Inul XLV Nr. 21 19 Mai 1929 5 Lei 322
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Universul Inul XLV Nr. 21 19 Mai 1929 5 Lei 322. — UNIVERSUL LITERAR Ctitorii ALEXANDRU MACEDONSKI de ION FOTI Strălucitul poet al „Nopţilor", ta spe lui Voltaire t*i a scris în ea „Le Fou" în el", le perfecţiona mereu ca unJ cial al „Noaptei de Mai" şi al ,,Noaptei (piesă de teatru); „Le Calvaire de feu" vaeigtu care nu lucrează de cât ani de Decembrie", autorul poeziilor „Lev- (O prelucrare franceză a lui ,,Thalassa") pietre preţioase. ki", „O umbră dincolo de Styx". „Ava şi admirabilele sale inoezii atât de gus In şcoală ne-a fost prezintat în pil tar", făuritorul Rondelelor — care nu tate de Paiul Fort, Laurent Tailhade şi operei sale submediocre, în culorile s'a bucurat de gloria mulţimei în via alţii, întitulate ,.Bronzes" (în care ar in g re, înadins alese, de adversarii säi,f ţă — pare că este cu tot dinadinsul ui tra şi foarte frumoase sonete postume). tari fanatici, ştiind să ponegreascăi tat de generaţia tânără. Şi totuiş toată Macedonski este poetul cel mai accesi compromită pe incomozi, cu ajulţ pleiada poeţilor mai tineri sau mai bă bil străinătăţii şi lira sa de aur este o perfidiei celei mai fine şi prin m ipocreziei celei mai iezuitice. trâni purcede delà el: Duiliu Zamfires mândrie al Literiilor române. Câţiva discipoli, doar — vorbim i cu, C.incinat Pavelescu, Tudor Arghezi, In Noembrie viitor se împlinesc zece poca mai veche, când marele săut D. Karnabatt, Donar Munteanu. Const. ani delà moartea poetului, care atinge, nu era încă definitiv consacrat in 0 Râuleţ, — apoi cei mai tineri, Ion Mi- în superba inspiraţia din „Nopţile" sale, pul literar, — au încercat să-şi nulescu, Ion Pillât. Al. T. Stamatiad, înălţimi byroniene. Este o datorie a moş maestrul, dar naivitatea în poleiain) Moria Furtună, Ionel Pavelescu, Oreste. tenitorilor săi — (toţi copii lui şi admi ignoranţa au darul să spue el etc., ca să nu cităm decât din cei mai rabila sa văduvă, tovarăşa model din cari deservesc chiar pe acela care 1(1 de seamă. viaţa poetului au cultul bunului şi ilus i'ită. O operă nu se apreciază nicif Alexandru Macedonski a fost un mare trului lor dispărut) — să se îngrijească poet, prin sublimul concepţiei şi prin ditirambi, nici prin diatribe. E > forma sa nouă, strălucitoare de tine mijlocie, acea a bunului simţ siaj reţe şi de soare inediteraneeaa. A dat ţii obiective. Şi critica literară, depi Jimbei române mai multă preciziune şi aceste doua criterii, va căuta să i claritate latină, a înavuţit-o cu cuvinte pe Alexndru Macedonski, in locul ct| şi expresii noi. ce pe timpul lui păreau cuvine în desvoltarea literaturii i bizare, dar azi au intrat în limba cu (re şi va reliefa meritele sale de« rentă. Marea tragedie a vieţei sale la creator, sub prizma principiilor gel ţinut departe de popularitate, întâi, pen de estetică. tru că n'a avut editori: al doilea, fiind Să reamintim puterea de strădiij el singur editor, cărţile lui n'au fost răs răbdarea nepotolită a unui suflet, I pândite şi cunoscute de marele public. nu înţelege să se abată nici o clipii In afară de un cerc de prieteni devotaţi, calea pe care o crede, ca fiinif ioarte puţini i-au cunoscut opera. Chiar, dreaptă? după moartea lui, ediţiile Casei Şeoale- lor ce umplu podurile ministerului Cul In cariera sa. poetul a avut ctlj telor şi Artelor, nu sunt la îndemâna ci martiriul apostolului. Lungi verijif titorilor. fârşite ierni de mizerie. Veşnic cui O altă neşansă, pentru care Macedons tul foamei în faţă, ameninţat, ki n'a reuşit să-şi impue. opera, a fost clipă, de a fi doborât, sub саШ| ura junimiştilor şi a dascălilor. Nenoro putinţei şi al ruşinei... cita epigramă, ce ar fi scris-o el cu o- AL E X AND R U M Л CE DONSKI După crize materiale teribile c.azia înebunirii lui Eminescu, a provo interstiţii de înjosire, de început iii (Caricatură de B'Arg) cat un curant implacabil de ură şi de nă sufletească, de mişeilie, pentraci| desconsiderare pentru el. A treia cauză buia să-şi aplece grumazul sub pentru care cărţile sale au rămas fără urei duşmanilor, — ca tată şi ca* de răspândirea operei aceluia care este prestigiu, este inegalitatea primelor sale care moment era născător de prijj unul din cei mai lainici poeţi ai naţiu- lucrări ce l'au făcut să fie ignorat de şi de tragedie — la fiecare sdji nei noastre. marea mulţime a elevilor şi a studen de minister cea dintâi măsură a-i ţilor. titular era tăierea subvenţiei Iui 1 Alexandru Macedonski reprezintă, în donski pentru realizarea de In afară de poezii, Macedonski are ţara noastră, un curent şi un tip literar. dar aceiaş clipă ridica pe artist,j două frumoase opere în proză şi anume: A fost singurul dintre poeţii noştri, care gând de umilinţă îl oţelea, il : volumul de nuvele „Cartea de Aur" şi a făcut şcoală, fiind încă în viaţă. Mulţi pabil să urască,, să se răzbune, i romanul ,,Thalassa". Aci imaginaţia cea scriitori de azi, mai tineri, ori mai bă- înalţe, să scrie în altă limbă, mai bogată se mărită cu coloritul şi ex irâniiy au păşit pe arena literară, iăcân- să plece în altă ţară ca să aflau presia cea mai adecvată. du-şi exerciţiile preliminarii în cenaclul francezi că Macedonski ,,are talenf E păcat de atmosferă, de uitare şi de Macedonski. Cei iniţiaţi, la cea mai mică Şi în asemenea timpuri de urgij zinteresare ce s'a creat ta jurul numelui adiere a zefirului de gloriolă, şi-au rene tul scria: şi a operei sale. Dacă marile edituri delà gat maestrul şi şi-au făcut palinodia noi, care publică fel de fel de năzbâtii, propriilor lor merite: Politicianism lite zV'o despinlică nici pluguri, nici ord s'ar ocupa cu publicarea cărţilor sale, de rar! sigur că gloria lui ar câştiga şi mai Dar Macedonski a rămas acelaş... Cu Ibra mult în ochii tinerimei de azi, care este pasul legănat, cu figura cărămizîe-închi- Pe sub iarba mătăsoasă, cu iala:( mai aproape de concepţia lui Macedons SH de mag chaldean, cu ochii profunzi, ki de cât oricare alt poet român. pierduţi în fruntea-i largă, parcă mer Se recursă fard mart/ini, [irinlrt\ Am propune selecţionarea şi editarea gea altăuri cu vremea, care nu la sehim unui volum de versuri (acela delà Casa bat, căci ,,tempo galantuomo" i-a făcut Şi de ccrui se izbeşte alertjtUii Şcoalelor ar fi bun de reeditat; un vo dreptate-, şi în jurul morţei lui, s'a orga lum cu „Cartea de Aur", un volum cu nizat, î/i mod spontan, o adevărată ma ,,Thalassa". un al patrulea volum ar pu nifestaţie de consacrare oficială şi de Şi în altă poezie: tea cuprinde cealaltă operă a lui Ma prinos admirativ pentru puternicul, dar cedonski, între alte bucăţi ar fi şi come hulitul poet. Era un zbor fantastic, un iborfi dia „Iadeş" şi dramele „Saul" şi „Dante - A fost un visător, cu tendinţe de mare Alighieri". senior şi de boem. Printre rotocoalele Ca zborul lui Mazepa pe ralul tk Nu credem că ar fi de neglijat edita de fum ale cafenelei. în toiul lipsei şi Şi treerar.i pe vânturi şi rolindad rea operei franceze a lui Macedonski. grijilor zilnice, făurea idealul său de Poetul nostru poseda la periecţie limba artă, cizela versurile, pe cari le „cânta Purtai pe unde corpul odulă тіЛ UNIVERSUL LITERAR. — 323 Aşa că piesa a apăirat şi s'a jucat în DISCURSUL D-LUI OCTAVIAN GOGA colaborare. Retipărind-o după atâta vre me, înţeleg să dau cezarului nerecunos La înmormântarea lui Macedonski cător ce e al cezaruilui şi să rămân sin gur cu opera mea. Sicriul deschis al deaproapelui trezeşte mintele lor pjatrimoniul de gândàre al In consecinţă am luat un plic şi o scri de obicei iu gândul celor ramaşi în urma verbului românesc. soare şi am pus în ea — odată cu bunele mele intenţii — silaba stră, trimeţânld-o clipei rezumative, când din amintirile fu Pe noi însă în aceste clipe ne tune în celui cu drept de propriettate. gare se reconstitue tabloul unei vieţi şi lănţuiţi dureaie proaspătă, senzaţia ne Iar versul oare înceipea: se rosteşte o judecată. La catafalcul unui lămurită şi tristă. S'a stins poetul, a mu ,,Străluceşte val de raze..." etc., a apă poet însă ca în faţa altarelor prăbuşite, rit un cântec. însemnăm o zi de doliu al rut la ediţia recentă în forma următoare: nu se poate veni decât cu flori şi cu la- liteutalturei noastre. Guvemnul ţărea în de „Şi luceşte val de raze". [ crinii. Mintea nu e în stare în asemenea plină apreciere a valariilior intelectuale l momente să pătrundă până la înălţimea pentru afirrniarea pu tarei de viaţă a nea Totuşi asta nu înseninează că colabora f sau până în adâncul misterios al sufle mului nostru îşi сед-е partea tui la acest torul meu de odinioară n'are talent, din I tului nostru, de unde purcede durerea pnaeniic înduirerat şi pnim nostul meu se contra: Are un talent enorm! pentru stingerea unei armonii. ааосіака la regrete*© uinainiime in faţa Sicriul lui Alexandru Macedonski, mormântului lui Alexandru Maicedoinski. • urna bietului trup pornit să se înfrăţea scă astăzi cu pământul ne împrejmue cu OCTAVIAN GOGA vis şi realitate acea tristeţe vagă ce nu se poate acum coborî în cuvinte, Noi suntem pricitorii — „Ascultă dragă domnule Strattiulat !" ; dezarmaţi, muţi, goniţi la sfârşit de dra adevărate se adresează odată maestrul, tânărului mă. Vor veni mai târziu trecătorii să în poet (azi diistiinsaill magistrat G. I. Stra- stărească rostul acestei vieţii. Vor recons tulait) — ştii la ce m'am gândit eu ? Am un colaborator fecund trui sbuciumul ei fără turburarea cli văzut acum un an o viMă drăguţă de tot pei, lămurind senini farmecul unui cân la poalele Vezuviiullui, ou o perspectivă su tec'ce răsună de departe.