DOCSLIB.ORG

Yi FEYNS FIUL E $11;11,. NA 10 AI NOTE POLITICE I

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

Ukru Rik yi FEYNS FIUL E $11;11,. NA 10 AI NOTE POLITICE I NOTE POLITICE VOL. 1 1897 - 1915 Toate drepturile pentru repro- ducen, traducen iintegrateas partiale sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN Note Politice 1897-1924 BUCURESTI Editura Institutului de Arte Grafice tEMINESCLI» S. A. Str. Parlamentului, 2. 1927 PENTRU CITITOR Insemnarile politice ale lui Alexandru Marghiloman se refera la activitatea sa politica 0 la raporturile 0 con- vorbirile ce a aval ca diferite persoane o !Nina parte a stralucitei sale cariare. Incepute la 1897, ca intreruperi mart, aceste note sau insemnäri, la inceput mai mult un aide-mémoire", iau ca- racterul unui adevärat fuma! dupä 1912; astfel ca pe- rioada de mare insemneitate pentru istoria noasträ contim- poranä dintre 1913-1919, perioadd in care marele bärbat joaca un rol de frunte, este aceea care prezintä o conti- nuitate prefioaset.Toate tntrevederile si conferinf ele avute cu personalitellile cu care s'a aflat In legatura, sunt redate -Cu fidelit ate.Ele vor lämuri multe puncte intunecate din istoria anilor din urma. Insemnärile lui Marghiloman au fost scrise cand In romd- neste, cand In franfuzWe. Acolo ande textul original era francez, fam reprodus intocmai In josul pagine!, tradu- cdndu-1 insä, spre a arma fära intrerupere textul principal romelnesc. Dupe" 1919, notele sunt mai rari, räzlete. Multe lucran, nerecunotinla celor pe cari it salvase In vremuri grele, prive4tea penibilä a framantarei micimei politicianilor, au finut pe omul de Slat tntr'o rezerva in care numai o fire ca a lui era capabilä sa se menfie. Alexandru Marghiloman avea intentiunea sa revadä sä redacteze definitiv insemneirile sale. Dar inchizad °chit in momentul cat& venirea lui la cdrma ageptata doritä de tofi, era sä se indeplineascä, ele au rämas in forma in care fuseserä fiternute dintr'o zi pe alta. 9 10 In testamentul seiu a inscris urmätoarele rdnduri : Am o serie de caiete in cari am notat evenimen tele politice i faptele istorice la cari am luat parte. Insärcinez pe Octav George Lecca, pe Panaiti Wyzanti 0 pe Mihail Pherekyde (Pic), sä le punä In regulä.i sä pub/ice peirlile importante..." .ila s'a urmat. Editorii insä n'au abuzat de latitudinea datä lor: cititorul va gäsi in intregime notele-memorii ce urmeazel. Cdteva documente maiinsemnate din archiva Marghiloman, s'au aläturat la sfdr0t In anexe. 1897. Duminiert, 23 Noembrie. Seara la 6 oreamaflat la Club cg spre Calea Vacgresti fusese incgerare mare in- tre evreii manifestanti, provocatilde intrunireastu-, dentilor la Dacia. Bande izolate de manifestanti, se zice, au spart toate vitrinele, fächnd chiar acte de prgaciune in Lipscanii in CaleaVictorieipiing la piata Tea- trului. Luni, 24 Noembrie. Vizitat Lipscaniiistr.Sf. Vineri, unde toate geamurilei obloanele sunt mate; Sinagoga, unde un grilaj interior este rupt iar gea- murile sparte. N'am putut merge mai departe din cauza lumei care se tinea dup. mine. Intâlnit pe Carp cu G. Filipescu : Carp crede cg o interpelare trebue fgcutg. Interpelat la Camera' pe Ministrul de Interne Phere- kyde. Am spus studentimei ce socotesc despre easiam fgeut politia directresponsabilg de celepetrecute in dun. Notez cg intre alte probe pentru mine, erasiafir- matia unui corespondent berlinez, care spusese lui Carp cg manifestantii bgtuserg un ovrei sub ochii lui, iar ca un sergent de ulitg prezent sta cu bratele incrucisate. Pherekyde rgspunde. El inocenteaza pe studenti, pe cari îi laudg (aplauze entuziaste), legitimeazg cele pe- trecute ca o justg reactiune contra provocgrilor evreilor, cari : au insultat Romania prin manifestele lorsiau tinut intruniri nepermise de Constitutiune I Camera a impiedeeat, inchizand discutia, doug obiectiuni firesti : De ce nu a dat in judecatg pe autorii afiptelor in cari se insulta tara, de ce a permis acele intruniri (Nota : Intrunirile din Bucuresti ale evreilor s'au tinut cu au- 12 NOTE POLITICE 1697 torizatia politieidupgcerereacutáformal !Rils- punsul a pkut uimitor celor cari nu erau dinainte ho- tArâti a inghiti tot. (Intre alte mArgAritare :«Politia a fost surprinsä»). Marti, 25 Noembrie. Interpelarea lui C.arp la Se- nat. Ministrul schimbat cu totul tonul ; anuntat chiar legea Berindei, prilegiul intregei incgergri, nici ca va avea Se zice eá. Regele, foarte nemultumit de rgspunsul lui Pherekyde in Camerg, i-ar fi fácut mustrgri, al cA- ror efect s'a vgzut n Senat. Generalul Vrädescu mi-a confirrnat ea"., spre marea lui supgrare, Regele n'a aflat de cele petrecute Duminica dec.it Luni la 10 oredimi- neata. Studentii fulgerain contra mea si ma' ame- ninth cu trAsnetele lor. Seara, contele Thurn mi-a povestit conversatia lui Sturdza cu Fonton, care dis-de-dinaineatA cernse eri Pri- mului Ministru o intalnire, pentru a-i inainta cererea de indemnizatie pentru un supus rus molestat Duminieg. Sturdza reincepAnd diatribele sale, Fonton 'i-a tgiat cu- vântul : «la question juive m'est absolument indifférente et ne me regarde pas !». Joi, 27 Noembrie. Regele m'a primit in audientA intre 2-73. Retiu punctele urmätoare : 1) Mare nemultumire din cauza tulburgrilor in contra evreilor : eCrezi cà politia a fost complice ?» Am indi- cat motivele cari mà f&ceau sit crez cel putin la destulA prostie din partea prefectului ea sá vadá cu ochi bine- voitori celepetrecute. Am mai indicatcáliberalii arcitând pe studenfi in chestia nationalà i ea' acesti ti- neri urmând aceiasi cale in chestiunea decoratiunei les- In original: Jeudi 27 novembre. Le Rai m'a rey-a en audience de deux à quatre. Je retiens les points suivants: 1) Graves mécontentements au sujet des troubles contre les juifs. «Croyez-vous que la police ait été complicel» J'ai indiqué les raisons qui me faisaient croire pour le moins asses de sottise de la part du préfet ponr qu'il ait vu d'un bon oeil ce qui s'était passé. indiqué aussi que les libé- raux ayant monté les étudiants dans la question nationale et ces jeunes gens ayant de nouveau empaumé cette voie sur NOTE POLITICE 1897 13 zensky, se gAsea poate cA, ar fi bine sh fie indrumati pe o noutt urnA, de data asta impotriva evreilor. 2) Le- gea Berindei n'a luat fiinfä. Primul anteproect fusese oprit de Rege din cauza dispoziliunei privitoare la evrei. Divulgarea proectului de lege a mirat mult pe Majesta- tea Sa, care nu crede pe generalul Budisteanu sträin de aceasta. 3) Aprobarea discursului pronuntat in ajun de Carp la Senat. 4) Aurelianistii, cari nu prea sunt agreati, nu pot spera puterea, S'ar pare ca formatiunea Sturdza sa fie ultima acordata liberalilor (cine stie7) 5) GrijA mare in ce priveste directia ulterioarg a parti- dului liberal. Regele nu vede cine poate fiviitorul sef al partidului : mare lipsg, de oameni ! 6) La afirma- tia mea &A guvernul nu exisfg, Regele zice eh' a recunos- cut slaiciunea partidului liberal chiar de a doua zi de venirea lui la putere :«Domnul Carp avea dreptate cAnd o spunea!» .7) «Carisuntraporturile Dv. cu conservatorii 1» Statu quo ante : nimic schimbat In intelegerea noastrà din timpul and formam guver- nul. «Este un punct negru in viitorul partidului con- servator : D-1 Filipescu, care e totdeauna algturi de d-1 la décoration Jeszensky, on n'était peut-étre pas fliché de les lancer sur une nouvelle piste, contre les juifs cette fois-ci. 2) La loi Berindei n'a jamais pris corps. Le premier avant- projet avait été déjà arrété par le Roi, à cause de la disposi- tion concernant les juifs. La divulgation du projet de la a beacoup étonné Sa Majesté, qui ne croit pas étranger à a chose le général B-udisteanu. 3) Approbation' du discours de la veille prononcé par Carp au Sénat. 4) Les Aurélianis- tes, qui ne sont pas en odeur de sainteté, ne peuvent espérer le pouvoir. Il sembleraiit que la formation Stourdza fíit la dernière acordée aux libéraux.(Quile salt?) 6) Graves soucis au sujet de la direction ultérieure dui parti 1ibéral. Le Roi ne salt pas qui peut étre le futur chef de ce parti. Sur mon affirmation qu'il n'y a pas de gouvernement, le Roi dit avoir reconnu la faiblesse du parti libéral dès le lendemain de son arrivée au pouvoir. «M. Carp avait bien raison quand il me le disaitl. 7) Comment aes-vous dans vos rapports avec les conservateurs72. Statu-quo ante; rien de changé dans notre entente du temps où nous formions le gouverne- ment. cIl y a un point noir dans l'avenir du parti conser- 14 NOTE POLITICE -- 1897 Fleva când e vorba de Thicut agitatie». Am fost silit ssa," o recunosc. 8) Nota hazlie :Domnul Sturdza s'a impAcat cu noi toti in urma ordinului Regelui. Aceasta a fost conditia constituirii actualului cabinet. 9) Deco- ratia Jeszensky. Regele ar fi sters'o frà nici un fel de explicatie, dad, ar fi stiut cá «Jeszensky ar fi luat vreo datà cuvântul in contra Românilor». Acuma cade- coratia a fost datg, eálggia fAcutä imprejurul afacerei este «putin demn5, de un regat» Aprobarea «Consti- tutionalului» .care n'a urmat exemplul celorlalte gazete ale opozitiei. Vineri, 28 Noembrie. Maiorescu si-a dat dernisia din rectorat. Demisia este motivatil. Temeiul demisiei, cer- titudinea in fine dobAnditAde Maiorescu cá, cu toate angajamentele luate de studentifatà de dansul, ei nu fac decAt ce le cere guvernul, poate politia. Sambatii, 29 Noembrie.Bietul George Lahovary este ucis in duel de Nicu Filipescu pentru un articol din «L'Indépendanee», care desigur nu merita o intalnire. De retinut strania sedintg dela Camerg Carp m'a intretinut de o foarte caracteristicg mano- perk' a d-lor Catargi si Take Ionescu in vederea alege- rei unui Vice-Presedinte la Clubul conservator din Iasi. Grigore Koghlniceanu pleacA cu dola scrisori una dela 'qatargi, alta dela Carpe cari de vor fi produse vor da de râs.
Recommended publications
  • Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd

    Rim Nr.5-6-7-Aprilie-201.Pmd

    SUMAR • Dezbatere: Putea România rezista militar în anii 1917-1918? – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Motivaţie .............................. 1 – NEAGU DJUVARA ...................................................................................... 3 – LUCIAN DRĂGHICI .................................................................................. 7 – Prof. univ. dr. MARIA GEORGESCU ......................................................... 10 REVISTA DE ISTORIE – Colonel (r) prof. univ. dr. ION GIURCĂ .................................................... 14 MILITAR~ – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU ............................................. 22 – SERGIU IOSIPESCU ................................................................................. 27 Publicaţia este editată de – Prof. univ. dr. GHEORGHE NICOLESCU .................................................. 39 Ministerul Apărării Naţionale, prin – Colonel (r) PETRE OTU ............................................................................ 49 Institutul pentru Studii Politice – ADRIAN PANDEA ...................................................................................... 55 de Apărare şi Istorie Militară, – Colonel (r) dr. VASILE POPA .................................................................... 58 membru al Consorţiului Acade- miilor de Apărare şi Institutelor • Istorie militară şi lingvistică pentru Studii de Securitate din – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-)roman asupra cadrul Parteneriatului pentru limbii române (II)
  • DUILIU ZAMFIRESCU Maree/A Guţu

    DUILIU ZAMFIRESCU Maree/A Guţu

    DUILIU ZAMFIRESCU Maree/a Guţu Profilul uman al lui Duiliu Zamfirescu a fo st lipsit decenii la rând de unele laturi esentiale' care i-ar fi lămurit desfăsurarea' vietii' într-un chip diferit de cel cunoscut, iar în ceea ce priveşte activitatea sa diplomatică şi politică studiile sunt cu totul sumare şi decât în cuprinsul unor schite istorica-literare. În consecintă, s-a obtinut o imagine cu totul , , ' trunchiată în unele privinţe şi deformată în altele. Au contribuit substanţial la aceasta afirmaţii lipsite de obiectivitate ale unor contemporani, inexacte şi tendenţioase sub înfăţişarea lor de calde mărturii şi evocări. Ca urmare, avem despre scriitor imaginea unui om pedant, de un aristocratism confecţionat şi strident. În această lucrare voi încerca o prezentare a unor aspecte esenţiale din viaţa diplomatică a lui Duiliu Zamfirescu. Se naşte în 1858 la Plaineşti (azi Dumbrăveni), lângă Râmnicu Sărat. Este primul născut al soţilor Lascăr Zamfirescu, născut în 1822, care a fo st, în cea mai mare parte a vieţii, funcţionarîn administraţia din Focşani, adică un intelectual local, mai mult autodidact, ocupându-se şi cu treburi politice şi aj ungând la rangul de preşedinte al Comitetului Permanent Judeţean Putna, dar totdeauna ia ră înlesnire din partea materială, şi al Sultanei Mincu, născută în 1837, fiica unui negustor localnic, sora viitorului arhitect Ion Mincu si a viitorului pictor Stefan ' ' Mincu, ambii nu cu mult mai vârstnici decât Duiliu Zamfirescu, ulterior prieteni apropiaţi ai săi. http://cimec.ro / http://muzeulvrancei.ro DuiliuZamfirescu Duiliu Zamfirescu a făcut mult caz, mai cu seamă spre sf'arşitul vieţii, de originea sa aristocratică, descinzând din Ioan al IV-lea Lascaris, împărat al Bizanţului, pe care o invocă ca argument într-o polemică literară.
  • Nicolae Iorga

    Nicolae Iorga

    Ediţie îngrijită, introducere şi note de Andrei Pippidi Redactor: Marieva Ionescu Coperta: Ioana Nedelcu Tehnoredactor: Manuela Măxineanu DTP: Andreea Dobreci, Dan Dulgheru Tipărit la Monitorul Oficial R.A. © HUMANITAS, 2019 Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Iorga, Nicolae Jurnalul ultimilor ani: 1938–1940. Inedit / N. Iorga; ed. îngrij., introd. şi note de Andrei Pippidi. – Bucureşti: Humanitas, 2019 ISBN 978‑973‑50‑6422‑8 I. Pippidi, Andrei (ed., pref., note) 821.135.1 94 EDITURA HUMANITAS Piaţa Presei Libere 1, 013701 Bucureşti, România tel. 021/408 83 50, fax 021/408 83 51 www.humanitas.ro Comenzi online: www.libhumanitas.ro Comenzi prin e‑mail: [email protected] Comenzi telefonice: 021/311 23 30 transcrieri fonetice şi norme practice pentru lectura jurnalului Grafia lui N. Iorga este cunoscută din textele publicate în tim‑ pul vieţii sale, în general sub supravegherea sa. Ulterior, în numeroase cazuri, s‑a procedat la adaptarea după ortografia oficială modernă. Mi s‑a părut necesară respectarea întocmai a manuscrisului, tipărit aici pentru prima oară, cu particulari‑ tăţi care ţin de perioada istorică în care s‑a format grafia auto‑ rului, deci anii din jurul lui 1890, după cum se poate constata şi în autografe ale sale care nu erau destinate tiparului (scrisori personale, de familie). Aşadar persistă până la sfârşitul vieţii unele forme dialectale moldoveneşti (mâni sau mâne = mâine, amiezi = amiază) sau o pronunţie păstrată din secolul al XIX‑lea, ca diferenţa la pronumele relativ între sg. care şi pl. cari, supt = sub, aceia = aceea, ceia ce = ceea ce, aceiaşi = aceeaşi. Din aceeași epocă datează numele lunilor anului: decembre, novem‑ bre, octombre, septembre, sau mart, april.
  • Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879

    Misiunile Diplomatice Ale Lui Trandafir G. Djuvara (1879

    www.ssoar.info Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924) Bîgiu Răzvan, Cristian Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Bîgiu Răzvan, C. (2007). Misiunile diplomatice ale lui Trandafir G. Djuvara (1879-1924). Annals of the University of Bucharest / Political science series, 9, 19-44. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-387433 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/4.0/deed.de MISIUNILE DIPLOMATICE ALE LUI TRANDAFIR G. DJUVARA (1879-1924) RĂZVAN CRISTIAN BÎGIU Introducere După o seamă de autori, Bucureştiul devenise, în perioada de sfârşit a secolului al XIX-lea, un centru cu o bogată activitate diplomatică, „o veritabilă trambulină pentru ambasadori”1. Un astfel, de ambasador lansat în această perioadă înfloritoare a diplomaţiei româneşti este şi Trandafir G. Djuvara, căruia îi este dedicat acest articol, şi care şi-a desfăşurat activitatea diplomatică între ultimele şi primele două decenii ale secolelor XIX-XX, perioadă în care, în relaţiile internaţionale, tânărul stat român a reuşit, prin reprezentanţii săi, să se afirme ca un partener serios şi demn de a fi primit în cele mai înalte cercuri diplomatice. Diplomaţia românească de la sfârşitul veacului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea a jucat un rol deosebit de important în consolidarea statului român modern, în afirmarea României ca factor de stabilitate în această zonă a Europei, iar Trandafir G.
  • Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)

    Omanian Diplomats in the Scandinavian Countries R (1916-1947)

    Revista Română de Studii Baltice și Nordice / The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, ISSN 2067-1725, Vol. 6, Issue 2 (2014): pp. 147-167 OMANIAN DIPLOMATS IN THE SCANDINAVIAN COUNTRIES R (1916-1947) Adrian Vițalaru ‘Alexandru Ioan Cuza’ University of Iassy, Faculty of History, E-mail: [email protected] Acknowledgements This paper is based on the presentation made at the Fifth international conference on Baltic and Nordic Studies in Romania A piece of culture, a culture of peace, re-imaging European communities in the North Sea, Baltic Sea and Black Sea regions, hosted by Valahia University of Târgovişte and the Romanian Association for Baltic and Nordic Studies, August 17-19, 2014. Supported by EEA Grants, contract no 4/22.07.2014. This work was cofinaced from the European Social Fund through Sectoral Operational Programme Human Resources Development 2007-2013, project number POSDRU/159/1.5/S/140863, Competitive Researchers in Europe in the Field of Humanities and Socio-Economic Sciences. A Multi-regional Research Network. Abstract: The main object of the present paper is to introduce the diplomats sent to represent the Romanian state in Stockholm, Copenhagen, Helsinki and Oslo, as heads of diplomatic missions. Did they have professional or human connections with the Nordic states? Were they moved from one legation in the Scandinavian world to another? In other words, were they specialists in Scandinavian matters? Were the Nordic states a professional attraction /a trampoline in the career of Romanian diplomats or were they `quiet` diplomatic missions, marginal in importance, less attractive to diplomats? In my attempt to provide an answer to these questions I found that most of those who took turns as head of legation in the Scandinavian countries had not previously been trained at the same missions.
  • T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1

    T. Maiorescu – Sextil Pușcariu Corespondență1

    DOCUMENT DORU GEORGE BURLACU T. MAIORESCU – SEXTIL PUȘCARIU CORESPONDENȚĂ1 În 1969, Marta Anineanu semnala prezența în fondul Bibliotecii Academiei Române a 200 de scrisori aparținând lui T. Maiorescu, din care puține văzuseră lumina tiparului. Se sugera publicarea lor integrală, documentele impunând – spunea cercetătoarea – prin „eleganța și bogăția stilului, arta de portretist și de povestitor, cum și finul umor” al semnatarului2. În replică, Constantin C. Angelescu opina că decât o restituire în bloc, mai profitabilă ar fi întocmirea – pe baza unei prealabile selecții valorice – a unui catalog, spre a se evita „eroarea săvârșită cu tipărirea Însemnărilor zilnice ale lui Titu Maiorescu, când au fost reproduse însemnările sale relative la temperatura din cursul zilei, telegrame către hoteluri pentru rezervarea de camere sau amănunte referitoare la maladii intime ori indispoziții trecătoare”3. Dacă realizarea catalogului nu se va înfăptui, Z. Ornea va reuși în 1978 să scoată un consistent volum cuprinzând corespondența primei generații de maiorescieni cu mentorul lor4, complinind, într-un fel, proiectul din 1937 al lui Emanoil Bucuța, Duiliu Zamfirescu și Titu Maiorescu în scrisori, 1884–1913, care, la vremea sa, regreta că suntem „cultura scrisă cu cel mai mic număr de mărturisiri autobiografice, memorii, jurnale sau scrisori”5. După patru decenii, Z. Ornea aducea alte lămuriri: „În intenția noastră acest volum (spre a cărui realizare năzuim de peste zece ani) este unul de corespondență 1 Documentele restituite aici se află în Arhiva Sextil Puşcariu, păstrată la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, unde, în urma dispoziţiei testamentare a nepoatei savantului, lingvista Magdalena Vulpe (1936–2003), un colectiv de cercetători se ocupă de mai mulţi ani de editarea ei integrală.
  • Şcoala Diplomatică Romană

    Şcoala Diplomatică Romană

    ALEXANDRU N. LAHOVARI. DIPLOMATUL ŞI OMUL POLITIC LIVIU BRĂTESCU Provenit dintr-o familie cu o situaţie materială deosebită, Alexandru N. Lahovari avea să beneficieze încă din primii ani de viaţă de o educaţie aparte. El se încadra în felul acesta în tiparul generaţiei sale, pentru care educaţia era, până la intrarea efectivă în arena politică, pe primul loc. Viziunea pe care Lahovari o avea asupra societăţii româneşti contribuia la integrarea lui încă de la primele acţiuni politice la care a luat parte, în familia ideologică conservatoare. Agitaţia, care a cuprins viaţa politică românească după 1866 şi dorinţa multor lideri politici de a recurge la reforme radicale pentru reducerea diferenţei dintre noul stat de la Nordul Dunării şi statele apusene, nu au contribuit la pierderea „cumpătului” celui care avea să se remarce în întreaga sa activitate în primul rând prin diplomaţie. Bun observator al scenei politice româneşti şi jucând nu de puţine ori rolul de arbitru în cadrul grupărilor conservatoare, Lahovari a reuşit, prin luările sale de poziţie, să devină apreciat de oameni politici din tot spectrul politic românesc. Abordările atente, dar şi tranşante, pe care le-a avut cu privire la subiecte ce ţineau de politica externă l-au transformat, treptat, într-o adevărată autoritate a acestui domeniu. Toate aceste elemente au contribuit la conturarea unui portret de om politic conectat la problemele societăţii româneşti, pentru care cuvântul de ordine a fost mai degrabă echilibrul decât partizanatul politic. Pentru el, politica externă a presupus o anumită dăruire în favoarea intereselor reale ale statului român şi din acest motiv nu a ezitat, în condiţiile unui climat internaţional agitat, să facă apel la adversarii săi politici, pentru a nu duce nemulţumirile politice interne în plan extern.
  • Full Text of UNSC Resolution 751 Available at [ Doc.Asp?Symbol=S/RES/751(1992)], Accessed April 2013

    Full Text of UNSC Resolution 751 Available at [ Doc.Asp?Symbol=S/RES/751(1992)], Accessed April 2013

    EUROPAEA 2/2013 STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI STUDIA EUROPAEA 2 / 2013 April – June STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI STUDIA EUROPAEA EDITOR-IN-CHIEF: Prof. Dr. NICOLAE PĂUN EXECUTIVE EDITORS-IN-CHIEF: Conf. Dr. habil. SERGIU MIŞCOIU, [email protected] Conf. Dr. GEORGIANA CICEO EXECUTIVE EDITORS: Lect. Dr. Laura HERTA Asist. Dr. Ovidiu VAIDA EDITORIAL BOARD: Babeş-Bolyai University: Prof. Dr. Dr.h.c. Reinhard MEYERS, WWU Münster Prof. Dr. Albert van GOUDOEVER, Utrecht Prof. Dr. Ovidiu PECICAN Prof. Dr. Alfredo CANAVERO, Univ. degli Studi di Prof. Dr. Marius JUCAN Milano Prof. Dr. Vasile PUŞCAŞ Prof. Dr. Chantal DELSOL, Académie des Sciences Conf. Dr. Alina ANDREICA Morales et Politiques, Paris Conf. Dr. Mircea MANIU Prof. Dr. Michael O’NEILL, Nottingham Trent Conf. Dr. Carmen LAZĂR University Asist. Dr. Monica MERUŢIU Prof. Dr. Philippe CLARET, Université Bordeaux IV, Asist. Dr. Ana PANTEA Montesquieu Asist. Dr. Ciprian BOGDAN Conf. Dr. Michael IANCU, Institut Maïmonide, Asist. Dr. Christian SCHUSTER Montpellier Asist. Dr. Adrian CORPĂDEAN Lect. Dr. Karen SCHLUETTER, Otto von Guericke University, Magdeburg Dr. Hygin KAKAÏ, Université Abomey-Calavi, Benin Conf. Dr. Adrian BASARABA, West University, Timişoara Prof. Dr. Dr.h.c. Basarab NICOLESCU, Centre National de la Recherche Scientifique, Paris Prof. Anna KRASTEVA, Nouvelle Université Bulgare, Sofia Dr. Sergiu GHERGHINA, Goethe University, Frankfurt-am-Main YEAR Volume 58 (LVIII) 2013 MONTH JUNE ISSUE 2 S T U D I A UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI STUDIA EUROPAEA 2 EDITORIAL OFFICE: Hasdeu no. 51, 400015 Cluj-Napoca, ROMANIA Phone +40 264 405352 SUMAR – CONTENTS – SOMMAIRE – INHALT E T H I C S O F I N T E R N A T I O N A L R E L A T I O N S ELIZABETH BISHOP “Day-to-Day Politics”.
  • Pagina 89.Cdr

    Pagina 89.Cdr

    AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente ALEXANDRU MARGHILOMAN: "Am intrat în politicãºã bogat i ies s rac, dar cu mâinile curate” Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected] Rezumat Abstract Alexandru Marghiloman(1854-1925) este Alexandru Marghiloman is the most cea mai proeminentã personalitate politicã remarkable political personality born in Buzau. nãscutã la Buzãu. Preºedinte al Partidului As a president of the Conservative Party, Conservator, germanofil, în condiþiile unei having a sympathy for Germany, in March situaþii militare ºi politice foarte grele, în martie 1918 he accepted to be Prime-Minister in a 1918 a acceptat postul de prim-ministru. Va time when the military and political situation semna Tratatul de pace cu Germania, Austro- was very difficult. He will sign the Treaty of Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea, Peace with Germany, Austria-Hungary, sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþând Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing his supravieþuirea României. În 1927, au fost political career, but making Romania survive. editateNotele Politice semnate de Alexandru In 1927 “The Political Memories” signed by Marghiloman - un fel de rãzbunare post- Alexandru Marghiloman, were published, a mortem a marelui“” Proscris . kind of revenge post-mortem of this great figure “proscribed”. În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate, românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pe cât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie. 1. Mãreþia priceput ºi harnic nu au fost puþine. Alexandru Marghiloman s-a nãscut la 27 Campion al eleganþei, Alexandru ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu.
  • Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues

    Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues

    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 RECOGNITION OF THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA – HISTORICAL AND INTERNATIONAL LAW ISSUES Radu CARP Faculty of Political Sciences, University of Bucharest, Bucharest, Romania Abstract: This paper deals with the recognition of Sfatul Ţării act of 27 March 1918 - the legal basis of the Bessarabia union with Romania - in international law, by the states who signed the 1920 Peace Treaty of Paris and by the Soviet Russia/Soviet Union. The final agreement of France, United Kingdom and Italy has been made possible because of a very active Romanian diplomacy and of some extreme measures like maintaining military troops in Hungary or abstaining from intervention in Soviet Russia even if the Western Powers insisted on this matter. US and Japan who did not sign and/or ratify the 1920 Peace Treaty of Paris did not refuse explicitly the recognition of the Bessarabia union with Romania. The Soviet Union recognition was de facto accomplished (at least according to the interpretation of the circumstances) after this country signed in 1933, together with Romania and other states, the Convention for definition of aggression. The absence of de jure recognition from the international community cannot lead to the conclusion that Bessarabia union with Romania has not been done according to the international law. As this paper shows, Bessarabia proclaimed its autonomy inside the Russian empire, then its independence and the union with Romania, in full respect of the self-determination principle.
  • THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S

    THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S

    32 Romanian Journal of Political Science THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN THE 1990’s Bogdan Murgescu∗ Abstract The quantity and quality of Romanian historians work improved seriously after the fall of communism. Altough the new generation of historians, historians that borrowed the know-how from the West, have to face many obstacles, the battle is not lost already. The battle between those who want to revive the “grand-narrative” from communism and those who are trying to deconstruct some unfounded myths is still on the scene. Ideological constraints and political active involvement in sustaining the “grand-narrative” are serious obstacles for those trying to promote new methodological frameworks and debates. It seems that the state still holds the power to determine the official writers of Romanian history by encouraging a certain number of chosen historians to write a treaty under the aegis of Romanian Academy. Whatsoever, the deconstructivist generation managed to survive and their work to be appreciated by a serious number of intellectuals. Foreign grants are permitting nominal research and each historian can follow its own academic choice. Key words: grand-narrative, deconstructivism, reluctance to change, historian debate, mentalities ∗ Bogdan Murgescu, Ph.D. in history at the University of Bucharest and also a Roman Herzog Fellow of the Alexander von Humboldt Foundation in Berlin . He is currently professor at the History Department of the University of Bucharest, and has been visiting professor also at the University of Pittsburgh. Romanian Journal of Political Science 33 The general framework The revolution of 1989 brought important changes in the field of Romanian historical studies6.
  • Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată