SFERA POLITICII • Numărul 139 2009 ESEU Tom Rockmore RECENZII Ioana Cristea Drăgulin
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
EDITORIAL Dan Pavel CRIZE INSTITUŢIONALE PUTEREA EXECUTIVĂ Sfera Bogdan Dima Raluca Mariana Negulescu Andrei Stan Politicii Cosmin Dima REVISTĂ DE ŞTIINŢE POLITICE ŞI DE TEORIE POLITICĂ Sabin Drăgulin EDITATĂ DE FUNDAŢIA SOCIETATEA CIVILĂ CRIZE INSTITUŢIONALE ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Anca Alexandru Bogdan Ghenea 20 DE ANI DE LA CĂDEREA COMUNISMULUI Emanuel Copilaş Valeriu Antonovici Ileana Mădălina Racheru SEMN DE ÎNTREBARE Interviu cu Gisèle Sapiro ARHIVA Zoltán Sipos SFERA POLITICII • Numărul 139 2009 ESEU Tom Rockmore RECENZII Ioana Cristea Drăgulin Silviu Petre Grandville SEMNALE NUMĂRUL 139 Crize ANUL XVII instituţionale ISSN: 1221-6720 2009 Sfera Politicii este prima revistă EDITORIAL BOARD de ştiinţă şi teorie politică apărută în România, după căderea Călin Anastasiu comunismului. Revista apare fără Daniel Chirot întrerupere din 1992. Dennis Deletant Sfera Politicii a jucat şi joacă un rol important în difuzarea principalelor Anneli Ute Gabanyi teme de ştiinţă şi teorie politică Gail Kligman şi în constituirea şi dezvoltarea unei reflecţii politologice viabile Steven Sampson în peisajul ştiinţific şi cultural din Lavinia Stan România. Vladimir Tismăneanu Sfera Politicii pune la îndemâna cercetătorilor, a oamenilor politici G. M. Tamas şi a publicului, analize, comentarii Katherine Verdery şi studii de specialitate, realizate pe baza paradigmelor teoretice şi metodologice ale ştiinţei şi teoriei DIRECTOR politice actuale. Stelian Tănase Sfera Politicii îşi face o misiune din contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea societăţii democratice şi REDACTOR ŞEF de piaţă în România. Dan Pavel SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE Sabin Drăgulin REDACŢIE Cecilia Tohăneanu Alexandru Radu Aurora Martin Nicolae Drăguşin Ioana Paverman Camelia Runceanu Revistă editată de: TEHNOREDACTOR Liviu Stoica Fundaţia Societatea Civilă [email protected] [email protected] Apare lunar http://www.sferapoliticii.ro Sfera Politicii NUMĂRUL 139, ANUL XVII, septembrie 2009 Editorial Criza executivului, criza democraţiei .................................................................................3 Dan Pavel Crize instituţionale – puterea executivă Semiprezidenţialismul românesc postdecembrist........................................................... 14 Bogdan Dima Reflecţii – Semiprezidenţialismul în România .................................................................29 Raluca Mariana Negulescu Conflictul dintre preşedinte şi premier ........................................................................... 37 Andrei Stan Conflictul intraexecutiv în regimul semiprezidenţial românesc ....................................44 Cosmin Dima Conflicte şi convergenţe politice în societatea italiană în a-II-a jumătate a secolului XX ....................................................................................................................55 Sabin Drăgulin Crize instituţionale în Uniunea Europeană Tratatul Instituind o Constituţie pentru Europa şi Tratatul de la Lisabona ..................69 Anca Alexandru Guvernul britanic şi Tratatul de Reformă........................................................................78 Bogdan Ghenea 20 de ani de la căderea comunismului Confiscarea lui Dumnezeu și mecanismul inevitabilităţii istorice (II) ............................82 Emanuel Copilaş Piaţa Universităţii - loc memorial? ...................................................................................94 Valeriu Antonovici Teme de politica externă a României. Relaţiile bilaterale România-Georgia (2004-2009) .......................................................................................100 Ileana Mădălina Racheru Semn de întrebare: Gisèle Sapiro ..........................................................................106 Camelia Runceanu Arhiva Arhivele Sfera Politicii - Masă rotundă - Economie şi moralitate: Factori care influenţează conflictele interetnice din Secuime (I) ......................................................110 Zoltán Sipos Eseu Conceptul kantian de libertate .......................................................................................119 Tom Rockmore Recenzii Reinventarea lui Mişa .....................................................................................................130 Ioana Cristea Drăgulin Adrian Cioroianu, Geopolitica Matrioşkăi. Rusia postsovietică în noua ordine mondială Nimic personal, doar afaceri! ..........................................................................................132 Silviu Petre Francis Fukuyama, Virtuţile sociale şi crearea prosperităţii Semnale ........................................................................................................................... 134 Index de autori ..............................................................................................................135 Editorial Criza executivului, criza democraţiei DAN PAVEL n relatările presei, criza exe- cutivului din România este The crisis of the executive power curent legată de frecvenţa in Romania is an institutional Î scandalurilor dintre premierul în funcţie crisis. The origins of this crisis can şi preşedintele ales, abuzurile bugetare be explained by a path- ale unor miniştri, salariile enorme şi ne- dependency paradigm. The justificate ale unor birocraţi ori de schim- author used institutional analysis bările operate în cadrul guvernului. De in order to identify the main fapt, criza executivului este o trăsătură dimensions of the executive a sistemului, care durează de aproape power crisis: excess of legislative două decenii şi are dimensiuni instituţi- functions of the Cabinet and the onale care denotă încălcarea sistemati- subordination of the Parliament; că a principiului separării puterilor în political subordination of the stat, ineficienţa politicilor promovate, executive; disfunctional executive neputinţa consensului, lipsa continui- coalitions; the lack of institutional tăţii, schimbarea priorităţilor. Criza in- performance of the Cabinet, stituţionalizată a executivului este cri- ministries and governmental za democraţiei. Criza executivului este agencies; obstacles for cea mai importantă criză instituţională administrative decentralization; din arhitectura complexă a sistemului the relationship between the politic. Criza puterii executive din Ro- President and the Prime Minister; mânia este vizibilă în cele mai impor- the relationships of the President tante dimensiuni ale funcţionării sale: with the legislative power and • excesul legislativ al executivului şi sub- the judicial power. Policies failed ordonarea puterii legislative in critical areas: health; • subordonarea politică a executivului education; social protection; • disfuncţionalitatea coaliţiilor execu- infrastructure; agriculture; public tive safety; integration of the Roma • constanta lipsă de performanţă insti- communities and so on. tuţională a Cabinetului, ministerelor şi agenţiilor guvernamentale • obstacolele puse descentralizării ad- ministrative a puterii executive Keywords: • relaţia preşedinte-premier şi raportu- crisis of the executive; disfunctional rile preşedintelui cu Cabinetul executive coalitions; democracy crisis; • rolul preşedintelui în raport cu celelal- institutional performance; institutional te două puteri ale statului. analysis; policy & policies Sfera Politicii 139 3 Puterea executivă din România nu s-a bucurat de atenţia cuvenită din partea specialiştilor în ştiinţe politice. Dovada cea mai concludentă vine din lipsa unor ana- lize instituţionale serioase. Majoritatea comentatorilor sînt preocupaţi obsesiv de relaţiile interpersonale dintre ocupanţii principalelor funcţii executive în stat. Ei nu observă persistenţa crizei chiar şi după schimbarea din funcţie a respectivilor ocu- panţi. S-a scris enorm despre relaţia dintre preşedinte şi premier, mai ales de relaţia conflictuală dintre Băsescu şi Tăriceanu în trecutul apropiat, mai încoace de subor- donarea absolută a lui Boc faţă de acelaşi Băsescu, iar mai în urmă de relaţiile dintre Iliescu şi Petre Roman ori dintre Constantinescu şi Radu Vasile, dar au fost ignorate dimensiunile cruciale şi funcţiile puterii executive. Prin urmare, deliberat în acest text voi da mai puţină atenţie relaţiilor personalizate dintre preşedinte-premier, precum şi poziţionării preşedintelui faţă de celelalte două puteri ale statului, care au variat de-a lungul timpului, în funcţie de politicianul în funcţie la Palatul Cotroceni1. Puterea executivă din democraţiile consolidate ale lumii sau din cele aflate în tranziţie poate fi privită în mod tradiţional sau din perspective moderne, reforma- toare. Aceste perspective moderne nu au însă sens decît în cazul unor reforme gene- rate tocmai de eficienţa instituţională a celor trei puteri în stat, care permite şi afir- marea unor raporturi mai subtile. Astfel, de pildă, forma americană de guvernămînt funcţionează ca „a government of separated institutions sharing powers2.” Cel pu- ţin pînă înainte de 9/11 şi de George Bush, jr.. După aceea, s-a vorbit despre modul în care hipertrofierea puterilor externe, militare, dar mai ales din domeniul securităţii naţionale, ale preşedintelui singurei supraputeri a lumii a afectat echilibrul şi sepa- rarea puterilor în stat, atît în sens tradiţional, cît şi modern. După instalarea lui Ba- rack Obama la White House, sintagma lui Neustadt pare relevantă din nou. În cazul funcţionării puterii executive din ţara noastră nu se pune problema perspectivelor moderne. Tradiţional, principalele funcţii ale puterii executive, aşa cum arată şi numele, sînt