BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA Fondată de I. Crăciun SERIE NOUĂ 28 (47) HERMENEUTICA BIBLIOTHECARIA – Antologie Philobiblon – ( II.) Editori Viorica Sâncrăian István Király V. Presa Universitară Clujeană Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca, 2004 BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA apare sub îngijirea lui Nicolae Edroiu Tehnoredactare: editorii Coperta: arh. Tiberiu Trenea şi fotogr. György Tasnádi VOLUMUL A FOST EDITAT CU SPRIJINUL FINANCIAR AL S.C. HIDROSERV S.A. CLUJ Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Hermeneutica Bibliothecaria : Antologie Philobiblon (II.) / editori: Viorica Sâncrăian şi István Király V. – Cluj-Napoca : Presa Universitară Clujeană : Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga”, 2004. – 523 p. ISBN 973-610-311- 0 Copyright © Presa Universitară Clujeană 2004 CUPRINS CONTUR Re-Introducere, sau: Dincolo de „teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară Viorica Sâncrăian Atelier Philobiblon FOCUS Ana-Maria Căpâlneanu Analiza tematică şi de gen a literaturii bibliologice româneşti: Cărţi – perioada 1945-2003 Alice Keller Reviste electronice: dezvoltări în diverse ramuri ale ştiinţei István Király V. „Afinităţile elective”, sau – (al)chimismele biblioteconomice – cu un Excurs obositor: CD-Rom-ul şi Muntele vrăjit Doina Popa Starea bibliotecilor publice din România – O radiografie a anului 2001 şi 2002 Ilona Gurka-Balla UNIMARC – şansă pentru o bază de date naţională Carmen Crişan Strategii de dezvoltare a serviciilor de acces la informaţia electronică în Sala Multimedia Georgeta Dodu Centrul de Informare Comunitară (C.I.C.) sau biblioteca – dincolo de educaţie şi divertisment Gabriela Morărescu Biblioteci filiale – Biblioteci Specializate Georgeta Dodu Centrul Public de Informare NATO – prezentare Adriana Székely Stadiul actual al statisticii de bibliotecă în România – Bibliotecile centrale universitare Marcela-Georgeta Groza; Adrian Groza Rolul activ al bibliotecii în relaţia profesori-studenţi Monica Stoica; Adriana Székely; Lenuţa Pop Gestionarea şi conservarea colecţiilor în B.C.U. “L. Blaga” Cluj-Napoca Rozália Poráczky Aplicarea gândirii de marketing în bibliotecile universitare Melinda Bükkei; István Király V. Metaforă şi marketing, Sfidări simbolice şi efective în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj Erika Molnár Marketing în Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj Napoca István Király V.; Florentina Pop-Moldovan PROIECT pentru implementarea viziunii şi a practicilor de marketing în bibliotecă Kinga Mátyus; Melinda Szász Despre un Curs de comunicare pentru bibliotecari – Budapesta 2004 – însoţit de un studiu de caz: Biblioteca Centrală Universitară “Lucian Blaga” Cluj-Napoca: Comunicarea la nivelul instituţional – 2001-2004 ORIZONTURI Maria Aldea Henri Jacquier – bibliofil şi encicloped Stelian Mândruţ Virgil Vătăşianu şi Biblioteca Universităţii din Cluj Mariana Soporan (editor) Mircea Iorgulescu către Adrian Marino – Corespondenţă Csilla Gábor Meditaţie, teologie şi crearea limbajului: traducerea maghiară a operei meditative a lui Roberto Bellarmino Katalin Luffy Variaţiile discursului funerar – Predicile rostite la mormântul lui Ferenc Rhédey Emese G. Czintos Istoria lecturii şi politici editoriale în Transilvania secolului al XVI-lea (sau: Numele Doamnei Heltai) REFLEXII Nastasia Fodorean Despre două Ghiduri de utilizare a modulului de catalogare în ALEPH – un caz de plagiat Florina Iliş Censorship, A World Encyclopedia Edited by Derek Jones – Recenzie István Király V. Cenzura şi timpul fisurat – Recenzie Monica Lazăr Informaţia biblioteconomică în colecţiile B.C.U. ”L.Blaga” Cluj-Napoca – bibliografie de specialitate şi bază de date – Recenzie Ana-Maria Căpâlneanu Surse de informare în biblioteconomie, la B.C.U. “Lucian Blaga”- Cluj: o bibliografie de specialitate - Note de autor Ioan Maria Oros F. POSTMA & J. van SLUIS, Auditorium Academiae Franekerensis Bibliographie der Reden… Meda Diana Hotea Dimensiunea fascinantă a cărţii şi arta tipografică; Clujul memorabil: Imagini ale oraşului; Ex meis libris: autografe celebre; 8 Martie: flori pentru doamne – Expoziţii Gabriela Morărescu „Flori pentru doamne” – Expoziţie Sidonia Nedeianu Grama Expoziţie foto-documentară: O privire în oglindă István Király V. Trenduri şi sensuri – Marginalii la o “istorie tehnică” a metodelor de regăsire a informaţiilor – Recenzie Adrian Grănescu Vasile Turdean (14 noi 1926 – 21 febr. 2003) István Király V. „A fi bibliotecar” – Nastasia Fodorean: Vremuri şi Conjuncturi István Király V. O instituţie bibliografică – Zoe Buz Costel Dumitraşcu Acribia, un nou început – Recenzie Publicaţiile Colecţiei BIBLIOTHECA BIBLIOLOGICA Revista Philobiblon – VOLUMELE APĂRUTE CONTUR Re-Introducere sau: Dincolo de “teoria şi practica” informării şi documentării – Spre o hermeneutică necesară – Notă Intitulăm şi acest al doilea volum de antologie Philobiblon, tot Hermeneutica Bibliothecaria, deoarece pe parcurs am realizat şi mai adânc faptul că “formula” expresiei atinge şi numeşte tocmai miezul şi orizontul intenţiilor şi scopurilor “bibliologice” şi “biblioteconomice” efective ale rubricilor de resort ale publicaţiei antologate. De aceea, începând cu volumele VIII-IX/ 2003-2004, în curs de apariţie la această oră în limba engleză, rubrica principală a revistei, cea “bibliologică”, va purta în subtitlul ei exact această specificare, urmând ca în numerele viitoare ea să apară numai sub acest titlu. În strânsă legătură cu motivele specificate aici se află şi faptul că acest text “premergător” se numeşte tocmai: Re-Introducere. Deoarece, recitind textul introductiv al primului volum de antologie Philobiblon – Hermeneutica Bibliothecaria (I) – din anul 1998, am observat că el şi-a păstrat aproape în întregime actualitatea conţinutului şi al mesajului său. Este deci vorba de re-publicarea a ceva ce a fost – şi a rămas: actualizare!!! Adică: un lucru care a rămas şi rămâne: de gândit şi – poate – de făcut! I.Preliminarii Automatizarea şi informatizarea nu mai reprezintă astăzi un simplu deziderat pentru bibliotecile româneşti. Dimpotrivă, ele sunt o realitate care, pe zi ce trece, prinde contururi mai circumscrise, devenind de mult mediul nostru cotidian. Cu cât ne sunt însă mai “apropiate”, cu atât mai mult devin ele şi o sursă de sfidări şi de confruntare. Cu ce anume ne confruntă – în primul rând şi în esenţă – automatizarea şi informatizarea bibliotecilor în general şi ale activităţilor de informare, în special? Ca orice întrebare pusă în mod serios şi explicit, această întrebare, şi ea, trebuie lămurită mai întâi în natura şi structura ei proprie! Ceea ce din punct de vedere structural ne izbeşte din capul locului la această întrebare, este faptul că, în ea, este cuprins deopotrivă şi în mod explicit şi cel care o ridică, adică cel care de fapt şi susţine întrebarea. Altfel spus, în această întrebare noi înşine suntem aceia care, aflaţi în faţa unei confruntări, ne întrebăm în fond despre noi înşine! Apoi: în şi prin această întrebare, “sarcina” cu care ne confruntăm – deci: automatizarea şi informatizarea bibliotecilor – devine şi ea dizlocată din toposul ei pur destinal – dictat adică de vremurile în care, agitaţi, trăim – şi se eliberează pentru întâlnirea şi asumarea unor sfidări organice, într-adevăr istorice! Prin urmare, chiar prin structura ei, această întrebare se dovedeşte a fi o interogaţie propriu- zis hermeneutică, a cărei natură trebuie, de aceea, întrevăzută, realizată şi păstrată în mod autentic şi explicit de-a lungul tuturor demersurilor noastre de auto-înţelegere. Din acest motiv, discuţiile de faţă nu – mai – pot deveni în nici un chip vreo vorbărie despre “ce ar fi” şi “ce se poartă” în profesie ci problematizările trebuie re-conduse tematic la izvoarele lor autentice, în aşa fel încât, ele să treacă şi prin analiza propriei noastre situări aflate faţă-n faţă cu adevăratele sfidări ale prezentului timpului. Problema necesităţii introducerii metodelor hermeneutice în înţelegerea şi desfăşurarea activităţilor de informare – în special a celei bibliografice – a fost pusă nu foarte demult, şi pentru prima oară după ştiinţa noastră, de către Bruno Richardot.1 Deşi desfăşurate la un nivel conceptual destul de precar, propunerile lui ţintesc totuşi atât o înţelegere mai profundă a esenţei activităţilor bibliografice, cât şi a tematicilor bibliografiate. 1 Richardot, Bruno, Des pratiques bibliographiques á l’hermeneutique documentaire: sens et référence en documentation, In: Documentaliste, vol. 33(1996), Nr. 1, p, 15-17 Tradiţional, hermeneutica este arta – apoi ştiinţa – interpretării. Prin opera lui Hans-Georg Gadamer ea a fost ridicată însă la rangul de teorie universală a înţelegerii.1 Interpretând – hermeneutic – temele şi problemele cu care ne confruntă tradiţia şi existenţa noastră actuală, noi de fapt realizăm o înţelegere superioară a propriei noastre fiinţe şi situări. De aceea, comprehensiunea hermeneutică se desfăşoară totdeauna într-un cerc, care este deschis de fiecare dată de către intenţionalitatea şi efortul interpretării şi care, pe parcurs, se întoarce şi revine apoi tocmai spre- şi la o mai profundă înţelegere de sine a interpretatorului însuşi. Confruntându-se – în prezentul situării – cu problemele tematic conturate ale interpretărilor sale, interpretatorul se va găsi deci – la capătul chestionărilor sale hermeneutice – confruntat de fapt cu sine însuşi… Din această perspectivă trebuie acum să reluăm întrebarea noastră anterioară: Cu ce anume ne confruntă – în esenţă – automatizarea şi informatizarea bibliotecilor