REVISTă DE ştiinţă şi CULTURă Nr. 7-8 (169-170) 2009 IULIE-AUGUST CHIşINăU Publicaţie editată cu sprijinul Institutului Cultural Român REVISTă DE ştiinţă şi CULtură Editor Echipa redacţiei ISSN 0235-9111 Redactor-şef Alexandru BANToş Redactor-şef Viorica-Ela CARAMAN adjunct Redactor Tatiana FISTICANU Lector Veronica ROTARU Procesare Oxana BEJAN computer Concepţie Mihai BACINSCHI grafică Coperta Roman TOLICI (I – 1 decembrie [România]; IV – 27 august [Moldova] ) şi interior I–XVI (pagini color) Colegiul A lexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Vla di mir BEŞ­LEA­Gă, Iulian BOLDEA de redacţie (Târgu-Mureş), Mircea BOR­CI­LĂ (Cluj), Leo BUT­NARU, Gheor ghe CHI VU (Bu cu reşti), Mi hai CIMPOI, Anatol CIOB A NU, Ion CIO CANU, Theo dor CO DREA NU (Huşi), Anatol CO DRU, Nico lae DA BI­JA, Stelian DUMIS­TRĂCEL (Iaşi), An drei eşanu, Nicolae FELECAN (Baia Mare), Iulian FILIP, Victor V. GRE­CU (Si biu), Ion HA­DÂRCĂ, Du mitru IRI­MIA (Iaşi), Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Ni co lae MĂT­CAŞ, Ion MELNICIUC, Cristinel MUNTEANU (Brăila), Adrian Dinu RACHIERU (Timişoara), Mina-Maria RUSU (Bucureşti), Marius SALA (Bu cu reşti), Du mi tru TIUTIUCA (Ga laţi), Ion UNGU­REANU, Diana VRABIE (Bălţi) Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al A.Ş.M., prin Hotărârea nr. 61 din 30 aprilie 2009, a recunoscut calitatea ştiinţifică de profil a revistei „Limba Română”. Orice articol publicat în revista „Limba Română” reflectă punctul de vedere al autorului şi nu coincide neapărat cu cel al redacţiei. Textele nepublicate nu se recenzează şi nu se restituie. Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova. Tel.: 23 84 58, 23 87 03 e-mail: [email protected] 3 SUMAR AUTOGRAF A lexandru LUNGU ROB şI STăPÂN AL LIMBII ROMÂNE 6 NetiHNA pietrei 7 LECŢIILE ISTORIEI A lexandru BANTOŞ MEANDRELE UNUI TRAIECT LINGVISTIC 8 Ion CIOCANU LăEGILE şI F RădELEGILE DESPRE LIMBI 12 Dumitru IRIMIA LUPTA continuă 17 Nicolae RUSU Slugă la STRăINI BOGAţI 26 Vladimir BeşleaGă Fructul regimului SOVietic 28 DIMENSIUNI ALE UNITĂŢII NOASTRE Theodor CODREANU ADEVăR şI LIMBă 32 Adrian Dinu RACHIERU ODISEEA LIMBII ROMÂNE 37 Mihail Gh. CIBOTARU CARUL LIMBII ROMÂNE 45 Petru BUTUC DESPRE NOţIUNILE şTIINţIFICE DE LIMBă literară şI ROMÂNă literară 50 ACADEMIA şi ADEVĂRUL ştiinţiFIC Alexandru BANTOŞ DOCUMENTE aparţINÂND ISTORIEI şI Viitorului 63 şEDINţA LăRGITă A PREZIDiului ACADEMIEI DE şTIINţE A REPUBLICII MOLDOVA pentru Discutarea şI APROBAREA Răspunsului SOLICITAT DE PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA 64 DeclaraţIA ADUNăRII Generale Anuale A ACADEMIEI DE şTIINţE A MOLDOVEI 71 RăSPUNS la solicitarea PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA PRIVIND istoria şI Folosirea GLOTONIMULUI „LIMBA MOLDOVENEASCă” 72 N icolae CORLĂTEANU DESPRE SURSELE DE Formare A ROMÂNEI literare 75 L AS VOUă MOşTENIRE... 79 4 ION UNGUREANU – DOCTOR HONORIS CAUSA REPREZentant DE seamă AL artei TEATRALE. FIşIER BiograFIC 81 Ion UNGUREANU Teatrul şI CREDINţA 83 Mihai CIMPOI FENOMENUL ION UNGUREANU 93 Andrei STRÂMBEANU Pentru NOI ION UNGUREANU ESTE UN CRITERIU 96 Nicolae MĂTCAŞ „ÎN OPRELIşTEA UNEI CLIPE DIN istorie, POSTERI- TATEA ADMIRă GESTUL SEMEţ DE Demnitate AL LUI BeetHOVEN...” 100 Victoria FEDORENCO ADEVărul şI CREDINţA REGIZORULUI ION UNGUREANU 111 Pavel PROCA FELICITăRI, maestre! 113 Ирина Уварова Гулливер среди нас 115 Ion UNGUREANU „Teatrul VIEţII MELE” 116 P RO DIDACTICA Iulian BOLDEA C OSTACHE CONACHI şI neoclasicismul poetic ROMÂNESC 125 C onstantin şcHIOPU ReportaJUL şI INTERVIUL CA PROCEDEE DE receptare A OPEREI literare 129 ITINERAR LEXICAL A natol EREMIA IDentitatea TOPONIMIEI ROMÂNEşTI 135 M arin BUTUC DESPRE UNELE aspecte PRIVIND caracterul SISTEMIC AL TERMINOLOGIEI militare ROMÂNEşTI 143 ANIVERSARI. CONSTANTIN TănASE – 60 Vlad POHilă BLESTEMUL şI NOROCUL DE A FI PUBLICIST la TIMPUL potriVIT... 145 Constantin GRIGORIŢĂ REPORTAJ FOTOGRAFIC 148 C onstantin TĂNASE Implicat DESCHIS şI asumat 150 CĂRŢI şi ATITUDINI V iorica-Ela CARAMAN Cultura ca BIO-graFIE 151 5 Mihai CIMPOI CONSTANTIN Ciopraga ÎNTR-O panoramă SENTIMENTAL-documentară 155 DIALOGUL ARTELOR Vladimir BULAT SUBiectiVitatea MEA în dialog cu ARE CEL mai înalt Roman TOLICI GRAD DE OBiectiVitate 158 R oman TOLICI şI misterioasa UNDă DE şOC (pagini color) I-XVI RToman OLICI VăZUT DE COSMIN NASUI, SEBASTIAN AMZA, Ioana CRISTINA, CAROLA CHIşIU, MARIA-MAGDALENA CRIşAN, IULIA Blaga 162 Vlad POHilă GLEBUS SAINCIUC: UN artist plastic AL întregului POPOR 165 BASARABENI CELEBRI. ALEXANDRU LUNGU FIşIER BiograFIC 169 Ana BANTOŞ ALEXANDru LUNGU şI NEMăRGINIREA EXilului 171 Iulian BOLDEA POEZIA lui ALEXANDru LUNGU 175 S orin ANCA NEUMBrita ORă 25 181 Iulian FILIP NAVIGÂND PRINTRE COROANELE poetului 183 Alexandru LUNGU Ora 25; DINTR-UN JURNAL DE spital; PREVIZIUNI; NICăieri; ÎNAINTE DE potop; Aripa BATE VÂRSTELE; SOMNUL SIN- GURăCIUNII; Şoapta panDOREI; PE NEşTIUTE; VERSURI 185 Dan DĂNILĂ VEşNICUL argonaut 191 Andrei FISCHOF REQUIEM pentru UN mare poet 194 Lucian VASILIU MI L-am asumat ca PE UN coleg mai mare 196 Titu POPESCU O retragere NOBILIARă 198 Mihai POSADA INVitaţIE la NEMURIRE 200 DUMITRU IRIMIA ÎN POSTUMITATE S-A STINS DIN VIAţă UN mare prieten AL BasaraBIEI 205 autori 207 6 Limba ROMÂNĂ Alexandru LUNGU ROB şi STăpÂN AL LIMBII ROMÂNE * Între mine şi limba română există mai mult decât un flux de simţire reciprocă. E o simbioză binecuvântată care-mi dăruie împlinirea unui sens major al fiinţării. Sunt un rob fericit al limbii, dar în acelaşi timp un stăpân statornic şi neiertător al ei. Cred că poezia, cea care-şi merită numele şi-şi împlineşte rostul, reprezintă inima şi duhul fiecărei limbi. Ce înfăţişare şi ce puls sonor ar avea, de pildă, franceza fără Ronsard şi Baudelaire, italiana fără Petrarca şi Dante, româna fără Eminescu şi Ion Barbu? * Pentru mine cea mai apropiată de perfecţiune este limba română. Acest simţământ profund subiectiv nu umbreşte preţuirea celorlalte limbi. Limba noastră este încă relativ tânără, are rădăcini adânci, dar şi ramuri pe cale de înmugurire şi virtuale înfloriri. Viguroasă, fără înnodări anchilozante, statornicită, dar păstrându-şi minunate deschideri mişcătoare, sonorităţi neaşteptate şi miezuri stârnitoare de noi înţelesuri, „mult e dulce şi frumoasă” limba ce ne călătoreşte prin trecerea acestei lumi. Nu uit că de vreo jumătate de veac limba română a fost rănită prin infiltrarea unei ideologii nefaste cu ţăndări de lemn şi încercări de schilodiri nemernice. Fenomen întristător a cărui stingere va cere un răstimp destul de lung. Toată vremea i s-a opus însă şi continuă să-l înfrunte existenţa limbii româneşti curate şi nevătămate. Fără a fi singurii, poeţii au fost şi rămân garanţi de frunte pentru creşterea luminoasă a limbii române. Şi mă bucur foarte că majoritatea poeţilor din Basarabia, atâţi cât mi-a fost dăruit să-i citesc, se arată vrednici şi uneori străluciţi mânuitori ai limbii menite dăinuirii biruitoare. AUTOGRAF 7 netihna pietrei prin netihna pietrei prin volbura apelor oriîncotro mă duc şi m-aş tot duce rătăcindu-mă în nălucirile lumii nouri lunecându-mi trecerea se răsfiră sub paşi dezvăluie tot mai aproape veacul ce va să vie în lumina mereu tăinuită prin volbura apelor prin netihna pietrei rătăcit în nălucirile lumii tot umblu şi zbor după blândele aproape sublimele potcoave de cai morţi în cine mai ştie ce bătălii dinainte pierdute Alexandru LUNGU 8 Limba ROMÂNĂ Alexandru MEANDRELE BANToş UNUI TRAIECT LINGVISTIC Cine stăpâneşte trecutul, acela controlează viitorul. G. Orwel Calea reformei stărilor rele trece prin restabilirea numelor corecte pentru toate lucrurile, fiinţele şi acţiunile. Confucius Reflectând asupra evenimentelor produse în „istoricul an 1989”, cum era calificat două decenii în urmă acest seg- ment al istoriei noastre, te întrebi: ce a însemnat respectiva perioadă pentru noi şi de ce pronosticurile mai mult decât optimiste lansate atunci par a fi astăzi simple şi ordinare exagerări? Ce s-a întâmplat totuşi acum două decenii la Chişinău, în ce măsură evenimentele de atunci au alcătuit premisa derulării la alte turaţii şi la alţi parametri a desti- nului nostru? Pentru a pătrunde esenţa lucrurilor, trebuie să vedem cum au interpretat atunci, dar şi mai târziu, acţi- unile revendicative, ieşite din comun pentru fostul impe- riu sovietic, participanţii şi organizatorii lor: Ion Hadârcă, Ion Druţă, Mircea Snegur, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Nicolae Mătcaş, Anatol Ciobanu, Valentin Mândâcanu, Leonida Lari... Punctul culminant al protestelor populaţiei autohtone l-a constituit adoptarea Legislaţiei lingvistice în cadrul sesiunii sovietului suprem al R.S.S.M. de legislatura a treisprezecea. Cele trei legi – „Cu privire la statutul lim- bii de stat a R.S.S.M.”, „Cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul R.S.S.M.” şi „Cu privire la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină” – au format axa revi- rimentului general despre care peste doi ani, la 31 august 1992, profesorul Ion Dumeniuk (5 mai 1936 – 3 noiembrie 1992), autor şi promotor al noilor acte normative, director al Departamentului de stat al limbilor şi primul redactor-şef al revistei noastre, scria: „Adoptarea Legislaţiei lingvistice reprezintă una dintre puţinele bătălii câştigate de românii basarabeni în lupta lor pentru a supravieţui ca neam. Să ne gândim numai cât face revenirea la alfabetul latin. Prin LECŢIILE ISTORIEI 9 el, în faţa rusificării s-a durat un adevărat zid chinezesc, pe care nu-l mai poate distruge nimeni. Evenimentul este de o importanţă istorică şi constituie o mare victorie a intelectualităţii noastre”. Era o afirmaţie categorică