DOCSLIB.ORG

Note Politice

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Note Politice NOTE POLITICE VOL. III 1917 - 1918 Toate drepturile pentru repro- ducen, traducen, integrate sau partiale, sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN Note Politice 1897- 1924 BUCURESTI _ Editura InstitutuIui de Arte Grafice cEMINESCLI, S. A. Str, ParIamentutui, 2 1927 1917. (Continuare) 23 Iunie. Dejun la guvernator (Tiilff). Prezenti : 1...upu Kostake, Nenitescu, C. Arion, colonelul Hentseh, Iaronul Wesler, ministrul Mirbach,generalul doctor 'Goetz, conieleFreudenstein,Ober-Quartier-Meisterul, -cap inteligent de artist, al cärui nume nu 1-am putut prinde, fiul generalului, doi aghiotanti, etc. Ma.säfru- ,g,a15,, conversatiune amical. Generalul mi-a subliniat in mai multe ränduri dorinta Germaniei de a nu prieinui nici o pagubä, tärei. Domnul Eopescu, corespondentul lui uNeue Freie Tresse» si care este nedespärtit de Dombrovsky, a ve- nit si-mi vorbeasa de un nimic, care pärea mal mult a fi un pretext. El mi-a spus, intr'un mod foarte eaafi- ,clential, c5., se vor face sondäri pentru candidatura Ar- 23 juin. Déjeuner chez le gouverneur: carton,grand format, pour invitation officielle. Présents Lupu Kostache, -Nenitescu, Arion, le col. Hentsch, le baron We.sler, le mi- nistre Mirbach, le General-Arzt von Goetz, le comte de Freu- .denstein, l'Oberquartier-Meister, tôteintelligenced'artiste -dont je n'ai pu saisir le nom, le fils du général, deux aides de oamp, etc. Menu frugal, conversation très amicale. Le gi- néral m'a plus d'une fois souligné le désir de rAllemagne de ne causer aucun tort au pays. Le général m'a placé A sa Aroite et Lupu A la droite de Hentsch qui faisait lace. Mr. Popescu, correspondant de la «Neue Freie Presse, e qui est rinséparable de Dombrowski, venu pour me parler d'un rien qui ressemblait plutôt A. un pretexts', me dit très confidentiellement que l'on va faire des sondages pour la can- Klidature au trône de Roumanie de l'Archiduc Joseph. L'Ar- 6 NOTE POLITICE 1917 chiducelui Iosef la tronul Romániei. Archiduceleco- mandä grupul de armate de pe frontul nostru; elstie- româneste, cai sotia lui. Se vorbise de el pentru prezi- dentia unui guvern de coalitie, la Budapesta, la cäderea lui Tisza. Niel solutia aceasta nu mi se pare -acceptabilà.. 24 Innie. Domnul de Witzleben dejuneazá la mine.- De notat e,sirea lui In potriva lui Czernin si a Austriaci- lor cari, vorbind mereu de pace, dau nädejde unui ini- mic descurajat. El adaogg cDacä noi am fi avut o re- volutie ca revolutia ruseaseá', cine ar crede cá Antanta. n'arfi profitat de zApácealä pentru ase arunca a. supra noasträ t Cine ar crede cá ea ar fi dat rägaz pen- tru a permite nouilor noastre institutii sä se desvoltel- Bethmann-Hollweg este un om slab, dar foaTtecinstit, prea cinstit chiar pentru a tine cap unor indivizifärá serupule ca Sonnino, Asquith, Ribo& i Poinearé. Cu toate. acestea el trebue mentinut, cáci schimbärilesunt tot- deauna nefaste ;de altfel s'ar gäsi oare cine sä-1 inlo- cuia.scä 1» 25 Primesc vizita lui Schlawe. Este prima- ehiduc commande le groape d'armées sur notre front, sait le roumain, sa femme le parle aussi. On avait parlé de luí pour la présidence d'un gouvernement de coalition à Budapest la chute de Tisza. C'est une solution qui ne me paran pas très acceptable. 24 jnin. Mr. de Witzleben déjeune chez moi. A noter sa sortie colare Czernin et les Autrichiens qui, à toujours parler de paix, finissent par donner du coeur A un ennemf découragé. Comme de juste, il ajoute: si nous avions subi une- révolution comme cene des Russes, croit-on que l'Entente n'aurait pas profité de notre désarroi pour se jeter sur noust Croit-on qu'elle aurait préché la tréve pour permettre à nos institutions nouvelles de se développer, Bethmann-Holl- weg est -un homme faible, mais très honnéte, trop pour tenir t'ele A, des gaillards sans scrupules comme les Sonnino, les Asquith, les Ribot et les Poincaré. 11 faut néanmoins le gar- der, carleschangementsne valent rien;trouverait-on d'ailleurs à le mieux remplacer? 25 juin. Visite de Sohlawe. C'est la première fas que-. NOTE POLITICE 1917 7 oarg cg-1 vgd de and se aflg in slujba Germanilor. 1mi apune cg este in Consiliul de Administratie al cgilor fe- rate dela Sud-Vest (1). Aici, el trece drept directorul ge- neral al cäilor romfinesti. El seintereseazg desoarta d-lui Miricg, °static, pe care nu parvenim sa-1 scoatem dela Sgveni. Iicomunic stirile pe cafre le am. Nu este multumit de tot ce se petrece, si mai alesnemultumit de directivele carise iau dela Carp. El crede cA toatA vina o are generalul Tiilff, care voia sg aplice sistemul de a läsa organelor administrative romänesti toatA au- toritatea lori de a se multumi sá le cärmuiaseä. Nu s'a aplicat acest sistem, dar nici celalt, pe care el Iipre- ferg, de a administra singuri si de a se märgini sä se, cearg numai sfaturi Românilor. In modul cum se pro- cedo, si cu greselile cari se °omit in alegerea persoane- lor, nu- se va izbuti niciodatä «a distruge faima Brätie- nilor». Schlawe face .o observatiefoartedreaptg : «S'a fgcut prostia de a se distruge podul de pe Borcea; nu mai existä leggturä Cu Bucuresti i astäzi toatg legg- tura se face eu Varna. Trebue cu ori ce pret ca acest sg fie refgcut». El este foarte ingrijat de (And a vgzut ' nota austriacg : «Dungrea Austriei nous nous voyons depuis qu'il est au service allem.and.II me dit d'ailleurs qu'il est dans le conseil d'administration des cbemins de fer du Sud-Ouest (1). lei, il passe pour le diree- teur général des ligues roumaines. II s'intéresse au sort de Mirioa, otage, que nous n'arrivons pas A, sortir de Sa- veni. Je lui donne les renseignements que je possède. Pas content de tout ce qui se passe et surtout pas content des di- rectives qu'on pulse auprès de Mr. Carp. Pour lui, la faute est au général Tiilff, qui voulait appliquer le système de laisser toute leur autorité aux organes administratifs rou- mains et de les guider sealement. On n'a pas appliqué ce système, mais l'autre non plus, qui a ses préférences, d'admi- nistrer soi-même et de demander seulement conseil aux Rou- mains. De la façon dont on. procède et avec les errears qu'on eommet dams le choix du personnel, on n'arrivera jamais détruire la fortune des Bratiano». Schlawe a une observation très juste: on a fait la bêtise de détruire le pont de la Borcea; il n'y a plus de liaison avec Bucarest et aujourd'hui toute la liaision se fait avec Vara. Il faut à tout prix que ce pont soit refait. Très Inquiet dePuis qu'il a vu la note autrichiene: le Danube A rAutriche. 8 NOTE POLITICE 1917 26-27 lunie. Am fost la Buzau i Fundeni. PAna la Ploesti, nici o altä. urma de räzboi decgt administra- tia germana a cäilor ferate. Personal, material, totul e german; inscriptiunile sunt pe nemteste, librariile din gari nu vand deck militarilor, Crucea Rosie din Colo.- nia are in gara Bucuresti un bufet de bauturi racori- toare numaipentru soldatii germani. Inapropierile Ploestilor distrugerea instalatiunilor petrolifere dg. im- presia unui cataclism. Rezervoarele distruse, cgzute, in- covoiate, au un, aspect de neuitat. Garile au suferit pu- in. Mult material stricat, aruncat pe marginea cgii. La Fundeni, in mijlocul lanurilor de grau, transeele desineazg. festoane de buruieni. Pe ici pe colo, doua bu- catele de lemn au menirea sà reprezinte o cruce, un mor- mant anonim de soldat romg,n. Din contra, la intrarea satului Comisoaia mormintele germane sunt adunate tr'un cimitir ingradit fiecare mormânt cu crucea lui cu o inscriptie... Conacul meu dela Valea Comisoaia este ras; nu ramân deck pietrele temeliei pentru a arata locul magaziilor mele, cari au fost arse de Rusi fiindca pre- tindeau ca le impiedica vederea. 26 et 27 juin. Buzan et Fundeni. Jusqu'à Ploesti, pas d'autres traces de la guerre que radministration allemande des chemins de fer. Personnel, matériel, tout est allemand; les inscriptions en allemand; les librairies des gares ne vendent qu'aux militaires, la Croix Rouge de Calogne a, en gare Bucarest, une jolie bu.vette de refraichissement pour soldats allemands. En approchant de Ploesti, avant et après, la des- truction des établissements de pétrole .donne rimpression de cataclysm°. Les réservoirs détruits et affaissés, foram ont un aspect inoubliable. Les gares ont peu souffert. Beaucoup de .matériel disloqué, de ci, de là., à côté de la voie. A Fundenii, dans les champs de blé, les tranchées dessinent des festons verts de bronssailles. De ci, de lit deux morceaux de bois sont censés marquer d'une croix une tombe anonyme de soldats roumains. Tout au contraire, à rentrée de Comi- soaia, les tombes allemandes sont assemblées en petit cime- tière clos, avec leur croix A inscriptions... Mon installation de Valea Comisoaia rasée; il ne reste que les pierres des fon- dations pour marquer la place de nos magasins incendiés et que les Russes ont brillé parceque, soit disant, ils génaient la vue. NOTE POLITICE 1917 9 larcai prietenii nostri se plang de regimul sever al Etapei. Jarca imi spune ea' orasul este inconjurat de un cordon, care ja orice aduc taranii in oras, sau once ,cara din ora § in carutele lor. Oameni de conditie bunä, eari in viata lor nu an tinut vre-o scula in mana, sunt pusi la lucru manual; chiar si femeile suntrechizitio- mate. Profesori, au fost siliti sa tae lemne prin paduri. Se lucreaza in mod intensiv la refacereadrumurilor : am vazut mai multe concasoare de piatrasi cilindrii compresori; coloanele germane transporta piatra si pri- zonierii si in unelelocuri chiar ,oamenirechizitio- nati, furnizeaza munca.
Load more

Recommended publications
  • Pagina 89.Cdr
    AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente ALEXANDRU MARGHILOMAN: "Am intrat în politicãºã bogat i ies s rac, dar cu mâinile curate” Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected] Rezumat Abstract Alexandru Marghiloman(1854-1925) este Alexandru Marghiloman is the most cea mai proeminentã personalitate politicã remarkable political personality born in Buzau. nãscutã la Buzãu. Preºedinte al Partidului As a president of the Conservative Party, Conservator, germanofil, în condiþiile unei having a sympathy for Germany, in March situaþii militare ºi politice foarte grele, în martie 1918 he accepted to be Prime-Minister in a 1918 a acceptat postul de prim-ministru. Va time when the military and political situation semna Tratatul de pace cu Germania, Austro- was very difficult. He will sign the Treaty of Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea, Peace with Germany, Austria-Hungary, sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþând Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing his supravieþuirea României. În 1927, au fost political career, but making Romania survive. editateNotele Politice semnate de Alexandru In 1927 “The Political Memories” signed by Marghiloman - un fel de rãzbunare post- Alexandru Marghiloman, were published, a mortem a marelui“” Proscris . kind of revenge post-mortem of this great figure “proscribed”. În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate, românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pe cât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie. 1. Mãreþia priceput ºi harnic nu au fost puþine. Alexandru Marghiloman s-a nãscut la 27 Campion al eleganþei, Alexandru ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu.
    [Show full text]
  • Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues
    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 RECOGNITION OF THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA – HISTORICAL AND INTERNATIONAL LAW ISSUES Radu CARP Faculty of Political Sciences, University of Bucharest, Bucharest, Romania Abstract: This paper deals with the recognition of Sfatul Ţării act of 27 March 1918 - the legal basis of the Bessarabia union with Romania - in international law, by the states who signed the 1920 Peace Treaty of Paris and by the Soviet Russia/Soviet Union. The final agreement of France, United Kingdom and Italy has been made possible because of a very active Romanian diplomacy and of some extreme measures like maintaining military troops in Hungary or abstaining from intervention in Soviet Russia even if the Western Powers insisted on this matter. US and Japan who did not sign and/or ratify the 1920 Peace Treaty of Paris did not refuse explicitly the recognition of the Bessarabia union with Romania. The Soviet Union recognition was de facto accomplished (at least according to the interpretation of the circumstances) after this country signed in 1933, together with Romania and other states, the Convention for definition of aggression. The absence of de jure recognition from the international community cannot lead to the conclusion that Bessarabia union with Romania has not been done according to the international law. As this paper shows, Bessarabia proclaimed its autonomy inside the Russian empire, then its independence and the union with Romania, in full respect of the self-determination principle.
    [Show full text]
  • THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S
    32 Romanian Journal of Political Science THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN THE 1990’s Bogdan Murgescu∗ Abstract The quantity and quality of Romanian historians work improved seriously after the fall of communism. Altough the new generation of historians, historians that borrowed the know-how from the West, have to face many obstacles, the battle is not lost already. The battle between those who want to revive the “grand-narrative” from communism and those who are trying to deconstruct some unfounded myths is still on the scene. Ideological constraints and political active involvement in sustaining the “grand-narrative” are serious obstacles for those trying to promote new methodological frameworks and debates. It seems that the state still holds the power to determine the official writers of Romanian history by encouraging a certain number of chosen historians to write a treaty under the aegis of Romanian Academy. Whatsoever, the deconstructivist generation managed to survive and their work to be appreciated by a serious number of intellectuals. Foreign grants are permitting nominal research and each historian can follow its own academic choice. Key words: grand-narrative, deconstructivism, reluctance to change, historian debate, mentalities ∗ Bogdan Murgescu, Ph.D. in history at the University of Bucharest and also a Roman Herzog Fellow of the Alexander von Humboldt Foundation in Berlin . He is currently professor at the History Department of the University of Bucharest, and has been visiting professor also at the University of Pittsburgh. Romanian Journal of Political Science 33 The general framework The revolution of 1989 brought important changes in the field of Romanian historical studies6.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Alexandru Marghiloman (1854 – 1925)
    ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific: doctorand: dr. Mihai – Ştefan Ceauşu, cercet. st. I Balan Maria – Daniela IAŞI 2018 ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” ALEXANDRU MARGHILOMAN (1854 – 1925). OMUL POLITIC ŞI EPOCA SA Conducător științific: dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, cercet. st. I doctorand: Balan Maria – Daniela IAŞI 2018 CUPRINS Introducere ..................................................................................................................................................... 1 I. Portretul unui om din La Belle Époque ................................................ Error! Bookmark not defined. I.1. Ascendența, formarea și debutul în viața politică .......................Error! Bookmark not defined. I.2. Viața privată: politică și familie ..................................................Error! Bookmark not defined. I.3. Ipostaze inedite: mare sportsman și filantrop .............................Error! Bookmark not defined. I.4. Afiliere ideologică: conservatorism şi junimism ..........................Error! Bookmark not defined. I.5. Concepţii social-politice ............................................................Error! Bookmark not defined. II. Discurs și practică politică: de la debut până la războaiele balcaniceError! Bookmark not defined. II.1. „Podoabă” a tribunei parlamentare ..........................................Error! Bookmark not defined. II.2. Activitatea parlamentară și ministerială în vremea guvernărilor
    [Show full text]
  • Despre Actualitatea Acestei Cărţi. Cuvânt Înainte De Conf. Univ. Dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României
    SUMAR Despre actualitatea acestei cărţi. Cuvânt înainte de conf. univ. dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României (scurt istoric) 14 Miniştrii de Interne aî României (listă) 25 Preşedinţi ai Senatului 36 Preşedinţi ai Adunării Deputaţilor 37 Miniştrii de interne în birourile Senatului 39 Miniştrii de interne în birourile Adunării Deputaţilor 43 Biografii politice ale miniştrior de interne care au fost în fotoliul de preşedinte al forurilor legislative: Ştefan Golescu 49 Constantin Bosianu 51 Dimitrie Gr. Gkica 53 Ioan Emanoil Florescu 56 Nicolae Kretzulescu 58 Dimitrie A. Sturdza 60 Eugeniu Stătescu 62 George Gr. Cantacuzino 64 Petre S. Aurelian 66 Theodor Rosetti 68 Mihail Pherekyde 70 Nicolae îorga 72 Constantin Argetoiau 74 Emanoiui Costache Epureanu 76 Lascăr Catargiu 78 Miniştrii de interne in Parlamentul României . _ — 577 Ion C. Brătianu 80 Constantin A. Rosetti 83 George Mânu 85 Constantin P. Olănescu 87 Vasiie G. hforpm 89 Alexandru Vaida-Voevod 91 Alexandru Drăghici 94 Discursuri: M1HAIL KOGĂLNICEANU, „Să nu căutăm totdeauna la străini temelia drepturilor noastre." 99 ALEXANDRU MARGHILOMAN, „Ştim a impune tăcere preferinţelor noastre în vederea scopului obştesc de atins." 115 LASCAR CATARGIU, „Şi celor de la sate ... trebuie să le procurăm si lor mijloace de a-şi apăra viaţa, averea şi produsul muncii lor." 125 LASCĂR CATARGIU, „ Trebuie luată o măsură pentru ca noi să avem o staţiune de gendarmerie în fiecare comună." 128 ANASTASIE STOLOJAN, „ Legea Jandarmeriei, în loc să fie o lege de garanţie pentru cetăţeni, e un instrument politic. " 131 VASILE LASCAR, „Jandarmeria, aşa cum este organizată a adus servicii reale ţării. " 137 VASILE LASCAR, „ O lege bună poate îndrepta multe rele." 140 VASILE LASCAR, „Principiile Legii Poliţiei sunt: capacitatea, stabilitatea şi scoaterea poliţiei din luptele politice.
    [Show full text]
  • Consiliul De Coroană CONSILIUL DE COROANĂ DIN 3 AUGUST 1914
    CONSILIUL TEXTE DE Macrina Oproiu Izabela Török Corina Dumitrache COROANă Laura Avram —100 DE ANI DE la NEUTRALITATE Ionuţ Banu Se împlinește anul acesta un secol de la momentul istoric DOCUMENTE ARHIVă în care România şi-a decis orientarea antebelică, prin vocea Răzvan Radu oamenilor săi politici. Recenta istoriografie de specialitate, mai puţin conformistă decât în anii comunismului, DESIGN GRAFIC nu mai analizează circumstanţele evenimentului din Alexandru Duţă perspectivă strict ideologică şi propagandistică. Eliberată de barierele impuse de vechiul regim, etern sensibil Tipărit în România faţă de susceptibilităţile Moscovei, o parte importantă a istoriografiei ultimelor decenii încadrează Consiliul de AUGUST 2014 Coroană din 3 august 1914 într-un context mai larg, care © 2014 Muzeul Naţional Peleş nu ocoleşte abordarea contrafactuală şi care se sprijină pe o Nicio parte a acestei publicaţii amplă documentare de arhivă. nu poate fi reprodusă fără acordul scris al deţinătorilor drepturilor de autor. Regele Carol I .......................... 28 Vasile G. Morţun .................... 40 Principele Ferdinand .............. 30 Emanoil Porumbaru............... 41 Ion I.C. Brătianu ..................... 32 Alexandru G. Radovici .......... 42 Theodor Rosetti ..................... 33 Dr. Constantin Angelescu ..... 43 Petre P. Carp ............................ 34 Alexandru Marghiloman ....... 44 Mihail Pherekyde .................... 35 Ion Lahovari ............................ 45 Emil Costinescu ...................... 36 I. Grădişteanu .......................... 46 Ion Gheorghe Duca ................ 37 Take Ionescu ............................ 47 Victor Antonescu .................... 38 C. Cantacuzino Paşcanu ........ 48 Alexandru Constantinescu .... 39 Constantin G. Dissescu ......... 49 4 | | Consiliul de Coroană CONSILIUL DE COROANă DIN 3 AUGUST 1914. 100 DE ANI DE LA NEUTRALITATE Macrina Oproiu Muzeograf SE împlinește ANUL ACESTA UN SECOL DE LA din 15/28 iunie 1914 ar fi determinat MOMENTUL ISTORIC ÎN CARE ROMÂNIA şi-a oricum începutul unui conflict armat.
    [Show full text]
  • ANEXA La Hotărârea Nr. 31 Din 15 Februarie 2018 a Consiliului Local Al Municipiului Buzău
    ANEXA la Hotărârea nr. 31 din 15 februarie 2018 a Consiliului Local al Municipiului Buzău Programului proiectelor, manifestărilor și activităților culturale, științifice și artistice dedicate aniversării Centenarului României, în anul 2018 Nr. Denumire proiect Descrierea pe scurt a proiectului Instituţii partenere Perioada de Crt. implementare I.ALEXANDRU MARGHILOMAN ŞI UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA 1. Zilele Alexandru Marghiloman la Alexandru Marghiloman, prim ministru al României în perioada Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- Buzău martie- noiembrie 1918, a făcut Unirea cu Basarabia la 27 martie Naţionale 27.03.2018 1918. Acest eveniment a deschis calea către Marea Unire de la 1 Centrul Cultural “Alexandru decembrie 1918, formarea României Mari. Marghiloman” Organizarea și desfășurarea de: - simpozioane, sesiuni de Liceul “Alexandru comunicări ,- conferințe , întâlniri cu istorici , personalități istorice/ Marghiloman” de cultură/ politice ; depuneri de flori/ jerbe/ coroane la Vila Albatros , ceremonial militar și religios pentru fostul prim ministru. 2. Amenajare peisagistică tematică în Până la cel de al Doilea Război Mondial, Grădinile Marghiloman – Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- jurul Vilei Albatros, fosta locuință a reamenajate de Eliza Știrbei, prima lui soție – au fost cele mai Naţionale 1.03.2018 lui Alexandru Marghiloman frumoase din Europa. În prezent, trebuie îmbunătățit parcul, inclusiv cu sistem de irigații 3. Realizarea unei statui a marelui om Realizarea unei statui în mărime naturală a lui Alexandru Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- politic Alexandru Marghiloman Marghiloman, ce va fi amplasată în ”Parcul Marghiloman” din Naţionale 1.03.2018 municipiul Buzău. 4. Amenajarea unei camere memoriale Se va amenaja în Vila Albatros un spațiu dedicat comemorării vieții Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- ”Alexandru Marghiloman” în ”Vila și activității marelui om politic de origine buzoiană prin obiecte Naţionale 1.03.2018 Albatros” specifice vremii, fotografii, lucrări, volume publicate de el și despre el.
    [Show full text]
  • România Și Pacea Separată Cu Puterile Centrale
    UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI FACULTATEA DE ISTORIE TEZĂ DE DOCTORAT ROMÂNIA ȘI PACEA SEPARATĂ CU PUTERILE CENTRALE - rezumat- Conducător ştiinţific: Doctorand: Prof. Univ. Dr. Gheorghe Cliveti Sebastian Spînu IAŞI 2017 Cuprins Introducere................................................................................................................4 Capitolul I. Orientări politice externe în anii neutralității........................................21 I.1. Politica internă și politica externă în preajma războiului. Consiliul de Coroană....................21 I.2. Lideri de partid.......................................................................................................................33 I.3. Scindarea Partidului Conservator............................................................................................36 I.4. Parlamentul și dezbaterile asupra războiului...........................................................................41 I.5. Retorica discursului intervenționist.........................................................................................54 I.6. Impresii despre reprezentarea diplomatică..............................................................................63 Capitolul II. Scena politică românească în timpul războiului României. Planuri pentru o pace separată..............................................................................................74 II.1. Motivațiile politice și personale ale conservatorilor rămași în capitală.................................74 II.2.
    [Show full text]
  • Alliance Under Stress. Wilson's Fourteen Points and Their Impact On
    Alliance under Stress. Wilson’s Fourteen Points and their Impact on Romania Alin Matei Key-words: the Fourteen Points, Wilson, self-determination, Romania, World War I Abstract The Fourteen Points have become part of a whole political narrative dealing with the birth of a new world order or more exactly with the apparent failure to deliver a functional new world order after the cataclysm of 1914 – 1918. At the same time, any discussion about Wilsonianism leads to questions debates about unilateralism or internationalism or about the acceptance or refusal of interdependence by the United States in world politics. As US policies have fluctuated so much during the recent past it is perhaps natural to return to the founding father of the US global role. This dominant version has also obscured another aspect: while Wilson may have won the battle with posterity and identified himself with the new international order, phrases such as “national rights”, “the principle of nationalities” were already in common use in April 1917. In the short term the Fourteen Points were clearly perceived by Romanian officials as a challenge to their peace program. US refusal to endorse Romanian objective was troubling and the Peace Conference in Paris would prove that Wilson was indeed a reluctant supporter of Romania’s territorial agenda. The history of the Fourteen Points as it is written nowadays goes a long way to demonstrate to what degree international history has become a sophisticated trade. Over the course of this discussion we will cover only a few aspects, but a comprehensive approach would require dealing with intellectual history/history of ideas, political biography, old-fashioned (but nonetheless satisfying for some of us) diplomatic history, transnational history/global history, etc.1 Decision-making mechanisms are dissected in the search for the meaning or the genesis of a certain phrase.
    [Show full text]
  • Alegeri Parlamentare Înainte De Război
    www.ssoar.info Alegeri parlamentare înainte de război Rădulescu, Ana-Maria Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Rădulescu, A.-M. (2005). Alegeri parlamentare înainte de război. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 5(1), 203-210. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-56278-2 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0/deed.de Alegeri parlamentare înainte de r˙zboi 203 Alegeri parlamentare înainte de r˙zboi ANA MARIA RĂDULESCU Guvernul de colaborare Titu Maiorescu-Take Ionescu, ajuns la putere la 14 octombrie 1912, şi-a prezentat demisia la 31 decembrie 19131, după ce îşi îndepli- nise cu pricepere misiunea de a conduce ţara în timpul crizei balcanice, lăsându-le liberalilor sarcina de a rezolva chestiunile interne, exproprierea şi lărgirea drep- tului de vot. Liberalii îşi anunţaseră intenţia concretă de a introduce cele două reforme, care necesitau revizuirea Constituţiei, prin scrisoarea-program lansată de Ion I.C. Brătianu la 7/20 septembrie 1913. Noul guvern liberal condus de Ion I.C. Brătianu a venit la putere la 4 ianuarie 1914, a dizolvat corpurile legiuitoare la 11 ianuarie şi a fixat alegerile pentru formarea noului Parlament care trebuia să discute şi voteze proiectul de revizuire a Constituţiei în perioada 2-12 februarie2.
    [Show full text]