Ukru

Rik yi FEYNS FIUL E $11;11,. NA 10 AI NOTE POLITICE I

NOTE POLITICE

VOL. 1

1897 - 1915

Toate drepturile pentru repro- ducen, traducen iintegrateas partiale sunt rezervate.

ALEXANDRU MARGHILOMAN

Note Politice

1897-1924

BUCURESTI

Editura Institutului de Arte Grafice tEMINESCLI» S. A. Str. Parlamentului, 2. 1927

PENTRU CITITOR

Insemnarile politice ale lui Marghiloman se refera la activitatea sa politica 0 la raporturile 0 con- vorbirile ce a aval ca diferite persoane o !Nina parte a stralucitei sale cariare. Incepute la 1897, ca intreruperi mart, aceste note sau insemnäri, la inceput mai mult un aide-mémoire", iau ca- racterul unui adevärat fuma! dupä 1912; astfel ca pe- rioada de mare insemneitate pentru istoria noasträ contim- poranä dintre 1913-1919, perioadd in care marele bärbat joaca un rol de frunte, este aceea care prezintä o conti- nuitate prefioaset.Toate tntrevederile si conferinf ele avute cu personalitellile cu care s'a aflat In legatura, sunt redate -Cu fidelit ate.Ele vor lämuri multe puncte intunecate din istoria anilor din urma. Insemnärile lui Marghiloman au fost scrise cand In romd- neste, cand In franfuzWe. Acolo ande textul original era francez, fam reprodus intocmai In josul pagine!, tradu- cdndu-1 insä, spre a arma fära intrerupere textul principal romelnesc. Dupe" 1919, notele sunt mai rari, räzlete. Multe lucran, nerecunotinla celor pe cari it salvase In vremuri grele, prive4tea penibilä a framantarei micimei politicianilor, au finut pe omul de Slat tntr'o rezerva in care numai o fire ca a lui era capabilä sa se menfie. avea intentiunea sa revadä sä redacteze definitiv insemneirile sale. Dar inchizad °chit in momentul cat& venirea lui la cdrma ageptata doritä de tofi, era sä se indeplineascä, ele au rämas in forma in care fuseserä fiternute dintr'o zi pe alta. 9

10

In testamentul seiu a inscris urmätoarele rdnduri : Am o serie de caiete in cari am notat evenimen tele politice i faptele istorice la cari am luat parte. Insärcinez pe Octav George Lecca, pe Panaiti Wyzanti 0 pe Mihail

Pherekyde (Pic), sä le punä In regulä.i sä pub/ice peirlile importante..." .ila s'a urmat. Editorii insä n'au abuzat de latitudinea datä lor: cititorul va gäsi in intregime notele-memorii ce urmeazel. Cdteva documente maiinsemnate din archiva Marghiloman, s'au aläturat la sfdr0t In anexe.

1897.

Duminiert, 23 Noembrie. la 6 oreamaflat la Club cg spre Calea Vacgresti fusese incgerare mare in- tre evreii manifestanti, provocatilde intrunireastu-, dentilor la Dacia. Bande izolate de manifestanti, se zice, au spart toate vitrinele, fächnd chiar acte de prgaciune in Lipscanii in CaleaVictorieipiing la piata Tea- trului. Luni, 24 Noembrie. Vizitat Lipscaniiistr.Sf. Vineri, unde toate geamurilei obloanele sunt mate; Sinagoga, unde un grilaj interior este rupt iar gea- murile sparte. N'am putut merge mai departe din cauza lumei care se tinea dup. mine. Intâlnit pe Carp cu G. Filipescu : Carp crede cg o interpelare trebue fgcutg. Interpelat la Camera' pe Ministrul de Interne Phere- kyde. Am spus studentimei ce socotesc despre easiam fgeut politia directresponsabilg de celepetrecute in dun. Notez cg intre alte probe pentru mine, erasiafir- matia unui corespondent berlinez, care spusese lui Carp cg manifestantii bgtuserg un ovrei sub ochii lui, iar ca un sergent de ulitg prezent sta cu bratele incrucisate. Pherekyde rgspunde. El inocenteaza pe studenti, pe cari îi laudg (aplauze entuziaste), legitimeazg cele pe- trecute ca o justg reactiune contra provocgrilor evreilor, cari : au insultat prin manifestele lorsiau tinut intruniri nepermise de Constitutiune I Camera a impiedeeat, inchizand discutia, doug obiectiuni firesti : De ce nu a dat in judecatg pe autorii afiptelor in cari se insulta tara, de ce a permis acele intruniri (Nota : Intrunirile din Bucuresti ale evreilor s'au tinut cu au-

12 NOTE POLITICE 1697 torizatia politieidupgcerereacutáformal !Rils- punsul a pkut uimitor celor cari nu erau dinainte ho- tArâti a inghiti tot. (Intre alte mArgAritare :«Politia a fost surprinsä»). Marti, 25 Noembrie. Interpelarea lui C.arp la Se- nat. Ministrul schimbat cu totul tonul ; anuntat chiar legea Berindei, prilegiul intregei incgergri, nici ca va avea Se zice eá. Regele, foarte nemultumit de rgspunsul lui Pherekyde in Camerg, i-ar fi fácut mustrgri, al cA- ror efect s'a vgzut n Senat. Generalul Vrädescu mi-a confirrnat ea"., spre marea lui supgrare, Regele n'a aflat de cele petrecute Duminica dec.it Luni la 10 oredimi- neata. Studentii fulgerain contra mea si ma' ame- ninth cu trAsnetele lor. Seara, contele Thurn mi-a povestit conversatia lui Sturdza cu Fonton, care dis-de-dinaineatA cernse eri Pri- mului Ministru o intalnire, pentru a-i inainta cererea de indemnizatie pentru un supus rus molestat Duminieg. Sturdza reincepAnd diatribele sale, Fonton 'i-a tgiat cu- vântul : «la question juive m'est absolument indifférente et ne me regarde pas !». Joi, 27 Noembrie. Regele m'a primit in audientA intre 2-73. Retiu punctele urmätoare : 1) Mare nemultumire din cauza tulburgrilor in contra evreilor : eCrezi cà politia a fost complice ?» Am indi- cat motivele cari mà f&ceau sit crez cel putin la destulA prostie din partea prefectului ea sá vadá cu ochi bine- voitori celepetrecute. Am mai indicatcáliberalii arcitând pe studenfi in chestia nationalà i ea' acesti ti- neri urmând aceiasi cale in chestiunea decoratiunei les- In original: Jeudi 27 novembre. Le Rai m'a rey-a en audience de deux à quatre. Je retiens les points suivants: 1) Graves mécontentements au sujet des troubles contre les juifs. «Croyez-vous que la police ait été complicel» J'ai indiqué les raisons qui me faisaient croire pour le moins asses de sottise de la part du préfet ponr qu'il ait vu d'un bon oeil ce qui s'était passé. indiqué aussi que les libé- raux ayant monté les étudiants dans la question nationale et ces jeunes gens ayant de nouveau empaumé cette voie sur

NOTE POLITICE 1897 13

zensky, se gAsea poate cA, ar fi bine sh fie indrumati pe o noutt urnA, de data asta impotriva evreilor. 2) Le- gea Berindei n'a luat fiinfä. Primul anteproect fusese oprit de Rege din cauza dispoziliunei privitoare la evrei. Divulgarea proectului de lege a mirat mult pe Majesta- tea Sa, care nu crede pe generalul Budisteanu sträin de aceasta. 3) Aprobarea discursului pronuntat in ajun de Carp la Senat. 4) Aurelianistii, cari nu prea sunt agreati, nu pot spera puterea, S'ar pare ca formatiunea Sturdza sa fie ultima acordata liberalilor (cine stie7) 5) GrijA mare in ce priveste directia ulterioarg a parti- dului liberal. Regele nu vede cine poate fiviitorul sef al partidului : mare lipsg, de oameni ! 6) La afirma- tia mea &A guvernul nu exisfg, Regele zice eh' a recunos- cut slaiciunea partidului liberal chiar de a doua zi de venirea lui la putere :«Domnul Carp avea dreptate cAnd o spunea!» .7) «Carisuntraporturile Dv. cu conservatorii 1» Statu quo ante : nimic schimbat In intelegerea noastrà din timpul and formam guver- nul. «Este un punct negru in viitorul partidului con- servator : D-1 Filipescu, care e totdeauna algturi de d-1 la décoration Jeszensky, on n'était peut-étre pas fliché de les lancer sur une nouvelle piste, contre les juifs cette fois-ci. 2) La loi Berindei n'a jamais pris corps. Le premier avant- projet avait été déjà arrété par le Roi, à cause de la disposi- tion concernant les juifs. La divulgation du projet de la a beacoup étonné Sa Majesté, qui ne croit pas étranger à a chose le général B-udisteanu. 3) Approbation' du discours de la veille prononcé par Carp au Sénat. 4) Les Aurélianis- tes, qui ne sont pas en odeur de sainteté, ne peuvent espérer le pouvoir. Il sembleraiit que la formation Stourdza fíit la dernière acordée aux libéraux.(Quile salt?) 6) Graves soucis au sujet de la direction ultérieure dui parti 1ibéral. Le Roi ne salt pas qui peut étre le futur chef de ce parti. Sur mon affirmation qu'il n'y a pas de gouvernement, le Roi dit avoir reconnu la faiblesse du parti libéral dès le lendemain de son arrivée au pouvoir. «M. Carp avait bien raison quand il me le disaitl. 7) Comment aes-vous dans vos rapports avec les conservateurs72. Statu-quo ante; rien de changé dans notre entente du temps où nous formions le gouverne- ment. cIl y a un point noir dans l'avenir du parti conser-

14 NOTE POLITICE -- 1897

Fleva când e vorba de Thicut agitatie». Am fost silit ssa," o recunosc. 8) Nota hazlie :Domnul Sturdza s'a impAcat cu noi toti in urma ordinului Regelui. Aceasta a fost conditia constituirii actualului cabinet. 9) Deco- ratia Jeszensky. Regele ar fi sters'o frà nici un fel de explicatie, dad, ar fi stiut cá «Jeszensky ar fi luat vreo datà cuvântul in contra Românilor». Acuma cade- coratia a fost datg, eálggia fAcutä imprejurul afacerei este «putin demn5, de un regat» Aprobarea «Consti- tutionalului» .care n'a urmat exemplul celorlalte gazete ale opozitiei. Vineri, 28 Noembrie. Maiorescu si-a dat dernisia din rectorat. Demisia este motivatil. Temeiul demisiei, cer- titudinea in fine dobAnditAde Maiorescu cá, cu toate angajamentele luate de studentifatà de dansul, ei nu fac decAt ce le cere guvernul, poate politia. Sambatii, 29 Noembrie.Bietul George Lahovary este ucis in duel de Nicu Filipescu pentru un articol din «L'Indépendanee», care desigur nu merita o intalnire. De retinut strania sedintg dela Camerg Carp m'a intretinut de o foarte caracteristicg mano- perk' a d-lor Catargi si in vederea alege- rei unui Vice-Presedinte la Clubul conservator din Iasi. Grigore Koghlniceanu pleacA cu dola scrisori una dela 'qatargi, alta dela Carpe cari de vor fi produse vor da de râs. Marti, 2 Deeembrie. Carp a intrunit Comitetul pen- tru a delibera asupra situatiunei fgcute Junimistilor din Iai prin alegerea lui Vasile VlAdoianu ca Vice-Presedinte vateur: Monsieur. Filipesco qui est toujours (lu bord de M. Fléva quand il s'agit de faire de ragitation». J'ai a en con- venir. 8) La note amusante :Mr. Stourdza s'est réconcilié avec nous tous sur l'ordre du Rci Ç'a été une condition de la constitution du cabinet actuel. 9) La décoration Jeszensky; le Roi l'aurait biffée sons l'ombre d'une explication s'il avait su qu'il eutjamais pris la parole contre les Roumains; «maintenant qu'elle a été donnée, le tapage mené autour de raffaire est peu digne d'un royau me». Approbation du «Con- stitutionaluly qui n'a pas suivi l'exemple des autres journaux d'opposition.

NOTE POLITICE 1897 15 al Clubului conservator. Toti, afail de Arion, am opi- nat pentru retragerea lor din club. 5 Decembrie. Excelent discurs al lui Maiorescu eri la Senat, si mai bu_n incá al lui Carp azi. 8 Deeembrie.Rezolutiunea luatg privitor la Clubul din Iasi e mai grafg pentru vechii Conservatori de cum se credea de ei. Sturdza-Skeianu si Ghika-Budesti au de- misionat, iar Kogglniceanu, noul Presedinte, a scris la Bucuresti cà dac6 d-1 Catargi nu obtine demisia lui Va- sile VlAdoianu pentru a impiedeca retragerea Junimis- tilor, se retrage §i dansul (comunicat). 9 Decembrie.Carp a venit de dimineafgsg mg. ves- teascg 'Ca' Max Rosetti l'a sondat la Maiorescu dacà as accepta s6 apAr pe Filipescu !! A fost de aceiasi pgrere cu mine, c5. nu. Seara G. Cantacuzino mi-a exprimat toateregre- tele lui Filipescu pentru atitudinea lui din trecut fatä" de mine. Un frumos di,scurs al lui Delay. rancea la Ca- merg pentru ruptura cu Sturdza. Aceiasi notà Xenopol. 10 Decembrie. Adresa continug. Aurelian s'a arAtat tot Aurelian. A intepat pe Primul-Ministru, dar a tatut in retragere pe toatglinia. Delavrancea a rAmas cam in aer. Caracteristic : Lascar nu va vorbi. 12 Decembrie.Discutia generarála Adresei terminatI Take Ionescu a rostit un discurs violent, care in prima lui parte a fost minunat. Palade a gAsit o ocaziune ne- asteptafá de a-1' maltrata, recitindu-i discursurile din timpul cancl iera aráturi cu ansul, liberal, si de a es- chiva cliscutinnea asupra chestiunei nationale. Aurelia- nistii au cerut votul cu bile : 38 negre.

1899.

4 Aprilie. Fierbere tot mare. Se svoneste (G. Bog- dan) cä" Gr. Kogglniceanu, ca PresedintealClubului conservator Iasi, aravea o admirabilàcombinatiune pentru impä'ciuire. Nu ese nimic la ivealá. Mi se dà un comunicatal «Epocei»,cominatoriu pentruItege- (No. 1046-87 cu data de azi). Holban asemenea imi da" numàrul «Opiniei» din Iasi, unde se vede grosolana manoperg, a generalului Manu cu proclamarea sefiei luì Qantacuzino. «Opinia» are naivitatea sá publice depesa lui Manu, in care «Comitetul in asistenta a foarte numerosi membriii cu participarea delegatilor din toatejude- tele (n'a fost unul !), a aclamat pe Cantacuzino ca sef Partidului Conservator», odatá cu depesa lui Canta- cuzino, care foarte naiv spune c'a" Comitetul l'a ales ca Presedinte al Comitetului executiv ! La inmorrnântarealui Catargi, toga asistenta a subliniat brutalitatea discursuluí luí Manu, care de douà ori a atacat cu vorbe räu sunältoare pe Sturdza prezent- S'a mai notat c;a"un student macedonean a vorbit ca atare ! Dela 6-8 am fost la Clubul (Jonstitutional sg, mai intgresc pe ai nostri, in special pe Gr. Qonstantinescu- Severiri. Am insgrcinat si pe Hariton sá transmit:A. lui Cantacuzino trei lucruri : 1) personal nu sunt in contra fuziunii; 2) prima rhtkire vine dela Take Ionescu, care Miercuri 31 Martie la 11 ore, mi-a exprimatregretele pentru alegerea din ajun la Clubul Conservator si care mi-a pro pus puterea nominald pentru Cantacuzino puterea reala" pentru Carp; 3) a doua ràfácire vine clela

NOTE POLITICE 1899 17 Jacques Lahovary, care in aceiasi zi la 7 ore seara, la Jockey Club, mi-a propus in numele lui Nicu Filipescu : fuziunea, recunoasterea sefiei lui Cantacuzino, Ministe- rul format de Carp cum va voi, numai sg menajeze el pe Conservatori I Dupg inmormântare, intrunire generalg la Clubul Conservator. 5 Aprilie. Nu miscg nimic dela Palati .Epoca» pierde rgbdarea. Aceastg notg, combinatg cu discursul generalului Manu la Bisericg,caicuvantarea unui student macedonewn, tot in Bisericg, fatg, cu tot Corpul diplomatic, dg, mgsura tactului de care sunt capabili viitorii ministri conservatori : .Figooa» (5 Aprilie No. 104687) : qTreidalorul la putere». «Vointa Nationalg»de Miercuri 31 Martie a publicat urmgtoarea tire: .Guvernul dat demisia. Demisia a fost primitg. qMajestatea Sa Regele va avisa». Dupg cast se pare, gaceastg stire e o curatA cursg prin care crede sä, scape .Trgdgtorul. Afarg de catea .causerii» la Palat, care .au dat aparenta unei crize, convorbiri fgrg nici o asemg-

18 NOTE POLITICE 1899

17 Aprilie. Emil Teodoru îmispune caCan- tacuzino refuzg once concesiune; admite sà trecem nu- mai Arioni eu (! 1) Cantacuzino i-ar fi spus sä lupte impotriva tuturor, Ionel Grgdisteanu insg l'a indemnat sä se alieze cu Pgcleanui cu Constantinescu ;cg el a vorbit cu Constantinescu care este färg mari pretentii acesta i-ar da si pe Säveanu la Focsani, care cere numai un loe pentru fiul lui! Frumos partid conser- vator ! Theodoru a cerut räzgindirea Ong Mercuri 21 Aprilie.

1900.

2 Ianuarie. Aseará.balulCurtii. Dupg supeu, lungá, intretinere cu Regele, care se retrgsese spre colt pentru a putea vorbi in libertate. In rezumat : Regrete adânci pentrupierderealuiGhermani : «Un coup de massue pour moi !». Pentru a doua°aril (aluzii la moartea lui Catargi) cade brutal o combina- tiune fäcutg. Ceva mai in urmg, revenit asupra acestui punct cg ceruse Cabinetul cu prezenta lui G-hermani la Finante; cg Ministrii rátoindu-se cg aceasta ar implica lipsa de incredere in ei, Regele ripostase: «confiance ou non confiance, l'état du pays exige la présence de Gher- mani aux Finances !». Afirmatiunea cg guvernul este asa de slab, cà nu ai decat sg sufli pe ansul pentru a-I vedea pielnd ; afir- matiune cà administratia este mult mai rea decilt sub Ministerul Sturdza, «ceeace nu-i putin de spus, cäci bu- nul Pherekyde la Interne...!». Nemultumire adâneg de faptul cg influentafran- cezg redevine la modá., cg ofiterii iar se trimit in Franta. etc. «Situatiunea mea e grea; cu d-1 Sturdza eramcel putin linistit in aceastgprivintg; Franta ne-a dat tot- deauna cu piciorul, etc.». Am pus pe Rege in curent de ce-mi scrisese Carp din Berlin asupra afacerii Hallier. Interes anediocru : Mi-a acordat numai cg probabil «Jean Lahovarys'est laissé jouer». Asupra politicii de viitor, temerea cg s'a clus timpul lungilor ministere si cg el va fi redus la gu- Verne de un an. Trebue unire, pentru cá : 1) nu se pot face ale gen.

20 NOTE POLITICE - 1900

Am pledat contrariul, dar repulsia lui si temeriledes- pre colegiul al treilea mi-au pärut pentru moment de neinvins; 2) Noi insine nu am fi singuri mai tari; 3) Nu putem da opt persoane pentru un cabinet. Am. protestat aratand ca mai sunt elemente ca Teodor Ro- setti in rezervä.-4. Ar preferi sa revina direct la libe- rali. Am intampinat ca sunt si ei mai slabi, intoarce- rea lui Aurelian nedandu-le nimica : A convenit aceasta. Am intampinat ca Generalul Manu va fi obstacolul ab- solut: «Le général Mano! le général Mano..., mais son parti n'en veut lui-même pas». Reprosuri din nou pentru campania dinAprilie trecut : «on ne démolit pas quand on n'a rien a mettre en place !». Acuzatia de tradarePa silitsa, scrie pe data scrisoare cgtre Sturdza. «Et tout ca était factice». Cu toate demonstratiile mele ca era atmosfera asa, ea Aprilie a fost rezultanta unei succesiuni de greseli, Mi- tropolitul, etc., nu a voit sil conving de aceasta. Mis- carea aceia a fost o lipsg de incredere inteinsul,care pregatise totul ca Sturdza sa se retraga la toamna. In fine am zis eh majoritaea guvernamentalilor era dispusa sa adopte unirea, daca o mana i-ar impinge. «Ai fi aceasta forta, dar daca mi se raspunde prin «non possumus 11». Azi George Filipescu mi-a vorbit din nou ca voeste si ea trebue sil ma impac cu Nicu Filipescu. 3 Ianuarie. De dimineata G. Filipescu a venit sä se planga de impasul in care Pasi fi pus prin faptulcg, de doug ori Nicu Filipescu a venit la Jockey ca sa, ne intalnim si eu n'am tinuf seama. goui consideratiuni a,su- pra avantagiilor impacaciunii. La 6searatot la Jockey, pe &And treceam spre salonul de lectura, G.Fi- lipescu s'a apropiat cu N. Filipescu de mine : «Veneam ca sa-ti multumesc, d-le Marghiloman, pentru atitudi- nea binevoitoare pe care ai avut-o fata de mine cu pri- lejul nenorocitului meu duel (Lahovary)». «Nu ames- tec niciodatg politica cu lucrurile cari nu oprivesc», («Je ne mêle jamais lapolitiqueaux choses qui ne

NOTE POLITICE 1900 21

la regardent pas»), am rhspuns; ne-am dat mâna siam trecut. Seara prfinz la Fonton*). Generalul Manu cu d-na. Jacques Lahovary cu d-na, d-na Maurojeny,Kalinderu, d-na Simca Laliovary cu fiul, George Filipescu cu sotia, Nicu Filipescu cu sotia, Argyropol, Printulj Printesa Schoenburg, Somov Cu sotia, Tresnea-Greceanu.Dupii mash, Kalinderu mi-a vorbit iariisi de unire, cà trebue f6.- cuth, cà Regele o va impune, dar ch nu trebue sh se cioc neasch de un non-possumus al nostru(aceleasi vorbe alaltheri in gura Regelui). Despre Manu aceiasi opinie, ch nu poate duce el situatiunea. 4 IanuarieBal§ mi-a imphrthsit cà Zahariad, seful serviciului portului, era trimis in Danemarca, probabil pentru a vinde draga comandath. Inch o codith a aface- rei Hallier. 6 Ianuarie.Carp inapoiat din chlAtorie. La Berlinca si la Viena i s'a vorbit de necesitateade a se revizui Constitutia pentru asigurarea Regentei, convinctiunea cancelariilor fiind cà Printesa Maria va impiedeca pe Printul Ferdinand de a domni. Goluchowsky l-a auto- rizat a-i apune cà Imphratul o doreste. La Berlin i s'a promis ajutorul catorva milioane la nevoe. 7 ianuarie.Lung6 intrevedere cu Carp, pe care l'am pus in curent de ultima convorbire cu Regele. La cinci ore, la Clubul Constitutional, Gr. Olhnescu ne-a pus in curent cu gravitatea sthrii lui Cantaeuzino care, fath de dhnsul, n'a putut chlcadrept. In oras nu se vorbeste deal de alianta cu noi,` numai nouà nu ne-a vorbit nimeni, absolut nimeui. 8 Ianuarie.In m,omentul child se raporta ch inulti- mul Consiliu, la care a luat partei Boerescu, dela care provine informatia prin A. Filipescu, s'a decis unirea cu noi, se anunth remanierea ministerialg, : Manu Interne, Ionescu Finante, IstrateInstructie,GrAdisteanu Lu- crgri Publice. Putin succes pentru noul ministru. Seara discutie vie : Carp, George Filipescuieu la mine acash. Carp foarte amArat a voit sfacg cunos- s) Ministrul Rusiei, N. Ed.

22 NOTE POLITICE 1900 cut Regelui in cedispozitiuni seafld el, invalerea audientei ce are maine. In lipsh' de sef de partid (Can- tacuzino bolnav pleaed), in lips6de sef deMinister (Manu a declarat pe fatA, ch nu st6 de vorbsd),Carp spune lui Filipescu cà el nu are cu cine vorbii refuzg a trata cu N. Filipescu sau Take Ionescu. Dac5, Re- gele 11 va insarcina pe el sä,' trateze ca viitor prezident, atunci numai va sta de vorta. Altfelprefeed sá se re- traed in viata privaa. Dup'd esirea luí Carp am edutat sá impac pe Fili- pescu, speriat,. 9 Ianuarie Fost Carp la mine, la 10. L'am mai In- muiat o sper cel putin. -Am obtinut sà, indulceascg, ca fornfd ultimatul ce voia pung, Regeluit Am insi- nuat Ca' pot trata eu cu cei mai tineri din Guvern. Nu i-a suras combinatia. La 11 ore venit Jacques Lahovary. Pretext caí de cumpgrat in Franta.In fond politicg.Propuneri vagi; clificultatea situatíunei; el purureapartizanal unirei;Take Ionescu sufletulGuvernului; dac:1 s'ar retrage el, tot Guvernul ar cadea; lucreazg a aduce pe Ionescu sä," ja el intelegere cu Carp; nevoie de convor- bire foarte secrea... Am intampinat cà socotesc a Carp va refuza a- ceastàintrevederei eá esteeroare S5, secreacrd, acceptdm tär5gAnirea chestiunei; nu vom accepta deck un buget lucrat de noi. El a ripostat cä nu-si ascund greutatep, tratärilor, in lips5, de un sef al lor; cá insusi Take ezia ea s'd nu aibd aerul cá trgheazà, etc. Nimic precis. Mai precise uneleaprecien: oFilipescum-ult inferior lui Take ;tot el ne-a adus pe Grg,di0eanu... Fleva dela guvern, nu este Fleva din opozitie; ultimul lui discurs dela Senat a fost nedemn. Manu e un figu- rant; nu inseamnA nimic...»*)

*)Filipesco beaucoup inférieur ii. Take ;c'est encore lui qui nous a fourré cet imbécile de Gradi§teanu... Fleva au gouvernement n'est pas le Fleva d'opposition ;son dernier discours au Sénat a été ignoble. Manu est un comparse ;il ne signifie rien,.

NOTE POLlTICE 1900 23 12 Ianuarie. George Filipeseu iarg§i m'a intreprins Cu necesitatea de a setrata, §i. cg,numai prin mine se putea trata. I-am rgspuns eh' dad, se primeste sii tratez sans Vaveu de Carp, pentru a se §ti ce se poateobtine *sau se cere, sunt gata.Cerut termen de' reflectiune... adicg de a lua noui instructiuni dela Nicu Filipescu. De notat 6, vorbindu-se despre Panu, daca' l'am primi noi, m'a lgsat sä. inteleg eh' Regele nu l'ar mai refuza §i cg,' poate ar fi, necesar. Aceasta coroboreazil cu grija lui Nicu Filipescu de a rgspg,ndi in vileag cg, nu el s'a opus la intrarea lui Panu in Minister. De altg, parte miscare printre radicali §i amicii lor. 13 Ianuarie.G. Filipescu reluat azi dimineatg. con- vorbirile cu mine in privinta tratativelor. Am cgzut de acord cá ar trebuiea chestiuneasg fie frAmântatil inainte de a se vorbi cu Carp. Din tabgra conservatoare ar voi sii se trateze cu mine Am argtat cg. accept «sans l'aveu de Carp», spre a nu referi lui deal dacg imi par lucrurile acceptabile. Mi-a cerut sii se consulte asu- pra acestui punct cu manclantul lui (N. Filipescu "). La e§ire mg, intreabg :«Ati primi pe Panu in combina- tiune 1» «Da. Dar cred a s'ar opune Regele. Nu o sii ne stricgm rostul sus pentru Panu». «Nu o sti mai fie piedicg acuma!». Sambiti, 15 Ianuarie. La Forestiera, G. Filipescu m'a intiintat cg, s'a gàsit bine ca sá nu-mi vorbeascii nici Take Ionescu, niciNicu Filipescu;cel care va trata va fi Olgnescu, indicat prin situatiunea lui. Seara la Jockey-Club, la 8 ore, Nicu Filipescu mi-a confirmat insgrcinarea lui Olgnescu. Am repetat cg tratez Mfg a fi inskcinat de Carp. Ne-am inteles ea nimic nu va transpira §i cä once alte convorbiri cu altii vor inceta radical spre a nu se zgpgci lumea. Va fi in curent numai Mihai Ghica, care eventual va aduce in strgingtate lui Cantacuzino rezultatul. La Camerg. Cosiicescu,iinpins de Panu, m'a abordat ca.sä," afle de la mine: intAi dacg. ()data uniti, am alunga peradicali pentru cAsuntradicali;al doillea dacä," am accepta pe Panu in caz cA l'ar impune

24 NOTE POLITICE 1900 conservatorii 1 I-am dat toate asigurarile. El mi-a spus cà noua lozincg a lui Panu era cu radicalii sgimpingä. la fuziunea cu junimistii. Marti, 17 IanuarieInvitat eri de Olänescu la consfa- tuire, ne-am inthlnit in cabinetul lui. I-am pus pe data In vedere ca negociem in nume personal fax% mandat deis, cineva, in negtiinta lui Carp i decis a nu-i comu- nica ceva decat dacg socotesc cá propunerile sunt aceepta- bile. El mi-a, declarat c.tie aceastai ca, a fost insar- cinat de Cantacuzino, la plecarea lui, sá pregateasca aranjament. Propunere : Carp cul alti trei amici in Minister, eu Internele, sub prezidentia farg portofoliu a luiCanta- cuzino, Cluburile rgmhnhnd separate deocamdata. Mi- nistriiconservatorifiind Ionescu, Filipescu, Panu Jacques Lahovary. Am propus: Prezidentia Consiliului pentru Carp cu alte trei portofolii, din care Internele; contopirea Cluburilor pentru unificarea partidului. Olgnescu nu a avut obiectiuni decht de ordine sen- timenlalg, relative la Cantacuzino. Mai mult, mis'a parut dispus a sustine propunerea, numai temen i mari despre Doamnele Cantacuzino ! La obiectiunea mea cá In ori ce caz pentru o remaniere radicalg ar fi nevoe de demisia Prezidentului, el mi-a spus cal Regele a dat lui Cantacuzino asigurarea cá «cht timp va fi el bine, nu se va gindi la alt prezident,(7). La ceaiul de searg la Carp, am cercat sg .vorbese larg succes de prezidentia provizorie a lui Caaatacuzino. Mereuri, 18 Ianuarie.Prfinzit la G. Filipescu. L'ara pus in curent.Motivele contra prezidentiei Cantacuzino au pärut naturale si ackeptabile. Le-am rezumat astfel : guvernul nou nu poate inspira incredere in puterea lui cu un sef slab sau bolnav; Carp nu poate lua räspunde- rea fgrg autoritatea necesarg; demnitate personará: este inadmisibil ea toti sg poata, fi primi minitri, numai lui Carp sg-i trebuiasea liziere. 21 Februarie. La Societatea Forestierg, G. Fi- lipeseu mi-a cetit prima paging a unei scrisori pe care o trimete N. Filipescu unchiului sailG. Cantacuzinola

NOTE POLITICE 1900 25

Viena. Filipescu proclamä absoluta necesitate de ase impaca cu junimistii ! Mi s'a disimulat restul sorisorii. 22 Februarie.Costinewu a avut alalt5 eri audienta la Rege. Temerilefinanciare, «Guvernul actualslab fiind ca nu are curajul sfaca economii»,au adus pe Rege, dup. aprecierea lui Costinescu, s. voiasca abso- lut intrarea noastrg in guvern, Cu sacrificarea lui Manu, dar tot cu Cantacuzino prezident nominal.Costinescu ggseste propunerea acceptabila. 4 Marti% Prânzit la G.Filipescu. Dupg masa mi-a spus : «Ce pgcat ea Carp nu primeste;n.0 mai e rumie de fkut !» Foarte mirat Ii cer o lgmurire : «Da, am vorbit cu Carp azi dimineata si mi-a spus cà nici nu trebue sä" i-se propue prezidentia lui gantacuzino». Am inteles chi era un pretext si og conservatorii bateau In retragere; pentru mine este marturisirea neputintei lui Nicu Filipescu. Am rgspuns :«Asta este un mod de a ingropa chestiunea; se hotaráse alte modalitati de tractare, sa nu mai vorbim de ele !» Martie. Triandafil a vorbit cu StirbeyIcu mine pentru afacerile succesorale Stirbey. Vorbind de afacerea Hallier, el ne-a spus: «Am fost inselat de ca- tre loan Lahovary. La asta nu mg asteptam El mg asi- gurase ca majoritatea Tribunalului arbitral ar fi com- pusa de doi Romtini».

Samedi, 4 mars. Diner chez Georges Philipesco. Après diner il m'a dit: «Quel dommage que Carp n'accepte pas: plus rien à faire». Très étonné, je lui demande une explication: «Oui, j'ai parlé avec Carp ce matIn et il m'a dit qu'il ne fallait méme pas lui proposer la présidence de Cantacuzène». J'ai compris que c'était un faux-fuyant et que les conser- vateurs retiraient les avances faites; pour moi c'est la décla- ration d'impuissance de Nicu Filipescu. J'ai dit: C'est une fagon d'enterrer la question; on était convenu d'autres mo- dalités de traiter; n'en parlous plus. 5 mars, dimanche. Triandafil a conféré avec Stirbey et moi pour affaires successorales Stirbey. Parlant de l'af- faire Hallier, il nous a dit: «Tal été trompé par Jean Laho- vary. La asta nu mA teptam! 11 m'avait assuré que la ma- jorité du Tribunal arbitral serait composée de deux Rou- mains».

26 NOTE POLITICE 1900

6 Martie. La Camera am vestit peQ. Olänescu ca de oarece nu am primitnici un räspuns, conchid negocierile noastre au incetati ne reluam fiecare liber- tatea de actiune. «Am fost dedouä, ori sa-1 fad pe Cantacuzino si nici n'am putut sa-1 gasesc. Libertate re ciproca, !» 13 Martie. Carp mi-a fäcut parte de conversatia cu Pallavicini, *) care parea insärcinat de Rege sa-1 son- deze. Pentru Pallavicini,Cantacuzino e sfarsiti insusi Regele ar fi observat ea este absolut strä'in de tot ce se petrece. Carp a comunical motivele pentru, care nu poate primi presidentia lui Cantacuzino. 18 Mai. La curse, sub ploaie, Nicu Filipescu, cu care nu schimbam des douà vorbe, mà abordeaza pentru a ma intreba cand vine Carp. De aci lungido- rinte de a pune in legatura pe Carp cu Cantacuzino ;eh' dacä,' Carp ar lua cu binele pe Cantacuzino, acesta s'ar retrage lesne, cà combinatiunea propusä, odata de mine lui Olänescu este aceia pentru care lucreaza el, etc. CA, In once caz, nu trebue facut lucrul numai daca nu poate ajunge la vreo ruptura, pentru cà aceasta ar fi solutia cea mai rea. Motivul actiuneilui G. Filipescu este chestiu- nea Bancei; el nu voeste ca Guvernul sà cedeze Bäncii prelungirea privilegiului, sau atunci sä imparta räspun- derea cu tot partidul. Filipescu a facut rezerva cà vor- beste in numele luipersonal.Concluzia : sàgräbesc sosirea lui Carp. Cum primisem o scrisoare dela Carp ca vine Luni sau Marti, m'am obligat sa-i scriu sviná Cu o zi mai de vreme. Marturisesc ca am ramas sub bung impresie si socoteam lucrul in fine castigat. 20 Mai. Jockey-Club 5 ore. Nicu Filipescu má ja de o parte spre a-mi spuneea nu trebue vorbitcu Carp. Ca tot ce mi-a spus la Hipodrom nu mai are ac- tualitate, chestiunea Bancii fiind amanata i alte lucruri vagi. Am inteles cà Cantacuzino refuza si ca negociato- rul meu nu poate nimica.

*) Ministrul Austriei.N. Ed.

NOTE POLITICE 1900 27

22 Mai. Am pus in curent pe Carp. Nici ca se as- -tepta el la ceva in prezent. Tot in acest sens imi scrisese acum trei zile. El a vazut pe Sturdza, care i-a fácut pro- puneri pentru o actiune comuna., propuneri vagi pe cari Carp 1-a declinat. In urma conversatiunei avute ou A. E. Lahovary, am stat douà ore de vorbä, cu Ionel Briitianula mine. Bratianu in nume personal (cred insa cá cu stiinta lui Sturdza) mi-a propus sa rehfárn ceeace tatal säu a cau- tat sa faca cu Carp. El exclude posibilitatea Carp prin conservatori (lucru la care credea acum ateva luni), posibilitatea Carp singur. Atunci el ar voi un guvern tare Sturdza-Carp, care ar indruma la o fuziune ulte- rioara, dar a cárui tinti principala ar fi :restabilirea credituluii finantelorárii, §i transformarea radicala a administratiunei. Câteva puncte a cáror precizare am cerut-o eu : nici o atingere de Constitutiune; nici o latire de drept de vot ; reducen i insemnate la armatä, la pen- Isiuni, in slujbe, intarirea comunei. La scaderea scoale- lor superioare, nimic afirmativ caräspuns. Atingand chestiunea de forma si de persoane, am aratat obiectiu- pile, cari ar fi ca d-1 Sturdza sa fie Prezident de Consi- liu, si am indicat cá ar trebui constituit un comitet in care Regele sá poata alege pe prezident. Brätianu mi-a räspuns ea era necesitatede prim ordin sh nu se slä- beasca acum autoritatea lui Sturdza. Ca forma tranzac- tionala am propus ca in caz de reusita, Regele sá cheme pe ametndoi (cum a facut la Aprilie trecut pentru Carp si Cantacuzino) siintre sefi sh fie dinainte compus mi- nisterul. Bine inteles totul ad referendumi din partea lui si din a mea. Ca lucru in treacatBratianu convins cá drapelistii se intorc la match.; rezistenta in privinta numelui lui Costinescu, pe care l'am indicat eu ea fiind necesar inteo asemenea eombinatie. Ne vom revedea dupa ce el va fi luat avizullui Sturdza. 31 Mai. Seara, la Capa, intorcandu-ma dela Bu- zau, Pallavicini s'a apropiat de masa mea pentru o lungg conversatie : Guvernul nu o rnai poate duce, cu Generalul

28 NOTE POLITICIE 1900

Manu nu mai poate fi trai, s'a deschis ochiii în strcii- ndtate cá," un guvern este imposibii cu un om bolnav cap; a Take Ionescu care credea tot in putintà, s'a tre- zit si el, etc. Concluziunea lui era cä Regele esee foarte nelinistit, dar cg, neapgrat va aviza Onà la toamna. I-am easpuns ch" poate la toamn5 va fi prea tarziu! I-am fAcut o aluzie la perspectiva pug inainte de presä, a unui guvern Carp-Sturdza; Marchizul s'a zburlit «parce que Mr. Carp a toujours été conservateur» ! 4 Iunie. IonelBrätianu mi-a adus rAspunsul d-luiSturdza.Sturdzaprimeste toatepropunerile formulate si pe care le-arezumat din nou :Alianta a doug particle, «unirea a douà drapelurip (sic), pentru a scoate tara din pericolul financiar prin maxi reduceni In cheltuelii pentru a transforma administratiai mo- ravurile ei, ceeace nu poate merge fár5, amputatiruni se- rioase de persoane. BrAtianu a insistat asupra acestei tgeri a cozilor : de noi nu poate fi vorba, ei recunoscand cà nu avem clientelä. S'a vorbit si despre Panu, in con- tra druia nu ar fi deck obiectiunea cA nu trebue anga- jament fAcut cu (Mitsui. Am telegrafiat lui Carp spre a-1 vedea. Seara prânzind la G. Fitipescu, cu care am tre- cut in vedere caraghioslficul tratArilor cu conservatorii si mai ales al ultimei tratative a lui Nicu Filipescu, mi-a spus c'd stie tot si cá of emdle au stricattotul inulti- mul moment !» Mi-a deplâns starea partidului in care «o maná felon& stricg, in culise, tot ce se hotgrAste. Mi-a mai spus cá scgparea situatiunei financiare nu se poate face cleat par une trève entre les partis H (combinatia Sturdza-Carp ar fi bine venità oare 7). Tot dela el am aflat ch. Take Ionescu, care zisese lui Costinescu: «sg-mi fad, numai un semn Regelei dau Ministerul jos»,a spus un neaclevgr, pentru cá sonnele i-au fost f Acute, si nu numai ! 5 "Ernie. Costinescu mi-a impArtäsit cá guvernul nu a gsásit un ban si cá toate combinatiunile care is'au propus nu sunt lucruri cari se pot lua in serios. Duminiefi, 11 Innie. Avizat de Maiorescu prin tele-

NOTE POLITICE 1900 29 fon ea Carp e la Bucuresti, am plecat de noapte din Bu- zau. Carp fusese chemat de Maiorescu prin telegrama, dupa cererea lui Nicu Filipescu si de Teodor Rosetti prin scrisoare, dupa cererea lui Cantacuzino. Intrevede- rea a avut loo Sambata la prezidentul gonsiliului. Carp a rezumat-o pe data:«nsu a esit nimio dintrinsa». Cantacuzino a propus facerea unui guvern incomun, Carp a raspuns pe data ca el nu poate intra cudelnsul in Minister. La replica lui 0,antacuzino cà atunci aceasta era o chestiune personala in contra lui, Carp a raspuns: «nimic personal, dar el atacand cu vioiciuneafacerea Slatina, imprumutuli afacerea Hallier, eraimposibil sa-si dea singur desmintire acceptand de a figura in gu- vernul lui». «Dar acestea sunt personale mie, si in- trând in Minister, d-ta, d-le Carp, nu iei raspunderea tre- cutului». «Cu teoria aceasta, eu Carp pot forma un guvern cu Sturdza fara ca d-ta Cantacuzino sá ne poi intreba : dar cu treidarea ce s'a facut, d-le Carp I Aceasta nu se poate !» Cantacuzino a inchisdiscutia asupra acestui punct spuind cà amicii sai nu vor accepta pro- babil ca el sa lase presidentia nominala a guvernului. Cantacuzino a adaugat ea de ce nu ar face Carp singur un guvern1Carp a raspuns cà daca ar fi constrAns la aceasta, nu s'ar da inapoi, dar ar fi doua cuvinte pentru cari eventualitatea nu i-ar surAde : Intai, el a nazuit pu- rurea sa guverneze cu partidul conservator, nu in contra lui ; al doilea,crâmpei de guvern cu Cantacuzino, crâmpei de guvern cu Carp, Regele ar avea lesne tenta- tiunea sà recurga la un guvern d'antregul cu Sturdza. Asupra chestiunei Mitch, Carp a sfatuit pe Canta- cuzino sa nu primeasca aranjamentul propus, f Hildcà era o pura escrocherie : Banca ofera sà cumpere cu biletele ce va putea emite in mai mult dupa schimbarea rapor- tului intre aur si emisiune !Cantacuzino a raspuns nu va face aranjamentul. S'au despärtit.... ad referendum. Joi, 15 Iunie. Fost intâmplator la Bucuresti si Ma- iorescu m'a pus in curent de noui demersuri ale lui N. Filipescu, daca nu am concede ca Take Ionescu sa pas-

30 NOTE POLITICE 1900 treze Finantele sau s, ja Internele. Maiorescu i-a arAtat pentru ce nu crede cä," se poate acorda. Am conchis de ad: intii eh' Cantacuzino a vorbit cel putin cu Take Ionescu si l'a pus in curent cu dorinta lui Carp de a lua el Finantele ; al doilea cá Filipescu se teme ca Take Io- nescu, deposedat de portofoliul au Mt%compensatia Internelor, a se intoarcg in contra combinatiunei cu Carp. Impresia mea este ea' oamenii acestia nu still ce voesc, si nu stiu uncle merg. Seara la Club, Ordnescu mi-a strecurat : qiar ne-am inecat la mal ca tiganul». N'am relevat aceasta.Presupun &A, dupä" ce s'a eroit lucrul, cucoanele lar au montat pe bietul Cantacuzinoi l'au räsucit. 21 Lillie. Pe la 6 ore portarulJockey-Clubului a ,intrebat in numele lui Niculae Filipescula ce ceas mergeam la C,lub. Filipescu, recomandându-mi toat6 dis- cretiunea, de oarece nu toti Minitr1i erau in curent, m'a intrebat precis asupra punctului dacg, Cantacuzino ce- d'And, am face fuziunea si am accepta sefia lui; dac5, in fine, ca mângAere, am fi dispusi ssa." dm retragerei sale glorificatia pe care o merita abnegatia lui. Mi-a destgi- nuit CA au fost foarte surprinsi cá la intoarcerea Rege- lui, Cantacuzino punându-se la dispozitia lui pentru so- lutionarea. crizei, Regele i-a zis linitit ca a continue astfel cum sunt. Mi-a mai spus cá sunt semne cà Regele ar voi sá cktige astfel timp, pan'a" se vor pregkilibe- ralii. La toate chestiunile, pentru a nu lua vreun angaja- merit pe care sá nu fiu sigur, am cerut sá ne vedem a doua zi la mine ca a pot vorbi cu Maiorescu, care a v5.- zut pe Carp cel din urma dintre noi. Joi, 22 lunie. Am fost la 8 dimineata la Maiorescu i la 9 juin. am primit pe N. Filipescu. Cantacuzino s'a decis &A se retragg si a dat pline puteri lui N. Filipescu (s'a adgogat pe uring luii Alecu Catargi), ca sá trateze. Am convenit qmpreun5, Carp Presedinte, cu Mi- nisterul de Finante ; nu s'a contestat dreptul de alegere a celorlalte trei portofolii. Mai mult, din atributiunea eelor rezervate conservatorilor, rezulta ciar cá Internele erau la dispozitia lui.

NOTE POLITICE 1900 31

Declaratiune de fuziune sub sefia lui Cantacuzino, care ar lua presidentia Camerii. StatuteleClubului co- 'nun rämânând de elaborat in urniä.Am accentuatcä nu voiam sä se intâmplemajoratiuni ca in 1861. Un portofoliu insemnat pentru Take Ionescu. Am oferit Externele, cari au fost aceeptate. N. Filipescu ar intra in Minister, cu ezitatiune mi-a zisea' nus'ar fi simtit cu aptitudini (lee& pentru Domenii, dar cà stia cg. d-1 Carp si-a rezervat acest departament. L'am asigurat cä nu, si am convenit &A el Filipescu va lua Domeniile. Färä a se preciza mai departe, am indicat cal Carp ar accepta pe Grädisteanu acolo unde este. Nu se va face eonventie cu Banca. Nu se va dizolva Camera. Am fgcut atent cà Carp nu va veni deal chemat direct de Cantacuzino. MAine soseste Cantacuzino, seara se va sti definitiv ce este si voi fi avizat. imediat. Insistente ca Maiorescu sä nu piece. I-am arätat era inutil, de oarece in 24 ore el era la dispozitie Fi- lipescu a plecat asigurg.ndu-mä cá lucrul este fäcut. La 4 ore mi-a venit.Alecu Catargi,tot ca pleni- potenitar. Am recapitulat cele convenite cu N. Filipescu, el nestiind cä era lucrul deja hotkit cu dansul,i atunci s'au ridicat non i pentru Interne. Furgm impreunä laMaiorescu;din schimbul de cu- vinte a .rezultat a Carp n'a cerut lui Qantacuzino In- ternele, dacg. nu se indicA un Ministru prea transant din partea Conservatorilor. Am mentinut ciar cä' N.Fili- Descu convenise cu mine cg Internele erau in lotul lui Carp. Sunt convins cá cu putiná dexteritate se va acorda acest punct. A fost si o notä hazlie. Cu multà dibäcie si in termeni foarte subtiri, Maiorescu a arätat temerile sale inpri- vinta ineaurirei «d'une charmante fille» si inprivinta statorniciei bietului Cantacuzino. Catargiu «s'est porté fort», de oarece avea toate puterile. Rezerve numai in privinta Internelor. 23 Iunie. La 10 jumgtate noaptea, A. Catargiu imi telefoneazg la Buzgu cal d-1 Cantacuzino intgreste ce fusese conveniti cä' mg, roagA sá iau agrementul defini-

32 NOTE POLITICE 1900 tiv al lui Carp si sArl aduc Mari dimineata la Bucuresti, cand sosestei Prezidentul Consiliului. 26 Lillie. Am fosteri la TibAnesti.M'am con- vins CA Carp regretA cApArAsisecerereaInternelor ar voi sA le aibä in lotul sAu. Am plecat cu puteri deplinei cu lista urmAtoare : Carp, Finante; Take Io- nescu, Externe; Filipescu, Domenii; Marghiloman, In- terne ;Maiorescu, Justitie ; Arion, Instructie PublicA ; GrAdisteanu, LuerAri Publice;Lahovary, RAzboiu; G. Cantacuzino, Presedinte de Camera; Rosetti, Prezident de Senat. Azi dimineatA dadusem Inthlnire, din TibAnesti, lui Filipescu la mine acasA. Am discutat mult chestiunea Internelor. El nu a f cut nici o obiectiune politicäi ar acorda voiostot, in aceasta privintg. Se teme numai de Cantacuzino, care a apucat sä creazA CA Carp i le-a concedat si care, daca s'ar reveni asupra acestui punct, si-ar inchipui CA deja nu se mai respect6 pactul. Filipescu crede cA dacA Carp i-ar arata ea% fArA Internele pentru mine, nu se mai com- binA portofoliurilei ar lua pe Cantacuzino pe nota sentimentelor, Carp ar obtine concesiunea cerut.A. Fili- pescu mai adaugA c`A. Cantacuzino a pus pe Rege in cu- rent si cA Regele l'a felicitat pentru actul sciu patriotic : acest punct timpiedech ori ceintransigentA din partea lui Carp, dui:a pArerea mea Am luatasupra mea s'A chem pe Carp la BuzAu si de acolo s'A venim aci dacA se aplaneazA greutatea. 27 Iunie. La 5dimineata am luat peCarp, la gara Buzgu, m'am explicat cu el, Pam fAcuts'A ad- mitg o combinatie cu OlAnescu (neutru) la Interne, si la 7 am pornit la Bucuresti. La sosire am aflat CA Take lonescu era foarte ne- multumitj CA refuzA de a intra in noul Cabinet. Moti- vul aparent :i s'a cerut s'a combatA à outrance pe jimi- misti in alegerii in Parlament ; nu poate face parte din primul Cabinet junimist (Loulou Lahovary informa- tor). Motivul real : s'a trecut pe deasupra capului lui in

NOTE POLITICE 1900 33 toate tratativelei simte c'At s'a modificat §i Cat s'a sc5.- zut pozitia lui. La 21/2 ore Carp a avut intrevederea cu Canta- cuzino pentru Interne. Cantacuzino a zis cA dacA le-ar acorda acuma, ar fi o capitulatie; Carp n'a insistat §i a propus atunci dousá liste : una, aceea adusä de mine (26 Iunie); alta modifica-CA, cu mine la Externe §1 Take Io- nescu la Interne.Aceasta Cantacuzino a primit-o pe .dafá. RAnignea :1)Disidenta Manu ; (Jantacuzinol'a pArAsit cu deplina dezinvolturg. 2) Nemultumirea Take Ionescu : aceasta a pArut mai serioasà, dar Cantacuzino are aerul foarte hofairat a se lipsi de el, da,cA pAre,a, grea. CarpconsidergMinisterul fácut.Este vorba ca Ong Sambät'A sau Luni Cantacuzino s5,-§i adune Mini- §trii, sit lichideze situatia cu Regelei cu colegii Carp a avut laClub o6ntrevedere cuN.Fili- pescu i Jacques Lahovary, spre a-i interesa ca dânOi sh lucreze la Cantacuzino pentru combinatia Take Ionescu Externe, Marghiloman Interne, singura incare Take are locul s'Au, dacg l'ar accepta. Uitam a aminti cá intre CarpiCantacuzinos'a specificat ca un lucru bine intelesi inteles Incà de la prima intrevedere c'A el,Carp, nu poate avea pe Take Ionescu la Interne.*)

`) Pentru restul anului nu sunt alte insemnAri. Fuziunea s'a !dent in Iulie. Textul actului de fuziu e la Anexe, No. I. Nota Ed.

1901.

Luni, 29 Ianuarie.In urma demisiunei lui Carp, ca chiu cu vai Cantacuzino a fast insärcinat cu compune- rea ministerului. Nu stiam nimeni in, ce conditiuni. El läsase o carta la mine. Väzuse pe Arion si pare-mi-se pe- Maiorescu. Transmisesem eri Regelui o depe,s6 a lui Beldi- man privitoare la botezul Printului de Anhalt-Dessau ; depesa mi se inapoiazä de indatà, cu mentiunea scrisä," cu creionul de Majestatea Sa :«Monsieur Mar- ghiloman, Lundi 101/2 h. au Palais». Mä, duc azidimineatä, la Palati intreb pe aghio- tant daeá nu are un ordin de convocatie pentru mine; imi ráispunde cä nu, dar Ca.. va lua pe datä, ordinele Re- gelui; dupg doug minute sunt introdus, spunându-mi-se: «M. S. a uitat cá dorea sá vá vorbeasc5, pentru botezul dela Dessau; poftiti sus». Regele, putin rosu la chip, imi spune pe datä: «Este' «un pretext. Doream sä% te väd, si se stie prea mult tot «ce se petrece imprejurul meu si cine intrài cine ese I «Am insärcinat pe d-1 Cantacuzino cu formarea Minis- «terului, dar i-am pus ca conditieabsolutä sà. aibä «Ministerul lui unul sau doi Ministri junimisti, din a-- «cei esiti acuma, sau cel putin pe d-1 Th. Rosetti : Nu ctrebue ea d-1 Rosetti sci primeaseä». *) «C'est un prétexte.Jedésirais vous voir.Et l'on, sait tenement tout ce qui ce passe autour de moi, et qui entre, et qui sort! J'ai chargé M. Cantacuzène, mais je lui ai posé comme condition absolue qu'il ait dans son Ministère- un ou deux Ministresjunimistessortants,outoutau moins M. Théodore Rosefti:il ne faut pas que Mr. Rosetti. accepte».

NOTE POLITICE 1901 35

Restul intrevederei a fost consacratmijlocului de a face s5, parving Majestgtei Sale rezultatul misiunei mele si mAsurilor de luat ca sg, nu se stie nimic de ni- meni. La 121/2 am dat ochi cu Th. Rosetti in fata Ministe- rului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a rAspuns CA nu este nici nebtm, nici copil si cá. ñu va primi cu nici un chip. Am acut la ora 3 s'à parving in forma obisnuità a comunicArei de depesi MajestAtei Sale asigurarea data de Rosetti. Ministerul Cantacuzino va cAdea in apä. 30 IanuarieLa Jockey Club, la 5%, Carp venind dela Palat ne comunid, :«MAineConsiliudeministrip. Mare entuziasm. La Club ! Scena intre Carp si Majesta- tea Sa a fost misciAtoare. Regele a imbrgtisat pe Petrake.

1903.

28 Noembrie. Audienta la Rege, 6 ore seara. Ani- versarea Plevnei,felieitàri. Regele multumit de darul ofit6rilor de geniu. Regrete cA partidul conservator este divizat ; nu se poate face nimio statornic cu partide «émiettés»; ar tre- bui, etc. Räspuns ch. once apropiere In opozitie este posibilg; cg ea se poate face numai la putere, când unii pot of erii altii pot primi. S'a vorbit de primejdia divizàriì in viitor 0. a par- tidului liberal. Lipsa unui om, care dup. Sturdza sit' poate fi «porte-drapeau», &Ad nu este nevoe de ?efi. Am rgspuns cä tineara ca sigurg aceiasi crizg la liberali, pen- tru viitor, ca la noi. U5urii4a lui Jacques Lahovary, aceasiaziea In trecut, când n'a voit sg creazg cg ofiterii decava- lerie se rezvräteau; cum se poate plA,nge in Senat de raporturi cgtre Rege in afaceri deserviciu, el care cerea mereu sg ailaá un cabinet militar? Tot asemenea, cum eriticg unele comande, &And el Lahovary a coman- dat obuzierele pe care Regele lecredea incginutile 7 Lahovary ar fi trebuit sA stea in armed; lui, Regele cu plAcere i-ar fi dat Statul-major; Sturdza nu a volt. Sturdza a fäcut mult bine si pus rAnduialä la Minis- terul de r5zboi. Partidul liberal evident este slgbit. A- ceastä slgbiciune provine din cauze insg onorabile. De tot In treacgt aluzie la o combine:tie (I) pentru alegeri. Nu aprobat articolul lui N. Filipescu asupra mesajului (gEpocao 28 Noembrie)

NOTE POLITICE 1903 37 In dou5, rAnduri mi-a vorbit cu insistenfá de exis- tenta Ocultei; once ar zice «L'Indépendance roumaine», articolul ziarului a fost chiar prilejul primeiafirma'ri eh Oculta existci face rdu. Evident cA,tentativa de a- mendament a lui Anton Carp, ca Adresa sä" accentueze nota descentralizatoare a Legei comunale, este inspiratg de Ocultä crede Regele, dar indata" ce d-1 Sturdza s'a arbitat rigid, atacul schitat s'a evaporat. «Am spus d-lui Sturdza c2,1 nu trebueste directiune anonimA; dacA d-lor voesc sä," guverneze, trebue s'a", ja faspunderea des- chisá a actiunilor ion». (Impresia eh" Regele vede bine pe Lascari cá. Il impune dragostei lui Sturdza). In afacerea Mandrea, Regele zice cä a prevawut a- chitarea; cá procesul i-a filcut un piedestal in strAing- tate; cá toate ziarele evreesti, Francfortul mai ales, l'au insältat in slafá. Admite cá este un domn putincurat care ar face bine acum sá demisioneze. 5 Decembrie. La Adreg am rostit un lung discurs, clarificAnd situatia noastrà fatà de Cantacuzinisti 5i fatä" de partidul liberal. Carp crede cg a lipsit ceva in clarificarea procedeu- rilor noastre fatii, de liberali in part,ea moralg. N'am voit dinadins s'a ating aceastä, chestiune pentru a nu ne izbi de N. Filipescu, daca.-Vorbeam de afacerea Ressu-Ro- bescu. Senat foarte multumit. 8 Decembrie.InjurAturi cke vrei dela Cantacuzinisti la adresa mea, si prin presai prin colturi. 10 Decembrie. Emanuel Culoglu mi-a afirmat sub taing cà, atunci cand Pictorian a fäcut falsa tragere pentru Stat, a scris lui Palade, care printeo earth' i-a multumit. Deci Palade stia, afirmä" Quloglu. 13 Decembrie.Conaitet electoral. Maiorcue,s foarte e- logics pentru cliscursul meui binele politic ce ne-a cut clarificarea situatiei.

1904.

11 lanuarie. Primit in audienta de catreReginci pentru Soc. Elisabeta. Regina se ocupä de o institutie pentru orbi; i-amoferit chinaloealului, oricât arfi. Mi-a aratat o bucurie si o reeunostinta miscatoare. Ara- tilndu-mi un tablou pictat de catrePrintesa Victoria- Melita, fosta Ducesä de Hessa, a insistat a supra marei ne- norociri a unei femeicare nu mai are camin, nici pa- trie. Daca aceasta femeie ajunge räu, caci este frumoasa si are temperament, va fi oare de condamnatRegina o povatueste mult sfaca picturgi sa se ocupe de arta. O fraza curioasa asupra ereditatii Coburgilor, care o o- bliga a se uita mult, a observa mult, si a nu arata nimio! Mai mult decat afectuoasä pentru Elisa. 12 Ianuarie. Audienta la Rege pentru balul Clu- bului. S'ar parea cà dispozitiunile eran rele de ci-Ind cu

11 janvier. Reçu en audience par la Reine au sujet de la Société «Elisabetha». La Reine s'occupe d'une institution pour les aveugles; je lui ai offert le loyer du local, quel qu'il soit. Elle m'a témoigné une joie et une reconnaissance tou- chantes. En me faisant voir un tableau peint par la Prin- cesse Victoria-Melita, ex Duchesse de Hesse, elle a insisté sur le malheur épouvantable d'une femme qui n'a plus de foyer ni de patrie. Si cette femme tourne mal, car <

NOTE POLITICE 1904 39 incidentul General Budisteanu. Pentru Club, recoman- -datie de a proceda cu mai mult discernämânt cu ofiterii, pentru a nu ingreuna situatia sefului armatei. Ca politic:A : General Manu imbAtraneste; pAcat cA -Jacques Lahovary este atk de «incurch lume», cAci e de treaM. Foarte naturalg candidatura lui Delavrancea la Vaslui; Regele crede cá Disescu va fi ales la Teleor- anan, candidatura luiPeta.-aru neprAcufg G-uvernului (lui Costinescu). Chemat de Regina, ea mi-a multu- -mit din nou pentru orbii 14 Ianuarie. Ciocnire intre Matei Cantacuzino si Stere in privinta alegerei dela Iasi. CAntacuzino ne-a sur- prin teoria sa asupra colegiului III. Sturdza foarte, foarte blând cu noi. 8 FebruarieEri bal la Jockey-Club. Regele si Regina au stat pang la 3 ore; Printul si Printesa pAnà la ziuà. La

.cident général Budi.5teanu; pour le Clubrecommandation .cl'en user avec plus de discernement avec les officiers, pour ne pas rendre difficile la situation du chef de l'armée. Comme politique:Général Mano semble seramollir; .dommage que Jacques Lahovary soit à tel point brouillon, car 11 est gentil. Très naturelle la candidature de Delavrancea Vaslui: Le roi croit que Dissescu sortira à Teleorman, la candidature Petraru étant au fond désagréable au gouver- nement (A cause de Costinescu). Appelé par la Reine, Sa Majesté m'a encore remercié pour ses aveugles. 14 janvier. Passe d'armes entre Mathieu Cantacuzène et Stere au sujet élection Iassy. Cantacuzène a quelque peu surpris, choqué, par sa théoriesurletroisièmecollège. 'Stourdza très, très doux avec nous. 8 février. Bal du Jockey-Club hier. Rol, Reine, jusqu'A trois heures, Prince, Princesse, jusqu'au jour. Ayant soupé cbté de la Princesse, causant de M-me Stourdza, elle me {lit: «Je suis contente qu'elle ne soit pas venue. Je ne l'aime pas; elle ne m'aime pas. Et puis elle veut toujours être la troi- sième personne avec sa cour». Un peu plus loin: d'ai beau- coup de ténacité! j'ai quelques fois tenu bon deux, trois ans: c'est comme cela seulement que j'ai vaincucertainesdif f A rapprocher de ce que la Princesse m'a dit chez elle, lorsque j'ai été l'inviter: «Mr. Philippesco (Georges) a été loujours bon pour moi; il a arrangé beaucoup de clifficultés».

40 NOTE POLITICE 1904 supeu, fiind lângà Printesa, dânsa mi-a spus de D-na Sturdza : «Sunt multumitg 6, n'a venit, nu o iubesc si nu mg iubeste. Si vrea totdeauna sg fie a treia persoand cu curtea ei». Patin mai thrziu : «Am multg vointa, am rezistat câteodatä doi, trei ani In sir si numai asa am invins unele dificultgti». A se apropia de ceeacemi-a spus Printesa la dânsa, cand m'am dus s'o poftesc la bal :«D-1 George Filipescu a fost totdeauna foarte bun eu mine, a aplanat multe dificulati». 17 Februarie.D-na Ta,ke Ionescu, venind la 12 la balul Clubului, n'a avut loe la masa de onoare;lui Ionescu i-am ggsit unul. Era conform deciziunei luate cu Manu, ea sà lugm eke una din perechile simandicoase, afarg de Membrii Comitetului sau Fondatori, carora s'a re- zervat locuri pentru fiecare pereche. Iouescu s'a forma- lizat. Se vede cg Generalul l'a cam trimis sg se plimbe. D-na Ionescu insg a ramas la Cotilion, a dansat 'Ana, la ziug, a acceptat cadourile Clubului. A doua zi demisie. Demisia apare in «Adevgrul» inainte chiar de a ne fi eunoscutg. Generalul este insgrcinat sg explice lucrurile lui Take Ionescu. Vizita Generalului la d-na Ionescu. Seara. «Adevgrul» comunicg cu italice cà d-1Ionescu si-a retras demisia, dupg ce d-1 'General Manu «i-a pre- zentatscuzeleintreguluiComitet».Nota trecein «Vointa,i «L'Indépendance». Nu las sà treacg aceastg impertinentg care ofuscase pang si pe Misu Rahtivanu; dar ja pe General de unde nu este. Ii scriu. Timp de rasgan dire. In fine azi Comitet. C.gdem de acord asupra unei notite, copiatg de Mitilineu, pe care «Adevarul» sg o publice ca o rectificare. Generalul duce notita lui Io- nescu...i dupg doug ore se ggseste «en bonne place» in «Adevgrul». Al cui este jurnalul 23 Februarie.Am avut o lungg consfgtuire cu Golescu despre Banca Agricola... Mi se pare cg Take Protopo- pescu cere pentru ginerele lui, Pietraru, postul de al doi- lea subdirector la Bancg. Din vorbg In vorbg,Golescu ajunge a-mi revela : cg «Pictorian are originglul borde- roului, scris cu mana lui Sturdza, pentru tragerea falsg .dela 1887 si cà borderoul acesta este In lada lui de fier,

NOTE POLlT10E 1904 41 acag». Cä Protopopescu aacuzat acuma din nou pe Costinescu (lucru care pe vreme a fost zis de Eminescu In «Timpul,>) &A. trimes fiind sä," negocieze cumpArarea titlurilor C. F. R. la Berlin, a speculat asupra lor gros, stiind cg ausä, fie räscumpärate. Qá Protopopescu a convenit cá Costinescu, In afacerea fraudelor dela Fi- nante, a fiieut tot ce i-a stat in putere pentru a descoperi pe Sturdza. 13 NoembrieCarp a fost in audientä, la Printul Fer- dinand. Din conversatie n'a iesit decat urnikoarea indi- catie: vorbindu-se despre partidei coruptia care iese din organizatia br, Printul a zis &A, este de regretat eä, tocrnai Lascar, care a voit sá reactioneze in contra aces- tor apucäituri, sä fie victima, dar... va trebui:«biegen oder brechen>>. *) goncluzia lui Carp : Regele nu va ad- mite sacrificarea lui Costinescu si a lui Lascar (vezi au- dienta la Rege 28 Noembrie 1903). 17 Noembrie. Eri s'au intrunit StAtescu Prezi- dentii Aureliansi Pherekyde, cu Stmaza. Se t vo- nisec5, a luat parte si BrAtianu Cu Costinescu :este inexact. Azi Pherekyde mi-a spus : «Ese Lasegr, dar rgmane Costinescu; altceva nu este hotArAt». Expresia fu- sese chiar mai familiarà : «mai tiu pariul cá LascAr nu se intoarce la Forestiera 1». Pe de altg parte LascAr a zis lui Ianovici la Camerg, ca."'el 6,-te sigur de Costi- nescu. In acelas timp Brätianu a spus lui CArp cä.. el nu stil in Minister dacg «nu se clarificó situatiunea». Ar cade sub simtul comun cä." din punctul de vedere batienist, clarificarea implicá anihilarea lui Costinescu. 18 Noembrie. Ne-am adunat la 10 ore la Maiorescu pentruMesagiui pentru jurnal. Maiorescu si Fili- pescu au insistat pentru a trece ziarul lui Pizani. Am fost pentru conservarea «statului quo». Criza nu s'a dat incg, pe fatà. La Cameil, interesant ce mi-au spus Take Protopo- pescu si Pherekyde.

*) Si se piece sau spiece! 4

42 NOTE POLITICE 1904 T. Protopopescu : «Nu s'a fäcut nimicina.Se poate sà avem o opunere de sus; atunci este bine sà ne retragem ; vom face tot putinciosul pentru aceasta». Cu aceastä ocazie imi aratä primejdia ce este ca gegele sä se amestece In afaceri interne ale partidului :aceasta am sinatit si contain. pe Pherekyde, etc. Pherekyde : «Nu stiu ce se va face : alaltAeri, cänd ne-am întâlnit la Stätescu, Sturdza a admis retragerea lui Lasar; nu a discutat deat modantatea.Dacil va fi opunere de sus, atunci am spus lui Sturdza :Regele este seful tärii, nu este seful partidului. Sti'n bine di Sturdza nu are deat o lozina supremil :lec, voluvtas regis, dar eu nù admit aceasta,i pui piciorul in prag». Pärerea mea. este a slaba indicatie date de cercu- rile Palatului cà Costinescu ar putea fi 5efu1viitoi, a pus in miscare pe Pherekyde i probabil pe Stätescu. 20 Noeinbre. Intâiait aseark la °perk pe Stere. Dupä Stere, toate neajunsurile vin dela Rege, care voeste nu numai sà precipite &Mena g,uvernului liberal, dar mncà sä lase partidul divizat in opozitie, pentru a face lesnicioasä guvernarea viitorului guvern. Notä docu- mentarä date, de Stere : articolul de astäsearä din «Ade- värul» (articol in care se imbärbateazä Costinescu, ca sà reziste Ocultei), este de Lasar. So comunia in Camera decesul Printului Frede- rich de Hohenzollern. Armistitiu nitre beligerantii li- berali. 28 Noembre. Eri dinteo conversatie la Camerà Fi- lipescu-Stere, räsare cà Stere are certitudinea eä. Take IoneScu este deja inteles pentru alegeri (prezidatede Februaristi), cu Lazar, oriunde; cu Säveanu la Focsani, si cu Epurescu la Giurgiu. Tot unu i unu! Tot eri Carp a vAzut pe Sturdza care i-a spus : «Am sà fac si eu odatä ca tine, am sa fiu intransigent!» $i ca urmare azi, and unii generosi ea Diamandi, Radovici, au fost sä-1 vadäi, la nevoe, spunä cá Oi ar demisiona, Sturdza le-a zis gsá vadä dintai de bugete de conventiuni si a in vacantelé de Cráeiun se va gindi el sä-i multumeasa».

NOTE POLITICE 1904 43

30 Noembre.Audientii la M. S., dela 5 jum. la 7 *i trei sferturi. .Regele foarte inchis asupra viitorului. Cri- tica pentru atitudinea, totdeauna aceiasi, a lui Jacques Lahovary. N'am mai vazut conservatori (Februaristi) la : «D-1 Badkau nu este un conservator!» M'a intrebat dach aveam relatii cu Take Ionescu. Am fás- puns ch.-1 stimam prea putin pentru aceasta. Privitor la conventia cu Germania : cum Ii spusesem ca General Manu era de pgrere cä partidul liberal tre- buia sá-j ja räspunderea votului sä.u, a räspuns: «daca se intAmplä" ceva inainte de Ianuarie, o altä. Camera va fi silitä sa o voteze». Putin in curent cu situatia in sanul partidului libe- ral, îi exagereazginch'autoritatealui Sturdza. Mai putin räzboinic in ce prive§te Oculta. i Costinescu i-a spus cä el era tinta urrahrita in atacurile contra lui LascAr; de aci necesitatea de a se solidariza cu La,scä,r. Am ggsit pe Rege cam tare de ureche. 2 Decembre. Arion raporteazg intrevederea cu cleanu privitor la alegerileviitoare. Vulpoiulliaträn este desigar inteles deja cu Emil Theodoru. Rasare din conversatie ura lui pentru Anton Carp. 4 Decembre, Lunga conversatie cu Lascar la Ca-

30 novembre. Audience chez Sa Majesté de 5 et demie a, 7 trois quarts. Le Roi trés boutonné pour ce qui, est de l'a- venir. Critique pour rattitude, toujours la méme, de Jacques Lahovary.N'a plus vu de conservateurs (fevriéristes) lassy: cMonsieur Badarau n'est pas un. conservateur». M'a demandé si j'avais des relations avec Take Ionescu; ai ré- pondu que je l'estimais trop peu pour cela. A propos de la convention avec Allemagne: lui ayant dit que général Mann était d'avis que le parti libéral devait prendre la responsabilité de leur vote, il a répliqué: ASi quel- que chose survient avant janvier, il faudra bien qu'une autre Chambre la vote». Peu au courant de la situation dams le parti libéral; plu- tat confus et s'esagérant encore rautorité de Stourdza; moins poufendeur à régard de rcOculta. Costinescu aussi luia dit que e'est lui qu'on visait en attaquant Lascar, de la pour lui nécessité de se solidariser avec Lascar. J'ai trouvé Sa Majesté un peu dure d'oreille.

44 NOTE POLITICE 1904 merA, conversatie provocatä de Laseär pentru a protesta contra invinuirii c5. el si Cpstinescu fac atmosferä, pen- tru Cantacuzinisti. El afirmä cA totdeauna a indicat pe Carp si pe amicii säi ca singuri conservatoritrebuind sA ia guvernul; cA, venirea la putere a lui Take Ionescu ar fi o calamitate; cA tocmai cä, a *ea sA facä printre liberali, ce a fäcut printre .conservatori, este elastfel hulit; cA trebue sä inceteze politica in care se zice tot pentru partidi 'auzi niciodatä vorbindu-se pentru tarci; cä din Septembrie si-a dat demisia pentru 'a nu ingreuia situatia lui Sturdza, in acord cu carea fäcut tot ce a fAcut; cA tot atunci a declarat luí Sturdza cä, nu se putea face alegeri decht in intelegere cu lgsandu-1 pe el sä trateze cu noi, etc. Sub rezerve. 8 Deeembre. Intrevedere cu C. Jarca la mine a- msg. Am convenit de o actiune comunä, cerandu-mi el sA pun ca un f el de conditie excluzia lui Facleanu, asu- supra atitudinei diruia este edificat. -- In ordin general dupä larca: Lascar un zäpäcit care nustiesi nu face nimic; Brätianu prea lenes pentru a avea drep- tul de a fi sef; Inclinatie pentru Costinescu. 9 Deeembre. DemisiaPrezidentului Pherekyde, a Vice-Prezidentilor Mortun si Take Protopopescu. Mare excitatie in randul generosilor. La alegerea altui prezi- dent, Sendrea, care in ajuni fatä cu mine, declarase cä nu primeste, care tot in ajun se dusese la BrAtianu sä-i declare sponte sua ch demisioneazá din vice-prezidentie, au lost 69 de abtineri contra 72 voturi exprimate.Bi- roul insä a proclamat : 70 de voturi pentru, douä alb% 59 abtinuti. La 5'4 audientä, necerutä de noi, cu atat mai bine- voitoare din paxtea Reginei, impreunä cu nevasta. Ni- mic mai räsärit. Regina tristäi preocupatä: 10 Deeembre, Demis vre-o 11 membri din cornisia bugetarä. Repede inlocuire; la limita de voturi; cu Ar- ghir, Sanculeanu, Iuniu.Lecca, etc. 14 Deoembre. Vg.zut azi pe Criiiniceanu, numit co- mandantul Diviziei la Severin,i aseará pe Culcer. A- mandoi spun cä stareaarn-tatei este de n'ecrezut.In

NOTE POLITICE 1904 45 -toatà. garnizoana Qraiova nu s'a putut forma un bata- lion pentru examene de cadre ! In audienta de concediu la Rege, CrAiniceanu i-a amintit cá nici unul din anga- jamentele luate inch' din 1896 bate° conferina cu Ma- resalul Beck, nu s'a indeplinit. I-a mai spus cá lucrärile de protectiune dela Cernavoda sunt tot bala. Amandoi generalii spun eh' am fi faa de Bulgaria in stare de vbi- dia inferioritate. Dupà demisia lui Costinescu si a luiStoicescu, urmAnd pe acea a lui Lascgr, Sturdza si-a dat demisia. N'a putut face nici o comunicare Camerei, pentru majoritatea se pusese in grevg si nu complectase 0a mera. Se zice c.à." Meg, acest incident, Sturdza nu dklea la iveaa demisiile si cerca sg ja nu stiu ce conventie ! 17 Decembre.Din toate cele culese dela Radovici, Albu, Dinu Briltianu, Take Protopopescu, tot partidul a simtit mana Regelui in. criza izbucnia si nu intelege a se läsa sä," fie jucat. N'au insg incredere in Sturdza. «Oculta» dacI Ocula este, a manevrat de mi- nune. Avem un act politic. 21 Decembre. Eri la 4 Sturdza comunicat Pre- .zidentilori MinistrilorrArnasi, plusCostinescu, c'a" Regele i-a primit demisia. La 6 ore, Teodor Rosetti chemat la Palat; ce o fi spus, el stie; azi dimineat6 ins5, a spus lui Maiorescu cá Regele Il chemase, in substantà, pentru a-i impArasi cá trebue sg, ja pe Qantacuzino. La 8% Nababul era insArcinat sà formeze Cabinetul. Azi la 2, Carp era poftit la Palat, iar noi ne seam (Filipescu, Arion, Matei Cantacuzinoi cu mine) la Maiorescu, pentru a afla rostul acestei extraordinare convocatiuni, Am resimtittoti cu foartevii iritatiuni ironia unei asemenea convocatiuni. Din fericire, dinteun inceput Carp a dat ipocritei consultatiuni(I) tot intelesul ei : «Voiputea cu aat mai lesne da avizul meu, cu cât, total fiind deja termi- wit, nu voi putea fi Mnuit cá mg, der». In rezumat Qarp a declarat cà politica lui de 30 de ani, de a izgoni de preocupatiunile conducerei considera- tiunile stradei, a &A faliment, si cA este silit sälase

46 NOTE POLITICE 1904

//Ada liberà amicilor shd, cari tocmai ii reprosau aceastA atitudine. A amintit serviciile cari, cu toate ac,estea, toe- mai aceastii, politicA a unora, a adus Cproanei in Martie 1888. A arAtat M. S. gresala imenssa" de a fi concediat pe liberali, gresalA si fa% de partidul liberal si fatä de ve- chi conservatori, cari meritau sA rnai stea cAtva in o. po- zitiune. Filipescu a zis o vorbA nostinià :

1905.

Joi, 20 Mai. La curse. Camerele tinsedinte; lume oficialà, Regele vine la 4 orei, singur fiind cu M. S. (n'am mai calcat la Palat de eand cu Adresa), vorbirami ceva politica. Am denuntat coruptia gene- rala a administratiei si mita care se ia ping in antica- merele Ministrilor, agentia Gavänescu, etc. «Oui, je sais. De tous cotés il me revient qu'on vole beaucoup. Ces messieurs ne veulent pas &outer. C'est comme aveo la loi du contencieux. Combien m'y suis-je opposél C.'est une mauvaise loi. C'est toujours comme ga quand on prend des engagements ..» *) Ceva mai pe urtna a doua afirmatie : càtie cà administratia este coruptai ve- nalä ! 15 Octombrie.Bietul loan Don vorbindu-mi de aface- rile lui, imi spune ea Primäria voind sà cumpere. un te- ren, °data', al luij vecin cu terenul lui,i stand locului din cauza pretului (4 lei metrul pätrat), Bratescu a luat 1000 lei ca sà dea drumul afacerei. Cà dupä, aratarile u- nui domn Circu, Inginer la Primärie, insusi el Don ar putea vinde locul dand zece mii lei lui Bratescu. Si ea, Cantacuzino neputand da lui Bratescu situatia politicä ce acesta vana. Primarul, ca sá si-1 apropie, il lash* sa-si faca micile profite de samsar ! La dejun, Melot mi-a povestit urmátoarele, jurân- (lu-se cá sunt singurul, cu Beyens .care cunoastem 'aface-

*) «Da, §tiu. De pretutindeni aflu cá se full' mult. Oamenii acevtia nu vor sà asculte. Caicu legea contenciosului. Cit nu m'am opus ! E o lege rea. A§a e totdeauna cänd se ja un angajament...»

48 NOTE POLITICE - 1905 cerea: sub regimul comunal C. F. Robescu, neputand urni din loc concesia tramvaelor, i s'a sugerat c Robescu dore- te o mitg. Dupg consultatie cu Directorul Popper, s'a convenit cg acesta va merge pang la cap, ca sg vadg ce se va petrece : primg Intrevedere* cu D-naD.,care. spre a convinge pe Popper, i-a. oferit pung in situa- tie de a auzi pe Robescu fixand suma. Adus de Pokorny, Popper a fost disimulat la spatele unei draperii, de unde *a auzit pe interlocutorulD-nei D.convenind despre toate. Dar interlocutorul nu" era Robescu, ci Petre Grg- disteanu! Cerand timp de reflectii, s'a mai convenit cg Primarul va da grin telefon intalnire lui Blank, intal- nire care s'a luat; insg la care, evident, Robescu a lipsit. In urmg s'a stiut cá Grgdisteanu oferise D-nei Robescu 30 de mii, dacg treeea concesia. Ar fi fost deci o tenta- tivg pentru a eseroCa 70 de mii,combinatia Pokorny- GrAdisteanu D-na D.!

1906.

9 IanuarieCarp a fost ales eri la colegiul II de Ca- mil din BuzAu. Lupta a fost teribilà. Mi-s'a arestat in ziva de Boboteazä Petre Enescu,i Gh. Atanasiu, doi buni agenti, alegätori la colegiul 2, sub o näscocire de crimä de rebeliune; au fost emise 10 mandate neregu- late. Pe urmä, Judeatorul de instructie Ciipitänescu a declarat lui C. Arion &a', de 6 zile se stärue ca el sä ares- teze pe Toma Miligescu! De almintrelea, cu toatä acu- zatia de crima, au fast pusi in libertate a doua zi de vot. Mi s'au adus doi bgtäusi, amândoi din Teleorman, amândoi gäzduiti la Politaiul Jalova. Toate neomeniile toate prostiile. Justitia scarboasä, afarä de Procu- rorul Sliátineanu. 11 lanuarieDin ecourile ce am avut despre audienta lui Ionel Brätianu la Rege, de conversatia lui Trianda- fil cu Regele, ecouri prin Stirbey, ar rezulta ch. : M. S. nu vede formula dupä care s'ar putea aduce in guvern jtmianistii i cä M. S. acuz6 pe Carp de.eternä intro?, sigentei ! 12 IanuarieCarp a fost primit in audienta de Bege. Nici o vorbä de politica noasträ internä !Regele .exprimat odath mai mult ura .contra Ocultei, delenda est. Vorbind de alegerea din Buzau si intrebänd dacA au fost ingerinte, Carp a inzistat mai mult asupra, 13A- tà'usilori arestärilor ilegale cu mandate in alb. «Y a-t-il eu beaucoup de personnes arrêtées To .«Deux électeurs et un troisième recherché». «Deux personnes L Mais ce n'est pas grand' chose» !!!

50 NOTE POLITICE 1906

13 IanuarieInterpelarea lui Carp. Gindire bung; cii- teva violente subtiri lui Take Ionescu : «In sferele senine unde se ggseste, Lascir Catargi va fi aflat cu mi- rare cii el este tatil lui Take». Lui Cantacuzino : «Se vede ca prin acest bocal de cristal (viata lui Cantacu- zino), pentru cá poate este desert.» Debit slab si obosit. Seful are nevoe de putin antrenament parlamentar. 12 Ianuarie, Fost audientg la Printul Ferdinand. Din intelegere cu Carp, trebuia, in numele nostru, sg atrag atentiunea Printului asupra problemelor constitutionale pe care le sugeri staxea sinAtkii Regelui. Am ggsit pe Print foarte fixat asupra drepturilor luii asupra tex- telor. In caz de absenta Regelui. crede in necesitatea unei delegatiuni data lui. (Exact cererea noastrg). Printul ar fi aritat Regelui cg delegatia datg Qonsiliului de Minis- trii nu este in Constitutie. In caz de neputintg a Rege- lui, Regenta datg prin Camerg nu se aplicgdecatla minoritatea mostenitorului (exact ce cerem noi); «ar lua regenta. Dar nu crede ca un prezident de consilia pg se gindeascg a o organiza prin Camere». Asupra coruptiei. i-am argtat eh' sistemul de a da ceva de ros, pe rind, par- tidelor, este un perieol. A recunoscut-o. Doreste sg star- peascg coruptia,, «mais ilie taut pas Ore seta». Rem- noaste cg numirile de Generali se fac rgui cá armata este in stare deplorabilg, dar «s'au luat mgsuri multe» dela discursul lui Filipescu incoace. 20 Ianuarie George Moruzi mi-a spus la dejun cg ta- tgl sgu face caz absolut din expulziun.ea lui Crissoveloni. Ar fi amenintat pe Nababul cu demisia si cu organizare de manifestatie. Regelui i'ar fi spus cá nu rispunde de ordine dacg se crutg Crissovelonii. Regele i-ar fi pro- mis expulziunea. La 4 ore George mi-a adus 5tirea Qantacuzino a iscglit referatul si face chestieministe- rialg din aceastg expulziune. S'a recunoscut cg campa- ilia din «Universul» a ficut'o Moruzi pentru a forta mina! Jacques si Jean Lahovary sunt cei care ping a'- cuma s'au opus. 5 Marte. Mai erau doug zile de sesiune. Ve- ron de la Forestiera, speriat, vine sA-mi povesteaseg

21OTE POLITICE 1906 51 cá Eyser, Directorul nostru pentru Soc. Lotru, a fost te- legrafie chemat de Take Ionescui cä la acesta, acasä, fa tg fiind Magheru, N. Albu, Maxim, (acesti doi repre- zinand Lotrul)i Boambá, Take Ionescu i-a zis :«ori te intelegi cu «Oltul», libera trecere prin instalatiile Lotrului ori mäine aduc o lege si o tree in douà zile, prin care declar Lotrul de domeniu public si vá iau toate instalatiunile». Rol de Ministru ! lo Martie. Esind dela intrunirea Qlubului in care Carp si eu am cerut partizanilor sà accepte nouisolu- tiuni, Carp m'a luat sá umblám *i mi-a povestit uriná- toarele : Alaltäeri, cu ocazia unui schimb de veden i poli- tice asupra situatiei, Filipescu i-a declarat cá el nu mai poate fi Ministru, de oarece intre Printul Ferdinand si el a fost schimb de scrisori... De altminterea fugise dela intrunire si s'a stiut a doua zi, cal iaräsi «plecase 3 zile la mosie»: formulá consacratá. Impresie rea in public. 11 Martie. La 61/2 seara prima inaudientàde Regina. Vii temen i pentru voiagiul de a doua zi al Re- gelui. Redutabil quartetul váduvelor cari «veulent amu- ser le roi»! Regina de Saxa,Principesa Antoineta malgré son état. váduva Printului Frederic si Con- tesa de Flandra. Din trecut si A. propos de Candiano : «Le roi ne s'est jam.ais attaché A, personne, ni homme ni femme, la seule personne à laquelle il se soit attaché é- tait son frère Léopold; comme l'aigle solitaire». 14 Martie. Aseará adeváratà miscare destradá. Ineptie sau cursä, din partea politiei. Cercurileoficiale mondene cauta sá o dea pe spetele noastre. Numai la Teatru 102 rániti. Darea de seamá a «Trniversului», per-

24 Mai. Dupá termene afabile, in care Regele mi-a exprimat la curse plácerea de a mg revedea dupá asa mult timp, am cerut audientà. Primit douá ore trei sferturi. Partea politic:1 a conversatiunei :necesitatea reconstituirei unui partid conservator serios, altfel ac- tualul partid devine un partid catilinar. Totuf este pe- sibil si nu ceea-ce s'a zis poate fi un obstacol larecon-

52 NOTE POLITICE 1906' stituire : ce nu s'a zis intre Studza, Aurelian si Costine- scu; si nu merge oare bine intre ei 7 Un quart de ora s'a vorbit de o conversatie ce avu- sesem cu Sturdza. Nu este ceva de facut in acest sens- mi se spune 7 Ce partid tare s'ar forma astfel ! Aspra critica pentru legile nesfarsite ce_ s'au votat. Aceasta deconsidereaza toatalucrareaparlamentara. Aspra critica pentru «legile personale» : Regele a oprit proectele cu nouile catedre ce se pregatise. Cantacuzino vrea tinainte de toate sá scape de Badarau. Estesi el peste cale de amark. Nicu Filipescu n'a fost decorat in urmatoarele con- ditiuni (Ordinul Carol) : Regele nu Ministrii facut lista; la numele lui Filipescu, Jacques Lahovary a obiectat c'ai era sigur caceasta va jicni pe Cantacuzino; numai dupa ce a fost fapt implinit, Cantacuzino a ail- tat ca nu intelegea sO.' fie amestecat in aceasta. S'a vorbit fireste de cProtestarea» si de vAdeva- rul». Am obiectat : dece se atribue lui Filipescu sau lui C,arp cProtestarea» si nu se reproseaza guvernului «Adevarul», sau cel putin lui Take Ionescu:

NOTE POLITICE 1906 53 ar alege prezident pe Carp7 Camera nu trebue dizolvatA; este perfecta si disciplinatg. Cu dânsa «ai fi stgpfin!». Concluzii, o intrevedere cu Take, pe care o priraesc. Miha Cantacuzino : E o neintelegere intre d-ta familia noastrg (politicgi familie 7). Tatgl sgu isi da" seama de tot; manifestatia dela Craiova (bustul lui Take Ionescu) adunareaOlteniei; discursul lui Emil Laho- vary. etc., a desgustat pe totii nemultumit pe Rep. Generalul Manu chiar el si-a deschis ochii in sffirsit; e convertit de astg primgvarg. E adevgrat cg Const. Ghica Deleni, cg Leon. Ghika, cg Emil Lahovaryi unul din Paseanu sunt c'astigatide Take, dar nu e pericol de vre-un rgu. Tatgl sgu veghiazg, e sigur de sprijinul Re- gelui si doresteo colaborare cu noi,dar piedicacea mare este Carp. N'are incredere in garp. Disolvarea ? Cantacuzino s'a gâ,ndit la ea. Mg intreabg dacg am gg- sit carta tatglui sgu, depusg seara; el ar don i sgvor- beaseä cu mine indatg ce se va intoarce laBucuresti; el Misu, mg va instiinta. Nota : tout miel, tout rose... fgrg Carp. 16 Oetombrie. Prin Stirbey s'a fixat o intalnire la mine. (Sestiacg insearade 8 Octombrie sub pretext de curse (Jubileul), Ionescu mà cgutase la Joc-

*) Michel Cantacuzène Ily a un.malentenduen- tre vous et notre famille (politique et famille?) .Son père se rend compte de tout; la manifestation de Craiova (bustede Take Ionescu; assemblée de l'Olténie; discours d'Emile La- hovary, etc.) a degaité tout le monde et mécontenté le Roi, Le général Mann a lui-méme enfin ouvert les yeux; est converti depuis ce printemps. C'est vrai que Constantin Ghica-Deleni, que Leon Ghica, que Lahovary, que l'un des Pascanu, sont acquis it Take, mais il n'y a pas 'Aril en la demeure. Son père veille et il est stir de l'appui du Roi. Son père désire une collaboration avec nous, mais /agrande pierre d'achoppement est Carp. Il n'a pas confiance en Carp. La dissolution?Cantacuzène y pense. Ai-je trouvé la carte de son père? (Elle a été deposée dans la soirée). Son père vent causer avec moi sittit rentré à Bucarest; c'est lui Mi- chel qui me préviendra.. Nota: Tout miel, tout rose..., 'sans Carp.

54 NOTE POLITICE - 1906 key; faptul fusese chiar exploatat de «Adevarul»;de undej vizita de mai sus a lui Misu Cantacuzino, care mi-ai triunis pe urmA numärul ziarulu).Avusesem prin Iunie, la LAscArus qatargi, o intrevedere de conciliatie cu Take. Intre altele vArsase tot necazul lui pe Cantacuzino, care trata partidul ca mosia lui, deopotrivA cu Floresti sau Soimii, si care îi permitea a fi brutal chiar cu unii Ministri. El imi spuse cA stie insA sà se incovoaie pe 48 de ore la nevoie. C.6,dupA angajamentul dela Constanta depesa de felicitare a ImpAratului Germaniei care Deutsche-Bank,--ceeace fAcuse Cantacuzino cu petrolul, era direct dirijat in contra lui. CA legea stupidA si inapli- cabilA a petrolului este opera personalA a lui Cantacu- zinc, pe care o insotise de o expunere de motive adevA- rat persiflagiu pentru Jean Lahovary, si careabia a obtinut modificarea acestei zeflemele. Dinastia devine nesuferith. 16 Printi dela Sf. Dumitru! Este omul care te pArAseste mai degrabA; inafacereailuminatului a fost pe punctul sá retragA legeaiel Take a impie- decat lucrul. Amenintare constantA cá bagA in Minister 3 junimisti. Trebue cAutatii oaltá solutie. Cu Manu Nu ar fi serios. Cu C.arp I Da. Dar cu revolutie. El o doreste, dar nu stie ce ar face Regele. Se va orienta din partea aceasta ? Am reluat firul dela ultima conversatie pe care araportat-o, cuatenuAri,Regelui.N'a mal gasit pe Rege inchis la numele lui Carp, dar nici nu i-a dat -vànt in aceastA directie. Cu totul altf el este cu Prin- tul Ferdinand. De altmintrelea in caz de regentA. sau de noug, domnie, el nu ar consilia pe Suveran &a continue Cu acest regim. El crede cA are increderea Regelui si a Printului cari, cel putin cel din urm5,, nu pot vadea pe Nabab pe ai lui. Deziluzii despre Misu Cantacuzino. Totasa de rAu cai fratele luiGrigore.Exempleledinastiei BrAtianu, funeste pentru partidul Cantacuzinist visand el Dinastie. El crede in necesitatea unei reconstituiri prin Carp; In caz de intelegere, fArA opozitie formalA din partea Re- gelui si dacA M. S. s'ar rasa sA ise facA o dulce vio-

NOTE POLITICE 1906 55

guvernul ar intampinadificultati inCamera: guvernul si-ar depune mandatul; Regele ar insarcina pe Cantacuzino, caruia el Ionescu i-ar iefuza atuncicon- cursul; Coroana ,s'ar indrepta catre Carp, care ar ave,a concursul luiicare. ar trebui sjai pe Misu Canta- cuzino sau altul ca el in Minister. El gaseste ca este o desconsideratie sa se alunge VlAdescu, dupa ce s'a scos BaddrAu, adica cei desemnati dé opozitie, cand o rem a- niere, fie numai cu doi Ministri, n'ar avea acest inteles. El nu se va retrage pentru ea, once ar voi sä indepli- neasca mai pe urma, este mai lesnicios daca sta in Mi- nister. Generalul Manu i-ar fi spus ca este ingrijatde ce se va petrece in partid dupa moartea lori cA el vede trei sefi posibili,deci lupta intestina,Filipescu, Take si Misu Cantatuzino(necuviinta, zicea Take,dea-1 pune pe un rand cu Misu, si de care Generalul nici nu-si da seama) 17 Octombre. La ora 9 seara am avut la d-1 Cantacuzino o conversatie de o ora, dupa cererea trans- misa de fiul sàuMihai. Ca ton si ca idei, mi-a vorbit cum s'ar adresa care un prefect al lui care ar cocheta pe la. Take Ionescu: sef, actiunea lui,directia lui, va gu-verna, va pune sfarsit la once nazuinte, etc. etc. Ne deschide bratele ca personalitati care suntsimpatice, dar nu are incredere in Carp. Carp i-a lipsit de cuvant la 1900. Dar cAnd l'am intrebat despre solutie : «Nu stiu. Child voi socoti eu, si cum voi crede eu. Nu schimb nimio In guvernul meu, etc. etc». I-am spus si eu eh a.sa, inteleasa situatiunea, conversatia aceasta putea saaiba loe acum doi ani, la venirea la putere, nu azi. El se preocupa de viitor, de ce se va petrece peste un an poate. I-am raspunsi eu cà puteam relua aceastaconversa- tie dupa un an sau doi. Ca piscatura : «lumea te acuza de a fi devenit takist !». «Je n'ai aucune proposition vous faire». «Ni moi non plus». 22 Octombre. Misu Cantacuzino incearca s'A car- peasca lucrurile : Eu am ingrozit pe tatal sau vorbind de individualitatea noastra de grup. Nici o vorba nu am spus de asa ceva.

56 NOTE POLITICE 1906

25 Octombre. Stirbey a väzut pe Take, care ar fi vorbit Duminecä, cu Regelei care a qi.t cam defrizat. Rezervat, &Ands'a vorbit de Catp, idem childs'a vorbit Aatunci» de nevoia de a merge la Sturdza. CAnd s'a propus intrarea lui Disescu, inConsiliu aseará, Generalul Manu a grit in sus ciind Take a vor- bit de. bine pe junimi*ti. A propus Generalul pe Paul Greceanu ca Ministru ! Regele bolnav, i s'a párut preo- cupat numai de starea lui proprie. Take are perceptia netä. acuma c Regele nu vrea pe Carp, tot asemenea certitudine c. in caz de nouá domnie, Printul ja numai pe Carp. Anuntare de raid incáerári la deschiderea Ca- merii. Temere ca ulcerele la stomac ale Regelui sá nu fie canceroase.

1907.

n Martie. De eri se discutg, cu ocazia bugetelor, chestiunea revoltei tgrgnesti.Se simte crizaguverna- mentalg in aer :Costinescu anuntase chiar cg. ei au sh," tormeze pan in 24 ore guvernul. De aceia tot discursul lui Carp, rgspunzand lui Costinescu, a fost un superb rechizitoriu contra liberalilor pe cari, prin legile si lite- ratura lor politicg, ii face responsabili. Carp a fost acla- mat de majoritate.Toti takistii il proclamau in gura mare seful partidului conservator. Se credea in public cg nu se putea rezolva criza fgrg ca Carp sg fie ascultat de Rege. Seara la 7 ore consfatuire la Maiorescu. Filipescu din partea lui Cantacuzino a adus noui propuneri din cari se intelegea ca Cantacuzino primeste toate condi- tiunile lui Carp. Dupg Carp, totul este inutil, «de oarece, dupg vorba veche a lui Catargiu : «M. S. isi face formele».Sturdza este sigur deja numit 12 Martie. Istoricul crizei fácut mie de 1114u Cau- tacuzino, care a cercat sg mg atragg pentru o concen- trare de opozitiune, bineinteles sub sefia tatglui sgu. Vineri 9 Martie a fost consiliu la Palat loan Laho- vary si pe urmg Take Ionescu au ridicat chestiunea re- tragerei guvernului si chemgrii liberalil or. Cantacuzino, foarte mirat, a combgtut solutiuneaaceasta; Regele a scos si o listii de mgsuri care trebuiau luate si pe cari Manu si Cantacuzino le-au combgtut, de oarece Ministrii aveau sA propung mg suri, nu Coroana. 5

58 NOTE POLITICE. 1907 Duph consiliu, Take s'a dus la Costinescu cu care s'a consfhtuitdoug ore. (Noth :A§a s'ar explicasi- guranta cu care Costinescu a anuntat Shmbhth la Qa- merh venirea 'r). A doua zi a inceput in Camera rhs- pb,ndirea de chtre Bädärhu i amicii lor, a svonului cá gu- vernul nu trebue sh mai rämäe. Sambäth Sturdza a fost chemat la Palat. Duminech la 12 ore Cantacuzino s'a dus sä. anunte Regelui cá poate da un guvern cu C,arp. Mare incurchturg, a Regelui, care a terminat prin a mhrturisi oarecare propunere fhcuth lui Sturdza. La 6, Manu gi Cantacuzino au fost chemati impreunh,i amhndoi au afirmat, fiecare cu temperamentul lui, ch concentrarea era lucru dobhndit. Azi infine Qantacuzino areinoit declaratia cá ja rhspunderea situatiei : Regele i-a spus cá noul Minister va presta jurgmant la 5 ore. De notat cá, duph ziva teribilh de eri, unde Teleor- manul, Vlagcai Mehedinti au fost prada revoltei, azi nu era un functionar la interne, pentru cá Lunea biu- rourile se deschid duph prhnz ! 15 Martie. Dela Interne se a, in vileag eh depegi urgente gi rapoarte de prefecti au fost ghsite de noul regim nedeschise de nimeni de 3 zile I Chpitanul Sturdza a impärtägit ch. de 48 de ore se lucreaz5 de Averescu la Räzboi spre a se constitui in fine hartadistributiunii trupelor,i inch nu se gtie de rostula trei batalioane. Incuria lui Manuj Culcer ar fi fost ceva de nedescris. Carp a fost chemat de Rege. 18 Martie. Azi Serghiescu gi Paul Teodoru, foarte alarmati, îmi comunich : au fost la Interne sá protesteze contra apuchturilor Prefectului din Covurlui, care im- pune invoeli din trei una gi un pret fix de falce inferior celui pe care-I pates° insu4i arendagii. Discutie animatä Ministrul : Trebue sá faceti sacrificiul. Ei : Sà facem, dar ce putem, gi nu impus de administratie. Ministrul Nu pot tine toath armata concentrath ca sá vh apere. Ei: Va sh zich sá dàm moiile hranilor i Ministrul : Da, th- ranii au sh gi le ja! De fath Em. Qireganu, Nieolaescu, functionari. Nicolaescu a fheut semne Ministrului gi se vede ch o telegramh cifrat6 s'a expediat.

NOTE POLITICE 1907 59

19 Martie. PrimescdelaGruescu oscrisoare grava.*) Am consultat pe Carp care venea sa-mi ceara a solicita audienta la Rege. Florescu imi spune cä a spus azi lui Maiorescu ca Giers a facut observatiunile guvernu- lui sàu pentru numirea lui Stere ca prefect la Iasi, dea- lungul granitei Rusiei.Sturdza ar fi raspuns cäeste ceva cu totul provizoriu. 22 Martie. Audienta la Rege dela 6% 8%. Am expus pe lungRegelui pericolelepe cari leaduce tarii procedeele revolutionare ale unorjudete si i-am supus circularile d-rului Lupu (Falciu), Athanasiu (Co- vurlui)i Stere dispozitiile neindemanatice ale lui Stoenescu (Ialomita) si Jarca (Buzau). Regele pro- nuntase numele celor dintai inainte de a fi vorbiteu, spuniindu-micà vorbise de acestaconsiliului de mi- nistri. La fiece piesa din dosar Regele apasa : «Nu are dreptul s'o faca»;«nu e cu putinta» etc. Privitorla acestea, M. S. mi-a spus cá va face tot ce-i stà in putinta

Jeudi, 22 mars. Audience chez le Roi, entre 6% et 8%. J'ai longuement exposé au Roi lesdangers que faisaient courir au pays les procédés révolutionnaires de certains dis- tricts et lui ai soumis les circulaires du docteur Lupu eiu), Athanasiu (Covurlui) et Stere (Iassy). Les dispositions gauches de Stoenescu (Ialomitza) et de Yarca (Buz4u). Le Rol twait prononcé le nom des trois premiers avant que fen eusse parlé, en me disant qu'il en avait entretenu le Conseil des Ministres. A chaque pièce du dossier le Roi ponctuait: «Il n'en a pas le droit», «ce n'est pas possible», etc. Sur ce cha- pitre Sa Majesté m'a dit qu'Elle ferait tout ce qui serait en son pouvoir pour enrayer cela; Elle m'a dit m'étre reconnais- saute pour ma démarche et mon dossier; toutes les pikes ont été retenues par le Roi. Sur l'affaire de Severin, le Roi m'a avoué que c'était grave, mais que probablement il y avait une explication. -«11"est-ce pas que vous croyez aussi qu'Averescu est au-dessus de tout soulnon'i», que Rs demain Avereseu serait interrogé. j'ai du convenir que je croyais Averescu simplement induit en erreur par quelqu'un et qu'il était intéressant de savoir par qui. J'ai soumis au Roi mon projet du capital d'exploi- *) V. la Anexe, docum. No. II.

NOTE POLITICE 1907

ca s'a,' le impiedice; mi-a spus el," mi-e recunoscálor pen- tru demersurile melei pentru dosar. Toate au fost oprite de Rege. Asupra afacerei dela Severin, Regele m'a asigurat cá, e grav, dar cit probabil trebue s'a,' fie o explicare. oNu e apa ca crezi pi d-ta cá, Averescu e d'asupra orieárei nueliChiar m'Ene Averescu va fi intrebat». A tre- buit sh eonvin cá," credeam pe Averescu numai indus in eroare de cineva si cit era interesant de stiut decátre- cine. Am supus Regelui proectul meu de reconstituire a capitalului de exploatare al arendasilori proprietarilor sinistrati, limitánd indemnitatea acordatá de Stat la ma- sinele distruse, hambarei magazii, grajdurii animale de muncá. Anuitatea de luat la nevoe din patente si mai

tation des fermiers et propriétaires sinistrés, en bornant l'in- demnité à accorder par l'Etat aux machines détruites, gran- ges, magasins, &mies et liètes de travail; annuité à prenclre au besoin sur les patentes et surtout sur une contribution spéciale frappant les communes révoltées. Cité exemple fran- eais Contrexéville. Roi semblait approuver. Sa Majesté en aurait parlé au President du Conseil, qui a pris l'engagement d'étudier la question. Politique. Chance que l'arrangement avec Cantacuzène ne se soit pas réalisé en janvier: «Vous auriez eu la dissolution et nous nous serions trouvés en pleine révolution sans Par- lement». Légereté de Cantacuzène qui a retardé de 24 heurea la constitution du cabinet Stourdza par ses combinaisons tardives et non confirmées par les intéressés, et augmenté ainsi de 24 heures Tintensité de la révolution, M. Cantacu- zène ne peut plus étre qu'un csurtout de table». Il faut faire- la reconstitution du parti conservateur et la f aire avec M. Take Ionescu. Toute la Roumanie est à refaire, car tout a sombré. On a marché mal et trop vite avec l'instruction pu- blique et donné au peuple une culture qui n'est pas encore sa portée. Il faut changer la constitution administrative du pays: faire des provinces avec des gouverneurs sérieux et de poids à leur tke; les préfets ne seraient que des sous-pré- fets. Il devrait y avoir une entente des partis pour reviser la Constitution: mais on ne m'a parlé que de la presse, qui a empoisonné ce pays. Très satisfait de l'armée. Long télégramme de félicita- tion A. ce sujet de l'Empereur d'Autriche.

NOTE POLITICE 1907 61 sales dintr'o contributie speciala asupra comunelor revol- tate. Citat exemplulfrancez ContrexéVille. Regele pare a aproba. Ar fi si vorbit cu prezidentul Consiliu- lui, care a luat angajamentul sà studieze chestiunea. Noroc ch. intelegerea cu Cantacuzino nu s'a realizat : «In Ianuarie ati fi avut disolvareai ne-am fi gäsit in plina revolutie fail parlament». Usurinta lui Cantacuzino, care a inthrziat cu 24 ore constituirea ,cabinetului Sturdzaprin combinatiuni thrziii necon- firmate de cei interesati, marind astfel cu 24 de ore inten- sitatea revolutiei. D-1 Cantacuzino nu mai poate fi deck «un surtout de table». Trebue facuta reconstituirea partidului conservator, facuta cu (1-1 Take Ionescu. Toga România trebue refacutii, caci totul s'a inecat. S'a mers raui prea iute Cu instructia publica si s'a dat poporului o cultura care nu e inca la indemânai lui. Trebue schimbata constitutia administrativa a tariiInfiintarea de provincii cu gu- vernatori seriosi si de greutate in fruntea lor; Prefectii n'ar fi doe:At subprefecti. Ar trebui ointelegere intre -particle pentru revizuirea Constitutiei :dar nu mi s'a -vorbit dechtde preset',care a otravit aceasta Ora. Foarte multumit de armata. 4unga telegrama de felicitari in aceasta privinta dela Imparatul Austriei. 25 Martie. Am cautat SA, ma informez asupra nou- lui ministru de razboi (Averescu). E ciudat eh nu- mole lui a fost pus inainte de Carp, de o parte, de Take Ionescu, de altal parte; si ea figura in cabinetul Sturdza.

25 mars. J'ai cherché it me renseigner sur la nouveau Ministre de la guerre Averescu. Il est curieux que son nom ait été mis en avant par Carp, d'un côté, par Take Ionescu, d'autre part; et qu'il figurait dans le cabinet Stourdza. Les généraux très montés eontre lui; les subalternes le considè- rent comme capable, travailleur, mais sans earactère et arri- viste. Il semblerait qué l'Autriche soit pour tout (I) dans ce choix et que Roswadowsky aurait beaucoup travaillé pour lui. J'ai souvenir que Roswadowsky m'en avait parlé comme d'un des rares généraux auquel il fallait penser. Il faut lui rendre cette justice que ses premiers mesures dénotent de Ténergie et de la direction.

62 NOTE POLITICE 1907 Generalii foarte indarjiti contra lui; subalternii Il pri- vesc de capabil, luerätor, dar Mil caracter §i arivist. S'ar pArea eg Austria ar fi in totul in aceastsä. alegere (I) Roswadowsky ar fi lucrat mult pentru el. Imi amintesc ea' el mi-a vorbit ea de unul din rarii generali la cari trebuia sá se gandeaseg. Trebue'sä recunow tern & cele dintAi ingsuri ale lui dovedesc energie §i di- rectiune. 26 Marne. Din trei isvoare diferite, aflu cá in tim- pul ultimelor tulburAri Austria, sprijinitg de Germania,. ar fi oferit participarea trupelor ei, i & sub impe- riul acestei propuneri de o infAtiore apAsgtoare,gu- vernul a f5.eut sá vorbeas& tunul §i a luat m6suri ex- peditivei sumare. Am vorbit de aceasta cu Barbu Stirbey, care mi-a rgspuns :«Trebue sà,"fie adevgrat, ca-ci Szekulicz mi-a spus cá Regele amenintase cu abdicarea da& un soldat austriac ar fi trecut granita !» Stirbey a vorbit lui Take Ionescu, rugat de mine.. Take, ca pret al cooperkii la proclamatia lui Carp ea a cerut o garantie din partea lui Carp in cazul chnd Cantacuzino ar &Alta goneas& din partid !I Fuziunea a avut loc. GuVernul liberal a prezintatproe-etele lui Comi- siei agrare, la ea:re numai caraghiosul de Dissescu a luat parte.

26 mars. De trois sources, il me revient que pendant les derniers troubles l'Autriche, appuyée par rAllemagne, aurait offert la participation de ses troupes et que c'est soua l'empire de cette invite, qui aurait eu une tournure pressante. que le gouvernement a fait parler le canon et pris des me- sures expéditives et sommaires. J'en ai parle à Barbu Stirbey qui m'a répliqué: «Ce dolt Aire vrai, car Swculicz m'a dit que le Roi avait menacé de son abdication si un soldat autricbien passait la frontière». Stir- bey a parlé b. Take Ionescu sur mon invitation. Take, pour prix de sa coopération à la proclamation de Carp comme chef, a demandé une garantie de la part de Carp au cas oft Cantacuzène chercherait A. le renvoyer du Parti.

NOTE POLITICE 1907 63

3 Noembrie. D-1 Kalinderu se anuntg la mine, sub pretext de rgspuns la carta ce depusesem in ajum la el. Cpnvorbire politicg : proectele guvernului nuvor fi vo- tate asa cum sunt formulate; Coroana nu vrea atin- gere de proprietate; ideile ei Bunt conservatoare; el Kalinderu a numgrat pfing la cinci violgri ale dreptului de propretate in legea invoelilor agricole; manifestul e o grefealei ; D-1 Sturdza nu va mai indrgzni sg spung (fusese la Sinaia) cg legile propuse sunt manifestul; Regele nu si-a spus iILCA cuvântul; proectele noastre sunt intelepte,dar trebuesc mai bine cunoscute ; Ka- linderu ar vrea sg le aibg negresit inainte de Miercuri trebue sg ajungg la Rege; totusi o lacun. trebue o institutie de credit, care sub controlut Statului,sg per- mitg tgranilor sg-si rotunjeascg pgmanturile; Coroana tine la aceasta. 5 Noembrie. Trimes Regelui proectele partidului cu expunerea motivelor de Carp. 12 Noembrie. MinistrulBrgtianu a fgcut doug vizite lui Jean Lahovary pentru a ggsi un teren de inte- legere cu noi. Lahovary a fgcut gresala sg expue o serie de modalitgti, pe cand Ministrul nu i-a articulat nimio.

3 noveMbre. Kalinderu s'est fait annoncer chez mol sous prétexte de .répondre A la carte que j'avais déposée la veille chez lui. Conversation politique: Les projets du gou- vernement ne seront pas votés tels qu'ils sont formulés; la Couronne ne vent pas qu'on touche A la propriété; ses idées sont conservatricos; lui Kalinderu a compté jusqu'A cinq violations de droit de propriété dans la loi des accords agri- coles. Le manifegte est une faute; Mr. Stourdza n'osera plus dire (il avait été à Sinaia) que les lois proposées sont le ma- nifeste, le Roi n'a pas encore dit son mot; nos projets sont sages, mats ils doivent étre mieux connus; lui Kalinderu de- mande a les avoir avant Mercredi sans faute; 11 faut lea faire parvenir au Roi; une lacune pourtant: il faut une in- stitution de crédit qui sous le contrôle de l'Etat, permette au paysan de s'arrondir en terres; la Couronne y tient. 12 novembre. Le Ministre Bratianu a fait deux visites A Jean Lahovary pour chercher terrain d'entente avec nous; Lahovary a fait lp, faute d'exposer une série de modalités, alors que le ministre ne lui a rien articulé.

O4 NOTE POLITICE 1907

16 Noembrie. Stirbey ielefoneazg ca sA nià intrebe dacá stiu c5. Take Ionescu a avut alaltàeri o intrevedere lung6 cu BrAtianu si &A trebue sä" aibg alta cu Sturdza astki. Informat pe Carp spre a vedea daca il va pune in curent.

16 novembre. Coup de téléphone de Stirbey pour me demander si je sais que Take Ionescu a eu avant hier une longue entrevue avec Bratianu et qu'il doit en avoir une nouvelle avec Stourdza aujourd'hui. Informé Carp pour voir s'il le mettait au courant.

1908.

(fará data): Legile a.grare liberale. Conferintele de la Interne, pentru a gasi tariff' de intelegere : Take Ionesou, Filipescu si eu din partea partidului nostru; Costinescu, Bratianu si A. Djuvara din partea guvernului. Ruptura cu Take Ionescu. Banclietul de la Buzau (Mai). Congresul nostru (Iunie).

1909.

17 Noembrie. Intors din Franta dupg lipsg de 4 luni, boalg de ochi, am avut o manifestatie foarte simpaticä la garb.% De 48 ore de and sunt in targ, am putut nota : Din o conversatiunecu Carp, csa'.Crginiceanu a consultat, inteimpleitor, zice Carp,pe §eful, daa tre- buia sg accepte portofoliul oferit de Brgtianu §i. csa. Carp n'a voit sg-i dea nici un sf at, qneputând lua nici-un an- gajament pentru viitor». Bänuiam cg Crginiceanu nu s'a simtit asigurat de a fi ministru cu noi, deci a acceptat cu liberalii ; Din o conversatiecuTzigara-Samurca§asupra actelor lui , cg Regele are temere de acesta, a in Iulie i-a zis de el cer ist gefährlich», §i tot in acel timp a exprimat speranta de a fisapat de dänsul la toamng. Dinteo conversatiecu Procopiu, Brgtianu ar fi induplecat pe genero§i sä inghitg pe Al. Constantinescu, expunându-le cg are nevoe incg de cel pu-tin un an de guvern pentru ca legile agrare sg nu fie anihilate.... 17 Noembrie. Din «Viitorulo liberal «Note politice. D. Alexandru Marghilomans'a reintors in targ, in depling sgngtate. Toatg lumea poli- ticá se bucurg din suflet de reintrarea in viata publicg a acestei .distinse personalitäti,care prin strAlucitul ei talent §i inalta ei culturg, e una din cele mai frumoase podoabe ale tribunei noastre parlamentare». 19 Noembrie. Eri la Camel* Salta m'a pus in cu- no§tiintg de cele petrecute la eVatra luminoasg»; iscgli-

NOTE POLITICE 1909 67 tura datg de Regina pentru un imprumut in Germania obrAznicia imprumufátorilor cari venise in Romania sà ameninte cu un proces, dad. Regele nu dAdeaapro- barea maritalá. ! AstásearA Rudi Catargi mi-a comu- nicat csá lichidarea a costat pe Rege 650.000 lei ! 2 Deeembrie. Invitat de Princesa. O scrisoare a Reginei nota unei pgrti din conversatiune. Regele se arálase foarte aspru pentru Regina; chiar astgzi, cAnd e atatatde altii,(§i se pare d, d-na Mavrojeny, din nou foarte in favoare, se inshrcineazA cu aceasta), i§i pe- trece noaptea certând pe Regina §i cum are duren, Re- gina «qui se complait dans le martyre», il frictioneaza, tace, dar e sleithde puteri. Confirmarea influentei «femeei negre» (Doamna E.), care, prin josnice lingu§iri si prin ghicitul in cIrti, are o influenta realg. Prin coapetle ei, Regina a avut un an intreg ideia cà va fi re-

2 décembre. Invité par la Princesse. La lettre ci-contre donnera la note d'une partie de la conversation. Le Roi se serait montré très dur pour la Reine; aujour- d'hui encore, quand on le monte (et il parait que Mme Mauro- jeni, de nouveau très en faveur, s'en charge), il passe sa nuit gronder la Reine et, comme il a des douleurs, la Reine oqui se complait dans le martyre», le frictionne, se tait, mais est A. bout de forces. Confirmation de l'influence de la Femme Noire (Madame E...) qui, à force de basses flatterieset de prédictions tirées des cartes, a une réelle influence. Sous ses horoscopes, la Reine a eu tout une année l'idée qu'elle serait Régente, se mêlait de tout et donnait des ordres aux Minis- tres (Ministère Stourdza). A rappeler que Beldiman de Ber- lin, qui est venu me voir il y a huit jours, m'a affirmé que la préoccupation constante de Biilow était la crainte que la Reine prenait connaissanc,e et se malea de la correspondance du Roi. Sur l'éducation du Prince Carol, qui otravaille trop peu», le Rol, semble-t-il, accepte de l'envoyer à l'étranger, mais dans une petite ville. Admirable dans son jugement, en tout; pleine de tact po- litigue, sachant se plier aux nécessités; jamais la Princesse ne m'a semblé plus maitresse-femme

S) V. la Anexe, No. III.

68 NOTE POLITICE 1909 gentà, se amesteca intoate si da ordineMinistrilor (ministerulSturdza). De reamintit c2(i Beldiman de la Berlin, care a venit s'a" vadA acum optzile, mi-a afirmat c, constantA a lui Biillow Sera temerea &A. Regina lua cunostiint6 si se amesteca in co- respondenta Regelui. Asupra educatinnei Printului Carol, care «lucreaz6 prea putin», Regele pare cg, ar primi sA-1trimeafg in strginAtate, dar inteun oras mic. Admirabil6 in judecata ei, in toate; cu mult tact politic; stiind SA se potriveascA necesiUtilor; Printesa nu mi-a pgrut mai stgpanä.' pe ea. 3 Decembrie. D'abia timpul sá viu de la Cotroceni. Audienta de la 63 la 8.40. Regele foarte binevoitor. Ple- child el Imi spune : «en faisant des voeux, vous pour ma santé et moi pour la v6tre, c'est pour le bien du. pays !» Vorbit de actiunea lui Haret, de reaua adminis- tratie; am explicat ea deadrnirabil era acestpartid al lui CArp, care dela 1895 e in opozitie. Regele a expri- rnat ideia c,6 s'a gresit despArtindu-se de Take; mi-a repetat cá cei din prejurul lui au influent:I rea si mij- loace imorale, va reusi iari in alegerile dela 13 De- cembrie; mi-a cerut in mod special.pärereaasupra contenciosului administrativ : nemultumit de cazul Gro- zaigAsind anarhic cg un decret regal poate sà fie anulat; am refAcut toatà teoria contenciosului. Impo- triva trusturilor si cartelurilor ; admite coborhrea unor taxe vamale; se teme de afirmArile prea peremptorii ale lui Carp asupra politicei streine in viitorul lui discurs asupra mesagiului; recunoaste nevoia de a ridica cre- ditelepentru Ministerul de ràzboi ; impotrivain- tregei legiuiri a tocmelilor agricole.

3 décembre. A peine le temps d'arriver de Cotroceni. Audience de six-et-demie à huit quarante. Le Roi trés aima- ble. En prenant congé, Le Roi m'a dit: «en faisant des voeux, vous pour ma sauté et Moi pour la vôtre, c'est pour le bien du pays». Parlé de l'activité de Haret, de la mauvaise ad- ministration; ai expliqué combien admirable &Wit ce parti de Carp qui depuis 1895 est dans l'opposition. Le Roi a réex-

NOTE POLITICE 1909 69 4 Decembrie. Carp a pronuntat un admirabil dis- curs-program. Aprobäri din partea unor liberali. Fleva e cel dintAi care l'a felicitat ! 8 Decembrie. Atentat contra lui Brätianu. Eram In conferintä, D. G-recianu, Filipescu, Nenitescu, cu mine. calla, la 6 ore, Sfetescu, aproape martor ocular,a venit sä-mi anunte faptul. Credea pe BrAtianu ucis. Prevenit Carp. Prima ni*are a lui Filipescu a fost grozava te- mere ca sä nu fie unul din meseria§i sau din populatia mgruntä fäcând politicA electoralä cu noi. Mi-amdat pärerea cá trebue sä fie un sindicalist. 9 Decembrie. Conferintä dacä trebueamilnatä intrunirea noastrà de searä. Carp nu vrea sá prezideze, clând unei intruniri un caracter pe care nu trebue sd o când adversarul ränit e condamnat la neputintä prime ridée qu'on a eu tort de se séparer de Take; m'a répété que son entourage était mauvais et ses moyens immoraux, réussira encore dans las elections du 13 décembre; m'a tout spécialement demandé mon avis sur le Contencieux adminis- tratif: froissé du cas Groza et trouvé anarchique qu'un dé- cret royal puisse 8tre annulé. Ai refait toute la théorie du contencieux. Contre les trusts et les cartels; admet la dimi- nution de certaines taxes de douane; craint des affirmations -hop péremptoires de Carp sur la politique étrangère dans son prochain discours sur le message; reconnait nécessité relever les credits pour le Ministère de la guerre; contre tout rappareil de la loi des ctocmeli agricole». 4 décembre. Carp a prononce un magnifique dis- cours-programme. Approbation de la part de certains raux. Fleva est le premier qui l'ait félicité. 8 décembre. Attentat contre Breitianu. Nous étions en conference, D. Greceanu, Filipescu, Nenitescu et moi lorsque, A. six heures, Sfetescu, presque témoin occulaire, est venu m'annoncer lefait.Ilcroyait Bratianu mort. Prévenu Carp. Le premier mouvement de Filipescu a Re l'horrible apprehension que ce ne fût un des «meseriasi» ou petit peuple faisant de la politique électorale avec nous. J'ai opine que ce devait 8tre un syndicaliste. 9 décembre. Conferences'ilfallait remettre notre reunion du soir. Carp ne veut pas presider, la présence d'un chef donnant it une réunion un caractère qu'elle ne doit pas avoir, lorsque radversaire blessé est condamné àrimpuis-

70 NOTE POLITICE 1909

Intrunirea va avea loe, din moment ce

NOTE POLITICE 1909 71 15 Decembrie. De dimineatg mi se face cunoscut intrarea nea§teptatg a Prezidentului Camerei(Phere- kyde) ca Ministru de Interne *i Prezident interimar al Consiliului, Se dg acestei numiri insemnarea unei lo- vituri drepte date lui Onstinescu : se pare cg in Monitor trebuia sg aparg congediul lui Brgtianu, prezidentia lui Hareti Internele pentru Costinescu. Eri searg, tárziu, s'a retinut ju- rnalul tipárit (afirmarea luiNenitescu) §i numirea luiPherekyde era hotgrátg; unii Mini*tri nu *tiau nimici el depunea jurgmantul. Pherekyde impins la putere de genemi !! Si Dia- mandy pe timpuri 11 numea «epilepticul dela Interne !» Felicitat, mi-a rgspuns :«nu primescdecát com- plimente de condoleante». Intrebat dacg va executa indatg expulzarea evreilor dela «Adevgrul»; singura ju- stificare ce se putea da asupra reintrgrei lui, (doug zile inainte ceruse inteo reuniune a majoritgtei executarea «Adevgrului») mi-a rgspuns cá, avea mai intfii nevoe sg ja in primire serviciile. cation du personnel minisiériel de Bulgarie, sur la toute- puissance du Roi Ferdinand, nul quand à l'administration, très fort quand à la grande intrigue politigue. Les derniers clémélés au sujet de Rakowsky n'ont pris une bonne tournure que lorsque Diamandy ffit alié trouver le secrétaire du Roi. Le lendemain le Ministre de l'Intérieur reniait les indiscre- tions commises dans les journaux et Paprikow (Ministre affaires étrangères) retirait les attestations traduites qu'il voulait faire légaliser et dont il ressortait que pour les Bul- gares Rakowsky était bel et bien roumain. 15 décembre. Ce matin on m'a annoncé rentrée inat- tendue du Président de la Chambre comme Ministre de l'In- térieur et Président intérimaire du Conseil. On donne à cette nomination la signification d'un coup droit porté à Costi- nescu: ji parait qu'au Moniteur Officiel devaitparaitre le congé de Bratianu, la Présidence de Haret et rIntérieur pour Costinescu. Hier soir, tard, on a retenu le journal déjà im- primé (affirmation de Nenitescu et la nomination de Ph& rékyde était décidée; il prétait serment, que certains minis- tres l'ignoraient. Phérékyde pcussé au pouvoir par les géné- reux! ! ! Et Georges Diamandy dans le temps rappellait «epilepticul de la Interne». relea& il m'a répondu ejen'ac-

72 NOTE POLITICE 1909

18 Decembrie. Vorbit cu Pherekyde. In cepri- ve*te expulzärile anuntate, Ministrul nu cere nici tina, pentru cloud motive :1. Redactorul principal, Fagure, e naturalizat. (Toatä, lumea o *tia!) 2. Se teme de im- presiunea, dupd cazul Rakowsky, produsg instrhiná- tate. Alianta israelitä s'ar mica !! (De plans. Dare dovada evidentá cá. «non possumus» al lui Costinescu Constantinescu e din acelea cari nu se sdruncin6). 20 Decembrie. Pierdut colegiul II (Bucure§ti) cu 20 voturi. Sindicalitii votat ca un singur om cu Mo- ruzi. Se afirmá din multe párti obi Politia, inspecial Kotrutz, ne-au luat multe voturi pentru a pláti lui Fi- lipescu injurátura lui Petrescu. Prefectul Politiei. 26 Deeembrie. Comitet la d-1 Cantaeuzino. Carp, Arion, J. Lahovary, Nenitescu, Filipescu, Mihai Canta- cuzino *i eu, a discutat atitudinea partidului; chestiunea ffisatá pe a doua zi a alegerei dela Ia*i dela 10 Ianuarie viitor. Majoritatea am opinat pentru campanie de in- truniri publice. Chestiuni ecdnomice : duph lungi desba- teri (destinate mai ales sá invingá repulsiunea lui Laho- vary, totdeauna inclinat sä vadá in toate demagogie). ne-am oprit la decizia in prin.cipiu cá partidul intelege sä" lucreze in vederea scgderei scumpetei actuale a vietei prin : reducerea tarifuluivamal pe unele articole, cepte que des compliments de condoléances». Interrogé s'il allait exécuter de suite l'expulsion des juifs de l'qAdevgrul», la seule justification qu'on peut donner de son entrée, lui qui deux jours auparavant avait dans une réunion de la majorité demandé l'exécution de l'«Adevgrul», m'a re- pondu qu'il avail tout besoin deprendrepossessiondes services... 18 décembre. Causé avec Phérékyde. Au sujet des ex- pulsions annoncées, le Ministre n'en demandera aucune pour deux raisons: 1) le principal rédacteur, Fagure, est natura- lisé. (Tout le monde le savait ava.nt cette belle découverte). 2) On craintl'impressionque lefait, aprèsle cas Ra- cowsky, produirait à l'étramger. L'alliance israélite s'agite- rait.... (Pitoyable. Mais c'est la preuve évidente que le non- possumus de Costinescu-Constantinescu est de ceux qu'on n'ébranle pas).

NOTE POLITICE 1909 73 constrangere asupra cartelurilor, organizare de trans- porturi pentru unele articole de consumatiune. Am subliniat indata concluzia : e permis sá afirmi in public cà. partidul ia chestiunea in mana, 31 Decembre. Primit in audientá de Prineipele Ferdinand, foarte prietenos si calduros in privintasa- natatei mele. De notat : «D-1 Carp are dreptate ! nimio nu se va indrepta cat timp nu se va schimba sistemul de administratie al tarii». Si mai departe: «Trebue speram cà randul oamenilor de treaba va veni si el». Despre cei ce inconjoara pe Take : Badarau,Xenopol, sunt « !» oConstitutia pe care o avem nu era facuta pentru noi. Dar nu trebue atinsa. Nu s'ar pu- tea atinge decat daca s'ar petrece evenimente atat de importante, incat sa nu se mai poata chiar aduce aminte de aceste schimbari».

30 décembre. Comitéchez M.Cantacuzène.Carp, Arion, Jean Lahovary, Nenitescu, Filipescu, Michel Cantacu- zène et moi. Discuté attitude du parti; question remise pour le lendemain des elections de Iassy qui auront lieu le 10 jan- vier. Majorité avons opine en faveur campagne activede reunions publiques. Questions économiques: après longs dé- bats destines surtout h vaincre la repulsion de Lahovary. toujours enclin à voir de la démagogie en tout, on s'est arrété à la decision de principe (me le parti entendait agir en vue de diminuer la cherté actuelle de la vie par: reduction du tarif douanier sur certains articles, contrainte à exercer sur les cartels, organisation des transports pour certains articles de consommation. J'ai de suite souligne la conclu- sion :il est permis d'affirmer en public que le parti prend la question en main. 31 déeembre. Reel' en audience par le Prince Royal, très aimable et très chaud à l'endroit de ma sante. A noter: «Mr. Carp a raison. Rien ne s'améliorera tant qu'on ne chan- gera pas le systéme d'administration du pays».Et puis encore : faut espérer que le tour des honnétes gens arri- vera aussi». Pour l'entourage de Take: Badarau,Xenopol sont « ! !» «La Constitution que nous avons n'était pas faite pour nous. Mais il ne faut pas y toucher.On ne pourrait y toucher que s'il se passait des événements telle,- ment importants qu'on ne puisse méme serappelerces changements.

1910.

3 Ianuarie. gonvocat clubuli intrunirepublica la Pite§ti. Sentimentul general: actiune contra libera- lilor §i discursuri calde. 21 Ianuarie. Zanescu imi comunica a Banca Co- merciala RomAna ajungând sa inchee o transactie in- semnata cu. Statul (afacerea, Kirschen-warantele docu- rilor), in ziva and trebuia sa vie afacerea in consiliul de Mini5tri, cu 3 ore inainte, Mortun, care nu este clien- tul bancei, s'a prezintat sá i se sconteze o polita de 8000 lei ! Foarte comentat faptul in sfera directoare a bancei. 24 Ianuarie. Facut-am o noua mijlocire in scris, lucru de care ma tiu de à saptamâna, pe lânga Carp, ca sa, nu faca la legea modificatoare a monopo- lului vanzarei bauturilor spirtoase,declaratiuni ostile podgorenilor. Socotim toti cá interventiaefului ar fi §i inoportuna.i nedreapta. Azi sunt intruniri pu- blice la Bucurqti, 0_ Take Ionescu trage focuri. de artificii la Putna. 29 Ianuarie. Conversatie Filipescu-Bratianu, cau- tata de primul ministru. Bratianu«E§ti rau informat Regele nu face caz de Take Ionescu; actiunile acestuia au scazut mult in strainatate, ceeace arata ciar cà nu-I mai sustine; parerea mea e ca Regele va cauta sá im- pace pe Carp cu Take Ionescu, ceeace va fi de sigur fara rezultat,i cá apoi Carp va avea puterea Mfg con- ditiuni.» Reprcq personal lui Filipescu ca nu se duce la Palat.

29 janvier. Conversation Filipescu-Bratiano, recher- chée par le premier ministre. Bratiano: Vous étes mal infor-

NOTE POLITICE 1910 75

30 Ianuarie. Vorbind cu Hamangiu deafacerea Quintescu-Craiova, cum cunoaste foarte intimpe Ionescu Dolj, magistratul care a prezidat sicare e bälimit fiind- chi, se zice, a fost crescut de familia luiQuintescu, Io- nescu-Dolj i-a confirmat cé. Take Ione,scu, Xenopol si BAdérAu au fost la el ea sg-i smulgdo hotArfire favora- bila lui Quintescu! Firà daté. (La mijloc campania noasträ de fa's- turnare)... 20 Mai Audienté, foarte prelungité. dela 61/2 la 9 la Rege.Tot timpul politicä. CAlduroasä buná-vointà., la urmé.' : cIngrijeste-te bine, am nevoe de D-ta». In chestiunea religioasa expus punctul nostrude vedere : Mitropolitul trebue pAstreze scaunul; epis- copul de Roman trebue impécat; cu concursul lui, jude- -ea-a canonicA a Sinodului, declarAnd faptele imputate Primatului absolvite; transactie cu Chiricescui Naza- rie, inutil aceastà solutie, excelente., cere o schimbare de guvern». «Cel putin, rgspund, al Mini-

mé. Le Roi ne fait pas cas de Take Ionescu; les actions de eelui-ci ont beaucoup baissé à l'étranger, ce qui indique clai- rement que le Roi ne le soutient plus; mon avis est que le Roi cherchera à réconcilier Carp avec Take Ioneseu, ce qui sera évidemment sans résultat, et qu'ensuite Carp aura le pouvoir sans aucune condition. Reproche personnel A Fill- pescu de ce qu'il ne va pas an. Palais. Jeudi, 20 mai. Audience très prolongée chez Sa Majesté le Roi, de six et demie à neuf heures. Tout le temps politique. Amabilités chaudes en finissant; aSoignez-vous bien, j'ai be- soin de vous». Dans la question religieuse, exposé notre point de vue: Métropolite doit garder son siège; EvAque de Ro- man doit être apaisé; avec son concours, jugement cannoni- que du Synode déclarant les faits alléguéscontra Primat, absous par la communion; transaction avecChiricescu et Nazarie inutilement frappés. «Mais cette solution excellente, demande un changement de gouvernement». «Tout all moins, fais-je, de Ministre Instruction publique, car personne ne consent à oauser avec M. Haret». Conseil de ne pas agiter la question pour ne pas nous jeter dans des difficult& inextricables. Mis au courant le Roi des accusations réci- proques de plagiat, Métropolite exec la morale évolutioniste

76 NOTE POLITICE 1910

strului Instructiei publice,&Ad nimeni nu consimte sä vorbeasa, cu d-1 Haret !». Pus la curent Regele de acuzárile reciproce de pla- giat, Mitropolitul cu morala evolutionistá a unui teolog dela Friburg n Brisgau, Chiricescu cu viata lui Isus a párintelui Didon, tradusA din ruseste ea sá, evite pasa- giile catolice; de nedreptatea fácutá lui Nazarie de a i se ridica directia religioasa a printului Carol, de insultele nedrepte fácute de Haret lui Saphirim, de viata foarte demng a acestui din urmá, etc. Toate punc- tele necunoscute de Rege. Asupra chestiunei politice (rágádueli formal° fä- cute lui Carp in Aprilie de Maioreseu la Sinaia), Re- gele care îi avea planul fäcut (de douá ori a revenit asu- pra enumeratiunei«care e al treilea motiv 1») mi-a spus aproape textual: «situatiunea mea a ajuns foarte grea in urma a trei fapt,edesordinele de pestradá, presa antidinasticg si indiscretiunile comise». Lungi desvoltári. Asupra desordinelor; am explicat cá politia din cauza apatiei ei, isi avea partea de ráspundere. Era in numár cánd banda a trecut in fata casei Brátianu d'un théo/ogue de Fribourg en Brisgau, Chiricescu avec la vie de Jésus du Père Didon traduite du russe pour éviter les passages catholiques; du grand tort fait A. Nazarie en lui enlevant la direction religieuse du Prince Carol,des insul- tes injustas faltes par Haret à Saphirim, de la vie très digne de ce dernier; etc. Tous points ignorés par le Roi. Sur la question politique (promesse presque formelle faite Carp fin avril par Maiorescu à Sinaia), le Roi qui avait son plan fait (A deux reprises il est revenu sur son énumé- ration... gquelle est la troisième raison>1), m'a dit presque textuellement: gMa situation est devenue trèsdifficile par suite de trois faits: les désordres dans la rue, la presse anti- dyn.astique et les indiscrétion commises». Long développe- ments. Sur les désordres, j'al bien expliqué que la police par son apathie arvait bien sa part de responsabilité. Elle était en force lorsque la bande a défilé devant la demeure de Bratiann et elle n'a pas fait un signe, de sorte que les meneurs et les a- gents provocateurs ont eu beau jeu devant la demeure de Ha- ret. A remarquer observation du Roi qu'II croit qu'il y a eu des

NOTE POLITICE 1910 77 n'a facut un semn, astfel ea agentii provocatori au avut toatá libertatea in fata casei luiHaret. Observatia Re- gelui :crede csá au fost agenti provocatori takisti. Asupra presei antidinastice, am declinat once r6s- pundere pentru aparitia «TrAsnetului». Regele mi-a arg- tat al doilea numAr din 16 Mai, de acarui existenti nu stiam nimio. Nu destuldesaprobatA dejurnalele noastre ! Revenire incApàtânata" asupra chestiunei. Pro- fitat pentru a riposta pentru toate calomniile aruneate contra noastrà, a mea in special. Afacerea parastasului fdranilor; «Lumina»- GhimbAseanu; cgrtile postale pri- mite, etc., opere ale Politiei. Asupra indiscretiilor, simpla afirmatie c5. Grigore. Cantacuzino ar fipariat la Qapsa caputereane-ar veni in Septembrie!(ar fi fost de spus altceva asu- pra acestui lucru !). In scurt, toate acestea au facut si- tuatia fatá de guvern foarte delicat6 si a pus pe Rege In obligatie de a autoriza guvernul s5, desminta. Tre- e:4nd apoi la probabilitkile de viitor, Regele vede cam rAu situatia noastrg, electorall, dach" e intelegere libe- ralà-takistg. Guvernul nu poate face alegeri;un guvern Take Ionescu ar fi«o nenorocire nationalei»; dach nu ajungem sà avem o treime din Camera, cum guver- ram 1 agents provocateurs takistes. Sur la presseanti-royaliste, j'ai decline toute responsabilité sur l'apparition du «Tras- netul». Le Roi m'a montré le second numéro du 16 mai dont j'ignorais jusqu'à l'existence. Pas assez désavoué par nos journaux. Retour assez entété sur la question. Profite pour riposter pour toutes les calomnies lancées contre nous, eon- tre moi en particulier. Affaire du parastas des paysans, Lumina GhimbAsanu; lescartespostalesrecues,etc., toutes oeuvres de la police. Sur les indiscfétions, simple affirmation que Gregoire Cantacuzèneaurait pariéchez Capa quelepouvoir nous échéait en septembre (il y avait mieux it dire là-dessus). Bref, tout eeci a rendu la situation vis-à-vis du gouverne- ment très delicate et a mis le Roi dans l'obligation d'auto- riser le gouvernement à démintir. Passant ensuite aux probabilités d'avenir, le Roi augure mal de notre situation électorale s'il y a entente libéralo-ta-

78 NOTE POLITICE 1910

«Vad situatia ata de gravg la toamng, back nu qtiu, de voi putea fac fafai.Sunt In várstá §ibolnav §i nu voi avea poate puterea sà" tree asupra acestor greutiti». In urmä, Regele revine asupra acestei idei de abdicare Am rbispuns csá, nimic nu se- prezintAtragic. Dacà nu reu§im, va fi evident cg trebue sà ne impkgm cu Take sà." reconstituim partidul. Dar acest al doilea act nu are de ce sA fie jucat inainte. Singurul lucru de notat inch' :«D-1 Ionescu ne va. combate grozav in alegeri; nu o sufg de mii, dar un mi- lion va cheltui, §i §tiu c5.-1 are fi cine i-1 va da». Ri- postatDacA acest om e a§a de pericolosi capabil de aceasta, de ce sh-1 mgrim de pe acum, inainte de alegerir mergind spre elInspunsul mi-a pArut &A a atins. 21 Mai. Raportat lui Maiorescu-Cantacuzino-Fili- pescu convorbirea; decis sh" nu tinem intrunire public& religioasà; scris lui Carp. 31 Mai. Marius Teodorian venit la mine; tip cu- rios; pretinde a fi pus la cale plângerea a doui preoti din Teleormani apelul la Patriarhie. Dui:A el, o impä- kiste. Le gouvernement ne peut faire leselections; un gouvernement Take Ionescu serait «un malheur national»; Si nous ne réussissons pas itavoir les trois-quarts de la Chambre, comment gouverner«Je vois la situation tel- lement grave pour l'automne, que je ne sais pas si je pour- rais y faire face. Je suis gigé et malade et je ne me sentirais peut-étre pas la force de surmonter ces difficultés». Dans le courant de la suite, le Roi est revenu sur cette idée d'ab- dication. J'ai répondu de motu mieux que rien n'était au tragique. Que si nous échouons, ce sera l'évidence qu'il faut faire la paix avec.Take et reconstituer le parti. Mais ce se- cond acte n'a pas besoin d'étre joué avant le premier. La seule autre chose a noter: «M. Ionescu vous livrera une lutte terrible dans les élections. Ce n'est pas cent mille, c'est un million qu'll dépensera; et je sais qu'il l'aura et qui le lui dennerap. Eiposté: Si cet homme est si dangereux et capable de cela, pourquoi le grandir dès aujourd'hui avant les élections, en allant à lull Riposte a eu l'air de porter. 21 mai. Rapporté à Maiorescu, Cantacuzène, Filipescu, la conversation; decidé ne pas tenir réunion publique reli- gieuse; écrit Carp.

NOTE POLITICE 1910 79 care intre episcopi s'ar putea face. Dar scandalul reli- gios nu e inchisepiscopul de Roman va opri pe preoti sa publice enciclicaSinodului, etc. Asupra Bratie- nilor, plin de revelatii amare gi probabil rau voitoare : «Cui seamana aga de rail». Ion Bratianu ar fi nu numai viclean, dari cel mai rail; Vintila are mai mult carac- ter gi te poi increde In vorba lui; Dinu cel mai putin scrupulos; totitrei«lacomi de bani». Carada era foarte nemultumit de Tonel de &And este gef de partid. 1 Iunie. Filipescu a vazut pe Take Ionescu, care i-a exprimat dorinta de a ma vedea 'pe mine. Ar fi foarte doritor de o intelegere. 10-12 Iunie. D-1 Bogdan-Pitegti,dupa ce a eau- tat sa-mi pice laBuzau, s'ainfiintatazipentru a pleda nevoia unei intelegericu Take gi a-mi exprima dorinta lui Take de a na-..intalni. Formula : Take ar accepta guvernul C,arp fax% mari pretentii de portofo- liuri; ar lua prezidentia Camerei; dupa Carp ar accepta o noua eventuala gefie Cantacuzino, dar i-ar trebui pe urma o garantie a mea, a lui Filipescu gi Gr. Cantacu- zino ea nu i se va disputa gefia! Bogdan-Pitegti avea aerul de- a fi sigur de Filipescu gi Gr. Cantacuzino. Pentru vizitá ara declinat once intrevedere secreta; voi vorbi cu Take numai la mine acasa. 13 Iunie. Sunt zece zile, Vasile Varnav mi-a ail- tat, cu mare indignare, un act iscalit de Costinescu. Ca- mera a votat, in ultima zi, un imprumut Craiovei, cu ga- rantia Statului. Conform imprumutului precedent, noi trebuia &A. consimtim; Ministrul Costinescu negociase Banca Agricola va lua 'imprumutul pe 94, dar Ministe- rul si-1 rezerva pentru casele publice, primindu-1 pe 96. In momentul realizarei, Costinescu sub a luiproprie semnatura, ne scrie cá va remite titlurile direct Bancei Generale, careia el a vândut tot imprumutul pe 96, boni- ficandu-ne diferenta. A doua zi Generala plasa imprumu- tul pe 98 la caSele amice, 5 la suta fara taxd peupon, garantia Statului ! Les petits cadeaux entretiennent

15 lunie. Carp a fost pe la mine inainte de a) pleca

80 NOTE POLITICE 1910 la Vittel. Mi-a declarat cg dacg. in Sept,embrie, mult in- ceputul Octombrie, Regele nu s'a tinut de vorbgi nu-i dà guvernul, el se retrage in viata privatg. 7 Line. Verzea din partea Aurel Popovici cu co- laboratia Scurtu, articol reportaj oSeara» pentru a reac- tiona contra bunei primiri fgcutg de presa oficioasg dis- cursului stefan Tisza. Cu aceastg ocazie mi-aconfir- mat, cä atunci cand Brgtianu a dat fonduri lui Mihaly pentru alegerile in Ungaria, a voit impung cao parte sg meargä, si la Mangraí, In urma refuzului lui Mihaly, s'a dat bani lui Mangra prin Oncu dela Banca din Arad. (Acest Oncu ar fi un om foarte veros. Vaida a primit reprosuri dela Brgtianu cg Rom&di au refu- zat candidatura lui Oncu). Arad si «Tribuna» sunt centruli organul liberalilor nostri in Transilvania. 18 Octombre. Audientg la Sinaia. Regeie foarte binevoitor. Cpnversatia de,spre viitor, ca cu un membru al unui guvern ce vine. Despre Take Ionescu: 41 barbote en ce moment». Am fost intrebat dacg e exact cg am spus la Paris lui Take Ionescu eá aveam qfäeáduiala Regelui».La acest neadevgr, am intrebati eu dacg este exact cg a vorbit cu 'Take cum cg el va avea álegerile dupg Carpi S'a conchis cá erau la-mijloc doug minciuni : cjusqu'à pré- sent je ne m'étais pas apergu qu'il rapportait des choses inexactes». (Pang acum nu bggasem de seamg cá rapor: teazg lucruri inexacte). Despre Stere: Pare cu totul deprimat. Nu se va sparge pactul lui ou Bgdgrgu. Brgtianu n'a voit sä,-1 aducg in minister : mai trebue a,teptat, ar fi zis acesta. Despre o revizieconstitutionalg : Va fi nevoesg ne gindim inteun viitor si la aceasta, de oarece colegiile restrânse prea imping la conoesiuni electorale incom- patibile cu o .bung administratie. Despre politica externg :Sg fim foarte curtenitori cu Rusiai impasibili fatg de Bulgaria, care nu cautd deceit un pretext. Suntem in prea mare intimitatecu Viena si Berlin, ca sg nu asteptám dela dânsii un semn când va trebui sg facem o presiune.

NOTE POLITICE 1910 81 In intocmirile agrare sfim foarte hotárA,ti din -partea täranilor. M'am pus pe terenul manifestului re- gal si am constatat vie satisfactie. Schimbarea de regim nu se va face färä ostilitate. Guvernul este tinut sä declare Ca' rämâne, de oarece altf el ar trebui sá plece pe datä. Sperä ea' va fi terminat pentru särbätori. 28 Octombre. A doua intrevedere cu d.Beidärciu la mine. Takistii primesc sá reintre in partid daeä. Carp admite, tratând cu Carp programul urmätor : Declara- tie cáefia partidului nu poate fi rezervatä unui pri- vilegiat prin nastere. Revizuirea Constitutiei pentru inscrie in ea : reforma administratifä, inamovibi- litatea, contenciosul, eontopirea colegiului I cu al II, asigurAndastfel pkturei conducktoare (proprietate orase) primul pas in conducerea trebilor publice.Daeä se admite, Takistii acceptä eliminarea chiar de persoane cari«ar famâne in disponibilitatepolitick». Am subliniat oferta de a täia coada. 29 Ocotombre. Discutat cu Carp, Maiorescui Fi- lipescu programul Take Ionescu-Rädärgu. Carp nu admite nici-o declaratie pentru sefie, de oarece ar fi &á se recunoascä, ceeace e fals, el ar fi existat un privile- giu al nasterei. Nu este Stat in care un talent s6, fi a- juns mai repede la cele mai inane trepte politice. Carp nu admite, la 73 ani trecuti, sá propunk el o revizuire a Constitutiei. Cei mai tineri se pot apuca de ac,easta :el nu se opune. Dar nu crede lucrul bun. Su- fragiul universal n'a dat roade nicáeri. Ar fi chiar mare primejdie a opune un colegiu proprietate oras larg, unui colegiu tkränesc strampt ! In fond nu doreste inainte de alegeri o intrevedere sau o intelegere, spre a nu legitima credinta eh' nuse vine la putere färä Take-- Toti de acord. Filipescu a propus numai, dacä nu ar fi ceva de fäcut cu noua lege administrativA, in sensul contopirei colegiilor I din judetele unei dregRorii. *).

*) Proectul Carp prevedea Impartirea administrativA In pro- -vineii sau dregatorii.N. ed.

82 NOTE POLITICE 1910

30 Octombre. Dus la BädAräu rgspunsul. El m'a asigurat înc. odatä ca carteluri partiale nu se pot face- cu dânii. L'am Thisat insä cu usa deschisä... 27 Noembre. Eri,Vineri, Lahovary vAzut pe. Rege. De retinut, mi-a incredintat mie ca absolut se- cret, : Regele manifestA temerea ch. dacä TakeIonescii ar fi vreodatä sef de guvern, ar putea fi omul Ameri- canilor si instrumentul lui Rockefeller. Lahovary insist& asupra secretului, pentru cá nu voe,ste sit creeze dusmani Regelui. La o aluzie dacä o persoan6 mai putin mar- calk' Glee& Carp, ar voi sá incerce impAcarea cu Takisa. Lahovary a declarat ciar cá el nu ar consimti niciodatà sä fie aceea, stiindprinexperientä, dela Manolache- Costache pAng la Florescu, ch" cel care are puterea realä profitä de situatiei debarcä, la timp oportun, pe sefu1 nominal al guvernului. 29-30 Noembre. Carp0.Maiorescuauavut succesiv audiente. Maiorescu are impresia cá dif tile si amânärile la chemarea noasträ sunt opera Rege- lui, pentru a fae,e sä simta pínteníí luí Carp : intervie- wul dela Viena, amenintarearetragerei dacä trece 15- Decembre, etc.

1911.

18 Octombre. Conferinta cu Carp, propozitiuni chestiunea tramwaelor. Matei Cantacuzino-, dupa ce a vazut pe Papadat si pe Missir,a evitat sä mà intal- Neasca. Dup. Levy-Strauss,TakeIonescu va cauta ma vada. Foarte indkjit contra Regelui. Am tratat afacerea tramwaelor. 19 Octombre. Tirnp splendid. Remis procuri pentru tramwae lui Achil Levy-Strauss. 22 Octombre. Audienta la Sinaia; Am remis con- sultatia si memoriul meu asupra noilor Statute ale tram- wielor. Regele parea zdruncinat si nu se ingrijea deck de partea politica a chestiunei : o intelegere ar fide dorit. Privitor la Vintila Bratianu :

18 octobre. Conférence avec Cazp propositions tram- ways. Mathieu Cantacuzène, après avoir vu Papadat et Missir, a évité de me voir. Selon Levy Strauss, Take Ionescu cher- chore it me voir. Très monté contre Roi. Avons traité affaire Tramways. Remis pouvoirs pour tramways it Achille Levy Strauss. Jeudi, 29 octobre,Audie,nee à Sinaia.Tramvays remis consultation et mon mémoire sur les nouveaux statuts. Roi semblait ébranlé et ne se souciant que du café politique de la question : une ententeseraitdésirable. A proposde Vintila Bratianu: ceet homme est une catastrophe; un jour il se passera quelque chose entre les deux frères». Sur Take: «Inébranlable sur la dissolution; ce serait la guerre

84 NOTE POLITICE 1911

21 Octombre. Filcut vizitg Fleva ;liberalii ar fi speculand cg Regele nu va da legea pentru disolvarea tramwaelor ! Fleva absolut dolAndit. 22 Octombre. C. Diamandy luat masa la mine. Mi-a comunicat cg a fost la Sofia din partea Regelui : Bulgarii ar acorda o fruntarie naturalg Dobrogea, afarg de RusciukVarna, pentru a fi liberi sg lucreze in ca- zul nesuccesului Turcilor. Obiectivul lor numai in Ma- cedonia. A comunicat toate acestea lui Maiorescu, lui Brgtianu care consimte,i lui Take Ionescu, foarte bul- garofil. 25 Octombre. Carp Sinaia ;examinarea afacerei framwaelor. Regele aprobat cele patru puncte princi- pale din Statute ; Carp se exprimg liberi fgrg contra- zicere asupra legei de prezintat pentru lichidare. 26 Octombre. Mihali cu Verzea venit sg mg vadà, motivat cererea protopopului Traian Oprea din Vercet care venise sg cearg 40.000 lei din cota! Nici o autori- zare a comitetului; prin o indiscretiune a Episcopului Christea, aflase ceva protopopul. Cu aceastg ocazie, 1A- murit eg Goga tot cearcg sä. §tie ceva pentru a juca un rol in comitet. Nesocotitul,pe timpuri se oferiselui Christophi ea sg decapiteze pe bgtrânii conduccitori §i Christophi l'a pus la locul lui. Aceasta a fost raportata de Christophi lui Vaidai Maniu. Cât despre Man- gra, discreditat, el s'a dedat alcoolului... Rosenthal mi-a propus in numele lui Take sg vadii dacg va afla eg chestiunea disolutiei nu este ceva

Samedi, 22 octobre. C. Diamandy déjeuné chez mot Il m'a communiqué avoir été tiité it Sofia de la part du Roi : les Ilulgares accorderaient une frontière naturelle Dobro- gea, sauf Rusciuk-Varna, pour étre libres agir en cas d'in- succès des Turcs. Leur objectif, seulement la Macédoine. II a communiqué tout ceci à Maiorescu, à Bratianu, con- sentant, et à Take Ionescu très bulgarophile. Mardi; 25 octobre. Carp Sinaia; examen affaire tram- wais; Roi approuve les quatre points principauxdessta- tuts; Carp exprime librement et sans contradiction sur la loi à présenter pour liquider.

NOTE POLlTICE 1911 85 ireductibil 7 Cred cá," tot ne vom vedea... dupA cum Levy Strauss mi-o pronosticase. Noembre. Dejunat la mine Filipescu, Delavran- cea, Nenitescu, Cantacuzino. Filipescu, solicitat de Papa- mihalopol, mi-a cerut sg. vá'd pe 136dArgu! 5 Noembre. Barbu Stirbey vine special in numele Regelui. Regele nelini§tit; nu are cu cine vorbi, de oare- ce Carp îi spune ori c«la question n'existe pas», ori .ga regarde Marghiloman». A§adepildAafacerea episcopului de Roman, unde nu admite cá mai este o chestiune. In chestia tramwaelor, evident nu va refuza legea, dar îi este foarte desagreabil; ar trebui ca chestiunea se tran§eze prin justicie; cá ar trebui ca Marghiloman inlesneasa calea, cáci puterea are compensatie micg dare 1-1apoi ar fi posibilitatea de a guverna incá doi ani; cá consultatia germaná il satisface mai mult decAt cea francez6 ; pentru ce Fleva avocat l De ce s'a luat un evreu, Rosenthal Stirbey a aaogat sg, fiui eu foarte circumspect; sh' ma menajez pentru viitor... OlAnescu nu este cu noi in afacerea tramwaelor !7 (aceiW surs5,) Seara, 9 ore, Carp m'a pus in curent cu convor- birea lui din ajun cu Regele. Tot tramwaiul. Regele pro- pus un arbitraj. Carp foarte supgrat, declarh ch' el nu acoperá cu onorabilitatea lui

Mereredi, 16 novembre.-10% h., Mciioreseu me communi- que de la part de Filipeseu qu'il est oblig4 (1)de nommer

86 NOTE POLITICE 1911 §ef de stat-major §i imi cere s5, consimt, obligâ,nd pe A- verescu ia."-mi fad, scuze.«Toutes compensations par ailleurs 1 by 4 ore Delavrancea imi spune d, Filipescu nu crede BA poata ramáne la minister fled, Averescu. 5 ore. Intrunirea majoriatilor. Ion Miclescu ple- deazg pentru Taki§ti §i. pentru revizuire. 17 Noembre. 9 ore. Intrevederea la Carp cu Fili- peseu. Am consimtit ca Averescu sA se disculpe in fata luí Maiorescu. Filipescu multume§te cu efusiune.Imi fäggdue§te oricand reciprocitate; Carp accentueazg d are sA fie greu, el nefiind expus din partea mea la nimic a semenea... 22 Noembre. Mitilineu la Rege : R. Trebue impäcare, altfel guvernul e de scurtg durafa. M. In public se crede a acea,sta e numai in mfina M. Voas- tre. R. (in afacerea Averescu) : Momentul a fost foarte rau ales. Intrunirea takist6. Nivel deprimat (inform. prin Brgni§teanu), vorbg de clad,. Nici o hotkireluat.i. 136dArgu zis cuiva : Alai s'a, mergem la guvern §i. sä, sea- Om de partid». 21 Noembre. Filipescu ne-acititdeclaratiace va face la Camera cu interpelarea Vasiliu (Averescu. Carp cere sg, accentuez,e critica administratiei din trecut a lui Averescu, eu cer s5, nu comità gre§ala s5, afirme,

Averescu chef d'Etat Major et me demande d'y consentir, en obligeant Averescu de me faire des excuses. <

NOTE POLITICE 1911 87 .cum era in preambul, cä Averescu era singurul §ef de stat-major ! Maiorescu pus in cuno§tina. de insulta din scri- -sorile publice ale lui Averescu, recunoa§te cAaceasta trebue §ters. 22 Noembre. Verz,ea imi aduce un dosar de la CrAiniceanu, raportul lui Minei, etc. Crdiniceanu protes- teazsá c. Statul major nu ar fi planuri de operatie, cum pretinde Filipescu. Sunt trei: A., A', B., acute de CrAiniceanu cu baronul Hoetzendorf (azi demisionat). A- ceste planuri sunt in mâinile Regelui. Intr'unul chiar, Transilvania e admisä ca regiune de retragere §i de a- provizionare :din. aceastà cauzA secret. Mai gray: inteo convorbire de curâ,nd cu Aurel Popovici, asupra planului lui Ion Maiorescu, care visase Romania sub sceptrul austriac. Filipescu se declarä gata rejai ingrcineazä pe Popovici särl transmità prin abatele Gallen arhiducelui mo§tenitor. Din fericire Po- povici a refuzat ! 25 Noembre. Väzut pe Stirbey. In afacerea Ave- rescu nu crede ca Printul sà fie multumit, dar se va arAta, multumit «Fe tare fric5, de Regele». Averescu a voit sà intre in armata rush' când a fost congecliat din minister §i nu s'a intelesasupra gradului. Tot Stirbey: «Dar tu ce faci'l Daa crezi ea du- reaz5. guvernul, bine ; dar de ce toate loviturile sá le iei asupra 7» Mardi, 22 novembre. Verzea m'aporte undossier de chez Crainiceanu, rapport Général Minei, etc. Crainiceanu proteste qu'A l'Etat Major il n'y ait pas de plans d'opération comme le prétend rilipe,scu. Il y en a trois, A., A'., B., éla- borés par Crainiceanu avec Baron Hoetzendorf (aujourd'hui démissionnaire). Ces plans sont entre les mains du Roi. Dans run même, la Transylvanie est admise comme région de retraite et d'approvisionement: A cause de cette particu- larité, secrète. Plus grave: dans conversation avec Aurel Popovici assez récente sur le plan de Ion Maiorescu, qui avait 1.6'176 Roumanie sous sceptre autrichien, Filipescu déclare être totut prêt A le reprendre et charge Popovici de le transmettre par abbe Gallen à l'Archidue héritier.Heu- reusement Popovici refusa.

88 NOTE POLITICE 1911

29 Noembre. Discursul Ion BrAtianu, insolent foarte slab. ReplicA fulgergtoare a lui Carp. Zi mare- pentru el.

30 Noembre. Discursul meu la Senat in chestia. tramwaelor. Mare succes. Consiliu la 5 ore. Carp decide sA prezinte repede legea tramwaelor, pentru a vedea cát si pang unde Re- gele ne sustine. 6 Decembre, ZApaa, cAldut, murdar. Te-Deum la biserica ruseascA. Dupà receptie am fost sà mà inscriu la Cotroceni in momentul cAnd Regele Regina soseau. Retinut la mas6 in intimitate (Regele, Regina, Principesele Maria, Elisabeta, Mignon, Ileana, Principele Nicolae, d-na G-recianu, d-na Pertic,ari, ma- ior Negri). Am putut vorbi cu Regele : Regele nu credea in realitatea cifrelor pe cari le-am trimes asupra traficuluitramwaelor ! A_supralui Take Ionescu, protestând impotriva asertiunei sale de a fi insistat pe lâng6 el pentru impAcare: «mais entrez done!l'avenir est à vous !». Asupraintrevederii mele cu BAdárgu : D-1 Carp poate face o declaratiune : se vântura aceastA chestiune contra noastrA ; nu ne estefricg,dacipartidulsimtecá araIldo- re§te, el o va lua inainte ;) dar trebuO mai ales sg se rezervie autorizatia Regelui.

Mardi, 6 décembre. Neige doux sale, Te-Deum Egaise russe. Après réception, été m'inscrire Cotroceni au moment oil le Roi et le Reine arrivaient. Retenu à déjeuner, intimité. (Roi, Reine, Princesses Marie Elisabeth, Mignon, Deana, Prince Nicolas, Madame Greceann et sa fille, M-me Perticari, Commandant Negri). Pu cau- ser avec le Roi; croyait pas à la réalité des chiffres que je lui ai envoyés sur trafic des tramways. Sur Take Ionescu, protestant contre sonassertion pas avoir insisté auprès de lui pour réconciliation; dials entrez done! L'avenir estit vous!» Sur mon entretien avec Badareu: Carp pent faire déclaration: on agite cette question contre nous; nous n'en avons pas peur; si le parti sent que le pays le désire, c'est lui qui prendra les devants;mais il faut surtout réserver l'autorisation du Rol.

NOTE POLITICE 1911 84

8 Decembre. Verzea tine dela Aurel Popovici cä Regele a chemat pe acesta pentru a se edificaasupra certurilori atitudinei .Tribunii» din Sibiu. Regele i-ar fi spus &A. .tot guvernul acesta va pune randuialä mo- ralg in tara !». 9 Decembre. Discursul meu in chestia tramwae- lor are mare rgsunet. Se pare mai bun decat eel din S enat. 10 Deeembre. Delavrancea complimenteazg :.ai fost mare !», pentru discursul din ajun. Audientg la Rege. Dolfg ore am examinat toate punctele legei tramwaelor. Nu mi se pare a maifi nedumirire cg dg legea. Discursul din ajun a avut rg- sunetî la Palat. 12 Decembre. Am dat personal scrisoare pentru un cek de 200.000 lei, pe cari Verzea Il va duce la Viena lui Mihali. Consiliu dela 5 la 7% pentru legea tramwaelor. A- probat redactia mea. Rámane sg fac expunerea de mo- tive. Regele, la ora de lucru, spus eh Sturdza s'a plans lui cat era de maltratat de Brgtianui ca,' el l'a indem- nat sg-1 pung la locul lui. 13 Decembre. Fgleoyanu a vgrsat pe comptul meu 200.000 lei la Banca agricolg pentru acoperirea cecului ce am dat pentru Ardeleni. Mi s'a liberat chitantä, dar scrisoarea mea acreditivg a Amas la Banca agricolg. 17 Decembre. Legea tramwaelor votatä Senat. Regele a dat pe data sanctiunea. Intrunirea majoritg- tilor foarte bung ; pentru prima datà Filipescu luat pe f atg parte la luptá. Cea mai bung atmosferg ! 18 Dec,embre. ConferintgC.arp. Prefectii Mitilineui Dristorian. Mitilineu propus a se da direc- tiunea unei actiuni de opus liberalilor, lui Filipescu. Re- luz categoric al lui Carp, care nu vrea sg dea lui F. o putere care sg-1 pung in alternativa de a se duce el sau de a-1 congedia pe dansul. Crede gelozia lui F. fatà de mine cu totul nebung.

7

90 NOTE POLITICE 1911

Cu 'Carpdiscutat cazulliigdgrgu. Seful l'ar ac- cepta in minister, dacg, Filipescu nu are obiectiuni. La 51/2 Badiirciu. Declarat &A vine 'in numele luí Take. Conditiuni de impgcare :sg acceptgm revízui- rea cu singurul punct ireductibil, contopirea colegiului I cu II. Pe aceastg, bazg," se va aocepta termínarea ope- rei legislative pAng, la Martie--Aprilie. Solutiunea su- pusg de pe acum agrementului Regelui. In prinigvarg, guvern remaníat pentru a face pregg- tire de Constituantg; dacg Regele nu acordg., obligatie de a ne retrage ou totii oa, In opozitie, sg, ne adungm sä." nu aibg timp Regele sä," cheme pe liberali. 19 Decembre. Scumpa noastrg mamá s'a stins astgzi dimineat,g, pe nea§teptate, in pace, arg, suferintg. Dormea. 21 Decembre. Consatuire CarpFilipescuEu. Propunerea Bgargiu. Carp consimte a se modifica legea electoralg dar, ea el sg, poatg, face revizuirea, sà i se pung descentralizarea largei in Constitutie. Vom reflecta. 22 Deeembre. CarpMaiorescuFilipescu--eu. Carp : Dupg toate reflectiile, nu este bine ca sá dau lui Take revizuirea; aceastg," concesie l'ar desemnaca viitoref al partidului ì aceasta nu voesc cu nici un chip. Mara' numai dacg, °data', cu pactul revizionist s'ar desemna de pe acum i viitorul Filipescu: Ar fi bine sh," se faca desemnare, dar in cazul de fatg s'ar strica totul cu Take. Eu : Chestia de §efie ar complica degeaba, cu ata mai mult ca.' nu cred, cà o revizuire fgouta'i in sensul Carp, ar fi o desemnare. A§i don ish," inlgturgm once piedicg, inutilg pentru a se convinge mai ales :136dArAu cg, Take nu vrea sau nu poate sä revinà. Maiorescu: Idem. Concluzie : Sunt autorizat a rgspunde eh pot ga- ranta reu§ita unor negocien i intrucat nu prezint lucrul ca vn rgspuns direct al lui Carp. Am vestit eh §tiu cá Bgdg.rgu va declina mai de- parte tratativele. 23 Decembre. Theodoru aduce textul depqei data,'

NOTE POLITICE 91 de Papamihalopol eri: «Rgspunsul era precis, favora- bil. Regrete cA ai trebuit spleci. Doresc 6 Ianuarie Bucuresti. Nu se vorbestecucealaltä,persoana». (Fleva Räspuns din Burdujeni : «Asi fi bucuros sä fie asa. Voi fi 5 Ianuarie Bucure.sti». (B5,dgrAu). S'a adeverit c. Mercuri, cum era oonvenit, n'a as- teptat rgspuns, ca Joi n'a asteptat telefonul intre 12-1, cum era convenit; c5; deci Bklsärgu voeste, dar nu poate. 27 Decembre. Stirbey m'a cgutat spre a mh läsa sä," inteleg cg la Cotroceni ar fi ingrijorare despre Ave- rescu, cb, el ar &Auto, sà vorbeasa, de rä.0 pe Print; cà inainte de reintrarea In gratie a fost la Berlin, uncle zil- nic vedea pe Kiderle.niOa' si de acolo ar fi venit impunerea 30 Decembre. Panaitescu, la raport, mi-a vorbit intre allele de Averescu care, prin Stratilescu, organi- zeazg sau doreste sä, organizeze serviciul sä.0 de spionaj pentru ofiteri, ca sà scape de controlul Sigurantei. Apoi Averescu a trimes circularä,atasatilormilitari pentru ca sä, nu incercesà aib5, informatiuni pealtà" cale cleat prin informatii directe (gazete, studii de bu- get, lgmuriri prin camarazii lor streini, etc.).Aceastä vizeag mai ales pe Dabija, care având serviciu de in- formatiuni, corespundea direct cu Principele regal, care In urmä informa pe Rege.

1912.

1 Ianuarie. Dupà Te-Deum, primire la Palat. Re- gele, in raspunsul lui, iar vorbit de imbranzirea luptelori de amenintArile de complicatii externe. Era vorba sa nu fie primire si Carp crede eá a fost priraire pentru a avea prilejul speechului tinut. La 4 au fost la mine Filipescu Desliu pentru a-mi comunica cg Ofänescu a scris lui Deliu ch el de- misioneazA irevocabil din prezidentia Camerii ! De mult nu miroase bine atitudinea lui. Cu douà zile inainte mi se raportase, si de Prefectul Poliiei, csa Take Io- nescu anunta cä va isbucni o bomhá. Nu ignorara legAtu- rile lui Oinescu cu Take. Pretext al retragerii: cà s'ar fi diseutat in consiliu decoratii,i ea' nu se decoreazA de- putatii, pentrueä se stia cá .01änescu se opu.ne la deco- rarea lui Fortuneseu! 3 fanuarie. Impäratul Germaniei a telegrafiat eel dintai, scurt dar cordial. Regele faispunde lungi foarte cald. Victor Emanuel telegrafiazg, separat Regelui si Re- ginei; räspunsurile sunt mult mai lungi: «constante et affectueuseamitié»zice V Em., «l'assurance de mes sentiments les plus tendres sur lesquels tu peux compter en toutes circonstances», räspunde Carol. Impäratul Austriei telegrafiazA intai lung si foarte cald pentru anul nou si «geburtstag» al Reginei care räspundei primeste nouà depesä de multumiri. Räs- punde foarte amical Regelui care i-a telegrafiat intási; Franz-Ferdinand numestepe Suverani «Onkel und Tanbe»; i se räspunde cu dorinta de a-1 avea cu copiii

NOTE POLITICE 1912 93

In tara la noi. Cu regele Belgiei se exprima increde- rea ea vizita acestuia va avea loc. Depogi cu Kiderlen, in care se vorbeste amical de Balta,i cu Goluchowski. Cu Imparatul Nicolae depesi färà nimic deosebit ca caldura. Regina Wilhelmina, Regina mama Marga- reta, Sahul Persiei, Regele Bulgariei. La 8 ore vizita Carp: «Le Roi est foul Id m'a appelé pour me dire qu'il fallait s'entendre avec Take et qu'il accordait la dissolution et que cela devait se faire dans les trois semaines, pour que ,les événements exté- rieurs le trouvent avec lenouveau parlament consti- tué !» Carp a pus trei conditii. Nu cedeaza nimic in chestia tramwaelor. Trebue sä i se accepte programul de legiuiri. Chestiunile de persoane in minister. 4 Ianuarie. M. Seulescu .imi facecunoscut prin- trio scrisoare a lui Nicusor Fleva martir ati parti- credincios adesea cu pretul sacrificiului repetat al persoanei sale», va sta deoparte;(asemenea Nicu- sor Fleva). Ajutor pentru Olanescu. La 5 ore conferinta la Maiorescu cu Carp asupra chestiunei Take IonescuCarp foarte excitat, nu va face nici o concesie nepotrivith cu demnitatea sa; Maiorescu pledând sa se acorde tot lui Take. Carp crede sigur eh

4 janvier. M. Seulescu me fait dire par lettre de Nicu- f3or Fleva que «martyre du parti.... fidéle souvent an prix Au sacrifice répété de sa personne», il se mettait à l'écart: idem Nicuwr Fleva. Du renfort pour 011inescu. A cinq heures eonférence chez Maiorescu avec Carp, sur la question Take Ionescu, Carp, très excité, ne fera au- tune concession incompatible avec sa dignité; Maiorescu plaidant pour tout accorder à Take. Carpcroit fermement que méme s'il s'arrangeait avec Take, le Roi fera échouer la tombinaison. De la conversation il résultequeleRoi a indiqué à Maiorescu que je devais quitter l'Intérieur, peut- ètre méme le gouvernement, «Président de la chambre» pour, évidemment, calmer les Bratiano. 5 janvier. Stirbey, soiréeFurstenberg,dit à Mitili- neu que tout craque et que nous nous en allons.

Ç4 NOTE POLITICE 1912 si de s'ar intelege cu Take, Regele va face sg. esueze combinathmea. Din convorbire rezultg cg Regele a indicat lui Maiorescu cg ar trebui sg pgrgsescInter- nele, poate chiar guvernul ca Prezident al Camerei, pentru ea, de sigur, sg linistesc pe Brgtieni. 5 Ianuarie. Stirbey la serata Fiirstenberg a spus lui Mitilineu, cà totul trosneste si cà noi plecam. 7 Ianuarie. Ajunul faimoasei zile care... Stirbey intrg cel dintaiu; dupg asigurare de de- votament personal, imi reproseazg cg n'am renuntat la toate,la numirea lui Averescu : Totul e indreptat impotriva ta si nu trebue sg pari cg ai fost invins» (7) Regele va merge cu guvernul, dacg el e unit, darsunt doi ministri cari nu m'au sustinut la Rege, Filipescu Maiorescu. (Nota : Si Paul Teodoru a avut aceiasiim- presie pentru Maiorescu; Verzea a tras aceiasi concluzie dintr'o convorbire a acestuia cu Aurel Popovici). «De sigur se vor gAndi sg mg sacrifice, si ar fi o mare pier- dere pentru viitorul partidului; trebue s'o iau inainte sg le dau cu piciorul...» Transmis lui Cap aceste observatiuni. Dupg el, Alaiorescu nu merge atat de departe, dar Filipescu e in stare sà intre inteun minister de concentrare oare-care. Asediul lui e fgeut; dacg se face fuziune, va lua Inter- nele pentru o vreme i'mi va trece Finantele. Regele nu m'a chemat, de si erea natural, mai a- les cg eri Filipeseu i-a Igsat sg inteleagg cg asi fi avut sg-i spun ceva.

7 janvier.Veille du fameux jour qui... Stirbey entre le premier, après protestations dévouement personnel, me re- proche de n'avoir pas tout envoyé promener lors de la nom- mination Averescu. cTout est dirigé contre toi et il ne faut pas que tu ales l'air d'avoir été vaincu!» (1) Le Roi mar- chera avec le gouverneinent si le gouvernement est uni, mais. il y a deux ministres qui ne m'ont pas soutenu devant le Roi, Filipescu et Maiorescu (note ; Paul Theocloru a eu méme impression pour Maiorescu, et Verzea a tiré la même conclusion d'une conversation de Maiorescu avec Popovici Aurel). Eviclemment on songera à me sacrifier et east um).

NOTE POLITICE 1912 95 Take lonacu a chemat pe Pamaitescu pentru cere sja mäsuri, pentru c5, dela Viena si dela Paris fu- sese informat cä. mhine un atentat cu bomb6 era orga- nizat contra lui Briltianu de cAtre Reichmann (celfai- mcks dela Paris)i de Minna Neuwirth (libertarà) cu un oare-care Stefan Ionescu si altii. Se simte dedeparte inventiunile numitului Bacarjescu (Bakargief), fost in- dicator al lui Moruzi, cäruia i-a mâncat multi bani. Luat mAsuri.Sala va fi cercetaamAine, dar inprezenta delegatilor celor doug cluburi din opozitie :acesti oa- meni, dacä, s'ar intampla ceva, nu vor intärzia atiibue paternitatea. 10 ore sear& Vizita Beideirecu. Dulceag. Colaborare Dac5, Carp ia asupra lui restabilirea raporturi- lor normale cu liberalii, lucrul e fäcut ! C judec eau pe Take, care s'a cumintit mult. Cä, el Bädaräu nu vrea mai mult. Ziva de maine va fi linistitä; sim.plä. manifestare a puterei numgrului, färä. altä, urmare, etc. grande perte pour l'avenir du parti; il faut prendre les de vents et donner le coup de pied). Transmis it Carp ces quelques observations; pour lui Maiorescu ne va pas si loin, mais Filipescu est capable d'entrer dans Ministère de conoentrationqueleonque.Son siège est fait; s'il y a fusion, il prendra l'Intérieur pour un temps et me passera les Finances. Le Roi ne m'a pas appelé quoiqu'il tat nature/, surtout que hier Filipescu lui a laissé entendre que je pouvais avoir lui dire quelque chose. Take Ionescu a appelé Panaitescu pour lui demander de prendre des mesures, pareeque de Vienne et de Paris on l'avait informé que demain un atentat par la bombe était organisé contre I. Bratiano par Reichmann (le fameux de Paris) et Minna Neuwirth (libertaire) avec un certain Ste- fan Ionescu et autres. Ca sent de loin les inventions du nommé Bacargescu (Bakargiof), ex-indicateur de Moruzzi et qui lui a mangé beaucoup d'argent. Pris des mesures. La salle sera inspectée demain, mais en présence de délégues dem deux clubs opposition: ces gaillards, s'ilarrivait quelque chose, ne manqueraient pas de m'en attribuer la paternité. Dix heures soir. Visite Badarau. Doucereux. Collabo- ration it venir possible. Si Carp proud .eur lui de rétablir des rapports normaux avec les libéraux, c'est chose faite. Que je

96 NOTE POLITICE 1912

8 Ianuarie. Dela 11/2, Filipescu vine la mine. Am 'fog, impreung, tot timpul, la Minister. Jean Lahovary mi-a afirmat si el nevoia unui bloc intre noi.Intrunirea foarte numeroasI La esire Brgtianu a luat-o prin strada Brezoianu. Take a fost pare-se cot la cot cu el. Prima ciocnire cu trupa, violentg. Jandarmii au curgtat bine lo- cul. Clubul conservator devastat. Individul care a tras asupra trupei e un anume Sassu, ex sub-comisar de poli- tie, din Brgila. 9 Ianuarie. 111/2 audientg la M. S. Regele inchis. preocupat (sau argtand cg. e preocupat), pesimist. Obis- nuitele mustrgri : ton prea violent alpresei,relatiuni rupte intre sefii de partide, Ablestemata» afacere a tram- waelor, «vous savez que tout l'été j'en ai parlé A. tout le monde»(vai, ostiu,ide-aceia am ajunsaici !) ; o intrunire va urma alteia; nu se va putea face nimic Mfg opozitie; cura sg. treach* legile importante; guvernul are rgspunderea, etc. etc. Am ridicat cu vioiciune fie-care acuzare. Am sal-- sit prin a declara cg., in afacere tramwaelor eram mul- juge mal Take; qu'il s'est beaucoup assagi; que lui, Badarau, ne demande que cela. La journée de demain sera calme. Sim- ple manifestation de force du nombre, sans lendemain, etc. 8 janvier. Dès une heure et demie Filipescu est venu chez moi. Avons été ensemble et tout le temps au Ministère. Jean Lahavary m'a lui aussi affirmé nécessité du bloc entre nous. La réunion très nombreuse. A la sortie Bratiano a pris le chemin de la strada Brezoianu, Take a, parait-il. été à son coude. Le premier choc avec la troupe violent. Les gendarmes out bien nettoyé la place. Le Club Conserva- teur saccagé. Le type qui a tiré sur la troupe est un cer- tain Sassu, ex secrétaire commissariat de police, de Braila. 9 janvier. Onze heurs et demie, audience ehez Sa Ma- jest& Le Roi sombre, préoecupé (au affectant d'être préoccu- pé), pessimiste. Habituels reproches: ton très violent de la presse, relations rompues entre leschefsdespartis,la «maudite» affaire des tramways; «Vous savez que tout l'été j'en ai parlé à tout le monde» (hélas, je le sais et c'est bien pour cela qu'on en est là). Une réunion suivra l'autre; on ne pourra rien faire; sans opposition comment passer des lois importantes7 le gouvernement a sa responsabilité; etc.,

NOTE POLITICE 1912 97 tumiti de partea noastra, lupta oamenilor cinstiti impo- triva hotiei; cä daca m'am aruncat cu atata foe in acea- stä, lupta, am facut-o putini pentru Rege; cá nu puteam admite un singur partid a tot puternic prin organizar-ea lui financiará 41i. la ordinul unei familii de drept divin, ne avand pentru regi cleat urr respect de ocazie §i inte- legand sá impue tuturor vointa sa. Vorbit cu tärie§i fati§. Regele a ascultat cu reculegere. Vad cá sunt totu§i «sa bête noire» din cauza dificultatilor. 5 ore, Consiliu, Carp raporta, dupa ce am fa- cut expunerea intrevederei cu Rege, ca Take Ionescu i-a spus prin Stirbey cá conditiile de pace cari i-ar per- mite sä, coopereze Cu noi, ar fi, in prealabil : 1) Retrage- rea legei tramvvaelor; 2) Scuze lui Bratianu. Indig- nare, mai ales a lui Lahovary. Filipescu face prima declaratie cá nici un guvern transitor nu era admisibil; lupta, panä, la sfar§it, dar cu conditie sal faca lui Take Ionescu o punte de aur la motmentul dat. Lahovary declará ea nu va primi nici-odata sá formeze un guvern de transitieí cà trebue sà ramanem bloc la guvern ea §i in opozitie. Maiorescu in acela§ sens, cu cate-va 1110- paturi pentru Stirbey. Carp: Daca Regele îi retrage increderea, se va retrage, dar va spune pentru ce; 11 va in§tiinta cá§i el va face ce i se face §i, cu atat mai Fall, räspunderea va fi a Majestátei Sale.

J'ai vivement relevé chaque accusation. J'ai fini par déclarer -que dans l'affaire des tramways nous étions contents de notre lutte de gens honnétes contre le vol; que si je m'étais si ardemment lancé dans cette lutte, c'était un peu pour le Rol aussi; que je ne pouvais admettre un seul parti tout- puissantpar sonorganisationfinancière et aux ordres d'une famille de droit divin, n'ayant des Rois qu'un respect de circonstance et entendaut imposer it toussavolonté. Vif et brutal.Roi écouté recueilli.Je suis tout de méme sa bête noire, h. cause des difficultés. 5 heures. Conseil des Ministres. Carp rapporte a- près que j'ai fait exposé de mon entretien avec Roi, que Take Ionescu lui a fait dire par Stirbey que les conditions de paix qui lui permettraient à lui de coopérer avec nous

98 NOTE POLITICE 1912

11 Ianuarie. Audienta Carp. Majestatea Sa «plus franc de collier». Când Carp a vorbit de solutiatranar waelor, Regele a spus : «Dar Vintila nu vrea Carp: Dar daca am datorii. catre M. V., nu am nici-una fata. de D. Vintila Bratianu §i atunci atitudinea mea se va schimba. Daca guvernul trebue scada din pricin.a acea- sta, nu garaaatez de atituclinea partidului meu in opozitie. Intepatura impotriva mea, «si fin d'habitude», &Arid mi-a lipsit«le doigté». «Chiar dirmneata erai pentru o intelegere».Da, dar nu tiam a nu era o situatie le- galai ca' tot era contrar legei. Revine asupra razboiului civil ceeace indica efii opozitiunei l'au amenintat cu acesta. 15 Ia.nuarie. Mare intrunire a noastra. Lume mul- ta. Lin4te perfecta. Filipescu s'a ambalat contra Bancei nationale; n'a zis o vorba, de Take !

étaient, au préalable: 1) le retraitde la loi des tramways: 2) des excuses à Bratiano. Indignation, surtout de Lahovary. Filipescu fait la. première déclaration, que nul gouverne- ment transitoire n'était admissible; lutte à outrance, mats avec condition de faire à Take Ionescu un pont d'or en terups et lieu. Jean Lahovary déclare que lui n'acceptera iamais de former un gouvernement transitoire et. qu'il faut rester bloc au gouvernement ou dans l'opposition. Maio- resca méme sens; avec quelques pointes pour Stirbey. Carp dira au Roi: si le Roi lui retire sa confiance il se reti- rera, mais dira pourquoi; l'annoncera que lui aussi fero ce qu'on lui fait et tant pis, la responsabilité sera it Sa Ma- lesté, 11 janvier. Audience Carp: Sa Majesté plus «franc de collier». Lorsque Carp a parlé de la solution tramway, le Roi a dit «mais Vintilg, ne veut pas». Carp : Mais si j'ai des devoirs envers Vôtre Majesté, je n'en ai pas envers Mr. Vin- tilg. Bratiano et alors mon attitude changera. Si le gouver- nemment devait tomber it, cause de cela, je ne garantis pas de l'attitude de mon parti dans Yopposition. Pointe contre moi qui ai manqué de doigté,moi. «si fin d'habitude». Vous-méme vous étiez pour un arrange- ment.«Parfaitemment, mais je ne savais pas qu'il n'y avait pas de situation légale et que tout était contraire à la loi». Retour sur la guerre civile, ce quiindique que les chefs de l'op.position l'ont menacé de cela.

NOTE POLITICE 1912 99 16 ta.nuarieGeorge Stirbey a venit sg-mi vorbeas- &A de legea bunurilor de mâng moartA. Scrupulele lui de conservator; dar mai alestortura la care 11supun Dimitrie $i BarbuStirbey. Barbu voe$te sa-1 aducg sg demisioneze, cregnd cg provoacg cgdereaguvernului (textual !). 17 Ianuarie. Audienta la Rege. Calm. Vorbit lini$- tit de situatie. Când i-am spus cg nu mergem la Take: «mais il est engagé jusqu'au cou». Reamintit cg Barbu Stirbey... sau altul (I) i-a spus mirarea lui Brgtianu c'A l'a putut incurca a$a lesne in afacerile liberalilor. Mgr- turisire cg Batianu este mai tare $i mai priceput. «De altfel d. Ionescu era «palid, tras, cu mAna in- ghetatg; n'a spus nimic; s'a multumit sg aprobe ceeace zicead. Brgtianu. Cred cà. pactul intre ei eincheiat asupra revizuirei; dar nu mi-au spus un cuvânt; rgspun- sul meu era gata. Le-am spus cg fusesem contra legei (7), dar cg am semnat-o pentru cg e o afacere $i nu vreau sg fiu amestecat in afaceri». 18 Ianuarie. Treizeci $i ceva de dosare ale revoltei tgranilor au fost luate de la Ministerul deinterne in 1910 de cgtre D. Brgtianu,i Sgveanu a dat chitantA lui Panaitescu pentru ele. Vgzut chitanta. 19 Ianuarie. Pherekyde delegat de liberali in au- dientg, pentru a se plAnge de atacurile lui Filipescu pri- vitoare la revolta din 1907. Ca urmare, un comunicat in toate ziarele lor. Regele nu acceptg sg trimeatg pe mini$trii de la 1907 la Qasatie $i le exprimil multumirea lor. Aflat pe urmg cg Regele spus lui Pherekide cg pe Ionescu singur nu'l va cherna ! 22 Ianuarie. Filipescu replicg comunicatului,eh

17 janvier. D'ailleurs Mr. Ionescu était opttle, défait, la main glacée; il n'a rien dit; il s'est contenté d'approuver ce que disait Mr. Bratiano. Je crois que lenr pacte est conch] sur la révision; mais ils ne m'en ont pas soufflé un mot aussi ma réponse était toute préte. Jai dit à ces Messieurs aussi que j'avais été contre la loi (?), mais que je l'ai signée parce- que c'est une affaire et je ne veux pas être mêlé aux affaires»

100 NOTE POLITICE 1912

fiind si el tratat de asasin, trimite demisia §i cere sä, fie dat in judecatg de Rege ! La 111/2 Carp dus demisia la Palat; regele respins imediat demisia.Searaeditie specialg a «Epocei» pentru a impgrtgsi vestea. Ciudatg situatie pentru M. Sa !Certificat de bung purtarei unora si altora !! 23 Ianuarie. Mitilineu aflatdelaMaiorescucg Regele i-a argtat scrisoarea cancelarului german mar- cand puting incredere in guvern si mai ales pericolul legei bunurilor de mang moartg, care ar putea pune in rea situatie domeniul Coroanei. Luand informatii eu Rosen, se pare cg toate acestea ar fi sugestiunea lui Ki- derlen, a cgrui guvernanta (I) fiind la Bucuresti, a pus la cale punerea in sceng cu Take Ionescu. Nenitescu mg asigurg cg in timpul sederei lui Take la Berlin, a luat totdeauna masa cu Kiderlen. Tot petro- lul. Iatg unde a ajuns politica româneascg ! 8 Februarie. Fost M. Pherekyde pentru a-icere sg fixeze cu Costinescu o intglnire, avAnd o propunere de fgcut. La club spunându-mi cg Costinescu nu era acasg, cred cg vrea mai intgi sg refere lui Brgtianu. Carp la Rege. Asupra chestiunei : Dar crezi, d-le Carp, cg guvernul e tare Dasi nu. Da, bung achni- nistratie, finante bune, popularitate. Nu, fiindcg guver- nul nu are increderea Regelui. Regele : Cum sà am. cand Ministrul deinterne seamestecgin afacerea tramwaelor, iar cel al rgsboiului face fapte reprobate de once targ civilizatg

23 février Mitilineu appris de Maiorescu que Roi lui a montré lettre du chancelier allemand, marquant peu con- fiance gouvernement actuel et surtout danger loi des biens de main morte qui pourrait mettre en mauvaise posture le domaine de la Couronne. Renseignements pris avec Rosen il paraitrait que tout cela serait la suggestion de Kiderlen, dont la gouvernante (1 ?) ayaut été Bucarest, a règlé raise en scène avee Take Ioneseu. Nenitescu m'assure que pen- dant le séjour de Take à Berlin il a pris tous ses repas avec Kiderlen. Toujours le pétrole. ATOM, où en est la politiqua roumaine! Mercredi, 8 février. Carp chez le Roi. Sur question: Mais eroyez-vous, Mr. Carp, que le gouvernement est fort?

NOTE POLITICE 1912 101 9 Februarie; 101/2 Requiem pentru d'Aerenthal. 1134 primit de Beget& rece si ferindu-se. Vorbit de casa °Wei-, de afacerea deposedatilor din Dobrogea, de r6,scumpArarea tramwaelor, depropunerilemelelui Pherekyde; cerut sg, se gräbeascA drepturile politice ale Dobrogei. Eu nu prea satisfäcut. Asupra manife- statiei de eri Take Ionescu, ggsit putin serioas6; niei nu s'a ostenit s'o vadà. La 5 ore, intAlnire cu Mihai Pherekyde. Costinescu n'a prima s'a' ia parte, pentru c5, e o convorbire de avut intre Carp-Brgtianu; cá fat,g de injuria, fierul rosu, adusA unui intreg partid, nu era posibil sà," se vorbeascA de nimic, acuzatiunea fäniánand inpicioare. Am mai vorbit de partea technicA, pe care el nu o cunoaste sau o cunoaste din arbitkile altora. Nici o atingere de luat ! Propunerea mea precisA era: S. T. B. renunth la ve- chile linii in favoarea Primgriei, care ar stabili regia, fär5, putint6 de a le trece altei companii; in fata aces- tui gest desinteresat toatà acuzarea de spoliatiune cade. In cursul convorbirei Pherekyde n'a pgräsit nici drep- tul la gratuitatea liniilor, nici dreptul la monopol !... 11 Februarie. Consiliu de ministri asuprasitua- tiunei genérale.

Réponse: Oui et non. Oui, bonne administration, bonnes fi- nances, faveur des masses. Non, paree que le gouvernement n'a pas la confiance du Roi. Le Roi; Comment voulez- vous que j'aie tonte confiance quand le Ministre Intérieur se fourre dans l'affaire des tramways et que le Ministre de la guerre commet des actes que tout pays eivilisé reprouve7 Jeudi, 9 février, 1034 h. requiem pour Aerenthal. 11 h. 34 regu par le Roi froid, et en défiance. Parle de la Casa Obstei, de l'affaire des dépossédés Dobrogea, du rachat des lignes tramways, de mes ouvertures à Phérekyde; demande presser loi des drois politiques de la Dobrogea. Moi, plutat peu satisfait.Sur manifestation de la veille Take Ionescu, trouvé peu sérieuse; ne s'est pas dérangé méme pour voir. A 5 h. rendez-vous Michel Phérekyde. Costineseun'a pas accepté de causer parce que c'est uneconversation avoir Carp avec Bratianu; que devant l'injurefierul row-

102 NOTE POLITICE 1912 Carp îi arafg, vointa de a lamuri situatia; dach." con- flictul cu justitia nu se hotgreste in favoarea noastral, se va retrage cu Filipescui Marghiloman si va pune ast- fel partidul in stare &A dea aft guvern pentru a imbun6- situatia.Acest guvern, Maiorescu trebue sag dea. Partidul va urana astf el viata sa de guvernAmânt. Filipescu nu ascunde eat de «chic» ggseste propune- rea sefului. 12 Februarie, Consiliu la mine, Lahovary, Arion, Nenitescu, M. Cantacuzino ; Rosenthal si P. Missir. Convenim ca voi face recurs pe baza art. 31 § 2 al le- gel Curtei de Casatie, contra judeatei lui Algiu. Maio- rescu, care se si vede prezident alConsiliului, n'a venit. 13 Februarie, Prefectul Politiei raporteazg : Emil Petrescu intffinind eri pe apitan. Brezoianu, l'a amenin- portée :a tout son parti, il n'y avait pas possibilité de cau- ser de rien, raccusation restant sur pieds.Pour le reste, nous avons parlé du côté technique quelui ignore ou ne connait que tel que /'a expliqué Duca ou un autre. Aucun contact it prendre ! Ma proposition précise était: que la S. T. B. renonce aux vieilles lignes en faveur de la Mairie qui.établirait la régie, sans possibilité de les céder à une autre compagnie;devant ce geste désintéressé, toute raecusation despoliation tombe. Au cours de la conversation, Phérekyde n'a pas aban- donut; ni le droit à la gratuité des lignes, ni ledroit au monopole! Samedi, 11 février. Conseil ministres sur situation générale. Carp indique sa volonté de clarifier la situa- tion; si le conflict eve° la justice ne se tranche pas en notre faveur, il se retirera avec Filipescu et Marghiloraan et met- tra ainsi le parti à même de donner un nouveau gouverne- ment pour détendre la situation.Ce gouvernement eest Maioreseu qui doit le donner. Le parti continuera ainsi sa vie de gouvernement. Filipescu ne dissimule pas combien trouve chic ce que le chef propose. Dimanehe, 12 février. Conseilchezmoi, Lahovary, Arlon, Nenitescu, Michel Cantacuzène, Rosenthal et P. Mis- sir. Nous convenons que je feral recours sur base de rart. 31, § 2 de la loi de la Cour de Cassation contre le jugement d'Algiu. Maiorescu, qui se voit déjà président du Conseil, n'est pa,s venn ! !

NOTE POLITICE 1912 103 tat cg la intrunirea de la 19 Februarie se vor petrece lu- cruri grave; cg vor merge ei in cap inarmatii cg vor trage ! 20 Februarie. Azi a apgrut stirea cg liberalii vor face in toatg tara, Joi, intruniri de protestare pentru le- gea de descentralizare. Cum se face ch. eri Regele a comunicat aceasta lui Mitilineu 7 Observare fgcutg de insusi Mitilineu! 22 Februarie. Revelatiuni noi in «Adevgrul» : exe- cutii sumare in Olt. Anghel fost Prefect,scrie o scri- soare bizarg : Nu stiu, n'am vgzut ! Panaitescu raporteazg (fatg cu Paul Teodoru)c.à a vgzut eri pe Anghel, care i-a confirmat cg tot ce spune «Adevgrul» este exact !La dejun, cgpitan M. Negruzzi, care in 1907 a fost de pazg in Olt, spune eh executiile au fost asa i cg Anghel, prefect, admiratiruiartileriei care prindea din fugg populatia. A fost un om scgpat, numai fiindcg A. Iliescu a zis sg-1 erte. Deci era de fatg. 24 Februarie.Audienta la Rege. Fapte mai de seamg: «Dosarele sunt la mine».«Ar trebui sg se intoareg la Mi- nister, chiar de ar trebui sigilate».Da, poate mg voi lega chiar eu:imprejur cu o sfoarg».«Dar de ce sg, se creadil cg ministerul conservator poate pgstra un secret privi- tor laarmatg mai putin bine ca D-1 BrAtianu 7» «Toate acestea le-a fgcut esirea D-lui Filipescu!» «Dar ce pot rgspunde unei interpelgri «Veti putea spune cg dosarele sunt acolo unde trebue sg fie; ori-cAnd pot avea dosare la mine; am dosare de la afacerile strgine» ! Asupra legei deseentralizgrei : Nu o grgbim; ches-

Vendredi 24 février, Audience Roi.Faitssaillants: «Les dossiers sont chez moi». Ils devraient retourner au Mi- nistère. fut-ce sous scellés.«Oui, je mettrai peut-étre une ficelle autour de moi-méme». Mais pourquoi croire que le ministbre conservateur peut moins bien garder un secret concernant l'armée que Mr. Bratianu 7 «La sortie de Mr: Filipe,scu a causé tout cela!» «Mais que puis-je répondre it une interpellationl» «Vous pourriez dire que les dos- siers sont la où ils doivent élre; je puis toujours avoir des dossiers chez moi; j'ai des dossiers des affaires étrangères!» Sur la loi de décentralisation: Nous ne la poussons pas.

104 NOTE POLITICE 1912 tiunea se va pune la toamná. «CredetiD-1 Carp mi-a spus totdeauna C, cu toga precaritatea legei luí, se va reveni la ea. Deci... °And delegatii anuntati vor veni sa rah vada, nu pot sá le spun ea sustin legea, caci sunt contra ei; am tinut-o la mine patru saptarnani. Nu poate fi aplicatä; n'avem cu cine.» 5 Martie. Stere imi trimete misterios prin Stirbey cu mari declaratiuni de discretie,scrisoarea cela Iunie am scris lui Oncu la Arad ! I-am raspuns cá scri- soarea mea putea fi divulgata. Verzea comunica ea toataimpficaciuneaVaida- Goga este o comedie, de oare-ce urmata de descoperiri de abuzuri in sarcina lui Oncu, lui Bocu, lui Schiorpu; toata organizatia liberalilor in afaoerile de dincolo a fost un mare fiascoSe vede ca. atunci &And Tazlaoanu (o sechtura), unul din membrii juriului, luase angaja- ment formal, a alergat la Pesta sá previna pe Christofi si sal-1 roage BA, scape pe Goga. «Tribuna» se exofli- este si Goga se trage in tug. 6 Martie. Consiliu ora 10 la Finante. Filipescu chemat brusc de Rege eri seara, raporteaza cá Regele a vrut sá rascumpere faptul eh' 48 de ore mai inainte nu-i vorbise nimic de politica si i'a spus cá in audienta aeordatä Vineri lui Take, a declarat acestuiacànu-i poate incredinta guvernul. Atunci Carp adaoga : «Si mie mi-a spus cá va fi totusi silit sa treach" printr'un ouvern Take». c'est à l'automme que se posera la question. «Vous croyez1 Mr. Carp m'a toujours dit que malgré la précarité de sa loi, on y revieudra. Done. Quand les délégués qu'on annonce. viendront me voir, je ne puis pas leur dire que je soutiens la loi, car je suis contre cette loi; je l'ai retenue quatre se- maines. On ne peut pas l'appliquer; on n'a pas avec qui 0. Mardi, 6 mars. Conseil 10 h. Finances. Filipescu, brus- quement appelé hier soir Roi,apporte: le Roi a voulu rache- ter fait que 48 b. auparavant il ne lui avait pas touché un mot de politique et lui a annoncé que dans l'audienee accor- dée Vendredi a Take, il luj aurait dit gu'il ne pourra pas lui confier le gouvernement. Là dessus Carp ajoute; «Et à moi il me dit qu'il sera tout de même obligó de passer par un gouvernement Take» ! !

NOTE POLITICE 1912 105 Discutiune. Filipescu propune sau un guvern tran- sitoriu MA, Take, sau o retragere violent motivatg tramwaeidosare. Carp declarg cg a prevenit pe Rege cá dupg infgtisarea la Casatie 11 va solicita sg a- vizeze. Regele cere un arbitraj, qarp declarg cg ar fi admisibil dacg decizia e dinainte convenitg, ne putand supune cinstea partidelor judecgtei unui al treilea. Nu va face sbmot, cgci con ne joue plus les Barbu Catargi vis-à-vis d'un Cum». Am propus in acelas sens cu Filipescu, dar intà*rziindu-se votarea bugetelor pen- tru a nu ajuta jocului Regelui, care mi se pare c5.-si are bateriile preggtite. Lahovary, impotriva oricarei isbucniriviolente, crede pe Rege mai putin favorabil lui Take decat il arata aparentele : Regelei-a spus, acum catva timp,cg gspera sg nu-si sfarseascg domnia cu rusinea unui guvern Take». Carp adaogg cg a repetat Regelui :«Tram- waele sunt o imensä porcArie»; iar Regele: politica se mai vgd multe altele». Carp trebue sä vadg astgsearä pe Take. Tot consiliul decide eh o concentrare nu se poate face deck sub Carp, sau retragere. 10 Martie. Lahovary väzut pe Costinescu. S'ar admite in principiu arbitraj in caz de guvern de

Discussion. Filipescu propose ou un gouvernement tran- sitoire sans Take ou une retraite violemment motivée sur les trams et les dossiers. Carp déclare avoir prévenu Roi qu'après comparution Cessation il solliciterait Roi d'aviser. Roi exige un arbitrage; Carp déclare admissible si décision d'avance convenue, ne pouvant soumettre honneur du parti au jugement d'un tiers. Il ne fera pas esclandre, car on ne Roue plus les Barbu Catargi vis-à-vis d'un Cuza. rai pro- posé même sens que Filipescu, mais retarder vote budget pour ne pas faailiter jeu Roi, qui me semble 'avoir soni siège fait. Lahovary, contre tout éclat, croit le Roi moins favo- rable Take que les apparenees ne le montrent; Roi luí a dit. il 'y a quelque temps, qu'il espérait ne pas finir son ?dyne par la honte d'un gouvernement Carp ajoute avoir répété au Roi: des trams sont une immense coehonnerien et le Roi: «en politique on en voit bien d'autres!». Carp doit voir ce soir Take. Tout le Conseil décide: une concentration ne peut se faire que sous Carp, ou retraite.

106 NOTE POLITICE 1912 transitie (in genulAurelia.n),rezervindu-se doug puncte, monopolul i liniile vechi. (Pentru monopol, Cos- tineseu concedat; pentru liniile vechi «nu crede a de astidatA se va putea face ceva»). La 10 ore seara avut noug intrevedere, in care Costinescu a zis: «De data aceasta sunteti pe calea cea bung», insä a pus ca primA conditie, ecou evident al lui Take Ionescu, abrogarea legii din 1911. Lahovary rgs- puns : inutili imposibil; inutil pentru cä daca se face un arbitraj, cum ar trebui o lege, aceasta chiar abrogg legea 1911. 11 Martie. Parerea Nicu FilipescuLiberalii nu pot primi nimio pentru ca ar fi«o porcArie»fa ta de Take, cand el a pus inainte cererile lor. 16 Martie. S'a respins recursul meu; 20 de mi- nute deliberare; se vede cá pledoaria. lui Missir a fost dezastruoasg : nu se schimbg in ceva rezultatul. Seara manifestatie cu torte. S'a huiduit la Clubul nostrui la casele MaiorescuMitilineu., Martie. Carp chemat la 12% Palat. Regele sur lit de camp : étourdissements, nausées. S'a dat decretul de prelungirea corpurilor legiuitoare pan. la 7 Aprilie. A dat demisia lui personal; Regele l'a rugat sg nu se stie nimie. (Se va apune insa lui Maiorescu). Pus in cu- rent de fratativele cu liberalii, l'a indemnat sa stärue In ele. Intrevederea amicala. Nu se va face nimic cate-va zile. SA' vorbesc eu cu Stirbey a se face presiune ca solutiunea sa se dea de partidul conservator. Martie. Carp mi-a vorbit din nou de ceeace crede el. Daca se face intelegere cu liberalii, guvern «de détente», iar la toamna BrAtianu. Are credinta cg Re- gele nu vrea pe Take Ionescu. Am pus s.-mi preci- zeze din nou ceeae,e trebue sa spun lui StirbeyRegele Ii ma.ndeazg eg interesul liberalilor este chiar ea afacerea tramwaelor sa se solutioneze numai de partidul conser- vator; de ei sau de complicii (7) lor, nu. Iar el Carp nu-si schimbg gandul fata de Take si primeste colabo- rare.

NOTE POLITICE 1912 107 Maiorescu, privitor la un interview atribuit mie in «Minerva»: este nedreptate din partea lui Carp sa-1 incrimineze; lucru omenesc: tot ce se intampla vine dela fierul ropti de la vorba cu viaja privata. Nu crede ca liberalii sa accepte o propunere, de oare-ce ar insemna eg, ei sacrifica pe Take Ionescu. Intrunire la Dacia; nu au lume multi. La egire 3-400, mai ales takigti, procesionea,za cu un cantec nou «traiasca geful nostru democrat». 19 Martie. Vazut Stirbey. gere ea Carp sa para.- seaseä preventiunile ce are contra luii sa nu se mai lase sa fie «montat» de anume persoane. «Je ne peux pas faire de politique à cause de ma situation person- :neDle!». (!) Negocien i rau incepute, caci Lahovary va trece drept acel care lucreaza pentru un minister al lui, iar .Costinescu e cel mai putin calificat: con le tient!». Are vorbeasca prin colturi, dar nu va indrgsni safaca nici un gest, nici un pas. Marti, 20 'Startle. Barbu Stirbey insotit de George, mi-a adus raspunsulliberalilor. Brätianu intaia ezi- tat, in urmg, presupui dupa ce a consultat pe Stirbey pe Take, a räspuns ca dela hotarirea Ourtii de Casatie, .ori care ar fi guvernul, tramwaele nu mai pot ay. ea alta solutie deceit In faja Tribunalelor. Dupg dangii ches- tiunea e inchisa. Conciliere intre partide nu poate fi, de- cat dacg se formeazg un guvern de concentrare conser- Lundi, 19 mars. Vu Stirbey. Il demande it ce que Carp abandonne ses préventions contre lui et ne se laisse pas monter par Constance Cantacuzène ne peux pas faire de politique it cause de ma situation personnellel (?)» Négo- eiatj.ons mal entamées, ear Lahovary passers pour le Mon- sieur qui travaille pour un Ministère à lui et Costineseu est le moins qualifié: con le tientl» Il causera dans les coins, mais n'osera faire ni un geste, ni un pas. Mardi, 20 mars. B. Stirbey accompagné de t4,eorges. apporte réponse des libéraux. D'abord Bratianu eut Malta- tion et après avoir consulté, suppose Stirbey-Take, a Ili- pondu que depuis arrêt Cour de Cassation, quel que solt le gouvernement, les trams ne peuvent plus avoir solution que devant les tribunaux. Pour eux question est close. De déten- te entre les partis il ne peut y avoir que s'il se forme un

108 NOTE POLITICE 1912 vatoare. Stirbey adaugg, &A de eri Costinescu, care era. cel mai desgsfirsit adversar al unui guvern Take Ionescu,. a devenit sustinätorul lui cel mai de,sgvArsit. Stirbey imi spune eä" angajamentele intre coalizati Bunt urmätoarele:. Liberalii nu vor incerca timp de un an sä, ràstoarne guvern Take Ionescu. Take se obligä s. rezolve ches- tiunea tramwaelor ; metoda luieste :abrogarea, legei din 1911 si arbitragiul. Brg,tianu a declarat Regelui ar ajuta o concentrare conservatoare, chiar cu Carp. Ora 4. Consiliu. S'a agitat din nou chesti-unea Ministerului de impkare, cu insistentg, din partea lui- Filipescui Nenitescu ca Carp s.-1 pretindg, dela Rege. M'am unit pgrerei lor pentru motivul :cuanRegele ne-a pretins demersul de conciliatiune pe l'Angg aceasta a mai slàbit formula noasträ: guvern tranzitoriu pentru a urmgri transarea judiciarg. a afaceriitram- waelor. Lahovary raporteazä c'äCostinescuconce- dase : nu monopol, o rentä de 1.400.000 pentruliniile. cele vechi, Kalenderu supra-arbitru,si sg, fie dezavuat imediat dupä hotgrarea 21 Martie. N. Filipescu alarmat vine la mine si-mi gouvernement de concentration conservatrice. De son pro-- pre chef, Stirbey ajoute que depuis hier Costinescu, qui était le plus résolu des adversaires d'un gouvernement Take Ionescu, en est devenu le champion fervent. Stirbey me dit: les engagements entre les coaliséssont:leslibéraux ne tenteront pas de renverser un gouvernement Take Ionescu pendant un an. Take s'oblige à résoudre laquestiondes trams: Sa méthode est abrogation loi 1911 et arbitrage. Bra- tianu a. declaré Roi qu'il aidenait à une concentration con- servatrice même avee Carp. 4 h. Conseil. Agité de nouveau la question du Ministère de détente avec insistanee de Filipeseu et Neniteseupour que Carp rexige du Rol. Je me suis joint à eux pour le motif que, avant exigé de moi de démarches de conciliation auprès- des libéraux, cela nous a affaibli encore. Notre formule: gouverneraent transitoire pour suivre le réglement judi- ciaire de l'affaire des trams. Lahovary rapporte que Cos- tinescu avait concédé: pas de monopole; une rente de 1 mi- lion 400.000 pour les vieilles lignes Kalandero sur-arbitre-- et qu'il fut désavoué immédiatement après rarrêt de la Cour. Mereredi, 21 mars. Pilipescu alarmé vient me trouver.

NOTE POLITICE 1912 109 ca sigur ca. Take Ionescu a fgcut propuneri lui, Jean _Lahovari pentru un g-avern de tranzitie, sustinut de el, cu Olgnescu, M. Skilescu, guvern care ar fac,e alegerile. _Aceasta cadreazg cu ceva asemAngtor spus mie eri de 'Stirbey ! N. Filipescu crede cg Lahovary s'a lgsat ,convins §i. ea e partizan al combinatiunei. Mg roagg sg rag due la Lahovary !! 23 Martie. La Mitropolie Filipescu m'a rugat sg-1 insotesc acasg. M'a luat incg odatg in prirmire pentru a protesta eg, intre dânsul §i mine nu poate sg existe un disentiment. L'am fgeut sg observe cà nimic in atitudi- nea mea n'a putut sg, acrediteze aceasta, ceeace a recu- noscuti el. I-am repropt atacurile lui in contra lui Carp. I-am declarat cg, sunt inainte de toate anti-liberal .§i cg subordonez toate eficacitgtei luptei in contra libe- ralilor. 24 Martie. Maiorescu mi-acenit ointrevedere. Carp l'a pus la curent cu chestia guvernului deaiip4- .care,i din toatg convorbirea lui am inteles cg Regele .a vorbit des de aceasta cu dânsul. Mi-a cenit Acor- dul meu ; dacg trebue sg o faeg I Carp indicase deja pe pour me donner comme certain que Take a fait des propo- sitions it, Jean Lahovary pour un gouvernement transitoire soutenu par lui,avec Olanescu, Michel Seulescu, qui -ferait des élections. Ceci cadre avec quelque chose d'ana- logue dont Stirbey m'avait parlé hier. Filipescu croft que Lahovary s'est laissé eirconvenir et qu'il est ehaud sur la combination. 11 me prie d'aller voir -Lahovary 1 I Jeudi, 22 mars. Passé ma journée à Buzeu. Vendredi, 23 mars. A la liétropole, Filipescu m'a de- mandé de le reeonduire. Il m'a encoreune fois entrepris -pour protester qu'entre lui et moi il pfit y avoir un dissen- timent. Je lui at bien fait remarquer que rien de ma part n'avait pu accrediter cela, ce qu'il a reconnu aussi. Je lui ai fait des reproches sur les attaques contre Carp. Je lui ai declaré que, anti-libéral surtout, je subordonnais tout Tefficacité de la lutte contre les libéraux. Samedi, 24 mars. Maiorescu demande entretien. Carp l'a saisi de la question du gouvernement de détente, et de sa conversation ai compris que le Roi en avait sou-

110 NOTE POLITICE 1912

Olanesou la Interne (!), Missir la Culte (armean); Maio- rescu cam speriat Am povatuit pe Arion la Interne, Th. Rosetti la Finante. Maiorescu crede ca. viitorul ar fi un triumvirat N. Filipescu, Markhiloman, Take Iones- cu. Regele tulburat de manifestatia de sitrada, de cio- megele aplicate automobilului meu, de proclamarea lui Take de Mortun ca §eful nostru, n'ar mal acorda disol- varea astazi. Confruntare la Club, Carp, Saulescu §i cu mine- Saulescu a declarat ca nu a spus nici °data ca W fi fa- cut propuneri lui Bratianu. Carp mi-a declarat ca are a mare aversiune ca sa, se inteleaga cu Take Ionescu kii ca nu §tie daca o va putea face. 25 Martie Pa4te. Carp a vazut eri pe Rege. Sang,- tatea Regelui proasta, a parasit patul 2 ore §i au rein- ceput ametelele. Mamulea neliniWt, caci a constatat o- dificultate de a vorbi. Ne-am intalnit la Maiorescu. Maiorescu va con- stitui cabinetul Joi, va presta juramanio, Vineri ..1 va contramanda reuniunea dela 1 Aprilie. Dupa Carp, mi- vent causé avec lui. Il m'a demandé: 1) mes eenvenanoes: 2) all devait le fair% Carp, brusquement, avait déja indique- °lanes= intérieur 0), Missir Cultes (arménien1). Maio- rescu trolls ébouriffé. Ai conseillé Arion. intérieur, Th. Ro- setti finances.Avenir, pour lui Maiorescu, serait un trium- virat Filipescu, Marghiloman, Take Ionescu. Roi, sensible. aux manifestations rue, aux batons cognant mon auto, b. la proclamation de Take par Mortzun comme notre chef, n'ac- corderait plus dissolution aujourd'hui. Confrontation au cercle, Carp, Seulescu et moi; Seulescu a declaré n'avoir jamais dit que j'avais fait faire des pro- positions A Bratianu. Carp, sur la concentration, m'a declaré. au Jockey qu'il aurait une extrême répuguanee h. s'arrauger avec Take et qu'il ne sait pas s'il peut prendre la chose sur lui. Dimanche Piques, 25 mars. Carp vu hier le Roi. Sa sauté mauvaise; deux heures hors du lit et les étourdisse- ments sont revenus. Mamulea inquiet pour avoir constat& embarras de parole. Nous sommes retrouvés chez Maiorescu.Maiorescu constituera Cabinetjeudi,prèteraserment Vendredi et

NOTE POLITICE 1912 111 nisterul ar fi : Th. Rosetti Finante, Arion Interne, Mi- sir sau Onciul Instructie (1), Pangrati Lucrki publice, Gen. Argetoianu sauGen. Culcer RälzboiiCantacu- zino, Nenitescu, Lahovary. Carp refuzA sä" se explice asupra eventualitAtii unei concentrAri la toamnA. Stipulat cu Maiorescu rechema- rea lui Racowskii libertatea comertului circiumarilor. Cere ca Teodoru §i Mitilineu s'a." stea pe loc. 27 Martie. Mitilineu mi-a adus la Buz5u vestea cà Regele ar don i grAbeascA numirea noului guvern. 28 Martie. Regele prime§te pe Giers la ora 6. La ora 8 ja juramantul nouilor Mini§tri. A vrut sb", ascunza faptul chiar Prefectului de politie, M. S. temându-se de o manifestatie. Take Ionescu, trimite o notà gazete- lor lui cä cnoul cabinet e o bAtaie de joc». 29 Martie. Primit in audientA de concediu laRege. Timp de o orA nu a vorbit politic'd I M'am intrebat dael nu era de temut o cexplosie»pentru Duminicg. I-am spus ch" taki5tii singuri nu pot face nimioi cà liberalii

eontremandera réunion du 1-er avril. D'après Carp, Mini- stère serait: Th. Rosetti finances, Arion intérieur, Missir ou Onciul instruction (1 9,Pangrati travail.% publics,Arge- toianu on Culcer guerre ; et Cantacuzène, Nenitescu, Laho- vary. Sur éventualité concentration automme, Carp refuse s'expliquen Stipulé aye° Maiorescn rappel de Rakovsky et liberté commerce des cabaretiers. Il me demande que Theo- doru et Mitilineu ne bougent pas. Lundi, 26 mars. Passé journée Buzeu. Arlon est venu prendre ses arrangements avec moi. Mardi, 27 mars. Journée Buzeu. 33eau temps,amis nombreux. Mitilineu nous rapporte nouvelle que Roi désire presser la concentration du nouveau gouvernement. Mereredi, 28 mars. Le Roi reçoit Criers it 6 h. et fait prker serment aux ministres it 8 h. moins le quart. On a vouln cacher le fait nagme au Préfet de police, S. M. redou- tant une manifestation. Take Ionescu envoie une note it ses journaux: «le nou- veau Cabinet est une boufonnerie». Jendi, 29 mars. Been en audience de congé par le Roi. Presque rien de politique pendant une heure 1 Le Roi a de- mandé s'il n'y avait pas à redonter une ((explosion» pour

112 NOTE POLITICE 1912 ar trebui s5, se astAmpere :

Dimanche; je lui ai dit que les takistes seuls ne pouvaient rien et que les libéraux devraient se tenir tranquilles; «C'est le molins qu'ils doivent à votre Majesté». répété la méme phrase en quittant son Cabinet.

NOTE POLITICE 1912 113 cu ambitiile lui, cine apgrA partidul conservator 7 liestul conversatiunei pe acest punct, numai productie de argumente. (Sunt mai multe zile de &And mi se rapor- leazg planuri de acestea). La 3 ore a venit la nine Atli5u Cantacuzinosä afle ce se mai face. L-am lgsat sg intrevadg combina- -Oa ce se pune la cale. A grit In sus la ideea : Take Io- nescu la Interne §i. guvern fail mine Lupu Costake vgzut pe Take, care i-a spus cg ne vom vedea la Lupu. Cândi Este eu ochii asupra lui Filipescu. 17 Aprilie. Dejun la Primar pentru Roussel. Ceai la Lahovary pentru Deschanel. Intrevedere cu mine, cgutafg, de Filipescu. Despre 'Carp: nu-i datoreazg nimic, Carp este debitorul sgu po- litic, dar pentru binele partidului n'ar vrea sà se stre- coare ceva intre Carp §i el. Nu trateazg cu Take Io- nescui cel mai mare rOu ar veni din graba ce s'ar pune a face aceasta. Cere ca acest guvern sg, se intgreascg _inainte de once! S'a cerut un guvern de iinpgcare care .3/41 fie al partidului. Dacà e vreo schimbare, nu trebue fAcutg, decal cu toate puterile partidului. 19 Aprilie. Gen. Argetoianu a dejunat la mine. Mi-a cerut, el ministru, sg-i spui ce se petrece si. g-i explic retragerea noastrg, pe care o blameazg. Mai bine decat a se face o combinatie cu Take, ceeace i-ar da pe mang partidul, ar prefera retragerea. Stabilit cu el programul primirei mele la Craiova. Mardi, 17 avril. Déjeuner Maire pour Roussel. Thé chez Lahovary, pour Deschanel.Entrevue recherchée par Filipescu. Sur Carp: il ne lui doit rien, c'esil Carp qui est son débiteur politique, mais pour le bien du parti il ne vou- drait pas que quelque chose se glissat contre Carp et lut, Il -ne traite pas avec Take et le plus grand mal viendrait de la hâte qu'on mettrait i le faire. Il demande que ce gouver- nement «sa se aseze, inainte de ori ce !» On a demandé un gouvernement de détente qui soit au parti. S'il y a un chan- gement, il ne doit se faire qu'avee toutes les forces du parti. Mercredi, 18 avril. Passé journée Buzeu. Froid. Jendi, 19 avri/. Général Argetoyanu déjeune chez moi. Il m'a demandé, lui ministre, de lui dire ce qui se passait et ale lui expliquer notre retraite, qu'il blame. Plutôt que de

114 NOTE POLITICE 1912

Rosenthal, inainte de a vedea pe Arion, al cgrui proect de acti-une noug de intentat in contra S. T. B. nu Il aprobk s'a intretinut despre proms cu R.-Manolescu dela Casatie. Manolescu ggse§te salutarg frana ce se impune puterii legislative, dar nu crede cg legea mea sg fie neconstitutionalg (1!). In aceastg privint5, Pantazi a sp-us lui Rosenthal ca" a aflat dela Dinu Brgtianu Manolescu ar fi viitorul Ministru de justitie al lui Take, dar ca' §i liberalii se gandesc la el Brgni§teanu §tie dela RoSen cg Kiderlencade dela putere, chiar Impgratul fiind speriat de reactiona- rism-ul lui. 22 Aprilie. Craiova. Primire numeroasg garg. 23 A-Prilie Craiova. Vizite politice ;la 5 intru- nire la club : Gen. Argetoianu vorbit cel dintâi.Dis- cursul meu foarte aplaudat; m'am silit s. pui in evi- dentg cg partidul are sufragiile tgrii intregi §i c,g nu din aceastg parte poate sg vie vre-o schimbare; cg con- centrarea nu se putea face deciit fgrg zgloage, fgrg pres- criptiii fárg schimbare a directiunii partidului. faire une combinations avec Take, ce qui lui livrerait le- parti, il préfère qu'ou se retire. Reglé aye° lui le programme- de ma réception à Craiova. Rosenthal, avant de voir Arion dont il n'approuve pas le projet de nouvelle action it intenter contre S. T. B., s'est entretenu du procès et des conversations enes en vo- yage avec R.-Manolescu Cassation. R.-Manoleseu trouve sa- lutaire le freinit imposer au pouvoir législatif, mais ne croit pas que ma loi soit inconstitutionnelle (I 1). A ce pro- pos, Pantazi a dit A Rosenthal à Paris, eomme le tenant de Dinn Bratianu, lui aussi it Paris, que Manoleseu était le Ministre de la justice de Take, mais que les libéraux aussi. y pensaient11 Briinisteanu eroit savoir de Rosen que Kiderlen quitte le pouvoir, l'Empereur lui-même étant effrayé de son réae- tionnarisme. Dimanche, 22 avril. Voyage Craiova. Riceptiontr'è nombreuse gare. Lundi, 23 avril. Craiova. Visites politiques. A 5 h. Réunion au club. Argetoianu parle le premier. Mon dis- cours très aplaudi; me suis attaché it laisser ressortir que

NOTE POLITICE 1912 115 27 Aprilie. Am statde vorba cu N. Filipescu. Spre marea mea mirare imi marturise§te c acum trei zile, vorbind cu Take Ionescu,acesta i-ar fi spus i-asi fi fäcut propuneri prin Lupu Costake §i fi comunicat prinacesta ca elFilipescu ar fiacela care a rästurnat g-uvernul. Acela§i om i-a propus fie unul set celalt presedinte al consiliului,i.6. pu- tea sa-ifaca, aceasta propozitiune fiindea eu un an inainte fi chiar eu in aceia§i termeni I Mai mult chiar, pretinsa propunere prin Lupu Costake a fost adusa prin Take Ionescu la cunostinta Regeluill Frumoase elemente de politica sincera 28 Aprilie. Dintr'o convorbire din ajun cu Fili- pescu, am inteles toata duplicitatea lui Take Ionescu si nesfarsita lui intriga. Un sef ca el, nu. Am sä propui lui Carp sa se gAndeasca pentru viitor la N. Filipescu sa-1 la mai aproape de el. 30 Aprilie. Conferitcu Carp inprivinta,lui N. Filipescu. Refuza sa se pronunte asupra desemnärii

le parti a tons les suffrages du pays et que ce n'est pas de ce caté que peut venir le changement; que la concentration ne pouvait se faire que sans otages ni proscriptions et sans changement de ladirection du parti. A 8 h. 34banquet.. Toasts. Vendredi, 27 avril. Ai été causer avec Filipescu; A ma grande surprise il m'avoue qu'ayant causé aye° Take Io- nescn, il y a trois jours, celui-ci a dit que je lui avais fait faire des propositions par Lupu Kostake, et que je lui avais communiqué par cette vole que

116 NOTE POLITICE 1912

Jut capi clack' ar fi chemat sà voteze, ar vota contra. Prea multe intrigi destrama totdeauna oamenii devaloare.

Dar Carp primeste raporturi amicale, cari nu .depind Zee:it de Filipescu. Vrea sä aiba, parerea noastra a aman- dorora. Crede combinatia posibila cu el Presedinte, Take la Interne, Filipescui cu mine in guvern. Primeste in principiu, dar daca noi refuzam, va taragani ca sa cada toate la toamna. Am indeplinit misiunea pe langa Filipescu, care este foarte nedumerit. 5 Mai. Am vazut pe Maiorescu in chestia recto- ratului. Lasand lui Arion libertatea de a alego intre Bogdan (cele mai multe voturi),i Disescu. Termenii in- trebuintati : Bogdan, un fel de spion al lui Haret prin- -tre noi; am inteles ca va lua un takist. Mi-a vorbit el intai politicà., intrebandu-ma Cu insis- tendacà plec undeva, avand sa-mi vorbeasca, el care «nu vorbeste usor». Mimic in momentul de fata. Regele a vazut Luni pe 'Take si de data astai-a vorbit mai ferm, dupa cat se pare, de oarece s'a acceptat ca path: la finele lui August sa nu se schimbe nimio. Aceasta este voin.ta. Regelui (de notat ea Regele a telegrafiat cifrat lui Maiorescu, ceeace .explica afirmatia de mai sus). sujet de Nicu Filipescu. Il refuse de se prononcer sur sa signation, car s'il avait A voter, il serait contre. Trop d'intri- gues écartent toujours les lommes de valeur. Mais Carp .accepte des rapports amicaux qui ne tiennent qu'A veut avoir notre avis, à tous les deux: croit combinai, son possible avec lui Président, si Take A l'Intérieur, nous .deux en plus dans le gouvernement. Il accepterait en prin- -cipe, mais si nous refusons, il trainera en longueur pour faire tout échouer à l'automme TrAs discrètement. Ai fait ma emission A. Filipescu qui est très perplexe. Samedi, 5 mai. Vu Maiorescu pour la question du rec- -torat. Laissant à Arion liberté de choisir entre Bogdan (le plus de voix) et Dissescu. Des termes employés: Bogdan espèce d'espion de Haret parmi nous, j'ai compris qu'il -prendrait un takiste. Il m'a le premier parlé politique, me demandant avec lnsistance si je partais quelque part, ayant A me parler lui

NOTE POLITICE 1912 117

Take a convocat pe maine sefii dinprovincie : Asta-searg la Iasi a anuntat prietenilor si ca partidele politice suspendg once actiune pang la I.Septembrie (telegramg din «Universul). 11 Mai. Dupä conf erintei cu Arion,Th. Rosetti, Filipescu si cu (minela George Cantacuzino, unde s'ai discutat mijloacele financiare pentru o eventualgopo- zitie,am fost lagarb',sg petrec pe Maiorescu, care- mi-a cerut sg fiu in Bucuresti la 15 August e,andvorn avea o convorbiredefinitivg. Din conferintele luicu Take, ar reesi eg Take nu crede in posibilitatea ca Carp sa fie sef de guvern, si ca crede util ca eu sa nu fae parte din primul cabinet fuzionat. Regele acordand colanul (ordinul Carol) lui Carp, ar fi manifestat temerea ea aceasta sa nu fie interpretat ca o amintire de plecare (Bon apôtre!!) 12 Mai. Verzea a aflat dela Crginiceanu si dela Simionescu-Staur ca Averescu ar fi expediat generali- lor, sub iscglitura sal, p copie a unui articol de N. Dur- novo in gazeta «Petersburski-Wiedomosti», care proneaza alianta cu Romania contra Austriei ! Urmarea unei actiuni similare notatg cateva luni in urmä. 13 Ittnie. Manefuriea takistilor fiindcg nu s'a prezentat Comuna in apelul ei la Curte.Toncescu imi raporteaza ca, la Palatul Justitiei, fatg cu Disescur qui <

118 NOTE POLITICE 1912

Take spunea in gura mare c5. este o ingelatorie;ch el aveacuvantul de onoare al luiMaiorescu cá totul, panai Ca.satia, vor fi terminate inainte de 20 lunie; ca el agteapta pe Maiorescu sa se explice; el a pierdut partida de oarece s'a increzut lui Maiore,scu ; el are z'a- log gi asupra Regeluii asupra liberalilor. La 4 ore, Carp vine cu Miclescu. M'a intrebat din nou ce gamd avem fata de N. Filipescu. I-am de- clarat categoric c5, nu. Bunt candidat de gefie. Atunci, autoriza sa spui lui N. Filipescu ca, daca se incuroi con- centrarea, el se retragei va recomanda pe Filipescu ca succesor al lui. Stie ce va urma, «de sorte que ce sera une fausse sortie pour toi», dar va fi o perioadI de lupta; «tu 11 vei ajuta, aii putere de a face sacrificii, Regele va simti ca nu se joaca cu partidul». Din,ce in oe mai mult simte ce «porcarie» ar fi fuziunea lui Take. So August. Intoarceredinstrainatate.Amid multi la gara. Convorbirile urmate la mine: Mitilineu, Miclescu, P. Teodoru. Arion nemultumit de atitudinea lui Filipescu fata de el gi insTijat despre Carp, vrea ma vada chiar astä searg. ; Maiorescu revenind asupra argumentelor constitutionale ad hominem, cá acelagi ministru (Carp) care a facut alegerile nu poate dizolva gi procede la noui alegeri (!!) ; Th. Rosetti corect ca Cantacuzino fat:A de Carp. Regele speriat de eventuala gefie Filipescu dacA Carp s'ar retrage, incepe a fi mai bland fata de Carp gi de mine. Seara la 10 a fost Aran la mine. Declaratia lui precisa: nimio nu-1 va desparti de Carp gi de mine; fiinta lui politica o datoregte lui Carp; daca insa s'ar retrage Carp spre a da locul lui Filipescu, el igi rezerva libertatea de actiune, se va retrage mai bine din politica. Nu poate urma pe un nebun care nu este altceva deal «insultatorul» cuiva, la un ceas dat. 31 August. Carp nu crede in posibilitatea concen- cand Take Ionescu gtie cat dispret avem pentru el gi ca.nd astfel va cauta sa-gi ja garintiile ce nu i se vor putea da.

NOTE POLITICE 1912 119 A dat instructii lui Dobrescu sa fie sever de tot in afacerea tramvaelor, de oarece fusese convenit ca Pri- maria va avea tot dreptul sa, se apere. Septembre. Prgnzit la Capa cu Arion, Fili- pescui Carp. O vorbg nostimg a lui Carp: Re- gele ar fi spus lui Filipescu cà niciodatg nu s'a simtit mai putin Rege decat in timpul guvernarii lui Carp. Carp rgspunde : E adevärat, cad. nici ()data nu s'a purtat mai putin in Rege decât cu el! Filipescu a vgzut pe Take Ionescu. La conditiile de excludere puse inainte de acesta, Filipescu a rgspuns cä aceasta nu se poate,i ea', nu o sa-1 ajutam noi ca SA* ne dezbine intre noi, ca in urma sà ne elimineze in de- taliu. I-a propus o vice-presedentie, indicatie pentru viitor, dar atunci concentrare farg conditie. Carpi observa cä aceasta este un aranjament mai serios dech't sa i se dea Internele.. Si crede ca Regele vrea pe el la Interne, fiindcg nu are incredere dec'at in- teinsul pearl], afacerea tramwaelor. 3 Septembre. Seful a fosteri la Zamora ;in- trevedere cu Cantaeuzino i Maiorescu. Vederile lui pe- simiste; pentru el Maiorescu nu mai este decat omul Regelui. Nu este vorba atAt de inlaturarea lui Carp, c,gt este vorba de a mea. Carp declarat ca chiar dacà as con- simti eu, el nu primeste nici o excluziune. Ar parea ca Regele cere a,ceasta pentru ea' liberalii 1-ar fi amenintat

Samedi, 1 septembre. Diné aye° Arlon, Filipescu et Carp chez Capsa. Un mot charmant de Carp: le Roi aurait dit (au rapport de Filipescu) que jamais il ne s'est senti moins Roi que pendant le gouvernement Carp.Carp ré- pond :C'est vrai, car jamais il ne s'est conduit moins en Roi qu'avee lui. Pilipeseu a v-a Take Ionesou. Aux conditions d'exclusion mises en avant par celui-ci, Filipescu a répondu que cela ne se pouvait pas et qu'on ne prêteralt pas la main à ce qu'il nous divise pour ensuite éliminer en détail. 11 lui a franche- ment proposé une viee-présidence, désignation pour ravenir, mais alors concentration sans conditions. Carp fait observer que c'est un engagement plus sérieux que de lui donner l'In- térieur, et il molt que le Roi le vent it l'Intérieur, parce qu'il n'a confiance qu'en lui pour les tramways.

120 NOTE POLITICE 1912 cA nu vor lua parte la alegeri in caz contrariu. Aceasta o lag, sä se intsleagh" Take Ionescu. Regele tine a resta- bili raporturile enormale» intreparticle.Cantacuzinc intransigent asupra Internelor date lui Take. 21 Septembre. Diamandi mä.intreaM :Cum se face 05. nu mobilizsgmTurcii o &A cread ii i-am abandonat Suntem deja destul de oertati cu Italia, din pricina lui Fasciotti; Italia eraobligatet sti ne pue la dispozitie 40.000 oameni. Tratat vechiu, a cArei existent:A o garanteazA Fasciotti, el l'a vAzut !! 22 Septembre. N. Filipescu, excitat : a vgzut pe Rege eri la Sinaia ;crede cá situatia e schimbat6 ; cá Regele ar fi oferit lui Brgtianu dea puterea cu Take Ionescu, pentru a forma guvernul tare im- pus de imprejurkiì cenit de Batianu; crede lucrul posibil ; pericol gray pentru partid. Proptme in acest caz sa se dea lui Take portofoliul Internelori chiar ma- joritatea In Camerg, pentru a se evita aceast6 eventua- litate; sà." i se lase chiar libertatea s5, pgstreze clubul lui si mai tArziu libertatea pentru fiecare. Trebue sá adu- cem pe Carp. (Am promis scriu). Brdni,Fteanu a vorbit cu Take. Pgrerea lui este &A Take ar mai primi fuziunea, si dacá i s'ar da Inter- nele ar primi toate modalitàtile pentruprefecturi si candidaturi; ar fi uimitor c,it de moderats'arargta.. Take pe punctul de a conchide o noug aliantà cu libe- ralii, ei ar prepara o bombA qasupra politicei strAine», crede Brgnisteanu.

Samedi, 22 septembre. Nicu Filipescu, excité : vu la Roi hier Sinaia; il croit que la situation est changée; que le Roi a offert à Bratianu de lui donner le pouvoir avec Take Ionescu, pour fournir le gouvernement fort exigé par leg circonstances et demandé par Bratianu; il croit la chose pos- sible; danger grave pour le parti. 11 propose alors de donner it Take le portefeuille de l'Intérieur et même la majorité de la Chambre pour évitercetteéventualité;de lui laisser méme la liberté de garder son club, et plus tard liberté pour chacun. Il faut faire venir Carp. (J'ai promis écrire Carp). Branisteanu a causé avec Take; A son avis il accepterait encore fusion et, si on lui donne Intérieur, 11accepterait

NOTE POLITICE 1912 121

Vesti dela Qonsiliul de ministri ; la 10 seara la D. N. prin Arion. Regele miscator, Partida mare de jucat si mai grea ca in 1878. Sä se sfarseasca tot printeo conf e- rinfi trebue ca Romania sia parte alaturi de marile Puteri, nu in culise. Aceasta participare trebue s. revie partidului conservator, cad partidul liberal a avut partici- parea la primul rasboin. (Dupa Arion:nuancäpartidul liberal ar deveni prea, tare). Apel deci la concordie; trebue concentrareai d-1 Carp sa. o realizeze cu once pret. Daca, nu, va fi nevoit sá cheme la putere o coalitie Bra- tianuTake Ionescu. Lasfarsitul consiliului «daca d-1 Carp nu face concentrare,a, atunci trebue sa ofaci d-ta, d-le Maiorescu, dar cu Marghilomani Filipesetp. Arion a vazut numai decal pe Take care refuza de a lua o intalnire sau a sta de vorbapang Marti. Foarte inchisi foarte enigmatic. Arion presupune ca doreste in prealabi1 sá vada. pe Bratianu. 24 Septembre, Am vazut pe Carp sositeri; la dansul pe Teodor Roseta Carp acceptacon- centrares,j internele lui Take ; accepta o reconciliere, toutes les modalités sur préfectures et candidats. On serait étonné combien modéré il se montrerait. Take sur le point de conclure nonveille alliance avec libénank ;its prépare- raient une bombe «sur la politique étrangère» croit-il. Echos Conseil ministres du jour, Sinaia, par .Arion(10 h. soir) chez Mr. N. Roi émouvant. Grosse partie à jotter et Plus difficile qu'en 1878. Tout finira par une conférenceet faut que la Roumanie y figure it côté des grandes Pnissan- ces, non dans la coulisse. Cette participationdoit revenir au parti conservateur, le parti libéral ayant en la participation de la première gnerre. (Selon Arlon: nuance que le parti libéral deviendrait trop fort). Appel don.c it la concorde ; faut la concentration et que Mr. Carp la réalise it tout prix.Si non, sera oblige* prendre aux affaires une coalitionBratiano- Take Ionescu. En fin de conseil ;«Si Mr. Carp ne faitas la concentration, vous devrez vous la faire, Mr. Maioreseu,. mais alors avec Filipescu et Marghilomans. Arion vu de suite Take, qui refuse accepter rendez-vous. on conversation avant Mardi. Très boutonné ettrès sphinx. Arlon suppose désir de voir Bratiann an préalable. Lundi, 24 septembre. Vu Carp arrivé hierrencontr& chez lui Th.Rosetti.Carp aocepteconcentration,avee

122 NOTE POLITICE 1912 bird retractare cu Britianu ;m'a insircinat sáspui lui Take eg primestesaib. eonvorbire cu el ; prea multi vreme pierduti a vorbi cu cei nu pot da o solutie. Insä,"rcinat pe Mitilineu. sä spue lui Take ci aveam o comunicare fac. Take, foarte intepat, i-a spus ci _astgzi nu o si vadi pe nimeni iar angine pe Maiorescu... si pe urmg, foarte bruse: cauti Carp la Bucuresti Era vorba sg nu vie 1» Am vAzut pe Maiorescu. Din convorbire reese eg, se teme ea si mine de reduarea relatiunilor cu Beg,- tianu. Aceastä, conditie a Regelui, urmati de desemna- rea subsidiari a lui Maiorescu cu conditiaFilipescu- Marghiloman (datfiindci se stie ei nu asi pirisi pe Carp), ar putea sä ascunzi o manoperi regalg, pentru a inlitura intr'un mod politicos partidul conservator. 25 Septembre. Take a vgzut eri la 11 pe Maio- rescu ; o intelegere e probabili. Carp a eerut o audienti la Rege. Dis-de-dimineati Cipitineanu mi-a cerut sg,pH- mese pe Take intre 3 si 4 ore. Conversatia prieteneaseiasupracombinatiei de

Intérieur à Take; aceepte une réconciliation sana rétraeta- ton avec Bratianu; m'a chargé de dire it Take qu'il acceptait d'avoir une entrevue avec lui; trop de temps perdu à causer .avec qui ne peut donner dernière solution.Chargé Mitilineu dire à Take que j'avais une communication itlui faire. Take, très nerveux, très crin, lui a répété que pour aujour- d'hui 11 ne verrait personne ;demain. Maiareseu. Très bras- quement«que eherche Carp it Bucarest dlIl ne devait pas venir !» Maiorescu rentre 7 h. Vu it son diner. De notre échange de vues résulte qu'il appréhende, comme moi, le point con- eernant la reprise des relations avec Bratianu. Cette condi- tion du Roi, suivie de désignationsubsidiaire de Maiorescu .avec condition Filipescu-Marghiloman, étant donné qu'on suppose bien que je ne litcherat pas Carp, pourrait bien cacher une manoeuvre royale, pour poliment débarquer le parti conservateur. Mardi, 25 septembre. Take 11 h. vu Malorescu. Proba- bilités d'entente. Carp demande audience au Roi. De grand matin (8 h. et quart) Capitaneanu m'a demur-

NOTE POLITICE 1912 123 viitor, dar pe chestiunea prezentä se opre§te la punctul prejudicial : reluarea relatiilor culiberalii. Genera- : Carp un om imposibil ; Regele c vointäovii- toare, pe care räu se face ez, se pune temei; misterul in politica noasträ externA, textul angajamentelor noastre incä necunoscut : un pericolmare; Regele i-ar fidat la venirea noasträ la putere, explicatii pe eari el nu i cerut, etc. 27 Septembre. Carp revinedinSinaia,.A/11111- tat Regelui csá este gata sä, fad, concentrarea, cà poate da Internele, dar a voete lansturiri asupra conditiunii ce i se pune ca partidul liberal s. ia parte la alegeri, fierul rau nu este o insultä; a citit Regelui discursul cu pricina; este gata insa sä declare lui BrOtianu in pre- zenta Regelui, &A, nu a vizat onorabilitatea lui personala §i intindä mOna. Regele : nu §tie de se va mul- tumi BrOtianu,i el nu se poate expune la un ewa. Carp: Neapgrat,i lucrul nu se poate face decal daca s'a negociat §iacceptat. Fat.ä. de partidul liberal nu are nimic de retractat sau de declarat; ar fi sà cumpere puterea cu pOräsirea unei idei fundamentale de politid. Carp crede cà toatä afacerea este un clenciu pen- tru a fi InlOturat. Aoceptä sA .facO, oricine concen- trarea, dar el se retrage din viata 4Octombre. Cerut intrevederelui TakeIo- Iteseu. A venit la mine. I-am arätat cA articolul lui din «La Roumanie) (No. 4017 din, 4 Octombrie) apropiat de comunicatul din «L'Indépendance Rouniaine» (No. 11262 din 4 Octombrie), nu va pune untdelemn pe osii. A de- -clarat cä, nu a fost nimio concertat, dar a Banu lìco- dé de reeevoir Take A 3 ou 4 h.: il a un procès en cours qui l'empéche être plus précis. Conversation amicale, entrant clans des combinaisons d'avenir, mais sur la1 question im- rnédiate s'irrètant au point préjudiciel: reprise des relations avec. les libéraux. Généralités: Carp un homme impossi- ble, le Roi une volonté chancelante,sur laquelle on a tort de compter; le mystère sur notre politique étrangère, le texte encore ineonnu de nos engagements, un grand danger; le Roi lui a donné à notre avènement des explications que lui ea pas demandées; etc.

124 NOTE POLITICE 1912 municase textul liberalilor. El a fAcut acest articol pen- tru a acopen i pe RegelCa sä nu fie acuzat cá, el a im- pus o impgcare ne cerutá de cei clrept. Am arAtat eel putin se eastigg un punet; el fiind cel care cere im- pgcarea, trebue sä ggseascg si o formulg pe care sg discutAm. Dupg' ce a ceroat sg se eschiveze, Take a ac- eeptat s'A vazg oficios pe Brgtianu, dar sg nu spun ni- mie nimAnui Imi va rAspunde pe searg 5 OciOmbre. -- IntS.lnire cu Take ora 10. Take a vgzut pe Brgtianu, care i-a zis eg nu i s'a propus nimic, nu a avut-deci sA refuze nimio. Dacg Take nu are ceva de propus, nu poate da un ráspuns.Take indicat pe. Iorgu Cantacuzino. Comunicat lui Maiorescu, care mi-a recitit pasa- giul din scrisoarea Regelui: «Brgtianu mi-a zis &A unui: guvern Maiorescu nu are nimic de obiectat ; un guvern Carp ar fi odeclaratie de rezbel».Decinecesitatea. unei impgcgri, sau unui alt guvern decAt Carp. Ac- ceptg ea Cantaeuzino oficios sg intreprindg ceva,dar cu nici un chip s'A nu-1 prindg Brgtianu cu vreo propu- nere pe care sg-si plgteascg, luxul si i-o respingg. Cpncluzia mea: Take nu vrea eu Carp. Maioresca ar don i fgrg Carp. Regele a inspirat aceastg indoitg atitudine. 7 ore seara. Cantacuzino a refuzat categoric sg. interving !! Sitmbiltk 6 Octombre. 12 ore.George Stirbey alergat la mine sg-mi comunice cA Duca l'a cgutat ca sg-i spung cà BrAtianu n'a cerut nimici se mirg cg se face un guvern fgrA Carp !! Sugerat ideia ca tot Canta-. cuzino, ca amic comun, sg limpezeascA aeest punet. 2 ore: donNiocati la'Cantacuzino. Ministri : Carp,. Filipescu, Delavyancea, Cu, si in plus OlAnescui Gre- ceanu. Cantacuzino apel pompos la sacrificiu;pen- tru ea partidul s'A stea la putere in timpul crizei inter- nationale. (Toate .refrenurile care se ventileazg de 15. zile, plus 'aluzii la luptele teologice ale Bizantului fatg de Musulrn snii asediato.ri!) Carp : Persoana mea este un obstacol; fac sacrificiui mà dau la o parte; dela A-

NOTE POLITICE 1912 125 prilie am prevgzuti sunt aci amici cari o pot afirma (eu), cA am anuntat cg a..5a se va intAmpla. Olgnescu: Fapt nou care.trebue mai intaiuadus laounostinta

Eu: IatA comunicatul liberal, iatg articolul lui Take, iatg cuvintele transmise prin Stirbey. Liberalii nu cer nimica dela noi, cine cere atunci 1 cine mintel Inainte deci de toate, trebue o noug mijlocire a cuiva. D-1 Can- tacuzino, de oarece si de Stirbey s'a dat numele acesta, ca sg vedem limpede in situatia lui Carp. Maiorescu: Eu nu mat pot astepta. Nu cu vorbele lui Duca sau Pro- copiu se poate am'Ana o solutie. Vä cer precis sg spuneti .dacg da sau nu facem concentrarea aga cum se prezinta. Filipescu : Cine minte t Este cel ce ne sileste sà facem porcgrie. Intre partid si Carp nu ezitì nu fao porcgria. Ferioesc pe d-1 Carp: el rgmine curat. Carp: Multu- mese ì singura probA de amicitie ce cer este sg nu mg siliti sg impun in public demisia, dacg vg trece prin -minte cg o puteti respinge. Eu: Cer cgrtile pe masg. ,Cine indepgrteazg pe Carp? Regele ori Take Ionescul Maiorescu: Nu-mi puteti cere sg, descoper eu pe Rege. (Aparte, mie: Regele! Nu ti-a spus Arion cg dupg Con- Ferdinand i-a spus«Mr. Carp horripile le Roi Acesta este pretul mentinerii noastre la guvern). Mandat lui Filipesoui mie sá continuära studierea tuturor chestiunilorcu Takemodalitate carefusese .acceptatg de Take. Luni, 8 Octombre. Prim conciliabul cu Filipeseu. Maiorescu, la Cantacuzino. Cantacuzino expus planul' conferintei cu Take: 1) Cinci Ministri cu doug modali- tgti, fie Ministru civil la Rsásboi, fie Prezident de Con- siliu fArg portofoliu (Maiorescu: «Aceasta ar fi si cea mai bung, numai sA, o primeascg Regelem. 2) Sfere de actiune neatinse: Prahova, Ialomita, Olt, Muscel, Brgila, Neamt, Teleorman, Tulcea, Vaslui, Putna, Bu- zgu; abandonate Roman, Tecuci, Mehedinti, Suceava, Romanati. Celelalte de discutat. 3) Deputatii Senatori. 4) Presedintii Corpurilor Legiuitoare; s'ar putea la ex- trem abandona Qamera. 5) Prefect de politie: nu Mo-

126 NOTE POLITICE 1912 ruzi sau J. Th. Florescu. 6) Primar Bucuresti Grigore Cantacuzino. S'ar inventa ceva pentru DesHu, dar vat Barbu Pgltineanu. 7) Irapgrtirea Comitetului executiv. Maiorescu: Prealabil «dupg ce vom fireconstituit propriul nostru comitet». 8) Fuzionarea cluburilor. Filipescu : revine cu propunerea de simpa coaditie ; Take mercenar politic :i cu revizuirea Constitutieisicontra ei, cu noi oxi cu liberalii ; se va pune in locul nostru nu dau o para pe garantia Regelui. Sg pgstrgm un re- fugiu: fi-va in guvern Take conciliante daui fuziune sisefie; nu va fi 7 pgstrez culcusul. Maiorescu con:. tra. Eu - discutgm dintgi cu Takesipe urmg. orientare. Cantacuzino aprobg. Conferintá 4%-7%. La cercetarea-primei chestiuni,. Ministerul, am 'pus .pe datg cererea mea de 5 portofolii, ca din partea lui TaEe o condescefiden% fa% de parti-- dul indurerat i segzut Prin disparitia lui Carp,..ca partea Regelui un semn de favoare.Take s'a opus, cg, convergia ar fi fost patrui patru.Eu : obiectat cg nici °data Maiorescu-nu ne-a spus cg concedase acest punct.- Solutia s'a amAnat pang se va, cerceta restul. Al doi- lea : Organizatia de partid. Comitetul clubului pe din doug, adrais, cu Cantacuzino presedinte. Comitetul exe- cutiv de recompus Cu Cantacuzino presedinte, care va deveni asa seful partidului, iar el vice-presedinte. Ma- iorescu : «Nu ar fi bine doi vice-presedinti 7 « Take «Eu singur». Eu : «Nu avem forma aceastasinu ad- mit sà se inchia locul pentru eventuala revenire a lui Carp. A.5a ne-a fastintelegerea cu Maiorescu». Dis- cutie confuzg din care ar rezulta cg Take se multun, mete caComitetul Clubului, compus insg atunci de persoane simanclicoase, sg fie prezidat de Cantacuzinor iar el vice-presedinte. Deputatii, Senatorii, pe jumg.t tate, dupg ce s'ar seade 28 liberali plusAi3 (nu a zis care).Dat tablou, de prefectii concedatiside pre fectii rezervati, cu reciprocitate la Primgrii, dar rezerva mgriai. Prefectura in DoljsiBucuresti. Prefect Po- Moruzi. sau J. Th. Florescu. Primar, cel putin pe primele 12 luni, Phltineanu. Controverseasupra aces-

NOTE POLITICE 1912 127 tor nume. POltineanu conditie sine qua non.Concep- tie : Ai vostri din Capitalg au maneat 2 ani, sg mOnance si ai mei ! Chestia tramwaiului ingropatá : Eu dan curentul. Voi revoca poatei legea ta. Sg se dea avo- catilor lui: loculi in alte ministere ! Impresia mea :cuoerire. Filipescu desgustat, gata sg rupg. Marti, 9 Octombre. Acasg, Filipescu imi propune sg preggtim ruptura pe chestia Carp. La Maiorescu, N. Filipescu, Take Ionescu i eu. Take: Noug dificultate, Palatul de Justitie revoltat rgralne Misu Cantacuzino la Justitie ; trebue .schimbat ea sO se dea lui Dissescu sau lui Bgdargu (aflat cá Dis- sescu, furios, declarat cg nu intrà in guvern). Dar ac- cepti sä pgstreze pe Mitilineu, daeg nu i se contestO Pältineanu la Primgrie. Maiorescu: Inconvenienta e ca Patineanu dela Tramwai sg ajungg la Primgrie. Ce se face cu Cantaouzino care are un fel de promisiune Take : Nu accept altceva. Maiorescu : Voi supune Re- gelui ce este cu cele 5 ministerei poatei chestia Pri- mgriei, iar eu te rog sg primesti ce va hotäri el. Fili- peseu: Tot se poate admite, dacg tu ggsesti formula ea Carp sg egm5,ei sg nu fie partidul indurerat. Take : Nu se poate. Cu garp, peste doug luni iar avem rdsboi civil. Asupra protestgrii mele, rectificat : r5zboi cu li- beralii. Vom pune pe C:antacuzino in curent. La despOrtire Maiorescu a aprobat cá s'a rezervat asupra numelui lui Carp o portità de esire pentru rupturg. La Cantacuzino. Fgcut raportul asupra tuturor punetelor, afarA de portofoliul justitiei. La afazerea Pri- mgriei, Cantacuzino a propussä rupemi, cu Carp ina- inte, set' trecem mai bine in opozitie. Vizier', 2 Noembre. Pasciottin oerut stgruitor sá mg vadg. Urmare, probabil, a conversatiei de eri lamine, cu Foa, director la «Tribuna' din Roma. Asupta tre- cutului, Fasciotti explicg eg trebue sg-si fac,g meseria el' a trebuit sà raporteze guvernului lui, care era tinuta *) Ministrul Italiei. N. Ed.

128 NOTE POLITICE 1912 presei §i organelor noastre in räzboiul tripolitan. Mai a- firmg cg vasele noastre au trausportat arme !!Asupra prezentuluireclamatia noastrg fatá, de Bulgaria, o ju- decg el legitima', dar are putine sanse de a fi admisg, tmai ales inteo conferintg; cg la o conferintg care va avea ca bazg principiul nationalitkilor, vom putea vorbi de Cu- tovlahi, nu de granita noastrg; c. ar trebui sg,tratAm directi cg se teme cg am pierdut pang acum un timp pretios. Tot restul : dorinta de apropiere, etc.; regre- tul lui ca in circonstanta prezentg, un neam latin sg se simtei umilit. Limi, 5 Noembre. Gr. Cantacuzinomi-a vorbit despre conflictul dintre tatgl lui cu mine. I-am spus limpede cg nu au fgcut bine sá se poarte politiceste cum s'a purtat cu mine. El: Da! tatglsgu a avut «des torts», dar §ieu...», etc. Conteazg pe dreapta mea ju- decatg, etc. Concluzii : nu aprobg pe N. Filipescu in pla- nul lui de a se alege sef; cg Cantacuzino tatgl se opune la aceasta; cg el personal nu acceptä; cä sef rámâne C.arp ! Sg fiu Incà. odatg asigurat cg tatgl lui nu accep- tg candidatura lui Filipescu. Tot pare cg rezerva mea i-a speriat ! Convorbire cu Take :§tirile despre Bul- garia ar fi mai bune; se poate spera ceva. Primit o scrisoare dela Beldiman; nu mai stie nimic dala Kiderlen, cu care stg prost de tot si Kiderlen nici nu a instructii lui Waldthausen.) Dupg dansul Germania cocheteazg cu Bulgaria, si va: sprijini pe Aus- tria sg se inteleagg cu Bulgaria pe spetele Serbiei. Des- pre noi nu are grijg. Dissescu a vgzut pe Rege; nu este manumit de de- claratiile lui Filipescu, care in comunicatul din cEpoca» uitä cá inainte de toate este Ministru «al Regelui», nu al lui Maiorescu. Adaogg: «nu o sg meargg asa cu colegul nostru, dar o sà meargg fgrg el». Marti, 6 Noembre. Maiorescu, dimineata, la mine acasgFaipescu, sub pretext cg Takedesorganizeazg partidul conservator, a vorbitlui Maiorescu de§efia Maiorescu a rgspuns cà nu priveste pe bgtraiii par- *) Ministrul Germaniei la Bueuresti. N. Ed.

NOTE POLITICE 1912 129 tidului chestia,i cá nu este momentul de a ne ocupa de asa ceva. Crede cb.. dupa nebunia. dela Eforie, de asta- primavara, cestiunea aceastA de sefie va ispravi prin a-i rupe. eau'. Vorbe de blam. Confirmat &A Hiott i Desliu sunt agentii aoestei lucrari. Se gandeste la viitorul mi- nistru spre a-1 inlocui la nevoe. Se teme ca Regele sa nu voiasca pe Lahovary, ceeace ar fi o cauza de slabiciune. In afacerile externe, recunoscut ceeace banuiam, ea Seculici a fast la Sofia, dar trimis de Take. Take mai are acolo de agent pe Bourchier, ziarist englez, dela care are stiri cà s'a prins o vorba. Faptul ca s'a anuntat ye- nirea lui Daneff, dupei ce s'a vor bit la Sofia. ar indica ca" poate esi ceva. De acord convenim ca la conferinta, prima noastra chestie va fi granita, nu Macedonenii Romani. Confirmat ea. Beldiman sta rau cu Kiderlen, dar a acesta budeazai pe Rege, fiindca aaratat nemultu- mire de rechemarea lui Rosen. Betie sau tembelism, Kiderlen-Wachter afecta sa lase pe toti agentii lui farà instructiuni. Conversatie cu Fiirstenbergs) despre Kiderlen: -aun butoro. gertat cu Tchirsky, ambasador german la Viena, n'are raporturi cu dansul; s'a plans°data,ea Berchtold a comunicat lui Tchirsky o stire ce-i trans- misese prin batranul Szeczeny, ambasador austriac la Berlin ! Foarte confidential, despre lucrarile noastre cu Bulgaria, crede cá Regele nu este exact in curent cu ce ar fi opinia publicä romana daca nu s'ar obtine ceva : -va fi reactiune contra lui si mai ales contra Austriei. De aci grija Rusilor de a o lua inainte, cá daca avem ceva sá li se atribue meritul. Astfelalaltaeri(Duminica), Schebeco i-a anuntat lui cá Daneff vine la Bucuresti, cum acesta nu vine ou mama gbala Sá se stie cá prin Mus- cali se face aceasta. Fiirstenberg adauga cá Daneff stie de la Berchtold ea Austria incorporeaza cererea ro- maná in propriile ei propuneri. Insistentei asupra teme- rei de reactiune contra politicei austro-romane.Culanta Regelui faja de Bulgaria Il nelinisteste; el o atribue in- *) Principele de Fiirstenberg, ministrul Austro-Ungariei.N. Ed.

130 NOTE POLITICE 1912 fluentii lui Take, si ea poate duce la rezultatele negatives de cari se teme Fiirstenberg. Stimbitä, 10 Noembre. Intrevederea cu 11 ve- nit dela Budapesta cu Vaida; ei sunt ingrijati de atitu-- -dinea lui Goga Ja intrunirea din -Brasov (fondarea tea- trului). Directiunea partidului hotärAse cdeputatii provoace o dezbatere la Camerà i apoi, la nevoe, un ma- nifest pe principiul nationalitätilor, repus inevident:A, de afacerile din Balcani. Goga vrea un memorandum; interventii dela Bucuresti ca Impäratul sà-1 primeascA; congres national; nu se teme de violentä si nu despre- tueste rubia ruseascä, (textual).AlarmA: Dejun la Brä- tianu, care e calm,conferintä la 7 la Take.Filipeseu. simtind ceva, i-a convocat la dansul erii in fatalui Goga a spus cá trébue sá ne unim cu Rusia si sa fäcem iredentismcontraAustro-Ungariei.Mihali, foarte mirat, a refuzat sá ia parte la once discutie ! S'a rostit foarte ciar in privinta aceasta. Daminieä, 11 Noembre. Fdrstenberg a dejunat la mine, Imi spune cá Daneff nu va intArzia sg vie; eh am- basadorul turc la Berlin, care va trece mhine prin Bu-

Samedi, 10 novembre. Entrevueavec Mihaly venu brusquement avec Vaida de Budapest, inquiets des agisse- ments de Goga à la réunion de Brasov (fondation du tha- tre). La direction avait décidé que les députés institueraient un &bat à la Chambre et puis, si besoin, un manifeste sur le principe des nationalités remis en évidence par les Bal- kans. Goga vent memorandum,interventionde Bucarest peur que l'Empereur l'accepte, congrès national; il n'a pas peur de la violence et il ne dédaigne pas le rouble russe ! (textuel). Grosse alarme : (Weimer chez Bratianu, (calme malgré le désir de partir en guerre de Madame), conférenee it 7 h. chez Take. Mais Filipescu ayant eu vent les a convoqués chez lui (hier 4 h.) et devant Goga a parlé qu'il fallait s'unir b. la Russie et faire de' rirrédentisme contre l'Autriche-Hongrie. Mihaly abassourdi a refusé de prendre part h. toute discus- sion. Il s'est exprimé très clairement là-dessus. Dimanche, 11 novembre. Fiirstenberg a déjuné chez mol. Il me dit que Daneff ne tardera pas b. venir; que l'am- bassadeur turc it Berlin, qui passera demain par Bucarest et

NOTE POLITICE 1912 13! curesti si care va vedea, pe Rege, a vorbit cu Berchtold; si cä, el Fiirstenberg duce disearg- Regelui rezumatul de- claratiilor sale : Bulgarii sunt istoviti, vor pace& Turcii vor si ei sá isprAveascg. Fiirstenberg crede cà vom ob- tine prieteneste concesiuni dela Bulgaria, dac,5, le usu- fám pacea. In fine, intre aliati a inceput ceartà mare ;- peste trei zile criza cu Serbia va fi la paroxism : Austria îi va pune conditii. Un port sarbesc e o imposibilitate. Luni, 1Noembre. Audientä, la Rege. Regele a v6.- zut astAzi pe ambasadorul turc Osman-Nizam, care vine, dela Berlin si Viena. 11 ggseste foarte bine. Din toatà conversatia cu M. S., rezulta cà s'ar fi emis ideia cá Ro- mAnia ar trebui sh." fie interraediar5, pentru pace. Acest rol surade Regelui, dar ou mare discretie. Bulgarii vor pacea imediatä, Turcii or don i numai prelimingri. Re- gele crede chestiunea asa de complexA inctitvortre- bu lungi parlamentki pentru a degvArsi pacea- Mi se confirm5, Voinuelile cá Regele intrevede posibilitatea de a schiraba politica, externa. A spus lui Mihali eà pentru moment nu trebue schimbat nimic, dar cá viitorul este qui \Terra le Rol, a causé avec Berchtold, et que Fiirstenberg- porte au Roi ce sdir, le résumé de ses déelarations. 1) Les- Bulgares sont épuisésils veulentla paix. 2) les Tuxes yen- lent aussi conch:ire. Fiirstenberg eroit que nous obtiendrons- amicalement des concessions de la Bulgarie, si nous leur facilitons la paix. Enfin, entre les alliés il y a &Slit querelle- à couteaux tirés. Dans trois jours la erise sera a son apogée avec la Serbie : rAutriche lui posera ses conditions. Un port serbe est une impossibilité. Lundi, 12 novembre. Audience Roi 6 h. Le Roi vu dans la journée rambassadeur ture Osman Nizami qui vient de Berlin-Wien. Le trouve très bien, calme, bien orienté. De toute la conversation avec Sa Malesté, il résulte qu'on sus- cite l'idée que la Roumanie devrait Atre intermédiaire pour la paix, rôle qui sourit au Rol, mais avec grande discrétion- Les Bulgares veulent paix immédiate, les Toms seulement préliminaires paix. Rol croit question si complexe que né- cessite longs pourparlers pour parachever paix. Confirm&. mes soupcons que Roi envisage possibilité changer politique étrangére. Il a dit it Mihaly que pour le moment rien ne dolt changer, mais ravenir est reservé et que si même il y- a une confédération balkanique, il faudrait voir ce que &est.-

132 NOTE POLITICE 1912

rezervati cg chiar dacg va exista o confederatie balca- micg, ar trebui vgzut ce va fi, etc. Mi-a spus: «A venit vremea sg reformulgm ce .vrem in Bulgaria». 24 Noembre. George Stirbey imi comu- nieg cg. N. Filipescu dat demisia astázi luiMaio- rescui cMaiorescu l'a rugat sg mai stea cAteva zile pentru a aviza si a iscgli Mesagiul. Acuma imi explic de ce la Consiliu, sub presidentia Regelui, Maiorescu l'a interpelat ca s.-si dea pgrerea pe o simplg chestiune de vorbg. George Stirbey adaugg cg Filipescu si-a ofe- rit portofoliul lui Barbu Stirbey, care l'a refuzat pentru recomanda pe Seulescu.G. Stirbey sustine aceastg ,candidaturà.'i dezaprobg pe frate-sgu cg nu a prima. Arion mg face sg observ cg acelas Filipescu Iioferise lui portofoliul sg'u 1 Duminick 25 Noembre. In Consilittl de ministri fixat astgzi biurourile Parlamentuluii adunarea -majoritgtilor pentru mAine. C,ine trebue sg vorbeascg S'a cerut lui Filipescu, care a refuzat : «Un ceas dearAn- dul am argtat lui Missir tot rgul ce cred despre situatie: cum vreti ca sg viu acuma in public sg declar cg merg

mais que.... etc. Il m'a dit: temps de formuler ce que nous voulons en Bulgarie ! Samedi, 24 novembre. Georges Stirbey me communi- que que Nicu Filipescu a remis ce matin sa démission liaiorescuetque Maiorescul'a prié de rester quelques iours pour aviser et de signer le Message.Je m'explique pourquoi au Conseil sous présidence Roi, Maiorescu ra in- -terpellé pour qu'il donne son avis, au fond sur une, simple -question de mots !Georges Stirbey ajoute que Filipescu a of fert son portefeuille à Barbu Stirbey, lequel a refusé pour reoommander Seulescu. Georges Stirbey appuie cette candi- 41ateur et blitme son frère de ne pas accepter. Arion, au cercle, me fait remarquer que le méme Filipescu lui avait offert à lui aussi le portefeuille 1! Dimanehe, 25 novembre. Conseil le matin. Fixation des bureaux Parlement et de la réunion des majorités demain. Qui dolt parler I On désigne entre autres Filipescu, qui re- fuse : «Je viens, une heure durant, de dire A Missir le mal -que je pense de la situation; comment irai-je dire en public

NOTE POLITICE 1912 133 treburile bine 1» Dupg, lungi discutii se hotgrgste srt, se amaze adunarea. Colegii vorbesc de lichidare, etc. Dupg, amiazg adunare la Maiorescu Cu Take, Xe- nopol si Filipescu. Riedel esustinut deFiirstenberg, care cere sg se dea corp propunerilor oficioase ale Riedel. Un program intreg (7 puncte) care echivaleazg cu o uniune vamald. Gräsim cu totii cg in imprejurgrile- actuale este un fel de santaj ! Hotgram sg, o tgrdgänink cat mai mult. Discutgm cele patru granite studiate de Statul-Ma- jor in privinta Bulgariei. Maiorescu comunicg cg Thurn a declarat lui Saso- now cg Austria nu putea participa la conferinta amba- sadorilor dela Londra, decas t: 1) dacg nu e vorba de un- port sarbesc; 2) Conferinta sg nu fie in Paris; 3) Cere- in plus ca Romania sà la parte imediat. Punctul in- tai admis, Cu rezerva cg nu este vorba de debuseu comer- cial recunoscut neoesar; punctul doi admis; punctul trei" rezerve, cg ar fi preanatur, cà ar da nastere susceptibili- tgtilor statelo.r balcanioe, dar nu «non possumus». Luni, 26 Noembre. Pranz la Ministerul afaceri-

que ea va bien». Après échange de vues, on decide remettre- la réuninn. Les collègues parlent de liquidation, etc 3 h. et demie reunion. Maiorescu avec Take, Xenopol et Filipescu. Riedel est appuyé par Fiirstenberg, qui officielle- ment demande donner corps aux propositions officieuses de- R. Tout un programme (7 points) equivalent it une union douanière.Trouvons tous que c'est dans les circonstances-- actuelles un marché al la main! Décidons de trainer en lon- gueur. Discutons les quatre frontières étudiées par Etat- Major rapport à la Bulgarie. Maiorescu communique que Thurn a declaré Sasonow qu'Autriche ne pouvait participer conference ambassadeurs- Londres, que: 1) s'il n'était pas question d'un port pour Ser- bie; 2) si conference pas Paris; elle demande en plus que Roumanie prenne de suite part.No. 1 admis avec reserve qu'il ne s'agit pas débouché commercial reconnu nécéssaire; no. 2 admis; no. 3 réserve que ce serait premature, que cela éveillerait susceptibilités Étatsbalkaniques, mais pas de- «non possumus». Lundi, 26 novembre. Diner affairesétrangèreserr

134 NOTE POLITICE 1912 lor straine in onoarea lui Daneff- Daneff mi vorbeste 41e presupusul imprumut de 500.000.000; eu desmint. De tinuta bancilor lor cu capital strain, cari toate,-ea si ale _noastre, in timpul crizei, cauta,s. traiasca pe spetele farii. De doug ori in conversafie a tinut srepete Bulgarii nu erau slavi. Martí, 27 Noembre. Sosirea Marelui Duce Nicu- lae Mihailovici. Vineri, 7 Decembre. Vlgdescu imi comunica ca a fost invitat la mash' de Desliu, cu Olanescu, Nenifescu, Greceanu, Saulescu, Bacalbasa, etc.Propuneri de ac- fiune contra guvernului sub forma, mai întâi, a intra- _rii lui Carp in activitate politica; Nenifescu si Olanescu vor &auto, sa hotarasca pe Carp. Alta propunere: s'a se alcatuiasca o lista comunalg cu Fleva spre a opune listei oficiale. (Aceasta explica ameninfarea de eri a lui _Filipescu). ExterneBlondel a adus raspuns ca Franfa partaseste ideia ca România sá fie chemata la confe- -rinfa ambasadorilor dela Londra, de cAte ori vor fi in- terese romane in joc! Ambasadorii riuin ccinferinfe -cu protocoale; simple conversatiuni pentru a inlesni ga- sirea solutiunilor. A fost una, iar celelalte dupg Craciun. Conferit cu Anton Carp asupra bonurilor de te- aur, emisie propusg de el si de fäcut prin grupul Dis- -eonto. El ar accepta si tipul 5%; propune ca pentru sub- scripfia in fail sa se ceara subscriitorilor diferenfa la aur. Formal specificat de mine cá nu fac nici o propu- mere si astept una dela Berlin. Miercuri, 12 Decembre. Carp de la Banca a venit comunico cá imediat ce Petersen a sosit la Berlin,

Thonnenr Daneff. Daneff me parle de remprunt supposé de 500 millions :-je démens. De la tenue de leurs Banques étranger, qui, tout comme les notres pendant la arise cherehent it vivre sur le pays. Par deux fois il a tenu -A répéter que les Bulgares n'étaient pas Slaves. Mardi, 27 novembre. Arrivée Grand Due Nicolas Mi- kheilovitvelt.

NOTE POLITICE 1912 135 a telegrafiat eh' Salomonsohn a oferit g vie g trateze Bucuregti afacerea bonurilor de tezaur propusg mie de _Banca Nationalà. Carp propunei redacteazargspuns cal Salomonsohn nu are ce cAuta; ca sà faca.' sindicatul o propunerei daca.' o accept eu in principiu, pe urmá se va trata, fie la Bucuregti, fie aiurea. Cu aceastä oca- zie Carp mg indeamn6 sá lugm atitudine mai hotgrâtä. cu Bulgaria, cAci vom avea tot concursul liberalilor, ea' .Regele trebue oarecum fortat, cum a fost in 1877 când nu voia sä treaca." Dunarea, gi g nu ezitgm chiar fat.1 de .nevoia unui ràzboi. Blank mi-a oferit tainic o operatie de bonuri de tezauri preeátirea unui imprumut. I-am rahspunsAg- tept propuneri. Verzea revine din Transilvania. Vàzut pe Metian (cam zaharisit, dar filo-rus), pe Mihali Mitropolitul, pe Barsan, pe Frâncu, la Sibiu pe Cosma devenit amic cu Mihali, pe Mihu. In. genere poporul devenit filo-rus gi agteptind de acolo ajutor. Sub scutul secretului : Het- zend.orfvrea eázboi,Archiduceleu(contrariu ra- portului lui Derussi); aceasta ar fi lucrarea lui Ham- burger, care s'a strecurat pe laugh' el gi l'a adus la jocuri de burg, mai ales gratie zgarceniei: Archiducele vrea sá castige avere pentru copiii lui ! Joi, 13 Decembre. Cerut lui Maiorescu un consi- liu restrâns : Take,Flipescui eu,pentruchestiuni externe. Vineri, 14 Decembre. Ne-amintalnitlaMaio- rescu. Take, Filipescui cu mine. Am expuscá a sosit -momentul sá luam decizii supreme; e,:a' dad, seinchee brusc pacea, Romania nu va mai putea desehide un in- cident : va avea Europa intreagA in spinare;iar dach reincepe fázboiul, ne va fi greu g cgdem in spatele unui popor cregtin in lupfá cu Turcia. Nu trebue ca faptul Implinit g ne pung in pozitia de a nu fi in stare nici g acoperim pe Rege, deschis prin mesagiul gu. Propun deci o nota care g fixeze conversatia, cu toate urmarile ei, dacá ni se rAspunde prin refuz. Maiorescu obiecteazá cá lui Migu i-a fácut cunoscut

136 NOTE POLITICE 1912 Daneff cg va primi puteri pentru a trata cu el; cg She- beko i-a fgcut o comunicare in acest sens. Riispund cg Ong nu i se va face o notificare de guvern, s'ar pu- tea considera lucrul ca neexistent. Qonvenim cg lui Ghika i se va da instructii ca sg aibg confirmare la So- fia. Suntem de acord cg trebue intrat pe calea decisivg.. Miercuri, 19 Decembre. Intrunire la Cantacuzino- PrezentiMaiorescu, FiliPescu; Mi§u Cantacuzino, Rosetti, J. Lahovary, Greceanu, Delavrancea, Vlgdescu. Pangrati, Arion, Nenitescu §i. eu. Cantacuzino cere actiune energicg; nota la toate puterile; preggtirilede- rgsboi; Nenitescu acela§ sens.. Arion explicg de ce- nu s'a mobilizat la declararea crizei balcanice«N'am §tiut nimica». Vliklescuaratä, cg sunt interese ro- mâne in sudulpeninsuleibalcanice; cere sgtrecern. In noua Albanie tot cese va putea !matmillidin: tärile locuite de Arcangni.Pangrati: Trebuia rnobilizat; acum prea tgrzim; soldatul nu se va bate pentru pgmgnt in Dobrogea (7 !). Th. Rosetti, franc §i deschis contra:-. nu se joacg viitorul tgrii pentru o granitg in Dobrogea Greceanu constata cá atunci cAnd (6 Octombrie) se ce-- rea partidului sacrificiul colaborgrii, amenintândul cu spectrul operei mari care ar, fi indeplinitg de liberali, nu se §tia nimica. Merge inainte, dar cere pe Carp in frun- tea guvernului !(Lahovary sare in sus). Lahovary crede ch nu a fgcut nimeni politicg de viitor, care era trebuia sg fie Confederatia balcanicg cu noi;inacest sens sá lucrgm. Azi, cum stau lucrurile, evident trebue- preggtiri pentru Dobrogea, de oarece nu am intratin actiune algturi de balcanici. Maiorescu, foarte abil, explicg desfg§urarea convor- birilor; explicg cum a adus pe Daneff a face el propu- neri pentru Dobrogea : era un triumf; nu a articulat de- cgt direct cu Bulgarii ce avem de cerut, spre a cruta susr ceptibilitgtile lui Ferdinand, ca nu altii sg aibgaerul cg-1 sugrumg. Crede cg tratativele vor dura 2-3 sgptg- mani; i s'a declarat oficial cg Daneff are puteri pentru a trata. Carp la putere ar fi o provocatiunelaadresa. Rusiei.

NOTE POLITICE 1912 137

Joi, 20 Decembre. Convorbire eu Fiirstenberg. A- facerile cu Serbia, departe de a fi aranjate; Sarbii n'au declarat nici odatä nimio Austriei, dar au dat o asigu- rare numai Triplei Intelegeri. De altfel, comandantul sarb al Durazului a declarat cal Europa toatä,nu l'ar face sä-si päräseascA locul. In plus, Rusia cere Austriei demobilizezecOare in Septembrie a intrebat cineva pe Rusia de ce mobiliza 1>>. spune Fiirstenberg. El e par- tizan al räzboiului. Crede ea Arhiducele e acuma mai pu- tin räzboinic decat inainte In aceiasi searä Hranilovic imi transmite, dinor- din, salutul cu totul prietenesc al Archichwelui Frantz Ferdinand-, intentiune väditä de a recastigaaudienta care. fusese propusä si nu avusese loc. Surd autorizat la prima trecere prin Viena, sä, cer prin telefon o audientä. Luni, 24 Etecembre. Filipescu îmi anuntä eh si-a trimis demisia färä datä, ea sä fie la dispozitia lui Maio- rescu; si ca pleacä la Smiinai Constantinopol. Se inä- buse, nu admite ea Take Ionescu sä se substituiascä lui Maiorescu in sträingtate. L'am povätuit. sä se dud,

Jeudi, 20 decembre. Conversation avec Farstenberg. Les affairesavec la Serbie rien moins qu'arrangées,les Serbes n'ayant jamalis rien déclaré à l'Autriche, mais donné une assurance A la seule Triple Entente. D'ailleurs le com- mandant serbe de Durazzo déclaré que l'Europe entière ne lui ferait pas quitter la place. Et par dessus le marché la Rus- sie demande A l'Autriche de démobiliser!«Est-ce que, en septembre, quelqu'un a demandé A la Russie pourquoi elle mobilisaitli, fait Fiirstenberg. II est partisan de la guerre. Sur mon interpellation: il croit aussi que l'Archiducest ru.oins belliqueux qu'il y a quelque temps. Kale soir, au Jockey, Hranilovici me transmet le saint tout particulièrement amical de rArchiduc Frangois Fer- dinand sur son ordre. Intention vouluede rattraper rain- dience qui avait été proposée et restée en plan. Je suis au- torisé, au premier passage par Wien, de demander au Colo- nel Bardolf, chef du secrétariat, par téléphone, d'être mu. Lundi, 24 décembre. Filipescu m'annoce qu'il a envo- yé sa démission sans date, pour qu'elle soit A la disposi- tion de Maiore,scu et qu'il partait pour Smyrne et Con- stantinople. Il étouffait il n'admettait pas que TakeIo- lo

138 NOTE POLITICE 1912

sä, se odihneascAi sá vorbeascg in urmg, &And seva intoarce. Simbitg, 29 Deeembre. Am fost primit de Rege. Asupra crizei externe: a blamat clevetirile zäpAcitoare ale lui Take in sträinätate; asupra afirmatiei fácutä zia- rului «Tagblatt» din Berlin, cá el cunosteai soarta vii- toare a Prizrendului 5i granitele viitoare ale Albaniei. Regele a exclamat : «Dar nici un ambasador nu o BA mai vrea sä," stea de vorbá cu el !». Asupra discursului lui BAdäräu cg, Regele si Maio- rescu ar fi rugat pe Take Ionescu sä plece cât mai re- pede, Regele imi spune : «Cum t Eu am cerut d-lui Take Ionescu sä nu plece cleat dupa inchiderea Camerei si el mi-a trimis räspuns cá dad,' mai intarzie n'ar mai gäsi pe Kiderlen la Stuttgart !». Regele priveste foarte 1initit eventualitatea unui räzboi, regrea cà nu s:untem in Februarie pentru a avea posibilitatea de a intra imediat in campanie. Gäseste, ca si mine, pe divizionarii nostri, afarA de Cotescu si Pre- san, foarte Ora 3. Iritrevedere cu A. Carp dela Banca Natio- nalä. .Noi modificAri propuse de Disconto., Räspuns de- finitiv pe Luni.

nescu se substituat à Maiorescu à l'étranger. Je l'ai con- seillé d'aller se reposer et de parler ensuite, à son retour. Samedi, 29 décembre. Midi-une heure et demie, reçu par le Roi. Sur crise extérieure blâme «doucement» lesba- vardages ahurissants de Take à l'étranger. Sur l'affirmation faite au qTagblatt» de Berlin qu'il connait et le sort futur de Prizrend et les contours Albanie: «Mais aucun ambas- sadeur ne voudra plus causer avec lui!». Sur discours BA- d5rAu, que le Rol et Maiorescu auraient prié Take Ionescu partir au plus tôt, Roi me dit: «Comment, J'ai demandé que Mr. Take Ionescu ne parte qu'après clôture Chambres et il m'a fait répondre que s'il tardait, il ne trouverait plus Ki- derlen à Stuttgart». Envisage tranquillement éventualité guerre; regrette qu'on ne soit pas en février, pour envisa- ger possibilité entrée immédiate en campagne. Trouve, com- me moi, nos divisionnaires trèsfaibles, sauf Cotescuet Presa n.

NOTE POLITICE 1912 13.9

Duminici, 30 Decembre. Noui extravagante ale lui Take Ionescu (depesa Agentiei Române 29/11 Ianuarie). Am scris pe dat6 lui Maiorescu urmatorul bilet : «Scum- pe 'D-le Maiorescu, Asearà pranz la Fasciotti.Con- versatia nu s'a invartit [leek in jurul intemperentei de limbà a colegului nostru Take Ionescu. Apreciatiuni nu mägulitoare pentru noi.

3 h. Entrevue avec A. CarpBanque Nationale. Non- velles modifications proposées par le Disconto! Réponse dé- finitive lundi.

1913.

9 Ianuarie. Primul Consiliu dupá, intoarcerea lui Take Ionescu. Dirnineata vázut pe Filipeseu, pecare l'am indemnat stäruitor sä" vie, arátandu-i cá dacá, cum spunea el, voeste sá intrebe pe Take cine i-a dat mandat, eu Ii voi sustine. Fágáduise sá, vie, dar n'a venit! Con- versatia mea cu el mi-a lásat impresia cá nu ar voi un resbel dei recunoa§te cá, suntem inteo situatie penibilá. Este. zice, desgustat de politicá; i-am propus attmci aducem pe liberali, cari ei vor face rásboi. Solutiunea nu i-a fost pe plac. Consiliu. Maiorescu fácut atenti pe ministri asupra inconvenientului indiscretiunilor ce se fac;interpelat direct pe Bádáräu ! Expunerea situatiei fácutá de Prezident. Take raportati opinia ambasadorilor si desvelirea conversatiunilor lui cu Daneff mai ales.

NOTE POLITICE 1913 141 iuri copirgresti personale fatg, de Take. Convenit ad se va primi, oferindu-se lui Arion. Sg nu vorbeaseg, nimeni de aceasta. Maiorescu cercat sg, afle pang unde merg in parerea exprimatg de mine eri. Nu spus, dar am inteles cà voia sg stie dacà mg, retrag eventual : oNu ai destulg incre- dere in mine». Mi-a declarat cg, el nu a pitegsit unja Tur- tucaia-Balcik. Daeä nu ni se da ce cerem, nu este mai bine sg, ne adresgm puterilor 7 (Aceasta, a fost raportat eri de Take cg este sugestiunea, lui Lichnowski la Londra) Am rgspuns cà atunci trebue reactionat incontra atmosferei in presg fgeutA, de Take, cg, dgramarea ofe- rità a fortgretei dela Silistra ar fi ceva satiegicalor. Am propus ultima concesie :impgrtirea. deci neutralizarea Silistrei. Gäsit admirabil. 11 Panuarie. Audientg la Rege. Am raportat cA incaskile sunt bune, cg," petroluli zahgrul swat in cres- tere chiar asupra anului trecut, cgvgmile auscgzut, ceeace este un bine, cgci nu se exportg, aurul nostru. Am citit scrisoarea lui Vaida, din care rezulta cg Mihali si Braniste voesc a se trata mai departe, atingan- du-se nunfai tangentialchestiunea electoralg;Maniu voind sA pung, prejudicial aceastg. chestiune. Regele sfátueste sg nu rupg, dar sg, prezinte chestiunea elec- toralg ea un mijloc de a se alege si de a aduce partidului travaliului (Tisza-Lucacz) contingentul roman in parla- ment. Va interveni chiar la Archiduce. Guvernul actual este cel mai bun ce poate avea Romania in Ungaria la ceasul de azi. Ce spuneti de ces'a petrecut laConstantinopol ? (lovitura de Stat jung-tureg,). E ceeace putea s'a,"fie mai bine pentru noi, cgci vom avea in sfarsit timpul sg ne pregg.tim solutiunea noastrg. Am expus toate ratiunile pentru cari cer o propu- nere clarg, minimum al revendicgrilor noastre coprin- zând la care sä,' cerem un rgspuns definitiv; in caz de amanare, demonstratie militarg mobilizare,

142 NOTE POLITICE 1913 iar dacA nu mird iar nimic, ocuparei resbel. Am rris- puns la toate argumentele. Notez urmAtoarele declaratii :*) Irdsboiul in acest moment ar fi cea mai mare nebunie. Un räsboi chiar vic- torios ar aduce un alt räsboi peste trei ani (l) Ni se recomandä, totdeauna sá" ajungem la o impäcare cu Bul- garii, sá ne gindim chiar la confederatia balcanicä. Ma- rele duce Nicolae mi-a propus-oi am zis da, daca- am di- rectia ei. Eu : Dar oare Bulgarii vor consimti vre- °data'Astäzi mai ales, &And cred ed pot sdli rhdä, de noi De sigur nu... Asupra eventualitätei cá noi, siliti sá ne retragem, liberalii vor face resbel : «Dacd zic eu nu! vor putea niá detroneze, dar nu vor putea face räsboiul». Asupra consiliului : Maine nu voi putea sä, spun nimic; sunt prea multeindiscretiuni;fie-ce lucruse and; pot sá discut cu D-ta, sunteti partidul conser- vator, cu D. Ionescu, celalt partid, cuPrezidentul, cu ceilalti nu. Am expussolutia Silistrei mixte. E opropu- nere excelentä, dar nu trebue spusä, la nimeni; va fi e§i- rea noasträ. «La guerre en ce moment serait la pire desfolies. Une guerre méme victorieuse entrainerait une nouvelle guerre dans trois ans (?). On ncus recommande toujours de nous arranger avec les Bulgares, de songer même à la confédéra- tion balkanique... Le grand due Nicolas me la propose et j'ai dit oui, si j'en ai la direction. Moi: mais est-ce que les Bulgaresconsentiront-ilsjamaisiAujourd'huisurtout qu'ils eroient pouvoir se moquer de nous? Certainement non... Sur éventualité que floras, obligés de nous retire; les li- béraux, eux, feront la guerre: «Si je dis moi, non! Ils pour- ront me déposer, mais ne pourront pas faire la guerre».-- Sur le Conseil: Demain, je ne pourrais rien dire; on est trop indiscret; chaque chose se eonnait; je puis discuter avec vous vous Ates le parti conservateur, avec Mr. Ionescu c'est l'autre parti, avec le Président, ear c'est le Prési- dent, avec les autres non. J'ai exposé la solution de Silistrie mixte:c'est une ex- cellente proposition, mais il ne faut la dire it personne; ce sera notre sortie.

NOTE POLITICE 1913 143 La p1em.e mai putin rece ca la inceput. E care o atitudine pentru ca sá impedice prea multà pornire 1 Amusant : «Am spusD-lui Take Ionescuca, nu ar fi trebuit sà mearga la Londra...». Siimbitä, 12 Tanuarie. Consiliu la Palat; Printul Ferdinand de fatä; Regele palid, chip ostenit, nemultu- mit.Cuvântarea Regelui : Lucrurile luat noua intorsa- tura in urma evenimentelor dela Constantinopol. (Nota : Cana s'a convocat, dupa cererea mea, C.onsiliul,nimic nu se petrecuse inca!). Nu §tim ce va e*i.; va fipoate din nou resbel : suntem In drept a cere ca afacerea noa- stra sa fíe legata de tratarile generale de pace §i ca pu- terile sà rezolve totul de-odata SA se ja trei puteri, spre pilda Rusia, mai ales Rusia, Germaniai Austria li se spuna cA Roma,nia are o solutiune. Opinia publica trebue condusa, iar nu ea sa, conduca. Maiorescu expune ce s'a facut, cari sunt instructiile date §i ca da, incape o staruitoare cerere de rezolvire ; iar daca nu se obtine, sa se vada daca nu este bine cum indicà Rege,le sà apelam la Puteri. Filipescu: Sa se spung lamurit la Sofia ce c,erem, iar nu sa mai provocam a ne spune ei ce dau; ga prendre ou à laisser.» Regele : Atunci, ultimatum 1 Fili- pescu : Da, pentru cà altfel era mai bine sa, nu cerem nimic, de oare-ce prestigiul tarii e mic§orat. Romanii din Ardeal, din Basarabia, din Bucovina, au ochii pe noi; dacä e*im umiliti, tot prestigiul cade Take lonescu : Lunga expun.ere de ce este foarte greu sá poi cere in plina pace un teritoriu dela un vecin ; nu este exemplu In istorie. Eu : Nizza i Savoia. El: Dar Franta se ba,tuse pentru Italia la Magenta §i Solferino.Eu : Noi la Plevna. T. Ionescu: In Dabrogea, la Tulcea, a fost rena*terea bulgara, acolo prima *coala; e destul de mult aduci pe Bulgari la o rectificare de frontier& care im-

Au départ, moins frigide qu'au début. Est-ce une atti- tude pour empécher qu'on ne s'emballe! Amusant: dit à Mr. Take Ionescu qu'il ne devait pas aller it Londres...»

144 NOTE POLITICE 1913

plicpárásirea názuintelor lor. El ecategoriccontra .rásboiului; con§tiinta lui nu o permite Regele : Un rázboi acum ar fi «la pire folie»; el nu ja ráspunderea aceasta; el e un Rege bátrfini atunci (aratand pe Ferdinand), un altul tânár ar putea lua rds- punderea.Filipescu explid &A nu cere nimio imediat. Eu : Tot ce spune Take de trecutulistoric, mil intäre§te in ideea. d Bulgaria nu va renunta real nici odatás. ajungá la gurile Dunärei. Deci necesitatea unui resbel, azi sau in viitor apropiat, trebue examinatä in fatá. Cer sä, e§iim din incertitudine : suntem obositi de tergiversárilei minciunile Bulgarilor. Deci : 1) Propun ea in forma ce va crede Ministrul de externe mai bunä, s5, se spuná lámurit care este minimul liniei ce cerem. 2) Aceastá linie sä,' se precizeze de Rege, ori de guvern, ea cea mai utilá apärärei, dar dad nu se obtine aceasta, sh fie ruptura. 3) Silistra sá, nu lipseascä : ratiune strate- gicá, dar mai ales cestiune de prestigiu, victorie moralá. Dad nu se rä.spunde satisfácátor, cu nici un chip sá nu recurgem la puteri. Se va ivi de sigurluptade influentá intre Tripla-Entente 5i Tripla Aliantä,§ia- tunci noi vom plati «la easse», de oare-cechiaramicii nNtri nu vor putea, sustinându-ne, merge pâná laex- trem, de oarece noi nu mergem. Apoi dacá puterile nu ne dau Silistra, pierdem pentru urma§ii noWi beneficiul precedentelor stabilite la 1878 de vorbele lui Wadding- ton §i lui Corti in favoarea Romaniei. Propun atunci o manifestatie militará, care va aduce pe puteri sá ja a- facerea in manä., nu din interesul nostru, dar din inte- resul lor de a scApa pacea generalá ! Dupg discutie, se decide unanim : Actiune mai ener- gid, cerdndu-se un rcispuns precis; ordin se va da in acest sens lui ; acest demers se va aduce la cunw tinta lui Schebeko s), Fiirstenbergi Waldhausen, iar spre a dubla pe acestai lui Beldiman la Berlin. Dad nu avem fáspuns satisfäcätor, se va aviza din nou. Qumunicatul in acest sens ; a fost primitá, redac- tiunea mea, indreptatä de Maiorescu. *) Ministrul Rusiei.N Ed.

NOTE POLITICE 1913 145

13 Ianuarie. 10%, Consiliu de Ministri. Sedintape- nibila pentru Take Ionescu. Dintr'o depesa a lui Misu din 25 Ianuarie, 7 ore 25, dela Londra, rezulta ca Take a facut lui Daneff concesiuni foarte opuse celor ce ce- rem. Take, ineurcat, a explicat cum se face &A a vorbit de Qav.arna, câ,nd noi cerem Balcic. Ar fi pargsit chiar Silistra. Intr'un interview de gazeta, slab desmintit, ceva cam la fel... S'a hotgrgt sa se inchidg,serianesfgrsitelor con- vorbiri si Misu a primit ordinul sei protocoleze propu- nerile noasTré¡i ale lui Daneff. Daneff oferind consem- narea prin scrisoaresau prixi proces-verbal, am ales a- ceasta din urmg solutie ca sg oprim,daca se poate, ca Daneff sa insereze comentarii sau sg, faca polemica. Acest demers adus la cunostintä,' lui Schebeko, a lui Fiirstenberg si lui Waldhausen, a fost insotitde co- mentariul : csuntem cel din. urmg, guvern pacific; dupg 16 Ianuarie. La Maiorescu: Filipescu, Mih. Can- tacuzinoi cu mine. Explicarea preliminarg asupra ati- tudinei lui Cantacuzen-tatAl, care alarmase pe Maiores- eu. (Tntroducere in materiel).

13 janvier. 10 h. et demie. Conseil des Ministres. Se- dint6, penibilä pentru Take Ionescu. D'une dépéche de Mika' de 25 janvier n. st., 7 h. 25 de Londres, il résulte que Take a fait à Daneff des concessions très oppcsées à celles que nous demandons. Take, embarrassé, a expliqué comment il s'est fait qu'il ait parlé de Cavara, quand nous demandons Balcie. Il aurait abandonné même Silistrie. Dans une inter- view du

146 NOTE POLITICE 1913

Chestiunea bulgarh: S'a pierdut o lunh din vina lui Take Ionescu. Maiorescu a trebuit sh spunh lui Kalin- coff, care raporta o vorbh a lui Take : «Numai eu singur pot sh angajez tara la Bucuresti, d-1 Misu la Londra». Silistra ! Daca asi cere ilistra Rusiei 1Cred ca am avea-o indath. O invoialä ne-ar putea da poate o perspectivh pentru Basarabial.Noi: Dar ce in schimb? Putem sà oferim noi neutralitate in caz de conflict eu- ropean7 El: Eu nu cred chi s'ar cere atilta. Pun o cliestiune, chci voi vedea pe Rege asth searh... Mai gan- diti-vh inch. (N'am spus nici o vorbh: pentru mine, e vorba de o sondare cerutä de Rege). 18 lanuarie. La Consiliu, Maiorescu comunicat s'a incheiat protocolul intre Daneff si Miau., care se tri- mite prin posth;dar cum Daneff a inseratidiferite comentarii ale lui, acest protocol se va comunica de Rege ministrilor dach, o va crede N. S. util. (Am inteles cà Daneff face apreciatii asupra concesiu- nilor neautorizate de noi si räcute de Take I. la Londra). 19 Ianuarie, Sâmbàtá. InvNeue FreiePresse», comunicath. de Cioräneanu, este o depesh amhnuntitä asupra protocolului, in care se spune chi Daneff se mira de contradictiile intre cerereanoastrhipropunerile lui Take Ionescu! Azi la Camel% Maiorescu mi-a comunicat douä depe,si. Una Beldiman, arhtand chi la Berlinguvernul

Cantacuzène, qui avait alarmé Maiorescu. (Introduction en matière?). Que,stion bulgare:on a perdu un mois par le fait de Take Tonescu. Maiorescu a dii dire it Kalinkoff, qui rapportait un propos de Take :alias c'est moi seul qui puis engager le pays à Bucarest, Mr. Misu à Londres!» Si- ! Si je demaadais Silistrie à la Russfie fJe erois qu'on l'aurait de suite. Un arrangement donnerait peut-être une perspective pour la Bessarabiel..,--Nous: Mais quoi en échangePouvons-nous offrir neutralité en cas de conflit européeni Lui: Mais je ne crois pas qu'on demanderait tant. Je pose une question,car j'auraisa voir le Roi ce soir.... Réfléchissez encore.(Je n'aipasdit un mot : A part mol, c'est un sondage demandé par le Roi).

NOTE POLITICE 1913 147 semnaleazg tonul mai ridicat al ambasadorilor rusi o actiune niai provocatoare a Rusiei; dar totul la Berlin este gata. Alta a lui Nanu, ea' Sasonow i-arfi spus cA (keg Romania ar ataca Bulgaria, sg se stie eg Romania pierde pentru multg vreme putinta de a-si a junge la implini- rea idealului ei national. Ghika din Sofia concomitent anuntg cg pe Ghesov l'a ggsit foarte schimbat si calm, ca si Cum ar fi primit asigurgri de undeva (Rusia). Aceste trei depesi sein minunat... 20 Ianuarie. Botezul printului Mircea. Principele Frederic-Eitel primitasearg 7.20 gara de Nord ;este mare, frumos, foarte gentil. 23 Ianuarie. Interpelatia Virgil Arion. Maiorescu a venit dimineata sg se asigure din nou cg nu-1 Oil- sesci 6, accept solidaritatea pentru tot ce s'afdeut pang azi. Dar am insistat si s'a angajat cg nu primim nimic fgrg Silistra. La Qamerg a acoperit pe Take, dar a ggsit mijloc sa-i dea bobarnac cu interview-urile si mai ales sg de- clare ccl nimeni n'a avut mandat set renunte la Silistra- 24 Ianuarie. Audientg laRege.Ceva mai pu- tin pacifist; examinat eventualitateargzboiuluidin punct de vedere mai ales algreutgtilor tehnicesi de trai in Dobrogea.I-am'eerut din nou sà trimeatg pe Ca- rol in strgingtate : se va duce(i) pe sase luni. Il trimete peste 15 zile sg-1 reprezinte la botezul nepotului impg- ratului : dar sg nu se afle Va vedea pe Brg- tianu zilele acestea. 25 Ianuarie. Illaiorescu cerut sg ne explicgm clack nu este bine sg provocgm pe liberali sg se rosteascg in fine. Take I. anuntat cg liberalii nu vor "lua puterea de cat cu conditia de a revizui Constitutia pentru a face o nouci lege ruralei. Prin urmare, zis lui Maiorescu, se confirmg cu totul informatiile ce v'am dat. Maiorescu : Regele spune cg stie cu precisiune liberalii vor impinge+ spre resbel, iar dacg acesta nu se

148 NOTE POLITICE 1913 face, va trebui dat Wei o activitate care sd fach diver- siune: sufragiul universali o expropriatiepartiald,a marei propriaciti. Eu : Convulsie pentru convulsie cer eu un resbel care ne poate da cel putin o satisfactie nationalh. De ad i s'a trecut la afacerile cu Bulgaria. Maiorescu adoptând modul de a vedea al lui Filipescu, propunC si se adopth : se va da ordin la Sofia a se trata repede hothritor ; se va pune Austria in ingsurà de a arhta pan unde ne sustine. (Inteleg ch s'a intrat in faza decizivh duph intele- gere cu Regele, la care Maiorescu a fost la12 ore). Restul Consiliului : pledoaria lui Take contra rhz- boiului. 26 Ianuarie. Foarte preocupat de noile minciuni comunicate de Bulgari preseifranceze («Le Malin»), cum CA ei ne-au oferit linia dreapth déla Silistrala est de Dobrici pânh la Balcic; fost la Externe.Maiorescu mi-a comunicat convorbirea cu Fiirstenberg :*) cerem sh ne spuneti dach Austria ".4i insusetepreten- tiunea noastrh, la nevoe redush la SilistraKavarna.

26 janvier. (Maiorescuconversationavec Fiirsten- berg): *) Nous vous demandons de nous dire si l'Autriche fait sienne notre prétention, au besoin réduite a Silistrie- Kavarna ou le cap au dessus. Le Comte Berchthold a attaché le grelot devant les délégations : nous avens eu le désavan- tage de cette amabilité, puisque du coup la Russie a retiré ses bons offices. La Rounia.nie ne peut accepter plusloin les impertinences de Mr. Daneff,qui dans unprotocole donne un démenti à un Ministre roumain, quand il savait que le Ministre n'avait pas le pouvoir de traiter, et quifait une proposition dans laquelle il omet une proposition anté- rieure par l'intermédiaire du Ministre de Russie au sujet de Medgidié-Tabie ! Fiirstenberg communiquera de suite it son gouvernement, mais il demande que Maioreseu aussi fasse la communication aux alliés. Maiorescu portera le tout à la connaissance le nos Mi- nistres. Le Roiaccepte lesperspectives de laguerre. Le Roi lui a communiqué que Take lui avait annoncé sa démission pour le cas de la guerre !

NOTE POLITICE 1913 149

ConteleBerchtold a päsitinainte in fatadelegatiu- nilor : am avut desavantajulacestei bundvointi, fiind- cd de indatd Rusiasi-a retras bunele ei serviciiRo- mania, nu poate primi mai departe obrdzniciiled-lui Daneff care, inteun protocol da o desmintire -unui mi- nistru roman, cand stia cä acest ministru n'avea pute- rea sd trateze, si care face o propunere in care omite o propunere anterioard prin mijlocirea ministruluiRu- siei, in privinta MedgidiaTabiei ! Fiirstenberg va comunica indatd guvernului sdu, dar cere ca Maioresdu sá facd si el o comunicare aliatilor. Maiorescu va aduce totul lacunostintaministrilor nostri. Regele primeste perspectivele unui resbel. Regele i-a comunicat cd Take i-a anuntat demisia sa in caz de resbel ! 1 Februarie. Dimineata, Brdnisteanu,cu insis- tenth' mi-a sugerat sä, mà vä,d cu Take, sä, aplandm ne- 'multumixile reciproce ca s5,-1 impiedic de a se da de partea lui Cantacuzino Aceasta coroboreazástirea adusä, eri de Mitilineu cà Cantacuzinii au devenit paci- fici in urma cuceririi lor de Take !! 21/2 ore. Vizità o orài jumdtate a lui Waldhau- sen, in urma convorbirei mele de aseará la Vredenburch. Este insdreinat sd-mi spund, ca la Berlin se doreste pa- cea, cd Europa nu intelege un resbel european pentru Silistra Am obiectat : pentru ce un resbel european 7 A mai exprimat convingerea cä Bulgaria va da ceVa sa- tisfdcdtor, dacd ea obtine Adrianopol Am obiectat : afacerea noastrd trebue inainte de rezolvirea crizei balcanice Am vorbit si de ultima concesie a impgrtirei orasului Silistra 2 Februarie. Intrunire llfaiorescu cuFilipescu. BrAtianu. rapora Maiorescu a comunicat Regelui chi tre- bue Silistra si cd e gata sd ja puterea Astfel Regele are un Ininister gata, deci nu trebue bruscat nimic si per- sonal trebue adus Take Ionescusá accepte osolutie drasticd fatd de Bulgari, ca sd nu se retragh dupd cum a amenintat.

150 NOTE POLITICE 1913

La Sofia nimic nou, de oarece azi se va putea vorbi. Take I. propus Regelui ca pe laugh' Ghika sà trimeata la Sofia om politic (asemanare cu Londrai jus- tificare), si propune pe Lahovary. 3 Februarie. La 12 ore ne-am gasit la Maiorescu cu Take. Eri, intrevederea la Sofia a adus : consem- narea in scris a ce of era Bulgaria : Medgidia-Tabiai rectificarea printeun triunghiu, a cärui baza lamare sil se coboare 0114 la Karapcea;la extrem panala abla-Burnurn. Ghika declarat cá regreta cá nu se dasatisfaetie nici la Silistra, nici la Balcic, si considera conferinta virtual inchisa. Cum, inparticulardeclarase vede ca prezenta lui nu va putea continua la Sofia, Kal- nicoff a alergat (11% ore) speriat la Maiorescu sa recheme pe Ghika !Schebeko, asemenea ingrijat vine diseara la Prezident. Noi, in discutiune. Maiorescu anunta cá crede chi este momentul sei chemeim rezervele,nimic mai mult deocamdata, ca sá poata da tarie celor spuse la Sofia- Take : Trebue schimbat atunci ministerul, fiindca eu /zu accept o mobilizare.Dar nu este mobilizare; asa s'a cut si in Austria...Duce la mobilizare si la resbel,i eu nu intru pe calea aceasta. Lunga argumentare a lui Maiorescu pentru a indica ca solutiune finala un arbitraj acceptat dinainte de Bul- gari. Solutia convine lui Take, dar far& amenintare Eu : Sá ne intelegem asupra ce voira sä, avem (cu Silistra Take contesta),i daca nu este acord sa ne retragem färä, a compromite chestiunea, astfelca urmasii nostri sao poatildeslega fie si pe calea ar- melon Ne vora revedea dar repede cu secret absolut. La 6 väzut la ceaiul S-ta Ecaterina pe Cantacu- zino. Take nu a raportat exact vorbele lui. El ne-a spus chi Take l'a amenintat cu demisia in caz de resbel, lu- cru la care Cantacuzino i-a raspuns cu revolta; el Can- tacuzino a propus chemarea de rezerve, fárá obiectiuni din partea acestuia.

NOTE POLITICE 1913 151 4 Februarie. Intrevedere cu T ake, Bkräräu, la Camerà. Am cercat slimpezesc situatia noastrà reciprocA nu caut sä, readuc pe Carp, nu am nemultumiri perso- nale; m. simt desbinat pe chestiunea externä. Ei : tnultumiti pe declaratia mea privitor Carp si interne.-- Am cerut deci chemarea rezervelor ca manif estatie de /mire internci, ca putere de presiune diplomatica n a- f arei. Take face inch' opunere, dar se va gAndi. Va fi inutil, de oarece el estesigur cä, va veni ointerven- tiune a unor mari puteri ! 6 Februarie. Conversatie cu Schebeko, la ministrul belgian. Am expus toate ratiunile strategice de defen- sivä cari militeazä pentru Silistra in partea noasträ. El ascultând cu bAgare de seamä :«Dar nu se cu.noaste acest punct de vedere si pretentiunea Rom'Aniei in acest caz poate fi sustinutä prea bine. («Mais on neconnait pas ce point de vue et la prOention roumaine est alors très soutenable»). Articolul meu «Silistra» din «La Po- litique», a fost reprodus de toate ziarele afarä de «La Roumanie» ! 7 Februarle. Fitipescua venit sä-micearà din nou ca el sä, demisioneze,pentru ca sà poatä, susti- nand guvernul, sà inceapà actiunea de moarte con- tra lui Take Ionescu. La 12 ore la Externe, constat cu Maiorescu nu putem accepta mediatiunea fárg rezerve. 8 Februarie. Chemat pentru amiazi la Reg e, care särise «Vinerea» mea trecutà. Nici-o vorbit de afacerile noastre din afaiä. A ascultat numai cu mareatentie convorbirea mea cu Schebeko. 5 ore. Consiliu. Maiorescucomunicäraportul detaliat al lui Ghika asupra faimoasei sedinte de Slim- bätä, 2 Februarie. Foarte interesant. Am Insemnat pa-

8 février. Appelé pour midi chez le Roi, qui-avait déjà sauté mon précédent vendredi. Pas un mot de nos affaires étrangères. A écouté seulement très attentivement ma con- versation avec Schebeko. 5 h. Conseil. Tout le monde exact. Maioreseu communi

152 NOTE POLITICE 1913 sagiul :«Daneff insin.ueazá càopinia public-Aromit- neascg nu e atat de sincer excitatá si Regele, ajutat de spirite clar-vázdtoare, ar putea face sá triumfe opinia moderatá care ar putea mentine bunele raporturi intre cele doug tári». Färh atitudinea lui Take I. isi o roadele dincolo de Dunáre De insemnat cä, in cele 2 telegrame (din 4 si 5 Fe- bruarie) privitoare la efectul produs la Sofia de propu- nerea de medigiune a puterilor, Ghika raporteazá :co- legul englez Ironside (foarte secret), crede ea' e o inse- lciciiine, gratie cäreia 13ulgarii vor caStiga timpNeklu- dow rus dinpotriva crede cá acceptarea de- chtre Bulgaria presupune consimtimant la o cesiune ;Tar- no-wskii englezul nu o cred sincerg si indeamná Roma- nia s6 impue termen scurt. E drept cá. Schebeko ne pre- vine s6 ne pázim de optimismul lui Nekludow. Apoi deliberári... Au vorbit Take, Filipescu 1 cu mine. Am regretat Encg, odatá cáopunerea lui Take ra'a impedicat Dumineca ca sá convocám rezervele :a- que le rapport détaillé de Ghika sur la fameuse séance de samedi, 2 février. Très intéressant. Ai détaché le passage «Danef f insinue que l'opinion publique roumaine n' est pa,s ssincèrement montée, et le Roi, aidé des esprits clairvo- yants, pourraît faire triompher l'opinion modérée qui pour- rait maintenir les bons rapports entre les deux pays,» Déci- dément l'attitude de Take Ionescu porte ses fruits de l'autre cbté du Danube! A noter que dans ses deux télégrammes du 4 et 5 février, sur l'effet produit à Sofia par l'offre de médiation des puis- sauces, Ghika rapporte: lecollègue anglais Ironside (trèR secrètement) croit que c'est une duperie grâce à laquelle les Bulgares vont gagner du temps; Nekludov russe au contraire, croit que l'acceptation par Bulgares suppose, con- sentemen.t it une cession. Tarnowski et anglais ne croient pas sincère et engagent Roumanie à imposer terme court. Il est vrai que Schebeko nous met en garde contre optimismo de Nekludov. Ensuite déliberons. Ont parlé Take, Filipesco et moi. J'ai encore une foiS regretté que ropposition de Take nous nit empêché dimanche de convoquer les réserves: cela au-

NOTE POLITICE 1913 153 cest lucru ar fi dat altä infäti*arei alta accelerare diatiunei. Decis : Primim mediatiunea °feria, referindu- ne la art. 6 din Conventia dela Haga. Mediatiunea tutu- !or puterilor. Propuneri la St. Petersburg.. Vom cere un termen scurt. o conditiune : e ultimul nostru act de guvernämant; in caz de nereu*ità, tara va avea de spus ultimul ei cuvânt. Hotärit entre noi discretiune absolua. 10 Februarie. Maiorescu mi-a citit nota ce a 15,sat fiecAruia din mini§trii celor §ase puteri. Din conversatiile avute cu ei, reese ceeace bänuisem, eh' Sir Edward Grey s'a pksäliti cu el s'au päcglit i puterile : el voia arbi- tragiui oferind mediatiune nu dat seamg eh'lu- crul era definit, nu cum Il intelegea el, detrata- tul dela Haga. De altfel incurcäturA este chiar, pentru cä," la Sofia ei au propus mediatiune cu rezultat obliga- tor, adica un fel de arbitraj impus ! Dota zile dupä prima comunicare Grey, Sir George Barclay I') a primit ol a doua nota cu arbitraj; el s'a dus sä, seconsulte cu Fiirstenberg, care l'a disuadat sä, vorbeasca deea,de oarece se fac puterile de twine. Regele argtat lui MaiorescuscrisoareaPrintului Carol, dupä., conversatia ce a avut cu Impgratul Germa- niei. Era rezumatä, in opt puncte. Punctul 6 purta: D. Take Ionescu a fäcut foarte räu &A a mers la Londra ! ...Aprilie. Convocarea congresului, pedeasupra capului nostru, de Carp. 28 Aprilie. qonversatie cu Filipesculacurse : Xarp nu voqte sä, rästoarne guvernul; el ar don i chiar sä, durezei la anul; dar nici eu nu vreau 1» Dar, rait donné autre allure et autre aceelération it la médiation. Décision: Aeceptons médiation offerte en nous référant l'art. 6 convention La Haye. Médiation de toutes les puissan- ces. Proposerons St. Petersbourg. Apposerons&Hai court. Apposerons une condition: c'est notre dernier aete de gou- vernement; en cas d'insuccés, le pays aura h. dire le dernier mot. Engagement de discrétion absolue. S) Ministrul Engliterei. N. Ed. 11

1-54 NOTE POLITICE 1913 cum este lucrul acesta, a§a, pe deasupra noastrà, deci in contra noasträ Eroare, Carp voe§te numai limpezeased situatia fatä de partid. Na se cautä nimio, absolut nimio, In contra voasträ.Iar dupä zece minute tot acolo, Filipescu spunea lui Fiirstenberg : «dans dix jours j'aurai f... le gouvernement par terre ! 10 Mai. Intrunirea parlamentarilor dela Olänescu. 14 Mai. Nouä, intrunire fiasco.- Demisialui Carp transmisä lui Ion Lahovary «prezident al clubu- lui 12 Iunie. A doua cohferintä la mine. Explicatiile lui Maiorescu au de§teptat multA atentiune. S'a insistat .asupra nevoei unui faregram. 13 Iunie. Maiorescu primit treicomunicgri :1) Nanu telegrafiazg cA a väzut pe Sasonow, dfei incä bolnav. Acesta crede cá resbelul este inevitabil. A ves- tit pe Bulgari c.á in caz de actiune armatä a Romaniei, Rusia nu va intervenii «laissera faire». Delcassé s'a arätat tot ap. de «pesimist»,i Romania e «arbitrul 2) Schebeko eomunicat identic, Cu adaos ar trebui sà spunem accasta Bulgariei,bineinteles nu Serbiei ca 85. nu 'devie intransigentä. 3) Fiirstenberg recunoa§te dupä o depeä ad-hoc a lui Berchtold, eä. Ro- mania are dreptul sä-si ocupe unja frontierä. Maio- rescu pregätit depa5ä ca sg fie Bulgaria incunqtiintatä &A, in caz de räzboi cu Serbia sau Grecia, Romania va ocupa unja Turtucaia-Balcic. Va depinde.de autorizatia Regelui pe care-1 va vedea la 7 ore. Pärerea Maiorescu :Bulgaria a tot täräglnitca sä-§i pregAteaseä mcbilizarea i a rupt once alte tratäri (tirea datä de Schebeko). Deci ea stie cá perde granita ce vom lua,probabil cu credintä cä nu vom merge mai departe. Austria vrea räzboiul acesta : incredere in su- perioritatea Bulgariei. In discutia cu Schebeko, Ma- iorescu emis opinia: «Ei sperä probabil sá reía Schebeko: «Dar cine Ii va läsa sá meargä, la Salo- nic?». (Ils espèrent peut-être reprendre Saloniquel Mais qui les laissera aller à Saloniquel).

NOTE POLITICE 1913 155 Azi dimineatá v5,zut pe (Jristescu venit dela Si- listra. (Delimitarea celor 3 km. dela Silistra): Nenitescu slab; °ulcer calamitate de vorbg; Al. Lahovary superior. 14 Iunie. Intrebat Maiorescu dacg odatà cu trarea in Bulgaria nu formulgm cererea de o Macedonie independentg. Suntem absolut de acord. Imi comunicg Blondel a cenit azi dimineatg sg mobilizgm pe datg, de fricg ca Bulgarii sg nu striveascg inzecezilepe Serbi. Rgspuns Ca' ar fi o pagubg inutilg, de oarece in 5 zile put,em fi gata. Textul depesei ce era sg fie trimis aseará, modificat In sensul c5, anuntgm o actiune militará fgrg a argta limita. Fiirstenberg a argtat lui Maiorescu frica 'Take Ione,scu a devenit prea mare amic al Rusiei.. La 12 ore la Rege. Vorbim de afacereabalcanieg. Regele : Cum se declarg resbel, ocupgm unjanoastrg, din Dobrogeai prin Turtucaia. Dar tratgra 24 saii 48 ore, cerând : 1) S5, ni serecun,oascg fruntaria. 2) gá, se la angajament cg nu se va rgpiSerbiei altceva decAt ce dgdea Bulgariei tratatulei cu Serbia. Am expus .teoria mea cu Macedonia. Regele nu se opune,dar de studiat cine ar garanta existenta ei.86 caute Maiorescu tot ce s'a zis la inceput de Bulgariarelativ tocmai la autonomia Macedoniei. Conferintg la Cantacuzino, cu mai multiparla- mentari. Unii pledat cglduros neceSitatea, de aalege un set Bung intelegere. Lupu Costake mi-aconfirmat Tutovenii sunt dobAnditi, 19 Iunie. (Guvern national I Mobilizare Fost dimineatg la Maiorescu din cauza mansetg al «Universului». Maiorescu calm,imi dg des- mintirile atenugrile ce sunt de dat in jurnalele noas- tre. Imi comunicg : Depesa lui Beldiman. Daneff a dat asigurgri cg a dat ordine precise ca truPelebulgare sg nu se dedea la niel o ostilitate.Se considerg la Berlin -cá si acesta este unul din mijloacele dilatoriiobisnuite -ale lui Daneff. Depesa din Sofia cg Daneff afg- cut oficial cunoscut ministrului rus cg estegata sg -meargg la Petersburg.

156 NOTE POLITICE - 1913 Atribuind lui Take atmosfera excitatg a cercurilor noastre, ajungem a vorbi de svonul cu cabinet national. Maiorescu imi spune cì Brgtianu &and a fost la 17 Iu- nie la Rege si i-a dat un memoriu, ar fi zis cg in caz de- resbel partidul liberal este gata sá ja participatia lui de rgspundere. Regele nu ar fi rgspuns nimio; nici Ma- iorescu nu a adAogat ceva. El Maiorescu admite ideea, de oarece situatia lu este slabita.' de Filipescu si de tot. ce se petrec.e la Iasi. Eu : Nu se poate admite ideea decat dacg la prima stire a resbelului,conservatorii dizidenti nu dautot. concursul lor §i nu inceteaza once polemicg. Supravine Take foarte intepat : suntem in stare de- resbel, trebue sa mobilizgm imediat. Maioreseu: Nu. $tirile sunt allele. Peste o zi, doug,se poate;imediat nu, &gel putem ramâne caraghiosi si cauza pag-ube inu- tile. Schimb de veden i asupra hipotezelor. Se recu- noaste ca trebue cand s'o face mobilizare, sg mobilizgm. toatg armata. Trebue sa trecem Dunarea chiar in op eratiilor. Dar convenim ca se va telegrafia la Sofia, Belgrad, Athena, spre a se sti daca guvernele respective se con- siderg in stare de resbel. Pela rgspuns va Marna deci- zia noastrg. 44 ore. Arlon, Neniteseu, excitati. Ei cer mobili- zare grabnicg, altfel vom avea o mirare a armatei (I !).- Necesitatea unui consiliu de mini§tri. Nenitescu foarte aprins. Sunt incunostiintat de Metaxa Doro ca Honig- mann aduce la «Adevgrul» un articol de reportagiu (dela Take), ecl pad seara ori se face mobilizareaeu un guvern national, ori se retrage Take. Vestesc pe Maiorescu care se mirg, fiind dat tonul conversatiei de azi dimineatg. «Adevärul»contine efectiv ca In guvern este divergentg, Take fiind pentru mobilizare, Maiorescu,MarghilomansiCantacuzince contra; ch. Take va demisiona dacgnu se face mobili- zare, etc.

NOTE POLITICE 1913 157 La C,apsa, ai lui Take fac atmosfera, Xeni in cap. In aceasta directie, eAtiva obisnuiti de acolo, cu Emil Sturdza in cap, incep o manifesatie pe strade, la legatia sarba. Maiorescu 6 ore Palat. Chemat la 8,el imi apune: Ragele linistit, binevoitor; mobilizarea ar fi ridi- ,cola daca dupa opt zile ar trebui sä demobilizam.S'a vorbit cu Take de guvern national; nu place Regelui; liberalii ar considera tot partidul n colaborare drept jumatate de guvern,i ei restul; cea dintai vorba ar fi demisia lui Avereseu, cAnd el a pregatit toate planurile; Take fricos : ad este cheia atitudinei lui; Regele Il va cherna spre a-1 mustrului. Mine la 5 Consiliu la In- terne. Take insa trimis scrisoare pentru a protesta con- tra articolului din «Adevarul»; ca. estefurios; cà va inchide usaj scara ziaristilor ;ea sa mä, vesteasai pe mine, care cu drept euvânt trebue sä fiu furios. 20 Lillie. Mobilizarea. Roumanie» publicat asear, editie speciala pentru a desaninti qAdevarul» Azi la 104 fost la Maiorescu. Imi spune:peste noapte sosit raspuns la intrebarea mea; Bulgaria nu se reeunoaste in stare de resbel; Daneff reinoit ordinul in- cetarea ostilitatilor; 'jug, adaoga Ghika, nu crede nimeni, (Nota : dupa informatii precise Daneff va demisiona). Belgrad se declara in stare de resbel, dar nu va face primul pas pentru a-1 declara oficial; Pasici, in termeni politici, exprima rugaciunea ca. Romania nu va aban- dona Serbia. Athena recunoaste ca este atare de res- -beli o5, el va continua; nu voeste sá ja initiativa sa-1 declare formal Ong nu se va intelege cu aliatii Serbi- Muntenegreni. La 8 ore Maiorescu trimis Regelui depesa,expri- mand n seris avizul cá trebue fäcuta mobilizarea. Re- sele raspuns ca de acord in prineipiu, pregateasca tot vina.la 12 Palat Maioraseu gasit in conferinta pe Itege cu Averescui aarjeui Printul Ferdinand. Is- calit imediat. La 5 Consiliu. Aflasem de mare enervare in pu--

158 NOTE POLITICE 1913 blic. Nepublicandu-se decretul, Se speculeaza cmobili- zarea nu este reala, cá. s'a amânat pe 3 zile. «Epoca»- violenta; placarde (datorite lui Take Polikrat, se af ir- mg) atkgtoare. Altele, de origina liberal, ne acuzä, de crimä, ca vrem s. ne a1im cu Bulgaria, etc. Insist pentru publicarea ime.diata a decretului. GA- sim in el o fraza rau redactata, punând ca termen de Incepere data de 23 Iunie, ceeace da un pretext plau- zibil agitatiei. Maiorescu merge Palati revine cu de- cretul corectat. Se face editie spec'iala a Monitorului. Manifestatie la Palat. Unii poarta banderolecu Jos Austria. Gura mare, nimio serios. 22 Tunic. -Examenul zituatiei cu Maiorescu. Fas- ciotti cam, rhios, dar guvernul lui aproba,bine 'bate-, les nu oficial,atitudinea României. Filistenberg re- zervat, dar daca Austria ar face pieclica latrecerea de arme sau, munitii, Maiorescu Il va ameninta pe data- cá ne «adresam», Rusiei. (De fata era si Harjeu). Ger- mania lash* mana ne-a transmis, fara comentarii,. dar ne-a transmis cererea Greciei catre Imparat ca Ro- mfinia sá nu o abandone ! Maiorescu (Regele) considera cá avem u.n mandat tacit dela Europa. Berlinul sprijina nota general& ea Europa sa nu se mai amestece. 23 funie. Ma due Buzau. Trecut pe la 9 dim. la Maioreseu dupa vesti. Mi se arata (ferindu-ne de Neni- tescu prezent) o telegrama din Sofia. Text citat de Ma- iorescu : Ferdinand cautä conversatie secreta cu Ghika, &grub, i-ar fi zis : «Mes ministres sont inintelligents et m'ont tromp6 !». Pe &rum intAlnit pAlcuri de oameni ducându-se la regimente, voiosii Cu urale. 24 lunie. Arion imi povestea svArcolirile lui Take pentru un guvern national si ultimul cap deopera :- presidentia gen. Culcer, când soseste Take. Pentru el un guvern national este indispensabil, fie pentru a decide pretentiile Romaniei, fie pentru a raspundevre-unef propozitii bulgare, daca o introduce Austria. Un atare guvern nu se poate cu Maioreseu,.pentru canu-1 vor

NOTE POLITICE - 1913 159 liberalii. De ce nu-1 vorProbabil, dar nu o spun, pentru a nu au increderein el ; la 11Septembrie dacà arfi ascultatpropunerile (I)Bulgarilor,ni- mic nu ar fidin ce esteazi. Pe fa, pentru c cel mai vechiu prezident de consiliu trebue sé fie sef intr'un asemenea guvern. Atunci s'a propusi primit Kalen- deru. De ce nu-1 vrei tu °IAm gésit aJta combinatie : Culcer ministru de rgzboii prezident de Con'siliu, trei liberaU. La aceasta i-am.redus. Liberalii ar prefera pe Zosima Evident am skit in sus. Am intrebuintat vorbele de cnebunie» si de «fricg» (doug ore ! !). Nu admit deca o formé. politicé: dacé Regele vrea un guvern national, Maiorescu poate lua demisia a trei colegii sé le ofere asa se va sti de tar cgreutAtile nu vin dela noi. Take adaogg : Crede, dar nu stie, cà Regele ar vrea un guvern national, pentru, cá Regele nu i-a spus-o. Sfatul meu : Lasa sä doarmé toate aceste chestiunisi când nevoie va fi, Maiorescu sé le reja. Pus in curent pe Arioni Cantacuzino, MI% a da numele lui Zos ima. In, curs de vorbé, Take Ionescu zice cnici odaté cu niciun pret el nu Va mai intra in viitor inteun gu- vern cu Filipescu.Tot asemenea,liberalii nu ar primi un guvern Harjeu (pentru .ch.' este vorba de un Ministru de rézboi prezident de Consiliu!), pentru eh' Ii cred in mainele lui Filipescu. 25 Arnie.-- Am fost la Maiorescu pentru a-i, spune ce mi-a comunicat Take Ionescu. L'am conjurat, In in- teresul fàrii, sh ja frane,le in m'angi sà taie pofta lui Take de a enerva actiunea guvernului si de a nelinisti pe Rege. El: Nu am vorbit Regeluii Regele nu mi-a vor- bit; din contra, ca ultimé manifestatie de incredere mi-a arétati planul secret al campaniei. Vom siMula trece- rea pe un punct,i vom debarca aiurea. (Maiorescu nu mi-a zis unde (spre Oorabia 7); pretinde cé nu a urmat cu interes nefiind competent.). Nu vorbesc Regelui ca sa nu dau impresia dedisentimente In g-uvern.Voi

160 NOTE POLlTICE - 1913 sfätui s5, te cheme pe d-ta sg-i vorbesti. Daca Regele vrea un guvern national, desi nu cred c5, se gandeste la asa ceva azi, si eu cred &A forma acceptabil5. ar fi s`á ofer eu o participatie lui BrAtianu. Maiorescu mai crede &A Take Ionescu s'ar putea gandi la un guvern cu Batianu, in care sá prinda si pe015,nescu sau Gre- ceanu (1). De alt6 parte trebue s'O' fie si altecombina- tii FilipescuVintilä, (°!). Asupra mobilizgrii, &and am afirmat eu c5, or fi de necrezut sá.' fie inlAturat Maiorescu, cad triumfä" politica lui si la ceasul ei, el imi face parte de o in- formatie csecretisinA» : La 20 Iunie, &And a propus mo- bilizarea, Regele voios spusese «da, acuma este utildo; el care cu 48 ore inainte zisese Cá. «ar fi ridicol sá mobili- zeze pentru a demobiliza». Reveniml asupra acestui punct, imi comunicg, :in dimineata zilei, din Berlin venise stirea CA Austria mij- locise la Imp6rat ca el A facA presiune el dac6 Aus- tria va aduce propuneri din partea Bulgariei cA aceasta ne acordá frontiera, noi s5, o primira. Berlinu1afás- puns cá nu se insgreineazä, cu ac,eastg misiune si c'a. Ro- mania are dreptate sà-si caute satisfactia ce va voi I La intrebarea meo, Maiorescu imi spune &A aceasa asi- g-urare a venit parte prin Beldiman, dar mai ales direct la Rege, din Berlin ! Acum se explie,A si schimbarea Austriei, si comuni- catul dat presei ungare si articoluldin «Lokal-Anzei- ger». Nu s'a comunicat aceasta lui Take. Iat5, comu- nicatuldatpreseiungaxe :Budapesta,24Iunie. «Fata de qtirile fanteziste si nelinistitoare in urmo ac- tiunei militare a Romaniei, Ministrul de externe Austro- Ungar a dat ziarului unguresc urmAtorul comunicat : «Once ingrijorare exprimat5, de ziarele unguresti cu privire la atitudinea Romaniei este nefundatä. Agi- tatia opiniei publice românesti este lesne de inteles. Ul- timele evenimente au dovedit &á se incearc5, realizarea unei Bulgarii mari si Romania are tot interesul ca SA ja o atitudine contrarA. Relatiunile dintre Romania si Austro-Ungaria n'au fost un moment periclitate. Dac5. intre Romania si Bulgaria a isbucnit un conflict, cau-

NOTE POLITICE 1913 161 gele nu trebue cautate in relatiunile dintre Austro-Un- gana si Bulgaria, ci exclusiv in raporturile dintre Ro-. mania si Bulgaria. Monarhia îi dä toata silinta ca asigure pentru viitor bune raporturi intre Romania si Bulgaria, fail a se ajunge la conflicte mai grave». In legatura : Dr. Mamulea zis lui Gr. Cantacu- zinc: «S'a oferit Turtucaia-Balcic si nu s'a primit!» Iatä ce publica «Epoca» de azi despre mine : «Se zice cä d-1 Marghiloman e pe cale de a parasi pe 4:1-1 Maiorescu. Aceasta nu ne mira; la d-1 Marghiloman a. ajuns un obicei. Numai contrariul ne-ar fi surprins». Pranz de gala pelitru Teodokis. Conferit cu Ma- iorescui propus alianta. Maiorescu arata cä pang nu s'ar schiraba unele lucruri cu Macedo-Románii, timpul nu a venit; o alianta s'ar putea urma numai dupa o confraternitate de arme. Convenit despre o conventie militara; un Lt.-Colonel dela Stat-Major va pleca maine cu misiunea la Athena. Dupa masa, Beidcirdu, care.a deschis vorba (pro- babil prevenit de Brciniaeanu, cu care am vorbit azi care are mari inclinatii pentru el), recunoaste cà actiu- nea Romaniei incepe cu maximum de sanse bine aduse de Maiorescru si daca guvernul national ar fi sa fie, el nu se poate face cleat sub firma Maiorescu. M'am declarat multumit. Am scapati,dinadins, vorbelede «nebuniile lui Take». Raspunsul lui Branisteanu a fost tipic: «cum sa nu fie si el (Take) ingrijat, cand libe- ralii au declarat Regelui cal nu mai pot da concurs gu- vernului». I-am spus cà premiza aceasta este falsa. 25 Iunie. Take fost la Maiorescu,exasperat de 1111 articol din «Inainte» si de altul din «La Politique» contra guvernului national, zicki' ca el va raspunde prin «La Roumanie». SA nu fie el de vina daca din po- lemic,à.' ar esi o criza.Nu Bratianu a cenit guvernul national (cum zice «Inainte»), ci el, Take Ionescu; cà la dansul este un. caz de constiinta, etc. Maiorescu i-a spus limpede : daca aicurajul taergi cu noi, nimeni nu poate cere ceva, si deci nu ar- ticolele de ziare pot rinrauri asupra situatiei.

162 NOTE POLITICE 1913 Am declarat imediat adevgrul : n'am inspirat qIna- inte»i desaprob termenii ziarului.Gunosteam sensul articolului lui C.iorgneanu din «La Politique»,articol obiectiv si de doctring. Audientg la Rege. Regele mi-a argtat ultima depes6 a lui Ghika. Succesele Shrbilor sunt reale. fgrg a fi asa de zguduitoare cum se pretinde la Belgrad. Re- gele Ferdinand s'a intors la Sofia pe neasteptate zice bolnav. Ministrul rus incredintat secret lui Ghika, cg se va arunca la picioarele Tarului pentru a impune pacei &A El vrea sg facg «dar» României linia Turtu- caia-Balcic, pe care Austro-Ungaria nu a putut-oob- tine, usurandu-se situatia e despre Sarbi. (Ghika crede eomunicatia tendentioas6). Regele nostru se ocupg de ultimatum (care va fi vag : desechilibrul in Balcani); regretg cg Bulgarii nu si-au mentinut superioritatea rgzboinicg cel putin Ong am fi trecut noi Dunärea: afirrag cä, vrea acuma rgz- boiull In politicg interng; nu se gAndeste la o posibilitate de conlucrare a tutulor partidelor,decat liberalii intrand in cabinetul Maiorescu. Directia Maioresou a fost bung, a reusit,i nu vede de at nu ar continua. $tie cg Take este lesne impresionabil La 27 Unie la 8 ore, trecut in revistgcorpul grg- nicerilor. La 9% m'a chemat Maiorescu. Trebuia sg pre- ced pe Take.Mi-a argtat doug depesi: ale lui Dabija Statului-Major, preverand cg Bulgarii vor implora si cg se va pierde tot rezultatul mobilizgrii ;ea Bulgarii sunt la aman, si «au pierdut capul».1 Regele a scris lui Maiorescu cà trebue transmisBulgarieideclaratia cg vom ocupa fruntaria Turtucaia-Balcic. Regele adaugg «Vei redacta d-ta mai frumos si imi vei aduce depesa la ora 11». Maiorescu preggtit textul : Intemeiat pe faptul cg comunicat la tiMp cg in caz de räzboi vom inter- veni; cg n'ara prima rgspuns; cg a fost rgzboiu provo- cat chiar de ei fgrg observarea regulelor elementare de

NOTE POLITICE 1913 163 denuntiatiune; cdeci vom ocupa unja sub rezerva ac- tiunei noastre ulterioare. -7 Qum a venit Take, am reci- tit textul; Take s'a opus la declaratia fina1si am con- venit sg, declargmguvernul a dat ordin armatei sale s. intre in Bulgaria. Transmitere subordonatá, declara- tiei Statului-Major cg este gata. Maiorescu a plecat la Statul-Major, unde a gásit pe. Printul Ferdinand. Dupa asigurarea lui Averescu ctru- pele din Dobrogea suntgata, s'atransmis depesa la Sofia. 0 a doua depesI cere lui Ghika spiece si s5, lase Italiei arhiva. Acela4 ordin luí Pkleanu la Rusciuk. RAmas cu Take in lung5, conversatie. $tiu cá s'au. isprgvit relatiile lui cu Brätianu«nici nu poate fi alt- fel inteun partid in care Vintird ja «le haut du Dave.» I Expunem Coroana la uraliberalilor; de la 1908libe- ralii conteazá, cá, in caz de rázboi, vor participa la pu- tere. Am obiectat pe data ca Maiorescu este gata s5,-i pofteascg, dar ei vor s'a"-1 scoatà. Ultima sfortare : Th. Rosetti prezident,_Maiorescu Internele, Eu Finante sau Rgzboi, Costinescu celait Minister, lAsat de mine. Am declarat cá, once, fárA Maiorescu sef, deschide ches- tiunea, Carp. Vorbit si de viitor.- Cred imbunat Cel putin Maiorescu a fost mirat de tonul lui laConsiliu, nestiind dé unde vine schimbarea. La 51/2 ConSiliu: mAsuri financiare,chestiunf de adrainistratie, convocarea Camerei la 3 °Nile.'- La 7 ore Maiorescu a fost la Schebeko; i-a cetit depesa noastrg : (a) «Dar aceasta e rázboila, este o ocupatie :o sä, se vac1á ce va veni in urmä. Tocmai Bulgaria cerea -arbitrajul nostru cu concesiunea eh' con- ventia in contra ei e pus5, la a parte, si d-1 Sasonow do- reste tocmai ca România ssá, facsá presiune asupra Gre-

<

164 NOTE POLITICE 1913 cilori SArbilor, pentru ca sconsimta la un armistitiu. De 10 ani incoace suntem foart,e rau cu Grecia, de curand ne-am plans in privinta Macedonenilor, nu a- vem nici un credit la ei; in ce priveste pe Sarbi, nu stiu ce gandeste Regele, dar eu nu cred s putem face ceva. Dar in fine ce. vrea Romania, Mai inthi granita noastra, strategica; apoi ca nimio sa nu mai poatä, fi de- cis in Balcani fara noi. Schebeko plictisit, dar ade- rand la aceasta parte a declaratiei. Maine Ghika trebue spiece, cad totul este de te- mut :starea revolutionarä care autoriza toate precau- tiile; Schebeko a recunoscut ea era prudent. Culcer va ataca maine Silistra. Ne-am imbratisatonce s'ar intampla, ne-am facut pe deplin datoria. 28 lunie. Telegrama lui HArjeu urgenta,radio- grama din Silistra, M. S. Regelui : cRespectos aduc la cunostinta M. V. ca astazi la ora 11 cetatea Silistra a trecut sub sceptrulRegelui Carol I». Chemat de Maioresau 8 seara; venea dela Palat. Guvernul national cazut definitiv la apa. Bratianua fost de doua ori inainte de amiaza la Palat, s'a plans c5, Filipescu este atasat la Statul-Major al Printului, iar el la Qrainiceanu. Printul a fost la el sa-i ofere sä,-1 ja

Nous avons été depuis 10 ans si mal avec la Grèce, ré- comment nous nous sommes plaints au sujet des Macédoniens, que nous n'avons aucun crédit: quant aux Serbes, je ne sais que pense le Roi, mais je do ate que nous puissions faire quel- que chose.M.als enfin que veut la RoumanielD'abord notre frontière stratégique, ensuite que rien ne puisse plus être décidé dans les Balkans sans que nous soyons partie.Sche - beko, plutôt hargneux, mais accédant à cette partie de la cléclaration. Demain Ghika doit. partir,car tout estb. eraindre : état revolutionnaire, qui autorise toutes les précautions. Schebeko reeonnu que c'était prudent. Culcer attaquera demain Silistrie.Nous nous sommes embrassés: quoiqu'il arrive, nous avons fait notre devoir.

NOTE POLITICE 1913 165 §i pe dansul, §i a refuzat ! Maiorescu a inteles cä a fost tantoi pretentiosi cá Regele a simtit eh' o ja prea de sus. A revenit la pre§identia Kalenderu, &and Regele väzuse scrisoarea d-nei Brätianu denuntand cá Kalen- deru este «un ramolli», care le incurcg treaba la Crucea Ro§ie. A declarat Regelui ci se retrage in viata privatä, iar Regele i-a räspuns cä nueste momentul sáfacä chestiuni de persoane, §i a incheiat ad. Guvernul actual a reu§itsä continue lini§titMaiorescu terminat ex- primand Regelui speranta cá «l'échine de Take se re- dressera peut-être» (poate spinarea lui Take se va in- drepta). Scrisoare dela Take lui Maiorescu,protestand contra prezentei nea§teptate a .lui Filipescu la Silistra. Nu admite un Comandament en chef «ad latera». 29 Iunie. Väzut trupele de artilerie, Reg. 2 §i 10 §i Reg. 9 Infant. defiland pe §oseaua Alexandria. La rks- crucea unui drum, Brätianu cu general Paraschivescu inteun automobil, in uniformä, asistä la trecere. Filipe- scu, laStatul-Major alPrintului inBucure§ti,in- trä cu generalul Culcer in Silistra, iar Brätianu, la Stat-Majorul lui Oräiniceanu,la Corabia,prime§te defileul artileriei langä Comalidantul ei... «Doux pays»! Ne-am intalnit Take 0. cu mine laMaioreseu, convocati. De dimineatä a fost Averescu la Primul Mi- nistru, comunicand cá Cristescu: intreabä. din Belgrad clack' mai mergem inainte, ca sá§tie Sarbii ce fac sau primeascä armistitiul 1 A luat asuprä-§ii sä declare cg mergem inainte. Eri §i alaltàeri diplomatia rusä fäcut mari stäruinte la Belgrad sg facA pe Sarbi a fi mode- rati. Noi am aprobat pe Maiorescu. Seara väzut la Rege telegrama lui Averescu : «Ce era convenit se va urma». Take comunicat paraponul lui Brätianu. Dela ince- put ar fi cerut sä fie in marele Stat-Major, iar Printul a räspuns eä nu este bung prezenta oamenilor politici; s'a inclinat. Putin In urmä aflä csá Filipescu a fost pri- mit la acel Stat-Major; prin urmare, el care a impu§cat täranii, nu, dar Filipescu, care l'a denuntat pentru acea- sta in intrunire publick da ! Ne-a confirmat cáPrin- tul a fost pe urmäsá ofere lui Brätianu, kti cà. acesta a

166 NOTE POLITICE 1913

refuzat.Rec,apitulat nemultumirea contra lui Harjeu, la spatele &grid's, Filipescu face ce vrea in armatá. La ora 61/2 convocati la Palat, Maiorescii, Ionescu .§i cu mine. Conferim in cabinetul de lucru al. .Regelui. Se citetedepesile. Regele dà importantá telegramei lui Filaliti despre propunerile ce i-a fácut Pasici: «Legá- turá cu România, pace tratatá direct cu Bulgaria, te- mere despre Austria».

- Take d5, seamg, de conversatia avutá cu douá ore inainte cu Schebeko, dela care a simtit cà Rusia nu vrea cu niel un chip fäsboiu, dar at, se teme de trec,erea noas- trá peste Dunáre ; niel o vorba insä clarg de vre-o opu- nere. Mai mult, Schebeko a declarat cá nici nu cuteaza ssá fac5. Romaniei, ggsind-o insuficientá, propunerea Bul- gariei :Turtucaia-Caliacra (probabil spre p scApa Do-

Regele pune chestiunea: 1) Dacá, Sarbii cer prea --mult, este temere ca si Austria sä" cearh.Sangeacul 2) -Cum va putea potoli pe Greci, cari probabil vor voi lito- ralul Egeei 7 Atunci.: ne legám cu aliatii, suntem dusi sá sustinem cererile lor; nu ne legám, .suntem expu§i facá ei paceai sà fim siiti la demobilizare. . Rostul conferintei : a gmas cei treeem edt de repede Dunärea (LuniMari),i cu declaratii formale CA nu urmArim sdrobirea Bulgariei, ne asigurám astfel «capul -de pod» pentru miscárile ulterioare. Luni se Tor remite lui Kalinkoff pasapoartele. Restul sedintei cofisacrate Maiievrelor lui Filipescu In armatá...Regele destul de excitat, spune cà a repropt foarte viu lui Ilhrjeui prezenta luii mai ales a lui Filipescu la Cálárasi. «1-am spuk, :sá-si deschidg ochii -asupra uneltirilor din armatá. cáci pe el-il fac ráspun- zAtdr». Gaud Ministrul i-a supus decretul cu numirea lui Filipescu in Statul Major, Regele a fácut observatie &A, ce cautá acolo un om politic? cá el Rege nu poate re- fuza, dar de ce s'a propus, iar HArjeu, i-a multumit cu efuziune cà a semnat..., 30 Iunie. Maiorescu a primit pe Rahmi-Bey, fost -deputai la Salonic, introdus de Sefa-Bey Innumele

NOTE POLITICE 1913 167 Marelui Vizir. Au oferit aliantg Romaniei pentru a re- lua Adrianopole. Dacg nu,, cel putin leggturi pentru vii- tor. Noi am rgspuns cg nu putem deschide chestiunea slavismului, pe care ar- pune-o o atare perspectivg. Vor- be pentru viitor, da 2 Iulie. Consiliu la Palat. Regele constatg cgcel putin pang azi, actiunea Romaniei este aprobatg de toatg Europa. Maiorescu cite§te nota pe care o va transmite la toate puterile, pentru a preciza §imai ciarcererile noastre asupra liniei TurtucaiaDobriciBalcic. Des- tul de lungg discutiune asupra modului de a formula zona de care avem nevoie, la vest §i sud de unja acestor trei puncte. Rgm'ane ca dupgconsiliu sg precizgm pe hartg.. In ziare apare un fel de comunicat relatand cam tot ce s'a spus in Consiliu §i anuntAnd cg Maioresou a fost insgrcinat cu Take Ionescu sg redacteze nota. Iar scrisoare de scuze §i de protestgri a lui Take cgtre iorescu...! Peste zi, Harjeu a reg-ulat cu Ionescu sg meargg la fata locului sg aleagg topografice§te fruntaria. Regele a plecat la Corabia. La garg toti Regina, Printesele.In momentul imbarcgrii,Printul Ferdinand telegrafiazg cg podul cel mare a fost arun- cat la Corabia in aapteore jumgtate.Regelefoarte multumit. In gara Chitila Regele a Jost primit cu ovatiuni de trupele ce treceau. 3 Iulie. Deschiderea Camerei.Mesajulscurt, considerat de toti ca foarte demn. In Camerg, Take Ionescu imi comunicg copia telegramei transmisg de Ferdinand al Bulgariei Regelui nostru *). Dece nu s'ar introduce in text telegramele La 7 ore cand am vgzut pe Dickin la banca lui, acesta primise vizita lui Take Ionescu §i. cunintea deja telegrama!! 4 Iulie. Maiorescu 0. Take vin la mine. Harjeu a adus azi dimineatg dela Corabia proectul de rgspuns al Regelui *) Decidem sg telegrafigm Regelui: «Situatia interna- 1 V. Anexe. doc. No. IV gd IV b.

168 NOTE POLITICE 1913 tionala ne impune datoria sg, rugam pe M. V. sa se re- intoarca la Bucuregti. In agteptare, pare oportun ca tru- pele rioastre sinainteze mai incet». In momentul de a ne desparti, vine o noua telegramä' ràu cifrata, prin care Regele cere sà adaogam o mentiu- ne ca nu putem face ceva fara ceilalti beligeranti. Ad'go- gam deci la raspuns: «Margul armatei nu poate fi oprit decast prin armistitiul general, hot:left simultan cu pleni- potentiarii paciii conchis intre cei cinci beligeranti». Raspunsul se cifreaza la Externe, dar pleacai cu automobilul prin maiorul Balif. La 7 ore, Schebeko alarmat ca margul nostru nu produca caderea dinastiei bulgare; cel putin sá spu- nem pang unde mergem. La ora 8 Maiorescu imi arata o telegramadela Nanu : Sasonov crede cá ne-am ahem, toata Europa, dacä prin margul nostru am aduce caderea lui Ferdinand sau strivirea Bulgariei; cà nimeni nu ne contesta unja Tur- tucaia-Dobrici-Balcic (prima oara ca Rusia vorbegte de Dobrici!) ;ca; nu ar admite sà le taiem cablul Vara- Odessa. Imi dà originalul scrisorii Regelui de aseara, tri- misa de Harjeu : Ii recomanda ca impreuna Cu Marghi- loman gi Take Ionesou sà cercetam raspunsul de dat. Maiorescu observa: «Prima oara cand serie Regele: Mar- ghiloman e Take, gi pune pe Marghiloman inainte!» Harjeu mi-a spus cá Regele a trecut Cu automo- bilul podul; a intrat in Bulgaria, trupele in delft; a fost cu vaporul la Bechet, unde era Printul Ferdinand, toga ziva in picioare gi voios. 5 Tulle. Maiorescu má vestegte ca telegrama Re- gelui s'a expediat fara fraza finala privitoare la armis- titiu. Regele s'a inapoiat. Inainte de a ne duce la galá In intAmpinarea lui, Maiorescu imi comunica secret de tot (Take nu va gti), cá faja de Schebeko gi de Fiirsten- berg a stabilit cà situatia este schimbata. In adevar, Fiir- stenberg i-a adus, pentru a se remite Regelui, copie dupa corespondenta dintre Viena gi Sofia. Regele Ferdi-

NOTE POLITICE 1913 169 nand a recurs la Tarnow sky ca s. implore pe Impriratul Austriei scape dinastia si sg interving la Romani. Impäratul a pus sä i-se rgspundg: cg vina a tot ce se intamplg este a Bulgariei, care nu a voit sí. urmeze sfa- turile Austriei de a da de mult Romaniei ceea ce cerea; acum sfgtueste sä", of ere imediat Romaniei unja TurtucaiaBalcic; cg, cu Regele Carol trebue sg se ja intelegere pentru pace. (Aceasta este depesa agentiilor anuntand cg Berchtold a fost la Ischl, vizitg interpre- tatg de pres6 ca premerggtoare demisiei). Regele Ferdinand niel in extremis nu s'a decis sg fie franc, cgci in telegrama transmig Regelui nos- tru, (Mpg mijlocirea de mai sus, nu pomeneste de unja noastrà! Minitrij strgini au trebuit sa conving ea' politica bulgargdeveneaneexplicabilg. Mai mult, Fasciotti a adus din partea lui Ghenadieff, Ministrul Bulgariei, o nag verbalà, cu vagi afirmatiuni de a voi sg restabi- leascA raporturile de amicitie. Guvernul bulgar«étant décidé d'examiner (!) avec un large esprit deconcilia- tion, les desiderata territoriaux de la Roumanie et de conclure un acord leplusrapidementpossible».A- proape o obrAznicie !S'a oferit prin Rusia linia Turtu- caiaDobriciBalcic,i Ghenadieff nici pomenealà nu face. De pace generalg asemenea nimic. Regele a primit pe datà pe Maiorescu. Nu considerä serioase propunerile prin Fasciottii cere s5, se raspun- z6 fàrà grabg. Take, cu care ne vedem la 8 ore, iarIsi gmouche du coche», cere sa nu lassgm pe Fasciotti sà ac- cepte, cä, el cere sg menajgm pe Austria (7). El nu stie despre telegrama Ischl si fuga la Jockey sg comu- nice lui Fasciotti ce i se va fáspunde !! 6 Iulie. Prin Fasciotti,doua propunere Ghena- dief, f,inainte de a fi dat lui Fasciotti rgspunsul la nota de eri. DupA lungi manifestatii de dorintä a restabili le- eäturile de prietenie,i legand propunerea cu depesile schimbate intre regii nostri, Ghenadieff propune: oferg Romaniei teritoriul bulgar la Nord-Est de linia Tur- tucaiaBalcic. In schimb, neutralitatea Romaniei si a-

12

170 NOTE POLITICE 1913 jutorul ei pentru pace cu vecinii. Insa ca prima si prea- conditie, armata romtma se va retrage «derrière le Danube». Acest act ar fi de mare insemnatate politica pentru viitor. Restul peltea de protestatiuni. La 6% convocati la Bege, Maiorescu, Take si cu mine. Am adus raspunsul pregatit. Oferta era deja Malta' printr'o putere (Rusia) in numele Bulgariei, dar mai complecta, de oarece se preciza punctele Turtucaia- Dobrici-Balcic, la care România a zis ciar cá trebue un numar de kilometri la vest si sud-vest, topograficeste necesar unei fruntarii. Cererea ca armata romanä, sa se retragà dincolo de Dunare nu poate fi luata in conside- ratie. Ea a fost pusa in actiune pentru a grabi inchee- rea pacei intre toti beligerantii. Daca Bulgaria este ani- rnata de aceeasi dorintä, sá ne-o spunai sá numeasca pe data plenipotentiarul ei, pentru a se incepe tratati- vele intre toti. România atunci va putea pune in servt- ciul tuturor «mederatiune si impartialitate». La Rego era o telegramä din Berlin, prin care Ja- gow a declarat lui Beldiman cá lun demers de mijlo- cire, Germania a declarat ca nu se amesteca. Adaugat, fail a cauta sa indice ceva României, cá crede ea daca cumva s'ar izgoni dinastia lui Ferdinand, aceasta ar fi o greutate. Regele Inca sub efectul privelistei trupei; a gasit infanterie care inaintase cu 30 klm. in Bulgaria si facusedejaretrasamente. Numai gratieavântului oamenilor se poate intelege asa repeziciune. 7 Iulie. Nota de eri a fost data azi, i apoi co- municata lui Schebeko si Fiirstenberg. Schebeko a aprobat cu totul; multmnit cá s'arapor- tat eh prima propunere a fost facuta prin eiar fi fost multumit sa se sputa chiar numele de Rusia. Sasonoff i-a spus sá comunice eh Rusia aprobaca pacea sa se dis- cute si sa se inchee la Bucuresti (idem Franja). Tot el crede, dupa stirile lui din Londra, ea Austriaar avea alte veden. Maiorescu a cules din convorbiri, cáar fi trei

NOTE POLITICE 1913 171 curente : 1) Ca pacea sä se desbatä intro beligeranti sä fie semnatä la Bucuresti. (Tripla intelegere, Ger- mania, in principiu Serbia) ; 2) Ca pacea sä se facil de Puteri (Austro-Ungaria) ; 3) Ca Puterile sá se bite- leag5, ele in prealabil, LäsAnd pe interesati sä se adune si sä discute deocamdatA (Anglia). Ristici a adus stirea cä Papricoff, cu col. Roma- novsky, precedat de un parlamentar, s'a prezentat la li- niile sarbe pentru a trata. Shrbii au refuzat chiar de a primi pe ofiterul parlamentar, de oarece nu avea legiti- matie ! Ristici crede cá sunt tot manevre bulgare spre a obtine diviziunea adversarilor. Statul-major comunicä: la Vratza o patrulä din Reg. 1 Rosiori primità cu focuri, a pierdut 4 oameni (3 Iulie). La o localitate inainte de Ferdinandovo, Divi- zia 2-a Cavalerie a pierdut un om. 8 Lille. Primit o carte de vizità a lui Maiorescu eu urmAtorul cuprins : qLuni 8/21 Iulie 1913, 7 ore dimi- neata. Am primit telegramä directä, dela Ghenadieff prin care 'eere pace si propune sà trimitä plenipoten- tiari pentru noi, intreband in ce anume loe». La ora 10, fiind la Maiorescu, mi se comunieä si de- pesa directa a lui Ghenadieff si o a doua depesä a Re- gelui Ferdinand &are Regele nostru. Sunt de fatä Fiir- stenberg si Take Ionescu. Vine si Papadiatmandopulo pentru a comunica eä Grecia ar don i ca preliminärile de pace sä se iscäleaseä pe cdmpub de batae, iar pacea sä se trateze la Bucuresti. Maiorescu räspunde cà «câmp de bätae» este vag, §i cere sà comunice guvernuluilui cä noi dorimea totul sä se trateze la noi. Grecia vrea sä evite once mij- locire a puterilor : sà inteleagä deci repede cà indatä, ce vom cade de acord in cinci, va fi mai impozabil Eu- ropei. VenindSchebeko, continuämconversatia si Take amenintä cu reluarea libertätii noastre de ac- tiune, cäci nu de geaba am trecut cu 300.000 oameni in Balcani. Schebeko are numai oobservatie :depesile ar da la ivealà tot tendinta Bulgarilor de a se intelege numai ei cu noi.

172 NOTE POLITICE 1913 La 12 ore suntem cate trei la Palat. Se fixeaz5 rAspunsul va cuprinde: 1) Tinem cä granita noastrà ne este dobandita, cu complementul cA" nu se pot tine fortificatiila Rusciuc-$umlasi20 klm.imprejur Balcicului. 2) Idem protocolul cu Macedonia. 3) Armis- titiu se poate trata ori unde vor cere beligerantii. 4) 0- data cu armistitiul se vor numi plenipotentiari pentru pace; oferim Bucuresti ca sediu. Revenim la 6 la Rege. Se mai admite ca sa ves- tim in particular pe Fasciotti, ca sa afle liulgarii, eh nu vom intra in Sofia. Regele se felicità cá suntem liberi de actiunea noa- stra; ceeace nu este avizul ce Bratianu i-a exprimat la Corabia,i dupa care ar fi trebuit sà awn' un tratat cu Serbia. 9 lulie. Golescu imi apune a, Take profita de si- tuatia lui pentru a specula la Bursa. Era de fata Las- car Catargi cand eri, la Capa, Victor Ionescu, jumatate beat, le-a spus ce rau a fAcut Take ea nu 1-a ascultat vandut «platinele». Se poate faceaprópiere la 3 Iulie, Dickin, la Creditul roman, era vestit de Take cà Regele Ferdinand a cerut direct pacea. Dupa ora 5, in mijlocul receptiei diplomatice la Externe, revine Fasciotti cu o noua telegram5, a Rege- lui Ferdinand (a treia), data personal Ministrului Ita- lian la Sofia (cifrata) : «Sa Majest6 le Roi de Roumanie, Bucarest. Les attaques continuelles et toujours plus é- nergiques des armées serbe et grecque qui se sont réu- nie,s et qui opèrent avec acharnement contre les forces bulgares, rendent impossible d'attendre les résultats des pourparlers de paix entamés a Nisch (I). La situation de la Bulgarie exige que la paix soit signée 'au plus t6t *cette .nuit, ou au plus tard demain matin. Je m'adresse Votre Majesté et à Votre gouvernement d'exercer sa puissante intervention près du Roi et des gouverne- ments de Serbie, de Grèce et de Monténegro, afin que la paix soit sig-née au plus tard demain matin». Bush' la Rege telegrama sus citata, reflectiunile ur- matoare :«situation de la Bulgarie» ? sa situation personelle7 Tot este adevArat ce mi s'a scris din Peters-

NOTE POLITICE 1913 173 burg ca sufera de mania persecutiei. Aceasta este de- pe si de om «affolé»; nu Putem raspunde, cand tra- tam cu guvernul lui, pAna ce guvernul nu räspunde. Regele autoriza pe Maiorescu stelegrafieze la Bel- gTad, cu copie la Atena, cá spre a räspunde dorin- tei urgente a Regelui Bulgariei, imputerniceste pe Colo- nel Cristescu sa se duck' dela Belgrad la Ni s pentru a In- lesni la nevoe iscalirea masurilor preliminare militare, cum ar fi o suspensiune de arme sau oravitaliare. 10 Lille. Azi dimineata asosit raspunsul lui Ghenadieff, datat de aseará 9 si 45 Sofia. Direct &Are Maiorescu si urgent : «J'ai l'honneur d'accuser réception «de la dépêche de votre Excellence, expédiée hier de «Bucarest et regue aujourd'hui (9/22 Juillet) par inter- «médiaire de S. E. Ministre Italie. Je déclare au nom «du gouvernement bulgare que nous sommes d'accord «sur les points principaux qui constituerontles bases «de la paix et que sur les points secondaires je ne pr6- «vois aucunedificultépour l'ententedéfinitive qui

((Le Ministre Affaires Etrangères auquel j'ai communi- Ague) ce matin contenu de votre téksgramme chitty!) No... m'a «prie attendre réponse.

174 NOTE POLITICE 1913 dimineatä continutul telegramei Dvs. cifrate, m'a rugat sä. astept räspunsul». (Este copia pgrtii finale a notei de räspuns dela 8 Iulie comunicatà la Belgrad cu indemn de a se accepta vederile noastre si cu copie dupg aceastg din urmä,, trimisgi lui Filodor spre incunostiintare si räspuns). «A dat räspunsul astg-searg. Guvernul grec «primeste reunirea pentru prelimingrile pkii la Bucu- «resti. Plenipotentiarii vor seannai armistitiul la Bucu- «resti, cgci guvernul grec ar voi ca armistitiuli preli- «minarea de pace sä nu fie semnate separate, dar im- «preung. Guvernul grec va numi ca delegat pe Panas, «fost Ministru la Sofia, si un militar. Ministrul Mace- «rilor .streine a adäogat cg guvernul greca primit o «comunicare dela Pasici din Belgrad cä doreste ca Ex. «V. sg conchidg preliminarea pgcei laBucuresti,cu oft:late cal aceastg propozitie, adaogg Ministrul Afaceri- «lor streine, nu este conform planului anterior al guver- «nului grec, care consista a semna prelimingrile pgcii «pe câmpul de bgtaie si a veni in urmg laconferinta «din Bucuresti pentru a incheia paceadefinitivg.Gu- «vernul grec, de acord cu M. S. Regele, a adoptat päre- «rea dvs. si a hot:grit sä, trimeatg delegati la Bucuresti, «Il vient de la donner ce soir. Le gouvernement helléni- «que, a-t-il dit, accepte réunion Bucarest plénipotentiaires «préliminaires de la paix. Ceux-ci signèront aussi armistice «A. Bucarest, car le gouvernement héllenique ne voudrait pas «armistice et préliminaires de la paix soient signés séparé- ment, mais simultanément. LegouvernementhelIénique «nommera comme délégué à cette effet, Panas, ancien Ministre «it Sofia, et un militaire. Ministre Affaires Etrangères a «recu communication par Pasitch de Belgrad du désir V. E. «conclure préliminaires de la paix it Bucarest, quoique cette «proposition, a ajouté Ministre des Affaires Etrangères, n'a «pas été conforme plan antérieur du gouvernement helléni- «que, qui consiste conclure champ de Warne prkiminaire «de la paix et réunir ensuite conférence à Bucarest pour «conclusion paix définitive. Le gouvernement hellénique. «d'acord avec S. M. le Roi, s'est rangé à votre avis et il a odécidé d'envoyer des délégués Bucarest et non plus à Nisch. «Seulement, a ajouté Ministre des Affaires Etrangères, cette «decision du gouvernement grec n'est qu'officieuse etil

NOTE POLITICE 1913 175 csi nu la Nisch. Numai a adáogat Ministrul, aceastá diotárA,re a guvernului grec nu e decht oficioasä, si do- «reste si se facg cererea inteun mod oficial de a tri- amite delegati. la Bucuresti, cáci numai atunci va putea «räspunde si el oficial». La 4 si 40 Maioreseu expediazá, prin Filodor invi- tatia de a se trimite la Bueuresti delegati pentru preli- minare de pace definitivä. Insistá, având in vedere si- tuatia gravä din Sofia, sä se discute de pe acum la Nis unele másuri militare prealabile si urgente. Comunidi In plus cá Cristescu e la Ni s cá Coandä va sosi mhine acolo. Regele, din consid.eratie pentru Regele Ferdi- nand, atelegrafiatRegilorGreciei,Muntenegrului Serbiei, eá, once nouà värsare de s'Augen'arputea decát sà ingreuneze situatia. Maiorescu, imi comunicá, in mare secret, cA Sefa- Bey a venit sá, incerce terenul ea sä fie admisäi Tur- cia sà negocieze cu toatá lumea la Bucuresti, ca belige- rantál Maiorescu a deelinat propozitia. Repetá cá Tur- cia va avea umilirea sà i se ia Pentru a doua oarä A-

«désire étre saisi officiellement de la demande envoyer dé- «légués Bucarest et c'est alors ii répondra également offi- «ciellement, ear le Cabinet gre,c ne se considère pare les dé- «marches Président Conseil serbe, que saisi officieusement». A 4 h. 40 Maiorescu expédie par Filodor invitation en- voyer Bucarest délégués pour préliminaires paix et paix dé- finitive, Ii insiste, vu situation grave Sofia, de discuter dejà Nisch quelques mesures militairespréalables «et ur- gentes». Communique en plus que Christescu est Nisch et Coanda y arrivera demain. --Le Roi, par égard pour le Roi Ferdinand, a télégraphié aux Rois de Grèce, de Monténegro et de Serbie, attirant leur attention que toute nouvelle effusion de sang ne pourrait qu'empirer la situation. Maiorescu me fait part secretissime que Sefa-Bey est venu tater le terrain pour que la Turquie fut admise négocier aussi avec tout le monde A Bucarest comme belligé- rante! Maiorescu décliné proposition.Répète que Turquie aura l'humiliation de se faire une seconde fois reprendre

176 NOTE POLITICE 1913 drianopole, dar de astgdatg de cgtre Europa. Dar Regele a telegrafiat Sultanului satuindu-1, cumil mai sfauise s'A facä, pacea cu Italia, sA nu caute sg se stabileascg in Adrianopole. De notat telegrama lui Ghenadieff, care primeste cu satisfactie stirea cá România vrea sá ia si ea parte la negocierile militare din Ni. Maiorescu imi aratg copia telegramei lui Illurani (Regele Ferdinand), cgtre un consilier Baschara de la Viena, mide afirmg cu sange rece nedreptatea ce i-a fit- cut soarta, cA e bine, cg dinastia lui n'are sg se teamg de nimic! Acelas oni cerea ca pacea sg fie iscglitg in 24 de ore, atAt de mare era pericolul. F asciotti m'a intrebat dacg nu voiin s avem sg läsàm ca aprovizionarea sg se facg prin Varna. Rgspuns : Da, dacA aceastA cerere a Bulgariei este fá- cutg prin Legatiunea italiang.Fasciotti profitA de aceasta pentru a insista cA dacg vrem sá urmgm pe vii- tor o politicg oromâneascg», dacg «avem un ideal natio- nal», trebue sg fim priet,eni cu Bulgarii. Acelas Fas- ciotti spusese lui Take cg el nu iubeste Austria.

Andrinople, cette fois-ci par rEurope. Mais le Roi a télégra- phie au Sultan, de même qu'il lui avait donné it temps la conseil de faire la paix avec l'Italie, lui renouvelant le con- seil de ne pas chercher a s'établir à Andrinople. A noter la dépéche de Ghenadieff, accueillant avec satis- faction la nouvelle que la Roumanie veut aussi prendre part aux négociations militaires de Njsch. Maiorescu (9 h.) rae montre copie du télégramme de Murany (Rol Ferdinand), it un conseiller Baschara de Wien ou il crane et affirme que de sang froid il examine l'injus- tiee que le sort luj fait, qu'il est bien, que sa dynastie n'a rien a craindre! Le méme honarne qui demande que la paix soit signée dans le 24 heures, tant le péril est grand... Fasciotti m'ayant sonde si nous ne voudrions pas avoir la magnanimité de laisser ravitailler par Varna, je porte au Club, 9 h. 10, la réponse: Oui, si c'est demandé par la Bul- garie par le canal de la légation d'Italie. Fasciotti en pro- fite pour insister que si nous voulons suivre désormais une politique croumaine», si «nous avons un idéal national», il fallait faire amitié avec la Bulgarie.Le même Fasciotti avait dit a Take qu'il n'aimait pas l'Autriche...

NOTE POLITICE 1913 177

11 Line. TelegramaRegeluiGreciei.Elad- mite eg nu trebue sg se urmgreascg o prea mare mic*o- rare a Bulgariei,dar nu consimte având in vedere reaua credintg a Bulgariei, sg se iscgleascg un armisti- tiu inainte ca conditiunile detailate ale pgcii sg fi fost hotgrate. Maiorescu calm; incearcg sreactioneze in con- tra nervilor lui Take Ionescu, care acum impreung cu Blondeli excitându-se unul pe altul, tremurg pentru soarta Bulgariei. Ministrul de Interne imi cere 30.000 lei, pentru co- misia sa, Pgltineanu, Apostolu,Gicg Bgdescu.Su- pui cazul lui Maiorescu : «Dar dal dracului ; scgzut de valid cu guvernul national, Take trebue plgteasca oamenii ca sg-i tie !». 12 lidie. G6lescu Imi spune : «Noi ne gAndim la cele mari §i Take aleargg din om in om ca sgaleagg curtieri la bursg pe Th. Bgdgrgui pe Victor Filoti !» D. Solomon dela «Concordia» mi cade in genunchi pentru sonda lor, pe care nu o pot deschide din opozi- -tia .«Columbiei». Consiliul superior al minelor a opinat pentru; Ong i Alecu Constantinescu: a intervenit (So- lomon zice : l'am interesat sg interving), dar Take 0.-a rezervat sg rezolve chestiunea !! Am scris lua Take sg se amane deschiderea ore- ditului, de frica polemicilor ce ar detepta cheltuiala eu o comisie care nilpoate-fi decat oficioasg, de oarece armata are administratie efectivg. El imi rgspunde insistand. Atat mai rgu! Schebeko, care se vede eg nu iartg pe Bulgari, a intrebat dacg suntem sig-uri de granita noastrg, de oare-

11 juillet. Télégramme du Roi de Grèce.I1 admet qu'on ne doive pas poursuivre «une trop grandediminution de la Bulgarie», «mais il ne consent pas,.étant donne la mauvaise foi de la Bulgarie, à signer un armistice avant que les con- ditions assez detaillées de la paix aient été arrêtées». Maiorescu calme; essai de réagir contre les nerfs de Take Ionescu qui, maintenant, avec :Blondel et s'excitant Fautre, tremblent pour le sort de la Bulgarie.

178 NOTE POLITICE 1913 ce termenii depesii lui Ghenadieff nu sunt peremtorii. Maiorescu raspunde ca are o chezasie : armata din Bal- cani. Lisa. Fasciotti a venit cu declaratia Ca Tarnovsky a fost rugat de Ghenadieff sa declare Ministruluiita- lian, spre a fi transmis la noi, CA tot, absolut tot ce am cerut este acordat, dar cum telegrama luí era deschisä, trebuia pentru opinia public:6 sh raspunda, lui Maio- rescu in forma in care a raspuns. illaioreseu imi spune ca erí, Take loneseu pu- nând inainte situatiunea in partidul lui, i-a cerut sa fie delegat la conferinta. Maiorescu retransându-se la spa- tele presedintilor de consultat, a zis ca va consulta pe Rege. Azi dimineata. Take i-a scris ea' ceea ce i-a cerut aseara este un «sine qua non» pentru dansul. Dar, de acord cu Regele, s'a convenit ca vom fi cei trei ministri cari am fost convocati in consiliul restrans, insa. Regele ar don i sä alature si pe Costinescu. Am raportat lui Maiorescuspusele luiToncescu venitdela Orhanie, ca laStatul-majorCrainiceanu,, Bratianu si Duca, acesta ca secretar al Generalului, sunt faetorii cei mari; pe cAnd la Cartierul-General, Fi- lipesou face pe Seful de Stat-Major ! Bine ca.' nu avem batalii ! 13 Tulle. Conferintalapresedinteleconsiliu- lui : Fiirstenberg, Barclay, Waldhausen. Se citesc tele- grame. Lahovary dela Paris telegrafiaza ca, la Aface- rile streine n'au de gand sa se amestece in complicatia turcaAdrianopole:«Que la Bulgarie sedébrouille comme elle pourra». Maiorescu declara ca România nu va face pe jandarmul pentru Bulgaria, si ca e treaba marilor Puteri sa avizeze; dacaactiunea lor e sterila fata

13 juillet. Conférence chez Président de Conseil: Fiir- stenberg, Barclay, Waldhausen. On lit les dépêches, Laho- vary de Paris télégraphie qu'aux affaires étrangères on ne compte pas seméler de lacomplication turque Andri- nople: «que la Bulgarie se débrouille comme elle pourra». Maiorescu déclare que la Roumanie nefera pas le gen- darme pour la Bulgarie et que c'est aux puissances ii avi- ser; si leur action est stérile vis-à-vis de la Turquie, cette

NOTE POLITICE 1913 179

de Turcia, aceastg, neputintà o sg, aibá o repercutie pe con- ferina din Bucuresti, dci Grecii se vor simti fàrà frang. La aceasta rgspunde Barclay :cà asupra Greciei se poate actiona cu mai mare eficacitate !? Maiorescu in- vita', pe ministri sg,confere cu Schebeko, Fasciotti si ceilalti, dacà cad de acordsg," deaaceiasiinspiratie guvernelor lor, fiindd cunosc mai binechestiunile de cat Ambasadorii deba Londra. Costinescu a Primit cu recunostintg., dar a cerut s'a consulte pe Brg,tianu; scrisoarea lui a- pornit asta.- searsä. Take ggseste combinatia prea meschinh pentru el cere ca un al doilea takist(Dissescu), salfie adào- gat, ceeace face cinci plenipotentiari !! Adineauri, In prezenta lui Arioni lui Cantacuzino. a declarat va lua un concediu pentru a merge la Aix-les-Bains ! Duminlei, 14 Iulie. Maiorescu spune ea Take face o concesiune : dad, Costinescu acceptà,vom fá- mâne patru; dad refuzg,, cere locul Pentru Dissescu. Delegatii bulgari,primitila Giurgiu deTaco- vache, sosesc ora 2: Tonceff, Ministrul Finantelor, sef de misiune, General Ficeff sef de Stat-Major, Dr. Ivan- méme impuissance aura de la répercussion sur la, conférence de Bucarest, car les Grecs se sentiront sans frein. Ce A quoi Barclay dit: «Sur la Grèce on peut agir plus efficacement»!, Maiorescu invite les Ministres a conférer avec Schebeko, Fasciotti et tous; s'ils sont d'acord, donner eux la méme inspiration A leurs gouvernements paree qu'ils sont mieux renseignés que les ambassadeurs Londres. Costinescu a accepté avec reconnaissance, mais a de- mandé A consulter Bratianu. Sa lettre est partie le soir rméme. Take trouve la combinaison trop mesquine pour lui et demande qu'un second takiste (Dissescu) soit adjoint, ce qui ferait cinc plénipotenliaires ! Tantôt, présents Arion, Cantacuzène il a déclaré qu'il allait prendre cong,é pour Aix-les Bairns ! Dimanche, 14 juillet. Maiorescu me dit que Take fait une concession: si Costinescu accepte, on restera A 4, mais s'il refuse, il demande la place pour Dissescu. Les délégués bulgares, reçus Giurgiu par Iacovaki, arrivent a 2 h. Tontcheff, Ministre finances, chef mission,généralFit-

180 NOTE POLITICE 1913

ciof, vice-presedintele Sobraniei, Radeff, Gm politicsi gazetar, Col. Standoff. T onceff a venit smä vadà,foartepreocupat sg, dea asigurgri de prietenie pentru viitor. A dorit'o totdeaunaprezida marea Sobranie când s'a oferit in 1886 Coroana RegeluiCarol. Papricoff nu o s5.vie : foarte ruso-fil. Rusia i-a tras totdeauna pesfoarg. In chestia turceascA : Europa ar trebui sá ja rdásuri; poate mai tarziu vor putea Bulgarii, dar astki nu pot. Luni, 15 Lille. La ora 9 soseste rAspunsul lui tianu; Maiorescu telefoneazA lui Costinescui aflà eá pleac6 la Sinaia; Maiorescu aleargA la gall1 il aduce indärät. Costinescu comunicA ca BrAtianu nu se mai considerA ca seful partidului si sfatueste pe Costinescu sá se concerteze cu ceilalti pentru a hot6ri ce vaface. Maiorescu 11 conduce la Ferekyde, cerându-i un fAspuns pentru ora 12. RAspunsul e negativ : din momentul ce Brgtianu a refuzat, nici un, liberal nu poate primi. Vom rada pe Dissescu, dar de pe acum a fost ad'alogat Generalul Coandg. Mai tArziu, presupun propus de Rege, si Colonel Cristescu. chef f chef Etat-major, Dr. Ivantchof vice-president Sobra- nie,Radeff, homme politique-journaliste,Col. Stancioff. Tontcheff vient me voir. Très préocupé de donner des assu- rances d'amitié pour avenir. De tout temps il l'a desire; il présidait le grand Sobranié quand on a offert en 1886 cou- ronne au Roi Charles. Paprikoff ne viendra pas : très russo- phile. La Russie s'est toujours jouée d'eux.Sur question turque: Europe devrait prendre des mesures; les Bulgares peut-être plus tard, aujourd'hui peuvent pas. 15 juillet. A 9 h. arrive la réponse de Bratianu; Maio- rescu telephone à Costinescu et apprend qu'il part pour Si- naia; Maiorescu court gare et ramène Costinescu.Costi- nescu communique que Bratianu ne se considérant 'plus comme chef de parti, conseille à Costinescu de se concerter avec les autres sur ce qu'il doit faire. Maiorescu le conduit chez Phérékyde, lui demandant une réponse pour 12. Avant midi M. me telephone que réponse negative, Bratianu ayant refasé, aucun libéral ne peut accepter. On subira Dissescu, mais d'ores et dèjit Coanda est ajouté. Plus tard, je suppose, sur proposition du Roi, aussi Colonel Christescu.

NOTE POLITICE 1913 181 Rugat de Maiorescu, am chemat pe Pizani ca sa-1 scutur. «Epoca» se va schimba. Blameaza pe Filipescu, dar mai ales pe fiul sau «copil de clasa treia primara». La ora 7 Generalul Heirjeu se reintoarce dela Rege, pe care l'a consultat asupra propozitiei fäcuta de Ton- ceffi Stancioff de a se ocupa Vidinul dupa cererea lor, Pentru a evita ororile unei cuceriri de catre Sarbi. Cadem de acord Take fiind prezent, sa pro- punem lui Pasici : Sa-si opreasca trupele ; iar daca nu, sí ocupan' in comun orasul. Maiorescui cu mine mergem la Pasici; soseste Ristici : vor consulta comandamentul superior, s,:ivor reflecta !(m'asá prinde cà vor consulta si pel Putnic). Ristici : vor consulta comandamentul superior,si vor puteri sä trateze cu noi, dar numai ad-referendumcu ceilalti ! 16 L'He. Douà note, una a lui Take in «Universul», alta a lui M'aran in «Presa» asupra delegatiei romane. Obraznicei neexacte ! Colonelul Cristeseu raporteaza: Armata sal-ha ad- mirabila; adevarata conducere o are Col. Pavlovici, ta- zar de 39 ani foarte capabil ofiter de Stat-major. Prin- tul mostenitor in fruntea soldatilor si mereu la, foc; cum a venit Cristescu, s'a anuntat lucrul pan6 la celdin urma soldat, ceeace a ridicat mult moralul. Sarbii i-au

Prié par Maiorescu, j'ai appelé Pisani pour lui laver le tete ; «Epoca» changera Il blame Philipescu, mais surtout son fils, qui n'a pas même le cerveau d'un «copil cl. III prim». A 7 h. général Herjeu revient de chez le Rol, qu'il a con- sulté sur la proposition faite par Tontcheff et Stancioff d'oc- cuper sur leur demande Widin, pour lui eviter les horreurs d'une prise de vive force par les Serbes ! Tombons d'acoord, Takeprésant, deproposer Pasitch :1) qu'ilarréte ses troupes ;2) sinon, d'occuper en commun la ville. Allons Maiorescu et moi trouver Pasitch ; arrive aussi Ristitch ; ils réfléchiront en consultant aussi «le commandement supérieur» !(J'aurals parlé qu'il doit voir aussi ce que dit Putnik). Ristich nous dit qu'il a appris que les Bulgares avaient plein pouvoir pour traiter avec nous, mais seulement ad referendum avec les autres !

182 NOTE POLITICE 1913 lasat directia efectiväi dupä sfatul lui eau desprins dou`a divizii din Corp. I la Corpul III, ceeace a dat pu- tintä ofensivei care i-a dus dincolo de Cpciana. El afirmä cà de*i cer mereu suspensie de arme, Bulgarii atacä, cei dintAi: se vede cá azi chiar au infundat divizia care era in observatie la Vlasinoi amenintii linia Us- kub-Vrania-Belgrad. Arion furios de numirea lui Dissescu *i de a nu fi fost tinut in curent de nimic; vrea ea se retragA ime- diat dupä pace. Am räfuit pe Take in Consiliu pentru notele de mai sus, *i pentru chipul cum intelege cenzuracand estevorba de colegii lui (afacerea Uhrinowschi, fi- nante, rechizitii in Bulgaria). 17 Iulie. Conferintei la ora 4.Maiorescu arela dreapta delegatia bulgarä (ordine alfabeticA), la stinga delegatiagreacä.Sunt in fatà,la dreapta Take Io- nescu, Coandä, delegatia muntenegreanä; la stanga Di- sescu, delegatia sArbA. Suspensia de arme repede a- cordatäi redactatä, citità de Coandä. Dupä conferintädeliberäm in trei *i pe urmä mergem la Maiorescu sà. vedem «aide-mémoireo date de Austria *i Rusia. Rusia : Malurile amândouà aleVardarului cu calea feratei Serbiei ; amandoug malurile Strurnei Bul- gariei; granità, unja despärtitoare a apelor intre amAn- doug väile ; Istip Serbiei, probabili Koceanai Stru- mita. Intre Grecia, Serbiai Bulgaria, granitaar porni dela Gherghe,li, ar trece valea Strumitei 'And la Drama, läsAnd Seres *i Drama Greciei.. In ceprive*te traseul dela Drama la mare; marile Puteri vor det,er- Aide-mémoire donné par Autriche et Russie. Russie: Les deux rives du Vardar, avec le chemin de f er A. la Serbie; les deux rives de la Strouma à la Bulgarie; frontière, le partage des eaux entre les deux yanks; Istip b. la Serbie; probablement aussi Koceana et Strumitza. Entre Grèce, Serbie et Bulgarie, la frontière partirait de Gherghe- li en traversant vallée de la Strouma jusqu'a Drama, en la's- sant Serres et Drama à la Grèce. En ce gui concerne le tracé de Drama et la mer, la déterrnination de la ligne sera laisée

NOTE POLITICE 1913 183 mina unja, fiindcg Grecii nu vor consimti sá piarza Kavala la Bucuresti. Austria : Serbia va avea malul drept al Varda- rului; malul Wang cu valea Brenicei, Bulgarilor.Bul- gariatrebuind sg pgstreze Qavala, va avea la sud : Struma i valea Strumei de sus, hotarnicità la sud dela Belagica Planina pAng la Vardar, plus c,oasta de resärit a Cavalei PAna, la Enos. Bulgaria va avea drumul dela Drama trecândprinSeresphnälaDemirhissar (toatä partea cu Struma de sus-valeaStrumei este ne- inteleasg). Studiat cu Cristescu dacg Qavala rämânând Gre- ciei, nu este pe Karasu (Mesta) loe pentru cale directa Dedeagatci-Sofia, ca sä nu se zica, cá, cu luarea Cavalei. se inchide drumul la marea Egeei pentru Bulgari. Dimineata, Universul, Epoca anuntä demisia lui Brätianu spunând si ce era in scrisoarea&are Costi- nescu ; exact ce raportase Take eri in Consiliu. Conversat seara cu Blonde'. El imi explicg ime- diat propunerea lui Schebeko, prin faptul cá ar fi exis- tâ,nd o asigurare data de Rusia la Sofia in sensul schimbarilor din timpi apropiati. cá Cavala nu va fi lasatä Grecilor. Confidential, imi spune Blondel. 18 Iau copie dupä propunerea Austriei. Se explia ceva din ce pärea eri neinteles. Nu se explicit' zgnaticia color din Ball-Platz, cari par cä nu stiu macar cá s'a petrecut ceva pe Vardar de o lung incoace ! 4 ore conferintä. Se propune de Maiorescu ca cei interesati sä-si comunice propunerile lor spre a se usu- ra lucrarea finala. Take Ionescu pleacg cu Venizelos. aux Puissances, car les Grecs ne pourront consentir à l'aban- don de Kavala à Bucarest. Autriche:Serbie aura rive droite du Vardar;la rive gauche avec la yank de 33reniza (Bregalnica je crois) aux Bulgares. La Bulgarie devant conserver Kavala, aura au Sud: «das Struma und das obere Struma-Thal: (im &idea begrenzt von der Belagica-Planina bis zum Wardar)». plus, la côte est de Kavala jusqu'it, Enos. La Bulgarie aura le «Bahn von Drama iiber Seres nach Demirhissar».

184 NOTE POLITICE 1913

9 ore Externe. Conferim Cu Bulgarii asupra pre- tentiilor noastre. Citesc trei pasagii din depesa lui Maio- rescu din 8/21 Iulie lui Ghenadief,, ale carei puncte de fond au fost primite de acesta, cum stie Tonceff. Produ- cem harta cu unja aleasa de Institutul nostru geogra- fic. Lasam pe Bulgari in salonul cel mare sa o studieze. Peste 20 minute Radeff vine: 1Mia noastra este de natura a intrerupe lucrarile conferintei; cerem inca o- data atat cat ne dá unja Turtucaia-Balcie.Da, s'a vor- bit de cati-va kilometrii la vest, dar aceasta nu poate da un accesoriu egal cu principalul; ei vor avea nevoe de a referi guvernului lor... Mad vin Tonceff §i Fitceff; primul: «Ne vom tine angajamentul, dar trebue sal masurara cat va facq ne vom intelege negresit, dar (adresandu-se lui Take) : care va fi, d-le Take Ionescu atitudinea Romaniei in paces generará I». (*) Take l'a luat de brat, s'au retras in- tr'un colt si Cu Radeff, iar dupä 30 minute tot continuau conferinta lor pe soptite..., ferindu-se de noi ceilalti ! Vineri, 19 Iulie. Comunicat lui Maiorescu legaivra ce Tonceff vrea sec' stabileasai intre fruntaria noastra intreaga chestiune adusä conferintei. La 4 cand ne revedem, luand ordinele Regelui, ne comunicA cá cestiu- nea granitei se va rasa exclusiv sa o transeze militarii nostri cu militarii Bulgari :asa va trece pe al doilea plan preocuparea politicá. Se ja intalnire, intre mi- litan, pe maine 11 ore la externe. La conferintä Tonceff ne comunica ca aliatii i-au dat in scris propunerile lor. Nimic alt. Dupa, sedinta Tonceff imi arata propunerea: Sarbii linia Strumei, Grecii litoralul dela confluenta Sarpde- rii 0) (cred Tapolnica) la cota 1314 (exact 1324) la Strazac la cota 1152 (exact 1200), la Kuzlar (cota 2177) si coboara la 3 klm. de Makri. (Ar ramâne Bulgariei nu- mai Dedeagaciul pe o limba de pamant).

(*) «Nous tiendrons l'engagement, mais nous devons aussi «mesurer ce que cela donne; nous nous arrangerons certai- «nement, mais (s'adressant it, Take) quelle sera, Mr. Take Io- «nescu, l'attitude de la Roumanie dans la paix généralets

NOTE POLITICE 1913 185

Stau de vorbä lungCuTonceff si Ficeff. Primul: Evocatia punctului Kavala la o conferintà europeand ; dacá au o hoarare de principiu in favoarea lor, chiar dacA nu s'ar executa, aceasta ar fi in viitorjustificare ca, la prima ocazie, sA-si reia acest port cu armele. Am obiectat &A, ar fi mai bine o pace definitivg azi, cdtand compensatii, prectrm o sumil in bani cu care re- pede si-ar putea face cale feraa Filipopole-Stanimaka- Pasmakli-Xanthi si uti15. portului Dedeagaci, rärnanand ca din coasta fertild sá ia cât mai mult phnsa' aproape de Cavala. Tonceff imi cere sá repet combinatia. Fitceff are aerul a intra In aceste veden. Vine si Take Ionescu. Tonceff mai spune cá sper5. s5, se inteleaga cu Sarbii :ce, au sá se batà &Arbil din nou pentru Grecia Inspundem Atunci cauza Dvs, este chtigat5. (sunt sceptic). Pentru a doua oarà repetà : Dar dach' armata româná se retrage Replic : Aceasta nu cred sA fie de prev5izut ! Brgnisteanu asupra demisiei lui Brätianu : Fa- crure a v5zut la Costinescu scrisoarea lui BrAtianu. Se terminA enuntand spera.nta ca cei patru, se vede este un comitetde vacantä , se vorfixaasupra lui Pherekyde. Adical :s'a pro pus lui Costinescu (libe- ralii au zis «lui BrAtianu»),BrAtianu recomana pe Pherekyde ; evident gostinescu era sh' rAspundà

13

186 NOTE POLITICE 1913

Duminicit, 21 Iulie. Conferintei definitiva Cu Bul- garii. DiscutAm din nou unja. Fitceff, in foarte buni ter- meni. aparg,linia lui. Rgspund Cpand5. si Cristescu. Tonceff mai calla concesii, ca s'a" poatà prezinta poporu- lui bulgar un semn de amicitie a Romaniei. Maio- rescu : Semnul acesta este cg, sunt 6 luni de and Romh- nia si-a formulat cererea ; dac5. Daneff intelegea, multe lucruri triste pentru Bulgaria nu s'ar fi petrecut. Am inobilizat. Opinia politicA si la noi este excitatI Azi insA nu cerem nimic mai mult I Trebue terminat repede ; alt- ceva nu se mai poate. Bulgarii s'au inclinat. Pentru scoli, Tonceff a cerut o declaratie reciprocà. Maiorescu refuzg :este vorba numai de privilegii ce aveau Cutovlahii in teritoriul turcesc;ceeace nu ar fi cazul in vechile teritorii bulgare si române. Bulgarii ac- ceptl dar ca shi nu se dea prilej si. aliatilor de a face aceiasi cerere, se va regulaprin note separate. Sea- coral zonà de nefortificare. La intoarcere, conversatie pe bulevard. Fitceff : n'a condus el campania doua, ci Savoff : sward russá ; a Mcut ràzboi de pozitie si front imens ca in secolul al 18-lea. Daeä se urma rgzboi de manevrà cu fortele bloc pe un punct, Shrbii .5i Grecii erau zdrobiti ;el a cerut schimbarea planului. Dar .cu osebire, Bulgaria n'are oa- meni de Stat. Politiceste nu era nimic pregitit, atunci cand Daneff dgduse asigurarea c5, totul era aranjat cu Rusia si cu România. Tonceff : Amicitia Austriei nu se dovedeste cu nici un demers; Fiirstenberg ii d'a" asigurgri, dar nu vede o presiune. 1/rea s'al stie, in viitor, dacei ataca ei pe Greci, ce vom face noil Rlspund: Sunt sigur cà nu vom siiri pe ei. Avem granita noastrà, nu ne trebue suflete bul- gare. 22 Tulle. Conferintil, la 10 ore. Maiorescu comu- nicA acordul nostru cuBulgaria. Discursul luifoarte bun, de consultat ulterior.

NOTE POLITICE 1913 187

Se prelungeste suspensiunea de arme pan.la 26 Iulie, ora 12 din zi. Dupa conferintä, mi se comunica o notä cu creionul lui Barclay, autorizat, daca si alti colegi o fac, sano- tifice ea Anglia nu se desintereseaza de soarta Kavalei ca si de alte puncte ale conferintei. Idem o nota a lui Fiirstenberg in acelas sens, dar mai accentuata Pentru Kavala. 23 Iulie. La Illaiorescu: Austria si-a schimbat ati- tudinea fata de Serbia; nu ea ne conduce, ci ea se ja clupa noi. (Delavrancea prezent). Printul mostenitor german transmisdeschis o telegrama lui Martha Bi- bescu (minunile unei saptamâni dela Kiel !) : «Faites votre guise et fichez-vousdes grandes puissances». Regele stie de aceasta telegrama. La Rege, 12 ore : Impäratul Wilhelm telegrafiat cifrat Regelui, felicitindu-1 pentru succesul politicei lui rugandu-1 sa" facci ce o putea pentru Regele Constan- tin. In räspunsul lui, Regele atinge si punctul ca a scris lui «arme Ferdinand», ale carui armate nu mai pot face o campanie. Regele mà insareineaza sa comunic lui Fiirstenberg cà îi pare bine ca afla cà dejuneaza la mine cu Pasici, i 11 indeamna sa persiste in politica de apropiere cu Serbia. Pentru Bulgari : sa faca repede pacea, ca Europa sg sepoata ocupa de Adrianopole : «c'est dans cette direction que tend toute mon action». Foarte raultumit de Maiorescu :«C'est un véritable homme d'Etat comme étaitKogalniceano». Despre Filipescu : nu crede cà sa mai fie un conservator serios care sa poata directia lui. I-am aratat scrisoarea lui Cräiniceanu, care ar putea reflecta parerea grupu- lui liberal ghemuit la Cartierul lui general. Despre Brri- tianu nu are grijä, de oarece el l'a sfatuit sa fim

188 NOTE POLITICE 1913 rea holerei ; intendentei trebue facuta o anchea: gulcer, un civil si Mihdescu dela Curtea de Conturi. Primul dejun delegatilor. Pasici, Mili. Cantacu- zino, Wyzanty, dreapta mea ; General Fitceff, Xenopol, INIurgasanu, stânga ; Fiirstenberg in fatä, Ristici, Goan- da dreapta; N. Politis, Misu Saulescu stânga. Cu Pa- sici sensul conversatiei eaFiirstenberg lucrand la a- proprierea cu Serbia, el sa-i cedeze Strumitzai Rad.o- viste. Fagälduit ca va cauta o linie multumitoare. Pe Fiirstenberg l'am pus in curent; cu mine acautat pe harta un traseupentru a aduce pe Greci la concesie ; spre a face pe Sarbi sal cedeze ceva Bulgariei. Foarte conciliant. Lui Maiorescu zis : Daca iscalescBulgarii, «nous n'allons pas êtTe plus catholiques que le Pape». Conferinta la ora 4. Maiorescu foarte hotarit a le cere sà ajungem la incheere. Duph conferinta, Maiorescu imi spune ca intelege C UlD,Take s'a certat cu Daneff la Londra. S'a apucat sal ameninte pe Shrbi, ceeace a provocat un incident viu cu Spalaikovici. El Maiorescu vrea cu oncechip sá. evite o revizuire a palcii noastre. La 8 prAnz la TV aldthausen, Bulgarii, diplomati si eu. Lunga vorba cu Tonceff. Imi spune eh se va su- pune; ar vrea sá scape ceva; spell cá daca Pasicii-a dat intidnire la el, Tonceff, 'maine, acesta este semn bun. Toate argurnentele pe cari mi le sung sh le spun lui Ve- nizelos, sunt de un ordin sentimental, inferior :i-o spun. Nu e la inaltime! Nu tot asa Ficeff.El stie situatia exactä a armate- lor in prezenta; nici o lubta nu mai poate fidecisiva. Deci once continuare ar fi o crima in contra umanitatii. «Il faut finir», repeta, el de doua. ori. 24 Iulie. Branisteanucomunica cà Filipescu a dat un interview lui Dillon ; se declaral adversar al gu- vernului, dar este multumit de politica lui :fie noroe, fie pricepere, a servit foarte bine tara. Dupa dejun, Delavrancea, care a vazut eri pe Fili- pescu, l'a gasit in dispozitiuni säruti», foarte mul- tumit de politica guvernului; el se va abtine de politica

NOTE POLITICE 1913 189 i pe toti amicii lui îi va trimitela guvern. Sfatul lui Delavrancea : este un invins, asa impresie face trebue sg-i intinzi mâna. Al doilea dejun :Venizelos, Arion, H. Catargi, la dreapta mea; Spalaic,ovici, Creteanu, Barbu Catargi la stanga; Blondel in fath; Col. Stanciof, Delavrancea, clreapta; Cgp. Palli, Colonel Cristescu, stanga. Conversatie cu Venizelos : trebue evitatg revizuirea de o mare putere; greutkile lui cu Regele sdu, care tele- grafiazg ca rgspuns la o depesg, cä atmosfera de aci nu este aceia a armatei, cg «el nu este destul de nebun, pentru cg atmosfera taberei...». &Ali au cedat Strumita; ei au nevoe de granith strategicg pe Mesta Ong la Kuzlar ;toti impreung putem «mata» marile Puteri. Am cercat sg demonstrez cg cu fruntaria pro- pusg de Grecia, Bulgaria 11U-i poate face drumul de fier dela Filipopole la Lagos, de oarece Kuzlar rAmânela 10 klm. Stancioff mi-a multumit cu efuziune de atitudinea mea. Imi spune :«esti un om subtire In toate». Blondel imi repetg ce a zis lui Maiorescu: «Nu mil sociez la nieiun demers al colegilor mei pentru a-mi rezerva un drept de revizuire a tratatului dela Bucu- resti. Dacg, pentru a usuraiscAlitura sa, guvernul ro- mAn imi cere o indicatiune, numai atuncea asiface-o. Trebue ca totul s5, se isprgveascg la Bucuresti». *) A adus pe Barclay sg-si retragg nota, astfel cg azi nu are &cat Austria o nota datg. Dupg dejun, la Arion, conversatie generalg poli- ticg foarte amicalg. Ultimele evenimente foarte favora- bile guvernuluii indicatoare pentru mine... Conferinta in loe de ora 4, la 5 ore dupg cererea lui Venizelos. Ni se comunieg oficios cg Bulgariis'au

*) «Je ne m'associe à aucune démarche de mes collégues

190 NOTE POLITICE 1913 inteles cu Sârbii, acestiacedand Strumita. La des- chidere, Saya Ivancioff coraunicgcorespondentacu Grecia relativg la inexistenta telegramei grotescg de eri a Regelui Constantin !! Dupg comunicarea fäcutii de Matanovici pentru Bulgaria,' Spalaicovici dg cunostintg de acordul cu Bul- garia. Discurs patetici foarte ciar, läsfind sg se intre- vadà viitoarea confederatie balcanicä a lui Maiorescu. Se suspendä §edinta, Maiorescu refuzand de a o amâna phng nu se terming totul. Tratativele au fost penibile. qu Bulgarii s'a retras Maiorescu ; eu am fost chemat, «iar despre Take a zis : sä,' nu vie si celalt cà Ii amenintA si pe gstia». Maioreseu le-a spus :Compgtimesc ca d-voasträ, sufer cu d-voasträ, dar gAnditi-vg si la noi ; eu cu toatg simpatia mea, da,c6 nu se face pace, sunt silit sg vfac räzboi. (Tonceff in ajun imi spusese cg Maiorescu Il vestise cg vom face cauzg comung cu aJiaii !). Atunci reluLid harta, am dovedit lui Fitceff (e,are imi pärea ea nu cerca cleat sg fie convins), cg pe valea Mestei nu aveau sà facg drum de fier. Cergnd deslega- rea lui Tonceff, mi-a desinat pe hartg o linie pe culmi, rnai redusg decht propusese Grecia (Kuzlar etc.). Am luat Pe Vercizelos. Tocmai si Blondel, sosit dina- dins,i predica moderatia. L'arn adus la hartg, :mi-a declarat cg nu putea pgrgsi unja pe malul sting al Mes- tei, impusg de Rege; cg-i trebuia deslegare, etc M'am retras pe linia intermediarg, si in cele din urmg Veni- zelos a convenit cà dacg Coandg admite o alta granitä posibilg, s'arputea apgradin dosul autoritgteilui Coandg. M'am pus lfingg Coanclai cglandul mereu pe picior, l'am aclus sà dea linia lui Fitceff. La defileul dela Pietrici nu s'a putut face nimic. Bulgarii au aocep- tat in fine, dar vor eiti o rezerv5. Vor cere sg fie inserate scrisorile lui Schebeko si a lui Fiirstenberg relative la Cavala. Maiorescu propus o redactie anoding ; Radeff a cerut sá se facg mai precisä. La 7 si 30 s'adeclarat pacea primità in principiu. Radeffi Fitceff imi mul- t-umesc cu cgldurg !

NOTE POLITICE 1913 191

Maine ora 11 semnätura preliminarilori armisti- tiului. La ai nostri, la club si aiurea, multumiri, 25 Iulie. Nu se vor semna preliminare de pace. Major escu anunt6 a, se va sauna pacea, pacea definitivd, nu altceva ! Impune din ce in ce mai mult vointalui conferinteii ascendentulce a luat este foartemare. Politis a zis unui coleg cä" in toate congresele tot omul. nu tara, face ceva. Al treilea dejun al meu : Tonceff, I. Kalenderu, N. si E. Lahovary dreapta mea; Panas, Bädärgu, Pic Pherekyde stanga; in fatà Schebeko; Matanovicii Pi- soschi la dreapta, Radeff si A.. G. Florescu la stanga. Aflu dela Ch. Pherekyde cä Venizelos a fost s5 vadä pe Misu Pherekyde : «C'est lui qui doit remplacer Mr. Jean Bratiano». 26 lulie. Al patrulea dejun : General Serdar Vu- cotici, General Harjeu, J. Filiti, dreapta; SayaIvan- cioff, Gr. Cantacuzino, Wyzanti stanga. In fatà Waldhau- sen cu Col. Smirianticii Tresnea-Greceanu dreapta ; Col. Kalafatovici cu Brancovan stanga. Invitasem pe D. Ghika (Sofia), dar era lipa. La conf erintei (protocolul 9) Politis foarte perfid, dei ireprosabil ca formä, cAnd a Prezentat cerereade despAgubire pentru pagube rezultand din fapte ale ai- matei «contraires aux usages de la guerre», cerere evi- dent respins6 de Bulgari.Asupra chestiunei scoalelor cultului, fámase pe maine, am cercat Take si cu mine o presiune pe Bulgari (foarte molatic5 aceia a lui Take !). N'au voit sà cedeze. Venizelos : «Evident, Grecii au bise- rici splendidei bogate. Bulgarii nic5eri una ca lumea». Ura si dispretul intre dansii e ceva extraordinar ! Cand in conferinfä, privitor la Creta, Radeff a deelarat c5, ei renuntä la once pretentie asupra Cretei (condominium). din respecti admiratie pentru luptele ei contra Turci- lor, Venizelos nici nu a multumit. 27 Iulie. Ultima *edint5, a congresului. Maine la 9 ore intrunire pentru semngturä. Azi dimineatä, Maio- rescu ne comunic5, nouä, Romanilor : a primit o depesä

192 NOTE POLITICE 1913 dela Beldiman din Berlin, insgrcinat sà transmitg feli- citgri guvernului german, care comunichi declaratia cà eiconsidergpaceadefinitivg,declaratiaAustriei fiind o fi sg de consolare pentru Bulgaria *). Depesgde la Paris : Lahovary transmite declaratia lui Pichon cg pacea este definitivg, eu toate stgruintele contrarie ale lui Isvolski. Se considerg ca pronuntat in acelas sens Germania, Italia, probabil si Anglia, care nu are nici un interes. Conventie secretg cuGrecii si &Arbil de garantie contra Bulgarilordacg ar mica inainte deexecutia complectg a tratatului. Politis va aduce disearg proectul. Miclescu se face.garant de o conversatie a D-nei Eliza Brgtianu, tratând pe Take de canalie si minemos declarând cg, va stisá impiedece pe bgrbatul ei de a mai continua once raporturi Cu el. Dela Lupu Costache, algturata perlg din qAde- vgrul» de eri, dupg incheerea pgcii : «Aseará la oree 9% cseara Regele a chea-nat la Palat pe D-1 Take Ionescu. «Suveranul a fgcut o primire dincele mai miscgtoare osefului conservatorilor democrati». Prânz de 52 tacâmuri la Externe. Ministri nos- tri cu doamnele, delegatii streini cu tot personalul Ion; functionarii mari dela Externe. Toastul lui Maiorescu se terming prin declaratia cg s'a ngscut o noug mare pu- tere (in versiunea oficialg va fi ceva mai indulcit). Pasici rgspunde, spunând cg : România a cktigat titluri irevocabile la recunostinta popoarelor dinBal- cani, dinthi prin generoasa ei participare la opera e- mancipgrii ioniapoi pentru rolul istoric ce a desg- vâxsit prin negocierea cea mai eficace in favoarea echili-

*)«...pour nous, considérons palm définitive ;declara- tion Autriche fiche de consolation pour Bulgarie». Pasitch: «La Roumanie s'est acquis des titres irrévoca- «bles it la reconnaissance des peuples balkaniques, d'abord «par la généreuse participation à l'oeuvre de leur émanci- cpation et ensuite par le rôle historique qu'elle vient de rem- «plir de la manière la plus efficace en faveur de l'equilibro

NOTE POLITICE 1913 193 brului balcanic, care aruna baze noi pentru prosperita- -tea viitoare a acestei pArti a Europei,i adaogg urarea ca România sà r'ámásmä intotdeauna in capul natiunilor pe cari le reprezinfám, arAtAndu-le calea ordinei, pAceii a progresului. Venizelos nu a luat parte la prânz; in ultimulmo- ment s'a inbolravit (a pranzit la Enescu). 28 Iulie. La 9 ore incepem sá ne adunAm. Nu s'au terminatscriiturile.Toti in 'mare tinutä pentru Te- Deum. Eu singur in veston. Se preggesc condee; Take are o pang, a lui Dillon, un condeiu al lui Laseär Catargiu; Dissescu un condeiu al lui Câmpineanu dela nu *tiu ce eveniment... La 93/4, Maiorescu deschide a 12-a conferintá. Se iscAlese douà protocoale din 26 §i 27 Iunie. La 10 .5i un sfert Pisoski cite§te textul definitiv ; celelalte patru exemplare se colationeazg de secretar. Semneim, fiecare arä ingrijindu-se de protocolul ei. SemneazA Maiorescu, apoi eu, Take, Dissescu, Coana, Cristescu. Pecetie pun numai*efii de misiuni. Vukotici nu are incà sigiliul lui. La 11 ore Venizelos aduce omagii tactului lui Maiorescu, vorbe§te de «ses conseils éclai- rés»,... «son nom seraprononcé avec profonderecon- naissance et respect par les peuples». Spalaicovici propune ca dupg Te-Deum sä" se inscrie conferinta in coipore la Palat, ca omagiu pentru Suve- ranul care a contribuit mai mult la stabilirea pAcei. Discursul lui Maiorescu inchide conferinta, care de la 17 la 28 Iulie a desávar§it opera de pace. Maiorescu se duce la Palat. Regele îi dàColanul ordinului Carol I. La 12 Te-Deum. Regele, Regina cu automobilul qbalkanique, qui jette de nouvelles bases pour la prospérité

194 NOTE POLITICE 1913 plin de flori, idem Principesa Maria si Elisabeta. Mitro- polia prea mich. Regele, dupà ce särutA crucea, chi mAna lui Pasici, lui Venizelos, lui Vucotici, foarte amabil lui Fitceff, pe urniä" lui Tonceff. La Palat, foi speciale pentru inscrierea membrilor conferintei. Sampanie. 43% consiliu de ministri la Interne. Se reguleazg. concediile. Maiorescu interim Internele. Am examinat, in trei, proectul sub-tratatului de ga- ranfie, pAnA la deplinA executare a pAcii din Bucuresti, intre Grecia, Serbia si noi. PrAnzu/ la Palat strAlucit; Regele foarte amabil cu Ministrii români; evident foarte gratios cu streinii. Regele imi spune &A de prevenitor a fost ImpAratul Wilhelm. Nu numai l'a .felicitat «dar m'a intrebat, dacA vrea sä fie revizuit ceva, care arfidorinta mea dorinta mea I». Dupà mash', Radeff imi spune cat este de fericit de succesua la noi al generalului lor (Fitceff). Toastul Regelui foarte de sus si vorbind de unirea puterilor din Balcani. Eri mi-au vorbit Maiorescu si Take de un credit de 300.000lei pentru

NOTE POLITICE 1913 195 big inter-balcanicA postal:Ade 10 bani descrisoare ! $tiu cá Maiorescu nu este favorabil ideii. 30 Lille Ultimele formalitäti. SemnAturi, anexe si protocoale. La 111/2 ne lugm rämas bun. Rárnan aliatii si noi, afará de CoandA,i Cristescu. Hotärim textul tratatului secret de garantie pAná la ratificarea pgcei, dupäformele constitutionale ale Bulgariei. Garantie militará si diplomaticg. Peste zi iscàlim cei patru mini- stri romani, Pasici, Venizelosi Vukotici. Dejun la Palace-Hotel oferit de Pasici. Pasici singur citeste un discurs-toast. Dupá dejun gäsesc pe Carini si ii cer sh nu se insiste asupra stirii date de el lui «Matin» despre acordul se- cret, aci vom desminti. Aflu cá divulgatia vine dela Ve- nizelos el insu_si. La urmá, Carini a autat sá o dreagA, spunând cá a dedus el personal lucrul din vorbele ros- tite de Venizelos. Banchet din nou la Liedertafel, dat de Asociatia Presei. Vizita fAcutá la 5 ore la Camera de Comert a im- presionat pe delegati. 21 Mlle. Dejun Venizelos la Capa.. Bulgarii au plecat la 3 ore, eondusi de Moruzi si insotiO de Bur- ghelea. Aseará, cand ne-am despktit, am fost acablat de protestatiile lor de amicitie. Fitceff, care imi ceruse eri portretul meu, mi-a trimis azi pe al luir Pärerea lui Panas asupra Albaniei :«troisou quatre souverains se succéderont avant de pouvoir pren- dre pied ; qui sera le quatrième, celui-la règnera». Ge- neralul HârjAu fäcut propozitie dacá s'ar duce in Alba- nia; am inteles cá ar fi in ipoteza Wied ales domnitor. Schebeko a venit sá má yard', cu nu stiu ce recla- matie rusá dela anii 1848 si 1853, bani datoriti dela ocu- patia rusá. Foartesub forma' dubitativA, cererealui. Despre pacea de aci, m'a felicitat «du grand succès de la Roumanie»; nu crede cá vor sta Bulgarii in pace; i s'a spus cá ar trebui sä se evacueze-repede de noi teritoriul, ca nu soldatii intorsi dela ostire s6 se apuce de fäzbu- nárii omoruri «pour les questions de femmes». I-am

196 NOTE POLITICE 1913

spus e vom sta 6,1 va fi neeesar ea sä, protejAm spita- lele §ilazaretele in care sunt bolnaviiholericiai no§tri. 1 AugustAm dus lui Maiorescu nota lui Schebeco cu cele 1.400.000 ruble, potcoave de cai morti. Nu 5tie nici el nimica. Din contrà $tie cá noi avem ceva de cerut dela Stantu Spiridon, bani popriti in Rusia. Schebeko sperä, sä treacä la Viena; inainte de plecare ar vrea reguleze afacerea Spiridoniei; de aci cerereacreantei vechi, de opus ca compensatie la pret. -Vorbim de viitor :b, propos de interviewul lui Casti- nescu in «Berliner Tageblatt», §i in care el spune.c6 la iarnä poate va mai fi un guvern conservator de scurtà duratà, dar nu un guvern Take. Maiorescu crede cä la Decembrie trebue sä, ne retragem;ar fi elegant §i ne-am desface cu bine de o tovärä§ie care nu mai poate merge. I s'a 'propus diferite combinatii de §efie ; el vede inteinsele posibilitatea de a mä," am.ina pe 'mine §i de aceia cere sá rämânem in formä, de comitet, numai el va lua concediu §i rämâne s'a" conducem partidul in trei. Afm inteles eä, el ar don isä." disparg in plina apoteozà. Cand i-am spus CA, in mintea unora,efia lui subintelege vice- prezidentia mea, a zis eä, in, astä, combinatie ar ràmâne poate. Dar indemnul lui este sä a§tepam toamna. Mi-a povestit cá ducand Regelui decretul cu interi- mul lui Bädäràu, Regele nu l'a acceptat§i a preferit, de oarece se cere un takist, pe Xenopol. Regele i-a spus cä, la Palat, cereand sá consoleze pe Tonceff Ca' Bulgaria prime§te regiunea frumoasä, a tutunurilor, ifa'däräu s'a varfit in conversatie : «Dar §i noi luAm o frumusete de fabric6 la Dobrici !» Uimit de atata lipsä, de tact, Regele furios i-ar fi spus : «Theeti» ! Motivul dat de Rege este cä, Bädäräu fiind profesor 'i-ar§edea mat bine la Instructie... Regele pleac5, la Sinaia. Veseli bine. Printul Printul Carol pornesc direct dela garb', laCartierul General, in automobil. La gall Maiorescu imi spunecá, la ora 12 cand e§ea dela Palat, Take l'a vestit câ dá demisia cu colegii

NOTE POLITICE 1913 197 lui takisti, fatg de lipsa de incredere ce-i aratà Regele. Se vor reface decretele si se vor semna maine la Si- naia : agarilu revine la Interne ! Take l'a rugat pe Maiorescu s'al nu se vorbeasca in consiliu de Prefectura de Suceava. I-am vorbit eu ; s'a scuzat CA nu poate face in. cateva ore cat mai stä la Bucuresti, dar cà la intoarcere va fi prima numire. Tot asemenea, el a deschis vorba despre Cpnstanta : va disolva consiliul liberal care se alege. Nota : La gall, Taken'a venit laplecarea Re- gelui. 2 August. Blank, a vazut pe Blondel si a venit mine. Negocien i pentru imprumut in Franta. Ar avea tot concursulisorti de reusit6 (acordarea cotei), zice Blondel dac'al s'ar accepta : 1) Emisia direct si numai Paris ;2) Angajament moral sa facem comande si in Franta (marina spre pila). Vorbind. cu Maiorescu, deoarecedoresc sAiau avizul Regelui, el imi spune cA trebue mare circumspec- tie ca &A nu fie vreo gelozie la Berlin, de oarecee probabil cA Regele se va duce la Berlin si 'Wilhelm va veni la Bucuresti, pour sceller la paix. Cu aceastg ocazie ne reamintim cAi lui,simie, Regele ne-a semnalat importanta articoluluidefond din «Neue FreiePresse», care tocmai accentuiazaeh acum la Berlin s'a mutat sediul legaturii cu Romania. I-a esit cu totul din. cap Regelui, Take Ionescu ! In ultimul moment, criza cu interimul lui Baarau l'a desgustat : «in astfel de momenteo !! 4 August. In alegerea Constanta(balotaj),am seris lui Baarau sA recheme pe prefect care a dat vo- turi liberalilor. 5 August. Rezum in Karlsbad vorbireacu Be- gele (azi la 11 August). Era ziva de nastere a Printu- lui Nicolae. La dejun la Peles toatg Familiaregalai, afarà de Printii Ferdinandi Carol. Printul Nicolae a Ricut inconjurul mesei ca sA inchine cu toata lumea. In audienta, inainte de masg, am vorbit de cercArile de a n.e deschide piata Parisului : «mais sans conditions

198 NOTE POLITICE 1913

d'armes, surtout»; aprobat a se vorbi de poduri de comande maritime. Regele aprobat sádeschid credit laportofoliul pentru Senat, dar sa. daui 60.000 lei pentru lucrarea lui Lecomte du Nouy. «Voi facelucrarile ; le-amiscalit chiar inainte de plecare». Foarte multumit, din nou, de articolele din «Neue Freie Presse», cari ar trebui sa fie reproduse de presa romaneasch, mai ales acela care stabileste cà depesa egelui Carol «a salvat situatia». (Regele intele- grama Lui de multumire Imparatului, vorbeste de pro- bele de amicitie ce i'a dat in vremurile greledeci se recunoaste ca. Austria nu a parasit pe Romaniaasta iarnh, in favoarea Bulgarilor). Asupra Albaniei, mirat de stirea ea Sir Edward Grey a zis ca Puterile îi vor alege un Principe. Regele imi spune cà cel ce va fi ales de Albanezi va fi ales si de Puteri, si cà Wied va avea conciirsul formal al Italiei si pe sub 'liana' al Germaniei, care nu-1 poate desemna pe fata. Duph masa. la Maiorescu. Nu se mai poate con- tinua cu Take. De altfel a cazut in stima tuturor, a Re- gelui, ca si a strainilor. Cum se poate sh fie in con- cediu, cu holerasi cu demobilizarea pe brate Imi cere sà viu exact inapoi ca sa-mi lase prezidentia pe 15 zilei Externele. D-na Eliza Bratianu a transmisRegelui o de- pesh, denuntandu-i ca la Mdg-urele ar veni oameni bol- navi, morti de foamepreocuparea ca seful liberalilor sh nu fie prea suparat pe Coroana... Karlsbad. Am sosit Joi8 August. Constat toga lumea imi face curte, Nemtii Francezi. Toti felicita i vor sä afle ceva. Koch, de care nu (mai stiam demult nimica, imi serie sa mà pofteasca la mash. Fac cum*inta lui Nordheim, evreu. din Hamburg, insä mare amic, dela Gambetta incoace, al tuturor oamenilor politici francezi; bogat, inteligent, foarte cultivat si Cara- torit. Idem cunostinta lui Crozier. Azi lar ma' invita Koch si in cele din urrah vine sa má intretina de o afa-

NOTE POLITICE 1913 199 cere de bonuri de tezaur de facut in Anglia : chilipir nu este 5% pe 98, cu inca 41/2 drept spese si comision. Termen un an ! A doua zi scrisoare dela Koch, oferind serviciile lui pe langa Baring sau Rotschild. Am pgs- trat-o ca document. 13 August. Fac cunostinta lui Clemenceau. Foarte elogios pentru noi, «mandru» de ce au facut Romanii. Recomandä mare legatura tin viitor cu Sarbii si Grecii, dei nu crede in fidelitatea acestora. Imi apune ch." a vorbit de mine inteunarticol privitor la evrei.Luz- zati i-a scris ca va face el unarticol asupra evreilor romani, recunoaste ea ce ar fi mai bine ar fi ca nimeni sä nu se mai ocupe de aceasta chestiune, ca sa avem pla- cerea initiativei. 14 August. Doamna Michel de Giers, intalnita la Kaiser-Park, foarte cordiala cu Romanii :despre toti are un cuvant de amintire. Feliciari pentru pace, foarte calde. FelicitAri mie personale :«on a beaucoupcité votre nom ; quoique pas aux affaires étrangères, on sa- vait que vous étiez le leader 09». A. E. Lahovary revine .de la Poincaré cu fin- presia ca acesta ar don i ca un om eu autoritate mare ca. Regele 'I sa mijloceasca o apropiere intre Ger- mania si Franta. Poincarécrede eatoateinarmarile germane insemneaza ca Germania simte eh odata nu va putea compta pe Austria in descompunere ; atunci Or- tile germane se vor lipi de Germania, iar ca equilibru Germania ar trebui sä restitue Lorena, iar Alsacia sa devie Stat independent tampon, ca Elvetia, Luxem- burgul. Fitceff ma intampina : Tot ce s'a intamplat in Bulgaria e vina Regelui. El din Noembrie mereu a luptat contra hebuniei Regelui de a intra in Constanti- nopol. El a sfatuit pacea dupa Kirkilisse, cand a ce- rut-o Kiamil. El a refuzat sa dea ordinul de a ataca Ceatalgea ; Sawoff a dat acest ordin. El a parasit din Februarie directia Statului-Major. La inceput, Daneff vedea ca dansul; Regele insa l'a intors. Atunci aveau in Macedonia 50.000 oameni si se putea ocupa tot ce era

200 NOTE POLITICE 1913 necesar Bulgariei. Ce s'aintâmplat in urmd, a fost o nebunie, pura fantezie a lui Ferdinand. 30 Septembrie. lar sunt ola pret».Nforuziimi face politete peste politete, se preface ca-mi aduce tot la cunostinta ;repetä peste tot eh eu sunt soarta gu- vernului, cheiaviitorului :«Daca,m'asi impacacu Take...!»

. Contele de Waldburg, insarcinat de afacerial Germaniei, imi comunica secret ea Germania este ne- linistitä, de starea de spirit a Turciei ;marele-Vizir e cuminte, dar partidul razboiului poate sh biruiasca ; de fapt nu se demohilizeazai cá prizonierii ce se res- titue sunt irnediat incorporati din nou. Se crede cá exista un acord cu Bulgaria, caci altmintrelea n'ar fi cedat Bulgarii asa de repede pe toate punctele. Restul con- versatiei a fost asupra demersurilor prea stäruitoare ale Discontului pe hinga. Auswaertiges Amt pentru ca diplo- matii lor sá lucreze in favoarea imprumutului. Rezulta. cá lui Disconto i-e fried, sá piarda impru- mutuli ed. D-1 Petersen,vorbind de ruptura, vrea sa fach presiune. Petersen mi-a spus ca Disconto socoteste

30 septembre (13 octobre). De nouveau ola pret». Mo- ruzi me fait politesses sur prévenances, feint de porter tout . ma connaissance et va, répéta-nt partout, que le sort du gouvernement, la clef de l'avenir c'est moi, si «je m'entendais avec Take». Le Comte de Waldburg, chargé d'affaires allemand, me communique, secrètement, que l'Allemagne est inquète des dispositions d'esprit de la Turquie; le Grand-Vizir est sage, mais le parti de la guerre peut l'emporter; qu'on ne &mo- bilise réellement pas et que les prisonniers qu'on leur rend sont de suite incorporés. On croit à l'existence d'un ac,corcl avec la Bulgarie, sans quoi les Bulgares n'auraient pas cédé si vite sur tous les points. Le reste de la conversation a porté sur les &marches trop instantes de la Disconto auprès de l'Auswartiges-Amt. pour que leur diplomatie agisse en faveur de l'emprunt. résulte que la Disconto a peur de percire l'emprunt et que M. Petersen, en parlant de rupture, veut faire pression. Pe- tersen m'a dit que la Disconto compte sur le Comptoir de l'Escompte, pour prendre une partie de son emprunt.Je. comprends maintenant la note des journaux françaisqui

NOTE POLITICE 1913 201 ca «le Comptoir d'escomte» va lua o parte din impru- mutul sgu. Intkleg acum nota gazetelor francezecare acuza o oarecare bancg ea% ar fi fgcut sg nu reupasca combinatia Paris. Marti, 29 Oetombre. J. Th. Florescu, in urma ruintelor lui Miclescu §i ale lui Mitilineu ca sal pri- mese, imi face o lunggvizità.Explicatieasupraa- cuzatiei de neonestitate ce i-am adus odinioarg (afa- cerea Staadecker raportata de Fareanu afacerea unei expulzari cunoscutai de Ch. Pherekyde i pe care Take Ionescu o mgrturisise intemeiata). Florescu imi afirma ca la conaituirea actualului guvern Take Ionescu i-a spus ea nu 1-a facut Prefect de politic din cauza opozi- tiunei mele (cand fusese stipulata o libertate necontro- lath' de nimeni in fiecare departament!), ch. personal Take l'a insarcinat sg rag atace in afacerea expropriatiunei ca.sei mele i l'a complimentat in urmg de discursul tinut, etc. Adeziune la partidul n&strui se tine la dispozitia mea. Joi, 31 Octombre. IntrevedereacuMaiorescu. L'am cercetat En afacerea unei corespondente din «Dé- bats», care afirmg ca Take Ionescu a avut in Decembrie trecut mandat dela Guvern sg ofere un tratat de aliantg Bulgariei ; convenim sa dau o desmintire in «La Politi- clue». Contra parerei lui Maiorescu, am asociati pe Filipescut, cgruia i-am trimis pe Bastache; el mi-a co- municat un numk al «Epocei» (25 August 1913), in care personal a dat o precedentg desmintire. Maiorescu imi aduce aminte ca la Palat, fiind la masa langa Marele Duce Nicolae Mihailovici, acesta zicandu-i ca România ar trebui sá intre in blocul balcanic, el a fa's- puns ca trebue mai inthi a*eptat sa se vada ce ese din aceastg aliantg, pentru ca nu o crede durabilg. Se mira de prostia de a afirma o a5a tendintg, eAnd toga' poli- tica «Regeluii a mea» se sprijine§te pe discordia pro- babilg dintre aliati.

accusent une eertaine banque d'avoir fait rater la eombi- naison Paris. 14

202 NOTE POLITICE 1913 In ordin intern, va aocepta sefia, dar cu comitetul de trei (Arion, Cantacuzino,eu) ca s. treacg, la mine conducerea efectivg, ; dar nu trebue fixatg, data lichi- dgrei, ca Regele sjg, nu rämáná la discretiapartidului liberal. Vorbit-am si de necesitatea unui program. 6 Noembre. Chemat impretuiä cu Arion la Prin- cipesa. Era vorba de creditul pentru Cotroceni. In as- teptarea arhitectului, am luat ceaiul. Principesa, Vátoare, ne-a spus cum avea Regele recurs la dAnsa child se intimplá neintelegeri cu Printul. La randul lui, child Priatul are plictiseli :se plim1A, fumeag, se in- varteste imprejurul eii asteapt5, totdeauna ca nevas- tà-sa intrebe :«Eh bien. Nand°, qu'est cequ'il y a7» Acelas humor binevoitorpe care l'amrnai constatat la Buzgu cu prilejul inaugurArei alergArilor de acolo (27 Octombre). La Sinaia, in fiecare moment al zilei,conversatia Reginei nu se desparte de Albania, splendorile ei, pre- destinarea unei principese de origing româneasch" sá se suie pe tron, etc. CAM Printesa che Wied pierde ra- darea, se repede la Principesa Maria: «Vreau sä" vorbesc 'de caini, de once, si sá nu mai aud de Albania».

6 novembre. Appelé avec Arion chez la Princesse, campée pour deux jours à Cotroceni. Il s'agissait du crédit pour Cotroceni. En attendant l'architecte, pris le thé dans le petit salon-chaumière de la Princesse.Charmante, elle nous a dit comment le Roi a recours it elle en tiers, quand il y a friction avec le Prince. A son tour, quand le Prince a un ennui, il déambule, il fume, il tourne et attend toujours que sa femme lui dise: Eh bien, Nando, qu'est-ce qu'il y al Le rame humour charmant que j'avais constaté, àBuzeu, lorsqu'elle a diné à la Villa Albatros le 27 octobre pour l'inauguration de nos courses. Adorable la scZne avec les faux cheveux de la Princesse Sophie de Wied. A Sinala, cheque moment de la journée, la conversation de la Reine ne quitte pas l'Albanie, ses splen- dours, la prédestination d'uneprincesse d'origine raumaine monter sur ce trône, etc. Quand la Princesse n'en pout plus, elle se précipite chez la Princesse Marie: «Je veux parler de chiens et de faux chev.eux et ne plus entendre rien de l'Albanie».

-NOTE POLITICE 1913 203 14 Neembre. Comitet central convocat la Club de Lahovary, 23 membrii de fatg, ; s'a ales Maio- rescuef al partidului. Virgil Arion, singur, se declarg contra, pentrucg efia aceasta este condamnarea lui Carp preggtirea §efiei lui Take. Au vorbit: Lahovary (e aprinsä ?i vie polemicá prin istoriculi imputgrile a- dresate celor cari atacase in prinfävara guvernul); Gre- ceanu, spunand cà§efia oferitä este neconditionatä; Pan- grati, care a condamnat cu severitate luptele injurioase ale unor frunt* (privirea lui spunea cá mä rgzbunä de interviewul injurios al lui Filipescu)i a acceptat cu bucurie §efia ; Antonescu, care a felicitat partidul ; Säulescu, foarte categoric; am crnai vorbit eu §i Arion. Am admis denuntarea, legá'nd-o de programul nostru asupra proprietgtiidimineata apäruse scrisoarea pro- gram a iuii Take. Virgil Arion, dupg, ,ccuvântarea mea, a deelarat cá. voteazg, pentru. Unanimitate. Filipescu tot Filipescu, a scris o scrisoare amabilg lui Lahovary, declarandu-i insä &A nu mai face politicg, de aceia nu va veni la comitet. Dar ne-a rugat §i pe Lahovary §i pe mine... sei nu i se citeascei scrisoarea comitet ! I Face §i nu face... politic:6. 15 Noembre. DeschidereaCamerei. O apoteozg. pentru Rege ! Taki§tii bine stilati, au izbucnit in urale

Un jour on tombe d'accord qu'une coiffure basse irait merveille, mais cela exige une natte, et une fausse natte ne s'introduit pas facilement dans le chitteau de la Reine. Une fausse natte! ! «J'en fais mon affaire, fait la Princesse Marie, et mon ami 'Beer va nous arranger cela». Premiers cartons, couleur pas assortie, allées et venues, tout passe. Un soir arrivage tout frais on joue à la baraque et, en attendant son tour, la Princesse Sophie se retire dans un petit salon et fait appeler la Princesse Marie. La Princesse Sophie tenait au bout de ses doigts une natte (Waite, vraie queue de cheval, et la faisant tournoyer se roulait de joie s .«Quand je pense que dans ce château je joue avec des faux -ccbeveux, 11 faut qu'on me laisse rirel»

204 NOTE POLITICE 1913 la pasagiul introdus de Rege care vorbeste de pace intre fostii beligeranti. Dupa, sedinta, m'am sfatuit cu. Maiorescu asupra scrisorei lui Vaida, chemând pe Verzea in ajutor, de oarece este conflict intre Mihalij Iuliu Mania. Maio- rescu, abtinere. Eu, s. vorbim ca Verzea. Aflu ea," daca. Mihali, Vaida i Aurel Vlad stau bine, Mania este plin de datorii (efecte ale destrabalarii unchiului sal]. Coro- ianu)i ca, Mania a fost ajutat de Mihali din banii ce primeste din Ora.- Sfatuese pe Verzea sá plece, cu atat mai malt ch. aflu c. Stere se duce acolo. 18 Noembre. Chemat in audienta la M. S. Regele. Vorbit finante, buget, oar ajtmge lesne la 700 mill- cane». Palat,Camerai Senat, cheltueli enorme ea care s'ar fi putut face poduriisosele, si pe cari tre- bue sa le avem c,e1 putiu pentru 1916. Risipa cu rechi- zitiile cu caii :«se vor judecacei delaintendenta». Foarte puting politicé., afara cá Filipescu iar lucreaza In armata si cà Valeanu este omul lui. Aci, mai lung despre Crainiceanu, «un zApacit» care transformase Car- tierul lui general «in club politic», si care tot demisio- neaza si nu demisioneaza : «trebue mutat». Nu foarte multumit de Averescu. Regele se plânge de indiscretia gratie careia nu se mai putea face miscarea ce proec- tase : Avere,scu la Inspectoratul c,avalerieii Statul-Ma- jor vacant; sa speriat Harjeu fiindca s'a zis ca isi face pentru el 'un loc. M'a insArcinat sv5,dpe Maiorescu sa nu iasà. din casa,i sa in eu local lui la prezentarea lui Czernin Miercurf. La Camera., Take Ionescu : «Ti-a spus R,egele ce mi-a spus mie I Cà noi trebue sal vot5m legea de orga- nizare a Dobrogeii sà facem organizarea. Asta nu se poate termina in Decembre. Deci nu ne putem duce înaiiite de anul nou...) P. g. -Convérsatie despre Czernin. A fost multumit Regele de convorbirea cu el si descrisoarea Arhidu- celui care l'a numit ea persoana lui de incredere 4care va face ce-i va cere Regele».

NOTE POLITICE 1913 205 20 Noembre. Receptia oficial. a lui Cxernin. Am inlocuit pe Maiorescu. Primit cu o jumätate de orä finainte, am vorbit de eriza româneascä. Regele mi-a dat instructiuni, pe c,are le-am trimis lui Verzea. Transcriu textual : «Viu dela primirea la Palat a lui Czernin «unde am inlocuit pe Maiorescu. Inainte de audientä «am putut avea un schimb de veden i provocat de scri- «soarea D-tale de Luni. Inainte si mai presus de toate, «trebue ca unireai concordia sä fie restabilite. Cu nici «un chip. sä nu se fad o spärturä : pericolul ar fi mare. «Apoi, dad,' se cere de Români ceva mai mult decat se «ofefä, nu trebue ca pretentiunile sà creasd, in mäisurà «ce se concede ceva, pentrua nu trebue ca ruptura sä «vie dela Români. Dm sorginte foarte autorizatä, se stie «cä, in Ungaria s'ar don, contra vointei Impäratului §i «Arhiducelui, ca sä. nu se ajungä la a intelegere si ca «vina sä,' fie a Românilor. Ca sàrecapitulezad i se «crede cà Ungaria ar da, sub presiunea legei lui Appony: gdoi noui Episcopi din care unul unit,rotunjirea «diocezei noului Episcopat, functionari români in jus- «titiei administratie, 30 deputati. Ar mai fi vorba si «de o subventie scolaiä cu respectarea programului ofi- «cial si o concesiune cu prooesele de presä. Acestea sunt «bune de primiti, daca se dau realmente, nu incape «f je respinse. «Chestiunea romang a fost examinatä si cu Ber- «linul ; ea este esitä,' din cadrul local si solutiunea ce se «va gäsi, va fi päzità. Deci intelepciune». 27 Noembre. Primit de Rege. Inai s'a vorbit de Albania. rusesem sesizat de Maiorescu eri dupä con- siliudoi albanezi din Bucuresti, Zografii Vanghele Pandele, denuntase ea aventurier primejdios pe Noga, care se roteste pe lfingä, Wied. Din corespondenta ce mi-a arätat M. S., constat cà Printul de Wied e bine orientat. Are pe MITA el pe Ecren-Bey, seful familiei Vlora. Cât pentru Essad-Pasa, el a scris cä, pune casa

novembre. Réception officielle de Czernin. J'ai rem- placé Maioresco. Regu une demi-heure avant, nous avons parlé de la crise roumaine. Le Roi m'a donné des instruc- fiaos que j'envoie à Verzea. Je transcris textuellement.

206 NOTE POLITICE 1913 si averea lui la dispozitia lui Wied. Jagow a comunicat printului desemnarea lui de Europa. Dupg sfatul Re- gelui, el va cere imprumutul, din care-1.000.000 de in- datà, pentru a avea ce da ocelor cari au nevoie». Vorbit de creditul O. F. Explicat de ce am cerut tot creditul, iar nu sà" desprindem o parte din el. Cu aceastg, ocazie i-am vorbit de programul nostru si cum vom fi in curând definitiv constituiti. 14 Decembre. Comitetul executiv aprobat progra- mul cum il intocmisem, dupà trei lungi sedinte. Maio- rescu admis paragraful continând o amenintare do sane- tiune pentru marea proprietate care nu s'ar executa sin- gurä. Pgreri ale lui Gr. Cantacuzino, C. Arion, Pangrati si Ern,. Antonescu. IVI'am rostit &à aceasta era o gresalg. 31 Decembre. 6 ore seara. Maiorescu prezintat de- misia guvernului. Regele :voi cherna la 2 Ianuarie pe D-1 BrAtianu «pentru a-i infitri putin autoritatea prin- tre ai sh'i». Dar guvernul nu se va forma decht SAm- biità 4 Ianuarie.

1914.

4 Ianuarie. Fost sä," vgd pe Filipescu, dup6 cum comunicasem lui Maiorescu; si colaborarea fiind desf5,- cua i-am cerut s5, reintre in partid si comitet; el, rein- ceput protestärile c'd nu mai face politicgi c5, este dis- pus sä," ne ajute ca simplu cet4ean. Nu mai estedoc- Mud in partidb de aceia s'a gait actiunea. El are un jurnal in care se serie pentru principiile partidului ! La observatia mea ch face mai mult5, politicà decat ori cand, rgspunde eh' nu mai face decat doug lucruri : jur- nalul «un boulet qu'il traine»,i lichidare. Toatà discu- tia lui era eh' Maiorescu, de acord cu Regele, vrea ducg partidul la Take Ionescu. Dupg ce i-am dovedit toatA eroarea lui, a inceput s5, vorbeasc5, mai cu sir si sg, admiachiar posibilitatea de coalitie localá cu Takis- tii. Special s'ar vorbi de Botosanii Craiova. Am reprosat gresala noug a recentului articol din«Epoca» contra Regelui. «Dar, m5, rog, regret c5," nu pot zice con- tra lui tot ce asi vrea sà zic !» Maine ne vom revedea. La ora 12 RegeZe m'a primit in cabinetul cel mic de laugh' camera de culcare. Regele in civil. Nu inräti- sare prea siábitá. Foarte, foarte gratios cumine. Re- gret5, convulsiile in care se arunc5 tara. Ar fi trebuit doi-trei ani de liniste absolutA. Se putea merge cu Con- stitutiaactual5, incsa,"15 ani. Dar liberalii pretind c,ä," schimbarea nu se poate face decal cu mine, care am pu- tere de a domoli patimile. Aprobat eforturile de a rea- duce pe Filipescu in partid. Nu trebue lasat pe dinafark cki ar fi un punct de sprijin pentru toti nemultumitii Iorga, socialistii, Fleva etc.

208 NOTE POLITICE 1914

Doua mari cestiuni Bunt amenintatoare:cestiunea Transilvanieii cestiunea evreiasch. Am spus Rege- lui ceeace imi serie Saulescu din Paris despre conver- satia lui cu Cahen d'Anvers, Nici o vorbä despre Take sau Takisti, despre o colaborare sau fuziune! Mi-a dat medalia mare «Avântul Tarii». Mi-a luat amândotta mâinile multumindu-mi «pour le servicesignaléque je lui ai rendu», I-am steins mana si el m'a imbratisat pe obraz. Chemat la Regina. Liberali nu sunt «en odeur de sainteté». Impunsaturi la adresa lui Bratianu care este lenes, Anghelescu care si-a torturat nevasta. Duca care nu are aerul de a semana cu tatal salt. Am fost la Maioreseu, care m'a puse in curent cu vizita ce i-a facut Bratianu la ora 10. Acesta vrea ca fruntasii opozitiei sá intre in Camera; nu a lasat sa se inteleaga cá alegerile Constituante vor avea loe inainte de Octombre. Despre Take, imi spune cá acesta a scris Regelui pentru niste decoratii refuzate, si propune ca Regele sá decoreze«propriomotu» peMoruzi ! Drept raspuns, Regele a dat scrisoarea lui Moruzi. Maiorescu: «Baiatul inteligent al lui Ghita Ion ; nimio mai mult !» 5 lanuarie. Vine Fitipeseu la mine : explozie de urä contra lui Maiorescu; mieI mizerabil... izbucnire in plansete. «Nu ma mai veivedeainteun comitet, nici in- tr'un partid, nici in Camera, nici in Senat!»Va intre- buinta cat mai are timp sau energie ca sá demaste pe Maiorescu. Aeeiasi furie in contra lui Lahovary ; nu are nimeni dreptul sa-mi ja stima i consideratia partidului: am fost atacat neomenesc. Nu i-am amintit cum m'a atacat in afacerea Ressu si ce a zis (sau a pus &A zical) de mine acum de curând in «Epoca,, dupá «Faca»!! Va da concurs prin presa, prin manifeste, dar... nu face politica. Va trimite care noi pe cei ce in de ansul. Dupa mash', Desliu : Pe mine ma iubeste ; daca asi fi eu seful ar veni, dar cu Maiorescu nu. El era pe lista Ministrilor, data de Carp la Aprilie 1912, si Maiolescu l'a sters pentru a pune pe Pangrati !!(Pentru prima

NOTE POLITICE 1914 209 data' cAnd aud de familia asta). Camera de Cornett (sic) ii va pune candidatura in Bucuresti, si va avea cele mai multe voturi. La Thrgoviste va lupta cu ai nostri. 8 Ianuarie. Gr. Cantacuzino imi afirm5. ca' Gr. Fi- lipescu a spus D-nei Cantacuzino ch,"tatAl lui acerut (sau va cere) 7 locuri in comitetul executiv, din care unul pentru D-rul Giaxuai !! Oamenii lui nu vin pe la noi : Gianni nu a fa'spuns convocgrii Tildei nici nu s'a scuzat; De1iu, dupä, ce a promis BA' vie la o conferint6 de sefi de culori, a pretins eà avea un consiliu de familie ; iar Costia, SAvulescu m'a intrebat «de ce nu i-a deslegat d-1 Filipescu». Acelas om face pe cel ce ne va da con- cursul si pe care politica Il sarbeste... ! DespreRusia. La inaugurareamonumentului Marelui Duce Nicolae, in Mai. trebuia sà mearg6 Printul Carol. Subit serbarea a fost fixatd la 11 Ianuarie Principii nos-4i, din cauza doliului, oarecum dispensati. Vorbind de aceasta Cu Waldthausen (6 Ianuarie) la plin- zul. Ypersele, el mi-a spus cà Schebeko i-a acut repro- surf fiindcA 1-a, vestit cá Printul Carol lua serviciul in armata germadä si a plecat supArat pe el. Este probabil legAturd intre aceste fapte. Ianuarie. Tot Filipescu.Eri searg laJockey aproape decisesem pe Filipescu sA reintre in partid si sa ne prezinfám impreung la alegeri in Bucuresti,cu toate consecintele ce urmeazà. Amanase fdspunsul pe azi dimineafá, chnd va veni la mine. La 2 ore, la tele- fon: inutil tot; sà-i spun lui Ion Lahovary ea' ori unde va vedea, liva daunpicior in.., cà dacA mai vorbeste de el «ji arrivera un, malheur»; &A nu mai vrea sA audà, «de ce sale parti» ! Erau Gianni si N. Lahovary la mine. I-arm pus in curent.. Nimic, dar nimic din cele ce s'au zis la comitetul executiv eri, nu autoriz6 o noug supA- rare. 17 Februarie. Alegerile s'au incheiat eri. Am rupt mai multe locuri (18), dedit cele ce ne oferiseliberalii. Lozinca a fost : la cap miei lui G. Stirbey. Prefeetii aveau aerul de a fi de-o. parte, dar tot per- sonalul si toatà actiunea la ordinele unui om politic :

210 NOTE POLITICE 1914 Costieä, larca, la Buz6u; Pietraru la Teleorman; Ghika la Vlasca ; A. Iliescu la Olt, etc., suruburile stränse; um- pluturci Cu gilmada, impiedieäri defa vot färá rusine..., si prin ziare de «grozavia dela 1911» este vorba.... Takistii, pe fatá, in solda liberalilor. Pentru Craiova de douä, ori Prefectul a cerut mâná liberá ca sä, se inte- leagá cu Stirbey pentru a scäpa pe Vernescu ; de douä, ori i s'a fäspuns cà trebue scos Geblescu pentru cá «a- cesta este pretul concursului lui Take la Bucuresti». La Teleorman Patzuris fäcut de douá ori voiajul sä, a- ducá ordinul lui Take 6, cu nici un pret, sä, nu es eu. La Bucuresti, la balotajul colegiului I eamerá, avdnd lista lor, spre a retine pe cei care nu accep- tau sä,' voteze pe liberali, au dat voturile lor liberalilor care au avut 80-100 mai mull, tocmai ce au Takistii mai putin. Sipsomo a cerut formal lui Jean Manu un vot pentru M. Pherekyde. Nu poate fi nici o tägäduia,16 chiar pentru locurilei colegiile unde nu era cartelul locurilor concedate. In aceastä perioada Maiorescu mi-a scris, la 25 Ianuarie, aprobAnd refuzul de locurile oferite de guvern. In once caz, glasul general este &A. Takismul s'a topit. 18 Februarie. Filipescu vine de dimineatà. El care striga csá a fost o gresalá de a prevede in program posi- bilitatea unei sanctiuni; care acum o sgptämâná gásea cá aceste sanctiuni nu pot fi explicate (lee& in sensul «fie de avantajare la impozite pentru cultura intensivei CO, 'fie de sanetiuni financiare», imi vorbeste de o tran- sactiune de cAutat : sä clàm liberalilor posibilitatea de a expropia, odatái repede, iar ei sá ne conceadá neatin- gerea legei electorale ! Dar bine inteles, inschimb distrugerea Takismului : «daeä vorbiti 5i cu Take Io- nescu, eu noi nu puteti sta de vorbá !». Barbu Catargi, pe la 4 ore, se pliInge de conversa- tiile ce are Filipescu cu liberalii; este gata pe intelegere, dar sä i se dea capul lui Take Ionescu. O apropiere ciudatä" de facut cu ee scrisei mai sus !

NOTE POLITICE 1914 211 Gr. Ghika-Deleni : Sunt bine cu Porumbaru cu Stelian; ei sunt speriati de calea pe care a luat-o se- ful lori cautä sá aibä cu noi o intelegere. Am ras- puns eä pot vorbi cu mine ori cand. 22 Februarie, Audientä laReye.Mirat de comu- nicatul «Viitorului» care anuntä alegerile Consfituante- primävara viitoare, reamintim Regelui eh' päräsind pu- terea am cerut, pentru motive agricole, alegerile toamna si cà guvernul a dat aceastá asigurare lui Maiorescu, la primul contact ce l'a avut cu Batianu. De altminterea eraui vorbele care le propagau acum in urmä lescui Constantineseu. Regele: Nhnica nu-i hotAra; va prezida Miercurea viitoare priMul consiliu al Ministrilor luii atuncea se vor lua hotärari. (Deci Mesagiul de deschidere este opera. personalä a lui Brätianu. Stilul dealtmintrelea o indica)- Minitrii i-au spus cádisponibilitkilede pAmlint erau mai mici cleat se afirmase. Nestiint6 absoluta asupra procedäriii A indemnizgrii de plkit ; se va face- unimprumut 1 Mai clar si mai orientat pe chestiunea electoral6 coruptie la colegiile cele mici, greutate de a guverna cauza pretentiiloralegAtorilor. RAspund :Nici

Samedi, 22 février. Audience Roi. Etonné commu- niqué «Viitorul» annoncant elections Constituante ce prin- temps, nous rappelons au Roi qu'en quittant le pouvoir avons demandé, pour raisons agricoles, elections automne et que le gouvernement en a donne rassurance à Maiorescu au- premier contactde Bratianuavec Maiorescu.D'ailleurs_ c'était le propos que propageaint Anghelescu et Constanti- nescu tout dernièrement encore. Le Roi: rien decide; prési- dera Mercredi prochain le premier conseil de ses Ministres- actuels, et c'est alors que des decisions seront prises. (Done- le Message d'ouverture est oeuvre personnelle de Bratianu, style l'indiquait). Les Ministres lui ont dit que les disponi- billies en terre étaient moindres qu'on ne ra affirmé. Igno- rance absolue sur le procédé et sur rindemnité a payer:OT) fera un emprunt7

212 NOTE POLITICE 1914 guvern n'a fost.stanjenit de catrealegltori; singur acel al lui Sturdza n'a putut sguverneze ;dar greva venea din alt loe (Bratianu). Regele : Toate tarile merg spre sufragiul univer- sal.Eu : Ele cauta antidotul luiDar vor fi conditii, plata impozitelor.Eu : Da, impozitul personal 4 lei. Va fi cel putin un colegiu in care guvernul va avea «la -main haute, docile...» Eu Rana in ziva cand îi va sinati puterea.Rege/e: Toate astea vor fi explicatei hoUrate prin Constituantd. Eu : Nu, toate astea trebue spuse acuma, caci acuma va avea Corpul electoral sa aleaga. In douä cuvinte: Regele nutie decat ceeace lui i-au spus sau ii vor spune. Despre Filipescu, regreta cele doua, interviewuri ale lui5i atitudinea «Epocei», caci, adaoga Regele cu tarie, nu ne vom schimba politica noastra externä' §i nu vom ramane in aer; suntem bine înte1ei asupra acestui punct, nu e ap. 7 Mai tarziu, vorbind de proectele de cAsatorie ruse*ti: -Nu mai pot amana un raspuns; este o insistenta (Tres- -que génante», dar nu vom face o politica de familie; a-

Plus clair et plus orienté sur question électorale :cor- ruption des petits collège,s, difficulté de gouverner it cause des pretentious des électeurs.Je riposte: Aucun gouver- nement n'a été One par l'électeur; un seul, c,elui de Sturdza, -n'a pas pu gouverner, mais la gréve venait d'ailleurs (Bra- tianu). Taus los pays m.archent vers le suffrage universel. Moi :Ils en cherchent l'antidote. ...Mais il y aura des con- ditions, paiement d'impôt.... Moi: Oui, impôt personnel, 4 lei. Ce sera au moins un collège dans lequel le gouverne- -ment aura la haute main, docile... Moi: Jusqu'au jour où 11 sentira sa force. Le Roi: Tout cela sera expliqué et ar- -rété dans la Constituante. Moi: Non, tout cela dolt étre it maintenant, car c'est maiutenant que le corps electoral aura it choisir. Bref: le Roi ne sait que ce que ses Minis- tres lui ont dit ou lui diront. Sur Filipescu: regrette ses deux interviews et l'attitude de l'«Epoca», oar, ajoute le Roi fermement, cnous ne changeons «pas notre politique étrangère et nous n'allons pas rester en 41'air; nous sommes bien. entendus let dessus, n'est-ce pasI»

NOTE POLITICE 1914 213 liantA de familie, da, schimbare de politicA, nu. Prin- cipii Mostenitori pleacg la 14 Martie la Berlin. A prima cu neplAcere pe Tardieu, din pricina poli- ticei lui «Le Temps». Franta este aceiacare impinge totdeauna pe Rusia, si reprezentatiunile cu prilegiul ge- neral Liman sunt opera Frantei. Petersburgul e supai- rat ;continuul amestec al Frantei in chestiunile mili- tare rusesti. ImpAratul timid, nu spuneniciodatA Ministrilor lui ceeace vorbeste cu Suveranii,i adesea ori Berlinul a fost mirat de aceasta. Marele Duce Nicu- lae Mihailovici este in disgratie din cauza cArtei lui a- supra lui Alexandru; caracterul lui dealmitrelea nu-i place Regelui. Child Tardieu a spus Regelui cä Eu- .ropa Ii datoreazh lui pacea, Regele a ripostat : «0 datc- reazA mai ales ImpAratului Germaniei»: cPreparasera dinainte räspunsul» Asupra finantelor : Ce fericire cá ai f Acut intr'un mod asa dibaci imprumutul i cA nu rai fgcut in Frantat Foarte frumoasA operatie, pentru care te mai felicit ineA odatA. 23 Februarie. Mitilineu intors delaBerlin mi-a

Plus tard, en parlant des projets de mariage russe: Je ne puis plus différer une réponse; il y a une insistence epresque gértante». Mais nous n'allons pas faire une politique de fa- mine; alliance de famine, oui, changement de politique, non.. Les Princes Royaux partiront le 14 mars pour Berlin. Regu avec déplaisir Tardieu, it cause de la politique (\Temps». La France est celle qui pousse toujours la Russie, et les représentations au sujet du général Liman sont l'oeu- vre de la France.- On est faehé a Petersbourg de rimmixton continuelle de la France dans les questions militaires russes. L'Empereur, timide, ne rapporte jamais à ses Ministres ce qu'il cause avec les Souverains et souvent Berlin a été sur- prig de ce fait. Le grand due Nicolas Michanovitch en dis- grace a cause de son livre sur Alexandre I, dont le Roi d'ail- leurs n'aime pas le caractère.Lorsque Tardieu dit au Rol, que l'Europe lui dolt la paix, le Roi riposta:«On. la doit aussi et surtout à rEmpereur d'Allemangne». cJ'avais pré- paré la réponse!» Sur les Finances: cQuel bonheur que vous ayez si habi- lement fait remprunt et que vous ne l'ayez pas fait en France :trè,,s belle opération et je vous en felicite encore». 23 février. Mitilinen, retour de Berlin, m'a dit qu'à la

214 NOTE POLITICE 19.14

spus eal la Discontoi Salomonsohni Solmsen i-au spus cá Berlinul e foarte (mirat de numeroasele conferinte de Francezi ilustri, la Bucuresti. Mi s'a mai comunicat &A Duca trebuia sA prezi- Aeze banchetul ce se oferA lui Tardieu (dacA nu este lui Lacour-Gayot), dar din ordinul lui BrAlianu s'a fAcut bolnav. 24 Februarie. Revizuirea. AflAm cA chiar azi di- InineatA se comunicA citirile pentru revizuire. Adun co- initetul consultativ., care adoptA declaratia pe care am redactat-o. Iat-o : «Adânc anirat de precipitatiunea cu care se fac pro- _punerile de reviziuirea Constitutiunei, trei zile numai klupà deschiderea Parlamentuluii inainte chiar ca o discutiune asupra Adresei sA fi adus o preciziune ai in- intinclerei ce se cautá a se da celordouA puncte de cApetenie, care privesc proprietateai legea .electoralä; «In starea de obscuritate in care s'au fácutalege- rile, nici un act sau cuvant autorizat nel5murind opinia publicA asupra intentiunilor Guvernului care este pro- Inotorul cererei de reviz-uire; «In vedere cA nu se poate schimba inteo grabg ab- -solut incompatibilA cu greutatea problemei, unasezA- rnânt constitutional sub care tara s'a desvoltat si a pros- perat in timp de 40 ani, Partidul Conservatorde- : «CA pe eat este de doritor sà inlesneascA solutiunea

Disconto, et Salomonsohn et Solmsen Iui avaient dit com- bien ou était surpris des nombreuses conférences de Frangais de marque à Bucarest. On m'a communiqué encore qua Duca devait présider le banquet offert à Tardieu moins -que ce ne soit à Lacour-Gayot), et que sur l'ordre de Bratiann il a dû faire le malade. Lundi, 24 février. La Révision. Nous apprenons que ce -matin méme on commence les lectures pour la révision. Je -rassemble le comité consultatif et on adopte la déclaration que j'ai rédigée. Arion la développe à la Chambre. Nous lirrivons trop tard au Sénat. Bratiano, dans sa première Téplique, la prend de très haut; plus calme à la seconde.

NOTE POLITICE 1914 215 cestiunei agrare, pe atat considerà ca o siluireproce- deele care nu sunt de naturA a indruma partidele poli- ticei opinia publicá spre cercetarea 1initit.ídocu- mentatA a celor mai bune mijloace de infaptuire». Arion desvoltA, aceast6, declaratie la Camera',; dar sosim prea tâ,rziu la Senat. Brgtianu, in prima re- plick o ja foarte de sus ; mai calm insá la a doua replieg. 25 Februarie. La Senat, Comitetuldelegatilore deja convocat pentru ora 21/2 !!. Vestesc pe Missir cer cuvântul la rezumatul §edintei de eri. Se zgboveste pentru a fi a§teptat BrAtianu. Fac declaratia easpuns al Ministrului, iau din nou cuvantul :de asadatá BrAtianu, foarte blând,a- firniä. Cal nu vrea sá pripeaseg lucrurilei Ca', se va dis- cuta dupei Adresd. Se atribue atitudinea sa vizitei ce a f5cut azi dimi- neatà Regelui. 12 Martie. Rostit discursul meu asuprarevi- ziei. Pentru prima parte, Br6tianu nu era de fatg. Mi- sir a provocato suspendarede §edint6i a pornit in grad pe Mortun ca s6-1 caute pe primul-ministru. Dis- cursul a avut un fAsunet mare chiar asupra majoritAtii. 18 Marti% M. Pherekyde imi propune o intreve- dere Cu BrAtianu pentru a nu avea aface cu intermediani

Mardi, 25 février. Au &flat, le comité des délégués est déjà convoqué pour 2 et demi! J'avise Missir que je demande la parolesur le sommaire de la séance d'hier. On retarde de suite pour attendre Bratiano. Déclaration-réponseduMinistre. Jereprendsla parole: cette fois-ci Bratiano, très doucereux, affirme qu'il ne vent pas brusquerleschaseset qu'on discuteraaprès rAdresse. On attribue son attitude A la visite faite au Roi ce matin. 12 mars. Prononcé mon discurs sur la révision. Pour la première partie, Bratiano n'était pas présent.Missira provoqué une suspension d'audience et on a vite expéclié Mortzun chercher lePriemier. Le discours a énormément porté sur la majorité méme. 18 mars. M. Phérekyde me propose une entrevue avec Bratiano,pourne pas avoir affaire A des intermédiaires pour une entente. Elle aurait lieu chez lui.J'accepte, lui

216 NOTE POLITICE 1911 pentru o intelegere. Intrevederea ar avea loe la dansul. Primesc, Ii asigur cg nici o chestiune persona1g niel nu mg preocupgi nici nu se opune la aceasta. 19 Martie. Mi sepropune intrevederea pentru mgine 6 ore si jumgtate. Sunt obligat sg cer amânare, cAci mg asteaptg Regele mAine la ora 7. George Stirbey 1ml spune cg a ggsit pe Rege hotg- rkt de a sacrifica proprietatea; mai putin partizan de o reformg electoralg. I-a spus cg, orica de penibilei sg fie chestiunea, el ggseste cg o intrevedere intre Brgtianu si Marghiloman era indispensabilg. Se întelege deunde vine propunerea Pherekyde. In vederea acestei întâlnirii pungnd pe socoteala vizitei mele la Rege nece,sitatea de a mg orienta exact, am convocat la 54 pe Filipescu si pe Lahovary. Am cg- zut de acord, cà putean conceda obligatia pentru un sfert de exemplu de a da pgmânt cu sanctiuneaex- proprierii individuale, dar, cagarantie pentru viitor, abandonarea colegiului unic, 20 Martie. Pherekyde imi telefoneazg cg nu ne pu- tem vedea nici mAine nici Sfinabgtg,Brgtianu având multe comisii. donne assurance que nulle question personelle ne me préo- cupe ni ne s'oppose. 19 mars. 071 me demande entrevue pour demain 6 h. et demi. Suis obligé de déoliner, devant aller chez le Rol à 7 h. G. Stirbey me dit avoir trouvé le Roi décidé pour le sa- crifice de la propriété, moins partisan d'une réforme électo- rale. Il lui a dit que quelque pénible que soit cette question, il estimait qu'une entrevue entre Bratiano et Marghiloman était indispensable. On comprend d'où vient la proposition Phérékyde. En vue de cette enirevue et mettant sur le compte de ma visite au Roi la nécéssité de mon orientation exacte, j'ai con- voqué 5 et demi Filipesco, Lahovary. Sommes tomhés d'ac- cord qu'on pouvait concéder l'ob/igation, pour le quart par exempie, de donner de la terra, avec la sanction de l'expropriation individuelle, mais comme garantie pour rave- uir, l'abandon du collège unique. 20 mars. Pbérékyde téléphone que nous ne pourrons nous voir ni demain ni samedi, Bratiano ayant beaucoup de commissions...

NOTE POLITICE 1911 217 24 Martie. Intrevederea cu primul Ministru. El e acela care vorbe*e toatA vremea... A se relua altA data. M. Pherekyde a asistat. 14 Aprilie. Conferim d-1 Briitianui cu mine la Pherekyde acasa. Toata conversatia numai asupra legei electorale :Colegiul uniceste convingere,a, luiperso- nala, crede cà poate impune reforma, dar nu depinde de el ca revizia sa se rack' intr'o atmosfera de linite sau de violenta. Daca nu ne intelegem, va fi obligat sà facA apel la massele populare. Oarecare intorsaturi de fraze Bunt ameninfáriruperi adanci; oamenii vor suferi; ra- porturile ulterioare vor fi foarte grelo, etc... Raspund foarte linistit cä daca trebue sá inghitim blocul lui in- tangibil, mai bine sa-1 impue prin fortA. Semi-marturisire cá mijloacele lipsesc pentru le- gea agrargi :cclificultati, dar nu imposibilitati». In ceeace prive§te Banca, discutie admisibila pentru alta organizare. Ar fi dorit un acord pentru a rezolvi chestia petrolului. A spus razand S reluam proectul «Romaniei». CAteva cuvinte putin magulitoare pentru Take Ionescu.

24 mars. Entrevue avec le premier Ministre. C'est lui qui parle tout le temps et reprendra une autre fois. Michel Phérékyde présent. 14 avril. Nous conférons, Mr. Bratiano et mol, chez Phérékyde. Toute la conversation porte sur la loi électorale: le collège unique est sa conviction personnelle; il oroit pou- voir emporter la réforme, mais il ne dépend pas de lui que le révision se passe dans une atmosphère de paix ou de vio- lence; que si nous sommes intraitables, il sera bien Wig& de faire appel aux masses profondes. Certaines tournures phrases sont des menaces: déchirements profonds; les person- nes en souffriront, les rapports ultérieurs seront difficiles, etc. Je répliqne simplement que s'il faut que nous ava- lions son bloc intangible, autant qu'il rimpose par la force.. Demi aveu que les ressources manquent pour les lois agraires: «difficultés», mais pas «impossibilité». Pour la Banque, discussion admissible pour une autre organisation. Il aurait voulu accord pour résoudre la ques- tion du pétrole. Lui ai dit en riant: Reprenons le projet de la elloumanie»! Quelques paroles peu favorables h Take Ionescu.

15

218 NOTE POLITICE 1914

In rezumat : Nici o intelegere posibila;Legea A- grara a trecut pe planul al doilea; Colegiuluniceste marele cal de bataie. Interpelat pe C.ostinescu asuprabugetului.El foarte slab; este sfârsit. Eri la Darvari conversatie cu Principesa Maria. Ea spune: «Ca a fost foarte urit sa. se profite de lipsa ei ca sa se incurce lucrurile. Cele ce spune «Faca» de Re- gina sunt din nenorocire in parte adevarate». «Faca» acuza pe Regina ca a rupt casatoria pentru a favoriza pe nepotul ei din Albania, ca sa nu se gaseasca Roma- ni intre necesitatea de a urma alianta politica cu Gre- cia si asistenta de dat noului Regat. Materie procurata, dupá cit se zice, de e;átre Ioan Miclescu, care cunostea cuvintele imprudente rostite de Regina inaintea unor martori. ,

NOTE POLITICE 1914 219

16 Aprilie. C. Cantaeuzino-Paseanu mi-a ceruto intrevedere cu el la- George Stirbey. Refrenul luiVezi pe Take ! De ce nu vorbesti cu Take ! O sá sesi- leascá sá intAlnese pe Take la George Stirbey,. C.rede cá poate sá afirme ca Take n'are nici un aranjament cu liberalii. Generalul Coandei imi raporteazá despre calátoria lui. A vazut pe Talaat, Enver, Marele Vizir, Maresalul Sanders. Acesta din uring crede cá Enver este «un faux bonhomme», ca nu trebue data incredere sincerifátii lui fictive; exasperat de starea primitivá a oamenilor; nu au artilerie ; se lucreaza serios in arraath ; Turcia nu poate intreprinde nimic inainte de 18 lunii; niel o putere militará in momentul de fa* 54 de ofiterigermani constitue un al doilea Minister. Toti Ministrii se tem de Bulgaria; Talaat crede ch. Uniunea Sárbilori Bulga- rilor e posibilk cum o voi Rusia sä" se ocupe de aceasta; Ar inclina pentru o aliantá cu Grecia, daca" ar consimti Grecii sá dea Chioi Mitilena, care fac parte integrantá din Asia raja.. Enver a cerut schimbul cu Rodoscare face sistem eu Creta. InGrecia,credecá Venizelos

16 avril. C. Cantacuzène-Pascanu m'a ménagé une entrevue avec lui ehez Georges Stirbey. Son refrainVoyez Take! Pourquoi ne parlez-vous pas avec Take! Il s'arrangera pour que je rencontre Take chez Georges, «avant d'en parler à votre parti» ajoute Cantacuzène. Il croit pouvoir affirmer que Take n'a aueun arrangement avec les libéraux. Coanda me fait rapport de son voyage. Vu Talaat, Enver, le Grand Vizir, le Maréchal Sanders. Ce dernier croit que Enver est un faux bonhomme; qu'il ne faut pas se fier a sa sincérité apparente; exaspéré de la primitivité des hommes; il n'y a pas d'artillerie; on travaille sérieusement dens l'armée; Turquie ne peut rien entreprendre avant 18 mois; aucune force militaire actuellement; 54 officiers alle- inands constituent un second ministère de la guerre. Tous les Ministres se méfient de la Bulgarie; Talaat eroit à l'union possible des Serbes et des Bulgares, dès que la Russie voudra s'en occuper; inclinent pour alliance avec Grèee si les Greca consentent à abandonner Chios et Mitilene, qui sont partie intégrante de l'Asie Mineure ; Enver a suscité abandon, en échange, de Rhodes qui fait système avec la Crète. En Grèce, Coanda croit que Venizelos peut accepter, ur12-

220 NOTE POLlTICE 1914 poate s. primeasca, ()data afacerea Epirului regulatä. Armamentul maritini al Turciei o sa oblige pe Greci fie ingAduitori, avänd îi vedere cheltuelile ce le au de fäcut pentru a consolida nouile lor posesiuni. La .Constantinopol,.nota generaläadmiratie färä märgini pentru Regele nostru si a se lua «mot d'ordre» de la Bucuresti. Barbit,Stirbey a venit la mine. Pretextul : Peti- tia lui Filipescu, ale carei parti finale par a contine o a- menintare pentru Rege. Explic cä Filipescu intelege, daca nu mai existä protectia legilor in timpul alegerilor, cetatenii vor fi siliti sa se apere singuri. Imi repro- seaza ca In afara de audiente, nu tin pe Regele in curent. Brätianu corespunde prin D-na Mavrojeni. Take prin el- EL nu serveste -deck pe Rege si se ofera pen- tru a-i ducei comunicArile mele. Nu trebue ca in fata Regelui sh par cá tiu cg el, Barbu, îi raporteaza : «E nostim; cind she fiecare cá celalt stie tot, sä, se prefach fiecare CA nu stie ceeace stie celalt !» (0 fi oare o aluzie la anume raporturi 7) Am-convenit ea' voi pune in scris tot ce am spus lui Brätianu asupra reviziei,i tot ce Brätianu mi-aras. fois l'Epire ré_glé.... Les 'armements maritimes de la Turquie anikneront les Grecs a étre condeseendants, vu les dépense5 qu'ils oni à faire pour consolider leurs nouvelles possessions. A Coustantinople, note générale,admiration sans bornes poux, le Rol, et mot cirdre à prendre it Bucarest. Barbu a cherché, à me_ voir. Prétexte: la petition de FWp,escu, clout. la partie finale semble contenir une menace pour- le Roi. J'explique que Filipescu entend,simplement qu'an sera obligé de se défendre si la protection des lois cesse pendant les élections. Il me reproche de ne pas tenir le Roi au courant, en dehors des audiences officielles.Bra- tia.no correspendait par Madame Mauro jeny. Take par lui. Lui ne sert que le Roi, et s'offre pour porter mes messages. Il ne faut pas que devant le Roi je paraisse savoir que lui, Barbu, lui rapporte; «c'est amusant, quand on sait chacun «que l'autre sait tout, de faire semblant que chacun ignore «ce que l'autre (Est-ce allusion it rapports certains7) Convenu que je mettrai par éerit tout ce que j'ai dit

NOTE POLITICE 104 21 puns; cáci se poate ca acesta Sh nu fi raportat exact cu- vintele noastre. 19 Aprilie: Intianit pe Take loneseu,"dup'ä propu- nerea lui Pascant, la G. Stirbey. Nimicb, precis ; inca angajat cu Brátianu ; ar dbii sh fie samsarul cinstit, oRegele fiira singurul care mai pOate obtine éonc,esiuni dela liberali». Colegitl Unie este tirania -partidelor. Nu trebue sh ne plángeni de tirania aleghtorului ;- dar Cluburile politice sunt acelea ce trebue acuzate. Brhtianu éste inchtusat in forniula sa de Colegiul unic ;trebue ajuthm sh se libereze de ea ; dach BrAtianu primeste, el ar primi amestecul colegiilor actuale, cu pluralitate de voturi pentru Colegiul I. Filipescu se va deda la vio- lente si are sh-i provoace Eu nu, dar o sh tragá o bátaie politiei dach nu se astamphiá. 17 Mai.- Fusesem éhemat cu insistenth la 14 Mai, pentru a prânzi la Buftea cu Principesa MarIa. Impo- sibihtate Principesa spusese Suzanei(D-na Ivon Marghiloman) cá eram «mi un amic$, dar un frate. Telefonic má cheamh Printesa la11X, roagh sh rahsilesc ea PrintulCarol sh nu lipseasch la intrevederea dela Constanta. Dânsa nu poate sá vor- Bratiano sur la révision et ce que Bratiano m'a répondu. Peut-étre celui-ci n'a pas rapporté fidèlement nos paroles. 19 avril. Reneontré 10 h. s. Take Ionescu, sur proposi- tion de Pascanu, chez G. Stirbey. Rien de précis; pas encore engage. avec Bratiano. B voudrait servir de courtier honnéte, Roi étant le seul qui peut encore obtenir des concessions des libéraux». Le college unique est la tyranie des partis. ne faut pas se plaindre de la tyranie de l'électeur: c'est les clubs politiques qu'il faut accuser. Bratiano emprisonné dans sa formule de college unique; il faut lui aider à en sortin eli» n'est pas fétichiste et si Bratiano aecepte, lui accepterait le mélange des actuels.collèges -avec pluralité de voix.pour le 1-er. Filipescu fera des violences et les prcrvoquera ; moi non, mats il rossera la police si elle ne se tient pas tranquille. 17 mai. J'avais avec insistance été appeié le 14 mai, descendant d'auto Ialomitzaet partant pour Iassy, pour diner A Buftea avec la Princesse Marie. Impossibilité abso- lue. Elle avait dit à Suzanne que j'étais «non un ami, mais

222 NOTE POLITICE 1914 beasca de aceasta cu Regele, dar Tarul venind cu toaa Familia Sa, ar fi extraordinar sa nu se cheme si Printúr Carol. Dansa este trupi suflet pentru aceasa casatorie. Bratianu vede ca dansa. Take e foarte partizan pentru reintoarcerea sa, dar avem pe Regina in contra noastra din mum Albaniei ei. Regele nu s'a dat un moment pe faa. Printul Ferdinand sovaeste din cauza Germaniei. Trebue lucrat fax5. ea SA se sima cài dinsa e ameste- cat& Asupra interpelgrii mele : Nu se poate zice cá" vointa Regelui sa fie slabitk dar sunt lucruri carese incurca",i actiuneadirecta a cuiva care Il vede des Regina are influena asupra lui. CAsatoria greaca se va face, acum child Elisabeta, care nu-si iubestedecdt- frumusetea, este "in alt mediu. °and va vedes pe Printul In alte conditii, inbitor si facandu-i -curte, are sä pri- ' measca aceasa tamaie si restul va veni singw.% RA- 'zand apoi Printesa imi spune : cà Regina in timpul unei 'citiri, ea e§ind dintr'un vis, Ii comunica cá probabil Eli- sabeta are o iubire nefericia pentru Bulgarul (pe care nu l'a vazut niciodatA !). N'a avut niciodata vre-un conflict cu Regina, fiindcsi nu are nicio ambitie perso- comme un frère». Téléphone pour 11%. La Princesse me de- mande à m'employer pour qu'à l'entrevue de Constantza le Prince Carol ne soit pas absent. Elle ne peut en parler Roi, mais certainement que l'Empereur venant avec toute sa famille, ce serait bizarre qu'on n'appeliit pas Carol. Elle est toute time pour ce mariage. Bratiano voit comme elle; Take est feu et flamilie pour son retour. Mais nous avons la Reine contre nous it cause de son Albanie. Le Roi no s'est pas déboutonnes un instant. Le Prince Ferdinand hésitant, cause de l'Allemagne. Il faut agir .sans qu'on sente qu'elle y est pour quelque chose. Sur mon interpellation: on ne peut dire que la volonté du Roi soit affaiblie, mais II y a des choses qui se brouillent et raction directe de quelqu'un qui le volt souvent la Reine, a de la prise. Le mariage gree se fera, maintenant qu'Elisabeth, qui Waime que sa bearuté, est dans un autre milieu. Quand elle verra le Prince clans- d'autres conditiOns, l'admirant et la courtisant, elle accep- tera cet encens et le reste ira de sol. En riant, la Princesse me dit que la Reine, pendant une lecture, comme sortant d'un rêve, lui communique que problement Elisabeth a un «amour malheureux» pour le Bulgare (qu'elle n'a jamais vu)!

NOTE POLITICE 1914 223 nalà, dar dacà va fi vorba de copiii mei, am sä."-i apär si «va fi räzboiul». Regina e contra ambelor cAskorii ; Princi- pesa Maria n'are deck o temere: Cestiunea de sänä- tate ; acea boalA a sistemului vascular al Tareviciului trece prin femeii nu loveste niel odatà deck pebär- bati. Principesa Heinrich de Prusia a transmis-o bäeti- lor sàii unul din ei a si murit. N'am fost intotdeanna uniti in cAskoria noasträ, divergente de gusturi , dar in chestiunile de familie sau de interes suntemi totdeauna de aceasi pärere, ceeace este o mare putere... 4 Iunie. In ajunul alegerilor sezisasem Comitetul Consultativ de.demisia lui Maiorescu; a fost inteles in- tre noi cä, nu o vom divulga. Mi se pare eal aceasta a fost o eroare Am fi avut un succes electoral si mai mare. Am reluat convorbirea acum 4 zile. Arion afirmând alegerea nu sO va putea face deck intre mine, Lahovary Filipescu, Lahovary a zis : «Eu nu am nici o preten- tie»,i. Filipescu a reinoit declaratia lui &à nu putea nu voia sä, fie set M'am opus la o desemnare imediaa Jantais eu de conflit avec la Reine, parcequeje n'ai aucune ambition personelle, mais s'il s'agit de mes enfants, je les défendrai et «ce sera la bataille». La Reine est contre les deux mariages. Prineesse Marie n'a qu'une crainte, la question de sauté; cette maladie du système vasculaire du Tzarevitch passe par les femme,s et n'atteint jamais que les hommes. La Prineesse Henri de Prusse l'a transmise à ses fils et l'un est mort. «Nous n'avons pas toujours été unis dams notre ménage- divergence de gaits, mais dans les questions de famille ou d'intérêt nous disons toujours la même chose, ce qui est une grande force... 4 juin. La veille des élections j'avais saisi le Comité consultatif de le démission de Maiorescu. Il avait été con- venu de n'en rien dire. Il semble bien que c'a été une erreur: nous aurions eu un succès électoral encore plus grand. Nous avons repris la conversation il y a quatre jo-ars. Ario» af- firmé que le choix ne pouvait porter que sur mol, Lahovary et Filipescu; Lahovary a dit «Eu n'am niei o pretentie» et Pilipescu a renouvelé sa déclaration qu'il ne pouvait, ni ne voulait étre chef. Je me suis opposé à une désignation res-

224 NOTE POLITICE 1914 ca condescendenta pentru Lahovary, sub pretextul lip- sei lui Gradi§teanu O. a lui Vladescu. Astazi ora 10 Adunarea ComitetuluiExecutiv. Toata lumea a venit. Lipsa numai Vladescu, de negasit. Au vorbit : Ion Lahovary, Desliu care a proPus oficial numirea mea, Greceanu, G. Stirbey (foarte bine), cei doi Cantacuzino, Piipscth Ionel Gradi§teanu. Unanimi- tate, cald §i mi§cator ! 5 Iunie. DeschidereaParlamentului.Discursul Tronului nu vorbe§te decal de reforme, foarte vag §i de doua, ori de intelegere. A. gonstantinescu «Sper csunteti multumitide Mesaj» Eu : «Daca voi sunteti multumiti, ce sa:zi- cem noic'est un lachage ! noi, incantati». Liberalii, Takitii, Bratianu mä felicita. Take vor- be*te in vecinatatea mea. Nici ziva bung nu mi-a dat. 6 lunie. Am cerut audienta azi dimineata. Am si fost primit la 6. Atata prevenienta m'a mi§cat.Regele tinut mana in amandoua mainile lui, un timp pre- lungit: «Te«Te felicit dintoatainima pentrualegerea D-tale, dar ma felicit mai ales pe mine». La plecare : «Ai toatä increderea mea, toga, dar cu un gest ener- gic trebue sá fii §ef !» Se vorbete deFilipescu, mai mult timp. M'a pus in curent de ce sevorbise cu Sasonow. n chestiunea interna va trebui gasita o inte- legere :«yeti gasi cul D-1 Bratianu i D-1 Take Ionescu, o formula», sin gura data cand a pronuntat numele lui Take. treinte immediate, par égard pour Lahovary, sous prétexte absence Gradisteanu et Vladescu. Aujourdhui 10 h. reunion de Comité éxecutif. Tout le monde est venu. Absent Vladescu, introuvable. Ont pris la parole Jean Lahovary, Desliu qui a officieusement propose ma nomination, Grecianu, Stirbey (très bien), les deux Can- tacruzène, Filipeseu, Tonel Gradisteanu. ITnanimité. Chaud et émouvant. 6 kiln. (Le Roi) :'«Je vous félicite de tout coeur pour votre election, mais je m'en félicite sourtout tout particu- lie rement». «Vous avez toute ma confianceh, toute, mais avec un geste énergique il faut que vous soyez chef».

NOTE POLITICE 1914 225

10 Valle. Notg austriaca% Primul ei efect e dea produce mirare. Porumbaru a vorbit cu Qzernin la ora 4 la Sinaia, si Czernin i-a spus cg instructia va mai tine incg doug zile; la ora 6 ducea nota Regelui ! Si Porurn- baru imi povesteste chiar ansul cunaivitatepAtania lui. 13 Iulie. Mg reintorc dela Buzgu. Nota de rgspuns a lui Pasici foarte corectg si dibace. 0 spun in «La Po- litique» (Czernin s'a plâns mie de tonul gazetei). Blon- del se agità foarte mult, a perorat la Jockey Club- in -sensul cA ar fi trebuit ca imediat noi SA. ne punem din partea Shrbilor. Pretutindeni face pe agentul provocator. Primesc vizita lui Porumbaru. Imi spune ea, nota a fost probdbil supusg prealabil Germaniei ! Relativ la incidentele noastre de fruntarii cu Bulgaria : «Sunt 'aproape aplanate; unii (1) v6deau Intr'insele'inana ru- seascg; altii mama austriacg. I se pare ca. Germania mer- ge de nevoie. Cine stie.dacg nu are sg sunei ceasul nostru cu Transilvania t» Cum Blondel spusese : «Ati stiut sA cereti concursul Skbilor i Grecilor in diferendul vostru de fruntarii cu Bulgarii», am intrebat pe Porumbaru seara, daeg, era 10 juillet. Note autrichienne. Son premier effet est de produire de la stupeur. Porumbaru a causé avec Czernin 4 h. A Sinaia et Czernin lui avait dit que l'instruction dure- rait encore deux jours; à 6 h. portait la note au Roi! lit s'est Porumbaru qiii me raconte nalvement sa déconvenue. Dimanche, 13 juillet. Je rentre de Buzeu. La note res- ponsive de Pasitch très corre,cte et adroite. Je le dis dans la «Politique». Czernin s'est doucement plaint A moi

226 NOTE POLITICE 1914 adevgrat ; mi-a rgspuns cg se sugerase numai aliatilor o declaratie. Omul acesta (Blondel) e limbut i gaffeur». Sinaia, 15 Iulie. Lungg intretinerecu Czervin. Foarte ogentleman»,, vorbind deschis cu mine. Punctul lor de vedere : CA este vital pentru-dansii sg extirpeze pan-serbismul pentru a dovedi oamenilor c. tara lor nu a intrat in. lichidare. Foarte multumit cand spus cg, pentru mine, un tratat trebue sg. fie respectat, dar cum sg evitgm conflictul eventual cu tratatul ,dela Bu- curesti. El: Nu vom lua nici un sat Siirbilor, si dacá sunteti aliatii nostri, interesele voastre sunt si ale noas- tre. Am insistat pe acest punct : Integritatea terito- rialg a Serbiei. El: nil ca sá fiu Ministrul afaceri- lor streine, sunt sigur cg n'o sg vrea nimeni sg modif ice harta. 16 Iulie. Audientg laRege. Regele examineazg trei chestiuni : 1) &area opiniei pu.blice si armatei : anti- austriad. 2) Sg mergem algturi de Austria ? Rusia este in stare sg rgstoarne guvernul bulgari sg atragg Bul- garia in partea ei : Prinsi intre doug focuri, coasta ma- ritimg deschisgi Constanta pierdutg. 3) Sg mergem in contra ei 1 Onoarea te opreste : Tratatul de la 1884, c'était vrai; il m'a répondu qu'on avait suggéré seulement aux alliés une déclaration. Cet homme est bavard et gaffeur. Sinaia, 15 juillet. Long entretten avec Czernin. Très gentleman, se livrant avec moi. Leur point de vue c'est qu'il est vital pour eux d'extirper le pan-serbisme pour enlever aux gens l'idée que leur pays est entré en liquidation. Très heureux quand je lilt al dit, que pour moi un traité doit être respecté, mais oomment éviter le conflit éventuel avec le traité de (Bucarest. Lui: Nous ne prendrons pas un village A. la Serbie, et si vous ètes nos alLiés, vous intérêts sont les notres. J'ai insisté sur ce point: integrité territoriale de la Serbie. Lui: sans 'km le Ministre des Aff. Etr., je suis cer- tain qu'on ne voudra en rien modifier la carte. 16 juillet. Audience chez le Roi. Le Roi examine trois question: 1) L'état de l'opinion publique et de l'armée: anti-autrichienne. 2) Aller avec l'Autriohe: demain la Rus- sie provoque le renversement du gouvernement bulgare et la Bulgarie redevient russe. Pris entre deux feux, nous avons toute la côte ouverte et Constantza perdue. 3) II y a aussi l'honneur, notre signature sur le traité de 1884, encore

NOTE -POLlTICE 1914 227 inch minimum pe 3 ani in vigoare. Regele mi arath,. confidential, telegrama personalh princareImptiratul Ii comunich declaratia de rhzboi si face apel lavechea lui prietenie pentru a spera ehva aproba aceasth crudh extremitate la care s'a hothrAt; i a doua telegramh, Tarului, care si el Ii invoch prietenia pentrua colabora pentru mentinerea phcei dach e posibilh. Acest adau odach e posibil», nu-i place Regelui. Imi arath in sfarlit telegrama lui Diamandi adre- sath lui Porumbaru, spunând cà. Axabasada Germaniei la Petersburg neagh ch nota austriach ar fi fost fAcuth sub autoritatea guvernului german,care nu i-a cunos- cut textul deal odath cu celelalte puteri. Tinem punc- tul acesta ea important. (Am avut in acea,sth privinth o. controversh. cu Vredenburch care crede, ca si Presa, ca nota a fost discutath si intäritii la Berlin). Asupra propozitiei mele, dach ehestia Transilvaniei e destul de coaptá ca sá rischm totul pentru tot, Regele nu crede (e si phrerea, mea). Ea va fi coapth peste 20 ani si va veni la sigur, fiindch Austria tot se va disloca din cauza Ungariei.

pour mininaum trois ans cn vigueur. Le Rol me montre con- f identiellement la clépêche personnelle par laquelle l'Empe- reur lui communique la déclaration de guerrre et fait appeI sa veille amitie pour espérer qu'il approuvera cette dure- extrémité à laquelle il s'est décidé, et la seconde dépêche du Tzar, qui invoque aussi son amitié pour ocollaborer h. maintenir la paix, si c'est possible». Cette adjonetion «si c'est possible», ne lui plait pas beaucoup. D. me montre enfin dé- péche de Diamandy à Porumbaru, que l'ambassade d'Alle- magne à Petersbourg nie que la note autrichienne avait été faite sous l'autorité du gouvernement allemand;qui n'en a connu le texte qu'en méme temps que les autres puissan- ces. Tenons ce point comme important. (J'ai eu it ce sujet controverse avec Vredenburch qui croit, comme la presse, que la note a été discutée et renforcée it Berlin). Sur ma proposition, si la question de la Transylvanie est mare pour risquer le tout pour le tout, le Bol ne le croit pas (c'egt mon avis). Elle sera miire dans 20 ans et viendra pour parceque l'Autriche se disloquera tout de même,et par

228 NOTE POLITICE 1914

Asupra reconstituireiblocului balcanic :Lipg de vreme; Grecii nu vor ceda Cavala;i poate aceasta ar mntári prea mult pe Slavi. Foarte indecis, foarte ingrijat, Regele imi cere nu mA derartez de Sinaia, dorind a mg revedea dupg, ce va conferi cu cki-va oameni politicicu greutatedin toate partidele. Punctul lui actual .de vedere victorie repede a Austriei; pacea imediatà; dar inainte,- Austria sa faca Pusiei declaratiuneape carene-afeicut-onoua, integritatea Serbiei nu este amenintatei. Semnalez Regelui insuficienta lui Porumbaru(ar fi nevoe, zice El, sg, fie chemat ad i fixat pe 15.ng6 BrA- tianu), §i acea a lui Corbescu la Politie Seara Poklevsky imi arata o telegramk de co- municat lui Brkianu, cA guvernul rus nu primWe «sd/robirea»'Serbiei. 17 hale. Ziva toat4 strecuratA inalternativede sperant5, ca se va putea realiza localizarea. Duc pe Poklevskyla Bucure§ti; seara, thrziu, imi comunicA 6, Rusia nu ne cere deceit neutralitate ; ing conjurg sA lucrez in ac,est sens (2 noaptea) 18 Iulie. Blondel, inmuiat, nu mai predic24. deck neutralitatea, nu .mai se agitii pentru ca sá grim in a- jutorul Serbiei

le fait de la Hongrie. Sur la reconstitution du bloc balkani- que: temps fait défaut; les Grecs ne céderont pas Cavala; et peut-étre cela renforcerait trop les Slaves. Très indécis, très préoccupé, le Roi me demande de ne as trop m'écarter de Sinaia; il veut me revoir; il dolt voir quelques bornmes politiques de poids de tous les partis. Son point de vue actuel : une vietoire rapide de l'Autriche ; la paix immédiate; mais auparavant, que l'Autriche fasse à la Russie la déclaration à nous faite, que l'intégrité de la Serbie n'est pas menacée. Je signal° au Roi l'inssuffisance de Porumbarn. (on de- Trait, dit-II, l'appeler ioi et le fixer auprès de Bratiano) et celle de Corbescu it la police. Le soir Poklevsky me montre un télegramme à corn- muniquer à Bratianu, que le gouvernement russe n'accepterä pas l'écrasement de la Serbie.

NOTE POLITICE 1914 229

Incepe a se simti cà liberalii nu mai lucreazA insen- sul rusesc. 19 Iulie. Scrisesem lui BrAtianu in potriva menti- nerei trupelor in serviciul tramvaelor, contra grevi§tilor. La 5% swat vestit telefonic cA Luni 21 Iulie,ora 5, va avea loe un Consiliu de Mini§tri cu toti *efii de partide notabilitAti politice; se hotArAsc douà persoane : indic pe Lahovary §i imi rezerv a doua persoanA, cAci tele- grafiasem inch' din ajun lui Filipescu. 15 minute mai tArzio dup5, aceastA convocare primes(' : «Sper c'A vei fi Luni la Sinaia pentru consfd- tuirea despre care am vorbit. Carol», Telegrafiez din nou urgent lui Filipescu. 20 Julie, Sinaia. Vorbesc cu Lahovary, care este foarte anti-austriac; convoc pe GrAdi§teanu.La Sinaia toatg, lumea in contraintrArei in actiune §i maiales al'aituri de Austria. P oklevsky vine la mine la 8 seara- Abáltut. Nu crede cA sA se fi inceput actiunea fArA o asi- gurare din parteaAngliei. Ne c,ereneutralitatea in schimbul ori cgror alte avantagii. Guvernul National Bulgar este o garantie c'A nu se va merge contra lor. Germania a declarat formal r5zboiu Rusiei : A- ceasta este prima veste care se afl'A cand sosesc aiei. 19 juillet. J'avais emit Bratianu contre le maintien troupes au service des trams contre les grévisteS. A 5h. et de- mie coup de telephone me disant que Lundi 5 h. (21 Juillet)' ,Conseil Ministres avec chef partis et notabilités ; que je de- signe deux personnes; j'indique Lahovary et je reserve la seconde personne, ayant la veille télégraphié Filipescu. Re- cols 15 minutes après cette convocation: «Sper cvei fi Lunt la Sinaia pentru consf6tuirea despre care am vorbit». Ca- rol. Je télégmphie de nouveau urgence Filipescu. 20 juillet. Sinaia. Je cause aye° Lahovary ;il est anti-autrichien. Je convoque Gradisteanu. A Sina'ia tout le monde contra action et surtout contre action avec Autri- che. Poklewsky vient me voir à & h. soir. Abattu. Ne croit pas qu'on se soit embarqué sans une assurance de l'Angle- terre. Demande notre neutralité et en éehange tous lesa- vantages; le gouvernement bulgare national est une garan- tie qu'on ne va pas contre eux! L'Allemange a declare formellement la guerre à la Russie; c'est la première nouvelle qu'on apprend en debar- quant ici. 230 NOTE POLITICE 1914

21 Iulie. La dejun, Ministrul Anghelescu comu- cei Italia a declarat neutralitatea ! Carp imi expune sistemul lui : Rázboiu imediat, .noi alkuri de Austria. Tripla Intelegere e sigud sà, bi- ruiasd; Italia va merge pentru a lua Tunisia; noi vom lua Basarabia de Sud, Austria ceade Nord cucheia Hotinului, pentru a fi doi spre a o apsgra Se anuntase cá Costinescu, partizan alRusiei, isi (Muse demisia.Intreb pe Procopiu si printeinsul aflu cá Bdtianu temporizeazà. O od mai tarziu stiu Liberalii vor propune neutralitatea. Telegramsa" dela Filipescu 2Aug. stil nou, Duminid, dela Baden- Baden : Am primit astAzi telegrama, imposibil sá sosesc xnAine. Dad, nevoie pornesc cu prima ocazie (1!). Consiliul de Coroand. Un grup numeros, emo- -tionat, ne vede pornind spre Cas01. Toti, suntem foarte miscati. Tinern5edinta in sala de muzid a Reginei. Printul Ferdinandst5, infata Regelui. Tratatele pe mash', Regele ja la dreapta sa pe Rosetti, la stânga pe -Carp ; Printul, pe Bdtianu la dreapta, pe mine la still- sa. Take a luat cu ansul pe C. Cantacuzino §i pe Di- sescu. Dise,scui Mortun iau note complete. 21 juillet. Lundi. A déjeuner, ministre Anghelescu aous communique que l'Italie a déclaré sa neutralité. Carp m'expose son système : guerre immediate, nous dans le camp autrichien.La Triple-Alliance estsftre de battre; l'Italie marchera pour prendre la Tunisie; nous pren- drons la Bessarabie du Sud, l'Autriche mile du Nord, avec la ..clé de Hotin, pour are deux it la défendre. On avait annoncé que Costinescu, partisan de la Russie, avait donné sa démission. J'interroge Procopiu et par lui j'apprends que Bratianu temporiserait. Une heure après je sais que les libéraux proposeront la neutralité. Dépéche de Filipescu 2 Aout n. s., Dimanche: «Habe leute Telegrarnmi erhalten, unmöglich morgen anzukommen. 1Venn noethig, abreise mit enster Gelegenheit» (/) Conseil de Couronne.Un groupe nombreux, ému, nous -voit partir pour le château. Tout le monde très ému. Nous siégeons dams la salle de musique de la Reine. Prince Fer- dinand en face du Roi. Les traités sur la table. Le Roi prend sa droite , à sa gauche Carp; le Princeit sa droite Bratianu, moi à sa gauche. Take a pris avec luiC.

NOTE POLITICE 1914 231

Regele citeste declaratia Sa :

232 NOTE POLITICE 1914

trage asupra noastrà dacA urniárim altA politic, vor fi regimentele rontine. Regele a vorbit lirnbagiul datoriei onoarei; trebue sg-1 urmAm. Avem un tratat, Roinânia trebue sg-si tie angajamentele». Eu ger a fi fixat asupra rolului Ita Prezi- dentul citeste telegrama, sositä atunci, confirmancl cA sfânsitul C,onsiliului de eri, pe care nu-1 prinsesem deca incomplet. Vgz'And unanimitatea in contraactinnei 'imediate, Regele a spus, arAtAnd textul declaratiei sale : cu Austria. (Regele mg corecteazg: «ou Germania...») cu Germania, primul rezultat este ca.' trebue sgrenun- täm la tratatul dela Bucuresti; Il primesc, dar trebue .sä se stie cA aceasta va sg zicA prieteniecu Bulgariasi mArirea Bulgariei in Macedoniai poate chiar laCa- vala. Bulgaria vrea sA fie plAtitgi trebue sg ne schim- bAm pusca de umgr. Un efect admisibil, dar care va inAri preventiile opiniei publioe. Este apoi pgrgsirea, pentru foarte multà vreme, a ideii românismului in Austria si alte locuri. Rämäne sansa de g fi Cu invinatorii : aceasta prevaleazg. Defeotiunea Italiei ing o stirbeste (leocamdatg se poate admite o indoialg.

si nous suivons une autre politiqe, seront les regiments rou- mains. Le Roi a parlé le langage du devoir et de rhonneur; il faut le suivre. Nous avons un traité, la Roumanie doit tenir son engagement. Moi: Je demande ä être fixé sur le rôle de l'Italie. Le President lit dépêche justement recue confirmant qu'elle a declare sa neutralité. Moi : J'examine deux hypothèses 1)Si on marche avec l'Autriche.... Le Roi corrige: qaveo rAllernagne»...avec l'Allemagne, le premier résultat est gull faut renoncer au traité de Bucarest; je raccepte, mais faut qu'on sache que cela veut dire amitié avec la 33u1- garie et agrandissement de la Bulgarie en Macédoine, et peut-être à Kavala: la Bulgarie veut être payée et nous de- vons changer notre fusil d'épaule. Un effet admissible, mais qui augmentera les préventions de ropinion publique. C'est ensuite l'abandon de ridée de roumanisme pour très long- temps. en Autriche et ailleurs. Reste la chance d'être avec les vainqueurs: Ceci emporte tout. La défection de l'Italie diminue et, jusqu'à nouvel ordre, on peut admettre un doute.

NOTE POLITICE 1914 233

2) Sid mergern Cu Rusii. Pericolul moral eprea mare; nimenea nu o doreste. Nu o povdtuesc. Atuncea... neutralitate. Este ea oare posibild ? Rusia o cere si va respecta-o.N'are interes sá ne aruncede partea cealaltd. Austria ? Nici ea nu o sd vrea sne in- dispue, cdci de altmintrelea trebue sd fie destul de mul- tumitd cä Ii ldsdni .disponibile corpurile pe cari ar tre- bui sä ni le opue. Este oaresolutia onorabild ? de sigur cd 'da. «Casus foederis» nu exista. Daca' s'ar putea interpreta &A, intrigi ursite pe teritoriul unui veein e- chivaleazdunei agresiuni de Stat laStat, atunei s'ar putea zice intr'o zi, cd din cauza Ligei atacam Austro- Ungaria. De altmintrelea Italia, mai intim legatá si mai eche aliatd, nu jucleed ea," existd pentru ea ocasus belli». Sd ne arnadm spre a ne pázi granitelei athta tot pen- tru moment. Take lonescu se raliazil cu totul la pairerea mea. A- ljati am fost consultati inainte de a se trimete nota, care era un ultimatum de razboiu ;asociati, dar oameni liberi, nu putem fi tarAti prin vointa unui singur aliat.

2) Aller avec la Russie; les dangers moraux en sont trop granels. Personne ne le souhaite. Je ne le conseillerais pas. Alors neutralité. Est-elle possible en fait'? La Russie la de- mande et la respectera. Elle n'a pas d'intérêt à nous préci- piter dans l'autre plateau de la balance. L'Autrichel Elle aussi ne vondra pa,s nous indisposer, de male qu'elledoit s'estimer suffisarament heureuse de ce que nous lui laissons disponibles les corps qu'autrement elle devrait nous opposer. Est-ellehonorable ICertainement. Le casusfoederis n'existe pas. Si on interprétait que des intrigues muffles sur le territoire d'un voisin équivalaient à agression d'Etat Etat, on pourrait un jour dire, à cause de la Ligue, que nous attaquons l'Autriche-Hongrie. D'ailleursl'Italieplus intimement et de plus vieille date alliée, n'estime pas que le casus belli existe pour elle. Armons pour ga.rder nos fron- tières et c'est tout pour le quart d'heure. Take Ionescu se raffle .entièrementà monavis.Allies, nous n'avons pas été consult& avant l'envoi de la note qui était un ultimatum de guerre;assoeiés,mais hommes li- bres, nous ne pouvons pas être train& par lavolonté d'un 18

234 NOTE POLITICE 1914

Este in once caz pierdereatratatului delaBucuresti; posibil, dar acesttratat nu ne poate dictahotArArea noastrà in acest moment. Bralianu, foarte confuz, uitand pktileunei expu- neri pe care o enuntase, vine la concluzia«Sh ne ar- mgm, sá prepargm opiniapublich, sh nu ne deciarAm neutri dar instare de apArare a granitelornoastre» (dau rezumatul cu care sffirseste, dupg dialoguri si in- treruperi). In acest rästimp el preparci opinia publicA. CarP combate cu veliementh. Opinia publich nu este cum o credem noi (?), sentimentul public e acela pe care exprim6 el. Ion Lahovary, tratatul dela Bucuresti i confe- deratia balcanich :ql\Tu omor Români pentru ca Austria sA fach o Bulghrie mare in paguba unei mici Serbii». Ion Greidi,steanu §i Pherekide, mai afirmativ de cat BrAtianu; contra ; Costinescu, foartecategoric : contra Rusiei, dar zicAnd cá astAzi a merge anituri cu Austria, ar fi a desräntui fäzboiul civil. Carp ne apostrofeaz5, cd abandonihn pe Rege! ed-1 silim sä-si calce cuvântul.

seul allié. C'est dans tout le cas la perte du traité de Buca- rest; possible; mais ce traité ne peut gouverner notre deci- sion à cette heure. Bratianu, très confus, oubliant les partiesd'un ex- posé qu'il avait énoneé, arrive à la conclusion: «armer, prépa- rer l'opinion publique, ne pas se déclarer neutres, mais en état de défense des frontières». (Je donne le résumé auquel arrive sa réponse après dialogue et interruption).Pendant ce temps il préparera l'opinion publique. Carp combat avecvéhémence.L'opinionpublique n'est pas comme nous la croyons (I);le sentiment public c'est lui qui l'exprime. Parlent: Jean Lahovary traité de Bucarest et confédération baloanique:((je ne tue pas des Roumains pour( que l'Autriche fasse une grande Bulgarie, au détriment d'une petite Serbie». Jean Gradisteanu, Pherekyde plus affirmatif que Bra- tianu, contre; Costinescu, très net contre la Russie, mais disant qu'aujourd'hui prendre partie pour l'Autricho serait déchainer la guerre civile. Carp nous apostrophe que nous abandonnons le Roi Qu'on l'oblige à manquer à sa parole.

NOTE POLITICE 1914 235 Eu : In toatd constiinta mea si pe onoarea mea, cred ea" cuvântul Regelui nu este angajat. Din contrà, procedând astfel cum procedäm, acoperim pe Rege. Daca am esi de aci cu rgzboiul, toatä lumea ar zice : oAcesta e rgzboiul Regelui !» si nu o vreau. La cea dintgi infriin- gere, Regele ar fi acela care ar fi atacat. Dacä noi, oa- menii politici, prepardm opinia publicä, cgnd vom de- clara ràzboiul, noi vom fi räspunzglori. Asa intelegeu servesc pe Rege. Aprobare generalä. Mortua manifesteazg, viu. La esire Carp :c.Nru te felicit pentru primul tau act de sef al partidului conservator». Eu : Fiecare cu sentimentullui dedatoriesi de räspundere. El: ,«MAine Regele va abdica ! !» La ora 8% seara, BrAtianu,Take Ionescu,Pbere- kydei cu mine, trecem la Rege. Schimb de veden. Spun lui BrAtianu Daeä notele D-tale contin un angajament, inträ in räzboiui noi te Tom sustine. Dealtmintrelea am vestit intr'un coltpe Printul Ferdinand, cá e treaba liberalilor sä se pro- nunte,i cgi nici Take nici eu nu voim sä" le läsäm po-

Moi: En tout houneur et en toute conscience, je crois que la parole du Roi n'est pgs engagée. C'est en agissant comme nous le faisons que nous couvrons le Roi. Si on sortait d'ici avec la guerre, tout le monde dirait «c'est la guerre du Roi!» Et je ne le veux pas. Au premier revers, c'est le Roi qu'on attaquerait. Si nous, les hommes politiques, nous préparons l'opinion publique, quand nousaurons declaréla guerre, c'est nou.s qui serons responsables. Voilit comment j'entends servir le Roi. Approbation générale. Mortzun manifeste vivement. En sortant, Carp: «Je ne te félicite pas pour ton pre- mier acte de chef du parti conservateur !» Moi: Chacun son sentiment du devoir et de la responsabilité. Lui .Demain le Roi abdiquera» ("I 0 A 8 h. et quart nous passons chez le Roi, Bratianu, Take Ionescu, Pherekyde et moi. Echange de vues. dis A Bratianu: Si vos notes coutiennent le germe d'un engage- ment, marchez et nous vous soutiendrons. D'ailleurs j'ai dit dans un coin au Prince Ferdinand, clue c'est aux libéraux A se prononcer, car ni Take, ni moi, nous n'entendons leur laisser la possibilité de jouer don-

236 NOTE POLITICE 1914 sibilitatea sá joace un rol dublu : Cu Germania la Rege, cu Rusia la Bucuresti. Regele: Sunt Rege constitutional si nu voi declara Eu singar ràzboiul. Redact5m impreung notele si comunicatele. Notele Berlin si Viena las, sä intrevaa actiunea noastrà ulte- rioarä, decurgand din o atitudine care ajutei Austria in momentul de fata. Seara 91/2 in timpul mesei, Czernin destul de mul- tumit; Germanii, imbufnati; Poklevsky foarte ingrijat dar nu inc6 disperat. Societatea noastrd româneascäfoartebucuroasA, felicitg Se iiisphndeste svonul cá Poincaré ar fi fost asa- sinat. 22 Tulle. Radef, in momentul cand plecam, mà ia de-o parte pentru a-mi spune &A vine dela Rusciuk undc a fost sá vorbeascd cu Consiliul de Ministri. «Nu vreau sà, joc rolul d-lui Kalincoff; pot sä"rmi indeplinescmi- siunea 7» Mergi inainte !i s'a rdspuna. Se duce la Bfátianui Ii declarg c5, Bulgaria vrea prietenia Româ- niei. Ea va respecta noua granitg, si va inainta in Ma- cedonia; credincioas5, Austriei, prietenà cu România. I-am spus cá la Consiliul de eri asa considerasem si eu ble jeu: avec l'Allemagne chez le Roi, avec la Russie à Bu- carest. Le Roi: je suis Roi eonstitutionnel et je nevais pas moi seul declarer la guerre. On redige en commun les notes etlescommuniqués. Les notes Berlin et Vienne laissent entrevoir notre action ultérieure découlant d'une attitudequiaide l'Autriche en ce moment. Le soir (914 h. quand je dine), Czernin assez content, les Allemands boudent; Poklevsky très soucieux, mais encore pas trop désabusé. Notre société roumaine joyeuse et me félicitant; on répand la nouvelle de l'assassinat de Poineaié. 22 inillet. Radeff, sur le point de mon depart, me prend de côté pour me dire qu'il vient de Rusciuk où il a été causer avec le Conseil des Ministres. «Je ne veux pas jouer le rôle de M. Kalinkoff; puis-je remplir ma missionh Marchez! lui fut-il répondu. Il va declarer à Bratianu que la Bulgarie veut

NOTE POLITICE 1914 237 situatia. Guvernul nu s'a schimbat. (Poklevsky imi spusese contrariul ; vorbise de rusofilii cari vor intra in cabinet). E fal§ cA Ratko Dimitrief vine dela Petersburg pentru a cduta s. rästoarne g-uvernul. M'am reintors la Bucuresti. Vorbind cu M. Phe- 2-ekyde, el mä ajutà sá reconstituesc un incidentdela sfarsitul Consiliului de eri, pe care nu-1 prinsesem decat incomplet. Väzand unanimitatea incontra actiunei imecliate, Regele a spus, arätand textul declaratiei sale : «Acesta este testamentul meu politic la care nu renunt; nepotul meu Il va urma». Pe aceste cuvinte s'abazat Carp ca sä vorbeascä de abdicare. 23 Iulle. Alaltäeri la Printesa Maria,Alteta Sa imi spusese : «D-1 Take loneseu vede tot negru ;este sfârsitul generatiei noastre (I)si ruina RomAniei !» Sipsomo si Charles Lahovary imi spusese Ca Take era inteo stare neexplicabilä de surescitatie si de descu- rajare. Azi aflu prin Iancu Bacalbasa, CA, Grey spu- sese lui Take ch. România, ca toate Statele mici, trebuia sà disparà ! De aci istericale... Legatia Francezd imi comunicä telefonic c5, Ger- mania a violat Belgiaitrupele au trecut pe acoloin Franta ! 24 Iulie. D-1 Breitianu vine la 9% la mine, mä pune in curent de cum s'au fAcut comunickile dui:a Consiliul de Luni la Castel. La prima conversatie, de la Roumanie. Elle respectera la nouvelle frontière; elle ira sur la Macédoine; fidèle à l'Autriche, amie de la Rou- manie. (Je lui ai dit qu'au conscil d'hier j'avais envisagé ainsi la situation).Le gouvernement inchangé.(Poklev- sky m'avait dit le contraire; il avait parlé derussophiles notoires entrés dans le Cabinet). C'est faux que Ratko Mini- trief vient de Petersbourg pour chercher à renverser le gou- vernement. Rentré Bucarest et causant avec Michel Pherekedy, m'aide à réconstituer un incident à la fin du Conseil, d'hier, que j'avais incomplètement saisi. Voyant unanimité contre action immédiate, le Roi a dit, montrant le texte de sa dé- claration: «C'est mon testament politique et je n'y ren.once pas; mon neveu continuera». C'est lei-dessus que Carp s'est basé pour parler d'abdication.

238 NOTE POLITICE 1914 Czernin si Waldhausen vor referi. A doua comuni- care dela Czernin la Bratianu :S'a incheiat o legatura cu Bulgaria, care va fi amica cu Romhnia «cha vreme vom fi prieteni». Toata ziva de Marti ingrijorarei ho- tarare de a limpezi pe data daca azi, asa cum ne gasim,

NOTE POLITICE 1914 239 In tara. Azi vine tänarul Filipescu care imi explica ca tathl san este bolnav, eh' ar fi de cea mai imperioasa necesitate, dupg ce a filcut 15 zile cura, s'al implineascä cel putin 30 zile; má roagg sg nu-1 chem.. Dupal dota ore Gr. Cantacuzino : «Special vin sg-ti comunic cá aflu dela d-na Blaremberg cá Flipescu, greu bolnav de inimg, e considerat ca pierdut ; a avut continuu sincope, a in- cercat se se intoarcg, nevasta a luptat din toate puterile sarl impiedice ; doctorul ar fi declarat cá poate muri pe drum» (7) 27 Iu/ie. Am fost alesi eri presedintele Crucei Ro- m'am dus la Sinaia sá mg prezint Reginei. Din con- versatia mea de eri cu D-na Poenaru, intelesesem ca Re- ginei îi era necaz ca Printesa ja prea ñu1tä initiativa, in operile care sunt proprii ale ei. Am fost primit la 71/2; un sfert de ora, mai farziu vine si Regele sistam de vorbg in trei. Regina singurg Consiliulde Luni a fostfoarte frtunos; Regele multumit ca, are astfel de oameni pentru a-i consulta. «Ce a-si fi facut, mi-a spus El, dac,á s'ar fi desbinat si ce raspundere dacä, as fi fost silit sa, aleg intre una sau cealaltg pgrere !» Regina adaoga, : Nu mi-a plgcut tonul color doua te- legrame ale Impäratilor; asa se serio Regelui meuF Convorbire in trei.sRegelecalm :Presupuneri asupra soartei rzboiu1ui in favoarea Germaniei sini-

27 juillet. Elu hier Président de la Croix Rouge, ai été Sinaia me présenter Reine. De ma conversation, hier, avec Mme Poenaru, j'avais compris que la Reine avait de l'ai- greur de ce que la Princesse prenait trop d'initiative dans les oeuvres qui lui étaient propres. Reeu à 7 h. et demie; un quart d'heure apres, le Roi en- tre et l'on cause A. trois. La Reine seule: le Conseil de Lundi a été tres beau; le Rol, heureux d'avoir de pareils hommes pour se consulter; «qii'aurai-je fait, dit,siilss'étaient divises,et quelle responsabilité si j'avais dû prendre partie pour l'un des deux campsh Le Reine ajoute: je n'ai pas aimé le ton des deux télegrammes des Empereurs;est-ceainsi qu!on écrit et Mon Roil A trois: Le Roi calme; conjectures sur le sort de la campagne, en faveur de l'Allemagne et ríen de plus; sur les

240 NOTE POLITICE 1914 mic mai mult Asupra vorbelor despre abdicare : cEu dar am expus pur §i simplu cele trei ipoteze». Convingerea mea se intäreste cà Regele nu a fost ne- multumit de solutiunea adoptat5, de noi. Regele mi-a spus pozitiv cä" s'a telegrafiat dela Pe- tersburg propuneri de aliantà, garantandu-se integrali- ta tea granitelor de astázi: aceiasi formulä ea in 1876. Am obiectat : Dar Diamandy n'a sosit ineä 7 Regele : S'a telegrafiat. Nu se propune un tratat acelora care mai au unul, si Rusia trebue sá stie cá avem un tratat ! M'a retinut la masä seara. La masä general Mavrocordat cu D-nai D-na N. Ghika. Dupà masä Principele cu Principesai Printesia Mig- non. Conversatie linistità; se vorbeste de Crucea Rosie. Regina anuntä ceeace s'a hotärk intre noi, cä.dàdele- gatie Printesei. Printul cere sá aibe pe Barbu Stirbey la Cartierul General : Este un om cu care mä pot inte- lege !! 30 Iulie. Intrevedere la Predeal cu D-na Campi- neanu ; mggulità de vizita mea. Ambele Cruci Ro§ii vor fraterniza! propos d'abdication: aloi°1 mais j'ai seulement exposé les trois hypotheses». Ma convictionse fortifie que le Roi n'a pas été fâché de la solution adoptée par nous, Le Roi m'a dit positi-vement qu'on a telégraphié de Pe- tersbourg des propositions d'alliance, en garantissant l'inté- grité des frontières actuelles: même formule qu'en 1876. J'ai objecté: Mais, Diamandy n'est pas encore arrivél Le Roi: On a télégraphié. On ne propose pas un traité à ceux qui en ont un; et les RIISSeS doivent savoir que nous avons un traitti! A diner, les Mavrocordato (général) et la femme de Nicolas Ghika. Après diner, le Prince et la Princesse Marie et Mig- non. Conversation apaisée. On parle de la Croix-Rouge. La Reine annonce ce qui avait été convenu entre Elle et mol, qu'elle donnait délégation à la Princesse.Le Prince de- mande à avoir Barbu Stirbey au Quartier général: «c'est un homme avec qui je peux m'entendre!!» Lundi, 30 juillet. Entrevue à Predeal avec M-me Cam- pinganu, très flattée de ma visite. Les deux Croix-Rouges f raterniseront!

NOTE POL1TICE 1914 241

La 5% in camera mea la Hotel,conferinta eu Breitianu, care verifieà minutios daca nu seasculta la usi ! 00 parte din colegii mei vor sa accelereze masurile militare, dar Diamandy soseste peste douà zile si coin- cidenta mobilizarii ar avea un inteles pe care vreau sa-1 evit. Celor cinci zile de mobilizare, vor urma 20 zile de concentrare a trupelor ; atuncea va veni criza si tot sper pang, in acel moment o buna victorie a Gernaanilor. Tot mai vine Diamandy I intreb eu. Nu vi s'a te- legrafiat propunerile de alianta (stiri dela Rege) 7 Nu, le aduce Diamandy (1). Daea propun o alianta, ce ras- pund I Eu : Spuneti ciar ca avem un tratat. El: Eu nu vorbesc de tratat; Berlinul si Viena nu l'audi- vulgat, nu-1 divulg niei eu. Alta chestiune : Bulgaria tot este un punct de intre- bare. Cu toate asigurarile Germaniei si Austriei, elnu crede eä a semnat. A intra In contra Austriei ar fi o «felonie», re care el nu o va comite. A vorbit en mai multi of iteri si sperä inteo schimbare, dar foarte micA, a opiniei publice.

5 h. et demie, dans ma ehambre d'hôtel, conférence a- vec Bratianu, qui vérifie munitieusement si on n'écoute pus aux portes ! «Une partie de mes collègues veulent accélerer les me- sures militaires, mais Diamandy arrive dans deux jours et la coincidence de la mobilisation aurait alors une portée que je veux éviter. Aux cinq jours de la mobilisation, sui- vront les 20 jours de concentration des troupes: alors sera la crise et j'espère toujours d'ici là une bonne victoire des Allemands».Diamandy vient toujours, dis-jet on ne vous a pas télégraphié lespropositions d'alliancel(Nouvelle du Roi). Non. Diamandy les apport,e. (1) S'ils proposent une alliance,qu'est-cequejerépondsi Moi: Dites claire- ment que nous avon,s un traité. Lui: Moi, je ne parle pas. du traité. Berlin et Wien ne l'ont pas divulgué, je ne le di- vulgue pas. Autres touches: La Bulgarie est toujours un point d'in- terrogation. Malgré lesassurancesde rAllemagueet de l'Autriche, il ne croit pas qu'elle ait signé. Marcher °mitre l'Autriche serait une félonie qu'il ne commettra pas. Il a

942 NOTE POLITICE 1914

.Nu convoacg, Camerile, pentru ca, nu stie ce pot zice Iorga, Jean Miclescui qmon» G-. Diamandy. 31 Lille. Eri Lahovary m'a conjurat sa nu sus- in sfortarile Regelui de a ne face sa rupem neutralita- tea. Aflu ca Marie Mavrocordat i-a spus cá Regele este tot pentru o actiune ! Aceasta Doamnä imi spusese mie la Sinaia, Duminica, ca are sa fie pe data un non Consi- liu de Coroana ! De aci alarma ce gäsisem Lahovary recunoaste frig ca nu putem sili pe Rege sá devie un Bernadotte si sá mearga contra Germaniei. Insistente pentru blocul Balcanic. Tot eri, Nenitescu : 0.Ai o putere colosala ; nu o pierde; trebue sá mergem cu tripla alianta; nu ma su- Ora Transilvania, pentru cà pangerma,nismul lui Wil- helm va disloca el Austria; viitorul vrea sá ne lipirn de Germania». Azi, Virgil Arlon, venit dinadins la mine sa-mi spuna ea trebue sá mergem cu Austria ;eldin Liga, afirma cá acolo este viitorul ; «se si vede, am tkut mereu». Delavrancea : ar vrea sá vada pe Germania cu

NOTE POLITICE 1914 243 tradtce de «Faca» si de unii liberali : Batianu si Take sunt contra Regelui ; Marghiloman pentru, «Faca» adaoga cà voi fi zdrobit : Am anuntat prin Stoeanovici lui Cocea Ca i-am täiat subventia, acum trei zile. «Tout s'explique !». Duminecti, 3 August. Gäsesc in curieyul meu scri- sori de amenintare pentru«servilismul meu fatä, de Rege», douä, hind cu amenintki de moarte si pentru Rege. Le-am dat lui Mortun prin Mitilineu. Luni, 4 August. Beirbulescu imi raporteazä :«In siferele Bäncii Nationale, loan Cantacuzino a afirmat ch. Diamandy a adus din Petersburg propunerea cedkii imediate a Basarabiei de ncrd in schimbul unei aliante imediate, plus Transilvania si Bucovina garantate in caz de victorie». Al. Riosanu imi repetä acelas lucru cu sanctiunea «ca Regele sà abdice dacgi nu voeste sä pri- meascA», cuvinte rostite de Dr. Danielopol, ale &kid le- gaturi sunt cunoscute. Aceasta este tema nouh a cam- paniei in contra Regelui ! Am pus o nota in aceastä privintä in «La Politique». Miercuri, 6 August. Sinaia. Mä cheamä Printesa «Ce pot povätui pe Print sä facg, in momentul de fatä, pentru ca sä devie popular in armatà» (I !). Am sä mä gandest. Indic c5, Printul are un mic avantagiu : «Secrededespre el&A estemai putinpartizan al

Lundi, 4 salt. Barbulescu me rapporte: «Dans les sphè- res de la Banque Nationale. Jean Cantacuzène a affirm& que Diamandy avait apporté de St. Petersbourg la proposi- tion de cession immédiate de laBessarabie du Nord en échange d'une alliance immédiate, plus laTransylvanie et la Bukovine garanties en cas de victoire». Alex. Riosanu me rapporte le méme propos, avec sanc- tion «que le Roi abdique s'il ne veut pas accepter», tenu par le Docteur Danielopol, dont on connait les attacbes. C'est le nouveau thème de la campagne contre le Roi! J'ai inséré une note ii, ce propos dans la «Politique». Mereredi, 6 août. Sinaia. La Princesse me convoqup: «Que puis-je conseiller au Prinee de faire en ce moment pour le rendre populaire dans l'armeell!» Je réfléchirai. J'indique que le Prince a un petit atout: «on le croit moins chaud que le Roi pour l'Autricheence moment». aAn

244 NOTE POLITICE 1914 Austriei ca Regele in acest moment».«In definitiv, eu Il cred mai germanic ea Regele !».«Aceasta nu se stie», rAspund eu. Toatá, lumea mä trateazA, foarteamical.Printul, care s'a intors acuma din Bucuresti Principii Ni- eolae si Carol, care vin rAnd pe rA,nd, mAresc un cerc foarte intim. S'a fAcut 7%(dela5%),cAnd mise dA voe s'A mA retrag. Czernin se plAnge de tonul «Independentei» si de atitudinea guvernului. «DacA d-1 BrAtianu e contra noa- strA, BA o spuei s'A se stie !» La 71/2 vine Breitianu dela Predeal sá má vadä,. Ne întâlnim in apartamentul lui Antonescu: Dia'mandy nu a adus nimic scris :«tot ce ti-am, spus sAptAmAna trecutä (si nu-mi spusese nimic !) :aliantá, iar ca pret Transilvania si Bucovina».«Ce garantie 7»intreb eu, pentru a controla euvintele rostite de Blondel la Bucu- resti. «Garantia Frantei si a Angliei, dar aceasta o spune numai Poklevsky». (N'a dat voe lui Diamandy nA aparA In Sinaia afarA de vizita fAcutA lui Poklevsky, nici Regele nu l'a vAzut). Am rAspuns : «DA-mi voe sA iau fond, il est je crois plus germanique que le Roi!»On ne le sait pas, répondis-je. On me traite très amicalement. Le Prince retour à l'in- stant de Bucarest, puis Marie Nicole, les princes Nicolas et Carol viennent successivement augmenter un cercle, très Il est 7 h. et qua,rt (de 5 h. 3(2), quand on inc permet de me retirer. Czernin se plaint du ton de «l'Indépendance» et de rat- titude du gouvernement: «Si M. Bratianu est contre nous. qu'll le dise et qu'on le sache»! A 7 h. Bratianu vient de Predeal me voir. Entrevue clans appartement Antonesou: Diamandy n'a rien apporté d'écrit; toujours ce que je vous ai dit la semaine dernière (I1 ne m'avait rien dit); alliance, et comme prix la Transyl- vanie et la Bucovine.Quelle garantiet dis-je pour contróler les propres termes Blonde' à Bucarest. «Garantie France et Angleterre, mais c'est Poklevsky qui ajoutecela».(Pas permis Diamandy apparaitre Sinaia, sauf visite Poklevsky. et le Roi ne l'a pas vu).. J'ai répondu : «Permettez moi de prendre note et je demande comme marque d'amitié, vue no-

NOTE POLITICE 1914 243 notä i cer ca semn de amicitie, dat fiind atitudinea noas- trä de neutri, a nu se da un Aspuns in momentul acesta ). Lucreaza pentru a schimba starea de spirite in. ar- mata. Nu poate sä, spuie nimio celorlalti mini§tri. Cu Cpstinescu a avut totdeauna freaturi pentru cestiunile externe. Acest spirit de revolt:A §i actiune urmätritä in contra Regelui, l'au fäcut sä declare deunäzi cä nu poate merge mai departe de ceeace propusese. Träsnetul pe care id sperà din partea Germaniei, intärziazä sh vie. Stirile din Franta sunt tendentioasei telegramele lui Lahovary s'ar zice csunt redactate de Doumergue. Vi- zita lui Talaat Il plictise§te mult ; de asemenea §i. Zai- mis, Grecul care vine. Se va cAuta o intelegere de neutra- litate : dar poti sá stai de vorbä. cu Turcii I Cine poate obliga pe guvernul turo I Bulgarii, nu sunt siguri nici intr'un sens nici in celalt. La propozitiilebulgäresti s'a räspuns numai sä declare ei cá considerà ca o care amicald din parten Româmiei, dac4 aceasta se des- intereseazä de ceeace vor sä* facä in Macedonia. Vizita lui Nenitescu : Ar trebui sä iau afacerea mobilizezi sä, trawz la vreme afacerea in folosul Germaniei. tre attitude neutre, de ne pas donner une réponse en ce mo- ment». Il travaille pour changer esprit armée. Il ne petit dire rien aux autres Ministres. Avec Costinescuila eu toujours des frottements pour questions extérieures. Cet es- prit de révalte et raction poursuivie contre le Roi, ont fait qu'il a déclaré l'autre jour ne pas pouvoir aller au del& de ce qu'il a propasé! Le coup de tonnerre espéré de la part de l'Allemagne tarde b. venir. Les nouvelles de France sont tendancieuses et les dépéches de Lahovary on les croirait rédigées par Doumergue. La visite de Talaat l'ennuie beau- coup; le gree qui vient, Zairais, de même. On recherche une entente blocale de neutralité: mais peut-on causer avec les Turos? Qui peut obliger le gouvernement tun? Les Bulga- tes no sont pas stirs Ili dans un sens, ni dans l'autre. Aux propositions bulgares il a été répondu seulement qu'ils de- clarent qu'ils considèrent comme un mouvement amical de la Roumanie, si la Roumanie se désintéresse de ce qu'ils lent faire en Macédoine. Visite Nenitzesco: je dois prendre l'affaire en mains, mobiliser et trancher it temps la situation en faveur de

246 NOTE POLITICE 1914 La Palat, declaratiile lui Take au fost considerate ca un act de lipsg de curagiu. 12 August. Sinaia, in pare, convorbire cu Dia- mandy dela Petersburg. Convine cg declaratiile de neu- tralitate ale lui Take, primite cu prea mare grabg de catre gazetele liberale, au fgcut mare räu. La Petersburg se crede sau se aratg cg se crede ca neutralitatea noastrà este castigatg. Diamandy crede cg trecerea din starea de fapt actualg la declaratia formalg, de neutralitate mai poate fi obiect de discutie si de avantagii de chstigat. Sugereazg sá relugm in gazete chestia Basarabiei, care este proclamatg la Petersburg «moartg si ingropatg». N. Fitipescu primeste solutia consiliului de Co- roang; crede in succesul definitiv franco-rus;a vgzut la Berlin textul declaratiei fgcute de Rege in Consiliu ; are sá se ducg sg se inscrie la Palat, cu toat,e cg jurase cg nici-odatg nu o sg mai vadg «pe acest om» (Regele). 14 August. Iancu Bacalba.sa imi raporteazg cg Teo- dorescu, directorul fabricei de tutun, a comunicat Con- siliului Regiei eg A. Constantinescu, vizitind fabrica, ar fi spus in gura mare : «De trei sgptgmani ne sficAe Re-

- Au Palais les déclarations de Take on.t été considérées comme un acte de tpusillanimité»! Mardi, 12 août. Sinaia, pare, conversationavec Dia- mandy de Petersbourg. Il convient que les déclarations de neutralité de Take, accueillies trop hAtivement par journaux libéraux, ont fait du tort. A Petersbourg on croit ou on feint de croire que notre neutralité est acquise. Diamandy pense que le passage de l'état de fait actuel A la déclaration for- melle de neutralité, pouvait encore étre objet de discussion et d'avantages. Il suggère de reprendre dans les journaux la question de la Bessarabie que l'on proclame omorte et en- terrée» A Petersbourg. Nicu Filipescu accepte la solution du Conseil de Cou- Tonne; croit au succès définitif des Franco-Russes; a vu it Berlin le texte de la déclaration faite par le Roi au Conseil; ira s'inscrire au Palais, quoi que s'étant juré qu'il ne verrait plus jamais ocet hommez (Le Rol). Jeudi, 14 aoiit. Jean Baealbasha me rapporte que Teo- dorescu, Directeur fabrique tabacs, a communiqué au Conseil de la Régie, que A. Constantinescu ayant visité la fabrique

NOTE POLITICE 1914 247

gele pentru ca sinteärn in actiune ; noi i-am rA4puns: cu un alt guvern se poate, Cu noi nu !». Aceasta se pe- trecea eri !! Este acelas ministru care la Palace la Sinaia a pretins cä Regina i-ar fi spus plcingand : «Sä salväin särmana Germanie». Regina mi-a spus rAzAnd :

248 NOTE POLITICE 1914

Am comunicat avizul meu asupra warantelor de cereale, de considerat cá o incasare metalicg, pentru a mgri puterea de emisiune a Bgncii Nationale, mai bine deck a permite o emitere nelimitatg. S'a luat act. Con- sultatie dacg se poat,e convoca Camera. Sunt pentru ne- gativg, da ,cg guvernul nu poate ac,cepta o desbatere pe politica generalg. Asupra cuvintelor neserioase ale lui A. Oonstantinescu : «Este influenta lui Take Ionescu !». Deplorg atitudinea Generalului Jarca, cu toate anga- jamentele luate de el Nu isi tinefgggduiala«fiindcá spiritele i-au spus ea victoria va fi a Rusilor». Eu : Luati-i comanda. El: N'asi putea sg o fac deck in momentul mobilizgrii ; starea de asediu o sg inchidg gu- rile. Ingrijat in ce priveste pe Generalul Coandä. Peste 30-40 de zile : eriza. Va trebui set' lucim o ho- tdrire ! Vor fi 600.000 de oameni sub arme. Multe mai lipsesc incg armatei. Hotara cà trebue sg rechem pe Mihail (fratele meu), si pe Cantacuzino.

Confirmation de mon information que le fils Coanda a été de nuit prendre les numéros des wagons, le nom du com- raissalre de police présent; etc. C'est Pascal Toncascu qui en gare de Sinaia aurait découvert les trains et ameuté Hiott et autres qui out téléphoné Bucarest. (Note: Aux obsèques de la Princesse Bibesco j'ai été indigné des coneiliabules et des papiers communiqués entre capitaine Piehon, fils Coanda, et Rapineau! Somme toute, Pichon n'est qu'un étran- ger agent provocateur! Communiqué mon avis sur les warrants de céréales considérer comme encaisse métalique pour augmenter force émission Banque Nationale, plutôt que de permettre émission illimitée. Pr/8 note. Consultation si on pent convoquer les Chamlyree. Je suis pour la négative si le gonvernement ne pent pas accepter un débat sur la politique générale. Sur propos inconsidérés de Constantinesou Alex.: cc'est l'influence de Take Ionescu!» Déplore attitude Général Iarka malgré ce gull avait promis. Il ne tient pas la promesse «paree quo les esprits lui ont dit que la victoire serait aux Russes». Moi Enlevez-lui son commandemant. Lui: Je ne pourrais le faire qu'au moment de la mobilisation; l'état de siège fera taire. Sou- cieux au sujet du Général Coanda. Dans 30-40 jours, la crise: il faudra se déoider. Il y aura 600.000 homilies sous les

NOTE POLITICE 1914 249 Pentru mine, nu incape niel un dubiu : Bratianu este fixat in sensul Germaniei. Se teme de infrângeri, inevi- tabile la inceput, pe frontiera ruseasca. Adina Stirbey, ca urmare la convorbirile si de- mersurile spre a procura putini bani lui G. Miclescu (Ta- kistul), care ajunsese sg, nu mai aibg ce mama, imi spune la biseria a doua zi :s'a" na mai dau urmare, cki Mi- clescu i-a declarat cA

armes. L'armée manque encore de beaucoup de choses. Con- venu qu'il faut rappeler Michel et Cantacuzène. Pour moi aucun doute: Bratiano parait fixé sens Alle- magne; il redoute des revers, inévitables pour commencer, sur la frontiére russe. Adine Stirbey, comme suite aux conversations et démer- ches pour procurer un peu d'argent A Georges Miclescu (le takiste), qui en était a ne pas savoir comment payer sa flour- riture le lendemain, me dit it l'église: pas donner suite, Mi- clescu ayant déclaré que le Creusot avait mis it sa disposition 50.000 fr.! Adine pense comme moi que c'est très louche. Elle le cléfendait auparavant... Vendredi, 15 unfit. Take le prend de haut. Dans un communiqué au sujet du train allemand, il parle de mon- strueuse violation des règles de loyauté (j'ai le texte rou- main) et menace de faire cesser de suite laconcorde qui règnait entre nous. Le palladin de «sa» neutralité! Aux Affaires Etrangères, Pisosky me crie le danger de la propa- gande qu'on fait et la sottise des Autrichiens qui lésinent A, payer les juurnaux, quand c'est pour 50.000 fr. que l'aUni- 17

250 14107'E POLITICE 1914 prin Bucureti dupii o misiune la Var§ovia (I). Pisoski crede cà Miclescu, ca multi altii, a incasat. Din aceia§i sursA : Stere, care a spus lui Filipescu cà acest guvern este gelatinos, a fost sä,-1 vada pe Brhtianu .5i l'a a'menintat, dacg, nu inti% algturi de Austria. Dela Dr. Dinu Brcltianu: pres% rea §i amenintAri pentru mine. Presupus cá imping pe Batianu. Ion Can- tacuzino literalmente nebunIn francofilia luiacuta ; tine de fán pe Bfaitianu : 11 presupune accesibil argumentelor ruseqti. Un Francez, negustor de microscoape a declaratla laboratorulluiCantacu- zino ch," Frantzi Rusia o sá clear% României sà-§i fixeze atitudinea (7 !). 16 August. Primit la Regina la ora 7; lung% con- versatie. Aráltat carte p*alá de propagandg anti-aus- triacg desemnatA de &are Rapineau (Alex.Ghika)si ráspAndità de cgtre Agentia Blondel. Yu ere& c5, Italia va comite felonia sä" meargA cu Franta. Argtat cartea witd! UERMI Delphini», gAndiri fin toate limbele, serse pen- tru Printul Carol la mojoritatea lui. Cred cá, am inteles

versul» a été pris, Le comte Cz,ekowits est parti brouillé avee Czernin, parceque justement c'est en grand que celui-ei von- lait organiser la propagande. Il vient de passer par Bucarest après mission A, Varsovie (e). Pisosky croit aussi que Mi- clescu, comme bien d'autres, a touché. De méme source: Steve qui a dit à Filipescu que ce gouverneznent était gélatineux, a été voir Bratianu et l'a menacé ferme s'iln'allait pas avec l'Autriche. De Dinu Bratianu (Dr.): mauvaise presse et menaces pour moi, supposé comme poussant Bratianu; Jean Cantacuzène litéralement fou dans son francophilisme aigu; Michel Phé- rékyde montre les dents A, Bratianu: ii le suppose accessible aux arguments russes; un Français vendeur do microscopes etc., a declaré :tu laboratoire que la France et la Russie allaiont demander A. la Roumanie de fixer son attitude (I !). Samedi, 16 &nit, Requ par la Reine 7 h. Longue conversation. Remis carte postale de propagande anti-autri- chienne dessinée par Rapineau et répandue par les soins de l'agence Blondel. Ne croit pas Italic commettre félonie aller avec la France. Montré livre «ad usum Delphini», pensées en toutes langues, écrites pour Prince Carol A sa majorité.

NOTE POLITICE 1914 251 c. Regele astepta o actiune apropiatg :a nu se pierde minutul cel bun. IntoranduAng am ggsit pe Toncescu, pe care 1-am spglat sdravgn pe cap, in fata lui Bgrdescui Vul- turescu, pentru articolele lui din «Faca», cari cer capul Regelui i injurg in mod sistematic si pe seful partidului, Vulturescu Imi raporteazg tot binele ce spune D-na Stur- za de mine si toate incurajgrile ei pentru ca sg mentin 1Mia mea de conduitg. Vasiliu, seful de cabinet al lui Brätianu, afirmg a un °fifer roman afast trimes vadg artileria grea nemteascä, la Liège. Sunt mortiere, inaraturi la 350 kgr. care distrug lucrgri de beton ar- mat cu 50 la sutg mai tari ca blindajele forturilor fran- ceze. Ofiferii nu le cunosteau, si, prima oarg, au fost ser- vite de ingineri dela Krupp. Convorbire cu Czernin. Imi vorb.este de intrarea probabilg a lui Stere in guvern,i mg intreabg noutAti. li spun cá ar trebui ca Austro-V vgaria sci facei 'un act politic pentru Transilvania, in acest mod ne-ar fi lu- crarea 249uratil. El mg intreabg, : o cereti ca sef de partidi Eu Asi primi sg, fac rgzboiul numai dacg s'ar acorda Cal comprendre Roi attendait une action prochaine: ne pas perdre la bonne minute. Retrant, trouvé Toncescu,auquel ait furieusement lavé la tete devant Bardescu et Vulturescu, pour sés articles dans la d'aola», qui demandaient la téte du Roi et injurient systé- matiquement le chef du parti. Vulturescu me rapporte tout le bien que dit M-me Stourza de moi et tous ses encourage- ments pour m,aintenir ma ligne. Vasiliu, chef cabinet Bra- tianu, affirme officier roumain a été voir les pièces de siège allemandes, à Liège. Ce sont des mortiers charge 350 kg., qui détruisent ouvrages ciment armé 50% plus forts que blindage forts frangais. Les officiers en ignoraient maniement et les ingénieurs de Krupp les ont servis pour la première fois. Conversation avec Czernin. Il me parle de l'entrée pro- bable de Stere dans le gouvernement et me demande nou- velles. Je lui dis A mon tour qu'il faudrait que l'Autriche- Hongrie fit un acte politique pour la Transylvanie, pour nous faciliter la besogne. II me dit: «Le demandez-vous comme chef de parti>1 Moi: J'accepterai de faire la guerre seulement si on accorde aux Transylvains les libertés flutes et administratives qu'on leur doit, et que si on me

252 NOTE POLITICE 1914

Transilvgnenilor libertAtile politice si administrative care li se datoresc si numai dacg mi se (16 asigurgri &A se ghn- deste cineva sg, se constitue brhul de State tampon des- pre care se vorbeste.

NOTE POLITICE 1914 253 18 August. Breitianu crede càstirile dela Lemberg sunt proaste; ingrijat, nu crede ca poate face ceva in momentul de PIN. A ast,epta 7 dubiu din partea Fi- lipescu. Ii spun numaidecht cà eu nu-1 imping ! Asu- pra intrevederei cu Czernin : Dar nu fac altceva, si scri- soarea lui Tisza e dovada de aceasta. (Scrisoarea plato- nicA, declaratie de prietenie care a trecut neobservatà). Eu : Ar fi vorba de ceva mai precis, de un statut po- litici, administrativ de cerut dela Austria, dar aceasta ar egala cu o legAturgsi din partea noastrA. La a- ceasta mi-a rAspuns : cg nu poate merge mai departe in momentul de fat,5. In fond, Bfätianu este un om sotAitor si care justi- ficg aprecierea lui Costinescu,exprimath alaltgeri lui Arion : «Nu stie ce vrea, nu stie unde merge». 19 August. Bucuresti. Haosul obisnuit :Argeto- ianu pretinde cà cu ocazia Comitetului convocat mhine, patriotii dela Capa vor sà manifesteze la mine. Am re- fuzat sä," avizez Politia. Teodoru imi raporteazg, cA G-eneralulBogdan, seara la 11 pe terasa dela Capa, fAcea treatorilor pe o

18 aoilt. ,Bratianu croit nouvelles mauvaises du côté de Lemberg; soueieux 76e croit pouvoir rien faire en ce mo- ment. Attendre? Doutes formels côté Filipeseu. Je lui ré- plique de suite, que je ne le pouisse pas! Sur l'entretien avec Cz-rnin: mais je ne fais que cela et la lettre de Tisza en est le résultat.(Lettre platonique,declaration d'amitié, qui a passé inaperque). lioi: II serait question de quelqut chose de plus précis, d'un statut politique et administratif exiger des Autrichiens, mais cela équivaudrait à un en- gagement aussi de notre part. C'est 1A-dessus qu'il a ré- pondu: qu'il ne peut pas aller plus loin en ce moment. Au fond c'est un étre irrésolu etquijustifie l'appré- elation de Costinescu, exprimée avant hier AArlon: oNu stie ce vrea, nu stie unde merge.), 19 aollt, Bucarest. La pétardière habituelle Arge- toianu prétend qu'à l'occasion du Comité convoqué demain les patzriotes de chez Capea veulent manifester chez moi. Je refuse d'avertir Theodoru me rapporte que le Général Bogdan le soir. 11 h., sur la terrasse Capsa, faisait aux passants, sur une

254 NOTE POLITICE 1914

harta demonstratia succeselor franco-ruse§ti !! Vul- turesctt §tiedela deputatul Simionescu, cáGeneralul larca continua sa dàscaleasca pe fiecare ofiter in con- tra Ungurilor. Atasatul militar austriac imi vorbqte de despe- rarea Bucovinenilor Landsturm, Cali au avut pier- den i mari la Cernauti, child au vazut cá fratiiromâni nu le vin in ajutor. Aceasta intrare in materie ascundea o propuneredirecta. L'am trimis imediatla d-1 Bra"- tianu : De datoria Guvernului sa ja o deciziune. Imi confirma victoria germana, la Czetelburg, inaintarea lor proprie la Lublin. Atacul dela Lemberg nu-i nelin4tete. caci bätalia decisiva este la Nord ; cat despre Cernauti, este un colt unde nu se petrece nimic; chiar pierderea oraplui nu ar avea nici o importan. 20 August. In cursul diminetei, printre mai multe scrisori cu amenintari de moarte, una este adusa de un comisionar. Trimitime,diat dupa el §i avizezpolitia care descopera pe autor :este un tAnardin ban- da sportivilor dela Turful Român pecare-Ibatro- neaz6G.Moruzi.Colaboratoritotigalagio*i§i

carte de circonstance, la démonstration des succès franco- russes! Vulturescu sait de Simionescu le député, que le Général lama continue de précher chaque officior contre les Hongrois. L'attaché militaire autrichien me parle du désespoir des gens de 33ucovine landsturm, ayant subi de grosses pertes k Czernovits, quand il ont vu que les frères roumains ne les secourent pas. Cette entrée en matière caehait une ouverture directe. Je l'ai de suite renvoyé à Mr.Bratianu: c'est au gouvernement à prendreune initiative. 11 me confirme la victoire des Allemands à Czetelsburg, leur pro- pre poussée victorieune à Lublin. L'attaque sur Lemberg ne les inquiète pas,puisquelabatailledécisiveest au Nord; quant à Czernowitz,c'est un coin où il n'y a rien. Prise, la ville n'aurait aucune importance. 20 août, Mercredi. Dana la matinée, parmi quelques lettres de menaces de mort, une apportée par commission- naire. Je fais courir après; j'en saisis la police; on pince celui qui l'a&ritec'est unjeunedelabandedes sportifs du

NOTE POLITICE 1914 255 toate haimanalele in solda Rusiei cari salveazApatria la Capsa. 0 manifestatie anuntata in contra mea, in timpul Cpmitetului, nu se aratA. Comitet. Toli prezenti, impreunk si cu OlAnescu, din partea cAruia este prima manifestare de adeziune la directia mea. Se vorbeste colosal de mult. Ion Laho- vary aboudent si des. Cel mai filo-francez din toti. mer- gand pang la colaborare cu Rusia, el, care imi spusese mie CA arfi necinstit si eh' nu putem face pe Rege sa joace rolul lui Bernadotte. Filipescu cuminte si defe- rent pentru Rege ! El tot mai crede in triumful Frantri. GrAdisteanu vrea sa porneased in rAzboiu, dacA Bulga- ria atacA pe Serbia !... Nenitescu, cu curaj si pe fata, germanofil. Delavrancea crede &A Germania va fi re- dusá prin foamete. Arion doreste sA ne legAm de soarta Italiei. VlAdescu, oportunistdar cuminte, nu vrea SA rAmanem fArA prieteni.--Din nouFilipescu, care se resemneazA la o Bulgarie mai mare ce se vaface fa- tal, sau prin Germaniavictorioa-'clA, sau prinsistemul celalt care va acordaMacedonia din momentul când Serbia ar lua Baglia-Hertzegovina. Inteun cuvant, toti de pArere sA d'Am impresia unitAtei, sA ne suprave- ghem gazetele, sA stAm in strictA impartialitate ! rateurs: tous les petits voyous A, la solde de laRussie qui sauvent la patrie chez Capsa. Une manifestation annoncée contre molpendant le Co- mité ne se montre pas. Comité.Tons présents,y compris Olanescu,dont c'est de premier acte d'adhésion a ma direction.On parle formidablement. Jean Lahovary abondant etfréquent. Le plus philo-frarwais, allant jusqu'à la collaboration avecla Russie, lui qui m'avait dit que ce serait mailhonnéte et que l'on ne pent faire jouer all Roi le rôle deBernadotte. Fili- pescu sage et déférent pour leRoi.Ilcroit toujours au triomphe de la France. Gradisteanu veut partir en guerresi la Bulgarie attaque la Serbie... Nenitzescuphilo-allemand a- vec courage et clairement. Delavranceacroitque rAlle- magne 'sera réduite par la famine.Arion désirelier son sort A l'Italie. Vladescu, opportuniste, ventsagement qu'on ne reste pas osans amis). Filipescu serésigue b.'une plus grande Bulgarie, qui se fera fatalement soit parAllemag.

256 NOTE POLITICE 1914

Se acceptg comunicatul urmätor pi:opus de mine «Comitetul executiv in unanimitate aluatdecizia «urmgtoare :

NOTE POLITICE 1914 257 Petrovici dela Iasi va fincepe sä vorbeasca Moldovenilor de Basarabia. Shulescu imi raporteaza cà Regelee foarte multumit de mine. Barbu Catargi,Cutotulschimbat, va urma unja mea de conduita Nu 'mai exista nici un daca... El imi a- duce o corespondenta intima cu Stere, care in 1906a primit 180.000 lei dela Cantacuzino pentru o actiune in Basarabia, unde a cumparat o imprimeriei publica o gazeta. Tot el a afirmat lui FiliPescu (si aceasta a fost spus eri Comitet). cà Bratianu I-a trimis a,cum in urma InTransilvaniapentru a provoca demonstratiide loialism al Roanfingor. Pentru un agent secret, sub toate guvernele,e cam' putin discret. Tankul care vroia sá mà ucida (scrisoarea alionimg) mi-a fost adus de inspectorul Rafael. L'am batjoeorit cum trebue si am cerut sá i se dea drumul. 23 August, Smala. Chemat, la 7%, la CAstel, Regele imi arata telegrama care a primit-o acum dela Imprtra- tul Wilhelm («este un secret, nici d-1 Bratianu nu a va- zut-o inca») : armata ruseascaa sträpuns liniileaus-

Iassy, qui commencera a parlor de Bessarabie aux Molda- ves, Seuksct rapportant que le Roi est, très content de moi. Barbu Catargi, tout retourné, suivra ma ligne de con- duite. Il n'y a plus de mais.... Il m'apporte une correspon- dence intime avec Stere, qui en 1906 a regu 180.000fr. de Cantaeuzène pour une action en Basserable, où il a acheté une imprimerie et fait paraitre un journal. Le méme (Stere) a affirmé à Filipescu (cela a été dit au Comité) que Bratianu ravait envoyé ces temps derniers en Transylvanie pour provoquer des démonstrations de loya- lisme des Roumains. Pour un agent secret sous tous les régimes il est peu discret. Le jeune Monsieur qui voulant me tuer (anonyme) m'a été amené par rinspeeteur Raphael. Je me suis moquéde lui et demandé qu'on rélargisse. Samedi, 23aotit, Audience chez sa Majesté,Sinate. Appelé 7 h. Château. Le Roi me montre le télégramme qu'il vient de recevoir de rEmpereur Guillaume (c'est un secret; M. Bratianu ne l'a pa,s encore vu).L'arméerusse a en-

258 NOTE POLlTICE 1914

triace (VaTalia dela Lemberg) si a anihilatrezultatele obtin,ute de armatele germane in Apus. Este puhoiulru- sesc pkrunzand in Europa si dominând Balcanii ; Ro- mania poate juca acuma rolul cel mare ce l'a jucat la Plevna ; etc. Regele, pentru a castiga timp, a rAspuns ca' era con- vins de fapt, dar ar avea nevoe de un guvern care sa vrea sà-1 inteleagg. Opinia publicg este surescitat6nu numai din cauza Transilvaniei, dar mai ales din cauza tuturor nedibàciior Austriei, de un an si jumAtate in- coace, si de dorinta ei de a anula pacea dela Bucuresti. Se va putea poate reactiona, dar va trebui vreme multa bani. Duph aceastà discutie, Regele crede cg peste 20-25 de zile va trebui sá luä'm o hotgrare; ocazie unicA, inter- ventia român6 restabileste soarta armelor; Regele per- sonal se insgrcineazA sà justifice ImpAratuluiNicolae ac,eastà schimbareoAliatuI este amenintat acumain integritatea lui teritorial6; un alt aliat trebue sà-i vie in ajutor». Eu : Italia 7 Multi din ai nostri se gandesc a se solidariza cu ea; si dacA intrà Italia in contra Aus-

foncé les lignes autrichiennes (bataille de Lemberg) et a an- nulé les résultate obtenus par les armées allemandesdans l'Est. C'est le flot russe pénétrant en Europe et dominant les Balkans; la Roumanie peut jouer maintenant le grand rôle qu'elle a joué à Plevna, etc. Le Roi, pour gagner du temps, a répondu qu'il était con vaincu du fait, mais qu'encore avait-il besoin d'un gouver- nement qui voulut le comprendre.L'opinion publique est surexcitée non seulement à cause de la Transylvanie, mais surtout à cause de toutes les maladresses de l'Autriche de- puis un an et demi et de son désir devouloirannuler la paix de Bucarest. On pourra peut-être réagir, mais il faudra du temps et de l'argent. Lii-dessus discussion. Le Rol croit que dans 20-25 jours il faudra prendre un parti; occasion unique; rintervention roumaine rétablira le sort des armes; c'est lui, le Roi, qui se chaigera de justifier à l'Empereur Nicolas le changement: crallié e,st maintenent menacé dans son intégrité teritoriale; un autre allié doit se porter à son secours». Moi: L'Italie I Beaucoup des nbtres songent al se solidariser avec elle, et si

NOTE POLITICE 1914 259 triei di Regele : «Puteti sh-mi tài4i amândoug, dacà, afard de o revolutie, Italia se declara incontra fo§- titor ei aliati». Vorbim de atitudinea lui Fasciotti,care se plânge a fAcut o propunere la inceputul rgzboiului, propunere Qare nu a izbutit deck la o «indiscretie : Regele a infor: mat Berlinul ch. Italia nu va intra u niei un chip». E absolut fal§, zice Regele. E prea de tot sAse mai spunA astfel de lucruri. Fasciotti este adevgratul evreu rhuta- cios : adevgrat Levantin. Eu : Dar guvernul I El trebue sá meargä. Re- pele: D-1 BrAtianu ar don-o, dar se teme departidul lui. M'a pus sg vorbesc cu D-1 Qostinescu : D-1 Costi- nescu nu face nici o obiectiune, dar se teme de Ru§i : qlTu frie6 de Ruqi, mie; este colosul cu picioare de pAmAnt >. Atunci, spun eu, ar trebui ca Austria sh faa, ceva pentru opinia publicA : Un statut pentru Tran- silvania §i cedarea Bucovinei româneti cu mormântul lui Stefan cel Mare. Regele : Tocmai mä" gandeam la aceastg, parte a Bucovinei §i nu indràzneam sà.' spun, ca nu am aerul cá fac un $antaj. Pentru Statut,poate e ritalie marche eontre l'Autriche! Le Roi: On peut me couper les deux mains, si. à moins d'une révolution, se déelare contre ses ex-alliés. Nous parlous de rattitude de b aseiotti,quiseplaint d'avoir fait des ouvertures au commencement de la guerre qui n'ont abouti qu'à vne «indiserétion>; le Roi a informé Berlin que l'Italie ne marchera à aueun prix. C'est faux s'écrie le Roi. C'est trop fort de dire de pareilles ehoses. Fas- ciotti est bien le juif méchant: vrai levantin. Moi: Et le gouvernement, s'est à lui à marcher Le Roi: M. Bratianu voudrait, mais il a peur de son parti. m'a fait parler à Costinescu: M. Costineseu ne fait pas d'ob- jection, mais il a peur des Russes. «Je n'ai pas peur des Russes, moi, c'est le colosse aux pieds d'argile». J'expose alors qu'il faudrait que l'Autriehe fit quelque chose pour ropinion publique: un statut pour la Transyl- vanie et la cession de la Bucovine roumaine avec le tombeau d'Etienne le Grand. Le Roi: Je pensais justement à cette -partie de la Bucovine et j'étais géné de le dire, pour ne pas avoir raIr de faire un chanLage. Pour le statut,c'est peut ktre trop, mais on devrait accorder ce que les Roumains out

260 NOTE POLITICE 1914 prea mult, dar ar trebui sä se acorde ceeace Românii au cerut in tratárile lor cu Pima. Eu : Ar trebui sá, ce- rem mai mult, ca BAobtinem tocmai ce ne trebue. Regele : Dar aceasta este o cestie interná. Eu: Dis- cutind conventia militará, am cere garantii serioase. Restul intrevederei :Filipescu foarte important in, momentul de fatä. Take Ionescu criticat de &Are Eh- dárhu :ii este fricá. Chemat pe Virgil Arion pentru a-i multumi de declaratia Ligei. Articolul lui Mehe- dinti gásit foarte bun. Cerut sá-L vád mai des. 24 August. Vgzut Waldburg, ea ssä nu vorbesc cu Waldhausen, a cárui pricepere e inteadevár inceatá. Ii vorbesc de sacrificiile pe cari trebue sä le facá, Aus- tria, (dar le strigám tot timpul acest lucru, intocmai ca pentru Italia !) : statut politic $i Bucovina roma- neascA, pentru a evita loviturile Rusiei care, avand-o. ocupatá, ar putea prea bine sá ne-o ofere dintr'un mo- ment intealtul. El: Ne lovim tot timpul de incápá,- tanarea bátrânului Impárat; ar trebui ca o depe0 a Im- páratului nostru, sà-i deschidä deadreptul ochii. De aceia vá vorbesc $i nu spui nimic Contelui Czernin. demandé dans leurs tractations avee Tisza. Moi: Il faut demander plus, pour avoir juste. Ce serait stipuler, Le Roi: Mais e'cst une question intérieure... Moi: En discu- taut la convention militaire, on demanderait des garanties. sérieuses. Le reste de l'entrevue: Filipescu,trèsimportant en ce moment. Take Ionescu, critiqué par Badarau: il a peur. Appelé Virgil Arion pcur le remercier de la déelaration de la Ligue. Article de Méhedintzi trouvé très bon. Me de- mande de le voir souvent. 24 aoftt. Vu Waldbourg pour ne pas causer avee Waldhausen, dont la compréhension est réellement lente. Je lui parle des sacrifices que doit faire l'Autricbe, Mai& nous leurs crions tout le temp,s, cela. C'est comme pour l'Ita- lie. Statut politique et la Bucovine roumaine. Cecii pour pa- rer au coup de la Russie qui, l'ayant occupée, pourrait bien nous l'offrir d'une minute ii l'autre. On se heurtetoujours A. l'entêtement du veil Empereur; il faudra qu'une dépêche de notre Empereur lui ouvre directement les yeux. C'est pour cela que je vous parle et que je ne dis rien au Comte Czernin

NOTE POLITICE 1914 261 Intreprins pe Filipeseu, nu prea recalcitrant. SA se trateze, sä, se cearä cht mai mult, si in 7-8 zile se va vedea; atunci se va putea decide (in fond cred ea'sperà _incä ovictorie francez6). Acei cari, ca Gärlesteanu, Virgil Arion, l'auvgzut in urnag, l'augäsit accesibil ideei mele. 26 August. Waldbury (in Bucuresti) vine sa mä vadä, ca säprecizAm binece s'ar putea facedespre Transilvania si Bucovina. El pretinde eh a telegrafiat. i pe eand se iac astfel de sfortäri, N. Filipescu vine la Bucuresti, nu mä vede; nici fiul säu, care se anuntase la mine, iar «Epoca» de azi vorbeste tocmai de aceste propuneri ce-icomunicasem,«compensatii> morale in Ardeal si foarte slabe teritoriale in Bucovina. Bine inteles cg in eventualitatea victoriei ni se spune &A, ni se va mai da... «dela altii». Asa se vorbeste de Basarabia, si cu asaelemente trebue Romänia sä-si croiascg un drum spre viitor ! 28 August. lifihali vine sä mä vadà. A fost primit alaltäeri de Rege cu Episeopul Hoszu. Inspäimäntat de ce ande si ce vede prin Bucuresti; nu mai putin märtu- riseste eh' in Transilvania populatia este supra-excitatä, ca Rusii sunt asteptati ea niste mântuitori, eä comunita- tea de religie joacä un rol hotáritor. Un mosneag i-a spus : Am 4 feciori la armatä, dar sä dea Dumnezeu sà fie bätuti. Azi ineä in Cluj, auzit Unguri zichnd : Un regiment rornân a fost nimicit de Rusi ;säpiará toti, numai sh scapgm de fantoma iredentistä ! Mihali : Dela moartea lui Frantz-Ferdinand nu mai avem pe nimeni, nu mai avem nici o sperantä ; nu se mai poate räzbi inintrigantii din jurulImpAratului, cari sunt asa de puternici, incat Montenuovo,atätde crud cu Arhiducele Frantz-Ferdinand, si dupä moarte, eäzi ra ascuns ca pe un päeätos noaptea a fost totusi

Entrepris Filipescu. Pas trop récalcitrant: qu'on traite, .qu'on demande mAme plus, et dans 7-8 jours on verra, a- lors on pourra se décider (au fond je crois qu'il espère encore -une victoire francaise). Ceux, comme Garlesteanu, Virgil Arion, qui l'ont vu après, l'ont trouvé accessible it mon idée.

262 NOTE POLITICE 1914 multumit do Impgrat. N'a putut pgtrunde la co§eiug, §i. far& Barow coroanaComitetului National nu putea fi depusg ! Dupg Mihali,dacg nu ar fi temen i ca tara sa se pericliteze, ocuparea Transilvaniei este visul tuturor. Ei ! acolo, masa greu de sapânit, preferg sh ii ja Ruii clacg nu vin Romhnii. Dejun la mine Mihali §i Hoszu. Scrisoarea lui Mihali a fost spontanee ;el regret& cA Vaida a mers prea departe cu ceeace a scris, fárg sg se consultecu ansul. (Nota : Brgtianu ini spusese cal ei liberalii au inspirat aceastg de a doua scrisoare!). Multumiti de actiunea lui Stere printre ei. Dupd dejun m'am in- chis cu Hoszu, §i cu Mihali, le-am expus conversatia cu Waldburg: Statut pentru Ardeal, rectificAri in Buco- vina. Pentru Statut, oamenii transportati de bucurie. Hoszu : Cum nu ne-am ghndit noila asta 1 Mihali : Ce nesatue§te dl Brgtianu, ca noi acuma sg ne toemim din nou cu Ungaria; nu se poate; patrio- tism conditionat ar fi o nota foarte rea pentru viitor; de altfel Comitetul s'ar diviza, de oarece sunt unii cari cred ea' vine armata romhng. Amandoi : Aceasta este singura procedurg ;lucrul sg vie prin Germania.In once caz onimic care sg pericliteze Romania;noi vom mai indura ce vom indura, dar Romania sh nu fie §tir- bitg». Hoszu nu-§i inchipuia ea*, preocuparea de Tran- silvania tine atata loe in mima Romhnilor. Brcitianu vine sg mg vadg. Ar vrea sg convoace Camera, dar nurnai dacg are incredintare &A nu se vor pune intrelAri de politicgextern& Legi financiare, de justitie §i stare de asediu Ti voi da r&spunsul, dupg Ce voi vedea pe Filipescu *i. Lahovary. 30August,Sinaia. -- Dejun la,F4elisor.Primp/ foarte angrijat de ce se petrece in armatg. I§i propune sg jacomanda, in caz de mobilizare,lui larca *i.lui Georgescu «quicrache la bêtise»; are in vedere pe Zottu pentru una din armate. 5 ore, Bratianu. Felicitgri de ziva mea !!... Pentru Parlament ii spun nota personalg a luiFi- lipescu, contra lui cu starea de asediu, mai alesdacg nu

NOTE POLITICE 1914 263 se abandoneazg revizuirea legiielectorale. De retinut riispunsul : «Dacg se sporeste teritoriul nostruspre Est cum o dorim d-tai cu mine, e de inteles cg incorporarea acestei noi populatiuni, implicit schimbareaproectelor noastre; dacg se sporeste spre Vest, cum vor altii, cine va putea refuzadrepturi care se cer astgzidela Un- guri 7 Nu ar vrea sgconvoac,eParlamentul, decat dupg ce ar veni stirea asteptatg a unui succes german... Tot un ((coup de tonnerreo care sg-i dea o directivg aflrg si in targ.. Seara, inevitabilul Toncescu comunicà," omenirii un triumf zdrobitor alarmateifranceze,recucerirea Afaubeugului (!7)i zdrobirea armatei lui Auffenburg In Galitia. Tobei surle; agitatie de nebuni... 1 Septembrie. Principii cu PrincipesaElisabeta, Printii Carol si Nicolae, in plus Simky (D-na Simona Lahovary) si George- Stirbey, vin sg petreacg la Buzgu. Principesai suita pleacg la ora 5.Principele rgmâne si inspecteazg trupele a doua zi ;sugerezideiade a pofti seara la masg pe Generali, toti Colonelii, Prefectul si Primarul. Micg intepgturg filorusg (privitor la me- zelicuri) din partea Princesei. Conversatie in urmg, la Hipodrom, pentru cgile de urmat spre a tali populari- tatea Printului in armatg;povgtuesc viziatrupelor, camaraderie. Printul : neutru bine inteles, nu contra Germaniei; Printesa imi spusese cg incepuse o oarecare lucrare.Aflând cg Jarca lasg sg se subinteleagg cg de-

Lundi, 1 septembre. Les Princes, aveclaPrincesse Elisabeth, les Princes Carol et Nicolas, en plus Simki Laho- vary et Georges Stirbey, viennent passer la journée à Bu- zeu. La Princesse et suite quittent it 5 h. Le Prince reste et inspecte les troupes le lendemain; on invite, sur ma sugges- tion, à diner le Général et tous les Colonels, plus le Préfet et le :Haire. Petite pointe philo-russe (it propos de hors-d'o- euvres) de laPrincesse.Conversationensuite, à l'Hippo- (home. sur les voies propres à augmenterpopularité du Prince dans l'armée; je conseille visite aux troupes, cama- raderie. Le Prince: neutre, tout naturellement;pas ultra- germanique; Princesse m'avait dit qu'elle avait entrepris un certain travail. Ayant rapport() que Iarka laissait entendre

264 NOTE POLITICE 1914

claratiile lui anti-austriace se inspirau dela Print si aproape nu-1 desmintise Printul : cFoarte bine; lash' sg. zicg !», 2 Septembre. Abia intors dela Buzgu, Mitilineu imi raporteazA tot ce se petrecuse in ajun. cEpoca» oAdevgrul» anuntând in litere maxi ch" Filipescu, la Si- naia, se pronuntase pentru o actiune imediatä, bine- inteles in contra Austriei, i se preparase o manifes- tatie la sosire. Public numeros pentru a aclama pe ma- rele patriot; cortegiu cu automobilul lui in cap; fiul sgu, fratii Sturdza, Niculescu Ianca ca escortg; discurs rostit de Take Policrat la sosire, oprire la s,tatuialui Mihai Viteazul !aproximativ, 2-3000 persoane(«dougzeci mii» pentru «Independenta»). De altmintrelea, din acest punct de vedere, Mortun a declarat lui Mitilineu : «Ca Roman aceasta nu-mi displace». Sosirea la Bucuresti ar fi fost precedatàde o intrevedere cu Take Ionescu. Ton- cescu pretinde cg, s'ar fi examinat in detaliuconstitui- rea unui guvern national si ipoteza wnei Regente! (deci abdicatia Regeluii renuntarea Printului Ferdinand !) que son parler anti-autrichien s'inspirait du Prince et roe je n'avaisdémenti que toutjuste, le Prince:etrèsbien, laisser dire!»... Mardi, 2 septembre. Sitôt rentré de Buzeu, ¡a trouve Mitilineu au rapport sur tout ce quis'est passéla veille. L'«Epoca» et l'oAdevrtrul» ayant annoncé en gros earactères que Filipescu à Sinaia s'était prononcé pour une action im- mediate, bien entendu contre l'Autriche, on lui a prepare une manifestation à son arrivée. Public nombreux pour ac- °lamer le grand patriote, cortège avec son automobile en Cate; son fils, les Sturdza, Nicolescu-Ianca pour l'escorter; harangue de Take Policrat pour le recevoir; station à la statue de Michel le Brave! Environ 2-3000 personnes; avingt mille» pour l'cIndépendance». D'ailleurs, A ce point de vue, Mortzun a declare à Mitilineu:«ca Roman aceasta nu-mi displace». L'arrivée à Bucarest aurait été précédée d'une entrevue a- vec Take Ionescu. Toncescu pretend qu'on aurait examine en detail la constitution d'un gouvernement national et l'hypo- thèse d'une Régeneel (Done abdication du Rol et renoncia- tion du Prince Ferdinand!) Mitilineu donne les details de

NOTE POLITICE 1914 265

Mitilineu îrni dä" detalii de toata" campaniacare se duce In contra mea si de intensitatea curentului incontra Austriei. Deputatii senatori liberali is'ar fi dus in in- tá'mpinarea lui Filipescu la Ploesti. Mehedinti vense dinadins la Buzgu ca sg-mi vorbeasc5, ae aceasta. $i el crede cs'a deslgntuit un curent teribil chiari inar- matà. Miclescu imi spune c'ä stie dela Filipescu cum c5, are asigurarea cà BrAtianu ar afirma cà panä in 10 zile va aduce pe Rege sà accepte perspectiva uneiaeL tiuni in contra Austriei ! 3 Septembre. Am primit pe Gr. Cantacuzino. Ne- nitescu,VirgilArion,CosticgArion,Lichtenstadt, Brancovan, Paul Theodoru, Mitilineu, Argetoianu. Se pare &A Filipescu pretinde cà färg,stirea lui a fast impins de cAtre fiul sgu si de Hiotu, cariau dat gazeteloropiniunea emisg.ded'ansul in intimitatela Capa, despre utilitatea intrgrii In actiune; CA, mai ales a «indurat» o manifestatie pe care nu o dorise; c.5,nu intelege s'5, se separe de mine. Argetoianu pretinde acum e foarte plictisit ca' s'a pretat la aceastA miscare. zicand c5, a primit dela Costinescu asigurarea cá BrA- tianu se fAcea tare sä," schimbe pkerea Regelui. toute la campagne qu'on mène contra moi et de l'intensité du courant contre l'Autriche. Des députés et senateurs libé- raux seraient allés au devant de Filipescu à Ploesti. Mehedinti était venu exprès à Buzeu me raettre au courant; pour lui aussi un courant terrible, dechaine même dans l'armée. Mielescu me dit tenir de Filipescu qu'il a ras- surance que dans les dix jours, Bratianu affirmait amener le Roi a accepter la perspective d'une action contre l'Autri- che!! (Soit-disant confié à lui sous le seeau du secret). Mereredi, 3 septembre. Negruzzi me donne de mau- vaises nouvelles de Madame Maiorescu. Recu Grigutza. Cantacuzène, Nenitescu, Virgil Arion, Costica Arion, Lichtenstadt, Brancoveanu, Paul Theodora, Mitilineu, Argetoianu. 11 appert que Filipescu prétend avoir été entrainé it son insu par son file et Hiott, qui ont donné aux journaux l'opinion émise par lui cdans l'intimité chez Capsa, de l'utilité d'une action; que surtoutilacsubi» mais non cherché une manifestation; qu'il n'entendait pas se séparer de moi. Argetoianu prétend qu'ilestmaintenant embété de s'81-re prété à ce mouvement, dit avoir reça 18

266 NOTE POLITICE 1914 Este evident a Costinescu a fgcut sfortgri pentru a-1 retine §i cg impreung au redactat o telegramg pentru gazete, ceeace nu l'a impiedecat sg plece, pretextind a ar avea un act urgent de notariat de fgcut. 0 comedie intreagg ! Virgil Arkin : A nu se ceda cu niel un pret §i a fa"- mg,ne in linia hotgratg. Costia Arion : Blameazg pe Filipescu. A desmintit (vom vedea cum), interviewul pe care i-1 atribue «Evenimentul». Nu prea sunt limpezi ex- plicatiile lui Arion... Gr. Cantacuzino : 0 culme I din intAmplare se afla in acela§ tren §i a fost luat in mani- festatie. Dar, Mitilineu l'a vgzut pgrgsindu-§isotia la mas. la Athénée-Palace pentru a alerga la garg; §i «Seara» aratg cum multimea aclama pe «Gr. gantacu- zino §i. Filipescu!». Un detaliu nostim : Filipescu trebuia sg plece dela Sinaia cu trenul de zi ; la Ploe§ti, multime : D-na Fili- pescu se aratà la fereastra vagonului §i anuntg a sotul ei este retinut la Palat. (De altmintrelea am citit-oin toate gazetele !). Porne§te cu trenul urmgtor, §i bine in- jeles manifestatia se face dupg ce Filipescu «a fost la Palat» ! de Costinescu rassurance que Bratianu sefaisaitfort de convertir le Roi. Il est certain que Costinescu a fait des ef- forts pour le retenir et qu'ensemble ils ont rédigé une dépii- che pour les journa,ux, ce qui ne l'a pas emzêchfide filer, prétendant rurgence d'un acte notaire A fairee. Une comédie toute entièrel Virgil Arion: ne céder A aucun prix et rester dans la ligne arrêtée. Costica Arion: blAme Filipescu.11 a démenti (nous verrons comment) l'interview que lui préle l'«Eveni- mentul». Grigutza: Un comblel Par hasard il se trouvait dans le Fame train et a été pris dans la manifestation. Or, Mitili- neu l'a vu quittant sa femme A diner au Palace Athénée pour courir A la gare. Et la «Seara» note comment la foule acclame «Grégoire Cantacuzène et Filipescu!» Un Mail amusant: Filipescu devait partir de Sinaia par le train de jour; A Ploesti faille; Madame Filipescu se montre et annonce que son marl est retenu au Palais. (Je rai v'a d'ailleurs dans les journaux!) Il part par le train suivant et, bien entendu, la manifestation sefait après que Filipeseu «a ISM au Palais!»

NOTE POLITICE 1914 267

Nota genera& a convorbirilor mele:Exista sigur duplicitate din partea lui Bratianu, in atitudinea lui.Se pare (dupa spusele lui Filipescu) cà a avut un Consiliu la Sinaia si cMinistrii in unanimitate au fost pentru razboiu cu Austria afara de Bratianucare ar ficerut ragaz... Totichiar filogermanul Antonescu I a fost in- trebarea ironica. Pe cine vor sà. insele 4 Septembre, Comitet. Toti prezenti, afara de De- lavranceai Cantacuzino inca pet drum spre tara. Inainte de sedinta, Filipescu : Trebue sà.tii cà. eu am vorbit in pare, inteun cerc intim, de,spre o actiune devenith necesarai cà fiul meu i Toncescu au telefo- nat cEpocei» stirea care a provocat manifestatia. Nu-i mai pute,am dezavua P7 Eu :Expun càdeclaratia, intrupata in manifestatia lui Filipescu, impaca in parte actiunea partiduluii cer ca Comitetul sa declarece vrea. Lahovary:Regreta manifestatii in momente asa de grave.Filipesou: A fost prostie din partea mea. Lahovary : Tot asemenea regreta declaratia dela statuia lui Mihai Viteazul : Carol Regele tuturor Romanilor- Filipescu : Rusii nu s'au suparat... Lahovary : Nimic decisiv in razboiul de faf,à.i ar fi o gresala sà ne gra- Aceiasi parere are Bratianu cu care a vorbit, stie ea Regele se enntoneaza inneutralitate. Rusofilis- mul aratat de public este rau, pentru ca Rusia capata impresia cà ne va avea pe eftin. Nu intram in Tripla- Intelegere fara garantii si atunci, fireste, once manifes- tatie este astazi funesta. Filipescu : Amicii.luiBratianuIldenuntaca «Neamt», iunanimitateacon.siliului este contra M'asi usura daca asi al la cà tara este libera pe destinele ei cad va fi ceasul. Nu putem sta neutri, etern. Este sau

Note générale de mes conversations: il y a certainement duplicité de la part de Bratiano dans son attitude. Il sem- blerait (au dire de Filipescu) qu'il y a eu Conseil it. Sinaia et que les Ministres à runanimité ont &Ls pour la g-uerre a- ves l'Autriche,sauf Bratiano qui a demandé de temps Tonsil méme le philo-germain Antonescu, a-t-on demandé iro- niquementi Qui trompe-t-onl

268 NOTE POLITICE 1914 nu ceasul I' Lucru secundar. S. cerem Regelui sä, se su- punA hotArarei, de oarece conditiile se schimbA pe fie- care orA. Nu ne mai putem teme de Austria : armata ei dislocatA si ii putea da lovitura de gratie. Greidi§teanu - Manifestatiile sunt rele :eleprovin din nedumerire. Este momentul sà, luAm atitudine ;sä. ne intelegem cu celelalte partide ;sA ne intelegem pe urmg cu Regele; sà.." tratAm in fine cu Tripla Intelegere ( ! !) Arion : Avem un incident actiunea lui Filipescu, bung, si pe care o aprob ;si trei cestiuni : Cestiunea 1) MA tem de BrAtianu, preaviclean;2)Neutralitatea este exclusA; 3) Regele, care primeazA si neutralitatea si actiunea imediatA : El a zis lui Dissescu cA actiunea ar fi si felonie si desonoare.

SA ne intelegemasupra douä. .puncte :Nu mai stAm in neutralitate si hot:Aram ea in once caz nu pu- tem merge cu Germania. $i atunci sä, cerem guvern na- tional si sA, facem presiune asupra Regelm : Mai bine abdicare a Regelui, cleat neutralitate sine qua non... Filipescu : Nu trebue cerut guvern national. Pre- fer stabilirea punctelor propuse deArion, siatunci guvernul Breitianu dispare (le bout de l'oreille !...). Grcidi?teanu : Adeptä pkerea lui Arion. Regele s'a inselat deja in aprecierile lui asupra rezultatelor mi- litare si de aceia a dispkut increderea inteinsul. Tara este gata pe revolutie, cu deosebire dacg s'ar aplica le- gea stArei de a,sediu. Nenitescu : Nu vede graba: Ar fi o gresall de oarece nimic hotkator nu s'a petrecut. Nu exclude po- sibilitatea de a merge cu Germania. Bulgaria trebue sA ne preocupe. Cere guvern national. Oleinescu : Neutralitatea nu poate fi eternA.SA esim din ea la prima ocazie ;apartine conducAtorilor ea. o prinzA si. sA ja garantii. In m4sckile de stradä, sunt multi agenti plAtiti. Nu cred ca Regele, vAzand o mis- care unanimA, sA persiste in sentimente personale.Nu voi merge nici-odatA contra franco-rusilor. Ar fi o cri- mA de neam : Nu sacrific 3-4.000.000 de Romani pen- tra 6-700.000 din Basarabia.

NOTE POLITICE I91 269 Nenitescu : Dar dacä invinge Germania I refu- zati Basarabia I LahovaryiGrädi§teanu :Refu- zäm; am fi sclavii Austriei ! Filipescu :Nu refuz- - Arion : Nu se poate accepta doug ipoteze : Basarabia ori Ardealul ; nu mai poate fi vorba atunci, decgt de Ardeal sau de neutralitato absolutä. Eu: Cer sä se Ole cei dacci circumstantele sunt as- teizi afa di pot cdprita certitudinea morald cá merglind In contra.A.ustriei nu suntembeituti §-i putem peistra Transilvania, merg §-i contra Austria. Necesitatea de a ne creste, vine din instin,ctul de conservatie: popoarele mici pier. Deci iau Romdnii de unde pot. De aci atitudi- nea de azi, cu un picior in Ardeal,cu unul in Basara- bia. Evident cei aceasta nu mai poate tine mutt, dar ve- nit-a momentul? Nu. Armata austriaceleste intactif sortii de victoria Germaniei sunt cel putini egali cu ai Frantei. Pe urma" :1) Cari sunt propunerile Rusiei? Eu GU cd §i-a rezervat Dardanelele; Marea Neagr?i, lac Rus ! 2) Garantia Angliei? Blondel a promis-o, dar cine a vorbit cu .A.nglia? 3) Bulgaria, cine i"tie dacd nu ne mwcit cdnd vom ataca pe Austria? 4) Italia.Dacei ataam pe Austria, ea dei Italiei Trentinul. Nu ar fi te- ribilca ea seifie intr'unalt sens decdt noi? Eluci- darea acestor puncte este primordiald. Sunt deci pentru amdnarea oriceirei actiuni imediate. Dupä cateva observatiuni, Filipescu imi sptme cà toate s'ar potoli, dacä s'ar simti eh eventual Regele nu s'ar opune sä adopte pgrerea mea.Asteptare,iar la primul eveniment militar mug consfäluire. Voi pune pe Rege In curenti voi sonda. 5 Septembre, Sinais. Filipescu revine asupra pro- pozitiei lui de eri, pe care nu am notatio, ea.ar trebui sä vad pe Costinescu. Este gata sä meargg in contra lui Brälianu, dacä simte eh' nu sunt cktigat in sensul ger-

5 septembre, Sinaia. Filipeseu revient sur sa proposi- tion que je n'ai pas notée hier, qu'il faudrait que je visse Costineseu. Il est prêt A, marcher contre Bratiano s'il sait que je ne suis pas gagné dans le sens allemand. De méme que je ne

270 NOTE POLITICE 1914 man. De asemenea sä nu rup cu Take Ionescu, «pe care ar trebui sa-1 ei in guvernul d-tale». Tot ecoul :Costi- nescu-Take Ionescu-Filipescu! Audienta la _liege. Expui eat de gravä este si- tuatia si pornireaadâncä. Repet de doua ori,cele 4 puncte :1) Verificarea propozitiunilor rusesti. 2) Veri- ficarea garantiei Angliei. 3) Intentiile eventuale ale Ra- lik. 4) Ce va face Bulgaria ? Trebue ca guvernul sä studieze aceste chestiuni, fiindeg, dacä mai survine o noug, infrangere austriacg, opiniasurescitatäva im- pinge la rgzboi, si terenul trebue sg fie preparat. Pentru No. 1, Regele : Nimio precis in propunerea ruseascä, o sing-tug data formulatä la inceputul lui Au- gust. «Tara locuitä eu majoritate de Romäni». Trebuia sä se trimeati o hartä anexa 'ARA in 3 zile, dar n'a so- sit niciodatä. $i pentru Bucovina, o mentiune. vagä. Co- munie informatia data de Lupu Costache, pe care o tine dela: un ata§at la Legatia din Petersburg : Rusii isire- zervg. ocuparea Dardanelelor si consimtimantul nostru anticipat. Crede faptul posibil;nici oaltg.orientare. Pentru No. 2 erede ea si mine eä Anglia nu urmäreste desmembrarea Austriei. Nu cunoaste acest punct; se vede cg Regele nu a admis pang astgzi eventualitatea pe care o supun si n'a studiat-o. rompe pas avec Take Ionescu, que «vous devez peut-étre prendre dans votre gouvernement». Toujours l'écho: <

NOTE POLITICE 1914 271 Pentru No 3, este absolut sigurcc i Italia nu va mi,sca Cu nici un pret. «Am veizut doardeclaratiile for- male ale Regelui; un Rege nu poate minti». PentruNo. 4, crede cä la prima mi§care in contra Austriei,Bulgaria ne va ataca. In once caz va vorbi guvernuaui. La intrebarea mea precisä : Dar in sfarsit, dacheve- nimentele ar fi de asa naturä inckt sänu ranahe cleat o singurä perspectivä, Transilvania? «Trebue sä se ail:a ineredere in Mine !». Convins de suocesul final al Germaniei; marea bä- Lillie care se dä in Franta va avea un mare rezultat: o armatä intreaga va fi täiati ! In Austria o sä se treacA la ofensivä, cgci au sosit 4-500.000 Germani. Vorbind de v. Bussche, noul Ministru German: «Nu §tiu cine e; are increderea Impäratului si e foarte de§- tept». Pun pe Rege in curent cu convorbirea mea cu Waldburg, care sunt sigur c,:i a telegrafiat Impgratului. Regele scoate o felegramä«aceasta e numai pentru ke, gull tient d'un attaché légation Petersbourg: les Russes se réservent l'occupation des Dardanelles et notre conqen- tement anticipé. Il oroit le fait plausible: pas autre orienta- tion. Pour No. 2: Croit comme moi que l'Angleterre ne poursuit pas démem.brement Autriche; il ne connait pas ce point; on voit que le Roi n'a pas admis jusqu'à ce jour ré- ventualité que je soumets et ne l'a pas étudiée. Pour No. 3: Est absolument certain qu'Italie ne bougera it aucun prix: cJ'ai done vu les déclarations formPlles du Roi; un Roi ne pent pas mentir». Pour No.'4: Croit, au premier mouve- ment contre Autriche, que la Bulgarie nousattaquera. Néanmoins, on parlera au Gonvernement. Sur la question précise: si enfin les événements étaient tels qu'il ne resat qu'une perspective :la Transylvanie I eIl faut qu'on ait confiance en moi» l Convoincu du succès final de l'Allemagne ;la grande bataille qui se livre en France aura un grand résultat : «Toute une armée sera coupée!» En Autriche on poussera it roffensive, ear il est arrivé 4 i 500.000 allemands. Nous parlons de Bussche,lenouveau Ministrealle- mand: «Je ne sais pas qui il est; il a la confiance de rEm- pereur et est très intelligent».Je metsle Roi au courant de ce que j'ai causé avec Waldburg, qui, j'en suis sfir, a té- légraphié a son Empereur; lit-dessusle Roi tire un télé-

272 NOTE POLITICE 1914 d-ta», in care i se anuntà c2a" Busscheva trece prin Viena- Budapesta §i va aduce fa'rà." indoialsa" Propuneri pentru Transilvania §i Bucovina. (Am simtit o mare bucurie !). Era Vineri : «Nu voi primipe Ministrude,cht mAine searg, n'ara vrut &à arAt o preamare graba §i doream sä, am vremea .A. reflectez». Intrebat de Comit,et : Pentru Filipescui : a.5i fi cu- rios sg §tiu ce figurg, va face candva da ochi cu mine, cAnd §tiu ceeace mi-a spus atunci când l'am fázut,cu cAteva zile inainte de manifestatia lui din Bucure§ti ! Pentru Grkli5teanu :«este un imbecil». Pentru Arion : Se mira de putina lui färie de caracter. Se mirg dease- menea de atitudinea lui Take Ionescu, care nu mai pro- cede decfit prin afirmatii : Austria se dislocg;Austria n'are armat6; Anglia trebue sA triumfe. «Dar, d-leIo- nescu : am§i eu informatiile mele !» Nu-i nimic :nu se poate discuta cu el. Am mai vorbit de o gazet5, neu- tra', care ar putea sa Thimureasca opinia publicg. 6 Septembre. Noul Ministru german von Bussche vine sà," mg, vadà : Inteligent, simpatic, discret. Vrea s'a.' gramme, «c'est pour vousseulement»,dans lequelil lui est annoncé que Bussche passe par Wien-Budapest et appor- tera sans doute des propositions pour la Transylvanie et la Bucovine. (J'ai ressenti une grande joie!) Nous étions un Vendredi : «je ne recevrai le Ministre que demain soir; je n'ai pas voulu marquer trop d'empressement et me don- ner le temps de réfléchir». Interrogé surleComité :Pour Filipescu :«Jese- rais curieux de savoir quelle figure il fera en me voyant, quand je sais ce qu'il m'a dit quand je Fai vu, quelques jours avant aa manifestation de Bucarest?» Sur Gradis- teanu: «C'est un imbécile». Sur Arion : étonné de son peu de caractère. Etonné de l'attitude de Take Ionescuqui ne procède plus que par affirmations :l'Autriche se disloque ;PAu- triche n'a pas d'armée ; l'Angleterre doit triompher. «Mais M. Ionesco, j'ai aussi mes informations!» Ca ne fait rien. On ne peut plus discuter avec lui. Parle au.ssi d'un jour- nal neutre qui pourrait renseigner le public. 6 septembre. Le nouveau Ministre de Bussche vient me voir après déjeuner:intelligent, sympathique, discret.

NOTE POLITICE 1914 273 reactioneze in contra presei rele ce are in momentul de fata Germania. Imi confirma cg, are propuneri dinpar- tea Ungariei, dar lerezerva, caci vrea sa le comunice infai Regelui. Si Filipescu a avut vizita,lui,ra gasit foarte bine. El i-a spus : «Nu vei sehimba nimica in tararo- maneasca, aka vreme Ung-urii nu vor fi aeordat liber- táti din Transilvania!* (Notezacestecu- vinte rostite la un ceai oferit 'de mine). Seara la Athénée Palace, d-1 Blondel si-a permis astfel de cuvinte si pe un astfel de ton, asupra mea si asupra guvernului, back Mitilineu a fost silit sa inter- vie. In urmg Blondel a incereat sa o sealde. George Mavrocordat (complet nebun) a povestit cà Bussche cerand audientg la Castel,amenintase pe Generalul Mavrocordat cu 500.000 Nemti, cari ne-ar pe- depsi daca am intra in 'Transilvania. Numai deck nu- mar special al «Faclei», in care la aceste cuvinte mai erau adaogatesi alte insanifati. Din ackasta eauza Pas- cal Toneeseui Plagino vorbesc sg palmuiasca pe von )3ussche ! 7 Septembre.Mortun imi telefoneazai Panaitescu

Veut réagir contre la mauvaise presse que l'Allemagne a en ce moment ; me confirme qu'il a des propositions de la Hongrie: en réserve la primeur an Roi. Filipescu a reçu aussi sa visite. D. l'a trouvé remar- quable. Il lui a dit : «Vous ne changerez riea en Roumanie taut que les Hongrois n'auront pas accordé des libertés aux Roumains de Transylvanie». Je note ce propos tenu au thé offert par moi. Le soir, à l'Aténée Palace, M. Blondel s'est permis sur moi et sur le gouvernement des propos sur un tel ton, que .Mitilineu a du les relever. Blondel a essayé de les corriger. Georges Mavrocordato (absolument fou) a rapporté que Bussche, en demandant audienee au Château, avait me- nacé le Général Mavrocordatode 000.000 Allemands gut nous chiitieraient si nous entrions en Transylvanie. De suite numéro spécial de la «Faca» où le propos était agrementé d'autres insanités. Lit-dessus PascalToncescu et Begin() Parlant de giffler Busschel! 7 septembre. Mortzun me téléphone et Panaitescu

274 NOTE POLITICE 1914 mg vesteste cg Ghika-Rapineau si banda luivor sá or- ganizeze manifestatii in contra mea la curse, si cg vor sg mg. loveascg ! Nu s'a petrecut. nimic. Politie nume- roasä. 8 Septembre Briiniaeanudeplorg actiunealui Take Ionescu. «Universulp de erii «Adevgrul» de azi di- mineath mg denuntg ca chstigat de politica Austriei ; este convins cg i s'a pus fonduri la dispozitie, cà ziarele «La Roumanie»j «Natiunea» au rengscut din cenusa lori cg qAdevgrulo §i «Universul, au fost cumpgrate prin (Take I.) el. Am primit pe d-1 Povolni, corespondent de ga- zete italiene. El mà asigurg cg in Italia poporul nu vrea räzboii cg armata nu e gata ;cg. San-Giulianoeste prieten hotärkt al triplicei ;i cg. s'a pus botnità lgtrg- torilor care fäceau francofilism. 9 Septembre, Vizitalui Breitianu.Se plânge de rniscarea rusofilg, care Ii strich toate negociatiunile. Pen- tru ultima propunere a fost sá steim neutri, iar ca pret sà ne dea, la impgrtirea pradei, pgrtile din Austria in ma- joritate locuite de Romgni. El a cerut sg i se dea in scris si pe aceastg bazg a plecat sg negocieze Diamandy. Acuma dupd ce a simtit Rusia gca" ne poate avea mai ef tin», propumerea ultimei esteset' intrtimInac- tiune ; ocupatia sei se facei conform nevoilor militare, m'informe que Ghika-Rapineau et sa bande veulent organi- ser des manifestations contre moi aux courses et des voies de fait. Il ne s'est rien passé. Police nombreuse. 8 septembre. Branisteanu déplore Faction de Take Ionescu. (L'«Universul» d'hier et l'«AdevArul» de ce matin me dénonoent comme aequis it la politique de l'Autriche).I/ est convaincu que des fonds ont été misit sa disposition; que la «Roumanie» et la «Natiunea» sont re,nées de leurs cendres et que c'est par lui (T. Jon.) que l'qAdevArul» et r«Universul» ont été acquis. Reçu M. Povolni, correspondant de journaux Il m'assure qu'en Italie le peuple ne veut pas la guerre ; que rarmée n'est pas préte; que San-Giuliano est ami ferme de la Tripliee; qu'on a muselé les braillards qui faisaient du francophilisme.

NOTE POLITICE - 1914 275 neimplicâncll distributiateritorizilor care s'ar facepe urmii, conform, situatiunei etnografice. Aceasta s'afa- cut sub copie de depesd a lui Sasonow cgtre Poldevsky. In privinta garantiei Angliei, nu s'a rostit. Econ- vins insg cg Ministrul de aci ar face-o de i s'ar cere. Dar stie cg fatg de Anglia trebue o imensg circonspectiune. Isi aduce aminte c,and, cu ocazia Bosniei (1909), el ce- ruse si Cuningham-Green dgduse a,sigurarea uneiga- rantii cg nu se va vorbi de regiunea Dungrei,. declara- lie data de toate puterile.Anglia a refuzat-ofiindcg «Anglia nu se duce la o conferintg cu cgrtile ei pe masg». Despre Bulgaria, once declaratie ar face, ar trebui confirmatg printeo garantie. Radeff a fost sg-1 vadg. Anuntat si impins de Poklevsky (pang aci il impin- gea Czernin 9 numai ca sa-i spuie cg in toate do- reste ca Bulgaria sg fie algturi de Romania ;iar Po- klevsky se astepta sgri spung cg dad, mergem cu Rusia, vin si ei cu noi ! BrAtianu confirmg cg slepuri austriace se adung in porturile bulgare ; cg un vapor austriac se inarmeazg cu tunuriin port bulgar; cg toatg Dunärea este tarmuritg cu tunuri sicg totul indicg cg ne vor ataca in Romania micg, dacg miscgm in sus pe valea Oltului. Vorbeste cu Fasciotti si au luat angajamentul de a-si comunica tot. Ii va comunica propunerea rusg. Stie de atitudinea lui Costinescu;a ameninta,t pe Ministrii de retragere. Nu cuteaa sä, malt stareade asediu. Amang qamerile pang o veni stirea unui succes german... Vizita Bussche, vorbim de presg si de multe alte ele- mente de agitatie... In propunerile privitoare la Tran- silvania, a discutat o jumgtate de org cu Brgtianu asu- pra procedurei. Tisza cere sg i se trimeatä, un om de incredere al Regelui si al lui Brgtianu. Brgtianu vrea sa se trateze cu Mihali si Maniu. Cum Tisza, face rezerve pentru Maniu, ar trebui ca acesta sg vie sg ja instruc- tiuni dela Brgtianu :Asa ar multumi inparte si pe Tisza. (Pentruce aceastg rezervg din partea lui Brg- tianu ? Fire-ar un indiciu cg nu vrea sg accentueze ceva despre Austria? Acelas lucru fusese propus 1-qi. Mihali stiu cg el a refuzat : cFidelitate conditionatg» (1).

276 NOTE POLITICE 1914

Diamandy si Istrate (trimisi in Italia de Filipescu), nu au fost primiti de San Giuliano. Asa i s'a telegrafiat din Roma. 0 depeg confidentialä 11 vesteste cà Germa- nii nu vor da nici o stire, once ar vesti Francezii,pen- tru a nu compromite miscarea decisiv5, a armatei. 8 ore seara. Intru la Jockey. Salutpe Gen. Bog- dan, pe care Il intalnesc pe markcu Leontejunior. Nu-mi rgspunde. Ii cer o explicatie, dece nu rah' sa1utg? «Ce n'est pas nécessaire». Constitui martoripe General Culceri Mitilineu. Bogdan este din 'politicastrii dela Capa, care «isi rupe sabia» dar nu merge cu Austria ! Sistemul lb Septembre Afacerea mea cu Generalul Bogdan s'a terminat cu exprimarea de regrete; martorii lui, M. Pherekyde si Gen. Coandà, 1-au blamat. La 9 jum. seara, Mehedinti mà vesteste cà lumea scoalelor, profesori si oameni politici, pregAtesc pentru Vineri seara o manifestatie : «va trece apa peste zàgaze». Mà conjurà ca maine la comitet sà," nu dau imporesia de germanofilie ! 11 Septembre. Inainte de comitet, M. Sdulescuimi spune &à a avut o scensa" cu Filipescu. L'a gAsit conferind cu hgrti deschise, ca un Ministru de rgzboi, cu trei co- loneli, dintre cari Col. Lupescu. I-a afirmat cà trebue cu once chip intrat in Transilvania. «Epoca» atac6 pe BrAtianui afirm5 cä. in Consiliul de Ministri a rAmas singur. Briinieeanu: D-1 Take Ionescu a pierdut mintile: vorbeste acuma de Regentg cu Printul Niculae ca Rege evident el ca Regent. Aceasta mi-a spus-o Blank ! NotA. Mitilineu raporteazg ch" in faimoasa intre- vedere N. FilipescuTake Ionescu se vorbise, dupà spu- sele lui Pascal Toncescu, de Regentà. Mai tirziu cam pe la 8 Septembre, fiul Filipescu venise sä%protesteze a el, Grigore, n'a vorbit de asa ceva cu Take. Sedinta Comitetului. Evident Lahovary in mare in- titrziere pentru credit fonciar. Raportat conversatia cu Regelei cu Beatianu. Insist, Meg, a cita, c5, nouile pro- puneri ruse implic5,actiunea armateinoastre, nu in Transilvania, ci in Galiia sau Polonia.

NOTE POLITICE 1914 277 FilipescuBrAtianu minte si o pot proba. S'a sfär- sit cu neutralitatea Des pre Bulgariacomm. toateiga- rantia, o spune Panafieu, ministrui Frantei la Sofia; o spune Derussi; o spune Radeff (vezi mai jos). Trebue imediat o actiune. Lahovary : Nu mg arunc in aventuri fArg alte in- f ormatiuni. Nu strada va indica politica externg. Rusia a oferit neutralitate plAtitg la sfärsit in caz de succes al ei. A inceput miwarea, Rusia n'a mai dat declaratia... Griidiaeanu : N'a aoceptat declaratia, fiindcg voia sg ne ducg cu Germania. Lahovary : Nici eu nu weep- tam.-4Filipescu: Mini5trii spurt cg Brgtianu a min- - Lahovary: Singuri nu o sg facern rgzboi, deci inu- til de a ataca pe Brgtianu. Nu vedem limpede in situatia beligerantilor; nu es deci din neutralitate. Dar Regele ? La confiance ne se commande pas, dar trebue sg-1 aco- perim. Vreau preciziuni :Tratat CuRusia. Franta si Anglia, Tratat cu Bulgaria : Nu afirmgrile lui Radeff. Nu fac deci nici o declaratie de esire din neutralitate. Gràdi0eanu :Situatia nu se mai poate prelungi. De o parte stg opinia publicg, de alta Regele ajutat de Brgtianu, si incg nu pe fatg. Brgtianu a täinuit propu- neri la neutralitate. Rgspuns n'a dat. Poklev- sky i-a spus, la 6 Sept. cg Brgtianu nu i-a cerut nici o precizare. Derussi mi-adeclarat sei iu avem grijede Bulgari. BrAtianu nu preparg pe Rege. SA-1 silim, ori sg facg ce trebue, ori sg se demaste. Filipescu :Inainte .de Consiliul de Coroang.Brg- tianu era gata sg meargg cu Austria fArg alta preggtire. Omul acesta vrea sg distrugg partidul conservator. A violat Constitutia. Ne minte meren. Sà piece dela put ere. Vgd cg a vorbit cu mai multi de propuneri de neutra- litate : el inventa aceasta pentru a mg acuza pe mine ca stric negocierile. SA intrgm in rgzboi hic et mine. Crut pe Rege, dar Regina si rudele ei se pot duce ; sA stie Regele cg dacg invinge Frantai noi nu avem nimica,revo- lutia Il va alunga. Ofiterii consultati de mine (Lupes- cu, mi-au declaratcá trebuie sA intrAni imediat ! Sant 4.000.000 de Români cari au nevoie de noi: sgriscgm

278 NOTE POLITICE 1914 C. Aran: Este maltumit de rdspunsul dat de Rege. S. fim intelepti. O crizg de Tron ar fi un mare pericol. Regele doming toatg chestiunea : Sä ei azi o "decizie, ar fi sg treci peste capul Lui. Brgtianu este incapabil dacg crede ca, se mai poate trata neutralitatea. Dar nici nu putem hotgri de azi pe 'maine. Italia nu se leagg Cu noi. (Ultima conversatie cu Fasciotti). Vleidescu : Ori guvernul sg ja o norma hotAratg, ori sg se facg un guvern national. La 5 am vgzut, dupg cererea lui, pe Radeff : Nu trebue sg existe vre-un echivoc. Nimenea nu m'a fácut sg intrevgd cg Romania ar putea esi din neutralitate. Nici o fintrebare nu mi-a fost pusg pe acest subiect. Unui coleg, care m'a intrebat dacg am emerge in contra Ru- siei, i-am rgspuns cg nu; caci fiind neutru, nu pot SA raspund altmintrelea. Adaog cg guvernul meu a fgcut totdeauna 'declaratie de prietenie Romaniei si a exprimat dorinta de a-si coordona miscgrile cu Romania, convins fiind cg Romania va rgmane credincioasgprieteniilor sale. Nimic in guvernul nostru nu imi indìcà cil ar vrea sa schimbe atitudinea sa de prietenie cu Germania si Austria. Suntem amenintati cu rgzbunarea Rusiei: M'asi teme tot atata de orgzbunare a Germaniei.Opozitia noastrg n'a cerut decal un lueru, sg negociem neutrali-

Jeudi, 11 septembre. A 5 h. vu, sur sa demande, Radeff: Il ne faut pas d'équivoque. Nul ne m'a fait entrevoir que la Rouma.nie pourrait sortir de sa neutralité. Aueune question ne m'a été pcsée it ce sujet. A un collèg-ue qui m'a demandé: «marcheriez-vous contre la Russieli, j'ai dit non, car étant neutre je ne puis répondre autrement. J'ajoute que mon gou- vernement a toujours fait des déclarations d'amitié it la Rou- manie et exprimé le désir de coordonner ses mouvements avec la Roumanie, convainou que la Roumanie restait fidèle ses amitiés. Rien dans notre gouvernement ne m'indique qu'il veuille abandonner son attitude d'amitié envers l'Alle- magne et l'Autriehe. On nous menace des vengeanees de la Russie: je redouterais autant une vengeance de l'Allemagne. Nbtre opposition n'a jamais demandé qu'une chose :qu'on négocie avec la Russie la neutralité; rien de plus; et le gou-

NOTE POLITICE 1914 279 tatea cu Rusia; nimic mai mult si guvernul nostru n'a voit. Notg. Azi dimineata chiar Take Ionescu a trimis ziarului «La Roumanie» urmatoarea telegrama: Sinaia No. 3635-23: cPublicati in capul informatiilor si rugati pe «Adevarul» sa reproduca :Atacurile «Universului» In contra Bulgariei sunt contrarii intereselor %I-H. Sun- tem mihniti sa vedem o gazeta populara sa, deserveascä. pâ,na in halul acesta tara. Bulgaria a dat in toga criza actuala dovezi de prietenia si cumintenia ei. Take Io- nescu». 12 Septembre -- Metaxa Doro vine. dela Ministerul de razboi; S'a schimbat atmosfera: Generalul Riescu spu- ne ofiterilor-ca sunt sing-urul om care vede limpede ; ea nu trebuie inch' SA esim din neutralitate; nu suntem gata pentru o campanie de iarna. Qontinuarea Comitetului. Greceanu : SA avem sbage rece. Refuz increderea Regelui : s'a inselat la Con- siliul de Coroana, cregnd in victoria Germanilor. 0 re- luz guvernului : Bratianu a scapat ocazia de a avea neu- tralitatea contractualà platita cu teritoriu.Nupu- tem primi motiunea lui Gradisteanu de a declara ea esim din neutralitate :Sa- rdsturneim guvernul, «atitu- dinea sovaitoare a guvernului e o primej die pentru tara si. Tron si-i retragem concursul nostru». M. Cantacuzino : La 12 August s. n. Rusia si Fran- fa au facut propunere precisa, ca in schimbul concur- sului nostru sa ne garanteze teritoriul si cktigurile de facut... Lahovary : Deci la o epoca, unde nu era nimic limpede : Abia incepuse Liège ;cine ar fi luat atunci vernement n'a pas consenti. (Ce matin male Take Ioneseu a envoyé a la «Roumanie» la depéche.suivante: Sinaia No. 3635- 23-1. Oubliez en tate information et priez «Adeviirul» repro- duire: attaques «ITniversul» contre Bulgarie contraires aux intérats du pays% Nous sommes peinés de voir un journal populaire desservir le pays A ce point. La Bulgarie a donna dans toute la crise actuelle des preuves de son amitié et de sa sagesse. Take Ionescu»).

280 NOTE POLITICE 1914 raspunderea razboiului 7 M. Cantacuzino :Nu ac- cept formula Greceanu, lupta de partid. Trebue guvern national, care sä pregclteascä essirea din neutra litate. A- cesta va putea surmonta si repulsia Regelui. Filipescu : Nu admite motiunea Greceanu, de oare- ce implicó. e,a o cestiune interna trece in primul plan (7). Guvern detestabil. A paralizat once activitate la Minis- terul de razboi, a violat Constitutia. Infra-tire sub Brci- tianu nu poate fi, trebue firma unui batran. (Asta nu este politica interna!).Toata chestiunea diploma- tica. este «une vaste fumisterie», inventata de BrAtianu. Retragerea, Regelui ar fi un incidentregretabil,dar plecarea dinastiei o catastrofa. Regina fa,ce unsantaj cand ne ameninta eu aceasta. Ne-a facut de ras cu rudele ei. S.tie toti ea nu se mai joacai cà i-am trata ea tradatori. Daca eram hotArati, azi guvernul era cazut. Acum, prea ta'rziu.Impacarea s'a facutin minister. In partidul conservator nm mai am incredere. Eu voi merge cu opinia publica'. (Nota: Combinatia Costi- nescu-Take Ionescu-Filipescu a plesnit !). Delavrancea : Nu m'A aprese la opiniunea publica aparentä, dar cei mici vor sà meargapesteCarpati. Trebue sa mergem cu Tripla Intelegere. Sa nu se mai zica càeful nostrui noi ne opunem. S'A activam ati- tudinea noastra, ea sa se stie ea Regele nu mai are alti oameni la cari sa fie scaparea. Propunerea Cantacuzino este bung, ca s'A actionam asupra Regeluii asupra o- piniei publice ; trebue o declaratie. Citeste textul re- dactat de Filipescu : «Partidul Conservator credecà inimprejurarile actualei fata de desfasurarea evenimenteior la granita noastra,neutralitatea nu mai corespundeintereselor rdrei si a Neamului. El socoteste ca a sosit momentul unei actiuni efective pentru apararea acestor interese nazuintelor threi». Eu : Grädiaeanu i Lahovary ,Ftiu cei inConsiliul de Coroand am combätut pärerea lui Carp, tocmai pen- tru cd implica päräsirea ideii nationale. Admit deci a- titudineaostilä .Austriei,lucrul s'a limpezit inpre-

NOTE POLITICE 1914 281 cedentulComitet,dar nu färdpregiitire. Filipescu cere reizboi, ohic et nunc». Textual. Dar Bulgaria? Fili- pescu a afirmat di Radeff a declarat di Bulgaria nu va mica. Raportez textual cetrui-a spusRadeff.(Face mare impresie). Greidi$teanu a dat aceiassi asigurare dela Derussi, dar Derussi chemat de mine astiizi, mi-a spus cei a dat o simplei «impresie». El nu a putut vorbi in struna aceasta La Sofia, guvernui neddndu-i instruc- tiuni cum di am eit din neutralitate. Convins di Bul- garii doresc din toate puterile vre-o actiune,ca sei scape de comarul di vom fi jandarmi in Balcani. Evident a ne vor ataca dacit avem efecuri. Cred cii vor cere o rec- tificare,Curestituirea Dobriciului. Aci. dupa un viu schirob de intreruperi cu Laho- vary, Filipescu se scoalà si pleacg. Nenitescu, Delavran- cea, Desliu cauasg-1 aducii inapoi. Nimeninu-1 ur- meazA. Eu : Cu Italia? Arion a raportat ca'Fasciotti nu se leagei. La Roma, Istrati §i G. Diamandy nu au fost primiti de San-Giuliano, §-i a,ceasta s'a comunicatGer- maniei. O ftiu dela Bussche. (Face senzatie). Daca a- taciim, joacei casus foederis din tratatul Triplei-aliante ; daca Italia are tentatia sii-1 apLice, ce ne facem7 Pro punerea rusii : 65tiu cdonelii cu cari s'a sfeituit Filipescu cii nu este vorba sci tre,cem in Transilvania arnica', dar sit' ne batem, unde nevoie ar fi,inGalitia, poate in Polonia 7 Cum?, skim cu comandele? Produc licitatia 1 Septembrie pentru lipsurile arsenalaui : nici o ofertei. La 9 Septembre se dd. comanda : 9500 gei, 22.000 hamuri, 125.000 cartufiere. La 30 geptembrie se cere 100.000 ranite, 100.000 bidoane, etc. Nu sunt mantale ; cojoace acum se fac. $i pleciim la 4-500 klm. de tara? Deci, pregiitiri si tratate, cum a propus Lahovary. Aceasta implied consimteimatul Regelui. Peste Rege nu tree. Cu vacanta Tronului, anarhie in particle, raboi nu se face, Regele trebue convins. Gràdi,,steanu vrea schim- barea la fatcl in opt zile? Dar Regele crede di bilteilia ce se da in Franta are set- fie spre succesulgerman,. Sei

19

282 NOTE POLITICE - 1914

vedem rezultatul 0 pe urmei set' pretindem ceva, dace& este altfel. Nu decapitez pe Breitianu 0 nu merg la coa- litie nwm,ai cu o jumeitate din, partidul liberal. Nu ac- eePt motiunea care mi-ar lega mâinile, dacei sunt maine la putere. Bunul simt cere sei nu fim inciitu§ati de de- claratii scrise. Accept set-insist la Rege,, accept set' sugerez ideia -unui guvern de coalitie pentru a afterne pregeitirea e§i- rei din neutralitatei pentru a asteimpeira opinia

Tot oomitetulsg asociazgsi se face un comuni- cat, in care se vorbeste numai de dimpezire grabnicg a chestiunilor la ordinea zilei». Dupg comitet, Arion a tinut sg-mi dea noi,asigurgri certificat de admiratie pentru expozeul meu. Breinieeasu îmi comunicó.. cg Brgtianu a domolit pe ai sgi, amenintându-i cg dacg se retrage el, recomandg Regelui pe conservatori si va combate ori-ce guvern in care ar infra Costinescu sau 0H-care alt liberal. Rgspun- derea ch' nu-si indeplineste partidul misiuneai cg nu se vor face reformele, sá cadá asupra celor cari nu-I ur- rneazg ! Derussi, la dejun, imi comunicg confidential o depesg a lui Gurgnescu(secretar laSofia).Fitcheff, care va juca din ce in ce un rol mai mare, i-a declarat cg-si va regula miscgrile dupg Italia; iar cg Anglia face deja demersuri amicale urmgrindintgrireaStatelor mici, oari, grupate, vor servi do stavilg Stirbey vine la mine la 31/2 trimis de Brittian. u, caree ne pttásnd sg vie sg má vazg, mei nØiinteazä cei aseará prin Poklevsky,ctzi direct dela Sasoitov, se pro- pune României parte din Transilvania 0 din Bucovina 2n schimbul neutraliteitei. L indemn sg accepte sg tra- teze. In caz de prgbusirea Austriei, nu crede nici el cg Regele va fi intransigent. Se va convoca Consiliul de Coroang probabil Mercuri. Argetoianu cunostea ceva, dar spune cg Blondel, in- trebat pe datg de Filipescu, ar fi declarat cg Franta nu va sustine o asemenea propunere.

NOTE POLITICE 1914 283

Ataptul militar austriac :«Maiesteceva in -România pentru noi °I» Il asigur c. nu plecAm incä in räzboi, dar trebue neapärat sä se facä ceva pentru "Transilvania. «Dar ce propunoti Dv. 'I» Eu : «Ger- mania otiei kuvernul Dv. deasemenea;dar gräbi- ti-vg, 77). «Am sä vorbesc pe data. Cu Czernin». D-1 von Bussche vine la11/2 la mine. A fäcut propuneri lui Brätianu; crede cä ceia ce oferä Tisza este -mai mult dead s'ar fi putut spera ; etreaba d-lui Brá- --tianu s. VA comunice propunerile lui. Brätiánu a spus räu orientat pe chestiunea de acolo,Transilvänenii sunt acei cari trebue exprime opiniunea in privinta aceasta Imi spune cà instructifle lui Ii obligh sá spue ottre- eärot persoane, cä faptul de a ataca Austria este unräs- boii c'u Germania. Un submarin german a fost piing In nordulAngliei ea sä observe flotaenglezeaseil. Ar fi putut sä torpileze, dar a fast retinut de teama &á nu va putearaporta in- formatiile culese I Fiecare unitate germanätrAe.5te cu ideia de a pieri, dar a nu so preda

Vendredi, 12 septembre. L'Attaché militaire autrichien: «Y a-t-il encore quelque chose en Roumanie pournone» -- .Je l'assure qu'on ne part pas encore en guerre,mais faut absolument qu'on fasse quelque chose pourla Transyl- vanie. Mais que proposez-vous? L'Allemagne le Bait et votre gouvernement aussi. Mais faitesvite! J'en parle de suite à Czernin. M. de Bussche Tient a I h. %. Il fait des propositionsit Itratiano; il crolt que ce que Tisza offre estplus qu'il ne pouvait éspérer; c'e,st h M. Bratiano A, vous communiquer -ces propos. Bratiano a dit que, mal orienté sur les questionsde lit- bas, c'est aux Transylvains à exprimerleur opinions 41essui. (1) Il me di t que les instruetions robligent adire is. certai- nes personnesqu'une attaque contra l'Autricheest une guerre avec rAllemagne aunt. Un sous-marin a été jusqu'au Nordde l'Angleterre ob- server la flotte anglaise.Il await pu torpiller, retenu par la peur de ne pas pouvoir rapporterles renseignements pris sur place. Chaque unitéallemande vit avec ridée depérir, -mais de ne jamais amener pavillonl

284 NOTE POLITICE 1914

15 Septembre. Brittiatra m pune in curent de- starea negociatiunilor cu Poklevsky. Dupg ce i-a vorbit de o aetiune comunA, sub garantia Franteii Angliei, i-a spus cä Sasonow telegrafiazg cà pärerea lui perso- %aka ar fi sA se multumeaseA §i cu tzeutraUtatea noastrii, accept:1,nd ca in caz de succes sà ni se recunoasdi dreptuL de a oere Transilvania (tAcere despre Bucovina). Aeesta este sensul exact a ce mi-a transmis prinStirbey. El, Bratianu, arittindu-se foarte multumit cà Sasonow vor- be§te ea om de Stat, care cunoa4te greuatile noa,stre. 0- rientarea a fost pe dati, indicath lui Diamandi, ea sä" lu- creze la Petersburg. A doua zi, fie intriga lui Blondel,, fie altoeva (eand a plecat Joi Filipescu de la comitet,. s'a raportat cà el aviind Vint. de aceasta- propunere, s'a: dus la Blondel, care ar fi zis «jamais !o),retractare:. el a intarziat depegile lui Poklevsky, pâng, ce a putut raspunde Diamandi cu o propunere fermii, care ai ve- nit, dar in caie se vorbea de pline puteri pentru a semna- Brittianu a rgspuns ea' nu se poate semna azivre-un tratat, dar iscalegte ea Pre5edinte de Consiliu sub a rIspundere. A,stAzi in fine Poklevsky a adus o pro- punere direct:4, bine inteles numai din partea Rusiei : neutralitate, plàtitä in caz de succes prin toate tinuturile române din Ungaria §i Austria, decii Bucovina. Bra- tianu imi incredinteaa aceasta ea un secret pe care nu-I va destäinui Regelui, pentru ca, dacà este cu putintg sà." mergem mai tarziu «algturi de Austria, ceeace ramâne. clorinta lui ascunsl dar absolutg», luerul sà poatil fi fa-- cut printr'o schimbare de guvern. Sunt autorizat a pregAti pe amicii mei informa- urmgtoare, sub dictarea lui : «Este posibilitate de a avea din partea Rusiei o declaratie, cL (keg pà,Strà.'m neutra- litatea, in caz de victorie Rusia ne recunoavte dreptul de a ne anexa tot ceea-ce este locuit de Romani to. Consiliul de Coroang va avea de tinta o declarare 413 neutralitate. Va vesti pe Germani, de oarece acesta este mijlocul de a stinge actiunea in- contra Regelui. El, BrAtianu, cfit de inaintate ar fi ideile luí, considerg ea' republica ar-

NOTE POLITICE 1914 285 fi o calamitate pentru. targ..Regele nu este membrul, dar fundatorul unei dinastii 1 Ar don i sA cheme pe Tonga la Consiliul de C,oroanA. -Nueste refractar ideeiunui g-uvern decoalitie, dar .crede cà aceasta ar trebui rezervat pentru momentul cAnd «vom intra in a,etiune». Eu nu am insistat de loc. Tot el : cAud cA marea dorintA a lui Filipescu ar fi BA' ia el Ministerul de resbel. Fiind date sentimentele lui Filipescu fatA de Rege, cred cá &masts ar fi o mare primejdie». Seara,sor-mea mi-a spus cA,dela o doamnà care nu minte, §tie cá Argetoianu vorbe§te cá: Filipescu este adevAratul partid conservator, iar Marghiloman ori wa faee ce-i cerem, ori Il vom debarca. 16 Septembre. Bussche vine sä m'A vadA inainte de a se duce la Sinaia astAzi. CautA orientare despre este la Sinaia; §tie ceva de propunerea rush-. : in ce formA- se va rAspunde I Eu : elsiu §tiu nici o preciziune; D-1 BrAtianu nu m'a vestit 6na». Insist &A dupg ce ne Tom fi declarat neutrii, Austria s'A Leh' ceva pentru au- tonomia Transilvaniei. Eu, chiar &RA s'ar putea deter- mina un curent favorabil Austriei, nu intru intr'un gu- Tern in aeest sens, dacii nu se acordA ceeace am eerut- prin Waldburg. Bussche : Sunt hotArAt sA vorbesc tarei voi vorbi : cred cà dupA Consiliulde CoroanA se va faceceva.- tiucA Dr., Toma Ionescu a primit un telefondela frate-sAu,s'A, fie mai rezervat Franceziifae

Mardi, 16 septembre. Bussche: Je eats que le Docteur- 'Thomas Ionescu a reel' coup de téléphone d'être plus réserve- «parceque les Francais font des bêtises». Je sais que vous .avez conseillé de remettre un pen le Conseil de Couronne et que le Roi a suivi votre avis. Vu Arion et Michel Cantacuzène et leur ai communiqué- les p.ropositions russes dans la rédaction connue avee 'Bratiann. Demandé absolue discrétion: cela donne de rim- portance. Arion m'a parlé de Take et de causer avec inf. Canteen- 2Ine m'a par deux fois recommandé, eomme terrorisé, de voir aussi Filipescu.

286 NOTE POLITICE 1914 prostii». Stiu cá d-ta, ai povátuit sá se amine putin. Con- siliul de C,oroanái cg, Regele a urmat pärerea d-tale».. Am vázut pe Ario n pe Misu Cantacuzino le-asn comunicat propunerile rusesti, in redactia ho- tárAtá cu Brátianu. Le-am cerut discretiaabsolutá : a- ceasta e important! Arion mi-a vorbit de Take, zi- -candu-mi sá stau de vorbá, cu el. Cantacuzino mi-a re.. comandat de doug ori, ca terorizat, svád. pe Filipescu- Dr. Dinu Breitianu raporteazá : O bancá mare. (Generala, fárá propuneavocatuluiMos- cuna sá se ducá cu liberá trecere, pe toate fronturile rás. raporteze exact tot ce,a constatat. Desigur ipentrii a restabili adevárul, in Potriva tututor deforma- tiunilor rusesti, asupra taptelor rásboiului. Am "pova- -Wit sá primeascg. Mai raporteazá, cá Dr. Danielopol afirmá cá banii au fost dati lui Take Ionescu prin. Dickin ! ! Stirbey, cate-va clipe mai tarziu, imi spune Petersen afirmScá registrele Dickin ar spune sumele ce Take Ionescu a incasat... (7!) Tot Stirbey mä roagá, când voi vedea pe Principesa, demonsirez cà daca se afirmá solidaritatea intregeiDinastii, se va putea. scápa situatiunea Coroanei. Printul, foarte loial, nu ad-

- Dina Bratianu rapporte: une grande banque (Générala. sans donte) propose A l'avooat Moscuna de se rendre avee- sauf-conduits sur tons les fronts de la guerre et de rapporter fidèlement tout ce qu'il auraconstaté.C'estéviderament- pour rétablir la réalité contre les déformations russes des faits de guerre. Ai donné conseil accepter. Il rapporte encore que Danielopol affirms que c'est par Dickin que l'argent a étS porté à Take Ioneku / Stirbey, quelques instants après, me dit que Petersen af- firme que les registres Dickin diraient les sommes que Take- Ionescu a touchées (7 !). Stirbey me prie, quand je reverrai la Prineesse de itd bien démontrer qu'en affirmant la solidarité de toute la dy- nastie, on pourra sauver la situation de la Couronne.Le- Prince très loyal, n'aimant se servir que de gens corrects. Le Roi puni d'avoir accepté aussi des hommes douteuxcommer Take.

NOTE POLITICE 1914 287 mite sg se serveascg decat de oameni corecti;Regele este pedepsit cg a primiti oameni dubio.5i. ca Take Io- nescu. la Pipe-Line,-Linde este impie- gat, vorbeste somoare pe Rege dac . nu-1 omoarg tatgl sgu! Isterie. Am vgzut pe Filipescu la Jokey si i-am comuni- cat propunerea ruseascg. Se indoeste cg s'ar putea rea- liza. Pang la noi dispozitiuni, Il ggsesc linistit. 17 Septembre, edinja Comitetului are caintro- ductiune o notg. dictatg (Metaxa-Doro) de Take Ionescu In «Dimineata»: «Conflictul dintre sef §i fruntasii parti- dului conservator se agraveazg, din ve in ce mai multy. Lahovary, de plano, incepe chestiunea Dinastiei: «Regina face un santaj infam; nu a ertat c. Mostenitorul nu a e§it din pantecele ei; vrea, abdicand Regele, sg-i ja pe toti. Printul, cu lgcrgmi in ochi, a, vorbit cu Marta Bibescui cu nevasta mea : este extraordinar de turbu- rat. Criza dinasticg deschisg in -Loath* gravitatea ei. A- vem pe Printesa spre noi. Regina: ,dragostea pe buze, egoism profund in inimg....» Eit': Dar, cum vine azi chestiunea asta t Lah6varY : S'a pus Regelui chestiu- nea de mai multe persoanei El vorbe§te de abdicare. (Nota: Mi-a spus cà Brgtianu 1-a tinstiintat ieri; inteleg cg BrAtianu a vroit sg. facg presiune). Vleidescu: Cer preciziuni. A vorbit Regelel Mi,yu Cantacuzino : Am ggsit pe Princesa foarte emotionata. Atitudinea Reginei este cum a spus-o Lahovary. Printul foarte pornit in sensul Regelui : respectul cuvantuluii pericolul slay. Nu poate rgspunde dacg Ferdinand va renunta la Tron; nu stie ce sg zicg. Dar eooul conversatiei a fost : Nimic de fgcut cu Cantacuzino. Este de o incgpgtanare extra- ordinarg».Pi/ipescu : Printesa spune : Cat Il am 1ngg

Stoian: Grégoire Filipescu à la Pipe-line, où il est em- ployé,parlede tuer le Roisison père ne letue pas. Ilvstérie. Vu Filipescu au Jockey et lui ai communiqué la pro- position russe. Il doute que cela puigse se réaliser. Jusqu'A nouvel ordre, je le trouve calme.

288 NOTE POLITICE 1914 mine, .11 tiu;dar in momentul de fata, imi scapa», General Argetoianu : Nu mai admite neutralitatea. Aran: Ce s'a stabilit in primul Consiliu de Coroang, este meren de revazut. S'a zis atunciImposibil de a merge cu Austria 13i. Germania. Lucrul este si mai ciar astazi, cand a intrat n foc un sentiment national. Nu este lush* conflict intre Tarai Tron. Cestiunea este ori cum inoportuna, tratatul nu ne leaga nici chiar moraliceste. Regele, da, are o legatura morala. Dar cand se va pro- duce momentul actiunei, Regele poate va abdica,dar poate va da El decretul de mobilizare. Deci actiune pe langa Rege; dar aceasta se poate face numai de un guvern national. Un chsa guvetn or insemnae,Firedin neutra2itate. (Arion mi-a spus pe urma cä avand o con- versatie cu Take, acesta ar fi exprimat dorinta de a vor- bl cu mine. A indicatcil ceruselui Toma Ionescu se domoleasca. Arion crede ea si Take si Costinescu, in- muiati. De aci atitudinea mai concilianta a lui Filipescu). Mai trebue si o intelegere intre particle. Mi§.2 Cantacuzino : Nu se ja nici o deciziune. Nu trebue perdut momentul. Nu este exact ce se zicede unii foarte sus pusi (Eu), ea mai tarziu vom fi mai la pret, de oarece daca lapta va fi lunga intre Germania Franta, ea se va transa mult mai repede intre Austria si Rusia (7). srt grabim luarea garantiilor care sa ne permita intrarea repede in actiune.(Omul acestas'a plimbat toed primavarai toata vara; este de 15 zile In tiara !!). Sunt foarte, foarte ingrijorat ca se perde timpul. Ar fi linistitor daca s'arti cá partidul conser- vator are o ideie hotiirata. Guvernul n'a stiut sä prinda momentul :indolenta, incapacitate. Trebue guvern na- tional. Greceanu : S fim de acord. Suntem uniti, dar trebue sä se dea ceva publicitatei. : Am convenit sä ne intrunim meren casitne tinem in curent, nu ca sa dam hotarari, Inca si mai pu- tin sa le facem cunoscute publicului. Am avut un man- dat la Rege, l'am indeplinit; mi se oere o accentuare : o voi face. Dar pe urma T Nu cumva o sa incepem, cu stra- da, o rasturnare i Garantiile cerute, le poate lua un gu-

NOTE POLITICE 1914 289 vern. Noi nu. Deci nimeni nu ne poate face (complicii, guvernului, cum zicea Greceanu. Numai cu trei factori bine uniti, Regele, guvernuli partidul Conservator, se poate face opera mare. Guvern National I Bratianu accepta, dar dad 11 cer eu, trebue sá primese condithle lui; II cere el I trebue sá primeascb." pe ale mele. Filipescu: Sunt miei neintelegeri intre noi, dar ex- plicabile. Guvernul taragan*e. Pretinde ca are tot fe- lul de propuneri. Consiliul de Coroana este. inutil, aproa- pe primejdios (aceia.5i parere 016.nescu,Arion,Laho- vary). Daca cei Germania triumfeazd, v'a,,si ruga in genwnchi sä nu e§iti din neutralitate, Dar cred con- trariul §i. cred cá interventia noastra poatehotari vic- toria. Eu : Dar Bulgaria? Filipescu : Evident di trebue um. tratat cu Bulgaria, chiar participarea ei. singura divizie bulgara ar ajunge. Sá vindem neutralita- tea noastra, cum se ventileaza de unii. ? E bine, ea docu- ment la mina, dar politica de chilipir n'u este bine sá fie politicá definitiva. Ea.ruLva avea_garantia Angliei, care poate, pe urma, sä pue inainte integritatea Ungariei. Un bac§i§ nu se poate da la fp.se milioane de romani ar fi ehiar act de vasalitate catre Rusia. Greceanu: Asta nu este argument. Rusia n'a creat ea Bulgaria Fili- pescu : Trebue actiune ca sá iei parte la conferinta. 18 Septembrie. Tot comitet. Oliinescu : Suntem de acord asupra principiului, nu asupra procedeului. Irrem sa e§im din neutralitate §i sá mergem spre ideal. Dar nsam spus nimic publicului, pentru cá nu i3tim daca este momentul f3i. dacá s'a facut pregatirea necesara di- plomatica: 1) Guvernul tratat-a cu cancelariile? 2) Re- gele data un raspunsciar, deoarece timpulpoate trece? Sunt convins ca nu. S'a pus categoric intrebarea Regeluil $i atunci am §ti dad este o oestiune dinastica. "Un aghiotant regal mi-a spus cá niciodatä nu vom intra In razboi cu Austria. Iar Bratianu lucreaza in sens opus. are sa publice o bro§ura inspirata ;tit& de Bra 'ann. O Aceasta turhura, §i. nu trebue sa lucram a.5a ca sá ne dam gata liberalilor. HotarAre : nu de dat invileag. efu1 va declara

290 NOTE POLITICE 1911 ferm cg va trebui e§it din neutralitatei pregätittere- nul. Regele «mis en demeurez va declara clacAacceptä sau abdicä. Lahovary: Trebue insä sfim ggardés carreau» despre Ferdinand. General Argetoianu: Cplaborarea cu Take m'a go- nit din politicä. Megalomania germanä a adus nenoroci- rea generalg. Putea.m merge cu Austria, dach ar fi fost sorti, dar victoria este irnposibilä. Chiar Regole nu mai sustine aceasta. Neutralitate I Nu, cind este in joc viata neamului. Promisiunea de a ni se da ceva, nu face pa- rale, trebue sacrificii. Deci actiune. Guvern slabi de- magogic : trebue deci guvern al celor douä partide isto- rice. El at. putea face dulce violenti Regelui,care nu va abdica. Greicl4teanuChestiuni de forrnit§i de cuviintä nu ne lash sä luka din loc. Decisesem sä e§im din expec- tativä §i aceasta sä fie comunicat aiurea. De aci echivoc. Presa conservatoare, anume wide ziare, märesc echivo- cul. Deci daa guvernul crede cá nu trebue incä sä. din neutralitate, rästurliäm. Iar Regele, orisä se induplece, ori sá spue limpede. Trebue procedat hotg- rat,i ca sä nu mai distiläm considerante dinastice, punem hotärârea noasträ in serie. S'o comunicäm guver- nului, pe urmä rästurnare. Iar Regelui cerem sa se pue in capul Tärei; altfel nu-1 va urma nimeni Delavrancea : Ezitarea in aceste momente epocale ar fi o crimg. Tara are dreptate in contraezifärilor noastre. DacA Regele s'ar duce dupä Wilhelm si Frantz- Iosef, aceasta ar insemna o felonie. Dach amb ele particle ar zice : nu este ezitare intre norocul tsäreiiabdicare, Regele nu ar abdica. Trebue dat un semn tärei, o for- mula scrisä dusä la cunostinta partidului liberal, O. dacä va refuza, datà publicitätei. Lahovary : Sentimentul national evident este di nu mai trebue perdutä ocazia. Inainte de toate sá acoperim pe Rege §i. sä nu plece Dinastia. CriZI nu poate fi cu gele, decât atunci child interesul vital ál Tärei va fi evi- dent; trebue atunci ca soarta armelor sä fie mai decisa avem garantii cá actiunea noasträ poateavea

NOTE POLITICE - 1914 291 sanse. Sentimentul national nu cunoaste morpentul; ace- sta trebue rezervat oamenilor politici. Exemplu : al doi- lea rasboi balcanici istoria Cretei, dovedesp cásenti- mentul national fara pregätire poate duce lao catas- trofa. Vleklescu : Nu pian in discutie pe Rege. Il cred ina- inte de toate Regele Rconaniei. Guvernul, slab, ni poate lumina situatia. Prqpune motiune sa se iasa din neutra- litate, luandu-se garantiile necesare. Eu ; Am voKbit Begelui de Transilvania, noua zile inainte de Consiliul de Coroana. 0e sa facem discursuri, cai cand asi fi singurul care ramane de convins. Pri- mul mandat l'am indepliniti cu guvernuli cu Regele. Guvernul mi-a zis ca, trateazä cu o putere trebue timpi linite: M'ara inchinat Regelui i-am raportat cá s'ar linisti opinia publica, daca ar fi convinsä ca nu ar fi eventual ireductibil : A raspuns sá avem incredere. Nu refuz sa fac i accentuarea. Dar daca guvernul nu ad- mite esireadiu neutralitate tFaceti revolutie IDaca Regele îi riposteazä cá are un guvern cu care s'a inte- lesFaci rasturnare t Intelept nu este sa iei atitudini. Motiune swig nu primesc, c. doar am memore. Publi- cu nici un chip. IJn partid nu-si poate lega actiu- nea lui, pentru cana va fi guvern. Sá fira uoiintelesi intre noi, nimio alt. (Apar pe Regei recluc telegrama lui catre Iraparatul Wilhelm, en rezezvele facute fata Austria). Filipescu: Regele, care nu are nici o calitate de su- flet sau de inima, este in momentul de fatä de plans, dar nu este de reoomandat pentru ca nu este Roman. Suntera singm'a tara care nu voim sá riscam.Bratianu este germanofil, a trimis pe Stere in Ardeal ca domo- leasca (Ardealul). Stelian a zis, o afirm eur-ca daca. s'ar cerceta actiunea lui diplomatic:4, s'ar gasi acte de tra- dare. Trebuia fäcut guvern cu altul i acel guvern putea fi un guvern national sub o firma conservatoare. (Nota : Minciuna. Era firma Costinescu : el singur a spus-o !). Un Consiliu de Coroana nu este bun. Asupra unui gu- vern de coditie, acord sa-1 sugeram Regelui, sub. forma

292 NOTE POLITICE 1914 cä guvernu/ Breitiava este prea slab pentru a face fata greutatilor momentului. La ora 3 Bussche aflat cä vizita lui COstineseu la Principesa Maria nu a dat ce autepta el ui cä astfel Co- stinescu a facut o noua supunere lui Bratianu. A spus lui Mavrocordat ceiace i se imputase la venirea lui in tara ui Mavrocordat a recunoscut cä tirea era, falua 8 ore, Briitiatzu : Obositi enervat. Nu a incheiat nimic inca cu Rusia, sunt intrigi; Poklevsky a volt sag vada, l-a amanat pe ratline, tot de teama intrigilori din Franta gd. de la noi.Dupil conversatie cu Take Ionescu, mä consulta daca trebue sii avem Consiliu de coroanä, ori un sfat fara Rege, ori o simpla, declaratie :«$efii de partid recunosc ca actualmente nu este loc de a se fine un Consiliu de Coroana, nefiind nece,sara schimbareain politica tärii»; eu optez pentru Consiliu, ori pentru comunicat. Afirma, ca Take prime* redactia. I-am spus cat se bate in cap cu rezolutia adoptata de comitetul meu. Enervat: «Sja. ei puterea! nu pot sa fac altceva!» MA' roagii sä vad intai pe Filipescu. Faptul ca, Take a primit, va atarna in cumpanii ui la eL La FiLipescu. Primeute formula. Insist ea sa fie publicata ui in «Epoca»: de acord. Simplà rezervii: sit' nu se creazil ca este ceva definitiv,. Dar momentul schim- barei : Ce ne vor sfatui intamplarile. El: Daca n'ar fi Bulgaria ! Dar Christescu, care a fost la mine, mi-a spus : Acum opt zile era un moment bun, bine inteles numai daca am fi fost siguri ca nu ne ataca Bulgaria. Deci Filipescu nu mai aresiguranta ce afiva la ultimul Consiliu! Acum trei zile Barbu Stirbey imi arata in «Ade- Várul» o scrisoare de intriga intre Printesa Maria ui Re- gina, semnata «0 románca»; se atribue D-nei Perticari. Azi Delavrancea; in plin Comitet, raporteag ea Max Rosetti §tie dela generalul Perticari ca Printul Carol ar fi spus ca el nu va abandona tare., chiar ramanand sim- plu ofiter. Printul tine sà se utieaceasta.- Vorbind de aceasta cu D-1 Bratianu, el imi zice ca,' nu este prima manopera a lui Perticari : «ce sont les Davila !!».

NOTE POLITICE 1914 293 19 Septembre La 12 conferintä la mine on Take lonescu §i. Brittianu. Brátianu, 'foart,esensibil la ar- ticolul din «Epoca» al lid Argetoianu contra lui Take : «Am vgzut eri de trei ori pe Filipescuiasa putjn cadreazä cu ceeace mi-aspus !) Asupra raobilelor lui Nicu Filipescu, Brätianu face aluzie la reforme, re- petând &A nu se gandeste laele, cäci allele vor fi dacä. anexám Transilvania (ideie altä-datä desvoitatá care mine), altele daca Basarabia,. Take : Anexarea Tran- silvaniei insemneazd sufragiu universal si emanciparea 'Zs bloc a ovreilor. In Transilvania colegiul I ar fial proprietarilor, toti unguri; colegiul II al Sasilor si Se- cuilor. Bine inteles, Take ne-a vorbit de Anglia, de Goe- schen, de ce i-a spus Liclanowsky la Londra, cum in ul- tima orä acesta credea Incá cg, Anglia nu miscg, pe cand el, Take, stia contrariul; ca. Italia va intra in luptä, dar tot va lua, dei aláturi de Francezi, Tunisia, dar n.0 Bi- zerte !, etc. La protocol, absolut nici o discutie. Eu am opus cà impietrim asupra atributiunilor Coroanei,de uncle fraza finalá cà se va supuneavizul nostru Am cerut ca vorba «actualmente» sä fie schimbatà, pen- tru a da un caracter provizoriu intelegerei. Filipescu imi propusese prin scrisoare o formulàr gäsitä rea de Arion si deCantacuzino...«avánd un schimb de veden i asupra situatiei externe, am ajuns la un acord deplini socotesc ch.', un (Jonsiliu de Coroanä este pentru moment necesar).I-am dus comunicatul pentru ca, semnat de el, sit se dea la «Epoca». km profitat, fatä de Delavrancea, sà mà explic cu el. Cind m'am pans usor de prea frecuentele conversatii Cu Take, am avid in vedere cat a profitat Take si de ditn- suli de ziarele afiliateca BA se impue : Iacg-1 iar «de, pair) cu sefii ceilalti. Fost Arion,Grádisteanu,MiauCantacuzino:. telefonat Delavrancea, Lahovary Sinai& In principin acceptanti. Cer insá, accentuarea provizoratului. Domnul de Bussche aduce stirea cà Blondel a.ri- dicat dela Banca Nationalá cinci milioane,deis. Banca.

294 NOTE POLITICE 1911

Comercialg doug milioane auri cg se teme 'cg elesunt destinate unei actiuni in, armatg, Arion imi certificgcà Poklevsky are dese intre- vederi cu Victor Ionescu §i merge la dgnsul. Victor lo- nescu ar fií zis in public : «sunt autorizat de Poklevsky' declar cg are garantia Angliei §i a Frantei ! !» 20 Septembre. Audientg, la Sinaia. Regele tot bol- nav, crize noaptea, va incepe injectii de morfing. Imi multumeste cu efuziune «recunoeinta mea» pentru serviciul adus, sperg &A va reveni gating lini.5te in spi- rite. --, Dupg ce i-ám povestit toate cele petrecute, comi- conferintA, comunicat, Ii atrag atentia foarte serios .asupra fapturui cg trebue sg, priveascái necesitatea e- ventualg a unei politici anti-austriace,i cg, ar fi revo- lutie dacá Ora n'ar avea nimic,odatg criza terminatg. Regele nu zice nu; dar ar fi o preparatie intreagg de f g- cut kti. pretexte de ggsit. Ii semnalez &A, Austria este vi- movatg fatg de noi, din mormentul &And a atacat Serbia care era, pentru a zice astfeL sub tutela noastrg, dela tra- -tatul de la Bucurevtiincoace. Regele pare a aproba. ()data' pe aceastg, cale, zic cg atunci nimio nu mai poate sä autorize aceste clevetiri de abdicare. Fon.dator al unei dinastii, el nu ponte abdica. Regele (14 Carp mi-a

20 septembre. Audience Sinala. Le Rol toujours souf- irant. Crises la milt Commencera piqiIres Morphine. Me remercie avec effusion, «ma reconnaissance» 7 pour le -service rendu, espère qu'un peu de calme reviendra dans les esprits. Après récil de tout ce qui s'est passé, Comité, con férence, communiqué, j'attire tout de même tras sérieuse- -ment attention sur le fait qu'il doit envisager aussi la nécés- sité éventuelle de la politique anti-autrichienne et qu'il y aurait révolution si le pays n'avait rien, la crise une fois passée. Le Roi ne dit pas non; mais il aurait toute une pré- paration à faire et des prétextes à trouver. Je lui signale de suite que l'Autriche est en faute vis-à- -vis de notis puisqu'elle a attaqué la Serbie, pour anisi dire sous notre tutelle depuis le traité de Bucarest. Le Roi sent-, ble approuver. Une fois dans cette vole, je dis alors qu'il faut que plus rien n'autorise ces ,propos d'abdication; fonda- -teur de dynastie, il ne peut abdiquer. Le Roi :M. Carp aussi m'a dit que je dois faire front et qu'une révolutio10

NOTE POLITICE 1914 295 spus cg trebue sg fac front si cg singurg o revolutie ar putea sg mg rgstoarne, dacg s'ar indrgzni sg se fac.i una. Regele, pe jumgtate surâzând, ggse§te eg tot nu trebue lucrurile sg meargg a§a departe. In aceastä privintä, Re- gelui îi pare rgucit nu mai este Consiliu de Coroang ; ar fi fAcut declaratiii in; genul acesta :«Inteleg senti- mentul general si a§i fi fost fericit sg mg asociezlui» (copiez cu creionul fraza, cu autorizarea de a raporta). «Dar trebue sg fie cunoscute toate perieolele ce prezintg In acest moment», etc. In definitiv, din tot tonul reiese ch. Regele nu va fi ireductibil când va veni momentul. Adaog cg liegele nu crede eg va veni, Franz-Tosef lufind ea pretextsIngta- tea Regelui, i-a telegrafiat cg starea armatei e peste a,,s- teptdrile sale: «Nu ar telegrafia direct un ne-adevgr». Germania a intreit numgrul corpurilor ei de armatg : 69 In momentul de fatä. In Anglia, oracleRegele, incepe obosealai opinia publicg se emotioneazg&A se intre- buinteazg armata aiurea decAt in Anglia sau in colonii. Sir Edgar Grey; Lloyd George, un pornit ca Filipescu al nostru. do:t seule le renverser si on ose la faire. Le Roi, moitié sou- riant, trouve (Me, tout de méme, il ne faut pas aller si loin: A ce sujet le Roi regrette qu'il n'y ait plus de Conseil de Couronne; il aurait fait des déclarations de ce genre: (Je «comprends le sentiment général et j'aurais été heureux de 4in'y associer». (Je copie au crayon la phrase avec auto- risation de la rapporter). Mais il faut qd'on oonnaisse tons les dangers qu'elle présente actuellement, etc., etc. Bref, de tout le ton, il résulte que le Rol ne sera pas irré- ductible l'heure venue.J'ajoute que le Roi ne croit pits qu'elle vienne. Franeois-Joseph prenant prétexte de la santé du Red, lui a télégraphié ue l'état de rainiée est au-dessus de ses espérances: «il ne télégraphierait pas directement une non vérité». L'..tillemagne a tripM le nonibre de ses corps d'armée: 69 en ce moment. En Angleterre, eroit le Roi, on marque de la fatigue et l'opinion publique s'émeut de ce que l'armée sert ailleurs qu'en Angleterre ou dans lescolonies, Sir Edgar Grey; Lloyd Georges «un durcheinger, comme notreFill- pescu.

296 NOTE POLITICE 1914 Regele foarte nemultumit de articolul lui Dissescu asupra abclicgrei unui rege c,onstitutiona1i adäne edi- ficat pe socoteala lui Take. «Filipescu iar l'a repus pe pieioare». Citit cu Regele tratatul nostrui copiat preambulul si art. 2: «Inanele pgrti contractante îi fggäduesc cg enu vor intra in nici o aliantg sau angajament indrep- «tat contra unuia din statele lor- Se angajeazg la o poli- «ticg prieteneascg si la un ajutor mutual». Mà opreso asupra acestei frazei. Regele :O declaratie a Rusiei nu este un angajament contra ! (Regele oare nu stia ea. Bra- tianu avea de gand sg iscgleascg o conventie seoretg Art. 2. «Dacg România fgrg nici o provocare din partea «ei, ar fi ata,eatä, Austria este tinutg sg-i vie in ajutor «si sg o ajute in timp util». Tratatul mai era in vigoare Ong in 1913, când Maiorescu reinoit. Plecand dupg dejun, Regele timimultumesteinert odatg pentru patriotismul meu, iar Regina Mi-a spus Fii blagoslovit 1». Seara Czernin mg felicitg. Eu îi spun : 61 a- cunt faceti repede ceva pentru Transilvania ; aveti timp.

Très mécontent de rarticle de Disseseu sur rabdication d'un Roi constitutionnel et parfaitement édifié sur le compte de Take; c'est «encore Mr. Filipesco qui le remet sur pied»! Lu avec le Rai notre traith et copié le préambule et l'ar- ticle 2: «Les hautes parties contractantes se promettent de n'entrer dans ancune alliance ou engagement, dirigé colitre run de leurs Etats. Elle s'engagent à une politique amicale et un appui mutuel». Je tique sur la phrase. Le Roi: une déclaration del la Russie n'est pas un engagement contrel (Le Rol ignorerait-if réellement que Bratianu comptait signer une convention se- crèteI) Art. 2: .4.91. la Roumanie, sans provocation aucune de sa part, venait a étre attaquée, l'Autriche est tenue de lui porter en temps utile secours et assistance». Traité eourait encore jusqu'a 1913,lorsque Maiorescu Pa renouvellé. En partant, le Roi, après déjeuner, me remerde encore pour mon patriotisme et la Reine me dit «soyez !Anil» Le soir, Czernin me félicite. Je lui dis de suite: mainte- nant faites rapidement quelque chose pour 1a Transylvanie;

NOTE POLITICE 1914 297 Am repetat expres aceia.5i recomandatie luiBussche eri, dupà. comunicat. 23 Septembre. A131 vilzut pe Olsinescu, Mi§u Can- tacuzino, ca BA le comunic convorbirea cu Regele. Eri idem Arion. Filodor sose.5te dela Atena. Acolo fran- cofilism absolut. Ohiar Regele, mahnit de atitudinea Im- pAratului gd. ministrului german, care a rostit cuvinte de amenintare, a trecut, de partea lui Venizelos,devotat Frantei. Motive sentimentale : Franta, Rusia, Anglia au favorizat situatia Greciei §i in prezent conflictul Epirul- Albania. Q-recia ar don i un tratat cu noi. Ar fiputin eficace pentru a stipini eventual Bulgaria in conflict cu noi : 1) N'are nici-o dorina sä fac5, ea'zboi. 2) N'are nici armati, nici bani. 24 Septembre. Stirbey : pacea cu Costinescu nu e real it reinceput intrigile sale. Grádi§teanu.§i Viiidescu, pu*i in cure.nt de intre- vederea mea cu Regele. Grkli§teanu multumit, daca' telegere,a: despre care i s'a vorbit cu Rusia este Intr'ade- vär Neiiitescu : Sekulicz a spus in fata sa : qEu nu cred vous en avez le lolsir. expressemen.t répété la même re- commendation- it de Bussche hier après le eommuniqué. 23 septembre. Vu (llanescu, Michel Cantacuzène ,pour communiquer conversation Roi. Hier Arion. Filodor arrive d'Athènes. Lgi-bas franco-philisme absolu. Le Roi lui-méme, vexé attitude Empereur et du Ministre allemand qui a tenu des propos de-menace, a passé du côté Venizelos tout dévoué France! Raison sentimentale aussi: France, Russie, Angle- terre ont favorisé éclosion de la Grèce etactuellement le conflit Epire-Albanie. Grèee voudrait un traité avec nous. Sera peu effipace pour eventuellement mater la Bulgarie en conflit avec nous: 1) aucune envie faire la guerre,2) pas d'armée et pas d'argent. 24 septembre. Stirbey: la paix .avec Costineseu pas réelle et ji a recommencé ses intrigues. Gradisteanu et Vladeseu rais au courant de mon eutre- tien avee le Roi. Gradisteanu satisfait si rarrangement, dont on lui a parlé, aye° Russie, réellement conclu. Xenitesci: Sekuliez dit devant lui: Moi, je ne crois pas 20

298 NOTE POLITICE 1914

ceeace mi s'a afirmat ca Take Ionescu a primit bani dela Rusia, dar in ceeace prive§te pe Niki Xenopol i Dissescu, sunt absolut convins ! !» Nenitescu imi spune : daca la pace nici-un rezultat decisiv, Romania i Italia ar trebui ca impreunasä faca razboi Austriei separata de Tri- plice ! Violent articol in «Epoca», spunand cä violam neutralitatea Gland benzina Germaniei; iar«Adevärul, ataca pe Rege pe motiv ca el ar fi negociat cu un ofiter german aceasta favoare. Mitilineu imi raporteaza ca tot Pascal Toncescu e aoela care a venit cu accasta scorni- tura dela Sinai& Tonce,scu pretinde cá a capatat increde- rea a doi tineri ofiteri germani pe cari i-a facut sá vor- beasca ! Seara vin la mine Roselius §i Hildebrandt. A- mandoi .mari cumparatori pentru Germania.Hilde- brandt gem de mult afaceri mari de mazare in tara. Si unuli altul au dat cate 25.000 lei pentru Crucea Ro§ie. vorbesc de strania interdictiune, fará de veste de- cretata de Costiiiescu,de a nu se mai exporta grau fasole. Gratie lor graul era la 2000 lei vagonul, iar faso- lea ajunsä, la 25 lei, a e,azut la 16i mai jos. In cursul conversatiei aflu confirmarea vestei ce se rä.'spandise cá brusca conversiune a lui Take, care tre- cuse dela razboi la armistitiu rEA neutralitate, era datorita unor interese Inateriale ale celor din jurullui.Hilde- brandt imi spune ca are cu Cincu un contract : 500 va-

ce qu'on m'a affirmé que Take Ionescu a reeu de rargent de la Russie, mais pour Nicu Xenopol et Dissescu j'en suis sfir!! Nenitzesen me dit: Si aucun résultat décisif, it la paix, la Roumanie et l'Italie devraient ensemble faire la. guerre l'4utriche, détachée de la Triple! ? Violent article «Epoca» que nous violons la neutralité en donnant benzine ;I l'Allemagne, et aAdevAral» attaque le Roi que e'est lui qui a negocié avec un offieier allemand eet octroi de faveur. Mitilineu me rapporte que c'est encore Ton- cescu qui de Sinaia est venu avec cette machine montée. prétend avoir capté la confianee de deux jeunes officiers allemands qu'il a fait jaserl

NOTE POLITICE 1914 299 goane grau a 2000 lei,lui i-a dat pretul dal mai mare, livrabil pang la 5 Decembrie. lar dacei graul poate ajun- Re in Germania, va avea de fiecare vagon incei o mie de 2ei 1 1 Hildebrand adaogg cg stia ei influenta lui Cincu va putea fi hotgratoare, pentru a aduce pe Take sg ml -mai impingg la rgzboi ! De notat cg deodatg Toma Ionescu a fost potolit cu telefonul de Take, cand cu manifestatiile de studenti. El .singur a mgrturisit-o la greditil roman. 25 Septembre. Sinaia. Dejunat la Pelisor. Printii :se invitg la, dejun la mine pentru curse, Duminicavii- -toare. Conversatie particularg, in apartamentul lui, en Printul Pprdinand. S'a plans de presg, articol-or- durg din «Adevgrul».I-am povestit afacereaHilde- -.brandt-Cincu-Take Ionescu : o cuno0ea 1 De doug ori mi-a spus cat este de trist cg asa estenivelul nostru! Desgust pentru Take Ionescu. Mare stimä, pentru garp. Nemultumit cg cLokal-Anzeiger» a putut spune cg s'ar fi rostit El cg renuntg la Tron dacg abdicg Regele. A- probg, dei este cam excesivg. brosura «In nici un chip ecu Rusia', pe care i-a trimis-o maiorul Rosetti. Cu Prinfesa pe urmg,fat,a.-fiind Barbu Stirbey, -ne--am sfgtuit de Crucea Rosie, dar am vorbit e politicg. Am ggsit ocazie sä, spui cg numai solidaritatea intre toti -membrii Familiei Regalepoate intgri situatia. Ea -mi-a rgspuns cg, Regina a stricat mult Eu : Am atras .atentia Regelui. Ea: N'am vorbit de 20 zile cu Regele, vorbit csérieusement». Incepe a face pe Ferdinand sg «inteleagg», «dar trebue mers incet, cad nu poti sg-.1 faci sg admitg deck un oare-care numgr de adefgruri, 6nteo singurä, datg». Impresia : Nici ointransigentg la PrintulFerdi- nand, dacg s'ar ivi necesitate de ala orientare politicg .externg. La 8 ore seara, esind din audientg, dela Rege, Ra- deff imi spune : «Çe aflu aici 1 (dela cine? dela Rege 7) -cg incheiati un aranjament cu Rusia I e foarte pericu- los ! Eu : rgspuns evasiv.

300 ¡VOTE POLITICE 19.14 27 Septembre. Moartea Regelui La 8 ore fecio- rut ciocAneste Cu insisten, la usä. Deschid. Palid, imi spunecS'a telefonat dela Sinaia c Regele Carol a mu- rit !» Incremenesc. Telefonez imediat lui Filipescurece imbufnat, pricep a din nou este pornit. La 9 si sedintä, intre Arion, Filipescu, GräflistRanu. si M. Cantacuzino. Filipescu furios imi declarà net cä este adinca divergentä intre noi. Eu räspund: Nu e nevoe mà faci atent, am ochii urechi. Toatä gama : ura mea in contra lui Take, care permite lui Brätianu sä se serveascä de el (e), orbirea mea pentru Bfätianu; pgrti- nirea mea germanä; ziarul «Inainte»; benzina : «pariez- cä. Rusiei nu-i dal» (se va vedea mai jos talculacestei intrebäri). Dar mai mult, trebue sà declarAm räzboiul, cAci acum interv'entia noasträ poate set' hoteirasca- victo- ria I Pentru aceastá imprejurare gäsesc, el si cu Grädi- steanu. cä avem 700.000 oameni ! Räspuns violent din parte-mi. Se conchidd asupra propunerei lui Arion, cä ar fi de dorit BA se alcaluiascg un guvern numai de conservatori si liberan !

27 septembre. Mort du Boj. A 8 h. Gheorghe frappe- avec .insistance porte. J'ouvre. Pale, il me dit: aS'a telefonat de la Sinaia c. regele a mural» Stupeur. Je téléphone de suite- Pilipescu: au ton sec et bourru, je comprends qu'il y a de. nouveau un aocès chez A 9- h. % séance avec Arlon, Pilipescu, Gradisteanu et Cantacuzène. Filipeseu furibond; il me déclare net qu'il y a- profonde divergence entre nous ;je lui répon.ds: point ne- eessité de me le faire remarquer; j'ai des yetis_ et des oreil- les. Toute la gamme: ma haine con.treTake qui permet Bratianu d'en jouer (?); mon aveuglement envers Bratianu; ma partialité allemande; «Thainte»;la benzine;eje- parie que vous n'en donnez pas à la Russie». (On verra ej.-dessoua la saveur de cette question). Mais ce qui pis est: il faut déclarer la guerre parceque- c'est maintenant que notre intervention peut décider la vic- toirePour la circonstance, ils trouvent, lui et Gradisteanu, que nous avons 700.000 hommes1 Réponse violente de ma part. On conclut, sin. proposition Arion, qu'il serait à sou- baiter de former un gouvernement conservateurs et libé- raux. Seulementl 1

NOTE POLITICE 191i 301 Chemat la Consiliul de ministri; in afara de mi- nistri, erau Take Ionescu, Pherekydei Misir,prese- dintii. Cprpurilor legiuitoare, Stelian, Vintilä Bratianu, Primarul. Se hotaraste imprepna decretul de convocare pentru jurämänt, Bratianu nevoind sa-1 amhe 24 ore, si toate detaliurile ceremoniei, cum si proclamarea. Bratianu smerit, Costinescu gray, minitrii aferati Stelian «encombrant». Destul cinism in general. Stelian afirma ca Frantz-Iosef se imbata cu sampanie in toate serile e catuncea i se smulge iscalituri ! Take Ionescu ,gaseste, ea trebue inconstientA pentru a deslantui un as- fel de razboi, iar Mortun adaoga ca. Wilhelm este acela care este inconstient ! Primit vizita lui Bussche, care pleaca Sinaia. Intreaba daca este aclevärat ca s'a hoar:At cà nimic nu :se va schimba in politica tarei. Pun lucrurile la punct asupra celor hotarate in Consiliu. Vorbim debenzina, §i numai atunci inteleg cuvintele lui Filipescu: Rusii se sindesc sà acapareze productia romaneasca si s'o trans- porte in, Rusia, pentru a face difieultati Germaniei. Seulescu a .primit dis-de-dianineatä propuneri de

Invité au Conseil des Ministres. En plus des Ministres, Take Ionescu, Phérékyde et Missir les Présidents, Stelian, Vintila Bratianu, le Maire. On arréte en commun le (Mork de convooation pour le serment, Bratianu ne voulant pas le clifférer de 24 h., et tons les Mails de la cérémonie, ainsi que Ja proclamalibn. Bratiaaau recuilli; Costinescu grave; les Ministres affai- xis; Stelian encombrant. Assez de cynisme en général. Ste- ban que Francois-Joseph se grise aye° du cham- pagne tous les soirs et que c'est alors qu'on lui extorque des signatures! Take trcitive faut de l'inconscience pour dé- ehainer une pareille guerre et Mortzun rectifiequec'est Claillaume qui est rineonscient! Visite de Bussche, se rendant à Sinaia. Il me demande si c'est vrai que nous avons déoidé que rien ne sera clrangd la politique du pays. Je remets les chases au point sur ce iqui a été traité en conseil. Neus parlons de la benzine et je eomprends alors les paroles de Filipescu. Les Russes songent a accaparer la production roumaine et it la transporter en Russie pour faire pike à l'Allemagne. Seulescu a, été de grand matin l'objet des propositions

302 NOTE POLITICE 1914 la Fleva ca sg proclamgm republica, cgcialtanintreleac ya proclama Take ! In timpul zilei a cutreerat redac- tiile (Brgnisteanu), pentru a vedea dacg nu se ghndeste- nimeni a face revolutia vipatg ! Telegrafiat Reginei Elisabeta: Tara perde pe Intemeetorul.Durereaei este fa-- outcl ca sà poatä intelege durerea Voastrei. In. aceste «crunte elipe, Majestatea Voastrei va primi ca, cu adduce-6 gsmerenie set' ma' inchin inaintea Eii set rog pe D-zeu dea puterea de a indurai curajul de a-fi aminti ted tot dela Ddnsa se mai a$teaptei auguste alinari po- vete materne». Regelui : «In numele partidukci Conservator, pun la picioa- grele. Voastre expresiunea durerei obte,ctii adein,c set,- «paid îmv inimilenoastre. Devotamentul, prinosulde emuncei, spiritul de sacrificiu, sta-pdnirea de sine ce oa- cmenii politici din aceastii tard vor putea pune in servi7 «ciul Coroanei, dragostea respectuoasei cu care vor pu- otea incuraja pe Regele Ferdinand $i pe Regina Maria,. «slint opera .Regelui intelepti luminat care s'a dus. cb-inecuvdntarea lui de care un neam intreg, intrei tot «atdta recuno$tintd cal incap sperante. Set' tràif i, Sire,. cDumnezeu sà ajute pa$ii Vo$tri $i sa; heirdzeascei kumai «bine Familiei Regale». rázut la ora 7 pe Costinescu: tratativele avute- cu dânsul nu sunt ceeace Filipescu a raportat. A primit ideia unui guvern nationalsub presidentia celui mai trechiu sef de partid. I s'a rgspuns cg aceasta era de- semnarea lui Brgtianu si cg Filipescu nu o s'o primeasa de Fleva pour que nous proclamions la république, sans cela ce sera Take qui la proclameral Dans la journée il couru les rédactions (Branisteanu) pour voir si personne ne. songeait à faire la révolution révéel Télégrap- hié Reine Elisabeth et au Roi. Vu 7 h. Costinescu. Les Pourparlers qu'on avait men&; avec lui ne sont pas ce que Filipescu a rapport& Il a ac- cepté l'idée d'un gouvernement national sous la présidence- du plus ancien chef de parti. On lui a répondu que c'était désignerPratianu et que

NOTE POLITICE 1914 303 niciodatá. I s'a propus lui presedintia si a refuzat cate- goric : 1) Fiindcg aceastá notg, personará ar stirbi auto- ritatea guvernului sáu; 2) Fiindcá aceasta ar fi rupt in douà partidul liberal, si Brátianu e acela care, cu toate &A a fácut chteva greseli, este cel mai iubiti cel care ar fi avut majoritatea partidului pentru el. Liberalii se ceartà, ne-am certat adeseori, mi-am dat dvmisia. Si Brätianu si-a dat-o,dar tot neintelegem.Niciodatá sá nu contati pe mine pentru o sciziune in partid. El vrea o intelegere cu Bulgaria, chiar cupretul redám o portiune din ceeace i-am luat. Fac pe data rezerva mea. Trebue sà ne procurám la Londra ga- rantia cáci Rusii rägáduesc toate, dar nu respectá nici mácar un inscris ; la Londra, cáci Anglia, e aceia care va dicta pacea. Mai vrea mncà prin emisari siguri lucreze opinia publicá din Franta si Anglia, ca sá pre- gAteascA terenul pentru momentul pácei si sá oprim ca Ungaria sá o facá. «Va fi lung, foarte lung, si Brá- tianu trebue silit SA' lucreze in acest sens. Nici o idee de o actiune apropiatá. : nu suntem gata nici politiceste, nici militárste». cela, Filipescu ne l'accepterait jamais. On lui a proposé lui la présidence et lui a refusé catégoriquement: 1) parce- que cette note personnelle enleverait toute autorité A son gouvernement. 2) parceque cela aurait brisé le parti libéral en deux, et c'est Bratianu qui,qmalgré quelquesfautes», est le plus aimé et gili aurait eu la majorité du parti pour lui. Les libéraux se disputent nous nous sommes souvent disputés j'ai donné ma demission. Bratianu a clonal la sienne mais nous nous entendons toujours. Jamais comp- ter sur moi pour une scission dans le parti. Il vent arrangement avee Bulgarie, quitte à abandonner une portion de ce qu'on lui a pris je fais de suite ma ré- serve; il faut se procurer à Londres la garantie, car les itusses eux promettent tout, mais ils ne re,spectent pas Jame un écrit, it Londres, car l'Angleterre dictera la paix. fl vent encore par des émiesaires surs travailler opinion France et Angleterre et préparer le terrain pour le moment de la paix et empécher la Hongrie de la faire. «Ce sera long, tres long, et il faut obliger Bratianu à travailler dans ce sens». Au.- eune idée d'une action prochaine, nous ne sommes prêts ni diplomatiquement, ni militairement.

304 NOTE POLITICE 19-14

28 SePtembre. Dimineata, lungg icálduroasá telegramá decondoleantd delaVenizelos. Merg la gará cu mini§tri, in intAmpinarea Familiei Regale. Se mai aflä la garb'. : Pherekydei Misir si d-nele Brátianu, Costinescu, V. Antonescu, D-na Mavrodi sosind in acest moment din Moldova. Durerea este intipAritá pe fata lui Ferdinand. Ochii Principesei Elisabeta foarte rosii. La desoinderea din tren, mare emotie generalh; Multe pleoa. pe ude; d-na Bratianu plânge. Toatá lumea pleacá repede pentru à sosi la Mitro- polie Iilaintea Regelui. Trásurile Curtei foartesimplu cernit,e, nici un gala. La bisericá Corpul diplomatic : Blondel, Poklevsky, Barclay, Strihou, in grup; cu Ristici In spatele- lor, tin'calm' liniei; 1h urmg, Vredenburch; Fasciotti, apoi Busschei Czernin cu atasatii lor mili- tari. .La garg, pevestisemcnvinteleniizerabile alelui Toncescu asupra mortei Regelui; inteun colt in trei, Missir protésteazá cu indigiarei povesteste cum in ajun a dat poste n'as lui Blondel la club ; Pherekyde,déclará, c'á ceeace face Toma Ionescu in momentul de fa% este «o- infamie !».

28 septembre. Requiem. Serment du Roi. Le matin, long et chaleureux télégramme condoléances de Venizelos. réponds. Je vais h. la glare, -avec les Ministres; au de- vant de la Famille Royale. Il y a en plus Phérékyde et Mis- sir; Dames :M-mes Bratinno, Costinesco,V. Antonesee, Mavrodi arrivant à l'heure de Moldavie. La douleur figée sur les traits de Ferdinand. Les yeux de Prineesse Elisabeth rougis par les /armes. Sur le perron poignées de mains muettes, raidies. Beaucoup de paupières mouillées. M-me Bratiano pleure. On s'ésquive pour arriver Métropole avant le Roi. Voi- tures simples de la Cour, endeuillées; aucun gala. A l'Eglise, le corps diplomatique; Blondel, Poklevsky, Barclay, Strihou en groupe, avec Ristich derrière, tiennent la tête de la ligne, Vredenbureh après; vient Faseiotti, puis Bussehe et Czernin avec leurs attachés militaires. A la gare, je rapporte les propos misérables de Tonceseo sur la mort du Roi; dans un coin A treis,Missir proteste avec indignation et rapporte comment la veille II a mouché Blondel au cercle;Phérékyde dbt que ceque fait Thomas Ionescu en ce moment est «une infamien.

NOTE POLITICE 1914 305 29 Septembre, Pregätiri de doliu ; corpul Regelui se aduce astäzi, trece pe dinaintea casei mele. Von Bussehe mä, vede; doreste s.tie ce este cu Costinesct; Ii spun ceeace se cuvine, cà nici el nuvi- seazg, aventuri imediate. Imi spune cä stie cu s*urantä ceeace s'a spus : 4,Noul Rege va merge, sau vom avea pentru Dânsul -un Serajevo» !Zice cà s'a raportat aceastai lui BrA- lianu. De apropiat depesa D-nei Triihanowa, ca,re dela pie- carea ei are continuu cu Poklevsky corespondente in ter- meni conveniti. Depesa ei de- eri zicea-cMoscova schimbarea pe dare b sperä excelefitä. Natasea». La Sinaia, tentativele adem.enitoare asupra per- soanele politice, (special am fost obiectul confir- mate de Barbu Catargi, cu care am vorbit inamplätor chiar acum. Illihali, vizitä lungä. Nu mai are nici im fel de incredere in Tisza. La intodrcerea lòr din turneu din tarà, atat au gäsit ersi cu Hoszu pe Tisza de ingämf atsi dräinuitor, cA Hoszu esind, zis-lui Mihali: flu este mimic de f6ent ; sabia mai poate ceval !». Mihali afirmä cä, toatä, lumea a pierdut 'price incre- dere ; Ungurii însi inurnuirà ;' cä, pe Tisza Il as- teaptà ori cutitul ori o revolutie : nu se consulfä cu.ni- meni,i singur face sihotäräste.Päsuiri maxi in ar- matäUngurii la jandarmerie, ceilalti la granitä ;ar- mata nu se bate ;este voioasä cand capAtá:_o_ ranä sA scape ;in Ardeal oamenii zice-d. nu le. -pasä la qc5, vor avea aceiasi lege».! Si azi pröcesele de

29 septembre. Dépêche de condoléances du Tsar. DP Tsarskaselo S.. M. le Roi Ferdinand. ePartageant de tout coeur le chagrin que tu éprouves, je te prie de croire a ma sincère sympathie et de transmettre à S. M. la Reine Eli- sabeth toutes mes condoléances. Je ne doute pas que les liens d'affection réciproque qui m'unissent à toi s'affirme- rant toujours davantage et nous permettront de collaborer utilement au bien-être denos deux pays,que des intérêts communs appellent à marcher d'accord vers un même but. Nicolas».

306 NOTE POLITICE 1914 presk nu sunt stinse ! Tisza vrea s. dea cu lingurita, o proclamatie garantilnd limba in justitie siadminis- tratie si schirabarea legei Appony ; iardacei intreint actiune, ar vorbi de modificarea legei electorale. Si inck Mihali spune ck tot nu se tine de cuvânt ! Foarte perplex, voi vorbi hotkrat lui Bussche. Depesa de condoleante a Tarului `) este pur po- litick, a lui Wilhelm pur amicalk. Marti, 30 Septembre. InmormkntareaRegelui. Exactitu.dine si serviciul de ordine destul de bune. Au urmat toatA vremea N. Filipescu si Toma Ionescu, cdre salutase moartea Regelui Cu atâta necuviintà. Am vorbit la gark cu Pherekyde. Predick räbda- rea; sh nu se precipite nimica,Brktianu sk se tie in contact permanent cu ceilalti sefi de partide. In contra orickrei sciziuni in partid; deci nimic in contra lui Un mic incident : Ypersele de Strihou, ") care primise o acreditivg specialk (ne comunicatA la timp, imi spune Porumbaru), voia sail35, un loe afar6 din rândurile corpului diplomatic. Nu s'a dat satisfacere cererei lui, dui:A ce a fost consultat Regele ,in timpul parcursului. La intrarea in Palat, in capul sc'grei, cele doug,

30 septembre. Funérailles du Roi. Exactitude et ser- vice d'ordre assez bon. Ont snivi tout le temps N. Filipèscu et Toma Ionescu,qui avaientsi indécemment saluéla mort du Roi! Causé gare avec Pherekyde.Il prêche la patience, ne rien précipiter, que Bratiami se tienne en contact per- manent avec les chefs de partis. C,ontre toute scission dans le parti ; done rien contre Bratianu. Un petit incident:Strihou ayant reeu une accré- ditive spéciale (pas communiquée à t,emps, me dit Porum- barn), voulait avoir une place hors des rang-s corps diplo- matique. On ne donna pas suite, après avoir consulté pen- dant le trajet le Roi. A Pcntrée au Palais, en Véte de l'escalier, les deux

*) V. Anexe, No. V. **) Ministrul Belgiei.

NOTE POLITICE 1914 307 R,egine. Sunt primul cgruia Regina Elisabeta i-a in- tins cu grabg mane.. Si Culcer, care fusese si el tratat de ambele Regine cu o specialg simpatie, a fost foarte- miscat de aceasta. Fac atent pe Stirbey cg," veteranii au fgeut mare impresie in cortej,i cg Regele ar trebui sá aibg un gest binevoitor in privinta lor. 1 Octombre. Costicg.Ar ionimiraporteazá cuvintele aproape de urg ale fiului Filipescu in contra 'mea. Mará de prostiile privitoare la Consiliul de Coroa- ng pentru care asi fi vestit prea tarziu pe t,atgl sgu !, acu- zatiunea cg inteun guvern national, Take Ionescu ar pune ca conditie ca Filipescu sg aibg rgzboiul, pe dud eu n'asi vrea sg fac aceasta !De satisfactiile noastre de amor propriu sau de ambitiile noastre personale este- vorba acum !... NenorocitA targ, care poate fi agitatä, in astfel de moment°, de astfel de mentaliati. Stirbey imi spune cg Regele apreciazg ideea des- pre veterani si cere o formulg. Imi cere pgrerea dacg trebue sá rgmâng pe langg Rege, cáruia i-a dat demisia, demisie respinsg.

Reines. Je suis le premiercivil auquel la Reine Elisabeth a tendu avec empressement la main. Culcer avait été aussi l'objet de marques spécialesdesdeux Reines ;futtrè* ému de cela J'attire l'attention de Stirbey sur le fait que les vété- rans ont fait grande impression dans le cortège et que le Roi devrait avoir un geste gracieux pour eux. 1 octobre. C. Arion me rapporte les propos du fib; Filipescu, de méfiance, presque de haine contre moi. A part les bétises remontant au Conseil de Couronne, pour lequel j'aurais trap tard prevenu son père (1I),l'accusation que dans un gouvernernent national,/Take lonescuposerait comme condition que lui Filipescu ait la guerre, tandis que moi je n'en fermis rien !! Et c'est de nos satisfactions d'a- mour propre ou de nos visées personnelles qu'il s'agit en ce moment !Triste pays que de pareilles mentalitéspeu- vent agiter. Stirbey me rapporte que le Roi apprécie l'idée pour les invalides et demande une formule. Il me demande con- seil s'il doit rester auprès du Roi, à qui il a offert sa dé- mission, démission repoussée.

()8 NOTE POLITICE 1914

Tzigara imi cere ô rectificare, in «La Politique», In privinta interpretgrei false a unei telegrame a Im- pgratului Austriei, care servise «Adefgrului» .pentru a .ataca pe Regina Elisabeta. G. Stroici si N. Mika imi cer sg persist in unja inea de conduitg 5i O. nu cer un guvern national, sg ne rezervgmi sg fac apel la marele comitet dacg comitetul -consultativ mg plictiseste. 2 Octombre. Corpul Regelui a fost expus pang la .orele 3 dimineata. Multimea n'a incetat de a defila. Ul- tima zi eram la Palat la orele 8%; oficiul religios foarte irumos, bine ordonat, cor foarte .bun. La orele 7 avu- :sese loc o slujbg catolica. Printre.Corpul diplomatic, Printul de Wedel, trimis special dela Berlin ; i-am fgcut .cunotinta ; îi reamintea multe nume romanesti dela fázboiul 77-78. La garg aflgm cg fratii Buxton, sositi din Bulgaria:uncle cgutaserá un nou bloc balcanic cres- -tin,.au fo'st vietimele unei tentative de asasinat din par- -tea unui Albanezgrav rgniti. De abia urcati in tren (Primul ministru invitase in vagonul dui, afar& de 'Takeside mine, pe Lahovary, Arimi iNacu)T,

Tzigara- me demande une rectificationdans laapo- 3itidue» contre une fausse interprétationde ladépêche de l',Empereuri d'Autriche, aya.nt servi a l'«Adevarul» pdur at- taquer la Reine Elisabeth. . G. Stroiei et Nicolas Ghyka me demandent de ,persis- ter clan§ ma ligne de conduite, de ne pas demander 'un gou- vermement national, de nous réserver etd'en appelerau grand Comité si le- Comité consultatif m'ennuie. 2 octobre. Funérailles du Rol. L'exposition du corps duré jusqu'a 3 h. du matin. La foule n'a pas eessé de défi- ler. Pour le dernier jour on était au Palais à 8 h. K Office religeux très beau; bien ordonné; excellent choeur. A 7 h. 11 y avait eu ;line messe et une bénédiction eatholiques. Dans le corps diplomatique, le Prince Wedel tout sp6cia- lement envoyé de Berlin; ai fait sa connaissance; se rappe- lait beaucciup de norns roumains de la guerre de 77-78. A la gare on nous apprend que les frères Buxton, arrivés de Bulgarie, où ils avaient cherché un nouveau bloc balkani- -que chrétien, avaient été l'objet d'une tentative d'assassinat cle la part d'un Albanais; grièvement blessés. A peine dans le train (le premier Ministre avait invité dans son wagon; en

NOTE POLITICE 1911 30g) Take Ionescu exclamg: oL'au asasinat deco& AustriaciitDupä aceasta vine in vorb5, numele lui Czernini ne mai stApanindu-Ma., interpele foarte viu pe Take cum poate spresupue ca un om ca Czernin sä fie acuzat de un lucru ca acesta. «Mai intili nu Austriacii sunt cei cari au fäcut Sarajevo», adaog eu.. Take pretinde cCzernin a vroit sä conrup6 pe Fermo cu 20.000 lei. I-am spus modul meu de a gandi asupra gazetarilor vânduti sträinilori cari au pretentia sä ne conduca ! La Curtea-de-Arges vreme frumoasä, priveliste plkutä, muntii din fimd plini de zäpadà, multime sme- ritä. lareatä trecerea sicriului sub domul de steaguri plecate. La intoarcere, in sala eärei, Regele si Regina dau mâna cu toti asistentii;isi fac de pe acum foarte bine meseria de Regi.Stran-gerea de inânä. -Cu Culcer foarte lungä : a fost observatà. Aceasta má bucurä. Vineri, 3 Odembre.. Primesc vizita matinal6 a lid Bussche, care afirmA c'ä d. Schebeko a adus multi bani:

dehors de Take et de moi, Lahovary, Arion et Nacu), Take- Ionescu s'ecrie: (xlls les ont assassinés, les cochons!» Qui ca, ils 7 Les Autrichiens, parbleu! Là-dessus arrive le nom de Czernin, et hors de moi terpelle vivement Take, comment il pouvait supposer qu'ua homme comme Ozernin, pia être accusé de pareille chose. «Ce ne sont d'ailleurs pas les Autrichiens qui out fait Sera- jevo» que j'ajoute. Take lit-dessus prétend que Czerniii a voulu corrompre Fermo pour 20.000 lei. Je lui ai dit ma fa- con de penser sur les journalistes vendus à rétranger et qui_ prétendent nous régir! A Curtea de Arges beau temps, paysage doux montagnes du fond blanches de neige, foulerecueillie; magnifique le passage du eercueil sous ledome des dra- peaux inclinés. Au retour, dans la salle de la gare, le Roi, la Reine ten- dent la main à tous les assistants. Ils font Ujà très bien leur métier de Roi. La poigmée de main à Culcer a été très longue: elle a été remarquée; j'en suis très aisé. Vendredi, 3 ortobre. -- Visite matinale de Bussehe.

310 NOTE POLITICE 1914 si &A Banca Generald a cumpdrat 5.000.000 ruble pentru armata din Polonia. Si n'ar fi decht o slabd fractiune a continutului valizelor lui Schebeko ! Va aduce acest f apt la cunostinta lui Brdtianu. -- In cursul zilei s'a vorbit la mine (Bdrbulescu), cá aceastd operatie e deja cunos- cutä in ora! (A se vedea mai jos). Lui Bussche Ii vorbesc iar de Transilvania, de proee- sele nestinse, de dorinta lui Tisza do a proceda la con- cesii in doze prea mici, desubordonarea participhrei noastre active la darea unei legi electorale. El imi rdspunde : Nu, tot va fi acordat in acelas timp, cred cà pot sd vd afirm cá in ziva &And vom relua Lembergul, guvernul va da Transilvaniei totul, deodatd. Printul de Wedel se reintoarce prin Viena, pentru a mai influenta pe Irnp drat. Vizita luiPoklevsky,cerutd de el. Ne expli- ,cdm asupra faptelori spuselorlui Blondel, pe cari Poklevsky le critied discreti foarte curtenitor. Ii spun -modul meu de a gandi asupra lui Toncescu, Victor Io- nescu si altii. Teza mea : sunt o Ord micd ; nu pot sd alerg dupd aventurii raai ales sä rdman fárd sprijin. Dacd, Germanii inving, sau dacä, lupta rdmâne fdrd re-

Affirme que Mr. Schebeko a apporté beaucoup d'argent et

NOTE POLITICE 1914 311 zultat, sunt data ipoteze in care situatia mea este rea. in caz cand prin procedarea noastr5, gresia ne-am in- stdinat Germania. Rämâne ipot,eza unui succes rus : Tiu mult ca Poklevsky s'a," stie cá sunt cel dintai care am pledat fatA de defunctul Rege necesitatea de a tine sea- ma si de aceastA politicá. Ii destAinuesc tot ce lgsase sa se inteleagA Rege1e cà aceastä politicà putea eventual sá fie politica lui. Poklevsky procedeaz5, grin intrebgri : Recunosti dad, suntem invinghtori, idealul vostru national se rea- lizeazá mai lesne ? Cà once bun Rvniân trebue deci sá doreasd victoria noastrg I Cá atunci, dad, avera o vic- torie mare En Polonia, trebue sà," intrati in actiune, pen- tru a precipita prausirea Austriei ? Anglia garanteazA tot, fiindd s'a angajat sà,"sus- tie politica noastrg de nationalitciti (dar Basarabia Eu :Dar dad mentinerea Austriei este un punct al politicei ei, pentru a contra-balansa eghemonia Dv. 01 El: Dar Dv. statele celelalte, cu Ungaria, yeti forma aceast6 contrabalansare. (Notez contradictia :e vorba s'il y a coup nul, il y a deux hypothèses dans lesquelles ma situation est mauvaise, au cas ou par nos mauvais procédés nous nous sommes aliéné l'Allemagne; reste rhypothèse d'un succès russe: je tiens it ce qu'il sache que je suis le premier avoir plaidé auprès du défunt Roi la nécésitéd'envisager aussi cette politique. Je lui confie tout ce que le Roi a- vait laissé entendre que cette politique pouvait eventuelle- ment etre la Sienne. Poklevsky procédait parinterrogation :Reconnaissez- vous que si nous sommes victorieux, votre ideal national se realise plus facilementI Que tout bon Roumain doit souhai- ter alors notre victoirel Qu'alors, si nous avo.ns une grande victoire en Pologne, vous devez agir pour précipiter la débâ- ele de l'Autriche L'Angleterre garantit tout, parce qu'elle s'est engagée A soutenir votre politique des nationalités. (Et la Bessarable?) Moi: Et si le maintien de l'Autriche est un point de sa poli- tique, pour faire contrepoids à votre hégémoniel Lui: Non, c'est vous, les autres Etats, la Hongr-ie, qui formerez ce con- trepoids. (Je note la contradiction: la, Hongrie, et c'est à elle qu'on prend la Transylvaniel).

312 NOTE POLITICE 1914 de Ungaria, si ei i se ia Transilvania 1). Vorbesc de Dardanele. El :Dad,' Turcia se astAmpärä, va rà- mane la Dardanele, dar dad. ne declarä, räzboi, ceeace poate s. stinjeneascä, foarte mult si pe noii pe En- glezi, vor fi goniti si se va gäsi un regim international de stabilit acolo. Turcia nu vrea sä, fad, räzboi si noi evitäm once motiv. PlecAnd : Suntem bine intelesi pe cele trei puncte Intrebat despre inaintarea convorbirilor asupra neutra- litätei: «Da, neutralitatea care implicA actiune ul- terioarg, fiindcg trebue sä ocupati ceeace vi se va cuveni, lueru ce nu, ar mai putea avea loc dad totul va fi sfá,r- sit». Cu precizie, imi spune : ccum vora avea o victorie In Polonia, trebue sâ intrati». 4 Octombre. Comitet. Filipescu lipsà. Delavran- cea m. aSigurà Ca", a intrat in cuscg : El nu are nimic cu 'nine, dar nu vrea sclepärtez pe Take, inamicul comun fiind Brgtianu. Nu avem altà !

Je parle des Dardanelles. Lui: Si la Turquie se tient tranquille, elle restera aux Dardanelles, mais si elle nous dé- dare la guerre, ce qui peut beaucoup nous gêner, nous et lea Anglais, on les chassera et on trouvera bien un regime in- ternational et étoblir la-bas. La Turquie ne veut pas faire la guerre et de notre côté nous évitons tout motif. Même l'his- toire des capitulations, et pourtant on ne peut y renoncer. En partant: semmes-nous bien entendus sur lestroia points/ Interrogé sur l'avancement des pourparlers sur neutra- lité: eoui, neutralité qui implique action ultérieure, parce- que vous devez occuper ce qui vous reviendra, ce qui ne peut avoir lieu lorsque tout sera fini. Avec précision 11 me dit: sitôt que nous aurons une victoire en Pologne, vous de- vez agir. Oublié de noter avec de Bussche: Je lui ai reparlé de la Transylvanie, les procès non éteints, du désir de Tisza de procéder aux concessions à petites doses, de subordonner notre participation active l'octroi d'une loi électorale. me répond: Non. Tout sera a ocordé à la fois. Je crois pou- voir assurer que le jour ou Lemberg sera repris, le gouver- nement concèdera à la Transylvanie tout à la fois. Le Prince Wedel retourne par Wien. pour presser encore auprès de l'Empereur.

NOTE POLITICE 1914 313

La comitet se discutä un guvern national.Explic ciar cg nu il doresc si nu il propun. Lahoavary aceiasi pgrere. GrAdisteanu Il vrea pentru cg nu areincre- dere in chipul cum Brgtianu conduce politica externg; Arion, pentrucg se teme de agitatiune,i riumai un gu- vern national o poate domoli :Sc indrumeim pe Rege, insg abtinere, dacg nu s'ar da partidului partea ce i se cuvine.Olgnescu, aceiasi pgrere,lgsgndu-i-sesefului sarcinadozajului si nici un demers de care el sal se ggseascg legat. In particular, Arion : «Cu nici un chip Take la ex- terne ; dacd le vrea Brgtianu, tu la rgzboi». 5 Octombre. Beldiman delaBerlin, avenit cu Wedel. Vede pe Rege la 21/2..Asupra Bulgariei :Are o conventie scrisg. cu Germania, de asemenea existg tratat secret intre Germania si Turcia. Beldiman a te- legrafiat-o guvernului,i Regele avea cunostintg de o elauzg care obligg pe Bulgari a nu face nici o agresiune in contra «prieteniloro Germaniei. Alias : suntem garan- tati ca aliati ; iar nu ca adversari. Va da aceastg indica- tie si lui Filipescu. (a se vedea mai jos). a venit sg, mg consulte in pri- vinta taxelor succesorale regale. Sunt de pgrere ale reduce la minim si a le incasa. 6 Octombre. Grigore Cantoenzino vine sg-mi vor- beascg mai mult de afacerea 03ifinervei». Pretinde cg. voia

Dimanehe, 5 oetobre. Bcldiman deBerlinest venn avec Wedel. E volt le Rol A. 2 h. %. Sur la Bulgarie :elle a une convention écrite avec l'Allemagne,de mêmequ'il y a traité secret entre Allemagne et Turquie. Beldimanl'a télégraphié au gouverneraent et le Roi avait connaissance d'une clause obligeant les Bulgares à ne nourrir aucune a- gression contre «les amis» de l'Allemagne. Alias, nous som- rnes garantis en tant qu'alliés et non en tant qu'adversaires. Il va donner cete indication àFilipescuaussi. (Voir page suivante). Victor Antonescu est venu me consulter au sujet des taxes successorales royales. Suis d'a-vis de les réduire à mi- nimum et de faire payer. 21

314 NOTE POLITICE 1914 sà vanza o parte din actiunile lui unor romani ; restul In optiune. A renuntat la toed afacerea : mare merit L.. Foarte suparat de nota «Epocei»; profitapentru a-mi spune cá manifestatia lui Filipeseu din Septembre era pregatita de Filipespu, care pe drum i-a spus ca totul era gata pentru razboii ctrebuia numai shl mi se for- teze mama. Asa numai l'a decis pe dansul (La Comitet Filipescu aruncase toatä vina pe fiul sau !!). Desliu. Dezolat de ce simte la Filipescu. Nu vrea Cu nici un chip desbinarea. Insa starui ca Filipescu sá aibä Razboiul inteun guvern national. Vaida cu Goldis, Neniteseu si cu un al patrulea. vin dupa, informatii : Romanii n'au nici o incredere in Tisza ;Ungurii nu pot coneepe nimic care sa nu fie indreptat contra Romftniei. Germania doara sa scape Austria, care este osandita peirei, cAci nici un soldat nu s'a dus la razboi decht cu nadejdea de a fi bätut ! D. Vsèvelod de Sfatkorsky, introdus de Poklev- sky. Reprezentant al agentiei telegrafice din Petrograd. Nota dominantä. :SA nu fie prea farziu ;dacä, ne-am botari numai dupä o victorie rusa! (accentuarea conver- satiei cu Poklevsky). Actiunea noasteä ar atrage dupa dansa si pe Italia; Italia n'a miscat pentrueäl nu si-a com- plectat artileria! !Grieful ei in contra Austriei : a de- terminat resbel, cand putea sà facà, ca50.000oameni din armata ei sá rarnana in Lybia. Marti, 7 Octombre. Beldim,an despre Bulgaria. Am reluat impreunä conversatie despre politica generalä. Imi dA cateva texte ale telegramelor lui : «20 Iulie. Gu- vernul bulgar a reiterat asigurarea de a merge cu Tri- pla alianta. Dà asigurare cal nu are nici o veleitate con- tra nouilor noastre provinciii g,uvernul german poate da garantie in aceasta privinta». «21 Iulie. Alianta cu Turcia incheiata. Intelegerea «tureä-bulgara pregätitä sub auspiciile germane. Con- «ventiuneagermano-austro-bulgaräcontine clauzä ospeciala de garantie pentru noi. Aceastä clauzä a fost «adusä la cunostinta Regelui prin legatia germanä din «Bucuresti».

NOTE POLITICE 1914 315 «27 Iulie. Rechemarea lui Derussi a fost provocata «din Berlin. El tot ameninta Sofia cu mentinerea pacei «din Bucuresti, pe când se negocia in Germania ca Bul- «garia sh-si ja compensatiile in Macedonia». «28 Tillie. Se semnaleaza din Berlin CA Manu pro- «pune o declaratie de neutralitate comuna Turciei «Greciei !» «9 August. S'a incheiat conventia turco-bulgara>. Am sondat pe Bussche asuprapunctului daca este adevärat ca Germania ne-ar opune «un prea thrziu», daca ne-am decide numai dupa o victorie a lor. Nici odatia. Si a facut chiar atent pe printul de Wedel sh nu mai pue insistente. I-am obiectat cà tocmai din con- versatia lui cu Carp, Carp a tras concluzia aceasta. Bussche : Wedel a fost numoi un soldat grdbit, care nici nu a and instructiuni speciale. La orele 6, Breitianu. Ar don i constitue gu- vern national, daca nu ar vedea, greutati mari. Vine sä ma consulte, de oarece nu ar da sfat Regelui daca ar simti cà sunt diverginte. Numai greutatea interna 1-ar impinge. Arnintesc ca el insusi rezerva un guvern na- tional pentru momentul actiunei. Da, dar avem un Rege noui care nu poate da guvernului autoritatea ce putea elstiga dela fostul Rege. Eu : Acesta nu este suficient pentru a crea un precedent sipentru a slei once rezerva. Examinand mai de aproape, recunoaste cä dach Filipescu nu are Ra'zboiu1,«i eu nu i-1 dau», cà daca nu este actiune, se sparge guvernul. «Ce ne Amâne pe urma, zic eu; Bagdat dela Casatie 7...» Va vedea pe Pherekyde si pe Take ;daca majori- tatea este pentru un asernenea guvern, ne vom revedea ; daca nu, convenim sà spunem ea nu ne-am întâlnit. Mi-a marturisit ca ordinele lui sunt hesocotite si cà va- goane ce ei credea expediate, au fost impiedecate... Azi a avut prima conversatie politica cu noul Rege. 8 Octombre. Moartea lui Sturdza.Regele a fost la 11 ore la casa mortuara,Regina la 4 ore. Eu bine primit de fiul si de faduva.

316 NOTE POLITICE 1914

Joi, 9 Octombre. Un comunicat de azi.climineata anuntac. Regele, dupa ce a consultat Presedintii Ca- meriii Senatului, a respins demisia cabinetului. In- gropat guvernul national. Suntem convocati la Palat, eu la orele 4, Take la orele 7. Regelecordial,lungA strangere de'nand prieteneasca. Ilfelicit si Ii urez ea putin din norocul Regelui Carol, adaogat la taria lui personal, sa-i per mita s. faeä lucruri mari. Asupra politicei interne, a cunoscut conversatia mea Cu Bratianu si a impärtasit pgrerea cá un guvern na- tional trebuia rezervat pentru momentul cand va fi o actiune de intreprins. Spell eh linistea se va mentine. Insinuez ea aprecierea de a sti pe Regele mai putin indurator decal; Regele Carol si eä, ar putea sá loveasea, a contribuit la aceasta atmosfera. Rade Cupofta si spune cá aeeasta trebue rezervat pentru cad va fi ne- cesar. 1i raportez cuvantul lui Bussche, cá doi oameni se tem : Take si Mille. Imi raspunde tot razand lui Mille nu-i face cinstea sa se ocupe de dansul decat cand, din intamplare, 11 eiteste. Nu adaoga nimio pentru

Jeudi, 9 octobre. Un communiqué de ce matin annonee que le Roi ayant consulté Présidents Chambres et Sénat, a rejété démission du Cabinet.Enterré le gouvernement na- tional. Sommes convoqués, moi 4h., Take 7h. Le Roi cor- dial; longue poignée de mains amicale. Je félicite le Roi et lui souhaite qu'un peu du bonheur du Roi Carol, ajouté sa propre fermeté, dui permette de faire de grands actes. Sur politique intérieure, il a eonnu ma conversation a- vec Bratianu et a partagé l'avis qu'un gouvernement natio nal devait être résérvé pour le moment oit il y aurait une action à entreprendre. Iléspère que lecalme semaintien- dra. Je glisse l'appréciation que le fait de savoir que le Roi est moins endurant que le Roi Carol et gull pourrait taper, contribue à eette atmosphère. Il rit de bon coeur et dit fautréservercela pour quand c'et nécéssaire. Je lui rapporte le mot de Bussche, que deux hommes ont peur, Take et Mille.Ilrépond, tou- jours riant, qu'à Mille il ne fait l'honneur de s'occuper de lui que lorsque par hasard il le lit. Il n'ajouterienpour

NOTE POLITICE 1914 317

Take; dar in urma imi repetà de douà ori :«Ce pacat pentru un om asa de stralucitor». Este in curent cu o multirne de fapte märunte, ca telegrama rau-voitoarepentruAustriafacutä de un politai Dobias; si vad in el un om care ar don i i se simta, mai multautoritatea. Nu admite cafiecare om politic sa-si creeze dreptul de a face politica lui perso- nalä cu sträinatatea. In opozitie da, fiind cä este o armä In contra guvernului ; dar la putere, In sanul aceluias partid 1.. Din nenorocire, exemplul ran a fost dat anul trecut, de d-1 Take Ionescu, cu interviewurilei manife- statiile lui. Pentru un moment, o adevaratä groaza de Take ! Plecand, imi multumeste calduros cä dauconcurs guvernului sau. Afirmatie constanta :Nu este nimic, nimic schimbat ! onecklota :«Cogalniceanu este primul roman pe care l'am cunoscut. Intr'o zi, la bunicul meu mi se spline ca o sa pranzim cu un roman... Uu roman 1 Qe reprezenta asta L. Soseste un domn gros, cu ochelari, pe o caldurh ingrozitoare, imbracat cu un frac, un pantalon de nan- kin, o jiletca la fel si o pälarie de pae enormä. Cat n'am

Take, mais bientôt il me dit par deux fois: quel dommage pour un homme si brillant! II est au courant d'un tas de menusfaits, com.medes dépêches malsonantes pour l'Autriched'uncpolitai»Do- bias, et je sens un homme qui voudrait que l'autorité se fit un peu plus sentir. II n'admet pas que chaque homme politique se croit le droit de faire sa politique étrangère. Dans l'opposition, oui, car c'est une arme contre un gouvernement; mais au pou- voir. dans le sein du même partit !«Malheureusement. le mauvais exemple a été donné par M. Take Ionescu, avec ses interviews et ses manifestations de l'année dernière» ! (Pour le quart d'heure une sainte horreur de Take!) En partant, chaud remerciement de ce que je donne mon concours ;\ son gouvernement. Affirmation constante: 11 n'y a rien de ehangé. Une anecdote : Kogllniceanu est le premier roumain que j'ai connu. Un jour. chez mon grand-père, on nous dit que nous allons diner avec un Roumain. Un Houmain? Qu'est ce que

318 NOTE POLITICE 1914

noi copii, de el !.. Nu puteam sh bänuesc atunei efil de inteligenti ca de instruit era. La esire, colonelul Paul Angelescu cautti sä-mi de- monstreze pe hartd cá situatia Rusilor esteadmirabilä, cä au restabilit un front de liätaie drept si bine caleulat, cä. Germania este in rea posturà, dar eh', noi trebue asteptdm si mai ales sa nu admitem ca term deluptd, decdt in Transilvania platoul de sus al Tisei! Octombre. Bussche imi aduce mai multe täeturi din gazetei imi spune cä articolul semnat de Perm°, In «Universul» de ieri, eu o multime de detalii false cari au supärat grozav pe BrAtianu, este furnizatde Alex. Qonstantinescu. A regäsit in el o frazä pe careCosti- neseu a spus-o textual lui Bussehe !(aeum.inteleg alu- zia Regelui pentru oamenii cari aufiecare politica lor externä !). Imi mai povesteste un fapt foarte curios. Privitor la medieamente de cumpärat, chpitanul Coandii (un fost marinar, fost subprefect takist), a cdutat sä convingä cela représentait! Arrive un gros monsieur A lunettes, par une terrible chaleur, portant un frac, un pantalon de nan.- kin, un gilet de même et un gros chapeau de paille. Ce que nous avons ri entre enfants ! Je ne pouvais me douter alors combien il était intelligent et instruit. En sortant, le Colonel Paul Angelescuveut me dé- montrer sur la carte que la situation des Russes est admi- rable, qu'ils out Mali un front de bataille droit et bien calculé, que l'Allemagne est en mauvaise posture , rnais que nous devons attendre et surtout n'admettre comme ter- rain de lutte, que, en Transylvanie, le plateau de la Theiss supérieure. (la nous a réussi! ! 10 23 oetobre. Bussche. Il m'apporte différentes coupures et me dit que l'article signé Fermo dans l'«Universul» d'hier avec force détails faux et qui a fait du mauvais sang A Bratiano, est fourni par A. Constantinescu et ils'y trouvs. une phrase que Costinescu lui a dite à lui-même, Bussche ! Combien je comprends l'allusion du Roi aux homm.s qui ont chacun leur politique étrangère! 11 me raconte aussi un fait bien curieux. A proposde médicaments à acheter, le capitaine Coanda (un ex-marin, ex sous-préfettakiste) a cherché à convaincre le cousulat

NOTE POLITICE 1914 319 Consulatul german ca erau patru milioane de cumpärä- turi de fäcut, dar càcloudmilioane erau de impärtit, drept comision. I-am spus cà nu poate fi deck ocursä pentru un santaj. Argetoianu má vesteste cä, suntem in ajunul unei spärturi in partid. &A Filipescu era pe punctul de a face un partid cu Take. Motivele lui : 1) Atitudinea gazetelor mele. 2) N'am raportat fidel Regelui ceea-ce eram insär- cinat sä,-i spui. 3) Prea menajez pe Brätianu. 11 Octombre. Comitet. Se anuntase cä,' o sä, se facA gol imprejurul meu. Toti au venit. A trebuit sA refac is- toricul convorbirilor mele (urmarea sedintelor noastre) Cu Regele Carol, pentru a ataca eu pe acei ce setem de infidelitatea memoriei mele sau eh' atitudinea mea ar fi dubioasä. Pe urniä, am povestit intrevederea mea cu Regele Ferdinand, insiständ asupra acestei fraze :«nu este nimica schimbat». In timpul discutiei, Filipescu a afirmat cei se sem- 'lase cu Rusia; deci nu se Thai poate primi nimic de la Germania, nici munitii, nici medicamente : «nu mai pri- mesci nimic de la ei, nu le mai dau nimic».Lahovary o- d'Allemagne qu'il y avait 4 million d'achats à faire, mais que 2 millions étaient à partager comme commission.Je lui ai (lit que ce ne pouvait étre que l'amorce d'un chantage. Argetoianu m'avertit qu'on est à la veille d'une rup- ture dans le parti; que Filipeseu était sur le point de con- clure un pacte avec Take. Ses griefs: 1) L'attitude de nos journaux; 2) Je n'ai pas rapporté fidèlement au Roi ce que j'ai été chargé de lui dire; 3) Je protège trop Bratianu. Samedi, 11 octobre, Comité, On avait annoncé qu'on allait faire le vide autour de mol. Tous sont venus. J'ai du refaire historique de toutes mes conversations, suite de nos séances, avec le Roi Carol, pour charger, moi, ceux qui craignent que ma mémoire est infidèle ou mon attitude sujetteh.caution. Puis j'airelaté mon entretien avec le Roi Ferdinand, insistant sur sa phrase

320 NOTE POLITICE 1914 biecteazA CA tratatele sunt secrete si c6", se comit indiscre- tii fatà de Filipescu cAci, cunoscându-i temperamentul. se face dinadins ca shi le divulge. Oliinescu : Partidul Conservator nu poate merge decht in o singurà directie. Guvernul sà trateze in acest sens, &Ad altmintrelea nu o s'a" mai aibh sprijinul nostru. Dac5, armata nu este gata, cum era gata la epoca Consiliului de Coroand 7 Vlddescu, mai cuminte, nu cere nici o comunicare Dac6 s'a semnat ceva cu Rusia, nu s'afälcut cleat cu consimtámântul sefului nostru si este nedrept sä se spue c;a" totul a fost fAcut de Briltianu. Tot restul convorbi- rii färà insemnAtate si ne-am despilrtit inteo atmosferà bun A. Am vorbit in urmA cu Greceanu, care blameag ati- tudinea lui Filipescu, care vrea s'a" ne readucA la Take Ionescu. In «Evenimentul» de a doua zi, a avut de altmin- trelea o esire violentd,reamintinddiscursul lui Fili- pescu cu «Sloim cu aere de Cezar». 12 Octombre. LungA intrevedere cuIllaiorescu. Este foarte misator, greu atins : boalg de cord pe care o suport6 cu stoicism. Nu e blând cu unii contimporani. oTake :Canalie !Filipescu :canalie; darcanalie fait des indiscretionsit Filipescu pour qu'il les divulgue, connaissant sontemperament. Olanescu: le particon- servateur ne peut aller que dans une direction. Que le gou- vernement traite dans ce sens, autrement il n'a plus notre appui. Si l'armée n'est pas préle,pourquoil'était-elle lors du Conseil de Couronnel Vladescu, plus sage, ne demande aucune communication. Si on a signé avec la Russie quelque chose, on ne l'a fait qu'avec le consentement de notre chef et il est injustede dire que c'est Bratianu qui a tout fait. Le reste verbiage et on s'est séparé dans une bonne at- mosphère. Causé ensuite avec Grecianu qui blâme l'attitude de Filipescu, voulant nous ramener it Take Ionescu. (Son «Evenimentul» du lendemain a d'ailleurs eu une pointe vi- goureuse en rappelant le discours de Filipeseu avec. «Sloim aux allures de Cesar»). Dimanche, 12 octobre. Longue entretienavec Maio- rescu. Il est toy chant et très touché aussi: maladie de coeur qu'il prend stoiquement Il range sespapiers. Pas tendre pour certains contemporains.

NOTE POLITICE 1914 321 §i Carp (7) dad a putut face ce s'a facut la Olanescu>. Imi povesteste cum, cu Regele Carol, a pregatit prese- dentia mea : «sa fie la directie un om cum se cade». A gasit bund solutiunea de a prepara pe George Stirbey. In trecut, cata vreme a trebuit, catä rabdare ca.Re- gele Carol sa-i vada cu ochi mai blanzi. Fusese doi ani In sir amicul foarte inteligentei D-nä, X. Dansa n'a ertat niciodata recashitoria lui Maiorescui l'a ponegrit mereu pe langa, Rege. 13 Octombre. Çolonelul Rudeanu vine din Germa- nia. Stie cà toatà lumea acolo se asteapta la un rAzboi de cel putin inca un an. Este si el convins de izbanda finala. In Franta, «coup nul»; pe Rusi insa îi vor topi. In Germania abia stie lumea ce atitudine ciudata avem. La Viena, ministrul de razboi Krobatin l'a intrebat pe fata dad armelel munitiile ce ei ne-au dat, ne vor servi contra lor ! Un capitan si un inginer dela C. F. R. au fostin Rusia spre a cerceta ceeace el Rudeanu stia anai inainte, dad, uzinelede acolo ne potfabrica arme si munitii. Niel una nu ne poate face, neaviind utilaj pe calibrul nos- tru,i niel nu vor, pentru di a lucra pe douà calibre, ar fi o micsorare cu mare procent aproductiei lor.Alta sursa de alimentare nu avem decat Germania si Austria. Se va cerceta in America. Un mitfabricile lor nu sunt montate pe piciorul necesar ;i cat timpl ar trebui pen- tru noi ? «Nu avem munitii pentru un razboi care artrece de trei luni, trei lunii jumatate. Un tun trage 200 lovi- turi pe zi ; cu bafälii de 6, 7 zile cum sunt astAzi, se duce

11 me retrace comment, avec le Roi Carol, il a prépar6 ma présidence, «s6 fie la directie un om cum se cade». Trouvé bonne ma solution de préparer Georzes Stirbey. Dans le passé, combien il avait fallu de circonstances pour que le lioi Carol le vit d'un oeil meiReur. 11 avait deux ans l'amant de la trèsintelligenteM-me K. II s'est retenu lorsque le Roi eut jeté dévolu sur elle. Elle n'a jamais parclouné le remai iage de Maiorescu et ra constamment des- servi.

322 NOTE POLITICE 1914 de °data' tot ce avem de tun : 1200 obuze !. Putem fabrica 200.000 cartuse pe zi, ceeace nu face un cartu§ de pu§c6. Avem astAziabia 820cartuse de pusa Germania ne-a dat acura 90.000 proectile de tun».Colonelul Ru- deanu este categoric contra rAzboiului alkuri de Rusia. 14 Octombre. D-1 George Spies, capulexploatä- rilor de carbuni din Donetz, german, dar nAscut la Mos- cova. Inteligent si interesant.Francezii nu vor fi in- vinsi, dar Rusii de sigur. Calitatea ofiterului rus rea, afarà de cei din garclà §i cativa din regimentele de ca- valerie. In societate, nu sunt primiti ofitern de infante- rie ca in alte tári, nici subofiterii, cari sunt de aceiasi treapt6 social. Anul trecut, Tarul a vrut sá treacA in re- vistà flota mArei Negre; vasele ins6 n'au putut esi din port din lipsà de cArbuni. Diplomatia germanä sub ro- lul ei ! N'a §tiut ce reforme se operau in armata ruseasa, si guvernul n'a fost informat &A Rusia isi incepuse mo- bilizarea incA din prinfávara trecufg. 18 Octombre. In seara de 16, la club, s'a aflat dela Poklevsky eh flota turceascg atacase in Marea NeagrA iar n ziva de 17 s'a rAspandit stirea cA Giers isi ceruse pasapoartele

Mardi, 14 octobre. Mr. Georges Spies,it la téte des charbonnages du Donets, est allemand mais natif de Mos- con. Intelligent et intéressant. On ne battra pas les Fran- çais, mais sfirement les Russes. Mauvaise qualité des offi- ciers russes, sauf la garde et quelques régiments de cava- lene. Dans lasociété on nereçoitpaslesofficiers in- fanterie, commeailleurs on n'y admetpas les sergents: méme niveau. L'an dernier le Tzar ayant voulu passer la revue de la flotte de la mer Noire,lesbateauxn'ont pu sortir faute de charbon. La diplomatie allemande au des- sous de son réle: elle n'apas suquellesréformes s'ope- raient dans l'armée russe et legouvernement n'a pas été informé que la Russie avait commencé, ce printemps déjà, sa mobilisation. Samedi, 18 octobre. Le 16 au soir, au Club, on apprenct par Poklewsky que la flotte turque a attaqué dans la mer Noire, et le 17 s'est répandu la nouvelle queGiers avait demaulé ses passeports.

NOTE POLITICE 1914 323 Bussche mi-a adus o notità asupra presupusei o- rigine a conflictului : «Intalnirea in Marea Neagrafost provocatà, dupà stirile primite din Berlin, de flota ru- seaseä care a voit sà." impiedice escadra turceascä sa iarA din Bosfor, fapt pe care «Tribuna» Il anunta de la Roma la 26 Octombre (deci patruzeci si opt ore inainte). Se pare ca. Franta vrea sà pretinda la Bucuresti, din cauza incidentului turco-rus, o deciziunepentru saucontra Triplei-Intelegeri». Aceastà intrare provoacai partici- parea Persiei ckeia acum in urma..Rusia i-a trimis o notil mai aspra ca aceia a Austriei catre Sarbi. Crede ca obiectul este : Egiptul si petrolurile din Chat-el-arab, platite 2 milioane de lire de Anglia. Ceca cearfi o stanjenire mare pentru flota ei». Am exprimat parerea ch. intrarea Bulgariei,ata- cand Serbia, ar fi pentru noi o mare dificultate.El nu spune nimic (am inteles ea nu vrea sa se angajeze), dar imi comunica cdeste sipkerealuiBeldiman. Nu stie nimic de nAcelurile imputate Austriacilor in Buco- vina, dar primarul din Cernauti, un roman, vrea sa vie sà faca o conferinfa' la noi.

Busche m'a apporté une noticesurl'origine sup- Posée du conflit:«La rocontredans la mer Noira été provoquée, d'après les nouvelles reguesitBerlin,parla flotte russe qui a voulu empécher lasortiederescadre turque du Bosphore, ce que la «Tribunaannongait déjà a la 26 octobre. (Done 48 h. d'avance. Note à moi). Il pa- rait aue la France veut exiger à Bucarest, it cause de l'in- cident turco-russe, unedéeision pour ou contre laTriple- Entente». Cette entrée provoquera aussi la participation dela Perse, à qui tout récemment laRussie aenvoyé une note pire que celle de l'Autriche itla Serbie. Pense deux objec- tifs: l'Egypte et les pétroles du Chat-el-Arab payés 2 mil- lions livres par l'Angleterre, ce qui sera grosse One pour cette flotte. Ai exprimé avis que l'entrée de la ulgarie, attaquant la Serbie, serait pour nous une très gTossedifficulté. Lut ne dit rien (compris qu'il ne veut pas s'engager), mais me communique que c'est aussi l'avis de Beldimano. Ne sait rien des massacres imputés aux Autrichiens en

324 VOTE POLITICE 1914

In Franta, Germanii au 'Mare sperantal desparge frontul dealungul malului mArei, pentru a inconjura a- ripa stângäl frantuzeascg: Mari forte acolo. A comunicat Regelui stirea despre aceste succese pregaite, adusä de un curier de cabinet. Dissescu s'a vândut Directorului unei institutii de credit, pe eare nu-1 poate numii cAruia Dissescu se ofe- rise pentru o consultatie juridical. Directorul i-a obiec- tat ca, aceasta era imposibildin momentulce ansul seria mereu in contra Germaniei. Ce are aface ! a fost raspunsul ,si Dissescu si-a avut consultatia... Nota,. Branisteanu mi-a spus ca," faptul era exact si ea Pierre Solomon Meuse afacerea. BrAnisteanu adaogg: este in stare sal reinceapa, caci onorariile au fost mode- rate ! 20 Octombre. Czernin : Un comunicat desmintind atrocifátile imputate Austriacilor in Bucovina, filed re- zultat, dei gazetele nu l'au reprodus. (Primarul din Cer- romhn. este aci ; va vedea pe oamenii politici si va cauta sal fie interviewat). Tisza preparal concesiuni

Bucovine, mais le Maire de Czernovitz, un roumain, veu venir faire une conférence chez nous. En France grand espoir de percer le long du littoral de la mer, pour tournerl'ailegauche frangaise. Grandes forces la bas. Nouvelle de succès escompté communiqué au Rol seulement; il y a eu un courrier de cabinet en route pour Constantinople qui l'aapportée. Dissescu s'est vendu. Le Directeur d'un institut de crédit, dont il ne peut dire le nom et à qui Dissescu s'était offert pour une con- sultationjuridique, luiobjecte que c'étaitimpossibledu moment qu'il écrivaitconstamment contre les Allemands. Qu'à cela ne tiennel lui fut-il répondu et Dissescu a eu sa consultation. Note. Branisteanu m'a dit que le fait était exact et que le Dr. Pierre Solomon avaitfaitl'af faire.Branisteanu ajoute: Il est capable de recommencer, les émoluments ayant été modérés! Lundi, 20 octobre. Czernin. Un communiqué démen- taut les atrocités imputées auxAutrichiens en Bucovine, sans résultat, les journaux ne l'ayant pas reproduit.Le Maire de Czernovitz, un roumain, est ici; il verra les hom- mes politiques et cherchera A. se faire interviewer. Tisza

NOTE POLITICE 1914 325 pentru români, dar se teme (Czernin) ea nu vor fi su- ficiente; situatia internä, foarte delicath pentru el. Dach asi putea smA due .sh-1 vhd la Budapesta, de sig,ur cáasi smulge ceva mai mult ! (Am refuzat sh, mh anga- jez pe aceastd cale).TAnhrul Than Sturdza i-a scris scrisoare de injurii; a cerut guvernuluiluiautoriza- tia de a se bate, insh i-a fost refuzatA. A avizat guver- nul. Dach scrisoarea va fipublicath, nu se va pliinge justitiei, dar cere ca gazetele noastre sh-1 apere. Am revenit la leit-motivul meu; cerAnd, din nou acordarea drepturilor Am primit pe E. Susermann, corespondent sef al ziarului «Lokal-Anzeigero din Berlin (oficios). Cyede ch Bulgarii nu se vor mica. Bussche i-a spus ch incAlh- toriile lui in Argentina si in toate celelalte thri ce a cu- treerat, multe feluri de oameni a vAzut, dar nici (KWh nimic asemAnat ca Take Ionescu si Disseset. Am vhzut pe Roesler, director ,a1 soc. Vega,Con- cordia, Credit petrolifer : Guvernul a acordat 22 vagoa- ne benzoling pentru 22 vagoane munitii; incurlind al doilea schimb de aceiasi cantitate; dar nu se mai poate

prépare des concessions pour les Roumains, mais il mint que ce ne soit pas assez. Situation intérieure trèsdelicate pour lui. Si je pouvais aller le voir à Budapest, il est sfir que j'arracherai quelque chose de plus!(Refuse de m'en- gager dans cette voie). Le jeune Jean Stourdza luia écrit une lettre d'injures;il a demandé it son gouverne- ment l'autorisation de se battre, qui lui a été refusée.11 a saisi le gouvernement. Si la lettrevenait a étrepubliée, ilne portera pas plainte, mais il demande à ce que nos journaux le défendent. Je suis reveal' sur mon leit-motiv de l'octroi de areits aux Roumains. Reçu E. Susermann,chef-correspondant ducLokal- Anzeiger, de Berlin (officieux). Il croit que les Bulgares ne nougeront pas, Bussche lui a dit qu'en Argentine et dans ses voyages il a vu bien de types doutux, rnals jamais rien de répugnant autant que Take Ionescu et Dissescu. Vu Roesler, Directour de la Vega, Concordia, Credit Petrolifere. Le gouvernement a acoordé 22 wagons de benzo- line contre 22 wagons de munitions ; bientôt second échange

326 NOTE POLITICE 1914 merge asa si va opri fabricatia. Toate rezervoarele sunt pline,.benzina se evaporeazi perderile sunt prea mari. (Nazarie imi spusese acelasilucru). Piedicele lui Cos- tinescu n'au nici un sens sau... au prea mult sens. Roes- ler imi spune &A, pentru automobilele militare, au tot ce le trebue încä pentru un an de zilei eh' nu Germania are sä sufere. De altminteri, pentru locomotiunea In o- rase, au produse noi. Vagoanele de munitii pentru Tur- via au fost oprite contra vointei lui Brätianu, ele au re- luat drumul spre Austria. Marius Teodorian, privitor la Anglia, imi spune cä" Brätianu, care are te/egramele de pe atunci, dar al cgror cifrä, e perdutk poate confirma cà dupà San-Ste- fano, Carada a fost insäreinat sA trateze cu Anglia ca sA ne intoarcem in contra Rusiei si cä era lucru hotärat In principiu; &And Anglia a putut cumpAra Cipru dela Turci (Iunie 1878), ea ne-a päräsit. Am fost siliti atunci sA primim conditiile Rusilor. El tine ca autenticespu- sele lui dela Carada. (Maiorescu mi-a povestit de atunci, de Lame nombre. Mais on ne peut aller comme cela et ils arrkeront toute lafabrication. Tous lesreservoirssont pleins et puis la benzine s'evapore et les pertes sont trop grandes. Nazarie niavait dit la même chose dans le train de Ploeti, jeudi dernier. Les entraves de Costinescu n'ont pas le sens commun ou... trop de sens. Roesler me dit que pour les autos militaires on a tout ce qu'il faut pour un an encore, et que ce n'est pas l'Allemagne qui souffrira. D'ail- leurs, pour la locomotion des vines on a des produits nou- veaux. Les wagons de munitions pour la Turquie, dont le passage a été arrêté contre le gré de Bratiano, ont repris le chemin de l'Autriche. Marius Theodorian. Apropos de l'Angleterre me dit que Bratianu, qui a les télégramznes chiffrésde l'époque, mais dont le chiffre est égaré, peut confirmer qu'après San- Stefano, Carada a été charge de traiter avec Angleterre pour se retourner contre la Russie et que c'était chose en prin- cipe conclue lorsque l'Angleterre ayant pu acheter (Juin Chypre de la Turquie, nous a abaadonnés. Nous avons du alors subir les conditions russes. Il tient pour véridique récit de Carada.(Maiorescu m'a racontédepuis,que

NOTE POLITICE 1914 327 eä Witte incurajase pe BrAtianu sä reziste 'Ana inmo- mentul când Anglia a putut lua Cipru). Regina Elisab eta pleac5, maine cu Prineipesa E- lisabeta, la Curtea de Arges. Amscris astäzi de dimi- neatä si am fost primitastä-searä la 71/2. La srarsitul audientei mele, radioasäaparitie a Reginei Maria eu fiica sa. Câte-si trele släbite, obosite;ReginaMaria splendidá, in doliu; tot asa simpläi prietenoasä ea in trecut. Despre rezultatul intretinerei mele eu Regele : «Re- gele e bucuros cá v'a gäsit tot asa de hothrät ea si in trecut. Este de,siluzionat In ce priveste pe Take, dar de- eeptia lui cea mai mare a fost Costineseu. Nu se putea dumerii cAuta motivele actiunei lui». Am inteles cä Regina Elisabetaprimea ea verosimile motivelecele mai rele; dar Regele Carol le primea oare si el 7 Regele Ferdinand, foarte concentrat, nu vorbeste; nimeni nu ja eunostintä de telegrame afarà de el. Giers a sosit astä-noapte cu toatä ambasada lui de la Qonstantinopol. Primul lui interview nu eautä debe sa separe actiunea flotei turcesti deactiunea gu- vernului. A venit sá má vadà tocmai in momentul &And White avait encouragé Bratianu à resister jusq'au moment où l'Angleterre a pu prendre Chypre!). Lundi, 20 octoore. La reine Elisabeth partdemain avec la Princesse Elisabeth pour Curtea-de-Arges. J'ai écrit ce matin et j'ai été recu it 734 h. A la fin de mon audience, radieuse apparition de la Reine Marie et de sa fille. Les trois amaigries, lasses ;la Reine Mariemagnifiqueen deuil ;aussi simple et amicale que par le passé. Echos de mon entretien avec le Roi :le Roi est heureux de vous avoir retrouvé aussi ferme que par le passé. Sur Take: kilos de la désillusion du Roi Carol, mais <

328:. NOTE POLITICE 1924 plecam la palat Am luat intalnire pentru Mercuri di- mineata. 21 Octombre. Bussche tine säm vesteascäprin scrisoare speciald, cg, ambasadorii Italiei la Viena si Ber- lin au tinut sa declare cä, cu toatä, interventia Turciei, Italia va rämäne neuträ si tine sä, continue relatiile ei amicale. La 54 väzut pe Brittianu. Aranjamentul lui cu Rusia :Declaratia ruseascA, despre carea dat act de primire, cg Rusia ne recunoaste dreptul sei ocupcim rile locuite "in majoritate de Romani in Austro-Un gana si cci dà garanpia ei «diplomaticciz pentruintegritatea teritoriului nostru. Pentru dânsuli pentrua salva toate alternativele, nu trebue sä cunosc aceastä invoialà, iar Regele nu o cunoaste (?). Asupra garantiei, este o scrisoare. Poklevsky dorise sá defineasca bine cá aceastä, garantie nuimplica un concurs armat, ceeace a si fost recunoscut, România se obligasä nu mai lase sä treacä,i sä nu mai furnizeze oarecare lucruri, ceeace a fost refuzat. Scrisoarea a zäbovit 48 ore inainte de a se reintoarce in

guuvernement. Est venu me voir justelorsque jesortais pour me rendre au Palais. Rendez-vous Mercredi matin. Mardi, 21 octobre. De Busche tient it me communi- /i;quer par lettre spéciale que les ambassadeurs d'Italie Wien et Berlin on tenu à declarer que malgré l'interven- tion turque, l'Italie restait neutre et tenait à coeur de con- tinuer son amitié. 534 h. vu Bratianu. Son arrangement avec laRussie : declaration russe, dont il a donné acte, que la Russie nous reconnait le droit d'occuper les pays habités en majorité par Roumains en Autriche-Hongrie et nous donne sa garantie «diplomatique» de l'intégrité de notre territoire actuel. Pour lui et pour sauver toutes les alternatives, je ne connais pas cet arrangement et le Roi l'ignore (1). Sur la garantie, il y a une /ettre. Poklewsky avait voulu bien définir que cette garantie n'impliquait pas un concours armé, ce qui futreconnu, et que la Roumanies'enga- geait à ne plus laisser passer ou à ne plus fournir cer- taines choses, ce qui fut refusé. La lettre est restée 48 heures avant de revenir dans la forme concédée par Bru- t ianu.

NOTE POLITICE 1914 329

forma concedatg, de BrAtianu.Trebue adgogat cgin toate conversatiile lui cu Poklevsky si acum cu Giers, la toate propunerile de a retroceda, Bulgariei oparte din ceeace-i luasem, a tAiat-o scurt : Aceasta este o gra- nitg indispensabill Se poate trgi fgrg Transilvania; fArä Dobrogea finsg nu! FIggduiala, de mici restituiri terito- riale oarecari, ar face sg nascg la Bulgari sperante ne- realizabile. Asupra Bucovinei, consulul G-eorgescu, care i-a pg- rut a fi partial«Je suis d'ailleurs desservi un. peu par- tout>. Au fost executati oameni cari au pactizat cu Rush, dar nu crede cg e vorba de un sistem de cruzimi. Preocupatde agitatiile carise organizeazg «Mai mult mg tem de cei dinguntru, deekt de aceide dincolo de granith». Giers i-a vorbit de o intelegere sarbo-greco-bulgard: Blocul. (Aeeiasi tezg sustinutg de Giers lui Lahovary, si in vederile lui Lahovary). BrAtianu refuzg de a face once propunere Bulgariei, pe care nu poate sg contze, .este treaba celor trei Puteri sg prepare, dacg pot o a- propiere. Interesele bulgare i se par mai conciliabile cu

Il faut ajouter que dans ses conversations avec Po- klevsky, et maintenant avec Giers, à toute proposition de rétrocéder à la Bulgarie une partie de ce qu'on a pris, il a coupes court- C'est une frontière indispensable. On peut vi- VIP sans Transylvanie ; non sans Dobrogea. La promesse de restitution de petits territoires quel- conques, feraient naitre des espérancesbulgaresirréalisa- bles Sur la Bucovine, le Consul Georgeseu lui a paru par- tial: «je suis d'ailleurs desservi un peu partout». Il y a eu des exécutions, évidemment de gens ayant pactises avec les Russes, mais il ne croit pas it un système de cruautés. Préoccupé de l'agitation qui s'organise :«J'ai plus peur de cons de l'intérieur que de ceux du dehors». Glera lui a parlé d'un arrangement serbo-greco-bulgare: le bloc. (Même thèse soutenue à Lahovary par Criers et dan:3 les vues de Lahovary). Bratianu décline de faire toute offre h. la Bulgarie, it qui il ne peut se fier; c'est aux trois puis- sanees de préparer, si elle puvent, un rapprochement.Les intérêts bulgares luisemblentplus conciliablesavecle 22

330 NOTE POLITICE 1914 gruparea contrarie, care le lasá, mânà liberá asupra Ma- eedoniei si a Cavalei. Grádisteanu lucreazá cu oarecari Români din Tran- silvania, Goga in cap, pentru o acune. Se vorbeste de o gazetá : «Dar, zio eu, Goga e al d-tale h «Mi-a scäpat; e in sfinul lui Take Ionescu in momentulde f atä Rácealá intre Rudi Catargii Poklevsky. Se pare oarecari fonduri incredintate lui Rudi de cáltre Po- klevsky n'ar fi sosit la destinatia lor. Rugáciunea de a verifica faptul la Club. Ii pare ráu cg n'a pus sá, se voteze starea de asediu cánd am vorbit de ea la Sinaia. 22 Octombre. Giersvine sá mà vazá,pleacá, di- seará : este «simpluparticular si tot ceeace spune are un caracter personal». Admite ca acest fázboi trebue sá dea un rezultat ; un rezultat nul ar fi un dezastru pentru omenirea toatá; deci toate elementelecaripot s'A-1 determine, trebue sà interviná. Eu : Dar Bulga- ria T Intelegeti-vg cu dânsa. Usor de spus, dar sunt convins cá din Iulie are un acord semnat cu Tur- cia. Stii ce valoreazá, aceste acorduri ! Un altul poate groupement inverse qui leur laisse libres visées sur Macé- doine et Cavalla. Gradisteanu travaille avec certains Roumains de Tran- sylvanie, Goga en t'Ate,, pour une action ; on cause d'un jour- nal aussi. «Mais Goga est à vous I». «Il m'a échappé ; il est dans le giron. de Take Ionescu en ce moment». Froid entre Rudy Catargi et Poklevsky. 11 semble que certains fonds confiés A Rudy par Poklevsky ne sont pus arrivés à leur destination. PriiIre de vérifier au cercle. Regrette n'avoir pas fait voter loiétatsiège, quand nous en avons parlé Sinaia. Mercredi, 22 octobre. G-iers vient me voir; il part ce soir ;il est «simple partioulier et ut ce qu'il dit est à titre personnel». Il admet que eette guerre doit donner un résul- tat; le coup nul serait désastre pour humanité; donc tous les éléments qui peuvent le déterminer doivent agir. A cette invite, moi : Et la Bulgarie Entendez-vous avec elle. Facile h. dire, mais je suis convaincu que depuis juillet elle a un accord signé avec la Turquie. Vous savez ce que valent ces accords! Un autre peut le remplacer:ne pas se faire

NOTE POLITICE 1914 331 sä-1 inlocuiaseá. Sei nu se faca un munte din acel petic hdrtie I Ca al doilea rázboi balcanic, ráspund eu, .§i rädem amândoi. Eu : Nu cred ca guvernul sä se inereazá in guvernul bulgar, pentru a-i face propuneri, de cari s'ar servi pe ringá alte puteri. El: Insärci- nati prieteni sá facá propuneri; prieteni se gäsesc, dar trebue sä, le dati acest mandat... Räzboiul cu Turcia va cauza pentru moment pagube economice Rusiei, eAci Rusia va hotári, cfind va credede euviinfä,actiunea militará necesará contra Turciei; dar Rusia sufefä des- tul de inchidere Dardanelelor. «Credeti-má, (Foarte grähit, ceva mai surd, Mfg mare grijä, sá má convingá, declarAnd cá nu-mi cunote opiniile). Uitasem un detaliu : «Intr'un rázboi ea acesta, de lung, pentru a intra in actiune ar trebui sä, aiplà- mâni am spus eu. Giers,intelegfindime- diat cá este vorba de munitii, a ráspuns :«ace§tip15.- rnâni vi se pot da». «Eroare, zic eu : fabricile dv. n'au sculele necesare nouà §i nu ne pot aproviziona». Este totdeauna mijloc de a cäuta mai departei de pro- une montagne de ce chiffon de papier! Comme la seconde guerre balkanique, riposte-je, et l'on rit. Moi: Je ne pense pas que le gouvernement se fie au gou- vernement bulgare pour lui faire des propositions avec les- quelles il battrait monnaie auprès d'autres puissances.Lui: Chargez des amis de faire des ouvertures; il s'en trouvera, mats ji faut leur donner ce mandat.... La guerre ave.° la Turquie causera pour le quart d'heu- re des dommages écunomiques A. la Russie, car la Russiedé- cidera A. son heure l'action militaire nécéssaire contre Tur- quie; mais la Russie souffre (MA suffisamment de la ferme- ture des Dardanelles. «Croyez-moi, fait,es vite», (Très press& un peu plus sourd, sans grand souci de me convaincre, décla- rant ne pas connaitre mon opinion) J'oubliais un &tail: dans une guerre comme celle-ci, de si longue durée, pour entrer ,en action il faudrait avoir un «long souffle»,ai-je dit. Giers, saissisant de suite gull s'agit de nos munitions, a riposté: «Ce souffle on peut vousle donner». Erreur. dis-je, vos fabriques n'ont pas notre utillage et ne peuvent nous aprovisionner. fl y a toujours moyen de chercher plus loin et de se procurerle nécéssaire...Facileit dire, -pensai-je, en moi même.

332 NOTE POLITICE-- 1914 cura n.ecesarul... Usor de zis, gandii in mine insumi. qoncluzie : Intrati, vom vedea in urn& Beldiman plead, nAine laBerlin. Convins mergem la criza pe care ne-o preparà ctriumviratul Costinescu-Take-Filipescu. Costinescu a tratatdirect cu Sefa-Beyi&And a fostvorba sä.se serieceva, indice 16murit slàbiciunea conceptiunei omului de afa- ceri care vrea sà joace rol de om de stat. Czernin :Peste doug sau trei zile va fi ceva pentru Romani. Nu stiu dach" va fi suficient; nu cunos detaliile. totul s'a evaporat. Imi povesteste acest 1ucru. ca sh-mi 24 Oetombre. Agitatiile reincep. Mille in gazetele. lui, fratii Sturza, Giani cu o placara, convoad, tenii» sà manifesteze in numele lui Nicu Filipescu Poenaru-Bordea,Anghel Atanasiu,Färtatescu.Ant chemat pe Poenarui Nicu Lahovary ca fac atenti. Prefectul de politie a venit sà mà intrebe ce doresc sä" facg :ii pun casa mea la dispozitie daca' are nevoe de. ea, dar eu personal n'am nevoe de protectie. statuia lui Mihai Viteazul.Agentii de propagandà

Conclusion: Marchez. on verra ensuite. Beldiman de Berlinpart demain.Convainuu que- nous marchons A une crise que nous prépare «le triumvi- rat Costinescu-Take-Filipeseur. Costinescu. a traité direeteraent avec Séf a-Bey et quancr il s'est agi de mettre quelquochose par écrit,tout s'est evaporé. Il me donne ce trait pour bien indiquer la faibles- se de conception de l'hommed'affairesvoulant jouer de l'homme d'Etat. Czernin: Dans deux ou trois joursil y aura quelque chose pour les Roumains. Je me sais pas si s'est suffisant; je n'en connais pas les détalls.(6 h. soir chez lui). Vendredi, 24 octobre. Les agitations recommencent. Mille dans lesjournaux, lesStourdza, Gianni, avec un placard convoquent des eitoyens» à manifester au nom de- je mots ma maison à sa disposition, s'il en a besoin, mais je n'ai besoin d'ancune protection. Nicu Filipescu a la statuede Mihai-Bravul. Agents qui trempent dans la propagande: Poenarn-Bordea, Anghel Ata- nasiu,Barbatescu.J'aifaitvenir Poenaru, Nicu La- hovary, pour attirer leur attention. Le préfet de poli- ce est venu me demander ce que je,souhaitais qu'ilfit :

NOTE POLITICE 1914 333 De Bussche : Radeff i-a raportat conversatia sa cu Bratianu, care s'ar rezuma in aceste puncte : 1) Bra"- tianu retrage declaratia lui anterioarA, ea' Romania ar fi indiferentà unei agresiuni a Bulgariei in contra Sar- 'Wei. 2) El fiind ministru, Romania n,u va ataca Austria. Bussche ma' intreabg, daeci este adevArat ea' s'a is- eàlit tratat ceva cu Rusia, ineá, pe cand tfaia Regele Declar ea nu stiu nimic, afar% de ce se vorbise vara trecutá la Petersburg despre o combinatie de neu- tralitate,i ea la moartea Regelui nimic nu fusese ho- -tärAt Ca sef al- opozitiei nu vreau sà intreb, ca BA-mi rezer-v libertatea mea de actiune Am dejunat cu Miu Cantacuzinoi Brâncoveanu pentru a vorbi politicà. Cantacuzino : eterna lui cerere de a face cu once pret un guvern national pentru a con- -trola pe BrAtianu,i tonul gazetelor mele care trkleazg .dorinta mea de a vedea Germania invingAtoare. Brâncoveanu cere §i ansul mai multà neutralitate din parte-mi, ca sà aducem lin partid o unire care ar izola pe Filipescu. Lungä, conversatie mai mult amicalà.

De Bussche: Radeff lui a rapporté sa conversation avec -Bratianu., qui se résumerait en deuxpoints :1. Bratia- noretiresadéclarationantérieure quelaRoumanie resterait indifférenteà une agréssiondelaBulgarie contre la Serbie. 2. Lui étant Ministre, la Roumanie n'atta- ,quera pas l'Autriche. Bussche me demande s'ilest vrai qu'on ait signé ou traité quelque chose avec la Russie, en- core du vivant du Rol Carol.Jedéolare ne rien savoir .si ce n'est qu'on avait causé cet été à Petersbourg sur une -combinaison de neutralité et que it lamort du Roi rien conclu. Comme chef de l'opposition je ne veux pas interroger pour réserver ma liberté d'action ultérieure. Déjeuner avec Michel Cantacuzène et Brancovan pour causer politique. Cantacuzène: son eternelle demande de faire a tout prix un gouvernementnational pour con- trôler Bratianu, et le ton de mes journaux qui trahit mon désir de voir triompher l'Allemagne. Brancovan demande a ussi plus de neutralité afin d'amener dans le parti une -union Cali isolerait Filipescu. Longue conversation plutôt amicale.

134 NOTE POLITICE 1914 Dr. Dinu Brátianu. Raporteazá cá Dr. Romalo, fata lui Teohari si Toma Ionescu, a spus cá. Regina Ma- ria se schimbá la fatá gratie vizitelor frecuente ale lui Seculici si ale lui Petersen (I !). Si vorbeste asa un ono din intimitatea Curtei !!... In contrazicere cu aceastá informatie, Kiriacescu mi-aduce la cunostintá cá, ordinul Regelui si la cererea Reginei, i se vor trimite Ei copie de pe telegrame,i &a'. Regina ar fi fost bucuroasá sà citeascä, cá s'a inceput bombardarea Dardanelelor. Iatä douá contributii la anecdotá, pe cát de precise pe atát de bizare. Manifestatia lui Nicu Filipescu a fost reascä. Cinci, sase sute de tineri condusi de bátranuf Cocea si altii. Dupá ce a conferit cu Fleva i Cos-- tinescu (raport al lui Milicescu, care era prezent la Fle- va)., Filipescu s'a intors acasá la dansul pentru a vorbi gmultimii» : vrea sä," se batä numai decati sá nu mal amâne trei ani de zile solutia Transilvaniei. (Vericeamr îmi raporteazá, cá deunázi el a condus pe Filipescula Take Ionescui Nenitescui cá era de fatá cánd colone- lul Lupescu Ii spunea cà trebue sá intárzie ora intrárei Inrázboi !!). Dinu Bratianu: Le Dr. Romalo devant Theohari et Thoma Ionescu a répété que la Reine Marie tournait casa- que grâce aux visites fréquentes de Sekuliei et de Peter- sen OO. Et c'est un familier de la Cour qui parle ainsi. -- En contradiction avec ce renseignement, Kiriacescu m'ap- prend que, par ordre du Rol, sur la demande de la Reine,. on lui envoie aussi itellecopiedesdepêches et quela! Reine a été joyeuse de lire lanouvellequ'onavait com- meneé le bombardement des Dardanelles. Voilà deux contri- butions à raneedote, aussi précises que bizarres. La manifestation Filipescu. La manifestation fut enfantine. 5 à 600 jeunes gens, conduits par le vieux Cocea et Mircea Lecea. Catina, Casimir, Mingopol, les gensde- Mendonide. Après avoir conféré avec Fleva et Costinescu (rapport de Melicescu, présent chez Fleva), Filipescu est rentré chem lui pour haranguer: il veut se battre de suite et ne plus remettre à 3 ans la solution de la Transylvanie. (Vericeanu me rapporte que rautre jour c'est -qui l'a conduit chez Take Ionescu et Nenitescu; qu'il était présent quand le Colonel Lupescu lui disaitqu'il faut re- tarder l'heure d'entrer en guerre!!).

NOTE POLITICE 1914 335 Vineri, 24 Octombre. Comitet, provocat de cere- rea de interpelare a lui I. Gradigteanu. Grcid4teanu : Politica lui Brgtianu corespunde din ce in ce mai putin dorintei Wei. Nu discut dacg azi trebuie sä intram in razboi, dar guvernul nu ja nici o indrumare spre egirea din neutralitate. Aga, se da pagapoarte ofiterilor de re- zerva gi se desconcentreazg trupele. Romania desarma- fa' poate fi ori cand paralizatg in concentrarea corpurilor I 0. IV. Presa guvernului exagereaza importanta Tur- ciei gi descurajeaza publicul. Guvernul ne face gi pe noi pgrta.gi, cum a fost cu un articol al (-(Viitorului» ! Eu : Nu este tocmaiagaarticolul«Viitorului» ! _ Grekli$teanu : Ziarele«La Politique» gi «Inainte»in- dreptatesc pe guvern sg ne declare solidan. Eu nu mai pot sta in nemigcare fata de guvern gi propun o actiune de rgsturnare. Incep printr'o interpelare. (Cules lucruri ea :«atitutinea enigmaticg gi echivocg care seamäng a abdicare !... Moment unic... Nu intrare criminalg»...). Lahovary : Desconcentrarea 1 Era utilä. Bulgarii la 1912 au desconcentrat in preziva razboiului. Tonul zia- relor 7 Polemica de care nu ne spglam sufletul nici in zilele cele mai grele. Nu voim intgrirea Austriei. Evi- dent. Dar aga, azi ne decidem 7 Intre ideal gi existentg sa nu alegem : «Qui s'en va chercher la lainerevient tondu!». In caz de dezastru, nu avem nici o mila de agteptat. Graba lui Cleon a precipitat ruina Atenei lui Pericle. Bulgaria e legata cu Turcia de a doua zi dela pa- cea din Bucuregti. Ori and, Tripla intelegere ne dato- reste recunogtintg : -Uncle era ea dacg mergeam cu Ger- mania 7 Sä nu se uite ca, ca armament, suntem blocati. Sa ne aruncgm azi, ar fi o crimeg I Filipescu : 0 singurg crimg ar fi, sa lasam sg trea- cg fázboiul gi sg intervenim prea tarziu. Armata nu este ea sä stea la panda. Avem gase rnilioane gi jumgtate de oameni de cucerit : °and Germania va fi cauzatdese- chilibru, cand se va fi stins Romanismul, nu va mai fi nimic de fgcut. Intelegerea cu Bulgaria este posibila, dar Bratianu nu vrea sa trateze cu Bulgaria. Brgtianu a desorganizat armata, diluand in ea brigadele de re-

336 NOTE POLITICE 1914 zervai reduclnd astfel armele. Am devenit apendice al partidului liberal *i. mereu ni se spune ca am aprobat tot. Eu nu vreau sa fiu germanofil *i. am o singura po- Mica, am facut-o §i o voi continua mAine. Canta,cuzino : Unitatea de veden i a incetat. Cazu- sem de acord asupra luarei de garantii ca saeim din neutralitate *i. asupra necesitatii unui guvern national, In care set, fie mai ales reprezentat partidul conservator. Deci presa -partidului trebue pusá in concordantä cu prima decizie, iar intrarea Turciei justifica a doua de- cizie... Filipescu : Nu poti cere guvern national ; nu incape, deceit rcisturnare. Arion: Interpelarea lui Gra,d*eanu rastoarna, toatà politica de pang, astäzi. Filipescu vrea sa formeze un partid national... Filipescu :DacA... Lahovary : Daca nu ne supunem paxerii d-tale. Arion: Va sà zicg o spargere a partidului conservator. SA rasturnam pe Bratianu / Nu cumva ii va lua succesiuneapartidul national 7 Deci, ce se poate cere este un guvern national. Nu ne putem mica, decAt dupa ce se va elucida cu Bul- garia : Asta nu o poate face Bratianu. Nenitescu : Astazi suntem toti de o singura parere, de*i pentru mine triumful Rusiei este o nelini*te de fie- care moment. Intrarea in actiune este grabita. Mergem la istovire generala *i. intrarea ar fi azi o mare pri- mejdie. Evident nu accept o neutralitate final.ái deci concediu ofiterilor de rezerva nu se poate da. Se impune un guvern comun al liberalilor cu conservatorii. (Sedinta continua,' mAine, Olanescu se aplica mai mult pentru aniânare). De Bussche imi serie cá boMbardarea portului de rezbel Yarmouth, fará ca flota sal poata apara, este fara precedent. (De unde au e§it vasele germane cari au bombardat °I). 25 Octombre. ContinuareaComitetului. Gre- ceanu: Defectiunile sunt inadmisibile. Nu admitem spre pila de'misia De.51iu :dezertiune. Noi am decis : Eire dinneutralitate... Nenitescu: Acum I Am diferit purureaasupramomentului... -- Greceanu :Bra,-

NOTE POLITICE 1914 337

tianu esteincapabil. Nu estecomplicitatesa-1 sam sà dainuiasca ISa, luam pozitie ostilg idaca punem pe Rege sá cheme pe *eful nostru, vom aviza. Am decis sá mergem cu Tripla intelegere... Laho- vary : CA,nd §i in ce moment 7 Greceanu: Din acea zi presa noastra trebuia sg ia pozitiune... Lahovary : Presa guvernului luat-a pozitiune I Greceanu :De ce sa .nutie tara cá avem o singurg pgrere 7Aceste puncte sa se aducg de eful nostru la indeplinire. Vkidescu : Suntem mai framantati decat membrii guvernului. Cauza :slabiciunea guvernuluii lipsa lui de directie. E§irea repede din neutralitate nu o cred ne- cesarg, dar pregatirea armatei sa nu fie neglijata. De ce se da concediu ofiterilor in rezerva I In neutralita- tea lui, guvernul n'a fost impartial.Guvern national 7 Primejdie :daca nu se inteleg, ce devine Statul I Un guvern de colaborare liberal-conservator ar avea ci au- toritatei putinta' de a lucra. Nenitescu : In audien- la de eri, la Rege, a examinat a,ceasta ipoteza. Regele a facut o singled obiectiune : Sa nu uzam toate rezervele. Delavrancea : Interpelarea este bungi el va face una similarg la Camera. Ce, dacg cade Bratianu, iar avem o criza dinasticgConventia lui Bratianu cu Ru- sia este o infamie. Suntem «calaii» celor de dincolo. Pe Romani Ii cunosc dupa cocardele tricolore ce i-au silit sa poartei il bat cu bice speciale ! Manifestatia facuta lui Filipescu a fost la locul ei. «Epoca» ne salveaza ce a mai ramas ca popularitate. Interpelgrile vor tine loe de declaratii de retragere de incredere. Nenitescu: Ele vor impiedeca once formare a unui guvern conser- vator-liberal. Oldnescu :Interpelarea, cai declaratia lui pescu, mi-au facut placere: Sunt expresia opiniei publice. Dar sa pornim asa, cu Bulgaria la spate, ar fi o nebunie. Guvernul insa vrea sá inabue opinia publicai aceas- ta justificg cele doug acte ce am aprobat. Evident, mä unesc cuopinia lui Nenitescu.Procesziarului«La Politique». AIuzia Tarului, in manifestul lui, la Darda- nele, este numai ca sg incinga poporul lui : De ce sei o

338 NOTE POLITICE 1914 releveze ziarul nostru ( I !). Interpelarea va fi oportunä daca nu se reuseste sa se faca un guvern liberal-con- servator. Lahovary : Un asemenea guvern va avea aceleasi greutati,i ne-am uza degeaba. Arion : Pri- mesc opinia lui Nenitescu. Eu : Mezelicul cu presa noastrei : cu lupa se cauta puncte de critica. Articolele asupra neutrabitatei Italiei, dovedite azi ateit de intemeiate? Reispuns la svonurile puse in circulatieca Italia mobilizeazai cei era pe punctul de a face räzboi Austriei. Articolele cu Turcia P Reispuns la atmosfera ce se creia cà intrarea ei nu in- seamna nimic dierafortata, nu voluntara. Ce? Nu mai ai dreptul set' vorbeei de testamentul lui Petru cel Mare? Eu, ceind se vor face acordurile cu Rusia, nu vreau sei mi se zicei pentru Dardanele ce mi s'a zis- pentru Basarabia : «Nimeni n'a vorbit la Dv.». Ger- manofilia mea P Nu fac lui Filipescu sau altuia rwinea sd-i opwn ruso filismului. Eu sunt Romelnl... Cu ceit s'o desina mai mult directia spre Tripla intelegere, va fi mai pretios sa se creadd cei nu suntem toti, «pieds et poings liés, ceitre Rusia. Nu desaprob guvernul di nu trateaza cu Bulgaria : Nu poatei nu trebue. Aduc con- versatia lui Giers. Spun ce legaturi, incel din Iulie ssi August, s'auformat intre Bulgaria,Turcia Ger- mania, legaturi indirect recunoscute de Giers, cpetice de heirtie». Deci terennepregatit. Armataneindestut dotatä cu munitii. Nu incep atunci cu nici un chip ritz- boi ime,diat. Timp avem. Seri se uite cei greibiti :Cetti oameni se bat,i ce rezultat s'a obtinut. Atunci pentru ce reisturnarea lui Bratianu? Daca retrag sprijinul : Ori Breitianu se lesteazei cu Take, convine cuiva aceasta? ori Bratianu se retrage, cu dreptul legitim de a ne impie- dica el sa traim. Deci interpeleiri nu primesc, ci rog sei se renunte la ele, mai ales cu comentariul ca vor tine loc de declaratii de rupturä. Eu fac acorduri, altii le des fac PSà mergem la comitetul cel mare fi sa limpezim. Gata sa-i dau lui Filipescu, Delavrancea, Grei- di$teanu, directia, dar cu reispunderea lor, nu cu a mea. Guvern national 7 Nu 1-am putut pro pune pentrucli,

NOTE POLITICE 1914 339, la 4 Septembriei la 11 Septembrie, Fitipescu a decla- rat : «nimia cu Breitianu». Azi intreb'din nou : Guverni de colaborare prime,* el cu Breitianu? Nenitescu : Prime0, D-leIntri in asemenea com- binatii I Filipescu : Nu am incredere in : Ori cine altul din anturajul lui.. Speräm sà ne debarasAm de acest sectar primejdios pentru taräi pentru parti- dul conservator. Eu : Vedeti atunci, de ce, inteleptqte, nu am intrat in combinatie de guvern national ? De politica lui, de partid national, osandit sä fie instrumentul cuiva, nu mä tem. El poate mult, insä in partid ; afarh, nu_ Ratiunea sà-1 indemne a sta la locul lui. Cantacuzino, Arion, Nenitescu insistä ca Filipescu sä declare limpede dac5, prime§te. Filipescu : «comme, pis aller» acceptA. Se redacteazg un comunicat la 2% ore, §i Filipescu este silit de mine sä punä viza pentru a se publica in «Epoca» ;comunicatul vorbete de unanimitate! Dumineca, 26 Octombre. Audientä la Regina Ma- ria. Primit la 11 ore dimineata. Amabilä, mai puf in su- râzätoare, destul de gravä.Politic5.: A nu ne mica, räzboi destul de apropiat. Regele n'a iubit nici odatä Austria. A refuzat cea dintâi doicä eventual angajatä pentru Carol, fiindcA era unguroaicA. A fost furios inchipui cineva cà poate Ea sä facli altä politicsa de eät bärbatul ei. TransilvaniaEvident, dar cum sä träim acest vis in momentele astea, a spus ea lui Take- IonescucareIi vorbe,a de acéastaRegele va avea

Dimanche, 26 octobre. Audience Reine Marie. Reçu 11h. matin. Aimable, mains rieuse, assez grave! Politi- que: ne pas bouger, guerre suffisamment proche. Le Roi n'a jamais aimé Autriche.Il a refusé la première nourrice engagée, eventuellement pour Carol, parcequehongroise._ Il a été furieux.Comment se figurerait-on qu'Elle peut faire autre politique que son marl, Evidem- ment, inais comment vivre ce réve en ce moment, dit à Take Ionescu qui lui en parlait.Le Roi aura de la

340 NOTE POLITICE 1914 vointä, ca toti oamenii cari iau o decizie incet. Am vorbit de combinatie esita din comitetul nostru «Thra Take Ionescu bine inteles 7» (SurAsul, era el o ironie sau o aprobare (7) Nenitescu vorbind de conversatia ce a avut cu Regele, care pare Ca admite combinatia liberalo-conser- vatoare, imi spune ca Regele a adaogat imediat :Mi- nisterul de razboi lui Filipescu, nu ! Seara aflu, c, cu toate cele hofarite eri, Filipescu fost la intrunirea Dr. J. Cantacuzinoi ca a intrat In ComitetNational «de actiuneimediatà", nu se 2ice :militarcl, c-u Delavrancea,Gradisteanu,Niki Xenopol (!), Fleva, Toma Ionescu, Istrati. Melicescu imi spune ca el e acela care a impaCat pe Fleva cu Take Tonescu !! Luni, 27 Octombre. De Bussche imi spune :Ra- deff a vazut pe Bratianu, care i-a declarat : 1) Romania -nu mai poate acum sa se desintereseze daca Bulgaria ar ataca Sarbia ; 2) Niciodatä, el fiind ministru, Romania nu va ataca Austria. A crezut cera interesant sa-mi raporteze aceste cuvinte, dat fiind cRadeff e demn de incredere. volonté, commetous les hommeslents A. se décider. Parlé de la ccmbinaison de notre comité qsans Take Io- Tiescu, naturellementh (Le sourire était-ilune ironie ou une approbation Neniteseu. Reverant sur la conversation avec le Roi, semblant admettre combinaisonlibéralo-conservatrice, me dit que le Roi a de suite ajouté: leMinistère de la Guerre A Mr. Filipeseu, non. Le soir apprends que, malgré ce qui avait étéde- cidé hier, Filipeseu a été à la r.iunion du Docteur J. Can- tacuzène et qu'il est entré dans le Comité National «d'action immédiate», on ne dit pas: militaire, avec Delavrancea, Gradisteanu, Nicu Xenopol (!), Fleva, Toma Ioneseu, Istrati. Milicescu me dit que c'est lui qui a reconciliéFleva avec Take!! Lundi, 27 octobre, De Bussche. Radeff a vu ,Bratianu, qui lui a déclaré: 1) la Roumanie ne peut plus maintenant se désintere,sser sila Bulgarie attaquait la Serbie, 2) Ja- mais, luiMinistre, laRoumanie n'attaqueral'Autriche. Il a cru intéressant me rapporter ceci en tant que Radeff mérite créance. NOTE POLITICE 1914 341

La 41/2 mg intilnesc in secret cu Breitianu, acasg. la Mitilineu. Simt imediat cg actiunea faimosului Co- mitet National l'a speriat, fiindcg i se telefonase la Florica cl hotafasem in comitetul nostru esirea din neutralita- te. In cursul conversatiei am aflat cg Take se pro- nuntase si el in contra unui guvern national, fiinded pu- blicul ar fi crezut inteo mobilizare imediatd. In plus imi destginueste, sub secret, cg, Filipescu... se opreste si reja: mi s'apropus un guvern Brgtianu-TakeIo- nescu-Filipescu !! Filipescu este, pentru ansul, o ab- solutg enigmg. Ar primi combinatialiberalo-conser- vatoare, dar ce sg fad,' cu Filipescu 'I Ggseste si el Cgs combinatia ar avea mai multe avantagii decâ,t desavan- tagii. Dar ar trebui sg se lase sä" intrevadh 5i lui Take Ionescu o perspectivg de viitor. Nu vede posibilitatea unei campanil inainte de primgvarg, si aceasta numai dacà am fi siliti. Are sg tie un consiliu ca sglege si pe Costinescu, qcare e foarte mult lucrat de altii», la de- ciziunea :nu rgzboiimediat. Dupg ce i-amspus cg am expus comitetului meu, di dad, ar fi atacat,el putea sau sg se uneascg cu Take, sau sg cedeze locul,

Entrevue avec Bratianu. A 4 h. % on se rencontre se- crétement chez Mitilineu. Je sens de suite que l'action du fameux Comité National l'avait effrayé parce qu'on lui avait téléphoné it Florica que nous avions arrêté dans notre pro- pre Comité la sortie de la neutralité. Au cours de la con- versaticrn fai appris que Take s'était luiaussi prononc& centre un gouvernement national, parceque le public aurait cru it la mobilisation immédiate. De plus il me confie sous le seeau du secret que Filipescu..., il se reprend et dit: on lui avait propose' un gouvernement Bratianu-Take Ionescu- Filipescul Il trouve que Filipescu est pour lui une absolue enigme. .71accepterait combinaison libérale-conservatrice, mais que faire de Filipescu? Il trouve aussi que la combi- naison aurait plus d'avantages que de désavantages, tou- tefois faudrait laisser entrevoir A Take une perspective d'a- venir. Il n'envisage pas la possibilité d'une campagne avant le printemps, si on y est forcé. Il va tenir conseil pour bien attacher aussi Costinescu 4qu'on travaille beaucoup» A la decision: pas de guerre immediate.

342 NOTE POLITICE 1911 mi-a fáspuns : combinatia Cu Take, asta nici odatä ; cedez locul, da, dar cu dreptul absolut s. trag eu la raspundere pe cei ce m'au rästurnat !(deci, tocmai prevhzusem eu). A räspunslui Giers, careoferea sà trateze pentru România cu Bulgaria :Asta,nu. _Reguleazä D-ta afacerile intre Shrbii Bulgari ;voi regula eu, pe urmä, afacerile noastre cu Bulgaria. A -vorbi cu Radeff este sä vrei sä prinziväzduhulcu mâna. De altmintrelea ispräveste prin a märturisi ea* 2.rnicitia lor este de partea Austriei. La despärtire a repetat cä aranjamentul nostru se poate face, dar ne intelegem &II nu ne-am întâllnìt, ca sä pot avea mânä liberà cätre ai mei. Peste zi, A.rion, scandalizat de actiunea lui Take, .aprobg convocarea comitetului executiv, pentru a clari- fica situatia. Mà due la Misu Qanta,cuzinoi Ii spun ,ca swat obligat sà convoc Comitetul executiv. 28 Octombre. Am gäsitasearà o scrisoaredela Istrati, cerându-mi o intrevedere ìn numele Qomitetului

Lui ayant dit ce que j'ai exposé à /non Comité, que si on Tattaquait, il pouvait ou se lesteravec Take, ou céder la place, il m'a répondu: Combinaison avec Take, cela jamais -céder la place, oui, mais avec le droit absolu «sa trag en la riispundere pe cei ce m'arrgsturnal»(Done juste ce que j'avais prévu). 11 a répondu à Giers, qui offrait de traiter pour la Ron-. manie avec la Bulgarie: Cela, non. Arranges vous les af- f aires entre Serbie et Bulgarie. J'arrangerai moi-méme, en. suite, nos affaires avec la Bulgarie. Causer avec Radeff, c'est vouloir mettre la main sur l'insaisissable. D'ailleurs finit par reconnaître que leur amitié est du côté de l'Au- --triche. En nous séparant, il réitèréquenotre arrangement pouvait se faire, malt; nous convenons ne pas nous étre ren- .contrés pour avoir coudées franches vis-it-vis des miens. Dans la journée, Arlon, outré de l'action de Take, ap- prouve convocation Comité Exécutif pour clarifier situation. Je vais voir Michel Cantacuzène et lui dire que suis forcé convoquer Comité. 28 oetobre. Trouvé hier soir lettre Istrati me deman- .dant entrevue au nom de son Comité. Je regois ces Messieurs

NOTE POLITICE 1914 343 jui (Comitet National). Ii primesc la ora 11. Vin :Is- tratii L Cantacuzino. In urna Gradisteanui Fleva ; Filipescu... nicaeri. Il asteptam, i se telefoneaza :Fili- pescu raspunde, dar cum i se spune ca Istrati vrea sa-i yorbeasca, nu mai e nimeni. Aceasta comedie tine ea- te-va minute. Istrati afirma ea se intelesese cu Filipescu chiar dimineata. Istrati, caruia i se da cuvantul, face un discurs lung: Guvernul nu &A impresia cA vom esi vre-o data din neutralitate («ca nu suntem inselati»,adaogaCanta- cuzino) si a fost partialin aceasta neutralitate :ben- zina, grau, aur pentru Turcia, munitii Bulgariei ; vor ja masuri in contra acestei rele vointe, etc. Un guvern national ar fi oprit toate acestea. De ce se lag sa trea- ca in Austria ziarul «Ziva», eand gazetele noastre nu sunt primite Eu : Ce doriti dela mine SA ne ajutati. Cel putin o conferinta permanentA de trei sefi sh controleze guvernul. Baspund, insubstanta,ca ar trebuisa se adre- seze lui Bratianu pentru toate aeeste critici ;probabil, el va arata motivele lui. Guvern national, chiar Take 1-a declinat. Conferinta, cAt yeti vrea, dar Take sa is- praveasca mai inthi cu clevetirile lui sistematicein

11 h. Arrivent Istrati-Jean Cantacuzène; ensuite Gradis- teanu.-Fleva; pas de Filipescu. On l'attend un bon bout de quelques minutes. Istrati assure qu'il s'était entendu avec Filipescu le matin même. Istrati, it qui on donne la parole, fait un long speech: le gouvernement ne donne pas l'impre,ssion qu'on sortira un jour de la neutralité;«c6. nu suntem inselati», sureneherit Cantacuzène; il a été partial dans cette neutralité: ben- zine, blé, or pour la 'Purquie,munitionsbulgares, tout y passe; on veut se prémunir contre ce mauvais vouloir, etc., etc. Un gouvernement nationalaurait coupé court it calà. Pourquoi laisser passer en Autriche la «Ziva», quand nos journaux ne sont pas ac,ceptés. Autriche! etc., etc., Moi: Que désirez-vous de moil Nous aider. Au moins qu'une conférence permanente des trois chefs contrôlele gouvernement. Je réponds en substance qu'il faut s'adres- ser à Bratianu pour toutes ces critiques; il aura peut-Rre de bonnes raisons à faire valoir. Gouvernement national,

344 NOTE POLITICE 1914 contra s3fului partidului conservator. Delegatia do reste sä," mai mä, vadä," : «CAt yeti voi, atAta vreme 61 nu vor fi miscàri de strada" ; altfel nu vä mai pri- mesc». Protesteazä cá ar fi pentru räzboiul imediat, Eu : D. GrAdisteanu este de altà pärere. In rezu- mat : Vorbe goale, räu informati, nu par a fi hotAriti a merge imediat. N'ar fi oare lipsa lui Filipescu 29 Octombre. Delegatia a fost la Take Ionescu, de astà datä, cu Filipescu. cUniversul»constatä, a au fost de acord in toate punctele. VAzut pe Lahovary, Nenitescu, Olgnescu,i fárä obiectiuni, le-am comunicat cA voi convocaComitetu/ executiv, de urgentg. Arion si G. Stirbey au fost printre cei dintâi pentru a propune aceastä, convocare. km anun- tat alalaeri searä, pe Misu Cantacuzino. Vineri, 31 OctombreMonitorul publicg astAzi decre- tul interzicand exportul de grail, dar Finantele de fapt Il interzisese de o lunä. Fiecare vagon a devenit obiect de misitie. Mihai, fratele meu, vorbea de casa Dreyfus, care oferea 600.000 lei, dar cArei i se cere un milion ! Ion St. Brgtianu s'a plans lui Cioräneanu (Kiriacescu mi-a spus-o) cá, el, spunând lui Qostinescu eä. castigh 15.000 lei pentru esirea unor vagoane, «pungasul» de Costinescu (IA drumul la altele si la ale lui nu. Go- lescu imi serie de o afacere cu 600 vagoane fasole, in care un Dr. Sofronie, tovaräs cu un fin Costinescu, are o primä de 300.000 lei. Grigore Cantacuzino foarte deprimatAltii cari nu fac sacrificii, au avut situatii politice si el nu a avut:- asa, Delavrancea; iar oidiotul» deDesliufacepart&

Take lui méme decliné. Conférence, taut qu'on voudra, mais que Take cesse d'abord le dénigrement systématique contre le chef du parti conservateur. Ces Messieurs désirent me revoir. Tant que vous voudrez, s'il n'y a pas de mouve- ment de rue; antrement je ne les reçois plus. Ils protes- tent vouloir étre pour la guerre immédiate. Moi: M. Gra- disteanu est d'un autre avis. Résumé; verbiage, mal inf més, ne parraissent pas décidés à marcher. Est-c3 rabsence de Filipescul

NOTE POLITICE 1914 345 dinteun Comitet din care el nu face parte. Cu vanzarea qMinervei», amicii si presa noastranu Pau aprobat. Se intreaba, mai ales ca in partid sunt sbuciume continue eauzate de Filipescu, daca nu ar fi mai bine siise re- traga din viata politica. Recunoaste ea eu 1-am acoperit si ea' am fost perfect cu dansul. L'am imbärMtat, va veni maine la comitet. Gr. Duca, venind in acest rAs- timp, ga-seste ca partea reprosabilä este : &ad manife- stezi sgomotos ca francofil, sa-ti vinzi jurnalul laad- versari. 1 Naembre. Comitet executiv. Multi de fatil. Lip- seste Meissner, care nu a primit convocare. Din judete lipseste Leon Bogdan. Deschid sedinta, aratand &A amconvocat comite- tul pentru a limpezi situatia creat6 de participarea lui Filipescu la «Actiunea Nationala», a cArei legätura so- lemna nu poate insemna decat räsboi imediat. SA se spuna ciar de Comitet daca este pentru rasboi imediat;dacä nu, sa se stie eh nu avem nici o solidaritate de partid cu Actiunea. Replica Filipescu, ca din toate partidele nu- mai noi ne-am rasboit contra Actiunei Nationale. Raspund eu CA nu vad acolo, din alte partide, oameni de importanta politica a lor nostri, si ca s'a produs faptul a doua zi dupa ce un comunicat afirmase a s'au luat de noi rezolutiuni : de aci unele echivocuri ce trebue sa dis- para in public. Lahovary : Cestiunea fázboiului nu se poate transa nici cu pasiune, nici cu iluzii. Nu dau la o parte factorii responsabili, de care rade «Epoca». Actiune da, dar cand si cum 7 Eterna divergenta intre noi, incepand dela ma- nifestatia de la 1 Septembrie. Se cere a se lua Austriei 200.000 km. p. Aceasta nu se ja fara grava infrangere. Unde este ea °I Dorim si simtim la fel :teraperamentul insä nu trebue sa inlocuiasca ratiunea. Missu Cantacu- zino : Putem ajunge la solutie satisfacatoare, daca Comi- tetul a fost convocat pentru a degaja actiunea partidu- lui de actiunea lui Filipescu. El mi-a declarat ch.: «fae aceasta pe seama mea». Aiurea pot exista divergente a- supra mijloacelor de a face ca Romania sa iasa manta: 23

346 NOTE POLITICE - 1914

Cilnd sg, esim din rezervg, 7C,e garantie sg lugm 7 SA discutgm in vileag, nu putem; elementele sunt in mâna guvernului. Dar guvernul poate avea incredereanoas- trg, 7 Nu. Slab, n'a fAcut preggtire. Deci, schimbarea gu- vernului. Lahovary: SA faci alegeril Cantacuzino: Nu, si aci mg, deosebesc de Filipescu ; BrAtianu un rg,u neeesar; Il primesc, dar incadrat. Partidul nostru sA fie rezerva tgrei. Cer ,guvern nationalchiar prezidatde Brgtianu. Eu : Cum mai suntem atunci rezervg 7 Arion : aprobg convocareaComitetuluiexecutiv. O lamurire era necesaiii. Filipescu merge pe seama SA o spung, altfel Actiunea Nationalg ar fi pe seama partidului. Trebue sg, disparg acuzatia defilogermani. Dacti Actiunea Nationalg nu este intrarea in rgsboi, ce este 1 Tot ce am hotArht noi, cum cA nu putem sta la in- finit in neutralitate, s'a adus la cunostinta Regelui Carol. Dar pentru aziI Filipescu zice da, pentru cA altfel ne batem pestedos, treiani. Atunci trebue sAschimbi guvernul; mergi la Dacia si pe stradA ai Te bati cu sol- clatii romtini inainte de a te bate cu cei unguri 7 In Mar- ghiloman nu ai incredere, pe Brgtianu nu'1 vrei, ce pui In loe 7 Cere Inotiune de incredere in sef !... Nenitescu : Românií devin odiosisi inteoparte si in alta, pentru CA nicAeri nu se face in stradA politicg, externä. Guvern national cu Take, dupA ces'arostit cum s'a rostit 7 Atunci a nAscut ideia : guvern de doug, particle. Dar trebue atunci «partid» si noi suntem divi- zati. Filipescu nu vrea ce vrea Marghiloman.Filipescu: De doug, luni s'a hothritsinu s'afgcutnimio... Nevitescu : Acum abia s'a hotgriit aceasta. Actiunea co- munä a doug, partido este onecesitate,(aprobAri). Greceanu : Nu apgr Actiunea Nationalg, si prezenta lui Filipescu acolo o regret. Dar trebue sA se stiehotgrat, eg nu mai 4111concursguvernului.. Gradi,steanu : Sunt divergente intre unanimitatea comitetului consul- tativi D-1 Marghiloman. Unii din noi ne-amorientat dela inceput in favoarea Triplei-intelegeri. Deci ori res- bel alAturi de ea, ori neutralitate, in caz de infrangere a ei. Guvernul si alti dintre noi au politica de a merge a-

NOTE POLITICE - 1914 347 laturi de invingatori, ori cari ar fi :asta nu primim. Nu s'a adus la indeplinire cererea guvernului national; nu vreau, fara voia mea, sa fac politicaaustrofila. Lahovary, Arion, protestarivii. Ion Miclescu : Nu vreau ca neutralitatea sa fie un §iretlic ca sá arun- cam latinitatea noastra in bratele germanismului. Unire cu Take lonescu! Emanoil Antonescu :Divagatii §i obraznicii, terminând cu cinci injoctiuni scrise. DelavranceaActiunea Nationala nu este demon- stratia n favoarea unui *ef sau in contra altuief. La Adiunea Nationala. stäm pentru ea acolo se plamade§te intregirea neamului. Rasboiul ei este un räsboi de rasa la lacul mediteranean trebue sa, fie numal elementul greco-latin (!!). Am inceput sá credem cá milioanele ger- mane pot cumpara suflete de Romismi. Filipescu :«Ne mi§camcontraActiuneiNatio- nale : diversiune in favoarea guvernului ! Este exact : 1) ea nu av,em nazuinte deck inteo diredie; 2) ca trebue sà inceteze neutralitatea; 3) ca trebue sá inceteze increde- rea neconditionata in guvern. Nu m'a interesat Macedo- nia: nu mei intereseazei Basarabia! Strada, in regim con- stitutional, a jucat un mare rol. Suntem ingrati cand de- faimam strada ca un excelent mijloc. Sunt din cei «cu Transilvania §i cu strada». «Strada nu'mi pute, dar te trasne§te duhoarea din unele anticamere. Strada a vazut totdeauna drept. Costinescu singur a avut o politica ad- mirabila : Nona, ni se cere prudenta, iarluinu-ieste frica,sá vorbeasca pe fata».Proces cu «Inainte» «La Politique». Nu s'a tratat cu Bulgaria : Abia acum se vorbe$te cu ea. «Armata este gata. Ce a.5teapta 70 noua vietorie frantuzeasca sau rusa va faceactiunea noastrainutila.Loviti-ne !Veti face ca viespea; ea rane§te, dar piere». G. Stirbey : Convocarea comitetului, excelent pre- cedent. Massa partidului se asociaza ast-fel la definirea politicei partidului. Suntem acum de acord; dar se putea vedea «adiune» fara rasboi 7 S'a pus chestiunea Darda- nelelor : problema econctmica de cea mai mare valoare. Putem s'o ignoräm 7 Marea Mediteranalatina 7Dar

348 NOTE POLITICE 1914

Romgnia e pe Marea Neagrg. Numai factorii responsa- bili pot rezolva chestiunile. Mehedinti: Comitetele nu pot tranga politica ex- ternä, cum nu o pot hotgri un sinod sau o camerä de comert. D-1 Filipescu a zis sg vorbim principii ;dar se imp-uu rezerve : Aceastä rezervä sg. o observgni in discutia noastrg Virgil Arion:Politicapartidului este indrumatg in sensul de a asigura revendicarile tg- rel. De ce se adung atunci toate calomniile pentru a se arunca gefului 7 Eu: Cuvgntgrile de eri gi de azi, dovedesc eat de in- temeiatä a fost aceastg convocare. Lumina s'a fäcut. Nu mai vrea nimeni räsboi imediat. Eram intemeiatci- tind leggnagntul luat inaintea reírei de membrii Actiu- nei Nationale gi c-unoscând sentimentele lui Nicu Fili- pescu, sà cred cä actiunea de acolo insemna intrarea in campanie. La 1 Septembrie manifestatii, dupä declara- tia din gEpoca» cg voegte intrare in contra Austriei ; la 11 Septembrie cere in comitet chic et nunc»; in ziva mor- tei Regelui :räsboi, pentru 6, acuma interventia noas- WA poate decide victoria; la 23 Septembre, manifesta- tie la statuia luiMihai Viteazul cu declaratiecatego- ricä. Cum noi, in comitet, mereu declarasem cg nu este momentul, mi-am zis cg, Filipescu s'a dus laAetiunea Nationalä ca sà aibg. ecou. Azi se declarg, contrariul :a- tät mai bine ! Dar se fgcea migcare pe seanag personalä. Cine *tia aceasta, cand organizatia electoralg, din Capi- talä preggtea raanifestatia I Am chemat pe un gef de culoare, ca sä'l fac atent : Degliu a demisionat, pentru eä &Muse el ordine contrare ! Deci trebuia sg degajez par- tidul. De acord suntem toti : neutralitate indefinitg nu se poate. Trebue sä" fim de acord gi asupra altui punct :- Numai factorii responsabili, Rege, guvern, stat-major, gefii de partide organizate oficial, pot alege momentul. VA temeti eg se va afla eg sunt divergente? Eu mg ingri- jesc &A acestg idivergente existä! In privinta rgzboiului, le-ati vgzut. In privinta celor dinguntru, tot asemenea. Guvern national 7 Am motive serioase de a nu admite bungtatea solutiei. Oferit de mine, trebue sä'i accept mo-

NOTE POLITICE 1914 349 dalitgtile ori-cariar fi, si apoi, eu calific pe democrati drept egali ai nostri 11 Dar cum sg o fac &ad stiu pe Fi- lipescu absolut contra solutiunei 1 El nu acceptg pe Brg- tianu. Este atunci posibil sg propun ceva D-lui Brg- tianu 7 Sg mergem la altul din liberalit Nu m'am pretat la combinatii cari puteau fi intrigg in contra sefului li- beralilor. Filipescu : Te-ai läudat eh' ai scgpat guver- nul Brgtianu. Eu Lahovary spus odatg : de ce sä" rgsturnäm pe Brgtianu, cg doar nu o sgfaci rgsboi fgrg liberali 7 Criticati pe ministri 7 Eu nu pot imita. Mad Ii voi ataca, trebue sg fie prezenti ca sg-mi rgs- pundg. Sg manifestez incredere 7 iar nu este rolul meu. 55. votgm cg retragem increderea t aceasta nu este ac- tiune serioasg de partid. Atunci 7 Sá accepte toatä, lumea disciplina de partid. Se pot duce inaintelaActiunea Nationalg amicii nostri, pe rgspunderea lor; ori-ce ener- gie cheltuesc acolo este o fortg care o iau partidului lor. Lahovary citeste motiunea. Arion voeste SA in- troducá o notg de iminentg in esirea din neutralitate. Se respinge. Cantacuzino o notá de defientá pentru liberali: nu primesc eu. Filipescu criticg cg dacg se aprobg hotA- rärile comitetului consultativ, nu se stie care ! Paul Gre- ceanu citeste atunci cg s'a notat in proces-verbal accen- tuarea fgcutg de Misu Cantacuzino in privinta preggti- rei de a se esi din neutralitate si a neincrederei in Filipescu nu mai face obiectie. 3 Noembre. Czernin, incurcat de reportajele gaze- telor takiste, vine sg se informeze asupra deciziunilor comitetului. gzernin : Atunci toatg lumea vrea rgsboi desigur contra noastrg7Eu: Nu vg ascund cg i ce nu gândesc astfel suntem putin numerosi, Czernin : Dar cum un popor atgt de inteligent nu'si intelege mai

3 novembre. Czernin, embrouillé par lesreportages des journaux Takistes, vient s'informer sur la portee des deci- sion du Comité.Alors tout le monde vent la guerre et natu- rellement contre nous Je ne vous cache pas que nous sommes pen nombreux eeux qui nepensent pas comme cela. Mals comment un peuple si intelligent ne comprend-t-il pas

350 NOTE POLITICE 1914 bine interesele Eu: Cum Ungurii n'au intelescá trebuiau supreze aceastà situatie 1 Czernin : Cui o spuneti 7 Czernin se plAnge de slcibiciunea de neertat a aces- tui guvern. Costinescu face once negociere iar când vorbe§ti cu d-1 Br5tianu, te trimite la d-1 Cpsti- nescu. Acum vrea sä" inchia frontiera. Aceasta va pro- duce o foarte mare tensiune. S'a refuzat tranzitul a 200 vagoane de munitii turcesti; Berlinul ne-a cerut atunci sg, retinem cele 180 vagoane de munitii ale D-vs. Cum sä" dàm acelor cari vorbesc eh' se vor bate, ne spune Germa- nia, când nu putem ea, dàm prietenilor cari se bat pen- tiu noi A chstiga timp, e sigura mea concluzie. Breiniaeanu mà informeazA cà Germanii au in ve- clere ipoteza cà putem merge in contra lor §i nu se stie dacà nu ne vor obliga sä", clarificAm situatia. SfortArile din Serbia sunt fkute tocmai ca sä, apere o linie Se- mendria-Ni§-Sofia, pentru a putea corespunde cu Turcii. M. Pherekyde a vanat eri cu Regele, care a blamat mult pe Nicu Filipescu. Forma rationamentului lui este

mieux ses intéréts ? Comment les Hongrois n'ont-ils pas compris qu'ils devaient soulager eette situation 7 A qui le dites-vous I Czernin se plaint de la faiblesse impardennable de ce gouvernement. Mr. Costineseu rend toute négociation impos- sible et quand on parle it M. Bratianu, ji vous envoit A M. Costinescu. Il veut maintenant fermer la frontière. Cela produira une tension extrame. On a refusé le transit des 200 wagons munitions turques; Berlin nous a demandé alors de retenir vos 184 wagons de munitions. Comment en donner ceux qui parlent de se battre, nous dit l'Allemagne, quand on ne peut les donner A. nos amis qui se battent pour nous! Gagner du temps est toute ma conclusion. Branisteanu m'informe que les Allemands envisagent l'hypothèse que nous puissons aller contre eux et il n'est pas dit qu'ils ne nous mettent pas en demeure de clarifier situa- tion. L'effort en Serbie est préeisément fait pour préparer une ligne Semendria-Nich-Sofia pour correspondre avee la Turquie. Michel Pherekyde a ehassé hier avec le Roi qui a beau- coup blamé Nicu Filipeseu. La forme de son raisennement est

NOTE POLITICE 1914 351 interesantà : «De ce agitatie când suntem toti de acord (I !). Filipescu vrea planteze copacii inteo dure deasg !». 4 Noembre. D-1 Psihas, ministrul grec, mi-a facut o lung% vizità. Nimic precis ca conversatie. Recunoate cá chestia Dardanelelor e capitalà. Meissner, a vrut sá vie la comitet; nemultumit Greceanu m'a oprit sà-1 chem din nou. Departe de ce 136- nuiam, este foarte categoric in contra lui Filipescu. Cu privire la manifestatia dela i Septembrie, a vgzut pe lipescui l'a Osit emotionatpâtià la lacrAmi, zicând : «nu credeam chi voi träi vreodatà asemenea cupe». Fars6 sau sugestiune Argetoianu blameazA pe Filipescu. Nu crede in o actiune serioasg. Este impins de fiul sgu, care probabil a Ositi titlul «Actiunea Nationalà» «Action Fran- caise». Nici un sens, din moment ce existA un curent puternic. RAzboi imediat, imposibil. Seara Nicu Lahovary a primit o comunicare dela Filipeseu, insgrcinându-1 sà-mi spue cá primeste sá in- tre inteun guvern liberal-conservator : «Vei vedea c5,nu intéressante: «pourquoi une agitation, quand nous sommes tous d'amord (I). M. Filipescu veut planter des arbres dans une forêt touffue!» 4 novembre. Mr. Psihas, Ministre Grèce, longue visite. Rien de précis comme conversation. Admet que la question des Dardanelles est capita/e. 1VIeissner a voulu venir Comité; mécontent que Gre- cianu m'ait dissuade de l'appeler une seconde fois. Loin de ce que je supposais, très catégorique contre Filipescu. A- propos de la manifestation du 1 septembre, il a vu Filipescu et l'a trouvé ému aux larmes, disant «nu credeam cvoi trli vreodatá asemenea chimp. Farce ou suggestion? Argetoianu. Blame Filipescu. Ne croft pas à une ac- tion sérieuse. Monte par son fils, qui probablement a trouvé aussi le titre cActiunea NationallAction Franvaise». Au- eun sens, du moment qu'il y a un courant puissant. Guerra immediate impossible. Nicu Lahovary. Le soir. Il a reeu un coup de telephone de Nicu Filipesou le ehargeant de inc dire qu'il ace,epte d'en- trer dans un gouvernement liberalo-eonservateur. «Tu verras

352 NOTE POLITICE 1914 se va face». Dubiu care pare a se raporta la lipsa mea de sinceritate de a voi sä o fac. Spun lui Lahovary : «Adu-mi m'Aine pe Filipescu svorbim inaintea d-tale gi sd mä pun imedidt in campanie». Rea influentA a lui Hiott gi a lui Grigore Filipescu. Acest tAnär voia sä dove- deascg lui Lahovary cA tathl su nu putea sà primeascii sà intre, dacg n'ar desemna gi el un al doilea ministru, ca sä nu se afle izolat !! Se pare cä räspunsul : 'Costi - nescui Constantinescu vor fi totdeauna de partea lui, l-a hotArat sà telefoneze. Ernest CananAn imi spune eä la Palatul Dissescu i-a vorbit de o fuziune a conservatorilor au democratii subdirectia mea. Am räspuns luiCana- näu ca era un. simplu acces de ramolisealä. 5 Noembre. Filipescu n'a venit. M. Teodorian, gtie demult dela ,foarte pornitin contra mea, cä «Tripla Intelegere», aga poreclitä de el, era fäcutä intre Take-Costineseu-Filipescu. Nenitescu a vorbit cu Migu Cantacuzino. Suntem de acord cà. acesta se prostegtedin zi in zi; elcrede in aceastà privintä bAutura are rolul ei. Cantacuzino nu va urma pe Filipescui nu( va merge nici odatà la Take, que cela ne se fera pas». Doute qui semblait se rapporter ma sincérité de vouloir le faire. Je dis à Lahovary: amenez domain Filipescu, que none causions devant vous et je me mets de suite en campagne».Perniciense influence de Hiott et Grégoire Filipescu. Ce jeune homme voulait demonstrer Lahovary que son père ne pouvait accepter d'entrer, s'il ne désignait pas lui aussi un seconde Ministre, pour que son père ne se trouve pas tout it fait isolé ! 11 paraitrait que la réponse: il aura toujours Costinescu èt Constantinescu avec lui, ra décidé à donner co coup de téléphone. Mercredi, 5 novembre. Filipeseu n'est pas venu. Marius Theodorian sait depuis longtemps par Vladi- mir Ghika très monté eontre moi, que la «Triple-En- tente», ainsi nommée par lui, était faite entre Take-Costi- nescu-Filipescu. Nenitzescu a causé Michel Cantacuzène. Tombons d'ac- cord qu'il devient claque lour plus bate;il eroit que la boisson lone son rôle là-dedans! Il (Cantacuzène) ne suivra Filipescu et n'ira jamais à Take; mais se défie do mon ger-

NOTE POLITICE 1914 353 dar se teme de germanofilsmul meu, iar dac.i conducpar- tidul in aceastà directie, mai bine se retrage din viata po- laical. Xenitescu crede cá. siguranta partidului vrea.ca Filipescu s'a' fie alungat. El rámâne mai antirus ca nici- °dará. Ji comunic cá daca,' e vorba sä" semnám vreodatá, aläturi de Rusia, eu mai bine párásesc directia partidului. Dr. Bernfeld-Burnea vine din Viena. A vázut acolo pe Aurel Popovici, pe Aurel Oneiul. Acesta ar fi zis cá Bucovinenii nu cer anexiunea cu România; e in stare sá scoale 20.000 oameni ca sä protesteze contra acestei pre- tentiuni. Aurel Popovici absolut opus intrgrei Romániei In Transilvania. Poklevsky, astá-seara la A. Darvari,§tia cá, se va inchide granita spre Austria .máine :«in mod pro- vizoriu §i pentru a obtine ceva». 6 Noembre. Azi dimineatágazetele, cu «Dimi- neata» in cap, anunt5,cá guvernul inchide granitade nord. Poklevsky o anuntase aseará. Pe de allá parte asupra victoriei Germanilor la Kutno, «L'Indépendance Roumaine» cautá sá scadá importanta ei in a.5a, chip in cAt «Dimineata» reproduce articolul intreg in litere mari, iar «Viitorul» cu litere de afis anuntá cá armata germanä se retrage din Flandra ! Ce insemneazá asta 1 Eternul dublu joc al lui Brätianu 7 manophilisme et si je conduis le parti de ce côté,i1 préferera se retirer de la vie politique.Nenitesou croit que la surété du parti veut que naipes= soit amputé. II reste plus anti- russe que jamais. Je lui communique que s'il faut un jour signer avec la Russie, mol, je quitte plutôt la direction du. parti. Jendi, 6 novembre.Ce matini les journaux, «Dimineata» en tate, annoncent que le gouvernement ferme frontièreNord, Poklevsky l'avait annoncé hier. D'antro part, sur la victoi- re des Allemands A Koutno, l'«IndépendanceRoumaine» cherche A diminuer son importance A tel point quela .Dimineata» réproduit en gros earactares tout l'articleet le gViitorul» en lettres d'affiches annonce que l'armée alle- mande se retire des Planches! Que signifie tout celál L'éternel jeu de bascule de Bra- tianu 1 Von Bussche se plaint des taquineries et des fausses nouvelles de Costinescu; il dément que jamais quelqu'un

354 NOTE POLITICE 1914

Von Bussche se plânge de sicanele si de vestile false ale lui Qostinescu. Desminte cä cineva vre-odatä, ar fi tratat cu dânsul sau cu Legatiunea sa, schimb de benzinä, pentru munitiii cà benzina ar fi plecat, dar c5, munitiile ar fi fost oprite. Nicu Lahovary este silit sá märturiseascg, cá Fili- pescu n'a vrut &á viesä, vorbeasc6 cu mine, dar c5, dà ocuvântul lui de cinste» ch" ar intra intr'un guvern mixt dacg, s'ar reusi sh fie alcätuit. Eu : Sá tratez eu, iar clansul sá meargä, la Dacia'? ! 7 Noembre. Azi dimineatà interview al lui Costi- nescu in «Viitorul», destul de accentuat in contra Aus- triei, care pare a fi denuntatä cá arretine pustile la Steyr si munitiile nemtesti, RevAzut pe I. Lahovary, Arion, Cantacuzino, Ne- nitescu. Le pui douà intrebäri : 1) Sunt ei de pärere sä, intreb guvernul ce rost are aeeastä atitudinei dacA estevre-o schimbare in po- litica externä 7 Lahovary a väzut pe Brätianu, care pentru prima oarà i-a spus cA putea sá Leg concesiune in partea Qadrilaterului. Nici o grabä,i hotärAt a astepta priznAvara.. Nenitescu : Dar atunei Brätianu dacä, nu ait traité avec lui ou sa Légation, troc de benzine contre munitions et que la benzine serait partie, mais les munitions auraient été arrêtées, Nicu Lahovary est obligé de confesser que Filipescu n'a pas voulu venir causer, mais qu'il donnait csa parole d'honneurz qu'il entrait dans un gouvernement mixte si on réussissait à le faire. Moi: que je traite, mais que lui aille à la Dacia! ! Vendredi, 7 novembre, Ce matin interviewdans le (Viitorul» de Costinescu, assez accentuée contre Autriche, qui semble être dénoncée corn-me retenant les fusils à Ste- yer et les munitions allemandes. Réunis Lahovary, Arion,Cantacuzène,Nenitescu. Je leu pose deux questions. I. Faut-il demander au gouverne- ment ce que signifie cette attitude et s'il y a du changement dans la politique étrangère, Lahovary: A vu Bratianu, qui, pour la première fois, lui a dit qu'il pouvait faire des con- cessions du côté du Quadrilatère. Aucune hâte et décidé it at- tendre le pritemps. Nenitescu : Mais alors que Bratianu, s'i/

NOTE POLITICE 1914 355 face r5zboi, cel putinsà pue rânduialä,in guvern. Lahovary : Esirea lui Costinescu pregäteste poate o ac- tiunemilitarä, dacA Bulgarii atacäSerbia. Arion : TotactiuneaTakeIonescu-Costinescueste aceasta,ì poate chiar Filipescu. Presupune ca s'ar vrea ca sä fie fortat BrAtianu sá se pronunte. Toti conchid ca trebue sá cerem lämuriri guvernului. 2) In fata atitudinei lui Filipescu, pot eu sa mai vorbesc de guvern de doug partide ? Refuz sä-1 propun lui BrAtianu.Dar dacàBrAtianuo propune,chiar fára Filipescu, potsä" intru pe aceastä cale? Neni- (escu : Guvern national, adicA de trei partide, imposibil. Prezenta lui Take ar fi ruptura cu Germania si Austria. Este mare nevoe pentru tará, ssá se constituiascä un gu- vern cu doug partide si nu-mi 'Dash" dach nu intrà Fili- pescu in el ! Lahovary Läsati guvernul sä-si urmeze singur calea, aceasta este cel mai cuminte lucru. O rup- turà cu Filipescu, care este cu degvânire pornit, nu-1 supärä, chiar o doreste. Deci, dacä se icere formarea unui guvern färä el, nu vgd nici o obiectiune. Arion Re- cunoaste cá atitudinea lui Filipescu face imposibilä once ne fait pas la guerre, mette du moins de l'ordre dans le gou- vernement. Lahovary: La sortie de Costinescu prepare peut- être une action militaire, si les Bulgares attaquent la Ser- bie.Arion: C'est toujours l'action Take Ionesco, Costinesco et peut-être Filipesco. Il suppose que l'on veut forcer Bra- tiano à se prononcer. Tous concluent :il fautdeman- der éclaircissements au gouvernement. 2) Devant l'attitudine de Filipesco, puis-jeencore par-. ler de gouvernement à deux partis ? Le proposer à Bra- tiano, je refuse. 1VIals si Bratiano le propose kmême sana Filipesco»,dois-jeentrer dans cette voie Nenitesco : Gouvernement national, c'est à dire it trois partis, impossi- ble. La présence de Take serait rupture avec Allemagne et Autriche. Il y a grandeutilité pour le pays àconstituer gouvernement it deux partis, etknu-mi pasasa, nu intre Filipe,scu In el» ! Lahovary :Laissez legouvernement continuer seul son chemin, c'est ce gull y a de plussage. Une rupture avec Filipesco, qui esten pleinecarrière de projectile, ne l'inquiète pas. Illa soufisite. Si done il y a demande de constituer un gouvernement sans lui, il n'y volt pas d'objections. Arlon : Reconnait que l'attitude de Fill-

356 NOTE POLITICE 1914 propunere din partea noastrg. Merge pang la ruptura cu Filipescu daca' ni se propune un guvern de doug par- ticle. Cer cu insistenta lui Cantacuzino sg se pronunte: Se code§te. Nu va merge nici-odatg cu Filipescu spre Take Ionescu, dar nu poate primi ca Filipescu sá fie a- runcat afarä,. Dacg va fi o propunere, cvom vorbi din now.. Eu : Nu sunt ostil nimanui i mai bine imi con- vine aceasta opozitie a lui Cantacuzino, care ma pune la adäpost de necesitatea de a vorbi de un guvern a eärui forma, de coalitie imi displace. Dar sa fie constatat ca dificultatea nu vine din partea mea,i Cantacuzino sg nu se mai plangä de nerealizarea celor ce hotae4te comi- tetul. Lahovary, Arion, Nenitescu, interpeleazä. pe Cantacuzino. Lahovary Ii spune«e§tifermecat» ! Arion trage concluzia : Nici un demers pe aceastg a doua cestiune. 8 Noembre. Bussche imi afirma cá Bulgarii vor ataca pe Särbi. Asuprachestiei Transilvaniei imi repetg cá chiar el a aratat ca, atata vreme cat nu se vor formula legile, nu se va crede in realizarea fa'gaduelilor pesco coupe court à toute proposition de notre part. II ira jusqu'A la rupture avec Filipesco si ron nous propose le gouvernement à deux. Je mets en dome-are Canta,cuzène de se prononcer. 11 biaise. E n'ira jamais avec Filipesco vers Take Ionesco, mais il ne peut aecepter qu'on jette Fili- pesco par dessus bord. S'il y a proposition «que nous en causions de nouveau». Moi: Je ne suis hostile it personine et j'aime mieux cette opposition. de Cantaeuzène, qui me met it l'abrí de la nécessité de parler d'un gouvernemant dont la forme de coalition me déplait. Mais qu'il soit bien constaté que la difficulté ne vient pas de moi et que Canta- cuzène ne se plaigne plus de la nonréalisation de ce que dé- cide le Comité. Lahovary, Arlon, Nenitzescointerpellent Cantacuzène. Lahovary lui dit «vous êtes envoutés»Arion tire la con- clusion: aucune démarehe sur cette seconde question. Samedi, 8 novembre. Bussche dine avee mol. Il m'af- firme que les Bulgares n'attaqueront pas les Serbes. Sur la question Transylvanie,il me répèteque luí méme a objecté que taut qu'on ne formulera pas les lois, nul ne cro- ira à la réalisation de promesses Tisza et que les 18 points

NOTE POLITICE 1911 357

lui Tisza, gi CA cele 18 puncte cerute de catre Români in conferintele de anul trecut, ar trebui integral concedate. «Dardanelele», un editorial, marcä proprie a lui Take Ionescu, in «La Roumanie», trateazg de slabila minte pe cei cari se mai pot preocupa de regimul viitor al Dardanelelor !! 9 Noembre. Filipescu s'a dus la intrunirea Actiu- nei Nationale, la Dacia. Mille gi Nicu Xenopol au vorbit, iar Filipescu a prezentat motiunea de simpatie pentru Tripla Intelegere gi de solidaritate cu Serbia. Multà lume, tineretul din gcoli gi norodul Takist. Dup5, intru- nire procesiune cu steagurile «Legiunei Ardeleniloro in cap; ciocnire cu politia in dreptul clubului conservator; cateva capete sparte. La intoarcere manifestantii au spart geamurile la clubul liberal gi la «Minerva». In acest timp Primul.ministru era la mine. Nu gtiam nimic despre manifestatie. Il intreb in privinta ne- gocierilor lui, gi ii afät mirarea mea de interviewul lui Costinescu. Imi fáspunde c:i a suprimat el un cuveint prea aspru din acel interview, punand aceastä suprimare pe demandés par les Roumains dans les conferences de l'année dernière devraient étre intégra/ement concedes. TTn editorial marque propre de Take Ionesco dans la «Roumanie» traite de faibles d'esprit ceux qui peuvent encore se soucier du regime futur des Dardanelles !! Dimanche, 9 novembre.Réunion Dacia, Filipesco s'est rendu it la reunion de l'Action Nationale. Mille y a parlé, ainsi que Nicu Xenopol, et Filipesco a présenté la motion de Byrn- pathie pour Triple Entente et de solidarité avec la Serbie. Beaucoup de monde, jeunesse desécoleset plebe takiste. Après reunion, procession avec drapeaux de la alegiunea ar- delenilor» en tete; choc aye° la police it. hauteur du Club Con- servateur, qeulques tetes cassées ; au retour on casseles carreaux du Club Liberal et ce qu'on peut casser devanture «Minerva». Entrevue avec Bratiano. Pendant ce tem- ps-là, premier ministre chez moi. Nous ne savions rien de la manifestation. Je l'interroge au snjet de ses négociations et je lui marque man étonnement de l'interview de Costineseo. Il me répond qu'il a supprimé un mot trop vif de cet in- terview, en le mettant au compte d'une erreur d'impression;

358 NOTE POLITICE 1914 socoteala unei greseli de tipar (deci a cunoscut intervie- wul inainte de publicare ! I); cà nu ignoreaz4 actiunea divergentä a ministrului luii cä, o atribue lucrkurei lui Filipescu.... (Eu : Lui Take Ionescu, care 11 vede mereu!), dar cä, nu poate face nimio pentru a nu inAspri lucrurile, fiindcg gostinescu tot rämäne partizan al neutralitätei pänä" la prinaävarg. De douä ori l'am fäcut atent de släbiciunea pe care o dedea guvernului atitudinea lui Costinescu«nu pot sä fac mai mult»,mi-a räspuns el fiecare data% Asupra negocierei : Tripla Intelegere a lucrat mereu la Sofia si Belgrad; totul a esuat prin refuzul peremto- riu al Särbilor de a ceda pe chestia Macedoniei. Grecia, ind mai intransigenth : a amenintat pe Serbia ea' se se- parà de ea, dad, aceasta mncliná sä, fad, prea multe con- cesii Bulgariei. De altminterea Grecia a oferitdirect Romaniei o aliantä in contra Bulgariei, punänd 300.000 oameni (am don i sä-i vedem 1) la dispozitia ei. Asa c5, reconstitutia blocului balcanic nu a inaintat cu un pas. Dar Brätianu este preocupat de succesele Austriacilor. Crede cá Austriacii ar don i sä se punä in contact cuBul.

(done il l'a eonnu avant la lettre !!); qu'll n'ignore pas Fac- tion divergente de son Ministre; qu'il l'attribue au travail de Filipesco.(Moi: de Take Ionesco, qui levoit tout le temps), mais ne peut rien faire pour ne pas aigrir les choses, parceque toute méme Costinesco reste partisan de la neutralité jusqu'au printemps, Par deux fois j'ai discrè- tement attiré son attention sur la faiblesse quel'attitude Costinesco infligeait à son gouvernement; ne puis faire d'avantage», disait-il chaque fois, Sur négociations :la triple entente a agi constamment à Sofia et Belgrad. Tout a echoué par le refus pérempioire des Sorbes decéder sur la Macedoine; la Grèce encore plus intransigeante: elle a menacé la Serbie de se séparer d'elle si celle-ci inclinait faire trop de concessions à la BuIgarie;d'ailleurs, Grèce offert directement b., la Roumanie alliance contre Bulgarie, mettant 300.000 hommes (nous voudrions les voir 1 !)à notre disposition. De sorte que la reconstitutiDn du bloc balcani- que n'a pas avancé d'une ligne. Mais Bratiano proccupé du succès des Autrichiens. Il pense que les Autrichiens vou- draient entrer en contact avec Bulgares pour brusquer leur

NOTE POLITICE 1914 359

garii pentru a grai intrarea lor.Se teme de aceasta, fiinda noi am fi tliatidela mare. BrAtianu adaogi, eá afarà de chestia bulgarg, el spune totdeauna la ai lui eh' nu se miscA pAda." ce Italia nu se va declara, si crede ch. Italia se infundá in misterul ei si ch" Fasciotti schanbat tonul si nu se mai agità. Dacá am inteles bine : Bulgaria si Italia sunt cele doug note pe care el executä variatii pentru a cistiga vreme. Asupra orientArei incep a crede CA nu mai este foarteintransi- gent ! Oare Regele schimbat pArerea 1 Nici un rhspuns precis ; aprecierea lui e Ca nu. Asupra parla- mentului ; Nu ar vrea cliscutie la mesaj. Imi cere con- cursul pentru a vota 2.500.000 lista civilà, 300.000 Regi- nei Elisabeta siactuala listA civilà mentinutä,pentru Printul Mostenitor. Inteleg cà consiliul nu-1 incura- jeazA pentru a cere legea stärei de asediu. I-am argtat turburkile cari le aduc in afaceri Másurile proibitive ale lui Costinescu, mai ales c5, comunicatul anunta" apro- barea lor de care consiliu ; i-am reamintit art. 7 conven- tia 5-a dela Haga; se declarg neputincios. Am avut

entrée on ligne; il le redoute aussi parceque nous serions coupes de la mer. Bratiano ajoute, qu'à part question bulgare, il dit tou- jours aux siens ne bouge pas avant que Malie ne se declare. Or, il croit que l'Italie s'enfonce dans son impéné- trabilité et que Fasciotti a change de ton et ne s'agite plus. Si j'ai bien compris :la BulgaTie et l'Italie, les deux notes sur lesquelles il execute des variaticm pour gagner du temps. Sur orientation definitive, je commence b. ne plus le croire très intransigeant. «Le Roi a-t-il changé d'avisi»; aucune réponse bien pre.- else; son «appreciation» est que non. Sur Parlement: voudrait pas discussion Message. De- mande concours pour voter liste civile 2 minions et demie, 300.000 Reine Elisabeth et actuelle liste du Prince héritier maintenue. Comprends que le Conseil ne l'encourage pas it deman- tler loi état de siège. Lui ayant dit le trouble que les me- sures prohibitives de Costineseo jettent dans lesaffaires, surtout que le communiqué annonce leur approbation par conseil et lui ayant rappelé article 7 oonvention 5-6me de la il se declare impuissant.

360 NOTE POLITICE 1914 grijg sA nu xnai vorbesc de un guvern de coalitie, dar el m'a intrebat dacA eram multumit de sedinta comitetului. I-am rAspuns afirmativ,i i-am reamintit cA, vestit de solutiile anterioare ale comitetului consultativ,nu era debo de mirare ca printeun subterfugiu, Filipescu s'A fi cäutat s'A le dea in vileag. Imi spune sA bag de seamä la Cantacuzino. Take Ionescu caufg, sA-1 convingA cA ar putea s'A facA fuziunea sub directiunea luiCantacu- zino. Eu : Nu-i at'At de prost ca sà inghitA astfel de gogosi. 11 Noembre. Faranga vine dela Filipescu. El se aranjeazA ca sà aibA delegatia n Comitetul executiv. DeclarA ca urmeazA pe sef; fidelitate in prezenti viitor. I s'a comunicat cà intrunirea de Duminica viitoare va fi Meg. delegati ; cAci pe urmA ce ar mai avea ? Asta a fost intampinarea lui Fleva, care a spus lui Filipescu : «A§ vrea s'A vAd alaturi pe d-1 Take Ionescu, nu numai articolele lui». Paul Greceanu vrea s'A-mi explice interviewul ce a dat la cDimineata» si pe care i l'a amenajat Polizu. Imi spune cà Nicu Polizu face pe subtirele; dar e abso- lut omul lui Filipescu. (Imi aduc aminte cà Polizu, rudg cu Costinescu, era citat de acesta ca martor al declara- fiunilor ce ar fi fAcut, când i s'a propus presedintia unui guvern national ! Esential este cA : Greceanu cand a dat lui Filipescu copie dupg douA hotAriri ale comitetu- lui consultativ, cu mentiunea «pentru d-ta personal». a doua zi se gäseau inoDimineata» siin «Epoca» Greceanu nu urmeazAi desaprobA pe Filipescu. Grigore Cantacuzino, despre dificultAtile ce a a- vut cu redactia alinervei» : i-au fost organizate de Fili- pescu, prin redactorul lui Cristodorescu.

Eu soin ne pas reparler d'un gouvernement de coalition, mais il m'a demandé si j'étais content de la séance du Co- mité. J'ai dit oui et lui al rappeléqu'averti par des solu- tions précédentes du Comité consultatif, il n'y a rien d'éton- nant que par un subterfuge Filipesco ait cherché à les ren- dre publiques. Là-dessus, il me ditVeillez sur Cantacu- zène, Take Ionesco cherche à lui faire accroire gull pour- rait faire la fusion sous la direction de Cantacuzène.Moi: 11 n'est pas assez Me pour donner dans un panneau

NOTE POLITICE 1914 361

De Bussche imi confirmg ceeace imispusese eri Barbu Stirbey, cg, Costinescu face dificulati pentru lista civilg a Regelui. (Barbu imi adgogase cg nu crede pe Costinescu destul de vulgar ca sg-si inchipuiascg cgva Aduce pe Rege la vederile lui, oferindu-i o compensatie la lista civilg ! !). 0 depesg interceptatg dà tirea cg actiunea Turciei aduce mari nelinitiri Angliei. La 30 klm. de Suez Turcii au avut un avantaj. I s'a telegrafiat ca Sonino a dat din, nou formalg declaratie cá Baia nu se intereseazd de formatia unui n,ou bloc balcanic.Cade teza recentg a Triplei Intelegeri la noi in targ. Sg nu se ocupe gu- vernul de o cale la mare, de oarece ne vor da ei Germa- nii tot ce ne-ar fi necesar, dar sg nu mai fie sicanele ce se fac continuu. Radeff ar fi spus, nu ca dela guver- nul lui, cg sunt cercuri nelinistite daa, Austriaar in- tra in Macedonia ;el, Bussche, obiectat. cà trebue sg fie date asigurgri de Austria : in once caz a,veti asigurarea Germaniei. Vorbim de faimosul «Drang nach Salo- nik». El asigurg ca,' este o purg ngzuintg de a avea dru- mul de fer din Bosnia legat cu Salonic. Vorbira si de Dardanele. Când Arion i-a spus cg, Anglia va ingriji de Dardanele, el i-a atras atentia asupra declaratieidin «Observer», care recunoastedreptul Rusiei de a lua Qonstantinopol. Eri cu Brgtianu, acesta mi-a spus cg Dia- mandi l-a intrebat dacg trebue sg, trateze chestiunea. EI i-a rgspuns : Nu, ar fi prematur. In caz de victorie ger- mang, are cine sg ingrijeasch; in caz cg trebue sg vor- bim de pe acum, dgm indicatie cg ne-amhotgrit. Mitilineu §tie dela Hiott cg Filipescu are sg so- meze pe Take Ionescu sg se declare pe fatg, la Actiunea. Nationalg, ori o rupe (1). Se face mare caz de prgnzul lui Victor Ionescu,. la care Poklevsky a luat parte. Mi-aduc aminte cg aseará la club Poklevsky a zis, cam in zeflemea, cg n'a jucat Duminicg, pentru cg a fost «avec tous les Ionesco et dea dames russes». 12 Noembre. Paul Teodoru, fatA de Misu Sgulescu, Ciorgneanu, I. Bacalbasa, imi vorbeste de vagoanele de 24

362 NOTE POLITICE 1914 gräu ale lui Cincu, faimoasele, asupra carora ar castiga 1000 lei de fiecare, supliment de pret, daca pot esi. Se confirma deci ce mi-a destainuit Hildenbrandt. Când a interpelat Teodoru pe Cincu, acesta a marturisitcsä a viidut diteva sute peste 2000, si era foarte incurcatla. räspuns. Astäzi, asupra stäruintelor lui Cincu pentru ex- portul acestora, Mortun a zis lui Teodoru«Cum se poate ca Cincu sa-mi ceara asa ceva». Nicu Lahovary, foarte aferat, mä sondeaza dacä cumva am consimtit eu ca rsa nu fie discutie la mesaj ; cä aceasta ar indispune pe Filipescu. Nu spune cäsi pe Misu Cantacuzino, ceeace stiueu. La urna face a- pel la fibra mea patriotica, ca sä adun un guvern in care si-ar avea loculi Takeì Nicu Filipescu, ca declaratie ca Ong, la priniävara va fi liniste absoluta icà toatä lumea va tace. Mari stAruinte, dar sä fie ¡flair& de Du- minicä, ca sa se poata degaja «si dânsii»... Am inteles ! 13 Noembre. Mihali isi ia ziug bung, pleacadi- seara. Ce sa spuna lui Tisza, care l'a insarcinat sa-mi ceara parerea asupra promisiunilor facute Romänilor : Mare deceptiune! apoi nu mai crede nimeni. Nici legile nu s'au aratat, ca sd putem judeca de reali- tateai eficacitatea lucrukci, nici macar un manifest al impleratului, ca sit' se §tie cei reforma nu este ateìrnatei de o fluctuatie politice& Mihali : Eleste orbit,tot crede cä Romania nu poate face and' politicei feirei a se 'sinucide. Eu: Spune-iCine a putut impiedeca pe wry om de a se asinu,cide? Din o sutet- de _Romani, noud- zecii nouei sunt hoteireiti contra Austriei.In neiuntru nu au dat o ref orme& in afarei nu au ceipeitat o victorie; pe ce se mai poate sprijini o atitudine amicald Mi- hali : foarte de acord, a§a ii va vorbi. Arioni Cantacuzino au väzut pe Rege ;si unul si altul i-a vorbit de slabiciunea guvernului. Regele li s'a pärut voios, nu intimidat de Actiunea Nationalai eh's- tigat eventual numai unei idei de guvern national, nu de douà particle.

NOTE POLITICE 1914 363

14 Noembre. Audient6 la Rege. Arat cAt de mult libertatealAsatä"d-lui Costinescu de a ataca pe Aus- triaci si pe Unguriin interviewurii acte, cum si rnansetele si tonul «Viitorului», m fac s'a" presupuio schimbare in orientarea guvernului,i cer explicatii. Regele : D-1 BrAtianu «sufer5.» de actiunile d-lui Cos- tinescu, dar crede cpgstrindu-1, 11 tine mai bine decit dacg, l'ar da afafg. Nimio nu e schimbat ; D-1 Bfátianu pAstreazgaceiasi linie.Asupra ActiuneiNationale : «E mai r5.0 ca o copilkie». Regele stie oh' copiii de swan eari au manifestat, au primit banii Mortun i-a spus stia si el aceasta. Mortun i-a declarat cA, chiar dach. 1-ar scoate din minister, dach reincep, va pune mâna pe zece dintreeii va pune batá. Asupra guvernu- lui national (n'a vorbit de loc de un guvern de doug partide) : dacA Take Ionescu sau Filipescu ar intra in-' tr'un guvern, n'ar fi o declaratie de rälzboi din partea noastrà, dar «ceilalti» ar fi aceia care vor lua-o inaintea noastrd. Despre munitii : N'avem cu ce duce ràzboiul nici douei luni (r). A spus-o lui Misu Cantacuzino. De

14 novembre. Chez le Roi. J'expose combien la liberté laissée à Mr. Costinesco d'attaquer l'Autriche et les Hongrois dans interviews et actes et combien les manchettes etton da eViitorul» me font supposer un changement dans orien- tation gouvernement, et je demande explication. Le Roi : Mr. Bratiano «souffre» des actions de Mr. Cos- tinesco, mais il croit qu'en le gardant, il le tient mieux que s'il le mettait dehors.Rien n'estchangé;Mr.Bratiano garde la même ligne. Sur Action Nationale:«C'est pire qu'une gaminerie». Le Roi Bait que les gamins des écoles qui ont manifesté, ont reçu de l'argent et Mortzun lui a dit qu'il le savait aussi. Mortzun lui a declaré que, quitteà sor- du Ministère, s'ils recommencent, il en pincera dix et les fera rosser. Sur Gouvernement National : Pas parlé du toutd'un gouvernement à deux. Si Take Ionesco ou Filipesco entraient tir.dans un gouvernement, ce ne seraitpas unedéclaration de guerre de notre part, ce serait alesautres» qai pren- draient les devants contre nousl Sur munitions: pas de quoi faire la guerre plus de deux mois (I);il l'a bien dit à Michel Cantaeuzène. D'ailleurs

364 NOTE POLITICE 1914 altfel n'a inteles cum voia Cantacuzino s. intre ime- diatinteun, guverlicu Brgtianu, i sá fierezerva viitorului ! Convinscá guvernul artrebui sáfaeg act de autoritateisá treacg, legea stAreide asediu- Mi§u Cantacuzino este contra ! Eu : Ce are afaee, daca- eu convin. Regele : A! ai sprijinit-o t (aceasta cu in- sistentA ea un lucru de retinut). Impresia generalä : Regele nu prea e ingrijorat ca sà." intre in miezul lucrurilor ;increegtor in BrAtianu. Mi-a spus chiar : cD-1 Costineseu a fost prea sustinut de Rege ; a fost sustinut chiar in contra lui BrAtianu», aceasta pe un ton §i eu un semn al degetului prin caro îi fAcea un repro§. Lipsá de stinag pentru fiiCosti- nescu : termeni vagi, dar indicand-o clan Stimbiitä, 15 Noembre. Deschiderea Caanerei. gele eite§te Mesagiul fgrá ifos in articulare, se inpla de vorbál :pregatit pentru pregetat. Regele Carol n'ar fi fácut aceast.6 gre*ealsá. Regele a p`astrat uniforma de ge- neral de cavalerie. Cantacuzino imi spune &A, Fili- pescu ar accepta sg nu fie discutie la Mesaj daca-, in de- claratia noastrál, nu am aräta incredere in guvern 1-am 15,sa sfacA interpelgri, nu asupra politicei externe. Intreb, care t Spre pildg asupra politicei financiare economice. Mi§u Cantacuzino : Am obiectat eh nu n'a pas compris comment Cantacuzène voulait qu'on entrb.t de suite dans gouvernement avec Bratiano et qu'on fut la réserve de ravenir. Convient que le gouvernement devrait faire acte vi- gueur et faire passer loi état siège. Mais Michel Cantacu- zène est contrel Moi: Qu'est ce que cela pent faire, puis- que je la donnerailRoi: Ahl vous rappuierez, (Ceci avec insistance comme une chose it retenir). Impression générale : pas trop soucieux d'entrer au fond des choses; confiant dans Bratiano. Le Roi m'a même dit : «Mr. Costainesco a été trop sou- ten par le Roi ;il a même été soutenn contre Bratiano b (Avec le ton et un signe d'index dans lesquels il y avait du reproche). Mésestime pour les filsCostinesco ; termes vagues mais l'indiquant bien.

NOTE POLITICE 1914 365 putea sa fie atunci vorba *i de politica externg. Eu (in mine insumi) : rost de declaratiuni pentruCosti- nescu! Dr. Cosma, Luca Elefterescu, Ernest Cgngnäu, protestgri de fidelitate. Luca contra M. Cantacuzino. Barbu Stirbey mg veste*te la e*irea dela Camerg, cg in campulActiunei Nationale circulgdoug ve*ti : Cg se va cguta sg fiu alungat ;i cg peste 10 zile Ru*ii vor pune guvernul in obligatiunea de a se pronunta, ce- rand libera trecere pentru trupele lor spre Serbia *i Dunäre ! Asupra acestui de al doilea punct,povg- tueso pe Barbu cg trebue sg vesteascg pe Rege. Pentru Carp, acest prilej de a limpezi situatia ar fi un noroc. Pentru Bussche, care pgrea a cunoa*te aceastg eventualitate : ar fi o violare de neutralitate, acolo unde suntem stapani pe ambele maluri ale Dunärei. Acesta este punctul de vedere la Berlin $i l-a comusicat guver- nutui. Dumineci, 16 Noembre. qonferinta parlamentari- lor. La ora 1034 deputatii i senatorii conservatori.Ab- senti cativa märunti din judetei Maiorescu. La ordinea zilei probabila cerere a guvernului de a nu discuta A- dresa. Cu. toga bâzâiala Filipesou*i Grgdi*teanu, cg- dem de acord sg se urmeze conform precedentului din 1912 Decembre, câncj cu criza balcanich. Dar desbatere animatg, pasionatg asupra fondului dintre Filipescu *i mine ! Eternelelui recrimingri,cu eternaprefgcgto-

Samedi, 15 novembre. Barba Stirbey,it la sortie de la Chambre, me prévient que da.ns le camp de l'Action Na- tionale on lance deux nonvelles: 1) qu'on va chercher it me déposer; 2) que dans 10 jours les Busses vont mettre le gou- vernement en demeure de se prononcer, en demandant le passage libre pour des troupes russes pour la Serbie, par la Danube. Sur ce dernier point, sur sa demande, je donne 11 Barbu l'avis d'en avertir le Roi. Pour Carp, ce serait une chance d'éclaircir un peu la si- tuation. Pour Bussehe, que j'ai vu et qui semblait connaitre cette eventualité, il me dit: Ce serait un violation de neu- tralité, la où vous êtes maitres sur les deux rives du Danube; c'est le point de vue de Berlin et je rai communiqué au gou- vernement.

366 NOTE POLITICE 1914

rie; intreruptii violentecu Lahovary. Dezaprobare a- proape generalg ; Luca Elefterescu, Cosma, Michiu, Te- leman, Iorgulescu nu se jeneazg sg protesteze, iar Cru- penschi ii spune verde cä Takistii merg acum cu «girul» lui Filipescu. La fine Filipescu foarte «petit gargon», imi anuntg cg. la Dacia va face un discurs bland de tot. Intrunirea la Dacia este prezidatg de Delavran- cea, iar la 5% manifestatia de acolo vine de sparge gea- murile la, mine si bate pe sergentul meu. Iar bow-win- dowul de sticlg este gg,urit de o piatrg. Se vede cg," Fer- mo era in capul cortegiului. Sergentul a apostrofat chiar pe «Tangrul» cel cu scrisoarea anonimg de amenintare de moarte. La plecare se sparge _geamurileautomobi- lului d-rului Popovici si se manifesteazg la legatia fran- cezg. «Viitorul» spune cg aceiasi manifestatie -de sim- patie s'a fgcut si la Take Ionescu. Munitiile :Colonelul Rudeanu e trirais de. gene- ralul Iliescu :in Italia (cartuse), Elvetia (alamg plumb)i in Franta (de ce 7). I se ataseazg pe Grigore Filipescul si G. V. Bibescu. Iargsi se intreabg el : de ce Asupra proectilelor germane, sosite Meg focoase, el care le-a receptionat, spune cá focoasele sunt ambalate aparte, cai tuburile sau insusi proectilul. Cum asteptam 190 vagoanei n'au sosit decat 39, este ciar cá lgzile se vor completa unele prin altele. Dar focoasele se pot fabrica chiar se fabricg acum in targ. Deci toatg larma de azi a «Epocei», cade. El: Mg mir cg Germanii dau atata, (and atati oameni imping in contra lor ! De ce nu se vorbeste de Franta I Ne-au oprit.trei baterii de

105, gata incgrcate pentru plecare ; ne-au oprit.10.500 proectile artilerie de munte, gata si inutiliza bile de ei. Luni, 17 Noembre: Vin sä protesteze pentru ce s'a petrecut eri :BArdescu,Pa-ul .Teodoru,Faranga, Ieenii toti din Parlament, Argetoianu, generalul Cocea, Cogglniceanu, Delavrancea, cgruia Ii pun in vedere cá trebue sg se retragg dela Actiunea Nationalg. Brlitianu recunoaste cg cele de eri trebue sg fie coadg takistg ; mg roaggsg nu vorbesccg 'capitanul

NOTE POLITICE 1914 367 Libert n'a vrut sä,' vie repede cu soldati, ca sä nu se a- crediteze cá politia e de vinä, Ii atrag atentia cà daa, nu se armeazg, va fi debordat. Tot nu indräzneste. La plecare, Ii fac semn «mAna, mai tare». El: «Sg iei pu- tereai la rândul meu fac acelasi semn !D. Se teme a in scurt timp va avea loo o inaintare din partea Rusieii violentele din tarà le pune in le- gAturA cu aceasta. Ca precautie a si spus la Petersburg a nu e gata. Foarte ingrijorat, nu stie daa ajunge in primgvarä, cu bine ! Despre Bulgari, Tripla intelegere a voit sà, interprete declaratia lui Radoslavof in sensul lori s'au prezentat la el säl ja act.Radoslavof nici la aata n'a consimtit, si sub cuvânt a, Tripla nu propune nimic in prezent pen.tru Macedonia, va irebui sä, se con- sulte cu Regele, cu colegii:«fin de non recevoir». De altà parte s'a interceptat o telegranià a biroului presei din Sofia atre agentiile streine, vorbind de exodul mu- sulmanilor din Quadrilater, de femei violate, o intreagä, atmosferä, de urä, contra noasträ..lar Filipescusi Grgbdisteanu se mill a nu s'a regulat nimio cu Bulgaria. Filipescu imi serie ca sä, convoc pe parlamentari. Scrisoare ciudatà : «Domnul meu..»; adresg, fgrä, nici o aluzie la calitatea pentru care se adreseazA mie. Expli- catie : Cantacuzino si Argetoianu spun a el vrea sä 1A- mureasa cá afacerea de eri este push' la cale de Politie... 19 Noembre. Reuniunea parlamentarilor. Fili- pescu : Trebue incadratà negativitatea discutiei la A- dreg printr'un atac pozitiv in contra guvernului, care a suprimat posibilitatea de intruniri publice, inchiriind Dacia lui Dona si «a fost incapabil sá risipeasa, res- turile unei intruniri publice». Politia este singura vi- novatá, de cee,ace s'a petrecut la casa lui Marghiluman.

19 novembre. Filipeseo :Il faut encadrer la négative it la discussion Adresse, par attaques positives contre Gou- vernement qui a supprimé possibilité réunion publique en lonant la Dacia it Dona, et qui «flit incapable de disperser les restes d'une réunion publique».C'est la police quiest seule eoupable de ce qui est arrivé maison Marghiloman.

368 NOTE POLITICE 1914

Trebue datflint:A deciziuneie§irei dinneutralitate. Nu prime§te dilema «in opt zile ori nimic», cAci nu se poate asista indiferent la sdrobirea armatelor sArbe§ti. Marti seara, 18 Noembrie, Poklevsky mi-a eomunicat la club, cg.Ristici a fost la 5% la Brätianu ca spunä, cg Serbia nu mai putea fine, cä, se retrage din Belgrad §i cà päräsqte unja Dunärei. Exortatii sä nu-i läsäm sä fie zdrobiti §i sà povätuesc lui Brätianu o imecliatä, in- tervenire. Examen prealabil al chestieiDardanelelor «0 nedibAcie !» Lahovary : Toate acestea privesc pe Actiunea Nationalä, care nu este partidul conservator. Nu voim sä fim opriti de aceasta intr'o actiune provocatä de ea. Aran: Dardanelele 7 Dar ele sunt de cel mai viu interes pentru noi. Chiar daeà a.i interpela, nu pe incidentele de Duminecä, dar pe libertatea intrunirilor publice, a§i fi solidar cu Actiunea Nationalä, §i asta nu o vreau. Luca Elefterescu: Violent §i clArz. S'a stri- gat gjos Marghiloman»i n'ai protestat, ce zice atunci provincia 7 (aplauze);De}sliu demisioneazg imediat se spune eh' nu aprobä politica §efului. De$liu : Este

Il faut donner corps it la décision sortie neutralité. Accepte pas dilemma «In 8 zile ori nimic», car on ne peut rester in- différent écrasement armée serbe. (Mardi soir, 18 Novem- bre, Poklevsky au Club m'a communiqué que Ristich s'était rendu a 7 h. 34. chez Bratiano, communiquer que la Serbie ne pouvait plus tanir, qu'elle se retirait de Belgrad et aban- donnait ligne Danube. Exhortation de ne pas les laisser truire et de conseiller Bratianointerventionimmédiate). Examen préalable question Dardanelles/ «0 nedibAcie». Lahovary: Tout cela regarde Action Nationale, qui n'est pas le parti conservateur. Ne voulons pas être attirés par elle dans une action provoquée par elle. Arlon: Les Dardanelles ? Elles sont du plus vif intê- ret pour nous. lame al j'interpellsis, non sur les incidents de Dimanche, mais sur la liberté des réunions publiques, je serais solidaire de l'Action Nationale et je ne le veux pas. Luca Elefterescu: Acerbe et très mordant. On a crié bas Marghiloman» et vous n'avez pas protesté; que dit alors la province/ (aplaudissements). Desliu démissionne; on dit de suite gull n'approuve pas la politique du chef. Desliu: «Ce n'est pas exact»!

NOTE POLITICE 1914 369 inexact ! Ion Miclescu : Actiunea Nationalg poate sä fie bung. Unii din conservatori au luat contact cu po- porui, care clocoteste, flat sg ne laso pe noi la o parte. Nu vom interpela. De ce sg cerem liberalilor socoteli cari .s'ar putea cere altora 1Deeiu: A refuzat sg facg parte din Actiunea Nationalg, dar nu o blameazg. Toatg lu- mea desaprobä manifestatia de DuminecIG. Stirbey : Dardanelele sunt o chestiune eminamente principialg. Ac- tiunea Nationalg este consideratg de toatà lumea ca in- dreptatg contra sefului nostru. Din ea s'au intgrit big Brgtianu si Take Ionescu. Tineretul nu mai vrea disen- siuni in partid. Argetoianu : Este de pgrerea lui Stir- bey si Luca Elefterescu. Brancovan: Dei partizan al Triplei Intelegeri, nu admite ca Actiunea Nationalg ne impliee. Cand s'a votat de Comitet esire din neu- tralitate, aeeasta a insemnat incordatg preggtire ca sg profitgm de prima ocazie, nu cum cere Actiunea ca sg esim mai repede. Mironescu: Apel la intelegere ;sgtuide convulsiuniinterne.Nota gene- ralg agresivg contra lui Filipescu. Eu : Esirea din neutralitate a fost totdeauna conditionatg de negocieni si fapte cari nu s'au terminat. Neincrederea in guvern nu a insemnat rgsturnare, ci aducerea lui la un control pringuvernare in doi ; lucrupururea ?mpiedicat de conditiilepuse de Filipescusau de faptelelui, cum spre pildg intrarea lui in Actiunea Nationalg 24 de ore dupg ce convenisem altceva. Nu fac responsabili pe con- servatori de ce s'a petrecut la mine; dar nu este politia, ei Aetiunea Patrioticg care face parte din Acti-unea Na- tionalg. Filipescu sä inceteze cu actiunea vrgjmasg ; va fi nevoie, in curând, de toatel fortele intrunite. Deci, nu interpelgm ; Filipescu va face ce va voi. (aplauze).

Jean Miclescu: L'ActionNationalepeutétre bonne ; des conservateurs ont pris contact avec le peuple, qui boull- lonne; mais qu'elle nous laisse de caté. Nous n'interpelle- rons pas. Pourquoi demander aux libéraux des comptes qu'on pourrait avoir it demander it d'autres, Desliu : a refusé de faire partie de l'Action Nationale, mais il ne la blilme pas; tout le monde réprouve la manifestation.

370 NOTE POLITICE 1914

Noembre. Poklevsky imi face o lungg vizitg.. Teza lui : Dacg renuntati la Transilvania, stati neutri; dacg voiti indeplinirea idealului national, este momentul de a intra. Grecia oferg 80.000 oameni pentru a ocupa Macedonia i a face disponibila armata sArbeascg care se aflg acolo. Cere insg garantie : de la Tripla Intelegere; de la D-vs. en contraBulgariei,daeg.'Bulgaria o a- tacg. Convingeti pe Brgtia-nu sá seangajeze. Eu : Am sg vgd pe Brgtianu, dar dacg nu este de aceiasi pg- rere, n'am sá fac nici o actiunei nici o manifestatie contra guvernului pe acest motiv. 22 Noembre. D-1 Charles Rivet dela «Le Temps» din Paris, impins de Blondel, argtase ostilitate in contra mea; nu voise s mg intervieweze. Ii explic toate moti- vele cari porunceauneutralitateaiatitudinea mea. «Este un punct de vedere foarte fondat; zice el, si nu e de loe ce mi se spusese». Bussche a cerut sg mg vazg : Germania va da tot ce vom voi, munitiii altele, dacg d-1 Costinescu pgrg- seste finantele : procedeele lui sunt insultAtoare. In ce priveste amestecul Greciei : Radef f are sg vá spue cä daeA

Vendredi, 21 novembre. Poklevskyme fait une lon- gue visite. Sa thèse :si vous renoncez à Transylvanie, res- tez neutres; si vous voulez l'idéal national, c'est le moment d'agir. Grèce offre mop hommes pour occuper Macédoine el rendre disponible armée serbe qui e'y trouve, Elle de. mande garanties: 1) de la Triple Entente; 2) la vôtre centre Bulgarie,siBulgariel'attaque.AgissezsurBratiano pour qu'il s'e.ngage. Moi: Je verrai Bratiano, mai s'il n'est pas du même avis, je ferai aucune action, ni (in- cline manifestation contre gouvernement sur ce chef. Samedi, 22 novembre. Mr. Charles Rivet du

NOTE POLITICE 1914 371

Grecii infra in Macedonia, Bulgarii îi vor ataca. Stie ea' inch' de Mercuri dimineata sugerasem lui Czernin sá faca declaratie ca Austria va lasa totdeaunadeschisa unja Salonic si a sustinut acest demersi la Berlin. Bussche imi confirma cà Czernin a primit raspunsul in. sensul ca sa, declare libera pentru noi unja Printul Trubetzkoi, noul ministru al Rusiei in Serbia, mic, grasuliu, incet, vorba cam greoae, aer pro- fesor, spune cii mii cunoaste, si a mai fost la mine (?): Sunt douà actiuni de dus : sau de a obliga pe Bulgari lase pe Greci sii mearga in ajutorul Sarbilor; sau pe cale de concesiuni, pe cari le crede el mai usoare, a smulge Grecilor si Sarbilor un aranjament de trei state balca- nice. Eu : Ori ce participare a Romaniei la o actiune diplomatich este subordonata la doua consideratiuni, de la cari guvernul nu poate sa se sustraga : 1) Romania nu poate intra inteun rasboi lung; 2) Romania, din momen- tul ce a avut un tratati deci o prietenie pronuntaa cu Austria si Germania, nu poate face nimio tare intriwn mod prematur ar hotari intentiunea ei de a se pronunta pentru una sau cealala parte. dira que si Grecs entrent en Macédoine, les Bulgaresles attaqueront. Il sait que dès Mercredi matin j'avaissuggere Czernin de faire déclaration qu'Autriche laissera toujours ouverte ligne Salonique et i1 a appuyé cette démarche it Ber- lin aussi. Samedi soir Bussche me confirme que Czernin a regu ré- ponse dans le sens de déclarerlibrepour nous la ligne Nisch-Salonique. Le Prince Troubetzkoy, le nouveau Ministre de Russie en Serbie. Petit, replet, lent, parole assez embarrassée, air pro- fesseur. Me connaît et a déjà été chez moi (,): Deux actions mener: soit obliger Bulgarie à laisser faire lesGrees se portant au secours Serbes; soit à mener par coneession, cette fois plus facileA. arracher Serbie-Grèce un arrangement des trois états balcaniques. Moi: Toute participation Roumanie à l'actiondiploma- tique est subordonnée it deux considérations dont gouverne- ment ne pent se départir : 1) La Roumanie ne pent se pre% cipiter dans g-aerre langue haleine. 2) La Roumanie ayant eu un traité et par conséquent une amitié prononcée aye° Autriche et Allemagne, ne peut rienfairequiprématu- rément décèle son intention de se porter de notre côté.

372 NOTE POLITICE 1914 La ora 5 Radeff imi spune cn'a, fost niciodatà o propunere concrea fácutgla Sofia. Guvernul Bulgar declafá c, nici n'a existat vre-un subiectde negociere. In caz &And s'ar cere o declaratie in! ceeacepriveste in- trarea Grecilor in actiune, crede ca' guvernulsi-ar rezer- va faispunsul. De ce aceastá preocuparein ceeace priveste clrumul Salonicului, cand România poatesit treacA,tot ce doreste prin Bulgaria;el este gata sit dea aceastá asi- gurare. Se pringe de piedicele ce se puntranzituluiJ pen- tru Bulgaria, care nu mai poate priminici-un fel de már- furi sau producte din Europa centrará; vatrimite in a- ceastá privinfá o notá de protestarei o scrisoare parti- cularà lui Bfätianu. In Macedonia nu sunt decât trei regimente s'arbesti ! Proba : comitagiii au lucrat ozi in- treagg la distrugerea podului dela Demir-Kapa,fàfá a fi supgrati. Carpi Dr. Dinu Bfátianu, seandalizati de douà amánunte ridicole. Czernin a povestit lui C,arp citBrá- tianu i-ar fi spus : Zuarea Belgradului de D-v. a com- plicat foarte mult situatia mea interng». Czernini-ar fi ráspuns c'á nu putea ssá se lase sit fie bátuti pentrua-i usura luisituatia interng ! Dr. Bratianutie csá la Radeff (5 h.) 11 n'y a jamais eu une proposition con- crète faite Sofia. Gouvernement bulgare dédare qu'il n'y avait méme pas eu terrain de négociation. Au cas oil on demanderait adaration au sujet entrée Grecs en action, il croit que gouverneanent réserverait sa réponse. Pourquoi se préoccuper route Salonique quand Roumaniepeut passer tout ce qu'elle voudra par Bulgarie: il est prêt it en donner assura-nee. Il se plaint des entraves qu'on met au transit pour la Bulgarie, qui ne peut plus recevoiraucune espèce de denrée ou de marchandise de l'Europe Centrale. Enverra une note de protestation et une lettre privée à Bratiano. En lqacédoine il n'y a que trois régiments serbes! La preuve: les Conaitadgis ont travaillé un jour ember à détruire port de Demir-Kapa, sans étre inquiétés. Carp et Dinu Bratiano scandalisés de deux détails grotesques. Czernin raconte it Carp qu'étant allévoir Bra- tiano, celui-ci lui aurait dit: «Votre prise de Belgrad com- plique beaucoup ma situationintérieure», à quoiCzernin aurait répondu qu'ils nepeuvent pourtant passe faire battre, pour lui faciliter sa politique intérieure.

NOTE POLITICE 1914 373

Al. Constantinescu s'au intrunit Dr. Ion Cantacuzino si Dr. Costinescu (despre care se zice a va pleca la Bor- deaux pentru a face propaganda ram:incase:l), cu Colescu dela Statisticá, si Ca desenau pe hartá si discutau ceeace era sá se cearg din teritoriul unguresc.Chiar Cantacu- zino ar fi recunoscut cat de grotescä era aceastä. cerce- tare. 23 Noembre. Pruedintele Consiliuluiignispune cá din primul moment cand, in cursul saptamânei, Po- klevsky i-a spus ca Grecia olerá o actiune militarain Macedonia, daca Románia o garanteaza in contra Bulga- riei, a raspunsimediat ca nu. Nu vreasá faca nimic care sä. aduca. România sa intre in razboi,inainte ca sá-i vie ora. Astazi s'au dus la dânsul impreung Poklevsky, Blondel si Barclay. El: «Oare ar fiBarclay mai pu- in prost decát se zice 1 N'a deschis gura, dar suradea ironic de caste ori se inamoleau colegii sai». Bratianu are impresia ca Anglia menajeaza pe Bulgari. Propunere : România sa, se asocieze cu Tripla Intelegere pentru a face presiune la Sofia spre a obtine neutralitatea Bulga- Oei daca." Grecii intra, in acti-une. A refuzat,fiindca, nu

Dinu sait que chezConstantineseo-P. se sont réunis Jean Cantacuzène, le Decteur Costineseo (qu'on dit destiné A aller A Bordeaux pour propagande roumaine), avec Co- leseo de la statistique, dessinaient sur la carte et discutaient ce qu'on allait demander du territoirehongrois. Canta,cu- zène, lui-méme, aurait reconnul'odieuxdecegrotesque examen. Dimanche, 23 novembre. Pre,sident Conseil me dit que dès le premier moment, au cours de la semaine, quand Po- klevsky lui a dit que la Grèce offrait action militaire en Ma- cédoine si la Roumanie la garantissait contre la Bulgarie, il a de suite dit non. 11 ne veut rien faire quiamènerait Rou- manie A entrer en guerre avant son heure. Aujourd'huj sont allés le trouver ensemble Poklevsky, Blondel et Barclay. Lui: «Bare/ay serait-il moins bête qu'ola le dit 1 11 n'a pas ouvert la bouche, mais il souriaitnarquoisement cheque fois que ses collègues s'enferraient». Il lui semble que l'An- gleterre ménage les Bulgares. Proposition: que la Roumanie s'associe A, la Triple-Entente pour fairepression it . Sofia, pour obtenir sa neutralité si Gréee entre action.Il a refusé,

374 NOTE POLITICE 1914 vrea sá dea el semnalul unei rupturi cu Bulgaria. Po- klevsky ar fi adaogat : «Dar ati promis o portiune a noului teritoriu ; este inceputul unei actiuni de presiune asupra Bulgariei !».Bratianu : «N'am promis aceasta niciodatà,', am zis ca daca aranjezi d-ta afacerea Mae,edo- niei, România va sti sa faca o concesiune, pentru a nu im- pedica rezultatul». Blondel a recunoscut spusele mele ea exacte. Dar drumul &are mare o sa va fie taiat ! II voi deschide cu forta, la nevoe, când voi intra in ac- tiune. In oras impresiunea este cá esecul Triplei Intelegeri este datorat. faptului cà ministrii lor nu sunt la inal- time. Bratianu, intre prima conversatie cu Poklevsky acest demers colectiv, a cerut lamuriri la Atenai i s'a raspuns cá Venizelos ar fi vorbit de actiune defen- siva comuna (1)i cá ar fi exprimat dorinta unei colabo- rani cu Bulgaria ! 24 Noembre. Waldburg imi aduce stireacäderei Lodzului, deci succes al ofensivei germane in Polonia ; si copie dui:a o telegrama confidentiala din Berlin :se- cretarul general de Martino a declarat ambasadorului german la Roma cà zvonurile cá s'ar discuta o intelegere intre Italia, Grecia si România, sau de un amestec al Ita- liei in formatiunea Blocului balcanic, nu erauinterne- iate pe nimic. car il ne veut pas donner le signal d'une rupture avec la Bulgarie. Poklewsky aurait ajouté: Mais vous avez promis une portion du nouveau territoire; c'est le commencement d'une action de pression sur Bulgares! Bratianu: Je n'ai jamais promis cela; j'ai dit : si vous arrangez l'affaire de la Macédoine, la Roumanie saura faire une concession pour ne pas empAcher aboutissement. Blondel a reconnu exacti- tude, Mais la route de la mer vous sera coupée!Je la feral ouvrir de force, au besoin, quand j'agirai. En ville impression échec Triple-Entente et que les Mi- nistres pas A hauteur. Lundi, 24 novembre. Wallbourg m'apporte la nouvelle de la chute de Lodz, done succès offensive allemande en Po- logne, et copie d'un télégramme confidentiel de Berlin : le seerétaire général de Martino déclare amba,ssadeur allemand A. Rome que propositions d'uneententequisedébattait contre Italie-GrAce et Roumanie ou d'une immixtionItalie dans formation bloc balkanique ne reposaient sur rien.

NOTE POLITICE 1914 375 Seara am fost poftit la un pranz la Capa de ca- tre Bussche, cu mare§alul von der Goltz, care trecea spre Constantinopol, Czernin, generalul Culceri personalul Legatiei. Goltz pretinde cà luarea Lodzului este de o mare importanta, cad va obliga armatele ruse§ti sà se retraga spre a se reface. Este un adevarat tip de ger- man, voinic, par des, mancandi band bine, potolit§i bland. Excelenta, memorie. Nu a pove,stit decal episoade din. Belgia, pe care o guverna Incá acum 10 zile. 25 Noembre Comitet cerut de Grcid4teanu : Suc- cesul Austriei pe valea Moravei este incercuirea noastra, perderea unui aliat pretios (1)i liberarea unei armate austriace. Grecia (wand garantia noastra, va merge cu atat mai mult inainte cu cat Bulgaria vrea sa stea neutra, §i nu are munitii. Cer ca partidul sa declare ca nu va rasa sà i se tae liniamarei. M. Cantacuzino :Grija ce aveam ca tergiversarile guvernului sa nu ne expuet ca neutralitatea noastra &A fie definitiva, se atenueaza, de cand s'a aflat incheierea unui act cu Rusia §i. conversatii cu Italia. Evenimentele din Serbia dau din nou loo la ingrijorare : Liberarea unei armate, aprovizionarea Bul- gariei, putinta de a fi atacati pe trei laturi. Ca sa nu a- jungem astfel la qspectrul neutralitatei fortate», trebue in once chip sa impiedecam zdrobirea Serbiei. Si inter- venim cu vigoare ca Tripla Intelegere sá poata dobandi colaborarea Bulgariei. La caz contrariu sá dam garantia cá vom ataca Bulgaria, daca." ea ataca Grecia.Lahovary: Exclud once sentimentalism : Actiunea noasträ este sub- ordonata, nu dragostei, dar putintei de a realiza idealul. GreWa daca intram in a.ctiune la 2 Septembre

Le soir dine' chez Capsa, invité par Bussche, avec Ma- réchal von der Goltz se rendant A Constantinople, Czernin et Général Culcer, en plus personnel de la Légation. Goltz donne importance prise Lodz qui obligera armées russes se replier loin pour se réformer, pas avantVarsovie. Vrai type d'Allemand bien portant, cheveux drus, mangeant et bu- vant bien, placide, solide et bon. Excellence mémoire. N'a ra- conté que des épisodes de Belgique qu'il gouvernait ji y a dix jours encore.

376 NOTE POLITICE 1914

German ii erau la portile Parisului. Azidesinatu-s'a noro- cul 7 Suntem oaregarantati contra Bulgariei ICând voi afla di, Bulgaria a atacat Serbia, plecimediat. Dar azi, aruncand pe Bulgari in bratele Germaniei, amsä. lupt cu 700.000 Turco-Bulgari. Incercuireadevine ime- diatà : De ce s'o pripeso I Arion : Ideia de neutrali- tate a evoluat mult la noi ; nu mai invederAmposibili- tea unui atac deck numai in contra Austriei.Aceasta in- seamnä,esire dinneutralitate.Gradisteanu intreab6 «dad, acum este momentul I» Nici Costinescu nu ocrede. El singur zic,e : ar fi sä, cgdem in cursä, asa cums'a tratat chestiunea de Tripla Intelegere. Nu intrunici eu. In actiune Eu : Explic cum nu e nimiodirect, nici precis dela Venizelos. Ni se cere sä, servim, and ode- claratie imprudentä, de pârghie, ca SA se forteze mAna Greciei. Filipescu : Totul este un echivoc. Ce ni se cere este o simpla vorbei la Sofia. Eu : 0 vorba diplo- matieg, care sä, indice eä," am rupt definitiv cu Germania; asta nu. Nu s'a luat nici odeciziune, cu toatä,st5.- ruinta lui Filipescu de a se hotari o interpelare. Amzis c5,-i voi mal convoca. Printul Carol a luat parte la sedintg in Senat.. Prezidentul Missir s'aincurcat in ceremonialullui.. Drept este,c5, si asa local !Regina foarte aplaudatA. Printul s'a prezentat de minune, vioi, gratios ; a rostit foarte bine discursul lui. Maresalul von der Goltz ja ceaiulla mineell Bussche. Ii cer informatiuni asupra armatei turcesti. Dupä, el s'a lucrat cu silintä,; sferele de sus au suprave- gheat. Sunt 91 ofiteri germani, odinioarä, nu aveau ce lucra, acum nu le ajungeziva. Trei corpuri :1, 2 si 3 sunt in Europa ; fiecare corp a trei divizii, de cite 24 la 30 mii oameni fiecare;trei corpuri adicA : 9,10, 11 in Caucaz. Cele dela mijloc ea rezervä, in, Asia Mesa,pu-- tänd merge ori uncle; restul Siria si spre Egipt. In ge- nere armata mult mai activä, nefiind ea in trecutpiro- nag in Macedonia, in Tesalia si in Albania. cActiunea» si oAdevArul» mg injurA cä, am prinzit cu Bussche si. Goltz. Moravuri h.Culcer observä, el altuí general ii era permis sä, prinzeasc5, cu Trubetzkoy !

NOTE POLITICE 1914 377 26 Noembre. O scrisoare anonima, ple,cata dela Capa, m vesteste ca. Filipescui Gradisteanu au pus la cale o motiune In favoarea Serbiei. Au adunat alte 12 semnaturi si au sa o citeasca In Senat. Nimic nu mi s'a comunicat; o lovitura cu data intelesuri :politica ex- ternaiefia. Nu se tine sedinta, Gradisteanu protes- teaza. Mà intilnesc la esire cu 0,antacuzino, care imi con- firma cà unii au comis gresala de a iscali. (Pe mine insa, el care stia, nu m'a avizat !).Senatul este in va- cante pe doug zile. 27 Noembre. Iau avizul lui Lahovaryiconvoc parlamentarii pe mäine. 28 Noembre. Ziarele confirma o victorie miracu- loasä, sârba. Ei erau ingenunchiati i disperarea, lor (1) a- limenta, toata campania rasboinicilor ; ei sunt triumfa- torii de astazi. Asa se infatiseaza situatia acum. cEpoca», ca sà tae puntea sub picioarele semnatari- lor motiunei, o publica astazi. In cap : Argetoianu, care la conferinta de aseara cerca sa-mi dovedeasca ca este un fleac ; Calimaki, care este la Paris... Intrunirea parlamentarilor. Eu : Expun ce s'a petrecut cu motiunea. Care ar fi fost situatia mea la ce- tirea ei, cum ea pune din nou chestiunea razboiului ime- diat si de ce este atunci nevoe de o clarificare. Motiunea nu pu tea avea rezultat practic fata de guvern, dar avea un rezultat : acela de a da in vileag disensiunile din par- tid. di$teanuExplica importanta strategica a chestiunei; cere sá intram in Banat. Nu i se poate opune o decizie a Comitetului executiv, de oarece numai piezis el a avut sa rezolve chestiunea neutralitätei tärei. La- b ovary : Se ridica cu putero contra persistentei unora de a ne face solidan cu Actiunea Nationala si de a ne tári la räzboi. Incident viu intre el si Filipescu. Fili- pescu: Recapitulatia tuturor griefelor: N'am voit sa in- terpelam ;«Inainte» ;ag,entiielectoraliimpiedecati de a face propaganda'; prânzul Bussche ; partidul de- cide una, eu fac alta, etc. ; dar marturiseste cási el o /tend intreag ei a fost aplecat spre Germania. Eu : Se pune din nou in discutie politicaexterna a partidului 1Voi 25

378 NOTE POLITICE 1914 convoca Comitetul executiv; ce va decide el, va fi legea partidului. Lumina mai multa in ce se petrec,e. Once lutie, oricät de absurda, este mai buna decAt ce se vede In randurile noastre. La Senat, nu s'a propus motiunea. E drept cà «Dimineata, a publicat ca am fäcut «rued- minte staruitoare sa se amhe ! !». Demetru Grececovuj Brâncoveanu imi cer sä reinoesc aeclaratiile facute, ca primesc punctul de vedere al par- tidului in chestiunea nationala, fiindcà in acest mod se -va gasi Filipescu izolat. Blameaza lovitura cu motiunea, a card gravitate o inteleg numai acum. Ingaduitori. Am mai väzut pe Gr. Cantacuzino, carel blameaza pe frate-sau. Maimarolo, increzator. Ovid Bung credincios, dar foarte nationalist. Ziaristul profesor Rocques, care sose§te din Serbia, a dejunat la mine. El crede cà nu va hotarä victoria) ina- intarea ruseasca, dar cai aliatii o vor cAstiga in apus. Isi dà seama de greselile Frantei In privinta noasträ; nu se stia de tratatul nostru, care, evident, explicä rezerva noastra. In Serbia mare oboseala. Cu ingrijirea care se da ranitilor, cArora le lipsesc de toate, chiari pae, din alti Europeni ar muri doug treimi. Von BusscheTelegramele Hetzberger care dau

Samedi, 29 novembre. Dém. Grecianu et Brancoveann demandent que je renouvelle les déclaraisons précédemment faites que j'accepte le point de vue du parti dans la ques- tion nationale, et on isolera Filipescu. Ds bliiment le coup de la motion dont ils comprennent maintenant la gravité, Conciliants. Le journaliste professeur Rocques, arrivant de Serbie, déjeune chez moi. Il pense que là ce n'est pas la poussée russe qui donnera la victoire; les alliés la gagneront dans l'Est. D se rend compte des fautes France enversnous; on ignorait ce traité qui évidemment explique notre réserve. En Serbie tout de même lassitude immense. Avec legenre de soins des blessés manquant même de paille, les 2/3 d'autres Européens mourraient. De Bussche. Les télégrammes de Hetzberger

NOTE POLITICE 1914 379 tun buletin zilnic, vorbesc de noul tun caxe a bombardat Fumes de asa departe, incät nu a fost posibil sg i se repereze pozitiunea. D Costinescu se astämpgrg, fiindcg stie cà am foto- srafia unor oarecari documente 0. cä mai pot aveai al- lele (eu n'am insistat). Incg de curând, pentru 40 vagoane e fasole dela Piatra, a caror esire era autorizatä, nu s'a putut mica nimic pang' nu s'a dat una mie lei de vagon d-ruiui Costinescu. De asemenea a trebuit sá se dea unor .functionari 3-4 sute lei de vagon, pentru niste piei din Bulgaria, cari de sgptämâni aveau autorizare de esire. Informatie datg de Ambasada Germaniei la Atena, ,controlatg prin instiintgrile identice transmise lui Ra- def : Când s'a vorbit lui Venizelos de a se mica, el a -räspuns :1. Tratatul nostru nu mg obligg sä, atac Aus- tria. 2. gasa este goalg. 3. Ar trebui mari compensatii teritoriale pentru Grecia. Nu e ceeace ni se spunea noug! Dumineeii, 30 Noembre. Bgrdescu a vorbit culi- pescu Miercuri la genat, inaintea lui Misu Cantacuzino Grgdisteanu. Filipescu : 00ri cine sef, nu Marghilo- man». G. A_slan, Furtunescu, Rachtivan au venit la mine spre a se orienta. Absolut in contra uneltirilor lui Fili- pescu.

-qui donnent un bulletin journalier, parlent du nouveau ca- non qui a bombardé Fumes de si loin qu'on ne peut répérer sa position. Mr. Costinescu se tient tranquille, parle qu'il .sait que j'ai la photographie de certain document et que je puis en avoir d'autres encore. (Moi je n'ai pas insisté). Récemment encore, pour 40 wagons haricots de Piatra 'pour lesquels on avait autorisation de sortie, rien n'a bougé tant qu'on n'a pas donné 1000 fr. par wagon au Docteur Cos- tinescu. De même on a (HI donner A. des fonctionnaires des 300-400 fr. par wagon, pour des peaux de Bulgarie qui de- puis des semaines avaient l'autorisation de sortie. Information de l'ambassade allemande it Athènes (won- trolée par renseignements transmis à Radeff» identiques: quand on a parlé à Venizelos de bouger, il a répondu: 1) no- tre traité ne m'oblige pas d'attaquer Autriche;2) la caisse est et vide; 3) il faudrait de fortes compensations territoria- les pour la Grèce. Ce n'est pas ce qu'on nous disait icil

380 NOTE POLITICE 1914

Marti, 2 Decembre. Incercasem eri sfac sä", se amâne- pränzul pe care trebuia sa-1 prezidez la Cercul de studii- A venit insä Argetoianu s m. roage sä, nu-1 amân. Con- ta chiar pe declaratiile mele ca sä se faca luminä; si sà* dejoace intrigile lui Filipescu. Mi-a declaratsi a repe- tat-o inaintea lui Wyzanti, cä mi va urma pe Filipescu cä. este din aceia cari vor sä-1 izoleze. Tot soiul de- protestäri : cä se va face golul, etc.... La banchet pesteosutä deoaspeti. A fost nevoie sä se adaoge mese. Se vedeclar,c organi- zatorii desfäsurase multà staruintä. Discursul meu a fost ciari cald. S'au aplaudat foarte mult pasagiile pa- triotice, Va risipi oareel nourii t Gongopol (!) si Me- ,taxa Doro m'au insotit la esire pentru a putea reconsti- tui textul Miercuri, 3 Deeembre. Czernin a venit sà." m, vazg.. Nici un cuvAnt relativ la discursul meu. M'a rugat nu- mai sà intervin pe 15110 Bussche pentruca «Zivas sä nu mai 'atace pe Costinescu ; mi-a semnalat un articol. din «L'Indépendance», care tocmai relevase aceste ata- curl El cel dintai mi-a vorbit de reluareaBelgradului .de eitre SArbi; Belgradul a fost pgfäsit de ei rárg.

Mardi, 2 décembre. Yale essayéhierde faire re- mettre le diner que je devais présider. Hier .A_rgetoianu était venu me prier de n'en rien faire. Il comptait méme sur mes 41éclarations pour faire la lumière et déjouerles intrigues Filipescu. 11 m'a déclar-é, il l'a répété devant Wyzanti, qua/ ne suivait plus Filipescu et qu'il serait parmi ceux qui veu- lent l'isoler. Toutes espèces de propos: qu'on ferait le vide, etc. Plus de cent convives. On a ajouté des tables. On voyait clairement que les organisateurs avaient déployé du zèle. Mon discurs a été clair etchaud. On a beaucoup ap- plaudi les pa,ssages «patriotiques». les nuagest Mercredi, 3 décembre. Czernin est venu me voir. Pas un mot de mon discours. 11 m'a seulement prié d'intercéder auprès de Bussche pour que la «Ziva» n'attaque plus Costi- nescu; il me signale un article de l'«Indépendance» qui jus- tement avait relevé cette &Hague! C'est lui, /e premier,qui m'a parlé de la reprise de Belgradepar les Serbes; Belgrade a été abandonné par eux; done pas de lutte.Grosse faute

NOTE POLITICE 1914 381

Mare gresealA CA au celebrat ca o victorie prima ocupa. -tie a Belgradului. Pentru dânsul, nu mai aveau aimata la Belgrad; a cincea armatà a geteralului de Frank tre- buie s6 fi fosttransportatA in Transilvania,dincolo de Carpati, mide atacg. pe Rusi dela sud la nord, inain- lea Cracoviei, spre Vistula. Maiorescu, care a combgtut pe Filipescu Si care a vAzut eri pe Greceanu si pe Misu Cantacuzino, taimite o scrisoare de adeziune pentru Comitetul executivde maine.. «Nu politia. gälAgioas5,». Joi, 4 Decembre. Comitetul executiv. Multi veniti din provincie. Leon Bogdan cu o declaratie deja scrisa con- ra ori cArei sciziuni ; Pende i Asian cu motiuni foarte precise.Eu: Explic incidentul cu motiunea. Cred cà po- litica ne era ciar orientatà prin deciziunea Comitetului 43ela 1 Noembre, din care rezultaI. C, neutralitatea nu este dfinitivA, dar comitetul a aprobat propunrea mea, cà numai factorii rgspunzglori au calitate pentru a de- cide intrarea in actiune; 2. CA toatA lumea stie cà inain- te de toate era vorba cá prin intrarea in actiune, nu se in- tele,ge algturi de Dublaaliantg. Atht. Am practicat practic aceastA politicài numai o inimicitie poate sus- pecta intentiunile mele. Deci pe fatg, fiecare cu rgspun- derea lui, va hofiri, dadi este multumit de aceasti direc- tivg conform cu decizia gonsiliului de CoroanA, sau voeste altá directivg, aceia a lui Filipescu, care cere ac- -tiune imediatà sau cel putin declaratii de p'an.i acuma ne cram In partea Triplei Intelegeri, ceiace echivaleaz'ä cu fázboiul imediat.Filipescu se declarä multumft.Laho-

d'avoir surtout célébré comme une victoire la première oc- cupation par eux. Pour lui iLs n'avaient plus d'armée à Bel- grade; la cinquième, du Général de Frank, doit avoir transportée en Transylvanie, au delà des Karpathes, où ils attaquent les Busses, du Sud au Nord, en avant de Cracovie vers la Vistule. Maiorescu qui s'est employé contre Filipescu et qui a vu hier Grecianu et Michel Cantacuzène, envoie une lettre d'adhésion pour demain. «Pas de politique glilAgioasit?).

382 NOTE POLITICE 1914 vary: Pururea lupta intre temperament §i ratiune, incolo acord asupra fondului. Cei nergbdAtori sA aibA. acuma incredereC. Ario: Partidul reja unitatea lui gratie Marghilomani Filipescu. DestulA speculg a fost partea negustorilor de vorbei fal§ilor profesori de pa- triotism. N'am §tiut s. &Am destulg incredere lui Mar- ghiloman. Cred CA am terminat cu zilele negre. Citete- motiunea : «Comitetul Executiv al partidului conserva- «tor, ascultAnd expunerea f AcutA de prezidentul s'Au, care. «eorespunde cu totul nAzuintelor partidului lui §i send- «mentul TArei, aratA depling incredere Indirectiunea. «data.' de §eful sAu». Greidigteanu: Retrage motiunea anuntatA la Senat 1. nu mai are prilej; 2. nu auzisem pâ,nä astAzi o decla- ratie a d-lui Marghiloman.Fairescu :Discutiaeste terminata; nuantele de cari a vorbit d-1 Laholiary poate ea" existài astAzi, dar fArg asperitate. Cred rAzboiul ne- cesari nu avem sà ne cAlAuzim cum se desemneazg lu- crurile, dupA cum vrea, Lahovary. Nimeni nu poate ca§- tiga cat noi : deci sa facem ca victoria sA fie determi- natA de noi. Regele Carol a zis : Felonie dacA nu ne tinem. de conventia cu Austria. Ce este dacA nu ne tinem de aceia ce avera cu Serbia I Guvernul a declarat CA se desintereseazA de ea. Dar noi Conservatorii 7SAnu, ezitAm a ne arunca in curentul cel mare al opiniei : Se vorbe*te de incredere, iati cum inteleg sä o primesc: L Nu ne conducem de opinia publicA, ne von? Calguzi de ratiune. 2. Factorii rAspunzAtori ai rárei vor decide cu noi once actiune; nu partidele izolate. 3. Nu admitem nici o declaratie oficialA,indicand o aliantA sau o alipire cu un grup de puteri AcceptA aceasta e Filipescu IFilipescu: SA fiu franc. Am din sorginte sigurA un termen oficial indicat. DacA. la acea epocA nu, se indepline§te, eu, chiar dându-mi demisia din partid, voi cäuta prin toate mijloacele set' desleintuesc Motiunea se voteazA in unanimitate. Conversatii particulare Guvernul(Anghelescu- Duca) ar fi lAsat s'A se inteleagA cA, in primele zile dire Februarie se va decide lucrul.

NOTE POLITICE 191* 383

Vineri, 5 Deeembre. Profitindi de nuti.0 ce re- portaj, Filipescu imi serie cä «Epoca» va da adevärata versiune asupra celor petrecute la Comitet. Evident ten- dentios. Räspund c5. era mai bine sä se inteleagAeu wine ; dar sà las ziarele sä spunä ce vor. Bussche : A venit sà mä vazá ingrijat : «Trebue sá c4tigAm timp», este räspunsul meu, §i mai ales ve- deti de invingeti Dr. Vecerdea, introdus prin avizare telefonicA de Verzea, imi face o lungä vizitä. Din partea trebue sä-mi spunä ca Tisza imi transmite räspunsul cA nu se poate acorda ce cerem pentru Români ! In Ardeal fuge lumea de armatä ; insu§i un nepot al lui, advocat, dupä ce a fost pe front, se srätuia cu dânsul ca sà dezerteze... Am dat D-rului Vecerdea igarete §i 200' eoroane pentru Craciunul ortodox in spitalele militare din Bra§ov. Silmbitii, 6 Deeembre. Brcitianu : Nimica nou cu Bulgarii ;insinuärilegazeteloranuntAnd o aranjare, nu sunt intemeiate pe nimica. Am spus mereu domnilor. dela Tripla Intelegere, sä aranjeze ei afacerea cu Mace- donia §i apoi sä, vorbeascg cu mine. In ce prive§te Ita- lia, nimic nou; Fasciotti are chiar aerul sä fie mai täcut ca niciodata. Luni, 8 Decembre, Victor Antonescu mi-aduce tex- tul legilor de circumstantä ce se vor propune. Asupra lui Costinescu : A refuzat primavara trecutà sà tra- teze un imprumut in Franta, propus de Comptoir d'Es-

Samedi, 6 décembre. Bratianu: Rien de nouveau avec. Bulgarie; propos journaux annoncant un arrangement,no- reposent sur rien; il a toujours dit à ces messieurs de la. Triple-Entente qu'ils arrangent euxl'affairede la Mac& doine et que l'on cause ensuite avec lui. Quand à rItalie, au- eune nouveauté, Fasciotti a même l'air d'être plus boutonné que jamais. Lundi, 8 déeembre. Victor Antonescu m'apporte le tex- te des lois de circonstanee qu'on va proposer. Sur Costi- nescu: il a refusé ce printemps de traiter un emprunt en France proposé par Comptoird'Escompte et Raphaêl G-.

384 NOTE POLITICE 1914 comptei Raphaël Lévy..Antonescu fAcea sfortäri vederea legilor agranre, si Costinescu l'a bruscat oferin- du-i portofoliul lui. Si el se intreabä cum, mai ales dupä ce a spus in Consiliul de Coroanä : «nimic cu Rusia» !, cum a devenit subit rusofil. Antonescu confirmä cá Costi- neseu era inteles Cu Filipescu si Take Ionescu ;este singurul care se opune sä se voteze legea de stare de asedia. Miercnri, lo Deeembre. Regele n'a fost la vAnän- toarea lui Carp, dupä ce primise invitatia si lista invi- tatilor. «Adefärul» Il amenintase din cauza prezentei lui Bussche !! Bussche ar fi relevat faptul. Se zice cä gu- vernul ar fi fäcut presiune asupra Regelui : aceasta a fost transmis din partea sa lui Carp. De ce se angajasel Joi, 11 Deeembre, PrAnz cu Regele la Buftea, in- vitat cu mentiunea «din partea M. S. Regina»,d-nul si d-na H. Catargi, d-na S. Lahovary si Nann. Regele mi-a spus cá trebue sá ne reguläm pasii dupä Italia. Vázuse pe Filipescu peste zi, care «cuminte» recunos- cuse ch.' nu trebuia sä ne miscAm având Bulgariain spate.

Lévy. Antonescu faisait des efforts en vue des lois agraires et Costinescu l'a brusqué, en lui offrant son portefeuille. Lui aussi se demande, surtout après avoir dit au Conseil de Couronne: «lien avec la Russie!» corament il est subite- raent devenu russophile. Antonescu confirme que Costinescu était entendu avec Filipescu et Take Ionescu. Lui est le seul qui s'oppose A ce qu'on ait une loi d'état de siège. Mereredi, 10 déeembre. Le Roi n'a pas été A la chasse de Carp, après avoir accepté rinvitation et la liste des invi- tés. L'«Adevarul» l'avait menacé, A cause de la présence de Bussohe!! Buseche aurait relevé le fait. On dit que le gouver- nement a fait pre,ssion sur le Rol: c'e,st ce qui a 616 transmis de sa part A Carp. Pourquoi s'était-il engagél Jeudi, 11 déeembre. Diné avec le Roi A Buftea; invité avec cette mention «de la part de la Reine», les Henry Catargi, Simki et Nanu. Parlé: règler ses pas sur l'Italie. Avait vu Filipescu dans la journée, qui «sagement» avait reconnu que devions pas bouger ayant la Bulgarie A dos.

NOTE POLITICE 1914 385

Siimbiiti, 13 Decembrie.Aciresa Senat. Dissescu pro- fitg de declaratia ctgeerea se impune» pentru ca c onstiinta lui de senator» sg laude Actiunea Nationalä, ; sg mg cuprindg in cunitatea» ce ea a stabilit in suflete ; sg proclame durerea lui de a cuprinde si pe Germania In resentimentele contra Austriei ;sä," desvälue cá atunci când a scris la venirea lui Berchtold in arà, numai Vin- tilg BrAtianu i-a scris pentru a-1 felicita. A. ConstantinescuC,onversatie in cabinetul Pre- Aflu cg existg o conventie cu Italia ca nici una sg nu intre in actiune inainte de a vesti pe cealaltg. Breitianu nu mi-a spus nimica despre aceasta. Marti, 16 Decembre. Impu Costache imi povesteste ,eg Regele primise invitatia la vângtoare, dupg ce i s'a spus cg Czernin nu era invitat, insg stiind cg Bussche Vredenburch erau sg fie chemati.Luase intelegere sä, plece SAmbgtä and, diraineata, vine Stirbey sa co- munice cg guvernul atrgsese atentiunea asupra Comen- -tariilor ce se vor produce. I s'a cerut lui Carp sä, amaie. Carp a refuzat, iar cum el nu descoperg Coroana, Re- zele n'are decAt sg fie bolnav. Regina ar fi spus, fatg de o cumnatA a lui Carp, enormitatea cg Domnulde Bussche nu avea deal sg nu meargg. Lupu, aclicg Carp, dg mare importantg acestei vorbe care desvg- lue actiunea Reginei. Aflu cg se negociazg un imprumut pe bonuri de -tezaur de 200 milioane in Anglia. Ne marcan... 18 Deeembre. Coraitet Consultativ. Toga lumea de fats& afarg de Filipescu. Afaceri curentei agenti. devenit orator, vorbeste toatg vremea. Cu eve- nimentele cari se pregätesc, vechile partide au sg dis- parg ;nu se mai poate mentine legea noastrgelecto- ralg ; vom merge la colegiu unic,i poate chiar mai departe», fonograful lui Take, de pe acum !Cotizatii

18 décembre. Tout le mondeprésent, sauf Filipeseu. Affaires courantes et agents. Desliu, devenu orateur, parlé -tout le temps. «Avee les événements qui se préparent, les an- .eiens partis vont disparaitre; on ne saura plus maintenir no-

386 NOTE POLITICE 1914 pentru agenti. Th. Rosetti dg o mie lei, De§liu... trei sute ! 22 Deeembre. Filipescu a refuzat sg subscrie pen- tru agenti, cari «lui» nu-i fac nici o treabeí. (Se vede cg nu s'au intrebuintat destul pentru Actiunea Nationa16!). 23 Decembre. Von Bussche mi-aduce cateva notte. Unul din subsecretarii de stat, prietenul lui personal, ii scrie eg Hindenburg n'are nici-o indoialg de o victo- rie definitivg asupra Ru§ilor.«D-nul Costinescu este mai prudent, ca un om care §tie cg se cunosc unele lu- cruri...» Vorbind de Franta, Bussche imi spune cg §tiind ce interese a nutrit totdeauna Impgratal pentru ea, dacg ar vrea Franta o pace cu Germania i s'ar face concesiuni §i i s'ar procura o pace «agreabilg». 26 Decembre. Czernin se reintoarce dela Viena ; a fost la cartierul general in Silezia. N'a putut da asigu- rgri cg Rominia rgmâne neutrg §i natural se intgre§te Transilvania de trupe (Ong ad se opusese), trupe cari se iau din unja de front, slgbindu-l. «Ce vrei 1 ne vom apgra ping la ultimul cartu§ ! se in§alg cei ce cred eg tre loi électorale; nous irons au collège unique et peut-être au-delà». Pbonographe de Take &did 23 décembre. Von Bussche m'apporte quelques notices. Le Sous-Secrétaire d'Etat, ami personnel, lui écrit que Hin- denburg ne doute pas d'une vietoire définitive sur les Rus- ses. Mr. Costinescu est plus circonspect, comme un horame quiasentiqu'onsaltcertaineschoses.Parlant de la France,il me dit que,sachant quelles intentions avait toujours nourries rEmpereur pour la Franee, «si la France voulait une paix avee rAllemagne, on ferait la moitié du chemin au devant d'elle et on lui proeurerait une paix a- gréable». 26 décembre. Ozernin rentre de Wien; il a été au guar- tier général en Sibisie. Il n'a pu donner des assurances que la Roumanie resterait neutre et on garnit naturellement la Transylvanie de troupes (jusqu'A présent il s'y était opposé),. troupes qu'on prend de la ligne de bataille en l'affaiblissant. «Que voulez voust Nous défendrons jusqu'A la dernière car-

NOTE POLITICE 1914 387 va fi plimbare prin Bulgaria !». Ar fi bucuros ca ideia mea de a se trimite in Italia un om sigur, cu greutate, sä fie adusg la indeplinire, fiindc5 este convins ca opi- nia italian6 nu e aceia a lui Fasciotti. I-aduc insä, aminte Ca' aul comis fatä. de Italia aceleasi greseli ca fati de Ro- mâni, si cA i-au transformat in iredentisti. Colonel Rudeanu : a avut in Italia 50 milioane cartuse, cupru, mercur, intr'un cuvânt tot ce cerea ar- senalul. Ministrii au inceput prin a da autorizatia, lid- in urmá i-au refuzat-o.S'a dus direct la Rege (cu tot avizul contrariu al lui Ghika), care l'a primitimediat. Regele a chemat pe Salandra la palat §i direct i-a dat ordin s5, acorde tot. Spontaneitate sau insc...enare 7 Sa- landra i-a declarat ea' Italia impgrtà§ia punctul de ve- dere românesc (7). De ce, intrealiä Regele, nu se face un aranjament 7 Salandra raspunde :cnu putem incepe noi».Salandran'adestginuitdecAt un lucru.a- nume c,b1 OH italiene nu sunt altele decht acelea incor- porate in Austro-Ungaria ;si cg deci nu va fi nici a

touchel On se trompe si on croit que ce sera la promenade de Bulgarie, comma certains le pensentz Il serait heureux que mon idée de renvoi en Italie d'un homme stir et de poids, eut lieu, car il est convaincu que l'opinion italienne n'est pas celle de Fasciotti. Je lui rappelle néanmoins qu'ils ont commis vis-à-vis de Italiens de la mo- narehie les mêmes fautes que vis-à-vis de Roumains et les ont transformés en irrédentistes. Colonel Rudeanu: a en en Italia 50 millions carrtouches, du cuivre, du mercure, bref tout ce que demandait l'arsenal. Les ministres avaient commencé par dormer l'autorisation et puis la lui ont refusée. II est alié directement voir le Roi (malgré avis contraire de Ghika), qui l'a reçu séance tenante en costume de ville tel gull était venu, a mandé au Palais Salaudra et directtement a donné l'ordre de tout accorder Spontanéité ou mise en scène? Salandra lui a declaré que l'Italie partageait le point de vue roumain (1)Pourquoi, fait Roi, ne. conclue-t-on pas un arrangement? Ce n'est pas it nowt. de commencer, répond Salandra. Très retors, Salandra n'a livré qu'une chose, c'est que des pays italiens Ile sont incor- porés qu'en Autriche-Hongrie. Done, on n'aura pas de peine

388 NOTE POLITICE 1914 sreutate satragi poporul in contra lor. Este evident cg jumgtate din populatie nu vrea rgzboiul. Emisarii nostri Diamandi si Istrat,e sunt, dijpg o scrisoare pH- mitg de Rudeanu, ocupati la cafeneaua «Colomia» a face politicg de gazetari. In Franta, Poincaré i-a pus, lui militar, ca primg chestie : «and România va intra si ea (in actiune 1» A tiut sg inlgture intrebarea. A cumpgrat plumb ; pentru restMillerand a dat asigurgri, Dintr'o ofertà cutg de cgtre directorul armamentului din Viena, Ru- deanu conchide cg in Austria lipseste arama. Rudeanu crede cg o actiune Italo-Romang ar fi deeizivg in ori- care directie. Imi reaxaintesc In aceastg privintg Fasciotti mi-a spus la 1 Ianuarie al lor, GA Italia fächnd mari cheltuelii cg creditul din Lybia fiind ineä nea- coperit, nici un guvern nu putea cere 3 miliarde färg scuza unui räzboi. Miercuri, 31 Deeembre. Am väzut pe Stirbey. Si el este mirat de prezenta lui A. E. Lahovary la banche- "tul dat lui Diamandy la Paris. Regele totferm. Am insistat ca sg transmitg Regelui, pe care Il vede astgzi A entrainer le peuple contre elle. Evidemment que 50% de la population n'aime pas la guerre. Nos émissaires, Diamandy et Istrati, sont, d'après une lettre regue par Rudeanu, à faire <

NOTE POLITICE 1914 389 la ora 4, din partea mea, absoluta necesitatecadoi oameni siguri sg. fie trimisi la Roma si la Londra. La Roma, pentruca sg ne intelegem si ca sà.' nu fin]. izolati; la Londra, ca sà ne cunoastem perspectivete. dacg din in- tAmplare s'ar cguta sg se mentie integritatea Ungariei. Din ambele pgrti pot sä," rezulte stiri pretioase pentru unja de urmat Este de pg.rerea mea, dar insistà ca s6 trimit memoriu scris Regelui.

nécéssité que deux hommes stirs fussent envoyés it Rome et Londres. A Rome, pour lier partie et que nous ne soyons pas- isolés;ii. Londres, pour ccnnaitre nos perspectivessipar hasard on cherchait it maintenir intégralité de la Hongrie. Des deux côtés il peut résulter enseignements précieux pour ligne it suivre. Il est de mon avis, mais insiste pourqua- fenvoie mémoire écrit au Rol.

1915.

2 lannarie. Von Bussche a venit sg mg roage sä nu publicgm nimio in privinta contractului de ben- -zing fkut cu Blondel, Barclay si Poklevsky, a cgrui co- pie o am, fiindcg. Germania a fkut prin intermediarul lui Spiess un aranjament comercial (sic) cu Costinescu... .Cu ce pret 7 3 Iannarie. Avut peBatzariala dejun. Primul lu- cru ce mi-a spus este cg la Constantinopol se repetä cg cu bani se poate obtine ori si ce la noi l La Constantino- pole!... Prezenti Ion Bacalbasa si Col. Stavrescu. A- supra afacerilor turcesti: Enver e generalisim.Acura ,este in Caucaz. El voia sg concentreze toate sfortárile spre a ataca pe Rusi. Expeditia asupra Egiptului hotg- rag in contra pgrerei lui. 5 Iannarie. Am pränzit la Cotroceni cu Regele, -Regina, Printul Carol, Printesa Elisabeta, Printul Ni-

Vendredi, 2 janvier 1925. Mr. de Bussche est venu me prier de ne rien publier au sujet du contrat benzine passé avee Blondel, Barklay et Poklevsky, dont j'ai la copie, par- ce que rAllemagne passe par rintermédiare de Spies un arrangement commercial (sic) avec Costinesco. A quel prix? Samedi, 3 janvier. Eu A déjeuner Batzaria. La pre- mière chose qu'il m'a servie c'est qu'à Constantinople on répétait qu'avec de rargent on pouvait tout obtenir chez nous 1 A Constantinople L. Présents Ion Bacalbasa et Colonel Stavrescu. Sur les affaires turques : Enver est généralis- sime; Il est au Canease. Lui voulait concentrer tous les ef- forts pour attaquer la Russie. L'expédition sur Egypte dé- cidée contre son avis. Lundi, 5 janvier. Diné, dans petitesalle-entrée du 1-e it Cotroceni, avec Roi, Reine, prince Carol, Princesse E-

NOTE POLITICE 1915 391 colae gi Printesa Maria. .Regelefoarte intim gi foarte amabil. Dui:4 masa. Regele ma ja de brat gi vorbim in intimitate, pe cand se aduna cativa invitati pentru. mu- zica (Enescu, Cella Delavrancea). Regele nu se teme de nimio pentru Februarie. Situatia o sa sedestinda. Guvernul va avea mai multa vigoare; a promis-o Bra- Regele cunoagte traficurile lui Costinescugi ale fiului sau ; a dat un frecu§ D-rului Costinescu. Toata po- litica financiara, o mare eroare : Am proc,edat inaga mod ca nu mai avem decat inimici.A. Constantinescu, n'a fost in tot timpul pranzului deck «porcul»; Regele a trimis dupai un calendar in care este un portret cara- ghios al lui : «a§a e ca e bine 70Numirea generalului Constantinescu la Banca Nationaia este o rugine: «nu va putea niciodatasàfacaacoloat:ileacateaf5,- cut in viata ;doug zile am retinutdecretul».Regele Carol se convinsese in ultimele timpuri, cà Saligny era un om incorect, gi aceasta l'a mahnit. El gi Constanti- nescu la Banca! Are in sertarul lui «Merite Sanitare» cari le fine de o lung : Doamna Basset. De acum incolo lisabeth, Miss Milne, Prince Nicolaset Princesse Marie petite table séparée. Très intime et très aimable. Après diner le Roi m'ayant pris sous le bras nous causons et la conver- sation, intime, se continue au salon, pendant que quelques invités arrivent pour la musique. (Enesco, Cella Delavranceal, Le Roi ne craint rien pour février. Situation sera détendue. Gouvernement aura plus de poigne ; Bratiano l'a promis. Le Roi connait les trafies de Costinesco et de son fils; il a fortement houspillé le Docteur Costinesco. Toute la politi- que financière, une grosse erreurnous avons agi de façon n'avoir que des ennemis. A. Constantinesco, pendant le diner, n'a été que gporcu». Le Roi a fait chercher un almanach dams lequel il y a une photographie grotesque de lui ;riant: «Est-ce bien gal». La nommination du Général Constantinesco A la Ban- que Nationaleest honteuse. «11 nepourrajamais faire autant des..., qu'il en a faites dans sa vie. Deux jours retenu le décret». Le Roi Carol s'était convaincu dans les derniers temps que Saligny était un malhonnête homme: et il en avait en du chagrin. Lui et Constantinesco à la Ban. que! 11 a dans son tiroir de «Meritul Sanitar» qu'il garde

392 NOTE POLITICE 1915 va trebui un raport motivat pentru fiecaredecoratie.. (Sé. vedem !) Interviewurile lui G. Diamandi sunt nebunie curatii D-1 A. Lahovary va trebui spri- measc,a, o lectie : «Am sg. pui pe Porumbaru s. i-o dea ; par'cA ar fi ministrul Frantei, nu al Rumâniei !»Nici o incredere in d-1 Ghica dela Roma : «E un francofil». Ii reamintesc ca, Maiorescu 11 aprecia : «Adevgratlu- crul m mira». eManu nu e rgu ; am vazut dela el rapoarte pline de bun simt !» Qum va trece criza, va exploda bomba pentru traficanti. Va incepe cu pesca- riile cArld vor voi sg le arendeze ;este o chestiune so- cialà§i voi refuza legea ! (I). Speed, ca va putea relua influenta asupra lui Take: «L-am poftit la mash' ca pe d-ta, ca sä nu fie gelos». Má povhtuWe s'a"nu-1 mai atac prin gazete ; la aceasta Take va fi sensibil. Un secret, care nu va fidestginuit decát lui Take : Regele a scris Regelui Italiei pentru a-1 intreba daca nu trebue reluata' convorbirea din Septembrei pentru a verifica spusele lui Fasciotti (Italia nu poate primi un port sArbeSc pe Adriatica!). Regele da, 'mare impor- depuis un mois : Madame Basset ! Dorénavant il faudra rapport motivé pour cheque décoration. (Faudra voir! zie eu). Les interviews de G. Diamandy sont de la démence et Mr. A. Lahovary est «un coquin» qui ree,evra une leçon: «Je la lui feral donner par Porumbaru. C'est le Ministre de la France, non de la Roumanie!» Aucune confiance dans D. Ghika de Rome : «c'est un francophile». Je lui rappelle que Maioresco le considérait. «Vraimenti cela m'étonne». «Mano n'est pas mal ; j'ai vu de lui des rapiports très sensés Sitôt la crise passée, la bombe éclatera pour lestrafi- quants; ele commenoera par les pécheries, quand on voudra les donner à ferme :«c'est une question sociale et je refu- serai la loi!» (I). Il espère reprendre de rinfluenee sur Take; il l'a invité diner «comme vous», pour qu'il ne soit pas jaloux. Il me «conseille» de ne plus rattaquer dans les journaux; Take y sera sensible. Un secret, qui ne sera communiqué qu'à Take: le Roi a écrit au Roi d'Italie pour lui demander s'il ne faut par reprendre conversation de septembre et pour vérifier les dires de Fasciotti.(L'Italie ne peut accepterun port serbe sur l'Adriatique).

NOTE POLITICE 1915 393 tanthräspunsuluilui Victor Emanuel :estetovarii- sia pe care o recomana in once ocazie. Intreprin- derea in contra Serbiei va produce la noi neajunsuri ; Arhiducele Eugeniu este om capabil. Predecesorul lui. Potiorek, un nebun pe care l-asi fi pus in o casa de sa- ngtate; in 10 zile oamenii lui adeseori n'au primit decät paine; Särbii n'au avut decAt culeagA. 7 Ianuarie. Mehedinti nu stie cum s'al, se scape de solicitàrile lui Nicu Filipescu, care ar dori sà" se stre- coare la «Duminica Poporuluip ! Von dem Bussche imi face o comunicare pe care va face Regelui, dar poate nu lui BrAtianu : Germania trimite trupe in Transilvania pentru a acopen i pe Aus- triaci in contra noasträ. (Dupg mine, aceasta este o pre- cautie cuminte in vederea Ungurilor, cari se gändesc la pace separat6!). Va ceti Regelui un raport detaliat asupra armatei ruse,sti, care a si perdut 85% din 45 mii ofiteri din serviciul activa Rusia neavând ofiteri de re- zervh. Se negociazA prin Spies schimburi comerciale, cu Costinescu. Argetoianu, intrebänd pe Costinescu dach.

Le Roi attache grande importance A la réponse de Vic- tor Emmanuel, c'est la favon de lier partie que je recoil). mandais à chaque occasion. L'entreprise contre la Serbie causera des désagréments chez nous ; l'archiduc Eugène est capable. Son prédécesseur Potioreck, fou qu'on a mis dan4 une maison de santé; en dix jours ses hommes n'ont souvent reçu qu'un pain ;le,s Serbes n'ont eu qu'à les cueillir. 7 janvier. Mehedinti ne sait comment échapper. aux sollicitations de Nicu Filipescu, qui voudrait se glisser A la «Thiminica Poporului» ! Von dem Bussche. Communication qu'il va faire au Roi; peut-être pas A Bratiano. L'Allemagne envoie des troll- ues en Transylvanie pour couvrir les Autrichienscontre nous. (Pour moi c'est une sage précaution en vue des Hon- grois qui pensent A une paix séparée!) II va lire au Roi un rapport détaillé sur Farm& russe qui a déjà perdu 85% de ses 45000 officiers du bervice actif, la Russie n'ayant pas des officiers de réserve. On négocie par Spies des échanges commerciaux avec Costinescu. 26

394 NOTE POLITICE 1915 poate sä lipseascg o lung, ministrul i-a Hispuns cg si mai mult. Bussche are acela§ ecou din cercul Costinescu. 9 Ianuirie. Fasciotti declarg :trebue sg sestie bine cg Româ,nia nu poate sg tragg dupg ea inteoac- tiune pe Italia, asa cum pare cg se crede aici. Eu : Numai contrariul poate fi adevgrat. Fasciotti :Nu vrem sA tragem pe România dupg noi ! Ar fidorit sg dea o desmintire lui Lorand, (Ind a afirmat OA peste trei luni Italia va intra; dar o desmintire ar fiputut sg aibg si altAinsemnAtate si a fost silit sg tacg.Lo- rand trebuesg fi frecuentat pe republicani, cari sunt vre-o 7-8 la Camerg, si ei vor rgzboiul. SociaJi.tii Bis- solatti merg cu guvernul ; socialistii Turatti vor neutra- litatea cu avantagii, ceilalti toti vor pace. Deci esteo croare de a spune cg Italia este pentru rgzboi. Am dat Francezilor gratis, tot ce au putut don; ne atacandu-i au putut transporta trupele din Africa si face fatg in Franta. De acum incolo once serviciu cere compensatii. Suntem gata, dar a§teptgm ca imprejurgrile sg fi mo- dificat echilibrul in care se aflg adversarii. Asa in

Argetoianu ayant demandé Costinescu s'il peut s'absen- ter un mois, le Ministre lui a répondu: 4i mai mult». Bus- sche a un écho semblable du cercle Costinescu. 9/22 janvier. Fasciotti. Il faut qu'on sache bien que la Roumanie ne peut pa,s entrainer l'Italie à une action, ainsi qu'on semble le croire ici. Moi: Le eontraire seul peut étre vrai. Fasciotti: Nous ne voulons pas entraîner la Rou- manie! Il aurait voulu infliger un démenti à Lorand, quand il a affirmé que da,ns trois mois l'Italie marchera. Mais un démenti aurait pu signifier aussi autre chose et il a fallu se taire. Lorand a dû fréquenter lesrépublicains, ceux-là, sont 7-8 à la Chambre et eux veulent la guerre. Les socialistes Bissolati vont avec le gouvernement. Les socia- listes Turatti veulent la neutralité ave,c des avantages, les autres veulent tons la paix. Done, erreur de dire que l'Italie veut la guerre pour la guerre. Nous avons danné aux Fran- cais gratis tout ce qu'ils pouvaient souhaiter ; en ne les at- taquant pas, ils ont pu transporter leurs troupe,s d'Afrique et faire face en Franco aux Allemands.Dorénavant tout service demande compensation. Nous sommes prêts, mais nous attendons que les cireonstances aient modifié l'équilibre dans lequel sont les adversaires. Aussi en cas d'attaque et

NOTE POLITICE 1915 395 caz de atac si de zdrobire a Sarbilor, nu trebue ca Ro- niânia sa miae, cdci noi nu o vom urma. Acum o lung, cand cu Valievo, am mai spus aceasta guvernului si am vestiti pe Poklevsky cg nu voi indemna guvernul ro- man sä intre. In cursul convorbirei,Fasciottimi-a spus cg. Italia are absolutä nevoe de Triesti de Istria; cg dela Dante, granitele ei sunt Varuli golful de Quar- nero; cg Austriacii pot lua chiar o parte a Albaniei si sg-si fad chiar o altg baa, militará maritimä; cg, peste 35 de ani acestetAri vor fidevenite slave t3i cá este grabg. Trentinul nu poate fi desnationalizat si peste o sutg de ani tot Italian va fi ! Italia Ii are cale libere. fiindcg tratatul din 1882 este numai defensivi conceput In sensul de statu-quo : or rgzboiul tinde a schimba statul-quo, deci caduc. Expusese acest punct de vedere Regelui Carol, care ii tgiase puntea de sub el la Berlin, lgsand sä se creadg d. Romania nu se va mica fiindcg Italia «declarase» cg nu se va mica. Cand s'a declarat rgzboiul, Italia a lgSat sä se inteleagg cá ar putea, la ocazie, sá dea ajutor aJiailor si, «dar ca n'a venit nici o propunere». Eu :Poate sg-iconvie oare Italiei, ca d'écrasement de la Serbie, il ne faut pas que la Roumanie bouge, ear nous ne la suivrons pas. Il y a un mois, lors de 'Valley°, nous rayons déjà dit au gouvernement et j'ai averti Poklevsky que je n'engagerai pas le gouvernement rou- main à agir. Au cours de la conversation, Fasciotti m'a dit que Ma- he a absolument besoin de Trieste et de l'Istrie; que depuis Dante, ses limites sont Var et le golfe de Quarnero; que les Autrichiens peuvent prendre même une partie de l'Albanie et se faire une autre base militaire maritime; que dans 35 ans ces pays seront devenui slaves et qu'il y a urgence. Le Trentin ne peut 6tre dénationalisé et dans cent ans il sera toujours itallen. L'Italie a ses voles libres, parce que le traité de 1882 est purement défensif et congu dans le sens du statu-quo: or la guerre tend à choquer le statu-quo, done caduc. Il avait exposé ce point de yue au Roi Carol, quil'avait brifié Berlin en laissant croire que la Roumanie ne bougerait pas parce que rItalie aavait déclaré» qu'elle ne bougeait pas. Lora de la déclaration de guerre,l'Italie avait laissé voir pourrait à roocasionseporter au secours de ses alliés, onais qu'aucune proposition n'était venue».

396 NOTE POLITICE 1915

Serbia sg aibg un port la Adriatica 1 Admite ea ca Sla- vii sg se instaleze pe aceastg mare 'I Fasciotti :S'au instalat. Chiar la Triest, gratie Austriacilor,Slavii ineacg, pe Italienii chiar Serbia este si ea acolo, prin Muntenegru : Chestie de bani numai, spre a se uni. In rezumat : la inceputul convorbirei, prudent, foarte par- tizan al neutralitätei, la urmg, anti-austriac. Seton "Watson (Scotus Viator) §i G. Trevelyan au venit sg, mg, vazg. Le-am vorbit numai de Dardanele de necesitatea ca Londra sg dea asigurgri, cg, pentru ea integritatea, Ungariei nu este program categoric. 13 Iannarie. Mehedinti a aflat dela d.Rgducan tripotagii ale lui Costinescu cu exportuli cgpropu- neri au fost fgcutei lui Fotin Enescu. Honigman rgispandeste stirea cg guvernul preggteste legeastgrei de asediu. Acesta ar fi oare sensul vorbelor Regelui guvernul a promis vigoare mai, multg 7 Am primit pe d-1 Schreiner, reprezentant al presei asociate americane. 16 Ianuarie. O miscare de trupe a avut loe spre Ghimes; trupele de acoperire au fost expediate in valea Prahovei. Irázand pe Stirbey, i-am spus cht de mirat am fost ca Brgtianu sg, nu-mi fi spus nimic, mgcar ca sg se contrabalanseze toatg gglggia pe care Nicu Filipescu a fgcut-o cu aceastg ocazie.

Moi: Peut-il convenir à Mahe que la Serbie ait un port sur l'Adriatiquel Admet-elle que les Slaves s'installent sur cette mer7Fasciotti: Ds y sont déja. A Trieste même, grace aux Autrichiens, les Serbes submergent les Italiens. Et la Serbie y est aussi par le Monténegro:questiond'argent pour se relier. Resumé: en commençant, prudent, fortement neutraliste; en finissant, anti-autrichien. Seton Watson (Scohts-Viator) et G. Trevelyan sont venus me voir. Leur ai parlé seulement des Dardanelles et de la nécéssité que Londres donne des assurances que pour elle l'intégrité de la Hongrie n'est point programmatique. 16 janvier. Un mouvement de troupes a eu lieu vers le Ghimes; dans la vallée die la Prahova les troupes de co- verture ont été expédiées. Ayant vu Stirboy, jelui ai dit combien j'étaisétonné que Bratianu ne m'eut rien dit, ne serait-ce que pour contrebalancer tout le tam-tam que Nicu Filipescu n'a pas manqué de faire.

NOTE POLITICE 1915 397

17 Ianuarie. D-1 BrcItianu a venit numai decat sii mä, vazà, Stirbey comunicându-i mirarea mea exprimata eri. Nimic nou in politica sträing. Grecii au sondat daca am fi dispusi sä intreprindem ceva in favoarea Shrbi- lor. Brätianu i-a räspuns cà nu voia sà zicà sau sà facá nimio care ar putea sä altereze bunele lui raporturi cu Bulgaria. Declaratiile cari i le-a fticut Fasciotti sunt identice cu acelea pe cari mi le-a fäcut mie. Regele Ita- liei a räspuns scrisoarei Regelui nostru : «nimio precis». Trimiterea trupelor pe fruntarii are de scop si sä-si acopere räspunderea, avind in vedere fortele mari con- centrate pe Carpati,si sà linisteascal opinia public:4, si ca sä, tad, alarmistii, cAci Austriacii au avut nedi- ba-cia sä, lase sä." se inteleaggcä trupele germane din Transilvania erau un avertisment pentru noi. A vestit pe Qostinescu cä. el Brkianu nu infra in actiune si Cos- tinescu i-a räspuns &A nici el nu o doreste in momentul de fatä. Am instiintat pe Brätianu eh' se petreceau lu- cruri rusinoase la Ministerul de finante si cà aceste tra- ficäri eran o patà pentru guvernul lui : «Sá tree eu nu- mai de greufátile zilei de azi ! Vom vedea in urnfá... !A.

17 janvier. Mr. Bratiano est venu de suite me voir, Stirbey lui ayant évidemment fait part de mon étonnement exprimé hier. Rien de nouveau politique étrangère. Les Grecs ont sondé si nous étions disposés entreprendre quelque chose en faveur des Serbes ; Bratiano répondu ne vouloir rien dire ou faire, qui peut altérer ses bons rapports avee Bulgarie. Les décla- rations que lui a faites Fasciotti sont identiques it celles qu'il m'a faites. Le Roi d'Italie a répondu it la lettre de notre Roi : «rien de précis». Envoi troupes frontière, c'est aussi bien pour couvrir sa reponsabilité, vu les grandes forces concentrées sur les Carpathes, que pour calmer opinion pu- blique et faire taire les alarmistes; lesAutrichiens ayant eu la maladresse de laisser entendre que les troupesalle- mandes en Pransilvanie étaient un avertissement pour nous. Il a prévenu Costinescu que lui, Bratiano, n'entrait pas en action et Costinescu lui a répondu que lui non plus ne le désirait pas en ce moment. J'ai averti Bratiano qu'il se passait des choses honteuses au Ministère des Finances, et que ces trafics seraient une -Cache pour son gouvernement. «Se. tree numai eu de greutAile zilei de azi 1» Nous verrons ensuite.

398 NOTE POLITICE 1915

Von dem Bussche vrea sä. opreascg publicatia ar- ticolului gazetei «Kreuz» care ne amenintä. Are inere- dere in Brätianu. Ianuarie. Czernin reintors dela Viena intântat. Are incredere : afacerilemilitare au luat foarte bunä intorgturà. Imi face declaratie «oficiará» ea §ef de par- tid, cá niel un soldat german sau austriac n'a fost mis- cat in contra Rom'Aniei. Micarea de trupe semnalatä, §i care a motivat o oprire a circulatiei pe c. f. r., face parte dinteo operatie de rázboi care intereseagGalitia. Foartenaiv, Porumbaru fiindbolnav, Czerninimi spune cá ar don sá fiu eu ministru de externe §i mä. in- treabä dacä vreau sä accept portofoliul !Refuz,bine 23 Ianuarie. «Epoca» tréce peste Carpatf. Eri m'a injurat pe mine, intr'un articol pe care Cräciwa 11 pro- clama ca fiind scris de Filipescu («sclivisit, cutä la pan- taloni, cärarea bine fAcutg», etc.). 25 Ianuarie. G. Stirbey a fost Sâmbätä seara 24 Ianuarie, ora 63, la Vredenburch, martorul involuntar al unei intrevederi secrete intrePoklevskyi Czernin.

Von dem Bussche vent empêcher publicationtélé- graphique article de la «Gazette de la Croix», nous menacant, Il a conflance en Bratiano. 20 janvier. Czernin retour de Wien. Presque radieux. Il a confiance :lesaffairesmilitairesprennent bonne tournure. Il me fait déelaration comme chef de parti, que pas un soldat allemand ou autrichien n'a éM bougé contre la Roumanie. Le mouvement .des troupes signalé et qui a motivé un arrétde circulation chemin-de-fer,fait partie d'une opération de guerre intéressant la Galicie. Très naivement, Porumbaru étant malade, Czernin me dit qu'ils voudraient que je fusse ministre des Affaires étralt- Ores et me demande si je veux accepter le portefeuille I Je décline, bien entendu. 23 janvier. L'apoca» franchit les Carpathes. Hier elle m'a personnellement injurié dans un article que Crliciun proclame avoir été écrit par Pilipesco. 25 janvier. G. Stirbey a été le samedi soir, 24 janvier, 6 h. %, chez Vredenburch, le témoin involontaire d'une entre- vue secrète entre Poklevsky et Czernin, Elle a duré 10 it 12

NOTE POLITICE 1915 399 Intrevederea a tinut 10-15 minute. Crede cg Vreden- burch a asistat ca al treilea. 27 Iannarie. De Bussche mi-aduce plangeri contra procedeelor lui Costinescu, care s'a lgudat cá va plictisi Germania. E vorba de o limitare special& de 50 vagoane de fiecare exportator, care a fost fgcutg dinadins nomi- nalgpentru a opri pe Hildebrandt sg facg expedie- rea. A vgzut pe Vredenburch,gi. dupg tonul rgspun- surilor lui am inteles cg nu avea cunogtintg de intreve- derea de Sambgtg intre Ozernini Poklevsky. 28 Iannarie. Colonelul Mirceseu, atagatul nostru militar la Berlin, a fost luni intregi la unja de foc pe am- bele fronturi. Armata germang va avea 91 corpuri. Cea rusg nu se bate, batalioane intregi se predau. Infanteria francezg nu gtie sá dea cu pugca; artileria exceptionala, sperie pe Germani Impgratul, incregtor, crede e,g lucru- rile s'au calmat in. Romania : 1D-1 Filipescu gi-a scurtat aglopul». Mircescu constatg cg se ingalg. El crede cg Germania va cereparticipareanoastra la räzboi;ea poate aduce pacea. Falkenhein, cand era ministrude rgzboi, i-a spus cá dac,li nu facem nimic, nu vom avea nimic. Cand s'a vorbit de Transilvania, el a ripostat ca." osuntem in ragsurg sädictAm in Austriai diplomati- cegte ; sá se spung ce cerem». El a raportat din pri- mele zile ale lui Noembrie aceasta, personal d-lui Beg- tianubi nu crede cg s'a fácut ceva; de doug ori colone- lul a intrebat dacg s'a fgcut vre-un demers. Pgrerea lui Mircescu este cg in Rusia, pang inteo lung, prin mig- carea ce dirijeazg Ludendorf in directia Stanislau-Var- minutes. Il pense que Vredenburch a été en tiers.Il a vu Poklevsky et devant Mr. de Vredenburch, le petit gargon a signalé la présence de Czernin dans le couloir I 27 janvier. Mr. de Bussche m'apportedesnouvelles plaintes eontre les procédés de Mr. Costinescu,quis'est vanté d'embêter les Allemands. Il y a une limitation spelt.- ciale à 50 wagons par nom d'exportateur, qui est nommément faite pour empescher Hildebrandt de faire des envois. Il a vu Vredenburah et au ton de ses réponses j'ai compris qu'il ignorait l'entrevue de samedi entre Czernin et Poklevsky.

400 NOTE POLITICE 1915

sovia, va reusi s'a alunge pe Rusi pe Vistula, unde Ger- manii se vor tine pe urnig, in defensivg. Vor cere partici- parea noastra. Italienii s'au inteles desigur cu Ger- manii, si când a mers Burian la Cartierul general, desi- gur s'a cedat Trentinul; d'abia in Ianuarie si-a facut a- paritia la Cartierul general atasatulmilitar italian, de si fusese poftit de mult. Stirea intelegerei i-a fost con- f irmatg, de seful biurouluiinfanteriei Stat-majordin Elvetia. Ce raspuns trebue s'a' duch el la Berlin I «Eu cu Rusia nu merg; nu pot insä" reactiona in sensul unei actiuni cu Gexmania, deck daca", se acord5, cererile Tran- silvaniei si se cedeazg Bucovina». Mircescu crede CA toate incoerentele ce a vAzut la Filipescu, sunt opera fiu- lui lui. 31 Ianuarie. Poklevsky aplecat subit eri.Mie mi-a spus cä absenta va fi scurta : trei-patru sgpfämâni. Comentarii destule :eh' este rechemat; c5., are mare in- terese ba'ne§ti compromise prin impedicarea comertului de alcool ;ca," va isbueni ceva la noi, etc. Bussehe apune e`á Beatianu s'a aatat foarteingrijt-ut de aceastgple- care. La Sofia un atentat cu bombe ; stirea ar fi des- teptat noi temen i la BrAtianu. Take Ionescu ar fi zis el" lucrul va avea rezultate sau un ecou. (Kiriacescu). 3 Febrnarie. Delavralicea a venit sa-mi facA o vi- zitä neasteptafá. L'am intrebat, foarte inocent, ce se mai petrece la Actiunea. El: Xredem cà va trebui sà mis- eäm cu Italia». Eu: Suntem perfect de acord.Toatá conversatia s'a invâxtit pe aceastä tem'ai. Oare de ce a venit el I Ca sà," nu piard5, contactul, ea Greceanu, care a venit ShmbaTá in acest scop 1 Sau trimis oare ea para- van, dac'ä este adevgrat eg Take si Filipescu preggtesc

Mardi, 3 février. Delavrancea est venu me rendre une visite inattendue. Je lui ai innocerhment demandé ce qu'on faisait encore a l'cActiofi». Lui: «Nous pensons qu'il faudra bouger avec l'Italie» Moi: NOUS sommes parfaitement d'accord.Toute la conversation a roulé autour do ce thème. Pourquoi est-il venu? Pour nepasperdrelecontact tout comme Grecianu qui est venu lereprendre samedi I Est-il envoyé comme paravent, s'il est vrai que Take et Fi-

NOTE POLITICE 1915 401 o loviturg 1 Take si Filipescu i-au spus cg Poklevsky se va Intoarce. Czernin imi vorbeste de detectivi unguri cari, de aeon/ cu Siguranta noastrg, supravegheazg cinci Rusi sositi la Bucuresti cu intentia probabilg de a comite un atentat sau in contra lui Brgtianu, sau in contra mea, sau in contra lui Bussche, sau a lui Czernin. 0 gazetg («Ardealul») denuntä,'pe unuldinei. Imi ceresg-1 1

402 NOTE POLITICE 1915 de Tisza, dar promisiuni si ale Germaniei. Regele i-a spus cdupä dänsul va vedea pe Teodor Mihali. 4 Februarie. Generalul Cristescu, mänat dedo- rinta de a nu mg läsa sä. cred cä." mä ocoleste, a venit sä" ma vazä. Intre Stat-majori Ministerul de räzboi nici o leggtufá. Tunurileduse pe väileOituzului,Buzäu, Prahovai luate dela Nämoloasa, s'au pus färä stirea Statului-major; ordine din Minister si date de maiorul Sarbu. Cer informatii asupra unor ofiteriStratiles- cu, un fleac; Räscanu, bun, si de viitor; General Panai- tescu, cult t3i. onorabil; Särbu, bun, dar face totul in Mi- nister. CAnd a vorbit cu Take de manifestatiile ce le fäceau prin Septembrie ofiterii, Take i-a aprobat : «bine fac cä mai intimideaza pe Rege 6. Ministrul de raz- boi suferä de ipertrofia secretarului general. A spus Regelui Carol cA, dacä nu survinlucruri ce el nu cu- noaste, Germaniinu pot fi bätuti. Azi el crede cà Rusii nu pot infränge pe germani, din cauza marei diferente de calitate a trupelor respective. G. Stirbey mà roagä din partea lui Brätianu sä nu ridic eu chestiunea transporturilor contra lui Costi- nescu, spre a nu-i face greutäti. Eu : Cred cg s'a ob- servat cà in ajun tocmai, nu am asistat la interpelarea Enäsescu in Senat. 10 Februarie. Dobrovici, dela Finante, interogat nu se stie nimic la finante despre imprumutul in An- glia. Mt I cum I la ce casä I Dintr'odepesä cu indi- catie :Ba... se crede cä, este Barning Brothers. 0 tele- gramä particularä a lui Costinescu, si Banque des Pays-Bas a prima 6 milioane. Dela cine I Comptoir d'Es- compte pentru A. Em. Lahovary a primit 2 nailioane, pe o scrisoare invitänd casa M. Blank sà pläteasch in «con- tul bonurilor de tezaur depuse» §i casa Blank a confir- mat; dar in Minister nu sunt urme de vre-undepozit fäcut. «Schweizerische Vereins Bank» din Zürich a pri- mit asemenea 2 milioane din .Londra. Uncle s'au tipärit bonurile I cine le-a iscAlit I Mci o imputernicire nu s'a les promesses de l'Allemagne aussi. (Le Roi devait voir après lui Théodore Mihaly).

NOTE POLITICE 1915 403 dat prin Consiliul de ministri. Mirare : S'a dat cu im- prumut Casei rurale (prinC,amerà) ii 1/2 milion cu 41/2 la sufg, iar Statul trgeste pe imprumuturi cu media de 5,75% Dinu Ari ON m'a cAutat de dud, ori. Din sorginte absolut de netAggduitstie c. Arghirescu, vrIsmas de moarte cu generalul Iliescu, s'a impAcat cu el ;cb," sunt dese conferinte la Iliescu sau la maiorul R.Rosetti (cumnatul lui BrAtianu) cu Rhscanu, Paul Angelescu, maior Balif, Lupescu, Stratilescu. Ta parte siPanai- tescu dela SigurantA. Insusi Blank arfi exprimat groaza ea" se lucreazá ceva in armati. Miereeri, 11 Februarie. Receptie la Misu Cantacu- zino in onoarea generalului Pau. In conversatia ce am avut cu el, s'a exprimat cu deferentä, asupra armatei germane : «dar tot au incercat sá ne distrugd, bizuin- du-se mai ales pe disensiunile noastre interne», cfind i-am spus c5, din räzboiul acesta rezulta mai ales °A doug täri nu puteau s6 fie distruseFranja si Ger- mania. Am insinuat eh'dupg r5,zboi, dach s'arputea face o apropiere intre ele, ar fi o binefacere pentru toati Europa;El: «Nu gAndesc in t,eorie ca heghemoniile s'a." fie un bine; prea influenteazA in detaliu organismele (7). De altminterea nu mai am opinii palitice».Eu :Din fericire, eAci asa aveti vreme sá VA, gânditii sá filo- sofati atit de bine. Apoi am vorbit de unii prieteni eo- muni din Paris. Mercredi, 11 février. Réception chez Michel Cantacu- zène en rhanneur de Pau. Dans ina conversation avec lui, s'est exprimé avec déférence sur le compte de rarmée alle- mande, «mais, tout de ma'am% ils ont essayé de nous détruire, comptant surtout sur nos divisions intestines», lorsque je lui aj dit que de ceite guerre il résultait que deux pays sur tout ne pouvaient étre détrults,la France et l'Allemagne. Aprés la guerre, ai-je-insinué, si un rapprochement se faisait entre eux, ce serait un bienfait pour l'Europe. Lui : «Je ne pense pas, en théorie, que les hégémonies aient du bon, elles influencent trop dans les détails les organismes (I) ;'d'ail- leurs, je n'ai plus d'apinions politiques». Moi Heureu- Bement, car cela vous donne le temps pour penser et philo- sopher si joliment. Nous avons causé ensuite de nos amis communs, de Lastours, Chabaud, etc.

404 NOTE POLITICE 1915 M'arn retras pentru a face loe lui Take lonescu, care se invâxtea imprejur nerabator ca sh fie prezen- tat. imediat a inceput Take sä povesteaseg receptia lui la ImpAratul Wilhelm, masa ce i s'a dat, cuvintele de spirit ale Impäratului. «Ati observatnu poti spui un cuvânt : vorbeste toatä, vremea». <316, ertati. zice Pau, am väzut de douà ori pe Impärat si cu El am putut vorbi». Särmanul general nu mai putea sá zieä un cuvânt. Take a povestit cum el celdint:Ai a stiut c5. Anglia va face räzboiul. (Ceea ce ne povestise lui BrAtianu si mie când ne-am intrunit in Septembre pentru comunicat),etc. Ce memorie prodigioash ! zice Ch. Lahovary, a retinut tot clintr'un lung articol pe care l'a trimis mai deunäzi unei reviste ! Generalul mi-a spus cä", dupá ansul,räzboiul va fi foarte.lung. 12 Februarie. Von Bussche, moderat in ceeace pri- veste receptia fácutg lui Pau, se plange cà Costinescu retine, cu tot anganjamentul contrariu, arama care vine pentru ei din Bulgaria : Germanii vor fi siliti

Je me suis effacé pour faire place à Take Ionesco, qui rôdait avec impatience pour se faire présenter. De suite Take a commencé à raeonter sa réception par rEmpereur Guillaume, le diner qu'on lui a offert, les tics de l'Empe- reur. oVous avez remarqué? On ne peut placer un mot: il parle toujours.» «Pardon, fait Pau, fad vu deux fois l'Empereur et j'ai pu causer». Le pauvre général ne pouvait plus dire une parole. Take a reconté comment, le premier, a su que l'Angleterre faisait la guerre (ce qu'il nous a ra- conté à Bratianu et it moi, quand on s'est réuni en septembre pour le communiqué), etc. Quelle mémoire prodigieusel fait Charlot Lahovary; il a tout retenu du long article vient d'envoyer à une revue! Le Général m'a dit que pour lui la guerre serait tort longue. 12 fivrier. Von Bussehe, modéré en ce qui regarde la réception faite à Pau. Se plaint que Costinescu retient, mal- gré engagement contraire, le cuivre qui vient pour eux de Bulgarie : les Allemands seront obligés de démonter les cui-

NOTE POLITICE 1915 405 demonteze uzinele din Belgia si din Franta de nord ; s5, se stie aceasta de guvern. Djavid Bey vine sä m'a" vaia", ; pleaegdisearg la Viena si Berlin. Foarte inteligent. Nu eonteazh deck ea demonstratie pe ataculdela Suez, cu toate ca sunt 130 mii de Sirieni. Presa frantuzease6, este toatà de cumpgrat ;aurui englezesc a inundat-o ; eAnd s'a fäcut imprumutul turcesc, Djavid i-a dat 3 milioane.Toata- lumea a luat, afarà deJaurès,Clemenceau si «Echo de Paris»! Audienta la Rege, dela 51/2 la 7. Vorbim de Pau. A incercat sá vorbeascg politich si Regele i-a rgspuns : «Voi veghia ca la sffirsit (sauspre sfiirsit)tara Mea s6-si trag5.foloasele». In ce priveste rgsboiul :Cum se poate (privitor la a doua infrangere mazurianA) ea Rusii sA se mai clued s5, pue piciorul acolo unde au mai egzut odatA I Pau: Sunt fatalititi Vorbesc Regelui de finante.Iipovestesc tot ce 5tiu de operatia de necrezut cu bonurile de tezaur si il fac atent asupra marelui interes ce un astf el de mi- nistru are ca ràsboiul ea, steargäl, cu ineendiul lui, toate vres de Belgique et de la France du Nord: que le gouverne- ment le sache. Djavid Bey vient me voir; il part le soir pour Wien et Berlin. Très intelligent. E ne compte que comme demon- stration sur l'attaque Suez; il y a pourtant 150.00 Syriens. La presse frangaiseaétéinondéeparl'oranglais. Lora de l'emprunt tiro, Djavid lui a donné 3 millions. Tout le monde a pris, sauf Jaurès, Clemenceau et l'«Echode Paris!». Audience royale. De 5% it 7 h. causons de Pau. 11 a essayé de parler politique, et le Roi lui a répondu: (de veil- lermi cl ce que à la fin (ou vers la fin?), mon pays s'en tire avec avantage». Sur la guerre: Comment se fait-il (A pro- pos de la seconde défaite mazurienne) que les Busses aillent mettre de nouveau le pied dans le trou où ils sont tombés une fois? Pan: E y a des fatalités!! Je parle de finances et de tout ce que je saisde croyable opération des bons de trésor, et j'attire l'attention du Roi sur le trop grand intérét qu'un Ministre pareil a, it ce que la guerre efface, dans son incendie, les traces. Le

406 NOTE POLITICE 1915 urmele. Regele zice : Ai dreptate. (La inceputul conver- satiei pronuntasem lini.tit cuvintele :pirateriile d-lui Cpstinescu). Povesteso apoi ca Take Ionescu a spus lui Lexis Catargi, care pleca la Paris, ea' era inteles intoate cu Brgtianu; c, Filipescu afirma c5, are asigurarealui Brgtianu &I la 15 Martie vom intra incampanie ; ca la corpul al IV-lea §efii vesteso pe ofiteri cá vompleca dintr'un minut in altul; cá tunuriledela Ngmoloasa; %IA tiínta Statului Major, au fast luate, etc.Este oare o simpla atitudine pentru cas'a" se creazà" contrariul t RegeleCred ea,' da, afarA dac5, nu. este o tactidi me- tepgità pentru a duce Coroana la alternativade a de- clara fásboiul,sau... (qsau, ce e»), zice Regele cu vioiciune, incruntându-se ca §i. cum ar avea oamintire din svonurile de abdicare din Septembre... Eu Sau de a primi demisiunea cabinetului care adescoperit pe Maiestatea Voasträ, Regele imi multurae§tei adao- gg :

Roi dit: Vous avez raison. (En commencant j'avaieprononcé tranquillement ces mots: les pirateries de Mr.Costineseu). J'expose ensuite que Take Ionesen a dit à Lexis Catargi, partant pour Paris, qu'il était entendu en tout avec Bratiano, que Filipescu affirme avoir deBratianu rassurance que pour 15 mars on entrait en cam.pagne;qu'au 4-e corps les chefs previennent les °Hiders qu'on part d'une rainute rautre; que les canons de Nttmoloasa ont été pris sansle consentement de l'Etat-Major, etc. Est-ce une simple attitude pour donner le change'? Le Roi: Je eras que oui. A moins que ce soit une tactique savante pour amener la Couronne à ralternative dedéclarer la guerre, ou... «Ou, quoi i», fait le Roi vivement, en hon.. cant le sourcil, comme s'il y avait un souvenir des propos sur rabdication de teptembre... Moi: «Ou d'accepter la dé- mission du Cabinet, co qui découvrirait V. M.». Le Roi me remercie. Le Rol: Ce serait folie de faire la guerre en ce moment, et puls, soyons francs, (4:1u attaquerait-on, en Tran- sylvaniel pour avoir les Bulgares dans le dos et lesAlle- mends de Bucovine dans le flan°, Nous parlons de Bu-

NOTE POLITICE 1915 407

flame"» Vorbim de Bucovinai de Trentin, care se pare cg, a fost trecut pe sub nasul Italienilori apoi re- tras. «Dad,intrg, Italia,zice Regele, va fi fatalsg, intrgmi noi». Regele adoptg, o formeg cuminte a lui Mitica Moruzi : Trebue ca tgranul s.stie cá Regele se ocupa de chestia nationalg (este oare o aluzie la tre- cut 1) si va merge apoi orii unde i se va cere. «Un lucru adevgrat» aceast6 formulg! Regele gäseste cg Bussche, cu drept cuvânt, era ne- multumit cg s'au pus drapele pe strgzi pentru sosirea lui Pau. Politia e vinovatg. Regele a interzis Curtei sg primeascg, invitatia la pranzul lui Take Ionescu pentru Pau. El avusese indrgzneala sg invite pe toatg, lumea. S'a pretextat doliu. In privinta, gazetei pe care vrea intemeieze Carp: Domnul Carp are dreptul sg aibg ga- zeta lui, cura are si Take Ionescu pe a lui. Regele apro- bg (fgrg ca eu sg-i fi vorbit) cg, am crutat pe Costi- nescu : «sunt lucruri cari esti silit sg le inghitiz). Cps- tinescu acuzg, pe Morandini de necinste : «Trebue sg, fie un cadavru intre ei».

covine et du Trentin qu'on semble avoir passé sous le nez des Italiens et ensuite retiré. <

408 NOTE POLITICE 1915

Siimbittä, 14 Februarie. Bralianu.: Nimio nou. Bul- garia din ce in ce mai austriaca ; Italia poate mai mult In partea cealalta ; daca Italia ese in contra Germaniei. suntem desigur tarb,ti. Crede cá criza va fi la finele lui Aprilie, cand Anglia îi va termina pregatirile. (Dupa mine tonul general nu este cald pentru Germania, pare cá se simte o clatinare) Evident pentru el, cá daca seforteazaDardane- lele... Eu: Filipescu spune cá ti-ai luat angajamentul pentru o actiune in Martie. El: Date fixe am refuzat totdeauna... (deci a schimbat perspectiva de actiune pe care se bizue Filipescu). Are sa prezinte in ultima ora autorizatia legei de asediu si imicere s'a", nu vor- besc nimanui. Este in buni termeni cu Take, iar Fili- pescu este ocupat in contra lui. A insistat din nou sä, las pe Costinescu in pace cu chestiunea transporturilor, cum imi ceruse prin George Stirbey acum a luna. Luni, 16 Februarie. Marinkovici, noul ministru al Serbiei, incearca sá pätrunda, zice el, gandul partidu- lui conservator, care avand gloria tratatului de la Bu- curesti, ar trebui celdintai sa se gandeasca a-i salva ideile. I-am explicat paradoxul situatiei: Iubim Fran- tai ne temem de aspiratiile Rusiei. Am avut cele mai bune raporturi cu Germania si existá o criza permar nenta cu Austria. Lamuresc cu precizie temerle mele in ce priveste Dardanelelei garantiile pentru ce am pu- tea sa ocupam, garantii cari numai Anglia trebue sa ni le dea si pe cari nu putem sá ne ducem sa- i le cerem,

Lundi, 16 février, 1Vlarinkovitch, le nouveau Ministre de Serbie, essaie de pénétrer, dit-il, la pensée du parti con- servateur qui, ayant la gloire du traité de Bucarest, devrait le plus penser à en sauvegarder les idées. Je lui explique le paradoxe de la Russie; nous, avons eu les raeilleurs rap- ports avec l'Allemagne et il y a une crise permanente entre l'Autriche et nous. J'explique avec préeision mes préoccu- pations au sujet des Dardanelles et des garanties quant à ce que nous pourrions occuper, garanties que seule l'Angleterre doit donner et nous ne pouvons altar lui demander, garanties qui seulea, si les circonstances &talent favorables, me per- mettraient d'agir dans le sens de la triple Entente. Je pro-

NOTE POLITICE 1915 409 garantii cari singure, dad. imprejurkile ar fi favorabi- le mi-ar ingädui sä merg Ii sensul Triplei Intelegeri. Profit de ocazie ca s. ardt ce turburare aruneä in spi- rite indiscretiilei faptele unor ministri antantisti ; ark afisul cu faimoasa telegramä ruseaseä, (Patria). Marinkovici recunoaste dreptatea ce am. I s'aspus cu totul altceva: ca toate garantiile existau. El insusi de- abia poate sá stea de vorbä cu Poklevsky. Child i-am expus cá fárg aceste elemente, Rornhnia nu putea intrai cá in ultimä analizA ar .trebui sà res- trAngA legkurile cu Italia, am constatat numai cleat o vie opozitie. Italia este adversara «sa». Am inteles-o imediat. Aceasta confirm5, tot ce simtisem din resisten- ta Italiei la instalarea Sarbilor pe Adriatica. Forma rationamentului lui : ceea ce poate Italia sä revendice, e putin ; ceea ce Romilnia trebue sa revendice, este mult ; deci nu existá nici o identitate de interese. lar Serbia România au inamieul lor comun la nord : Maghiarul, etc. Toatà argumentatia tincle a ne despkti de partida legatä cu Italia. Este un om agreabil in discutiei, re- prezentOnd un Stat foarte mic, n'are de cat o incredere mediocrä in Statele mari. file de l'occasion pour montrer quel trouble jettent dens les esprits les indiscretions et les agissements de quelques Mi- nistres ententistes ;je lui montre 1 atfiche avec la tameuse dépêche russe. (Patria).Marinkovitchreconnaitle bien fondé; on lui a dit tout autre chose; que toutes les garanties existaient, que lui même petit it peine causer avec Poklevsky. Lui ayant exposé que, fante de ces elements, la Roumanie ne pouvait agir et qu'en dernière analyse elle devrait resserrer les liens avec l'Italie, j'ai de suite constaté une vive oppo- sition. L'Italie est «son» adversaire, ai-je compris. Cela confirme tout ce que je sentais de la résistence de l'Italie l'insfallation des Serbes sur l'Adriatique. Forme de son rai- sonnement: ce que l'Italie peut revendiquer e,st minime; ce que la Reumaine doit revendiquer est gros; done il n'y a aucune identité d'intérêt. Et puis la Serbie et la Roumanie ont leur ennemi au Nord: le Magyqr etc. Toute l'argumentation ten- dait à nous écarter de cette partie née avec l'Italie. Agréable dans la discussion, et représentant un très petit ttat n'ayant qu'une cenfiance mediocre dans les gran& Efats. 27

410 NOTE POLITICE 1915 Vericeanu (pan5. la ce p-unct pot avea lucre- dere in el?)imi afirmA ca ministrul Antonescu i-a spus, V. Antonescu dela Buz'Au fiind fatä, CA Sir Ed- ward Grey a intrebat pe Danielopol dacA Diamandi era autorizat sit vorbeasca cum vorbe§te: «Este o gre§ealà, aveti atatea interese cu Germania incat trebues'a" o menajati panA la ultima orà. Trebue sá fiti Cu totul gata, §i. fáril ea nu puteti fi gata». 21 FebruarieVon dem Bussche imi anunta' Ca' Cos- tinescu a avut o conferintà cu chimistul lui §i cu Salla- din (nici un alt director de societate german, olandez sau roman) §i. au hotgrat ca s'a" scazg toleranta benzinei in petrol lampant de la 10 la 21/2 %. Aceasta pentru ca- crede ea- petrolul actual poate servi la automobile. Ce se face cu stokul aprovizionat 1 Cand un ministruzice cá ar vrea s'a" vada: ctoti Nemtii crapand de foame», aceasta nu este neutralitate! Am , sá dau la Berlin avi- zul, s5, nu se mai cumpere nimic in Romania. La Ber- lin, sinceritatea d-lui Batianu este indoelnicA ;incep sä., mg indoesc §i eu de ea. A§a am sà." lespun toate. d-lui BrAtianu». Czernin a venit sA-mifacgo mare rugiiciune. Maiorescu are sà vie sà." m'ä, consulte daa, trebue, cum este rugat, sh confirme desmintirea data de Fiirsten-

- Vericeanu combien peut-on faire fonds sur lui? m'affirme que le Ministre Antonescu lui a dit, V. Antonescu de Buzeu &taut présent, que Sir Edward Greya demandé A, Danielopol si Diamandy était autorisé it parler comme il ra fait: «C'esb une faute; vous avez tant d'intéréts avec l'Alle- magne que vous devez la menager jusqu'à la dernière heure. I/ faut que vous soyez tout it fait préts et vous nepouvez pas rêtre sans elle...» Samedi, 21 février. Je donnerai avis de ne plusrien acheter en Roumanie. A Berlin on doute de la sincérité de M. Bratianu ;je commence a en douter «aussi». Czernin est venu me faire «une grande prière». Maio- rescu viendra me consulter s'il doit, com.me ou l'en prie, con- firmer le démenti deFiirstenberg infligé it Take Ionescu

NOTE POLITICE 1915 411 berg lui Take Ionescu.(Desmintire data in «La Po- litique»). Cu ocazia asta, vorbim de Trentini de Bucovina ; Ii arAt perioolul de a deschide perspective de care nu te tii. Imi rgspunde cä nu poate vindeRomanilorsau Italienilor pe oa:menii cari se bat asa de bine pentru Monarhie! Tot aceiasi mentalitate! 22 Februarie. Data conferinte cu deputatul $er- ban Voila din FAggras. El vine des prin tará. Acum In m-m6 se ingrijeste de pormnb pentru tärgnimea lor. Am prins si la el ce am simtit la : 0 a- dâncA deceptie despre starea noastrà. Pe dr. Anghe- lescu l'a vgzut de nenumArate orii ceeace «la noi» s'ar fi rebo-ulat in 40 minute, «laD-voastrà» nu s'a re- gulat luci dupA 40dezile.(Chestiunea vagoanelor de porumb cari s'au si incins pe drum). Vorbim de bombardarea Dardanelelor. El: cDacg se aseazg Rusii la Constantinopole, mai bine s`á fämânem noi Unguri!» Poporul s'a gait, iar el, Serban, este protivnic rei votului cum Il cere. Azi chiar nu mai este un sin- gur Român sigur de cercul lui; cu votul universal, vor vota notarul si primarul. Fopimea, decând cu congre- sul, este de tot in mâna guvernului. Fasciotti vine la mine si-i comunic demisia lui Venizelos, pe care o af16 cu surprindere : oAceasta este revolutia. si Dinastia este. in rea situatie». Pentru el Regele Constantin nu este inteligent si este gelos de Venizelos. Fasciotti imi comunia, ca o certitudine Bulgarii nu mai fac manevre de primgvarg,i renuntA la mobilizare. Pentru el nu se poate ca Rusii sá fie lä- sati singuri la Constantinopole.Eu: obiectez declara- Vile din Duma... «dar Sasonov n'a fost asa de precis», si fraza din «Ruskoje Slowo» : qnici protectorat, nici re-

¡Démenti donne uPolitique» 24 !eviler). A eette occasion nous parlons Trentin et Bucovine et je lui dis le danger d'avoir ouvert des perspectives qu'on bouche ensuite. Il me répond, .uavee ma franchise», qu'on ne peut «vendre aux Roumains ou aux Italiens des sujets qui se battent si bien pour la Mo- narhie 1» Toujours les mémes I

412 NOTE POLITICE 1915 gim international»... El: «Gazetele ! Dealtminterea En- glezii vor ocupa.i ocupantul va avea si el cuvântul lui de spus. Germania nu are oameni si face politic6 proas- fa' de tot. De ce a impins pe Turci la fazoi I De ce ne-au filcut si nouà incuredtura asta»? (Ggsesc adora- bilii forma aceasta criticA: se vede ca tot Il supiirà born- bardarea Dardanelelor!). oDardanelele se vor lua, si nu oTeu. Marina italianä a studiat chestiunea &Inderam noi in razboi cu Turcii i dacâ nu am atacat Qonstanti- nopole, este cà ne angajasem sà limitm räzboiul in A- frica». Austria n'avroit niciodatàsä" seinteleagA cu Italia asupra compensatiilor; tratatul este pe baza ca ori-ce sporire austriac'd sä" fie compensatà Italiei, dar se intelege cá numai acolo unde poate avea contact. Deci perspectiva despreIstria si coastaAciriatich" !Desi- gur are s'a" fie revolutie la Constantinopol. BAncile s'au si mutat la Konia ! Recriminari contra Regelui Carol ; nu-i mai puteai comunica nimic pentru Cá era transmis la Berlin!El a comunicat Regelui Carol,cinci inainte de Consiliul de Coroan6 neutralitatea Italiei iar Regele, palid, a falcut sfortAri pe lângg el. La toate con- fidentele lui Fasciotti, ma' mgrgineam afirm tot do- rinta unei strAnse legaturi cu Italia. A blamat manifes- tatia facuta". lui Pau si imi confirm6 cá nu a voit aparg nieáeri undes'a organizat ceva pentru Pau. Concluzie: Nu stie nimic despre atitudinea Italiei fat5 de bombardarea Dardanelelor. 23 Februarie. Maiorescu dà in «La Politique» nota ce i-a fost solicitatg. de Qzernin in afacerea Fiirstenberg- - Take Ionescu. a transmis lui Talaat-Bey o depesà, indemnându-1 sá facá pace separata cu Tripla Intele- gere. Aflu aeeasta prin Kiriacescu ;iar von Bussche mi-o confirma, stiutà de el din Constantinopol. Aceasta zice el, duph indemnul lui Poklevsky, de oarece Blon-

. del crede pe Talaat aceesibil banilor francezi. Siaces- tia sunt oamenii cari due campanie pe tema conversa- tiei mele cu Pau, «bateau monté» de Blondel ! Bussche afirmg cá Blondel a dat nota la «Adevgrul». Von Bussche. Ora 6: In afarii de cele de mai sus,

NOTE POLITICE 1915 413 i-am spusi eu : Sá admitem ea fortarea Dardanelelor da gres, sau eh se amAna pAna ce se obtine un nou succes ger- man; Ira intreb, ce se da poporului ronAn t Sa-i vorbim numai de Dardanelet El stie cä, in Transilvania nu s'a fäcut nimic, iar acuma este moda de a zice ch. Austria nu &A, nimic. Ce facem Cu Bucovina? Ti-am atras aten- tia asupra Italiei, care ne poate trage si pe noi ; acesta .este al doilea punct capital. El: «La aceasta mä gâ,n- desc in tot momentul si am scris nenumarate rAn- duri; dar pot sa te asigur cä atitudinea Austriei nu va fi ceeace se spune ca este». Insist ea, cu mAna goala nu se poate spera ceva. 24 Februarie. Vizita parintelui Lucaci. De geaba imi spune el ca pe vremuri a ascultat de povetele mele : uu Pam vgzut niciodatà. Cap gros decalugar(Tape- lard», fumând cu beatitudinetigara, ochi rotunzisi lesne umezi. Pe dedeparte ma intreaba cum pot fi in 'contra lor. Ii reamintesc cá tocmai din August tratez fara mare suecos, dar daca vreau Transilvania, este ta, sa o pastrez, fiindca, daca congresul nu ne-o va läsa, este o nebunie sá incepem: ori Anglia admite ea ampu- tatia Ungariei? El: Ungaria este obladuita peste tot de Ovrei, si la Londra gratie Rothschildzilor ei sunt in bung, situatie. Mai mult chiar, pe când calatorea spre Italia, a facut cunostinta pe vapor cu fratii Buxton, cari luandu-1 drept un preot austriac, i-au spus cá nici °data Englitera nu va permite sa, se atinga de Unga- Mardi, 24 février. Visite du Père Lucaci. Il a beau me -dire qu'il a dans le temps pris mon conseil, je ne rai jamais vu. Tate de gros moine papelard, fumant béatement le ci- gare que j'ai offert, yeux ronds et facilement mouillés. Avec eirconlocutions il interrogo comment je puis étre contre eux. lui rappelle que je traite depuis aoilt, sans succèsappa- rent, il est vrai: mais que si je veux la Transylvanie, e'est pour l'avoir, car si le congrès ne doit pas me la laisser, fo- lie de commencer :or, rAngleterre admet-elle l'amputation de la Hongrie Lui: La Hongrie est protégée partout par Juifs et à Londres, grace aux Rothschild, ils sont en bon- -ne situation. De plus, pendant qu'il se rendait en Italie, fait sur le bateau la connaissance des frères Buxton qui, le jprenant pour un pi-61re «autrichienx-, lui ont dit que jamais

414 NOTE POLITICE 1915 ria. Engliteraconteazg,peUngaria fiindca are 2o, milioane§i. fiindcA religia ei o va despArtitotdeau- na de Rusia, pe cand Rolanii sunt putini la num'Ar si. de aceeasi religie cu Rusia. Cand ImpAratul s'a dus la Constanta, a spus : «Mg due la coreligionarii mei». C,um au aflat fratii Buxton ch" Lueaci era Român, au evitat ori co conversatie ulterioarg, iar la Roma s'ausustras. de la ori ce intalnire. Am rugat pe Lucaci s'5, judece el dacrt am dreptate cand in toate imprejurgrile cer tot- deauna garantia Angliei! Lucaci mi-a mai incredin- tat, spell CA nu va avea sg-si regrete «sinceritatea» c'a" Hind de curand primit la Regina Maria, Dânsa a manifestat o mare bucurie de eventuala cädere a Dar- danelelor, fiindch cu ele va cAdea si pretextul de rezis- tentg a oamenilor politicicari sunt adversarii actiu- nei (! 1). Pgrintele Lucaci admitec'a% trebue asteptat. «Va trebui s'a' lam oameni din Ardeal, pentru a invAta pe Romani s5, fie ckiscreti». 26 Februarle. Mihaly: Acum incepe tragedia. In 15 zile un milion de Romani nu au ce mânca. Analiza vor- birei lui: Ati ametit pe Romani si ati desteptat suspiciu-- nea Ungurilor, flgcgii sunt dusi in Germania si in Po- Ionia, iar celor de acash" Statul nu le d'5, nimica. Nu ne l'Angleterre ne laissera toucher it la Hongrie. L'Angleterre compte sur la Hon grie parce qu'elle est forte de 20 millions et que sa religion la séparera toujours de la Russie, tandis que les Roumains sont peu et de religion similaire aux Russes. Quand l'Empereur est allé A. Constantza, il a dit: Je viens chez des corréligionaires. Dès que les Buxton ont connu que Lucaci était Roumain, ils ont évité touteconversation ultérieure et it Rome se sont dérobes it tout rendez-vous. J'ai prié Lucaci de juger si j'ai raison quand, en toutecircon- stance, je réclame la garantie de l'Angleterre! Lucaci m'a confié aussi ilespère qu'iln'aura pas it regretter sa «sincérité», qu'ayant été regu depuis peu par la Reine Marie, elle a marqué une grande joie de la prise even- tuelle des Dardanelles et qu'ainsi tombera le prétexte it ré- sistance des hommes politiques qui sont les adversaires de I'action (!7) Le Père Lucaci admet qu'il faut attendre. «Il faudra prendre des hommes d'Ardéal pour apprendre aux. Roumains A étre discrets».

NOTE POLITICE 1915 415

pentru ea nu ajuta timpulSa ramae zis, ca oel putin ne-ati hranit pe bani I and Mihaly a dus lui Tisza stiinta Ca Romania ramane neutra, a vazut bine pe chi- pul lui ca, el nu mai crede; nu mai au nimica de astep- tat delael. Daca este hrana,ea se duce laSaiii lor. «Chiar daca intrati, inca trebue sá ne gasiti vii !» Mi- haly mai raporteaza cá nu au vazut cu ochi buni ames- tecul Crucei-Rosii romane pentru corespondenta prizo- nierilor; nu este numai gelozie, dar calcul. Ungurii tin ca cei prinsi sá nu se stie de urma lor, sä, se socoteasca, perduti : asa altii nu se vor preda lesne ; din contra. ei tinca Rusii prizonierisá dea numele,sá primeasca bani, sá serie ca este bine de ei, pentru ca alti Rusi fie indemnati sa se predea. Eu i-am spus &A din Viena mi s'a scris chiar, cà ei au organizat serviciul lor Crucea Rosie Romana i-ar incurca! In tinutul lui, boii sunt 2400 lei perechea, vaca 500. Marius Teodorian a indemnat pe Lucaci sa vie la mine, insa, dupa propriasa marturisire, oprit mereu Filipescui Delavrancea sá dea ochicu mine. Lucaci este in lupta cu Arhiepiscopul Netzham- mer. Acesta este minat la Roma si de Vladimir Ghika, atacat aci de «Epoca». Ravasel dela Illaiorescu, care a vazut alaltaeri.pe Rege: «Impresia mea este identica cu a D-tale: aceiasi nehotarire si... Italia». La 5% Ciordneanu telefoneaza cá Costinescu a demisionat din Camera chiar, scriind demisia fata de 30 deputati. In Camera se dase la o parte un proect de prohibitie a orzului, mazireii secarei, dupa o hotarare a Consiliului de ministri, ca inutil, de oare ce unDe- cret Regal este suficient. Deputatii amici ai lui Costi- nescui Iorga, devenit foarte belicos de cand a intrat la Liga Culturala, devenita Nationalä, au cerut vota- rea legei cu accentuare cá numai interventii «dubioase» mijlocise retragerea legei. Evident ca.' se denunta o ma- nopera a Germaniei.Costinescu,ca demonstratie in acest sens, s'a graft sá accedeze. Bratianu insa, a aid scurt si a telefonat la Senat sa se citeasca Mesa,giul de

4 6 NOTE POLITICE 1915 inchidere. Costinescu a incercat o surprizg si tot el de- misioneazg. Sg'l vedem pe Brgtianu dacg este om, °xi un «compère». 27 Februarie. Seuleseu primit eri de Rege, nu este multumit. Lipsgde hotgräre. Singurulpunct serios despre Dardanele; nu putem incepe nimic färg garantii serioase, foarte serioase. Bussche vine dela Barbu Stirbey. I-a spus «clack' Costinescu rgmâne in guvern, el crede ca,' nu are altceva de fgcut decht sg piece!» A vAzut pe Rege ; nu are impresie bung. I-a lgsat copie dupg raportul Lega- tiunei lor din Atena ; cg a ggsit pe Rege, dupä, rezolva- rea crizei, «increzgtor in sine» si multumit. (Stiu dela G. Stirbey cg Bussche a fAcut reflectiacg Regele nu argta vre-o satisfactie sau aprobare. Nimic !). Bussche a argtat inch' Regelui o telegramä, cg Italia a dat din nou asigurare eh nu va mica. Stie cA azi chiar, prin Mavrocordat din Viena, guvernul a fost avi- zat de aceastg rezolutiune. Atitudinea Italiei, combina- tg cu a Greciei, poate avea inrAurire si aici. 28 Februarie. Czernin, radios, vine sg mg vadg de dimineatg: «Sper cg nu mai aveti temen i in ceea ce priveste Italia» 1Are el stiridirecte delaViena Are probabil cunostintg de telegrama lui Mavrocordat. Gazetele de altfel au telegrame in cari este vorba de negociatii austro-italiene. Czernin este si el foartene- increzgtor in curajuli vointa Regelui. Credea cg tine- retea lui va fi o garantie. Barbu Stirbey este rugat de mine sg comunice lui

Samedi, 28 février. Czernin, radieux vient me voir matin. «Eh bien! Excellence! J'espère que vous- n'avez plus d'inquiètude au sujet de l'Italie!» A-t-il des informations di- rectes de Wien? C'est probablement la dépéche de Mavrocor- dato de Wien qui lui est connue. Les journaux ont d'ailleurs des télégrammes dans lesquels il est questionde négocia- tons austro-italiennes. Czernin est aussi très méfiant vis-à-vis du courage et do la volonté du Rol. Il pensait que sa jeunesse serait une ga- rantie ,Barbu Stirbey. Je le prie de communiquer à Bratiano

NOTE POLITICE 1915 417

BrAtianu c6 dacá Costinescu, fiind vinovat, reinträ, guvern, reiau libertatea mea de actiune fat6 de el sivoi da in vileag toate traficArile lui. Barbu a avut la masä alat6eri pe generalul Paget, Poklevsky, Ypersele-Stri- hou. Paget a zis in tren d-nei S. Lahovary : «Mi s'a reco- mandat sä fiu cu hägare de seamä in aceasa casa, cAci nu ne-ar fi prieten6». Acelasi ar fi spus: «Englezii nu sunt gr6biti de loe, aveti vreme!» Mihail Pherekyde a spus fratelui meu (Mihail Marghiloman): Este imposibil de a prevede o actiune al6turi de Austria; dach esim din neutralitate, in ori ce caz nu inainte de 6 säpfámâni, nu suntem gata si va fi numai pentru patru luni. Avem garantii scrise ale Angliei pentru tot ce vom ocupa in Ungaria, si se tra- tea2ä, pentru Dardanele. Fratele meu imi recomand6 sä verific aceste dou6 puncte, c6ci Beätianu mi-a ascuns desigur adefärul. 1 Martie. Demisia Costinescu retras6. G. Stirbey. care imi com-anic6 aceast6 veste, consider6 cà. faptul este pentru Braianu o mare perdere de prestigiu,. Co- municatul oficial e dibaci: se explic6 o neintelegere se prezint6 scuze Camerei, al card vot a limas in aer. que si, Costineseu étant dans son tort, 11 le reprend dans le gouvernement, je reprenais ma liberté d'action vis-kvis de -celui-ci et que je mettrai a nu tous ses trafics. Barbu a eu à diner avant-hier le Général Paget, Poklev- skY, Strihoul Paget a dit dans le train b. Simky: «On m'a recommandé d'être sur mes gardes dans cette maison, car on no nous est pas ami». Dll même: «Les Anglais ne sont pas pressants du tout; prenez votre temps!» 1Vrichel Pherekyde a causé avec Michel:impossibilité de prévoir une action à coté de l'Autriche; sion sort de la neutralité, pas avant 6 semaines; sommes pasprêts et ce sera seulement pour 4 mois; on a des garanties écritesde l'Angleterre (plant it ce qu'on occuperait de la Hongrie, et l'on traits pour les Dardanelles. Michel me recommande de vérifier ces deux points, car Bratianu m'a sfirement cache la vérité. Le 1-er mars. Déraission Costinescu retirée. G. Stirbey, qui me le communique, considère que pour Bratianoc'est une grosse perte de prestige. Le communiquéoff ickel est a- droit: on explique malentendu et on s'excuseviscii-vis de la Chambre, dont le vote est resté en l'air.

418 NOTE POLITICE 1915

2 Martie. Bussehe s'a intälnit cu BrätianuD-/ Costinescu este inamicul declarat al Germaniei; reintra- rea sa in guvern insemneaza oare, cum se crede la Berlin, Presedintele s'ar ralia la modul lui de a vedea I Re- inträ el cu o mai mare libertate de actihne deck in tre- cut°, BrAtianu roagg pe ministru säl dea la Berlin asi- gurarea cä sentimentele sale pentru Germania nu s'au. schimbat. Are dificulati interne, cari nu'i dau voe in- totdeauna s, fad. ceea ce ar trebui. Interdictia artico- lelor desemnate de Costinescu se va face prin decret, dar numai pentru timpul semänatului, spre a vedea ce este necesar pentru sämântä. Mortun a apus lui Bussche eh dad ar Fäsa pe Costinescu splece, aceasta ar in- semna peste douä luni un guvern Costinescu-Take-Fili- lipescu. Kali Bey, presedintele Camerei Otomane, trece prin Bucuresti in drum spre Viena si Berlin. Vine sh. mä vazà. Foarte increzAtor : Turcia va rezista cu indar- jire ; guvernul este bloc si tara renovatA ; ar trebui trei sute de mii de oameni pentru a incerca o debarcare utilà; chiar dad ar cädea Constan. tinopcd, tot s'ar apära Turcii pe Bosfor. S'au luat precautii si au preparat re- Lundi, 2 mars. Bussche vu Bratiano; Mr. Costineseu est Pennemi declare Allemagne. Sa rentrée signifie-t-elle, comme on le croit it Berlin, que le President s'est rallié à sa favon de voiri Rentre-t-il avec plus de liberte d'action que par le passé, Bratiano prie le Ministre de donner A. Berlin assu- rance que ses sentiments pour l'Allemagne pas change. Il a des difficultés intérieures qui ne lui permettent pas toujours de faire ce qu'il devrait. L'interdiction des articles vises par Costinescu se fera par déeret, mais rien que pour la durée des ensemencements, pour voir ce qui est nécessaire comme semence. Mortzun a dit à Bussche que laisser partir Costinescu. cela signifiait dans 2 mois mn gouvernsment Costinescu- TakeFilipeseu. Kalil-Bey, President Cbambre ottomane, passe par Bu- carest en route pour WienBerlin. Il vient me voir. Tres. confiant; Turquie fera resistance outrance; bloc gouverne- ment et pays rénové; il. faut 300.000 hommes pour essayer débarquementutile;Constantinopleviendrait tomber qu'on se defenderait encore sur Bosphore. Ils ont pris des pré-

NOTE POLITICE 1915 419 tragerea guvernului la Konfa (informatia lui Fasciotti era deci exacta). Dar rezista de 25 de zile la bombarda- menti aliai .mai sunt Inca gall, la Kumkale, fort vechii tunuri de 25 ani! Telegrama lui Take Ionescu catre Talaat, vorbind de prietenie ,vechei rugandu-/ staruitor sà faca pacea cu Tripla Intelegere, a sosit in acelasi timp cu o telegramg, trimeasa de la Atena Sulta- nuitui,prin printul Sabbah-Eddin icu propunerile unui emisar englez la Constantinopol.Telegrama lui Take era deci rezultatul.unui plan concertat al caruia, el, era simplu executor. Povolni pleaca in Italia. Are un interview al lui Filipescu, Care «nu va face placere Italienilor». Craciun i-a destainuitea,' era o campanie preparatà in contra mea. Povolni a discutat cu Filipescu, care nu admite se poate avea un dubiu asupra victoriei finale a Triplei Intelegerii. Asupra Italiei a notat acest pasaj delicios : Filipescu : Fasciotti nu lucreaza, sincer, reincepe sa des- curajeze lumea, afirmând neutralitatea Ord sale, ceea ce este in contra vointei guvernului sail, care este gata sa Lea, razboiul. Povolni: Credeam ca stiu ca Fas

cautions et ont préparé la retraite du gou.vernement à Kenia kinformatoin de Fasciotti était exacte);mais ilsrésistent 25 jours de bombardement et les Ailliés sont encore debors Kumkale, forts anciens et canons de 25 ans! Le télégramme Take Ionescu à Talaat parlant d'amitié vieille et l'adjurant de faire la paix avec Triple Entente, est venu en méme temps que télégramme envoyé de Athènes au Sultan par Prince Sabbah-Eddine et que propositions d'un émissaire anglais à Constantinopole. C'est bien par suite d'un plan concerté, dont Take était le simple exécuteur. Povolni part pour Italie. Il a une interview de Fili- pescu qui

420 NOTE POLITICE 1915 ciotti a läcut aceasta comunicare din ordinul guvernu- lui sau! Filipescu: Adeväratl Sunt incantat de acea- sta, caci arata cat este de hotarat guvernul italian da- spune o minciunä, ca sinsele pe Nemti ! 3 Martie. Donantil.deBussche seplange cä, Bratia- nu apromis formalBerlinului, oneutralitate binevoi- toare,care dealtminterea trebuia de la sine sa decurga din tratatul nostru de alianta, si cu toate asta n'am ob- servat-o pe Dunare. Dardanclele pot resista, dar nu tre- bue ca munitiile sá lipseasca. S'a läsat sá treaca un tren de munitii pentru Romania, insotit de un al doilea tren pentru Turcia : acesta din urma, probabil, dupa indica- tine lui Iliescu n'a esitdin tara. Or, siRegele si Bratianu au spus ca vorinchide ochii. «Situatia e gravel,siurgentd».Germania cere sh se lase sa mai trea- ca 200 vagoane pentru Turcia, si vor mai rasa sä, mai intre 100 vagoane pentru noi. Totul este in Austria.

NOTE POLITICE 1915 42 k

ilaiorescu a venit sa-mi spue cá trebue neaparat sà fae acest deniers si ca sii vcrbesc si in numele lui. Ar fi o nebunie sà suparam Germania. Putemsa ne certain cat onn) vrea cu Ungaria, dar SA 1111 ne punem ràueu Germania, tare mane poke fi prietena Rusiei In contra Angliei. Maiorescu revine asupna conversa- tiei lui cu Regele (a se vedea 26 Februarie). Regele pare a fi in alta atmosfera deck acum cate-valuni. Atunci, rasboiul era o nebunie; ne-am acopen i de ridicea, tinand numai dotiä luni. Astäzi, Regele nu protesteaza deck In contra celor cari fixeaza un termen oarecare. (Acelasi limbagiui aceleasi reticente cai Bratianu). O ideie lima foarte inradacinata: Italia ne va trage dupii ea. Este oare o finete Raffia ponte iiuIna infra ? Exista un tratat si ar fi o felonie, spune Maiorescu. Maiorescu zicand cii ar trebuish se trimeata cineva la Roma. Regele i-a räspuns ca a scris, dar ca, Victor Ema- nuel nu se da pe faja. Are trimeata un orn sigur. Bussche se teme, zice Maiorescu sii nu fie Misu. Maiorescu mai e incredintat ea exista ehiar o conventie

Maiorescu, qui est venu après déjeuner, me dit qu'il faut faire la d6marche et que je parle aussi en son nom. Ce serait folie d'irriter l'Allemagne; on peut se brouiller tant qu'on veut avec les Hongrois, mais ne pas se mettre it dos l'Allemagne qui demain peut être l'amie dd /a Russie con- tre l'Angleterre. Maiorescu revient sur sa conversationavec le Roi (2(i février). Le Rai semble être dans autre atmosphère qu'il y a quelques mois. Alors la guerre était une folie; on se serait couvert de ridicule pour durer deux mois. Aujourd'hui le Roi ne proteste ,que contre ceux qui fixent up terme quel- conque. (Méme langaze et méme réticencoqueBratianu, quand nous nous samples vus). Une idée par contre très ar- rêtée: l'Italie nous entrainera. Est-ce finesse,sachant que l'Italie ne marchera peut-étre pas? Il y a un traité et se se- rait une Mollie, a dit Maiorescu. Maiorescu ayant dit faudrait envoyer quelqu'un Rome, le Rai dit qu'il a écrit .mais que Victor Emm.anuel ne se déboutonne pas». Il va lui envoyer un homme silt% Bussche craint, dit Maioreseu, que se ne soit Mishu. Maiorescu tient pcurcertain qu'il y a dejà convention

422 NOTE POLITICE 1915 cu Italia in privinta Trentinului si in plus Savoia, ceeace ar da un sens particular toastului lui Lavriano la banchetul oferit lui Salandra :c$i inainte Savoia A fost consultatsi de Rege si de Reginä dacä Costi- nescu trebuia scos afaräi Maiorescu a räspuns cBrg,- tianu este destul de fin ca sátie dacg, partidu1 poate- sau nu suporta o crizg, Maiorescu este linistitorneu- tralitate .prelunigitä. Art oianu, intors.dela Roma,este convins cg, Italia va intra; Sonino, Salandra au lgsat sg, seinte- leagg. De Martini a spus'o ciar. (Stiu &A Martini a a- rgtat sialtor persoaneaceastg, convingere). Dar vor sä filch" rgsboiu1 pentru a mama nolul lor de mare pu- tere (1). Ar-hiducele a oferit Trentinul, in schimbul a 150 milioa,ne valoarea fortificatiilor, si Germania clam- penseazA Austria in Silezia; dar ambele cer zacea iniediatà pentru a libera trupele numero-ase ce se ggsesc pe granita italianà. Aceastä conditie nu va fi Giolitti este uzat si discreditat. Italia nu, va face un pas inainte de Iulie; sperà sà aib5, insulele tur- cesti din Asia, ceva in Siria si o rectificare spre Tunis. avec Italie sur le Trentin et la Sa.voie en plus, ce qui don- nerait un sens particulier au toast de Lavriano au banquet offert à Saiandra cet en avant Savoie's! et it rembrassade -de Salandra. 11 a été consulté et par le Roi et par la Reine, s'il fallait mettre dehors Costinescu, et Maiorescu a répondu que 33ratiano est assez fin pour savoir si le parti aupporte une crise. Maiorescu rassurant: neutralitépro- longée. Argetoianu retour de Rome. Convaincu que litalie marchera;. Sonino, Salandra ront laissé entendre; de Mar- tini l'a dit clairement. (Je sais que deMartinia marqué oette convinction à d'autres peisonnes aussi). Mais jis veu- lent faire la guerre pour marquer leur rôle de grande puis- sance(1). L'Autriche a offert le Trentin moyenant 150 mil- lions, valeur des fortifications, et l'Allemagne la compense Silésie; mais les deux demandent démobilisation immé- diate, pour libérer les troupes nombreuses qui sont sur fron- tière Italie. Ceci ne sera pas accept& Giolitti usé, discré- olité (9). Mais Italie ne fera pas un pas 'avant juin. Elle es- Toère avoir les iles turques d'Asie, quelque chose en Syrie et

NOTE POLITICE 1915 423

Se desintereseazg, de Dardauele, dar este jignità CA, nici unul din ambele grupe nu a vestit-o. Nu admite alt con- curent in Adriatica, deck Austria. (Atuncea cum se in- telege cu tripla I). Germania, in defensivä, este neindu- plecatà, chiar dacA, toti neutrii ar ataca-o, dar nu stie cuan va lega data de 15 Iunie, termenul aprovizitmgrei ei, cu noua recoltà, 15 August. Incepe sà dorea.sel pa- cea. Dacei amintra in .4ustria, am fi sdrobiti, inteatata s'au armat. D astà iarnà incoace, Austria a pus pe pi- cior 3 milioane de oameni, bine preparati- 4 Martie. La Breitiani& Ii expui, dupà notele mele, conversatia Cu de Bussche,i Ii spui pArerea lui Maio- rescu. El: Am declarat expres o neutralitate bine voi- toare, nimic altceva decat declaratiile de la Sinaia. (Imi reamintesc cá eu am imblAnzit formula pe care Brà- tianu o redactase, in sensul unui angajament cu termen sour°. Vagoanele de munitii sunt un schimb convenit cu alte obiecte prohibite. Mereu am refuzat trecerea muni- tiilor. (Dar eu imi aduc aminte cà. in Septembre, Br& tianu s'a pains mie cä munitiile pe care le credea el de mult transitate, fuseserg, oprite). N'a spus niciodatà rectification du côté de Tuni3. Elle se désintéresse des Dar- danelles, mais elle est vexée qu'aucun des deux groupes ne lui en ait parlé; mais elle n'admet pas un autre concurrent dans l'Adriatique que l'Autriche.(Comments'entend-elle alors avec la Triple?). Allemagne sur la défensive estin- carmible, même si tous les neutres l'attaquaient, mais ne salt comment joindre le 15 juin, terme de ses approvisionnements. it la nouvelle réeolte, 15 &Alt. Elle commence it souhaiter la paix. Si nous entrions en Autriche, nous serionsanéantis, tant on s'est armé. Depuis l'hiver l'Airtriche a mis sur pied 3 millions d'hommes et bien préparés. 4 mars. Chez Bratiano. Je lui expose la conversation, d'après notes, de 33ussche et lui dis .avis Maiorescu. Lui: Expressément déclaré neutralité bienveillante, rien d'autre que les déclarations Sinala. *(Je me souviens avoir adouci la formule que Bratiano avait rédigée dans sens engagement court terme). Les wagons munitions sont un trocconvenu avec autres objets prohibés. De tout temps refuse passage munitions. (Je me souviens pourtant qu'en septembre il s'est plaint à moi que les munitions qu'll croyalt depuis longtemps tran,sitées avaient été arrétées). Il n'a pas dit que fermerait

424 NOTE POLITICE 1915 va inchide ochii, dar a spus M. este presupuscá 'Arnie nu i-a fost adus la cunostintä de egtre Bus'sche. El ar firepetat cá eraimposibilca muniii1esàpoatil trece. Se teme eh' Bulgaria1-ar denunta :Aceasta s'a mai petrecut, färd motiv, cu Radoslavof. Are, pe mare, munitii frantuzestii italienesti pentruO milioane. si la prilna indiscretie ailatii le-aropri. A Malt 'Anil acum pentam Germania tot ce se putea face, prin fap- tul cd nu a atacat Austro-Ungaria. Raporturile intime cu Italia vor fake eh' atitudinea ei va influenta desigur asupra atitudineinoastre. Nu cunoastearanjamentul aliatilor in ceiace priveste Constantinopole si prefera, desigur, ca Europa s'a" soseasch acolo inaintea Rusiei. Martie, in tot cazul, trebue sà treacA in : «Nu sunt din acei cari fixeazg termene si umblg cu calendarul». Tontl general :prost, dui:a p'grerea rrnea.Pornirea In favoarea Triplei Intelegeri ese la ivealà. (Intreal- tele: «succesele militare nu stint asa de strAlucite emu se zice»...).Si faimosul termen :Aprilie, care revine rnereu la francofili, are semnificarea lui. Intrebat asu- pra gwrantiei serse date de Anglia, nirric alt deal les yeux, mais a dit qu'il est censé que rien ne lui a été dit par Bussche, mais qu'il lui avait répété qu'il était impossible que des munitions puissent passer. II a peur que la Bulgarie le dénoncerait méme si elles parvenaient it passer: ceci était déjà arrivé, et à tort, avec Radoslavof. B a en mer, pour 50 millions munitions françaises et italiennes et à la première indiscrétion les alliés les intereepteraient. II a déjà fait pour l'Allemagne tout ce qu'il a pu faire en n'attaquant pas les Austro-Hongrois. Rapports intimes avec Italie, dont certai- nement l'attitude influeneera la n6tre. Ne connait aucun ar- rangement entre les alliés pour Constantinople et aime au- tant que l'Europe y arrive avant les Russes; l'invite aux Grecs devait avoir la signification de s'ytrouver le plus. d'Européens possibles. Mars, it tout prix, doit se passer tran- quillement: entt sunt din eei cari fixeazh termene si umblit cu calendarul». Ton général: mauvais, à mon sens. Le parti pris en faveur de la Triple-Entente, perce.(Entre autres: «les succès militaire,s ne sont pas si brillants qu'on l'a dit...»). Et ce fameux terme d'avril, qui revient chez les franeophiles, signifie quelque chose. Interrogé sur garantie écrite de

NOTE POLITICE 1915 425

telegrama divulgatg eä Anglia va fa-vorizaaspiratiile nationale ale Romáf'niei. In ceia ce privete pe Costinescu, a fast silit sA-1' reia, &dci de aatfel peste o lun5, aim fi avù t zuvernul (7) triniatei (sic)Filipescu-Take Ionescu-Costinescu. Pen- tru alegerealui Teodor Rosetti la Suceava : nu §tie ce se face acolo, dar Teodior Rosetti n'ar avea §ans& du.ph cite i-a spus Ghitescu. 5 Martie. Lui Bussche Ii spun ceiac,e pot, adia,. dificulatile interne aralate de BrAtianu. Am grijä", 1ns5. nu suflu ufmic de munitiile noastre. Bussche : Deci negativa pe toatA unja. Daca." Darda- nelele cad din lips5, de munitii, va fi pentru foarte multa vreme ceartA mare intreGermania §iRomânia. Da ce se ocupà d-1 BrAlianu de luna Martie: oare dupg, ea va veni actiunea t Eu: Nu, presupui CA el spell. vre- un eveniment fericit :«trAsnetulp (reamintindu-mi ex- presia favoria de odinioarà a lui Bfkianu). Bussche ho- teli tit asigurat in ceiace prive§te Italia. Nu credo uni cuviint din tot ce se spune despre Bulgaria. 011ar IGhe- na. dief atit de josnic, nu s'a sehimbat. Dacä"survine gleterre, ríen d'autre que le télégramme diyulgué, que l'Au- gleterre favorisera les aspirations nationales de la Rouma- nie. Pour Costine,scu, il était tenu de le reprendre,sans Ça dans un mois on pouvait avoir le gouvernement (7) de la TH.- nité (sic) Filidiescu-Costinescu-Take Ionescu. Pour élection Theodor Rosetti Suceava: il ne sait ce gulls font là-bas, «niais Th. Roaetti n'aurait pas de chance». 5 mars. Von Bu,ssche. Je lui dis ce que je pals lui direr savoir les diffieultésintérieuresalléguées par Bratiano. Jai bien soin de ne pas toucher mot de nos munitions. Bussche: Donc, négative sur tout la ligne. Si les Dardanelles tombent faute de munitions, se sera pour très longtemps une brouille grave entre l'Allemagne et la Roumaine Pourquoi Mr. Bratiano s'occupe-t-il du mote de mars: est-ce l'action après°1Moi : Non, je suppose qu'il espère quelque évènement important; le «coup de tonnerre» (me rappelant l'expression jadis favorite de Bratiano). Bussche fermement rassur6 Italie. Ne croit pas un mot de tout ce qu'on dit de la Bulga- rie. Ghenadieff luí mgme,' «si vil», n'a pas changé; s'il y a '25

426 NOTE POLITICE 1915 vre-o schimbare de guvern,poate sä. se intämple ceva; dar nu inainte. De asear ä Take a inceput sräspAndeasca fel de fel de svonuri despre Bulgaria : Guvern national, mo- bilizare, s'a vorbit chiar de asasinarea regelui Ferdi- nand. Nimic nu confirmä aceasta, afarä de tonul dubios al gazetelor liberale. Seara Marinkovici imi destäinue§te c5., la prân- zul in onoarea lui Paget la Sofia, Dobrovitz, secretarul Regelui, a inchinat pentru triumful aliatilor; cá totul este convenit §i cä, s'a dat Bulgarilor unja Enos-Midia ; toate ae,estea au fost telegrafiate agentiei române§ti, ca copia era fg.eutä §i cä guvernul nostru a oprit totul

NOTE POLITICE 1915 427 cand Marinkovici îmi spuneala Club, cà" con.stituire.a unui guvern national este iminentài sigurhi cá tre- bue. Sa bag de seamg ca s5, nu se facA fàfd, mine. Deci totiacestia : Minitrii strA.Mi, Takitii Filipescanii, devArul», misung -impreung. 6 Martie. Campanie intens6in contra mea in «Adevgrul»i «Actiunea». «Le Temps» din Paris soseste cu un articol de fond injurios pentrumine. 7 Martie Von Bussche îmi spune e,ä", erode ch. Brär tianu se schimb6 la f atsä,i cá motivul este cá a aflat, din .surs6româneascApe care nu o poate trgda, ch Franta si Anglia au dat asigurarea cá nuprimes° ca Constantinopol EA fie al Rusilor. In cel mai bun cazli s'ar daScutari, si s'ar stabiliun regim. internatio- nal cu guvernator englez. El: «Se MIA, ce valoreazii internationa.liZarea Suezului, fgeaduit5, de Anglia». Nici o reflectie din partea mea. Mgcar de-ar fiadeva- rat !... Asupra Bulgariei : Crede cá nu se vaintAmpla niinic$tie din sorginte Savoff (maresal al Curtei) guvernul Radoslavoff e statornic pe pozitialui. 9 Mirtie. 1)-1 Henry Klepatsky dela «Jurnalul ofi- d'un gouver-nement national est iraminente.et eertaine et faut que j'y prenne garde, pour qu'il ne sefasse pas f3ans.moi. Done, tout ça, Ministres étrangers, takistes,Fill- pescu, cAdeviirul»ca grouille ensemble ! 6 mars. Campagne intense contre moi dansr

428 NOTE POLITICE 1915. ojal rus». introdus de Poklevsky. Singurul lucru intere- sant care mi-1 spune e &a', nu se crede in Rusia c6, aliatii vor lasa Constantinopole Rusilori dach", se spune vor avea, aceastà versiune e numai pentru popor! (N' fi oareo lectie dictatà de Poklevskyspecial pentru. minet) Crede cg. Bulgarii, impinsi de gelozie, vor intra numai pentru a tine cumpAna Grecilor.Aceiasi notat a conversatiei avutä asearà cu Marinkovici.. Fam spus, riispimzànd la un chestionar,i notez pentru a nu mai avea neajunsuri din cauza ziaristilor de rea credinfg.:. Sustiuuvernul,i card va da semnalul sau má va con- sulta, crezcind momenul oportun, voi merge.Sper va fi cdt mai tdrziu posibil : intdi pentru a cruta pute- rile;eari sunt limitate;i apoi pentru a termina pregiiti-- rea nbcistrd.' Al doilea punct capital:Insist pentru intelegere derioasei cu Italia, pentru a nu ajunge la o si- tuatié paradoxald, noi inteun sens, ei sau neutri sau in sensul celalt. Nenitescu imi citeste un curier al lui Beldiman. Scrisori de la Jagow si de la Burian,i trei scrisori ale- lui Burial]. atre Bratianu. Ambii ministri vorbeso de deceptiile cari le pricinuesc România. Amândoi povg- introduit par Poklevsky. La seule chose intéressante qu'iP me dit, c'est qu'on ne croit pas en Russie que les alliés lui, laisseront Constantinople et qu'on dit qu'on l'aura rien qua pour le peuple I (Est-ce une lecons faite par Poklevsky poup moil). Il croit que les Bulgares, mus par la jalousie, mar- cheront pour faire place aux Grecs. C'est la méme note d'une- conversation aye° Marinkovitch, hier soir. Je lui al dit, en réponse it un questionnaire et je note pour ne plus avoir les désagréments causés par les journalistes de mauvaise foi: Je soutiens le gouvernement, et quand il donnera le sig- nal ou me consultern croy ant le moment opportun, je mar-, cherai. J'espère que ce sera le plus tard possible; 1) pour menager notre souffle, qui est limité, et 2) pour achever no- tre préparation. Second point capital: j'appuiepourune- entente sérieuse avec Italie, pour ne pas arriver à situation paradoxale, nous dans un sans, eux neutres ou dans autre sens. Nenitescu me donne lectured'un courrier de Beldi- man. Lettre de Jagow et de Burian et 3 lettres de Beldi- nian à Bratiano. Les deux Ministres parlent des déceptiohs- que cause la Roumanie et les deuxengagent action, tant NOTE POLITICE 1915 429

tuesc actiunea cât mai poate fi utilk.. Jagow (4117 Febr.) _zice : Atunci Germania va garanta, la pace, Basarabia dinainte de 1812. Burian (25/10 Mar.): Austro-Un- -gana va insista pentru obtinerea Basarabiei.Nici un cuvânt despre Bucovina sau Transilvania,.Beldiman adaogA ck, intr'o conversatie foarte intima, s'a indicat posibilitatea rectificärei frontariei Bucovinei, mai ales _pentru Suceava !.Scrisorile cktre Brktianus'unt vio- lente rechizitorii in contralui, fiindck primeste sA fie guvernat de o opinie publick lucratk de franco-rusi. In douk rânduri vorbind de Costinescu, pomenesteide «profesiunea de strasnici patrioti, foarte lucrativA» ,de cei «cari isi umplu pungile,prin tot felul de specula- iuni Pentru el, intelegerea cu Italia este fácutk, «Italia, care s'a slujit de Romania pe care o stia la discretia ei, in cazul cfind ar fi mars contra Austriei» Concluzia. lui Nenitescu: Chiar In sistemul german neu- -tralitatea ar fi o sin.ucidere. Nenitescu a aflat de la' ne- -potul lui, care si elo stia dela Prinful Carol 6, Pagqt cerut ca un element românesc, ori care ar fi,skja parte la ocuparea Constantinopolului, fiindck aliaii pu -vor sk'l lase Rusilor: De aci evolutiunea foarte sigua .a Regelui.

.qu'elle peut être encore utile; Jagow (4/17 février) dit: Alors l'Allemagne garantira A la paix la Bessarabie d'avaait1812. Burian (25/10 mars): rAutriche-Hongrie insisterd pour l'ob- ttention Bessarabie. Pas un mot de Bucovine ou de Transyl- vanie; Beldiman ajoute que dans conversation très intime, -on a indiqué possibilitérectification frontièreBueovine, -sourtout pour Suceava Les lettres à Bratianu sont de violents réquisitoires con. tre lui, qui admet d'être gouverné par une opinion publique travaillée par les Franco-Russes. A deux reprises, sur Coati- -nescu, il parle de cprofesia de strafmici patrioti foarte lucra- -tiv6,», et de ceux qui... Pour lui on Vest entendu aveo Italie... Conclusion do Nenitzeseu: même dans le système alle- m,and, la neutralité serait un suicide. Nenitzeseu a appris par son neveu, qui le tient du Prince Carol, que Paget' a demandé qu'un élément rounzain quelcon- que prit part es occupation Constantinople, parce que les allies iie veulent pas la laisser aux Russes: de 1A, evolution très cer- taine chez le Roi.

430 NOTE POLITICE 1915

A se compara ceeace mi-a spus Bussche la 7 Martie- 0 fi aceiasi sursg 10 Martie. Czernin protesteazg in privintainci- dentului C. Cogglniceanu-Sturdza-Cazimir. Nici nu cu- 'waste pe Cogglniceanu. Acesti domni pot sg-si -spargg. dar pe el sg-1 lase in pace. Psychas. Limbaj dulceag,crede cgGrecia va, temporiza. Guvernul lui Gunaris coprinde personalitäti serioase. Dardanelele cauzeazg neliniste. Ar trebui ca aliatii sá garanteze ceva. Venizelos propusese lui Brätia- nu sg le provoace. Brgtianu ar fi rgspuns cg chestiunea nu e actualgi cà ar putea set' Provoace dificultdfiinfra. aliati (1). (Este oare treaba noastrg sg ne de aceasta 7). J. Lahovary má vesteste cg am sg fiu obiectul u- nui asalt; cg s'au fdcut demersuri pe leingd deinsul pen-- tru ca primeascd succesiunea mea; cg i s'a vorbit de disidentä. Pe toate chestiile cgdem de acord : 1) Daa Bulgaria va merge ea inai in contra Turciei ; 2) Asupra leggturilor cu Italia ; 3) Asupra prelungirei neutralitgtei cat se va putea mai mult.

A rapprocher de ce que Bussche m'a dit le 7 mars. Est-ce. même source 1 10 mars. Czernin proteste au sujet de l'incident Kogal- niceanu-Sturdza-Oazimir. Il ne connait même pas Kogalnt-- ceanu. Que ces Messieurs se cassent la g.. mats qu'on le laisser tranquille. Psychos : Langage douceatre. 1.1 croit que la G-rèce tem- porise. Le gouvernement de Gunaris compte des person- nalités sérieuses. Les Dardanelles causent de l'inquiétude, faudrait que les alliés donnassent des assurances. Venizélos avait proposé à 33ratiano de les provoquer; Bratiano aurait répondu que la question n'est pas actuelle et qu'elle pourrait causer des difficultés entre les alliés (?!). (Est-ce it nous A. avoir cette sollicitudel). Lahovary m'avertit que je vais être l'objet d'un as- saut; qu'on a fait auprès de lui des dérnarches pour lui !mire- accepter ma succession; qu'on lui a parlé de dissidence. Sur toutes les questions, nous tombons d'accord: 1) Si Bulgario marche la première contre Turquie; 2) sur lien avec Italie; 3) sur prolongation de la neutralité le plus qu'on pourra.

NOTE POLITICE 1915 431 Pare eg atacurile presei In contra mea ar des- creste. 11 Martie. .Bussche. Eu : mg mir cg generalul Pau fiind de eri in Bucuresti, trece neobservat. Bus- sche 1ml spune eh i-a destginuit Mortun cá Brgtianu a trimis rgspuns lui Filipescu, eg la cel mai mic incident va proclama starea de asediu. De aci aceastg liniste ab- solutg. Mult ar don i sg stie privitor la Paget, dad, a vor- bit la Curte despre Dardanele. 31 Martie. Cineva ducandu-se la antiearul Pascu Finkelstein,ac,esta i-a propus sg-i procure prin Radu Costinescu vagoane pentruporumb,dartrebuiaea numgrul vagoanelor sg fie .mare. Pascu este insgrcinat de R. Costineseu sg-i ggseaseg amatori, dar secreti. Fiul lui Costinescu a castigat eu ac,est mic joc cinci sup mii lei si aceastg cifrg i s'a.aruncat ea o mustrare cand eguta, sg se tocmeascä asupra pretului unui obieet. Brainifteanu .despre Filipescu : El era la mine la 27 Septembre cAnd s'a aniintat moartea Regelui ;Fili- pescu a injurat memoria Regelui In modul eel mai gro- solan aceasta Inaintea mai multor martori. A doua zi a urmat sicriul cu pgräria In mâng, de la Bgneasa la Pa-

Les attaquss presse contre moi semblent décroitre. 11 mars. Bussche.Moi: Je suis étonné que le Généra/ Pau, étant depuis hier it Bucarest, passe inapergu.I1 me dit que Mortzun lui a confié que Bratiano a communiqué à Fi- lipescu qu'au moindre incident il proclamait état siège. De la, le calme absolu. Il aimerait bien savoir quelque chose au sujet de Paget, s'il a parlé, à la Cour, des Dardanelles. 13 mars. Quelqu'un a été chez l'antiquaire Pascu Finkelstein, qui lui a offert de lui procurer par le fils Rada Costinescu des wagons pour le mals, mais il fallait que le chiffre en fut gros. Pasen est chargé par Coristinescu de lui trouver des amateurs, mais secrets. Costinescu fils a gagné ce jeu 500.000 lei et ce chiffre a été jeté comme un reproche lorsqu'il cherchait à marchander un bibelot. Branisteanu sur Filipescu. Il était chez moi le 27 sep- tembre quand on a annoncé la mort du Roi. Filipescu a in- jurié la mémoire du Roi devant témoins, de la faeons In plus grossière. Le lendemain il a suivi, chapeau it la main, de Ba-

432 NOTE POLITICE 1915 lat. Brgni*teanu se afla deunäzi la «Adevärul, Cand a Venit Filipescu s. ia ceaiul, de*i Filipescu e acela care fost sufletul campaniei societätii lea in contra lui Aflu cä Jechewski, corespondent agentiei West- mik, a telegrafiat &A ancheta asupra ororilor din Buco- vina, pe care o publicä «Universul».a fost fAcutä sub auspiciile male, dar cu banii luiCzernin. Vorbesc imediat cu Poklevsky; are.aerul sä discute cu mine ori- ginele anchetei pentru a. justifica pe agentul lui. In cursul conversatiei noastre, constat cä *tie : ce mi-a spus :Lucaci referitor la fratii Buxton, ce am spus eu lui Ma- Tinkovici de garantiile engleze*ti, etc. Dar mai impor- -tant, cerandu-mi s. fac mai simpatictonulgazetelor xnele, imi repetà de douà ori c. «intimitatea noastrci de- -vine din zi in zi mai mare. Vedeti atitudinea lui Brd- lianu». In urmä, venind vorba de diferendul meu cu des- -mintirea datä lui Barclay, imi spune cà Barclay a pri- mit ordin de la guvernul lui sà lini*teascä prin toate :mijloacele posibile, Romania,i &A Anglia favorizeazä

-neasa en ville. Il était l'autre jeur à l'adevArulp quand Fi- lipescu est venu y prendre le thé et c'est Filipescu qui a été Tilme de la campagne de l'Ica contre Mille. Poklevsky. J'apprends que Jechewski, correspondant de TAgence Westnik, a télégraphié que l'enquête sur les hor- reurs de Bucovine, que publie l'«Universul», a été faite sous mes auspices, mais avec argent de Czernin. J'écris A Po- -klevsky. 11 m'en parle le soir au Club. I/ a l'air de discuter- -avec mol les origines de l'enquéte, oomme pour justifier son :agent. Je vois, au cours de notre conversation, gull salt ce -que Lucaci m'aitit au sujet des Buxton,ce que j'ai dit -Marinkovitch au sujet des garantiesanglaises,etc. Mais, :plus important, en inc demandant de rendre plus sympathi- -que la tenue de mes journaux, il me répéte, par deux fois ; -onotre eintiraité» devient chaque ¡our plus grande. Voyez rat- titude de Bratiarno». Ensuite, au sujet de mon démélé avec le démenti de 13arclay, il me dit que son gouvernement a ordonné A Bar- clay de rassurer par tous les moyens possibles la Roumanie aque l'Angleterre favorise les aspirations de la Roumanie, et

NOTE POLITICE 1915 433 aspiratiunile ei. Barclay a fäcut «tot ce a putut». Aceastii, afirmatiune subliniatà de un ras ironic. De, Anglia alergand asa dupä Romania !... 14 Martie. Von der Goltz a sosit eri ;a vgzut pe Rege, pe Brätianu, si de la mine se duce la Carp si la .Maiorescu : Regele, nimio afirmativ ;in momentul de fatä nu poate s. spunä nimio... Bussche: Ca acum 6 luni !. Maresalul este foarte increzAtor, nu mai recu- noaste Turcia : elan, uniune, curaj, cu totul alt spirit de cat in räzboiul balcanic. Armata numärä un milion douà .sute de mii oamenii trupe bune. Mai este o rezervä de 500 mii oameni cari au mai fost in ràzboi. Bussche : Deci, la nevoie, un milion sapte sute patruzeci mii de oa- ineni. Von der (Joltz (doritor de exactitudine) :Nu. sunt si lipsuri, dar un milion sase sute de mil bine ar- mati. Afunitii suficiente; dar dacg vor sà mai importe, este eà se gande,sc la viitor; au cu ce suporta 4-5 ata- curi, dar fäsboiul va fi foarte lung si cu toate cA se fa- bricà foarte mult, mai lipseste Turciei material brut : de acinecesitatea de a descuidegranita. -Pe celelalte fronturi, maresalul doreste atacuri cat maii dese pe tot

Barclay a fait «tout ce qu'il a pu», aves un ban rire ironique. liais tout de même, rAngleterre courant ainsi après la Rou- .manie!... 14 mars. Von der Goltz arrivé hier; a vu le Rai et Bra- -Cana; après moi il se rend chez Carp et ensuite chez Maio- -rescu. Le Roi, rien d'affirmatif, en ce moment il ne peut rien Bussche; Comma il y a six mois! Le Maréchal est très confiant. Il ne reconnait plus la Turquie: entrain, union courage, tout autre esprit que clans la g-uerrebalkanique. L'armée compte 1.240.000 hommes ayant fait la guerre. Bus- sche: done, au besoin, 1.740.000 hommes. Von derGoltz

434 NOTE POLITICE .1915

frontul : cgei eel care atacg, pierde cei mai multi oameni. Sultanul i-a spus : «Mi s'a oferit o pace separatg. Eu rgmân fidel aliatilor mei». E vorba de oferta lui Sabah- Eddin. Martie. Agitatii la club in rândurile Poklev- sky, Blondel, Psicha, Marinkovici. Nu stiu cauza ; n'o fi oare declaratia de neutralitate asa de fermgiclarg a lui Radoslavoff la inchiderea Camerei 17 Martie. Bussche Imi spune cà Diamandy a sosit in farg. De ce t

NOTE POLITICE 1915 435. ram rasboiul, se plange cä Bratianu este foarte rece de cála-va vreme. De ad i criticaatitudineaopozitiei care- nu ataca nici odatä pe guvern. Filipescu i-ar fi declarat cä are hicredere in Bratianu, dar daca nimic nu miscA,... Blonde' este foarte staruitori agitat : deci nu tot asa de increzator ca Filipescu. Declaratia lui Radoslavoff nu inseamna nimic; «este un antaj». Vrea sá faca ras- boiul dar ramanand la putere, cari Bunt dus- manosi nu-1 vreau. Radoslavoff a si pus pe Radeff sa in- tervie aici in favoarea lui. (Nota." : Nu zicea deunazi devArul» &a' Tripla intelegere nu va primi pe .Marghilo- man inteun guvern national!). Revine desasupra confederatiei balcanice : Ar trebui preparata acum. Asupra situatiei generale, recunosc cà daca intra Bul- garia nu putem sa nu intrami noi. El: Dar aceasta este un cerc vicios. Totusi este foarte 1initit, satisfacut ca m'a auzit spunand aceasta. Tzigara imi comunica ca Regina Elisabeta este- ferm convinsa cá Regele Ferdinand nu se va mica: ET lasa sa vorbeasca toate. dar ramttne ferm. Regina Maria se agità, foarteenglezg. ; dar nu are influenta asupra

la guerre, il se plaint que Bratiano est trèsfroiddepuis. quelque temps. De lit, critique de I'attitude de l'apposition qui n'attaque jamais le gouvernement. Mr. Fitipescu lui a déclaré qu'il avait oonfiance en Bratiano, mais sj rien mt. 'bouge? Blondel est très pressant et agité: done il 'n'est pas. confiant ammo Filipeseu,Déclaration de Rado3lawoff ne- signifie lien; cc'est un chantage»; il veut faire la guerre, mais en conservant le pouvoir; et les Russes equi sont ran- cuniers, ne le veulent pasl!» Radoslawoff a fait déjà

436 TE POLITICE 1915 Regelui : supprafatA, nimic mai mult. Din oercurile cele mai intime, §tie ca BrAtianu nu va face fazboiul ; este agitatie oe nu prinde asupra tkei, care e calmA (1!). 18 Martie. Am cerut o audientA la Regina Maria pentru Crucea Ro§ie ; in realitatepentru a vorbi Cu Dansa, lucru ce am spus imediat MajestAtei Sale. Regina swede cá vom intra desigur in riisboi lgturi cu Tripla Intelegere. Era odinioarg foarte .oerä pentru neutralitate. iar sor.-Sa §i msátua-Sa din Rusia o tineau de rgu fiindc:i «nu era ortodoxd». A vor- bit ca Englezii (PagEti aghiotantul lui, «mai de§tept» ca bAtrAnul general),i de atunci §i-a format convinge- rea cá trebue s5.. mergem cu Angliai sá ne legälm de ea ; nu de Rusia, de care Reginei 'i-e fricA. grozav fricg : Regina a repetat-o de dou6 ori. A scris Regelui ,G-eorge, c.ici se dorea o scrisoare dela Dânsa ; a scris ca femee, ca BOMAR& explicand ce doreni temerile ce Avea. Este siguril acum, cà." jara nu primete o aotiune .alAturi de Germania, deci o altà actiune;dartrebue odatA otrava pichturg cu picitturg spre a nu &moil, (sic) omul acesta». (Deci Regele rezisti §i rämâne ferm,

Des cercle,s des plus intimes, il sait que Bratiano ne fait -pas la guerre; ii laisse faire; c'est de l'agitation qui n'a pas prise sur le pays, qui est calme. 18 mars. Avala demandé audience pour Croix .Rouge; ou fond pour causer politique, et l'ai dit de suite it Sa Ma- _jest& La Reine croit que nous marcherons certainement ovec la Triple-Entente. Elle était sincérement neutre, et sa soeur et sa tante de R-ussie lui en faisaient grief, paree qu'elle -n'est pas orthodoxe. Elle a causé avec les Anglais (Paget et son adjoint, (

NOTE POLITICE 1915 43T

In sensul informatiei de mai sus). Regina : Cred cä ei s'au inteles färä Regelei cand momentul va fi venit, Regele se va gäsi in fata unui faptindeplinit. Eu Când la inmormintarea Regelui Carol, d-1 Brätianu a conchis ceva ce Regele era presupus &I', nu $tie, am cre- zut totdeauna cá Majestatea Sa $tia $i se prefäcea nu $tie. Regina : Si Ferdinand in scrisorile ce le scrie fratilor Sài, lash' o portitä intredeschisä. Strang de mai aproape chestia Dardanelelor. Re- gina: Englitera n'a promis nimic km$ilor dar pentru a avea un punct de sprijin, ar don i sä impingä Romänia ca $i Bulgaria inainte, pentru a putea spune cà obliga tia de a proteja aceste popoare mici nu-i ingadue päräseasca Constantinopole, $1 ar trebui ea Romänii sä meargä cei dintäi pentru ca sà li se dea ion pasul asupra Bulgarilor. De aci inainte exp-unere confuzä : «Ro- mänii vor fi lfingä soldatii englezi dacä. Englezii pot,- dupä cum spun, sà ja Strämtorile». (Aceastä presupune : fortarea Dardanelelor $i intrarea, in actiune a Romani- lor). «Odatä stramtorile trecute Românii arataca in Transilvania aripa dreaptä austriacä,i Ru$ii ar putea

La Reine: Je crois qu'ils ont arrangé cela sans le Roi et,- quand le moment sera venu, le Roi se trouvera deyant le fait accompli. Moi: Quand, au moment des funérailles, Mr. Bra- tiano a conclu quelque chose que le Roi Carolétait censé ignorer, j'ai toujours cru que Sa Majesté savait et feignait ne pas savoir. La Reine: Ferdinand, aussi, dans ses lettres-- ses frères, laisse une porte entr'ouverte. Je serre de plus près la question des Détroits.La Reine: L'Angleterre n'a rien promis aux Russes, mais pour avoir un point d'appui elle voudrait faire marcher la Roumanie et la Bulgarie, pour pouvoir dire que l'obligation de protéger ces petits peuples ne lui permet pas d'abandonner Constan- tinople. Et il faudrait que les Roumains marchent les pre- miers, pour qu'on leur donne à eux le pas sur la Bulgarie. (A partir d'ici exposé eonfus): ales Roumains seraient à côté- des soldats anglais si les Anglais peuvent faire ce disent, prendre les Détroits (Ceci suppose: 1) forcement des.. Dardanelles; 2) ensuite entrée en lice des Roumains). Une fois les Détroits franchis, les Roumainsattaqueraientsent Transylvanie l'aile droite autrichienne et les Busses pour-

-438 NOTE POLITICE 1915 inainta». Dar trebue asteptatg si Italia,cgei efoarte putin probabil cg ea e definitiv gata. Urmarea conver- satiei pare a admite, ca o a doua conditie, intrareai con- eursul Italiei. Plec : nu e nimic urgent ! 22 Martie. Pastele. G. Stirbey si Brancovan au .convocat eri cAtiva prieteni pentru a strAnge rAndurile imprejurul meu. Atitudinea ciudatg la Argetoianu, eare in ajun declarase la mine, eg intre Filipescu si mine el va pgrgsi pe Filipescu. Nici - atitudinea lui Paul ,Greceanu nu am ggsit-ofoart,eclarg ;el a spus Filipescu punea ca prolog la ori ce discufie decapitarea mea. Lui Argetoianu i-a Sp U.S : ca Kitchener, voi lupta zece ani pentru aceasta (sic). Noua idee fixg Si d-lor 'Takei Filipescu : Congresul de pace (cilnd 1), la care trebue ca ei doi sreprezinte tara. Ce caraghioslâc 23 Martie. BuSsche a vgzut Vineri pe Brgtianu, care i-a spus cá in Aprilie si Mai conteazg pe o acalmie in ará!! Si Radeff l'a asigurat 65, Radoslavoffera ho- -tgrit pentru neutralitate; mai mult in partea celor doug Impgrgtii. Goltz se intoarce mrsine.Inii spune cg va raient avancer». Mais attendre aimed l'Italie, car il est peu probable qu'elle s'arrangedéfinitiVement (j'abonde danfi ce sens pour voir la suite). Le reste de /a conversation semble admettre, comme seconde condition, l'entrée et le concours. de l'Italie. Je rentre tranquille: c'est pas pour demain! 22 mars. Paques. Stirbey-Brancoveanu ont convo- qués hier quelques amis pour serrer ra.ngs autour de moi. Attitude bizarre de Argetoianu, qui la veille avait déclar6 .devantBarnowski, chez moi, qu'entre Filipescu et moi -abandonnerait Filipescu.Pas très nette aussiattitude de "Paul Grecianu. Il a rapporté que Filipescu pose comme pro- logue de toute discussion ma décapitation; a Argetoianu il a comme Kitchener je lutterai dix ans pour cela (sic). La lubie de ces Messieurs Take-Filipescu, est le congrès de Pali .(quand1), auquel il faut qu'eux représentant le pays. C'est plutôt amusant. 23 mars. Bussche a vu vendredi Bratianu, qui lui a dit que pour avril et mai il comptait sur une acealmie dans le pays! Radeff aussi l'a assuré que Radoslavoff, très affermi, 4tait décidé neutre; plutôt dans le sens des deux empires. Goltz revient demaln; il me dit qu'il donne un dineraye°

NOTE POLITICE 1915 439 da o masa cu Mortun, dar ca o sa-mi scuteasca supAra- rea de a mg pofti din nou : Cunoaste plictiselile ce am a- vut pentru intásia lui invitatie. 24 Martie. Intrunire conservatoare la Clubul din Craiova. Argetoianu spune in public ca.- chiar Filipeecu a fost vara trecutg partizan al unei. actiuni aldturi cu Germania. «Dimineata» a redat acest pasaaj «tale quale»; Argetoianu a pus sg-1 stearga din darea de seamä a «U- niversului». Dar in ajun spusese acelas lucru lui Bar- novsky i lui Dinu Arion ; cel dinai a adgogat ca' a avut impresia cA o va spune a doua zi la Craiova! 25 Marne. Adunarea Actiunei Nationale la Craio- va.. Filipescu ia cuviintulca sä mg denunte eadach mi-ar fi primit propunerea Melia in Seplembre, am combate astAzi alaturi de Unguri; a adgogat la aceasta cuvinte binevoitoare la adresa mea...(Facealuzie la conversatia noastrg din 24 August). Se intfimplg ca Cocicq, venit la Mine ea sg-mi vor- beasca de alegerea clin Tulcea, imi rearainteste .C6." la Si- naia Filipescu admitea eventualitatea unei actiuni ala-

Mortzun, mais qu'il m'évitera l'ennui de m'inviter, de nou- veau: il sait les ennuis que j'ai eus pour sa première invi- tation. 24 mars. Réunion conservatrice au Club Craiova, Ar- getoianu dit en public que même Filipescu a été partisan, cet été, d'une action A 0'60 des Allemands. La «Dimineatza» a rendu ce passage, tal quel ; Argetoianu l'a fait, effacer du compte-rendu de l'elJniversul». Mais la veille il avait répété la méme chose A. Barnovsky et à Dinu Arlon. Barnovsky m'a dit qu'il a gardé l'impression qu'il <

440 NOTE POLITICE 1915 turi de Germania, si c Barbu Catargi îi reaminteste el in ce dispozitii farvorabile era atunci Filipescu !! Take Ionescu, pentru prima data afirmativ, a de- clarat ca «factor responsabil, afirm cä, ceasul a sosit». A vorbit pe urmä de intrare in Budapesta. 27 Martie. Dinteo conversatie ou de Bussche, coro- borati cu ce mi-a spus BrAnisteanu, care a väzut eri pe von der Goltz, intors din Constantinopole, rezultà cà." maresalul, care a vizitat ambele cartieregenerale. a fAcut 6,16toria spre a hotsári trimiterea munitiilor ne- cesare celor 500 mii oameni pe cari Turcia fi mai poate furniza. Berlinul va da armele i munitiile. Se pare deci c5, Serbia va fi atacatá cu puteri mariintAi pentru a opri aprovizionarea ei; al doile,a pentru a Mschide calea Constantinopolului. Incidentele sarbo-bulgare din ulti- mele zile ar putea fi un preludiu. Maresalul este mul- tumiti increzAtor. In Carpati, mari concentfäri germane ; a fost tri- mis acolo excelentul general von Marwitz Iacovake a vAzut la Solnoc vfingtori saxoni. Toate acestea sunt cu doug scopuri : noi si Rusia... tare se rappelle aussi dans quelles dispositions favorables. 6tait alors Pilipescul! Take Ionescn, pour la première Cols affirmatif, a declaré que «ea factor responsabil afirm cif ceasul a sosit». 27 mars.=D'une conversation avec de Bussolle, coroborée avec ce que m'a dit Branisteanu, qui a vu avant-hier von der Goltz, qui rentrait de Constantinople, il résulte que le Ma- réchal qui a visité les deux quartiers généraux, a fait le voyage pour Udder l'envoi de munitions nécéssaires pour armer 500.0(J0 hommes que la Turquie peut encorefournir. Berlin donnera les armes et les munitions. Il semble done qu'on va attaquer la Serbie en force: 1) pour arrater son ap- provisionnement; 2) pour ouvrir la voie de Constantinople.. Les incidents serbo-bulgares desderniers jours pourraient étre un prélude. Le Maréchal content et confiant. Pour les Carpathes, grands renforts allemands.C'est l'excellent Général de Marwitz qu'on vient d'y envoyer. Li- ct a vu à Solnok des chasseurs saxons. To-ut cect, est bien it deux fins: contre nous et contre les Busses...

NOTE POLITICE 1915 441 In conversatia avuti cu von der Goltz, Regina Maria i-a vorbit mai ales de durerea de a vedea o ufa durabira" domnind intre Gervaania siAnglia. Termi- nand, Regina i-a spus : vSi dacà esim din neutralitate, am mare sperantä Ca' va fi algturi de D-v. Reginele mint la fel ca oamenii politici... 30 Marfie. Miclescu,dintr'o confidentà alui Diamandi, sosit de la Petersburg, stie cà intrAm peste trei sä'pfa'mani, iar Dr. Dinu Brgtianu a aflat ca la Sta- tul-Major se preparg o conventie militarg cu Rusia. In- sArcinez pe G. Stirbey sA vadA pe Bratianu, pe motiv csa, trebue sá vestesc pe fratele meu in timp util. Seara, Diamandi, la club, se val.% in toate colturile cu Fili- pescu; cere sà ma' vadà, dar nu fixeaza intAlnirea. Dupg o telegramg la-Londra, sevars'a500 mii livre aur la Banca Nationalgi guvernul anuntà consi- liul de directie c5. Disconto a cerutcavând invedere imprejurkile politice, acoperire de 12 milioane, credit deschis»i cg, a avut imediat cu ce facefatg (Murgg- sanu). Aeesta este, de Gigur, vArsAm'antul de mai sus,

Dans sa conversation avec von der Goltz, la Reine Marie lui a surtout parlé du chagrin de voir une haine du- rablerègnerentreAllemagne et Angleterre, En termi- nant. Elle lui a dit: Et si nous sortons de la neutralité, j'es- père bien que ce sera a eôté de vous. Les Reines mentent tout comme les hommes politiques... 30 mars. Miclescu tient en confidence de Diamandy, arrivé de Petersbourg, que dans trois semaines nous mar- chons, et Dinu ;Bratianu apprend qu'à l'Etat Major on pré- pare une convention militaire avec la Russie. Je charge G. Stirbey de voir Bratianu, sous le motif qu'it temps il faut que j'avertisse mon frère. Le soir Diamandy se fourre dans tous les coins du Club avec Filipesco; il demande IL me voir, mais ne fixe pas de rendez-vous... Sur télégramme b. Londres, on verse 500.000 livres or la Banque Nationale et le gouvernement annonce au Con- seil de Direction, que la Disconto a demandé «vu les circon- gtances politiques, couverture de 12 millions crédit ouvert» et qu'il a eu de quoi faire immédiatement raison. (Murga- seanu). C'est évidemment le versement de plus haut, que j'ai connu par Dobrovici. 29

442 NOTE POLITICE 1915

despre care aflasem prin Dobrovici. La toate aceste simptorne se mai adaogh demersul foarte nelinistit al lui Arthur Rosenberg: in hunea de afaceri, proeuristul lui Roselius ar fi spus cà trebue lichidat tot. 31 Martie. EfectelediscursuluidelaT.-Mg- gurele: Paul Greceanu, foarte increzator, vine la mine cu Brâncovanui Argetoianu si insistà s staude vorb5, cu ei in vederea unei impäcAri cu Filipescu. Domnul Claude Anetvine innumele gazetei «Petit Parisien». Nu e de loe gazetar : totul e bine, totul reuseste, i s'a spus totul. Bombarclarea Darclanelelor fost un esec; dar va incepe cu 300 mii oameni; Bulga- 9 ia va infra : toti oamenii politici i-au spus-oi Prese.din- tele consiliului l'a autorizat s'o telegrafieze la Paris. (Un ccou al cuvintelor sale se gAseste inteun reportaj din «Vii- torul»). oCorabia ja apA peste tot.5i Germania va fi sclrobitä; o sà ne costeInuit, si suntfericitciind gindesc cà acesti oameni vor lucra in fine pentru noi !» Aprilie. Costiert Ariona vAzutpeFi- lipescu, care cere pur si simplu sä." Oräsesc directia par- tidului; la rigoare pot rsämitne set dar nu pot intrain

A tous ces symptomes, joindre la démarche très inquiète tie Arthur Rosenberg : dans le monde des affaires, le fondé de pouvoirs de Rozelius aurait dit qu'il faut tout liquider. 31 mars. Effets du discours de Turnu. Paul Greceanu, très confiant, vient me voir et Brancovan et Argetoianu me pressent de causer avec eux d'un replatrage avec Filipescu. Mr. Claude Anet vient au nom du «Petit Parisien». Pas journaliste du tout: tout est rose, tout réussit, on lui a tout dit. Le bombardement des Dardanelles a été un échec; mais on le reprendra avec 30(l.C4)0 homilies; la Bulgarie va mar- cher; tous les hommes politiques le lui ont dit et le prési- dent du Conseil l'a autorisé it le télégraphier à Paris. (Un echo de ces propos se trouve dans un reportage du Oriito- rul»). Le vaisseau prend eau de toutes parts et l'Allemagne va être anéantie. eQa va leur couter gros, et je suis heureux depenserque ces hommes-lit vont enfin travailler pour nous!>. 1-er avril.C. Arion a vu Filipescu qui demande, tout sim- plement, que je quitte la direction du parti ; à rigueur je puis rester chef, mais je ne puis entrer dans le gouverne- ment national.

NOTE POLITICE 1915 443 guvernul national. «Adefärul» de astAzidimineatil redg aceastà ideie :Costinescu, Take Ionescu si N. Fi- lipeseu declar6 Ca" nu primesc a intra in guvernlângii mine,i Stelian va face aceiasi declaratie! G. Stirbey a vgzutastizidimineatà pe Brä- tianu cum II rugasem eu : inutil de a telegrafia fratelui meu sà se intoara. «Nu se trateazA o conventie de oare-ce nu s'a schimbat nimio, altfel te vestea. Nu- mai desvoltdri woi; nici un f apt precis» (sic). D-1 Frédéric Jenny, corespondent al ziarului «Le 'Temps». Conversatie generalà. Aceiasi impresie asupra Bulgariei, de unde vine, si pricep eh el este acela care a dat lui Mavrodi reportajul «Viitorului», pe care l'am v5zut eri. Conversatie in sensul cà trebue sa fim pru- denti si rAbd5tori, aviind in vedere pozitiunea noastfii geografia Mi-a pus ckteva intrebAri, dar dupà invoiala cà imi va supune poimaine textul redactirei lui. LungA convorbire cu Briincovan si Argetoianu, care pledeag impgcarea cu Filipescu. Primesc explica- tie, dar nu voi lua nici o initiativä. In acest timp «E- poca» imi trage un articol :Ideia proprietkei si natio-

L'«AdevArul» de ce matin complète cette pensée: Costi- nescu, Take Ionescu et Nicu Filipescu déclarent ne pas ac- cepter à ctlté de moi et Stelian fera la même declaration!! Trio de minstrels aspirant au quatuor. G. Stirbey a v-u ce rnatin Bratiano, comme je l'en avals prié le 30 mars. Inutile télégraphier Michel de rentrer. Mr. Fréderic Jenny, corespondant du «Temps». Conver- sation générale. Même impression sur Bulgarie d'où il arrive et je comprends que c'est lui qui a donné à Mavrodi le re- portage du «Viitorul» que j'ai vu hier. Conversation dans le sens que ncus devons êtreprudents et patients, vu notre position géographique. Il m'a posé quelques questions, mais après engagement de me sournettre atprès-demain sa ré- elaction. Brancovan-Argetoianu ;longue conversationplai- dant réconciliation avec Pilipescu. Accepte explication, mais ne prendrai aucune initiative. Pendant ce temps «Epoca» me

444 NOTE POLITICE 1915 nalismul, baza ori c'drui , pericliteazá cu mine. 2 Aprilie. Domnul Bussche imi aduce vestea Tittoni, care a fost la Roma, a povuit pe guvernul sáu s'd nu se incurce cu Tripla intelegere : «din cauza sfärei In care se afrá Franta», Imi manifest mirarea de aceastà schimbare in ideile lui Tittoni. I se telegrafiaiá de la Berlin eá succesul german din Carpati, dobandit de ge- neralul Lissingen, este mai important decht se credea c. Rusii au fost siliti sá in trupe din Polonia de nord si corpul concentrat la Odessa (se zicea pentru o debar- care), spre a le trimite in Qarpati. A vázut pe Rege si intrebat asu,pra zvonurilor de mobilizare :«Nici un gind de asa ceva, a spus Regele, si nimic nu se va mica in România». El si Czernin au fost turburati eä, se dau vagoane Rusiei : se vopseste pe ele, in momentul de fatä, armele Rusiei. Brätianu a spus cá nu stia nimic, iar Mortun cá aceste vagoane erau destinate &á aduel grfiul cumpArat in Rusia (vagoane inchise puse pe plat- forme !) Am o explicatie cu ministrul in privinta atitudinei lance un article :l'idée de propriété et le natioualisme, ba- ses de tout conservatisme, périclitent avec moi. 2 avril. Mr. de Bussche m'apporte nouvelle que Tittoni ayant été it Rome a conseillé à son gouvernement de ne pas lier partie avec la Triple Entente «A cause del'étatde la France». Je marque mon étonnement de ce changement dans idées Tittoni. On lui télégraphie de Berlin quele succès allemand dans les Karpathos, remporté par le Général de Lis- Bingen, est plus important qu'on ne le croyaitet queles Russes ontpris des troupes de la Pologne du Nord et le corps rassemblé A Odessa (pour un débarquement, disait-on), afin de les porter sur les Karpathes. If a vu le Roi et l'a interrogé sur bruit de mobilisation. «Pas idée de cela, a dit S. M., et rien ne bougera en Roumanie». Lui et Czernin ont été émus qu'on donne des wagons à la Russie : on est en train de peindre dessus les armes russes. Bratianu a dit ne rien savoir et Mortzun que ces wagons étaient déstinés apporter le blé acheié en Russie.(Wagons fermés qu'on pose sur des plates-formes !1). J'ai une explication avec le Ministre au sujet de l'atti-

NOTE POLITICE 1915 445

mai rezervate a partidului : Individual, pot putin; ca gef de partid, mult; deci necesitate sä nu las partidul sg. se f grämiteze. C. Stoianovici imi confirmg ca 20 lucrgtori rugi, sub o directie militar, ne intrând in contact cu ni- meni, vopsesc 150 de vagoane pentru Rusia. Se dau in schimbul a 12 mii cal, pe care Rusia ni-i predg (1). (Ci- fra mi se pare exageratg). Vagoamele vor servi pentru transportul trupelor pe versantul de rgsgrit al Carpati- lor. Stoianovici îi exprimg opinia : Noug ingelgtorie a lui Brgtianu ca sg nu intre : «v'am dat intregul concurs,

6 Aprilie. Stirbeyvinedinpartea.Regelui (nu trebue sg indic aceastg sursg), ca sg mg vesteascg de ceeace se petrece in partidul conservator. Filipescu lucreazg din rásputeri, impreung cu Migu Cantacuzino, sà adune voturi pentru a mg rgsturna, pe motiv cg nu pot face parte dinteun guvern national, fiindog Take Ionescu gi Costinescu se opun la aceasta; iar Costineseu seinsgrcineazasgceargconstituireaguvernului national. Il intreb noutgti despre Rege. El: Regele a

Jude plus réservée du parti : individu, je puis pen ; chef de parti, beaucoup; done nécessité ne pas lelaisser s'éparpil- ler. C. Stoianovici me confirmeexactement quo 20on- vriers russes, sous une direction railitaire n'entrant avec personne en contact peignent des wagons 150 pour la Ruvie. On les donne en échange de 12.000 chevaux que la Russie nous livre W. (Le ciffre me semble exagéré). Ils ser- viront it transporter destroupes sur leversant Est des Karpathes. Stoianovici exprime opinion: nouvellecluperie de Bratiano pour ne pas marcher :«je vous ai donné con- tours entier ;done...» 6 avril. Stirbey vient de la part du Roi (je ne dois pas indiquer eette source), me prévenir de ce qui se trame dans le parti conservateur. Filipescu travaille de toutes ses for- ces, avec M. Cantacuzène, à recueillir des voix pour me ren- verser, sur le motif que je ne puis faire partie d'un gouver- nement national, parce que Take Ionescu et Costinescu s'y .opposent, et que Costinescu se charge de demander cette tonstitution de gouvernement national. Je lui demande nouvelles Roi. Lui :Le Roia été

446 NOTE POLITICE 1915 fost sentimentaliceste foarte lovit, cand s'a convinseft nu va mai fi posibiilitate de-a ajuta pe Gerrnani. Ce vreit Nu se poate sà ne punem de partea invinsului, dar bine inteles tot mai depinde ineä deevenimente, mai ales de Italia. Domnul Klein, dela «Neue Freie Presse», recu- noaste c6," Ungaria nu are oameni politici; cà Burian si Tisza nu sunt deck, niste inckAthnati. Acum 10zile Printii de Pless si de Oldenburg au venit la Viena pen- tru a propune, pace separatà din partea Rusiei (I), ceea- ce indicd cá toate nu prea merg bine pentru Tripla-inte- legere. Pentru Serbia nu se stipula&eat mentinerea dinastiei Karagheorghevici (palavre). Armatele din Carpati sunt comandate de : Borovici, Lissingen, Pflant- zer-Baltinj Bohn-Ermolli. 9 Aprilie. De Bussche imi spune c5, tine din sursele cele mai autorizate, &A Take Ionescu a spus lui BädArAu cum chi BrAtianu i-a afirmat cá in chestiile na- tionale nu va consulta pe Rege, dar il va pune inaintea wing f apt indeplinit. (Involuntar fac o apropiere cu con- \ orbirea avutà cu Regina). De altminterea S. Bor§ de

Fentimentalement très éprouvé quand il s'est convaincn qu'it n'y aurait plus possibillité de secourir l'Allemagne.«Clue- veux-tul on ne peut pas se mettre du côté des vaincus». Mais bien entendu tout dépend des événements, surtout de Mr. Klein de la cNeue Freie Presse» reconnait que Hongrie 'n'a pas d'hommes politiques, que Buriau-Tisza ne sont que des entêtés. Il y a dix jours, les Princes de Pless- et d'Oldenbourg sont venus à Wien proposer paix séparée de la part de la Russie (?), ce qui indique que tout ne va pa& si bien pour la Triple Entente. Pour la Serbie on ne stipu- lait que le maintien de la dynastieKarageorgevitch.(Ra- contars I). Les armées de Karpathes sont coramandées par Boro- wic, Lissingen, Pflantzer-Baltin et Bohn-Ermolli. 9 avril. De Bussche me dit tenir de la meilleure source, que Take Ionescu a dit à Badarau que Bratiano lui a affil- mé que dans les questions nationales il ne consulterait pas le Roi, mais le mettrait devant le fait accompli. (Je fais un rapprochement involontaire avec la conversation avec la Reine!). D'ailleurs St. Borsh de Tulcea, requis par M. Can-

NOTE POLITICE 1915 447 la Tulcea, chemat de M. Cantacuzino pentru a semna tiunea contra mea, imi repetg cg tema Cantacuzino este: Trebue inlgturat Marghiloman,fiindcg esteultimul sprijin al Regelui ; va putea apoi fi adus Regele la o capitulare si la declararea rgsboiului. Argetoianuvine sh-mi declare cg vaurina pe Filipescu si cg ruptura este inevitabilg.Aceastaeste primul semn aparent al intrigilor cari de mai bine de o lung se deal:al-1g in contra mea. Ii reamintesc cg in ziva de Vinerea mare, fatg fiind si Dinu Arion, mi-a fgcut o declaratie exact contrarie !I. Micleseu, care inteun mod vag mi-a spus lucruri vagi, isprgveste, dupg dejun, prin declara :Cg dacg rgnign nurnaizeceimprejurul meu, el va fi printre ei ! Si eu tiu cà ceilalti conteazil pe el. Victor Antonescu,in numele lui BrAtianu, dores- te sá mä informeze de ceeace se petrece. Brgtianu ar fi spus : «Partidul conservator cu nebunul in cap ar fi o nenorocire publicg». El nu vrea sg fie la discretia trini- tätei : TakeIonescu-Costinescu-Filipescu. Se cáete eh n'a primit demisia lui Costinescu; dardacg suflg, taeuzène pour signer motion contre moi, me répète que le thème Cantacuzène est : II faut écarter Marghiloman, car il est le dernier soutien du Roi ;on pourra alors l'amener a capituler et déclarer la guerre. Argetoianu vient me déclarer qu'il suivra Filipeseu et que la rupture est inévitable. C'est le premier signe appa- rent des menées qui depuis un mois s'ourdissent contre moi. Je lui rappelle que le Vendredi-Saint il m'a fait devant Dinu Arlon juste la déclaration eontraire ! Jean Micleseu, qui vaguement m'a dit des choses va- gues, finit, après dejeuner, par me &darer:que s'il reste dix autour de moi, il est parmi ceux-eilEt je sais que les autres comptent sur lui. Victor Antonescu au nom de Bratianu désire m'in- former de ce qui se passe.Bratiano aurait dit:«Partidul conservator cu nebunul in cap, ar fi o nenorocire Bratiano ne peut pas être à la discrétionde la trinité T,ake Ioneseu-Costineseu-Filipescu. Il regrette de n'avoir pas ae- cepté la démission de Costinescu, mais s'il bronche, à la

448 NOTE POLITICE 1915 la prima dificultate Il arunch afará (V) Mai intere- santá este afirmatia; «Intrá. Italia in scurt timp, Barbu Catargi imi aratit o scrisoare dela fratele sAu; Tittoni deabea intors la Roma, a telefonat lui La- hovary oActiunea militará a Italiei este hotArAtáv. Cum se impach cu ceeace stie Bussche asupra sfaturilor date de Tittoni la Roma 10 Aprilie. Ministrul Serbiei Marincovicivine la informatii. In cursul lungei convorbiri, exprimä multá nemultumire in contra Rusiei si se mira eh' ne ali- pim Italiei, care se serveste de noi dar care nu ne va servi; Italia trateazd la Petrograd $i Rufii sunt in stare scl-i dea Dalmatia :

NOTE POLITICE 1915 949 Iancu Mitilineu raporteazA cà printre sefii in- ventati de Nicu Filipescu se afla," si Pop dela Räsesti, pe care 1-a propusi lui Nicu Ghika ! 13 Aprilie. Am convocatcomitetul ;28 mem- brii prezenti : , Th. Rosetti, I. Lahovary, C. Arion, D. Nenitescu, D. Greceanu, M. V16descu, Iacob Negruti, Saya Somgnescu, General Tell, Gr. Cantacu- zino, I. Miclescu, S. Mehedinti, M. Rachtivan, D. Dobres- cu, Q. Meisner, A. Teleman, K. Gheorghiade, N. Mai- maralu, P. Teodoru, I.Mitilineu, Col.Obedenaru, B. Catargi, G. Aslan, G. Stirbey.Expun situatia creatA de uneltirile lui Filipescu, altoità pe campania de pres6 cunoscutà. Nenitescu nu mai vrea continuarea echivo- - Greceanu atribue situatiafaptului cä nu s'a vrut sa' se divulge deciziile comitetului consultativ! Gen eralul Tell vrea declaratie publicà cg, am fi pentru un rhisboii numai in contra Ungurilor. I. Miclescu de: clarà pe fatäcg nu este o chestie depolitich externA, dar o simpa chestie de persoane : pentru a o calma, ar trebui ca seful ssa" primeaseA un consiliu de doisa," gu- verneze cu el! Replic imediat cà dacii am demeritat, trebue sà dispar, dar in caz contrariu( nu vgd de ce asi primi o curatelA. Maiorescu«Marghiloman a avut dreptate s6 o scalde. Este o nebunie ea un partid in opo-

- Jean Mitilineu rapporte que parmi les chefs inventés par Filipescu, il y a aussi Pop de BAsesti qu'il a propose Nicolas Ghika 13 avril. Convoqué reunion;28 membres presents. J'expose la situation créée par les agissements de Filipescu, se greffant sur la campagne de presse qu'on sait.Nenitescu ne veut plus continuation de l'équivoque.Grecianu attribue la situation au fait qu'on n'a pas voulu divulguer les deci- sions du Comité consultatif !Général Tell veut declaration pub lique qu'on est pour la guerre et rien que contre les Hongrois. Jean Miclescu declare ouvertement que ce n'est pas une question de politique étrangère, mais une pure ques- tion de persones: pour la calmer, il faut que le chef accepte un conseil de trois qui gouverne avec lui ! Je réplique de suite que si j'ai demérité il faut que je disparaisse, sinon, je ne sais pourquoi j'accepterais curatelle. Maiorescu : Mar- ghiloman a eu raison IsA o scalde». C'est folie qu'un parti

450 NOTE POLITICE 1915 zitie sà, ja pozitie in contra unei puteri,cAnd nu e el acela care conduce afacerile; a inlocui pe Marghiloman cui Filipescu, ar fi sä. ne declarAm pentru räsboi. Trebue sä, fim liberi s. facem once Lahovary pro- testeazd; nu este deck o singurä politicA : Tripla intele- gere. Criticá gazetele noastre cari au provocat aceastä. crizà. Arion, cu vigoare, cere convocarea comitetului executiv si clarificare. Tb. Rosetti preferA sá se expa- trieze decat srt ne vaza intränd in aventuri. VlAdescu, numele sàuial' lui Greceanu, constatA cA politica mea este aceia a majoritAtei partidului si crede csä dach asi desemna prieteni pentru a sta de vorbA cu Filipescu, am ajunge la o intelegere. Fac istoricul complect, in- cep:And cu motiunea din 12 Septembre,i, ca concluzie, primesc sä-i desemnez pe ei doi cu Arion. In momen- tul de fatä cred cA pot avea 34 de glasuri din co- mitet. 14 Aprille. Arion dimineata Greceanu i V1A- descu dupg masä, imi aduc solutia Filipescu : Un comi- tet de trei : Lahovary, Filipescu, Eu. Intreb :oCu cine va vorbi Coroana» ? Cu D-ta, zice Vlädescu; cu Lahovary, zice Greceanu. «Va s'ä zicA nu cu Filipes- cu ; intelegeti cA nu va putea merge I» Refuz categoric. Greceanu insistA sà väid pe Lahovary, care oeste favo- rabil opposition prenne une position contre une puissance, quand ce n'est pas lui qui est aux affaires; remplacer Marghiloman par Filipescu ce serait se déclarer pour la guerre.I1 faut Atre libre de faire toute politique possible. Lahovary proteste; il n'y a qu'une politique: Triple-Entente. Il critique notre presse qui a cause le malaise. Arion, vigoureusement, de- mande convocation Comité exécutif et clarification. Tb. Rosetti préfère s'expatrier que nous voir dens les aventures. Vladescu, en son nom et nom Greceanu, constate que ma politique est bien celle de la majorité du parti, et il croit que si je désignais dea amis pour causer avec Filipescu on arriverait peut-élre à un arrangement. Je fais historique complet en commençant par la motion du 12 septembre et en conclusion j'aceepte de les désigner: eux deux et Arion A cette heure je crois pouvoir compter sur 34 voix dans Comité.

NOTE POLITICE 191s 451

15 Apri Czernin, foarte nelinistit,seinfor- meazá despre ce se va intâmpla. Vorbim mai alesde Italia : n'are informatii directe, dar trimitiind pe Czaky, acesta s'a intors c,onvins &A, Burian se intelege cu Italia. qDach" Italia se declarà neutrài dac5, retragern trupele nuineroase care se aflii pe granita italiané, mai poate România sà intre in contra noasteal» Eu: Sunt con- vins c'a" da, dach," cad Dardanelele. El : Am «intima convingere cA. Italia se intelege cu noi suntem de- parte de cklerea Constantinopolului ! Lupu Costache mi-a spus cá a auzit pe Poklev- sky spunand lucruri foarte aspre in contra lui Afarinco- vici si a Serbiei. Am vkut pe Nenitescu si I. Lahovary pentru a ne intelege pentru convocarea Comitetului executiv. La- hovary pledeazA teza sacrificiului care m'ar mki si a Comitetului de trei, care ar impiedica partidul ssa", se dis- loce. Refuz categoric. Are la 3% o intfilnirecuFili- pescu. 17 Aprilie. De douri zile incoace,agitatiestras- nicg, Eri, doia faptecaracteristice. ygzusem pe Fladescu : pentru el ceeace agità pe Qantacuzino este ri- 15 avril. Czernin très inquiet s'informe de ce qui va se passer. Je cause surtout de Phalle: il n'a pas cl'information direete, mais ayant envoyé Czaky, celui-cieste venu per- suadé que 33nrian s'arrange avec l'Italie. «Si Mahe déclare sa neutralité et si nous retirons les troupes-nombreuses qui sont sur frontière italienne, la Roumanie peut-elle encore partir contre nous?» Moi: Je suis persuadé que si les Dar- dannelles sont prises tout de male, oui.Lui: J'ai d'intime sentiment que l'Italie s'arrange avec nous et que nous som- mes loin de la chute de Constantinoble. Lupu Kostake m'a dit hier avoir entendu Poklevsky dire des choses très dures contre Marinkowitch et la Serbie. Vu avec Nenitzescu, Jean Lahovary, pour m'entendre sur convocation Comité exécutif. Lahovary plaide le thème du sacrifice que me grandirait et du Comité à trois qui em- pêcherait le parti de se disloquer. Je refuse catégoriquement. Il doit voir à 3 h. 1/2 Filipescu. 17 avril. Depuis deux jours on s'agite; hier deux faits caractéristiques. J'avais vu Vladescu: pour lui, ce col faiegit agir Cantaeuzène e'était la rivalité «in futurum» de G. Stir-

452 NOTE POLITICE 1915 valitatea «in futurum» a lui G. Stirbey la directia parti- dului §i grija, in formatia actual, de a nu avea un loc in guvernul national! Cantacuzino vine la 3, in de- fensivg §i plin de reticente. Imi spune in suEstanta c2.4 Filipeseu dorea un comitet consultativ. Ii expun-incon- venientele §i. propun sa vorbim intre 5, 6 de cestiunile In curs; trebue sg-mi dea rgspunsul sau la Club salt prin telefon. Dupg plecarea lui, iimi telefoneazg Lahovary sa merg la ora 6 la dânsul acasa, ca sg intalneset pe Fili- pescu !Gasesc pe Gradi*teanu §i pe Filipescu. Acesta din urma vorbe§te ea sa vorbeasca; simti di nu se da pel fata Am format un triumvirat cu. Take §i Bratianu; am oprit cgderea lui Brgtianu in Septembrie ; tramvaele; am oprit agentii sa lucreze pentru actiunea nationala;, el este acela care mi-a dat internele in 1911,etcImi a- nuntg pompos di Regele primeee riisboiul; cii Italia a semnat cu Tripla intelegere; ca' noi am semnat cu Ita- lia; ca inteun consiliu de rgzboi Regele a declarat ca se va bate pe doug fronturi. Ii rgspund imediat :i «A- tunci de ce te agiti atata, daca totul merge a.$a de bine?». Era sg ne despartim, la ora 8, .$i conveneam pro forma bey ii la direction da parti et la crainte, dans la formation actuelle, de ne p9s avoir une place dans le gouvernement national! Cantacuzène s'amène A 3 h. cauteleux et plein de réticences. Il me dit en substance que Filipescu désirait un Comité con- sultatif. Je lui expose les inconvénients et propose de causer plutôt b. 5 it 6 des questions en train ; ill doit me rendre ré- ponse soit au Club soit par telephone. Après son depart, La- hovary me telephone que Faille it 6 h. me rencontrer avec Fi- lipeseuchez lui. Je trouve Gradisteanu etFilipescu. Ce dernier cause pour parler, on sent qu'il ne se livre pas : J'ai forme un triumvirat avee Talcr, et 13ratianu ;j'ai emp'éché la chute de Bratianu en septembre; les tramways; j'ai em- pêché les agents d'agir pour l'action nationale; c'est lui qm m'a donne l'Intérieur en 1911, etc. Il m'annonce, pompeuse. ment, que le Roi aeeepte la guerre; que l'Italie a signé avec la Triple Entente; que nous avons signé avec Mahe; que daus un conseil de guerre, le Roi a declare qu'il se battait sur deux fronts. Je réplique de suite: oPourquoi vous a- gitez-vous alors, si tout va pour le mieux7» On allait se séparer A. 8 h. et on eonvenait pour la forme d'un s.-

NOTE POLITICE 1915 453 pentru o a doua intillnire, &And se anuntg, :

454 NOTE POLITICE 1915

de prioritate se ajunge a se vota întâi motiunea de in- credere, 32 voturi contra 26. Am acceptat Thiä dis- cutie delegatiile date pe ascunsPrahovei,Ialomitei, Benila (Faranga a fast demis) si mai ales a numitului Tudor dela Botosani. C. Hiott, retras de doi ani, si-a re- filcut aparitia: cinci voturi pe care le fac cadou. Pariano votat, Cu toate c'n este dezavuat de unanimitatea comi- tetului din Constanta. Bine inteles c`a cei mai excitatt recalcitranti din toti sunt : Delavrancea, Ionai Ar- getoianu. 21Aprilie. BusscheiCzernin vor 5. mil vadà. Armin convorbirea. Cam prea mult zel. Bussche de altfel mi-a trimis eri, in plin comitet, telegrama lui. anuntiindu-mi ruptura frontului rus la Tarnopol_ Apro- pos plin de farmec inteun comitet unde Filipescu zicea cA un vot de incredere ar fi «victoria Germanilor». G. Stirbey imi anuntà dinparteaRegelui Italia a fkAduit Triplei Intelegericá va intra in no- :titme la sfârsitul lunei Mai s. n. Regele ar4 vestea direct (lela Victor-Emmanuel. BrAtianu nu si-a dat incn consùn- tAmAntul actiunei nonstre; negociazA pentru garantia vary. Par des demandes de priorité on arrive forcément is voter en premier lieu la motion de eonfiance, 32 voix contre 26. J'ai accepté sans discussion les délégations furti- vement donnés à Prahova, Calarashi, Braila et surtout Botoshani. C. Hiott, retire depuis deux ans, a fait aussi son apparition : 5 voix dont j'ai fait cadeau. Pariano a voté, quoique desavoué par l'unanimité du Comité de Constantza. Bien eutendu, les plus exeités et récalcitrans en tout: Dela vrancea, Ionash et Argetoianu. 21 avril. Bussche et Czernin veulent me voir. Je diffère la conversation. Un peu trop de zèle. Bussche d'ailleurs m'a envoyé hier, en plein Comité, son télégramme annonçant la rupture du front russe a Tarnov. Apropos eharmant, dans un Comité oè Filipescu disait qu'un vote de confiance serait

NOTE POLITICE 1915 455 granitelor noastre viitoare. Regele e trist ; Stirbey suge- reazA scriu o scrisoare de imbärbAtare. Se vorbeste de «momente tragice». Regele má vesteste pentru a ve- dea ce atitudine am de luat. Aceasta inseamnA pentru noi fázboiul peste o lung! F5gAduisem sä" merg asfäzi dimineath la Bussche; mà duc la el la 334. MA intreabh s'ä'i dau amAnunte de cele petrecute eri. Imi arafá telegrame asupra succese- lor spre Libau-Riga. La randul meu Il intreb cum merg lucrurile cu Italia; dupà o scrisoare veche de 5zile, erede cà Cu toate marile pretentii italiene,dificultAtile sunt invinse. A intrebat eri pe BrAtianu, «care nu stie nimic nou», dar care i-a reinoit apreciatiunea cà infra- rea Italienilor ar impinge mult pe Romani, ceeace nu va s'a" zics6 cà ar fi suficient ca sA intre Romania in rgs- boi. El ar fi fäspuns ch. Romania facerciu si-0lege soarta de aceia a Italiei. Bussche mä" intreabA ce gin- desc eu :Ii spun c'ä nimenea nu poate fi destul de tare pentru a rezista, dae'ä se hofäreste Italia. Bussche : Mai ar fi oare vreme de a inlAtura intrarea, oferind de exemplu Bucovina Eu : Nu stiu dar in adevAr nu ered cá tara ar mai primi. Trebue ssa". ducä, Regelui, tières. Le Roi est triste; Stirbey suggère que j'écrive une let- tre de réconfort. Pas avec insistance, néanmoins. On paile de «moments tragiques». Le Roi m'en donne avis pour mon at- titude è prendre. C'est la guerre pour nous, dans un mois! J'avais promis de passer chez Bussche ce matin. J'y vais A Pi. Il me demande quelques Mails sur hier. Il me mon- tre des télégrammes sur leurs succès du côté de LibaurRiga. A mon tour, je lui demande comment vont les choses avec Italie; selon une lettre, vieille de 5 jours, il croit que, malgré grandes prétentions italiennes, difficultés sont surmontées. Il a interrogé hier Bratiano «qui ne sait rien de nouveau». mais qui lui a renouvelé appréciation que marche des Ita- liens peserait beaucoup sur Roumanie, mais que cela ne veut pas dire que par là méme, Roumanie ferait guerre. Lui, au- rait répliqué que Roumaine avait tort de lier son sort al celui de l'Italie. Bussehe me demande ce que je pense: je lui dis que nul ne serait assez fort pour résister si l'Italie se décide Bussche: Y aurait-il moyen de conjurer encore, en of- frant pour exemple la BucovineTMoi: Je n'en sais rien, mais

45û NOTE POLITICE 1915 mfiine, o scrisoare; va vorbi cu Majestatea Sa. Nu-i cer sg-mi repete ceeace-i va spune Regele... Bussche crede cg, va fi trimis Goluchowsky la Roma, Austriacii jude- cand cg Macchio nu -mai este destul de maleabil spre a negocia. La esire mg intfilnesc cu Miticg Moruzi. Tine sg mg petreacg acasg. Mg intreabg dacg este adevgrat Italia a semnat, cáci i-s'a dat rgzboiul ca sigur ; Corpul al 4-lea se reintoarce la 26. Ii rgspund cg bine se face lufindu-se mgsuri, fiindcg cred cg Italia las'ai sg moarà negocierile cu Austria. Am cenit lui Greceanu si lui Brâncovanu s6, sileasca,'sg, obtie dela revoltatiipartidului sg acorde o luna- de liniste. 51tirbey mg chianag la telefon la ora 8 seara. Mi se recomandg cel mai mare secret, mai ales inceeace priveste pe Bussche; el crede cà existg un acord semnat. fac atent cg Br'fincovanu stie tot sau aproape t,ot, a- semenea si M. Cantacuzino, presupun de la isvorul Bien- dei; cg si I. Lahovary mi-a vorbit in detaliu :isvor Giers. Mi se rgspunde cg totul este ca ceu» sg nu con- firm nimic. réellement le pays n'accepterait pas. Il dolt porter au Roi une lettre demain il causera avec Sa Majesté. Je ne lui demande pas de me dire ce que le Roi lui dira., (v. plus bas). En sortant, nez à nez aye° Mitica Moruzi. Je vais A lui. En voiture, il tient A me reconduire, il me demande si c'est vrai que l'Italie a signé, car on lui donne la guerre comme certaine; du IV-e corps on rapplique le 26.Je lui dis qu'on a raison de prendre des mesures, car je erois que l'Ita- lie laisse mourir les négociations avec Autriche. Demande à Grecianu et A Brancovan d'agir pour que les insurgés du parti accordent un mois de tranquillité, (t) Oublié de noter que Bussche croit qu'on va envoye. Golucbowski A Rome, les Autrichiens ne jugeant plus Mac- chio assez souple pour négociations. Stirbey m'appelle téléphone, Club 8 h. «0n> me re- commande le plus strict secret, surtout vis-à-vis de Bussche; il croit qu'il y a un accroc. Je lui fais observer que Bran- covan sait tout ou à peu près, de même que Michel Canta- cuzène. Je pense source Blondel. Que Jean Lahovary aussi m'a parlé en détail : source Giers. On me répond que le tout est que mol je ne confirme rien.

NOTE POLITICE 1915 457

Czernin imi spune eg operatia din Galitiapare a fi o mare victorie, a cgreiinsemngtate nu sepoate inch* evalua. Imi reinoeste siguranta lui ea se aranjeaztt lucrurile cu Italia. Ni, exprim nici un dubiu. Nevasta lui va veni peste cateva zile, sil se instaleze la Sinaia... Ii spui cg voi fi multumit sg-i prezint omagiile mele. Imi cere referinte asupra lui Kogglniceanu ; Il povgtuesc s'a" nu aibg raporturi cu el. Czernin se mill eg tocmai a- cest damn, pe care nu-1cunoaste, merge vorbind in dreaptai in stângai intrg mereu la Afacerile streine din Viena. Imi reamintesc de o conversatie de acum vre-o sgptimâng in care K. mi-a repetat cuvinte de ame- nintare pronuntate de Tchirsky, ambasadorul german de la Viena. La aceasta Czernin imi rgspunde cg se prea poate ca Tchirsky sg le fi spus, fiindcg asa e el :Nu stie nimic si o la de sus. Va pove,sti aceasta lui Bussche, färg sil arate dela cine o stie. G. Stirbey imi spune cg Brgtianuestefoarte ingrijat. Se teme oare de un ultimatum german (Mg gändesc la conversatia notatäi mai sus). Sau succesul ne- asteptat al Germanilor Ii stricg combinatiile I Aceastä,

22 avril. Czernin me dit que ropération en Galicie semble éstre une grande victoire, dont on ne peut encore éva- luer toutes les conséquences. 11 me renouvelle sa persuasion qu'on s'arrange avec l'Italie. Je n'exprime aucun doute. Sa femme va venir dams quelques jours s'installer à Sinaia,.. Je lui dis que je serais heureux de lui présenter mes homma- ges. Il me demande des renseignements sur Kogalniceanu ; je l'engage à ne pas avoir de rapports axe° lui.Czernin s'étonne que justement ce Monsieur, qu'il ne connait pas, aille causer de droite à gauche et mitre constamment aux Affaires Etrangères à Wien. J'ai souvenir d'une conversation remon- tant à une semaine, dans laquelle «Coco» m'a rapportédes propos menacants de Tchirsky, l'ambassadeur allemand de Wien.La-dessusCzernin me dit confidentiellement que Tchirsky pent bien les avoir tenus, car il est comme aa: ne salt rien et la prend de haut. Il compte le dire, sans indiquer de source, it Bussche. G. Stirbey: Bratiano est très inquiet. «Craint-il un ul- timatum de l'Allemagne I (Je pense à la conversation not6e ci-dessus.) Ou bien le succès inopiné des Allemands gaste-t-il 30

458 NOTE POLITICE 1915

informatie da o insemnatate specialä convorbirei tele- fonice de aseara. 23 .Aprilie. La curse, unindivid, IonChirilg, zichndu-si avocat la Cluj, mg interpeleaza mojiceste asu- pra chestiunei Ardealului. Se pare cá, banda Sturdza- Cazimir ar fi strigat c'ar fi trebuit sa fiu batut. Ae,est Chirila, îmi spune inspectorul Pop, a fost inserviciul Sigurantei, primit dupä insistentele lui Goga; revocat pe ziva de 10 Februarie pentru betie obisnuitäi sean- daluri prin carciumi; dupg votul legei strginilor a op- tat ; iar dupa 13 zile a vrut sa-si retragá optiunea si a obtinut un bilet de libera petrecere ca strain, pentru a se sustrage unui eventual serviciu militar ! Dupg ten- tativa., s'a dus repede la bergria Cäpitanu, impreunä cu Sturdza, pentrul a cauta pe Dr. Giani ca s'A aiba o intre- vedere cu el si Nicu Popovici. (VaZut de Kiriacescu). 24 Aprilie, Quatorul Filipescu-G-radisteanu-Dela- vrancea si M. Cantacuzino convoacä alegátoriimem- brii clubului, pentru Duminicg la club, vreasa puna milna pe club 1 Iata, la ce se gandesc marii nostri pa- trioti in asemenea momente !...Filipescu publicao

les combinaisons de Bratiano ?o. Cette information donne un relief spécial au coup de téléphonc d'hier son.. 23 avril. Aux courses, un individu Ion Chirila, se di- sant avoeat de Cluj, m'interpelle grossièrement sur la ques- tion de l'Ardeal. 11 parait que la bande Sturdza-Cazimir a n'Ame crié qu'il aurait fallu me frapper. Ce Chirila, me dit l'inspecteur Popp, a été au service de la Surélé,il y a été admis sur les instances de Goga; i/ a Até révoqué le 10 fé- vrier pour ivrognerie habituelle et seandale dans les débits de vin; après le vote loi étrangers, a opté, puis 15 jours après a voulu retirer son option et obtenu billet de séjour comme étranger, pour se soustraireéventuelservicemilitaire. Après la tentative,il a vite été aveo Sturdza chercher Dr. Gianni pour conférer avec lui et Nieu Popoviei(vus par Kiriaceseu). 24 avril. Le quatuorFilipescu-Delavraneea-Gradis- teanu et Michel Cantacuzène eonvoquent lesélecteurs et membres du Club pour Dimanehe. Il faut prendre possession du Club ! Voilit à quoi pensent nos grand patriotes à eette heure !.... Filipescu publie aussi une lettre pour annoncer an

NOTE POLITICE 1915 459 .scrisoare ca sà anunte tarei CA Italia a iscalit intelegerea cu Tripla intelegere. Italienii cari voiau &A tie secrete convorbirile lor, trebuesa se bucure ! Am stiutprin Grigore Cantacuzino cá Blondel este acela care a dat .aceasta asigurare, dupa, o telegrama deba Petersbug. 25 Aprilie. Djavid-Bey,reintorsdelaBerlin, esteimpresionat deorganizarea si putereaecono- mica germang, si de imensul avant alpopulatiunei. In privinta Italiei, Berlinul e pesimist, dar Viena optimi- sta'; Germanii insa convinsi ca pot batei peItalieni. Djavid Thai vorbea de intrarea bulgaro-greaca, care evi- dent va face mai mult räu Turciei decat Germaniei. Tir- pitz i-a spus, avand inaintea lui hartile noi ale Constan- tinopolului, cätiintificeste era o imposibilitate sa fie luat prin mare. Pentru o armata de uscat e posibil, dar trebuesc Puteri foarte mari. Bussche má vesteste ca. Take Ionescu raspan- .deSte zvonul caa cauta prin declaratiii prin intervie- wuri schimb orienta,rea. (Presupun c,a, e vorba de .jurnalul «Le Temps» care nu mi-a publicat declaratia). Reamintesc lui Bussche anuntasem interviewul. De

pays que l'Italie a conclu son arrangement avec la Triple Entente. Les Italiens, qui tenaient au secret de leurs pour- parlors, doivent le trouver .compromettant. J'ai su par Grèg. .Cantacuzène que c'est Blondel, sur un télégramme de Péters- bourg, qui a donné cette assurance. 25 avril. Djavid-Bey retour de Berlin. Impressionne par organisationet force éc,onomiqueallema.ndeet 'Im- mense élan de la population. Sur Italie, pessimistes it Berlin, -optimistes à Wien, mais Allemands convaincus qu'ils peuvent battre les Italiens aussi. Djavid me parlait seulementdu déclanchement Bulgarie-Grèce, qui évidemment nuira à la Turquie plusqu'it l'Allemagne. Tirpitz lui a dit,ayant devant lui les nouvelles cartes de Constantinople, que scientt- fiquement impossiblede premlre par mer. Pour armée de terre, c'est faisable, mais avec grandes forces. Bussche me prévient que Take Ionescu répand propos que je cherche, par déclarations-interview, changer mon .orientation. (Je suppose qu'il s'agit du «Temps» qui n'a pal. publié mes declarations). Jerappelle à Bussche que je lui .ai annoncé l'interview. De même je lui dis que des articles

460 NOTE POLITICE 1915 asemenea cá schimbarea tonului articolelor din «La Po- litique» are de scop, dacA e posibil, sä readueä linistea In partid. A vaz-ut pe Rege, l'a ggsit mai ferm si mai liberin opiniilelui. S'a vorbitde greutAti ; Regele Sunt facute ea sá fie invinse ! Crede si El, ea situatia cu Italia este turbure. 26 Aprilie. IntrunireaFilipescu-Cantacuzino la clubul conservator,cu o motiune care nu conchide la nimic pe fatk si in care proclamatia lui Filipescu ea sef de cAtre Delavraneea, dupg impresia generalà, a fost un fiasco. La curse, grupul Filipescu nu avea de loe ae- rul victorios. Regina a venit la curse si s'apreumblat, insotita" de mine. prin tot pesagiul. Aceasta s'a consi- derat ea o manifestatie, a raportat Kiriackscu. La urea- rea inapoi in tribunk Pilipescu grup Cu Desliu, Many, Hiott, nu mai mi-aduc aminte al eincilea. i-au tinut calea; Regina a salutat, a dat mana luiFilipeseu, si a trecut inainte. 27 Aprilie. Dr. Dinu Briitianu comunical oh' M. Pherekyde i-a spus eg este in toatede acord eu Bea"- tianu in momentul de fat6...; cá Bratianu aeum vede alt- minterea de cum vedea acum 6 luni ;csá esteevident cá dacA Italia intrg in actiune, Romania va fámane asteptei sà-si aleagei momentul. Luneä viziti a lui Maiorescu, care imi aratà incA adatà satisfactia lui pentru tinuta mea, foarte de sus la Comitet si dispretullui pentru vulgaritatea différents du ton de la «Politique» paraitront dans le jour- nal pour ramener le calme dans le parti, si possible. Il a vn le Roi. TI l'a trouvé plus ferme et plus libre dans ses opi- nions. On a parlé des difficultés. Le Roi:

NOTE POL1TICE 1915 461 §i micimea lui M. Cantacuzino. E convins eh Italia va mai reflecta si c6 nu trebue sä ne luäm dupa ea. 29 Aprilie. Mitilineu a auzit la Banca Româneas- pe Vintilá Brätianu spunând cä fratele säu este foarte stänjenit in tratativele cu Rusia prin concesiunile ce Fili- pescui Take Ionescu fae mereu Rusiei. .Seara Jean Lahovaryimicomunic5,propu- nerile ce i-a fäcut Emanoil Antonescu (nu a zis : din partea lui Filipescu, dar asa a inteles), de a fuziona cu Take Ionescu sub directia lui Lahovary ! Am simtit ca aeeasta Mouse impresie asupra lui Lahovary. El voise la un moment dat sceará, o intrevedere lui Take Ionescu pentru a-i d.emonstra cá asa continuand lucrurile, Brä- tianu nu/ are nevoie de guvern national.. Referitor la guvern national, 1-am intrebat daeä ar fi de luat Fili- pescu «en tiers», evident pe lanká Lahovary si mine. Mi-a räspuns : Ou nici un pret, ar fi un perieol, ar face ce-a fAcut lui .Maiorescu in momentele cele mai entice. 30 Aprilie. Filipescu, prin convoeäri fácute, la 12 pentru ora 5, constitue peste capul lui Lahovary, prese- dinte al clubuhli, un comitet executiv de Ilfov, pentru a (la o delegatie lui Many. Bussche imi trimite un extract semnifioativ din la «Stampa», referitor la actiunea lui Giolitti si imi co- -munia, cii Czernin are vesti mai bune de negocierile cu Italia. 1 Mai. Loviturà de teatru.Demisia eabinetului Salandra. Prietenii lui Filipescu, consternati, au dis-

11 croft ferme que l'Italie réflechira encore et que nous ne devons en rien emboiter son pas. 29 avril. «A aucun prix ; ce serait un danger ; il ferait ce qu'il a fait it Maiorescu dans les moments plus critiques.,. 30 avril. Filipesco, par conrvocations de midi pour 5 h., constitue par-dessus J: Lahovary, président de Club, un co- mité exécutif d'Ilfov, pour donner une délégationit Many! Bussche m'envoit un extrait significatif de la «Stam- pa», concernant Faction de Giolitti et me communique que Czernin a de meilleurs nouvelles des négociations avec Italie. 1 mai. Coup de thatre. Dismission du Cabinet Salan- dra. Les amis de Filipescu consternés et éclipsés. D'ailleurs

462 NOTE POLITICE 1915 phrut. De altmintrelea si «Epoca» si «Dimineata» au articole zican' d ch din partea Rusiei nu avem toate ga- rantiile, nici tot ce se astepta. Stirile din Galitia sunt fiilgeratoare. Rusii au dat inapoi eu 150 klm. si tot frontul se elating. Armata lui Rateo Dimitrieff, dislocatä. Se intelege ch acum Italienii stau pe ghnduri,. A- ceasta este pärerea pe care o exprim lui Vredenburch. Nu conchid inch la o intelegere cu Austria, dar numai la nevoia de timp pentru a astepta. 2 Mai. Marinkovici se pliinge de procedeele putin amicale ale Romaniei Care Serbia. Vrea Banatul. Ru- sia nu poatesacrifica complect Serbia : Putnikeste din Ba.nat ; Versecz este teritoriu sarbesc. Timisoara in 1848 a fost recunoscuth prin rescript imperial, ducat shrb. BrAtianu a declarat lui Poklevsky eh mai bine isi dá demisia, decilt sh eed,eze pe chastia Banatului. Marinkovici mh, intreabhfhtis dacä,eu suntsau nu prieten al Serbiei.(0 fi crezut oare lalovitura demi- siei I). Seara, pe balconul clubului, duph un pränz bun et nEpoca» du matin et la aDimineata» ont des articles di- sant que du c6té de la Russie on n'a pas toutes les garanties, ni tout ce qu'on attendait. Les nouvelles de Galicie sont foudroyantes. Les Russes ont reculé de 150 kil, et tout leur front est ébranlé. L'arméo de Ratko Dimitrieff disloquée. On compreml que les Italiens se donnent le temps de ré- fléchir. C'est l'impression que j'exprime, le soir,il Vreden- burch. Je ne conclus pas encore A l'arrangement avec Au- triche, mais simple espace pour attendre. 2 mai. Marinkovitch se plaint des procédés peu ami- caux de la Roumanie pour la Serbie. Elle veut le Banat. La Russie ne peut pas sacrifier en tout la Serbie. Putnik est du Banat; Versecz est du terroir serbe; Temesvar en 1848 re- connu par rescrit impérial duché serbe. Bratianu a déolaré Poklevsky qu'il préférait donner sa démission que de céder sur question Banat. Marinkovitch me demande alors carré- ment si moi je suis ou non l'ami de la Serbie. '(A-t-il réelle. ment cru au coup de la démissiion1). -- Le soir, sur balcon Club, après bon diner arrosé 'chant-

NOTE POLITICE 1915 463 stropit cu sampanie, Barclay, Poklevsky si Blondel dis- cutá cu, glas atAt de ridicat Inca dela masa mea de bridge am auzit crâmpee. Barclay, cul obstinatia omu- lui cam ametit, repeta mereu«Brätianu nu e prost... nu va spune asta» ! Poklevsky gäsea pretentiile ro- mânesti exagerate : «Asta este tiranie, nu mai este co- laborare. Ei cAstigá, teritorii imense, fiindeä, noi ne-am omorat oamenii ; ne vom lipsi de ei» ! 3 Mai. T. Mihaly, inspgimântat de ceeace se pe- trece cu porumbul. Au fast 30 vagoane pentru Transil- vania care are nevoie de 3 mii ! Politicas'albatic5, pro- clamatA de Filipescu :dacä se flämânzeste Ardealul, el se va revolta in contra Ungurilori atunci se va pu- tea interveni ! Dar cu cine sh faci accastA revoltà : cu femeii cu infirmi ! Ciurcu dela Viena i-a spus trimis de cältre primarul Weisskirchen, a obtinut 2 mii de vagoane de fainA, dar cá a fost silit sá dea 2 railioane D-rului Costinescu si fratelui lui Radovici. Un ',Aran, Munteanu din Poiana Sibiului, la Bucuresti de multä vreme a rugat pe Mihaly sä-i ajute sä, iasà din Romh- nia cu porumbul luii jurá eá nici odati nu va mai pune piciorul aci, eaci prea mult l'au furat din toate pagne, Barklay, Poklevsky et Blondel discutaient si fort que de notre bridge entendu des fragments. Barclay, avec robsti- nation du buveur qui a soncompte,répétaitsansfin : (Bratiano n'est pas We: il ne dira pas ça?» Poklevsy trou- vait les prétentions roumaines exagérées: «Oa c'est de la tyrannie ; ce n'est plus de la collaboration ;ils gagnent des territoires immensos; parce qu'll nous plu it nousde tuer notre monde; on se passera d'eux!» 3 mai. Th. Mihaly épouvanté de ce qui se passe avec le mals. Il y a eu 30 wagon.s pour la Transylvanie, qui en a besoin de 3000! La politique féroce proclamée par Filipescu, que si on affame rArdeal, il se révoltera contrales Hongrois et l'on pourra intervenir ! Mais avec qui faire révolteavec les femmes et les infirmes! Ciurcu de Wien lui a dit qu'en- voyé par le maire Weisskyrchen, il a obtenu 2000 wagons ta- rifle, mais a donné 2 millions Docteur Costinescu et frèrede Radovici. Un paysan, Munteanu, de Poiana Sibiului, est it Bucarest depuis temps infini. Il a supplié Mihaly de l'aider sortir de Roumanie avec son male et juré ne jamais y re-

464 NOTE POLITICE 1915 pàrile! Má roag6 A, spun Regelui eh' Romania a pier- dut mai mult de jumAtate din creditul ei in ochii Arde- lenilor. Se pune in fafa" tinuta Ungurilor, cari dau va- goane si se indatoreazA a nu rechizitiona ceeace va verii pentru Romani si a nu aplica preturi maximale ! Regele vine la curse, vorbeste foart,e mult mine. A vAzut pe Filipescu, pe care l'a ggsit foarte EuFuriile lui sunt totdeauna simulate... Regele i-a reprosat ceeace se petrece in partid ; un par- tid asa de divizat nu mai poate inspiraincredere Co- roanei. In acest moment mai ales este mai mult decAt regretabil. F6,fa" partide tari n'avem salele destul de so- lide pentru ea sä facem fatà situatiei. De douä, ori a f6,- cut aceleas observatii.Filipescu a recunoscutcáin- frangerea Rusilor in Galitia e cea mai mare din eke au suferit. Regele crede eh' Italia va fi bAtutg. (Se stia din ajun cá Salandra este mentinut la guvern): isi pane mAna in foc. Nu trebue sà," ne graim, dars'a" astep- tám criza ; ea nu poate trece fárá foloase pentru Romà- nia. Eu : Mai ales cA, la timp ne putem tot aat mettre les pieds, taut on ra volé de toutes parts! II me prie de dire au Roi que la Roumanie a, perdu plus de 50% de son crédit aux yeux des Transylvains. On oppose tenue des Hon- grois qui domaent des wagons, s'engageant à ne pas réqui- sitionner ce qui viendrait pour Roumains et à ne pas appli- (pier prix maxima. Le Roi vient aux courses. Je cause longuement. II a recu Filipescu, qu'il a trouvé très calme. Moi: Ses colères sont toujours feintes... Le R,oi lui a faitdes reproches sur ce qui se passait clans le parti: un parti aussi divisé ne peut plus inspirer con- fiance Couronne. En ce moment surtout, c'est plus que re- grettable. Sans partis forts, pas reins assez solides pour faire face situation. A deux fois II a fait les mêmes obser- vations. Filipeseu a reconnu que la défaite des Russes en Galicie est la plus forte qu'ils aient subie. Le Roi croit que l'Italie sera battue (on sait dopuis la veille que Salandra est maintenu au gouvernement). Il met sa main au feu. Nous .ne devons pas nous presser, mais bien entendu crise ne peut passer sans "un avantage pour la Roumanie. Moi: D'autant plus, qu'it l'occasion on peut aussi bien se compenser à l'Est,

NOTE POLITICE 1915 465 bine intelege si la rá.sárit, Transilvania fiind destinatá sA ne revie. Regele : Este fatal. Intr'un viitorapro- piat, Transilvania ne este destinatA. Am reprodus frazele principale. Impresiamea este: sperantá secretA cá, nu 70M intra in contra Puterilor Centrale, dar olí o admite in principiu. 9 Mai. Lahovary si D. Greceanu vin la.ora 3. -Dupg, timide incercAri sA mA aducá ladirectoratul in -trei, L«hovary imi expune o nouä, propozitiepe care .Greceanu este autorizats'A o facAi interpeleazApe Greeeanu : «Nu-i asa 7 este din partea lui Filipescu 1»- «Da». Ar fi vorba ca sA má,retragi, pentru impà- eiuire,s'ar accepta presedintialui Maiorescu. In con- tra sefiei lui Filipescu am o opunere pereintorie, cáci ea nr semnifica o schimbare de politicA ; la sefia lui Maio- rescu n'am nimiode obiectat, fiind triumfulpoliticei tnele proprii. La ora 8% Greceanu imi raporteazá, ea' Maiorescu îi rezerváräispunsul pánh Luni.Ceeace nu °preste 1,e Argetoianu sá anunte la Club, CA Maiorescu. a primit, inel." pe baza unei intrAri imediate in campanie, T'A eu sunt demisionar ! (Barbu Catargi). Bussche imi vorbeste de negocierile ou Rusia si imi spune cá. Brätianu i-a afirmat, uitändu-se drept in ochii lui, «c5, nu negociazá. !» Sá fie lAsat sá, lucreze si va ajunge s'A mentie neutralitatea. Italia a pornit in rázboi. Nu a declarat rázboi Ger- zmaniei. In general : nemultumirii lipsA de simpatie pentru Italia. S'a servit de noi, a pretina totdeauna ne are cu ea ; ceeace ar fi supArat si pe Rege si pe Brä- Canu. De geaba tipä, «La Roumanie» : oEviva : n'are ecou. la Transylvanie étant destinée it nous venir. Le Roi: C'est fatal. Dans un avenir rapproché, la Transylvanie nous est destinée. Ai reproduit principales phrases. Mon impression est espoir secret que nous ne marcherons pas contre puissance:3 .centrales, mais qu'il en accepte le principe.

466 NOTE POLITICE 1915

10 Mai. Domnul Pisani imitrimite martori pe Nicu Filipescui Kalimaki ; cel dinthi nu are aerul bAnuiasdi cA, moralmente, nu poate servi in contra mea... Incredintez afacerea mea lui M. Pherekyde si lui I. Mi- tilineu. La paradA nu era vorba deck, deretragerea. mea (1). Regele, la curse, foarte, foarte afectuos, imi tine multi vreme mAna, pe cand Ii povestesc cele intAm- plate. Maioreseu, la 9 dimineata, vines'A-mispue d. am Meat bine &A nu am refuzat net, pentru a me- naja pe Lahovary la care simte veleitAti de mAriri. El' ar fi rgspuns printr'un refuz categoric, dac'á nu ar fi avut aceleasi scrupule. Va eAuta mane, &And îi va da rAspunsul, s'A convingg pe Lahovary de rgul care face deda.'ndu-se la astfel de manopere. (Primesc prin posti o propunere dela Filipescu de a intruni Covgresul, scrisoarea scrisg, de (JeAciun !). 11 Mai. Filipescua trimisluiGreceanu,la, la*, cam urmAtoarea telegrama: plecati m'ai l'Asat in incurcAturA. Proprietarul easacei a convins pe- pgrinteleliteraturei cA trebue sá refuze».(Mitilineu- Corbescu). Briinisteanu a v'Azut pe Maiorescu care a refuzat, dar s'a intors cu. impresia cà Lahovary mä pArAsea si se ghndea el la directia partidului. La ora 6 vine Braneovanu si-mipovesteste .cá a fost intrunire la Filipescui cá toatA lumea a recu- no,scutcA a fost o nebuniede a se gindi laMaio- rescu (!!) si cá trebueoferitA directia luiLahovary- Lahovary, prevenit de M. Cantacuzino, primeste.El, Brancovan, vine sä¡ fad, apel la mine. Din momentut In care primisem pe Maiorescu, de ce nu primi pe Lahovary ;i partidul, unit, ar putea exercita o. presiu- ne asupra lui BrAtianu, care prea a rAmas fárii control. Refuz categoric : Lahovary ar fi o judrie in lui Filipescu si de altfel n'am nici o vin'A fatà de partid pentru ca s'A capitulez.Prefer a infrunta o decapitare, sau in eomitetul executiv, sau in Congres. O luptsá tar- bAteascal, nu o strangulare de scapet prin culoaruri. Dar atuncea, imi spunea Brancovan drept rAspuns, va

NOTE POLITICE 1915 467

fi putintä pentru Filipescu sä ia partiduli ar fi... un mare räu ! La 8% Brancovan imi spune ca a fost la Lahovary, care nu numai cà primeste, dar are o poftä nebunä de a fi *ef. Räspund : Cand Lahovary va voi vor- beaseä direct, voi discuta cu el. Bussehe la ora 10 seara. Oare este adevArat eá guvernul a terminat asearä negocierile cu Rusia Stire din izvor foarte bun. Eu : Nu stiu nimic si nu cred nimic. El: Aceasta, mi-a asigurat-oi Mortun. Dar dach Rusia ar primi, de-odatA, propu_nerile romanel Mortun : Tot ar mai rämane Bulgaria, sau altceva! (Mi se pare ascund jocul. Azi dimineata." «Dimineata» zicea Ca. Tripla Intelegere nu va mai face nicio pro- punere si cä va astepta ca Romania sà reia convorbirean Eu : Dar Austria I Nici o propunere, &and se vede di a fäcrut propuneri Italiei El: gred sigur cA da, dar este un secret absolut. Imi aratä o scrisoare dela Cartierul general;' unde se considerä rezistentaruseascA ea sfarsitä.Oamenii incep sà lipseascä. Adao$ : Ar fi o nebunie sà vä de- clarati in acest moment ! 12 Mai. Maioreseu imi comunia convorbirea sa cu Lahovary. Simtind cá Lahovary, care i-aexpli- catfoarte pe lung consideratiilelui politice,anun- tand triumful Triplei Intelegeri dui:a intrarea Italiei, Ii va pune candidatura, Maiorescu i-a declarat pe fatä e hotärit sà combatä once schimbare in directia partidu- lui. Lahovary i-a destäinuit chiar cà liberalii aveau in- credere in el. Intalnesc pe Breitianu la d-na Cantacuzino (Cru- cea rosie): «Ce noutäti "I». «Ce §titi prin gazete ; am sä te vildmaine, clacä nu sunt la WA. Am vAzut pe cei doi (gazetele : Ta.kei Filipescu)». La esire, A. Constantineseu : «Dar ce voriar prietenii tài I» «SA mà dea peste cap pentru a putea face presiune asupra gu.vernului, pe caxe Il acuzä cà nu face Rusiei concesiunile necesare».El : «Ar fi de dato- ria lor sà nu o spue, chiar dach s'ar ajunge la aligatia

468 NOTE POLITICE 1915 de a se da ceva. Pot ei sä fad, ce vor vrea, .pe Bratianu dinteale lui nu-1 poate scoate nimeni». 13 Mai. lar vine .Czernin la informatii ;Ii re- pet ca nu gtiunimic.Si profitca sa-i spun :«Dar D-v. 7 Nu faceti nici o oferta României 7».E1 : «Pentru neutralitate, nici una dacg România vrea sá intre, socoteala, dupg cum o gtiti de multa vreme». (Basara- bia). Eu : Nu e vorba de asta ! Ati intrat cu Italia pe calea concesiunilorteritoriale,ipericolul era mai rnic. El: Daca sel fac oferte gi Bratianu refuza trateze, se stria,' tot, aga ca prefer sa nu sugerez Eu : V'ati gandit cá dacg inträ, România in razboi, gonstantinopol e pierdut Aceasta ar insemna tatea Rusiei ;o armatg noua care se poate organiza dincolo de Niemen. El: S'ar oferi in Bucovina, dar nimic in Ungaria ; este imposibil. Eu : Ceilalti ne-ar lgsa sa lugra tot, acolo ! La sfArgitul convorbirei, afländ cá trebue sà väd pe Brgtianu, má roagg, dacä, simt ca Bratianu. ar ac- cepta sa stea de vorba IlL vederea unei aetiuni comune, ar putea... Eu : Ar trebui sa fie o propunere foar- te insemnaa : altfel ce guvern ar indrazni SA se miste 3 ore. C,omitet consultativ la Lahovary. Lahovary declarg ca nu mai poate sa mg sustie ; cá odatg Italia intrata, actiunea României devine iminentd §i cá tre- bue un partid unit pentru ca sá aibaautoritate in ac- tiunea sa Dupg ce am primit propunerea unui Con- gres, in care o mare proportieeste pentru mine, mi se scoate o propunere de a convoca din nou comitetul executiv (M. Cantacuzino adaogg cá poate congresul ar fi inutil 1); gi apoi o propunere de a coopta, pe Lucasie- vici gi Dr. N. Tomescu. M'am pgcalit ca un copilcon- vocAnd comitetul pentru a discuta oportunitatea con- gresului ; trebuiasa-1 convoc «de plano». Luni 18. comitet ; Mari, congres.Lahovary m'a pgrasit cu to- tul, gi Vlgdescu, dupg ce a votat cooptarile, imi propune sä alegem pe Andreescu la C.-Lung, pentru a anula in parte aceste cooptar! Câtà murdarie gi câta tradare!!... 14 Mai. Bussche confirmasuccesulla esl di,

NOTE POLITICE - 1915 469

Przeiniszl. Deschid chestiunea propunerilor :«Vor fi», Reamintesc eä, daca nu suntfoarte atreigcltoare,e mai bine sä, nu se faca. Daca lucrul este serios, sa nu se piarda din vedere ca se joaca o partida hotäritoare pen- tru Austro-Ungaria. Simt ca el nu mai are incredere in Bratianu. Primul ministru n'a dat semn de viatä. Spun lui G. Stirbey ca gasesc straniu sa nu mi se vorbeasca nimic de situatie... Seara svon dela legatia sArbeascA:Breitianun'ar vedea cu ochi rài venirea lui Lahovary (chiar el se lauda lui Maiorescu ca BrAtianu avea incr. edere in el) Marghiloman este foarte bine väzut de Curte si Regele, care nu vrea razboiul, 1'1 tine in rezerva daca Bratianu vrea sä.-i forteze mana. Având la conservatori pe La- hovary, partizan subit al fázboiului, el este liber sa se joace de-a demisia frà teamä. Aceasta este interesant de retinut. Conferinta cu cktiva prieteni politici asupra si- tuatiei. Maiorescu :Paul Greceanu,care trece drept par- tizan, al. lui Lahovary, a declarat eh impartaseste mo- dul de a vedea al lui Lahovary in politica externa, dar, pe de alta parte, cum skate ca ceeace se face nu este lucru cinstit, ramâne fidel lui Marghiloman. Mille a divortat de Acthmea Nationalä. El ataca pe R,ege pe tema ca a benchetuit (aiurea vorbeste de chef) cu Czernini Bussche la Copäceni, in ajunul zilei de 10 Mai. De fapt, s'a aflat cá acum vre-o 10 zile Re- gina le-a aratat gradina Sa, mostenita dela Gh. Filipescu. Pe de altà parte, guVernul nu proecteazá sá in- terzica intrunirea sub cerul liber din Cismigiu, Dumi- neca viitoare, pentru a manifesta in favoarea Italiei. AceastA, intrunire a fost anuntata de gazete in acelas timp cu primirea lui Take si lui Filipescu, Luni, la Bratianu. Prin «La Politique» am intrebat daca erau relatii «de cauza la efecto? Coeäneanu, inspector admi- nistrativi om de casa al lui Bratianu, a spus in fata lui Paul Teodoru ch. BrItianu trimisese pe acesti domni la plimbare...(1!)

470 NOTE POLITICE 1915

15 Mai. Czernin a va.zut pe Bratianu. La pri- mul euvant de actiune comunal in schimbul compensatii, Bratianu a declinat net once conversatie. Dar ar fi in- trebat: «ce oferiti in schimbul neutralitateit»... gonvor- bire, pe care Czernin de astädatä, a refuzat sä o sustie. Czernin este de parere cá Bratianu ar dorisàobtie con- oesii fära sá riste nimic : «ca in 1913; dar nu se castiga de doug ori in viata lotul cel mare». Czernin imi spu- ne cá trebue sà se formuleze ces'ar vrea ea pret al colaborareii case va raspundeimediat, da sau ba. A läsat sh se inteleaga du$ multe reticente,ea in plus de Bucovina, s'ar mai putea avea ceva. Imi ceres5 sondez pe Bratianu, ceeace refuz. Nu sunt macarsigur cà voi vedea pe Bratianu. Preparäm congresul. Mult devotament la Barbu Catargi. 16Mai. Dm nou imi vorbeste Busschede pro- punerileposibile austriaco:BuCovina Romaniei,iar Transilvania principat independent, depinzand deViena, ca inainte de 1687.11 fac atentcat de putin e aceasta, avand In vedere perspectivele cu cari suntemademeniti de aiurea, si ce teribil lucru poate fi, mai ales pentruCon- stantinopole,- daca inträm. Imi raspunde cá toate a- cestea trebue sà fi fost ca.ntarite la Berlin.Ma intreaba pentru prima data, ce gandesc de Bulgaria ITeama Atrag inca °data atentia luiG. Stirbey, cat de ciudata este tacerea lui Bratianu, care nu, ma, tine in cu- rent cu nimica. Stirbey tace.Presupui cá e eel putin de pärerea mea si cá impartaseste poate banuelilemele despre mica intelegere Bratianu-Lahovary. Asupra manifestatiei de maine, Teodorianra- porteaza. ca. Hurmuz tine din anturajul Muck ea, a- tunci cand Take Ionescui Filipescu s'au dus la Bra- tianu, i-au cerut, in numele Actiunei, autorizarea de a organiza aceasta, manifestatiei autorizareale-afost data,. (Aveam dreptate cand ziceam in «La Politique»: oRelatii delacauze la efecte !)Teodorianstiecá a- gentii liberali alearga in culoar6a de albastru pentru a aduna contra-semnaturi dela aceia cari au votatpentru mine motiunea de incredere.

NOTE POLITICE 1915 471

18 Mai. Comitetexecutiv.O ignominie :Au adus si pe Pariano, demis de chiar comitetul lui,pe C. Colibásanu, pe care nu l'a ales nimeni, sipe Pampiliu VlAdescu, delegatul lui Emanoil Antonescu, singur. las inselat si admit si pe Lucasievitz si pe Tomescu chiar pe Mani, cei doi dinthi impusi de comitetul execu- ultimul emanatia comitetului executiv de Ilfov. Ime- diat, asupra alegerei atAt de clarài legalá a lui Titu CAnaniiu, incepe chestiunea politicà. Lahovary declará, páräsestei Vradescu face la fel. In mijlocul apostrofelor violente(generalul Argetoianu a uitat buna cuviintà pánA in a zice lui Maiorescu c'ar fi fácut mai bine sà." rámBe profesor decat sä fach' politick asa Mc& chiar Luca Elefterescu cel dintâi l'a scuturat), se pune chestiunea de incredere: Cer atunci sá fie votatä sau de cátre comitetul care a tinut sedintä la 20 Aprilie, asi fi avut 32 voturi contra 31 sau SA se validezie toate alegerile, acesti domni voind sà pue la socotealá pe e,ei trei adgogati in sedinta plenará dela 19 Aprilie, c,eea- ce le-ar da 34 voturi contra 32. Ei nu accepta,ridic se- dinta. SemnAm un proces-verbal in 32, plus Titu Cana- náu, J. Goilav, Ghitescui Zänoaga, legalitatea alegerei cárora n'a fost contestatk Rámasi singuri, ei declará vacantà presedintiai insárcineazá. pe I. Lahovary cu directia provizorie. 19 Mai. Congresul.Ceeaceafostcongresul... a se citi notele stenograf ice ale lui Stahl. Filipescu, in- grozit, ciind voind sà se impue, a fost huiduit cum nici- °data'. nimeni n'a fost huiduit. Grigore Cantacuzino pre- tinde cà a vrut sà má loveascá eu bastonul,dar el si Gia,ni l'au retinut. Calimaky a primit dela Nicu Doi- ciu un pumn magistra1.Fratele meu a adus propuneri de pace. Dupá ce am conferit cu Maiorescu, am declarat dacá se tine congresul si dacä, avem majoritatea, am propun in urnfa un qpartajo cu Lahovary. Conferintá in palm Maiorescu merge cam departe, voind sà incredin- -teze comitetului regularea, ulterioarà a intelegerei. Ras- pund : Voiam sh' deschid congresuli sà cedez preziden-

472 NOTE POLITICE 1915 tia lui Maiorescu vom persista la aceasti solutie. Ei Dar atunci, si Olgnescu Il va propune pe Maiorescu. Eu : Se va anunta ch" o motiune, cu 200 de iseglituri, este- depusg...Ei : Nu se va ceti textul...Maiorescu : Voi spune c'a" va fi cunoscut prin procesul-verbal. Eu : In urmä voi anunta ca voi face propuneri pentru colabora- rea cu Lahovary. Filipescu: Da, esta este o noutate si nu ar trebui precizat nimic...Lahovary : Ba toemai e nevoe de aceastä, precizie.Eu: De sigur, càci °data cu d- Lahovary, inteleg din observatia lui Filipescu, cá ar tre- bui consultatii ceilalti. Lahovary : Dac,6 nu mai a- yeti incredere in mine... -- Filipescu nu mai rezistà chiam& pe membrii lor din comitetul consultativ spre a delibera. Am avut buna idee ia" spun cá comitetul exe- cutiv nu putea sá famhe cum este. Dura congre,s, nedumirire; unii multumiti, majori- tatea iritatà de gestul meu. Arion, in special, supärat ne admitând formula de impiirtirea sefiei. Ca si Asian,. Meissner si Mehedinti. La 31/2 scriu lui Lahovary, rugandu-1 sg-mi dea o in- talnire, pentru a examina impreun5, chestiunile cari pot aduce cel mai curând realizarea deelaratiilor acute la congres. In loc de a fa'spunde, duce scrisoarea mea lui Maiorescu, care mi-o restitue. La 81/2, Maiorescu vine la mine. Lahovaryi Filipescu au fost la el; su.nt nemul- tumiti de declaratia fa'cuta" in congres si ar voi ea maine, In comitet, sA se reguleze tot. Dar cum I a spus el, in statute nu se vorbeste de doiefi. Ei au propus ca eu s'a" demisionez mai intai apoi sà se aleag6.E1 :Un fel de colaborare cum a fost guvernul meul Eu: De- misiunea meal Asta nu se poate. El: Atunci ruptura, Doamne... !Eu : Avem de vorbit de comitetul executiv, de organizatiile din Capitalg, de politica externä. Forma se va gäsi pe urna. El: Ii voi scri mâine, s'a", stea de vorbá Cu D-ta. 31 Mai. Von dem Bussche, aflandprobabil dela Lupu Kostache ch." fázusem pe Brgtianu, mà intreabg ce stare de spirit ram easit, sora sa spunându-i fäzuse Vorbim imediat de ofertele de fAcut, nu pentrii

NOTE POLITICE - 1915 473 actiune, dar pentru o stare intermediara: o neutralitate, care ar rezerva o actiune eventuala, daca e posibila.El: Ii este frica de un refuz *al lui Bratianu. Eu: Ce are aface, daca, trebue sà intervie osolutiebrutalazilele acestea, inteun Bens saucelalt N'a spus Bra- tianu lui Czernin, in treacat, caci in treacat sesopte,sc lucrurileesentiale :«darpentruneutralitatea mea ce-mi datil» El: Czernin a inteles cà niciodata Bra- tianu nu va admite o actiune ulterioara si de aceia a taiat-o scurt. (Nota Czernin a spus lui Maiorescu cà n'are incredere in Bratianu). 'Eu: Din toata conver- satia mea de ieri a esit impresiunea ca Bratia-nu ar fi in- cantat sà aiba un *fig fara a trage sabia, «exact ca Ma- iorescu in 1913».Trebue sg se inteleaga cà Bratianu nu poate face propuneri. Sà i se faca; nu este om sà le spe- culeze dincolo, ca sà obtie mai mult. Trebue graba insa, ca sa nu existe un fapt indeplinit, militarsau politic, care sa faca pozitia mai grea. Bussche imi multume,te; zice ca mai are de vorbit cu cineva §i de aceia este tinut la atata discretie (11); cà acesta este si modul lui de a vedea i ca, va lucra in asa mod, incat se va face presiune desigur asupra Austriei, dupa ce va veda'intai pe Bra- tian.u. E multumit mai ales ca. Bratianu este susceptibil de a primi solutia intermediara. Czernin este multumit de situatia generala. Reincep insistentele mele pentru propunerile de facut. cPentru neutralitate: imposibil, nimio 1» Eu :«Este nefincrederea D-v. fata de Bratianu care va face sà vor- biti asa, o stiu (prin Maiorescu), dar nu aveti dreptate». El : «Daca suntem batuti, Romania tot se va arunca a- supra noastra». Eu: «Romania poate s'a' faca ca sa nu fiti batuti si ca Constantinopolul sa nu caza. V'am pre- venit la timp ca Italia va pàräsetei ati manifestat tot- deauna o incredere absoluta in parerea contrarie».El : «Mà aratam mai increzator decal eram...». Eu: «BA- gati de seama si nu va lasati orbiti de suocesul din Ga- ll-Val» Barbu Catargi imi spune in fata lui Mehedinti, ea a petrecut seara de eri cu colonelul Semenow, care era 31

474 NOTE POLITICE 1915 mereu Cu paharul in mana,i ca Semenow ar fi spus ciar cá trebue rasturnat Regele si pus Printul Carol; OA numai atunci se va putea intra in actiune.(A se a- propria de cuvintele tinute inRusia,raportate de M. Saulescu, de mai toti oamenii politici :Regele Ferdi- nand catolic, in desacord cu poporul sau «pravoslavnic», trebue SA se scape de el). 2 Iunie. Asta-searg. «L'Indépendance»i «Viitorul» ataca Actiunea Nationala, iar «Epoca» cu «Dimineata» ameninta pe Bratianu. «Epoca» apune limpecle OA Bra- tianu i-a mintit (pe Filipescui ai lui). Articole isterice. Aceste amenintari vin tocmai cand o depesa anuntä cil Mackensen a batut din nou pe Rusi si le-a luat 16 mii oameni. 6 Iunie. Vad pe Bussche la club si-1 intreb ce mai e nou 7 El imi raspunde ca. vazand po Bratianu, nu l'a in- trebat nimio dar i-a povestit versiunea publica asupra negocierilorlui Poklevsky :acceptareapropunerilor rusesti, actiunea ramanand subordonata intelegerei sta- telor-majoare.Bratianu a raspuns:cascifieintele- gere intre statele-majoare, ar trebui sec' fie acord diplo- matic, acest acord nu existd. 7 Iunie. Czernin imi aduce raportul unui agent al lor, ca un preot transilvanean, Imbronie, 26 str. Cobal- cescu, este aprins peste masurg, si s'a declarat gata SA' má ucidaMi s'a spus eri cil la Filipescu este o continua defilare de refugiatii cil el Ii excita in contra mea. L'am intrebat din nou daca au de gaud sil se increaza numai in steaua lori daca nu se eandeau sa fang, pro- puneri. El mi-a raspuns intai, ca la ce servescconcesii teritorialepentruneutralitate,cacidaca sunt ba- tuti, cu toata neutralitatea, Romania se va napusti asu- pra lor. Eu: Tot neincrederea D-tale in Bratianu. El: Nu, dar Bratianu de caste ori Ii vorbeso imi spune mà uit la opinia publics& si nu face absolut nimio pentru a o schimba.Eu : Este cu mâinile vale !El : $i dacä facem o pace separata cu Rusia 7 Romftnia ar putea ob- tine tot: 48 de ore mai thrziu n'ar mai avea nimio. Revenind la punctul de plecare, el: Imi framânt creerii;

NOTE POLITICE 2915 475 -mate D-ta vei ggsi mai usor o formula: Sid se dea Ro- lndniei (nu simplg promisiune) Bucovina romdneascd (mai tarziu n'a mai fost vorba de laartea romaneasca), ea aceasta sd fie pentru opinia public& Dar sei fie bine inteles intre Rege, guvern $i D-ta cd, in mod secret, swn,- teti angajati sintrati intr'un timphoteirdt in contra Rusiei. Cautai D-ta formula.In aceastg directie se poate lucra... Rgspun.d: Sper sá v.-ad pe Regei dug' ggsesc ceva am sg vg spun. Rezerv numai decat chestiaTransilva- niei, zictindu-i : doresti un sistem de alianta bazat pe prie- tenie. cu aceastä latinitate, certatg cu D-v.i nemultu- mitg? Oare e posibil? 8 Iunie.Nenitescu are convingerea ca.' se trateazg Cu Germanii. Este de pgrere ca momentul a venit sa iau po- zitie intr'un mod hotarat i sá avizez pe Rege si pe Brg- tianu de necesitatea de a ne orienta definitiv in contra Rusiei. Un apel al «Uniunei Romaniloro (Mandrescu) a- doptat de Actiunea Nationalg, convoacg pe e,etateni la .un mare meeting pentru ziva de 14 la Arenele Romane, pentru a manifesta in favoarea rdsboiului imediat, turi de Tripla intelegere I (Acea,sta tocmai in momentul elind aliatii sunt la portile Lemberg-ului). 9 Innie. Intors de la Berlin, Halil-Bey vine sg ma vaza, insotit de Sefa Bey. Vorbim de propunerile `ce ar trebui sa le fad.* Austria. Stie cà Germanii ar fi dispusi; dar Austriacii n'au incredered. Tot aceiasi teamg: dad, dau Bucovina si dad in urma sunt bätuti ce siguranta ar fi pentru eitEu: Romania nu poate, fiind un statmic, sa-si permità, sa trädeze legatura Mouth'. Dar dacg dau avantagii pentru neutralitatea bine voitoare,i Bul- garii au sä, marg. avantaje7 De pe acum ne ceri noug D-v. Nu stiu dad, am putea noi sá concedam ceva. Re,stul lungei conversatii urmeazg asupra aceluiasi su- biect. Insist asupra nevoei, mai ales de a alimenta Tur- .cia cu munifiii de a se:km Constantinopole. ,Deci, serioase ale Austriei pentru Romania. N. loanid, fost deputat la Slatina, venind dinSo:

476 NOTE POLITICE 1915

fia, a vazut acolo pe mini*trii Radoslayoff, Tonceff *i A- postoloff. Toti i-au spus c Romania va servi de regula- tor Bulgariei (/). Un general i-a afirmat ca a ataca as- tazi Constantinopole prin Ceatalgea, esteo imposibili- tate strategica, atat de bine este fortificat. Poporul, fi- lorus. Toata lumea in contra dinastiei. Ioamid e mirat de- faptul ca toti oamenii politici se ocupau mai ales de ceea ce fac sau gandesc eu. Radef n'are nici un credit. Mierettri, 10 iunie.Intreb pe Bussche s.-mispue sin- cer daca se trateaza sau nu. El, dup. ezitare : Da, dar ntx trebue sa o afle cineva; cad numai noi Genmanii tra- tam. 11 pun in curent cu propunerile lui Cz,erninim- posibil satac pe Bratianu, daca nu *tiu nimic asupra intentiilor pentru drepturile politice ale Romanilor. El: Da, vor fi acordate. Mä sfatue*te sa vad pe Bra- tianu, fcird intdrziere. (Oare lucrurile n'ar merge bine 1) Imi anuntao legatiunea austriaca i-a telefonat ca, Lem- bergul a cazut ieri la ora 7. Halil-Beyi-aspus ca se vor reinc.epe atacurile in contra Serbiei ; el nu *tie nimic. Pie Pherekyde vine in fuga" de la mama sa; Mi- hail Pherekyde, indignat, a lasat sa scape ca." Poklevsky a povestit lui Bratianu cum ca Lahovary a fost la el ca sa-i declare ca: poate sä conteze pe sprijinul lui *i pe acela al lui Take gti Filipescu. Cum evorba depre- tentiile Romaniei, in contra carora Rusia ridica fel de fel de obiectiuni este in adevar putin romanesc !Si fmi reamintesc ca, e*ind dela Crucea ro*ie, Al. Constan- tinescu, chiar el, gAsea cà atitudinea a,cestor domni, care criticau guvernul in loe 65,4 sustie fata de diplomatii Triplei intelegeri, era putin patriotica! Joi, 11 Iimie. Czerniv, vine sub pretextul sà ma in- vite la conferinta ce o va fine Randa cu ajutorul härti- lor, pentru a explica granclioasa operatie militara care a adus reluarea Lembergului. Vorhim din nou de propu- nerile de facut Romaniei. A fázut eri pe Bratianu. care se plimba in lungi in larrg *i nu vorbe*te decat de ras- punderea lui. Czernin mi-a explicat ca, in interesul Ro-. maniei n'ar trebui sà piarda toate ocaziile. Pentru el, Bratianu nu vrea sà faca nimica. Discutam: 1) Nu poate

NOTE POLITICE- 1915 477 li vorba de Bucovina romilneascg;ne trebue tot, impreu- DA cu Cernauti. El: Chestii de detalii ;nu sunt bine orientat, dar de sigur ne vom intelege. 2) Quid cu Transilvania, cu care nu pot merge in necunoscut 7 El: Toate acestea sunt fial valoare, eAci cinear putea lace atitea concesii, dacg,e vorba numai de neutralitate7 Eu: Ti-am spus, Maiorescu ti-aspus si el: Trebue o si- tuatie intermediarà: neutralitatea binevoitoarei ocu- patia Bucovinei conduc la fizboi. El: Ce garantii? Eu: Regele, oamenii politici.El: Cândmomentulva fi yenit, BrAtianu n'are decit sh spue: nu pot, si farsae jucatà. Eu: R,omânia poate rimâne neutrA, dar nu -poate face o murdArie, pe care numai statelor mari le dà mina s'a" si-o permital El : Formuleazi. D-ta, fa'r5,iscA- liturg, un program, un «tiro memoria» (sic) t3i sg avem o baza de studii. Cer cAte-va zile, de oarece trebue sä," vorbesc cu prietenii, ca partidul sà." nu se giseasch" legat Bussche astepta in salon: Ai v5zut peBeatia- nu 7 Nu; Stiam (7) &A trebuia sg, primeasca' pe Czer- nin ieri, si am evitat coincidenta. El: Este grabi., &Ad trebue sg-1 vgd disearà si ar trebui ca D-ta s'a," fi vorbit .cu el inainte. Eu: Foarte bine, dar n'am nimic precis si n'ar trebui ca Austria sà," se imbete de sperante. Aveti succese mari, dar frontul rusesc nu e rupt. Mai trebue sA vorbesc cu prietenii mei, cgai daea., este un program de propus prin noi, acesta ar trage dupà sine si -un me- morandum &Aire Rege, etc. 0 oil mai tirziu, primesc un bilet de la Bussche prin care rah' roagA sA nu intirzii de a vedea pe Braianu, cizi si el are o telegramg sä-i aduch". SA-1 vAd eu inainte, sà caut a alcgtui un program. $i in post scriptum : «Este pericol de a mai astepta» (7!) Breitianu, 11 ore la Interne: «Te vei impAca cu Filipescu»7 Protestez.El, rizind: «Te iartà pe D-ta; -rah' atacà pe mine». «L'a luat apa rim pe Lahovary; nu se potriveste cu ce-mi spunea mie». «Despretuescnag putin pe cei cari fac agitatiile nationale,pentru bani. decit pe cei cari le fac pentru situatiuni politice si pen- tru consideratiuni personale».

478 NOTE POLITICE 1915

Abordez chestia strging: Din convorbirile mele. Du- minicg, cu Czernin, ar rezulta cg s'ar gandi la concesii teritorialei nationaliste in vederea unei neutralitati binevoitoare, care ne-ar duce mai tarziu la actiune. Ex- pun: Bucovina, drepturi politicei statut in Transilva- niai probabil libertatea Dungrii la Portile-de-fer. El: Neutralitatea binevoitoare, adicg trecerea muntilor, ar trebui schimbat ceva, prea e greu. Vezi ce s'ain- tAmplat pentru cgteva vagoane. De altminterea sunt dis- pus sä, mentin neutralitatea cat voi putea, chiar fárg alte conditii. Bucovina? Nu ti-o lasg Ruii. Eu: Nu inte- leg; evident eh ar trebui sg o ocupgm din momentul ce a redevenit austriacg; Austria v'a cedat-o. Drepturi Transilvgnenilor1 Mg tem cei aceasta nu va produce nix's: un efect in Romania. Statut? El ii va diviza: unii din ei. s'ar pune bine cu. Ungurii in contra celorlalti (!1) Eu:- Esti sigur D-ta cg Românii diriguitori de acolo vor. ane- xiuneal Atat li s'a impuiat capul, inelt satele tot asteap- tg sosirea noastrg. Conducgtoriilor, Mihaly si Hoszumai ales, imi pgreau cá ggsesc cg un statut ar fi cpgmantul rággduinteio. El: N'am acciasi pgrere... (aceasta spu,s- fgrg convingere),i Ungurii nici nu s'au gAndit la o am- nistie; facem cu MAU lume ale cgrei bunuri sunt confis- cate? Acesta e elementul care se agia... Mi-ar trebui, pen- tru aici, o rectificare de granitä in Transilvania. Eu: Ce intelegi prin aceastal El: Cred cg o stii: Hateg- Caransebes, acest bloc atat de compact romanesc Cine poate daacea.stapentruneutralitate 7Atunci «mai bine mi-ar conveni actiunea cu aceste concesitmi»r (Toatg convorbirea aceasta trgdeazg nehotgrire: vrea. concesiuni mari pentru neutralitate si adaogg «voi tra-o cu once preti cast mai mult cu putintg». Cue concesii teritoriale spre Severin, si nu se ocupg de res- tul populatiei române ! Impresia mea: Nu vrea sg se angajeze). Am obie,ctat : Dar dacg Rusia incheie pace sepa- ratg Aceasta e exclus Si (loch,' Rusia vg face toate concesiunile si vg dgruieste tot Banatull El: Nu e posibil din cauza Serbiei I

NOTE POLITICE 1915 479

Mud ne-am despártit, am hotárit sA.propunem amnistiaAustriacilor.Constatcá,Brátianu párea foarte turburat. 12 Iunie. Virgil Arion ar don is5, seia pozitie. St,ere gata s5, ajute actiunea. Vorbim de modul eel mai bun de a pune chestia Transilvaniei, pe care o urcá pinä la Barnutiu, care n'a vorbit niciodatà decht deqliber- tate nationala». Este de altmintrelea rin cadrul legei na- tionalitátilor din 1868. Ceeace trebue, este olibertate etnieá. La dansul la inceputul rásboiului, de fatá, Hind Lu- caci, Goldi§, Vaidai Vlad, ei au spus ciar:«Dacá ne puteti lua pe toti, bine; dar sá nu luati numai pe unii, fiindeà perim cu totii».Aeeasta nu prea, cadreazá cu rectificarea lui Brátian-u I Bussche a vázut eri pe Brátianu §i. nu e de loe multumit, cáci acesta i-a vorbit de neutralitatea actual& Bussche i-a arátat o telegramá din Berlin prin care se deolará eá situatia militará §i politicá, actuará, permite a se da asigurári cà se poate apára România §i cá ar fi dispu§i sä" o faeg. Aceasta ar fi avut aerul sä" influen- teze pe Brátianu. $tiu, a zis Bussche, cá, ati expri- mat preferinte pentru un regim mixt la Dardanele. BrAtianu : Cel mai bun regim pentru noi este regimul turcesc. Bussche a oferit atunci ca fortificatiile Dar- danelor sá fie astfel dispuse, §1aceastaestestudiat §i gäsit posibil. ineatcomertul romAn sg,nu sufere niciodatá. Asupra regimuluiTransilvaniei,Regele trebue sá fi prima astázi punctele concedate : «In caz de cooperatiune, se poate obtine inch' mai mult».Insinuez: Serbia nemultumitá, ce acces la mare i se poate da I Poate cá deslipind-o, s'ar putea forma un bloc baicanic util. El: Numai un semn §i pot primi ordinul sá tra- tez cu ea! Am convocat pe Verzea, pentru orientarea asupra Transilvaniei. E o nebunie de a c,ere teritoriu :este impos;bilitate : §.1 apoi dacá s'ar lua treicomitate, spre Banat, ar fi sá, se desnationalizezetot restul, pro- portia Românilor scAzind prea mult. Verzea avázut

480 NOTE POLITICE 1915 pe Popovici, ministrul Sandor,a conferit cu Vaida, Vladstie cg. statele-majoare germane si austriace au fgcut presiuni. Pretentiile românesti, formulate de Au- rel Popovici de acord cu Maniu, care fiind soldattre- buia sg tac, sunt : Autonomie provincialg pentru Ro- mgnii din Transilvania si Ungaria,la f el cu Croatia, Slavonia ; o Camerg (diet,g) pentru legislatia provinciei, Românii fiind mai numerosi decgt Croatii; o reprezen- tare proportionalg numgrului lor in Camera din Buda- pesta. Autonomia financiarg pentru afacerile de com- petintg ; ca garantie ifm,ediatg, un comisar reprezentant al guvernului central pentru comitatele române, si un rninistru fgrg portofoliu la Budapesta,dar arnândoi luati printre oamenii partidului national; garantii se- rioase pentru autonomia provincial. 13 lunie. Mihaly imi vine pe neasteptate. El crede cá pentru moment este imposibil sà ne gindim la luarea Transilvaniei; el nu impgr*este preventiunea lui Gol- disi crede cà cele trei sau patru comitate ar pune res- tul ceva mai trault sub influenta secretg a României El nu crede ca Ungurii sg primeascg cererile formulate la Viena, si al cgror text il cunoaste: cdacg, dar obtine, nu s'ar putea spera nimio mai mult». 14 Iunie. Moartea subitg a lui Lahovary. Vestit la ora 9% de Heresea. Sunt col dintE care sosesc la casa mortuarg si care mg ooup de familie, rgspanditg in lumen toatä,. Faimosul meeting dela arenele romane, semnalat ea trebuind sg, schimbe mersul lucrurilor, a fost un fiasco. Filipescu n'a a,sistat: Blondel Ii face, la Jockey-Club, vii mustrgri. Desliu a reactionat, scuzan" du-1 din cauza do- liului lui Lahovary (moft); Blondel: «In astfel de im- prejurgri nu existanici un doliu !»Mitilineu,Do- brescu, etc. sunt scandalizati !! Potopul care a cgzut pe la ora 5 a schimbat intrunirea inteo fugg generalg. 15 Iunie. Intrunirea privitoare la Club; In majori- tate pgrerea este contrarie oricgrei solutii care ar pro- voca un scandal. La a,miazg am conferintA intimg la Nenitescu cu

NOTE POLITICE - 1915 481

Arion. Expun eventualuil progTam : Bucovina,autono- mia Transilvaniei, Portile de fer. Suntem de word asu- pra necesitätei de a atnage atentia Regelui ea, este vreme ca guvernul sa." se ocupe si cu aceasta lature a chestiunei. Chemat telefonic la Regina la ora 41%. Regele vine salmi vorbeasca in salonasul Reginei, cateva mi- nute dupa, sosirea mea, apoi mà roaga sa-1 insotesc in bi- roul lui. Expun Regelui convorbirile ce am avut. PA- rerea mea este cal ar trebui in curand sil se ja o hotdrare. oaci daca s'ar termina eriza Mfg ca Romania:BA fi eh's- tigat ceva, raspunderea ar cade asupra Coroanei. Re- gele e de acord cu mine. Vorbind de Bucovina, Regele imi spune cil Poklevsky i-ar fi obiectat ca la Cernauti nu sunt decat foarte putini Romani; Regele a raspuns : oPutini Romani, dar sunt inch' mai putin Rusii majo- ritate de ovrei; Cernautii insil este un centru decultura religioasa pretios pentru Romani». N'am ascuns Re- gelui ea Mihaly nu credea ca Ungurii sil concedeze auto- nomia. Concluzia a fost : D-1 Brätianu afostfoarte dibaci; el si-a facut reputatia ca, e lipsit de vointa, trebue ca ounoscuta energie a Regelui dea curajul de a exa- mina problema, vazuta, din punctua de vedere al puterilor centra1e. N'hni obtinut nici un fAspuns precis,dar Regele m'a ascultat cu bunavointä. Sentimentele proprii ale Regelui se manifesta, prin detalii. °and el a reprosat lui Take Ionescu atitudinea sa, i-a spus«Fail unirea tuturor, cum vreti sà putem vreadatä sil ne realizam idealul nationall» Cu Take asa trebue sà vorbesc, adaoga Regale. Vorbesc de influenta raseasca care s'ar exer- eita asupra noastra in caz de victorie si pe care o gasesc eu disolvanta, pentru tanara noastrg societate. «Ins- -paimantkoare 1» zioe Regele. Deasemenea cand spun ea, cu toate rezervele pe cari le presupunem, in caz cand ar lua Constanti- nopole, ei ar fi siliti sag cedeze Rusilor, Regele ziee aceasta ar fi un mare pericol !Asupra perspectivei unei schimbki de front :«Ce va spuneopozitia Fili- pesco-takisfá». Emit pkerea CA Take poate fi conver- tit. Regele zice: «Filipescu este un nebun, dar il cred

482 NOTE POLITICE - 1915 de bung credintg; lar celalt este de rea credintg!» Eu: «El va evolua tocmai din aceastg cauzg». Regele este aspru pentru Lahovary : era o pgpuse in mitinele celor- lalti. Regele a exprimat reaua opinie ce Lahovary o avea as-upra lor: col dintai este un isteric, lar eel d'al doilea un om fárg caracter. Asupra Ardelenilor, Regele spune «Le-am dat nas cutotii».Costinescu este cu totul schionbat; el a spus Regelui : «Cind vom face rgsboiul, nu va fi nici dedragul Rusilor, nici pentru op, frati din Ardeal ID. SfArsitul foartei lungi audiente a fost :«Partidul conservator crede cg M. S. trebue sg atragg atentia pri- mului ministru cg este amnia de datoria sa sà aibh," vedere si aceastg laturg a problemei». 16 Iunie. N'am putut sg ascund d-lui deBussche- c6 vgzusem pe R,ege. Nu i-am spus aproape nimic din convorbirea avutg. El imi povesteste cg a vgzut pe Brgtianu, pe care l'a gäsit in mai bune dispozitii, dar cä, i-e «putin cam fricg». El a comunicat lui Brgtianu Germania ofereai o asistentd militard efeetivd,baterii de campaniei artilerie grea. Bethmann-Hollweg i-a co- municat cg dacg am proceda-repede, am avea si Cerngu- tiii autonomia Transilvaniei. Vorbesc de Portile-de-fer:- el credo cg aceasta va fi usori cg deasemenea s'ar su- prima Comisiunea dungreang. M'am abtinut de a asista la inmormântarea lui Lahovary, in urma demersului fkut pe laugh', Mitilinett de cgtre George Valentin Bibe.scu asistat de Mavrocor- dat, cum cg ar fi neplgcut familiei daci a. lua cuvântul la inmormântare (Mavrocordato nu aproba acestde- mers; el impreung cu fiul sgu au depus imediat cgrtile la mine). Take si Filipescu au tinut cát-eun discurs : Take pentru a vorbi ca un sef care salutä, pe alt sef. MAndrescu, bgdgran, a fgcut actiune de ; g-u- vernul siret n'a luat de loe cuvântrul : Pherekyde a sa- lutat po deputati Missir pe fostul presedinte al Sena- tului. Czernin dorind sg mg vadg, am fost eu la dän- sul pentru a-i explica cà nu-mi'era posibil sg formulez-

NOTE POLITICE 1915 481 un program (vezi 11 Iunie). Ar fi necuviincios fata de guvernul tgrei. El imi citeste atunci miele pe cari i le comunicg Tisza. Asi don i sg le studiez cu deamgnuntul ; mi le va trimite. El insistä cà. oferind lui Bratianu Bucovina româneasca, aceasta oferta nu era valabilg decal timp de o lung., si Bratianu a luat simplu act de dinsa. Trebue sg, stiu ca acest termen de o lung nu va fi prelungit. Deci pe la jumgtatea lunei Iulie tre- bue o conc1uzie.I1 fac atent cà in caz de acord trebue ca puterile centrale sg, se inteleagg cu Bulgaria. Sub ce forma I A impinge pe Buigari asupra Macedoniei I Nu, dar un corp de armatg cooperând ou Turcii. So- lutie posibilg. Henri Catargi imi comunicg cà Luni searg Re- gele s'a imbolngvit si a fost chemat Buicliu ; noaptea tarziu imi dg vesti mai bune. 17 Iunie. Primesc textul frantuzesc ale formulelor lui Tisza. Vorbesc imediat despre aceasta cu Mihaly. El imi spune ea aceste propuneri simt cuvânt aucuvrint aceleasi care li se facuse lor dupà inceputul razboiului, departe de a semgna ou ce s'a disautat la Viena cu Au- rel Popovici, Ma.niui Vaida El nu este mirat dea- ceasta; Tisza. in sarisoarea lui cgtre Hoszu, rostise ame- nintari in contra acelora cari credeau cà vor putea transa. la Viena chestiunile unguresti. De altfel Appony a tinut 'de curgnd la Brasov un astfel de limbagiu, inegt nu se mai poate spera nimic din partea Ungurilor. Scriu imediat lui Czernin ca nici un Român nu poate vedea in aceste propuneri un ajutor pentrudifi- cultgtile problemei. Ministrul imi comunicg imediat eg imi va da rgspunsul peste cgteva zile. Am o convorbire cu Nenitescu, care se oferg meargg la Berlin si cgruia Ii expun ultimeleincidente care aduc o oprire in tratative : «dar chestiunea Tran- silvaniei poate ea sg, ne facg sà neggm evidentaRusif sunt bgtuti, nu se poate mai batuti :i noi sg., rg ragnem cu bratele incrucisate Niou Filipescu este proclamat gef de catre frac- tiunea comitetului executiv care l'a urmat. Se treeca

-484 NOTE POLITICE 1915

prezente persoane cari, ca Ion Miclescu, Emandy, Nicu Lahovary, Bunt lips6 din Bucuresti. Nimic in discursuri nu mai miroase a praf de puseg.. Nu mai e vorbA,de in- trarea imediatd in actiune a Rom'aniei! FarsA in toatä goliciunea ei. 20 lanie. «Epoca» nu mai injurà si nu mai este r5zboinicA., iar Penciulesou cutreerà mahalale, lugnd is- calituri pe tema: «nu mai facem ràzboi.». P ovolny a vAzut si pe Poklevsky si pe Blondel. A venit erii pe la mine. Poklevsky apAr5. pe Brgtianu si are inoredere in el. Blondel, din contra, fulgerg. Tot ce se prune inainte, stint simple pretexte ale Românilor ca &A. nu se batá : «Au munitii pentru douä luni, se va vedea in -urmg !» Foarte multumim ! Povolny con- firmg tensiunea intre Poklevskyi Blondel, dupà cele _aflate dela Sârbi. 21 Bussche imi spune la curse, cg propune- rile f6cute de Czernin nu sunt ultimele. In, curAnd se va avea un text 8atisfäcAtor. Dupä' informatiunileluate la Sofia : este inexact cg Bulgaria sa de vorbil cu Serbia. 22 'mile. Arion si Nenitescu au o conferinfä cu -mine. N enite,scu insistá pentru ca sà iau pozitie. Pentru d'ansul,chiar fará, nimic pentru Transilvania, nu se poate sacrifica Bucovina si Basarabia. Arion e si el de .aceeasi pgrere, dar intreabg : «Ce poate face Marghilo- man mai mult decat a fácut Vom urma mhine. Metaxa Doro raporteazg. cä fiul Filipescu a aflat tatal .sgu cä generalul Iliescu i-arfi sprus&A de .abia avem 200.000 de proectile mai mult, ca inainte. La care Filipescu ar fi fa'spun,s ea' toomai vroia sä atace pe 13rAtianu pentru OA a pgstrat atata vreme contractele pregatite. (Este probabil cä pe aceste date s'a bazat Fi- lipescu la intrunirea Actiunei Nationale la Dacia, &And a zis cä nu sutem mai pregAtiti acum decAt eram in Sep- tembrie, la luarea Lembergului). 25Iunie. S ef a-Bey vine sg-mi vorbeascg de Crucea Rosie. Vorbim si de Constantinopoli Iispun c'at depinde solutia Dandanelelor, in ceeace ne priveste pe noi, de concesiunile ce ni se vor face in Transilvania.

NOTE POLITICE 1915 485 Am gasit totdeauna pe Sefa-Bey foarte pornit in contra_ Ungurilor, «prea prosti pentru a intelege intreb, cum stall tratativele lor cu Bulgaria t El imi raspunde : «Nu stiu nimic, nu sunt tinut in curent cu nimic. 0 fi Tenet sau alte motive...t Stiu cá lucrurile nu mergeau_ prea bine, dar cred cá s'au indreptat». Eri Georges Stirbeya excla mat :«Din cauza- Transilvianiei n'o sa ne oprim pe drum si sh"pierdem totul !»Si Grigore Cantacuzino a vorbit de posibilitatea de a trata cu Puterile Centrale; el nu este departe de a primi o completi schimbare de front. 27 Iunie. Vorbesc cu d-1 de Bussche, care ar fi for- mula acceptabila : ced,area imediata a Bucovinei; aceasta conditie ar multumi pe RomOnii din Transilvania §i ar fi anuntati de &Ire un manifest imperial, cad in acest mod ar fi un angajament §i. al Oproanei si nu numai al guvernului. In schimb : am rasa libera trecerea munitii- lor, am pastra o neutralitate binevoitoare §i am incheia un tratat secret asupra unei actiuni militare ulterioare, Asupra audientei lui Beiddreiu, Blumenfeldra- porteaza cá Regele, speriat de zapOceala partidelor, ar fi declarat &A va fi obligat sá guverneze cu individualitati. Pentru el, Regele are vointa de fer. Baiarau cere a nu fi parasit, avind in vedere ca s'a facrut din el tapulis- p 30 /unit% Arion a vorbit la curse cu Regele. El a retinut mai ales aprecierea Regelrui asupra politicei de facut : «Ma tem ca d-1 Bratianu sa nu fi ramas tot in aceeasi directie. (Tripla Intelegere)». 2 Line. Tot in privinta negocierilor, Bussche spune oh' Ungurii ar acorda i abrogarea legilor Appony.. El va sugera ca Budapesta sá inceapa prin a publica decreteasupra concesiunilorde facut Romanilor. E foartelini§tit asupraConsta,ntinopolului.Ilintreb daca asi puteasá lipsesc vre-o15 zile ca sá merg la Karlsbad, sau de este vre-o graba t El imi ra,spunde &a' nu e niel o grabä. 3 lulie. Má duc la Curtea de Arges. Regina Mir sab eta má prime§tel inainte de dejuni ma refine pana

486 NOTE POLITICE 1915 la ora 6 seara; nu vorbim dec.& politica. Regina imi pune despre Regele Carol. CA si dupa moartea lui avea un corp de tank. Regede Ferdinand aveao adevarata adoratie pentru unchiul sau; de cateori poate, reciteste el notelei impresiile serse de Regele Carol. spre a se inspira. Regina Elisabeta este de parere ca Regina Ma- ria nu are nici o influenta asuprasotului ei.Foarte blanda. foarte linistiM, are o vorb5., duioasa cand o in- -treb daca va merge la Sinaia : «Eu asi don, mai ales daca e mid, dar nu asi vrea sä aduc Regelui nici umbra unui neajuns : deci nu depinde deck de el». (Stiu Bratianu impiedicA pe Rege sa se instalezela Sinaia ca sa nu se presupuie c5, exista vre-o apropiere de Pute- rile Centrale! !). 5-6 Iulie. Repaus la Buzau. Mitilineu vine BA ma vaza; il sondez si-1 gasesc refractar, .in principiu, unei actiuni alaturi de Germania. «Ce ar zice Tarul 7» 8 Iulie. Grigore Golescu, nemultumit de situatia .economicg, revoltat de traficul ce se face cu recolta, este fervent partizan al unei actiuni alaturi de Puterile Cen- -trale. Stere a vorbit cu dgnsul dupa audienta sa. Pentru Stere, Regele este «o carp5.». Cum Badarau a esit dela Rege cu o impresie absolut opusa, probabil cà Regele se descopera mai mult sau mai putin, dupO persoanacu care vorbeste. 9 lulieEind dela Briltianu, Czernin vine la mine. El i-a reamintit ca peste 4 zile termenul pentru Buco- vina expira,i eO" dupa aceasta cadei of erta facuta de el. Bratianu ar fi raspuns : «Dar Rusii nu sunt inca batuti 1» Czernin imi spune ca trebue sh sestieea baranul ImpArat nu va mai reveni ; cgai cu mare greu- tate i s'a putut smulge hotArarea sa sacrifice o provin- - Eu Il intreb : «Dar ce i-ati oferit in ceeacepri- veste Transilvania El: «Bratianu nu vorbeste nici- ()data de Transilvania. El nu fine deloc la ea». Eu : «Dar altii. care ar puteai ei sà lucreze, fin mult la ea ; ce vreti sa se spue tArei daca vii cu mana goala 7Nu -spuneai d-ta ca Tisza n'a spus inch' tot dar ca el nu vrea dea cartile pe fata 7» El: «Sunt sigur ch. d-tale

NOTE POLITICE 1915 487 personal Tisza ar spune tot si ea' ti-ar face concesii pe cari nu lc-ar face altcuiva. Consimte s.-1 vezi ; il voi de- cide poate, sä vie la Brasov». Imi rezerv räspunsul. El insistg : «VA rog so faceti ; dar sunt sigur cä, nu o veti face !!». Czernin a vorbit cu Cpstinescu,pe care l'a gäsit foarte imbgtrânit..(Aceeasi observatie a fäcut-oPierre Solomon, care mi-a spus eh la 10 Iulie, dupg, ce vorbise mult cu (Jostinescu, acesta, i-a cerut sg-i redea o rezolu- tie pe care i-co pusese pe o cerere, ca sg-si reaminteaseg ceeace scrisese!) Tot ce Cpstinescu a spus lui Czernin tindea sä, confirme rezolutia lor de a merge spre o neu- tralitate definitivä. Sefa Bey mg intreabg despre propunerile Un- gurilor. Ii citez textul Tisza, pe care il gäsesteputin precis, si numai promisiuni si nimic real. N'are niel o grije in privinta Constantinopolului, si esteconvins cg Brgtianu estehotgrAt a nu intra in actiune. Ii rgs- pund cg acesta este un motiv pentru a formula propu- neri cla,re si precise, dar serioase. El adaugg : ql\fai ales cg nu e nimic die pierdrut si totul de cAstigat !». Breini0eanu raporteazg impresiile luiBädärgu. Pentru el Regele se simte prizonierul lui Brgtianu si ar don u sprijin in afarg din guvern ; Bädärgu crede cg ar trebui ca acum jocul sg fie dat pe fatg, pentru a da un sprijin Regelui. (Prevestirea datg lui Arion la curse ar avea oare acest inteles 7) Johnson a spus lui Brgnis- teanu ca, in lipsa lui Rubin, Brgtianu i-a dat lui direc- tiva, eá posibilitatea unei actiuni algturi de Tripla Inte- legere este de ac-um inainte exclusg ! Johnson adaugg cg lui Brgtianu ii e grozav de fricg de Rusi, nu de armata lor, dar de atentate si de revolutia preparatg de ei. Pentru Brgnisteanu, guvernul este orientat asupra neu- tralitätii definitive. De altfel, ace-asta reesea, deunäzi, dintr'un articol din «l'Indépendance Roumaine» asupra datoriei României. Georges Stirbey nu intelege sg sacrifice Basa- rabia pretentiunilor Transilvgnenilor. Marti, 14 Lille. Sinai& Czernin va merge mhine

488 NOTE POLITICE 1915 la Bucuresti scomunioe lui Bratianu cä oferta. Bucovi- nei este definitiv retrasa, termenul; firad expirat inca de eri. Il intreb: la ce bun sa tae definitiv ataiEl îLmiraspunde : «Guvernul meu o cere. Nu este de demni- tatea noastra sä lasam o astfel de oferta in suspensie, cand d. Bratianu nu-si da nici cea raai mica osteneala spre a sta de vorba cu noi». Eu :«Rämâne vre-o urma din propunerea d-v.1 Exista vreun text!». El: «Nu. Convorbirile melei comunicarea ofertei oficiale d-lui Pherekydei d-tale ; apoi mai sunt si telegramele mele guvernului. Am procedat cum s'a procedat eu Ita- lia cand s'a tratat cu clansa. Dealtmraterea ara intrebat precis pe d. Brätianu ce cere pentru a rasa liberatre- cerea munitiilor. Ori cari ar fi pretentiile romanesti, le voi examina imediat. D. Bratianu a raspuns cà, cu niel un pret nu le va lasa sh treacä. In totul, o vaditá rea vointa. De sapte saptämini un tren cu rufei aju- toare pentru prizonierii nostri stä, in Serbia; in fine, ca chestie umanitara. dupa ce am invins toate rezisten- tele trenul trebuind sá reaca prin Bulgaria, se expe- diazá stirea mea la Severin, de uncle acum trebue trimis inapoi. Cu Bratianu nu mai tratam ! Neutralita- te I Douà torpiloare rusesti sunt la Cladova. Câncl aer roplanele noastre le-au descoperit, s'au adapostit la Se- verin : acesta este incidentul bombelor cazute la Se- verin». Intreb cu insistenta daca el e sigur deacest fapt. El afirma. «Se expulzeaza mereu supusi aus- triaci, oameni In varsta pe simplul motiv ea' Filipescu alcatueste mereu liste de proscrisi ! Eu : Raspun- de-mi categoric poti face si cat vrei sá faci pentru Transilvania?». El: «Primeste d-ta sa vezi pe Tisza, si iti va face concesii pe cari mie nu mi le poat,e face». Eu : «Din momentul ce ai d-ta incredere in discretiu- nea mea de ce o intrevedere pina de neajunsuri, cAnd, cu toata siguranta d-ta poti sa-mi destainuesti conce- siunile pe care as putea sá mà razem»? El insistà', caci un sistem general poate fi discutat, iar nu scris.. Primesc in principiu sub rezerva cà voi aproba sau nu modalitatile; precizez ca nu poat,e fi vorba in momentul

NOTE POLITICE 1915 489 acesta, decat de neutralitate. El : «Dar trebue garan- tia Regelui cà aceastä neutralitate va duce ulterior la o actiune». Miereuri, 15 lidie. D-nul de Bussche a vorbit cu Costinescu, care i-a spus foarte lini§tit cA dupA räzboi totul va continua cai inainte. 13ussche i-a rAspuns cà se in*ealA, fiindcä Germania nu va mai putea fi pentru Romania ceeace a fost inainte. Bussche imispune cA regretàcA Romania a pierdut o ocazie pe care nu o va mai intalni. Pentru dansul, decand cutirile aduse de Wagenheim, nici o primejdie nu amenintA Constantinopolul. El *tie cCos- tinescu a spus : «binecuvantatA va fi ziva care va vedea deschiderea Dardanelelor»i cA BrAtianu s'a exprimat *i el in acela* sens. Aceasta este putin in raport cu a- firmatiunea facutA de BrAtianu lui Bussche cA regimul dorit pentru Constantinopol e cel turcesc. Simt cA nu ni se va mai face nici o propunere *i cA bAncile au sA strangA *urubul, pentru a obliga pe producAtor s. ri- dice glasul in contra guvernului in chestia graului. Busscheimi mai spune cA TriplaIntelegere va pune in picioare o operatiedecumpArareare- echelon El nu este partizanul unei intrevederi cu Tisza *i profit de aceasta spre a-1 convinge cA ar fi de-ajuns ca prin intermediul lui, s. cunosc maximum concesiuni- lor care s'ar putea obtine pentru Transilvania. Bussche crede cá Regele *tie ce s'ar putea da. Eu : «Dacä nu este decal ceeace mi s'a coniunicat,acest lucru fusese refuzat inainte de fázboi». Bussche vede : in admite- rea ai patruzeci de deputati, in extensiunea limbei roz mane in administratie, in supresiunea legilor Appony, In amnistia generala ameliorAri sensibile. Asupra am- nistiei insistasei Czernin,i Bussche adaugA cA va vorbi numaidecat lui BrAtianu deea, fiindcA *tiecä. Brätianu se teme de atentatele refugiatilor !! 16 Iulie. George Stirbeyi Barbu Catargi sunt de pärere oä trebue sä lau pozitiei s. defin ese politica noastrA. Stirbey este hograt :el admite chiar actiunea 32

490 NOTE POLITICE 1915 noastrá imediatà; Catargi consideré. ineg mare,riscul intreprinderei,i ar don i o politicé. de neutralitate bine- voitoare faté, de Germania, dacá poate fi aceeptatä. 17 tulle. Contele de Waldburg se scuzU de refu- zul (de care nicinu mg, sinchisese) Consulului de a da viza pentru Germania d-lui Mischoznicky. Acest tanär, bogat. scrie articole patriotice in «Bukarester Tageblatt», dar editeazui pu.ne in galantarecantecul «Le chiendu Boche». Vorbim apoi de Unguri si de intransigenta lor : ar fi trebuitsu se apanjeze afacerea Transilvaniei inainte de a se reincepe ofensiva; cum s'a facut spArtura la Tarnov, am stiut c cu Ungurii nu mai e nimic de f4- cut. Waldburg imi spune cá -uneori obtine dela Costi- nescu lucruri foarte grele, Ufa% aiseutie, i CA imediat dupà aceasta i se fac sicane de neinteles. El nu se araté prea lacom pentru obtinerea trecerei munitiilor :ma- terii prime, fer, otel, ar ajunge. In aceastä privinté, va ciiuta un aranjament cu Costinescu. Vorbind despre Take Ioneseu si de tratafuldin 1884,Waldburg imi spune &a a vorbit cu Take inainte de räzboi. El: «Ro- mania va observa oare tratatull» Take :«Du. sigu- rantl Romania îi va tine ouvantul». : «D-ta esti sigur de aceasta 1» Take : «Poate cá ai dreptate, e in- doelnic !». Am primit pe d-rul Karl Miihling, coresponden- tul ziarului «Berliner Lokaianzeiger». El carmueste po- litica sträinä a gazet,eii îi face ancheta. Nu vreau séri dau un interview si Il rog sá niel nu-mi citeze numele. Incep prin a stabili ea' partea slabh a situatiunei este chestiunea Transilvaniei, care paralizeazh toate bunele vointe. Miereuri, 22 Iulie. Povolny, intors din Rusia, po- vesteste eä lupta secreté,dintre Curte si marele Duce este foarte vie4 ImpgrAteasa e denuntatá ea germang. ; reamintiri ale dramei Ludovic al XVI-lea-Marie An- toinetta. Trei atentate au avut loe in contra marelui Duce, care e pézit de toati jandarmeria. Povolny pre- tinde &A se sopteste cà impäratul n'ar fi sträin de com- ploturi. Dacé se vorbeste de pace, marele Duce ame-

NOTE POLITICE 1915 401 nintä cä, va merge la Petrograd si c5, va mAtura tot. El este acela care manueste Duma prin presedintele Ro- zianko, care este omullui. S'a servit de Dumb, ca scoatä, dela Ministerul de Räzboi pe Sukolimow, omul impäratului.Englezii i Francezii sustin pemarele Duce, si furnisori francezi au fost chemati pentru a acuza pe Sukolimow eä a primit, mitä. El pretinde cä publicul stie toate vestile rele, dar ea,' adese ori el nu poate afla pe cele bune. Toatä, lumea este in contra gu- vernuluii in contra Dumei. Joi, 23 Iulie. Henri Verona este desperat. Herta este blocatä de jandarmerie ; nu poi sä introcluci pentru ca nimio sä," nu treacä in Bucovina. El poate sà-si vandà porumbuli gräul, dar i se cere 1500 deleide vagon pentru autorizare. Generalului Lambrino,.luat la Ministerul de Finante de cätre usier drept un provincial, acesta ii spune CA este imposibil de a vedea pe Minis- tru, dar dacä, este vorba de vagoane, primeste fiul Mini- strului.Generalul Lambrinoaautorizat pe Verona sà repete aceasta. Tot Verona imi povestestecàscri- ind lui Alexandridi pentru a obtine autorizarea de a vinde 300 de boi, al ca.-ror pret i-ar fi plätit arenda, a fost refuzat ; insärcinand insä pe un evreu cu aceasta, el a vandut boii in Austria, dar a fost silit treacä prin grajdul unui liberal. Teodor Mihaly e foarte amärat de tot ceeace vede. Nici odatä n'a fost mai umilit deck in Romania. El isi va continua apostolatul spre a impedicapopulatiunea de a inuri de foame. In imprejurimile Dejului se afuri- sesc Românii. Dupä, treisprezecec5,16torii, toate fägä- duelile posibile, bani depusi, Mihaly de abia a obtinut 130 de vagoane din 1000.In mai multe rânduri, imi spune cà Ungurii nu stint asa : Opromisiune este tot- deauna tinutäi totdeauna i se face cinstea unui räs- puns. El a fost eri la Sinaia sä, seplängä, Regelui. Fili- pescu a sustinut in fata lui crudateoriecàrefuzAn- du-se de toate populatiunei, ea va fi mai sigurimpinsä spre revolutie ! De altfella inceput &and a venit sä or- ganizeze transporturile, Anghelescu a chemat pe,Fili-

492 NOTE POLITICE 1915 pescu spre a vorbi impreuna. De ce 'I se intreaba Mi- haly. Nenitescu este de parere cá irebue o paliticrt mativa si chiar daca n'ar da Ungurii nimic, trebue luam Basarabia. Eu Ii spun ca Czernin nu mi-a dat nici un raspuns in privinta Ardelenilori ca separe ca. Germanii pierd eontactul cu Guvernul si cu mine: Nenitescu se intoarce la mine dupa douaore.El a vazut pe Bussche, care prune dilema urmatoare :daeä (lade Can.stantinepole, nu no sunteti de niei un falos; daca la urma isuntem definiew invingaAtori, de ce Sá va mai am cevaDeci acum, si nu mai tarziu, trebue intrati in actiune. Vineri, 24 Iulie. D-1 v. Bussche imi confirma svonu- rile cari circula de eri; el a iscalit o conventie pentru schimbul unor materialenecesare Turcilor, pentru schim- bul de carbuni, din care 1000 de vagoane de transitat in Turcia, dar pentru rest aceeasi rezerva din partea gu- vernului. Clostinescu teems° sá ni se dea 1000 de vagoane si ea in sehimb sa transiMm 1000. Nu, a raspuns Ger- ma.nia, nu ne yeti mai prinde ca cu recolta din 1914: 100 de vagoane pentru di-voastral, 100 transitatei asa mai departe ! Multa incredere Buss,che mj destainueste c5, Suedia, Nowvegia si Da- nemarca s'au legat printeun latatat de ,garantie side neutralitate, dpr Sueclin, isi rezerva dreptul de a intra in räzboi. Bekliman trateaza cu Suedia (!). Si Bratianu stie, da rt nu raspunde. Regele Suediei e partizan at Daca am intra noi, imediat ar intrai Suedia. $i asupra intrebarei lade, Busk.che spume :«Bulgarui va intra in actiune chiar in ziva cdnd vet' yeti hotitri d-voastrit». Deci se poat,econeepe oaetiune bulgara- romana-suedeza. Bussche insista lar sa nu pierdem oca zia. Vorbind cu Regele, M. S. i-a spus cá sperä ca in curâncl sa aiba neutralitatea binevoitaare. $i Buasche adauga ea forma germana a frazei Regelui implica ehiar eeva miau mult. El revine discret la chestiunea cá ar fi trebuit fac lui Czernin o propunere serisa de ceea,ce am cere

NOTE POLITICE 1915 493 noi. Varsovia a cäzut. Brgtianu ar fi EPU5 lui Bussehe singurul lucru care 11 interesa, este de a. sti ce s'a cap. turat I SalmbAti, 25 Lillie. Povolny Tovesteste palavrele ce eireulA," in Rusia. La ministerul Afacerilor Strgine se spune cg Românii au satisfactie complectg pe toate punc- tele, dar cg au trebuit amenintiri din partea ambasado- rului Frantei. S'ar fi cedat asupra Banatului, In urma asupra Cerngutilor, dar de astaidatg numai in urrna unei scrisori a Reginei Maria cgtre impgrat (I). Im- pgratul ar rgspunde regulat : «Veti vedea cg e de ge,aba. Românii nu se vor mica !». Din Decembrie s'a cAp5.- tat asigurarea cii Constantinopole va reveni Rusiei. In fine Serbia va fi somata' sg se supue si sg cedeze imediat Macedonia Bulgariei. T eodor Mendel a venit la rnhie impreung cu d-rul Karpels din Viena, in privinta unui aranjament de ex- port de cereale despre Care au vorbit cu Stefgnescu dela Banca RomâneaseI. Inteleg imedint ceeace dealmin- terea simtisem dinteo conversatie avutg cu Bussche eh a venit ordinul sg nu se mai trateze nici o afacere cu România. De altfel imi spune Karpels cg douiger- mani, Offenheim si consulul Klein, venitii ei ca agenti comerciali, s'au reintors imediat. Barbu Catargi imi citeste o scrisoare dala fra- tele sal Lexi. Acesta afirmg cg aranjamentul e fgcut la Paris dupg concesiunea Banatului si &A s'a isalit sau se va iscgli zilele acestea, dar el, din cauza discretiunei pro- fesionale,nu poate spune mai mult.In oras circulg zvonuri care ar concorda cu aceastA scrisoare. Golescu stie cg Anglia ar fi confiscat un vapor inc5reat cu aluminium, care ne era destinat. Duminecii, 26 Iulie. Rog pe Tzigara Samurcas, eand va vedea pe Regina Elisabeta, care la rândul ei vede acum des pe Rege in afarg de prezenta Reginei Maria, sg comunica stirea care am primit-o dala Paris. Tzigara imi confirmg intentiunile nestrgmutate ale Re- gelui, e,are de altfel incepe sg se fereascg de Brgtianu. Regele aflându-se in mijlocul unei convorbiri cu Re-

494 NOTE POLITICE 1915 gina Elisabeta, Regina Maria a intrat pe neasteptate Regele a schimbat vorba, dar cu atata dibAcie incat Regina Elisabeta a rimas Aflu &A Feld a auzit ca urechile lui pe d-rul Is- trati povestind ch," acordul era semnat,i anume : Ro- mania peste aproximativ sase luni, dup6 cgderea Dar- danelelor, este obligatisg declare rgzboi. Se fixeazA -fortarea Dardanelelor la un t,ermen de sase sau sapte sgptlmani. Cu Bussche vorbim despre concesiuneafäcutä Bulga.riei : «pang unde li so d51», rnb," intreabg el. De- altfelel nu credeindefectiuneaei. In chestia Transilvaniei ar don i ca in trei, Czernin, el si mine, Si se defineasc6 pe teren, eiciel nu cunoasteindeajuns situatiunea. Asupra exportirilor,adaog5, cá invoe- lile cu cgrbuni oclatá fä'cute, ei nu vor mai intra in combinatii eu guvernul roman. Miercuri, 29 Lille. Gazetele de eri má instiinteazil cá Actiunea Nationalä' excomunicati mä declar5, trklgtor. «La Roumanie» se umflä pentru a vorbi de aceastg, ing,surà inch' fá,fa,"precedent. Din gura lui erg- ciun se aflg cg Take Ionescu este promotorul acestei actiuni. Zvonurile de remanierea guvernului probabil cli l'au ingrijorat. Vorbind cu Dobrescu, Teodorui Mitilineu de reorganizarea Clubului, Mitilineu imi spune pentru a d.oua oarg : «Ou Germanii nu cred sá putem merge». Golescu imi spune c5, am ajuns in stare de fali- ment financiar ; Danielopolu, la faimoasa Casä, de credit a agricultorilor, n'a putut da 700.000 de lei unui om care pre.zenta gaj de 2.000.000, zicandu-i : nu avem parale. De faliment politic ne apropiem, d-rul Anghelescu stri- &Id fat5, de martori in minister : «Cat timp voi fi eu In minister, un glonte de munitiuni nu se va transita». Deci, BrAtianu este angajat,cáni altminterea Anghe- lescu n'ar cuteza sá vorbeasc:i astfel. Primesc o scrisoare dela Czernin, care imi cere insistent6 s5, mg due sà,-1 vgd, c.5ei damn' nu poate Vársisi Sinaiai cà situatia cero absolut o intrevedere.

NOTE POLlTICE 1915 495 Marinkowici este foarte turburat, nu mai doar- me, a slàbit cu 2 kg. de când a aflat vestea cg Rusia a cedat totul Bulgariei :li se dg Macedonia Ong la lacul Ohrida cu Uskub. Aceasta reprezintä 30.000 de km. din patria skbeascg !si nu li se promite lor nimic spre mare. Nici nu se vorbeste de Albania; iar pe vremuri li se concedase Bosnia si Herzegovina, care reprezintä 50.000 km., dar este un pämänt groaznie, numai stilncä, goalg. $i Serbia va fi silità sg primeascg, aci ei n'au de- eit pe Pasici si el estecucutitul la os. Iar in ceeace priveste pe Greci, pe ei nici nu-i consultä. nimeni : li s'a semnificat cà. trebue sg cedeze Cavallai regiunea Dra- meii atätatot. El sugereazg o paceseparatä intre Turciai Tripla intelegere. In acest mod Turcia scap5., scapg pe längä, ea si Shrbii ; ne mai având preten- tiunile bulggresti, se poate in doug luni reconstitui con- federatiumea balcania., care se sustrage Europei. Eu: «Dar Tripla intelegere nu ar primi astgzi propunerile Turciei». El: «Cred cg Anglia ar fi incântata sg scape de Rusia la Constantinopol si la urma urmei noi ne-am legat sà ajutgm victoria Rusilor :se obtine tre- cerea Dardanelelori in acest mod i se dà. Rusiei posi- bilitatea de a se bate fiind aprovizionatg ; dar nu ne-ama legat pentru a ajuta pe Rusi in anexgri teritoriade, pen- tru aceasta nu mai am nici un ajutor ! Si ni se cere executia imediatg ! Pentru a cimenta reconstituirea blo- cului, noi am fi siliti sg dgruim Bulgariei malul stAng al Vardarului!». El mg roaggstäruitorsä,studiez chestiunea, càci peste patru cinci zile ar trebui un räs- puns. Termenul este in mainile lui, cgci Pasici l'a con- sultat. (Propunerea este deci oficialà). Ii promit voi vorbi cu Bussche. El mg grgbeste sg merg cat mai neintärziatsg-1 vgd. Va fi oare posibil de revenit la o pace separatg cu Serbia?Siel ieu am luat mereu ca punet de plecare imposibilitatea de a admite pe Rusi la Constantinopol. El: gRusii la gonstanti- nopol insemneazg cA li se därueste marea Egee Serbia pierde chiar contactul cu Grecia daa i se ja Ma- cedonia. Pe de altg parte, isgonitä din Adriaticg de Ita-

496 NOTE POLITICE 1915 lieni, ea este condamnatá.». Eu : «Teza mea este cu- noscutáSugostiunile economice produc servitutea

Joi, 30 lulie. Convorbirea cu Verzea. El imi poves- teste toate paripetiile trgite de Aured. Poporvici, care la Berlin n'a putut vedea pe Irnipgrat din ca-uza interven- tiei lui Tisza si putim (insinneazg Verzea) din cauza lui Beldiman, prea ahtiat sä nu-i displacä lui Tisza. Este asteptat la Bucuresti cgtre 12 August; Verzea pränuise sä meargä in intImpinarealui, dar Brgtianu l'a disuadat. Dupä fintrevederea din Berlin (Bethman-Hollweg, Zim- mermann, Vaida, Beldiman, Aurel Popovici), guvernul ungar a tratat pe Vaida ca trádgtori, dupg sfatul aces- tuia, Aurel Popovici, cu teate cà trebuia sá fie insiotit de un °fifer german, a renuntat sg treacil prin Ungaria ca sá vie aci. Ipohondru, zioe Verzea; fricos, zic eu. El se aflg acuma la Ziirich. Verzea crede, dupg spusele lui Strauss, cä Aural Popovici ar fi reusit sg vadg pe Wil- helm. Verzea ra'a lgsat sá inteleg cg este hotgrit in ca- zul când Brgtianu ar rgmâne in directia ruseascg, el sä nu-1 urmeze. Asupra lui Tázlgoanu, el stie a este un pgcgtosi cg respectabilul Andrei Barsan dela «As- tra» a fost ineäntat sá se scape de el si de Goga, pe cari Ii avea secretan i ai institutiunei. Sir Valentine Chirol, in misiune oficialg trimes de Sir Edward Grey, vrea sg mg vadg, dupg cum igni. serie Barclay. Aoesta este primul meu contact cu Lega- tiunea englezeascg din ziva când Barclay mi-a dat, prin '«Adevgrul», o dezmintire stupicti. Am avut cu Chirol o lungá conversatie pe fatgi deschisg. Este un om foarte bine, vorbeste bine frantuzeste, fgrg subintelesuri in ceea- ce spune. Mä explic cu el cu aceiasi franchetä. Ii spun cg nu pot primi cu nici un pret pentru tara mea, ideea gonstantinopolul ar putea vreodata,' sg apartie Rusilor. Aceastg idee dicteazg toga,' politica mea. In Septembrie Poklevsky si de Giers vorbisera de internationalizare, iar delai sedinta Dumei si dela Consiliul Impgrgtiei din A- prilie, indoiala nu mai este posibilä. Grija ce se are de a preciza Bulgarilor, in nota celor patru puteri, cá unja

NOTE POLITICE 1915 497 Enos-Midia va ramane inviolabiii, indica cii toatA lu- mea este de acord pentru a da Rusiei Constantinopol regiunea sa. Arat diferenta care este intre Constantino- polul turcesci Consta,ntinopolul rusesc.E1 recunoaste rationamentul mea este fondati adauga: «Geed ca vom gasi mijocul de a. asig-iu-a libertatea comierciala a stramtorilor». Eu: «Ati face razboi pe aceasta ches- tie 7» T'Acere. El imi spune cii daci, Turcia ar fi invin- gatoare, granele din Asia Mica, puse in valoare, ar face din Turcia o coneurenta.Eu Ii raspund cii ei fi_ind in toate cazurile pe Marea Mediterana, regimu1 Ward Neg,re n'are vreo importanta in chestiune. Vorbim apoi, in caz de victorie ruseasca, de egemonia slava instalata pe Me- diterana. El: «Aceasta este problema viitorului, deo- camdata trebue sii ne ocupana de ceeace e mai arzator». Eu : «Pentru D-voastra aceasta n'ar fi decit un razboi colonial si singuri D-voastraputeti vedea lucrurile de mai sus si de mai departe». El: «Din contra, e un riz- boi de viata si de moarte. Tot imperiul britanic e in joc; de aceea trebue sii ne ocupain de c,eeace este mai urgent; nu ne putem incurca cu amanunte». Cel putin nici o ipocrizie. Avusesem grija sa spun ca.' nu in virtutea principiului nationaJitatilor Rusia cere Constantinopoluli coasta de nord a Asiei Mici. Aceasta convorbire probeaza ciar Ca se va face o mare sfortare pentru a tari pe neutri in razboi. De Bussche mii intreaba daca nu pot sa mii due sa vid pe Czernin la Sinaia. Deci, se insista,. El a vazut pe Bratianu: Ii pare linistit, a incheiat unele aranjamente de schimb cu niste materiale cari intereseaza apararea turceasca.I1 pun la curent cu zvonurile sarbesti. Crede ca putea sa mijloceasca o negociere; credi ea la randul meu cii daca Pasici nu se simte pärasit, va pu- tea sa amane raspunsul sin c,elor patru puteri. Stie si el ca s'a procedat fata de Grecia lasandu-i puri simplu o copie a notei data la Sofia, prin care se atribue simplu Cavalla Bulgarilor. Regelei Gunaris sunt furiosi. El crede cii Bulgarii vor persista. Imi mai spune ci in mo- menta' de fata se afla in Bucuresti multi ofiteri rusi.

498 NOTE POLITICE 1915

I s'a insinuat ca ei ar fi aici pentru a semna o conventie militar, dar nu crede. SpionajPoate. Imi atrage aten- tia asupra lor. Siimbiti, 1 August. Am o conferinta, la Sinaia cu Czernin. Bussche transmisese gresit comunicatia lui Ma- rinkovici. Dau versiunea exacta. Sunt insa mari difi- cult:4i. Cum sa impaci interesele Bulgariei siSerbiei, dacä interpretezi ea,deschiderea Dardanelelor,daca esteautorizata, ar avea casemnificareposibilitatea unei paci separate cu -Serbia.Of ertamalului sting al Vardarului nu poate avea alta insemnare. Ce rost are consultatia lui PassiciSunt rugat de a cktiga pu- tin timp ca sá poatA, Czernin sá refere,i daca este au- torizat de Bussche sá spunä, ca, Germania primeste sa trateze, dar in altadirectie.(Bussche, pe care l'am vaznt un moment, aproba). Voi vorbi cu Marinko- vici, dar Ii voi spune tot adevarul. Vreau sA reiau conversatia asupra Transilvaniei. Dar de asta data, departe de a ajunge la o formula mai pozitiva, Czernin îmi spune ca, se poate conta cA Tisza va fake mult pentru Români dre,pt multumire pentru fi- delitatea Jor, dar ea aceasta va fi o ehestie interna, jar nu un acord incheiat cu o putere (!). Dar trebue sa stiu ce se va face 7 El: «Sunt acreditat pe lânga gu- vern, dar cu acest guvern nu mai vorbesc de nimic ab- solut de nimio: Regele sa fa' clesemneze pe D-voastra ca viitor presedinte de Consiliui vom putea trata». Eu : «Cata vreme Regele are un prim-ministru, nu se poate adresa unei alte persoane». El: «Sa va, insarcineze pe D-voastra cu negocierea homo regius, i vom sta de vorba asupra tutulor chestiunilor». Eu : «Acest proect mi se pare putin realizabil si nu pot incerca ni- mic daca nu tiu pe ce pot conta». El: «Nu pot sa spun nimio mai mult; D-ta sau Maiorescu, yeti avea tot; guvernul acesta nimio. Ii are vederile hotarite si nu e nimio de asteptat dela el: Ii este oare frica lui Bratia- nu de Rusia? Nu. fiindea noi i-am oferit sA trimitem un militar care s'ar bucura de increderea lui, spre a vedea tot pe front, si sa-iraportezesituatia exacta:ela

NOTE POLITICE 1915 499 refuzat, zicAnd ca se teme de Filipescu. Poimiline este ziva impäratului: BrAtianu m'a rugat staruitor sasu- prim olice eeremonie; 1mi este sa opresc colo- nia sà serbeze ziva imparatului! Domnul Bratianu n'are decât sä-si ja masurile, sä-si facA politia cum o intelege, dar eu nu pot primi aceasta stituatie injositoare sii nu sarbez serbarea nationaa Aceste doua destainuiri m'au uimit : frica sau coin- plicitate? Când Czernin a spus lui Bratianu &A oferta Bucovinei era retrasa, i s'a parut ea aceastaa suparat pe Bratianu, care a raspuns cà aceasta retragere nu era definitiva. Czernin l'a asigurah ca era definitivä si ire- vocabila ! Am avut o conferintä cu Barbu Catargi, Grigore Cantacuzinoi Neniteseu. Acesta din urmea, foarte sta- ruitor., emotionat pâng la lacrami: Trebue inceputa o acti-tme, memorandum Regolui, intrunire la Club; tre- buepusa ciar chestiunea. Cantacuzino tot asa de afirma- tiv ca ceilalti, jug el nu este pentru solutia extrema ime- diata, adica intrarea in razboi, dar pentru neutralitatea egala pentru toti, deci: trecerea muniiilor. Catargi se declara gata sa se clued sà vorbeasca lui Maiorescu. Beldiman a trimis Regelui un raportin roma- neste, pentru a se descarca de räspundere. Bethmann- Hollweg i-a spus: m'ai certat cu Ungurii si am arwut ne- placerea sà dau dreptate contelui Tisza care ma, preve- nise cii gurvernull TomAns nu va intra Cu nici un chip in razboi. Ne vom coupe. de Bulgaria si vom face o Bul- gaHe mare, din momentul ce D-voasträ n'ati .vrut sa a- yeti o Românie mare ! Si Petersen mi-a spus eri ceva cam in acelas sens. Miereuri, 5 August. Marinkovici insista ca sa nu afle nimeni cii el ar fi facut vre un demers. Il fac atent ea nimeni in jurul meu nu stie nimic, dar ca partizanii mei stiu foarte bine ca qsugestiunea» nu vine dela mine, ci de la ei. Ii spuifoarte ciar cii pacea separatacu Turcia este irealizabila; Englezii cei dintai nu o pot primi. El protesteaza asupra acestui punct. Eu adaug cii puterile Centrale n'au nici-un interes la aceasta pace.

500 NOTE POLITICE 1915

Imi raspunde cá daca Turcia ar esi din conflict, impatrita intelegere nu mai are nimic de oferit pop,oarelor din Bal- cani pentru a le pune in miscare. Ii comunic cä panä la noi dispozitiuni, daca Setbia descurajatä doreste directä, n'are decat sà faca primul pas siGer- mania va introduce negocierea.Marinkovici cere ea Serbia sä fie lasata pe din afara (I)i ca sà prezint nouile argumente care pledeaza pentrupacen separata a Turciei. Lungi, foarte lungi, explicatii destul de copi- laroa,se. Hussche Inri confirma cà Berlinul nu poate sta de vorba decaldaca ar veni o propunere de la Ni. El pare hotarat a nu inlesni exportul cerea,lelor, spre a nu usura situatiunea lui Bratianu, de care are prea mult sä se planga. Semnaleaza un zvon :Schneider-Creuzot ar trimite tunuri de artilerie grea impreung cu tot persona- lul necesar manuirei lor; aceasta ar indica cà existao intelegere cu Franta. Tot in privinta aceasta, Gr. Golescu raporteaza guvernul impinge bancile a forma o societate de fabricare a otelului, luand fondurile Iztandei dela Braila, spre a avea cilindre de 15 cm., caci in momentul de fata ea nu poate funliza armatei deck cilindre de 5 cm. Or, nouile instalatii ar fi un. cuptor Siemens-Martin care exista in Rusia, si care ar fi instalat de un inginer francez, a carui demobilizare ar fi cerutä de guvernul nostru guvernului francez ! Am primit o smisoare dela Maiorescu, in urma 1-areia am convocat pe Nenitescu, Grigore Cantacuzino, Mitilineu, Barbu Catargi si Mihail Rahtivan. Catargi va pleea la Montreux pentru a vedea pe Maiorescu, a arid prezentä este judecata ca necesara. Nenitescu este foarte partizan unei actiuni, Gantacuzino mai tempo- rizator. Secrbarea zilei Imp5ratului Austriei a avut loe banchetul de doug sute de tacamuri n'a fost turburat niei de eel mai mic incident. Atunci ce sens avea demer- sul nesocotit a lui Bratianu Joi 6 August. Czernin imi spune ca Burian fiind

NOTE POLITICE - 1915 501 rgspunsul propunerilor sarbe*ti a fost intarziat. El ar primi sg stea de vorbä, in privinta unei pgcicu Serbia, dar nu cu Turcia. Czernin va merge la Rege *i vrea vorbeascA, deschis; nici o propunere nuse va mai face actualului guvern; ele se vor relua, de nu va fi trecut momentul, cu altguvern. Nici exportare romang nu se va mai acorda; D-nul Spiess, care mersese prea departe, a fost aspru mustrat. Comisionarii evrei n'au deck sg se agite; cum n'au sä, mai capetevagoane, vor fi siliti SA se astämpere. El nu *tie cine e persoana care s'a prezentat la CAile Ferate, anuntand cä, voia sg cumpere toatA recolta. (Aceastg piopunere emotionase cercurile Bgncei Nationale *i eri s'a trâmbitat peste tot). Acest lucru nu va ave,a loc... Czernin constatg cá Brg- tianu a pärgsit Bucure*tii pentru a nu asista la serba- rea Impgratului. E*ind, intAlnesc pe Victor Antonescu, care coboa- rg din automobil spre a mg, insoti pe jos pang la Banca Agricolg. Ggsesc prilejul de a'i spune cg ceasul se apro- pie &And politicile noastre se vor despgrti; cg guvernul in.cling a*a de mult inteo parte, incat toatA lumea crede CA a luat angajgri formale.El protesteazg *i mg asigurg cá actiunea Romaniei e inch', liberg.Eu : «As don i s'o cred, dar cum nu stiu nimic, fac i eu presupuneri ca toatA lumea». Repro*ez intepgturile inutile, mojicia de a se fi cgutati in buzunare la granitg, ata*atul militar aus- triac; tonul gazetelor oficioase. El imi vorbe*te de Costinescu in termenii cunoseuti, la care räspund cá lu- mea nu mai vrea sg creadg cá Costinescu face ce face fgral asentimentul primului ministru. Ii mai spun cg prea ascultá de intimidgrile te'roristilor care n'au nici un ecou.-; ei vor sg facg scandal *i sg spargg geamurile la inaugurarea Clubului meu; noi le vom sparge capetele. Miclescu imi raporteazg, o conversatie avutg. cu D-rul Anglielescu, care a voit sg'l convingg cg Brgtianu ar fi germanofil. De retinut ;Brgtianu este supgrat fiind ca* fi organizat eu mi*careaproprietarilor pen- tru libertatea granitelor. Anghelescu pretinde bineintetles cá guvernul n'a luat nici un angajament.

502 NOTE POLITICE 1915

Dupa audienta ce a avut la Rege, Czernin a venit la mine. A gasit pe Rege bine dispus : El a constatat ca opinia publica s'a schimbat, ceiace permite ca gandul se indrepte spre perspective noui. O schimbare de guvern, In favoarea mea, ar fi o schimbare Prea brusch pe care opinia publica poate nu ar primi-o inca.Czernin vor- bind de un guvern mixt, de exemplu Maiorescu, cu cele cloud partide, Regele a räspuns cà dificultatea ar veni din partea lui Bratianu care n'arprimi.Czernin si-a facut declaratia in ceeace priveste tinuta lor fata de ac- tualul guvern. Imi povestesteca. deCateori Regele zicea : Oamenii cum secadei cuminti, adauga :cei ai lui Marghiloman. Descreeratii erau cei a lui Take Ior- nescu. Impresia generara a lui Czernin este ca Regele ar don sa se desrobeascaj ca, cauta un sprijin. Vineri, 7 August. Mitilineu a vazut eri pe Em. La- hovary de la Paris, care i-a spus :Bratianu nu poate sa nu iscaleasca cu Quadrupla Intelegere; a fast silit arate telegrama lui unor oameni politici din Paris pen- tru a-i incredinta ca lucra din ordin. Singuri Clemen- ceau si Millerand unai au o indoiala asupra hotärarei Romaniei. Dealtfel, ca urmare, Italia are sá ne predea munifiile ce i le-am comandat si pe cari ni leretinea pana acuma; iar inginerul Teodorescu pleaca in Franta pentru a receptiona alte munitii. (In ceace priveste pe Teodorescu, mi s'a spus alaltàeri ea era trimes in Franta spre a face o comanda de 250 milioane !). Povarty îiïti porvesteste unele zvonuri: Take Io- neseu si Filipescu si-au pierdut tot creditul pe langa Blondel si mai ales pe langa Poklevsky. Acesta din urma ar fi spus directorului agentiei Hams, care vroda sá telefoneze lui Take Ionescu pentru a-i cere un avis: «dar nu stienimio, si nu poate nimic». In cercurile sarbesti doonneste credinta ca tot se ta:ec m-unitii peste munti; un carecare Jaktehich, capita,n de rezerva, ar fi propus ca podul peste Dunare sa fie azvarlit inaer pentru a ispravi cu contrabanda, dar Poklevsky s'ar fi opus zicand cá aceasta fapta ar infuria inutil pe Romani. Am scris lui Maiorescu sa se intoarca neaparat. Scrisoarea mea va pleca maine prin Barbu Catargi.

NOTE POLITICE 1915 503 Miereuri, 12 August Paul Tekdoru imi apune cg Colonelul Razu nu crede adevdrat zvonul cg, 80.000 de Rusi ar fi cazuti prizonieri la Novo Georgewsk, fiindcg buletinul oficial al Statului-Major nu pomeneste nimic despre aceastdvictorie ! Teodoru imi mai povesteste cd 801datii dela Zdrnesti cari lucreazá la el la mosia Sial- pu, i-au spus cá toatd lumea vrea pacea si numai Mar- ghiloman vrea rgzboiul; asa li s'a spus de cdtre ofiteri la cazarmg. Deci in armatg se dau intfun mod sistema, tic, vesti false. Astd-seard a apdrut in d'Indépendance Roumaine» un articol violent in contra celor care criticd buletinul oficial (dezertarea cauzei nationale), si un alt articol documentat in ziarul «Moldova». (Aflasem dela Virgil Arion cd Colonelul Sturdza fusese la Statul-Major pentru a protesta in contra neexactitgtilor voite ale Bu- letinului). Joi má duc sä, vgd pe Christescu. Generalul imi spune cg, tot ce se reproseazg Buletinului este exact. El este redactat la serviciul informatiunilor de cgtre ma- jorul Condeescu numit ad-hoc de Generalul Iliescu si de egtre un major Georgescui eontrasemnat de Zottu, din catre 'Hewn face tot ice lava, cáci Zotu caufg, inainte de toate a se mentine dincolo de limita de vg,rstd la care ajunge in Octombrie. La inceputulrdzboiului, Chris- tescu fdcuse o conferintd afiterilor sdi; douä zile in urmd el a fost acuzat de germanofilie, fiindeg laudase armata, germand; i s'a dat peste degete i progresiv a fostde- sdrcinat de orice atributie. Defectul personal al lui lijes- ca este nota rusofild. Am sg, má ocup de aceastd chestiu- ne in gazetele mele. Sambiiiii, 14 August. D-nul de Bussche a vgzut eri pe Rege. L'a gdsit in bung sgngtate, dar mai ales in foarte bune dispozitii. Begele i-a spus lucruai in genul acestuia : «D-1 Take Ionescu va fi celdintgi care imi va sustine politica, când voi putea, dupd cum incd sper, sh intru in actiune aldturi de D-voasträ.». Vorbind cu Filipescu care se plânge cd s'a pierdut ocazia, Regele l'a intrebat dacg, el ar mai ataca si acum Put,erile Centra- le,,*). dupg räspunsul lui foarte evasiv, Regele i-a spus cu

504 NOTE POLITICE 1915

insistentg cg faptul de a ataca astgzi Puterile Central& ar fi o curatg nebunie. Privitor la grijaluiBussche eg sunt numerosi ofiteri rusi care se zice ctalafteaz5. cu Statul Major, Regele a afirmat cg nu existä nici-o in- telegere,fiindcgar cunoaste-o e,e1 dintai. Bussche este foarte linitit in ceeace privesteCpnstantinopole. Ducele de Mecklemburg (Ioachim-Albrecht) trece prin Bucuresti ; el a seria Regelui, care 11 va primi la intoar- cere, &And va sta aici doug zile. Nota apgrutä, in ziarul «National Zeitung» care vor- beste de un tratat secret intro Pasici si Quadrupla Inte- legere, prin care s'ar da voeSerbiei sg jaMacedonia spre a pedepsi pe Bulgari, notacare a fost reprodusg de gazetele noastre, este confinmatä printr'o copie a tra- tatului, ce se aflg la Berlin. Povolny a fost la legatiunea sárbeaseä, unde i s'a vorbit de tratatul secret. Si in cercuriae grecesti toatä, lumea vorbeste de acest tratat !El pretinde cagaze- tele rusesti sunt pline de suferintele ce indurg popula- tia civilä, care este silitg sä, pgrgse,ascg, oraseleovreii sunt ingrozitor demaltrati. Constatglipsaabsolutg de intelegere in shnul Quadruplei; fiecare voind erute armata. Joi, 20 August. D-1 de Bussehe imi dä doug $tiri : el a declarat lui Brgtianu cä Germania nu mai tine a tranzita munitii prin România !(se verificg deci zvonu- rile ea s'ar transporta munitii in Turcia cu submarinele), $i a hoctilrât pe colegul säu Czerniná facg deelaratia, -- «pe care ati poväluitrod-voastrii», cg In caz de un atac in contra Serbiei, unja, Salonicului va fi läsatä, berg pentru Románia. (Deei atacul este aproape. Tzigara Samurca$ raporteazg cg in Banat este o concentrare de frupe germane). Regina cglgtoreste mult. In nordul Moldovei a vizitat nenumgrate localitgti. A fost foart,e mult admi- ratg. Tzigara a luat parte la un dejun unde nu erau decAt patru persoane ; Reginavorbea in numeleRegelui : «Iatä ce doreste Regele» ca o mamá care îi apgrä copilul...Mediul incare tráete Regina este foarte

NOTE POLlTICE - 1915 505

«bochophobe». A prins o deosebita afectiune pentrud-na Victor Antonescu care a reusit SA fie publicatun basm al Reginei, tradus in frantuzeste de dansa, in «La Revue des Deux Mondes». D-1Straussdela Deutsche Bank, suocesorul la Banta, al ministrului Helferich, mà intretinede un proect de subventiune cu 200 de milioane a bäncilor si sindicatelor agricole pentrusustinereaagricultorilor. .A.vand in ved ere parbea politicii a chestiunei, sunt foarte rezervat si nu indic nici persoane, nici sohrtii. 1l imi mai vorbeste cu aceastà ocazie de vointa Germanilor de a lua màsuri pentru ca samsarii dubiosi sa nu mai poatà specula asura vagoanelorisä,seimbogAteasca"in dauna producgtoruluii consumatorului.Este foarte mirat cä," nimeni nu se emotioneazg de acuzgrile generale aduse in contra actelor luiCostinescu sialefamiliei sale. El credea, un lucru ca acesta imposibil. Niciodatà Gemania nu va permite acestui guvern sä, scoatä, din targ aur in vederea taxelor. Alt guvern ar obtine-o. 21 August. Primesc pe d.Elie Kurez a cärui prezentà mi-a fostsemnalati acum vre-o douä," sapta- mâni ; este in gazdA la Paspati (cassa Blank) si a fost prezentat lui Paul Teodoru ca un ona atot puternic, agent al marelui Duce Nicolae, insärcinat sà controleze pe Po- klevsky, etc... El imi spune cg este gazetar, membru al Asociatiunei gazetarilor din Paris, dar deocamdaa de- tasat pentru uir serviciu direct.Rapoartele sale merg la Cartierul General, si d. Goremikine le aratä, Impgra- tului. Imi facecomplimentele de rigoare: cä," sunt cu totul altfel decat fost descris, etc.Sasonov este col mai slab mini,stru de afaceri strAine pe care avut vreodatä, Rusia, dar n'au cu cine-1 inlocui. Poklevsky nu preadestept, dar oricum mai bine &eta Blondel : a. citit un raport al acestuia scris in stil de bäcan in care se lama,; elKurez, a acut un raport lui Delcassé asupra unei inexactiati voite a lui Blondeli Delcassé a promis cg-1 va rechema, dar nu inainte de Aprilie. Ata- satul militar Semenov tráete inteo societate care n'ar trebui sä, fie societatea atasatului militar al Rusiei. etc. 33

506 NOTE POLITICE 1915 La rândul meu vorbesc de trecut, pentru a evita intre- bárile : reamintesc lunga neintelegere care a existatintre Regele Oaroli Imparatul Wilhelm, arát modul cum Germanii au luat la noi loculpáriísit de Englezi si de Francezi. Dar tot ajungemla intrebári : Qe gándesc asupra soartei rázboiului Eu : «Daeá nu intervine vre-un factor nou, cred ca este cktigat de Puterile Cen- traIe». «Dar nu cunoasteti Rusia : mobilizarea indus- triei ei; se restitue atelierelor lucratoriii inginerii cari i se luaserg prosteste, sufletul rusesc se desteaptä, etc... De ce n'ati intrat aláturi de noi 1». Eu : «Daeá as fi fost ministrul Rusiei, având treeere...» El: «Poklev- sky n'are de loco. Eu: «As fi hotarit pe Ronifini dar cu douä conditii : 1) As fi oferit Romániei restituirea Basarabiei...» El: «Este foarte greu pentru un Stat marl : ar fi cai cand ti-ai amaneta c.easornicul». Eu : «Nu acum, dar in momentul când erati invingátori, In piing ofensivá. 2) A.s fi oferit României garantia niciodatá comertul einu va fi supus vre-unuitrata- ment deosebit la Constantinopol». El: Dar Impära- tul n'a c,erut niciodata Constantinopolul; avem destule dificultátiin Polonia (I) pentru a eäuta extensiuni in tári stráine.; aceasta este ideea lui Sasonov». Eu : «S'a vorbit totdieauna de un regim international la Con- stantinopol, or si Duma si Consiliul 1:nparátiei au pro- clamat principiul :Constantinopolul rusesc, fára con- trol si fàrà restrictie. La aceasta eu nusubscriu». El: fost o gresealg, regimul unei comisitmi interna- tionale este regimul cel bun». O notä hatlie : Am vorbit despre Spiess ; dupá ce l'am identificat, Kurez mi-a spas egg cunoaste procurase chiar un pasaport rusesc ;dar ca Spiess plecase inainte. Or,intEnindu-sefata, infatacand iesea: dela mine, ei nu s'au salutat,i Spiess afirmg niel mácar numele nu-i este cunoscut ! Spiess, in numele lui Bussche, imi eere párerea asupra legei pe care Bundesraful a decretat-o, si care nu a fost publicata in urma stáruintelor lui Bussche. Ger- mania nu mai vrea sá admitá specularea agiului si a

NOTE POLITICE 1915 507 vagoanelor (si in contra guvernului, dupa cate inteleg). Legea contine trei dispozitii : 1) Taxele in vigoare pen- t ru pro ductiunea germanä (2700 märci vagonul de grau) vor fi aplicate si la gräul importat. 2) 0 «Central-Ein- kaufs-Kommission» (Statul) poate rechizitiona cu acest pret once cerealeimportate. (Deci imposibilitatea de a se sustrage). 3)Aceastä comisie are dreptul sä ma- joreze, dupd cazuri, toate preturile. (Cpnce-siune facutd numai guverneloramice).Aceastälege nu se poate evita! int,i-ebarea este : sh fie publicath acum in contra guvernului liberal, sou sä fie läsatä publicarea ei pe mai tArziu, ceeace ar puteasá coincidä cu un guvern conservatorSpiess insistä ca sä-mi dau pärerea. Eu räspund : «Dacg legea este inevitabil& ea trebue blicatà numaidecAt, pentru ca modificärile sä poatä fi concedate unui eventual guvern conservator». Mai tfir- ziu, seara, cantArind bine avantagiilei desavantagiile, am scris lui Bussche cä, revenind asupra primei mele aprecien, credeam ea e mai bine sä nu se publice legea taxelor. 22 August. Povolny imi spuneeh Marinkovici s'a intors asearà. Räspunsul Serbiei la nota Quadru- plei Intelegeri esteasa de incgrcat cu conditii,indtt pare a fi negativ. Dealtmintrelea nu se mai pun insis- tentela Ni s pentruconcesiunidin parteaSerbiei. Sarbii vin cu o propunere de o intelegere romano-greco- s'ArbeascA pentru a zdrobi Bulgaria: S'ar da Romaniei o titsie de pämant cu Dedeagaci, cii altecuvinte o esire la Marea Egee ; SArbii ar lua golful Lagosului !! Ar fi oare un. nou progres al Quadrupleil (Adaos:In cursul unei vizite de afaceri la biroul generalului Tantiloff in ziva de 17 Septembre 1917, generalul a scos o hartä a Balcanilor gäsith la Giurgiu pe care se insem- nase cu creionul rosiu delimitArileacestui proect. In a- devär, pe ea se afla o fAsie largä care mergea delaDu- i-litre la Marea Egee si pecare era scrisJtomânia». Bulgaria rämânea redusä' la valoarea a patru saucinci din judetele noastre. Deci acest proect a foststudiat...). De atre BulgarilaSofia,instalareaRusilor

508 NOTE POLITICE 1915 la Constantinopole este consideratà ca o hotärire de moarte pentru Bulgaria.Toate acestea par a fi o in- frA,ngere a sfortarilor facute de Quadrupla Intelegere in Balcani. Se pare ea Take Ionescu ar fi confirmat lui Povolny eh Bulgarii nu vor scapa din mana Germani- lor. Dupa Take Ionescu, Japonezii ar fi pus ca pret la participarea lor la räzboi in Europa, libertatea de a emi- gra in Australia si in CAnada, dar ambele OH ar fi re- fuzat. Am consultat pe generalul Culcer. El nu crede ca armata ruseasca sa fi scäpat definitiv de primejdia unei invaluiri; nu stie exact unde se afla capetele de coloane ale trupelorcari se retrag. Dar punerea pe picior de räzboi a unei armate mari este imposibila, a-valid in vedere lipsa de tunuri. El este hotarlit de parere ca sa nu le fira niciodata aliati. La intrebarea precisa: daca ne hotarim sa mergem alaturi de Germani, si bineinte- les cu Bulgarii, avera sanse de isbandaiEl raspunde: De sigur, mari sanse! si adaoga: Romania nu trebue sa facä rázboi decat avand langa ea o taracu industrie metalurgiaEl refuza sa creada ea generalul Iliescu fura la ministerul de Razboi: «Nu vreau sa ma ames- tec cu ceeace fac ei». 23 August. Gazetelenoastrerepetain cor ca partidul conservator nu ar recunoastevaloareaunui aranjament fault cu Quadrupla Intelegere. Guvernul nu poate in mod unilateral sa schimbe atitudinea fixata de catre Consiliul Coroanei. 24 August. «Viitorul»,inteunarticol defond, ne da implicit dreptate : nu este nimic schimbat in ati- tudinea oficiará a tárii asa cum a fixat-oConsiliul de Coroana. 25 August. T zigara Samurcas a vazut pe Rege Regele nu e multumitcu Bratianu, dar setine putin In curent si nu este destul de informat. (Tzigara imi re- comma.' tacerea). Nenitescu este foarte grabit sa intrOm in actiu- ne, se teme cá vom sosi prea tarziu. Nu credo ca Bra- tianu e.g.- mai poata sä se degajeze de Rusi. Se teme ca, cu masarea-trupelor noastre pe granita, Bratianu sa

NOTE POLITICE 1915 509 caute un conflict pentru a ne pune inaintea unui fapt indeplinit. 26 August. De dimineatä, Barbu Stirbey vine la mine, trimis de Rege :trebue sa se tempereze câ,tva timp nota germanofilg, &ad. Regele se gAndeste la o schimbarede regim si aceasta nu ar usura situa- tia. Stirbey adaugg cáin once caz un alt guvern va intAmpina mari greutgti. Eu : gPoate la Bucuresti, dar de sigur nu in targ».El: «De sigur cg Brgtianu nu a semnat vreun acord cu Quadrupla Intelegere, dar Re- gele a spus cg, chiar de ar fi semnat aceasta nu l'ar lega nici pe El, nici tara. Insg färg indoialg cg Brgtianu s'a legat weal mult, ca sg se mai creadA la Berlin eg s'ar mai putea schimba». Reprosez faptul cg s'a sat sg cadg oferta Bucovinei. Stirbey <

510 NOTE POLlTICE 1915

Contele Czernins'a dus sá vadg pe Brgtianu privitor la inchiderea brusca a granitelor noastre eri dupä amiazg. Statul-Major, temându-se de indiscretiile usurate de comunicatiilecari se fac mereu peste gra- nitä (se telegrafiazgtot dela Bucurestila Petrograd si Paris), avand miscäri de trupe de fäcut, a inchis granita pentru vreo 5-6 zile. Pe de altä, parte Czernin a intrebat pe Brätianu ce ar face România in caz de ar fi Serbia atacatà. BrAtianu a rgspunis OA dacä Czernin Ii da cuvântul lui de onoare cà aceastg, miscare nu ar ascunde un ultimatum viitor, declarà si el pe cuvântul de onoare cà România n'are rolul de a apgra pe Serbia. (Am notat aceastä declaratie textual, cum mi-a fost fg- cutg.). Inchiderea granitelor este plictisitoarei poa- te produce enervare, dar este o necesitate de rgzboi, in contra cgreia nu este nimio de obiectat. Vorbind de ro- lul României, Czernin spunând lui Brgtianu cà crede a pierdut legältura, Brgtianu l-a mustrat in mod priete- nese, ca-i anuntase odatá cà pacea cu Rusia eraposi- bilä. gzernin a reamintit cA nu fgcuse cleat o ipotezà pentru a demonstra cà dacA s'ar intAmpla, România n'ar mai avea nimio de castigat; ca de altf el, $in momen- tul de fag'', cand interventia României devine pe zice merge mai putin necesarci. Czernin crede pe Brätianu foar- te deceptionat cä nu a reluat convorbirea privitoare la Bucovina. Un alt guvern ar obtinei in directia aceasta unele concesiuni... Eu : Regele stie si conteazä pe ele...» El: «Dar ar trebui puting, grabä, cäci dacä a- vem Dunärea, si vom avea-o in =And, concursul Ro- mftniei nu mai este necesarpentru a merge la Kiew, fgrä sä mai adaog e.ä." aceastaar libera 500.000de oa- meni dupà front,cari ar putea fidusi aiurea». Beg,- tianu este de asemenea foarte desiluzionat incepri- veste pe Bulgarii Czernin adaogä cá gentralii pot in adevärsä sebizue pe ei. Czernin imi mai spune cg sotia si mama lui Misu Cantacuzino sunt foarte ingri- date, fiindch acesta trebue sä se afle undeva in Austria impiedicat de a da stiri, probabil din cauza unor scri-

NOTE POLITICE 1916 511

son i compromitätoare. El nu stie nimio, dar un agent i-a raportat cCantacuzino se ascunde la Bucuresti, cu cineva ;agentul certificä cá 1-a väzut 01). Czernin mä roagA sà linistesc pe aceste doamne ; el nu stie nimic. Eidinger, agentulsecret al Miminume nu-1 stiam, si care aproape nu e cunoscut de nimeni sub a- cest nume, in curent cu tot ceeace se incearcä in ches- tiile financiare,crede cà va putea hotäri pe Ion Ma, vrocordat si Nicu EnAsescu sà meargä la Viena pentru a constata seriozitatea ofertelor. Mai interesant: El imi multumeste cä am dat povetecontrariiligeia.grare (Stauss)i taxelor maximale (Bussche), deci se bucurg de o mare trecere. Imi afirmä C.1 a trimis pe generalul Mustatä la Techir-Ghiol, spre a hotári pe Mihail Phe- rekyde la o schimbare de atitudine in cazul eand ar in- tra in minister in locul lui Costinescu, sau in cazul cAnd ar primi sá intre inteun guvern mixt: osingur Mustatä poate negocia aceastä afacere». (Hotärit, el e foarte bine informat !). Bussche imi multumeste cá l'am impiedicat sä publicetaxele maximale. Imi apune 6',a propus gu- vernului sä se construiascä, pe toate liniile care due la gärile noastre, cgi duble pentru a accelera traficulde exportatiune,i cii dupà sase silptginfini guvernul a re- fuzat. Iar deschid vorba despre Serbia. Daca ar inter- veni un acordsecret pentruviitor, s'ar puteahotAri Serbia sä, nu facá deelt o apärare de formäBussche refuzä. De altfel gazetele au si vorbit de vagi intelegeri Cu Marinkovitch. Bussche crede cii zvonul trebue sä vie dela Ni. Presupun cit alte zvonuri de acelas fel ar pu- tea sä le aducA nepläceri cu Bulgaria. Mihaly este furios, exasperat :«S.-mi scap cu bine banii ce ara in porumb si piciorul meu sit nu-mi mai calce prin România !» Imi mai spune: olToi vorbim adese- ori de ceeace se petrece acii adevArat nu mai dorim de cfit im lucru :sii stea la ei mash'i sii ne lase in pace). Sunt intr'adevär anateme in contra noasträ :totul este furt, minciunä,dispret de drepturilealtuia !Cel pu-

512 ?0.7'L' POLITICE 1915 fin când scrie lui Tisza, acesta ii räspunde chiar când nu acordä : ai D-voasträ promit tot, nu acordä nimio si nu räspund niciodatä. $tie dela Budapestac6, nici- odatä. Brätianu nu a cerut ceva pentru ei si nicinu a primit sä stea de vorbä. «Bfátianu l'a sfAtuit sä nu rupä cu Tisza, dar sg, cearà atat de mult incAt sa nu i se poatä acorda». El n'a urmat acest sfat, mai ales in timp de räz- boi. Imi cere ertare cg : «m'a necäjit atata, ca sä cerern teritoriul de dincolo»; niciodati nu va mai face o astfel de cerere. 27 August, Teodorian a aflat printr'o indis,cretie a censurei, ch. Tavernier a trimis pe ziva de 25 August ziarului «Le Temps» din Paris o lung5, telegramä pen- tru a afirma &A eu cal'asfi pus in capul unei institutii germane care dispune de 125 de milioane si eà eu sunt acela care organizeazA Liga Basarabeanä. El mai con- statà cä, francofilia, care poate cu greu sä lupte in con- tra progreselor germane, clä, inapoi. Si guvernul a läsat aceastä telegramä, sä treac5 ! Toate semnele zäpäcelei : guvernu1 stie prea bine la ce se reduce inchiderea granitei, a dat chiar un comu- nicat foart,e linistitor in ga,zetele sale.Qu toate astea doamna Vercescu s'a reintors dela Predeal cgci autori- tätile au dat ordin sä se evacueze vuele; se tae copacii dela Castelul Cantacuzino, la Zamora, färà niciun res- pect de proprietatea privatä; parcul dela Busteni a fost transformat inteo fortificatie;s'au asezat tunuri in curtea dela Zamora, etc. 28 August. Regele m'a chematinaudientä se- creti. El este de pärere cA politica noastratrebue sä se schimbe, «dar nu pAng, la interventia militarä»; Ru- sii nu sunt ineä, complectbAtuti si nu ni secere in acest moment o interventie. Eu emit pärerea cb-, este o necesitate urgentä, cäci in curAnd rolul nostru va fi foart,e sters. Dacä ar surveni pacea acum, ne-am gäsi izolatiinconjurati numai de räuvoitori.Regele e de aceiasi pärere.Eu : «Deci imediatä, neutralitate, depli- nä, asa cum o organizeazäconventiunea a patra dela

NOTE POLITICE 1915 513 Haga». Regele : «SA vorbim ciar: noi admitem tre- cerea munitiilor ; dar atunci ni sevor Oda munitiile noastre cari se aflä pe mare». Eu : «Vom avea tot rezervorul german la dispozitie; Quadrupla Intelegere nu poate Cduta 86 ne arunce in bratele Germaniei ;si apol ce nevoie avem s'A o facem Cu svon maret Germa- nia nu este o metresä care cere sä fie afisati». Regele: «Ai perfect6 dreptate; e adevgrat, e adevärat !» Eu : cPatru functionari discreti, si totul trece fgrä sä se afle nimic (nu stiam inch.- in acel moment ceeace mi-a spus Bussche in ziva de 31 August, cä, Bulgaria, tarà neu- trä, oferise s'a' semneze o declaratie cà munitiile erau pentruea, si cä, isi lua asupraei toate riscurile !) In afaräde aceasta,dach Germania gäseste o altà cale, Serbia de exemplu, nu mai va fi nici un motiv ca sä, se mai primeascä, concursul nostru bine retribuit. Daca ar trece criza färsä ca Romania sä obtie ceva, aceasta ar fi o crizä pentru Tron, cäzi toti vor face pe Rege räs- punegtor». Regele : «0 stiu». Eu :«In consecintà revenim cat mai repede la adevärata neutralitate, 6.'ci suntem deja in contraventie : aliatilor nostri le refuzAm totul ;celorlalti, de am totul. Si m'a' explic : benzing, räing, transporturile pe apä se opresc si se ravitaliazA la noi. Guvernul va fi silit sä-si schimbe tinuta, chiar din cauza lipsei de bani». S'a spus Regelui ea' trebue sä, cAutAm bani in oe,cident, fiindeá avem nevoie de franci si de lire sterline. Ara Regelui chi cu schimbul actual s'ar putea cu profit,procura cu miirci, totifrancii si toate lirele sterline necesare din Elvetia. Regele convine tot timpul c:1 schimbarea de politicg se impune; nu spune cum, si nu pronuntà un singur cuvant care ar putea s'a" fie räu inteles de BrAtianu. Pentru partici- parea ammatei, Regele crede eh,' opinia publicä nu este Inch' indeajuns preggtitA. Eu räspund a ea nu se poate intoarce färä, a fi lucratà de guvern. Opinia publica' este cum vrea guvernul sci fie. Regele :

514 NOTE POLITICE 1915

de idei, Regele«D-rul T... I... este cea mai desáviir- sitä canalie care se poate vedea ; te murdäresti dacá atingi chiar cu clestele.Articolele lui TakeIonescu sunt ridicole si el (16, semnedeprostie».Asupra lui Batianui lipsa lui de hotArare, Regele zice eh' este un amestec ciudat de lymfatism si de acte de energie. Regele stie cä Iliescu ; a mai spus lui BrAtianu Iliescu vorbeste prea mult. Mud 11 va mai vedea, spue si altele. Spun cä Iliescu vizeag Statul-Ma- jor. Regele : «Da, dar sunt eu la mijloc 5i asta nu va fi». Am atras atentia Regelui sä se fereascä de a nu fi pus in fata faptului indeplinit. Regale stieea," unii eau läudat cu aceasta ; dar nu se teme. Am raportat Regelui pärerea lui Culcer, care nu crede ea armata, sä fie in stare sä nu asculte ; am mai adäogat cá pentru Qulcer, o participare armatä ar avea marl sortide izbAndd. In ceeace priveste pe Drumaru, Regele a spus lui Mortun chiar azi dimineatä, cà ae,easta nu mai e desordine, ci anarhie.Regele crede pe Mortun par- tizan al Germaniei. Eu : «Dibaciu numai, si §-Hind, cu toatecàvorbestefoartemult, sä nu se descopere». Mai repet Regelui spusele lui Mihaly ch Brätianu a tratat totdeauna astfel, inckt sà facá, once negociere imposibilà. In fine atrag atentia Regelui asupra idásu- rilor militare exageratei prea bätätoare la ochi, care se iau si care ar putea sà aducái faptul indeplinit. Audienta mea a fost precedati de o audientä la Regina ; in salonasul Reginei a venit M. S. in persoadá, sä-mi spud-a bunä ziva. Regina recunoaste cA trimiterea Marelui Duce Nicolae in Caucaz este exil :«Mieul Im- pärat a indrAznit sà facä aceasta !Marele Duce este unchiul, reprezintäpe ceibkrâni ! Ce facevon Bussche ;gäsit-a mijloculsà devie mai simpatic Asupra desbidarii dintre Poklevsky si Blonde], cunos- cutä de Regina :«Ce mai au si acestia 7» Profit, vorbind de curti, sá formulez motivele mele de nemul- tumireTrebuia ca Rusia sä ne ofere cele douä judete

NOTE POLITICE 1915 515 care ni le-a luat in 1878i sne dea garantii pentru C.onstantinopol. Astfel va sti Regina de ce nu sunt de partea ruseascá. 30 August. De Sf. Alexandru, Czerninmi-a tri- mis pe consulul Schmidt ca sh-mi aducá, felicitárile lui. Acest tânár imipovesteste cáin cursulshpfämânei, &And au inceput mischri de trupe, toatetelegTamele lor au fost .sabotate». Niel una n'a fost transmisa cu ci- fre exacte. Au fost nevoie de interventii energice pentru curma acest abuz. Regele soseste pe neasteptate la curse. In timpul convorbirei Ii spun din nou ce excitare produce trimite- rea trupelor pe granith si rechizitiile ; Regele imi rás- punde cá ar fi si mai rhu dad'', nu s'ar face nimic. Vorbind cu Arioni cu mine, Rculeff ne anuntá ocuparea teritoriilor cari le-au fost cedate de Turci; pen- tru ansul acordul e si semnat ;el va fi divulgat cfind se va cunoaste textul formal si rhspunsul siirbesc la nota Quadruplei Intelegeri. In ceeace priveste mischrile noastre de trupe este de párere eh ele sunt sau prea mari sau prea mici. In once caz n'ar fi de dorit sa se fach rhzboiul pe douà fronturi. (Deci Bulgaria ar fi frontul celalt). Arion intreabá dach la ei lumea este excitathi vorbhireatá ca la noi : oNu, noi avem starea de asediu inch' de un an. Domnul Radoslavoff este un om cu mare experienth ;el era presedinte ai Qonsiliului la cäderea lui Battenbergi chiar pe timpul generalu- lui Kaulbars». Generalul Christescu a spus lui Arion ca toatá miscarea de trupe era opera lui Iliescu, care prin acest fapt a desorganizat tot plan.ul de mobilizare generalh. 31 August. D-1 Bussche afirmá cácunoaste an- gajamentul luatde Brátianu,i anume :interzicerea trecerei munitiunilor pentru Turcia, i in schimb sh," ni se dea munitii nouá. (Dar pentru moment noi n'am prima nimic !Inteleg mai bine acum sensul spuselor Regelui asupia, acestui subiect). Bussche se plange de ciun- tirea t,elegramelor luiiacuzgautoritatea militará de acest fapt, pentrueg jumátatea unei serii expediath.

516 NOTE POLITICE 1915 nu din Bucuresti dar din Sinaia, a sosit nealterata. Cum era a doua zi dupa declaratia lui Czernin, Impa- ratul i-a telegxafiat direct, spre a-1 intreba. Raspunsul la telefon a fost cBratianu era furios ! Bussche repeta meren cá daca se ajunge sa se treaca munitiile pe alth cale, centrul de gravitate se va muta inBulgaria in dauna Romaniei. El crede Bratianu este in contramasurilor militarece se iau. Panaitescui agentii lui au afirmat c. trupe erau ma- sate in contra noastr iatunci Iliescu a invins. Du, cele de Mecklemburg sosind Miercuri, Bussche va in- cerca sobtie amanarea plecarei Regelui la Cernavoda, fixata pentru aceiasi zi. El crede eli.comunicarilece Ducele are de facut sunt de cea mai mare insemnatate, si este foarte unit faca raportul Imparatului. D-1 Kurez imi citeste raportul lui. Protestez eAnd pretinde in raport, cli. sunt gata sa deviu filorus daca Rusia d'a' garantiipentruConstantinopole, etc... Tot raportullung si neinteresant. Maiimportant : cunoaste si frequenteaza pe pärintele Lucaci ;chiar se serveste de el : e in stare sa se hraneasca la doua iesle ; nu este asa dedestept cum se pretinde. Imi confirma preciziile serse in «La Politique» (care e cel mai bun articol pe care l'a citit asupra chestiunei) cdisgratia Marelui Duce Nicolae a intarit pe Tar. Imi cite,aza, douà nume de femei, cari aufost funeste Marelui Duce. Nn este exact, cum afirma Povolny, clii Rodzianko pre- sedintele Dumei, ar fi omul Marelui Duce. Din contra, el este acela care a lucrat in potriva lui.Omul lui de incredereeste Gutchkov. Kurez spune mult raude Semenoff, atasatul militar, care se compromite cu Fi- serovici, simplu samsar. 1 Septembre. Asistin garaBuzaulapleca- rea batalionului 8 de infanterie, care este trimis pe Va- lea Prahovei, Regimentele de Buzau se trimit inPra- hova, cele din RAmnic si dinBraila pe Valea Buzau- lui. In west mod nimeni nu se gaseste in apropierea resedintei lui. Colonelul Gorsky imi vorbeste de zapaceala care

NOTE POLITICE 1915 517 va domni, pang% si in comandamentele regimentelor, in caz de mobilizare. Iliescu a plasat o droae de cretini si de nepriceputi,camarazii lui de promotie,care din ajutori vor trece comandanti de regimente fgrAa cu- noaste nimic din meseria ion Miercuri, 2 Septembrc Czernin a fostprimit de Rege, cgruia i-a comunicat, din partea lui Burian, noui asigurgri cg ceeace se petrece la granitg nu este de loe privitor la Romania, dar exclusiv contra Rusiei Monarhia nu nutreste nicj un proiectostil Romaniei (donmeste o oarecare ingrijorare din cauza trupelor ro- mane adunate pegranitä). Regele si-a exprimatdo- rinta de a vadea granita deschisg in timpul cel mai scurti atunci El va da ordinul sg se retragg trupele. Czernin a adgogat cà Statul Major austriac devenise foarte nervosi ck el simtind acest pericol, a provocat aceastO explicatie a lui Burian. Cand s'a intors acasg la ora 7 seara, a ggsit o telegramg anuntand cg granita era liberg (dealtminterea am avuti eu personal cu- nostintg de acest fapt,prin cOlgtorii care au sosit la 9 seara din Predeal). Czernin a comunicat imediat aceastä stire Regelui. A cgutat azi dimineatg pe Brgtianu, dar acesta e lipsg din Bucurestii Czernin este ingri- jat, cOci dacg Regele nu a vestit pe Brätianu, mobiliza- rea va continua si se va crede la Viena cg ministrul Austriei-Ungarieiestetras pesfoarä. Va mergela Mortun pentru al ruga sO transmitg lui BrOtianu an- gajamentul luat de Rege. Mai Varziu mi-aspus transmisese Regelui cg laViena, ca si laBerlin,nu mai avea nimeni incredere b Brgtianu; lucru care a contrariat pe Majestatea Sa. Alerg la Mortun ca sä-1 vestesc- Nu trebue cu niel un chip lOsati soldatii nostri asa de aproape de Unguri. Am fi la discretia unui nebun sau a unui rgu- voitor. Avand in vedere cà Regele si-a dat cuvantul nu trebue sg aibg loe vre-o bgnuialg. Mortun nu stie ni- mic ; vine dela mosie; si el a atras atentia ca sà fie pusi pretutindeni cOpitani sigurii seriosi. Este bineinteles ceilaltitrebue sg-si retragg trupele.Recunoaste

518 NOTE POLITICE 1915

el fAcutà Cu buletinul Statului-Major, intea- clevär partial. Eu: «G-eneralul Iliescu este acela care insuflä acest spirit in armatà si care vorbeste nesoco- tit».E1 : aria spus aceasta lui Brätianu».Eu : «Sunt doug, luni si jumAtate de când nu l'am mai väzut». El: «Mu face, foarte faiu». Eu: «Nu conduceti opi- iar gazetele D-voasträ o desorienteazA prin brustele lor schimbäri». El: «Ce vrei !Presa noasträ trebue sá linisteaseä si pe ceilalti, pe nebuni, Filipescu si Take Ionescu». Eu : «Räu faceti ; n'au pe nimeni in spatele lor». -- El: «Am mai spus-o lui Brätianu In tim- pul alegerilor, child l'am rugat s mä base pe mine sä lucrez». (!7) Isist din nou sä nu se lase tara la dis- cretia celui mai mic incident provocat de un ofiter. Mor- tun ma asigurä c5, va telefona imediat lui BrAtianu. °And am intrat la Mortun, el m'a interpelat in fata luraei care se afla in salonul lui cu euvintele :«Bunä, ziva, sefule» ! Golescu se plângeCa Banca nu maiare bani ; desipretinde &Aa dat 30de milioaneavansurila agricultori eri a ezitat pentru o afacere de 12.500 de leí si cum guvernul nu mai are nici el bani, se asteaptà la un nou imprumut,silit, tot la Bancä. A convorbit cu Stauss si, duph cum ara convenit, i-a spus sä, nu se gan- deasca la avansuri de bani, ci numai la cumpäräturi cu 1/3 avans asupra pretului. Pieclicile ce va pune guvernul vor cgdea atunci asupra lui. Am avut o consultatie cuefitiva prieteni :N. Ghica, G. Stirbey, M. Seulescu, Nenitescu, Mehedinti, pentru fixarea deschiderei Qiubului. Toti sunt alarmati de posibilitatea de a ne gäsi in fata unui fapt indeplinit. Sciulescu, fatä de fratele säu. a auzit pe Filipescu spu- nänd : «ExistA tratat ; in curänd veti fi surprinsi de un eveniment brusc,i yeti merge !» Bussche va pleca la Ramadan in intimpinarea printului de Mecklemburg, care va fi dus cu un tren special la Bräila spre a vodea pe Rege a sta de vorbii cu El; dela BrAila Printul merge la Sinaiapentru a

NOTE POLITICE 1915 519 priinzi Cu Regina Elisabeta,i apoi îi va urma drumul. Czernin fiind silit sá plece in intampinarea lui PaIla- vicini, el Bussche va comunica lui Bratianu (intors la ora 1), ceeace Czernin a obtinut dela Rege in privinta retragerei trupelor. Il intreb in mod sincer : «S'au tre- cut munitii 1» «Absolut fals. S'a incercat acum douá Juni sa fie castigat Pherekyde; el a refuzat, avilnd cre- dinta cá Strâmtorile vor cadea, ceeace ar fi ofericire pentru tara. $tie cá ministerul n'are bani; n'a putut sá plateasen alaltaeri 123 milioane de marci la Berlin; Banca Natio- nala a refuzat. Petersen negociaza o conventie pentru ea Disconto sa pldteasca in schimb aceasta suma. La ora 6 seara Mortun vine sa-mi aduca ras- punsul. Regele n'a comunicat nimic lui Bratianu. Eu : «Fiindch nu l'a vazut». El : «Dar exista telegra- mele cifrate !».(SAfieo minciuna Nu se poate presupune oastfeldeusurintadinparte Rege- lui !) Bratianu va retrage trupele peste doug-trei zile unele din ele nici n'au sosit la destinatie ! .Rapor- tez atunci conversatia Filipescu-Saulescu, pentru a-1 ruga sa, se grabeasea,i sa nu ne lase la discretia unei intamplari. Mortun se va intoarce la Bratianu pen- tru a-i comunica ;el a reprosat lui Bratianu &A a pier- dut contactul cu mine ; Bratianu i-ar fi raspuns ca nu este nimica schimbat, fiindca altminterea...Eu : «Dar nu fac nici un repros !» El: «Este de datoria lui sa discute si sá consulte cu D-ta». Restul conversatiei, politica in general. El loveste In Take Ionescu. In douii randuri imi dà cuvatul lui de onoare ea Bratianu n'a semnat nici un angajament, si trateaza de semetie extraordinara afirmaren contra rie a lui Filipescu in «Epoca». 3 Septembre. Ministrul Germaniei, tinhnd locul lui Czernin dus in intampinarea lui Pallavicini care vine dinConstantinopol,a vazut pe Bratianu imi scrie ca Bratianu - are nevoe de cincisprezecezile pentru a retrage trupele. Scrisoarea sa, fara a desvalui vreo alarma, este totusi staruitoare.

520 NOTE PGLITICE 1915

Stauss imi supune din nou proectele sale : Cumpg- rarea de grhu Cu avans plgtit. contract sub clauzg re- zolutorie dacg guvernul impiedieg esirea, dreptul exclu- ziv de a dispune de vagoane, 150 de milioane bggati in afacere. Se va face o incercare cu 1000 de vagoane. Eu : «De ceix. 4 SePtembre Contele Czernin se iritg de intArzie- rea de 15 zile hotgritg de Brgtianu pentru a retrage tru- .pele ;el nu vrea sg se faca' ridicol. A intrebat de doug ori pe Rege dacg putea sg telegrafieze asigurarea datg de M. S., cg trupele se vor retrage imediat ce granita va fi deschisg; §i. Regele nu s'a opus, nici macar nu a cerut ca Qzernin sg a§tepte Ong a doua zi pentru ca poatg Regele sg vad'a," pe Ministru. Când Czernin a pri- mit telegrama de deschiderea granitei, a scrisimediat Regelui cg va comunica cuvântulregal; scrisoarea a fost dusg la Palat de cgtre un secretar §i aghiotantul a anuntat cg Regele primise §i. citise scrisoarea! Astgzi Brgtianu nu vrea sà tie acest angajament. Ce se va crede la Vienai la Berlin I Cg chiar in ceeace priveste ar- mata Sa, Regele nu poate dispune nimic ! In Brätianu, atotputernic nu mai are nimeni incredere. Spiritele se vor incglzi din nou si se va crede cg el Qzernin nu stie nimic, sau cg raporteazg gre.3it. Mà roagg sg exami- nez dac,a,' nu pot interveni. El se va duce la prewdintele Qonsiliului. Ora 12. Czernin a egpAtatasigurarea cà armata face rnanevre si cg ele nu vor inai dura mai mult de cincisprezece zile ; un program de executat.Brgtianus intfun mod foart,e dibaci, spune el, i-a reprosat de a fi di- vulgat cg Regele a luat un angajament.Czernin rgs- punde cà afarg de ministri si de D-nul Nanu el nu a vorbit cu nimeni. Reflectand bine : D-nul Brgtianu îi bate joc de angajamentele luate de Rége ; in aoeste imprejurgri Regele pleaog pe Dungre, iar Brgtianu nici nu se duce sg vorbeascg cu Regeleinainteaplecgrei sale I! Adao's: (9 Noembrie 1916).Cartea rosie austriacg confine a supra acestor evenimente o notg sugestivg (No..

NOTE POLITICE 1915 521

42 din 16 Septembre):Czernin vedepe Rege si Ii spune: Este drept si echitabil ca Romaniasa-si retragii acum trupele depe granità. Regele faspunde cà acestemiscAri au fast fOcute färit stirea Sa si cà BrAtianu a dat ordin ca trupele sä fie tinute la zece km. Cum acest ordinnu a fost executat, Regele a mustrat energic pe Iliescu. Re- gelespungndcácutimpulacestetrupevor fi retrase, Czernin declarg cA acest rOspuns nu-1 poatesa- tisface. In fine, dupà o conversatie agitatk in timpul eAreia Czernin rOspunde la un cuviant nedibaci alRe- gelui :«CA comandantulsuprem al armateiromilne n'are sh, spere, dar sä" ordene !». Regele a promis ch.va retrage trupele imediat ce Austro-Ungaria va redeschide granita. Indatà dup5, aceasta soseste comunicarea granitaestedeschig ;C.zerninserio RegeluicO a- cum el asteapt6 ca trupele sä fie imediat retrase,i ra- porteazAcA el nu conteazO, autoritatea Regelui,fiind slabk Regele pleacO diseark pentru cinci zile, pe Du- raire si d-nul Briltianu abia mgine soseste in Bucuresti, ceeace face schimbul de veden i intre ei doui foarte greu si nici nu usureaz6 lucrurile. Deci notita mea din 4 Septembrie 1915 gOseste aci o explicatie ciudatO! 5 Septembre. Doctorul Karpeles, deputat socialist austriac, se duce in Bulgaria pentru cumpOrare de re- coltk El imi mArturiseste cO au nevoe de grgne, porumb si mai ales ovilz. Imediat ce Dungrea va fi liberA si el nu se indoeste de aceasta, ei vor &Auto, cerealele in Bul- garia. Imi spune cà la ei sunt indignati contra noas- trA : Nici un aranjament incheiat n'a fost tinut. El sin- gur a prins pe Costinescu telegrafiind in fata lui lucru ; iar pe de alta parte telegrafia imediat altceva. Ministrul de fazboi austriac, cancl el Karpeles, i-a raportat ca. generalul Iliescu si-a dat cuvantul de onoare, a spus fatA cu martori : «Cuviantul de onoare al genera- lului Iliescu 1 nu e nimic !». °and lui Kropatkine i s'a raportat ch" BrAtianu, Ong la sfgrsit, va intra in Basa- rabia, Ministrul om foarte ponderat, a spus :((Da,si asta (Inca' noi o vom permite».

54

522 NOTE POLITICE 1915 Aceste intepilturi nu se vor uita usor. Karpeles mai aduce accastà apreciere : «La d-voastrA cocota parizianA a invins pe institutorul german !» El repeta afirmki de venalitate i de coruptie,pe cari cu greu le poti da la o parte. Dar i Blondel nu nume§te pe Brkianu deck «rodalisque fatiguée»; deci,i in aceasti parte, multil stimA ! Cum va sosi iarna, Austriacii vor ataca Udine, cu Venetia ca obiectiv. Ei sunt mirati CA, au- putut tine li- nia actuala de front, care era provizorie, si care nu este adevkata linie pregAtità. Italienii din nord se bat bine cu elan. Se pare ea retelele electrice fac ravagii marl, ciind se apropie de ele. Se servesc foarte prost de a- vioane. Dr. Karpeles crede cá azboiul va dura panA in primAvarg. «Cum vom mai putea noi s6.-1 suportám 1» zice el melancolic. Primese o serisoare dela Maiorescu : cuminte de aceiasi pkere cu mine. Dupg, spusele lui Tzigara Samurcas, Ducele de Mecklemburg ar fi spus Reginei Elisabeta Ca' îipare ritu eá s'a obosit zadarnic sk" se ducA sà vadb. pe Rege la BrAilai Mkin !!(Ducele, totdeauna inskcinat cu misiuni delicate, vine dela Constantinopol si dela Sofia; a fast sA vadit pe Regelei s'a intors in Germania tre- casnd prin Sinaia, uncle a peanzit cu Regina Elisabeta. Dela Sinaia la Predeal, a trecut noaptea in automobil a vAzut cum se asezau mine dealungul soseleinoastre nationale !). In Dobrogea a avut loe un gray accident de au- tomobil, a cArui victima a fost Radovici, ministrul co- mertului. TrAsura lui urma trásura lui Duca, carela rândul ei urma tegsura Regelui,i inteun canivel, el a fost aruncat afara din automobil. Tin dela fratele s'au dela comandorul Coanclà cá Regele Ii con.ducea sin- gur automobilul cu o iutealg de 90 km. pe org. Greu imi inchipue,se un Rege fAcand pe soferul inteun turneu oficial !! 6 Septembre. Filipescu si VictorIonescu organi- zeazg la curse o manifestatie ridicolá. Bucovineni

NOTE POLITICE 1915 523 tidau jos de pe cal pe Milton Henry pentru a-i smulge cazaca mea tricolorg. Bgtae, scandal. Filipescu tatgl fiul jubileazg; Fasciotti ggseste lucrul plgcut ! 9 Septembre. «Dimineata» contine un nou mani- fest al bandei Drumaru; chemare la asasinat cu desem- narea : Czernin, Busschei cu mine, oferiti la loviturile amatorilor. ColonelulRanda,atasatul militar austriae,ne mai ggsind pneumatice pentru automobilul lui, se adre- .seazg maiorului Slgaiceanu dela ministerul de rgzboi si il intreabg dacg este adevgrat cg ministrub care le-a re- chizitionat pe toate, vinde din ele. Ii se oferg, merge la depoziti îi alege eauciueurile de care are nevoe. iar ch,nd trimite hârtiile, i se spune cg Iliescu in persoang a refuzat aprobarea. Si Randa imi spune, lucru pecare de altfel Iltiam, cg s'au dat cauciucuri la toatg lumea. Randa adaugg cg, afrand cg grAul lui Presan se strica la Burdujeni, el cu toatà interdictia, a intervenitime- diat ca sg se cumpere grAul in Austria! De chteori a fost nevoe de ceva, Randa a mijloeit ca sg se acorde totul pentru armatg si pentru ofiteri. Asupra stirilor de rgzboi, Randa afirmg cg Rusii s'au retras dela Tarno- pol, si cà in nord se incearcg o miscare de infailuire in- tre Berezina, bgltilei Niemenul. Von, dem Bussehe imi destginueste c:gPrintul de Mecklemburg nu este de loe multumit de eonversatia ce a avut cu Regele. Opinia publicg nu este destul de schimbatä... Situatiunea Regelui mai grea ca acea a Re- gelui Greciei...(Stiu pe dealtg partecg Czernin Bussche incep a pierde increclerea ce o aveau in Rege; aeeasta a spus-o Netzhamrner lui Teodorian-Carada). Mortzun a vorbit lui Bussche de amenintgrile

524 NOTE POLITICE 1915 acum nu mai zice nimic». ($i te miri de cele spuse de- anumiti militari !). Satuesc stäruitor sh" nu se atace- Shrbii inainte de a face guvernului deciaratiunea c2O' linia. Salonicului nu va fi tgiatg. Bussche promitt. el va re- inoi acea.stá asigurare, printeo nota verbalci. Bussche imi povesteste asupra Doamnei Psicha o. anecdotg care pare a fi autentich ; ea poara pecetia ru- seascg !! La un prAnz cineva a spus cà nu ar mai tre-- bui SA se mAnhnce icre proaspete, cki Duniirea e piing de cadavre de Austriacii icrele pot sg dea febra tifoidg_ Thngra ghscg :«Dacg asi sti cg pot cu dintii mei sá sfhsiu un Austriac, as manca icre de doug ori !». 10 Septembre. Von dem Bussche vine din nou sg mg vadg dupg scurta intalnire ce a avut Cu BrAtianu. Aseará s'a aflat mobilizarea bulgarg ; presedintele con- siliului a argtat puling temere din aceastg cauzg. Dar Regele a spus Ducelui de Mecklemburg :«Bulgaria va intra In rgzboi pentru a lua Macedonia, dar noi nu ne vom mica». Si Bussche adaugg«Dacg. Romaniaar- mobiliza in momentul acesta, poate cà Berlinul ar cere- explicatii!» In aceasa noapte a apgrut in «Epoca» stirea de- misiei liii BrAtianu; ea a fost imediat desmintitg, in ter- meni desttil de vii, de cgtre «Viitorul». D-rul Blumenfeld,. care isi are intrgrile la «Adevgrul», povesteste cä, toattt noaptea Filipescu a fost inteo agitatie nebung, cgei ti- nea drept sigurg deniisia lui BrAtianu, imediat ce se va antuita mobilizarea, bulgarg. Aceasta este un mod de a. forta mhna Regelui. Dar Nip Saulescu. a vgzut pe Vintilá Brgtianui i-a spus cá venea la mine; Vintilg i-a zis : «Noi Suntem linititii fratele meu va continua in tihng, ca phng acum. Nu cred ca. fratele meu sgfi semriat ceva». Ziva a fost foarte agitatg. C,irculg fel de fel de- zvonuri asupra violentelor proectate. Osman Izzet Pap, fost aMbasador la Berlin, pleacg la Constantinopol la ora 1 sivine sg mg v.adii. El éste entuziasmat de preggtirile germane; Austria e- cu tottil schimbatgorganiiarea transeelor contra Ita-

NOTE POLITICE 1915 525 liei este o adevgratg minune deconfortiprevgzute .chiar cu robinete de apg. Nu intelege nimic dinezitä- rile noastre. Turcia ne iube.stei vrea ca prin Tripla A- liantä a Germaniei, Austrieii Turciei, care vadura, Romania sg, devie mare si tare. Enver Pasa a declarat ctl, daeä Romania ar intra in Basarabia, ar pune la dis- pozitia ei 900.000 de oameni de cari nu mai are nevoe, avand in vedere cil numai sunt imobilizati de Bulgari ; armatà bine echipatg.i excelentg. Izzet Pasa îi pune intrebareace face Romania dacg survine pacea,lu- .eru ce va deveni pasibil cum se vor convinge Rusii Constantinopolul nu va cgdea. Bulgarii nu vor infra in Macedonia inainte caGermanii g fiajuns la gra- nita lor. Czernin este foarte excitat : Regelei-a spus a cand s'a inchis granita, cg (-Muse ordin lui Iliescu ca pretutindeni trupele sä, fie tinute la zece km. de gra- nitg, recimoscand cg era un mare pericol sá fii la dis- cretia unui incident. Departe de a respecta aceastg pro- misiune el a vgzut cu ochii lui trupe inaintand la Pre- deal pang la cativa pasi de granitg. A scris aceasta, eri Regelui. La Viena se va erode ch," toate instiintarile ce dä, sunt false ! Oricum, nu mai are nimeni vre-o incre- dere in guvern. Czernin repetg eä ultima sang cade din mâinile Romanieidacg, se mai intarziag cu acor- Aarea trecorei munitiilor, in curand va fi prea tArziu. (Nota : Fi-vor temen i in privinta fortgrei trecerei prin Serbia î Oare ar fi vie-o piedicg î Ce sens are a- eeastg, invitatiel). 11 Septembre. Dupg oarecari ezitgri, se zvoneste cg Filipescu ar fi hotaratsg, sarjeze din rgsputeri Brgtianu. De altà parte, «Adevgrul» (dupg spusele lui Blumenfeld), ar fi retras doug articole cu cari se ince- peau aceste ostilitgti. Dar este sigur cà politia incepe sg se miste, si eri searg a cam dat in manifestantii cari .au atacat case particular°iscoala evangelicg. Germania este mai iritatg in contra noastrà de cat Austria. S'a stabilit un boicotaj economic.Negus- torii trimit inclgrgt scrisorile de afaceri. Bärbulescu mi-a

526 NOTE POLITICE 1915

argtat o corespondenta intre o fabrieä de vagoane si so- cietatea Saturn, din care reiese ca' guvernul german nu dä voe sä se vândà vagoanele-cisterne ce au fost coman- date.Stauss a fost chemat de Costinescu,carecere, bAncei «Deutsche Bank» 20 de milioane mgrci contra lei, pentru cupon ; Stauss s'a dat in läturi. La granifa nu se mai cumpärä nimic... 13 Septembre. Am avut sedinta Qomitetului exe- cutiv la mine acasà. Mare cordialitate. Comitetul are o atitudine hotärätä pentru o actiune imecliatä in contra Rusiei : Nenitescu, Aslan si Emil Juvara in culise sunt moderati, dar inclinä spre Germania; Teodor Rosetti, Mehedinti, categorici ca si Arion ;J. Berceanu si Gri- gore Cantacuzino sunt singurii cari au luat cuvântul. Iro unanimitate s'a aprobat sensul discursului meu de mainer despre care am fAcut o scurtà expunere. 14 Septembre. Inaugurarea Clubului Conservator.. Imens succes. Discursuri bune färä cea mai mid, dis- cordantä. Enormä afluenfä de lume. 15 Septembre. Actionistii convocaserä Duminicii, la Boulevard, pe deputatii si senatorii lor. Erau vreo. cincizeci de persoane, in aparentä adunate spre a exa- mina mijloacele pentru reprimarea coruptiei germane, In realitate pentru a cere mobilizarea.Generalul Crhi- niceanu, care iscAlise convocarea, s'a abtinut. Delegatï au fost trirnisi lui Brätianu, printre ei :nici Take Io- nescu, nici Filipescu. BrAtianu le-a remis in scris de- claratia sa negativä. Seara s'au intAlnit din nou pentru a lua cunostintà de rezultat, cunoscut dealtminterea incli din ajun. Ei s'au numärat :din patruzeci si opt, nu- iniirul se scoborhse la treizeci. Toma Ionescu si D. Do- brescu-Prahova au atacat cfit au putut pe Rege si adu- narea s'a spart inteun mod jalnic. Au manifestat pe.

pinta Teatrului iar child a sosit manifestatia in fata ca--- sei lui Filipescu, era foarte mic.5oratà. 17 Septembre. Victor Ant°. nescu,ministrul justi- tiei. vine la mine. Rgzboiul va tine multä vreme; ar fi t). nebunie sà-ti bagi capul. pentru a-1 vedea poafe CázAnd;- soarta Constantinopolului va fi hotgrAfá de rezultatui.

NOTE POLITICE 1915 527 final al räzboiuluiputin importa daca cade sau nu as- fäzi. Englezii recunosc greseala lor cà l'au atacat pe apa si cà in acest mod au dat alarma Germaniei ; Costinescu este foarte scazut ca inteligentg; de uncle oare va mai gasi el bani 7 Crainiceanu este un nebun ; 1'1 Alneste eke °data la Tonel Brgtianu. Concluzie : a se egstiga vreme. Fiasco in ceeace priveste banii, pe care s'a dus zadarnic sa-i caute in Franta. Von dem Bussehe zice ca acum canonada asupra Serbiei are un scop politic, care a fost atins. Ea va fi ur- matg de atacul artmatei, care se va face la ceasul hotgrál dinainte. (Acum zece zile, dupg o bombardare, s'a crezut ca actiuneava incepe).Ofensiva in Frantaeste o- prita; s'au fgcut mari sacrificii inutile; Germania o va relua una din zilele viitoare, dupg ce s'a facut proba ca. Francezii nu pot sparge frontul. 18-19 Septembre. Filipescu, Take Ionescu si gru- parea din Ardeal cu MA,ndrescu in cap, fondeazg o Fe- deratie-Unionista cu o forma neprecisa, lgsind sä" spere tot fail sg transeze nimio din faimoasa fuziuneintre Takistii disidenti, anuntatä de Filipescu pang siin ziarul «Le Temps». Rolurile : Take Ionescu prin atacg pe Rege; Toma Ionescu, si mai mult niciun cuvant insg despre guvern. Filipescu, in «Epoca», injurg pe ministrii : dar niciun cuvgnt in c6ntra Regelui. 22 Septembre. Rusia trimite un ultimatum Bul- gariei. Franco-Englezii debarca, sau se zice ea debarca, (stirile sunt contradictorii) la Salonic, färg aviz preala- bil al Greciei. Protestgri timide si destul de confuze ale lui Venizelos. Rgspuns linistit al lui Radoslavoff, care negand prezenta de ofiteri germani in armata bulgarg, nu poate pe acest motiv sá dea satisfactieRusiei. 23 Septèmbre. Czernin imi repeta ca nu mai e po- sibilg cea mai mica incredere in Brätianu, si cu toate acestea el este in contra boicotajuluieconomic. Il sfa- tuesci eu &A se reja cumpgrarea cerealelor, Cu toate ca pretinde ca nu sunt nevoi urgente. Acum douá zile s'a dat pe neasteptate ordin impie- gatilor unguri dela gara Predeal. care totilocuesc

528 NOTE POLITICE - 1915 oras, sá pgrAseascA teritoriul romanesc. Ciudat, din mo- ment ce nu suntem in stare de rsgzboi ! Czernin vrea sA dea si el ordin ca eventual sh seinchizil granita,dar mai inainte vrea sá vesteasea pe BrAtianu. Cateva cea- suri apoi, Brätianu, care se arAtase surprinsi supärat, trimite rgspuns lui Czernin, prin seful lui de cabinet. ea ordinul s'a revocat.Cine o fi luat aceastà ingsurà De sigur cá Iliescu, care cautà un incident.' gzernin refuzg sg mai aibg relatii cu Anghelescu. El a fost la Anghelescu pentru a regula prieteneste tranzitul bulgar. Radeff e convocat telefonio fiind pre- zenti Cottescu. Iar seara apare in «Dimineata» siin «Epoca» o nota.' din cele mai fAuvoitoare. tälinAcind tot ce s'a fkut. Radeff. a desmintit ; Czernin deasemenea. Cine a putut da aceastà notg,dac6 nuministrul sau Cottescu Cu toate permisele obtinute, Qzernin a fost oprit meargh in automobil la Brasov, unde voia sá reguleze intaizierile postale !Brritianu Ii promisese ch" vatele- fona, dar a refuzat dea ceva iseglitde mana lui ! Czernin a spus lui BrAtianu : «DacA la Viena s'ar face pe jurattate din ce mi se face aici, ce s'ar spune la Bu- curesti 7» BrAtianu a rgmas fàrà fa'spims. Czernin mi s'a pilrut putin documentat a supra a- titudineiBulgariéi.Crede in deciziunea ei. Apoi re- vine la subiectul lui favorit : schimbarea guvernului imi spune :«S5, stiti binei sátiei Regele cn caz de schimbare de guvern, suntem hoteircIti sei uiteim totul intoarcem foaia. Von?, reina toate propozitiileM- ode i vom acorda tot despre ce s'a vorbit inainte». Pentru Bussche, debarearea laSaloniceste o simplá cporcgrie» a lui Venizelos spre a forta mana Re- gelui. Dornnul de Wangenheim a vgzut pe Rege si pe BrAtianu, la trecerea lui prin tarà. BrAtianu i-a spus Romania va putea intra alaturi de Germania child va simti pe Germani mai aproape de ea : la Kiew sau Odessa !(Totconditiile«imposibile»aleprimului nostru ministru ; a spus deungzi cá dach" Quadrupla In- telegere ar avea 400.000 de ohmeni in Baleani, mobili-

NOTE POLITICE 1913 529 :zeazi 7) Asupra situatiei generale. D-1 de Jagow, in genere pesimist, telegrafiazi cà balanta incepe s'a'in- -eline de partea nemtilor. Von dem Bussehe inà intreabi diteä stiu ceva in pri- vinta furturilor descoperite la ministerul de razboi, in cari ar fi implicat Iliescui cari se cauta' a fi inibusite. «Epoca» de azi dimineati mai denuntá o afacere de petrol. Imireamintese cà in ziva de 13 Septembrie, plimbandu-mi_ la curse cu. generalul Christescu, acesta spus : «Daei n'avem un rizboi care sä spele tot, Dieseu trebue sà dea foe ministerului de rilzboi. Barbu Catargi a primit de- curând .dela fratele silu din Paris afirmiri precise de ce se spuneacolo, pefati. pe socotenla lui Iliescu. Seara se afli, c:á Regele G-reciei, nemultumit de declaratiile ficute de Venizelos la Camera', l'a rugat sil se retragi. Aceasta a fost o lovituri de miciuci pentru -cercurile noastre agitate. Cei mai mlidiosi si anunti -aeeasta este o lovituri a lui Salandra, si cá Venizelos va reveni la putero invingind pe Regele 24 Septembre. Am cerutd-lui Duca si-mifaci un micserviciu,acela de a primi easupranumerar un elev la scoala centrali ;ej. a venit la mine si mi-a promis numai decht aceasta... Vom vedea daci este si el din scoala lui Mortun. Nimic mai insemnat in poli- tici. Duca imi confirmi eiderea lui Venizelos. In ceeace -priveste faptele lui Filipescu (despre eari Duca spune cht se poate mai mult riu),guvernul este hotirat si strangi," surupul, daci, acesti domni nu-si has% mintile In cap : «Este mai sigur si-1 ai pe Filipeseu in contra ta. decat alituri de tine». Pentru moment nueste -vorba de vreo remaniere Misu Saulescu imi povesteste eh' in momentul ctind se aeeentua ruptura cu Filipescu, acestas'a dus la dnsu1 pentru a face un ultim apel vechilor lui prie- teni ; i, arittmd casa lui Take Ionescu (vidMisu Siulescu sti peste drum) striga : «Ce, o si mil lisaTi pe milna pungasului aeesta 7 O si mi lisati pe mínala tal- harilor lui 7 !».

530 NOTE POLITICE 1915

25 .Septembre. Zaimis îi compuneguvernulcu. Teotoki :leaderul politiceigermane,Gunaris,Rally, Dragumis,etc... Se anuntg cgaustro-germaniiau trecut Dungrea, Saya si Drina. De peste tot mi seraporteazg Ong la ce punct Take Ionescu e desperati Filipescu turtit. Brgnis- teanu povesteste cg, Blonde' atacg cu furie pe Batianur care i-ar fi vorbit de interesele românesti cari cer neu- tralitatea, si de greseli fgcute de Tripla Intelegere, etc. 27 Septembre. Parastas la Curtea de Arges pen- tru Regele Carol. M'am dus in automobil si am de- pus flori pe mormânt ;la cercul care a urmat dejunul, Regina Elisa beta mi-a multumit cu efuziune si cand si-a luat rämas bun delaasistentg, s'aapropiat nou de mine si mi-a spus cuvinte binevoitoare. Re- gina Maria a vorbit cu mine si mi-a multumit pentru.._ calul ei Grui-SAnger, pe care Durnell I-a restabilit. Regele Ferdinand nu s'a apropiat de mine ;afecta vorbeascg mai ales cu militarii. Mi s'a spus cg prezenta lui Toma Ionescu, atht de violent anti-dinastic in presg, a produs mare emotie ; de aci tinuta, rezervati a Re- gelui cu civilii. N'avea deck sg nu-1 pofteascg, ! 28 Septembre. Von dem Bussches'aduseri la Curtea de Arges ca sg ducg o coroang cu cifra impe- rialg ;iar impgratul a telegrafiat Regelui. Stiam, dar Bussche n'a spus nimic inainte «pentru ca Austriacii sg nu facg la fel !» El adaogg : ca sg nu parg o mani- festatie !), pe ciind impgratulface parte dincasa. Hohenzollern... Bulgaria va declara rilzboi Serbiei.Imediat Ger- mania va declara guvernului cg Bulgaria nu are niciuii end de agresiune in contra Românieii cg Germania garanteazg aceasta. Bussche cguta pe Radeff 'casg, afle cu exactitate ce moment sealesese. Regele n'a fost mai afirmativ cu Hohenlohe, deck fusese cu Me- cklemburg. Acum doug, zile, Viena fusese ingrijatg se anuntase cg Brätianu va lgsa pe Rusi sg treacg. Bus- sche a trimis rgspuns lui Brgtianu prin Mortun, cg el protestase in contra acestei calomnii. Bussche a luat:

NOTE POLITICE 1915 53t scrisoarea infamg a lui Drumar din «Adevgrul» de eri, prin care anuntg vointa lui de a mg, ucide, cum si articol antidinastic din «Fulgerul>,spre aleda lui Stirbey pentru Rege. 29 Septembre. D-nulBlumenfeld pe oparte,. ziarul «La Politique» pe de alth parte imi anunta ca a- izbucnit rgzboiul intre Bulgaria siSerbia. Bulgarii, clupg ce au capturat un transport de munitii rusesti, au bombarclati distrus un tren tot de munitii pornit din Rahovo. Tângrul Barnovski imi destAinueste cg un avocat basarabean cunoscut la ziarul «Moldova», anume amestecându-se printre spionii extraordinar de numerosi ce intretine Rusia la noi, ar fi aflat dela ei cg se pre- parg unele asasinatei cà faptul este cunoscut de Fili- pescu; eu sunt primul pe lisa Stere a fost pus la cu- rent si a instiintat guvernul. 0 orà mai thrziu, d-rul Blumenfeld, in numele 1111 Stere, imi spune c5. eri doi domni bine imbrgeati l'au- abordat, fatg fiind si Blumenfeld,i i-au vorbit ruseste;-- cá apoi Stere foarte surescitat a vrut sg-i telefoneze lui Duca si lui Iliescui cg in uring a esit pentru a aduce- la cunostiinta lui Brgtianu eh au sosit doui indivizi cu misiunea de a comae un atentat; cg acest atentat nepu- thud avea de obiect nici pe Rege, nici pe Brgtianu, este- deci vorba numai de mine; cg el, Stere, cu toate cg are- nevoe absolutg sg plece la Iai pentru manifestatia inte- lectualilor pe care a organizat-o pentru mhine, rgmâne- la Bucuresti spre a usura cercetgrile. Prin Mille, Blu- menfeld a aflat cg mhine ambiiefi: Take Ionescu Filipescu vor interpela pe Brgtianu dacg este sau nu un angajament cu Quadrupla Intelegere;i dacg rgs- punsul nu este satisfgegtor: campanie de rgsturnare. Ca rgspuns la telegrama lui Maiorescu, primi- tg Vineri, telegrafiez prinintermediul luiC,zernin sper intoareerea lui foarte apropiatg. Von dem Bussche imi spime : «Once se va intam- pla. Grecia va rgmilne neutrg; nu se stie incg dacà la, debarcarea aliatilor ea va optime o rezistentg pasivg sails

NOTE POLlTICE 1915

_activa. Alai tarziu, e posibil sì intre in razboi aliituri de Germania. dar in nici un caz in contra ei». Radeff a cerut lui Bratianu o audienta pentru a face declaratia .-ca Bulgaria n'are nici un sentiment ostil in contra Ro- maniei; Germania si Austria vor declara si ele, ea la intrebarea lor Bulgaria le-a dat aceeasi asigurare.La intrebareaaneadacagaranteazapentruBulgaria, Bussche imi fäspunde Ca da, si ca Regele Ferdinand al -Bulgariei a telegrafiat prinleff aceleasi asigurari. direct Regelui nostru: aceasta va usura situatia, adauga Bussche. Bussche erode Ca se prepara si un atac din partea occidentala, ca s'a luat dela Est masse importante -de cavalerie spre a fi duse in aceastä directie. 20 Septembre. ConteleCzernin,imiapune «Discursul D-tale a indicat o politica nouil. Ai spus -tot ce se putea spune, chiar inprivintatrecerei mu- nitiilor;concluzia discursuluiD-talevafiinutila peste trei saptamiini, cilci atunci Dunarea va fi liberatä. Vá resemnati sh ránahneti pe loc,i tara renunta sa-si _joace Eu: «Voi cauta s. grupez pe Maiorescu. Carp, Teodor Rosettii sá exercitam o presilme asupra El: «Poate cineva sá conteze pe vointa Re- gelui de Hohenlohe i-a vorbit de pericolul tiunei din punct de vedere al dinastiei ; a vorbiti cu Regina. Regele este hipnotizat de Bratianu. Nu poate intra in actiune, caci o revolutie ar izbucni. El este Ho- ienzollern din tot sufletul, dar ar fi o revolutie. Impo- sibil de a vorbi mai mult Cu Rcgele, a spus cumnatul lui !» (Nota : Misu Baranga devenit deodatá. vorbitor, -spus lui Miclescu, in urma i .altor persoane, ca o -fie o revolutie!) Restul comiersatiei noastre:daca -obtinem a schimbare de politica, vor trebui douá-trei luni de preparative, i pentru a aduna munitiii pentru a face pe granita lucrarile rec,.eare. Czernin crede -se petrec orcri laipotei cà Ungurii sunt Tnaltratati. El a cerut pentru Legatie autorizatia de a trimite aju- --toarei bani, dar a primit un refuz categoric : aceasta -ar provoca neajunsuri cu Filipescu! G-rig. Carp vine meren Cu propuneri.de reconcilia- tiune intre Carp si Maiorescu.

NOTE POLITICE 1915 533. D-rul Rildulescu dela Regie a fost trimis prima- yam trecutii laViena spre a cdutaclorat depotasil pentru fabricarea chibriturilor. GeneralulSchlesinger i-a coclat 40.000 kg., ca conditia ca in schimb sá li sä trirneatá doug vagoane de seu pentru fabricarea glice- rinei. S'a luat cloratul, dar nu s'a trimis seul

534 NOTE POLITICE 1915

eartu§e de dinamità. «Epoca» din i Octombre se be§te a spune eh el este spion german. Iar Stoian, care .mi-a adus imediat vestea, imi spune cà el se nume§te Vladimir Savinsky §i ch e rus. Corbescu n'a vrut -spuie lui Mitilineu de ce nationalitate era individul dach exista vreo corelatie cu amenintarile de moarte in .contra mea ; dar l'a asigurat c. numitul CAtärhu e actun «izolat». Nith, despre care imi vorbise Barnovski, se nume§te Sergiu Nith. Vulturescu §i Bastache Il eunosc. Acest bhiat a vAzut la Filipescu lume interlopil, care _Nate sh fie susceptibilh de a furniza pe /(r5zbunator». Se mai poate ca Briitianu sh fie informat,. cum biinuqte -Stere, c. Ru§ii sä mediteze trecerea pe la noi spre a -merge in Dobrogea(?). Ministrul Serbiei a comunicat Regelui eh Serbia intrebat pe Grecia care va fi atitudinea ei filth de tra- tatul lor; Zaimis a rAspuns eh el nu considerh ch s'a pro- dus «casusfoederis» §i ch Grecia nu va luaapiírarea Serbiei in contra Bulgariei. 2 Octombre. O editie specialh a «Epocei> anunth asth,searh vestea, de altfelfalsh, ch MihailCantacu- zino arfifostarestat la Salzburg; §iameninth ..Mini§trii Germaniei §i Austriei vor fi facuti rgspunz6,- tori. Noaptea la ora douh o bandh de derbedei se duce ia Legatiunea germang, §i sparge geamurile cu pietre. 4 Octombre. Bussche imiconfirma,lacurse, laptele ce preced. El ascris Regelui, a denuntat fap- -tulguvernului §iplAnue§te spuie ca dach vino- vatii vor fi pui in libertate §i. nu vor fi pedepsiti, el nu mai considerh prezenta lui ea utilh§i un simplu secre- -tar va conveni tot flat de bine. Insh «Adefärul» §i «E- poca» desmint amândouh vestea arestArei lui Cantacu- mino! «Epoca» are neobrgzarea sä vorbeasch de cethtenii mdignati de aceasth arestare.... deci «Epsom» a dat dina- .dins aceasth veste falsh, spre a avea un pretext pentru lovitura ce prepara. Mainrescu s'a intors Joi seara. Este de acord pe principiul de a se prezenta un memoria Regelui.Pri- lme§te imphcarea eu Carp. dar nu se va duce la ansul

NOTE POLITICE 1915 535 acasa. Eu Il intreb : la o terta persoana El imi ras- punde: sa nu ne gräbim, caci Carp esteprea deochiat pentru moment ar fi o piedica pentru noi. Joi, Carp a vazut pe Rege. Insubstanta Re- gele i-a spus cà inipartasea modul lui de a vedeaasupra victoriei definitive a Germanilor, dar cà timpul dea intra in acune nu vense inca. Qarp mi-a povestit cá ar fi spus Regelui

536 NOTE POLITICE 1915 cu Filipescu. Imi confirma cä «Drumaru, Moldovan»- este un vulgar excroc; s'a descoperit de curând dosarul lui, gratie lui Duca, seful politiei din Constanta, care arestase pe timpuri. Panaitescu facea pe inocentul care- nu stie ea' Drumaru i Moldovan era unai aceias per-- sea.*i Dumnezeu stie cAt de des s'a publicat aceastal. Cu alte cuvinte, cfita vreme Filipescui cu oamenii lui nu s'au legat de mine, trecutul lui Drumaru nu se cu- nostea.... Von dem Bussche are la legatie pe d-nul Falkenhau- sen,.atapt militar la Atena. El povesteste CAnd Regele- k.)onstantin a congediat pe Venizelos,opinia publica îi era ostiai Regele nu stia chiar care va fi atitudinea armatei. Actul lui de vointa i-a raliat toate sufragiile- si chiar fratele sat' George s'a raliat politicei-germane.. Ceilalti doui frati îi rnai fac dificultati Regelui. E dc. parere ea s'a ispravit cu Venizelos. Bussche a vazut Luni 5 Octombre pe Rege. Pentm a. putea vorbi, s'a inteles cu Regele cli va simula ca adu- ce o scrisoare,i când s'a prezintat tinea in mod osten- tativ o scrisoare care nu era decht hartie alba,! ! Regele- i-a si'spus in privinta unor cuvinte ce au schimbat Sam- Ufa. (aniversarea Printului Carol), dupacitireadis- cursului, ca banuia pe un aghiotant cli informase «Epo- ca» !! Bussche n comunicat Regelui cá dacaRusia cerca trecerea trupelor sale prin teritoriul roman spre a le transporta in Dobrogea si Romania ar vrea sá refuze, ea nu s'ar adresa zadarnic Germanieii Austriei. In aceasti privinta Bussche confirma ceeace i-am spus eu acum cinci zile, ca nu era decat un «bluf . Rusia a son- dat fárá sli ceara; i s'a raspuns cá ne-am opune chiar cu armele in mana! Bratianu a telefonat lui Bussche regretele sale ca s'a spart noaptea un geam la. Legatie. Dar in schimb, ni- meni dela Ministerul Afacerilor Straine nu s'a mani- festat, iar in gazetele oficioase n'a aparut nici cea 'mai micà nota de desaprobare. Daca astazi a aparut un rand In l'«Indépendance roumaine», se elatoreste lui Mortzun. care a cerut aceasta lui Procopiu.

NOTE POLITICE 1915 537

A avut loe inaugurarea Clubului Federatiei.Ga- zetele dau cu anticipare discursul-rechizitoriual lui Fi- lipescu in contra lui Bratianu. Se anuntase ea'va fi mai violent decal este in realitate. Nu contine nicio afir- matie precisa. In ceeace prive§te malversatiile dela Mi- nisterul de Razboi. Verzea imi comunicA o scrisoare dela Aurel Po- povi,ci, al (361.ei sffirsit Il copiez aci: «Un lucru esential:. la Berlin nu s'a putut face nimic, pentruca, dela Bum- resti le venise informatia th ori ,si ce s'ar fi oferit dinpar- tea Austro-Germaniei, Romilnia nu-si va schimbaac- tuala ei neutralitate. Prin aceasta,misiuneanoastrii. acolo era terminatei... Iar 'Ana, azi eu nu stiu ea Brh- tianu ar fi voind sà revinà asupra acestei declaratii. Atunci te intrebi: Ce rost ar mai avea venirea mea, $1 de aceea: dacet Bratianu vrea sei discute cu ei ofertele a ctualei ulterioare, atunci sunt gata sa viu Cu once rizici prin Ungaria, ori si cand. Astept acest raspuns»- Joi, 8 Octombre. Impresia läsatil de discursul lui Filipescu la inaugurarea Clubului Federatiunei este ab- solut nulä. A fost un fiasco. Lume puting. Pisoschi imi povesteste cà dupa atentatul dela Debreczini uciderea jandarmilor unguri, când cu afa- cerea statuei lui Arpad (1913) acte de provocareindis- cut:bile ale Rusiei. Serviciul maritim a debarcat pe Ca.- tiräu, pe care cApitanul in persoanà Il condusese la lo- cuinta lui Ionescu, agentul comercial laC,airo. Dar cum detectivii unguri nu pierduse pe criminal dinochi, el a fost facut nevazut din Cairo cu concursul politiei lui Kitchener si prin mijlocul a 10.000 franci plátiti unui detectiv pentru a-1 despagubi de prima de capturà ce se fagsciduise. Tot prin Serviciul nostru maritim a fostel adus indarat in Europa. Regele Carol i-aexprimat gra- titudinea (1914). Predarea lui CAtAram autoritätilor aus- triace ar fi produs mari dificultäti. Deci guvernulBra.- tianu a acoperit Cu protectia lui pe acestindivid, pe ju- matate impAmântenit si de origina. rusg.Acum intcleg de unde vine «imposibilitatea morala» de avatama, afi- satii Miercurea trecutä. de Panaitescu. 35

538 NOTE POLITICE 1915 Duminici, 11 Octombre. Faimoasa manifestatie asupra cäreia circulau svonurile cele mai sinistre, a Malt fiasco. Un ne,norocit de ovrei a fost omorát cu o loviturá de baionetá. Armata a fácut peste tot, inteun mod sever si in numár mare, serviciul de ordine. Miercuri, 13 Octombre. G. Stirbey imi povesteste ,cá cumnatul sáu (Brátianu), readucindu-1 cu nevastä-sa dela Buftea, l'a povátuit sá stea in oras. Pe de altá parteNenitescu imi apune &A se continuá cu faeerea transeelor-pe toatá granita muntilor,i cá se transpora acolo pesmetii muuiii. Tot George Stirbey imi spu- ne cá pärerea lui Brátianu este &A pozitiunea Germanilor nu este asa de strálucitá cum se zice pe fronturile ru- sestii occidentale. Von dem Bussche imianunticáValieve a fost luati jonctiunea cu Bulgarii a fost fácutá la Brsza-Palanca. Deci se va avea Vidin pentru debarcarea Bulgarilor, Lora-Palancai Rusciuk pentru Turd. A- cordul turco-bulgar prevede concursul armatei turcesti dad. Bulgarii vor fi atacati de aliati. Bussche stie ca' in afará de rezerve, von der Goltz comandá la Adrianopole o armatá de 250.000 de oameni. Navigatia va reincepe &slid monit,oarele ruse vor fi páräsit imprejurimile; se stie eh' gáse,au adápost la Corabia si chiar laSeverin. Czernin s'a plans de aceasta, iar Brátianu l'a asigurat el i-a silit sá plece, Sâmbata trecutá, la ora 12. Generalul Christescu ar fi spus lui Bronsart cä Germania ar fi trebuit s. facá noui propuneri. .(Dupá care initiativál). I s'a ráspuns cä Brátianu e acela ¿are trebue sá facá primul pas, fiinda, un Stat mare nu se poate expune din nou la un refuz! Miercuri, 14 OciombreMarius Teodorian imi apune cá Regele a stat Duminicg. (ziva manifestärei) o orá jumátate Ia arhiepiscopul Netzhammer ; cá Regele nu mai vede pe nimeni, cáci a luat pe fas' o atitudine fa- Vorabilh' Germaniei.i cu tot binele ce gAndeste de par- lidul conservator nu II crede destul de tare spre a pu- tea lua ráspunderea. De eke ori este intrebat, eI rás- punde: «Ce pot face?» Pentru arhiepisc,op, Regele este

NOTE POLITICE 1915 539 intimidat de Brätianu, pe care il crede -mai tare in par- tidul lui deelt este in realitate. El e sigur cä nu se va acorda nimio României, dacA nu se hotärevte, totul va merge la Sofía. Rationamentul lui Maiorescu este urmätorul: BrAtianu nu poate päräsi puterea in momentul de fatä, ar insemna o sinucidere, once tensiune trebue inlätura- ta ; cea mai bung solutie ar fi un guvern mixt Cáci un guvern pur conservator nu ar putea sä domine situatia. Singura lui grijä, des exprimatA, este cä dacá ar surveni pacea noi suntem pierduti,i pacei este posibilä:ca probä cäderea lui Delcassé. Nenitescu a fost primit de Rege: El a esit foarte multumit dela audientä. Regele impäraseste absolut ve- &rile noastre, dar trebue sä acem incäi sä räbdäm. Si Regele are aceiasi mare grijä: sä nu se facA pace. Stie ca tot guvernul Lui gfindeste altminterea; dar asta nu face nimio: Succesul Germanilor este a,sigurat; nimeni nu poate face nebunia de a se bate pe doug.fronturi, ceeace ar insemna sinuciderea României. Regele va sti sä evite ackastä catastrofá. El considerä pe Take Io- nescu ca isprävit absolut isprävit. Pe Filipescu, ca un nebun care îi sparge capul de un zid. Venizelos, o ca- nalie. Nenitescu räspunde cA acesta are cel putin patriotismul, dupg, zvonurile care circulä, sä se retraga din Camera pentru a nu face greutäti guvernului. Regele: «Este mai putin canalie &cat Take Ionescu, vi atàta tot». Czernin se ducela Brätianu pentru a ceredes- armarea soldatilor rusi, vreo sutä, refugiati pe vapoare la Severin. Vorbind de viitor el repetä : «Sä nu fie prea tarziu!» 15-17 Octombre. Polemicá extrem de violentä in- tre Filipescui «Viitorul» (Ministerul de Räzboi). Fiul Filipescuestepusincauzä, el facefatà, dar se ap6r5, rän. Dumineci, 18 Octombre. Intrunirea Federatiei la Severin, Craiova, Bràila. Caracali Ploevti. La Ploesti, Toma Ionescuamenintä pe Rege cu rästurnarea, iar

540 NOTE POLITICE 1915 la BrAila, Filipeseu: elyárà Ardeal nu.dau trei baui dinastia noasträ»! - Luni, 19 Octombre. Am väzut pe Busscheiper Walaburi, intors din concediu. Waldburg, spre mirarea mea, imi spune cá a} ggsit pe Reginä gata sá uite este Englezoaicg, (1). Ei cred Cei Regina se endeste inain- te' de toate la coroana ei. Idespre Brátianu: nimic de asteptat dela el. I-a silit sá reja un material de tele- grafie färg, fir pe care n'a \roil fárá niel un pret sä-1 lase sg, tread.. Marti, 20 Octombre, Foarte ingrijat de zvonurile persistent° care il se trimit, Czernin vine sä mä intrebe daeä cred posibil ca Rusii sg, ne ofere Basarabia daeä ant da in schimb armatei lor dreptul sá treacä pe la noi. Eu räspund cá cred lucrul imposibil. El insistä. fiindeg, alth parte i se semnaleazg o aglomeratie de trupe rusesti la Reni. A avut cu Costinescu o convorbire priete- neascg, e i-a arätat foloasele ce ar avea România dacg, ar colabora cu imperiile centrale. Costinescu a lovit in.- Unguri, dar s'a mentinut partizan al neutralitátei. Aceastä convorbire a dispräcut lui Brgtianu care a si fäcutobservatii lui Costinescu !ElBrgtianufiind pentru neutralitate.... Czernin insistä &A, pentru noi este «Head time», fiinda pacea se apropie.... D-rul Dinu Briitianu imi spune eä Irina Buteu- lescu, sosind la Palat pentru lua serviciul de ziva Reginei, Regina. i-ar fi spus : «Nu vom mai fi multä vreme in stare de pace; vine momentul, când vom putea intra in rgzboi dupä inima noasträ...» (evident aläturi de rusi!) Deci, ceeace Regina a spus lui Waldburg este o simplä inscenare pentru a adormi pe Germani! Dinu adaugä cá federatii sunt mai linistiti, eai cum ar fi siguri cá si-au ajuns scopul! Arian, in audienta la Rege, a avut impresia eä Regle este absolut sub influenta lui Brätianu. Miercurl, 21 Octombre. Mehedinti a vAzut pe unul din fratii Negulescu partizan desperat al actiunei. El -f je cg. Francezii vor fi invingátori cá JaPonezii luerea. zá, intensiv la munitiile rusesti,eä, aliatii &bard. in

NOTE- POLlTICE 1915 541 znare numgr la Salonici cä niciodatá ocazia pentru noi _n'a fost mai prielnicg. Aceasta o aud in fiecare zi! Mai interesant este ca Filipescu gi Take Ionéscu ar fi spus Negulescu cg Biatianu s'ar fi tocmit primgvara tre- -cutgi cg ar fi cerut tot teritoriul piing la Tisza; Sa- sanov ar fi refuzat categoric; de aci pierdere de timp gi amAnarea semgngturei. In urmg Delcassé ar fi intervenit stgruitori Sasanov ar fi cede,- (Imi reamintesc de ceeace mi s'a raportat atunci asupra interventiei impe- rioase a lui Paleologul la Petrograd, gi de 'spusele Blondel in contra lui Poklevski, care pierdea un timp Tretios, fAcându-ne dificulati!). In rgstimp a avut -ofensiva austro-germang gi fortgretelerusegticgdeau una dupg alta, iar BrAtianu refuza sh," mai ischleascii t3i. _sá mai admitg un termen fut. Dar el îi di cuvântul amoare cg va intra in actiune la ora pe care o va crede propice. (Dacg toate acestea sunt adevgrate, ele explicg toatA atitnklinea lui Bràtianii toate zvonurilecare 4circulg). Golescu imi aduce o gtire, care ar confirma -spusele lui Negulescu : guvernul trateag cu societatea de navigatie, din care face parte gi Banca Agricolg, spre a Inclina cele doug vase ale societatei pentru tram- sportul munitiilor noastre din Anglia la Archangel gi a le aduce prin Rusia ! Eri mi s'a comunicat cg. Paianit a obtinut caii eh se intoarce in Rusia pentru o'remontg importantg ! Duminecii, 25 Octombre Federatii contramandeaxgin- -trunirea. dela Iagi. Toti se pretind subit indispugi : Fi- lipescu, Take Ionescu, Gogai Mihail Cantacuzino. Luni, 26 Octombre. La intrunirea federatilor dela Galati s'a 'intimplat scandal gi bgtgi. Leon Cantacu - zino gi Mimi Plesnila au fost loviti. Seara, &Ova na- tionaligti au spart geamurile la consulatul german. Miercuri, 28 Octombre. Von dem Bussche ¡mi spune cg a atras atentia lui Porumbaru. insgngtogit, cg mi- nistrulafacerilorstrginenu-ifgcuse o vizitg dupg spargerea geamurilor la legatia germang. Porumba- ru, care in acest timp era gray bolnav, i-a räspuns : _Au lipsit deia datorie. A doua zi, Nanu §i Träznea-

542 NOTE POLITICE 1915

Greceanu au venit la Bussche: Nanu s'ascuzat In acel moment el ingropa pe mama sa,i Träsnea a, spus ea' nu era obiceiul la noi I Bussche mai adaugä eä. a prima un raport consular, care a.fost comunicat Begelui, asupra celor ce se uneltesc la Galati de cAtre Kartamieeffi prefectul Gussi. Joi, 29 Oetombre. .Radu lanescu imi precizeazA oarecare puncte care fusese semna1ate de Bussche. La Corabia au fost cinci vase de räzboi rusesti care- remorcau cincisprezece slepuri, in care se aflau :800' de vagoane de orz, un automobil, aeroplane, cfitiva si 4 tunuri mari. Douä convoiuri au mai trecut susul Dunärei, unul cu prizonieri sfirbiluati Austria- cilori retrimisi in S'arbia, eel de-al doilea cu Primul convoi a trecut, iar celalt a fostcapturatde- Bulgari. In ceeace priveste cele 15 vase refugiate la noi, se anuntase desarmarea si vänzarea continutului lor;- se tratase chiar cu Ivänescu vinderea orzului ; a venit insä un contra-ordini totul a trecut sub pavilionut rormânesc, dupä ce a avut loo o slujbA fácutä de mr preot. Dar ofiteriii echipajele rusesti sunt in func Inteo bunä zi au plecati canonierele insotite de dourt vase de riizboi românesti, si nu s'a mai auzit vorbind de ele. Simbiti, 30 Oetombre. Chestia gramlui nu se re- zolvä. Bussche imi spune c'ä Eidingher a adus incetul cu- incetul pe Seceleanu si pe eei ce-1 insotesc spre o com- binatie de bancg (Länderbank si Deutsche Bank) si &A aceasta nu poate fi admis de comisiunile oficiale. Ozer- nin, cel dintâi, ar oere ca Eidingher sä nu se mai in- toarcä. Ar fi oare o legbiturä cu plecarea lui Spiess L._ Diurtiniel, 1 Noembre. Intrunire publicä a Fede- ratiei la Iasi. Filipescu gäseste mijlocul de a spune ca- trebue In momentul de fatä sA fil sau rusofil sauger- manofil,i dacä nu esti niel una nici alta, nu esti Romgm decat eu numele! El numeste pe Rusi liberatorii ! gAnd eä, trebue sA fim foarte onorati de a intra aläturi ei ! Marti, 3 Noembre. Von dem Bussche a pus pe.

NOTE FOLITICE 1915 54a

Bronsart sä verifice cifra fortelor turce*ti.Generalul Bronsart de Schellendorf, care este *eful statului major al armatei anuntä : peste 1 milion de oameni subarme, din care 300.000 la Sarosi Gallipoli; 200.000 la Adria- nopole, gata de a fi aruncati unde nevoia va cere; 100.000 sub Constantinopole; restul, 50.000 la Smirna *i 50.000 Mesopota.mia, Caucasuli Anatolia. Bussche a aflat delà Brätianu cá guvernul. a trimis räspuns la Pe- trograd cä. România va refuza trecerea armatei ruse*ti, pe teritoriul romän;i dela Stirbey, c:a Rusii s'au mirat, de aceastä comunicare, coi ei n'au avut nici odatä in- tentiunea de a cere ace,astä trecere. (and te gii,ndesti a In ziarele luii la intrunirea dela Ia*i, Filipescu cerea Rusilor sä viei le oferea trecerea » Bussche a intálnit pe LucacilaMortzunlLucaci venise sä ofere o impAcare intro Filipescui guvera Acest lucru a fost afirmat de Mortzun. RIspun.zänd o intrebare, Bussche imi apune cà raporturile lui cu Cos- tinescui Beätianu s'au ameliorat, dar ca Anghelescu rämâne omul tutulor *icanelor. Regina are griji,si se arate foarte neuträ. Cu toate cä.ii place cCei doui Grenadieri» de Heine, interzice sà se dinte acest cântec, fiindc'ä fraza finalä este luatä din Marseilleza. Ea nu va merge disearä la serata pentru ajutorarea refugiati7 lor sArbi. Simbitii, 7 Noembre. In cursul unei conversatii,, aflu dela Bussche, cä un corp de rmata german pärg- se*te Serbia. -Era sä fi avut ocazia sà tragä un singur foc de pu*cA, *i cä nicäeri n'au gäsit o populatie mai putin ostilà. Täranii nu ascund nimic *i vând de bunä voie cele trebuincioase soldatilor. Bussche crede Francezii au impus Rugilor sä le lase lor directiunea convorbirilor cu România. Aceasta confirmä *tirile date de gazete ea' Anglia lucreaza la rasturnarea lui Sasanov din pricina declaratiunilor prea categorice ce le-a fkut in privinta Constantinopolului, declaratiuni cari au alar- mat pe Români *i au indepärtat pe Bulgari. Stirea re- tragerei lui care a circulat multà vreme, a fost datä de care Reuter, dupä o telegramä sositä probabil cifratä, pe cale diplomaticä.

544 NOTE POLITICE 1915

Bussche imi vorbeste din nou de necesitatea de are- mite toat,e negocierileprivitoaxe la gräucomisiunei austro-germane care se aril' aci: Länderbank si Deutsohe Bank au vrut sä treach algturi de cEinkaufskommission»; din acest motiv Seceleanu si tovargsii lui n'au putut reusi. Am vgzut pe d-nii Melchior, Klein si Offen- heim insotiti de Stircea. Eu i-am povgtuit si ei au ac- ceptat sg ofere trei anii de lei pentru gräul pentru care ei nu ofereau decát 2750. Acesti comisan nu cred cä vor reusi sg se infeleagg cu ministrul Constantinescu si cu Comisiunea Oficialg. Constantinescu le-a spus min- ciuna cá avem 1 milion de vagoane de vänzare ! Inainte de toate nu mai are nimeni incredere in noi... Beirbulescu §i Murganu alai spun cg banca a mai primit 6 milioane aur dela guvern. De unde le ia...? 0 fi un imprumut englezesc7 Saligny povesteste la bancg cum a organizat directiunea munitiilor, care i-a fost incredintatg. Peste sapte luni vom avea comandele noastre, care vor trece prin Rusia ! Pe de altg parte Murglsanu semnaleazilCeea ce se petrece pe Dunäre; sediul si depozitele reghnentului din Calafat slant mu- tate la Bgile,sti, si tot lungul Dungrei se lucreazg la for- tificgri! Lord, 9 Noembre. Astäzi mare välvg. Se reped la mine : Dobrescu Paul Teodoru, Ghitä Botez, Teleman, Ifitache, D-rul Dinu Brgtianu, etc... Tarul este astAzi la Reni ;pe neasteptate se face mare reclamg nationa- listg : aceasta este trecerea Rusilor. Consulul nostru dela Izmail, Grecianu, i-a väzut si i-a numgrat: 300.000 (ra- portul lui Gherrnany). Asian ar fi spus ciicorpullui de armatg va pactiza. Nu mai avem trupe, nici tunuri : totul se aflg pe granita cealaltg, sau pe Dungre. Teama perpetuä, de faptul indeplinit. Linistesc, pe cAt pot, pe prietenii mei. Povolny imi spune cg Marinkoviei este la Reni, iar cg Poklevsky nu a fost convocat : riva- litate personarg cu generalul Wisoskine, spune Povolny!. D-rul Brätianu imi apune el Alexandru Seulescu a sur- prins pe Prut corespondenta secretg SCrig cu cernealk

NOTE POLITICE- 1915 545 simpaticg cu care s'ar fi organizat trecerea trupelor ru- sesti prin intermediul tgranilor. El a dus-o la Statul- unde aveau aerul a fi foarte supárati de aceastá descoperire. Von dem Buss' che a vázut pe Rege SAmbátá. Co- municativ, Regele i-a spus cá Rusii nu vor &d'uta sá ceará, trecerea, cáci guvernul nu o va acorda. Costinescu a dat din nou aceasa asigurare Regelui. Bussche imi mai po- vesteste cá la serbarea care a avut loc Martia trecua in profitul Sarbilor refugiati, un cântec de Grigore Fili- pescu in contra Regelui Ferdinaud al Bulgariei a dat loc la scuze pe care Porumbaru a fost silit sá, le facá lui Radeff. Pherekyde a spus lui Blumenfeld: ROMallia nu va autoriza niciodatá o trecere militará decAt unei teiri aliate. Lovitura (lela Reni nu este serioasá. Costinescu va esi din guvern ; el a adus tara la ruiná, este uni om fiziceste isprávit; se vorbea mult de capacitátile lui fi- nanciare, dar n'a mai rámas nimie din ele. Stelian poate intra in minister, dar fárá pretentia de a se amesteca In directia politicg a partidului, nici acea de a-si desemna singur portofoliul. Blumenfeld îmi mai vorbeste de afa- cerea cailor dela Ministerul de Mizboi: este vorba de cinci mii de cai din Rusia,imprejurul cárora se dä lupa. Pherekyde .este reprezentantul lui ticu Catargi; cänd acesta a aflat cá, Pgianu, Rornblatt sau Zisu Ii lua comanda, el á spus : «nu mg voi lása pálcálit». El cauta sá, obtie anularea licitatiei, la care Zisu a oferit pretul cel mai avantajos ! Primesc vizita generalului Mesen , de mult anun- tatá,i negociaa.Imi multumeste pentruatitudinea mea in certurile lui cu Filipescu ;el povátueste pe Brg- tianu sg primeaseá sá se examineze ministerul de ráz- boi. Pretinde cá Brgtianu i-a cerut sg mg vadá inainte de a se lua vre-o másurg in contra lui Stavrescu, cáci dacá numele meu (I) va fi pronuntat inaintea consiliului de reformg... El insinueazg c5, in toate cazurile i se va da un alt serviciu fiindcg are proba cá afurnizat acte lui Filipescu. Iliescu ataca,' cu indfirjire pe Costinescu pe fiii lui. Deasemenea si pe Anghelescu:«Un prost, pe

546 NOTE POLITICE 1915 care nu-1 asculti nimeni». N'are decat sa se inscrie la Federati: «Un nebun mai mult». El va face proba de Grigore .Filipescu n'a fost de nici un ajutor. Costinescu e amid care l-a numit asa zis inginer, ca sà poata pleca. in strainiitate. El a vazut cu ochii lui, eri, pe d-rul An- gheleseu lund ceaiul la Capsa cu Grigore Filipescu, pe- cand acesta ataca onoarea Brätienilor! (Iliescu se- arata bland in toate. dar destul de siret ca 6g, nu mA. linguseasca). Mi-a numit pe Colonelii Lupescui Arghi- rescu ca comproMisi de Filipescu. Averescu este un ad-- versar, fácand dificultati, dar foarte -prudent. Marti, 10 Noembre. Conferintei scrisori mime- roase, dintre cari una urgenta de la Czernin pentru lutionarea chestiunei graului.Am impus un contract de 100.000 de vagoane in loc de 50.000,i porumbul la 26, graul la 30. Singur See,e- leanu face rezerve pentru po- rumb. Tratative, care trebuesc sh le recunosc pLicute, cu. Offenheim in prezenta lui Bussche. Bussche crede cà s'au pus mine la Gura Prutului si pe Dunare intre Galatii Bràila, mide navigatia se mai poate face decat cu piloti.. El considera aceasta, ea un semi]. bun. - Nenitescu este foarte ingrijat. Obuzierele au ple- cat la Giurgiu, au fost asezate la Baneasa. Arhivele dela Giurgiu au fost transportate la Fratesti ; cazaxmile Bunt goale si tot materialul militar transportat mai inauntru_ Cum se conciliaza aceste fapte cu spusele lui Bratianur care declar6. ca va impiedeca intrarea Rusilor in Ro-' mania I Blumenfeld imi comunica: Oswald Teodorian- publica in «Opinia» un articol in contra lui Take Ionescu.. V. Dimitropolu a declarat lui Badarau intentia ce are de a se desparti de Take Ionescu. P. Missir a scris lui Take eg el nu poate sà aprobe uneltirile lui Toma. Ionescu la Universitate. Povatuesc pe Blumenfeld sà. spue lui Badgrau cà trebue sa-si stranga prietenii jurul lui ; situatia politica va fi pronortionatä cu apor- tul lui, care aport singur ponte 5terge pretentiile ce le- au altii. Tzigara-Samureas imi apunedin partea Rege-

NOTE POLITICE-- 1915 547 lui (cu multemenajgri).,ca Regele mg roagg sánu inaintez prea mult Cu Carp. Simt ca garpa jignit pe. Rege, sau cel putin l'a speriat in ultima audientace a avut. Tzigara repetg, ca un ecou cuvintele lui Carp «Un Rege mediocru poate....!» Miereori, 11 Noembre. Afandrea,turburat,imi spune ca negocierele s'au rupt in afacerea granelor: Of- fenheim a, fäcut o of erta cu 25 pentru porumb iun con- tract de numai 50.000 de vagoane din care numai 30.000I ferme. Seceleanu repetand spusele lui Starcea, care la ora 1 promisese 30 pentru porumbul rosu. Vintilg Bra, tianu a raspuns ca rolul comisiunei era sa sustie pretu- rile si ca nu trebuia sg se cedeze cele 35 fixate de comi- sie pentru grau. Unanimitate Lie veden i si ruptura. avut vizita generalului Stoica, care gaseste mijlocul sg mg laude si sa-mi spue ca si-a facut studiile In Germania, pentru a ajunge sg mg roage sa-i sustiu candidatura la directiunea ziarului «Minerva)! Nationa- lismul lui va gasi artijklcul sg se acomodeze. Vineri, 13 Noembre, Buletinele amaunta ea s'au f cut 17.000 de prizonieri sârbi.i ca s'au luat multe tu- nuri, dupg &Mena Mitrovitoi si Pristinei. Toatg Vales Mierlelor este in posesiunea Austro-Germanilor; tot in aceasta vale Cpsovo a stabilit din nou rezistenta sar- beascg. Tetona reincepe, pe toate fronturile de bataier

In ace.st razboi. - Dnminicil, 15 Noembre. Deschiderea Parlamentu- lui. Gazetele Federalilor anuntase f el de fel de cataclis- me. Ele spuneau ca se adusese regimentele din provin- cie. Pe strazi multh lume dar nici un soldat. Sergentii de oras: nimic mai mult Partizanii lui Take Ionescu lui Filipescu absolut toti prezenti, cu Leonte Moldovea- nu si Vrabiescu printre ei ; chiar Disse,scu cu toate ca sora-sa care a murit eri, nu e Inca inmormantata. Ei se- ;ininteun grup compact in coltul din stanga fatg cu Cnrpul Diplomatic. Acesta impartit in doua loji dupa gruparea starei de razboiMinistrii Persieii Spaniel cu Puterile Centrale; Olandezuli Americanul In loja cealaltg. Regele nu ispravise cuvintelecDomnilor Se-

548 NOTE POLITICE 1915

natori, domnilor Deputati», cand isbucne§te tipetele gro- zave in coltul conjuratiior. S'a auzit: «Hilo! Jos gu- vernul! Jos Ungurii I etc...» Vii protestAri: se stri- :tritiasca Regele,i Regele este lung aclamat.Cel mai indecent a fost Toma Ionescu, care a vociferat tot timpul, intinzhn' .d un brat ameninfator In directia Re- gelui. La e§ire, chiar in ineinta Camerei, Paul 13,du1es- ,.e. u §i Manolescu-Strunga pglmuese pe Mille; Toma Io- nescu este viu interpelat; Pherekyde in persoang apos- trofeaza pe Istrati ed este o ru§ine ceeace face, iar Is- trati rAmâne cu gura inchis5.. Spre sffir§it, Filipeseu .se urc5, pe o bancai Mihail gantacuzino se repede dea jos. N'am vAzut vreodati un astfel de spectaeol! Rectificare : Vredenburch intrase numai ca sa salute pe eolegii dela Quadrupla Intelegere in loja lor; §i el Vopicka au stat tot timpul ceremoniei in loja Puterilor Centrale. Bussche imi atrage atentia asupra acestui lu- -.cru cu o vgdità satisfactie. 16 Noembre. Von dem Bussche mA face .observ cA singur d-rul Anghelescu arborase cordonul -unei decoratii rusesti la deschidereaCa.merei. Eu: «Probabil di n'are altul». El: «Duca, Mortzun, etc.. neavAnd cordonromanesc s'au abtinutsà pue unul -strgin»! (Fapt adefärat). Bussche imi cite§te un raport foarte nostim asupra solemnitkei cu care s'a remis la Galati eordonulSft. StanislasluiA.Gussi,prefect; asuprapro- fuziunei de cadouri r3i. de juvaericale ce s'au distribuit. §i asupra chefului acut de Urusov la chrciuma «Sofia», cArei socotealk de 300 de lei, a refuzat de altfel s5, o plgteasea. Acest raport a parvenit prin Tzigara Samur- eain mainile Regelui. Aslan pe care l'am vAzut in eursul. zilei mi-a confirmat faptele. «Westnicul» anuntä tocmai cA impAratul a vizitat,timp decatevazile, frontul trupelor dela Sud care au luat parte la lupte 4i CA a stat de vorbg, cu recrutii Nimio special la Reni, unde n'a fost altceva deck un simplu incident al acestei intinse inspectii. Si se deeoreazA cu profuziune Galatii...! Bussche a comunicat guvernului, pentru ca acesta

NOTE POLITICE 1915 544 sg nu se sperie dacg ar afla din altà parte (1!) cgdoug. divizii germane ex artilerie grea sunt la Varna, Bulgarii neav5,nd artilerie grea 1 El imi spune in treacgt: «Nu s'ar putea hotgri D-1 Carp sg intre in partidul D-tale 7». Mihail Pherekyde vine la mine sà mg vesteascä ca a aflat cg Toma Ionescu trebuia 55, mg atace mg loveascg, la Senat,i s5, mg pgzesc. Missiri chestorif sunt avizati. El a vgzut pe Take Ionescu cu prilejul unui procos,i i-a spus ce mare rau i-ar face un astfel de act; Take i-a multumiti i-a spus cá va vedea imediat pe- fratele sgu. Toatg dimineata nu mi s'a raportat deelt svonuri In acest sens. Intr'un grup de deputati Constantinescu ar fi spus cg Federatii au sg se uzeze intea luptg Marghiloman. La Senat, nu s'a petrecut 17 Noembre. Prizren a fost luat. Bulgarii anunti 17.000 de prizonieri. SArbii au distrus tot ce puteau dis- truge. Regele Petre ar fi fugit in ajun,&glare, cu fiul sgui cu Trubetzkoi, ministrul Rusiei. 18 Noembre. Citesc la Maiorescu memoriulpe- care vreau sg-1 remit Regelui. Sunt prezenti :Arion, Nenitescui Teodor Rosetti. Se fac doug usoare rec- tificgri. Maiorescu constatg in doug randuri cg sun- tem unanimi. Dealtmintereatoti au gasitmemoriur excelent. Trebue sg spun Regelui cine ararme cunoa§- te si nimeni nu mai trebue sá ja cunostintg de el. In cursul diminetei am primit vizita lui Panaitescu, El stie dela Reni cg a avut lee o def;lare de 11.000 de oameni. Tarul a luat zakuska pe yahtulgeneralului Wisocki: se pare c5." a fost foarte proastä ; de altfel. adavgg. Panaitescu, tarul nu m5nanc5, niciodatg nimic. Marinko- vici n'a fost la Reni, dar la Odessa unde probabil a avut o audientg. El plecase de Joi, adicg cu trei zile- inaintea sosirei la Reni. Fantul cá Poklevsky nil a fost invitat se atribue motivului cg el stg rgu cu Wisocki, care era organizatoruli primea la fl T(9r4 nmitcPff trece incg .de mult peste carml lui Poklevsky care este- acuzat cg ar fi fost adese ori tras ne sfoarge Blorriel si cá ar fi dat instiintgri false. Poklevsky este silit

550 NOTE POLITICE - 1915 indure pe Kurez care trimite rapoarte cu cifra lui par- ticularà, pur §i simplu vizate de legatie. El este in cores. pondentä cu Ignatieff (colonelul conte), care este ataat pe längä Tar, §i transmite o copie lui Goremikinei alta -Qabinetului tarului. Se pare cä se fac musteäri lui Po- Ilevskyi cänd Kurez raporteazälucruri,pecari .ministrul nu le-a semnalat. Siguranta socote§te cé,' nu- mérul trupelor tinere adunate intre Odessa, Tiraspol si Prut este de 400.000 oameni. Ele Bunt comandatede generalul Cerbaeeff. Ofiterii de mariné. au fäcut exer- citii de aruncarea unui pod in fata Tulcei, la Ceatal ; manevrä mai mult politick'cleatmilitar.Seful de Stat-Major care a fost dat Marelui Duce in Kaukas, .este un general de jandarmerie, Djiunkowsky, fost vice- ministru de interne,care cu ocaziavizitei dela Con- stanta, venise sä ja ultimele mäsuri impreunä cu Pa- naitescu. Bineinteles cä rolul lui principal este de a su. Traveghea pe Marele Duce! Teza ruseascä : nouile judete din Dobrogea au ineá o conditie nedefinitä bine. Sobrania neratificAnd cesiunea lor ; deci, se poate trece prin ele färä a viola neutralitatea romänä ! Panaitescu mai §tie cé, la Sumla §i. la Varna se aflä elite o divizie germanä. Povolny n'a putut sosi la timp la Reni. La intoar- -cere, afarä de cei reeomandati, trecerea se fäcea pe la Ungheni : se zice, ca sä nu se destäinuiascä misterele ex- peditiei spre Bulgaria. El a vézut tunuri lungi §i mai ales artilerie austriae,ä adaptatä. Peste tot se construiau laräci. I s'a spus eiä nimeni nu t3tia nimic dar cá se sperà CA totul va fi gata spre sfaqitul lui Ianuarie. $e- fill Statului-Major. al eärui nume nu si-1 mai aminte§te (1!), i-a spus 6,- daca" ei ar trece, Romá.'nii nu ar trage -asupra lor. Take loneseu le-a dat aceastä asigurare, a- démgänd cA mai repede armata ar detrona pe Rege. Ofi- -terul rus ar fi rAspuns cä aceasta el nu o crede ! (Pentru aceste clevetiri : cec 600 lei !). Colonelul Päianu cu nevastA-sa, Priboianu idem, li Hortopan pleacé. in Rusia pentru a cumnära cai. Du- -rata cAlAtoriei: trei luni. Deci, a spus Päianu lui Ki- riacescu, nu va fi räzboi inainte de primAvarl

NOTE POLITICE 1915 551

20 Noembre «Epoca» este extrem de violenta cu Bratianu ;11 trateaza de tximbecil la externe, cotcar la Tezbel». 22 Noembre. Dinteo convorbire cu Czernin zulti cä Ungurii, foartetari inmonarhie, nu cer de loe participarea noastra la razboi o Romanie tare nu le-ar surade de loe,i dacä intervenim prea tetrziu, ei se Tor opune la inaltarea noastra. Plecand, el imi spune : «Te rog sá uiti tot ce fi-am spus; nu ti-a vorbit ministrul, ci numai Czernin». De ce 100.000 de oameni in CArpati nici unul din spre partea Rusilor, c,and este stiut cá Rusii adung trupe pe Dunare I Oare se va face numai un si- mulacru de opunere la trecerea lor 7 Romania stie ambii imparati nu sunt oameni s incerce ceva in contra Romaniei, dar daca teritoriul ei este violat de Rug,i, vom -trece si noii razboiul va avea loe pe teritoriul ei ! Costinescu ar fi spus luí Radeff, ea" la primavara, cand Rusia va don i said treacii trupele pe la noi. nu ne vom cpune decal de forma. Cu toate c5, el este ramolit pen- tru o afirmare asa de grava, cer lui Czernin o confir- mare. Eri a avut loo intrunirea agricultorilor,afost foarte bung, si a adunat multa lume.Brani,steanuzice ca ea preocupa p guvern,i ca Bratianu a dat ordin sil se accelereze incheerea celor 50.000 de vagoane tra- fate cu Austro-Germania, pentru a calma spiracle. Din aceias sorginte : generalul Soukholimof a fost silit sil restitue pentru operile de caritate milioane de ruble, din banii sustra§i. In acea,sta privinta, gazetarul spaniol Ximenes, introdus la mine de Bussche, si care vine de pe front. cbici proprietat,ea sa este aproape de tot de linia de foc, mi-a povestit alaltaeri eA generalul Pau a dus la Cartie- rul-general probele cA Germanii aveau spionipân i In statele-majore. Colonelul Mezaiedoff,suanzurat de. nevastä pe sora tinerei sotii a lui Soukholimof, uneltirele ei au adus c5,derea ministrului derazbni. Cazul Soulcholimof a fost deferit unei comisii. si cum el §tie prea multe, nu este nici odat4 urmarit. (Aceasta

552 NOTE POLITICE 1915 este oare cauza restitutiei mentionata de mai sus? Un a- viator militar, fiulpresedinteluiCurtei de Ape' dela Mew,' rasa scada documentele in liniile germane; el a fost deasemenea spanzurat. In acest mod au cunoscut Germanii situatia unui intreg corp de armata, care se afla complect izolat §i care a fost luat ca 'lute()plasä. Marele Duce a trimisjandarmeria lui la Petrograd, s'au arestat vreo treizeci de funotionari, despre cari nu s'a mai auzit niciodata vorbindu-se. In Rusia este lipsa de toate. In toate zilele au loe lupte. La Mohilev, unde se afrá cartierul imparatului, ora§ul n'arephine- ,Desordine absoluta. Nu mai vorbeste nimeni de fai- moasa linie Kolo in Rusia, va fi ea construita...7 sunt In abondenta. 26 Noembre. Audienfá la M. S. Regele. Am in- trat cu bártia mea in mana, anuntánd cà memoriul *) a fost discutati primit de catre cei einci f ostiministri. N'am vorbit decal politica dela ora 3 la 41/2 Regele : «Trebue multa prudenta, cad in once directie nu ris- cam nu numai idealul national, dar &liarexistenta ta- rei». Poate sa mai existe indoiala, pentruca daca Puterile Centrale au banii,ceilaltiau America. Nu e mai putin adevarat cà tot ceeace furnizeaza America nu este bun. Regele o stia si lucrul i-a mai fost confirmat de Rudeanu. Pentru noi va fi foarte interesant ceea- ce va face Grecia. (Aceasta declaratie a Regelui a fost provocata de un raspuns. al meu : Regele spusese ea a- vem o pozitie geografica foart,e grea, caci atingem toate frontierele, la care am raspuns eu cà pozitia noastra nu era mi grea ca pozitia Greelei..) Regele declara cu tarie cu ins;stenta : «Nu putem sta definitiv neutri, a- ceasta nu, absolut nu !» En: «Mai ales Bulgaria de- venind tare; dar din fericire nu exista vrasmasie intre eai noi».Vorbescdin nou de Unja Dunare-Marea. Egee. Regele : «Intreb De toga lumea : ce aveti de repro- sat Bulgariei: i-am luat noi ceva 7» Regele stia inca din anul trecut Bulgarii erau cAstigati politicei ger- *) y. Memoriul la Anexe.

NOTE POLITICE - 1915 553 mane, dar nu grin Derussi, care n'a stiut nimic sau care- a inselat intotdeauna, &Ad el nu vedea decilt pe Savin- sky si Panafieu, gäsind pe germanulMichaelle prea prost. «Prea prost ! 1 dar Regele Ferdinand spune cä nu-1 frecuenteazA fiindcä e nesuferit, dar 06, admira ma- rea lui inteligentA, si dacä nici Reg-ele Ferdinand nu eu- noaste oamenii... !». Regele nu va admite trecerea Rusilor. Este o ches- tiune de demnitate nationalä. Ministrii i-au deolarat-o 61 cei dintAi si Constantineseu P. (sic) si Antonescu au af ir- mat ca sunt unanimi. Eu: «D-1 Costinescu cu toate acestea a emis indoeli asupra seriozitAtei opozitiei pe care am faoe-o». Regele : «D-nul Costinescu 7Poate !Dar tot restul guvernului nu face nici o rezervä». Dealtfer RegeleaspussefuluideStatMajor : «In acest caz vor trece si Germanii; si ei au o armatä pe Carpati In contra Rusilor, iar nu in contra noasträ». Regele a vorbit despre aceasta si cu Misu Cantacuzino, «care nu e destept» si i-a intore intrebarea :«Ce ai face D-ta daca ai fi presedinte de Consiliu 1» Räsp-tuis :«Dacg. sunt 25.000, ii opresc; daeä sunt mai multi, lilassä treacá.» Regele : «Cum poti sä spui un lucru ca ace- sta, Misule 1 Nu simti D-ta ea aici este o chestiune de demnitate nationalä 1» Regele recunoaste cil am violat neutralitatea,di am fost partiali fatä de Quatrupla Intelegere, inteun mod absolut si. cä am lipsit dela datoria neutrilor, si. con- vine &A poate Bfätianu mai viseazä inch- de o victorie a Quadruplei Intelegeri.Trebue sä ne ameliorAm starea. Regele doreste ca vänzarea cerealelor sä, se facä. Muni- tiile noastre nu au sosit, dar cea mai mare parte se aflä la Salonic... Eu :«Dupä eitä vreme 1Si ne pu- tem increde oare in fägädueli,când vedera cum se poartä Quadrupla Intelegere 1» Regele : «Grey a pro- mis ooncursul nelimitat Sarbiei. si apoi a spus eäera numai concursul politic!» Eu : «Dacä este recuuos- cut cä. trebue sä ne schimbäm atitudinea, de ce mai men- tinem trupele concentrate pe munti 1». Regele : «Cred cä ou venirea lunei Decembrie va incepe retragereaion. 36

554 NOTE POLITICE - 1915 Eu : «Dar cel putin se ja vre-o precautie in contra Rusiei ? Se intgresc din nou liniile fortificate 7» Re- gele :«Fortificatiile nu mai insemneazg mare lucru in ziva de astäzi». Eu : «Dar tunurile Bunt departe». Regele : «Este adevgrat, Bunt prea departe T» Asupra ministerului de räzboi, Regale spune : «Ad- mit cg se furg. Se furg pretutindeni. Dar asupra muni- tiilor, aceasta nu cred.Ce a fgcut Filipescu,n'are scuzg. D-ta stii cg Delaunay-Belleville, care cerea 80 de franci de proectil, n'a fabricat niciodatg proectile 7 Acum s'a obligat sg, fabrice pentru Franta, dar nu poate incepe predarea deeät in Februarie 1916. Nicu Filipescu a fácut o brosurg de strategie, in care desvglueste toate planu- rile noastre eventuale in contra Austriei, pe cari el le cunoaste ca ministru de rgzboi. Acesta este un lucru ad- misibil 7 In ce targ din lume,a ar putea sg se petreacä un lucru ca acesta 7» Cum vorbim din nou de munitii, spun Regelui cg, cu gräul si cu benzina noastrg, put,em obtine totul dela Germazi... Regele : «Cred ca- da 1» Apoi s'a vorbit de generalii cari ar fi de schimbat. Exprim pgrerea CA cu un ministru hotärit, toti ar in- cerca sg facg A se uite opiniile emise de dänsii. Regele : «Cred si eu, dar nu Jarca, e aceasta este spre cinstea lui.». Eu : «El este atins de limita de varstä," deci lesne de inlgturat.». Regele imi apune cg, in fie- care SgmbgtA invitäofiterii cu sotiile lor si a putut sg constate Cat este de isprAvit generalul Bogdan, in- capabil de a mai formula o idee. Intr'un rgnd. Bogdan spunand cg ar fi trebuit sä intrgm in cutare moment, Regele l'a intrebat cum ar fi agezat el trupele 7 Bogdan nu a putut Dakar sg inceapg expunerea. Basarabescu a inceput sg-i sufle la ureche era gentil, foarte gentil! Atunci am intervenit Eu: «Nu continuati, clici va repeta. totul». Concluziunea mea : «M. V. va face rgzboiul cu generalii i tineri». In aceste primiri (dineuri) am vgzut continuarea ideilor pe cari Regina incerca sg, le preci- zeze spre sfärgitul domniei Regelui Carol, pentru a-si face popularitate. Regele admite a guvernul poate mult in ceeace

NOTE POLITICE 1915 555 priveste opinia publicai ca are mijloace sa o intoarca. Nu avusesem panà astäzi mijlocul sa fac pe M. S. sa admita acest lucru. Regele va lua in persoana jura- mantul trupelor si le va spune cá trobue sà raspundä la .apelul Regelui lor«ori wn,de», i RegOle adaoga : «Voi spune aceasta, nu pentru soldati, dar pentru o- fiteri !». «CAndidaturilelui Lucacii Goga nu trebue sä treaca cu nici un pret. Fireste, Lucaci are pentru el pe Gussi, prefectul; Lucaci este un «jouisseur» mizera- bil, care nu este nici preot, nici catolic». (Toate acestea au fost spuse de Rego cu excitatiune). 27 Noembre. Bussche vine sa mà infrebe de im- presiile mele. El imi vorbeste de afacerea de spionaj, si- nuciderea maiorului Ionescu, subsef de Stat-Major la Corpul II. In birourile lor de informatii s'a prezentat -un tanar ofiter, care oferise niste HAI El a fost atras In discutiei intre timp a fost vestitä politia. Prins a- supra faptului, el a märturisit. Urmarea este ca i s'a dat o optiune ca sa se sinucida. Mortu.ni Bratianu cu- siosc afacerea; Bussche a adus-o la cunostinta Regelui. Radeff a venit la 44. Nu-1 mai vazusemdin toamna trecuta.' la curse. El protesteaza in contra co- municatului gazetelor, care imputa Bulgariei rasptmde- rea incetarii tranzitului, cand in realitate Romania este aceea care a fost mereu in vinä fata de ei. Eu Ii oer o nota de rectificare pe care sa o public. (El nu mi-a tri- -mis-o). Radeff este foarte prietenos cu Romania, dar foarte sfios fata'. de Bratianu ; maretia afectata de a- cesta a adus de fapt ruptura relatiilor. Sfirbii s'au 'batut inteun mod admirabil ; Anglo-Francezii se apära -slab ;el erode cà o parte din armata aliata este inva- luita de Bulgari. 28 Noembre. Czernin a venitsä-micomunice, -foarte secret, ca Mortun i-a spus«Bratianu are sà se compromitä iremediabil, cu minciunile lui. S'a apucat sà stea din nou de vorbit cu Take Ionescui Filipescur asigurandu-i ca el va intra alaturi de Intelegere ly> Regele a luat juramantul recrutilor ; le-a vorbit,

556 NOTE POLITICE 1915 dar... 1128 vorbit cum imi spusese ! Aceastä. lipsä de cu- raj e teribilä..! 29 Noembre. Ne-am intrunit, cei cin.ci fo,sti mi-- ni..5tri, la Maiorescu. Toti tanuim pe Brätianu. Ilotarinb cä nu vom discuta Adresa §i ca.' vom face o vagä, de- claratie. 1 Deeembre. Dupä ce aläturi«Nationalul» a: atacat Ipolitica posibilitätilor», cu note strävezii, obrAz- nicii la adresa mea, azi chiar «l'Indépendance Roumainew laudä aceastä politia, ca singura Cu putintä. Pe de alt.& parte Cräiniceanu, in «Universul», recuno*e c5. noi nut mai putem face nimica (in sensul lui) daca aliatii pä-- räsese Balcanii §i. Rug,ii nu revin pe frontul lor !Iar- Mille, in «Adevärul« de asearä, plânge sperantele pier- dute ! Buletinul de astäzi anuntä eä. Bulgarii au secs- pe Anglo-Francezi din Macedonia i i-au re,spins in Gre- cia dincolo de Ghevgheli: doug divizii nimicite. Ceeace- nu impiedicä, pe Vintila Beätianu sä pungpepro- fesorul. Creangä sà spunk' cà la primävara este sigur- eá mergem Cu Rusia! (Raportat de Mavrojani). Am vrtzut pe Czernin, care mi-a spus cä se va interesa de afacereafratelui lui Iantchewetski pentru care intervine Povolny. V on dem Bussche imi spune ca.' Carp a väzut pe Rego, care i-a spus :. «România nu poate päistra neutralitatea definitiväi ea nu poate intra decAt alä- turi de puterile centrale. Dar momentul n'a venit incal,- Carp : «Si dacä pierdem trenul To Regele : glifi-am- rezervat libertatea de a fixa momentul !» Pe de altä parte, Brätianu a välzut Duminecä pe Stirbey la Buftea §i. i-a spus :«C,u intelegerea nu este nimic de fäcut r Am fäcut tot ce era posibil pentru a apära neutralitatea; mai mult nu puteam sä fac» Stirbey :«Schimbà acum politica». Färä räspuns. Bussche §i Stirbey conchid cä" Brätianu e eat de legat Inca, moralmente, ii este imposibil sä se intoarcä. Eu insist: «Sau mai curAnd el se teme cà nu se mai are de,stulä incredere inteinsul pentru a i se face propuneri».Bussohe: «Foarte posibil. Inorice caz este.

NOTE POLITICE 1915 557 mare ameliorare.lepurile pleacai Bratianu trimite zpecial un °filer de marina spre a schiraba locul tor- _pilelor de baraj, pentru ca slepurile dela Oltenita -poata pleca si ele». Pe de altaparte Anghelescu sehimbat modul de a proceda in manipulareavagoane- lor pentru Bulgaria. (Aeeasta, poate fi motivul pentru -care Radeff nu a dat urmare). Czernin, la ora 12, imi spune despre contractul celor cincizeci de mii de vagoane, ca merge foarte prost -probabil ca nu se va face. lar la ora 3, Bussche imi spune cä sunt sperante ca lucrul sa se aranjeze. La 41/2 Mitilineu aduce vestea cà un atentat cu dinamita ar fi fost proectat in contra lui Filipescu, .ca Filipescu ar fi denuntat chiar el faptul politiei. Doi din autorii presupusi s'au predat singuri lui Filipescu : 'Transilvaneni, cuprinsi de rerauscari; dupa indicatiunile lor, al treilea complice ar fi fost prins azi dimineata, In momentul chid se colora din tren; s'ar fi gasit asu- -pra lui 80.000 de lei. InscenareDeviatia unei masi- narii a,vand alt scopl Se pästreaza secretul... clar Gianni 4i N. Polizu vorbeau de ae,easta, azi la Camera! 2 Decembre. Am avut comitet consultativ, la mine. a.probat sensul scurtelor declaratii ce voi face la Senat, unde incepe astazi diseutia adre,sei.Darpen- -tru a nu fi in remorca guvernului, trebue sà atac ches- tiunea interioarai politica economica. Maiorescu este de parere ca in ziva de Sf. Nicolae nu trebue sà ma due la slujba bisericeasca pentru imparatul Rusiei. 4 Decembre. Seful sigurantei vine sa má pue in curent in afacerea complotului (?). Para sh o spue, el nu crede in seriozitatea afacerei. Ambii conjurati nu pot da nici o indicatieserioasáasuprainvoelilor cari pretind ca au fost luate la Brasov la Hotel Krone, ou autorii proectului. Pe de altä parte el gaseste expli- catiile lor copilaresti ; pretind ca trebuiau sá arunc,e prin fereastra (Decembre !) masina infernala. Or, fereastra estelapatrumetriinaltime din strada, si fiecare colet eantäreste 25 de kg. ! Presa n'a cazut in cursa. .cu toata reclama facia. In rezumat : Filipescu, Take

558 NOTE POLITICE 1913

Ionescui Costinescu trebuiau sà sarg in aer. «Adevg- rul» adaogg :i Brgtianu ! «La Roumanie»are 1.111 articol grotesc :Serajewo-Bacuresti- Moartea Archidu- celui era un eveniment de o insemngtate mult mai micg decat eventuala disparitie a lui Take Ionescu! 5 DecembreVon dem Bussche este foarte nemultu- mit de partialitatea si de reaua vointg a lui Rudi Catargi; el va comunica guvernului cg se va crea o agentie te- legraficg din moment ce «l'Agence Roumaine, nu dà nici o vestei refuzg comunicgrile agentiei «Wolf» si ale lui Korrespondenzbureau. El constatà la Brätianu bung vointg mai stgruitoare. Slepurile pe Dungre, merg; dintre ele unele se si intorc la Oltenita, pentru a fi re- inc.grcate- Ii anunt sosirea, azi dimineatg, chiar, a lui Schebeko. Bussche imi rgspunde :«Poat,e el vine sg vg adue,g Basarabia !» 6 Decembre. Má fac cg sunt absent la Buzgu, sg nu iau parte la eeremonie la bisericg si la receptia dela legatia ruseascg, pentru ziva Tarului; am trimis 7 Decembre. La Senat, continu.area discutiei la Adresg. Poklevsky si Schebekoimi depun Brgtianu fiind lipsg, imi trimit,e rgspuns cà mg roagg- sg nu vorbesc decat maine. 8 Decembre. La Senat, in timp ce Alexiu, raportor,. vorbea intr'un mod foarte cuminte in sensul Puterilor Centrale, Leonte Moldovanu Iimi, apune cg primgvara trecutg el rostise la Brgila un discurs ultranationalist. Teodoru a aflat dela dansul cg pronuntase acest discurs- a doua zi, dupg, o vizitg fgcutg lui Brgtianu, de unde- asise cu convingerea cel peste cloud., trei zile vom de- clara reizboiul Imi rostesc discursul. Sala este arhipling. De altfel, de doug' zile, asistenta este foarte numeroasgi pArg- seste sala cand se anuntg ea sunt araanat pe altg Federistii mg, ascultg cu mare atentie, sunt respectuosi. Niel o intrerupere. Gaud zic : «Noi, conservatorii..., mg opreso dinadins,i nimenea nu suflä. Majoritatea .aplaudg cand vorbesc de politica externg ;i &jar Fe-

NOTE POLITICE 1915 559 deristii (Parianoi Dissescu ostentativ) aplaudg. partea economieinationale.Primesc multe feliciari dupä sedintä. Seara la Club. Bussche imi anuntä cg. Englezii incep sg. pärasea,sca Gallipoli. 9 Decembre. Von dem Bussche vine acasä sä felicite, &lei n'a vrut s'o facg,' eri la Club. Contractul cu cele 50.000 de vagoane, se face : Costinescu agora. 7% agio asupra taxei aur, din care jumgtate rämâne de- pusä la Berlin. Dar se va notifica contractul guvernului, pentru a se pune la adgpostul capriciilor unora din mi- nistrii ; Brätianu, personal, a insistat pentru aceasta. Raporturile continug, a se ameliora.lepurile ies si se reintorc ea usurintä. 10 Decembre. Mä due sg, vgd pe Mortun, pentru alegerea din Galati. Ti semnalez inactivitat,ea candida- tului,i situatia ciudatä a prefectului care primeste pe Lucaci in acelas timp cu Kartamitcheff.Mortun l'a chemat pentru a-i spune cg. daeg, Lucaci eset, el, Mor- jun. Ii va da demisia, dar CA el, prefectul, va säri in- nainte. Dupä aceasta Mortun adaugä : gOredem cá vor fi trei candidatii cá dupà balotaj ne vom intelegez. La amiazi Asian imi repetä cg liberalii de acolo il ha- ping sä-si pue candidatura ! Comisia Offenheim-Melchior, insotitá de Sece- imi comunicá incheerea contractului celor 50.000 vagoane. Felicitäri reciproco. Domnii din comisie remit lui Seceleanuscrisoareapentrubonificarea de 1/2% pentru Sindicat. Dela Barbulescu aflu cguvernul a fgcut astf el de concesii, incät Bibicescu se intreabA daeä bacsisul atribuit de public lui Constantinescu si fra- telui lui nu era o realitate. Guvernul a atimis luarea fermä, dar facultativg pentru cumpgrätor, de 50 p'ing, la 70 milioane Mark cu 1.20, pe când Banca Nationalä nu intelege sá ja deca 30 pânä la40 milioane. 12% am- depuse la Reichsbank in contul Bäncei Nationale si li- vrabile sase luni dupg. rgzboi. Agio pe 121/2 la 7%, a- tunci cand Banca Nationalä nu dä Statutai decht 6%. 11 Decembre. lute°interpelare cuprivirela

560 NOTE POLITICE 1915 cumpgrarea de cgtre Stat a fabricei de Blau-gas, fg- cutg de Filipescu, Brgtianu a ggsit mijlocul sg.spue : «Dela declararea Tgzboiului unele comande au fast in- tarziate, altele au fast impiedicate. Agitatiunile Actiu- nei Nationale nu putin au contribuit la aceasta». Ggsi- sem un ecou al ae,esteiacuzgriintr'oconversatie cu Regele. Brgtianu cautg sg stabileascg cg el n'a putut lua munitii in Germania din pricina agitatiunilor Actiunei Nationale: Schebeko a fast la Maiorescu. Probabil, vizitede informatie. El a cgutat mereu sg. Leg proba cg Rusia s'a recules, cg existg, unitate nationalg, cá toatg tara, de la eel mai umil Ong la suveran, vrea sg invingg. 12 Decembre. Von dem Busscheimispune, despre retragerea Englezilor de la Gallipoli,cg,foarte favorizati de o negurg groasg si de o mare foarte ei au putut sg-si retragg trupele. Dar nu mai pu- tin e o retragere gag. Ina de mulfg vreme eiretrag trupe pe bordulvapoarelor-spitale.Turcii austiut, dar n'au vrut sg aibg, noui neplgoeri, trgend asupra lor. tl se intereseazg de vizita lui Schebekoi crede cg n'a scos nici un avantaj dinteinsa. Brgtianu, care nu stia nimic a fost f wee surprins. Germania a hotgrat sg excludg pe toti Takistii din societkile cu capitalger- man sau austriac. Ea va intimpina greutgti din partea Austriacilor dela Creditul Român, dar este hot:grâtg, sg-i forteze. Bussche protesteazg in contra pretinsului boico- taj al tgrei de catre Germani : ei au trimis 400 vagoane de mgrfuri din carre: fer, piulite, sirmg, deci artioalele a egror lipsg este cea mai simtitg. Cgpitanul Ursianu, pe care l'am avut prefect, imi povesteste cg, totul este putred la ministerul de rgzboi. El avea un strung, pe care dorea sg-1 vândg cu 3mii de lei, si il oferg, printr'un avocat dela Botosani, mini- sterului. A obtinut 3 mii de lei, dar ministerul a plätit 5.500 de lei, dintre eari 750 pentru generalul, iar restul pentrumaiorul de la Pirotechnie. In 1913, pe când era senator, a oferit orz cu 1100 de lei vagonul, i s'a re-

NOTE POLITICE 1915 561 fuzat oferindu-i numai 900 de lei; dar Schuller a trecut orzul ministerului, cu 1.200 de lei! Astgzi in magaziile .generale nu mai sunt deal 10 la sutg din echipamen- tele necesare. Ursianu are 263 de oameni in compania luii numai 240 de pugti ! 13Decembre. Mortwn vine la mine pentru a vorbi de alegerea din Galati privitor la sindicaligti. Brätianu a vgzut pe prefect gi Pa fgcut atent cá Luc.aci se laudg cg are sprijinul lui Costinescu si a patru mini- g-ta-i. Promit sá vgd pe Gherea, pe care Il caut pretutin- dent Apoi vorbim de Stelian, care in faja lui, a lui Phe- _rekyde e Missir, declarase cu ateva zile inaintea atac care l'a &cut la Senat, eg este de aoord cu Brg- tianu (Marti, 8 Decembre). El îi reaminte.gte cuvantul tatglui situ: : gsg, te fereascg Dumnezeu de boer sapgtat si de tigan ingherocat». Stelian cere ministerul de Interne Mortun insistä ca sg i se dea ! Cu sigurantg cg vgzuse pe Costinescu inainte de a se lansa. Asupra prostiilor 'opuse de Stelian despre Consiliul de Coroang, Mortun îi reaminteste ceeace am afirmat totdeaunaCostinescu îi incepuse discursul cu cuvintele«Un lucru este una- nim cgstigat, CA. este o imposibilitate moralg sg mergem tWituri de Rusia». (Contrariu de ceeace afirmaseSte- lian). Mortun, de altfel,a -vorhit de x4necesitatea de timp -spre a preggti opinia publicg pentru a merge cu Aus- tria». Ceeace, evident, nu are sens deat in versiunea (omanimitate» contra actiunei paralele cu Rusia. Mortun. : Xostinescu n'a inghitit niciodatg neajun- sul de a nu fi mostenit el situatiunea lui Sturdza, asa cum Sturdza dorea». Dar el, Mortun, lucrase pe Haret gi pe Stelian, cu concursul lui Pherekyde i al lui Budigteanu, aga cA, chestiunea fiind pusg deodatil in Consiliul de Cpstinescu s'a ggsit inaintea unui fapt indepli- nit. Regele Carol se endea la Costinescu, dar Mortun i-a argtat pericolul ce era, in caz-ul and Take Ionescu ar fi izbutit sg fie gef al partidului conservator : sg fíe doui sefi de partide,amandoioamenideafacerio. A doua zi dupg ce a fost desemnat, Regele a aimbrgti-

562 NOTE POLITICE 1915 gat» eu cgldurg pe Brgtianu. Rege oonatitutional! Doug zile inainte de a muri, RegeleCarol,dupg dejun, a adus aminte lui Mortun de eeeace-i spusese in privinta lui Costineseu, gi i-a strâns mána... (I). La ora 6 am avut audientg la Regina Elisabeta. Mi-a fgcut o primire egt se poate de c'dlduroasg; gi mi-a vorbit de discursul meu la Senat. Nu a putut afla nimie despre scopul vizitei lui Schebeko. Regina este totaga de fermg in convingerile ei, dar accentueazg timiditatea Regelui. 14 Deeembre. Mi§u Pherekyde, la sora mea, po- vestegte cá Brgtianu a facut doug vizite lui Stelian. «Tot, chiar telegramele, i-au fost argtate». Stelian, fatg fiind gi. Pherekyde gi Missir, a declarat cá este perfect de a- cord asupra politicei strgine. La pretentia lui de a avea ministerul de Interne,Brgtianu l'a legat de gard rás- punzandu-i : cRegret, dar domnul Pherekyde este acel care ja Internele». Se intelege,adaugg Pherekyde; fu- ria lui Stelian,silit sg vorbeascg de ministerul de In- terne f ata,' de Mortun. La Camerg. atát de agteptatul discurs al lui Carp n'a avut mult rgsunet. L5 Decembre.Mi se spusese dimineat,a. cg era vorba (Vasiliu dela cSteagul») de un nou contra,ct de 50 000 de vagoane de cereale. La ora 2, D. Seceleanu vine sg-mi spue, cg a aflat cg Costinescu trata cu un sindicatan- glo-francez vgnzarea a 150.000 pfing la 200.000 deva- goane (restul disponibil), mara ce va rgmfineain Románia, in magaziile particularilor sau prin ggri. Co- misiunea insistand pentru a avea magaziile din ggri spre a putea aduna cerealele destinate contractului incheiat, ministrul gi-a tot amânat rgspunsul neputând conceda mai mult de un, sfert. Existä oare conexitate 1 D-nul F. Lossen, dela Vega Vice-Consul german la Ploegti, imi spune cg Mackensen incepe oofensiva. spre Odessa ! Spre srárgitul lui Ianuarie va veni aface- rea Suezului. Insg. gazetele vorbesc de intitlnirile in Bu- covina. Stroici zice cg toatà armata e populatiacivilgy

NOTE POLITICE 1915 563 din Basarabia lucreaza la transee. Azi dimineata, d-nul de Bussche mi-a spus ca, dei n'are nimic oficial, stie prin vestile biroului militar, ea de doug zile acolo sunt lupte si ea nici una din acele täri nu comunica nimic. Stere face un discurs miscator astipra Basarabiei si reuseste a fi ascultat de Camera, si chiar sustinut de majoritate. 17 Deeembre. Am avut o convorbire Cu Von dem, Bussche : cSunt ingrijat de tonul notelor americane cu prilejul vaporului cArizonaz, scufundat de un submarin austriac. Nu ne putem teme decat de ruptura relatiuni- lor. De fázboi, nu. Cercurile militare germane ar pref era razboiul, fiindca atuncea vom scufunda toate vasele de comer t si Anglia nu ar mai putea teal. (Inteleg ea, de cand cu «Lusitania», submarinele germane s'au mai do- molit). Bussche nu crede intr'o inaintare spre Odessa, care este planul lui Enver-Pasa, cad ar fi periculos de prelungit frontul intre Rusia si România. care in caz de infrängere ar trebui sa desarmeze armata care s'ar re- trage. El nu stie dacá se va intreprinde ceva in E- gipt, dar acea.sta actiune ar cere urgentá, fiindca numai dou5, luni mai sunt utilizabile. Un cäpitan Vasilescu. dela Craiova. imi ceruse sä-1 introcluc pe linga Bronsart pentru a capata publicatif oficiale asupra istoricului ritzboiului. Aceasta se petre- cea ce] putin acum douà luni. Acum el s'a prezentat la le- gatia germana afirmand ca eu i-asi fi promis cumpara- rea a 6000 volume, si ceränd ca legatiunea sa-i cumpere 4000 ! ! Hal de ofiter 1! Atrasesem atentia asupraafirmärei lui Iorga.ea Statul unguresc deposeda de mostenirea lor familiile Romanilor morti pe front. Czernin nu s'a miscat,iar Bussche a intervenit el la Viena. El constata aceasta a- patie a lui Czernin : cTot ce inconjoara pe Czernin, este inexistent». 18 Decembre. Arion trebue sä vorbeascá la gar mera, la Adresa. Take Ionescu afirmase crt eram tinuti, printr'un tratat sä aparam Serbia. Scriu lui Maiorescu pentru a vedea textul exact al protocolului dela 1913, pe

564 NOTE POLITICE 1915 care Pam considerat pururea c.äzut, indatä cetratatul din Bucureoti a fost executat. Maiorescu stie din gura lui Brätianu, cä dela semnare incoace nici Serbia, nici Grecia nu l'au invocat, nici nu au cerut nimic in teme- iul lui ! Singur, Take Ionescu este omul care-1 in- voacA in contra tärei lui ! Discursurile kai Carp (al doilea)i Arion au fä- cut-senzatie la Camerà. Carp a spus lui Take : «Talentul nu scuza toate incarnatiunile, dupà cum frumusetea nu scuzä prostitutiunea!». 20 Decembre. Bussche a fost Vineri la Rege. Re- gele mai deschisi foarte franc. Bussche i-a spus 'm- pede ea' Puterile Centrale nu se vor putea increde in d-nul Brätianu, pentru cA Il considerä ca angajat, deci inamic.Regele: oAngajat nu, dar acum patru zile d-1 Brätianu mi-a spus c6 el tot crede in uzura care va a- duce infrângerea Puterilor C,entrale». Bussche a incer- cat terenul in privinta unei eventuale crize de guvern ; Regele n'a räspuns. 23 Decembre. Se confirmä cá Francezii au obtinut dela aliati ca Salonicul sä nu fie päräsit. Fratele meu Mihai imi scrisese din Paris c6 stie, de sus, 05. Albania §i Salonic sunt douä fronturi ce se vor mentine in Bal- cani. Evident cA politiceste päräsirea Salonicului ar in- semna Grecia liberä in miscärile ei,i ar insemna mai ales România hotärandu-se contra Quadruplei.Regele imi spusese :«C,eeaceva face Grecia, ne intereseazh foarte mult». Oricum aliatii aduc meren trupe si for- tificA orasul. Dincontra,Bulgariii Germaniis'au prit la granita greach. Intreb pe Bussche dacä, mul- -tumitä de a avea liberà comunicatie cu Constantinopol, 'Germania maseheaza nu-mai Salonicul. El imi apune a se pregäteste ataculi cA vor fisi Austriaci care vor ataca cu Bulgaro-Germanii. 26 Decembre. Cräciun. Bussche tine sä má vadä; Dummied pleacä, in concediu. Faptul de a fi obtinut un concediu, insemneaiä pentru el ch' : sau Grecia a dat in fine o asigurare formalá sau cá. atacul este amAnat, din cauza zApezei foarte abondentä care impiedicg transpor-

NOTE POLITICE 1915 565 turile. Eu : «Yeti putea verifica la Berlin, dacA Aus- iro-Ungaria r6mine in ace1ea.5i dispozitii ca vara trecutk anume cb", o schimbare de guvern in România ar tre- bui sà corespundà cu aceleasi concesiuni». El: «Cred cá putine lucruri vor fi schimbate, dar cA pentru Buco- vina un schimb cu nordul Basarabiei va fi trebuincios : Hotin. din cauza fortgretei de construit, in sarcina Aus- triei; Bender, pentru România. Planul d-nului Carp. Nu fa'spund In timpul särbatorilor CrAciunului a azut Lov- cem si a avut loe infrangerea totalà aMuntenegrului. Luarea muntelui inviolabil a avut un mare rgsunet.

NOTE POLITICE VOL. I

Pagina Pagina

Pentru cititor. ... 9lo Anul 1907. ... 57 64 Anul 1897 11-15 Anul 1908.... 65 Anul 1899 16-18 Anul 1909.... 66 73 Anul 1900 19-33 Anul 1910.... 74 82

Anul 1901 .. . .34-35 Anul 1911 .. .. 83-- 91

Anul 1903 36-37 Anul 1912... . 92-139 Anul 1904 . .38-45 Anul 1913... V10-206

Anul 1905 .....46-48 Anul 1914. . . 207-389

Anul 1906 49-56 Anul 1915. . . 390-565