DOCSLIB.ORG

Vasile Lucaciu, Erou Al Natiunii Romane

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Vasile Lucaciu, Erou Al Natiunii Romane UN CREZ, O LUME, UN DESTIN... VASILE LUCACIU, EROU AL NAȚIUNII ROMÂNE Lucrare coordonată de Gavril Babiciu, în cadrul proiectului Vasile Lucaciu, un crez, o lume, un destin... dedicat Centenarului Marii Uniri, 1918-2018 Lucrare apărută cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale Gavril BABICIU Coordonator lucrare VASILE LUCACIU EROU AL NAȚIUNII ROMÂNE Editura Marist, Baia Mare, 2018 Editor: Editura Marist Coordonator: Gavril Babiciu Redactor: Cristian Mareș Baia Mare, Maramureș – RO Str. Mihail Sadoveanu Nr. 13 Tel: 0723-570248, 0362-800812 e-mail: [email protected] www.marist.ro - toate drepturile rezervate - Mulțumim tuturor celor care au contribuit, în orice formă, la editarea lucrării. O notă specială pentru fotograful Iuliu Tiberiu Toth care s-a străduit să selecteze cele mai frumoase imagini din activitățile la care a participat. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Vasile Lucaciu: erou al naţiunii române / coord.: Gavril Babiciu. - Baia Mare: Marist, 2018 ISBN 978-606-8801-16-2 I. Babiciu, Gavril (coord.) 94 929 Vasile Lucaciu, un crez, o lume, un destin... Vasile Lucaciu, erou al națiunii române Cuvânt înainte Moto: „Cam greu să concentrezi într-un cadru aşă de strâmt viaţa unui om mare, care aproape o jumătate de veac a fost în fruntea mişcărilor culturale şi politice de la noi şi a ajuns să fi e venerat şi iubit, ca nimeni altul, de toată sufl area românească, considerat ca un înainte-mergător al unităţii naţionale, pe care marele decedat a avut fericirea să o vadă cu ochii, în zilele senine ale bătrânețelor.”1 Alexandru Ciura Preotul vicar greco-catolic, dr. Vasile Lucaciu este una dintre cele mai de seamă personalități ale românilor trăitoare la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost „omul drapel” al generației făuritoare a Marii Uniri. Tomuri întregi s-au scris despre viața și activitatea lui dar niciodată, în același loc și timp, nu s-au prezentat în mod complet și sufi cient de bine. Istorici și teologi, scriitori şi jurnaliști, alți mânuitori ai condeiului, au redactat monografi i, studii, piese de teatru, poezii, imnuri, i s-au ridicat monumente etc. dar pe cel mai înalt piedestal l-a înălțat poporul român. Eroii și umbra lor nu mor niciodată! Memoria colectivă le păstrează o vie amintire. Unii sunt învredniciți să rămână în sufl etele oamenilor și să fi e cântați de generațiile următoare. Încă din timpul vieții, dar și în prezent, românii cântă „Doina lui Lucaciu” cu evlavie, ca pe o priceasnă, fi xându-l între eroii legendari ai națiunii române, precum Avram Iancu sau Pintea Viteazu. Credincioșii i-au pus aureolă de sfânt, chipul său ”de o romană frumusețe” a fost pictat pe pereții unor biserici. Vasile Lucaciu a fost, este și va fi , un erou al națiunii române. Întreaga activitate desfășurată de părintele vicar dr. Vasile Lucaciu, a avut drept scop apărarea drepturilor și libertățile individuale și colective ale tuturor românilor iar crezul său l-a mărturisit prin închinarea ctitoriei sale, Biserica „Maicei Domnului” din Șișești, marelui ideal de veacuri PRO S. UNIONE OMNIUM ROMANORUM, mărturisire ce stă scrisă pe plăcuța votivă fi xată pe fontispiciul acestei biserici deasupra ușii de intrare. În prezentul studiu nu ne-am propus să detaliem toate evenimentele trăite, organizate sau la care a participat Vasile Lucaciu în întreaga-i viață. Cronologic ne-am ocupat de unele momente trăite și de activitatea „Leului de la Șișești” scoțând în evidență aspectele pe care le-am considerat esențiale, cititorii putând să le aprofundeze cercetând sursele indicate privitoare la faptele respective. Datoria sfântă a tuturor românilor este de a-și omagia și cinsti eroii. Autoritățile statului și instituțiile lui, cele legate de instruirea și educația patriotică, dar și formele asociative, sunt obligate să organizeze festivități și să asigure cadrul lor sărbătoresc, pentru elogierea celor ce și-au închinat viața pentru propășirea românilor. Centenarul Marii Uniri ne oferă minunatul prilej de a prezenta viața și activitatea laborioasă și diversifi cată a părintelui vicar, dr. Vasile Lucaciu închinată năzuinței de mai bine a poporului roman. Profetul înainte-mergător și vizionar, apostolul luminător, ostașul martir şi sfântul părinte al neamului românesc, Vasile Lucaciu supranumit „Leul de la Şişeşti”, înveşmântat în haină preoţească, a avut drept armă cuvântul, un cuvânt „cu putere multă”. Acest cuvânt secondat de atitudinea și faptele sale eroice a fost îndreptat pentru realizarea a ceea ce are să ”spereze românul”, spre „culmea aspiraţiunilor sale pe acest pământ”, spre idealul de viacuri visat de tot sufl etul de român: ”măreaţa, fericitoarea, sfânta unire a tuturor românilor”. Glorie eternă ”Leului de la Șișești”! Gavril Babiciu 6 Statuia lui Vasile Lucaciu din Satu Mare, inaugurată în 1936 7 Condiții istorice Continuitatea locuirii de către români, urmașii dacilor și romanilor, trăitori în fostul stat centralizat dac condus de către Decebal, este o realitate recunoscută universal. Anul 896 este considerat anul în care ultimul val de popoare migratoare venind dinspre Asia, ungurii, au pătruns în Câmia Panoniei trecând Carpații prin pasul Frasin iar în jurul anului 1000, sub Stefan I au înfi ințat Regatul ungar. Acesta și-a extins stăpânirea în mod continuu astfel că, la fi nele secolului al XIII-lea, si-a impus stăpânirea asupra întregii Transilvanii. ”Odată stăpâni pe poarta Someşului, artera de legătură şi navigaţie cu inima Ardealului, Maghiarii nu se dau în lături, de a supune şi câştiga şi pământul în care poporul românesc îşi ducea liniştit viaţa de păstor şi agricultor, cu obiceiurile lui moştenite din moşi strămoşi. De aici şi-au întins tentaculele, atât asupra Maramureşului, care în vechime se întindea până sub zidurile cetăţii Sătmar, cât şi asupra cnezilor şi voevozilor, cari erau conducători fi reşti ai poporului românesc, şi cari, pentru a fi mai uşor deslipiţi, au fost înobilaţi şi distinşi cu diferite titluri de nobleţă, pentru ca apoi să fi e convertiţi la diferite religii.”2 Pe toată existența Regatului ungar autonomia voievodatului Transilvaniei a fost o stare de fapt. Tendința de independență totală față de autoritățile centrale de la Budapesta s-a evidențiat în special în perioada confruntărilor militare cu turcii. Dezastrul de la Mohacs (1526) a determinat împărțirea acestui regat între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic. În Regatul ungar sunt acum doi regi dar era o singură coroană. Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, a fost încoronat ca rege al Ungariei, la 11 noiembrie 1526, la Alba Regală iar Ferdinand de Habsburg, la 17 decembrie 1526 la Pressburg (Pojony sau Bratislava de azi). După cucerirea cetăţii Buda prin expediţia turcească de la 1541 putem spune că Regatul ungar, este desfi inţat ca persoană juridică de drept internaţional. Teritoriile regatului se împart în trei părţi. Ia fi inţă, la 1541, Principatul Transilvaniei, Paşalâcurile turceşti (Buda și apoi Oradea), constituind zone cu administraţie turcească şi teritoriul cedat Imperiului Habsburgic. Imperialii recunosc înfi inţarea şi independenţa Principatului Transilvaniei şi implicit intrarea lui sub infl uienţa şi sub controlul Porţii Otomane. La 1683 turcii au întreprins marea ofensivă împotriva Europei. Atacul asupra Vienei este respins. „În urma expansiunii Austriei spre SE, începută după alungarea turcilor de sub zidurile Vienei (1683), tratatul de la Karlowitz (1699) sancţionează includerea Transilvaniei ca principat în Imp. Habsburgic.”3 Luptele împotriva otomanilor au continuat. “Însă de această dată turcii fi ind înfrânţi, încep în retragere o serie de lupte foarte sângeroase, care se termină cu pacea de la Carlovăţ la 1699, urmată de ofensivele imperiale, care s-au terminat prin păcile de la Pojarevaţ 1718, şi Belgrad 1739, după care Ungaria, Transilvania şi Banatul sînt eliberate şi incorporate Casei de Austria.”4 De facto, după 1691 Transilvania devine parte integrantă a Imperiul Habsburgic și își pierde autonomia. Este condusă de guvernatori militari și de legi militare.5 Împărăteasa Maria Terezia, la 2 noiembrie 1765, printr-un decret imperial a ridicat Transilvania la statutul de Mare Principat în care se stipula explicit că „nu este supusă niciunui alt regat sau stăpâniri” făcându-se trimitere directă la pretențiile nobilimii maghiare ci este condusă după „propriile sale legi, magistrate și instituții”. 8 Ea este administrată de către ”Guvernator și Consiliul Provincial, sub supravegherea noastră, din care pricină, ca să nu lipsească acestui Principat nimic din strălucirea și magnifi ciența de care se bucură alte provincii de sub stăpânirea noastră”.6 Cu toate acestea populația de etnie română din Ardeal nu avea același statut juridic ca celelalte națiuni trăitoare aici iar religia ei nu era „receptă”. În 1791 a fost elaborat memoriul Suplex Libelus Valachorum, prin care se cerea Curții de la Viena drepturi politice, sociale și culturale egale pentru românii din Transilvania cu cele ale națiunilor „privilegiate” (unguri, sași și secui). Anul revoluționar 1848 readuce în prim plan confl ictul dintre cele două poziții diametral opuse, referitoare la Transilvania. Ungurii doresc refacerea fostului Regat ungar, românii ardeleni vor autonomia Transilvaniei. Revoluția din Ungaria începe la Budapesta, pe 15 Martie 1848 iar la 17 Martie 1848, la Viena, ungurii organizează un marş revoluţionar de către o delegatie de aproximativ trei sute de magnaţi unguri, îmbracaţi în tunică natională (inclusiv cu pene de păun la pălărie). La 17 aprilie 1848, impăratul Ferdinad al V-lea
Load more

Recommended publications
  • Ţara Bârsei Revistă De Cultură 2015
    Consiliul Judeţean Braşov Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Ţara Bârsei Revistă de cultură 2015 Braşov, 2015 ŢARA BÂRSEI (fondată în 1929) Revistă de cultură finanţată de Consiliul Judeţean Braşov şi editată de Muzeul „Casa Mureşenilor” Braşov Piaţa Sfatului nr. 25, cod 500025 Tel./fax: 0268.477.864 e-mail: [email protected] http://www.muzeulmuresenilor.ro Colegiul de redacţie: Valer Rus – redactor responsabil Cristina Seitz Marinela-Loredana Barna Ovidiu Savu Corectura: Carmen Andrei ISSN 1583-3119 Autorii îşi asumă responsabilitatea pentru afirmaţiile cuprinse în lucrările lor. Tipărit la TIPOTEX S.A. Braşov, Str. Traian Grozăvescu nr. 7 Tel: 0268.549.704 CUPRINS Simpozion „Mari geografi braşoveni” - 17 octombrie 2014 Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară 100 de ani de la naşterea academicianului Liviu Constantinescu Şerban DRAGOMIRESCU Cutremurele vrâncene – o provocare interdisciplinară. Centenarul naşterii academicianului Liviu Constantinescu. ...................................................................................................................9 Paul GEORGESCU Academicianul Liviu Constantinescu – profesor, cercetător – o personalitate de elită a geofizicii europene ......................................................................................................................................11 Gernot NUSSBÄCHER Din cronica cutremurelor din Braşov şi Ţara Bârsei..................................................................15 Dan LUNGU Protecţia antiseismică a clădirilor, o responsabilitate
    [Show full text]
  • Virgil I. Bărbat, Un Gânditor De Referinţă
    Black PANTONE portocaliu TRIBUNA 288 Consiliul Judeþean Cluj D i r e c t o r fo n d a t o r : Io a n Sl a v i c i 4 lei R e v i s t ã d e cu l t u r ã • s e r i e no u ã • a n u l XI I I • 1 -11 5 se p t e m b r i e 20 1 4 Andrei Marga - Andrei un gânditor de referinþã Virgil I. Bãrbat, Ilustraþia numãrului: László Tóth www.revistatribuna.ro Poeme Puºi Dinulescu Dan Damaschin Aura Christi Râsul lui Patapievici Friedrich Sorin Grecu Michael 1 Black PANTONE Black Pantone 253 U din lirica universalã TRIBUNA John Keats Bright Star! Would I Were Steadfast as Thou Art Director fondator: Ioan Slavici (1884) To One Who Has Been Long in City Pent Bright star! Would I were steadfast as thou art – Not in lone splendour hung aloft the night, PUBLICAÞIE BILUNARÃ CARE APARE SUB EGIDA To one who has been long in city pent, And watching, with eternal lids apart, CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ ‘Tis very sweet to look into the fair Like Nature’s patient sleepless Eremite, And open face to heaven, - to breathe a prayer The moving waters at their priestlike task Consiliul consultativ al revistei de culturã Full in the smile of the blue firmament. Of pure ablution round earth’s human shores, Tribuna: Who is more happy, when, with heart’s content, Or gazing on the new soft-fallen mask Fatigued he sinks into some pleasant lair Of snow upon the mountains and the moors – Constantin Barbu Of wavy grass, and reads a debonair Alexandru Boboc And gentle tale of love and languishment? No – yet still steadfast, still unchangeable, Gheorghe Boboº Pillowed upon my fair love’s ripening breast, Nicolae Breban Returning home at evening, with an ear To feel for ever its soft fall and swell, Nicolae Iliescu Awake for ever in a sweet unrest, Andrei Marga Catching the notes of Philomel, - an eye Still, still to hear her tender-taken breath, Eugen Mihãescu Watching the sailing cloudlet’s bright career, And so live ever – or else swoon to death.
    [Show full text]
  • Avram Iancu – Model Şi Inspiraţie
    CONSILIUL JUDEŢEAN ALBA ŞCOALA GIMNAZIALĂ „AVRAM IANCU” ALBA IULIA AVRAM IANCU – MODEL ŞI INSPIRAŢIE EDIŢIA a III-a Alba Iulia 28 noiembrie 2012 Broşura de faţă cuprinde lucrările susţinute în cadrul Simpozionului Naţional AVRAM IANCU – MODEL ŞI INSPIRAŢIE, ediţia a III-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială “Avram Iancu” Alba Iulia. Acest simpozion se integrează în programul manifestărilor organizate de către Consiliul Judeţean Alba cu prilejul Zilei Naţionale a României. Coordonator: Director, prof. Elena Ignat Colectivul de redacţie: Prof. inf. Medrea Simona Prof. Slevaş Dana AVRAM IANCU – model üi inspiraĦie PATRIOSMUL – o dimensiune spirituală MOTTO: „Patria sunt eu, eúti tu, e tot ceea ce iubim, tot ceea ce visăm, tot ceea ce va fi când nu vom mai fi noi.” (Romain Rolland) Simpozionul NaĠional „Avram Iancu – model úi inspiraĠie”, aflat la cea de-a treia ediĠie, manifestare dedicată Zilei de 1 Decembrie, ne oferă prilejul de a evoca personalităĠi úi evenimente din istoria noastră. Este un moment de mândrie naĠională, de aducere aminte úi de cinstire a faptelor de vitejie, curaj úi demnitate, a celor care au luptat pentru dreptate, independenĠă, integritate úi unitatea poporului român. Sentimentul naĠional, sentimentul apartenenĠei la o naĠiune sunt însuúiri sufleteúti care se manifestăúi care pot fi observate în comportamentul úi convingerile fiecărui om. Patriotismul este o dimensiune valorică, spirituală a fiecărei persoane, este o moútenire ce trebuie transmisă mai departe generaĠiilor tinere. EducaĠia patriotică, educaĠia pentru respectul valorilor, formarea unor cetăĠeni responsabili úi implicaĠi este o preocupare permanentă a ùcolii Gimnaziale „Avram Iancu” din Alba Iulia, atât în cadrul activităĠilor didactice úi educative cotidiene, cât úi prin organizarea unor evenimente speciale ca acest simpozion.
    [Show full text]
  • Oameni De Cultură Ai Blajului Şi Sextil Puşcariu
    DOINA GRECU OAMENI DE CULTURĂ AI BLAJULUI ŞI SEXTIL PUŞCARIU În 1994, pe când împlinea 90 de ani, avva dr. Paul Mihail, deopotrivă preot şi cărturar colecţionar şi donator de documente, se confesa: „Am crezut că este de interes ştiinţific să dau la lumină, din corespondenţa cu cele peste 1 300 de persoane şi aşezăminte pe care am păstrat-o de-a lungul anilor, scrisorile care vor contribui la caracterizarea unor relaţii, consemnarea unor informaţii, a unor noi aspecte ale istoriei culturii române. Dar mai ales documente autentice de expresie intelectuală. [...] Deoarece ea [corespondenţa] se referă la teme de un interes mai larg, chem pe cititorii şi cercetătorii cărţii să mediteze la această formă de manifestare interumană care este corespondenţa – din ce în ce mai puţin folosită în deceniul nostru al telefoniei [!] –, care se dovedeşte a lăsa o urmă durabilă şi pentru istoria mentalităţilor, ale cărei contribuţii la întregirea istoriei totale sunt unanim recunoscute”1. Ajunşi într-un veac în care o comunicare modernă – rapidă şi eficientă – elimină epistola din relaţiile dintre oameni, preţuirea scrisorii ca document istoric câştigă o relevanţă în plus. Valoroasa corespondenţă primită de Sextil Puşcariu de la oameni de seamă ai vremii, aflată astăzi prin grija şi bunăvoinţa nepoatei sale, lingvista Magdalena Vulpe, la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca, oferă câmp larg rememorării şi aprofundării unei perioade de aur a istoriei noastre. Câteva din aceste scrisori ne evocă oameni de cultură ai Blajului. 1. Dintre corespondenţi, mai cunoscut şi în acelaşi timp mai apropiat de Sextil Puşcariu, cum se vede şi din modul de adresare, a fost Alexandru Ciura.
    [Show full text]
  • RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVELOR PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ a JUDEŢULUI SATU MARE PE 9 Luni 2020
    INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL SATU MARE RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVELOR PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ A JUDEŢULUI SATU MARE PE 9 luni 2020 Programul de dezvoltare economico-socială al judeţului Satu Mare CUPRINS CAP.1. AFACERI INTERNE ................................................................................................................................................... 4 I. POLIȚIA ROMÂNĂ .................................................................................................................................................................. 4 II. JANDARMERIA ROMÂNĂ ...................................................................................................................................................... 11 III. SERVICIUL TERITORIAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ ........................................................................................................... 12 IV. INSPECTORATUL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ................................................................................................................ 14 V.SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE SATU MARE ................................................................................................................. 16 VI. CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ȘI CONSILIERE ANTIDROG .......................................................................................... 17 CAP.2. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ....................................................................................................................................
    [Show full text]
  • Unique Aspects from the Life and Activity of Octavian C. Tăslăuanu
    Unique Aspects from the Life and Activity of Octavian C. Tãslãuanu GEORGE-BOGDAN TOFAN HE GALLERY of outstanding national personalities from the Land of Topliþa com- prises Elie Miron Cristea, Alexandru Nicolescu, Emilian (Dumitru) Antal, Vasile T Urzicã, Ioan Bucur and Octavian Codru Tãslãuanu. The latter left a significant imprint upon Romanian history, distinguishing himself as a writer, publicist and politi- cian. Despite several attempts to shed some light on his life and activity, it seems that this multidimensional cultural personality of the interwar years is currently known and remembered only by a minute group of intellectuals. For this reason, the author of this paper, despite being a geographer by profession and not a literary historian, originating from Bilbor, believes he must do his moral duty towards his forbearer, taking up the difficult but beautiful tasks of revisiting, in these pages, a part of the life, fruitful work and activity of Octavian C. Tãslãuanu, dedicated to national unity. An unpleasant aspect, which we are unfortunately obliged to mention, is the total lack of reaction from local and county officials in regards to the memorandum submit- ted on 14 September 2009 by Stela Mitruþã (the writer’s granddaughter), and co-signed by Constantin Hârlav, a researcher at the Romanian Academy and also a Bilbor native, regarding the house of Cornel Tãslãuanu (Octavian’s younger brother), arguing that it should be preserved, renovated and turned into a museum. The building was erected in 1927, in the center of the commune, and it was an architectural landmark, as one of the last remaining house built between the two world wars.
    [Show full text]
  • Ideen Und Projekte Zur Föderalisierung Des Habsburgischen Reiches Mit Besonderer Berücksichtigung Siebenbürgens 1848 – 1918
    Ideen und Projekte zur Föderalisierung des Habsburgischen Reiches mit besonderer Berücksichtigung Siebenbürgens 1848 – 1918 Inauguraldissertation zur Erlangung des Grades eines Doktors der Philosophie im Fachbereich Geschichtswissenschaften der Johann-Wolfgang-Goethe-Universität zu Frankfurt am Main vorgelegt von Alina Teslaru-Born aus: Brasov / Rumänien 2005 1. Gutachter: Prof. Dr. Lothar Gall 2. Gutachterin: Prof. Dr. Marie-Luise Recker Danksagung Die Idee zu dieser Dissertation entstand während meines Studiums an der Babes- Bolay Universität in Klausenburg / Siebenbürgen. Mit meinem Umzug nach Deutschland vor 11 Jahren begann eine neue Phase in meinem Leben. Die Dissertation blieb dennoch eine Konstante und eine Verbindung zu meinem Lebensabschnitt in Rumänien. Um diesen abzuschließen, war es mir sehr wichtig, die Dissertation zu beenden, trotz dessen dass ich seit vielen Jahren bereits in der Wirtschaft berufstätig war. Ich hätte es nie geschafft, wenn ich nicht breite Unterstützung und Hilfe gehabt hätte. An erster Stelle gilt mein besonderer Dank meinem Doktorvater, Herrn Prof. Dr. Lothar Gall, der durch die Übernahme und Betreuung meiner thematischen Fragestellung es mir ermöglicht hat, meine Arbeit durchzuführen. Herzlich danken möchte ich auch Prof. Dr. Andreas Schulz, den ich zu jeder Zeit ansprechen konnte und mich mit Kritik und wertvollen Anregungen befähigt hat, meine Arbeit weiterzuentwickeln. Herzlichen Dank auch an meine zweite Gutachterin Frau Prof. Dr. Marie-Luise Recker. Ein großer Dank geht an meine Familie und meine Freunde, die mich in schwierigen Phasen stets ermutigt haben, weiterzumachen. Insbesondere bedanke ich mich ganz herzlich bei Volker, ohne dessen Unterstützung ich diese Arbeit nie beendet hätte. Die vorliegende Dissertation ist meinen Eltern gewidmet. Mein Vater, Ioan Teslaru, hat mir die Liebe zur Geschichte bereits in meiner Kindheit vermittelt.
    [Show full text]
  • Church and Political Behaviour in Transylvania at the End of World War I
    European Journal of Science and Theology, October 2014, Vol.10, No.5, 139-146 _______________________________________________________________________ CHURCH AND POLITICAL BEHAVIOUR IN TRANSYLVANIA AT THE END OF WORLD WAR I Valer Moga* ’1 Decembrie 1918’ University, 5 Gabriel Bethlen Str., 510009, Alba Iulia, Romania (Received 13 June 2014) Abstract The alleged apoliticism of the clergy was increasingly abandoned in the half century to 1918. Initially on behalf of their institutions and then within the framework of the ‘Astra’ association and the Romanian National Party, priests went beyond their pastoral role, assuming direct political and cultural missions. The dispute between passivity and political activism in the late nineteenth century cannot be studied without taking into account the positions of the Romanian Orthodox Church and the Greek Catholic Church. The situation was intensified with the victory of activism in the early twentieth century. After 1900, Romanian National Party conferences revealed that party electoral committees were consistently made up of clergy of both confessions at all levels of the ecclesiastical hierarchy. The debate on the future political status of Transylvania in the autumn 1918 spurred an unprecedented wave of political activism. Again clergymen were the foremost representatives of the intellectual elites, exceeding even the lawyers, by profession predisposed to political involvement. Romanian bishops in office signed a document declaring their solidarity with the Romanian National Central Council programme. Priests were not limited to representing their own institutional structures (diocese, consistory, parish, etc) in the Great National Assembly of Alba Iulia but also featured significantly as delegates of electoral circles, educational institutions, cultural, economic and even women's associations.
    [Show full text]
  • Astra Salvensis 2
    Astra Salvensis – revistă de istorie și cultur ă Asocia țiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român Despăr țământul Năsăud Cercul Salva Astra Salvensis - revist ă de istorie și cultur ă – Anul I, nr. 2 Salva 2013 Anul I, nr. 2 1 Revistă editată de către cercul Salva al ,,Astrei” Astra Salvensis – revistă de istorie și cultur ă Director: prof. Ana Filip Responsabilitatea juridic ă pentru con ținutul Redactor șef: Iuliu-Marius Morariu articolelor apar ține autorilor. Revista este editat ă de c ătre Cercul ,,Astra” Aștept ăm materialele, sugestiile și al Salvei. recomand ările dvs. pe adresele: Apare semestrial în format electronic și este [email protected] sau disponibil ă pe www.astrasalva.wordpress.com . astrasalva@gmail. com. ISSN 2344 – 1887 Comitetul știin țific al revistei: ISSN–L 2344 – 1887 Acad. dr. Mihai Șora (Bucure ști) Prof. univ. dr. Lucia Fetcu (Bucure ști) Ilustra ții: Prof. univ. dr. Luiza Palanciuc (Paris) Coperta I: Școala General ă ,,Tiberiu Prof. univ. dr. Grigore Smeu (Bucure ști) Morariu” Salva Prof. univ. dr. ing. Gheorghe Țiclete Medalion coperta I: Troi ța ridicat ă de c ătre (Bucure ști) scriitorul Teodor Tanco în memoria Sfântului Prof. univ. dr. Mihai Toma (Ia și) Atanasie Todoran Conf. univ. dr. Ludmila Bal țat (Cahul) Coperta II: Salva- vedere general ă. Conf. univ. dr. Olimpia Iacob (Ia și) Fotografiile și ilustra ția num ărului: prof. Lect. univ. dr. Maria Barb ă (Cahul) Vasilica G ăzdac. Prof. dr. Petru Demetru Popescu (Bucure ști) Prof. dr. Lumini ța Cornea (Sfântu În acest num ăr: Gheorghe) Dr. Lilia Rufanda (Atena) Mircea-Gheorghe Abrudan, Dr.
    [Show full text]
  • Ioan Opriș Alexandru Lapedatu În Cultura Românească
    Tehnoredactare, format PDF: Ana Damian Text & imagini: Fundația Lapedatu, © 2017 Toate drepturile rezervate Fundației Lapedatu Ediții pe hârtie: Editura: Științifică, anul apariției: 1996, nr. pagini: 362 ISBN: 973-44-0190-4 © 2017 Fundația Academia Civică pentru versiunea.pdf Acrobat Reader Este permisă descărcarea liberă, cu titlu personal, a volumului în acest format. Distribuirea gratuită a cărţii prin intermediul altor situri, modificarea sau comercializarea acestei versiuni fără acordul prealabil, în scris, al Fundației Academia Civică sau al Fundației Lapedatu sunt interzise şi se pedepsesc conform legii privind drepturile de autor şi drepturile conexe, în vigoare. Fundația Academia Civică: www.memorialsighet.ro Fundația Lapedatu: [email protected] IOAN OPRIȘ ALEXANDRU LAPEDATU ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ Contributii̧ la cunoasterea̧ vietii̧ politice si̧ culturale romanê sti̧ din perioada 1918-1947 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ........................................................................................................................................................ 7 Cap. I. CUM SE ANUNȚA UN TÂNĂR CE VA SĂ FIE ÎN VIAȚĂ ........................................................................... 9 Cap II. LA ÎNCEPUTUL UNEI NOI EPOCI ................................................................................................................ 37 Cap. III. UNIVERSITAR ȘI OM POLITIC .................................................................................................................. 53 CULTURA ÎNSEAMNĂ POLITICĂ,
    [Show full text]
  • Caietele CNSAS, Nr. 2 (14) / 2014
    Caietele CNSAS Revistă semestrială editată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Anul VII, nr. 2 (14)/2014 Editura CNSAS Bucureşti 2015 Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Bucureşti, str. Matei Basarab, nr. 55-57, sector 3 www.cnsas.ro Caietele CNSAS, anul VII, nr. 2 (14)/2014 ISSN:1844-6590 Consiliu ştiinţific: Dennis Deletant (University College London) Łukasz Kamiński (Institute of National Remembrance, Warsaw) Gail Kligman (University of California, Los Angeles) Dragoş Petrescu (University of Bucharest & CNSAS) Vladimir Tismăneanu (University of Maryland, College Park) Virgiliu-Leon Ţârău (Babeş-Bolyai University & CNSAS) Katherine Verdery (The City University of New York) Pavel Žáček (Institute for the Study of Totalitarian Regimes, Prague) Colegiul de redacţie: Liviu Bejenaru Silviu B. Moldovan Elis Neagoe-Pleșa Liviu Ţăranu (editor) Coperta: Cătălin Mândrilă Machetare computerizată: Liviu Ţăranu Rezumate și corectură text în limba engleză: Gabriela Toma Editura Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii e-mail: [email protected] CUPRINS I. Aparatul represiv comunist: instituţii, cadre, obiective Nicoleta Ionescu-Gură, Internările administrative din timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. I. Internarea în unitățile de muncă (1950-1952)…………………………………7 Alina Ilinca, Liviu Marius Bejenaru, „Dezbateri” filosofice și juridice în arestul Securității: colonelul Aurel Ardeleanu și avatarurile regimului comunist din România……………………………………………………………….53 II. Sub lupa Securităţii Mădălina Braşoveanu, Gânduri pentru o expoziție documentară: urme ale rețelei artistice Oradea – Târgu Mureș - Sfântu Gheorghe în Arhiva fostei Securităţi ……………………...85 Nicoleta Ionescu-Gură, 30 octombrie 1971. Catastrofa de la Exploatarea Minieră Certej – Săcărâmb, județul Hunedoara, în documentele din arhiva PCR și ale Securității……….167 Emilian Dranca, Spectrul intelectual al omului politic. Studiu de caz: Corneliu Coposu……………….185 William Totok, Elene-Irene Macovei, De la S.D.
    [Show full text]
  • Hermeneutica Bibliothecaria
    BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA Fondată de I. Crăciun SERIE NOUĂ 28 (47) HERMENEUTICA BIBLIOTHECARIA – Antologie Philobiblon – ( II.) Editori Viorica Sâncrăian István Király V. Presa Universitară Clujeană Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca, 2004 BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA apare sub îngijirea lui Nicolae Edroiu Tehnoredactare: editorii Coperta: arh. Tiberiu Trenea şi fotogr. György Tasnádi VOLUMUL A FOST EDITAT CU SPRIJINUL FINANCIAR AL S.C. HIDROSERV S.A. CLUJ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Hermeneutica Bibliothecaria : Antologie Philobiblon (II.) / editori: Viorica Sâncrăian şi István Király V. – Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană : Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, 2004. – 523 p. ISBN 973-610-311- 0 Copyright © Presa Universitară Clujeană 2004 CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Ana-Maria Căpâlneanu Analiza tematică şi de gen a literaturii bibliologice româneşti: Cărţi – perioada 1945-2003 Alice Keller Reviste electronice: dezvoltări în diverse ramuri ale ştiinţei István Király V. „Afinităţile elective”, sau – (al)chimismele biblioteconomice – cu un Excurs obositor: CD-Rom-ul şi Muntele vrăjit Doina Popa Starea bibliotecilor publice din România – O radiografie a anului 2001 şi 2002 Ilona Gurka-Balla UNIMARC – şansă pentru o bază de date naţională Carmen Crişan Strategii de dezvoltare a serviciilor de acces la informaţia electronică în Sala Multimedia Georgeta Dodu Centrul de Informare Comunitară (C.I.C.) sau biblioteca – dincolo de educaţie şi divertisment Gabriela Morărescu Biblioteci filiale – Biblioteci Specializate Georgeta Dodu Centrul Public de Informare NATO – prezentare Adriana Székely Stadiul actual al statisticii de bibliotecă în România – Bibliotecile centrale universitare Marcela-Georgeta Groza; Adrian Groza Rolul activ al bibliotecii în relaţia profesori-studenţi Monica Stoica; Adriana Székely; Lenuţa Pop Gestionarea şi conservarea colecţiilor în B.C.U.
    [Show full text]