DOCSLIB.ORG

2003-2005 Erasmus

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
2003-2005 Erasmus RR ee vv ii ss tt aa ErasmusErasmus Publica]ie a Societã]ii de Studii Istorice Erasmus NNoo 1414 2003-20052003-2005 Bucure[ti, 2005 Echipa redac]ional`: Ilarion }IU, redactor-[ef Filip-Lucian IORGA,, pre[edintepre[edinte SSISSI Erasmus Num`rul 14 / 2003-22005 al Revistei Erasmus a ap`rut cu sprijinul domnului Mircea Andrei Responsabilitatea pentru con]inutul [i calitatea articolelor revine în întregime autorilor Adresa web: www.revistaerasmus.go.ro E-mmail: [email protected] Revist` a Societ`]ii de Studii Istorice Erasmus,, Bd. Regina Elisabeta, nr. 4-12, Facultatea de Istorie, etaj I, sala 103, Bucure[ti, sector 6, cod 030018 e-mail: [email protected], www.erasmus.go.ro Societatea de Studii Istorice Erasmus este afiliat` din 1991 la International Students of History Association (ISHA) Adresa web: www.isha-international.org C o p e r t a : AAll b r e c h t DDü r e r : „„E r a s m u s ddii n RRo t t e r d a m “ Cuprins Filip-LLucian IORGA Elogiu nebuniei (Editorial) 5 Valentin-IIonu] DR|GOIESCU, Filip-LLucian IORGA, Mihai PARASCHIVESCU Farmecul gr`dinilor engleze[ti (Editorial) 6 Redac]ia A plecat Tat`l nostru 7-8 Ilarion }IU 130 ani de istorie. Note privind \ntemeierea Partidului Na]ional Liberal 9-12 Conferin]ele SSI Erasmus Comemorarea a 50 de ani de la moartea lui Gheorghe Br`tianu 14-20 Interviuri Filip-LLucian IORGA Interviu cu fostul de]inut politic Gheorghe Boldur-LL`]escu 22-29 Filip-LLucian IORGA Trecutul este viu. Interviu cu Neagu Djuvara 30-45 Note de lectur\ Adrian ROBU Catherine Morgan, Early Greek States beyond the Polis 48-49 Marius-FFlorin DRA{OVEAN Exerci]ii \ntru cunoa[tere: societate [i mentalit`]i \n noi abord`ri istoriografice 50-51 Filip-LLucian IORGA Alexandru Madgearu, Originea medieval` a focarelor de conflict din Peninsula Balcanic` 52-53 Cristina NEDELCU Florin {perlea, From the Royal Army to the Popular Army. The Sovietization of the Romanian Military (1948-11955) 54-55 Studii Alexandru CODESCU Stabiliri de barbari \n Imperiul Roman: datare [i clarificare juridic` 58-70 Oana BABOI Oralitate [i textualitate \n literatura etic` persan` dintre secolele al III-llea -aal VII-llea d. Hegira 71-75 Andrei POAM| Tocqueville: morphologie du despotisme doux 76-79 Alexandru LANCUZOV File de istorie urban`. Tramvaiul cu cai \n Bucure[ti 80-85 Marian TUDOR De la uli]` la strad`. |nceputurile urbaniz`rii \n ora[ul 86-90 Buz`u Marius-FFlorin DRA{OVEAN Tache Rusescu sau sufletul comer]ului cu vorbe -sstudiu privind reclama bunei dispozi]ii la sfâr[itul secolului XIX 91-104 Ilarion }IU Rela]iile regimului autoritar al lui Carol al II-llea cu opozi]ia. Studiu de caz: arestarea conducerii Mi[c`rii Legionare 105-113 Cristina NEDELCU Tr`s`turile ideologiei [i declinul lui Nasser 114-127 Filip-LLucian IORGA Diabolica deghizare. Reeducarea prin tortur` moral` - Aiud 1960-11964 128-133 Sava DIAMANDI Na]ionalismul basc \n Spania 134-139 George BOJOAG| Aspects of Romania foreign policy in the 1980's. Romanian - Hungarian relations 140-144 Ilarion }IU Identitatea moldoveneasc` dup` 1991. Instrumentele invent`rii unei na]iuni 145-150 Noo 14 // 22003-22005 Reviista Erasmus Ellogiiu nebuniieii Filip-LLucian Iorga C~nd Valentin S`ndulescu scria, \n cuv~ntul introductiv al num`rului 13/2002 al revistei noas- tre, c` „Erasmus merge mai departe“, nu avea de unde s` [tie ce complicat va fi drumul. Acum, \n mai 2005, c~nd apare num`rul 14 al Revistei Erasmus, [tim c` nu a fost u[or s` asigur`m supravie]uirea unei societ`]i al c`rei nume a ajuns, datorit` membrilor s`i [i a proiectelor pe care le-a organizat, s` \nsemne ceva \n lumea academic`. Problemele financiare au \mpiedicat l depunerea bilan]urilor contabile [i au sporit, cu timpul, impiedic~nd atragerea de finan]`ri [i a pun~nd sub semnul \ntreb`rii \ns`[i existen]a societ`]ii. Moartea S.S.I. Erasmus p`rea i inevitabil`, iar un semn al ei era [i nepublicarea revistei, timp de 3 ani consecutiv. Cei mai mul]i r membri ai societ`]ii nemaiput~nd lua parte activ` la activit`]ile curente, au existat [i [edin]e la o care au participat 3 persoane (de altfel, la ora actual`, nu exist` mai mult de 4 membri activi). t {i totu[i, eu unul nu am \ncetat niciodat` s` sper c` vom g`si puterea [i nebunia de a nu l`sa i S.S.I. Erasmus s` se opreasc` definitiv. De aceea, parafraz~ndu-l pe patronul nostru spiri- d tual, Erasmus de Rotterdam, vreau s` elogiez „nebunia“ celor c~]iva care nu au abandonat, la E greu, societatea noastr`. {i nu pot aici s` nu am o men]iune special` pentru redactorul-[ef al revistei, Ilarion }iu, c`ruia \i datorez, \n bun` m`sur`, faptul c` nu mi-am pierdut \ncrederea \n posibilitatea relans`rii S.S.I. Erasmus. Problemele nu sunt nici pe departe rezolvate, dar nu ne putem pl~nge la nesf~r[it, f`r` s` ac]ion`m. Important e s` \ncerc`m s` schimb`m c~te ceva \n bine, c~tu[i de pu]in. Sprijinul financiar oferit cu generozitate de domnul Mircea Andrei [i ajutorul prietenilor Valentin-Ionu] Dr`goiescu, Drago[ Bourceanu, Constantin Cioate[ [i Mihai Paraschivescu, membri ai Tineretului Na]ional Liberal – Sector 3 ne permit, iat`, dup` o nedorit` pauz`, s` public`m un nou num`r al revistei noastre. Finan]atorul nu ata[eaz` nicidecum o „etichet`“ politic` soci- et`]ii, cre~nd \ns` perspectiva – pe care sper s` fim capabili a o fructifica – unei colabor`ri pe termen lung, pe t`r~mul politicilor culturale, str`ine de orice partizanat ideologic. N`d`jduiesc ca apari]ia acestui num`r 14 al revistei s` fie o gur` de aer pentru S.S.I. Erasmus [i s` reprezinte doar \nceputul unei necesare revigor`ri [i dezvolt`ri. Iat`, a[adar, c` nebunia Erasmus continu`. {i e molipsitoare. 5 REVISTA Erasmus Noo 14 // 22003-22005 Farmecull gr\diiniillor englleze[tii Valentin-IIonu] Dr\goiescu Filip-LLucian Iorga Mihai Paraschivescu d iin ppa r tte a TTN L SSe c tto r 33 Politica nu este chiar cel mai iubit teritoriu al Rom~niei contemporane. Dezam`girile succe- sive i-au f`cut pe mul]i oameni bine [i de bine s` p`streze o distan]` circumspect` fa]` de un mediu care d`, de multe ori, impresia c` este toxic [i nefrecventabil. Prin finan]area public`rii celui de-al 14-lea num`r al prestigioasei Reviste Erasmus, \ncerc`m s` oferim un semn, desigur m`runt, c` politica poate avea [i o alt` fa]`. La 130 de ani de la \nfiin]area Partidului Na]ional Liberal, dup` ce am trecut prin infernul comunist [i afla]i \n E plin proces de racordare la structurile [i mentalit`]ile occidentale, este esen]ial` afirmarea [i d sprijinirea valorilor liberale [i \n afara cadrului \ngust al politicului imediat. Liberalismul poate i exista numai prin cultivarea valorii individuale. Iar aceasta se dezvolt` cel mai bine \ntr-un cli- t mat de stabilitate [i tr`inicie. Civiliza]ia \nseamn` cultivarea valorii. Frumuse]ea gr`dinilor o engleze[ti e dat`, se [tie, de faptul c` sunt \ngrijite secole de-a r~ndul. Mai avem p~n` acolo, r dar e bine s` contribuim, punctual, la a[ezarea unor tradi]ii [i la cultivarea unor valori. i S.S.I. Erasmus [i revista pe care o editeaz` sunt „gr`dini“ care merit` cultivate. Suntem a onora]i c` am putut contribui la apari]ia num`rului 14 al revistei [i sper`m s` putem colabora l \n continuare, nu pe t`r~mul militantismului politic, ci pe acela al militantismului pentru pro- movarea valorilor [i pentru gr`dinile cu via]` lung`. Il faut cultiver notre jardin. 6 Noo 14 // 22003-22005 Reviista Erasmus A pllecat Tat\ll nostru u r Nu exist\ viitor f\r\ memorie. t Papa Ioan Paul al II-lea s o n O revist` de istorie nu trebuie s` r`m~n` pasiv` la evenimentele contemporaneit`]ii, mai ales n l c~nd acestea cuprind [i dep`[esc aria Istoriei. Num`rul 14 al Revistei Erasmus apare \ntr-o lume post-Papa Ioan Paul al II-lea. Ceva ne face s` credem c` a[a vor \mp`r]i istoricii viitorului \ t epoca pe care noi o parcurgem cu o mi[care ne\ntrerupt`, care combin` crisparea cu a non[alan]a. Sentimentul cu care am \nceput s` scriem aceste r~nduri este unul dual: pe de o parte, [tim T c` trebuie s` scriem ceva despre Papa Ioan Paul al II-lea, pe de alta, suntem con[tien]i c` sunt T enorme [ansele de a c`dea \n platitudine repetitiv`, personalizare neinteresant`, sirop t melodramatic sau pseudo-analiz` politico-religioas` (de toate am avut parte, din bel[ug, \n a perioada care a trecut). c Am putea s` repet`m, pentru a nu [tim c~ta oar`, destinul excep]ional al polonezului Karol e l Wojtyla: cel care s-a opus nazismului [i comunismului; actorul; filosoful; poetul; muncitorul din p cariera de piatr`; cardinalul cracovian; primul Pap` polonez [i slav din istorie [i primul Pap` p neitalian, dup` aproape jum`tate de mileniu; omul care a reu[it, f`r` s` dispun` de nici o „divizie“, s` zdruncine \n mod decisiv regimurile comuniste; c`l`torul neobosit, care a f`cut, de A mai multe ori, ocolul P`m~ntului; Pontiful care a conservat tradi]ia Bisericii Romano-Catolice, dar care i-a zdruncinat iner]iile [i a plasat-o \n fruntea dialogului ecumenic [i a luptei pentru pace [i pentru sprijinirea celor afla]i \n dificultate; b`tr~nul bolnav [i obosit, care [i-a dus crucea personal` p~n` la cap`t, [i care ne-a oferit nu numai un exemplu de existen]`, ci [i unul de cum se moare; sf~ntul.
Load more

Recommended publications
  • Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879
    www.ssoar.info Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924) Bîgiu Răzvan, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Bîgiu Răzvan, C. (2007). Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924). Annals of the University of Bucharest / Political science series, 9, 19-44. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-387433 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de MISIUNILE DIPLOMATICE ALE LUI TRANDAFIR G. DJUVARA (1879-1924) RĂZVAN CRISTIAN BÎGIU Introducere După o seamă de autori, Bucureştiul devenise, în perioada de sfârşit a secolului al XIX-lea, un centru cu o bogată activitate diplomatică, „o veritabilă trambulină pentru ambasadori”1. Un astfel, de ambasador lansat în această perioadă înfloritoare a diplomaţiei româneşti este şi Trandafir G. Djuvara, căruia îi este dedicat acest articol, şi care şi-a desfăşurat activitatea diplomatică între ultimele şi primele două decenii ale secolelor XIX-XX, perioadă în care, în relaţiile internaţionale, tânărul stat român a reuşit, prin reprezentanţii săi, să se afirme ca un partener serios şi demn de a fi primit în cele mai înalte cercuri diplomatice. Diplomaţia românească de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a jucat un rol deosebit de important în consolidarea statului român modern, în afirmarea României ca factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar Trandafir G.
    [Show full text]
  • Şcoala Diplomatică Romană
    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19Th Century1 Roxana Patraș
    On Diffident and Dissident Practices: a Picture of Romania at the End of the 19th Century1 Roxana Patraș Abstract: The present paper explores diffident and dissident practices reflected by the political talk at the end of the 19th-century in Romania. Relying on Jacques Rancière’s theories on the ‘aesthetic regime of politics,’ the introduction sketches a historical frame and proposes a focus change: the relation between ‘politics’ and ‘aesthetics’ does not stand on a set of literary cases, but on political scripts as such. Thus, the hypotheses investigated by the next three parts can be formulated as follows: 1. though determined by an ideological direction (Conservative or Liberal), the political speech still preserves his tendency towards aesthetic autonomy. 2. oratorical merits (hinting at aesthetic autonomy) can turn into practices of political autonomy, diffidence and, then, dissidence. Methodologically, two types of aesthetic practices organize the chosen materials; both the diffident script and the theatre of dissidence help us to perceive how the philosophical and moral meaning of these practices could change into an ideology of dissidence. The formalization of diffident practices, their conversion to outspoken dissidence, also corresponds to the symmetrical symptom of unlimited authority; when old- time politicians warned on ‘Caesarism,’ ‘Vizierate,’ ‘Despotism,’ ‘Omnipotence’ or ‘Tyranny,’ the Romanian society had already been training for a long experience of ‘dictatorship.’ Keywords: diffident practices, dissidence, historical party, dictatorship, political speech I. An Introduction to the Context and a Pair of Hypotheses The political oratory delivered within the Romanian Parliament and its premises (political clubs, electoral meetings) in the second half of the 19th century can be organized thematically into several polemical nuclei, which reflect not only the process of modernization underwent by state institutions, but also a particular transition from political thinking to political talk.
    [Show full text]
  • JOURNAL of ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue No
    JOURNAL OF ROMANIAN LITERARY STUDIES Issue no. 12/2017 THE COMMEMORATION AND THE ANNIVERSARY IN ROMANIAN CULTURE: TITU MAIORESCU (1840-1917) ANDCONVORBIRI LITERARE/ LITERARY CONVERSATIONS (1 MARTIE 1867) Luiza Marinescu Spiru Haret University of Bucharest Abstract: Throughout his entire life and work, Titu Maiorescu (1840-1917) could be considered a great thinker, a tutor and a fighter for assertion of values in Romanian culture in one of the most emergent epochs in the history of Romanian literature: 1863-1917. 150 years ago, on March the 1st, 1867, the first issue of the journal Literary Conversations was published at Junimea Society Printing House in Iasi, the editor of this publication being Iacob Negruzzi (one of the three Costache Negruzzi's sons), the writer, the playwright , the literary critic, the jurist, the professor of commercial law, the founding member of Junimea and the president of the Romanian Academy (25 May 1910 - 25 May 1913, 6 June 1923 - 12 June 1926) and secretary general of the prestigious academic forum (May 28, 1915 - June 6, 1925). Member of the 1866 Danube Star Masonic Lodge, Iacob Negruzzi led the Literary Conversations magazine for 28 years until 1895, selecting for publishing with a certain intuition and refinement, characteristic of his education, the great writers, who became classics of Romanian literature. The study will followTitu Maiorescuřs activity as the member of Junimea society and his contribution to the elevation of the artistic level of the literary life based on an ample culture, a determined artistic taste and on an impressive intuitions. Exactly 52 years old younger than the Romanian literary critic, Titu Maiorescu (1840Ŕ1917), who was born on February 15, 1840, Arthur Schopenhauer came into the world on February 22, 1788 in Danzig [Gdansk, Poland] in a Dutch family implied in international business trade both as a merchant and as a ship-owner.
    [Show full text]
  • Catedra De Istorie Și Relaţii Internaționale
    CATEDRA DE ISTORIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE TEME LUCRĂRI LICENŢĂ SUSŢINUTE ÎN SESIUNILE IUNIE 2005 – IUNIE 2009 SPECIALIZĂRILE: ISTORIE - O LIMBĂ ŞL LITERATURĂ STRĂINĂ, , înv. de ZI ISTORIE-FILOSOFIE, , înv. de ZI / ID MUZEOLOGIE, ISTORIE-GEOGRAFIE, , înv. de ZI / ID ISTORIE, , înv. de ZI / ID RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI STUDII EUROPENE, înv. de ZI SPECIALIZAREA: ISTORIE - O LIMBĂ ŞL LITERATURĂ STRĂINĂ (ENGLEZĂ / FRANCEZĂ), ZI SESIUNEA IUNIE 2005 NR. CONDUCĂTOR LUCRARE DE CR CANDIDAT (NUME, PRENUME) TITLUL LUCRĂRII DE LICENŢĂ LICENŢĂ (TITLU ŞTIINŢIFIC, T. NUME, PRENUME) 1. BIŞOC I. SUZANA BEATRICE DIN ISTORIA CULTURII MEDIEVALE ROMÂNEŞTI: MOŞTENIREA CONF. UNIV. DR. O. MITRIC CULTURALĂ A EPISCOPIEI ROMANULUI 2. BOTOŞANEANU I. ALINA IONELA MOLDOVA ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI ARON-VODĂ "TIRANUL" CONF. UNIV. DR. M. LAZĂR 3. BRUMA M. MIHAI DORIN JAMES JOYCE'S WORKS AND IRISH CULTURE & HISTORY CONF. UNIV. DR. L. TURCU 4. BULIGA G. LILIANA CTITORII BISERICEŞTI DIN VREMEA LUI MATEI BASARAB CONF. UNIV. DR. M. LAZĂR 5. CROITORU D. SIMONA RELAŢIILE ROMANO-ENGLEZE IN PERIOADA 1878-1914 PROF. UNIV. DR. D. VITCU 6. ENACHE GH. GETA-LILIANA STAMATE PRINCIPATELE ROMANE IN POLITICA ORIENTALA A ANGLIEI ÎN PROF. UNIV. DR. D. VITCU ANII PREMERGĂTORI UNIRII PRINCIPATELOR 7. HORBOVANU S. LUCIAN MAREA RĂSCOALĂ ŢĂRĂNEASCĂ DIN 1907 PROF. UNIV. DR. D. VITCU 8. IEREMIE S. IONELA CRISTINA LEGĂTURI ŞTIINŢIFICE ŞL CULTURALE ÎNTRE ROMÂNIA ŞI S.U.A. PROF. UNIV. DR. D. VITCU ÎN EPOCA MODERNĂ (1859-1918) 9. IORDACHE S. CĂTĂLIN CONSERVATORISMUL ROMÂNESC ÎN ETAPA ORGANIZĂRII PROF. UNIV. DR. D. VITCU INSTITUŢIONALE 10. ISOPESCU D. EMANUEL CĂTĂLIN SIMBIOZA BIZANTINA ORTODOXIE-DOMNIE IN ŢĂRILE ROMÂNE CONF.
    [Show full text]
  • Discursuri Parlamentare
    TITU MAIORESCU DISCURSURI PARLAMENTARE (' PRiVIR ASUPRA DEZYOLTARII POLITICE ARomiNIEI SUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) .1ti; qMINERVA», BUCURE*TI 1915 TITU MAIORESCU- DISCURSURI PARLAMENTARE CU PRIVIRI ASUPRA OEZVOLTARII POLITICE A ROPIANIEI BUB DOMNIA LUI CAROL I VOLUMUL V (1895 -1899) *MINERVA*, BUCUREVII 1915 ix. SUB NOUL REGIM LIBERAL PRIMUL MINISTER STURDZA SI MINISTERUL AURELIAN. 4 OCTOMVRIE 1895 - 31 MARTIE 1897. Momentul, In care d. Dimitrie A. Sturdza se vede pentru IntAda data chemat sa. formeze guvernul, pare de o Insemnalate deosebitä nu numai pentru desvoltarea intern5 ci §i pentru cea extern& a regatului roman. Dupsa Indemnul §i prin declara,rile sta,ruitoare ale noului con- ducAtor, partidul national-liberal se InsArci- nase cu marile misiuni indicate, lasfargitul capitolului precedent :inpoliti caintern& cu repararea §i restabilirea pactului fundamental al Orli, pretins violat prin legea minelor d-lui Petre Carp ; in politica extern& cu Indreptarea situatiei RomAnilor din Ungaria printr'o stA- ruin tri. mai energicA (dad, nu prin interventie) pe langil guvernul statului vecin, fn deosebire 6 de atitudinea rezervath a fostului minister con- servator. Cabinetul Sturdza se Infiinteazh la 4 Oc- tomvrie astfel compus : Dimitrie A. Sturdza, prezident §i externe ; Euctp eniu Sthtescu, justitie ; Petru Poni, culte ; . General C. Budi§teanu, rhsboi ; Nicolae Fleva, interne; G. C. Cantacuzino (Rifoveanu), finante ; G. D. Pallade, dornenii ; C. I. Stoicescu, lucrhri publice. Cu o asemenea compunere guvernul erh o manifestare destul de puternich a partidului retntregit duph violenta desbinare dela 1888. Intrarea In minister a d-lor Fleva §i Pallade puteh trece drept semn al unirii desAvAr§ite, de§1 In deosebi cariera pripith1 a d-lui Pallade pricinuih oarecare surprindere, mai ales duph, impresia ce Meuse lupta sa In contra lui Ion Brhtianu asupra Camerei liberale dela 1887 (Vezi vol III, pag.
    [Show full text]
  • I---- Siva Pe Siret - Marasti, Mara- Sesti.August - Septembrie
    PARTEA INTAIA NE UTRALITATEA Vol. I: S I.G. co Venirea la putere.Cele dantai Yf case luni.Vizita Tarului la Constanta . Izbucnirea raz- boiului general.Consiliul de Coroana de la Sinaia.Ultime- le luni ale domniei Regelui Ca- . ; . r, rol.Inceputul noii domnii. 19i 4 Regele Ferdinand - Regina Ma- ria.Iarna 1914-1915.Prima- vara 1915 - Intrarea Italiei in .14 $ razboi.Zvarcolirile opozi %iei - cs;.,- . Victoriile germane.Incidentul V Poklewski. rat Toamna 1915Iar- :4...- na 1915 -1916. Sesiunea parla- . t.] .lr''i . d .... .. r, ' . cr °. mentara 1915-1916.Primava- r'S, 10; , t, i , ra 1916 .Precipitarea eveni- I' 4i: 4' mentelor. Bratianu se hota- ..:. 4 raste.Iscalirea tratatului.Ul- timele zile ale neutralitatii. 7 77 Consiliul de Coroana de la Co- troceni - Declararea razboiului .Moartea Reginei Elisabeta . 9 ° :e U.' PARTEA A DOUA RAZBOIUL 9 I, Vol. II: ., 4. Razboiul - Primele zile. Des- AI lc. t perarea lui Bratianu - Mantaua 91, 9 lui Arvintie.Apararea in Car- . c. pati - Moartea lui Filipescu. r Chinuitoarele aternative - Moartea Principelui Mircea. 4 Dezastrul se precipita - Falken- hayn trece Carpatii si Macken- sen Dunarea . Batalia pentru apararea Bucurestilor-Ulti- mele zile.Iasi - Primele sap- 14M111111 tamani ale anului 1916. 1917 - Primele luni - Tifosul exan- tematic.Primele luni, urmare - Revolutia ruseasca - Intrarea Americii.1917 - Reformele - * * * ir Partidul muncii. Bolsevismul se intinde- Votarea reforme- 01. lor.Criza ministeriala - Ofen- -i---- siva pe Siret - Marasti, Mara- sesti.August - Septembrie . ". .9% 4 i 1.G.DUCA 5 g, =1111 AWE" INIIIMMOND 111011LINII0111111111111111 Vol. lll ColectiaMemorii0marturii" Jon DumitruNerlag MUNCHEN 1982 I.G.DUCA AMINTIRI POLITICE vol. ColectiaMemoriisimarturii" Jon DumitruNerlag MUNCHEN 1982 0 Copyright 1982 by Jon Dumitru - Verlag, Munich with the granted permission of the Publications Committee of the Hoover Institution on War, Revolution and Peace (Stanford University), California, the repository for the memoirs.
    [Show full text]
  • Fond BRĂTIANU
    Arhiva Istorică - Fond BRĂTIANU Date extreme Nr. Nr. Locul de Nr. Număr ale Inv. / Cota Titlul documentului/ Conţinutul pe scurt al dosarului Crt. documentului emitere File doc. Dosar Acte referitoare la construcţia monumentului "I.C. Brătianu": Corespondenţă Elisa Brătianu - A. Lapedatu; Al.Lapedatu - Ivan Mestrovic, la Split. Foto 3 - macheta monumentului. Procese- verbale ale Comitetului pentru ridicarea monumentului (preşedinte Al. Lapedatu, Min. Culte. Arte) constituit la 1 nov. 1935; contract încheiat cu sculptorul Ivan Mestrovic (12 dec. 1935); documente bancare de plată; liste de contribuţii prefecturi şi primării; fonduri depuse începând de la 31 dec. 1928. Filă din "Dezbaterile Ad. Deputaţilor", şed. 7 dec. 1927, în care se votează propunerea ca bustul lui Ion I. C. Brătianu să fie aşezat în incinta Camerei (f.142). Programul serbării inaugurării monumentului lui Ion C. Brătianu din 1903; 1 1 AIFB I/1 18 mai 1903, copiat din "Voinţa naţională" (f. 143). 1927 - Bucureşti 450 Acte privind pregătirea inaugurării monumentului "Ion I. C. Brătianu" 1938 (fixată iniţial pentru 24 nov. 1937): invitaţii, borderouri de mână, chitanţe cu sumele cheltuite; liste de delegaţi P.N.L. şi oficiale din judeţe. Inaugurarea monumentului (Bucureşti, 24 nov. 1938): programul, lista vorbitorilor; delegaţi; telegrame şi scrisori pe adresa Comitetului; relatări din presa vremii ("Viitorul", Semnalul", "Curentul", "România", "Timpul", "Universul"), şi cu articole despre I. I. C. Brătianu. Carte poştală cu imaginea statuii (f. 414). Portretul Piei Brătianu şi un text despre ea, extras dintr-o revistă (f. 441). inventar Fond Bratianu 1 Acte de cheltuieli pentru amenajarea pieţei unde s-a plasat monumentul "Ion I. C. Brătianu".
    [Show full text]
  • Angelo De Gubernatis (1840 – 1913) Continuare
    Pagini de istorie CZU 001(450)(092):008(498) ANGELO DE GUBERNATIS (1840 – 1913) RADU MOŢOC Abstract: The author highlights the writer Angelo De Gubernatis merits. Angelo De Gubernatis was an Italian scholar, which left many written records about his relations with Romania. Angelo De Gubernatis is an example of loyalty in friendship and support Romanian case in Europe and it is worth stressing his enthusiasm for everything which is in connection with latinity reflected in any form: language, customs, songs, games, monuments. Continuare Al doilea capitol, care se referă la populaţie avea să ne ofere mai multe consideraţii interesante referitoare la populaţie, costum popular, ospitalitatea proverbială românească şi starea lui de spirit. De Gubernatis avea să includă în populaţia românească toţi locuiesc din Valahia, Moldova, Basarabia, Banat, Transilvania, Bucovina, Dobrogea şi pe cei din Macedonia. Vechea denumire de DAC, avea să consemneze autorul, a dispărut, dar a fost înlocuită cu un alt nume care pare mai nobil, de român1. Orientalistul italian avea să evalueze întreaga populaţie de autentici români la douăsprezece milioane de suflete, din care numai cinci milioane şi 400 000 aparţin regatului Român, fiind răspîndiţi pe o suprafaţă de 129 947 km pătraţi. În afară de aceştia mai trăiesc în România: 300 000 de israeliţi aşezaţi cu precădere în oraşele din Moldova; 190 000 nemţi; 100 000 bulgari; 15 000 greci; 15 000 armeni; şi 2 000 musulmani 2. O altă remarcă este cea legată de faptul că românii erau la acea dată: „un popor foarte complex şi care necesită a se civiliza şi perfecţiona, constituind proba vechii lor nobleţe, ca o garanţie pentru o dezvoltare nelimitată”.
    [Show full text]
  • Alexandru MARIN* LEADING MEMBERS of THE
    Alexandru MARIN* LEADING MEMBERS OF THE BRĂTIANU FAMILY IN THE CENTRAL ADMINISTRATIVE AND POLITICAL AFFAIRS OF WALLACHIA AND ROMANIA Membri de vază ai familiei Brătianu în administraţia centrală şi treburile politice ale Ţării Româneşti şi României Abstract: Our study contains an interesting episode from the history of Wallachia (and Romania, after the union of the Principalities), in which members of the Brătianu family were involved, from Toma Brătianu to his brother Constantin (Dincă) Brătianu and his sons Teodor, Dumitru and Ion, all of whom played a most important role in the administrative affairs of the country. Through these figures, pioneers of diplomatic and political pathways, the second half of the 19th century marked the most flourishing period in the modern history of the Romanian people. This rightly-called «dynasty» contributed fruitfully to the development of modern Romania. Dumitru and Ion C. Brătianu, but especially the latter, were an engine for all political actions after 1848, such as the election of Alexandru Ioan Cuza and the first major events in the reign of Carol I (1877 and 1881, when the country became independent, then a kingdom), which weighed heavily in Romania’s integration amongst European countries. Keywords: sceneschal, estate, boyar, bailiff, revolutionary, radical liberal, vizier, Toma Brătianu, Dincă Brătianu, Teodor Brătianu, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu *** Toma Brătianu, the eldest son of Ene Brătianu, was the first of his family to interfere in the political affairs of Wallachia, since in 1821, following the death of Tudor Vladimirescu, he became liaison for captains Ghiță Cuțui and Simion Mehedințeanu. After taking part in the events of 1820-1821, he took refuge in Sibiu, where he gave financial aid to the aforementioned captains, who were later captured and executed in Bucharest.
    [Show full text]