămurită şi tristă. S'a stins poetul, a mu ,,Străluceşte val de raze..." etc., a apă poet însă ca în faţa altarelor prăbuşite, rit un cântec. însemnăm o zi de doliu al rut la ediţia recentă în forma următoare: nu se poate veni decât cu flori şi cu la- liteutalturei noastre. Guvemnul ţărea în de „Şi luceşte val de raze". [ crinii. Mintea nu e în stare în asemenea plină apreciere a valariilior intelectuale l momente să pătrundă până la înălţimea pentru afirrniarea pu tarei de viaţă a nea Totuşi asta nu înseninează că colabora f sau până în adâncul misterios al sufle mului nostru îşi сед-е partea tui la acest torul meu de odinioară n'are talent, din I tului nostru, de unde purcede durerea pnaeniic înduirerat şi pnim nostul meu se contra: Are un talent enorm! pentru stingerea unei armonii. ааосіака la regrete*© uinainiime in faţa Sicriul lui Alexandru Macedonski, mormântului lui Alexandru Maicedoinski. • urna bietului trup pornit să se înfrăţea scă astăzi cu pământul ne împrejmue cu OCTAVIAN GOGA vis şi realitate acea tristeţe vagă ce nu se poate acum coborî în cuvinte, Noi suntem pricitorii — „Ascultă dragă domnule Strattiulat !" ; dezarmaţi, muţi, goniţi la sfârşit de dra adevărate se adresează odată maestrul, tânărului mă. Vor veni mai târziu trecătorii să în poet (azi diistiinsaill magistrat G. I. Stra- stărească rostul acestei vieţii. Vor recons tulait) — ştii la ce m'am gândit eu ? Am un colaborator fecund trui sbuciumul ei fără turburarea cli văzut acum un an o viMă drăguţă de tot pei, lămurind senini farmecul unui cân la poalele Vezuviiullui, ou o perspectivă su tec'ce răsună de departe. Din cercetarea Maestrul scrisese pe vremuri o piesă de perbă, dominând mairea şi cu tot con lor migăloasă se va fixa definitiv pentru teatru în colaiborare cu un tânăr poet, fortul necesar pentru un ,,séjour" de câte .posteritate şi cadrul şi siheta lui Mace- bine cunoscut azi în cercurile literare. va luni pe an acolo. Şi pe cât de frumoa йсадкі. Oglinda a patruzeci de ani de fră După mai bine de un sfert de veac delà să e villa, pe aitât de ieftină se oferă. Aşi data aceia, maestrul a tipărit din nou mântare literară, marile începuturi, când vrea s'o cumpăr şi n'ai idee ce plăcere piesa, fără prea multe revizuiri sau adău arta noastră primeşte cel dintâi botez de îmi vei face dacă ai să primeşti invita giri cari să justifice îndătuirarea de pe co focal occidentului— vor trebui luminate ţia mea de a veni să stai cu mine acolo perta cărţii a numelui colaboratorului atunci. în timpul vacanţei d-tale. (Stratulat era de odinioară. ; Astfel gemeiria>ţiile târzii vo,r avea pr pe vremea aceia student în drept şi în întrebat de unul din admiratorii săi, ce ilejul să se apropie de acest fanatic al medicină. N. R.). l'a hotărât să procedeze la dimiinaire. poeziiei, de cântăreţul care decenii dea- — „Ar fi un vis frumos Maestre, să dea k maestrul răspunse, scurt: riiuiul dispreţuiind chemările real.ittăţii, Dumnezeu să-tl realizezi ! Aşi fi fericit, — „I-am înapoiat colaborarea !..." ДІ&шй de înidrăi.neiailia visul iui şi ohi- să-mi dai prilejul de a te vizita în splen Şi pentru că interpeùatarui nu părea , nuit de frigurile creaţi u meii s'a nisip M. pe dida d-tai!e retragere din Italia !" destul de duiimirit, maestrul adăugă zâm seama tuturora. Se va vedeta limpede bind : — „Cred că ai să ai prilejul chiar în atunci, ram cheltuind o strălucitoare — „Când am scris piesa eram în epoca vara aceasta. Mâine voi telegrafia fiului bogăţie de nervi, spirit de caivailer me dărniciei mele de nabab. Făceam dona- meu Alexis la Paris, să dea ordin la Cré dievali, trubadur, rătăcitor şi fdlcsof im- ţiuni literare, aişa cum Pieirpon Morgan dit Lyonais, ca să aranjeze prin sucur i pembil, după neîntrerupte Lupte în care făcea filantropie socială. încurajam pe sala din Neapole, cumpărarea villei !.... tumora lui s'a păstrat neştirbită, du- orice tânăr de talent până ai reface com Maestrul vorbea cu multă convingere. .când cu sine totdeauna şi pretutindeni pletamente versurile, saai a-i tipări nu Ultima ţigară se consumase în aerul ítrea tttteraţe pe oarei o au niumai cei pre- mele alături de al meu pe coperta cărţilor. limpede all unei nopţi seninei, oare învă 1 destinaţi eternitatea, Al. Maleeidonski a Iau cazul de fată colaborarea scriitoru luia terasa QteteHeşaimu în umbre sidefate. neturburait pe drumull lui lui de care vorbeşti consta în silaba stră, Se făcuse târziu de tot, şi ultimul chel înviiins trupeşte.; a murit în- pusă înaintea cuvântului luceşte, ca să ner al terasei părea nerăbdător. rac şi pe neaiştâirupărul Lumi- iasă verbul slră-luceşte. Cu toate că a- — „Să mergem scumpe prietene spre iii tuli negri s'a coboaiît înili portUil tânărullui trubadur, era cam mic casă. Când vom fi la Neapole, vom putea peai... fată de cele cinci acte în versuri ale pie sta de vorbă până la ziuă sub cerul plin ste .şi câte altele se vor răs- sei, totuşi nu m'ama oprit să fiu darnic cu de splendoare al Italiei !... Dacă eşti bun, şi vor friiictiifica. ou învăţă dânsul!. olăteşte şi şfarful meu, căci n'am schim bat. La revedere şi... pregăteşte-ite pentru Neapole !... Scria pe atunci admirabila sa „Noapte îmbinat la dânsul cu veninul polemistu fe Decembrie" şi celelalte nopţi. lui. Prea îl preocupa problemele imedia- Prin tuată oţ№ra lui Macedonski trece le, prea a fost stăpânit de dorinţa de a ia un suflu dătător de viaţă, spinitul de se răzbuna pe protivnici. In „Noaptea de NOTE BIOBIBLIOGRAFICE bă al polemistului. Un caracter con- Noembrie", al cărei sfârşit est? admira miplativ cu intervale de combativitate, bil, are părţi demne de un pamfletar co Alexandru Macedonski s'a născut la 14 lin această trăsătură deducem meritele tidian. Martie 1854 şi a încetat din viaţă la 23 I scăderele sale. Când e contemplativ Dar când poetul se dezbracă de pati Noembrie 1920. (arda lirică capătă sensibilitatea şi ari- mă, când descrie un peisagiu sau >j E fiul generalului A. D. Macedonski, (ile largi ale unui Byron, .şi ce putere de stare sufletească, este incomparabil. fost ministru de Răsboi, sub Alex. Ioan Mţă intensă, ce considerabilă forţă epi- Cuza: — Alexandru Macedonski s'a căsă lîn „Stepa", la sfârşitul „Nopţei de Are subtilităţi fine ca în Verlaine. In torit cu d-ra Ana R adlet-SIătineaniu şi a loimbrie" şi în întreagă „Noapte de De- genere. în perioada dintâi a activităţii avut 5 copii. mbrie'! H ceva brutal, o sălbătăcie per sale literare — excepţie magnificele sale Marale poet şi prozaitor Român, a dat arsă în versurile, în cari poetul s'a des rondele din urmă — inspiraţia este for 4 lumină volumele: Prima Verba, Poezii. iş par'că pe sine: ţată şi concepţia neclară. In acest sens Thalassa, roman, scris întâi în franţuzeşte, este frate de cruce cu mai toţi poeţii noş Excetsior, Flori Sacre, Cartea Nestimate M năprasnică vigoare mă resimt in- tri. N are spiritul armoniei şi al măsurii, lor, Cartea de Aur, Poema Rondelelor, [suflelit, se lasă sedus de ropotul cuvintelor şi de Nopţile, Le Fou, Moartea lui Dante, Piese tjrotivnka fecioară aş turba-o lu plă- melodia ritmului. In mare parte din de teatru, Năluci din Vechime., etc. [cere, nopţile sale e ceva obscur şi silit, pe lân Alexandru Macedoniski s'a născut în ііщшапиі dintr'odată l'aş înfige sub gă străfulgerări de poet mare. bogăţie şi a murit sărac, lăsând în urma [cuţit. Alexandru Macedonskii, lucrând în con- lui numeroase volume încă inedite şi o o- Ira unui mediu, fără să vrea, în cursul peră neperii oare. El a fost înmormântat Macedonski a fost un luptător. Poeziile bătăliei, ia furat armele şi ia surprins la cimitirul Şeavban Vodă Relu, pe prima lie de dragoste —• foarte puţine sunt bă secretul tacticei alee din dreapta, unde se odihneşte sub ile—căci un războinic nu poate să o cruce simplă de lemn, ce străjuieşte o iw decât o epopee. Dar avântul epic e ION FOTI groapă parăginită. 324. — UNIVERSUL LITERAR i» o O • e
CIN CIN AT PAVELESCU PASTEL DE PRIMĂVARĂ
In iarba verde stau întins Un dor de viaţă neînvins Miroase-a ismă şi-a cicoare... Din toată firea se desprinde Sub nişte zarzări — grei de floare Dac'aş putea în braţe aş prinde Sunt pete albe, parc'a nins ! întregul zarei necuprins !
Un vânt uşor şi 'nbălsămat Şi cum prin frunze tainic moare Mângâe trestia şi nucu Amurgul serei auriu Şi'n seara care s'a lăsat Din umbră o privighetoare Ce clar departe cântă cucu ! îmi cântă strofele ce scriu !
PASĂREA MĂIASTRĂ
O 'ntrezăream prin noapte la fereastră O aşteptam cu ochii plini de vise, înfiorat de mândra ei minune, Copii vrajifi de-o lume ideală... Ea cobora din basmele străbune, Azi, o vedem cu aripi larg deschise ; Ispititoarea pasăre măiastră !..
Legenda astăzi nu ne mai înşeală Pe val de vânt cu lungi vibrări de strune, Cu farmecu-i de basm ce (ne-amăgise, Fâlfâitoarea-i aripă albastră Azi, pasărea de vis este reală ! Bătea la geam uimind privirea noastră Şi-apoi pierea în noaptea de cărbune... MIRCEA DEM. RADULESCU
CREDINŢA PODARUL
Iubirea mea ţesută n fir de visuri Un cer e sus şi altul jos în apă, Cristal ascuns în limpezimi de rouă In fie care undă o stea s'adapă, A hoinărit pe margini de abisuri Pe fie care val pluteşte-o lună Şi s'a 'noit din răsuflare nouă. Şi aur mult în apa se adună.
înfipţi în apă stâlpii gem sub pod, Purtată în vestmânt de amintire Ce 'ngreunat de carele cu rod, A râs strident eu îndârjiri de moarte Apasă stâlpi'n râul ce-a topit Şi 'nvolburată 'n patimi şi neştire Tot aurul ce luna Га rodit. S'a răzvrătit, când gândul să o poarte,
A vrut pe pajişti de bejie-aprinsă. Podar, bogat, cu aur mult în apă, Nici lacrimă vărsată desnădejdii Cu sfelele ce'n undă se adapă, N'a picurat din oglindirea-i stinsă, Cu bucurii clocotitoare 'n valuri, Căci simplă chiar în foşnet de odăjdii Cu sălcii care plâng doinind pe maluri,
A risipit, pierdută printre stele, Cu amintiri care 'au trecut pe pod Lumină palidă şi'ndoliată, Şi cu tristefi ce sufletul îmi rod, Nu patimii, vârîtă între ele Mi-au alungat trecutul pe un val Ci liniştii, adâncă şi curată. Şi viafa mi-am legat-o strâns de mal...
NUMA CARTIANU CONST. JALEŞ UNIVERSUL LITERAR. — 325 ANTOHI BOGASIERUL de LUCREŢIA PETRESCU
A râs şi s'a crucit toată mahalaua Să- şi tată-său abia de încap în coveţile pe toate picioarele lor mod trăesc şi mă răriei, când s'a zvonit că se însoară An- care trebue din an în să le mai lun nâncă broscoii. E de speriat cât mă lohi. Poi cum să nu râdă — şi nu nu gească. nâncă. mai Sărăria. dar Eşul întreg ? Hal de Şi maiică-sa toată ziua nu miai dova Te uiţi la Marghioala-ţiganca slujni pinere are feciorul lui Magi Petcu boga- deşte, să-i primenească, să-i spele, să b> că a lui Antchi cum abia duce dimi íierul? Că de n'ar avea de la tată-său care fie-căruia la gură cu blidul de- neaţa legătura cu patru pâini mari şi dugheana şi casele cu două caturi, toc mâncarea. Şi-i cătrănită râu Gafiţa şi-şi verdeaţă şi carne or peşte, după cum e mai bine i-ar şedea, să meargă la pod blestemă mereu ziua cununiei. zi de câşleui or post. Apoi pune pe pi rostrii o oală cum numai la pomeni or $ ceara. Să nu credeţi că-i orb Dar Antohi o mângâie şi-i spune, ca praznic ar pune alţi oameni. Şi înfu- or ciunş: Antohi. Dar poate, că l'aş vrea şi el când a fost mic, tot aşa a păti Mcă fecioraşii lui Antohi de-s deşerte mai bine de i-ar lipsi vre-un ochi or mit maică-sa. cu dânsul. Că în timp ce străehine'e într'o clipeală. Şi apoi lun mână. Că aşa cum e !.... Se ţin cârd co băeţii de seama lui mergeau la săniuş giţi iar cu pântecele plini, încep să sfo piii după dânsul, când merge pe uliţi or la dascălul Pintilie să înveţe buchile, răie pe Wreçutp. Iar taică-său îi mă in târg or la biserică. el stătea încă lungit şi moale pe o la nâncă clin ochi de dragi. Dar la nunta lui !... Nu numai copiii, viţă. Şi numai când flăcă iaşii de o vrâs- Şi tot aşa zi cu zi trec anii şi iacă-tă-i (Iar toată Sărăria i-a făcut alai. Poi era tă cu el e.şeau pe seară în drum la fete, mari. Că buruiana rea. nu piere. Şi cel ?i de văzut aşa mânrlreţe. Că de când începu şi el să şează copăcel şi să facă dintâi — tot Antohi îl cheamă, bată-l ciirge Bahluiul n'o mai văzut Eşul aşa câţiva paşi prin casă. frumuseţea lui să-1 bată — şi-a lăsat ginere. Iacă o matahală de om lălâu şi Si la, ce le-a fost bună graba, celor do mult covată, că nici nu-şi mai gă bleg, care abia îşi propteşte trupul mare lalţi ? Că tot i-a ajuns acu şi dânsul — sea pe măsură şi şade acum mai ome (i burduhanos pe nişte picioare moi, şi iacă-tă că şade pe picioare ba şi um neşte pe laviţă. Adică ce să. zic ? Să nu tari se îndoie subt el la fie-care pas eră - blă toată ziulica, de Ia tejghea la uşă fiu de minciună : a început, să meargă, rindii-se iu lături, de parcă ar fi de şi din dugheană In odaie. chiar. Fireşte ca or ce începător — mai puma. Şi-i om în rândul oamenilor cu casa. ou teama şi fereală să nu fa.că „baca", Si lui Antohi cu fot trupul lui mătă lui, cu nevasta şi copiii lui. Copiii lui se mai ţine de-un scaun or de un pe hălos, cu toate picioarele lui moi şi lă Iei ti Antohi. Şe de aceia îi şi iubeşte a rete. Dar or-cum merge. Si cum nici nu-i tăreţe, i s'a făcut de însurătoare. Şi ia- lata, de-i mereu pe lângă coveţi cu mâi- prea, lunar drumul de Ia laviţa în odaie, сШа Vovidenie. 1« biserică în straie de nele pline de smochine, năut şi roşcove. — până la tejghea în prăvălie, se duce buh« — tivite cu sângeap pe ,1a gât si Dar Gafiţa tot. plânsă e mereu şi că să mai ajute pe taică-său, căruia îi la mâneci — alături de Gafiţa coanei trănită, până se îndură Dumnezeu la creşte inima de mândreţe şli bucurie. Tinea. sfârşit şi-i mai dărueşfe un prunc. Ceilalţi dni fraţi n'au început încă să Şi-n timp ce lumea isi ascundea greu Par'că mai măruntei şi mai subţiratec meargă, dar las că le vine şi lor vre râsul în pumni or în basmale, popa îi ca ceilalţi. Dar iote minunea de unde mea. cânta baia, îi pune pe cap pirostriile şi-' nici n'ai gândi. Că nici nu împlineşte Si iacă feciorului mai mare a înce fiteste din carte să se bucure de fii fii aista, anul şi începe să. so' ridice copă put, să-i răsară pe obraz tuleele bărbei. lor lui, ca de nişte tinere mlădite de cel şi să umble toată casa în ciuda Grijă acum pe Antohi, care a şi început măslin. Şi repede s'a bucurat Antohi de broscoilor întinşi în albii Si se mai lu să şi arunce ochii prin vecini după o feciorii lui. Gafiţa e femee harnică şi minează o leacă sufletul Gafiţei. Şi nu noră curăţirii Curăţică şi vrednică mai iacă nu trece mult, şi pofteşte Antohi mai de drag şi-1 ia seara de mână şi se ales, că-i grnu gospodăria unui văduvoi megieşii şi prietenii la cumetrie. Trei plimbă cu el ne uUţă in fata dugheiniloi şi o femee harnică ar fi tare de folos. nie au întins'o. Venise lumea grămadă s'o vadă meeieşii. Isi mai uită aşa de Acu se întreabă, vecinele pe care fata ţi pentru praznic, dar mai ales să vadă necazul celorlalţi trei. din Sarărie o cădea norocul, să crească minunea de prunc a lui Antohi. Era şi Dar credeţi că s'a bucurat acum şi şi ea — ca biata Gafiţa — pruncii în oova- de minune. Şi se înfoia atâta de mân Antohi la fel cu nevasta? Doamne fe ţele până le creşte mustaţa. dru tairă-său când l'a arătat naşului ! reşte ! Nu mi-l cunoaşteţi ! Că se vede Se vorbeşte o leacă de Arghira lui Un băiat gros, de abia să-1 ţii în braţe treaba rti e strâmb el şi Ia cap nu nu Spirache — pitarul grec din colţ. A in fi lacom la supt, că. abia răsbia să-1 mai Ia picioare. Si în Ioc să fie voios, trat în şapte spre zece ani şi-i frumu atare Gafiţa. L'a botezat Spiru-grecul când a văzut alergând sprinten al pa şică foc. O ademeni-o şi pe ea Antohi, cu pităria din colţul uliţei. Şi s'au săru trulea copil, ce i-a căşunat nebunului? că banul e ochiul dracului, iar Spirache tat cumetrii şi au ciocnit, trei zile la pa A început să-şi bănuiască femeia şi are copii mulţi şi s'a, mai deschis acu hare, urându-şi să se .şi încuscrească să-i zică într'una. că de re copilul aista, peste drum încă o pitărie. mai târziu. nu-i seamănă fot lui? Că daca e drept Coana Nasfasia preuteasa. căreia ii Si apoi a plecat de la cumetrie lumea, şi zdravăn, se vede treaba că nu-i fă ram place să meargă împeţit zicea, că rttulă de mfineări şi băutură, sătulă şi cut cu dânsul. Si el nu-i prost şi nu în câşligela Paştelui le-o fi şi nunta. de clevetit în şoaptă gazda cea cu pi vrea să rază şi de el lumea, cum a râs Mai ştii năzdrăvănie ! cioare lătăreţe. de vecinul Ghiinea Snânu — cei cu pai*ru Şi mai are doi feciori Antohi ! Poate copii în patru feluri ; cari dintr'un tată Antohi şi-a văzut după. aceia de boga- că e unde-va scris să nu se piardă să spân s'au ales mai mustăcioşi şi mai ііегіа lui şi Gafiţa de gospodărie şi de mânţa de frumuseţe a. neamului lui bărboşi de cât. Popa Mardare delà Vo- «pil. Copilul care din zi în zi se făcea. Hagi Petcu bogasierul. videnie. Mi gros de nu-1 mai încăpea — până, blună — cămăşuicele şi scutocile. Iar Dar Antohi nu-i Ghinea şi nu îngădue îtad a împlinit doi ani nu-1 mai încă- râsul aista. Si tot aşa-i huruia gura cât m nici covăţica. Şi a, cumpărat voios îi ziulica-săptămâni şi luni dearândul Antohi o covaţică mai mare ; iar în a- Numai pe Gafita n'o poti bănui, c'ar «ia rămasă mititică, a pus Gafiţa al fi sărit pârleazuri. Femei cuminţi au Wea prunc ce-i dăruise domnul. Si fost tot neamul coanei Tincăi. Si de nu m chef şi cumetrie. Si iară vine In Ie ardpa căscioara n'ar mai fi ajuns ea ie, rrăznueş'e, se miră. şi cleveteşte nevasta nebunului de Antohi. Ei dar Ia. $ce să vă mai spun ? Mai trece o vre- re ţi-e bună cumintia. dacă lălăul de «şi... alt botez în casa lui Antohi. Că bărbat n'o crede si toată ziua îi stă cio M prunci căpătase în cinci or şase ani can pe cap cu bănuiala lui. Si nici ne Etile, Trei feţi logofeţi vrednici feciori cooil sâ mi-l mai vadă-n ochi, de-i dă I Iui Antohi ; că iacă până acum la dea Gafita re furiş demâncarea. fftota lor —- se făcuseră acum — unul In sfârşit atâta netrai a făcut femeii, ile sase, unul de patru şi cel mic de că şi-a luat într'o zi săraca bulendrele W, — ţi nici unul nu mergia în pi- într'o mână, copilul năpăstuit pe alta şi wsre ca alţi copii de seama lor. Ce să şi a plecat în lume. IWrgă! Nici aşa — cât de puţin — să Iar Antohi a rămas să-şi vadă de cei МЙ copăcel Stau lungiţi pe spate toţi lalţi feciori care-i seamănă şi de care Ml într'o odaie — în nişte coveţi mari, poate fi sit'ur că-s ai lui. Şi fiind-câ nu № ar sta lai pitărie aluatul să dos- dovedeşte singur treburile toate, le-a Şi pântecoşi şi burduhănoşi ca JHBCÏ. tocmit, ca la cuconaşi slujnică. Căci cu Ш. — UNIVERSUL LITERAR VINOVATA - SCENE DIN VIAŢA FUNCŢIONARILOR — ele EUG. BOUREANUL
In minister e-o mişcare neobişnuită. — Săraca ! — atât îmi putu răspunde veam de unde şi... tocmai acum, câni AU observat, vreodată, neastâmpărul a- şi urmă să ridice, şovăitoare. ţipă gazetele de risipa fondurilor nw cela al animalelor, când „necunoscutul" îmi făcui loc printre câţiva bărbaţi, st re ? intervine şi le tulbură viaţa ţârcuiiltă în cari încremeniseră, stupid de compă Directorul personalului privi foari putinţa răstrânsei înţelegeri, — mai a- timitori, în pervazul unei usi întune stingher în părţi nelămurite şi se am* les animalelor domestice ? Le-aţi văzut coase. lecu binevoitor: cum trec de ici-colo, cum se frământă, Intrai. Era o încăpere abia luminată — Si-apoi... tot ea-i vinovată! Cine-a triste, umile, neliniştite, împrăştiind în de o lucarnă cu geamuri murdare. De pus-o' să se 'facă funcţionară ?... Ea m preajmă priviri furişe, aruncate — par pereţii coşcoviţi, ca un chip pe care sân ştia de viaţa noastră :... de greutate! că — pe sub sprâncene,... apropiându-şi gerează răni infecte, atârnau perdele cu care o ducem?... boturile, pentru câte o clipă, şi poate de păienjenişuri prăfuite. In penumbra — Aşa-i. dragul meu ! — încuviinţă grăindu-si în limba lor, — revenind me unui ungher se lămuria un colţ de pat. directorul comptabilităţii — parcă toa reu pe acelaş loc pentru a-şi duce mai Privirile-mi lunecară pe colţul acela şi tă lumea stie ce vorbeşte. Şi apropiii departe nedumerirea, umilită de jugul se opriră pe ceva oribil : nişte picioare du-se de colegul său, îl trase de mâni unei frici de nebiruit ?... In clipe de a- zgârcite, înfipte undeva, în ceva plat, că, — să vii şi să iei ordonanţa acei ceste, până şi cânii, credincioşii şi-atât subt, mai mult un bot de fuste., în care de ore suplimentare. de bravii câni. nu se'ncumetă să scoată se crispaseră degetele unei mâni de de cât nişte păreri de urlete, care aduc hârcă... Zvârlit de cealaltă parte a stra — Cât a ieşit ? mai mult a scâncet, şi pe care s'ar pă ielor mototolite, se desluşia un cap — Vre-o douăzeci de mii !... rea că se trudesc să nu-1 scoată în a- spăimântător,.. mai mult nişte ' dinţi In curtea strâmtă vui un sunet ii fară, ci să-1 înghită, să-1 înnăbuşe în mâncaţi, rari. ştirbi, pe care păreau că roate. Se auziră câteva pocănituri ) ei ?... întâmplări de acestea ara văzut se trudesc să.î zăriască doi ochi hol trântituri, ca de capace. Mă alăturau adesea în viaţa mea şi — tot de-atâtea baţi, enormi, sleiţi.... ochii ţântuiţi în geam. Câţiva oameni tăbărceau trup» cri — m'am gândit că... numai teama ultima 1er privire de suferinţa fără de ghemuit, orisipait, al vinovatei. II amil de om, teama de puterea lui nedrept de grai, de desperarea fără de margini. liră în droagă. Câteva clipe capacul ii asupritoare le făceau să-şi înfrâneze — Ce-i cu femeia, asta ? mase deschis... Privirile moartei pareil dureri care —• de bună seamă — ca si ţintuite în sus. spre fereastra la cat Se lămuri ceva ca un cuvânt spus de acele ale ..stăpânului", sunt tot atât de mă găseam. In ele mi s'a părut iii descântec. Vorbise una dintre ,,umbre". fireşti şi îţi cer descărcarea în acelaş resc cea mai înverşunată ură, careu — A murit ! fel... poate îngrămădi în doi bieţi ochi om — Bine.... a murit, dar... de ce ?.. Ci neşti... In ziua întâmplării aceleia, scena mis ne-i ? — Săraca ! terioasei frice animalice am văzu.t-o — — Era bolnavă !... E Zoiea Hâncu '. — Cine ? — tresări directorul per» întocmai — întipărită pe chipurile tu- — Cine ? naiului. tulor funcitonarilor. Era o mişună, o — Subşefa de Ia serviciul... cutare ! forfotială fără sfârşit, — şi de n'ai fi — Dar., ce fel a murit aici? — Moarta ! prins zvonul anumitor şoapte stăpânite, — Apoi. să vedeţi, ea venia — săraca O înjurătură grozavă scăpată pri* te-ai fi crezut într'o lume de ,.umbre", — şi cerea congediu, a cerut şi ajutor.... buzele unisuiroaise ale celui ce mă tt» rătăcitoare pe malurile Stixului... a fost şi Ia consultaţie, dar... ziceau că base : Chipuri galbene, trupuri încovoiate se se face, că n'are nimic,... nu ştiţi dum • ...Auzi! —• Să ne facă de râs?.J perindau din birou în birou, purtând în neavoastră,., că era o femeia cam u- crezi ? — numai să citeşti mâne şoapte o veste, care întipăria pe feţe ex râtă,. tele. presia unei groaze de nestăpânit. Apoi, Am ieşit. Şirul curioşilor se răriseră. — Lasă-le, dragă, că au ele alte grijii trupurile se furişau în alt birou, mai de Intrai în birouri. Nu lucra nimeni. Ca Nu uita şi freci să-ţi iei ordonanţa, щ parte, lăsând încăperile goale, şi toată petele tutulor stăteau aplecate, cu pri gata ! suflarea aceia, care îşi reţinea până şi virile pierdute în depărtări de-acele în Capacul se lăsase şi droaga pornit răsuflarea se îndrepta încotrova, prin care — neîndoios — icoana grozavă a Cineva, un funcţionar, îşi făcu o i curtea ministerului, pierind într'un sub tovarăşei moarte pierise si în care... fie ce privind în urma droagei ce se i sol, î T'U'^ care nu-şi vedea de cât propria lui părta. Apoi privirile i se ridicară Ini O vreme jocul ţinu acelaşi necurmat, pieire. atântindu-se spre o fereastră nehotl Pupă un timp, pe aceias uşă. ce ducea Trecui mai departe .tot mai departe, fă. In ochii lui vii trăia privirea i în pivniţele ministerului, mişcarea în până ajunsei într'un biurou în care se mântătoare a moartei, si — pe-o cepu să se facă în două părţi, şi'n vre adunaseră câţiva funcţionari superiori. avui credinţa că... „vinovata" nul rise me ce unii intrau, alţii ieşiau şi mai — Aţi aflat de grozăvenia care s'a în îngroziţi, cu fetele şi mai subţiate, cu tâmplat? chinurile şi mai bizare şi mai pline de snaimă. Iar şir a gurile acele, ale trat, — Ia lasă-ne, domnule !.. O mizera purilor ce intrau si etşinu necontenit, îţi bilă. Auzi. să ne facă de râs !... Vine şi făceau impresia unei sârme vârâtă în moare în beciul ministerului... tr'un laminor, care-o întorcea pe dată, — Dar femeia asta a cerut congediu... răsfrântă în subţiimea trupească a ce a fost la consulaţia medicului... lor ce scănătau pe uşa subsolului. — Cum, a fost ?... Când ?... Cine-a ştiut ceva ? — Ce-o fi ? — mă gândii. — Totuşi, a fost ! — stăruii. Mi-au Şi apucai pe urma celorlalţi. spus funcţionarii. Pe intrarea scundă a subsolului. în — Care ?... Spune-mi-i şi mie,... să-i care duceau nişte scări de piatră mur învăţ eu minte ! — tresări directorul dare, acoperite cu aşchii de lemn şi mu personalului. curi de ţigări, urcau câteva funcţionare. — N'a fost, domnule ! — se amestecă Lacrimile li se scurgeau peste obrajii medicul consultant... Şi, chiar de va fi vopsiţi, lăsând în urma lor dungi gal fost. co-i puteam eu face ?... Am trimis-o bene, ori vinete. Din privirile, pe care la spital, dar n'a vroit să se ducă ! foarte arar îmi fusese dat să le zăresc Cineva, de curând intrat se amestecă zâmbind fără făţărnicie, ori fără nă în vorbă : dejdi negrăite, se îmnrăstiau scăipărări — Nu se putea duce, că avea surori de spaimă... de spaima aceia a omului mai mici, acasă, pe care Ie îngrijia.... care i s'ar arăta într'o oglindă a viito ¥І n'avea ce să le lase... A cerut un a- rului clipa posibilei lui spânzurări... jutor. dar., — Vai, săraca ! —• se cutremură ci — Dar..., ce ?... Cine te-a întrebat şi neva. pe Dumneata ? — răcni unul dintre di — Ce i duduie ? Ѣ rectorii generali. Ce ajutor, când n'a- UNIVERSUL LITERAR. — 327 UN EVENIMENT do V. MOŞINSCIII ligel a scris un articol. târziu teoria ,,plus-vc1utci" şi se culcase doctorul curant al casei, chemat, în gra I eäte fiul unic al domnului Gri- cu dureri do cap şi cu convingerea, că. bă, vizita s'a transformi*! în lectură, din direcfor de bancă mică, care dă singura calitate a socialiştilor e nepre- „operile lui Gigei Grigoriu". cu dobândă mare. Locuesc într'un cizia. Aşa că s'a trezit într'un ropot de —Să vezi dragă doctore şi să te tot. provincie;! al cărui trecut glorios sărutări provocett de entuziasmul subit cruceşti. Cui i-ar fi trăsnit prin cap ce-i pierde în negura timpurilor", cum al doamnei Grigoriu. bâzâe In mintea lui Gigei al nostru ! In'n qrjne domnul Grigoriu — mai fa- — Felicitările mele scumpul meu Gi ascultă !... conu Fănică — într'un discurs gei, şi să dea Dumnezeu să te văd mi Şi mătuşa Angela despături binişor o mal. Căci domnul director de ban- nistru. foaie din ,,Avântul". îşi aburi ochelarii Grigoriu, face politică şi gospodă- Gigei la încenut a sgâit ochii mari şi cu un gest de bucătăreasă care şterge orişenească. 1er Gigei în virtutea apoi a arătat cu un zâmbet superior că paharele şi după ce-i şterse de colţul ii eredităţii, i-a moştenit se vede. ştie de ce e vorba : plapumei începu lectura. Doctorul ine deplin, spiritul" si aptitudinile. --- Eh ! O bagatelă. vitabil cu ochelari şi cu barbişon, as iceea Gigei a scris un articol. — Mai lasă modestia, Gigei mamă... culta. te ştiam băiat deştept. Ы domnului Grigoriu era renumit — „...este o întreagă şi adevărată, a- --- Mofturi ! Ire locuitorii oraşului cu trecut glo- nonialie, concepţia că poţi face contrp- — Uite zău. Gigei. mamă. mie mia Doar toată lumea' îl admira odată, lul unor cunoştinţi într'o jumătate de plăcut tare mult acolo unde spui ce-ar an, la zece Mai, când pe estrada rr- oră. Inconştienţi de adevărata menire a trebui să fie. Iti ocazional în grădina publică, re tineretului nostru, cei sus puşi şi-au bâl — Si n'nn dreptate?. çu sonoritate de convins patriot şi bâit neputinţa într'o revenire la o veche -•- Pai nu-ti snun că m i-a plăcut. «luetă de predestinat în aceasta arlă prostie naţională. Niciodată bacalaurea pline de banal avânt. Tot Gigei Kfusiunea senfimenfalo-admirntivă a tul nu-şi va îndeplini misiunea lui. dacă răsfăţatul rudelor mai în vârstă doamnei Grigoriu n mai zămislit încă tembelismul legendar, ce şi-a înfipt ghie> peste 60 de ani — si provoc;! supărări un sărit părintesc, plescăit re fruntea rele în carnea acestui popor, nu va fi şi despărţiri tragice printre fe- lui Gigei. Discuţia s'a continuat apoi cu înlocuit prin noui „directive spirituale, dela liceul pe care o mână darnică superioritatea — evident — a lui Gigei, cu o realitate mai precisă a vieţei..." licase din temelii. Diavolească coin- până când acesta a rugat pc mamă,sa — Ce ton îndrăzneţ ! exclamă doctorul ă — liceul a fost deschis tocmai să-1 lase să se'mbrr.''o. Gigei păşea în pn 'gul pubertă{oi. --- Tnibrară-te ca de sărbătoare, Gigei oarecum désorientât. atunci fetele asaltau pe di cel cu mamă. Iîe ! lie!... Asta nu-i nimic. Să, vezi ira(ia lor definitivă. El însă le tra Uşa odată închisă fiul domnului Gri mai departe. ta indiferentă, tot. asa de elefant cur. goriu. n exclamat filozof : Lectura continua. Mătuşa Angela cu tratează chelnerul cu o halbă de bere. — - T'ff ! ce spirit, mediocru au burghezi ochelarii la, jumătatea nasului, însoţia taitri! că ne G'Vel îl preocupau nu- ăşfifiţ frazele cu gesturi precizate în smucituri de mână cum fac colindătorii rând sună chestinnile înalte, Tn camera de alături sbârnâi soneria cl«pr.telul ..iiluauşorului": niciodată nu taceea Gigei a. scris un arfnVol. telefonului. fusese aşa de elocventă. Cu faţa îmbujo hrti. :'ere Iulie onşul a forfotit de — Alin ! Mlo !... Angela... tu eşti? o rată şî ochii strălucitori declama ca o inwta până seara. Depozitarul de veste.;. GiVel ne-a" făcut surpriza... na ! elevă de conservator : W\ ben canini matinal englezeşte ctiai... ndmirrbil pu ?... fe duci să i spui ,. atunci când spiritele se vor trezi om sminen el -- ndiră îp гисКчге Ьч' Alice... da ! da !... să ştii că eşti invi- din letargia, prezentului şd când li se vor indu-si clienţii cu mâna stângă ac~a t.'v'ă la DEUIIM.. îl i-ă'rbăforini adăoga.. Ah ' cum mă mai doare i... nfep'ndii-ti un zi:— îti întindea în n- Gigei ascultând convorbirea a rămas — (> esie? interveni doctorul. timp şi un corn uscat cu nucă, încremenit cu un picior în sus. cu pnnffl- Piciorul ! Mi l-am scrântit azi dimi venea să-i snui : nu. mersi ! Prin- 'rniî în mână gata să si-i tracă, ч a neaţă pe scări tocmai când... îmile-ani miscare greşită dar nrecisă a rlepo- Minţit nrintr'âns-.il un fior de nl acere ca rămas... li se vor adăoga capacitatea "hi, ceaiul s'n vărsat nesfe teancul im eăfepis pe care-1 gâdili sul) pântece. altor suirile noi. numai atunci se va dare ..Avântul". Destinul lucirso ' '"І VEC-enforill a CĂZUT în TINI" I'" Г.;"Ѵ1 putea face din bacalaureat, o unealtă ier în favoarea lui GiVep Denozita- = i я adus nrninfe de ce ţine ргЫаІопіі de întărire a. culturei noastre, preludiu ziare avu prilejul să observe în ÎN MÂNĂ. fantastic al unor vremi ce vor veni..." ten. scris ni litere puternice titlul: ЛГяіІащ Ano-ela Cornea a nloeat să oo- a-aa vni ' cum mă'njunghie doctore !..." tftatea bncr'laureafului" de ' T. Gri- MIIMP-P vosfer tui Alice asa cum promi- Doctor"! a uitat să-s" dea părerea, a- (Preotul botezase pe Gigei cu nu la telefon Ini marin m Gvi'>-orin. дта- supre. articolului şi n îpoemit consulta, de Ion. frr.-sforniat rnni târziu 'ЬНІІ Ano-ela Cornea eva mă + usa mi Gi- ţin. In arest Uniu conu Fămică Grigoriu nişte fflumefe legi de derivaţie în "el. bătrână cicălifoaVe sî cu perucă. mi-4 ma' găsea loc la. bancă. Tsi con «tu formă. ,,mrï intimă, mai dră- Tacticoasă cf n PI.IT deci hns'ona.s li de vocase toti funcţionarii în adunare e\-- si mai fină" : Gigei). nue — vecnîc însoţitor pnlit'CC« — ci a ІѵатгЧіігіга în cabinetul lui partimla'- 1$ o oră toată ..strada mare"' citise pprnit-o grăbită cu рачі mărunţi. înmă-
iL. BRATESCU-VOINEŞTI: colonadă corintiană — creaţiile nenu De aceea, lacomii săi cititori şi ve mărate şi armonioase ale unui artist de chii săi adoratori. îi mulţumesc din su „F i r i m i t u r i" *) talia celui care — ca o crudă autoironie flet pentru gândurile şi rândurile dărui — şi-a intitulat ultimul său volum „Fi te recent, prin „Cartea Românească". rimituri' Ii mulţumesc, şi nădăjduesc de-acum Am închis ultima pagină a uatimiuíiid In adevăr firimituri. — delicioase firi în colo, ceva mai mult decât ..Firimi »kirn soris de marele povestitor Brăl eseu mituri se 'nţelege rămase pe urma co turi" delà marele maestru al povestirii. Beşti, cu um sentiment de tristeţe co pioaselor ospeţe unde sute de mái de in Si că să încheiem cu u frază din car pleşitoare, mu atât din pricina subiec- vitaţi, au savurat cu lăcomie neastâm tea care face obiectul acestei dări de tetor găsite acolo, cât din aceia a pamci- părată, neîntrecutele preparate botezate seamă, vom spure cu sinceritate : «oniozită.ţii caire caracterizează înitrea- . Sufletului nostru ii trebuesc atemc- !i operă a ajutorului. cu numele nemuritoare de Neamul Il di eşlilor, Niculăiţă Minciună, Microbul, v.r a vlannri, cum trebuesc unei plante Să fii înzestrat- cu cele trei mari oa- etc., etc. agăţătoare puncte de sprijin, fără de :ІІЙ|і ale adevăratului scriitor, pe care In ..Firimituri" găsim aruncate în pu cure se năruie!' Anatole France le-a descoperit la Mau- ţinele, dar admirabil .imprimatele, pa iBsssant; întâi claritate, aipoi clairiifalte şi gini ale volumului, câteva povestiri scur I. GRECULESCU Insfârşit oliariitata, să ai darul! să îmfă- te şi câteva scrisori grăbite, tn care in иеи în linii de o simplitate clasică, tuiţia noastră descoperă cu durere, im *) Cartea Românească 192!). iele mai complexe situiaţiuni sufleteşti presia de ..fugitiv şl de fragmentar" su ii cele mai chinuitoare conflicte de con. ferită de însuşi autorul cărţii. ш. şi să realizezi cea. mai desăvâr- Щ pictură omenească cu materialul Prima povestire a volumului (Gheor- NÖTE BIBLIOGRAFICE pe care vocabularul restrâns al limbei ghiţă al Agholinii) descrie starea sufle vorbitp ţi-I pune la dispoziţie,,— şi to tească a unui copil delà ţară, încântat Volumul de versuri „Piaitră de hotar" tuş să creezi atât de puţin- într'o viaţă că-şd va împlini în curând visul de a al podului A. Caten, va apare în curând. Wreaffă de scriitor, cât a creat d-t! Rră- se face aiutor de şofeur, — şi apoi şo- tecu-Voiineşti, iată cauza eficientă a feur — şi desamăgirea lui. rând aude melancoliei ce te cuprinde duipă citirea că „boarul '.' care-i promisese că-l va lua # minunatelor sale poveşti. la oraş, îi spune, ca să scape de el. că Maica Domnului l'a povăţuit să-1 lase la D. Ion Dunăreanu va publica, la toam Km ce va să zică să fii scriitor în ţara ţară, căci altminteri, se va întâmpla nă în volum articolele sale în legătură •ânească, unde cu cât te îmbie mai ceva rău pe drum... cu romanul francei contemporan. wlt demonul scrisului, ou atât trebue I rezişti mai mult imboldului ispititor, - Mă. Gheorghiţă, ştii ce vis ciudat pentru a-ţi asiigiura timpul trebuincios om visat azi noapte? altor îndeletniciri de ordin lucrativ. FI răspunde cu nins obosit : I'. Dem. hassarub;anu va scoate vo Trebue să trăieşti mai întâi de toarte. Am auzit... lum de versuri, intitulat ,,Cu sufletul )i dacă ai, sa/u ţi-iai creat o familie, apoi Pe urmă după ce îşi muşcă degetul prin noapte". tabue neapăirait să asiguri mijloacele arătător delà, mâna stângă : 1« trai celor dimpre juruit tău, cari aş —• $i zici matale că avea cerc de lu teptă delà tine hrană şi îmbrăcăminte mină, împrejurul capului? k nu şpalturi de corecturi tipografice. — Pa întocmii cum c zugrăcilă tn A apărut revista lunară „Hanul Sa publicaţi urni periodice umde vor găsi biserică. mariteanului condusă de Gala Galac- propriile tale productiuni beletristice... tion, cu colafx rărea -îcriitoriilor : Cezar, — Dar nu c nşa 7 a spus altă dată. Şi dară astăzi., in fa-a în pare a a iun s Petrescu, Camil Petrescu, Parpessieius, că i-oii să mă i< i. knoi literatura, problema traiului scrii- Alexis Nour, V. Eftimiu, ele. piceîc a rămas tot în stadiul căutării — Da — i-am răspuns. — altă dată te «lutifi mult aşteptare, ce să mai zicem iau neapărat. jle vremea când talentu' formidabil ai Am scos câte ca parole — i le-am pus ii Brătescu-Voineşti, îşi făcea debutul tn mână. şi Vam sărutat pe. frunte. D. Ionel Marinescu lucrează la un vo lumea „blestemată" a literelor. în Băiatul s'a uitat la bani, s'a uitat ie lum de versuri pe care îl va intitula : «ea Iunie urgisită unde geniul lui Vla- jur împrejur, şi-a muscat buia de sus.— Cartea cu imaaini". itaţă şi al lui Coşbuc avea nevoie de cor şi-a muşcat buza de jos, şl p» semne fă- fele funetionarismului istovitor surea cându-si socoteala că n'ar fi putut a- ie putea regăsi, din când în când, în sista cu destulă linişte la plecarea au tpatiuil astral şi unde Caragiale trebuia tomobilului : Părintele Gala Galaction va face să й facă pe modestul birt as. pentru sa apară luna aceasta, in editura „Naţio Eu mă duc, că plânge maica de tisfacerea nevoilor materiale afle fami- nala" noul său roman „Roxána". geaba după mine...'" *m sale împovărate ?
Justificând motivele — cari isvorăec O renunţare mai tragică şi o mai sfâ in însăşi alcătuirea noastră socială — şietoare stare sufletească, prinse în con- li cari împing pe scriitorul debutant, ture atât de sigure, cu mijloace atât de Poetul G. Ivaşcu va scoate în curând li imperechieri de funcţiuni neprielnice simnle. nu se pot. întâlni atât de des în un volum de versuri. ii chiar contradictorii, (avocatură, mi- lucrările de analiză. încât să îndrituia- îistralură, biurocratism, militărie, cul- scă atitudini impasibile din partea ci agricultură, comerţ şi chiar afa- tiţi rului. La toamnă va apare volumul de ver teri) nu putem totuşi să nu regretăm Brătescu-Voineşti este marele vrăjitor suri ,,Zoologice" al d-lui Al. Bilciure- cadrul restrâns în care se fixează, srre al nostru, şi pentru vraja lui a fost con scu. «murire, opera, minunatului povestitor sacrat de cei vrăjiţi laolaltă — public Al. Brătescu-Voineşti. şi oficialitate — cu prinosul de dragoste Citind — delà un capăt la altul — o- şi de recompensă cu care a fost sărbă D. Mihail Sadoveanu lucrează la un pa lui Brătescu-Voineşti, te gândeşti torit de curând. nou roman, întitulat ,,Zoâia canceru iri (IP voie la zecile de mii de pagini Drept răspuns al căldurosului oma lui" . Iute posterităţii de fecunditatea — pe giu ce i s'a adresat, domnul I. Al. Bră jta? numai moartea a curmat-o — a tescu-Voineşti, ne-a dat ..Firimiturile" oui Zola, a unui Anatole France, şi sale de acum. Ştim că ar fi vrut să ne radui Maupassant, din nefericire dea mai mult. Bunăoară un roman sau jBort atât de tânăr. Ce monument ..mai un volum de povestiri în genul celui ce ire ca arama" ar fi posedat astăzi te- se chiamă ..In lumea dreptăţii". Mai wirul cultural a! României, când ală ştim însă că i-a fost peste măsură de turi de ,,/n lunea dreptăţii" şi de „Intü scurt timpul disponibil şi peste putinţă nk ii lumină s'ar fi înşiruit — ca o Fă facă ceeace ar fi vrut. 330. — UNIVERSUL LITERAR • Il * f Г€11ІЯ CI T«I f €»
O SCRISOARE INEDITĂ A LUI GUY DE MAUPASSANT CĂTRE IVAN TURGHENIEFF
Paris, 25 Mai 1880 Mâncase foarte bine Vineri, petrecuse tiiM şi l'am oondus In eimitiinuil mm seara declamând versuri din Corneille mentali de unde se vede CroissQt, Soni Dragă maestre şi prietene, ou medi oul şi vecinul său d. de Fortin, şi casa lui pe claire o iubea atâta. do.rmli.se până la 8 a doua zi, apoi luase Zilele în cair.i te orezi fomicit nu com- Sunt încă sub impresia copleşitoare a o bae şi, după ce se îmbrăcase, îşi citise pcnsaaiză o zi ca asta. a.-estei nenorocirii şi scumpa şii marea corespondenţa. Atunci a chemat servi La înmormântare, au luai parte mulli toarea indispus; deoarece figură mă uînmăireşte pretutindeni. Gla simiţiindiiHse prieteni din Paris, mai alles tineri, aceasta nu venea destul de repede sul lui îmli sună veşnic îin urechi, aiud t inerţii, unii din ei fiind chiar norm Flaubert ii strigă pe fereastră să-1 cheme încă fraze de-a)e lui, afecţiunea sa dis : SI TACUISSES... Mă vei scuza, tinere începător în ale Şi acum, dupăce, într'un articol ante cultura respectivă", ba chiar că ai aht- frazei poleite, dacă, de data aceasta, te rior, te-am citat cu îmbelşugare şi după vit liceul „fără să ştii să scrii voi privi drept în ochi şi-ţi voiu vorbi ce, mai sus, mi-am uşurat sufletul şi peşte". la persoana a Il-a. Urmăresc o ţintă m'am, pus în gardă de acuzaţiunile ce E o concluzie firească. măreaţă io ghiceşti), şi nu-mi vei lua în mi s'ar fi putut aduce, iată-mă „la che Si-atunci sunt în drept să mă întreb nume de rău, dacă nu cruţ niciun mijloc stiune". dece ai primit să vorbeşti despre funie s'o ajung. Pe lângă încriminările linguistice pe în casa spânzuratului, de ce ai 1 iu însă încăodată să te fac atent a- care ţi le-am făcut mai am câteva cu craca pe care abia te-ai urcat? Supra unui lucru : vorbesc cu d-ta fără vinte : în goana d-tale de a lămuri lumea Sau •— poate — având să-ţi reproşei să te numesc, nu de frică, nici pentru românească asupra chestiunii actualiza ceva te-ai gândit la, celălalt proveri a nu te ruşina în faţa celor ce înţeleg te, faci, eartă-mă, o gafă formidabilă. păcatul mărturisit e pe jumătate ertai' celn ce scriu aici, dar pentrucă — după Iat-o : d-ta faci o mărturisire : Oricum ar fi, mă grăbesc să termin: cum ţi -am spus — în calitate de simbol, „Licenţele" se iau foarte uşor. tinere profesor şi publicist, cine te-as sintetizezi o întreagă serie, un lanţ nes Şi alta : tuit să nu taci '.' Ai făcut foarte rău, citi fârşit de apucături stilistice care bântu- „chiar ca student conştiincios şi nu-ţi „dacă tăceai....". esc şi bieteie noastre periodice. Si atunci poţi completa cultura respectivă...". pot eu, fără mustrare de cuget, să te Şi o a treia, mult mai preţioasă : PAUL I. PAPAUUPOl înfierez pe tine, ca pe singurul vinovat ? „absolvenţi de liceu cari nu ştiu să, Capătul începător al bilanţului se pierde scrie şi să cetească bine româneşte....". ,.în noaptea timpurilor" ; celălalt e atât Fireşte : nişte mărturisiri foarte, pre de departe de a se întrezări... Tu nu ţioase şi (dacă vrei) perfect adevărate. eşti decât un popas, una din florile pri Eartă-mă însă, dacă — fără să vreau— măvăratece ale năzuinţei de ridicare a o să-ţi aduc o uşoară învinuire : nu d-ta sufletului omenesc, o biată sforţare ne erai îndreptăţit să le semnezi. voiaşe, un biet avânt urmat de un suspin Un simţământ de pudoare socială tre mascata. S buia să te împiedice delà această fla Dar eartă-mă — departe de a te lua grantă contradicţie. „în răspăr" — lucrurile au luat o în Când semnezi „profesor secundar" şi torsătură elegiacă. Dovadă că — fără scrii mai prost decât un macagiu şi la să bănueşti — am făcut din d-ta un fel cu un aprinzător, de felinare, îmi personagiu simpatic, o victimă a pro permiţi să conchid că ţi-ai luat licenţa priei încrederi... „uşor", „fără să-ţi fi putut completa UNIVERSUL LITERAR. — 331 RUBENS : HÉLÈNE FOURMENT ŞI COPIII EI Inălţimea: 1.13. Lăţimea 0.82 Pierre l'aul Rubens este unul din Pânza aceasta pe care o reproducem Avu cu ea doi fii ale căror portrete fi' terii cei mai mari şi mai fecunzi în âci reprezintă pe Hélène Fourment. a gurează în galeria Lichtemstein delà «i» Artelor. Opera sa e uriaşe: nu doua sotie a lui Rubens, cu doui din co Viena. Ea a murit la vârsta de 35 de ani iß muzeu în Europa, care să nu aibă piii el. Tânăra fetnee stă pe un jilţ, ţi şi Rubens simţi c mare durere în urma multe pânze semnate de el şi a- nând in braţe pe unul din copii ei, in acestei pierderi. , Totuşi peste 4 ani. la (i Decembrie 1630, Rubens în vârstă de 54 de ani se însura CU frumoasa Hélène Fourment, nepoata primei sale neveste şi care nu avea de cât 16 ani. Portretul Hclènei Fourment este pur şi simplu o minune după cum scrie Théophile Gautier. Rubens n'avea decât 63 de ani când muri în deplina, putere a geniului său, fără să fi suferit decăderea ceea care adesea amărăşte şi chinueşte viaţa ma rilor artişti. A fost înmormântat în ca voul d-lui Fourment socrul său. Succesiunea lui Rubens se ridica la 700.000 de florini. Văduva şi copiii din prima căsătorie, Albert şi Nicolas Ru bens aii achiziţionat în afară de por tretele cari le reveneau, un anumit nu măr de pânze. Restul a fost vândut la licitaţie publică. Această vânzare, care nu cuprindea mai puţin de 1314 pânze s'a făcut în ziua de 16 Martie 1642. într'un han din Anversse, la Souci d'or, a. cărui proprie- tăreasă văduva Sägers, a primit din partea familiei 474 de florini, preţul bău turilor răcoritoare servite agenţilor şi amatorilor, printre cari se găseau, cu trimisul regelui Spaniei, reprezentanţii împăratului Germaniei, al alectorului Bavariei şi al Regelui Poloniei. Cea mai mare parte a acestor tablouri au fost achiziţionate de bancherul Ja bach care. mai târziu, a revândut o parte a colecţiei) sale Regelui Ludovic al IV-lea. Cât despre portretul Helenei Fourment el a aparţinut pe la mijlocul secolului ol XVII-lea, d-lui de la Live de Jully ; mai târziu portretul acesta a fost cumpărat cu 20.000 livre de d. Bandon de Doisset ; mai târziu, în 1777. portretul a fost achiziţionat de contele de Vandreuil cu 18.000 livre şi in sfârşit în 1784 a fost cumpărat cu 20.000 livre RUBENS: Hélène Fourment jsJ copiii ei de statul francez. De atunci .,Hélène Fourment şi copiii ei" se află la Luvru în galeria rezervata picturii flamande. Bta se explică prin faptul că în tim- vreme ce celălalt copil, o fetiţă, ridică vieţ i i sale, a lucrat mult în Italia. şorţul cu un gest graţios. Intre cei doi Spania, în Franţa şi că Principii copii, se vdde o pasăre care-şi ia sborul. ii. cu ocazia vânzării care a urmat Rubens se căsătorise de două ori, mai •moartea lui, .şi au disputat tablou- întâi la 3 Octombrie 1009, cu Isabele jrtmase în atelierul său. Muzeul Lu- Brandt, fica lui Jean Brandt, secretar posedă in special tablouri de-ale al Regenţii. Pe vremea aceea Rubens ліііі pictor. avea 32 de ani, iar tânăra sa soţie 18. 332. — UNIVERSUL LITERAR cazelarn Zamfirescu are o putere de analiza vred decât, recomanda cu plăcere lucra» nică de toartă lauda. .Aşteptăm să-i cii/tim I-arută. fisa si-ata... piesa întreagă şi să i-o vedem repre » » 9 zentată. CERAMICA este titlul unui \I INFLUENŢE ROMANEŞTI IN POE Remarcăm din acieieaş revistă schiţa de versuri semnalate • Mihail Sliii ZIA ŞI FOLKLÓRUL UNGURESC, — au „BăirbatuPa a d-nei Lucreţia Petreacu, In general: versuri modernisteI format subiectul unei' cionta-iuţie, pe clare începutul unui intetresept „Jurnal Лг toate calităţile »i — mai ales-l a ţinuto poetul Ion U. Soricu, la adu ţărm" al d-nei Aida Vrioni. cusururile de fond şi de formă aii narea „Asociaţiei profescniiilor seioundari astfel de versuri. la Siibiiu. Revista „Failamiga" face observaţii as- Şi totuşi d. S. nu e cu totul lipsi Conferinţa e publicata în broşurii. pne soriiitorului Trăiau Tănasesou pentru talent : пѳ-о dovedesc. însă. tocmii Un poeit ca Soricu nu putea să ţină 0 poezie puiblicaită intir'un număr al Uni • ăţile de factură clasică : vreo 2-J dccârt o conferinţă frumoasă. Şi un exce versului literar. Observaţia Faianţai se teluri şi 2 poezit în formă poporal lent profesor oa aiceitaiş Soricu nu es îndreaptă şi împotriva conducerii acestei Natural că—şi din acestea-l - putea să nu spună dacát lulcinuri perfect, reviste, întronând pe scriitor: „Ce cauţi, mente imagini fericite crue n'nu i documentate, înit.r'o formă liiteuiairă pro mătăluţă, la Universul literar?". să lnmănucheze nu poezii întregi, pui e poetului. uneori, nici măcar strofe feririle, „Măităluţă" e delicios şi literar; dar multă atenţiune merită tocmai pu Unguriili au contestat continuitatea 001 nu ne vom îngădui să întrebuin de inspiraţiunp poporană tu rarei elememttuiiui românesc în DffiC'ja Traiiaină. ţăm atari... delicateţe, nici chiar atunci nim un preţio* ?<- itirr-"t dp пИаш Au contestat aifirmiaiţiiilie prcipriidor lor când „Falanga" va mai publica versuri Ceva mai mult: 1 — i f:m elp estet cronicari. Totuş adevărul ştiinţific e că cu totul protivinice „teoriei poeziei" si facere a temei din „Ce te letreni. co poporul maghiar a găsit la veniinioa lui criticelor aşa de respectate ale d-lui le ? a Iui Eminescu. Din nefericire nici. sate româneşti orga«r,zaite, a găsit profesor Mihail Dragiomirescu. superioară originalului. un popor românesc format conştient de Natural că- artistul are tnală 1 legea şi limba lui, cu legendele lui, cu MIHAIL SADOVEANU va face Ml tea să яѳ inspire din orice doraeai ceremerniMuiri, ou concepţie despre Li ri-niii1 o călătorie în lîgîpt. Fără îndo deci : si din operele altuia. Лісі Im gatura dintre om şi divinitate. ială, că la înapoere va comunica nume cf.ndiţiune : să Ie personalizeze, In părţile, unde poporul maghiar a roşilor săi admiratori notele de călătorie. Iul său original de a vedea liicrărik trăit alături de poporul nostru, cu care încă să le întreacă. în trecut s'a împăcat bine, şi-a îndrumat ANOTIMPURI este titlul unui volu Departe de d. S. gândul unei a» viaţa după a valahului şi .şi a întocmit, maş de poezii, semnate Iris. Pseudoni- nea tentative. Si dovezi : primele gospodăria. mu e cu totul necunoscut în literatură; sori ale Iui Eminescu sínt reiate Cuceritor cu arma, a ajuns cuceritor iar poeziile din volumaş sunt mai mult fel : şi al formelor de manifestare ale sufle încecări naive, chiar naive de versifi — Codrule, dece-ţi îndoi ramurik tului legat de acest pământ. Poporul care. pământ? maghiar a primit, influenţe din creaţia Cităm de sub titlul ,,Iubire'' următoa Umerii dece-ţi sânt goi, . poeziei populare româneşti, influente rele versuri. Cântul, murmur surd de foi, caro au intrat in patrimoniul sufletului Zarea-un mormânt ? în locuiam' maghiar şi care nu pot fi înlăturate fără „Iubite, când luna se urcă pe cer, sului tértet : sdruncinairea întreagă a acelui suflet. ..şi noaptea fi îmbracă vestmântul, Citând o seamă de poezii populare. „Când svonuri de dragoste ŢUERĂ — Ce te Iegini, codrule, Soricu dovedeşte influenţele şi împru vântul. Fără ploae. fără vânt muturile, arătând prin aceasta, că „Nu-i suflctu-ţi plin de mister? Cu crengile la pământ ? pentru o apropiere sinceră intre sufletul românesc şi cel maghiar sunt destule F. — desigur — aici • o proza'zarei puncte din treicut. Nu-i încă anotimpul Irisului. voioasă, o deslânare căutată şi o i B. C. dernizare silită care dau pe faţă, CEZAR PETRESCU este fără îndoială, oparte voinţa autorului de a se lui unul dintre scrltorii cei mai harnici. EXPEDITIOR VIA este noua metodă întrecere cu orice pre' cu Eminem Diintr'o zi într'alta apar romane şi nu preconizată, la noi. de d. prof. Піѳ I. de alta —maniere căreia i s'a înscris vele ale sârguinciosului scriitor. Alinăieanu. pentru familiarizarea cu Poezia conţine totuşi o strofă, buni După marele roman „ÎNTUNECARE", textele latineşti, din mulţimea cărora ; a dat la iveală acum de curând, un se alege, deocamdată prima oraţie a lui Cântecul s'a dus pe foi, foarte interesant, roman, , SIMFONIA Cicerone, împotriva lui Cafilina. Am cer Toamna mă doboară... FANTASTICA". cetat cu atenţiune manualul amintit şi, Visele-s furate'n ploi. Poate în nici una din scrieriie sa.ie in calitate de profesionist, mi-am putut, Frunza toată tn noroi gataesămi anterioare, Cezar Petirescu n'a izbutit da seama de marele folos pe care o ast fel de predare l-ar putea aduce, mai a- să-şi dea întreaga preţuire de romancier Incheiti cu îndemnul de a se les în greaua încercare la care. şi în înzestrat cu toată taina soriiitoaiuilui oare manieră' şi a-şi urma glasul taäi văţământul, limbilor clasice, a fost, su sufletului şi cu versurile lui: Gr. Ales pătunde în sbuiciumata psihologie con pus prin noua legiferare şcolară. drescu, puţin alterate : timporană. Pentru lămurirea cetitorilor voiu pre Iubite Steriade. îţi cer şi ertăcium A rezuma au prinsul romanului air fi o ciza că e vorba despre o metodă mijlo Căci niri pentru prieteni, minciuni nepermis de hazardată inceraare. cie între aceea necinstită, a iuxtei şi [voiu f Romanul trebue ciirtift pentru toată fru cealaltă incomodă a dicţionarului. Este museţea lui literară şi pentru minunatele un activism nou şi interesant care, scu Atât ! aprofundări şi descrieri ale sbuoiumă- tind pe elev de munca, migăloasă a cău rilor sufleteşti. tării cuvintelor (şi. odată cu ea, de du AMINTIRI INTERESANTE DESI reroasele comifuziuni sau de enervantele TITU MAIORESCU — publică in l GEORGE MIHAIL ZAMFIRESCU precizări de sens) privează şt pe profe al „Ramurilor" prof. Vasile ( publică în din ce în ce mali îngrijită „Re sor de acel automatism didactic în delà Craiova. Ni se vorbeşte despre a vista a scriitoarelor şl scriitorilor ro care l-a aruncat şcoala nouă. Si astfel rele critic şi om politic, dar şi dq mâni" un fragment din „Sam". Frag elevul, departe de a fi un simplu figu persoanele cu care acesta ar fi vei mentul e intitulat „Limba plânge In rant, un imperfect sau inatent instru contact. noapte". ment de înregistrare, începe, pe baza Despre însuşirile de diraimialtiuirg ale a- ajutoarelor date, să se intereseze, să cestui foarte talentat scriitor am scris caute sensul, fixarea formelor gramati- altă dată. Din fragmentul ciltat, ne în calo-sintactice şi să înţeleagă. tărim convingerea, că George Mihail In astfel de Împrejurări, nu putem UNIVERSUL LITERAR. — 333 leferttrci isetiitici de caricatura ziJei cu^inie bazar LA PAZA... |tr'o li un scriitor telefonează unui DIN LUMEA FILMUI UI wtut editor parizian, să-i avanseze ""V ii franci. Lupe Veler -• vedeta ce a fost admi forul, foarte la strâmtoare, întreabă rata şi de publicul nostru în câteva fil |ftw Mirande, care era in biuroul lui, me — e convinsă că norocul i-a surâs K facă, din clipa în care a dansat pentru prima ktfunde-i că n'ai schimbat! îi ţufte Mirande. oară într'un cabaret din Mexic, cu o pereche de castagnete In mâinile tremu rând de emoţia primului pas făcut pe ful lionnet juca intr'un turneu „Lu- scenă. Aceste castagnete aducătoare de tAXIlea". Reprezentaţia nu fusese din vreme, orăşelul era mic şi noroc, le păstrează ca pe nişte relicve fif, oja cd in sulă nu erau decât scumpe, frumoasa artistă de origină pu (iii i spectatori. Unul din aceş- spaniolă. —• Ar trebui să-ţi ascunzi şi urechile. itepu la un moment să fluere. Cei- — De ce, ? "\ I! imitară. Amintirea cea mai plăcută a lui Emil — Să nu se creadă că sunt ale unui. Ж Uounet veni la rampă şi anunţă Jannings e.... o pălăria tare şi veche cu iepure. Ы: (Life) care a repurtat succesele ce i-au adus •îtgafl de seamă, piesa pe care o ! are o distribuţie numeroasă şi gloria în multe diin filmele sale. •№ mai mulţi pe scenă, decât în IMPOSIBILITATE Clara Bow nu se desparte niciodată de costumul ce 1-a purtat in filmul ce i-a adus un premiu la un concurs de fru I rfift cei mai buni legători de museţe. In urma acestui premiu a fost ţ, Jiu Paris, Placy, primi din par- angajată la Hollywood. ШШесеі Geneviève o importantă vinii. Wallace Beery a debutat ca .... fată în I :ina rdnd predă comanda, direc- Щ ШШесеі ii achită nota de piá casă Costumul cu care a apărut în in cice/)(ia a trei volume de Bran- acest rol e atârnat la un loc de onoare în camera lui de luciu •h, foarte, mirat, se duse cu cele litota'1 respinse şi întrebă pe direc CEA MAI INALTA CLĂDIRE DIN ţii tólipfrcüi motivul pentru care re LUME ist i te plătească. ІШатиІ bibliotecei îi spune: Un ziar eneiezesc anunţă că planurile l-liH-te ia volume ! -Suni cu ele în mână ! celei mai înalte clădiri din lumea au fost întocmite şi aceasta se va construi ЩШШ ii d vs. : sunt admirabil le la Chicago în curând. Acest nou .,skys- rntet, dar, ce ai imprimat pe co craper' va avea 75 de etaje, deasupra lui ït înălţându-зе un turn de peste 40 de me - Bran tom I, Bran tom II şi Bran ni, iar întreg imobilul va avea înălţimea — Dacă m i-ar fi spus încă un singur "1... E cât se poate de bine, sunt de 340 de metri, fiind mai înalt cu 12 cuvânt, l'aşi fi p'us imediat ,1a locul său. ; trei volume — Nu ored, căci eşti prea dezordonată. filmte explicaţiile directorului bib metri ca turnul Eiffel, care deţinea până iül, ia fost imposibil legătorulni azi recordul înălţimeii. pp.'ircn/uf grava eroare. - Acest ,,sgârie nori' va costa peste 5 IN AMBARA milioane de dolari, va avea o suprafaţă de 3.500.000 picioare pătrate şi se va Mc Uangeau într'o vie discuţie cu fit i'Armagnac reproşa acestuia că inălţrv pe niste puternice picioare de ikeruri de cari nu are cunoştinţă. oţel printre care va trece o linie ferată. Idile !i replică cu ifos : La unul din etajele de jos va fi un (•Eu, afirm lucruri de cari nu atr. garaj uriaş în care vor încăpea o mie Ші? ms'ar aduna la un loc tot c? nu de automobile şi la alt etaj va fi o ІШ, sar putea [ace. un volum imens bancă. I m ! Jtie puate, dur dacă s'ar aduna in- CHIRURGIA ŞI CANIBALISMUL ple tot ce ştii d-ta. roium«? ar fi unir! ít răspunse abatele. Un ziair american sorie că descendenţii şefilor canibali ajung uneori admirabili chirurgi. Şi dă exemplu pe strănepotul Ierul inchizitor Jeffries, într'un re- unui fioros şef de canibali din Suva, in pnriu ui său, ţinea odată un baston sulele Figi, can-e a ajuns un reputat chi tfnl ;i indreptăndu-l spre acuzat, rurg şi a operat mulţi europeni. Medici oficiali ui Ligii Naţiunilor, cari — Actele d-tale ? \la eitremit.alea acestui baston este au făcut cercetări asupra condiţiunilor — Nam. m іашНе ! de igienă în acest insule, laudă metoda, — Atunci de unde vrei să ştiu dacă \h care capăt domnule judecător ? aplicată, pentru formarea medicilor şi în adevăr te-am arestat pe d-ta. 1 acuzatul. chirurgilor. - V (Candide) 334. — UNIVERSUL LITERAR NOAPTEA DE DECEMBRIE de ALEXANDRU MACED0NÍ Pustie şi albă e came.ru moartă... Dur zilnic se simte furai de-o visare... E dreaptă —tot dreaptă— dur :'déi Şi focul sub vatră se stinge scrumit...— Spre Meka se duce cu gândul mereu, Şi foc e. în aer, în zori şi 'n атщ Poetul, alături, trăsnit stă de soarta Şi n faţa dorinţei —• cc este. - dispare—- şi el naintează — da>' zilei сац. Cu nici-o schinteie în ochiu-aâormit... lui el e emirul, şi toate le are. Nici urmă âe ierburi, nici pomi, Iar geniu'i mare e-aproape un mylh... [nid iiwj Şi nici-o schinteie in ochiu-adormit. Spre Meka 'l răpeşte credinţa — voinţa, Cetatea prea sfântă il chianiă in ea. Şi el naintează— sub flăcări dem Pustie şi albă e 'ntinsa câmpie... li cere simţirea. îi cere fiinţa. In ochi o nălucă âe sânge — in A Sub viscidu albastru ea geme cumplit... Ii vrea frumuseţea — tot sufletul vrea— Un chin fără margini âe scte-атШ Sălbatică fiară, răstriştea 1 sfâşie, — Din tălpi până 'n creştet îi cere fiinţa. \iiip, şi de-asupra cer roşu — Iii Şi luna 'l priveşte cu ochiu-oţelit... — Şi toţi naintează sub flăcări de tm E n negura nopţei un alb monolijth... Dar Meka e'n zarea âe flăcări—• departe Şi luna 'l priveşte, cu ochiu oţetit. Dc ea o pustie imensă l desparte, Şi tot fără margini pustiu se іпщ Şi prada pustiei câţi oameni nu cad ? şi tot nu s'arată oraşul prea sji Nămeţii âe umbră in juru-i s'uăună... Pustia e-o mare aprinsă de soare, Nimic, no sfârşeşte în zori cănd Щ Făptura de. humă âe mult a pierit -• Nici cântec de paseri, nici pomi, nici Şi no înviorează suflarea de ranlj Dar fruntea, tot mândră, rămâne în lună isvoare Luceşte vibrează, şi 'nlr'una se'nm Chiar alba odaie in noapte-a murit... — Şi dulce e viaţa în rozul Bagdad. Făptura de humă de mult a pierii. Şi dulce e. viaţa in săli de-alabastru, Abia, ici şi colo păşesc, cdle-оіЛ Verdeaţa de oază. cu dor іцЩЩ E moartă odaia, şi mort e poetul.... — Sub bolţi lucitoare de-argint şi de-a zur, Săgeată aleargă cal alb şi cal ШЩ In zare, lupi groaznici, s'aud răguşit iII vie lumină tronând ca un astru. Cămilele aleargă săgeată şi e/e. Cam latră, cum urlă, cum urcă cu ncetul Cu albele forme de sylji împrejur, La cântecul apei, se. jac uşurai lin tremol sinistru de vânt 'năbuşit... hi ochi cu. lumina din lotusuulbaslra. Izvor sau. cisternă, in clipă le щ Iar crivăţul ţipă... — dar el, ce-a greşii ?— Dar chinul reîncepe şi zilele сщ,\ Un haos, urgia se face cu 'ncetul. Dar iată şi ziua cănâ robii ' şi-armeuză...— Cămile găteşte şi negrii-armăsuri. Şi tot nu s'arală năluca sublimi» Urgia e mare şi'n gdndu'i ş'afară. Convoiul se 'nşiră — în. zori schinteiază, Şi apa îu foaie descreşte mereu* Şi luna e rece in el şi pe cer.... Porneşte cu zgomot—mulţimea'l urinează Când calul, când omul, s abale щ Şi bezna lungeşte o strajnicd ghiură, Spre porţi năpustită cu mici şi cu mari, Iar mersul se face din grea şi natif Şi lunile umbrei chiar fruntea i-o cer — si el ce. e 'n frunte pe-o albă cămilă, Cu trei şi cu patru, mor Iuţi plinii Şi luna e rece in el şi pe ce>\ jar viu. de lumină sub roşu-oranisc, Dragi tineri, cai ageri şi uuininûi S'opreşle, o clipă, pe verdele, pisc. Dar scrumul sub vatră, de-odată clipeşte... Privindu-şi oraşul, in roza idilă... — Si tot nu s'arală cetatea de гіл,| Pe ziduri, aleargă albastre năluci... Merindele, zilnic in trăxşli se sfii S'opreşle o clipă pe verdele pisc... O flacără vie pe coş izbucneşte, Prădalnice zboruri de paseri, ш Din ochiul său mare o lacrimă pică, Se urcă, palpita, trozneşte, vorbeşte... - S'aruncă pe leşuri cu ciocuri duói, Pe cănâ, âc sub dealuri, al soarelui ănr — ,,Arhangh'i de aur, cu tine ce-aduci'" Cămile, cai, oameni, cad. pier, ser iu gloiia-i dc-aur încet se ridică... Doar negrele paseri mereu se 'nnA şi lacrima, clară, luceşte şi, pică.. Şi flacăra spune: „Aduc inspirarea... Şi tot nu surată cetatea, din (ІМ „Ascultă, şi cântă, ţi tânăr refii... Pierduţi sunt toţi robii, cu саі,еищ Din apa fântânei pe care o ştie In slava 'nvierei tnneacă oftarea... ,,Avut, şi puternic emir, voiu să fii"... in urmă mai cere odată să bea... Cetatea din vise departe e ind, Şi flacăra spune: Aduc inspirarea" — Curmalii-o 'nfâşoară c'o umbră-albăstrie Şi vine şi ziua cumpliţii, cáná \ Şi'n alba odaie aleargă vibrarea. Aceeaş e apa spre care venea Copil, sd'şi alinte blondeţea in ea — Hamas din toţi singur, sub ceri „Şi 'ntreagă, fântâna, e tot cum o ştii1 Pe minte işi simte o noapte au Băstriştea zăpezei de-ufară, dispare... Când setea când foamea —(iro'.aM J)e-asupră.'i e aur şi aur e'n zare —• Pe piept, ori pe pântec /' pun nile-oil Şi iată'l emirul oraşului rar.... E lot cum, o ştie — dar searbăd la fată, Sub magica i umbră, un om se răsfaţă..,— Prin aera. 'n flăcări, sub cerul Г Palatele sale sunt albe fantasme, Pierduţi sunt toţi robii, cu. cui.nirii S ascund printre frunze cu poame din Mai slut e ca iadu, idrenţos şi pocit. basme Hoit jalnic de bube — de drum prăfuit, Viclean, la privire, şi searbăd la faţă. Sub aeru'n flăcări, zac roşii moi Privindu-se 'n ludul pârâului clar. Nainte —în lături — napoi — іЩ De nume 'l întreabă emirul, de-odată, Oribil palpită aceeaşi coloar,',... Bagdadul! Bagdadul! şi el e emirul...— Ş'acesta 4 răspunde cu vocea ciudată: •E-aprins chiar plămânul hrănii] Prin aer, petale de roze plutesc... — La Meka, ple.cat'am a merge şi eu. Mătasea 'nflurită mărită cu firul • —La Meka? La Meka?...—şi vocea ciudată Nuanţe ce 'n umbră, încet, veştejesc... — Iar ochii, se uită zadarnic, cdt | —La. Meka! La Meka! răsună mereu. Hauuzcle cântă... voci limpezi şoptesc... l'ot roşu de sânge zăresc pestei Sub aeru în flăcări ut InngilofM Bagdadul ! Bagdadul ! şi cl e. emirul. Şi pleacă drumeţul pe-un drum ce roteşte Pocit, şchiop, şi searbăd, abia se târăşte... ţi foamea ?e face mai mare—іпщ Şi el e emirul, şi are 'n tezaur, Şi drumu ocoleşte mai mult— lot mai mult, Şi, zilnic, tot cerul s'agrinde maii .\'ovile înalte de-argint şi dc aur. Dar mica potecă sub pomi şerpuieşte, Bat tâmplele ...—ochii, sunt demm{ şi jaruri de pietre cu flăcări de sori: (I tânără umbră, âe soare 'l fereşte. Hangiare 'n tot locul, oţeluri cumplite — Auzul se umple de-un vesel tumuli, Cutremur e setea, ş'a foamei síi In grajduri, cai repezi cu foc in copite, şi drumu-ocoleşte mai mult—tot mai mult. E şearpe. ducându-şi a ei zctirci Şi ochi împrejuru-i —ori spuză ori flori. In pântem,. in sânge, în nervii' Iar el, el emirul, âe-asemenea pleacă — Bat tâmplele...ochii sunt denumit, Bagdadul ! cer galben şi roz ce palpită. Pustia Vaşteaptă în largu'i s'o treacă... Bai de-aripi de vise, şi rai de grădini — Prin prufu'i se 'nşiră cămile şi cai. Abia mai păşeşte cămila cc'l Argint âe izvoare şi zare-aurită — Se mistuie 'n soare Bagdadul, şi piere, Speranţa, chiar dânsa, e'n suflrtui* Bagdadul, poiana de roze şi crini — Mai şters decât rozul de flori efemere Dar iută... — părere să fie su,j Djamii — minarete. — fi cer ce palpită. Mai stins decât visul pierdutului rai. In zarea âc flăcări in zarea ki Luceşte...—Emirul, puterea şi o Щ Şi el c emirult şi toate le are In târgui, pustia să treacă 1 aşteaptă... Chiar porţile albe le poate crit E tânăr, e farmec, e trăznet, e zeu. Şi el, naintează — si calea e dreaptă — E Meka! E Meka! Ş'uleargă im UNIVERSUL LITERAR. — 335 (cirli redate in еж!г««е VIATA DUCESEI DE BERRI REGENTĂ A FRANŢEI r Armand Praviel (continuare} Dorinţa aceasta o repetă, pană când 29 Septembrie. La două noaptea, doam din Paris. Ambasadori şi regi se luau la închise ochii. I-o spuse şi primului mi- na Bourgeois, îngrijitoarea ducesei, fu întrecere cu felicitările. liistru, o repetă şi regelui care veni spre trezită de strigătele ei : Fu adus un bătrân de 116 ani care fu iu. — Iute ! Iute,, un medic. Nu mai e sese copil de trupă la sfârşitul domniei -Sire! îl rugă Berri, vă aşteptam ca timp de pierdut. lui Ludovic XIV. El închină un pahar ivăcero ultimă favoare. Dăruiţi viaţa şi până să vie doctorul, ducele de Bor în sănătatea celei de a opta generaţii a icclui om. deaux era de acum pe lume. Vestea se Burbonilor pe care o cunoştea. Apoi începu agonia. Şi după puţin răspândi in tot palatul şi rând pe rând Ceremoniile botezului avură loc la 1 linip muri. apărură ducii buimăciţi de somn. Doam Mai. Ducele de Bordeaux fu dus Ia No nele de onoare se loveau pe scări aler tre Dame în sunete de clopot şi bubui gând In colo şi încoace. Una iii scuia pe turi de tun. El primi numele de Henry- MINUNEA Mareşal fără să ţină seama de ceremo Dieudonné. In noaptea aceea Panisul fu nial. Alta vestea garda naţională şi lua luminat feeric. La primărie avu loc o Carolina se gândi să plece îndărăt în pe sus un locotenent tânăr care trebuia serbare la care participară 5000 de in Italia. Ce putea face deacum încolo aici să fie martor. vitaţi. Orchestre populare şi baluri adu jnüe fiecare s'ar fi simţit dator să-i facă Vestea se lăţi în tot Parisul. Poporul nară poporul în toate colţurile Parisu bervaţii. s'o înveţe, să-i arate etc. Se se adună în faţa palatului aclamând lui. Democraţia nu va mai vedea nici •gândi însă. Ea îşi dădu seama că şi strigând. Clopotele şi fanfarele se luau odată un asemenea spectacol. Ducesa iacă până acum era o alteţă regală, de la întrecere cu bubuiturile de tun. In cu era fericită. Augusta mamă a lui Henry acum înainte trebuia să devie cel mai rând apăru şi regele. Era vesel primea V aşa va fi numită mai târziu.... portant personagiu din regat. întreg ambasadori, felicitări, urări. Dădu ordin O altă epocă începea pentru dânsa E- Parisai avea ochii aţintiţi asupra duce să se celebreze evenimentul în biserici, poca de care avea să-şi aducă întotdeau sei care trebuia să dea Franţei un moş luă parte la un Te-Deum. Iar la prânz na aminte. Epoca de baluri, festivaluri, tenitor. Uupă o şedere de câteva luni la apăru în balconul palatului cu copilaşul petreceri la care ea era punctul de a- saint-Clouiî se întoarse la Paris. in braţe şi-1 arată poporului entuzias tracţie în jurul căreia gravita totul. Ea Se apropia ziua naşterii. Şi născutul mat. comanda, ea conducea, dorinţa sa era trebuia să fie un prinţ. Avea să se nu ordin. Cincisprezece mii de oameni se perin mească (încete de Bordeaux, în cinstea dară în ziua aceea prin palat ; seara o Dar timpul trecea. Ludovic al XVIII oraşului care arborase cel dintâi stea grandioasă serbare avu loc în grădina muri. Tronul Franţei iu încredinţat lui gul alb. Fu adusă o doică din Nord. Ve Tuileriilor. Soldaţii asvârleau focuri de Carol X. Acesta se arătă delà început niri să locuiască la palat Mareşalul de artificii. Oamenii se îmbrăţişau pe străzi. împotriva moravurilor burgheze ale Ca ùygny, Suchet, ducele de Albufières, Opera unită cu Comedia franceză repre etc., care trebuiau să fie martorii ofi- rolinen Ca să scape de imputările salo, zenta Athalia cu coruri. riali ai evenimentului. Deneux, medicul Ducesa plecă. Ea călători prin Vendea ale cărui sfaturi fură atât de puţin as- Ce seară ! Prin localuri de noapte vi (1828). Vizită apoi Blois şi Saumur şi ultate nu fu nici el uitat ; făcea şi el nul Bordeaux era la preţ : se consu pretutindeni fu purtată în triumf. Veni parte clin cercul de personagii care era mară într'o singură seară 200.000 sticle. apoi la Loire Bretagne, Mi-Voix, Gas In preajma ducesei. Şi peste tot se improvizară banchete. cogne. Trecu prin Bordeaux unde o aş ; Şi evenimentul se apropia. Ducesa de In veselia aceasta, Maria-Carolina se tepta acelaş entuziasm popular. Şi pre Berri voi să i dea tot fastul ; patul şi-1 simţea renăscând ; ceru să fie dusă cu tutindeni strălucea prin veselia şi sim va aşeza în salon sub portretul in ulei patul lângă fereastră. Şi de acolo arătă plicitatea sa. ti ducelui de Berri şi lângă pânza pie Parisului întreg faţa sa palidă şi trans învăţase să cunoască poporul şi inima lită de Kensen, care o reprezenta pe portată de bucurie. Părea că nou-născu- bună a acestuia. De aceea atunci când tea cu fetiţa în braţe, aplecată deo- tul potolise deodată patimile cari fră isbucni la Paris revoluţia, ea preconiza Eupra ducelui rănit. mântau Franţa, părea că ura dispăruse cu totul alte mijloace decât Carol X. Voi să se arate poporului, dar regele o opri. Ceru permisiunea să-1 ducă pe Henry care avea zece ani, dar se lovi de ace laş refuz. Poate că altminteri istoria ar ш tlbele ziduri, aleargă — aleargă, Şi vede pe-o iazmă că'i trece sub poartă... fi luat al'ă întorsătură. încăpăţânarea )'i alicii; ziduri, lucesc — strălucesc — Pe când şuvăeşte cămila ce-l poartă... regelui aduse însă fuga în Anglia. Dur Meku, începe şi dânsa să meargă, Şi'n Meka străbate drumeţul pocit, ţfuuri. cc'n fundul de zări. o răpesc, Plecat şchiop, şi searbăd pe drumul cotit ШіШе ziduri, lucesc — strălucesc ! I'e când şorăieşte cămila cel poartă .. ROMANUL jf; i ja'/idu! aleargă spre alba nălucă, Şi moare emirul sub jarul pustiei Fortăreaţa feudală a Holirood-uJrui Spre poemei'; de-aur din visu-i ceresc... Şi focu 'n, odae se stinge şi el, o adăpostise cândva pe Maria Stuart. •rila, etil poate, grăbeşte să'l ducă... Iar lupii tot urlă pe ntinsul câmpiei, Aici se refugia Carol X împreună cu fa k mu'i nu este. un eis omenesc — şi frigul se face un briciu de otel.... milia sa. Gusturile romantice ale Mă fţomele de-aur lucesc — strălucesc— Dar luna cea rece ş'acea duşmănie riei Carolinei nu se mulţumiră însă mul h altui cetate rămâne nălucă. De lupi care urlă. — ş'acea sărăcie tă vreme cu singurătatea castelului ; ea Шпе nălucă, dar tot o zăreşte Ce-alunecă zilnic spre ultima treaptă, nu putea suporta plictiseala zilelor nes iporfi de topaze, cu turnuri de-arginl, Sunt toate pustia din calea cea dreaptă, fârşite cu partide de whist şi alte jocuri. • loi către ele s'ajungă zoreşte. Ş'acea izolare — ş'acea dezolare, Eticheta care o plictisise atâta la Taille ploaie i'df ştie prea bine că'l minte Sunt Meka cerească, sunt Meka cea man ries unde avea în schimb puterea, aici perji de topaze, şi turnuri de-arginl. Murit'a emirul, sub jarul pustiei... îi ajunse insuportabilă. In Septembrie ea plecă pe ascuns împreună cu Mesnard wtm&ne nălucă în zarea pustiei Murită emirul sub jarul pustiei! şi contesa de Boullée. Ei colindară toată mina trufaşă, regina magiei, Anglia sub nume falşe şi pretutindeni mwmsu lui Meka — tot visul ţintit. ALEXANDRU MACEDONSKI englezii fură robiţi de frumuseţea prin- 336. — UNIVERSUL LITERAR cipesei. In Ш1 plecară, spre Rotterdam COMEDIA nu trecu fără urmări. Doamna de şi de aci prin Bavaria, Elveţia, Piemont fu cuprinsă în seara de 13 Aprilie ded» ajunse travestită la Sestri unde voia Blaye era un sat cu case joase şi ali reri violente. Guta de care suferea „ura să-1 întâlnească pe Carol-Albert regele niate dealungul unei singure străzi. Aci Sardiniei. Ea începu să elaboreze un trebuia să locuiască doamna de Berri— spre stomah" după spusele medicilor Щ plan grandios care trebuia s'o aducă la în exil. striaci. tronul Franţei ca regentă în timpul Ea sosi după câteva zile de călătorie Dar mu de aici avea să-i vină sfârşiţi), minorităţii fiului său. pe mare, însoţită de întreg aparatul po Durerile reumatice sumit de сэіе niai іщ Trimise scrisori tuturor monarhilor liţienesc al lui Filip şi de cei câţiva cre din Europa. Carol-Albert îi puse la dis dincioşi, cari o urmaseră. I se puse la ori mărturia unei vieţi îndelungate. ІИІ; poziţie Ш mii de franci ; guvernul din dispoziţie apartamentul comandantului în Sâmbăta patimilor surveni o comţfr Haye îi promise ajutor. Purtă din Ita fortăreţii şi avu o îngrijire aleasă. Ceea- c.aţ.Le neaşteptată. Doamna ducesă de Ber lia o vastă corespondenţă cifrată. Si în ce-i lipsea era doar libertatea. ri avu un aitac de apoplexie. Şi_în жщ cepu să viseze la o debarcare în Marsi In timpul acesta guvernul din Paris seară, murmurând refrenul său favori: lia ; Vendeea şi Mediul se vor alia cu căuta un mijloc pentru compromiterea dânsa, Filip nu va mai putea domni acţiunei sale. Trebuia găsit ceva care s'o „Sicilia, Siicilia !" îşi dădu ultima nj r.ici opt zile şi Tuillevii vor deveni iar despartă pentru totdeauna pe ducesă de fiare în braţele amicei sale S u zoi ta 4 al lor. E sigur. In somn i-a apărut du Franţa. Poliţiştii abili în maşinării Meffiray. Avea şaptezeci şi unu de ani. cele de Berri prevestindu-i aceasta. Şi oculte şi comploturi fură consultaţi ; se Murea uitaită de toţi, ea care seniünaí ea crede în visuri. apelă la concursul oamenilor cu expe Zarul era tras. Proclamă debarcarea rienţă dar în zadar. Când într'o zi veni cu atâta dărnicie dragostea de pop; lui Filip. La 5 Februarie institui pe hâr o veste din Blaye. Contesa părea gra toţi uitaseră: nepoţii şi strănepoţii italt tie un guvern provizor, iar peste zece zile vidă. Ea nu destăinuise nimănui nimic eni şi chiar Henry pentru care sacrifi dar oamenii din jur bănuiau. Prilejul se îmbarcă pe bordul lui Carlo-Alberto, case o mare pante din viaţă. împodobit de crini. Se ştie ce a urmat. era admirabil de exploatat Trebuia însă In seara de 29 Aprilie 1832 debarcă. o confirmare. Guvernul lui Filip depuse fii veni totuş la înmormânta/re. Şi fc Portul era gol. Afară era frig. Maria- toate sforţările, încercă toate mijloacele cinstea sa o întreagă mulţime de cuiriflţi pentru a-i smulge secretul. Contesa însă Carolina ţinu o consfătuire cu câţiva urmă carul mortuar. amici. Era hotărît : a doua zi trebuia se încăpăţâna să nege. Atunci fu adus la Blaye un general-doputat vestit prin Parisul totuş îşi reaminti de dânsa. Co. răsturnat regimul. Şi un [plan intreg şiretenia sa. Acesta stătu aci câteva săp miitetele légitimiste, oficiiară în treizeci* de acţiune fu pus la cale. Dar a doua tămâni şi în cele din urmă reuşi să zi veni deziluzia. Nici 60 oameni nu se biserici, servicii divine. Dar ele nu ailra- smulgă adevărul. Contesa afirmă că se adunaseră. Capul mişcărei fu arestat şi seră prea multă lume. Trecuse prea i căsătorise în ascuns în Italia şi că din atunci ceata se risipi. Maria-Carolina această căsătorie aştepta un moştenitor. timp de când ducesa murise pentru dân însă nu dezarma. Ea se îndreptă spre Miniştrii lui Filip jubilară. Aveau în şii. '"• ' Vendea. Era însoţită de şapte nobili sfârşit ceeace le trebuia. Contesa nu Şi apoi cine avea vreme să se ocupe di travestiţi în haine de cioban. Îşi schim mai aparţinea trecutului Franţei. bă pentru a 20-a oară numele şi plecară reprezentanta unui regim perimaţi ta dit Nimeni însă nu vroi să creadă lucrul cu paşapoarte falşe. Unul din ei făcea pă aimeaza aceia de primăvară 1 Moarte» acesta. Partidul legitimist şi gazetele pe birjarul caleştei iar ceilalţi se gră sale susţineau că e o calomnie — una sa, ceremonia înmormânta rei găsi 1 mădiră înăuntru. Se opriră puţin la mai mult a regimului. Trebuia deci gă grau câteva rânduri în gazetele francs!». Toulouse unde-i aştepta un partizan sit un mijloc care sări convingă pe toţi care trebuia să primească ordine, apoi Erau alte lucruiiii mai importante! Ci neîncrezătorii. Dar care? Naşterea, să plecară mai departe. După câteva zile, de al doilea, imperiu trecând la Іікт.і. aibă loc în văzul tuturor, şi aşa fu. Când de drum ajunseră la Piassac unde sta veni momentul oamenii regelui umplură lism, chemând pe Emil Olivier în ІШ tură câteva zile, găzduiţi de un fervent salonul cu martori şi cetăţeni din îm tea statului, îşi afirma astfel victoria) regalist d. de Dampierre. Orăşelul de prejurimi. Se traseră clopote, şi tunuri încrederea în viitor, ratificate de un pif veni cartierul general. De aci lansară cari să răspândească ştirea că într'ade- biscit entuziast. Milioane de voturi p» manifeste şi tot de aci se dădu semnalul văr ducesa născuse o fetiţă. Ea primi alegând ziua de 16 Mai pentru începerea numele de Ana-Maria şi în declaraţia clamau suveran.ii!a*ea poporului, a den» atacului. Trecură apoi în Fonlenuy le de naTtere se menţiona că era născută craţiei şi a dinastiei noui create de revu Comté, Bourbon-Vendée, Montaigu unde dintr'un tată italian numit: contele iuţie. In clipa când ducesa îşi dădea 90- îl întâlniră pe baronul de Charette. Şi Hector Luchessi-Palli f let uil, monarhia modernă sărbătorea de aci se îndreptară travestiţi spre Nan- De acum ducesa putea pleca. I se puse es. la dispoziţie un vas care-o debarcă după pasul acesta decizlv. artizanii nu erau pregătiţi. Ei încer- câteva zile la Palermo. Aci o aştepta să-i demonstreze Ducesei, că mo- tatăl fetei ; împreună cu dânsul vizită Edit. Libr. Pion l'tuh. ul nu era potrivit şi că ar fi fost întreaga Italie. Dar când vru să-şi vază limerit să aştepte ca greşelile po- copiii care se aflau la Praga împreună — SFÂRŞIT - lui Filip să aducă schimbarea. Ea cu Carol X, se lovi de hotărârea nestră piept tuturor. Semnă ordinul de mutată a acestuia. Ex-regele nu admi .re se adresă armatei prin apeluri, tea în joreajma sa prezenţa regentei care ji un minister provizor, organiză se căsătorise cu un italian. Fu nevoie cetăţeneşti, etc. A doua zi trebuia de stâruinţi îndelungate pentru ca regele ,e dea atacul. In zori însă veniră să accepte. Fetiţa murise. Soţul se în proaste : o parte din voluntari fură toarse în Italia şi ducesa rămase aci estaţi, alţii fugiră şi Maria Carolina încă treizeci de ani... nu rămase decât cu 300 de bărbaţi ai lui Charette şi cu 200 oameni din Liège. Dar Vendea nu dădu îndărăt. Ea ţinu EPILOG piept cu curaj atacurilor. D. delà Robrie conduse atacul. Înainte ! Trăiască Hen După ai'âtea scene disperate cu con ry V ! Atacul reuşeşte. Dar dinspre pă dure înaintează un alt batalion. Situaţia traste între epopee şi melodramă, după începe să se schimbe. Regenta Franţei atâtea zile de sărbătoare, de doliu saiu de voi să-şi îmbărbăteze soldaţii ei dar fu plictiseală să ne reîntoarcem In tăiceipea la timp oprită, şi în acea noapte fugiră palatului dtol Brunsee atât de nimerit într'un alt orăşel. Zilele cari urinară aduseră veşti, rele. Câţiva şefi ai mişcă pentru evocare de fantome. Ce-i rămâne rei fură ucişi, iar ceilalţi dădeau îndă Citrolinei Vecchia din tot visul iioesfa răt. Iar ei se simţeau urmăriţi de către lung? Ea sită ţintuită imtr'uH fotalln. larg poliţia secretă a lui Filip. Ducesa mai şi ospitalier şi priveşte prin fereastra încercă câtva timp, fonda societăţi se largă a odăei. Din viaţa eii n'a maii ră crete şi organiză trupe. Poliţia însă avea să-i dea de urmă. Trădată de un om din mas decât izcl'.airea reumatismul... suita sa, contesa fu prinsă şi după pu Săptămâna patimilor veni împreună ou ţin timp expulzată. un vânit rece şi ploaie. Schimbarea viram ei TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU Nr. 11