Ukru Rik yi FEYNS FIUL E $11;11,. NA 10 AI NOTE POLITICE I NOTE POLITICE VOL. 1 1897 - 1915 Toate drepturile pentru repro- ducen, traducen iintegrateas partiale sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN Note Politice 1897-1924 BUCURESTI Editura Institutului de Arte Grafice tEMINESCLI» S. A. Str. Parlamentului, 2. 1927 PENTRU CITITOR Insemnarile politice ale lui Alexandru Marghiloman se refera la activitatea sa politica 0 la raporturile 0 con- vorbirile ce a aval ca diferite persoane o !Nina parte a stralucitei sale cariare. Incepute la 1897, ca intreruperi mart, aceste note sau insemnäri, la inceput mai mult un aide-mémoire", iau ca- racterul unui adevärat fuma! dupä 1912; astfel ca pe- rioada de mare insemneitate pentru istoria noasträ contim- poranä dintre 1913-1919, perioadd in care marele bärbat joaca un rol de frunte, este aceea care prezintä o conti- nuitate prefioaset.Toate tntrevederile si conferinf ele avute cu personalitellile cu care s'a aflat In legatura, sunt redate -Cu fidelit ate.Ele vor lämuri multe puncte intunecate din istoria anilor din urma. Insemnärile lui Marghiloman au fost scrise cand In romd- neste, cand In franfuzWe. Acolo ande textul original era francez, fam reprodus intocmai In josul pagine!, tradu- cdndu-1 insä, spre a arma fära intrerupere textul principal romelnesc. Dupe" 1919, notele sunt mai rari, räzlete. Multe lucran, nerecunotinla celor pe cari it salvase In vremuri grele, prive4tea penibilä a framantarei micimei politicianilor, au finut pe omul de Slat tntr'o rezerva in care numai o fire ca a lui era capabilä sa se menfie. Alexandru Marghiloman avea intentiunea sa revadä sä redacteze definitiv insemneirile sale. Dar inchizad °chit in momentul cat& venirea lui la cdrma ageptata doritä de tofi, era sä se indeplineascä, ele au rämas in forma in care fuseserä fiternute dintr'o zi pe alta. 9 10 In testamentul seiu a inscris urmätoarele rdnduri : Am o serie de caiete in cari am notat evenimen tele politice i faptele istorice la cari am luat parte. Insärcinez pe Octav George Lecca, pe Panaiti Wyzanti 0 pe Mihail Pherekyde (Pic), sä le punä In regulä.i sä pub/ice peirlile importante..." .ila s'a urmat. Editorii insä n'au abuzat de latitudinea datä lor: cititorul va gäsi in intregime notele-memorii ce urmeazel. Cdteva documente maiinsemnate din archiva Marghiloman, s'au aläturat la sfdr0t In anexe. 1897. Duminiert, 23 Noembrie. Seara la 6 oreamaflat la Club cg spre Calea Vacgresti fusese incgerare mare in- tre evreii manifestanti, provocatilde intrunireastu-, dentilor la Dacia. Bande izolate de manifestanti, se zice, au spart toate vitrinele, fächnd chiar acte de prgaciune in Lipscanii in CaleaVictorieipiing la piata Tea- trului. Luni, 24 Noembrie. Vizitat Lipscaniiistr.Sf. Vineri, unde toate geamurilei obloanele sunt mate; Sinagoga, unde un grilaj interior este rupt iar gea- murile sparte. N'am putut merge mai departe din cauza lumei care se tinea dup. mine. Intâlnit pe Carp cu G. Filipescu : Carp crede cg o interpelare trebue fgcutg. Interpelat la Camera' pe Ministrul de Interne Phere- kyde. Am spus studentimei ce socotesc despre easiam fgeut politia directresponsabilg de celepetrecute in dun. Notez cg intre alte probe pentru mine, erasiafir- matia unui corespondent berlinez, care spusese lui Carp cg manifestantii bgtuserg un ovrei sub ochii lui, iar ca un sergent de ulitg prezent sta cu bratele incrucisate. Pherekyde rgspunde. El inocenteaza pe studenti, pe cari îi laudg (aplauze entuziaste), legitimeazg cele pe- trecute ca o justg reactiune contra provocgrilor evreilor, cari : au insultat Romania prin manifestele lorsiau tinut intruniri nepermise de Constitutiune I Camera a impiedeeat, inchizand discutia, doug obiectiuni firesti : De ce nu a dat in judecatg pe autorii afiptelor in cari se insulta tara, de ce a permis acele intruniri (Nota : Intrunirile din Bucuresti ale evreilor s'au tinut cu au- 12 NOTE POLITICE 1697 torizatia politieidupgcerereacutáformal !Rils- punsul a pkut uimitor celor cari nu erau dinainte ho- tArâti a inghiti tot. (Intre alte mArgAritare :«Politia a fost surprinsä»). Marti, 25 Noembrie. Interpelarea lui C.arp la Se- nat. Ministrul schimbat cu totul tonul ; anuntat chiar legea Berindei, prilegiul intregei incgergri, nici ca va avea Se zice eá. Regele, foarte nemultumit de rgspunsul lui Pherekyde in Camerg, i-ar fi fácut mustrgri, al cA- ror efect s'a vgzut n Senat. Generalul Vrädescu mi-a confirrnat ea"., spre marea lui supgrare, Regele n'a aflat de cele petrecute Duminica dec.it Luni la 10 oredimi- neata. Studentii fulgerain contra mea si ma' ame- ninth cu trAsnetele lor. Seara, contele Thurn mi-a povestit conversatia lui Sturdza cu Fonton, care dis-de-dinaineatA cernse eri Pri- mului Ministru o intalnire, pentru a-i inainta cererea de indemnizatie pentru un supus rus molestat Duminieg. Sturdza reincepAnd diatribele sale, Fonton 'i-a tgiat cu- vântul : «la question juive m'est absolument indifférente et ne me regarde pas !». Joi, 27 Noembrie. Regele m'a primit in audientA intre 2-73. Retiu punctele urmätoare : 1) Mare nemultumire din cauza tulburgrilor in contra evreilor : eCrezi cà politia a fost complice ?» Am indi- cat motivele cari mà f&ceau sit crez cel putin la destulA prostie din partea prefectului ea sá vadá cu ochi bine- voitori celepetrecute. Am mai indicatcáliberalii arcitând pe studenfi in chestia nationalà i ea' acesti ti- neri urmând aceiasi cale in chestiunea decoratiunei les- In original: Jeudi 27 novembre. Le Rai m'a rey-a en audience de deux à quatre. Je retiens les points suivants: 1) Graves mécontentements au sujet des troubles contre les juifs. «Croyez-vous que la police ait été complicel» J'ai indiqué les raisons qui me faisaient croire pour le moins asses de sottise de la part du préfet ponr qu'il ait vu d'un bon oeil ce qui s'était passé. indiqué aussi que les libé- raux ayant monté les étudiants dans la question nationale et ces jeunes gens ayant de nouveau empaumé cette voie sur NOTE POLITICE 1897 13 zensky, se gAsea poate cA, ar fi bine sh fie indrumati pe o noutt urnA, de data asta impotriva evreilor. 2) Le- gea Berindei n'a luat fiinfä. Primul anteproect fusese oprit de Rege din cauza dispoziliunei privitoare la evrei. Divulgarea proectului de lege a mirat mult pe Majesta- tea Sa, care nu crede pe generalul Budisteanu sträin de aceasta. 3) Aprobarea discursului pronuntat in ajun de Carp la Senat. 4) Aurelianistii, cari nu prea sunt agreati, nu pot spera puterea, S'ar pare ca formatiunea Sturdza sa fie ultima acordata liberalilor (cine stie7) 5) GrijA mare in ce priveste directia ulterioarg a parti- dului liberal. Regele nu vede cine poate fiviitorul sef al partidului : mare lipsg, de oameni ! 6) La afirma- tia mea &A guvernul nu exisfg, Regele zice eh' a recunos- cut slaiciunea partidului liberal chiar de a doua zi de venirea lui la putere :«Domnul Carp avea dreptate cAnd o spunea!» .7) «Carisuntraporturile Dv. cu conservatorii 1» Statu quo ante : nimic schimbat In intelegerea noastrà din timpul and formam guver- nul. «Este un punct negru in viitorul partidului con- servator : D-1 Filipescu, care e totdeauna algturi de d-1 la décoration Jeszensky, on n'était peut-étre pas fliché de les lancer sur une nouvelle piste, contre les juifs cette fois-ci. 2) La loi Berindei n'a jamais pris corps. Le premier avant- projet avait été déjà arrété par le Roi, à cause de la disposi- tion concernant les juifs. La divulgation du projet de la a beacoup étonné Sa Majesté, qui ne croit pas étranger à a chose le général B-udisteanu. 3) Approbation' du discours de la veille prononcé par Carp au Sénat. 4) Les Aurélianis- tes, qui ne sont pas en odeur de sainteté, ne peuvent espérer le pouvoir. Il sembleraiit que la formation Stourdza fíit la dernière acordée aux libéraux.(Quile salt?) 6) Graves soucis au sujet de la direction ultérieure dui parti 1ibéral. Le Roi ne salt pas qui peut étre le futur chef de ce parti. Sur mon affirmation qu'il n'y a pas de gouvernement, le Roi dit avoir reconnu la faiblesse du parti libéral dès le lendemain de son arrivée au pouvoir. «M. Carp avait bien raison quand il me le disaitl. 7) Comment aes-vous dans vos rapports avec les conservateurs72. Statu-quo ante; rien de changé dans notre entente du temps où nous formions le gouverne- ment. cIl y a un point noir dans l'avenir du parti conser- 14 NOTE POLITICE -- 1897 Fleva când e vorba de Thicut agitatie». Am fost silit ssa," o recunosc. 8) Nota hazlie :Domnul Sturdza s'a impAcat cu noi toti in urma ordinului Regelui. Aceasta a fost conditia constituirii actualului cabinet. 9) Deco- ratia Jeszensky. Regele ar fi sters'o frà nici un fel de explicatie, dad, ar fi stiut cá «Jeszensky ar fi luat vreo datà cuvântul in contra Românilor». Acuma cade- coratia a fost datg, eálggia fAcutä imprejurul afacerei este «putin demn5, de un regat» Aprobarea «Consti- tutionalului» .care n'a urmat exemplul celorlalte gazete ale opozitiei. Vineri, 28 Noembrie. Maiorescu si-a dat dernisia din rectorat. Demisia este motivatil. Temeiul demisiei, cer- titudinea in fine dobAnditAde Maiorescu cá, cu toate angajamentele luate de studentifatà de dansul, ei nu fac decAt ce le cere guvernul, poate politia. Sambatii, 29 Noembrie.Bietul George Lahovary este ucis in duel de Nicu Filipescu pentru un articol din «L'Indépendanee», care desigur nu merita o intalnire. De retinut strania sedintg dela Camerg Carp m'a intretinut de o foarte caracteristicg mano- perk' a d-lor Catargi si Take Ionescu in vederea alege- rei unui Vice-Presedinte la Clubul conservator din Iasi. Grigore Koghlniceanu pleacA cu dola scrisori una dela 'qatargi, alta dela Carpe cari de vor fi produse vor da de râs.