DOCSLIB.ORG

Note Politice

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Note Politice NOTE POLITICE VOL. V 1920 -- 1924 .i Toate cirepturife pentru repro.. duceri, traduceri, integrate sau partiafe, sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN Note Politice 1897-1924 BUCURESTI Eclitura Institutului de Arte Grafice aEMINESCUP S. A. Str. Parlamentului, Z 1927 1920. 2 Ianuarie. S'a votat o lege de imprumut combA- -tutä de Vintilä Brätianu §i o transactie cu Biroul Brita- ric, de asemenea combhtutà de el. In focul discutiunilor, liberalii mi-au spus cla nevoe vor aräta ce sunt Ar- delenii §i vor produce actele ce aucontralor.Este o opinie curentä c6 Marele Cartier a aclunat dosare in contra mini*trilor, §i nu se sfiWe nimeni ca trateze de tillhari. Diamandy a spus in gura mare cä nu cu- noa§te oameni mai fal4i. §i mai lesne de mituit. S'a sit, Cu sacrificii bäne§ti, un fel de almanah-calendar din 1917, care contine actele de renegare ale lui Pop, Goldi§, Yaida, o pastoralà de Miron Cristea, etc. In ceeace prive§te transactiunea englezeascä : D. Pitts vine in numele lui Rattigan sä-mi dea explicatii, pe cari nu a -vrut sà mi le dea inainte pentru a nu avea 2 janvier. On a voté une loi d'emprunt, combattue par Vintila Bratiano, et une transaction avec le Bureau Britan- nique, également combattue par V. Bratiano. Dans le feu des discussions, les libéraux m'ont entouré pour me dire qu'au besein ils sauraient montrer ce que, swat les Ardeleni et preduire les actes qu'ils possèdent contre eux C'est une o- pinion courante que le Grand Quarter a assemblé des dos- siers contre les ministres et on ne se gène pas pour les appe- ler des fripons>. Diamandy a dit àpleine voix ne connait pas de gens plus fourbas et plus vénaux. Une sorte d'Almanach (Calendar de buzunar) pour 1917 a en outre été retrouvé à prix d'argent. Il contient les actes d'abj-uration de Pop, de Goldis, de Vaida, une pastorale de Miron Cristea etc. Quant A, la transaction anglaise, Mr. Pitts vient au nom de Rattigan me donner des explications «qu'il n'a pas voulu .me fournir avant, pour ne pas avoir l'air d'influencer mon 6 NOTE POLITICE 1920 aerul c6", vrea influenteze votul. Asupra grânlui britanic, guvernul nostru a luat 14.000 vagoane cu gatia sau sd-1 pldteasca' sau sa-1 restitue in naturä. Dup`a initiativa lui Vinti1Brätianu (care cu toate astea a combAtut proectul), Constantinescu a redactat prbcctul de lege. Era vorba sh" se facà sá accepte ministrul de finante englez(care aopusrezistenth) valoarea la un curs inferior cursuluizilei. Era deci, dupà spusele lui Pitts, o afacere buna pentru noi. Dar generalul Arai- toianu nu indr6znise sd o regulezeprintr'undecret- lege; deci guvernul n'a facut altceva decilt sà lichideze.. Am retinut, cu deosebire, atentiunea de a-mi da expli- catiuni linistitoare. 8 tramarie. Vaida a venit la mine la 10 jum. seara, si m'a tinut /Ana la 1 jum. noaptea. D-na Zizi Lambrino a ngscut un Miati conver- satia a inceput printr'o comunicare din partea Regelui_ Tot se speed &A se va obtine dela Print sà-si lase sotia, si dela aceasta sà redea Printului libertatea. Regele imi cere sà ajut la aceast6 actiune sau mai bine zis ceeace precizez bine gs5, nu m'a opun la ea». N'am nici o o- biectiune de neut. Se doreste ca continuitatea Dinas- vote». Sur le blé britannique, notre gouvernement a pris 14ß0P wagons avec obligation d'en payer la valeur ou de donner du blé. Sur l'initiative de Vintilb. (qui pourtant a combattu, le projet), Constantinescu a redigé le projet de loi. Il s'agis- sait de faire accepter au ministre des financ,es anglais qui s'est fait tirer la valeur débourséeinférieureau cours du jour, C'était done au dire de Pitts , une bonne affaire pour nous. Mais le général Vaitoianu n'avait pas osé la régler par un décret-loi; le gouvernement actuel n'a fait que liquider. J'ai surtout retenu la prévenance de me don- ner des explications d'apaisement! 8 janvier. Vaida est venu à 10 4 h. soir me voir; il est resté chez moi jusqu'à i h. de lanuit. Un fils est né M-me Zizi Lambrino et la conversation a commencé par une commission de la part du Roi. On espère toujours détacher le Prince de sa belle et amener celle-ci à lui donner sa liber- té: et le Roi me demande de seconder cette action ou plutôt ce que je précise bien de ne pas la contrecarrer. Je n'ak aucnne objection. On ne veut pas que la continuité de la Dy- NOTE POLITICE 1920 7 tiei ,sd nu se rezeme pe un singur cap. Pentru Vaida estei o chestiune sentimentald :el imi spune cà chiar dela nasterea lui, Printul Carol a fOst un simbol pentru Ardeleni. El bazeaz6 actiunea lui pe prezumtia ed. iu- birea Printului se rAceste pe zi ce trece ; si a stipulat li- bertatea pentru Principe sä poatd corespunde pe fatä sä nu mai fie redus la complezenta lui VArn.av si altor opostillons d'amour» (sic). Asa sä fie, in ce mä priveste pe mine Am aflat mai tarziu cä Brätianu, care la ince- put, la Iasi, pentru a-si face mând bunà, combdtuse ideia .mea ca Printul Carol sd fie inläturat numai decat dela Tron, isprdvise prin a pune multä insistentd ca Ed fie lásat sd se demitd. Deci vizita lui M. Pherekyde (a se vedea in note in privinta asta), nu fusese o inscenare. Vaida are greutAti la fiecare moment :trebue domoleascd pe Vlad, a cdrui esire in contra Ráncii Na- tionale o blameazdsi care face greseala sà creadd poate sd se lipseascä de ajutorul strdindfátii pentru re- gularea finantelor noastre. Trebue sà piarzd un timp e- norm cu sedintele Blocului, care isi areParlamentul seara ;de exemplu, pentru alegerea Mitropolitului, un deputat preot din Basarabia l'a asasinat cu nesfArsite nastie repose sur une seule téte. Pour Vaida il y a aussi une note sentimentale: il m'apprend que dèssanaissance,le Prince Carol a été un symbole pour les Ardeleni. I/ base son action sur la présomption que l'amour du Prince tan cha- QUO jour. Par eontre, il a stipulé la liberté pour lePrince de correspondre ouvertement et de no plus atreréduit Varnav et autres postilions d'amour» (sic). Ainsi quant à moil Appris plus tard que Bratiano qui, d'abord, Iassy, pour se faire bien venir, avait combattu mon idée d'é- carter de suite le Prince du Trône, avait fini par *are très insistant pour le laisser se démettre. La visitedu Michel Phérékyde (voir dans les notes) à co sujet n'avalt donepas été une frime. Vaida a des tribulations à chaque instant: tempérer Vlad dont il blâme la sortie contre la Banque Nationale et qui a le tort de croire gull pent se passer de l'étranger pour le réglement de nos finances; donner un temps infiniau séances du bloc qui a son Parlament le soir; aiusi, pour l'éleetion du Métropolite : un député, curé de Bessarabie, l'a assassiné de 8 NOTE POLITICE 1920 discursuri pentru a-1 convige sä consulte poporul inainte de a proceda la vot ! Mihalache, care are acum mäsurä- tori §i statistici de fAcut, va vedea ce distantb.' este intre vorbe §i acte. Trebue sä domesticeascá pe täräniti ; Vaida sperà sä reu§easca prin gogorita disolvärii : «de aceea le-am märit leafa». Nu e räu! Vaida a cäutat sä desarmeze opozitia care e in afara de Parlament. Astfel el a propus lui Titulescu sä-1 trimitä la Paris, dar Take nu i-a dat voe. Ar fi oferit bucuros acest mandat lui Take, dar opozitia tgräni§tilor i alui Iorga a fost prea mare. Mai thrziu, dupä ce ceilalti ar fi fost introdu§i, poate csa" ar fi putut sä reu§easeA. Cu generalul Averescu, fuziunea partidelor a strieat totul. Argetoianu o cerca imediat :«Cum era sä cedez, imi spune Vaida, când cunosc trei persoane din acest partid, dar nu o a patra 1» Argetoianucerea pentru dânsulportofoliulinternelor,Mfgnici unames- tec din partea cabinetului in numirile ce va face, §i un al doilea portofoliu pentru Negulescu. lar genera- lul ar fi rämas ministru de Stat. Cum n'a putut sä pri- meascä conditiile lui Argetoianu, generalul 0.-a dat de- longs discours afin de consulter le peuple avant de procéder it l'électionl assouplir Mihalache qui, ayant maintenant des mensurations et des statistiques it faire, verra quelle dis- tance il y a des paroles aux actes; domestiquer les tzaranis- tes. Il campte bien y réussir par la peuu de la dissolution: «de aceia le-am mArit leafa». Pas mal. Vaida a cherché it désarmer l'oppasition qui est hors du Parlement.Il avait ainsi proposé it Titulescn de l'envoyer A Paris, mais Take ne le lui a pas permis. Il aurait volantiers offert ce mandat ii. Take, mais Popposition des tzananistes et de Iorga a été trop vive. Plus tard, une fois les autres introduits, i/ y serait peut- étre arrivé. Avec le général Averescu, c'est lal fusion des partis qui a tout gat& Argetoyanu la demandait immédiate comment céder, me dit Vaida, quand je commis trois per- sonnes, mais pas quatre de ce partial et exigeait le porte- feuille de Pintérieur pour lull sans auoune imraixtion du cabinet dans les nominations qu'il ferait, etque secan.d por- tefeuille pour Negulescul Quaut au général, il serait resté ministre d'Etat N'ayant pu accepter les conditions d'Arge- toyanu, la démission du général s'en est suivie.
Load more

Recommended publications
  • Pagina 89.Cdr
    AE Personalitãþi, instituþii ºi evenimente ALEXANDRU MARGHILOMAN: "Am intrat în politicãºã bogat i ies s rac, dar cu mâinile curate” Conf. univ. dr. Nicolae Lupu Academia de Studii Economice Bucureºti [email protected] Rezumat Abstract Alexandru Marghiloman(1854-1925) este Alexandru Marghiloman is the most cea mai proeminentã personalitate politicã remarkable political personality born in Buzau. nãscutã la Buzãu. Preºedinte al Partidului As a president of the Conservative Party, Conservator, germanofil, în condiþiile unei having a sympathy for Germany, in March situaþii militare ºi politice foarte grele, în martie 1918 he accepted to be Prime-Minister in a 1918 a acceptat postul de prim-ministru. Va time when the military and political situation semna Tratatul de pace cu Germania, Austro- was very difficult. He will sign the Treaty of Ungaria, Bulgaria ºi Turcia, de la Buftea, Peace with Germany, Austria-Hungary, sacrificându-ºi cariera politicã, dar permiþând Bulgaria and Turkey at Buftea, sacrificing his supravieþuirea României. În 1927, au fost political career, but making Romania survive. editateNotele Politice semnate de Alexandru In 1927 “The Political Memories” signed by Marghiloman - un fel de rãzbunare post- Alexandru Marghiloman, were published, a mortem a marelui“” Proscris . kind of revenge post-mortem of this great figure “proscribed”. În acest an s-au împlinit 150 de ani de la naºterea lui Alexandru Marghiloman. Din pãcate, românii sunt prea puþin atenþi ºi ºtiu prea puþine despre aceastã personalitate politicã, pe cât de proeminentã, pe atât de fascinantã, ºi nici mãcar buzoienii nu par sã facã excepþie. 1. Mãreþia priceput ºi harnic nu au fost puþine. Alexandru Marghiloman s-a nãscut la 27 Campion al eleganþei, Alexandru ianuarie/10 februarie 1854 la Buzãu.
    [Show full text]
  • Recognition of the Union of Bessarabia with Romania – Historical and International Law Issues
    I N T E R N A T I O NA L CO N F E R E N C E RCIC’18 Redefining Community in Intercultural Context Bucharest, 17-19 May 2018 RECOGNITION OF THE UNION OF BESSARABIA WITH ROMANIA – HISTORICAL AND INTERNATIONAL LAW ISSUES Radu CARP Faculty of Political Sciences, University of Bucharest, Bucharest, Romania Abstract: This paper deals with the recognition of Sfatul Ţării act of 27 March 1918 - the legal basis of the Bessarabia union with Romania - in international law, by the states who signed the 1920 Peace Treaty of Paris and by the Soviet Russia/Soviet Union. The final agreement of France, United Kingdom and Italy has been made possible because of a very active Romanian diplomacy and of some extreme measures like maintaining military troops in Hungary or abstaining from intervention in Soviet Russia even if the Western Powers insisted on this matter. US and Japan who did not sign and/or ratify the 1920 Peace Treaty of Paris did not refuse explicitly the recognition of the Bessarabia union with Romania. The Soviet Union recognition was de facto accomplished (at least according to the interpretation of the circumstances) after this country signed in 1933, together with Romania and other states, the Convention for definition of aggression. The absence of de jure recognition from the international community cannot lead to the conclusion that Bessarabia union with Romania has not been done according to the international law. As this paper shows, Bessarabia proclaimed its autonomy inside the Russian empire, then its independence and the union with Romania, in full respect of the self-determination principle.
    [Show full text]
  • THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY in the 1990'S
    32 Romanian Journal of Political Science THE ROMANIAN HISTORIOGRAPHY IN THE 1990’s Bogdan Murgescu∗ Abstract The quantity and quality of Romanian historians work improved seriously after the fall of communism. Altough the new generation of historians, historians that borrowed the know-how from the West, have to face many obstacles, the battle is not lost already. The battle between those who want to revive the “grand-narrative” from communism and those who are trying to deconstruct some unfounded myths is still on the scene. Ideological constraints and political active involvement in sustaining the “grand-narrative” are serious obstacles for those trying to promote new methodological frameworks and debates. It seems that the state still holds the power to determine the official writers of Romanian history by encouraging a certain number of chosen historians to write a treaty under the aegis of Romanian Academy. Whatsoever, the deconstructivist generation managed to survive and their work to be appreciated by a serious number of intellectuals. Foreign grants are permitting nominal research and each historian can follow its own academic choice. Key words: grand-narrative, deconstructivism, reluctance to change, historian debate, mentalities ∗ Bogdan Murgescu, Ph.D. in history at the University of Bucharest and also a Roman Herzog Fellow of the Alexander von Humboldt Foundation in Berlin . He is currently professor at the History Department of the University of Bucharest, and has been visiting professor also at the University of Pittsburgh. Romanian Journal of Political Science 33 The general framework The revolution of 1989 brought important changes in the field of Romanian historical studies6.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Alexandru Marghiloman (1854 – 1925)
    ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” TEZĂ DE DOCTORAT Conducător științific: doctorand: dr. Mihai – Ştefan Ceauşu, cercet. st. I Balan Maria – Daniela IAŞI 2018 ACADEMIA ROMÂNĂ – FILIALA IAŞI INSTITUTUL DE ISTORIE „A. D. XENOPOL” ALEXANDRU MARGHILOMAN (1854 – 1925). OMUL POLITIC ŞI EPOCA SA Conducător științific: dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, cercet. st. I doctorand: Balan Maria – Daniela IAŞI 2018 CUPRINS Introducere ..................................................................................................................................................... 1 I. Portretul unui om din La Belle Époque ................................................ Error! Bookmark not defined. I.1. Ascendența, formarea și debutul în viața politică .......................Error! Bookmark not defined. I.2. Viața privată: politică și familie ..................................................Error! Bookmark not defined. I.3. Ipostaze inedite: mare sportsman și filantrop .............................Error! Bookmark not defined. I.4. Afiliere ideologică: conservatorism şi junimism ..........................Error! Bookmark not defined. I.5. Concepţii social-politice ............................................................Error! Bookmark not defined. II. Discurs și practică politică: de la debut până la războaiele balcaniceError! Bookmark not defined. II.1. „Podoabă” a tribunei parlamentare ..........................................Error! Bookmark not defined. II.2. Activitatea parlamentară și ministerială în vremea guvernărilor
    [Show full text]
  • Despre Actualitatea Acestei Cărţi. Cuvânt Înainte De Conf. Univ. Dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României
    SUMAR Despre actualitatea acestei cărţi. Cuvânt înainte de conf. univ. dr. Mircea Alexandru 5 Argument 12 Parlamentul României (scurt istoric) 14 Miniştrii de Interne aî României (listă) 25 Preşedinţi ai Senatului 36 Preşedinţi ai Adunării Deputaţilor 37 Miniştrii de interne în birourile Senatului 39 Miniştrii de interne în birourile Adunării Deputaţilor 43 Biografii politice ale miniştrior de interne care au fost în fotoliul de preşedinte al forurilor legislative: Ştefan Golescu 49 Constantin Bosianu 51 Dimitrie Gr. Gkica 53 Ioan Emanoil Florescu 56 Nicolae Kretzulescu 58 Dimitrie A. Sturdza 60 Eugeniu Stătescu 62 George Gr. Cantacuzino 64 Petre S. Aurelian 66 Theodor Rosetti 68 Mihail Pherekyde 70 Nicolae îorga 72 Constantin Argetoiau 74 Emanoiui Costache Epureanu 76 Lascăr Catargiu 78 Miniştrii de interne in Parlamentul României . _ — 577 Ion C. Brătianu 80 Constantin A. Rosetti 83 George Mânu 85 Constantin P. Olănescu 87 Vasiie G. hforpm 89 Alexandru Vaida-Voevod 91 Alexandru Drăghici 94 Discursuri: M1HAIL KOGĂLNICEANU, „Să nu căutăm totdeauna la străini temelia drepturilor noastre." 99 ALEXANDRU MARGHILOMAN, „Ştim a impune tăcere preferinţelor noastre în vederea scopului obştesc de atins." 115 LASCAR CATARGIU, „Şi celor de la sate ... trebuie să le procurăm si lor mijloace de a-şi apăra viaţa, averea şi produsul muncii lor." 125 LASCĂR CATARGIU, „ Trebuie luată o măsură pentru ca noi să avem o staţiune de gendarmerie în fiecare comună." 128 ANASTASIE STOLOJAN, „ Legea Jandarmeriei, în loc să fie o lege de garanţie pentru cetăţeni, e un instrument politic. " 131 VASILE LASCAR, „Jandarmeria, aşa cum este organizată a adus servicii reale ţării. " 137 VASILE LASCAR, „ O lege bună poate îndrepta multe rele." 140 VASILE LASCAR, „Principiile Legii Poliţiei sunt: capacitatea, stabilitatea şi scoaterea poliţiei din luptele politice.
    [Show full text]
  • Note Politice
    NOTE POLITICE VOL. III 1917 - 1918 Toate drepturile pentru repro- ducen, traducen, integrate sau partiale, sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN Note Politice 1897- 1924 BUCURESTI _ Editura InstitutuIui de Arte Grafice cEMINESCLI, S. A. Str, ParIamentutui, 2 1927 1917. (Continuare) 23 Iunie. Dejun la guvernator (Tiilff). Prezenti : 1...upu Kostake, Nenitescu, C. Arion, colonelul Hentseh, Iaronul Wesler, ministrul Mirbach,generalul doctor 'Goetz, conieleFreudenstein,Ober-Quartier-Meisterul, -cap inteligent de artist, al cärui nume nu 1-am putut prinde, fiul generalului, doi aghiotanti, etc. Ma.säfru- ,g,a15,, conversatiune amical. Generalul mi-a subliniat in mai multe ränduri dorinta Germaniei de a nu prieinui nici o pagubä, tärei. Domnul Eopescu, corespondentul lui uNeue Freie Tresse» si care este nedespärtit de Dombrovsky, a ve- nit si-mi vorbeasa de un nimic, care pärea mal mult a fi un pretext. El mi-a spus, intr'un mod foarte eaafi- ,clential, c5., se vor face sondäri pentru candidatura Ar- 23 juin. Déjeuner chez le gouverneur: carton,grand format, pour invitation officielle. Présents Lupu Kostache, -Nenitescu, Arion, le col. Hentsch, le baron We.sler, le mi- nistre Mirbach, le General-Arzt von Goetz, le comte de Freu- .denstein, l'Oberquartier-Meister, tôteintelligenced'artiste -dont je n'ai pu saisir le nom, le fils du général, deux aides de oamp, etc. Menu frugal, conversation très amicale. Le gi- néral m'a plus d'une fois souligné le désir de rAllemagne de ne causer aucun tort au pays. Le général m'a placé A sa Aroite et Lupu A la droite de Hentsch qui faisait lace. Mr. Popescu, correspondant de la «Neue Freie Presse, e qui est rinséparable de Dombrowski, venu pour me parler d'un rien qui ressemblait plutôt A.
    [Show full text]
  • Consiliul De Coroană CONSILIUL DE COROANĂ DIN 3 AUGUST 1914
    CONSILIUL TEXTE DE Macrina Oproiu Izabela Török Corina Dumitrache COROANă Laura Avram —100 DE ANI DE la NEUTRALITATE Ionuţ Banu Se împlinește anul acesta un secol de la momentul istoric DOCUMENTE ARHIVă în care România şi-a decis orientarea antebelică, prin vocea Răzvan Radu oamenilor săi politici. Recenta istoriografie de specialitate, mai puţin conformistă decât în anii comunismului, DESIGN GRAFIC nu mai analizează circumstanţele evenimentului din Alexandru Duţă perspectivă strict ideologică şi propagandistică. Eliberată de barierele impuse de vechiul regim, etern sensibil Tipărit în România faţă de susceptibilităţile Moscovei, o parte importantă a istoriografiei ultimelor decenii încadrează Consiliul de AUGUST 2014 Coroană din 3 august 1914 într-un context mai larg, care © 2014 Muzeul Naţional Peleş nu ocoleşte abordarea contrafactuală şi care se sprijină pe o Nicio parte a acestei publicaţii amplă documentare de arhivă. nu poate fi reprodusă fără acordul scris al deţinătorilor drepturilor de autor. Regele Carol I .......................... 28 Vasile G. Morţun .................... 40 Principele Ferdinand .............. 30 Emanoil Porumbaru............... 41 Ion I.C. Brătianu ..................... 32 Alexandru G. Radovici .......... 42 Theodor Rosetti ..................... 33 Dr. Constantin Angelescu ..... 43 Petre P. Carp ............................ 34 Alexandru Marghiloman ....... 44 Mihail Pherekyde .................... 35 Ion Lahovari ............................ 45 Emil Costinescu ...................... 36 I. Grădişteanu .......................... 46 Ion Gheorghe Duca ................ 37 Take Ionescu ............................ 47 Victor Antonescu .................... 38 C. Cantacuzino Paşcanu ........ 48 Alexandru Constantinescu .... 39 Constantin G. Dissescu ......... 49 4 | | Consiliul de Coroană CONSILIUL DE COROANă DIN 3 AUGUST 1914. 100 DE ANI DE LA NEUTRALITATE Macrina Oproiu Muzeograf SE împlinește ANUL ACESTA UN SECOL DE LA din 15/28 iunie 1914 ar fi determinat MOMENTUL ISTORIC ÎN CARE ROMÂNIA şi-a oricum începutul unui conflict armat.
    [Show full text]
  • ANEXA La Hotărârea Nr. 31 Din 15 Februarie 2018 a Consiliului Local Al Municipiului Buzău
    ANEXA la Hotărârea nr. 31 din 15 februarie 2018 a Consiliului Local al Municipiului Buzău Programului proiectelor, manifestărilor și activităților culturale, științifice și artistice dedicate aniversării Centenarului României, în anul 2018 Nr. Denumire proiect Descrierea pe scurt a proiectului Instituţii partenere Perioada de Crt. implementare I.ALEXANDRU MARGHILOMAN ŞI UNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA 1. Zilele Alexandru Marghiloman la Alexandru Marghiloman, prim ministru al României în perioada Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- Buzău martie- noiembrie 1918, a făcut Unirea cu Basarabia la 27 martie Naţionale 27.03.2018 1918. Acest eveniment a deschis calea către Marea Unire de la 1 Centrul Cultural “Alexandru decembrie 1918, formarea României Mari. Marghiloman” Organizarea și desfășurarea de: - simpozioane, sesiuni de Liceul “Alexandru comunicări ,- conferințe , întâlniri cu istorici , personalități istorice/ Marghiloman” de cultură/ politice ; depuneri de flori/ jerbe/ coroane la Vila Albatros , ceremonial militar și religios pentru fostul prim ministru. 2. Amenajare peisagistică tematică în Până la cel de al Doilea Război Mondial, Grădinile Marghiloman – Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- jurul Vilei Albatros, fosta locuință a reamenajate de Eliza Știrbei, prima lui soție – au fost cele mai Naţionale 1.03.2018 lui Alexandru Marghiloman frumoase din Europa. În prezent, trebuie îmbunătățit parcul, inclusiv cu sistem de irigații 3. Realizarea unei statui a marelui om Realizarea unei statui în mărime naturală a lui Alexandru Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- politic Alexandru Marghiloman Marghiloman, ce va fi amplasată în ”Parcul Marghiloman” din Naţionale 1.03.2018 municipiul Buzău. 4. Amenajarea unei camere memoriale Se va amenaja în Vila Albatros un spațiu dedicat comemorării vieții Ministerul Culturii şi Identităţii 1.09.2017- ”Alexandru Marghiloman” în ”Vila și activității marelui om politic de origine buzoiană prin obiecte Naţionale 1.03.2018 Albatros” specifice vremii, fotografii, lucrări, volume publicate de el și despre el.
    [Show full text]
  • România Și Pacea Separată Cu Puterile Centrale
    UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI FACULTATEA DE ISTORIE TEZĂ DE DOCTORAT ROMÂNIA ȘI PACEA SEPARATĂ CU PUTERILE CENTRALE - rezumat- Conducător ştiinţific: Doctorand: Prof. Univ. Dr. Gheorghe Cliveti Sebastian Spînu IAŞI 2017 Cuprins Introducere................................................................................................................4 Capitolul I. Orientări politice externe în anii neutralității........................................21 I.1. Politica internă și politica externă în preajma războiului. Consiliul de Coroană....................21 I.2. Lideri de partid.......................................................................................................................33 I.3. Scindarea Partidului Conservator............................................................................................36 I.4. Parlamentul și dezbaterile asupra războiului...........................................................................41 I.5. Retorica discursului intervenționist.........................................................................................54 I.6. Impresii despre reprezentarea diplomatică..............................................................................63 Capitolul II. Scena politică românească în timpul războiului României. Planuri pentru o pace separată..............................................................................................74 II.1. Motivațiile politice și personale ale conservatorilor rămași în capitală.................................74 II.2.
    [Show full text]
  • Alliance Under Stress. Wilson's Fourteen Points and Their Impact On
    Alliance under Stress. Wilson’s Fourteen Points and their Impact on Romania Alin Matei Key-words: the Fourteen Points, Wilson, self-determination, Romania, World War I Abstract The Fourteen Points have become part of a whole political narrative dealing with the birth of a new world order or more exactly with the apparent failure to deliver a functional new world order after the cataclysm of 1914 – 1918. At the same time, any discussion about Wilsonianism leads to questions debates about unilateralism or internationalism or about the acceptance or refusal of interdependence by the United States in world politics. As US policies have fluctuated so much during the recent past it is perhaps natural to return to the founding father of the US global role. This dominant version has also obscured another aspect: while Wilson may have won the battle with posterity and identified himself with the new international order, phrases such as “national rights”, “the principle of nationalities” were already in common use in April 1917. In the short term the Fourteen Points were clearly perceived by Romanian officials as a challenge to their peace program. US refusal to endorse Romanian objective was troubling and the Peace Conference in Paris would prove that Wilson was indeed a reluctant supporter of Romania’s territorial agenda. The history of the Fourteen Points as it is written nowadays goes a long way to demonstrate to what degree international history has become a sophisticated trade. Over the course of this discussion we will cover only a few aspects, but a comprehensive approach would require dealing with intellectual history/history of ideas, political biography, old-fashioned (but nonetheless satisfying for some of us) diplomatic history, transnational history/global history, etc.1 Decision-making mechanisms are dissected in the search for the meaning or the genesis of a certain phrase.
    [Show full text]