Mihai Cimpoi

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Mihai Cimpoi REVISTă DE ştiinţă şi CULTURă Nr. 7-8 (169-170) 2009 IULIE-AUGUST CHIşINăU Publicaţie editată cu sprijinul Institutului Cultural Român REVISTă DE ştiinţă şi CULtură Editor Echipa redacţiei ISSN 0235-9111 Redactor-şef Alexandru BANToş Redactor-şef Viorica-Ela CARAMAN adjunct Redactor Tatiana FISTICANU Lector Veronica ROTARU Procesare Oxana BEJAN computer Concepţie Mihai BACINSCHI grafică Coperta Roman TOLICI (I – 1 decembrie [România]; IV – 27 august [Moldova] ) şi interior I–XVI (pagini color) Colegiul A lexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Vla di mir BEŞ­LEA­Gă, Iulian BOLDEA de redacţie (Târgu-Mureş), Mircea BOR­CI­LĂ (Cluj), Leo BUT­NARU, Gheor ghe CHI VU (Bu cu reşti), Mi hai CIMPOI, Anatol CIOB A NU, Ion CIO CANU, Theo dor CO DREA NU (Huşi), Anatol CO DRU, Nico lae DA BI­JA, Stelian DUMIS­TRĂCEL (Iaşi), An drei eşanu, Nicolae FELECAN (Baia Mare), Iulian FILIP, Victor V. GRE­CU (Si biu), Ion HA­DÂRCĂ, Du mitru IRI­MIA (Iaşi), Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Ni co lae MĂT­CAŞ, Ion MELNICIUC, Cristinel MUNTEANU (Brăila), Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara), Mina-Maria RUSU (Bucureşti), Marius SALA (Bu cu reşti), Du mi tru TIUTIUCA (Ga laţi), Ion UNGU­REANU, Diana VRABIE (Bălţi) Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., prin Hotărârea nr. 61 din 30 aprilie 2009, a recunoscut calitatea ştiinţifică de profil a revistei „Limba Română”. Orice articol publicat în revista „Limba Română” reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova. Tel.: 23 84 58, 23 87 03 e-mail: [email protected] 3 SUMAR AUTOGRAF A lexandru LUNGU ROB şI STăPÂN AL LIMBII ROMÂNE 6 NetiHNA pietrei 7 LECŢIILE ISTORIEI A lexandru BANTOŞ MEANDRELE UNUI TRAIECT LINGVISTIC 8 Ion CIOCANU LăEGILE şI F RădELEGILE DESPRE LIMBI 12 Dumitru IRIMIA LUPTA continuă 17 Nicolae RUSU Slugă la STRăINI BOGAţI 26 Vladimir BeşleaGă Fructul regimului SOVietic 28 DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE Theodor CODREANU ADEVăR şI LIMBă 32 Adrian Dinu RACHIERU ODISEEA LIMBII ROMÂNE 37 Mihail Gh. CIBOTARU CARUL LIMBII ROMÂNE 45 Petru BUTUC DESPRE NOţIUNILE şTIINţIFICE DE LIMBă literară şI ROMÂNă literară 50 ACADEMIA şi ADEVĂRUL ştiinţiFIC Alexandru BANTOŞ DOCUMENTE aparţINÂND ISTORIEI şI Viitorului 63 şEDINţA LăRGITă A PREZIDiului ACADEMIEI DE şTIINţE A REPUBLICII MOLDOVA pentru Discutarea şI APROBAREA Răspunsului SOLICITAT DE PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA 64 DeclaraţIA ADUNăRII Generale Anuale A ACADEMIEI DE şTIINţE A MOLDOVEI 71 RăSPUNS la solicitarea PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND istoria şI Folosirea GLOTONIMULUI „LIMBA MOLDOVENEASCă” 72 N icolae CORLĂTEANU DESPRE SURSELE DE Formare A ROMÂNEI literare 75 L AS VOUă MOşTENIRE... 79 4 ION UNGUREANU – DOCTOR HONORIS CAUSA REPREZentant DE seamă AL artei TEATRALE. FIşIER BiograFIC 81 Ion UNGUREANU Teatrul şI CREDINţA 83 Mihai CIMPOI FENOMENUL ION UNGUREANU 93 Andrei STRÂMBEANU Pentru NOI ION UNGUREANU ESTE UN CRITERIU 96 Nicolae MĂTCAŞ „ÎN OPRELIşTEA UNEI CLIPE DIN istorie, POSTERI- TATEA ADMIRă GESTUL SEMEţ DE Demnitate AL LUI BeetHOVEN...” 100 Victoria FEDORENCO ADEVărul şI CREDINţA REGIZORULUI ION UNGUREANU 111 Pavel PROCA FELICITăRI, maestre! 113 Ирина Уварова Гулливер среди нас 115 Ion UNGUREANU „Teatrul VIEţII MELE” 116 P RO DIDACTICA Iulian BOLDEA C OSTACHE CONACHI şI neoclasicismul poetic ROMÂNESC 125 C onstantin şcHIOPU ReportaJUL şI INTERVIUL CA PROCEDEE DE receptare A OPEREI literare 129 ITINERAR LEXICAL A natol EREMIA IDentitatea TOPONIMIEI ROMÂNEşTI 135 M arin BUTUC DESPRE UNELE aspecte PRIVIND caracterul SISTEMIC AL TERMINOLOGIEI militare ROMÂNEşTI 143 ANIVERSARI. CONSTANTIN TănASE – 60 Vlad POHilă BLESTEMUL şI NOROCUL DE A FI PUBLICIST la TIMPUL potriVIT... 145 Constantin GRIGORIŢĂ REPORTAJ FOTOGRAFIC 148 C onstantin TĂNASE Implicat DESCHIS şI asumat 150 CĂRŢI şi ATITUDINI V iorica-Ela CARAMAN Cultura ca BIO-graFIE 151 5 Mihai CIMPOI CONSTANTIN Ciopraga ÎNTR-O panoramă SENTIMENTAL-documentară 155 DIALOGUL ARTELOR Vladimir BULAT SUBiectiVitatea MEA în dialog cu ARE CEL mai înalt Roman TOLICI GRAD DE OBiectiVitate 158 R oman TOLICI şI misterioasa UNDă DE şOC (pagini color) I-XVI RToman OLICI VăZUT DE COSMIN NASUI, SEBASTIAN AMZA, Ioana CRISTINA, CAROLA CHIşIU, MARIA-MAGDALENA CRIşAN, IULIA Blaga 162 Vlad POHilă GLEBUS SAINCIUC: UN artist plastic AL întregului POPOR 165 BASARABENI CELEBRI. ALEXANDRU LUNGU FIşIER BiograFIC 169 Ana BANTOŞ ALEXANDru LUNGU şI NEMăRGINIREA EXilului 171 Iulian BOLDEA POEZIA lui ALEXANDru LUNGU 175 S orin ANCA NEUMBrita ORă 25 181 Iulian FILIP NAVIGÂND PRINTRE COROANELE poetului 183 Alexandru LUNGU Ora 25; DINTR-UN JURNAL DE spital; PREVIZIUNI; NICăieri; ÎNAINTE DE potop; Aripa BATE VÂRSTELE; SOMNUL SIN- GURăCIUNII; Şoapta panDOREI; PE NEşTIUTE; VERSURI 185 Dan DĂNILĂ VEşNICUL argonaut 191 Andrei FISCHOF REQUIEM pentru UN mare poet 194 Lucian VASILIU MI L-am asumat ca PE UN coleg mai mare 196 Titu POPESCU O retragere NOBILIARă 198 Mihai POSADA INVitaţIE la NEMURIRE 200 DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE S-A STINS DIN VIAţă UN mare prieten AL BasaraBIEI 205 autori 207 6 Limba ROMÂNĂ Alexandru LUNGU ROB şi STăpÂN AL LIMBII ROMÂNE * Între mine şi limba română există mai mult decât un flux de simţire reciprocă. E o simbioză binecuvântată care-mi dăruie împlinirea unui sens major al fiinţării. Sunt un rob fericit al limbii, dar în acelaşi timp un stăpân statornic şi neiertător al ei. Cred că poezia, cea care-şi merită numele şi-şi împlineşte rostul, reprezintă inima şi duhul fiecărei limbi. Ce înfăţişare şi ce puls sonor ar avea, de pildă, franceza fără Ronsard şi Baudelaire, italiana fără Petrarca şi Dante, româna fără Eminescu şi Ion Barbu? * Pentru mine cea mai apropiată de perfecţiune este limba română. Acest simţământ profund subiectiv nu umbreşte preţuirea celorlalte limbi. Limba noastră este încă relativ tânără, are rădăcini adânci, dar şi ramuri pe cale de înmugurire şi virtuale înfloriri. Viguroasă, fără înnodări anchilozante, statornicită, dar păstrându-şi minunate deschideri mişcătoare, sonorităţi neaşteptate şi miezuri stârnitoare de noi înţelesuri, „mult e dulce şi frumoasă” limba ce ne călătoreşte prin trecerea acestei lumi. Nu uit că de vreo jumătate de veac limba română a fost rănită prin infiltrarea unei ideologii nefaste cu ţăndări de lemn şi încercări de schilodiri nemernice. Fenomen întristător a cărui stingere va cere un răstimp destul de lung. Toată vremea i s-a opus însă şi continuă să-l înfrunte existenţa limbii româneşti curate şi nevătămate. Fără a fi singurii, poeţii au fost şi rămân garanţi de frunte pentru creşterea luminoasă a limbii române. Şi mă bucur foarte că majoritatea poeţilor din Basarabia, atâţi cât mi-a fost dăruit să-i citesc, se arată vrednici şi uneori străluciţi mânuitori ai limbii menite dăinuirii biruitoare. AUTOGRAF 7 netihna pietrei prin netihna pietrei prin volbura apelor oriîncotro mă duc şi m-aş tot duce rătăcindu-mă în nălucirile lumii nouri lunecându-mi trecerea se răsfiră sub paşi dezvăluie tot mai aproape veacul ce va să vie în lumina mereu tăinuită prin volbura apelor prin netihna pietrei rătăcit în nălucirile lumii tot umblu şi zbor după blândele aproape sublimele potcoave de cai morţi în cine mai ştie ce bătălii dinainte pierdute Alexandru LUNGU 8 Limba ROMÂNĂ Alexandru MEANDRELE BANToş UNUI TRAIECT LINGVISTIC Cine stăpâneşte trecutul, acela controlează viitorul. G. Orwel Calea reformei stărilor rele trece prin restabilirea numelor corecte pentru toate lucrurile, fiinţele şi acţiunile. Confucius Reflectând asupra evenimentelor produse în „istoricul an 1989”, cum era calificat două decenii în urmă acest seg- ment al istoriei noastre, te întrebi: ce a însemnat respectiva perioadă pentru noi şi de ce pronosticurile mai mult decât optimiste lansate atunci par a fi astăzi simple şi ordinare exagerări? Ce s-a întâmplat totuşi acum două decenii la Chişinău, în ce măsură evenimentele de atunci au alcătuit premisa derulării la alte turaţii şi la alţi parametri a desti- nului nostru? Pentru a pătrunde esenţa lucrurilor, trebuie să vedem cum au interpretat atunci, dar şi mai târziu, acţi- unile revendicative, ieşite din comun pentru fostul impe- riu sovietic, participanţii şi organizatorii lor: Ion Hadârcă, Ion Druţă, Mircea Snegur, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Nicolae Mătcaş, Anatol Ciobanu, Valentin Mândâcanu, Leonida Lari... Punctul culminant al protestelor populaţiei autohtone l-a constituit adoptarea Legislaţiei lingvistice în cadrul sesiunii sovietului suprem al R.S.S.M. de legislatura a treisprezecea. Cele trei legi – „Cu privire la statutul lim- bii de stat a R.S.S.M.”, „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M.” şi „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” – au format axa revi- rimentului general despre care peste doi ani, la 31 august 1992, profesorul Ion Dumeniuk (5 mai 1936 – 3 noiembrie 1992), autor şi promotor al noilor acte normative, director al Departamentului de stat al limbilor şi primul redactor-şef al revistei noastre, scria: „Adoptarea Legislaţiei lingvistice reprezintă una dintre puţinele bătălii câştigate de românii basarabeni în lupta lor pentru a supravieţui ca neam. Să ne gândim numai cât face revenirea la alfabetul latin. Prin LECŢIILE ISTORIEI 9 el, în faţa rusificării s-a durat un adevărat zid chinezesc, pe care nu-l mai poate distruge nimeni. Evenimentul este de o importanţă istorică şi constituie o mare victorie a intelectualităţii noastre”. Era o afirmaţie categorică
Recommended publications
  • Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union's
    Munich Personal RePEc Archive Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union’s East Border Brie, Mircea and Horga, Ioan and Şipoş, Sorin University of Oradea, Romania 2011 Online at https://mpra.ub.uni-muenchen.de/44082/ MPRA Paper No. 44082, posted 31 Jan 2013 05:28 UTC ETHNICITY, CONFESSION AND INTERCULTURAL DIALOGUE AT THE EUROPEAN UNION EASTERN BORDER ETHNICITY, CONFESSION AND INTERCULTURAL DIALOGUE AT THE EUROPEAN UNION EASTERN BORDER Mircea BRIE Ioan HORGA Sorin ŞIPOŞ (Coordinators) Debrecen/Oradea 2011 This present volume contains the papers of the international conference Ethnicity, Confession and Intercultural Dialogue at the European Union‟s East Border, held in Oradea between 2nd-5th of June 2011, organized by Institute for Euroregional Studies Oradea-Debrecen, University of Oradea and Department of International Relations and European Studies, with the support of the European Commission and Bihor County Council. CONTENTS INTRODUCTORY STUDIES Mircea BRIE Ethnicity, Religion and Intercultural Dialogue in the European Border Space.......11 Ioan HORGA Ethnicity, Religion and Intercultural Education in the Curricula of European Studies .......19 MINORITY AND MAJORITY IN THE EASTERN EUROPEAN AREA Victoria BEVZIUC Electoral Systems and Minorities Representations in the Eastern European Area........31 Sergiu CORNEA, Valentina CORNEA Administrative Tools in the Protection and Promotion of the Rights of Ethnic Minorities .............................................................................................................47
    [Show full text]
  • Politica Externă a Republicii Moldova De La Independenţă La Președinţia Lui Vladimir Voronin
    Politica externă a Republicii Moldova De la independenţă la președinţia lui Vladimir Voronin Volumul I Ileana Racheru P R M D V V V I Bucureşti, 2020 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României RACHERU, ILEANA Politica externă a Republicii Moldova : de la independenţă la preşedenţia lui Vladimir Voronin / Ileana Racheru. - Bucureşti : Monitorul Oicial R.A., 2020- vol. ISBN 978-606-035-050-7 Vol. 1. - 2020. - Conţine bibliograie. - ISBN 978-606-035-047-7 94 Cuprins INTRODUCERE...................................................................................................................................... 9 Context...................................................................................................................................................... 12 Deruta psihologică și cunoașterea limitată a realităților de politică internațională 12 Politica internă .......................................................................................................................................... 13 Literatura de specialitate și inovația cercetării .......................................................................... 14 Procesul de elaborare a cercetării ..................................................................................................... 15 CAPITOLUL I Concepte, teorii, scheme de analiză. Un model de analiză a politicii externe a Republicii Moldova ........................................................................................................................ 17 Structura metodologică
    [Show full text]
  • Veniamin Apostol
    1 SUMAR Argument...............................................................................................................................2 Vitalie Ţapeş. Se mai ridică pe cer o stea..............................................................................2 Din confesiunile regizorului şi actorului V. Apostol ...........................................................4 Reflecţii despre V. Apostol....................................................................................................5 Tabel cronologic....................................................................................................................8 LUCRĂRI SEMNATE DE VENIAMIN APOSTOL...........................................................13 Teze. Monografii.............................................................................................................13 Articole în culegeri şi publicaţii seriale .........................................................................13 Schiţe de portret..............................................................................................................20 Interviuri. Dialoguri. Participant la diferite discuţii.......................................................24 VENIAMIN APOSTOL – ALCĂTUITOR, REDACTOR.................................................30 VENIAMIN APOSTOL – REGIZOR ŞI ACTOR..............................................................31 Montări de spectacole....................................................................................................31 Roluri interpretate
    [Show full text]
  • HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz Asupra Proiectului De Lege Constituţională Privind Modificarea Unor Articole Din Constituţia Republicii Moldova
    HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE Aviz asupra proiectului de lege constituţională privind modificarea unor articole din Constituţia Republicii Moldova Nr.1 din 17.03.97 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.21/10 din 03.04.1997 * * * În numele Republicii Moldova Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Nicolae OSMOCHESCU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Ludmilei ZADOROJNÎI, grefier, doamnei Ala MÎNDÎCANU, domnilor Mihai CHIMPU, Ion HADÂRCĂ, Andrei IURI-APOSTOL, Simion CERTAN, deputaţi în Parlament, în conformitate cu art. 135 alin. (1) lit. c) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la Curtea Constituţională a examinat în şedinţă publică adresarea deputaţilor în Parlamentul Republicii Moldova: Mihai Chimpu, Simion Certan, Ion Had'rcă, Lidia Istrati, Ala Mîndîcanu, Larisa Iachim,Andrei Iuri-Apostol, Iosob Andrian, Ion Dediu, Valentin Dolganiuc, Ion Tănase, Iurie Roşca, Vlad Cupceacov, Sergiu Mocanu, Andrei Diaconu, Tudor Olaru, Constantin Platon, Eugeniu Rusu, Eugeniu Gîrlă, Nicolae Arteni, Ion Ungureanu, Gheorghe Lungu, Mihai Stratulat, Vladimir Paladi, Vasile Cherdivarenco, Mihai Lupaşcu, Petru Poiată, Vasile Vartic, Eugeniu Grabovschi, Ion Mihailă, Nicolae Ştefaneţ, Nicolae Andronic, Ion Neagu, Alexandru Moşanu, Valeriu Matei şi Vasile Nedelciuc, în care se solicită avizul Curţii Constituţionale asupra proiectului de lege privind modificarea unor articole
    [Show full text]
  • Revistă De Ştiinţă Şi Cultură
    REVISTă DE ştiinţă şi CULTURă Nr. 9-10 (171-172) 2009 SEPTEMBRIE-OCTOMBRIE CHIşINăU Publicaţie editată cu sprijinul Institutului Cultural Român REVISTă DE ştiinţă şi CULtură Editor Echipa redacţiei ISSN 0235-9111 Redactor-şef Alexandru BANToş Redactor-şef Viorica-Ela CARAMAN adjunct Redactor Tatiana FISTICANU Lector Veronica ROTARU Procesare Oxana BEJAN computer Concepţie Mihai BACINSCHI grafică Coperta Teodor BUZU (I – Spre Lumină; IV – Bărci) şi interior I–XVI (pagini color) Colegiul A lexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Vla di mir BEŞ­LEA­Gă, Iulian BOLDEA de redacţie (Târgu-Mureş), Mircea BOR­CI­LĂ (Cluj), Leo BUT­NARU, Gheor ghe CHI VU (Bu cu reşti), Mi hai CIMPOI, Ana tol CIO BA NU, Ion CIO CANU, Theo dor CO DREA NU (Huşi), Anatol CO DRU, Nico lae DA BI­JA, Stelian DUMIS­TRĂCEL (Iaşi), Andr ei eşanu, Nicolae FELECAN (Baia Mare), Iulian FILIP, Victor V. GRE­CU (Sibiu), Ion HA­DÂRCĂ, Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Nic olae MĂT­CAŞ, Ion MELNICIUC, Cristinel MUNTEANU (Brăila), Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara), Mina-Maria RUSU (Bucureşti), Marius SALA (Bu cur eşti), Dumi tru TIUTIUCA (Gala ţi), Ion UNGU­REANU, Diana VRABIE (Bălţi) Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., prin Hotărârea nr. 61 din 30 aprilie 2009, a recunoscut calitatea ştiinţifică de profil a revistei „Limba Română”. Orice articol publicat în revista „Limba Română” reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova.
    [Show full text]
  • Biobibliografia Ion Ungureanu
    BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA PROIECTUL EDITORIAL „MOLDAVICA” SERIA „TEATRU ŞI FILM” ION UNGUREANU BIOBIBLIOGRAFIE CHIȘINĂU, 2018 CZU 016:[008+792+929(478)] I-66 Proiectul editorial „Moldavica” Seria „Teatru şi film” Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Victoria Stanchevici Coperta: Cristina Ceoinac Redactor: Jana Badan Paginare computerizată: Diana Odobescu Foto pe copertă: Vadim Șterbate Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Ion Ungureanu : Biobibliografie / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Proiec- tul Editorial „Moldavica” ; alcăt.: Victoria Stanchevici ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişinău : BNRM, 2018 (Tipogr. „Primex-Com”). – 338 p. : fot. – (Seria „Teatru şi film”, ISBN 978-9975-3205-9-7). 30 ex. ISBN 978-9975-3205-8-0. 016:[008+792+929(478)] I-66 © Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2018 Biobibliografie Notă asupra ediției Prezenta biobibliografie este elaborată în cadrul Proiectului editorial „Moldavica”, seria „Teatru şi film”, inițiat de Biblioteca Națională a Repu- blicii Moldova. Biobibliografia este dedicată lui Ion Ungureanu ‒ una dintre cele mai proeminente personalități ale culturii naționale ‒ cunoscutul actor de tea- tru şi film, regizor, profesor, un filosof al artei scenice, om de cultură şi publicist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, fost Ministru al Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova, vicepreşedinte al Fundației Culturale Române din Bucureşti (în prezent ‒ Institutul Cultural Român), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Teatrale şi al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova şi din Federaţia Rusă. O figură uriaşă cu o bogată activitate în lumea teatrului, a filmului, televiziunii şi radioului. Înzestrat cu o vocație teatrală deosebită, creator de personaje, dând viață, credibilitate, forță, individualitate unor eroi de excepție în situații de excepție, isteț, ironic, dinamic.
    [Show full text]
  • Akademos 3 2010. Pentru PDF.Indd
    CUPRINS akademos Dr. Vlad Mischevca. Tricolorul naţional. Introducere în simbolistica vexilologică ........................................................................................................... 3 Drapelul demnităţii noastre ..................................................................................15 Revistă de Ştiinţă, Dr. Ludmila Cojocari. Politici ale memoriei în Republica Moldova, Inovare, Cultură şi Artă în contextul proceselor de integrare europeană ................................................... 16 Înregistrată la Ministerul Justiţiei la Dr.hab. Anatol Rotaru, Rodica Cujba. Unele consideraţii privind dezvoltarea 25.05.2005, nr. 189. ştiinţei moderne ....................................................................................................19 Dr. Eugen Staşcov, dr. Nadejda Crasnova, LLM. Iulian E.Iorga. Parcul ştiin- ţifi co-tehnologic ca punct de dezvoltare a businessului inovaţional mic şi mijlociu............................................................................................................. 23 Acad. Gheorghe Duca. Managementul apelor în R. Moldova. Expertiza A.Ş.M. 26 Dr. Ion Maxim, dr. Victoria Ganea. Paradigma ajutorului de stat în condiţiile crizei fi nanciare mondiale ................................................................28 Dr. hab. Gheorghe Iliadi. Interacţiunea ştiinţei şi politicii ca factor esenţial în stabilizarea economiei naţionale ......................................................... 34 Dr. Valeriu Cavruc, dr.hab. Gheorghe Postică. Salvgardarea patrimoniului
    [Show full text]
  • Ştiinţa În Moldova
    Science in Moldova’2015 ISSN 1857-4092 Academia de Ştiinţe a Moldovei Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Ştiinţa în Moldova Buletin tematic Fasc. 8 2015 Chişinău, 2016 0 Science in Moldova’2015 Alcătuitor: Janna Nikolaeva ISSN 1857-4092 © Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut), 2016 1 Science in Moldova’2015 Cuprins Probleme generale ale ştiinţei 3 Istoria ştiinţei şi învăţământului 8 Personalia 15 Starea actuală a ştiinţei, perspective 32 Ştiinţe naturale şi ale vieţii 32 Biologie, chimie, geografie şi ecologie 32 Medicină 38 Agricultură 42 Ştiinţe exacte şi economice 45 Fizică, matematică, tehnică 45 Economie 49 Ştiinţe umanistice şi sociale 55 Filosofie, Sociologie, Demografie 55 Drept, Jurisprudenţa, Administrare publică, Arta militară 58 Politologie, Istorie, Arheologie 65 Etnologie/Etnografie, Artă, Patrimoniul cultural, Sport 74 Filologie, Teorie şi istorie literară, Bibliologie 79 Tehnologii informaţionale 86 Ştiinţa şi economia naţională 88 Ştiinţa şi rezolvarea problemelor globale (ecologia, energetica,...) 92 Ştiinţa şi învăţământul, psihologie 94 Activitatea centrelor ştiinţifico-auxiliare (biblioteci ştiinţifice, AGEPI...) 107 Rapoarte anuale şi de autoevaluare 109 INDICE DE NUME 119 INDICE DE TITLURI 132 2 Science in Moldova’2015 Începînd cu anul 2009, Biblioteca Ştiinţifică Centrală “Andrei Lupan” (Instutut) elaborează buletinul tematic „Ştiinţa în Moldova”. Intenţia de la care au pornit alcătuitorii acestui buletin a fost oglindirea stării actuale a cercetărilor ştiinţifice din Republica Moldova. Atenţie primordială a fost acordată lucrărilor teoretice, metodologice şi de sinteză. Ediţia de faţă cuprinde monografii, articole din reviste, culegeri tematice, materialele conferinţelor ştiinţifice, bibliografii pe perioada an. 2015. Buletinul „Ştiinţa în Moldova” nu cuprinde manuale, suporturi de curs, materiale didactice, articole din ziare. Lucrările editate în 2014, care n-au fost incluse în fasc.
    [Show full text]
  • Bibliografia Naţională a Moldovei
    ISSN 1857-0550 E-ISSN 1857-3266 BBIIBBLLIIOOGGRRAAFFIIAA NNAAŢŢIIOONNAALLĂĂ AA MMOOLLDDOOVVEEII Nr 3 2019 CNCRM Chişinău 2019 MINISTRY OF EDUCATION, CULTURE AND RESEARCH NATIONAL BOOK CHAMBER OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA National Bibliography of Moldova Books. Abstracts. Magazine and newspaper articles Published from 1958 Issued once a month Nr 3 2019 NBCM Chişinău 2019 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII CAMERA NAŢIONALĂ A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA Bibliografia Naţională a Moldovei Cărţi. Autoreferate. Articole din reviste şi ziare Se editează din anul 1958 Apare lunar Nr 3 2019 CNCM Chişinău 2019 Director general: Renata COZONAC Autori-alcătuitori : Valentina Chitoroagă Renata Cozonac Olesea Zabiaco Efimia Macrinici Cristina Chirilov Ludmila Corghenci Maria Onofraş Ludmila Hometkovski Redactor responsabil şi coordonator : Valentina Chitoroagă Tehnoredactare computerizată, design: Renata Cozonac Prefaţă – vezi Nr 1 Continuă ediţia "Cronica Presei" (1958-1998) – ISSN 0201-6761 DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Bibliografia Naţională a Moldovei = National Bibliography of Mol- dova : Cărţi. Autoreferate. Art. din rev. şi ziare : Se ed. din anul 1958 : Apare lunar / Camera Naţ. a Cărţii din Rep. Moldova ; aut.-alcăt. : Va- lentina Chitoroagă, Renata Cozonac, Olesea Zabiaco, [et al.] ; red. resp., coord. şi pref. : Valentina Chitoroagă ; tehnoredactare computerizată, design : Renata Cozonac. – Chişinău : Camera Naţ. a Cărţii, 2019 (Print- Caro). – ISSN 1857-0550. – E-ISSN 1857-3266. – ISBN 978-9975-9730- 3-8. – Tit. paral.: lb. rom., engl. – Texte : lb. rom., rusă, alte lb. străine. Nr 3, 2019. – 2019. – 188 p. – Texte : lb. rom., rusă, alte lb. stră- ine. – 25 ex. – ISBN 978-9975-49-352-9 (Print). – ISBN 978-9975-49- 353-6 (PDF). 015(478) Camera Naţională a Cărţii din Republica Moldova, 2019 CUPRINS CRONICA CĂRŢII ....................................................................................
    [Show full text]
  • Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie
    Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 1 ianuarie 2009 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 1 (3305) Poesis publicaţie de limba română La est de vest ION BUZDUGAN La mulţi ani, dragi cititori! (1887-1967) Sacrificiu UMBRA SFÎNTĂ Poetul nostru dintâi, Dosoftei, care a sacralizat limba română, traducând în ea Psal- mii (ziua Sfântului Poet Dosoftei, sanctificat de către Biserica Română, cel care a fost Te privesc, măicuţă blândă, în apus, mitropolit al Moldovei şi a trăit în anii 1624-1693, o serbăm la 13 decembrie), spunea în Cum te-ntorci din câmp peste colină, Psalmul 101, editat la 1673: Am mâncat pâine cu zgură Purtând pruncu-n braţe, iar de sus Şi lacrămi în băutură... Steaua-i pune cearcăn de lumină. De-a tocma ca pelicanul Prin pustii petrec tot anul... În sărăcăcioasa, prăfuita-ţi haină, Pelicanul este simbolul lui Iisus, care se sacrifică pentru a da viaţă morţilor, suge- Treci prin lan de grâu şi de secară; rează Euharistia. Pe cărări de seară şi de taină, Leonardo da Vinci descrie astfel această pasăre de baltă: „Îşi iubeşte nespus puii şi, găsindu-i ucişi de şarpe în cuib, îşi sfâşie pieptul cu ghearele şi-i scaldă în propriul sânge, Creşte umbra albă, de Fecioară... redându-le viaţa.” Pelicanul e o pasăre de apă. I-am admirat în Delta Dunării ciocul foarte lung şi lat, Şi, cum vii trudită, sîrguind pe cale, sub care atârnă o membrană roşie ca o desagă, în care-şi păstrează peştii prinşi pentru a-şi Legănîndu-ţi pruncul, în lumină, putea ulterior hrăni cu ei puii.
    [Show full text]
  • Competing Identities the Construction of National Identity in the Republic of Moldova
    COMPETING IDENTITIES THE CONSTRUCTION OF NATIONAL IDENTITY IN THE REPUBLIC OF MOLDOVA Valentin Florin Ion “A dissertation submitted to the faculty of the University of North Carolina at Chapel Hill in partial fulfillment of the requirements for the degree of Master of Arts in the Department of Russian and East European Studies.” Chapel Hill 2013 Approved by: Robert M. Jenkins Graeme Robertson Peter Sherwood ©2013 Valentin Florin Ion ALL RIGHTS RESERVED ii Abstract VALENTIN FLORIN ION: Competing Identities The Construction of National Identity in the Borderland Moldova (Under the direction of Robert M. Jenkins) This paper discusses the competing processes for national identity construction in the Republic of Moldova between a Moldovan national identity and a Romanian national identity. The paper follows three main theories of national identity construction coined by Keith Darden, David Laitin and Rogers Brubaker and surveys the implementation of mass schooling in interwar Romania, the shift in national identity of Moldova during the Soviet Union and the process of national identity building in independent Moldova. I argue that the group who controls institutions also controls the future identity of the country. The education system is the main creator of national identity and after the collapse of the Soviet Union the Moldovan education system was controlled by the pro-Romanian identity groups. I conclude that the number of Moldovans who self-identify with Romanian language has increased significantly in the last two decades. iii Acknowledgement I would like to thank my advisor Robert M. Jenkins for guidance and patience in the process of writing this paper. He supported me throughout both academic years of a growth process at the UNC Chapel Hill.
    [Show full text]
  • Limba Română În Republica Moldova. Dreptul La Normalitate
    8 Limba ROMÂNĂ LIMBA Română ÎN REPUBLICA MOLDOVA. DREPTUL LA NORMALITATE Cu acest titlu la Casa Limbii Române „Nichita Stănescu” din Chişinău s-a desfăşurat pe 29 august un simpozion la care au participat oameni de ştiinţă, scriitori, profesori, studenţi. Deschizând întrunirea, Alexandru Bantoş, director al Casei Limbii Române şi redactor-şef al revistei „Limba Română”, a remarcat faptul că „astăzi, după douăzeci de ani de la adoptarea Legislaţiei lingvistice care şi-a propus să creeze premisele necesare pentru ameliorarea climatu- lui lingvistic în Republica Moldova, avem sentimentul de jenă, de neîmplinire spirituală. Cele trei legi adoptate în 1989 – „Cu privire la statutul limbii de stat în R.S.S.M.”, „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M.” şi „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” – au constituit un imbold puternic pentru extinderea funcţionării limbii de stat în toate sferele de activitate. Dar, întrucât această legislaţie a fost elaborată pe vremea Uniunii Sovietice şi nu a beneficiat de cadrul juridic adecvat pentru un stat suveran şi independent, cum a devenit Republica Moldova după 1991, eficienţa multor prescriţii legislative este minoră”. În continuare vorbitorul a făcut o analiză amplă a factorilor obiectivi şi subiectivi ce au frânat implementarea legilor despre lim- bă. „Eşecurile noastre, a subliniat Alexandru Bantoş, se află, desigur, în strânsă legătură cu marea politică şi cu interesele geostrategice focalizate în zonă, având impact negativ asupra dezvoltării noii formaţiuni statale des- prinse din imperiul bolşevic, multe însă au depins doar de noi. Cu părere de rău, trebuie să recunoaştem că nu am fost consecvenţi şi perseverenţi în promovarea idealuri- lor naţionale, inclusiv a celor legate de renaşterea limbii române.
    [Show full text]