NOTE POLITICE

VOL. III

1917 - 1918

Toate drepturile pentru repro- ducen, traducen, integrate sau partiale, sunt rezervate.

ALEXANDRU MARGHILOMAN

Note Politice

1897- 1924

BUCURESTI_ Editura InstitutuIui de Arte Grafice cEMINESCLI, S. A. Str, ParIamentutui, 2 1927

1917. (Continuare)

23 Iunie. Dejun la guvernator (Tiilff). Prezenti : 1...upu Kostake, Nenitescu, C. Arion, colonelul Hentseh, Iaronul Wesler, ministrul Mirbach,generalul doctor 'Goetz, conieleFreudenstein,Ober-Quartier-Meisterul, -cap inteligent de artist, al cärui nume nu 1-am putut prinde, fiul generalului, doi aghiotanti, etc. Ma.säfru- ,g,a15,, conversatiune amical. Generalul mi-a subliniat in mai multe ränduri dorinta Germaniei de a nu prieinui nici o pagubä, tärei. Domnul Eopescu, corespondentul lui uNeue Freie Tresse» si care este nedespärtit de Dombrovsky, a ve- nit si-mi vorbeasa de un nimic, care pärea mal mult a fi un pretext. El mi-a spus, intr'un mod foarte eaafi- ,clential, c5., se vor face sondäri pentru candidatura Ar-

23 juin. Déjeuner chez le gouverneur: carton,grand format, pour invitation officielle. Présents Lupu Kostache, -Nenitescu, Arion, le col. Hentsch, le baron We.sler, le mi- nistre Mirbach, le General-Arzt von Goetz, le comte de Freu- .denstein, l'Oberquartier-Meister, tôteintelligenced'artiste -dont je n'ai pu saisir le nom, le fils du général, deux aides de oamp, etc. Menu frugal, conversation très amicale. Le gi- néral m'a plus d'une fois souligné le désir de rAllemagne de ne causer aucun tort au pays. Le général m'a placé A sa Aroite et Lupu A la droite de Hentsch qui faisait lace. Mr. Popescu, correspondant de la «Neue Freie Presse, e qui est rinséparable de Dombrowski, venu pour me parler d'un rien qui ressemblait plutôt A. un pretexts', me dit très confidentiellement que l'on va faire des sondages pour la can- Klidature au trône de Roumanie de l'Archiduc Joseph. L'Ar-

6 NOTE POLITICE 1917 chiducelui Iosef la tronul Romániei. Archiduceleco- mandä grupul de armate de pe frontul nostru; elstie- româneste, cai sotia lui. Se vorbise de el pentru prezi- dentia unui guvern de coalitie, la Budapesta, la cäderea lui Tisza. Niel solutia aceasta nu mi se pare -acceptabilà.. 24 Innie. Domnul de Witzleben dejuneazá la mine.- De notat e,sirea lui In potriva lui Czernin si a Austriaci- lor cari, vorbind mereu de pace, dau nädejde unui ini- mic descurajat. El adaogg cDacä noi am fi avut o re- volutie ca revolutia ruseaseá', cine ar crede cá Antanta. n'arfi profitat de zApácealä pentru ase arunca a. supra noasträ t Cine ar crede cá ea ar fi dat rägaz pen- tru a permite nouilor noastre institutii sä se desvoltel- Bethmann-Hollweg este un om slab, dar foaTtecinstit, prea cinstit chiar pentru a tine cap unor indivizifärá serupule ca Sonnino, Asquith, Ribo& i Poinearé. Cu toate. acestea el trebue mentinut, cáci schimbärilesunt tot- deauna nefaste ;de altfel s'ar gäsi oare cine sä-1 inlo- cuia.scä 1» 25 Primesc vizita lui Schlawe. Este prima- ehiduc commande le groape d'armées sur notre front, sait le roumain, sa femme le parle aussi. On avait parlé de luí pour la présidence d'un gouvernement de coalition à Budapest la chute de Tisza. C'est une solution qui ne me paran pas très acceptable. 24 jnin. Mr. de Witzleben déjeune chez moi. A noter sa sortie colare Czernin et les Autrichiens qui, à toujours parler de paix, finissent par donner du coeur A un ennemf découragé. Comme de juste, il ajoute: si nous avions subi une- révolution comme cene des Russes, croit-on que l'Entente n'aurait pas profité de notre désarroi pour se jeter sur noust Croit-on qu'elle aurait préché la tréve pour permettre à nos institutions nouvelles de se développer, Bethmann-Holl- weg est -un homme faible, mais très honnéte, trop pour tenir t'ele A, des gaillards sans scrupules comme les Sonnino, les Asquith, les Ribot et les Poincaré. 11 faut néanmoins le gar- der, carleschangementsne valent rien;trouverait-on d'ailleurs à le mieux remplacer? 25 juin. Visite de Sohlawe. C'est la première fas que-.

NOTE POLITICE 1917 7 oarg cg-1 vgd de and se aflg in slujba Germanilor. 1mi apune cg este in Consiliul de Administratie al cgilor fe- rate dela Sud-Vest (1). Aici, el trece drept directorul ge- neral al cäilor romfinesti. El seintereseazg desoarta d-lui Miricg, °static, pe care nu parvenim sa-1 scoatem dela Sgveni. Iicomunic stirile pe cafre le am. Nu este multumit de tot ce se petrece, si mai alesnemultumit de directivele carise iau dela Carp. El crede cA toatA vina o are generalul Tiilff, care voia sg aplice sistemul de a läsa organelor administrative romänesti toatA au- toritatea lori de a se multumi sá le cärmuiaseä. Nu s'a aplicat acest sistem, dar nici celalt, pe care el Iipre- ferg, de a administra singuri si de a se märgini sä se, cearg numai sfaturi Românilor. In modul cum se pro- cedo, si cu greselile cari se °omit in alegerea persoane- lor, nu- se va izbuti niciodatä «a distruge faima Brätie- nilor». Schlawe face .o observatiefoartedreaptg : «S'a fgcut prostia de a se distruge podul de pe Borcea; nu mai existä leggturä Cu Bucuresti i astäzi toatg legg- tura se face eu Varna. Trebue cu ori ce pret ca acest sg fie refgcut». El este foarte ingrijat de (And a vgzut ' nota austriacg : «Dungrea Austriei nous nous voyons depuis qu'il est au service allem.and.II me dit d'ailleurs qu'il est dans le conseil d'administration des cbemins de fer du Sud-Ouest (1). lei, il passe pour le diree- teur général des ligues roumaines. II s'intéresse au sort de Mirioa, otage, que nous n'arrivons pas A, sortir de Sa- veni. Je lui donne les renseignements que je possède. Pas content de tout ce qui se passe et surtout pas content des di- rectives qu'on pulse auprès de Mr. Carp. Pour lui, la faute est au général Tiilff, qui voulait appliquer le système de laisser toute leur autorité aux organes administratifs rou- mains et de les guider sealement. On n'a pas appliqué ce système, mais l'autre non plus, qui a ses préférences, d'admi- nistrer soi-même et de demander seulement conseil aux Rou- mains. De la façon dont on. procède et avec les errears qu'on eommet dams le choix du personnel, on n'arrivera jamais détruire la fortune des Bratiano». Schlawe a une observation très juste: on a fait la bêtise de détruire le pont de la Borcea; il n'y a plus de liaison avec Bucarest et aujourd'hui toute la liaision se fait avec Vara. Il faut à tout prix que ce pont soit refait. Très Inquiet dePuis qu'il a vu la note autrichiene: le Danube A rAutriche.

8 NOTE POLITICE 1917 26-27 lunie. Am fost la Buzau i Fundeni. PAna la Ploesti, nici o altä. urma de räzboi decgt administra- tia germana a cäilor ferate. Personal, material, totul e german; inscriptiunile sunt pe nemteste, librariile din gari nu vand deck militarilor, Crucea Rosie din Colo.- nia are in gara Bucuresti un bufet de bauturi racori- toare numaipentru soldatii germani. Inapropierile Ploestilor distrugerea instalatiunilor petrolifere dg. im- presia unui cataclism. Rezervoarele distruse, cgzute, in- covoiate, au un, aspect de neuitat. Garile au suferit pu- in. Mult material stricat, aruncat pe marginea cgii. La Fundeni, in mijlocul lanurilor de grau, transeele desineazg. festoane de buruieni. Pe ici pe colo, doua bu- catele de lemn au menirea sà reprezinte o cruce, un mor- mant anonim de soldat romg,n. Din contra, la intrarea satului Comisoaia mormintele germane sunt adunate tr'un cimitir ingradit fiecare mormânt cu crucea lui cu o inscriptie... Conacul meu dela Valea Comisoaia este ras; nu ramân deck pietrele temeliei pentru a arata locul magaziilor mele, cari au fost arse de Rusi fiindca pre- tindeau ca le impiedica vederea. 26 et 27 juin. Buzan et Fundeni. Jusqu'à Ploesti, pas d'autres traces de la guerre que radministration allemande des chemins de fer. Personnel, matériel, tout est allemand; les inscriptions en allemand; les librairies des gares ne vendent qu'aux militaires, la Croix Rouge de Calogne a, en gare Bucarest, une jolie bu.vette de refraichissement pour soldats allemands. En approchant de Ploesti, avant et après, la des- truction des établissements de pétrole .donne rimpression de cataclysm°. Les réservoirs détruits et affaissés, foram ont un aspect inoubliable. Les gares ont peu souffert. Beaucoup de .matériel disloqué, de ci, de là., à côté de la voie. A Fundenii, dans les champs de blé, les tranchées dessinent des festons verts de bronssailles. De ci, de lit deux morceaux de bois sont censés marquer d'une croix une tombe anonyme de soldats roumains. Tout au contraire, à rentrée de Comi- soaia, les tombes allemandes sont assemblées en petit cime- tière clos, avec leur croix A inscriptions... Mon installation de Valea Comisoaia rasée; il ne reste que les pierres des fon- dations pour marquer la place de nos magasins incendiés et que les Russes ont brillé parceque, soit disant, ils génaient la vue.

NOTE POLITICE 1917 9 larcai prietenii nostri se plang de regimul sever al Etapei. Jarca imi spune ea' orasul este inconjurat de un cordon, care ja orice aduc taranii in oras, sau once ,cara din ora § in carutele lor. Oameni de conditie bunä, eari in viata lor nu an tinut vre-o scula in mana, sunt pusi la lucru manual; chiar si femeile suntrechizitio- mate. Profesori, au fost siliti sa tae lemne prin paduri. Se lucreaza in mod intensiv la refacereadrumurilor : am vazut mai multe concasoare de piatrasi cilindrii compresori; coloanele germane transporta piatra si pri- zonierii si in unelelocuri chiar ,oamenirechizitio- nati, furnizeaza munca. Regimul este aspru, dar or- ganizatia buna. In toate gärileechipe germane cons- truesc, repara, maresc instalatiile. 30 Iunie Locotenentul Neumann ma intrebase daca cunosc pe Diaconescu; a trebuit sa marturisesc ca imi era aproape necunoscut Azi dimineata, Verzea mi-a spus ea Diacionescu, in calitate de procuror general, si Duca, In calitate de prim-procuror, au inlesnit fuga lui Filotti. Ancheta lor era indreptata mai mult in contra lui Verzea, care denunta, decat in contra lui Filotti, care

Tareaet nos amis se plaignentdu régime sévère de l'Etape. La ville est entourée, me dit-il, d'un cordon qui déva- lise les paysans de tout ce qu'ils emportent ou apportent dans leurs chariots. On oblige au travail manuel des gens de con- dition qui n'ont jamais manié un outil; les femmes sont aussi réquisitionnées. Des professeurs ont été obligés de con- per en fork du bois. Travail intensif de réfection des routes: j'ai vu plusieurs coneasseurs de pierres et des cylindres pour routes; les colonnes allemandes transportent la grosse pierre et les prisonniers et aussi par endroits les gens réquisition- nes fournissent la main d'oeuvre. On est dur, mais l'organi- sation est superbe. Dans Unites les gares des équipes d'Alle- wands construisent, réparent, augmentent les installations. 30 juin. Le It. Neumann m'avait demandé si je con- naissais Diaconescu.; j'ai du reconnaitre qu'il m'était presque un inconnu. Or, en matin, Verzea m'a dit que Diaconeseu. comme procureur général, et Duo& comme premier procureur, avaient favorisé la fuite de Filotti. Leur enquéste était dirigée lijen plus contre Verzea qui dénongait, que contre Filotti qui

10 NOTE POLITICE 1917 furase milioanele. Intre altele, Verze,a aflase cá in strada BrAtianu, acolo unde locuia, al doilea imobil era inchi- riat intr'un mod clandestin de Filottii servea ca loo de intalnire, noaptea, lui Filotti, Davila, Oorbescu, , (transcriu lista numelor asa cum o tine Verzea dela subchiriasulErbiceanu)i aiti Verzea a cerut o descindere a parchetului. Ea a fost fäcutii, dar in lipsa lui; daca s'au ea'sit obiecte de toaletà suspecte, nu s'a gäsit insä nici hârtii, nici re- gistre. Asuprafurturilor delaministerul deräzboi,. Varzea stie c. singurä afacere Stauss a trebuit sä dea 200.000 de lei lui Paul Negulescu, cumnatul sau corespondentul maiorului Släniceanu, sub numele Iliescu opera foarte adesea. Azi de dimineatä, la ora 5, Maiore,scu stins subit. Starea lui era stationarä. De aci grija medi- cilor sai. jI se fAcea injectii de cafeinA Schaehmann propusese eri ventuze scarificate; Hammer propuse sä.-i lase sAnge, dar Maiorescu a refuzat. Domnisoara Neu- mann, care nu se miscase de l'AngA patul lui dala ince- avait dérabé les millions. Entre autres, Verzea ayant appris que dans la Rue Bratiano, là. où ilhabitait,leseconde im.meuble étalt loué elandestinement par Filotti et servait de lieu de rendez-vous la n.uit, pour Filotti, Davila, Corbeseu, Victor Antonescu, Take Ioneseu je transeris les llama tels que Verzea les tient du sous-locataire Erbiceanu et autres «idéalistes», avait demandé une descente du parquet. Elle fut faite, mais en l'absence de Verzea; si on y a trouvé des objets de toilette louches, on n'y a pas trouvé de papiers ni de livres. Sur les vals du ministère de la guerre, Verzea sait que clans une seule affaire Stauss a dii donner 200.000 lei A Paul Negalescu, le beau-frère ou le correspondant du major Sla- niceanu, sous le nom duquel Ines= opérait le plus souvent. 1-ér juillet. Mort de Maiorescu. Ce matin A 5 h. Maio- rescu s'est subitement éteint. Son état restait stationnaire.De IA l'inquiétu,de de ses médecins. On lui faisait des piqiires da caféine. Schachmann avait proposé hier des ventouses scari- fiées; Hammer avait accepté une saignée, mais Maioreseu avait refusé. Il s'est levé pour un besoin; la garde-malade, qui était à sa première nuit de veille, car M-elle Neumann

NOTE POLITICE 1917 11 putul boalei, a fost desteptatg de o respiratie mai grea; el nu a raai avut prutere &cat sä respire putin metil,. si-a asezat capul pe pieptul domnisoarei Neumann si to- tul s'a sfarsit. El se odihneste pe patul lui, acoperit florile mele, cele dintai sosite; nidi pompg, nici decoratii,. dupg vointa lui. Nu se va rosti nici un discurs : ce gand s'ar putea exprima liber, In stareain care neaflgra Moartea aceasta e o mare nenorocirei eu o consider ca unul din inelele lantului de nenorociri care apa,sg sgrmana, noastrg targ. Eu pierd un sfgtuitor siguri luminat, care grija integralitätii rolului lui isforic Il fácea im- partial si impersonal. Tzigara-Samurcas, cel dintai pa care 1-am vgzut azi dimineatg, si-arezumat gandul «Este o lume mare care se inchide ; Th. Rosetti este sfar- sit, Carp devine de un autoritarism pe care nu-1 mai poate suporta nimeni; Lupu aiureazg din ce in ce mai mult Dupg el va rginane o clarg de luming, dar oare acesta e un sprijin 7 La ora 6 se va proceda la ridicarea corpului. Maine la ora 4 inmormantarea ofi- cialä. Am semnat, cu Miticg Rosati, actul mortuar la Primärie. n'avait jamais quitté son lit, a fait peu de temps axis un. signe it M-elle Neumann qu'un rile avait subitement réveillée. Maiorescu repose sa tête sur la poitrine de M-elle Neumann, out seulement la force de respirer une ampoule de méthyle et ce fut fini. 11 repose, simplement, sur son lit; mes Henri; les premières arrivées couvrent la couche. Ni pompe, ni décorations sur le corps, selon su volonté.11 n'y aura pas de discours: quelle pensée voudrait-on, on pourrait-on seulement, librement exprimer dans l'état où nos sommesT C'est un gros malheur et je le considère comme le chainon de la série qui afflige notre pays. Je perds un conseilller sfir et clairvoyant, que le souci de l'intégralité de son rôle his- torique rendait impartial et impersonnel. Tzigara-Samurcas, le premier vu ce matin, résumait bien sa pensée: oc'est un monde grand qui se ferme; Th. Rosettr est fini; Carp devient d'un autoritarisme que nul ne pent plus supporter; Lupu Kostache divague de plus en plus!» 11 restera une trainée lumineuse, mais est-ce un soutienT A 6 h. levée du corps. Demain it 4 h. obsèques signé avec Mitica Rosetti l'acte mortuaire it la Mairie.

12 NOTE POLITICE 1917

2 Iulie. Contele Ledebur vine sg-si ja rämas bun. El regretg toate greselile earl se fac. Ggseste cá Consi- liu1 comunal, reconstituit de azi dimineatg, are din nou nuantg liberalg de un efect neplgcut : «Rgu fac Ger- rnanii cg nu se adreseazg decAt d-lui Carp; d-1 Carp este un spirit fermecgtor, eind stai de vorbg cu el, dar este in adevgr «infantil» (sic). Consiliul comunal este reconstituit in minus Ver' 2ea, demisionat,i Berendey, congediat, iar in plus cu Bragadiru, Searlat Värnav si Mitic,à Sutzu. Bragadiru prezident, Dobrovici I-iul vice-prezident, Dristorianal II-lea vice-prezident si Prager al III-lea. $i Dombrovsky gäse.5te cg prea multiliberalisunt intotdeauna pusi inainte. Se aflg cg Rusii fac o ofensivg mare pe un front -de 30 de km. cu 15! divizii dupg un comunioat, cu 20 dupg altul. Cele mai bune trupe, gardgi corp siberian, sunt angajate. Actiunea se petrece pe la Brzezany. Le- debur spune cg de mai multe zile era asteptat acest atac. Pentru moment, nici un succes mai insemnat. Inmormântarea lui Maiorescu a fost de o sim-

2 juillet.Le comte Ledebour vient prendre congé. Il dé- -plore toutes les fautes qu'on commet Il trouve que le conseil com.munal, reconstitué de ce matin, a de nouveau une nuance libérale d'un effet fâcheux. «Les Allemands ant eu tort de ne -s'adresser qu'll Mr. Carp; Mr. Carp est un esprit charmant quand on cause avec lui, mais il est réellement infatile» (sic). Le conseil communal e,streconstitué avec Verz,ea clémissionnaire et Beriruley congedié, en moins et Bragadiru, Ch. Varnav et Mitica Sutzo en plus. Bragadiru, président; Dobrovici, 1-er vice-président; Dristorian, 2-e vice- président et Prager 3-0 vice-président Dombrowsky trouve aussi que trop de libéraux sont toujours placés en vedette. Tout à coup on apprend que les Busses font une grande offensive sur le front de al km. avec 15 divisions, dit un com- muniqué, avec 20 selon un autre communiqué. Les meilleures troupes, garde et corps sibérienssont engagées.Cela se passe autour de Brzezany. Ledebour disait que depuis plu- sieurs jours on s'attendait 11, cette attaque. Pour le moment raucun succès tris important Les obsèques de Maiorescu on été d'une simplicité abso-

NOTE POLITICE 1917 13 plicitate absolutá. Multime multà §i mare reculegere. Multe flori. Eri am depus o coroang mare in numele meu ;astazi am dus alta in numele partidului conser- vator. Tot ce poarti un nume era la cimitir.Singur Carp s'a abtinut dela once semn de simpatie. Paul Theo- dorui Golescu I-au rugat cu insistentä.;elle-aras- puns cinic : «De ce a§i face lui Maiorescu o politetà pe- care el nu poate sä" mi-o dea inapoi7»i cinci-zeci ani de relatii stranse unise pe ace§ti doi oameni ! Bla- mul a fost unanim. Printre staitini; *Ran Kremnitz, Schlawe §i maiorul Schenker. Toatà cremonia a psa'rut tuturor foarte impunsatoare prin durereaadevgratà unei pärti din asistertg. Q. Arion a lipsit, starea lui ne- permitându-i o emotie atit de puternicA. 3 Inlie. Vorbim de coloritul tot mai liberal pe care. il iau numirile nenarocitului guvern provizoriu. Stirbey imi atrage atentia cg la Craiova este exact acela§ lucru. Mehedinti deplânge pierderea imensg ce am su- ferit-o: Maiorescu era pentru el obiectul unui cult, dealt- fel foarte meritat. lue. Foule, mais grandrecueilleanent. Beaucoup de fleurs.. Hier fai déposé une grande couronne en mon nom; aujour- d'hui j'en al porté une au nom du parti conservateur. Toutes. les personnes portant un n.om se trouvaient au cimetière. Carp seul s'est abstenu de toute marque de sympathie. Pant. Theodoru, Golescu l'ont supplié; 11 a répondu cyniquement : aPourquoi ferais-je à Maiorescu une politesse qu'il ne peut pas me rendre?» Et cinquante ans de rélations étroites ont réuni ces deux hommesl Les Mines ont été unanimes. Parmi les étrangers le cap. Kremnitz, Schlawe et le major Schenker. Toute la cérémonie a paru à tous très imposante par la véritable douleur d'une partie de l'assistance. C. C. Arlon absent, son état ne lui permettant pas une seconde seccusse émouvante. 3 juillet. On s'entretient de ta tehtture toujours plus libérale que prennent les nominations de ce malheureux gou- vernement provisoire; Stirbey me fait remarquer que à Cra- iova c'est exactement la méme chose. Mehedinti déplore la perte immense que nous avons subie, Alaiorescu était pour lui l'objet d'un mite, très mérité reste.

14 NOTE POLITICE 1917

Ofensiva ruseasca este in toiul ei. Petersen imi .spune ea i s'a telefonat dela Foesami ctotul e linistit &A nu exista nici o grija din cauza ofensivei. Pierde- rile rusesti ar fi inspäimantatoare, dupa comunicatul austriac. Divizii intregi ar fi desfiintate. In fond, dacii, ofensiva nu reu§e§te,va fi obinecuvântarepentru .sansele de pace. Aceasta proba de neinfrângere a liniei germane poate aduce o reactiune in favoarea pkii. Pre- supun ca din cauza acestei ofensive, congresul socialist deis, Stockholm s'a dizolvat ;el a esuat cil totul ; tele- gramele anunta plecarea delegatilor neutri, delegatii rusi neputind aves, de 8 zile, nici ö comunicatio cu tara lor. Dombrovsky imi confirma ca la Mamie Cartier se afir- ma din ce in ce mai mult ca trupele rusesti paräsesc Moldova; ramane singura armata noastra, cu artilerie franceza si engleza. 4 Lille. Comunicatul de astazi nu este bun. Ni se vorbise atat de descompunerea armatei ruse, ine.it esti mirat sá afli cá Rusii au largit gaura ce fkuse la Ko-

L'offensive russe bat son plein: Petersen me dit que de Focsani on lui a téléphoné que tout était tranquille et qu'on n'avait aucune inquiétude au sujet de l'offensive. Les pertes des Basses seraient effrayantes selon le communiqué autri- ehien. Des divisions entières seraient anéanties. Au fond, si roffensive ne réussit pas, se sera une bénédic- tion pour les chances de paix. Cette preuve de rinexpugna- bilité de la ligne allemande peut amener la réaction en fa- vour de la paix. A cause de cette offensive, je suppose, le con- grès socialiste de Stockholm s'est dissous; II a totalement échoué; les dépêches annoncent le départ des délégués neutres, les délégués russes ne pouvant avoir depuis huit jours aa- cline communication avec leur pays Dombrowski me confirme qu'au Grand Quartier on af- firme de plus en plus quo les troupes russes quittent la Mol- davte; reste seule notre armée avec de rartillerie frangaise et anglaise. 4 juillet. Le communiqué de oe matin n'est pas plaisant. On nous avait tant servi de déclarations sur la décomposi- tion de l'armée russe, qu'oca est étonné d'apprendre que les

NOTE POLITICE 1917 15 niuchy (7) pe inatimile malului de vestalStrypei. Busii au atacat cu putere : la Riga, la Smorgon (de asu- pramlAstinelorPripetului, cariintrerupt unja), pe Stochod, pe unja Luck-Kowel, pe Slota-Lipai in Ga- litia, pe punctele mai sus argtate sub Pripet. Pentru a explica succesele, caci succese au fost, pe o linie atit de lung6, trebue sg se admità: sau cä. Rusii nu sunt in des- compunere cum s'a spus, sau eh' Centralii au retras trupe .depe frontul lor de Est inteatita incht intreprinderea ruseascä, datoritA lui Kerensky care se afla pe front, nu a gAsit o rezistentà prea mare. Mackensen a plecat in directia frontului shill, la Lehliu. V olanka imi spune cA, comunicatul rusanunta" 10.000 de prizonieri germanii austriaci ;Zborow Koniuchy suntpierdute. Acelas imi face un raport putin favorabilasupra ArchiduceluiIosef, om care n'are nimic spre a cAstiga simpatiile, iar «nevasta lui, o a doua reging Maria, frumusetea in minas». Cu preci-

Russes out élargi la trouée qu'ils avaient faite ii,Koniouchy(?) dans tous les cas sur les hauteurs de la rive Ouest de la Strypa. Les Busses ont attaqué avec force h. Riga et à Smor- gon (au dessus des marais du Pripet qui interrompent la ligne) et sur la Stochocl, sur la ligne Luck-Kowel, sur la Slota-Lipa et dans Galicie, sur les points ci-dessus indiqués au-dessous du Pripet. Pour expliquer ces succès, car il y en a eu, sur une ligne aussi lon,gue, il faut bien admettre ou que la Russie ne tombe pas en décomposition comme on le dit, ou que les alliés ofit tellement dégarni leur front Est que l'entreprise russe, due Kerenski qui est sur le front, n'a pas trouvé une résistance trop forte. Mackensen s'est rendu dans la direction de son front, Lehliu. Volanka me dit que le communiqué russe annonce 10.000 prisohniers allemands et autrichiens. Zborow et Koni- ouchi sont les deux positions perdu.e,s. Du lame: rapports peu favorables sur Archiduc Joseph, homme n'ayant rien pour se concilier les sympathies et sa femme (it/tit une se- conde «Reine-Marie», la. beauté en moins. Avec précision

16 NOTE POLITICE 1917

zie, el afirma cg pentru Germani ca i pentru Austriacir dinastia este condamnatg. 5 IIIlle Marius Teodorian a aflat dela un martor cg o ciocnire sh,'ngeroasg a avut loe in Prahova intre Un- guni Germani. Eram sceptic. Dar având treabg cu semi-confidentele cgpitanului Hamelung mi-au con- firmat aceastg §tire. Ostilitatea pe toate treptele scgrei este cunoseutg, dar nu o credeam impinsg atAt dede- parte. La Buzgu, administratorul meu Ilie,scu, in pre- zenta mea, intrebase pe un cgpitan Schultze dela etape ce aveau de gänd sg facg cu vinul meu dela Valea Schei- lor,i rugase ca sä-mi fie inggduit s'a' iau 400 de deca- litri, din cele 8000 aflate acolo, pentru nevoile personale.. Astgzi sunt invitat la politie si, inteo formg dealtmin- terea eurtenitoare, mi se comunicg cg comandantul ar- matei a 9-a nu-mi poate acorda din vinul meu, având in vedere marile nevoi ale armateil Esind dela politia germang, mg intorc cu Tzigara care Il intálnisem acolo. Vorbim de numirea lui Braga- diru ; Tzigara o ggseste deplorabilg. Nu trebue acuzat

affirme que pour les Allemands comme pour les Autrichiens la dynastie est condamnée. 5 juillet. -- Marius Theodorian tient d'un témoin qu'une rixe sanglante a eu lieu dams la Prahova entre Hongrois en nombre et Allemands. J'étais sceptique. Mais ayant en. affai- re A, la police, les demi-confidences du cap. Hamelung n'ont fait que confirmer la nouvelle. On sent rhostilité sourde tons les degrés de l'échelle, mais je ne la croyais pas poussée aussi loin. A Buzan, Iliescu, moi présent, avait demandé à un ca- pitaine Schultze de l'Etape ce qu'on comptait faire de mon vin de Valea Scheilor et, du méme coup, avait prié que sur les 8000 decalitres, il me fut permis d'en prélever 500 pour ma cave. Je suis appelé dans une forme tres courtoise, il est vrai, A la police «Zimmer 20» pour qu'il me soit com- muniqué que le commandant de la IX-e armée ne pent m'ac- corder «mom> yin, vu les grands besoins de rarmée En sortant de la police allemande, jefais route avee Tzigara que j'y avais rencontré. Nous parlons de la nomi- nation de Bragadiru.Tzigara la trouve déplorable.Il ne

NOTE POLITICE 1917 17 Carp, care s'a opus multa vreme, dupa cum, pänä in ul- timul moment, era sä se abtie de a merge la dejunul organizat DuminicA de Bragadiru, in culoarea sa. Este opera personalä a lui Lupu Kostake si.rezultatul rnici- lori neinoetatelor cadouri. Ne-am dus apoi la casa lui Maiorescu. Am luat cu- nostintä de testamentul lui, scris cu creionul. Am scos chteva caete din j-urnalul lui: el voia ssä facg chteva ster- säturi. Domnisoara Neumann va face lucrarea, care n'are un caracter politic. Aceste caete vor fi remise succesiu- nei, dupä revizuire. Cred cg, nu contin decat fapte din viaja privati. Eri mi-a vorbit indelung Didina Cantacuzino de Ortodoxia sa, cäreia guvernul refuzg sä-i mai serveascä o subventie. Intreb pe Marius Teodorian ce este in fond cu aceasa institutie, din care unii preoti si-au fäcut o in- fluentäi care este prezidatA de octogenara doamna A- sica Filipescu. Teodorian imi räspunde brutal : «Este o jucgrie pentru isteria Didinei».

faut en accuser Carp qui s'est longtemps défendu, comme 11 a aussi, jusqu'A la dernière minute, failli Ater le déjeuner Von avait organisé pour lui, dimanche, chez Braga,diru. C'est l'oeuvre personnelle de Lupu et le produit des petits cadeaux, constamment renouvelés, et qui ont commencé avec asperges et fini, hier encore, avec les artichauts nouveaux, (textuell. Avec Tzigara nous filmes A la maison. de Maiorescu. J'ai pris eonnaissance de son testament écrit an crayon. Surtout nous avons sorti quelques cahiers de son Journal il voulait opérer certaines ratures et c'est M-elle Neumann qui fera le travail, qui n'a rien de politique. Ges cahiero se- ront remis A la succession après révision. Je crois ont trait A des faits de la vie privée. Hier la Princesse Didine Cantacuzène m'a longuement parlé de son «Orthodoxia», à laquelle le gouvernement re- fuse la continuation d'une subvention. Je demande A Marius Theodorian qu'est-ce au fond cette institution dans laquelle eertains prétres se sont taillé de rinfluence et que nomina- lement préside roctogenaire M-me Assica Filipescu. Theo- dorian me répond brutalementc(C'est un joujou pour 'lye- térie de Didine».

18 NOTE POLITICE 1917

Mirbach imi serie o scrisoarefoarteamabila, pentru a-mi spune ca generalul Tillff ar primi cu pia- cere o invitatie. 6 Iulie. Moos imi confirma ca. Maresalul a fost pe front; se mill ca am avut cunostinta de plecarea lui la Lehliu. El crede c. preparä o ofensiva asupra Mol- dovei. Aceasta este repetitia unui pronostic identic al lui Volanka: din partea austriaca, ofensiva este dorita- Ar ti o solutie pentru actuala noastra situatie. Din gazetele rusesti, care incep a intra in Roma- nia, Branisteanu imi spune ca din toate reese ostilitatea intregei prese rusesti in contra noastra. Trebue observat ca Lloyd George in discursul ce a rostit la Glasgow (acum 4 zile) vorbeste de Serbia, de Belgia, de Munte- negru, dar nu sung un cuvant de . Asti jurnalul da un extras din «Nowoje-Wremja» din 26 A- prilie, care desminte absolut afirmarile generalului Ili- escu asupra unui ultimatum Stuermer. Eram sigur ca Iliescu a mintit. Jurnalul rusesc afirma ea Bratianu a tratat si incheiat cu Sassonov, ca el dorea sa, intre in cam

Mirbach m'écrit une lettre charmante pour me dire que le général Tillff accepterait avec plaisir une invitation. 6 juillet. Moos me eonfie que le Maréchal a été sur le front; il est très étonné que j'eusse eu connaissance de son départ pour Lehliu. Pour lui, c'est une offensive sur la Mol- davie qui se prépare. C'est la répétition d'un pronostic parei/ de Volanka: du et)té autrichien on la souhaite et on l'es- père. Ce serait une solution A notre situation actruelle Lecture faite des journaux russes qui commencent A entrer en Roumanie, Branisteanu me dit que toute la presse russe nous est hostile et malmène la Roumanie. II fait re- marquer que Lloyd George, dans son discours de Glasgow (4 jours) parle de la Serbie, de la Bulgarie, du Monténégro et ne souffle mot de la -Roumanie. Ce soir le journal donne un extrait de la eNowoje Wremja» du 26 avril, qui dement absolument les allégations du général Ines= au sujet d'un ultimatum Stuermer. J'étais stir qu'Iliescu mentait. Le jour- nal russe affirme que Bratiano a traité et conclu avec Sas- senow, qu'il désirait entrer en campagne le 1-er aofit, que

NOTE POLITICE 1917 19 panie la 1 Aug-ust dar cgderea lui Sassanow, tocmai in acel moment, a fost urmatA de un moment de ezitare toe- mai fiindcg se ignorau intentiunile lui Stuermer in pri- vinta României. Ar exista o serisoare a g,uvernului en- glez cAtre Buchanan, publicatA dupg revolutie, care ar indica nelinistea pe care o fAcea s'A naseg sosirea lui Stuermer. Am avut o intrevedere cu Costicii Manu. El imi spune cA numgpot indoi de sentimentele sale nici in politica strging, nici in politica interng. Dar cm n'a re- nuntat la carierAsicum doreste s'A reja serviciul, nu vrea s'A facg pentru un moment nici un act de afirmarede partid. 7 lullsSe vor libera oare ostateciit Au fost oare a- dusi la Bucuresti siinchisi la Cercul Militar: Derussi, rAscu, Léauteyi doi sau trei altii, pentru a se face din ei prizonieri speciali cu scopul de a libera pe ceilaltil Moos mi-a spus eri eh' peste vre-o 15 zile se vor libera o mul- time de persoane: M. Antonescu,Taubes, etc.Astgzi BArbulescu a fost pus in curent de cAtre Bgieoianu de chestiuneapusg,ostaticilor :ei trebue sg,declare in la chute de Sassonow juste à ce moment-là, aat;suivie d'un moment d'hésitation pane que précisement on ignorait les intentions de Stuermer à l'égard de la Roumaniei. Il existe- rait une lettre du gouvernement anglais à Buchanan, publiéo après la révolution, qui indiquerait justement les appréhen- lions que rarrivée de Stuermer faisait naitre. Entrevue avec Costica Mano. 11 me dit que je ne puts dbuter de ses sentiments ni dans la politique &railer& ni dans la politiqne intérieure. Mais il n'a pas renonch it la carrière et en vue de reprendre du service il désire ne faire actuellement aucun acte d'affirmation de parti. 7 juillet. Va-t-on relitcher les otages A-t-on amené Bucarest et enfermé cercle militaire : Derussi, V. Darescu, Léautey et deux ou trois mares pour en faire des prison- fliers spéciaux à se-ale fin de pouvoir libérerlesautresl Moos m'a dit hier que dans une quinzaine on allait licensier un tas de personnes: M. Antonescu, Taubes, etc. Aujourd'hui Barbulescu a été mis au courant par Baycoianu de la ques- tion posée aux otages: ils doivent déclarer par écrit, sans

20 kOTE POLITICE 1917 scrisi farà. comentarii, prin da sau prin nu, dad,' vor sa mearga. in Moldova. Contraparte ar trebui sà insem- ne: libertatea pentru acei ce vor sà ramae. Esirealor s'ar face prin Braila-Galati. Se presupune cà detinutii austro-germani sosesc prin acea4i cale. Azi de dimineata primesc o carte potala sem- nag sub-locotenent Xicu Demetrescu, dela Stralsund. Printre altele el serie: «... stiti ca.' a fast aci, in Stralsund, in Lagarul ofiterilor, domnul colonel Sturdza si a stat cateva zile pentru a lua in Rom'ania pe toti ofiteriice vor ocupa diferite servicii folositoare. Asi fi pleeati eu cu d-nul col. Sturdma,...» Prin lt. de Hertz aflasern ca Sturdza era absolut liber in Germania, iar un alt o- qiter, profesor din Targoviste, unul din primiiintorsi, tini spunea ca la Krefeld erau adunati vre-o 700 de ofi- teH alesi de Sturdzai destinati sa fie trimisi fail in, tarziere in Romania. Fapt care nu s'a realizat inch% Se rnai anunta, cà doamna Sturdza pleacà la barbatul ei ! Intre timp vine Arion la mine. El a vazut pe Carp. Carp declara ca nu mai face politia cu conversatii de salon ("1). Lupu Kostakei-a con stituit un minister cu commentaires, par oui ou par non, s'ils veulent aller en Mol- davie La contrepartie devrait signifier liberation pour ceux qui veulent rester. C'est par Braila-Galatzi que se ferait la sortie. On suppose que les Menus austro-allemands arrivent par la même voie. Ce matin une carte postale signée s.-1t. Nicu Demetreseu, de Stralsund, porte entfautres«Stiti di a fost ad in Stral- sund, in lagarul ofiterilor, d-1 colonel Sturdza si a stat eateva zile pentru a lua in Romania pe toti ofiterii ce vor a ocupa diferite servicii folositoare. A fi plecat e eu eu d-1 colonel Sturdza...., Par le lierartenent de Hertz j'avais déjà appris que Sturdza avait ses allées et venues tout a fait libres en Allemagne, et un autre officier, professeur à Targoviste et un des premier rentrés, me disait qu'à Crefeld étaient réunis environ 700 offieiers choisis par Sturdza et destines à rentrer sans retard en Roumanie. Fait qui ne s'est pas encore réalise. On annonee enfin que Madame Sturdza part pour re- joindre son 'marl! Sur ces entrefaits, Arlon. Il a vu Carp. Carp &idea* ne fait plus de politique avee des conver- sations de salon (?). Lupu lui constitue un ministère avec

NOTE POLITICE 1917 21

Sturdza la rAzboi. Arion adaoga :«garpi Lupu fac tot posibilul pentru a fi un partid in slujba Germanilor. Sturdza nu este prizonier ; el a dezertat. Ar fi spus lui de Hertz &A inainte de a trece in liniile germane, ar fi trimis Regelui spadai decoratiile sale !» Frumos lucru ar fi sA se pue acest colonel la fázboi pentru a or- ganiza armata ! 9 Iulie. Ofensiva ruseascA este ¡rapinsä pe o seal% mare. Garda, corpurile siberiene, trupele din Amur, Ta- tari. Ea se prelungeste si e departe de a fi sfârsità. Dela Stanislau pAn'A la Stokzow sunt lupte importantei con- tinue. Comunicatele germane vorbesc de mari infrân- geri ruse. Tinuta lor, in once caz, nu este tinuta unor oameni grAbiti sà incheie pacea. Am avut un dejun de optsprezece tacâmuri in onoarea lui Tiilff. Hentsch s'a scuzat : cAlAtarie dser- viciu,i Welzer la f el. Am avut pe guvernatorul, von Goetz, Mirbacb,Praschma,Gebsattel, vonMalin, comanclantul Marelui Cartier, Harstmann si von Encken- wort, aghiotant. Romhni : C. Arion, Lupu Kostake, Tzi-

Sturdza it la guerre. Arion ajoute: Carp-Lupu font tout pour être «une faction au service de l'Allem.agne». Sturdza u'est pas prisonnier ;il a déserté. D aurait dit it de Hertz qu'avant de se rendre dans les lignes allemandes, il a ren- voyé au Roi eon épée et ses décorationsl Ce serait du Jon que de mettre ce jeune colonel (I la guerre pour rénover rarrnée I 9 juillet. L'offensive russe est très poussée et sur un gran,d pied. Garde, corps sibériens, troupes de l'Amour, Tar- tares. Elle se prolonge et est Min d'être éputsée. Depuis Sta- nislau jusqu'A. Ztokzow il y a luttes importantes et conti- nuelles; les communiqués allemande parlent de grande dé- faite des Russes. Leur tenue, dans tons les cas, n'est pas celle de gens pressés de conclure la paix. Déjeuner en l'honneur de Tiilff. 18 converts. Bon, Ix& elégant et de tons points réussi. Hentsch s'était excusé: vo- yage de service. De Welzer aussi. J'ai eu le Gouverneur, von Goetz, Mirbach. Praschma, Gebsattel, von Böcklin, le com- mandant de l'Oberquartier, Horstmann et von Enekewert, aide de camp, Roumains: Arlon, Lupu, Tzigara, Dobrescn,

22 NOTE POLITICE 1917 gara-Samurcas, Dobrescu, G. Stirbey, Mehedinti, Grig. Cantacuzino. S'a vorbit foartemult.Guvernatorula spus lui Arion cá trebue sá schimbam dinastia si Prasch- ma m.'a intrebat daca era adevarat cá Imi schimbasem pgrereai cá voiam sá mentiu pe Rege. Mi-a mai spus ca cu un program reaetionar nu e nimic de facut. Eu i-am räspuns cá acesta era motivul pentru care nu pu- teamshcolaborez cu domnul Carp. Am profitat de un moment de conversatie generala pentru a declara ca dupa ate stiam, nu e exact ca Romania ar fi cerut unja Sumla-Varnai cà acest lucru era o inventie pentru ca Bulgarü sa se justifice cerand toata Dobrogea. 10 lane. Se pare cà focul se intinde pe unja de Est. Impresia este a armata din Moldova va ataca si ea. In intre Ciczow e Zagrozdz, liniileaustriace au fost straptmsei sosirea rez,ervelor germane a fost ne- cesará pentru a opri progresele Rusilor. Nenitescu a propus lui Arion sá OA, o convor- bire cu el si eu mine ; Arion a venit la Crucea-Rosie pen- tra a ma instiinta. Am refuzat net.

Stirbey, Mehedinti, Gr. Cantacuzène, etc., etc- On a beaucoup causé. Le Gouverneur a dit à Arlon gull fallait changer de dynastie et Praschma me questionne si c'était vrai que j'a- vais changé d'avis et que je vanillas° le maintien du Roi. Il m'a aussi dit qu'avec un programme réactionnaire, il n'y avait rien à faire. Je lui ai répliqué que c'était la raison pour laquelle je ne pouvais colaborer avee M. Carp. J'ai pro- fit4 aussi d'un moment de conversation, pour déclarer qu'it ma connaissance il n'était pas exact que la Roumanie eut demandé la ligne Schumla-Varna et que c'est une invention pour justifier les Bulgares à réclamer par retorsion toute la Dobrogea. 10 juillet. Le feu semble s'étendre sur la ligne Est. On a rimpression que rarrnée de Moldavie va aussi atta- quer. En Galicie, entre Ciczow et Zagrozdz, les ligues au- triehiennes ont été enfonc6A3s et rarrivée des réserves alle- mandes a été nécessaire pour arrêter le progrès des Busses. Nenitescu a proposé à Arlon d'avoir avec lui et moi une conversation; Arion est vena à la Croix Rouge pour m'en faire part. J'ai refusé net.

NOTE POLITICE 1917 23

11 Iulie. Am vázut aseará pe bietul Rudi Catargi, care va fi exilat in Bulgaria. El e redus au,o treime. Este de nerecunoscut. Mi-a spus ca se poartä foarte as- pru cu el, fiindc6 este bánuit de spionaj. Gasesc purta- rea autoritátilor germane ilegalai abuzivä. Çatargi se aflá, dupg cat se pare, in categoria «lAnuitilor de spio- naj». Bänuit ! Nenorocitul imi povesteacá Poklevsky ii oferise o subventiune de 6000 de lei lunar, daca ii va da copie de pe telegramelecifrate, lucrul cel mai usor pentru Catargi.«C,ifrele se descifreazá intotdeauna . spunea Poklevsky. El, Catargi, a refuzat ; a fost chiar o facealá intre ministru si el din aceastA cauzá. Sárma- nul Rudi se jura pentru a atesta spusele lui. Si Il cred. Nu exist:a' nici o jeng pentru expulzarea din Bucu- resti a orickei persoane care este judecatä nedorifá: a- vocatul Cálinescu, Vasile Cogálniceanu au si fost expe- diati la Corabia. VAlcea nu se poate nimeni láuda cu autoria- tile române. Steränescu-Govora imi spune cá totul este In mâinile liberalilorsi cá miciifunctionari furá din

11 juillet. Yu hier soir le pauvre Rudi Catargi qu'on exile en Bulgarie. 11 est réduit d'un tiers. 11 est méconnais- sable. 11 me dit qu'on agit avec riguer contre lui parce qu'il est soupeonné d'espionnage. Je trouve illégale et abusive la tenue des autorités allemandes. Catargi est dans la ea- tégorie, parait-il, des csoupçonnés d'espionnage». Soupeonné! Le pauvre diable me racontait que Poklevski lui avait offert une subvention de 6000 fr. par mois s'il lui donnait copie des télégrammes chiffrés, la chose la plus facile à avoir pour lui, Catargi. Les chiffres se déchiffrent toujours, disait Po- klevski. Et lui, Catargi, a refusé; il y a eu méme un froid en- tre le ministre et lui à cause de cela. Le pauvre Rudi faisait des serments pour attester ses dires. Et je le aois volon- tiers Je lui ai donné de rarg.rent et une boite de cigares. D'ailleurs, on ne se One pas pour expulser de Bucarest toute personne qu'on juge indésirable:l'avocat Calinescu, V. Kogalnieeanu sont déjà expedi6s à Corabia. Danis Valeea on n'a guère A se féliciter des autorités roumaines. Stefaneseu-Govora me dit que tout est aux mains de libéraux et que les petits fonctionnaires, maires ruraux et mitres volent sur tout, même sur le prix des oeufs réqui-

24 NOTE POLITICE 1917 toate, chiar din pretul ouAlor rechizitionate si din cei la lei acordati sotiilor mobilizatilor. Rusii atacg pretutindeni: Riga, Dunaburg, Gali- tia. La Stanislau au fortat prima linie a Austriacilor, cari anuntà eh' au fost retragg trupele peo. alta pozitie. Un colonel austriac, pe care l'am vAzut, mi-a spus cá pozitia Stanislaului e reai c in caz de atac nu e de tinut. Un atac dublu concentric asupraLembergu- lui ar fi o operatie frumoagi posibilà, dar Rusii nu mai au destule rezerve pentru a o intreprinde. El crede CA ofensiva se va termina in curAnd. Semnele de lupte probabile pe frontul Moldovei devin mai numeroase. 12 Iulie. Comunicatul nu spune nimio bun. El este de un laconism ciudat : «Nimio nou pe toat5, la Stanislau : retragere pe linia preparatk fArg a fi ur- mgriti de inamic». Linia pe care au a-vut loe luptele Za- grodz-Ciczow este cu 22 de km. inapoi de Stanislau (evacuat de mai multe zile, dupà elte mi s'a spus Banca Blank)si unja Lucavika,afluent al Lucawei, sitionnés et sur tes 10 lei aecordés aux femmes des mobi- lises. Les Busses attaquent partout: Riga, Dunabourg, Gali- cie. A Stanislau ils ont force la première ligne des Autri- chiens, qui annoncent ont dû retirer leurs troupes sur une autre position. Le colonelautrichienavec lequel je me suis trouvé ohm Madame Darvari, me dit que la position de Stanislau était mauvai se et qu'en eas d'attaque elle n'était pas tenable. Une double attaque concentrique sur Lemberg serait une operation de belle envergure et possible, mais les Busses n'ont pas assez de reserves pour rentreprendre. Pour lui l'offensive finira sons peu. Les signes de luttes probables sur la frontière de Mol- davie deviennent plus nombreux, 12 juillet. Le communiqué ne me dit rien de bon. Il est d'un laconisme bizarre : alien de neuf sur toute la ligne; A, Stanislan, retraite sur la ligne préparee sans poursuite de l'ennemi». La ligue sur laquelle on s'est battu, Zagrozds- Ciczow, est A 22 km. en arrière de Stanislau (evacue depuis plusieurs jours, m'a-t-on dit à la Banque Blank) et la ligne Lucavika, affluent de la Lukawa, est encore plus en arriere.

NOTE POLITICE 1917 25 este incá, mai inapoi. Dupá harta Statului-Major se vede a in adevár frontul se gásea sub o coast:A si cá acum se allá pe ináltimi. Stirii zvonuri confuze asupra Berlinului. gonsiliu de Coroaná. Convocarea sefilor de particle. Printul Im- perial convocat si el. Mai ales Austriacii se aratá ingri- jorati, pentru a atrage,presupun, atentiuneaasupra unor dificultáti interioare ale Germaniei. Dis-de-dimmeatá Golescu vine la mine. Carp ingrijoreazá. Lovitura cu Bragadiru le intrece pe toate : un liberal care-si vinde lemnele cu 320 de lei stAnjenul si care are pentru mai multe milioane bonuri de rechi- zitii. El se teme sá nu vadá pe Carp sfârsind ca Sturd- za. Trebue ea, eu sà fac maximul de sacrificiu posibil sa nu-1 las singur. Printr'o unire s'ar ajimge, crede el. a se pune o fling exploatatiunei (I) Germanilor. De acest amestec al meu depinde viitorul. In treacát, Golescu imi spune ea' se exploateazá in contra mea faptul cá asi fi oferit Austriacilor gurile Dunárei. (Tot aceiasi campa- nie de calompie pe care convorbirea cu Praschma o des- coperái Iii indicá scorgintea).Golescu imi declará la tiring csá el imi rámâne credincios ! Selon la carte de l'Etat-Major, on volt réellement qu'on se trouvait au bas d'un glacis et que ma,intenant on est sur la hauteur. Nouvelles et rumeurs confu.ses sur Berlin. Conseil de Cou- ronne. Convocation de chefs de partis. Le Prince impérial convoqué aussi. Les Autrichiens surtout se montrent préoc- cupés, pour attirer, je suppose, l'attention sur les difficult& intérieures de l'Allemagne. Golescu de grand matin. Carp l'inquiète. Le coupdo Bragadiru dépasse tout: un libéral qui vend Bern bois 320 lei la totse, et qui a pour plusieurs millions de bons de réqui- sition. Il a peur de le voir finir comme Sturdza.Il faut alors que moi je fasse le maximum de sacrifice possible et que je ne le laisse pas seul. Par une union on arriverait mettre un frein à l'exploitation (7) des Alaemands. L'avenir est A ce prix. En passant, il me dit qu'on exploite eontre moi le propos que j'aurais offert aux Autrichiens les bouches du Danube. (Toujours la même campagne de ca- loranies que la conversation avec Praschma met à nu et en indique la source). Golescu finit par me déclarer qu'il me reste aussi fidèle que «Bridge» (mon chien).

26 NOTE POLITICE 1917

Ziva de Sf. Petrei ziva de nastere a lui Carp. Articole in «Bukarester Tageblatt», notite in cAteva ga- zete germane. Prietenii lui Lupu Kostake ingrijesc do pres6.! Marie-Nicole Darvari este acuzatà cà practica' si a practicat spionajul.Nepoatà-mea Touchkette Phere- kyde imi povesteste: Intr'o zi discutie foarte vie la Zeta Manu; doamnele foarbe francofile. Seara, la Carp, Lupu Kostake intreabg. pe Jeanne Carp,sora d-nei Manu : «Ati facut politica astAzi 1 - «Da». «Si cine se gAsea de fata" 1» Se enumAr5, persoanele, intre cari si Marie- Nicole. Atunci Lupu Kostake spune : «Inteleg, acum cum Comandatura stie tot ce s'a vorbit». 13 lulie. Ofensiva ruseasCA progreseazä. La sudul Lembergului trupele lor au trecut dincolo de Kalusz si au trecut Lomnica. Dela nord la sud e 1Mia perpendicu- larg care ar veni dela Lemberg; este oare aceastA locali- tate amenintatäl In ora§ se zice ca' de doug zile ea ar fi in málnile Rusilor. Eu nu o cred, dar ar fi pericol. Vo- lanka imi spune c5, Lemberg e foarte greu de atacat pe la sud. Cu toate acestea, actiunea ar indica &A se cautA a

Jour de la Saint Pierre et jour de naissance de Carp. Articles dans le Oukarester Tagblatt». Notices dans quel- hues jouinaux allemands. Les amis de Lupu soignentla presse. On accuse Marie-Nicole de pratiquer et d'avoir pratiqué l'espionnage. Touchkette Phérékyde me rapporte: un jour discussion vives chez Zeta Mano; ces dames très franco- philes.Le soir chez Carp, Lupu interroge .Thanne Carp, soeur de Zeta: «Vous avez fait de la politique aujourd'hui!» Parfaitement. «Et qui se trouvait là-bas 7». Enurné- ration des personnes, dont Marie-Nicole.Là-dessus,Lupu ajoute: «Je comprends pourquoi la Kommandantur savait déjà, ce qui avait été dit». 13 juillet. L'offensive russe fait des progrès. Au sud de Lemberg leurs troupes ont dépassé Kalusz et passé la Lom- Mea. C'est, du Nord au Sud, la ligne perpendiculaire viendrait de Lemberg. Cette localité est-elle menacée 7 En ville on la dit dopuis deux jours aux mains des Russe,s. Je n'en erois rien, mais il y aurait du danger. Volanka me dit que Lemberg est difficile à attaquer par le Sud. Néanmoins, eette action indiquerait qu'on cherche à attaquer le plan,

NOTE POLITICE 1917 27 se ataca planul despre care vorbea colonelul Kontz, aclica un mars concentric asupra Lembergului. S'ar putea prea bine sá se prepare o ripostà pe fr,ontul românesc. Politi- ceste, din punctul de vedere al României, ar fi un *fig. Strategiceste, ar fi modul col mai bun de a se degaja Ga- litia. De pretutindeni mi se confirm5, trecereaa doua divizii austriaoe spre Siret; eri au trecut, imispunea Verzea cu certitudine, 18 tunuri de 30.5 care nu se intre- buinteazá", mai ales in asa mare numgr, dec:it cand este o lovituril de dat. Kiriacescu a vgzut in strada Sf. $tefan 6 militraliere inlagmate, insotite de trupe, gata de ple- care. In fine se rechizitioneazg hoteluri pentru a se gaz. dui ofiteri, pentru ca sh," nu fie rgspânditi. Mare agitatie la Berlin, Erzberger a inceput earn- pania, sustinut de Centru,in favoarea democratizArei institutiunilori pentru ca reformele electorale anuntate la Pasti, de Impkat, sä" nu rgniâe in stare de promi- siuni; el a cerut un guvern de coalitie. R5spunsul pare a fi vestea de azi dimineatä : Impsgratul,prindecret datat dela Cartiorul General la 9 (Ellie, prescrie reforma

dont parlait le colonel Kontz ; savoir une marche concentri- que sur Lemberg. D se pourrait bien qu'on préparait une riposte sur le Tront roumain. Politiquement, au point de vue de la Rouma- nie, se serait un gain. Stratégiquement, se serait la meilleure facon de dégager la Galicie. De toutes parts on me confirme le passage de 2 divisions autrichiennes vers le Sereth ; hier ont passé, ne dit Verzea avec certitude, 18 pikes de 30.5 qu'on n'emploie sortout en si gra.nd nombre que lorsqu'on a un coup it frapper. Kiriacescu a vu rue St. Stefan six mitrail- leuses attelées, aceompagnées de troupes prêtes it partir. En- fin on réquisitionne des h5tels pour avoir à loger des offi- viers sans les éparpiller. On s'est beaucoup agité it Berlin Erzberger a commencé la campagne soutenu par le centre, en faveur de la démo- cratisation des institutions et pour que les réformes électora- les annoncées à Paques par l'Empereur ne restetnt pas it l'état de promesse, il a demandé un gouvernement de coalition. La réponse semble &re la nouvelle de ce matinl'Empereur par décret daté du quartier général, le 9 juillet, prescrit la réforme de la loi électorale pour le Landtag prussien, sur la

28 NOTE POLITICE 1977 legei electorale pentru Landtagul prusac pe baza drep- tului de vot egal,i realizarea lui destul de repede, pen- tru ca viitoarele alegeri sà se faca," sub acest nou reg,im_ Prefectul de Teleorman Polimeride,imicomu- nicA cá li se trimite din Bulgaria prizonieri romani, cari n.0 mai au infätisare omeneascA. Nenorocitii se in patru, cinci impreunä, pentru a face un pa,s, atSt sunt de slabi. Multi sunt acoperiti de räni. Se fac subscriptii pentru a-i hrAni. C,hiar Germanii se induioseazg si un ofiter a chit 20 de lei, pe ascuns, pentru subscriptie. Am vAzut aceasta si la Bucuresti, &And ni s'a adus nenorocitii cari au fost secerati la Monastir. S'ar fi cre- zut atunci ch.' este un caz izolat: acum pare evident &A. este un sistem ! 14 Iulie. Eri, citire, la G. Stirbey a artico- lului scris la 15 Februarie de Maiorescu, C. Arion mi-a povestit cA" refuzul meu de a sta de varb5, cu Nenitescir Il infAreste MA:1a, incht s'a repezit la Chlinesti, la Carp, unde se duceau de Sft. Petre Lupu KostakeiVirgil Arion. Ce a spus omul 7 Ce nu a spus I Ambitia perso- nalà a lui Marghiloman, surparea luí Carp, etc. Scurt a propus, si pare-se &A, s'a primit o petitionare a ceate- nilor aclamând pe Carp ca sef al partidului con- servator ; un fel de plebiscit. Petre Ciorgneanu a si dat pilda, trimitand 300 de isaituri.C,araghioslâcuri de astea cine nu le poate face... cu administratia in mânsá 7 base du droit de vote égal, et sa réallisation assez rapide, pour qua les prochaines élections se fassent sous cenouveau régime. Le préfet de Teleorman, Polymeride, me rapporte qu'on leur envoie par paquets de Bulgarie des prisonniers rouraains qui n'ont plus figure humaine. Les malheureux se tiennent par 4 ou 5 pour faire un pas, tant ils sont faibles. Beaueoup. ont des plaies. On fait des souAcriptions pour les ravitailler. Les Allemands s'apitoient eux mames et un officier a donn& secrètement 20 lei pour la souscription. Nous avons déjà vu cela à Bucarest, quand on nous a a- mené les malheuTeux qui avaient até décimés à Monastir. Cela paraissait un cas isolé: cela paralt bien pourtant Atm. un systèmel

NOTE POLITICE 1917 29 Azi dimineata vine la 9 jura. Virgil Arion. Sub- stanta exortatiunei sale este, sub o forma cam naiva, ca adresata cuiva pe care Il presupui adversar : «Carp este batrAn; nu trebue lasat singur,i pentru cä trebue profite tara si partidul de autoritatea lui,i pentru ca sa nu se poata specula in contralui, ceeace aiinceput printre Germani, faptul Oa este izolat...» Concluzia este, chi in interesul superior al tarei trebue sá merg la Carp; daca ne-arr sti lumea uniti, am putea obtine tot (1). Daca nu, Carp cu cativa prieteni personali care Il inconjoara vor fi siliti sä faca tot pentrua-1 apara. Eu obiectez : «Dar cum sa, ne asociam chnd nu ne putem intelege asu. pra unui program de reforme 7» El: «Nimio de felul a. cesta nu trebue pus inainte, pentru cá atunci nu se ponte vorbi cu Carp. Carp vrea un guvern repreoentativ, cu puteri mai mari pentru Rege, Camerile neavând sá dea sau sä scoata minitri. Deci o largire a votului nu incape. Despre chestia agrarä, asemenea nu poate fi vre-o discu- -tiune». Virgil Arion a incheiat cu o frazä' echivocä, pe care i-am relevat-o pe data,: «Si ce importanta are pro- .gramul intern? 0 data tara restabilitä, vei face ce vrei, pentru cá d-ta ai partidul, deci puterea». Am ras- puns ea nu voiu ac,cepta nici o data sá trag pe sfoara pe CArp dupä ce °data am inceput ceva impremia. Am ce- rut termen de consultare ou amicii mei. Imediat dupa Virgil Arion, a venit Lupu Kos- take. Nenitescu a avut un fel de raandat dela el si Vir- gil, in urmätoarele circumstante:dupa clejunuldela mine, Tiilff felicitandu-1 ea e in bune relatiuni cu mine, a insistat asupra necesitatii unei intelegeri. Se vede cá lucrui a fost pus in asa chip, incat indata s'a cautat un contact, si Nenitescu s'a oferit el, ca membru din Comi- tetul meu (a uitat cà s'a retras 7 $i cum 1) spunand ea' e bune relatiuni cu mine, «de oarece i-ami inapoiat carta, dupa insänätasirea mea». Dar lui Cpstica, Arion, -cind I-a insarcinat sá propung convorbirea, nu i-a spus nimio de mandatul ce avea. Cu Lupu Kostake conversatia este mai emfatica, -mai generala, dar si mai putin precisa. Asa, spre

30 NOTE POLITICE - 1917

imposibil s4-1 fac sA spun5, dac6 se va cg,uta, sau nu s5 se fad, acel fel de plebiscit( 7) de care s'a vorbit la Carp cu care, strAveziu, m'a amenintatVirgilArion. Pentru Lupu Kostake, este luptà vie intre Austria, care vre,a s6, ne desmembreze, si Germania care vrea sa ne deai Basarabia ; ori ce disidentà &Cade increderea, Ger- manilor in noi. Memoriul dat de Stere a stricat mult, si din cauza lui nu se d'a. dela Berlin drum jurnalului lui Stere... Eu : «Exista vreun memoriu scris70 «Da, Carp l'a vgzut si de aceia a rupt cu Stere. Program in- tern I Dar Carp va ceda : pe el nu-1 ocupä decAt ches- tiuneaexterna (7). La chestiuneaproprietAtii sunt eu alAturi de el : nu trebue dat nimic din proprietatea mare, de oarece cu timpul tot se va imparti prin mo- tenire». Concluzie nu a fost : &And va fi de discutat, vom discuta cu Carp, zic eu. Lupu adaug4 &A. C.arp nu intelege BA se dud,' la Berlin qdecat chemat». Eu rgspund : «lar dacg eu merg la Berlin, voi culege in- formatiuni, dar nu voi lua angajamente». Tot privitor la awl* subiect, la 4 ore vizitalui Artur Rosemberg. LitsAndla o partegrandiloquenta, pretinsa putere ce are de a desfiinta pe Lupu Kostake inteo orà, accesul ce are si la miezul noptii la Hentsch, Rosenberg imi desvola teza lui Virgil Arion cum &A interesul tbrii cere once sacrificiu. Nu s'a hotkat nimio cu Româ,nia, dar sunt unii Germani prieteni ai Romaniei pe cari ii descurajeaza neintelegerile din tarà. S'au out gTeseli, pentru eh' d. qarp este izolat, dar creditul lui este mare i in Germania si in Austria. El ofera ser- viciile lui pentru negocien. Má märginese a-i raspunde «Cei mari ai dv. SA fad, pe d-1 Carp sginteleagä,cli cu un program reactionar nu se poate merge». Rosen- berg spune cá Hentsch ar fi zis c5, «Carp trebue sä" mai lase din ideile lui de junker i intelegerea se va face lesne». Rosemberg afirmg, dela el, pentru di Virgil Arion spune contrariul, eh' Carp va ceda asupra programului. El insist5, asupra poftelor austriace desteptate de memo- riul St,erei imi aratà o copie pe care o certific5,. Me- moriul ar fi fost c,erut la Berlin, iar acolo la prezentare,

NOTE POLITICE 1917 31 i s'a spus cii ar fi mai nimerit sa-1 «dea la Viena» (tex- tual). In. lunga lui expunere asupra garantiilor de viitor, Stere dupg ce propune o uniune personalg, prin Impà- ratul G-ermaniei sau a/ Austriei, conchide el.' o unire cu Austria ar fi mai lesne, Lind data situatia geografica a Romaniei; ea ar inlesnii solutia chestiunei Poloniei. Aceastà uniune ar aveai avantajul de a «curma once iridentä. a Românilor» fatà de Ungaria. In afacerea Bragadiru, Rosemberg spune eh' s'a im- pus lui Lupu Kostake ca acesta si functioneze cel pu- tin patru s'AptAniâni si pe urnià se poateretrage :nu este admisibil s5, se supungiscgliturilorgermane nu- miri cari faMan neimplinite. O telegramg anuntä. ci Bethmann-Hollweg dat demisia. Moos imi spusese eri:

32 NOTE POLITICE 1917 In Parlament campania a fost inceputg de Erz- bergeri partidul Germania, in numele centrului, de- clarase eg in afarg de chestiunile parlamentare, Beth- mann-Hollweg «nu puteasg eonducg negocien i pentru pace», fiindeg rgzboiul a fost deelarat in timpul minis- terului lui. Si partidul national-liberal a adgogat cg cele mai maxi obstaeole pentru pace vin dela prezenta lui Bethmann-Hollweg la guvern. Atunci inteleg ce sens are reflectia lui Mirbach vine sg mg vazg. El n'are nici o orien- tare asupra eclor petrecute in Germania. Vorbira de politica romaneasegi uspun cg nu asi vrea ea tronul romanese sg fie un mgr de discordie intre Germania si Austria ; el imi rgspunde cu drept cuvant ea, chiar daca' ar fi o dinastie austriacg, lucrurile s'ar petrece Big intelegerea c,elor doug Impgrgtii. Intreb apoi dac,g, pentru a evita neintelegerea, nu ar fi chip sg fie pgstrat cel putin Printul Nicolae, sub regenta unui unchiual sgu. El: «Nu se va voi la Sigmaringen sg se despartg de Printul Wilhelm; iar Printul Carol-Anton nu a putut ajunge la nici o situatie, el a pgrgsit armata in coudi- par Erzberger et la uGermaniaz au nom du centre avait dé- elaré qu'A part les questionsparlementaires,Bethmann- Efollweg ne pouvait conduire des négociations pour la paix, la guerre ayant été déclarée pendant son ministére. Et le parti national-liberal avait ajouté que les plus grands ob- stacles A la paix venaient de la présence de Mr. de Beth- mann-Hollweg aux affaires. Je comprends alors ce que vent dire la reflexion de Witzleben. Mirbach vient me rendre visite. Aucune orientation sur ce qui s'est passé en Allemagne. Nous causons de la politique roumaine et je lui dis que je no voulais pas que le trône roumain filt pomme de discorde entre Allemagne et Au- triche ; il me dit avec raison, que même s'il y avait une dy- nastic autrichienne, cela se passerait sans entente des deux empires. Là-dessus, je demande si pour éviter le trou, il n'y aurait pas moyen de garder an moins le prince Nicolas sous régence d'un oncle.Lui: On voudra pas se séparer A Sigma- ringen du prince Guillaume; quand au prince Carol Anton, 11 n'a pu arriver à aucune situation, 11 a quitté l'armée dans de

NOTE POLITICE 1917 33 tiuni rele, si sotia lui este Belgiana».Eu raspund: «Din moment ce e surdal»El : «Surda, dar poate nu inacti- va». Intrebat despre calatoria mea, îi spun sincer ca este imposibil sa tree prin Viena fara sh vad pe Czernik deci ar trebui sá ma due si la Berlin, avâaad in vedere mai ales opozitiile de veden irelative la tronul Rornäniei, si nu stiu daca aceasta calatorie ar fi agrea- bird d-lui de Bussche sau ministrului. El promite va ref eri : «Cum 1 altf el ati renunta, la calatorie l»Eu : «Da». El: «Aceasta nu trebue, sänatatea d-tale ina- inte de toate». In &meat am fixat punctul meu de vedere ca pentru viitor nu se mai poate gindi nimeni la un program reactionar. Dobrovici mi-a spus ca, se pregateste pentru pri- marie. Aceasta presupune ea Bragadiru este ireductibil. El lucreaza la buget cu autoritatile. Situatia este foarte simplä: Se afla, Cu totul 10 milioane la venituri, iar a- nuitatea datoritA este ea sing-ura de 9 milioane! Dar cheltuelile nebune ce se impun comunei nu se micso- reaza. Exemplu bucatariile comunale :deficit net 120 mii lei fiecare ;se cedeaza rainea cu jumatate pret si mauvaises conditions pt sa femme est Belge. Moi,en riant: Puisqu'elle est sourdel Lai: Sourde, mais peut- istre pas inactive. Questionné sur mon voyage, je lui dis franchement que passer par Wien sans voir Czernin c'est impossible et dès lors i1 faudrait aussi que j'allisse Berlin, &ant don't& sur- tout les oppositions de vue quant au treine roumain, et je ne sais si ce voyage serait agréable it Mr. de Bussche ou au mi- nistre. Il a promis d'en référer. Lui: Et autrement, vous renonceriez au voyage 7 Moi: Parfaitement. Lui: 11 ne faut pas cela, votre sauté avant tout. En passant j'ai fixé mon point de vue qu'on ne pouvait songer à un programme réactionnaire pour ravenir. Dobrovici se prépare pour la mairie.Cela suppose que Bragadiru est irréductible.Il travaille au budget a- vec les autorités. La situationest très simple:on a en tout 10 millions de revenus et rannuité due, à elle seule, est de 9 millions! Mais les dépenses folles qu'on impose à la Commune ne ralentissent pas leur train. Exemple les cuisi- nes communales: déficit net, ehaque 120.000 lei; on cède le

34 NOTE POL1T10E 1917 simt oameni oari o speculeazà. Sunt supraveghetoare germane cari au 300 lei lunar, si de ele nu se poate atin- ge nimeni. ol-latarul oriental» printre autoritkile ger- mane ! 16 Tune. Ostilitatea intre Germani si Austriaci s'a intins si la Unguri. Un ofiter german a povestit lui Gebsattel CA la Budapesta, prin praVálii, nu voia nimeni sa-i ráspuna pe nernteste. Ungurii se pliing Ca," au fost prasiti. Austriacii fac anchete asupra puterei respective a partidelor. Archiducele Iosef a pus pe un ofitersii-i trimeafg, documente asupra României. Netzhammer s'a intors cu impresia cii cei de la Viena se ocupg activ de noi. 18 lulie. «Bukarester Tageblatt» public6 pe nem- teste (editia romAneaseg de searg nu reproduce) scri- soarea cu cele 300 de semnäturi pe cari Ciorgneanu a pus pei administratii lui s5, o trimeati lui Carp. Ar fi oare inceputul plebiscitului anuntat 'I Am fAcut o vizità. lui Netzhammer, cäruia i-am pain A moitié prix et il y a des gens qui spéculent IA-dessus. II y a des surveillantes allemandes qui ont 300 lei par mois etii,celles-1A, il ne faut pas toucher.«Le hatAr oriental» parmi les autorités allemandes. 16 juillet. L'hostilité entre Allemamls et Autrichiens a gagné aussi les Hongrois. Un officier allemand a raconté A Gebsattel qu'à, Budapest dans les magasins on ne voulait pas lui répondre en allemand, et qu'on lo lui a marqué. Les Hongrois se plaignent d'avoir été lAchés. Les Autriehiens font des enquêtes sur la force respec- tive des partis. L'Archidue Joseph s'est fait envoyer par un officier des documents sur la Roumania. Netzhammer est revenu avec l'impression qu'on s'occ-upe A Wien très acti- vement de nous- 18 juillet. Le «Bukarester Tagblatty publie en alle- mand (l'édition roumaine du Bair ne réproduit pas) la lettre aux trois cents signatures que Clora.n.eanu a fait envoyer par ses administrés A Carp. Est-ce le commencement du plébis- cite annoncél Rendu visite xi Netzhammer, A qui j'al présenté Stirbey.

NOTE POLITICE 1917 35 prezentat pe G. Stirbey. El este foarte impresionat de interesul pe care tanärul Imparat Carol il la pentru toate afacerile si grija ce o are de a fi informat ca deamänuntul despre tot.Episcopul a insistatasupra faptului Ca', cu tot numärul mare de audiente, Impara tul ra retinut 55 de minute. El este foarte mirat ca Im- päratul vorbeste la telef on cu personalitätile politice pe cand Episcopul astepta la aghiotant, Impäratul a avut o convorbire telefonicA" de 10 minute cu Berchtold. Nu numai ministrii dar si sefii de sectii sunt in tot mo- mentul chemati la Palat. Czernin uräste pe BrAtianu si dispretueste pe Regele Ferdinand. Che,stia romaneas- CA intereseazä viu cercurile diriguitoare; dar si cei din Bavaria se ocupä viu de chestia clinastieä: ar fi oare din eauza rudeniei cu Printul Wilhelm de Hohenzollerni Sau din cauza rudeniei cu Arhiducele Josef, al carui nume a fost si el pronunfat 7 Czernin, inchis, ca un om care iqi are ideia fácutä. 20 Iulie. Dombrovsky se intoarce dela Viena ; Czeinin este atotputernic, mana dreaptà a Impgratului. Arhiducele voieste tron-ul romanesc ; adefäratul candi-

Très impression() par l'intérêt que le jeune Empereur Carl prend A toutes les affaires et son souei d'information détail- lée sur tout. L'Archevéque a insist() sur le fait que, malgré le nombre des audiences, l'Empereur l'a retenu 55 minutes. Très étonné que l'Empereur cause par téléphone avec les personnalités politiques; pendant qu'il attendait chez l'aide de camp, il a eu un entretien téléphonique de 10 minutes ave() Derehthold. Non seulement les ministres, mais les chefs de section mitt A chaque instant appelés au Palais.Czernin hait Bratiano; il méprise le Roi Ferdinand. La questlion rou- maine intéresse vivement les cercles dirigeants; mais en Ba- vière aussi on s'occupe vivement de la question dynastique: est-ce A cause de la parenté aveo le P,rincel Guillaume, de Hohenzollern? est-ce A cause de la parenté avec l'Archiduo Joseph dent le nom a été aussi praposé? Czernin boutonné comme un homme qui a son idée faite. 20 juillet. Dombrowsi revient de Wien; e'est Czernin qui est le toutpuisant, bras droit de lEmpereur. L'Archidue désire le triThe roumain; le vrai candidat est l'Archiduc Max,

36 NOTE POLITICE 1917 dat este Archiducele Max, fratele Imparatului. Foarte ingrijat s,tie daca voi sustine pretentiile lor !Czer- ninautoriza pe Dombrowsky sadeclare cá«Aus- tria doreste a garanta integritatea românh afara de Ca- drilateri doreste sä i serestitue cele treijudete din Basarabia : pe aceastá bazá s'ar face lucrarea in comun. Se cere discretia absoluta' asupra candidaturei, si iás- pândirea stirei cä se pástreaza integritatea României». Eu : «Partida se joacái in trei si Bavaria se intere- seaza si ea de afacerile românesti».El: «Din eauza can- didaturei Archiducelui Francisc,cásátorit cu o Baya- rezil >. (Ea este vará cu Printul mostenitor Rupprecht). Aflu mai tárziu cà Hentsch a vorbit lui Arion de candi- datura Printului Ioachim (7)(isi reamintesteräu nu- mele), care este prezentat ca un print desávársit. Colonelul Hentsch a avut cu C. Ario?, o convorbire pregátitä, de fratele sAu Virgil. Inceputä, la el, ea a urmat, la 18, la Hentsch (Banca National5). Hentsch a vorbit de divergenta dintre GermaniiAustriaci cu privire latron ; a dat sà inteleagfá ch eu m'aralásat, poate, influentat de Stere. (Stere a ingáduit sä, se pu-

frère de l'Empereur; très soucieux de savoir si je soublen- drais leurs prétentions; Czernin autorise Dombrowski à dé- clarer que rAutriche désiregarantir intégrtte roumoine sauf le Quadrilatère et désire qu'on lui restitue les trois dé- partements de Bessarable: c'est sur cette base que se ferait le travail en commun. On demande discrétion absolue sur candidature et diffusion de la nouvelle qu'on respecte l'inté- grité de la Roumanie. Moi: Vous êtes à trois de jeu et la Bavière s'intéresse aussi auxaffairesroumaines. Lui: C'est it cause de la candidature Archiduc Francois marié une Bavaroise (c'est la cousine du Prince héritier Rupp- recht) J'apprends par la suite queHentsch a parlé A Arion de la candidature du Prince Joachim (e); 11 se rap- pele mal le nom, mais qu'on présente comme un Prine,e ac- compli. Col. Hentsch a eu avec Arion une conversation ménagée par son frère Virgile; commencée ches calui-ci, elle s'est con- tinuée le 18 chez Hentsch (Banque Nationale). Hentsch a parlé de la divergence entre Allemagne et Autriche au sujat du tröne; il a laissé entendre que je me suis laissé peut-être

NOTE POLITICE 1917 37 blice in «Az-Est» din Budapesta un interview in care isi exprima opiniile din memoranclumul lui (acest inter- view a Mcut mult s'ange fa'u §1 a ucis definitiv gazeta lui. «Lumina», care nu va mai vedea lumina, zilei). El a povätuit sa se trimitä la Berlin unul sau doi delegati permanenti (a sugerat numele lui C. Arion si al lui Ne- nitescu), pentru a apära interesele tärii ; acesti delegati ar trebui sä fie dese-mnati in comun de Carp §i Marghi- loman. Once altä vizità ar putea s5, nu aducA &cat des- iluzii pentru vizitator;ar trebui sä fie intelegere, 16- gild la o parte chestiile interioare. Nu pot nota toate de- talle de opiniitransmise de Mfina a doua; am notat ce mi s'a pärut cA mA atinge direct.C. Arion,oare cum influentat, predicä in sensul unei intelegeri sau cel putin al unei convorbiri cu Carp, läsAnd la o parte ches- tiile de program. «Nici odatä nu voiu läsa programul la o parte, räspund eu, iar in ceeace priveste o convor- hire, ea nu avea loc decat child o va cere Carp». La ora 1, Mirbach dejuneazä la mine cu Th. Rosetti, Mehedinti§iStirbey. Eu Ii comunic avizul dat de Hentsch si-1 rog sä noteze c.dacit la Berlin asi fi un influencer par Store. (Stere a laissé publier dans «Az-Est» de Budapest une interview dans laquelle il exprime les opi- nions de son rnémorandum. Cette interview a fait beaucoup de mauvais sang et a tué définitivement son journal «La- mina» qui ne verra plus le jeur). It a conseillé d'envoyer Berlin un ou deux délégués permanents (11 a su,ggeré le nom d'Arion et de Nenitzescu) pour défendre les intéréts du pays; ces délégués devraient être désignés en commun par Carp et Marghidoman; toute antre visite pourrait n'aboutir qu'it des désillusions pour le visiteur; li faudrait qu'il y eut en- tente, en laissant de côté les questions intérieures.Je ne puis noter tons les détalls d'opinions transmises de second° main; j'ai noté ce qui m'a paru directement me toucher. Arlon, bien entendu influencé, préche déjà, pour une entente, tout au moins une conversation avec Carp, en laissant de c6té les questions de pro gramme. Jamais je ne laisserai de côté le programme, lui dis-je; quant à une conve.csation, elle n'aura lieu que lorsque Carp me la demandera. A 1 h. Mirbach déjeune chez mol avec Th. Rosetti, Mehe- dintzi et Stirbey. Je lui fais part de l'avis donné par Hentsch et le prie de prendre note que si à Berlin je devais être tui

38 NOTE POLITICE 1917 importun sau dach" s'ar sta de vorbg cu mine numai Cu gura pe junAtate, asi renunta mai de grabg la once proect decaatorie. El: A telegrafiat laBerlin, räspunsul n'a sosit inc61, dar va clarifica toatepunc- tele. Imi multumeste cl'am vestit.cHentsch a pro- pus aceastàdelegatiepermanentAla Berlin 7Mie nu mi-a suflat nici un cuvânt despre aceasta». (Tonul avea sensul ciar: dar eu la ce servesc 7) qTrebue intelegeti prin acest fapt, de chte divergirte te izbesti ; militarii ar trebui sà se ocupe de ceeace este meseria lar Am cerut incA odati sä" se defineasca bine in- gradirea vizitei mele eventualei sA nu se faa indis- cretii in privinta tronului, care este mhrul de discordie. G. Stirbey, dupàdejun, imi comunicg cá Lupu Kostake a adunat iscillituri pe un formular litografiat pe care Il duce din oras in oras. Pessiacov a venit sA ne cearii instructii. In plasg au cAzut mai multi. Am po- vestit faiptul la Jockey Club si toatà lumea a fast de acord a gäsi procedarea deplasatA in acest moment. importun ou si l'on ne devait causer qu'à mi-voix avee moi, je renoncerais pint& iL tout projet de voyage. Lui: Il a télégraphié h. Berlin; la réponse n'esb pas venue,mais élucidera tous les points. Il me remercie de l'avoiraverti. «Bantsch a proposé eette délégation permanente it Berlin? Et il ne m'a touché mot de rien . (Le ton et les déve,loppe- ments voulaieut clairement dire : et moi, à quei est-ce qua sersi) «Vous devez comprendre par la à combien de di- vergences on se heurte: les militaires devraient s'occuper de ce qui e,st lour état». D. y a eu aussi une phrase, «pour ceux qui veulent outrer leux petite personnalité. J'tui encore une fois demandé itbien définir lescon- tours de ma visite eventuelle et A. ce qu'on ne fit pas des in- discrétions au sujet du 'Prime, une pomme de discorde. Stirbey, après déjeuner, me communique que Lupu a rassembié des signatures sur un formulairelitographié qu'il porte de ville en ville. Pessiacov est venu prendre nos instructions. Dans le panneau sont tomb& Para, le général Gigartu, le préfet Cernatescu et le vieux Bumbacilal J'ai denonch le fait au Jockey et réellement on a. trouvé le Pro cédé déplorable à l'heure présente.

NOTE POLITICE -- 1917 39

Germanii au strapuns frontul rus la vest de Tar- nopol, la Zloczow. Mirbach spline &A. la Statul-Major sunt foarte multumiti. Cuvântul ostrápuns» se afral in comunicatul oficial: deci este o operatie care poate avea efecte mari. Adminístratorulmeulliescu seintoarcedela Fundeni. El a fost silit sa pläteaseä, 3000 de lei o fac- turä, de comande de rufhrie de masä. si de serviciu, poate si de alte articole,pe care ofiterii dela etapg au fAcut-o pentru uzul lor personal ! 21 Lille. Nu se vorbeste deal de tentativade a se «comanda» un partid pentru Qarp. Virgil Arion a cherna t pe prefectul Tamara la ministerul de interne I .Germanii desemneaz, in vederea unor mari evenimen- te, pe Carp ; trebue sä. film unití inteo rnanifestatie a supra persoanei lui, etc». Dupg stirile pe cari mi le da Popeseu, dela «Neue Freie Presse», Axthur Rosen- berg s'ar fi läludat c:i peste 15 zile Ipartidul d-lui Mar- ghiloman» va fi impktít. AvAnd in vedere c6 Rosen- berg este omul luí Nenitescu, din partea aeeasta por- neste dar toatg actiunea.

Les Alemanda ont percé le front russeit l'Ouest de Tar- nopol. A Zloczow. Mirbach disairt qu'à rétait-majur on était très content. Le mot «percé» se trouve dans le communiqué officiel: c'est done une opération pouvant avoir de gros effets. Meson (mon administrateur)vient de Fundeni. On l'a obligé et payer 3000 lei une facture de commande de lingo de table et de service d'autres articles pent-61re encore quo les officiers de l'étape ont faite pour leur usage personnel! 21 juillet. On ne cause que de la tentativede «com- mander» un parti pour Carp. Virgil Arion a appelé ii l'In- térieur le préfet Tamara :des Allemands désignent en vue de grands événements Carp; il faut que noussoyons unis dans une manifestation sur sa personne; etc.».D'après les renseignements que me fournit Popescu («Neue Freie Pres- se»). Arthur Rosemberg se serait vanté que dana 15 jours le parti de Mr. Marghilloman sera divisé. Etantl donne, que Ro- senberg est l'homme de Nenirteseu, c'est de ce côté-hl que part tkute la ponssée.

40 NOTE POLITICE 1917

Breinisteanu a avut o conversatie CuHentsch, care a fost prevenit deeroarea cese comite bazand toatà politica viitorului pe o persoara, Carp, si de a nu mai vedea nimie imprejur. Am prevenit pe Bränis- teanu de sânge rAu pe care l-a fkut interview-al din «Az Est». BrAnisteanuIl blameazg, cum blameazil memorandumul. 22 Lille Am scris eri colonelului Hentsch,, care mi-a rgspuns imediat castgzi sou mAine la ora 11 II voi g6si, liber, la biroul lui. I-am expus patru afaceri nepolitice:1) Starea oribilá a prizonierilor nostri in Bulgaria. El a avut o expresiune de desgust, mai elo- quentà decfit once. Dealtminterea, mai tfirziu, el a tra- tat pe Bulgari de :«mojicii nostri aliati». Am cerut po- sibilitatea de a trimite pachete intocmai ca prizonie- rilor din Germania. El:«DacA o ceraci, voi fi refuzat net; este mai bine sh." facCartierul General s6 intervie». 2) Am cerut punerea inlibertate a lui I. Izvoranu, senator liberal. El e arestat, pe când liberalii cari au excitat la intrarea in rgzboi fac parte din consi- liul comunal la Craiova. El cunoaste acest punct §i ja

Branisteanu a eu une conversation avec Hentsch, qui a été prévenu par lui de rerreur qu'an commet en fondant toute la politique de ravenir sur une personne, Carp, et ne rien voir de plus autour de soi. J'ai prévenu Branisteanu du mauvais sang que rinterview de ro.Az Est» avait fait. Branisteanu le blâme, comma il blôme le mémorandum.. 22 juillet. Hier j'ai &rift au colonel Hentsch, qui m'a aussit,ôt répondu qu'aujourd'huioudemain,11 h., je le trouverai libre A. son bureau. Je lui ai exposé quatre affaires non politiques: 1) L'état affreux de nos prisonniers en But- garie. Il a fait un visage de dégoilt qui en disait plus long que tout. D'ailleurs, plus tard il a traitéles Bulgares de 4unsere groben Verbilndete». J'ai demandé lapossibilité crenvoyer des cLiebesgaben», comma en Allemagne. Lui: Si je le leur demande id., ce sera refusé net: il faut mieux que je fasse intervenir notre Oberquartier; 2) Demandé élar- gissement de I. Isvoranu, sénateur libéral. On rarrate alors que des libéraux qui ont excité it la guerre sont dans le eonseil com- munal de Craiova. Il salt ce dernier point aussi. Pris note.

NOTE POLITICE 1917 41 nofd.-3) L'am rugat sh nu continue detinerea d-nei Li- zon Greceanui sh nu fie pedepsità, deca cu o amendg. El nu cunostea afacerea.-4) Am remis cererea luiSece, leanu referitoare la mosia ce o are in indiviziune cu fratele s'au, si care e pusbi sub sequestr-u. Apoi vorbim semnalez oampania intreprins6 de ministrii Cu scopul de a impgrti partidul conservator, sub pro- tectia Germaniei si cu publicitatea lui «Bukarester geblatt». Colonelul imi rgspunde &A n'are cunostintà de aceasa campanie, dar el de sigur ea nu va avea pu- blicitatea gazetei sale. In politicA el intelege sä, fie ab. solut neutru, dar ar fi bucuros dacá s'ar afla la Berlin cb." suntem uniti Carp si cu mine, pentru a sustine german6.Eu «SAmhäta trecua au venit la mine, pentru a-mi cere o colaborare cu Carp, ea s6 nu fAmae izolat ; nu este posibil sà ne intelegem pentru a ilsturna pe Rege i dinastia lui; chestiunea aceasta trebue sá fie regulatA intii de Germaniasi nu este incá grabniel; n'avera nevoe sá ne intelegem pentru o politicg ; doi ani de lupte indicá opiniile mele; deci. dacá se vrea o unire, ea nu este necesarg deeât pentru un program de refor-

Prié de ne pas continuer la détention de Lison Greceanu et de ne la punir que d'une amende. Il ignoraitl'affaire. Remis la demande de Seceleanu au sujet de la terre qu'il a part inKlivis avec son frère et qui est sous séquestre. Nous cansons ensuite politique. Je lui signale la cam- pagne entreprise par les ministres en vue de diviser le parti conservateur sous le convert de l'Allemagne et avec la pu- blicité du Oukarester Tagblatt». Le Colonel me dit de suite gull ignore cette campagne, mais que certainement elle n'aura pas la publicité de son journal. En politique, il entend êtra absolument neutre, mais il aurait été heureux si on avait appris A, Berlin que nous sommes unis, Carp et moi, pour soutenir la politique allemande. Moi; On est venu samedi clernier me demander une collaboration avec Carp pour qu'il ne reste pas isolé; pas possible de nous entendre pour ren- verser le Rai et la dynastie: c'est une question à régler d'a- bord par l'Allemagne et le cas n'est pas encore immédiat ; pas besoin de nous entendre pour une politique : deux annéesde luttesindiquent mesopinions ;done,sion veut une union, elle n'est nécessaire que pour un programme

42 NOTE POLITICE 1917 me; in aceasta privintä C. Arioni Lupu Kostake imi spun : «Nimic de fäeut; Carp vrea un guvern neconstitu- tional; pentru el nu exista o chestiune agrara». Cum am declinat o solutie imediata, s'au gräbit sa incerce sä, con stituiaseä mi partid administrativ. «Este copildrese sa vrei sä, cladesti eeva cu un partid creat din porundi supe- rioara,i m.ai ales daca vrei sä, sustii cu el politica ger- manä, nu este nici o mandrie», ara spus eu in germana mea stricatä. Colonelul : «Chestia dinastica este, pen- tru Germania, o chestie de ordinul al treilea ; ea nu jowl nici un rol in combinatiilenoastre; evident, eu nu admit comediile Austriacilor cari ajung pang la propaganda: oSuntem Puterea»; evenimentele din Galitia au probat-o si nu admit ea contele Czernin sá se dedea aci la o lu- crare anti-germanä ; insä Romania va alege pe cine place, nu astazi, dar cand va suna 'acest teas inca in- depärtat.Evident eä noi tinem la Rom'Ania,fiindeä avem nevoie de ea, nu din sentiment, si o vrem cat mai mare posibilä...» EucFaci en politicá germana, nu din se.ntiment, dar din motiv politici dacil ati fi fost aliafii Rusiei, asi fi fost contradv.». Colonelul, sura- de réformes; là-dessas, Arlon et Lupa me disent: oRien faire; Carp veut un gouvernement non constitutionnel; pour lui ia n'existe pas de question agraire». Comrne j'ai déeliné une solution immediate, on s'est empressé de chercher A con- stituer un parti administratif. «Eine Partei beschaffen auf oberen Befehl, wenn man damit etwas griinden will, i,st es kindisch, -and besonders eine doutsche Politik zura Unter- stiitzen ist er nicht stolz genug», ai je formulé en mon man- vais allemand. Le colonel:La question dynastique est pour l'Allemagne de troisignie ordre; elle ue joue aucun rôle dans nos combinaisons; évidemment, je n'admets pas que les comedies des Autrichiens aboutissent A une propagande cWir siu.d die Maoht» et les événements deCl-alicie ront prouvé et nous n'entendons pas que le comte Czernin fasse ici un travail anti-allemand, mais la Roumanie ehoisira qui lui plait, pas aujourd'hui, mais quand cette heure lointaine aura sonné. Evidemment nous tenons A la Roumanie parceque nous en avons besoin; pas par sentiment, et nous la voulons aussi grande que possible. Moi: Je fais aussi de la poli- tique allemande non par sentiment, mais par raison politi- que et si vous aviez été les alliés de la Russie, j'aurais été

NOTE POLITICE 1917 43 zand : «Daca am fi fost aliatii Rusiei, aceasta ar fi fost mi bine si pentru dv. si pentru noi». (Nota: Caprivi e acela care a rupt alianta). Colonelul : «Cea mai buna politic:4 pe care o pot face aci este sa fac lucrare buna germana. Sunt neutru. D-nii acoja au venit la mine si mi-au vorbit de necesitatea unei uniri. N'am nici o idee de lucrarea ce se face, si gazeta mea nu va publica ni- mic». Eu «Dar exista precedentul cu telegrama din Ploesti». El: «Era intr'o zi de sarbatoare cu totul ocazional». De douà ari colonelul a dat asigurarea ca nu se va publica nimic. Nota predominanta : mânie in contra Austriacilor, dispret pentru Bulgari. Ii place sa vorbeascA; frazae frumaasa si curge cu abundentd. El este foarte mirat vadal cà doi Romtmi nu au aceeasi parere asupra unei terte persoane, oricare ar fi ea. Lupu Kostake ? Un co- pil : inima pe limba ; in plin pra',nz, la Tiilff, el i-a spus teeace Ii incredintase generalul von Zentler cu privire la Basarabia : «L-am f äcut sá taca, cad. von Zentler ar gasi ciudat sh se pavesteasch, in acest mod, spusele sale!» Cf), sunt fratii Aran ? Eu : «Constantin este un om centre vous. Le colonel souriant: «Cela aurait mieux valu et pour vous et pour nous». (Nota: c'est Caprivi qui a rompu ralliaace). Le colonel: La meilleure politique que je puisse .faire ici, c'est de faire du bon travail allemand. Je suis neu- tre. Ces 14Iessieurs sent venus A moi, et ont parlé de la néces- site d'une union. Je n'ai aucune idée du travail qui se fait et mon journal ne publiera rien. Moi: Mais il y a le Pré- eedent du télégramme de Ploesti. Lui: C'étaitpour un jour de Ma et tout occasionnel. Le Colonel par deux fois donné rassurance qu'on ne publiera rien. La note dominante: colère contre rAutriche; il aime par- ler; la phrase est jolie et coule d'abondance. Mépris pour les Bulgares. Etonné de voir que deux Roumains n'ont pas la mame opinion sur une tierce personne, quell° qu'elle soit. Lupu Kostakel Un enfant; le coeur sur la langue. En plain ,diner chez Tiilff, LI lui a dit ce que le général von Zentler lui avait confié au sujet de la Bessarabie: «je l'ai fait tain et c'est von Zentler qui trouverait drôle qu'on racontitt ainsi sa conyersationt» Qu'est-ce que les frères ArionlMoi: 'Constantin est un garcon fin, som.me toute assex flak, mais

44 NOTE POLITICE 1917

subtire, credincios. -Virgil un om de talent, care are ne, norocirea sá, aiba nevoi, asa eh' Take Ionescu, Costines- cu Carp si cu mine 1-am avut, pe rând, in slujba noa- strá !» O observatie foarte justá a colonelului : francezá a fost aducerea la putero a burgheziei (tiers état) ;ac,est rázboi insemneazá intrarea pe sckná a ce- lei de apatra páturi;este treaba conservatorilor iasä, inaintei sá o armuiascá». 23 Iulie. Actiunea in vederea intemeerei partidu- lui carpist este viguroasä. Pessiacov dela Craiova, tri- mis inteadins, imi apune cá Lupu Kostake a läsat lui Garlesteanu formularul de iscálit, pe motivul cáGer- manii cer o manifestatie pentru a opri propaganda aus- qicerone Budisteanu af15, dela generalul Gigirtu cá Lupu Kostake arfi spus : «Austria cere Oltenia, d.. Marghiloman este partizanul politiceiaustriace,etc».. Prefectii au fost convocati, dar, dupá o conferintá in comun, unele obiectii fiind prezentate mai ales de Zá-

qui dresse l'oreille à tous les vents. Virgile un homme de ta- lent, qui a le malheur d'avoir des besoins; aussi Take To- nescu, Costinescu, m.oi et Carp l'avons eu it tour de rale it no- tre service. Conversation de 5 quarts d'heure. Une obser- vation très juste: La révolution franeaise a été l'avènement du tiers Rat; cette guerre marque rentrée en scène du qua- trième état; c'est aux conservateurs à aller au-devantet it le guider. Très poli et me reeonduisant jusque sur le pallier. Le soir j'ai eu Lupu à din.er et Tzigara, comme si de rien n'était. Pas un mot de politique. 23 juillet. L'action en vue de la fondation du parti carpiste est vigoureuse. Pessiacow de Craiova, envoyé tout exprès, inc dit que Lupu Kostake a laissé le formulaire signer à Garlesteanu, sous le motif que les Allemands de- naandent une manifestation pour cou,per cour à la propa- ganda autrichienne. Ciceron Budisteanu tient du général Gigiirtu que Lupu aurait dit: l'Autriehe exige Oltenia ;Mr. Marghiloman est partisan de la politique autrichienne, etc., etc. Les préfets ont été convoqués, mais après conférence em commun, des objections ayant été présentées surtout par Zit-

NOTE POLITICE 7917 45 noaga, nu li s'a rerais inca Milli de semnat : tS'a con- stituit un comitet CO care s'a pus in capul aoestei mis- cari si care redacteaza manifestul !» La ora 4 Tzigara, intovarasit de Barbatescu,vrea ..sa ma convinga Ca' dacä m'asi pune in capul rniscarei si daca as semna cel dinthi, asi impiedica-o A, fie indrep- tat a in contra mea! (Naiva marturisire a adevaratului -caracter al manifestatiei). Ii explic eft de mult aceastä organizare va arunca asupra lui Carp rusinea nemeri- teá de a fi agentul german, desernnat sub presiunea baionetelor. Povatuindu-i sa se asta,mpere, daca vor sa, uit, am spus lui Tzigara : «Sa o vad si pe asta : acImi- nistratia lui Tzigara adun'And iscalituri politice !» El a pleeat MI% sh mai sufle un cuvânt, având aerul foarte plictisit ! 24 Iulie. Intalnind pe Golescu pe stradA, am sou- turat cum se cuvine pe acei cari turbura linistea parti- dului calomniindu-ma, si cu atata vehementä in eat sigur ta si-a luat si el partea care i se cuvenea, si a idus-o -calda lui Lupu Kostake. Dombrovsky, la curent cu tot ce se imelteste, a si redactat un raport, destul de exact, pe care mi-1 ci- moagg on ne lour a pas encore remis le papier it signer: Alin 'Comité est constitué (1), qub s'est mis il la Veto de ce mu- vement et qui rédige le manifestel» A 4 h. Tzigara, flanqué de Barbatescu, veut me convaincre que si je prenais la -We du mouvement et si je signerais le premier je rempêche- rais d'être dirigé contrc moil ! (Naif aveu du véritable carac- tère de la manifestation). Je lui explique combien cette or .ganisation mettra sur Carp l'opprobre immérité d'être l'agent allemand désigné sous la pression des bayonnettes. En les en-, gageant de se tenir tranquilles si on veut que j'oublie, je lui ai dit: «0 s'o vild FA pe asta: administratia lui, Tzigara adu- niind iscAlituri politice!» Il eat parti sans mot dire, l'air très embêté! 24 juillet. Rencontré Goleseu dans la rue. Si bien lavé la tête it ceux qui troublent la paix du parti en me calom- miant, et avee de tels éolats de voix qu'ill en. a prig son pa- quet. Il a dil le porter tout chaud ti Lupu. Dombrowski, au courant de tout ce qui se trame, a déjà -rédigé un rapport assez exact qu'il me lit. Il ignore le côté

46 NOTE POLITICE 1917 teste. El nu cunoavte partea anti-austriaca a propagan dei lui Lupu Kostake vi a lui Virgil Arion. Cum in a- eest raport se spune ca Arthur Rosenberg s'a laudat peste 15 zile os'a ispravit cu Marghiloman», II intrela daca spusele lui Popescu privitor la aceasta sunt adeva- rate: Dombrovsky mi-a confirrnat faptul. Nenitescu- Rosenberg : aceasta zice multe ! Horstmavn, care vi-a pierdut parintele, se rein. toarce dela Frankfurt vi Berlin. El esto in curent cu toate aceste intrigi pe care le blameaza. Criza Cancela- rului,care Om ca va fiformidabila, s'aterminat foarte uvor. Un saris la dreapta, o promisiune color din stanga,i iata linivtea cávtigati pentru 6 luni. Militarii cari au propus pe Michaëlis nu-vi vor ajunge scopul ; mai ales chi acesta nu va tine locul cald pentru Ludem- dorf, cum o cred ei, caci Ludendorf nu va fi Cancelar. Michais e om cu vointa, iar Imparatul va impune cere generalilor, zicándu-le : «Voi l'ati desemnat». Nu se erode ca Zimmerman sa ramáe la postul sail; ambasado- rul din Constantinopol d-1 de Kiihlmann, e acel care are cele mai mari anti-autrichien de la propagande de Lupu et de Virgile. Comme dans ce rapport il est dit que Arthur Rosemberg .'est vanté que dans 15 jours «es ist los mit dem Marghilo- man»,je l'interroge s'il est vrai ce que m'avait rapport& Popescu que Rosemberg s'était vanté de faire sauter en 15 jours mon parti, 11 m'a confirmé le fait. Nenitescu-Rosem- berg, cela en dit long. Horstmann, qui a perdu son p&re, revient de Franefort,. Berlin. 11 est déjà au courant de Unites ces intrigues qu'il blame. La crise du Chancelier, qui semblait formidable, a fini avec une facilité raro. Un sourire it la droite, une pro- messe à gauche, et voila. pour RIX mois de tranquillité. Les militaires qui out proposé Michaalis n'y trouveront pas leur com.pte ;il ne tiendra s-artout pas chau de la placepour Ludendorf, comme on le croit et qui fie sera pas chancellor. Michaëlis a sa volonté et l'Empereur imposera silence aux généraux en leur disant: c'est vous qui l'avez désigné. On croit pas que Zimmermann reste à son poste; c'est l'Am- bassadeur de Constantinopile Mr. de Biihlma,nn qui a les meilleures chances.

NOTE POLITICE 1917 47 Zgnoagg Imi spune cg s'a anuntat prefectilor ea' trebuind a se face oarecare indreptgri manifestului, se va trimite textul mai tarziu. Sa fie oare euminterde Se opun poate Germanii t Zgnoagg 1ml spune cg îi va da mai de grabg demisia de cat ,sa se preteze la o astfel de manevr6. 25 Iulie. Astäzi este ziva ambasadelor : totul gra- viteazg imprejurul plebiscitului carpist. Verzea blameazg tot ce se petreoe ; el mg roagg sg nu mg despart de Store ; mg povätuieste, dacg merg la Viena, sg nu vgd pe Românii cari au politica lori cari se agatg de formula lui Stere; el se ngpusteste asupra lui Lupu Kostake, a chrui usurinth se apropie de incon- stientg. Nu este bland nici pentru Dobrovici. Antipa: Este primul lui pas politic. El este foarte bine cu Hentsch, care i-a spus : «Nu a esit nimio : acesti domni nu se pot intelege». (Presupun cg este vorba de conversatia mea cu Hentsch). Antipa i-afgspuns foarte cuminte «Afacerea nu este incii coaptd». An- tipa ggseste aceastg petitionare nefastg. El tine cu Carp, dar g5seste si el cg trebue sg se renunte la ideile reac-

Zanoaga me dit qu'on a annoncé aux préfets que le ma- nifesto devant subir des retouches, on leur enverra plus tard le texte. Est-ce sagessel Est-ce les Allemands qui mettent le holid Zanoaga dit qu'i/ donnera sa déraission plutiit que de se préter a la manoeuvre. 25 C'est la journée aux ambassades :tout gravite autour dsa plébiscite carpiste. Verzea: bliime tout ce qui se passe ; me prie de ne pas me séparer de Stere ; si je vale A. Wien, de ne pas recharcher les Ronmains qui ont leur politique et qui se raecrocheraient it la formule de Stere; fonce sur Lupu Kostake, dont la légereté confine it l'inconscience. N'est pas tendre pour Do- brovi ci. Antipa: c'est son premier pas politique. Il est tres bien avec Hentsch, qui lui a dit: cIl n'en est rien sorti; ces Mes- sieurs no peuvent s'entendre». (Je suppose qu'il s'agit de ma conversation avec lui, Hentsch). Antipa lui a répondu sagement: «Die Sache ist noch nicht reify. Antipa trouve le pétitionnement nuisible. It tient pour Carp, mais trouve anssi qu'il faut rénoncer aux idées réactionnairee. Je lui

48 NOTE POLITICE 1917 tionare. Eu ii spun :«SA se astimpere : nu voiu face pacea fara Carp, cum nici el nu o poate face fug mine. Am 'bag un avantaj : eu pot guverna fara Carp, el nu poate guverna fára mine, si nu voiu uza de acest a- vantaj». Golescu vreasá, scuze pe Lupu Kostake, care n'ar fi spus niciodatA cA fao politica austriacA cu cedAri de teritorii, etc. Am replicat linistit cb", Lupu Kostake minte. Ii spun modul meu de a gindi si in privinta lui Theodoru pe care vrea s6.-1 apere. Dobrovici a fost sondat de Lupu Kostake, care nu prea intelege motivul aeestui demers. I-am citit for- mula pe care am avut-o prin mijlocirea lui Moroianu. «Dar, asta e o formurá de dietaturg Carp !» zice el.Imi comunicA in acelas timp demisia lui VArnav, care n'a putut rämâne linistit la prinfArie nici 15 zile. Stere imi explicA cg n'a dat niciun interview la «Az-Est», cal memorandul ssäu a fost dusla cartierul general (I), &A prin inggduinta guvernului germana putut ssá-1 &ch. apoi la Viena, altfel acest document n'ar fi putut trece frontiera; &A in epoca &And l'a scris, dis: qu'on se tienne tranquille, je ne ferais pas la paix sans Carp, comme il ne peut la faire san.s mot. J'ai un avantage: je peux gouverner sans Carp, il ne peut gouverner sans moi, et je n'userais pas de eet avantage. Golescu veut excuser Lupu qui n'aurait jamais drt que je suis de la politique autrichienne avec cession de ter- ritoire, etc. Je lui replique que Lupu Kostake ment tran- quillement. Je lui dis de Theodora qu'il vent défendre Ina façon de penser. Dobrovici a été tilté par Lupu Kestake, 11 ne compre- nait pas trop le sens de cette démarehe. Je lui lis la for- mule que j'ai eue par les soins de Moroianu : cMais c'est une formule de dictature Carp!». Il bltime aussi en fin de compte. Il me communique la plaisante démission de Varnav qui n'a pu rester 15 jours tranquillo A la Mairie. Stere m'explique qu'iln'a pasdonnéd'interviewit roAz Est», que son mémorandum a été porté au Quartier Général (I), que c'est par concession du gonvernernent alle- mand qu'il a pu le porter A. Wien, autrement récrit n'au- rait pu passer la frontière; qu'à répoque où il ra fait, il s'agissait surtout de trouver des combinaisons pour sauver

NOTE POLITICE 1917 49 era vorba mai cu seamä de a gäsi anume combinatiuni pentru a sch,pa Dobrogea; ca, pe ue awl parte,Carp, asa de intransigent azi, concep use atunci un Stat inde- pendent, alchtuit din Dobrogeai Gurile Dunàrii, ca o solutiwae-tampon fatä de Bulgaria,si cá in sfArsit, Stere, ar fi räspuns : «mai bine anexiunea decât sà pier- dem gurile Dunärii». Dänsul mai adaogA cà niciodata nu se gandise la o solutiune care sh, nu ail:a asentimen- tul Germaniei. Hinna pledeazä pentru o apropiere. El cere ca sä mai vorbesccu Lupu Kostake, dei n'areaerul sustine aceastä manifestatiune. Ruperea frontului rusla Zloczow ja proportia unei operatiuni foarte mari. Aliatii au luat Tarnopol, pe care Rusii Il ocupau inch. dela 1914, iar la sud, Sta- nislau si Nadworna. Rusii se retrag pe un front de 250' km. Cercurile militare cred cá faptul acesta le-arper- mite sä ia Moldova färä mari sacrificii. 26 Lille. D-1 Horstmann, care a dejunat la mine, iese dela Welzer. AnAndoi erau de pärere cá injgheba- rea tmui partid carpist (sic) acum, ar fi un non-sens 5i la Dobrogea ; que Carp, si entier arujourd'hui, avait imaging alors un Etat indépendant composé de la Dobrogea et des Douches de Danube, comme solution-tampon vis-d-vis des Bulgares, et que lui Stere avait répondu : plutôt l'annexion que de perdre aussi les bouches du Danube. Que jamais n'avait pensé à une solution qui n'euit pas l'entieragré- ment de l'Allemagne. Hi nna plaid° le rapprochement. 11 demande que je cause encore avec Lupu Kostake. 11 n'a pas l'air de soutenir la manif estati on. La rupture du front russe à Zloczow prend les propor- tions d'une opération très grande. Les alliés ont pris Tar- nopol que les Russes occupaient depuis 1914 et au sud Sta- nislau et Nadworna. Les Russes se retirent sur un front do 250 kil. Les cercles militaires croient que cala peut dormer la Moldavie sans grands sacrifices. 26 juillet. Mr, Horstmann, qui a déjeuné chez moi, sort de chezWelzer. Ils étaient d'aecord que la fondation à cette heure d'un parti Carpiste (sic) était un non Bens et quelquo chose de ridicule. (Horstmann ne savait pas que Welpar avait 616 du voyage'avec Lupu et il riait de bon coeur au

4

50 NOTE POLITICE 1917

-tm lueru ridicul. (Horstmarm nu stia ea- Welzer cAnito- rise cu Lupu Kostake si radea cu pofta aducAndu-si a- minte de calificativele intrebuintate pentru a caracte- riza aceasta manopera). El adaogA : «Toate astea vor deai jurnalul nu va publica nimic; dacg asi fifost aci, nu s'ar fi publicat scrisoarea dela Pitesti». Am in- -teles cZ1, ziva de nastere a lui Carp a trebuit sä. se ser- beze cu mare alai pentru cà dânsul era suparat de toate lauclele facute de presA cu ocaziunea mortii luiMaio- TeSCU. Ura lui Carp e bolngvicioasg. D-na Didina Can- tacuzino mi-a povestit (27 Iulie 1917) eg, vorbind cu sul despre ortodoxia sa,, Carp i-a spus : «Nu voiu mai functionati, dacà nu eliminati pe Mehedinti din comitetul vostru». Mehedinti fusese numit de Maio- reseu in testamentul sAupentru publicareascrierilor sale. C:ancl Ianoviei a voit sà anunte lui Carp moartea lui Maiorescu, Carp i-a fa'iat vorbai färg. nici o emotie a räspuns : «Pentru mine Maiorescu era mort de patru ani». (Verzea). Horstmann examineazà cu mine ipotezele cari ar puteassa", se prezintedup5,ocuparea Moldovei ;imi spune cà in definitiv, nu numai CA este de acord, dar &A souvenir de qualificatifs employés pour caractériser la ma- noeuvre). Il dit encore : tout eeci tombera et le journal no publiera rien; si j'avais été ici, on n'aurait pas publié la lettre de Pitesti. J'ai compris que pour le jour de naissanee de Carp on avait (Hi faire du flaf la, pareequ'il s'est fâché des honneurs rendus par la presse à Maioresou mort. La haine de Carp est maladive. Didine Cantacuzène ra'a raconté(27 juillet 1917) qu'ayant causé avec Carp de son «Ortodoxie», Carp lni a dit : Je ne vous permettrai pas de fonctionner si vous n'éliminiez pas Mehedinti de votre Comité. Mehedinti est nommé par Maiorescu dans son testament pour la pu- blication de ses papiers I Lorsque Ianovici a voulu an- noncer avee ménagements à Carp la mort de Maioreseu, Carp lui a coupé la parole et sans émotion : «Pentru mine Maiorescu era mort de patru ani», (Verzea). Horstmann examine avec moi les hypothèses qui peu- vent se présenter après le nettoyage de la Moldavie; en tout. il me dit étre non seulement d'accord, mais avoir eu les

NOTE POLITICE 1917 51 ar fi avut aceleasi solutiuni, atunci cand a discutat cu Mirbach. El admite, ca si mine, cg dad Regele oferg pacea, s'ar putea cere sg fiereprezentat printr'un alt gu- vern decht Brgtianu, dar cá nu s'ar putea refuza propu- nerea de a trata. Mai admite cg, dach,' Regeleabdicg, nu se poate refuza sg se trateze cu succesorul sgu. Dad. Regele trece Prutul, admite sá se constitue un guvern revolutianar, Cu toate partidele prietene ale Germa- nici majoritatea bärbatilor marcanti. «Negresit cu d. Stereo, zice el. Evident, ii rgspund. Apoi sg so convoace un Parlament care sg dea acestui guvern sanctiune legalg spre a putea trata. Faptul de a fi de acord n'are pentru mine decht semnificareacg, aceste solutiuni vor fi tran,smise la Berlin. Horstmann adaogg : «Suntem fericiti cá mergeti la «Berlin; acolo yeti aranja toate aceste chestiuni, înf ele' «sul lor va fi mai usori vg veti intoarce cu solutiunio; apoi, in mod discret : «Ar fi mai bine sg nu se spun:A lui Czernin, relativ la o pace separatgo. 27 Tulle. Textul motiunii de semnat in favoarea

mCimes solutions en discutant avec Mirbach. 11 admet comme moi que si le Roi offre la paix, on pent exiger qu'il soit représenté par un autre gouvernement que Bratiano, mats qu'on ne peut décliner la proposition de traiter. 11 admet encore que si le Roi abdique, on ne pent refiner de trraiter avec son successeur. Si le Roi passe le Pruth, il admet qu'on dolt constituer un gouvernement révolutionnaire avec tons les partis ami s de l'Allemagne et le maximum d'hommes marquants. Lui: compris Mr. Stere». Moi: Evide- m"nt... et convoquer un Parlement qui donneit ce gou- vernement sanction légale et pouvoir de traiter. (Le fait d'être d'acoord n'a pour moi que la significationque ces solutions seront transmises à Berlin).Horstmannajourte. par deux fois :Nous sommes heureux que vousalliez à Berlin; là-bas, vous arrangerez toutes ces questions; on les eomprendra plus facilement et vous viendrez avec des so- lutions, puis, disorkement varudrait mieux ne rien- dire et Czernin au sujet d'une pa,ix séparée». 27 juillet. Le texte de la motion it signer en faveur

52 NOTE POLITICE 1917 lui Carp este diferit de acela care fusese lAsat in Olte- nia. Acolo era un dinte impotriva celor cari, asa zicând,. voiau SA sacrifice o parte din teritoriu. In textul defi- nitiv, natiunea (7), in absenta Camerelor, acordA depline puteri, fArA nici o rezervA (dictaturA), lui Carp. Verzea vine sg-mi comunice, foarte scandalizat, eh' Nenitescu, dei ministru, cum pretinde dansul cA este,. s'a numit membru in consiliulde administratiedela «Steaua». Ii anunt si eu cA s'a introdus de asemenea si. la «Generala» ! Colectivisti existA in toate partidele... 28 Iulie. Virgil Arion, insotit de CosticA.Vine dela CAlinesti. Carp nu admite formula de adeziune gro- solana care a circulat : «Qe, am eu nevoe s5. mb, lAudati voi pe mine 1»... Ii prezint exemplarul meu ; recunoaste ett e conform. cu originalul, dar cA acest text coprindeerori ;astfer «Un Parlament» si nu «Parlamentul (actual) dacà s'ar... etc.». Carp nu voeste nici directiunea unui partid, nici BA aducA vre-o atingere partidului conservator ; chestiu- nile interioare le lassá altora, el fiind prea b6.trAn pentru

do Carp est diff6rent de celui gut avait été laissé en Olte- nie. LA-bas il y avait une pointe eontre eeux qui soi-disant voulaient sacrifier une partie du territoire. Dans le texte. définitif, la nation (l), en rabsene,e des Chambres, est censée donner pleins pouvoirs, sans ancune réserve tdictature), A Carp ! Verzea vient m'annoncer, très scandalisé, que Nenitzescu, tout ministre gull se prétend, s'est fait nommer conseiller tradministTation A la «Steaua». Je lui annonce qu'en plus- il s'est introduit aussi b. la «Generala 1» Les collectivistee existent dans tous les parts- 28 jufflet. Virgile Arion, accompagné de Costa- Il vient de Calinesti ; Carp n'admet pas la formule d'adhésion grotesque qu'on a fait circuler: «Ce am eu nevoie srt mA Irtudati voi pe mine 7» (Je lui présente mon exemplaire ; ir reconnalt gull est conforme A l'original, mais que ce texte content des erreurs ;sinsiIIIn Parlament» et non pas «Parlamentul» (actual) dacá s'ar...etc.».Il ne donne pas son appui itce texte etc...) Carp ne vent pas la direction d'un parti, ni porter atteinte au parti conservateur ;les- questions intérieures, il les laisse Ad'autres,étanttrop

NOTE POLITICE 1917 53 a se ocupa de dansele. Voiu fi foarte bine primit la Ca- line§ti etc. Din lunga discutiun.e a e§it un acord : voiu merge sg vgd pe Carp inainte de plecarea mea, dar înteleg sg nu se mai vorbeascg de vre-o actiune, nici de adeziuni pentru o formulg, oricare ar fi ea. Virgil mi-a argtat un text scurt pe care 1-am refu- zat absolut : nici un angajament, de nici un fel. E eon- ditia mea formalg. La 5 ore, conf erintiicuMehedinti,Dobrescu, Dristorian,Mavrojany, MariusTheodorian,pentru a preveni pe cei din Bucure§ti de vre-o surprindere. La restaurant se adung semngturi ;la Jockey,Beldiman fiul a av-ut neru§inarea sg moan.' formula lui 0. sg e,earg lui Strat s'o semneze. Mi se spune cà tema actualg este aceasta :s'a intrebat Marghiloman, dac:g aprobg in- terviewul lui Stere, §i. Marghiloman, aprobandu-1, totul a fost rupt intre Carp O. ansul. Si oamenii cred, evi- dent, cg acest interview e ceva apocaliptic L.. Or, ace- la* limbaj a fosttinut §i lui Strat §i.lui Krupenski.

'vieux pour les aborder ; j'aurai le meilleur aeeueil it Cali- nesti, etc. Du long plaidoyer, il est sorti un accord :J'irai voir Carp avant mon apart, mais fentends qu'on ne parle plus (rune action quelconque ni d'adhésion pour une formule quelle qu'elle soit. Virgile m'avait exhibé un texte court que j'ai absolu- ment refusé: aucun racolage d'aucune sorte. C'est ma con- dition formelle. A 5 h, conférence avec Mehedinti, Dobrescu, Dristorian, Mavrojany, Marius Theodorian en vue de prévenir lee gens de Bucarest qu'on pourrait surprendre. Au restaurant on sort des papiers et on vous les fait signer; au Jockey le petit Beldimano a eu rimpudeur de sortir sa petite formule avec une plume et de demander it Strat sa signature. On me dit que le thème actuel est: on a demandé it Marghiloman s'il approuvait rinterview de Stere et Marghiloman rayant approuvé, tout a été rompu entre Carp et lui. Et les gees évidem.ment croient que cette interview est quelque chose d'apocalyptique. Or, le lame langage a été tenu it Strat et

54 NOTE POLITICE 1917

(Dansii mi-au istorisit-o eri, pe balconul dela club). Deci, ouvant de ordine general. 29 Iune. Victoria romând. De trei zile comuni-- catele spuneau: am cedat teren in valea Putnei, la Soveja. si Negrilesti; apoi retragerea noasträ s'a efectuat pe in51- timile muntilor Bereczk; de doug ori mentioneazä: «co- municatul roman n'a sosit». Tunul s'a auzit din multe lo- curl, chiar din Bucuresti. Se aflä cá armata romanä a intreprins o actiune strAlucità in valea Putnei;a luat §ease tunuri de calibru mare, multe mitralierei, dupà cat se spune, numerosiprizonieri. Aceastäsfortare, chiar de ar rämane sterila, cäci ea nu poate compensa, nici opri marsul triumfal in Galitia,are totusi pentru noi mangaierea cä, daeä pacea ar fi apropiatá, armata noasträ ar inregistra la activul ei o victorie si o reabili- tare. Dea Dumnezeu ca dansa sä nu facA pe guvern sg-si piarda capul §i dea incä o iluziune asupra dezastru- lui rus !... Marsul spre Est al aliatilor e zdrobitor. Kolomea a fost luatá impreunä Cu nodul cel mare al ssáu de comu-

Srupenski (ils me rout raconté hier sur le balcon du Club); done mot d'ordre général. 29 juillet Victoire roumaine. Depuis 3 jours les communiqués portaient: NOUB avons cédé du terrain dans la vallée de /a Patna, à Soveja et Negrilesti; puis notre retraite s'est faite sur les hauteurs des monts Bereczk; deux fois mention: acommuniqué roumain pas arrivé». On avait percu le canon de maints endroits, de Bucarest même.On apprend que l'armée roumaine a fait une action d'éclat dans la vallée Palma: elle a pris six gros canons (Haubitzen), beaucoup de mitrailleuses et, dit-on, beaucoup de prisonniers. Cet effort- srtérile. car il ne peut compenser ni arrètar la marche triomphale de Galicie a pour nous la &mac nr que si la paix venait, notre armée resterait sur une victoire et une réhabilitation. Dieu veuille qu'elle ne fasse pas Per- dre la tête au gouvernement et lui fasse encore illusion sur le désastre russe. La marche vera l'Est des alliés est écrasante; Solomea eat pris avec son grand noyau de communications; Czerno-

NOTE POLITICE 1917 55 nicatiuni ; Cernguti,ocupat e zvonul general rAul Zbrucz, vechiul hotar al Galitiei, este atins. Buco- vina poate fi considerata ca liberata. Colonelul Hentsch a spus lui C. Arion cin 15 zile Moldova poate fi soco titg, ca fiind ocupatà de care aliati. C. Aran: Hentsch (1.-a vgzut 7 i-a spus-o 7) e fe- ricit cá Carp cedeazg, (I) asupra chestiunilor int,erioare; trebue grabit lucrul, c5ci situatia se schimbh" cu repezi- ciune. Va trebui, in manifestul pe care guvern.ul provi- zoriu Il va adresa fárü, sá se alined in cAteva cuvinte chestiunea tär6neascái làrgirea votului. E tocmai eeeace am sustinut eu ou statornicie. Numai SA. inteleag% Carp !... 30 Iulie,--La dejun Blame, care mi-a adus pe d-1 Hu- bert Ba,stgen, profesor la universitatea din Strassbourg, confesorul catolicilor din armata lui Mackensen. Tip in- teresant, franc, soldat chipes. Este bun German, dar de- testà pe Prusieni : «Wir hassen die Preussen». Dânsul pretinde c'a", 50% din locurile dela partea sedentarA, State- Majore, servicii civileetc. se dau numai Prusienilor. witz occupé c'est le bruit général et la rivière Zbrnez, aneienne limite de la Gabel% est atteinte.La Bucovine. peut Atre considérée eomme libérée. Et lo colonel Hentseh a dit à Costiea Arian que dans 15 jours la Moldavie pouvait (Are considérée eomme occupée par les alliés!... C. .Arion:. Hentsch (I'a-t-il vu I le lui a-t-iI fait dire I) est heureux quo Carp cède CO sur les questions intérieures; :1 faut se presser, car la situation railrit rapitlement; it faudra, dans le manifeste que le gouvernement provisoire adressera au pays, toucher un mot de la question paysaunc et de l'élargissement du vote. C'est bien ce que j'ai soutenu constarrunent! Pourvu quo Carp le comprenne ! 30 juillet. Oublié de noter :samedi, eu à déjeuner Blome, qui m'a amené Mr. Hubert Bastgen, professeur à l'U- niversité de Strassbourg, confesseur des catholiques, de l'ar- mée Mackensen. Type intéressant, franc de collier, beau mi- )itaire, sans armes, II est bon Allemand mals &test', 1 e Prussiens:

56 NOTE POLITICE 1917

Intrevorbitorul meu era rhenan; sentimentele sale le ge- neraliza ca fiind aceleasi in tot tinutul Rhinului. La Carp, totul Pare ca merge spre destindere. Mi se aduce noua formula' de petitionare, Insá petitionarea In ea insasi asa de rau primita, inciit o socotesc dela in- ceput ca fiindcazutä in apa. Prefectii suntcei dinthi cari refuza operatiunea. Ofensiva germana. Comunicatul roman. Cu toate asigurarile ce mi se dau din nou, luarea orasului Cernauti nu e confirmata de buletin; 1'114cum Kuty (la sud de Kolomea) e luati urmarirea se efectuiaza pe vaile Suceveii Moldovei; si cum, pe de alta parte, la Nord, aliatii au depasit Husiatyn, Cernauti ramânând in mijlocul unui arc de cerc, nu mai poate tine. Nordul Moldovei va cunoaste in curAnd navalirea. Actiunea militara stralucita din valea. Putnei este data amanuntit in buletinul romfin ce publica

était Rhénan. Ses sentiments il les généralisait comme Rant ceux de tout le pays du Rhin. Tout parait kre A la détente chez Carp. On m'apporte la nouvelle formule du pétitionnement, mais le pétitionne- ment en lui-même est si mal accueilli que je lo considère comma tombé à l'eau. Les préfets sont les premiers A décli- ner l'opération. Malgré les assurances qu'on me donne A nouveau, la prisP do Czernowitz n'est pas confirmée par le bulletin. mais com- me Kt.ty (Sud Kolomea) est pris et que La poursuite se fait v1léSuceava et Moldawa et comma au Nord les allés ont clepassé Flusiatyn ;Czernowitz, resté au milieu d'un arc de (wale, n'e,st plus tenable. Le nord de la Moldavia connaitra bieutôt l'onvahissement. Le fait militaire, très brillant, de la yank de la Putna est tout a-u long dans le bulletin roumain que publiele <13-tster Lloyd». Pourquoi avoir caché deux jours durant ce bulletin 'I Selon Vollanka. c'est une division de clandsturm» flu enéral von Geroék qui a été surprise et taillée. Mais

NOTE POLITICE 1917 57 taiata. Se pare insa cá valea Putnei (Mehedinti si Verzea) nu conduce la un defileui ea, in aceasta in- fundatura, succesul nu poate duce la nici o desfasurare strategica ulterioara. Dupa comunicat, trupele generalului Ragoza si ale generalului Averescu au luat aceasta ofensiva si au cap- turat 19 tunuri. Comunicatele rusesunt deplans. Fiecare data ele acuza trupele de defectiune. Comunica- tul din 25 Iulie relateaza ca 1-iul corp de garda a pre- dat Tarnopol fara rezistenta ; cá diviziile 113, 155 si 174 la apus de Romanowsk s'au retras de pe campul de lupta din propria lor initiativa; etc. etc. 1 August. Eri vizita d-lui Oscar Anschiitz, Ger- itnannascut in Romania,ofiter in serviciulTurciei. Dansul cere imbracaminte pentru opt prizonieri romkni din Smirna, cari sunt inteo stare ingrozitoare.«Dar, adogg el, nu trimiteti nimio prin posta, caci n'ar ajunge destinatiune. Se fura ca si in trecut. Unii se imboga- tesc fara rusine, altii mor de foame. Prizonierii nu sunt mai nenorociti ca populatia civilá, insa ace,asta populatie semble que la vallée de la Patna (Mehalinti et Verzea) ne -conduits pas it un défilé et que dans ce cultde-sac le suecès tie petit concluire à aunim développement stratégique ulté- rieur. Selon le communiqué, ce sont les troupes du général Ragoza (I) et du général Averescu qui ont pris cette offen- sive et capturé 19 canons. Les communiqués russes sont lamentables. Chaque fois ils accusent les troupes de Mention. Le communiqué du 25 juillet prétend que le 1-er corps de la garde a rendu Tamo- poi sans resistance ; que les divisions 113, 155 et 174 it l'Ouest de Romanowsh se sont retirées du champ de bataille de lear propre initiative ;etc. 1-er seat. Hier visite de Mr. Oscar Anschiltz, Allemand né en Roumanie. officier au service de la Tarquie. fl solli- cite des vétements pour huit prisonniers roumains de Smyrna qui sont dans un dénilment affreux. «Mais n'envoyez rien -par la poste, car cela n'arriverait pas à destination». On vole, comme par le passé. Les uns s'enriehissent outragen- ement, les autres meurent de faim. Les prisonniers ne sont mu, plus malheureux que la population civile. mais nett°

58 NOTE POLITICE 1917 piere fiindlipsitg de tot ginimeni nu seingrijegte deea... D. Anschiitz imi spune chi multi ofiteri nu gtiu citi, niel serie. S'a adus trupe otomane pe frontul rus- european unde, fiind bine hranite gi incadrate, fac mi- nuni. Plebiscitul e bolnav. La Craiova, Corteariu a eft"- sit toath," lumea rasculatA gi indignatà. Mititä Garlegtea- nu, incurcat, nu gtia ce formA sá dea uneiredactiuni aorectate, cki textul inmanat lor coprindea ofraz`á jignitoare care mg privea personal. La Thrgu-Jiu, pre- fectul n'a voit nici sä citeasa, ce e scri,s pe hârtie; re- luz categoric. La fratele sàu, de asemenea, Lupu n'a g6- sit o primire mai bung. In fine, Tzigara imi spune eh' mai multi prefecti, intre care gi Manan, au inapoiat lis- tele 'or albe. Eri. Lupu nici n'a mai insistat pe1âng5 Frumuganu gi Polimeride. Fiind convingi cá totul se va aranja intre C,arpgi mine, e o retragere pe toatà linia. Sing-ur prefectul Eitel (I) de Válcea a trimis in comune hartia spre a fi semnatä. population crave par manque de tout et nul ne s'en souele. Monsieur Ansehfitz me dit que beauooup d'officiers ne sa- vent ni lire, ni &ere. On a prig les troupes ottomanes sur Je front russe earopéen, oil, bien nourries et encadrées, elles font merveille. Le plebiscite est malade. A Craiova, Corteanu a trouvé tout le monde sur pied et indigné. Le faiblard Miticrt. Gar- lesteanu, empétré daus une promesse surprise, nesavait quelle tournure donner à une rédaction corrigée, ear le texto eux remis avait une phrase blessante, me visant personnelle- ment. A Targu-Jiul, le préfet u'avait même pas voulu le papier -- refus net et chez son frère, Lupu n'avait pas- trouvé meilleur accuell. Enfin. Tzigara me dit que plusieurs pi étets parmi lesquels Manan, ont ranvoyé leurs listes blan- ches. Hier, Lupu n'a même plus fait d'insistance auprès de Frumuseanu et de Polymeride. Sous couleur que tout s'arrangera entre Carp et moi, c'est une retraite sur toute la ligne. Seul le préfet Eitel (I) de Valcea a envoyé le papier dans les communes pour étre signé.

NOTE POLITICA - 1917 59'

Mi se anunta (Tzigara, Bacalbasa) -cäfrontul din Moldova a fost strapuns, pe o mare intindere,la Prisaca.ni si cà nemtii merg direct spre Roman (V). Tzi- gara stie din inalt loe ca SAmbata incepe atacul dinspre sud. Pontoane si material lemnos tree in mare cantitate dela Turnu-Magurele, spre est. Stere a fost chemat de Hentsch. Am vazutla Branisteanu scrisoarea de convocare. Hentsch a insistat pentru o reconciliare cu Carp. Stere raspunde ca de oarece Carp a fost promotorul rupturii, dá'nsultrebue sa manifeste dorinta de a-1 vedea; afara de aceasta, Stere declara ca el nu va discuta decht in prezenta lui Hentschr conditiune pe care acesta o primeste. Stere, care a venit sa ma vada imi spune ca punc- tul sau de vedere este : pentru pace, colaborarea tutu- lor, nu dictatura, deci nimic fara Marghiloman. Legile privitoare la chestiunea agrara si lavotuluniversal fiind votate (ii spun ca se inseala), ele sunt legi de Stat si prin urmare cAstigate. Relativ la memorandulsau,. Stere a spus : «Se prepara in contra mea o cabala, insa cind eu am emis parerea ce mi se imputa, va stiam a-

On m'annonce (Tzigara et Bacalbasa) qua le front mol- dave a éte percé sur une grande portion, it Pristtcani, et que les Allemands marchent directement sur Roman (I `1). Tzigara sait de haut lieu que samedi on commence rat- taque par en bas. Des pontons et du materiel boisa pass& en grande quantité de Turnu-M6gurele vers l'Est. Stere a été appelé par Hentsch. J'ai vu chez Brgnisteanu la lettre de convocation. Hentsch a insisté pourune recon- ciliation avec Carp. &ere répond que c'est Carp qui, ayant rompu, doit manifester le désir de le voir ; Hentsch se por- tant fort, Stere declare qu'il ne causera qu'en presence de Hentsch, condition que celui-ci a acceptée. Store, qui est venu me voir, me dit que son point de vue est: Pour la paix. collaboration de tous, done rien sans Marghi/oman,mais collaboration, non dictature. Les lois sur la question agraire et le vote universel &tent votées je lui dis gull se trompe elles sont lois d'Etat et par consequent acquises. Au su- jet de son memorandum, Stere a dit :on fait une cabale mitre mol, mais «lcrsque j'ai émis l'idée qu'on me reproche,

t60 NOTE POLITICE 1917 liati ai Austriei iar nu ai lui Lupu Kostakei ai lui Rosemberg contra Austriei». Intreb pe Stere : de ce sg vorbesti de pace, când se poate sg nu fie pace 7 Putem noi redeveni neutrii tara servind de trecere trupelor aliate 7 Nu! Atunoi va con- tinua starea de räzboi, insg de data aceasta algturi de Cermania. El imi Aspunde scurt Ca' tot asa intelege si dânsul. Pgrerea lui e 6, ar trebui sg ocupgm Basara- bia. A pronuntat cuvântulqextravagantele lui Carp». I-am spus cg una din aceste extravagante este dorinta de a numi pe ginerele säu, Sturdza, ministru de rgz- boi; dei Sturdza trecein ochii armatei drept un de- mertor. Mg roagg sg nu ating aceastä chestiune. 2 August. Am fost la Cälinesti ou Tzigara. Qum acesta nu vgzuse pe Lupu, care fusese eri la Carp im- -preung cu Virgil,a trecut un moment pe ladânsul. Lupu, foarte rgu dispus, n'a voit sg se debutoneze, dar .mänios a spus luí Tzigara : «Ce cauti la Carp cu Mar- ghiloman 7 TJiti cg esti prefe,ctul de politie 7» Nerozia lui Lupu nu se desminte in nimica !.... La Carp. Am sosit la 10 ore dimineata. Nu era inch' imbrgcat. Conversatie amicalg pâng la 12 si jum., când am dejunat impreung cu familia. «Ce vrei -stii dela mine 7 Mai intai am sg rog pe Germani sä, se -pung de acord d-nii ministri cu militarii. Fäcänd mereu woliticgdepartid», d-nii ministri au adus luorgrile je vous savais alliéz de l'Autriche, mais non, pas alliés de Lupu Kostake et de Rosemberg coutre rAutriche». Je de- mande carrément à Stere : Pourquoi parler au pays de paix, quand ce ne peutétrela paix; pouvons-nous redevenir neutres avec le pays servant au passage des troupes alliées Non. Alors e'est la continuation de rétat de guerre, mais cutte fois-ci à côté do l'Allemagne. Il inc répond nettement qua c'est ainsi qu'il rentend. Pour lni nous aurions le devoir d'occuper la Bessarabie. Il avait prononcé le mot des ex- travagances de Carp». Je lui dig : Une de ces extravagances .c'est le désir de nommer son gendre Sturdza, ministre de la g-uerre; or, Sturdza est pour rarmée un déserteur. Il me prie de ne pas aborder cette question.

NOTE POLITICE 1917 61 unde sunt... Eu : PoUtica de partid, la ei, ori la noi 1 Carp : $i la ei si la noi. Tot vorbindu-mi de partide si de opinie publica, d. Bussche a läsat pe Bratianu sa faca ce a facut.(Inteleg acuma aceasta esire alui). Conditiile mele sunt trei : SA deserte Moldova, sago- neasca dinastia si sa-mi dea imediat pe noul Rege. Asupra priraului punct, nici o discutie. Carp contra parerii lui Virgil a spus totdeauna ca si mine : Ro- manii n'au nimic de facut, cât timp tara este tAiatà in doua. Asupra punctului 2: Eu : Va sazica,Ger- manii, nu noi avem sa pronuntam excluderea dinastieil Carp : Neaparat !Aceasta este treaba lor. Eu : Atunci, de ce am fost pisat eu, care spun la fel,si de Lupu si. de Nenitescu 7 Carp : Pentru ca Maiorescu a pledat mereu pentru dinastie si te credeam influentat de el. Eu : Dar si Reuss si Praschma si Mirbach, cu-- nosesentimentelemele....Dar daca Regeleofera pacea sau abdica in favoarea lui Carol si Germanii tra- teaza cu ei 7 Carp : Ma dau la o parte 5i cu mine nu mai au nimio de cautat. Cu oricine din dinastie nu se- poate cerca nimio pentru regenerarea tarii. !! Asupra punctului 3. «Guvernul provizoriu,apune Carp, sau comitetul, ce va fi, va dura o zi. El se- constituie pentru a proclama pe noul Rego. Acesta va da guvernul cui va voi fi el este care va face pacea. Aceasta este o conditiune sine qua non pentru mine». Carp- refuzg, de a examina once alta modalitate. Eu : «Dar cine este Regele care va aocepta A fie un fel de guver- nator poruncit de Germani 7» «Treaba lor L.. Sa-1 ga- seasca !»... «Va trebui o gonstitutie 7» «Se va dis- cuta au el». «Dar cine va vota o lege administrativa, armata, etc. 7» «Prin decret, iar Camera sa inregis- treze». «Atunci, de ce nu o Constitutie decretatä 7» «N'ar avea valoare. (Nu inteleg de ce organizatia fun- damentala s'ar face prin decretsi Constitutia nu ar avea valoare, data sub formg de «charte 7»)... «Un- Rege, zic eu, va putea rezista pretentiilor economice ale- Germanilor». «Nu. faspunde Carp; de aceea trebue un Rege imediat». «Dar dacA Germanii indicA alte cal

NOTE POLITICE 1917

de executiune 1» «Nu pot fac,e nimic cu mine», zice Carp. «Dar daca se iveste o canclidatura austriaca primita de Germani «Nu accept si nu se poate... Betlimann-Holweg a fost isgonit pentru di a fiieut multe concesiuni Austriei. Qzernin are sa fie si el, zilele astea, rasturnat si Tisza Ii va lua locul!...» «Care este, intreb eu, candidatul german, de oare,ce un print bavarez, cum s'a vorbit, ar avea pentru tine defectul capital de a fi catolic 1» «Da, raspunde Carp, ar trebui sà ne dea pe nepotul imparatului, Frederic-Wilhelm, care este subprefect in Polonia; e energic si bine insurat. (In Gotha se gaseste un nepot,intr'a,clevar insuratcu o printesa de Ratibori tatá a trei fete)». Nu accepta nici o colaborare cu Stere, «domnul care a oferit Româ- nia Austriei !». Am pus chestiunea : pace nu se poat,e incheiain sensul de a fi neutrali, de oareoe tara e strabatutade eomunicatiile frontului german, deci limpede, trecera in partea Puterilor Centrale contra Antantei. Carp ras- punde«Nu. Vom avea de pazit granita noastra despre Rusia si este exclus ca Rusia &A ataco vreoclataacest front». «Dar asta nu aduce, zic eu, evacuarea terito- riului 7» «Nu, dar vom avea o administratie romána». Concluzia ne-a fost : Qarp va vedea mAine la Sinaia pe Mackensen. Acesta va telegrafia probabil la Berlin conditiunile lui; clack' se accepta, ne vom concerta peste 10-15 zile; &cà nu se accepta, imi va, da de stirei imi va spune : de aci inainte, fa tu ce vei putea; eu am in- cheiat activitatea mea. Incidental, s'a vorbit de circulara pentru carese cere semnaturi. «Da-te la o parte, spune Carp,i lasà sa se semneze». «Nu pot, räspund eu si nu pot chiar In interesul tau. De ce sa cauti un mandat anonim prin forta administrativa, si nu o aclamatie din partea noastra 7» «Cine, voiCarl. fruntasi 1» «Acestia cari suntem in Bucuresti». «Ar fio opera depar- tid (1!) si nu voesc nimic dela partide ; ele au incetat, iar pe viitor trebue sh se faca alte particle». Evident, n'arri mai insistat.

NOTE POLITICE 1917 63

3 August. D. Popescu (N. F. Pr.) imi comunicg lui Lupu Kostake i s'a dat peste degetei ea' Rosen- berg va merge, fdrä indoialg, pe front. D. Welzer inso- tea pe Lupu in drumul acestuia la Craiovai n'atiut nimic de manopera lui Lupu §i de abuzul ce a sgvgr§it, speculând prezenta sa. Aeesta sä fie oareadevgratul motiv al relei dispozitii a lui Lupu, pe ziu.a de eri Garmanii îi vor deschide ei, in sfAr§it, oehii asupra re- lativitàtii Generalul Ghitescu imi spune cà tângrul Kostake este un foarte rgu prefect, autoritar, neglijent. Ghiteseu a amenintat pe subprefectii, cari ar indrgzni sg adune sematuri pe formularele impuse de prefecti. Azi dimineatg, Cernäutii, asaltat din trei s'a predat §i, in revärsatul zorilor, aliatii au intratin ora. MAine operatiunile incep pe Siret §iMackensen pärgse§te in astg-searg Sinaia pentru a merge pe front. Cum aliatii se aflg si in fata Câmpulungului, Mol- dova va fi luatä cu asalt din toate pärtile. Se desminte cu toat,e acestea sträpungerea prin Prisgcani. Se spune

3 aotit. Mr. Popescu (Neue Freie Pres,se) me commu- nique que Lupu Kostake a recu srur les doigts et que Ro- semberg ira sans cloute sur le front,. Mr. Welzer accompag- nait Lupu pendant le voyage Craiova et il n'a rien su de la manoeuvre de Lupu et de rabus qu'il a 130111MIS en spéculant sa présence.Serait-ce la vraie raison de l'humeur massa- crante de Lupu hier toute la journée, Les Allemands ouvri- raient-ils enfin les yeux sur la relativité des forces 7 Le général Ghitescu me dit que le petit Kostake est un très mauvais préfet, autoritaire, dissolu, Ghitescu a mena- cé sous-prefets qui oseraient faire signer les formulaires imposés par le préfet Ce matin. Czernovitz, assailli de trois côtés, s'est rendu et à la pointe du jour les allies y ont fait leur entrée. Demain les opérations commencent sur le Sereth et Mac- kensen quitte ce soir Sin aia pour aller sur le front Comme les alliés sont aussi devaut Campulung (Buco- vine) la Moldavie va étre assaillie sur tous les bords. On ament néanmoins la percée par Prisacani. On dit que le

64 NOTE POLITICE 1917

cá g-uvernul se strAmuti la Chisinau, dar Regele nu pg- räseste Moldova (7 !). 4 August. Vizita lui Vir01 Arion, care e incintat de intelegerea dintre Carp si mine, Cu toate eh' dina- ceastä, intelegere n'a esit nimic precis. Deocamdafá, dom- nii acestia desfisurä, o activitatecovarsitoare pentru subscriptia lor. Prin cafenele, restaurante, circulg o a treia formulg,maiindulcitaprivitor lapace, insa mai personalà pentru Carp. Prin saloane, de asemenea lumea se ocup5, de aceasa circulará. Unii prefecti, cum este cel de Ilfov, nu refuza" adeziunea anonimA a tärani- lorimi seafirmá cAlaRa'neasai pe proprie- tatea lui Finkels au fost convocati fáranii, arora li s'a oerut semnaturile pentru pace. Le spun tuturor ca",'t de periculoasä, consider eu o astfel de propagana. Pacea cu Germania si cu aliatii ei nu e pacea. ci o altä, stare de räizboi; asa dar nu trebue a amägi pe fairani. Impu Kostake,care de câteva zile poartä lumea pe umerii sài generalul Ghitescu imi spunea ea*, din gouvernement se transporte à Kishinew, mais que le Roi ne quitte pas la Moldavie (1 I). 4 aoilt. Une visite de Virgile Arion, emehanté que «nous nous soyons entenduso, Carp et moi, alors que nous nous sommes entendus que pour le quartd'heuTe,iln'y avait rien it se dire de précis I En attendant. ces Messieurs développent une activité dévorante pour leur sonscription. Dans les cafés, aux restaurants, on fait circuler une troi- slime formule plus édulcor& quant it la paix, plus pei- gonnelle pour Carp ; dens les salons, les femmes s'en occu- pent; certains préfets, tel celuid'Ilfov, ne dédaigne pas radhésion anonyme des ruraux et on m'affirme qu'à Ba- neasa et sur la propriété de Finkels on a convoque les pay- sans, auxquels on a demandé s'i's voulaient signer pour la paix. Je disà tons combien je considere une telle propagande commie dangerense: la paix avec rAllemagne et lesallies n'est pas la paix, mais un état de guerre antra: done 11 ne faut pas leurrer les paysans. Lupu Kostake, qui porte depuis quelques jours le monde sur ses épaules le general Ghitescu me disait qu'en can-

NOTE POLITICE 1917 65

conversatia ce a avutCudAnsul, puma pe Carp pe al doilea plan ! §i care afirmä textual eä, in a§teptarea evenimentelor ce se pregdtesc, el «adunä arme *i muni- tiuni», a sfärit prin a declara cä va raspändi un ma- nifest Moldovenilor prin aviatori §i va insoti pe Mac- kensen pentru a decide populatia sä nu emigreze. 5August. George Stirbeysereintoarcedela Viena. Foarte bine primit de Czernin, care i-a declarat cil sfortkile tutulor tind a pästra Românici integritatea sa. Românii vor putea aleagA un Rege, cAci, elm nici un pret nu mai poate rämäne pe tron Regele Fer- dinand; de asemenea, nu va putea domni nici printull Carol. Stirbey n'are impresiunea 6, tot aceea5i excludere dela tren ar lovi pe printul Nicolae cu o Regentä. Dar,. oricare ar fi dinastía, fie ea habsburgica,fie ea ger- manä,«Austria va avea in Romania o influenfli mare dupii reizboi fiind de acord cu Germania». Pentru moment, adaog6 Stirbey, comandä qi, dupä vorbele d-lui de Iankovici-Bézan (ginerele lui St. Kerestyi devenit magnat), generalii austriaoi stint sant avec lui, Carp ne passe qu'en second ordre et qui dit textuellement qu'en attendant les gran& événements qui se préparent, lui «rassemble les armes et les munitions» a dit ce soir A ma soeur eompte lancer un manifeste aux Moldaves par les aviateurs et accompagner Mackensen pour déeider partout la population à ne pas émigrer. 5 août. Stirbey retour de Wien. Trèscordialement reçu par Czernin, qui lui déolara que leurs efforts A tons tendent à garder A, la Roumanie son intégrité. Les Roumains pourront élire leur roi, car A aucun prix ne peut rester sur le trône le roi Ferdinand et pas mênae le prince Carol. Stir- bey n'a pas rimpression que la male exclusion frapperait oussi Nicolas aye° une régence. Mais, que ce soit une dy- nastie Habsbourgienne ou une dynastie allemande,ac'est l'Autriche qui aura une plus grande part d'influenoe en Roumanie après la guerre et d'accord avec rAllemagne». En attendant, dit Stirbey, les militaires commandent et selon Mr. de Iancovici-Bézan (gendre de St,. Keresty, devenu mag- net), les généraux autrichiens sont nommés et dégommés par les Allemands.

5

66 NOTE POLITICE 1917 numitii destituiti de Germani, O notA specialA de ex- cludere contra familiei BrAtianu, asade vie, inc,at am intrebat dacA. Austria ar merge panA la exil ! Pe &and stAteam de vorbA,Stirbeyi ou mine, pela 9 ore si jum, d. de Mirbach imi trimite carta sa de vizita, pe care era scris cu creionul cA gravitatea cir- cumstaotelor va scuza ora indiscretA a vizitei sale. I-am rAspuns cA sunt fericit de vizita sa, pentru a putea semnala unei autoritAti germane primejdia propagandei printre tArani. Imi cere marele saerificiu de a renunta la cAlAtoria mea, pentru cA, zilele acestea, va fi absoluta nevoie de mine in tarA.(Not,ez, cà trebuia sA mi se remitA 'pas- poartele incA de eri searA, SambAtA, si in ultimul mo- ment am fost anuntat cA nu vor fi gata cleat Luni seara. Sunt opt zile de &and dureazA lucrul go- lonelulHentsch mà roagA cu tot dinadinsul. N'am vorbit, zio eu, politicA decAt o 8ingurA data' cu colonelul. N'am fost pus la curent de dansul despre nimio si sunt uimit cà vizita mea la Berlin. a devenit neplAcutA, to& mai oand Carp a amanat once discutiipentruvre-o

Una note spéciale d'exclusion aussi oontre la famille Bratiano, si vive, que j'ai demandé s'ils allaient en Autriche jusqu'A rexil. Nous étions là. de notre conversation lorsque, A 9 h, Mr.. de Mirbach me ,faitpasser sa carte avec la pote, au crayon, que la gravité des circonstances excusera l'heure indiscrète de sa visite. Je lui dis que je suis heureux de sa visite pour pouvoir signaler à une autorité allemande le grand danger do la propagande parmi les paysans. 11 me dit qu'on va me de- mander le grand sacrifice de renoncer présentement A mon voyage, paree qu'on a ces jours-ci absolument besoin de moi dans le pays (Note: on devait me remettre mes passeports hier soir, samedi, et tout A coup on a annoncé à Théophile (mon maître d'hôtel) qu'ils ne seraient prêts que lundi soir. Il y a huit jours qu'on s'y applique...) Le colonel Hentsch m'en prie expréssement. Mai: Je n'ai causé qu'une fois politique avec le colonel ; je n'ai plus été mis au courant de rien par lui et je suis étonné que ma visite à Berlin soit devenue désagreable juste quand Mr. Carp lui-même a ac-

NOTE POLITICE 19.17 67 10 zile.Mirbach a protestat, .zicand c. sunt de luat mgsuri impreung. «Dacg, vizita mea e neplgoutg la. Berlin sau cuiva de ad i (am insistat asupra creditului lui Nenitescu pe laugh' Hentsch, care ar fi putut inspira aceastg sugestiune), n'am decât sg mg inclino. In decursul conversatiunii, ansul spune: IStere nu va fi abandonato. Eu: «Dar Carp mi-a spus-o categoric». El: «Poate cg aveti o pgrere anticipatg, presupunând cg d. Carp esteexcesivo. Eu :«Cred cg-1cunosc mai bine ca d-v !o Mai notez cg am avut prilejul sg repet lui ceeace spusesem lui Hentsch: nu m'am dat deoparte; am fost dat deoparte,i nu am nici o rgspundere pentru greselile sgvArsite. Mecanismul Inchipuit de Carp pentru proclamarea Suveranului n'a desteptat din partea lui Mirbach nici aprobare nici desaprobare. Existg oare un acordide principii Am esit din salon. Costia Ario n mg int'imping. El a fost convocat de Hentsch la 6 ore pentru a exa- mina cu ministrii (vom vedea daeg se allgi Hinna)

cusé un point mort qui devait se prolonger pendant une di- -zaine de jours. Il a protesté disant gull y avait des me- sures à prendre en commun. Moi: Que ma visite soit désagréable à Berlin ou à quelqu'un ici j'ai insisté sur le crédit de Mr. Nenitescu auprès de Hentsch et qui pourrait avoir inspiré eette suggestion je qu'à m'incliner. Au cours de la conversation :«St,ere ne sera pas //ban- donné». «Mais Carp me l'a dit expréssement». «Vous avez pent-étre une prévention à suppose/. que Mr. Carp est excessif». Moi: crois mieux le con/mitre que vous». Je note eneore que j'ai en roccasion de répéter à Mirbaeh ce .que j'avais dit à Hentseh: Je ne me suis pas mis de côté, on m'a mis de côté et je n'ai aueune responsabilité pour les fautes eommises. Le mécanisme imaginé par Carp pour la proclamation du Souverain n'a éveillé chez Mirbach ni improbation, ni approbation. Y aurait-il déjà un accord de principe I NOUS .sortions du salon; Costicei Arion faisait les cent pas. E est convoqué par Hentsch cl six heures pour examiner avee les -ministres (nous verrons si Hinna en est) «lee modalités

68 NOTE POLITICE 1917

«modalitätile de stabilit». Ar fi voit s. te roage si pe tine, insä am spus cá esti sef de partidi cá aceasta se poate. Faci o gresealä Eà primesti, zic eu (Stirbey de fatä.); aceasta va da iar loe sä se spue cä, ai trecut de partealor. Protestari. Eu insist §i. adaog cà.- Hentsch ar fi putut sà vorbeascA cu mine, dacä se ames- teca sá punii la cale politica noasträ. «Va veni sà te- vadä mainem. «Mi-e indiferent ceeace se face si se vorbeste a,stä searä; toate acestea nu mä leagä in nimio».- - Reflectand asupra unoramainunte din convor- birea mea cu Mirbach, observ cà, in toate imprejurärile In cari am discutat cu ministrul. el a avut grija sä-mi reaminteasca despre o indemnitate de räzboi. Eri, cand i-am spus cä n'asi vedea cu ochi buni un Rege nou, dis- cutand aranjamentele economice cari ne vor fi impuse, Mirbach a avut un joc de fizionomie si un gest cari ph"- reau cä spun: «si eat de aspre»... Ministrul a recomandat de asemenea o discretiune- absolutä si s'a plans de toti acei domni cari trAncänesc: Beldiman, Bränisteanu, Spies s. a... Aceste nume m'au impresionat; dar am explicarea lor.

établir». «On voulait te prier aussi, mais j'ai dit que tu. étais chef de parti et que cela ne se pouvait». Moi: Tu as tort d'accepter (Stirbey présent), cela prêtera encoro à l'in- trigue que tu es gagné à leur cause. Protestation J'in- siste et j'ajoute : Mr. Hentsch pouvait causer avee moi sil' se méle d'arranger notre politique. Lwi : 11 dolt venir te voir deraain... Moi: Ca m'est égal ce qui se fait ou se dit. ce soir ; cela ne me lie pas. En refléchissant à oertainsdétails de ma conversa- tion avec Mirbach,je note encore qu'en toutescircon- stances, quand j'ai causé ave() le ministre, il a eu soin de me- rappeler qu'il y aurait une indemnité de guerre; hier, quand je lui ai dit que je voyais mal un Roi tout neuf débattant les arrangements économiques qui nous seront imposés, Mir- bach a en un jeu de physionomie et un geste de la main qui semblaient dire: «Oh! combien dures!» Le ministre a re- commandé aussi une discrétion absolue et se plaint de tons- ces Messieurs qui jabotent; «le jeune Beldimano, Branis- teanu. Spiess». Ces noms m'ont frapp6. J'en ai l'exrdicartion..

NOTE POLITICE 1917 69. 6 August. Arion imi istorise§te conferinta de eri: 65. se gAseascA mijlocul de a se in§tiinta armata ca sA se opunA de a fi dusA dincolo de Prut. S'aobtinut mai intAi o proclamatiunesemnatA de Mitropolit(foarte frumos redactatA de Virgil, imi spune (JosticA), §i care va fi adusA la cuno§tintasoldatilor de pefront.S'a emis ideea sil se previe §i generalii. Lupu, care a avut ideea manifestului Mitropolitu- lui Konon, nu voia altcevadecAt SA meargA pAnA la avant-posturi, inchipuinduli cA ele se vor deschide de la sine. Nenitescu arAta chiar drumurile, cunosoute numai de el singur !... S'a mai vorbit sii se trimitei pe front emisari sau ofiteri deghizati... In sfAr§it, toate copiariile imagina- bile, la cari Arion a avut bine-inteles prezenta de spirit abi nu ia parte. Unul a emis de asemenea pArerea sA se adreseze mie pentru aceastAoperatiune.Arionmi-a precizat bine faptul acesta... Asupra mai multului sau mai putinului concurs de gAsit, Hentsch a fäcut aluzie la mine: ,xdânsul nu impAr- t4este totcleauna vederile d-lui Carp(capul lui Lupu ! zice Arion), inteleg cA fArA Marghilom- an nu se poate in-

6 aoftt. Arion me raeonte la conférence d'hier: trouver le moyen d'avertir rarmée qu'elle ne se laisse pas enmener au de- li' du Pruth. On a d'abord obtenu une proclamation signée par le Métropolite (très joliment redigée, me dit Costica, elle est faite par Virgile) qu'on fera tenir aux soldats du front; on a en.suite pensé aux généraux A prévenir; Lupu qui a eu ridée du manifeste de Konon ne voulait rien moins que d'aller aux avant-postes, sefigurantqu'ilss'ouvriraient treux-mêmes. On a parlé d'émissaires A trouver, d'officiers A déguiser: Nenitescu Oat jusqu'A tracer des itinéraires de lui seul connue. Tous leeenfantillage,s imaginables, aux- quels Arlon a eu le bon esprit de ne pee prendre sa part; quelqu'un a émis aussi l'opinion qu'on pourrait s'adresser A. moi pour trouver des émissaires A envoyer A rarmée. Arlon in'a bien préeisé le fait... Sur le plus au moins de- eoneours A trouver, Hentsch a greffé une question me regardant; il ne partage pas toujours les vues de Mr. Carp (téte de Lupu, dit Arlon); je com,prends

70 NOTE POLITICE 1917 faptui ceva durabil. ;insa d.Marghiloman n'a vorbit niciodata politica cu mine» (dar lunga noastra convor- hire dela 22 Iuliel..). El lash' sa se inteleaga cá ar voi má vaza i Costicá stärue sá merg, ceeace eu refuz fao, mai cu seama dupa comunicarea de eri dimineata. (Colonelul ar vrea sá joace rolul politic principal, care- nu e de talla sa). Apoi, Hentsch se plânge de indiscre- tiuni :Sterestietotce s'apetrecutintred-nii Carp si Marghiloman. El a raportat convorbirea lui Spies (din nou revine numele acesta). A vorbit apoi de un ofiter von Osten, care, venind la d. Marghiloman nu 1-am vazut niciodata , a urmat dupa asta un raport al politiei (N'am inteles nimic). Toata lumea stie cá, clupä intrevederea cu Carp, a fost in secret la Sinaia ; de aci observatiuni dela Tiilff, cá «isi risca pozitiunea lui» etc... In sourt, o agitatiune- pe care nu o explica chiar scurtul termen de 10 zile pe care- colonelul Il acor16 caderei Moldovei Curios de constatat cá Hentsch, care se plânge de fridiscretiunile altuia, araportat lui Lupu K. ceca ce que sans Mr. Marghiloman on ne peut créer quelque .choser de durable: mais Mr. Marghiloma.n n'a jamaie causé poli- tique avec mol (et notre long entretien du 22 juilleti). laisse entendre qu'il youdrait me voir et Costipa m'excite tr railer voir; c'est ce que je refuse de faire après la commu- nication d'hier matin. (Disert et parleur qui s'écoute, le co- lonel voudrait jouer le rôle politique principal qui n'est pas sa taille). Lit-dessus Hentsch se plaint des indiscrétions: Mr. Stem- sait tout ce qui s'est passé entre Mrs. Carp et Marghiloman. Et Stere l'a raconté à Spiess (void le nom qui revient). E a encore parlé d'un °Hider von Osten, qui avant étA ohez Mr. Marghiloman je ne Val jamais vu. ceei a été déjà, objet de rapport de police (je n'al rien compris). Et tout le monde a su qu'il avait été secrètement à Sinaia après son entrevue avee Carp; de là desobservationsder Tiilff; quo lui joue sa position. Bref, une agitation qui n'ex- plique mama pas la brève échéance de 10 jours que le colo- nel assigne A la chute de la Mohlavie! E est très curieux -de constater que Hentsch, qui se- plaint des indiscrétions d'autrui, a rapporté à Lupu Kostake-

NOTE POLITICE 1917 71 spusesem despre usurinta lui, tocmai cánd el, Hentsch, se näpustise asupra lui Lupu. I-a spus chiar cä el stie cA Lupu luase masala mine, dei ilvorbisem deräu.. Extraordinar lucru pentru un negociator ! Faptul mi-a. fost comunicat de Hinna si confirmat hiar azi dimineatä de Paul Theodoru. D. de Konradsheim venind sä mä vazä, asa zi- e.ind pentru Baffle mele de drum am fost obligat sä-i spun cä" plecarea mea va fi poate amánatA indefinit, in urma demersului de eri. Ii märturisese eá singurii el si Stirbey au cunostintä de asta si &A, asi voi ca contele Czernin sä" stie pentru ce lipsesc dela intanire. Mi se dä in pästrare doug acte :intai: 0 ordo- nantá a Primäriei din Cámpulung, obligánd popuilatiu- nea, sub pedeapsä de amendä, 86 salute pe ofiterii a- liati; al doilea: Un exemplar al circulárii Carp, nume- rotat si vizat de cenzurà.... Insfarsit, totce trebuie pentru a-i da pecetea presiunii militare germane. 7 August. Votlanka confirmä stirea cá frontul de la Siret e for-tat la Focsani si cá raul a fost trecut in trei puncte.

ce que j'avais dit de sa légererté, lui qui a foncé sur Lupu. Il lui a méme dit qu'il savait que Lupuavait diné chez 13101 alors que, soi-disant, j'avals méclit de lui !Extraordinatire pour un négociateur! Le fait m'a été 'communiqué par Minna et confirmé immédiatement après par Paul Theodoru, ce ma- tin même. . Mr. de Konradsheim étant venu me voit, soi-disant pour mes papiers de voyage, je suis oblige, de lui dire que mon clépart étairt peut-étre indéfiniment remis, par suite de la clém.arche d'hier. Je lui confie que seuls lull et Stirbey la connaissait et quo je voudrais que le comte Czernin sache pourquoi je manque au rendez-vous. On me remet de-ux actes it conserver: true ordonnance du Madre de Campulung obligeaat la population, sous peine damende, A. saluer les °Molars alliés. Un exemplai re de la formule qu'on fait signer pour Carp beau papier, nume- roté visé par la censure. Tout ce qu'il taut pour lui don- ner l'estampille de la pression rrdlitaire allemande. 7 aofit. Par Vollanka on ala confirmation de la nou- velle que le front du Sereth est forcé A. Foesani et que la ri-

72 NOTE POLITICE 1917

Comunicatul de azi nu sufla o vorba. Eire violenta din partea lui Vdrnav contra ltd. Dobrovici, si tot cu aceasta ocaziune pringere contra lui Lupu si Carp. Foarte emotionat, el afirma ca lipsa de combustibil a fost calculatà pentrua permite unor speculatori vânda pädurile lor pe preturi nebune. Mai vorbestede otransactiuneincheiatàcu Eftimiu, insuma de65.000lei,foartesecreta achitati inainte. Faptul e ca Dumitropol, avocatul lui Eftimiu, e unul dintre cei mai zelosi Carpisti. Noua propaganda a lui Lupu Kostake. E vorba de discursul tinut lui Iorgulescu. In substanta spune : m'am inteks cu Ca.rp in totul, dar abiasosit la Bucu- resti am aflat cà Regele nu päriisesteMoldova si a- tunci... mi-am schimbat parerea. Sunterain plin Byzant Mi se aduc detalii asupra modului de a se culege semnäturi.R,eceanu(Ilfov)convoaca pe sateni pune sà iscaleasca «pentru a obtine pacea».Proprie- tarilor le arata un aldoilearegistru,pe care sunt obligati sa inscrie pe toti mi cari refuzA,«caastfel vière a été franchie sur trois points. Le communiqué de ce- nuttin n'en souffle mot Longue diatribe de Varney contre Dobrovici; par la mème occasion plainite contre Lupu et Carp. Très ému, affirme que le manque de combustible a &A calculé pour permottre à certains spéculateurs d'écouler leurs foréts aux prix fous que nous savons. Il parle aussi d'une transaction ennolue avec Eftimiu , 65.000 lei, très secrète, mais payée comptant: toujours est-i/ que Dumitropolu, l'avocat d'Efti- min, fait aujourd'hui un zèle carpiste du meilleur La nouvelle propagande de Lupu: c'est le diseours tenu Iorgulescu. Je m'étais entendu avee Carp en tout, mais peine arrivé Bucarest j'ai appris que le Roi ne quittait pas la Moldavie et j'ai tourné casaque. C'est réellement Byzancel On revient avec détails sur les façons de prendre des sig- natures. Raceanu (Ilfov) convoque lee paysans et leur de- mande de signer afin d'obtenir la paix. (Baneasa, chez Fin- Leis; chez les Odobescu, ainsi que Didine Cantacuzène me l'affirme, la propriétaire effrayée étant venue demander con-

NOTE POLITICE 1917 73 Germanii sä cuneasd, pe aceia cari s'au declarat contra ion>. (Dobrescu). Si aceia cari autorizä astfel de ma- nopere, gtiu cà stareaviitoare a tArii nu va fi pacea. Prefectul de Giurgiu a trimis petitiuni unora, spunând sà facä propagandiä, cAci numai astfel am putea impie- dica pe Austriaci sà ne ja Oltenia (Iliescu).In Pra- hova, preotulPopescu-Mäläegti a aflat cá la sate se smulg iscálituri,promitandu-seBasarabia. InIlfov, Rachtivan a väzut primari mergänd cu jandarmi nemti sa adune iscalituri dela oameni. Aga dar, la aceastii au- toritate va recurge Carp pentru a-gi stabili-o pe a sa Am vsázut pe Stere. Hentsch s'a pläns lui Arion, cà am povestit lui Stere convorbirea mea cu Carp in timp ce eu vAd pentru prima oarà pe Stere acum, duph vizita dela CAlinegti. Stere a scris lui Horstmann sell). Aux propriétaires il leur montre un seeond registre, sur legnel il menace d'inscrire tous ceux qui refusent, «afin que les Allemande connaissent cans qui se swat déclarés con- tre eux». (Dimitrie Dobrescu). L'atmosphère faite est tale que Radu Odobescu a recu de ea famine le conseil de ne pas protester «ca sit nu pg- teaseit. ceva». Et ceux qui autorisent ces manoeuvres savent que ce n'est pas la paix qui serait rétat futur du pays. Le ia.x4f et de Giurgiu a remis des pétitions A Tudor Hodivoianu, bombardé eonseiller général, en lui disant de faire la pro- pagande, que e'est de cette facon seulement qu'on empéchera que les Autriehiens nous prennent rOltenie. Enfin, en Pra- hove, le père Popescu-Malsesti a appris par les curés qu'on ramassait des signatures en promettant la Bessarabie. Dans Ilfov, Rahtivan a vu que les maires allaient ramasser avec le gendarme allemand des signatures. Et c'est à cette autorité que- Carp se rapportera pour tablir la sionnel Vu Stere. Hentsch s'est plaint b. Arion que reusse ra- conté à Stare mon entretien avec Carp, qua.nd je vois Stere .pour la première foie six jours après ma visité à Calinesti. Stere a ()era à Horstmann sa rénonciation définitive faire paraître son journal. Dane sa lettre il rappelleque cette autorisation lui a été donnée après la remise de son mémorandum, dome en connaissanoe de cause. Comm& l'appa- rition de ce journal est désagréable it Carp, il ne vent pas

NOTE POL1TICE 1917 renuntg definitiv la proieetul aparitiunii ziarului sgu, motivand cgaceastg .aparitiune ar fi neplgcutglui Carp. M'a intrebat formal dacg am vorbit cu Carp des- pre 'Jamul. A trebuitsg-i spunadevgrul. De oarece Hentsch afirmg cg mentinej considerg ca eeva inde- plinit intelegereaStere-Carp,Sterei conchide eg, sau Carp nu spune tot adevgrul, sau in realitate bate in retragere. Eu cred mai curand ea' colonelul s'a incurcat In negocierile sale. 8 August. Succesul pe frontulFoesanie anun- fat cu multi prudentä in comunieat si nu se mai vor- beste de trecerea Siretului. Cu toate astea se afirmg din nou eh raul a fost trecut la Ciuslea. Eri searg, Tzigara mi-a spus eg Hentsch va veni sg mg vazg. Ce insemneazg aceastg nesocotitg mano- perg de a se anunta mereu, cai eAnd o astfel de vizitg ar fi ceva miraculos 1.. Aflu dela Paul Teodoru cg vizita mea la Ber- lin e rgu vgzuti de grupul Carp. lati cum explieg Teo- que tout entretien ultérieur avec Carp partlt influencé par l'octroi eventuel de cette autorisation, et il signifie A Horst- mann l'abandon définitif de son projet. Stere m'a demandé formellement si j'arvais parlé avec, Carp . de lui. J'ai dû aui dire la vérité. Comme, semble-t-il, Hentsch affirm,e qu'il maintient et considère comme aoquis I'entente Stere-Caro, Stere on conclue que, ou bien Carp ne dit pas toute la vérité, ou réellement Carp chercheune, retraite. Je crois pl-atôt que le colonel s'est embrouillé dans ces négociations. 8 unfit. Le succès sur le front Focsani est très pru- demment annoncé par le communiqué et l'on n'y parle nas du Sereth traversé. On affirme pourtant de nouveau que la rivière a été passée à Ciuslea. Hier soir Tzigara m'a dit: Hentsch va venir vous voir Qu'est-ce que cette sotte manoeuvre de se fairs constamment annoncer, comme si une pareille visite était quelque chose de Drodigieux, En attendant, Paul Theodoru étant venu re- prendre contact, j'apprends que raa visite A Berlin était très mal vue du côté Carp, et Paul Theodora, explique ainsi: «Carp se teme ca din conversatie IntelegAndu-se ert ar putea

NOTE POLITICE 1917 75 doru : oCarp se teme ca din convorbiri intelegAndu-se cg ar putea incape ceva concesiu_ni, acest lucru sg nu. slgbeascg puterea lui de rezistentg». Asa dar, lovitura. porneste de aci si, evident, Carp are singur monopolul independenteii patriotismului. Paul Teodoru blamea, zg «pantahuza», dar o va iscgli, dacg, Carp i-b cere. El ggseste pe Lupu copilgros si orbit de nebunia mgririlor.. Si iatg cine dg tonul in politica noastrg 9 August Cu sigurantg, la Focsani, oprire. Co- municatul mentioneazg cg strgpungerea s'a lArgit, insg nu spune nimio despre trecerea Siretului. In oras, oir- culg svonul cg inamicul a fost bätut. Spre searg, Rujinski a spus lui Stirbey cg Românii s'au bgtutl cu disperare, cg pe linia de bgtaie se adu- ceau neincetat regimente proaspete, dar cg frontul in- cepeasg se clatine.In vremea aceasta, Carp pune sà. se iscgleascg motiuni !... 10 August. Comunicatul inregistreazg lupta via care se dg la Focsani, precum si massele .de oameni runcate in foc. Nici o schimbare, motivul se subinl- telege, pe restul frontului. incape ceva concesiuni aeeasta sa nu slitbeascti puterea lut de rezistent6.». Donc, le coup est venu de lit et évidemment Carp a Beni le monopole de rindépendance et du Patriotisme: Paul Theodoru lame la opantahuza», mais la signera si Cary; le lui demande. Il trouve Lupu enfantin et aveugié par la folie des grandeurs. Ne senible plus être eonfit à Nenitescu que d'ailleurs Golescu, l'inséparable de Panl Theodoru, traite maintenant et c'est çd qui donne le ton à notre politique. 9 aoitt. Il y a certainement arrêt à Focsani Le com- muniqué porte qu'on a élargi la percée, mais ne dit pas que le Sereth a &A traversé. En ville oil colporte le bruit que l'assaillant a reçu une tape. Vera le soir, Ruginski a dit Stirbey que les Roumains se battaient désespérément, qu'oft mettait en ligne constamment des régiments nouveaux, inais que le front commençait à fléchir. Pendant ce temps-là, Carp fait signer deS motions... 10 aoitt. Le communiaué porte bien les traces de la lutte viva qui sd livre à Focsani et des masses qui Sant jetées clans la mêlée. Stagnation, prohablement pour cause; sur le reste du front.

76 NOTE POLITICE 1917 Em. Culoglu a venit sá mg, vazà. Liberal disi- dent :Beätianu ta violatConstitutia». Nu recunoaste insä. superioritatea lui Sterei critica cu violent:a' pe Simionescu. Si aici acord perfect 1... Popescu (N. F. Pres,se) imi spune cä actiunea austriacä va fi int:iritàj cal se va trimite altcineva cu znai multg greutate deca Konradsheim. El erode cä política lui Hentsch nu e cunoscutà la Berlin si o. in- susimaresalul nu aprobA modul de a vedea al lui Qarp. Piina la ce punctinformatiunileluiBunt ,exacte M informez la d-na Lydia Pitipescudespre reintoarcerea conteluiPraschma, care, plecand la Ber- lin, mi-a serie acum dougsprezece zile :«vä,'asteaptii la Berlin».... Am incercat,cunosc:inddiscretiunea sa, vorbescdeinterventiunealuiHentsch de a impiedicaealgtoria mea. Iispun cgvoi vorbi de aceasta cu Prasohma,cAnd,pestedouàzile, voi fi fixatsituatiunileinteoscrisoarepecare o voi trimite lui Mirbach.Sgpfa'mfina e aproape trecut26

Em. Culo glu est venu me voir Il n'est plus avec Bra- tiano tqui a violé la Constitution». Voilà le plus clair de sa déclaratien. Mais il ne reconnaît en rien la su.périerité de Stere et maltraite Simionescu. Aocord parfait lit aussil Popescu (N. Fr. Pr.) me dit que l'action autrichienne va are renforcée et qu'en va envoyer quelqu'un ayant plus de poids que Konradsheim. Il croit savoir que la politique suivie par Hentsch n'est pas connue A Berlin et que le maréchal lui- 71161318 n'approuve pas la façon de voir de Carp. Jusqu'où les informations sont elles exactest.. Chez M-me Lydia Philipescu je vais m'informer du re- -tour du compte Praschma gut, il y a une douzaine de jours, se rendant A Berlin, m'avait écrit: aerb vous attend it Berlin, j'en ai parlé id y a huit jours où j'ai dfi y alien>. (Le comte Prasehma a fait trois voyages Berlin lors de la crise chan- 'cellar). Je suis amené, connaissant sa discrétion, a lui parler de l'intervention de Hentsch empéchant mon voyage. Je lui d.is que j'en parlerai à Praschma quand, dens deux jours, j'aurai fixé les situations dans une lettre que je cornptais 4crire à Mirbach, la seimaine est presque &mil& et nul ne

NOTE POLITICE 1917 77 nimeni pAnä acum nu mi-a spus cari sunt acele ches- tiuni grave pentru cari «e nevoie 'de mine aci». Seara primesc dela d-na F. biletulurmätor: «Vi- neri. Prietenul nostru doreste mult sá v, vazäiva- veni indatA ce va fi posibil. Nu faceti nimic inainte de a-i vorbi. $tiri bune. Nu-ivorbiti de acestecuvinte. Eram nerAbdAtoare svscriu imediat». In ac,eeat3i searä, primesc urmAtorul bilet dela. d-na Didina Cantacuzino: «Dragä prietene A. Sturdza a sosit acum cu un mare numär de ofiteri. Evenimen- tele se precipitä. Fii foarteatent. Arde scrisoarea». Kiriacescu stie cä manifestul mitropolituluis'a tipgrit in 40.000 de exemplare. 11 August. Telegrameleanuntau eri un atac ire clireetiunea Adjud, ceeace pentru unii insemneazg con- firmarea luptei depe Siret la Ciuslea,i pentru altii misoare de infäluire fäcutäpentru a captura armata romitnä (7). Comunicatul anuntä azi CA mai multediviziuni germane au trecut $usitai atacä cu succes in direc- tiunea Adjudului Nou. Sucoesul aoestei intreprinderi m'a dit quels étaient les sujets graves pour lesquels

78 NOTE POLITICE 1917 pune in pericol armata lui Averescu, care luptA in re- giunea Bacau. Au sosit 60 de ofiteri dela Crefeld. Nu s'a co- municat nimio la Crucea Rosie, care ingrijeste de pri- zonieri la Bucuresti. Au fost dusi la hotel Bratui azi klimineatA au fost evacuati la Bufteai Mogosoaia. Lupu mi-a promis lista lor. Se lAuda cg, le-a dis- tribuit cei 2000 lei, «pe eari i-a chtigat eri la Club» ! Stiu prin Stirbey ea, la sosirea ofiterilor, Lupu le-a tinut un discm-s.Tzigara mi-a confirmat si dânsul aptul. Ce au putut ei s. semneze I Convorbire cu Lupu Kostake, care vine sg,msa. Tazg sub pretextul neinsemnat de a-mi da o explicatie -relativ la o mic5, discutiune cu Simionescu, la Club. Il intreb: «Çare e situatia lui Sturdza t A pkäsit fron- tul 7 «Da, e dezert,or !Dupàces'a luptati s'a luptat bine, pentrucg a fost propus pentru gradul de general, i s'a dat ordin s'a ja un alt cornandament, poi. pe Prut. Dânsul n'a primiti impreuna cu Wach- mann a fugit intr'un automobil».. (Textual). cès de eette entreprise met en danger l'armée d'Averescu qui Tate dans la région Bacan. Une soixantaine d'officiers sont arrivés On n'a rien com- muniqué A la Croix Rouge, qui a poiirtant la garde eft la charge des prisonniers à Bucarest.On lesa deseendu Thôtel Bratu, Ca/ea Grivitza, et ce matin on les a évacués sur J3uftea et Mogosoia. Lupu m'a promis leur liste. Il s'est vanté de /eur avoir distribué les 2000 lei «qu'i/ a gaga) bier aw Club!» Je sais par Stirbey qu'à leur arrivée ils ont été harangués par Lupu.Tztgara m'a confirméle fait du cliscours. (31 aotit). C'est le gratin des officiera en plus grand nombre ras- semblés à Crefeld. Que leur a-t-on fait signer? Conversation avec Lupu, qui vient me voir sous le futile prétexte de inc donner une explication an sujet d'une petite altercation, au cercle, avec Simionesou. Moi: Sturdza. (Judie est sa situation? A-t-il quitté le front? Lui: (fOui.I1 est déserteur. Après s'étrei battu et bien, puisqu'on l'a pro- posé pour le grade de général, on lui a donné l'ordre de prendre un autre commandement, en arrière, sur le Pruth. Il n'a pas aecepté et avec Wachmann il s'est sauvé dans une automobile». (Textuel).

NOTE POLITICE 1917 79 Lupu imi remitemanifestul Mitropolitului. E re- dactat de Virgil Arion. Se propusese un apel semnat de oameni politici; el, Lupu a propus manife,stul Mi- tropolitului. Lupu mg intreabg :«Tot esti supgrat pe mine 1» «Nu, insg blamez pantahuza». El imi explicit' pe larg cà lucrul acesta s'a fgcut ca A. nu parg Carp prea izolat. Mg cgznesc inutil sg-i in- fatisez gresalai actul odios al acestei manopere. «Mackensen, adaogg el, a dat cele mai bune asigurgri. Vorbeste chiar de intreaga Basarabie; vrea o Românie mare si tare. In proclamatia sa, Mackensen va declara cg nu primeste a trata cu dinastia,nicicu guvernul. Pentru ce continui sg rgmai deoparte 1 Armata trebue desfiintatg si refgcutg in numgr restrans, caci nu mai avem ofitari. Nici o responsabilitate ministerialg, pen- tru a nu mai indura de acum inainte tirania electoralA a partizanilor. Nu suntem noi oare ultra-democratiPa- lade si Take Ionescu; uainistri, o dovedesc.... Tara dupg Fanarioti, a fostpervertif,g, mai cu seamg de intri- gile Austriei; iati de ce nu vrem sg mai auzim de ea ; cunosc sentimentele lor si «Martha mi-a scris acuma in Lu.pu me remet le manifesto .du Métropolite.I1 est rédigò par Virgile Arion. On avait proposé un appel signé par des lommes politiques: c'est lui, Lupu, qui a proposé le mani- feste du Métropolite. Lupu: Vous ates toujours fach6 contre moil Moi: Non. Mais je blame la pantahuza. Lui m'explique longuement que c'est pour que Carp ne paraisse pas isole. Je m'ingénie inutilement à lui faire toucher du doigt l'inconvenient et l'odieux de cette manoeuvre. Mackensen a donné les meil- leures assurances. Il parle miime de toute la 'Bessarabie. On veut une Roumanie grande et fortifiée. Dans sa proclama- tion, Mackensen déolarera qu'i n'accepte pas de traiter avec la dynastie, ni avec le gouvernement. Pourquoi continuez- vous de rester de côtél L'armée doit étre entièrement licen- ciée et reformée, mais très restreinte, car il n'y a pas d'offi- ciers. Plus de responsabilité ministértielle pour ne plus avoir A subir la tyrannie électorale des partisans. Est-ce que nous ne sommes pas ultra-démocratesl Pallado et Ta.ke Ionescu, ministres, le prouvent Le pays, après les Phanariotes, a été surtout pervertipar les intriguesdes Autrichiens;voilà pourquoi nous ne voulons rien de l'Autriche; je connais leurs

80 NOTE POLITICE 1917 urrnä asupra acestui subiect». (Risum teneatis zNe trebue un Rege serios, incercat, german...» «Acestea sunt tot intrigile Austriei, al carei agent este Netzham- mer 0. Contele Praschma s'a anuntat pentru ora 5. El imi declarä cu multà insistentäea n'a väzutniel pe Hentsch, nid pe Mirbach, inteadins, ea sä nu aibä niel un contact. Are amabilitatea sä-mi spuph cà sunt real- mente necesar, insä nu se credea cä lucrurile vor merge asa de incet in Moldova. Impresia lui e cá Berlinul nu va desemna imediat pe viitorul Suveran. Si pentruchi nu im- pärtäseste opinia lui Carp, el imi spune cä nu crede s'ar putea rästurna Dinastia, de oare ce luerul acesta ar crea dificultäti la incheierea päcii. In once caz Suvera- nu' ar trebui sä fie ales, si el admite toate pärerile mele asupra acestui subiect, «numai,adaogA el cu naivitate-- dacà Camera voteazä anexiunea la Austria "1...»(Cine poate sä le bage in cap astfel de idei 1) Din desvolta- tarea ce caut5, a da ideei sale, inteleg cä la mijloo e tot Stere care-i ameteste.

sPntiments et cMarthe m'a encore &nit à ce sujet». (Risura teneatisl...). 11 faut un Rai sérieux, bream& Allemand... Moi: Mais on a parlé d'un prince bavaroist Lui: Ce sont encore les intrigues de l'Autriche,clout Netzhammer est l'agent. Comte Praschma s'est annoncé pour 5 h. Il me déclare aye() trop d'insistance gull n'a vu ni Hentsch ni Mirbach pour qu'il n'ait aucun contact. 11 a ramabilité de me direr que je suis réellement nécessaire. mais qu'on ne pensait par que cela irait si lentement en Moldavie.11 n'est pas et ne croit pas que Berlin soit pour la désignation immédiate du. futur souverain. Et pour mieux donner le contrepied de l'opi- nion de Carp, il me dit qu'il ne croit pas qu'on puisse bannir la Dynastie, parceque cela donnerait lieu it des difficultés en plus it la paix. Dans tons les cas, le Souverain devrait étre élu et il partage toutes mes opinions it ce sujet, cSeulenient, dit-il naiventent si cette Chaanbre vote l'annexion iv l'Au- triche»? (Qui peut leur fourrer de pareiPles klées en tête 7)- Des développements qu'il donne it son idée, je comprends que

NOTE POLITICE 1917 81 Praschma imi mai spune: «Dacg asi fi guvernul ger- man, asi tine cu mult mai mult la România decAt la Polonia». Pentru conte care mi-a declarat cg i s'a oferit un loo In guvern, dar pe care a tinut sg si-1 re- zerve pentru mai tarziu pacea se apropie, probabil In Ianuarie. Discursurile lui Lloyd George si mai cu seanag dificultAtileguvernamentaledin Franta o in- dicg. «In curând vom avea un guvernClemenceau, deci anuntarea päicii»! In privinta aceasta,Ii arät cât ar fi mai eficace a se incheia pacea cu Dinastia noastrg dec.& cu un guvern provizoriu. El imi rgspunde cg la Berlinse gandesc la aceasta. Dar, spun eu, trebue incercat lu- crul cu oameni politici, nu cu afise. El ezità in fata dificultgtilor punerei in practicgi, convine cg singur un ,om cu greutate poate face incercarea; dar care e acela care s'ar aventura printre ofiterii franco-engleziRe- .gele e oare liber 1Ii rgspund cg clack' nu i se dg nici o garantie, dach se simte pgrgsit, e sigur cg nu va mai c'est tonjours Stere qui les tracasse. Praschma me dirt même «si j'étais le gouvernement allemand, je tiendrais bien plus 11 la Roum.anie qu'à la Pologne». Pour le eomte qui m'a dit qu'on luí avail offert une place dans le gouvernement. mais qu'il a tenu it se réserver pour plus tard, la pais ar- rive: en janvier probablement; les discours de Lloyd Geor- .ge rindiquent aussi et surtout les difficult& gouvernemen- tales en France : «Nous en passerons par un gouvernement Clemenceau et c'est l'annonce de la pals». A ce propos je lui fais remarquer comme il serait plus efficace. si on vent .ébranler l'Entente, de faire 1a paix avecnotre Dynastie, qu'avec un gouvernetment provisoire, et il me dit«On y compte un peu it Berlin». Mais, lni fais-je, on amoree par des hommes politiques, non par des affiehes. Il entre dans le sujet et reste hésitant devant la. difficult4 de mise en pra- tique. 11 convient qu'un, homme de poids seul pourrait ris- (pier la tentative, mais, quel est celui qui s'aventurera au milieu des offieiers frangais et angtlaisLe Roi est-il libre 7 là-dessus je lui dis que si on ne lui donne aueune garantie, s'il se croit abandonné, il est évidentqu'il n'aura aueune force de réagir. 6

82 NOTE POLITICE -- 1917 avea putere sA reactioneze. Nu i-am spus-o, dar m'am gAndit destul la rani pe care ni-1 faceCarp in orbirea lui! Nici nu poti sugera idei care s6 crateputin s'angele bietilor nostri Români ! 12 August. Soldatiinostri se bat cu eroism. Eri, Praschma era cu total uimit de rezistentaextraordi- narA pecarearmata,noastrá o desrásoar6 in toate punctele. «Dar pentru ce I» intreba el, surprins. Cpmunicatul de azi dimineatg spune &A inimical a fost aruncat inväileSlAnic si Oituz«der zäh, sich wehret» (care se apAra," cu turbare) si, mai jos, vorbeste de atacurile disperate, de sapte ori reinoite. Cu toate acestea, aliatii au succesul de partea lor, iartrupele cari rezistasera asa de bine in vgile Casinului, Oituzu- lui si S16,"nicului, sunt acum in retragere. E vorba, pro- babil, de atacul anuntat de dou5, zile lausita direc- tiunea Panciu-Adjud. Trupele Averescu amenintä, sà,' aibä, retragerea Wail Austro-Germanii s'ar afla chiar inaintea TArgului- Ocna. Lipsurile trecute sunt cu prisosintg implinite.

Je ne lui ai pas dit, mais je l'ai assez pensé :voiltt le mal que, dans son aveuglement, nous fait Carp! On ne peut mame pas suggérer des idées qui épargnent un peu le sang de nos pauvres Roumains I 12 août. Nos soldats se battent herolquement. Hier, Praschma était tout étonné de la résistance extraordinaire que notre armée développe sur tous les points. afais pour- quoi 7» disait-il, na1vement surpris. Le communiqué de ce matin dit qu'on a rejeté dans la vallée Slanic et Oituz l'ennemi

NOTE POLITICE -- 1917 83

Oplonelul Verzea a aflat cg col. Sturdza, in dis- cursul tinut ofiterilor, s'a rostit astfel :«cine vreasg contribue cu noi a reclgdi tara noastrg subocrotirea germang, n'are decgt sg iselleascg si va fi repatriat». Vorbele acestea au aruncat o teribilg sgmântg de discordie printre prizonieri, cari si-au asvArlit unul al- tuia cuvântul de trAdAtor. De asemenea se zice cgi eri, la hotelul Bratu, cuvA,ntarea tinutA celor cincizecide ofiteri a mgrit nemultumirea.De notat, cgsingurul care a fost pus imediat in libertatea fost Pop $erbg- nescu cgruia i s'a dat un loe la jandarmii din Bucuresti. Eri, Nenitescu a fost printre cei dintál cari s'au dus sg vazg pe ofiteriisositi. Era de fatg cAndli se vorbea. Tot dansul dupg cum am aflat dela d-soara Neu- man a insinuat unui magistrat cg e pus pe lista nea- grd, prin faptulcg a refuzat sg semneze pantahuza : «Dar eumD-ta sg fii in contra armatei germane 1» Lupu mi-aduce lista ofiterilor sositiicari au fost expediati la Mogosoaia si Buftea. La prAnz, a spus In fata tuturor cg-i va trimite la Luca Niculescu sau aiurea «SA se intoleas-cg», cgci sunt in lipsg de toate. Le colonel Verzea a appris aue le colonel Sturdza avait tenu en masse aux officiers le discours:«Qui veut contri- buer avec nous A réedifier notre pays sous l'égide allemande, n'a qu'A signer et sera rapatrié». Cela a jeté une terrible graine de discorde entre prissonniers qui se sont traité de traîtres. Il paralt que hier encore, A l'hôtel Bratu, la haran- gue qu'on a tenu aux 50 rapatriés a augmenté le méconten- tement. A noter que le seul qu'on a mis de suite en liberté est Pop SerbAnescu, libéral s'il enfilt, et A qui onavait donné une place de choix dans les gendarmes de Bucarest. Hier, Nenitescu a été des premiers à se rendre auprès des efficiers rentrés. II était présent lorsqu'on les haranguait. Le même je l'al appris par M-elle Neumann. a insinué A un magistrat qu'il (Stet sur la liste noire parce qu'il avait refusé de signer la ipantahuza. «Da cumi D-ta sfu i in con- tra armatei germane?...» Lupu m'apporte la liste des officiers arrivés et qu'on a expedié à Mogosoaia et A Buftea. A diner il a dit devant tout le monde gull allait les envoyer se nipper chez Luca Niculeseu ou ailleurs, car ils manquaient de tout. Pourquoi

84 NOTE POLITICE 1917 Pentru ceceste cuvinte, cänd Sturdza stä ascuns In Bucuresti (S'y, incercat ascunza chiar de prefec-, tul de politie, mi-a spus Tzigara)i and ofiterii au fost imediat expediati in caMioane afara din Bucuregtit 13 August. Bata'Zia e formidabilei. Aceasta rezultà si din comunicatul nemtesc si din cel romänesc. Pe Oi- tuz, Aliatii au luat Grozesti si se pare c5, obiectivul tru- pelor cari inainteaz4 pe acii acela al trupelor cari se aflä in fata Tärgului Ocna, este de a atinge Onesti, nod de comunicatie. Incaerare generaläi sängeroasà. Mavrojany imi raporteazä :fiul luiBurghelea este prizonier; are grad de plutonier. A fostchemat, acum opt zile, impreung cu altiease soldati la inspec- toratulde prizonieri si acoloVirgil Arion iVictor Beldiman au incercat scl-1 deíscdleasceí convingeí a trece liniile ca sà indemne pe soldati a se preda. I-au vorbiti de 30.000 Burghelea a refuzat categoric. Au voit citeascA manifestul; dänsul a refuzat de a- semenea. Rezultatul :ease zile tinut la Tonola, pentru a impiedica indiscretiunile Acum fiind liber, tänärul nu ces paroles quand Sturdza cache sa presence it Bucareston a essayé de le dissimuler memo aux yeux du préfet de police, m'a dit Tzigara lui-même et que clans des eamions en a de suite expedie hors de Bucarest ces Messieursl 13 amIt. La bataille est formidable. Cela resulte et du communiqué allemand et du communiqué roumain. Sur l'Oi- tuz, les allies ont pris Grozesti et il semble que robjeetif des troupes qui avaneent par lit et celni da troupes qui sont de- vent Targu-Ocna est d'atteindre Onesti, noeud de communi- cationg Melée genérale et très sanglante. Mavrojany rapporte : le fils de Burghele est prisonnier ; son grade est plutonier.-I1 y a huh jours, il a eté, avec d'au- tres six soldats, appal& à rinspeetorat des prisonniers et lk- bas Virgile Arlon et le jeune Water Beldiman out essayé de rendoctriner pour lut fair° passer les lignes et aller prop voquer les soldats à se rendre. On lui a parlé aussi de 30.000 lei. 11 a refuse net. «Mais il ne faisait risci de mal, puisque le Métropolite en donne l'exemple» et on a voalu lui lire le manifeste, dont il a refuse d'entendre le texte: six jours de se- cret it Tonola pour em.péeher les indiscretions. Maintenant

NOTE POLITICE 1917 85 se feregto s. vorbeascä, dupä cht se vede. El a povestit tot lui Mavrojany. Aceasta coincide cu ceeace se pusese la cale in conferinta tinuta la 5 August. Se crede ca' gi pe lângg, ceilalti ofiteri adu§i alaltäeri, s'a fAcut aceleagi incercari. $i, cu toate acestea, cei cari fac o astfel de ispravä, nu sunt Gerrnani, ci un ministru gi un alter-ego al lui Lupu Kostake !... 14 August. Lupta continuA cu furie pe tot fron- tul dela Siret la Trotim. Eri se anunta cäderea Panciu- lui, care e una din cele mai t,ari pozitiuni,i apropierea din ce in ce mai mult de Targu Ocna, de oarece se men- tioneazg, de ocuparea gärei Saline, pe care buletinul o numegte gregit gara Slänic. Volanka mi-a spus c. trupelor de rezervä, s'a terminat gi ea opt diviziuni de pe frontul orientale au fost transportate azi prin Predeal-Ploegti- Buzgu, gi evaluate la 120.000 eameni, Mad siguri a da lovitura de gratie pe frontul moldovean !...Guvernul nostru mobilizeazä de asemenea. Victor Beldiman plea- azi la Berlin in calitate de curier de cabinet (compar- timent declam întâia, rezervat,imispune Dom- browski !). libre, le jeune hornme ne se cache pas pour en parler, sem- ble-t-il. C'est lui qui a raconté le tout à Mavrojany. Va cadre avec ce que l'on avait arrêté dans la conférence tenue le 5 aofit. On eroit que les offieiers amen& avant-hier pourraient être employés de la même facon. Et ce ne sont pas les Allemands, mais un ministre et ratter ego de Lupu qui font oette be- sogne. 14 août. La bataille continue furieuse sur toutle front du Sereth au Trotas. Hier on annonealt la prise de Panciu, qui est une très forte position et ron approche de plus en plus de Thrgu-Ocna, puisqu'on annonee l'oecupation de Gare Saline que le bulletin it tort appelle °Ara-SIAM°. Votanka m'a dit que l'arrivée des troupes de rt.-serve est fiéjä terminée et que 8 divisions du front Galicie oriental sont aujourd'huitransportées parPredeal-Ploesti-Buzgn, avec leur apport de 120.000 hommes, silres de ferminer le con ;A de bouclier sur le front Moldava. Notre cgouvernement» mobilise aussi et Victor Beldimano part aujourd'hui pour Berlin comme courrier do cabinet (compartiment de pre- mière, réservé, me dit Dombrovski). II paralt que les non-

86 NOTE POLITICE 1917

Se pare ctirile aduse lui Carp nu 1-au satisfäcut. (Plecarea amânatä pe mhine; anuntafa mie direct). Dombrowski care vâna adeseori cu al doilea Quartiermeister Boecklin imi comunicA cä dela Viena se va trimite in locul lui Konradsheim o altä persoanä, cu mai mare vazä, care sä poatà vorbi mai ferm in nu- mele Austriei. Volanka. Sámbätä seara a fost in cereurile mi- litare mare miscare. S'a crezut, la un moment, CAso- seste Hindenburg. (Svonul a circulati in oras).In once caz, Mackensen e azi in oras. E vorba s'a se mute cartierul general la Minnie. Mackensen este foarte leal, nicidecum dusmanal Austriei si nu e, desigur,in curent cuinstigatiunile lui Hentsch in contra Austriei. Volanka a intrebat pe un ofiter din statul-major german cinch Berlinul e in curent cu uneltirile politice ale coloneluluii ansul i-a räspuns«gewiss nicht !»; in curAnd va vorbi Czernin «grob» (wird ganz grob sprechen). Fapt caracteristic: Volanka imi spune cà printre ofiteri e mare excitare de oarece nu li se permite velles apportées A Carp n'ont pas donné satisfaction. (Dé- part remis à demain, annonek à moi directement). Dom.brovski, qui chassait souvent aye° le second Quar- tier-Meister Boecklin, me communique que de Wien on va envoyer A la place de Konradsheim quelqu'un de plus haut grade, qui puisso parler un peu plus ferme an nom de l'Autriche. Volanka Samedi il y a eu dans les ceroles militaires grand remue-ménage le soir. On a cru à l'azrivée de Hin- denbourg. Dans tons les ma, Mackensen est aujourd'hui en vine. Il est question de porter le quartier général à Ramnic. Mackensen est très loyal, pas ennemi de l'Autriche et n'est certainement pas aucourantdesinstigationsde Hentsch contre l'Autriche. 11 a demandé A un officier de l'Etat-Major allemand si Berlin est au courant des agisse- ments politiques du colonel et il lui fut répondu : «gewiss nichf!» Blentôt Czernin parlera «grab*, «wird ganz grob sprechen>>. Trait oaractéristique: Volanka me dit qu'il y a grande excitation parmi les officiers de ce qu'on ne permet pas A

NOTE POLITICE 1917 87 aducä sotiile lor in Bucuresti : «la noi murim de foame, iar aci gäsim de toate». La cäpitanul lelkmann(Zentral-Polizei,Abt. Politik), la care mí aflam pentru afacerea Lizon Grecianu condamnatä la un an inchisoare pentru cá a ascuns armele sotului säu (generalul Robescu, pentru acelas lucru,a plätit o amendä de 3000 lei; iar Pop $erbänescu nimio !) aflu 6, se pregätesc nouiliste de ostatici. Ziva de 13 era cea din urmä zi acordatä gu- vernului romAn pentru schimbul intre internati cu os- tatici. Guvernul, la ineeput, a promis,acum insäse face ca n'aude. Germanii sunt decisi a trimite pe ostatici in Bul- garia si a aresta si pe altii. Or, la sfArsitul lui Mai, cänd am väzut pentru prima oarä pe Hentsch, dänsul mi-a spus cg nu va mai ordona nici o arestarei cä* nu mai vrea sá cadä pe capul luí räzbunarea Austriei. A- ceasta insä nu se potriveste debe cu realitatea. Prin Kiriacescu, care imi aduce aceeasi stire, imi dau seamä ea e ceva care se stie de mai mult timp. lours femmes de les rejoindreà Bucarest:Icheznous, nous mourons de faim et ici on trouve Chez le eapitaine Jelkmann (Zentral-PolizeL Abt. Poli- tik), chez lequel je me trouvais pour l'affaire de M-me Li- son Greceanu, condamnée it un an de prison pour avoir fait murer it Brancovan les armes de son marl (Le général Ro- bescu, pour les avoir enterré dans sa cave, a eu 3000 lei a- mende et le Pop Serbanescu pour le m'ème fait, rien) j'ap- prends qu'on dresse de nouvelles listes d'otages. Le 13 était it échéance 1délai accordé au gouvernement ronmain pour remise des internés contre libération des ota- ges; le gouvernement avait d'abord promis; maintenant fait le sourd. Les Allemands ont décidé it envoyer les ota- ges en Bulgaria et it en arréter d'autres. Or, fin mai, lors- que je vis pour la première fois Hentsch, il m'a dit ne ferait plus d'arrestations et qu'il en exalt assez d'endosser les vengeances des Autrichiens. Cela ne rime plus avee la réalité. Je m'apergois, par Kiriae,escu, qui m'apporte la même nouvelle, que c'est déjà, une nouvelle éventée; /peon la ven- tile depuis quelque temps déjit.

8 8 NOTE POLITICE 1917

15 August. Mari transporturi de' trupepe unja Giurgiu. Trenurile civile nu mai circula. Se aduc inta- riri turcei bulgare pe frontul din Moldova. AceastA mare batalie va lasa in urma batalia natiunilor din vea- 6u1 trecut. Chestiunea ofiterilor adusi de Stardza intárilta i3e toatá lumeai misterul de care e inconjurata'des- teaspta toate banuelile. Sturdza se ascunde. L-am nit, din intamplare, la hotel Bratu, uncle má dusesern sá vad pe locot. Hasigan. Era insotit de Lupu, care vi- ziteaza continuu pe of iteri, dei nu 1-am vazut niciodatá In vre-un alt lagar de prizoniecri,dela Decembre, de câncl Ii avem in Bucuresti. Sturdza se scuza ca nu mi-a facut vizitái adaoga: cSper cá sunteti de acord asupra a tot ce se face». Ii ra'spund : «Nu stiu nimici nu mi s'a spus nimic». El era in spatele meu asa ca nu stiu ce cap a fácut In oras, existá convingerea ca se cauta ofiteri pen- tru a-i trimite ca emisari pe lánga soldatii nostridin Moldova, spre a-i decide sa se predea.

15 aoilt.--Grands transports de troupes sur la ligne Giurgiu aussi. Les trains civils ne eireulent plus. On amène des ren- forts tures et bulgares sur le front de Moidavie. Cette grande bataille laissera loin derrière, la bataille des Nations du siè- cle dernier. La question des officiers ramenés par Sturdza excite tout le monde. On rentoure de tant de mystères que cela éveille tous les soupeons. Sturdza se cache. Rencontré par hasard à rhôtel Bratu, où j'étais allé voir le ltHasiganu, il y &ail arrivé avee Lupu Kostake. Lupu rend eonstamment visite aux officiers: on ne l'a jamais vu dans aucun camp de prisonniers, dans anenn, depuis décembre que nous en avons it Bucarest. Le colonel Sturdza s'excuse de ne pas ra'avoir fait visite, «dar nu pat eh mh aritt eiteva zile» et ajoute: aSper ch esti de &cord asupra a tot cese face». Je lui réponds: «Nu stiu nimic si nu mi s'a spus nimio». Il était dans mon dos et je ne sais quelle impression il a gardes. On est convaincu en ville que ron cherche des officiers pour les envoyer comme émissaires auprès de nos soldats de Moldavie pour les &cider à se rendre. Pas beaucoup de

NOTE POLITICE 1917 89

Nici-un discern'aimânt :S'a adus cAp. Grigorescu G-heorghe, un ofiter reformat,rau väzut, pentrua-1 numi la Politie. CAp. Voia dela Escorta 'idet el insusi de zelul germanofil de circumstantàce a trebuit s'a" depung pentru a se intoarce mai repede in tarA. Am notat deja cazul lui Pop Seirbànescu. Wach- maimi Constantinescu Stelian au fast numiti la cl3u- karester Tagblatt», iar Kercea, sefde cabinet al lui Lupu. D-1 de Konradsheim a venit la mine mai mult dupgtijri, deca ca sg-mi comunice ceva. Dar, a sfâr- sit conversatia asupra politicei momentului .prin con. cluzia : «Totul se va sfarsi prin retrimitereala Regi- ment a colonelului Hentschj a tutulorcari-1 incon- joarA !» La o intrebare a mea, mi-a afirmat cá a informat pe d. de Czernin asupra cauzei neplecArii mele. 16 August. «Tagblatt» dà un rezumat asupra fa- zelor prin cari trece beitalia dela Siret-Oituz. Am phs- trat aceasth istorisire. Ziarulconsacfg cateva rânduri asupra tinutei splendide a trupelor noastre. Comunica- tul romAn nu a fost dat. Cu toate acestea a sosit. discernement. On a ramené le capitaine Grigoreseu Gheor- ghe, officier reformé, pour lemettre dans la police. Le eapitaine Voia de l'Escorte 9e moquait lui-même du zèle germanophile decireonstancequ'iladiijouerpour rentrer plus vite. J'ai noté le cas de Pop Serbanescu. Wach- mann et Constantineseu Stelian ont été déjà easés au au- karester Tagblatt» et Kercea est devenu chef de cabinet de Lupa. Mr. de Konradsheim est venu plutôt aux nouvelles qu'ayant quelque chose it me communiquer. Mais, il a fini une conversation sur la politique du moment par la con- clusion: ((Tout ça finira par le renvoi au régiment du co- lonel Hentseh et de tout son monde». Sur interpellation, m'a affirmé avoir informé Mr. de Czernin sur les causes de mon. non-départ. 16 août. Le <

90 ¡VOTE POLITICE 1917

Se spune (Corteanu) cA e din cauza notei entuzias- te : ofiterii , in camasg. in fruntea unifdtilor lor, sar- jeazA cu o furie magistraa. S'a anuntat oficial luarea capului de pod dela Irältairetu (Siret-linia dreaptà Foe- sani-Tecuci) si col. Sturdza a afirmat cä BAltAretu fiind ocupat : cum se afla pe malul sang, aceasta ar insemna ea Siretul a fost trecut. Comicul unit cu odiosul. Impu Kostake ne isto- riseste linitit ca a fost oondamnat la moartei averea sa confiscata! Aoeasta se petrecea la masa de joc... Ii reamintesc cu ironie ea Constitutia noastrg nu pre- vede confiscarea. Cu toate &á aceasta poveste e de ras, totusi s'a 'is- pandit in public si Tudorith (Rosetti) a aflat-o inteo Bancsá. A muri pentru patrie !... Faptul aoesta sitele- grama trimisa Regelui relativ la depozitele din agnci, telegramg menità." a nu ajunge niciodatA la destina- tie--caracterizg pe personagiul nostru, viitor vice-rege, dupä, cum crede !, Wachmann, evident trimis de Sturdza, imi ex- plia, pe larg sensul qactiunii lor» : Regenerarea Ro- maniei (prin ofiterimea, in parte dubioasg, din captivi- tate latura politicA a acestei acti-uni;... politica co- lonelului Sturdza;... initierea prizonierilor;... iatá vor- dorm& Il est arrivé pourtant. On dit (Corteanu) que c'est cause de la note enthousiaste: les offieiers semettent en chemise et it la ate de leurs unités chargent avee une furie magistrale. On a annonci officiellement la prise de la téle de pont de BAltgretul (Sereth-ligne droite Focsani-Tecuei) et le colonel Sturdza a affirme que 1361taretul &taut occupé: comma e'est sur la rive gauche, cela voudrait dire que le Sereth a été franchi CM. Le comique se joint it l'odieux. Lupu nous raconte tran- quillement qu'il a été condamné à mort et son avoir it la confiscation. Je lui rappelle ironiquement que notre Consti- tution Mend la confiscation.Malgré eette fable risible, tout le monde en est pleb). aujourd'hui. Mourir pour la pa- triet Ca et la réclame awe le télégramme envoyé au Roi au snjet des dépôts dans les Banques, télégramme voué à ne jamais arriver au destinataire, campent notre personnage, futur Lieutenant royal it ren eroire.

NOTE POLITICE 1917 91 belecari reveneau mai des. Ba in* era un cApitan, Teodorescu, citat cu elogii, care voia sA reinvieze,ea bazA a unui nou partid politic, societatea«Bunul Ro- man», iar altul, cApitan Savel Popescu, luase la Ore. feld chiar initiativa unei liste de adeziune la «politica col. Sturdza». Wachmarm a fost ofiterulde ordonantAallui Sturdza, care, pare-se, fusese desemnat SA ja comanda diviziei lui Grigorescu Eremia, cand acesta a fost nu- mit comandant de corp de armata. Sturdza luase inte- legere cu col. CrAiniceanu, care comanda un regiment de infanterie, si probabil si cu alti ofiteri asupra cArora Wachmann pAstreazA tAcere. El trebuia &A discutecu Germanii garantiile sub care ei, ire urmA, ar impiedica armata sA «treacA Prutul». (Nu era atunci (Dec.Ian. 1916/17) chestiunea Prutului la nici o ordine de zi). La 4 Februarie Sturdza impreun'A cu Wachmann si cu ordonanta au, trecut liniile in fata unui «regiment amic», dar care nu fusese instiintat de plecarealui Sturdza. Au inceput focuri, s'a ripostatsi aprinderea a fostgeneralA.Ordonanta a fost ucisg. Asupra lui avea memoriile lui Sturdza, in care dansul nota toate incidentele vietii, ca si conversatiile tinute, plus 18.000 lei. «A fost o mare imprudentg din partea noa,strg». Wachmann a sosit in linii, o orA inaintea colonelu- lui. S'au obtinut repededela Viena si Berlin toate ga- rantiile : «atata incredere inspira colonelul !»... De aci inainte povestea devine confuzil. S'a re- intors Sturdza si fugit-h, din nou I CrAiniceanu a fost descoperit si impuscat; de asemenea multi alti ofiteri; dar guvernul n'a indfAznit s'A meargA mult inainte cu aceastA procedurg.InteadevAr, un soldat prizonier la Lamsdorf a declarat cA fácea parte dinteun batalion care, impreuna cu ofiterii lui, declarase cA nu tree Pru- tul. Au fost trimisi la front si nimic alt. Wachmann mai spune cà era de fatA cand Regele a venit sA decoreze steagurile din divizia Grigorescu. A sosit conducand el insusi automobilul.Frant in douA, -nu a putut asterne nici zece vorbe in sir pentru a in'Alta

92 NOTE POLITICE 1917

«eruciulita ce agata de bastonul steagului». Lui Sturdza i-ar fi zis pe nemteae : «Wie geht es dir, Sturdzal» acesta ar fi multumit in romaneste.. In once caz, cand Sturdza a aparut in Germania., s'a temut sa se arate ofiterilori, dupa 15 zile, Wach- mann s'a dus ea un simplu prizonier s. sondeze terenul la Danholm... 17 August. Lupta continua uriasa, infioratoare. Nu se spune c, trupele noastre cedeaza,i c,a se retrag.. In toate cazurile, e o retragere bine ordonata, cu contra- atacuri viguroase. Targu-Ocna nu e luat. Comunicatul roman din 12 (In «Pester Lloyd» sosit azi dimineata) afirma, cà noi am reluat fabrica de sticla. Aeest comtmicat confirmä. batalia, aceasta a fost cea mai mare din cilte s'au dat pe frontul rus. Sturdza este ingrozit de ce a ga'sit aici. ziune la Germani :negocierile pentru ofiteridureaza) de luni de zile; intrigi la Români. El e hotarat sase retraga la Calinesti si «sa astepte acolo de va fi nevoe de el». R,elativ la pantahuza Carp, dansul o judeca«eel putin Ii vine greu sá creada cà Petre Carp e la curenti eh' o aproba. Ii arat ea se inseala. Asupra

17 aoilt. La bataille continue gigantesque,affreuse.- Il n'est pas dit que nos troupes cèdent et se retirent. Dans- tous les cas c'est une retraite bien ordonnée avec attaques. vigoureuses. Targu-Ocna n'est pas Ipris; le communiqué rou- main du 12 (dans le el'ester Lloyd» arrivé ce matin) affirme que nous avons repris la fabrique de \Torres. Ce communiqu& confirme que c'est la plus grande Waffle de celles qui ont été livrées sur le front russe. Visite du colonel Sturdza. (V. aussi 18 aotit au bas). II est effaré de ce gull a trouvé ici. Indécision chez les Al- lemands: les négociations pour les officiers durent depuis. des mois; intrigues chez les Roumains. Il est décidé àe retirer à Calinesti et y «attendre qu'on ait besoin de lui». A propos de la epatutahuza» Carp, il la jive au moins inutile. Il a de la peine it croire que Carp soit au courant et ap- prouve. Je le détrompe. Au sujet des projets Carp, il croyait

NOTE POLITICE 1917 93 proectelor Carp, el credea CA e vorba numai de un pie- biscit al lui Carp pentru alegerea unui rege. N'are nici o incredere in pAtrunderea lui Lupu. Credea pe Neni- tescu inteligent, nu insa un ambitios prost Tree la aatiunea intreprinsg cu ofieri.i. S'ar fi ajuns la solutiunea urmatoare :fiecgrui ofiter repatriat sä"i se dea locul destinat dinainte. Vorbesc de diferitele so- lutiuni posibile de pace. El recunoaste ca' pacea, cu re- prezentantul Regelui, care a declarat ràzboiul, ar fi mai eficace pentru a sfarâma blocul. O chestiune directi :«Regele, ar putea si ar fi El liber s'o faca 'I» El : «Fgramndoiaílà. Regele n'ar avea de cat a hotArasc5,i armata s'ar supune. Armata va face ceeace s'ar porunci de sus». De altfel, soldatii ar trage cu turbare asupra Rusilor ! Tot timpul, pe front, sunt goluri : Ruii. ne mai ascultand de ni- meni, pkgsesc pozitiunile lor. In fiecare moment, tre- bue aduse rezerve pentru a umplea golurile. Acest fapt i-a fost confirmat de maiorul Chitescu care a fost fa"- cut prizonier». cRegele, se crede el legat de Bealia- xiu 7E1:«Cred Ca", se va scgpa de dânsul MI% nici o re. mu scare». que Carp songeait pour le moins à un plaiscite pour l'élec- tion d'un roi. Il n'a aucune conflance dans la clairvoyance de Lupu. Il croyait Nenitescu intelligent, mais pas sottement ambitieux. Je passe à l'oeuvre entreprise avec les officiers. On se se- Tait arrêté it la solution: trouver pour cheque officier qu'on rapatrie d'avance la place destinée. Je parle de différentes solutions de paix possible. II reeonnatt que la paix aye° représentant du Rol qui a dé- ,claré la guerre, serait plus efficace pour briserlebloc. Question directe: le Roi pourrait-il et serairt-il libre de le fairel Lui: Sans doute. Le Roi n'aurait qu'à adder et l'armée obéirait. L'armée fera ce que d'en haut on ordonne- rait. D'ailleurs, soldats et officiers tireraient avec rage sur /es Russes. Tout le temps sur le front ii y a des vides: ce sont les Busses qui, sans crier gare, quittent leurs positions; on dolt chaque fois prendre les réserves pourcomblerles trous. Ceci lui a été confirmé par le major Chitescu qui vient sriltre fait prisonnier. Le Roi se croirait-il lié à Bratiano I Sturdza: Je crois qu'il le lacherait sans aucun remords,

94 NOTE POLITICE 1917

Am voit s. controlez oeeace Hasigan mi-a istaribit despre lagärele de prizonieri. La inceput prizonierii au fost grozavmaltratati.Dansii ausuferitdefrig- si de foame. Canalele fiind inghetate, drumurile des- fundate, cArbuniii proviziunileajungeaucu intar- ziere, se distribuiau mai intii populatiei civilei numai la urmä prizonierilor. «Mari le Puteri au schimbat poli- teteintre ele si au cäutatsà loveascA numai In cei naicip. La Lamsdorf, cei din lagär mor de foam e. Dansul a vgzut 1200 morminte de Romani. La autopsie, s'a pu- tut constata ca stomacurile lor erau atrofiate. Oamenii, de altfel, soseau epuizati, atat cei valizi cati cei invalizi. Schwarmstedt fusese la inceput un lagär de repre- salii. Cand a fost liehidat pentru a-1 transforma inteun laggr aspru de ofiteri, i s'a schimbat numele primitiv; pang. inteatat reputatia sa era ingrozitoare. Hasigan mi-a spus c. prizonierii aveau perne um- plute cu paie putrezitei cà, noaptea, smulgeau paiele, de pe paturile lor mizerabile pentru a mesteca ceva !... Sturdza a fost consultat asupra soartei a trei ofi- teri evadatii inchisi la Kiistrin si pe raport a scris

J'al voulu contrôler co que HalAgan n'avait dit des camps de prisonniers. Dans les premiers temps, on avait horrible- ment maltraité les prisonniers. Ils ont souffert du froid et de la faim. Canaux gelés, routes encombrées, charbon et provisions arrivaient avec retard et ron servait d'abord la population civile et en dernier lieu les prisonniers. cPuis les grandes puissances se sont fait des politesses; on a tapé sur les petites». A Lamsdorf on est mort de faim. 11 a vu 1200 tombes allignées de Roumains morts. A rautopsie, on a vu des estomaes atrophiés et réduits au quart. Les hom- mes arrivaient d'ailleurs 6puisés: on avait enrégiment6 les valides comme les invalides. Schwarmstedt avait (SW un camp de représailles; quand on l'a liquidé, pour en faire un camp dur d'officiers, on lui a ehangé son nom primitif, à tel point sa réputartion était effroyable. Hasigan m'a dit qu'ils avaient des oreillers bourrés de paille pourrie et que la nuit ils arrachaient de la paille de leurs grabats pour mil- cher que/que chose!... Sturdza a été consulté sur le sort des trois officiers évadés et qu'on avait enfermés à Kiistrin et,

NOTE POLITICE 1917 95 ei nu meritg nici-o pedeapsg, cgci dacg a.5i fi fosti eu In laggruldin Schwarmstedt, a4i fiacut exact ca Ni s'a raportat la Crucea Ro§ie cásoldatii se in- tindeau pe pAntece ca sg nu fievgzuti cum mancau iarba.... Tzigara Samurcag vine sg-mi anunte cg voe§te Eg se retragg. «Se vor cere dela dân§ii lucruri desagrea- bile» presupun cg e vorba de campania cu iscglitu- rile; afarg de asta, toti se ascund de el, cum de pildg a tust cazul cu manifestul, apoi sosirea lui Sturdza : el preferg sg plece curat. Beirbeitescu imi aratg ingrijorarea sa : Tzigara i-a spus cá s'a sgturat de atatea plictiseli. C,u un altul i-ar veni greu sg serveasch. Lupu a voit sg-i incredinteze oarecari servicii politice; dânsul a refuzat. I-a cerut tunci sg-i recruteze patru sau cinci agenti spre a-i ins- tala pe culori. Bgrbgtescu i-a prezentat pe Penciulescu §i alti trei tald§ti sau liberali deochiati. Lupu le-a tinut un mare (!) discurs : marile evenimentecarise pre- sur le rapport il a pu écrire:

96 NOTE POLITICE 1917

parg... opera in,semnatg de adus la indeplinire... Barbg- tesou e inmgrmurit de naivitatea lui Lupu, care nu cu- no*e pe nimeni O. nu §tie nimic din organizarea poli- flog. Banca Generala geme de tgrani femei cu deo- sebire cari vin s. expedieze bani pentru prizonieri. La Cruoea Ro§ie s'a inregistrat un mare numgr de pa- chete individuale predate de tárani. 18 August. Intrebuintarea jandarmilor germani pentru a smulge iscglituri continua. aolonelul Hentsch luoreazg cu shrguintg impreung, cu Lupu. Beldiman e expediat in grabg la Berlin, iax mie nu mi se dä nici o urmare la comunicarea pe care mi-a fgcut-o Mirbach la 5 August. Nu inteleg ca lucrurile sg se petreacg cu u§u.. ring i scriu lui Mirbach. Am trimis scrisoarea la biu- roul sgu §i Mirbach a iscalit pe plic de primire. Singur Stirbey e la curent. Am tinut sg se.tie cg am simtit manopera §i am grija sg-i reamint,escc5, «vizita mea fusese agreatg la Berlin».

oeuvre A accom.plir... Barbatescu, stupéfait de la naiveté de Lupu qui ne commit personne et ne salt rien, rien des or- ganisations politiques. La Banque Générale est encombrée de paysan.s, de fem- Mes surtout qui, ces dernières nu-pieds, viennent envoyer de l'argent aux prisonniers. A la Croix Rouge on avait (WA enregistré le grand nombre de paquets individuels remis par les paysans. 18 salt. On continue à employer les gendarmes alle- mands pour extorquer des signatures; le colonel lientsch travaille assidlimenb avec Lupu ; on expédiedare-dare 16 jeune Beldimano à Beelin et, A mol, on ne donne aucune suite A la communication que Mirbach m'a faite le 5 salt. Je n'entends pas que les &Loses se passentpar deasus jambe et j'écris à Mirbach. La copie est au dossier. J'ai envoyé la lettre au bureau officiel de Mirbach et il a signé réception sur l'enveloppe. Stirbey seul est au courant. J'ai tenu qu'on sache que j'ai senti la manoeuvre et j'ai soins de rappeler que ma «visite avait été agrée A Berlin».

NOTE POLITICE 1910

Vizita unui profesor L. V. 4.9tadecz' ky dela Cluj; adus _de Dombrowsky, care imi sopteste sA fiu circum- spect. N'a vorbit dec.& de UngA.ria si Bulgaria. A mai fost altAdatA in România. Ra4ii curg. A trebuit sA punem la dispozitia autoritAtilor germanespitalul nostru dela scoalade Poduri si $osele, precumi cel dela Scoala de Comer. BrAnisteanu mi anuntA cA «Lumina» va apg- rea. Hentsch s'a easginditili s'a comunicat cA zia- rul e autorizat .sA aparAi ar fi de dorit ca aceasta sA se facA repede... Se pare &A cuvintul de ordine este :e indiferent dacA acesti domni se inteleg sau nu. Faptul a- cesta e o cofirmare a stirii cá Berlinul a preferat EA nu sufle nimic pentru- moment si sA lase pe Carp in aer. Imi reamintesc eg Sturdza mi-a spus eri :«Nemtii socotesc CA pot aplica la nol sistemul «divide et impera»!... Vdrnav trateazA pe Dobrovici de tAmpit, de- dAndu-se latotfelulde afaceri, Ar fi vândut 150.000 lei un vagon de alcool ping aproape de front.

Visite d'un professeur L. V. Stadeczky de Koloswar, que Dombrowsky m'avait amené tout en me soufflant dans ro- reille que je devais atre circonspect. Nous n'avons parlé que de la Hongrie et de la Bulgarie 11 a déjà été autrefois en Roumanie. Les bless& affluent. Nous avons déjà dû mettre à la dig.' pasition des autorités allemandes notre hôpiital de l'Ecole Pouts et Chanssées et de la Scoala de Comert Branisteanu m'annonce que la aLumina» va paraitre. Hentsch s'est ravisé et leur a communiqué que le journal était autorisé; an désirait méme que ce fut vite... 11 semble que le mot d'ordre est: on ne tient pas du tout it co que ces Messieurs s'entendent. C'est une confirmation de la nouvelle que Berlin a préféré ne rien dire pour le quart d'heure el laisser Carp en l'air. Je me souviens que Sturdza m'a dit hier: Messieurs les Allemands onil'aird'appliquer chez nous le système du «divide et impera». Ch. Varnav. Il traite Dobrovici de erétin, se prétant tons les trafics. 11 aurait vendu 150.000 lei un wagon d'aleoci jusque sur le front. En attendant, Manliu, que son père avait

'7

98 NOTE POLITICE 1917

Deocamdata, Manliu,pe care tat:41 sau Ilexpatriase peratru un furt de argintarie, traficheaza cu ori ce-i cade In mana. «Lupu e de o inconstienta si de o incapacitate catastrofalà». Depesile anuntá ca Papa a adresat tuturor Pu- terilor propuneride pace. Nu se cunosc ineä conditiu- nile. S'a zis ca Papa ar dori ca aceastamanifestare pentru pace sa fie concomitenta Cu a treia aniversare a sa. Insa data nu coincide nici cu ziva de nastere, nici cu data s-uirii in Scaunul papal. E oare vre-o legatura cu noua atitudine germana despre o pace sigura pentru Ianuarie 19 August. Azi dimineata, nici un comunicat al armatei Mackensen. Comunicatul de pe frontul Archi- ducelui Iosif, de alta parte, nu da decat tifra prizonieri- lor facuti din ziva de 19 Iulie, inc,eputul ofensivei in RA- sarit. Comunicatul roman cu data de 18 August vorbeste de un atac respins al nemtilor, la fabrica de sticla din Targu-Ocna. Nimic mai mult. Se pare ca s'aajuns la un punet mort. Pärerea lui Spiess, cu care am dejunat, asupra expatrié pour un vol d'argenterie, trafique de tout. Lupu est d'une ginconseience et d'une incapacité de catastrophe». Les dépêches annoncent que le Pape a adressé a toutes les Puissanoes des ouvertures de paix. On n'en connait Pas encore les conditions. Le Pape devait, pour son troisième an- niversaire, se manifester, disait-on communément. Or, la date ne colncide ni ave(' jour naissance, ni avec date couronne- ment. Y quelque liaison avee la nouvelle attitude al- lemande d'une paix assurée pour janvieri 19 milt Ce matin pas de communiqué de Farm& Mac- kensen. Le eomrauniqué du front de l'archidueJoseph, de son eôté, ne donne que le chiffre des captures faites depuis d'un.e attaque repoussée des Allemands sur la fabriquede le 19 juillet, commencement de roffensive dans l'Est. Le communiqué roumain portantdate18 aoiltparle verres de Tiirgu-Ocna. Rien de plus. On semble être arrivé un point mort. Opinion. de Mr. Spiess, avec lequel j'ai déjeuné chez ma

NOTE POLITICE 1917 99

României : «In fond, Berlinul nu stie ce vrea». Cu at:it mai mult, replic eu, ar trebui sit lase lumea in pace sg nu mai agite politica aceasta. Perfect de acord. 20 August. Pe front stagnare complectg. Lupta din Flandra continug cu inversunare. Italienii se re- desteapta si o mare ofensivg incepesi din partea aceasta. In Moldova aproape nimie.Comunicatul aus- triac, care vorbea despre urmiirirea armatei române in retragere, a devenit mut asupra acestei chestiuni; iar municatul TOMall. din 19 mentioneazg cg pe frontul de luptg dela Mgr4esti.,, de 13 zile, aceasta este prima pauzg ce se poate inregistra. Vorbe de gazetar : Popesen (N. F. P.) pretinde cg e vorba de neintelegere intre Ludendorf si Hindenburg si cá Miehalis e de partea acestuia din urmg. Defilare de internati cari vin sg solicite inter- ventia mea, cand eu nu pot nimic: Motru, Dumitrescu- Cg,mpinai Ioachimovici. Dela Motru aflu cg.primul manifest al Universitgtii, pe care La semnat,singur-

soeur, sur la Roumania: «Au fond Berlin ne sail pas ce qu'il vent». Moi: Raison de plus pour laisser les gens tranquilles et ne pas agiter toute cette politique. Lui: Par- faitement d'aceord. 20 août. Sur le front stagnation coruplète. La bataille de Flandre continue acharnée; les Italiens se réveillent et une grande offensive commence de ce côté aussi; mais en Moldavie plus rien. Le communiqué autrichien, qui parlait de la poursuite de l'armée ronmaine en retraite, est devenu muet sur cette question'et le communiqué roumain du 19 porte que sur le front de bataille de Marasesti, depuis 13 jours, c'est la première pause qu'on puisse enregistrer. Potins de journaliste:M. Popescu (N. F. P.)prétend gull y a prise entre Ludendorf et Hindenbourg et que Mi- chaelis est du côté de ce dernie Défilé de internés qui viennent sollieiter mon interven- tion, mol qui ne puts rien: Motru, Dumitresou-Campina et Ioachimovici. De Matra j'apprends que le premiermani- feste de l'ITniversité qu'il a signé le seul étalt redigé

100 NOTE POLITICE 1917 era redactat de Onciul, insä, acesta s'a ferit sà.-1 iscä- leascä. 21 August. Nici o stire importantä de pe frontul nostru. Se facenumärätoarea prizonierilorla Afärá- sesti. Aceastä insemneazA cá nil e nimic de comunicat. Dar, afarä de marea ofensivä, italianä, un atac formi- dabil francez a inceput la Verdun, ALA, de Salonic, e o ofensivä inviersunatä pe toate fronturile. Enciclica Papel spune, cu drept cuvant, cg pentru toatä lumea onoarea armelor este nestirbitä si cá ar fi o nebunie de a mai continua un rázboiu inutil, pentrucä toti sunt de acord c5, nu va fi nici cuceriri, niel indem- nitate, libertatea märilor, ocare stint comune tregi». De doug, ori, Papa revineasupra zeiddrniciei ccntinugrii räzboiului. D. Horstmann invitat ladejun dupàdorinta sa : E un lucru copilgresca crede pecancelarul Michalis ea fiind omul lui Ludendorf. El este omul care va restabili balanta intre civilii militari si cum nu tine la locul ce ocupä, nu va avea fatä de dfinsii slä- biciunile predecesorului säu, care tinea s5.-1 pästreze. par Onciul, mais que celui-ci s'est bien gardé de signer aussi. 21 aofit. Aucune nouvelle importante de notre front. On fait un dénombrement de prisonnliers à Marasesti: c'est une garniture pour les jours où on a rien de bon it commu- ni quer. Mais it part la grande nowvelle offensive italienne, il y a aussi une formidable attaque française it Verdun. Sauf Salonique, il y a done offensive acharnée sur tous les fronts. L'encyclique du Pape dit justemenrt que pour tout le monde rhonneur des armées e,st sauf et que se serait folie de continuar une guerre inutile, puisqu'on est d'accord qu'il ne doit y avoir ni conquétes, ni indemnké, liberté des mers «qui sont communes A tout le monde». A deux reprises le Pape revient sur rinanité de la continuation de la guerre- Mr. Horstmann invité à déjeuner sur sa demande: C'est enfantin de croire que le chancelier Michaëlis soit rhomme de Ludendorf; c'est l'homme qui rétablira la balance entre eivils et militaires, et comme il. ne tient pas à sa place, il n'aura pas vis-à-vis d'eux les faiblesses de son prédécesseur,

NOTE POLITICE 1917 101 D. Kiihlmann nu se va lasasa fie cilleat pe picior de catre militari. Foarte bogat prin femeea sa care a murit; ajuns la cele mai inalte demnitati in scurt timp, Bavarezul, ferm pAna, la brutalitate, va reda diplomatiei rangul ce i se cuvine in hotararile afacerilor. Exemplu : a numit pe Bernstorff la Qonstantino- pole, cu toate c. militarii voiau ea ambasador pe atot- puternicul atasat militar generalul de Lossow. Trebuie rabdareis. profiti de momentul oportun ;de doua ori, elogii aduse rabdarii lui Mirbach. Asa dar Mirbach asteapta ceasul pentru a pune pe Hentsch sau pe ori care alt militar la locul lui. Regreta ca, nu m'am dus când m. indemnase suli ca am asteptat intoareerea Iui Stirbey. Asi fi fost acolo (Berlin) in epoca cand doate aceste intrigi se te- seau aicio.Eu : Ar fi interesant, de pilda, de a examina, daca o pace cu România ceasul acestan'ar fi posibilai daca aceasta pace n'ar face, aide' de spar- tura, in Antanta dee,:it o pace separata ce se doreste eu o Românie ocupata. Mai insinuez cà Regele, duph spu- qui tenait A la sieune. Mr. de Kühlmann ne se laissera pas marcher sur les pieds par les militaires: très riche par sa femme morte, arrivé au maximum en peu de temps, le Ba- varois, ferme jusqu'à la brutalité, il fera reprendre A la di- plomatie son rang dans la décision des affaires. Exemple: il a nommé Bernstorff A Constantinople malgré les militai- res qui voulaient ambassadeur le tout puissant attaché mi- litaire, le général de Lossow. 11 faut de la patience et se trauver là quand le moment opportun est venu: par deux fois éloge de la «patience» de Mirbach. (Done Mirbach at- tend son heure pour remettre Hentsch ou tout mitre mili- taire à sa place...) Regrette que je ne sois pas parti quand il m'y poussait et que feusse attendu le retour de Stirbey. J'aurais été 1A-bas (Berlin) A répoque où

102 NOTE POLITICE 1917 sele lui Sturdza, este liberi cá armata Ii este supusa. El: In once caz, aceasta ar fi imposibil din mum Aus- tr iei. Dansul imi vorbe§te apoi de plecare,a precipitata a lui Boecklin, comandantul Marelui Cartier,dar nu-mi spune nici o vorba de plecarea anuntatä peste tot a lui Hentsch §i a lui Rosemberg. Mai ada0g6 cà«nimeni nu pc,,,te aproba proiectele d-lui Carp. Nu se va ras- pundei, in modul acesta, probabil va inceta criza

Nota desagreabila : «Care este Regele care ar con- simti svina atata timp cat mai e inca o «Militar-Ver- waltung»i cum sa, renunti mai de inainte la acest «Mi- litar-Verwaltung» °and azi avem nevoie degranele D-voastra 7 Razboiul submarin e o prostie care a adus Germainiei dugaania Americei. Tonajul dispare pen- tru inamici dar §i pentru noi, §i in viitor nu trebuie ne mai gandim la inchirierea de corabii pentru trans- portul graului ; deci rezervoriul va fi in Romania». In rezumat : toata politica lui Carp e in,admisibila. Dar, nici un angajamenti mai cu seama nici o ex- plicare sau scuza relativ la calatoria mea interzisa. armée. Il me répond: En tout cas ce serait impossible it cause de l'Autriche. Il me parle du depart précipité de Bowllin, commandant du Haupt-Quartier, mais ne me dit mot du départ qu'on annonce partout de Hentsch et de Ro eemberg. Malt; il ajoute que null ne ¡peat appwouver les pro- jets de Mr. Carp: on ne répondra pas et c'est com.me cola que probablement eessera eette °rise politique. Note dé- sagréable: «Quel est le Rol qui eonsentiralt à venir alors qu'il y a encore une Militär-Verwaltung, et comment renoncer de longtemps à eette Militiir-Verwaltung, quand nous avons besoin de vos Ws% La guerre sous marine est une Wise qui a vain à rAllemagne rinimitié de l'Amérique. Le ton- nage disparatt pour les ennetmis, male aussi pour nous et dans ravenir il ne faut pas songer au prix du fret à trans- porter du blé; done, le réservoir sera en Roumanie. En résumé: toute la politique Carp inadmissible. Mais aucun engagement et surtout aucune explication ou excuse pour la question de mon voyage interdit.

NOTE POLITICE 1917 103 Se çonfirmg plecarea lui Esterhazyi numirea lui Weckerle. Horstmann imi spune cá Impgratul a refu- zat demisiai i-a dat un congediu. Inciipgtgnarea lui Esterhazy de a se retrage e o notg rea pentru un om tangr care prirnise, acum doug luni, insgrcinarea. E si o infringere pentru Czernin.: «A fost mare mirare ca, dupgease luni, sg i-se acorde imui ministru,care n'avea nici decoratie,St. ,c,',,teff,ni acum ordinul Toison &or. Noi a trebuitsg-ioferim deasemenea Vulturul Negru. Dupg a,cestea, n'a mai rgmas nimic. Pentru ce toate acestea 1». La 5 ore vgd pe Dombrowski, care de Sambgtg urmgrestecontinuu pentrua aflamotivul de intar- ziere a plecgrii mele. Am asteptat un semn, dar cum nici Horstmann n'a relevat nimic asupra acestui punct, am vorbit lui Dombrowski clespre demersul lui Mirbach in numele lui Hentsch; apoi de scrisoarea mea Mfg rgspuns stgruinta mea ca Berlinul sg fie avizat. Am instiintat pe Dombrowsky cg Romínii, afarg de Stirbey, nu stiu nimic despre afacere. «Nu vreau sä" tree, spun eu, nici In ochii lui Bussche drept o persoang care sedg de o

Confirmation du départ de Esterhazy et de la nomina- tion de Weekerlé. Horstmann me dit que l'Empereur a refusé la démission et offert un congé. L'entêtement de Esterhazy de se retirer est une mauvaise note pour un homme jeune qui avait accept& il y a à peine deux mois, la charge. Echeo pour Czernin: lit-dessus grandétonnement qu'onaiten six mois donné A. un ministre, qui n'avalt aucune decoration, le «St. Efienne» et maintenant la A 5 h. je VON Dombrowski, qui depuis samedi me Won- nait pour savoir ce qui avaitt retardé mon départ re at- tendu un signe et comme méme par Horstmann II n'y a paz eu tentative de corriger on colorer la chose, j'ai dit à Dom- browski la démarche de Mirbach au nom de Hentsch, ma lettre sans réponse et mon insistanee à ce que Berlin en fut avisé. Dombrowski est averti que les Roumains sauf Stir- bey ne savent rien de l'affaire. «Je ne veux passer, dis-je,

L04 NOTE POLITICE 1917 parte pentru cà situatia pe front nu e bunä, nicj in ochii lui qzernin drept o persoanä, direia îi este fricki de a vorbi cu dansul, pentru c. Germanii. de aici s'ar su- Ora». Starea prizonierilor nogtri din Bulgaria este in- grozitoare. Pästrez o scrisoare a doctorului. Mihail din care ree,se adevärul. Stirbey serie printului de Reuss (O. K. M.) junior, reamintindu-i cä toate demersurile noastre au rämas färä. efect. Cäpitanul Ielkmann deta Politia-Centralä imi con- firmä cá guvernul roman a räspuns in fine propunerii de a se face schimbul intre internati gi ostatici,insä ea' nu s'a fixat inch' data. Aceasto a supärat din nou pe Nemti gi se agteaptä ca dela Berlin sä, soseascä ordinul de trimiterea ostaticilor in Bulgaria. Afarä de aceasta, Germanii refuzg de a pune in li- bertate pe acei eärora le reprogeaz5, ceva, ca Dumitres- cu-qampina, care cinie, in. naivitatea lui, spune eh n'a primit decat 80.000 lei dela Germanii ea a prevenit <

NOTE POLITICE 1917 105 n August. Pe frontul nostru nimio. Din compa- rarea com.unicatelor romfin si austro-ungar s'ar deduce cg armata austro-germang se aflg in defensivg. Atacu- rile Verdun, Champagne, Flandra au influentat mult frontul oriental, D-nul de Konradsheim mg viziteazg de dimi- neatä. Ii commie sensul scrisorii mele egtre d-nul de Mirbach. La sfarsit, imi spune eg dacä asivoi sit fac propuneri sau sg coraunie ceva prin scris contelui Ozer- niu, el stg la dispozitia mea. (Cred Cg acesta era si seo- pul vizitei sale). Am declinat oferta, cgci o comunicare prin scris n'ar avea acelas efect ca o conversatie pentru a exa- mina diferitele faze ale unei ch.estiuni complexe. I'-am spus si lui dacg, din punctul de vedere central, n'ar fi locul decereetat spgrturacare ar face in Antantg o pace cu România oficialg, adicg cu Dinastia si. Armata. Ce mare pgcat cg Hentsch-Carp m'au impiedecat a lucra la Berlin 5i Viena in acest sens! Am mai vorbit despre schimbarea de gu.vern in

22 août. Toujours rien sur notre front. De la compa- raison des communiqués roumain et austro-hongrois on di- rait que l'armée austro-allemande est plurlbt sur la défensive. Les attaques Verdun, Champagne, Flandres out tout de mé- me agi sur le front oriental. Mr. de Konradsheim me rend visite de bonne heure, soi- disant pour des nouvelles. Je lui comraunique aussi le sens de ma lettre A Mr- de Mirbach. II1 finit par me dire que si je voulais faire des propositions ou communique,- quelque chose par derit au comte Czernin, il était A ma disposition. (Je eras que c'était lit le but de sa visite). Je decline l'of fr', ear une coramunieation par écrit n'avait pee la souplesse d'une conversation pour exan-iiner les différentes faces d'une question complexe. A lui aussi j'ai parlé si, au point de vue central, il n'y avait pas A examiner la beeche qui ferait dans I'Entente une paix avec la Roumanie officielle, e'est A dire avec la Dy- nastie et r.A.rmée. Combien c'est triste queCarp-Hentsch m'aient empaché de faire A. Berlin et Wien le travail awes- saire dans ce sens. Nous avons parlé aussi du changement de gouvernement

106 NOTE POLITICE 1917

Ungaria. Esterhazy era considerat ea «Strohmann» al lui Andrassy sidaca Andrassy nu-i urmeaza, este ca, probabil, «se rezerva». . Dupa amiaza, o carta de vizita de plecare dela d-nul Arthur Rosemberg. Merge la Râmnicul-S.; unii zic pe front. A fost inlocuit inainte de a sfarama «par- tid-ul d-lui Marghiloman».Ovreiul pus sà controleze ministerul de interne va priva pe Nenitescu de o Ege- rie menita sa-i completeze intelectul. 24 August. Dombrowski vine sa se informeze daca Mirbach a räspuns la scrisoarea mea de Sambatit. E uimit ca, n'a dat semn de viga. Capitanul Pallo a ple- cat eri si, de acord cu Konradsheim, va informa Viena de,spreaceste imprejuriiri.(Dacáel adevarat, acesti domni dau mai multa importsTO ca mine lucrurilor neinsemnate de aici). Volanka, totdeauna bine informat, imi istoriseste ca plecarile lui Boecklin, ale maiorului Dern (pe care nu-1 cunosteam) si ale altor mai mici, sunt motivate de tra- ficurile din unele biurouri. (Eri, Matak Imi spunea e2a- a instiintat pe Dern de punga,siile ajutorului sau, Mon- en Hongrie. Esterhazy était considéré comme le Strohmann d'Andrassy et si Ancirassy ne lui sucade pas, c'est que pro- bablement «il se réserve encore». Dans l'après midi carte p. p. c. de Mr. Arthur Rosen- berg. 11 va it Ramnic-SArat; les mitres disent sur le front. II a sauté avant d'avoir brisé le parti «de Monsieur Marghi- loman». Le viee-vaguemestre juif préposé aucontr&ledu Ministère de l'Intérieur privera Mr. Neniteseu d'une Egérie bien faite pour compléter son intellect. 24 adit. Dombrowski vient s'informer si Mirbach a répondu A ma lettre de samedi. Il est étonné qu'il n'ait pas donné signe de vie. Le cap. Pallo est parti hier et d'aecord avec Konradsheim il informera Wien des circonstances. (Si c'est vrai, ces Messieurs attachent plus d'importance que mol aux petits falta d'ici). Volanka, toujonrs bien informé, me raconte que les dé- parts de Boeeklin, du major Decrn (que j'ignorais) et d'autres plus petits sont motivés par les trafica de eertains bureaux. Hier Matao me disait qu'il avait averti Dern des tripotages de son adjoint Monske avec les vins Matac citait des faits.

NOTE POLITICE 1917 107 ske, Cu vinuri. Matak cita fapte.)Volanka certificrt cunoaste cazul unui ausweis pentru tuicg, care a cos- tat 15.000 lei. Volanka istoriseste eu o vie satisfaetie c. informa- tiile culese din tári neutre, ca Elvetia mai cu seamä, con- siderA pe Czernin ca omul care s'a revelat in timpurile din urml §i care singur e in stare de a face pace. In vizita sa la Berlin, s'a ocupat mai cu seamä. de ches- tiunea polonezl care a dat gres. Polonezii voesc sä, fie un Stat, insä, nimeni nu se gandeste a se inscrie in S'au chemat voluntari si Varsovia n'a dat de cat o suta, din care jungtate evrei. Toti ar voi sä se soape deaceastAehestiune, eu riscul de a fi reluatà de Rusia. Nimio de fleut cu Polonezii, cari segrtsesc foarte bine,unii laViena,altii laBerlin sirestul In Rusia. (Si Horstmanni Praschma mi-au spus cA aface. rea poloneil n'a dat nimio bun si a costat prea scurnp!) E bizar cA Stirbey a primit o scrisoare dela Martha Bibescu in care spunea :vFrancezii nu vorbesc cum scriu. Fac curte Austriei. Czernin e omul zileii in el

Valanka eertifie qu'il connait le cas d'un oausweis» pour de la tzuica qui a coûté 15.000 leil Volanka raconte avec vive satisfaction que des renseignements de paysneutres, de Suisse surtout, accréditent Czernin comma rhomme que ces derniers temps ont révélé et qui seu1 est en état de faire la paix. Dans sa visite A Berlin, il s'est occupé surtout de la ques- tion polonaise, qui a érté un four. Les Polonais veulent être un Etat, mais personne ne songe à s'inscrire dans ran:née; on a appelé les volontaires et Varsovia en a donné un cen- taine, dont la mottié des Juifs. On vondrait A tout prix débarassé de cette question, quitte à ce que la Russie la re- prenne. Rien A faire avee les Polonais, qui se trouvent très bien les uns à Wien, les autres A Berlin, le reste en Russie. (Et Horstmann et Praschma m'avalent dit que l'affaire po- lonaise n'avait rien donné de bou et avail wilt() très cher). 11 eSt bizarre que Stirbey ait regu une lettre de Martha Bibesco lui disant: Les Francais ne parlent pas eomme 11s écrivent; on fait la cour à rAutriche; Czernin est rhomme du jour et sur lui se fondent les espéranees de paix. C'est

108 NOTE POLITICE 1917 se pun sperantelede pace». Poatecg tot dinaceeasi sursg pornesc informatiile lui Volanka! J. Duca imi repetg o vorbg a lui Paul Teodoru, care e curatg inconstientA : «Noi am cerut lui Macken- sen sg atace Moldova1..» O notg care zugrgveste bine regimul Carp. D-nul Cerneitescuimispunear1 eg e prefect, curator la Madona (Craiova)si inspector agricol. Lupu nu cu- noaste alfg persoang la Craiova. Astäzi, la directiunea Bgncilor Populare, si-a fgcut aparitiunea, fiind numit de Virgil Arinncumna- tul riveit, ex-takist, ghiftuit de Take si actual- mente bOmbardat membru in comitetul permanent al Instr. Publice si in Consiliul de Adm. al BAncilor. E adevgrat cà, in interval. a scris la «Moldova» si cä «Du- karester Tagblatt» i-a refuzat un articol in contra mea. Tot In acelas timp, V. Arlon a mai numit inteun post pe un oarecare Pandele Ionescu, un bgtran alcoolic,fgrä, domiciliu, care doarme prin cärciumi sau prin hale. Mare scandal. qgpitanul Martin, delegat german,a trebuit säl roage pe Crivätz sà päräseascg sedinta. $i

peut-étre de même source que viennent les information,s de Volanka! Jean Duea me raporte une parole de Paul Theodor% quil est de la pure inconscience: «Noi am cerut lui Mackensen sg. atace Moldova!» Une notice qui dépeint bien le régime Carp: le Dr. Cer- natescu me disait hier qu'il était préfet, curateur de Madona et inspecteur agrieole. Lupu ne connait pas une seconde per- sonne à Craiova. Aujourd'hui, A la direction des Banques Populaires, fait son apparition, nommé par Virgile Aran, le nommé Crivetz, son beau-frère ex-takiste gavé par Take, actuellement déjà bornbardé membre du comité per- manent Instruction Publique et certainement membre Conseil d'Administration des banques. n est vrai que dans l'intervalle il a écrit A la «Moldova» et que le «Bukarester Tagblatto a dfi lui refuser un article centre moi. Du même eoup, et toujours A une place non-vacante, Virgile Arion a nommé encore un certain Pandele Ionescu, un vieil ivrogne, sans domicile, qui dort dans les cabaretsou lesHalles... Grand scandale. Le cap. Martin, délégué allemand, a dû prier

NOTE POLITICE 1917 109 acestia sunt oameni, pe cari nenorocirile timpului scos la suprafatai cari lucreazg, cel mai eigur, la reabi- litarea liberalilor !... 25. August. Nimio pe frontul nostru. Maresalui îi prelungeste sederea la Bucniresti. Statul sAu Major, de asemenea, e verba sá. se reintoarca. Operatiunile sunt deci virtual oprite. Relativ la proiectele afisate de Cá-t tre neindemAnatecii prieteni români, acestea.a dat gres complect. De Kühlmann a rostitprimul sAudiscurs f ata comisiunii permanente a Reiebstagului. El a spus: «Am intrat In anul oel dit urm5, al rázboiului....» O fi stiind ceval... Ajutorul de primar liberal Donescu a avut un congediu, a ciírei prelungire a solicitat-o In zadar, ea si ceilalti internati cari s'au izbit de un refuz formal. Insá nu s'a mai reintors la Shveni. Nenitescu l-a insk- cinat cu o lucrare la Ministerul de Finantei, pentru termina aceastii lucrare impartantá, a trebuit sà cearA oficial o pgsuire. $i tot acelas Nenitescu mà invinuia

Crivetz de quitter la séance. Et c'est ce monde que les mal- h4urs du temps ont fait surgir, qui travaille le plus Mire- ment A. la réhabilitation des libériux... 25 asía. Rien sur notre front. Le maréchal prolonge son séjour él Bucarest. Sonétat-major aussi semble rentrer. Les opérations sont donc virtuellement arrétées, c'est, ra- port aux projets affichés par 'les amis maladroitsroumaius, un réel &hm Mr. de Kiihlmann a prononcé son premier discounsde- vant la Commission permanente du Reichstag.Il y a dit: .Nous sommes entrés dansladernièreannéede cette guerre...» O fi stiind ceva! L'adjoint au maire libéral, Donescu, a eu un congédont il a vainement sollicité le renonvellement, tout commeles autres otages qui se sont heurt6s à un refus formel.Il n'est pourtant pas retourné à Saveni. Mr. Nenitescul'a chargé d'un travail au ministère des Finanees et, pourterminer travail important, il a bien fallu demander officiellement un sursis.. Et c'est le lame Nenitescn qui m'accablaitde re-

1 10 NOTE POLITICE 1917

cg n'am exilat chiar de pe acum pe BrAtienisi pe li- beran! 27 August. Tristd aniversare a CoIrsikkului de Co- reana' §i a declargrei rgzboiului I Pe frontul nostru niimic. S'a luat contact cu pri- zonierii luati pe Siret :fiul generalului Benone Anas- tasiu, maiorul Ruseavetianu, ets Ei desmint cg in Mol- dorva a fost foametei mizerie. Straniul prizonier, gázduit Cu aghiotantul sgu, It. Mateescu. inteo casg particular, maiorul sau colonelul Chitescu,i care ruga continuu pe Dobrescu (prin note scrise, pástrate de Dobrescu dupg dorinta mea), a venit azi dimineatg la mine. Era in civil. Are un ausweis pentru a circula liber in oras. Asupra arma- tei: e bine organizatI., cpusti-mitraliere, tunuri grele mitraliere in mare numgr. Companiile a 4-a formeazg - regimente de mars; rezerve in oameni pentru goluri. Ge- neralii cari coma,ndg: Averescu, la Bacau; Cristescu, la Tecuci; Popiovici, Epure, corpuri de armatg. Un ofiter

proches de ce que je n'exilais pas d'ores et déjà les Bra- tiano et les libéraux! 27 adit. Triste anniversaire du Conseil de Couronne et de la déclaration de guerra- Sur notre front rien. On a pris contact avec des prison- niers pris sur le Sereth: le fils du général Benone Anastasiu, le major Rusaveteanu, etc., à Ploasti. Da démentent qu'en Moldavie il y eut disette et raisère. L'étra,nge prisonnier qu'on a logé avec son adjoint, le lt. Mateescu, dans une maison particulière, le major ou Chitescu et qui demandait tout le temps à Dobrescu (par notes écrites que j'ai prié Dobresea de conserver) s'est amené ce matin chez moi. Il était en civil. Il a un «ausweis» pour circuler libre en ville.. Sur rarmée: elle est bien organisée avec des fusila mi- trailleuses, des canons lourds, desmitrailleuses en grand nombre. Lea 4-es compagnies ont constitué des régiments de marche, réserves stratégiques et réserves en hommes pour les vides. Les généraux qui commandent: Averescu, à Ba- can; Chiritzescu, à Tecuci;Popovici, Epure, corpsd'ar-

NOTE POLITICE 1917 111 francez de batalion; ofiteri franeezi la regiment si la ma- rile unitki cate unul din unitate. Organizarea franceza a clat rezultate minunate. Regelei printul Carol pretutin- deni pe front. Berthelot se ocupd mai eu seamd a dirijea instructia artileriei grele.Pressan este sefulmarelui Cartier. La intrebarea mea : «Regele este El liber in mis- ciirile Sale ?» Chitescu rgspunde : «Perfect fiber»; de alt- fel, e Marele Cartier si Regele ; ministerul nu figureazii, decat ea legdturà pentru raunitiuni. Chitescu mg face atent asupra felului curios de a dispune de dansul. Asa, la hotelul Bratumai 'inainte de a fi instalat inteun apartament particular a fost vizitat de Lupu Costake si de col. Sturdza, cari i-au vorbit de o misiune. Apoi i s'a specificat, de a remite scrisori lui Christescui Averescu. El ar fi obiectat presupunand &á ar putea traversa liniile, îi inchipuie cineva cindAraul frontului i se va permite sA mear- g6 dela mi cartier general la altul ? «Nu sunt la doui ki- lometri unul de altul !».

mée.Un officier françaisparbataillon ;desofficiers français au régimentet auxgrandesunités,par un par unité.Organisation française ayant donné des résultats merveilleux. Le Roi et le Prince, Carol partout sur le front. Berthelot est toujours à l'armée; il semble surtout diriger l'instruction de la grosse artillerie. Prezan est chef du Grand Quartier. Sur ma question: «le Roi est-il libre desesmouve- ments?», Chitescu: Parfaitement libre; d'ailleurs il y a le Grand Quartier et le Roi; le ministère ne figure que comme liaison pour les munitions. Le major Chitescu me saisit ensuite de l'étrange façon dont on veut disposer de lui. A 116tel Bratu avant qu'il ne fut logé en appartement particulier il a eu la visite de Lupu Kostake et du colonel Sturdza, gut lui ont parlé d'une mission. Pais on lui a spécifié de remettre à Christes- en et it Averescu deux lettres. Il aurait objecté qu'à suppo- ser qu'il puisse traverser les lignes, est-ce qu'on se figure que derrière le front on lui permettra d'aller d'un quartier général à l'autrel «Nu sunt la doui kilometri until de altul.)

112 NOTE POLITICE 1917

Sturdza ar fi rdspuns :«Cand e bunà'voint,5,,se poate tot»! Chitescu adaogh cá desiluzia sa e ad'ancA, càci avea pentru Sturdza mare stimh. In acelas timp, el confir- mg CA col. Ciliniceanu, care complotase cu Sturdza, a fost impuscat. Taal sAu a cenit revizuirea (?). Noua sentina a fost executatà, pro priul sciu frate comandând plutonul (?!!). Socec, degradat la Copou, ar fi inchis la Galata. Condamnarea ar fi motivaa de atitudinea sa in lupta dela Arges. Odaa transferat, din partealui Lupu Kostake i se aduce de Kercea, noulsef de cabinet, 400 leichel- tueli de drum (mi-a arKtat un plie cu biletei cu men- tiunea: 400 lei.) Dou5, scrisori ale acelui Kercea indich &A e un inceput de executare. Maiorul, innakmurit san siret, vine sg-mi cearsai sfatul meuunde-1 trimite I ce vrea dela dânsul ß Constiinta lui Il opreste a se invoi la o tildare. Mi-e asa de greu sà dan crezAmant -unei manopere atat de stupidà a lui Lupu, inckt, daca" n'ar fi scrisorile

Sturdza aurait répondu: Quand il y a bonne volonté, on peut tout! Le major ajoute que sa désillusion est profonde, car il tenait Sturdza en haute estime. A ce sujet il confirme que le colonel Crainiceanu, qui avait comploté avec Sturdza, a été fusillé; il avait été condamné aux travaux forcés;son père a exigé la révision CO; la nouvelle sentence a été exe- cutée, le propre frère commandant le peloton (/). Socec, de- gradé, à Copou, serait enfermé A Galata. Sa condamnation serait motivée par son attitude à la bataille sur l'Arges. Une fois transféré, de la part de Lupu Kostake,le nouveau) chef de cabinet, Kencea, lui a apporté 400 fro.% pour frais de voyage, il m'a montré un pli avec des billets et mention au crayon sur l'enveloppe: 400 lei. Deux lettres de Kercea au dossier indiquent qu'il y a commence- ment d'exécution. Le major, ahuri on malin, vient me de mander conseil: où l'envoie-t-on?que veut-onde lui? Sa conscience lui défend de se préter A une trahison... J'ai taut de peine A croire A une RI stupide manoeuvre de Lupu, que n'étaient les lettres de Kercea, je croirais A un

NOTE POLITICE 1917 113 lui Kercea, asi crede cá, e vorba de un roman. Dar Lupu mi-a afirmat de atItea ori cg el e depozitarul ganduri- lor serse ale lui Averescu, incat 11 socoteso capabil de toate smintelile. Chitescu trebuie sg-1 vadg azi pentru instruoti-uni de-. finitive. Cere voia sá, reving apoi la mine. Dau, dupg mai multe cereri repetate, avizul urmg- tor : cNu cred cg d-nul Lupu Kostake vg insárcineazg cu scrisorile de cari imi vorbiti; e o intreprindere care vg expunei vg compromite fgrg nici un rezultat prac- tio. Cel dintAi lucru ce-1 va face orice general c5,ruia yeti inmâna propunerile de a depune armele dupg cum pretindeti va fi s'a' vg aresteze. Dacg in realitate sunteti importunat, n'aveti decat sg cereti comandan- tului militar s'a' vg trimitá, intr'un lag,gr de prizonieri». Fiindcg Corteanu imi spune cg el cunoaste pe aoest pelerin, cá e putin detracat, nu cred cg a fost fgout pri- zonier, sau atunci, prin vorbe nesgbuite, a dat sg se in- teleagg cá nr putea servi ca spion. 28 August. La dejun llorstmann. Lupta dela Si- ret a fost o infrângere«N'avem destule trupe, din mo- roman. Mais Lupu m'a si souvent affirmé qu'il était déposi- taire des pensées secrètes d'Averescu, que je le erais capable de toutes les insanités. Le major (Ida le voir pour instruc- tions définitives anjound'hui. demande la permission de revenir °hez moi ensuite. Je donne, après sollicitations reitérées, l'avis suivant:' Je ne crois pas que Mr. Lupu Kostache vous charge des lettres dont vous me parlez; c'est une entreprise qui vous expose et vous compromet sans portée pratique; la première oliese que fera tout général à qui vous porterez des propo- sitions de mettre bas les armes ainsi que vous le préten- dez sera de vous faire arrêter. Si réellement on vous im- portune, demandez au commandant militaitre de vous envo- yer dans un camp de prisonniers» Comme Corteanu me dit qu'il connalt le pélerin, qu'iI est un peu détraqué, je ne crois pas qu'il ait été fait pri- sonnier, ou bien alons, par des propos imoonsidérés, il peut bien avoir laissé penser qu'il pourrait servir d'espion. 28 aoja. La Sainte-Marie! Horstmann a déjeuner, La bataille au Sereth a été une défaite. cNous n'avons pa,s 8

114 NOTE POLITICE 1917 ment ce suntem atat de puternic angajati la Verdun : nu se mai conta pe o nouä ofensivh la Verdun.Nota Papei trebuie sä." aibà la bazà,' cilteva convorbiri preli- minare, undeva, poate chiar in Englitera. In Rusia, Ke- renski ja in mâinile sale toatà autoritatea ;(cu admira- tie): e un mare oral Vedeti cum evoluiaz5, cu usurint6 ! Cine stie daa, nu viseaz6 Coroana 7». Horstmann vdzuse inainte pe Mirbach. Nici o vorba despre nota ce i-am trimis la 25 relativ la inchiderea arbitrarg a brufäriei cooperative «Viata». Germanii au un curios sistem de a-si crea amicitii inteo taiä. Ziarele reproduc discursul Cancelarului cu pri- lejulconstituiriiunei comisiuni parlamentare. Este -vorba de un comitet de sapte parlamentari cari, reuniti cu sapte delegati din Bundesrath, va indeplini pe langh Cancelar rolul de comitet consultativ permanent. Cen. trul si socialistii dau cAte doi delegati,printrecari ScheidemannsiErzberger, pe cândconservatorii, unul singur, contele Westarp. qe schimbareAcest co- assez de troupes», du moment qu'on est si fortement engagé it Verdun: on ne comptait plus sur une offensive Verdun. La note du Pape doit reposer sur quelques pourparlers liminaires, quelque part, peut-être en Angleterre même. En Russie, Kerenski va prendre toute Eautorité en mains (ave° admiration) :c'est un grand homme. Voyez comme évolue avec facilité. Qui sait s'il ne rêve pas de se fairecou- ronner Horstmann venait de voir Mirbach etpas nn mot de ma lettre du 18 aofit, pas un mot non plus de la note que je lui al envoyée le 25 au sujet de la ferraeture abusive de la Boulangerie Cooperatlrve la «Viata». Je laissepasser, mais je note. Les Allemands ont une drôle de façon de se eréer des amitiés dans un pays... Les journaux donnent le speech du Chancelier à rocca- sion de la constitution d'une commission parlementaire. s'agit d'un comité de 7 parlamentaires qui, réunis à 7 délé- gués du Bundesrat, servira au Chancelier de Comité Con- sultatif permanent. Les partis centre et socialistes donnent par deux délégués, parral lesquels Scheidemann et Erzber- ger, tandis que les. conservateurs un seul, le comte Westarp!

NOTE POLITICE 1917 115

mitet va intra in functiune Cu ocazia raSpunstiluila nota Papei. «Cum nu poate fi vorba de schimbaroa Con- stitutiei in timp de razboi», aceasta comisiune va fi incercare leala. Cancelarul a precizat ea fiecare mem- bru trebue shotArasca Era «referendum» partidului &Au. E un minister parlamentar care se intrevede alà. tali de guvernul oficial. Maiorul ghitescu a fost expediat azi dimineata. Se pare ca eri seara, la orele 9, a cautatsa, ma re- vada, bash' Barbulescu l-a consiliatsa nu o faca. Cor- tkanu sustine cä e un om de nimic, un escroc, care poate manca banii lui Lupu, cum a ingiaitit averea sotiei sale. Faptul singur al plecarii intereseaza. Lucrul acesta s'a hotarat imi inchipui. dupa vizita lui Lupu. Seara, de pe terasa mea, din toate pártile se auzea muzica. Cele doug Casinouri de ofiteri din Str. Clemen- tei ne trimiteau ecourile pianelor, viorelori lautarilor. De zece zile tacere desavar0a. Pierderile pe Siret au trebuit sa fie teribile. Mavrojani imi spunea cà la Cotroceni feklwebelii

Quel changementl Le comité entrera en fonctions à roeca- sion de la réponse A la note du Pape. «Comme il ne peut étre question du changement de la Constitution en temps de guerre», cette commission sera un essai loyal. Le Chance- lier a précisé que chaque membre devait &eider sans refe- rendum A son parti. C'est un ministère parlementaire qui se dessine à côté de l'autre gouvernement of ficieL Le major Chitescu a été expéclié ce matin. Il parait qu'à 9 h. du soir, bier, il a cherché A me revoir, m.ais que Bar- bulescu lui a conseillé de n'en rien faire. Corteanu soutient que c'est un propre à rien, un escroc qui peut manger rar- gent de Lupa comme il a avalé la fortune del sa femme. (Voir notes 30 &Alt). Le fait seul du départ intéresse. Ce fut décidé, je suppose, après la visite A Lupu. Le soir, sur ma terrase, on était entouré de musique. Les deux Casinos d'officiers de la Str. Clemente& nous envo- yaient les échos des pianos, des violons, des voix des chan- -tours, des lAutari. Depuis 10 jours silence complet, les pertes sur le Sereth ont dû étre terribles... Mavrojany me disait qu'à Cotroceni des feldwebels

1 16 NOTE POLITICE 1917 germani an.untau a la Focpni a fost mai greu ca la. Verd/un,. 29 August. Caldura continua a fi ingrozitoare.. trei zile chiar serile nu sunt mai racoroase. Comunicatul austriac de azi dim. anuntacRo- mânii au recucerit positiunile la nord de Soveja, in va- lea Su§itei. Comunicatul vorbekite de superioritatea nu-- meria a fortelor romdrce. Din contra, in Bucovina, tru- pele aliate,dupa un.mare atac,au luat Boianul,iar- Ru.5ii au fost aruncati dincolo de Rakitna. Qum aceasta. pozitiune se afla la nord de Dorohoi-Herta, actiunea in contra Moldovei s'ar relua ea oare prin acel punct Vizita capitanului Voia, unul din cei 44. A refu-- zat o functiune, pe cand Lupu a comunicat eri numiri- le la 12 din ei : §efi de politic,sub-prefecti,directori de prefectura, etc. La Bucure*ti nimic, Tzigara a rezistat.Insa zece- au fost, trimi,si pe front, cu alte cuvinte in Statele 111a- gore ale diviziunilor pentru a se intretine cu prizonierii- fi. a-i hotari sa se reintoarca in linii pentru a face propa- ganda de dezertare. Pentru a preciza mai bine insemnatatea vorbelor man.ds proclamaient qu'd Focsani c'était encore plus dur qu'd Verdun.... 29 Wit. La chaleur continue A être effrayante. Depuis trois jours. les soirées elles-mêmes ne sont plus fraIches. Le communiqué autrichien de ce matin porte que les Roumains ont reconquis les positions au nord de Soveja, dans la vallée de la Susita; le communiqué parle de la supé- riorité numérique des forces roumaines. Par contre, en Bu- covina, des troupes alliées, après un corabat dur, ont pris Boian et les Russes ont été rejetés au-delà de la Rakitna. Comme c'est juste au-dessus de Dorohoi-Hertza, rentreprise cantre la Moldavie reprendrait-elle par en haut Visite de capitaine Voia, l'un des 44. Il a refusé une fonction tandis que hier Lupu a communiqué leursno- minations A une douzaine: chefs de police sous-préfets, di- recteurs de préfectures, etc, etc. (Rien à Bucarest. Tzigara a tenu bon). Mais dix ont été envoy& sur le front soi-disant dans les états-majors, des divisions, pour causer avec les prisonniers et les decider d retourner dans leslignell faire- de la propagande. Pour bien préciser la portée de ce que

NOTE POLITICE 1917 117 lui Voia, îi spun :«Atunci, vor fi imediatimpuscati dad, tree». «E si parerea mea», adaoga dânsul. Asa dar, Lupu continua planul sau! ,M5, simt vinovat ea am prima sa yin»i apoi el continua a spune cá daca fatal sau n'ar fi murit pe and dânsul se afla la Crefeld, ar fi refuzat in ultimul moment. Noi traiam acodo linisti-tii moralmente fericiti inainte de sosirea lui Sturdza; din momentul acela, ne-am divizat,ne-am banuit, ne-am acuzat.La Crefeld, ne administram noi înine, iar col. Sturdza comanda Maiorul Negrutzi era aghiotantul lui; acesta a in- curcat lucrurile mai mult. Am fost recomandati «pentru intinerirea Munteniei ocupate». In lotul sosit, sunt zece cofiteri aproape toti capitani din armata activa. Mi-e rusine sa m5, ardt, pentru toti suntem suspecti. Comentar asupra spuselor lui Voia. Eri, la spita- lui (No. 113), doi ofiteri raniti :Deculescu citat prin ordin de zi §i Draghiceanu s'au batut cu un camarad care luase apararea unuia din cei 44. Ei au refuzat sa mai locuiasca sub acela,5 acoperamânt cu ceilalti.

Voia avec embarras, jelulldis :Ils seront sim- plement fussilléss'ilspassent. Lui :Cest mon avis. Done Lupu continue son entreprise Voia me dit :«Mli simt vinovat cit am primit sli "duo; et il ajoute quo si son pôre n'était pas mort pendant qu'il était it Krefeld, il aurait, dernier moment, refusé. Lui: Nous vivions tranquilles et moralement heureux avant l'arrivée de Sturdza; depuis lors on s'est divisé, on s'est soupoonné, on s'est aocusé. A Crefeld nous nous administrions nous-mêmes etc'estlecolonel Sturdza qui commandait le camp; le major Negruti était son adjoint; c'est lui qui a le plus embrouillé les choses. On -nous a chapitré cpentru intinerirea Munteniei) ocupate». Dans le lot arrivé il y a 10 officiers presque tous capi- taines de l'armée active- J'ai honte de me montrer: nous .sommes pour tous des suspe-cts. Commentaire de ce que disait Voia: Hier, it l'hôpital de l'Ortodoxie, deux offieiers blessés, Deeulescu citations it l'ordre du jour et Draghiceanu se sont battus avec un ca- marade qui avait prig la défense d'un des 44. Ils ont refus6 de rester sous le même tolit que les autres...

1 18 NOTE POLITICE 1917

30 August. Numitul Chitescu a plecat Mari dim. A trimis lui Dobrescu un bilet, relatândui convorbirea cu Lupu. Dacg e adefäratà, Lupu credecà misterul planeazg asupra manoperii sale; or, maiorul a fost Luni searg la ing. Batescu, unde, fatà de martori, a povestit toatà afa,cerea sa. Bgrbulescu era de fatg. Brätescu mi-a istorisit faptul. Ofensiva contra Moldovei a reinceput. Armata Mackensen a luat Muncelu, la Nord de Panciu. Aceasta taie din ce in ce mai mult estuarul din valea Susita. Una mie prizonierii ateva tunuri. Opinia lui Witzleben : Nota Papei nu va aduce nimic: «E o glumhi». Nodul chestiunei rezidg in Belgia: noi nu putem primi o libertate pentru Belgia, ea apoi sä" facg din ea o bazA de operatiuni a Engliterei pentru un apropilt ràzboi. Nu putem libera asa multi prizo- nieri: n'avern destule trupe pentru a-i pAzi si cum so bat Romanii acumi de ce spirit sunt ei insufletiti, trebue sá lugm precautiuni suficiente.A fost pentru Dv, o infrângere, zic eu. Witzileben,miratIn-.-

30 août. Le nommé Chitescu est bel etbienparti mardi matin. Il a envoyé à Dobrescu un billet, lui reve1ant sa conversation aye° Lupu. Si elle est vraie, Lupu pense que le mystère plane sur sa manoeuvre; or, le major a été lundi soir ches ring. Bratescu, où, devant témoins, il a raconté- toute son affaire. Barbulescu était présent et c'est Bratescu qui me rapporte le fait. L'offensive contre Moldavie a recommencée.L'armée Mackensen a pris Muneelu, au nord de Panciu. Cela coupe de plus en plus restuaire de la vallée Susita. 1000 prisonniers et quelques canons. Opinion de Witzleben. La note du Pape ne dounera «C'est une vaste blague». Le noeud de la question réside en Belgique: nous ne pouvons accepter une liberté pour la Bel- gique qui en fasse une base d'opération de l'Angleterre pour sa prochaine guerre. On ne peut beaucoup reMeher de pri- sonniers on n'a pas assez de troupes pour les garder, et quand on volt comment se battent les Roumains maintenant et de quel esprit ils sont animés, on ne saurait prendre assez de précautions. Moi: cCEL a été une défaite pour vous».

NOTE POLITICE 1917 119f frangere nu... Am sträpuns unja, dar ciildura era asa de coplesitoare, inca trupele nu se mai puteau mica (sic). NotA bung pentru Nenitescu. El a refiizat numeascg pe Wachmann fiind dezertor ca director la Bancile Populare. Dei ca si instalat de Nemti,Ne- nitescua fast darz.El a comunicat in scrisrefuzul sau Directiunei, mi-a spus qorteanu. (De altfel, am aflat aceasta, prin anticipatiune, chiar de eri dela V.. Maltezianu). Nenitescu nu e de loc amestecat in aface- rea ofiterilor ; s'a tinut de o parte de dansiii dinadins a lipsit din Bucuresti. De Mirbach mi-a rimis eri searg,tarziu, o scrisoare, cu data de 29 August, prin care mg insti- inteazg cg «ideile pentru realizarea cgrora cooperarea. D-voastrg ne-ar fi fo,st, nu numai pretioasg, dar de cea mai mare importantg, ggsindu-se pentru un moment trecute pe col din urmg plan, nimio nu s'ar mai orame acum la executarea proectelor dv. de cglgtorie». Restul, formule de politetä. Nu voi räspundeindatg. Nu mà voi mica deca dacg sunt formal invitat sà plec. la Berlin si dacg mi se cere avizul. Witzleben, estomagué: «Défaite non, nous avions pereó la ligne, mais la chaleur était si accablante que le g troupes ne pouvaient plus remuer» (sic). Bonne note pour Nenitcscu.Il a refusé de nommer Waehmann paree que déserteur comme directeur des Banques Populaires. Wachmann quasiment installé par les Allemands, Nenitescu a eu de la crAnerie. Par écrit il a communiqué son refus A la direction, m'a dit Corteanu. D'ailleurs, V. Maltezeanu me l'avait dit hier par anticipa- tion. Nenitescu n'est en rien mêlé A l'affaire des officiers et s'est tenu loin d'eux et volontairement absent de Bucarest. Mr. de Mirbaeh m'a envoyé hier soir, tard, une lettre, datée du 29 aoilt, par laquelle on m'annonce que des idées pour la réalisation desquelles votre coopération nous eut été non seulement précieuse, mais de toute première importance, se trouvant pour le moment releguées à rarrière-plan, rien ne s'oppase plus, A l'heure qu'll est, A l'exécution de vos projets de voyage». Le reste formules de politesse. Je ne répon- drai pas de suite. Je ne bougerai plus que si je suis fox- melement invitó à me rendre A Berlin; que si on recherche mon avis.

120 NOTE POLITICE 1917 31 August. Comunicatul anuntä un nou succes la Iresti, luat dupä, o luptá aprigh cu toatä diversiunea violentä' a Romanilor la Muncel. Iresti e la sud-vest de Muncel. E vorba asa dar de o lärgire a cAmpului de bätaie. Se va relua ofensiva I E numai o succesiune de actiuni locale pentru a restabili un, front 7.. Un o- fiter bavarez, prieten cu Maimarolu, l'a asigurat for- mal eä nu se va mai relua actiunea pe frontul român. Scrisoarea lui Mirbach pare cA, e in acelas spirit, Pe Isonzo, a 11-a bätälie care dureazä de 10 zile, e formidabilà. Italienii au chtigat teiren intre Goez si Dolman. Drumul spre Triest, dupä, cum afirmä jurna- lele, e barat. Aci se dä acum lupta cea mai vie, cea mai aprinsä din toate fronturile. Tzigara, foart,e nemultumit, pune din nou de- niisiala dispozitialui Lupu. Regretä cä a fostdus la ofiteri, &And Lupu le-a tinut o cuvantarei, de acord cu seful politiei germane, a refuzat säintroducäpe ofiteri in politie. Hiram de asemenea se plânge de pretentiunile lui

31 août. Le communiqué annonce un nouveau suecès Iresti, enlevé de haute lutte, malgré diversion violento des Roumains sur Muncelul. Iresti est au sud-ouest de Muncelul : c'est doneun élargissementdu champde bataille. Re- prend-t-on roffensivel Est-ce seulement une succesion d'ae- tons locales pour établir un front? Un °Meier bavarois, ami de Maimarolu, lui a donné assurance formelle qu'on ne reprendrait plus l'action sur front roumain. La lettre de Mirbach semble être dans le même esprit... En attendant, la 11-me battaille de l'Isonzo, qui dure depuis 10 jours, est formidable.Il y a gain de terrain entre Goez et Dolman. Mais affirment les journaux la route de Trieste est barrée. C'est le point le plus chaud de to-us les fronts sur lesquels on est engagé à cette heure. Tzigara, très mécontent, vient de mettre de nouveau sa démission A disposition de Lupu. fl regrette cravoir AV) une fois entrainé chez les officiers, lorsque Lupu leur a tenu un discours et, d'accord avee le Polizeimeister allemand, il a refusé d'introduire les officiers dans la Police. Hinna aussi se plaint des prétentions de Lupu, qui tient

NOTE POLITICE 1917 121 Lupu care vrea sg aibg pe primul «ship> procuror, in vederea cevenimentelor politice» cari se preparg L.. (E vorba de Pop-SerbAnescu). El devine maniac. Eri, Mavrojany a gäisit sub o cAlimarg, la Crucea Rosie, un nou exemplar al protestului anonim contra pantahuzei Carp. E o editie corectatA.din cares'a soos numele lid Carp si care e indreptatá contra alia- tilor. Dupg anagnuntele ce cuprinde, hârtia fiind dupà o sedintg a comitetului prizonierilor, Ma- vrojany crede c'd autorul ar fi d-na Alex. C.antacruzino sau ca' dânsa ar avea cunostinfg de acest act. 1 Septembre. Politia germanä a Thicut o descin- clere la spitalul Ortodoxiei, unde a fácut o minutioasA perchezitie. Presupun eh' era vorba sg se dea de ur- mele manifestului c'gruia i se d6 atata importantA. Nu s'a ggsit nimio suspect. Sunt incântati pentru d-na Cantacuzinoi pentru Crucea Rosie. Aparitia «Luminei». Ca ziar, ceeace poate fi un ziar in targ ocupafg: searbgd. Apelul &are cititori ar fi bine venit dacg ar fi fost mai scurt. Se spune cA Stere -e deja plictisit de rigorile censurei.

avoir son premier procureur, en vue des événements poll- tiques qui se préparent!(I' s'agit de Pop Serbanescu). 11 devient maniaque. Hier Mavrojany a trouvé sous un encrier it la Croix Rouge un nouvel exemplaire de la protestation anonyme contre la «pantahuza» Carp. C'est une edition cor- ,rigée, dont on a enlevé le nom de Carp et qui est plus spé- cialement tournée contre les allies. D'après lesdetails,le -papier ayant été trouvé après une séance du comité de pri- sonniers, Mavrojany croit que Didine Canta cuzène pourrait en étre l'auteur ou en avoir connaissance. ter septembre. La police allemande a fait une descente l'hôpital de l'Ortodoxbe et a consciencieusement perquisi- tionné: on cherchait, je suppose, des traces du petit maul- leste auquel on a l'enfantillage de donner de l'importance. On n'a rien trouve de suspect. J'en suis enchanté pour Di- dine et aussi pour la Croix Rouge. Apparition de la «Lumina». Le journal est ce que peut -axe un journal en pays occupé: terne. L'appel aux lecteurs serait de bonne venue s'il était plus court. On dit Stere (WA ,excédé par les rigueurs de la censure.

122 NOTE POLITICE 1917 In comunicat, nimic pe frontul nostru. Am rdspuns d-lui Mirbach cg, nu mai primese libertatea de a cälätori ce mi s'a dat, in sfarsit. Nu vreau sä, fac un voiaj de amator. 3 Septembre. Bärbätescu comunicat cä eri s'a prins, la esirea din biseric6, unbgiatcareim- pärtia acele manifeste, de cari s'a fälcut atata vorb6. E fiul maiorului Ionesou-PAleatg, un* imbecil protejat de Paul Teodoru. Taal sän a venit la mine azi dimine:45. Acest om blând,supus, era peste nagsurà demiscat. N'are nimic de zis contra arestArii fiului säu, 16 ani, in clasa IV-a de liceu ; acest lucru II va face sä reflecteze; dar fierbAnd de mânie, ca un cazan sub presiune, in con- tra plebiscitului Carp, care a pricinuit reactiuneacare- zgudue intreaga tinerime. Dupg, ansul, agentii liberali takisti fac sä, intre in mAinile tinerilor un model cu méntiunea «copiati si räspAnditi foarte discret». Si tine- rimea se infläcAreazä. Poate c. versiunea este adev6raa. In once caz, aceastä, manifestatie Carp s'a intors contra Germanilor. Am sub ochi exemplarul din Calafat. La inceput

Bien sur notre front dans le communiqué. J'ai répondu à Mr. de Mirbach que je n'acceptais plus la liberté de voyager, qui m'est enfin laissée. Je ae veux pas faire un voyage (l'amateur. 3 septembre.;Barbatescu m'a communiqué qu'on a pine& hier, A, la sortie de l'église, un jeune homme qui distribuait de ces manifestes dont ir a tant été question. C'est le Ms da major Ionescu-PgleatA, le bon imbécile que protège Paul Tbeodoru. Le père est venu me voir ce matin. Cet homme dcux, sonmis, était tout vibrant. II n'a rien à dire centre l'arrestation de son fils, 16 ans, 4-me classe lycée; ea lui mettra du plomb dans la tke. Malls monté comme une chau- dière sous pression contre le plébiscite Carp, qui a, produit la réaction, qui secoue toute la jeunesse. Selon lui, les agents libéraux cii takistes qui font parvenir aux jeunes gens un mo- dèle avec mention: «copiez et répondez très discrètement» et la jeunesse saute dessus. C'est peut-kre une version vraie. Dans tous les cas, cette manifestation Carp a tourné contre les Alleman.ds J'ai sous les yeux l'exemplaire de Calafat. En tête les

NOTE POLITICE 1917 123 semnaturilePetre Oprescu primar ;Ion Cernatescu, prefect ;apoi, cu calitatile lor, mai deslu,Fit scrise ca. munele : ajutorul de primar, patru consilieri comunali, judecatorul de pace, inginerul orasului, poliaiul, comi- sarul, secretarul primariei, casierul comunal, registrato- rul; apoi patru agenti de perceptie. Toti acestia pe prima coloana. In urnaii, o serie lungh cuFarchy, Eskenazy, Levy, Samuel, Gerson, Alcalay, etc. Sase alte coloane de nume scrim' cu aceiasi scriitura greoaie si stangace de cativa «agenti incasatori». Imi pare ram, c, n'am pu- tut fotografia documentul ca amintire a acestor fapte de necrezut ! Nimic important pe nici un front, 0 oboseala ge- nerala. Pe «frontul de fier», asa 1-a poreclit un ofiter germanal Moldovei, arraata Mackensen se afla in pro- portia de i contra 3. Deci lipsa de trupe pe frontul o- riental si enormele rezerve de cari s'a vorbit atát, poate- ca nici nu exista. Mehedinti a primit eri pe Hasigan. El confirma cà s'a cerut ofiterilor romani sà iscale,asca, obligan- s'gnatures Petre Oprescu, primar ; Ion Cernatescu, préfet; puis, avec lours qualités plus lisiblement écrites que noms: l'adjoint au mire, quatre conseillers communaux, le juge de paix, l'ingénieur de la ville, le politai,le commis- saire, le secrétaire de la mairie, le caissier communal,le régistrateur, puis quatre agents de la perception, etc. C'est la première colonne; puis une longue série de Farchys, Es- chenazi, Levy, Samuel, Grerson, Alcalay, etc. et six autres colonnes de noms tracés de la même écriture lourde et gauche de quelque,s gagenti incasatori»LC-est doramage qua je ne puisse photographier le document comme souvenir de ces faits incroyables. Rien d'important sur aucun. front. On sent la courbature générale. Sur le dront de fer» c'est un officier allemand qui l'appelle ainsi de Molda-vie, l'armée Mackensen était, dit-on, dans la proportion de un centre trois. Done, manque de troupes sur le front oriental et les énormes réserves dont on a tant parlé n'existent peut-étre pas. Mehedinti a recu hier Hasiganu.Hasiganuconfirme qu'on a exigé des officiers ramenés une signature les obli-

124 NOTE POLlTICE 1917 klu-i a merge pe front, nu pentru a combate, dar pentru .a daseali pe prizonieri, spre a face propaganda printre soldati ca sa, dep-ang armele. Ca Sturdza si Lupu Kos- take sa se dedea la o astfel de manopera, iata un lucru grozav de inchipuit. Cinci ofiteri ar fi refuzat. Lovitura de teatru.Comunicatul dela 6 ore, .seara, anunta cu data de 2 Septembre cà corpuri de ar- rnata germane au trecut Dunai cá Rusii incep a e- vacua capul de pod «la Vest» de fluviu. E o stire im- portanta. Cpmunicatul precedent cu «intreprinderi de patrulle, fericite» pentru armata lui Leopold de Bavaria, nu lasa nimic de banuit. 4 Septembre. Comunicatul de eri dim : La 1-iu Septembre, armata a trecut Duna la Uxkiill. Rusii in retragere, au parasit, probabil, Riga, caci o telegrama -a.nunta ea, in ziva de 3 Septembre, orasul a fast ocupat. Imparatul ordona pavoazarea. Cum s'a obtinut acest succes) imens I Se aflau putine trupe pe frontierade nerd I Predare I Tradare militara 7 Mare victorie 7 Amanuntele vor fi foarte interesante. Trei incer- eari ale lui Hindenburg au ramas infructuoase si din geant à aller sur le front, non pour combattre mais pour en- doctriner les prisonniers à retourner dans les rangs et faire de la propagande, afin que les soldats se rendent. Que le co- lonel Sturdza et Lupu Kostake se livreiat à cette monoeuvre, c'est affreux à concevoir. Cing officiers auraient refusé. Coup de thatre. Le communiqué du soir, 6 h.,annone,e (date 2 sept.) que des corps d'armée allemands ont traversé la Dolma et que les Russes commencent à évacuer la téte de pont l'Ouest» du fleuve. C'est une grosse nouvelle. Le communiqué précédent, avec ces «entreprises de patrouilles heureuses» pour l'armée Leopold de Bavière, no laissait pas soupçonner. 4 septembre. Le communiqué de ce matin: le premier septembre l'armée a passé la Douna à Uxküll Les Russes en retraite ont abandonné probablement Riga, car un télé- gramme annonce que le 3 sept. la ville a été occupée. L'Em- pereur ordonne que le 4 septembre on pavoise. Commet ce succès immense été obtenu7 D. y avait peu de troupes sur la frontière du nord? Reddition? Trahi- .son railitaired Grande victoirel Les détails seront très inté- ressants. Trois essais de Hindenbourg étaient restés infruc-

NOTE POLITICE 1917 125

Septembre 1915 o lini§teaproape absolutg domnea pe acest front. D-nul de Mirbach a plecat, fiind subit chematy la Berlin. Horstmann, care dejunase la mine, îmi spune cg Mirbach va informa cu exactitate asupra situatiei de. aci. Din convorbirea noastrg rezultg cg el, ca i Mirbach, desaprobg tot ce se unelteste cu ofiterii nostri. El recu- noaste cg Sturdza e dezertor si se mirg cg P. Carp nu in- telege cg ceeace fac,e Sturdza este blamabil si vatgmg proprialui cauzg. cToatg viata lor, ei Sturdza si Wachmann, vor purta greutatea faptei lor». 5 Septembre. Comunicatul dg miele amgnunte a-. supra cuceririi orasului Riga si vorbeste de lupte 'Mar- jite,insg cu trupelecari acoperg retragerea. Riga a fost atacatg prin vest si sud-vest. Dar c,eeac,e e mai im- portant. e comunicatuldin astg-seargcare anuntg cg. Rusii au evacuat Dunamund. Acest litoral trebuia aibg o linie considerabilá de forturi. AceastA ocupare a portului, fgrg nici o rezistentg, este foarte importanti si semnificativg. Urmgrirea trebue ea', fi fost fantastic5, pentru cg s'a spus cgRusii sunt aruncatidincolo Aa, care e la o mare depgrtare N. E. de Riga. tueux et depuis septembre 1915 un silence presque absolu reg- nait sur ce front. Mr. de Mirbach est parti, appelé subitement, pour Ber- lin. Horstmann, qui déjeune ohm moi, me dit qu'il informera exactémenrt sur la situatiou De notre causerie il résulte que, tout comme Mirbach, il désappro-uve ce qui se fait avec les officiers; il re,connait que Sturdza est déserteur et s'étonne que Carp ne comprenner pas que ce que Sturdza fait est reprehensible et nuit à sa cause. <

126 NOTE POLITICE 1917

La o conferintA dela Crucea Rosie cu binevoi- -toru1i inteligentul maior Schwabe, inspectorul lagä- relor de prizonieri, am aflat cà toti prizonierii romani de origina bulgara au fost predati Bulgariei pentru a fi incorporati inarmata bulgard ! La rugAmintea noastrà, de a nu mai da Bulgariei contingente de prizo- nieri, maiorul ne-a rgspuns ea' a trebuit SA fie expediati acolo, ca pedeapsa, 300 de insi din lagArele unde nici o o disciplinA nu putea infraneze. In doest moment, se and in Romania 38.000 prizonieri impgrtiti in nu- meroase grupe. Am intalnit la Banca Agricola' pe d. Meirdscu, prizonier pe cuvant, dar care panä, acum nu e definitiv liberat. In lagarul dela Cotroceni, el regret6 curgtenia, baile, lumina electrich", aerul sAngtos din lagarul dela So- pronyek, in Ungaria. O telegram6 din Cppenhaga transmite 5tirea din Petrograd cg, Stuermer a murit de uremie. Cand 1-am vAzut incArcat de toate pkatele lui Israel si acuzat chiar Iliescui Braianu, mi-am zis eh' acest om nu va mai vedea lumina zilei (note 9 Aprilie.)

Dans une canférenee Croix Rouge avec le très bienveil- lant et intelligent major Schwabe, inspecteur des camps de prisonniers, nous avons appris que tous les prisonniers rou- mains d'origine bulgare étaient livrés it la Bulgaria pour étre inearporés dans rarmée bulgare! Sur nos prières, de ne plus donner b. la Bulgarie des contingents de prisonniers, le Major nous a répondu qu'il a bien falluexpédier comme punition 300 mauvais garcons des camps, dont aucune discipline ne venait à bout D. y a 38.0400 prisonniers en ce moment en Rou manic, divisés en de nombreux dépôts. Rencontiré Banque Agricole M Iealtscu, prisonnier sur parole, mais encore pas définitivement libéré. Au camp de Cotroceni, il regrétte la propreté, les bains, la luraière élec- trique, le bon air du camp d'internement de Sopronnyek, en Ho ngrie. Une dépêche de Copenhague transmet la nouvelle de Pe- tersbourg que Stuermer y est mort d'urémie. Quant je l'ai vu chargé de tous les péchés d'Israël et aecusé même par Iliescu et par Bratianu, je me suis bien dit que cet homme ne ver- rait plus la luraière du jour. (Notes 9 avril).

NOTE POLITICE 1917 127 Contele Praschma, la dejun. Reprosuri amicale cil nu mai plec la Berlin. I-am räspuns explicit : cS'a zis cAlátoria aceasta nu s'ar putea face in momentul unei aind asi putea da un aviz interesant. Eu o socotesc ea un semn de neincredere aproape insultAtor. Cum do atunci n'am vázut nici un semn de colaborare politic& de vreme ce continuá sistemul de a se aseza centrul in- tregii politici inteun singur om in loe de a innoda cu un partid, n'asi face in astfel de conditiuni, de cast un voiaj de reporter politic. DacA d. de Kiihlmann doreste sil ma vadá, n'are decät sá mi-o spunk'. El: g0 invitare de felul acesta ar fi prea oficialg; irtsá cred sistemul se va schimba». Acesta a fost singurul punct caracteristic al convorbirii noastre. Relativ la Riga : Actiunea a fost bine pregátità ; in a- fará de alte avantagiicred ca s'au gásit destiñe lucruri bune vom avea acolo o nouà buná bazá pentru sub- marinele noastre. Carp e in oras, insä numai in trecere. Ne-am in- tâlnit la Golescu, Banca Agricolá. I se eere sá ja in mhná chestiunea pretului recoltei, care in regiunea militará

Comte Praschma à déjeuner. Reproches amicaux de ce que je ne vais plus à Berlin; je lui dis explicitement: .0n n'a pas voulu que je voyageasse au moment d'une crise, quand je pouvais donner un avis intéressant; c'est une marque de méfiance presque insultante, Comme depuisaucunsigne d'une collaboration polibique n'est venue et qu'on continue le système de placer le centre de toute la politique sur un seul hounme, au lieu de lier partie ave.° un parti, je ne ferais dans ces conditions qu'un voyage de reporter politique. Si Mr. de Kühlmann désire me voir, il saura me le faire dire». Lui: Une invitation de ce genre serait trop efficielle, mais je crois que le système va changer». C'est le seul saillant de notre conversation. Au sujet de Riga: Ca a été irk; bien pré- paré; en plus des autres avantages je crois qu'on a trouvé beaueoup de bonnes choses nous auronsune nouvelle bonne base pour nos sousmarins. Carp est en ville, mais de passage. Nous nous som.mes reneontrés chez Golescu, Banque Agrieole. On lui demande de prendre en mains la question desprix de la récolte

128 NOTE POLITICE 1917 e altul deca eel dela Militär-Verwaltung. rgs- punde dânsul, eä nu am ceruti ea nu cer nimic Ger- !» N'a crezut de cuviintä sä-mi spunä un cu- manilor.\rant asupra urmärei pe care o comportaconversatia noasträ dela Cälinesti. 6-7 Septembre. Bätälia e in toiul ei pe Isonzo. E a 19-a zi ! Pe Dvina retragere precipitatä a armatei a XII-a ruse. Comandantul ei se plânge de indisciplinä de soldati cari refuzá sä se batä. Am vàzut pe d. Dombrowski. Ii eomunic moti- vele refuzului meu de a cäTätori. Privitor la aceasta sul imi märturiseste cà lt. Kersandt, care se aflä acum In capul politiei politice, i-a anuntat, acum opt zile, acor- dul complect intreQarp si mine : «Din moment ce d. Carp are directiuneapoliticei strgine, el concede d-lui Marghiloman o oarecare libertate pentru politica inte- rioarà».D. Kersandtnici nu mg cunoaste !...Acesti domni sunt, hotärat, bine informati... Qateva minute in urmä am vgzut pe d. de Kon- radsheim, care pleacä la Viena. Lui de asemenea explicat motivele de demnitate cari imi impun obliga- tiunea de a sta nemiscat. qui sont autres dans la région militaire que dans la Militia.- Verwaltung: cStiti cA nu am cerut F3icrt. nu ce i nimic Ger- manilory. Il n'a pas jugé à propos de me dire un mot concer- nant la suite que comportait notre conversation de Calinesti, 6 et 7 septembre. La Waffle fait rage à l'Isonzo. Le 19-me jour / Sur la Dwina, retraite précipithe de la 12-me- armée russe. Son chef se plaint de l'indiscipline et des sol- dats qui refusent de se battre. Vu Mr. de Dombrowski. Je lui communique les motifs de- mon refus de voyager. A ce sujet il me raconte que le neuter- nant Kersandt, qui est maintenant à la tête de la police po- litique, lui a annoncé, il y a S jours, l'accord complet entre. Carp et moi: du moment que Mr. Carp a la direction de la politique étrangère, il concède à Mr. Marghiloman une <

NOTE POLITICE",-- 017 129

Agentiile anuntä cä, guvernul provizoriu rusa. (Tat «in numele Rusiei revolutionarewadeziunea sa la cono venia din Londra din 5 Septembre 1914. Cu alte. cuvinte, nici o pace separatà. La Londra au fost temeni in privinta aceasta. Deci, se admite a legAturile stabi- lite.cu Rusia taristä au nevoie de confirmare. Divulgärile generalului lanuskievici, ex-sef al Sta- tului Major rus, in procesul Suchomlinow, au permis oancelarului Michaëlis de a fixa inch' odatä punctul cä. nu Germania a deslantuit ràzboiul. Telegraful dà searna. de comunieärile acute de cancelar agentiei Wolff.In- ziva de 27 Julie, Suchomlinow dAdea asiguräri pacifice. La 29Januskievici leconfirma pe cuväntui säu de onoare dat atasatului militar german, pe cdnd el avea In buzunar ordinul de mobilizare'generald. La 30 Tulle, ImpAratul, cAruia ministrul si seful Statului IvIajor nu dat formal nici o ascultare,telegrafia la orele 1 si 30 m. Impäratului Wilhelm cä mobilizarea,care era generala, nu se fäcea decit contra Austro-Ungariei (Vi- neri). S'a perchezitionat la familia Berindey totin

Les agences annoncent que le gouvernemont provisoire russe a donné cau nom de la Russie révolutionnairep son adhésion it la convention de Londres du 5 septembre 1914. C'est à dire pas de paix séparée. Done on ra craint it Londres. Done on admet que les liens établis avec la Russie tzarist° ont besoin de confirmation. Les divulgations du général Ianuskiewiteh,. ex-chef de l'Etat Major russe, dans le procès Suchomlinow, ont per- mis au chancelier Michaëlia de fixer encore une fois le point que ce n'est pas l'Allemagne qui a déclanché la guerre. télégraphe rend compte des communications faites par le chanceller à l'agence Walff. Le 27 juillet, Suohomlinow don- nait des assurances pacifiques. Le 29, Ianuskiewiteh les con--, firmait sur sa parole d'honneur donnée à rattacha militairer allemand, tandis qu'il avait en poehe rordre de mobilisation générale, et le 30 juillet rEmpereur, auquel ministres et chefs d'Etat Major ont formellement désobéi, télégraphiait it 1 h. l'Empereur Guillaume que la mobilisation qui (Halt générale' ne se faisait que contre rAutriche-Hongrie. (Vendredi). On a peirquisitionné chez les Berendei, toujours d.ans la

130 NOTE POLITICE 1917 neghioaba afacere a manifestului clanclestin. Sunt con- vins cá, färg absurda inea'pgtinare a autoritätilor ro- Tnâne, poliia germang nu si-ar fi luat asupräli o afa- cere a§a de copiläreaseg. 8 Septembre. Eri, la orele 12 §i jumhtate, Scarlat Vdrnav a fost chemat la Comandaturg; n'am mai avut niel o §tire de atunci. M'am pus in miNare; Teodor Ro- setti de asemenea. In fine, prin Tzigara, aflu cA a fost predat Bulgariei, care a cerut arestarea lui pentru fapte din timpul cand era prefect la Constanta. Prea din cale afarg ! Pe 'Isonzo,luptacontinug cu inver*unare. Obiectivul tutulor atacurilor este muntele St. Gabriel. Italienii se bat cum n'W fi crezut niciodatA, iar trupele austriace se disting prin TuultA tenaeitate. .0 notitä care confirma in totul ceeace-mi spusese maiorul Chitescm, adicäc.A pe frontul Moldovei Ru§ii i§i päräseau ftdeseaori sectorul lorifugiau gig a se mai opri. De multe ori trupele noastre au trebuit sà facg sfortgri eroice pentru a pune stavilg acestor dezertiuni. sotte affaire du contre-manifeste clandestin. Je subs persuade que, sans l'absurde entétement des autorités roumaines, la po- lice allemande ne se serait pas mis à dos une affaire qui donne du relief it des gamins. 8 septembre. Hier a midi 34 on a appelé Ch. Varnav la Kommandantur; plus eu de ses nouvelles depuis. Je me suis mis en mouvement; le père Th. Rosetti aussi. Enfin, par Tzigara, nous apprenons qu'on l'a Eyre it la Bulgarie, qui a demandé son arrestation pour faits remontant â l'époque il était préfet de Constaniza. Neuf ans je croisl C'est tout de name excessif.... Toujours la bataille qui fait rage itl'Isonzo. C'est le mont St. Gabriel qui est l'objet de toutes les attaques et qui est pris et perdu à tour de rôle. Les Italiens se battent comme je ne l'aurais jamais eru, el; les troupes autrichiennes sont d'une tenacite dont it tort on ne les croyait pas capables. Una notice qui confirme en tons points ce que le znajor Chitzeseu m'avait dit, à savoir que sur le front Moldavie les Busses quittaient souvent leur secteur et s'en allaientsans crier gare. Souvent nos troupes ont eu des efforts hereiques faire pour parer A ces desertions. Le fait vient d'être it

NOTE POLITICE 1917

Faptul acesta e confirmatdin nou de it. Teodorescu, fiul preotului dela Biserica Amzei, cu ocazia tralispor- third lui la Slatina.. Intocmai, cai Chitescu, el afirma moralul soldatilor nostri este foarte ridicat. Epidemiile au bantuit insa mal cu seamäîìi populatia Rusii se bat räu sau aproape de loc. Un avocat, Tanasescu-Govora, mi-aduce pe proto- popul de Valcea, care staruie sa punä -in libertate pe Episcop, care e inchis la schitul Ialomicioara (Dambo- vita). Cu ocazia aceasta aflu eh judetul e dat p meina speculatorilor, §i mai cu mama a prefectului Kite' si a primarului Kiriakide. Ei speculeaza prin interpue alcoolul, vinul, 'alimenteleiprin teroare inchid gura oricui ar indrazni sà v6rbeasca. Din contra, pantahuza a fost primita cu caldura. 9 Septembre. Ilieseu, intors dela Buzau,a fost (exceptional) autorizat sa calatoreasta cu tren militar direct Focsani-Berlin. Un tren enorme ticsit, c,eeace probeaza cà, ericari ar fi circumstantele, congediile nut sunt niciodatä suspendate. Ofiterii.si trupa au tot timpul ncuveau confirmé par le It. Theodoreseu, fils du curéde l'église Amv.a. Le père a pu voir son Ills en gare de Bucarest -pendant son transfert à SlatinaoTout comme Chitescu il af- firme que le moral de nos soldats este. très (Sieve). Les ipi- ,clémies ont sévi, mais suxtout clans la- population. tivile. Les 'Busses se battent mal ou pas du tout. avooat, Tanasescu Govora; m'améne le protopope de l'alcea, qui cherche à faire,mettre en liberté l'EvOque qui! est .sous clé à Ialomicioara, petit monastère de Dambovitza. A. ce sujet j'apprends clue le département est livré au mo- nopole et aux'spéculations tlu préfet Eitel et du maire Si- riakide: ils sout en sous-mains soumissionnaires de l'alcool, .du yin, des aliments et que par la terreur ils ferment le bee A qui ose l'ouvrir. Par coutre, la «pantabuzasété accueillie avec ferveur. 9 septembre, Iliescu (mon administrateux) revenu de Buzau a exceptionnellemeut été autorisé à voyager train rai- litaire arrlaubszug» direct de Focsani-Berlin. Train 4norme. bouclé ---- ce qji prouve que quelque soient les air- constances, les congés ue -sont jamais suspeadus. Les liom-

NOTE. POLITICE 1917 perniisbini pentru a se duce sá, se odilmeascg. In tren, mlitarii istoriseau ea toati cainpania din Romiinia nu i-a,costat atátea pierderi, ca cele avnte la Focsanil, Demisia lui Ribot. La 31 Aug. inti spuse,se c imi va comu- nica cat de curAnd unele chestiuni cari privesc per- sonal. AstA-searg, dupà prAnz, dânsul îmi spune c'a" Lupu i-a incredintat cá.: «se pusese la cale sg fiu luat si dus in Bulgaria. Aceasta trebuia s'a' se petreacá pe cAnd Ne- nitescu era, la vie, ca, sg nu abà aerul ea', a fost ames- tecat in ceva». Motiva.: Sunt acuzat am distribuit bani pentru a intretineo propagandg anti-germang !... R.gspund lui Hirma cg mi dau nici o importantg la toate, aceste glume.,Incg unul din metodele de a lucra ale unora contra altora ; dar de data aceasta, Lupu lucreazà cobtra lui.Neniteseu. Hinna posedg dovezi de grave ne- intelegeri ¡Tare ansii. 10 Septembre. Nimic. de, remarcat pe toate fron- turne; totusi, pretutindeni lupta e genera1a'. si violentg. Pe (m'Alti de Vest, nici un moment de liniste. Pe Ison- mes et les officiers ont tout le temps des permissions pour aliar se retrémper les nerfs. Dans le train, les railitaires ra- cOntaient que toute la campagne de Roumanie, n'avait pas cofité les pertbs qu'on avait essu-yées à Foosani. Démission de Ribo& Le 81 ttait Hinna m'avait dit chercherait le plus. vite possible à me communfqter certaines questions me con- ceinant. Ce soir, aprés diner, chez mol, il me dit que Lupu hlj avait confié cal se pusese la cale sh fin luati dus Bulgaria». Aceasta trebuia sä se petreac6, pe eitruf Neni- tesou eta fa Vie, ea sA nu aibit aerul ett a fost in aova almete- cato: Motif: je suis aocusé de distribuer de l'argentpour entrethnir une propagande anti-allemande! Je dis à Hinna qua je n'attache aubune importanoe à ces ballivernes.C'est eneore 'une {ves jolies faconsd'agir les uns contre les entres. Cette fois-ci c'est Lupu contre Nenitescu et rien d'autre. Hinna aussi a surpris de preaves degraves dissentiments entre les deux: 10keptémbré. Riel/ de saillant sur taus les fronts, sauf bat partout aVee riblence.Sut le frout Ouest, pas une Eeurel d'acoalmie: Sur l'Isonzo rae La /vise du mont St.

.NOTE POLLTICE 1917 t13 zo lupt. finioasà. Ocuparea muutelui Sf. laabriel ar fi .importantà pentru stApAninea muntilor Hermada cane astupktrecerea &are Triest Pe frontul mostru, oare care actiVitate si, cum; trenurilespre Buzgu sunt, .din xiou intrernpte se asteaptä ro. seluare a luptei. Convorbire cu Braniteartu. El continual SA' ..se mire de putinul spirit de orientate .al Nemtilor, aati ineni pAn'a" azi nu sunt ,fixati cu obiectivitate asupra an- Menilor politici. El atribue o parte din aceasta' eeonfu ziune imeltirilor amicilor .lui Carp. Mai Stere ma mai inspirà incredere ! Mai departe, BrAnisteanu -huh isto- riseste cà Tolonelul Hehtsch spus cà a fácut serioase -mustrki lui Lupu p,entru imprudentele sale -anti-aus- triace : «Cum isi per:mite sg vorbeas,c6, aci, in cohtra nostri !» Eu surd,aduefindmmi amilite de -ceeace stiu (Note, 22 Iulie). Sc. .Varneiv, pus 1ff libertate SambáTai seara, imi spune ea' Bulgarii protesti cu energie si eh niciodadi dânii n'au cerut arestarea sa De altà parte, la Ielkmann, Stirbey a aflatCa," arestarea ,s'a facut in. urma cerérii directe dela Sofia.

Gabriel serait importante pour la domination aes rnonts Hermada qui bouchent le passage vers Trieste. Sur notre front certaine activité, et comme les trains sur Buzau sont de nouveau interrompus, on s'attend A, une reprise de la ba- taille. Conversation avec Branisteanu. Il n'en revient pas sur Te peu d'orientation des Allemands, qui enoore aujourd'hui ne sont pas fixés objectivement sur le compte des hommes po- litiques. Ill atribue aux agissements des amis de Carp une partie de eette eonfusicrn. Stere lui-même n'inspire plus can- fiance! Plus loin, Branisteanu me raconte que le colonel Htntsch lui avait dit qu'il avait soigneusement lavé la tete A Lupu pour ses imprudences anti-autrichiennes. aMais com- ment se permet-on de parler, ici, contre nos alliés»!`'Je souris au souvenir de ce que je sais. (Notes 22 juilkt). Charles Varnav, rents samedi soir en liberté', met dit que les Bulgares protestent aVec énergie et que jamaisLis n'ont demandé son arrestation. D'autre part, ohm Ielkmann, Stirbesr a appris .que sur lettres de Sofia s'était faite cttte arrestation....

134 NOTE 'POLITICE 1917

11 SePtombre Duelul Kerenski-Kornilow ja pro- portiuni epice.Kornilow, candidatal lui «Times»si .«Echo de Paris» (Barrés-Poinearé), a reclamat, in nu- mele membrilor Dumei, depline puteri civile si militare. Kerenski í-a replieat, destituindu-1 : «Ordon ea generalul Kornilow sh' remita- insArcinarea sa generalului Klern- bowsky. Proclam starea de asediu la Petrograd». Pro- babil maine, replica lui Kornilow. 12 Septembre. St. . O zi calda de in ceput de toamnä. Multe carti de vizita si scrisori. Pro- fuziune de flori. Pe front, in Bucovina, Rusii ocupg la Solka pozi- tiunile aliajilor. Auzisem totdeauna spunându-se &A, mari forte ruse sunt grupate in Nordul Moldoveí Hotin. 13 Septembre. Moartea Reginei Eleonora a Bill- gariei. De mult timp bolnav5, de cancer. Sfârsitul s'Au era asteptat pentruOctombre. ReginaElisabeta o stima multi, prin ruda so, tângrul print de R,euss, care era la Statuluí Major al luí Mackensen, am fi avut cui sä ne adresiim pentru a se interesa de soarta prizonierilor nostri.

11 septembre. Le duel Kerensky-Kornilow prend des- proportions épiques. Kornilow, candidat du «Times» et de l'«Echo de Paris» (Barrès-Poincare), avait réclamé au nom de- membres de la Duma pleins pouvoirs civils et militaires Kerensky lui a repliqué en le destituant. «J'ordonne que le general Kornilow remette sa charge au general Klembows- ky. Je proclame l'état de siege à Petrograd eft le district de Petro». Probablement demain replique de Kornilow- 12 septembre. La St. Alexandre. 7.1fait une chande journée ct'automne. Beaucoup de cartes et de lettres; on m'en- voie énormement de fleurs. Sur le front, en Bucovine, les Russes occupent à Solka des positions des allies. J'avais toujours entendu dire que de- grandes forces russes sont groupées nord Moldavie-Hotin. 13 septembre. Mort de la Reine Eléonore de Bulgarie. Depuis longtemps malade du cancer. Sa fin étalt attendue pour oetobre. La Reine Elisabeth l'estimait beaueoup et, par son parent, le jeune Prince de Reuss, qui était à l'Etat-Ma- or Mackensen, nous comptions rintéresser effeetivement sort de nos prisonnie'rs.

NOTE POLITICE 1917 135

Blome in drum spre Sofiaei Gebsattel,intors dela Carlsbad, amandoi la dejun. Blome, dupa plecarea lui Gebsattel : Czernin stie cá Germanii au impiedicat voiajul meu. La Viena se intrebadacci merg numai in acest ora, ccici in acest caz Germanii ar fi avut bruta- litatea sd impiedice reintoarcerea mea. (Notez: 1) Ce ideie îi face cineva despre politico, germana la Viena, ea sa-si pung aceasta chestiune; 2) pentru ce sä-si inchi- puiasca eineva cà ar putea gàsi in mine un fel de corn- plice 7). Imparatul nu iubeste pe Germani. Cand merge pe un front, se intretine mai mult de o jumätate de orb,' cu soldatii, mai mult de sfertul de orä acordat eu of i- terii combatantii °and vine randul ofiterilor germani, tibia a intins mana, unuia, cá indata muzica da semnalul de defilare. Lucrul acesta se repetà preades ea sa nu fie programatie. C.zernin nutreste aceleasi idei. Uniunea personara este visul lui Blome «ce bot- nita pentru Unguri !» cu un vice-rege care ar fi pro- babilarehiducele Carol Albert, fiul archiducelui Karl Stephan. De altfel, Carol Albert ar fi si candidatul

Biome, en route pour Sofia, et Gebsattel, retour de Karls- bad, it déjeuner. Biome, après le dépaxt de Gebsattel: Czernim salt que les Allemands ont empaché mon voyage. On se demandait Wien si fallais et Wien seulement les Allemands auraient la brutalité d'empecher mon retour. (Je note: 1) Quelle id& se fait-on de la politique allemande A. Wien pour qu'on se soit posé cette question; 2) Pourquoi s'imaginer trouver en moi une espèce de com.plicel) L'Empereur n'aime pas les Alle- mands. Quand i/ se rend sur un front, il dépasse la demi- heure d'entretien avec les soldats, il dépasse le quart d'heure aecordé aux offieiers combattants et quand c'est le tour des officiers allemands, it peine a-t-il donne) la m.ain à l'un que la musique joue la fanfare du défilé. Cela se répate trap. souvent pour que ce ne soit pas programmatique. Czerninekst dans les males idées. L'union personnelle est le rave de Blome. «Quelle muselière pour les Hongroiszl avec MI viee-roi, qui serait probablement rarchidue Charles-Albert, fils de l'archidue Karl-Stephan. Au demenrant, Charles-Al- bert serait son eandidat aussi an trane: bien fait, eourageux

136 NOTE POLITICE 1917 la tron : bine fAcut, curagios, inteligent. Opozitiunea la uniunea personal. ar veni mai cu sewing din partea Ta- rului Ferdinand. Noul Presedinte al Consiliului, von Seidler, nu insemne,azA provizoriu. Esterhazy, care s'a eclipsat asa de repede, greu bolnav de congestie. E greseala lui Czernin CA a lucrat s cada Tisza. Prin- -tre Germanii cari lucreazg la petrol, el a auzit leg ar fi vorba de o ocupare de terenuri pentru o duratä de timp ce nici nu se poate spune. Ducesa de Coburg, aflatil in Elvefia dela &Mena Tarului, pierdut proprietätile ei de vkluvä," 1 Nu mai are nici strietul necesar. A .vândut un castel in Bavaria si acum e nevoità sä se adreseze nepotului säu, care nici cl nu e bogat,spre a o ajuta. Ea vede des pe d-na Geb- sattel. 15 SePtenihre. Nimic pe toate fronturile. Pe Isonz,o Actiunea a fost aici teribiläi Austriaciirecu- -nose ca." au fost in pericol. De Cand prizonierii au anuntat familiile lor, prin

intelligent. L'opposition de l'unión personnelle viendrait sur- tout du Tzar Ferdinand. Le nouveau president du conseil, -von Seidler, c'est rien: -du provisoire. Esterhazy, qui a si vite lâché la rampe, est 'syphilitique; il a eu des transports au cerveau: c'est la faute de 'Oz'ernin d'avoir fait tomber Tisza, Parmi les Allemands travaillent au pétrole, il a entendu énoncer des idées d'ocoupation des terrains pour des duréesqu'on ne peut méme Tépéter. La duchesse de Cobourg, en Suisse, depuis la 'chute du Tzar, n'a plus son douaire. Elle n'a presque pas le néeessairc Elle a ven'du un château en Bavière et doit s'adresser it la -bourse de son neveu qui n'est pas riche. Elle voit souveut M-me Gebsattel. 15 septembre. Rien sur tous les fronts qui ait un ca- ractère d'action mordante. Sur l'Isonzo, mime. L'action y a ,été terrible et les Autrichiens reconnaissent qu'il y a eu du danger. ,Depuis que des cartes (nit annoncé aux familles la récep-

NOTE POLITICE 1917 137 cárti poStale, de primirea coletelor ce li s'a trimisi ch. 'am.instiintatt ea,' In curánd vor fi expediate alte dona va- goane, e o imbulzeala de -nedescris la Crucea-Rosie. rani, femei, oameni nevoiasi adue grámezi depachete, al cálror continut ne aratá spiritul de economie al aces- -tor oameni. Asa, gásesti ciocolatá, cutii de sardele, urit, zonserve dei carne, untura', toate lucrurile, infine, raro .sau disphrute cu totul. E ceva inviorátor. Si cu co rope- 2iciune táranii au priceput mecanismul ! Lupta Kornilow-Keren,sky pare cá, a devenit e- picá, d-upátirile agentiilor, fárá a putea %s'a descnrCa ceva; atát sunt de contradictorii diferitele depesi. Rázbd- iul civil se pare cá e foarte apropiat. 16 Septembre. gzernin a plecat din nou la Berlin. spus indatá cá, chestiunea polonezh se aflá din non In discutiune. Astázi a apárut in jurnal diploma acor- datá Polonezilor. Actul cel -maicaracteristic este insti- uirea unei Regente care va guverna válná când puterea supremg va fi luatá de un Rege sau *un Regent».Doci cele douá Imperii au convenit de a nu hotárinimic in cliestiunea tronului. Aviz lui Carp si proiectelor sale. ton par les prisonniers des colis qu'on leur a envoyés et que nous avons donné avis de 2 nouveaux wagons à expédier. c'est une cohue folle it la Croix Rouge. Des paysahs, des -femmes nu-pieds, du petit monde apportent des monceau'x de paquete dont le contenu revèle l'esprit d'éoonomie de nos gens. 0,n y trouvedu chocolat en masse, des boites de sardi- nes, du beurre, toutes les choses enfin .rares ou entièrement disparues. C'est très réconfortant. Et, ave° quelle rapidité nos paysans ont saisi le mécanisme! La lutte Kornilow-Kerensky semble étre devenue épiquP, selon les nouvelles des agences, sans qu'on puisse y demaler quelque chose, tant sont contradictoire,s les différentes dé- n'eches. La gaerre civile semble toute prAte. 16 septembre. Czernin était alié de nouveau à Berlin On a de suite dit que la question polonaise était de nouveaii sur le tapis. Aujourd'hui a paru dans le journal la patente aecordée aux Polonais. Le plus clair en est l'institution d'une Régence qui gouveruera «jusqu'A ce que le pouvoir suprénie soit pris par un Rol ou un Régent». Donc les deux empires sont convenus de ne rien trancher dans la question du trönc. Avis à Carp et ,A, ses projets tranchants.

138 NOTE POLITICE 1917

17 SePtembre. Venind la Crucea-Rosie, aflu cé. me- dicul general von Goetz a anuntat pe d-na. Savescu ni se va lua administratia spitalului Ortodoxiei gaus. politischen Griinden». Cer imediat o intrevedere cu co- lonelul Hentsch, caci faptul acesta insemneaza un semn de neincredere in Crucea-Rosie si prefer a ma retrage- decat a inghiti asemenea masuri. Stirbey e de parerea mea. De altfel d-na Alex. Cantacuzino, care alearga toate partile, a vazut pe Lupu Kostake si pa V. Arion. Amândoi cunosteau deja masura luata. Virgil a adiiogat chiar, ea lovitura nu era indreptata contra d-nei Can- tacuzino, ci contra lui Marghilomani Stirbey. (D-nan C. mi-a repetat aceasta la orele 2i jum.). Branisteanu imi raporteaza ca. o telegrama anunti cà Sovietul votind incheierea unei paci democratice far% a tine seama, de tratatele secrete si abrogarea pedepsei cu moarte, guvernul provizoriu, Mfg a mai astepta Con- stituanta, a proclamat republica. E de sigur in n,ctul a- cesta o posibilitate de pace. In «Pester-Lloyd» din 8 Septembre o notita asu- pra pretinsului voiaj al lui P. Carp si al lui Marghilo-

17 septembre. En arrivant Croix Rouge, j'apprends que le General-Arzt von Goetz a annoncé à M-me Savescu qu'on allait nous prendre radministration de rhôpitalde. l'Ortodoxie «aus politischen Griinden». Je demande de suite une entrevue au colonel Hentsch, car east une marque de- méfiance da.ns la Croix Rouge et que je préfère me retirer- que d'avaler de pareilles mesures. Stirbey est de mon avis. D'ailleurs, Didine, qui court de droite, de gauche, a vu Lupu Kostake et Virgile Arion :les deux connaissaient déjà la mesure arrétée. Virgile a m'ème ajouté que le coup n'était pas dirigé contreelle,mais contra Marghiloman-Stirbey. (Elle me l'a 1.61)&6 it 24 h.). Branisteanu me rapporte qu'un télégramme annonce que- .le Soviet ayant voté la conclusion d'une paix dénaocratique, sans tenir compte des traités secrets, et rabrogation de la peine capitale, le gouvernement provisoire, sans plus atten- dre la Constituante, a proclamé la république. C'est certainement une possibilité de paix. Dans le «Pester Lloyd» du 8 sept., une notice sur le pré- tendu voyage de Carp et de Marghiloman it Berlin. Ce voyage-

NOTE POLITICE 1917 13g man la Berlin. Acest voiaj n'are vre-o ratiunepoliticg,. insa vizeazA necesitatea de a obtine indulcirea rigorilar In exportatiunea recoltelor.Am fost asigurat cg, de cu- rgnd, un numgr din «Neue Freie Presse», care n'a fost vgndut la Bucuresti, continea o lungg criticä contra ad- ministratiei militare in teritoriul romgn ocurpat. Notita din «Pester Lloyd»are in cazul acta osemnificare realg. 5 ore, vizita colonelului Hentsch, care aduce mari laude Crucii-Rosii; nici vorbg nu e de motive politice, si cg dgnsul a fost rgu inteles. Are numai nevoe «pentru motive militare, asupra cgrora nu poat,e a se intinde mai mult» de un spital mare; ni se va elibera chitantà de t,ot ce se va lua de ei; CA -medicul general va avea ordinul sA aranjeze totul «cu lealitate». Comunic a,cestrgspun lui Stirbey, care spune : «ca de obicei, ei au fgcut lar boroboatg si nu stiu cum s'o repare». Dela generalul Tantiloff sea o multime de conce- siuni Pentru prizonierii nostri. msA aflu eä. la sfar§itul ostatieii vor fi trimii in Bulgaria. 18 Septembre. Azi dimineatg, Dr. Gatz a fost la Ortodoxie. A tinut un discurs in frantuz*e, aducand n'a pas de raisons politiques,mais la nécessitéd'obtenir l'adoucissement des rigueurs dans l'exportation des récoltes. On m'a assuré que récemment un numéro de la «N. F. Presse». qui n'a pas été vendu à Bucarest, contenait une longue cri- tique contre l'administration militaire en territoire roumain occupé. La notice du «Pester Lloyd», dans le même sens de critique, a alans une signification réelle. 5 h. Vn le col. Hentseh qui se confond en éloges pour la Croix Rouge; qu'il n'y a pas trace de raisons politiques et qu'il a été mal compris; qu'il a besoin «pour raisons militai- res, sur lesquelles il ne peut s'étendre plus longuement» d'un nouveau grand h5pital, qu'on nous donnera quittance de tout ce que eat pris par eux, que le General-Arzt aura l'ordre de tout arranger cloyalement». Je com.munique ces réponses .t1 Stirbey; lui: «comma d'habitude, ils ont commis une gaffe et ne savent comment la réparer». Du général Tantiloff je tire une foule de concessions pour nos prisonniers. Mais j'apprends qulla fin du mois on va envoyer en Bulgarie les otages. 18 septembre. Ce matin Goetz a éth à l'Ortodoxie; il a fait un discours en frangais,oouvrant de fleurs la Croix

140 NOTE POLITICE 1917

Crucii-Ro*ii. A rugat pe doumne sa rámaná, da pos- turile lor, in lazaTetul ,de'venit aeum -germnn. E una din modaliatile gäsite probabil de Ilentseh. Do altfel, la CrUcea-Ro*le, Stirbeyi Aravrojany imi spun eh' în acel Spital se AA peste 100 de Prétii-L*1 cari ar fi trebuit ev"hedati de mult; cofiteriiprimeic vizite 1a ()rice arg e ies noapeta. La 14/27 a Tost pe- trecere cu Muturi, discursuri, certuri *i cA multe_doanme domni*oare dela Ortodoxia ingrijau «partea moralit» Tánitilor, etc.In definitiv, n'am avut decat eeeace a cAutat d-na Oantattiino ! Horstmann, : organizarea Poloniei. Nu s'ar puteì aplica oare aceia*i intocmire *i in Romania '1 Horstmann, In toate convorbirile noastre, revine asupra ideei eiä ar- mata germang n'ar putea parási, de azi pe 4:Caine, tara; cä, va trebui o 0c21 patiune pentru a asigura ordinea. Ace- la* sistem va fi *i Belgia. Ii opun vecinic : La noi, ordinea e asiguratä; dadi g-uvernez, iau asuprá-mi rás- punderea, deci ocupatiunea ar fi inutilá. Exemplul Pplo- niei nu trebue urmat : era o tafá neorganizatá ca Stat.

Rouge. Il a prié les Dames, des rester à leurs postes dans le lazaret devenu allemand. C'est une des modalités trouvées probablement par Hentsch.D'ailleurs, a la Croix Rouge, Stirbey et Mavrojany me disent qu'il y a plus de cent pre- tendus bless& qui auraient da étre évactiés depuis long-- temps ; que les officiers recevaient des visites it toutes les heures et sortaient la nuit; le 14/27 anat il y a eu parastas, .suivi de boisson, de discours et de rire; que trop de Dames et Demoiselles de l'Ortodoxie soignaient le «côté moral» des blessés, etc. Somme toute, nous n'avons eu que ce que Didine a cherché! Horstmann: organisation de la Pologn.e. Nei serait-ce pas Je modèle de ce qu'on .pourraitfaire pour la Ronmaniel Horstmann, dans tous nos entretiens, revient sur l'idée que l'armée allemande ne pourrait quitter dn jo-ur au lendemaln le pays; qu'il faudra une occupation pour assurer- Fordre; qu'il en sera de male pour la Belgique. J'oppose canstam- ment: l'ordre est assuré chez nous; si je gouverne, j'en premis la responsabi/ité et une occupation serait l'exempte de la Pologue n'est pas it suivre: c'était un pays non orga-

NOTE POLITICE -- 1917 141 Romania este un Stat, care are organe pe cari n'ai decat sil le pui in functiune. Din, toate pártile ai impresiunea, cá mergera spre- pace. Lumea gernianä. si austriaca- e convinsá de acest lucru. Victoria lui Kerensky, daca,' e realá, poate s'o zo- reaseá. 19 Septembre. J. Kintescu soseste din Craibva, cu o doamnä Aurel Mircea; profesoará la scoala normará: < d. Lupu Kostake a fost la noi pentru revizuirea listelor- acelor caritrebuesc sà fie arestati sau mentinuti, precum si a acelora cari trebuesc (Mircea se allá la Tismana).. D. dr. Taubes imi spune acelas lucra. Soseste St. Frumweanu,prefectul de Mehedinti Cele dintái vorbe ale lui Lupu, imi spime el, au fost ca sä-1 intrebe da,c5: s'a ocupat de aceastá chestiune. Existlí deci organe oficiale romiine cari aprovizicyneazä cu pri- zonieri lagArele; prizonieri cari in curand vor fi trans- portati in Bulgaria. E in adevár cuya fantastic ! Dar s'a mai adáogat si un 5antaj relatitr la revizui- rea listeler.: si la graiova si la Severin s'a fácut uz de el, spre a se aduna semnáturi pentru Carp. Senatorul nisé comme état; la Roumanie est un état, qui a des organes- qu'on n'a qu'a mettre en fonction. De tontas parts on a l'impression qu'oil marche vers paix. Tout le monde allemand et autrichien en est persuatM. La victoire de Kerensky, si elle est réelle, peut la précipiter. 19 septembre. Jean Kintescu arrive de Craiova avec- une dame Aurel Mircea, professeur de Narmale: «Mr. Lupu a été chez nous pour la révision des listes de ceux qui doi- vent être arrêtés ou maintenus et de ceux qui doi-vent étre (Mircea est A Tismana). Puis Mr. Ar. Taubes me dit la même chose. Arrive SL Prumuseanu, le préfet de Mehedintzi: les premières paroles de Lupu ont été de lui demander s'il s'est occupé de cette- question. Il ya done des organes officiels roumains qui sont les pourvoyeurs des camps d'otages qui bientôt vont étre transplantés en Bulgaria. C'e,st vraiement fantastiquel Un chantage aussi s'est greffé sur cette révision des lis- tes. Et A.Oraiova, et it Severin, on a cherchés'en servir pour recueillir des .signatures p,our Carp. Le sénateur libérat

142 NOTE POLITICE 1917 beral Isvoranu este vizat in particular, duph ce fusese berat in urma insistentelor mele. La Craiova, Lupu a fost pentru a constitui un nou ecnsiliu comunal cu con.- servatorii nostri, dar, in prealabil, el a volt a-i pune sà semneze plebiscitul in favoarea lui Carp, ins.5, ei au re- fuzat. De ckeva zile, oBukarester Tagblatt» nu serie nimic despre incidentul germano-argentin de carenu- mai editiunea germana vorbise. (Tester Lloyd» contine elementelecomplecte aleafacerii.Suediaconcedase Germaniei uzul cifrului s5a. Timp de 2 anii jumatate nu s'a ivit nici o incurcAtura. Insg. Statele-Unite avusese acelasi privilegiui presupun c. cunoasterea acestui se -cret le-a impus s'a" caute cheia depesilor suedeze. Horst- mann spune c5, e o copilarie a crede c. un cifru a.r putea ilmane inviolabil.

Americanii au avut, prin urmare, textul acestor te-. legrame si nu 1-au divulgat deck in momentul alegeri- lor suedeze, pentru ca astfel s. poati ajutasfortàrile antantistului Branting. In douA depesi, ministrul ger- man, Contele Luxbourg, la Buenos-Ayres, trateazgpe

Isvoranu est tout particulièrement visé, après avoir été li- béré sur mes instances. A Craiova, Lupu a été pour consti- tuer un nouveau conseil communal avee nos conservateurs, mais, au préalable, 11 a voulu leur faire signer le plébiscite en faveur de Carp et ils ont refusé. Depuis quelques jours, le oBukarester Tagblatt» ne dit mot de l'incident germano-argentin, dont rédition allemande .seule avait parlé. Le cPester Lloyd» contient les éléments -complets de l'affaire. La Suède avait concédé l'usage de son chiffre à l'Allemagne. Cela avait marché sans encombre de- puis deux ans et demi. Mais les Etats-Unisavaient eu le -même privilège et je suppose que la connaissance de ce secret les a poussés à chercher la clé des déaches suédoises. Horstmann dit que c'est un enfantillage de croire qu'un ehiffre puisse rester inviolable. Les Américains ont eu par .:onséquent le texto de ces télégrammes et ills ne les ont di- vulgués qu'au moment des élections suédaises, pour évidem- rnent arriver it seconder les efforts de l'ententiste Branting. Dans deux dépêches le ministre allemand, comte Luxbourg, .1 Buenos Ayres, traite le ministre argentin edlne notoire»

NOTE POLITICE 1917 143

Tninistrul argentinian de «mggar recunoscut»,i sfatueste zuvernul : osau sä." lase vasele argentine libere, sau daca le scufundg, sá, le scufunde NM" a Lisa vre-o urnza"». Mare spaimg, in Argentina. Mare excitareamericaná. Toatá orchestra agentiilor telegraf ice in miscare. Guyer- nu' german a rechemat indatäl pe Luxbourg un om fliscalificat, foarte inteligent, insg, arogant si a pus sà se publico cà aceastá not6 personalà, nu eraoonse- cinta instructiunilor primite,i cg, de altminterea n'a in- fluentat de f apt nici un act al guvernului. 20 Septembre. De dou6 zile, puternice atacuri ro- inane contra Muncelului si Varniteii in valea Oituzu- lui. Comunicatul adaogg ch" trupele romane au pAtruns un moment in liniile delaGrozesti; mari pierden,se spune, din partea ná.vglitorilor !... ComunicatuI roman lipseste dela reinceperea aces- tci De altfel, lupte pe toate fronturile, afarà de cel rusesc: in Flandra, St. Quentin. Lens, Meuse (lupta' mare) si o actiune austriacA pe frontul italian din Tirol, de care nu se mai vorbea de mult timp. Italia inchizand et conseille au gouvernement

144 NOTE POLITICE 1917 granitele sale de trei zile, rámtme de vazut dacá,e vre-co- legáturá cu aceasta afacere. Contele Eugeniu Ledebur la dejun. Ii spun : A- facerea poloneza pare a fi socotitá drept o afacere aus- triacá. «Tot astfel mi se pare si mie si e supArátor lucrul ac,esta; vina este a administratiei germane care-. a reusit rau. Ideia lui Ludendorf era ca Polonia sä, dea un mare numar de soldatisi ea n'a dat nimic. Mi-ar placea mai bine ca Polonia säl treaca la Germania». E curios cum nimeni nu vrea de aceastá. Polonie !... Apoi, se pare cái Polonezii cArora li s'a promisatilt de- mult la inceputul rázboiului,scontilnd sansele unei re- volutiuni care n'a sosit, cred cä universul intreg se- bate numai pentru ei. 21 Septembre. Un bm de treaba, d. Oscar Cisek, liberat din lagárul de prizonieri din Austria, mi-aduce stiri despre aproape 50 grupe de tárani din Sarul Dor- nei cari sunt internati la Katzenau (inutil a cauta ace.st nume in atlas : e un nume nascocitde Italienii aflati in lagari acuzati ca manhnca «Katzen !»). lcsngternps. L'Italie ayant fermé ses frontières dopuis trois- restera à voir s'il y a relation avec cette affaire. Le comte Eugène Ledebur déjeune. Je lui dis: «L'affaire- polonaise semble s'emmancher comme l'affaire autrichienne». Lui: «Cela me paraît aussi et c'est filcheux; c'est la faute- radministration allemande qui a mal réussi. L'idée de Lu- dendorf était que la Pologne donnerait un grand nombre de soldats et elle n'a rienfourni. J'aimerais mieux qu'on lais- silt la Pologne à l'Allemagne». C'est curieux comme personne- h'en vent de cette Pologne. Il semble aussi que /es Polonais à qui on a trop promis au début de la guerre, escomptant les chances d'une révolution, qui n'est pas venue, les Po- lonais paraissent croire que l'univers se bat rien que pour eux. 21 septembre. Un brave libéré des camps d'internement en Autriche, Mr. Oscar Cisek (Viitorului 65), m'apporte des. nouvelles de 5I) couples environ de paysans de $arul-Dornet qui sont internés à Ratzenau (inutile de chercher ce nom dans les atlas: c'est un nom inventé pour les Italiens habi- tants en majeure partie du camp et accusés de manger les-

NOTE POLITICE 1917 145

Acesti nenorociti, despre a chror existenta si loe de fletentiune nu se stia nimio, sunt inteo stare de mizerie ingrozitoare. Multi au murit ! Cisek i-a auzitspunhnd cà adeseori au inghitit otet «ca s5, le mai steanga stoma- cul». O paine de contrabanda costa' 8 coroane.Sunt evrei români internati acolo; dar din Viena, de pretu- tindeni, au fost ajutati si adeseori pusi in libertate. Alerg la Qrucea-Rosie. Trimitem o mie de coroane cutii cu pesmeti. Nebuntia plebiscitara a lui Lupu Ii produce efec- tele. Cerná,tescu amenintà po magistrati cu transferarea. La Pitesti, seful politiei a spus generalului Ghitescu bage de seamsg, cáci fac,e o politicA «contrarie» Germa- niei. Generalul a rgspuns: 441Jrmez politica sefului meu!» Printesa Martha (Bibescu) a scris lui G. Stirbey. Ea a aflat prin Coma lucruri interesante. Stiam eh' Coma era «in misiune» la Berna : Take nu uitá priete- nii; iar banii, pentru misiuni de genul acesta,nu lip- seso. Regele a avut momente de ezitare. Brátianu, prin Stirbey, l'a amenintat cu abdicarea. Stelian a fost

146 NOTE POLITICE 1917 numit ministru in Italia : ap se explica telegrama ca Ghika va continua sa locuiasca la Roma. Azi dimmeata Maimarokui U.locardia imi spun: Imparatul e in Romania §i a fost eri la Curtea de Ar- ge§. Nu credeam nimio.Asta-seara, intalnescla d-na Lydia Filipescu pe coionelui Sturdza, care nu-ti face nici o placere sa-1 intalnWi undeva. El imi confirmä cá Im- paratul a fost la Curtea de Arges *i a petrecut noapte,a In vagonul sAu, in apropiere de gara de Nord, venind de pe frontul din Transilvania. Pleacd la Sofia ? Linia Giurgiu foarte pazitä. Lupu Kostake nu l'a vazut ! Niciodata nu se va consola de aceasta... 22 Septembre. Jurnalul confirma cA Imparatul a fost alaltaeri la Curtea de Arges; un ofiter, d.Klein- schmidt, l-a vazut la Giurgiu. Mehedinti imi comunica o stire care, ori cat de necrezut ar parea cadreaza foarte bine cu atmosfera : un ofiter de politie german i-a perchizitionot casal... Nu i s'au perchizitionathartiile, nici i s'au pus chestiuni... Mai de miilt Cam ceruse 1,-6 Me. hedinti sA serie o carte contra Regelui Carol. Refuz.

Stelian a été nommé ministre en Italie: cela explique la dépAche que Ghika continuera de résider à Rome- Ce matin Maimarolu, Ciocardia me disent: l'Empereur est en. Roumanie et a été hier à Curtea de Arges. Je n'en croyais rien. Ce soir je rencontre chez Lydie Philipeseu le colonel Sturdza, qu'on n'a pas de plaisir à trouver quelque part. Il me confirme que l'Empereur a été à Curtea de Arges et a passé la nuit dans son train dans les environs de la gare du Nord, venant du front de Transylvanie. Se rend-t-il it Sofia 1 La ligne Giurgiu était très gardée. Et Lupu ne l'a pas vul JamFds il ne s'en consolera.... 22 septembre. Le journal confirme que l'Empereur a été avant hier à Curtea de Arges et un officier. Mr. Klein- schmidt, l'a vu à Giurgiu. Mehedinti me communique une nouvelle qui, pour pa- rattre invraisemblable, ne cadre pas moins avec Patmosphère locale: un °Meier de police allemand a fouillé avant-hier sa maison ! On n'a pas perquisitionné ses papiers, ni posé des questions. Dans le temps. Carp avait demandé à Mehedinti ûcrire livre contre Rol Carol. Refus.

NOTE POLITICE 1917 147 Pe frontul de Vest, mare lupta (a treia in Flan- (Ira) pe un front de 12 km. Buletinul ne spune ca succe- ,sul primei zile a fost de partea Germaniei. In România e asteptati Imparatul Carol. Cd- latorieinaceleasiconditiuni ca pentru, Irapäratul Wilhelm. Horstmann imi tadmite gNorddeutscheAllgera. Zeitung», care reproduce textul adevArat al rcispunsului lui Wilson la nota Papei si versiunea cu nerusinare fal- sificatà a Agentiei Halms. Am trimis cateva fructe d-nei Lisette Greceanu. Ea mi fdspunde pe o carte de vizità < Madame Paul Greceanu. geboren Prinzessin Ghika»; si când imi aduc aminte &A Paul, foarte francofil, refuza.se once colaborare politicä din cauza politicei mele germa- nofilel 23 Septembre. gomunicatul anunta ruperea fron- tului rus la lacobstadt (la nord de Frederickstadtpe Dvina), ocuparea acestui insemnat cap de pod precura a orasului. Fluviul n'a fost inc6 trecut, ceeace dade presupus c'a" va fi mentinut ca delimitare a noului front.

Sur le front Ouest, grande bataille (la 3-e de Flandre) sur un front de 12 km. Le bulletin tient que le succès de ce premier jour a été du côté allemand. On attend en Roumanie aussi l'Empereur Charles. Ve- -vage dans les mémes conditionsquepour l'Empereur uillaume. Horstmana m'envoit la «Norddeluitsche AJilg. Zeitung > qui donne le texte véritable de la répouse de Wilson à la note du Pape et la version impudernment falfifiée par l'a- gence Ha:vas. Envoyé quelques fruits it Lisette Greceanu. Elle me ré- pond sur une carte de visite libellée

148 NOTE POLITICE 1917 Nota Impgratului Carol ca raspuns la aceea Papei este bine venità. Ca laturà politicA, ea pune, pe cat se pare, peprimul plan desarmarea reciproc6 si sue, cesivg, libertatea rakilori arbitragiuli, pe aceste baza, cautand a ghisi solutiunea chestiunilor pendintei ridi- cate de acest ra'zboiu. 24 Septembre. Imparatul Wilhelm a p5,r6siteri Romania, dupg ce a vizitat Sinaia. Sosind din Riga prin. Varciorova, a fast la Curtea de Arge; a petrecut noap- tea de Joi spre Vineri in trenul sáu, gara de Nord; a trecut apoi la Giurgiu; pe DunAre pang la Cernavoda, unde a vgzut podul; in urma pe frontul Sireti de aci Sinaia. Sing-urul Roman pe care l-a vtizut a fost Tzigara,_ care l-a primit la Curtea-de-Arge. Lupu Kostake n'a utiut nimioi, dupà pgrerea lui, vizita gin astfel de eon- ditiuni» n'a adus niel un bine, ImpAratul «nepromitand nimio». Dansul era foarte umilit. Niciodatà nu va ierta lui Tzigara faptul cá Maresalul, recomandand cea mai absolutà discretiune, Tzigara a observat-o chiar fatii de el. Tzigara spune chi Impàratul e persoana cea mai a- mabil6 din cate a intalnit. N'ai erede cá ai in fatcl.o La note de l'Empereur Carl en réponse au Pape est de belle venue. Comme politique elle semble mettre au premier plan le désarmement réciproque et suceessif, la liberté des mers et l'arbitrage; et, sur ces bases, trouver la solution des questions pendantes et soulevées par cette guerre. 24 septembre. L'Empereur Guillaume a quitté bier la Roumanie après visite à Sinaia. Arrivant de Riga par Vex- ciororva, a été à Curtea de Arges; passé la nuit de jeudi à vendredi dans son train Gare du Nord ; passé par Giurgiu ; fait le Danube jusque Cernavoda; vu le pont; été sur le front Sereth; puis Sinaia. Le seul Roumain qu'il ait vu est Tzigara, qui a fait les bonneurs de Curtea de Arges ; Lupu Kostake n'a rien su ; aussi, à son avis, la visite odans de pareilles conditions» a nui l'Empereur cn'ayant rien promis». Il était très mor- tifié. Il ne pardonnera pas it Tzigara que le maréchal ayant recommandé la plus absolue discretion, Tzigara Fait observe- même vis-à-vis de lui. Tzigara dit: Empereur est l'homme lo plus aimable qu'il ait rencontré; en rien on ne sent le jeu de

NOTE POLITICE 1917 149 «Majestate». E documentat, familiar, cu priviri gene- rale asupra tutulor chestiunilor. Admiré. pe täranul ro- man. In once lucru, convins de superioritatea poporu- lui nostru asupra poporului bulgar. Tara i s'a pärut foarte frumoasä; pozitia Curtii-de-Arges, cu totul occi- dentarä; nimic asemänätor cu Orientul. Dunarea nu poate rsämâne fluviul pe malurile ca'ruia un cglator nu poate poposi farà sä. primeasca un glont de pusca; el trebuie säl deving un al doilea Mississipi. Ce insemneazg aci Du- närea bulgarà, clinoodo Dun'Area shrbä, raai departe ro- mânäi sau ungarä? Comisiunea dunäreanäl poate sau trebuie ssä ramâna, insà de ce sä.' nu se deschidä o cale peste lacurile de pe tarmul dreptAdresandu-se Feld- maresalului: oAr trebui sá faceti aceasa lucrare». Mac- kensen: cMajestatea Voasträ sg-mi dea prizonieri si o fac». De douà ori spune: «Cum a putut Regele vostru facA ce a fä.cut? Lips6 de caracter sau . mare prostie?» «NaturA influentabilàj anturaj.rgu», rgspunde Mackensen a incercat sa adueä laude lui Carp. Impgra- tul (fäcand gestul monoclului):

150 NOTE fOLITICE -- 1917

intoarce dela Viena, unde n'apetrecut:«Trebuiesa. marturiseso Ca mi-a fost foame tot timpul». (Din aoeste crAmpeie de vorbe îi poate cineva da seama &it de mult dorinta de a face pace stapaneste pe cei de acolo!) Con- tele qzernin l-a insarcinat sa-mi exprime complimentele sale si sa-mi spuna cat ar don i vorbeasca cu mine.. N'ati voi sá reluati chestiunea acelei nenorocite cald- torii intreruptei Cat timp nu se repara greseala la Berlin, nu ma voiu clinti din loc. Konradsheim revine in cursul conversatiunii si-i spun «a merge numai la Viena, ar semna o aocantuare pe care doresc s'o evit si de altanin- teri, sunt convins ea nu mi s'ar elibera pasapoarte». Pacat ! repeta el. Am uitat sá notez eri:Praschma, plecând azi pen- tru sesiunea Reichstagului, am fost eri la biuroul salt spre a-i comunica informatiile culese dela Comp, asupra sovairilor Regelui. I-am desvoltat din nou teza mea, care a fost bine primita de el: «A face pace cui pria dinastia noastra. Aceasta pace cu Romania oficiará este singura care ar putea pricinui o spartura in Antanta».

où il ne s'est pas amusé: «Je dois avouer que j'ai eu faint tout le temps» (Par ces petits apercus on se rend compte combien le désir de faire la paix domine les gens0. Le compte Czernin ra charge de ses compliments pour moi et de me- dire combien il aimerait causer avec moi. Konradsheim : ast-ce que malheureux voyage interrompu, vous ne vou- driez pas le reprendreh Je lui réponds: «A moins que de Berlin on ne répare la nialadresse, je ne bougerai pas». Kotmadsheim revient dans le cours de la conversation et je lui dis qaller rien qu'à Wien, ce serait marquer une accentua- tion que je desire éviter et, d'ailleurs, je suis persuade cue je n'aurrais pas de passeports0. Lai encore une fois: «C'est dommage 0 Oublié de noter hier: Praschma partant pour la session de Reichstag aujourd'hui, j'ai été hier à son bureau lui corn- muniquer le renseignement qu'on avait eu par Comsa sur les hésitations du Roi. Je lui ai de nouveau développé ma thèse qui trouve chez lui bon accueil: daire la paix avec et par notre dynastie. Cette paix avec la Roumanie officiello est la seule qui puisse faire brêche dans l'Eutente»,

NOTE POLITICE 1917 151

Am remis lui Horstmann o notitá asupra compo- zitiei iiberale a principalelororganeadministrative, care dä. destul de limpede publicului impresiunea dura- bilitátii si fortei liberaiilor in toate timpurile. 25 Septembre. Dare de seamä, oficiará despre cá- látoria Impáratului in ziarele de azi dimineatá. In oras, lumea e nelinistitä de prezenta Tarului Bulgariei si celor doi fii ai sái, sositi la Cernavoda pentru a saluta pe Impáratul. Aceastá vizitá e socotità cao manifestatiune a pretentiunilor Bulgariei fatá de Ro- mânia. Impáratul a pronuntat la Focsani, inaintea trupe- lor, cuvinte aspre pentru «Hohenzollernul necredincios, care, urmând unui mare Domnitor inzestrat cu calitäti nobile, n'a voit sA--i cunoasai traditiunile de fidelitate». eyed totu§i ea' va fi posibirá o intelegere cu dinastia noastrá. Se cunoaste textul autentic al ráspunsului Germa- niei cátre Papa. Ráspunsul e dat de Cancelar, iar nu de Impárat, ca in Austria. Fondul, in ceeacepriveste des- artnarea, arbitragiul,libertatea märilor,esteacelas; insä se mai adaogá douà afirmatiuni: 1) Impáratul piing

Bemis à Horstmann notice sur la composition libérale de nos principaux organes adrainistratits, ce qui donne trop clairement au public l'impressio-n de la pérennité et de la force des libéraux par tous les temps... 25 septembre. Compte-rendu officiel du voyage de l'Emperenr dans les journaux de ce matin. En ville on est inquiet de la presence du Tzar de Bulga- rie et des deux fils venus pour le sa/uer à Cernavoda, et on veut y voir une manifestation affirmant les prétentions bul- gares sur la Roumanie. L'Empereur a prononcé à Focsani, devant les troupes, des paroles dures pour «le Hohenzollern in fidèle qui,succédant à un grand Prince aux nobles pensées, n'en a pas connu les traditions de fidélité». Je crois dams le troisième (lessons toute possibilité d'ac- commodememt avec notre dynastie !.. On a le texte authentique de la réponse de l'Allemagne au Pape. Op n'est pas l'Empereur comme en .A utriche, c'est le cbancelier qui répond. Lo fond, quant au désarmement, ar- bi tr a ge, liberté des men, est le mame. Ma's il y a en plus

152 NOTE POLITICE 1917 - in cel din urniä moment a sperat cà va putea mentine pacea; 2) Impäratul are tot poporul cu dansul in do- rinta efectivä de pace si el räspunde de acord cu Parla- mental säu (in engster Fiihlung mit der Vertretung des deutschen Volkes). E rhspunsul la nota americang, care voeste sà sta- bileascA o distinctiune intre poporul german si dinastie. D. de Below, fost ministru la Sofia,dejuneazä la mine fiind adus de Horstmann. El reprezintä, cred, Crucea-Rosie pe li-IngA «Militär-Verwaltung». Vorbaste perfect frantuzeste; in 1913 a fost in &mat la Sinaia; pe timpul lui Leyden a facut vremelnic parte din lega- tiune. Vorbim de o multirne de persoane cunoscute de amiindoi. Are strasnieä ideie de Lady Beatrix Barclay, de drägästoasä, amintire. CAnd eran mai tineri, Barclay a suferit mult de poznele sotiei sale. Au päräsit repede Madridul si in conditiuni supärätoare pentru ea. In 1898, Drummond Wolff era ambasador in Spa- nia. Primind inteo dimineatà mai multe depesi urgente, se coboarà In cancelarie sà eaute cifrul. Tablou Ameri- deux affirmations: 1) L'Empereur jusqu'à la dernière minute espéré garder la paix; 2) l'Empereur a tout son peuple der- rière lui, dans le désir effectif de paix, et l'Empereur répond d'accord avec son Parlement (in engster Fiifilung mit der Vertretung des deutsches Volkes). C'est la réponse A la note américaine qui veut toujours établirune distinctionentre le peupleallemand et la Dynastie. Mr. de Below, ancien ministre A Sofia, déjeune avec moi, amené par Rorstmann. Il a les insignes de la Croix Rouge et la représente, je crois, A la Militär-Verwaltung. Parle parfaitement le franeais ; a été en 1913, un instant, Sinaia ; a passagèrement fait partie de la légation du temps de Leyden. Nous parlons de foule de gens connus en commun. II a une terrible idée de Lady Beatrix Barclay d'amoureuse mémoire. Lorsqu'ils étaient plus jeunes, Barclay a beaucoup souffert des frasques de sa femme. Les Barclay out quitté Madrid rapidement et dans des conditions facheuses pour la dame. En 1898, Drumond Wolff était ambassadeur en Es- pagne; recevant de grand matin des dépéches urgentes, il descend, en pantoufles, à la chancellerie, chercher le chiffre;

NOTE POLITICE 1917 153 cana, intrebuintAnd chei false, copia rapoartele engleze pentru a le trimite la Washington. Si, adaogA Below : -«Ferieitul bArbat al unei astfel de femei a c,ontinuatsA rämâng in carierg». Mavrojany aflA, dela Nenite,seu 6. o nouA ofen- sivA se pregAteste contra Moldovei. Dealtfel, trenurile cbisnuite in directiunea BuzAu nu sunt restabilite. 27 Septembre, Obisnuiti cu marile evenimente mi- litare, comunicatele celor din urmA dou.A zile ne par ne- insemnate, cu tot atacul reinnoit cu tArie al Englezilor in Flandra. Tunurile lorpar'ca se perfectioneazä din In zi mai mult. Ostanda a fost bombardatä si de pe uscat si de pe mare. ImpAratul a admirat mult minele dela SlAnic. A tinut o cuvântare pentru a lAuda munca ce se depune acolo. Horstmann mi-a spus ce impresie mare afAcut

Impresiuni asupra voiajului ImpAratului. In lagA- rul carpist mare consternare. Cei exagerati, ea Golescu, .exclamA : «Semn rAu de tot pentru tarA ! ImpAratul a

-tableau : l'Americaine, ayant de fausses clés, copiait les rap- ports anglais pour les envoyer it Washington. Et, ajoute Be- low : on a gardé dans la carrière l'heureux mari d'une pareille -femme Mavrojany tient de Nenitescu (par Maltezeanu) qu'une nouvelle offensive se prépare contre la Moldavie. D'ailleurs, les trains habituels dans la direction Buzau ne sont pas ré- tablis. 27 septembre. Habituésaux grosévénementsmili- taires, les communiqués des deux derniers jours nous parais- sent queleonques, malgré l'attaque fermement renouvélée des Anglais en Plandre. Leurs canons semblent se perfectionner chaque jour davantage. Ostende ayant été bombardé de terre et de sur mer. L'Empereur a beaucoup admiré les mines de Sllinic. Il Y a tenu un speech pour loner la besogne qui s'y accomplit. Horstmann m'a dit combien Slanic avait fait impression. Impressions sur le voyage,del'Empereur. Dans lo camp carpiste, grande mortification. Les exagérés comme Coleseu: «Semn rriu de tot pentru tara; Imp6.ratul a fost la

154 NOTE POLITICE 1917

fost la Slanic, la Campina si n'a chemat pe Carp !» Lupu este plouat. El nu poate erta lui Tzigara discretiunea observata fatä de linsul. Multi sunt nelinistiti de pre- zenta lui Ferdinand al Bulgariei la Cernavoda. De ce n'a salutat pe Imparat la Rusciuk, ci tocmai in mijlocul Dobrogei 7 (V. 5 Oct.). Discursul dela Foc§ani e inter- pretat in sensul cá niciodata dinastia nu va fi iertatà. cu toate acestea incep a deveni numerosi aceicari gAsesc Regelui Ferdinand scuza ea, fiind Rege consti- tutional, nu putea sá faca altfel. Printul August Wilhelm al Prusiei, care a repre- zentat pe Impáratul la inmormantarea Reginei Eleono- ra, se allá in Bucuresti. Tzigara va fi primit azi. Eri, Feldmaralul a vizitat cu ansul orasul. S'a gasit o brosura din 1914 a lui Crivat. Auda- ces fortuna juvat I Acest domn, care terorizeaza astázi pe profesori, era in Sept. 1914 un actionist fervent &re gasea ea: cRomânia ar face o crima fatá de neamul ro- mânesc daca n'ar grabi intrarea sa in actiune». Dar a gásit, cu Virgil Arion, drumul sàu spre Parnaso! Sl6nic, la Campina si n'a chemat pe Carp» Lupn est pe- naud. E ne peut pardonner à Tzigara la discrétion observée. vis-a-vis de lui. Beaucoup sont inquiets de la présenee de, Ferdinand de Bulgarie à Cernavoda. Pourquoi n'a-t-il pas sa- lud l'Empereur à Ruseiuk, mais en pleine Dobrogea (V.. 5 oct.). Le discours de Foesani est interpreté comme l'afirma- tion qu'on ne pardonnera jamais à la dynastie. Et pourtant, commeneent à être nombreux ceux qui trou.vent au Roi Fer- dinand l'excuse que, commie Roi constitutionnel, il ne pouvait pas faire autrement. Le Prince Auguste-Guillaume de Prusse, qui avait repré- senté l'Empereur aux funérailles de la Reine Eléonore, est a. Bucarest. Tzigara sera reeu aujourd'hui. Hier, le Feldmaré- chal l'a promend dans son auto en villa. On vient de découvrir une brochure de 1914 du nomm& Crivetz. Audaces fortuna juvat. Le Monsieur qui terrorise aujourd'hui les professeurs, grace a son beau-frère Virgile, était en septembre 1914 un pur actionniste qui trouvait que:

NOTE POLITICE 1917 155

29 Septembre. La dejun, Spiess ssi maiorul Heitz, care conduce Primária din Bucuresti, cu Stirbey si Ver- zea, care dorea sä cunoased pe Spiess. Vorbind despre batalia deia Marna, dupà care. si Francezii si Germanii se reträgeau färd a fi urmäriti, Francezii revenind cei dintii din eroarea lor, Heitz, care era impreunA cu Falkenhayn, ne spune :Trupele germane nu mai aveau nici o coeziune si marele Stat- Major a transmis prin colonelul Hentsch dou6 ordine retragere sau continuarea ofensivei. Hentsch, judechnd situatia rea, din cauza pierderii oricáirei legAturi intre armate, a rends ordinul de retragere. Acesta e motivul pentru care Imparatul i-a acordat, in România, ordinul -Tour le Write», singura distinctiune relevat6 de ziare printre decoratiile acordate in România. Stauss, care a venit cu prilejul vizitei imperiale la Câmpina crede cà singurele obstacole sunt : chestiuni personale ale lui Lloyd George in Anglia si Poincar& In Franta; apoi, temere din partea orica'rui guvern rus- de a licentia armata, soldatii-tArani deveniti liberi gata in once moment a cotropi proprietáltile particulare. 29 septembre. Eu à déjeuner Spiess et major Heitz, qui dirige notre Mairie de Bucarest., avec Stirbey et Verzea qui désirait connaitre Spiess. En causant de la bataille de la Marne, après laquelle Frangais et Allemands se retiraient sans poursuite, les Français revenant les premiers de leur erreur, Heitz, qui était avec Falkenhayn, nous dit : Les trou- pes allemands n'avaient plus aucune cohésion et le grand Etat Major a dépêché le colonel Hentsch porteur de deux ordres retraite ou continuation de l'offensive, Hentsch, jugeant la situation inauvaise, à cause de la perte de tout() liaison entre les armées, a remis l'ordre de retraite. C'est la raison pour laquelle l'Empereur lui a remis en Roumanie l'ordre cPour le Mérite», la seule distinebion que le journal ait relevée parmi les décorations accordées en Roumanie. Je donne l'explica- tion pour ce qu'elle vaut. Stauss qui est venu un instant pour accompagner la vi- site impériale a C,ampina, croit que les seuls obstacles sont: ouestions personnelles de Lloyd George en Angleterre ert de Poincaré en France, dont carrière brisée, vie en danger, et erainte de tout gouvernement russe de licencier l'armée, les soldats-paysans devenus libres étant toujours prèts A se ruer sur propriétés particulières.

156 NOTE POLITICE 1917

Tot prin Stauss (Bränisteanu-Verzea) s'a avut impresia cà Impdratul este ferm hotgrât a nu ierta niciRegelui, nostru, nici dinastiei. De altminteri, Arion afirm6 ca in textul german al cuvantArii Impäratului la Focsani, Re- g,ele Ferdinand este argtat ea : «cel din urmA, Hohenzol- lern care a domnit N'am controlat. 1 Octombre. La Club, Rarbulescu imi comunica% cu indignare si altii imi confirmg (Dobrescu),Ca". Wach- mann (ofiter .dezertor), a fost numit director la Banca NationalA, iar mica can... de Barnowski, director la Bgn- cile Populare. Vesnic sistemul colectivistilor... «Moldo- va» (gazeta) este pepiniera care a produs roadelecele. mai frumoase !... Baron/alde TVitzleben §i un director dela «Dresde- ner Bank» imi fac o lungä vizitg, in cursul areia aflu cá operatiunea proiectata a bonurilor ce voia sä" emita' Banca Nationalà nu_ e incá hotArâtA, si eh' cercurilefi- nanciare sunt nelinistite in ceca ce priveste emisiunea, dach ar lua o extensiune mai mare, a biletelor Wan- ei Generale.

Toujours par Stauss (Branisteanu-Verzea) on a eu l'im- pression que l'Empereur est fermement décidé à ne pas par- donner à notre Roi ni à sa dynastie. Arlon, d'ailleurs, affirme que dans le texte allemand du discours de rEmpereur à Foc- sani, le Roi Ferdinand est désig-né «le dernier Hohenzollern qui a regué...» Je n'ai pas contrôlé. 1-er octobre. Au club c'esti avec indignation que Bar- bulescu me communique et d'autres me confirment (Dobrescu qui le tient de Maltezeanu) qu'on a nommé Wachmann (of- fi cier déserteur) directeur à la Banque Nationale et la petite van... de Barnovski directour dos Blywnes Populaires. C'est toujours la systèmedescollectivistes... LaqlVfoldova» est la pépinière qui a produit encore lesfruits lesplus pl an tureux ! Le Baron de Witzleben et un directeur de la Dresdner Ilank me font une longue visite, au cours de laquelle j'aP- prends que l'opération projetée des bons que voulait émettre la Banque Nationale n'est pas encore décidée et que les ceroles financiers sont inquiets au sujet de l'émission si elle s'é lendait encore des billets de la Banque Générale.

NOTE POLITICE 1917 15'T

2 Oetombre. Tzigara vine sa-mi ceara lista celor cari au fost la dejunul meu; Tiilff, guvernatorul, voind intoarce invitatiunea, dei a mea nu era dealt replied. El se räzboeste din ce in ce mai mult cu Lupu. Lupu «ganzverschnupft» : n'a vazut inch' pe Macken. sen, cu toate ea i-a cerut sa-1 primeasai apoivizita aceasta a Imparatului, la care ansul n'a luat parte... Tzigara mai adaoga : poliiagermana, afirma cà dis- cursul Imparatului trebuie sa ne apropie, pe Carp si pe mine, din moment ce soarta dinastiei e pecetluita. Horstmann §i Below la dejun. Nimic particular; afara, de faptul cà venind vorba de d-na Sturdza, Horst- mann a spus: «nu e mama faimasului colone17» Desgus- tul ce a aratat ansul, pronu_ntiind termenul acesta «fai- mos», nu se poate reproduce.Horstmann mi-aduce un extract din «Gazette de Lausanne» relativ la reformele agrare (I) dela Iasi. Maiorul Herwarth von Bittenfeld dela O. K. M. vine sa, ma consulte in mod discret. Dânsul, de aseme- nea, admira tarai doreste sa se fixeze aici: arvoi sä stie dela mine, daca trebuie sà primeasca oferta facuta de «Deutsche Bank» dupa terminarea razboiului

2 oetobre. Tzigara vient me demander la liste de ceux qui ont été à mon cléjouner Tiilff, le gouverneur voulant me rendre la politesse, alors que mon invitation n'était qu'une replique. II est de plus en plus en petite guerre latente avec Lupu. Lupu, eganz verschnupft»i1 n'a pas encore Ira Mac- kensen, malgré qu'il lni a fait demander de le recevoir, et puis cette visite de l'Empereur dont il n'a pas été... Du même: la police allemande affirme que le discours de l'Em- pereur doit nous rapproeher, Carp et moi, du moment que le sort de la dynastie est scellé. Honstmann et von Below it déjeuner. Rien de partienlier, sinon que parlant de M-me Sturza, Horstmann a dit : «N'est- ce pas la mère du fameux colonel»7 Le dédain qu'il avait dans ce cfameux» n'est pas it reproduire. Mr. Horstmann m'apporte un extrait de la «Gazette de Lausanne» avec les ré- formes agraires (I) de Iassy.Le major Herwarth von Bitten- feld de l'O. K. M. vient me consulter discrètement. Lui aussi admire le pays et veut se fixer ici. Il voudrait savoir de moi s'il dolt accepter les offres de la «Deutsche Bank» pour

158 NOTE POLITICE 1917 sau aceea, fAcutä de «Disconto», rivala sa. Are haz, ing e caracteristic. 5 Octombre. Alaltäeri, Ledebur a spus lui Stirbey aceastä stire din sursä austriach pare a nu fi o sim- piä, vorbd de complezentg ca' Impgratul nu se astepta de loe sä, inti.neascA la Cernavoda pe Regele Ferdinand al Bulgarieii ca acea,stä inthlnire afarä din program 1-a plictisit. Astdzi Tzigara Imi confirmA cO Impgratul, care trebuia .s6 vadd sOpOturile archeologice din Dobrogea, afliind ch. Tarul Il asteptasi incg, cu un dejun, in tim- pul cOruia ar fi toastat «pe pAniântul Dobrogei liberate» s-a grAbit sg se opreaseg in mijlocul Dungreii sO nu soseascA la Cernavoda decht pentru a schimba un salut si a trece repede inainte pentru a nu esi din program. Si adaogg. Tzigara, Impäratul a dejunat in trenul säu la Fetesti. iar celälalt inghitit singur dejunul». De a:He' Moos, in congediu pentru 48 ore, imi spunecg Ferdinand a vizitat Constanta, andu-se drept suveran 'acestui tinut insä, adaogg Moos :oAcesti murdari nprés la guerre ou de la «Disconton, sa rivale. C'est amu- sant, mais caractéristique. 5 octobre. Avant-hier Ledebur a dit à Stirbey cette source autrichienne garantit que c'est pa,s un propas de com- plaisance que l'Empereur ne s'attendait pas du tout à voir Cernavoda le Roi de Bulgarie et que cette rencontre, qui n'était pas dans le programme, l'a ennuyé. Aujourd'hui, Tzigara the confirme que l'Empereur, qui devait voir les fouilles archéologiques de Dobrogea, ayant appris que le Tzar l'attendait et encore avec un déjeuner au cours du- quel il aurait toasté «sur le sol de la Dobrogea délivrée», s'est empressé de s'arrêter en plein Danube et de n'arriver à Cer- navoda que pour échanger un salut et filer pour ne pas dé- rancrer le programme. Et, ajoute Tzzigara, l'Empereur a dé- 'oré (Inns son train à Fete,sti et l'autre a avalé seul son de-- jeuner. D'ailleurs Moos, en congé pour 48 h., me dit que Fer- dinand a visité Consta ntza et s'y est montré en souverain du pays, mais, ajoute Moos : «Ces sales sauvages n'auront ja-

NOTE POLITICE 1917 159 sälbatici nu vor avea niciodatA Dobrogea. Chiar de cu- rand, a avut loe schimb de focuri intre Gerrnani siBul- gari in Dobrogea. Cari sunt proiectele militare 7 Unii cred Ca." se pre- parà atacul in contra Moldovei. Moos imi spune ca" acest atao s'ar face prin partea de jos a DunArii, unde, mà incredinteazä dfinsul, douà corpuri de armatà germane au sosit. De altminteri, seobservgtipuri de militari proaspeti, si dela Ploesti mi se anuntà CA acolo de ase- menea e o miscarecontinuà de soldati. Moos adaog5. :

mais la Dobrogea. Encore récernment il y a eu coups de f u- s ils entre Allemands et Bulgares en Dobrogea». Quels sont les projets militaires? Les uns pensent que rat- taoue sur la Moldavie se prépare; Moos me dit que ce serait alors par le bas Danube, oil, me confie-t-il, deux corps d'armée allemands sont arrivés. D'ailleurs, il y a des types militaires nouveaux et de Ploesti on m'annonce que la aussi il y a grand va-et-vient de soldats. Du même: on a perdu 30.000 hommes sur le Sereth. Le général tué était wurtembergeois. Leo otages, triès sur le volet, avec le discernement (?) que l'on salt, ont été avertis que le 20 octobre on les expé- diait en Moldavie. Sur l'ordre envoyé A Pake, il était dit qu'il fallait emporter les provisions pour 5 jours agréable voyage et se munir d'argent et de vêtements d'hiver. Parmi les premiers déportés, Baicoyanu de la Banque Na- tionale. Or, Kiriacescu Oscar ayant interrogé Nenitescu au sujet de la nomination de Wachmann, Nenitescu lui a dit :

160 NOTE POLITICE 1917 delegatia s'a" fie mai lungA, se expediazA Bhicoianuin Bulgaria! E rusinos! Pe de altä parte, Lupu se laua. &A a obtinut ca Emil Petrescu sà I-6mila, la Bucuresti; pe and Micoianu, care e mai putin periculos,este exilat ! La dejun, Austriacii: Col. v. Kontz, Konradsheim Çzurczin. Toti foarte incantati de succesul lui Czernin._ Czernin a vorbit Miercuri la Budapesta la pranzul oferit de Weckerle, presedintele consiliului. El a desvol- tat cu dib6cie teza de r6spuns Papei, mnsá fraza este cea mai bunà: oNoi intindem mana, dar ea nu va rArnâne nault timp in aer; anul viitor, vom fi si mai tad atunci conditiu,nile noastre vor fi schimbate>>. N'am avut «Pester Lloyd» delal Oct. CiorAneanu imi spune ch. Appony a pronuntat la Cluj un discurs, in care ar fi spus cà niciodata" Ungaria nu va admite o ali- antA a României cu Austria si cá dânsa va reclama o rec- tificare de frontiere ca sg fie la adhpost de vreo altà. invaziune. 6 Octombre. Ata,cul englez a trebuit s6 fie foarte lu locul lui Bgicoianu eat timp va fi impedicat de la serviciu» et pour que la délégation soit plus longue, on expédie Bai- coyanu en Bulgarie. C'est ignoble ! D'ailleurs Lupu se vante d'avoir obtenu qu'Emile Petrescu restat it Bucarest, taudis- que Baicoyanu, qui est de moins bonne prise, est exilé! Eu à déjeuner lee Autrichiens: Col. von Kontz, Konrads- heim et Czurczin. TOUS très heureux du succès de Czernin. Czernin a parlé mercredi à Budapest au dIner offert par Weckerlé, le président du conseil. Il a développé adroitement la thèse de la réponse au Pape, mats la phrase finale est la meilleure: «Nous tendons la main, mais elle ne restera pas longtp-mns cn l'air; rannée prochaine nous serous plus forts encore et alors nos conditions changeront». Nous n'avons pa s eu le cPester Lloyd» du 1-er octobre. Cioraneanu me dit qu'Appony a prononcé à Koloswar discour,s dans lequel il aurait dit que jamais la Hongrie ne souffrira une alliane,ede la Roumanie avec rAutriche et qu'elle réclamera une rectification de frontières pour 'are rabri d'une autre invasion. (V. notes 7 oct.). 6 octobre. L'attaque anglaise dolt avoir été très vio-

NOTE POLITICE 1917 161 violent; 11 diviziuni angajate. A fost insii, respins si co- municatul de astAzi dä rezultatul ca o victorie serioasa. Stoian pretinde cA Lupu Kostake ar fi cerut ca fratii Noica sä verse 200.000 lei «pentru säräci» daca voesc sä. scape de deportarea in Bulgaria. In cele din urmä, tariful ar fi scAzut la o sufd de mii. Fratii Noica au istorisit acest santaj lui Gatz, care asteaptA, intoarce- rea lui Hentsch pentru a face scandal. Aceste indiscre- tiuni au fost date la lumina de d-na B... dela Piatra. La Gruen. Rosie, d-na Sevescu ne spune cA, inteadevär,, a- ceastä, doamnä are atAta influentA asupra medicului ge- neral, incat el se gândeste, dupà räzboiu, sä se fixeze in RomAnia. Din unele vorbe schimbate la Club, apoi din diteva rânduri ale lui Stirbey care se plânge de atitudinea du- bioasä a lui Luigi." vis-a-vis de Stefan Plessia, e ciar pentru mine eä.' Lupu ja o parte activälainternarea unor persoane ca ostatici. 7 Octombre. Dei zi de särbätoare,Dobrovici a venit¿lis de dimineat6.Afacerea ostaticilor a pus in miscare pe toatA 1u/ilea. Se stie cal Lupu e vftrât pilnä in OA si secere in- lente, 11 divisions engagées. Elle a échoué et le bulletin de ce matin donne ce résultat comme une victoire sérieuse. Stoian prétend que Lupu Kostake aurait exigé que les frères Noica donnent 200.000 lei «pour les pauvres» s'ils veu- lent échapper A la transportation en Bulgarie. On aurait fini par baisser le tarif A cent mille. Les Noica ont raeonté ce chantage A Goetz, qui attend le retour de Hentsch pour faire du scandale. Ces indiscrétions ont éth commises par M-me Blancfort de Piatra. A la Croix Rouge, M-me Sevescu nous dit qu'effectivement cette dame règne A tel point sur le coeur du brave General-Arzt, qu'il songe. après la guerre, A pren- dre sa retraite et A se fixeii en Roumanie. Des propos tenus ce soir au Club (Lupu a dit qu'il avait sauvé Simionescu et Christof !) et un billet de Stirbey qui a a se plaindre de l'attitude douteuse de Lupu vis-à-vis de St. Ple,ssia, il est clair pour moi que Lupu prend une part active A. rinternement de certaines personnes comme otages! 7 octobre. Quoique ce fut jour de ate, Dobrovici est venu de grand matin. L'affaire des otages excite toutle

11

162 NOTE POLITICE 1917 terventia mea. Explic lui Dobrovici, cum sunt lásat de parte si in imposibilitate de a da o párere sau de a obtine un rezultat. Cu ace,astä ocaziune, Dobrovici imi spune cht de mult 1-a uimit ostilitatea ce manif está Lupu fatá de tot ce má atinge. Astfel : in afacerea «Viata», el a lucrat cu totul contrariu de ceea ce asi fi voit sá fac, pentru CA,: «d. Marghiloman vrea puná oamenii lui». A avuit chiar indrgsneala sä spuie ianintea lui Do- brovici, ofiterului german dela interne :«d. Marghilo- man vrea sá facá politicá chiar cu pâinea !» Din «l'Echo de Bulgarie» poti avea o ideie mai exacta' de ce s'a petrecut la Cluj (v. 5 Oct.). Sedinta comitetului Transilvaniei sub presedintia contelui Bethlen. Au vorbit minitrii Apponyii Boeldis. In darea de seamá se gásesc rezolutiile votate :1) Nici legáturá intre Austria si România ;2)Rectificarea frontierei ;3) Popularea zonei-frontiere cu Secuii grá- nieeri. Administratia germaná confiscand jurnalelecari monde; on sait que Lupu Kostake y est fourré jusqu'au cou et l'on réclame mon intervention. J'expliqueà Dobrovici eombien je suis battu en brache et dans l'impossibilité de donner un avis ou d'obtenir un résultat. Là-dessus Dobrovici me dit combien il .a été étonné de rencontrer de l'hostilité chez Lupu, contre tout ce qui me touche. Dans l'affaire de la

NOTE POLITICE 1917 163 publicau darea de seamä exact:6,, dovedeste ea cä, nu im- paitäseste aceste veden i 1 Tot dela Dobrovici stiu cä s'a incercat sá numeascä pe Donescu in consiliulmunicipal. Räzboinicul Brancovan se allá la Evian, bravand duph cum scrie Stirbey submarinele din lacul Ge- nc,va ! E näscut in 1875. In toate färile aflate in räzboi, oamenii de 42 de ani sunt pe front. Singuri infläckatii nostri nationalisti sunt in vilegiatura in Elvetia! 8 Octombre. Tragedia cu ostaticii continuä.Con- silierul Antoniade, care se recunoaste culpabil numai de a ti publicat un studiu «filosofic» in contraexclusivis- mului stiintei germane, n'a gäsit la Lupu Kostake deck minciunäi fatárnicie. Este un tipät general. Tzigara imi spune eh' Lupu räspândeste svonul cá listele au fost facute de el (Tzigara). Prefectul alergase la elkmann pentru Bogdan-Duic,A, Motru si Antoniade. Era convenit cá Tzigara va fi convocat la conferintä pentru apärarea acestor trei : plecând, imediat Lupu a incheiat lista «en tête-à-tête» cu colonelul si nu a scos din ea deca pe Emil Petrescu. - Allá comedie desgustätoare cu catedrele la facul- tatea de medicinä. D-rul Antoniu imi povestestecum, chemat de Crivätz(!!), care a ineeput prin a-i asterne Senat, Camerái guvern sunt inlocuite prin consiliul pe .manent (Sihleanu, Onciu,Crivätz)i CA ce fac ei, este definitiv fácut pentru regenerarea Universitätii; iar pe urmä. i-a spus cA de catedra de neurologie nu este de vorbit, «pentru c5, este porunci !» iar dacä vrea sä-si aleagg, Ii pune la dispozitie ori o clinkä infantilä, ori o donnant le compte-rendu exact, prouve-t-elle qu'elle ne par- tage pas ces vuesi Toujours par Dobrovici je sais qu'on a voulu lui fourrer Donescu dans le conseil municipal ! Le guerrier Braneovan e,st à Evian, bravant, comme l'écrit G. Stirbey', les sous-marins du lac de Genève ! Brancovan est né en 1875: dans tous les pays en guerre, les hommes de 42 ans sont sur le front, seuLs nos fougueux na- tionalistes font de la villégiature en Suisse I

164 NOTE POLITICE 1917

catedrà de terapeuticg, ori eursul de anatomic... totul in fine, afarà de specialitatea lui: «Chasse Gardée» pentru Zaplatka !... 9 Octombre. Peste tot se vorbe,ste cA, in acest mo- ment, nu se mai intreprinde nimic contra Moldovei. Tzi- gara pretinde ea' Mackensen insusi a declarat aceasta, SAmhätä, lui Lupu. De altà parte, Volanka imi con- firmä cA, foarte probabil, va incepe o ofensivä cu for- te mari in Italia : e singura tarä care n'a fost pedepsitä pentru defectiunea ei si apoi, o victorie austro-germanii ar provoca, ea in Rusia, o revolutiune generalä. Inci- dentele din Nordul Italiei dovedesc eh' terenul este pre.- parat. Dela Bellow si Horstmann aflu cki «Pester Lloyd» a fost oprit, ea,' in Reichstag, la Berlin, au avut loe scene penibile.Viee-cancelarul Helfferieha päräsit banca in mijlocul unui discurs si ministrulde räzboi a fost adus BA bath' in retragere pentru un lapsus.., «poporul meu» ce ar fi pronuntat. De Bellow si Horst- mann augäsit vrednicA de miläatitudinea lui Helf- ferich si d. de Bellow, &And a fost ultima datä la Berlin, 1-a regäsit nervos, obosit si in adevär

9 octobre. De toutes parts il revient qu'on n'entrepren- dra rien en ce moment contre la Moldavia ; Tzigara prétend que Mackensen l'a Marne dit, samedi, b. Lupu Kostake, lors- qu'il l'a reçu. D'autre part Vola.nka me confirme que très probablement on attaquera en forces l'Italie :c'est le pays seul qui n'a pas été puni de sa défection et puis une victoire austro-allemande provoquerait, comme en Russie, la révolu- tion générale. Les incidents du nord de rItalie prouvent que le terrain e,.st tout préparé. Par Bellow et Horstmann j'apprends car le aPester Lloyd» a été empaché qu'il y a eul au Reichstag it, Berlin des scènes pénibles. Le vie,e-chancelier Helfferich a quitté son bane au milieu d'un discours et le ministre de la guerre s'est fortement fait ramasser pour un lapsus...

NOTE POLITICE 1917 165

10 Octombre. Nenitescui d-ra Sekuliciemisese prin pres5, ideia unui pelerinaj la Curtea-de-Arges. Lupu Kostake le-afurat aceastà ideie si a organizat un pa- rasta,s oficial, pentru care s'a trimis invitatiuni la toate corpurile constituite, finante, etc. Lupu spunea la club oil a cheltuit peste 10.000 lei cu pr.eparativele. Feldma- resalul se va duce in cursu-1zilei la Qurtea-de-Arges, spre a depune o coroanä. Am pus sä se oficieze pentru Crucea Rosie un pa- rastas la Domnita Map,. HotärArea fiind luatá in ul- timul moment (4 ore), abia am avut timp a fac,e &ate- va comunicalri ; insäintreaga societate era acolo. Aus- tr'acii au fäcut o manifestatie spontanee caretrebuie sa aita un intelesSosind, vgd la intrare un grup de vie'co 12 ofiteri austriaci ininutà, cu c,ol. von Kontz in cap. Merend sä-1 salut, 11 intreb, fiindcA nu fäcu- sem niel o invitatie si nota in jurnale apäruse abia azi dimineatà : (Ce ocaziune v'ä reuneste aici 70 aCrucea Rosie dispunând a se face un parastas, am crezut de a

10 octobre. Jour anniversaire de la, mort du Roi Carol. Nenitescu et M-elle Sekulici avaient pris date par la presse pour leun idée favorite du, pélérinage à Curtea de Arge5 ; I.upu Kostake la leur a chippee et c'est lui qui a organise un rarastas officiel, pour lequel on a lance des invitations A tous les corps constitués, finances, etc. Lupu disait au Club avoir déjà. dépensé 10.000 fr. en préparatifs. Le Feldmaréchal doit aicours de la journée se rendre A Curtea de Argeti et y déposer une couronne. J'ai fait officier pour la Croix Rouge un parastas Doamna Balasa; decide bier en dernier minute (4 h.), j'ai peine eu le temps de faire quelques communications. Mais toute la société était là. Les Autrichiens se sont livrés ci une manifestation spon- tunnée qui doit avoir des dessous. En arrivant, je trouve {levant la grille une douzaine d'officiers autrichiens, en te- ni e, avec le colonel von Kontz en tête. En allant le Kilmer, je lui demande, naturellement, n'ayant fait aucune invitation et la note dans les journaux ayant paru A peine ce matin Auelle occasion vous réunit ici I Lui : «La Croix Rouge faisant eélébrer une messe, nous nous faisons un devoir d'y

166 NOTE POLITICE 1917 noastrii datorie de a asista si asteptam si pe general». Câteva minute in urmä a sosit si generalul von Sentler; cu totii in procesiune au luat apoi loe in biseridi lânga noi. $tiu ch. Lupu a invitat pe maiorul Heitz si poate si pe altii. Probabil cá grupul austriac a tinut sä" Lea o manifestare care a fost foarte simpaticA, pe eft a fost de spontanee. Insg, sunt sigur cá lucrul acesta va face putin sgomoti in public. Generalul, foarte politicos, M- ama cunostintà cu mine, a avut grija sä", má anunte ca mi-a acordat liberarea lui Turbure,prizonier la Plau. Intrebarea mea lui Kontz putea sä",paranaivg, da-a biserica n'ar fi fost cupring azi inteun mare lazaret german. C.Apitanul Grigorescu, ofiter din prima grupà dela Crefeld, a fost numit sef de birou la primArie; demisia, a fost imediat arestat si transportat in lagiirul de prizonieri. Intre timp i-am furnizat imbrAcAminte de la Crucea-Rosiei cu ocaziunea aceasta mi-a spus cá se intorcea de pe front frontul german , cá ansul si camarazii sui aveau 20 lei pe zii cA filceau «popota deosebit», c`aci «asa a fast recomandatia col. Sturdza >. assister et nous attendons le général». Quelques instants après, le général von Sentler étant arrive, ces Messiems sont entrés en procession et ont pris place dans le choeur côté de nous. Je sais que Lupu a invité le major Heitz, d'autres aussi peut-être. Probablement que le groupe autri- chien a tenu à faire une manifestation. Elle est très aimable, étant donne' sa spontaneité, mais je suis sfir qu'il y aura du bruit dans Landerneau. Le généra, très couirtois, en fai sant ma connaissance, a eu soin de m'annoncer qu'il m'avait aceordé la libération de Turbure, prissonier à Plau. Ma question à Sontz devait paraitre naive si l'église n'était englobée aujourd'hui dans un grand lazaret allemand. Le capitaine Grigorescu, officier de la première fournée de Crefeld, avait été nommé chef de Bureau it la Mairie ; ayant donné sa démission, on l'a de suite arrêté et conduit au camp de prisonniers. Entre temps je l'avais nippé à la Croix Rouge et à cette occasion il m'avait dit revenait du front (front allemand), que lui et ses camarades avaient eu 20 lei par jour et qu'ils faisaient «popote à part» car gtelle avait été la técommandation du colonel Sturdza).

NOTE POLITICE 1917 167

Am inteles cà Germanii refuzase primeasca la po- pota lor. Acest ofiter, adresAndu-se lui Mavrojany, i-a spus cà fusese trimis pe front pentru a spiona im- preuna cu alti nouä ofiteri desemnati de Sturdza. El au format douä, echipe : una la Focsani si alta la Na- moloasa. Dupa ce si-au terminat insarcinarea, acum bat joc de ei... Dânsul a parasit slujba pentru cà gradul sam de maior «avansat pe campul de lupta» iel ca Chitescu! i-arda drept la un tratament su- periori acum d. Lupu Kostake pune sa-1 aresteze 1!.. Va reclama la Komandatura si 'Toga pe Mavrojany sa transmita... Mavrojany refuza sh se amestece in aseme- nea chestiuni. Aceasta organizare de dezertiune mili- tarai participarea laalcatuirea listeiostaticilor va apäsa greu asupra numelui lui Lupu Kostake ! In «Neue Freie Presse» dare de seama amAnun. tita despre sedinta Parlamentului din Berlin. Prin Can- celar se interpela Tirpitz «intemeetorul lui «Vaterland- Partei» si marele agitator de razboi in vederea cuce- ririlor si maririi teritoriului. Interpelarea era privitoare

J'avais compris que les Allemands avaient refusé de les re- cevoir à leurs tables. Ce capitaine a interpellé vivement Ma- vrojany: il avait été envoyé sur le front pour espionner avec les neufs autres officiers désignés par lui; ils avaient formé deux équipes, l'une à Focsani, rautre à Nomoloasa; après avoir terminé leur besogne, on se moque maintenant d'eux; il a lâché son emploi parceque son grade de major «avancé sur le champ de bataille» (lui aussi comme Chitescu) donnait droit à un traitement supérieur et maintenant Mr. Lupu Kostake le fait arréten !) Il va réclamer auprès de la Konunandantur et il prie Mavrojany de transmettre... Ma- vrojany décline proprement de se méler en quoi que ce soit. Cette organisation de désertion militaire et la partici- pation à la constitution de la liste des otages pe,sera lourd sur le nom de Lupu Kostake. Dans la «Neue Freie Presse» compte-rendu détaillé de la séance du Parlement Berlin. A travers le chancelier on in- terpallait Tirpitz, le fondateur du «Vaterland-Partei» et le grand agitateur de la guerre en vue de conquêtes et d'agran- dissements. Du même coup interpellation sur ragitation con-

168 NOTE POLITICE 1917 la agitatiunea contra scopurilor pacifice ale Reichstagu- lui, intretinutd in armatd prin ouvant.drile tinute solda- tilor sub pTetext de «Aufkldrung in der Armee», ceeace explicA prezenta la tribund a neindemâ,natecului general von Stein. In fond, cancelarul e atacat pentrucA, in rds- punsul sdu &are Papa, a dat adeziunea sa la motiunea pacifistA a Parlamentului, votatd chiar dela redeschi- derea Reichstagului. Landsberg, care luase initiativa, a fost foarte mult sustinut de oei din stânga. A doua zi, prin interventia cancelarului si a lui von Kiihlmann, incidentul a fost aplanat (v. 13 Oct.). Poftit la priinz la colonelul von Kontz, d-na de Kontz fiind in trecere la Bucuresti. Printre invitati. generalul Sentler. 11 Octombre. La dejun, Tzigara, cdpitan Volk- many, (14 ani in Africa la Karaerun), ajutor-comandant al cetAtii Bucuresti,si cgpitanulde cavalerie Riime- lin, care e insdrcinat on serviciul de aprovizionare la Bucuresti. Când aoesti ofiteri vorbesc intre ei, se poate vedea Oa de mult au a lupta impotriva ramolismentului unor ofiteri superiori ca generalul Koch, cAruia i se dd. tre les buts pacifiques du Reichstag, entretenue dans l'armée par les préches qu'on tient aux soldats, sous le prétexte de dAufkliirung in der Armeey, ce qui explique la présence A. la tribune du maladroit général von Stein. Au fond, le Chancelier est attaqué pareeque dans sa réponse au Pape il a marqué son adhésion it la motion pacifiste du Parlement votée dès la rentrée du Reichstag. Landsberg, qui a attaché le grelot, a été très soutenu par les gauches. Le lendemain, sur intervention du Chancelier et de von Kiihlmanu, l'incident a été aplané (V. 13 oct.). Diné, sur invitation, chez le colonel von Kontz, Maclaine de Kontz étant de passage it Bucarest. Le général Sentler parmi les invités. 11 octobre. Eu à déjeuner, avec Tzigara, le cap. V')11:- mann (14 ans d'Afrique au Kameroun), deuxième comman- dant de la Oestung-Bucarest» et le Rittmeister Riimelin, qui est chargé du service d'approviisionnement de Bucarest. Quand ces offieiers causent, en confianee, on volt chez eux combien ils ont à lutter contte le gagaisme do certains su- périeurs, comme le général Koch, A. qui on fait signer ce que

NOTE POLITICE 1917 169 sä, iscAleasca tot ce vor cei dimprejurul lui ;si cuna ei ar don i facä sà cadä toatepiedicile militarepen- tru a aduce servicii populatiunii.Volkmann a confirmat intkzierea impusä pe Dunke cAlgtoriei Impäratului pentru a evita o intalnire cu Tarul Ferdinand la Cer- navodà. Cäpitanul austriac Francke, care comandà flotila Dunkiii in acelastimpi yachtul, m'a asigurat cu toat,e acestea eh, dupg intinerariul säu, ar fi trebuit soseascä la 4 ore si nu la 2 ore, dupäi cum credea mare- salul, dar c5, a survenit un accident la puntea de tre- ce,re ou piciorul, care a motivat astfel o oprire de 3545 minute. Francke ne mai spune cà tarul Ferdinand, päsind pe punte, ar fi Zis.Iatä, ce au cucerit copiii mei». Im- pkatul ar fi rectificat: oNu, aceasta se datoreste floti- lei austriacej soldatilor mei». Vorbim despre aceste incidente cu Volkmann, care n'a tägaduit cà muzica germanii a intonat mai intäi imnul bulgar, ceeace insemna cà Tarul era oaspetele Ger- manieii apoi ne apune: «Pot sä, và asigur de un lucru : voim o Românie puternicä la Dunäre». l'entourage veut, et combien ils sout désireux de faire tom- ber les barrières militaires, pour rendre service à la popu- lati on. Volkmann a confirmé le retard imposé sur le Danube au voyage de l'Empereur pour éviter un étalage du Tzar Ferdi- nand à Cernavoda. Le cap. autrichien Francke, qui a la flo- tine du Danube et qui commandalt le yacht, m'a assuré pour- taut que salon son intinéraire, on devait arriverit, 4 h. et non pas A, 2 h., comme le maréchal le eroyait, mais qu'il avait eu un accident de passerelle qui avait motivé 35 A 40 minutes de stopage. Da même Francke. le Tzar Ferdinand montrant le pont aurait dit: «Voila ce que mes enfants ont conquis». L'Empe- reur aurait rectifié: «Non pas, c'est la flotille autrichienne et mes soldats». Nous causons de oes incidents avec Volkmann, qui n'a pas nié que la musique allemande a joué d'abord l'hymne hulgare, ce qui voulait dire que c'est le Tzar qui était 116te de l'Allemagne, et il mo-us dit«Je puis vows assurer d'une se.ule chose, nous voulons une Roumanie forte sur /e Danube!»

170 NOTE POLITICE 1917

Volkmann nu este ingAduitor pentru colonelul von Stoltzenberg, care «oprea cu brutalitate pe ofiteri de a frequenta femeile romane, atunci cand dansul mergea In toate serile sá ja ceaiul la d-na Bibescu». Dar citeazA, urmAtorul fapt, care Ii face cinstelui Stoltzenberg: dela inceput gäsind pe Nicu L. Kost,akei pe Victor Bel- diman instalati la minister, intrebA: «Dar cum se face cA, nu sunteti pe front ?» Unul rAspunde : «N'am putut sA-mi gisesc regimentul». lar celAlalt : «Sosind din strAi- nAtate, n'am putut gAsi pe nimeni la ministerul de rAz- boiu !...» La aceste vorbe,colonelul :«La noi, asta se chiamA altfel !». 12 Octombre. tristAtire: Comunicatul anuntA ea. Ruii au bombardat BrAila §i cA bateriile germane au luat Galatii sub focul lor ! Biata tarA !... Jurnalele dau pe larg darea de seamA a cere- moniei dela Curtea-de-Arge,reproducanddiseursul rostit la dejun de Lupu Kostake. Censura a suprimat fraza finalà «Romania va trAi la gurile DunArii». Or, e inadmisibil ca Lupu sá fi vorbit §i sA fi cerut d-lui Dragomir Dumitresen sá tinA un discurs fará autoriza,

Volkmann n'est pas tendre pour le colonel von Stoltz,en- berg qui 4défendait brutalement aux officiers de fréquenter les femmes rournaines, alors que lui allait tous les soirs prendre son thé chez la Princesse Marthe Bibesco», mais il cite le trait suivant A. son honneur: dès les premiers in- stants, il trouve Nicu L. Kostake et Victor Beldimano insta I- lés au Ministère.

NOTE POLIT IC E 1917 171 rea autoritätilor, NA.' aprobarea censurii. A scoate din discurs singura frazä cu caracter politic, cOnd o suta de persoane au auzit-o, e cu mult mai gray decat daca n'ar fi spus nimic. Maresalul, dei .oarecum neinvitat a apArut in tinutO, cu cascg si cubastonul de maresalin mana. Austriacii fiind omisi atunci cand Heitz §i ofiterii «de legAturà» in minister erau formal invitati , se intelege de ce au manifestat la Domnita Map. Am vOzut pe un biet domn Sotir, cardia,c si dia- betic care, fOrd sà fi fOcut politicA, nici inchis ca °sta- tic, este pus deodatO pe EWA, de a fi trimis inDobro- gea. Si el si J. Pessiacov mi-afirmé cä," seful de politie din qraiova le-a spus cá el nu face altceva decatsil execute ce s'a hotArat decomisiunea prezidatä, de pre- fectulCernOtescu.Aceasta e incA o dovadO deservi- ciul oribil indeplinitde autoritAtilenoastre de a de- seinna pe acei cari trebue arestati si transportati. Stir- bey, din convorbirea cu Lupu, a rämas cu impresia cA CernAtescu si Lupu au scris pe lista pe cei doi Ple,ssea: 68 si 70 ani. tion des autorités, sans approbation de la censure. Retran- cher du speech la seule phrase A portée politique, quand cent personnes l'ont entendue, c'est plus grave que de n'avoir rien dit du tout Le Maréchal, quoi que soi-disant pas invité, a paru en tenue, casque et le bâton de Maréchal A la main. Les Autrichiens ayant été omis, alors que tout au moins Heitz et les officiers «de liaison» dans les Ministères étaient formellement conviés, on comprend qu'ils aient manifesté A, Doamna Balasa. Vu un pauvre Monsieur Sotir, cardiaque et diabétique qui, sans jamais avoir fait de politique ni arrêtécomme otage, est subitement désigné pour le voyage en Dobrogea. Et lui, et J. Pessia,cov m'affirment que le chef de police de Craiova leur a dit qu'il ne fait qu'exécuter ce qui a été décidé par une commission présidée par le préfet Cernatescu. C'est encore une preuve de la besogne atroce ae,complie par r.c,s autorités :de pourvoir elles A la désignation de ceux qu'on arréte et qu'on transporte. Stirbey, de sa conversation avec Lupu, est revenu aye° la persuassion que c'est Cerna- teseu et Lupu qui ont désigné les deux Plessia,-68 et 70 ans.

172 NOTE POLITICE 1917

13 Octombre. Avem textul exact al discursului ministrului afacerilor sträine pronuntat la 9 Octombre. Foarte concis, foarte muscaor, potolit in preciz5.- rile sale, acest discurs a fäcut o luminä compleca. Este singurul discurs politic care s'a tinut dela schimbarea, regimului in Germania. Impreunä cu discursul lui Ozer- nin, pe care d. de Kiihlmann a avut bunul end de a-1 läuda, aceste douä discursuri alcAtuesc un program din care nu prea lash' mult camp pentru Antanta. Pentru mine re,zultà, din suma de idei emise, cä Germania nu ridicA pretentiuni asupra Belgiei si CA Alsacia-Lorena, l'AsatA ca singurul punct determinant al rkboiului, nu mai poate fi, desigur, suficient pentru a justifica räz- boiul in ochii Englezilor. Fraza politicä,

13 octobre. Nous avons le texte exact du discours du Ministre des Affaires Etrangères prononcé le 9 octobre. Très concis, très mordant, calme dans sag précisions, ce discours a fait lumière complète. Il est le seul discours politique qu'on ait prononcé depuis le changement de régime en Allemagne. A1706 le discours de Czernin, que Mr. de Kiihlmann a eu le bon esprit de louer, cela fait un couple de programme,s qui ne laissent pas beaucoup de champ A l'Entente. I1 résulte, pour moi, de l'ensamble de ce qui été dit, que l'Allemagne. n'élève pas de prétention sur la Belgique ; et l'Alsace-Lorrai- ne, laissée corame seul enjeu de la guerre, ne peut certaine- ment plus suffire pour justifier la guerre aux yeux des An- glais. La phrase, politique «la politique étrangère ne peut donner des résultats que si elle est d'a,ccord avec le sentiment des grandes masses du peuple allemand» est certainement la consécration de la déroute du parti Alt-Deutsch ou du Vaterland. Un humoriste roumain a méme dit hier: Mais le parti Mr. Carp est battu à Berlin! La gaffe de Curtea de Arges, tel est le sujet général de

NOTE POLITICE 1917 173 neral de oonversatie. Feldmaresalul era invitat ; la mij- locul slujbei, când trebuia sá inceapA. parastasul, Lupu Kostake a esit Cu capul gol inaintea Maresalului care se afla in Palatul Episcopal, unde astepta raomentul sa intre. Austriacii nici nu fuseserg avizati. Dupd spusele lui Ledebur,Germanii suntfuriosi desting:16a lui Lupu, stângAcie care are aerul unei manifestatiuni con. tra Austriei. T. Nica, de loe binevoitor pentru Lupu :mentali- tate de subprefect... minciungmoldoveneascA, etc. imi spune cA ceeaces'a petrecut a fost un scandal si cA vecinul sälu a plans când a auzit pe Episcop du-se, la parastasul Regelui Carol, pentru sAn6tatea au- toritatilor germane. 14 Octombre. Impgratul este la Sofia impreunA cu ministrul afacerilor strAine. Pentru cercurile de aci, dupA intrevederea recentA dela Cernavoda aceasta este o mare surprizà. Receptiune entuziastA. Discursuri cAlduroase. Pentru noi, se pare eh' s'a insistat prea mult asupra «unitAtii tutulor Bulgarilor». Cei doi suverani pleacsA impreung pe front (evident balcanic). la conversation. Le Feldmaréchal a été invité; au milieu du service, quand devait commencer le parastas, Lupu Kostake est sorti nue 'Ike au devant du Maréchal qu'on est allé cher- eher dans le Palais Episcopal où il attendait la minute de son entrée. Et les Autrichiens n'en ont même pas été avisés. Au dire de Ledebur, les Allemands sont furieux de la mala- dresse de Lupu qui ressemble bien it une manifestation con- tre r A utri che. Th. Nica pas tendre pour Lupu, «mentalitate de sub- prefect, mineiunit moldoveneasa. etc.», me (Pit que tout a été un scandal°, et que son voisin a pleuré quand il a enten- du l'Evéque porter, au parastas du Roi Carol, la sauté des autorités allemandes. 14 octobre. L'Empereur est b. Sofia avec son ministre des affaires étrangères. Pour les cercles d'ici, après l'en- trevue si récente de Cernavoda c'est une grosse surprise. Réception enthousiaste. Discours très chauds. Pour nous semble qu'on a un peu trop insisté sur «l'unité de tous les Bulgares». Les deux Souverains partent ensemble sur le front (évi- demment balkanique).

174 NOTE POLITICE 1917 Pranz mare la Athénée Palace oferit de Feld- maresal functionarilor români. Cele cloud state-majore ale maresalului si ale generaluluivon Tiilff. Tzigara gAseste bizar ca niste bdetandri ca Chercea, C;aragiale, etc. säfie invitati. Lupu la dreaptamaresalului, V. Arion la stlinga. Hinna asezat la dreapta lui Tfilff. Ne- nitescu s'a scuzat in ultimul moment pentru motiv de sit/IA.-Late ( 7!). El pefrece tot timpul la vie. Sta.' continuu imbufnat. 15 Octombre. Comunicatul anuntä luarea insulei Oeseli Dagö la Nord. La Dagö n'a fost decat o loviturä simulatä. GolfulRiga e ocupat in intregime.Fortele germane au astfeldrumul deschis spre Helsingfors in Finlanda care, in once moment, se va putearevolta,. Depesile rusesti spun ca," bateriile de coastä dela Oesel au fost reduse la taicere de vasele de räzboi germane. Dar flota rusä 7.. Th. Rosetti pentru prima oarä dela rgzboi foarte indignat contra incurieii incapacitätii adminis- tratiei noastre. Se furà pretutindeni si e lipsä de toate.

Grand diner it rAthénée-Palace offert par le Feldmaré- chal aux fonctionnaires roumains. Les deux états-majors du Maréchal et du général von Tullí. Tzigara trouve bizarre que les blanc-bees comme Caragiali, Chercea, etc,aient été invités. Lupu droite du Feldmaréchal, V. Arlon gauche; Hinna n'avalt que la droite de Tiilff. Nenite,scu s'était excusé en dernier instant pour raison de santé (1);il passe tout son temps it la vigne. Il boude dans les grands prix. 15 octobre. Communiqué annonce la prise de d'Oesel et Dagö au Nord. Sur Dagö on n'avait fait qu'une feinte. C'est l'occupation en grand du golfe de Riga. Les forces allemandes sont ainst à mi-chemin de Helsingfons et de la Finlande. Cette dernière pourra se révolter définitive- ment quand cela Iui chanter& La, dépêche russe dit que les batteries cotières d'Oesel out été réduites au silence par les vaisseaux de guerre allemands. Et la flotte russel pour la première fois depuis la guerre très indigné contre l'incurie et l'incapacité de notre admi- nistration. On vo/e partout et on manque de tout. Si Carp

NOTE POLITICE 1917 175 Daca Carp s'a insarcinat sguverneze, atunci s'o faca. Parodia ac,easta de guvern nu mai poate continua. D. Horstmann a venit ceara o invitare pentru doi ofiteri: contele Hermersberg i capitanul Has- perg. Vorbind despre incidentele dela Curtea-de-Arges, imi spune cá fraza lui Lupu asupra României la gurile Dungrii nu figura in textul supus censurii. Daca notez faptul acesta, e ca Horstmann a adaogat: «nu e momen- tul acum de a se creia noui dificultäti cu Bulgaria». Imparatud a adus pe d. de Kilhlmann pentru ea «sunt chestiuni foarte delicate». Pentru a-1 .stimula la vorb6, spun :«Germania nu poate, and Bulgarici Constanta, concesioneze monopolul drumului spre Constantinopol».E1 imi rhs- punde: «In once caz, portul Constanta si calea Cerna- voda-Constanta vor fi neutralizate». Nu prea mi-a pa- cut acest mod de a vedea. 16 Octombre. 4 ore. Comitet pentrua decide ca Wà ma duo la Hentsch spre a cere s5, nu se deporteze ostaticii in Bulgaria. Am intrebat pe cei din comitet, daca nu cred :1) ea populatia nu e de loe aparata, s'est chargé de gouverner, qu'il le fasse. La parodie du gou- vernement ne peut plus continuer. Mr. Horstmann est venu me demander une invitation pour deux officiers: le comte Hermersberg et le cap. Has- perg. En causant des incidents de Curtea de Argos, ilme dit que la phrase de Lupu sur la Roumanie aux bouches du Danube, ne se trouvait pas dans le texte soumis A. la cen- sure. Si je note le fait, c'est que Horstmann a ajouté: «Ce n'est pas en ce moment qu'on va se créer de nouvelles diffi- cult& avec la Bulgarie». L'Empereur a amené Mr. de IC-Uhl- mann paree qu'il y a «des questions très délieates». Pour le pousser, je dis: <

176 NOTE POLITICE 1917 in toate privintele de guvernantii nostri;2) c,a,' e de datoria partidului conservator sh intervie. Räspuns unanirn afirmativ asupra primului punct. Asupra celui d'al doilea, Arion gäseste cn'ar trebui sfacem nimio färä a vorbi cu Lupu... (refuz scurt)i ca." n'ar trebui sa vorbesc in numele unui partid,...i alte nerozii. Ves- nic cu frica in san !... Am scris, seara, in frantuzeste, colonelului pentru a-i cere o intrevedere. De dimineata, vorbisem cu Horst- mann despre ac,eastä chestiune si 1-am intrebat dacii trebuie sá fäd pe Tiilff sau pe Mackensen; m'a srátuit sä vorbesc lui Hentsch. Ziareleaustriaceraporteazäo declaratiune a partidului Vaterland, ca räspuns la declaratiunile lui Kiihlmann, relativ la revendicarea Belgiei. Marele a- miral Tirpitz nu se tine bätut de Reichstag. 17 Octombre. Mare neliniste in public. Discursul dela Sofia este considerat ca implicand din partea Ger: maniei cedarea Dobrogei Bulgarilor. De foarte mult timp ql'Echo de Bulgaria» duce o campanie activä cu scopul de a stabili drepturile Bulgariei asupra Dobro-

égards par nos gouvernants; 2) qu'il était du devoir du parti conservateur d'intervenir. Réponse unanirne affirmative sur 1-er point. Sur le second, Arlon trouve qu'il nofau- drait rien faire sans en parler aussi à Lupu Kostake (je refuse net) et que je ne devrais pas parler an nom d'un parti; que les Allemands ne connaissent pas des partis... et autres sottises. Toujourrs drapeau dans la poche ! J'ai écrit le soir en francals au Colonel pour lui deman- der une entrevue. Dans la matinée j'avais parlé à Horstmann de la question et je lui avais demandé s'il fallait voir Tiilff ou Mackensen et c'est lut qui avait conseillé Hentsch. Les journaux autrichiens rapportent une déclaration du parti de la Vaterland, en réponse aux déclarations de Kiihl- mann, revendiquant la Belgique. Le grand-amiral Tirpitz ne se tient pas pour battu par le Reichstag. 17 octobre. Grande inquiétude dans le public. On con- sidère les discours de Sophia comme impliquant de la part des Allemande concession de la Dobrogea. aux Bulgares. Depuis longtemps, trés longtemps, l'aEcho de Bulgarie» mène une campagne active pour établir les droits de la Bulgarie

NOTE POLITICE 1917 177 gei. Generalul Tosef, in mai multe articole, voeste de asemenea sh dovedeascA cA armatabulgarà a cucerit Turtucaiai CA' la acest asediu n'a luat parte deca un batalion german. In fine, de ckteva zile, comunicatul bul- gar nu mai vorbeste de frontul ;el enuntá un front «dobrogean», opus unui front «macedonean». Bränisteanu imi transmite aceste stiri nelinistitoare pe cari le-am intAlnit in toate straturile societätii. Antoniade, consilier la Curtea de Apel, vine sal mä vazd. El e dintre cei cari trebue sá pleoe in Bulgaria. Tzi- gara i-a spus cA gerantii ministerelor noastre, reunindu- se in conferintá la Hentsch, Luni (toti acestia iu plecat dela glub la 6 ore pentru a se duce la administratia cu toate aerele lor misterioase, se stia mide mer- geau),i Hinna discutând chestiunea, Hentsch le-a rás- puns cA gel e mirat de obiectiunile lor de principii, cand lista a fost alcatuita ou d. Lupu Kostake!». Pe la 3 ore, Horstmann vine din partea lui Hentscb, care 1-a intrebat despre se,opul vizitei mele. El tine sá mà previe el", din nenorocire, nu se mai putea re-

sur la Dobrogea. Le général Toehef écrit aussi des articles pour prouver que c'est rarmée bulgare qui a conquis Turtu- eaia, un seul bataillon allemand ayant pris part à ce siège. Enfin, depuis quelques jours, le communiqué bulgare ne parle plus de front roumain; il énonce un front gDobrogea» opposé it un front «maeédonien». Branisteanu se fait l'écho de oes inquiétudes, quej'ai trouvées dans touslesrangs de la société. Le eonseiller Antoniade revient me voir. Il est de ceux qui deivent se rendre en Bulgarie. Tzigara lui a dit que les gérants de nos ministères s'étant réunis en conférenee ehez Hentseh, Jun& (ces Messieurs sont partis du cerele it 6 h. pour se rendre à la Militär-Verwaltung et malgré leurs airs mystérieux on savait où ils allaient) et Hinna ayant dis- euté la question, Hentsch lour a dit qu'il «était étonné de leurs objections de prineipe quand la liste avait été arrêtée avee M. Lupu Kostake!» Vers 3 h., Horstmann vient me trouver de la part de Hentseh qui ravait interrogé sur le but de m.a visite. I1 tenait à me prévenir que malheureusement il n'y avait pas 12

17S NOTE POLITICE 1917 veni asupra, unei deciziuni pe cale de executare asa in cât refuzul s'a nu mi se para perbonal. Cu toateacestea asi face bine sA expun inca, ()data in numele partidului conservator (0, Arion! de ce nu esti de fat,d!) motivele cari pledeazà, In favoarea revocgrii acestei masurisus- ceptibil6 numai de o executie trecaltoare. Il intreb atunci dacà vorbele atribuite lui Hentsch sunt adevarate siel mi-a confirmat tot ceeace mi-a spus Antoniade. In douà randuri stgruie ca sá vgd mai des pe Hentsch. Ii raspund cu tarie c5, nu eu, ci colonelul n'a voit sá intreting rela- tiuni politice mai regulate. Horstmann incearch scuzei insistä. Pe and intra la mine, s'a incrucisat cu Stere. El se plângea de cenzura, ocare n'are priceperea de ce se poate spune inteun jurnaladresat numaipublicului româ- nesc». Horstmann ezitá, apoi revine asupra subieetu- lui, dupà ce am raimas singuri. El imi spune : oSteree suparat pentru cal am sters un pasaj privitor la pär5si- rea Belgiei; insa, dansul nici nu banueste cediscutiuni sunt in Germania asupra acestui subiect. Militarii si con- servatorii due un ra,"zboi crâncen cu politicianii si cu di- revenir sur une décision en voie d'exécution, de façon it ce que le refus ne me parut pas personnel. Que néanmoin,s je ferais bien d'exposer encore une fois au nom du parti con- servateur 0! Arion! quo n'es-tu là! les raisons militant en faveur de la révocation de oette mesure qui était suscep- tible de u'avoir qu'une exécution passagère. Je demande alors si le propos attribué à Hentsch était vrai et il m'a confirmé tout ce que m'avait dit Antoniade. IL insiste par deux fois que je devrais voir plus souvent Hentsch, et je lui dis très ferme que c'est le colonel qui ne s'est pas pi-R.6 à des réla- tons politiques plus suivies. Horstmann essaye de l'excuser et insiste. Il avait oroisé Stere en entrant. Store se plaint de sa censure lqui n'a pas la compréhension de ce qui peut étre dit aans un journal qui ne s'adresse qu'au public roumainz. Horstmann regimbe et revient sur ce sujet, une fois seuls lui et mol. Il me dit: <

NOTE POLITICE 1917 179 plomatii in aceasta chestiune. Tiilff nu vrea ca astfel de lucruri sa se tipäreaseä. Credeti ca el primeste declara- tiunile ministruluil Räzboiul nu se va terminadecat ciind «Reventlowii»,conservatorii siqCarpii» vor fi învini! $i pentru ea' maresalul declarà acestor domni un lucru sau altul,, isi inchipuecineva cä Mackensen stie ceva 7» Lupta dela Berlin continuä, färg indoialä, pe toate fronturile. 18 Octombre. Impäratul a sosit la Constantinopol In dimineata zilei de 15 cor. Se vorbise de o cii16.torie im- preunä cu ImpAratul Carol.Stirea nu era exactà. La Constantinopol, Impäratul a aflat despre ocuparea in- sulei Oesel. O scrisoare dela Bilciurescu imi vesteste pierde. rea scumpei noastre Anna (d-na dr. Dinu Brätianu), la Odessa, pe la mijlocul lui Aug,ust. Astept avizul d-rului pentru a sti dacA pot spune sorei mele groaznieul ade- vär. Moos a insotit pe Tarul Ferdinand and acesta a venit sä intImpine pe Impärat la Cernavoda. Tarul a vi-

politiques et aux diplomates sur cette question;Tiilff no vent pas que de pareilles choses s'impriment. Vous croyez qu'il accepte les déclarations du ministrel La guerre ne fi- nira que lorsque les Reventlow, les conservateurs et «les Carp» seront vaincus!» Et ici, pare,eque le Maréchai déclare à ces Messieurs telle ou telle chose, est-ce qu'on se figure que Mackensen sait qnelque chosel La lutte de Berlin continue décidemment sur tons les fronts.... 18 octobre. L'Empereur est arrivé le 1.5 au matin à Constantinople. On avait parlé d'un voyage en commun avec l'Empereur Charles. La nouvelle n'était pas exacte. C'est en arrivant à Constantinople que l'Empereur a eu communica- tion de roccupation d'Oesel. Une lettre de Bileiurescu m'apprend la perte de notre pauvre chère Anna (Dr. Bratiano). morto à la mi-août Odessa. J'attends l'avis du docteur pour savoir si je puis dire raiffreuse vérité à Linica (ma soeur). Moos a aecompagné le Tzar Ferdinand, quand il est venu au-devant de l'Empereur à Cernavoda. Il a visité Medjidie et

180 NOTE POLITICE 1917 zitat Medgidiai Constanta. La Constanta, orasul a fost pavoazat, fàrca autoritAile germane s'a,"stie imi spune el. Agenti secreti sosiserh in vederea pregAtirilor. «Das werden wir wohl halten», ar fi spus Regele, fiilor Au trecut 48 de ore de cAnd am scris colonelului Hentsch; nici un rAspuns. Elcrede probabil cà vizita de eri a lui Horstmann este suficientA. Suveranii au o- biceiul de a raspunde ;«regii neincoronati» sedispen- seazà de acest lucru. 19 Octombre. Serviciul de prizonieri dela Crucea- Rosie imi comunie6 cà, dupii examinarealistelor ce ni s'au trimis, numkul prizonierilor romani morti in Ger- mania si Austria se ridicä, la 18.859. Si cum majorita- tea deeeselor au fost in MartieMai, va trebui sa con- chidem cà toatà aceastii tinerime anemiatii a murit de istovire. Si care trebue sà fie tifra mortilor in Bulgaria L. George Stirbey imi destäinueste in secret aceasta pentru a nu pricinui neplAceri lui Ledebur c,eeace i-a incredintat lui. Pe cAnd se discutafixarea pretului cerealelor, Hentsch a consultat pe Lupu Kos-

Constantza. A Constantza, la ville a été pavoisée sans que les autorités allemandes l'aient su, me dit-il. Des agents se- crets étaient venus pour faire les préparatifs. «Das werden wir wohl halten», aurait dit le Roi à see fils. Il y a 48 h. que j'ai écrit au colonel Hentsch; pas de ré- ponse. Il croit probablement que la visite, hier, de Horst- mann, tient lieu de tout. Les Souverains ont l'habitude de ré- pondre; les «Rois non couronnés» s'en dispensent. 19 octobre. Le service desprisonniersde la Croix Rouge me communique que, d'après le relevé fait sur les lis- tes qui nous sont communiquées, il est mort en Allemagne et en Autriche le ehiffre fantastique de 18.859 prisonniers roumains, et comme la majorité des décès se plaeent mars- mai, il faut en eonelure que toute cette jeunesse anémiée est morte d'épuisement. Et quel doit être le chiffre des décédés en uilgarie?! Stirbey me confie très secrètement, pour ne pas causer d'ennuis à Ledebur, ce que eelui-ei lui a confié: lorsqu'on s'agitait pour la fixation des prix des céréales,Hentsch a

NOTE POLITICE 1917 181 take, cat-e i-a certificat cì preturile ofetite de Germani erau suficiente Astäzi, la Wirtschaftsstab e neliniste pentru cá proprietarii fiinddescurajati, nu mai voesc insämânteze mosiile lor... Am scris eri primarului cá, din cauza lipsei de mijloace, inchid cantinele la 25 c. si azi am prevenit pe Lupu, rugAndu-1 sä convoace o comisiune spre a lua

DuceleBrunswick-Lunebourg(Ernst-August), ginerele ImpAratului, impreurai, cu cumnatul su rnarele duce de Mecklembourg-Schwerin, au trecut eri prin Bu- curesti.Azi sunt la Sinaia cu maresalul.Ducele de Brunswick foarte bine, dupà spusele lui Tzigara; ma- ree duce de Mecklembourg-Schwerin foarte

182 NOTE POLITICE 1917 naj, plânsete si lesinuri, s'a grAbit expedierea.Bietul Morandini imi scrie eh' n'are deelt 17 lei in buzunar ! Autoritatile publiCA un connmicat prin care explicii ne- cesitatea in care s'au giisit de a proceda astfel, in.urma atitudinii guvernului român. Comunicatul are grijii de a arbita cá gerantii ministerelor au falcut un demers co- lectiv in favoarea ostaticilor. Nu acest certificat de bund purtarei va sterge responsabilitatealui Lupu Kostake si a unora din agentii lui. Dupg 5 zile, in sfArsit o scrisoare dela cApitanul Soldan. anuntandu-mi ed pot ggsi in toate zilele pe celo- nelul Hentsch la anume org,... Dar prizonierii au plecat din ajun !Procedeele colonelului nu prea poara pece- tea delicatetei. Nici nu nfà gAndesc sá fgspund. Aflu dela Lupu ea' 88 de ostatici au plecat in Bulgaria. El imi inirà. cu atita, bUnAvointd toate rile luate pentru bunul trai al deportatilor, incat Troian nu e departe s'a., treach" drept o incântilloare 22 Octombre. BrAnisteanu ar voi ca, in calitate de rinage, pleurs et évanouissements, ont a brusqué l'expédition. Le pauvre Morandini m'écrit qu'il a 17 lei dans sa poche. Les autorités publient un communiqué expliquant la 'Aces- sité où elles ont été de procéder ainsi par suite de l'attitude du gouvernement roumain; le communiqué a soin d'indiquer que les gérants des ministères ont fait une démarche collec- tive en faveur des otages. Ce n'est pas ce certificat de bonne conduite qui effacera la responsabilité de Lupu et de eer- twins de ses agents. Je reçois au bout de 5 jonrs une lettre du capitaine Soldan m'annoneant quo je puis trouver tous les jours le colonel Hentsch de telle heure à telle heure... Mais les pri- sonniers sont partis depuis la veilla Les procédés du colonel sont marqués au coin de la délicatesse. Je ne compte pas même répondre. Par Lupu j'apprends que 88 otages sontl partis pourla Bulgarie. Lupu s'étend si complaisamment surtoutes les mesures prises pour le confort et le bien-6tre des déportés, que «Troian, n'est pas loin de passer pour une charmante villégiature.... 22 octobre. Branisteanu voudrait que, comme chef du

NOTE POLITICE 1917 183 sef al partidului conservator, sa fac o protestare scrisä Feldmaresalului, pentru a rginane o urmä. Vizita unei persoane ciudate, S. Zoldester, care a locuit mult timp in tarà, vorbeste romaneste, isi zice maior german. Face comer t cu cArbuni. Soseste dela Berlin cu sotia si cu fiica sa. A lucrat cu Bilciurescu, dar a avut neintelegeri cu Derussi. E in curent cu scrisorile pe cari le-am primit, cu acelea pe cari le-am trimis, de banii pe cari i-am expediat, etc... A vAzut pe toti cari au tre,cut prinStatele scandinave. Dela dan- sul aflu stiri de felul acesta : Cand generalulIliescu a trecut prinStockholmpentru a seduce la Pa- ris, n'a avizat pe ministru. Era insotit de tangrul Can- tuniari (din armata activA), de fiul intendantului Pan- teli si de doug cocote. Cplonelul Caretas. in loe de a fi pe front, face serviciul de curier pentru Londra, unde d-na B. Il cere. O multime de Romani, in stare de a purta arma, sunt la Copenhaga, Stockholm sau strAbat aceste orase. Tot acoloe si Chrissovelony (7). Mille a chlg,torit de asemenea ca curier. parti conservateur, je fisse une protestation écrite, adressée au Feldmaréchal, pour qu'il en reste des traces... Visite d'un Monsieur bizarre, S. Zoldester, qui a long- temps habité le pays et qui en parle la lang-ue, qui se dit major allemand, mais faisant le commerce du charbon et qui vient d'arriver de Berlin avec la femme et sa fille. Il a tra- vaillé avec Bilciurescu, mais eu des ilémêlés avec Derussi. TI est au courant des lettres que fai reçues, de celles que j'ai envoyées, de l'argent expedié. Il a vu tout le monde qui a passé par les Etats scandinaves. De lui des nouvelles du genre suivant: lorsque Iliescu a passé par Stockholm, pour se rendre a. Paris, il n'en a pas avisé le ministre; il était ac- compagné du jenne Cantuniari (de l'active), du fils de l'in- tendant Panteli et de deux cocottes. Le colonel Caretas au lieu d'être au front fait le service du courrier pour Londres, oil Bessie le demande. Une foule de Rourriains en état de porter les armes sont b. Co- penhague, à Stockholm, au traversent ces villes. Chrissove- lony est là-bas aussi. Mille a voyagé aussi comme courrier.

184 NOTE POLITICE 1917

23 Octombre. Horstmann imi aduce conditiunile de pace ale Sovietuilui, care a insArcinat pe Skobelev sit le sustina la conferinta dela Paris. Aceastä, conferintä, se va tine ori nu t.. Adevdrul e ca Alexiew i efuzá sa facä, parte din delegatia rusà, iar jurnalele scriu cá Ro- mania nu va fi convocatä.Pentru Romania, Sovietul propune reintegrarea in frontierele sale, inshi Romania, va acorda drepturi politice Evreilor, iar Dobrogea va fi d.eclarata autonom6. In ceeace priveste marea, Sovietul propune neutralizarea canalelor Suez si Panama. Asta va face pldcere Englezilor si Americanilor !In. scurt, Horstmann pärea incantat si declara ch", pentru Germa- nia totul e acceptabil. In ceeace priveste pe Hentsch, i-am spus cá nu voi rgspunde comunicarii lui Soldan, iar Horstmann a re- plicat :«Aveti dreptate !». 24 Octombre. Vizità la Crucea-Rosie a biitranului colonel Oehme din ministerul derAzboiu delaBerlin. venit mai cu seama spre a multumi pentru Liebesgabeu ce Crucea-Rosie trimite prizonierilor in Germania. Din caldura explicatiunilor sale, din tonul multumirilor, se

23 octubre. Mr. llorsimann m'apporte les conditions de paix que le soviet a chargé Skobelew de défendre à la confe- rence de Paris. Cette conférence aura-t-elle, n'aura-t-elle pas lieu? Toujours est-il qu'Alexiew refuse de faire partie de la délégation russe et les journaux rapportent que la Rciuma- nie n'y est pas convoquée. Pour la Roumanie, le soviet pro- pose la reintegration dans ses frontières, mais la Rou.manie donnera des droits politiques aux Juifs et la Dobrogea sera déclarée autonome. Pour la Mer, le soviet propose la neu- tralisation de Suez et de Panama. Ca fera plaisir aux An- glais et aux Américains ! Bref, Horstmann se trouvait ravi et déclarait que tout était acceptable par l'Allemagne. A propos de Hentsch, je lui ai dit que je nerépondrai méme pas à la communication de Soldan, et lui a repliqué : Vous avez raison!» 24 octobre. Visite, it la Croix Rouge, du vieux colonel Ochme du ministère de la guerre de Berlin,venu surtout remercier pour les

NOTE POLITICE 1917 185 intelege elt de mari au fost greuatile pentru a nutri pe prizonierii acuin inteleg din ce in ce mai bine pentru ce au murit atatia ! Ce ràzboiunelegiuit dinpartea noasträ !... BArbulescu mi-a comunicat eri cà numirealui Wachmann la Banca Nationalg a cAzut in apà, in urma interventiei comisarului austriac Schwalbe. Wachmann va fi numit functionar la Ban* färg a avea Insà drep- tul de a semna. 25 Octombre. 'Armata Kronprintului primeste o loviturà serioasä intre Vauxaillon si Bray si pierde teren pe canadul Oise-Aisne. Comunicatul recunoaste ch," a tre- buitsá pArAseascasau sàfacg sásarà in aerha- terii intregii cg, luarea satelor Allemanti Chavignon a impus o retragere. Comunicatul mai adaogii rirea francezA a fost foarte viguroag. Seara, postul T. F. F. Eiffel anuntä captura a 8000 de Germani, 160 of iteri, statele-majoare dela trei regimente impreun6 cu colonelii, 62 tunuri etc. Atacul francez f ost general. Acest atac nu e o surprizà. Corespondentul lui

1 86 NOTE POLITICE 1917. Octombre, il anunta, dupà preparativele fkute in timp de ease zile pentru punerea in practicA a tuturor inven- tiunilor din timpurile din urnad. Automobilele blindate gazele au jucat un mare rol. In acelastimp, comuni- catul anuntä, cá Germanii au intrat in linie si pe fron- tul italian, in Tyrol si pe Isonzo. Dupii, amiaz5,, vine sti- rea despre ruperea frontului italian pe o distanta de 10 km. pe Isonzo, intre Flitschi Dolmein. S'a capturat 1000 de prizonieri. Ofensiva contra Italiei, despre care se vorbea atat de mult, incepe. Primesc o invitare dela Lupu Kostake pentru o serati ce dà dansul maine. Se crede obligat sá fach chel- tueli. Nota hazlie: tinuta smocking, redingoa sau ja- chetà ;deci numai in c5masá nu se poate. O vorbaa d-nei Valentina Lahovary :qL'occupation allemande L'age d'or de la famille Kostake 26 Octombre. Vizitaunui deputat ungur,von Muzsa. El are rude in Romania. Recunoaste greselile trecutului. Apartine grupului Apponyi. Cu toate astea, o notA nou'A : e partizan al unei uniuni personale cu Ro. dans son télégramme du 22 octobre l'annonçait d'après les pré- paratifs qui depuis 6 jours incliquaient la mise en oeuvre de toutes les inventions des derniers temps. Les autos blindées et les gaz out joué un grand rôle. Offensive coutre Italie. En même temps, le communiqué annonce que les Allemands sont aussi entrés en ligne sur le front italien, aussi bien au Tyrol que sur L'Isonzo. L'après- midi on annonce la rupture da front italien sur 10 km., sur L'Isonzo, entre Putsch et Dolmein; capture de 10.000 prison- niers. C'est l'offensive contle Mahe, &Tit on avaittant parlé, qui commence. Reçois une invitation. de Lupu Kostake pour une soirée qu'il offre demain: il se croit obligé de faire des frais. Note amusante: tenue : smocking, redingote ou jaquette; done le bras de chemise est exclu. Mot de M-me Valentine Laho- vary :«L'occupation allemande ? L'Age d'or de la famille Kostake». 26 octobre. Visite d'un député hongrois von Muzsa. a des parents en Roumanie. Reconnalt les erreurs du passé. Appartient au groupe Apponyi. Néanmoins, note nouvelle,

NOTE POLITICE 1917 187

mania. Despre aceasta, voiu afla mai mult maine. L-am invitat la masa. Comunicatul de dimineata confirmä." succesul pe 1807120: a 12-a batalie: iar cel de seara continuarea retra, gerii pe frontul francez. 27 Octombre. Comunicatul :in Flandra,batalia ja mari proportii. Pe frontul francez, Francezii n'au pu- tut depksi canalul Aisne-Oise. In Italia, inaintarea aliatilor continua cu succes : 30.000 de prizonieri (Dom- browski pretinde cá ar fi 50.000) si 300 tunuri. Kiriacescu a aflat eä Kersant si Neumann plea- cA in Bulgaria, ca sà faca o ancheta printre ostatici pen- tru a sti daca s'a cerut bani de ca.-Are Lupu Kostake vederea liberarilor. Dombrowskisu.stineca ancheta e foarte serioasä. E &Iva timp de cand tot el a afirmat cà Lupu Kostake trebuia sa fie inlocuit. Despre petre- cerea de diseara, spune : «Dar ce 7 vreme de suarele este acuma 70 est partisan d'une union personne:le avec la Roumanie. J'en saurai plus long demain: je l'ai prié à déjeuner. Le communiqué du rnatin confirme le sueeks sur l'Isonzo: dorizième bataille, et eelui du snir la continuation de la re- traite sur le front français. 27 octobre. Communiqué: En Flandre, la bataille preml de grandes proportions; sur le front français, les Français n'ont pu dépasser le canal Aisne-Oise; en Italie, la marche en avant des alliés continue avec succès: 30.000 prisonniers (Dombrowsky prétencl savoir qu il y adéjà 50.000) et 300 cannons. Kirlaceseu a appris que Kersant et Neumann partent pour la Bulgarie fairo une enquéte parmi les otages, pour savuir s'il y a eu de l'argent demandé par Lupu Kostake en vue de libérations. Dombrowsky prétend même qu'il y a ell- quette très sérieuse. 11 y a quelque temps que le méme person- page avait affirmé que Lupu Kostake devait sauter. A pro- pos du tralala de ce soir, il dit: «Dar ce! vreme de suarele este aeumal»

188 NOTE POLITICE 1917

Corteanu stiirue in favoarea actiunii ce ar trebui sh" incerc pe lang6 Rege, pentru a face pace cu Romania Ii rdspund cá încercàrile mele din trecut au avut un slab räsunet. Mehedinti, prodtivnicoricgrui demers pe lang6 Mackensen in afacerea ostaticilor,ar voi ca eu sä" solicit repatrierea soldatilor prizonieri. D. de Czurczin,care soseste dela Viena a tinut raporteze de urgentA &A la Viena lumea politicA se intereseazg acum de afacerile din Romania si cA Czer- nin a exprimat speranta de a mA, vedea in cursul lui Noembre. «Cum si cu ce ocaziune adaog% Czurczin nu stiu!» D. de Muzsa vorbeste mult despre afacerile noas- tre comune. El e guvernamental si va transmite lui We- kerlé observatiile sale. (E delegat la jocurile olimpice si a pristrat relatiuni in Franta cu baronulde Coubertin marchisul de Polignac). Imi povesteste eh' cu ()ea- zia congresului olympic din Paris 1914 un Francez, al cArui nume nu vrea s6-1 spunA, a prevenit pe dele- gati cri la receptia sotiei unui personagiu«srt i se dea

Corteanu prêche en faveur de l'action que je devrais tenter auprès du Roi pour amener la paix avec la Roumanie eielle, je lui (lis le peu d'écho que nosouvertures ont trouvé dans le passé. Mehedinti, très contraire à toute dé- marche à faire auprès de Mackensen, dans l'affaire des ota- ges, voudrait que je sollieite le rapatriement des soldats pri- souniers. Mr. de Czurcziu, qui rentre de Wien, a twill A me rap- rortier d'urgence qu'à Wien on s'intéressait maintenant aux affaires roumaines, et que Czernin avait exprvrné l'espoir de me voir dans le courant de novembre. (Comment et à quelle occasion? ajoute Czurczin je ne le sais pas». Mr. de Muma cause longuement de nos affaires commu- nes. Il est du parti au pouvoir et va transmettre à Weokerlé ses observations. (Ti est délégué des Jeux olympiques et a gardé ses relations avee le baron de Coubertin et le marquis de Polignac en France). II me raeonte que lors du congrès olympique de Paris-1914un Francais, dont il tait le nom, prévenu les délégués qu'à la réception par la femme d'un personnage «il fallait toucher la main, mais pas la baiser».

NOTE POLITICE 1917 189 mama, dar sä" nu i se särute mana». Cerandu-se expli- catiuni, acelas Francez generos a dat un riispuns, citand un fapt care nu poate fi controlat si pe care e deci reproduc. Muzsa gäseste excelenta solutia pe care am indicat-o eri in treacät : dinastia trebue A. continua, dacg nu, cel 1)4in cu Nicolae si regenta unui membru al familiei Hohenzollern.In timpulminoritätii,este limp de a prepara tot pentru a reface o administratio si o organizatiune in vederea majoritätii. O noth foarte vie in contraCehilor.Gratia acordatil lui Kramarcz lui Koflacz a fost o gresealä. Acesti oameni au ince- putiar sä agitecontra integritätii Regatului.Regi- men tul din Praga No. 28 a trecut Cu atrme si bagaje la Rusi (Lucz) si a fost sters din numärulregimentelor monarchiei. S'a ref-kilt cu Romani si cativaUnguri cari s'au bätut ca niste lei (reg. 51i 52), lar dupg ce acestia au salvat onoarea, i s'a restituit numärul. Toatá convorbirea a fost expresiunea dorintii de a aduce pace si amicitie intre Ungaria si Romania.

Ayant demandé des explications, lo méme Francais généreux a répondu par la citation d'un fait incontrôlab/e et qu'il est done inutile de reproduire. Musza trouve excellente la solution que j'avais indiquée, hier, en passaut: la dynastie dolt continuer, si non, au moins avec Nicolas et la Régence. Pendant la minorité on a le temps de tout préparer pour refaire une administration et lui don- ner à sa majorité maison nette. Note tout partieulièrement vive °mitre les Tchèques. La grace accordée à Kramarcz et it Koflacz a été une faute; ces hemmes ont déjà commencé à agiter contra l'intégrité du Roya ume. Le régiment de Prague Nro. 28 a passé avec armes et bagages anx Russes (Lucz) et a été rayé du nombre des régi- inents de la Monarchie; on l'a refait avec des Roumains et quelques Hongrois qui se sont battus comme des lions (rég. 51 et 52) et quand ceux-ci ont sauvé son honneur, on lui a restitué son numéro.Toute la conversation a été ensuite 1-expression dn désir d'amener paix et amitié entre la Hon- grie et la Ronmanie.

190 NOTE POLITICE 1917

28 Octombre. Cele din urmä, zile au trebuit sä, fie foarte sAngeroase; pe frontul francez ofensiva n'a putut depAsi canalul Aisne-Oise; in Flandra, dupà o luptà vio- lentä, Germanii au mentinut pozitiile lor. In Italia, ac- tiunea ja proportiile unei mari victorii. Cele douä, comu- nicate, german si austro-ungar,vorbesc pentru prima oarà de gOberleitung» al Impdratului. Carol. Asa, dar e vorba de un succes. Au fost 60.000 de prizonieri sis'a capturat450tunuri.Aproapeintreg frontul e pe teritoriul italiani astfel fructul celor 11 bätäliipre- cedente, in curs de 2 ani de fázboiu, pe Isonzo, a fost per- dut dinteo singurä, loviturä. Guvernul Boselli afost rästurnat cu o foarte mare majoritate contra lui.Tate aceste lucruri aduc putinä odihnä pe frontul nostrudin Moldova si, dacä, pacea e apropiatà, ea nu va fi datoritZ, zdrobirii bietei noastre armate I 29 Octombre. Am instiintat din nou pe Crgsnaru. Lupui Dobrovici cà inchid cantinele. Dacà se intimplä ceva, nu vreau sä, iau asuprä-minici o raspluidere.

28 octobre. Les dernières journées ont du être sanglantess; sur le front français l'offensive n'a pas pu dé- passer le canal Aisne-Oise; en Flandre, après violente les .Allemands ont maintenu leurs positions. En Italie, cela prend les proportions d'une grande victoire; les deux communiqués, allernand et austro-hongrois, parlent pour la première fois de cl'Oberleitung» de l'Empereur Carl; c'est done le succès. Il y a 60.000 prisonniers et capture de 450 ca- nons. Un peu sur tout le front on est sur territoire et le fruit des 11 batailles précedentes au cours de deux ans de guerre sur l'Isonzo a été perdu d'un seul ooup. Le gouvernement Boselli a étéjeté bassséancete- nante, à une forte majoritk contre lui. Tout ceci donne heureusement du repos à notre front Mol- dave et si la paix vient, elle ne sera pas due it l'écrasement de notre pauvre armée. 29 octobre. Averti de nouveau par lettresCrasnaru, Lupu et Dobrovici que je fermais les eantines. S'il y a un accident, je ne veux encourir aucune responsabilité.

NOTE POLITICE 1917 191

D. Hans Herzog se in.toarce din Berna. Elvetian, stabilit in România, urmkreste negocierile cuElvetia pentru administratia militark. Comertul intre Austria Elvetia e aproape neexistent azi dincauzaaderii grozave a coroanei : ea valoreazg 43 cent. argintelve- tian. Pela 80 milioane, c,omertul e redus numai la cAteva milioane. Germania nu mai poate da feruli cArbunii, pe care il procura, asa inckt comisiune,a, de reiparatiuniel- vetiank nu mai functioneazhi lasa fieckrui industrias grija sái le procure. In Elvetia, se crede cá rkzboiul va mai dura si anul viitor. Elvetia e furnizatk cu tot ce trebue de care AntantA pentru a veni in ajutorul prizo- nierilor. Se fac sfortäri ne mai auzite ca s'o atragain fazboi, darin cazul acesta ar fi un iiizboicivil intre cantoanele germane si cele franceze. La dejun. Dombrowski cu ckpitanul von der Os- ten dela O. K. M. Azi dimineatà, d-na Mariutza Pilat a spus Tuchketei Pherekyde, sub cel mai mare secret, dansa stie, din izvor sigur. 6, Anna BrAtianu n'a murit. Am intrebat privitor la aceasta, dack s'ar putea avea o

Mr. Hans Herzog revient de Berne. Suisse, établi en Rou- mania il poursuit des négociations avec la Suisse pour le «Wirtschaftstab». Le commerce entre Autriche et Suisse pres- que inexistant aujourd'hui à cause de la chute effroyable de la couronne: elle vaut 43 c,ent. argent saisse. De 80 millions, il est Adult à quelques millions. L'Allemag,ne ne pent plus don- ner le fer et le charbon qu'elle procurait, en sorte que la commission de répartition suisse ne fonctionne plus et laisse chaque industriel le soin de sepourvoir. En Suisse on pense que la g-uerre durera encore toute l'année prochaine. La Suisse est pourvue de tout par l'Entente pour avoir de quoi envoyer aux prisonniers. On fait des effortsinotas pour l'attirer dans la gnerre, mais ceseraitd'abord une guerre civile entre cantons allemands et cantons frangais. A déjeuner, Dombrowsky avee le cap, von der Osten de l'O. K. M. Dans la matinée, Martutza Pilat avait fait dire Touchkette (Phérékyde), sous le seeau du plus grand secret, que de bonne source elle pouvait l'assurer qu'Anna n'etait pas morte. J'ai demandé, en pensant A. cela, si on pouvait a-

192 NOTE POLITICE 1917 comunicatie secretä Cu Moldova. De Osten imi fáspunde c. ei au crezut totdeauna ch. familia Brätianu corespun- de si di au cemetati continuà sä eerceteze. S'a crezut un moment ca conducta de petrol de curând instalatA ar putea servi. Se cerceteazdi acum, de astädatii in directia 30 Octombre. In Italia, victoria este foarte mare. A doua si a treia armatä sunt bätute si tot frontul dela Flitsch la Mare e zguduit. Peste 100.000 de prizonieri si 700 tunuri. Buletinul italian strigg :trädare !i acuzA trupele de lasitate. D. Popescu (4Teue Freie Presseo) spune cä din conversatiile sale cu Horstmanni cu maiorul Beer,a cilpdtat convingerea cá" Germanii se gandesc la o lung6 ocupatiune a Romaniei,dupä incheiereapácii. A- ceea*i impresiune mi-a läsati mie o observatiune filcutA de Horstmann, sgptämana trecutä. De aceeasi piirere e Stirbey si, din nenorocire, acest mod de a vedea va gäsi o incurajare si la Carp si la Lupu. De cateori n'a repetat Carp cä Germania ar trebui sii ne ocupe zece ani voir une communication secrete avec la Moldavie. Von den Osten me répond qu'ils ont toujours cru que la famine Bra- tiano correspondait et qu'ils ont cherché et qu'ils cherchent. On a cru un moment que la conduite de pétrole nouvellement installée pouvait servir. On cherche encore, cette fois-ci du côté de Braila-Macin! 30 octobre. La victoire en Italie est très grande; la 2-e et la 3-e armées sont battuos et tout le front de Flitsch à la mer est ébranlé. Plus de 100.000 prisoniers et 700 canons. Le bulletin italien crie à la trahison et accuse los troupes de lâcheté. Mr. Popescu (Neue Fr. Pre,sse): De ses conversations avec Horstmann et le major Beer il a acquis la convinction que les Allemands révent dane longue oocupation de la Ron- manie après la paix. C'est l'impression que m'a laissée aussi nne observation faite par Horstmann la semaine dernière. C'est aussi l'avis de Stirbey et malheureusement cette facon de voir dolt trouver un encouragement chez Carp et chez Lupu. Combien de fois Carp n'a-t-il pas répété que les Alle- mands devaient nous occuper dix ans «ca sg ne facg. oameni!"

NOTE POLITICE 1917 103 «ca s'A ne facii oameni !» Popescu mai adaogA eh e vorba de a trhnite pe printul de Fiirstenberg (Egon) la Bucuresti pentru ca Austro-Ungaria sä fie reprezentatä cu mai mulfä gi'eutate aici. Horstrnan i de Bellow, inapoiati dinDobro- gea, vin la dejun. Impresiunea lui Bellow : Dobrogea e un tinut frumos, dar trist, drumul dela Macin-Babadag, superb; vederea spre Galati si Reni, in albastrul orizon- tului, un lucru minunat;Lipovenii dela Jurilofca, toti alcoolici. Demisia lui Michaëlis este un fapt implinit. Curtea face sfortgri pentru a salva pe Helfferich. Succesorul va fi contele de Hertling, presedinteleConsiliuluiin Bavaria, care a cerut cAteva zile de gandire. In etate de 70 ani; parlamentar fin. Se pare cä" neinvitarea Austriacilor la Lupu for-. rneazA din nou un subiect de observatiuni neplacute Horstmann regretä mult csä a lgsat sá aparà in jurnale darea de seanA. 31 Octombre. Asupra animozifkii constante care

Du même: il est question d'envoyer le Prince de Fiir- stenberg (Egon) à Bucarest, pour donner du poids à la re- présentation de rAutriche-Hongrie. Horstmann et de Bellow, retour de la Dobrogea, à déjen- ner. D'abord impression de Bellow: la Dobrogea joli pays, mais triste; route de Macin-Babadag superbe; la vue sur Ga- latz et Reni dans le bleu de l'horizon une jolie chose; les Li- poveni de Jurilofka tous des ivrognes. La déraission de Michaëlis est un fait accompli; la Cour fait des efforts pour sauver Helfferieh; le successeur sera lo °orate de Hertling, president du eonseil en Bavière, qui a demandé quelques jours de réflexion; néanmoins, 70 ans, fin parlementaire. Il parait que lanon-invitationdes Autriehiens chez Lupu est de nouveau sujet d'observations désagréables, et comb:en Horstmann regrette d'enavoir laissépasser les compte-rendus dans les journaux ! 31 octobre. Au sujet de l'animosité constante qui se 11

194 NOTE POLITICE 1917

se observál intre Germani si Austriaci, Caradaimi ra- porteaza urmálorul fapt ce-1 stie dela Nicu Filipescu : La intoarcerea sa dela Weissenhirsch in 1914, Nicu Fi- lipescu, oprindu-se la Berlin, a fost primit de Zimmer- mann, pe atunci ministru, care, lutindu-1 pentru ceeace parea CA este la acea epocál, adid, un amic alpoliticei germane, i-ar fi zis : 0$i acum, atacati Basarabia, mer- geti la Odessa in 15 ani impeirtim Austria». 1 Noembre. Dezastrul italian ja proportiuni epice. $aizeci de mii de oameni din a 3-a armatà au depus armele la Tagliamento. Numgrul total alprizonierilor trece peste 180.000; tunuri pierdute 1500 piese. In srársit, Prinfária desteptata imi trimite 15.000 lei pentru cantine, fárà vre-o ala explicare... Imi ca de in milin6 o lisa' de persoanele suspecte Gernianilor. Printre cei pusi sub supraveghiere e si Pa- naitescu, care insh e departe... Insà,ca bAnuitA de apio- naj se g5seste de asemenea si Marie-Nicole Darvari cu mentiunea : «are multerelatiuni cu ofiterii germani

fait voir entre Allemands et Autriehiens, Carada me rap- porte qu'II tient de Nicu Filipescu le propos suivant: A son retour de Weissenhirsch, en 1914,et passant par Berlin, Nicu, Filipeseu avait été reçu par Zimmermann, alors mi- nistre, qui, le prenant pour ce qu'il paraissait étre à cette époque :un ami de la politique allemande, lui aurait dit :

NOTE POLITICE 1917 195

bulgari». qeeace t mai AU 6 ca aceste liste sunt räu !Acutei contin in genere bameni din clasa de jos. 2 Noembre.Vizitalai Al. Beldimanysosit alaltäeri sea- rä. N'are aerul incantat de Carp, nici d Lupu Kostake. A fost obligat sä" rämänä mult timp la Viena ca sá resta- bileascA raporturi mai binevoitoare, de oarece cercurile vieneze erau ioarte montate «de ce se petrecea aici la noi». (El n'a voit sä fie mai explicit, darse pare cá."a- propie aceste dispozitiuni ostile atitudinii räuvoitoare a guvernantilor nostri). Va colabora la «Lumina», insä voeste sä oblige pe Stere sä dea pe fatä tot ce stie de Brätianu, al cgrui nume nu e niciodatrt pus inainte. Asa, ^mi spune el, inteun articol al säu trimis dinBerlin, scrisese :<,urmasulnevrednic al unui nume mare» si fraza a fost schimbatà de Stere... Aflà cu surprizä, Stere a fost asimiliat colonel la Statul-Major panä in cea- .,u1 din urmä. D-na Sturdza a poreclit Zumina» :«ste- roscopul». Beldiman doreste sil lucreze ca sä," punä uni- 'fate in sfortärilece sunt de fäcut. De aceastä lipsä de unitate Berlinul se plänge, lar Viena o subliniazrt. lemands et bulgares» C'est d'autant plus désagréable que c'est mal fait et ne contient que la toute petite class@ ! 2 novembre. Visite d'A. Beldimano, arrivé avant-hier soir. Il n'a pas l'air enchanté de Carp, ni de Lupu. A été obligé de rester longtemps A Wien pour y rétablir des rap- port,s bienveillants, car on y était fort monté «de ce qui se passait al n'a pas voulu étre plus expricite, mais semblait bien rattacher ces dispositions hostiles A rattitude malveillante de nos gouvernants). Il collaborera A la «Lumi- na), mais il veut obliger Stere à mettre au clair tout spé- cialeme,nt Bratiano, dont le nom n'est jamais mis en avant. kinsi, me dit-il, dans son article envoyé de Berlin, il avait dit curmasul nevrednic al unui nume mare» et la phrase a été changée par Stere. Il apprend avec surprise que Stere a été colonel A l'Etat-Major jusqu'à la dernière heure, presque. M-me Sturdza a appelé la cLumina»le stérostope. II veut travailler à mettre de l'Unité dans l'Effort à faire; de cette absence d'Unité on s'en plaint A Berlin, on la souligne Wien. Il ne croit pas que les Allemands souhaitent une Ion-

196 111()7R 119L17 ICE 1917 crede cg Germanii doresc o ocupatiune indelungatg a României; el o blameazg cai noi tpti. Ca incheiere; nu cred cà Beldiman are o orientare;i se pare numai Ca' Germania impinge Austria cgtre Polonia si îi rezervg sfera sa de actiune in Romania. 3 Noembre. Dela serata Lupu : T. Rosetti s'a scu- zat si mi-a spus : «Qum 1 sg mg duc sä, beau bere cu Nemtii ?...» O depesg din Viena anuntg cg aliatii au trecut Tagliamento in mai multe locuri. Generalul Tiilff pleach azi in congediu in Ger- mania. Am verificat plangerile continue cari vindin teritoriul etapelor, mai cu seamg dela faimoasa etapä, a 15-a, von Madelung, care se bucurg de o reputatie feroce. Acolo e un cäpitan Schultz, care e pe laugh' gene- ral si care conduce tot si care e putin binevoitor pentru toatg lumea : Germani sau Romani. Lt. Schubert, care e la Mizil, a asigurat pe adminis- tratorul meu Iliescueh' nu se va lgsa,producätorilor gue occupation de la Roumanie; il la bliime tout comme nous. Somme toute je ne crois pas que Beldimano ait une orien- tation; il lui semble seulement que l'Allemagne pousse triche vers la Pologne et se réserve sa sphere d'action en Roumanie. 3 novembre. Echo de la soirée Lupu. Th. Rosetti s'est excusé et me dit : «Ce ? Sá má duc sá bean bere cu Nemtii 1» Une dépéche de Wien annonce que les alliés ont traver- sé le Tagliamento en plusieurs endroits. Le général Tiilff part aujourd'hui en cone pour l'Alle- magne. J'ai fait verifier par Iliescu (mon administrateur) des plaintes continuelles qui viennent du territoire des Eta- pes, surtout de la fameuse 15-ème Etape, von Madelung, qui jouit d'une reputation féroce.Il y alà un Hauptmann Schultz qui est auprès du général qui conduit tout et qui est peu bienveillant pour tout le monde, Allemands eomme Rou.mains. Le It. Schubert, qui gouverne à Mizil, a certi- fié à Iliescu qu'on ne laissera pas aux producteurs le quart

NOTE POLITICE 1917 197 sfertul recoltei lor de vin, once s'ar spune la Bucuresti; &A nu se va plgti grAul dui:a tariful administratiei mili- tare ; deci, cel mult 1600 la 2000 lei. Mai mult, se rechi- zitioneaza dela toti alambicurile §i se ja tescovina cu 8 lei mia de Kgr., citnd pretul exact e de 10 ori mai mare. Tot administratia militarA va fabrica si tesoovina. Lupu Imi spune cMareplul va lipsi piing la 21 Noembre, din cauzg de doliu. Acest motiv e fals, Imi spume maiorul Herwath dela O. K. M., care a ve- nit'sà." má vadA dup6 amiazà. Aceastg plecare simultanA a guvernatorului si a maresalului are vreo semnificare 1 AdevArul e ch" generalul von Sentler pleacei de asemenea la Berlin, «pentru conferintà» mi-a spus Popescu dela N. F. P. (fals, vezi 7 Nov.). BrAtianu se pare ea e la discretia lui Take Io. nescu. Dupg, misiunea lui Comp. la Berna, favoru- rile acordate lui Caretas, numirea lui CApitAneanu in- meo comisiune de odihna (interesele Românilor din teritoriul ocupat ! data numiri extraordinare comuni- cate de Brgnisteanu : Xenopol e numit ministru la To- de leur récolte de vin, quoiqu'on ait dit ou fait A Bucarest, qu'on ne paiera pas les blés au tarif de la Militar-Verwal- tung, done maximum 1600 A 2000 lei. Bien plus, on prend A tout le monde les alambios et on enlève la ctescovina» raison de 8 lei les 1090 k., ce qui vaut juste dix fois plus. O'est l'administration militaiire qui va fabriquer l'eau de vie de mare. Lupu me dit que le Maréchal est absent jusqu'au 21 no- vembre pour cause de deuil. Cette raison est fausse, me dit le major Herwath de l'O.K. AL, qui vient me voir dans l'après-midi. Ce départ simultané du gouverneur et du Feld- maréchal a-t-ilune significationi Toujours est-il que le général von Sender se rend aussi it Berlin «pentru confe- rintA», m'a dit Popescu de la «N. F. Presse». Bratiano semble gre it la merei de Take. Après la mis- sion de Coma A, Berne, les faveurs accordées à Caretas, la nomination de Capitaneanu dans une commission de tout repos (intérêts des Roumains du territoire occupé!!), deux nominations extraordinaires que me communiqueBrAnis- teanu: Xenopol est nommé ministre à Tokio et Victor Io-

198 NOTE POLITICE 1917 kio §i Victor Ionescula Lisabona. Era greu silsfiir- *eascg mai trist fiul lui Brgtianu ! Dala acel : Se pare cg Take Ionescu afirmg in public ea eu am primit trei milioane deda Germani, iar 1V1ille, convins,repetä ca- lorania in «Journal» din Paris. E cu putintg ca acesti nenorociti sg cadg a§a de jos ! 4 Noembre. NOW: cancelarHertling iaca vice- cancelar pe un parlamentar (deci partidul Qurtii n'a putut sg menting pe Helfferich), iar vice-prevdintele Reichstagului, Dove, e numit la un departament. Zia- rele accentuiazg revolutia pacificA ce s'a sgvarsit : par- lamentarismul ibiruind biurocratia. In fond,politica a ajuns sá aibg intietate asupra actiunii militare. Comunicatul oficial nu confirmei trecerea riiului Tagliamento, anuntatg de o depesg din Viena. Czernin pleacg de asemenea la Berlin. Seinte- lege voiajul lui Sentler si «conferinta» despre care s'a -vorbit. Un parastas a fost oficiat la Cotroceni. la 10 si jumAtate, pentru Printul Mircea. Convocarea este sem- nescu a Lisbonne. Il était difficile de finir plus tristement : le fils de Bratianu! Du même : II parait que Take Ionescu affirrne publique- rnent que j'ai reçu trois millions des Allemands et Mille, fort de cette qpaternité», répète la calomnie dans «le Jour- nal» de Paris, Faut-il que ces malheureux soient tombés bas! 4 novembre. Le nouveau Chaneelier, Hertling, prend un parlementaire comme vice-chanoelier (done le parti de la Cour n'a, pu maintenir Helfferich) et le vice-président du RerDchstag Dove est nommé it un département. Les journaux acoentuent la révolution pacifique qui s'e,st opérée, le par- lementarisme évingant la bureaucratie. Au fond c'est la po- litique qui premd le dessus sur l'emprise militaire. Le communiqué officiel ne confirme pas le passage du Tagliamento qu'une dépêche de Wien avait annoncé. Czernin se rend aussi A, Berlin. On comprend le voyage de Sentler et la «conferinta» dont on avait parlé. Un parastas a été célébré A Cotroceni, A. 10. h.34, pour le Prince Mircea ;la convocation est signée par Tzigara-

NOTE POLITICE 1917 1.9g

natà. de Tzigara, qreprezentant al Casei Regale». Lupu Kostake, care nu stie dec.it sg injure Dinastia, s'a czezut obligat sà, asiste. Eu niana abtinut. MuIVA lume din so- cietate. 5 Noembre. Cenzura a remis lui Stirbey o scri- soare din 9 Septembre, trimisa de Nicu Gbika din Odessa. Parlamentul a fost o parodie: toti depulatii inarjiti contra lui Brätianu si Take Ionescu cari sunt rati, dar totusi votând cu guvernul. (E si nota lui Coma transmis5, din Elvetia de Martha Bibescu). Ca sA.-i OA, in mâní, spune Ghika, se intrebuinteazA trei mijloace de presiune : Banca Nationalg, aprovizionarea legea martialit Regele, pentru a se 'Dentine, se dea, la o demagogie care sperie chiar pe Brätianu. Iorga isi petrecetimpul la Brgtianu, laCurte sau la Stirbcy-. Acesta urmeazh inainte cu manoperile luisubterane. Mayrocordat scapà dela Curte. fericit cja cu la Salonicfamilia sa. La tara, lips6 de vite si satele depopulate.

Samurcas «reprezentant al Caselor Regale». Lupn Kostake, qui n'a que des injures pour la dynastie, s'est cru obligé d'y assister. Je me suis abstenu. Beaueoup de monde dela société. 5 novembre. La censure a remis à Stirbey une lettre du 9 septembre que lui envoie Nicolas Ghika d'Odessa. Le Parlement a été une parodie; tousles &put& exaspérés contre Bratiano et Take Ionescu qui sont hais, mais votant tout de méme avec le gouvernement. (C'est la note de Com- a aussi, trznsmise de Suisse par Marthe Bibeseo). Pour les faire marcher, dit Ghika, on emploie trois moyens de pres- sion: La Banque Nationale, les approvisionnements et la loi martiale. Le Roi, pour se raaintenir, se livre à une démagogie qui effraie Bratiano Iorgapasse son tempschez Bratiano, à la Cour, on chez Stirbey. Celui-ci continue ses manoeuvres souterraines. Mavrocordat s'évade de la Cour, heureux d'amener à Salonique sa femme, sa fille.., et son gendre Luca Sturdza. Dans la campagne, mangue des bes- tiaux et villages dépeuplés.

200 NOTE POLITICE 1917

Vizita col. Sturdza. Se plâ.nge cä. nu este intre- buintatsi autoritiltile(cititi :Internele) ii dau mai putin concurs decAt Germanii. Nu poateobtine mäcax o camerg pentru lucru, pe catä vreme maiorul Schwalbe i-a oferit un birou si tot personalul, ofertg pecare dansul a refuzat-o. Am comunicat personal medicului general von Schumborg toate infamiile pe cari Itgmureanu mi le-a den.untat ca petrecându-se la dispensarul femeilor din Mizil. Tot prin scris, am instiintat si pe Lupu Kostake de refuzul etapelor de a lgsa 25% din recolta de vin pro- ducgtorilor. Vom vedea, dacg, afarg de vorbe. va mai el ceva. Sculptorul Cxistescu, maior aviator, a cäzut azi dimineatg cu avionul sä.0 aproape de Siret, dupg ce sbu- rase in timpul noptii d'asupra Bucurestilor. A scris la mai multe persoane, cu invoirea Austriacilor, in randu- rile cgrora azuse. Intr'o scrisoare adresatg lui Galitza, spune textual &I ei au venitpentru a «vg(locuitorii din Bucuresti) aduce scrisori». Sii fie oare mijlocul de a corespunde al familiei BrAtianu 7 Visite du colonel Sturdza :il se plaint de ne pas être em- ployé et les autorités (lisez :Intérieur) lui donnent moins de concours que les Allemands. Il ne peut même obtenir une chambre pour son travail, alors que le major Schwalbe lui a offert un bureau et tout le personnel, offre qu'il a dii de- ciliter. J'ai communiqué personnellement au General-Arzt von Schumborg toutes les infamies que R5mureanu m'a denon- cées commie se passant an dispensaire des femmes de Mizil. Par (Suit j'ai saisi aussi Lupu Kostake du refus que les étapes opposaient it raba.ndon du 25% de la récolte du vin aux producteurs. Nous verrons s'il en sort autre chose que des paroles. Le sculpteur Christescu, major aviateur, est tombé ce matin avec son avion tout près du Sereth, après une ran- donnée dans la nult sur Bucarest. Il a écrit it beaucoup de personnes : les Autrichiens, qui l'ont pris, le lui out permis. Il dit textuellement dans sa lettreii, Galitza qu'ils étaient venus pour «vous (les habitants de Bucarest) apporter des lettres>, Serait-ce lit le moyen decorrespondre de lafa- mille Bratiano ?

NOTE POLITICE 1917 201 D-na Berindey (70 ani)si fiicasa Maria (27 ani) primesc notificareaea' li s'a fixat sa locuiascA la Baia de Arama. In urma unei perchezitiuni s'a confis- cat jurnalul (memorii) d-nei 'gen. Berindey. Presupun cà tonul nu era tocmai amical pentru Germani. 6 Noembre. Generalul de Sentler n'a plecat la Ber- lin, imi spune V olanka. Informatia lui Popescu era in- exacfg. In* prin faptul cb", Czernin se duce acolocu ambasadorul Morey, cu sefii de sectiune cu baronul von Mittag, care are in atributiunile sale afacerile Pen- insulei fárà indoialAcà vafi vorbasi de Romania,. Intreb pe Volanka, care imi fAspunde : «In Austro-Ungaria nimeni nu mai voestes'a," urmeze räTAcirile cari consistau in a spune : cà armata ne victorii iar politica vine pe urnAD. Czernin intelege fiecare succ,es militar sà fie de asemenea si un pas in- nainte al politicei si el doreste sà fixeze avantagiile cari trebue sdecurgii din victoria in Italia. (Asi putea sà stabilesc o legAtur5, cu intalnirea in principiu fixatA de Czernin 7)(27 Octombre). Foartecurioasii

Madame Berindey (70 ans) et safille Marie(27 ans) viennent de recevoir notification d'aller prendre résidence forcée it Baia de Arama! Une perquisition avait été prati- quée lors de la manifestation gamine contre la «pantahuza» Carp, et ehez la générale on avait saisi ses mémoires. Il pa- rait que depuis 1914 elle tenait son journal et je suppose que le ton n'en était pas amical pour les Allemands. 6 novembre. Le général de Sentler n'est pas parti pour Berlin, me dit Volanka. Le renseignement de Popescu était inexact. Mais comme Czernins'yrend avecl'ambassa- deur Morey, des chefs de section et du baron von Mittag, qui a dans ses attributions les affaires de la Peninsule Bal- kanique, il va sans doute être question de la Roumanie. J'ai interrogé Volanka. qui me répond: On ne vent plus en Au- triche-Hongrie suivre les errements qui consistaient à dire que

202 NOTE POLITICE 1917 de urmArit gandirea austriad, fatà de un reporter con tiincios ca Volanka. «Victoria in Italia este pur ausr triaca, eu toate cä in. primeletrei zile s'aincercat s'o treacil pe seama G-ermanilor. Germanii nu au decat sase divizii. Avem aci atát de multi oameni, ineat nu se mai vorbeste de armata Boroevics, trimis6 probabil pe fron- tul Trentinului». Bulgarii maraie dansii.Arion, a vorbitcu Stancioff (avansat general),care deodatA a devenit pesimist in ceeace priveste rezultatele finale si foarte pornit impotriva Germanilor.. Un mic f apt :Stere, in articolele sale vPrO domo», a cárei serie a inceput-o, a citat un fapt privitor la Radeff, spre cinstea acestuia, dar prbtivnic lui Br5tianu. Tantiloff s'a opus. El n'ad- mite modul de a vedea al Germanilor : Românii sunt invinsiiocupati si nu primeste dela ei nicidojang, elogii. Trebue notat cà unul din Buxton a inter- pelat in Camera Cómunelor asupra veclerilor ce guver- nul englez nutreste fatA de Bulgaria, si Lord Balfour a

Très curieuse à suivre la pensée autrichienne à tra- vers un reporter consciencieux comme Volanka. «La victoire en Italie est purement autrichienne, malgré que dans les trois premiers jours on ait essayé de la faire passer iei comma allemande. Les Allemands n'ont que six divisions. Nous y avons tant de monde qu'on ne parle déjà plus de l'armée Boroevics, probablement déjà embarquée pour aller sur le front du Trentin». Les Bulgares grognent aussi. Arion a causé avec Stan- cioff (avancé général) et qui subitement est devenu pessi- miste (plant aux résultats finaux cil très grognon vis-à-vis des Allemands. Un petit fait :Stere, dans ses articles

NOTE POLITICE 1912 203 raspuns e, de.si Bulgati¡ supt in lupta cu ,Antanta, s de dorit ca tara lor sà np fi e cu ;Arnie micsorata Radoslayoff declarà de asemenea ea, pentru ea, Ro- mania sa nu mai poata in vijtor ataca Bulgaria, ,xvom reclama si vom obtine garantii». Se pretinde,cà intre Turoi si Bulgari exista, o mare animozitate din. cauza orasului Adrianopolei ca s'a facut uz de arme. Tagliamento. cu loath' cresterea apelor, a fost trecut de &Are aliati. E o intreprindere formidabilä",care a reusit repede. 7 Noembre. Intreg frontulitalian,ila camp, si din muntii Dolomitii pe o distant-5 de 150 km, pe linia Tirolului. e in retragere. Printre sefii cari ur- maresc pe Italieni, se citeaza Konrad de Hoetzendorf, a carui armata e in apropiere de Sugano. Se stie astazi care era gruparea fortelor aliate, In ordine,incepand dela Adriatica spre Flitsch si Tolmein sicontinuand spre vest dealungal Tirolului : Armata lui Boroewics (aceea care a batut armata 3-a italiana); a LX-a armata pays ne fut en rien amoindril Radoslawoff vient aussi de déclarer que pour que la Roumanie ne puisse plus A l'avenir attaquer Bulgarie, unous réclamerons et nous obtiendrons des garanties». On prétend c'est le général Mustata qui tient ce potin de l'ami d'un officier bulgare qu'entre Tures et Bulga- res il y a une grande animosité A cause d'Andrinople et qu'on s'y est battu A. coup de fusils. Le Tagliamento, malgré la crue des eaux, a été franchi par les alliés. C'est une formidable entreprise qui a vite réussi. 7 novembre. Tout le front italien, celui de la plaine, comme celui des montagnes Dolomites sur 15Q k. rien que sur la ligne du Tyrol est en retraite. On donne jusqu'au nom de Konrad de Hoetzendorf, dont l'armée est du côté de la Sugano, parmi les chefsqui sont A lapoursuitedes Italiens. On sait aujourd'hui quel était le groupement des for- ces alliées, dans l'ordret, en remontant de l'Adriatique vers le Flitsch et Tolmein et en continuant vers l'Ouest le long du Tyrol: Armée Boroewies (c'est elle qui a battu la 3-me ar- mée italienne) IX armée de Bellow (c'est elle qui a enfoneé

204 NOTE POLITICE 1917 a lui Bellow (aceea care a infruntat unghiul esind ita- lian si a dat peste cap a II-a armatä italian0 ; grupul archiducelui Eugen,' armata Krauss si armata Krobatin ; in fine armata Konrad. D-na Berindey va avea o comutare de pedeapsil va putea pleca la Sinaia in loe de Baia de AramA. Aceasta datoritg lui Horstmatm, care s'a ocupat cu tot interesul. Horstmann mi-a spus cA, in jurnalul sAu, bätrAna d-nà acuz5. pe Germani de furturi 5i violuri (7!), iar tonul este asa de dusmAnos incAt prezenta sa a fost socotità ca indezirabilà. Afarà de aceasta, un mare nu- mAr de copii din manifest, ceeace face sá se creaz6 in existen unei oficine. La toate acestea Lupu adàogg ch" dânsa ar fi dat si bani ofiterilor evadati pentru a se reintoarce pe front. Horstmann nu mi-a vorbit de acest fapti celedouil doamne tAgAduesc absdlut. 8 Noembre. S-tul Dumitru. Efectele legilor excep- tionale : nimeni nu se mutà; nici un camion pe stradà. Italienii bat in retragere pe Piave. Englezii atac5, cu furie si färà intrerupere in Flandra. E singu- rul mijloc, dupà ansii, de a veni in ajutorul Italiei.

Fangle sortant italien et a culbuté la 2-e armée italienne) le groups archiduc Eugène, c. A. d. armée Krauss et armée Krobatin, enfin armée Konrad. Madame Berindey aura une commutation de peine et pourra aller à Sinaia au lieu de Baia de Arama.C'est Horstmann qui s'est beaueoup et généreusement employ& Horstmann m'avait dit que dans son journal, la vieille dame accuse les Allemands de vols et de viols (7) et le ton est si haineux qu'on a le droit de considérer sa presence comme indésirable. De plus, nombre de copies du petit manifeste, ce qui fait croire à l'existence d'une officine. A cela. Lupu ajoute qu'elle aurait donné argent itdes officiers évadés pour retourner sur le front. Horstmann ne m'a pas articulé ce fait et les Dames nient absolument 8 novembre. La St. Demètre. Effet des lois d'excep- tion : personne ne déménage ; pas de chariots dans la rue. Les Italiens battent en retraite sur la Piave. Les Anglais attaquent furiensement et continuellement en Flanclres. C'est la seule facon dont ils comptent se porter

NOTE POLITICE 1917 205

Din contra, LloydGeorge §iPainlevé auplecat cu technicienii. in Italia pentru conferi cu guvernul ita- lian. Child am vorbit cu Praschma despre necesitatea de a cauta o pace separata cu Romania oficiala, el mi-a raspuns ca la Berlin ar fi vorba de a§a ceva. Or, eri, Stere a spus lui Stirbey ea' «Vorwaerts» inregistra o declaratie a lui Kerenski relativ la pacea separata care a fo,st propu,sa «unui aliat» §1 care n'a fost primita. Jurnalele oficioase germane n'au desmintit §tirea din «Vorwa,erts». Astazi «Lumina» da,dupa. «Ruskoe Slowo» din 3/16 Oct., un interview al d-lui de St. Au- laire, acordat la Odessa, in care, intre altele spune : «Pe- ricolul unei paci separate a Romaniei cu Puterile cen. trale a disparut cu desavar§ire». A se adaoga la acestea §i declaratiile furibunde ale lui Take Ionescu, repro- dusedeunazi, revoltatla ideia cás'ar putearosti cuvantul de pace. Toate aceste indicii sunt de retinut. Berlinul vede probabil mai u§or lucrurile cum le in- teleg eu decat in modul cum le intelege Carp. au secours de l'Italie. Par contra Lloyd George et Painlevé se sont rendus, avec leurs techniciens, en Italia pour con- férer avec le gouvernement italien. Lorsque j'avais parlé Praschma de la nécessité de chercher une paix séparée avec la Roumaine officielle, il m'avait dit croyait qu'on y songerait un peu à Berlin. Or, hier. Stere a lilt à Stirbey qua le «Vorwaerts»euregistraitunedéclaration de Ke- rensky au sujet de la paix séparée, qui avait été proposée un allié» et qui n'avait pas été accueillie. Les journaux officieux allemands n'ont pas démenti la nouvelle du (Nor- Nvaerts». Aujourd'hui la cLumina» donne d'après de «Rus- koje Slowo» du 3/16 octobre une interview de Mr. de St. Aulaire accordée :I Odessa : «Le danger d'une pa/ix séparée de la Roumanie avec les puissances centrales a compléte- ment disparu». A joindre lesdéclarations furibondesde Take Ionescu, réproduites, l'autre jour, révolté à l'idée qu'on Pouvait prononcer le mot de paix. Tous ces indices sont à recueillir. Berlin probablement loit plus facilement les choses comme je les comprends, que de la fagon dont Carp les entend.

206 NOTE POLITICE 1917 Beldiman a venit eri sg mg vadA. Dansul voia s. inceapä cu o publicare de documente, pentru a prepara dosarul Brgtianu. I-a scApat o frazg.: «C.arp !dar Carp nu -(Tede deck un lucru : Carp-Mac- kens i Mackensen-Carpl,» O notal bung' : nu pgrä- seste pStere. Gebsattel imi face propuneri pentru o serbare si o vAnzare caxe s'ar fa,ce in comun pentru toate socie. tgtile Crucei-Rosii. Am rezervat rgspunsul piing voiu consulta ckeva doamne, fìúparticiparea carora nu e nimio de fäcut. 9 Noembre. Stirile de azi stint senzationale. A- liatii au impins pe Italieni pang la Livenza, la jumgta- tea drumului dela Tagliamento la Piave, si au curatit centrele de rezistentà,care in munti, in spatelefron- tului austro-german, se apgrau inch% Rezultat; 17.000 prizonieri noi, un general si 80 tunuri.Cifra totalä : 250.000 oameni si 2300 tunuri. Pedeapsg dreaptg a poli- ticei care a fäcut sg cazg once frAu moral si pentru menii nastri politici !.. Guvernul Kerenski e la p5mânt si maximalistii au

Beldimano est venu hier me voir. Il vent commencer avec Radu Rosetti une publication de documents pour pre- parer le dossier de :Bratiano. Il lui a échappe une phrase «Carp! mais Carp ne voit qu'une chose :Carp-Mackensen et Mackensen-Carp N. Bonne note :il ne lAche pas Stere. Gebsattel me fait des ouvertures pour une fête et une vente qui auraient lieu en commun pour toutes les Croix Rouges; je reserve la réponse jusqu'à ce que j'ais consulté quelques Dames, sans la participation desquelles il n'y a rien à faire. 9 novembre. Les nouvelles de ce matin sontsensa- tionnelles. Les alliés ont poussé les Italiens jusqu'à la Li- venza, à mi-ehemin du Tagliamento A la Piave, et on net- toye les centres de resistance qui, dans les muntagnes, en arrière du front austro-allemand, se défendaient encore ::le ce chef 17.000 nouveaux prisonniers, un général, 80 canons. Le ehiffre total des captures :250.000 hommes et 2300 canons. Juste chAtiment de la politique qui a fait tomber tout frein morale pour nos hommes politiques aussi. Le gouvernement Kerensky est par terre et les maxi-

NOTE. POLITICE 1917 207

pus mana pe putere. Program : pace imediatd si demo- craticg ;impartirea pgmanturilor la tgrani. Math de o contra-revolutie, greu de admis acumr cauza pAcii a Mcut un pas imens. Avand in vedere repercursiunea ce aceste stiri ar putea sä aibà asupra afacerilor romane. Berlinul ar trebui sg sondeze acum Romania oficiald. Brgnisteanu : O telegramä dela Korrespondenz- Bureau,. deci oficialà, dar care nu s'a reprodus pentruch lipseste confirmarea germanä, anunt,g&A la Berlin s'a rezolvat chestiunea polonezg. Galitia va fi unitä cu Po- lonia, care obtine de asemenea cateva mgriride teri- toriu in Lituania. Libertatea navigatiuneipe Vistula. O flotilà. Regatul va aveaca suveran pe ImpAratul Austriei ;deci, o a .doua uniune personalg. (Asa (lar Romania va fi abandonatg in sfera politicei germane). Martha Bib escu a scrislui G. Stirbey.Dansa mentioneazg de o scrisoare primitg, dela Nadège Stirhey in care se vorbeste despre tot felul de privatiuni ce tre- buie sg-si impung toti. E o noug confirmare a foame- teie bantuie in Moldova. St. Aulaire a spus in inter-

malistes se sont emparés du pouvoir. Programme : paix im- mediate et démocratique ;partage des terres aux paysans. Sauf contre-révolution,difficile à admettrequant à pre- sent, la cause de la paix a fait un pa st immense. Avec la repercussion que °es nouvelle,s doivent avoir sur les affaires rournaines, c'est raaintenant que Berlin de- vrait 'rater la Roumanie officielle. Branisteanu: Un télégramme du oKor. Bureau», done officiel, mais qu'on n'a pas reproduit parcequ'il manque la confirmation allemande, annonce qu'àBerlinon a résolu la question polonaise. La Galicia sera réunie à la Pologne, qui obtient aussi quelques augmentations en Lithuanie. Li- berté de la navigation sur la Vistule. Une flotille. Le Ro- yaurne aura pour Souverain VErapereur d'Autriche :se- conde union personnelle. (Done la Roumanie sera abandon- née A la sphère politique allemande). Marthe Bibesco a emit à Georges Stirbey. Elle fait men- tion d'une lettre de Nadège Stirbey, qui parle des privations de toutes sortes qu'il faut s'imposer. C'est une nouvelle con- firmation de la disette qui sévit en Moldavie. St. Aulaire

208 NOTE POLITICE 1917

view-ul mentionat eri, CA, dadi inteo lund (vorbea in Octombre) nu se va regula chestiunea transporturilor pentru Moldova,' tara aceasta va fi amenintatA, de foame. Martha mai istoriseste cA Brancovan, retras la Evian din, Deoembre, a declarat cli a votat legile lui BrAtianu pentru 6, «cum lucrurile merg rAu, el stie bine cA va veni un alt guvern care nu le va aplica». Atavismul, nu- mai el singur, nu e suficient pentru a explica acest bi- zantinism. IatA, oamenii cari au pornit acest fázboi ! 10 Noembre. Centralii au trecut pe totfrontul Livenza si e putin probabil ca Italienii sA poatal rezista pe Piave. Se vorbeste cu discretiune despre incheierea unui armistitiu. pe frontul rus. Poate di, e vorba de concluzia precipitatii ce se trage din confirmarea cAderii lui Ke- renskisi din reusita lovituriimaximalistilor. Lenin oonduee toatg actiunea. Telegrama asupra Poloniei nu e incA, confirmatA. «Pester Lloyd» din 8 contine o telegramA din Viena care este aproape reproducerea textual:A a stirii de eri. De altfel, acelas jurnal inregistreazii o depesä, din Ber- disait dans son interview mentionnée hier, que si dans un mois (il parlait en octobre) on ne réglait pas la question des transports pour la Moldavie, ce pays értait menacé de la faim. Marthe raconte que Brancovan retiré a Evian depnis décembre a déclaré qu'il a voté les lois de Bratiano parce que <

NOTE POLITICE 1917 209 lin anuntiindi cii, «convorbirile pentru solutiunea polone- zà", continua §i ch tot ce au publicat ziarele nu se rezema decat pe simplecombinatiuni». Sä' fie oare Berlinul care n'a voit sä i-se forteze mina? Convorbirile «con- tinua», insa in ziva de 7 Czernin a phrasitBerlinul. Dupa jurnalele austriace, in Parlament incepea discu- tiunea acestei chestiunii, dupaspuselelui«Pester Lloyd», Ucrainienii declaraserä deja ea, prin toate mij- loacele ei vor combate alipirea la Polonia a unorteri- torii lituaniene. E adevarat càtirea sosita eri nu in- 6)361. câtusi de putin pe Unguri. Konradsheim, pe care 1-am vazut azi imi spune ca el crede ea Germanii îi re.zerva dease- menea crearea unui stat Curlandez--Estonian inu,- niune personala cu Imparatul Germaniei. Se intelege ca indiscretiunile sunt primejdioase la aceasta ora. Am aflat dela d-rul Rcimureanu ea la Mizil s'a instalat, inteo cazarma, un fel de Saint-Lazare pentru femeile adunate din orasele apartinand armatei a IX-a. Sunt femei fara nici o via.,cari sunt retinute aci

une dépéche de Berlin annonçant que Ales pourparlers pour la solution polonaise continnent et que ce que les journaux out pablié répose sur de simples combinaisons». (Est-ce Ber- lin qui n'a pas voulu se laisser forcer la main?) Les pourpar- lers «continuentn,mais le 7 novembre au soin Czernin a quitté Berlin. D'après les journaux autrichiens, au Parlenient on prenait dejit position sur la question, et an dizre du «Pester Lloyd» les Ukrainiens avaient déjà déclaré que par tons les moyens ils combattraient le rattachement A la Pologne de certains territoires lythuaniens. Il est vrai que la nouve/le venue Iner n'enchante pas les Hongrois. Konradsheim, que j'ai vu ce matin, me dit croitn que les Allemands se réservent aussi la création d'un Etat Courlandais-Esthonien ave.() union personnelle arvec l'Empereur d'Allemagne. comprend que les indiscrétions soient dangereuses à cette heure-ci encore. J'avais appris par Dr. Ramureanu qu'à Mizil on avait in- stallé, dans une caserne, une espèce de St. Lazare pour les femmes ramassées desvilles de la9-e armée. Ily a des femmesinnocentes qui y sont retenueset qu'on fait

14

210 NOTE POLITICE 1917 cari sunt triraise sä lucreze la camp pe mosia d-nei Hariton. Administratorul meu Iliescu a vAzut pe aces- te nenoroeite, slabe, in zdrente, inspirfind milli. Am re- clamat generalului medic yonSchumborg. Ela facut o anchetä, si,oarte politicos, mi-a räspuns cä, inteadefár sunt acolo femei sänätoase, retinute pânä, eAnd fami- liile lor vin sa le reclame, insä, nu se poate circula nici corespunde in teritoriul armatei a IX-a; &A nu se pläteste decat 30 de bani munca acestor nenorocite ; eä tot ce castigä, e pus deoparte, pentru a le servi la esire (I); cä n'au ce pune pe dânselesi e rugatäCrucea- Rosie a le veni in ajutor. N'asi fi crezut niciadatà chi e Cu putintä un astfel de lueru!.. Adaog c5, Inmureanu mi-a spus &A, in timpul raziilor, s'au luat si femei eari nu erau de loe prostituate. (v. 15 Noembre). Depesile de searä anuntä Cji Aziago este reduat

5qi eä prin urmare latura extremá, a liniilor austro-ger- mane avanseazä, de asemenea.Italienii nu vor putea prin urmare tine unja Piave. Pe elmpul acesta de luptä, la Viego, Austriaeii au luat inch' 10.000 prizonieri si 94 tunuri. tiavailler aux champs sur la propriété de M-me Hariton. Mon administrateur a vu ces malheureuses maigres et peu vêtues, A, faire pité. J'ai réclamé auprès du General-Arzt von Schumborg. Il a fait une enqate et très aimablement il m'écrit que réellement il y a des femmes saines qu'on retient jusqu'A ce que leurs families les réclament, or, on ne peut circuler ni eorrespondre dans le territoire de la 9-e armée; qu'on ne paie que 3D cts, le travail de ces malheureuses ; que le tout estmis de efitépour leur servirde pécule A la sortie (1); que ces femmes n'ont plus rien A se mettre sur le corps.., et l'on prie la Croix Rouge de lour venir en aide. Je n'aurais jamais cru possible une chose pareille. J'ajoute que Rgmureanu m'a dit que dans les rafles on avait parfaite- ment pris aussi des fenames qui n'ont rien A voir avec la prostitution. Les dépéches du soir annoneent qu'Aziago est repris et que par conséquent la pointe extrême des lignes austro-alle- mandes avance aussi. Les Italiens ne pourront par cons& .quent pas tenir la ligne de la Piave. Sur ce champ de ba- taille,b. Viego, les Autrichiens ont pris de nouveau 10.000 hommes et 94 canons.

NOTE POLITICE 1917 211

11 Noembre. Succesul trupelor maresalului Kon- rad laapte Comune si luarea punctului Aziago n'au fost obtinute deck dupa un interval de zece zile de grelo lupte. Faptul acesta probeaza cat de mare epe- ricolul pentru armata italiana din partea aceasta. ' Retragerea lui Helfferich este in fine confirmata si, Jupa cum s'a anuntat, succesorul este deputatul Payer. Un alt deputat dr. Friedberg e ales vice-presedinte al ministerului prusian. Partidele saluta marele eveniment si Erzberger declara ea Imperiul are cel mai tare gu- vern dintre toate tarile in razboi, pentru cii se sprijina pe 4/5 din membrii Reichstagului. Progresistii si socia- listii au facut, ca si nationalii-liberali, declaratiuni favo- rabile. Imparatul a dovedit ea este, in toga aceasta criza, un foarte subtire om politic. 12 Noembre. D-nul Roselius,consul,general la Sofia. Merge la Berlin. Nu intelege nimic despre po- litica care se urmeaza la Bucuresti : «Cum 7 Va stie in Bucuresti si nu va intrebuinteaza pentru a face pace 7». Eri a vazut pe Carp si din ce in ce mai mult el nu-1 in-

11 novembre. Le succès des troupes du maréchal Kon- rad au Sept-Communes et la prise d'Aziago n'ont été obtenirs qu'au bout de dix jours de durs combats. Ce qui prouve com- bien grand est pour l'armée italienne le danger qui vient de ce eaté-lh. La retraite de Ilelfferich est enfin confirmée et, oomme, on l'avalt annoneé, c'est le député von Payer qui lui succède. Un autre député, Dr. Friedberg, devient viee-président du ministère prussien. Les partis saluent le grand événement et Erzberger déolare que l'Empire A le plus fort gouvernement de tons les pays en guerre, parce qu'il s'appuie sur les 4/5 des vaix du Reichstag. Les progressistes et les socialistes ont fait, ainsi que les nationaux-libéraux, des déclarations très fa- vorables. L'Empereur s'est montré un trè,s fin politique dans toute cette crise. 12 novembre. Mr. Roselius, consul général de Bulga- rie it Sofia, se rend A Berlin. Ne comprend rien A la politi- quo qu'an suit A Bucarest. «Comment, on vous a A Buca- rest et on ne vous enploie pas pour faire la paixl» Il a vu hier Carp et de plus en plus 11 ne le comprend pas. Quand

212 NOTE POLITICE 1917 telege. gaud toatA lumea se democratizeazá, singur d. Carp mai predicrt regimul D-nul de Bussche n'a fácut decal greseli si dacá, in Februarie ar fi voit sá, rástoarne pe Brätianu, dansul ar fi putut si n'ati mai fi inceput räzboiul... Nu trebuie, sub niciun cuvant, sà alungati dinastia, iar pacea tre- buie cäutata' cu ansa : trebuie sä, se accepte unul din fiii Regelui penti.:u a se continua traditia pe care dansul o vede pretutindeni in Romania. Chestiunea Dobrogei e foarte grea: Bulgarii o doresc, insä nu trebuie mult Romania, cAci. Germania vaavea nevoiede o contra-greutate fatei de Austria. Restul conversatiunii destul de confuz : poate inteo zi s'ar putea concepe un imperiu Nord-German; un im- periu centru-austriac sau mai bine slay si un imperiu la Sud : n'a indräsnit säi spunri cu Tarul Ferdinand, dar vorba i-a stat pe buze. Roselius, venind din Bulgaria. faptul acesta aratä, cA TarulFerdinandcontinuA sh viseze iar o coroanà imperialä, cai in 1913. Am cilutat sà v'ád pe Ledebur, care, trebuind piece maine la vanätoare, nu prea are mult timp. Pus

tout le monde se democratise, seul Mr. Carp prône encore le regime de la force. Air. Bussehe n'a fait que des fautes et si en février il avait voulu faire tomber Bratiano, il le Poll- vait et vous n'auriez pas eu la guerre. On ne doit à aueun prix chasser la dynastie et la paix doit etre cherehée avec elle: on doit accepter un fila du Roi pour continuer la, tra- dition qu'il voit partout en Roum.anie. La question de la Do- brogea très difficile: les Bulgares la souhaitent,mais il ne faut pas trop affaiblir la Roumanie, car l'Allemagne aura besoin d'un contre-poids vis-à-vis de l'Autriche. Le reste de la conversation assez confus: pent être un jour y aurait-il concevoir un empire du Nord-Allemand; un empire du cen- tre autrichien ou plutôt slave et un empire du Sud: n'a pas osé dire avec le Tzar Ferdinand, mais il l'a eu sur les lèvres. Ceci venant de Bulgarie, indique que le Tzar Fer- dinand continue de réver d'une couronne impériale comme en 1913. Cherché à voir Ledebur club, devant partir demain pour la chasse, n'a pas trop de temps devant lui. Mis au courant

NOTE POLITICE 1917 213 In curent de George Stirbey, care mi l-a adus, el se in- stircineazá «ca prieten al lui Czernini flrá a implica o actiune pentru care n'are niel o calitate», transmitil urmátoarele: Qred pacea cu Romilnia oficiará posibilá; In once caz, trebuie o incercare; tratativele insii pe front, nu la Iasi uncle Regele n'ar fi liber. Sá se accepte con- tinuarea dinastiei cel putin cu Nicolae sub regenta unui membru din familie, fixiind la 21 ani majoritatea suve- ranului. Ledebur imi spune cg, e in totul de acord cu mine. Restul Il va privi pe Czernin. M'a intreabA dacá n'asi fi dispus sä" merg la Viena I Da, îi rdspund, dacácei de acolo vor sá se intretiná cu mine, dar ar trebui sg pot merge si la Berlin. Dilnsul crede de ase- menea cá una Mfg, alta nu merge. Stirile din Italia continuà a fi foarte rele pentru Italieni. Ei luptá cu disperare la sud de Aziago, pro- babil pentru a permite retragerea din sectorul Sapte- Commie Piave. S'a mai luat incg 10.000 prizonieri si un general la Longarone, la nord de Bellune, lar for- tele cari au trecut Piave se apropie acum de Feltre. 13 Noembre. Horstmann, inaintat consilier de le- par Georges Stirbey qui me l'amène, il se charge «it titre d'arni de Czernin et sans impliquer une action pour laquelle il n'a aucune qualité» de lui transmettre la commission sui- vante: je crois la paix avec la Roumanie officielle possible; dams tons les cas il faut la tenter; mais traiter sur le front, pas à Iassy oh le Roi ne serait pas libre. Accepter la conti- nuation de la dynastie au moins avec Nicolas, sous la régence d'un membra de la famille, en poussant A 21 ans la majorité du Souverain. Ledebur me dit néanmoins qu'il est en tout d'ac- cord avec mol. Le reste sera l'affaire de Czernin. Il me de- mande si je n'aocepterais pas de me rendre h Wien. 0Oui, je réponds, si on veut causer, mais il faudrait que je passe aller aussi it Berlin». Il eroit aussi que run ne va pas sans l'autre. Les nouvelles d'Italie continuent à être tres mauvaises pour les Italiens. Ils latent désespérament sous Aziago, pro- bablement pour permettre la retraite du secteur Sept Com- munes-Piave. On leur a encore pris 10.000 homme,s et un gé- néral à Langarone, au-dessus de BeHume, et les forces qui ont franchi la Piave se rapprochent (WA de Feltre. 13 novembre. Horstmann, premier conseiller de léga-

14 NOTE POLITICE 1917 gatiune §i §ef al directiunii politice, dejuneazá cu Bellow la mine. Dansul imi spune cá nu s'a publicat propune- rile de armistitiu fácute de Bol§evicii cari detinpu- terea actualmente la Petrograd. pentru ca, in plin suc- ces Radian §i chiar pe frontul francez, nu se poate primi un armistitiu de trei luni pe toate fronturile. Nu crede cä Franta §i Englitera ar manifesta de asemenea vre-o grabh. Dar, adaogá Horstmann, se va ajunge la un ar- mistitiu separat cu Rusia. Care va fi atunci soarta Ro- mâniei Profit pentru a-i spune opiniunea mea intreagá a- supra pácii separate, posibirá cu România oficiará, insä fárá sà .se extirpezetoe:6 dinastia. Horstmann cere explic modalitatea : un guvern ¿le generali inlo- cuind, in vederea armistitiului, guvernul civil pang la constituirea acestuia din urmá. Toatá combinatiunea su- rade, afará de un punct : Regele, Niculae in cazul fatá devenind major peste 7ani. HoTstmann mai vorbe5te §i de necesitatea de a avea Basarabia. Profit de tirea despre sosirea Tarului Ferdinand pe frontul ita- tion et chef de la «Politische Abteilung», déjenme ayec Bel- low, comme les autres mardis, chez moi. Il me dit qu'on n'a pas publié les propositions d'armistice faites par les Bolche. viki qui détiennent le pouvoiractuellement A Petrograd, parce que en plein succès italien et même sur le front fran- cats, on ne peut accepter un armistice de trois mois sur tous les fronts. Il ne croit pas que la France et l'Angleterre puis- sent non plus montrer de l'empressement.Mais, ajoute Horst- mann, on arrivera à un armistice séparé avec la Russie. Quel sera alors le sort de la Roumanie, J'en profite pour lui con- ter toute mon opinion sur la paix séparée possible avec la Roumanie officielle, pourvu qu'on n'en veuille extirpen toute la Dynastie. Horstmann se fait expliquer le mécanisme proposer: le gouvernement de généraux remplagant, en vue de rarmistice, le gouvernement civil jusqu'A la constitution du gouvernement civil. Toute la combinaison saurit, sauf en ce point: le Roi, Nicolas dans respèce, devenant dans 7 ans majeur. Horstmann venta encore de parler de la nécessité d'avoir la Bessarabie. Je profite de ce qu'on amaonce rarrivée du Tzar Ferdinand sur le front italien pour lui dire:«Je

NOTE POLITICE 1917 215 lian, pentru a-i spune«Nu-mi place aceastä intrevedere a trei suverani in Italia.Bulgarii n'au trupe acolo; de si- g-ur cg se va vorbi tot de biatanoasträDobroge». Horstmann imi fáspunde : «Dar ceeace poate rosti Im- päratul, nu va putea lega diplomatia noasträ». Bellow nu inträ in vorbA decht ca sä declare cä candidatura Printului Frederic-Wilhelm,scumpä lui Carp, e rea. 14 Noembre. Vremea frumoasä continug. Dupá, o ploaie bunä caldà in timpul napii, cerul ne surhde din nou §i temperatura este pläcutA. Ce tara! Mfg re- frenul streinilor pe cari Beldiman. Vorbim de Dobrogea. El a remis lui Kiihlmann un memoriu, inainte de plecarea lui la Con- stantinopole. Insä cel mai bun aliat al nostru este Tur- cia, care nu voe§te sá auza vorbindu-se de Constanta In mâinile Bulgarilor. Nizamy-Pap, pe care Beldiman Il vede adeseori, i-a dat asiguräri formale. 15 Noembre. O scrisoare complimentarä a pro f. dr. General V0721 Schumborg rectificg. prima sa comuni- n'aime pas beaucoup cette entrevue des trois Souverains en Italie; les Bulgares n'y ont pas de troupes; c'est done encore de notre pau,vre Dobrogea qu'on parlera!». Horstmann me ré- pond: «/fais ce que peut dire rEmpereur, ce n'est pas cela qui liera notre diplomatie». Bellow n'est intervenu daps la conversation que pour dé- clarer que la candidature duPrinceFrédéric-Guillaume, chère à Carp, était mauvaise. 14 novembre. Le beaux temps doux continue. Après une nuit de bonne pluie d'été, le ciel est de nouveau radieux et la température infiniment donee. Quel pays!Voilà le refrain des &rangers qu'on voit. Beldimano. Nous parlons de la Dobrogea. E avait remis Kiihlmann un mémoire avant son départ pour Constanti- nople. Mais notre meilleur allié est la Turquie, qui ne vent pas entendre parler de Constantza aux mains des Bulgares. Nizamy-Pascha, que Beldiman voit souvent, lui a donné des assurances formelles. 15 novembre. Une lettre complémentaire du prof. Ge- neral-Arzt von Schumborg rectifie sa première communica-

216 NOTE POLITICE 1917 care: cei 30 bani, alocati femeilor pe o zi de lucru, n'au fost strânsi pentru a le constitui un mic fond de rezer- vä, ci au servit a ameliora (?) masa lor zi1nic,insa de acum inainte li se va bonifica 2/3 din salariul lor. Scrisoarea recunoaste CA au fost inchise femei sàniitoa- se, cari sunti acum retinute. Ni se c,eres'a", incurajAm cum ? familiilesà", reclame femeile csárora li poute asigura o existentg cinstità si ssä cram acestor ne- norocite imbrkAminte !...(v. 10 Nov.). Facultatea de medicinA, tip V. Arion, s'a injghe- bat; ea trebuie sA inceapI a functiona la 3 Dec. Dar, pentru a fac,e loe lui Zalplachta, biltAusul liberal, care e amnestiat de cand s'a cufundat in Iordanul dela «Mol- dova», si tânAruluiutu, s'a imaginat urmRoarele (tex- tual) :1. profesorului de psychiatric A. Obregiai lui MaldArescu, le este interzisA reluarea activiatii didac- tice : 2. dr. Zalplachta, doctor primar provizoriu la Insti- tul MArcuta (serviciu creat pentru el din ordinul lui Carp) si dr. Sutu sunt qnumiti in comun» la catedra de elinica boalelor de nervi si electroterapie. UrlAteanu si Chiriac, doi liberali pe cari nici un titlu nu-i recomancili

tion: les 30 Willi alloués aux femmes par journée de travail &out pas été ae,cumulés pour leur eonstituer un pécu1e4 maia ont servi à améliorer (I) leur ortlinaire; mais, dorénavant, on leur bouifiera les 2/3 de lourr &that*. La lettre reconnait qu'on a enfermé des fenmies bien portantes qu'on retient encore. On nous demande d'encourager comment 7 les families à réclamer les femmes, dont on peut assurer une existence honnéte et nous prie de vétir rapidement ces mal- lieureuses I(v. 10 nov.). La faculté de médecine, type Virgil. Arion, est oonstituée: elle doit oommencer à fonctionner le 3 décembre. Mais pour miser Zalplachta, le «bAtAus» libéral, qui est amnistié depuis (vial s'est plongé ctatbs le Jourdain de la «Moldova», et le jeune Sourtzo, on a imagin6 :1)(textuel)Profesoruluide psihiatrie A. Obregiai turi Madiireseu leesteinterzisa reluarea activitAtii didactice; 2) Dr. Zalplachta, doctor pri- mar provizoriu la Inst. Mrtreuta (serviciu cleat pentru el din ordinul lui Carp)i Dr, Sutzu sunt numitiInco- m.un la catedra de clinica boalelor de nervii electroterapie. Urlateanu (7) et Chiriac deux libéraux qu'ancun titre ne

NOTE POLITICE 1917 217 swat numiti profesori. Restul la fel.i toga' ace,astg, fantasmagorie a fost inmiinatAspre semnare bunului general Koch, al cärui nume te mirg in aceastil impre- jurare. Neniteseu a plecat StimbAta', 10 Noembre,,, la Ber- lin. A luat cu dânsul pe prietenul gi secretarul sgu Mal- tezeanu. Beldiman, care e la curent, imi spunea ca." nu e sig-ur ea' va fi primit la Cartierul General. Prietenii liii rgspandesc svonul cal el se duce la Berlin pentru «a scapa Dobrogea». Fapt sigur : duce cu elstatisticele (Boldiman). Dugmanii lui afirmA cA s'a dus s'argi asi- :,o ratificarea numeroaselor Consilii de administra- tiune in care e cooptat. Krupenski imi spune cA Peter- sen dela Banca Genera15, era plictisit gi nelinigtit de a- ceastA, calgtorie misterioasà. 16 Noembre. Budigteanu dela Cyaiova imi poves- tegte cai in provincie,i mai cu seamii la Craiova, gtirea fa1g5, despre armistitiul cu Rusia (propunerea maxima- ligtilor ) a still:Lit o emotie enorma,": s'a pranzit in comun, s'a Milt, s'a, cântat, s'a manifestat cu nauzici pang la 3

recoramandait,sont nommés professeurs ; lereste A l'avenant. Et l'on fait signer toute cette fantasmagorie au bon général Koch, dont le nom étonne en pareilleoccu- rence. Nenitescu est parti samedi, le 10 novernbre, pour Berlin. Il a emmené son ami et secrétaire général Maltezeann. Bel- dimano, au courant, me disait qu'll n'étalt pas Or qu'on le recut au Quartier Général; ses amis répandent le bruit qu'il s'y rend pour esauver la Dobrogea» ;fait certain, il em- porte des statistiques (Beldim.). Ses ennemis affirment qu'il est allé s'assurer la ratification de nombreux conseils d'ad- ministration dans lesquels is'est fait coopter. Krupensky me dit que Petersen de la Banque Générale était ennuyé et inquiet de ce voyage mystérieux. 16 novembre. Mr. Budisteanu de Craiova me raconte qu'en province, à Craiova surtout, la fausse nouvelle de l'ar- mistiee avec la Russie (proposition des Maximalistes) avait suscité une émotion énorme ;on a (MI6 en commun,bu, chanté, manifesté avec les musiques jusqu'A 3 h. du matin.

218 NOTE POLITICE 1917 ore dim. Seful politiei insärcinase pe fiul lui Buditea- nu meargA sa de§tepte pe pärintii sái spre a le anun- ta noutatea aceasta. Se vede cä lumea a faidat destul, inck nu se mai poate stgpani. Si Cu toate astea, oamenii noWi vor urma sä," se batà fárá rAgaz. Confirmarea unui fapt de care n'aveam cleat o simplg bärmialä, : in lagärul Carp, Mirbach era urAt; a- cum e rAndul lui Ho'..stmann. «NiOe nedestoinici, cari n'aduc deck confuziune;ni§terAuvoitori,cari uräsa tara». Propriile cuvinte ale lui Carp. Urmarea pornirii lui obicinuite : oCuvântul il au militarii ; ei trebuie hoarascA, nu miniWii cari incurcä, toate, cu preocupà- rile lor de partide politice !». Teza pe care mi-a desvol- tat-o, când m'am dus sä1-1 vä,d la CAlin*i. Beldiman, descurajat, imi spune cá va pleca pes- te 15 zilei cä, se va ocupa cu publicatiile la cari lu. creazà. Imi mai vorbete de o convocare ce ar voi sä, fac5, la Fundatia Carol pentru o schimbare de veden... El crede ch," va putea astfel reactiona contra unor idei greite, de felul urmtitor .5i pe cari le aude mereu

Le chef de police avait chargé le fils Budisteanu d'aller re- veiller ses parents pour leur annoncer la bonne nonvelle. Faut-il qu'on en ait assez pour qu'on se soit ainsi emballé I Et pourtant nos hommes continueront it se battre sans sour- ciller... Confirmation d'un fait dont je n'avais que le soupgon. On détestait Mirbach et on détesteHorstmanndans le camp Carp. «Des brouillons qui n'amènent que clans la con- fusion, des malveillants qui détestent le pays». Propres pa- roles de Carp prononcées devant Zoe Soutzo. C'est la conti- nuation de son parti pris : la parole est aux mllitaires, c'est eux de décider, non aux ministres qui embrouillent tout avec leurs préaccupations de partis politiquesThese qu'il m'a développée quand j'ai été le voir à Calinesti. Beldimano découragé ;il parle de repartirdansune quinzaine de jours et de se livrer aux publications qu'il mé- dite. Il m'a parlé d'une convocation qu'il voudrait faire à la salle de la Fondation Carol pour échange de vues... Il compte bien aussi réagir contre des partis-pris du genre suivant et

NOTE POLITICE 1917 219 repetându-se : gMarghiloman, austriac ;Beldiman, pru- sac, etc.». La D-na Lydia Filipescu aflu o stire secretä ca" archiepiscopul Netzhammer, care ne e asa de bine- voitor, e greu bolnavi c5. se si discutä succesiunea sa. Vladimir Ghica e la Roma, unde se sbuciurnä mult. A- creditat acolo de Regele Ferdinand I Mai este *i un epis- cop din Transilvani, (I) care se agitä in vederea succ,e- siunii. Praschma a plecat din nou la Berlin ; totdeauna bine cu Curtea; pe liingA aceasta, desi nu poate suferi pe col. Hentsch, in ultimul timp i-a fäcut avansuri, ceea ce dovedeste ch," colonelul se bucurii, de toatä favoarea la Curte. Si, din partea aceasta, d-na F. a aflat cà eu n'asi fi priete,nul Germanilor si cA luerärile au ajuns la punc- tul ounde trebuie sä se pronunte» (fiind vorba de mine). Nu s'ar crede niciodatà ea' intriga ar putea juca un rol asa de mare in sferele acestea militare. Aceasta provine, imi spune d-na F., dela nemäsurata neincredere a Ger- manului. 17 Noembre. In zilele din urm5, din nou vine lu- mea sä-mi cearä protectiune :se preparà lisie noui de qu'il n'entend que trop souyent répéter : afarghiloman, aus- triac ; Beldimano, prusiac... etc.». Chez M-me Lydia Philipescu j'apprends nouyelle très seurète que l'Archevéque Netzhammer, qui nous est si fa- vorable, est mortellement atteint et qu'on s'occupe (WA de sa succession. Wladimir Ghika est A Rome, °A il se demène beaucoup :est-ce le Roi Ferdinand qui ra accredité Illya aussi un &vague transylvain (7) qui s'agite en yue de la suc- cession. Praschma est reparti pour Berlin, toujours bien en Cour; malgré cela et quoiqu'il ne puisse sentir le col. Hentseh, il lui a fait dans ces derniers temps des avances, ce qui indi- que que le colonel e4 très en faveur. C'est de ce côté qu'est venu aussi aux oreilles de M-me Philipescu que je n'étais pas l'ami des Allemands et qu'on est au point coil il faut mon- trer ses couleurs». On ne croirait jamais que rintrigue pat jouer un si grand rôle (Tans ces sphères militaires. Ca vient, me dit M-me Philipescu, de l'incoercible maiance de l'Al- lemand. 17 novembre. Tons ces jours derniers on est yenu de- mander protection : on prépare de nouvelles listes d'arres-

220 NOTE POLITICE 1917 arestári. Obreja se crede unul din cei dintá.i. inscrisi ; ex-senatorul Cornea dela Severin a primit o instiintare serioasä ; Budisteanu dela Craiova se plangea cà mai multi Români figureaiá in comitetul care dlí informa- tiuni in acel oras.Nu credeam cá din nou vor incepe aceste procedee neindernânatice !C,u toate astea, Ielk- mann, reintors dela Troian, a confirmat lui Kiriacescu ac,este planuri supAraoare. El va incerca sä, convingg autoriatile superioare pentru a reveni asupra lor. Se pare &A cei 70 km. de drum intre Plevnai Troian au fost un calvar pentru nenorocitii deportati cu concursul autoritätilor noastre superioare. In Italia se inainteazá incet, dar sigur. Ocuparea punetului Cismon (sud-v. de Feltre) se pare cá." a inchis drumul pentru restul trupelor italiene de pe frontiera Nord. Alte trupe, se zice, opereaz5, «in lagunele» (sic) Venetiei. 18 Noembre. Dela, Tzigara aflu cii se ja infanteria de pe frontul 1-ornan §i se inlocueste cu cavalerie. Oare Italia reclamà aceste micíri1 De altä parte, se certi- ficii un corp de armatä rus a pärásit frontul l'ornan 5i s'a retras in Rusia. tation. Obreja se croit un des premiers inscrits ;l'ex-séna- teur Cornea de Severin avait reçu un avis sérieux; M-me Budisteanu de Craiova se plaignait que des Roumains fi- gurassent dans le Comité qui, A. Craiova, donne des renseig- nements. Je ne croyais pas qu'on voulut recommenceAr ces raa- ladresses. Or, Ielkmann, retour de Troian, a confirmé it Ki- riaceseu ces fileheux projets. Il va essayer d'en dissuader les autorités supérieures. Ti parait que les 70 km. de route entre Plevna et Troian ont été im calvaire pour les malhett- reux qu'on a déporté avec le concours de notre administration supérieure. En Italie on progresse lentement, comme de juste, mais sfirement. La prise de Cismon (Sud-Ouest de Feltre) semble avoir fermé la houche pour tout ce que peut être resté de troupes italiennes sur la frontière Nord. Des troupes op6- rent déjà dans «les lagunes» (sic) de Venise. 18 novembre. Par Tzigara :on enlève de l'infanterie du front roumain et on remplace par de la cavalerie. Est-ce Malle qui exige ces mouvements 1 D'autre part on certifie qu'un corps d'armée russe a abandonné le front roumain et s'est retiré en Russie.

NOTE POLITICE 1917 221 Lupu Kostake confirmii cä se vorbeste de alte noi aresfari de ostateci: i s'a spus 300. In.* ceeace Lupu nu spune : care sunt sfortArile pe care le facCarp si ansul pentru a impiedeca aceste màsuri1 luate ea rgs- puns la actiunile rele ale lui BrAtianu 7 19 Noembre Pe frontul italian, nimic mai de sea- mg deck cg. in munti, intre Piave 5i Brenta, o rezistentà puternie6; in Rusia misterul continuR; se pare totusi ca," maximalistii au triumfat la Petrograd contra lui Ke- renski si a celor ràzboinici. Zoldester, un tip curios care se var5. peste tot si se laudg &á e in corespondentà cu Ludendorf, mi-a spus cu toate astea &ma' lueruri care mi-au atras atentia : spionagiul e teribili doamne din societate pot, dinteo zi in alta, sà fie arestate si cà in cercul silu se spune: «d. Marghiloman le acoperà». (Trebuie sà fie vorba tot de aceleasi cancanuri asupra Romania se va transforma cu totul «dupii zece ani de ocupatie ger- mang.». Acestleit-motiv, scumplui Carp, sepotri- veste cu unele cuvinte ale lui Horstmannsi crecl

Lupu Kostake confirme qu'on eherche à faire de nou- velles arrestations d'otages, 300 lui a-t-on dit. Mais ce que Lupu n'a pas dit : quels sont les efforts que fait Carp et lui pour empeeher cette retorsion impolitique des mauvaises actions de Bratiano 19 novembre. Rien de saillant: sur le front italien on se heurte A une resistance upinititre dans les montagnes entre la Piave et la Brenta ;en Russie le mystereplane toujours ;il semblepourtantque lesMaximalistesont triomphé à Petersbourg de Kerensky et des guerriers. Mr. Zoldester, le type curieux qui se fourre partout et qui aujourd'hui s'est donne les gants de se dire en corres- pondance avec Ludendorf, m'a dit pourtant deux choses sur lesquelles j'ari tiqué : L'espionnage est terrible et des dames très haut placées peuvent être d'un jour A l'autre pincées et, dit-on dan.s les cercles de ce Monsieuir(Mr. Marghilo- man les eouvre». (Ce doit être enoore les names potins sur la Croix Rouge). La Roumanie changera du tout au tout aprés fdix ans d'occrupation allemande». Ce leit-motiv, cher A Carp, cadre avee eertains propos de Horstmann, et je crois

222 NOTE POLlTICE 1917 cercurile gerniane se gandesc serios la lucrul acesta. Tot de la el: in cercurile germane se crede eä eu «am un pact cu familia regará si cà m'am angajatsà salvez dinastia». Generalul Sentlerimi trimiteo scrisoaresi, ea semn de amintire, un album luxos aparut de curand: «Oesterreich-Ungarns Wehrmacht im Weltkriege». 20 Noembre. Dela Branisteanu aflu cá acum doug zile a sosit o telegrama din Berlin, ca Bratianu accepta darea inapoi a internatilor la frontiera. Depesa avh- zut-o la Ielkmann. Primul semn de capitulare al guver- nului. Este vorba sa se libereze oamenii sub 17 si peste 45 ani, femeile, toti mediciii toti preotii. Toafa ches- tiunea se reduce acum la fixarea unei date; in telegra- ma, acest punct e lasat in suspensiune. Beldiman a dat un memoria cancelaruluii lui Czernin la 29 Ian. 1917. Notaz un pasaj : In Oct. 1914, Beldiman a vestit pe Bratianu de intrarea Turciei in razboi. Bratianu a raspuns ca nu da nici o importanta lucrului pentru cà, dupa propriile lui informatii, Turcia este sleita ca putere militara si el se asteaptà la o revo- lutiune in Constantinopole. Constat cà, nici dupa eva- cuarea lui Galispoli, Bratianu nu a invatat sä se fereasca de «informatiunile lui proprii»! Se imparte in public un manuscris poligrafiat, apel catre muncitori in care se slaveste revolutia care, pentru «pace, paine, pamant si puterea poporului», nu a crutat nici o jertfa. Am vorbit de aceasta la dejun, si Bellow a intrebat: Qum fac astfel de lucruri 7 Adresandu-ma catre Horstmann : Dumnealor trebuie stie ceva. Imi pare ea, exact ca in primele zile ale ocupatiei, cand a circulat alt apel agrar, po1iia germana nu a fost streina. que les ceroles allemands y songent sérieusement. Du même: dans les cercles allemands on est convaincu que j'ai «un pacte» avec la famille royale et que je me suis engagé sauver la dynastie. Le général Sentler m'envoie, avec une lettre graaieuse, A titre de souvenir, un album, de luxe paru récemment : aOestr.-17ngarns ViTehrmacht im Weltkriege».

NOTE POLITICE 1917 223 Horstmann imi confirmg cä Brätianu oferà acum de a face schimbul de internal pe front. Timp nedeter- minat. «Aceasta, zice H., d'ä dreptate acelora cari au cre- zut cg deportatiunea., in Bulgaria ar avea vreun efect a- supra lui Brgtianu». oEroare, rgspund.; aceasta dove- de5te numai cä. Brätianu incepe a avea fricAD. oPoate cg e adevärat 21 Noembre. Vorbesc cu Carada desgnätatea archiepiscopului. Nu mai are mult. Isi aduce aminte de 11 sgptämani e la pat. Se va duce indath la Kuschka, prelatul care se spune cá ar fi un succesor acceptabil. Episcopul din Transilvania de care mi-a fgcut men- tiune d-na Lydia Philipescu, trebuie sä fie contele Maj- lath, foarte räu si pornit contra Romanilor. S'ar teme, in caz de succesiune, ca Vladimir Ghica sg nu lucreze pentru vreun Francez sau alt propagandist. Baronul de Bornemisza imi anuntg cä ii asteap- tg sotia si copiii; deci se instaleazg aci. Nu crede sä existe vre-o solutiune hotgratä pentru Romania. Era vorba ca in cursul lui Noembre Czernin sä, facg un drum la Bucuresti; e convins cg Czernin nu are timp azi sg se ocupe onici mgcar un sfert de mà pe sgptgmang de a- facerile romane» (textual). Ii expun linistit, cum cred cg s'ar putea face pace cu Romania oficialgi ascultä färg obiectiunisolutiunea cu PrincipeleNicolae. Imi spune cg afacerile ungare nu iau inatisare bung.; greu- tatea cea mare e Wekerlé, «cel mad, mare mincinos ce-a produs vreo tarei». Constatä cg a ggsit aici un haos ab- solut si cg cei ce guverng, din partea Germanilor, sunt rgu orientati. La 4 ore, Al. Kiriacescu reintoarce de pe scarg pe Tzigara, care pleacgi povesteste cg a fost chemat la politie spre a fi ascultat de Ielkmann ki Neumann, cari, intorsi din Bulgaria, au inceput o anchetg in pri- vinta denuntgrilor cä, cu ocazia luàrii internatilor, s'au ceruti s'au luat bani dela acestia. Eri a fost arestat SeverMoscuna, presupun dupg plangerea lui Dumitrescu-Campina, pe care l'a pompat. Ielkmann afirmg cg, pentru voiajul lui Moscuna in Ger-

224 NOTE POLITICE 1917 mania si pentru corespondentele ce cáuta sá trimitä el, a prima dela Germani 200.000 lei! Kiriacescu a fost chestionat asupra acestuia, dar in principal asupra punctului urmátor : Un d. Kiriacescu stie cá Lupu Kostake a cerut in numele lui sial col. Hentsch 200.000 lei dela fratii Noica in favoarea sdraci- lor, pentru a fi pusi in libertate... Asta stiuj eu, spune Tzigara... Kiriacescu a ráspwas eá. lui niciodatä nu i s'a propus asa ceva, dar n'a adáogat cá fratele lui, Oscar, este cel vizat. Ma- gistratii stiu cá sora lui Noica a cerut povath lui Goetz si cá acesta i-a spus sä" nu dea nimic,fiind la mijloc o excrocherie. De afacerea aceasta mi-a vorbit in timp si Stoian, foarte in curent prin o doamná, Blancfort de tot ce se zice sau se face la Goetz. Este de väzut paná unde se vor impinge lucrurile de Germani... Numitul Chitescu (v. 30 Aug.) a fásärit din non In Germania. Se aflá, la Bad-Stuer, de unde imi serie, cerând ajutoare. n Noembre. Mare luptá la Cambrai. Englezii au atacatin cloud directiuniBapaume-Cambrai siPe- ronne-Cambrai. Graicourt si Marcoing, lajumäta- tea drumului dintre front si Cambrai, au rámas in mAi- nile lor. Se vorbeste de pierden i de artilerie fárá ins5, a se da numarul. Mai la sud, la Craonne, Francezii au a- tacat de asemenea, insá cu mai putin succes. In Italia, muntele Tomba, cel din urmä drum inainte de a esi la camp, rezistä, incá. Totul se concentreazá asupra acestui punct, intre Brenta si partea desud a raului Piave. Discursul-program al lui Clemenceau.Progra- mul omului cu mána tare. Fraze scurte, táloase. Rázboi fiirá intrerupere; justitie militará aplicatä la toti, fárá consideratiu.ni de persoane; tácere pentru propaganda pacifistä; uitarea greselilor din trecut, etc... Pentru cat timp Tot orasul vorbeste despre o misiune, invederea pricii, care ar fi increclintatá lui Misu Pherekyde.

NOTE POLITICE 1917 225

23 Neembre. Comunicatul anuntà ca Englezii n'au putut sà exploateze succesul lor din ajuni cà au. fost opriti pe loc. Din cercurile militare :armistitiul cu Rush pe punctul de a fi incheiat. Mai multe scrisori din Moldova aruncatedin aeroplan au: fost trimise la destinatie de atrepolitic. Se prime§te raspunsul, imi spune Barbateseu,tot pe aceeasi.cale (!). Cer o informatie mai precisa. 24 Noembre. Ofensiva englezä a fost opriti; po- zitiunile lor cele noui formeaza un varf de unghiu in frontul german, la 6 sau 7 km. de punetul de plecare. Sunt 9000 prizonieri, 300 mitraliere. Un succes venit la timp pentru a ridica moralul Antantei. CApitanul lelkmann, care se ocupg in special de chestiunea internatilor, ma' pune in curent cu tot ce pri- vete pe deportatii din Bulgaria. Viata acolo e scumpä'. S'a luat dispozitiuni ca Statul sá trimitá pentru fiecare e,âte 300 lei pe lunA. Prima sumA lunarà le-a fost expe- diatA la 1 Decembre. Banca bulgar6 reclamând un agio fantastic, expe-

23 novembre. Le communiqué annonce quelesAn- glais n'ont pu exploiter leur suocès de la veille et qu'ils sont arrêtés sur place. Des ceroles militaires :armistice avec les Russes sur le point d'être conclu. Les lettres de Moldavia jetées d'aéroplane sunt remises kur adresse par la police. On acoepte, me dit Barbatescu, réponse par la même voie. (I) Je demande plus ample in-

24 novembre. L'offensive anglaiseest arrêtée;leur nouvelles positions figurent un coin dans le front allernand et dont la pointe est à 6 ou 7 km. du point du départ. Il y a 9000 prisonniers, 300 mitrailleuses. Un s-u.cc,ès venu à point pour relever le moral de l'Entente. Le cap. Ielkmann, qui s'oceupe tout spécialement de la. question des internés, me met au courant de tout ce qui re- garde les déportés en Bulgarie. La vie y est chère. Aussi a- t-on pris des disposition,s pour que rEtat envoie pour cha- cun 300 lei par mois. La première reensualité leur estexpé- diée la 1-er décembre. La Banque Bulgare ayant exigé un

15

226 NOTE POLITICE 1917 dierea se face prin Banca Generará din Bucuresti i C.re- dit Mobiliar Sofia. Trebuia SA se arestezei sA se trans- porte un insemnat numár de persoane bogate, mai cu seamá rude de ale lui BrAtianu, insá m'Asura a fost o- pritá in urma telegramei lui Ludendort. care a comuni- cat cá guvernul romAn consimte la schimb. In caz de amanare, se va proceda cu tárie. Emil Petrescu, rásat la tail, va fi de asemeni ex- pediat in Bulgaria. Costicg Poenaru a scápat de inter- nare, spune Ielkmann, pentrucá a servit in administra- tie mai mult de noug luni. Lupu Kostake a terut sá se ia in consideratie lucrul acesta, cáci ar fi indelicat se aresteze un om de care s'a servit. Deci, a fi un pro- vocator de fázboi, nu e nimic; chestiunea e s'Atii sá te strecori in vre-un serviciu oarecare. Sever Moscuna va pleca tot in Bulgaria; se pare cá a stors bine pe Du- mitrescu-Câmpina, sub pretext de impártire debacsi- suri. Max Rosetti a estorcat si el 6000 lei lui CAmpina. Mai e unul Max Goldenberg care i-a luat 10.000 lei, sub pretext de a impárti la diferiti agenti secretii apoi agio fantastique, l'envoi se fait Banque Générale Bucarest Credit Mobilier Sophia. On devait encore arrêter et trans- porter un grand nombre de personnes riches, surtout les parents de Brati ano, mais on s'est arrêté au vu du télégram- me de Ludendorf, communiquant que le gouvernement rou- main consent à l'échange sur le front ; s'il y a atermoiement, on procédera ferme. Emi'e Petrescu, laissé à la campagne, va étre aussi expedié en Bulgaria Or, me dit Ielkmann, c'est par suite de collaboration administrative de plus de neuf mois que Costicti. Poenaru aété sauvé del'internement c'est Lupu Kostake qui a fait prévaluir la considération qu'il serait inconvenalit d'arrêter un horame, donton s'est servi. Comme cela, avoir été un des provocateurs A laguerre, n'est rien, pourvu qu'on nit eu l'adresse de se faufiler dansun emploi Le Sever Moschuna ira en Bulgarie aussi;il parait qu'il a tapé gros Dumitrescu-Campina sous pretexte de pots- de-vin à donner ; Max Rosetti a aussi extorqué six mille Campina. 11 y a aussi un Max Goldenberg qui luia pris 10.000b soi-disant pour des agents de la police secrète; puison

NOTE POLITICE 1917 227 terorizau, imi spune Ielkmann, pe ae,est biet nenorocit cá ya fi impuscat daca va spune ceva! Beirdescu imi delteva lamuriri asupra numiri- lor dela facultatea de medicing. S'a mentinut pentru o suta pang la douä sute de studenti toate catedrele ce erau pentru 1800 Ong la 2000 de studentiobicinuiti. S'au ereat altele nouä, ea de ex. catedra de ginecologie, care nu exista in legea noastrd. Pentruutu, fara nielo cultura, s'acreat un. I,00 .opentru ca n'a iscalit memoriul universitariloro. 25 Noembre. E primul comunicat,de treizile, tare e afirmativ relativ la ofensiva engleza din fata o- rasului Cambrai. Germanii anunta ca ea s'a prabusit cu mari pier- den i pentru asaltatori. In Italia, Italieniiatacafara intrerupere rnunti. Intr'o conferinta pe care am avut-o cu Lupu, Dobrovicii Dristorian, am interpelat cu vioiciune pe Lupu si i-am aratat datoria absolutA ce are :1) De a constitui o comisiune pentru a oprisi a supraveghia terrorisait, me dit Ielkmann, ce pauvre diable en le ména- vant, s'il par/e, de pouvoir étre Bardescu me donne quelques détailssurles nomina- tions Faculté de médecine. On a maintenu pour cent A, deux .cents éléves toutes les chaires qu'on avait pour les 1800 A 2000 étudiants habituels. On en a erg de nouvelles, comme la chaire de gynécologie qui n'existe pas dans notre loi. Pour Soutzo, ignorant, on a erg une place qpentru cá el n'a iscálit memoriul Universitarilor». 25 novembre. C'est le premier communiquédepuis trois jours qui soit affirmatif au sujet de roffensive an- glaise devant Cambrai. Les Allemandsannoncentqu'ello s'est ecroulée exec de grosses pertes pour l'assaillant. En Italie, ce sont les Italiens qui attaquent sans cease dans les montagnes. Dans une conférence que j'ai eue avec Lupu, Dobrovici, Dristorian, j'ai vivement interpellé Lupu et lui ai mis en avant le clevoir absolu qu'il a: 1) de constituer une commis- sion pour arrêter et surveiller les raoyens de combattre la

228 NOTE POLITICE 1917 mijloacele de combatere a tifoidei, care zilnic face ra. vagii; 2) De a constitui un fond de pensiuni pentru amputati. Acesti nenorociti a-u cel putin dreptul de a nu muri de foame. Promisiuni... 26 Noembre. Din nou lupte pe -tot frontul fran- cez, la Ypres, Cambrai, Craonne. In Italia, situatie sta- tionara. Italienii atacä continuu. Culcer, dela TArgu-Jiu. Si acolo, ca si aiurea, ele- mentele ocupante se strica. Tuica are farmec si micile venituri ilicite se inmultesc din ce in ce. El e chiar ulmit de repaziciunea propagarii 27 Noembre. Englezii continua sa atace la Ypres. si la Cambrai, iar Francezii de asemenea pe frontul lor. Se pare ca ei au fixat pe loo toate fortelenemtesti. In Italia, nici o schimbare. Horstmann Imi confirma ca pe tot frontul rus, &Lea bineinteles de frontul din Moldova foarte strict pazit, este de fapt armistitiu. Pretutindeni se frater- nizeaza si muzicile militare canta in toate partile. Ne bucuram de o vreme minunatasi secontinua

typholde, clout les ravages s'étendent journellemet ;2)de- constituer un fond de pensions pour les amputés : ces mal- heureux ont bien le droit de ne pas mourir de faim. Pro- messes... 26 novembre. De nouveau très chaud sur tout le front frangais, it Ypres, A Cambrai, à Craonne. En Italia situation stationnaire. Les Italiens attaquent toujonrs. Culeer, de TArgul Jiul: LA, conune ailleurs, les elements occupants se gAtent. La tzuica a du charme et les petits be- nefices illicites gagnent de proche en proche. Il est même étonne de la rapidite de propagation du mal. 27 novembre. Les Anglais continuent d'attaquer et A Ypres et sur Cambrai, les Francais de même sur leur propre front. Ds semblent surtout fixer sur place toutes les forces allermandes. En Italie aucun changement. Horstmann me confie que sur tout le front russe, sauf bien entendu le front moldave, très sévèrement garde) y a. armistice de fait. Partout on fraternise et les meilleurs musiques militaires jouent de chaque côté. Nous jouissons

NOTE POLITICE 1947 229 eu semdnatul ogoarelor intarziate din ca.uza secetei de toamnd. 28 Noembre. Nici o schimbare pe front. Contele Praschma imi spune ed. in Tyrol, zdpada, e de 1. m.; ca s'a inaintatcu 70 km., nefiinddecal doug drumuri strimte ce trebue ldrgite,i cd in curând se va reina o- fensiva in Italia. S'a gäsit aprovizionki imense, intre altele mari cantitati de stofe. Am avut la dejun pe contelePraschma pentru a vorbi cu el, dupg cum Ii spusesem la d-na L. F. Ar trebui acum ca Iaií sg fad, propuneri de pace... E tocmai subiectul pe care voiam ating, rdspund eu. Pacen e posibild, cred, dacg Germania, a renuntat la in- tenia sa de a goni dinastia. Dar, cine a spus aceastal CAnd s'a evidentiatin Germania aceastd intentie Pe aceste premise, convorbirea noastrd a fost usoard. Am explicat sistemul meu, addogand cd nu e de nici un interes sd se verse mult sAnge pentruasereduce Moldova. Praschma imi spune : cIdeia dv. îi face drum; o :gäsesc bung. Pot mai cu seamd sä, fa' spun cd sa reve- d'un temps merveilleux et oncontinued'onsemencerles champs mis en retard par la sécheresse de l'automne. 28 novembre. Rien de changé sur le front. Le comte Praschma m'explique qu'il y a un mètre de neige dans le 'Tyrol, qu'on a avancé 70 km. n'ayant que deux routes étroites qu'il faut élargir, mais que sous pea on reprendra l'offen- sive en Italie. On a trouvé des approvisonnements immenses et entr'autres de grandes quantités d'étoffes. J'ai eu le eorate Prasehma à dejeuner pour causer, ainsi que je lui avais dit chez M-me Lydia Philipeseu. Lui: Il fay- drait maintenant que Iassy fixe desouvertures depaix... Moi C'est juste le sujet que je voulais toucher. La paix est possible, je crois, si l'Allemagne a renoncé à son intention de bannir ladynastie. Lui: Mais qui a dit cela ? Quand est-ce qu'en Allemagne on a affiché oette intention? Sur ces prémisses notre conversation a été aisée. J'ai expliqué mon système, en ajoutant qu'il n'y a aucun intérêt de verser beaueoup de sang pour réduire laMoldavie. Praschma me dit :«Votre idée fait son ehemin ; je la trouve Urine. Je puis surtout vous dire qu'on a beaucoup changé

230 NOTE POLITICE 1917 nit mult si se recunoaste acum greseala in directiunea luata in Romania». Cu tot limbagiul, asa zis diplomatic, Praschma era ciar astil sistemului Carp-Kostake. Din nenorocire Praschma imi pine chestiuneaRusii nu v'au oferit niciodatä nimic in Basarabial Ii raspund neted: nu, si repet deelaratia pe care mi-a Thicut-o Poklevski asupraacestui punct. Dar Rusia actualii nu ar da nimic7 Din eauza Dobrogeit Da: sunt mari dificultäi. Un cuvant mai mult pentru a incheia o pace repede. Nu se poate pläti destul de scump marele rezultat de a se face o sparturg in ran- durile Antanteii Bulgarii vor intelege ca. trebue sä sa- crifice din pretentiunile lor. Mai departe, Prasehma vorbeste si de o oarecare ocupatie doi ani, imi pare ca a spus, &ad trebue supraveghiatA intrebuintarea recolteicAvem nevoe de produsele dv.»---R,eplic cà vor fi suficiente comisiunile cari sä supravegheze importulsiexportul. Am pro- mis lui Praschma un mic rezumat dei spune el : cceeace imi relatati se va grava in memoria mea». Contele re-

et qu'on reconnait qu'on s'est trompé dans la direction qu'on a prise en Roumanie». Malgré son langage soi-disant diplo- raatique, Praschma était clairement hostile au système Carp- Kostake. Malheuresement, Praschma me pose la question :«Les Russes ne vous ont-ils jamais rien offert en Bessarabie I» Je dis carrément non et je repète la déeslaration que Po- kleN.sky nfavait faiteà ce sujet.«Et la Russie actuelle nedonnerait-ellerien?». C'est itcausedelaDo- brogea, Lui: Oui, il y a des grandes difficultés. Mai r Raison de plus de conclure une paix rapide.On ne peut payer a,ssez cher le grand résultat de faire bréche dans l'En- tente, et les Bulgares comprendront qu'on est obligé de sa- crifier leurs prétentions. Plus loin Praschma parle aussi d'une certaine occupa- tion deux ans, me semble-t-il qu'il a dit, car on doit surveiller l'emploi de la récolte :«Nous avons besoin de vos produitsy,. Je réplique que des commissions surveil- lant l'importation et l'exportatiouseront suffisa.ntes.J'ai promis à Praschma un petit aide-mémoire, quoigue dit-41 r que vous me dites, sera gravé dans ma mémoire». Le

NOTE POLITICE 1917 231 petä cA in curând, si foarteiute, se va lua o hotilrAre privind România. A circulat svonul c5. M. Pherekyde a sosit eu propuneri de pace. Volanka a venit sä m. intrebe si a trebuit sá stärui mult ca sa-1 asigur cá nu stiu nimic. 29 Noembre. O scrisoare dela Horstmann mä in- stiinteazA cá colonelul Hentsch este in totul de acord pen- tru serbarea pentru comitetul de organi- zare. In vederea unei fraternizdric'äutate,G-ebsattel mi-a propus oficial o serbare cu Vanzare de obiecte ro- manesti de cätre doamnele din societate in profitul tutu- lor Crucilor-Rosii. G-ratie tactului lui Horstmann, am convenit ca ser- barea sá n'aibä loc deck pentru Crueea-Rosie românä; vor venii ofiteri germani;apoi Germanii vor da un concert, la care vor asista la rândul lori doaranele ro- mâne. Pe frontul englez sforfäri vizibile de a nu se da nici un minut ragaz Germanilor. 30 Noembre. Cancelarul anuntä o depesä a comte repète que bientt,t, très vite, on sera obligé de prendre une décision concernant la Roumanie. Le bruit a couru que M. Pherekyde était venu porteur de proposition de paix. Volanka est venu m'interviewer et c'est avec instance qu'il a fallu lui donner l'assurance que je ne l'avais pas vu ! 29 novembre. Lettre de Horstmann qui rae prévient que le colonel Heniseh est en tout d'accord pour la fête A donner pour la Croix Rouge et Comité de Dames afind'organisa- tion. En vue d'une fraternisation recherehée, Gebsattel m'a- vait officiellement pronosé une fête avec vente d'objets rou- mains par les Dames de la société au,profitde toutes les Croix Rouges. GrAce au tact de Horstmann, nous semmes convenus que la filte serait rien que pour la Croix Rouge romnaine ;les officiers allemands y viendraient ; puis les Allemands donneraient un concert auquol les Dames assis- teraient à leur tour. Temps idéalement beau. Sur le front anglais, visibles efforts de ne pa5donner une minute de répit aux Allemands. 30 novembre. Le chancelier annonee une dépêche

232 NOTE POLITICT; 1917

primit o radiogramd dela Tzarskoe-Selo, iscálità Trotzki §i Lenin, propunandu-i peste putin timp inceputul ne gocierilor in vederea armistitiului §i a pacii. Cancelarul declard cd, in propunerile pand in prezent cunoscute ale guvernului" rus, exist5, o bazd de negocien. El a§teapta numirea de delegati in speranta de a ajunge repede la pace. 1 Decembre. Reluarea violenfä. a activitAtii pe tot frontul de Vest; centrul tot in fata ora§ului Cambrai. Armistitiul exista de fapt cu toate chiar cele din isvor antantist, concordd pentru a recu- noa*te cà regirnul maximalist c4tigd din ce in ce mai multd autoritate. Conversatie cu Stere : el recunoa§tecA Dobro- gea e in pericol; admite cd nu mai poate fi chestiune de o uniune personald cu Austria. Dacd guvernul Brdtianu oferd pacea, nu crede ca Germania sd poafd refuzaca sA trateze «solutie grozavd pentru România»; dacii Brdtianu, vecinic orb, nu se mi§cA, atunci se va retrage probabil cu Regele in Rusiai va ldsa armata sA capi- tuleze, «solutiune cu mult mai preferabild». a regu un radiogramme de Tzarskoe-Szelo, signé Trotzki et Lenin, lug proposant le commencement A brer délai des né- gociations en vue l'armistice et de la paix. Le chancelier chiclare que dans les propositions, jusqu'A présent oonnues, du gouvernernent russe, il y a la base d'une négociation. attend la nomination de délégués dans l'espoir d'aboutir ra- pidement A. une paix. 1-er décembre. Reprise violente de l'activité sur tout le -front Ouest, le centre toujours devant Cambrai. L'armistiee existe de fait avec les Busses et toutes les nouvellcs, même de souices ententistes, concordent pour re- connoitre que lo iégime maximaliste prPnd de plus en plus de l'autorité. Conversation avec Stere: il reconnait que la Dobrogea est en danger; il admet qu'il no peut plus élre question d'une union personnelle avec Autriche; si le gouvernement Bra- -Llano offre la paix, il ne croit pas que l'Allemagnepuisse refuser de traiter .solution affreuse pour la Roumanie»; si Bratiano toujours aveugle ne bouge pas, il se retirera probablemPnt avec le Rol en Russie et laissera l'armée ca- pituler: «solution de beaucoup préférable».

NOTE POLITICE 1917 233

Lupu aduce la 7 ore,dela Hentsch, stirea data de «Djen» cà multimea a manifestat la Iasi pentru pace si a voit sä se dedea la manifestatiuniostile fatade Rege, de Brätianu si de Take Ionescu (7) Probabil, tot atk de serioasä stirea adusä de Enric Isvoranu, cá Neiu Cioräneanu, secretarul lui Take Io- nescu, pe care-I stiam de mult in Elvetia, ar fi sosit azi inteun automilitar, cu toate inlesnirile procurate de au- toritätile austriace. 2 Decembre. O stire insemnatä este scrisoarea lor- dului Lansdowne, seful conservatorilor din Camera Lor- zilor : Trebue sà se punä capät repede ràzboiului, dacil voim a evita o catastrof5, Noi nu avem in- tentia sá contestäm Germaniei locul ei printremarile puteri comerciale... Nu ne gAndim sá impunem Germa- niei o altä formä de guvernämânt deck aceea pe care o doreste ea... etc. (Tocanai contrariul de ceeace spunea Lloyd George). Scrisoarea ebine primitilde o parte din. presà. A fost publicatà de «Daily Telegraph». La Cambrai un bun succes german.Ocuparea lui

Lupu rapporte à 7 h. de chez Hentsch la nouvelle donnée par le «Djen» que la foule à Iassy a manifesté paur la paix et a voulu se livreritdes voies de fait sur le Rol, Bratiano et Take Ionescu (7). Probablement de même valeur la non- vello apportée par Henri Isvoranu que Neiu CiorAneanu, secrétaire de Take Ionescu, que je savais depuis longtemps en Suisse, serait arrivé aujourd'hui en auto militaire, avee toutes facilités procurées par les autorités autrichiennes. 2 déeembre. La grande nouvelle est la lettre de Lord Lansdowne, le chef des conserVateurs de la Chambre Haute. Il faut mettre rapidement fin A. la guerre si on vent éviter une catastrophe mondiale.... Nous ne comptons pas contester l'Allemagne sa place parmi les grandes puissanees com- merciales... Nous ne pouvons »as imposer à l'Aliemagne une autre forme de gouvernement que celle qu'elle désire elle- méme.... etc. (Tout juste le contre-pied de ce que disait con- stamment Lloyd George). La lettre est bien accueillie même par une partie de la presse. C'est le «Daily Telegraph» qui l'a publiée. A Cambrai bon suceès. Prise de Graincourt (que les An-

234 NOTE POLITICE 1917

Graincoult (pe care 11 cucerise Englezii; comunic. din 22 Noembre), Anneuxi Sautaing: 4000 deprizonieri §i mai multe baterii. cLumina» publica un interview pe care generalul Iliescu 1-ar fi dat lui cPetit Journal» din 25 Noembre. A.5i fi crezut ea e vorba de o fantezie, dad. Horstmann nu mi-ar fi certificat Ca a fost dat prin telegrafia Era fir. E o nebunie curata! latá creerul care a condus pe Bratianu de mâna §i care a pregatit planul de campanie care se cunoa§te. Beldiman trebuia s ina conferintasa la 2 ore §i jumatate. Era totul regulat cu Carp, care trebuia dejuneze de vreme la Lupu. Eri seal* in urma nu §tiu eArei intrigi, mi-a facut cunoscut ca nu mai vine; de a- semenea se abtine §i Lupu. Inteleg ca Beldiman vrea se asigure deprez,enta mea *i a amicilor mei.Intre timp Maimarolu imi comunica cà delegatii au sosit §i prefectul tagadue§te cà i-a facut sà vie! Sose§te tocmai Horstmann care comunica lui Beldi- man ea totul e regulat: ca Carp SA Lea ce va voi, dar Lupu va merge la conferinta. Apoi incetul cu incetul

glais avaient conquis, communiqué du 22 nov.), Anneux et Sautaing: capture de 4009 prisonniers et plusieurs batteries. La «Lumina> donne une interview que le genéral aurait donnée au «Petit Journal» le 25 novembre.raurais cru it une fantaisie si Horstmann ne m'avait pas certifié qua c'est la télégraphie sans fil qui ra donnée. C'est la démence pure Et voilà, le cerveau qui a oonduit Bratdano par la main- et qui nous a prépare le plan de campagne que Pon. sait. Beldimano dolt faire sa conférenee à 24 h. Iis'a,mènes de grand matin: tout était réglé avec Carp, qui devait déjeu- ner de bonne heure ehez Lupu afin d'avoir le temps de fairer sa sieste; hier soir, par suite de je ne sais quelle intrigue, it m'a fait dire qu'il ne venait plus et Lupu du méme coup, s'abstient. Je eomprends que Beldimano veut s'assurer de ma, présenee et de celle de mes amis. Entre temps Maimarolu m'apprend que des délégués sont arrivés et, que le préfet défend de les avoir fait venir. Arrive justement Horstmann, qui communique à Beldimano que tout est réglé; que Carp. fasse ce gull voudra, mais Lupu ira it la conférence. Puis-

NOTE POLITICE 1917 235 Lupu convocase pe prefecti la o altd conferintd, pentru a-i impiedica sà meargä, insd cum Welzer a convocat pe delegati, «d. Lupu Kostake nu are permisiuneade a face altceva deck ceeaceautoritätile au hotdrAt, si tot a.5a se va intimpla si in viitor 1» Beldiman roseste spune dânsul) ca un aloft-9n german «sd vie ca sà pund ordine intre noi»,i imi fac ciudate reflexiuni asupra «spontaneitatii» miscdrii po- litice ce-si propunea Beldiman. Cpnferinta in sine a fost o bund paginä de istorie: politica tratatului nostru din 1883 n'a fost politica per- sonald a Regelui Carol, dar aceea pe care tarao indi- case incd in 1853. CercetatAdin punctul de vedereal ambiantei, conferinta a fost o deceptiune. In ceasul a- cesta se asteaptd propuneri,solutiuni ;o dizortatiune nu rdspunde aspiratiunilor fiecAruia. Tzigara soseste la prAnzfurios. Fdr'd sd vrea imi spune ca trebue sd vie rar la mine, pentru cd e sus- pect. Am ajuns aici ! RefuzAnd sà dea sease sergenti de oras pentru a face serviciu de garderobieri la facultatea petit it petit: Lupu avait coavoqué les préfets it une autre conference pour les empêcher d'aller, mais comme c'est Wel- zer qui a fait venir lea délég-ués, oMr. Lupu n'a pas la per- mission de faire autrement que ce que la Verwaltung a de- cide et ce sera, en tout, comme cela à l'avenir». Beldimano rougit (me dit-il) que ce soit le capitaine alle- mand oqui vienne mettre de rordre parmi nous», et je me fais de singulières réflexions sur la spontanéité du branle politique que se proposait Beldimano. La conferenceprise en elle-même a été bonne.Page d'histoire: la politique de notre traité de 1883 n'a pas eV) la politique personnelle du Roi Carol, mais celle que lepays avait indiquée déjà en 1853. Examinée au point de vue de rambiance, la conference a été une deception; à cette heure on attend des solutions, des propositions; une dissertation ne répond pas aux aspirations de chaeun. Tzigara-Samurcas arrive à diner, furieux. Il lui échappe de dire qu'il doit venir rarement chez mol pareequ'il est sus- pect. Nous en sommes là! Ayant refuse de donner six ser- gents de ville pour le vestiaiie (paur faire office de garde-

236 NOTE POLITICE 1917 ûe medicinä, pentruinaugurarea de maine, Caragiale, .§eful de cabinet al lui Virgil Arion, dupg sfatul acestuia, s'a dus sä se plangà colonelului Hentsch ! Ce trebue c,andea,scA. acesta ! 3 Decembre. Nou succes la Cambrai, dupg, o luptil inviersunatä. Ara cerut 48 ore de congediu pentru d-na Sabina C.antacuzino, care, se pare, e suferindà. Horstmann imi scrie cá i s'a acordat. Ministrul Kiihlmann a fost intrebat asupra punc- tului de a se sti dacA negocierile cu Rusia ar coprinde si Romania. Ministrul a rAspuns Ca' n'are niel o propu- nere a Romaniei; dardaca.'guvernul roman ar face vreuna, ea ar forma obiectul unei negocien i aparte. Deci, Germania n'ar refuza sbi trateze cu Regele Ferdi- nand sau cu guvernul sg.u. Aceasta ar &drama tot ceeace Lupu si Carp se läudau cà proclamgin numele Ger- maniei ! Corteanu spus, acum cateva zile, cá Wach- mann a afirrnat inaintealui ciL«proectul loro era sil formeze o armatA pentru a ataca frontulmoldovean

robiers) it la faculté de médeeine, en vue de l'inauguration de .demain, M, Caragiale, chef de cabinet de Virgile Arlon, sur conseil de ce dernier est allé se plainclre au colonel lientsch! Que dolt en penser le colonel'? 3 décembre. Nouveau succés allemand devant Cambrai, après une bataille acharnée. J'ai demandé 48 h. de congé pour 'Sabine Cantacuzène qui, parait-il, souffre des dents, Horst- mann m'écrit gull est accordé. Le ministre Kiihlmann a été interrogé sur le point de savoir siles négoeiations avec la Russie comprendraient aussi la Roumanie. Le ministrea réponduqu'il n'avait aucune proposition de la Roumanie, mais que si le gouver- nement roumain en faisait une, elle formerait l'objet d'une mégociation à part. Done rAllemagne ne refuserait pasde traiter avec le Roi Ferdinand ou avec son gouvernement. Cela démolit toutce que Carp et Lupuse vantaient de oclamer au nom de l'Allemagne. Corteanu m'a dit, il y a quelques jours, que Waehmann avait affirmé devant lui que «leur» projet avalt été de for- mer une armée pour attaquer le front meldave. Je n'avais

NOTE POLITICE 1917 237 N'am crezut o astfel de monstruozitate. Dar Illihdileantt imi spune ca Sturdza, la Pitesti, vorbind ofiterilor, le-ar fi repetat c. trebue sa creeze o armatä pentru a merge- sa eucereasca Moldova si in urma Basarabia! Ce vfint de nebunie ! Cum Carp pleaccl la Berlin, stire adusa eri deC. Arlon, ja cu dänsuli pe Sturdza «pentru a regula chestiunilemilitare!» (Tzi- gara). Armistitiul cu Rusia poate fi socotit ca incheiat. O depesa comunicata la Club, la 7 ore seara, dä stirea. ca pozitiva. 4 Decembre. Dombrowski imi comunica CA a au- zit dela von Osten, deci din sursa germana. c'ä. la Iasi Bratianu si-a dat deraisia ea M. Pherekyde a format un guvern cu Mortuni Missir. (Nu stiam ca V. Missir se gäseste in Moldova). Daca stirea este adevarafa, gu- vernul romiin se va gAndi sá faca pTopuneri de pace. De alta parte, Horstmann imi spune cá Parisul incura- jeaza Moldova sa reziste, promitandu-i, dupa razboi, eel mai larg concurs financiar ! Pe frontul englez un nou sucees; se reja cate pu-

pas cru à oette monstru.osité. Or, Mihaileanu inc dit que- Sturdza, A. Pitesti, haranguant des officiers, leur aurait 1.41)&45 qu'il fallait créer une armée pour aller oonquérir la Moldavie et ensuite la Bessarabiel Vent de folie. Et com- ma Carp se rend à Berlin, nouvelle apportée hierparC. Arlon, il emmène le colonel aye° lui pour qrèglementdes- questions militaires»! (Tzigara). Ji faut considérer l'armistice avec la Russie comme conclu. Une dépêche communiquée au Club it 7 h. du soir, donne la nou.velle positive. 4 décembre. Dombrowsky me communique qu'il tient de von Osten, dono de source allemande, qu'à Iassy Bratiano. a donné sa démission et que M. Phérékyde a constitué un gouvernement avec Mortzun et Missir. (J'ignorais que V. Missir se trouviit en Moldavie). Si la nouvelle est vraie,le .gouvernement roumain son,gera à faire des propositions de paix. D'autre part Horstmann me dit que de Paris on a en- couragé la Moldavie à tenir bon, en lui promettant pour aprs le concours financier le plus large! Sur le front anglais, nouveau succès; on reprend en dé-

238 NOTE POLITICE 1917 in tot ce s'a pierdut la Qambrai. S'a capturat 100 tu- nuri si 6000 prizonieri. Se pare cä primul succes englez .era datorit lipsei de oameni. Printul Rupprecht avea inaintea lui 3 contra 1. In urma i s'a trimis neintrerupt intAririi Horstmann spune c5, se va trimite un milion de oameni pe acest front pentru a-1 stapunge si a bate pe Englezi. Obiectiv Calais. Tot ce e disponibil de pe frontul rus e transportat pe frontul de Vest. Aflu deja Horstmann cá voiajul lui Carp a fost hotdrat dupá conversatia cu Hentsch :«in conversatia sa cu Hentsch zice Horstmann, el s'a afátatcu totul diferit de ce credeam noi».Tot cu privire la acest sub- iect Beldiman imi spuneaazidimineatà: «Cd autori- 4atea lui. trebuia s'a" fie luat ca sa se reclddeascA Romä- nia, dar evident 6, el nu mai poate guverna».Horst- mann va pleca si el; mi-a spus aceasta in modul urna5.- tor : «Eram nelinistit asupra felului adoptat de Carp de a intelege lucrurile; din fericire, Il Insotesc».Eu des- aprob faptul cg. Sturdza face si el parte dincàlgtorie: «Ce voiti 7 GinereleEl insà nu va juca nici un rol, nici tail ce Won avait perdu devant Cambrai. Prise de 100 canons at de 6000 prisonniers. fl paralt que le premier succès anglais .était dû au manque d'hommes; le Prince Rupprecht avait devant lui 3 contre 1. Depuis on lui envoie constamment des renforts et Horstmann raconte qu'on va masser un million d'homrucs sur ce front pour le percer et battre les Anglais. Objectif Calais.Tout ce qui devientdisponibledu front rasse, s'en va sur ce front. J'apprends par Horstmann que le voyage de Carp a été flécidé après conversation avec Hentsch, du moins il a dit; RDans sa conversation avec Hentsch, il s'est montré tout dif- férent de ea que nous Pensions». Beldimano, à ce sujet, ce -matin même, me disait: .Cu autoritatea lui trebuia srt fie luat ca sit se reclAdeascli RomAnia, dar evident cA, el nu mai poate guverua». Fforstma un est du voyage: id me l'a même dit de la faeon suivante: «J'exprimais des inquiétudes au sujet de la facon de comprendre les choses que Carp a adoptée; heureusement o-e je reeeompaErne». Je marque désapprobation de ce que le colonel Sturdza est du voyage: «Que voulez vous? le gendre! Mais il ne jouera aucun rôle, ni là-bas, ni après!»

NOTE POLITICE 1917 239 acolo, nici dup. aceasta, !» Horstmann mai are o in- doialà : «Pacat ea aceastacaldtorie se face asa tärziu, ar fi trebuit sá aib'ä loe acum 15 zile. Dumnezeu stie ce vom gäsi acolo; hotarâri poate chiar luate!» (Ceeace do- vedeste ca Carp n'a fost chemat de Berlin, ci expediat de cei d'aici). Horstmann, in chestiunea Dobrogei, cauta totdeauna compensatiuni eventuale in Basarabia. Trebue sä mena, jam pe Bulgari. «Dacd li s'a promis, trebue sa ne tinem de cuvant»... Ar trebui, afara de aceasta, construit un canal dela Galati la mare ! E si aici un punct negru. In fine Horstmann vorbeste iar de unirea tutulor. Ar tre- bui s'a" se formeze un guvern nationalcu d-voastra, Arion, Stere, Beldiman... Lucrul ciudat e chestiunea: se va putea 'Asa la Bucuresti familia lui Bratianu cand Bratienii vor fi in exill Ii raspund in fata lui Bedow pericolul liberal nu va veni niciodata dela câteva fernei, cari nu pot altceva cleat sa vorbeasca, ci dela mentine rea vecinic in functiune a liberalilor Crasnaru, Dobro- vici, C. Poenaru. Aprobare din partea lui. «Lumina» publica raportul generalului Poliva.

Horstmann exprime encore, ce doute: Dommage que ce voyage se fasse si tard; il auralt dfi avoir lieu il y a 15 jours. Dieu salt ce que nous allons trouver, la-bas,desdécisions pent-être (16ja, prises (ce mil indique que Carp n'e,st pas ap- pel6 de Berlin, mais expedi6 par ceux Horstmann, dans la question Dobrogea, cherche toujours des compensations eventuelles en Bessarabie. Il faut ména- ger les Bulgares; «si ou leur a promis, il fauttenir...» y a aussi un canal qu'on peut faire de Galatzi it la Tiler! C'est toujours le point très nail% Enfin Horstmann parle toujours de l'union de tous. Il fandra faire un gouvernement national avec vous, C. Arion, Stere, Beldimano. Le plus bizarre, c'es* la question: pourra-t-on laisser it Bucarest la famine,Bra- tiano, quand les Bratiano seront en exill Jeluiréponds (levant Bellow que le danger libéral ne viendra jamais de quelques femmes qui peuvent jaser,mais de lapérénnité dans les fonctions des libéraux Crgsnaru, Dobrovici, C. Poe- n aru. Acqui eseement. «Lumina» publie le rapport du général Polivanov qui, en

240 NOTE POLITICE 1917

nov, care, in calitate de ministru de razboi, stabilea in Noembre 1916 ca ceeace i se acordase Romaniei era in- vers proportional cu importanta sa militara; cä crearea unei Romanii Mari ar fi contrarie intereselor Rusiei si propunea eventual revizuirea tratatului incheiat cu Ro- inânia in Aug-ust 1916. Aceasta dup. 3 luni dela intra- rea noastra in razboi! (Acest raport face parte din do- cumentele secrete ce publica Trotzki). Vorbeam cu Dombrowski despre Dobrogea. Mi-a afirroat ca, 3 'And la 4000 Bulgari dobrogeni au iscalit o cerere pentru ca Dobrogea s. &each,' sub administratia nlilitara bulgara si cà Germanii au refuz,at de a examina cererea lor. DAnsul interpreta acest fapt ca o manifes- tare contrarie preterrtiunilor bulgare asupra Dobrogei. Eri a avut loe inaugurarea (redeschiderea) facul- tatii de medicina. Am asistat cu Arionsi Beldiman. Pompa: feldmaresalul cu suita, guvernatorul si statul sau major, multi medicisi profesen i româniinemti. OuvAtarea elegantai foarte binevoitoare pentru Romà- nia a generalului von Tiilff. Rectorul Bogdan a citit dis- qualité de ministre de la guerre,établissaitennovembre 1916 que ce qu'on avait accordé it la Roumanie était hora de proportion avec son importance militaire, que la création d'une grande Roumania était contraire aux intérêts de la Russie et proposait éventuellementlarévision dutraité conch.' avec la Roumanie en .aoilt 1916! Ceci, 3 mola seule- ment après notre entrée en guerre! (Ce rapport fait partie des documents secrets que publie Trotzki). Je cause avec Dombrowsky de la Dobrogea. Il m'a af me' que 3 it ROO Bulgares de Dobrogea avaient signé une demande pour que la Dobrogea passât sous radministration militaire bulgare et que les Allema.nds avaient refusé d'exa- miner la demande. Il interprétait ce fait comma manifesta- tion contraire aux prétentions bulgareis sur la Dobrogea. Hier a eu lieu l'inauguration (réouverture) de la Faculté de médecine. J'y al assisté avec Arion et Beldimano. Pompe: le Feldmaréchal et sa suite, le Gouverneur et son Etat Major, beaucoup de médecins et de professeurs roumains etalle- mands. Speech élégant et très aimable pour la Roumanie du général von Tullí. Le recteur Bogdan a lu sondiscours

NOTE POLITICE 1917 241

cursul &Au mai infAi in nemtestE% apoi in romiineste. V. A- lion a procedat la fel; decanul Petrimi-Galati, numai in romdneste. Dar, i acest lucru se intamplg cam des de ciitva timp s'a uitat sA se invite Sentler, Tantiloff si repre- zentantul turc. S'a dat vina pe un cApitan Muellersi, pentru a potoli susceptibilitAtile, nu s'a semnalat in niei un ziarprezenta Maresalului.Ziarulne-mtese spune numai, intern], lung reportaj, càfacultateaa fost des- dish' «in prezenta g,uvernatorului militar». Un punct. 5 Decembre. CAlgtoria lui Carp, in imprejurarile misterioase ce o inconjoarA,desteaptA susceptibilitAti. BrAnisteanu, inspirat de Stere, a spus-o verde lui Horst- mann : nu se iau hotArAri, fArA a le comunica persoa- nelor cari au o responsabilitate politicA. E chiar straniu ea eu sA aflu ce se pune la cale, in chipul acesta. Faptu/ cA Il insoteste oficial pe Carp pentru a-i da niai multä greutate, este o agravare a acestei inconsecinte. Con- voo Comitetul pentru maine si, cum H. m'a asigurat cA va veni sa' rnA vazsá inainte de plecare, voiu sti exact pAn'A unde pot merge cu rezervele mele. d'abord en allemand et ensuite en roumain. Virgile Arion en a fait de méme; le doyen Petrini-Galatz en roumain seule- :Dent. Mais, cela arrive seulement derpuis quelques temps- on a oublié d'inviter Sentler, Tanttiloff et le fondé de pou- voirs turc. On a rejeté la faute sur un cap. Mueller et, pour calmer les susceptibilités, on n'a signalé dans auoun journal la présence du Maréchal. Le journal allemand dit &implement dans un long compte-rendu que la faculté a, été ouverte ((en présence du gouverneur militaire». Un point. 5 décembre. Le voyage de Carp dans les circonstances mystérieuses qui l'entourent éveille des suseeptibilités. Bra- nisteanu, inspiré par Stere, ra dit vertement à Horstmann : on ne prend pas des décisions sans les comm-uniquer aux personnes qui ont une responsabilité politique. 11 est même étrange que je rapprenne par raocroc. Le fait que Horstmann accompagne officiellement, pour donner à Carp plus de poids, est une aggravation de cette inconséquence. Je convoque le Comité pour demain et comma Horst- mann m'a donné rassulance qu'il viendrait me revoir avant son départ, je saurai exactement jusqu'où je puis aller dans mes réserves. 16

242 NOTE POLITICE 1917

Prefectul RcIceanu: Comedia de Duminica trecuta scos din rabdari. I se impune sa faca, invitatii, apoi Sambad seard i se spune sa nu se mai clued la confe- rinta ! In fine, tot se duce... Dar îmi vorbeste mai cu seanad de cei 100.000 lei, depusi de ministerul de rázboi pe numele sAu pentru trebuintele deasistenta militara din cari Lupu pompeaza cât poate. I-a cerut si restul de 25.000lei «pentru a-i depune la Banca Agricola* !» Raceanu socoteste eA responsabilitatea sa personala e foarte angajata daca cedeazd. Imi cereprotectia ea sä scape acesti bani. 4 ore si jum.: Horstmanni putin timpdupa {15.nsul, Arion : Carp nu mai pleaca, la Berlin. Berlinul a ráspuns cA venirea lui nue oportuna! Pentru a in- dulei lucrul : 048 ore de drum, cAnd evenimentele merg cu atata repeziciune; apoi, prin telegraf se poate intelege eu mult mai bine,de oarece lucrurile se potconveni prin scris... Mara de asta, a fost ran injghebata aceastd calatorie a d-lui Carp singur»... (Berlinul este, hotära, mai intelept decat cei din jurul lui Hentsch). Horstmann 'hill mai comunica urmatoarea stire

Le préfet Raoeanu: La comédie du dimanche dernier l'a mis hors de lui. On liii impose de faire des invitations, pills le samedi soir on lui dit qu'il ne doit plus aller it la confé- rence! Enfin, il y va tout de même sur un mot de 1Cercea.... Mais surtout il me parle de 100 000 tres que le ministère de la guerre a déposés A son nom pour les besoins d'assistance aux militaires et que Lupu pompe tant qu'ilpent IIvient de lui réclamer le solde d'environ 25 000 lei «pour les déposer la Banque Agricoley, et Raceanu croit sa responsabilité personnelle fortement engagée, s'il cède. 11 demande ma pro- tection pour sanver eet argent. 4% h. Mr. Horstmann et peu de temps après Arlon: Carp ne part plus pour Berlin; Berlin a répondu que le voyage n'était pas opportun. Pour dorer la pillule: «48 h. de voyage quand les événements marchent si vite; et puis par té'égraphe on s'entend encore mieux parce que les choses sont mises par écrit». «Et puis e'était si mal emmanché cevoyagede Monsieur Carp, seul» (Berlin est décidemment plus sage que ces Messieurs (lu cercle Hentscb). Puis Horstmann me donne la grande nouvelle: le général

NOTE POLITICE 1917 243 sernnatgGeneralul (n'a retinutnumele), care- a fost atasat militar la Berlin, sg fie Mircescu7s'a prezen- tat la Foes9ani pentru a trata in privinta unui armisti- tiu in numele armatei romane. Colonelul Hentsch pleacg astg-searg cu Kremnitz .ca interpret, si a rugat pe Virgil Arion sg-1 asiste ea re- -prezentant al guvernului actual, iar pe C. Arion ca re- prezentant al meu. Primesc pe Arion.Horstmann; Multumesc -ati primit. Dacg aceasta intrgin vederilesefului ineu; e de fatg, n'are deckt sg vorbeasca. Vorbese indará cu Arion. Stiu cá Germanii nu voesc un armis- titiu; ei cer o capitulare a armatei; trebue in acest caz .ca Arion sg cearg si sg lucreze asa incAt sg seincheie pacea imediat. Cu cine? Se va vedea dinpropunerile ,eu cari e insgrcinat Mircescu. E adefärat,dupg stirea .care s'a rgspAndit,cà Regele si guvernul au pgrgsit tara si s'au refugiat la ChisinguAtunci, guvern pro- vizoriu care sg incheie pacea. Dar, in cazul cánd Regele T'arable, se va trata despre pace cu Dânsul sau cu succe- sorul sgu. Evenimentele se precipitg.

(11 n'a pas retenu le nona) qui a été attaché militaire àBerlin est-ce 1VIireescul s'est présenté à Focsani pour traiter d'un armistice au nom de l'armée roumaine. Lecol. Hentsch part ce soir avec Sremnitz comme interprète, et il apl.:6 Virgile Arion,comme représentant de l'actuel gouverne- ment, et CosticA Arion, e,omme mon représentant, del'assister. Je fais entrer Arion. Horstmann merci d'accepter.Arion: Si c'est dans les vues de mon chef; il est présent; iln'a qu'à parlen,. Je cause aussitôt avec Arion. Je sala queles Allemands ne veulent pas d'un armistice; ils demandent une 'capitulation de l'armée; il faut alors que Ariondemande et travaille afin qu'on conclue la paix immédiate. Avecquit '()n le yerra par les pouvoirs de Mirceseu. Est-il vrai,selon la nouvelle qui s'est répandue, que le Roi etlegouverne- ment ont quitté le pays et se sont refugiés à Kichenew Alors gouvernement provisoire qui, lui, conclilt la paix.Mais -si le Roi est resté, c'est avec le Roi ou son sucesseurqu'on -doit arrêter la paix. Les événements se pr4alpitent.

244 NOTE POLITICE 1917 Horstmann mi-a tepetat ea nu crede cá s'ar puteal pastra dinastia. Ii replic cd totdeauna am considerat mentinerea dinastiei ca o posibilitate de a incheia repede o pace legalci, si, mentin opiniunea mea,cáci incheind aceastit pace, am putea salva Dobrogea. Revin la conversatia cu Horstmann. Mi-a manifes- tat satisfactiunea sa cá nu s'adesemnat niciunul dela O. K. M.: col. Hass (1) sau un altul care nu cunoaste nimic din imprejurarile politice ale tarii. 6 Decembre. Aniversarea ocuparii Bucurestilor. Zi oficialä de särbatoare. Autoritatile nu lucreaza; chiar Primaria. E de asemenea aniversarea zilei lui Macken- sen. Beldiman, caretrateazároereu pe Carpde- «moaste», de om cu care lucrul e imposibil, vine de di- mine* pentru a mentine legatura intre guvernul sau actual si mine. El imi aduce un proect de proclamatiune care a fost citit deja «in micul nostru comitet» si apro- bat. Beldiman imi spune cä. in August la Berlin, modali- tatile au fost examin ate cu el; cá. a reusit a-i determina

Horstmann m'a répété qu'il ne croitpas qu'on puisse garder la dynastie. Je lui réplique que j'ai toujours envisagé le maintien de la dynastie comme possibilité de conclure vita- une paix légale et je maintiens mon opinion, ear en cancluant cette paix-là, on peut sauver la Dobrogrea, Je reviens sur la conversation avec Horstmann. II m'a marqué sa satisfaction qu'on n'ait pas désigné quelqu'un de. t'O. K. M., le colonel Hass (I) ou un autre, qui ne commit Hen des circonstances politiques du pays. 6 décembre. Anniversaire de l'occupation de Bucarest. Jour officiellement férié. Les autorités ne travaillentpas, méme la Mairie. C'est aussi le jour anniversaire de Macken- sen. Beldimano, tout en traitant Carp de .moaste», d'homme. avec lequel le travail est impossible, vient de bonne heure pour maintenir la liaison entre son gouvernement actuel et moi. 11 m'apporte un projet de proclamation qui a été déjà lu «clans notre conventicule»et approuvé. Beldimano me dit qu'en aofit à Berlin les modalités ont été examinées avec luir quid a réussi à leur faire abandonner le projet de. régence-

NOTE POLITICE 1917 245 sä abandoneze proiedul de regentä ea in Polonia si aceasta ciornä de proclamatiune a fost de asemenea ad- rnisä in principiu. Cu propunerile de armistitiu se aflä pe front generalul Räscanu, iar ntl Mircescu. Beldirnan crede cà totul va rn.erge repede si tà trebue sà fim gata. Soseste Stere. Eire violentä in contra lui Carp. Ideile acestuia au adus pe Gerrnani sà creazä cà orice actiune trebue sä' sepetreacäin afaräde Români. Cu logich el spune : A refuza Românilor armistitiul a cere desarmarea lor, cand dâniisunt singura tara din Antantä care a aderat la demersul Rusiei ? E o im- posibilitate pe care Rusii cei dintai nu o pot admite. Si. dacä se desarmeazä armata, cepresiune se mai pote exercita pentru a se salva Dobroge,a7... Tara, färä Dobro- gea, redevine o proletarà, care nu mai are mijloaee de á se cultiva si de a se ridica prin culturg. Eire tot asa de vie contra lui Hentsch,care vrea sä dirijezepolitica unei tä.ri pe care nici nu o cunoaste. 6eteanu : D. Nenitescu a exprimat fatä de el si de Kiriacescu *urmätoarele douä' aforisme :Ne trebue

.comme en Pologne et que ce brouillon de proclamation a été aussi admis comme principe. C'est Rascanu, non Mireeseu, qui est sur le front avec proposition d'armistice. .Beldimano estime que tout va aller grand train et qu'il faut être pr(st. Survient Stere. Sortie violente centre Carp. Ce sont les idées de Mr. Carp qui ont amené les Allemands à croire que tout dolt se passer en dehors des Roumains. Avec logique Stare dit: Refuser rarmistice aux Roumains etdemander leur désanmement quand ils sont le seul pays de l'Entente ayant adhéré A la démarche de la Rrurssie'l C'est une impossi- bilité que les Russes, tout les premiers, ne peuvent admettre. Et si on désarme l'armée, quelle pression peut-on encore exercer pour sauver la Dobrogea7 Le pays sans la Dobrogea redevient un prolétaire qui n'a plus les moyens de se cultiver et de s'élever par la culture. Sortie tout aussi vivecontre Hentseh qui veut diriger la politique d'un pays qu'il ne con- matt même pas. $eteauu: Mr. Nenitzescu a exprimé devant luí et Kiria- .cescu les deux aphorismes suivantsil faut cinq ans d'occu-

246 NOTE POLITICE 1917 cinci ani de ocupatie germang; era partidelor politice a. trecut; acura e randul individualitatilor sá guverneze La 3 ore si jum. am intrunit pe Stirbey, Hârjeur Dobrescu, Cantacuzino, Bardescu, Mehedinti, Corteanu §i Paul G-receanu, care vine pentru prima oarg dupg l& luni. T. Rosetti singurul absent; le-am comunicat tot ce am fgclit in ordinea dinasticg, precum §i. directivele date lui Arion. 7 Decembre. Stiri sensationale :suspendarede arme cu Rusia pAng la 17 Decembre pentru a continua. discutiunile privitoare la armistitiu; victorie insemnatà. germang la Cambrai, unde armata printului Rupprecht, a recucerit un front de 10 km. pe 4 de adâncime,900() prizonieri si 170 tunuri; armata lui Konrad de Hentzen- dorf a sfgramatrezistenta italianä in munti,Wand, 11.000 de prizonieri. Toatg lumea gasesteru,sinosinterviewul lui #1,upu Kostake, apgrut in <

pation allemande; l'ère des partis politiques a passé; main- tenant c'est aux individualités à gouverner. A 34 réunis Stirbey, Harjeu, Dobreseu,Cantacuzène, Bardescu, Mehedinti, Corteanu, Paul Greceanu, revenu la première fois depuis 18 mots. Th. Rosetti seul absent.Je. lour ai communiqué tout ce que j'ai fait dans rordre dynasti- que et les directive's données à Arlon. 7 déeembre. Brelan de grandes nouvelles; suspension d'armes avec la Russie jusqu'au 17 dée, pour continuer lea.: pourparlers de l'armistice; bonne victoire devant Cambrai où rarmée du Prince Rupprecht a repris un front de 10 k.. sur 4 de profondeur, 9900 prisonniers et 170 canons; rarmée. Konrad de Hetzendorf a brisé la résiaance italienne dana- les montagnes en prenant 11.090 prisonniers. Tout le monde trouve ignoble l'interview de Lupu Kosta- ke paru dans la «Gazeta Bucurestilor» d'hier; la vie privée, de Bratiano, de la Reine, de B. Stirbey, d'Astor sont les 616- ments principaux de cette nauséabonde prose. 8 décembre. Malgré les intentions du colonel Hentsch,

NOTE POLITICE 1917 247 tentiunile colonelului Hentsch, cel putin astfel cum le-a ex-prignat Horstmann, s'a acordat armatei române acelas tratament ca si armateirusesti ; cel putin,asa rezulta din comunicatul român, reprodus de presa romAnä, deci aprobat de cenzurd :.Iasi, 7 Dec. Coanandantul su- prem rus a propus inimicului si trupelor române, cari ocupA frontul impreund cu trupele rusesti, de a incheia un armistitiu. S'a haigrit ca trupele române &á la parte la armistitiu. In consecintA, ostiliatile au fost intrerupte pe tot frontul la 8 ore». De ad i reese CA. armata românh este coprinsA in suspendarea de arme phn6 la 17 Dec. Asupra acestui punct, Ledebur a spus lui Stirbey ch colonelul Hentsch a plecat ca simplu consilier pentru tot ce ar putea atinge teritoriuladrninistratiei militare, dar ca' o comisiune dela O. K. M. e inshircinatà cu nego, cierile. Cu atht mai bine. A trebuit sä sepetreacá ceva intre ceasul &Ind Horstmann avenitMiercuri sg ma, vad'A si plecare, de oarece Horstmann a fost foarte a- firmativ asupra faptului ch" O. K. M., spre marea mea mirare, a test lAsat la o parte in aceastA imprejurare.

an moins telles que les avait exprimées Horstmann, on a accordé A. l'armée roumaine le même traitement qu'A l'armée russe; c'est du moins ce qu'il résulte du communiqué roumain reproduit par la pre,sse roumaine, done approuvé par la censure:

248 NOTE POLITICE 1v17

Succesul german in Italia continuä. Tot sistemul de fortificatiuni de pe muntele Sisemol e luati n-nmä- rul prizonierilor, dela 4 la 7 Decembre,s'a ridicat la 15.000. De asemenea marsul inainte pe frontul Cam- brai c,ontinuà cu succes. Lt. Hametung vine sä-si ja rämas bun, fiind re- chemat. E o manie, in politia gerrnanä, a-i schimba, de indatà ce si-au inviltat meseria.i dansul voieste sä revie in Romania si mi-a cerut recomandatie pentru Un- cile din Berlin. 0 vorbà a ofiterului«La dv. totul se poate incerca, aci e libertate» ! Ledebwr imi confirmä ceeace-mi spusese Stirbey: Ofiteri dela O. K. M. trateazä armistitiul, el crede cä generalul Helm, seful Statului-Major in persoanä. Aus- triacii sunt reprezentati pringen.Hranilovici,fast atasat militar la Bucuresti, si Cäpitan Steffoer. Hentsch este consilier pentru Verwaltung sau mai bine pentru a incerca o 4ropiere intre cele dougpartide románe, aducand pe reprezentantii lor. Czernin a dat ordinluí Konradsheim, e,are a plecat la ora 1, sä, meargä, la Foe-

Le succès en Italie continue. Tout le syst'eme des fortifi- cations du mont Sisemol est pris, et le nombre des prison- niers, du 4 au 7 décembre, est monté à 15.000. Do même la marche en avant sur le front deCambrai continue avec succès. Le lieutenant Hamelung est venu prendre congé.Il est rappelé. On a la manie de les changer dans la police alle- mande dès qu'ils ont apris leur métier et bien reconnu leur -terrain. Lui aussi vent revenir en Roumanie et m'a demandé des reeomandations pour les banquesdeBerlin. Un mot du lieutenant: cchez vous on peut tout essayer; il y a la li- berté». Confirmation par Ledebur de ce que m'avait dit Stirbey. Des officiers de l'O. K. M. traitent l'arrnistice; east, croit-il, le général Helm, le chef de l'Etat-Major en personne; les Au- trichions sont représentés par le général Hranilovici, an- eien attaché militaire à Bucarest, et le cap. Steffoer, Hentsch est comino conseil pour la Verwaltung ou plus t45t (Tour es- sayer un rapprochement entre les deux partis roumains en emmenant leurs représentants. Czernin vient de dormer l'or- dre à Konradsheim, qni est parti à 1 h., de se rendre aussi

NOTE POLITICE 1917 249

sani ca simplu auditor, fära a-ida nicio instructium politieä, dar insarcinat sa-iraportezetot ce se va petrece. In fine, Ledebur repetä cà combinatiunea cu prin- tul Nicolae este cea mai bungi pentru Ora si pen- tru aliati. Regentul, care n'are trebuintä sä fie popular, pentru c.a., este vremelnic, constitue cea, mai bung garan- tie a executärei angajamentelor economice. 9 De,cembre. Frig si timp frumos ;zece grade sub zero. «Pest,er Lloyd» de eri a fost confiscat. Expli- care: un articol de o extrema violentacontra Romä- niei, pe care mi-1 trimite Lupu Kostake(No. 300 din Decembre 1917). De altfel, discursul lui Czernin catre Deleg,atiuni n'a fost nici el mai bland. Arion s'a intors la ora 5. Costica n'a dat semn de viata. Prefectu1 de politie aaflat numai «ca este bine». (Eroare, v. 11 Dec.). 10 Decembre. Jurnalele reproduc stirile engleze .cari reeunosc cá Englezii au Suferitla Cambrai o in- frângere foarte mare. «Daily Cronicle» o explica prin

Foesani comme simple auditeur sans lui donner aucune instruction politique ave() ardre de lui rapparter taut ce qui se passe. Enfin Ledebur repète que la combinaison avec le Prince Nicolas est la meilleure pour le pays aussi bien 4llie pour lee alliés; le régent, qui n'a pas besoin d'être popu- laire puisqual est temporaire, est la meilleure garantie de l'exécution des engagements économiques. 9 décembro. Froid et beau temps, 10 degrés froid. Le «Pester Lloyd» d'hier a été confisque. Explication: un article d'une extrême violence contre la Roum.anie, que m'en- vote Lupu Kastake. (N. 300 du 6 décembre 1917). D'ailleurs, le diseours rie Czernin aux Délégations n'a pas été tendre non plus. Les Arlon sont rentrés A, 5 h. Costica pas donné signe de -vie. Le préfet de police a appris seulement«cgt estebine (erreur, v. 11 déc.) 10 décembre. Les jeurnaux reproduisens leefeuiles anglaises qui reeonnaissent que les Anglais ont attrapé Cambrai une tape forrnidabile. Le «Daily Chronicle» explique

250 NOTE POLITICE 1917 inferioritatea numgrului :a trebuit sg se ja trupe de pe front pentru a le trimite in Italia. Reiese de aci im- portanta loviturii teribile din Italia. 11 Deeembre. In sfarsitArion s'areintors. In- formatia falsà, care ne-o dilduseTzigara,Dumineck pornea dela d-na Sturdza. Generalul von Morgen a tratat in numele Germanilor. Hentsch a lgsat lui si C. Arion sg, creadg cg are misiunea sg aleagg intre Morgeni Eradeni cg, dupg ce a examinat (I) bine pe Morgen, i-a dat puteri sg trateze. Din partea Bomb*, nilor erau: generalul Lupescu, colonelul Rgse.anu, colone- lul Condeeseu, colonelul Manolescuj un maior Dumi- trescu, ex-atasat militar la Belgrad. Toatg conferinta era dusg de Rusi, cari trimisese generali si coloneli, apoi doi soldati si un caporal, a cgror 8inguràgrijgera sg se aratenerespectosifatà desefiiion. Adevgratul co- misar calpoporului» era un cgpitan, cu pnrul lung, romantic, un baron curlandez, numit Tiffenhaus, dupn cgt îi reaminteste Arion. El este acela care, dupg o intrerupere de 36 ore de negocien, a stersarticolul (sugerat de Englezi, s'a spus formal), dupg care tru- que c'est par suite d'infériorité du nombre: on a dù prendre du front des troupes pour les envoyer en Italic; on juge par lit de l'importance du coup asséné en Italie. 11 décembre. Arion est enfin rentré. Le faux renseigne- raent que nous avait donné Tzigara dimanche était dtl M-me Sturdza. Le général von Morgen a traité au nom des Allemands; Hentsch a laissé croire aux Arion qu'il avait mis soin de choisir entre Morgen et Emden et qu'après avoir bien examiné (7) Morg,en, il lui a donné les pouvoirs. Les Rou- mains étaient général Lupescu, col. Rgscanu, col. Condeeseu, col. Manolescu et un major Dumitrescu, ex-attaché militaire. Belgrad. Toute la conférenee était menée par les Russes qui avaient envoyé des généraux et des colonels, mais aussi deux soldats et un caporal dont le souci était de se montrer surtout irrévérencieux vis-à-vis des chefs. Le vrai commis- saire «du peuple» était un capitaine A, longs cheveux roman- tiques, baron courlandais, du nom de Tiffenhaus autant que se le rappele Arlon. C'est lui qui, après rupture de 36 h. des négociations, a fait effaeer l'article suggéré par les Anglais a-t-on dit formellement selon lequel les troupes devaient

NOTE POLITICE 1917 25t pele trebuiau s'd fie imobilizate pe pozitiunile lor res- pective. Germanii caxi cereau sà aiM libertatea de a ca 8 rang la 10 diyiziuni, au dobAndit, gratielui, liber- tatea absoluta a miscgrilor lor. Plenipotentiarii nostri aveau puteri iscillite de ge- neralul Presan. Regele, a doua zi de revolutie, s'ade- mis din comandamentul sgu. Se pare cd comandantul sef este Cerbateef. (Acest «se pare» este raportat de Arion). Am intrat intr'un armistitiu fár'd termen, trei zile de denuntare, si care incepe dela Siretul ae sus phng la. Marea Neageg. Pentru restul frontului, nici un armis- titiu suspendare de arme. Dificultatea a. provenit din aceea cà Rusii au sfäruit sà ceara pAra- sirea insulei Oesel. Mare greutate pentru civili de a se intelege cu de- legatii români. Lupescu, chiar In urma sugestiunei lui Morgen, a declarat l'Amurit &A el nu poate vorbi decit cu persoane oficiale. Cana, a treia zi dela sosirea lor,. la miezul noptii,i inteo sará publicArions'a intal- nit cu Lupescu, acesta a avut aerul unui animal s'al-

litre immobilisées sur leurs fronts respectifs. Les Allemands,. qui demanclaient d'avoir la liberté de bouger 8 à 10 divisions. out coriquis, graze à lui, la liberté absolue de leurs mouve- ments. Nos plénipotentiaires avaient des pouvoirs signés par Prezan. Le Rol, le lendemain de la révolution, s'est démis de son commandement. Ilemble que c'est Tscherbatschef qui commando en chef (ce ail semble» est rapporté par Arlon). Nous sommes entrés dans un armistice sansterme,&cols jours de dénonciation et qui va du Sereth supérieur it la Mer Noire. Pour le reste du front, pas d'armistiee encore; simple suspension d'armes. La difficulté est venue de ce que les Russes ont exigé l'abandon des Des d'Oesel. Grande diffieulté pour les civils de s'aboucher avec les délég-ués raumains. Lupescu même, sur la suggestion de von Morgen, avait déclaré net qu'il ne pouvait causer qu'ave,c des- personnes officielles. Quand, le surlendemain de leur ar- rivée, â minuit, et dans une salle publique. Arlon s'e,st ren- contré avec Lupeseu, il a eu Pair d'unebatetraquée, gut

252 NOTE POLITICE 1917 batic gonit, carecautá, o vizuing sh seascund,d. Rgs- eanu a fost mai civilizat §i a dat mai multe stiri.: Rusii se poartg foarte rgui, in starea lor de descompunere, el, Räscanu. ar fi in stare cu cele 1,5 diviziuni româ- nesti, sä, goneasca cele 40 de diviziuni rusesti. Privitor la aceasta, Arion imi spune cà i-a tinut urmgtorul lim- bagiu extraordinar :«Pdstrati armatai, dacg puteti, ocupati Basarabia!». Regele, popular ;Regina,care s'a devotat mult, foarte iubitä. Armata îi face o datorie de onoare de a apgra dinastia. lImpresie generalg formulatg de colonel Héntsch : «armata dusrugnoasä, cu Ruii, credincioasg Regeluin. De altfel s'a simtit imediat ca generalii tin armata in mana. La reintoarcere, Hentsch a spus lui Arion : «Fgrg dinastie, România poate fi mentinutá. si mgritg; cu di- -nastia nu !>> Ar trebui sá setie pAng la ce punet el este autorizat sg vorbenscá astfel. Horstmann dejuneazg la mine. Vorbimdespre perspectivele de pace : La Berlin se cunosc toate opi- niunile, a mea, caj aceea a lui Carp si a lui Stere, asa cherche un trou pour se cacher. Rascanu a été plus civilisé. donné des nouvelles. Les Russes se concluisent fort mal et dans leur état de décomposition, il se faisait fort, lui, Ras- canu, avec les 15 divisions roumaines, de chasser les 40 di- visions russes. LA-dessus Arion me dit lui avoir tenu le lan- gage extraordinaire suivant: «Pastrati armata 411 daca pu- teti, ocupati Basarabia!» Le Roi populaire; la Reine, qui set beaueoup de,vouée, très aimée. L'armée se fait un devoir d'honneur de protéger la dynastic. Impression générale formulée par le col. Hentsch: ear. mée feincllich den Russen,, treu dem Koenig,. D'ailleurs on a senti que les généraux avaient rarmée en mains. Au retour Hentsch a dit à Arion: ((Sans la dynastie. la Roumanie pent être maintenue et agrandie; ave,c la dy- nastie, non». Faudrait encore savoir jusqu'A quel point ii est autorisé A parler ainsi. Horstmann, comme tous les mardis d'ailleurs, déjeune .chez moi. Nous causons des perspectives de paix: A Berlin on connalt tons les opinions, la mienne comino cello de Carp

NOTE POLITICE 1917 253 incât Kiihlmann este orientat ca si and ar fi vorbit el insusi. Pentru a vorbi pe fatä : «daca se face pace cu Rusia, se va gonii dinastiai guvernul ; daca nu se face pace cu Rusia, vom inghiti dinastia si se va face pacea cu dansa !» PAcat cCzernin a cazut bolnav (in. ajun se anuntase plecarea lui la Berlin insotit de d-nul Wiesner, care este, se pare, specialist in afacerile ro- mane); s'ar fi tratat toate chestiunile privitoare la noi.. Nimio nu se va face dec.it de comun acord cu Austria_ Am facut reprosuri cá gazeta a inserat interviewul lui Lupu Kostake. O adevarata explozie :trei sap- tàmâni l'au martirizat; din oficiu a sters un atac la a- dresa lui Stere. Anturajul lui Carp si, afirma insusi Carp a facut o astfel de presiune, incat 1-a de- nuntat lui Hentsch «ca e un agent al Austrieii ca a- para. pe Bratianu» (textual). Primes() pe d-rul Albert Haas, gazetar,redactor sef la «Transocean»,creatorulFunk-Spruch-ului, care comunica stirile cele din urma din lumea intreaga. Vor- beste bine frantuzestei imi ja un fel de interview. et de Stere et Mr. Kiihlmann est orienté commes'il avait causé lui-même. Pour parler franchement, si on fait la paix avee la Russie, on chassera tout, dynastie et gouvernement;. si on ne fait pas la paix avec la Russie, on avalera la dy- na,stie et on fera la paix avec elle. C'est dommage que Czer- nin soit tombé =lade (la veille même on avait annoncé son départ pour Berlin accompagné de Mr. de Wiesner qui est, parait-il, le spécialiste pour les affaires roumaines). Rien se fora que de commun accord avec l'Autriche. J'ai fait des reproches de ce que le journal avait inséré ;interview de Lupu Kostake. Véritable explosion: trois se- mainPs on l'a martyrisé; il a effacé d'office une attaque à l'adresse de Stere; l'entourage de Carp et, affirme-t-il, Carp hit-même ont fait une telle pressionqu'onl'a denoncé Hentsch cd'être un agent de l'A,utriche-Hongrie et de proté- ger Bratiano (textuel)». Je regois Mr. le Dr. Albert Haas,chef-rédacteur du Tramsocean, créateur du Funk-Spruck, qui donne les nouvel- les dernières du monde entier. D. parle bien le frangais et me prend une sorte d'interview qu'il me prie ensuite de me soumettre en temps et lieu.

254 NOTE POLITICE 1917

12 Decembre. Czernin a scris lui Ledebur relativ Ja comunicarea ce i-a facut. El afirma ea nu s'a facut nici o incercare, vara aoeasta, de a se incepe negocieni .pentru o pace separata cu România. De asemenea, in momentul de fata, nu se mai cauta. .a se lila contact cu Iaii. Ceeace va urma, va depinde de circumstante si de rezultatul convorbirilor dela Focsani. Pentru Czernin, nu mai e nici un motiv acum dea se tra- ía mai de aproape chestiunea dinasticä ;ea va fi la iimp regulata de acord cu Berlinul. Deci nimic hotarit; lucru de care se plânge Carp cu mare sgomot. Si totusi, nimic nu se va face decat in plin acord cu Viena si Berlinul. 13 DecembreD-na Lydia Filipescu, totdeauna bine informata, imi recomanda atentinni pentruHentsch ; mi-a facut un avans, luand pe Q. Arion, ca SO, fiure- prezintat; ar trebui sà rOspund. Rezerv hotärarea mea. Conversatie lunga cuBeldiman, carepleac,a Miercuri la Craiova si de aci la Berlin. Foarte amargt contra lui Carp, are totusi un felde fetisism pentru «marea sa autoritate». Ii aratpuncteleprogramului nostru ; e pe deplin de acord; merge chiar mai departe

12 décembre. Czernin a écrit à Ledebur au sujet do la communication qu'il lui a faite. Czernin affirme qu'aucun essai n'a été tenté cet MA de lier de négociations pour une paix séparée avec la Roumanie. De même à l'heure actuelle, .on ne cherehe pas A prendre contact avec Iassy. Ce qui suivra dépendra des circonstances et des résultats des pourparlers de Focsani. Il n'y a pour Czernin aucune raison, A l'heure présente, de traiter de plus près la question dynastique ;A son temps elle devra être réglée d'accord avec Berlin. Done. rien de (Meld& C'est ce dont se plaint bruyamment Carp. Et rien ne se fera que de plein accord entre Wien et Berlin. 13 décembre. M-me Lydie Philipeseu, toujours bien orientée, recommande des attentions pour Hentsch;il m'a fait une avance en prenant C. Arion afin que je sois répré- -senté; il faut y répondre. Je réserve ma décision. Longue conversation avec Beldirman qui part mercredi pour Craiova-Berlin. Très aigri contre Carp, il a néanmoins une espèce de fétichisme pour sa «grande autorité». Jelui trace les points de notre programme ; en plein d'accord ;

NOTE POLITICE 1917 255 In chestia tärilneasca ; prima proclamatie a guvernului viitor va fi pentru tàrani, anuntându-le solutiunile cari se vor propune pentru 14 Decembre, Ledebur pleacà mainela Viena. remit prin Stirbey un memoriu asupra chestiunii päcii in legAturà cu chestiunea dinastiel Preparative mari pentru serbarea de maine. Germanii dau mi puternic concurs ;Wirt- schaftsstabul a donat zahk, fding, marmeladà, care se vor vinde. Sunt poftitii ofiterii. Toateautoriatile s'au graft sà ceara locuri. 16 Decembre. La Brest-Litowsk, armistitiul pen- tru frontul rusesc a fost semnat la 15 Decembre.El este de 29 de zile §i tine pang la 14 Ianuarie 1918 (noul an rus). DacA nu e denuntat cu §apte zile inainte, con- tinuà de plin drept. Conform art. 9, negocierile pen- tru pace trehue sà" inceapä indatà. Stirea a fost rgs- pfindità prin foi volante la 2 ore. Serbarea Crucii- Rosii stfälucitg. Tot inaltul personal ocupant asistà la concert. Feldimarqalul, cu intregstatul-major, in renchérit même sur la question paysanne ; la première pro- clamation du gouvernement à venir sera pour les paysans. OIL leur annonçant les solutions qu'on propose pour eux. 14 décembre, Ledebour part pour Wien demain. Je lui fais remettre par Stirbey un court aide-mémoire surle question de la paix liée à la question dynastique. 15 décembre. Préparatiffs intenses pour la fête de la Croix Rouge de demain. Les Allemancls donnent un puissant concours :le Wirtschaftstab a donné du sucre, de la farine, de la marmelade, qu'on vendra et, au rapport, on a invité les officiers à prendre part. Toutes les autorMs ont réelamé it qui mieux mieux des loges et des places. 16 décembre. A Brest-Litowsk l'armistice pour le front russe a été signé le 15 déeembre. Il est de 28 jours et va jusqu'au 14 janvier 1918 (le nouvel an russe). S'il n'est pas dénoncé 7 jours d'avance, il continue de plein droit.Con- formément à l'article 9, les négociations pour la paix doi- vent commencer de Suite. La nouvelle a été répandue par feuilles volantes it 2 h. La fête de la Croix Rouge très brillante. Tout le haut personnel occupant est présent au concert. Le Feldmaréchal

256 NOTE POLITICE 1917 loja regard, ceeace a fgcut sä scrA§neasdimulti dinti. Celelalte personagii, afarg de Koch si Tantiloff, au vizitat vânzarea, au fost la bufet, etc. Succes mare. Re. tetg bruto de 40.000 lei. Seara pranzobisnuit cu prietenii din fiecare Duminecg. Nota'specialgLupu Kostake obositde Germani ;îi cer ca prefecti pe Caragiale, fost sef de cabinet al lui Bgardui bilnuit de el ca spion al lor pe timpul guvernului Maiorescu,i un oareeare Moisescu pe care refuzg sg-1 numeascä. Tzigara n'are nicio auto-. ritate .«pentru cg a fAcut totdeauna chefurile Nemtilor». Doreste sg-i vadg pärgsind tara ea mai curand ;pro.. testeazg energic cg Carp a sustinut vreodatg cä o ocu- patie germang ar fi necesarg dupg pace ! In fine,pg- reri cu totul noui ! Tzigaracei d'aici pot fi contra dinastiei ; can- celarul Hertling insg nu e de loe partizan al indepgr- tgrii ei. 17 Deeembre. Stereduce campanie pe tema cg Regele Ferdinand ar trebui sà urmeze in retragerea sa a assisté avec tout son état major dans la loge royale. Ce qui a fait grincer bien des dents! Les autres gros bonnets, sauf Koch et Tantiloff, ont visité la vente, été au bufet, etc Gros succès. Recette bruto de 40.00 lei. Le soir diner habitue' des ands du dimanohe. Note spé- ciale : Lupu est fatigué des Allemands ;ils lui demandent comme préfets Caragiale (anclen chef de cabinet de Bada- rau) qu'il soupçonne tranquillemont d'avoir été leur espiou du temps du gouvernement Maioresou, et un certain Moi- seseu, qu'il refuse de nommer. Tzigara n'a auoune autorité «pentru a, a fticut totdeauna chefurile 11 dé- sire les voir quitter au plus vile le pays; il proteste éner- giquement que Carp ait jamais soutenu qu'une occupation allemande était nécessaire après la paix. Enfin des notes finites nouvelles. De TzigaraCeux d'ici peuvent étre contre la dynastie ; lo chancelier FfeAging n'est pasdu tout partisan de son éloignement. 17 décembre. Store mène campagne sur le thème que le Roi Ferdinand devrait suivre dans sa retraite le gouver-

NOTE POLITICE 1917 257 guvernul Brgtianu, a cgrui demisie se anuntg *i. ca dina- sul nu poate trata pacea cu Puterile Centrale. Azi articolul lui spunea : «Chiar *i in ceasul acesta, Carp *i Marghiloman nu pot ei oare sä, se inteleagg 1» De fapt, articolul vorbqte de «frunta*ii» desemnati de opinia publicg, insä. a *ters cele cloud nume, fiindu-i tea- mii de cenzurg. D-rul Haas imi supune notele ce vrea sg publice despre convorbirea noastrg de Martia trecutg. Ii fac in- dreptgrile.Dânsulvorbe*te de asemenea de chestiu- nea dinasticä ca de o problemg inch*neregnlatä,dar crede ca nimeni in Germania nu va primi ca favorabilg prezenta in România a Regelui *i Reginei. De trei zile s'a anuntat, dupg cDjen», demisia lui Brätianu. Azi se vorbe§te in ora* de Matei Cantacu- zino, insgrcinat cu formarea unui guvern. De inregis- trat ca simplu svon. Nici o depeg oficiará n'a confirmat Inca informatia jurnalului rus. Au sosit din Craiova, chemati pentru conferinta nement Bratiano, dont on annonee la démission et qu'il ne pent traiter la paix avec les Puissances Centrales. Pour au- jourd'hui, son article s'écriait: «Mgme A cette heure, Carp, et Marghiloman ne peuvent-ils pas s'entendre 7». Il m'a pre- venu qu'il avait fait usage de mon nom, mats qu'il craig- nait la censure. De fait l'article parle de .fruntasii» que dé- signe l'opinion publique, mais a effacé les deux noms. Monsieur le Dr. Haas me soumet les notes qu'il vent publier sur notre entretien de mardi dernier. J'indique des corrections. Lui aussi parlo de la question dynastique comme d'un problème pas encore résolu, mais il croit que personne en Allemange n'acceptera la présenee en Roumanie du Roi et de la Reine. Derails trois jours on a annoncé d'après le

17

258 NOTE POLITICE 1917

lui Beldiman, in ziva de Miercuri,prefectulCerra- tescu, care s'a reintors imediat, D-zeu stie cu ce instruc- tiuni dela Lupu, si Titu Frumuseanu, care in fata lui Beldiman si-a manifestat credinta sa cdtre dinastie a pledat uitarea greselilar lui BrAtianu. Au mai sosit de asemenea si amicii nostri, pe cari i-am mai numit Ion Pessiacovj Cantuniari. Amandoi au insistat ca nu ne ar6t6in antidinastici, cAci. la Craiova ar fi o nota foarte rea. Pessiacov a repetat o frazd pe care o aud adesea: «Regele a fost cavaler; a sacrificat totul pen- tru o ideie !» 18 Decembre. D. de Kiihlmann se duce la Brest- Litowsk unde trebue s'a", urmeze, dupg, armistitiu, con- vorbirile pentru pace. Este dar serios. Asupra minis- trului, Horstmann imi spune cás'a," ridicatdeasupra .elementului militar :cputin brutal si grosolan cu are ce trebue ca sa vorbeascd. Pentru a treia owl Horst- mann imi spune c'a" nu se va facenimic cudinastia. Discurs de o rarà violent5, al lui Lloyd George con- tra Germanilor. Se dä, textul armistitiului, un tratat in regulA, sti-

Beldimano A tenir mereredi, le préfet Cernatescu qui est reparti de suite avec Dieu salt quelle,s instructions de Lu.pu, et Titu Frumuseanu, qui devant Beldimano a étalé sa délité A la dynastic et a plaidé l'oubli des fautes de Bra- tiano. Arrivés aussi nos amis dont j'avais donné les noms Pessiacof Jean et Cantuniari. Les deux ont surtout insisté pour qu'on ne se montrAt pas anti-dynastique, car A Craiova ce serait une fort ma-uvaise note. Pessiacof a répété une phrase que j'entends souvent redire«Regale a fost cava- ler; a sacrificat totul pentru o idee». 18 décembre. Mr. de Kiihlmann se rend A Brest-Li- towsk où doivent se continuer, après l'armistice, les pourpar- lers pour la paix. C'est done sérieux. Sur le ministre, Horst- many) me dit qu'il a pris le dessus sur l'élément militaire; «un peu brutal et gTossier comme eux», Ll a ce qu'il faut pour leur parler. Pour la troisième fois Horstmann me dit qu'on ne fera jamais rien avec la dynastie. Discours d'une rare violence de Lloyd George contre les Allemands. On donne le texte de l'armistice, un traité en

NOTE POLITICE 1917 259 puland clauzele pentru comert, postal, «e,onsolidarea leg5, turilor de amicitie» eari les din cadrul unui armistitiu dupä form alele traditionale. 19 Decembre, Horstmann Imi explicA mecanismul imaginat «dupa lungi conferinte cu Hentsch». (Eri mi-a spus fao de Bellow ca personalitatea atat de simpatica guvernatorului era zdrobità de prezenta lui Macken- sen si a lui Hentsch). Ei gandesc e2.1 atunci cand Rush vor propune paceai pentru Romania, d. de Kiihlmann va declara ea nu se trateaza nici cu Regele, nici cu ac- tualul guvern ; mai mult, ei cred cá bolsevicii nu vor rupe tratativele de dragul Romaniei : sunt prea grabiti sá inchee pacea. Regelei guvernul vor pArasi tara si a- twaci M. Pherekyde sau un altul va trata desarmarea ostirei (stiu cà aceastg, desarmare e ideiascump5, lui Hentsch), afarà dacä, armata nu se retrage dincolo de Prut, ceeace ar fi bine, cki ar ocupa Basarabia. Eu : Cum vreti sá ocupati cu armele o parte a tarii cu care -se face pace(Aceastà copilarie a fost spusg de Arion -colonelului R5,,scanu). Legaurile astfel rupte, se va

stipulant des clauses pour le coramerce, la poste, «la ,consolidation des relations d'amitiés» qui sortent du cadre eau armistice, selon la formule traditionnelle. 19 décembre, Horstmannm'expliquelemécanisme a imaginé «après longues conférences aveo Hentsch . (Hier il m'avait dit devant Bellow que la perso-nnalité si sYm- patique du gouverneur était ecrasée par la présence de Mac- kensen et de Hentsch). Ces Messieurs pensent que lorsque les Russes proposeront la paix aussi pour la Roumanie, Mr. de Biihlmann déclarera que l'on ne traite ni avec le Roi, ni aveo le gouvernement actuel; de plus, ils estiment que les Bolcheyiki ne rompront pas pourlesbeaux yeux de la Roumanie: ils sont trop pressés de faire la paix. Le Roi et Te gouvernement quitteront le pays et alors Mr. Phérékyde ou un autre traitera du désarmement de l'armée, (je sais que ce désarmement est l'idée favorite de Hentsch) à moins que l'armée ne se retire au den, du Pruth, ce qui serait bien, car elle occuperait la Bessarabie, Moi: Comment voulez-vous occuper par les armes une partie d'un pays avec lequel on fait la paixi (Cet enfantillage a été dit par Arion an colonel Rascanu. Je sais maintenant qui en a la paternité).Les liens

260 NOTE POLITICE 1917 proclama o regentei, compusa dinCarp,dv. si un al Eu : Dar Regenta, in caz de vacantà la Tron, e desemnatà de Cpmerd... Horstmann : Se va convo- ca Senatul si Camera si apoi se vor Thisa pAnä in Mai Camerile in vacanti si se vor face alte alegeri la expi-- rarea mandatului. Aceastà Regent6 va guverna 'Alfa' la sfarsitul rdzboiului mondial, va lace legi, va modifica Constitutia si la pace va alege pe noul Rege, care va easi toatà treaba fa,"cutg. Si dacg dinastia trebue reluatà, se va gAndi atunci la Principele Nicolae. (A goni dinas- tia, a declara tronul vacant färà de care nu poate fi re- gentg si apoi a reluat dinastia !). Aceasti regentà ar tre- bui s'a," guverneze cel putin dei ani ; va fi recunoscutà sigur si de neutri. Se vor regula raporturile cu noi, Wirtschaftsstab trebue sh." ränl'aie aici ; O. K. M. va fi disolvat. cAci nu mai e campanie, dar douà corpuri' de armatà trebue sá riimAe. Eu : Dar Dobrogea, c6ci färsg Dobrogea tara nu poate sà trAiasch",7 Horstmann: «Ne vom intelege». Si dupAaceasta, cevafoarte in- curcat, ca neutralizarea liniei Constanta... lath' ideile colonelului Hentsch.i, zice Horstmann, ainsi yompus, on proclame une Régence composée de Carp, vous et un troisième.Moi: Mais c'estles Chambres qui désig- nent la régenee en cas de vacance du &erne.... Horstmann: On convoquera le Sénat et la Chambre et après on laissera jusqu'en mai les Chambres en vacance, et on fera d'autres élections à l'expiration de leur mandat. Cette régence gou- vernera jusqu'à la fin de la guerre mondiale, fera les lois, modifiera la Constitution et à la paix on élira le nouveau Rol qui trouvera toute la besogne faite; on pourra alors son- ger au Prince Nicolas. (Chasser la Dynastie, déclater le trône vacant, sans quoi pas de régence et ensuite reprendre la dynastie!) Cette régenca doit gouvermer deux ans au moins; elle sera reconnue certainement par les neutres aussi. On rag- lera ses rapports avec nous, car le Wirtschaftstab doit rester; l'O. K. M. se dissoudra, car il n'y a plus de campagne, mais deux corps d'armée doivent rester.Moi: Et la Dobrogeal car sans Dobrogeale pays ne vaut pas la peinedevivret Hentsch: .0n s'arrangera», là-dessus quelque chose da has embrouillé comme la neutralisation de la ligne Constan- tza. Voila les idéas du colonel Hentseh. Et, me ditHorst-

NOTE POLITICE 1917 261 colonelul exercitä o influentA serioasä asupra lui Carp. Planul acesta e aprobat in totul de Nenitescu si de Virgil Arion. Itäspund :Bägati de seam5, Nenitescu are douà-trei persoane pe cari le reprezintä, dar V. Arion .n'are un al doilea in numele caruia poate vorbi. D. de Hertling cu Kiihlmann sfau dus la Car- -tierul general inainte ca ministrul sà piece la Brest- Litowsk. Horstmann, care imi dà aceastä veste, adaogä: «de sigur se va trata de asemenea chestiunea românä». Dr. Haas imi supune textul unui interview ce faicut din convorbirea mea cu el. Censura a oprit fra- za :«Regele in interesul Várii Sale si spre a-si salva dinastia», poate fi adus sá se retragä. Se primeste cu bratele deschise ideia de abdicare,dar nimic in inte- resul dinastiei. In timpul convorbirei, d. Haas, care e un colabo- rator permanent al autoritätilor,imi spune in douà ränduri : Nu mai avem interes sà faeem repede pacea in occident. Foarte semnificativ, darfoarte demn discursul Cancelarului, fäspunzänd lui Lloyd George, care numi- se pe Germani banditi si criminali. mann, le colonel exerce déjà une influence sérieuse sur Carp. Ce plan a tout l'agrément de Nenitzescu et de Virgil Arion. Je riposte: Faites attention. Nenitzescu a peut-étre deux ou trois personnes qu'il répresente, mais Virgile .Arion n'a pas un second être, au nom duquel il puisse parler. Mr. de Hertling avec Kiihlmann se sont renclus au Quar- tier Général avant que le Ministre ne parte pour Brest- Litowsk. Horstmann, qui me donne la nouvelle, ajoutel: «Pour stir on va traiter aussi la question roumaine». Le Docteur Haas a fait une interview de ma conversa- tion avec lui. II m'en soumet le text,e. La censure n'a pas voulu laisser passer la phrase que le Roi «dans l'intérêt dP son pays et pour sauver sa dynastie» puisse étre amené se retirer. On accepte A, bras ouverts l'idée d'abdication, mais rien dans l'intérêt do la cdynastie». Au cours de la con- versation, Mr. Haas, qui est un collaborateur de chaque in- stant des autorités, me dit à deux reprises: Nous n'avons plus d'intérêt à faire rapidement la paix avec l'Occident. Très significatif, mais très digne, le discours du Chan- .celier en réponse à Lloyd George, qui avait appelé les Alle- anands des bandits et des criminels. Le chancelier riposte:

262 NOTE POLITICE 1917

C,ancelarul räspunde :«Pentru noi e exclusä orice. posibilitate de a trata eand-va cu oameni cari au astfel de mentalitate». Aceasta se impreung cu ceeace imi spu- ne d-rul Haas. Räzbuiul de cuceriri va lua locul for- mulei «Räzboiu fàrà cuceriri». Cel dintai convoi de internati, inapoiat de gu- vernul Brätianu, a sosit. Ei au declarat, spune Horst- mama, eh', au fost bine tratati. Regele ar avea o pozitie foarte grea si 53 deputati s'ar fi declarat contra lui Brä- tianu. Stiu cá cäpitanul Hoyer insärcinat cu instalarea internatilor, s'a mirat de starea lor bunä. 20 Decembre. Czernin, cu o numeroasä suitä, se. duce si el la Brest-Litowsk. Ia si pe ministrul -Wiesner, care ar avea, mi s'a spus, o mare competintä in afaceriler romanesti. E sigur c'ä se va botäri o linie de conduitá privitor la Romania. Carp läudasecalitätileprincipeluiFrederic- candidatul sau. Am intrebat eri pe Horstmann de unde a pornit candidatura acestui principe. El mi-a räspunsalloi, la masä vorbind cu colonelul Hentsch despre posibiitàilepentru tron, amgäsi-t ! Dar, a-

«Pour nous est exclue toute possibilité de jamais traiter avec des gens ayant cette mentalité». Cela se relie à ce que me dit Mr. Haas, La guerre de conquétes va prendre la place de la formule «guerre sans conquêtes!». Le premier convoi d'internés rendus par le gouverne- ment Bratiano est arrivé. Ils ont (Molar& dit Horstmann, avoir été bien traités. Le Roi aurait une position tres diffi- cile et 53 députés se seraient déclarés oontre Bratiano. Je- sais que le cap. Hoyer, chargé de l'installation des internés, sais étonné de leur bon état. 20 décembre. Czernin avee suite nombreuse se rend' aussi à Brest-Litowsk. Il enmène le ministre Wiesner qui aurait, m'a-t-on répété, grande competence dans les affaires roumaines- Il est certain qu'on arrétera une ligne de con- duite concernant la Roumanie. Carp m'avait vanté les qualités du Prince Frédéric-Wil- helm, son candidat. J'ai demandé hier à Horstmann d'où étalt narfir la candidature de ce Prince Ti me répond: «C'est nous, déjeuner, en causant des possibilités pour le trône avec le. -colonel Hentsch, qui l'avons trouvé!....Mais, ajoute-t-il,it

NOTE POLITICE 1917 263 daoga el, nu e bun, ca si ceilalti fli ai Imparatului: ,prea prosti ca sá domneascä !» Si iatä pe ce s'a imbarcat Carp. La club, ise dau clepasíle ce se ad-ue seara luí Lupu Kostake : Carp a- t-Junta o mare victorie austriacA careleda Bassano 8000 prizonieri, etc. Or, azi dimineata,, se vede comu- nicatul: Austriacii au respins un atac al Italienilor pe muntele Petricai armata Krauss a luat dela 11 Decem- bre 8000 oamení : una din acele totalizari cari se re- petä cand vestile importante lipsesc. Si, in toate, e tot- deauna a,sa cu el. 21 Decembre. G. Stirbey se intoarce bolnav dela Qraiova. Beldiman si-a tinut conferinta in fata unei sàli pline, citind ca rezumat o motiune ce pregatise. Ai nostri in par. Liberalii lipsa :C. Poenarusi-a fault drum la Bucuresti ; Frumuseanu ascuns inteun colt ; ceilalti, chiar oficiali, dispäruti. Craiova toatä e dinas- tied, imi spune Stirbey, si Beldiman atrebuit s'o in- teleagg. Pare ca Beldiman repeta cà cu Carp nu e ni- mic de facut. Nota Austriacilor cu cari iei contact: Dacapier- deti Dohrogea, o datoriti Germanilor. DealtfelPo- n'est pas bon, pas plus que les fils de l'Empereur: trop tikes pour régnerlo Et voila sur quoi Carp e,st paxti. Au cercle on lui passe les dépéches que le soir on apporte à Lupu. Carp annonce une grande victoire autrichienne qui livre Bassano, 8009 prisonniers, etc. Or, ce matin on voit le communiqué; les Autrichiens ont repoussée une attaque des Italiens sur le mont Pertica et l'armée Krauss a pris depuis le 11 décembre 8000 hommes une de ces totalisations qu'on aime redonner quand les nouvelles importantes font (Want. Et, en tout, c'est ainsi avec lui. 21 décembre. Stirbey rentre malade de Craiova. Beldi- man a fait sa conférenee devant salle ()amble et a lu comme résumé une motion qu'il avait préparée. Les nôtres au com- plet. Les libéraux absents: Costiea Poenaru s'est arrangé pour être Bucarest; Frumusanu dissimuié dans un coin; les autres évaporés, ménie les officiels. Tout Craiova est dynastique, me rapporte Stirbey et Beldimano a El le comprendre. Il parait que Beldimano répète qu'avec Carp il n'y a rien à faire. Note des Autrichiens avec lesquels on entre en con- tact: si vous perdez la Dobrogea, c'est aux Allemaras que

264 NOTE POLITICE 1917

pescu (qNeue Freie Presse»), intors dela Viena si Buda- pesta, spune cà impresiunea lui e ch Germanii se des- intereseaz6 de afacerile românesti. 22 Decembre. Azi a inceput conferinta pentru pace dela Brest-Litovvsk. Principele Leopold ai Bava- riei a pronunfat discursul de deschidere. Guvernul romAn care, printr'un comunicat, declarase d aderase la conventia de armistitiu, nu e reprezintat, dei aceastä conventie stipulase formal d conferinta va incepe in- dat6. ncut-am propuneri 7 Nu cred. In once caz ceea. ce spun cercurile germane de aici pare a dovedi con- trarul. Bdrbgtescumi-anuntà ch. VirgilArion s'a inters la Focsani fárà stirea lui Lupu si d plecarea lui a fost comunicatA lui Qarp .in urmä. Lupu Kostake surprins plictisit. 23 Decembre. Baronul Bornemisza se intoarce dela Focsani. A väzut pe Arion care a avut convorbiri cu Tabacovici, unul din delegatii romhni pentru internati. Se confirmA cit acestia sunt in bun'a" stare. Unii si-au aràtat pe fatà multumirea lor dpitanului Vernescu dela

TOVSle devez. D'ailleurs Popescu «Neue Fr. Presse» qui re- vient de Wien et Budapest dit que son impression est que Czernin se désinteresse des affaires roumaines. 22 décembre. C'est aujourd'hui qu'ont commencé les conferences pour la paix à Brest-Litowsk. Le Prince Leopold de Bavière a prononcé le discours de bienvenue. Le gouvernement roumain qui,dans un communiqué, avait declare avait adhere à la convention d'armistice, n'est pas représenté, quoique cette convention stipulat for- mellement que les conferences allaient comme,ncer de suite. Ayons-nous fait das ouvertures7 Je ne le pense pas. Dans tous les cas, ce que disent les cercles allemands d'ici sem- blerait prouver le contraire. Barbgtescu m'annonce que Virgil Arion est retourné Focsani à l'insu de Lupu et que son depart a été communi- qué à Carp après seulement. Lupu surpris et ennuyé. 23 décembre. Le baron de Bornemisza revient de Foc- sani. Il y a vu Arion, lequel a eu des conferences avec Taba- covici, l'un des délégués roumains pour les internés. Il se confirme que ces internés sant en Lon &at. Les uns ant osten- siblement marque leur gratitude an capitaine Adrien Ver-

NOTE POLITICE 1917 265

13uzAu, care comanda tabhra. In prima zi, delegratii colonelul Samsonovici, Lascar Catargi, etc., foarte su- periori si vorbind de sus :le trebuiaTransilvania. A doua zi, dupd convorbiri si citirea gazetelor, schimba- re la fatä. Nota dominantà : pare cd nu stiu ce sepe- trece in Europa si cà sunt inselati asupra stäriidrii ocupate. 24 Decembre. V. Arion aduce o veste care trebue sà fie gresitg. Nu e de inteles ca ameteala nebuniei sä, domneascä inch' la Iasi. Un Consiliu de Coroang, tinut cu generalii, ar fi hotira ca armata romang, sh,"ja parte la revolutia ruseascàisà." ajute pe Kaledin si pe Ucrainieni in actiunea lor contra maximalistilor Co- manda acestei expeditiuni ar avea-oCerbatcev. Ann aeest lucru nebunesc dela CosticA Arion, care m'a" asi- fratele sAu l'a incredintat pe Carp cb," e adevArat. Carp bolnav nu a reactionati i-a spus :«Miscati-vg si voi!» Costicg, mä roaga sà iau initiativa. Initia- tiva de ce I cat timp nici un semn nu vine dela Viena sau dela Berlin! Convine cu mine eh nu enimicde fAcut cât timp nu suntem fixati asupra intentiunilor ce- ne,scu (de Buz6u) qui commandait leur camp. Le premier jour les délégués col. Samsonovici, Lascar Catargi, etc. très supé- rieurs et parlant de haut: il leur fallait la Transylvanie. Le second jour, aprés conversations et lectures des journaux, tons retournés. Note dominante: ils semblent ignorer ce qui se passe en Europe et induits en erreur sur l'état du pays 1:pccupé. 24 décembre. Virgil Arlon apporte une nouvelle qui dolt être erronée. On ne pourrait comprendre que le vertigo de la folie dure toujours A, Iassy. Un Conseil de Gouronne, tenu avec les généraux en plus, aurait décidé que ram& rou- maine prendrait part a la révotution russe et aiderait Kale- din et les Tjkrainiens dans leur action contre les Maximalis- tes. C'est Tcherbatcheff qui aurait le eommandement de cette expédition. C'est Costicii Arion qui me rapporte ce propos insensé et m'assure que Virgile en a donné l'assurance A Carp. Carp, souffrant, n'a pas réagi et hi a dit «Miscati-vri si voi!» Castle& me prie de prendre l'initiative. L'initiative quoi, tant qu'aucun signe ne vient ni de Wien ni de Berlini 11 convient avec moi que rien à faire tant qu'on n'est pas fixé

266 NOTE POLITICE 1917 lor (Iota împàràtii. Probabil, ecou al convorbirilor lui cu Virgil, C. Arion imi mai spune cii Germanii de aid sunt stitui de Carp si Ca' si-au pierdut iluziile de Neniteseu. Un ofiter român spunind la Focsani CA, se stie la Galati tot ce se petrece la Briilai având prostia criminald sa adaoge ci aceasta multumiti unui fost ter de politie, au fost ridicati dela Briilaifa's- pânditi prin toate rezidentelefortate 70 fosti funcio- nan, printre cari mosnegi. Apostolu a venit si inter- vie pentru unul din ei, Warlam, functionar din 1888! 25 Decembre. Cfáciunul catolici protestant. Pomi de Criciun in toate cazinourile, la Eforie, la guverna- tor, etc... Vremea dulce, putind zipadi. Jurnalele anunti eliberarea ostaticilor nostri din Bul- garia. Bulgarii voiau mai retie, pe comptul lor pro- priu, in schimbul Bulgarilor pe cari ei Ii reclami vecinic, dei ceeace s'a deportat in Moldova e populatie supusi romiind. Germanii insi au stiruiti Bulgarii au cedat.- Horstmarm spunea ci li s'ar fi spus ceva care i-a cam pus pe ghriduri :arestati in Dobrogea, pe care o admi- sur l'intention des deux Empires. Probablement, reflet des; conversations avec Virgile, Costa. me dit que même les Al- lemands d'ici sont excédés de Carp et que Nenitzescu les défrisés. Un officier roumain ayant dit à Facsani qu'on savait Galatzi tout ce qui se passait it Braila et ayant eu la sottise. criminelle d'ajouter que c'était grâce à un ancien officier de pollee, on a enlevé de Braila et dispersé aux quatres vents des residences forcées 70 aneiens fonctionnaires, parmi lesquels des viellards. A. Apostolu est venu intercéder pour un cer- tain Warlam, fonetionnaire en 1888! 25 décembre. Noël catholique et protestant. Arbres da Noël dans tous les casinos, A. l'Ephorie, chez le Gouverneur, etc. Temps assez doux. Très legère couche do neige. Les journaux annoncent la ltbération de nos otages re- tenus en Bulgarie. Les Bulgares avaient fait mine de les gar- der pour leur propre compte en échange des Bulgares qu'ils. réclament toujours, quoique ce qu'on a déporté en Moldavie fut de la population sujette roumaine. Les Allemands ont tenu bon et les Bulgares out cédé. Horstmann disait qu'on leur a tenu un propos inquiétant: garrêtez en Dobrogea que.

NOTE POLITICE 1917 26T nistrati, pe cine doriti. Cu toate acestea, se pare c5, lise cedeazA din ce in ce mai mult teritoriu de administrat.... Interviewul meu apare in româneste sinemteste. Prietenii sunt in ceruri: Barbulescu, Hinna,Bardescu, Dobrescu, garada... Se pare c'.1 si Carp aproba. <

vous administrez ceux que vous désiree». Or, il semble qu'on leur cède de plus en plus du territoire à administrer. Mon interview parait en roumain et en allemand. Les amis aux anges: Bgxbulescu, Hinua, BArdescu, Dobrescu, Ca- rada, etc. D. parait que Carp approuve aussi. gEnfin on sait ce que vent le chef», Tons enchantés des passages touchant l'armée et la politique à faire avec les partis, non avec les. personens. Nouveau succès en Italie : 6000 prisonniers; mais on ne débouche toujours pas en plaine. Comme d'habitucle Horstmann et Bellow à déjeuner. Nous discutons la nouvelle apportée bier par Virgile et je la trait& d'insanité; Horstmann essaie de la confirmer et appuie son opinion sur les télégrammes sans fil railitaires russes. «Et se serait tant mieux pour nousajoute-t-ilcar ainsi rarmée se retirerait de Moldavie, et on ne serait pas obligé de la désar- mer». (Toujours cette idée chère du désarmement). Bellow est de mon côté et n'admet pas que le gouvernement commette un acte pareil! Horstmann insiste: als feront ce que voudra l'Entente et l'Entente soutient la réaction». Horstmann donne,

268 NOTE POLITICE 1917

towsk date amuzante. Qei dintdi delegati cari s'au pre- zintat erau o femeie, un marinar si un soldat. Doamna nu avea nici un bagaj i dupä 8 zile era in aceeasi stare sumará. La primul pranz, D-na era asezatd in fata Prin- tului Bavarieii cAnd Printul sfdrsise toastul sdu, D-na spus numai afat : «Toate astea sunt vorbe ; ne trebue .acuma acteo.i pentru a-§i fixa mai bine personalitatea, delegata a mdirturisit asistentei eá ea asasinase. «Me- sele in comun spune gray Horstmann, nu mai sunt po- sibile !» 26 Decembre. Arion vine la mine culucruri noi. S'a fdcut sondaje pe lâ.ngà el si mi se va face propuneri. El a promis sä tie secretul asupra acestui lucru, dar lasä sd se intrevadd eh' este vorba de Hentsch. Prima mare noutate : Czernin a cäzut de acord cu Kiihlmann asupra punctului cd trebue expulzatd intreaga dinastie. (In ce mA priveste, astept confirmarea). A doua stire:Mac; -kensen a primit instructiunii atunci mi sepropune : noi vom declara in scris cd once legdturd, cudinastia este ruptd si in urind ni se va face cunoscutii cleciziunea

Brest-Litowsk des notes savoureuses. Las premiers del& gués qui se sont présentés &talent une fename, un matelot ,et un soldat, La Dame n'avait pas des bagages et au bout de huit jours elle en était au même point sommaire. Au pre- mier diner, la Dame était assise en face du, Prince de Ba- vière et lorsque le Prince eilt fini son speech, la Dame a sim- plement dit: (Tout ea se sont des paroles; il nous faut m,ain- -tanant des actes.Et pour mieux poser sa personnalité, la cléléguée a confié à l'assistance qu'elle avait assassin& «Les diners en commun ajoute gravement Horstmann no sont plus possibles...>. 26 décembre. Pas de journaux aujou,rd'hui. Arlon m'arrive avec du nouveau. On a fait des sonda- ges auprès de lui et on me fera des ouvertures.Ilapromis le secret, mais il laisse entrevoir que c'est de Hentsch qu'il s'agit. La première grande nouvelle: Czernin est tombé d'ac- cord avec Kiihlmann sur le point qu'i1 faut expulser toute la dynastie. (Quant à moi, j'attends confirmation). Seconde nouvelle: Mackansen a reçu des instructions. On nous pro- pose alors: nous déclarerons par écrit que tout lien est rom- pu avec la dyna,stie et ensuite on nous fera connaitre la dé-

NOTE POLITICE 1917 269, de mai sus a Puterilor. Arion pretinde Ca el a obiectat imediat ea ar fi mai natural ca oameniipolitici sa nu faca o astfel de declaratie decat numai daca Germania declara ea cea dintai ca pacea nu poate fi Cu niciun chip incheiata cu dinastía. In urma Regenta care guverneazä un an sau doi... in scurt, proectul expus de Care Horst- mann. «Foarte bine, a spus Arion, dar trebue mai intai sä, se cunoascä conditiunile de pace si soarta Constantei; Marglailoman mi-a declarat eri Ca nu ar accepta nímic Mira Dobrogea». Asupra acestui punct nimic precis, caci se teme ca «Czernin sa nu se fi angajat prea mult cu Bulgarii». Austriacii arunca vina pe Germani; Germa- nii pe Austriaci. Chestiunea este din ce in ce mai putin ciará:i cu toate astea s'a redijat proectele de neutra, lizarea liniei; al Canalului la mare; al Chiliei; al ocup5,- rii Basarabiei; pe scurt tot ce nu are nici un reaza'm se- rios. Am instiintat pe Arion ea Virgil. fratele &Au,era socotit ca admiand aceste idei. Arion a fost sà vada pe Carp, care i-a aratat intentiunea sa de a raspunde cu refuz net. De altfel este foarte pornit contra Germanilor si s'a exprimat despre ei foarte aspru fatäde Arion. cision ci-dessus des Puissances. Arlon prétend que tout de. suite il a objecté qu'il était plus naturel que les hommes po- litiques ne fassent une pareille déclaration que si rAlle- magne déclare elle, la première, que la paix ne pent être aucun prix conclue avec la dynastie. Ensuite Régence qui gouverne un an ou deux... (bref le projet exposé par Horst- raann). Parfait, dit Arion, mais il faut au préalable con- naltre les conditions de paix et le sort de Constantza; Mar- ghiloman m'a déclaré bier qu'il n'acceptait rien sans la Do- brogea! Là dessns plus rien de précis, car on a peur

270 NOTE POLITICE 1917

27 Decembre. Dupà dejun îi face aparitia Horst- mann. : «Am sa va vorbesc lucruri setrioase; trebuede facut aci repede tot necesarul pentru a realiza pacen, .evenimentele se precipita. Dacä pacea se semneaza,la Brest-Litowsk, eu cunosc spiritul lor, fumurile li se vor sui la cap si se va trata România ca o cantitate negli- jabila:i Austriacii, cu pretentiunile lor asupra mun- tilori Bulgarii de partea Iatà ceeacenoi, cari traim aci cu D-voastrà, Maresalul, Hentschicu mine, voim sà evitam. Deci, repede la lucru. O pace cu Bucuresti este imposibilii, evident trebue tratat cu Iasi, excluzand pe Rege si pe BrAtianu, deci cu armata. Dad Maresalul are o declaratie a notabililor politici cari pronunte dedderea dinastiei, el va duta sä" ja contact cu Prezan si sä"-i notifice nevoia de a satui abdicarea Regelui, pentru a trata. Dad, Regele abdid, o Regenta, va face pacea si va guverna catva timp. Ceeace vrea d. Carp, alegerea imediatàa unui Rege, esteimposibil. Dad se indpgtiineazà, se va lucra numai cu d-ta. Ac- ceptati «Recunosc ca. o Regentil ar fi provizoriu ne-

27 déeembre. Après déjeuner apparaît Horstmann : <(J'aiA. vous parler de chose,s sérieuses. Il faut vitefaire icilenécessaire pour amener la paix.L'heure presse. Si la paix est signée à Brest-Litowsk, je connais<

NOTE POLITICE 1917 271 cesara, dar inainte de a spune ceva, v. intreb : care sunt conditiunile päcei 7» Horstmann«Veti avea tot con- cursul nostru chiar dacaAustriacii sprijina peBul- .gari». Eu«Ati inteles ca chestiunea Dobrogei este punctul capital» ! Horstmann: «Dar trebueste fortat lucrurile pentru a putea sa, o impui». Eu : «Daca este greu, inseamna ca este promisiune». Horstmann: «Da, dar este foarte secret. Impäratul, in primul moment de manie, a promis lui Radoslavoiv.Constitutionaliceste, aceasta nu are nici o valoare ; dar incearcA sà dezici vântul Impäratului! Din aceasta cauza nu a fost Thisat Im- paratul singur cand a venit aci (7). El este impulziv promite usor». (Horstmann imi spusese deja ca fiii Im- paratului sunt incapabili de a domni) Eu :«Tot- deauna am banuit ac,eastai iata pentru cetotcleauna v'am vorbit de Constanta. Farb', Dobrogea noi toti vom -cere alipirea la un Imperiu vecin». Horstmann : «Dar atunci s'ar putea sh fie imphirteala RomA,*niei». Eu : «Nu ma' tem, este imposibil». Horstmann cedând ime- diat : «Da, cred ca este imposibil». Eu : «Dacg Mare- salul reuseste cu Prezan, ar fi un lueru minunat, si in avant de rien dire, je demande quelles sont les conditions de la paix? Horstma.nn: Vous aurez tout notre concours, m6- me si les Antrichiens appuyent les Bulgares. Moi: Vous avez compris que la question de la Dobrogea est le point ca- pital! Horstmann: Mais il faut forcer les choses pour pouvoir l'imposer. Moi: Si c'est difficile, c'est qu'il y a promesse. Horstmann: Oui. Mais c'est très secret. L'Em- -pereur, dans le premier moment de colère, a promis à Rados- lavow. Constitutionnellement cela n'a aucune valour. Mais -allez denier la parole de l'Empereur! C'est pour cela qu'on n'a pas laissé seul l'Empereur quand il est venu ici (I). est impulsif et promet facilement. (Horstmann m'avait déjà dit que les fils de l'Empereur sont ineapables de régner..). Moi: J'ai suppose tout cela et voilà pourquoi je vous ai tou- jours parlé de Constantza. Sans la Dobrogea, tons nous de- manderons I'annexion à un empire voisin.Horstmann:Mais il peut y avoir alors partage de la Roumanie.Moi: Je ne le ,crains pas. C'est impossible. Horstmann cédant de suite: je crois que c'est impossible». Moi: Si le Maréchal réussit avec Prezan, ce sera un prodige. C'est moi qui vous

272 NOTE POLITICE 1917 ce ma priveste dau declaratia, daca cunosc conditiunile- de pace». Horstmann : «Dach Maekensen nu reuseste. denuntam armistitiuli atacam». Eu :oVoiti ca un om politic sa meargA sa vorbea,sca cu cineva din gu- vern 7» Horstmann :q.AtimergeD-voastra 7» Eu: «De ce nu, Nu refuz svorbesc cu Bratianu». Horstmann : «Nu ar fi mai bine ca D-voastra sa intova- rasiti pe Maresal I De varbit cu Bratianu I Si da si nu,. fiindca nu vor sa trateze cu el». Eu :«Si dael unii dintre noi ar merge la Brest-Litowsk sä" steade vorba cu cei doi minitriii sà examineze toate solutiunile 7» (Aceasta nu-i surade). Il intreb daca nu ar trebui &A am si avizul lui Horstmann va vorbi in aceastA privinta cu Hentsch imi va comunica rAspunsul. La ora 7 imi serie sa nu fae nimic privitor la Carp pana maine la amiaza, &and va merge sA-1 vada. «Neue Freie Presse» dà compunereapersonalului care trateaza laBrest-Litowsk. Doamna asasina, Vi- zenko, este data in al treilea rand. Bellow, de moda ve- che, facea sa se remarce ca nu s'a luat aproape nimic dis et, quant à moi, je donne la déclaration si je connais les. conditions de la paix. Horstmann: Si Maekensen ne réussit pr.s, nous dénongons l'armistice et nous attaquons. Voulez-vous qu'un hornme politique aille causer avec quel- qu'un de la part du gouvernementlHorstmann: Irez-vous/ Moi: Pourquoi pas? Je ne refuse pas de parler avec Bratiano. Horstmann: Ne vaudrait-il pas mieux que vous accom- pagniez le Maréchall Causer avec Bratianol 11 y a du pour et du contre, puisqu'on ne vent pas trailer avee lui. et si les uns parmi nous allaient à Brest-Litowsk causer avec les deux ministres, examiner towtes les solutions? (Cela ne sourit pas). Je demande si je ne devrais pas avoir aussi l'avis de Carp. Horstmann causera à ce sujet avecHentsch et me fera tenir sa reponse. A 7 h. il m'écrit de ne rion faire, concernant Carp, avant demain midi, quand il ira le voir. La «Neue FreiePresse»donne lacompositiondu personnel qui traite à Brest-Litowsk. La Dame assassine, Madame Vizenko, e,st nommée en troisième! Bellow, vieux style, faisait remarquer combien on n'avaritpresque rien

NOTE POLITICE 1917 273 din cariera diplomaticil ca nume. Numai Czernin a adus pe Coloredo. Insusi 'Uhlmann trece in &dill lui de cine- va de micA importanta. 28 Deeembre. Jurnalele dau primul protocol. S'a admis bazele pAcei : nu se reamoaste de loe dreptul la a- nexiune si la indemnitate de rAzboi si se acorclii, un ter- men de 10 zile (4 Ianuarie) acelora cari nu s'au asociat preliminArilor de pace, pentru a se familiariza cu prin- cipiile bazei stabilite. $i dupii aceasta negocierilevor continua, oricare ar fi conditiunile. Ii atrag atentia lui Horstmann, care vine la 12 la Crucea-Rosie, cä chestiunea aceasta transeazA chestiu.. nea Dobrogei. Horstmann :«Dar cesespunela Brest-Litowsk. sunt fleacuri».Totusi Horstmann rah roagg s'A vAd pe Carp, pe care Hentsch l'a vizitat azi di- mineatA. Cu toate vecinicele sale ironiii absolutismul ski, Carp a fAgAduit de a se face reprezentat pe line. Maresal and el va merge sA vorbeascA cu generalii ro- miini. Horstmann adaug6 :«Si garp tine esentialmente la Dobrogea, dar noi credem, Hentschi cu mine, &A, a- cum o sA putem sä vä drim satisfactien.

pris dans la carrière, rien que des oGeheirnräte >; aucun nom. Seul Czernn a amené Coloredo. Kiihlmann A ses yeux, est un petit seigneur_ 28 décembre. Les journaux donnent le premier proto- le. On a admis les bases communes de la paix: on y renie for- mellement le droit à l'annexion et à rindemnité de guerre et on accorde un délai de 10 jours (4 janvier) à ceux qui ne se sont pas associés aux pourparlers de paix, pour se familiari- ser avec les principes-bases établies. Apres quoi les négo- ciations continueront dans n'importe quelles conditions. Je fais observer A Horstmann,qui vient A midi,A la Croix Rouge, que cela tranche la question de la Dobrogea: «IVIais ce qu'on dit A Brest-Litowsk, c'est de la blague!» Néanmoins, Horstmann me prie de voir Carp A. qui Hentsch a rendu vi- site dans la matinée. Malgré ses éternelles ironies et son ab- solutisme, Carp a promis de se fairs représenter aufprès du ATaréchal quand 11 ira causer avec les généraux roumains. Horstmann ajoute: Carp aussi tientessentiellementau point Dobrogea, mais nous eroyons, Hentsch et moi, (peon pourra maintenant vous clunner satisfaction. IR

274 NOTE POLITICE 1917 La ora 4 la Carp. Carp a spus luí Hentsch : vrei sh,tii ceeaCe vreau sau ceeace gandesc, nu trebue sit vorbe.5ti dectit cu mine». Carp isi mentinedirectivele sale cunoscute ; 1) Maresalul va declara armatei di Ger- mania nu trateazg, nici cu Regele nici cu guvernul ;el, Mareplul, in numele(hrmaniei, va creafaptul nou fath de dinastie ; declaratiile noastrevor venidupä. aceea; Carp va da depline puteri pentru a fi reprezen- tat. Aceastä declaratie n'are a face nimica cu consimti- mantul prealabil asupra conditiunilor de pace. Eu: «De ce sä, exerciti o presiune in necunoscutEste o §an- sä, pe care o pierderu din Carp :

4 h. chez Carp. Carp a dit à Hentsch:Quand vous veulez savoir ce que je veux ou je pense, il ne faut causer qu'avec moi. Carp Fie tient it ses directives connues :1) Le Maréchal déclarera à rarmée que l'Allemagne ne traitera ni avec le Roi ni avec le gouvernement; c'est lui, au nom de l'Allemagne, qui créera le fait nouveau vis-à-vis de la dy- nastie: nos declarations suivrontensulte.Carp donnera pleins pouvoirs pour le représenter. Cette declaration ne de- pend pas de l'aceord sur les condition,s de la paix.Moi: Pour- quoi exercer une pression dans rineonnu, C'est un atout que nous nous enlevons de la main. Carp: Puisqu'une mesure sera toujours prise pour unifier le pays... 2) Je ne procède aucun acte avant que l'Alleraagne me désigne le Souverain et, pour que je constitue un gouvernement, 11 me faut les con- ditions de la paix et le Souverain. 3) Plebiscite ou Consti- tuante, peu importe: on ira vite; c'est la revolution et le fait legal qui doit suivre sera ou l'un ou l'autre. Carp me raconte que Mitilineu a dit au general von Morgen qu'on était de la victoire et que l'armée japonaise était déja en marche

NOTE POLITICE 1917 275

pra Europei si ea' von Morgen i-ar fi rdspuns :«Dar, Domnul meu, sunteti un halucinat». Imí este foarte greu sà cred in autenticitatea acestei anecdote. Tzigara imi spune ea' Germanii sunt desgustati de desordinea caredomneste la Instructiunea Public6; eá, o mare discutie a avut loc intre Lupu, Virgilsi Neni- tescu ; ca' de partea Germanilor se constati golul ce este In jurul lui Carp, caactiunile lui «Cuconul Alecu» se ridicá mult, etc. etc. De pus in legáturä cu svonul : Lupu vrea sá se retragá, Virgil Arion la Interne, Tzi- gara la Instructia Publicá, etc. Tzigara adaugii nu se poate deschide Scoala Superioará de Cornett din cauza numirilor scandaloase ea ale luí Barnoskí, Cri- vát, etc. 29 Decembre. Comunic lui Horstmann, care vine la mine s'a má vadä la 2%, ca sunt de acord cu Carp asu- pra punctului ca /vIaresalul este acela care va comunica ca nu se trateazá cu dinastiai cá trebue ssa asteptám 4 Ianuarie, dupá cum nimeni nu poate da un g-uvern inainte de a cunoaste conditiunile de pace. El: «Dar nu se poate fixa aci prin anticípatie toate punctele pa-

sur l'Europe; el3 que Morgen lui aurait répondu: afais vous etes un halluciné, Monsieur !» J'ai peine à croire à l'authen- ticité de l'anecdote. Tzigara me dit que les Allemands sont dégoiltésdu désordre qu'il y a it l'Instruction Publique; qu'une grosse discussion a eu lieu entre Lupu, Virgile et Nenitzescu; que du côté allemand on constate le desert qu'il y a autour de Carp, que les actions de Xuconu Aleen»montentbeau- coup, etc. A rapprocher du brait: Lupa veut se retirer; Virgile l'Intérieur; Tzigara à l'Instruction, etc. Tzigara ajoute qu'on ne peut ouvrir l'Ecole Supérieure de Commerce à cause des nomination scandaleuses comme Barnovski, Crivetz, etc. 29 déeembre. Je communique à Horstmann qui vient me voir it 2% h., que je suis d'accord avee Carp sur le point que c'est le Maréchal qui fera la signification qu'on ne traite pas avec la dynastie et qu'll faut attendre, le 4 jan- vier, et que nul ne peut donner un gouvernement avant de connaitre les conditions de la pais. Lui: Mats, on ne peut

276 NOTE POLITICE 1917 cei I Eu : «Dar va trebui sá fim fixati cel putin a,su- pra Dobrogei»... El: «Cu dinastia nu yeti avea Do- brogeai nici mai mult dacá, trebue sá reducem Moldova prin arme; altfel cred cá asi putea afirma cá, RomAnia va avea Constanta». Revin asupra aceluiasi chntee, cu cat ar fi mai usoara combinatia cu un membru al fami- liei pentru a produce abdicarea. «Dar, adaug, dacá, are buna idee de a accepta protocolul dela Brest-Litowsk si de a intra in convorbiri de pace?» El: «M'am asi- gurat cá, nu se va primi; l'am intrebat pe Kiihlmann, cáci pe cand se trateazA aci nu trebue sa ni se dea o lo, viturá de cutit pe la spate, si el ne-a clat aceastg asigu- rare». (Deci aceastà proscriptie a dinastiei este mai ales o opiniune din Bucuresti). Din tot restulconvorbirei reiese cá se preparà voiajul Maresalului. Se pare eh' tot eeeace Rusii ridicg de pe frontul de Moldova me,rge intilreascA Kievul 5i reactiunea pe care Goutchkow vrea s'o conducá. Se va semnala armatei române ca se va de- nunta armistitiul pentru a putea astfel sá, se imobilizeze eat mai multa lume pe frontul de Moldova. ici, par anticipation, fixer tons les points de la paix... Moi: Mais il faudra étre fixé au mains sur la Dobrogea.Lui: Avec la dynastie vous n'aurez pas Constantza et pas davantage s'il faut réduire la Moldavie par les armes; autrement, je crois que je puis affirmer que la Roumanie aura Constanta. Je reviens à mon «dada», combien plus facile est la coin- binaison avec un rejeton de la famille pour amener l'abdica- tion.afais, fais-je,si Iassy a le bon esprit d'aecepter le protocole de Brest-Litowsk, et d'entrer enpouparlersde paixT» Horstmann : Je me suis assuré qu'on n'acceptera pas; je l'ai demandé à Kiihlmann, car pendant que je traite ici, il ne faut pas qu'on me donne un coup de poignard dans le dos (sic) et Kiihlmann nous a donné cette assurance. (Done cette proscription de la dynastie est surtout une opinion de Bucarest!) De tout le reste de notre conversation il appert qu'on prépare le voyage du Maréchal. Il semble que tout ce que les Busses enlèvent du front moldave s'en va renforeer Kiew et la réaction que Goutchkow semble diriger. On signi- fiera A rarmée roumaine qu'on va dénoncer l'armistice pour fixer le plus du monde sur le front moldave.

NOTE POLITICE 10171 277

Am convingerea cá dacá" s'ar putea vorbi cu Beriin sau Viena, s'ar avea o situatie mai usoará. Pe cand Horstmann era la mine, un brigadir aus- triac, trimis de Sobotka, mi-aduce o scrisoarepentru bietul Georges Stirbey, asa de grav bolnav cá nici nu poate s'A ja cunostinta de (Musai má roagá s'a' o citesc eu. Este o scrisoare dela Ledebur, care dela inceput des- minte asertiunea fácutd de Horstrnann in numelelui Hentsch, lui Arion, la 26 Dec,embre, si arrume : cá Czer- nin si Kiihlmann erau de acord pentru a refuza oriee contact cu Regele. Ledebur serie cà «ésteautorizat de catre Czernin sá-mi declare cá nu are nici o obiectiune de fácut contra planului lui Marghiloman in ceeace pri- veste pacea románeascá si chestiunea dinasticá». Ledebur are chiar impresia c6. Czernin ar sprijini aceastá solu- tiune. «Drumul cel mai scurt ar fi o propunere fácutá de Rege : D-ta s'á gásesti drumul la Rege. Dacá opropu- nere de pace ar veni din partea Regelui, Czernin ar ac- cepta de a negocia. Dar o conditie esentialá ar fi retra- gerea guvernului Brátianu-Ionescup. 30 Deeembre. S'a gásit la Brest-Litowsk mijlocul

J'ai la conviction que si l'on pouvait causer avec Berlin ou Wien, on auracit une situation plus facile. Pendant que Horstmann était chez moi, un brigadier au- trichien, envoyé par Sobotka, m'apporte une lettre pour le pauvre Georges Stirbey, si gravement malade qu'II n'en peut prendre connaissance et me prie de la lire. C'est une lettre de Ledebur, qui du premier coup dément rassertion faite par Horstmann au nom de Hentsch à Arion, le 26 décembre, que Czernin eli Kiihlmann étaient d'aecord pour refuser tout contact avec le Roi! Ledebur éerit «qu'il est autorisé par Czernin it me déclarer aueune objection faire eontre le plan de Ifarghtiloman en ce qui regarde la paix roumaine et la question dynastique. II a même l'im- pression que Czernin appuyerait eette solution. Le chemin le plus direct serait une ouverture à faire par le Roi: e'est vous de trouver le chemin chez le Rol. Si une proposition de paix venait de la part du Roi, Czernin accepterait de né- gocier. Mais une condition essentielle serait La retraitedu gouvernement Bratiano-Ionescu...». 30 décembre. L'on a trouvé le moyen ñ Brest-Litowsk

278 NOTE POLITICE 1917 de a continuasg, se trateze, continuAndu-se totusi a se ocupa Curlanda si o parte din Lituania si din Estonia. Horstmann este uhnit de acest lucru. Nu comunic nim.gnui continutulmisivei luiCzer- nin. 31 Decembre. Sgrmanuli scumpul meu Georges Stirbey a murit in a 14-a zi de tifoidg. Nici 35 de ani ! CAte sperante inselate si ce pierdere ! Simpatii unanime. Cu toatg lipsa oricgrui mijloc de comunicatie,multà lume 1-a intovärgsit pâng la cimitir, unde coTpul s'au a fost depus in capelg. Inmormântarea Mercuri. Nici un Stirbey n'a rezistat vre-unei boli grave ; de aceea din prima zi le era fricg de o nenorocire. Pentru mine, scum- pul meu copil, el nu se poate inlocui ! D-1 Bgicoianu, director la Banca Nationalg, intors din Bulgaria, astatic liberat, pleacA mAine la Iasi. A voit sg mg vadg. Il rog sg vorbeascg la Iasi si Sà le deschidg ochii asupra necesitgtei de a face pace imediat : se va scgpa a,stfel Dobrogea si s'ar putea iscgpaidinastia. Pacea rusg se va face si dacg ea n'ar dura decht ease de continuer de causer de la paix tout en continuant d'oc- cuper la Confiando et une partie de la Lithuanie et de l'Es- thonie! Eforstmann est émerveillé du tour de main Je ne communique à personne /e contenu de la missive Czernin. 31 décembre. Le pauvre et très cher Georges Stirbey a succombé le 14-e joull de sa typhöide. Pas encore 35 ans! Que d'espérances déchues et quelle perte... Sympathies unanimes. Malgré l'absence de tout moyen de communiquer, on était très nombreux pour l'accompagner jusqu'au cimittière où son corps est déposé dans la chapelle. Funérailles mercredi. Pas un Stirbey n'a pu résister à une maladie grave et du premier jour an craignait un mallieur. Pour mol, pauvre cher enfant, 11 n'est pas remplaçable. Mr. Baicoianu, directeur Banque Nationale, retour de Bulgarie, otage libéré, part pour Iassy demain. Il a tenu me voir. Je le prie de causer à Iassy et de leur ouvrir les yeux sumi la néce,ssité de faire la paix de suite: on sauvera ainsi la Dobrogea et on peut sauver aussi la dynastie. La paix russe se fera et, ne durerait-elle que six mois, si le ré-

NOTE POLITICE 1917 279 luni, dacg, regimul reactionar ar reusi,i Inca ar fi su- ficient pentru a ruina Moldova si a decima armata, Cáci. Germania va denunta armistitiul si o pace impus5, ar fi atunci cu pierderea Dobrogei si exilarea dinastiei. Re- gele sä" se grAbeascä sà fad,' propuneri, va fi sustinut de cgtre Austria, este tot ce pot sà destilinuescdin scrisoarea lui Ledebur, ing conditie esentialg :nu cu un guv.wn Brgtianu-Ionescu. Ca o dovada cà pacea se face, Ii dau stirea cá Mirbach cu doi coloneli si un intreg stat-major a sosit la Petersburg pentru a relua relatiile. gime réaetionnaire arrivait à réussir, qu'eneore ce serait suf- fisant pour ruiner la Moldavie et déeimer l'armée, car l'Al- lemagne dénoncera rarmistice et une paix imposée serait alors avec perte de la Dobrogea et exil de la dynastic.. Que le Roi se Mite de faire des ouverturesil sera soutenu par rAutriche, c'est tout ce que je pais dévoiler de la lettre Ledebur, mais, condition essentielle, 11 ne faut pas que ce soit avec un gouvernement 'Bratiano-Take Ioneseu. Comme preuve que /a paix se fait, je lui donne la nouvelle que Mir- bach avee deux colonels et tout un état-majer est (WA arrivé Petersbourg pour reprendre les relations.

1918.

1 Ianuarie. Convorbirile de la Brest-Litowsk sunt intreruptepentruateva zile;minitrii s'auintors la Viena si Berlin; dar de la, 28 Dec. misiuni germane austriace au sosit la PetrogTadpentru restabilirea relatiilor eomerciale si eventual politice. Facut vizita de anul nou arhiepiscopului Netz- hammer. Palatul Episcopului nu este incAlzit in intre- gime din lipsde combustibil; arhiepiscopul doarme in cabinetul siiti de lucru, singura odae incglzitg. Din lunga noastrà convorbire am retinut chi Czernin, si el, îi in- dreapta oaMenii spro Carp, «singurul care a avut cura- giu». «Ce curagiu ? a raspuns Netzhammer. E foarte simplu, n'are pe nimeni in spatele lui. imprumutat munele tulei gazete si Dv. ati plAtit». Mackensen a spus arhiepiscopului neutra litatea eonvenea acestei tdri; dac6 ar fi intrat in

1-er janvier.Les pourparlers it Brest-Litowsk sont inter- rompus pom: quelques jours ; les ministres sont rentrés Wien et Berlin, mais dès le 28 décembre des missions allemande et autrichienne sont arrivées et Petrograd pour rétablip les rela- tions commerciales et éventuellement les relations politiques. Fait visite de Nouvel An et l'Archev'èque Netzhammer. Tout le Palais n'est pas chauffé par manque de combustible ; et l'Archevéque a sa couchette dans son cabinet de travail, la seule pike ehauffée. De notre longue conversation j'ai tenu que Czernin, lui aussi, dirigeait leur monde vers Carp: (le sera qui ait eu du courage». Auel courage/ a repliqué Netzhamrner; e'est simple, 11 n'y a personne derrière lui. a prété son nom à un journal et c'est vous qui avez payé>, Mackensen a dit à l'Archeveque : que la neutralité seule con- venait It ce pays; s'il était entré en guerre ail nos côtés, la

NOTA POLITICE 1918 281 rázboi aláturi de noi, s'ar fiintâmplatacelasi lucru. numai cá ar fi fast ocupatä de Rusi». Pranz de gala la Guvernator (Gen. Tfilff). 36 taciimuri. Simplu, dar bine neut. Flori pe masà: florile de neghsit in acest moment, toate serele fiind inghetate. Eram in dreapta lui T f ;Arion la stânga lui. In fatii Feldniaresalul Mackensen cu Osman. Nizami Pasain dreapta, Tantilaff la stânga. S'a decomandat muzica in semn de doliu pentru Stirbey. Cand am multumit gu- vernatarului pentru aceastá atentiune, el mi-a spus pe frantuzeste: «C'est le coeurqui m'a dictécela»(am fácut-o din inim6). O chestiune de decoratii a agitat mult protocolul reprezintat prin Duday, dela Cartierul general, Horstmann. Guvernatorul ar fi dorits6 fie pur- tate :pusesem ca conditie ca sA fie decoratiile romá.'- nesti: s'a admis cu plácere. In ultimul moment Carp, care s'a scuzat fiind bolnav, deiel párh'sise casa de 3 zile pentru alsi face partida la club, a obligat pe ai si a nu le pune. Tzigara m'a anuntat, n'am vrut atunci ca cu ai mei sä mil deosebesc de ei. D'abia esiti de la masá,

Tame chose serait arrivée», sauf que &est les Russes qui l'auraient oc,cupée. Diner de gala chez le gouverneur. Trente six couverts, simple, mais de bonne facture. Il y avait des fleurs sur la table : les fleurs, introuvables en ce moment, toutes les ser- res ayant gelé. Tiilff m'avait mis it droite ; Arlon à sa gau- che. En face le Feld-Maréchal avec Ossman Nyzami-Pacha droite, Tantiloff it gauche. La musique avait été décommandée en signe de deuil pour Stirbey. Quand j'aiprésenté mes re- merciements pour cette attention, le gouverneur m'a dit en franeais: AC'est le coeur qui m'a dicté Une question de décorations ridicule avait agité le protocole représeuté par Diulay, du quarter général, et Horstmann.Le gouver- neur aurait désixé qu'on les portatj'avais mis comme con- dition que ce serait les décorations roumainesaccordé de bonne grâce. Au dernier moment Carp,qui s'estexcusé pour cause de maladie, quoiqu'il sorte depuis troisjours pour faire sa partie an cercle, a obligé les siens à ne pas lesar- borer. Tzigara est venu m'en informer et je n'ai pas voulu, avec mes amis, me différencier d'eux.

282 NOTE POLITICE .1918

Feldmaresalul se retrage intr'un coltalintfárii,de o parte, si ma ja cu dansul. Vorbim o ord, .el cu multii vioiciune. Nu se poate sä, nu fii isbit de cat de mult aecat oni respirà onestitatea. Cand vorbeste de Dumnezeu, se simte eä e un credincios. Cand spune eder Deutsche ist treu», o spune fiindcA minciuna, inselAciunea sunt crime in ochii lui. Pentru el, marea ving. a Regelui Ferdinand e de a fi ascuns adevärul. Imi apune : .Noi voim o Romanie tare si care sg-si pAstreze integritatea». Subliniez cuvantul .integri- tate»i multumesc. El adaogg : E insii marea ce- rere a Bulgariei.... Dar, zic eu, ei au prea mult. Maresalul: Din cale-afard de mult,i dacä n'o sà. aveti C.onstanta, trebue sà aveti gurile DunAreii eel putin vechile judete din Basarabia. Maresalul speed. Ins6 din partea aceasta Romania poate aveacompensatii insemnate. Eles'ar putea intemeia pe constitutia re- volutionarà a uneiBasarallii independente, care nu poate exista intre Romaniai Ucraina. Crede de asemenea In constituirea unei Ucraini cu

A peine sortis de table, le Général-Feldmaréchal se re- tire dans un coin de l'entrée, à l'écart, et me fait signe de le réjoindre, Nous eausons une heure, lui avec beaucoupd'a- nimation, On ne peat pas ne pas étre frappé combien cet homme respire l'honnêteté. Quand il parle de Dieu, on sent que c'est un croyant. Quand il vous dit cder Deutsche ist treu», il le dit paree que le mensonge, la tromperie sont des crime,s à ses yeux. Pour lui la grande tare du Roi Ferdinand c'est d'avoir menti. Il me dit : gNous voulans une Rouman,ie forte et ayant gardé son intégrité». Je souligne le mot intégrité etre- mercie. Il ajoute : «Il y a la grande compétition des Bulga- res, «Maisfais-je ils ont trop» Le Maréchal: «Beau- coup trop et si vous n'avez pas Constanta, il faut que vous ayez les bouches du Danube et au moins les anciens dépar- tements de la Bessarabie». Le Maréchal espère toujours que de ce peut y avoir de larges com.pensations pour la Roumanie. Ca paraît se baser sur cette constitution révo- intionnaire d'une Bessarabie indépen(lante qui ne peutexis- ter entre la Roumanie et l'Ukraine. 11 croit aussi à la consti- tution d'une Ukraine, malgré mes objections que je crois sim-

NOTE POLlT10E 1918 283

toate obiectiunile mele c. cred numai inteo coalifie a câtorva guvernAminte inteun sens reactionar. PA- rere înaltà asupra capacitätilor Tarului Ferdinand, care totusi n'a prins rAdAcini in Ora lui; contrariu lui Bo- ris, care e un capodoperà de educatiune pArinteasea care e gata pentru domnie in ori-ce moment. Lui dedea Maresalul ordinele pentru ca sei facet' sd le ink- reagcl generaliii sä," fie ilspunzgtor de exPeutiunea lor, cAci generalii bulgari....?, un gest mare in spatiu si un holiot de Maresalul tie ch. Bulgarii nu sunt in nurrar deck la Tulcea si cà ei sunt, din acest punct de vedere, tot atk de autorizatis'a" reclame Basarabia, made se gA- sesc insule compacte de Bulgari. Dupsa" declaratia privitoare laintegritate,vine o alta: Chestiunea Dinastiei e o chestiune carepriveste numai pe targ ! Nu Regelui german i-e dat sá goneasca pe Regele Romilniei. In ceiace nià priveste, am giindit-o In totdeauna. Cred cá in acest moment al convorbirei Maresalul a acliiogatfraza : Chiaracum de curAnd am scris aceasta ImpAratului. Maresalul Ii constru- plement à une coalition de quelques gouvernements dans un sens réactionnaire. Haute idée des capaeités du Tzar Fer- dinand, qui pourtant n'a pas pris racine dans son pays ; c'est le contraire de Boris, qui est un chef-d'oeuvred'édueation paternelle et qui est tout prêt pour régner à n'importe quel moment. C'est à lui que le Maréchal dorbnait les ordres < pour- les fasse comprendre par qes généraux et qu'il soit res- ponsable de leur exécution, car lea généraux bulgares/!» Un grand geste dans respace et un grand rire. Le Maréchal salt que les Bulgares nee trouvaient en nombre qu'à Tul- cea et qu'ils sont, à ce compte, aussi autorisés à réclamer la Bessarabie où se trouvent des ilots compacts. Après la déelaration coneernant rintégrité,estvenue une seconde: la q-uestion de la Dynastie est une question qui ne regarde que le pays! Ce n'est pas au Roi allemand chasser le Roi de Roumanie ! Pour mol, je rai toujours pensé. (Je crols que c'est it ce moment de la conversationquele Maréchal a ajouté: je l'al encore tout récemment écrit à l'Em- pereur). Le Maréchal construit ainsi son plan: Le Roi Fer-

284 NOTE POLITICE 1918 este astfel planulRegele Ferdinand artrebui, el,sa-' constitue o regentii care s6 facii pacea si sá lase popo- rului sAu grija ca BA' decidà de soarta. dinastiei. expun indatà sistemul meu, care poatefacenegocie- rile foarte abordabile.Maresalulconvine,adä.ogâncl insä, cá Printul Carol a 15.sat amintiri rele in regiment, la Potsdam. Pun atunci inainte combinatiunea cu Nico- lae.... EnumerAnd regentii posibili, Maresalul adaog6: ducele de Mecklemburg (Albrecht) e un om intelept destept. O observatie : Cum Regele nu s'a ocupat «de cei zece clasa diriguitoare, nu mai rault de zece mii. spre a avea o pepinierài partide serioase Tot restul convorbirei, apel foarte sfäruitor 1a mine. Trebue gsitä calea. Vom avea tot concursul lui. Ar fi o nenorocire sä, se mai verse s:ange. Soldatii romani s'au baut foarte bine. Si dupd o pauzA : (0 tafai aat de fru- moagi binecuvântata de Dumnezeu !) La sfarsit : trebue luat si d-1 Carp. E prea absolut, dinand devrait, lui, constituer une régence qui fasse la paix et remettre à son peuple le soin de décIder sur le sort de la Dynastie. J'expose de suite mon système qui peut rendre les négo- ciations plus abordables. Le Marénhalaccepte,seulement Carol a laissé des mauvais souvenirs au régiment it Pots- dam. Je pousse alors la combinaisons avec Nicolas. Quand j'énumèrelesRegentspossibles,leMaréchalajoute: «Le Due de Mecklembourg(Albrecht)un homme sage et intelligent». tinreproche :Comment leRoi nes'est pasoccupé(desdixmille»,laclassedirigeante, pas plus de dix mille pour avoir une pépinière et des partis sérieuxi Tout le reste de la conversation appel très instant it moi. Il faut trouver la voie. On aura tout son con- eours, ce serait malheureux de verser encore du sang. Les soldats roumains se sont très bien battu.s. Et après une pause : «On seriez-vous aujourd'hui si on n'avait pas com- mis l'acte de folie de nous attaquerT Un pays si beau et béni de Dieu». A la finil faut aussi premlre Mr. Carp. Il est trop ab-

:VOTE POLITICE 1918 285 dar va ceda, trebue sä, cedeze; eke nu stie omul acesta : oil est plein comme une noix !». Mai tärziu Arion luAndu-mä deoparte, mä anunta cá 11 cheanlä In frontiefäi ea" Hentsch si Horstmann 11 roagä, sä piece chiar mitine dimineata. Ii se anexeazA Nenitescu pentru ca intrevederea sä nu fie ounilateralà». Cäpitanul Soldan îi va duce mäine cu automobilul. Venim la mine ca sä. vorbim. Pentru Arion, Mitili- neu e sub influenta Reginei si se adreseazil lui, inrudi- rea autorizAnd confidenta. CAdern de acord asupra ne- voei de pace spre a scäpa Dobrogeaiasupra nevoei de a se schimba guvernul pentru a se putea discuta pa.- cea; chestiunea dinasticA nu va fi atinsä. 2 Tannarie. Inmormantarea luiGeorge Stirbey. Capela prea micsá. Lisbeth (sotia sa) nu era de fatá. Horstmann prezintä condoleantele lui Busscbe, care a telegrafiat, si ale lui Hentseh. Foarte multi ofiteri aus- triaci si germani. Inteadevär regretele sunt generale. 3 Ianuarie. Contele Ledebur : a väzut pe Czer- nin si imi confirmä scrisoarea lui. E inainte de cälato- solu, mais il cédera: il doik céder ;tout ce que saitcet homme :«il est plain comme une noix». Vers les dix heures Arion me prend deck-AZ pour m'annon- cer que Jean Mitilineu le demande à la frontière et que ces Messieurs (Hentsch et Horstmann) le prient de s'y rendre dès demain matin. On lui adjoint Nenitescu pour que cela ne se passe pas (amilatéralement». Le capitaine Soldan les prendra demain matin avec l'automobile. Nous nous rendons chez moi pour causer. Pour Arion, Mitilinen est dans les jupons de la Reine et il s'adressea lui, la parenté autorisant la confidence. Nous tombons d'ac- cord sur la nécessité de la paix pour sauver la Dobrogea et sur la nécéssité de 'changer de gouvernemenk pour pouvoir causer de paix ; la question dynastique ne sera pas effleurée. 2 janvier. Funérailles de Georges Stirbey. La chapelle trop petite. Lisbeth n'a pas assist& Beaucoup de couronnes. Horstmann a présenté les condoléances de B-ussche, qui a té- légraphit; et de Hentsch. Enormément d'officiers autrichiens et allemands. Réellement ce sont d'unanimes regrets. 3 janvier. Le carats Ledebur: a vu Czernin et me con- firme sa lettre. C'est antérieur au voyage de Brest-Litowsk et

286 NOTE POLITICE 1918 ria la Brest-Litowsk, astfel c. stie daca contactul Cu d. von Kiihlmann a adus vre-o schimbare in ideile sale. De cand s'a intors, constatà o modificare in ideile Ger- manilor; nu mai e absolutul in toatei nici guvernul militar in intregime, deci mai putinä pornire contra di- nastiei. Stere imi expune cu cAldurä un proect de aliantä personalà cu ImpAratul Wilhelm. Am avea aici un vice- Rege si am avea avantagiul unei guvernäri cdreia Aus- tralia si Canada i-au apreciat binefacerile. O Românie tare nu se poate concepe cu o monarhie care tremurä in fata partidelor. Dinastia nu are la noi puterea traditii- lor. Trebue dar sä-si japuterile din afaräoaliantä personalä poate singurä sá dea aceastä putere. Avan- tagii pentru noi : 1) Lui Wilhelm, Bulgarii nu-i pot dis- puta Dobrogea. 2) Cänd procesul de desfacere al Aus- triei devenitä", monarhie slavA, se va produce, Germania va avea o ratiune ca sá dea Transilvania României. 3) E cea mai bunä garantie ce se poate da Germaniei. Eu : $i Germania primeste Stere :I s'a spus sä vorbeasd, cu Maresaluli, cum vorbesteräu tte saurait dire si le contact avec Mr. de Kiihlmann a amené un changement dans ses idées. Depuis son retour il constate une modification dans les idées des Allemands; ce n'est plus l'absolu en toutes choses, ni le gouvernement railitaire subsis- taut en entier; done moins de parti-pris contre la Dynastie. Stere m'expose avec chaleur un projet d'alliance per- sonnelle avec l'Emrpereur Guillaume. Il y aurait un vice-Roi et ce serait les avantages du gouvernement dont l'Australie, le Canada ont pu apprécier les bienfaits. IIne Roumanie forte ne pent se concevoir /wee une monarchie qui tremble devant les partis. La Dynastie n'a pas chez nous la force de la tradi- tion. Il fant done qu'elle pulse sa force ailleurs: une alliance personnelle peut seule donner cette force. Avantages de cette combinaison: 1)A, Guillaume, la Bulgarie ne peut disputer la Dobrogea; 2) lorsque le proces de disassociation avec l'Autriche, devenue monarchie slave, se produira, l'Allemagne aura une raison pour donner la Tra,nsylvanie à la Rouma- nie; 3) c'est la meilleure garantie qu'on puisse donner à l'Alle- magne. Mol: Et l'Allemagne accepte7 Stere: On lui a sug- 01.6 d'en parler au Maréchal et comme il parle mal Valle-

NOTE POUTICE 1918 287 nemteste, a dat un memoriu.Maresalul i-a spus,Ia pränz alaltàeri, cä. memoriul Il interesase si Hentsch i-a recomandat sá pästreze combinatiunea secretrt Ong la momentul oportun. Eu : Nu se pot urmäri doug idei In acelas timp, si nu päräsesc proectul meu färä sigu- ranta unei aprobäria cercurilorcompetente. El: Mergeti la Berlin. Eu : Asi merge dacä. mi se pro- pune, &Ad oferisem inainte sä merg le Brest-Litowsk. Mine va aduce un räspuns (1). Arion intors dela Focsani. Mitilineu a fost tri- mis de Rege. A soväit mult inainte de a primi. Pentru Rege ogeneralä idolatrie :Märäsesti,Oituz,incer- cáiri suferite in comun cu soldatii, etc. i-au f gout o au- reolà. Atmosferä ostilà lui Marghilornan din cauza in- terviewului säu : Marghiloman a rägAduit Regelui aju- torul sgu &and va fi in nenorocire si acum Il pairAseste. De ce n'ati venit cu noi 7 Nu mai avem pe nimeni ! Cui sá ne adresäm acum Apoi au inceput sondagiile: 1. Ce faceti cu integritatea tärii î 2. Ce soartä va avea di- nastia 7 3. Ce tratamenteste rezervat armatei 7 nand, il a donné un mémoire. Le Maréchal lui a dit, à diner, avant hier, que le mémoire l'avait intéressé et Hentsch lui a recommandé de garder la combinaison secrète pour le temps opportun. Moi: On ne pent poursuivre deux idées A la fois et je n'abandonne pas man, projet sans la certitude d'un acquiescement des cercles compétents. Lui :Allez à Ber- lin. Moi: volontiers si on me le propose, car j'avais déjà offert d'aller à Brest-Litowsk.-11 apporterademain une réponse (7). Arion retour de Fmani. Mitilineu a été envoyé par le Roi. Il a beaueourp hésité it accepter. Pour cominencer il a voulu crAner. Tout était pour lui à l'idalatrie envers le Roi. MgrAsesti, Oituz, épreuves subies en comm-un avec les sol- clats, etc., lui ont fait une aureole. Atmosphère hostile A. Mar- ghiloman à cause de son interview. Marghiloman a promis au Roi son concours qaand 11 serait dans le malheur et main- tenant il le 'Ache. Pourquoi n'Ates-vous pa,s venus avec nous7 On n'a plus personne à qui s'adresser maintenant. En- suite a commencé le travail de sondage: 1) Ce faceti cu in- tegritatea 2) Ce soartri va avea dinastia? 3) Ce trata-

288 yoTE POLITICE 1918

Aran a rezumatastfelrdspunsurile sale : Se poate salva Dobrogea dach se lucreaza, repede, dar nu cu gu- vernul acesta; soarta dinastiei depinde deconditiuni si mai ales de iuteala pAcei. Dacal silim Germania ssä atace Moldova, nu mai e nimic de vorbit. Armatei se rezerva, cel mai bun tratament. Inutil de a-i mai spune Ca" pa- oea se va incheia in arice caz, ac,easta fiindi pentru Mitilineu un fapt sigur. Armata rus5, din Moldova in pliná descompunere, afará de regimentele dela Sud unde Ucranienii sunt in majoritate. Ofiterii si-au pArasit gradeleiunitätile, chiar simplele campanii au un soviet in frunte. Tati se duc sä" ja in stApAnire pilmânturile. In. sate depun ar- mole in maim primarilor români, contra chitantà. Fac aceasta si cu tunurile dupà ce au vândut caii : «jue6rii cari ingreuiazà». Impresiunea luiArion e cA, le e fricä celordela Iasi. Pentru el e scum bun cá au c'Autat sil ja contact cu noi. 4 Ianuarie. Stere aducertispunsul, care era de

ment este rezervat armatei? Arion a résumé ainsi ses ré- ponses: on pent sauver la Dobrogea si on fait vite, mais pas avec ce gouvernement; le sort de la Dynastie dépend des con- ditions et surtout de la rapidité de la paix.Si on oblige l'Allemagne à attaquer la Moldavie, il n'y a plus A. en parler. On réserve à l'armée le meilleur traitem.ent. Pas eu besoin d'appuyer sur la chanterelle que la paix se concluera sans faute, parce que c'était aussi pour Mitilineu un fait acquis. L'armée russe de Moldavie en pleine décomposition, sauf les régiments du sud oil les Ukrainiens sont en majorité. Les officiers out abandonné leurs grades et les unités ; les sim- ples com,pagnies même ont leur soviet en tête. Tout ce monde s'en va prendre possession des terres. Au premier village ils déposent leurs armes entre les mains des maires roumains dont ils exigent des reçus (Zapisk). II le font même avee des canons après avoir vendu les chevaux: «Ce sont des joujoux encombrants», a dit un officier tenté de français. L'impression d'Arion est qu'ils ont déjà peur à Iassy. Pour lui c'est un bon. signe qu'ils aient cherehé à prendre contact. 4 janvier. Stere rapporte la réponse prévue: comment

NOTE POLITICE 1918 289 asteptat : cum sà calätoreascAd. Marghilonaan, and cälátoria Carp n'a avut loe? Dupà «l'Echo de Bulgarie» dela 29 Decembrie,paces. cu Bulgaria s'a si incheiat : «D. Rad,oslavoff, prezklen- tul consiliuluis a citit eri in Sobranie urmátoarea depesà: «Delegatiunea rusä a fácut la 27 Decembre delegatalor puterilor centrale propunerea urmaloare :1)Rázboiul intre Bulgaria si Rusia e sffirsit; 2) Statu-quo ante-bel- luna, adicä tratatele de comer, conventiile consulare altele, e restabilit. 3) Privitor la chestiunea Dunárei se va decide maine in adunarea generala csá Bulgaria va avea un reprezentant in Comisia Dunärei. Am primit toate aceste principii importante si ne-am felicitat mu- tual». CAnd s'a intamplat ruptura, toate acestea au fost negate de Bulgari. Dar Calafeteanu, detinut atuncila Sumla, mi-a spus cä pacea a fost anuntatá cu tobe si a doua zi a avut paraa militará (23 Febr.). De altfel o comisiune de 21 persoane merg la Odessa pentru reorganizarea serviciului vapoarelor faire voyager Mr. Marghiloman quand le voyage Carpn'a pas encore en lieu? Mr. Radoslawoff, président du Conseil, a lu hier au So- branié la dépêche suivante: «La délégation russe a fait, le 27 décembre, aux délégations des puissances centrales, la proposition suivante: 1) Da guerre entre la Bulgarie et la Russie est terminée; 2) le statu-quo ante-bellum, c'est-cl-dire les trait& de cotnmerce, les conven- tions con,sulaires et autres, est rétabli; 3) au sujet de la qu,es-, tion Dantubienne, il sera décidé demain dans la réunion pld- nière de toutes les délégations que ta Bulgarie aura un repré- sentant dans la commission du Danube. Nous avons acceptel tous ces principes importants et nous nous sommes félicités mutuellement». Tout eeci a été nié par les Bulgares lorsque la rupture est venue. Mais Calafeteanu, détenu alors à Sumla, m'a dit que la paix a été annoncée A eons de tambour et que le lende- main il y a eu parade militaire... (23 févrieT). D'ailleurs, une commission de 21 personnes (les alliés) se rend A Odessa pour organiser les servie,es de bat,eaux et rentrer 19

290 NOTE POLITICE 1918

§i reintrarea in stapanire a vaselor confiscate de Rusia in Marea NeagrA. Privitor la aceasta, d. Frankfurter, care reprezintäLloydulAustro-Ungar,povestea toate §.epurile, pontoanelei vasele austro-ungare, luate de Romfinia la inceputui räzboiului, Bulgarii vor sä le o- preascit ca prize fäcute dela Români. Adorabili 5 Ianuarie. ConteleLedebur vinedis-de-dimi- neatá sa má intrebe dacd, dup5, cum i s'a asigurat, mi s'a oferit sáformez aici un guvern pentruincheerea pácei. Denegare formald din partea mea. El: Dar d-1 Carp 7 Exact acela§ lucru. De acum un an am stabi- lit li7.murit cä pacea nu putea fi incheiatà deciit cu Ro mAnia oficiará sau cel putin unificatà. Dar, in trea- cdt, Ledebur imi spune : «Pacea la Brest-Litowsk nu e incei fAcutà, nici wor de facut». Mai tarziu, Tzigara imi spune :lipsa devesti nu inseamnri nimic bun. Se pare cA, Stockholmintervine. Pentru mine, faptul ea de douà zile nu mai e presiune

en possession des navires saisis par la Russie dans la Mer Noire. A ce sujet, le Hofrat Frankfurter, qui représente le Lloyd austro-hongrois, racontait qu. tous les sleeps, pontons, bateaux austro-hongrois, que la Roumanie Ewalt saisis au début de la guerre, les Bulgares entendent les.garder comma prise faite sur les Roumains. Des alliés charmantsl 5 janvier. Le comte Ledebur vient me demander,de très bonne heure, s'il est vrai, comme on lui en a donné l'as- surance, qu'on m'a offert de former ici un gouvernement pour oonelure la paix. Dénégation absolue. Lui: Et Mr. Carpe- Exactement la même chose. Il y it un an déjà que nous avons clairennent établi que la paix ne pouvait "étre conclue qu'avec la Roumanie officielle ou, tout au moins, unifiée. Mais en pea- sant Ledebur me dit: *La paix a Brest-Litowsk n'est pas encore faite, ni facile à faire». Plus tard, Tzigara me dit: cette absence de nouvelles ne dit rien de bon. ll paralt que Stockholm s'en mêle. Dans ma pensée, le fait que depuis deux jours il n'y a

NOTE POLITICE 1918 291 din partea Germanilori cà vizita lui Mitilineunu e urmatä de nimic, inseamnä cd e incurcdturd. Funkspruchut de astdsearä dà ateva note iritate Presei. «Berliner Tagblatt» zice: «Dacd bolsevi- cii pun ca conditiepentru continuareanegocierilor .schimbarea de loc, trebue sá recunoastem cd e un pre- text spre a nu se negocia pe baza propunerilor germane din 28 Decembre». «Vossische Zeitung» afirmd xuperea negocierilor e dinainte anuntatd de gazetele en- gieze, ceea ce indicd stránsa legäturd inire cele cloud gu- A-erne, englez si rus. 6 Iantfarie. Gazetele aduc detalii asupra inciden- telor dela negocien. Delegatii rusi au propus schimba- rea orasului, Stockholm in loc de Brest-Litowsk, decla- rand cd nu pot accepta formula germanä pentru Curan- da, Lituania, Estonia si Polonia. Aceasta a provocat o declaratie energicä a Cancelarului : «Putem astepta in liniste solutia incidentului rezerndm pe Puterea pe lealitatea "si pe bunul nostril drept». In lurnea.aus

plus ,de.pression allemande ici et que la visite de Mitilineu n'est suivie de rien, indiquent qu'il y a un cheveu.' Le Funkspruch de ce soir donne'des apereus irrités de la presse. Le «Berliner Tagelilatt» dit: «Si les Boltschéviques mettent comme condition pour la continuation des négocia,. tions' le chabgement du lieu, il faut reconnoitre que c'est un prétexte pour ne pas négocier sur la base des propositions allemandes du 28 décembre». La «Vossische Zeitung» affirme que la rupture des négociations est par avance annoncee par les journaux anglais, ce qui indique l'étroite liaison entre les deux gouvernements, anglais et russe. 6 janvier. Les journaux apportent de g Mails sur tes incidents des négociatzons. Le 3 janvier les délégués russes 6nt proposé par télégramme le changement de ville, Stock- 1161m au lieu de Brest-Litowsk, et déclaré qu'ils ne pouvaient accepter les formules allemandes pour la Courlande, la Li- thuanie, l'Estonie et la Pologne. C'est ce qui a provoqué une cléclaration énergique du Chancellor: «Nous pouvons atten- dre tranquilles la solution de l'incident: nous nous appuyons sur notre force, notre loyauté et notre bon droit». Dans le monde austro-allemand il y a de la désillusion,

292 NOTE POLITICE 1918 tro-german4 e desamggire, dar la unii aproape dorinta de a vedea intrerupAndu-se tratativele. Arion mi-aduce ecoul nemultumirei colonelului Hentsch de faptul cà «D-1 Mar ghilomana intorspe Feldmaresal in chestiunea dinasticeb>. Aduc,And vorba de ceeace imi vorbise eri Ledebur, aflu dela Arion, nu färà mirare, cg s'a vorbit de un gu- vern fabricat la Bucure§ti. Arion pronuntg numele lui Beldiman ca nnul din celepuse inainte.Guvernator sau sef al guvernului: nu mai poate preciza. Se intam- OA cá dimineatà, prin fiul sàu, Beldiman mi-a trimis o scrisoare in care spune lucruri nemai auzite: incercare de a *tiga armata, instituirea unui guvern provizor la Bucure§ti, care ar aduce (1) plecarea Regelui e a gu- vernului. Toate acestea ar fi rezultatul intrevederilor lui cu Hindenburg si cu Ludendorff. Adao0 cà guver- nul, de acord cu generalisimul, nici nu vrea sà mai ca sà." sediscutechestiuneadinasticA,dinastia fiind nedemng, de once incredere Dar, mai departe, Beldiman reduce chestiuneala singurul punctcà in-

mais chez certains presque désir de voir interrompre les pourparlers. Arlon m'apporte l'écho du mécontentement du colonei Hentsch de ce que oMr. Marghiloman a retourné le Fold- Maréchal dans la question dynastique». Sous l'influence de ce que m'avait demandó hier Lade- bur, j'amène la conversation sur le sujet et, non sans étonne- ment, j'apprends d'Arion qu'on a agitó aussi l'idée d'un gou- vernement A fabriquer à Bucarest. Arion prononce le nom de Beldiman comme Pun de ceux qui ant été mis en avant. Gouverneur ou chef de gouvernement: il ne le salt plus au juste. Il se trouve que dans la matinée, le fils alné Alecu m'a remis une lettre de son père, dans laquelle Beldiman m'écrit des choses inou'ies: Tdcher de gagner l'armée, instituer un gouvernement provisoire d Bucarest, ce qui amènerait (?) le départ du Roi et du gouvernement. Tout °eci serait le résultat de ses conférences avec Hindenburg et Ludendorff. Il ajoute que le gouvernement, d'ac,cond avec le généralissime, ne veut même plus admettre qu'on discute la question dynastique, la dynastie étant indigne de toute confiance! Mais, plus bas, Beldiman réduit la question au seul point que l'inflnence de

NOTE POLITICE 1918 293 fluenta Reginei Maria nu trebue sA se mai poata exer- .cita. Mi se pare cA pentru aceasta nu e nevoe de a ras turna totul ! Beldiman adaogA o fraz6,à la Prudhomme o subliniazA : «Ni se cere cu stAruintA sA ne afirmAm &it mai curfind, bineinteles in conditiuni care sä ne ga- .ranteze succesul». CA Beldiman poate visa asemenea enormitAti, nu e de mirare; dar ca autoritAtile germane s'A le primeascA, dacg. e adevArat, aceasta nu o pot pricepe. 8 lanuarie. Vorbesc cu Mehedinti despreproec- tele lui Beldiman, flied' sA-1 numesc,i aflu csá colonelul Sturdza se laudg CA a trimis pe Beldiman la Berlin. Me- liedinji aceasta dela un °filer internat dela Krefeld. E dar usor de gäsit origina ideilor lui Beldiman. Horstmann, dupA masA, la o parte :Se spun o an. ultime de vorbe asupra chestiunei dinastice; dad, in- -teadevAr Maresalul a zis ca ar fi putintA sa se admitA dinastia, atunci «si-a depAsit instructiunilo). Am fAspuns ceeace e adeváratcA nu am repetat TlimAnui convorbirea mea cu el. In ce In5. prívete, a la Reine Marie ne doive plus pouvoir s'exercer. Il me semble .que pour cela il n'y a pas it faire maison nette/ Beldiman ajoute une phrase prudhommesque, et la souligne: «Ni se acere Cu staruintA sit ne afirmgm ciit mai curtmd, bine-inteles In conditiuni care O. ne garanteze suceesul !» Que Beldiman rêve de pareilles énormités, ce n'est pas ..étonnant; mais que les autorités allemandes les acceptent, si .c'est vrai, cela dépasse mon entendement. 8 janvier. Jo cause avec Mehedinti des projets de Bel- climan, sans le nommer, et j'apprends que le colonel Sturdza _se vante d'avoir envoyé Beldiman à Berlin. C'est un interné, officier 410 Crefeld, répété à Mehe- dinti. Il est facile alors de retrouver la genèse des idées de Beldiman. Horstmann, après (Weimer et nous isolant de Bellow: «On dit un tas de choses et on fait une série de racontars sur la question dynastique; si réellement le Maréchal a dit qu'il y aurait possibilité d'admettre la dynastie, il a outrepassé ses instructions». J'ai répondu, ce qui est vrai, que je n'ai répété à personne .ma conversation. A part moi, mettre en tutelle le Maréchal,

294 NOTE POLITICE 1918 pune sub tutelà pe Maresal, mi se pare preadin cale afard. Pun de-a dreptul chestiunea aliantei personalecu. ImpAratul. Horstmann : E o idee scumpd d-lui Stere, dar de sigur cá ar fi un lucru bun, sau alianta personali Cu un altul din principii federati. Dar nu se poate face. nimio inainte ca chestiunea polond sh" fie lilmurità Austria. Si Horstmannadaog6.: qTrebue shi spunem Austriacilor &A nu vrem sá facem nimioinainte de a.. tonsulta pe Czernin». Horstmann insistá asupra timpului pretios ce se- 2ierde; ca si cand s'ar putea s'a" nu se piardà timp, chrd nu s'a fixat un plan, cum e cazul de fatá pentru centrali. Ministrul Rizow dela Berlin publicA un studiu asu- pra drepturilor istorice ale Bulgariei asupra Dobrogei, InsAreinez pe Mehedinti sg adune material asupra chesr tiunei. D-1 Rizow pretinde : 1) inc6 o concesiune pe Ma- ritza fatA de Turci; 2) Macedonia; 3) o parte din Alba- nia centralg, pentru ca Macedonia s'a' aibg, un «coridor» -de esire la Adriatica; 4) toan Dobrogea; 5) valea Ti- moeului, preting bulgAreascA (!), spre a avea o legdturei ie fruntarie cu Ungaria. me paralt un peu fort. Je pose nettement la question de l'al- Rance personnelle aye° l'Empereur. Horstmann: Cast une idée. thère it Mr. Stere, mais évidemment ce serait une bonne- chose, ou l'alliance personnelle avec un autre des princes fédérés. Mais il n'y a rien à agiter avant que la question po- lonaise ne soit élucidée avec l'Autriehe.Et Horstmann ajoute: «11 faut dire aux Autrichiens que nous ne voulons rien faire sans avoir consulté Czernim ! Horstmann a insist& sur le temps précieux qu'on perdalt comme s'il y avait moyen de ne pas perdre du temps quand on ne s'est pas fixé un plan, eomme c'est le ens pour les alliés dans l'espèce. Le ministre Rizow de Berlin publie une étude sur les droits historiques de la Bulgarie sur la Dobrogea. Je charge. Mehedinti de rassembler du matériel sur la question. Mr. Ri- zow réclame: 1) encore une concession sur la Maritza vis-21- vis des Turcs; 2) la Macédoine; 3) une partie de l'Albanie cen- trale pour que la Macédoine ait un ocorridor» de sortie it la mer Adriatique; 4) toute la Dobrogea; 5) la vallée du Timoc. soi-disant bulgare (!) pour avoir une lilaison de frontière avec- l'Hongrie.

NOTE POLITICE 1918 295

Noi, noi trebue sä pierdem evirea, la mare, dar Bulga- ria trebue sä aibA evire pe trei märi vi mai mult: alta spre Ungaria, motivatà in mod cinic pe nevoile comer- tului ei exterior. 9 Ianuarie. Cum contele Ledebur a venit iar azi di- mineatà sä-mi vorbeascA de vorbele care-I miraserä, spun ceeace Beldiman mi-a scris. Gäsevte vi el propunerea ciudatä. Cu privire la aceasta imi spune eat de mult displace fiul lui Beldiman: cum se poate ca un RomAn sä, zicA cä, viata nu-i de suportat deck in Germania vi se gäsevte sträin in RomAnia ,Vorbind de unii domni, ca tanärul Lupu Kostake, Beldiman, etc. cari vi-au a- runcat uniformai s'au läsat prinvi : un ofiter, zice el, nu le poate intinde mana! 10 Ianuarie. Nici-o veste dela Brest-Litowsk. T. F. F. e redus la o paginä. Pare c'ä lucrurile merg prost acolo. 11 Ianuarie. Mesagiul lui Wilson, foarte potrivit pentru politica generalà are o intepäturà politic5, pen- tru Germani. El zice limpede : Cu cine se vorbevte 7 Cu

Nous, nous devons perdre la sortie à la mer, mais la Bul- genie doit avoir sortie sur trois mers et en plus un eouloir sur la Hongrie, cyniquement motivée par les convenances de son commerce extérieur! 9 janvier. Comme le comte Ledebur revient, ce matin, me wirier des propos qui l'avaient déjà &mule, je lui dis ce que Beldiman m'a &tit. Il trouve la proposition étrange. A ce sujet il me dit combien le fils Beldiman lui déplaiit: com- ment un Roumain peut-il dire que la vie n'est supportable qu'en Allemagne et qu'il se trouve dépaysé en Roumaniel En parlant de quelques messieurs conline le jeune Lupu Kos- tache, Beldiman etc., qui ont déposé leur uniforme et se sont fait prendre: un offleier dit il ne peut leur donnor la main! 10 janvier. Aucune nouvelledo Brest-Litowsk.LP Funkspruch est rédult à une page. Ca doit aller très mal 11 janvier. Le message de Wilson, au congrès, très ac- commodant comme tenue générale, a une pointe politique tres incommode pour l'Allemagne. Le président dit très claire- ment: Avec qui cause-t-oni aves la majorité du Parlement

296 NOTE POLMCE 1918 majoritatea Parlamentului, care la 19 Iulie a votat nu se caufg cuceriri, sau cu minoritatea ràzboinica' care vrea sä" tie teritoriile ocupate ale Rusieil InteadevAr,propunerile germane delaBrest-Li- towsk nu se potrivesc debe cu programul «ohne Ero- berung». Dobrogea noastrà e foarte interesatà la lim- pezirea acestui punct de program. Mitilineu spusese lui Arion la Foc*ani, la 2 Ia- nuarie, cà Parlamentul se deschisese numai pentru p zi pentru citirea Mesagiului *i a doua zi nu mai era in numAr. Azi «Lumina» dà o depe*5 din «Le Temps», a- nunta.nd cá Parlamentul roman nu poate funciona ne- f iind in numar. Face sA, ai deputati in pensiune cu cate 100 lei pe zi,*i, cand sunt la Kerson, cu caste 100ru- ble *). (Ceeace spusese colonelul RA*canu lui Arion, la Foc*ani) E de observat ca" discur sul tronului nu face nici-o mentiune de armistitiu! qui le 19 juillet a voté qu'on ne voulait pas de conquêtes, ou avec la minorité belliqueuse qui vent gander les territoires occupés de la Russia Le fait est que les propositions allemandes itBrest-Li- towsk ne cadrent guerre aye° le programme cohne Erobe- rung»! Notre Dobrogea est très intéressée A la clarifioation de ce point programmatique. Miti/ineu avait dit à Arion, le 2 janvier, à Focsani, que le Parlement avait pu siéger juste un jour pour lecture du message et que le lendem.ain il n'avait plus &A en nombre. Aujourd'hui, la «Lumina» donne la dépêche du «Temps» annonçant que le Parlement roumain ne peut siéger faute de Quorum, C'est bien la peine d'avoir les députés en pension it raison de cent lei par jour et, lorsque on les tient à Kerson, A. raison de cent roubles. (C'est ce que le colonel Rascanu a dit a Arion à Focsani). 11 est à remarquer que le discours du TrZine nefait aucune menlion de l'armistice

*) Notcl. Autorul notelor nu stia atunci cà cea mai mare parte din acestia se plimbau sau träiau confortabil cu familia, pe socoteala thrii, in Wile din apus, in Suedia, in Finlanda, in Ja- ponia... V. Anexe, No. .. lista acestor deputati. L.

NOTE POLITICE 1918 297

12 Ianuarie. Ledebur crede cà divergintele consta- tate la condud,torii din Bucuresti cu privire la Romtv nia, vin dela faptul cà, intr'adevär, Germania nu si a fixat incä ideilei cä nu se va hotäri decAt aid ches- tiunea polonä va fi regulatà. Fac apel la el pentru ca Czernin sà ja in mând afacerilenoastre. In mine in- sumi cred cä, neputand avea tronul român din cauza Poloniei, Czernin va fi mai dispus ca un altul sänu schimbe dinastia. In oras reincepe speranta in reluarea negocieri- lor. Se aflä de altfel cA d. Frankfurter si comisiunea de navigatiune au fost retinuti in ultimul moment si cä ei cred sä plece peste douä zile la Odessa. Semn bun. Un manifest socialist-maximalist e impArtit in oras. De necrezutDar cum se poate publica once vremurile acestea de cenzurA Ceai pentru Tiilff la Arion. Guvernatorul crede In pace, dar gäseste foarte periculos pentru vecinAtate starea de lucruri din Rusia. C. Arion imi povesteste cä Carp e radios; a väzut pe Mackensen, care i-a spus 12 janvier. Le comteLedanir croit que les divergences qu'on constate chez les dirigeants deBuc,arest au sujet de la Boumanie, viennent de ce que réellement l'Allemagne n'a pas encore fixé ses idées et qu'elle ne les fixera que lorsque la question polonaise aura kb' réglée. Je fais appel à lui pour que Czernin prenne nos affaires en main. Dans mon for inté- rieur je crois que, ne pouvant pas avoir le Trône roumain cause de la Pologne, Czernin sera plus porté qu'rin autre it no plus chasser la dynastie. En villa on se reprend à l'espérance et on croit c't une reprise sérieuse des négociations. On apprend d'ailleurs que Mr. Frankfurter et la commis- sion do navigation ant été retenus it la dernière minute et qu'ils pensent partir dans deux jours pour Odessa. Bon signe ! Un manifeste socialiste-maximaliste est distribuéen vale. Outrancier! Mais comment, par ces temps de censure, peut-on publier ce qu'on vent.? Thé pour Tiilff ches Arion. Le Gouverneur croit it la paix, mais trouve très dangereux pour levoisinagel'état des choses rinses. C. Arian me raconte que Carp est radieux: il a vu. Mackensen et Mackensen lui a promis que, sitat la

298 NOTE POLITICE 1918 cá indata dupa facerea pacei cu Rusia, Moldova va fi atacatd. Trist subiect de satisfactie. 13 Ianuarie. Schenker se intoarce dela Viena. Imi comunica cá Czernin a spus urmatoarele : Nu suntem nebuni sci mai omordm oameni easd luelmMoldova. (Imi reamintesc ca Maresalul a spus la 1 Ianuarie e totdeauna gata pentru un atac, dar n'a afirmat Ca va atacai desigur nu singur poate sà decida de o astfel de actiune), §-i, gonirea Regelui si a famitiei sale nu e atett de usor ccIt se spune. A goni o dinastiei inch,' o dinastie Hohenzollern ! LaBrest-Litowskconvorbirile aureinceput. Trotzki e un jucator tare. S'a cazut de acord de a nu se schimba locul conferintei. Ni se da textul des- baterilor dela 10 Ianuarie, zi când Ucrainaafost re- cunoscutA de toti ca Stat independent si admisa in parte la conferinta. 14 Ianuarie. Anul nou al nostru. Mara de familii si in vizite, nu ti-ai da seama &A e zi de sarbatoare. Multe pravalii deschise. CAtiva baeti cu sorcovei in a- paix faite avec les Russes, on attaquerailt la Moldavie. Triste sujet de satisfaction! 13 janvier. Schenkeo revient de Wien. Il me fait dire. que Czernin a tenu les propos suivants: Nous ne sommes pas fous de faire tuer du monde pour prendre la Moldavie. (Je me souviens que le Maréchal m'a dit le premier janvier était toujours prêt pour une attaque, mais n'a pas affirmé qu'il attaquerait et certainement il n'est pas saul à decider d'une action pareille)et chasser le Roi de Roumanie et sa famille n'est pas si facile qu'on le dit. Chasser une dynastic et une dynastie Hohenzollern....! A Brest-Litowsk les pourparlers ont repris. Trotzki est un remarquable ganteur; on est tombé d'accord de ne pas dé- placer le lieu de la conference. On nous donne le texte des débats du dix janvier, jour oft l'Ukraine a été reconnue, par tous, Etat independant et a été admise comme partieit la Conference. 14 janvier. Notre jour de l'An. Sauf dans les families et les visites, on ne se douterait pas que c'est jour de fête Beaucoup de magasins ouverts. Quelques petits bonshommes avec des qSorcove» et la veille 7ers les dix heurs du soir, un

NOTE POLITICE 1918 299 jun pe la 10 ore un cor. Nimic din celelalte. Si intea- devAr e mai bine asa. Nici o floare. Se pare Cd s'a mai slitbit miina, Ca'ci multe scrisori au sosit zilele acestea depe frontul romAn. Tzigara imi comunied CA se retrage. In diferen- dul sau cu Brociner, acesta a obtinut prin O. K. M. re- formarea unei decizii a lui Militiir-Verwaltung, care pu- nea pe acest domn la locul lui. El pgrgseste Palatul si aceasta micsorand autoritatea sa, el phirgseste si prefee- tura. El tine sá se stie ea face toate acestea din cauzal unui ovrei! 15 Ianuarie. Eri la dejun la Tiilff s'a anuntat de- -misia lui Kiihlmann si toti se bucurau la guvernator_ Aflu aceasta dela Horstnvann, care pleacà mAine la Ber- lin. Candidatul ràzboinicilor este d.von Hintze, pEng acum ministru in China. Dupd Bellow si Horstmann, e un intrigant, urât de toti. Se pare CA vestea e fals6 ; Horstmann se bucurA, ea'ci se terne de un °En nou pentru afacerile românesti. Pentru prima datg, Horstmann imi spune : MA duc la Berlin ea sà," stiu in sfarsit ce se vrea

choeur. Rien des autres exhibitions et quémandages. Et c'était franchement mieux ainsi. Pas une fleur. Il semble qu'on ait rendu un peu la main, car beau.coup do lcttres sont arrivées ces jours-ci du front roumain. Tzigara me communique qu'il se retire. Dams son diffé- rend avec Brociner, celui-ci a pu faire réformer ii. l'O. K. M. une décision de la Militar-Verwaltung qui mettait le Mo.n- sieur it sa place. Il quitte le Palais et ce fait diminuant soil autorité, il quitte aussi la préfecture.Il tient A ce qu'on sache que c'est un Juif qui le fait déguerpir. 15 janvier. Hier, au déjeuner de Tiilff, on annoncait la démission de Kiihlmann et c'était de la jubilationchezle gouverneur. C'est ce que nous raconte Horstmann, qui part demain pour Berlin. Le eandidat des guerriers est Mr. de Hintze, ci-devant ministre en Chine. Pour Bellow et Horst- mann, c'est un intrigant, que tout le monde déteste. Il Parait que la nouvelle est fausse. Horstmann s'en réjouissait, car il redoute un homme nouveau pour les affaires roumaines. Pour la première fois Horstntann me dit: Je me rends A Berlin pour savoir enfin ce qu'on veut concernant la Rouma-

300 NOTE POLITICE 1918 privitor la Romania. Nu se mai poate urma pe tonnl si- Voi intreba lAmurit ce se crede de dinastie si de Dobrogea. (Para ad, acesti domni afirmau cá au direc- tive precise : ce bine am fAcut sà rezist !). Am avut azi o convorbire privitor la cele ce-1 rog sä transmiti la Berlin. Horstmann recunoasteca", e o imposibilitate de a se ajunge la pace sau la abdicare prin armatal. «Eu renunt, e cu adevOrat imposibil». (Tot sis- temul Beldiman e din fericire la päimant). Lt. austriac Fuchs dela O. K. M. merge la gra- nitg pentru schimbul de mutilati. A väzut pe Mitilineu, care l'ar fi rugat sä mä vadà aduch ve5ti. Il rog sà transmitg cà pacea cu Rusia se incheiei cádaca Regele vrea sO-si salveze dinastiai Dobrogea, nu trebue piardO un moment pentru a oferi pacea. Se anuntà oficial demisia lui Tzigara. Raportul dela Brest-Litowsk foarte interesant. $'a desbOtut chestiunea aprinsA a teritoriilor ruse ocu. Tate. Duel neintrerupt intre Kiihlmanni Trozki, si a-

-nie. On ne pent continuer sur le ton sybillin. Et je demanderai elairement ce qu'on pense de la dynastie et de la Dobrogea (jusqu'à présent ces Messieurs affirmaient avoir des direc- -Lives prficises: comme j'ai bien fait de toujours tenir bon!) J'ai eu aujeurd'hui une conversation au sujet de ce que je le prie de transmettre it Berlin. Horstmann reconnalt que c'est/ urne impossibilité d'a- in.ener la paix ou l'abdieation par l'armée: tj'y rennonce: Vest réellement impossible!» (Tout le système Beldiman est heureusement par terre). L'Oberleutenant autrichien Fuchs de l'O. K. M. se rend sur la frontière pour conclure l'échange des e.stropiés. Il a vu Mitilineu qui l'aurait prié de me vair et de lui rapporter des nouvelles. Je le prie de transmettre que la paix avee la Russie se conclue et que si le Roi vent sauver sadynastie et la Dobrogea, il ne doit pas perdre une minute pour offrir la paix. On annonce officiellement la &mission de Tzigara. Le rapport de Brest-Litowsk est très intéressant. On a débattu la question ardente de territoires ru,sses °coupes. Joute continuelle entre Kiihlmann et Trotzki et c'est ce der-

NOTE POLITICE 1918 30/ ,esta din urmä are dreptate in tot ce spune, ca drept pu- blic si ca principiu de libertate. Dar generalul Hoff- mann nu s'a sfiit sä. aminteascä. Rusilor csa' se gäsebc in raporturi dela invingätori la in.vinsi. Chestiune foa te delicatä, : inteun räsboi, care e momentul când o pa te dinteo targ, voind sä, se desfacg, cap`átàcalitateade Stat independent 7 Pentru Germani deciziunile a nu stiu cgrei Diete locale, Camere de comert, corporatii, ar fi constituit voturi suficiente ca sà atragA separatiunea tä,rilor in cauzgi ca s'a" prejudece asupra anexärii lor la Germania. Cu socoteala asta, cei 400 de Bulgari carii s'au intrunit la Babadag ar fi putut hoari chestiunea Dobrogei. 17 Ianuarie. Nimic dela Brest-Litowsk. Insä, «Berliner Tagiblatt» se allsä o notä. oficioasä, : Canc,elarul mentine punctul säu de vedere cá trebue talat scurt in- cerchrilor rusesti de a lungi discutiuneai c5, nu e vorba de evacuare sau de dreptul de a se pronunta &supra te- ritoriilor rusesti ocupate, inainte de pacea generalà. Si- tuatiurnea e amenintätoare. Comisiile caretrebuiau sà nier qui a raison, dans tout ea qu'il dit comme droit publique. et comme principe de liberté. Mais le général Hoffmann ne- tfest pas 0116 de rappeler aux Busses qu'on se trouvait dans des rapports de vainqueurs à vaincus.--Question très délicate: pendant une guerre, quel est le moment où une portiorc d'un pays, voulant se détacher, celle-ciacquiert laqualité d'Etat indépendant, Pour les Allemands, les déeisions de je ne sais plus quelles diètes locales, de chambres de commerce,. de corporations de marchands auraient constitué des votes. suiffisants pour entraâner la s6paration des pays en litige et pour préjudicier de leur annexion à l'Allemagne. A ce compte- les 400 Bulgares, qui se sont réunis à Babadag, auraient pit trancher la question de la Dobrogea. 17 janvier. Rien n'est venu de Brest-Litowsk. Mats ir y a dans le c;Berliner Tageblatt» une note officieuse: Chancelier maintient son point de vuequ'il faut couper court aux essais des Busses de trainer en longueur la discus- sion et qu'il n'y a pas à parler d'évaeuation ou de droit de se prononcer pour les territoires russes occupés, avant lcr paix générale. La situation est menaçante. De plus, les fameuses commissions q-ai devaient se rendre-

302 NOTE POLITICE 1918 meargg, la Odessa si a caror plecare se anuntase din nou, sunt iardsi amanate pentru 8-10 zile. Jurnalul german anunta demisia lui Tzigara. Deci, faptimplinit !Azi climineatà surpriza nepläcutii. Feldmaresalul trimite lui Prezan o telegramg cu privire la rdul tratament ce ar fi suferii prizonierii germani laipote.Maresalulcere drep tul de a vizita taberele de prizonieri sigarantii. Faptele denuntate, dacá sunt adefärate, sunt oribile. Din partea unui regiru BrAtianu totul e posibil. Chiar inainte de räzboi, .Sipote avea o reputatie de speriat. Dar când .stim ce au suferit unii.Români la Lamsdorf §i chnd s'a vAzut in ce starese aflau Drizonierii intorsidela Mo- nastir !... Amenintarea de represalii e grozavA. CAci acum in urma pentru asemenea cazuri, Germanii au 'anuntat cä, in represalii contra Frantei, s'au transportat 800 Fran- cezi din p'ärtile ocupate in imprejurimile oraplui no, in toiul ernii. O depes6 din Berlin anuntá cá guvernul rus a arestat pe Diamandi §i l'a inchis in fortdreata Sf. Pe-

A Odessa et dont on avait annoncé A nouveau le départ, sont remises à huit ou dix jours. Le journal allemand enregistre la démission de Tzi- gara. Done fait accompli. Ce matin, surprise désagréable, Le Feld-Maréchal en- voie à Prezan un télégramme au sujet du, mauvais traite- ment qui aurait été in fligé A des prisonniers allemands ipote. Le Maréchal réclame le droitde fairevisiterles camp,s et des garanties. Les faits dénoncés sorra horribles, s'ils sont vrais. De la part d'un régime Brattano tout est possible. Même avant la guerre,ipote a eu une réputation affreuse. Mais quand on sait cequ'ontsouffertcertains Roumains A Lamsdorf et quanti on a vu dans quel état se trouvaient les prisonniers revenus de Monastir!... La menace de représailles est terrible. Car tout récemment, pour des cas similaires, les Allemands ont annoncé que par représailles contre la Franee on a transporté 800 Franeais des départements occupés dans les environs de Kowno! En plein hiver ! Une dépêche de Berlin annonoe que le gouvernement russe a arr4té Dtomandy et l'a enfermé A la forteresse Saint-

NOTE POLITICE 1918 303 tru si Paul. Ca drept al gintilor si respect al imunitatilor diplomatice, e eeva nou foarte vechi. 18 Ianuarie. Negocierile au luat o forma foarte stränsa. Germano-Austriaciiau declaratde neprimit formulele ruse relative lateritorii.le ocupate. Germanii spun lamurit cà pand la pacea generara nu vor evacua. Am impresia ca Rusii vor ceda. O depesä a lui Bussche, pecare mi-ocomunica Praschma, anunta, cä in urma unui clemers insistent al intregului corpdiplomatic, Diamandi a fostliberat. Dar Rusii au trimis guvernului romän unultimatum, pi in care cer liberarea oamenilor arestati in Moldova, garantii cal faptul nu se va mai reinoi.i pedepsirea vi- novatilor, sub amenintarea de a lua contraRomilniei masurile mlitare cele mai grave !... Depesae trimisa din Petrograd de catre Mirbach ! Dupa, o depesa Wolff, tot prin Praschma Rusii ar fi sNuestrat pe Rege si ar fi proclamat revolutia (I). Prima depesä ajunge... Situatia noastra, se inrautateste mereu,i Prasch- n a mi-a dat sà o intelegfiece ora pierduta micsoreaza Pierre et Saint-Paul. Comme droit des gens et respect de 1 immunité diplomatique, c'est du nouveau très vieux. 18 janvier. Les négociations ont prig une forme serrée. Les alliés opt déclaré inacceptables les formules russes au sujet des territoires occupés. Les Allemands disent clairement .que jusqu'A la paix générale ils n'évacueront pas. J'ai rim- pression que les Russes cèderont. 13ne dépéche de 33ussche, que me communique Prasch- ma, annonce que sur une démarche pressante de tout le corps diplomatique, Diamandy a été relAché. Mais les Busses ont envoyé au gouvernement roumain un ultimatum aux termes duquel ils exigent la mise en liberté des gens arrêtés en Mol- davie, des garanties que le fait ne se renouvellera pas et la punition des coupables, sous menace de prendre contre la Roumanie les mesures militaires les plus graves! La dépéche envoyée de Petersbourg par Mirbachl Aux termes d'une dépécbe Wolff toujoure par Prasch- ma les Russes auraient séguestré le Roi etproclaméla Révolution (?). La prem'ère dépêche suffit à elle seule. Notre situation empire de plus en plus et Praschma me ra fait sentir: chaque heure perdue diminuenoschances,

304 NOTE POLITICE 1918 sansele noastre, cu atAt mai mult cu cat contactul pe front'.idd nu le-a dovedit deck animozitate din partea Românilor. Praschnaa adaoga : Regele a avut o oca- ziune rara, pacea taraganind, ca sa nu profite de ea spre a veni cel dintAi s. faca pacea : nu va mai putea sä. se Ralveze. Am gash pe contele Praschmadascalit in sensul Hentsch-Horstmann :abdicare, regenta, etc. A- cesti nebuni ingreuiazà- din ce in ce solutiunea... 19 Ianuarie. Gebsattel, care inlocueste pe Horst- mann, imi comunica o telegrama de la Mirbach din Pe- trograd, care anunta ea Rusii au ridicat pe Reg,e, care e pe drum spre a fi dusi inchis in fortareata Petre Pavel. E at& de extraordinar, incât intreb pe Gebsatte/ daca crede o astfel de veste El crede in.exactitatea faptului relatat de jurnalele de eri, adich cä Rusii au facut sá sub: in. aer arsenalul de la Iasi; sunt dar sta..- panii lovitura de care e vorba devine plausibila. De altfel aflai motivul ultimatuluiluiTrotzki. Dupa ag,entia din Petrograd, comitetul comisarilor po. d'autant plus que le contact sur la frontière ne leur a prouvé que de l'animosité du c-été roumain. Praschma ajoute: le Roi a eu une occasion r.are, la paix ayant traine en longueur, de ne pas saisir la balle au bond pour arriver le premier it fai- re la paix: il ne se sauvera plus. J'ai tirouvé le °orate endoc- triné dans le sens Hentsch-Horstmann: abdication, régence, etc. Ces fous aggravent de plus en plus la solution... 19 janvier. Boboteazg. Temps merveilleux. Journée de printemps. Gebsattel, qui tient la place de Horstmann, me commu- nique un télégramme de Mirbach 'qui, de Petrograd, annone,e que les Russes ont enlevé le Roi; que le Roi est en route pour être 6croué it la forteresse Saint-Pierre et Paul. C'est tsllement stupéfiant que je demande à Gebsattel s'il croit à cette nouvellet Pour lui, il croit à l'exactitude du faitdonné par les journaux d'hier, à savoir que les Russes ont faitsauter rarsénal de Iassy; ils sont done les maitres de Iassy et leur coup devient plausible. D'ailleurs, on a le mot de l'ultimatum de Trotzki, Sa- len l'Agence télégraphique de Pétersbourg, le comité des commissaires du peuple accuselesautoritésroumaines

NOTE POLITICE 1918 305

porului acuza autoritatile romanede a fiinterceptat hrana trimisa, diviziei 43 ruse si de a fi desarmat al 194- lea reg. din divizia 49 si arestat apoi coinitetulreg. 195. Dup6 gazeteledinBerlin, Diamandi n'ar fi fost arestat in noaptea de 14-15, decht dupa ce guvernul romás,n ar fi refuzat sa pue in libertate pe maximalistii arestati. «Djen» anuntá iarási cá s'au ccmfiscat vaselenoas- tre 16 la Odessa. Numai doua au putut sá scape. Dad, un sfert din toate acestea e adevarat, ce pe- deapsá pentru Regei pentru minitrii sái! Se publica la Petrograd cate-va din documentele secrete : schimb de depesi intre Poklevsky si Min. Al. streine. La 12 Martie 1916 Poklevsky cere autorizarea, care i-e datä, ea sa remita 350.000 fr. lui Take Ionescu pentru presá. Aprobarea e din 17 Martie. CAnd te ghndesti cA aceastae petrecea in Martie 1916 poli judeca cati bani a trebuit sA tread prin mâna lui TakerIonescu inainte de aceastá data! Toatá lumea o spunea : iata dovada. Ledebur este din ce in ce mai d'avoir intercepté les aliments en.voyés à la 43-me division russe et d'avoir-désarmé le 194-me régiment de la 49-me di- vision et arrété ensuite le comité du régiment 195. Selon les journaux de Berlin, Diamandy n'aurait été ar- rété dans la nuilt du 14 au 15 janvier qu'après que le gouver- nement roumain efit refusé de mettre en liberté les maxima- listes arrétés. Le «Djen» annonoe aussi qu'on s'estsaisi de tou,s nos bateaux an nombre de seize à Odessa. Spuls deux na- vires sont .parvenus à se eauver. Si le quart de tout cela est vrai, quena punition pour le- Roi et pour ses ministres! On publie à Petersbourg quelques-uns des documents secrets: Echangc de télégrammes entre Poklevsky et le mi- nistre Affaires Etrangères. Par unedépéche du douze mars 1916,Poklevsky demande rautorisation, qui lui e,st accordép, de remettre 350.000 francs A Take Ionescu pour lapresse. L'approbation est du 17 mars. Quand on pelase que ceci est de mars 1916, on juge com- bien d'argent a dfi passer par les mains de Take, antérieu- rement A eette date. Toutlemonde le disait: voilà la preuve. Ledeburest de moins en moins enchanté de rattribu- 20

306 NOTE POLITWE 1918 putin incantat de atributia Poloniei in sfera austriaCä. -- Polonia va fi centrul de atractie al Polonk ziior din Posen; ea va voi esire la mare :cloud puncte de dis- corclie cu Germania. Polonia va da precklere elernen- tului slab din Austria: neliniste pentru Imperiul austriac. De mult el a scris si a insistat ca Polonia sä fie data', in sfera Germaniei si Romania celei austriace ; lucxu foarte natural. Pentru el indiferenta Moldovei pentru pace ridica Dinastiei once sansii, de a fi mentinut5. Un oarecare Lidji-Lidschiew, jurnalist care s'a dat drept core zpon- dent al lui «Deutsche Balkan-Zeitung» si care de fapt reprezintà pe «Utro si Dnewnik» a alciituit cu pArti din flouil conversatiuni avute cu mine un interview, pe care nu mi l'a comunicat si in care mg face sii spun en,ormi- Igti. Br5n;steanu m'a prevenit ;am seriageneralului Tantiloff care se eschiveazA ; am pus pe Kiriaceseu sà-i serie &di voiu desminti; in fine Gebsattel a avut genti- ktea de a telefona la Sofia pentru a preveni a nu se da. nici o importantal acestei publicatiuni. Cad totdeauna in cursh; las usa mea prea deschisà. tion de la Pologne A la sphère autrichienne. La Pologne sera le centre d'attraction pour les Polonais de Posen; elle voudra la sortie A la mer: deux sujets de discorde avec l'Allemagne. La Pologne donnera de la prépondérance aux éléments slaves de l'Autriche: source de soucis pour l'Empire. Depuis longtemps il a écrit et insisté pour que la Pologne Mt laisFée A la sphère allemande et la Roumanie A la sphère autrichienne, ce qui était tout naturel. Pour Ledebur, l'indifférence de la Moldavie A chercher la paix enlève A la dynastie toute chance d'être maintenue. ____ Un sale petit journaliste, qui s'est donné pour corres- pondant de la .Deutsche Balkan-Zeitung» de Sofia et qui réellement représente l'«Outro» et le cDnewnik», a oonstruit avec les bribes de deux conversations qu'il a eues avec moi, une interview, qu'il ne m'a pas communiquée et dans laquelle il me fait dire des énormités. Branisteanu m'a averti; j'ai écrit au général Tantiloff qui se Mile; je lui ai fait écrire par Kiriacescu que je 'le démentirai; enfin Gebsattel m'ayant prévenu, il a eu la gentillesse de téléphoner A Sofia pour prévenir qu'on n'efit pas A faire cette publication Je tombe toujours dans le panneau et je laisse ma porte trop ouvertel Mon youpin s'appelle Lidschiew (Lidji).

NOTE POLITICE 1918 307

20 Ianuare. Lt. Fuchs a adus scrisoride la gra- nitä unde s'au intalnit din nou pentru schimb de pri- zonieri. Dinteo sorisoare a D-nei Lahovary cätre D-na Z. Soutzo, din ajunul anului nou, seara pe care Curtea a petrecut-o la D-na M. Cantacuzino,rezultà cä cercurile Curtei judecA situatia «dramaticä». Vesti oficia:eanuntä expulzarea, e vorba, cred, de remiterea pasportului lui Diamandi; confiscarea valorilor depuse de Statul nostru la Banca Imperiului trimiterea de regimente credincioase de artilerie pe frontul Moldovei. 21 Ianuare. Toatä lumea, afarä de gazete, a aflat de marile greve din Austria, de turburgriledin Gratz si de o revolutie la Praga. Aflu acestea de la Aberkorn. Vorb.nd cu baronul Welzer de aceste fapte, el ex- clamä : «Ach, diese Tschechen !» Aparitia Bavariei la prelh&näriledela Brest-Li- towsk e judecatä aci ca intärirea elementului civil fatà de .cel mili' ar. George Ionescu, fostul primar al Ploestilor, imi conf;rmä 61 In ajunul inträriiGermanilorla Ploesti 20 janvier.L'Oberleutenant Fuchs a rapporté des lettres di' la frontière roumaine où l'on s'est de nouveau rencontré omir échange de prisonniers invalides. D'une lettre de Simki 7oé Soutzo, vPille de l'An, soirée que la Cour a passée chez Marusca Cantaeuzène, il résulte que les e,ercle,s de la Cour jugent la situation gdramatigue». Maisdesnouvellesofficiellesannoncentl'expulsion il s'agit, je suppose, de la remise des passeports de Diamandy; la confiscation des valeurs déposées par notre Etat A la Banque de l'Empire et l'envoi de régiments d'artil- lerie fidèles sur le front de Moldavie. 21 janvier. Tout le mondP, sauf les jonrnaux, ont la nouvere de grandes greves en Autricke, de troubles et Grata et d'une revolution à Prague. C'est Aberkorn qui a donné ce renseignement. En causant avec le baron Welzer de ces faits. il fa't: «Ach. diese Tschechenl» L'apparition de la Baviere aux préliminaires de Brest- Litowsk est jugée ici comme le renforcement de rélément tivil vis-à-vis du militarisme. Georges Ionescu, ex-maire de Ploesti, me confirme qua la veille de l'entrée des Allemands A Ploesti, le «généralissime»

308 NOTE POLITICE 1918

«geseralisimul» Iliescu, impreunä cu locot. Cireseanu si eu femei au fAcut chef«cu taraf de läutari». De di- mine*, Marti, a plecat cu tovaräsii In automobil, spre- Buzgu; Mercuri: Germanii ocupau Ploestii. Povestire textualä. 22 Ianuarie. Constituanta rusä a tinut abia cateva. ceasuri. La 19 trebuia sä se intruneascA ;maximalistii In minoritate. S'a inceput prin mitraliarea unei mani- festatii pro-constituantä si, dui-A alegerea lui Cernow ca prezident, Trotzki-Lenin au disolvat-o. ()amendaceia nu se incurcA in scrupule.... Toate atentiunile plenipotentiarilorsuntpentru Teraina. Austriacii par cei mai incântati; Lodebur mi-a märturisit-o si efoartefireso. Infata uneidelega- tiuni de luerätori, primul ministru von Seydler a decla- rat cá" «negocierile Cu Ucraina sunt foarte inaintate si. lasä sä se intrevadä o solutie satisfäcAtoare apropiatä». Ca urmare la nota de la 19 se dä, dupg, documen- tele rusesti publicate, olistä desubventiileacordate

lliescu a fait la noce avec le lieutenant Cireseanu (ex-inspec- teur agricoledit-il) et des femmes ocu taraf de lautario.Dès le mardi matin, 7 heures, 11 est reparti avec sa compagnie, en auto, pour Buz.lu. Le mercredi les Allemands occupaient. Ploesti. Récit 'textual. 22 janvier. La Constituante russe a duré juste quel- ques heures. Le 19 elle devait se réunir; les maximalistes minorité. On a comanencé par mitrailier une manifestation pro-constituante et, après élection de Czernow comnie pré- sident, Trotzki-Lémine rontdissoute. Les serupules n'em- barrassent pas ces gens-là. Toutes les attentions des plénipotentiaires son't pour l'Ukraine. Les Autrichiens en paraissent le plus enchantés;- Ledebur me l'a avoué et c'est très naturel. Devant une déléga- lion des ouvriers, le premier ministre von Seydler a fait A Wien un exposé: oRelativement aux négociations avec la ré- publique Ukrainienne, le gouvernement impérial et royal est dans ragréable situation de pouvoir communiquer que ces pourparlers sont fort avancés et laissent entrevoir une solu- tion satisfaisante rapprochée». En continuation de la note rapport& le 19 janvier, on donne, d'après les documents russes publiés, une liste des.

NOTE POLITICE 1918 309

-unor ziare romilnesti. La 13 Iunie 1916, Poklevsky cere printre altele 50.000 ruble pentru «La Roumanie», ga- zeta personald a lui Take Ionescu. *). Ceeace nu impe- died dupà &Ate spune d. Hornick, de curand inapoiat din Moldova ca acest ticAlos, prin scrisoare deschisA publicatA in «Evenimentul» dela Iasi Mai 1917 m'a acuzat de a fi primit douà milioane de lei dela Germani ar fi si o chitanfh a mea in dosarul Giinther. Lascar Antoniu a ra'spu_ns cu violentà prin presA si a somat pe Take Ionescusà." producii piesa. Acesta s'a dero- bat si afacerea a rAmas inmormhntatà. D-1 Hornick mi-a semnalat inteo lungà expune- re, purtarea nedemn6 a unui lt. Mamulea, care a excro- cat sume insemnate internatilor. Trimis juded,tei in fata unei curti martiale, sentinta s'a amanat fang se vor putea asculta martorii refugiati in România !Zelul in- chisitorial al eonsilierului Eftimie Antoneseu si Teodo- reseu, prezident la Pitesti, sicari ai lui Vinti15, Brätianu! Tribunalele de la Hui si de la Botosani au pronun- subventions accordées à certains journaux roumains. Le 13 juin 1916 Poklevsky demande, entre autres, 50.009 roubles po-ur ola Roumanie», journal personnel de Take Ionescu. Ce qui n'empêche, it ce que me rapporte Mr. Hornick, récem- -ment rapatrié de Moldavie, que ce forban, par lettre ou- verte insérée dans l'«Evenimentul» de Iassy, en mai 1917, m'a accusé d'avoir reçu deux millions lei de l'Allemagne et qu'il existait une quittance de ma main trouvée dans les pa- piers de Giintber.Lascar Antoniu a répondu avec vivacité dans la presse et a ,sommé Take Ioneseu de produire un cliché de la pièe,e. CeIui-ci a répondu par un dilatoire. Et l'affaire est restée enterrée. Mr. Hornick, dans un long exposé, m'a signaléla conduiteignobled'unlieutenantMamul ea,quiaex- torqué des sommes considérables aux internés ; mis sous jugement devant une cour martiale, la sentence a 6.46 remiso Thsqu'à ce qu'on puisse entendre des témoins réfugiésen Roumanie! Le zèle inquisitorial du conseiller Ef timie Ant o- nescu et (lu président de Pitesti, Teodorescu, sicaires de Vin- tilà Bratiano! Les tribunaux de Hu,si et de Boto6ani ont aussi

*) V. Anexe, No.

310 NOTE POLITICE 1918 tat de asamenea condamnäri pentruspionaj, dar atilt de scandaloase incat Curtea de la Ia§i le-a reformat «de plano». Seara, ora 9. .Arion a fost tot timpul intreprina de fratele sän (Virgil), in numele lui Hentsch. Se cere actiune in sensul de a se provoca o propunere de pace lucru caracteristio nu mai e vorha de a se goni dinastia.. La primirea vestei cuarestareaRegelui,s'ar fi spus :«Trebue sa se protesteze contra unui asemenea atentat.» Pare sigur cá nu se mai tine seamä de pa- oea cu bolsevicii. S'ar don i intram in vorba cu Mol- dova si chiar cu guvernul; ceillati zic : cu guvernulsi cu armata. Arion má instiinteaza cA mi se va vorhi poate zilele acestea.... Carp ostil ori-cärei propuneri, dar, Arionii cred, nu ireductibil 23 lanuarie. De douà zile jurnalele austriace lip-- sesc. MiscArile din Boemia ar putea fi o explicatie a fap- tului. Popescu (N. Fr. Pr.) crede cá intreUnguri Austriaci coarda este foarte intinsä. Acelasi lucru intro. Unguri 5i Germani. Germania este atacatá chiar in Par- lament. Popescu pretinde obi Boecklin von Boecklinsau,

prononcé des condamnations pour espionnage à tel point scandaleuses que la Cour de Iassy les a réformés de plano. -- Le soir, 9 heures. Arion a été constamment poussé par son Frère au nom de Hentsch. On demande une action dans. le sons de provoquer une proposition de paix et, chose ré- Inarguable, il n'est plus question de chasser la Dynastie. Lors de la nouvelle de l'arrestation du Roi, on aurait dit: cIl faudra prote.ster contre un pareil attentat». Il sem- ble certain qu'on ne oompte plus sur la paix avec les bolt- schéviques. On voudrait que nous prissions langue avec la Moldavie et même avec le gouvernement; les autres di- sen t: avec le gouvernement et l'armée. Arion m'avertit qu'on me parlera peut-étre ces jours-ci... Carp, hostile à toutes ces. propositions, mais pas irrécludible, croient les Arion. 23 janvier. Les journaux autrichiens font depuis deux jours défaut. Les émeutes de Bohème pourraient bien expli- quer le fait Popescu (Neue Freie Presse) croit qu'entre Hon- grois et Autrichiens la corde est très tendue. De même entre. Hongrois et Allemands. L'Allemagne est attaquée dans le. Parlement même. Popescu prétend que BoecklIn von Boeklin-

NOTE POLITICE 1918 311 care este plenipotentiar militar la Budapesta, a fost com- plect devastat; ofiteri germani au fost ioviti $i politia a sosit totdeauna prea târziu. (Stirile lui Popescu trebuesc totdeauna primite sub beneficiu de inventar. De fapt Weckerle a primit o de egatie de muncitori cari au cerut in mod imperativ ca sä se dea plenipot.n- tiarilor Monarhici instructiuni «pacefärganexiuni». Aviz Germaniei. Arion revine sä ma' vadä. la Crucea Ro$ie. El trebue sà vadà pe Hentsch in compania lui Lupu $i a lui Vir- gil. I-am spus cA a$i fi preferat s'a" fie singur. I-ara re- comandat sä nu se angajeze cu nimic ;ca" in toate ca- zurile nu a$i accepta sà caut a vorbi ca armata peste capul Regelui $i al guvernului. Se pare &A s'au rupt tratativele de pace intre Ru$i si Ukranieni. Schwalbe imi spunea de Martea trecutA c'a" la Galati Rusii se bäteau cu Românii. In cele din urmil ae aflä, c24 3200 de Rusi s'au retras spre frontul german s'au 16sat diesarmati. Au predat armele, 20 de tunuri .5i 1200 de cai. Jarca imi poveste$te ea- Germanii au tre- sau, qui est plenipotentiaire mi'litaire it Budapest, a tout eu dévasté chez lni; des officiers allemands ont été frappes et la police est venue trop tard. Les nouvelles de Popescu sont toujours sujettesitcaution. De fait, Weckerlé a reçu une delegation des ouvriersqui ont impérativement demandé qu'on donnitt aux plénipotentlaires de la Monarchie des in- structions: «Paix sans annexion». Avis à l'Allemagne! Arlon repasse me voir Croix-Rouge. Il voit Hentsch en compagnie de Lupu et de Virgil. Je lui ai dit que j'aurais préféré qu'il fût seul. Je lui al recommandé de ne s'engager rien; que dans toys les cas je n'aoceptais pas de chercher it causer avec l'armée par-dessus la tête du Roi et du gou- yernement. II semble qu'il y ait rupture entre Russes eft Ukrai- niens pour les pourparlers de paix. Mardi, déjit, Schwalbe me disait qu'on se battait Galati entre Busses et Roumains. On finit par apprendre qu'après lutte, 3200 Russes se sont retires vers le front alle- mand et se sont fait désarmer par ceux-ci. Ils ont Eyre des armes, des canons (20) et des chevanx (1200). larca me ra- conte que les Allemands ont dû recueillir les blesses russes;

312 NOTE POLITICk; 11)1$

buit sa ridice raniti rusi; Carp adaoga ca. Rusii au adus cu ei si Romani 1000 pe cari Germanii i-au pus imediat in libertate. Faptul a fost confirmat de catre eGazeta Bucurestilor» din 26 Ianuarie. 24 Ianuarie. Jarca (lela Buzau : Au fost conferin- le politice la Stere. Sunt stapaniti tot de aceeasi temd, a unei actiuni. Ar voi sa aiba parerea mea. Raspund ea at& timp cat nu voi avea o precisiune privitor la Do- brogea, nu ma leg la nimic. Jarca e deaceiasi parere. Sfatuesc sa se astepte intoareerea lui Horstmann. Arion a vorbit mult timp cuHentsch,inpre- zenta lui Lupu si a lui Virgil Arion. Lupu Kostake a batut campii si mai ales a atacat cu tarie pe liberali, afar,'4 de cliestiune, bine inteles.(Pe de altä parte stiu de la el ca proprietatea lui de la BArlad e pazitai cá i s'a platit recolta in Moldova cu 3200 lei vagonul !) Schimbare complecta in che,stimiea dinastica : «in in- teresul superior al principiului monarchic amenintat de Itusi, nu mai poate fi vorba de a se detrona o dinastie». Arion face sa Se observe ca totdeauna afirmarea a-

Carp ajoute que les Russes avaient amené aussi des Rou- mains -- 1000 , que les Allemands les ont aussittil mis en liberté (le fait confirmé par la «Gazeta Bucure§tiloro du 26 janvier). 24 janvier. larca de Buzau. D y a eu .conférences po- litiques chez Stere: C'est toujours le thème d'une action qui les agite, Ils veulent avoir mon avis. Je réponds que taut que je n'aurais pa s une précision au sujet de la Dobrogea, je ne m'engage à rien. larca partage cet avis. Je conseille attendre retour de Horstmann. Arion a longuement causé avec Hentsch en présence de Virgil et de Lupu. Lupu a divagué et surtout a chargé fond de train sur les libéraux, hors de propos. bien enten- du. (En attendant, je 'Liens de lui que sa propriété de Bilrlad est protégée et qu'on lui a payé sa récolte en Moldavie sur le pied de trois mille deux cent lei le wagon!). Changement à vue complet dans la question dynastiqne. «Dans l'intérét supérieur du principe monarchique menacé par les Busses, il ne peut p'us 'ere question de détrôner une Dynastic». Arion a fait temarquer de suite que c'est du côté

NOTE POLITICE 1918 313 cestei excluderi ca conditie esentialä, venea din partea Jui Hentsch... Räspuns : Aceasta conditiune era pusa in interesul Romanilor CO. Deci s'ar putea lua contact cu Regele sau la nevoecu Regelesiguvernulsäu. llentsch propunea o scrisoare &Are Rege, pe care ar semna-o notabilii, sau Carp si Alarghiloman. A doua conditie ridicatA deArion :Integritatea «probabilä» a teritoriului. Berlinul ar decide de acea- sta; dar e aprope sigur, Germania avand nevoe de o Romanie tare. De altfeI Czernin, cu programul sau de pace fard anexiuni; ar fi prins in propria lui plasä si ar fi tinut sä ajute Romania contra Bulgariei. Au vorbit de asemenea de posibilitatea de a lua Basarabia.Oca- ziune foarte ademenitoare. Ajutorul german pe cat e eUputintä nu ar lipsi.Nu poate garantaconcursul Austriei care vrea pacea, niel al Bulgariei care pretin- -de afi incheiat «pacea ei» si care se face eä nu raai miseä. In sfarsit Hentsch crede cá Regele e confiscat -de Brätianu. De aci avantajul care ar fi de a vorbi si cu Rego.le si cu ministrur au, de ,odata, spre a-i da curaj.

Hentsch que venait toujours l'affirmation de cett,e exclusion .comme une condition essentielle... Réponse: C'est dans rinté- rét des Reumains qu'on posait cette condition (7!). Done c'est avec le Roi et au besoin avec le Roi et son gouverne- ment qu'on pourrait prendre contact. Hentsch proposait une lettre au Roil que signeraient les notables, ou Carp et Mar- ghiloman. Ser.onde condition soulevée par Arion: Intégrité -probable du territoire. C'est Berlin qui déciderait. Mais c'est peu pres sûr, l'Allemagne ayant besoin d'une Roumanie forte. D'ailleurs, Czernin avec ses programmes de paix sans a.nnexions serait pris dans ses propres filets et serait tenu d'aider la R,oumanie eontre la Bulgarie. Ils ont parlé aussi de la possibilité de prendre la Bessarabie. Occasion très ten- tante. L'aide des Allemands, cautant que faire se pourrait». ne manquerait pas. Il ne peut garantir le concours de l'Au- ¡riche qui vent la paix, ni de la Bulgarie qui pretend avoir conclu osa paix» et quifait mine de ne plus bouger. Enfin Hentsch croit que le Roi est confisqué par Bratia- no. De là, l'avantage qu'il y aurait à causer avec le Roi eon- lointement avec son- ministre pour lui donner du, courage.

314 NOTE POLlTICE 1918

Rapoartele secrete adaoga ca pretutindeni bandele ru- sesti sunt in conflict cu armata romang care vrea de3armeze. Intreb pe Arion : Dar Carp 7 Chestiunea a fost pusa. Lupu K. s'a grabA sá spuna chiCarp va primi fiindeä va erta pe Rege in interesul superioral luärei Basarabiei; Virgil Arion s'a ariitat mai sceptic. Hentsch a mai expr.mat dorinta ca aceasta opera, sa se facai cu liberalii §i Arion chiar, pentru a-i prinde, a citat numele lui Poenaru-Bordeadr. Stoicescuetc.. La aceasta, opunere stra§nicä a lui Lupu, care vedea deja aparAnd numele luiStere. Astazi la 11 Lupu Xostake trebuia sá aduca raspunsul lui Carp. Am inta nit pe Carp la 12. Il intreb daca, Lupu i-a facut comunicarea. Carp : cRaspunsul meu a fast hotarat negativ. Eu nu pot face pacea in numele acestui guvern deci n'am de ce sä, stau de vorba cu el. Si daca e de tras tat cu Regele sau cu armata. aceastas'o facaGerma- nia», Eu : Dar chestiunea dinastica 7 Carp :xEi nu vor avea dinastia (cari oei» 7), dupa cum Bulgaria nu va avea Dobrogea ; aceasta o garantez. Tu vei face

Les rapports secrets ajoutent que partout les bandes rus- ses sont en conflit avec l'armée roumaine, qui veut les désar- mer. Moi à Arion: Et Carp7 La question a été posée. Lupa s'est empressé de dire que Carp acceptera, parce gull pardon- nera au Roi dans l'intérk supérieur de prendre la Bessa- rabie; Virgil s'e.st montré plus seeptique. Hentsch a encore, exprimé lelésir que cette oeuvre se fasse aassi avec les libéraux et Arion a même, pour amor;er, cité Poenaru-Bor- dea, le docteur Stoicescu etc. Lit-dessus, opposition furibon- dede Lupu qui voyait déjà joindre le nom de Stere. Aujourd'hui, 11 heures, Lupu devait porterla réponse de Carp. Rencontré Carp à midi. Je lui demande si Lupu lui fait la communication. Carp: «Ma réponse a été nettement négative; moi je ne puis faire la paix au nom de ce gouver- nement; &hie je n'ai pas it causer avec lui. Et s'il s'agit de traler avec le Roi ou l'armée, c'est à rAllemagne à le faire».. Moi: Mais la question dynastiquel Carp: n'auront pas la dynastie(qui «ils»?)de m'ème que la Bulgarie n'aura; pas la Dobrogea: va, je le garantiis. Toi, tu feras ce que tu,

NOTE POLITICE 1918 315 ce vrei. Cu mine e inutil sA se mai vorbeasdi, cu atilt mai mult cu cât Hentsch a pretins mereu cä nu exprimà decAt opinia lui personaiä, cu care n'ara ce face >. Retinae de vazut acum cum va face Hentsch ra- portul sciu la Berlin, ccici totdeauna a fost vorba in eon- ferinta de eri cà Berlinul trebuie sä ratifice. 25 Ianuarie. Timp umed, dar dulce. Eri a fast mi- nunat. Biata lume a avut 10-12 zi e bune. Criza incäl- zitului e ori cum mai m'crt ca anul trecut. Q. Arion e in curent cu refuzul lui Carp. Virgil. Arion era mirat si furios. Costic5 Arion a spus cá de sigur eu voi merge inainte, dacg mä pot intelege cu Ber-- linul. Declaratiile lui Czernin, delegatiunilor, foarte ac- centuate pe tema :n'ci cuceriri. nici despägubiri. E a frazA pe care nu o pricep de loc : «Dacä Rusii ne cer ce- siuni de teritoriu...» rAzboiul va continua. Nimeni nu stie despre cereri de acest fel. Ori se considerA teritoriile o- cupate ea achizitiuni fäcute I Trebue de vä,zut textur exact peste doug." zile. Delegatiunile fuseseràconvocate- veux. Avec moi, inutile de causer, d'autant que Hentsch a constamment prétendu qu'il n'exprimait que son opinion personnelle et je n'ai qu'en faire». Reste d savoir maztatenant comment fera Hentsch son. rapport el Berlin, car, toujours, il a été question dans la con- ference d'hier que Berlin devait ratifier. 25 janvier. Temps humide, mais doux. Hier il fíit mer- veilleux. Le pauvre monde a eu dix à douze jours de répit- La crise du chauffage est tout de même de beaucoup moin- dre que l'an dernier. Costia, Arlon, au courant du refus de Carp. Virgil en- était estomaqué et furieux.CosticA a dit que certainement- moi j'irai de l'avant si je me puis entendre avec Berlin. Los déclarations de Czernin, aux délégations, ultra-ac- centuées sur le thème pas de conquetes, ni indemnité. Il y a une phrase que je ne comprends guère: «Si /es Busses nou& demandent des cessions de territoire....»la guerre conti- nnera. On n'a pas connaissance de demandes de ce genre. Considère-t-on les territoires occupés comme des acquisitions: déjà faites1 11 faudra voir le texte exact dans deux jours. Les délészations(la commission des Affaires Etrangères), avaient été convoquées ad-hoc pour hier, 24 janvier.

316 NOTE POLITICE 1918 ad-hoc pentru eri. Noui greutäti pentru pace: rupturd _intro maximalistii Ucranieni. Depesi din Praga anunta incetarea grevei (a se oeti: turburdri) si reluarea lucrului. C. Jarca a venit sà-mi declare c5, se pune cu tul la dispozitia mea. Stere nu-i zice nimic: Il crede in- capabil sa formeze un partid. Jarca are o nota peno nala violent:4 contra lui BrAtiami. 26 lanuarie.Avem textul discursurilor Cancelarului si al lui Czernin. Amândoi fáspund lui Lloyd George si mai ales lui Wilson ;cu ei se mai discuta: Frantae ignorath si Italia nu e citata cleat ca sä," i se de,a un a- vertisment. Decadenta ! Cancelarul refuz6 s6, se pronunte In chestiunea bel- gianA cât timp Antanta nu va fi declarat cA integrita- tea teritoriilor aliatilor centrali nu mai e push' in discu- tie. In acelas subiect, Czernin, tot ata't de categoric, a avut chiar ofrazg fericita :nu vrea0 luAndobliga- tiuni unilaterale, sA serveaschi de societate de asigurare pentru acei cari se rezerva sä". continue räzboiul, relativ,

Nouvelles difficultés pour la paix: rupture entre ma- ximalistes et Ukrainiens. Des dépêches de Prague annoncent la cessation de la .grève (lire: troubles) a la reprise du travail. C. larca est venu faire sa declaration qu'il se mettait absolument à ma disposition. C. Stere ne lui dit rien: illle croit incapable de former un parti. Tarea a une mate per- sonnelle violente eontre Bratano. 26 janvier. On a le t,exte des discours du Chancellor et de Czernin. Les deux répondent à Lloyd George et surtout Wilson; c'est avec eux qu'on discute; on ignore la Francet, et l'Italie n'est citée que pour lui donner un avertissement. C'est la decadence latinel Le Chancelier refuse de se prononcer sur la question beige tant que l'Entente n'aura pas declare que rintegrité des territoires des allies n'est plus mise en discussion. Sur le même sujet, Czernin a été tout aussi catégorique; il a même eu une phra,se heureuse: 11 ne vent pas, en prenant des engagements unilatéraux, servirdesociétéd'assurances pour ceux qui se réservent de continuer la guerre relative- xnent sans risques.

NOTE POLITICE 1918 31T färä riscuri. Foaxtecomentatapelulcdtre Wilson «Austria si Statele Unite sunt cele cloud puteri ale ea- ror interesesunt cele mai putin in conflict.Aceastä stare sugereazä chestiunea dacä un schimb de veden i in- tre aceste &pug State n'ar putea fi punctul de plecare al unei discutii impäciuitoare intre acele din celelalte State, care n'au intrat inch' in vorbä, asupra pAcei». Discursul sfarseste cu priviri asupra situatiei interne, care dove- desc CA a fost foarte serios turburatà. A doua zi Kiihlmann (25)a vorbitla rândul lui. Uu pasagiu ne priveste direct :«Pacea cu Ucraina va pune pe mash', problema româneascä. Dupg pace si dupà retragerea din Moldova a trupelor ucraniene, România nu va mai putea rämâne izolatä fatä de vointa de a face pace arAtata de Puterile oentrale». 27 Ianuarie. Ziva ImpAratului : paradä pe piata, Cercului Militar. Maresalul a tinut o cuvantare, auzitA din toate pärtile pietei. Multime mare. 28 Ianuarie. Vizita d-rului Guillermin,delegat elvetian pentru vizitarea prizonierilor germani in Ro, Très commenté l'appel adressé it Wilson: l'Autriche-Hon- grie et les Etats-Unis sont, darts les groupes des Etats en guerre, les deux Puissanees dont les intéréts arrivent le moins en conflit. Cet état sugg-ère la question si un échange de vues entre ces deux Etats ne pourrait pas étre le point de départ d'une discussion conciliante entre eeux des autres Etats, qui ne sont pas encore entrés en discussion relative- ment A la paix. Le discours finit pas des considérations sur la situation intérieure qui prouvent qu'elle a été très sérieusement trou- blée. Le lendemain (25), Kiihlmanu a parlé A. son tour. Un pas- sage nous concerne directement: «La paix avecl'Ukra,ine mettra sur le tapis le proulème roumain. Après la paix et aprés la retraite de Moldaviedes troupesukrainiennes, la Roumanie ne pourra plus rester isolée vis-à-vis de la volonté de faire la paix que marquent les puissanees een- trales». 27 jan-vier. Jour de fête de l'Empereur. Parade place du Cercle Militaire. Le Maréchal a fait une allocution qu'on en- tendait de tous les coins de la place. Foule considérable 28 janvier. Visite de Mr. le Dr. Guillermi-n,délégué- suisse pour la visite des prisonniers allemands en Rourna-

318 NOTE POLITICE 1918

mania. Recunoasteeh pretutindeniconventiiledela Haga au fost violate si c5 prizonierii au fost maltra- tati. In Elvetia viata foarte grea. Bucurestii i s'a pärut mai animat decat Viena. Desi coaspete» al Ministerului de räzboi la Berlin, n'a mancat niciodatä asa de bine si dup5, pofta sa, ca la Bueuresti. Vizita generalurui Chiar cu o pace rusä rAzboiul nu va fi sfilrsit. Generalul credec5 se doreste Venetiasi teritoriul phnii laBrenta. Brigada rush,' care s'a predat la Galati era foarte frumoas5 bunA ordinenicidecum o bandà dosordonata cum inchipuie cineva trupele maxima iste. Circulà svonulcA trupele romitne au ocupat,cu luptà, ChisinAul. 29 lanuarie. Lascar AntoniuImi trimiteprin d-1 Juster corecturile unui artieol de rhspuns la catom- niile lui Take Ionescu pesocoteala mea. Censuralui Duca a refuzat aparitia gazetei ad-hoe cevoia s5 pu- blice. Prin trimisul sAu îmi spune cit adresfindu-se lui Buzdugan, prezidentul comisiei de magis rati,lae,ari

nie. E recommit que partout les conventions de la Haye ont été violées et que les prisonniers ont été maltraités. En Suis- se la vie est devenu très difficile: on a 270 gr. de pain par jour. Bucarest lui a semblé plus animé que Vienne. Quoique «Gast» du Ministère de la Guerre A Berlin,il n'a jamais mangé bien et à sa faim comme it Bucarest. Visite du général Hranilovici. Même avec une paix russe, la guerre ne finit pas; le général croit qu'on désire Venise et le territoire jusqu'A la Brenta. La brigade russe qui s'est hitrée à Galatz était très belle et en bon ordre; pas du tout une bande désordonnée, comme on se figure les trou- pes maximalistes. Le bruit circule que les troupes roumaines ont occupé, après luttes, Kichinew. 29 janvier. Lascar Antoniu m'envoit par un Mr Mo- ritz Juster les épreuves d'un article de réponse aux calom- nies de Take Ionescu sur mon compte. La censure de Duca a refusé l'apparition du journal ad-hoc qu'il voulait prblier. De vive voix il me faitdire que s'étant adres.é ABus- dugan, le président de la commission des magistrats, aux-

NOTE POLITICE 1918 319 se referg Take si Brätianu, Buzduganl'a asigurat totui era fals in cikace ma priveste. Ttilff, prin adjutantul sàu, in caseg, depune carta de vizità. Generaiul Koch pe a sa, in persoana. Geb- sattel, la dejun, nu crede eal se va reusi la Brest-Litowsk, unde au nlecat Czernin si Kiih mann. 30 Ianuarie. Jurnalele dau textul discursului lui Piehon okla 10 Ianuarie. In ce ne priveste el ziee : «A- ven intelegere cu Raja Serbia si Romaniai pentru rumie in lume nu le voro rupe».Insà, LloydGeorge, inainte de PLchon, n'a vorbit deck de «reconstituirea Ro- maniei», zieänd cá «disolvarea Austro-Ungariei nu face parte din tklurile de rAzboi britaniceo. Fraza ambig-uà a lui Pichon spune oare mai multe Nu se poate crede, de oaree Antanta a proalamat in mod solemn, Wilson a re- pe at-o, cá nu se aspirà (Alsacia-Lorena exceptandu-se desanexiune) la nici-o cucerire teritorialk Depesile de azi vorbesc oeuparea de egtre ar- mata noasträ a mai multor sate din Basarabia, pe ma- im stAng al Prutului, pentru stabilirea de capete de pod, quels se rapportentt Take et Bratianu, Busdugan lui aurait certifié que tout était faux en ce qui me regarde. Tii'ff fait remettre sa carte: le lieutenant, aide de camp, en casque: Le général Koch apporte lui-mérne la sienne. Gebsattel, qui déjeune,ne croitpas qu'on réussira Brest-Litowsk, où se sont rendus Czernin et Kiihlmann. 33 anvler. Les journauxdonnentle lexte du dis- cours de Pichon prononeé le 10 janvier. En ce qui nous re- garde 11 dit: «Nous avorts des accords avec l'Italie, la Serbie et 19. Ronmanie ;et pour rien au monde nous ne les rom- Prons». Or Lloyd George, avant Pichon, n'a parlé que de la «1 éconstitution de la Roumanie». «Disolvarea Austro-Unga- riot nu face partedin telurile de rgsboi britanice» dit Lloyd George. La phrase ambigile de Pichon dit-elle plus? Il eQt inadmissible de le eroire, lorsque solennellement l'En- tente a proclamé, Wilson l'a répété, qu'on n'aspire (Alsace- Lorraine it nart. désannexion à alleluia conquête territoriale. T dénéches du matin et du soir parlent de l'occupation par l'armée roumaine de plusieurs villages de Bessarabie, sur la rive gauche du Prut, pour se constituer des têtes de pont,

320 NOTE POLITICE 1918 si de asediul Chisinhului inconjurat de trupele române. Ocuparea Unghenilor s'a fdcut cu cOncursul cazacilor ucranieni si la Galati divizia siberiand care s'a predat Germanilor a avut de a face cu a 10-a divizie rus6 ca Românii ceeace inseamn6 c6, participilm la rAzboiul civil rusesci c'd suntem in ràzboi cu Rusia dela Petrograd ! Frumoas5. situatie ! Am avut la mash' pe Petersen cu cei doi delegati elvetieni, Dr. Guillermini dpitan de Stockar. Dupà plecarea acestora, Pe.ersen mi-a spus cá ar trebui un. mare imprumut României sub forma de unificare a Da. torieii cá pentru cumpär6rile de grail si de petrol s'a propus a se urma cu emisiunea lagneei sale pentru a nu fi la discretia BAncei Nationale. El pretuestela 150 de milioane perderile portofoliului, plin de hârtiile micilor band liberale, care nu mai valoreazà" nimic. Inginerul Fritz Keberling dela Moreni, pe rAnd mobilizat român, apoi internat german, intors dm Mol- dova, îmi certificä &A din clasele 1919 si 1920 (bine inte- les ptintre tinerii constatati prezenti) se numára 60 la et du siège Kischinew entouré par les troupes roumaines. Mais l'occapation de Ungheni s'est fait ave le coneouns des- Cosaques Ucrainiens et à Galatti la division sibérignne, qui s'est rendue en partie aux Allemands, a eu affaire A la 10-e. div. rime et aux Roumains, ce qui vent dire que nous som- mes participants el la guerre civile russe et en guerre régu- lière avec la Russie de Petersbourg! Rolle situation! Eu à déjeuner Petersen avec les deux délégués suisses Dr. Guillermin et capitaine de Stockar. Après le départ de ceux-ei, Petersen m'a dit fallaiit un grand emprunt à la Roumanie sous forme d'unification. de la Dette et que pour les acbats de blé, de pétrole, on son- geait A coniinuer l'émission de sa banque pour ne pas être la discrétion de la Banque Nationale. Il estime A 150 millions les pertes du portefeuille bourré de papiers des petites ban- ques libérales, qui ne valent plus rien. L'ingénieur Fritz Keberling de Moreni, tour A. tour mo- bilisé rouraain, puis interné allemand, retour de Moldavie, me eertifie que sur les classes 1919 et 1920 (bien entendu sur' les jeunes gens constatés présents) on compte 60% de morts.

NOTE POLITICE 1918 321 sutä morti de boli. In armatá, cai printreinternati, cei suspecti de contaminare erau inchii, amestecati cu bolnavii de tifos exantematic si cu muribunzii, si supra- vietuia cine putea ! Privitor la propagandaslavA, inca', din Deoembre-Ianuarie, dupál indicatiile unui of ter polonez, se puneau in libertate Rutenii, Cehii si Po- lonii, cu toate paspoartele lor austriace. 31 Ianuarie. Cea dintái zi intunecatàiumedä, dupá mula vreme. Citit raportuilce mi-a imprumutat Dr. Guillermin, de d-nii Ferrière, Micheli si de Watteville, asupra laggre- lor de prizonieri in Bulgaria. Citind printre rânduri se descoperá tot ce bietii prizonieri au trebuit sä sufere. Des- pre Romani o notá generará: sunt vázuti putin, de oare- ce sunt intrebuintati in spatele frontului din Macedonia. Pretutindeni dorm pe pgmânt, si ofiterii dease- menea. Lipsä generalá de apál. La Hascovo, lagárde o- fiteri, copiez :«Latrinelesant desooperit, färä nici un f el deinstalatie(ofiteri internati de mai multe luni !). Am insistat... In afarä de aceasta, putinta de cá- par suite de maladies. Dans l'armée tout comme parmiles internés les suspects de contaminationétaientenferm6s, péle-mêle, avec les malade,s de Lyphus exanthémateuxet les mourants; et survivait qui pouvait! En fait de propagande slave, dès les mois de décembre- janvier, sur les indications d'un officier polonais, on mettait en liberté les Ruthènes, les Tchèques etle Palonais malgré leurs passeports austro-hongrois. 31 jauvier. La première journée sombre ethumide, depuis bien longtemps. Lu le rapport que m'a prété le Dr. Giullermin, de MM. Ferrer, Micheli et de Wattville sur les ca/m,ps despri- sonniers bulgares. En lisant entre les lignes, on y découvre tout ce que les pauvres prisonniers ont cid souffrir. Pour les Roumains une note générale : on lesvoit peu paree qu'ils sont cemployés» derrière le front de Macédoine.Partout couchage par terre y compris les officiers. Manquegénérale d'eau. A Hascovo, camp d'officiers, je copie: <

322 NOTE POLITICE 1918 den i inteo groapà adâncl noaptea sau pe vreme rea nu ne pare de loe exciusApentru prizonierii sIbiti de o lungd captivitate !» Comisiunea cere desfiintarea pe- depselor corporale. S'a maiconstatat cd unadin pe- depsele aplicate era lipsa de brand, la ofiteri ca *i. la soldati. *). 1 Februarie. In raportul citat eri gdsesc confir- marea fapteior de cari se auzise vorbindu-se vag. 0 r6s- coald insemnatà a avut loe in Martie 1917 in teritoriul sArbesc ocupat de armata bulgard, mai ales in regiunea Ni. Alte revolte partiale nu erau incà stinse in Mai, .5i In urma acestor miwäri satele au fost incendiatei «ne- norocite populatiuni intregi bdtriini, femei, copii au fost transportati in Bulgaria». La Filipopoli an- ebetatorii au grisit printre internati un copil de pse ziio niiscut acoloi o femee de 90 ani cari i*i sfarwa acolo trista ei existentà. Nimic pozitiv dela Brest-Litowsk. Toara 'umea a sosit acolo bine intelesi Radosilavof,

tre, la possibilité des chfites daus un fossé profond, la nuit ou par le mauvals temps, ne nous semble nullement exclue pour les prisonniers affaiblis par une longue captivité!» La commission demande l'abolition des peines corporelles. Il est constaté augsi que l'une des punitions qu'on applique étalt aussi la privation de nourriture, aux officiers comme aux soldats. 1-er février.Dans le rapport cité hier je lrouve la con- firmation de faits qu'on avaitvaguement appris. Une in- surrection importante a eu lieu en mars 1917.dans le terri- tcire serbe occupé par l'armée bulgare, spécialement dans la région de Nisch. Des révoltes partielles n'étaient pas encore apaisées en mai. A la suite de ces mouvements, les villages ont été incendiés et «de malheureuses populations entières: viell- lards, femmes, enfants ont été transportés en Bulzarie». A Filipopoli, les enquêteurs ont trouvé, parmi les internés ci- vils un enfant de six jours qui venaint d'y naitre et une vieille femme de 99 ans qui y achevait sa triste existence. Rien de pos;tif de Brest-Litowsk. Tout le monde y est ar- rivé, y compris Radoslawoff qui s'y rend pour la première

*1 Ca exemplu de tratamentul ce soldatii au impus prizonierilor, vezi degerierea (lela Anexe, No.

NOTE POLITICE 1918 323 tare vine pentru prima card. La 30 trebuia sà inceapa desbaterile, insä, Trotzki a eerut o zi de aminare pentru .a se statui cu delegatiunea rush. Tonul telegramelor deodata agresiv fatä, de maxi- maliti nu e de pace ! La 30 urma sa se intruneascd la Paris congresul ..sefLor de guvern. Germanii au bombardat cat au putut Parisul, locul de intrunire, «ea represaiii pentru born- bardarea oraselor deschise germ.ane,i ca prim aver- tisinent.» Comunicatul oficial spune ca In noaptea de .30/31 Ianuarie s'au aruncat asupra orasului 14.000 kgr. de bombe. In oras toata, lumea anuntd «ca d-1 Marghiloman irateazd pacea !» De relevat telegrama urmatoaredin «Berliner Lokalanzeiger» : Se semnaleazaconvorbiriintre Kiewi Romilnia in valere de a se lupta in comun con- tra raaximalistilor si de a face sa participe guvernul ro- miln la negocierile dela Brest-Litowsk. De notat vor. ba cA R,egele Ferdinand ar fi fAcut propuneri prin mij- locirea fratelui sau. fois. Le 30 devaient recommencer les pourparlers et Trotzky a demandé un jour de sursis pour se concerter avec la déé- gation russe. Le ton des télégrammes, subitementagressif pour les maximalistes, n'est pas A la paix. Le 30 devait se réunir A Paris le congrèsdes chefsde gouvernement. Les Allemands ont copieusement bombardé Paris, lieu de leur reunion,

324 NOTE POLITICE 1918 Aici, dupà conversatiunea lui Hentsch (24 Ia- nuarie) nimic nu a mai miscat. Horstmann sta absent mai mult decat se credea. 2 Februarie. Diferitele proclamatii ale lui Trotzki In stilul care ii este propriu ; plecarea lui Diamandi, pe care notele rusesti o numesc o expulzare; ocuparea Re- Jailor de armata romanà, de sigur in vedere ca sà mentie o comunicatie ell Odessa, totul aratà CA e stare de az- boi intre Romania si Rusia de Nord. E imposibil de- avut o orientare in sensul actiunei guvernului. Qu toate aoestea, ocuparea Basarabiei e simpaticg G-ermaniei : e solutiuneaDobrogei, solutiunevisatA de cercurile de aci si pe care Horstmann incerca totdeauna sa.." mi-o in- sinueze : schimbul Dobrogei pentru Basarabia, pe care am cuoeri-o cu ajutorul lor ! In asteptare, inainte de a pleca pentruBrest-Li- towsk, Radoslavoff, in aplauzele tuturor partidelor, a declarat ca. Bulgaria cere Dobrogea ! Arion imi spune in secret c6, dup5. fratele &Au, Prezan ar fi fAcut oarecari propuneri. Se va verbi cu

Ici, depuis la conversation de Hentsch (N janvier), plus rien n'a bougé. Horstmann a aussi prolongé son absence au-delà de ce qu'on croyait qu'elle durerait. 2 fivrier. Les différentes proclamations de Trotzky dans le style qui lui est propre; le départ de Diamandi, que les notes russes appellent une expulsion :roccupation de Beni par l'armée roumaine, évidemment en vue de main- tenir une communication ave() Odessa; tout indique qu'il y a guerre entre la Roumanie et la Russie du Nord. Il est im- possible d'avoir une orientation sur lesens del'action du gouvernement. Cependant, roccupation de la Bessarabie est sympathique A l'Allemagne; c'est la solution du problème de la Dobrogea, solution rèvée par les cercles d'ici et que Horst- mann essayait toujours de me glisser: troc de la Dobrogea contra la Bessarabie A conquérir avec leur aide. En attendant, avant de partir pour Brest-Litowsk, Ha- doslavoff, aux applaudissements de tous les partis, a déclaré que la Bulgarie réclamait la Dobrogea. Arlon me confie secret absolu que,selonson frère, Prezan aura fait certaines ouvertures. On va causer avec Carp et lui poser une sorte d'ulstimatum. Hentsch at-

NOTE POLITICE 1918 325 Carp si i se va pune un fel de ultimatum. Hentsch as- teapta sä vada ce va aduce Horstrnann Horstmann s'a intors eri; dar nu si-a facut Inca a- paritia. Aceastä lipsa de graba indica oare ea situatia ramane tot aka de putin definita ca in trecut Strigät general privitor la numirea lui neanu ca prefect de politie, nuraire anuntata, dar Inca nepublicata. 3 Februarie. Tzigaraimispunecàcapitanul Kremnitz a plecat pe neasteptate, fiind trimis la Foc- sani. Pe el Il intrebuinteaza ca interpret de cate ori este vorba de a se trata chestiuni secrete. Deci pe frontiera se trateaza. Singura nota de relevat intre stirile din _Moldova este ea in Octombre sra deschis un credit de 6.100.000 lei pentru indemnizatia deputatilor si a senatorilor. 4 Februarie Gazeta dadupafoiledinMol- dova textul exact al notelor schimbate intremaxima- listi si guvernul dela Iasi. Horstmann intors dela Berlin. N'a vazut decal pe Carp, caruia i-a spus acelea.si lueruri caimiesi

tend de savoir ce que rapporte Horstmann dans son sac pour alIer de l'avant. Horstmann est rentré bier. Il n'a pas encore fait son apparition.Ce manque d'empressement indiquerait-il que la situation reste aussi peu définie que par le passé 1 Haro général au sujet de la nomination de Cioranea- nu comme préfet de police. Namination annoncée,rnais non encore publiée. 3 février. Tzigara me ditque lecapitaine Kremnitz est subitement parti, envoyé à Focsani. C'est lui qu'on emploit comme interprète chaque fois qn'il y a des questions secrètes traaiter. Done an cause sur la frontière. La seule note A cueillir dans les nouvelles de Molda- vie c'est qu'en octobre il a été ouvert un créclit de 6 millions 100.000 lei pour l'indemnisation des députés et des sénateurs. 4 février. Le jounal donne d'après les feuilles de Mol- davie le texte exacte des notes échangées entre maximalistes et le gouvernernent de Iassy. Harstmann retour de a3erlin. Il n'a vu que Carp, au-

326 NOTE POLITICE 1918 asupra cbirora cere secretul. Afacerile Ucrainei merg ia- rds bine; maxima.istii învini iar generalul lori Cartie- rui Krilenko, prinsi la Mohilew. Seful delegatiu- nei de pace, Holubovici, a fast numit prezident al Repu- blicei. Poate sä fie inceputul sfarsitu,ui pentru Trotzki. «Din nefericire, adaoga Horstmann, acest lucrucon. vine si ce.or dela Iasi, cari vor visa iarAsi cine stie Trebuia, sá tratäm acum zece zile cand Trotzkiame- ninta. Nu se poate 15.sa astfel armata românà sà" inain- teze phn5. la Odessa» caci ei inainteazg pe douà co- loane, dintre care una merge spre Odessa.Eu : Cum t Si ce este intre ele 7 Horstmann : Probabil putinä po- pulatiei alai ales locuitori prietenosi cari au primit bine armata. Dacg nu se trateazd... Eu : Am auzit sunt propuneri din partea lui Prezan... Horstmann Se vorbeste din cand in cand la granit6 si Mitilineu venit de mai multe ori. Dac6 nu se ajunge la o incheere,. se va denunta armistitiul si se va sfarsi asa. In Ger- mania va merge greu cu chestiunea Regelui; solutiunea bung ar fi ca Regele sá constitue singur R,egenta si demande le secret. Les affaires de l'Ukraine vont de nou- veau bien ; maximalistes battus et le général en chef et son+ quartier Krilenko pris à Mohiliew. Le chef de la délé- gation de paix, Holubovici,a été nommé président de la République. Ca peut être le commencement de la fin pour Trotzki. aialheureusement ajoute avec abandon Horst- mann vs arrange aussi les affaires des gens de lassy qui vont de nouveau raver, Dieu sait quoi!». On aurait dû traiter déjà il y a dix jours, lorsque les me- naces de Trotzki se sont produites. On ne peut pas laisser aussi l'arraée roumaine s'avancer ainsi jusqu'it Odessa ear ils marchent sur deux colonnes, dont l'une va h.Odessa... Moi: Comment et qu'est ce qu'il y a entre? Horstmann Probablement peu de population et surtout un habitant a.mi- cal qui a bien reçu l'armée. Si on ne traite pas... Moi: J'ai ap- pris qu'il y avait eu des ouvertures de Presan... Horstmann: On cause toujours un peu sur la frontière et Mitilineu est venu plusieurs fois. Si on ne conclut pas, on dénoneera l'armistice et on finira de la sorte. En Allemagne on s'arrangera diffi- cilement avec le Roi et la solution bonne serait que le Rot constitue lui la Régence et se retire en congé; train de luxe-

NOTE POLITICE 1918 327 se retragA in concediu : tren de lux pentru Elvetia, cu familia in sigurantà si departe de plictiselile Rusilor. Eu : In lipsa Regelui guverneaz6 consiiul de ministri. Horstmann :$i mai b ne. RomAnia pil.nA la Siret va fdinâne cu armata de ocupatie si dela Siret la Nistru cu armata românà, care ar avea cAtiva ofiteri germani pe Fanga ea. S'ar demobiliza contingentele mai in vArstA pentru a se incadra putin cate putin prizonierii. Si vä vom ajuta, la nevoe chiar cu trupe, sA luati Basarabia sisà. vá apArati contra maximalistilor. Gu- vernul ar sta La Bucuresti si ar avea o delegatie, un ministru sau doi la Iasi. Trebue ca acesti d-ni, Br6,- tianu, Take Ionescui altiis'a" plece. Puterile Centrale ar putea chiar sä" se l2ge, 'Dana la pacea generalà, nu facà nimic contra Regelui. Va putea chiar sd se in- toarcA pe tron daeäRomilnii odoresc. (Aici afost spusà o frazg care punca pe impäratul Wilhelm in joc, ceva ea :i pg,n5, atunci Imp5ratul va uita ). Eu :Stiti c'al colonel Hentsch spusese c'ä chestiunea Regelui nu era un obstacol. Horstmann: $tiu. Colo-

pour la Suisse, avec la famille en sfireté et loin des ennuis russes Moi: En l'absence du Roi, c'est le Conseil des minis- tres qui gouverne. Horstmann: Encore mieux. La Rouma- nie jusqu'au Sereth resterait avec de l'armée d'occupation et fluSereth au Dniester (Moldavie-Bessarabie) avee l'armée roumaine qui aurait quelques officiersallemandsauprl..s d'elle. On démobiliserait les classes Agées pour encadrer petit A petit les prisonniers. Et nous vous aiderions au be- soin méme avec des troupes à aequérir la Bessarabie et A vous protéger centre les maximalistes. Le gouvernement sié- gerait A Bucarest et aurait une délétration un ou deux mi- nistres à Iassy. II faut que ces Messieurs Bratianu, Take Ionescu et autres s'en aillent.Et les puissances centrales pourraient même s'engager jusqu'à la paix générale de ne rien entreprendre contre le Rol. Il pourra même retourner sur son trône si les Roumains le désirent. (Iciil a été dit une phrase qui mettait l'Empereur Guillaume en scène, quel- que chose comme: et d'ici 1A, l'Empereur oubliera) Moi Vous savez que le colonel Hentsch avait dit que la question du Roi n'était plus un obstacle. Horstmann: Je sais. Le

328 NOTE POLITICE 1918 nelul, cu toata inteligenta, lui, vorbeste de lucruri din care nu intelege mult. (Curn Horstmann imi spune cä Kiihlmann domina situatia; ea, in douà discursuri, a biruit pe acei cari inainte de intoarcerea lui voiau sä,-1 distruga qi a trans- format pe detractori in admiratori tonul diferit in ce priveste pe Hentsch ma face sä cred cA balantase pleaca de partea elementului civil contra celui militar). 5 Februarie. TatA in ce termenicomunieatul ro- man din 16/29 anunta intrareatrupelor romanestiin Chisinau, fapt cunoseut la Bucuresti de 3 zile : «Trupele noastre, chemate de Comandamentul rus si de Sfatul Tarei Republicei moldovenesti, au intrat la 13 Ianuarie, 6 ore, in mijlocul aclamatiunilor populatiunei, in Chisi- nau». La Brest-Litowsk, in urma protestarei delegatului ucrainian Lubynski impotriva desaprobarei lui Trotzk-i si a expunerei violentelor maximalistilor, eari au voit sä, infiinteze la Charkov un guvern rival, Czernin, in nu- mele aliatilor, a declarat ca nu e nici o ratiune sal in- firme declaratiunile dela 12 Ianuarie, care au recunos-

colonel, rualgré son intelligence, parle de °hoses auxquellesil ne conrprend pas grande chose. (Comme Horstmann me dit que Kiihlmann domine la situation; que en derux discours a mate ceux qui, avant son retour, voulaient le détruire et transformé ses detracteurs en admirateurs, le ton different en ce qui regarde Hentsch me fait penser que la balance penche du côté de l'élément civil contre les militaires). 5 février.Voici en quels termes le communIqué roumain du 16 29 janvier annonce l'entrée des troupes roumaines Kichinew, fait connu à Bucarest depais trois jours:Tru- pele noastre, chemate de comandamentul rusE}i.de Sfatul fd- rei Republicei Moldovenesti, au intrat la 13 (26) Ianuarie 6 ore p. m., in mijlocul aclamatiunilor porrulatiunei, in Chi- sindu». A Brest-Litowsk, sur la protestation du délégué ukrainien Lubynsky. contra désaveude Trotzky et rexposé des vio- lences maximalistes gut ont voulu établir à Charkow un gon- vernement rival, Czernin au nom des allies a declare qu'il n'y avait aucune raison d'infirmer les declarations du 12 jan-visT qui ont reconnu la delegation ukrainienne comme

NOTE POLITICE 1918 329 cut delegatia ucrainiand ea independentdi reprezen- tând poporul ucrainiani cä aliatii erau dispusi sa recu- noascd Ueraina ea stat liber si suveran, in stare sä in- chele singur acorduri in.ternationale. (Aceasta aruneä ined lumind asupra euvintelor lui Horstmann, de eri). 6 Februarie. O depesd Wolffbureau, data de «Ga- seta Bucure§tilor» de azi, confirmd cele spuse Luni de Horstmann despre victoria Kievului asupra maxima- Sunt dar vesti sigure. «Neamul Romanesc» al luí Iorga din 27 Ianuarie contine doud constatdri : Rusia taristd nu se conducea .eu noi ea o aliatd, dar ca o putere protectoare; Rusia re- volutionard a vrut sà aprindd Moldova dintr'un cap la altul. La aceastd constatare agentia Reuter ada,oga alta: trupele rusesti in plind descompunere dezerteazd in massdi, in retragerea lor spre granitd, distrug ora- ele si satele românesti. «Se vorbeste» fdrd indoiald pe front. Seful de Stat- Major Hell a plecat si el la Foosani. clMégation indépendante et représentant le peuple ukrainien et que les alliés étaient disposés à reconnaitre rUkraine com- in,e Etat libre et souverain en &at de conclure des accords internationaux indépendants. (Ceci jette de la lumière en- core sur les paroles de Horstmann d'hier). février. Una dépêche du Wolff-Bureau que la «Gazeta Bucurestilor» de cette après-midi, confirme tout ce que m'avaitdit lundiHorstmann surla victoire Kiew sur les maximalistes. C'est doucaprèsvérification des nouvelles eertaines. Le «Neamul Rom:Liege» de Iorga du 27 janvier contient deux constatations: la Russie tzarist° ne se conduisait pas en alliée, mais en puissance protectrice ;la Russie révo- lutionnaire a voulu incendier la Moldavie d'un bout A. l'autre. cette constatation,l'agenae Reuterajoute une second° : les troupes russes en pleine décomposition désertent en -masses et dans leur retraite vers les frontières roumaines elles détruisent les villes et Les villages rounvains. (Dépêche de Rotterdam). (On cause» décidément sur le front. Le chef d'Etat- Major Hell est aussi parti pour Focsani.

330 NOTE POLITICE 1918 Ce se petrece in grupul Carp 7 Dung, lui Bränistea.nu, sunt foarte desor;entati, iar cei mai grdbiti ar vrea osd ja actiuni in guvernulMarghilmnan». La Berlin cu toate aere.elibere alelui Horst-- mann se pare ea' manifestdriie populare au fost grave, Agenti rdniti si un ofiter de politie omorat. ImpAratul n'a asteptat ca palatulsä fie inconjurat sia pärdsit Berlinul. (Tzigara are aceste stiri din izvor bun). De altfel Horstmann spusese cá se cheltuiau bani pentru a se provoca greutäti si cà prin agenti neutri se ag.tau lucrAtorii si se cäuta a-i atAta. 7 Februarie. Focsanii atrage privirile. Generalul Hell s'a intors, se pare cd ofiterii romiini au avut o ati- tudine deosebitä,i plind de curtenie si pleacd. iar. Witzleben, care a venit sà mà vadä laCrucea Rosie, mi-a spus«dar Focsani 7» Denuntarea armistitiului e In aer, in cazul cad pacea ar intArzia. In documentele ruse publicate in gazeta de azi dup6, «Iswestia», e o telegramd a lui Iswolski, confirmAnd pe

Que se passe-t-il dans le clan Carp? Au dire de 33ranis- teanu, on est très décontenancé et les plus presses voudraient prendre des actions «dans le gouvernement Marghiloman». A Berlin, malgre les airs detaches de Horstmann, soluble que les manifestations populaires ont été fort gra- ves. Das agents blesses et un officier de police tué. L'Empe- reur n'a pas attendu que le Palais fut cerné et a quitté Ber- lin en automobile: Tzigara, entre autres, tient ses renseigne- ments de bonne source. D'ailleurs Horstmann avait dit gu'on dépensaiit de l'ar- gent pour susciter des embarras et que par des agents neu- tres on agitait les ouvriers et l'on cherchait à les ameuter. 7 février. Focsani est le point de mire general. Le gé- zu?ral Hell e,t revenu il paralt que les officiers roumains. ont eu une attitude toute différente et pleine de courtoisie et repart. Witzleben, qui est venu me voir à la Croix- Rouge, m'a dit, comme premier mot :qEt Foesani 7» La dénonciation de l'armistice est en l'air pour le cas où paix trainerait. Dans les documents secrets russes, que publie la «Ga- zeta» de ce soir d'après l'«Iswestiap, il y a un télégramme

NOTE POLITICE 1918 33 1' deplin vederile mele cum cà faimosul ultimatum al lui Stuermer n'a existat Numirea lui Ciorg,neanu e confirmatä. Koch avea un raport contrariu pe care a trebuit retragg Wel- zer fäcându-i cunoscut cä nu se mai poate reveni. Pri- vitor la aceasta, Jeikmann imi spune cä nicioclatä nu s'a. fAcut o numire färA avizul politiei politice, dar in acest caz s'a treeut peste el ; dupä informati le lui, ar fi un ora care se poate conrupe. Frumos prestigiu l De altminterea ceeace ni se dà ca personal diriguitor trebue sd fie marrä de export. Astfel Tzigara imi spune Ca' s'a numit un oare- care Sergiu Manolescu prefect deIalomita,färd a fi propus, ci numai fiindcä e «l'amant de coeur» aunei Doamne P..., care la rândui stApaneste

332 NOTE POLITICE 1918 cioiu, liberal nationalist, in cap. Crdsnaru mi uitg pe a- micii lui BrAtianu, cci imbecil-al de Lupu nu ste nimie, nu cunoaste pe nimeni. Prea multumit ca Crásnaru sg-i faca treaba 9 Februarie. Primit urnidtoarele cuvinte dela Le- debur : «Un Marconi dela Iasi, sosit de o ord, anuntä. ,guvernul Brdtianu a demisionat». (10 dimineata). E vre-o legdturg de fdcut cu un articol de fond din «Bukarester Tagblatt» care zice : Romania poate obtine pace sub conditiile care sunt cunoscute guvernului dela Iasi? Dar jurnalul adaogd o frazd : oConditiuni... care trebue sd fie un inel din lantul noilor situatii teritoriale din Balcani, devenite necesare In urma decursului rdzboiului». Fac sd se observe aceastg nag lui Ledebur, cand vine la Crucea Rosie sd-mi confirme vestea demisiunei sd-mi spue cá pacea cu Ucraina se considerd castigatd. Imi face atunci declaratia urnagtoare : Pentru Dobrogea cred Ca pot sà afirm cd solutia chestiunei va fi amanatil pand la incheerea pdcei generale si cà atunci Puterile Cen- trale se leagg sd facä «cauza lor» apdrarea intereselor

Tfoublie pas les arais de Bratianu, car l'imbécile de Lupu ne sait rien, ne connalt personne. Trop heureux que Crasnaru fasse sa besogne.- 9 février. Reçois le petit mot suivant de Ledebar. «Un -Marconi de Iassy, arrivé il y a une houre, annonce que le gouvernement Bratianu a démissionné». (Dix heures matin). Y a-t-il une liaison a établir avec un article de fond du cBukaregter Tagblatt» qui dit : «La Romnanie peut obtenir la paix sous les conditions qui sont connues par le gouver- -nement de lassy»? Mais le journal ajoute une phrase: oBe- dingungen.- welche ein Glied der durch den Verlauf des Krieges notwendig gewordenen territorialen Neuordnungen auf dem Balkan sein miissen». Je fais remarquer cetie note A. Ledebur, vient à midi, it. la Croix Rouge, me confirmer la nouvelle de la démission et me dire qu'on con- sidérait comme acquise la paix avec l'Ukraine V me fait alors la déclaration suivante :<

NOTE POLITICE 1918 333, romanesti. In chestiunea clinastica, cred ca, s'a decis a- doptarea solutiunei pe care ati indicat-o. E curios de constatat cá Mehedinti, care are lega- turi cu profesora germani, mi-a spus chiarazi dimi- neata : Vei vedea, au sa propung amanarea pAna la pa- cea generará. La 6 ore editii speciale confirma vestea cunoscuta ca pacea cu Ucraina a fost semnatá azi noapte. Telegrama oficialä" a retragerei guvernului Bratianu e si ea comu- Lupu Kostake adaoga ca un ultimatum afost trimis Romaniei. Presupun cá vrea sspunä ca armisti- tiul a fost denuntat. Adaoga cà totiofiterii au si fost trimisi pe front. E ziva mea de nastere. 64 ani ! 10 Februarie. TJna din cele mai frumoase diminete ale acestei ierni extraordinare. 11 ore. Horstmann 1ml comunica cà Averescu e In- sarcinat sa formeze guvernul cu BadaráuiOrleanu. Cere lamuriri pentru a le comunica lui Bussche. El con- térêts roumains. Dans la question dynastique, je crois qu'on est décidé à adopter la solution que vous avez indiqué). Il est curieux de constater que Mehedinti, qui a des ré- lations du côté professeurs allemands, m'a rapporté ce ma- tin même :

334 11; 0 TE POLITICE 1918 siderd guvernul Avereseu ca prefatä, a guvernului defi- nitiv care va face pacea. Vizita la sanatoriul Gerota, pentru a lua vesti dela colonelul Hentsch, care a fost operat de calcul la ficat 4icare nu merge bine. Horstmann 5[1 regretii,cäci Hentsch cel putin cunostea tara. El: Frumoasd into- ligentA ! Eu : Putin cam «brouillon». El, surazAnd: Da. Färd indoiald diplomatiao ja inaintea milita, rilor... Horstmann revine la 5 cu o nouä listä :Averescu. Misu gantacuzino, Argetoianu, Luca Niculescu (cred E- leftereseu). Moneda unui guvern Filipescu, mai putin Filipescu. Aflu mai tArziu (prin Arion) ea Culcer, M. Säulescu si generalul Iancovescu vor complecta aceastä soeietate. 11 Fibruarie. Ledebur imi comunicg cá Trotzki a rupt tratativeleeri. A venit sä declareeä nu se mai .eonsiderd in stare de dzboi cu Puterile Central°, cä, ar vrea sä demobilizeze armata, cä astepta ca Germania sä considère le général Averescu comme préface du gouverne- ment définitif qui fera la paix. Visite au sanatorium Gerota pour prendre nouvelles colonel Hentsch, qui s'est fait opérer calm]] au foie, 15, dont un trés gros et qui ne va pas bien. Horstmannle regrettait, car Hentsch du moins connaissait le pays. Lui Belle intelligence. Moi: Un peu brouillon, Lui, avec sourire: Oui. C'est décidément la diplomatic+ qui prend le dessus sur les militaires. Cinq heures, Horstmann revient avec nouvelle liste : Averescn, Michel Cantacuzène (AM Etr.), Argetoyanu (Int.), Luca Niculescu (je suppose que c'est Luca Elefterescu.In- dustrie). La monnaie d'un gouvernement feu Filipescu, mains Filipescu. j'apprends plus tard clue Kulcer, Michel Saulescu et le général Iancovescu oompléteraient cette société. (Par. C. A,ri on). 11 février Ledebur me communique queTrotzkia re,mpu subitement hier. Il est venu déclarer qu'il ne se con- si(lérait plus en état de guerre avec les puissances centrales, qu'il allait démobiliser l'armée, qu'il attendait que l'Allemag-

NOTE POLITICE 1918 335 fac5 la fel, dar cA nu putea facepace. Nici n'a as- teptat sä, i-se aspundà si s'a retras. Ledebur crede &á e o miselie dibace; asa cä, daed se Tejan ostilitAtile, Germania va avea in fata democratiei toatä fäspunderea. Sentimentul meu este eh' aceastä rup. tur5, venind din partea ruseascà, va intäri actiunea gu- vernului in Germania. Biome vine sà mà vad5 impreunä cu foarte inte- resantul Dr. Bastgen, preot catolic care mi-aduce, cu o frumoas5 dedicatie, cartea lui asupra chestiunei roma- nesti. Ar don i mä. due Joi la Voila A, iau masa Arhiepiscopul de Miinchen von Faulhaber, care vine dela Sofia, unde Tarul l'a primit cu mari onoruri. (Ar- hiepiscopul a venit la 14 Februarie s5 mä" vizitezeim. preund cu Mgr. Netzhammer. Am scäpat aceastA Primit pe baronul de Remach, membru al Land. tagului alsacian; vorbeste mai mult frantuzeste; e run eu Pourtalès. Critic5 mrtsura luat5 de guvern ca s5 li- chideze in Alsacia proprietätile Francezilor. Dupg räz- boi irebue schimhat5 forma acestui Stat imperial. Ca si Heitz, prefer5 säl devie provincie. ne en fit autant, mais ne pouvait pas faire la paix. n'a même pas attendu qu'on lui répondit et s'est retiré. Le- debur estime que c'est une canaillerie adroite; comme cela, 8'il y a reprise d'hostilités, c'est l'Allemagne qui en a,aux yeux de la démocratie, la responsabilité. Mon sentiment est que cette rupture venant du côtérusse affermera l'action gouvernementale en Allemagne. Blome vient me rendre visiteavecletrèsinté- ressant Docteur Bastgen, prètre catholique, que m'apporte, ave() une jolie dédicace, son livre sur la question rouniaine. Il voudrait que j'allasse jeudi h. Voila déjeuner avec l'arche- vague de Munich, von Faulhaber, qui arrive deSofiaoil le Tzar l'a recu avec grands honneurs. (Dr. M. von Faul- haber, Erzbischof von Miinchen, Feldpost der bayrischen Armée est venu le 14 février me faire visite avec Mr. Netz- hammer. J'ai manqué cette visite). Bevil le baron de Remach, membre du Landtagalsa- cien. Parle surtout le francais. Est parent de Pourtalès. Cri- tique la mesure prise par le gouvernement deliquideren Alsace-Lorraine les propriétés des Français. Après la guerre il faudra changer laforme de cetEtatd'Empire qu'une vaut rien. Comme Heitz, il préfère qu'on devieut province.

336 NOTE POLITICE 1918

Beldiman, ca si Virgil Arion, care erifatade martor (Nicu Ioanid) a tratat pe Carp de «copil imba- tranit», s'a sdturat si el de Carp si de Lupu. Propunerea lui : Dach" se denuntiiarmistitiul, deci un fapt con- cret, trebue sä." adresiim o proclamatie armatei pentru ca sg, nu se mai lase s'al fie omorata.' de geaba. M. multu- mese spun CA ar fi platonic ca rezultat, si desigur fa.0 ca precedent. Vorbind despre Dobrogea, Beldiman Imispune Cum vrei ca Germania s'd vorbeascA in acest moment in plinA crizg, sájigneasd, pe Bulgari 1 Ea nu poate sà-si spue secretad. Oare Carp n'a fAcut destul rhu re- petind tuturor cb." Mackensen i-a dat asigurdri 7 Bulgarii au aflat aceastai iatd cauza poate a nouilor insistente bulggresti. Eu : Germanii sà aleagg pe cine vor, D-ta, Nenitescu, pe mine, pe cine cred capabil sàrestaureze tara, §i incredinteze secretul: va sti, dac5, face pacea asupra celorlalte puncte, cá Dobrogea nu-i pierdutà si va avea puterea sà infrunte furtuna. Beldiman, fàfal sá räspundà direct : Le-am spus eh' nimeni nu vrea sà-si taie singar gâtul. Beldiman, comma Virgil Arion qui, hier, devant té- moin (Nicu loanid) a traité Carp de «capil irnbAtranit», en a par-dessus Yoeciput de Carp et de Lupu. Sa proposition ;s'il y a dénonciation del'armistice, donc un fait concret, il faut que nous adressions une pro- clamation et rarmée pour qu'elle ne se fasse plus tuer pour rien. Je me contente de dire: «Ce serait platonique comme résultat, etcertainementmauvais commeprécedent». Nous causons Dabrogea.Beldiman me dit «Comment voulez-vous que l'Al/emagne parle en ce moment, et en pleinecriseblesselesBulgares fSon secretellene peut le confier. Est-ce que Carp n'a pas fait assez de mal en répétant à tout le monde que Mackensen lui a donné des assurances7 Ceci a été appris par les Bulgares et c'est peut-être la cause des insistances nouvelles des Bul- gares». Moi: «Que les Allemands choisissent leur homme, vous, Nenitescu, moi, qui ils croient capable de restaurer le pays, et lui confie le secret: il saura, s'il fait lapaixsur les autres points, que la Dobrogea n'est pas perdue et aura la force d'affronter l'orage>. Beldiman, sans répondre di- rectement: «Je leur si dit que personne ne veut secouper

AOTE POLNICR 1918 337 Asupra chestiunei dinastice,aflu dela'el eh' Tarul Ferdinand e contra detronärei Regelui nostru, ca him* ratul Carol deasemeneai cä a convertit pe Czernin ; Kaiserul l'a consultat daeä putea lua initiativa sa-1 ex- pulzeze El, un Hohenzollern, si c5, el Beldiman nu a a- yut curajul s. sfatuiascA aceasta. Dar atunci 7 12 Februarie. Prelhnindrile unei conferinte la Focsani sunt sigma?. In principiu Germanii primesc Sà stea de vorbti cu guvernul,oricare ar fi si cu Regele Ferdinand. Ac,easta e stabilit.i Horstmann o confirma, adgogand cà nu stie din cine se compune guvernul (7). Brgnisteanu imi spusese : In naivitatea lor, Nerntii sunt atht de ahtiatide pace, cá nu-si dau seama de cei cu cariau sA stea de vorM. In aceiasi ordine de idei, Horstmann imi spune «Stere e ca o bomb6; gata s5. explodeze». Si, incursul convorbirei, caï cAnd ar fi mersinaintea unei obiec- ,tiuni pe care nu m5, gAndeam s'a," o fac : «Trebue sa avem rAbdare». Ripostez : «DacA e vorba de o pace strAm- b6, e mai bine sà," o facA ei. nu etro. soi-méme le coup. Sur la question dynastique, j'apprends de lui que le Tzar Ferdinand est contre le détrônement de notre Rol, que l'Empereur Charles aussi et gull aconverti Czernin ; que le Kaiser l'a consulté s'il pouvait prendre l'i- nitiative de l'expulser, lui, un Hohenzollern, et que lui, Bel- diman, n'a pas eu le courage de leiniconseiller. Mais alors ? 12 février. Les préliminaires d'une conférenee it Foe- sani sont certaines. En principe les Allemands acceptent causer avec le gouvernement, quel qu'il soit et avec le Roi Ferdinand. C'est convenu et Horstmann me le confirme en ajoutant :«qu'il ne sait pas qui compose le gouvernement» Branisteanu m'avait dit :«In prostia lor, Nemtii Bunt atat de ahtiati de pace, câ nu-si dau seama de cei cu cari sà stea de vorbil». Dans le méme ordre d'idées, Horstmann dit: .Stereest comme une bombe ; tout prAt à éclater !». Et au cours de la conversation, comme s'il allait an devant d'une objection que je ne comptais pas faire«Il faut avoir de la patience». Je riposte : s'agit d'une paix boiteuse, j'aime antant que ce soit eux qui la fassent, pas moi».

338 NOTE POLITICE 1918

Din marturisirile lui Horstmann rezult5, Prezan a telegrafiat Maresalului ca", miline, 13, delegatii români vor fi la frontier6 (in trecere se spune cá termenul, deci se fixase unul a fost prelungit cu o zi, guver- nul nefiind stabilit). Dar din partea Puterilor Centrale nu se va putea trimite cineva la Focsani inainte de joi sau Vineri. Horstmann si Richthofen sunt reprezentan- tii Germaniei cu generalul Hell. Horstmann foarte multumit de a avea pe Richthofen, care, nefiind sub or- dinele autoritgilor militare, are mai multà libertate de vorbg. Baronul Mittag si Czaki vor reprezenta Austro- lingaria. Dac5, primele convorbiri ajung la ceva, poate ea Czernin si Kiihlmann sá vie in persoand. Dela ineeput se va pune chestiunea :Familiare- gará trebue sá stea deoparte, cu Bratienii si cu Take Io- nescu. Pentru Dobrogea, o adrninistratie in patru :oeu- pantii de azi pansä, la pacea generará. «Germania ar vrea. mai bine sä, pAstreze Constanta, deck s. o lase Bulgari- lor». Dar Richthofen, mai dAscalit, venind din Bulgaria, incearca sá pledeze ea' se poate face un port la Acker- man sau aiurea. Des confidences de Horstma.nn il résulte que : Presan a télégraphié au Maréchal que demain, 13, des délégnésrou- mains seraient à la frontière. (En passant, il est dit quele deal done on en avait assigné Un a. été prolongé d'un jour, le gouvernement n'étant pas arrange). Mais du côté des puissanees centrales on ne pourra pas Atre à Focsani avant jeudi ou vendredi. Horstmann et Richthofen sont les représentants de l'Allemagne avec le general Hell. Horst- mann très content d'avoir Richthofen qui, n'étant pas sous les ordres des autorités militaires d'ici, a plus de liberté de parole. Le baron Mittag et Csaki représenteront l'Autriche- Hongrie. Si les premières conversations aboutissent, il s'y pourrait que Czernin et Kiihlmann vinssent en personne. Du premier coup on posera la question: la famille royale doit s'égarter avec Bratianu et Take Ionescu. PourlaDo- brogea, une administration it quatre: les occupants jusqu'i4 la paix générale. «L'Allemagne aimerailt mieux garder Con- stantza que la laisser aux Bulgareso. Mais Richthofen, plus en- doctrine,' venant de Bulgarie, essaye de plaider qu'on peut faire un port it Ackerman ou ailleurs.

NOTE POLITICE 1918 339 Horstmann miirturiseste d nu stie cum se vor in- toarce lucrurile dupA plecarea Regelui (?) pentru a urma tratärile de pace. Sunt ingrozit de lipsa de once directiva si de claritate, in toate desbaterile care se vor deschide ! Nuantà ciudatà : «cred cà punand indata. dela inceput, toate conditiunile ne vom sdpa de preten- tiunile asupra tredtorilor muntilor». IntepAtud pentru Austria! Imediat dupà aceia vAd pe Lebedur pentru a aranja o intalnire cu Mittagi Ii schitez o parte din pro- gramul ce se propune privitor la dinastie : «Dar cine poate da asemenea idei? De sigur d. dela Berlin!» Inte- paturA Germaniei ! «Lumina» publid douii telegrame, pe cari cenzu- ra le-a fäsat sh tread, ceeace le fixeaz5. insemnatatea: 1) Antanta autoriz5. Romania s'a" trateze. Dar. baza va trebui sA fie examinatà de Antantà inainte de a fi pri- mita. 2) Din Viena. Ucrainienii nu ar fi contra trecerei Basarabiei la Romania, dar sub rezerva rectificArei de fruntarie, dupà indicatiile etnografice ale Ucrainei.

Horstmann avoue ne pas savoir comment les choses peu- vent s'aranger après le depart (1) du Roi pour continuer les pourparlers de paix. Je suis térrifié de l'absence de toute directive, de toute clarté dans les débats qui vont s'ouvrir ! Nuance singulière :«Je crois qu'en posant de suite, du premier coup, toutes les conditions, on se débarrassera des pretentious sur les defiles des montagnes».Pointe contre Autriche. Je vois de suite après Ledebur pour arranger une en- irevue avec Mittag, et je lui trace une partie du prograname qu'on se propose eoncernant la dynasti3: «Qui pent dormer ces idéesT Cela vient pour stir deBatlin».Pointe contre l'Allemagne ! La «Lumina» publie deux télégrammes que la censure a laissé passer ce qui en. fixe la portée: L'Entente autorise la Rountanied trailer. Mais la base devra être examinée par ¡'Entente avant d'être tocceptée. De Vienne. Les Ukrainiens ne désapprouveradent pas le passage de la ;Bessarabie A, la Roumanie, mais sous re- serve de rectifications de frontiAres,selonlesindicaticns ethnographiques de l'Ukraine.

340 NOTE POLITICE 1918

SfiirSitu' neprevAzut al conferintei cu Trotzki e con- sidenat in Germania ea o foarte bung. solutie. Trotzkin'a voit sá semneze un act contrariu opiniilor sale asupra drep-tului popoarelor de a-si hotgri soarta, dar stabileste de fapt starea de pace. Ca rezultat militar e acelasi lu- cru si va fi inteles in curAnd in Frantai aiurea. Seara, Tzigara, putin timp dupg Verzea, vine mg, pung in curent de o intrunire la Stere Beldiman, Cpanda-Pitesti, general L. Jarca, Piargscanu, Simiones- cu-Ramniceanu i ei doi. Beldiman lag sg se inteleagg eh' e inspirat de Berlin. :S'ar voi plecareadinastiei, dar nu se vrea a se lila o initiativgi s'ar multumi Romaniei ea g o ja. Deci o motiune anti-dinasticg. Stere leagg de aceasta, chestiunea integrifalei nationale : Dobrogea. Cu toga' opozitiunea lui Beldiman, se prezintg o redactare semnatä de Nenitescu. Refuzg pentru diferite mo- tive rnotiunea antidinasticg Jarca, Verzeai Tzigara, si sfgtuesc sg nu se faeg nimic Mfg aprobarea lui Carp si a lui Marghiloman. 13 Februarie. Horstmann, 9 jum. oNu mai vin la

La fin non prévue des conférences avec Trotzky est considerée en Allemagne comme une solution très avanta- geusik Trotzky n'a pas voulu signer un acte contraire à ses opinions sur le droit des peuples de fixer leur sort, mais établit de fait l'état de paix. Comme résultat militaire, c'est exactement la méme chose et on le comprendra bientôt en France et aillenrs anssi. Le soir, Tzigara, quelquesinstantsaprèsVerzea, vient me mettre au courant d'une réunion chez Stere:Bel- diman, Coanda-Pites.ti, général Leonida Tarea, Patrascanu, Simionescu-Ramniceanu et eux deux. Beldiman laisse en- tendre qu'il est inspiré par Berlin: on voudrait se débarras- ser de la dynastic, on pent pas en prendre l'initiative et on serait gré it la Roumanie de prendre les devants. Done une mo- tion anti-dynastique. Stere y rattache la question de l'inté- grité nationale :la Dobrogea. Malgré opposition de Bel- diman, on praduit une rédaction déjà signée par Nenitescn. Refusent pour différents motifs la motion anti-dynastique Tarea, Verzea et Tzigara, qui conseillent de rien faire sans l'assentiment de Carp et de Marghiloman. 13 février, 9 heures et demie. Horstmannt (Its ne vieu-

NOTE POLITICE 1918 341

Foc,sani, ministrul Papiniui colonelul Ressel vor veni ei la Bucuresti. Probabil au un mesagiu de predat». Iforstmann vrea sh aibA informatii asupra Jon i le dau : bune asupra lui Papiniu; foarte bune asupra lui Ressel. El : TJnde gAzduim 7 (vor dar sA-i aibii sub pazA). Cum asi don i ea sh vorbeaseg, cu dv. ! Eu MA voi tine la dispozitia lor, dacA o cer. Vorbesc de actiunea lui Stere. Inteleg cà eunoaste directivele, &del imi spune : «Mai ales Beldiman e acel care tine la aceastá motiune anti-dinasticà».Eu : Da, dar ti dA aerul de a fi inspirat de Berlin. El, dupA oarecare t'Acere : «De fapt toatà hunea o dore-te la Ber- lin, Bussche o voeste, Ludendorf de asemenea. Austria nu o mai doreste,i chiar nici 17U o voqte poate n acest moment; si lumea politicA la Berlin, in fata acestui vant de a.narhie, Ii e de asemenea defavorabilli. (Textual). Horstmann revine asupra plearei in concediu a in- tregei familiiregale si imi pune chestiuneaprecisà. : Esti d-ta de pArere cA, cu BrAtianu si Take Ionescu de fatA nu se va putea face un lucru bun ? nent plus à Focsani; c'est le ministre Papiniu et le colonel Ressel qui arrivent it Bucarest.Probablement ils ont un message A remettre». Horstmann veut avoir des renseig- nements sur leur compte. Je les donne bonsf u rPapiniu, très bons sur Ressel.Lui: OA va-t-on les loger ? (On comp- te done les avoir sous garde). Comme je voudrais qu'ils cau- sent avec vous! Moi: Je me tiendrai àleur dispositioa, s'ils le demandent. Je parle de l'action de Stere. Je comprends qu'il en sait les directives, car il me dit: 0C'est surtout Beldiman qui tient A cette motion anti-dynastique».Moi: <

342 NOTE POLITICE 1918

Ti rgspund ed. este'convingerea mea. (Cum nu pot-fi exilati, ' bgnuesc cá intrebarea vreasá ridice ultimele scrupule daca se poate trata cu ei). Stere : Mizerabilii dela Iasi sunt la ultima extre- mitate. Sciiparea Regelui si a persoanelor lor trebue fie singura lor preocupare. Vor semna once, sacrificand ehiar Dobrogea. E de datoria noastrk chiar daed e prea tarziu, sa incercrm ceva. Ar trebui ea actualii si fostii parlamentarii toate persoanele de seamä sd se intru- nease,g, spre a declara cd tot ce se va face de catre par- tea cea mai micd a Romaniei nu va fi recunoscut de noi si cd nu admitem ea Regele s'd vorbeascd in numele nos.- tru. Ar fi sub o altii formg, ceeace Verzeai Tzigara raportaserg. N'am discutat, dar cum cred cá rationamentul gre- este dela inceput, avand in vedere unele fapte care pot Sg, se producg, trebuie sä" aman once urmare pe Vineri dim ineata. Gdsesc la Crucea-Rosie ocomunicare, falsäca motive, inexactii ca fapte, prin care maior-ul von Wel- zer rechizitioneazd cantinele. Ofiterului care s'a, prezen- ma conviction. (Comme on ne pent les exiler, je suppose que la question veut lever les derniers scrupules si ont peut traiter avec eux). Stere: Lea miserables de Iassy sont à toute extrémité. Sánver le Roi et leurs personnes doit être leur unique pre- occupation. Ils signeront n'importe quoi, en sacrifiant méme la Dobrogea. Il est de notre devoir, même s'il est trop rtard, de tenter quelque chose. II faudrait que les actuels et les pre- cedents parlementaires et toutes les personnes de marque se réunissent pour declarer que tout ce qui se fera par la partie, la moindre, de la Roumanie, ne sera pas reconwu par 11.011 S et que nous n'admettons plus que le Roi parle en no- tre nonz. C'est sous une antra forme ce que Verzea-Tzigara avaient rapport& Je n'ai pas discute, mais comme j'estime que le raisonnement 'Ache par le commencement, vu certains faits qui peuvenrt se Produire, il faut remettre toute conti- nuation it vendredi matin. Je trouve it la Croix Rouge une communication, fausse comma raisons, inexacte commie faits, par laquelle le major ineffable von Welzer réquisitionne les cantines. A l'officier

NOTE POLITIU 1918 343 tat, i-am spus verde modul meu de a gandi si am scris. lui Horstmann pentru a protesta contra acestei jigniri. In fond e o afacere de pricopsealà : Personalul nostru voluntari gratuit va fi inlocuit de o bandh de gayer- nante si de amploiati infometati eari trebuie sá trgiasch pe socoteala comunei. Cu tren specialau sosit Papiniu, Mitilineu Ressel. Sunt la Athén6e-Pa1ace. N'au prAnzit eu Gerina- nii, ci in salonul lor rezervat. La 10 ore Horstmann, care imi dä aceste detalii. imi spune cá ei au venit gcum ati ghicit», ca sh cilstige timp. Ei propun lucrul imposibil de a mai caphta un ter- men de 20 zile, dorincl SA', se formeze un guvern numai de diplomati,i pentru aceia e nevoe de Misu dela Lon- dra! S'au rezervat orele dela 12-2 ca sä putem ve- dem. Horstmann rrià roagh sh le vorbesc foarte serios : sau un guvern serios, sau plenipotentiari de primul or- din si atunci Czernin si Kiihlmann vor veni in persoanh. Dar, conditie esentialh, trebue ca Braianu si Take Io- nescu sàphriiseasch tara pfing,la ineheerea pheei.

qui s'est présenté, j'ai vivement dit ma faeon de penseret jai écrit à Horstmann pour protester contre tet affront. Au fond c'est une affaire de (pricopsea14,», notre personnel vo- lontaire et gratuit sera remplacé par une bande de gouver- nante,s et d'employés faméliques qu'on fait vivre aux frais de la commune. Sont arrivés par train suécial Papiniu, Mitilineuet Ressel. Ils sont à l'Athénée Palace. Ils n'ont pas diné avec les Allemamds, mais dans leur salon réservé. A 10 h. Horstmann, qui me donne ces détails, Me dt: que ces messieurs sont ve- nus, «eomme vous l'aviez deviné», chercher à gagner du temps; ils proposent la chose impossible d'avoir encore un délai de 20 jours, désirant ne former qu'un gouvernement diplomates et pour cela on a besoin de Mien de Londres! On a ménagé les heures de 12 A 2 pour que nous puissionsaller (es voir. Horstmann me prie de leur parler très sérieusement: ou un gouvernement sérieux ou des plénipotentiaires de pre- mier ordre et alors Czernin et Kiihlmann viendront en per- sonne. Mais, condition essentielle, il faut que Bratiano et Take Ionescu quittent le pays jusqu'A la paix. Horstmann

344 NOTE POLIT1C'E 1918

Horstmann vrea s'a ceri pleeareaRegeluisi atunci chestia dinastica nu va fi pusa, qa,ci Regele nu poate sà stea inteo tara ocupata de o armatil sträinä». Eu : Cum ocupatà, dad, se face pace LI El: Dar avem ne- voe de graul d-voastrAi nevoie ca cimpul sa, fie lucrat. Eu : Dar garantia voastrà este in guvern in inte- resul nostru.El: In Ent', totul se va impka; numaisà se trateze in mod serios. Colonelul Hentsch a murit. 14 Februarie. Ledebur pleacrt la Viena. A vazut pe Mittag un moment : nu vrea sá spuna nimie,pretex- tand cá n'are. dec.& o simpla misiune militarg. De altfel Mittag «este o creaturA a lui Czernin» i i-e fricA sá spu- ta' o vorbá faYa" invoireaministrului srtu. Ledebur erede inteo schimbare de sferà de influentA, si eh' inde ciziunea mai ales in privinta Poloniei producea,ceste oscilatiuni. (Credeam eä citesc in ochii lui cá Austria va avea s'a" joace un rol mai insemnat in chestiunile ro- manesti). Czernin, caresedesinteresa,seingrijeste din ce in ce mai mult de Romania. Ledebur credeca mine cä aceasta lipsà de directie, care se simte, e ingriji-

vent que je demande aussi le départ tlu Roi et la question dynastique ne sera pas posée, «car le Roi ne peut pas res- ter dans un pays occupé par une armée étrangére». Moi: «Comment occupé, si on fait la paix,» Lui: «Mais nous avons besoin de vos blés et nous avens besoin qu'on travaille les champs». Moi: alais votre garantie est dans le gou- vernement et dans notre intérét». Lui: «Mais tout s'arran- gera; mais qu'on traite sérieusement». Le colonel Hentsch est mort. 14 février. Ledebur part pour Wien. Il a vu Mittag un petit instant: il ne vent rien dire, prétextant qu'il n'a qu'une mission militaire. D'ailleurs Mittag «est une créature de Czernin» et il a peur de liicher un mot sans agrément de son ministre. Ledebur croit et un changement de sphères d'influence et c'est l'indéci- sion qui règne au sujet de la Polo gne qui produit aussi ces oscillations. (Je croyais ltre dans ses yeux que l'Autriche allait jouer un rôle plus important dans les questions rou- maines). Czernin, qui se désintéressait, prend de plus en plus soucris de la Roumanie. Letlebur peuse comme moi que mile

NOTE POLITICE 191S 345 toare, si 6 va spune läimurit lui Çzernin. E forte catego- ric in aceastà privintA. Sosesc la Athénée-Palace la 12 jum. Eram cautat p .etutindeni. Ce e mai frumos e cà," voiausà." m. facii partas la o conferintà, de care am scApat, Mitilineu esindu-mi inainte ca sá mä" dual in camera sa. In salon; Stere vorbea; de fatii Beldiman, Nenitescu, Lupu, Virgil si C. Arion, prins acolo färá voia lui. Lupu Kostake a citit o declaratie a luiCarp insgrcinfind pe Papiniu sä, transmità Regelui cá, chiar de ar incheia el pacea, aflarea lui pe tron ar prezenta cele maigrave nericole pentru desvoltarea tärei. Nu stiu ce au putut sä" spunä timp de o orài jum., dar Papiniu a refuzat sä, ia act. Cat despre Ressel, el a spus eA. fiind soldat, nu pu- tea sà asiste la asemenea desbatere. Atunci Lupu a de- clarat chi se va publica aceastà rezolutie prinjurnale. (Am vAzut acest text mai tarziu. E o declaratie semnatil Lupu Kostake, fAcuth," in numele lui Carp). Cu Mitilineu vorbim mai mult. Eri au fost primiti de Mackensen,i Papiniu a formulat cererea unei pre- aix-ence de direction qu'on sent est affolante, et le dira clal- rement à Czernin. Il est très catégorique 111.-dessus. J'arrive à l'Athénèe Palace, A. 12 et demi. On me cher- chait de toutes parts. Le plus joli est qu'on voulait me faire participer à une conférence à laquelle j'ai échappé, Mitilineu étant venu au-devant de moi pour m'entiainerdanssa chambre. Dans le salon Stere pérorait. Présents: Beldiman, Neni- tebeu, Lupa, Virgil et CosticA Arlon qui a été pris lit-dedans A. on insu. / upu a /u une déclaration de Carp chargeant Pa- piniu de transmettre au Roi que, méme s'il concluait, lui, la pa,ix, sa présence sur le trône présentait les plus graves dan- gers pour le développement du pays.Je ne sais ce qu'ils ont pu dire pendant 134 heures, mais Papiuiu a refusé prendre acte. Quant à Ressel, il a dit que comme soldat il ne pouvait at-sister it un pareil débat. Lit-dessus Lupu a déclaré qu'on publierait cette résolution dans les journaux. (J'ai vu plus tand ce texte. C'est une déclaration signée Lupu Kosta- pile et faite au nom de Carp). Avec Mitilineu nous causons longuement. 'Flier ils ont été regus par Mackensen et Papiniu a formulé la demande

346 NOTE POLITIC 1918 lungiri de terrnen pentru a putea s'a" fie adus Misu dela Londra spre a i se incredinta afacerile str5ine. Mare- salul i-a &finis la generalul Hell, care are instructiunile sale; Hell nu le-a dat iluziuni, dar ráspu_nsul nu-1 putea da singur. Azi dimineará, inteo salá a hotelului, unde erau de toate ca pentru o conferintA, delegatii celor patru pu- teri cu secretariii atasatii prezenti, li s'a citit riispunsul ea se mai acordà 6 zile. Toatá lumea pleacá la 3 ore. Mitilineu a venit, neanuntat oficial,dupA cererea lui Averescu, care sperà prin mine sá cunoascA condi- tiile de pace, si dupii rugamintea Regelui s. ia contact cu mine. Era imposibil sä" se constitue un alt guvern. Cum sà se recurgA la cei din teritoriul ocupat, &and dincolo mai este misiunea francezii 7 Chestiunea dinastic6 p'airea inliituratà; Regele "área foarte vesel, ca cineva care a scápat cu fata curatil; nu stiu ce comunicarei s'a fkut, dar Randa a fostla Ciind am vorbit cu Horstmaivn, azi dup5 amia7i. Horstmann mi-a spus: qcum a putut Regele sA creada d'une prolongation de délai pour avoir le temps de faire venir Misu de Londres, à qui on veut confier les Affaires Etran- gères. Le Maréchal lesa renvoyés au géuéral Hell, qui a ses instructions. Hell ne leur a pas fait coneevoir des illusions, mais la réponse il ne pouvait la donner seul. Ce matin, dans une salle du Palaee, oil il y avait de tout comme pour une conférence, les délégués de toutes les quatre puissances avec les secrétaires et attachés présents. on leur, a lu la réponse qu'on accordait encore six jours. Tout le monde repart à trois heures. Mitilineu est arrivé non officiellement annoncé sur la demande d'Averescu qui espère par moi connaitre les con- ditions de paix et sur la prière du Roi de prendre contact avec mol. Il était impossible de constituer un autre goti- vernernent. Comment reeourir à ceux du territoire occupé quand il y a encore là la mission française? La question dynastique semblait écartée; le Rovi paraissait toutjoyeux comme quelqu'un qui a sauvé sa peau; je ne sais quelle com- munication lui a été faite, mais Randa a était à Iassy. Quand j'ai causé avec Horstmann cette après-midi, Horstmann m'a dit: «Comment le Roi a-t-il pu croire la question écartée?

NOTE POLITICE 1918 347

ca cheStiunea e inlaturata 1 Probabil Austriacii i-au dat aceasta asigurare». N'am spus nici-o vorba de Randa. Am spus lamurit lui Mitilineu : Sunt doua chestiuni capitale nelimpezite : Dinastia si Dobrogea. Nu se va pu- tea scapa ceva. deck dach Regele se hotaraste sA revie cu totul la politica de inainte. Nu se va trata, deck daca se va numi un guvern de oameni de prima ordine, luati din toata Romania, sau daca guvernul, oricare ar fi, poate numi plenipotentiari de primul ordin, cucari Czernini Kiihlmann sA poata vorbi. Vor trebui garan- tii imediate : intaiplecare,a, misiunei militare franceze, al doilea plecarea luiBratianu-Take Ionescu 'Anala pace. Se va cere deasemenea lipsa Regelui si a familiei regale ; voi lupta ca &A o evit, dar nu garantez nimic. Sunt singurul care lupt pentru mentinerea Dinastiei voi face tot posibilul. Regele nu a urmat sfatul meu ca s'A se alipeasca negocierilor dela Brest-Litowsk. SA ur- meze cel putin acum sfatul meu :esteceadin urma putinta de scapare. Am insistat foarte mult asupra nevoeide a scapa

C'est probablement les Autrichiens qui lui ont donné eette assurance». Je n'avais soufflé mot de Randa. J'ai olairement dit à Mitilineu: Il y a deux questions capitales qui sont troubles: la dynastie et la Dobrogea. On ne pourra sauver quelque chose que si le Roi se décide revenir entièrement, complètement à la politique ancienne. On ne trattera que si on nomme un gouvernement de gens de premier ordre, pris dans toute la Roumanie; ou si le gou- vernement, quelqu'il soit, peut nommer des plénipotentlai- res de premier ordre avec lesquels Czernin et Kiihlmann puis- sent causer. Il fau,dra des gages immédiaits: 1) renvoi de la mission militaire frangaise; 2) départ jusqu'à la paix de Bratiano et Take Ionescu. On demandera aussi l'absence du Roi et de la famine royale; je lutterai pour l'éviter, mais je ne garantis rien. Je suis le seul à latter pour le main- tien de la dynastic et je ferai le possible. 1 Le Roi n'a pas suivi mon conseil de se relier aux négociations de Bre,,st- Litowsk. Qu'il suive au moins maintenant mon conseil: C'est sa dernière planche de saint. J'ai beaueoup insiste sur la vecessité de sauver l'armée

348 NOTE POLITICE 1918 armata de distrugere : E singurul lucru de opus Bulga- rilor, dad ar ameninta cu o defectiune. Delegatii au famas la masá cu Romanii de mai sus. Lupu. i-a condus la gará. Inainte de plecare, Maresalul a chemat pe Ressel i-a zis lámuritcii, inainte de °i-ice, trebuia ca misiunea francezá sá plece. S'a dat Romanilor ultima datá pentru numirea ple- nipotentiarilor: 20 Februarie la amiazi, iar conferinta va incepe la 22 la Buftea. Horstmann explid cá, imediat ce s'a semnat pacea ruseascA,Maresalul a dat Romaniei un termen pentru a limpezi situatiunea sa politid,i militarg. Ace,st termen, prelungit din zi in zi, a dat loe in extremis la sosirea a- cestei ambasade, care a mai obtinut incá, un rAgaz de zile. Reflexiune a lui Horstmann : Dad acesti domni nu vor numi pe nimeni. se va ataca Moldova, . 15 Februarie. Prin Yolankai Dombrovski aflu Austriacii îi frecau mainile la gandul de a se u:tipa de de la desiruction: c'est le seul appoint à opposer aux &li- gares s'ils menacent d'une défection. Les délégués sont restés pour déjeuner avec les Bou- mains cités ci-dessus. Lupu les a réconduits A la gare. Avant le départ, le Feldmaréchal a appeléRessel etlui a dit péremptoirement qu'avant tout il fallait que lamis- sion française s'en aille. On a donhé aux Roumains le 50 février, midi, le der- nier délai pour nommer les plénipotentiaires et la conférenee commencerait /e 22 A .Buftea. Horstmann explique que sitôt la Paix russe signée, le Maréchal avait donné A la Roumanie un délai pour clari- fier sa situation politique et nailitaire. C'est ce délai prolongé de jour en jour qui a donné lieu in extremis A l'arrivée de cette ambassade qui a encore attrapé six jours de prolon- gation. Une réflexion de Horstmann: Si ces me,,ssieuis ne nom- maient personne, on attaquerait la Moldavie, <

NOTE POLITICE 1918 349

Polonia (aceasta, e oare schimbarea de sfere de care vor- bea Ledebur 1) i cá toatà lumea privea pe Hentsch ca cel mai mare inamic al Austriei. yrid pe Stere §i mai tarziu pe C. larca, care cauta sá intre cat mai molt in politica mea. Spre marea mea mirare, Jarca imi spune cStere Il asigurgea' mä aso- ciasem la manifestarea lor de eri si cä. Stere mai spusese cg Mitilineu recunostea eh' in Moldova starea spiritelor era, ca si in Romania, ostilg Regelui. Or, Mitilineu imi spusese tocmai contrariul. asigurand cg actiunea an- lidinasticilor ar întâlni opunere absolutil in Moldova! .45.a dar, cloud minciuni. Observ lui Sterecg eri au fgcut manifestarea lor antidinasticg fgrg a fi spus o vorbg de Dobrogea: asa dar pgriisise leggtura ce voise sg facg, intre celedoug chestiuni, una fatà de Germania, cealaltg fatg de Mol- dova ! A recunoscut (destul de plictisit), dar se scuzg &A nu era caz de manifestat decat fatg de Moldova. Tema lui favoritg: <

150 NOTE POLITICE 1918 once fel de pace». Ii spun cA nu este pArerea mea. Imi vorbaste de o agitatie deintreprins; o convocare_a tuturor personalitAtilor politice, dar trebuie avutA o au- torizare dela Berlin, care a fost cerutii. Comunicatul român anuntA cA armata noastra a intrat in Bender, unde a gilsit multe tunuri si un mare stoc de munitii. 16 Februarie. S'au audat càdeclaratia lui Carp N a apare in jurnale. Nu se gAseste Insá nici in «Lumi- na» de eri, nici de a,stAzi. Stere mArturiseste greutAti a- vute cu cenzura. Aceasta nu dovedeste cà toate cercurile germane aprobA atitudinea pe care Beldiman o prezintA ea inspiratai de Germania. $tiu cà acesta, din urmA a fost eri searà sà vadA pe Maresal. Stere a spus cà cenzura a- c,estei declaratii a foist prezentatA Mare§alului. E vreo legAturA intre aceastA vizitAi acest faptl Contele Reventlow (reprezintApe Ludendorf) In «Deutsche Tageszeitung», revine asupra chestiunei romilnesti. Pare cA pArilseste Dobrogea, dar adaogii: chestiune care pentru RomAnia, ca si pentru Imperiul quelle paix». Je lui dis que ce n'est pas mon irapression. Il me parle d'une agitation it entreprendre, uno convoeation de toutes les personnalités politiques, mais il faut qu'on ait rautorisation de Berlin. On /'a demandée. Le communiqué roumain annonce que l'armée rou- maine est entrée it Bender, où elle a trouvé beaucoup de ca- nons et un gros stock de munitions. 16 %viler. On s'était vanté que la déclaration de Carp paraitrait dans les journaux. Elle ne se trouve ni dans la oLuraina» d'hier, ni dans celle de ce matin. Stere a avoué avoir eu des embarras avec a censure. Cela ne prouve pas que tous les cercles allemands approuvent cette attitude, que Beldiman présente comme inspirée par l'Allemagne. Je sais que ce dernier a été hie,r soir voir le Maréchal. St,ere a dit que la censure de cette déclaration a été rapportée au Ma- réchal. Y aurait-il connexité de cette visite avec ce faite Le comte Reventlow (représenteLudendorf) dans la 4Deutsche Tageszeitung» revient sur la question roumaine. Il semble abandonner la Dobrogea,mais il ajoute :<

NOTE POLITICE 1918 351 german rämäne sigur inca disponibila, este chestiunea Constantei, portul României careapartine Dobrogei». Isi propune sà revina asupra chestiunei. Asa dar, tot faimoasa ideie a coridorului pentru C.onstanta. D-1 de Muzsa, deputat ungur pe care Il mai pri- misem, imi arata o scrisoare dela Wekerle. insarcinân- du-1 cu o anchetä. Ca sa raspund intrebarilor, cer o co- pie pe care am pus sa o traduc.a" Mehedinti, spre exacti- tate. Tata cum e formulata pretentiunea ungara asupra granitelor, pretentiune la care face aluzie Reventlow in articolul citat: «In ce priveste chestiunile teritoriale, a. vem un interes special ca, din punct de vedere pur stra- tegic, sa se facà o rectificare de frontiera. E vorba de teritorii curat muntoase, asa dal. fära locuitori, precum si de un teritoriu de granita, cari ne-ar permite sä exe- cuthm luerärile de regulare ale' Dui-16/.6 care sunt nece- sare, si sà putem sà le mentinem». E vorba probabil de Portile de fier. Am convocat in graba comitetul consultativ si lich noch uebrig, das ist die Frage von Constantza, der Ha- fenstadt Rumbniens, welche zur Dobrogea geht)rt». Il se pro- pose de revenir sur la question... Done, toujours la fameuse idée du couloir pour aller à Constantza. Mr. de Muzsa, lo député hongrois que j'avais déjà reçu une fois, me montre une lettre de Wekerlé, le chargeant d'une enquête. Pour répondre à cette question, je demanda une co- pie qui m'est envoyée clans la soirée et que j'ai fait traduire par Mehedinti pour plus d'exactitude. Voici com,ment est for- mulée la prétention hongroise, au sujet des frontières, pré- tentions auxquelles fait aussi allusion Reventlow dam; l'ar- ticle que j'ai noté plus haut: «En ce qui regarde les ques- tions territoriales, nous attachons un intérét spécial itce (besonderes Gewiclit) que, du point do vue purement stratA- gigue, une rectification de frontières (G-renzenregulierung) eut lieu. Il s'agit des territoires purement montagneux, pour ainsi dire sans habitants, ainsi que d'un territoire de iron- tière qui nous mettrait et même d'exécuter les travaux de ré- pularisation du Danube qui sont nécessaireset de pouvoir les maintenir». C'est iei que git le lièvre. fl s'agit probable- mont des Portes-de-fer. Convoqué à la hate le comité consultatif et quelques

352 NOTE POLITICE 1918 va amici politici. Le-am ardtat din nou punctul meu de vedere in chestia dinasticg si le-am argtat inconsecven- tele declaratiei lui Carp, care zicea cá Germanii trebue sá goneascg pe Rege, atunci ciind el ja initiatiya m4- cgrei, si care voia sg goneascg dinastia, pe câ,nd acum sg ingrijeste el de viitorul ei. Cum se räspandesc tot fe- lul de svonuri false, trebue sg se stie cá noi nu ne ames- team in aceastg actiune. Arion a spus un lucru nostiin: Cand Lupu a citit declaratia, mirare generalg ! Prietenii lui nu stiau nimio. Nenitescu a aderat cu totul; Arion «cu gura pe jumAtate». S'a fäcut o inmormantare impozantg colonelului Hentsch, ingropat la noul cimitir militar, destinat mili- tarilor din toate natiunile. Multi din bietii nostri soldati se odihnesc acolo ! Regele Saxoniei a trimis pe fiul ski Christian ca sg-1 reprezinte. Maresalul in mare ti- mutg, toti reprezentantii aliatilor, paradA, lovituri de tun, multà ordine. 17 Februarie. Faptul zilei: soldati bulgari, dispu- nand de un camion automobil, au legat ast5 noapte pe amis politiques. Je leur ai exprimé à nou;veau mon point de vim dans la question dynastique et leur ai montré les incon- séquences de la declaration de Carp qui disait :c'est aux &Remands à &lesser le Roi, alors qu'il prend l'initiative du .mouvement et qui voulait chasser toute la dynastie alors que maintenant il s'inquiète de son avenir. Comme on répand des faux bruits, il faut qu'on sache que nous ne nousmélons pas de cette action. Arlon a dit une Chose amusante: Quand Lupu a lu la déclaration, stupeur générale;se,s amis n'é- taient pas au courant. Nenitescu a clairement adhéré; Vir- gil ocu gura pe jumAtate». On a fait demagnifiquesfunérailles aucolonel Hentseh qui a été inhume au nouveaucimetièremilitaire qui est destiné aux militaires de toutes les nations. Il y a (Wà beaucoup de nos pauvres soldats qui y reposent! Le Roi de Saxe avait enyoyé son fils Chriitian (le 2-me) pour le représenter. Le Maréchal, en grande tenue, son bilton la main, tous les officiers, tou,s les représentants des al- liés, parade, coups de canons. Beancoup d'ordre, comme de juste, et une eérémonie raise au bouton. 17 février. Le fait du jour: Des soldats bulgares, dis- posant d'un camion automobile, ont baillonné cette nuit le

NOTE POLITICE 1918 353 sergentul de oras de pazä, au stricat usa Mitropoliei au rapit moastele lui Sft. Dumitrui sicriul de argint. Au trebuit sà ja clrumul Giurgiului. De mai mult timp Bulgarii au ridicat pretentiuni asupra stapânirei aces- tor moaste, aduse in tail la finele secolului al XVIII-a. Aceasta talharie provoaca multa fierbere. Feld-Maresa- lul, instiintat, a dat ordine severe ea sat se gaseaseä si- criul. Aceastá brutalitate vine la timp ca sa edifice pe aliati asupra mentalitátii acestor oameni. 18 Februárie. De doug zile gazetele dau rezuma- tul ultimelor sedinte dela Brest-Litowsk, aparute de-a- bea acum in gazetele germane. E vorba mai ales de se- dinta dela 10 Februarie cand. Trotzki s'a retras fárà sa as,tepte macar ca bite° sedintrt viitoare «propusd de Kiihlmann», aliatii sá poata preciza punctul lor de vede- re asupra nouei situatiuni. Avem explicarea acestei inteo editie specia15, qBukarester Tagblatt» anuntii, comunicat dela quartierul general, ad cu Rusia mare expira; la 18 Februarie la amiazi. Mo- tivat In modal urmator: cGuvernul din Petersburg, prin sergent de ville de garde, ont forcé la porte de /a Métropole et ont enlevé les reliques de Saint-Démètre et leur châsse en argent. Ils ont dû prendre la route de Giurgiu. Il y a longtemps que les Bulgares ont élevé des prétentions sur la possession de ces reliques arrivées en Roumanie vers la fin du 18-ème siècle. Cet acte de brigandagecause un grand émoi. Le Feldmaréchai, saisi de l'affaire, a donné des or- dres sévères pour que le sarcophage fut retrouvé. Cette brutalité arrive it point pour édifier les alliés sur le cer- veau de ces gens-lit. 18 février. Depuis deux jours nos journaux donnent le compte-rendu des dernières séances de Brest-Litowsk, qui n'ont d'ailleurs paru que maintenant dans les journaux al- leman.ds. 11 s'agit surtout dq, la fameu,se séanee du 10 février quand Trotzky s'est retiré sans mêmeattendre qu'àune séance prochaine, proposée par Kiihlmann, les alliés eussent pu définir leur point de vue sur la situation nouvelle. On a l'explication de cette minutiense publicité: dansune car- touche spéciale le eBnkare-ster Tagblatt» annonee, communi- qué du quartier général, que rarmistice avec la Grande Russie expire le 18 février et midi. Motivé de la façon suivante: «Le gouvernement de Petersbourg, par sa façon d'agir, a dé 23

354 NOTE POLITICE 1918 modul S6,11 de a lucra, a denuntat de fapt armistitiul. Denuntarea e consideratá ca produsg la 10 Februarie. Guvernul German, dupá expirarea termenului de 7 zile prevAzut in tratatul: de armistitiu, trebuie sá, aibA maná, libera in ori ce direotiune». Armistitiul romAn fAcAnd parte din acelasi trata,t, a- fará, de termenul prelungit pAng. la 20, se aflA astfel de- nuntat la rAndul sAu! Austria n'a comunicat incá, nimic. D-nul de Muzsa, negociator nu prea indemilna- lec, revine inainte ea s'A fi putut rAspunde la intrebArile din scrisoarea Wekerle. Imi lAinureeecAteva punctr. obscure din aceastA scri§oare. DA numele localifAtilor pe unde Ungaria intelege sA cearà noua fruntarie: Linia pleacA in fata Cladovei pe DunAre PutineniBalta- IsvernaObArsia'Closa.niBordeniVarful PApusa- Riiul LotruCiiineniGrAblestiRucar --Vâxful guraBusteniVArful SmioretulLa Cea (Cheia ?) Gura Teglii PAulesti SovejaCasinuOnestiStra- jai punctul. nenumit in fatá deOrsta(Drei-Lancl- Eeke). D-nul de Muzsa imi spune cá, nu garanteazA ni- noncé de fait l'armistiCe. La dénonciation estconsidérée comme s'étant produite le 10 février. Le gouvernement alle- mand, après l'expiration 'du délai de sept jours prévu dans le traité d'armistice, doit avoir main libre dans n'importe quelle direction». L'armistiee roumain, faisant partie du même traite, sauf le délai jusqu'au 20, se trouve ainsi A son tour dénoneé. L'Autriche n'a rien fait savoir encore. lfonsieur de Muzsa, négociateur assez peu liabile, re- vient avant que j'aie pu répondre aux questions de la lettre W(kerlé. 11 me corrige certains points obscures de cette let- tre. Noté au crayon rouge sur l'original qu'il m'a envoyé. 11 me donne le nom des localités par où la Hongrie en- tend demander la nouvelle frontière: La ligne part, en face Kladovo, sur le Danube--PutineniBaltaIsvernaObarsia- OlosaniBordeniWirfulPapusarAul Lotrualinent- GrablestiRucArViirful MaguraBusteniVArful Smiore- tulLa Cea (Chela l)Gura TeghiPaulestiSovejeaCa- sinOnestiStrajea et le point innommé en face de Ostra. (Drei-Land-Ecke). Mr. de Muzsa me dit qu'il ne garantit rien; que c'est lui

NOTE POLITICE 1918 355

mic; cá el a copiat cateva nume de pe 1Mia pe care n va- zuse pe o hartii. «Nu-i asa, zise el in frantuzeste, à nu-ti poti permite sa copiezi o asemenea harta mi1itara7» CAnd am vazut pe Horstruann si 1-am intrebat ce giindea de unja pretinsa de Austro-Ungari, putin rpsu de surpriza má intreaba: «Cum stiti aceastal» Apoi, re- venind:

qui a copié quelques noms du tracé qu'il a vu sur une carte. «N'est-ce pas, dit-il en français, on ne peut se permettre de copier une pareille carte militaire?» Quand j'ai vu Horstmann et lui ai demandé ce qu'il pen- salt de la ligne etxigée par les Austro-Hongrois,un peu rouge, de surprise, il demande: <

1VOTE POLITICE 1918

Horstmann, dar seara multe persoane erau In. eurent, prin indiscretiunea tângrului principe de Reuss. Averescu a fäcut foarte huna.' impresiune, a fost cu totul grand seigneur, (?), zice Horstmann. A aparat bine chestiunea Dobrogei, opunfind formula «pace fiirà Opinia Germanilor este cá va face pace sau, daca nu, se va servi de chestiunea Dobrogei ca; de o scarii pentru cariera sa politica. Se va intoarce la 22 im- preung cu generalul C,oanda, daca." 1'1 poate cherna dela Kiew.. Pare exclus ea s'a' se adreseze cuiva din tara ocu- patá pentru a-1 secunda in negocien. Pentru a se grabi luerurile, Kiihlmann si Czernin vor venii ei, iar biltA seara se va sti daca pacea e cu putinta. In caz a- firmativ, tratarile se vor urma la Cotroceni. Iatá rezumatul situatiei politice 1-kilt de Horst- mann, ca un lucru foarte natural: oRegele scapà. Niel nu se vorbeste de soarta lui. Anarhia ruseascA a stabilit un fel de confraternitate. Voi luptati contra bolsevicilor in Basarabia, noi vom intra in Ucraina contra lor: avem le soir beaucoup de personnes étaient au courant, le jeune Prince de Reuss ayant jasé. Averescu a fait très bonne irapression. a été tout fait grand seigneur» (7), dit Hortsmann. Il s'est bien dé- fendu dans la question Dobrogea, en opposant la formule : paix

NOTE POLITICE 1918 357 acum aceleasi interese». $i nu sunt nici 6 zile de cAnd Horstmann conducea conclavul antidinastic dela MU-- née-Palace. Beldiman trebuie 85, fie rnultumit de a fi vorbit in numele Berlinului... Impresii de pe l'aturi, mai mult din isvorui Ressel. La inceput Averescu n'avea nici o autoritate; puterea lui creste si se impune pe fiecare zi. Nu s'a adresat nici unui om politic, ca sa nu ailiä deciit oameni noi de o chiste ireprosabilh! «Dar Argetoianu?»Dar e omul lui Averescu. Iancovescu I Omul lui Averescu!$i asa mai departe. °And s'a vorbit de indepArtarea timporalii a lui Brgtianu-Ionescu, fa'spunsul a fost: inutil, cAci ei nu mai inseamnA nimic. Horstmann crede cà Iasii nu-si dau incä seama de greutatea situatiei. «Nu se crede oare cá Regele se va intoarce la Bucurestii eh' vom pleca dintr'o zi pe alta?» Preparativele se fac in g,rabà. Casele Florescu si Geblescu sunt preg`atite pentru Czernini Kiihlmann. In imprejurimi se cautà locuinte pentru ceilalti.Dar eux: nous avons maintenant des intérêts communs». Et il n'y a pas six jours que Horstmann réglait le conclave anti- dynastique de l'Athénée-Palace. Beldiman doit étre content d'avoir parlé au nom de Berlin... Impressions a côté, source plutôt Ressel. Averescu n'avait au début aucune autorité ; son pouvoir grandit et s'affirme tous les jours. Il ne s'est adressé à aucun homme politique pour n'avoir que des hommes nouveaux d'honnéteté irrépro- chable ! <

353 NOTE POLITICE 1918 seara luerurile se mai domolesc. Horstmann imi spune la prAnz, la d-na Lydia Philipescu, ea cei doi ministri au sä mai intarzie si ea poate n'au sä vie deca Sambiltà 23. In once caz Kiihlmann vine insotit de 22 persoane. Richthofen, de alta parte, intors dela Sofia, unde este persona gratissima (este inca foarte filo-bulgar), imi spune cà Toncef si-a amAnatsi el plecareai cA nu e sigur cà Radoslavov va lua parte la negocien. AmAndoi imi spun ea s'a agitat propunerea de a se amitna solutiunea Dobrogei dupa pacea generalA si CA Bulgarii au luat foe ea sa ceara o solutie imediat. Un complex de probe, dovedind cA, in Germania tre- bue sa fie lipsa mare: In discutiunea cu eapitanul Rume- lin privitor la cantine, el eerând ca portia de brana sa fie numai de 300 grame, imi spune limpede: la noi nu se manânca mai mult El mai adaoga cá mereu primeste observatii, ciind cei cari tree prin Ora se pliIng la Ber- lin ca in Bueurasti gAsesti carne la restaurante. De alai parte, parintele Malaesti a constatat cum prin sate (Va- leni-Etapa) ea MAlaesti, Alagurele, DumbrAvesti, se ja tot tgranilor, un pumn de fasole. torturi de MIA. ovAz. etc. Oamenii ameste.ca ovazul cu pAmânt si funingine, ea sad scape de soldati, care nu-si dau seama de trucul intrebuintat. Ce este insa si mai gray, chitanta nu se da, doar oamenii se tree pe niste liste. In fine Seceleanu spune cà degeaba se lupta in co- misiuni ca sá faca pe Germani sá priceapa cá ratia de 00 gr. inakai nu ajunge taranului care munceste.

Mais le soir il y a ralentissement. Horstmann me dit au diner de Madame Lydia Philipeseu que les deux Ministres vont encore tarder, que peut-être ils ne vienklront que sa- medi, 23. Dans tous les e,as, Kiihlmann arrive aecompagné de 22 personnes. Biehthoffen, de son ebté, retour de Sofia oft 11 est per- sona gratissima de son eiité il est aussi très philo-bulgare me dit que Tontseheff a remis aussi son arrivée et ("CH n'est pas sûr que Radoslavoff prenne part aux négociations. Les deux me disent qu'on a un peu agité la proposition de remettre la solution de la Dobrogea à la paix générale et que les Bulgares ont pris feu pour exiger une solution im- mediate.

NOTE POL1TACE 1918 359 20 Februarie. Ziarele anuntA cá aliatii au reluat pe totfrontul rgsAriteanofensiva contra Rusiei mari- Comu.nicatele oficiale spun ca Germanii au ocupat Du- naburg si Luck. Se stie eli Austro-Germanii vor sá se duca' la Kiew spre a potoli agresiunea maximalistilor contra Ucraniei. Observaseni eri searà ceva,.mai multà .c6,1duril la Horstmaam. GAsesc azi dimineata o. nota dela Korres- pondenz-Bureau, cam tot in acelaston, fatA de °wife- rinta românà. AceastA nota oficioasA e bazath' poate pe un fapt nou sau raspunde (na6 asig,urg din isvor bun Brànisteanu) sentimentelor foarte ostile ale lui Czernin fatA de Rege. Faptul nou ar putea fi vestea pe care comunicA foarte secret Tzigara si pe care mi-o con- firmlí Arhiepiscopul, anume cà.de data asta Rusia lui Trotzki cere formal pacen. E usor de inteles cà pacea cu Rusia mare infautAteste saarta României. Cu ocazia rApirei moastelor, Arhiepiscopul s'a dus la Mitropolit ea sä-i exprime indignarea sa. In acelas

20 février. Ziarele anuntg,c Aliatii au reluat pe tot frontul rAsgritean ofensiva contra Rusiei mari. Comunicatele oficiale spun cri. Germanii au ocupat Du, nabourg $i Luck. Se stie eh Austro-Germanii vor sa se duch la KiPW spre a potoliagresiuneamaximalistilorcontra Ukrainiei. J'avais noté bier soir un peu de fiédeur chez Horst- mann. Je trouve ce matin une note du Korrespondenz-Bu- reau assez dans la même notevis-à-vis de laconférence romnain e. Cate note officieuse repose pent-être sur fin fait nou- veau ou répond aux sentiments m'assure de bonne source Branisteanu, tres hostiles de Czernin vis-à-vis du Roi. Le fait nouveau pourrait étre la nouvelle que me com- munique très secrètement Tzigara et que me confirme dans la soirée l'Archévéque :à savoir que cette fois-ci le Russie de Tvotzki demande formellement la paix.Il est facile de comprendre que la paix avee la grande Russie empire le sort de la Roumanie. A l'occasion du rapt des reliques, l'Arehévéyue a Mk voir le Métropolite et lui porter l'expression de son indigna-

360 NOTE POLITICE 1918 caz, al nostru ar fi avut oare aceastà atentiune pentru A rhiepiscopt Am remis d-lui Muzsa un riispuns la chestiona- rul lui Wekerle,i am trimis eri lui Mehmed-Ali-Bey dela «Tanin» dela Constantinopol notele asupra unui for- mular pe care mi-1 trimisese. Muzsa a vAzut eri pe Carp. A ramas cu o impresie deplorabild. Carp s'a mul- tumit sà. repete: Sunteti invingsátorii; yeti impune pa-, cea ce vä,' convine. 21 Februarie. Comunicatul german indicA mersul inainte al intregului front oriental dela Riga cdtre Pe- trog,rad ;dela Luck atre Rowno, iar intre Dunaburg si Luck mars inainte pe front larg. Ca urmare naturalg, Trotzki propune sà semneze pacea, pe care o refuzase la Brest-Litowsk. Kiihlmann a anuntat aceasta eri in Reichstag. Consiliulpoporului asteapta un ilspuns grabnic, deci confirmarea deplinä a celor aflate eri. Trotzki si Lenin se zice cà ar fi rgs- turnatii inlocuiti cu Cernow, de asemenea partizan al

tion. ,Le cas échéant, le nôtre aurait-il eu cette prévenanee pour rArcitév'èque Remis à Mr. de Musza une réponseauquestion- naire de Wekerlé et envoyé hier à Mehmed-Ali Bey du «Ta- fine» de Constantinople des notes sur un formulaire qu'il m'avait adressé. Musza a vu Carp hier.IL en a garde une impression déplorable. Carp s'est borné à répéter: «Vous étes les vinqueurs; vous imposerez la paix vous coa- viendra...» (Voir aussi jeudi 21 févr ). 21 février. Le communiqué allemand indique la mar- che en avant de tout le front Est; de Riga dans la direction de Petersburg ; de Luck dans la direction de Rowno, et entre Dunaburg et Luck marche en avant sur un large front. Conséquence toute naturelle, Trotzky propose de sig- ner la paix qu'il l'avait refusée à Brest-Litowsk. C'est Mr. de Kiihlmann qui l'a annoncé hier au Reichstag. Le conseil des commissaires du peuple attend une réponse urgente. Done eonfirnaation absolue de ce qu'on a appris hier. Mais, il para.:it que Trotzki et Lénin sont renversés et oue Tchernow les remplace : celui-ei aussi est partisan de la paix.

NOTE POLITICE 1918 361 Constat indatä rezultatele in ce ne priveste: scep- ticism privitor la pacea romfinä; Kiihlmann nu mai vine; E inlocuit cu Bernstorf. Averescu a fost rugat sä amaie sosirea pe Sambätä si nu se stie dadi delegatii aliatilor vor fi Sambiitii in Bucuresti. Deodatá, iar ostilitate contra Regelui si «Lumina» a fost in sfarsit autorizatä sä publice declaratiile lui Carp. Horstmann vine aproape ca sà se scuze. Am aerul sä cred csá nimic nu s'a schimbat si admit di a permis pu- blicarea ca sä evite neajunsuri... Recunoaste cá Averescu a scäpat trenul, Luni; cum a putut sä, plece färä nici un angajamentl Cäci acum totul trebuie refäcut, chiar prin- cipiul acceptárei Regelui. $i Horstmann imi spune, in- cálzit : «Ce gresalà ! eram prieteni; duceam acelasi luptà"; tratam fàrá aliatii nostri ; am fi fost prinsi in vorbd». Ce jale, dar ce bine e cu meseria lui! Am trimis azi dimineatä o scrisoare lui Horstmann prin care îi propun, dac,ä, Germania trateazä cu bolsevi-

Je constate de suite les résultals en ce qui nous re- garde: on devient scetptique au sujet de la paix roumaine; ce n'est plus Kiihlmann qui vient;c'est Bernstorf quile remplace ; on a prié Averescu de remettre à samedi son ar- rivée et on ne salt pas si les délégués des alliés seront ren- dus à Bucarest pour samedi. Du coup on est de nouveau contre le Roi et la «Lumina» a été enfin autorisée à publier la déclaration de Carp. Horstmann vient presque pour s'en excuser. J'ai l'air de croire que le jeu n'a pas changé et j'admets, qu'il a permis la publication pour se soustraire à l'importunité... reconnaît qu'Averescu a manqué lundi le coche. Comment est-il parti sans un engagement ? Car tout était à refaire, même le principe de l'acceptation du Roi. Et Horstmann me dit avec élan:

362 NOTE POLITICE 1918 cii, sil, profite de ocazie pentru a sapa tezaurul care e la Moscova *). Horstmann gilsesteideiaexcelentilsi °- transmite indatA la Berlin. Beldiman, plouat, se intoarce la Berlin. Vine sà-si ia ziva bung. Dupiiindicatiuni precise, date inscris de acolo, a impins lumea sá facA o actiune impotriva Rege, lui. Vrea sà ceará informatii si fixarea in sfarsit fatál de RomAnia a unei linii de conduitá. Ideile de ocupare ciliar dupà, pace, trâmbitate de unii, i se par o monstruozitate. Vorbit cu Carp la Club : Cyezi cA Averescu singur va fi in stare s'A discuteo pace, ca aceia carel se pregA- teste ? C.arp : El sau un altul, e aeelas lucru; Germanii vor dicta conditiunilei noi le vom inghiti. Pentru a scripa Dobrogea. am.spus eri lui Muzsa, §i am repetat cu insistentà lui Horstmann : Dacg ete- rnero de santajul bulgar, doresc sá se 5tie cá semniind pacea eu, dach am mijlocul, ofer o aliantá punand indatA armata noastrg in serviciul Intelegerei pentru a lua locui armatei bulgare. vistes, de profiter de l'occasion pour sauver le trésor qui est Moscou. Mr. Horstmann trouve excellente et s'em- presse de la transTnettre A Berlin. Beldi-man, défrisé et depilé, retourne à Berlin. II vient preudre congé. Il a engagé du mondej A faire une action contre le Roi sur les indications précises, consignées par écrit, qu'on lui a données là-bas. Il demande des explications et qu'on se fixe enfin, vis-A-vis de la Roumanie, une ligne de conduite. Les idees d'occupation méme aprés la paix, que certains affichent, lui paraissent une pure monstruosité. Causé avec Carp au cercle: «Crois-tu que Averescu lui seul soit en état de discuter une paix comme celle qui se prepare?» Carp: «Lui ou lin autre, c'est la méme nlyise; les Allemands dicteront les conditions etnous les aNale- rons». Cette note est la méme que celle qu'il avait exprime Mr. de Musza. Pour sauver la Dobrogea, j'ai dit hier à Musza et j'ai avec insistance répété à Horstmann: sion craint le chantage bulgare, je désire qu'on sache qu'en signant la paix, moi, si j'en ai le moyen, j'offre une alliance mettant de suite notre arma au service de l'Entente pour prendre la place de l'ami& bulgare.

*) V. Anexe No. . .

NOTE POLITICE 191S 363 22 Februarie. Nota pesimista (20 Februarie) ga- seste un ecou mai indarjit la Radoslavof, a carui decla- ratie «Vossische Zeitung» o publicó, si pe care cGazeta Transilvanieio o reproduce in acesti termeni : «In ceeace privaste Romania, inca n'a sosit timpul sa se incheie pa- cea, cu ea, Romania inca n'a ajuns la convingerea situatia ei nu se mai poate sustine. Aceasta, se pare, ca se va intampla rìai atunci, cand armata romana va fi silitasii. eapituleze. Atunci le vom putea da pacea aceea, care corespu.nde pretentiunilor lor juste natio- nale». (No. 13 din 16 Februarie). Vestile vin cu intarziere, dar e sigur cà eri Horst- mann mi-a spus textual: Mi-e foarte frica sa nu fim si- liti sä ne batem inch °data' cu armata romana. Gresesc cei din Moldova cand cred cA sovaim ea sa mai viirsgm sal-we ! Tot qGazeta Transilvaniei» anunta retragerea lui Rizov, care cerusa coridorul prin. Albania. Austria n'ar fi g,ustat aceasta noua poftii spre Adriatica. oLeipzigser Tagblatto afirma cA aceasta retragere e datorita nemul- tumirei cauzate de pretentiunile sale exagerate.

22 février. La note pessimiste de Czernin. (mereredi, 20 février) trouve un écho plus agressif encore chez Radosla- voff, dont la «Vossische Zeitung» publie une déclaration que la «G-azeta Transilvaniei» rend en ces termes (No. 13 din 16 Fevruarie): «In ceia ce privefAe Romlnia, incl. nu a sosit timpul sl. Incheiem pace cu ea. Rondinia inert nu a ajuns la eonvingerea cit situatia ei nu se mai poate sustine. Aceasta, se pare cl se va intalmpla numai atunci, and armata romfml a Ii silitl sá capituleze. Atunci le vom putea da pacea a eiu, care corespunde pretentiilor lor juste nationale». Les nouvelles mettent du temps A nous venir, mais il-est certain que bier Horstmann m'a dit littéralement: «J'ai bien peur que nous soyons amenés A. nous battre encore une fois avec l'armée roumaine. C'est A tort qu'on crott en Moldavie que nous hésitons à répandre encore du sang!». La Tame «Gazeta Transilvaniei» annonce la retraite de Rizow gal avait demandé le couloirà traversl'Albanie. L'Autriche n'aura pas goûté ce nouvel appétit sur l'Adréa- tique. Le «Leipziger Tagblatt» affirme que cette retraite est due an mécontentement causé par les prétentions exagérées.

364 NOTE POLITICE 19i9

ql,umina» publicà un articol violent al lui Beldiman: Român, nici Hohenzollern>>. Are haz, cAci sustine eA. Carp cere excluderea intregei dinastii, pe &andscri- soarea lui Carp arata' toemai contrariul ! Singurul fapt care reese din el, este un acord cu presa centralà, care se riclich". contra Regelui. E schimbarea accentuatii care se observa de Marti. Se vorbeste de amAnarea conferintei Cu noi. Germanii au ocupat coasta Estonianä, la Nord, tre- cad Sunclul pe ghiatg, iar la sud urcându-se repede dela Riga la Wolmar. La centru au ocupat Minsk. La Sud au intrat la Rowno, culegand in drum generali si 425 ofiteri,ee usurare pentru ei ea sá fie prizonieri! si 8700 de oameni, nici 20 de oameni pentru un ofiter. PradA 1355 de tunuri, cam 5000 de cgrute, 1000 vagoane. Faimoas'ä ideie a avut Trotzki rupAnd la Brest-Litovsk! 23 Februarie. Depesile oficiale anunfá, plecarea la Bueuresti a lui Czernin si a lui Kiihlmann ; nu mai vine Bernstiorff, a cArui prezentA bucura pe Horst- mann, care Il avuseseeaset cichiarministrul. La

NOTE POLITICE 1918 365 S'a cerut automobilul primgrieii s'au cenit informatii dacg conducgtorul e sigur : se tem, pare-se, de Bulgari. Dombrovski, ale cgrui informatii sunt totdeaunal nesigure si care afirma eri cg Czernin e la Buftea, comunicat cg Tantiloff îi fgcea bagajele : afacerea ra- pirei Sfântului, la care era amestecat chiar sofeurul lui. Czernin si Kiihlmann Etu sosit la 9 ore. Unul va locui casa Florescu, celalt casa Geblescu. care fusese altAdatg preggtitg pentru Impgratul Wilhelm. Pentru suite s'a rechitionat etajul I dela hotel Bulevard. 24 Februarie. 11 Februarie al stilului nostru rede- vine ziva istoricä pentru România! Soarta noastrà se va decide astäzi, irni spune Czernin, care e prima per- soang pe care o vgd. La 9ore, conteleCzaki tinesä mg.anunte Czernin va trece infra 10 si 12 la mine. La 11ore, Czernin, in uniformä de general de brigadg (de curand numit), cu «Toison d'or» la OA si placa cVulturului ne- gru» prusian. IntAlnirea cordialä: gNimic schimbat demandé A la mairie son auto et on a eu bien soin de s'infor- mer si le chauffeur était stir: on craint paralt-il les Bulgares. Dombrowsky, dont les renseignaments sont toujours sujets A. caution et qui a affirmé déjà hier que Czernin était Buf tea, m'a communiqué que Tantiloff faisait ses paquets: l'affaire du rapt du Saint-Démètre, à laquelleson propre chauffeur se trouveralit mêlé. Czernin et Kiihlmann sont arrivés A,9 heures. L'un habitera la maison Floflo, l'autre l'hôtel Geblescu qu'on avait dams le temps amenagé pour l'Empereur Wilhelm. Le premier de l'hôtel Boulevard a été réquisitionné pour les suites ! 24 %viler. Le 11 février de notre style redevient la journée historique pour la Roumanie. Notre sort se décidera aujourd'hui, me dit Czernin qui est la première personne que je vois! A 9 heures le comte Czaki vient annoncer que Czernin passera de 10 A, 12 chez moi. A 11 heures Czernin, uniforme de général de brigade (récemment nommé d'emblée), .Toisou d'or» au con, plaque aAigle noir» de Prusse. Abord cordial :«Bien de changé

366 NOTE POLITICE 1918 cabinetul d-tale, nici chiar portretele...., sicu toate cestea totul in lume s'a schimbat». In mod strict confidential imi dá conditiile de pace, si de douà ori imi spune ea prendre ou à laisser». Vor fi comunicate asazi lui Averescu. DaCA grosul chestiu- nei e primit, se va trata 10 sau 12 zile; dacA nu, ar- mistitiul e sfansit si atacilm. Cunoastem fortele si can- titatea munitiilor dv. : Va fi o campaniede 4s'Aptà- mâni si atunci va fi cu totul altceva; pentruRege, sffirsitul. Conditiunile- «0 Elsie pe frontiera muntilor pentru .noi ; am micsorat mult pretentiunile :astfella ince- put se voia Sinaia. Pierdeti de asemenea toatà Do- brogea. In schimb veti lua Basarabia, care e mai mare deck ce pierdeti.Pentru otarà caree lapAmiint, e mai mult de cat se putea spera. DacA Regele primeste, Suveranii nostri il iartài primesc intina miina. Este singura lui scApare. Pentru rest, din punct de ve- dere economic, nu voim ca tara sA nu se poatil ridica». Se va trata la Cotroceni ; Buftea e prea departe. Eu : Dar ce zice Ucraina privitor la Basarabia clans votre cabinet, pas même les portraits... et pourtant tout dans le monde a bien changé!» D. me donne strietement con- fidential les conditions de paix, par deux fois il me dit: gA prendre ou à laisser). On les communiquera aujourd'hui Averescu; si le gres de la question est accepté, on restera 10 ou 12 jours à traiter; sinon, l'armistice est fini et nous attaquons. Nous connaissons vos forces et la quantité de vos munitions :c'est une campagne de quatre semaines et alors ce sera tout autre chose; pour le Roi, la fin. Conditions: gline bande sur la frontière des montagnes pour nous; j'ai beaucoup diminué les prétentions: ainsi on voulait Sinaia. Vous perdez aussi toute la Dobrogea. En echange vous prendez la Bessarabie, qui est plus grande que cc que vous perdez. Pour un pays qui est par terre,c'e,st plus beau qu'on ne pouvait espérer. Si le Roi accepte, nos Souverains lui pardonnent et consentent à lui tendre la main. C'est sa dernière chance. Pour le reste, économique- went, nous ne voulons pas que le pays ne puisse pas se re- lever». On cansera à Cotroceni. Buftea est trop loin. .Et l'Ukraine, qu'est-ce qu'elle dit au sujet de la

NOTE POLITICE 1918 367

El: N'are nimio de spus ! Eu : DobrogeaFaceti mare gresald. El: Se dh inapoi Bulgarilorceeace le-ati luat in 1913. Cealaltà parte a Dobrogei, o opritn pentru noi toti ;(si cu un aer de mister) aceasta e afa- cerea noastrá pentru mai Eu : Am sperat intotdeauna ea",, punánd armata noastrá la dispozitia dv. printr'un tratat de aliantä., ea pret al ajutorului nostru ar fi mijloc s'A scápiim Dobrogea. El: Primim alian- ta ; in acést rázboiu mondial, România nu poate sà." rä- máie Singurá in aer. (Fi-va oare o razh de sperantá ? Fi-va ceeace Ledebur admitea impreuná cu mine 7). Czernin a Tus: Uit ura mea... Ii rgspund ea' are prea mare interese in maná, ca s'a', se gAndeaseá, la urá... El a suferit mult dar s'a fácut sá sufere sotia fiica sa. Daeá sedeau la fereastrA, erau luate cu pusea la ochi. Mi s'a táiat apa !Si inteo casá care deabea putea eontine 30 de persoane, erau 130, fárä paturi, fárá provizii, fáráap5. De asemenea Ii trebue garantiiin contra gastei BrAtianu-Take Ionescu. Se va decide asfäzi : «A prendre ou à laisser», e refrenul lui. I3essarabie?» Lui: «Elle n'a rien à dire». Moi: «La Do- brogeal C'est une grosse faute que vous commettez». Lui: (1/40n rend aux Bulgares ce que vous leur avez pris en 1913. L'autre partie de la Dobrogea, nous la gardons pour noug tone; (et d'un air de mystère) c'est nutre affaire pour plus tard...) Moi: «J'avais toujours espéré qu'en mettant notre armée à votre disposition, par un traité d'alliance, pour prix de notre concours, il y aurait moyen de sauver la Dobrogea». Lui: oNous acceptons l'alliance; dans cette guerre mon- diale la Roumanie ne peut rester seule en rair». (Y un rayon d'espoir ? Serait-ce ce que Ledebur admettait avec moi 7). Czerniu a dit: 0.roublie ma haine...» Mol, jo lui dis nu'il a de trop gros intéréts en main pour penser A la haine.- Lui, il a beaucoup souffert, mais on a fait eouffrir sa femme et sa fille. Si elles se mettaient à la fenétre, on les eouchait en joue! On a coupé l'eau! Et dane une maison ponvant fi peine contenir 30 personnes, il y en avait 130, sans lits, sans vivres, sans eau. Aussi, il lui faut des garanties eontre la clique Bratianu-Take Ionescu. Ca se décidera aujourd'hui: à prendre ou à laisser, c'est le refrain.

368 NOTE POLITICE 1918 Ledebur, aproape miingiiietor, vine la 12 jum. vorbeasch" la Crucea-Rosie. Fondul lui Czernin e mai impdciuitor deck tonul lui täios si din paxtea eco- nomic6 se vor avea conditii mai bune de Cat s'ar crede. Aceste conditii insg nu le stie îneá definitiv. Intcleg cd nu e autorizat sá le spunii, dar rraine sau poimane va veni cu cei doi specialisti cari sunt insärcinati sá le stabileascA si cari c,er sà vorbea,sca cu mine. Imi mai spune cá anume propuneri germane, exagerate, In ce priveste petrolul, au fost retrase indatg, gratie influentei austriace. Din tonul general, din anumite nfärturisiri pe jum.ii- tate, cred ca pot conchide Ca" dadi suntem dibaci si in- spirgra incredere, va fi mijloc sá obtinem concesiuni. La 4, depus cartea mea la Czernin si Czaki, care ple- caserá la conferintà. La 6, Lupu Kostake, care îi face la mine parti- da de Dumineca, lipseste un moment: oTrebue sá vadä pe marasal», ne spune el. Se intoarce cu vestea ch.' au sosit. din partea noastrg, Averescu, Argetoianu si Res- sel. Nimeni altul. oLupfai mare pentru Dobrogea». Nu stie nimio mai Le gentil Ledebur, presque consolateur, vient it 12 et demie heures me trouver A.la Croix Rouge. Le fond de Czernin est plus conciliant que son ton sec et du côté &ono- mique on aura des conditions meilleures qu'on aurait pu le supposer. Ces conditions il ne les sait pas encore définitive- ment. Je comprends qu'il n'est pas autorisé à les dire mais demain ou après-demain il viendra avec les deux spécialistes qui sont charge's de les établir et qui demandent &causer avec moi. Il me dit que certaines propositions allemandes, exagé- rées, en ce qui regarde le pétrole, ont été retirees de suite grace à rinfluence autrichienne. Du ton général, de eertains demi-aveux, je pense pou- voir conolure que si on est adroit et si on inspire confiance, il y aura moyen d'obtenir des concessions. A 4 heures déposé ma carte chez Czernin et Czaki, qui venaient de partir pour la eonférence. A six heures Lupu, qui fait chez moi sa partie du di- manche, s'absente un instant: doit voir le Feldmaréchal», nous dit-il. Il revient avec la nouvelle que sont arrivés de notre côté Avereseu, Argetoianu et Ressel. Personne d'autre. «Lupt4 mare pentru Dobrogea». Il n'a rien appris de plus.

NOTE POLITICE 1918 369 25 Februarie. Prin Horstmann §tiu ce s'a petre- cut ieri la Buftea, iar nu la Cotroceni cum credea Czer- nin. Au vorbit numai in trei: Czernin, Kiihlmann si A- verescu. Argetoianu nu a luat parte la convorbire. In- datá dupd sedintd, Averescu a plecat in Moldova. Eu: Si ce se va petrece acuml Horstmann: cNimeni nu stie». (Dar, dupd cdte ara inteles din cele spu.se de Horst- mann, Averescu nu pdrea cá vrea sá primeascd !). Invitatie din partea Feldmaresalului sá iau masa la el, la 12 si 45, pentru a intalni pe d-nul de Kiihlnzann. Va fi si Carp. Am crezut cá e un dejun intim si m'ara dus la locuinta Maresalului ; dar am dejunat la O. K. M., cu tot Statul-Major. Carp la dreapta lui Macken- senKiihlmann la stanga ;eu aldturi deKiihlmann, care vorbeste foarte bine frantuzeste si cu care am putut sta de vorbd. Generalul Averescui-a spus ocopildrie pe care Kiihlmann a relevat-o. El ar fi zis: cSunt foarte popular dacei ai semna aceastä pace mi-assi pierde toatä po- pularitatea». Bine inteles cá ministrul nu a fost a- tins de acest argument. I-am spus CA am rugat pe

25 février. Je sais par Horstmann ce qui s'est passé hier à Buftea, et non à Cotroceni com.me le pensait Czernin. Ont causé A, trois: Czernin, Kiihlmann et Averescu. Personne d'autre.. Argetoianu n'a pas pris part A lh conversation. Ave- rescu est reparti po-ar la Moldavie immédiatement après la séance. Moi: «Et q-u.'est ce qui va se passer maintenant?» Horstmann: aPersonne ne le salt». (Mais Averescu ne sem- blait pas vouloir accepter, A ce qu'il a paru ressortir du rap- port de Horstmann). LA-dessus invitation do (la part du Feld- maréchal de déjeuner A 12 heures 45 minutes chez lui pour y rencontrer Mr. de Kiihlmann. Carp est du déjeuner. J'ai cru à un déjeuner intime et je me suis rendu A la demenre du Maréchal; c'est A l'O. K. M. que nous avons déjeuné, avee tout l'état-major. Carp A droite de Mackensen; Kiihlmann sa gauche, moi à côté de Kiihlmann, qui parle très bien le francais et avec lequel j'ai pu causer. Le généra1 Avereseu lui a dit un enfanti/lage) que Mr. de Kiihlmann a ,soulignée. Il aurait dit: «Je suis très populaire et si je signais cette paix, je perdrais toute ma popularité!» Le ministre, évidemment, n'a pas AM touché par cet argu-

24

370 NOTE POLITICE 1918

Regesa se agate de primele conferinledelaBrest- Litowsk. «Aceasta ar fi fost foarte inteligent din partea tiai i-am fi fäcut o punte de aur». Trotzki, pe numele lui adevarat Braunstein, adao- ga Kiihlmann, e adversarul cel mai periculos pe care intalnise in lupta lui diplomatica, si discutia era cu ata mai grea cu cat era publicai ca fiecare cuvant avea insemnatatea sa.Ii spun ca li se reproseaza ace,asta pu- blicitate, care a dat lui Trotzki o tribuna nesperata. Era q conditiune sine qua non, raspuncle el. Kiihl- mann, intors dinteo misiune diplomatica, pranzise tot In aceasta salä, dela Athénée-Palace, pe ca,nd Poklevski oferea o masa vesela intregei Antante, pentru, a sarba- tori luarea Przemisl-ului. Lunga conversatie dupa mash' cu Marealul. Imi afirma cá pretentiunile Ungariei confidential adao- ga: Germanii nu le sustin, vor fi mult mai reduse Ungaria are cu Romania o linie de fruntarie ideala ; nu trebue concedat de cat coltul din Nordul Moldovei, in directiunea Falticeni.Spun: «Le Drei-Ecken-Land». ment. Je lui dis que j'avais fait prier le Roi de s'accrocher aax premières conféronces de Brest-Litowsk. «Cela eut été très intélligent de sa part et nous lui aurons fait unpont d'or. Trotsky de son vrai nom Braunstein, ajoute Mr. de Kiihl- mann est l'advarsaire le plus dangereux qu'il ait ren- contré dans ses luttes diplomatiques et la discussion était d'autant plus difficile qu'elle était publique et que ehaque mat avait sa portée». Je lui dis qu'on leur avait reproché cette publicité qui a donné à Trotzky une tribune inespérée. «C'était une condition sine qua-non», me répond-t-i]. Mr. de Kiihlmann, au retour d'une mission diplomatique, a dine dans cette mènae salle de l'Athénée pendant que Pok- levski offrait un joyeux repas à toute l'Entente pour fêter la prise de Przemysll Après déjeuner, longue conversation avec le Feldmaréchal. Il m'affirme que les prétentions hon- graises confidentiellement, il ajoute: Les Allemands ne les soutiennent pas seront beaucoup réduites. La Hongrie a avee la Roumianie une ligne de frontière idéale; il ne f au- dra concéder que le petit coin dans le nord de la Moldavie, dans la direction de Falticeni. Je dis: Le «Drei-Ecken-Land».

NOTE POLITICE 1913 371 Aprobare. Cer de aserae.nea ceva in spre Severin... Eu : Pentru a stabili contactul cu Bulgaria... Mare- salulstrâmband din nas : Nu e lucrubun.Maresa- lul vorbeste cu admiratie de tot ce am Mcut in. Dobro- gea ; prea e o frumoas6 operà de civilizatie, pentru ca sä" nu fie tinufi in seamg. Romfinilor Din tct ce am putut sä." inteleg, lucrurile se indreaptà &are sola- tiunea unei ocupdri, provizorie sau definitivà, a Puteri- lor centrale, cel putin asupra Constantei. Maresalul a mai exprimat inch', ideia di s'ar vrea ea cei din Iasi s5. inchee pacea, pentru ea in opera do reorganizare a 01.ei sä nu avem «die Last .dieses Frie- dens» (povara acestei pki). Plecand cu Garp, Carp imi spune &A ela reprosat marea gresaffl care se face stându-se de vorlia' cu Di- nastia: «Am spus lui Kiihlmann a nu poate 8'6 comp- teze pe mine dacä pAstreag pe Rege 5i Dinastie, si eil In cest caz trebue de pe acuma sh Vadä in mine un conspirator». Carp conspirând! si inch' la vArsta lui !

Assentiment. Ils demandent aussi du caté de Severin quel- que chose... Moi: cPour établir le c,ontact avec la Bulge- rie...» Le Maréchal, ave.° une moue: «Ce n'est pas une bonne chose!» Le Maréchal parle avec admiration de tout ce que nous avons fait en Dobrogen; c'est une trop belle oeuvre de civi- lisation pour qu'on n'en tienne pas compte aux Roumains. De tout ce que j'ai cru comprendre, on s'achemine vers la so- lution d'une m.ain-mise, provisoire ou définitive, des puis- sances centrales, tout an moins sur Constantza, Le Maréchal a encore exprimé ridée qu'on voudrait bien que ceux de Iassy fissent la paix, pour que dans l'oeuvre de réorganisation du pays nous n'eussions pas «die Last dieses Friedens». En nous en allant avec Carp, Carp me dit qu'il a re- proché la grande faute qu'on commettait en traitant avec la dynastie. <

372 NOTE POLITICE 191S

Inaintare in Rusia. Marsul Germanilor e prodigios. La Nord au ajuns la Ostrow, au stilbAtut, asa daro treime din drumul Dunaburg-Petrograd ; la centru sunt la Borisow, fgand jumAtate din drumulBaranovici- Smolensk si la Sud la Iscorost pe drumul Luck-Kiew. 26 Februarie. Aflu Ca", DuminicA conferinta cu A- verescu s'a sfIrsit asupra declaratiei, eg, nu avea mandat autorizAndui s5, primeasdt o cedare de teritoriu «gene- ran' sau specialii» (7) Kiihlmann mi-a spus cà rugase sà nu se vorbeaseg deca frantuzete. AstAzi la mine, am intrebat p Kühlmann dacg generalul Avereseu ceruse vre-un termen, si el mi-a confirmat ea rgspunsul e asteptat pe miline. Kiihlmann Cu Richthofen, Hortsmann si von Hoesch dejuneazà" la mine, dea,semenea Arion, Stere si Tzigara. Convorbire generalá arà nici o legAturà cu afacerile romtme. Ministrul laudA pe generalul Hofmann, care conduce expeditia in Rusia. Se pare ch", generalul, mare amator de marsuri indr5snete, avea gtinduls'a," debarce

Avance en Russie. La marche des Allemands est pro- digieuse. Dans le Nord, ils sont arrives à Ostrow, doneils ont parcoura le tiers du ehemin entre Dunabourg et Peters- burg; au centre ils sont à Borrisow, ayant effectué la moitie de la route entre Baranovici, point de depart, et Smolensk, et au Sud à Iskorost, ayant depassé les 2/3 de la route de Luck à Kiew. 26 février. J'apprends que dimanche la conference avec Averescu s'est terminée sur sa declaration qu'il n'avait pas de mandat l'autorisant it accepter une cession de territoire «genérale ou spéciale (1). Mr. de Kiihlmann m'avait dit qu'iI avait prié qu'on ne parlât que frangais. Aujourd'hui, chez mol, j'ai demande it Mr. de Kühlmann si le general Averescu avait demandé un délai et II m'a con- firmé que sa réponse est attendue pour demain. Kiihlmann avec Richthaffen, Horstmann et Mr de Froeseh déjeunent ehez moi, ainsi que Arion, Stere et Tzi- gara. Beaucoup de cordialité. Conversation générale sans aueune incidence avec les affaires roumaines. Le ministre a fait le plus grand &loge du general Hoffmann qui dirige l'expédition de Russie. Il parait que le general, grand ama- teur de raids et des pointes hardie,s, caressait le projet de

NOTE POLITICE 1918 373 In Estonia treeánd pe ghiará, dar timpul era prea dulce. Kiihlmann i-a spus: Aveti atita noroc, incht sunt sigur cá tot yeti avea inghet. Deodatá Trotzki rupe la Brest- Litowsk, frigul devine strasnici generalul îi putu in- deplini visul ca sg. treaca Sundul pe ghiatg ! Germanii au intrat, dup6 luptg,la Revalsila Pskow; tin toate drumurile cari duc la Petersburg. 27 Februarie. Marea chestiune a zilei este intre- vederea Regelui cu Czernin la frontierd. Czernin a ple- eat azi dimineará. Toatil lumea vorbeste de aceasta, faptul imi este confirmat de Eidinger, venit la mine. El a in.tovgrásit pretutindeni pe Czernin. Il intreb dacg initiativa a venit dela Rege. Imi rgspunde eä, in con, vorbirile sale cu Averescu, a sugerat ideia acestei intre- vederi. Dupá citirea cgrtei-rosii, publicatá acum un an, asi fi voit sá vád capul Reg-elui la intálnirea cu Czernin. Eidinger adaogg ca pgiásirea proectelor agresive im- potriva Regelui si a Dinastiei, este opera lui Czernin a Impgratului Carol. Doug zile inainte de sosirea celor doi ministri, apgruse in presa din Bucuresti o notg vio- débarquer en Estonie en passant sur la glace, mais le temps 4tait désespérément doux. Kiihlmann lui dit: «Vous Ates si veinardque vous aureztoutde m'eme gel.»Subitement Trotzki rompt à Brest-Litowsk, le froid devient rigoureux et le général peut réaliser son réve et passer le Sund à sec! Les Allemands sont entrés à Reval (après lutte) et A, Pskow; ils tiennent toutes les voies qui du littoral ou de l'ouest mènent à Petersburg. 27 février. La grande question du jour est l'entrevue du Roi avec Czernin sur la frontière. Czernin est parti oe matin. Tout le monde en parle. Le fait m'est confirmé par Eidinger, qui fait son apparition chez moi. Il a partout compagné Czernin. Je lui demande si l'initiative est venue du Roi. E me répond que, dans ses conversatiorns avec Ave- rescu, il a suggeré l'idée de cette entrevue. Après lecture du Livre rouge, publié il y a un an, j'aurais vouln voir la Vele du Roi en abordant Czernin. Eidinger ajoute que l'abandon des projets agressifs contre le Roi et sa dynastie est l'oeuvre de Czernin et de l'Empereur Charles. Deux jours avant l'arrivée des deux ministres il y avait en dan,s la presse de Bucarest une note violente et subite

374 NOTE POLITICE 1918 lentai neasteptata contra dinastiei. Ledebur era mirat si nu aproba. Deodata schimbare de ton ;de sigur sub influenta lui gzernin. Mare agitatie in public :se stia c. astazi Moldova trebuia s'a trimita raspunsul.AzidimineaÇà,Floru Dianu a asteptat la mine doua, ceasuri ca sa ma intrebe un singur cuvânt, i cu ce fata ingrijorata : Mai e speranta sau nu 7 La Crucea Rosie toti intra les, numai ca s.stie daca sunt vesel sau abatut. La club toti se ingramädese imprejurul meu ! Fara indoiala, nu toata lumea a voit razboiul... 28 Februarie. Cancelarul, la 25 Februarie, a ras- puns lui Wilson. Retin fraza cà primeste declaratia lui Wilson, dupa c,are elzestiwnile teritoriale nu trebuese re- zolvate de eat in favoareai binele populatiei. Fac din aceasta baza pärtei politice din memoriul ce am prega- tit cu Onciuli cu Mehedinti asupra Dobrogei. Tot in acelasi discurs, e un pasaj privitor la Româ- nia : «Romania la randul ei trebue th primeasal prin- contre la dynastie. Ledebur en était étonné et blamait. Tout b. coup changement de ton. C'est évidemment l'influence de Czernin. Grande nervosité dans le public: on savait qu'aujourd'hui la Moldavia devait communiquer sa réponse.Ce matin, Dianu Floru a attendu chez moi deux heures pour me de- mander un seul mot et de quel visage tourmenté! : Y a-t-il espoir ou non? A la Croix Rouge on entre et on sort, rien que pour savoir si je suis gai ou abattu. Au cerele, dites un mot, et on abandonnait sa partie pour se presser au- tour de vous! Décidémment tout ce monde n'a pas voulu la guerre... 28 février. Le chancelier a tenu le 25 février à répon- dre it Wilson. J'extrais de suite la phrase qu'il aceeptela déclaration de Wilson, selon laquelle les questions territoria- les ne doivent éstre tranehées qu'en faveur et dans rintérét des populations. J'en fais la base de la partie politique du mémoire que j'ai préparé avec Onciul et Mehedinti sur la Dobrogea. Dans ce discours il y a aussi un passage concernant la Roumanie. Hier il avait été donna incomplet; le «Bukarester Tageblatt» rond ce passage encore une foie: «De son côté la

NOTE POLITICE 1918 375 cipiul fundamental cci tdrile cu care incheem pace tre- bue seí fie prietenii noftri in viitori ca voim ca sei fie prietenii noari».Acee,e cuvinte au p6rut multora ca un semn bun. Eu vgd mai multindicatia CA nu se va ad- mite ca România s'a," se izoleze inteo neutralitate absolutd. Czernin s'a intors azi dimineatà ; iar Kiihlmann este la Constanta cu Horstmann. Parastas improvizat pentru Maiorescu : Aniversa- rea nasterei lui. Ar fi avut azi 77 ani. Foarte lume ; tot partidul. (Semn al vremei prezente ; Nenites- cu si Paul Teodoru erau de fatà). Brcinifteanu imi spune cg, dupg un jurnal din Iasi, Averescu convocand majoritgile, ar fi spus eh' nu acea decât sá urmeze politica guvernului precedent. La care BrAtianu ar fi declarat dg, tot concursul, dar cd, ea sef al majoritätei, intelege sá fie tinut in curent cu ce se va face. Acest limbaj mi se pare atat de ciudat in asemenea momente, incât am rugat pe Briinisteanu sà-mi comunice textul.

Roumanie doit accepterleprincipe fondamental que les pays avec lesquels nous concluons la paix, doivent devenir nos amis dans l'avenir et que nous voulons gulls saient nos antis». Cette rectification a paru de bon augure à beaucoup de personnes. J'y vois plutôt rindicationqu'il ne serait pas admis que la Roumanie s'isolitt dans une neutralit4 absolue. Czernin est rentré ce matin. Par contra Kiihlmann est Constantza avec Horstmann. Parastas improvisé pour Maiorasou; anniversaire de sa naissance. Il aurait eu 77 ans anjourd'hui. Enormément de monde; tout le parti a anal& Signe de rheure présente: Nenitzescu et Paul Teadoru présents. Branisteanu me rapporte que, Belau un journal de Iassy, Averescu ayant convoqué les majorités aurait dit qu'il ne faisait que continuer la politique du préeedent gouverne- ment. Sur quoi Bratianu lui aurait déclaré /ni don- nait tout son concours, mais que, comma chef de la majo- rité, il entendait Atre tenu au coura.nt de cc qui se ferait. Ce langage me parait si bizarre en pareille heure que j'ai prié Branisteanu de me communiquer le texte.

376 NOTE POLITICE 1918

1 Martie. Gazetele de azi contin comunicatal mai jos, privitor laintrevederea Regelui cu Czernin : «Dela sosirea delegatilor Impätritei Aliante in Bu- curesti, au avut loc convorbiri preliminare, faraea- racter obligatoriu, cu generalul Averescu. In urma unei intelegeri stabilite la una dn aceste convorbiri, a avut Ice in ziva de 27 cor,o intrevedere intreministrul de externe contele Czernini Regele Ferdinand, in teri- toriul ce e inca ocupat de trupele romanesti. De acord cu aliaii,conteleCzernin a facut cunoscutRegelui conditiunilein care ImpätritaAlianfä ar fi gata sh inchee pace cu Romania. Regele Ferdinand a cerut un scurt rägaz, care i-a fost acordat. De raspunsul Regelui atarna daca o solutie pacifica va fi posibilà». Termenul de care era chestiune, expirdasteisearci. Tot orasul stie cà trupele germane sunt gata sa por- neasca. Dupa cele ce mi-a povestit, in graba, Ledebur, Regele a plans si a lasat impresia chi el ar vrea sà Lea pace, dar ca este Inca in mainele celor ce Il inconjura. o nota a lui Ledebur : Se poate ca Czernin sa fi avut

1-er mars. Les journaux de ce matiu contiennent le communiqué suivant au sujet de l'entrevue du Roi avec Czernin: «Dela sosirea delegatdlor Impatritei Alianta in Bucure*ti, au avut loe convorbiri preliminare, farrt caracter obligatoriu, cu generalul Averescu. In urma unei intelegeri stabilite la una din aceste convorbiri, a avut loe in ziva de 27 con o intre_ vedere intre ministrul de externe contele Czernini Regele Ferdinand, in teritoriul ce e incd ocupat de trupele romd- nesti. De acord cu aliatii, contele Czernin a fazut cunoscut Regelui conditiunile in care Impatrita Alianta ar fi gata BA inchee pace cu Romania. Regele Ferdinand a cerut un scurt ragaz, care i-a fost acordat. De raspunsul Regelui atarnd dacä o solutie pacifieä va fi posibild». «Le Mai dont il est question expire ce soir». Toute la ville sait que les troupes allemandes sont prétes A. marcher. A ce que m'a racontérapidement Ledebur,le Roi a pleuré et a laissé l'impression que lui voudrait faire la paix, mais qu'il est encore aux mains de son entourage. Encore une note de Ledebur: II se pent que Czernin ait aussi eu de

NOTE POLITICE 1918 377 bucuria de a tine in 'nand' pe acest Rege care i-a ascuns adevarul,i sa se razbune de tratamentele rele ce a su- ferit. In once caz stiu prin Eidinger, ca in chestiunea Do- brogei Czernin a lasat sd strabata o raza de sperantä In ce priveste Constanta. Impresiatuturorcelor cari stiu,chiar in mod vag, ceeace s'a petrecut, e ca conferinta a fost tragicd. La 5 ore Brcin4teanu imi comunicA cá guver- nul roman a cerut o prelungire de termen si ca mare- salul a refuzat. In toate cercurile, emotiuneai teme- rea sunt grozave. Din deosebite izvoare :Bulgarii nu consimt la nici o amanare a chestiunei Dobrogei. Ei cer preclarea In mainele lor,imediat, aprovinciei «Regimentele noastre nu vor esi decat cu forta». 2 Martie.Zi de infrigurare. Se stia cä eri la 7 seara expirase termenuli toata lumea credea ca vor reincepe. Sub aceasta impresiune toti s'au adunat numar mare la Doamna Balasa, pentru parastasul fäcut de Crucea Rosie Reginei Elisabeta. NiciodatA, la o a- la joie de tenir ce Roi qui lui a menti et de se venger des mauvais traitements qu'on lui a fait subir. Toujours est-il que par Eidinger je sais que dans la question de la Dobro- gea Czernin a laissé filtrer un rayon d'espoir en ce qui re- garde Constantza. L'impression de tous ceux qui ont eu idée, même guement, de ce qui s'est passé, est que la conférence a été tra- gigue. A 5 heures Branisteanu me communique que le gouver- nement roumain a demandé une prolongation de délai et aue le Maréchal a refusé. Il y a dans tous les cercles une émotion et une alarme terribles. De différents sources: les Bulgares ne consentent A aucun atermoiement de la question Dobrogea. Ils exigent la remise entre leurs mains, immédiatem.ent, de la province. Leur refrain: nos régiments n'en sortiront que par la force. 2 mars. Jour d'angoisses. On savait que hier A, 7 heures du soir avait expiré le délai et tout le monde croyait A. la reprise des hostilités. C'est sous ses auspices qu'on est venu en foule A Doamna Balasa pour le parastas célébré par la Croix Rouge pour la Reine Elisabeth. Jamais, dans aucune

378 NOTE POLITICE 1918 semenea ceremonie, nu am vAzut atata smerenie. Toatà lumea cunoscutg, doamne in doliu, erau acolo. Ordine perfectg. In timpul cuvantgrei Episcopului Teofil, toti, bArbatii femei,plangeau,Emotiuneinduiasgtoare. Unii credeau chiar cá ostilitgtile reincepuserg. La dejun la mine, C,zernin si fratele sgu Otto, actual ministru la Sofia, contele Csaky, contele Lede- bur, principele Auersperg, Arioni Tzigara. Czerninimi spunecàguvernultelegrafiind cg e gata s'a, mire in tratgri de pace, dacg sunt conce- siuni reciproce, i s'a rgspuns prin denuntarea armisti- tiului. Cele trei zile incep de astgzi laamiazi,pang Marti la amiazi. G-uvernul roman a comunicat cg va trimite astg-searg un rgspuns, de oarece in cursul zi- lei va avea loc un Consiliu de Coroang. Czernin mg intreabg ce poate sg fie ace,st Consiliu de Coroang, la care nu sunt convocati oamenii politici din cealaltA parte a Romaniei ? El imi va comunica astg-searg rgspunsul. cérémonie similaire, je n'ai vu pareil recueillement. Tout le monde connu, magistrats, banquiers, les Dames en grand deuil, était là. Ordre absolu, tenue rarement plus édifiante. Pendant l'oraison funèbre, excellent discours de revêque Théophile, on pleurait, aussi Men les hommes que les femmes. Emotion poignante. On allait jusqu'A croire que les hostili- tés avaient repris. J'ai à dejeuner Czernin et son frère Otto, actuel mi- nistre A Sofia, le comte Csaky, le comte Ledebur, le prince Auersperg, Arlon et Tzigara. Czernin me dit de suite que le gouvernement ayant télé- graphié qu'il était prêt à entrer en pourparlers de paix s'il y a des concessions réciproques, on lui a répondu en denoncant l'armistice. Les trois jours comptent à partir d'aujourd'hui midi jusqu'd mardi midi. LA-dessus le gouvernement a rei- pondu qu'il enverrait ce soir une réponse, car dans la jour- née doit avoir lieu un conseil de couranne. Czernin me demande que peut être ce conseil de couronne auquel ne sont pas convoqués les hommes politiques de ce côté-ci de la Roumanie7 Czernin me fera connaître ce soir cette réponse.

NOTE POLITICE 1918 379 In intrevederea lui cu Regele, Regele reprosandu-i cá l'ar fi argtat in rapoartele sale ca un instrument al lui Brgtianu, Czernin mentinut afirmatiunea, cgci altfel nu existä explicatimie «A la....qu'ilacom- mise». (Cred ca cuvântul acesta n'a fostintrebuintat asa cum mi-1 raporteazg Czernin). Regele a plAns. Fraza lui din uring a fast :«Nu stiu dacä ne vom mai vedea,dar n'asivrea sá pas- trati impresiunea ea' am facut ce.va incorect>>. Czernin a spus Regelui : Impgratul meu voeste inch' sA vg trateze ca pe un frate; dar este oca din.uring ocazie; dacg Il siliti sg mai verse sange,se va sfgrsi pentru totdeauna, iar conditiunile vor fi si mai grele pentru targ. C-unoastem mijloacele dv. in munitiuni : e o campanie de 3-4 sgptginâni. (Czernin mA asigurg cg au 26 de divizii, plus o divizie bulgarg si o divizie maximalistg care inainteazg, spre Iasi, si cg ata Ave- rescu la Buftea câti Regele, in aceastg intrevedere, nu l-au contrazis când le-a spus cg once rezistentg e degeaba).

Dans son entrevue avee le Roi, le Roi lui ayant repro- ché de l'avoir fait passer dans ses rapports pour un instru- ment de Bratianu, Czernin a maintenu son dire, car autre- ment il n'y a pas d'explications qu'il a commise». (Je suPpose que le mot eochonnerie n'aura été employé tet que Czernin me le rapporte). Le Roi a pleurk. Sa dernière phrase a été: «Je ne sais pas si nous nous reverrons, mais je ne voudrais pas que vous gardiez l'impression que j'ai fait quelque chose d'incorrect». Ozernin a dit au Roi: «Mon, Empereur veut encore vous traiter en frère; mais c'est la toute dernière occasion; si vous l'obligez à verser encore du sang, ce sera fini, it tout jamais fin:, et pour le pays les conditions seront plus dures. Nous eonnaissons vos ressourees en munitions; c'est une campag- ne de trois à quatre semaine,s. (Czernin m'assure WEB ont N divisions, plus une division bulgare et une turque; plus une division maximaliste qui marche sur Iassy, et que aussi Averescu à Buftea que le Roi dans cette entrevue n'ont pas centredit quand on leur a affirmé que toute résistance était inutile).

380 NOTE POLITICE 1918

Asupra chestiunei Dobrogei, daca se terminare- pede, Czernin asigura «ca va fi un'inijloc sa se asigure folosinta Constantei Romanilor». si, adaogh el catre mine, «nu asa in vant, dar pentru totdeauna». Cuvinte enigmatice, pe care nu cer sa le patrund, de teama sä nu fac mai fall. In principiu materie de discutiune. Con- firmare inch' de ceeace mi-a spus Eidinger. Czernin imi vorbeste de Socec. Nu stiu nimic, dar mi se pare cu neputinta, daca e vinovat de parasirea postului, sa nu fi fost impuscat 5i sa i se fi dat numai 5 ani de munch' Czernin imi certifica cà va face din amnistie una din conditiunile pilcei. Imi cere informatiuni asupra generalului Cristescu si d-lui Burghelea, desemnati ca plenipotentiari. Averescu intovarasea pe Rege, dar nu s'a coborat din tren. Se mai afla si un tiinar ofiter, care am aflat apoi ca era A. Zanescu. Czernin a fost izbit de insistenta cu care Ave- rescu si Regele criticau Basarabia. «Cultura dedoc- trine maximaliste», a spus Regele. Eu : Dar atunci

Sur la question Dobrogea, si on finit vite,Czernin a donné l'assurance equ'il y aurait moyen d'assurer la jouis- sance de Constanta aux Roumains» et, ajoute-t-il envers moi, cpas comme ça, en vitas pour, toujours» mots énigmatiques que je ne demande pas à approfondir par crainte de donner l'éveil. C'est en principe matière à bonne discussion. Confirmation aussi de ce que m'a dit Eidinger. Czernin me parle de Socee. Je ne sais rien, mais il me semble impossible, s'il est coupable d'avoir abandonné son poste, qu'on ne l'ait pas fusillé et qu'on lui ait infligé cinq ans de travaux forcés. Czernin me certifie qu'il fera de ram- nistie une des conditions de la paix. 11 me demande des renseignements sur le général Chris- tescu et M. Burghele, désignés parmi les plénipotentiaires. Averescu accompagnait le Roi, mais il n'est pas des- cendu du train. Il y avait aussi un jeune officier que j'ai appris étre A. Zanescu.Czernin a été frappé de l'insis- tance que Averescu et le Roi ont mis it critiquer la Bessa- rabie.

XOTE POLITICE 1918 381 de ce s'au dus acolo 1 Czernin : Spun ca numai pentru asigura liniile de aprovizionare. Czernin crede insä ca ei se artitau astfel, numai pentru a nu acredita scuza c. Basarabia e o despägubire bunä in locul Dobrogei. Al doilea fapt izbitor : Cand am revenit cu propu- nerea mea : armata românä la dispozitiaalia.nteicen- trale pentru a precumpäni o suparare eventuala a Bul- gariei, gzernin mi-a spus : N'avem nevoe dearmata românä ;armata austro-ungarA va merge intreagá Franta ! Inteleg cà in aceastä ordine de idei, demo- bilizarea partialà va fi printre preliminärile pacei... C.omunicatul anuntacà dupä cerereaUeranie- nilor (I) Austriacii au intrat pe un front vast in Podo- lia si se gäiseso la nordi nord-estul Moldovei. Aceasta desigur face situatia armatei romane si mai disperatä. La 9 jum. seara, contele Csaky imi aduce ultimele vesti. Sunt «favorabile», imi spune el pe datä. Guvernul a telegrafiat ca primeste conditiunile puse. ca bazà a negocierilor de pace. I s'a rá.'spuns cA, luAn-

Moi: Pourquoi s'y sont-ils rendus alors? Czernin: Ds di- sent que c'est uniquement pour s'assurer les lignes d'appro- visionnement. Mais Czernin pense que c'est une simple pose pour ne pas accréditer rexcuse que la Bessarabie est un beau dédommagement pour la Dobrogea. Un second fait frappant: Quand je suis revenu itla charge avec ma proposition, armée roumaine à la disposition de ralliance pour faire contre-poids à une éventuelle bou- derie des Bulgares. Czernin m'a dit: «Helas! Nous n'avons pas besoin de l'artnée roumaine, c'est l'armée austro-hon- groise qui ira tout entière en Francel...» Je comprends que dans cet ordre d'idées, la démobilisation partielle soit parmi les préliminaires de la paix. Le communiqué annonceque sur la demande des tkrainiens (7), les Autrichiens sont entrés sur un vaste front en Podolie, et se trouvent au Nord-Est de la Moldavie. Ceei rend évidemment la position de l'armée roumaine en- core plus désespérée. A 9 heures et dPmie du soir le comte Csaky m'apporte les dernières nouvelles. Elles sont «favorables» me de suite. Le gouvernement a télégraphié qu'il aceeptait comme base des négociations pour la paix les conditions posées. !on

382 NOTE POLITICE 1918 du-se act cu plOcere, trebuia ea inainte deexpirarea termenului de denuntare, deci pb,M1 Marti, un plenipo- tentiar ssemneze preliminärile urnakoare, pe earl le-am retinut, dupà singura citire a depesei de cAtre Csaky : Reeunoasterea cesiunei Dobrogei, dar fOgOduin- du-se &A se va asig-ura României o esire la Marea Nea- Aeceptarea principiului unei rectificki de gra- nita cu Ungaria. Invoelile economice (cari 7). Demobilizarea a 8 divizii, celelalte 8 trebuind de gemenea sO fie demobilizate, afarA de neeesitate pen- tru paza granitei. RomOnia va trebui sà" ajute din toateputerile Ja tra,nsportul armatelor aliate spre ((7) Rusia. Csaky adaogA cO, pacea cu Rusia e consideratàea f OeutO. Spun indatà lui Csaky ce gresealO imensO se face eu Dobrogeai accentuez cà esirea fOgOduitO nu poate sä fie dock Oonstanta. Din neferieire, nu-1 vOd de loe convins. lui a répondu qu'en prenant acts avec plaisir,ilfallait qu'avant rexpiration du délai de dénonciation, done jusqu'à mardi, un plénipotentiaire eût signé les préliminaires sui- vants que j'ai retenu sur une simple lecture par Csaky de /a dépénhe (signature A Buftea): Reconnaissance de la cession de la Dobrogea, mais on promet d'assurer à la Roumanie une sortie à la mer Noire. Acceptation du principe d'une rectification de fron- tière avec la Hongrie. Les arrangements économiques. (Lesquels7). Demobilisation de 8 divisions,les autres 8 devant aussi être démobilisées à moins de nécessité pour la garde de la frontière. 144a Roumanie devra alder de toutes ses forces au transport des armées alliées vers (I) la Russie. Csaky ajoute que la paix avec la Russie est considérée comme faite aussi. Je dis de suite à Csaky la faute im- mense qu'on commet avec la Darogea et j'accentue que la sortie promise ne peut Atre que Constantza. Je ne le trouve rnalheureusement pas édifié du tout I

NOTE POLITICE 1918 383 Prima in cursul zilei pe d-nul Christoph, cores- pondent special a agentiei «Express-Korrespondenz» din Berlin. Am vorbit cu el; a luat notg, ; convorbirea noastrh a foist asupra Dobrogei. La el deasemenea am ggsit ecoul unei hotgrari luate. Am insistat sä nu pu- blice nimic fdra a mi se argta mie. 3 Martie. Comunicatul spune ctrupele austriace intrate in Polonia au ocupat Kamenetz-Podolski, przi considerabile, Hotini Lipcani in pling Ba- sarabie. La 5 ore s'a semnat la Bre,st-Litowsk pacea cu Ru- sia. Mai inainte Germanii ocupaserg Narva, astfel Estonia intreagg e in mainile Germanilor. Petersburg, avand in vedere starea Finlandei, nu mai are legAtufa" cu apusul decat prin Baltica. Luat masa la Arion impreunA cuKiihlm ann. Din toate convorbirile cu el si cu Horstmann, se simte c. Puterile centrale n'au nici o increderein guvernul roman. Cum ei proclamA eg nu pot sg se amestecein afacerile interne ale Romtmiei, profità de ac,east5, stare

Been dans la journée Mr. Cristoph,correspondant spécial de l'Agence télégraphique de Berlin cExpress-Kor- respoudenz». J'ai causé avec lui; il a pris des notes; notre conversation a roulé sur la Dobrogea: là aussi j'ai trouvé l'écho d'une décision déjit prise. J'ai insisté pow que rien ne fut publié sans que cela m'eut été soumis. 3 mars. Le communiqué porte que les troupes autri- chiennes entrées en Podolie ont occupé Kaimenetz-Poclolski- prises considérables Hotin et, sur la rive gauche du Pruth. Lipcani en pleine Bessarabie. A 5 heures on a signé la paix avec la Russie A. Brest- Litowsk. Auparavant les Allemands ont occupé Narva, de sorte que l'Estonie du Nord au Sud,it travers le Peipus jusqu'à Pskow et Ostrow, est aux mains de l'Allemagne. Pe- tersbourg, vu. 1'6-tat de la Finlande, n'a plus de liaison avec l'occident que par la Baltique. Déjeuné chez Arion avec Kühlmann. De toutes les conversations avec lui et Horstmann, on sent que les puis- sances centrales sont en pleine méfiance vis-à-vis du gou- vernement roumain. Comme ils proclament ne pas pouvoir se méler des affaires internes de la ,Roumanie, ils profitent

384 NOTE POLITICE 1918 de lucruri pentru a obtine maximum in toate !Minis- trul a spus lui Arion : Si cu toate acestea aveti un aliat minunat, pe maresalul ! Am isprävit Memoranduil, pe carevreau si-1 remit celor doi ministrii Maresalului asupra chestiu- nei Dobrogei. Am pierdut pânä acum douä ziledin cauza felului chitibusar de a lucra al lui Onciu. Onciul a f Acut partea ; Mehedinti partea geograficä si etnograficä. Stiu bine cà nu slujeste la nimic... Ecou la vorbele lui Carp, Lupui nora-sa Austria si intrigile catolicesunt cauza tuturor !In spiritul lui Carp, Impgratul Carol, lucrAnd mai ales ca sá scape pe Regei Dinakia, Austria ne ja Dobrogea ne impune conditiile penibile ale pkei. C.e 4 Martie. Dr. Solmssen dela Disconto vine sä vadà. Pentru el, România nu poate pläti datoriade räzboi. Repetà ceeace Horstmannspusesealtädatà : banii clati de Franta si de Englitera trebue eonsiderati de cet état des choses pour obtenir le maximum en tout! -- Le ministre a dit à Arion: «Et vous avez un allie merveil- leux, le Maréchal!» Mis la derniere main au Memorandum que 3e veux remettre aux deux ministres et au Maréchal sur la question de la Dobrogea. Nous avons déjà perdu deux jours it cause de la fagon tatillonnée de travailler de Onciul. Onciul a fait la partie historique; Mehedinti la partie géographique et ethno- graphique. Je sais bien que east cautère sur jambes de bois... Echo des propos de CarpLupu et sa bru. C'est l'Au- triehe et les intrigues catholiques qui sdnt cause de tout! Dans l'esprit de Carp, l'Ena,pereur Charles ayant surtout agi pour sauver le Roi et la dynastie, c'e,st l'Autriche qui nous prend la Dobrogea et qui nous vaut les pénibles conditions de la paix... Que c'est enfantin! 4 mars. Après la quinzaine merveilleuse et ensoleilléo, journée froide et maussade. Mr, le Dr. Solmssen de la Diseonto vient me voir. Pour lui la Roumanie ne peut payer la dette de g-uerre. répete ce que Horstmann avait dit un jour: II faut considé- rer l'argent avancé par la France et l'Angleterre comme

NOTE POLITICE 1918 385 ca echivalentul serviciului de rgzboi. Adicg mai simplu, falimentul. Asupra chestiunei Dobrogei,toti vgd bine greseala ce se face, dar nu se mai poatereveni. .Trebue sg se plgteascgaliatul credincios i poporul german intelege bine cg cel necredincios,celcarea trgdat, trebue sg plgteascg. La et, ea la boti G-ermanii marii mici, preocupiarea nelinisiedin spre parteaBrgtianu-Take Ionescu. Nici acolo nu stiu de ce capgt sá ja afac,erea! Vgzut Kilhlmann cgruia i-am dat memoriul. I-am spus cg Il prezentam cu titlul documentar numai, cauza Dobrogei fiind pierdutg. Imi tgspunde tot ca bancherul de mai sus :Bulgariine-au fgcut un mareserviciu, crici cand ne-ati atacat, socoteam situatiuneanoastrg foarte rea, trebue sg o mgrturisesc. Trebue sexecu- tgm fgggduiala noastrg. Asupra unei reflectiuni ce fac :.KFie cg Impgratul,fie cg un altul au fgggduit, la noi nu e admis ca sg, se spung: nu eram competent ca sg leg. tara. Cu guvernul actual, care nu face decgt sg, umble cu §fretlicuri, trebue sg fim cu mare bggare de équi valence du servioe de guerre.Simplement la banque- route. Sur la question de la Dobrogea on voit bien la faute que l'on commet, mais il n'y a pas A revenir 1A-dessus. On doit payer l'allié fidAle et le peuple allemand com.prend bien que c'est l'allié infidèle, celui qui a trahi, qui doit faire les frais ! Chez lui, comma chez tous les Allemande, grands ou pe- tits, préoccupation et inquiétude venant du &elk Bratia.no- Take Iones= LA encore ils ne savent par quel bout prendre l'af f aire ! Vu Mr. de Kiihlmann A qui j'ai porté le mémoire. Je lui ai bien dit que je le présentais A titre documentaire seu- lement, la cause de la Dobrogea étant perdue. Il me répond, tout comme mon banquier de plus haut: les Bulgares nous ont rendu un grand service, car lorsque vous nous avez atta- qué, nous jugeons notre situation très critique je dois l'avouer. Il faut que nous exécutions notre promesse. Sur une réflexion que je fais: .Que se soit l'Empereur ou un autre qui a promis, chez nous il n'est pas sdmis qu'on dise: Je n'étais pas compétent pour engager le pays». Avec le gonvernement aatuel qui ne fait que louvoyer, no-us sommes tenus A beaucoup de circonspections.Mais,ajou- h

386 NOTE POL1TICE 1918

seamg. Dar, adaogh el, cum o sg scgpam oare de acesti oameniNu se poate nimic spera de fgcut serios im- preunä,cAt timp acesti domni sunt instare sä, facä, räu. Ii veti pune oare sub acuzare 7» Räspund cä, nu stiu nimio, afarg de Iliescu, impotriva eärui am probe. Dar cu ei la putere sau in culise,nu e mijlocsgse limpezeascd nici chiar rgspunderile. Propun : Ceretica tratatul sg fie ratificatde o Camerg aleasg din nou, si sper a la alegeri vor fi bg- tuti.Ministrul : cFgrA, indoialg cg o vom cere». Depus gi la Czernin naemorandul. Comitet consultativ la 4 ore. Gr. Cantacuzino, care are darul originalitgtei in tot ce propune, ar vrea sä, ne plângem Germanilor de putinul concurs politic ce ni-1 dau «ea partid». Fgrg succes. Arion, Hárjeu Mehedinti sunt pentru un memoriu-rechizitor, in care se va reamintigreselile fgcute impotrivasfaturilor noastre, cari n'au lipsit niciodat5, Regeluii guvernului sgu. Urmarea 5 ore. Primit de Marep2u1 Mackensen, cgruia te-t-il, comment allons-nons être débarassés de ces gens-lal On ne pent rien espérer de sérieux à construire ensemble, tant que ces Messieurs sont en état de nuire. Les mettrez-vous sous accusation? Je réponds que je n'en ,sais rien, sauf Iliescu contre le- quel j'ai des preuves. Mais avec eux au pouvoir ou dans la coulisse, pas moyen de clarifier méme les responsabilités. Je propose: exiger que le traité soft ratifié par une Chambre nouvellement Rue et dans les élections j'espère qu'on pent les battre. Le Ministre: «Très certainement nous le do- manderons». Deposé chez Czernin aussi le Memorandum. Comité consultatif à 4 heures. Grégoire Cantacuzène, qui a le don de Poriginalité dans tout ce qu'il propose, vou- drait qu'on se plaignit aux Allemands du peu de concours politique qu'ils nous prêtent ccomme parti». Pas de succès! Arion, Harjeu et Meheilinti sont pour un mémoire-réquisi- toire dans lequel on remémorerait les fautes commises mal- gré nos conseils, qui n'ont jaraais fait défaut am Roi et son gouvernement. Continuation demain. Cinq heures. Reeu par le Maréchal, auquel je remets

NOTE POLITICE -- 1918 387

Temit Memorandul. Imi multumeste, cgci, pang a,cum, Bulgarii au publicatpatru, rgmase farg contrazicere. Imi aratg pe cel din urmg, apgrut in numele congresu. lui (! 7) dela Babadag. Maresalul e foci pard impo, triva anexgrei Dobrogei. Anul trecut, in Septembre, el expusese MareluiCartier motivele strategice pentru cari aceastg provincie nu trebuialuatA Romaniei. El adaogg, dar mi-e teamg ea optimismul säu sg nu-1 ratge,eascl, cDobrogea pentru un moment «este a- -bandonatg» puterilor centralei cg linia Fetesti-Con- -stanta va fi salvatg. Inteadevgr, Bulgarii «sunt nesa- tiosi». Maresalul sffirseste prin a-mi spune: Ar trebui sg li se propuie bani in schimb. Ei nu au; Rom'ania va ggsi totdeauna. Revendicarea Dobrogei nu e o chestie nationalg : poporului putin ii pasg. E o chestiune pur .politicg. Maresalul admite cg va fi un tAciune de in- cendiu in viitor. Maresalul mi-a repetat inca' odatà, ce puling incre. -dere se poate avea in guverni eat a rugat pe Averes- cu sgving la eicu inimg deschisg, pentru ca sgse poarte in acelas mod. notre Mémorandum. Il me remercie, car jusqu'à présent les Bulgares en ont fait paraltre quatre, rest& sans contra die. tion. Il me montre le dernier paru au nom du congrès (7) de Babadag. Le Maréchal est feu et flamme mitre l'annexion de la Dobrogea. L'an dernier, en septembre, il a déjà exposé au Grand Quartier les raisons stratégiques pour lesquelles 1.1 ne fallait pas prendre à la Roumanie cette province. Il ajoutemais j'ai peur que son optimisme ne l'égare que la Dobrogea est abandonnée caux puissances centrales» poar le quart d'heure et que la ligne Fetesti-Constantza sera sau- vée. Réellement les Bulgares qsind unsilttig». Le Maréchal finit par m,e dire: faudrait leur proposer en échange de l'argent. Ils ont pas; la Roumanie en trouvera tonjours. -La révendication de la Dobrogea n'est pas une question na- tionale: le peuple s'en soucie peu. C'est une question pure- ment politique». Le Maréchal admet aue c'est un brandon d'incendie dans l'avenir. Le Maréchal m'a répoSté, une fois de plus, combien on ne vent w)oir confiance dans le gouvernement et combien il a pillé Averescu de venir et eux le coeur ouvert et ron se con- duira en conseqUence.

388 NOTE POLITICE -- 1918

5 Martie. Averescu a iscAlit azi dimineatä preli- minàrile: (v. 7 Mart.). Argetoianui alte 8 persoane sosesc astä-searäla Buftea, larprimul contact va avea loc disearasau mhinedimineaf,á.Numele persoanelor care vin nu e incä cunoscut, cum spune Horstmann. Kalmann de- juneazà. maine la mine si ne intelegem cä mi se va co- munica dacii sedinta, pe care o presupun scurtà, va per- mite. . Cpntinuarea sedinteicomitetului.Discutiunea foarte serioasä. Arion; Th. Rosetti, Gr. Cantacuzino, Mehedinti, Harjeui Corteanu. Aprobat in mod una- nim propunerea mea de a cere o Camerà nouà pentru ratificarea tratatului de pace ; a se proceda ca la 1870 Franta. Aprobat de asemenea un memoriuistoric pentru partid, document politic pentru a incepe o actiu- ne si o rezolutie votatä de toti parlamentarii si fostii parlamentari pentru a se protesta contra faptului eh' gu- vernul nu tine seamä de loe de populatiunea ocupatä de reprezentantii ei. Tratatul cu Rusia e publicat. Estonia are ca

5 mars. Averescu a signé ce matin les préliminaires. Argetoianu et huit autres personnes arrivent ce soir :9. Buftea et le premier contact aura lieu ce soir ou demain matin. Les noms des personnes qui viennent ne sont pas en- core connus. C'est Horstmann qui me l'affirme.Kiihlmann doit déjeuner demain et il reste entendu qu'on me communi- quera si /a séance, qu'on suppose courte, le permet. Continuation séance comité. Gravement discuté. Arlon, Theodor Rosetti, Gregoire Cantacuzène, Mehedinti, Corteanu et Harjeu. Approuvé unanimement ma proposition de de-. wander une Chambre nouvellement élue pour ratifier la traité de paix; procéder comme en France en 1870. Approuvé aussi un mémoire historique pour le parti, document politi- que pour commencer une activité, et unerésolution pour protester contre le fait que le gouvernement ne tient aucun compte de la population occupée et de ses représentants, cette résolution serait votée par tons les parlementaires et anciens parlementaires. Le traité avec la Russie est publié. L'Estonie a pour

NOTE POLITICE 1918 389

initg linia atinsg in ziva semngtureiNarva, Lacul pus, Lituania, Lacul Pskowi o linie merend drept la Dwina la punctul numit Livenhof, sunt limitele dinainte ale acestor provincii putin mgrite la nord-esti la sud. Regularea soartei acestor provincii rezerval Germa- nia de acord cu populatia lor.VicleniileluiTrotzki costg scump pe Rusia. 6 Martie. Delegatiioficialicunoscuti,Averes- cu, Argetoianu, Papiniu si Burghele ; ca consilieri: ge- neralul Lupescu si, noté, bung, colonelul Mircescu. S'au pus in leghturg eri si au avutsedintg azi dimi- neatg. D. de Kialmann, care dejuneazg la mine (am poftit dinadins pe ,Costicg Manu), îmi spune cg totul nu va fi asa de grozav cum se apune. Pentru Dobrogea mai am incg sperantg, «contre tout espoir». La chestiunea _granitelor de munte: «Bazarlgc», deci obiect de pre6u- petea1à si de invoialg. Dar aeesti domni (delegatii nostri) sunt ridicoli ; d-1 Argetoianu «a crezut cg ne sperie, spunându-ne eh' dacg ar iscàlitratatul, n'ar mai puteafi ministru!» Tot asa de induiosetor ca 5i temerea generalului Ave

limite la ligne atteinte le jour mama de la signature:la Narva, le lac Peipus; la Lithuanie: le lac de Pskow et une rendroit àla Dwina, au point nommé Livenhof, ce sont les limites antérieures de ces provinces légèrement agrandies au Nord-Est et A. l'angle Sud. L'Allemagne se réservede ré- gler le sort ue ses provinces d'accord avec leurs populations. Les finauderies de Trotzky coiltent cher à la grande Russie. 6 mars. Les délégués officiellement connus sont: avec Averescu, Argetoianu, Papiniu et Burghele. Comme conseil- lers le général Lupescu et, bonne note, le colonel Mire,escu. On a pris contact hier et siégé ce matin. Monsieur de Kiihlmann, qui déjeune .chez moi (j'ai in- vité exprès Costica Mann), me dit: Ce ne sera aussi terrible qu'on le dit. Pour la Dobrogea j'ai encore de respoir «contre tout espoir». La question des frontières-montagne: «du BA- zarlAc», done objet d'accords et de marchandages. Mais ces Messieurs (nos délégués) sont grotesques: «Mon- sieur Argetoianu a cru nous effrayer en nous disant que s'il signait ce traité il ne pourrait plus étre ministre!» Le fait

3)0 NOTE POLITICE 1918 rescu de a-si pierde popularitatea. Douà «gafe»subli- niate de Kiihlmann, din care poate sà, scoati atitea a- vantagii. Am remis o nota pentru procedura de urmat in ale gen. «Foaia ordonantelor» publicà decretul lui Macken- sen, autorizAnd administratia militara," sà arendeze tere- nurile petrolifere ale Statului pe un termen maxim de 50 ani. Probabil societatea e constituitgi tratatul ne- va silis'a," ratificam concesiunea. Aceasta e forma pen, tru faimosul monopol de care se ocupa toatà lumea. Tot odatal se prommtà Iichidareatuturor societältilorcu capital sau cu participare strAinä. Petrolul fgaane in intregime in mâinile Germanilor. 7 Martie. Comunicatul dà conditiunilecareau fost primite de noi ca prelirningri, dar nule d'a", pe toat,e. Nici o voila de transportul trupelor prin Moldo- va i nici o vorb5, asupra controlului lui Mackensen in ceeace atinge demobilizarea. Deasemenea este substi- tuire de semnsáturä; nu Averescu, ci Argetoianu a sem- est que c'est aussi touchant que la crainte du général Ave- rescu de perdre sa popularité. Deux gaffes soulignées par Kiihlmann: quelle prise ca lui donne. Rerais une note (Suite sur la procédure à suivre pour- les élections. La feuille des ordonnances publie le décret de Macken- sea autorisant l'administration militaire d'affermer les ter- rains pétrolifères do l'Etat pour une durée maxima de 50 ans. Probablement la société est toute constituée et le traité nous obligera it ratifier cette concession. C'est va la forme pour le fameux monopole dont tout le monde s'occupait. Du même coup on prononee la liquidation de toutes les sociétés A. capital ou h. participation étrangères. Le pétrole reste entièrement aux mains des Allemande. 7 mars. Le communiqué donne les conditions qui ont éte acceptées par nous comme préliminaires, mais neles donne pas toutes: pas un mot du transport des troupes par la Moldavie et pas un mot sur le contrôle de Mackensen en ce qui touche la démobilisation. Il y a aussi substitution de signature ;ce n'est pas Averescu mais Argetoianu qui a

NOTE POLITICE 1918 391 nat. Termenul noului armistitiu acordat pe baza aces- tei acceptáxi este de 14 zile. Comunicatul mai dà, dupa publieajiile ruse.5ti, tex- tul conventiei noastre militare incheiatà la 5/18 August, imprernä. Cu tratatul de aliantäou Antanta.Sicu toate-acestea a doua zi, d. de Bussche imi seria privitor la o comunicare fäcuta lui Brgtianu, cá credea Cá acesta va linisti pentxu cava timp avânturile räzboinice ale acestor domni. Carp a amenintat pe Kiihlmann cu conspiratia si stä toatil ziva ceasuri intregi cu Ianovici sápuriee listele electorale, fAra indoialà pentru a da de urma a- dreselor unor anumiti indivizi. De alta," parte, dela Berlin Beldiman nu se lasà; Brgni§teanu imi spuneeh' a tri- mis douà telegrame interzise de cenzurg :1) CA a fost primit in audientä, de cancelar; 2)Ca. c,ercurilediri- ginte nu renunth la necesitatea de a inrätura pe Rege. Aceastä, telegramä a fost arätatä, lui Stere, dar nu i-a fast datà. Bussche adäogase nota ea este o afacere ce nu pri-

signé. Le Mai du nouvel armistice accordé sur la base de cette acceptation est de 14 jours. En même temps on donne, d'après les publications russes, le texte de notre convention conclue le 5118 (wilt, en raft° temps que le traith d'alliance avec l'Entente. Et dire que le lendemain Monsieur de Bussche m'écrivait, au sujet d'une communication faite Bratianu, qu'il croyait que cela allait calmer pour quelque temps les velléités belliqueuses de ces Messieurs ! Carp a Emenacé Kiihlmann de conspiration. Ianovici passe tons les jours des heures entières, ensemble, à pioeher les listes électorales, éviderament pour reeonstituer les adres- ses de certains individus. De son côté, Beldiman de Berlin ne /fiche pas prise; Branist,eanu me dit qu'il a envoyé deux télégrammes que la censure a interdits: 1) gull a &A reen en longue audience par le chancelier (le fait est qu'fici ron traite et que l'on ne peat avoir des rapports avec qui vent la tête de celui avec lequel on traite); 2) que les cereles diri- geants ne renone,ent pas al la nécessité d'écarter le Roi. Ce télégramme a été montré à Stere, mais on no le lui a pas re- mis. Bussehe avait ajouté la notice que c'est une affaire qui

342 NOTE POLITICE 1918

vaste decal pe Romani (pare cg era mai simplu atunci sä nu se transmità depesa !). Chiar adineauri,Horstmann, sosit pe cândvor- beam Cu Argetoianu, mi-a reamintit de nevoia ca. Re- gele sà plece... E un joc prea greu de descurcat. Pe la 2, un ofiter german vine sg mg preying cb. Argetoianu dorea sä mg vadg. Am vorbit dela 3-4. El, cam melodramatic, indrcat denenorocirilepatriei : «Durerea afacut din noi alti oameni». Pentru ceeace e iscglit, nu constitue prelimingri de pace ; suntem liberi. Sunt principii stabilite mimai in vederea armisti- tiului. Si ceeace spun gazetele nu e nici exact nici corn- plect. Despre partea economid, nu stie nimia; i se vor remite eonditiunilei plead. pentru 2-3 zile la Iasi. Apel la mine :«Aveti relatiuni cu ei, probabil, si puteti sg ne ajutati mult». Ii argt marea mea mirare cg nu s'a egutat mäcar sg se cearg sfatul nostru, sau o le- ggturg oarecare cu noi. Imi &A o explicare vagg ca si &And intelegeau sg ne pgstreze intacti, pentru numai stiu ce ipotezg. Ii spun lgmurit: Nu inspirati incre- n'intéresse que les Roumains. (I1 semble qu'il était plus sim- ple alors de ne pas transmettre letélégrammel)Toutit rheum encore, Horstmann, venu pendant que je causais avec Argetoianu, m'a reparlé de la nécessité que le Roi s'en aille... C'est un jeu bien difficile à débrouiller. Vera deux heures, un officier allemand est venu me prévenir que Argetoianu voulait me voir. Nous avons causé de trois à quatre. Lui, un peu mélodramatique, accablé par les malheurs de la patrie: «La douleur nous a fait des autres hommes». Pour lui, ce qui est signé ne constitue pas des préliminaires de paix, on est libre. Co sont des principes établies en vu de rarmistice seulement. Et ce que disent les journaux, n'est ni exact ni complet. Pour la partie économi- que, il l'ignore totalement; on va lui remettre les conditions et il repart pour deux jours pour Iassy. Appel à moi. (Nous avez des rélations avec eux, probablement, et vous pouvez beaucoup nous alder». Je lui marque mon grand étonnement qu'on n'ait même pas cherché à prendre un conseil, un con- tact quelconque avec nous. Il me donne une vague explica- tion, com.me s'ils entendaient nous réserver intacts pour je no sais plus quelle hypothèse. Je lui dis clairement: gVous n'inspirez pas confiance». <

NOTE POLITICE 1918 393

dere. El: O tiu, §i pe nedrept, cAci nu se pot ignora sentimentele °stile ale lui Averescu pentruBratianu. Cat despre el, Argetoianu, el singur a rästurnat guver- nul (7 !). Vede trei solutiuni: 1) Pace inacceptibila daca e prea rea; se va continna razboiul; e inutil pentru re- zultatul imediat, dar ne da §anse pentru pacea generala; 2) Pace rea, ne supunem, insg in,seamna vrajma- .§ia pentru viitor; 3) Pace favorabila; dacg e acordatA ne reintoarcem deadreptul la politica noastrg tta,clitio- nala. Dar din toate cele ce-mi spune, se simte cg nimic nu e rupt cu vechii aliati. El mg intreaba daca nu vreau sà fad pe liege. Ma pun la dispozitia sa. Regele e incg in mainile celor ce-1 ineonjoarg; Stir- bey joaca un rol urAt in toate acestea :«Nous travail- ions à l'en IaiTacher». Il intreb aSupra lui Christescu:E o ticAlo§ie a lui Bratianu. I-a fost frica de doi generali tari :Ave- rescu §i Christescu. Prezan cam la fund !Bolile au fost groaznicemureau pe strada. S'au impuscat omen: cari apoi au trebuit a fi desgropati pentru a fi reabili- tati !(textual). car on ne peut ignorer les sentiments hostiles de Averescu pour Bratianu». Quand à lui. Argetoianu, à lui seul il a ren- versé le gouvernement Il voit trois solutions: 1) Paix inacceptable si trop man- vaise; on continuera la guerre; c'est inutile eomme résultat imédiat mais ga donnera une chance pour la paix générale; 2) Paix mauvaise, on se soumet, mais c'est l'infinitié pour l'ftenir; 3) Paix favorable; si on l'accorde nous venons en plein dons notre politique traditionnelle. Mais dan,s tout ce gull me dit,on sent que rien n'est rompu (wee les an- ciens alliés. Il demande si je ne ve-ux pas voir le Roi. Je me mets à sa disposition. Le Roi est encore aux mains de son entourage; Stirbey joue un mauvais rble là-dedans. «Nous travaillons l'en arracher». J'interroge sur Christescu: c'est une cochonnerie de Bra- tianu. 11 a eu peur de deux généraux forts: Averescu et Christescu. Prezan un peu coulé!... Les maladies ont été ef- froyables: on mourait dans la rue.La terreur a ététrès grande. On a fusillé du monde qqu'il a fallu déterrer pour le réhabiliter!» (textuel).

394 NOTE POLITICE 1918' In rezumat, cred cá.singurul nod al chestiunei e ca sg fad pe Rege.Privitor la ce a fost iaxna trecuti «Am trgit infernul lui Dante. Pe strAzi atingeai cu picio- rul mortiii muribunzii». Horstmann îmi cere pentrudisearg o intreve- dere secretg cu Kiihlmann. Lungg convorbire dela 9-11. Kiihlmann : «Dans la journée on parle, ce n'est que le soir qu'on peut causer». Foarte ("ordial, plin de incredere ; recunoscand ca s'a gu- vernat pol itice#e foarte rgu aici; cine poate inlocui pe Hentsch HortsmannPrea tank., etc. Esential : jocul delegatilor dv. e foarte strgveziu : ei fac pace fiindca n'au mijlocul sg." facgaltfel,dar sperg încà inteo intorsgturg a afacerilori deci sunem siiti sg ne lugm mg.surile noastre». Frontiera Ungarg: Trebue de negociat;s'a spus cu oarecare dreptae cg Orientulincepe la Salzbourg. Alianta :00primesc,nu fac pedesgustatul,sol- datii dv. pot sg ne fie folositori». Regele: «Ce Dv. 1N'amluat nici o hotärgre definitivg.Credeti ca ati putea guverna cu elDacg da, il yeti pgstra». En résumé je erois que le seul noeud de la question était que je visse le Roi. A propos de ce qu'a été l'hiver dernier 0/Nrous avons véeu l'enfer de Dante. On touchait du pied dans la rue les morts ou les mourants!» Horstmann me demande pour ce soir une entrevue avec Kiihlmann, secrete. Longue conversation de 9 it n h. Kiihlmann: «Dans la journée on parle; ce n'est que le soir qu'on peat causer». Très cordial, très en confiance; re- eonnaissant qu'on a politiguement très mal gouverné ici; qui peut remplacer Hentschl Horstmann? Trop jeune, etc. ; Essentiel: le jeu de nos délégués est percé à jour: .11s font une paix, paree qu'il n'y a pas moyen de faire autrement; mais ils espèrent toujours un revirement des affaires et nous sommes obligés de prendre nos précautions». Frontière hongroise: «Il faut marchander; on a dit avee certaine raison que l'Orient commence A. Salzbourg». Alliance: «Je l'accepte; je ne fais pas le dégoilté et vos soldats peuvent nous &re utiles». Le Roi: «Que désirez-vousi Je n'ai pas d'opinion arrétée. Croyez-vous pouvoir gouverner avee lui? Si oui, on le gar- dera».

NOTE POLITICE 1918 395

Basarabia :«Daca d-nii acestia fac pe desgustatii cu atat mai rail pentru ei. Chiar in asta-searg ne-a venit protestarea din partea Ucrainei. Nu o sa ne dam nici o os- teneala pentru casa o aiba». Conditii economice < Noi ne inspirgm dela principiul : Sá traimi sa ldsam si pe altii sá trädascd».Regimul teirei : Insist asupra doug pu.ncte :1) Pacea trebue sg reconstitue suverani- tatea farei ;2) Cu im guvern serios este toata garantia ca tot ce ar trece peste nevoile populatiunii ar merge la Germania. Kiihlman.n raspunde :Chestiunea se discutainch' intre militarii noi. Nu va temeti de nimio; sunt sorti ca tara dv. sá iasa chiar marita din catastrofg. Vorbim de proectele agra.r si electoral, pe care le aproba in intregime, Ii comunic pgrerea lui Argeto- ianu ca sg vgd pe Rege. Convine, dar exprimg dorinta sg nu iau puterea decat dupg semnarea pacei.(Cuna spunea Mehedinti :le place mai bine sg trateze Cu pg catosii !). Take Ionescu a cerut sg plece cu ofiteriistrgini,

La Bessarabie: «Si ces Messieurs font les dégoiltés, tant pis pour eux. 11 m'est (Wet parvenu ce soir une protestation de l'Ukraine. Nous ne nous donnerons aucune peine pour la leur faire avoir». Conditions économiques: «Nous nous inspirons du prin- oipe: leben und lessen leben». Régime du pays: J'insiste sur deux points: 1) la paix dolt reconstituer la souveraineté du pays; 2) avec un gou- vernement sérieux il y a toute garantie que tout ce qui dé- passera les besoins de la population ira fidèlement Kiihlmann répond: «La question se discute encore entre les militaires et nous.Ne craignezrien, 11 y a des chances pour que votre pays sorte de la catastrophe même agrandi». Nou,s parlons des projets agraire et électoral. Toute son approbation. Je communique le désir de Argetoianu que je vole le Roi. Il admet, mats ferme désir que je neprennele pauvoir qu'après la signature de la paix. (Comme disait Mehedinti: «Le place mai bine s. trateze eu p6c6tosii». Take Ionescu a demandé it partir avec les officiers étran-

396 NOTE POLITICE 1918 Sunt 1200. Ar trebui ca Beätianu sä plece si el : «Am spus delegatilor comunice cg, este o dorintgcare poate deveni o exigentà». Ii remit o nog privitoare la disolvarea Camerilor. 8 Martie. Qzernin pe la 11 ore. Ca si Kithlmann, imi spune : «Domnii aeestia vor sà incheie o pace oare- care, pentru ea sä, spung Antantei rginân rezervA prima ocazie ea sg, o intoareä. Tre- bue sá ne lugm mgsurile». Cum s'a," ai ineredere elnd Ii prinzi in cele mai mici znihnunteCând li s'a cerut sá expedieze apoi pe ofi- terii strgini, au rgspun,s cà sunt atit de putini incat nu face shi te ocupi de ei.i sunt 1200 cari trebuesc repa- triati ! Take Ionescu pleaca.' cu aceste misiuni deofiteri. BrAtianu de asemenea. Eu : Sunt sigur 6', nu pleaca Argetoianu afirmat acelas lucru. Czernin : Ti spun c5, pleacg. Dar cum pe la noi ar da de o earanti- nA, d-lor cer sà plece prin Wladivostok.(Examinäln drumul pe hartà. Czernin, razAnd de idea acestei plim-

-gers. Ils sont 1200. Ii faudrait que Bratianu parte aussi : ai dit aux délégués de lui tran,smettre que c'est un desir qui pourrait devenir une exigeance». Je luiremets une note an sujet de la dissolution des Chambres. 8 mars. Czernin, vers 11 heures. Tout comme Kiihlmann il me dit: «Ces Messieurs veulent conclure une paix quelcon- rque, pour dire it l'Entente qu'ils lui restent hales, mails se réservent it la première occasion de tourner casaque. Nous sommes obligés de prendre nos précautions». Comment a- voir confiance quand on les pince dans tes moindres détailsT Lorsqu'on leur a demandé de renvoyer les officiers étrangers. lis ont répondu qu'il y en avait si peu que ce n'était pas la peine de s'en occuper. Or, il y en a 1200 qu'il faut rapatrier! Take Ionescu part avec cesmissions.Bratianupart aussi. Moi: Je suis sfir qu'il ne part pas et Argetoianu me l'a affirmé aussi.Czernin: Il part, vous dis-je. Mais comme par chez nous il y aurait une quarantaine, ces Messieurs deman- dent A. partir par lArladiNvostok. (Nous étudions sur la carte la route. Czernin s'amuse à l'idée de cette promenade autour du

NOTE POLITICE 1918 397 bäri in jurul globului: nu face sà vii ca apoi sá fii tor- pilat in märile Europei !). Czernin mg, intreabg si el : cDoriti s. tineti pe Beget E treaba dv.» In sensul ertärii si al impäcarei, zic in trecere«Ar trebui insurat Principele Carol cu o archi- ducesä». El: «Zukunftsmusik !» Dar nu zice nu. Asupra aliantei : Ministrul nu crede ca armata noastra sä poatä, merge araturi cu Bulgarii :oar trage unii Si adaogä, : armata noastrà pleacä, spre frontiera francezA. Foarte categoric: dupg pace trebue un guvern Mar- ghiloman. Ca si Kiihlmann, niel o vorbg despre Carp_ Foarte lämurit de asemeneatrebue ca Romänia sä la Basarabia. ProtestareaUcrainei nue o piedic6;ea n'are drept sä spunä nimic. Storeprimeste ideiai textul motiunei. Ii dau o copie pentru ca sä,' redacteze amendamentele sale. Pen- till el, Carp nu va semna «fiindcá ideia nu vine dela el». Intrevedere cu Dr. HeinrichGonda,ef al de- partamentului presei la Prezidentia consiliului ungar. globe: c'est la peine, dit-il en riant,de venir ensuite se faire torpiller dans les mers d'Europel). Czernin me pose la même question: Voulez-vous garder Le Roil C'est votre affaire. Dans le sens du pardon et de la réconciliation, je dis en passant :«Faadraitmarier le Prince Carol it une arehiduche,sse». Lui: «Zukunftsmusik». Mais ce n'est pas non. Sur l'alliance: le ministre ne pense pas que notre armée puisse marcher à côté des Bulgares. Ds se tireraient dessus. Il ajoute: notre armée part pour la frontière de France. Très catégoriquement: après la paix. il faut un gouver- nement Marghiloman. Pas un mot de Carp,tout comme Kiihlm ann. Très elairement aussi: il faut que la Roumanie prenne la Bessarabie. La protestation de 117kraine n'est pas un obsta- cle; elle n'a rien a dire. Je lui remets, sur les Chambres, la méme note qu'à Kiihlmann. Stere accepte l'idée et le texte de la motion. Je luí en donne copie pour qu'il rédige ses amendements. Pour lui, Carp ne signera pas «paree que l'idée ne vient pas de lui». Entretien avec leDr. HeinrichGonda,Chef

398 NOTE POLITICE -- 1918

Mi-a fost prezintat ca ef de cabinet al lui Wekerle. Ca ministrii, el nu-mi ureazh sá fiu eu eel care va semna pacea : «Va fi odioash,i eel ce o va semna, cu greu Ta mai guverna». Intrevederea noastrh alunecà aproape in intregime asupra chestiunei frontierelor cu Ungaria,i spre ma- rea lui mirare îi spun cà dach pacea nu se va face, va fi din aceasth cauzà. El imi rhspunde : Dach ati fi fost Invinghtori, s'ar fi ghsit firesc la noi sà luati Transil- vania. Eu : Atunci aveti putinta sà luati tot, dar la ce bun sh, mai incheihm o pace? Trebue anexare. Na- tiunile nu pier. In do-ah randuri Ii spun lgraurit ch. -intelepciuneai moderatiunea lor vor conditiona Prie- tenia noastrh in viiitor. Ungaria nu poatesh se lip- -seasch de noi in rivalitiltile de rassh ale viitorului.El: D-1 de Wekerle va veni si el in Romhnia, dar duph ce bazele sigure ale phcei vor fi puse, pentra a desvolta elementele unei intelegeri cordiale ! 9 Martie. Avut la mash, impreuna cu Ledebur, pe malorul Hempel, ajutorul lui Hranilovici. Aca,demicianul Giurescu imiaduce unstudiu me l'a présenté comme chef de cabinet de Weekend. Tout comme les ministres, il ne souhaite pas que ce soit moi qui fasse la paix. «Me sera odieuse». Et celui q.ui la signera -aura de la peine à gouverner. Notre entretien roule presque exclusivement sur la question de nos frontières avec la Hon- rie et, it son grand étonnement, je lui dis que si la paix ne se fait pas, ce sera it cause de cela. Il me dit: Si vous aviez -été vainqueurs, on aurait trolly() naturel chez nous que vous -gardiez Siebenbargen. Moi: A ce compte vous avez le pou- voir de tout prendre, mais à quoi bon faire une paix alors7 11 faut annexer! Les nations ne périssent pas. A denx reprises je lui dis clairement: leur sagesse et leur modé- ration conditionneront notre amitié dans l'avenir. La Hon- grie ne peut se passer de nous dans les rivalités de rac,es de l'avenir. Monsieur de Weolierlé viendra aussi en Rouma- nie, mais après que les bases certaines de la paix auront &V) posées, pour développer les éléments d'une entente cordiale! 9 mars. Eu à déjeuneT avec Ledebur le major Hempel, aide de Hranilovici. L'académicien Giurescu m'apporte une Rude sur nos

NOTE POLITICE 1918 399 asupra frontierelor ; in 1775, la caiderea Bucovinei, aqui- lele impgrgtesti, care insemnau granita, au fost din ordin impinse mult inainte in teritoriul moldovenesc, asa in cat ne-a fgcut sa pierdem prima creastä, a muntilor, si aceastg räpiredin pgmantul nostrua fost «de fapt» ratificatä, de Turcia. Delegatii nostri nu pleaca la Iasi decat disearg; s'a intArziat a li se da propunerile economice. Se publicg tratatul de pace al Germaniei cu Fin- landa. 10 Martie. Intalnit la masgla soramea (d-na Pherekyde) pe Bornemisza. E curios cum ggsesc la el, ca la ceilaltiGermani, aceiasi gresealgde a crede di Constanta e pentru noi o simplg chestiune de sentiment: Galati si Brgila sunt de ajuns pentru desvoltarea eco- aomicg. Am dat lui Tzigara, pentru a o trimite in Germa- nia, copie dupg memoriul asupra Dobrogei. El a vb,'zut pe Kiihlmann,, care i-a spus cg se ocupg de tezaurul Bän- cei Nationale si cg sperg sä-1 scape. (v. 21 Febr.). 11 Marte. La Crucea Rosie, colonelul Mircescu in- frontières: en 1775, lors de la cession de la Bucovine, les aigles impériales qui marquaient la frontière ont été par ordre poussées bien avant dans le territoire moldave, de façon A nous faire perdre la première erête des monts, et eette approbation de notse sol a été «en fait» ratifiée par la Turquie. Nos délégués ne partent que ce soir pour Iassy: on a tardé a leur remettre les propositions économiques. On publie le traité de paix de l'Allemagne avee la Finlantle. 10 mars, Rencontré A (Weimer, chez ma soeur. Borne- misza. C'est étonnant comme je retrouve chez lui, comme chez &mitres Allemands, la même erreur que Constantza est pour les Roumains une pure affaire sentimentale. Galatzi et Brai- la sont suffisants pour le développement économique. Je remets A Tzigara, pour le faire parvenir en Allemag- ne, copie du mémoire sur la Dobrogea. Il a vu Kiihlmannqui lui a dit qu'il s'occupait du trésor de la Banque Nationale et qu'il espérait le sauver. (Voyez notes 21 février).

400 NOTE POLITICE 1918 sotit de un V.A.nar maior Dumitriu. Exasperat, cu Mara- mile in ochi : nu m'au ascultat ; am fost un tradator acum pe mine ma trimit sä lucrez la tratatul care rupe carne din carnea noasträ ! Cand am vazut pe d. Brätianu, i-am spus :D-le Ministru, sunt 24 de divizii in contra noasträ. Mi-a raspuns : Ce sa vor- bese cu D-ta 7 Vezi numai Prusieni ! M'a dat aproape afarà. Azi nu mai e nimic de facut : avem munitiuni numai pentru 10 zile ! Si din nenorocire nu suntem sin ceri cu ei. Si azi a fast un conflict : Misiunile militare au plecat prin Odessa la Vladiwosto]çi, ca sä ajunga ele mai intäi, am oprit sub diferite pretexte, la Bender, trenurile cari transportau pe Germani. Daca fang la 7 dimineata nu ar fi fost restabilitelucrurile,Mare- salul amenintase. Mircescu in fine imi spune cá Regele mà roaga, mä, due la Iasi. Ma asteapta mäine dimineata la 9 ore. A comunicat aceasta Maresalului. Scriu lui Horstmann i scrisoarea se incruciseaza cu el. El nu stie nimio. Mai mult : .Cum poate Mare- salul sà decidä, 7 Acesta este un lucru care priveste Kiihlmanni Czernin si ei sunt azi la vânätoare. Ce este el in ziva de azi I Un simplu general !» (qam comica toatä obiectiunea, reprodusd textual). Tar imi vorbeste de abdicarea Regelui, ca lueru care ar deslega totul. La 5 se intorc minitrii. Probabil vor veni sà ma vadä. MA vor aviza ce este cu plecarea mea. Vizita, Arhiepiscopului, care vine sä-mi multu- meascA pentru copia de memorand ce i-am dat,i pe care 1-a gäsit admirabil. La 6 ore se hotäreste plecarea mea ; inteo con- versatie finalä, ce am la acea orä cu Kiihtinann, el se re- zuma: Dobrogea este o consecintä absoluta .des rouages de nos alliances». El insä va reclama Constanta si linia pentru Germani, nu pentru a le pAstra, darpentru a avea posibilitatea sä, limpezeascä chestiunile lor de gra- nitä aiurea. (Presupun Cavala si Grecia). lush' portul. despärtit de oras, impreung cu linia, se vor pästra in comun cu Romitnia participantä; .România va fi si pen-

NOTE POLITICE 191s 401 tru noi cea mai bung. pazitoare». Pentru unja muntilor «faceti o contra-propunere cuminte, pe care un arbitru impartial SA o poata gäsi acceptabila. Mie nu mi s'a spus nici °data' cá ar fi vorba de altceva deca de o rectificare strategica. S'a cerut 200 la suta». Despre Rege este mai bin,e sá ramitnai daca din cauza trata- tului «il s'effondre, tant raieux». Pastrati-l. Plecarea lui Take Ionescui a Bratienilor ar fi absolut de dorit ; li se poate acorda trecerea fara carantina. Nu imi povata, dar panä la pace zice cä, ar fi bine sa nu intru corabia aceasta». Plec cu Barbatescu la 7 jum. Mi se da un vagon- salon. pang la Focsani, unde ne asteapta automobile mi- litare spre a ne conduce la Phdureni, de unde relugm un tren special. Mitilineu vine sa ne ja, gara Focsani ; la Märasesti trecem in liniile române. 24 km.; noaptea; frig simtitor. 12 Martie. Dela garb,' sunt condus laRege.Regele este instalat in localul Creditului Fundar. Regina cu familia regala la Corpul de Armata. Regele obosit si tras la fatal. Sfäm impreuna dela 11 la 1; revin la palat la 7 seara. Dupa ce am expus Regelui CA' procedeele aliatilor sunt aspre fiindca nu inspira incredere :1) pentru ca se mai crede in influenta lui Bratianu; 2) pentru cá se fern de influenta engleza a Reginei Maria, Regele a- firma in ceeace priveste pe Brätianu, ca este absolut exclus ; nu räspunde nimio in privinta Reginei. Tre- bue, afirm eu, sá mergem cu toata Mima la puterile centrale. Regele : Trebue sa inteleag5 ca nu pot deo- data sá fac volte-face; dar se va face, se va face... Eu: Pot repeta acest angajament 1 Regele repeta ca se va face. Prima intrebare : De ce n'ara venit pAna acum T Descurcam ce s'a petrecut, de ce eram asteptat de 7 zile si de ce Mircescu avea aerul de a-mi cere o mare concesiune. Regele ceruse ministrilor sai sá viu la Iasi, iar Argetoianu, când m'a intrebat la 7 Martie cdaca vreau sa vad pe Rege», nu a indeplinitmisiunea precisa. 26

402 NOTE POLITICE - 1918 ce i se aduse. Guvernul Averescu a voit s6 suprime a- ceasta.' consultatie. Regele s'a plans ch," nu este ascultat. Regele imi cere limpede sA, iau guvernul si pune o insistentA deosebitA. Cer eventual, si n.umai dach" ob- tin concesiuni dela aliati, disolvarea, suspendarea ina- movibilitAtei politiei, administratiei si a justitiei ; pre- cizarea räispunderilor. RAspuns afirmativ la primele puncte ; pentra rAspunderi osA,restabilim ordinea Pe Urnig §i ràspunderile». Despre guvernul Averescu, pArea mai multfa- vorabil pentru general. Vina cea mare era ca suntem prea slabi reprezen- tati la conferint5,. Dupä masä, schimbare la fatà. Ge- neralul constituit un cabinet civil si militar. lar eu «nu am un cabinet militar». Generalul +s'a ales prezi- dent al partidului muncil Scurt, elnd am oferit sal fac parte in cabinet si generalului, mi s'a rAspuns: nu! Se zice cá este o rancun6 a Reginei; altii, o mis- care genera15, a liberalilor in contra cdrora luase pozitie Averescu ; poate chiar si o concesie Leila diplomatilor Antantei, care nu-1 scot pe Averescu din epitetul de trAdAtor. Caracteristic. sau obfáznicie :Fasciotti la 9 seara s'a dus la palat sä, se planed de un interview al meu, «malt prea cald pentru Germani si Austriaci». Aflu dela Costicg Garoflid cá el s'a retras, motivat, du,pg o lAmurire ce a voit sà aibA in consiliul de ministri, el sustinând cà trebue o pace in pila, cu absolutà recon- ciliatiune, Averescu,dincontra,o paceoricare cu perspective rAmase deschise càtre fos,tii aliati. Asupra acestui punct am spus Regelui convingerea Vienei Antanta, raultumità cá scapg de ghiarele din Orient, nu-si va mai complica situatia cu sperantele romane. Regele imi spune cà azi Averescu a demisionat cá i-a primit deraisia. Am declarat Regelui cá, in prin- cipiu, sunt la ordinele lui, dar nu pot rAspunde afir- mativ pang ce nu voi conferi cu partidul si cu aliatii. Convenim ea, se va zice c6 nu ne-am inteles ; am si de- clarat in acel interview d, Averescu trebuia sä inchee pac,ea.

NOTE POLITICE 1918 403

In Iasi circulatie multal ; lumea inch' terorizatA; aflu de isprava Reginei, care. a recondus la garA pe ofiterii francezi plecati spre Odessa si s'a imbrAtisat cu Berthelot: gVous n'avez pas pu me dormer la Légion d'honneur, mais vous pouvez me dormer l'accolade !» Mai aflu ch, cu ologi din spitale, cu printesele noastre la ,spatele lor, niste cuconite, Jeanne Filipescu, fiica lui M. Cantacuzino, d-ra Sturdza, Marioara Ventura care tinea discursuri, s'a manifestat la palat si s'a cerut continua- rea rAzboiului, iar familia regal' a t.:4.1it pe balcon pe Rege, care s'a multumit a zice: «Sá aveti incredere in mine !» .Mai aflu cg la ultimul Consiliu de Coroancl, 2 Mar- tie probabil, ca.nd s'a decis acceptarea punctelor din pre- Brgtianu, care dela Noembre se arälta pacifist si care recomandase pe Averescu cu programul hotArkt de a incheia pacea, a declarat propunerileinacce ptabile ; tot asemenea Printul Carol, deodatà fäzboinic, s'a de- clarat in numele mamei sale si al familiei regale, par- tizan al rAzboiului pana." la cargt. Averescu a demisionat, daT BrKtianu nu a voit sal la rhspunderea situatiei qdeoarece nu este unanimitate» si Regele a respins de- misia lui Averescu. Asa s'au 13 Martie. al6torie de intoarcere. Totlungul drumuluipresgrat cu depozite de material l'Asat de Parcursul PAdureni-Focsani, pe unja de Ube dela MgrAsesti, de o rail tristetäl. Totul este distrus. Gaurile din pàmânt, netezarea locurilor uncle au fost case, pomi sucitii retezati, totul atest6 violenta luptei. Vizitez transeele. Unele sunt la 40 metri de cele germane. Ai nostri se Väteau mai voiosi cu granate. Pusca Man- licher le plgcea ; Lebelul nu. Aceste informatiuni mi le dà maiorul cornandant al sectorului. 14 Martie. Toti má intind din toate pàrtile. Fi- reste. La 4 ore convoc pe Arion, Mehedinti, Th. Rosetti, Grigore Cantacuzino si general Ilirjeu. Corteanu pro- tocoleazA sedinta. Concluzie : acceptam sá facem guver- nuli sá iscàlim pacea, daca," se fac concesiuni asupra

404 NOTE POLITICE 1918 granitei de munte, promisiuni Ca se va ridica adminis- tratia militarái cá nu, mi se vor pune piedici pentru Basarabia. La 5 ,jum. la Kühlmann. Rece, cand Ii comunic, cleciziile Regelui; ma impinge sg, nu iau puterea; i-ar fi surás o situatie extremd, care ar fi adus abdicarea Re- gelui ; ce gaxantii are el in contra lui Brátianu si a Re- ginei 7 (Cunostea incidentele de la Iasi si era foarte iritat). La conditiile ce ,pun inainte, spune cà va fi foarte greu cu Militär-Verwaltung, deoarece sunt ordine de sus.. 11 rog sd nu fie din nou muncit de ideia de a alunga pe Rege: ar fi cel mai eau exemplu astázi. Vom trata mâine chestiunea in ta-ei cu Czernin. Notez Ca' scrisesein ne vedem wzle plano» in trei, iar el imi trimisese pe- Hoetsch sd-mi spuná verbal ca srt avem o pH/nil in- trevedere numai noi doi. La 7 sunt la Czernin, Mai primitor; tot incordat In contra Reginei. Pare sedus de inlesnirile ce poate a- duce in rezolvare,a chestiunilor un guvern Marghiloman. Dore.5te ca tara sá fie CAA mai repede in drepturile ei. Admite pentru mAine 10 jum. ore conferinta in trei. 15 Martie. Conferintei cu cei doi minutri. Czernin incepe cu declaratia cá termenul de armistitiu nu poate fi prelungit pentru motive militarei cá totul trebue- sfársit páná. Marti. Tau act, desi stiu CA este imposibil. Pun cele douà chestiuni prejudiciale oricgrei acceptári din partea mea: 1) Care va fi regimul tárei.ocnpatet 2) Ce concesiuni mi se fac pe frontiera ungará Asupra primei chestiuni Kiihlmann spune chi nu

15 mars. Conférence avec les deux ministres. Czernin commence par la déclaration que le alai de l'armistice ne- peut étre prolongé pour raisons militaires et que tout dolt ètre fini jusqu'à mardi. Je prends gravement acte, quoique je sache que c'est impossible. Je pose les deux questions pré- judicielles à toute acceptation de ma part: 1) Quel sera le régime du pays occupél 2) Quelles concessions on inc fait sur la frontière bongroisel Sur la première question, Kiihlmann dit que ce n'est pas

NOTE POLITICE 1918 405 e -de competinta lui absolutà; mentinerea lui Militär- Verwaltung e de mult decisA, de Marele Cartier. El formeazg un bloc. Ark imposibilitatea de guvernare si luh'rei faspunderei pentru intoarcerea tgrei la vecbea ei politicsä. Intreb : Ati prevenit pe ceilalti.delegati 7 .Kiiblmann: Ei n'au pus intrebarea. Eu: Fiindcg, desigur nu trece prin capul ninignui ea dupápace o tará sá nu-si reja suveranitatea. Convenim pentru o -conferintà la O. K. M. Cu generalul Hell. Anunt cá voi lua cu mine si pe Arion. Asupra chestiunei frontierei, Czernin asteaptá con- tra -propunerea româneaseä,;o va examina cu bunA voint6, dar numai ea deferentd, pentru mine. Ori cfirui altuia nu-i va face nici o concesiune. 11 jum. conferintà la generalul Hell ;cei doi mi- nistri, dei Czernin nu t.rebuia sa fie, Arion si eu mine. Czernin a fost de mare ajutor. Incepánd, Hell a declarat eà regimul de ocupatiune nu putea sä. inee- teze Oa, la pacea generals& Arion protesteaM si si el falsul argument personal, intrebuintat de Arge- de sa compétence absolue; le maintien de la Militär-Verwal- tung est depuis longtemps décidé par le Grand-Quartier. C'est un bloc. J'indique l'impossibilité de gouverner et prendre la res- ponsabilité du retour du pays it son ancienne politique. Je de- mande: Avez-vous prévenu les autres délégués7Kühlmann: Ils n'ont pas posé la question. Mai: C'est que naturelle- ment il ne passe par la tête à personne, qu'après la paix un pays ne recouvre pas sa souveraineté. Nous convenons d'une -conference à l'O. K. M. avec le général Hell. J'annonce que jo m'adjoindrai aussi Arion. Sur la question frontière, Czernin attend la contre-pro- position roumaine; il l'examinera avec bienveillance, mais nen que par égiatrd pour moi. A tout autre il ne fera aucune concession. 11 heures et demie. Conférence chez le général Hell, les deux ministres, quoique Czernin ne &fit pas en être, Arion et moi. Czernin a été de grand secours. Pour commen- cer, Hell a declare que le régime d'occupation ne pouvait esser jusqu'à la paix générale; Arion regimbe et donne .aussi le faux argument personnel déjà employe par Arge-

406 NOTE POLITICE 1918 toianui Averescu la prima lor atingere cu

NOTE POLITICE 191s 407 Imediat dupA prânz Czernin vine la mine si-mi spun.e sA nu pierd curajul ; ja aceastA afacere pe seama sa; a si instiintat pe Imp'drat si e sigur CA va obtine, la Kreuznach, incetarea Verwaltungului. (Dimineata agentul Eidinger, care e trimis la Kiev, imi spusesecà Austria voia sà ne scape de miina germanA). In urma asigurArilor date reiau lucruli chem pe Arion ca sä"-1 imbArbsätez. Redactez o scrisoare lui Kiihl- mann cuprinzand zece paragrafe cu formularea puncte- lor principale ale concesiunilor ce cer. Cplonelul Mircescu a fost intre timpchematde Czernin, care l-a insArcinat sA, spunA Regelui, cA in in- teresul tronului aliatii cereau ca d-nul BrAtianu cu fra- tele shn Vintilà sà pArAseaseA tara. Studiez cu Mircescu concesiunile ce se pot acorda pe granitA si-1 rog sà aducA pe generalul Lupescu. La 6 ne intAlnim la Czernin pentru a oonferi cu Hranilovjcji consilierul technic von Gratz. Prima in- tillnire e violentA. Hranilovici intreata pe Lupescu dacA íi bate joc de el. Lupta e mare. Salvez personal Seve-

Immédiatement aprés déjeuner, Czernin entre chez moi ct me dit de ne pas perdre courage;il fait cette affaire sienne. Il a déjà saisi l'Empereur et il est stir d'amener, Kreuznach, la cessation de la Verwaltung. (Le matin l'agent Eidinger, qu'on envoie à Kiew, m'avait dit que l'Autriche voulait nous débarrasser de la mainmise allemande). Sur les assurances données, je reprends le travail et j'appelle Arlon pour le remonter.Je redige une lettre a Kilhlmann, comprenant dix articlesformulant lespoints principaux des concessions que je demande. Le colonel Mireescu a été entre-tempsappelé par Czernin, qui ra chargé de rapporter au Boj que, dans l'inté- ré't du trône, les alliés exigeaient que Mr. Bratianu quitte le pays avec son frère Vintila. J'étudie avec Mircescu les concessions qu'on pent accarder su n la frontière etje le prie de faire venir le général Lupescu. A 6 heures nous nous retrouvons chez Czernin pour con- férer avec Hranilovici et le conseiller technique von Gratz. Le premier abord est violent. Hranilovici demande A Lu- pescu si on se moque de lui. On bataille ferme. Je sauve

403 NOTE POLITICE 1918 rinul, cu conditie de a inchiria Arsenalul (pe care era s6-1 inchidem) o parte din Iralea Trotusului Cu Ocna. Lupescu inseamnA alte .concesiuni si se convine cA din cealalt6, parte se va face o contrapropunere. S'a chstigat mult teren. Am aflat cá Czernin certase pe ai lui, din cauza exagfer6rei. La 7 jum. soseste Kühlmann, destul de ironic : «La cat la sutg ati ajuns ?» Czernín repetà luí Lupescu doclaratiunea cá acesto concesiuni le face lui Marghiloman sin gur i c6ele nu leagh" de nici un alt gavern. 16 Martie. Vorbesc lui Stere pentru a-1 face sil in teleagg cá trebue sä", hitre in cabinet; fäspunsul au II rezervA pentru ora 5. Germanii si Austriacii sunt adeviirat susceptibili unii fatà de altii. Von Kiihlmann mà rongà sà tree pe la el si-1 ggsesc cu scrisoarea mea in mânìi. Imi spune cà,' personal el acordA toate punctele ; cu rezerv6 asuprn ofiterilor de legAturài dreptul de rechizitie acordat. personnellement Severin, A condition de louer l'Arsenal; (nous allions le fermer) une partie de la vallée de Trotus avec Ocna. Lupescu trace d'autres concessions et l'on con- vient que ces Messieurs feront à leur tour une contre-pro- position. Il y a beaucoup de terrain gagné. J'ai appris que Czernin avait rudoyé son monde A, cause de rexagération. A 7 heures et demie arrive Kiihlmann, assez narquois: combien clu cent êtes-vous arrives», Czernin répète A Lupeseu la declaration que ces concessions il les fait à Mar- ghiloman seul et qu'elles ne le lient pas envers un autre gou. vernement, 16 mars. Je chapitre Stere pour lui faire comprendre qu'il doit entrer dans le cabinet; il reserve sa réponse pour 5 heures. Les Allenaands et les Autrichiens sont vraiment cha- touilleux les uns vis-à-vis des autres. Mr. de Kiihlmann me prie de passer chez lui et je le trouve, ma lettre A la main. I) me dit que personnellement il accorde, tons les points: re- serve pour les officiers de liaison et le droit de requisition

NOTE POLITICE 1918 409 Dar jurnalele din Viena prezintg guvernul Marghilo- manca qaustriac» si aceasta va produce miscare in Germania. NevAzand nici un gazetar, nu sunt res- ponsabil de nimio, e afacerea contelui Qzernin, care nu mi se pare cg guverneazg presa , sg se explice eu el. La 12 jum. Hranilovici aduce noul traseu. MuIt mai moderat. La Sinaia nu ni s'a lgsat Bustenii, dar se gra- bese sg spue cg nu e un punct esential. Cum nu mg declar gata sg examinez si sg dau rgspuns, consilierul Gratz ja harta sub pretextul &A e o lucrare de prezentat la unguri la 4 ore. Trebuia sg am hartiile la 6 ore si flu in i-au fast trimise. Cei doi delegati repetg eg in afarg de un guvern Afarghiloman, Austria nu e legatg de titimul trased a- -cordat. Contele Rex inai comunich eg pot sg considerea .sigur, dupä intelegere intre Kiihlmann si Czernin, eg armistitiul va fi prelungit cu trei zile. Cu Papiniu, Burghele si Arion 'studigm conditiile economice:sgrate, dar acceptabile. Petrolul roman in accordés aussi au fond. Mais, les journaux de Vienne pré- sentent le cabinet Marghiloman comme qautrichien» et ça donnera des chocs en Allemagne. N'ayant vu aucun journa- liste, je ne suis responsable de rien; c'est au comte Czernin, qui ne me paralt pas gouverner la presse, à s'expliquer avec lui. A 12 heures et demie Hranilovici apporte le nou- -veau tracé. Réellement modéré. A Sinaia on n'a pas lâché, Busteni, mais on s'empresse de me dire que ce n'est pas un point essentiel. Comme je ne me déclare pas prêt à examiner et A. donner une réponse, le conseiller Gratz emporte la carte sous prétexte qu'il y a un travailit. présenter it. deux mi- nistres hongrois à 4 heures. Je devais ravoir les pikes it 6 heures et on ne les a pas envoyées. Les deux délégués répè- tent qu'en dehors d'un gouvernement Marghiloman, l'Autriche n'est pas liée par le dernier tracé accordé. Le comte Rex me communique que je puis considérer comme acquis, après conférence entre Kiihlmann et Czernin, que Parmistice sera prolongé de trois jours. Nous étudions avec Papiniu, Burghele et Arlon les conditions économiques; salées, mais acceptables Le pétrole

410 NOTE POLITICo- 1913

suspensiune. Sub forma de a lua pe socoteala noasträ emi- siunea Bgncei Generale, a card cifra ramble nedeter- minata, Papiniu vorbeste de un miliardni se pune in socoteald pretul graului luat in timpul iernei 1916 si tot anul 1917. E raspunsul la ceeace le estorcasem in 1915. Avut la dejun pe ministrul baron. de Mittag, gene- ralul Hranilovici, contele, F. Colloredo-Mannsfeld, Lede bur, Auersperg, Arion §i Tzigara. 18 Martie. Iai. La gara prieteni, ofiteri, atata. lume cat permite starea de asediu. Colonelul Mircescu vrea sá má duca spre un salon, daca voiesc sä vorbesa eu d-nii cari mä, asteapta. Intram destul de misterios. ininfirmeria gárei, patru impreuna cu Saulescu si Meissner, care ma roaga sa fad inca dacä, n'ar fi mai bine sá nu primesc, etc. Spun leimurit cei am primit tot, cd e o datorie de indeplinit Care tarti si cum am cea mai bund pace ce se poae obtine, merg inainte. Linisesc pe cei emotionati si impreuna cu generalul Lupescu ne ducem la Paint. Fac sá treaca intai Lu-

reste en suspens. Sous forme de prise à notre compte de remission de la Banque Genérale dont le chilfre reste in- determine Papiniu parle du milliard, on nous metit charge le prix du blé pris pendant l'hiver 1916 et toute rannée 1917. C'est la revanche de ce que nous kur avons extorqué- en 1915. Eu à dejeuner le ministre baron de Mittag, le general Hranilovici, le comte Ferdinand de Colloredo-Mannsfeld, Le- debur, Auersperg, Arion et Tzigara. 18 mars. lassy. A la gare des amis, des offieiers, autant de foule que l'état de siege comporte. Colonel Mir- cescu vent me détacher vers un salon si je veux causer awe ces Messieurs. On entre assez mystérieux dans rinfirme- rie de la gare, à quatre avec Sauleseu et Meissner, .qui me prient de voir encore s'il ne vaut pas mieux ne pas accep- ter, etc. Je dis net que c'est tout accepté,qu'il y a un devoir à accomplir envers le pays et, comme j'apporte la meuilleure paix qu'on puisse obtenir, je passe outre. Oa calme les emus et nous nous rendons au Palais, le- general Lupeseu et moi. Je fais passer Lupescu en premier; il est porteur d'une-

NOTE POLITICE 1918 4l.

pescu ;el aduce o scrisoare pe care Czernin i-a scris-o spre a declara, trimitandu-i traseul frontierei Tran- silvaniei, ca. sunt concesiuni pe care le face numai si numai guvernului Marghiloman si care nu-1 leaget. de nici un alt guvern. La Palat, Mircescu imi spune cà Beatianu ar con- simti sà piece, &cà se cere in scris. Mai mult, el crede CA Regina va pleca sà vada" pe mama sa : «o s'a" apuce un dor neasteptat». El negociazà. In toate ca- zurile, in raenajul regesc stint oarecari deosebiri de pà- reri, adaog5, el. La Rege. Tot trist, cu fata obositA. Expun Regelui ceiace am putut sà capAt si din spre partea ocupatiei, si din partea frontierei. Regele nu cunoaste nimio din conditiile economice si ii expun cererile privitoare la pe- trol. Vorbimi de jocul diferit: al Austriei care vrea sà sustie coroana, al Germaniei care îi roade fraul aceastä chestiune. Cat despre Basarabia, Regele e acel care a inpirat politica de a ne preface Ca' nu o voim.. Nu trebue ca gandul unei compensatiuni s5, fie exprimat un,deva. Nu mi se pare nici cà lucrurile vor merge singure

lettre que Czernin lui a &rite pour déelarer en lui en- voyant le tracé de la frontière traiisylvaine que ce sont des. concessions qu'il fait exclusivement au gouvernement Mar- ghiloman et que ne le lient pas envers un autre gouver- nement. Au Palais, Mircescu me dit que Bratianu consentirait it son départ si on le lui demande par &At. De plus, il croit que la Reine partirait voir sa mère

412 NOTE POLITICE 1918 cu cei din Basarabia. Avem emisari pretutindeni ; chiar la palat se gaseste un anume Schuller, ovrei bogat din Bacau, intrebuintat pe lângisraeliti. In toatà afacerea o usurintà de neinteles. Ajungem la programul pe care Il recapitulez : di- solvarea imediatA, care va aduce o a doua disolvare pen- tru Constituantà. Regele cere sal nu fie pärAsite refor- mele, «cari sunt opera sa». Inspund cá asa este pro- gramul meu comunicat Germanilor si mai este de revizuit inch,' Regenta, Presa. Aprobat. Suspendareainamovibilitätei functiunilor administra- tive.. Adinis. Suspendareainamovibilifateramagistratilor: 1) pentru a elimina oameni ca un Eftimie Antonescu ; 2) a repune la loe pe cei inaintati pe nedrept ; 3) a face reducerile neeesare inteun personal prea numeros. Regele pare a ar6ta o ezitare ;las chestiunea in sus- pensie. Ajung la chestiunea Batianu. Regele : «Cum pot cer sal plece ? De când a pgrAsit puterea niel nu l'am vAzut!» Eu: Este ceiace am spus si eu, calci nu ble pas non plus que cela aille tout seul aveo les Bessarabiens! Nous avons des émissaires partout; se trouve mème au Pa- lais un Schuller, juif riche de Bacau, qu'on a employé au- près des Israélites. Dans tonte l'affaire, une légéreté... Nous arrivals au programme que je récapitule: dissolu- tion immédiate qui aménera une seconde dissolution pour la Constituante, Le Roi demande qu'on n'abandonne pasles réformes <

NOTE POLITICE 1918 413 avem lege de exil. Dar trebue sä previu pe M. V. ca trebue sá iau fatg de aliati angajarnentul cä, dacg, d-nul BrAtianu nu plead., voi fi silit sà-1 pun in judecata Ca- merei. Atunci nu asi mai avea opunere din partea Co-- roanei. Este o conditiune pentru mine ca sä, iau puterea. Nu intämpin obiectiuni. DupA amiazi ara recapitulat acest punct al progra- mului. Ajungem la compunerea ministerului.In potriva ori cArei asteptgri, Regele face o excelentg primire nu- melui lui Frarjeu. Dar obiectiune formalä, contra lui Gr.. Cantacuzino, impotriva caruia mai arätase opozitiune intr'o telegramä lui Lupescu; dar e prea tArziu, fiind legat deja fatg de Cantacuzino. Regele vorbeste de «Mi- nerva», de 2 si jum. milioane cAstigate trecänd delo- francofilie la germanofilie etc. Pune o insistentg specialg. Trebue sg revgd pe Rege la 4 ore si rog pe M. S. sä se gAndeascg la obiectiunile ce prezint pentru sus- pendarea magistraturei. D'abia intors, Mitilineu, Meisner, multi alti ce que j'ai objecté aussi, car nous n'avons pas de loi d'exil.. Mais je dois prevenir Votre Majesté que je suis obligé de. prendre vis-à-vis des alliés l'engagement que si Mr. Bratianu ne een va pas, je serais obligé de le laisser mettre sous ju- gement par la Chambre. Je n'aurais pas alors d'opposition de la part de la Couroune. C'est une condition, pour moir de la prise du pouvoir. Pas rencontré d'objection. J'ai recapitulé l'oprès-midi ce point de programme. Nous arrivons à la composition du ministère.Contre toute attente, le Roi fait un excellent accueil au nom de Haden. Mais objection formelle contraGrégoire Cantacu- zène, contre lequel il avait déjà marqué opposition dans un télégramme envoyé à Lupescu, mais trop tard pour ne pas. iltre engagé envers Cantacuzène. Le Roi parle de la «Mi- nerva», de 2 et demie millions gagnés à tourner de la franco- philie à la germano-philie, etc. Il met une insistance parti- culière. Je dois revoir le Roi à 4 heures et je prie Sa Ma- jesté à penser aux objections que je presente à la suspen- sion de la magistrature. A peine rentré, Mitilineu, Meissner, bien d'autres encore.

-414 NOTE POLITICE 1918 protestand contra numirei lui Gr. Cantacuzino; e o re voltgenerala. Ma hotaräse sa o contramandez la Bu-. curesti prin Arion. La 4 ore anunt pe Rege ca sus- _pend aceasta numire. (Regele propusese ca sa fie mai larziu). Deodata nu mai lace nici o obiectie la fagaduia- la suspendarei inamovibilitatei. Dupa aceia multa vor- ba, inutila. Mai ales satisfactie de a fi scapat de un vis rau. Vreau sá plec, dar sunt retinut ea sa mi se arate decoratiuni creiate de Regina... etc. Numirea mea este facuta si apare indata, in «Mo- nitor». 19 Martie. -- Ministrii din Bucure.sti sosesc. Arion apueat de o criza: petrolurile, pe care nu poate sá le dscaleasca ;se reiau conditiile ocuparei si el nu poate sá primeasca ; apoi Basarabia. etc. MA cam supar; fapt este ea la trei zile dui:A acceptarea de catre Kiihlmann, a reveni asupra unei chestiuni regulate, un procedeu tare da de gandit. Dar suntem oare liberi sa reflectaml... La 2 ore prestarea juramantului. Regele tine o euvantare in oare recunoaste tot pretul sacrificiului ce ne este impus.

protestent contre la nomination de Grégoire Cantacuzène. C'est une révolte générale. Je me décide A le contremander par Arlon, A Bucarest. A 4 heures j'annonce au Rol que je suspends cette nomination. (Le Roi avait proposé que ce soit plus tard). Du coup il ne fait plus aucune objection A la promesse de suspension inamovibilité. Long bavardage, mu- tile, ensuite. Surtout satisfaction d'avoir échappé A un eau- ,chemar. Je veux partir et suis retenu pour qu'on me montre des décorations créées par la Reine, etc. Ma nominationestfaiteetparaitaussitôtau .«Moniteur». 19 mars. Les ministres de Bucarest arrivent. Arlon repris d'un accès d'hystérie: les pétroles, qu'il ne pent sig- ner; on reprend les conditions de l'occupation et lui ne pent accepter; et la Bessarabie, etc., etc. Je me fache un peu. Le fait est que trois jours après acceptation par Mr. Kühlmann, revenir sur une question réglée, c'est un procédé qui donne A réfléchir. Mais sommes-nous seulement libres de réfléchir? A deux heures prestation du serment. Le Roi fait un -speech dans lequel il reconnait toute la valeur du sacrifice qui nous est imposé.

NOTE POL1TIGE 1913 415 La 5 ore mg primeste Regina. Foarte miscatA, cu ochil in lacrimi, imi spune cg e turburatA revaziind in triste momente persoane pe care nu le-a vgzut de mult. Ii reamintesc cä am cerut pacea inainte de ocuparea Bucurestiului. Prgbusirea Rusiei ! Ce tra- gicg nenorocire ! Incetarea trimiterilor surorei sale si nici un raport cu ea de acum inainte. Spun: Pacea e grea, foarte grea. Regina, cu un fulger in ochi pumnul ridicat : Setea de revansg se va intari si mai mult. Eu: Chiar de asi sdrobi iluziuni scumpe, M. V. trebuie sg stie cg pentru noi s'a sfarsit ; Antanta are destule griji pentru ca sg fie multumitg de sfar- situl aventureiorientale. Se vorbestedecaritate, doamne care s'au devotat : Regina vrea sA le trimeata decoratiunea sa. Audienta nu prea a avut infiltisarea sá se resimtA prea mult de trecut... Redactez comunicatul. 20 Martie. Cu Prezan sigeneralul HArjeu ne ocu- Om de Basarabia. Sfatul Ord, dupg ce deposedase pe proprietari, s'a intors la sentimente mai putin spoliatoa- re si a fixat regule de lucru, cari nu lasg insg marilor

A 5 h. la Reine me reçoit. Très émue, les yeux en lar- mes, elle dit que cela lui fait quelque chose de revoir si tris- tement des peirsonnes qr'elle n'a pas vues depuis si long- temps .. Je lui rappelle que j'ai demandé la paix avant l'oc- cupation. de Bucarest. L'effondrement de la Russie! Quel tragique malheur! Cessation de tous les envois de sa soeur et plus de rapports avec elle. Je dis: «La paix est dure, très dure!» Elle, avec un éclair dans les yeux et le poing levé: cCa ne fera que raffermir la soif de la revanche». Moi: «Au risque de briser des illusions chèrement caressées, que Votre Majesté sache bien que c'est fini pour nous; l'En- tente aura assez de ses soucis pour ne pas être contente de l'aventure orientale qui prend fin». On parle charité dames qui se sont devouées: la Reine veut leur envoyer sa décoration. L'audience n'a pas eu l'air de se ressentir par trop du passé... Je rédige le communiqué. 20 mars. Avec Presan et le général Harjeu nous nous occupons de la Bessarabie. Le Sfatul Tarei, après avoir dé- possédé les propriétaires est revenu iL des sentiments moins spoliateurs et b. fixé des règles de travail, mais qui ne lais-

416 NOTE POLITICE 1918 proprietari mijloace ca sä-si cultive mosiile. In ajun,, proprietarii primiti de Rege si de 'mine: ei propun sä, se supunä legei romanesti votatä, 1a Iai. Decidem cä,. fárá sä, ne amesteam in regularea certurilorasupra- proprietAtei, se vor da trupei cai marilor proprietari pentru ea pamiinturile sä nu rämânä, necultivate. 10 ore reväld pe M. S. C,onvorbire lung% Mil importantà. Vorbind. de Regina : «E inch' foarte exalta- ta». Insinuez cA o cälätorie i-ar face bine. Mircescu imi spusese in ajun cä, era vorba de o plecare la mama Reginei.Toticei dinprejur «ultra embank» pentru Francezi. Dealtfel Charles Lahovari si Mitilineu imi spun csä pe când ofiterii englezi iamericani si-au dat proviziunile lor Crucei Rosii, Fra,ncezii au vandut tot, cu preturi mari, chiar cel mai mic pa,chet de choco-

Parlamentarii arestati la Odessa de oameniii lui Rakowski au fost luati la aproprierea trupelor germane. transportati la Sevastopol. Scrisoare dela Cerbacev sent pas de moyens aux grands propriétaires de cultiver- leurs terres. La veille, les propriétaires recus par le Roi Pi; par moi: ils offrent de se soumettre à la loi roumaine votée- Iassy. Nous décidons que, sans nous mêler de règler les dif- férends sur la propriété, on donnera des troupes et des che- vaux aux grands propriétaires pour que les terres ne restent pas en friche. 10 h., je revois Sa Majesté. Longue conversation sans aucune portée; parlant de la Reine: «Elle est encore très exaltée». J'insinue qu'un voyage ferait du bien. Mircescu m'avait clit la veille qu'on méditait une fugue auprès de la mère de la Reine. Tout Pentourage ultra-emballé sur les Francais. D'ailleurs. Charles Lahovary et Mitilineu me disent qu'alors que les officiers anglaiset américains out donn& leurs provisions et leur superfluit la Croix Rouge, les Francais ont tout vendu, it des prix forts, même la moil:1(1re tablette de chocolat. Les parlementaires arrêtés h. Odessa par les gens de Rakowsky ont été enlevés à Papproche des troupes alleman- des et transportés à Sebastopol. Lettre de TcheTbatcheff pour preadre plutôt date. IL

NOTE POLITICE 1918 417 prin care 1ml comunicg cä, are multe greuati privitor la demobilizarea sa si mg intreabg in mod formal dach" poate compta pe ajutorul guvernului meu. Rgspund. Ca' nimic nu va fi schimbat din deciziunile luate inainte_ Examinat situatiunea financiarg. Seful comptabili- tgtei, Anghelescu, mi-o rezumg astfel : venituri,pe luna, 8.000.000 (opt milioane); cheltuieli, pe zi, opt milioane. Avem ilicà la bancà un sold din imprumutul de 90.000.000. Ggsesc trate, de la legatiunea engleza,cea mai mare parte de la guvernele francez si englez, cam pentru 45.000.000. Contez pe aceastg rezervg ca sàconstitui baza unui nou imprumut la Bancg. Era conventie cu aliatii ca sg se primeascg incepand dela Decembrie 1917, cilte 50.000.000 franci pe lung, insg, la 1 Februarie ni se datora : Franta 41.000.000 si jumgtate franci, En- glitera 140.000 livre st.i Statele Unite 5.000.000 dolari! Sunt hot:grit sg nu cer nimic din acesti bani. 21 Martie. Intors la Bacuresti la ora 2. D'ealungul drumului eoloane de demobilizati pe jos; bietele femei stau la marginea satului asteptind ceasurii ceasuri... me fait savoir qu'il a beaucoup de difficultés au sujet de sa démobilisation et me demande formellement s'il peut comp- ter sur le concours de mon gouvernement. Je réponds que rien ne sera changé aux décisions antérieurement prises. Examiné la situation financière,. Le chef de la compta- bilité, Anghelescu, me la résume ainsi: Revenus, par mois, 8 millions; dépenses, par jour, 8 millions. Nous avons encore A, la Banque un solde d'emprunt de 90 millions. Je trouve des traites de la légation d'Angleterre, c'est la majeure partie du gouvernement franeais et du gouvernement anglais pour environ 45 millions. Je compte sur c,ette réserve pour constituer la base d'un nouvel emprunt A, la Banque. 11 y avait convention avec les alliés de recevoir, A, partir de décembre 1917, chaque mois, 50 millions fr.; Gr, au, 1-er fé- vrier on nous devait déjà: la France 41 millions 500.000 fr., l'Angleterre 1.400.000 livres sterling et les Etats-Unis 5.000.000 dollars! Je suis décidé à ne rien exiger de cet argent. 21 mars. Retour Bucarest à 2 h. Tout le long do la route des colonnes à pied de démobiLisés; les pauvres femmes sont à l'orée des villages, les attendant desheures et des lieures.

27

418 .NOTE POLITICE 191S

Vgd pe KiihPmann, pe care Il pun la curent si care isi pAstreaza un dinte contra binastiei. Mai puting in- sistentá ca altá datA in ce priveste plecarea silità a lui Bratianu. Vizitez de asemenea pe Czernin, dela care o scri-- scare má astepta acasii. El ing felicitA, dar imi spune concesiunile sale in chestiunea granitelor nu pot depAsi ceiace Hranilovici indicase expertilor nostri. Dealtf el Lui- pescui Mircescu (inaintat general) sunt foarte deoparte refuzul làmurit al lui Czernin, de alibi parte incurajarea excesivg a lui Hell si a tuturor ofiterilor sil nu se lase, cAci vor sili pe Austriaci sá cedeze, si mai ales turburare din cauza lui Arion, care umple cerul declaratiuni csä nu ponte semna, cg se retrage... Ii linis- tesc, instiintându-i cä am o imputernicire care imi per- mite s'a" mil substitui lui. In cursul zilei conferintà cu Hranilovci si von Gratz care imi arat51traseullor, dar ne lAsandu-miharta sub motiv 6, mai au s'a", vorbeasc5, cu doi ministri Trebuesil mi se comunice harta la 6 ore ; n'am

Visite Kiihlmann que je mets au courant et qui garde sa dent contre la dynastie. Moins d'insistance que par le passé au sujet du départ forcé de Bratianu. Je rends visite aussi à Czernin, dont une lettre m'at- tendait à la maison. Il me félicite, mais me dit que ses concessions dans la question des frontières ne peuvent aller au-delà de ce que Hranilovici avait indiqué it nos experts. D'ailleurs, Lupeseu et Mircescu (avancé général) sont très inquiets: d'un côté refus net de Czernin, d'autre côté encou- ragement excessif de Hell et de tons les officiers de tenir bon, ear ils obligeront les Autriehiens à marcher, et surtout trouble du fait d'Arion qui remplit le ciel de ses déclarations: qu'il ne peut signer, qu'il se retire... Je les calme, en leur annonçant que j'ai une patente qui me permettra de me sub- stituer à lui. Le jour même conférence avec Hranilovici et von Gratz, qui veulent bien me montret leur tracé, mais ne me laissent pas leur carte sons le prétexte qu'ils ont encore conférer avec deux ministres hongrois. On doit me commu- niquer la carte à 6 h. Je ne l'ai eue que le lendemain à 10 h.

NOTE POLITICE 1918 419 avut-o de cat a doua zi la 10. Ei imi concedase Valle Slanie si o raza", in jurul Bustenilor. Marea ofensiva pe frontul apusean a inceput. Aus- triacii au dat artileria lor. Luptele incep in stil mare. 22 Martie. Zi intunecatA. Dimineata sosesc expertii nostri pe care îi trimise- sem la Hranilovici cu o scrisoare, prin care insinuam s'ar putea vorbi in trei cu o autoritate supremá mili- tará pentru arbitraj. Apbis asupra punctului cá luarea basinului Lotru- lui e o curata afacexe comercialg pentru o societate din Budap esta. Expertii nostri Lupescui Mircescu ciici nu stiam de.prezenta lui Coand5, n'au putut obtine ni- mic. Child au vorbit de arbitraj (nu stiu dacg au pro- nuntat numele lui Mackensen), Hranilovici a raspuns cu semetie &A nu recunoaste pe nimeni deasupra mare- lui lor Cartier. Generalilor nostri li s'a pArut cii rup- tura e gata. Au pronuntat acest euvant. Si Aran imi tot spunea eh' Maresalul a autorizat ca numele lui SA fie pus inainte....

Ces Messieurs m'avaient concédé les bains de Slanic et un rayon autour de Busteni. La grande offensive sur le front Ouest a commencé. Les Autrichiens ont donné leur artillerie. Oa commence dans un grand style. 22 mars. Journée noire. Le matin arrivent nos experts que j'avais envoyés Hranilovici avec une lettre par laquelle j'insinuais qu'on pourrait causer en tiers avec une autorité suprème militaire pour les départager. J'insistais sur le point que la prise du basin du Lotru était une pure affaire eommerciale pour une société de Budapest. Nos experts Lupescu et Mirceseu. car j'ignorais la présenhe de Coanda n'ont rien pu obtenir; quand ils ont parlé d'arbitrage (je ne sais s'ils out prononcé le nom de Mackensen), Hranilovici a répondu avec hauteur qu'i1 ne reconnaissait personne au-dessusde leur Grand Quartier. Les généraux avaient 'Impression de la rupture. Ds ont prononcé le mot. Et Arion me disait toujours que le 1Vlarechal a autorisé qu'on le mit en avant... Le soir A 8 h.

420 NOTE POLITICE 1918

Seara, la 8, primesc dela Czernin o scrisoare of i- ciald,de mâna lui, prin care imi notifica ea nu va mai ceda nimici cii ràzboiul va continua. Trimit pe Mir- cescu sä arate scrisoare lui Kiihlmann, pe care nu-1 ga- seste; dar pe la 9 ore i-o arata lui Hell. Tinem douä§edinte,una dela 10 jum. la 1 *i alta dela 4-7, la Kiihlmann. Arioni cu mine. De par- tea cealalta E. 8. Kriege, conduchtorul jocului, tare ca k,tanca, chitibusar, prevazator, memorie grozava ; gene- ralul Hell binevoitor; cap. Dechert, ajutorul lui Weltzer, Horstmann. Istoriii noi, necomunicate, eu stud iind cu totul un alt proect in timpul calatoriei mele de intoarce- re; Arion räu dispui mereu gata sa se retraga. Dis- cutiune aprinsa, uneori prea vie. Toata lupta e pentru regimul teritoriului ocupati pentru dreptul de rechizi- tie. Ne retragem putin satisfacuti. Kiihlmann foarte putin interesat si neintervenind deca in favoarea noastra. A- cest lucru marea necazul lui Kriege. Smulg in sfiirsit principiul ca sa-mi fac numirile cu totul independent de ,semnatura tratatului. Mid mà intoro sdrobit, cad pe neasteptate pe ches- tiunea Czernin.

je reeois de Czernin une lettre officielle, de sa main, par laquelle il me notifie qu'il ne cédera plus rien et que c'est la continuation de la guerre.J'envoie Mircescumontrer la lettre à Kfihlmann qu'il ne traave pas, mais il la montre vers 9 h. à Hell. Nous tenons deux séances, l'une de 10 et demie à 1 h. et rautre de 4 à 7 chez Kiihlmann. Arion et moi; de l'autre cfité S. E. Kriege, le rneneur de jeu, ferré à glace, dur coname roc, chicanier, mémoire prodigieuse; le général Hell, bien- veillant; le capitaine Deckert, le second de Welzer et Horst- mann. Textes nouveaux, non communiqués, moi ayant étudié tout un autre projet pendant le voyage de retour ;Arion hargneux et toujours prêt it rendre son tablier. Discussion animée, parfois trop vive. Toute la bataille est sur le régime du territoire occupé et sur le droit de réquisition. Nous nous retirons peu satisfaits. Kiihlmann, très détaché et n'interve- nant qu'en flare faveur. Cela augmentait la rage de Kriege. J'arrache le principe de faire mes nominations en toute in- dépendance dès la signature. Quand je rentre tordu, je tombe sur la tuile Czernin.

NOTE POLITICE 1918 421

23 Martie. Prima mea grije estesä scriului Czernin o scrisoare prieteneascä. Fac apel la el impo- triva expertilor sáii stabilesc principiul eh in prelimi- narii nu s'a semnat cleat o rectificare de frontierei, iar wu o stra-mutare a intregei frontiere. Pe la 10, d. de Kiihlmann vine sa m vadä: «Trebue sä. vg. intelegeti cu Czernin (mi-o repetä de douä ori). Nu propuneti arbitragiul Maresalului, cAciva fi rail si nu v-olm. ca Germania sä aibä Ungaria pe brate». PlecAnd adaogä: ql\T'ar trebui ca d-nul Arion, sä fie asa de putin impAciuitor. Au atins punctul delicat...» Fac contra-propunerile mele ; Tzigara redacteazä in nemteste. Sunt cam in intárziere din aceastA cauzasi conferinta trebue sà reinceapä la 3 ore. La dejun, luAnd pe Colored° si Ledebur, Il intreb la esire: Czernin s'a su- pgrat degeaba ; cum se poate,spre pildä, sä se sustie frontiera Sinaia 1 Colloredo imi lasä sà inteleg c6 pen- tru Sinaia voi avea satisfactie. TrecAnd sà iau pe Arion, 11 pun in curent cu de. mersul lui Kiihlmann care sprijinä pe Czernin; din nou

23 mars. Mon premier souci est d'écrire à Czernin une lettre amicale. J'en appelle à lui de son expert et j'établis le prineipe qu'on n'a signé dans les préliminaires qu'une ree- hfication de frontière, non un déplacement de toute la fron- tière. Vers 10 h. Mr. de Kiihlmann vient me voir: faut yens arranger avec Czernin (il me répète deux fois). Ne proposez pas l'arbitrage du Maréchal, ça sera pire et nous ne voulons pas que l'Allemagne ait la Hongrie sur les bras». En par- tant, il ajoute: «Il ne faut pas que Mr. Arion soit si peu conciliant. Ils ont touché le point délicat...». Je rédige mes contre-propositions et c'est Tzigara qui fait les rédactions allemandes. Oa me met en retard et la ,conférenee doit reprendre it 3 h. A déjeuner, ayant pris Colloredo avec Ledebur, je lui demande h. la sortie: Czernin s'est faché à tort; comment peut-on, par exemple, soutenir la frontière Sinaial Colloredo fait entendre qu'à Sinaia j'aurai satisfaction. En allant chercher Arion, je le mets au courant de la ,démarche de Kiihlmann, qui appuit Czernin; de nouveau,

422 NOTE POLITICE 1918

Mfg, s tie de ce e vorba, imi spune : «E mai bine srt nu facem pace». Eu :$i pe urmg 7 Arion :Vor nàvàli In.Moldova si o sclceistigclm,scdpeindu-ne d6 Rego. Eu : Credeam ca cu prilejul juriimeintului asi- gurasesi cu m,ultd ceildurei, pe Bege.de credinta ta... Baget de seamd, veíd influenta fiului tau; cunosc antidinas- ticismul ci carpismul lui. Dar nu pot scl siluesc constiin- la ta; poti sei mergi ateit de departe cat iti permite con- stiinta; daca teopresti, Ii voi lua loculi voimerge- singur inainte ; m'am inchinat sccipdrei teirei ,si, iiu vol da inapoi». N'am vorbit degeaba : a devenit mai cu- minte. La conferintà am obtinut cAteva concesiuni. Dar asupra art. 7 din cap: evacuarea teritoriului, luptä', versunatä," la care se Imeste Hell:pentru strangerea recoltei 1918, lemnul, petrolul, etc. vor s. aila6 clreptul de rechizitie clirectäl. Declarrl cclaeá sunt silit, voi conti- nua si voi semna pacea, dar a doua zi voi trage, în ceeac,e- m'a' priveste, consecintele. Mare emotie ; consultare amanat pentru Arion a prezentat la desbatere un ordin al genera- sans savoir de quoi il me dit:

NOTE POLITICE 1913 423 lului din Teleorman, care rechizitioneaza tot porumbul ramas, afara de samanta 500 gr. (!) pe zi de locuitor aceasta numai phna la 1 August ! Ce va mânca ta- ranul 'Ana la noua recolta ? b O depesa dela colonelul le, faimosul Canadian care s'a facut ingerul protector al Românilor luati ca zalog de bolsevici, imi comunica. ca a obtinut libertatea lori cá i-a adus inapoi la Odessa. Conventiunea pentru schimbul prizonierilor s'a incheiat. Germanii si Austriacii foarte binevoitori. Bul- garii fac sa.ntaj: Nu vor sa" le dea drumul (n'avem ni- mic de schimbat cu ei), deca daca, se permite Bulgari- lor din Bolgrad sa le dea 11.000 tone de cereale. La ora 9 seara scrisoare dela Hra,nilovici pentru reluarea tratativelor, cu o fraza exprinand speranta ne vom putea intelege. In sfarsit ! Vestile de pe frontul francez, imi comunica Horst- mann, sunt foarte hune pentru Germani: pe o largimo de 70 km. si pe o adâncime de 5, ei au cucerit liniile ; 30.000 prizonieri, 400 tunuri. Hell a primit in sedintá vesti 1mbucurat6are, juclecând dupa fata lui. tout le mala restant, sauf la semence; 500 grammes (!)par ¡our par fête d'habitant, et cela seulement jusqu'au 1-er aoilt- Que mangera le paysan jusqu'à la nouvelle récoltei Un pen de malaise chez les militaires. Une déVèche du colonel ;Boyle, le fameux Canadien qui s'érige en ange tutélaire des Roumains pris comme otages par les bolchevistes, me communique qu'il a obtenu leur dé- livranee et qu'il les a ramenés it Odessa. La convention pour l'échange des prisonniers a été Très bien-veillants les Allemands et les Autrichiens. Les Bulgures font du chantage: ils ne veulent lesrendre (nous avons rien à échanger) que si on permet aux Bulga- res de Bolgrad de leur livrer 11.000 tonnes de céréales, A 9 h. soir, lettre de Hranilovici pour reprendre les pourparlers avec une phrase exprimant l'espoir qu'on pourra s'arranger. Enfin! Les nouvelles du front franals sont très bonnes, me communique Horstmann: «Sur une largeur de 70 km. et sur une profondeur de 5 km., les Allemands ont conquis les lignes anglaises; 30.000 prisonniers, 400 canons». Hell a recu en pleine seance des nouvelles qui devaient le réjouir à voir sa in

424 NOTE POLITICE 1918 24 Martie. Expertii nostri, afarä. de Coanda, se due la Hranilovici cu instructiunile mele, in timp ce mä due la Qzernin. Trebue sä, notez cä Mircescu fusese instiintat confidential dengeneralul Hell 05, trebue s. ne intelegem, deoarece Cze`hain se plânsese e, nefiind sus- tinut de Germani, el n'avea deeat sä, se retraga. Czernin mà primeste ca pe un ca,marad : «Intelegi, scumpul meu Alex,andru, pozitiunea mea. Am ordine pre- cise.. Pot sa-mi dau demisia, dar e tot ce pot face. Hotä- rgste conditiunile. Voi spune indata da sau nu, dar ceiace generalii vostri cer, nu e posibil. Nu uitati cá trebue sä, am puterea sá vá scap de ocupatia german'a». Insemnäin cu creionul : 1) Vest Severin pe cre,astä,; 2) Basinul Lotrului. El : Va fi pe din dola ;3) Sinaia Nord de Azuga; 4) Slanic prin Häxja. Acord com- plect, afarà de numärul 4 ad referendum. El e nelinistit de spiritul dela Iasi si de ceeace se petrece in jurul Reginei. A scsaipat pe Regei ar vrea ea aceasta sá nu- fie o gresalg politica. In srarsit imi propune sä, cumpere dinartileria noastrà; pune pret pe ea. Declar ca nu pot decide ina- 24 mars. Nos experts, moins Coanda, se rendent chez Rranilovici avec mes instructions, pendant que je me rends chez Czernin. Il faut noter que Mireescu avait été averti con- fidentiellement par le général Hell qu'il fallait s'entendre, car Czernin s'était rvlaint que, n'étant pas soutenu par l'Alle- magne, il n'avait qu'à se retirer. Czernin mc recoit en oarnarade. oComprenez, raon eher Alexandre, ma position. J'ai des ordres précis. Je pui,s don- ner ma démision, mais c'est tout ce que je puis faire. Fixez vos conditions. Je vous dirai de suite oui ou non, mais ce que vos généraux veulent c'est impossible.N'oubliez pas que je dos avoir la force de vous débarrasser de l'occupa- 1 ion allemande. Nous traçons au crayon :1) Guest Seve- rin Fur la crète; 2) le bassi') du Lotru Lui: «Ce sera par moitié»; 3) Sinaia-Nord Azuga; 4) Sliinic par Hirgea. Ac- cord sauf No. 4 ad referendum. Il est inquiet de l'esprit à Iassy et de ce qui se passe au- tour de la Reine. Il a sauvé le Roi et voudrait que ce ne fut pas une faute politique. Enfin, il me propose d'acheter de notre artillerie. Il y met du prix; je déclare ne rien pouvoir décider avant d'avoir

NOTE POLITICE 1918 425 inte de a fi vàzut pe Rege. Caut sa," cistig timp. Ar fi un gest militar care ne-ar da poate libertatea de actiune in Basarabia, asa cum o propu.nea gzernin inainte de egrátoria mea a doua la Iasi. Kiihlmann, care fäggduise sà", vie inainte de 10 jum., n'a venit. Atärturisese cá sunt multumit de aeeasta. Czernin imi spune eä acum o s'aptilinâng, C.lemeneeau a cenit la Viena conditiile pkei ; dupg intelegere cu Berlinul, Czernin a rdspuns : pentru Franta statu-quo dinainte de fázboi. Clemeneeau a refuzat. Czernin oonsi- clerd aceasta ca o nebunie. De aici porneste ofensiva : va costa un milion de oameni din ambele pkti. La ora 11, convocat fiind de Praschma, merg la «Wirtscbaftsverband». Ca Romani : Lupu Kostaki, P. Theodorui Antipa. Prasehma explich", cä populatia färii ocupate nu mai are hrang decal pánäi la 31 Mai; c6, de la acea datg, trebue s6 se caute s6 se importeze din Basarabia. Va trebui deci 10.000 vagoane pentru douh luni. Inteleg cA sunt ordive s'a" se ja tot, dei Prascluna pretinde cà puri simplu nu s'a avut c,eeace vu le Roi. Je cherehe à gagner du temps. Ce serait lit le geste militaire qui nous donnerait peut-être la liberté d'action tel que le proposait Czernin avant mon second voyage it Iassy. Mr. de Kiihlmann, qui avait promis de faire son apparition avant 10 h. et demie, n'est pas venu. Je suis plut6t content de son absence. Czernin me dit que, 11 y a une semaine, Clemeneeau a de- mandé à Vienne les conditionsde la paix; après entente avec Berlin, Czernin a répondu: pour la France le statu-quo d'avant la guerre. Clemenceau a refusé. Czernin considère que c'est une folie. De lit l'offensive qui sera terrible: elle colltnra un million d'hommes des deux cbtés. A 11 h., sur convocation de Prasehma, je vats au Wirt- schaftsverband. Comme Roumains: Lupu Kostake, Paul Teo- doru et Antipa. Praschma explique quo la population du pays occupé n'a plus de nourriture que jusqu'au 31 mai; qu'il partir de cette date il faudra chercher à importer de Bessara- bie. Il faudra 10.009 wagons pour deux mois. Je compren& qu'il y a des ordres de pomper, quoique Praschma prétend que tout simplement on n'a pas eu ce qu'on espérait d'après

426 NOTE POLITICE 191S se sperase dupä, declaratiile producatorilor.Obiectez ea nu stiu ceeace poate da Basarabia, din care sug si Mol- dova si Bulgaria, care ar vrea s'a" scoat6 1100 vagoane; eh' voi face ancbetele si voi lua na'Asurile necesare, dar &A «Verwaltung» era datoare sa" pastreze in tarà ceiace era necesar tArei. Lu.pu si Antipa declarg, ca. si O. K. M. §i «Militär-Verwaltung»declarasetotdeauna formal, ch" alimentarea era asiguratA, pAnA la recoltg. In urnià mi-a spus Lup-u cä, aceastà asigurare i-a fost re- inoit,J, când i s'a explicat motivele pentru care s'a dimi- nuat ratia de porumb de la 750 gr. la 500 gr. si acea de fàin5, la 300 gr. Dupg amiazA, Ledebur, tot om subtire, a venit &A se scuze de moduf prea brusc cu care comunicarea mi-a fost falcufg. Ordinul de a mai asigura inch' una mie de Tagoane, l'a motivat: nu-1 poate discuta. Dar este convins 6, esirea grânelor nu se va putea fac,e cu usu- rinta", si dach," se poate avea neoesarul din Ucraina, nu seva maifaceaoesteexportAri.D.de Kriege mi-a afirmat si el,ea'. daca' Ucraina predà milionul de les déclarations des producteurs. J'objecte que je ne sais ce que pout dormer la Bessarabie, sur laquelle tirent la Molda- vie et la Bulgarie, qui voudrait en extraire 1100 wagons; que je ferai les enquétes et prendrailes mesures nécessaires, mais que la Verwaltung devait garder dans le pays ce qui est nécessaire au pays. Lupu et Antipa déclarent que et l'O. K. M. et la Militär- Verwaltung avaient toujonrs déclaré formellement que l'ali- mentation était assurée jusqu'A la récolte. Lupu m'a dit en- suite que cette assurance lui avait été donnée encore une- fois lorsqu'on lui a expliqué les raisonspour lesquelles on dirninuait de 750 a 500 gr. la ration de mal's et A 300 gr. la ra- tion farine. L'après-midi, Ledebur, toujours gentilhomme,est venu s'excuser de la brusquerie de la communication qu'on m'a faite. C'est un ordre venu d'assurer encore 1000 wagons, qui l'a motivé. On ne peut le discuter. Mais est convaincu que la sortie des grains ne pourra se faire en un tour de main. Et si on a de l'Ukraine le nécessaire, on ne donnera pas suite A ces exportations. Mr. de Kriege m'a aussi certifié que si l'Ukraine livre le million de tonnes qu'elle s'est engagé, on_

NOTE POLITICE 1918 42T tone la care s'a angajat, o sá ne lase in pace. Trimit imediat generalului Harjeu insbructiunile necesare ca se sechestreze grdul din Basarabiaisd sefaca un inventar. (Scrisoare incredintaAA maiorului Sc. Laho. vary, curier). Inainte de ora 1 la Kiihlmann : a aflat cu pläcere- eA ne-am inteles, Czernin si cu mine. «Am sosit, curn a- deseori se intAmplA in viata,când logodnicii se intelese- serä deja». Subtire cum este, mi-a prezeniat pe specia- listul lui, dr. Herz, airuia i-a dat instructii ea petro- lul sg fie discutat «en petit comité» cu el, si mai ales transat cu cele mai mari menajAri pentru interesele ro- mânesti. Se va reduce mai multe puncte la sutd. Se nimereste cá tocmai in dimineataaeeeascrisesem lui Arion, cá Parlamentul pe care Il convocase, cu toti BArbulestiiiStefa'nestii din lume, nu putea esi la ni- mica practic. Mà due la el la 2% ea sg-1 pun in curent si mai ales ca sg-i spun CA era imposibil de a face un contra-proecti cà trebue sh' 10.m ea bazg, de diseutier proectul german. Arion: Dar cine a vorbit vre-o de contra-proect Or, ieri, 1n prezenta mea, a comu-

nous laissera tranquilles. J'envoie de suite au général les instructions nécessaires pour qu'on séquestre les blés de Tlessarabie et qu'on fasse un inventaire. (Lettre confiée au commandant Charles Lahovary, courrier). Avant une heure ehez Kiihlmann: il a appris avec plai- sir que nous nous étions entendus, Ozernin et moi. «Je suis arrivé, comme souvent il arrive dans la vie, quand les fiancés se sont déjà entenduso. Fin comme il est, il me pnésente son spécialiste, le doeteur Hertz, A, qui il a donné des instructions pour que le pétrole soit diseuté len petit comité» avec lui et surtout tranché avec les plus grands ménagements pour les intérêts roumains. On deseendra «de plusieurs pour cent». II se trouve que le matin même j'avais écrit à Arion que le Parlement avait convoqué, avec tous les Marbulescu et Stefanescu imaginables, ne pouvait mener à rie-n de pratique. Je retour-ne chez lui à 2 h. et demie pour le mettre au courant et surtout liii dirn que c'était impossible de faire un contre- projet et qu'il fallait prendre pour base de discussion le pro- jet allemand. Arlon: «Mais qui a jamais parlé de contre- projet?» Or, hier, en ma présence, il a communiqué à Mr.

428 NOTE POLITICE 1918 nicat el d-lui de Koerner altà Excelentg va trimite a doua zi contra-proectul. Primesc prin inginerul Roiu raportul dela Odessa. Scriu poi instructii lui Harjeu, ne putind inch" pleca. La ora 6, generalii se reintorc buinfAciti. Arion ii chemase ca SA% le spungsa nu cedeze nimic. Or, comunicasem peste zi concesiunile obtinute de mine si se arätase incantat : «Ai obtin.ut Azugai Dar asta este un mare succes !». CAterva minute mai tirziu, Kriege, insotit de Austria- cul von Peters, imi aduce protocolul cu articolele votate eri. N'am castig de cauzA in chestia rechizitiilor. Este anul marei crize pentru noi zice Kriege trebuie sä" avem certitudinea cá pentru 1918 tot ce ne revine din recoltà, va sosi la destinatie. Chestia evreiasca este formulatà cu menajAri, toatá lumea este ahtiat5, sá se termine. DupA Kriege, ofensiva a paruns cu 20 klm. de adâncime pe o Fairgime de 90 klm. Toata," lumea este jignità de ititudinea ofiteri.lor de rezervA si de spiritul demobilizatilor cari se intorc. de Koerner antra Exoellence qu'il lui enverrait le len- deruain le contre-projet Reeois par ingénieur Roiu rapport sur Odessa. Ecris de nouvelles instructions à Harjeu, ne pouvant encore partir. A 6 h. les généraux reviennent ahuris. Arion les appelle pour leur dire de ne rien céder: or, je lui avais communiqué dans la journée les concessions obtenues et il s'en était trouvé enchanté. «Tu as obtenu Azugal AUis c'est un grand succès!» Quelques minutes après,Kriege aapporte, accom- pagné de l'Antrichien von Peters, le protocolc; des articles votés hier. Je n'ai pas gain de cause dans la question de la réquisition.

NOTE POLITICE 1918 429 Eri am väzut pe calea Victoriei un ofiter dus pe umeri de niste derbedei si c,aresaluta multimea cu gesturi mari. Tot Arion. Talaat Pasa a prAnzit eri la el. El i-a spus: «Ati pierdut Dobrogea. Este de neinläturat.» Si Ation spune: cAtunci de ce Carp continuá sä oträ:- veascä publicul cu asigurarea cDobrogeanueste pierdua 25 Martie. Dupà svonurile recoltate mä asteptam la retragerea lui Arion. Generalii, Mircescu mai ales, sunt zäpkiti de sfaturile lui : «Nu semnati nimic nu cedati de loe», atunci child dela O. K. M. vense insti- intarea cA nu mai era chip sä se intindä coarda. Arion îmi face o vizitä de dimineatA; îmi vorbes- te de mai multe neajunsuri märunte ;recunoaste el ea' d. de Koerner e foarte conciliant, si astä searä, "cia' i-am spus Ca am sä iscälesc ateva protocoale gata, a oferit sä nu mä laso singur. Si când te gandesti Ca' el este cel mai calificat din partid! Acum pricep medul cum Brätianu îi face guvernele ! Ziva incepe cu noui crize pentru fruntaria Tran-

vu un officier que des gamins portaient en triomphe et qui itgrauds gestes, saluait la foule en j)leine Calea Victoriei. Toujours d'Arion: Talaat Pacha a diné chez lui. Il lui a dit: «Vous avez perdu la Dobrogea. C'est irrémissible», Et Arion ajoute: «Comment alors Carp continue-t-il d'em- poisonner le public de l'assurance que la Dobrogea n'est pas perdue» 25 mars. Selon les propos recueillis chez Simu et ail- leurs, je m'attendais A. la retraite d'Arion. Les généraux, Mir- cescu suTtout, effarés de ses consails: «Ne sig-nez rien» «ne cédez pas» alors que de l'O. K. M. était venu l'avis direct qu'il n'y avait plus moyen de tendre la corde! Arion me fait visite de bonne heure; il me parle de différents accroes insig- nifiants; il reconnait lui-méme que Mr. de Koerner est très couciliant. Et ce soir, quand je lui ai clit que j'allais signer les quelques protocoles prêts, il a offert de ne pas me laisser seul. Et c'est le plus qualité du parti! Comme je comprends maintenant la composition des ministères Bratianu! La journée commence par des nouvelles crises pour

430 NOTE POLITICE 1918 silvaniei. Fondul desbat,erei este : Cum Hranilovici ce- dase mai mult, dupà parerea lui, decat cele patru punc- te stipulate cu Czernin, el vrea sá ne reintoarcem la traseul de ieri. Dou6, vizite ale lui Mittag, dute-vino ale lui Hranilovici si ale ajutorului au Kempel, aler- .g6turi dupg, expertii nostri, explicatiii tocmeli gratie carora mai smulg Penteleuli renuntarea lor la insu- lele din josul Severinului; la ora 7, semn5m traseul care va fi incorporat in tratat. In rezumat, in sedinte, succesive am scApatSeverinuii toat5, regiunea in a- pus de Gruia ; valea Jiului la sud de Lainici ; valea Oltului - Lotru la. indltimea Voinesei ; toatà regiunea Sinaiei pan'a" la nord de Azuga ; muntii BuzAului ; toatä. valea Trotusului, SlAnici Harja... Cred cA, era imposi- bil de a face mai mult Conversatie cu KUhlmann. Tratez cbestia Basa- rabiei: el promite mada", libel* dar a nu-i facem cu Ucraina. Constanta va fi port-franc si linia fe- ratá a Nemtilor ; pentru exploatarea portului, o socie- tate germano-romAno-bulgarà cu majoritate pentru Ger- -mani. Cer concesiunea silozurilor Romfiniei. «Este de la frontière de Transylvanie. Le fond du débat est que Hra- -nilovici ayant donné plus, à son avis, que les quatre points stipulés avec Czernin, vent reprendre son tracé d'hier. Deux visites de Mittag, des allées et venues de Hraniloviei et de son aide Kempel, courses après nos experts, explications et marehandages dans lesquels j'arrache encore le Penteleu et leur renonciation aux Iles en aval de Severin, nous signons 7 h. le tracé qui sera incorporé au trait& En résumé, en séances suece,ssives, j'ai sauvé Severin et toute la contrée l'Ouest de Gruia; la vallée de Jiul au Sud de Lainici; cello de l'Oltul-Lotrul à hauteur de Voineasa; tout le pays de Sinaia jusqu'au nord d'Azuga; les montanes de Buzan; toute la vallée du Trotas, Slanic et Harjea... Je doute qu'il eut été possible de faire plus. Conversation avee IC-Uhlmann. J'aborde la question de Bessarabie: il promet main libre, mais ne pas lai faire des ennuis avee Ukraine; Constantza sera port-franc et la ligne aux Allemands; pour exploitation du pont, une société allemando-roumano-bulgare avec majoritépourles Alle- mands. Je demande la concession des silos A la Roumanie:

/4'07'E POLITICE 1918 431 considerat zice el, si s'ar putea sh fie o sub-socie- tate care s'a aibä. silozurile». In fine anunt cg se va face o rezervd de care nu cerem-act in ceiace priveste Dobrogea. El : Pentru aceasta, va trebui, in ceiace (prive0e forma, sb", v. intelegetiou Kriege. In cursul zilei, o scrisoare a lui ralmann imi a- nunt5, :cà cartierul general nu admite prelungirea ar- mistitiutui, dacd printre actele de semn,at diseard nu se afldi o declaratie relativd la petrol. MA duo s. arát scrisoarea lui Arlon. Punem o clauzA, primitA in prin- cipiu de delegati,csa, capitalul romanesc va fi primit pentru 25% in toate afacerile. Trelme semnat ceva astei searei, nu este chip de a prelungi altminterea. MA reintorc la Kriege pentru clauzele de adaogat la protocolul nostru. Jandarme- rie, politic, armatä, finante independente in timpul ocu- patiei. Trebue s'a" le admità. Ne explicAm asupra art. 20 care, dup5, cererea mea, este limitat la 5 articole. Mai vine sà nià valid pentru un articol 42 din tra- tatul politic dintre Germnnia si Romania, ohe,stiune foarte

«C'e,st à considérer et ça pourrait être une sous- société ayaut les silos». Enfin j'annonce qu'on fera une réserve dont nous ne demandons pas acte au sujet de la Dobrogea. Luí: «Pour cela il faudra, guard A. la forme, vous entendre avec Kriege». Dans la journée une lettre de Kiihlmann annonçant que le Quartier Général n'admet pas la prolongation arnastice si, parmi les actes à parapher ce soir, il n'y a pa-s aussi une aclaration concernant le parole. Je vais montrer le texte à Arion. Nous insérons une clause, accordée en principe entre délégués, que le capital roumains sera admis pour 25% dans toute l'affaire. Il faut signer quelque chose ce soir: pas moyen de pro- lcnger autrement. Je retourne chez Kriege pour des clauses à ajouter notre protocole gendarmerie, police, armée, finances indé- pendantes pendant roccupation il doit les revoir. Nous nous expliquons sur l'art. 20 qui, sur ma demande, est limité 5 articles. E revient me voir pour un art. 42 du traité poli- tique entre rAllemagn.e et la Roumanie, question tout ardue

432 NOTE POLITICE 1918 importantäi nouà pentru mine. E 11 ore seara si la 12 trebue SA fie semnat! Ne rágiiduim sä studiem mhine o altä redactiune, dacä va fi nevoie. Arion, pe care trebuia sá rah' due sä-1 iau, Imi serie cA e bolnav, dar chi maine va iscAli. Mà due singur la locuinta lui Kiihlmann (casa A. Floreseu). Luminatä à giorno. Sosesc exact la 11 ore jumätate, cum se stabilise. Eram sin.gur; ei toti. Czernin cu Mittag, Hranilovici Kempel, un maior pe care nu-1 curioso, Kiihlmann cu Schoen, von Hoetsch, Richthoffen, von Rosemberg, Kriege,von Koerner,general Hell, cäpitan Decker, von Körner, ministru la Sofia, contele Obendorff, Horstmann. generalul Tantiloff, secretan. U- niforme decoratiuni smokinguri, un fracKiihlmann, redingote. Cinematografei aparate fotogTafice. Putin dupg rniezul noptii se iscgleste monopolul petrolurilor :declaratiuni de principiu: Czernin, Kal- mann i cu mine. Si astepfam; textele nu sunt gata. E ora 1 si juin. Kriege, care are responsabilitatea lucrurilor, se plimbsä et nouvelle pour mot. Il est 11 h. du soir et à minuit il faut que ce soit signé! NOTIS nous faisons crédit et on se promet d'étudier demain -une autre rédaction, demain si besoin est. Arion, que je devais aller prendre. m'écrit gull est ma- lade, mais que demain il signera. Je me rends seul à la demeure de Kiihlmann (maison Floreseu). Eelairage à glom). J'arrive tapant 11 h. et demie comme c'etait convenu. J'étais seul, eux tons. Czernin avec Mittag, Hranilovici, Kempel, un major que je ne commis pas, Kiihlmann avec Schoen, von Hoesch, Richthofen, von Ro- senberg, Kriege, von Koerner, le ministre à Sofia, comte d'Obendorff, Horstmann, le général Tantiloff, des secrétai- res. Uniformes, décorations, smokings, un habit mann des redingotes. Cinéma et appareils photographiques. Un peu après minuit on signe le protocole des pétroles: déclaration de principes: Czernin, Kiihlmann et moi. Et on attend, les textes ne sont pas prêts. Il est une heure et demie. Kriege, qui en a la responsa- bilité, arpente fiévreusement. Enfin une auto:c'est la fa-

NOTE POLITICE 1918 433

prin odae. In sfarsit un automobil Vestea proastA ca piatra litografich s'a sparti cA, se reincepe. De altA parte o minune : plouh. Germanii, nelinitii in privinta recoltei, sunt si mai veseli ca mine. Asteptim, asteptAm mereu. Se vorbeste de tunul care trage dela Soissons la 100 klm. asupra Parisului. Se credea eri cá e o gresealii de tipar sau o exagerare. Dar se pare c6 minunatul tun existA. In mod, tech.nic e bazat pe putina densitate a aerului la inAltimea de 2000 metri de unde îi descrie traectoria de cklere. In sfiirsit la 4 si un sfert dimineata sosesc docu- mentele si iscAlim... Czernini Kiihlmann pleacii la niitoare pe Dungre; eu rAmA,n incAtusat la lucrul de rob care reincepe maim la T ore. Ei stint ve.seli. Qum a,si vrea sà fiui eu... Talaat-Pasa vine la mine. Asigurare ca el nAidAjdueste incA, cum eä chestiunea Dobrogei nu s'a sarsit. «PaF,,te murgule...» Ofensiva urineazA, victorioasA. Bapeaume, centrul rezistentei, e luat.46.000 prizioneri, mai mult de 500 tunuri. cheuse nouvelle que la pierre lithograph4que s'e,st cassée et que l'on recommence. Par contre on crie au miracle; 11 Went. Les Allemands, inquiets au sujet de la réeolte, sont encore plus joyeux que moi. On attend, on attend toujours. On cause du canon qui tire de Soissons it 100 km. sur Paris. On croyait hier à une erreur d'impression ou A, une tartarinade. Il parait quo le merveiBeux engin existe. Techniquement, c'est basé sur' le peu de densité de l'air h. la hauteur de 2000 m. à partir de la- quelle il décrit sa trajectoire. Enfin à 4 h. et quart du matin arrivent les documents et on paraphe... Czernin et Kiihlmann partent pour la chasse sur le Danube; je reste enchainé au travail de nègre, qui doit recommencer demain it 9 h. Ils sont gais. Comme je van- drais pouvoir Talaat Pacha est venu me voir. Assurance que pour lui il espère que la question Dobrogea n'est pas finie! «Paste murgule!» L'offensive continue victorieuse. Bapeaume, centre de la réstistance, est pris. En tout 46.900 prisonniers; plus de 500 can on s.

2,1

434 NOTE POLITICE 1918

27 Martie. Chestiunea petrolului dà nastere la tot felul de complicatii. Proectele sunt fdcutei mereu re- facute, fard s'a mai ludm in seamd cà in loe de un co- laborator linistit, orientati cunoscand materia, am in Arion un ajutor pe care toath lumea 11 influenteazd si care vrea sà se retragà in fiece minut. Azi dimineatii am pierdut un ceas ca sii-1 pun pe calea cea bunà. Aldine de sigur voi reincepe. Potop de proecte : Austriacii modified pentru a treia oard propunerea de a Ina in arendà santierele dela Se- verin. De data aoeasta ei cer o adevdrata, concesiune te- ritoriald, pe rnalul Dundrei, Intre granitdi Severin. Turcii aduc si ei conventiuni consulare si comercitde : Reschad ilikrnet Bey le introduce blajin, având grija spuie cà Turcia ne-ar vedea cu pliicere anexand Basara- bia. E limpede : «dormant, dormant». Qa culme a fericirei, comisiunea technicil financiarii are ca lumind numai pe Rilducanu, care crede cà dis- cursurile sale stint «ultima lex» a negocierilor nonstre.

27 mars. La question du pétrole donne lieu, A toute sortes de complications. Les projets sont faits et refaits tout instant, sans enmpter qu'an lieu d'avoir un eollabora- teur calme, eonnaissant la matiére et orienté, j'ai en Arlon un second hystérique, que tout lo monde influence et qui rend ,on tnblier A chaque minute. Ce matin perdu une heure pour le lemettre dans le bon ehemin. Ce sera h recommeneer de- inain. Avalanche do projets: les Autriehiens modifient pour la troisième fois la proposition de prendre les chantiers de Se- verin A bail. Cette fois c'est une vraie concession territorinle gulls exigent sur la rive du Danube, entre la frontière et Spverin. Les Tures apportent,eux aussi.des conventions e o n mil a i re v,et e ommeroi ale,s :c'est Res eh ad Hikm et Boy qui les introduit ducerensement, en ayant soin de dire que la Turquie nous verrait avec pinisir annexe]. la Bessarabie c'est elair: donnant, donnant. Pour comble de b9nhenr,la commission technique-financiére a pour lumiére seulement Raducann, qui croit que ses discours sont l'ultima lex de nos négociations.

NOTE POLITICE 1918 435 Reguliim Cu strinii sau Cu delegatiunile noastre o multime de puncte foarte deosebite. Conferintà cu d. von Kriege, seara la 9 ore jum. Dupil ce am stabilit definitiv textul protocolului privi- tor la regimul teritoriuluii examinat chestiuni finan- ciare, precum depozitul de aur al Bgneii Nationale de 30 mili,oane, transforrnat in mä'rci, si o cerere a Austriei de 35 milioane aur, vorbim de mai multe chestiuni. El imi spune : cTratatul nostru politic va servi de model tuturor celorlalte tratate de incheiat. Cunt aveti Basdrabia, SA,' nu vä plangeti. Multumiti lui Dumnezeu scilpati asa usor ; pot sa vä," asigur CAT, urmand un proect care se hotiirAse, erati definitiv impktiti: Rusia avea Moldova, si Austria România. Tezaurul Mincei era sa fie confiscat la Berlin.Eu m'am opus la accost& din toate puterile; a fost pus numai sub sechestru. Comisiu- nea gurilor Dun'arei va avea probabil administrarea li- niei Cernavoda-Constanta si a portului. Pentru Franta, conditiunile de pace, dupsd victoria acum in. curs, vor fi mai grele deelt inainte de b6tAlie. Nous règlons, A baton rompu, avec les étrangers on avec nos délégations. une infinité de points, anssi divers que pos- sible. Conférence avec Mr. de Kriege, le soir, 9 h. et demie. Aprés avoir définitivement arrêté le texte du protocolo con- cernant le régime du territoire et examiné des questions fi- nancières, telles que le dép6t or de la Banque Nationale de 50.000.000, qui a été transformé en Marks, et une demande d'or de 35.000.000 de l'Autriche, nous causons de différentes qu,es- tions. Il me dit: «Notre traité politiq-ue servira de modèle tous nos autres traités à conclure. Comme vous avez la Ites- sarabie, ne vous plaignez pas. Bénissez Dieu d'en sortir A si bon compte; je puis vous assurer que selon un projet qu'on mfirissait, vous étiez définitivement partagés :la Russie avait la Moklavie et l'Autriehe la Ronmanie. Le trésor de la Banque a failli être confisqué A Berlin: c'est moi qui me suis opposé de toutes mes forces; il a été tout simplément mis sous séquestre. La commission de bouches du Danube aura, probablement l'administration de la ligne Cernavoda- Constantza et du port. Pour la France, les conditions de la paix, après la victoire en train, seront plus dures qu'avant la bataillen.

436 NOTE POLITICE 1918

Ii vorbesc de eonditiune,a, bunurilor si a persbanelor in teritoriile ocupate: «Dv.-trebue sà vá giinditi la aceas- ta», imi raspunde el. Ofensiva e grozava. Gen-nanii au inaintat cu 40 klm. Noyon si Albert sunt luate. Aproape 1000 tunuri.Si acurn a intreaga, baterie de tunuri noi trag asupra Pa- risului la distanta de 100 klm. Tzigara §tie dela Dietz, care o stie la randul dela Kersandt si delaIelkmann, eh VirgilArion se ocupa cu ei de mijloaceile de a m6', opri sal má intorc in tara, &Ica asi fi plecat vara aceasta la Karlsbad. 28 Martie. Prima grija e Sal scriu lui Papiniu pen- tru proiectul privitor la conditiunea provinciilor Ieri la 11 seara trimiterea proiectului petrolului. Aizi dimineata d-nul de Koerner imi trimitei proiectul monopolului. Si ar don i semnatura asta seara. Scriu lui Koerner cum ca banuesc cal scrisoarea lui Hertz nu e retrasa; ea monopolul ramâne instudin si cA singura deosebire stA in faptul cA noul proect va semi ea sanctiune in caz de neinvoiala. La 5 ore imi raspunde

Je lui parle de la condition des biens et des personnes en territoires cédés: eC'est à vous d'y penser», me répond-t41. L'offensive est prodigiense. Les Allemands ont avancé de 40 km. Noyon. et Albert sont pris. Près de mille canons. Et c'est maintenant toute une batterie des canons nouveaux gill tirent sur Paris d'une distance de 100 km. Tzigara tient de Dietz qui le tient de Kersandt et de Ielkmann,queVirgil Arion s'ocenpaitavec euxdes moyens de m'empêcher de rentrer en Roumanie sij'étais parti cet été pour Karlsbad. 28 mars. Mon premier soin est d'écrire à Papliniu pour le projet coucernant la condition de.s provinces abandonnées. Hier à 11 h. du soir envoi du projet dii pétrole. Ce matin Mr. de Koerner m'en.voie aussi le projet du monopole. Et ils vondraient avoir la signature Be soir... J'écris à Koerner que je suppose que la lettre de Herz n'est pas retirée ; que le monopole reste à l'etude et que 4a senile diférenee réside dans le fait que le nouveau projet ser- vira it la sanction en cas de non-arrangement. A 5 h. il me

NOTE POLITICE 1918 437

cii propunerea Hertz e retrasa'. Scriu indatil lui Koerner ea sä-i reanaintesc &I, Hertz era insArcinatul lui de afa- ceri. In sfilrsit, la 9 ore, Koerner imi serie ca scrisoarea lui Hertz e mentinutà cu un termen prescurtat; e prost lueru, dar avera timpul de a ne mai mica. Lucru extraordinar, Koerner Irni cere Inca un dar pentru ImpAratul: savantii germani sä, fie autorizati facä, s'ap5,turi in Romilnia! 29 Martie. Ziuä fixat5, pentru semnaturii. Cei doi ministri vor sä plece la 1i 30 pentru sárbátorile lor de Paste. E vorba de petrol, de cereale, de invoiala cu Austria. Aceasta din urmä. a fost bine studiatii Papiniu mi-aduce textul atorva concesiuni pe care delegatii nostri le-au obtinut. Pentru cereale, Antipa face ce e mai bine ; preturile obtinute sunt foarte bane si se sperä, ineä o imbunsätAtire. RAmâne petrolul. Arion nu miscd si-mi serie o scrisoare care nu-mi spune nimic. WA due la Kalmann, uncle toatá lumea era intrunitii. Ministri de Stat, excelente, generali, experti: de toste. Stint singur cu Corteanu, pe care l'am aclus pentru con- trolul textelor. Mäi duc chiar eu sà" aduc pe Arion, dapà répond que la proposition Herz est retiree. J'écris du coup A Koerner pour lui rappeler que Herz étaiton fondé de ponvoirs. Enfin, A 9 h., Koerner m'écrit que la lettre Herz est maintenue avec un terme raccourei C'est mauvais, mais on a le temps de se retourner. Chose extraordinaire, Koerner me demande encore un cadeau pour l'Empereurc'est que les savants allemands soient autorisés à faire des fouilles en Roumanie !... 29 mars. Journée fixée pour signer. Les deux minis- tres veulent partir à une heure et demie pour leurs fêtes de Piiques. Il s'agit du pétrole, des eéréales, de l'arrangement special avec l'Autriehe. Ce dernier a été bien étudié et Pa- piniu m'apporte le texte de quelques concessions que nos de- légués ont obtenues. Pour les cereales, Antipft fait de son miens ;les prix obtenus sont très bons et on espère encore une amelioration.Reste le pétrole. Arion ne bougo pas et m'écrit une lettre qui ne dit rien. Je vais chez Kiihlmann, où tout le monde se trouve déjà réuni. Ministres d'Etat, Excel- lences, Généraus, Experts: il y a de tout. Je suis seul avec Corteanu, que j'ai amene pour contrôler les testes. Je vais moi-même chercher Arion après avoir obtenu, pour l'étude

438 /NOTE POLITICE 1918 ce am obtinut pentru studiul monopolului, o prelungire de termen pana la i Decembrie. De altfel, Koerner imi declari in fata lui Corteanu sia d-rutlui Hertz eh pro- iectul supus n,oui va fi desigur onadificat, pentru caa- vem noi insine greutiti. «Stiti cá d. Stauss a plecat toc- mai ca sá lucreze contra proectului». Dau toate acestea- siguriri lui Arion. Cand suntem tot].' . intruniti, d. de Koerner citeste o redactare care mlidiaziinci forma sanctiunei. Arion, care se sbate mereu, cu toate cá Czer- nm i Kiihlmann au dat in. persoani asigurarea capro- iectul va fi modificati eli interesele noastre vor fi apa- rate, Arion zice D-v. fig5duiti, dar eu care Kiihlmann rispunde: Uitati cä aici nu incheem o afacere, ci un tratat de pace. In sfarsit, dupil ce pro- pusese sá semnezedaci clauza rimanea secreti. ea si când acest lucru Ii lua puterile, nuvrea sí semneze si pleacil. In romaneste i-am spus atunci, cli aceasta rive pur si simplu solidaritatea ministeriali; el mi-a rispuns cli: de loc, el vrea si fie ministru, dar si nu fail nicio neplicere de pe urma acestei sarcini ! Iscilesc sin- gur si merg inainte ca si cand nimic nu s'ar fi petrecut. du monopole, une prolongation du Mai jusqu'au premier décembre. D'ailleurs, Mr. de Koerner me déclare devant Cor- teanu et le Dr. Herz que le projet à nous soumis sera cer- tainement modifié paree que

.10TE NMI Thjej -- 1918 439

Avusesein timp sh-ispunlui Iiiihlmann: A c um irni hisati inand libera iii Rasarabia spunde, su- razdnd, cu o miscare a milinei care vrea sà zicil: N'am nimic de zis contra. Atunci vorbese lui Czernin, oferindu-i faptul nou: punem monitoatrele noastre de pe Dunhre la dispo- ziiiiinea amiralului ITopmann, care le ceruse pentru a coopera la Oceacov contra bolsevicilor. A fost incântart de aceastii propunere. El ne pune apoi pe ciltei trei lu conferintii. Amilndoi ministri consimt,dar Czernin mil roaghí a4tept Onä ce va vorbi cu Imparatul si-mi va tele,grafia (lela Viena. Am rezervat, bine inteles pentru a menaja Ucraina, Hotinul, unde Rutenii sunt in majoritate, «dach convine .\ustriei sil aibh acest colt intre Bucovina si nob>. - - Ain respins pretentinnea, asa cum reesea dinteo notil (lath de Kiihlmann, de a avea ceva dealungul Dunhrei unde neamul lor nu e reprezentat ; Kiilibnann cel dintai spline : Dorim chiar sh fie inlhturati dela litoralul Mil-

Je signe seul et continue de faire comme si rien ne s'étaii passé. J'avais eu le temps de dire b. Kiihlmann: .Et main- tenant vous me laissez mains libres en Bessarabie II répond, en souriant, par nu geste de la main qui veut dire: je n'ai rien à contredire. Là-dessus j'en parle A. Cumin en lui offrant le fait non- veaumettre nos moniteurs du Danube a la disposition de lamiral Hopmann, qui les a demandé pour coopérer à Otcha- cov contre les bolehevistes. Il a été radieux de eetteoffre. C'est lui qui nous naet tous trois en conférence. Le 's deux ministres sont consentants, mais Czernin me prie d'attendre qu'il en ait parlé à l'Empereur et me télégraphiera de Vienne. J'ai, bien entendu pour mAnager l'Ukraine, réservé Hotin où les RuthhiPs sont en majorité,

440 h 0 TE POLITICE 1918 Tei Negre. .Ne dam mina; multumese eu caldurii. Am luat act. Mi se promite tot concursul diplomatiei lor. La 1 si 30, ei plead. Mergem la gal* Arion, Anti- pa, C.orteanu si cu mine. 30 Martie. Convoc pe toti delegatii romilni ca sä-si coordoneze lucrul lor. Trebue s'a" isprAvim. Arion so- seste printre oei dintE! Dup6 sedintit imi cere o scurta intrevedere. Corteanu ii spusese dimineath,insiircinat de mine, d nu se poate refuza semnAtura si in acelasi timp ilmAne in guvern. Atunci Qostid, fActind aluzie la aceastii convorbire, irai spune färg, supgrare: «Dar lucrul nu e asa de negru cum il crezi.tiu d trebuie sa sem- nez...» Numai s5. tie ! 31 Martie. Pastele catolio si protestant. Lueriim totusi; si Koerner, nu sunt sigur dad nu e Evreu, e cel mai silitor. Vrtd pe riind pe comisan, pe delegati, si Arkin, care e printre ei, iini apune «tratatul nostru nue asa de rAu pe &At parea». 1 Aprilie. Convoeat Missir.Ii ark fraza dala effusion. Jai pris acte. On me uromet tout le concours de lour diplomatic. A une heure et demie, ces Messieurs partent. Nous allons b. la gare Arlon, Antipa, Corteanu et moi. N mars. Je convoque tons les délégués roumains pour coordonner leur travail. Il faut en finir. Arion est des pre- miers arrivés! Après la séance il me demande un court entnotien. Cor- teanu, dans la matinée, lui avait dit, sur ma demande, qu'on ne pouvait refu.ser sa signature et rester dans le gouverue- ment. Lors done Costiea, faisant allusion a oette conversa- tion, me dit, bon enfant dans la forme :«Mais ce n'est pas si noir que tu le penses. Et je sais qu'il faut signer!...» Pour- vu que cela dure! 31 mars. Piiques catholiques et protestantes. On tra- vaille pourtant et Mr. de Koerner je ne suis pas stir qu'il ne soit pas juif est le plus acharné... Je vois tour it tour des eommissaires et des délég-uhs et Arion, gut est du nom- bre, me dit:

NOTE POLITICE 1918 441 urma a capitolului amnistiei, care reintegreazi pe ofi- terii condamnati : Imi spune Cu naivitate cí nu bágase de seamA acest lucru! Ii citesc do asemenea art. 32 care Mira indoialà exclude dela amnistie pe simplii sol- dati: o recunoaste! Din fericire vAd pe Horstmami, care se insarcineazil sá transmità observatiunile mele la Berlin si redactez o naá pe care o voi da la 5 ore D-1 deGratzmi-aduce la amiazh otelegramai a lui Czernin pe care mi-o citeste numai. Este cuvantul liberator pe care Il asteptam. Czernin, indgrAtnic cum este, telegrafiaZA cà ar trebui un act mai clecisiv decal trimiterea la Sevastopola torpiloarelornoastre,de exemplu trimitereaunui batalion pe frontul sud-vest pentru a daimpresiunea de rupturg cu Antanta, schimbul cilrora am avea concursul sáu in Basarabia. Explic lui Gratz neputintamoralá a unuiasemenea rapt; neeleganta unui asemenea gest, ceeace chiar mann recunoscuse. Adaog &A a pune unitkimilitare sub ordinele senior austro-germani era un rapt destul de caracteristic. De asemenea, faptul de a le vinde ar- tilerie. El: Acest rapt fi-va publicat Eu : De ce nale du chapitre de l'amnistie qui reintégre les officiers con- damn& :il me dit nalvement qu'il n'a pas fait attention! Je lui lis aussi Particle 32, qui évidemment exclue de ram- nistie les simples soldatsil le reconnaît ! Je vois heureusement Horstmannqui se chargede transmettre mes observations it Berlin et je rédige une note que je lui remettrai, eomme convenu, à 5 h. Mr. de Gratz m'apporte A, midi un télégramme de Czer- nin, dont il me donne seulernent lecture. C'est le mot lib& rateur que j'attendais. Czernin, obstiné comme il est, télé- graphie qu'il faudrait un acte plus décisif que renvot à Se- vastopol de nos torpilleurs, par exemple l'envoi d'un bat- taillon sur le front Sud-Ouest pour donner rimpression de rupture avec l'Entente, moyenant quoi nous aurions son con- eours en Bessarabie. J'explique à Gratz rimpossibilité morale dun pareil fait ; rinélégance d'un pareil geste; que Kfihlmann lui-méme l'avait dit. J'ajoute que de mettre des unités militairas sous les ordres des chefs austro-allemands était un fait suffisamment caractéristique. De male, leur vendre de l'artillerie. Lui : «Ce fait serait-il pal:111.47.

4-12 NOTE POLITICE ¡vis nu ? G-ratz pare a sustine punetul men. de vedere. 11,16 lasa sii inteleg c5. crede cii Czernin va renunta de a face din aceasta o conditie a aderArei salela, proectele mele asupra Basarabiei. Contele Praschina revine asupra cerealelor neee- sure. E un ordin peremptoriui grabnic al Cartierului general, care i-a surprins chiar pe ei si care produce co- municarea neasteptatil ce a trebuit faca. Plec la 7 jum. eu Arioninumerosi insotitori, pentru Iai. Lq.),iitura e filcutäl sisosim la laräsesti (Români) fArà transbordare. 2 Aprilie. Ta§i. Regelui îi place sa vorbeascit; dela. 11 la 1 si 20 n'a fost chip sA plec. Ti pun in curent Cu boate luorArile noastre. Pe frontieril e multumit de coneesiunile smulse. Speil ci proprietatea particular5, nu va fi atinsil ; nu vrea sii vândä Brostenii, fiindcil, nu poate, ca respect fat:A de Regele Carol si pentru a nu re- cunoaste (?) anexiunea. Ii expun bate pàri1e trata- tului. Ii spun cí asupra amnistiei mai este inch' contra-- vers5. Asupra Basarabiei, rezistentai privitor la vilnza-

Pourquoi non b. Gratzsembleappuyer mon point de vue. II laisse entendre qu'il télégraphiera et qu'il croit que Czornin renoncera d'en faire une condition de son adhésion h mes projets bessarabiens. Le comte Praschma revient h la charge au sujet des cé- réales néces.saires. C'e,st un ordre péremptoire et brusque du Quartier General, qui les a surpris eux-mêmes et qui a amené la communication inattendue gull a dfi me faire. Je pars h 7 h et demie avec Arion et nombreuse com- pagnie pour Iassy. Le raccordemeut est fait; on arrive arase$ti. (roumain) sans transbordement. 2 avriI. lassy. Le Roi aime causer; de 11 h. ;1 1 h. 20 il n'y a pas en moyen de s'en aller. Jo le mets au courant de tout noire travail. Sur la frontière il est content des conces- sions arrachées. Il espere green ne touchera pas h, la proprié- té privée; il 710 vent pas vendre Brosteni, parce que il ne le peut pas comme respect pour le Roi Carol et pour ne pas reconnaitre (7) l'annexion. Je lui expose toutes les parties du traité. Je lui di s que sur l'amnestie il y a encore contro- verse Sur la Beqsarabie, résistauce en ce gut concerne la

NOTE POLITICE 1918 443 rea materialuJui de artilerie :fostii aliati spusesera e un caz de rupturä. Eu : Conventiunea dela Haga nu se opunei Basarabia «vaut bien une messe». Dar nu se poate da artileria francezà, «care nu e inch' plä- tab.-% Intepä,turi neineetate la adresa lui Averescu Argetoianu. Regele îmi citeste un. proces-verbalal unui C.onsiliude Coroand (semnati Brätianu, Phere- kyde, etc.), In care &alarm fiind de pärere cì, dacil e vorba de pace, e dat lui Marghiloman sä, o inchee, Ave- rescu areplicatcae imposibil :d. Marghiloman si prietenii sAi fiind anti-dinastici. Regele, cgruia îi placesA povesteascii, Imi spune cA prevedea de mult cAderea Tarului si eA membrii fa- rniliei prevesteau pe Impiirat cA mentinerea lui Proto- popovi influenta lui Rasputin aveau facd sa cada. Nimeni nu mai voia pe Tar. A fost prea slab fatscide sotia lui. Tarul era bun, insä,avea o adeväratä iubire pentru Tarina, care Ilinea fiziceste. Lung% intrevedere Cu membrii delegatiunei Ba- sarabiei:Inculet, prezidenful Sfatului Tärei; dr. Ciu- vente du matériel d'artillerie : les ex-alliés auraient dit que c'est un ca s de rupture. Moi: «La convention de la Haye ne s'y oppose pas et la Bessarabia vaut bien une messe. Malt; on ne pourrait pas donner rartillerie fra.nçaise qui n'est pas PaYée»- Pointes continuelles contre Averescu. et Argetoianu. Le Roi me lit un procès-verbal d'un Conseil de Couronne (sig- natures de Bratianu, Miii Pherekyde, etc.), darts lequel Bra- tianu, ayant opiné que s'il s'agit de paix, ce serait A Mr. Mar- ghiloman à la conclure, Averescu a repliqué que c'était im- possible, Mr. Marghilomau et ses amis étant anti-dynasti- ques. Le Rol, qui aime raconter, dit voyait depuis long- temps venir la chute du Tzar et les m.embres de la famine avertisaient rEmpereur que le maintien de Protopopow et rinfluenoe de Baspoutine allaient causer sa chute. Personne ne voulait plus du Tzar. Il a été trop faible pour sa femme Le Tzar était bon, mais 11 avait un vrai amour pour l'Impé- ratrice, qni le tenait physiquement Longue entrevue avecles membres de la délégation de Bessaralyie: Inculetz. président du Sfatul Tzarei; docteur

444 NOTE POLITICE 1918 gureanu, prezident al consiliului ministrilori Halippa. vice-prezident alSfatului Tgrei. Teza mea: Basa- rabia prea slabg pentru a till: singuriii despäirtità ; Ucranienii pandesc norduli litoralul mgrei; nici bani, nici armatä. Unirea le-ar face un singur serviCiu: sä o- preascA deamembrarea. Inculet, ex-agent al lui Keren- ski, nu vrea decat unirea cu autonomie depling; ceilalti doi unirea. Le vorbesc de egalitate de drepturi, de mi- nistri luand loe printre noi, etc. (.oiui1iu de mini1ri. Dau seamä, de negocierile si de rezultatele obtinute. Consiliul e satisfricut. Arion reia explicArile mele, dar mai ales pentru a expune dub,' a refuzat sà isc6leasch" petrolul, e totusi hoar& sä, semneze contractul definitiv. La Consiliu ni se aduc cifre asupra diferitelor mi- siuni care Mipädesc sträingtatea : sunt sume fantastiee. 3 Aprilie. Asediu in regulà :toate organizatiile noastre din Moldova imi dau asalt. Nicu Ghika-Comä."- nesti depune jurAmântul pentru Lucrilrile Publice. Generalul Vältoianu ja instructiunile mele privitor

Ciugureanu, president du conseil des ministres, et Halippa, vice-président du Sfatul Tzarei. Ma thèse: 33essarabie trop faible pour vivre seule et séparée; les Ukrainiens guettent le Nord et le littoral: pas d'argent, pas d'armée. L'union leur rendrait le seul service: empécher le démembrement. Inculetz ex-agent de Kerensky ne vent que l'union avec autono- tnie entière ; les deux autres la réunion. Je leur parle d'éga- lité de droits, des rainistres prenant place parmi nous, etc. Conseil des ministres. Je rends compte des négociations et des résultats obtenus. Le conseil est satisfait. Arlon re- prend mes explications, mais surtout pour exposer que 3'11 a dft réfuser de parapher le pétrole, 11 n'est pas moins décidé de signer le contrat définitif. Au conseil on nous apporte des chiffres sur les différentes missions qui inondent l'étranger: 11 y en it pour des sommes fantastiques. 3 avril. Siege en règle: toutes nos organisationsde Moldavie me donnent l'assaut. Nicu Ghika-Comanesti préte serment pour les Travaux Publics. Le général Vaitoianu prend mes instructions au sujet

NOTE POLITICE 1918 445 la Averescu, care se agitä cam prea mult. Antidinasti- eismi democratic tárrtneasc6 : acesta e programul lui. Vizita lui Poklevski, care pledeazá anai ales a- vansul de criteva milioane pe cari vrea sá le mai obtinit Cerbacev. Ni' e verba deck de vre-o... 15 milioane. Mi se prezintä textul unui manifest al liberali- ler, monument de urrt si de fkárnicie ; interzic publica- tiunea. Consiliu de ministri, chestiuni militare si fi- nanciare. Se hotiiráste incetarea tuturor misiunilor mi- litare, de propaganaialtele, in strainkate. Se hag,- reste de asemenea suprimarea celor 100 de franci pe zi aoordati deputatilori senatorilor cari stau la Paris... Poftit la masa pe Basarabeni. Halippa imi spune eh' Inculet. e vanitosi cA cu greu Il vom aduce la ceeace voitn. 4 Aprilie. Luerui mai obositor; in plus am fost bolnav toath noaptea. La 11 ore consiliul pentru Ba- sarabia. Aduc la cunostintil c'á o depesä a lui Horstmann imi confirmrt mrtna liberà din partea lui Kiihlmann. En- de Averescu qui s'agite un peu trop. Anti-dynastictisme et démocratie paysanne; tel est le program.me d'Averescu. Visite de Poklevsky qui plaide surtout l'avance do quelques millions que Tcherbacheff vent encore obtenir, Il ne s'agit que de quelques.... 15 millions! On me présente le texte d'un manifeste des libéraux, mo nument de haine et d'hypocr,i.sie; j'en interdis la publication. Conseil de ministres questions militaires et finan- eières. On décide la cessation de toute,s les missions mill- taires, de propagande et autres à l'étranger. On décide aussi l'arrêt des cent francs par jour alloués aux députés et séna- teurs qui osiègent» it Paris... Invité it diner les Bessarabiens. Haliipa, que je recon- duis, me dit que Inculetz est vaniteux et que difficilement on l'amènera tl ce que nous voulons. 4 avril. Travail encore plus tordan.t et j'ai été malade toute la nuit. A 11 h. consei/ pour la Bessarabie. Je porte con- naissance qu'une dépéche de Horstrnann confirme main- libre de la part de Kfihlmann. Enthousiasme de Harjeu, Me.

446 NOTE POLITICE 1918 tuziasm din partea lui Baden, Mehedinti, Saulescu. Su- pm vonditia lui Czernin., artileria, i anunt trimi- terea flotilei. Arion se ridicl impotriva artileriei. Su- piirat Ii spun : «Nu se fac lucruri mari tremurfind me- ren pentru popularitate». Vizita lui Saint-Aulaire, intepat. E vorba de e- chipajul vasului «Jeane Blanche», stationarul francez dela Constantinopol, pe care Il numeste «un. petit yacht de plaisanceo si care, de fric5, sá nu cadA in mhinile bol- sevicilor la Sevastopol, s'a refugiat in bratul Kilia. AT N.-oi Bá repatrieze pe acesti oameni : suntemtinuti internAm. l'AgAduesc sä tratez la Bucuresti cu Germanii. Consiliu la 5 ore, la M. 5.Regele anunta cä nu e nimio deosebit laordinea zilei, dar eci, a dorit s5, se intruneascd cu ministrii sài. Asupra pgcei Regele aratii inca °data sentimentele sale ostile. Protestez in- dabi incet, dar cu fermitate, impotriva aprecierilor sale gresite, mai ales inafacereapetrolului. Discuam mult timp asupra unei panglici de decoratiuni !Si Re- gele aratä un clesen in culori, probabil opera sa, asupra unui semn distinctiv de acordat invalizilor ! Din toatil hedinti, Saulescu. Je pose la condition supposée de Czernin artilerie et annonce envoi de flotille. Arian regimbe contre cession de rartillerie. Je me filche: «On ne fait de grandes choses en tremblant toujours pour sa popularité . Visite de St Aulaire, pointu, 11 s'agit de réquipage de la Jeanne-Blanche, le stationnaire franottis it Constantinople, qu'il appelle «un petit yacht de plaisance» et qui, de peur de tomber it Sevastopol aux mains des bolehevistes, s'est réfugié dans le bras de Sine. Il voudrait rapatrier ses hommes: nous sommes tenus de les interner. Promets de négocier à Buca- rest avec les Allemands. Conseil it 5 h. chez Sa Majesté. Le Roi annonee que rien de partieulier à rordre du jour, mais qu'il a désiré retrouver avec see ministres réunis. Sur la paix, le Roil marque encore une fois ses sentiments hostiles: je proteste de suite, doueement, male fermement contre ses appréciations erronées surtout dans l'affaire du pétrole. Nous diseutons longuement sur un ruban de décorationt Et le Roi donne un dessin en oouleur, son oeuvre probablement, sur un signe distinctif à aecorder aux invalides. De toute la long-ne séance

NOTE POLITICE 1918 447 lunga §i copilareascaedint5., de retinut numai risirea cá Cartierul general a ta.ebuitsrt fie transferat dela BArlad, «unde eram a§a de bine», la Ia§i, Ru§ii amenintaserà cii altfel îi mutA prapriul lor Car- tier la Chisingu. Intrevedere la 9 seara la Lascar Antoniu cu ge- neralul Asian. Ne vorbe§te de Turtucaia. Din. cele 21 de tunuri cu tragere lungiti nici unul nu-§i avea platforma; nu puteau servi. Dar instalatia lor costase 900 mii lei. Cand la Bucuresti a intrebat pe Ráscanu asupra fortei de rezistentil a Turtucaei, i s'a räspuns :cel putin 15 zile; Georgescu zieea :«Poate sii atacei 500 mii oa- meni, nu-i pasg». Doug zile mai tarziu pozitia cädea. El, §eful nici nu avusese voie sii o viziteze. (v. Memo- riul lui Aslan). Meissner Mii consultà privitor la un manifest deplorabil pe care liberalii vor sg.-1 räspandeascg. Fra- zeologie rea, veninoasg, ditirambicg pentru Rege. Apre- cien i fal§e asupra Ocei. Refuz inserarea §iafi§area. Scrisoare dela Brgtianu, la care nu raspund §i pe care o pun la dosar ;totu.5i ei o tipgresc in foi volante. Ba- puérile à retenir seulement l'aveu que le Quartier Général a (la étre transféré de Bfirlad «oit n.ous &ions très bien» it Iassy, paree que les Russes avaient menaoé qu'autrement ils portaient leur propre Quartier à Kisinau. Entrevue 9 h. s. chez Lascar Antonin, avec le générai Asian. 11 nous parle de Tartucaia. Sur les 21, canons it longue portée, pas un n'avait sa platforme; ils ne pouvaient servir. Mais leur installation avait cofité 900.000 lei. Lorsque, à Bu- carest, il a interrogé Rascann sur la force de résistance de Turtucaia, il lui fut répondu: cCel putin 15 zile»: Georgescu disait: «Poate sl ataco si 500.000 de oameni, nu-i pasl». Deux jours après la position tombait. Lui, le chef, n'avail na6me pas eu la permission de la visiter (D. mémoire d'Aslan). Meissner me consulte au sujet d'un déplorable mani- feste que les libéraux veulent lancer. Phraséologie méchante, tralneuse, dithyramlyique pour le Rol. Appréciations fausses sur la paix. Je refuse rinsertion et raffichage. Lettre de Bratianu à laquelle je ne réponds pas et que je mets au dossier; néanmoins ces Messieurs l'impriment en feuilles

443 NOTE POLITICE 1918 flues° ca va fi raspanditä peascuns.Insarcinez pe Barbatescu sii caute tipografia. Manifestul a fost tipa- rit In mod clandestinsi irapartit la23 Martie. Dinu (Dr. Bratianu) mi-a adus un exemplar luat dela Misu Pherekyde. 5 Apriiie.La ora 11 Consiliu de ministri, la care iau parte Inculet, Ciugureanu si Halippa. Stere sosit dimi- neata scaparad de un accident gray in gara Pascani, asista la sedintä. Recapitulez ceeace expusesem delega- tiunei : neputinta pentru un Stat mic in formatiune de a pastra integritatea sa intre Ucraina, Austria si Roma- nia si conditiunile ce le consimt in cazul uniTei procla- mate de ei. Inculet, dupa ce reaminti amenintarea lui Arion: ca daca.' nu e unire, va fi anexiune, intreaba daca este sigurantä pentru Basarabia ca sà nusufere vre-o amputarein caz de unire. Vorbesc deasigurärile verbale, confirmate din partea lui Kfihlmann, de a avea mAna liberä, in caz cand &am vasele moastre. Discutie a- prinsa : ceilalti delegati nu spun nimic intelept, Stere vorbeste mult, dar cu cäldura si bun simt. Inculetso volantes ; je suppose qu'il va y avoiraussi unedistribu- tions clandestine. Je charge Barbatescu de rechercher l'im- primerie. Le manifesto a été imprimé clandestinement le 23 mars et distribué. Dr. Dinu Battianu en apporte un exem- plaire pris chez Michel Phérékyde ! 5 avril. A 11 h. conseil des ministres auquel prennent part Inculetz, Ciugureanu et Halippa. Store, arrivé cematin, échappé a un grave accident en gare de Paseani, assiste it la séance. Je récapitule ce que j'avais (Wit exposé it la déléga- tion: l'impossibilité pour un petit Etat en formation de gar- der son integrité entre l'Ukraine, l'Autriche et la Roumanie et les conditions que je leur consens en cas d'union proclamée par eux. Inculetz, après avoir rappelé la menace d'Arion; que s'il n'y a pas d'union, il y aura annexion, demande s'il y a une sfireté pour la Bessarabie de ne pas subir d'amputa- tion au cas d'union. Je parle des assurances verbales et de la dépêche de Horstmann me confiamant de la part de Milli- mann

NOTE POLITICE -- 1918 449

aphrä ea un slay, vicleani linistit. Nu stiicum si-1 apuci. La sfarsit, pune intrebari : Se va pastra Sfatul Tgrei t Se va pastra un guvern 7 Care va fi administra- tia 7 Si Halippa adaogg,: Care va fi dreptul electoral, si daca femeile îi vor pästra votul 7 Raspund : Sfatul va fi disolvat, caci Camera si Senatul,din care vor face parte, reprezinta Natiunea. Nu va rnai fi gavern, fiindea. delegatii Basarabiei vor face parte din consiliul de mi- nistri, ca ministri români. Daca se sere un comitet con- sultativ, un fel de Consiliu de Stat Il vom da. Regimul agrar stabilit de ei va fi respectat pan. la Oonstituanta chiar nu se va atinge de el nimeni, dacä primesc demnitate prealabila pentru pamanturileexpropriate. Regimul provinciar floating, gi admit eapentru, consi- liile judetene femeile gg-§i pgstrese votul. Strâgeri de miina. Felicitari. Dar nu s'a fixat ni- mic ca program; si Inculet etot nedumerit. Stere pleaca maine cu ei. Un aghiotant, colonelul Cezarescu, mi-aduce din partea Regelui rezultatul unei convorbiri avutä ou ge-

Inculetz se défend comma un salve, retars et calma On ne sat par quel bout le prendre. En fin de discussion il pose des ques- tions: Gardera-t-on. le Sfatu1 Tzareil Gardera-t-on un gon- vernsementt Quell° sera l'administratian, Et Halippa ajoute: Qual sera le droit électoral et les femmes conserveront-elles leur vote? Je aiponds: Le Sfatul Tzaret sera dissous, ear c'est la Chambre et le Sénat, dont ils feront partie, qui repré- Sentera la Nation. Plus de gouvernoment, puisque les délégués de la Bessarabie ferront partie du coweddes ministres. comme ministres roumains. Si on demande un comité con- sultatif, espèce de Conseil d'Etat, nous le conehdons. Le ré- gime agraire établi par eux sera xespecté jusqu'à la Consti- tuante et même on n'y touchers plus, si ils acceptant la préa- lable indemnité pour les terres expropriées; le regime pro- vincial intact et j'admets que pour les conseils de district les femmes gardent /eur vote. On se donne la main. On se félicite, mais on n'a rien fixé comme programme. Et Inculetz est toujours cnodumerit». Stare part demain avec eux. Un aide de camp, colonel Cezarescu, m'apporte de la part du Roi une conversation eue aye° le général Vaitifianu. 29

450 NOTE POLITICE 1918 neralul V äitoian/u. E vorba de 50 vagoane gräu, pentru care armata a autorizat cumpärarea, desi comertul nu e liber, in folosul unei opere de caritate prezidatä de d-na Averescu, Cu autorizareade a vinde cu benefi- ciu, transformate in fäin; diferentatrebuind sser- veaseä la alimentares. Oasei coloniilor soplare. Afacerea a fost inchipuitä de ovreiuI Schuller, prieten cu Ave- reseu,i luatä de generalul Väleanu : cu pretul de lei 3.20 faina ar fi asuprapretului vânZärei un cktig de 20 mii lei de vagon. Sesizat de Rege, ministrul de rgzboi a oprit transportulgraului. Milne voi face luminä in aceastä al acere. Generalul,care vrea fa.cä pe Boulanger, are nevoie de bani. Numitul Schul- ler a venit la mine azi si a märturisit cá pentru jurna- lul ce trebue fondat, îi s'a cerut sume mari, pe care le-a fägäduit. Acord Bulgarilor autorizarea sá la din Basal-a- bia (Bolgrad) 11.000 tone de cereale. Este conditia ce- rutä de ei pentru liberareaprizonierilornostri :au 30.000 si noi deabea vre-o 100. In depesa sa de azi, Tan-

Il s'agit de 50 wagons de blé dont l'armée a autorisé l'aehat, quoique le commerce n'est pas libre, au profit d'une oeuvre de charité présidée par M-me Averesen, avec l'autorisation de les revendre avee bénéfiee, transformés en farine, la dif- férence devant servir à aiimenter la caisse de l'oeuvre des colonies soolaires. L'affaire a été cousue par le juif Schul- ler, ami de Avereseu, et enlevée par le général Valeanu: au prix de 3 lei 20 la, farine, il y aurait sur le prix d'achat un bénéfice de 20.000 lei par wagon. Saisi par le Roi, le ministre de la guerre a interdit le transport du blé. Je mettrai au clair demain cette affaire. Le général, qui vent fa,ire son Boulanger, a besoin d'ar- gent. Le Schuller a été chez moi aujourd'hui et avoué que pour le journal A fonder on lui a demandéet il a promis la grosse somme. J'aeeorde aux Bulgares l'autorisation de prendre en Bessa-rabie (Bolgrad) 11.009 tonnes céréales. Vest la condition stipulée par eux du rappatriement de nos prisonniers: ils en ont 30.000 et nous, A peine, une centaine. Dans son télé- gramme de ce jour, Tantiloff a la canaillerie de me rappeler,

NOTE POLITICE 1918 451 tilof are miselia reaininteasca,caoconditiune, declaratia lui Tonc,ef privitor la Basarabia. Scurta vizità a lui Marincovici. Recunoaste cá" ara lovit de moarte pe Brátianu declarând ca la 2 Ia- nuarie i-am instiintat cá trebuie sa se alipeascá la con- ferinta dela Brest-Litowsk. 24 Martie (6 Aprilie). Arioni Dobrescu pleacá la Bucurestl. Ne-am inteles,Arioncu mine, privitor la propunerea relativä la achizitia de cátre straini a uno- bilelor si a unui protocol explicativ al amnistiei. Regele semneazá decretul dedisolvare, prinanti- cipare. Generalul Hdrjeu, foarte nemultumit de starea de spirit a Regelui, cai Mehedinti, cáruia Regele i-a -spus cä un asemenea tratat nu putea fi ratificat (!?), Imi raporteaza doug afaceri grave : 1) Cu toate c. llar- jeu i-a declarat ca prezidentulconsiliului insista pen- tru primirea demisiunei lui Presan, Regele a manifes- tat vointa fermä de a respinge aceastá demisie si de a-i vorbi pentru a-1 faoe srevie asupra ei. 2) A apa- rut un decret numind din nou 4generali. Un adju-

,comme une condition, la déclaration de Tonteheff concer- nant la Bessarabie. Courte visite de Marinkovitch. 11 reconnait que j'al touché à mort Bratianu lorsque j'ai déclaré que le 2 janvier je les ai avertis qu'II fallait se rattacher à la conférence de Brest-Litowsk. 24 mars (6 avril). Iassy. Arion et Dobrescu partent -pour Bucarest. Nous nous sommes entendus, Arion et moi, au sujet de la proposition concernantracquisition par les -étrangers d'immeubles ruraux et d'un protocole explicatif du paragraphe amnistie. Le RGI signe le déoret de dissolution par antioipation. Le général Harjeu, très mécontent de l'esprit du Roi. tout corame Mehedinti, it qui le Boj a dit qu'un paren traité ne pouvait étre ratifié?), me rapporte denx affaires graves: 1) Malgré que Harjeu lui ait declaré que le président du con- seil insistan pour l'acceptation de la démission de Presan, le Roi a manifesté le ferme vouloir de repousser cette démis- sion et de lui parler pour le faire revenir; 2) 11 a paru un .décret nommant de nouveau quatre généraux. Un aide de

452 NOTE POLITICE 7918 taut a adus un decret semnat de Rege, cerAnd lui contrasemneze. Refuzul lui Harjeu, care. se duce la M. S. demonstrAndu-iea'acei ofiteri nu sunt pe ta- blou. Regele pretinde cà tablourile au fostmodificate, side fapt la Mamie Cartier i se aratä,alte tablouri, care ITarjeu afirmä &á sunt false. La refuzul repetat al lui HArjeu, decretul antidatat e trimis lui Iancovescu care 11 semneazä, ca presupus fäcut pe cAnd era incI ministru. Paharul eplini scriu Regelui, care pleac5, peste douà ore la Oituz, csä primirea demisiunei Presan «este- o necesitate de guvernämânt». Sfarsitul scrisorei mele: oNu se poate modifica altfel spiritul care domneste la Marele Cartiersicare-I aduce sá nesocoteaschi autori- tatea constiti4ional6 a guvernului». Regele imi trirnite, lh 8 jum., pe generalulRam- niceanu, acesta destul de emotionat, sá intrebe ce credeaeste nelinistitor«in spiritul Marelui Cartier». Bänuesc cá generalul sau Regele se gAndeau la un spi- rit cordial pentru Germania, care sä inlocuiascg fobia dominantä. Am schimbatindatà macazulgazetä camp a apporté un décret signé par le Rai, demandant Harjeu de le contresigner. Refus de Harjeu, qui va s'en ex- pliquer avec Sa M,ajesté, en lui démontrant que Ces Messieurs ne sont pas sur le tableau. Le Roi pretend que les tableaux ont été modifiés et de fait, au Grand Quartier on lui montre d'autres tableaux que Harjeu affirme être faux. Sur le refas reitéré de Harjeu, le déoret antidaté est porté à Iancovescu, qui lesignecomrae suppose rendu pendant qu'il était encore ministre. La coupe est pleine et j'écris au Poi, qui part dans deux heures pour Oituz, que l'aceeptation de la démission de Pre- san est une <

NOTE POLITICE 1918 453 necenzuratg, In care eramcalificat de stafie ; tele- gramele mole divalgate inteun sfert de ceas;A. Cons- tantinescu cunoscAnd toale incidenteleBoyle dela Su- lina; Presan neprezentându-seministrului de ràzboi ; de aseme.nea aluziune la decretul din ajun. Apoi generalul mä" instiinteazà cá Luni sau Marti, la intoar- eerea Regelui, demisiunea va fi primità. Dar, ea ve- nind din partea sa, generalul ada,o0cä n'ar trebui nu- mit Christescu, pentru cA a fostamestecat in afacerea Sturdza! Eu : Vom vedea ca ministrul de rgzboi. (Vom avea delucru cas. adueem pe Rege pe ca- lea cea bunit !) Depe.56,dela Tantilot multumindu-mi pentru grAu, in care se af15. aceastà fraz5.: «Hotkare care va avea desig-ur cele mai bunà urm6ri legate de numele Dv., pentru legaturile viitoare alecelordoug tArivecine, ceeace mà bucurA cudeosebire».In leg`áturgcu tele- grama precedenti, care se raportalaconvorbirea cu Toncef, avem desigur teren curgtat pentru Basarabia. voie: Journal non censuré dans lequel j'étais qualifié «Sta- flax.; mestélégrammesdivulguésdanslesquinze minutes ;AlexandreConstantineseueonnaissanttous lesincidents BoyleitSulina ;Pre-sanne se présen- tant pas chez le ministre de la guerre; allusion aussi au flécret de la veille. De suite le général annonoe que lundi on mardi, au retour du Roi, la démission sera acceptée. Mais, eomme venant de sa part, le général ajoute: il ne faudrait pas nommer Christescu, pares qu'il a trempé dans l'affaire Sturdza! Moi: C'est à discuter avec le ministre de la guerre. Nous aurons du fil à retordre pour mettre le Roi dans la bonne vole. Dépéche de TantiIoff me remerciant pour les blés; il y a cette phrase: grésolution qui aura assurément les meilleures conséquenees liées à votro nom, pour les rélations futures des deux pays voisins, ce qui me réjouit tout particulière- ment». En liaison avec le précédent télégramme qui se rappor- tait it la conversation avec Tontcheff, c'est évidemment du terrain déblayé pour la Bessarabie.

454 NOTE POLITICE 1918 Vizita d-lui Pruncu din Basarabia,. membru at Radei din Kiew, foarte nationalist roman, voind sä or- ganizeze omi§care deapropiereprintre cei 500de mii (2) de Romani de pe tarmul stang al Nistrului, de- opus pretentiunilor ucrainiene asupra nordului Basara- biei. Despretuitor pentru Inculet si tovarásii sài, «copii prosti», el recomandà pe DimitrieSemigradow,fost n2embru al consiliului de Stat din Petrograd, ca cel mai distins din Basarabeni, Vladimir Hertza, Gore, care a fost la mine, generalul Cantacuzino, care e inch', la Kiew,i Sinadino, dei Grec. 25 Marte (7 Aprilie). Vizita matinalii a lui Bar- clay : Imi vorbeste de rezervele ce a trebuit sh," facA in chestiunea petrolului. Nu inteleg mare lucru. S'ar pà"- rea, dacg ghicesc bine, ea' e un augajament de depggu- bire din partea Englezilor pentru distrugereapetrolu- luii cà," Barclay n'ar voi ca sä fie in beneficiul Germa,- nilor. Restul fArä insemniltate. Deasemenea vizitä, afoarteinteresantului co- lonel Boyle, care ne-a adus prizonierii dela Sevastopol. I-am oferit sá tratez trecerea lui prin Elvetia. Nu tine :

Visite de Mr. Pruncu de Bessarabie, membre de la Rada de Kiew. Très nationaliste roumain, voulant organiser un mouvement de rapprochement parmi les 500.000 (I) Roumains de la rive gauche du Dniester, A opposer aux prétention& ukrainiennes sur le Nord de la Bessarabie. Méprisant pour Inculetz et ses. compagnons: «des enfants !Ales», il recom- mande Semigradef Dimitrie (ancien membre du conseil d'Etat A Petrograd) comme le plus distingué des Bessanabiens, Vla- dimir de Hertza, Gore, qui a déjà été chez moi, le général Cantacuzène qui est A Kiew encore et Siliaclino, quoique Grec. 25 mars (7 avril).Visite matinale de Barclay: il me parle des réserves qu'il a dil faire dans la question des pétroles. Je ne comprends pas grand chose. Il semblerait bi j'ai deviné- juste qu'il y a un engagement de dédommagement de la part des Anglais pour la destruction des pétroles et que Bar- clay ne voudrait pas que ce fut au bénéfice des Allemands. Le reste insignifiant. Visite aussi du très intéressant colonel Boyle, gal nous a ramené les otages de Sevastopol. Je lui ai offert de négo- cier son passage pour la Suisse: il n'y tient pas; 01 a encore

NOTE POLITICE 1918 455 mai are inc6 treaba in România si in Rusia». El s'a fAcut singur ca'inele de paza al depozitelor noastre din Rusia, dar ar voi mai ales ca vasele noastre sà.' nu cadà in mâinile Germanilor. Vizita lui Psycha (ministrul Greciei). Toti stfainiiin sà." ja contact. 26 Martie (8 Aprilie).Chi§indu.CAlätorie de noap- te cu Wirjeu, Mitilin,eu, Corteanu, Gârlesteanu, col. C,on- deescu, general Mircescu, altii. .0prirelungA in giaTa Ghidighii (proprietatea lui Botezatu). Nu trebue sä so- sim prea de vreme ca sä nu supärAm dulcile obiceiuri ruseisti. In garà la 10 ore companie de vAnAtori cu dra- pel pe peron ; pluton de husari basarabeni, trupa repu- blicei; un veteran, generalul Brgiescu, se prezinti ca mi- aistru de fázboi. Ministrii locali, afarä de Ineutlet care vine mai pe urmg. Explicare :Viata incepe la 11 ore; se lucreazg pAn'a la 3.Se pranzeste lung, mult, fumând; seara din nou pranz tarziu; culcare la 3 de di- mineatä. Am fácut experienta chiar in acea searg. Intrare in oras cu automobilele in c,ortegiu, ploton de rosiori in fruntei in urmg, ofiteri lângg trasuri. Cu

faire en Roumanie et en Russie». II s'est institué en chien de garde de nos dépôts en Russie, mais il voudrait surtout que nos bateaux ne tombent pas aux mains des Allemande. Visite de Psyche,. Tons les étrangers tiennent à prendre cc atact. 26 mars (8 avril).KisinauVoyage de nuit avec Herjeu, Mi- tilineu, Corteanu, Garlesteanu, col. Condeescu, général Mir- cescu, suite. On s'arrate longuement dans la gare de Ghidighisi (propriété de Botezatu). Il ne faut pas arriver trap tôt pour ne pas heurter les douees habitades russes. En gare 10 h. eompagnies de chassears avec drapeux, sur le perron; peloton de hussards bessarabiens, troupe de la république ; une ba- derne, le général Braiescu, se présente comme ministre de la guerre. Les ministres locaux, sauf Inculetz qui rejoint plus tard. Explication: la vie commence it 11 h.; on travaille ¡as- 3 h., on dine longuement, copieusement, lentement, en fumant; on recline le soir, tard; on se couche it 3h. du matin. J'en ai fait l'expérienee le soir méme. Entrée en ville avee nos automobiles en cortège, peloton de rosiori en tête et derrière, officiers aux portières.J'ai

456 ¡VOTE POLITICE 1918 mine am pe Inculet;Ilitrjeu ia pe Ciugureanu.Pu- tina lume pe strade;se aduné. numai in faja Nepgsare ? OstilitateMi se explicg CA, instiintat seara in ajun la 10 ore si surprins de ora matinalg (I), guvernul n'a putut8ä, la nici o mäisurg. De altfel prima- rul Schmidt, vriismas al unirii, s'a incrucisat cu noi cAndu-se la garg pe &And noi o pgrAseam. Politioeste, am fAcut un mare pas : Stere asigurà avem majoritatea. «Am fäcut 28 de discursuri, spune el, s'au fäcut kilometri de vorbärie». Constat cä toati lumea seagiti, dar nimeni nu face nimic lAmurit mai ales nu pare a inteleg,e eh' timpul e lucru de pref. Oare tarismul i-a fAcut asa t Nioi o voint4 si mai ales un tembelism mai anult ca oriental, dacä e Cu putintA. Uniunea proprietarilor nu jain seamgi despre- tueste tot ce e la putere. Trimit pe delegatilaSina- dino, care pare-se trebuia sà má primeascA la el, dar guvernul, cu drept cuvânt, s'a impotTivit. Inculot s'a ho- färfit, mi-a dat asigurare; dar Tziganko ii combatein- fluenta si divide grupul färanilor, al cArui leader ne- discutat fusese phnä" atu.nci Inculet. Inculetz dams ma voiture; Herjeu prend Oiugureanu dans la sienne. Pas beaucoup de monde dans les rues; on se groupe devant rhôtel. IndifféreneelHostilitélOn nous explique qu'averti à 10 h. du soir la veille et surpris par rheure mati- nale (7), le gouvernement n'a pu prendre aucune mesure. D'ailleurs, le maire Schmidt, hostile à l'union, nous a croisés, se rendant it la gare, quand nous en étions partis. Politiquement un grand pas de fait: Stere assure qu'on a la majorité. «D a fait 28 discoursdit-il et on a fait des kilomètres de verbiage's». Je constate que tout le monde s'agite, mais personne ne fait rien de précis et surtout n'a rair de comprendre que le temp,s est chose précieuse. Est-ce le tzarisme qui les a rendus leis? Aucune volonté et surtout une nonchalance plus qu'orientale, Si possible. L'union des propriétaires bondent et méprisent tous ce qui est au pouvoir. J'envoie les délégues chez Sinadino qui, parraft-il, devait rae reoevoir en quartier, mais le gouverne- ment, comme de juste, s'y est opposé. Inculetz s'est décidé; il m'en a donné l'assurance, mais Tziganco bat en brèche son influence et divise la group° des paysans, dont Inculetz était le leader jusqu'alors incontesté.

NOTE POLITICE 1918 457

Sosim la Hotel de L.ondra, cartierul nostru general. Primeso pe ministrii; soseqte apoi arhimandritu1 Gurie, vice-ministru pentru culte :a aflat cá", in. Biserica din Romania se fácea multá politicá sise arata ingrijorat linisteso temerile sale._ Cazacui °Mere má, pun in curent cu tratativele; pentru ei e o boga' a vointei care pricinueste toate sováelile. Stere intra, iese, lucreaza, vede diferitele partide si-mi spune : Trebu,e sà fac pe aebunul cu nebunii, si pentru unii revolutionari arát mai aprins ca ei. E un pas de trecut :Ii vom pune in 6 luni la &celas nivel Cu restul tárii». Vizite oficiale. Seara la Hertza pranz de 40 ta- camuri ; multe doarnne ; dupg 12 conoert. Nici o vorbá de politicá. 27 Martje (9 Impotriva obi- ceiului de a se scula la 11, astázitoti ggsese mijloc fie matinaili. Un asalt puternic al luiSavenko in chestiunea proprietátei : marii proprietari ar fi ráspán- dit zgomotul ca le vom inapoia propriefátile. St,ere

Arrivé à rhêtel de Londres, notre quartier général. Je regois les ministres; arrive ensuite rarchimandrite Gurie, vice-ministre pour les cultes; il a appris que ron faisait beau- coup de politique dans l'Eglise en Roumanie et s'en montre inquiet; je calme sea alarmes. Cazacu et Cadere me mettent au courant des pourparlers; pour eux, c'est une maladie de la volonté qui cause toutes les tergiversations. Stere vient, sort, travaille, voit les fractions et me dit: «Je dois faire le fou, avec les fous et, pour certains révolutionaires, me mantrer plus ardent qu'eux. C'est un pas à franchir: nous les mettrons en six mois au niveau du reste du pays». Visites officielles. Le soir chez Mr. de Hertza diner de 40 couverts: Princesses Troubetzkoi et Cantacuzène, Madame Gore, Mme Istrati et sa fille, beaucoup de dames ;après minuit, cone,ert Enescu, Marozzi, Madame Dicescu. Pas un mot de politique. 27 mars (9 avril).Ifisinau.Malgré les habitudes dese le- ver it D. h., ontrouve pour ce jour moyen d'être matinal. Un assaut formidable deSavenko dans la question propriété: les grand.s propriétaires auraient répandu le bruit que nous leur .restituons leurs propriétés. Stere apporte une formule de

458 NOTE POLITICE 1918 aduce formula unui compromis intre grupuri; primesc clauzele, modificandu-le putin. Gäsesc mai ales un arti- col final care lasa Constituantei grija sreguleze tot. Acest compromis e privitor deci la perioada detran- zitiune. Vizitele lui Roman Dolivo-Dobrovolski, mare maresal al nobilimei din Basarabia, si a lui Pisa rjevski, maresal al nobilimei din Bender, ma obliga sa le spun ca proprietarii trebuie s. aiba rabdare si mai ales sa se pregateaseä s. ja parte la alegerile deConstituanta; guvernul nu le va fi atunci ostil. In du-te, vino, diminatta trece repede.lau masa in grabit, primindin acelasi timp. La 3 jum. ne du- cemlaSfat : ar fi voitseimai intdrzieunceas, dar met opun. Feixrei escortetsinumaicucivilii, in plus Mircescu. Cad intreim,Sala intreagetacktmei; ceitivaindeireitnicistaunemiscati pe locwrile lor dar feiret set protestezesau sit motif este.Pronwat 'ZING discurs vibreitor, puternic aplaudat dau citire condi- tiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea lor declar yet pdreisescpalatul, dar îi rog setpliseascd act e.

compromis elaborée avec les différents groupes; j'en accepte les clauses, en les modifiant un pen. II y a surtout un article final qui remet à la Constituante le soin de tout règ- ler. Le compromis regarde done la période de transition. Les visites de Roman de Dolivo-Dobrovolsky, grand maré- chal de la noblesse de Bessarabie, et de Pissargevsky, maré- chal de la noblesse de Bender, m'obligent à leur dire que les propriétaires doivent prendre patience et surtout se pré- parer à prendre part aux élections pour la Constituante; le gouvernement ne leur sera pas hostile alors. En allées et venues la matinée passe rapidement. Je dé- jeune sur pieds, tout en recevant du monde. A 3 h. et demie nous nous rendons au Sfatul Tzarei; ils auraient voulu re- tarder encore d'une heure; je m'y oppose. Sans escorte et rien que des civils, plus Mircescu. Wand on nous introduit, la salle acclavse. Quelques récalcitrants restent rivés à leur place, mais sans protester mu manifester. Je fais un discours vibrant, fortement applaudi et je donne lecture des condi- tions formulées; pour respecteri leur souveraineté, je déclare quitter le Palais, mais je les prie d'en venir aux actes. Nous

'NOTE POL1T10E 1918 459

Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine ser- vit. Toti gen,eraliii ofiterii superiori prezenti. tam cu infrigurare. Pe la 7 colonelul Condeescu vine sc anunte cá putem merge la Sf at, ccici se incepedespide- rea votului. Prin 80 de voturi se hoteirecsecá votul va avea lac prin ape/ nominal fi de,schis. Ceuta urccim scci- rile, in mijlocul unei emotiuni de nedescris, ni se anuntd cci prin 86 voturi contra 3, plus 35 abtineri, unirea a fost votatä. Vreau sá felicit pe Stere : o crizci de lacnimi it aruncd in bratele mele.Cazacu plânge.Generatiise imbraliseazei cu deputatii. Harjeu, cu ochii imi spume eel nu va wila niciodatii ceii-am permis sàtrei- ascei alcituri de mine aceaster ora- de neuitat.Toti swnt a$a de micati, indit nu pot vorbi. insturni,amintin- du-mi tot ce m'au feicut sá indur, nu pot sà desdetese dintii. In sfeirsit,edinta solemn:id trebues'd inceapli.De data aceasta sosisem cu escortclde cavaleriei cu toti generatii. Inconjurati de ei intränv in saki, luminatei ca zinai intesatei de lume. nous rendons au Cercle militaire, où il y a un thé trés bien- servi. Tous les généraux et officiers supérieurs présents. On attend un peu fiévreusement. Vers 7 h., le colonel Condeescu vjent annoncer qu'on peut alter au Sfatul Tziarei, car on dépouille le vote. Par 80 voix on avait décidé que le vote- auratt lieu par appel nominal et ouvertement. Quand nous montons les escaliers, au milieu d'une émotion indescriptible, on nous annonce que par 86 voix contre trois, plus 35 absten- tions, l'union a été votée. Je veux féliciter Stere: une crise de larmes le jette dams mes bras Dr. Cazacu pleura. Les généraux s'embrassent a,vec les députés. Herjeu, les yeux mouillés, me dit qu'il n'oubliera jamais que je lui ai permis de vivre à mes cads cette heure inoubliable. Tout le monde est tellement ému qu'on ne peut porter. Moi-même, me rap- pelant tout ce qu'on m'a fait endurer, je ne puts desserrer les dents. Enfin la séance solennelle doit commencer. J'étais arrivér cette fois avec e,scorte de rosiori et tous les genéraux; e'est encadre par ceux-ci que nous entrons dan,s la salle, éclairée, jour, bondée de monde.

-460 NOTE POLITICE 1918

lnculet proclama votul fi declard ca adunarea (MG tipseau decal 13 deputati), a adoptat deciziwnea blocu- lui mialdovenesc ea set se wneascei cu _Romania. Mà. urc la tribund $i declar di «in numele poporului roman $i al Ragelui seiu M. S. Ferdinand I (ovatiuni) iau act .de hotarirea Sfatului $i. proclamBasarabia wnitd, de data aceasta pentru totdeauna, cu Romania una $i n exli- vizibilii». (E o adevaratei frenezie). Adaog: «Sit nein- clinam in fata geniului rasei noastre care a permis po- poruluil Basare bici sii-si pastreze vie, printre veacuri, scanteia care la prima suflare a libertatei a aprin«ini- mile lor, $i sci salutam, adanc pe ace$ti oameni (aratand pe cei dela guvern), cari farcl preocupdriegoiste, pu-1 teind sa rarnaie conducatorii wnui Stat, au voit mai bine sa fie servitorii unei natiuni». Ye ducem apoi la Catedralii, unde Gurie, duper; ce a -tinut o scurta cuvantare $i a proclamat pe Rege $i, pe Regina suverani ai Wei, a slujit un, Te-Deum. Foarte multa lume. La 9 ore in, sala Cazinoului dan un prevnz de 220 ta- camwri Sfatului tarei $i notabililor araolui. Toatalu-

Incuietz proclame le vote et &dare que l'assemblée (il ne manquait que 13 députés) a adopté la décision du bloc moldave de se réunir d la Roumanie. Je monte et la tribune et je déclare: aQu'au nom du pewple roumain.. et de son Roi, Sa Majesté Ferdinand 1-er (ovations), je prends acte de la décision du Sfatul Tearei et je proclame la Bessarabie unic, cette fois d jamais, avec la Roumanie une et indivisible». (C'est de la frenesie). J'ajoute :olnclinons-nous devant le génie de notre race, qui a permis au peuple de Bessarabie de mcvintenir vive, et travers les siècles, l'étincelle qui au premiersouffle de la liberté a embrasé leurs coeurs,et saluons trés bas ces hommes .(en montrant les gens du gou- vernement) qui, sans préoccupations égoistes, pouvant rester les conducteurs d'un Etat, ont préféré devenir des servitewrs d'une ncntion». On se rend de suite it la cathédrale et Gurie, après avoir lent], un speech et proclamé le Roi et la Reine souverains du Pays, a célébré le Te-Deum. Enormément de monde. A 9 h., dans la salle du Casino, j'offre un diner de 220 -converts au Sfatul Tzarei et aux notabilités de la ville. Tout

NOTE POLITICE 1918 46t mea, inclusivproprietariimari, au primit Cu graba invitatiwnea mea. Parciselsc Ch4inclu la 1 dimineala. 28 Martie (10 Aprilie). Ia.5i. Sosesc la gat% cAte- va minute inainte de trenul care aduce pe Regina 5i pe. Printul Carol dintr'o escursie pe front, fácutà impreuna cu Regele carecontinuà cu.Mehedinti 5icare se va inapoia mAine. Regina coboarsä foartegraiti, imispune cAteva cuvinte aratanduii multumirea de fericitul eveniment. Printul imi exprimA pärerea de rAu de a Má. fi vAzut a5a de putin, apoi ple,acg In goanà. GermaniiiauCoucy-le-Château,considerat de- Francezi insi.5i ea cheia pozitiunei Armentières. 23 Martie (11 Aprilie). 14.. M. due la garb.' s'it' primesc pe Rege. E multumit. Stiam printeun avis te- tefonic al lui C. St:dam/yid. din Bfirlad, d. Regele era nelini5tit de fácerea mea. 5i 6,- depe5a mea din Chi5inàu l'a inveselit. La 11 ore dau seama de ceeace ea petre- cut Nici un cuvant de multumire ! Dupà douà cea- suri, intre allele, nemultumit de paragraful din tratatul

le monde, y compris les grands propriétaires, ont aecepté ave& empressement mon invitation. J'ai quitté Kisinau a i h. du matin. 28 mars (10 avril)./assy.J'arrive en gare quelques minu- tes avant le train qui ramène la Reine et le Prince Carol d'une- excursion sur le front, entreprise en comm.un avec le Roi,'qui l'a continuée avec Mehedinti et qui ne rentrera que demain. La Reine débarque en coup de vent, me dit quelques mots marquant son contentement de l'heureux evènement; le Prince m'exprione son regret de m'avair vu si pe-u., et il par- tent au galop. Les Allemands prennent Coucy-le-Chfiteau, considéré par les Francais eux-mêmes comme la elé de la position Armentières. 29 mars (11 avril).lassy.Je vais it la gare reeevoir le Roi_ Il est content. J'ai su par un coup de téléphone de Stoianovici de Barlad que le Roi étalt inquiet de mon silence et que ma dépêche de Kisinau lui a rendu sa gait& A 11 h. je rends eompte de ce qui s'est passé. Pas un mot de remerciementl Au bout de deux heuTes entre mitres, outré du paragraph&

462 NOTE POLITICE 1918

.de pace privitor, lademobilizare, imi spune : Nu pot sg semnez aceasta. Ii räspund linitit ca n'are de ales. La randul meu spun ; Cura expertii no$tri au pu- tut sal semneze aceasta I Se pare cg goandg i-ar fi insi- nuat ca acest lucru fusese convenit cu mine ! Imi vorbe$te iar de Presani Ii explic motivele insistentei tnele. Stabilim programul pentru a primi maine delega- tiunea Basarabiei. Regina a chemat pe Mitilineu ca spuie eu am fost prietenul ei, dar e,g' acum se teme de mine; cg mg roagg sà nu fin aspru cu ea; el suferg tnult. Torent clef lacrimi. In$tiintez ca.' mg voiu duce sg o vgd, chiar de trebue amân pe o zi plecarea mea la Bucure$ti. Arion sosit din Bueuresti imi spune eg Massow, trecand dela Sofia, si Horstmann i-au vorbit din non de nevoia de a rgsturna pe Rege... 30 Marte (12 Aprilie). Serbgri in cinstea Basara- benilorInculet, mini$trii, Stere $i Halipa. La 10 ore primire la gark multime mare, aclamatiuni. Cortegiu

.du trait() de paix rélatif it la démobilisation il me dit : «Je 110 Psis Pas singer cela» et je replique tranquillement qu'il n'a pas le choix. Je lui dis it mon tour: «Comment nos ex- ,perts ont-ils signé cela 7» 11 paratt que Coanda lui aurait insinué que cela avait été convenu avec moil Il inc reparle de Presan et je lui explique les raisons de mon insistanoe Nous arrétons le programme pour recevoir demain la délégation de la Bessarasbie. La Reine a appelé Mitilinen pour lui dire que je lui fais peur, moi qui ai été son ami; qu'eIle me prie de ne pas 4tre dure aye° elle; qu'elle souffre beaucoup. Torrent de larmes. J'annonce que j'irai la voir, dussé-je remettre d'un jour mon voyage it Bucarest. Arion, arrivé de Bucarest, me dit que Massow, à son passage de Sofia, et Horstmann lui out de nouveau parlé .de la né.cessité de renverser le Rol... 30 mars (12 avril). Fêtes en rhonneur des Bessarabiens: inculetz, les ministres, Stere et Halippa. A 10 h. réception it la gare. Foule. Acclamations.

NOTE POLITICE; 1918 463 pentru a merge la Ilitropolie: fiecare ministru ia in trA- aura sa un coleg basarabean. La 11 jum. sosirea Curtei; perechea regalA in trAsurA à la Daumont. Foartefru- mos Te-Deum. Multime in bisericA ca i afarA;foarte bun cor. Liberalii au, venit toti, chiari BrAtianu; fostii conservatori s'au abtinut toti. Doamna D. Greceanu s'a insArcinat, prin fata care mi-o aratA, sá anunte aceastA abtinere. D-lor se plang cA n'au primit invitatiuni, care de altfel nu s'au trimis nimAnui. Dupsá un cerc tinut la Palatul Metropolitan, revista trupelor pe strada Stefan Cel Mare. Ce tinutA mAreatA si ce adevAratA fAipturA de oameni erau acesti soldati: chiul viu, fata bronzatA, iniAtisarea desteaptA.La 1 si un sfert dejun la Palat. Toastul Regelui. MA intrebase dacA trebuia sA-1 tie si l'am incurajat cu tArie; atunci : «Haidem, je prends mon courage A deux mains». Dupii aceia îmi spune : aN'am mostenit darul cuvk'ntului, dar ceeace spun, spun din toai'l inima.»--Inculet a avut voie s'A rAspundA. A räudat sclisoarea publieati inMinitor, prin care Regele arendeazA mosiile sale Obstiilor tArA-

Cortège pour se rendre it la Métropole : chaque ministre prend un collègue bessarabien dans sa voiture. A 1_1 h. et demie arrivée de la Cour; le couple royal en calèche à la Daumont. Très beau le Te-Deum; foule à l'église commc de- hors; choeur excellent. Les llibéraux scut torta venus, y compris Bratianu; les ex-conservateurs se sont tous abstenus. M-me Dimitrie Grecia.nu s'est chargée, par la mine qu'elle me fait, d'annoncer leur abstention. Ces Messieurs se plaig- neat de n'avoir pas reçu des invitations, que d'ailleurs on n'a envoyées à personae. Après un cercle tenu au Palais du Métropolite, revue des tron.pes dans la rue Stefan eel Mare. Quelle magnifique tenue et combien ces soldats &talent des hommes: roeil vif, le teint bronzé, l'allure intelligentet A 1 h. et quart déjeuner au Palais. Toast du Roi. Il m'a demandé s'il devait le faire et je l'ai fortement encouragé: «Allow, je prends mon courage à deux mains». Après, me dit: «Je n'ai pas hérité du don de la parole, mais ce que je dis, je le dis de tout mon coeur». Inculetz eut la permis- sion de répondre. Il a fait l'éloge de la lettrè inscrite au cMo- niteur>> par laquelle le Roi afferme ses terres aux Obstii de

464 NOTE POLITICE 1918 nesti si a dat Regelui titlul de Christianski-Karoli («Re- gele táranilor»). Dupg mas`a, Regele decoreazg pe Basarabeni. Stere e numit mare ofiter al «Stelei». Multumeste cglduros. Re- gele e de o rarg veselie i foarte familiar. La 3 jurn. manifestatii. Se joacA hora unirei. Prin- cipesele se coboarg in stradg ou cativa Basarabenisi o joacg printre popor. La 8 jum. dau un prânz in sufrageria Mitropolitu- lui. Meissner mg laudg in toastul lui. E prima oarg cg Rom5,nii par a-si da seama Ca am luat parte cu ceva in marele act care s'a indeplinit ! 31 Martie (13 Aprilie). convorbire cu Regina Maria, provocatg de apelul fácut Joi lui Mitilineu. ca Majestatea Voastrei set' stie cei nu sunt dusmafaul Di- nastiei, spwa eu Reginei. Am primit puterea nu, ea set fac pacea : oricine putea sit' o facet, mai putin bine ca mine, dar s'o facd, si e greu de pleititgreselileattoraA dar aM primit ea sd scap Dinastia !» «0 stiu», a zis Regina. gAtunci cer sá mi se usureze sareina, paysans et a décerné au Roi le titre de Ohristianski Karoli (Roi des paysans). Après déjeuner, le Roi &core les Bessarabiens. Stere est nommé grand officier de rcEtoilez. 11 remercie chaleureuse- ment. Le Roi est d'une rare gaité et tills familier A 3 h. et demie manifestations. On dan.se la «hora uni- rei». Les Princesses descendent dans la rue avec quelques-uns des Bessarabiens et la dansent parmii la fault. A 8 h. et demie j'offre un diner dans la salle it manger du Métropolite. Meissner, dans sont toast, me loue. C'est la première foie que les Roumains paraissent se douter que je suis pour quelque -chose dans le grand acts qui s'est aecompli. 13 avril. Iassy. Une conversation avec Da Reine Marie provoquée par l'appel qu'elle avait adressé jeudi Je veux que votre Mcrjesté saiche que je ne suis pas l'ennemi de la Dyreastie, dis-je à la Reine. J'ai accepté le pouvoir non pour faire la paix: n'importe qui pouvait la faire, moins bien que moi, mats la faille, et c'est dur d'expier les fautes des mares; micas je l'ai accepté pour sauver la Dynastie». «Je le sais», a dit la Reine. Alors je demande qu'on me facilitela besogne et je

NOTE POLITICE 1918 465

adresez Reginei pentru ca din jurul ei sei serisipeascei atmosfera care intretine necazuil Germanilor. Inca, nu au desarmat definitiv (si povestesc ceeace Massow a zis lui Arion la Bucuresti privitar la familia RegalA). Iiex- pile fapt, fiecare.miisufh, care a fost denaturath; adesea Ea ramâne farg, rAspuns gesturi de despe- rare: nu pot sh, iubesc pe acesti oameni c,ari sfgsie tara noastrh. Eu : Dar ne-au inlesnit actiunea in Basara- bia, pe care cu greu ara fi intreprins-o fArd ei. Nota indulcirei : Eram disperatil la gAndul cil puteati protejati mai multi decilt pe Romilni ! Dupg, amiazi, cu o scrisoareautograffi, imi tri- mite pentru Elena (sora mea)prima clash' a crueei <31ariao. Afacerea Presan nu e inch', regulatá.Rog pe Harjeu, la Consiliul dela ora 5, sA n'o mai lasa astfel. De alt6 parte, Arion n'aobtinut mutarea luiDerussi dala Stockholm... 1/14 Aprilie. Intoarcere la Bucuresti. Foarte multA lume la garg; mi se dau si mi se arunch. flori. Am bra- tele incArcate. Pe peronul de esire de asemenea multime ovatiuni. m'adresseà la Reine pourqv:Canto-un-d'elle sedissipe l'atmosphère qui entretient l'irritation des Allemands. n'ont pas désarmé encore. (Et je raconte co que Massow a dit à Arion pendant son séjour à Bucarest). Je lui explique chaquefaitcontrouvé; &aqua mesurequ'onadé- naturé ;souventellerestesansréponse ;maisdes gestes de désespoir ne pills pas les aimer ces gens qui déchirent notre pays». Moi ;alais ils nous ont facilité l'action en Bessarabia que diffieilement sans eux nous l'aurions entreprise». La note de l'adouoissement <

466 NOTE POLITICE 1918 Horstmann la 5 ore. Felicitari eälduroase. Eu Ce se mai petrece 1 El: Este o crizA, Kiihlmann si o crizg Czernin.Iiiihlmann esteatacat de marii indus- triasi, de conservatori si de militari. El se opune anex6- rilori vrea sà pue in executare fgedduelile electorale -ficute Prusiei; ceilalti vor Belgiai nu vorreforme. Pentru aceasta a fost s'aipat la Berlin (rapoartele Ma- resalului)i esbe acuzat de a fi petrecut in. timp ce Czernin conducea pacea in voia lui. A fost un acord se- cret pentru Severin (ce prostie !), si el n'a stiut nimio, etc. Cu Czernin e si mai rgu. Impgratul a scris o scrisoare in Martie 1917 curnnatului s'Au Sixt de Bour- bon-Parine, si Clemenceaua publicat-o. Inscrisoare Impgratul parecA ar propune pAräsirea Alsaciei-Lo- rena pentru a obtine pace. Acest lucru sileste pe Czer- ninsà dea desmintiri, in realitate nefondate. Depesg do protestare a Impsaratului Carol chlre 'Wilhelm siallá depes'a a acestuia pentru a lua act. «Dar, adaogg Horst- maim, lovitura lui Clemeneeau nu si-a ajuns tinta, ci a afirmat si mai solemn solidaritatea». Oricum, un

Horstmann A 5h.Félicitations ehaleureuses, Moi: Au'est-ce qui se passe h Ltd : gIl y a une crise Kiihlmann et une crise Czernin. Kiihlmann est attaqué par les grands industriels, les conservatemrs et les militaires:il s'oppose aux annexions et vent faire exécuter les promesses électo- rales faites à la Prnsse; les autres veulent la Belgique et ne veulent pas la réforme. LA-dessus on l'a desservi (lee rap- ports du Feldmaréchal) A Berlin et on l'accuse d'avoir fait la noce pendant que Czernin menait la paix à sa guise. 11 y a eu un accord secret pour Severin (quelle stupiditél) et il n'en a rien au. Pout Czernin,c'est pire. Son Empereur a écrit une lettre en mars 1917 A sonbeau-frère, le Parme, Sixte de Bourbon, et Clemenceau l'a publiée (dans cette let- tre l'Empereur semble proposer l'abandon de rAlsaee-Lor- raine pour avoir la paix). Oa oblige Czernin de donner des démentis, non fondés au fond. Dépéche de protestation de l'Empereur Charles A. Guillaume et autre dépêche de celni-ci pour prendre acte. «Mai& ajoute Horstmann, le coup de Cle- menceau n'a pas porté ;il a abouti à l'affirmation encore plus solennelle de la solidarité» Tout de méme eat Empereur qui écrit des lettres pareil-

NOTE POLITICE 1918 467 impárat care serie astfel de scrizgri ! Dar mai este o complicatie : Turciisunt in cearfá mare en Bulgarii ; vor ceva pe rani Maritza si refuzg sg semneze pacea. «Se va sffirsii Meg ei», adaogg Horstmama. Toate aceste informatiuni îmi dau un fior prin spate. Pacea noastrg se lungeste, se lungeste. 2/15 Aprilie. Pe cine n'am vgzut °axe astgzi Pe Horstmann, care reguleazg o multime de chestiuni pendinte;pe amiralul Bgleseu, care mi-aducestirea bunìí a intoarcerei vasului «Regele Carol» si una mai pu- -tin bung : cg toatà coasta dela Sulina la Odessa trece sub comanda Austriacilor;pe Hranilovici, care mg felicia, tu laude, pentru Basarabia;pe consulul vonPeters, care ax vrea sà se sfArseasca.' si face apel la mine contra incetinelei delegatilor : «Ar vrea sg termine ea sà pung capät odatA la toate propunerile care ploug». Bunul Pe- ters adaogg«Dacg un Ungar urmeazg lui Czernin, va -fi mult mai grew>. Ledebur crede cg scrisoaxea atri- buitg Impgratului trebue sg fie compusg din mai multe -cuvinte familiare pe care Impgratul sau Impgrgteasa le Nor fi scris, fgrg bggare de seamg,Bourbonului din Franta. les! Mals, il y a encore une complication: les Tures sont en grand querelle avec les Bulgares; ils veulent quelque chose -sur la Maritza et refusent de signer la paix. «On finira sans eux» ajoute légèrement mon ami. Tous ces renseignements me donnent froid dans le dos. Notre paix qui traine, qui iraine! 2/15 avril. Qui n'ai-je pa si vn aujourd'hui IHorst- mann, qui règle une foule de questions pendantes ; l'amiral Balescu, qui m'apporte la bonne nouvelle du retour du «Re- gele Carol» et la moins bonne que tout le littoral de Sulina A Odessa passe sur le oommandement des Autrichiens; Hra- niloviei, qni me félicite très élogieusement pour la Bessara- bie; le consul von Peters, qui veut en finir et en appelle moi des lenteurs des délégués«il veut en null' pour couper court à toutes les propositions qui pleuvent». Le bon Peters ajoute: «Si c'est un Hongrois qui suecède à Czernin, ce sera plus dur». Et Ledebour, qui croit que la lettre attribuée l'Empereur doit &Ere arrangée sur plusieurs mots familiers que l'Empereur ou l'Impératrice auront negligemment écrits au Bourbon de France.

468 NOTE POLITICE 1918

Se anuntA oficial demisiunea lui Czernin, data' eri_ Gazeteledau textulfaimoaseiscrisori. Fgeuti din crâmpeiei bucAti, sau scrig astfel cA, Czernin, care dea- bea suportase amnistia acordat5. Cehilori 139 care nu o aflase decAt atunci &And Seidkr o anuntase in Reinhsrat, n'a putut desigur sà tolereze ca ImpAratul sà," serie fg.rá stirea lui astfel de scrisori. Aceste informatii sunt date de Peters. Toti cei pe cari i-am vAzut regretA aceastà re- tragere. Se vorbeste de Mensdorf, Szeczeny, Tisza, An- drassy, Colonelul Hass are pretentiunea ca sà dan 20 mii de vagoane din Basarabia. Ii fAspund cà aceasta este ex- clus, poste putintä. Convenim sà ne intelegem cu Au- striaciii cu Bulgarii pentru a nu face concurei44 in Basarabiai pentru a nu le mentine la preturile nebune de azi. La 5 ore la Feldmareplul, Vorbim timp de 2 ore- Tot frica de Bratianui rapoartele ch' Regina «urgste» pe Ge.rmani. Imi reproseazg a am dat prea mult Aus- triacilor. Dar se rair5, aflând eh' Kiihlmann m'a impins sg, cedez. Mä intreabg dacA voim s'a." phstrAm toatA Ba-

On annonce officiellement la démission offerte hier par Czernin. Les journaux donnent le texte de la fameuse lettre.- Faite de bribes et de morceaux ouécritetelle Czernin, qui avait déjà mal supporté la fameuse amnistie ac- cord& aux Tchèques et gull n'a appri,se que lorsque Seid- ler l'a annoncée au Reichsrath, n'a puévidemment tolérer que l'Empereur &rive b. son insu de pareils missives. Ces renseignements sont donnés par Peters. Tout le monde que j'ai vu déplore cette retraite. On parle de Mensdorf, de Szeczen, de Tisza, d'Andrassy. Le colonel Ha.ss a la prétention que je donne 20.000 wa- gons de Bessarabie. Je lui dis que c'est exclu et impossible. Nous convenons arranger avec les Autrichiens et les Bul- gares pour ne pas se faire concurrence en Bessarabie et ne pas les maintenir aug prix fous où ils swat. A 5 h. chez le Feldmaréchal. Nous causons deux heures clurant. Toujours la pear de Bratianu et les rapports que la Reine «halt >les Allemande. Il me reprocho d'avoirtrop donné aux Autrichiens. 11 est étonné d'apprendre que Kiihl- mann m'a engagé de cédell. Il me demande GI nous voulons

NOTE POLITICE 1918 464 .sarabia. Ii vorbesc de pretentiunile eventuale ale Aus- triei asupra Hotinului. «Nu trebue sa,-1 dati decat daca vi se inapoiaza ceva in Romania». Regreta, pe Czer- um i blameaza pe Imparatul Carol, care nu face decal prostii : «Totdeauna e asa cand domina femeile». La 7 ore conferinta, cu H ell §i experta sài pentru .santierul dela Giurgiu. Intreb lamurit : Si nu mai cereti nimio la Braila 7 Nu, mi se raspunde; vom interesa numai capital german in santierele lui Fernik. Hell trill felicita caldums de asemenea si imi spune cat a fost de nelinistit °and i s'a anuntat la miezul noptei raoartea mea subita. (Inteadevar, la 8 Aprilie se anuntasede pretutindeni cà murisem subit, deci asasinat). 3116 Aprilie. Toate informatiile concorda sa dove- deasca cà manoperile antidinastice Carp-Lupu-Golescu- Cioraneanu au putin si aprobaren Germanilor.Horst- maim el insusi e un indiciu al acestui lucru, càci, zice Branistennua reflectat totdeauna parerea -sefilor Beldiman de asemenea sé agita la Berlin. 'Un articol al

garder toute la Bessarabia; je lui parle des prétentions de TAutriche eventuellement sur Hotin: cIl ne faut le donner 'que si on vous rend quelque chose en Roumanie». Il regrette Czernin et bliime l'Empereur Charlesqui ne fait que des bétises: «c'est toujours comme cela quand les femmes do- minent». A 7 h. conférenee avec Hell et ses experts pour le chan- tier de Giurgiu. Je pose nettement: «Et vous ne demandez plus rien IL Braila»? «Non, me fut-il répondu; nous intéres- serons seulement le capital allemand dans les chantiers de Pernik». Hell me félicite ehaudement aussi et me dit son inquiétude quand, au milieu de la nuit, on a annoncé ma -mort subite. Effectivement, le 26/8 avril on avait de partout annonc6 que j'étais mort subitement, done assassin& 3/16 avril. Tous les renseignements concordent pour prouver que les manoeuvre,s antidynastiques Carp-Lupu-Go- lescu-Cioraneanu ont quelque peu l'approbation des Alle- mands. Horstmann en e,st un indice, car, dit Bra- misteanu, il a toujours reflété ropinion de ses chefs. Beldi- man s'agite aussi à Berlin. Un article de Reventlov con-

470 NOTE POLITICE 1918 lui Reventlow contra Regelui si pe care cenzura n'a dat voie sä" fie reprodus de presa localg,a fost tradus de Beldiman junior, litografiat la Ministerul de Rgzboi riispAndit prin grija lui Ciorgneanu. Cenzura, in sfgr- -§it, nu dg voie sg, se vorbeascg de Rege. Chiar telegrama trimisg. din Basarabia n'a putut fi reprodusg dej-ur- nale. Cum am la masg pe Horstmanni d-1 de Hoetschr profit de aceasta ca sà le declar cg regret patronajul a- cordat acestei campanil. Nu intrg in nota demng a unef tgri ca Germania ca, dupg ce a tratat cu Regele Ferdi- nand, sg vrea acum sg-1 detroneze; aceasta ar fi sg se incurajeze Wilson, care nu vrea sg facg, pace cu Germa- nia, decgt dacg poporul ei gonete pe Hohenzollern; sg stie cà va fi rgzboi civil in Romh'nia, cgci majoritatea tA- rei nu e dupg cum se crede; cg dacg se doreste retragerea mea, e usor, dar dacg rgman, nu trebuesc incurajati acei care imi pun bete in roate. Horstmann a desaprobat u.sor pe Carp; Hoetsch n'a spus nimio. Aflu cg Czernin gireazg Incà afacerilei ca' Pal- lavicini a fost chematdela Constantinopol. Burian tre le Roi et que la censure n'a pas laissé reproduire par la pre,sse locale, a été traduit par Beldiman junior, multiplié la pierre au ministère de la g-uerre et répandu par les soina de Cioraneanu. La censure enfin ne laisse pas parlerdu. Roi, jusqu'au télégramme envoyé it la Bessarabieque les journaux n'ont pu reproduire. (Branisteanu). Comme j'ai à déjeuner Horstmann et Mr. de Hoetsch,j'eu profite pour leur déclarer que je regrette le patronage ao- cordé à cette eampagne. Il n'est pas dans la note digne d'un- pays comme l'Alleman,ge, qui ayant traité avec le Roi Ferdi- nand, ne peut maitenant vouloir le détrôner ; que ce serait enco-urager le Wilson qui ne veut faire la paix avec l'Alle- magne que si son peuple chasse son Hohenzollern; QU'ilS 881" chent que ce serait la guerre civile en Roumanie, car la ma- jorité du pays n'est pas comme la eroient ces Messieurs ; que si on veut que je me retire, c'est facile; mais si je reste, il ne faut pas qu'on encomage ceux qui me jettent des Hi- tons dans les roues. Horstmann a légèrement blamé Carp ;_ Hoetsch n'a rien dit. J'apprends que Czernin continue de gérer et que Palla- ViChli a été appelé de Constantinople.

NOTE POLITICE 1918 471 la succesiunea lui Czernin. Se pare cä amândoi vor veni la Bucuresti ca sà,' termine tratatul de pace. Ledebur imi spune cd a crezut in totdeauna: sau cA." scrisoarea ImpAratului e fAcutàdin extracte si din convorbiri, sau ceeace e mai gray, eh cineva a fAcut a- ceastä scrisoare pe careImpgratul a iseMit-o.El dA at:Ala importantA lucrului,inckt crede «ea' e aproape o chestiune de schimbare de Suveran». Carp a fost azi dimineatà la Oscar Kiriacescu : uS'a sfarsit; Regele va fi detronat; printul Ioachim de Prusia e urmasul lui si se va face o pace german6, in locul pAcei austriace care s'a proectat». Colonelul Kontz, care se aflä, la mine, e in curent cu aceasta. Dealtfel a- c,este vorbe umblg prin tot orasul. D-na Candiano, spe- riatA, vine dela Ploesti ; Nazarie rAspandesteaceleasi vorbe, cu suplimentul cA ni se inapoiazA Dobrogeasi granitele Transilvaniei ! Aceste nebunii suntrepetate tAranilor.Multi oameni se tem de un r5,zboi civil. Mircescu a auzit pe Maresal spunându-i : Mi-e fricg de o revolutie pe care ar face-o BrAtianu in Moldova si a- tunci tot noi vom fi siliti sà," intervenim. Burian prend la succession de Czernin. D. semble que les deux vont arriver A Bucarest pour terminer letraité de paix. Ledebur inc dit qu'il a toujours considéré ou bien que la lettre de l'Empereur est faite d'extraits et de conversa- tions, ou, ce qui est plus grave, que quelqu'un a fait cette lettre que l'Empereur a sig-née. D donne une telle importancr: A la chose qu'it croit «que c'est presque une question de main- tien du Souverain». Carp a été ce matin chez Oscar Kiriacescu: cC'est fini ; le Roi va Atre détrôné; le prince Ioaehim de Prusse est son successeur et l'on fera une paix allemande, au lieu de la paix autriehienne qu'on a projetéel» Le colonel Kontz, qui est chez moi, est mis au courant. D'ailleurs la ville est pleine de ces propos. M-me Candiano, effrayée, arrive de Ploesti: Nazarie propage les mémes pro- pos avec le supplément: «...et l'on nous ren.d la Dobrogea et les limites de Transylvaniel». Ces folies sont répétées A tons les paysans. Beaucoup de gens redout,ent une guerre civile. Mireescu a entendu le Maréchal lui dire: a'ai peur d'uno révolution que Bratianu ferait en Moldavie et alors c'est encore nous qui serions obligés d'intervenir».

472 NOTE POLITICE 1918 Primesc telegramii dela Harjeu, care 1mi spune cà Regele n'a prima inc6 demisiunea lui Presau, cu toat. insistenta sa. Fara indoiala BrAtianu continuAs'd gu- verneze din culise. Scriu lui Heir jeu si-1 insarcinezsa predea Regelui demisia mea. 4/17 Aprilie. Presa germanA nu se sfieste s'a spue adevarul ampgratului Carol, si cFrankfurter-Zeitung» lasg lämurit s'A se vada" ca niciun ministru nu poate primeascal ca un suveran «impulsiv» s'a" se agite d'asu- pra capului lui. Horstmann crede c'ä Czernin va reveni peste pu- tin la putere. Faptul c'ä Burlan pAstreazá finantele im- preun6 cu externele, inteun moment cand ministrul afa- cerilor stfäine are ataa de facut, inseamng CA nu e decat provizoriu la Ball-Platz. LaudA pe Czernin ;niciodatà Austria n'a avut un am ea el:decis, ciar, vorbind su- veranului s'Au ca oriehrui alt om si de o elocint'd popu- larà care cAstied pu.blicul si care place massei poporu- lui, cnu ca discursurile doctorale ale lui Herfling». Dela acela..s : Kiihlmann rAmâne la putere, mai tare ea totdeauna. Va veni sg,ptAmana viitoare, afaradaca

Regois télégrame de Herjeu qui me dit que le Rol n'a pas encore accepté la démission de Presan, malgré son in- sistence. C'est décidément Bratianu qui continue de gou- venter de la coulisse. J'écris à Herjeu et je le charge de re- mettre au Roi mai demission. 4/17 avril. On ne se géne pas dans la presse allemande pour servir des vérités à rEmpereur Charles et la «Frank- furter Zeitung» laisse clairement entrevoir qu'aueun mi- nistre ne peut accepter qu'un monarque «impulsif» s'agite dans son dos. Horstmann pense que Czernin va revenir au pouvoir sous peu. Le fait que Burian garde les finances avec les affaires étrangères à rheure où le ministre des affaires étrangères a tout à faire, indique qu'il n'est que provisoirement au Ball- platz. Eloge de Czernin: jamais l'Autriehe n'a eu un homme connne lui: (Mehl& °lair, parlant it son Souverain comme tout autre homme et d'une éloquence populaire qui empoigne son public et qui plait it la masse, «pas comme les disoours doctoraux de Flerfling>. Du méme : Kiihlmann reste au pouvoir, plus en selle que

NOTE POLITICE 1918 473

Austria nu va fireprezentafai numai prinMittag Gratz. Intrevedere Cu Praschma si Mayer privitor la cele 10 mii vagoane de predat din Basarabia, care acum s'au Thicut 12.500. Ei mkturisese ca e nevoie absoluta ca in Austria populatiunea n'are decAt 150 gramede filing, de porumb. Eu cer o simpla declaratie, anume ca populatia tinutului ocupat a phstrat ce-i trebue ea sà a- jungg pang la recoltà; dar ei refuzà, cAci nu recunosc nici-o obligatie fatg, de populatie, eat timp la ei le lip- seste totul. Trebue fkg indoialA sà ne gandim eà peste putin, cu toate ce diim in Basarabia, va trebui inch' ch'utä'm cevai pentru aici. Dumnezeu ssa" nefereasca de o recola proasta anul acesta! Prin von Peters trimit o scrisoare lui Czernin spre a-i exprima simpatia mea si regretul de a-1vedea. retràgandu-se. Comunic lui Tiilff, prin Tzigara, douà articola din care unul din «Vossisehe Zeitung», ostile Regelui si care au fost traduse in românestei fa'spAndite in plic oficial al Ministerului de Interne. jamais. II viendra la semaine prochaine à moins que l'Au- triche nt se fasse représenter que par Mittag et Gratz. Entrevue avec Praschma et Mayer, au sujet des 10.000 -wagons à livrer de Bessarabie gut sont devenus 12.500. Ils avouent qu'il y a besoin absolu et qu'en l'Autriche la population a 150 gr. defarine de mals.Je demande une simple déclaration, à savoir que la population du territoire occupé agardé dequoi aller jusqu'ala récolte ;ils re- fusent, car ils ne se reconnaissent aucune obligation vis-A- vis de la population quand ohez eux on manque de tout. It faut certainement penser que sous peu, malgré ce que nous (lonnons en Bessarabie, il y aura encore A chereher quelque chose pour ici aussi. Et, que Dieu nous préserve d'une mau- vaise récolte cette année! J'envoie par von Peters une lettre à Czernin pour lui ex- primer ma sympathie et le regret de le voir se retirer. Par Tzigara je fais tenir à Tiilff deux articles, dont un de la «Vossische Zeitungo, hostiles au Roi et qui ont été traduits en roumain et répandus sous enveloppe officielle clu- ministère de l'intérienr.

474 NOTE POLITICE 1918

Colonelul Anton Vasilescu, pe care l'am atasat la cabinetul meu, ne d'a" la masà cAteva specimene de ceeac,e gAndeste armata -despre Presan. AdevAratul sef de Stat- Major era tAnArul Antonesou, ofiter inteligent, dar aro- gant, Cu generalii ca un lacheu. Presan se pretindea <

Le colonel Vasileseu Anton, quo j'ai attaché it mon ca- binet, nous donne it diner q-uelques spécimens de ce que pense l'armée sur le compte de Presan.Le véritable chefd'Etat Major était le jeune Antonescu (fils de la femme de feu co- lonel Baranga), °Meier intelligent, mais arrogant; avec généraux comma un laquais. Presan s'est prétendu doilea Rege al Romtiniei». Il a été un terroriste affreux, mais c'est la suggestion des Francais qui avaient établi le système des fiches. Le toutpuissant colonel loanid officier quasi- reform& reactivé et qui a gagné deux grades au Grand Quartier a trafiqué des déplacements et des grades d'une, facon effroyable. Aux mines d'Ashi, Ioanid, ringénieur Ga- priel et un autre ont gagné ohacun un million et demie. Mais on trouvera 7000 mobilisation sur place! 5/18 et 6 19 avril. Cette nuit, it 2 h. et demie du matin, je recois communication de Herjeu qu'il a présenté à rainut lettre au Roi et que pleine satisfaction m'a été donnée. Done Presan est définitivement dehorsetChristescu est nornmé au Grand Quartier. Le Roi doit étre trs inquiet, car il me prie de venir de

NOTE POLITICE 1918 475 sa viu indatg la Ia.si, spre a discuta asupra situatiei. Imi anunt sosirea, insa pentru Duminic:i. Cu prilejul -unei conventiuni pentru legiitura te- legrafelor noastre, Germanii pun chestiunea telegrafiei Mira fir, acArei suprimareo cer. 0 iauinainte*i arg.t textul depe*ei mele prin care int,erzic ca pevii- tor legatiunile sträine s6 poatal telegrafia cifrat. Con. stat mai tarziu ca,' Hárjeu nu executase, «fiindcg mini*trii prezenti la Ia*i nu ggsesc formula de notificarecAtre legatiuni». Ae,eastäl afacere e foarte supgraoare*i ma,' face sà vhd ca," chiar minierilor no*trile lipse*te nota politicg impusa de evenimente. Discutiunea invoieleiprivitor la cele 10 mii de vagoa.ne de luat in Ba,sarabia, acum 12.500, e lungh" *i spinoag. Ni se spune : Se moare de foame in Austria:- vom lua pâ,nb." la ultima m5surä tot ce se poate lua. Si cum in România grhul e 3.800 lei *i. in Basarabia 8000 lei, noi plAtim diferenta 1 Intrevedere lungà cu d-1 Hacke dela «Vossische Zeitung». Sub pretext de reportajasupra Unirei dela suite A Iassy causer de la situation. J'annonce mon arrivée seulement pour dimanche. A l'occasion d'une convention pour la liaison de nos. télégraphes, les Allemands posent la question de nos télé- graphies sans fil. Es en demandent la suppression. Je prends les devants et je montre le texte de mon télégrame par le- quel j'interdis que dorénevant les légations étrangères puis- sent télégraphier chiffré. Je constate par la suite que Herjeu, toujours lent, n'exécute pas, parce quo «les ministres pré- sents A Iassy ne trouvent pas la formule de notification aux légations». Tonic cette affaire est grosse d'ennuis et je con- state encore combien nos ministres n'ont pas la note poli- tique que les événements imposent. La discussion de l'arrangement au sujet des 10.000 wa- gons A prendre en Bessarabie et qui sont devenus 12.500, est longue et épineuse. On nous dit carrément: on meurt de faim en Autriche; on y recoit 150 gr. de farine =Ts; nous prendrons jusqu'A extrême mesure tout ce qu'on pent pren- dre. Et comme en Roumanie le blé est A 3.890 lei et en Bes- sarabie A 8.000 lei, c'est nous qui payons la différence. Longue entrevue aveo Mr. Hacke de la «Vossische- Zeitung». Sou.s prétexte de reportage conc,ernant surtout l'ac-

476 NOTE POLITICE 1918

Chisingu, Ii vorbesc de toata, situatia politicg. Am vgzut o telegramg prin care gazetarul informeazg gazeta sa ca pe nedrept se invinueee Regele Ferdinand, care ca Suve- ran constitutional nu putea face deedt ce decisese parti- dill liberal intreg, plus jumeítate din cel conservator, deci din lumea activet a politicai, romdnesti. Foarte interesant5, convorbirea, mea cu d-1 von, Harnak, prezidentul Academiei din Berlin, un familiar al Impgratului. Prin locot. Dietz,Tzigara aflase ch. Harnak vgzuse pe Carp care se ngpustise asupra Re- gelui si mai ales asupra mea. Am argtatprofesorului -motivele pentru cari sustineam Dinastia, si le ggsea excelente, i Pam intrebat dacg crede in putinta unei uniuni personale cu unul din Impgrati. «Ut,opie cu- ratg», imi spune el. Nu mi-a fast greu atunci sg-i do- vedesc cg ar fi o nebunie sg reincepem cu un necunos- cut. Asupra Reginei : frumoasg femeie !... Am vorbit de program, de ne-voia de a ne cunoaste, de a nu mai facepolitical ascunsg cai când am avea aliante rusinoase, etc. Ne despgrtim in mod cordial si eomplissement de l'union à Kisinau, je lui parle de toute la situation politique et j'ai vu un télégramme par lequel le journaliste informe son journal qu'on a tort d'ace-user le Roi Ferdinand qui, en Souverain constitutionnel, ne pouvait raire que ce qu'avait décidé le parti libéral entier, plus la moitié du parti conservateur, donc les trois quarts du monde agissant de la politique rounztaine. Très intéressante ma conversation avec Mr. von Har- nak, le président de l'Académie de Berlin, un familier de l'Empercur. Par le lieutenant Dietz, Tzigara avait piste que Harnak avait vu Carp, qui avait chargé à fond de train sur le Roi et surtout sur moi. J'ai expliqué au professeur les rai- sons pour lesquels je soutenais la dynastie, il les trou- vait excellentset lui ai demandé s'il croit A. la possibilité d'une union personnelle avec l'un des Empereurs. cPure uto- pie», me dit-il. Je n'ai pas de peine alors à lui prouver que recommaneer avec un inconnu serait folie. Sur la Reine : .Jolie femme... Nous avons parlé programme, nécessité de nous con- maitre, de nous fréquenter, de ne plus faire de la politique .cachée comme si on avait des alliances honteuses, etc. Nous moils séparons très cordialement et j'ai appris lelendemain

NOTE POLITICE 1918 477 a doua zi am aflat prin Tzigara ea profesorul in convor- birile sale se si servea de argumentele mele. lIorstin,ann, in timpul unei seurte vizite, imi co- munica ca Kiihlmann soseste in curand si ca l'a insarci- nat sa-mi anunte ca nu-inimic sehimbat inpolitica noastra. Deci chestiunea antidinastica e din nou inmor- mântata. 17/20, Aprilie. De acord cu Arion, care impreuna cu mine semneaza telegrama, anunt pe Harjeu ca nu este formula de cautat;ca," Cartierul General trebue pur si simplu sa comunice ca, pAna la noi ordine, nu se mai pot primi telegrame cifrate. Am avut cu capitanul Decicert diseutiune lunga asu- pra acestei telegrafii Meg. fir. Ei eer ca si noi sa, nu mai cifram; ii raspund ca este contrariu drepturilor noastre de suveranitate. El insinuiaza ea ofiterul delegatura ar putea fi autorizat sa vadd depesile; ma opun laa- ceasta in mod formal. 8/21 Aprilie. la§i.Deabia sositlume la gara; cati- va colegi mà asteptau,ma duc la Mitropolie mide se

par Tzigara que le professeur dans ses conversations faisait déjà état de mes arg-uments. Horstmann, au cours d'une eourte visite, me commu- nique que Biihlmann va prochainement arriver et qu'il se charge de m'annoncer qu'il n'y a rien de chang6 dans notre politique. Done, la question anti-dynastique est de nouveau enterrée. 7/20 avril. D'accord avec Arlon, qui signe avec moi le télégramme, j'annonce A Herjeu gull n'y a pas de formule A chercher ;- que le Qum-tier Général doit simplement commu- niquer que jusqu'à nouvel ordre il ne peut pas 'are accepté de télégramme chiffré. J'ai avec le capitaine Deckert nue long-ue discussion au sujet de cette télégraphie sans fil. 11 demande que nous aussi nous cessions de chiffrer; je lui réponds que c'est con- traire A nos droits de souveraineté. Il insinue que l'officier de liaison pourrait être autorisé A. voir les dépêches; je m'y oppose carrément. 8/21 avril. Iassy. A peine arrivé monde A la gare: quelques collègues m'attendaient plus tard je vais A la 1116-

478 NOTE POLITICE 1918

face un parastas pentru cei 300 meclici §i farmaci§ti zuti in ilzboi. Cifra aceasta arati gravitatea epidemii- lor suferite. MAine aceia§i ceremonie la Sinagogg. Regele mä prime§te la 11 jum. Mà face sg. citesc un pro-memoria asupra modului s'Au de a interpreta eve- nimentele. Semn de incredere. In cursul eonvorbirei lash' sà se intrevadà dà bine seama cá soarta Dinastiei legatg de soarta guvernului meu. Cum, in memoriul säu, vorbeste de scrisoarea lui Czernin, imi spune c`g a eerut aceastá scrisoare lui Lupescu §i cá Lupeseu nu i-a -dat-o Dau seama de actiunea mea la Bucure5ti. Inpri- vinta lui BrAtianu, Regele e convins el' nu e nimic de -temut din partea liberalilor, dar totul din a lui Ave- rescu. Argetoianu va reveni la dv., dar nu mai trebue primiti. D-rali FAlcoianu trebue sä" serveaseg de legg.turg. intre Germani §i Averescu (Vezi pro-memoria) : ea a venit sá impace pe Regina cu Averescu. Pun. pe Rege in curent cu chestiunea telegrafu- lui fárg fir, pentru ea nu pe nea5teptatesà aibgloo tropole où on célèbre un parastas en l'honneur des 300 mé- decins et pharmaciens tombés pendant la guerre. Le chiffre témoigne de la gravité des épidemies subies. Demain eft& inonie analog-ue A la Sinagogne. Le Roi me recoit A 11 h. et demie. Il me recoit en me faisant lire un pro-memoria sur sa facon d'interpréter les événements.Marquedeconfiance.Illaisseentrevoir dans le cours de la conversation qu'il se rend bien compte que le sort de la dynastie est 116 au sort de mon gouverne- ment. Comme dans sont aide-mémoire il fait allusion à la lettre de Czernin, il me dit avoir réclamk cette lettre à Lu- pescu et que Lupescu ne la lui a pas remise. Je rends compte de mon action A Bucarest. Au sujet de l'action de Bratianu, le Roi est coinvaincu qu'il n'y a rien à craindre des libéraux, Innis tout d'Averescu. Argetoianu vous reviendra, mais que vous nedevez pasrecevoir.LillyFalcoianudoit servir de trait &union entre les Allemands et Averescu (voir le pro-memoria): elle est venue reconcilier la Reine avec A- verescu. Je le mets au courant de la question de la télégraphic

NOTE POLITICE 1918 479 vre-un demers al ministrilor straini. Regele ma in- stiinteaza ctrebue sä decorezepe Psicha,Filodor (dela Atena) fina si el decorat. Nu fac nici oobiec- tiune. (Aceasta dovedeste cAt i se pare situatia de deli- catä). Dealtfel am avut grija sa o fac cunoscut in tre- cere Germanilor, ca aîítie ea a fost consimtimant din partea mea. La 4 ore depesa nelinistita dela Mireescu, de oare- ce Mackensen protestase energie impotriva intrebuinta- rei de dire Italia a T. F. F. cu cifrá. Lamurese cazul mentin pentru noi dreptul de cifrare pentru serviciul de Stat. Consiliu de rninistri la 5 ore. Pun pe ministri in curent cu ce se petrecei atrag atentia lor asupra abso- lutei supravegheri ce au de exercitat. 9122 Aprilie, Iai. O delegatie a preotilor din Ba- sarabia :ei setem sa nu se despoaie parohiile lor de pamânturile ce au destul de intinse, cateodatb." 60- 80 dessetine. Ii linistese. Asupra bunurilor manastirilor ei au 25% pentru seoli ; le este Meg de osecularizare daca nu-i decat expropriere, ei propun ea asupra ren- sans fil pour qu'il n'y ait pas,par surprise,démarche des ministres étrangers, Le Roi m'annonce qu'il doit décorer Psych.% Filodor ayant été aussi décoré. Je dis qu'il n'y a au- -cune objection de ma part. (Cela prouve combien la situation lui parait sensible!) J'ai eu soin d'ailleurs de l'annoncer, en passant, aux Allem.ands, pour qu'ils sachent gull y a eu con- sentement de ma part. A 4 h. dépéche inquiète de Mircescu, Mackensen ayant protesté énergiquement contre l'emploi par l'Italie de la té- légraphie sans fil avec chiffre. J'explique le cas et je main- liens pour nous le droit de chiffrer pour notre service d'Etat. Conseil ministres 5 h. Je mets les ministres au con- rant de ce qui se passe et j'attire leur attention sur s'absolue surveillance à exercer 9/22 avril. lassy. Une délégation der prgtres de Bessa- rabie :ils craignent qu'on ne dépouille les paroisses de leurs -terresassez étenduesquelques fois 60-80 désétines. Je les rassure. Sur les biens des convents ils ont un 25% de revenus pour les écoles ; ils rédoutent une séeularisation, et s'il n'y a

480 NOTE POLITICE 1918 tei constituite in sehimbul exproprierei, sá li se rezerve aceasta parte : sunt de aeord, afara dacáeolile nu tree cu totul pe seama Statului!Inv,oirile lorfinanciare, azi in fiinta, nu vor fi turburate. Stere imispune cá Stirbey i-a eerut sfatul daca. ca sá u§ureze situatiunea Regelui, n'ar face bine sa se expatrieze. Sunt pentru afirmativa; Steresperandire sprijinul lui, e pentru raspuns negativ. Jncuiei Ciugureanu, numiti mini§tri fara por- tofoliu, ea Basarabeni, depun juramantul. Stare insis- tase ca sá depue juramântul in formele religioase obici- nuite: «trebue sa se piece, eaci sunt impuca-in-luna!>>. Psycha (care n'a iscälit mai tarziu o protestare a legatiunilor pentru interzicerea T. F. F.), vine sa felicite pentru Basarabia. Curtenitori neutru. Un delegat special al Ucrainei este acreditatpe Wing(' guvern,nu pe langa Rege.Scrisorileluisunt pentru Prezidentulconsiliului. E -un domn Gologan, rece §i intepat, dar corect, care nu decaruse§te. Ii spun ca-1 primeso bucuros ea agent oficios ; dar pen- qu'expropriation, ils proposent que sur la rente A constituer en échange de l'expropriation, on lear réserve cette part j'accorde, à moins que les écoles ne passent entièrement A. la charge de l'Etat. Je m'engage A ne pas troubler leurs arran- gements financiers existents. Stere me confie que Stirbey lui a demandé conseil si, pour soulager la situation du Roi, il ne ferait pas bien de s'expatrier. Je tiens pour l'affirmative ;Stere, comptant sur son concours, est pour la négative. Inculetz et Ciugureanu, nommés ministres sans porte- feuille en tant que Bessarabiens, prêtent serment. Stere avait insisté pour qu'ils prêtassent ce serment dans les formes re- ligeuses habituelles: «trebuie s6, se piece cá sunt impuscA'n- lunO. !> Psycha (qui n'a pas signé plus tard une protestation des légations A cause de l'interdiction de la télégraphie sans fil) vient me féliciter pour la Bessarabie. Aimable et neutre. Un délégué spécial de l'Ukraine est accredité auprès du gouvernement, non auprès du Roi. Sa patente est pour le Président du Conseil. C'est un monsieur Gologan, froid et pincé, mais correct, qui ne sait que le russe. Je lui dis que je le regois volontiers comme agent officieux; pour étre of-

NOTE POLITICE 1918 481

tru ca BA fie oficial va trebue sa fie acreditat pe Linea Rege. In primul rând va cAuta sá aib5, material din ceea cc Rusii aupiiràsit inMoldova. Vorbeste defron- tiere. Ii rgspund indatà cá ele sunt naturale, dar ea nu vad nici o greutate sá le regulám. In sfärsit vorbeste de reclamatiunile ucrainiene : nu le cunosc, dar Ucra- nienii pot fi siguri cvor fi tratati ca toti ceilalti cetei- teni ai Basarabiei. Dar sci nu se uite cdaca sunt 60000 Ucrainieni in Basarabia, sunt cciteva sute de mii de Ro- man4 in Podolia, dealungul Nistrului,i ca conform prin- cipiului nationalitatilor, putem sei-i reclamam ca com- pensatie. Imi remite cloud note. La un Consiliu restrans, la 4 ore, atrag din nou atentiunea ministrilor de Razboiu, Justitiei Instruc- tie PublicA asupra temerilor Regelui in chestiunile in- terne. Regele m'a" chiamg pentru a doua oarà astAzi. Inainte de a m5, duce, Stere má roagäl sá vorbesc cu Stirbey, &aid i se pare eh' si Regina vrea sà" rriA vadg. Nimic deosebit in convorbirea mea cu M. S., afarA de dorinta «de a na vedea inaintea plecärei mole». In-

ficiel, il devra se faire aceréditer auprès du Roi. En premier lieu il va chereher it avair du matériel sur ce que les Russes ont abandonné en Moldavie; 11 cause de frontières: je lui ré- plique de suite qu'elles sont toutes naturelles, mais que je n'ai aucune difficulté it les régler; enfin il reparle des récla- mations ukrainiennes: je le ignore, Incas les Ukrainiens sont assures d'être trait& comme tous les autres citoyens de la Bessarabia. Mais qu'on n'oublie pas que s'il y a 60.000 Ukrai- niens en Bessarabie, il y a que ques centaines de mille Rou- mains en Podolie, le long du Dniester et que, conformement aux principes des nationalites, nous pouvons lesreclamer par compensation; il me remet deux notes. Au Conseil restreint de 4 h., j'appelle encore une fois l'attention des ministres guerre, justice et instruction publi- que sur has immiétudes du Roi dans les affairesintérieures. Le Roi me fait demander pour la seconde fois dans la journée; avant de m'y rendre, Stere me prie de causer avec Stirbey, car il a l'impressionque la Reine aussiveut me voir. Rien de saillant dans mon entretien avec Sa Majesté. sauf désir ((de me revoir avant mon départ». Il insiste sur 31

482 NOTE POLITICE 1918 sistà." asupra cazului Sturdza : gratierea vietel, dar nici titlu, nici pensiune. Ar trebui sa numeasca pentru cá'teva zile un comandant-sef, 616 Christescu n'are gradul co- re.spunzator celorlaltisi el,Regele,generalisim.nu poate semna punerea in acuzare :«e singurul motiy». S'a gandit la Coandg, ea la eel mai vechiu in grad (bA- nuese eh' e o micà vexatiuue scornitA de generalul Ram- nieeanu). Mg refer la ce va spune Hârjeu. In sfarsit esind, Regele tinandu-mi lung,foarte lung m'ana, mä", conjurg sa nu pArAsese chestiunea agra- r6.; principiul e votat: «Eu sunt acel care, dupà" gro- zave discutiuni in consiliul de ministri, am gAsit for- mula care s'a votat. Argetoianu a lucrat mult timp pen- tru ca prin abtineris'anufie majoritate:asfarsit prin a vota contra ; Misu Cantacuzino a fast cel mai einstit ; pAcat cá e asa de prost». In momentul de a iesi (7,45), o scrisoare a Re- ginei roagsä pe Rege sà rah.' instiinteze cà doreste sà ra'd vadà. Sunt condus de Stirbey. Vorbim in trAsurà si la Palat:aparentelesuntastfel in eat totdeauna va fi acuzat cà serveste de trAsurd de unire pentru Brtitianu;

cas Sturdza: vie sauve, mais ni titre, ni pension; il de- vrait nommer pour quelques jours un commandant en chef, car Christeseu n'a pas le grade correspondant aux autres et que lui, Roi, généralissime, ne peut signer des mises en ac- cusation: «c'est le seul motif». II a songé à Coanda comme le plus ancien en grade. (Je suppose que c'est une petite vexation inventée par le général Ramniceanu). Je m'en remets it ce que dira Herjeu. Enfin. en sortant, le Roi me tenant longuement, très longuement la main, m'adjure de ne pas abandonner la question agraire; que le principe est voté: «C'est mal qui, après desdiscus- sions terribles au conseil des ministres, ai trouvé la formule qu'on a votée». «Argetoianu a longtemps travaillé pour qua par des abstentions il n'y ait pas le quorum, il a fini par Aroter contra;Michel Cantacuzène a été le plus honate c'est dommage qu'il soit si bête». Au moment de sortir, une lettre de la Reine prie le Roi de m'avertir qu'elle désire me voir. Stirbey m'emmène. Nous causons en voiture et au palais :les apparences sont telles que toujours on raccusera de servir de trait d'union

NOTE POLITICE 1918 483

.dacä" voiesc sà plece, va pleca irnpreunA cu familia sa. Imi rezerv rilspunsul (t,ot el spusese lui Stere cá soarta dinastiei este in mâinile mele). In mod discret mi-a insi- nuat cà Meuse un bun serviciu,, indepärtând intrigile A- vereseu din jurul Reginei. Regina ing primeste fiind in pat. Intr'adevär e mncà superbä. Ochii ined foarte pasionatii adesea u- mezi. Asupra lui Brgtianu : «Nu m'am uitat la om; am avut in vedere numai partidul care mergea cu proiectele mole; proiectele mele s'au präbu.sit, o recunosc ; acum Brätianu imi este indiferent».Eu explic : Politica gre- ,sitd nu cere sanctiuni; dar hotiile, tnelàciuri,ile,cri- mele infeiptuite, Lipsa de pregcltiri, acelea cer osanc- .tiune. La enumerarea tuturor acestora, Regina cu multä atentiune :«S'au facut mari greseli». Regina imi vor- beste det Lilly Fälcoianu care i-a sugeratf un voiaj in Englitera, din parteacuil ; de Averescu, care are in complotul säu pe fratii Romalo,un nume care mA mirä, dar observasem cä Alfons R. evitase sä mä salute pe stradä.Regina bgnueste pe fiii Carp.Plee

-pour Bratiano ; si je veux qu'il parte, il s'en ira avec sa fa- mine. Je réserve ma réponse. (Le même avait dit à Stere que le sort de la dyna.stie est entre mes mains). Il m'a dis- crètement insinué qu'il avait rendu service en éloignant les intrigues Averescu autour de la Reine. La Reine me reçoit au lit. Elle est encore vraiment superb°. Les yeux encore très passionnés et souvent mouil- lés. Sur Bratiano: «Je n'ai pas regardé l'homme;j'aicon- sidéré seulement le parti qui allait avec mes projets ; mes projets ont sombré :je le reconnais, Bratiano me devient indifférent». J'explique: la politique fausse n'appelle pas des sanctions; mais les vols, les tromperies, les crimes com- mis, le Wald de préparation: cela demande une sanction. A l'énumeration de toutes ces articulations,la Reinetrès attentive: «On a commis de grandes 'antes!» La Reine me mparle de Lilly Falcoianu, qui lui a suggeré un voyage en Angleterre de la part de gull ; de Averescu qui a dans son complot les Romalo un nom quim'étonne,etj'a vais remarqué que Alfons Romalo avait évité de me saluer dans la rue elle soupçonne les fils Carp. Je pars it 8 h. 40,

484 NOTE POLITICE 1918 la 8 si 40, foarte prieteneste recondus de Rege, care so sise atunci. Fac, la 9 ore, deeretele organice pentru Basa- rabia. 10/23 Aprilie. Bueureoti. Intaarcere. Ploaie bung., frumos tot lungul drumului.CAteva zile de intArziere totul era compromis. Plecând mi s'a incredintat din partea lui Saint- Aulaire, Barclay, Fasciottii Vopicka o scrisoare de protestare in afaeerea T. F. F. 0 frazh impertinent5 «Ei nu se indoiesc cà Excelenta mea, ingrijorath sh ga- rantezeprero,grativeleesentiale ale Statului român...» Rhspund telegrafic. Inainte de a pleca, inshrcinasem pe Christescu, noul sef al Cartierului General, sh, ve- gheze personal la executarea instructiunilor mele si cenzureze telegramele deschise al legatium tor. Maresalul a fhcut o vizith lui Carp, care a fast exploatath. Concediu I condoleante I 11 24 tti 12/25 Aprilie. Lucru obisnuit, pe shrite, asu- pra tuturor lucrurilori cu tot felul de oameni. Petre Missir vine sh-si ofere serviciile ! Ar don i sh fie ales la Bachu...

très amicalement reconduit par le R01., qui venait d'arriver. Je fabrique it 9 h. les décrets organiques pour la Bessarabie. 10/23 avril. Bucarest. Rentrée. Bonne pluie, superba tout le long de la route.Quelques jours de retardet tout (daft compromis. En partant on m'avait remis de la part de Saint-Au- laire, Barclay, Fasciotti et Wopicka une lettre de protesta- tion dans l'affaire de la télégraphie sans fil. Une phrase impertinente: «ils ne doutent pas que mon Excellence, sou- cieuse de garantir les prérogatives essentielles de l'Etat rou. main». Je réponds télégraphiquement. Avant de partir j'a- vais chargé Christescu, le nouveau chef du Quartier Gene- ral, de veiller personnellement à l'exécution de mes instruc- tions et de censurer les télégrammes, en clair des legations. Le Maréchal a fait à Carp une visite. On l'a ploitée. Congé 7 Condoléances 1 11/24 et 12 25 avril. Travail habitual, par heurts por- tant sur tout et avec toutos sortes degens.Pierre Missir vient s'offrir !Il voudrait étre élu à Bacau..

NOTE POLITICE 1918 485

Conventiunile ajung, spre sfarsit. Koernersi -Gratz yin sg-mi vorbeascg de cAteva greutati : de fapt Papiniu, dupa ordinul lui Arion, reluase puncte admise In consolidarea unor drepturi. Se anuntg sosirea ministrilor pentru Sâmbgtg. In sfarsit se va vedeai incheerea acestui tratat. Horstmann mg intretine despre eenzurg, «care trebue sg mà substitue pgng la ratificare; foarte indul- cità pentru «Steagul».Dupg ratificare roagg sg, fie primit Kremnitz ca ofiter de leggtura pentru apararea intereselor armatei de ocupatie. Printre enormitgtile pe care Germanii le propun, e cererea de a admite agentii de emigrare germane ca sà functioneze la noi ! Koerner mgrturiseste cu naivi- tate cà Lloydul din Hamburg si alte unii au nevoie de oameni... Ce este mai trist Incá, sunt rechizitiile pgng la epui- zarei faptul cg, cu toate ce dgm in Basarabia, popu- latia nu va mai avea nimio in Iulie... si poat,e si mai curând.

Les conventions touchent à leur fin. Koerner et Gratz viennent m'entretenir de quelques difficultés :de fait Pa- piniu, sur ordre de Arion, avait repris de points admis dans La consolidation de certains droits lOn annonce l'arrivée des ministres pour samedi. Enfin on va en voir la fin de ce trait& Horstmann m'entretient de la censure «qui dolt encore subsister jusqu'à la ratification», me dit-il; très édulcorée pour le «Steagul». Après la ratification, il prie d'accepter Kremnitz comme officier de liaison pour ménager les in- -térêts de l'armée d'occupation. Parmi les sangrenuités que les Allemands proposent, ils nous demandent d'admettre les agences d'émigration al- lemandes à fonctionner chez nousl Koerner avoue naIve- ment que le Lloyd de Hamburg et autre Lignes ont besoin de f rat humain Le plus triste encore c'estqu'on réquisitiotuae jusqu'à épuisement et que, malgré ce que nous donnons en Bessa- rabia la population n'aura plus rien en juillet.- et pent- ,ètre plus tôt encore.

486 NOTE POLITICE 1918

14127 Aprilie_ Buletinul german anunjAluarea inAltimilor delaKemell, cu 6500 prizonieri., D-1 von., Kriege considerA aceasta ca al doilea act dinmarea dramA din Flandra. Se pare cA pozitiunea dela Ypres- nu mai e de tinut. Tot el adaogA" &A Amiens era sä cadAr dar 3 zile de ploaie cu potop au oprit operatiile. Conferintá lungA cu constiinciosul, dar grozav de- pedantul Kriege. El face tratatele, si cu el e de luptat.. Mi-a servit un menu in 8 articole. Breitienii zdpeicesc Parlamentul german, cu care Kialmann are greuteiti, din cauzet di Brdtienii n'ats fost exilati.Ei cunosc sentimentele mele, dar pentrw siguranta Reichstagului se cere de la mine o scrisoare,. care va fi pecetluitei, cum cei ma- oblig sei-i dau in ju- decatd. Tratamentele rele impuse prizonierilor si celor inter- nati provoacá deasemenea o mare excitare. Mi se dà un memoriu tipArit cu arAtarea ciltorva calsAi. Peste despA- gubiri, se cer si pedepse. Kriege imi prezintA textul in- terpelgrei adresatA Cancelarului.

14/27 avril. Le bulletin allemand annonce la prise des- hauteurs Kemmel avec capture de 6500 prisonniers. Mr. de Kriege considère le fait d'armes comme «le second acts da grand drame des Flandres». Il semble que la position d'Y- pres n'est plus tenable. C'est Kriege encore qui ajoute qu'A- miens allait tomber lorsqne trois jours de pluie diluvienne ont arrêté les opérations. Longue conférence avec le consciencieux mais terri- blement pédant Kriege. C'est lui qui fait les traités et c'est avec lui qu'on a a lutter. Il m'a servi un menu en huit ar- ticles. Les Bratianu affolent le Parlament allemand et Kahl- mann a des difficult& avec lui a cause du non-exil de Bra- tianu. Rs connaissent nzes sentiments, mais pour la sécuria du Reichstag on exige de moi une lettre, qui sera mise sous scellés, que je m'oblige et les faire mettre sous jugement. Les mauvais traitements imposés aux prisonniers et aim internés causent aussi une grande excitation. On me remet aussi un long mémoire imprimé, avec désignation de quel- ques bourreaux. En plus des dommages, on demande ausst des punitions. Kriege me remet le texte de l'interpellation adressée au Reichskanzler.

NOTE POLITICE 1918 487 Asupra comisiunei Dundrei, Kriege insistd asupra faptului cd nici el nici Kiihhaaann n'au dat asigurare ed." Ukraina nu va fi admisd. Propune sd nu se deciddni- mio pentru un moment, dar sd se rezerve deciziunea 5 (deci cu noi), pentru admiterea mai tarziu aunui, poate cloud State, reprezentand Rusia. In chestiunea limitelor dundrene ale Dobrogei, Krie- ge dà asigurare chi se va stabili in potriva pdrerei Bul- garilor, cari vor sd mearga panä la ostroavele din faja Beglei. El afirmä cà tratatul din Berlin ne dddea toatii Dundrea, deci p'and la malul drept ; o conventiune din 1908 a admis pentru intaia oard limita talwegului. Ches- tiunea Deltei, ridicatd un moment de cdtreBulgari, e definitiv inldturatd. In chestiunea amnistiei, omul acesta revine cu incd- pdtanare la propunerea sa de a se mentine luiSturdza titlul de colonel. Se pare cd Ludendorf insistà mai mult 5i el citeazd precedentul lui Yorck. Asupra Basarabiei, felicitdri elogioase. Kriege nu vede nici o dificultate. Imi citeste proftestarea luiOice-

Sur la Commission Danubienne, Kriege insiste sur le fait que ni hi, ni Kiihlmann n'ont donné Passuranee qu'on n'y acceptera pas l'Ukraine. On propose de ne rien décider quant A present, mais de réserver de décider à cinq (avec nous done) l'admission ultérieure d'un peut-étre deux Rats représentant la Russie. Dans la question des limites danubiennes de la Dobrn- gea, Krieg@ donne l'assuranoequ'on se rangera conlre l'avis des Bulgares, qui veulent aller jusqu'aux îles devant Braila. Il affirme que le traité de Berlin nous donnait tout le Danube, done jusqu'A la rive droite ; c'est une convention de 1908 (Sturdza) qui la première a admis la limite du Tal- weg. La qugstion du Delta, soulevée un moment par les Bulgares, est définitivement écartée. Dans la question de l'amnistie, in bonhomme est revenu avec entêtement A sa proposition de maintenir à Sturdza son titre de colonel. Il semble que Ludendorf insiste le plus, et que c'est lui qui cite le précédent de Yorck I Sur la Bessarabie, félicitationschaudes ettrèsélo- gieuses. Pour Kriege il ne semble pas y ait un pli. II

488 NOTE POLITICE 1918 rin, pe care o cunosc, si pe care cai mine nu o ja in se- rios. La Brest-Litowsk Rusia recunosouse fiinta Basara- biei ca Stat independent. In chestiunea dinastieà, totul pare a intra in ordine. Mi-a spills ehiax cb. se va inchide gura lui Beldiman.Si brin Tzigara, care a vorbit cu loan Carp s'a aflat vizita lui Mackensen la Carp era spre a-i comunica cà Im- periul nu se amestedi inteo chestiune care nu priveste de eat pe Români , la caro Carp a rAspuns (dupà cum a repetat fiul &A el nu face razboi civil si cà Germa- nilor le e dat s;1, detroneze pe Rege. Kriege povesteste, pentru a dovedi cum toat5, lumea e push' la ratie, cá inteuna din zilele din urna lesinase de slabiciune pe strad5,. In urma acestui incident, prin ordonanta medicului a putut s'a", obtie unlitrude lapte pe zi ea supliment de hran'a" ! 15/28 Aprilie. Ministrii au sosit. Irapresia generalg e ca se va sfArsi repede. Tamili Bulgarii nu s'au invoit ¡Deg. Inainte de Miercuri, nu vom fi in numbir complect. me lit la protestation de Cziczerim que je connais déjà, et il no la prend pas au sérieux plus que moi. A Brest-Litowsk la Russie en avait reconnu rexistenee de la Bessarabie com- me Etat indépendant. Sur la question dynastique, tout semble rentrer dans rordre. Il m'a même dit qu'on allait clore le bec à Beldiman. Et par Tzigara, qui a causé avec Jean Carp, on a appris que la visite da Mackensen it Carp était pour lui commu- niquer que l'Empire ne se mêlait pas d'une question qui ne regazde que les Roumains, ce à quoi Carp a répondu (la ré- ponse a été répétée par le fils) qu'il ne faisait pas de guerre civile et que c'e,st aux Allemands à détrôner le Roi. Kriege a raconté, pour prouver combien tout le monde était mis à la ration, .u'un jour de ces temps derniers eest évanoui de faiblesse dans la rue. A la suite de cet in- cident, par ordonnance de son médecin, il a pu obtenir un litre de lait par jour comme supplément de nourriture. 15/28 avril. Les ministres sont arrivés. L'impression générala est qu'on veut finir rapidement. Les Tures et les Bulgares ne sont pas encore tombés d'accord. Avant mer- credi on ne sera pas au coruplet.

NOTE POLITICE 1918 489

4 ore, vizita lui Burian. Doctoral, rotunjind fraza In franfuzeste destul de corect. Conversafie färä,relief. Vorbim mai ales de chestiunea dinastic,a :nu e 'Arnie schimbat in politica urmatä panä astazi. O nuanta: Pas- trafi Dinastia, este treaba D-voastra si nu ne vom ames- tcca ; dupa cum, de asemenea, daca mai tarziuvedefi cA nu se mai poate continua cu ea, noi nu o vom pro- teja. Multumesc pentru confirmarealiniei stabilite de asenienea pentru nota oficioasa din «Pester-Lloyd», care publicase in ajun eanimeni nuse gändeain Austria si in Germania sä rästoarne pe Rege.Burian sfiirseste prin exprimarea dorinfei unei bune colaborani pe viitor. 5-7 Kiihlmann, pufin slait ; nu fumeazä incA : deei angina nu e simulatä. «Priet,enii mei au voit sa ma lucreze pe laugh' Impärat. S'au Meld si deaiciintrigi stupide (afaeerea unei actrife». In ckteva cuvinte, a re- astigat pe Impgrat :«efectul unei lungi absenfe de 5 saptamiini. Când sunt acolo, nimic nu miscA». Are impo- triva lui tot partidul color ce vor sä anexeze un teritoriu

4 h. visite de Burlan. Doctoral, arrondissant sa phrase eit français assez correct. Notre conversation n'a aucun re- lief. Nous parlons surtout de la question dynastique :il n'y a rien de changé à la politique suivie jusqu'à ce jour. nuance :gardez votre dynasties c'est votre affaire, et nous ne nous mêlons pas, tout comme si, plus tard, vous vous appercevez que vous ne pouvez pas continuer avec elle, nons ne la protégerons pas. Je remeroie pour la confirmation de la ligne précédemment arrêtée et aussi pour la note of fi- cieuse du «Pester Lloyd qui a (WA publié la veille que nul ne songeait en Allemagne ou en Autriche à vouloir renver- ser le Roi. Burian finit par le clésir exprimé d'une bonn<, collaboration future. 5 à 7 Kiihlmann, un peu amaigri; il ne fume pas en- corP: done son angine pas simulée.

490 NOTE POLITICE 191S numai pentru cà D. au in mânài eari nu admit ea in massa poporului sunt multi oameni cari valoreazal cAt un junker. Formula democratic:A electoralä aImparatului se va indeptlini acum. Cu Parlamentul s'a invoit repede cand i-a explicat tratatul toata lumea a fost de acord. Guvernul Ukrainei nu mai stie ce sa fad.; oarnenii cari Il compun n'au nimic la spatele lor. «Am läsat pe Czer- Din sa trateze cu ei; eu nu m'am amestecat>>. Simpatiile lor la Germani, egale cu zero. N'are nici o dorintä ea sa-i bage in Comisiunea Dunareii fiindca acolo sunt cinci eh' trebuie unanimitate pentru a introduce un nouStat, nu e nevoie sä se discute &tab. Pentru Basarabianici °data Austriacii nu i-au spus ea aveau gänduri asupra nordului Basarabiei; nimic nu se poate facefara con- cursul lor. Ma pläng cà se ja prea mult dela populatia noa- btra; raspunde: cTrebuie, caci pentru doug luni lipseste tctul la noi». Pierderile Englezilor sunt teribile; armata nu mai are leggtura. Bombele cu gaz verde sunt ingrozi- toare ; au fost inventate de un profesor Habner. tient, et qui n'admettent pas que da-ns la masse il y a bierr des gens qui valent un junker. La formule démocratique élec- torale de l'Empereur se réalisera maintenant. Avec le Par- 1Pment il s'est vite arrange et, quand il lui a explique le traité, tout le monde s'est rallié. Le gouvernement de l'Ukrai- ne est au bout de son rouleau; les hommes qui le composent n'ont rien derrière eux. qJ'ai laissé Czernin &alter avec eux; je ne m'en gals pas mêlé; chez les Allemands osympa- thies zero». Il n'a aucune envie de les introduire dans la commission du Danube et puisqu'on est à cinq et qu'd faut- unanimité pour introduire un nouveau pays, il n'y a pas A. tant discuter sur la questions. Pour la Bessarabie, jamais les Autrichien,s ne lui ont dit qu'ils avaient des visées sur le Nord de la Bessarabie ; rien ne peut se faire sans leur eoncours. Je me plains- qu'on pressure trop la population: di le faut, car pour derm mois il manque la marge chez nous». Les pertes des An- glais sont terribles; l'armée manque de lien. Les bombes A gap: vert sont effrayantes ;c'est un professeur Habner qui les inventées.

NOTE POLITICE 1918 491

16129 Aprilie. D. de Gratz imi aduce doug note- Vorbind Cu el aflu cà Ungurii nu sunt multumiti de ane- xarea Basarabiei: Romania devine prea tare (textual). Inteleg dar plangerile autoritgtilor noastre eg. la Odessa nu gaseau nici un sprijin pe lângg, politia austriaca pen- tru a opri atactirile prin pres6i prin cinema in potriva Romaniei. Privitor la aceasta pregg ese onotg pentru Buri an. Vizitg lui Kialmann, pe care 11 ggsescfoarte bine dispus. Burian a fost la el. (Tot asa de lung ca si Kriege: o convorbire eu el, dacg nu tine un ceas si jumä- tate, nu e o convorbire-. Un om de spirit i-ascris:din balta austria4 singurul lucru care ese pe deasupra e acea s,alcie pliinggtoare de Burian. «Turcii n'au vrut sg, facg o afacere cu Bulgarii: sunt preaprosti. Cand se prezintg o afacere cu Bulgarii, trebuiefäcutgindatg, dacg nu » 30 Aprilie. Intors azi dimineatg vizita lui Burian, lgsat doug note, din care una cerând trecereliberg

16/29 avril. Mr. de Gratz m'apporte deux notes. Ea causant j'apprends que les Hongrois ne sont pas contents do l'annexion de la Bessarabie: la Roumanie devient trop forte (Textuel). Je comprends les plaintes de nos autorités qui, A Odessa, ne trouvaient ancun appui auprès de la police autrichienne pour temperer des attaques par presse et ciné- mas contre la Roumanie. Je prépare A. ce sujet une note pour Burian. Visite à Kiihlmann que je trouve de très bonne hu- meur. Burian a été chez lui. «Aussi long que Kriege: una conversation avec lui, si elle ne dure pas une heure et demie, n'est pas une conversation». Un homme d'esprit lui a écrit du marécage autrichien, la seule chose qui émerge, c'est ce saule pleureur de Burlan. «Les Turcs n'ont pas voulu faire une affaire avec les Bulgares: ils sont bien bêtes. Avec les- Bulgares, quand une affaire se présente, il faut la faire de suite, si non....» 30 avril. Rendu sa visite ce matin à Burlan et renal% deux notes, dont une demandant libre passage pour les bona-

492 NOTE POLITICE 1918

pentru oamenii politici, Franceziii altii cari vor 85, piece din Moldova, si cealaltA atrágandatentiunea lui asupra lipsei de sprijin a politiei din Odessa fa15, de .excitkile Rusilor i ovreilor contra noastrà. (Notele co- misarului nostru Toclicescu se plangeau cá politia aus- triacg p6rea multumitg, de aceste provocki). Turcii sunt nemultumiti si nu vora avea maine de cht je deleg,atii secundan; catdespre Bulgari, Incan'au plecat. La dejtm, Kühlmann cu conteleOberndorf si haronul Richthofen, sositi dela Sofia, von Rosenberg, von Bellow, Bernstorf, von Hoesch, Horstmann, etc. Kahl- mann 1ml spune lar: Turcii sunt pros4i; le-am obtinut, -dand lovituri de ciomag in Bulgari, jumälate din ce le-a -lost luat in 1915, si au refuzat. Sunt inteo criz6 de natio- nalism acut. Reluarea «de cAtre noi» a teritorillor pierdute in Asia si chtigarea a trei noi district& i-a fa"- cut piard6 capul. Sunt ea niste copii. N'au de cAt se descurce cu vecinii... Le fggaduisem restituirea,

mes politiques, les Francais et a utres qui veulent quitter la Moldavie, et l'autre attirant son attention sur le peu de con- cours de la police d'Odessa contre les excitations des Russes et des Juifs contra nous. Les notes de notre commissaire Todicescu se plaignaient que cette police (autrichienne) sem- blait satisfaite de ces provocations. Les Turc,s boudent et nous n'aurons que les seconds délégués demain; quant aux Bulgares, ils ne sont encore en route. A déjeuner Ktihlmann avec le comte Oberndorff etle baron Richthofen, arrives de Sofia, von Rosenberg, von Be- low, Bernstorf, von Hoesch, Horstmann, etc. Kiihlmann me dit de nouveau: les Turcs sont b'etes; leur ai eu, en tappant A, coups de triques sur les Bulgares, la moitié de ce qu'on leur a pris en 1915, et ils ont refuse. Ils >ont une crise de nationalisme aigu. La reprise «par nous des territoires perdus en Asie et l'acquisition des trois nouveaux districts, leur ont fait perdre la téte.Itssont tomme des enfants. Ils n'ont qu'à se débrouiller avec leurs voisins... Nous leur avions promis la restitutionit la paix

NOTE POLITICE 1918 493. pace, a pierderilor lor din Asia si ne intrebam cum o sá. se faca lucrul I Un noroc rar. Arion, cu care am lucrat un moment, mi-a spus c'd.. Kiihlmann il incredintase cg, nu se (fa incA Dobrogea Bulgariei si ca condominium va urma inainte. Mi se telegrafiazg cA Regele, chemând pe prefec- tul de politie, i-a argtat mirarea ea' «Ltunina» si «Gazeta B-ucurestilor» intrg in Moldova si a insistat pentru ca sh.". nu mai fie autorizate. Cine a mai scornit si acest lucrut In Ucraina, Kiihlmann imi spune ca."Germanii au fost siliti sg. inchia, 4 ministri, din cari Lubinski de la afaceri sträine, care face manifeste contra unirei Ba- sarabiei. I Mai.Sunt surprins de jAcmAneala din ce in cemai mare ! In provincie se ja tot; desi dandu-se 12.500 de va- goane din Basarabia, se luase angajamentul sitselaso täranilor hrang, pe Iunie-Iulie :li se lash' un sac pentru un an; iar cAnd má plâng, toti, dela Kiihlmann pAng la Horstmarm repetá : «Ce vreti 1 In Austria se moare de foame». de leurs pertes en Asie et nous nous demandions comment cela pourrait se faire7 Un coup de fortune rare! Arlon, avec qui j'ai travaillé un instant, m'a dit que Kiihlmann lui aurait confié qu'on ne dpnnait pas encore la Dobrogea aux Bulgares et que le condominium continuerait encore. On me télégraphie que le Roi a fait venir le préfet de police, lui a marqué son étonnement quo la «Lumina» et la. «Gazeta Bucuresti/or» entrassent en Moldavie et a insisté pour qu'on ne les autorise pas. Qui a encore monté le coup7 En Ukraine, Kiihlmann m'a dit que les Allemands ont été obligés de coffrer quatre ministres, dont la Seigneur Lu- binsky, ministre des Affaires Etrangères, qui fait des maul- festes contre l'union de la Bessarabie. Fer mai. Je suis saisi de l'envahissement toujours plus grand. En province on prend tont, ma/gré qu'en donnant 12.500 wagons de Bessarabie on ait pris l'engagement de iaisser aux paysans la nourriture pour juin-juillet: on ne leur laisse qu'un sac, de quoi durer un an! Et quand je me plains, tous, depuis Kiihlmann jusqu'à Horstmann, it répéter: que voulez-vous? on meurt de faim en Autriehe!

494 NOTE POLITICE 1918 S'a stipulat cA caii artileriei vor fi dati cultiva- torilor. La Buzgu au fost pur si simplu vânduti sioa- menii Germanilor i-au luat pentru o bucatà de paine. Hartenstein a venit sg-mi propuie,foartesimplu, sä," gonesc din Iasi Iegatiunile Antantei,alt-felpentru ei nu e sigurautà. $i domnul Heitz dela Primkie face un memoriu ea s. ceargconferintei de pace mentinerea Oficiului s'Au de supraveghore. Sedintà foarte violenti ieri in Camera prusianà. Junkerii vor cu ori ce pret s'ai impedice reforma electo- raid. Horstmann imi spune cg Kiihlmann e foarte ata- cat, mai ales din cauza sprijinului ce dä, partidului de- mocrat. Duph cererea cancelarului, a fost silit s5, facá un proces gazetelor cari l-au aeuzat &à a dus la Bucu- resti o viatä" de desfrau. Marilena Bodescu trece la ne- murire ! De soarta acestui preces, peste douà luni, de- pinde si mentinerea lui la putere. Cklerea lui, adao0 Horstmann, care s'a inhgmat la ckuta sa, ar fi o mare nenorocire. Sunt de aceiasi pgrere, c6ci am cea mai mare &Lima de valoarea acestui om si de lkgimea vederilor sale.

On a stipulé que les chevaux de l'artille.rie seraient donné aux cultivateurs; it Buzeu, on les a simplement vendus et les préposés des Allemands les ont pris pour une bo-ache de pain. Hartenstein est venu me proposer, tout simplement, de ehasser de Iassy les légations de l'Entente, sans quoi il n'y a pas de sécurité pour eux. Et Mr. Heitz, de la mairie, fait un mémoire pour demander it la conférence, de la paix le raaintien de son Aufsichtsamt! Hier, it la Chambre prussienne, séance très violente. Les jupkers veulent A tout prix empêcher la réforme électo- rale. Horstmann me dit que Kiihlmann est très attaqué, sur- tout A cause du soutien qu'il donne au parti démocrate. Il a été, sur la demande du Chancelier, obligé de faire un procès aux journaux qui l'ont accusé d'avoir méné A Bucarest une vie débauchée. Marilena Bodescu passe ii, l'immortalité! Dn sort de ce procès, dans deux mois d'ici, depend aussi son rnaintien au ponvair. Sa chute, ajoute Horstmann qui s'est attélé A son char, serait un grand malheur.J'en conviens. car j'ai la plus haute estime de la valeur de cet hom.me et de sa largeur de vues.

NOTE POLITICE 1918 495 Arion imi citeste nota sa ea rAspuns la protes- tarea Ukrainei. 2 Mai.«Vossische Zeitung» si altele dupg ea, imi fac greutAti. Toate la rând : Regele, Basarabia.Kiihlmann imi spune c6 a trimis o desmintire serioasg. El adaogg : . Horstmann inai declarase cu un ceas in.ainte cä dac2.1 Beldiman nu ar fi un atk de vechi prieten al Germaniei, ar fi expulzat. 0 iau drept bunä, dar simt Ca cercurile militare n'au desarmat fata de Rege si cà.' o dusmänie surd6 exist6 impotriva mea. Exemplu : de trei zile n'am benzin5, si, cu toata inter- ventia lui Horstmann, nu mi se dg... Kiihlmawn, mi-anuntA c5, a obtinut dela Maresal sd-mi cedeze Focsani pentru tinereasedintelorParla- fnentului.Il rugasem sásprijine eererea de a uni cele douà pArti din Putna,ducândfrontul la limita Ramnicului-Sdrat. Pun o chestiune asupraBasara- biei, Austriacii nespunândniciodatà ce gand au asu-

- Arion me lit sa note en répouse A la protestationde l'Ukraine. 2 mai. La cVossische Zeitung , remorquant la «Berli- ner Börsen-Zeitung», me taille des croupières. Tout y passe: le Roi., la l3essarabie. Kiihlmann me dit qu'il a envoyé un démenti, sérieux. Il ajoute: c'est du Beldimantoutpur. Horstmann m'avait déclaré une heure auparavant que si Bel- diman n'était pas un si vieil ami de l'Allemagne, on l'expul- serait. J'en prends tout juste ce qu'ilfaut pour consti- tuer une politesse, car je sens que les cercles militaires n'ont pas désarmé vis-à-vis du Roi et qu'une sourde hostilité existe contre mol. Exemple: il y a trois jours que je manque de benzine et, malgré intervention de Horstmann, on ne m'en donne pas... Mr. de Kiihlmann m'annonce qu'il a arraché au Maré- chal qu'on me cede Focsani pour y tenir les séances du Par- lement: j'avais fait appuyer par lui la demande de réunir les deux portières de la Putna en portant le front sur les limites du Ramnic Sarat. Je pose une question sur la Bes- ¡arable, les Autrichiens n'ayant jamais dit leurs vues sur

496 NOTE POLITICE 1918 pra partei de nord p6 care o ocupa. Dupa parerea lui, nu crede cà Austriacii se gfindesc la aceaista. Lupu Kostake imi afirma, i imi vine greu cred cá Ktihimannle-aspug «acum in urma» lui Carp si lui: Cum facem ca sá rasturnäm pe Rege Giumà sau ironie Kiihlmann nu este om á joace un joo nedemn. Kriege imi aduce o formula asupra Basarabiei, acceptabila, pe care îi propune sä o faca sa, fie adoptata de Austria, care se lash', greu. Revenim apoi pentru a suta oarä asupra cazului Sturdza : El pretinde ca Ger- ma.nia cere ca Sturdza sa pastrez,e, cu gratia vietei, gra- dul si pensiunea. Mà due la Marepl pentru a-i multumi privitor la Focsani: nu trebue mutat lazaretul, bineinteles, «nu yeti avea dsci germane in jurul dv.». Predau de asemenea o protestare scrisa contrarechizitiilorMI% frAu ale porumbului, la tara. Ii repet ea am avut o intele- gere pentru 10mii vagoane deveniteapoi 12.500, de dat din Basarabia,in schimbul caror s'a luatangaja- le Nord qu'ils occupent. A son avis, il ne croit pas que les Autriehiens y pensent. Lupu Kostake, qui attendait et qui est resté déjeuner, m'affirme et j'ai peine A le croire que Kiihlmann leur a dit «tout récemment» A Carp et «Com.ment faisons- nous pour renverser le Roil» Blague ou ironie Mr. de Kiihlmann n'est pas homme A jouer ce jeu indigne. Mr. de Kriege me rapporte une formule sur la Bessa- rabie acceptable et qu'il se propose de faire adopter par l'Autriche qui se fait tirer roreille. Et nous revenons pour la centième fois sur le cas Sturdza; ilprétend quo l'Allemagne exige qu'il garde, avec la vie sauve, son titre et sa pension. (Voir aussi 3 mai). Je me rends chez le Marécha1 pour remercier au s-ajet de Focsani; il ne fa-ut pas déplacer le lazaret cela va do soi et

NOTE POLITICE 1918 497 mentul sa nu se mai scoatä nimio din tara. Eu imi tu) cuvantul; fath de mine cuvântul nu e tinut. Maresalul, destul de nemultumit de ce afla, agaduieste. 3 Mai. Sedintä furtunoasa: ool. Kabelmacker de la Cale Ferate, Horstmann, Mircescuì cu mine. E tot privitor la artioolul 7 dintraiatul de pace,introdu.s. prin surprindere cu ocazia iscaliturei f acutä in grabe, si pe care artiool expertii nostri nici nu 1-au examinat, nici nu 1-au admis, pe cand Hell si Kriege spuneau cá a fost primit de generalii nostri. Am propus ieri un text potsirvit Cu concesiunile pe care Horstmann credea poate sa mi le anunte. Mare opunere a Directiei miditare, care vrea sá la in mama toate liniile noastre. Declar net ca nu semnezi cá f a° apel la cinstea luiKiihlmann. Horstmann declara ea d. de Kühlmami,, singur, poate mai discute aceasta chestiune. La 2 ¡um.. comisiunea cu Arion, Burghele, An- tipa, Papiniu, Carp si Mircescu. Cadera de acord asu- pra ceia ce e inca nerezolvat. Arion trebue sá meargä sà vorbeasea cu Kiihlmann pentru o formula definitiva a amnistiei. Aflu, in cursul discutiei, ea s'a spus delega- on s'est engagé à ne plus rien sortir du pays. Moi je tiena parole: on ne tient pas parole vis-à-vis de mol. Le Mar4chal, amez mécontent de ce qu'il apprend, promet. 3 mai. Séance orageuse: Col. Kabelmacker des chemins de fer, Horstmanp, Mircescu et moi C'est toujours an sujet de rart. 7 du traité de paix introduit par surprise, lors paraphage fait à la vapeur, et que nos experts n'ont ni exa- miné, ni admis, alors que Hell et Krieg° avaient dit avoir été accepté par nos généraux. J'ai proposé hier un texte, concordant avec les concessions que Horstmann croyait pou- voir m'annoncer de vive voix. Grande opposition de la Di- rection militaire, qui veut prendre en mains toutes nos tignes. Je déclare net que je ne signe pas et que je fais appel à la loyauté de Kiihlmann. Horstmann déclare que Mr. de Kiihlmann peut seul encore discuter cette question. A 2 h. et demie commission avec Arion, Burghele, An- tipa, Papiniu, Carp et Mircescu. Nons tombous d'accord sur cc qui reste en suspens et Arion dolt aller voir Kiihlmann pour une formule définitive dans l'amnistie. J'apprends, cours de la discussion, qu'on a dit b. nos délégués que le cas

498 NOTE POLITICE 1918 tilor nostri cà cazul Sturdza este una din conditiile pdeeir Toti recunosc gravitatea cazului art. 7 si sunt de pa- rere ch trebuie sh nu ne läshm. Desliu are indrAsneala sh-mi telegrafieze ea sä-1 re- patriez dela Stockholm, impreunh cu sotia sa. Má asigura de «amicitiile lui cele mai sincere». 4 Mai.Arion, duph ce a vorbit cu Kiihlmann, a pri- mit formula privitor la Basarabia, Kiihlmam] asigarhn- du-1 cá redactiunea intelege oincorporatieNaiad. «au présent». In toate eelelalteconvorbiri,Kriege de _pildh a spus lui Papiniui lui Arion ch nu mai trebue sh-1 nechjeasch asupra textului amnistiei, «eand v'am dat toath Basarabia». Arion nu mai obiecteazh nimic. Am chutat prin telefon pe Kühlmann; el soseste Ja mine cu generalul Hell si Horstmann. Inch sub impre- siunea sedintei de ieri si a grijei blestematului artieol care m'a impiedicat sà inchid ochii toath noaptea, des- chid chestiunea, fäcând apel la lealitatea lui Kiihlmann. Paragraful 2 a fost introdus prin surprinderei dovada este eh se ghseste inteun loe care n'are nimic a face cu

Sturdzaest une des conditions de la paix! Tous reconnais- sent la gravité du cas de l'art. 7 et sont d'avisqu'ilfaut tenir bon. Desliu a le front de me télégraphier pour que je 3e rapatrie de Stockholm, lui et sa femme. Il m'assure de «ses amitiés les plus sincères». 4 mai, Arion, après avoir causé avec Kiihlmaun, a accepté la formule au sujet de la Bessarabie, Kiihlmann lui ayant assuré que la rédaction impliquait une incorporation déjà faite, «au présent». Dans toutes les autres conversa- tions, Kriege, par exemple, a dit à Papiniu, A Arlon, qu'il ne fallait pas le taquiner sur le texto de l'amnistie «quand nous vous avons donné toute la Bessarabie», Arlon n'a plus d'objections. J'ai cherché par téléphone Kiihlmann; il m'arrive ave() le général Hell et Horstmann. Encore sous l'impression de ma séance d'hier et du souci de ce maudit article qui m'a empêché de fermer les yeux de toute la nuit, j'aborde car- rément, en faisant appel «A la loyauté de Mr. de IC-Uhlmann». Le paragraph 2 a été introduit «par surprise» et la preuve en est qu'il se trouve A une place qui n'a rien à voir avec le sujet.

NOTE POLITICE 1918 499 ,chestiunea. Mid, in ultimul moment, la 29 Martie, jumälate orà inainte de plecarea ministrilor,mi s'a ...adus la parafat capitolul, demobilizärei, rämas in sus- pensie, mi s'a spus Ca' era in totul de acord cu generalii insä generalii afirmg eh n'au primit nici odatà acest text.Kühlmann. Cine a fäcut aceastä afirmare? Eu: Nu mai mi-aduc aminte, dar desigur nu dv. (N'am voit sà desemnez pe Hell, si Kühlmann a inteles). Dac'à In aceste conditiuni se sustine cà sunt legat, as face apel la ImpArat.Kiildmann intorcAndu-se atre Hell: «Dar e o ideie exceleng; ce spui de aceasta?»Horstmann in- tervine: «Chiar dacg ImpAratul va deslega, tot r6mâne cererea Marelui Cartier, care considerä mäsura ca in- dispensabilii». Eu: Vom discuta atunci o conventie de alt-fel este ceia ce eu orfer. Dupg o lung% discutie, convenim la suprirnarea paragraf. 2 din tratatul de pace mutarea lui in protocol, limitându-1i definindu-i in- tinderea.Formulá de gAsit de &are Mircescu,Horst- mann si Hell. Bietul Maresal promite categoric: subordonatii lui iau inapoi, in detaliu, ceiace a fägäduit ! Primesc in

Quand, en dernière minute, le 29 mars, une demi-heure avant In départ des ministres, on m'a apporté à parapher le cha- pitre de la démobilisation, resté en suspens, on m'a dit qu'an était en tout d'accord avec nos généraux; or, les généraux affirment n'avoir jamais accepté ce texte. Kühlmann «Qui a fait cette affirmation,» Moi, d'un air e.ntendu: «Je ne me rappelle plus, mais certainement pasvous». Je n'ai pas voulu désigner Hell, et Kühlmann a compris. «Si dans ces conditions on soutient que je suis 116, je ferais appvl l'Empereur». KiihImann, se tournant vera Hell: «Mais c'est une excellente idée; que diriez-vous de celal». Horst- mann intervient: «Mame si l'Empereur vous déliait,il nP resterait pas moins la demande du Grand Quartier qui juge indispensable la mesure». Moit «Nous discuterions alors une convention et c'est ce que j'offre». Après une longue discussion, on convient de supprimer le § 2 du traité de paix, de le porter dans le protocole en en limitant et définissant la portée. Formule it trouver par Mircescu, Horstmann et Hell Le pauvre Maréchal promet catégoriquement. Les sub- ordonnés reprennent, en détail, ce qn'il a promisl Je rewis

500 NOTE POLITICE 1918 chestiunea Focsaniloro comunicare care egaleaza zero ! N'asi fi crezut niciodata cu putinta asemenealu- cru... Rechizitiile au produs rezultate : un soldat ger- man a fost ucis la Jilavai cei mai buni judecatori spun ca vom arvea desigur alte crime, intr'atata populatia ru-- rala e exasperatà. Dupa araiazi ni seanunta ca Kiihlmanni Bu- rlan trebuie sá plece, cei doi Imparati trebuind sa se intilneasca la Spa. Trebuie ssfauint pand Ifu1ni seara. lar incepe graba ! De aceia Koerner si Kriege dau fuga la mine, unul cu pr,orpuneri pentru privilegiul punerei cablurilor pe coasta noastra pentru Germania, si o con- cesiunefoartespecialaa Ost-Europäische-T.-Gesell- schaft; altul cu tot felul de scrisorii contra-scrisori pentru acordarea de despagubiri prizonierilor maltratati; pentru a da pe Bratianu In judecata; pentru a conceda sapnuri; pentru a largi privilegiile datestationarelor germane, etc., etc. E un noroc cà ne apropiem de In- cheerea : asa potopul se va opri. Pe când seara thrziu Koerner discuta cu mine, dans la question de Focsani une communication qui équivant A zero! Je n'aurais jamais ern ces choses possibles. Les réquisitions portent leur fruit: un soldat alle- mand a été -Ws A Maya et les meillenrs juges disent qu'ou aura pour war des crimes, à tel point la population rurale est exaspérée. Dans raprès-midi on nous annonce que Kiihlmann et Burlan doivent partir, les deux Empereurs ayant A se ren- eontrer A Spa. Il faut finir jusqu'A lundi soir. C'est la bons. culade qui commerice de nouveau! Aussi Koerner et Krieg° tombent chez moi, l'un avec des propositions pour le pri vi- lège de pose des ctibles à accorder sur notre littoral A l'Alle- magne et une concession très speciale à l'Ost-Europaeische T.-Gesellschaft; l'autre avec toutes espèces de lettres et de contre-lettres pour accorder das indemnités aux prisonniers mal traités, pour mettre Bratianu sous jugement, pour con- céder des fouilles, pour élargir les privilèges donnés aux sta- tionnaires allemands, etc., etc. C'est une chance qu'ou ap- proche de la clôture forcée;a arrêtera l'avalanche. Pendant que lesoir, tard, Koerner discute avec mol,

NOTE POLITICE 1918 501

Kriege imi vorbeste la telefon.

Kriege cause longuement aveo mol au téléphone.uC'est, paree qu'il sait que je suis chez vous, que Kriege vous dé- range»; puis, avec une bonne grimace: cAllons! Kriege est un champion pour les sympathies à gagner à l'Allemagne». Plus tard, il me dirs, en parlant de Kiihlmann: <

502 NOTE POLlTICE 1918 mulei amnistiei. Arion o läsase pe seama lui Papiniu,. care intelege asa de putin chestiunile încât nu-si &Idea. seama c,6 once protocol special trebuia sä atrag6 supri- marea paragrafului final din art. 33. Le atrag atentiunea cä traducerea paragrafului din protocolul privitor la Basarabia, trebue bine verificatä. La 11 Kiihlma.nn mä face sa mä intorc11 gäsosc- impreunä cu Koerner. Nu era vorba decat de chestiunilo puse eri de Koerner. Ii pun in mod net chestiuneare- zervatà de art. 14: «MI6 la ce datä cel mult trebue sä dureze ocupatia 7»Inspunde : chestiune militarä, asu- pra c6.reia Hell insusi nu are instructiuni. Nu insist mai mult : Hell pleacäi Schwarzkoppen, care Il inlocueste, e mai de inteles. Convocare, Mil a cherna pe toti, la el la 6 jum. (Am aflat ca aceastä orä, cam ciudatà fusese aleasä pentru ministrulplecainplimbarelaCäldärusanisila Znagov). Petrec restul zilei redactândi colectionând texte. La 5 ore fac un raport urgent Regelui. Mitilineu imi mule de ramnistie. Arlon s'en est remis à Papiniu, qui com- prend si peu les questions qu'il ne se rendait pas comp te que tout protocole spécial devait entrainer la suppressioa du texte final de l'art. 33. J'attire leur attention qu'il faut bien vérifier la traduc- tion du protocole concernant la Bessarable. A 11 h. Kiihlmann me fait rentrer : je le trouve nanti de Koerner ; il ne s'agissait que des questions posées hier par Koerner. Je lui pose nettement la question réservée par l'art. 14: jusqu'A quelle date maximum doit durer roccupation7 II répond: Question militaire, sur laquelle Hell lui-même ne doit pas avoir des instructions Je n'insiste pas davan- tage: Hell part et Schwarzkoppen, qui le remplace, est d'im meilleur bois. Convocation, sans amener tout le monde, chez lui A. 6 h. et demie. (J'ai su que cette heure plutatbizarre avait ét(y- choisie parce que le ministre allait faire un tour A Calda- rusani et Znagov). Le reste de la journée je le passe en ré-- dactions et collation de textes. A 5 h. je rédige un rapport urgent au Roi. 1VIitilineu

NOTE POLITICE 1918 503 telegrafiase c5, aceste lungi asteptgri zapaceau pe toat5 lumea la Iasi. La 6 jum. conf erinta : Radoslavof cu Tontceff so- sesc cu expertiilori militari,plus un marinarne- gru mustAcios. Dela ineeput Bulgarii ridiesä chestiunea : Le trebuesc insulele, adicá teritoriul cuprins intre cele douà brate ale Dunarei in fata BrAilei. Ele n'au aparti- nut nici odatA Dobrogeii Kiihlmann le-o spune verde. Tontceff sustine cà DunArea veche luati ea frontierg nu e navigabilAi cá atunci pe o intindere de 75 km. n'ar avea politia frontierei lor ! Discutiune,i cu toate ea suntem unanimi, &And Radoslavof declarg cea," nu poate sá primeaseä», Burian propune un arbitragiu. Arion cu mine 16murim,i Kiihlmann ne sprijing, cá arbitragiul nu se poate referi de cAt asupra faptuluiistoricdaeg acest teritoriu a fAcut parte din aceasfa. Dobroge pe care am cedat-o. Tont,eeff intelege sá impinga arbitragiul mai departe, cum de pilda spre a preeiza dad, talwegul nu s'a schimbat, etc. Kriege satuieste sá primim ar- bitragiul, fiind-Cá e verba de o chestiune pur parlamen- m'avait télégraphié que ces longs retards énerveraient tout le monde it Iassy. A 6 h. et demie Conférence: Radoslawoff avec Tontcheff arrivent avec tous leurs experts et militaires, plus un noir marin moustachu. Dès le début les Bulgares lèvent un lièvre: Il leur faut les Iles, c'est-it-dire le territoire compris devant Braila entre les deux bras du Danube! Elles n'ont jamais appartenu la Dobrogea et Kiihlmann le leur dit vertement. Tontcheff plaide que le vieux Danube, pris comme frontière, n'est pas navigable et qu'alors, sur une étendue de 75 K., il n'auraient pas la pollee de leur frontièrelArguties, discussion et quoi- qu'on soit unanime, oomme Radaslavoff déolare qu'il ne pent pas accepter», Burian propose un arbitrage. Arion et mol, nous précisons et Kiihlmann appuie, que l'arbitrage ne peut porter que sur le fait historique si ce territoire a fait partie de cette Dobrogea que nous avons cédée. Tontcheff entend pousser l'arbitrage plus loin, comme par exemple préciser si le Talweg n'a pas changé, etc. Kriege conseille d'accep- ter l'arbitrage, parce qu'll y a une question purement par-

504 NOTE POLITICE 1918 tara. Primim. ca Kriege sa redijezei SA' propuie o for- mula. Turcii au ridicat chestiunea despggubirei peniru te- renurile Miilk din Dobrogea,istorie veche de 38ani. Convenim sá cgutam a ne intelege intre noi inainte de a ajunge la arbitraj. Lungg discutie pentru eolilei comunitatile noastre din Bulgaria. Dupa refuzuri categorice, ei sfarsesc prin a admite statu-quo. 6 Mai. Zi intesata.Sfarsitul.Toate chestiunile mici, ca sicelemari provoacarapoarte,comisiuni, toorneli. Arian umbra' de colo pang colo ; chiar Papiniu devine sprinten. Dar cel mai grgbit e Horstmann: vine repede sá ma instiinteze ca, in chestiunea Callor Ferate redactarea lui Mircescu sp-une : redactarea mea e primita, de Marele Cartier. E un castig si e primul ar- ticol al pgcei parafate care dispare. Oricum au fost sen- sibili la mustrarea de nelealitate pe care le-am aruncat-o In fati. Kriege aduce de asemenea formula intelegerii cu Bulgaria; o gasesc bung, Arion ar voi sa adaoge ceva, kmentaire sous ?oche, etc. No-us acceptons quo Kriege rédige et propose une formule. Les Tures ont soulevé la question de rindemnité pour les terrains Miilk de la Dobrogea, veille histoire de 38 ans. On convient de chereher à s'arranger entre soi avantd'ar- river it un arbitrage. Longue discussion pour nos écoles et oommunautés de Bulgarie. Après dos refus catégoriques, illsfinissent par admettre le statu-quo. 6 mai. Second jour de Pik:rues. Journée touffue. C'est la fin. Toutes les petites questions, aussi bien que les grandes sont objet,s de rapports, de commissions, de mar- chandages. Arlon va et vient, Papiniu luli-mêmedovient alerte. Mais le plus empressé est Horstmann, il accourt m'annoncer que dans la question des chemins de fer sa re- daction Mireeseu dit: ma redaction est acceptée Par le Grand Quartier. C'est un succès et c'est le premier article de la paix paraphée qui dispanalt! Tout de méme on a été sensible au reproche de déloyauté que j'ai carrément jeté la. figure. Kriege apporte aussi la formula du compromis avec les Bulgares ; je la trouve bonne ; Arlon veut y mettre

NOTE POLITICE 1018 505 ceiace intarzie degeaba lucrArile : diseara va sfarsi prin a recunoaste chi lucrarea lui Kriege e bine facuta. Kriege Imi propune sh," inchee actul compromisului.In sfarsit asupra chestiunei telegrafelor, a societatei Ost-European, dupg. toemeli, Koerner, mereu imp6ciuitor, primeste tex- tul nostru. Toate acestea n'au fost definitiv castigate de cat seara, la pranzul Maresalului: ziva n'a fost pierduta. --Burial?, oerandu-mi o intalnire, 1-am poftit in ul- timul moment la masà. A primit, cu Gratz. Mittag, von Peter, Colloredo. Conversatiune inaintei dupà mash'. In primul rand un. repros discret : Regele ar fi tinut Basa- rabenilor un diseurs cam iredentist ;aceastá versiune fusese data" de «Tribuna». Era vorba de toastul Regelui care, mi s'a ptirut atunei, avusese un usor accent. Neg msAsi arunc totul pe cuvantarea extra-protocolarA a lui Halip p a. 'Vorbesc de durata ocupatiunei, in sensul celor ce ne intelesesu,m cu Czernin, fairà o administratie de- tara se va ridica cu greu, perchizitiile,dus- Ingnii cari se ivesc acum, etc. Burian ascula cu multà du sien, ce qui retarde inutilement les travaux: iii finira le soir par reconnaitre que l'ouvrage de Kriege est proprement fait. Kriege m'offre de nous dresser l'acte de compromis. Enfin sur la question des télégraphes de la Ost-Europäische G., après marches. et contremarches.. Koerner, toujours conci- liant, accepte notre texte. Tout ceci n'a été défintitivement acquis que le soir au diner du Maréchal: la journée n'a pas .été perdue. Comme Burian m'avait demandé un rendez-vous, je l'al invité en dernière heure à déjeumer. Il a accepté avec Gratz, Mittag, von Peter, Colloredo. Avant et après déjeu- ner, conversation. En tout premier lieu reproche discret le Roi aurait tenu aux Bessarabiens un disCours légèrement irrédentiste; c'est la «Tribuna qui aurait donné eette version. Il s'agissait du toast du, Roi,qui, m'a-t-il sembléalors, avait eu un legea. parfum. Je nie et jette tout sur le speech extra-protocolaire de Halippa. Je parle de la durée de l'occupation dans la note de ce qui avait été entendu avec Czernin discrétement sans une administration civide pleine, le pays se relèvera diffici- lement; les perquisitions, inimitiésqui naissent, etc.

506 NOTE POLITICE 1918 atentiei declarà di e foarte interesant pentru viitor, Fara alL5. faigàduintà. Dealtfel nu insistasem, vorbind, ca de o chestiune ce trebuiareluatil mai tdrziu.Dup5, dejun atinge chestiunea Basarabieii pune in mod dis- cret, ca, cu ocazia recunoasterei «formale» a anexinei (7), teza Germanilor e &á nu se poato face o recunoastere formalá acum, fárà a fi provocata Rusia, de care s'a des- phirtit Basarabia. Austria nu va cere dec,at coltul in- trAnd dela Noua-Sulitàla vechea granitàcu Podolia spre vest de Hotin pe care niel nu-1 cerem». Atunci eu precizez ca aceasta inseamn6 inläturarea pretentiuni- lor ucrainiene. Cum suntem de acord, el Imi cere o scri- soare care cn'are nimic obligatoriu pentru Dv.». Räs- pund cá inteleg sa mä obligi cá voi trimite aceasta scri- soare, pe care dorea dealtfel s5, o ailA inainte de plecare. Imi vorbeste de asemenea de navigatiunea pe Nistru, pentru a i se aplica regimulPrutului. Fao scrisoarea, dar nu scriu nici un cu.vânt de Prut, devenit acurn un rAu interior. Privitor la Ukraina, Burian repetà ce spusese Kiihl-

Burian est très attentif et déclare que c'est fort intéressant pour l'aveniir. Pas d'autres promesses. Je n'avais d'ailleurs pas insist& en parlant comme d'une thèse à reprendre ul- térieurement. Après déjeuner, il entame la question de Bessarabie et formule discrètement que lors de la reconnaissanoe((for- melle» de l'annexion (?), la thèse des Allemands est qu'on ne peut faire une reconnaissance formelle actuelle sans pro- voquer la Russie, dont s'ost séparée laBessarabie ;l'Au- triche ne deraandera que le coin rentrant cle Noua SulitA A l'ancienne frontière avec la Podolie, Ouest de Hotin, «que nous ne demandons même pas». LA-dessus je précise que cela équivaut à l'écartement des prétentions ukrainiennes, Com- ma nous sommes d'accord, il me demande une lettre qui cn'a rien d'obligatoire pour vous,,. Je réponds que j'entends m'o- bliger et que fenverrai cette lettre qu'il désirait d'ailleurs avoir avant son depart. Il me parle aussi de la navigation du Dniester pour lui appliquer le régime du Pruth.J'écris ma lettre, mais je ne souffle mot du Pruth devenu fleuve intérieur. A propos de 11Tkraine, Burlan me répète ce que m'a-

NOTE POLITICE 1918 507 mann : Ukraina se va uni cu Rusia.Deci din partea aceasta sä, ungein osia. Pentru intelegerea cu Bulgaria, Burian imi spune cd poate fi semnatä in liniste :«VA dau asigurarea CA yeti avea tot sprijinul nostril». Mai mult, dupä semnä- tura tratatului, vom avea mai multà libertate ca sä, vor- blm pe fatä Bulgarilor. Radoslavoff stie csä nu poate sä aibd cAstig de eau* a spus-o lui Burian, dare legat de ordinele dela Sofia. Fac cunoscut indatà lui Arion asigurArile formale ce mi s'au dat. Seara Arion eedeazg, dupg ce vorbise cu Kiihlmann si Burian. Invitatiune prin telefon, pentru 7 jum. :Feld- mare,scaul dä un pränz de despärtire plenipotentiarilor. Frac si pläci. Suntem toti. La dreapta maresalului, Bu- rian si Nissimi,ministru af. sträine turc ;la sttinga Kiihlmann siIzzet.In fatä., noul sef deStat-Major Schwartzkoppen; in dreapta lui eu, si Tontceff in dreapta mea; Radoslavof si Arion in stânga lui. Toastul Mare- salului foarte curgätor, nu prea indulgent pentru gaze- vait dit Kiihimann : l'Ukraine se réunira ii, la Russia. C'est de ce côté qu'il faudra done oindre les gouda. Pour le compromlis avec la Bulgarie, Burian me dit qu'on peut tranquillement signer :

508 NOTE POLITICE 1918 tarii pentiu partidele politice, foarte calduros pentru armata, apoi un salut pentru Romanii curagiosi, cari au facut sacrificiul sä la sarcina ac,estei pacii patriotismul de a intreprinde reinvierea tarei lor. Nädajdueste cä, vom redeveni amici sincerii doreste toata pro,speritatea pen- tru Romania. (Se doreste ca s'ä, nu se raspunda). Spun Maresalului, peste mash', cá n'am fost nici- .odata dusmanii c5, n'a fost cleat o eclipsä, a prieteniei Loastre. El rade cu pofta. Dupa, mash' se discuta' afaceri. Kiihlmann imi pro- pune o invoiala Im afacerea manuscriselor. Se aran- jeaza tot ce rämasese in suspensie. In sfarsit Kiihl- mann imi spunecNu voiesc sá vA fac un compliment, dar ati condus cu mare maestrie barca si castigarea Ba- sarabiei vA inapoiaza de 10 ori cela ce pierdeti». Koer- ner imi face de asemenea complimente : nu mai vrea sa trateze de cat cu mine.... 7 Mai. (Sft. Elisabeta, 24 Aprilie). Trebuia sa ne intrunim ieri seara la 10 ore jum. Amanat pe azi di- mineata la 9 jum. Cotroceni. Sosesc exact, ea Arionsi

,aand pour l'armée, puis un salut pour les Roumains con- rageux, qui ont fait le sacrifice de prendre la charge de -cette paix et le patriotisme d'entreprendre la résurreetion de leur pays. Il espère qu'on redeviendra des amis très sincères et souhaite toute la prosperité imaginableitla Roumanie. On désire qu'il n'y ait pas de réponse. Je fais dire, A travers la table, au Maréehal, que nous n'avons ja- mais été ennetmis, qu'il n'y a eu qu'une éclipse de notre ami- -tié. I1 rit de grand eoeur. Après diner on trait,e affaires. Kiihimann me demande le pont et m'offre un arrange- ment dans l'affaire, des manuserits. On arrange tout ce qui taait resté en suspens. Enfin Kiihlm,a,nn me dit: rJe ne veux pas vous faire un compliment, mais vous avez supérieure- .ment méné votre barque et l'acquisition de la Bessarabie vous rend au déeuple ce que vous perdez». Koerner aussi me fait ses compliments :il ne désire plus traiter qu'avec moi... 7 mai. On devait se réunir hier ,soir 10 h. et demie. On a remis à ce matin 9 h. et demie à Cotroceni. J'arrive Ieure exacte avec Arion et 1t.-eolonel Vasilescu Anton. Au

NOTE POLITICE 1918 50g locot.-col. Vasilescu; in sala de intrare cei-lalti doi de- legati ai nostri, Burghelei Papiniu,i generalii. Foto--- grafi cati poftiti, multi ofiteri germani. Ne adunam in biblioteca cea noug a Regelui; o jumgtate org nu facem nimic. Ne reggsim in salonul care servg de bufet cand suut receptiuni, algturi de salonul in care s'a tinut Con- siliul de Coroang in14 August1916. Ultimele in- voieli cu Bulgarii, pentru manuscrisele furate dela Aca- demic. Iscglesc cu Kiihlmann micele protocoluri: na- vigarea stationarilor pan. la Fetesti, adeziunea in prin- cipiu la o aliantg vamala, despggubiri prizonierilor mal- tratati, nota, privitoare la judecata guvernului Brgtianu, protocol pentru bisericii comunitgli românesti in Ger- mania (a se intindei pentru Bulgaria, ceia ce s'a fgcut in cursul sedintei: Austria n'a semnatmncà,i Kriege m'a instiintat cg Burian va avea greutAti !) In sfarsit sedintageneralg incepand, ne asezgm. Germanii la mijloc, Burian el singur e toatg comi- sunea, dei Gratz si Mittag sunt in spatele lui;Turcii bas de l'escalier nos deux autres plénipotentiaires, Bur- ghele et Papiniu, et nos généraux. Phatographes tant qu'on, vent. Beaueoup d'officiers allemands. Nous nous concen- trons dans la nouvellebibliothèquedu Roi. Une demi- heure à ne rien faire. On commence par se retrouver dans le salon qui sert de buffet lors des réeeptions ;il est con- tigu au salon dans lequel s'est tenu le Conseil de Couronne du 14 adit 1916. Quelq-aes derniers arrangements avec les Bulgares pour les manuscrits volés à rAcademie. Je signe- avec Kiihlmann les petits protocoles :navigation des sta- tionnaires jusqu'A Fetesti, adhésion en principe A une al- liance douanière, les dommages aux prisonniers qui ont été maltraités, les fo-uilles, la note concernant la mise sous jugement du gouvernement Bratianu, protocole pour com- munantés et églises roumaines en Allemagne(A étendre aux Bulgares, ce qui a été fait dans le eours de la seance l'Autriche n'a encore pas signé et Kriege m'a avert. que Burlan aura des difficultés !). Enfin la séance générale commence; on s'installe. Alle- mantis au centre; Burian à lui seul il est toute la commission, quoique Gratz et Mittag soient dans son das; lesTuresiJ

510 NOTE POLITICE 1918

.alaturi de el; Bulgarii i sunt celputin 6 la stiinga Germanilor. Ca sA nu fim la capul mesei, ne re- fugiiim in fatd, singurii in fata Germanilor.Cinema- tografelelucreazg. Ministrul Kiihlmannciteste o -scurtà cuvântare, isemnAturileincep. La12, in mijlocul unei mari zApAceli, s'ar fi putut trece once s'ar fi voit: s'a isprAvit. Setelefoneazà"la Marele- Quartier, cu care se stabilise ,o leg6tur61. Telegrafiez indatà Regelui:

NOTE POLITICE 1918 511

Plecarea lui Kühlmann cu Bulgarii la 4.45 pen- --tru Sofia. Se duce sä." salute pe Regele Ferdinand. Ba- nuiesccsa" mai sunt dedesubtoarecarineintelegeri. Prin tratat, in ultimul moment,s'alAsatBulgarilor partea de jos a Dobrogei pang la o linie paralelà cu nia clrumului de fier la distanta de 10-15 km. de ea. Restul este condominium. Trimit o circulara prefectilor. Repet asigurdrile privitoare la siguranta de a ne putea peistraDinastia, dupei cum o feicusem in telegrama dare Rege, pentru a marca mai bine sensul ascuns al acestei semneiluri a tratatului. Sper cei Regele va intelege, dupei cum toatei lumea a observat-o indatei ce telegrama a apärut. Scriu guvernatorului pentru a-i comunica csa." a doua zi ministrii vor lua in primire serviciile lor. Cu cAp. Dreckert am convenit ea, chiar in acea zi, se vor trimite scrisori de multumire girantllor. 8 Mai. Merg la minister. Jurámântul prefectilor de fa16. Intrevedere si cu Kriege pentru mai multe lu- cruri mici. E grait ca sà aibg la Berlin comisiunea fi-

Départ de Kiihlmann avec les Bulgare,s à 4.45 pour So- fia. Il va saluer le Roi Ferdinand. Je suppose qu'il y a des frictions encore sous roche. Par le traité, en dernière heure, on a abandoné aux Bulgares la partie Sud de la Dobrogea jusqu'à une ligne parallèle de la ligne du chemiin de fer et à environ 10-15 klm. distanted'elle.Le resteest du Condominium. J'envoie une circulaire aux préfets. Je répéte les as- surances concernant la sareté de garder la dynastie comme je l'ai ficrit dans le télégramme du Roi, pour bien marquer le sens secret de cette signature du traité. J'espèrequele Rci comprendra, comme tout le monde l'a remarqué dès que le télégramme a part& réoris au Gouverneur pour luicommuniquer que le lendemain les Ministres prendraient possession de leurs services. Avec le capit. Deckert il était convenu serait le jour male envoyé des lettres de remerciements aux gé- rants. 8 mai. Je prends séance au Ministère. Serments des prelete présents. Séance aus,si avec Kriege pour différen- tes bricoles. Il est pressé d'avoir it Berlin la commission fi-

512 NOTE POLITICE 1918 nanciarä prevgzutg detratat. Primestesgmdacteze compromisul nostru cuBulgariain vedereaarbitra- biului.v 9 Mai. Regele n'a rgspuns Incá telegramei mele. Cei doui Impgrati si-au felicitat ministrii si Wilhelm a decorat pe Kiihlmann. Arta de a läsa sä se suspec- teze, si pe drept, intentiunile Sale, e impinsg foarte de- parte de care Maiestatea Sa! Conferintg cu d. de Schroeder dela Reichsbank: Ar voi sg cunoascg proectele noastre financiare 5i irni deschide uncle perspective spre a da o sigurantg die vii- tor cercurilor financiare. Ii tai vorba: «Dar mi se pare cri visati un fel de tutelg !>> Mackensen d'A unprfinz deadioministrilor- giranti. O vorbg a lui Kiihlmann, raportatg de Tzigara: «Domnul Carp pare sil nu fi avut deck o tintA in viatg: cultul persoanei sale». Kiihlmann era contra intinderei operatiilar in Ucrania. Dealtfel crede eh aceasta se va uni cu marea Rusia. Hatman-ul care a luat acum puterea, e un multi- nancière prévae par le trait& Il accepte de rédiger notre compromis avec la Bulgaria en vue de l'arbitrage. 9 mai. Le Rol n'a pas encore répondu A mon télégram- me. Les deux Empereurs ontfélicité leurs ministreset Guillaume a décoré Kiihlmann. L'art de laisser suspecter, h. raison, ses intentions est poussé par Sa Majesté! Conférence avecMr. Schroeder de la Reichsbank ; il voudrait connaitre nos projets financiers. Il m'ouvre cer- taines perspectives pour donner une surêté d'avenir aux cer- cles financiers; je le coupe: «Mais c'est une espèce de tutelle que vous révez!». Mackensen offre un diner d'adieu aux ministres gé- rants. Un propos de Kiihlmann rapporté par Tzigara : gMr. Carp parait n'avoir eu qu'un but dans sa vie :le culte de sa personne . Kiihlma-nn était contre l'extension des opérationg en Ukraine. Il croit d'ailleurs que l'Ukraine seréuzara ii. la grande Russie. Le Hatman qui vient de prendre le gou- vernement Skoropatkine est un multimillionnaire qui

NOTE POLITICE 1918 513 milionar care a avut o comanda In gardg. Ar avea infg- tisarea unui inceput de restaurare monarhicA. 10 Mai. Aseará a sositdepesa Regelui. Ii fac o mica schirabare, stergand un cuvá.'nti schimbAnd punc- tuatia pentru a indulci forma cuvintelor «aceste clipe dureroase». Horstma,nn, cgruia i-o comu.nic prin Tzi- gara, o ggseste bung. E trimisg la gazete. Aran, care a fost la Iasi, povesteste cá Regale a facut «toutes sortes de manières» ; s'a plâns ca are mi- greng, a trimis o primg redactiune care coprindeaa- proape un blam, a admis in sfârsit in. parte o formula a lui Arion. Horstmann, pentru a douat oarg,dar fgrg sg-si prea ia in serios propunerea, ma intreabg daca' nus'ar putea face sg plece atasatii militari ai Antantei. Vizita Printului de Reuss, care pantru a cincea oara cal putin imi cere in nurnele lui O. K. M. facultatea de a pune un batalion in satele germane din Basarabia pentru a pazi populatiunea... in contra propriilorabu- zuri ale trupelor germane in trecere (U)

a au un commandement dans la garde. Oa a tout rair d'un commencement de restauration monarchique. 10 mai. Hier soir est arrivée la dépéche du Rol. Je lui fais subir une petite modification, en effacant un mot et en changeant la ponctuation pour adoucir la forme des caceste cupe dureroase». Horstmann, A qui je la fais voir par Tzigara, la trouve bonne. Elle est envoyée aux jour- naux. Arlon, qui a été à Iassy, raconte qua le Rot a fait ton- tes sortes de manières, s'est plaint de migraine, a envoyé une première rédaction qui contenait presque un bla'rne, a enfin admis pour partie une formule d'Arion. Horstmann, pour la seconde fois, mais sans trop pren- dre au sérieux sa proposition, me demande si on ne pour- rait pas renvoyer les attachés militaires de l'Entente ! Visite du Prince de Reuss qui, pour la 5-ème fois au moins, me redemande au nom de l'O.K.M. la faculté de met- tre un bataillon dans les villages allemands de la Bessara- bia, pour la garde de la population... contre les propres exac- tions des troupes allemandes de passage. (7 !).

514 NOTE POLITICE 1918

u Mai. Iai. Sosim in acelasi tren cu col. von Brandenstein, delegatul german si statul sh,"u major, a- creditati pe l'inga Marele Cartier. Nici o ostilitate in multimea care venise Sa", ma' intampine la gard. Toate notabilitkile pe peron. Regele(ora 6) imi vorbeste mult, dar se plange ca e foarte enervat. De mai multe ori îi trece mâna pe frunte; spune ca se temede o neurastenie. MAine se duce la Bicaz cu un inginer, ca sástudieze o cAdere a Bistritei care poate da mii de cai putere. Inteleg CA, va lipsi din cauza ofiterului german. Regele imi incredin- tea,zA dictiona,rul s5u particular, al patrulea din cele 12 ce s'au fácut pentru el. Imi dà o lung% explicatie,pe care o face si in cris: Nu inteleg nimic iseful meu de cabinet, cgruia Ii dau s'a." cifreze o teilegramg, si mai pu- tin. Regele expune cu greutate A fost foarte jig,nit de un artieol din jurnalul «Gazette de la Croix». 12 Mai. Pirefectii pentru candidaturile de alegeri. Afluenfá. Toti generaliii coloneii, cari ph'easesc armata,

11 mai. Iassy. Nous arrivons par le même train que le colonel de Brandenstein, le délégué allemand et son état-major accredités auprès da GrandQuartier. Aucune hostilité dans la foule qui était venue au-devant de moi la gare. Toutes les notabilités sur le quai. Le Roi (6 h.) me cause d'abondance, mais se plaint d'être très énervé. Il se passe plusieurs fois la main sur les yeux :il dit eraindre une neurasthénie. II se rend le lendemain A Bieaz Avec un ingénieur étudier une chute de la Bistritza, qui peut donner des milliers de chevaux-force. Je comprends s'absente A cause de l'officier allemand. Le Roi me confie son dietionnaire particulier, le 4-e sur les 12 qu'on lui a faits : il me donne une longue explication, qu'il met aussi par écrit; je n'y comprends goutte et Pie (Pherekyde), A qui je donne A chiffrer un télégramme, s'y reconnalt encore rooins. Le Rai expose diffieilement! Il a été trés offensé d'un article de la «Gazette de la Crol91». 12 mai. Les préfets et les candidatuTes. Afluence. Tous les généraux et colonels qui quittent l'armée s'offrent. Le

NOTE POLITICE 1918 515 isi oferg serviciile. Printul Mihai Sturdza se inscrie ofera bani, dar sotia sa, sub alte influente, ilimpie- dicg sprimeaseg candidatura : Sturdza a ratacit putin In grädinile lui Filipescu... 13 §j. 14 Mai. Iai. Lucru zdrobitor.In plus douá consilii. Atrag atentia lui HArjeu asupra tinutei rele a trupelor inBasarabia. Pe Nistru,vanatorii pa- troneazg contrabanda;eavaleria lui Schina sepoartg ea inteo tara' cuc,eritg. G-etneralul Rgscanucenzureazg In gazete propriile mele declaratiuni; un ofiter a bgtut pe unul din delegan, pe care locuitorii germani vor trimeatg la Bucuresti. Supun chestiunea celor 8 milioane cerute de Poklev- sky pentru comitetul de lichidare rusesc : refuzat in u- nanimitate; redactez o scrisoa re pe care osupun con- siliului. Arion citeste scrisoarea ministrilor Antantei, pro- testând contra pgcei. Räspunsul nostru accentuiazä f ap- tul ca am fost párgsiti si cg pacea noastrg e definitiva,' si va fi respectatg de noi. Luni dejun oferit de generalul Grigorescu :toti

Prince Michel Stourza s'inscrit et offre de l'argent, mais sa femme, sous une autre influernce,l'empéched'accepter une candidature: le Prince a quelque peu erré dans les jar- dins de Filipescu.. 13 et 14 mai. Iassy. Travail tuant. Deux conseils en plus. J'atbire l'attention de Herjeu sur la mauvaise tenue des troupes en Bessarabie.Sur le Dniesteii les chasseurs sont les patrons de la contrebande ; la cavalerie de Skina agit comme en pays conquis ; le général Rascanu censure dans les journaux mes propres déclarations ; un officier a rossé un des délégués que les Allemands ve-ulent envoyer Z. Bucarest. Je soumets la question de 8 millions demandés par Po- klevsky pour le comité de liquidation russe :à runanimité on rernse pt je redigo une lettre que je saumets au Conseil. Arion lit la lettre des ministies de l'Entente protestant eontre la paix.Notre réponse accentue le fait que nous filmes l'achés et que notre paixest définitive et serares- pectée par nous. Lundi déjeuner offert par le général Grigorescutous

516 NOTE POLITICE 1918

afarg de Sgulescui Arion, aflat la Bucuresti pentru egsgtoria fiului sàu.Grigorescutine un toast prin care declarg csa armata nu era, pregeititet §i cà pace,a incheiatà de mine e un mare succes diplomatic. In- provizez egteva cuvinte cari fac sg plangsä pe Meissner i pe Mehedinti. Se publicä aceste toasfuricari au rg- sunet. Generalul lancovescu mg viziteazgj imi cere o candidaturg, pe care o aeord. Vrea sg spuie Parlamentu- lui ce a spus in Consiliile de Coroang :Ca' ccontinuarea. rgzboiului ar fi foist o crimg !» Ha'rjeu imi spune cá dupg ce a f gout cu Regele lista generalilor,cari trebuesc numiti pentru a se in- drepta greselile trecute, a trimis decretele la Bicaz prin Gorski,i Regele i-a spus «verbal» eh' stie cg tabloul n'a fost intocmit in unanimitate si cá vrea SA, cunoascg pg- rerea fiecarui membru. Un comitet campus din ministrul Väitoianu, Grigorescuj Christescu, eerceta se nemung- ratele pUngerii intocmiseacesttablou indreptätor. Hârjeuatribueqi acest f apt influea4eilui Râmni- les ministres sauf Saulescu et Arion absent Bucarest pour mariage de son Ms. Grigorescu fait un toast dans lamer il déclare que l'armée n'était pas préparée et que la paix conclue par moi est un grand suce,ès diplomatique. J'impro- vise un speech qui fait pleurer Meissner et Mehedinti. On publie les toasts qui ont du retentiasement, (Les journaux de Bucarest, y compris le «Tagblatt», les ont beaueoup corn- m entés). Le général Iancoveseu me fait une visite et me demande une candidature que j'accorde. Il veut dire au Parlement ce qu'il a dit dans les Conseils de Couronne :que «la con- tinuation de la guerre efit été un crime». Herjeu me confie qu'après avair dressé aye° le Roi la liste des généraux qu'il faut nommer pour réparer les er- reurs pa.ssées, il a envoyé à Bicaz les décrets par Gorski et le Rol lui a fait dire «verbalement» qu'il sait qua le ta- bleau n'a pas été dressé à l'unaniraité et qu'il veut connaîtreo l'avis de chaque suffragant. Un comité compose' du ministre Vaitoianu, Grigorescu et Christescu avait examiné les innom- brables plainteos et dressé le tableau réparateur. Herieu at- tribue encore le faitit l'influence de Ramniceanu, le con-

NOTE POLITICE 1918 517

ceanu, consilierul militar al Regelui, Il considera ca un semn de neincrederei declaraca-si d demisia dach Regele nu revine asupra deciziunei sale. Ii declar voi acopen. 15-16 Mai. Iasi. Afaceri curente. Manifestul liberalilor, caruia Ii dau drumul. Intoarcere la Bucuresti. 17 Mai. Zi pierd.uta pe drum, din eauza unui acci- dent la Pod-ul dela Putna-SeacA. 18 Mai. Prefecti; candidaturt Dou'ai vizite ale lui Horstmann. Recunoaste ca nu se poate acorda batalionul ce se cere ea garnizoana in Ba- sairabia. O multime de incidente care arata reaua dispozitie a Germanilor Am mult de lucru cu eil Generalul Tiilff imi r5spunde ea nu se poate ineeta rechizitiilei ca e si- gur cà se vor gasi in Moldova si in Basarabia provi- ziuni pentru teritoriul ocupat ! Cu toate aeestea, in scri- soarea dela 10 Mai, amintisem cà executam cu Edentate predarea celar 12.500 vagoane, in timp ce ei continua sa seiller militaire du Rai, le considère eomme une marque de méfiance et déclare donner sa déraission si le Roi ne re- vient pas sur sa décision. Jo lui déclare que je le eouvrirai. 15 et 16 mai. lassy.Affaires courantes. Manifesto des libéraux que je laisse passer. Retour Bucarest. 17 mai. Journée perdue en route, it cause d'im accident au pont de Putna-Seaea. 18 mai. Préfets, can.didatures, sollicitations. Deux visites de Mr. Horstmann. Il reconnalt qu'on ne pent accorder le bataillon qu'on demande comme garnison en Bessarabie. Une foule d'incidents marquent la mauvaise humeur des Allemands: ils no me font pas la partie belle! Le géné- ral Tiilff me répand qu'on tie peut cesser les réquisitions et qu'il est stir qu'on trouvera en Moldavie et en Bessarabie des provisions pour le territoire occupél J'avais pourtant, dans ma lettre du 10 mai, bien rappelé que j'exéeutais fidèlement mon contrat de leur donner 12.500 wagons pendant qu'eux eon- tinuent à pren.dre les provisions qui justement devaient être remplacées par ces 12.509 wagons!

518 NOTE POLITICE 1918 ja proviziile cari tocmai trebuiau sg fie inlocuite prin aceste vagoane. O multime de plictiseli pentru toate nimicurile : Seful cgilor ferate e supgrat cä, nu dau gara dela Barbosii vxea sà suprime once vagon suplimen- tar din. Moldova, in afarg de al meu propriu. Dintr'o convarbire a lui Vasilesoucu Kremnitz, toate acestea sunt datorite tot curentului antidinastic. 19 Mai. Foarte frumos Te-Deum la templul israe- lit pentru sarbatorirea pAcei si a Basarabiei. Toatg asis- tenta foarte cald'ai foarte respectoasg. Isprgvesc cu R,echad-Bey chestiunea proprieta- tilor parasite de Turci in Dobrogea sia vacufurilor. dau 7.000.000 marci; Horstmann propusese 8 siultima lor ofertg era 10. Avem interessá rgmânem prieteni. Arion, pe care Il intalnisem pe stradg, vorbise de aliantá. 7/20 Mai.Horstmann vine de vrerne. Toat,e greutä- tile si pentru guver-nul meu si pentru ei, vin dela Virgil Arion. Are o putere de intriga de neinchipuit. Vede pe ofiteri, Ii excitai toti acestia când se due la Berlin re-

Une foule de tracas sur tous les riens: le chef de ehemin de fer boude parce que je ne donne pas la gare de Barbosi et veut supprimer tout wagon supplémentairede Molda- vie sauf mon propre wagon. D'une conversationdeVasi- lescu avec Kremnitz, tout cela serait dû toujours au courant antidynastique. 19 mai. Magnifique Te Deum au Temple Julif pour Mel- la paix et la Bessarabia. Toute rassistanee très chaude et très respectueuse. Je tranche avec Rechad Bey la question des propriétés abandonnées par les Tures en Dobrogea et des vaeoufs. Je lui ache 7 millions marks; Horstmann en avait propasé 8, et leur dernière offre était 10.Il y a intérêt rester amis. Arion, que j'avais rencontré dans la rue, avait parlé 20 mai. Horstmann de bonne heure. Toute-s les difficultés et pour mon gouvernement et pour eux viennent de Virgil Arlon. Sa force d'intrigue est inimaginable. Il volt les off i- ciers, les monte et tout ce monde, quand 11 se rend à Berlin,

NOTE POLITICE 1918 519 petà istoriile lui. «De ce nu-i dati o situatiunel Sau cum- pärati-l. Asigurati-i ceva pentru 6 luni. Eu as face aceasta bucurns dacä asi putea!» Frumoasä pärere1 Mai de- parte: «D. Carp pleacii Marti, asa vom avea un focar mai putin, cgci Nenitescu stä Constat o adeväratä dorintä din partea lui ca serveasa El e desigur Germanul cu intelegerea cea mai larga clintre cei caai sunt aici. 8/21 Mai. Conferintä pentru imprumutul orasului cu d. Schorlemer, ofiter de legäturä al ministerului, primarul. E mai ales vorba sä se dea o parte din impru- mut pentru plata a 8.000.000 lei, cupoane din vechile im- prumuturi, cari sunt in mâinile caselor germane. La dejun Schwartzkoppen,, inlocuitorul lui Hell, de Maltzahn, deputat de Riigen, un adjutant al Printu- lui Imperial, Bellow, HorstmannInaintedemasä, Sehwartzkoppen revine asupra nevoiei de a se retrirnite rniriitrii Antantei, caci va fi totdeauna temere de intri- iepète ses potins. «Que ne lui donne% vous une situation 1 Ou bien achetez-le. Garantissez-lui quelque chose pour six mois. Je le ferais volontiers si je le pouvais ! Jolie opinion1 Plus loin: «Mr. Carp part mardi; comme ga il y aura un foyer de moins, car Nenitescu se tient tranquille». Horstmann reconnait qu'il est impossible de soutenir la prétentionde mettre un bataillon allemand de garde en Bessarabie. Je con- state un 1.691 désir de me servir. C'est de beaucoup rAlle- mand à compréhension plus lame parral eeux qui sont ici. Stagnation complète sur le front Ouest. Le commen- cement du second acte de la tragédie qui réjouissait telle- ment Kriege, reste accroehé. 21 mai. Conférence pour remprunt de la ville avec Mr. de Schorlemer (officier de liaison du ministère) et le Maire. Il est surtout question d'affecter une partie de remprunt payer, 8 million.s de coupons des anciens emprunts, qui sont dans les mains de maisons allemandes. A (Wenner: de Sehwartzkoppen, le remplagant de Hell, Mr. de Maltzahn, député, Landrat de Rtigen, un aide de camp du prince impérial, Bellow, Horstmann. Avant déjeuner, Schwartzkoppen revient sur la nécessité de renvoyer les ministres de l'Entente, car on eraindra tou-

520 NOTE POLITICE 1918 gile§i de spionajul lor: pentru acest metiv se fac atS.- tea greutati pentru libera trecere din Moldova in teri- toriul ocupat. Declar lamurit cd aceasta este imposibil §-i cd devine o manie a persecutiei spionaj la Ilar- tenstein. Dupii mesa vorbind cu Maltzahn privitor Ja Beldiman, explic motivele pentru care e nevoie pen- tru noi ea dinastia isk fie pAstratk. Urmdrea cu interes. El a pArut surprins de expunerea mea csk Regele consti- tutional nu putea decal sd facii reizboi aveindangajati aceastei directiune trei sferturi din oamenii politici. Prima intrunire la Club. Expun liniileprinci- pale ale pkcei si ale absolutei sale necesitkti. AAA pro- gramul viitorului Parlament: 1) Ratificare, 2) Rkspun- deri de stabilit, 3) Suspendarea inamovibilitAtilor, 4) Fixarea punctelor eonstitutionalederevizuit:ches- tiunea agrarà (aplauze cklduroase), lkrgireav,otului (rece), legea presei (foarte cAlduros). Arion de aseme- nea tine un discurs mi§cAtor. 9/22 Mai. S'au arestat cei cAtivasindicalisti ro- jours lours intrigues et leur espionnage; c'est la raison pour laquelle on. est si dur pour laisser passer de Moldavie en territoire occupé. Je déclare net que c'est impossible et que cela tourne d la manie de la persécution espionnage chez Hartenstein. Après déjeuner, en causant avec llaltzahn au sujet de Beldiman, j'explique les raisons pour lesquels il y a intérêt pour nous, que la dynastie soit conservée. IIsuivaitavec intérêt. II a paru saisi par mon, exposé que le Roi, Roi eon- stitutionnel, ne pouvait que faire laguerre,ayanttrois quarts des hommes politiques engagés dans cette direction. Première réunion du club. J'expose les traits princi- paux de la paix et de son inéluctable nécessité; je trace le programme du futur Parlement: 1) ratification; 2) responsa- billies à établir (ovations); 3) suspension des inamovibilités; 4) fixation des points eonstitutionnels it reviser :questions agraire,s(chaleureux applaudissements); élargissement du vote (froid); loi de la presse (très chaud). .Axion a fait aussi un &scours émouvant 22 mai. On a arrété les quelques syndicalistes roumains

NOTE POLITICE 1918 521 mani cari se declaraserá, maximaligti gi cari vorsa L- ea o republicä. Perchezitionandu-se la Arbore, s'a gasit un plic cu pecetii austriace. N'aufoistdeschise, dar Arbore a spus: Sunt hártiile Lade ucrainiene, cacivoi fi reprezentantul Ucrainei in Romania! Vorbesc lui Horstmann, mirat de acest amestec austriac, caci pare sa cun,oasca bine pe Arbore gi pe fiica sa, de care spune «am vazut-o de mai multe ori la mine». Plecárile gi venirle d-nei Perticari alarmeaza mult pe Horstmann. Ar fi multumit ca sá," o fac sá, plece. -- Un general von Vertrab, carepleaca la Berlin, un maior, doi alti ofiteri má, viziteaza: Ei voesc sà trianguleze, sA in.drepte harta noastra, in sfargit se instaleze la noi. Fgra indoiala ca' nimeni nu vrea sh," pa- raseasca Romania. Toti cauta ocaziunea sA st,ea catva timp aici. Tzigara má ingtiinteazh cá guvernatorul pleaca la 2. Nu gtiam nimic de aceastä" grabnicA lichidare a lui Militar-Verwaltung. Pentru a nu mh." duce la gara, má, duc la 12 sä,"-mi iau ziva bung dela generalul von Tiilff,

qui se sont proclamés maximaliates et qui veulent fonder une république. En perquisitionnant chez Arbore, on a trouvé un pli sous scellés autrichiens. On ne les a pas ouverts, mais Arbore a dit: «Ce sont mes papiers ukrainiens, car je vais être le représentant de rUkraine en Roumanie». J'en parle it Horst- mann, étonné de cette immixtion autrichienne, car il a rair de connaitre beaucoup et Arbore et sa fille. «Je rai vue souvent chez moi», dit-il de M-11e Arbore. Les allies et venues de M-me Pertioari alarment beaucoup Horstmann Il aime- rait bien que je la fasse filer. Un général von Vertrab qui repart pour Berlin. un major, deux autres officiers me rendent visite: ces Mes- sieurs veulent trianguler, raccorder notre carte, bref s'instal- ler chez nous. Décidément, on n'aime pas quitterla Rou- manie. C'est à qui y cherchera roccasion d'an séjour. Tzigara m'apprend que le Gouverneur part à deux heures. J'ignorais cette si prompte liquidation de la Militiir- Verwaltung. Pour ne pas aIler à la gare, je vais à midi prendre congé du général, qui hier a déposé sa carte chez moi.

522 NOTE POLITICE 1918 care depusese eri carta la mine. Párasete masa la care primea pe diferitii delegati aliati. Rechemareafusese telegrafiatà de S'ambätä ; dar Maresalul Il lgsase sä, pe- treacä, linistit cele douà zile de Rusaliii i-a comuni- cat-o numai eri, ArAtAndu-mi pgrerea de rä,u de a IA- rasi aceastà tarä, incântätoare, generalul von Tiilff avea ochii umezi de lacrAmi. Teti vor sä, rämânà aici, imispuneHorstman.n. Tantiloff se agatà, iar Nisami-Pasa face tot ce-i cu pu- tintä, ca sä" nu piece. 10/23 Mai. Pentru inthia datà delaocupatie ear- bätorim, bineinteles cu incuviintarea autoritatilor ger- mane, ziva de 10 Mai. Te-Deum la Mitropolie. Arion Dobreseru mä, intoväräsesc; sefii de serviciu; generalul Mircescui ofiterii de legaturà. Lume pestradà, ser- genti de oras in mare tinutit E tot ce mai existä din a- c,e1 trecut asa dulce de evocat... Vizità, cu scrisoare foarte cälduroasà deintro- duc,ere dala Kiihlmann, a d-ruluiKauffmann,prezi- dent al Serv. de Asiguräri Imperiale, etc. Pe vremuri colaborase la statisticile legei noastre asupra meserii-

Il la table A. laquelle il recevaiit les différents délégués des alliés. Le rappel avait été télégraphié samedi, mais le Ma- iéchal lui a laissé passer tranquillement les deux jours de la Pentecôte, et le lui a n.otifié hier seulement. En me disant ses regrets de quitter ce charmant pays, le général a eu les yeux mouillés de larmes. veulent tous rester», me dit Horstmann. Tantiloff s'aceroche et Nisami Paeha fait le possible et l'impossible pour n.e pas partir. 10/23 mai, Pour la première fois dep-uis roccupation, nous fêtons, avec, bien entendu, l'agrément des antarités alle- mandes, le 10 mai. Te Deum à la Métropole. Arion et Do- breseu m'accompagnent ; chefs de service ; général 1VIircescu et les officiers de liaison. Du monde dans la rue. Les ser- gents de vine en grande tenue. C'est tout ce qui subsiste de ce passé si doux à évoquer. Visite, aye° lettre très chaude d'introduetion signée Kiihlmann, de Mr. le Dr. Kauffmann, président du service des assuran.ees de l'Empire. Il a daus le temps collaboré aux statistiques de notre lai des métiers. Après conversation sur

NOTE POLITICE 1918 523 lor. DupA ce vorbim de chestiuni de prevederi sociale, isi oferA serviciile pentru lucrArile de fAcut in aceastA dire atiune. Mircescu a avut cu von Massow, care vine de la Sofia, urnatearea convorbire confidentialg. «Germania nu vrea sA intAreascA Bulgaria, favorizand astfel jocul Austriei, care o sustine. Mai de vreme ori mai tarziu chestiunea financial% va fi push', cAci suntem hotArki, cdatA pacea incheiatii, SA strangem surupurile.Atunci Nand pe seama Dvs. o parte din datoria lor, yeti putea poate rAscumpgra partea de sus a Dobrogei si s5, aveti Constanta. Regele Bulgariei crede cA nu va putea tine aceastA parte a Dobrogei si Radoslavof vede ca el. Dar trebue Castigat col. Ganceff, prieten personal al Suvera- nului; e ministril la Berlin si. adesea are lipsA de bani>>. Id eje de studiat. Horstmann imi desfasurA gAndul 'Dracut Germa- nilor de a face«cu cheltuia15, comunA» un spital ger- mano-român cu servicii speciale pentru anumecelebri- tali germ.ane. «Pentru noi ar fi, zie,e H., cel mai bun sis- tom de propagand6'. Nu refuz nimic in principiu, les questions des prévoyances sociales, il a offert ses services pour les travaux A Laborer daps cette direetion. Mircescu a eu avee Mr. de Massow, qui arrive de Sofia, la conversation confidentielle suivante gull me rap- porte sous le sceau du secret. «L'Allemagne ne vent pas fortifier la Bulgarie et ainsi favoriser le jeu de l'Autriche qué soul:dent cette puissance. Tôt ou tard la question finan- cière se posera, car nous sommes décidés, dès la paix venue, de serrer la vis. Alors, en prenant A votre charge une part de leur dette, vous pourrez peut-être acheter lapartie Nord de la Dobrogea et ayoir Constantm. Le Roi de Bulgarie croit qu'il ne pourra pas tenir eette partie de la Dobrogea et Radoslawoff volt comme lut. Mais il faut gagner le colonel Ganteheff, ami personnel du Souverain; il est ministre A Berlin et souvent A court d'argent». Idée it creuser. Horstmann me développe l'idée qui sourit aux Alle, mands de faire <à frais communs» un hôpital germano-rou- main avec des services spéciaux pour eertaines célébrités alle- mandes. «Ce serait pour nous dit Horstmann le meilleur systhème de propagande». Je ne refuse rien en principe,

524 NOTE POLITICE 1918 trebue sg argtgm bung, vointg, ! Lucrul in fond e util, dar de ce cheltuieli in comun I In ultima analizá cred cg Flattau, care si-a fgcut o clientelg enorma, impinge la aceasta: ar voi si el sg rgmaie in Romania. Nici unul nu mai vrea sá plece, zice razand Horstmann. Conferintg cu Schwartzkoppen, de Beer, Mayer Garlesteanu. (Irânele din Basarabiai rechizitiile din Romania. Dupg lungg discutie acord 3 concesii :1. Ger- manii, caxi pretind mereu &á coloniile din isudul Basara- biei nu vor sg-si dea rezervele de frica trupelor noastre si Garlesteanu confirmä cg s'a luat fgrg platg, cer ca garantie dreptul sg pue in satele germane 2 sau 3 sol- dati, agenti de supraveghere si de indemn pentru lo- cuitori, pe c,and noi sg-i lugm pe ai nostri.«Voim SA' colaborgm si sg vg ajutgm». Nici un caracter de ocu- patie militar. 2. Linia particularg ruseascg Bessarab- skaia-Akerman, cu sediul la Odessa, e asa de rgu ad- ministratg incat n'are nici un venit.VOT sá pulein ggri ofiteri de supraveghere. Cum n'asi voi sg rechizi- tionez spre a nu avea conflicte si procese, conced ca ei il faut montrer de 1a bonne volonté!le fond est mame utile, mats pourquoi des frais en communi En dernière analyse, o'est Flattau, qui s'est fait une clientèle énorme, qui pousse la rou.e :il voudrait rester lui angst en, Roumania Plus aucun ne vent partir, dit en riant M. Horstmann. Conference avec Schwartzkoppen, de Beer, Mayer et Garlesteanu. Sujet: les blés de Bessarabie et les requisitions de Roumanie. Après longue discussion, j'accorde trois con- cessions: 1) Les Allemands qui prétendent toujours que les colonies du Sud bessarabien ne veulent pas livrer leurs re- serves par crainte de nos troupes et Garlesteano confirme qu'on a enlevé sans payer , demandent oomme garantie le droit de mettre dans les villages allemands deux ou trois soldats, agents de surveillance et de persuassion pour rhabi- tent, tandis que nous enleverions les nôtres. «Nous voulons collaborer et vous alder», aucun caractère d'occupation mili- taire, 2) La ligne privée russe BessarrabskaiaAckermann, siège à Odessa, est si mal administrée que son rendement est nul. 11 veulent mettre dans les garres des officiers de sur- veillance. Comme je ne voudrais pas réquisitionner pour ne pas avoir conflits et procès, je concade que ces Messieurs

NOTE POLITICE 1918 525 sit' se inteleagd cu compania. 3. Asezare de telefoane intre diferite centre pentru a se iuti lucrul. In schimb, ei se angajeazgsá inceteze ori ce rechi- zitie, dar produsul lor sä" fie rez,ervat populatiunei ju- detelpr care n'au hran6 (Gorj, Dâmbovita, etc.). In momentul de a pleca la Iasi mi se anuntA, cá depozitul de munitii dela Socola a skit in aer ; foarte multe victi- me; pierden i de 60.000.000. Depozit rusesc. 11/24 Mai. Iai. Prima mea grijg estesd vgd victimele dela Socola, la spitalul francez si la Sf. Spi- ridon. Las pentru ei 2000 lei. La locul sinistrului expli- catiuni technice lungi :expertii, in cap cu col. Pascal, end inteo aprindere spontanee a pulberei r6ufabri- catai Swat pulbere franceze furnizate Rusilor, nespalate, uscate numai,j cari mai au elemente organice supuse fermentarei. Au fost 49 morti si 65 fäniti. Totule ras ;imprejurimile sunt distruse.Principii Carol si Nicolae au fost acolo. Printul Nicolae a skit pe cister- nele de petrol ca sg, le infrâneze sis'a,' le impiedice s'entendent à cette fin aveo la Compagnie. 3) Pose de télé- phones entre les différentes centres pour aetiver le travail. En échange ces Messieurs s'engagent à oesser toute réquisition et que le produit de réquisition soit réservé à la population des départements qui manquent de nourriture (Gorj-Dam- bovdtza, etc.). Au moment de partir pour Iassy, on m'annonce que le clépôt de munitions de Socola a sauté; très nombreuses vieti- mes; 60.000.000 de pertes. Dépôt russe. 11/24 mai. Iassy. Mon premier soin est de visiter les victimes de Soeola à l'Hôpital Français et à St. Spdridon. leur laisse 2000 lei. Sur le lieu du sinistre long-ues explications techniques: les experts, colonel Pascal en téte, croient à une conflagration spontanée de poudres de mauvaise fabrication. Ce sont des poudres francaises fournies aux Russes, non lavées, désechées seulement et qui gardent des élémeuts orga- niques a fermentation. Il y a 49 morts et 65 blessés. Tout est rasé. Les environs sont déchiquetés. Les Princes Carol et Nicolas ont été les premiers sur les lieux et le Prince Nicolas a sauté sur les oisternes de pétrole pour fréner et les empê-

526 NOTE POLITICE 1918 mearga spre focar, unde o locomotivá le impinsese atin- gAndu-le. Kiihlmann, la Camera de comert din Berlin, vor- bind de pace :«Tinta politicá este de a se inapoia rnai curând Bulgarici si partea de nord a Dobrogei, ceia ce probabil se va realiza dupä intelegerea intre Turcia si Bulgaria, asteptata pe curând». 12/25 Mai Barlad. Marea intrunire dela Badal Trenul nostruspecial e luat cu asalt de delegati.La Vaslui George Mavrocordato má intampingi imi ge Malla semnificativ. Vrea sá treacá ca independent, dar voteaza' pacea (a fost nationalist) si darea in ju- decatd. S'a obligat in acest sens sá ráspAndeaseál o pro- clamatie. In oras primire entuziastá. Mehedinti imi spunea Bine ea, mai suntemi noi inteun co[t la noi acasa Dejun 200 tacImuri la Palatul administrativ. Toast bine adus al lui Emil Juvara ;improvizez un speech, bine primit. La 3 jum. intrunire in sala teatrului.Sala pliná. Vorbim : Meissner, un t'Aran din llaman, Pu, Sdu- cher de rouler vera le foyer où une machine les avait lancés en les heurtant. Kiihlmann, h. la Chambre de Comraerce de Berlin, par- lant de la paix: but politique est de rendre aussitbt que possible à la Bulgarie et la partie Nord de la Dobrogea, ce qui probablement se réali sera après l'entente entre la Tarquie et la Bulgarie, qu'on aitend bientbt>. 12/25 mal. Barlad.La grande réunion de Barlad. No- tre train spécial est pris d'assaut par les délégués. A Vaslui, Geor,ges Mavrocordato vient au-devant de moi et me serre significativement la main. Il veut passer comme indéper, dant, mais il vote la paix il fut nationaliste et la mise sous jugement. Il s'est obligé à lancer clans ce sens une proclamation. En ville réception enthousiaste. Mehedinti me clit: «Bino crt mai suntem i noi intr'un colt la noi acasti!» Déjeuner de 200 couverts au Palais Administratif. Toast bien ttourné d'Emile Djuvara. J'improvise un speech chaud, bien :az- cueuilli. A 3 heures et demie réunion dans la jolie salle du Théâ- tre. Salle comble, quelques dames élégantes, beaucoup d'uni- formes. Nous parlons: Meissner, un paysan de Roman, moi.

NOTE POLITICE 1918 527 lescu, Arion. Ascultat cu atentiune, se simte comunita- tea de sentimenW. La esire, la gara, soldatii aclama pretutindeni. 13 26 Mai. Icqi. Bratianu depune la minister ce- rerea ciuclata ea guvernul sa ordone treeerea in terito- riul ocupat a agentilor sdi, ea sa poati raspAndi mani- festul liberal, etc. Cu. toata sinceritatea: i-am raspuns, bazandu-ma pe art. 15 din tratat,. atunci cAnd asi fi pu- tut foart,e simplu sa eer ea delegatii sa se faca cunos- cuti. Liberalii vor publica piesele, desigur. Nici unul nu va incerca riscul sä faca agitatie. 14 27 Mai. .. Invitatie la dejun din partea Reginei, impreuna, cu Arion. Principesa Elisabeta strict politi- coasa. Se zicecae de un francofilism faramargine. Regina mai linistita, glumind. Bineinteles tot musca- toare pentru Germani. cNu-ilasati sa manânce prea mult». «Ei pun amenzi fiindea au nevoie de bani», dar fara tragedie. Dupa masa audienta, ceruta de politeta laPrinci- pele Carol, cu care mai vorbisem la mash'. Intre altele

Seuloscu, Arion. Arion très confus et inutilement violent. On m'a écouté avec attention et on sentait la commnnauté de sentiments. A la sortie, it la gare, les soldats aeclamant pa rtout. 13/26 mai. Iassy. Bratiaxm remet au ministère la de- mande bizarre que le gouvernement ordonne le passage en terzitaire occupé de ses agents pour qu'ils puissent répan- dre le manifoste libéral, etc. J'ai en toute sineérité répon.du, en me basant sin. Fart. 15 du Traité, alors que j'aurais pu simplement demander que les délégués se fassent connaltre. Les libéraux publieront les pièces:c'est count Anent' ne courra le risque de faire de l'agitation. 14/27 mai.Iassy.Invitation A déjeuner de la part de la Reine, ainsi qu'Arion. La Prineessp Elisabeth tout juste polie. On l'a dit d'un francophilisme outrancier. La Reine plus tranquille, plaisantant. Bien entendu toujoturs mordante pour les Allemands. , mais plus de tragédie. Après (Weimer audience, demandée par politesse, chez le Prince Royal, avec lequel j'avais déjà causé A table.

528 NOTE POLITICE 1918 imi spune, vorbind de Sturdza, ch." ar face bine sà rsäm'aie afarà din tarà, fiindc6 cunoa*te oameni cari l'ar omori. Asupra pAceieroatal aceasta, nu-i a*a, e un provi- zorat Rectific indatA :

Entr'autres, il me dit en parlant de Stourdza ferait bien de rester hors du pays, car il connait des gens qui l'assom- meront. Sur la paix: «Tons cela est n'estrce pas? du provisorat»1 Je rectifie de suite: notre paix est finie, bien finie. On ne tuera pas un homme de plus en notre honneur. Il faut se resigner à prendre cet état de la question, au moins pour le quart d'heure, comme définitif.LePrince écou- te sérieusement, sans autre °hose qu'un cvousoroyez?» et on ne sait pas s'il aocepte ce qu'on lui dit ou s'il s'en fiche intérieurement.Par Ciocardia, qui est son ami, je sais qu'il (lit:Notre mère est si supérieure, que nous sommes sous sa domination>. C'e,st le Prince qui me dit que la mission Brandenstein ne s'est pas inscrite au Palais. Comme à tout prix je veux réagir contre le propos lance par Carp et qui a fait le tour de Bucarest et de Iassy: que le Roi s'est réfugié à Bicaz pour éviter leur visite, je saisis la balle au bonde, j'appelle Har- jeu, attaché à leurs personnes, et lui reproche ce manquement l'étiquette: longue controverse entre eux si on s'inscrit chez la Reine et après 2 heures on a correspondu avec Buca-

NOTE POLITICE 1918 529 ores au comunicat eu Bucuresti, se transeazA afir- rnativ. Scriu si lui Tzigara ca spunA lui Harstraann eh'. nu Curtea era de ving. Cat m'am zbgtuti pentru aceastà afacere stupidà 0 serie de reprezentatii de Flers la teatra ; ma- nifestatii ; rechemarea autorului, «Vive la France», etc. Aflu a, ast6searg va fi si o canferintài el se va canta Marsilieza. Chem pe pretfectul de politie si pe Petro- vici, directorul teatrelor, pe care D. prevenisera la Bar- lad si care bine inteles nu stia nimic. Prin prefect am rugat pe d. de Flers sA nu tie o conferintä nesupusa cenzurei. S'a executat ; n'a apArut pe sceng cand a fast rechemat si a doua zi mi-a fgcut intelege si- tuatiunea, nu vrea sä" pricinuiasc6greutAtiirenuntä la conferintä. 1.5/28 Mai. Depesh" foarte prietenoasg a lui Mac- kensen pentru catastrofa dela Socola. Alta- nemorocire la Socola. De data asta la 1600 metri de locul catastrofei. Un detasament de recruti rest, ea se tranche par raffirmative. J'écris aussi à 'al- gaza pour qu'il dise à Honstmann que ce n'est pas la Cour qui est en défaut, Ai-je assez trimé aussi pour cette stupide affaire ! Un cycle représentations de Flers au, Thatre, mani- festations; rappeLs de rauteur: «Vive la France», etc. J'ap- prends que ce soil; il doit y avoir aussi conférenoe et que la Marseillaise sera chantée. J'appelle le préfet de police et Petrovici, le directeur du Théâtre, que j'avais prévenu à Bar.. lad déjà et qui naturellement ne savait rien. Par le préfet de police je prie M. de Flers de ne pas tenir une conférence qu'il n'avait pas soumise A la censure. 11 s'est exécuté; n'a pas paru sur la scène quand on ra rappelé et le lende- main m'a fait une visite: il comprend la, situation, ne veut pas causer des ennuis et rénonce à sa conférence. 15/28 maI. Iassy. Nouvelle offensive allemande, dans la direction Reims et Soissons. Du premier coup elle s'an- nonce comma un succès important. DépAche très amicale de Mackensen pour la catastro- phe de Socola. Nouvel accident it Socola. Cette A. 1.600 mètres du lieu de la catastrophe. Un détachement de recrues

530 NOTE POLITICE 1918

coboriind dinteun tren si mergAnd peste camp, au facut s'a", explodeze o bomba.; 20 de victime, din care vre-o 10 morti. Soriu lui Hârjeu o serisoareinclignatàasupra acestei lipse de precautiuni. Doua buclucuri, datorite prostiei militarilor obiceiului lar de «siretenie» (I) cand sunt in raport eu strainii. Un ordin neindemanatec al generalului Popo- vici chtre col. Jitianu a incaput pe mâna comisiunei ger- mane pentru cumpararea grialui din Basarabia. Cum? Bine suntem serviti ! Ca urmare, telegramg fu- rioasii semnatà, de Maresal.In aparentg,din partea noastril e un act necinstiti scriu luiHArjeu o scri- soare foarte sup5ratà. Avem aerul sg. mArturisim Ca' go- lim de cereale tocmai regiunea pe care o 16sasemGer- manilor. A doua zi dimineata din Roman trimit o tele- gramA lui Mircescu ca sà, tie lucrurile asa Ong lain- toarcerea mea. Din cauza incetineleigeneraluluiHerjeu avem partea c,ea rea inteo altA afacere. Germanii, ca sà pri- measca 100.000 deilemobilzati, aucerutproviziuni. Lucru foarte natural, fiind-CA totul e pus la ratie. qua quittant un train a pris à travers champs, a fait partir une bombe,vingt victimes,dont une dizaine de morts. J'écris à Herjeu une lettre indignée sur cette absence de me- sures de précaution. Deux tulles, dues à la sotise de nos militaires et it leurs habitudes de

NOTE POLITICE 1918 551 tratatul nostru nu vorbe*te de aceastil obligatie clecitt pe,ntru refugiati, militarii n'au voit scii o aplice *i mobilizatilor.Prostie. Inainte ca s. regulgmaceasta chestiune in consiliul de mini*tri, Ressel *i faispunseso in mod negativi acum Germanii comunica cà opresc intrarea. demobilizatilor! 10.000 de desamagiti la MAra'- *e*ti, cari imi mai complicg situatia! 16/29 Mai. Bieaz. Plec in automobil la Bica,z, ne- c'äjit. Dela Roman trimit telegrama luiMircescu. Pe drum observ cä in supArarea mea am uitat decretele cari motiva,serà invitatiunea Regelui ca SA m5, due sà-1 fa'd. Regele, restabilit, vorbe*te mai ales fau de R-ui*i. Va primi pe ofiterii germani, spunând ea% e o prostie ssa" se creadd cal chlAtoria sa ascunde dorinta de a se feri de ei.Ar vrea sà puje un om serios, ca com. Irimescu, pe langà fiul sgu, care se va stabili la Targul-Neamt ca *ef al batalionului 8 vângtori. (Sfarcea aspuslui Vasilescu cà Regele era nemultumit ch" nu mai poate staphni pe Printul Carol). Ii cer pArerea sa asuipra generalilor Grigoresou *i V6itoianu. «Cel dintAi e un gation que pour les réfugiés, les militaires n'ont pas voulu rétendre aux clémobilisés. Bétise. Le temps de règler la ques- tion au Conseil des Ministres, Ressel avait déja répondu né- gativem.ent et les Allemands comuniquent gulls arrêtent la rentrée des démobilisés! Il y a 10.000 déçus à Marasesti qui me compliquent encore la situation. 16/29 mai. Bicaz. Je par s en auto pour Bicaz, de raé- chante humeur. De Roman je lance un télégramme à Mir- cescu. En route je m'aperçois que dans ma colère j'ai oublié les déerets qui avaient motivés mon invitation par le Rol d'aller le voir. Le Roi, bien remis d'aplomb. .Ii. dit sur- toutdu maldes Russes. E reeevra les °Hiders alle- mands, estimant que c'est une sotise qu'on ait prétendu que son voyage masquait le désir de les éviter. 11 vent mettre un homme sérieux comme le coramandeur Irimeseu auprès du son Fils qui va s'établir à Targu-Neamt comme chef du bataillon 8 de ehasseurs. (Stireea a dità Vasileseu que le Roi était mécontent de no plus pouvoir t,enir le Prince Carol). Je lui demande son avis sur les 'deux généraux Grigo- Tosco et Vaitoiano. Le premier est un soldat heureux, mais

532 NOTE POLITICE 1918 soldat fericit, dar curagios, lucru care îi are valoarea sa; prea Ii plac discursurile; la un dejun aproape intim cu doarane, a voit sá-mi faca un toast:atrebuitsá-i spun c'ä e destul sä, ciocneascá numai paharul.Nu-mi place sä fiu silit a vorbi in publio, nu-mi place deloc : D-ta o stii. V'a dat o masä; nu-mi place ca a publicat ceiace a spus; a doua zi a mai dat un dejun Antantei. (Radern amándoi: aceasta se cheamä a fi neutru). CAt despre Väitoianu, acesta spus un lucru de bun simt : «S'a sfärsit, trebue s'a* ne resemnAm si sá stim sä, tacem. Si am aprobatr. Regele lucreaza mult. Adnoteazá toat,e decretele si toate proectele ce i se prezintä. In decretul-lege asupra ja.ndarmeriei el a corijat judicios douä articole. A cerut o explicare pentru reabilitarea a doi comisan i de politie. De altfel StA,rcea a spus lui Vasilescu cá M. S.lucra foart,e mult. Intors tärziu noaptea (1 jura.), Mitilineu aduce telegrame din cele mai supärätoareprivitor latoate chestiunile in litigiu: pänäi Bulgarii cari opresore- patrierea prizonierilor; insävicleanul Tantiloffare courageux, ce qui a sa valeu_r; il aime trop les discours; un déjeuner pre,sque intime, ave() des dames, il a voulu me haranguer: J'ai dû lui dire que trinquer suffisait; p,arler en public est une °hose que je n'aime pas du tout, du tout: vous le savez. Il vous a donné un déjeuner; je n'aime- pas qu'il ait publié ce qu'il a dit; le len.demain il a offort un autre déjeuner à l'Entente. (Tous les deux de Are: ea s'ap- pelle être neutro). Quand à Vaitoiana, 11 m'a dit une ch,ose sensée: oC'est fini; il faut nous -résigner et savoir nous taire. Et je rai appronvél,. Le Roi travaille beaucoup, Il annote tous les décrets et tous les projets qu'un lui presente. Dans le décret-loi sur la gendarmerie il a corrigé judicieusement deax artieles. Pour une réhabilitation de deux commissaires de police, il a demandé une explication. D'ailleurs, Samoa a dit au oolonel Vasilesco que S. M. s'occupait énormément. Rentré tard dans la nuit (une heure et demi). Mitilineu apporte des télégrammes des plus rileheux dans toutes lea questions en litige: jusqu'aux Bulgares qui arrétent le ra- patriement des prisonniers, mats Tantiloff a soba de me dire

NOTE POLITICE 1918 533

grija spue printr'oscrisoare la 28 Mai eae in urma eererei Oberkomandei. 17/30 Mai. Ia Lungg, explicatiune cu Hdrjeu care vrea, sà-si dea demisia. Fac o ancheta. personala. Explicarile lui Popovici pun lucrurile la punet: a fost mai mult nedibacie de &at adevarate rele intentiuni. Te- legrafiez Maresalului o explicare deplina, dar rece. In- sarcinez pe Arion sa formuleze pe lânga Horstmann o protestare vie pentru atitudinea ce se ja fata de g,u.vern. Ofensiva germana- e grozava. Soissons e luat Reims amenintat. HArjeu imi citeste procesul verbal de anchetä' in afacerea eapitanului Baligamescu. Si el si colonelul sda au fost abseati si si-au depasit coneediul. Generalule convins cá Printul Carol i-a instiintat. Carp cere un loo in trenul meu, pe care il acord. Am luat eeaiul impreuna, in salonul naeu. Nu mi-a spus nimio de politicà si vine pentru alegeri, la cari grupul sau a pus o lista impotriva candidatilor nostri.

que c'est sur la demande de l'Oberkommando par lettre du 28 mai. 17/30 mai. lassy. Longue explication avec Herjeu qui Ta'offre sa démission. Je fais une enquêtepersonnelle. Les ,explieations de Popovici metient les choses an. paint. Il y a tu plus de maladresse que des véritables manvaises inten- tions. Je télégraphie au Maréchal une explication complète, -mais sèche. Je charge Arion de formuler auprès de Horst- mann une protestation vive pour rattitude qu'on prend vis- -à-vis du gouvernement. L'offensive allemande est formidable, Soissons est pHs et Reims menacé; 35.000 prisonniers. Herjeu me lit le proe6s-verbal d'enquête sur l'affaire du capitaine Banganescu. Et lu,i et son eolonel ont été absents -et ont mama dépassé leur permission. Le général est con- vaincu que le Prince Carol les a avertis... Carp demande une place dams mon train, que je lui accorde. Nous avons pris le thé ensemble dans mon salon: il no m'a pas dit un mot de politique et il arrive pour les élections, où son groupe a posé une liste entière contre nos .oandidats.

334 NOTE POLITICE 1918

18/31 Mai. Cea dintfii persoanh cu c,are vorbesa este Horstinana. Ii afát dosarul ; pare convins ch, mili- tarii au facut o prostie, cáci imi cere pentru a doua zi o conferinth cu Schwartzkoppen. Privitor la alegeri, MA, intreabh dach Carp va fi ales. Ii rhspund cá dacá, ai lui îi retrag lista, va fi ales cintr'un fotoliu» in locul lhsat vacant ; altfel vor fi in balortaj. Recunoa§te eh am fhout tot ce trebuia sá fac si am satisfAcut cererea ma- resalului, care dorise un loe pentruNenitescui altul pentru V. Arlon. Insh nu mh, opresa ca sh spun chteva adevAruri asupra modului lor de a lucra in toate. Intre altele, semnalez zelul locot. Pohl, care sustine pefath candidatura lui Cioräneanu la Ploesti. Scrisoare de la Oberkommando, mirat de p-unerea in libertate alui Kartamieef *), arestat iapoi liberat.Rhspund prin Vasilescu cá acest domn se bumph inch' de imunitatea diplomatich ca membru al Comisiunei DunArei. 19 Maiu (1 Iunie). Prima zi de alegeri. Liniste pre- tutindeni. Se voteazh cu destulà tragere de inimh. Ma-

18/31 mai. La première personne aye° laquelle je cause, est Horstmann. Je lui montre le dossier; il semble convaincu que les militaires ant fait une bAtise, car il me demande pour le lendemain une conference avec Sehwartzkoppen. Sur les élefetions il me demande si Carp sera élu.; je lui réponds que si les siens retirent leurs listes, il sera élu cdans un fauteuil» A la place laissée vacante; si non, il se mettront en ballotage. Il reconnalt que je fais tout ce que je devais faire et que j'ai satisfait A la demande du Maréchal qui m'avait demandé une place pour Nenitzeseu et l'autre pour Virgil Arion. Je ne me One pas pour dire certaines vérités sur la facon de faire, en tout, de ces Messieurs. Entre autres, je signal° le 7,è1e de MT. le It. Pohl qui soutient ouvert,ment la candida- ture de Ciorameanu à Ploesti. Lettre de l'Oberkommando étonné de la mise en liberté de Cartamitcheff, arrêté et puis relaxé.Je fais répondre par Vasilesco que ce Monsieur jouit encore de rimraunité plomatique comme membre de la Commission du Danube. 19 mai (1 juin). Premier jour d'élection. Calme par- tout. On vote avec assez d'entrain. Partout le tiers du col-

1 Consul al Rusiei la Galati.

NOTE POLITICE 018 535 joritatea neeesarg e pretutindeni depAsifa. Se voteazg cu listele dela 1916. din cari sunt multi dispgruti, pe cand multi aleggtori noui nu si-au valorificat drepturile. Noug scrisoare dela O. K. M. E imposibil sgse grkuildeasesä mai multe fleacuri ca sa se ajungg la cân- tecul : retrimiterea legatiunilor Antantei. Dar cum acesti doroni au un serviciu perfect de informatiunii cum, a- gentia Du Bochet de la «Petit Parisien» e cunoscutA, scriu lui Bgrbgtescu sá facg o perchezitiei sg seches- treze. Lungh explicatiune cu Sehwartzkoppen, maiorul von Beer si Mircescu. «Agurida miere». Mircescu nu se sfieste sá entice procedeele: executare chiar inainte de a fi asteptat un rgspuns. Dar obtin ea ,S1 se lase oameni- lor sh-si macine proviziile ascunse, egei tgranii, au stiut sá sustragg, o parte din porumbcercetArilor.Pentru moment, greutgtile sunt inlgturate. Pentru cfttg vreme insg 7 Armata Kronprintului a ajuns pe Marna :45.000 prizonieri, 400 tunuri. lège, quorum indispensable, est largement dépassé. On vote sur les listes de 1916, done aye° de noMbreux morts et dis- parus, alors que beaucoup de nouveauxélecteurs n'omi pu faire valoir leurs droits. Nouvelle lettre de l'Oberkommando. Il est impossible d'entasser plus de ragots et plus de futilités pour arriver au dada: renvoyer les légations de l'Entente. Mats comme ces Messieurs ont un service parfait de renseignements et que l'Agence Du Bochet du Relit Parisien» est eventée, Aerie Barbatescu de faire une Perquisition et de saisir. Longue explication avec Schwartzkoppen, le major von Beer et Mircescu. «Agurida miere». Mireocu ne se One pas pour critiquer les procédés :exécution avant méme d'avair attendu une réponse.Mais j'obtiens qu'on laisseles gens moudre leurs provisionscachées, car 16s paysans ont su soustraire une partie de leurs mals wax investigations. Pour le quart d'heure, les difficult& sont aplanies. Pour com- bien de temps? L'armée du Kronprinz est arrivée sur la Marne. 45.000 Prisonniers, 400 canons.

536 NOTE POLITICE 1918

20 Main (2 Link). Liniste. Alegerile au dat pretu- tindeni un quorum satisfkaor. O singurà surprinftere: Averescu cade la BacAu, dar e ales la Tecuci, ceia ce nu e de mirare, si la Vaslui, ceia ce e de mirare. Diferenta intre Pende si Ioanid, al doilea cnnclidat al nostru, e asa de mare (90-38).incAt desig-ur a fost intelegere intre Carp si Averescu. 21 Maiu (3 lank.) E. S. Osman-Nizami imi face o lungg vizitä. Are sh piece in curAnd. (Asa dar lichideaza Turcii si Bulgarii). Daa, n'ar fi trebuit sà," se grAbeascg pacea, pentru ca s'a", expedieze totul pe frontul de vest, nici °data' Turcii n'ar fi semnatpacea din cauza Dobr,o- gei, care nu poate fi atribuia Bulgarilor. El propusese, In locul acestui condominium care nu inseamn5, nimic, sg se dea Dobrogea T-urciei «ea un zrdog pang la pacea generalg.». Czernin primise ideia4 dar Kiihlmann, qcare nu e inteligent; n'are veden i largi», a refuzat. Nizami se intreabg de ce Austriacii au trimis totdeauna aici oa- meni ca Sendler, care n'avea decAt un gind:de a se argta mai rigid ca un Prusian. Sendler, isosind la Kiev,

2 juin. Calme. Les éleotions ont donnépartout un quorum satisfaisant. Une seule surprise: Avereseu tombe Bacau, mais il est élu à Tecuoi, ce qui n'est pas étonnant et à Vaslui, es qui est surprenant. L'écart entre Pende et Ioanid, notre second candidat, est si grand (99 et 38) que pour sfir il y a eu entente entre les gens de Carpet Averescu. 21 mai (3 juin). S. Ex. Osman Nizami me fait une longue visite. B. va partir bientat (on liquide done les Tares et les Bulgares). S'il n'avait pas fallu blieler la paix pour tout expé- dier sur le front Ouest, jamais la Turquie n'aurait signé la paix it cause de la Dobrogea qui ne peut revenir aux Bul- gares. Il avait proposé, aa lieu de cc Condominium qui ne dit rien, de donner it la Turquie la Dobrogea tcomme un gage jusqu'à la paix générale». Czernin avait admits ridée mais Kiihlmann, «qui n'est pas intelligent ;iI n'a pas des vues largos», a refusé. Nizami se demande pourquoi les Au- trichiens ont toujours envoyé ici du monde com.me Sender qui n'avait qu'une idée: de se montrer plus raide qu'un Prus- sien. Sendler, en arrivant à Kiew, quand on lui a proposé de

NOTE POLITICE 1918 537 cand i s'a propus sA vadA Rada, a intrebat: «cast cere pe noapte 1» «Coureur, mais pas au courant,le général». Nizami propune tutun, tanin, alune, in schimbul cailor tunurilor romanesti. Ei au proectile pentru ele, side ce sh fie lAsate sub paza Germanilor, cari le vor lua la cea dintai nevoie1 Tunurile nu vor servi nici odata con- tra Romaniei, iar inteun viitor mai indepArtat vor fi deanodate. F6gAduesc c mA voi gandi. Raspund cum trebuie scrisoreideSâmbAtA dela O. K. M. FiindcA Carp se plansese cA Germanii nu-I pro- tejase ca sà poatA avea un grup la alegerii fiindca Virgil Arion a avut pretentia ccA ei (ca partid) trebuiau sì ja parte la tratatul de pace» (!), Horstmann, confident al acestor reclamatiuni rusinoase, dar fiindu-i team'A de campania lui Beldimani celorlalti, m'a rugat fac o notA. «Se stie oare ce le-a spus Maresalul 7». 22 Maiu Iunie). Seria de vreme lui Arion spre a-i reaminti: 1) Comisitmea financiarA care trebue piece la Berlin, si sA-1 intrebdacA" a prevenit pe Gri- voir La Rada, a demandé : uQu'est ce qu'elle demande pour sa nuitt> aCoureur, mats pas au courant, le général>. Nizami offre da tabac, des noisettes, du tanin en échange de chevaux et de canons roumains. On a des projectils pour ces pièces; et pourquoi les laisser 60118 la garde des Alle- mands gut les prendront au premier besoin. Les can.ons ne serviront ja.mais contre la Roumanie et pour un avenir éloigné ils seront démodés. Je promets de réflechir. Je réponds de la bonne encre A la lettre de samedi de l'O. K. M. Comme Carp s'était plaint que les Allemands ne l'ont pas protégé de façon it ce qu'il ait un groupe dans les élec- tions et que Virgil a émis laprétention. (comme parti) devaient faire partie du Traité de Paix» (!!), Horst- mann, eonfident de ces réclamations honteuses,mats ré- doutant la campagne de Beldiman et autres, m'a prié de lui faire une notice: oEst-ce qu'on salt ce que le Maréchal leur a (lit?» 22 mai (4 juin). Ecrit de bonne heure A Arlon pour lui rappeler: 1) La commission financière qui doit aller à Berlin

538 NOTE POLITICE 1918 gore Cantaeuzino. 2) Ca arbitragiul bulgar este inch pendinte pentru insulele din Bräila. La dejun, ea de obiceiu, Bellow siHorstmann, Bellow declarh cu vioiciune lui Horsiznann. duph mash, eh n'are nimic a face Cu zvonurile care circulä ch, va.fi numit ministru la Bueuresti. (Horstmann e acela care tine s'a" aibh aest post). 24 Maiu (6 Iunie). Viata devine din ce in ed mai grea. Cererile G-ermanilor te omoarài procedeele lor nu sunt de loc binevoitoare. Ei sunt dusmani in mod surd ai guvernului, prin antidinasticismspecific Romaniei si mai ales suphrati la ghndul de a phrhsi tara. Care mai de card sh gAseaseh motiv sau sA inceapa o cheltuialh- pe socoteala Romhniei, pentru ca sh se agate de locul lui. Col. Kabelmacker dela Chile ferrato este mai ales eel mai brutal. 1) Vrea sA construiasch podul nostru dela Cosmesti ;evalueazh lucrarea la 5.000.000 mhrci ;nu vrea sA prezinte un deviz,i dach se refuzà, ameninth sh nu Jasa SA, se construiasch un pod provizoriu, sub pre- text eh malul drept al Siretului e teritoriu ocupat ;2) et lui demander s'il a prévenu Grégoire Cantacuzène; 2) Que l'arbitrage bulgare est encore pendant pour les 'les de Braila. A déjeuner, 'comma d'habitude, Bellow et Horstmann. Bellow avec vivacité déclare, après déjeuner, à Horstmann, .nsest pour rien dans les bruits qui de toutes parts cir- culent qu'il va être nommé ministre it Bucarest. (C'est Horst- mann qui tient suntout it ce poste). 24 mai (6 juin).La vie devient de plus en plus intenable; les demandes des Allemands vous assassinent et leurs procédé,s ne sont nullement empreints de bienveillance. lis sont sourde- ment hostiles au gouvernement par antidynasticisme spéci- fique à la Roumanie et surtout exaspérés à l'idée de quitter le pays. C'est à qui inventera une raison ou engage= une dépense au compte de la Roumanie pour s'accrocher sa place. Le colonel Kabelmaoker des Chemins de Fer est tout particulièrement envahissant et brutal: 1) 11 vent bâtir notre pont de Cosmesti; il estime la dépense it 5 millions de marks; il ne vent pas présenter de devis, mais si on refuse, il menace de ne pas laisser construire un pont provisoire, sous prétexte quo, la rive droite du Siret est territoire occupé; 2) il vent 6

!VOTE POLITICE 1918 539 Vrea cu once pret gara Barbosi in circuituf romanesc dacA.Ii este refuzatA,nu vrea sA Leá legAturacu Galata! 3) Vagoanele cu paturi sunt sub sechestru in Belgia ; vrea sä i se dea vagoanele, sau nu mai lasd altele sA treacA. $i tot asa in toate chestiunile. Cap,. Hartenstein nu mai vrea sá dea penmisii pen- tru a se intra in teritoriul ocupat. O cererepersonala pentru Marieta Ghika, Constanta Cantacuzino, e de 10 zile fArg solutie. Dar dacA intarziem o jumAtate zi satis- facerea unei cereri,ca aceia a cumpArgrei de cai in co- loniile germane din.Basarabia, este oafacere de Stat. Se pare ca col. von Schwartzkoppen eun om de incredere al lui Ludendorfi astfel adept al mijdoace- lor tari, si mai ales antidinastiee pentru Romania. 25 Malu (7 Iunie). Alegerile merg linistit eu multi votanti. Mara de Averescu, ales de 4 ori, si care mi se spune cA va fi ineg ales, once opozitie nu are rAsunet. Prietenii lui Carp nu conteazà. Cioraneanu, ajutat pu- ternic de politia germana,intruneste d'abea 50% din voturile noastre la Ploesti. E candidatura care s'a pre- tous prix la gare de Barbosi dans le circuit roumain et si on La lui refuse, il n'entend pas faire la lialison G-alatz; 3) les wagon-lits sont sous séquestre en Belgique; il vent qu'on donne les voitures, ou bien il n'en laisse plus passer. Et c'est ainsi en tout. Le caplitaine Hartenstein entend ne plus donner des per- mis pour entrer en territoire occupé. Une demande person- nelle pour Mariette Ghika, Constance Cantacuzène, etc. depuis dix jours sans solution. Mais si je tarde une demi-journée satisfaire une demande comme celle d'achat de che- vaux dans les colonies allemandes de Bessarabie, c'est une affaire 11 parait que le colonel de Schwarzkoppen est un homme de confianoe de Ludendorf et, comme tel, adepte de la ma- nière forte et surtout antidynastique pour la Roumanie. 25 mai (7 juin).Les élections vont lour traintranquilles, avec grand nombre de votants. Sauf Averescu qui est élu qua- tre foisk qni, me dit-on, le sera encoretoute opposition n'a aucun écho. Les amis de Carp font surtout triste figure. Cio- raneanu, qui la police allemande a fortement pistonné, réunit 50% seulement des voix que noamis ont à Ploesti. C'est la

540 NOTE POLITICE 1918 zentat mai bine. Restul nu exista. Qarp n'a inteles colui «grupului sgu» asa seintitulearzg compus exclusiv din cprefeetii» sgi, recoltatila Stralsundsi Krefeld ! Regina mà incurcg iar cu o telegramg care col. Andersen, expediatg de Wopicka prin T. F. F. si bine inteles prinsà din zbordeGermania. Andersendela Crucea. Rosie Americang anuntg, dupg 8 sgptgmâni, so- sirea la Londra si salutg pe Regina. Regina rgspunde em- fatic, cu doug intelesuri, sitelegramaei e inteadevAr suspectg, chiar pentru cel ce nu seasteaptg. Se poate judeea deci de efectul ce a produs. Horstmann face o noug tentativg. ea Isg retrimit din targ pe de Flers. «Nu e militar, nu e ofiter, ce cautg la Iasi?» Am voit sà numesc pe Grigore Cantacuzino ca sef al misiunei financiare care se duce la Berlin; a refuzat. 26 Mai (8 pentru parasta- sul soldatilor egzuti in rgzboi. Din cauza grevei Cgilor ferate din Moldova, sosesc la 2 dupg amiazg in loe de 9 candidature qui a fait meilleure figure. Le reste est inexis- tant. Et Carp n'a pas compris le ridicule de «son groupe» c'est ainsi qu'il s'intitule composé exclusivement de ses préfets récolrtés it Stralsund ou A Krefeld! La Reine me jette de nouveau dans les jambes un 'Le& gramme au colonel Andersen, expedié par Vopicsa par T. S. F. et que les Allemands ont évidemment saisie au vol. Ander- sen Croix Rouge américaine annonce après huit semai- nes arrivée à Londres et sail.% avec calme la Reine. La Reine répond avec emphase, à double sens, et son télégramme est réellement suspect mkne pour des gens non prévenus. On paye de l'effet. Horstmann fait une nouvelle tentative pour que je renvoie de Piers. «11 n'est pas militaire, il n'est pas officier, que cherehe-t-il à lassy?». Xai voulu donne'. Grégoire Cantacuzène comme chef b. la mission financière qui se rend a Berlin. Il a refusé. 26 mai (8 Iassy. J'étais parti pour le Parastas en l'honneur des soldats tomb& pendant la guerre. Grâce la grève des chemins de fer en Moldavie, j'arrive it 2 heures au

NOTE POLITICE 1918 541

dimineata. Mi se spune eh' a fost lume multái c,eremo- nie märeatà. Regele, in urma insistentelor mele, n'a pof- tit pe atasatii militari ai Antantei, nici ehiar pe cel fran- cezi totusi au cäzut ofiteri francezi pe cämpul nostru de luptä. E cam tare ! Hem-jeu imi spune cá Regele e foarte ingrijorat; El simte ea Germanii n'au desarmati cä se cautaa se face greutati pentru motivarea unei interventii armate. HArjeu se plânge dearaestecul neincetat al Pala- tului, adicä, al generalului Râmniceanu, in afacerile ministerului säu. La Iai toate pläcerile: grevä,cätivaingineri träsind sforile, arestäri, lipsä de alimente: judge in- tregi infometate. Câmpiile arse de secetä nu maipot hi-5mi vi-tele !Si trebue incä, fäcutä legea importantä a comisiunilor de import si export. O viatä. care nu e ve- selà, mal ales cu inträrile i e.irile generalilor etc., cari n'au nimic de spus dec:it s5, se plAng6 sau sä se arate; si in plus combinatiunile «politice» ale pre-

lieu de 9 heures du matin. It y a eu, me dit-on, grand concours de public et magnifique chrémonie. Le Rol, cédant it mes Insistances, n'a pas invité les attachés militaires de rEntente, pas Engine les Francais, et il est tombé des officiers français sur nos champs de bataille. Cest durl Herjeu me dit que le Roi e,st très inquiet; il sent que les Allernands n'on pas désarmé et que ron cherchera à faire des difficultés pour motiver une intervention armée. Her- jeu se plaint de la constante immixtion du Palais dire du général Ramoiceanudans les affaires de son ressort. A Iassy tous les agrémente; grève, quelques ingénieurs tirant les ficelles, arrestations; manque d'aliments: des dé- partements entiers affarnés.Les champs brill& par la se- cheresse ne nourissant ménie plus les bestiauxl Et il faut encore finir de camper la loi considérabledes commissions d'importation et d'exportation. Une vis qui n'est pas drôle, avec surtout les venues, les sorties de généraux,d'amiraux qui n'on rien it dire que se plaindre ou se faire voir, etles combinaisons «politiques» des préfets...

542 NOTE POLITICE 1918

27 Mai (9 Iunie). Pranzesc la Rege cu generalii. 0 masä e prezidata de Regele-Regina; cealalti de Printul Carol 5i Printesa Elisabeta. 28 Mai (10 Iunie). La Rege.E nemultumit de Mr- jeu; inoet si nehotArit. Averescu a scris in secretlui Mackensen (de altfel nota gazetelorgermane pentru alegerea sa e peste masura de elogioasà) si scrisoarea a fost trimig printr'o ruclà a lui Luca Niculescu. (Ressel n'ar trebui s'd mai faimang la Stat-Major, mai ales la in- formatiuni : prea devotat lui Averescu. Aceastä notA din urm5, datà de Mitilineu). Nimic de insemnat din restul convorbirei. 29 Mai (11 Iunie). Bucuresti. Sasesc la Bucu- re.sti la 5 jum. in loe de 1. Nu gAsesc de cAt plingeri: lipsA de piline; se furA chiar asupra ratiei recluse ;soldatii germani,unguri, etc. tin ranclul sau tree direct la brutari, iau un sac, cu pAini si ceilalti nu mai au nimic, dar prin impreju- rimi se ggseste paine... cu un leu ! Se rechizitioneaza f Arsä milg, unii cautà aramg, alti ridic5 chiarvacile cu

27 mai (9 juin). lassy. Je dine chez le Roi avec les généraux. Une table est presidée par Roi-Reine, rautre par Prinoe Carol-Princesse Elisabeth. 28 mai (10 juin). Ches le Rol. Mécontent de Herjeu; lent et indécis. Averescu a écrit secrètement A, Mackensen (d'ail- leurs la note des journaux allemande pour son élection ultra- élogiense) et sa lettre est partie par un parent de Luca Nicu- lescu. (Ressel ne devrant pas rester A rEtat-Major sur- tout aux renseignements: trop dévouéit Avereseu cette dernière note a été apportée par Mitilineu). Rien de gal- lant pour le reste de la conversation. 29 mai (11 juin). Bucarest. J'arrive A Bucarest A 5h. et demie au lieu de 1 h. Je ne trouve que des plainte,s: rabsence de pain; on vole même sur la distribution réduite; des soldats allernands, hong-rois etc. prennent la queue ou passent directement chez le boulanger, se font donner un sac de pains et les deriders n'ont plus rien, mais dans les environs on trouve du pain... à un leu! On réquisitionne sanspitié,les nnsfouillent pour avoir le cuivre, les autres enlèvent Tnéme les vaches h

NOTE POLITICE 1918 543 lapte !In Ialomita e o plfingere general& Obtinusem sa se permitä mäcinatul porumbului ascuns; dar e confis- cat indatà ce depAseste cele 500 grm. de cap. Cei de la Qäile ferate nu mai vor sA adu,cem vagoanele noastre cu paturi si Hartenstein a inapoiat cu grAmada listele de permise; la rândul nostru am refuzat categoric tre- cerileinMoldova.Cu ocaziachestiuneitrenului, Schwartzkoppen revine din nou insistând sä imbarc cu sib pe de Flers, pe medicii francezi si pe mai nu stiu cine. Räspund cum secuvine.Simentininchiderea frontierei. Singura razä de soare (7) e scrisoaxea de dulce iubire dela Tantiloff : mi se spusese cA lucrurile mer- geau prost in Bulgaria din cauza foametei 5i cg, situa- tiunea lui nadoslavoff era amenintatà. E a treia zi de impresiuni negre si de totfelul de necazuri. 30 Mai (12 Iunie). Horstmann, cel mai intelept din toti, aduce indulciri pentru toate chestiunile spinoase. Are si el o depesä prin care generalul Ganceff dela Ma- lait... Dans Ialomitza il y a un gémissement général. J'avais obtenu qu'on laisse moudre les maYs cachés; mais on les confisque dès qu'il dépassent les 500 grammes par Me, Le Monsieur des chemins de fer ne veut plus que nous amenions nos sle,eping-cars et le Hartenste,in a rendu, en masse les listes de permis, par eontre nous avons refusé net les passages en Moldavie. A l'oceasion du train, Sehwarzkoppen revient à la charge pour que j'y embarque de force de Flers et des médecins français et encore je ne sais plus qui. Je réponds de bonne encore. Et je maintiens la clerture de la frontière. Seul rayon de soleil (?): une lettre de tendre amour de Tantiloff :on m'avait dit que ça allait mal en Bulgarie cause de la famine et que la situation de Radoslawoff était menacée. C'e,st la troisième journée d'impressions noires et de toutes sortes d'ennuis. 30 mai (12 juin). Horstmann, le plus sage de tons- apporte des tempéraments pour toutes les questions épineuses. Il a aussi nine dépêche par laquelle le général Ganteheff du Grand

544 NOTE POLITICE 1918 rele Cartier a comunicat acolo cg. Regina declarase pace,a nu e definitivg... Citesc ministrilor propunerile pentru bugetul de intretinere al armatei de ocupatie. Ni se cere 30.000.000 pe lung. Re,cunosc ca e drept s'a" fil excitat de toate a- (est.° abuzuri. 31 Mai (13 Iunie). S'ar spune c'a" e schimbare de de- cor, Hartenstein s'a impAcat cu Fálcoianui permisele vor reincepe. Inai face o vizitä, dar numai prirvitorla tren. Horstmann Ii spusese cà nu mi se poat,e cere ex- pulzarea lui de Flers. Se vorbeste ei o revolutiune la Sofia a inlocuit pe Radoslayoff cu Malinoff. Autoritatile germane au lichidat, ele singure, des- pggubirile internatului dr. Kibrici i-au acordat 180.000 lei. Printr'o scrisoare i-am trimis sä se plimbe, punând In vigoare art. 7 din Conventiunea Plec la Ia.si. Am avut la dejun pe contelede Demblin,

Qaartier a communiqué là-bas que la Reine avait déclaré que la paix n'était pas déficnitive... Je lis aux ministres les propositions pour le budget d'entretien de l'armée d'occupation. On none demande 30, mil- lions par mois. Je reconnais qu'on a raison d'être excité par tout,es ces exactions. 31 mai (13 juin). On dirait qu'il y a ehangement de dé- cor. Hartenstein a fait sa paix avec Falcolanu et les permis vont reprendre. Il me fait une visite, mais uniquement au sujet du train. Q-uand à Harstmann, 11 a lui-même dit à Har- tenstein qu'on ne pent me demander le renvoi de de Plecrs. court le propos qu'une révolution it Sofia a substi- tué Malinoff à Radoslawoff. Pour faire tableau: les autori- tes allemandes ont liquidé, elles seules, les dommages de l'in- terné Dr. Kibrik et lui ont alloue 180.00 lei. Je les ai envoy& paitre aveo une lettre mettant en vigueur notre art. 7 de la convention juridique. Départ pour Iassy. J'ai eu à déjeuner lecomte deDemblin,«repré- sentant-plénipotentiaire d'Autriche-Hongrie». On a parlé des

NOTE POLITICE 1918 545

vorbit de necazurile ce avem si am spus cà contam mereu pe Viena ea sa ne ajute sá sfarsim cu ocupatia, dupa ratificare. 1/14 Iunie. Iai. Greva cgilor ferate s'a sfgrsit ara filcut drumul farg incident. La garg, prietenul Hgrjeu, cu aerul mai nenorocit ea totdeauna, imi spune: rau ! Nemtii vor sg ne ja tot». Credeam cg e vor- ba de cine stie ce cerere militarg deocupatie :nue vorba de eá.'t de eontractul graului. Depesg : La Hui 300 de grgniceri deraobilizati s'au supgrat fiindcg nu plecau in satele lor, au devastatun sat, sechestrat primarul, etc. Cer, dacg faptul e dovedit, sg se luereze cu severitate. Conferintgindelungatg euBrandenstein si 4 ofiteri. Tiu sh se stie eg d.aeg nu se Osese in Basarabia eerealele ce se sperau, nu e vina mea si eg in once caz nu recunasteam nici o bazg reclamatiunilor :tot ce se reehizitioneazg pe teritoriul ocupat, grâne,vite,vaci porci, etc., compenseazg deficitul mai mult decat trebuie. Dar nu rag opun ea sg se dea toate articolele de inlo-

taquineries et j'ai dit que je comptais toujours sur Vienne pour nous aider à couper court à roccupation, après la rati- fication. 1/14 juin. lassy. La grève des ehemins de fdr est finie et nous avons accompli le trajet sans aceroc. DM la gare, mon ami Herjeu, rair plus malheureux que jamais, me dit 0E rAu! Nemtii vor s. ne ja tot>. Je eroyaLà Dieu salt quelle demande militaire d'occupation: il ne s'agit que du contrat des blés. Dépêche: à Husi 300 graniceri démobilisés se sont mu- tin& parce qu'ils ne partaient pas pour leurs villages; ont dé- vasté un village, ont sequestré le maire. J'exige, si le fairt.est prouvé, qu'on agisse avec vigueur. Longue conférence avec Brandenstein et quatre offi- eiers.Je tiensitposer quesion ne trouve pas en Bessarabie les céréales qu'on espérait, ce n'est pas de ma faute et que dans tous les cas je ne reconnaissais pas ce fondement aux recriminations: tout ce qu'on réquisitionne dans /e territoire, céréales, animaux, vaehes laitières, pores, etc. compensait et au-dehl le déficit. Mais je ne m'oppose

546 NOTE POLITICE 1918

,cuire :conserve, prune uscate, ouà, etc. ce se vor putea procura. La Consiliu, am cetit proectul de mesagiu pe care 1-am redactat. Trece MI% modificAri. Ideia lui politicA 43 repede inte1eals6 de Arion. 2/15 Iunie. Examinez cu Regele mesag,iul pe care I-1 las. La prima citire nici o obiectiune. Regele nu cere mai revadg in C.onsiliu. Ce solemn lucru era pe tim- pul Regelui Carol ! Regele imi inapoiazg,asa cum il redactasem noi, ,decretul-lege pentru Consiliul superior economic. Propun pe cei trei noui Mitilineu, Garo- flidi Cantacuzino. La numele acestuia din urnaà se cam -strambh putin, dar nimio mai mult. La Consiliu, ora 5, cercetarea proectului asupra ,directiunei economice: ministrii Basarabiei se plimbA 7si nu vin la consiliu cleat 2 ceasuri dupA toatii lumea. Seara aflu ch. Regele a trebuit ssä, intrerupà o plimbare in automobil din cauzg de duren i la rinichi. Acum e in pat. Dimineata avea deja infAtisarea de a fi prins de un lumbago. pas A ce qu'on donne tous les articles de remplacement: con- serves, pruneaux, oeufs, etc. qu'on pourra se procurer. Au conseil, lu le projet de Message quo j'ai rédigé, il passe sans medifications. L'idée politique est vite saisie par Arion. 2/15 juin. J'examine avec le Rol le Message que je Lui laisse. A première lecture aucune objection. Le Roi ne de- monde pas A le reved/. en Conseil. Combien c'était solennel .du temps du Roi Carol. Le Roti me remet, tel que nous l'avions rédigé, le dé- -cret-loi pour le Conseil Supérieur Economique. Je propose les trois nouveaux ministres: Mitilineu, Garo- flid et Cantacuzène. Il fait un pen la grimace A ce dernier nom et rien de plus. Au Conseil, 5 h., long examen du projet sur la direction économique. Les ministres de Bessarabie se promènent et ne viennent au Conseil que deux heures après tout le monde. Dans la soirée j'apprends que le Roi a a interrompre une promenade en auto par suite de douleurs de reins. Il s'est alit& Dans la matinée il avait déjà Pair d'être pris par un lumbago.

NOTE POLITICE 1918 547 3/16 Iunie. Suferim de secea si de caldurg, ex- cesivl Sosire.a deputatilor §i senatorilor, cari au card- torit mizerabil in infamele noastre vagoane. prApklite- Nerntii formaser6 trenul din vagoane de alenoastre, fárá 16mpi, fairà." banchete invelite, care fuseserà trimise pentru alegeri.Parlamentariisuntbgeti de treaba; nu prea s'au plâns; ba ehiar fac haz de dormi- toarele ce li s'au pregälit. Regele sufer5, de erize nefritice; m primete pat. Imi dá cateva paragrafe de modificat in mesagiu, incearca mai ales s'a, evite rândurile privitoare la «prie- tenie» de restabilit cu Puterile Centrale. Asupra acestui punct nu cedez, dar primesc sà," refac .celedoug para- grafe, al cgror text l'am pAstrat. Intrunirea parlamentarilor la mine. Mare aprin- dere pentru darea in judecatA a guvernului liberal. Vic- tor Miclescu excitat §i rgsboinic; vorbit Arion §i.cu mine. Generalul Teodorescu imi facemArturisiri ex

3/16 juju. On souffre de la secheresse et de ohaleur ,excessive. Arrivée des députés et sénateurs qui ont fait un voyage misérable dans notre infame matéliel.Les Allemands ont 43onstitué le train avec nos wagons,pas de banquettes rem.- bounsées, pas de lampes démantelés qu'on avait envoyés pour les élections. Les parlementaires sont bons enfants; ils n'ont pas trop crié: ils s'amusaient même des dortolres qu'on leur a aménagés. Le Roi souffre de crises néphrétiques. Il me reeoit au lit.Il me donne quelques paragraphes it modifier dans le Message; il essaye surtout d'éviter le passage relatif «A l'amitié» à rétablir avec les Puissances Centrales. Je ne cède pas sur ce point, ma.is j'accepte de refaire les deux paragra- phes. J'ai gardé les textes. Réunion de parlementaires chez moi. Grande excitation pour la mise sous jugement des gouvernements libéraux. Victor Miclescu emporté et belliqueux. par/4 Arlon et mot. Le général Theodorescu me fait sur Turtucaia des

548 NOTE POLITICE traordinare asupra Turtucaei. Singurele tunuri bune ea tragere lungá, patru piese de 150, aveau material de tras exact pentru doua, zile, facândeconomieextrema de- munitii, 5i aceste munitii se cereau de un an. Din cei 20.000 oameni erau 17.000 militienii rezervisticari nu stiau nici s. mânuiascá pusca. Imi lag un me--- moriu. Totul spus inteleptestei trist, fara recriminari. 4/17 Iunie. Iasi.M6 due la 10 dim. la Rege cu tex- til exact al mesagiului. Mare turburaresirezistentä pentru pasagiul privitor la «amicitie». Schimb cuvantul: netezit prin: pregatit, care anunta mai mult o amicitie care va sa, vie. Pentru noii ministri, opunere serioasá pentru Can- tacuzino, pe care Il trateazä, de necinstit. «Toti Canta- cuzenii Ii desplac: oameni de bani». ID, sfarsit semnea- za, dupa ce si-a pus si luat de douä, ori condeiul. Dei suferind, Regele deschide Parlamentul. E intovarasit de Printul Carol, care eri inca, era lipsa a carui prezentá am cerufo. In suità, Stirbey purta ma- rele cordon al Ooroanei. Frumoasa asistenta. Locurile fusesera, smulse. Adunarea destul de rece la intrarea Re- révélations extraordinaires. Les seals bons canone A longue. portée, quatre pièces de 150, avaient de quoi tirer tout juste deux jours en économisant à l'extréme les munitions, et on en demandait depuis un an. Sur les vingt milles hommes, avait 17.000 milliciens et réservistes qui ne savaient méme- pas manier le fusil. Il me laisse un mémoire. Le tout sans récriminations, dit sagement et tristement. 4/17 juin. lassy. Je vais A 10 h. chez le Roi rapporter le texte exacte du Message. Grand trouble et résistance pour le passage relatif à

NOTE POLITICE 1918 54gP gelui; foarte caldA la pasagiile privitoare lapace,la Basalabia si la armatä. 5 18 lunie. Multi seplâng demoliciunea, minis- trului Hhrjeu: Palatal ar don i ca sA iau razboiul. Gene- ralul Christescu, in mod foarte delicat, se pliinge numai de centralizarea excesiv6; ceca ce imi spusese in ajun .generalul Alevra. Christestu, care a lucrat mult cu Averescu, imi spu- ne ca arta lui de CApetenie este CA nu dä nici odata o pA- rere hotgrAtä. Regele îi reproseazA acelasi lucru. Dar a fost pentru fázboi,i cAnd Christescu i-a reprosatca .tia perfect si el ca armata nu e gata, el a fAspuns Am spus lui Christescu ce pret pune Regele pe pleca- rea lui Besse' si mi-a spus cA va fi lucru facut. Noii ministri au depus jufAmânt la amiazi. Tre- bue s'A spun CA Regele n'a arä."tatniel o deosebire, cu toate cele ce crede de Cantacuzino. Mamulea a venit s'A-mi dea vesti despre shnatatea M. S. Dupa ceremonia de ieri, temperatura 37,8, ceeace, având in vedere CAldura mare si emotiunile zilei, n'are nimic excesiv. très chaude aux passages relatifs A, la paix, à la Bessarabie et it l'armée. 5/18 juin. Iassy. On est unanime à se plaindre de la molesse de nerjeu; le Palais aimerait que je prenne la Guerre, les eollègues aussi. Le général Christescu, très délicatement, -se plaint seulement de l'excessive centralisation. C'est ce que m'avait dit la veille le général Alevra aussi.Christeseu, qui a longtemps travaillé avec Averescu, me dit que son art su- prème consiste it ne jamais donner un avis ferme. C'est ce que le Roi lui reproche aussi. Mais il a été pour la guerre et lors- que Christescu lui a reproché qu'il savait bien que l'armée n'était pas peke, il a répondu:..... J'ai dit à Christescu le prix que mettait le Roi au départ de Ressel, et il m'a dit que ce serait chose faite. Les nouveaux ministres ont prété serment it midi. Je dois dire que le Roi n'a marqué aucune différence, m,algré ce qu'il pense de Cantacuzène. Mamulea était venu me donner des nouvelles de la sauté de S. M. Après la cérémonie d'hier, température 37,8, ce qui, vu la chaleur excessive et les émotions de la journée, rien d'excessif.

550 NOTE POLITICE 191S

6/19 lunie. La Camera, dulpa atacul de Luni con- tra celor cari nu si-au nod datoria militara (se facea aluzie la Q. Dobrescu, Leontopal, Fortunescu),astazi ploaie de interpelgri. Ii varsa focul, oamenii ! Victor Miclescu prea puritan. Prinzesc cu deputatiii senatorii la Cazinoul ce li s'a pregatitla Seminarul Veniamin;e nostim; ca la scoalä. Depesa dela Horstmann, stil oficial; ordin ve- nit de sus- Germanii considerg pe cRegele Carol», d'abea, scApati adus dela Batum la Kilia, ca prada, de razboi. Vasul fusese din nenorocire cedat Rusiei, care II trans- formase in incrucisätor auxiliar si Germanii Ilconsi- dera ea prada ruseasca! Ori cum, suntem tratati in ade- vgrati dusmani. 17/30 Lillie. Intovargsesc Senatul, care prezintg Adresa; Regele cu multa bung,' vointg a acceptat ieri sg primeascg, 24 de ore dupa a Camerei, Adresa Sena- tului, pentru ca sg pot pleca la Bucuresti. La 6 jum., dupg vointa lui, revad pe Rege. El imi

6/19 juin. A la Chambre, après l'attaque de lundi contra. ceux qui n'ont pas fait leur devoir militaire (on désignait en sous-main C. Dobreseu, Leontopol, Fortuneseu) il y a eu aujourd'hui pluie d'interpallations. vars6- focul, cameral!» Le plus «vertueux» est Victor Micle,scu; trop puritain. Je dine avec les députés et sénateurs au casino qu'orr leur a préparé au Seminaire Veniamin; c'est amusant; très collège. Dépéche de Horstmann: style official: ordre venu de haut. Les Allemands considèrent le «Regale Carol», it peine sauvé et ramené de Batum à Chilia, comme prise de guerre. Le bateau avait malheureusement été cédé à la Russie, qui ravait transformé en croiseur auxiliaire, et les Allemands considèrent comme prise faite sur la Russie! Tout de méme on nous traite très en ennemis. 17/30 juin.J'aecompagne le Sénat qui présente l'Adresse;. le Roi très gracieusement a accepfé hier de rec,evoir, 24 h. après la Chambre, l'Adresse du Sénat pour que je puisse- partir pour Bucarest. A 6% je revois le Roi sur sa demande. Le Roi me de-

NOTE POLITICE 1918 551 cere sä bag bine seamä, cäci Stere va cAuta sä-mi facg greufati asupra reformelori sä duca- campanie impreu- nä cu Averescu. Iau notA de aeeasta, dei nu cred nimie din cele spuse: trebue sä fie sugestiuni liberale.Regele spune cá vrea sä mä fereaseä de orioe iificultate; este in- cântat de declaratiunea antantistä fAcutà de Averescu, fiindc6 aceasta fi va certa cu Germanii. Convin cà Ger- manii sunt Incà supärati pe mine, fiindcà m'am dat de partea Dinastici. Tiu sá reamintesc, din timp in timp, a- cest mic serviciu.... Cu multà timiditate, la sfArsitul au- dientei, pe care nu reuseam sà." o inchei (trenul pleacä la 9 si 15), Regele imi spune: Dar reispunderile, in ce fel le intelegeti? Eu: Nu politice; acuzeirile nu pot sei fie feicute pentru ale gerea unei reie orienteiri politice di- gresiune asupra lenei lui Bralianu care n'a controlat ni- rnic si pe care Iliescu l'a beigat n rclzboi pentru a-si as- cunde hotiile, dar asupra faptelor de malversatiune, violarea Constitutiunei... Regele: Nu-i asa? Nu po- litica... 18 Iunie (1 Iulie). Buctiresti. In drum spre Bu- euresti aflu cà trenul care duce pe Take Ionescu, Fas-

mande de faire bien attention, car Stere va chercher it me faire des difficultés sur les réformes et mener campagne avec Averescu. Je prends note, quoique je n'en vois rien: cela doit &Are des suggestions libérales. Le Rol dit qu'il vent m'éviter toutes les difficultés; il est enchanté de la declaration enten- tiste faite par Averescu, pane que cela va le brouiller avec les Allemands. Je convieus que les Allemands me boudent encore parce que je me suis range du, côté de la dynastic. Je tiens A rap- peler, de temps à autre, ce petit serviceTrès timidement, Ala fin de raudienca que je n'arrivais pas à rompre mon train part à 9.15 le Roi me dit: «Et les responsabilités, comment les comprenez-vous?» Moi: «Pas politiques; les accusations ne peuvent perter sur le choix d'une mauvaise orientation politique», digression sur la paresse de M. Bratiano qui n'a rien contrôlé et que lliescu a fourré en guerre pour ca- cher ses vols, mais sur les faits de malversation, nbot de la Constitution... Le Roi: aN'est ce pas? Pas la 18 juin (1 juillet). Bucarest. En route pour Bucarest rapprends que le train emmenant Take Ionescu, Fasciotti, Ma-

552 NOTE POLITICE 1918 ciotti, Marincovici, chtiva Francezi, trei luni de ne- gocieri ! a fost ataeat in gara Ploesti en ou5, stricate. Dar proiectilele au atins pe Fasciotti in loe de Take io- nescu, cäruia eran destinate. Scuze ale ofiteruluiger- man ; Fasciotti refuzä, s6-1 primeascg. Se zice &A se va protesta (in tArie neutre). 19 Lillie (2 Min). Se comenteazä discursul lui Kiihlmann, care a indräsnit sà spuie eh' armele singure nu pot sfArsi räzboiul, dar ca diplomatia trebue aiba partea ei. Se crede cA Kiihlmann e foarrte amenin- tat- Horstmann a plecat eri pentru a depune ea martor in procesul pe care Kiihlmann l'a facut gazetei de Co- lonia: afaeerea Marilena Bodescu! Schwartzkoppen vine inteadins ca sà-midea o versiune a unui non incident cu trenul expatriatilor. Cum la Orsova nu erau decAt 7 minute pentru transbordare, In invalmäseará un soldat german s'a repezit sä," palmu- iased pe Take Ionescu, dar palma a primit-o un.diplo- mat Janovici»(Identific, färä," nici o greutate, ca e vorba de Iacovake). Vestile din Germania sunt turbure. Burnea spune rinkowitz, des Frangais trois mois de négoeiations! a été attaqué en gare de Ploesti avec des oeufs pourris. Mais de projectiles ont atteint Faseiotbi an lieu de toucher Take Io- neseu, à qui ils étaient destinés. Excuse de l'officier allemand, refus de Faseiotti de le recevoir Il y aura, e pays neutre, une protestation. 19 juin (2 juillet). Bucarest.On comments le discours de Kiihlmann qui a osé dire que les armes seules ne finiraient pas le guerre, mais que la diplomatie devait avoir sa part. On croit Kiihlmann très menacé. Harstmann est parti bier pour témoigner dans le procès que Kiihlmann a fait à la Ga- zette de Cologne»: affaire Marilena Bodeseu ! Schwarzkoppen vient exprès pour me donner une version d'un nouvel accroc au train des expatriés. Comme Omova on n'avait que 7 min-utes pour le transbordement dans la bousculade, soldat allemand s'est précipité pour gifler Take Ionescu, mais c'est un diplomate Ianovici (je n'ai pas de difficulté A. identifier Iacovaki) qui a regu la tape. Les nouvelles d'Allemagne sant troubles. Burnea dit

NOTE POLITICE 1918 553 ca raizeria e astfel in. cht increderea in sefii carifä.g6- duiserd pacea, e zdruncinatä. Pentru Burghele, lupta in- tre Germania catolicé. si Prusia protestantävaaduee nenorocirea pe capul lor. 20 Iunie (3 Iu ___ Conferintä Cu Schwartzkoppen, Scheunemanni referentul dela Entschädigungs-Amt. Oprisem scurt plata despägubirilor cätre internati, pro- nuntatà de Germani pentru supusii lor. Acura doua luni cram intelesi sá luAm inainte lichidarea despägabirilor (le micg importantä si sä le reguläm prin buna invoiala. C-ermanii au luat obiceiul s. rezolve singuri aceste ches- tiunii sá ordone plata lor la Finante : e un credit cam (110 2.000.000prevazut de cAtre Militär-Verwaltungin bugetul «teritoriului ocupat». Asupra unei pläti de 150.000 lei lui Kibrik, am oprit pe baza art. 7 din tratatul juridico-politic. Rezistentà, dis- cutie, conferinta; Schwartzkoppen vrea sä sustie ca pAnd la ratificare, ei, ca suverani de fapt, au dreptul sá regu- leze si s'ä plateascä. Citez cazul, pentru a aräta mentali- tatea specialä a ofiterului german. Dealtfel trebuie sà." que la mis6re est toile que la confiance dans les chefsqui avaient promis la paix est ebranlée.Pour Michel Bour- ghele, la lutte entre l'Allemagne catholique et la Prusse pro- testante va attirer le mahleur sur leur téte. 20 juin (3 juillet). Conférence aye° Schwarzkoppen. Scheunemann et le referent de l'Entschddingungs-Arat. J'avais arrété net le paiement des doramages aux inter- prononce par des Allemands en faveur de leurs sujets. Il y a deux mois, on était convenu de devancer la liquidation des dommages de petite importance et de lesrègler à ra- miable. Les Allemands ont pris rhabitude de traneher seu- les ces différends et d'en ordonner le paiement aux finan- ces: il y a un credit d'environ deux millions, prevu par la Ililitär-Verw-altung dans le budget uoocupé». Sur une allocation d'environ 150.000 lei.6, Kibrik, j'ai ar- rate net, invoquant l'art. 7 du traité juridico-politique avec Allemagne. Resistance, discussion, conference; Schwartzkop- -pen vent soutenir que jusqu.'à la ratification ils ont comme .souverains de fait le droit de règler et de payer. Je cite le cas pour etablir la mentalité spéeiale de rol-

554 NOTE. POLITICE 1918 fie la fel la totii militarii invinggtori. Rgspund atat de energic

NOTE POLITICE 1918 555 21 Iunie (4 Iulie). Iai. Trecand prin Marasesti, oameni de-ai politiei, printre cari se pare un delegat de la O. K. M., au cercetat cu brutalitate vagonul meu si au avut pretentiunea sà patrunda in cabina mea. Telegra- fiez generalului Eremia pentru a cere satisfactie perso- nala Feldmaresalului. Senatul a ratifieat in unanimitate pacea. La Senat, Gerota, privitor la discutiunea pacei,ci- teste o declaratie prin care face pe Rege raspunzator de razboi. Am prilejul sà fac o declaratie, bine primitä si fericita ca forma, pentru ea sh scot din cauza, Co- roana. Declar ceeace spusesem d-lui de Harnak la ince- putul lui : Regeleconstitutional nu putea facä &del. Nicu Ghika imi comunica not,ele ce i-a dat Grigo- re Carp si care reflecteaza sfaturile pe care Carp le da guvernului :1. Faliment, fie intreg, fie numai fata, *de Antanta, asigurandu-ne sprijinul Gerrnanilor, cari ne-ar garanta viitorul nostru financiar; 2. Sa se cerceteze in- tentiunile Germaniei fata de Basarabia pe care o lucrea.

21 juin (4 juillet). 'Jassy. En passant par Marasesti, les gens de police dont un délégué paralt-il de l'O K M. ont visité bratalement mon wagon et ont eu la prébetion cl,er pénetrer dans ma cabine Je télégraphie au général Eremia pour demander satisfaction personnellement au Feldmaré- chal. Le Sénat a ratifié unanimité la paix. Au Sénat, Gereta, au sujefl de la discussion de la paix,- lit une déclaration par laquelle il rend le Rai responsable de la guerre. l'occasion de faire une déclaration bien ae- cueillie et henre-use de forme pour mettre hors de cause la Couronne. Je proclamo ce que j'avais dit it Monsieur de Har- nak au commencement d'avril: Le Rol conatitutionnel ne pouvait faire autrement. Nieu Ghika me transmet les notes que Grégoire Carp lui a donnés reflétant les conseils que Carp donne au gou- vernement: 1) faillite soit entière. soit seulement vis-A-vis de- l'Entente, en nous assurant le concours des Allemands qui nuns garantiraient notre avenir financier; 2) scruter les in- tentions de l'Allemagne vis-à-vis de la Bessarabie que tra-

556 NOTE POLITICE 1918

curentul ucrainean, ordinea stabilindu-se in Ucrai- na, dar nu la noi. 3. Sd ne asigurgm de indata, concursul Germ anilor impotriva revolutiei care va izbucni f Ard in- doiald la noi. Dar sg, ne gAndim la altd Dinastiei sä tra- tam secret in. aceastd privintd e-u. Germania ! Am Os- trat aceste note curioase. 22 Iunie (5 Lille). Avereseu incepe interpelarea sa asupra scrisoarei lui Czernin catre Lupeseu, Ave- rescu spune: catre Rege. Teza: Aceasta scrisoare m'a .adus la put,ere ; e o atingere la demnitatea tariii n'arn ealitate pentru a incheia si a face s'a se ratifice pacea. Inceputurile sunt slabe, dei vorbeste eu urd. Va con- tinua maine. Regele ehemându-md, am stat mai Inuit de un ceas ,eu M. S. Putine lueruri interesante, dar Regele mi-a a- tras atentia asupra faptului, pe care Il biinuiara, ca A- verescu e in legdturä ca liberalii (Argetoianu lucreazd cu activitate in acest sens pe lângd Duca, si cred ca ge- neralul Iancovescu a luat iar contact cu Vintild Bra- tianu). 23 Iunie (6 Iulie). Averescu a fost lung si neinde-

vaille le courant ukrainien, l'ordre s'établissant à *Ukraine et pas chez nous; 3) s'assurer de suite le concours. des Alle- mands contre la révolution qui éclatera sarement chez nous. Mais penser à une autre dynastie et traiter secrètement h. ce sujet avec Allernagnel J'ai gardé ces notes curieuses. 22 juin (5 juillet). Averescucommence soninter- pellation sur la lettre de Czernin à Lupescu. Il (Averescu) dit: au Roi Thèse: Cette lettre m'a amené au pouvoir; c'est une atteinte à la dignité du pays et je n'ai pas qualite pour conclfire et faire ratifier la paix. Les commencements sont faibles, quoique haineux. Il continuera domain. Le Roi m'ayant demandé, j'ai passé de 7 et demi à 834 plus {rune heure auprès de S. M.Peu des °hoses intéressan- tes, mais le Roi a attiré mon attention sur le fait, soupçonné déjà par mol, que Averescu est en coquetterie avec les raux. al y a de la part d'Argetoiartu un travail actif dans ce .sens auprès de Duca et je crois que le général Iancovescu a repris contact avec VintiLa. Bratiana 23 juin (6 juillet). Averescu a été long et maladroit.

NOTE POLITICE 1918 557 manatic. Mi-a dat ocazia dauo lectiune strasnica. Diseursul meu a avut un foarte mare suoces. Toti :

Il m'a donné l'oceasion de lui administrer une volée formi- dable. Mon discours a eu un très gros succès. Tons: tur- tit.J'ai fini par une menace sérieuse contre tous ceux qui voudrasient en arrivar aux faits. Ceci n'a pas passé dnaperv., loin de là. Au conseil, Seulescu, après avoir pris Dieu salt com- bien de temps pour son travail, a fini par nous dire qu'il ne fallait pas toucher ni it la Banque, ni aux Crédits, et que ces Messieurs ofraient des places dans les Conseils... Désapproba- tion unanime. Mais le fait que les libéraux offrent, estla meilleure preuve qu'ils ont pris peur. A. Constantinescu vent s'installer it la eampagne: a eu le toupet de demander qu'on lui loue uu wagon ministé- riel pour effectuer ce déplacement! Le capitaine von Kietzel qui remplace Brandenstein est venu par ordre, avec casque, me présenter les excuses du Feldmaréehal au sujet de Marasesti. Il avait déjà exprimé h Eremia tous ses regrets. 25 juin (8 juillet). Séance secrète pour permettre Avereseu d'administrer la preuve de son affirmation qu'il

558 NOTE POLITICE 1918 ca avea mijlocul sä obtinä o rectificare de fruntarie ne- insemnatä. N'a spus nimic. S'a bazat pe o bar-tá care ii fusese datä cu un traseu cfAcut de Romani si de ne-Ro- mani», cu foarte putin teritoriu. Este ceeac,e Mackensen sustinea &And, la 25 Fehr. imi spunea CA avera eu Unga- ria o granitä bunä. (v. si 4 Mart.)Am inteles cA aceastä hartA ii fusese datä de Carp, Cáci Averescu a negat cb." i-ar fi dat-o Mackensen. Dar sunt si declaratiiintere- sante. El recunoasteCá, trebuia numai decatsäfie meargä la Brest-Litowsk. Nu admite cg, puterile centrale vor fi victorioase si n'a crezut nici odatä aceasta ; anul acesta e un an de crizä trecAtor pentru Antanta ;dar bine inteles cg nu va fi nici sdrobirea puterilor centrale. Asupra considiului de coroanä, face revelatia cunoscutà, pe care el o gäseste fericitä ca formä; BrAtianu a zis : suntem ca un cArátor eáruia tilharul ii cere punga sau viata; ei dä punga, dar indatä ce intálneste un jandarm, se plange acestuia. In räspunsul meu am insistat toomai asupra carac- avait le moyen d'obtenir une rectification insignifiante de frontière. Il n'a dit lien. Il s'est basé sur une carte qui lui a été remise avec un tracé «fait par des Roumains et de non Roumains», comportant très peu de territoire.C'est ce quo Mackensen soutenait lorsque le 25 février il medisait que nous avions avec la Hongrie une bonne frontière. (Voir aussi 4 mars). J'ai compris que cette carte *lui avait été donnée par Carp, car Averescu a nié que ce fut Mackensen. Mais IL y a eu des déclarations intéressantes. Il reconnalt qu'on aurait dû absolument aller ii Brest-Litowsk. Il n'admet pas que les Puissances Centrales soient victorieuses et il n'e l'a jamais cru. L'année actuelle est une annéedecrise,que l'Entente passera; mais bien entendu il n'y aura pas, non plus, écrasement des P-aissances Centrales. Sur le Con- seil de Couronne il a fait la révélation déjà connue, qu'il trouve heureuse de forme; Bratianu a dit: «Nous sommes comme le voyageur A gal le bandit demande la bourse ou la vie; il donne la bourse, mais des qu'il rencontre un gendar- me, il se plaint ii lui». Dans ma réponse j'ai justement insisté surce earactère

NOTE POLITICE 1918 559 terului politicei sale repede ghicifd, care îi lua putinta sa trateze cu noroc pacea. Averescu mai face declaratia ed% nu e adevarat CA, ar fi in posesi-unea unei scrisori recente a Regelui singura audientä, pe care o cerusei obtinuse, era strict numai ceeace un fost ministru se crede obligat sà facä. cL-umina» insinuase cá cercurile Averesou diideau acestei audiente insemnätatea unei orientdri. De notat cà Curtea era nelinistitä si trimisese pe Catargi ea sä protesteze si la nevoie sil mà roage sdi dau o desmintire: «foarte inutilá dupà aceastä declaratiune», am rilspuns eu. Dar cine a impus aceastä declaratiune? Aflu chiar eäl.cererea de audientä a fost fäcutd prin doaranele dela Palat, MI% a se adresa nici lui Ramniceanu, nici Mare-. salului, i cá Regele a acordat-o trecând peste... Dorinta de a se impäca cu Antanta e foarte evidentä. E o nouà evolutiune a generaltilui. Trimit o telegramä de condoleante lui Horst- mann si guvernului sdu pentru bietul Mirbach, asasi- nat la Moscova. de( sa politique vite percée à jour, qui lua enlevait la possibi- lité de traiter avec chance la paix. Averescu, répondant A la «Lumina», a fait la déclaration qu'il n'était pas vrai qu'il était en possession d'une lettre récente du Roi et que la seule audience qu'il avait demandée et obtenue, était strictement co que un ancien ministrese croyait obligé de faire. La «Lumina» avait insinué que les cercles Averescu donnaient à cette audience l'importance d'une oxientation. Il est A remarquer que la Cour avait pris ombrage et m'avait envoyé Catargi pour protester et au besoin me prier de donner un démenti: «bien inutile après cette déclaration», ai-je dit. Mais qui a impose ladéclaration°1J'apprends même que la demande d'audience a été faite par les Dames du Palais .pas de demande ni A Ramniceanu ni au Maré- chal et que le Roi l'a accordée en passant outre... Le désir de se réconcilier avec l'Entente est très évident. C'est une nou- velle évolution du général. J'envoie un télégramme de eondoléances à Horstmann et son gouvernement pour le pauvre Mirbach, assasstiné Moscou.

560 NOTE POLITICE 1918

26 Junio (9 Iulie). Convoc patru. deputati, 4 sena- tori, pe rainistrii, prezidentiii vice-prezidentii Cameri- lor pentru a ,stabili darea in judecatg a ministerelor Brä- tianu. E intrecere intre Cameräi Senat cine sä," cearà punerea sub acuzare. Se hotärkte cA va fi Camera. Toatà discutia a urmat intre Victor Mielescu, din Senat, si a- proape unanimitatea la ceilalti. So hotälreste de aseme- nea compunerea comisiunei care va fi de 11 sau 12. C. Krupenski se recuz5, pentru motive personale si Dinu Arion e pus deoparte de tatäl säu fiinde,ä, e rudä, cu Cos- tinescu. Inalnire pentru redactarea actului mhine : Mi- clescu, Mitescu, Krupenskii cu mine. Seara se aflà demisiunea lui Kiihlmann. Se in- torsese la 7 dela Mamie Cartier si se crede ch- nu i s'a dat dreptate pentru ultimul discurs. Se vorbeste ded. Hintze, de care fusese vorba la venirea lui Kiihlmann si care trece drept eandidatul lui Tirpitz. 27 Iunie (10 La 10 ore conferint6 pentru darea in judecatA. Delegatii primesc punctele mele,la

26 juin juillet). Je convoque quatre députés., quatre nateurs, les ministres, les présidents et vice-présidents deq Chambres pour camper la mise en accusation des ministères Bratianu. Douce émulation entre Chambre et Sénat à coil ferait la raise en accusation. On décide que c'est la Chambre. Toute la discussion a roulé entre Victor Miclesen, sénateur, qui veut tirer la couverture à lui, et la presque unanimité des mitres. On décide aussi la composition de la Commis- sion qui sera de 11 ou 12. C.Krupenski se Meuse pour raisons personnelles et Dinu Arion, son père le met A,récart paree que parent de Costinescu. Rendez vous pour rediger demain lacte: Miclescu, Mitescu, Krupenski et moi. On apprend dans la soirée la démission de KiihImann. Il est rentré le 7 du Grand Quartier et l'on suppose cite pour son dernier discours on lui a donné tort. On parle de Mr. de Hintze dont Li avait été question lors de ravènement de mann et qu'on présentait comme le candidat de Tirpitz. 27 juin (10 juillet).lassy. A 10 heures eonférence pour mise en accusation. Les délégués aee,eptent mes articulations

NOTE POLITICE 1918 561

care adaoga, un capitol privitor pe bietii cercetasi si alti copii ridicati de guvern in tirnpul retragerii. La 6 ore, ratificarea de catre comitetul general; mi se incredinteaza expunerea de motive pe care o fac scur- tai substantiala. Elaborez legea evreilor, de mai mult timp in lu- cru,i legea amnistiei, pentru care Miteseui generalul Stancovici piezentasera un proect stupid. Seara Cocia? apare, dupa masa, la Lascar Auto- niu. El protes caza contra imputarilor unor gazete care Il acuza de malversatiuni la Kerson si ma roaga sa in- scrcz rectificarea pe care mi-o da.Imideclara cáse leapada de ori ce solidaritate cu Bratienii. Imi povestes- te ca gasind in registrele Bancei de Comert i Industrie (mica banca care s'a intolit prin Paul Negulescu, care a traficat la Ministerul de Razboiu) un depozit de 370.000 lei, s'a dus la Vintila Bratianu, care i-a spus dupa ce s'a informa t, ca e pretul unei case vAndute, pe care I"escu l-a pus in depozit ! Era puri sirnplu partea de cAstig a lui Ilieseu :e parelea formala a lui Coeias.De altfel,

auxquelles ils ajoutent un chapitre concernant les pauvres petitscercetasiet autres eufants enlevés par le gouverne- ment pendant sa retraite. A 6 heures ratification par le comité général et l'on me confie l'exposé des motifs que je fais sobre et substantiel. J'élabore la loi des juifs depuis longtemps sur métiers et la loi de l'amnistie dont Miteseu et le général Stanepvici ava- ient présenté un projet stupide. Le soir Coceas surgit, après diner, chez Lascar An- toniu. Il proteste contre les imp-uitations de (Iasul) reprodui- tes par le < Steagul» et l'aceusant de malversations à Ierson. Il me prie d'insérer la rectification qu'll me donne. A ce sujet il me declare dénier toute solidarit.6 avec les Bratianu. me raconte q-a'ayant trouvé dans les registres de la Banque de Commerce et d'Industrie (petite Banque qui s'est remplu- mée par Paul Negulescu qui a trafiqué avec la Guerre) un dépôt de 370.000 lei, il est allé trouver Vintila Bratianu, qui lui a dit après informations (i) que c'est id prix d'une maison vendue, que Diesel' a mis en dépôt! C'était tout s-m- plement la part de bénéfices c'est l'avis formel do Coceas. D'ailleurs, Sebareanu, de la Banque, à qui il a de-

562 NOTE POLITICE 1918

Sgbgreanu dela bancg, pe care Cocia*1-a introbat ce ghn- tlea de clientul su Iliescu,. a spus: «Nu este cinstito. La Consiliu, Säulescu revine ou apgrarea Credite- lor: «sg nu ne atingem, &Ai ni se dg 7-8 locuri!» 2/15 Iulie. Petreeut doug zile la Bucure§ti. llorstmann e cel dintii care vine sä mg vadgVineri. Cgderea lui Kiihlmann se presimteaß dar niraeni nu o credea aproape ; in ziva cand a pleeat la Marele Cat- tier, a prAnzit, vesel, cu Horstmann, Hoeschi altii cum Mirbaeh fusese asasinat, le-a an-untat cg va trimite pe Hintze in locul lui ! La Marele Cartier *antul dintre Ludendorf §i el s'a sgpat probabili mai mult,i acea- sta a decis subit retragerea sa. Centrul §i socialistii i-au rgmas fideli, dar influenta lui suferise dequasi-re- tractarea pe care a trebuit sg o facg a doua zi dupg dis- cursul lui. El tinuse sg afirme &A, färg diplomatie, ar- mata nu putea srartsi rgzboiuli cg rgzboiul nu se va sfar§i anu1 acesta :se invalg 111mm anuntandu-i-se mereu sfA,qitul apropiat. Hrtling l'a abandonat. Pentru Horstmann, rgzboiul poate sà continue incg doi ani, cu atAt mai mult cg se vor avea resursele Rusiei. Nimio nu mandé ce qu'll pensait de son client Meseta, a dit:

NOTE POLITICE 1918 563,

-va mai fi schimbat in politica exterioarä cuHintze. Bussche va avea, bineinteles, mai multä greutate in. po- litica noastiä,. (Nu-mi place acest lucru!). RatificArile se vor face repede; s'a decis la Berlin di se ratificei färä ceilalti, daca trebuie. Procesul facirk din ordinul Cancelarului, de Kiihl- mann lui «Deutsche-Zeitungo a fost, spre mirarea gene- ralä amânat spre a se cita martori... din Constantinopol. Väzut SAmbätii pe Demblin, mai ales spre a-1 in- särcina sà", spunä contelui Burian cá Bunt gata pentru ratificäri spre sfArsitul lunei, inceputul lui August. $i el imi apune CA nu vor fi dificultati cu ratificärile. Foarte grele negocierile cu Horstmann, Deckert, von Weber, privitor la conventiunea apropiatei strämu- täri a adminstratiunei. Horstmann foarte impkiuitor. Germanii cam atin.si de telegrama trimisä de mine Joi din Iasi. Räspunsesem cä «proectul trimis violatra- tatul, mentinea guvernul român In stare de subordonare, si nu putea servi de bazä unei negocien».

.ans, d'autant plus qu'on aura les ressources de la Russie der Rohstoff ist da», Rien ne sera changó it la politique étrangère, avec Mr. de Hintze. Bussche aura, bien entenda, plus de poids dans la politique roumaine. (Combien j'aime peu cela!). Les ratifications seront faites rapidement: on est décidé it !Berlin de ratifier seuls, sal le faut. Le procès intenté, par ordre du chancelier, par Kiihl- mann à la «Deutsche Zeitung» a été, it la surprise générale, ajourné pour citation de... témoins de.... Constantinople! Vu same& Demblin, surtout pour le charger de dire au comte Burlan que je suis prat pour les ratifications vers la fin du mole, commencement d'aoilt, Lui aussi me dit que les ratifications ne sauraient comporter des difficultés, Très dures les négociations avec Horstmann, Deckert, von Weber au sujet de la convention de transmission pro- chaina de l'administration. Horstmann très conciliant. Les Allemands piqués de man télégramme envoyé jeudi de Iassi. A leur propos j'avais répondu que «le projet envoyé violait le traité, maintenait le gouvernement roumain dans un état de subordination et ne pouvait servir de base it une négo- clation».

564 NOTE POLITICE 19IS Insarcinat pe Mircescu sa potes,eze la Macken- sen, care trebuia sa se intoarca Luid din cglatoria de pe Dunare, contra tmui afis al etapei Craiova, acuziind gu- vernul, care nu si-a tinut angajamentul in contraetut cu Basarabiai pentru lipsa de hrana. Trimis, in urma unei depesi a deputatilor de Putna, o scrisoare lui Schwartzkoppen asupra lipsei de hrara la Focsani. Arion, sosind dela Iasi, mi-a spus caRege'e se teme de turburari agrare, rechizifiile secilnd tara;bare- ra dela Milrasesti nu e inteleasa de tarh. Take Ionescu (rand un interview in «Corriere dela Sera> princare spune ca majoritatea tarei 5i Regele au ramas de partea lui Bratianu, Regele c-re sa se deft. o desmintire i dic- teaza chiar o fiaza: «nimeni nu a fast autorizar sa ex- prime sentimentele Regelui». In sedinta de azi, dupb. masa, interpelAndu-se ina- ceasta chestiune, am facut o declaratie in acest sens. Intr'un moment la Rege, care avea la el pe Cial- lestea.nu in chestiuni de alimentare. Am'cali voios. 4/17 Iulie. Azi raportul delegatiei asupra propune-

Chargé Mircescu de protester auprès de Mackenseu, qu: devait revenir hindi de son voyage sur le Danube, contre une affiche de l'Etape Craiova accusant le gouvernemeut, qui n'a pas tenu ses engagements contrat Bessarabie, du manque de provisions! Envoy& sur un télégramme de sénateurs et deputes de Patna, une lettre à Schwarzkoppen sur la disette de Focsani. Arion arrivant 24 heures après moi de Iassy, me dit que le Roi craint les troubles agraires, les requisitions épui- sant le pays; la barrière de Marasesti n'est pas comprise par le pays. Take Ionescu ayant donne une interview an «Corriere de la Sera», aux termes duquel la majorité du pays et le Roi sont rest& du ceté de Bratiano, le Roi demande qu'on donne un démenti; il dicte memo uno phrase: (Nimeni nu a fost autorizat sexprime sentimentele Regelui». Aussi, dans la séance de cet après midi, le jeune Stolojan m'ayant inter- pone à ce sujet, j'ai fait une declaration dans ce sens. J'entre un instant chez le Roi qui avait Garlesteanu chez lui, questions d'alimentation. Lui amical et allant.

NOTE POLITICE 1918 565 r. i de darea in judecata a guvernului Brätianu. La in- eeputuledintei, Averescu cere un concediu de 11 zile. pentru interese de familie t.i!). Pie Pherikyde citeste ra- portul; se fae deelaratiuni i cm mai surprinzatoare este una, cu text foarte intortochiat, a lui Cuza, in numele lui si al lui Avere,cu, min care decl. ra c. nu voteaza pro- puner ea darei in judecata. Era evident, dupa declargtiile antan iste ale generalului, ca nu putea sa votezefaril sa-si taie puntea. De alaturat Ja aceasta zvonurile persis- tente ca Averescu s'a impacat cu Regina. In Camera entuziasm. Se aleg,e comisia de 7. 7 20 Iulie. Plec la Bucuresti. Trimisesem Regelui. pentru semnare, legea amnistiei. Vorbisem maimult timp cu M S., Joi 18, dupa ceremonia investirei Episco- pilor Antim si Teofil. Fiinde5, iscaliturile intarziau Regele pleca chiar in acea semi). la Bicaz, prin teHon Regele ma roaga sa ma due sa-1 vad inainte sau dupa masa. Viu la 10 ore (plecarea mea la 10 si 25). Regele a gitat: semnarea legei de amnistie e un lucru care desonoreaza. E pe punctul de a lua condeiul, cand Re- gina si Printul Carol Il cheama in camera de culcare. Re- gele intorcandu-se, se fac,e cà da ordine Intranului san servitor, ia din dulap un obiect oarecare pe care Neu- mann Il baga in buzunarí se aseaza din nou la birou, Inai rosu si mai ingrijorat. Regele cere o amanare si-mi

7 20 juillei. Je pars pour Buearest et j'avais envoyé au Roi la loi d'amnistie 4 signer. J'avais longuement causé déjà avec S. M. le jeudi 5 18 aptès la eétérnonie d'intranisation d's ,évaques Anthim et Théophile. Comme les signatures tardaient et que le Roi partait le tame soir pour Bicaz, sur un coup de féléphone le Roi me prie d'aller le voir avant ou après le diner. J'y suis à 10 heures (mon départ à 10 25), Long débat et le Roi agité: signer la loi d'amnistic est une chose qui je déshonore. 11 est sur le point de plendre la plume quand la Reine et le Prince Carol l'appellent dans sa chambre à con- cher. Le Roi, en ientrant, fait semblant de donner des ordres A son vieux valet de chambre, prend dans son armoire un bibelot quelconque que Neumann fourre dans sa pocbe et se rassied au bureau plus rouge et plus soucieux. Le Roi de-

566 NOTE POLITICE 1918. spune cé va telegrafia poate celor doi Impérati, carenu-i vorsMulge acest din urng sprijin. Nu contrazici gésese solutiunea posibilà. Mare usurare. Sunt cu un sfert de ceas in intarziere. 9 22 lulie. Bucuresti. Invazia obisnuité. Gel mai tenace, Horstmami care, pe längä multe altele, mà ame- teste lar ou legea evreilor. Berlinul telegrafiaza M.I.6 in- cetare cá pentru dovaelä trebuie sá se refere la art. 57 din C. Q. in loc de art. 33.i aceastà chestiune revine la 9 jum. seara, câ,nd Horstmann se prezinté cu d.Rat- bucher ca sá vorbeascA cu mine. Din convorbirea noastré : Maresalul e foarte desi- luzionat de Averescu; avea asa bunii pärere de el, mai ales cé la Buftea se arAtase cu totul antildinastic 1 Ma- resalul îi reaminteste cá Averesou insemnase pe o harté ceeace credea drept sé se cedeze Austro-Ungariei, harté pe care n'a mai avut-o inapoi si pe care n'o décluse decht lui Hell. Cum se aflé aceasté harté la Averescu 7 Libe- rarea Bucurestiului e putin probabilé; ce s'ar face cu mande un répit et m'annonce qu'il va télégraphier peut- étre aux deux empereurs qui ne voudront pas lui arracher ce dernier appui. Je n'y contredis pas, et je trouve la solu- tion acceptable. Grand soulagement, j'ai un retard d'un quart d'heure. 9/22 juillet. Bucarest. L'envahissement habituel.Le- plus tenace Horstmann qui, en plus des multiples questions. me tourmante de nouveau avec la loi des juifs. Berlin, o-ui Berlin télégraphie sans reltiche qu'il faut pour la preuve se. référer à l'art. 57 du Code Civil() au lieu de l'art. 33. Et cate question est revenue it 9 et deraie du soir lonsque Honstmanu s'est présenté doublé de Mr. Rottbucherpour controverser avec moi. De notre causerie: le Maréchal est très déçu sur le compte d'Averescu; il avait si bonne opinion, de lui, surtout qu'it Buftea il s'était montré parfaitement antidyn.astique! Le Mari- chal se rappelle qu'il avait tracé sur une carte ce qu'il croyait légiftime de céder à l'Autriche-Hongrie, carte qu'il lea Pr ravoir et qu'il n'a donnée qu'à Hell. Comment cette carte est- ella chez Averescu7 La libération de Bucarest est pen probable; que ferait-on du Maréchall 11 est difficile de l'en-

NOTE POLITICE 1918 567 maresalull E greu sa-1 trimiti la Craiova (V). Nu se pot scoate ofiteri din Bucurasti aceasta e cauza pentru care se admit asa de greu refugiatii. Horstma.nn e foarte sceptic asupra sfarsitului raz- boiului : «Nu ne ramane de cat sne punem in defen- siva la vest si s. organizam bine Rusia, din care se poate avea de toate isa mai asteptäm inca doi ani». Horstmann gaseste cá submarinele nu au dat oeia se fägaduise : a fost o mare gresala. Czernin a pronuntat la Camera Seniorilor un discurs foarte germanic: eNu se poate face o adevärata politica externa, daca nu e de acord cu cea interna». Horstmann l'a admirat mult :e un caracter mare. 10/23 Lille. Horstmanns'aintAlnit cu Arlon la mine Vorbim de ratificare; crede ea va putea avea loe pe la 15 A-ugust,i cà ne putem lipsi de Bulgairi. La dejun cu Bellowi Gebsattel ating direct che- stiunea buletinelor de razboi. Francezii au reluat ofen- sivai au silit pe Germani sa se retraga dela Marna. Vestea era cunoscuta la Iasi de Sambata 20 : 17.000 de voyer à Craiova. (7 0. On ne pout faire sortir les officiers de Bucarest; c'est la raison pour laquelle on admet si dif fi- cilement les réfugiés. Herstmann est très seeptique slit la fin de la guerre: ne nous reste qu'à nous mettre sur la défensive à l'Ouest et bien organiser la Russie, dont on pe-at tout avoir et attendre deux ans encore». Herstmann trouve que lessous-marins n'ont pas donne cc qu'on avait promis: ag'a été une grande faute»! Czernin a prononcé à la Chambre des Seigneurs un dis- eours très germanique: <

568 NOTE POLITICE 1918 piizonieri, 360 tunuri. Niei o voiba de aceasta in buleti- nele din Bucuresti, afara de fraza stereotipabuletinele inamice n'au sosit. Las sgi se inteleaga ea acest mod de a lucra da crezare vestilor color mai exagerate. Lucru curios, cum Horstmann pretinde ca adevarat n'au avut buletinele, puteam sa le telegrafiez eu dcla Iai! Dupa dejun contelp Praschmavine sa-miprezinte seuze relativ la afisul dela Etripa Craiova, care alunca- se pe guvernul roman vina lipsei de hrana. Or, chiar in .icea zi un nou document de tcest fel dovedea ca e vor- ba de un cuvant de ordine. 11 24 Iulie. Iai. Chiar la sosire, generalul Chris- tescu imi aduce o telegrama semnata deSaint-Aulaire prin care, in numele celor patru tari (cred Franta, En- litera, Italia si Statele-Unite) se semnala ionul inju- ries (7) al presei guvernului;friptul ea publicase buletinul victoriei franceze, etc. Tot atiltde fals pe cat de agresiv. Am oprit trringmitereatelegrq- mei si cu un ton decis am cerut lui Arion sa pretincla explicatiuni dela deeanul corpului dLplomìtic, faia de déjà; 17.060 prisonniers; 360 canons. Pas un mot de cela dans les bulletins de Bucarest, sauf la phrase stéréotypique: des bulletins des ennemis ne sonrt pas arrivés. Je fais com- prendre eombien cette facon d'agir donne créance aux bruits les plus exagérés. Chose curieuse, comme Horstmann prétend que réellement ils n'ont pas eu les bulletins, je pouvais les télégraphier de Iassyl Après déjeuner, le comte Praselnna vient me présenter des excuses au sujet du placard de l'Etape Craiova,qui avait rejeté sur le gouvernement roumain la faute de ce qu'on manquait de vivres. Or, le jo-ar méme, un nouveau document: cette fois-ci il prouvait que c'était un mot d'ordre! 11 24 juillet. lassy. Dès mon arilvée,legénétal Christescu m'apporte un télégramme <à diplomatie» signé de St.-..kulaire, par lequel, au nom des quatre pays (je suppose France, Angleterre, Italie et Etats-Unis), on signalait 1t n injurieux (7) de la presse du gouvernement, le fait que le ( Steaguln'avait pas publié le bulletin vietorieux français, etc. Aussi faux qu'agressif. J ai défendu la trausmission du télégramme et de ma bonne encre j'ai demandé à Arion d'exi- ger des explications du doyen; sane cela je serais obligé de

NOTE POLITICE 1918 569 care voi fi silit sá intreb la Paris daca mentinerea d-lui de Saint-Aulaire era corapatibila eu bunele raporturi ce voim sa pastram cu Franta. Caderea ministerului von Seicller la Viena. Legua evieilor e votata de Senat; celo doua din rma discursuri, lungii tinzând sa clovedeasca ca nu da destul : Motru si Badarau. Mi se cere din nou, prin te.efon pentru Macerile Straine dela Berlin, textul legei de amnistie. BanueQc ea liege e a telegrafiat Impäratului la 12 Tulie. 12/25 Iulie. Sauloscu nu admite sa ne atingem de Credite si cum simte cà legea propusä de Mitescu va fi achnisa de Camera, imi prezintademisiunea.Stiu'ca ceia ce-1 supara mai muit e legea Bancei. Il rog sa as- tepte päna Siimbatà, iar Consiliul ce tinem la ora 10 fixez pentru Sambatit un Consiliu special pentruFi- nante. Räsunet al infrängerilor din Occident? Germa- nii fae o serie de propuneri bine voitoaiei pentiu iegi- mul care va urina ratifichreii pentru achizitiunile ce mai sunt de facut in Basarabia. demander à Paris si le maintien de Mr. de St-Aulaire était compatible avec les bons rapports que naus desirous garder avec la France. .Chute du ministère von Seidler à Vienne. La loi des juifs est votée par le Sénat; les deux der- niers discours, longs et pour ne rien dire, tendaient à prou- ver qu'on ne donne pas assez: Motru et Badarau. On me demande par téléphone encore une fois, pour affaires étrangères Berlin, le texte de la loi amnistíe.Je suppose que le Roi a télégraphié it l'Empereur le 12 juillet. 12 25 juillet. Seuleseu n'admet pas qu'on touche au\ Cré- dits et °plume il sent que la loi proposée par Mitescu sera ad- mise par la Chambre, 11 m'offre is a démission. Je sais que east la loi de la Banque Nationale qui l'ennuie le plus. Je le prie d'attendre à samedi et, au conseil que nous tenons it. 10 heures, je fixe pour samedi un conseil exelusivement consa cré aux finane,es. Est ce le contre-coup des défaites è. l'Ouest? Les All mands font une série de propositions amiables et sensées et pcur le regime après la ratificatiou et pour les acquis1i faire encore en Bessarabie.

570 NOTE POLITICE 1918 Multi deputati §i senatori sunt speriati de proiec- tul lui Garoflid, pe care ei nu-1 cunosc,i mai ales de de- claratiunile lui Arion, care a vorbit de locatiune silità. 13/26 Lille. Vizitä, anuntatá din ajun, a lui Sir Georges Barclay, care se scuz5, cá nu e in jachetA neagrg. Solemn, gangàvind, dar cu lectia bine invAtatg, vine ssä, se explice privitor la telegramg. Saint-Aulaire nu ede ving, &dci era o teFegram5, convenitg. Nici o intentie de a se critica guvernul roman. S'a luat ca pretext (sic) o gresealg a oSte,agul-ui.», spre a se fa,ce reclamatiunea. Nu §liau cci jurnalele din Bucureai nu primeau de act buletinul german, aceasta e toatA cauza confuziunei. Ei nu mai cer expedierea telegramei lor, dar, de formA, vor trimite o notA, ca s5,-§i mentie dreptul de a informa guvernul lor de ceeace li se pare trebuincios, cAci altfel ei n'ar mai fi cleat ni§te corespondenti de gazeti. Scurt, retractare absolutg. Arion, pe care 1-am vgzut, mi-a spus ca atunci &and Nanu le-a dus nota mea, erau foarte mititei. Auriti, insärcinatul de afaceri al Italiei, vine la

33eaucoup de deputes et de sénateurs sont alarmés par le projit de Garoflid qu'ils ne commissent pas et surtout par les declarations d'Arion qui a parle de location. I orcée. 13/26 juillet. Visite, annoncée de la veille, de Sir Geor- ges Barclay qui s'excuse de ne pas étre en jaquette noire. So- lennel, bégayant, mais ayant bien appris ea leçon, il vient s'expliquer au sujet du télégramme. St. Aulaire n'y est pour rien, ear °Wait un télégramme convenu. NuIle intention de vouloir diffamer le gouvernement roumain. On a pris pré- texte (sic) d'une erreur du «Steagul» pour faire la reclama- tion. Ils ignoraient que les journaux de Bucarest no rece- vaient que le bulletin allemand, cause de toute cede con- fusion. Ds ne persistent plus it demander l'expédition de leur dépêche, mais pour la forme ils enverront une note pour maintenir leur droit d'informer leurs gouvernemernts de ce qu'il leur paraltra utile, car autrement il ne seraient que des correspondants de journaux. Bref, retraite absolue. Arlon, que j'ai va ensuite, m'a dit que lorsque Nanu a porte ma note, ils étaient très petits gargons. 'Auriti, chargé d'affaires d'Itahe, est venu A son tour..

NOTE POLITICE 1918 571

randul sau. N'avea nimic sa-mi spuie. Vizità lunga; ba- nuesc CAi el voia sàstearga impresiunea uràfá. Generalul Pcitra,9cu, mutat pentru a taia lui Ave- rescu mijloacele de a lucra asupra armatei, dela Bacau la Kisinau, a venit &A se prezinte. Härjeu îmi telefonase sA arat ca nu stiu cauzele politice ale transferarei s.ale. Dar eu am atins deadreptul chestiunea : Pentru mine era räu notat inc,bi dela interpelarea mea lui Averescu, mi- nistru de razboiu, si 1-am fäcut sA simtä neincrederea mea, Elea' inconjur, sincer. Mi-a jurat credinta Regelui guvernului. A blamat pe Averescu ca face politica si ca s'a la sat pe mäinile lui Argetoianu si Grigore Fili- pescu... 14/27 Iulie.Consiliu-a2airaati foarte serios. Trebuia sa rezolvam greutätile de ordin financiar privitoarela Saulescu. Prevenisem pe Aran ca eventual va avea in- terimul Finantelor. Chestimiea CreditelorFunciare : Salescu pretinsese cA n'aveam dreptul dealegifera. Dupa ce am stabilit ac,est drept, propun solutiunea pri- mita de toti: o lege generala care sä nu mai permit:fa votul prin procuri; votul proportionat cu suma datoriei;

Il n'avait rien à me dire. Longue visite. Je suppose que lui aussi voulait effacer la mauvaise impression. Le general Patrascu, transferé, pour couper A Ave- rescu les moyens d'agir sur rarmée, de Baeau a Kisinau,. est vena se présenter. Herjeu m'avait téléphoné d'ignorer les causes politiques de son déplacement. Moi j'ai franche- ment aborde la question; pour moi 11 était mal noté depuis mo-n interpellation à Averescu, ministre de la guerre, et lui ai fait sentir ma défiance, mats rondement, franchement. Il m'a juré fidélité au Roi et au gouvernement. 11 a brAmé. Avere,scu de faire de la politique et de s'étre mis aux mains d'Argetoianu et de ... 14/27 juillet. Conseil animé et très sérieux. Nous de- vious résoudre les difficultés d'ordre financier touehant Seu- lescu. J'avais prévenu Arion qu'éventuellem.ent il aurait l'in- térim des financ,es. La question des Grédits fonciers: Seu- lescu avait prétendu que nous n'avions pas le droit de légi- férer. Après avoir établi co droit, j'ai propose' la solution accept& par tous: une loi générale ne permettant plus le vote par procuration; le vote proportionné au montant de lao

572 NOTE POLITICE 1918 iacompatibilitati pentru consiliu; reinoirea consiliilor adunan i generale pululad functionarea in acord cu legea. Chestiunea Bancei Nationale: Saulescu spune ca banca restitue guvernului cele 6000 de actiuni ale sale pe care le va plati fondul de lezervai acmda'un numar prcpor- tional de voturi; insa Banca va alege ea pe toti directorii si va da, guvernului pe toti cenzorii. Discutie lunga. A- rion gasee ca e un teren de impacare. Atrag atentiunea ea banca de stat moderna nu mai este o institutie pentru a da bani Statului ; ea este furnizorul de moneda fidu- ciara, dar mai ales regulatorul creditului si al balantei comerciale. In aceste conditii spiritul de eA§tig trebue inlaturat;dupa cum si Statul are si el ceva despus. Cer : Majoritate in consiliu pentru Stat, adica jumatate din directori plus guvernatorul; censorii desemnati de actionari vor fi adevaraticomerciantiiindustaiasi; Banca va face serviciul de casierie si va stabili sistemul cekurilor intre ca,sele publico pentru a evita prea nrire circulatie de bilete. Directiunea, bine platitA, nu va par-

dette; incompatibilités absolues Pour le conseil; renouvelle- ment des conseils; assemblées générales mettant le fonction- nement d'accord avec la loi. La question de la Banque: Seulescu raporte que la Ban- que restitue au gouvernement ses 6.000 actions que le fonds de réserve paiera et accorde un nombre proportionnel de voix, mais la Banque á ha elle tous ses d recteurs et flonneia au gouvernement tous les censeurs. Lonzue discussion. Ar'on trouve que c'est un terrain de conciliation. Je fais remar- quer que la Banque d'Etat moderne n'est plus une instituticn pour donner de l'argent à l'Etat; elle est bien le fournissaur de moni aie ficluciah.,rnais surtout le réguiateur du médit et de la balance commerciale. Dans ces conditions, respet de lucre doit étre expulsé de même que rEtat doit avoir son mot A. dire.Je demande: majolité dans le conseil pour l'Etat, soit % ces directeurs plus le gouverneur; les censeurs désignés par les actionnai- res seront des commergants ou des industriels réels; la Bou- nue fera le servica de ca seete : h eF-sti"-no chèques entre caisses publiques pour éviter la trop grande circulation des billets; la direction richement nayée ne par-

NOTE POLITICE 1918 573 ticipa la beneficii; Finitarea chtg,urilor; dincolo de 6% divident asigurat, Banca va da 25% din beneficiu netto actionarilor, iar Statul va lua restul. Primit cu unanimi taie. Saulescu va trata. Daca Banca primcice, nu va fi lovitura de Stat. Stabilim de asemenea hazel!, creditului de cerut pen- tru a ajuta pe tocuitorii ruinati de razboiu. Arion, Midli- neni Saulescu trebnie saduca un proiect, ale carui baze le-am fixat. ITnistrul de razboi îmi comunica o nota: generalul Lafond s'a prezentat pentru a intreba daca inteadevar procurasem Germanilor un batalion de schimb la Odessa. Desmintire absoluta. Dar ieri, Cuza ma intrebase la Ca- mera, daca inteadevar regimente din diviziile noastre din Basarabia inainteaza spre Odessa. Aeeasta coincide n- ta arata ce oficina fabrica aceste vorbe. 17 30 Ellie. Ia*i.Comisia de informatii îi depune raportul citit de Lascar Amoniu. Sunt particarefac senzat4e. Pentru mine sunt une e formule prea desvolm- te .5" f apt', precise cam slabite, din cauza folului cum sunt ticipera pas aux bénéfices; limitation des gains: au-delA de 6%, dividende assuré, la Banque distribuera 25% du bénéfice net aux actionnaires et l'Etat prendra le reste. C'est aceepté l'unanimité. Seulescu négociera. Si la Banque accepte, n'y aura pas de coup d'Etat. Nous établissons aussi les bases du crédit A demander poui al'er au secours deshabitants ruinéspar la guerre. Arion, Mitilineu et Seulescu doivent apporter un proj t d.ont nous avons fixé les bases. Le ministre de la guerre m'a fait tenir une note. Le g6néral Lafond s'est présenté pour demander si réell ment nous avions fouini aux Allemands un bataillon de relève po-ir Odessa. Dément absolu Mas bier. Cu7a n 'avait p la question A la Chambre si réallement des régiments de nos- divis'ons de Bessarabie marcbaient sur Odessa. Cette coinci- dence indique l'offieine qui élabore ces pot'ns. 17 30 juillet. Iassy. La Commission d'informations dépose sont rapport que lit Lascar Antonin. Il y a des pas- sages qui fcnt sensation. Pour moi, il y a des foimul s trop la rgement indiquées, des faits précis estompés dans la faeon

574 NOTE POLITICE 1918 argtate. Ei doresc sg lase celor ce fac ancheta material virgin. Incepem legea evreilor. Cuza vorbegte dela 3-8 ore si tot n'a isprgvit. In loje gi mai ales la galerie, mul- tiple de prieteni si de studenti, a cgror atitudine e ne- indoios foarte favorabilg oratorului. Arion soseste dela Bucuresti. Kriege ar mai vrea o modificare: prelungirea termenului derecurs de la 10-21; refuz categoric acest amestec copilgresc in re- dactärile noastre de articole necontractuale. Dar, se pare cg. Germanii sunt ingrijati: lovitura dela Marna, crede Ilorstmann, îi va obliga sä retragg trupele ',or pe vechea linie. Tot rezultatul ofensivelordinprimgvarg vafi pierdrut. C:e schirabare! Cu noi dulcegi (expresiunea lui Aran). Hen- jeu Imi spune cg Râmniceanu a venit din par- tea Regelui ca sg-1 intrebe daca e adevgrat: 1. Cg dam, sub formg de gardä. trupe la Odessa. 2. Cg fortificgm ma- lul stäng al Dungrei. AceiasiseornealgLafond-Cuza, sub allá formg. de les rendre. Ces Messieurs désirent laisser aux enquêteurs du matériel vierge. Nous commencons la lei das juifs. Cuza parle depuis 3 heures j-usqu'A 8 heures et n'a pas fini. Dans les loges et surtout à la galerie foule d'amis et d'étudiants dont l'atti- tude est évidemment très favorable A rorateur Arlon arrive de Bucarest Kriege voudrait encore une modification; prolonger le Mai de recours de 10-21, je refuse net cette immixtion enfantine dans nos rédactions d'artioles non contractuels mais il semble que les Ana- mands sont soucieux: la tape sur la Marne les obligera pen,se Horstmann à retirer lears troupes sur lenr ancienne ligne. Tous les résultats des offensives de ce printemps se- rout perdus. Quel déclanchement!... Avec nous doueeureux. (S'est l'expression d'Arion). Herjeu me dit que Ramniceann est venu de la part du Roi lui demander s'il était vrai que nous donnons, so-us pré- texte de gardes, des -troupes A Odessa, que nous fortifions la rive gauche du Danube. C'est la méme invention Lafond-Cuza sous une autre forme (v. 14 juillet).

NOTE POLITICE 1918 575

18/31 Nile Henri Catargi imi aduce o scrisoare dela Rege, in care e vorba tot de amnistie. Regele n'a te- legrafiat, dupg cum crezusem; ar voi ca legea sg vie din initiativg parlamentará. Intalnire Duminicg la Bicaz : de altf el e ziva Reginei. Comunic aceastg scrisoarelui Arion care e de pgrerea mea ea ar fi mai r Au si cg fati de contractantii nostri ar fi o netinere de vorbg. Buletinul cuprinde un pasagiu care pare cg eon- firmg temerile lui Horstmann. Radio din Nauen dg un articol din «National-Zeitung»: Xomandamentul german, nefixat de linii geografice si având destul teritoriu ina- mic in stgpânire, isi retrage diviziunele din sacul inain- tat dela Marna pe un front scurtat, care cere mai putine trupe si care ridicA dintr'o datá adversarului baza pen- tru noi atacuri» (7) Restul articolului la fel si pentru ca Radio sg dea in intregime articolul, se vede nevoia de a se pleda circumstante atenuante. Impresiunea e rea. La ora 10 sfarsim legea evreilor. C-uza a mai vor- bit incg trei oeasuri. Am rgspuns in mod sobru. Zelea

18/31 juillet. Henry Catargi m'apporte une lettre du Rol; il s'agit toujours de ramnistie. Le Roi n'a pas télégra- phié, comme je l'avais era; il voudrait que La loi vint d'ini- tiative parlementaire. Rendez-vous dimanche à Bicaz: c'est d'ailleurs la fête de la Reine. Je fais part de cette lettre à Ario», qui partage mon avis que ce serait pire et que vis-à-vis de nos contractants ce serait un manquement. Le bulletin contient un passage qui semble confirmer les -appréhensions de Horstmann. Le Radio de Nauen donne un article de la cNational-Zeitung» :«Le cornmaandement allemand, non rivé à des lignes géographiques et ayant en abondance du territoire ennemi en sa possession, retire ses divisions du cul-de-sac avancé de la Marne, sur un front écourté qui demande moins de troupes et enlève du coup al son adversaire la base pour de nauvelles attaques (/)». Tout le ton est du mama gait et que pour le Radio donne en entier rarticle, c'est qu'on a besoin de plaider les circon- stances atténuantes. L'impression e,st mauvaise. Nous finissons it 10 heures la loi des juifs. Caza parlé encore 3 heures. J'ai répondu par un discours sobre. Zeile,a

576 NOTE POLITICE 1918

Codreanu producând un scandal, tribunele au trebuit e- vacua e. Printre cei arestati, faimosul Ghibanescu, care s'a grabit sa cearà scuze.

Codreanu a produit un scanda/e et on a chi evacuer les tri- bunes. Parmi ceux qu'on a arrétés, le famens Ghibanesca qui s'est empressé de faire des excusee.