Revistă editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” * Fondată în 1919 sub numele “Cultul Eroilor Noștri“ * Nr. 2 (49) Anul XVII - 2014 Serie nouă

Brâncuşi a modelat la Tg. Jiu o Catedrală a Eroilor Neamului în toată măreţia ei simplă şi genială!

Sanctuarul uitat p. 14

p.48

Din Livius sumarul Vara anului Premiu în valoare de 1000$ 1944, pe Teiuşanu, acestui pentru cea mai bună lucrare Solidaritatea Dealul un erou număr: despre prizonierii de război Recunoştinţei Căprăriei nedreptăţit p. 6 p. 4 p. 30 p. 50 Susținătorii revistei România Eroică Susţinătorii revistei România eroică, 2014 Şi în acest an, revista noastră a primit sprijin financiar pentru editare şi tipărire. Dacă în 2013, redacţia s-a bucurat de bunăvoinţa şi generozitatea a 95 de persoane, asociaţii şi fundaţii - din ţară şi din străinătate - anul acesta, cel puţin până la momentul trimiterii revistei la tipar, numărul susţinătorilor este ceva mai mic. Susţinerea revistei constă în depunerea a cel puţin 100 de lei (Ron) la sediul asociaţiei noastre (pe bază de chitanţier sau mandat poştal) sau în contul Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor «Regina Maria»: RO45RNCB0082004534620001, BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Toţi susţinătorii vor primi câte un exemplar din fiecare număr apărut în 2014, iar la sfârşitul anului, conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” va acorda fiecărui susţinător o Diplomă de Excelenţă. 1. Ion Cantacuzino, Paris, Franţa = 100 Euro 29. Eugenia Greceanu, Bucureşti = 100 lei 2. Director ing. Dorin Bucă, Brăila = 1000 lei 30. Florea Demian, Buzău = 100 lei 3. Fundaţia “Sf. Mare Mucenic Gheorghe, 31. Col. (r) Alexandru Popovici, Turnu Măgurele = 200 lei Purtătorul de Biruinţă” = 1000 lei 32. Col. (r) Constantin Fulga, Petroşani, HD. = 100 lei 4. Gl. mr. (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, 33. Col. (r) Virgil Sanda, Vulcan, HD. = 100 lei Bucureşti = 200 lei 34. Col. Constantin Ilie, Vulcan, HD. = 100 lei 5. Gl. bg. (r) Petre Stoica, Bucureşti = 200 lei 35. Lt. (r) ing. Gheorghe Ile, Vulcan, HD. = 100 lei 6. Gl. bg. (r) Constantin Tănase, Târgovişte = 200 lei 36. Ing. Cristian Merişanu, Vulcan, HD. = 100 lei 7. Gl. bg. (r) Grigore Buciu, Bucureşti = 200 lei 37. Col. (rtg.) Ioan Leviţchi, Petroşani, HD. = 100 lei 8. Gl. bg. (r) Dan Radu Şerban, Bucureşti = 200 lei 38. Ing. Constantin Postolache, Petroşani, HD. = 100 lei 9. Col. (r) Ioan Todericiu, Bucureşti = 200 lei 39. Lt. col. (r) Vasile Dan, Vulcan, HD. = 100 lei 10. Col. (r) Constantin Chiper, Ploieşti = 200 lei 40. Ing. Marius Daniel Danci, Vulcan, HD. = 100 lei 11. Col. (r) Gheorghe Mateescu, Bucureşti = 200 lei 41. Col. (rtg.) Pavel Mihaiu Coita, Petroşani, HD. = 100 lei 12. Cdor. (r) prof. Dorin Ionescu, Bucureşti = 200 lei 42. Col. (rtg.) Vodă Uţă, Petroşani, HD. = 100 lei 13. Cdor. (r) Nicolai Mazăre, Bucureşti = 200 lei 43. Col. (rtg.) Toader Poşuş, Ciopeia, HD. = 100 lei 14. Cdor (r) Gheorghe Lepădat, Bucureşti = 200 lei 44. Col. (rtg.) Ion Gociu, Tg. Jiu = 200 lei 15. Col. (r) ing. Nicolae Mărunţelu, Bucureşti = 200 lei 45. Col. (rtg.) Gică Valerian Constantin, Islaz = 100 lei 16. Col. (r) Dumitru Roman, Bucureşti = 200 lei 46. Prof. Florin Răţoi, Săpata, Argeş = 100 lei 17. Cdor (r) Marius Popescu, Bucureşti = 200 lei 47. ing. Mircea Abrudeanu, Alba Iulia = 200 lei 18. Ing. dr. Luminiţa Zugravu, Bucureşti = 100 lei 48. Col. (rtg.) Nicolae Dărăbanţ, Braşov = 500 lei 19. Nicolae Sanda, Bucureşti = 100 lei 49. Col.(rtg.) dr. Aurel Vaida, Baia Mare = 100 lei 20. Georgeta Bălan, Brăila = 400 lei 50. Cdor. (rtg.) Aurel Pentelescu, Bucureşti = 200 lei 21. Acad. prof. Nichita Adăniloaiei, Bucureşti = 200 lei 51. Prof. Marcel Ciorcan, Bucureşti = 200 lei 22. Col. ing. Marin Alniţei, Bucureşti = 200 lei 52. Gheorghe I. Petrescu = 100 lei 23. Col. Nicolae Dragu, Călăraşi = 100 lei 53. Gl. bg. (r) prof. univ. dr. Dan Mischianu = 500 lei 24. Col. (r.) Marin Cojocaru, Bucureşti = 100 lei 54. Ec. Nicolae Popa, Bucureşti = 100 lei 25. Col. (rtg.) Vasile S. Popa, Bucureşti = 200 lei 55. A.N.V.R. Prahova = 200 lei 26. Radu Petrescu, Bucureşti = 200 lei 56. Col. (r) Paul Valerian Timofte, Bacău = 1000 lei 27. Aida Scheleru, Brăila = 100 lei 57. Dr. Sonia şi arhitect Victor Simion, Canada = 300 lei 28. Valeria Bălescu, Bucureşti = 100 lei 58. Ing. Gheorghe Ungureanu, Băicoi = 100 lei. 7 INVITATUL REVISTEI Prof. univ. dr. Ioan Scurtu: După 1989 s-a dezvoltat, în România, un foarte puternic Fondată în anul 1919 sub înalta ocrotire a Majestății Sale Regina Maria și a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române PF Miron Cristea. şi agresiv curent Serie nouă. Anul XVII. Fondator: Gl. Bg. (r) Petre Stoica. antinaţional! interviu realizat de Mesajul Preşedintelui României...... 3 col. (r) Dumitru Roman Mesajul Patriarhiei Ortodoxe Române...... 3 24 FILIALELE CULTUL EROILOR EDITORIAL Pe urmele Solidaritatea Recunoştinţei Diviziei 9 infanterie de general maior (rez) prof. univ. dr.Visarion Neagoe...... 4 EVENIMENT de col. (r) Remus Macovei Premiu în valoare de 1000$ 27 EROUL DIN FAMILIA MEA Suflete pentru cea mai bună lucrare despre prizonierii de război...... 6 regăsite PERISCOP

de Liana Naum Punctul de vedere. Sanctuarul uitat de general de brigadă (r) Grigore BUCIU...... 14 42 DOSAR România eroică Instituţia 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor Cultul Eroilor de gl. bg. (r) Petre Stoica, lt. col. dr. Tamara Stoica...... 16 în perioada ONCE a împlinit 10 ani de existenţă!...... 18 interbelică Eroul Necunoscut evocat la Arad - maior (r) Dorin Ocneriu...... 19 de gl. bg. (r.) Petre Stoica 10 iunie, Ziua Paraşutiştilor Militari...... 19 Coperta 1. Datorită lui Brâncuşi, la Tg. Jiu avem Protocol de colaborare...... 21 Catedrala Eroilor Neamului în toată măreţia ei simplă şi genială! Donaţie pentru ANCERM...... 21 Coperta 2. Susţinătorii revistei Protocol de colaborare cu ANCMRR din MAI...... 22 Coperta 3. 95 de ani. Cultul Eroilor. Medalii aniversare FILIALELE CULTUL EROILOR Coperta 4. 95 de ani. Cultul Eroilor. Moartea Ziua Eroilor, la Reşiţa...... 23 Ecaterinei Teodoriu. Pictură de D. Stoica. 120 de ani de la înfiinţarea Regimentului 34 Infanterie “Constanţa” Redacţia România eroică roagă pe toţi cei care au fotografii ale celor căzuţi pe front sau în prizonierat, în cele două de col. (r) Remus Macovei...... 26 războaie mondiale, să se adreseze redacţiei!

România Eroică nr. 2 (44) - Serie nouă 2012 1 La Horezu a fost inaugurată statuia domnitorului martir România Constantin Brâncoveanu de Eugen Petrescu...... 26 Eroicã Eroul din familia mea. Suflete regăsite - de Liana Naum...... 27 REMEMORARI Vara anului 1944, pe Dealul Căprăriei Director: General maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe de cdor. (r) Gheorghe Vartic...... 30 Consiliul ştiinţific acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Nichita DOSAR România eroică...... 34 Adăniloaiei, colonel (rtg.) Petre Otu, prof. univ. dr. Alin Ciupală, comandor dr. Marian Regina Maria: Pentru morţii noştri!...... 36 Moşneagu, general de brigadă (rtg.) Grigore Buciu, colonel dr. Mircea Tănase. Jertfa şi Recunoştinţa de gl. bg.(r) Grigore Buciu...... 38 Redacţia Simboluri. Mormântul Ostaşului Necunoscut...... 46 Redactor şef: col. (rtg.) Dumitru Roman; Redactor şef-adjunct: col. (rtg.) Constantin O carte poştală editată de Societatea Cultul Eroilor Vlaşca Chiper; Redactori colaboratori: cdor (rtg.) Marius de Mircea Alexa...... 48 Popescu-Călăraşi, prof. Cornel Rigler, Carla Duţă, Teodora Manole. Livius Teiuşanu, un erou nedreptăţit Art director: S. Angheloiu de col. (r) dr. Alexandru Oşca...... 50 Fotoreporteri: plutonier adjutant Adrian Robu, Cătălin Ovreiu, Petrică Mihalache, Din mărturiile unui combatant în Primul Război Mondial Eugen Mihai Adresa redacţiei: Bulevardul Ion Mihalache de Daniel Dragomirescu...... 52 nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti, Cod poştal: 70764, Tel: 021.2242651-3, interior 0158, 0159; Muşchetarul amiral Dan Zaharia - de Radu Petrescu-Muscel...... 54 Fax: 021.2242647 VITRINA CU CĂRŢI - de Grigore Buciu...... 59 E-mail: [email protected] Site: www.ancerm.ro CARUSELUL PRESEI - de Dumitru Roman...... 63 Cont Bancar: RO 45RNCB0082004534620001 BCR, Sucursala Unirea, Bucureşti Cod Fiscal: 4505235 În atenţia colaboratorilor

Tipar: România Eroică primeşte pentru publicare articole, evocări, portrete, note, documente, recenzii, ştiri despre activitatea filialelor ANCE, fotografii Răspunderea pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorului, conform inedite. Materialele propuse redacţiei vor fi prezentate pe suport electronic art. 206 din Codul Penal (CD, dischetă), însoţite de fotografiile originale sau scanate în format JPEG, I.S.S.N 1453-9659 cu o rezoluţie de cel puţin 300 dpi. În cazuri speciale, vor fi acceptate şi texte dactilografiate. Fotografiile vor fi însoţite de explicaţii corespunzătoare şi de Copyright: este autorizată orice reproducere fără a se percepe taxe numele autorului lor (acolo unde este cazul). suplimentare, indicând sursa (revista România De la caz la caz, redacţia poate accepta preluarea unor articole apărute în Eroică), cu excepţia textelor şi fotografiilor a alte publicaţii, dacă prezintă un interes deosebit pentru tematica României căror provenienţă este specificată expres. Eroice; în această situaţie, persoana care propune articolul respectiv are Acest număr a apărut în 2000 de obligaţia să obţină acordul publicaţiei în care a apărut. exemplare. Redacţia îşi rezervă dreptul de a publica materialele în funcţie de Condiţii de colaborare: cititorii din ţară necesităţi şi, desigur, de a nu le reţine pe acelea care nu se înscriu în tematica şi din străinătate pot trimite pe adresa revistei. De asemenea, îşi rezervă dreptul de a face, pe textele acceptate redacţiei texte şi fotografii care se încadrează în tematica revistei. Manuscrisele nu se pentru tipar, îndreptările socotite necesare, atât în ceea ce priveşte forma înapoiază. cât şi conţinutul, fireşte după consultarea sau avizarea autorilor. n

2 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 MESAJ DE SALUT Mesajul Preşedintelui României

Aniversarea, la 12 septembrie 2014, a 95 de ani de la indiferent de numele pe care l-a avut şi de timpul în care a înfiinţarea Societăţii Mormintele Eroilor Căzuţi în Război funcţionat, l-a făcut pentru conservarea relicvelor de război, îmi oferă prilejul de a felicita Asociaţia Naţională Cultul pentru ridicarea de monumente comemorative şi pentru Eroilor “Regina Maria”, care, luând naştere la 19 noiembrie acţiunile educative organizate, în acest spirit, în comunităţi 1991, a preluat tradiţiile acesteia, continuând să aibă grijă, şi mai ales în rândul şcolarilor. împreună cu administraţiile şi comunităţile locale, de operele Suntem încă în curs de recuperare a memoriei eroice a comemorative de război. neamului nostru şi ar trebui să facem mai mult, îndeosebi Datoria de a apăra ţara şi poporul român rămâne sacră, pentru cei căzuţi pe câmpurile de luptă din afara graniţelor indiferent de conjuncturi şi alianţe, iar răsplata cea mai mare naţionale. pentru cei care îşi dau viaţa pe câmpurile de luptă rămâne Felicit pe toţi voluntarii care îşi dedică timpul, efortul şi cinstirea memoriei şi faptelor lor. contribuţia materială menţinerii cultului eroilor şi îngrijirii Perpetuarea acestui trecut eroic, care a fost cândva un mormintelor şi operelor comemorative de război. prezent plin de speranţă, are menirea morală de a aminti generaţiilor viitoare că poporul român a supravieţuit în istorie prin luptă şi jertfă, prin sacrificiu şi credinţă. Apreciem efortul uriaş pe care societatea cultul eroilor, Mesajul Patriarhiei Ortodoxe Române Mult pătimitul popor român a trecut prin marea încercare spre amintirea jertfelor lor de glorie şi perpetuarea dragostei a Primului Război Mondial cu deznădejde şi speranţă, dar nepreţuite pentru Ţară. Ei au căzut pentru neam cu credinţa Dumnezeu l-a ajutat să învingă şi să strângă românimea în ortodoxă în suflet. Marea Unire de la 1918. Felicităm din inimă şi binecuvântăm Asociaţia Naţională Făurirea României Mari a fost plătită cu zeci de mii de Cultul Eroilor “Regina Maria” care îşi revendică această vieţi ale locuitorilor acestei ţări, sângele lor eroic înroşind moştenire şi a continuat activitatea iniţiată sub ocrotirea pământul strămoşilor, moştenit din moşi-strămoşi. Reginei Maria şi sub preşedinţia Patriarhului Miron Cristea, Pomenirea lor întru Domnul şi menţinerea neştearsă a în urmă cu 95 de ani. memoriei sacrificiului lor sfânt pe altarul Patriei au dus la Biserica Ortodoxă Română, prin parohiile ei şi prin naşterea Societăţii Mormintele Eroilor Căzuţi în Război, preoţimea de pretutindeni, este alături de Asociaţia oficializată prin Înaltul decret-Lege nr. 4106, semnat la 12 Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” şi de toţi cei care se septembrie 1919 de Regele Ferdinand. îngrijesc de pomenirea şi sfinţirea celor căzuţi pentru Neamul Preoţii şi dascălii, urmaşii eroilor, autorităţile locale şi nostru românesc. oamenii cu stare şi-au dat mâna pentru a aduna şi a pune la loc de cinste, în morminte şi cimitire, osemintele eroilor căzuţi în lupte ori răpuşi de rănile şi bolile pricinuite de război. S-au ridicat troiţe şi monumente, li s-au scris numele în piatră

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 3 Editorial

Solidaritatea Recunoştinţei General maior (r) prof. univ. dr. Visarion NEAGOE

La 12 septembrie 2014, sărbătorim împlinirea a 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, instituţie născută din durerea unei naţii îndoliate şi din datoria strămoşească de a-i pomeni pe cei căzuţi pe câmpurile de onoare ale războiului care abia se încheiase. Nu sunt mulţi oameni care trăiesc 95 de ani, dar cei care ajung la această vârstă venerabilă se pot socoti împliniţi în toate şi împăcaţi cu soarta şi cu Dumnezeu! Şi totuşi, nu acelaşi lucru putem spune despre instituţia pe care o numim, generic, «cultul eroilor» şi pe care ne pregătim să o sărbătorim în această toamnă. Un calcul simplu ne arată că din cei 95 de ani care au trecut de când Regele Ferdinand a semnat Înaltul Decret-Lege nr. 4106, prin care îi recunoştea calitatea de «persoană morală», Societatea «Mormintele Eroilor Căzuţi în Război» şi-a împlinit cu adevărat menirea doar în primii 25 de ani de existenţă. Au fost anii în care solidaritatea jertfei şi a recunoştinţei naţionale au cunoscut apogeul. Desfăşurându-şi activitatea sub patronajul de onoare al Reginei Maria şi sub preşedinţia Patriarhului Miron Cristea – şi, în special, în legătură cu Armata, cu Biserica şi cu Şcoala - Societatea «Mormintele Eroilor Căzuţi în Război» - devenită din 1927 Societatea «Cultul Eroilor» şi, din 1940, Aşezământul Naţional «Regina Maria» pentru Cultul Eroilor - a sprijinit iniţiativele particulare de ridicare a operelor comemorative de război şi a amenajat definitiv 110 cimitire de onoare. A construit 14 mausolee, din care mausoleele de la Mărăşeşti şi Mărăşti au beneficiat de contribuţia decisivă a Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române» şi a Societăţii «Mărăşti». În 1943, în plin război, un raport al societăţii arăta că mai erau de reconstruit 69 de cimitire ale eroilor din Primul Război Mondial, alte 13 cimitire urmând a fi desfiinţate. În acel moment, fuseseră centralizate în cimitire definitive osemintele a 200.759 de militari români şi străini aflate în morminte izolate şi în grupuri de morminte. În baza convenţiilor stabilite, 1598 de eroi au fost repatriaţi din şi în străinătate. Efortul a fost de-a dreptul copleşitor, mai ales că alte mii de eroi români, căzuţi în Campania din Est, trebuiau aduşi în ţară şi înmormântaţi în cimitire ale eroilor. Acelaşi raport din 1943 arăta că societatea confecţionase «pentru mormintele din actualul război 14.533 cruci

4 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 Editorial de piatră şi stejar», din care fuseseră aşezate la morminte doar 9143, restul fiind în curs de instalare. Dar, tăvălugul ultimei conflagraţii mondiale şi schimbările politice şi ideologice care au urmat nu au mai făcut posibilă realizarea obiectivelor propuse. Dimpotrivă. Odată cu 23 august 1944, tancurile sovietice au adus cu ele nu numai trupele de ocupaţie, ci şi o nouă ideologie. Şcoliţi la Moscova şi în sucursalele kaghebiste, „noii conducători”, aşa-zişi români, au impus o politică ostilă faţă de militarii noştri căzuţi pe frontul de Est, susţinând că România a participat la un război criminal şi că toţi cei care au luptat împotriva Uniunii Sovietice erau pasibili de a fi socotiţi criminali. Astfel, mulţi generali şi ofiţeri au făcut ani grei de puşcărie, deşi, în fond, ei au răspuns apelului care le-a fost adresat şi, în calitate de militari, au executat un ordin! Fireşte, Aşezământul Naţional “Regina Maria” pentru Cultul Eroilor” nu-şi mai găsea locul în noile condiţii, aşa că, în 1948, a fost desfiinţat. Monumentele Eroilor din Primul Război Mondial au trecut şi ele printr-un proces de transformare, “ajustându-li-se” înfăţişarea în pas cu noile vremuri. Abia după 1966, când s-a renunţat la ideea că România a participat la un război imperialist, respectiv Primul Război Mondial, s-a adoptat o atitudine mai nuanţată faţă de operele comemorative de război şi, desigur, faţă de istoria noastră naţională. Mausoleul de la Mărăşeşti, care până atunci fusese “la index”, a fost deschis publicului. Dar, şi acest mausoleu, şi sutele de monumente lăsate în voia soartei aveau nevoie de intervenţii urgente de reabilitare şi restaurare, pentru a fi aduse la forma lor iniţială. Evenimentul din decembrie 1989 a venit ca o mare speranţă a libertăţii şi a solidarităţii jertfei şi recunoştinţei. O libertate care s-a transformat, rapid, într-un jaf sălbatic, sute de monumente au rămas fără plăcile din bronz, au fost furate busturi din bronz, îmbuibaţii şi îmbogăţiţii tranziţiei au intrat fără ruşine peste parcelele eroilor, ridicându-şi propriile lor morminte... Singura organizaţie non-guvernamentală în domeniu - am numit Comitetul Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor, înfiinţat la 19 noiembrie 1991 - s-a pomenit în faţa unei avalanşe de abuzuri, cărora nu avea cum să le facă faţă, nevând nici fondurile financiare necesare, nici baza legală. Apelul acestei organizaţii, adresat Parlamentului, de a se adopta o lege privind protejarea operelor comemorative de război şi cinstirea memoriei eroilor a fost auzit abia în 2003, când, în sfârşit, a fost adoptată Legea nr. 379 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război. Noua lege a permis, în 2004, înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (O.N.C.E), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului (acum, în subordinea Ministerul Apărării Naţionale). Trecuseră 15 ani de la Revoluţie!... Dar, vorba aceea, mai bine mai târziu, decât niciodată! Noi, cei care formăm astăzi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, am primit cu bucurie noua lege şi am salutat cu optimism înfiinţarea O.N.C.E., în care am văzut de la bun început un colaborator de nădejde, în speranţa a ceea ce am numit în titlul acestor rânduri: solidaritatea Recunoştinţei. Avem nevoie de această solidaritate. Noi suntem trecători. La fel şi orgoliile noastre! Dar datoria de cinstire a memoriei eroilor este - trebuie să fie - veşnică! Când ne-am uitat eroii, când peste mormintele lor s-au întins indiferenţa şi paragina, înseamnă că s-a întâmplat ceva grav cu fiinţa noastră naţională. n

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 5 EVENIMENT Premiul „Comandor Virgil Alexandru Dragalina”

Asociaţia Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” instituie, începând cu anul 2014, Premiul „Comandor Virgil Alexandru Naţională Dragalina” pentru cea mai bună lucrare despre soarta militarilor Cultul Eroilor români în lagărele de prizonieri din Al Doilea Război Mondial. Premiul din acest an, în valoare de 1000 de dolari SUA, va fi “Regina acordat prin susţinerea financiară a doamnei Opritsa Dragalina Maria” Popa, din Elk Grove (SUA), nepoata generalului Ioan Dragalina, eroul de la Jiu în Primul Război Mondial, şi familia Cornel şi Nina lansează Dumitriu, din New York (SUA). premiul Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” doreşte să stimuleze cercetările privind prizonierii români în ultima “Comandor conflagraţie mondială în speranţa că se vor obţine răspunsuri Virgil clare şi pertinente despre o dramă care face parte din istoria noastră. Aşteptăm ca specialiştii să aducă la lumină date despre Alexandru situaţia militarilor noştri căzuţi în prizonierat fie în Campania din Dragalina”, Est, fie în Campania din Vest. Condiţiile de acordare a premiului. Vor fi luate în discuţie în valoare toate lucrările de memorialistică sau de cercetare istorică, apărute în anii 2013 şi 2014, precum şi lucrările aflate în de 1000 de pregătire pentru tipar. Autorii care doresc să participe la concurs dolari, pentru sunt rugaţi să trimită lucrările pe adresa: Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Bd. cea mai Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti. Cod Poştal: bună lucrare 70764. Termenul limită de depunere a lucrărilor (cărţilor): 30 despre soarta octombrie 2014. militarilor Lucrarea câştigătoare a premiului va fi stabilită de un juriu a cărui componenţă a fost aprobată prin decizia Biroului Executiv români căzuţi Central al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”. prizonieri Premiul va fi înmânat în preajma Zilei Naţionale a României. Biroul Executiv Central în ultima al Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” conflagraţie Persoana de contact: colonel Dumitru Roman mondială Telefon: 0720037023; Email: [email protected]

6 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 invitatul reVISTEI Prof. univ. dr. Ioan Scurtu După 1989 s-a dezvoltat, în România, un foarte puternic şi agresiv curent antinaţional!

Născut la 27 noiembrie 1940. Studii - Domnule profesor, români - de a trăi în state proprii, primare în satul natal, Dochia, judeţul Neamţ. omenirea a marcat, în acest care erau un ideal până la acest Absolvent al Liceului “Petru Rareş” din Piatra an, împlinirea unui secol război. Aşa încât, Primul Război Neamţ (1957). Licenţiat al Facultăţii de de la declanşarea Primului Mondial are părţile lui negative, Istorie a Universităţii din Bucureşti (1962). Profesor la Facultatea de istorie, Universitatea Război Mondial. Cum aţi părţile lui pozitive şi, ca orice din Bucureşti (1962-2004); prorector al caracteriza, în câteva cuvinte, eveniment, trebuie judecat în Universităţii “Spiru Haret” (2004-2007); acest sinistru al istoriei, care ansamblu, cu particularităţile lui, decanul Facultăţii de Arhivistică, Academia a provocat moartea a circa 17 cu specificul lui. de Poliţie “Al. I. Cuza” (1992-1994). Doctor în istorie (1971). milioane de oameni? A fost director general al Arhivelor - Sigur că, în esenţă, ne - România a intrat în război Naţionale (1991-1996), director al Institutului gândim la numărul de morţi şi după doi ani de neutralitate şi de Istorie “N. Iorga” al Academiei Române la uriaşele distrugeri materiale. a plătit un tribut incomparabil (2001-2006), director general-adjunct al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie Dar, în ce priveşte unele state, mai mare decât alte naţiuni, 1989 (2004-2009). între care şi România, Primul dacă ne raportăm la numărul În prezent este preşedintele Secţiei de Război Mondial a însemnat un populaţiei. Care ar fi, în opinia Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei final fericit, ca să mă exprim aşa, dumneavoastră, lecţia pe care Oamenilor de Ştiinţă din România. noi, românii, n-am învăţat-o A publicat peste 100 de cărţi - dintre care în sensul că, prin prăbuşirea 35 în calitate de autor - şi circa 300 de studii, celor două mari imperii - rus şi din această conflagraţie multe în limbi de circulaţie internaţională. austro-ungar - s-au putut realiza mondială? Prin toată activitatea sa didactică şi unitatea naţională şi statul - Da, jertfa românilor a fost ştiinţifică, a îmbogăţit istoriografia noastră cu foarte mare. Asta şi din cauză lucrări importante despre viaţa politică, rolul naţional unitar român - prin unor instituţii şi personalităţi, viaţa cotidiană unirea Basarabiei, a Bucovinei că, pe de o parte, războiul s-a etc. A realizat câteva sinteze de istorie şi Transilvaniei cu patria-mamă. desfăşurat pe teritoriul naţional modernă şi contemporană, îndeosebi secolul De altfel, prin Tratatul de la - în 1916 au fost angrenate al XX-lea. A abordat subiecte controversate Muntenia, Oltenia, Dobrogea, ale istoriei recente, Revoluţia din decembrie Versailles s-a retrasat harta 1989 sau evoluţia României şi a Europei la Europei, au apărut mai multe sudul Moldovei, iar în 1917, începutul veacului al XXI-lea. A coordonat state naţionale, fapt care a Moldova - şi, pe de altă parte, volumul 8 din Tratatul Istoria Românilor permis popoarelor respective pentru că Armata română nu a (2003), fiind singurul nemembru al Academiei - mă gândesc la finlandezi, fost pregătită, mai ales nu a fost Române care a avut această onoare. Distins cu premiul Academiei Române polonezi, cehi, slovaci, unguri, dotată corespunzător. În cei doi (1983). Decorat cu Ordinul Naţional “Serviciul austrieci, croaţi, sloveni, ani de neutralitate ar fi trebuit să Credincios” în grad de Cavaler (2002). muntenegreni şi, evident, se procure armamentul necesar,

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 7 invitatul reVISTEI

însă, din păcate, guvernanţii, ar fi să se spună şi care a fost de proteze şi alte asemenea pentru a nu trezi suspiciuni contribuţia reală a armatei în elemente auxiliare folosite de într-o tabără sau alta, au preferat teatrele respective. invalizii de război. Acestea erau să nu acorde atenţia cuvenită Apoi, se ştie, românii se “armele” cu care foştii luptători înarmării. O a treia cauză ţine de înflăcărează repede şi uită voiau să-l impresioneze pe concepţia românească, potrivit uşor. Dumneavoastră, care Rege! Asta arată că preocuparea căreia jertfa este supremă. În vă ocupaţi de cultul eroilor, pentru eroi era şi atunci, ca şi romanele lui Cezar Petrescu şi cunoaşteţi că imediat după acum, destul de palidă. Camil Petrescu, apărute după război s-au înfiinţat tot felul Am fost de mai multe ori în război, se întâlneşte această de asociaţii, de publicaţii, s-a Rusia, în calitate de director replică: nemţii au arme, au dat o legislaţie de sprijinire a general al Arhivelor Naţionale, puşti, au tunuri, dar noi avem eroilor, a invalizilor, a văduvelor şi una din problemele pe care baioneta! Şi pieptul de aramă! şi a orfanilor de război, dar cu le-am discutat a fost aceea a Adică, ideea sacrificiului! Dacă timpul lucrurile s-au uitat, ceea identificării locurilor unde au ne raportăm la concepţia ce a dus la nemulţumiri. În murit ostaşii români, inclusiv americanilor sau a evreilor, care aprilie 1930, în Bucureşti, a avut prizonierii de război, şi a au în prim-plan viaţa militarilor loc o manifestaţie a invalizilor amenajării unor cimitire. Trebuie lor şi chiar sacrificiul tehnicii şi văduvelor de război la sala să vă spun că ruşii s-au arătat pentru a salva militarul, sigur “Dacia”. De aici, manifestanţii foarte cooperanţi şi chiar ne- că acest fapt arată că la noi a au decis să meargă spre Palatul au dat exemplu pe nemţi, pe fost - şi poate că mai este - o Regal, dar, au fost opriţi în italieni, pe unguri, care s-au concepţie păguboasă. Vedeţi, în dreptul Cercului Militar şi ocupat îndeaproape de crearea legătură cu participarea Armatei împrăştiaţi cu furtunurile cu apă. de cimitire şi locuri de cinstire române în teatrele de operaţii Ziarul “Adevărul” descrie această a militarilor lor. Bunăoară, la din Irak şi Afganistan se evocă secvenţă şi spune că, în urma Stalingrad există monumente întotdeauna numărul de morţi. intervenţiei forţelor de ordine, sugestive ale nemţilor, ale Sigur, este firesc. Dar, normal caldarâmul era plin de cârje, ungurilor, ale italienilor, dar nu

„La noi, la români, a fost - şi poate că mai este - o concepţie păguboasă că, pe câmpul de luptă, jertfa este supremă!”. În imagine, masacrul din gara Bartolomeu, 1916.

8 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 invitatul reVISTEI există - cel puţin până în prezent - un monument semnificativ pentru atâţia morţi români. Practic, acolo, la Stalingrad, s-a distrus cea mai mare parte a Armatei Române, fapt care l-a determinat pe Antonescu să spună că Germania a pierdut războiul, să avem grijă să nu-l pierdem şi noi pe-al nostru. A fost declarat doliu naţional, s-au ţinut slujbe în biserici pentru cei căzuţi. A fost o dramă naţională de mari proporţii. Şi iată că, deşi autorităţile ruse sunt deschise la ideea cinstirii eroilor români, autorităţile române n-au făcut aproape nimic până acum sau fac extrem de puţin şi în prezent.

- Cum apreciaţi anii care au urmat războiului? Credeţi că este o perioadă la care generaţiile de astăzi ar trebui să se raporteze mai des - şi politic, şi cultural, şi economic, şi moral? - În genere, există o tendinţă de supralicitare pentru moment - am spus că românii se înfierbântă repede şi sunt “Carol al II-lea a avut păcatele lui - care n-au fost puţine - foarte generoşi în laude -, după dar în timpul lui România a cunoscut o dezvoltare puternică - şi economic, şi cultural. 1938 a fost anul de vârf al dezvoltării economice a României.” care uită şi devin extrem de critici. De exemplu, în 1928, în 1927, că după realizarea avem de-aface cu o înflorire câţiva intelectuali au publicat un Unirii, românii nu mai au de culturală - marii clasici ai document intitulat “Manifestul luptat pentru un anume ideal şi literaturii, atunci, au fost Crinul Alb”, în care susţineau că ei pot să se manifeste în orice Eminescu, Creangă, Caragiale că toţi cei care au peste 50 domeniu de creaţie culturală - acum, Arghezi, Sadoveanu, de ani sunt nişte epave care şi ştiinţifică. El însuşi a dat un Rebreanu, Goga ş.a. Şi din trebuie înlăturate rapid de pe exemplu, ocupându-se de istoria punct de vedere economic scena publică pentru a se face religiilor, de filosofia indiană este perioada în care, practic, loc tineretului. Dar, dacă stăm ş.a.m.d. Cu alte cuvinte, Marea s-au pus bazele unei adevărate să ne gândim, peste vârsta de Unire din 1918 a descătuşat industrii naţionale. Asta ca 50 de ani erau înşişi făuritorii energiile spirituale ale românilor urmare a politicii liberale bazată Marii Uniri, cei atât de lăudaţi şi, după Primul Război Mondial pe doctrina “Prin noi înşine!”, în 1918-1919. De aici, dispute - ca şi în perioada de după care nu însemna excluderea puternice. Mircea Eliade spunea, Războiul de Independenţă - capitalului şi a capitaliştilor

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 9 invitatul reVISTEI străini, ci însemna, cum zicea cum ar fi Malaxa. Locomotivele vitae” de care vorbeau Vintilă Brătianu, că aceştia Malaxa erau între cele mai înaintaşii? Cum priviţi trebuie să ştie că sunt la noi, performante din Europa, încercările unora de denigrare acasă, şi că trebuie să respecte erau cumpărate inclusiv de a trecutului românilor, de aşa- legile româneşti. Or, acum, elveţieni. Sau IAR Braşov, fabrica zisă demitizare a istoriei? procesul este exact invers, adică de avioane cu performanţe - După 1989 s-a dezvoltat, o neglijare totală a capitalului absolut excepţionale. De regulă, în România, un foarte puternic românesc, a românilor, şi totul avioanele produse acolo, de şi agresiv curent antinaţional, trebuie să fie cedat străinilor. Şi concepţie românească, cu promovat de o seamă de istoria începe să demonstreze muncitori români, cu ingineri intelectuali de o valoare cu chiar în aceste zile ce a însemnat români, atingeau standarde totul relativă - ei se laudă între acea aşa-zisă privatizare prin internaţionale, se clasau pe ei, se socotesc mari învăţaţi, vinderea bogăţiilor naturale locul 3-4 în lume. Or, acum, mari savanţi - care, după către străini. Iată, petrolul. Noi, noi trăim numai şi numai din opinia mea, sunt mituiţi ca să care eram ţara producătoare import. A existat o preocupare aibă o asemenea atitudine, să de petrol foarte importantă în de a reînvia industria naţională susţină, spre exemplu, că istoria Europa, am devenit preocupaţi aeronautică, dar ea a fost românilor este o succesiune să găsim prin alte metode lichidată, pentru că, vezi bine, de mituri, că ea nu are nimic descoperirea de gaze de şist cu noi trebuia să cumpărăm de la pozitiv şi demn de valorificat, că participare americană şi rusă alţii. Întotdeauna, alţii sunt mai istoricii, chiar dacă este vorba de - străină, în general -, când în performanţi!? Xenopol, de Iorga, de Giurescu, mod normal ar trebui să se pună Am fost zilele acestea la de Oţetea, au mitizat istoria, au problema revenirii petrolului Braşov, am venit bară la bară, creat personalităţi şi episoade românesc la Statul român, la aşa cum se circulă de ani buni pozitive, când, în realitate, România. Zilele acestea se pe DN1. Românii nu pot să românii au fost un popor în discută despre energie, despre facă autostrăzi în propria lor bătaia vântului, la periferia acea companie italiană, ENEL, ţară!? Trebuie neapărat să istoriei ş.a.m.d. Acest curent a care, practic, şi-a bătut joc fie concesionate unor firme reuşit să-şi impună punctul de de poporul român, a preluat străine, care, se dovedeşte de vedere şi în privinţa manualelor baza materială, dar n-a făcut atâta vreme, nu sunt animate şcolare, astfel încât s-a ajuns, în investiţiile la care s-a angajat. de dorinţa de a face autostrăzi prezent, ca istoria să aibă doar În schimb, a pus preţuri foarte în România, ci de a obţine tot o oră pe săptămână în liceu. De mari, în complicitate cu unii felul de câştiguri, adesea pe câţiva ani, istoria românilor este români, care aveau obligaţia să căi ilicite, prin mituirea unor desfiinţată ca obiect de studiu supravegheze modul în care se români. Spre deosebire de în liceu. Lumea reproşează aplică contractele şi se stabilesc perioada interbelică, atunci tineretului că nu cunoaşte preţurile. Ca să nu mai vorbesc când capacităţile, energiile, istoria, dar dacă aceşti tineri din de contractul cu compania forţele intelectuale româneşti şcoală nu sunt învăţaţi, evident Bechtel - care, culmea, şi acum erau valorificate, acum, din că nu se poate pretinde să este secret (!), deşi banii, de contră, se caută ca acestea să fie cunoască trecutul acestui neam. ordinul miliardelor!, au fost cât mai mult descurajate şi, dacă Punctul meu de vedere plătiţi de cetăţenii români, se poate, chiar distruse! este că aceşti intelectuali sunt adică din bugetul Statului. plătiţi! Pentru că altfel nu se Aşa încât, încă o dată spun, în - Domnule profesor, ce poate explica faptul că o carte perioada interbelică a existat o rol mai joacă astăzi istoria în de duzină, care nu se bazează politică prin care s-au creat mari educarea tinerelor generaţii? pe niciun fel de documente, întreprinderi de talie europeană, Mai este istoria acel “magister cum este cartea lui Lucian

10 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 invitatul reVISTEI

Boia - Istorie şi mit în conştiinţa care mai fantasmagorice, pe unic în istoria noastră. Ce românească - a fost tradusă în care Editura Humanitas - fosta părere aveţi despre această diverse limbi străine, lăudată, Editură Politică - le promovează acţiune? circulată şi scoasă în nu ştiu câte cu dezinvoltură. Pentru cine - Ideea în sine este foarte ediţii, în timp ce replica pe care nu ştie, Editura Politică era la corectă. Sigur că este bine să fie academicianul Ion Aurel Pop vremea respectivă cea mai bine la Alba Iulia, să fie la Bucureşti - Istoria, adevărurile şi miturile - dotată din punct de vedere un monument al Marii Uniri. care este o replică substanţială, tehnic, avea rezerve valutare Dar, nu ştiu dacă asociaţiile mai masivă, din punct de vedere - pentru că tipărea operele lui respective vor avea resursele al numărului de pagini, chiar Ceauşescu în limbi de circulaţie financiare necesare. Eu am decât cartea lui Boia - nu s-a internaţională. Ea a fost dăruită fost zilele trecute în judeţele bucurat de aceeaşi popularizare, de ministrul Culturii, Pleşu, Harghita şi Covasna, care sunt deşi Ion Aurel Pop analizează, amicului său Liiceanu. Fără pline de statui, de busturi, pagină cu pagină, aberaţiile niciun ban!? S-a şi publicat de însemne ale prezenţei promovate de Boia în cartea lui. textul prin care se încredinţează maghiarilor. În Covasna s-a editura domnului Liiceanu. Cei ridicat bustul unui maghiar doi fiind, nu-i aşa, dizidenţi, care a murit în 2002, deci foarte cum se susţine în Jurnalul de recent. Toţi sunt eroi! În timp la Păltiniş... Dar, despre asta ce prezenţa românească este poate vom mai avea prilejul să foarte palidă, iar mormintele discutăm. eroilor români sunt lăsate în Recent, am fost la o emisiune paragină sau chiar distruse. în legătură cu o carte despre Pe hârtie se pot face planuri. Veturia Goga, supranumită Dar sunt convins că ele vor fi “privighetoarea lui Hitler”. Nişte boicotate. Să nu uităm că în aberaţii!!! Or, această carte a fost fruntea Ministerului Culturii, de prezentată şi la televiziune, şi o bună bucată de vreme, sunt la radio, şi în numeroase ziare promovaţi etnici maghiari - care ca fiind o mare descoperire: nu iubesc România, să fie clar! - “Mircea Eliade spunea, în 1927, că iată, soţia primului ministru care îşi promovează propriile lor după realizarea Unirii, românii nu mai Octavian Goga, poetul naţional, monumente şi valori culturale. au de luptat pentru un anume ideal şi că era spioană, când cu Hitler, când De exemplu, la Oradea, unde ei pot să se manifeste în orice domeniu de creaţie culturală şi ştiinţifică”. cu sovieticii, când cu Carol al II- am fost recent, a dispărut lea, când cu Gheorghiu-Dej. Ce Muzeul Ţării Crişurilor, un muzeu Dar, încă o dată spun, acei câţiva mai, o depravată!, o persoană de excepţional. A fost lichidat. intelectuali care se declară cea mai joasă speţă... Minciuni Clădirea a fost cedată Bisericii exponenţi ai societăţii civile ordinare, promovate de Romano-Catolice. Piesele şi caută, prin mass-media, să-şi societatea civilă!... obiectele care atestă prezenţa impună punctul de vedere, iar românească în această zonă, românii, care sunt puţin doritori - În 2018 se va împlini care arată cultura şi civilizaţia să se documenteze, iau de bune un secol de la Marea Unire. românească, stau în lăzi de vreo spusele lor. Asociaţia Naţională Cultul 10-12 ani. Nu sunt bani! Dar Alături de Lucian Boia se Eroilor “Regina Maria”, s-au găsit bani pentru refacerea află Neagu Djuvara care, deşi împreună cu alte organizaţii, Cetăţii Oradea - Biharea - nu este istoric, se prezintă ca a luat iniţiativa de a se ridica socotită cetate ungurească. istoric, permiţându-şi tot felul un monument la Alba Iulia După cum vedeţi, multe de elucubraţii, care mai de dedicat acestui eveniment castele, palate ungureşti au fost

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 11 invitatul reVISTEI renovate şi redate circuitului de for public, inclusiv opere lor. De aceea, eu mă feresc să turistic. Cele româneşti, nu comemorative de război, au fost spun că, ştiu eu, Ştefan cel Mare prea. De aceea, spun că nu sunt realizate de străini. E bine să fie sau Mihai Viteazul sau Alexandru optimist în legătură cu planul un concurs internaţional, pentru Ioan Cuza nu sunt suficient de care vorbiţi. Eu aş fi bucuros că viziunea internaţională este, reprezentaţi. Sigur, din motive dacă aţi reuşi să ridicaţi un de multe ori, foarte importantă politice, se face propagandă asemenea monument, care să şi mai puţin combătută de aşa- în legătură cu personalitatea fie un monument-simbol, nu zişii civişti, care, sunt convins, lui Carol I. E corect până la un unul meschin, care, ştiu eu, să ar face tot ce le stă în putinţă punct, totuşi, nici aici nu trebuie fie şi el “unul printre altele...”. Să pentru a bloca realizarea acestui să se sară peste cal. Pentru că în fie «cel mai!...”. Am fost la Arad monument. timpul lui Carol I s-au petrecut şi am constatat că acel “Parc şi evenimente dramatice - ca de al Reconcilierii”, în ce priveşte exemplu, răscoala din 1907, cea partea maghiară, cu statuia mai mare răscoală ţărănească Ungariei Mari, este mereu din Europa secolului XX -, dar, îngrijit, cu coroane de flori, vin sigur, astea sunt ocultate. De turişti - cât am stat eu acolo, pildă, răscoala este pusă pe vreo jumătate de oră, au venit seama agenţilor austrieci, care trei maşini cu turişti din Ungaria, ar fi incitat pe ţărani. Or, există cu ghizi care explicau cu pasiune cartea lui Rosetti, din 1907, ce reprezintă acel monument - intitulată “Pentru ce s-au răsculat în timp ce partea românească ţăranii”, unde sunt prezentate este mai curând un kitsch decât date statistice, cu situaţia ceva reprezentativ. Este un Arc concretă a ţăranilor, aşa că a de Triumf, dar primele persoane pune pe seama unor “agenturi care trec pe sub acest arc de străine” o asemenea mişcare triumf sunt unguri, cu pană este cu totul deplasat. de cocoş la pălărie!? Deci, nici Acum se tot elogiază măcar monumentul românesc “Am o preferinţă cu totul specială personalitatea regelui Mihai. pentru Nicolae Iorga, care a fost unul nu-i exprimă pe români. Este din marii istorici ai lumii. Şi este una Sigur, este bine, are şi o anumită acolo un fel de basorelief cu dintre marile podoabe ale neamului vârstă, dar se trece cu totul sub Bălcescu, Kossuth şi Avram românesc!” tăcere un alt rege - Carol al II-lea Iancu, dar acesta nu este un -, în timpul căruia România a simbol semnificativ pentru - Care sunt, după cunoscut cele mai importante români, un simbol patriotic şi părerea dumneavoastră, progrese. Vedeţi? Ce e pozitiv naţional. personalităţile din istoria în istoria românilor este şters De aceea, Monumentul românilor care nu sunt cu buretele! Am fost la Călăraşi, Marii Uniri trebuie să fie cunoscute sau nu sunt unde există un parc şi un rond un monument absolut apreciate la adevărata lor al Regalităţii, cu busturile regilor reprezentativ, şi prin dimensiune? României. Este Carol I, este dimensiune, şi prin simbolurile - Acum, dacă luăm Ferdinand I, este Regina Maria, pe care le lansează. Asta manualele şcolare, vom vedea este Mihai I, dar Carol al II-lea presupune organizarea unui că România aproape că nu mai lipseşte!? Ca şi cum el n-ar fi concurs la care să participe are personalităţi. Aşa încât, făcut parte din istorie! Sigur, artişti valoroşi. Pot să fie şi din nu-i vorba de una-două-trei Carol al II-lea a avut păcatele lui străinătate. Pentru că multe personalităţi, e vorba despre - care n-au fost puţine - dar, în din monumentele noastre valorile naţionale în ansamblul timpul lui, România a cunoscut

12 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 invitatul reVISTEI o dezvoltare puternică - şi avut loc deportări ale evreilor ce n-a fost corect din punct economic, şi cultural. 1938 a din Basarabia şi Bucovina în de vedere al atitudinii faţă de fost anul de vârf al dezvoltării Transnistria, dar în 1942, în cetăţenii acestei ţări. Dar, pe de economice a României. Măcar octombrie, când conducerea altă parte, trebuie să se aibă în de s-ar putea realiza astăzi germană a hotărât organizarea, vedere şi această realitate. Nu performanţele economice din lângă Berlin, a unei consfătuiri trebuie judecat într-o manieră timpul lui Carol al II-lea. Aşa că cu directorii generali ai Căilor simplistă şi numai un segment încercarea aceasta de elogiere Ferate din statele aflate în raza din activitatea sa. a Regalităţii are un caracter de influenţă a Germaniei, unde extrem de subiectiv. Ca să a fost convocat şi directorul - O ultimă întrebare, elimini pe unul dintre membrii general al Căilor Ferate domnule profesor: aveţi vreun de bază ai Familiei Regale mi se Române, acesta l-a informat personaj din trecutul mare pare cu totul deplasat. pe Antonescu. Antonescu i-a pe care l-aţi îndrăgit în mod Nici în cazul lui Ion Antonescu interzis să participe şi, mai mult special, care vă este aproape nu se judecă “sine ira et studio”. decât atât, în semn de replică, a de suflet? Ion Antonescu a fost un mare decis ca deportările să înceteze - Eu nu am pe cineva anume. patriot. Dacă ar fi fost învingător - suntem în octombrie 1942 - Eu m-am străduit să fiu corect, - aşa cum a spus el la proces - şi evreii să fie aduşi în ţară. La obiectiv. Am scris despre cei ar fi avut statui în fiecare oraş conferinţa respectivă s-a stabilit patru regi, am pentru fiecare în al României. Dar a fost învins un program foarte detaliat, care parte câte un volum - şi eu spun şi a sfârşit în faţa plutonului se referea şi la România, privind că sunt corecte! -, am publicat de execuţie. Întotdeauna lichidarea prezenţei evreilor micromonografii despre I. I. învingătorii au dreptate! în statele aflate sub influenţa C. Brătianu, Iuliu Maniu, am Dar asta nu înseamnă că noi germană şi trimiterea lor spre publicat o carte intitulată trebuie să ştergem cu buretele exterminare. În cazul României, Portrete politice, în care am faptul că a fost mâna dreaptă de exemplu, se prevedea câţi evocat mai multe personalităţi a generalului Prezan în Primul evrei sunt în cutare oraş, cum din istoria românilor, aşa încât Război Mondial, a fost şeful să fie preluaţi cu trenurile. eu am o apreciere despre toate Biroului Operaţii, a fost decorat Adică era un plan de lichidare personalităţile care au avut un cu Ordinul “Mihai Viteazul” de totală a evreilor, aşa cum s-a rol în istoria românilor. Sigur, Regele Ferdinand, a fost ataşat produs, de altfel, în Ungaria. Ei, am o preferinţă cu totul specială militar la Londra şi Paris, a Antonescu s-a opus trimiterii pentru Nicolae Iorga, dar cred că fost şeful Şcolii Superioare de evreilor în lagăre şi exterminării nu este o preferinţă subiectivă, Război, a publicat câteva cărţi lor, adoptând ideea emigrării. Şi pentru că, realmente, Iorga a de tactică şi instrucţie militară a facilitat emigrarea, permiţând fost unul din marii istorici ai foarte utile la vremea respectivă. plecarea lor cu câteva nave lumii, a fost ales vicepreşedinte Ion Antonescu nu trebuie româneşti. Oricum, la sfârşitul al Comitetului Internaţional al judecat numai prin faptul că a celui de-al Doilea Război Istoricilor, fiind recunoscut şi fost înfrânt în război. Sigur că Mondial, în România trăia cea pe plan internaţional. Şi este chestiunea aceasta cu atitudinea mai numeroasă comunitate una dintre marile podoabe ale faţă de evrei este o chestiune evreiască din Europa. Ceea ce neamului românesc! care nu poate să fie acceptată, arată că nu trebuie judecat chiar dacă el a căutat să unilateral, doar ceea ce s-a - Vă mulţumesc, domnule găsească o justificare. Era, însă, întâmplat în ‘41-’42 şi, desigur, profesor! n perioada în care Hitler promova atitudinea antievreiască cu lichidarea evreilor. Trebuie excluderea lor din învăţământ, Interviu realizat de evidenţiat faptul că în 1941 au avocatură, justiţie ş.a.m.d., ceea colonel (r) Dumitru ROMAN

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 13 PERISCOP

PUNCTUL DE VEDERE

General de brigadă (r) Grigore BUCIU Sanctuarul uitat Cel mai de seamă cioplitor în cultura universală, Constantin Brâncuşi, nu a modelat la Tg. Jiu o Masă a tăcerii, o Poartă a sărutului, o Coloană fără sfârşit şi nişte scaune de piatră înşirate între ele. Aşa vorbim astăzi despre ele, aşa s-a vorbit mereu, ca şi cum ar fi fost opere separate. Ele nu sunt aşa şi nu au fost gândite aşa! Comanda a venit din partea gorjenilor grupaţi în jurul doamnei Arethia Tătărescu, soţia prim-ministrului României, şi viza un monument închinat eroilor căzuţi pentru apărarea oraşului Tg. Jiu şi a aliniamentului de pe întreaga vale, în Primul Război Mondial. L-au ales pe Constantin din Hobiţa, chemându-l de la Paris, fiindcă era dintre ei, de-al lor. Monumentul eroilor urma să fie încărcat de sacralitate, la fel ca toate celelalte monumente ale eroilor, şi făcut cu mâna, ca ofrandă de recunoştinţă adusă eroilor salvatori şi lui Dumnezeu. Exact ca în Dacia uitată, în care vasele sacre erau făcute de mână ca să poată fi folositoare ritualului, spre deosebire de cele de rând pentru uz curent, care se executau la roată. Brâncuşi n-a putut face un simplu monument. S-a uitat spre munţii sacri ai spiritualităţii şi originii româneşti şi spre apa Jiului ce curgea pe lângă Târgul gorjenesc. Erau acolo şi în toată moştenirea străveche a românilor atâtea simboluri încât el a decis să facă un sanctuar în care să se desfăşoare fastuos, ca în marile evenimente antice, ceremonialul anual de cinstire a eroilor. Din acest motiv, în opera propriu-zisă a lui Brâncuşi, el a gândit să fie inclus şi râul curgător din asfinţitul oraşului şi catedrala eroilor, toate aliniate pe axa V-E, pe Calea Eroilor. Iar Calea Eroilor a fost terminată odată cu opera prin truda militarilor de la regimentul încartiruit în partea de nord a Coloanei. Era ofranda de sudoare şi energie arsă de urmaşii soldaţi, adusă prin muncă neplătită eroilor înaintaşi, căzuţi pentru patria noastră, a tuturor. Exact ca în Grecia antică, unde templele de pe Acropolea Atenei au fost ridicate cu efortul şi cu cheltuiala cetăţenilor liberi, nu prin exploatarea sclavilor. Doar aşa ofranda şi adoraţia divină erau valabile. Brâncuşi cunoştea foarte bine obiceiurile locului, precum şi Legea cultul eroilor ce impunea anumite condiţii pentru desfăşurarea ceremonialurilor de pomenire şi cinstire. Aşa a ajuns la concluzia că poate servi cel mai bine aceste cerinţe dacă îşi organizează opera în ordinea cerută de filosofia ceremonialului de trecere. Astfel, sculptorul gândeşte un sanctuar care să taie urbea în două, de la Vest la Est, sensul de mers al sufletului spre înălţare şi înviere. Eroii căzuţi pentru patrie sunt săriţi din cursul firesc al vieţii, semnificat de apa curgătoare a Jiului, şi obligaţi să ia drumul înălţării spre soare răsare şi nu al morţii, adică spre vest, cum se-ntâmplă pentru cei muriţi de moarte bună. Îşi încep călătoria din punctul primordial şi mereu actual, gospodăria umbrită de pădure (parcul eroului) unde e masa pietrelor de moară care macină grâul vieţii. Ei sunt însă acum chiar acel grâu, care a fost măcinat, zdrobit de pietrele contrare ale războiului. Totul e tăcere şi veghe apostolică fixată prin douăsprezece scaune în care timpul lor s-a împietrit. Iar până la Poarta Sărutului, poarta despărţirii de iubirea dureroasă a lumii şi de trecere spre o altă fiinţare, sunt scaunele păstrate de priveghi, în care timpul pământului e la fel de împietrit, dar nu de veşnicie ci de durerea despărţirii. Sunt grupate câte trei, simbolul cheie al treimii creştine şi al triadei sacre a religiei dacice. Ieşit din vatra lui, din pădurea existenţială a românilor, sufletul eroilor calcă, jelit de bătrâni şi plâns de urmaşi, pe Calea eroilor şi la mijlocul drumului se opreşte. Intră pentru ultima dată

14 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 PERISCOP

în biserica neamului, care este de acum doar a lui, şi se sfinţeşte prin slujbă creştinească de înmormântare-înălţare. Străbate a doua parte a drumului, uşurat de păcatele lumii, pregătit pentru marea întâlnire cu spiritul universal şi cu strămoşii săi nemuritori, şi ajunge în parcul din preajma cazărmilor militare. Acolo e marele stâlp de căpătâi, Coloana fără sfârşit. Acest element al sanctuarului chiar are ca model un semn de căpătâi ce se punea la capul morţilor, până în urmă cu vreo sută cincizeci de ani, când a început să fie înlocuit de cruce. În simbolistica generală această coloană a lui Brâncuşi, ca şi cea simplă a ţăranului de demult, este verticala, inima lumii prin care pământul se uneşte cu cerul. Pe ea urcă sufletul eroului căzut pentru ţară şi neam, urcă şi alunecă şi iar urcă pe fiecare romb alcătuitor, în strădania de-a ajunge acasă. E uşurat de greutatea ţărânii care l-a învelit în lumea asta, ea rămânând în pământul strămoşilor de unde provenea. Uneori a rămas în pământ străin, dar numai fiindcă nu suntem americani, să aducem trupurile soldaţilor în pământul ţării, indiferent unde au căzut ele. Acest semn de căpătâi - Coloana fără sfârşit - marchează simbolic un mormânt fără trup, un cenotaf, situându-se în apropierea cazărmilor militare. Acest lucru aminteşte de obiceiul străvechi al românilor, neîncorsetat încă de disciplina creştină, de a-şi înmormânta morţii în grădina casei. Ei şi mai ales eroii trebuie să rămână împreună cu noi, indiferent de formele noastre de existenţă. Această descriere aparentă de ceremonial pare metaforizată, dar ea rezultă din modul de aranjare a elementelor constitutive în sanctuarul gândit de Brâncuşi. El este conceput liturgic pentru a găzdui spiritual un ritual de înmormântare în stil gorjenesc şi prin extensie naţional, dar fără mort. Acest lucru sublimează moartea sacrificială, cum este cea a soldatului căzut în luptă, într-un ritual al învierii şi înălţării. Faptul că, atunci când sculptorul a gândit complexul de la Tg. Jiu, Ziua eroilor era după lege în Ziua Înălţării Domnului. Se întăreşte astfel şi ideea de ceremonie liturgică şi a înălţării. Căci în această zi a eroilor, în care sufletele lor descătuşate de lumesc ca preţ pentru dăinuirea neamului se înalţă împreună cu Isus Hristos. E ultima zi din an când se cântă „Hristos a înviat!”. E vestea generoasă şi valabilă şi pentru sufletele eroilor noştri. Am recurs la această prezentare şi nu la o descriere a monumentelor în sine ce alcătuiesc sanctuarul, conceptual asemănător sanctuarelor din incinta sacră a Sarmizegetusei, din dorinţa de a arăta că la Tg. Jiu avem catedrala eroilor neamului în toată măreţia ei simplă şi genială. Acolo mi-ar plăcea să organizăm cu fast şi cuviinţă omagierea naţională a eroilor, în anul de graţie 2018, când vor fi o sută de ani de la Unirea cea Mare, care s-a zidit şi a fost posibilă nu doar ca drept istoric, ci mai ales jertfei soldaţilor fără număr. De ce nu s-a petrecut până acum niciodată o astfel de ceremonie liturgică măreaţă? Din multe motive, dar acum ar trebui să ne gândim la o renaştere spirituală a acestui popor atât de lesne jefuit. A venit al Doilea Război Mondial, cu grijile şi durerile lui. Nu era vreme de ceremonii. Cel mult se putea topi Monumentul Infanteriei pentru proiectilele de tun. Apoi a venit tăvălugul ideologic cu răsuflarea lui îngheţată. Războiul Reîntregirii era privit ca unul de cotropire, monumentele lui fiind dezavuate vreo două decenii. Atât de mult, încât un nebun ce se considera tânăr comunist şi-a agăţat tractorul de Coloana fără sfârşit, încercând să o dărâme. Era consătean cu autorul. Noroc că sufletele eroilor din toate timpurile s-au agăţat de rădăcinile ei şi au ţinut-o dreaptă, aşa cum ne-a fost lăsată. Ideologia îngustă l-a considerat pe Brâncuşi incompatibil cu arta proletariatului şi operele lui au fost declarate minore şi decadente. Religia şi cultul eroilor au fost socotite mijloace de întunecare a minţilor oamenilor noi. Trebuia să fie respinse şi s-a făcut. În aceste condiţii complexul de la Tg. Jiu a intrat în uitare, iar când ne-am deşteptat era destul de târziu. Aproape nu se mai ştia că aceea era o structură sculptural-arhitecturală complexă dedicată cultului eroilor. Experţii şi toţi teoreticienii nu mai vedeau sanctuarul ci numai opere disparate. Şi astăzi, când nu ne mai opreşte nimeni să credem, lucrurile stau tot aşa. Doar organizarea de ceremonialuri adecvate scopului pentru care a fost construit i-ar da măreţia perenă care exista în mintea creatorului. Poate aşa am înţelege ce-a vrut să zică el când urca în trenul spre Paris: „Nici nu ştiţi voi ce vă las eu vouă aici!” n

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 15 PERISCOP 300 DE ANI DE LA MARTIRIUL BRÂNCOVENILOR Anul acesta, declarat Anul Cantacuzino, în scaunul domnesc s-au tipărit 80 de cărți la tipografiile martirilor Brâncoveni și al urcă nepotul său, Constantin din București, Buzău, Snagov, sfetnicului Ianache Văcărescu, Brâncoveanu, care va avea cea mai Râmnicu Vâlcea și Târgoviște, în lungă domnie din câte a găzduit limbile greacă, slavonă, turcă, au loc ample acțiuni, în Curtea Domnească din București, georgiană și chiar în arabă. coordonarea Guvernului fiind denumit și Prinţul Aurului. A În anul 1695 înființează României și a Patriarhiei venit la putere pașnic, prin voința Academia de la Sfântul Sava, Bisericii Ortodoxe Române, unanimă, fiind un bun creștin, condusă de învățatul Kymanitis prin care sunt rememorate blând și iertător chiar cu cei pe care Sevastos, devenind una din cele faptele ilustrei figuri a Divanul îi condamnase la moarte. mai importante instituții de Originar din vechea şi foarte învățamânt din Europa de sud-est, domnitorului Constantin bogata familie boierească a unde se studia literatura și filozofia Brâncoveanu, ucis la 15 Brâncovenilor, înrudită cu familiile antică și creștină. august 1714, împreună cu cei Basarabilor și Cantacuzinilor, s-a În 1680 s-a tipărit Biblia în limba patru fii ai săi - Constantin, căsătorit cu Maria (Marica), nepoata română, sub directa îndrumare Ştefan, Radu şi Matei -, și cu de fiu a domnitorului Antonie din a domnitorului, cunoscută sub sfetnicul Ianache Văcărescu. Popești, cu care a avut patru fii - denumirea de Biblia de la București. Constantin, Radu, Ștefan și Matei Înconjurat de personalități Pentru că au refuzat cu prețul - și șapte fete - Stanca, Safta, Maria, de cultură și artă din țară și vieţii să abjure de la credința Ancuța, Elena, Bălașa și Smaranda. străinătate, a susţinut ridicarea creștină, Biserica Ortodoxă De tânăr, a ocupat funcții de construcții religioase și laice Română i-a canonizat, în 1992, importante, ajungând până la (biserici, mânăstiri, schituri și sub numele de Sfinții Mucenici demnitatea de Mare Logofăt și palate), îmbinând, în arhitectură, Brâncoveni. Domn al Țării Românești (1688- pictură murală și sculptură, stilurile 1714). Pe timpul domniei sale, țara bizantin și renascentist italian într- Familia Cantacuzinilor, numită a cunoscut o epocă de prosperitate un nou stil autohton, denumit stilul de bizantinistul Young, ultima și pace, de progres economic și baroc brâncovenesc. dinastie a Bizanțului, se refugiază cultural, domnul dovedindu-se Pentru a se menține la domnie, din Constantinopol în Ţările un gospodar desăvârşit şi un a trebuit să plătească turcilor din Române. Cronicarii noștri au bun administrator. Între altele, vistieria țării sume uriașe drept caracterizat-o drept unica familie şi-a asumat rolul de protector haraciu și peșcheșuri (daruri), ca de obârșie imperială care nu a dus al tiparului și școlilor din Țara urmare a pretențiilor acestora, care o viață parazitară în Principatele Românească și Transilvania, creșteau de la un an la altul. Române, întrucât și-a adus și aducându-l de la Constantinopol Fin diplomat și om al păcii, comorile dobândite de generații. pe Antim Ivireanul, viitorul conștient că este șeful unui stat mic, După moartea lui Șerban mitropolit, sub îndrumarea căruia vasal, a căutat, încă de la începutul

16 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 PERISCOP domniei, căile de menținere a unor său Ianache Văcărescu la Yali odihnesc oasele fericitului Domn Io bune relații cu marile puteri, dar și Kaski, în faţa sultanului Ahmed Constantin Brâncoveanu Basarab cu celelalte țări din Europa, sperând al III-lea, vizirului Gun Ali, dar şi Voievod și ieaște făcută de doamna că va putea elibera țara de sub a reprezentanților diplomatici ai Măriei Sale Maria,care și Măria Sa dominația otomană. A privit mai Franței, Angliei, Rusiei și Austriei. nădăjduiește în Domnu iarăși aici să întâi spre Austria, dar a constatat Pentru a li se cruța viața, i s-au se odihnească oasele. Iulie în 12 zile că aceasta urmărea propriile cerut 20.000 de pungi cu aur văleat 7228 (1720). Patriarhul Elie ei interese de dominație a Țării (aprox.11.000.000 galbeni). Vodă Miron Cristea a făcut Voievodului, Românești. A încercat o apropiere Brâncoveanu a refuzat târgul. în acea zi, o înmormântare prudentă de Rusia, care era mai Atunci, sultanul le-a promis că-i creștinească. mereu în conflict cu otomanii, lasă în viață dacă renunță la La 20 mai 1992, în ședința având în vedere că și Moldova lui credința creștină. Potrivit cronicilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Dimitrie Cantemir se orienta spre din acea vreme, Brâncoveanu, Române s-a hotarât ca martirii acea putere. A trimis la Țarul Petru I înaintea decapitării fiilor săi, le-a Brâncoveni să fie trecuți în rândul al Rusiei un emisar pentru realizarea grăit: Stați tare și bărbătește, dragii sfinților, cu zi de praznic 16 august. unei alianțe. Moldova avea deja mei, să nu băgați seamă de moarte. Anul acesta, 2014, osemintele încheiat un tratat în secret cu Rusia Priviți la Hristos, Mântuitorul nostru, au fost așezate într-un sicriu în 1711. Se știe că armatele rusă și cât a răbdat pentru noi și cu ce de argint și duse în Paraclisul moldovenească au fost înfrânte de moarte de ocarș a murit. Credeți tare Patriarhal, pentru a li se face turci la Stănilești pe Prut (1711) și întru acesta și nu vă mișcați și nici pomenirea după datina ortodoxă. că Dimitrie Cantemir s-a refugiat la vă clintiți în credința voastră pentru După câteva zile, acestea au fost ruși. lumea aceasta. repuse în biserica Sf. Gheorghe A reușit să ascundă adevăratele Înfuriat, sultanul a poruncit să Nou. sale intenții față de turci, ruși și fie mai întâi tăiate capetele celor Pentru a cinsti cum se austrieci, dar nu a reușit să se apere patru fii şi a sfetnicului Ianache cuvine memoria sfinților martiri de trădările celor din anturajul Văcărescu, crezând că așa îi va Brâncoveni Asociația Națională său. Sultanul Ahmed al III-lea îl înfrânge credința, dar Brâncoveanu Cultul Eroilor Regina Maria a iniţiat, bănuia de ceva vreme de trădare și-a întins singur capul pe butuc. prin filialele sale judeţene, activități și a hotărât, în anul 1714, să-l Trupurile decapitate au fost de omagiere şi a realizat o medalie mazilească pentru o presupusă aruncate, a doua zi, în Bosfor. Câțiva aurită, cu chipul domnitorului colaborare cu rușii și cu Dimitrie pescari creștini le-au găsit și le-au sfânt pe avers, având, pe revers, Cantemir, dar și pentru faptul că îngropat în mânăstirea grecească biserica Sf. Gheorghe Nou, ctitorie domnitorul bătuse o medalie cu din insula Halki. a acestuia. chipul său şi Stema Țării Românești, În 1720, Doamna Maria (Marica) Regretabil este faptul că, în și-şi făcuse a doua capitală la a adus în țară rămășițele acestui programa școlară de predare Târgoviște, în scopul înlesnirii unei martir și le-a depus, pe ascuns, sub a istoriei românilor, marile eventuale emigrări în Transilvania, o lespede în biserica Sf. Gheorghe personalități ale neamului nostru fapte pe care turcii le-au catalogat Nou, din Bucureşti, ctitorie a sunt tendențios uitate sau foarte drept o sfidareș i o manifestare Brâncoveanului. puțin prezentate, încât parcă se clară de independență, ceea ce era La 21 martie 1931, de ziua dorește scoaterea lor din memoria de neconceput pentru ei. Sfinților Împărați Constantin colectivă și, în fapt, dezrădăcinarea În primăvara anului 1714, și Elena, Patriarhul României, națională. De aceea, solicităm Constantin Vodă Brâncoveanu a Preafericitul Elie Miron Cristea, factorilor în drept (politicieni şi fost înlăturat din scaun (mazilit), a luat inițiativa reînhumării oameni de cultură) să se implice dus la Constantinopol cu întreaga osemintelor martirilor care fuseseră în repararea inadmisibilei stări de sa familie și aruncat în închisoarea descoperite de un cântăreț, în fapt. Să nu uite că, înainte de a fi celor șapte turnuri de la Edicule. timp ce curăța candela de argint europeni, suntem români! n Pe 15 august 1714, când creștinii de deasupra lespezii din interiorul prăznuiau Adormirea Maicii bisericii Sf. Gheorghe Nou. Pe General de Brigadă (r) Domnului, chiar în ziua când candela era gravată inscripţia: Petre STOICA împlinea 60 ani, a fost adus cu Această candelă ce s-a dat la Sfeti Locotenent- colonel (r) dr. cei patru fii ai săi și cu sfetnicul Gheorghe cel Nou, luminază unde Tamara STOICA

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 17 PERISCOP

colaborare, ştiut fiind faptul că anul acesta se vor împlini 95 de ONCE a împlinit ani de la înfiinţarea Societăţii Mormintele Eroilor Căzuţi în Război şi 100 de ani de la 10 ani de existenţă! declanşarea Primului Război Mondial. Generalul maior Joi, 12 iunie 2014, Oficiul de general maior (rez.) prof. (rez.) prof. univ. dr. Visarion Naţional pentru Cultul Eroilor univ. dr. Visarion Neagoe. În Neagoe a înmânat colonelului (ONCE) a sărbătorit împlinirea cuvântul de salut, preşedintele dr. Marian Popescu, directorul unui deceniu de existenţă. ANCERM, general maior (rez.) ONCE, Diploma de Excelenţă a După cum se ştie, ONCE a prof. univ. dr. Visarion Neagoe ANCERM şi o cupă aniversară.n luat fiinţă la 15 iunie 2004, în a mulţumit baza Legii nr. 379/2003 şi a conducerii şi HG nr. 635/2004, fiind prima personalului ANCE instituţie a statului, după pentru activitatea evenimentele din decembrie desfăşurată în cei 1989, împuternicită prin lege să 10 ani de existenţă se ocupe de protejarea operelor şi şi-a exprimat comemorative de război, convingerea că precum şi de cinstirea memoriei Asociaţia Naţională eroilor. Cultul Eroilor La evenimentul organizat la “Regina Maria” şi sediul instituţiei - Castelul Ţepeş Oficiul Naţional din Parcul Carol I, Bucureşti pentru Cultul - a participat şi o delegaţie Eroilor vor găsi, în a Asociaţiei Naţionale Cultul deplin acord, cele Eroilor “Regina Maria”, condusă mai bune căi de

18 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 PERISCOP Eroul necunoscut, evocat la Arad Timp de 10 zile, în perioada 8-18 iulie a.c., expoziţia itinerantă „Eroul Necunoscut”, organizată de Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” şi Ministerul Apărării Naţionale, a poposit la Cercul de familie despre înaintaşul său. Militar Arad. Expoziţia oferă celor interesaţi de „Expoziţia noastră itinerantă, dedicată istoria patriei fotografii ale ceremoniilor de acum memoriei Eroului Necunoscut, a debutat în anul 91 de ani, când elevul Amilcar Săndulescu, orfan 2012, Aradul fiind al 16-lea oraş în care este de război, de la Liceul Militar din Craiova, cu mâna expusă. Mulţumim pe această cale conducerii pe sicriul Eroului Necunoscut, a rostit cuvintele comenduirii garnizoanei, filialei judeţene a rămase în istorie: „Acesta este tatăl meu!”, dar Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina şi numeroase fotografii de actualitate dedicate Maria” şi tuturor celor care vor călca pragul aducerii şi reînhumării la Bucureşti a osemintelor acestei expoziţii”, a declarat prof. Valeria Bălescu, Eroului Necunoscut. muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Regele Vernisajul expoziţiei s-a bucurat de o Ferdinand I” din Bucureşti. numeroasă asistenţă, din toate sferele vieţii „Este o mândrie şi o datorie de onoare pentru sociale: militari activi şi în rezervă, istorici, preoţi şi Arad să găzduiască această expoziţie şi, după numeroşi cetăţeni. După cuvântul de înţelepciune afluenţa mare de vizitatori, credem că istoria şi rugăciune rostit de ÎPS Timotei, arhiepiscopul patriei şi memoria eroilor sunt de mare interes Aradului, publicul a vizionat filmul documentar pentru arădeni”, a declarat col. (r) Constantin dedicat Eroului Necunoscut. Un moment inedit, Bursa, preşedinte al Filialei Judeţene „Avram dar cu atât mai emoţionant, a fost acela în care slt. Iancu” Arad a ANCE “Regina Maria”. n (r) Ion Dumitrof, octogenar, din Lipova, nepot al lui Amilcar Săndulescu, a relatat câteva impresii Mr. (r) Dorin Ocneriu

10 iunie - Ziua Paraşutiştilor Militari parte reprezentanţii unor categorii de forţe din MApN, ai unor formaţiuni de paraşutişti din Bucureşti, Buzău, Bacău şi Târgu Mureş, precum şi Paraşutiştii militari şi-au sărbătorit delegaţi ai unor asociaţii şi fundaţii neguvernamentale. ziua la Cercul Militar Naţional Asociaţia Naţională Cultul Eroilor În toate armatele lumii, ani. Acest moment important a fost “Regina Maria” a fost reprezentată de paraşutiştii formează una dintre evocat la Cercul Militar Naţional, o delegaţie condusă de general maior cele mai spectaculoase - şi mai în cadrul simpozionului aniversar (rez.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, apreciate - specialităţi ale războiului organizat de Fundaţia “General care, în numele organizaţiei pe care modern. În armata noastră, prima Grigore Baştan”, în colaborare cu o conduce, a înmânat celor două subunitate de paraşutişti militari Asociaţia Naţională a Paraşutiştilor asociaţii organizatoare câte o Diplomă a fost înfiinţată în urmă cu 73 de din România. La eveniment au luat de Excelenţă. n

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 19 PERISCOP

preşedinte, colonel (r) Gheorghe Iordache. Protocol de colaborare cu Cele două asociaţii îşi propun, în spiritul înaltei datorii naţionale, să colaboreze în acţiunile de Asociaţia Cadrelor Militare în îngrijire şi protejare a operelor comemorative de război, de comemorare, aşa cum se cuvine, a faptelor şi sacrificiilor celor căzuţi pentru Ţară de-a Rezervă şi în Retragere din SIE lungul veacurilor. Luni, 14 iulie 2014, la sediul central al ANCERM În imagine, de la stânga la dreapta: general a fost semnat protocolul de colaborare între de brigadă (r) Dan Şerban, general de brigadă Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” (r) Petru Neghiu, general maior (r) prof. univ. dr. şi Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Visarion Neagoe, colonel (r) Gheorghe Iordache, Retragere din S.I.E. La ceremonial au participat, colonel (r) Gheorghe Mateescu. n din partea ANCERM, general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, general de brigadă (r) Dan Şerban, colonel (r) Gheorghe Mateescu şi delegaţia ACMRR din SIE formată din general de brigadă (r) Petru Neghiu, Reînnoirea protocolului de colaborare cu A.D.M.R.R. Vineri, 4 iulie 2014, conducerile Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria” şi Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Rezervă şi în Retragere „Alexandru Ioan Cuza” au convenit să continue activitatea de colaborare în viitor. La sediul A.D.M.R.R., din Bucureşti, generalul maior (r) prof. univ. dr. Visarion Neagoe, preşedintele A.N.C.E., şi generalul de brigadă (r) Nicolae Aurel Ene, preşedintele ADMRR, au semnat un nou protocol de colaborare pentru următorii ani. În imagine: momentul semnării protocolului de colaborare. n

20 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 PERISCOP Donaţii pentru Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”

În pragul împlinirii a 95 de ani de la înfiinţarea Diana a donat această lucrare asociației noastre Societăţii «Mormintele Eroilor Căzuţi în Război», și se vrea citită în cheia unei legitime dorințe: aceea conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor de a fi (re)cunoscută de la început, în virtutea valorii «Regina Maria» a avut bucuria să primească în dar și nu a vârstei. două opere reprezentative pentru patrimoniul şi A doua donaţie aparţine sculptorului şi artistului simbolistica acestei organizaţii: un portret în ulei şi plastic Dumitru Pasima. Statuia a fost donată un bust din gips ale Reginei Maria. în numele Filialei judeţului Călărăşi a ANCERM, După cum se ştie, Regina Maria a fost primul reprezentată de domnul Nicolae Dragu (în imagine, Preşedinte de Onoare al Societăţii Mormintele Eroilor alături de general maior (r) prof. univ. dr. Visarion Căzuţi în Război, societate ale cărei tradiţii şi le-a Neagoe, preşedintele ANCERM). asumat, încă de la înfiinţare, Asociaţia Naţională Cele două lucrări au fost expuse în sala Cultul Eroilor “Regina Maria”. de conferinţe, îmbogăţind astfel patrimoniul Prima donaţie a fost făcută de pictoriţa Diana simbolistic al asociaţiei noastre. Drăghici. După o perioadă de căutări, atrasă mereu Comandor (r.) de sinceritatea sentimentului și libertatea expresiei, Dorin IONESCU căutând în același timp să-și perfecționeze cunoștințele tehnice, tânăra artistă se orientează, în consonanță cu temperamentul său, spre noul clasicism al anilor ’30, deceniu dominat și de personalitatea Reginei Maria, spre sobrietate și măsură, echilibru și armonie. Pictoriţa surprinde prin complexitatea căutărilor stilistice, prin voința de stil proprie unei personalități de excepție, aflată permanent într-un proces de autode- săvârșire, prin tempera- mentalul culorilor dogorâtoare aplicate pe pânza vibrantă, sonoră, neîngrădită de desen, care îl reține pe privitor.

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 21 PERISCOP Protocol de colaborare cu Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne Joi, 3 iulie 2014, la sediul general-locotenent (r.) lector Dinu, președintele Asociației central al Asociației Naționale univ. dr. Ioan Hurdubaie. La Veteranilor de Război din Cultul Eroilor “Regina Maria” a ceremonie a luat parte și Ministerul Afacerilor Interne. avut loc ceremonia de semnare domnul colonel (r.) Stelian Prin semnarea acestui a Protocolului de colaborare cu Asociația Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere din Ministerul Afacerilor Interne. Protocolul a fost semnat de către președinții celor două asociații, respectiv domnul general-maior (r.) prof. univ. dr. Visarion Neagoe și

document, cooperarea dintre cele două asociații beneficiază de un cadru legal adecvat Cei doi care permite unirea eforturilor presedinti de comune pentru protejarea asociatii dupa semnarea operelor comemorative de protocolului de război şi cinstirea memoriei colaborare eroilor. n La 101 ani! Veteranul de război Ilie T. Ciocan a fost sărbătorit la împlinirea vârstei de 101 ani. Ilie T. Ciocan s-a născut la 28 mai 1913, în comuna Galicea, judeţul Vâlcea. În semn de respect şi preţuire, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Filiala judeţeană Vâlcea, i-a acordat o Diplomă aniversară. La mulţi ani cu sănătate! n Eugen Petrescu

22 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR

Ziua Eroilor la Reşiţa Aspecte de la ceremoniile de depuneri de coroane de flori la care au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, subfiliala Reşiţa. n

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 23 Filialele CULTUL EROILOR Pe urmele Eroii români Diviziei 9 Infanterie omagiaţi la Stráni Stráni este o localitate de confruntat atunci, acţionează În perioada 9-11 mai, o delegaţie munte, cu aproximativ 3.000 de tineri aparţinând asociaţiilor a filialei Constanţa a Asociaţiei locuitori, situată în Carpaţii Albi, şi cluburilor pentru tradiţii Naţionale Cultul Eroilor “Regina pe o vale lungă, la intrarea în militare din diferite oraşe cehe. Maria” a făcut un pelerinaj în una din trecătorile importante De remarcat este faptul că Republica Cehă, pe urmele Diviziei dintre Slovacia şi Cehia. ţinutele sunt procurate prin 9 Infanterie care a luptat, în ultima În perioada 16 - 26 aprilie eforturile financiare ale acestor conflagraţie mondială, pentru 1945, Divizia 9 Infanterie tineri pasionaţi de istorie. Din eliberarea acestei ţări. Primul popas “Mărăşeşti”, încadrată între anul 2009, militarii români sunt a fost în localitatea Stráni, unde Diviziile 240 şi 232 Sovietice, a reprezentaţi de membrii “Klub primăria locală, în colaborare cu dus lupte grele pentru cucerirea Vojenske Historie 43” din Brno. clubul de istorie militară, a organizat localităţii Stráni şi a înălţimilor Deşi nu cunoaşte limba română, o ceremonie de comemorare a din apropiere, unde germanii comandantul grupului dă toate sfârşitului celui de-al doilea război organizaseră o puternică poziţie comenzile într-o impecabilă mondial. Delegaţia română a depus de rezistenţă, care interzicea limbă română. o coroană de flori. pătrunderea în Moravia. În Anul acesta Asociaţia timpul luptelor şi-au pierdut Naţională Cultul Eroilor “Regina Pe pajiştea de lângă terenul viaţa 153 de ofiţeri, subofiţeri, Maria”, filiala Constanţa , la de sport din Stráni a avut loc o gradaţi şi soldaţi români. Iniţial, invitaţia primarului din Stráni, reconstituire a acţiunilor de luptă la aceşti eroi au fost înmormântaţi domnul Ondrej Beneşik, a care au evoluat şi avioane militare în cimitirul diviziei, dispus asigurat participarea unui grup din ultima conflagraţie mondială. pe un platou între localităţile de opt invitaţi la evenimentele După 69 de ani, un grup de Moravske Lieskove şi Strani. Mai comemorative legate de pensionari militari români s-a aflat târziu au fost exhumaţi şi mutaţi încheierea celui de al Doilea pe muchia dealului de deasupra în cimitirul din Zvolen. Război Mondial. localităţii Stráni, acolo unde s-au Pentru a cinsti memoria În ziua de 10 mai 2014, dus cele mai crâncene lupte în militarilor români, pe începând cu ora 11. 00, la aprilie 1945. Românii au păstrat un monumentul eroilor din Monumentul Eroilor dispus în moment de reculegere în memoria localitate căzuţi în cel de-al centrul localităţii, a avut loc un celor aproape 200 eroi care au Doilea Război Mondial a fost ceremonial sobru de depunere luptat şi, cu preţul vieţii, au eliberat amplasată o placă în amintirea de coroane de flori, la care localitatea Stráni. jertfelor românilor. onorul a fost prezentat de În fiecare an, Primăria Stráni, “militarii români” din Brno, care Activitatea a fost organizată sprijinită de autorităţile centrale au executat trei salve de onoare. cu sprijinul arhitectului Gheorghe (guvern, ministerele apărării şi S-au vizitat expoziţia de Stănculescu, nepotul generalului agriculturii, muzeul naţional tehnică de luptă din cel de Ion Stănculescu, comandantul de istorie etc.) organizează al Doilea Război Mondial Diviziei 9 Infanterie pe timpul reconstituirea bătăliei din aprilie şi locurile de dispunere a luptelor pentru eliberarea 1945. În rolul militarilor ruşi, grupurilor care reprezentau Cehoslovaciei. n germani şi români, care s-au militarii germani, ruşi şi români.

24 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR

A fost organizat şi un stand cu Ulterior ne-am întâlnit cu Având în vedere că, în anul tehnica de luptă modernă din aceşti tineri şi cu reprezentanţii 1916, în luptele pentru apărarea dotarea Armatei Cehe. Primăriei Stráni, am înmânat Dobrogei la Cocargea (Pietreni) Pe străzile de acces au din partea asociaţiei Diplome au murit şi 13 cehi, din Divizia fost organizate standuri de de onoare şi cadouri simbolice 1 Voluntari Sârbi, am stabilit să prezentare şi vânzare a unor (medalii comemorative, albume analizăm posibilitatea înfrăţirii produse tradiţionale specifice de prezentare a Dobrogei şi a unei localităţii din zonă cu zonei. judeţului Constanţa). Am stabilit localitatea Stráni. În acest scop, Începând cu ora 14.00, pe să desfăşurăm o serie de acţiuni în vara acestui an, primarul un platou dispus în apropierea care să permită ca în anul 2015, acestei localităţi va efectua o localităţii, câteva mii de localnici, la aniversarea a 70 de ani de la vizită la Constanţa. dar şi din localităţile învecinate, bătălia de la Stráni, să participe La Stráni, la 1500 km de au participat la reconstituirea şi un grup de tradiţii militare casă, noi, constănţenii, ne-am bătăliei din anul 1945. Deosebit din România, precum şi un simţit ca între prieteni alături de interesant a fost faptul că grup mai numeros de români. de autorităţile şi localnicii care deşi nu erau bariere de acces, De asemenea, am promis să ştiu să cinstească pe cei care, cu la care să fie plătită o sumă care punem la dispoziţia Primăriei multe zeci de ani în urmă, şi-au să permită participarea la acest Stráni cât mai multe documente jertfit viaţa pentru eliberarea eveniment, toţi participanţii au despre eroii dobrogeni, care acestei localităţi. n cumpărat bilete de la punctul să fie păstrate într-o încăpere discret amenajat. Pe parcursul a special amenajată de primărie. Colonel (r) Remus MACOVEI aproximativ o oră, participanţii au urmărit deosebit de interesaţi fazele bătăliei, de departe momentul cel mai savurat fiind confruntarea aeriană între avioanele ruseşti şi cele germane. În finalul exerciţiului toate grupurile au defilat, având în frunte drapelele statelor respective. Noi, românii, ne- am simţit tare mândri când detaşamentul din Brno a defilat cu drapelul tricolor, chiar dacă acesta avea coada improvizată dintr-o creangă dintr-un pom.

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 25 Filialele CULTUL EROILOR 120 de ani de la înfiinţarea Regimentului 34 Infanterie “Constanţa” 20 aprilie 1894. Prin Înaltul şi religios la Monumentul Eroilor Decret nr. 1548, se înfiinţează Regimentului 34 Infanterie Regimentul 34 Infanterie “Constanţa”. Au fost depuse “Constanţa ”, care, la 10 mai coroane de flori la monumentul 1894, primeşte Drapelul dedicat slt.p.m. Ionel Gheorghiţă de luptă. Patron spiritual al Drăguşanu, căzut în teatrele regimentului: Sfântul Dimitrie. de operaţii din Afganistan. Pe În memoria acestui platoul unităţii a fost organizată eveniment important din istoria o expoziţie de tehnică de luptă militară a românilor, Brigada şi au fost prezentate exerciţii 9 Mecanizată “Mărăşeşti” a demonstrative. organizat, în 28 aprilie 2014, La festivităţi au participat activităţi festive în garnizoana reprezentanţi ai autorităţilor Topraisar, cu sprijinul filialelor publice locale, ai Diviziei 2 constănţene ale Asociaţiei Getica, ai asociaţiilor cadrelor Naţionale Cultul Eroilor “Regina în rezervă şi în retragere, ai Maria” şi Asociaţiei Naţionale a veteranilor de război, elevi ai Cadrelor Militare în Rezervă şi instituţiilor de învăţământ din în Retragere. Manifestările au Topraisar. n început cu un ceremonial militar Col.(r) Remus Macovei

Maria”, Filiala Judeţeană La Horezu a fost inaugurată statuia Vâlcea, Garnizoana Râmnicu- Vâlcea şi Arhiepiscopia domnitorului martir Constantin Brâncoveanu Râmnicului. Cu acest prilej au rostit alocuţiuni: Preasfinţitul Sfântul Sinod al Bisericii euharistic” (al Sfintei Spovedanii dr. Emilian Lovişteanul, Ortodoxe Române a declarat şi al Sfintei Împărtăşanii) şi episcop-vicar al Arhiepiscopiei anul 2014 ca „Anul omagial „Anul comemorativ al Sfinţilor Râmnicului; ec. Aurora Martiri Brâncoveni”. Cu acest Gherghina, subprefect al prilej, Primăria oraşului Horezu, judeţului Vâlcea; ec. Ilie Fârtat, judeţul Vâlcea, a ridicat o statuie primar al oraşului Horezu, prof. în memoria Sfântului Voievod dr. Florin Epure, director al Martir Constantin Brâncoveanu. Direcţiei pentru Cultură Vâlcea; Amplasată în faţa Liceului prof. univ. dr. Dinică Ciobotea „Constantin Brâncoveanu”, (Universitatea din Craiova); prof. statuia, operă a sculptorului dr. Gabriel Croitoru (Academia craiovean Rodion Gheorghiţă, Română) şi prof. Eugen Petrescu, a fost sfinţită şi inaugurată cu preşedintele Asociaţiei onoruri militare la 6 iunie 2014. Naţionale Cultul Eroilor „Regina Ceremonia a fost organizată Maria”, Filiala Judeţeană Vâlcea. de Primăria oraşului Horezu n în parteneriat cu Asociaţia Eugen Petrescu Naţională Cultul Eroilor „Regina

26 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR

În ziua de 28 mai 2014, în Sala Coloanelor a Cercului Militar Mangalia, s-a desfăşurat ediţia a doua a concursului de eseuri “Eroul din familia mea”, dedicat Zilei Eroilor. Au luat cuvântul Remus Macovei, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”, filiala Constanţa, Emil Corneliu Ninu, preşedintele subfilialei Mangalia a aceleiaşi organizaţii, cdor. Petrică Pârvu, părintele Vasile Cârlan, cdor.(r) Ploieşti, care a încântat audienţa cu adulţi, locul întâi a fost acordat Nicolae Teodorescu, moderator o doină şi un cântec de cătănie. doamnei Liana Naum, şeful Cercului fiind poeta Emilia Dabu. A urmat Momentul mult-aşteptat a Militar Mangalia, pentru însemnarea un program artistic susţinut de fost, desigur, decernarea premiilor “Suflete regăsite”. Întâlnirea a fost membrii Teatrului de copii “Magic” concursului de creaţie “Eroul din un bun prilej de aducere aminte şi al Cercului Militar Mangalia şi de familia mea”, pe categorii de vârste, de speranţă că nu vom uita niciodată Nicolae Vicol, şeful Cercului Militar gimnazial, liceal şi adulţi. La categoria jertfa înaintaşilor noştri. n SUFLETE REGĂSITE Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte strălucite, Ceptura, un loc binecuvântat de Dumnezeu, Însă triste şi amare... încărcat de istorie, cu dealuri line şi verzi, unde podgorii întinse, plantate cu caişi, migdali şi Grigore Alexandrescu (Umbra lui Mircea. La Cozia) piersici, zâmbesc soarelui în fiecare dimineaţă. O zonă dens populată încă din neolitic, deosebit de În ultimul an m-am gândit foarte des la faptul activă economic de-a lungul secolelor. că va trebui să-mi răspund la o întrebare: Cine Conform unor surse documentare, Ceptura sunt şi de unde vin? înseamnă „cepul pecetluit”. În documentele Această întrebare a devenit deosebit de Moşiei Ceptura, transcrise şi publicate de Dumitru prezentă în mintea şi în sufletul meu mai ales Furtună în anul 1834, se spune că denumirea după ce, anul trecut, de Ziua Eroilor, am asistat localitaţii vine de la Gârla Cepturei. Acesta este la prima ediţie a concursului „Eroul din familia locul în care a venit pe lume bunica mea şi cei mea”. Frânturi de gânduri din copilărie, imagini şase fraţi ai săi. răzleţe mi s-au tot perindat mult timp în gând, Străbunicii mei, Gheorghe şi Maria Şenţaru, până ce am înţeles că trebuie să scriu şi eu despre oameni simpli şi muncitori, trăiau din cultivarea rădăcinile din care am crescut. pământului cu cereale şi viţă de vie. Aveau casa A fost prima dată când m-am apucat să mă în Ceptura de Jos, într-un cătun cunoscut sub interesez îndeaproape şi să mă documentez denumirea de Valea Gardului. despre locul unde s-a născut şi a crescut bunica Străbunica era cunoscută şi sub numele de mea. Mama mamei. Şi am descoperit comuna „moşica”, cum îi spuneau cu respect cei din jur, ea

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 27 Filialele CULTUL EROILOR ajutând la toate naşterile din Într-o după-amiază târzie de sat. toamnă, s-au pomenit bunica Cei şapte copii ai familiei mea şi fetele ei cu el la poartă. Şenţaru se numeau Didina, Era încărcat cu bagaje, luase cu el Elisabeta, Constantin, Elena, tot harnaşamentul pe care îl avea Stelian, Ecaterina şi Dumitru. în primire şi venise pe jos, de la Ecaterina a fost bunica Gara de Sud din Ploieşti până mea, iar fratele ei, pe care aş în cartierul Dorobanţu, unde vrea să îl prezint ca pe Eroul locuiau bunicii mei. Nepoatele, din familia mea, se numea între 3 şi 7 ani, i-au sărit în braţe Dumitru, alintat Mitu. Din “Pe monumentul din curtea Bisericii cu hramul şi l-au întrebat dacă le-a adus amintirile mamei, era un băiat “Trei Ierarhi”, din Ceptura de Jos, se află şi numele struguri de cireşe (le învaţase, ca vesel, harnic şi ascultător, unchiului Mitu: Şenţaru Gh. Dumitru” atunci când venea luna iunie, a care iubea mult animalele şi le îngrijea cu drag. lui cireşar, să le răsfeţe cu crenguţe pe care lega Calul lui gălbior i-a însoţit copilăria şi adolescenţa cireşele în forma de ciorchine). Şi-au luat rămas ca un tovarăş de nădejde, iar pentru porumbeii lui bun, Mitu urmând să plece pe frontul rusesc. Nu a construit un adăpost la uşa coşarului. au ştiut că nu se vor mai vedea niciodată. Străbunicul meu Gheorghe a luptat în Primul În iunie 1941, unitatea sa a fost în primul Război Mondial, iar la întoarcere a primit două eşalon care a traversat Prutul pentru loturi de teren de la Statul Român. redobândirea Basarabiei, pe fondul entuziasmului Din păcate, mezinul familiei, unchiul Mitu, general al armatei şi al unui popor care îşi a rămas orfan de tată la 17 ani, în urma unui redobândea prin luptă demnitatea terfelită prin accident feroviar petrecut la ieşirea din Ploieşti. ultimatumul URSS din iunie 1940. A parcurs Unchiul Mitu a rămas stâlpul casei; ziua lui de luptând cu unitatea sa mii de kilometri, mereu în muncă se întindea de la răsărit pâna la lăsatul linia întâi, ocrotit de dragostea de neam, curaj şi întunericului: aducea apă cu sacaua, cosea, ara credinţa în Dumnezeu. pământul, săpa viţa de vie. De pe front trimitea scrisori în care spunea că Anii au trecut şi Mitu a ajuns la vârsta efectuării este bine, sănătos, să nu se îngrijoreze mama sa şi stagiului militar, fiind fraţii săi, pe care spera repartizat tocmai să-i revadă curând. Şenţaru Gh. Dumitru la Zalău, la artilerie, Nu mai avem unde a devenit unul scrisorile lui; ştim doar dintre cei mai apreciaţi că a căzut prizonier servanţi din unitatea la Cotul Donului, sa. Înainte de plecarea iar un camarad în armată, mama sa i-a supravieţuitor a spus: povestit familiei despre „Mitule, uite ai ridicat comportamentul său casa, n-ar fi bine să te exemplar, cum îi ajuta, însori?” îi încuraja şi îi mobiliza „Nu, mamă, să nu pe ceilalţi să reziste mă plângă şi nevasta şi gerului năprasnic şi copiii”. muncii epuizante. Se apropia războiul Nu a mai scris nimic. şi parcă avea un Destinul lui s-a presentiment. frânt la numai 20 de

28 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 Filialele CULTUL EROILOR ani; s-a prăpădit la fel ca alte mii de prizonieri nenăscuţi. români trimişi la muncă forţată în lagărele ruseşti Nu am o definiţie proprie pentru cuvântul şi şi-a găsit odihna departe de casă, într-un loc EROU; de foarte mică am asociat acest cuvânt cu necunoscut, în pământ străin. Nu a cunoscut nici PATRIA. De multe ori am ascultat vechi cântece căldura căminului la care visa, nici iubirea unei româneşti pe această temă şi mi se par mai soţii, nici zâmbetul copiilor pe care şi-i dorea. actuale şi mai potrivite ca oricând versurile: „Fraţii Porumbeii şi-au luat zborul, calul gălbior nu se noştri ne vor plânge /Ţara nu ne va uita.» ştie unde şi-a găsit sfârşitul. „Ţara” nu l-a uitat pe unchiul Mitu; pe Când mama lui a înţeles că nu mai este în viaţă, monumentul din curtea bisericii cu hramul „Trei a hotărât să îi facă o slujbă de pomenire, pentru Ierarhi” din Ceptura de Jos se află şi numele lui, ca sufletul lui să se odihneasă în pace; are un alături de multe altele, dovada jertfei adusă de mormânt gol alături de mormântul străbunicului comunitatea de aici PATRIEI. meu, la bisericuţa din deal. Iar fraţii... trebuie să mulţumesc iniţiatorilor Aceasta este viaţa lui în puţine cuvinte strânse acestui concurs că ne-au adus aminte să ne laolaltă din aducerile aminte ale mamei mele. aducem aminte. Să reînviem prin cuvântul scris Războiul face victime. Întotdeauna. Sunt cei ce fiecare suflet din sufletul nostru, pierdut în zări şi mor şi cei ce trăiesc cu durerea până la capăt. în negura timpului. Mai mulţumesc Părintelui Ioan Nu pot şi nu vreau să mă gândesc la ce a trăit Şendroiu şi soţiei sale, doamna Rodica Şendroiu, străbunica mea. pentru ajutorul dat în încercarea mea de a-l Nu pot şi nu vreau să accept că aşa ceva s-ar include pe unchiul meu, Dumitru Şenţaru, de pe putea repeta. Valea Gardului, comuna Ceptura de Jos, printre Dar, astăzi, pot şi vreau să le transmit copiilor cei de care ne amintim astăzi ca de Eroul din mei să nu uite de unde vin, să nu uite că ei familia mea! n trăiesc şi pentru unchiul Mitu şi pentru copiii lui Liana NAUM, Mangalia

la toate cercurile „cultul eroilor” din şcoli şi să fie una din Eroul din familia mea modalităţile de comemorare anuală cu prilejul Zilei Eroilor. n Subfiliala Mangalia a despre bunicii şi străbunicii lor Asociaţiei Naţionale Cultul care au participat într-un fel sau Eroilor „Regina Maria” ne altul la ultimul război prin care a propune o antologie de creaţii trecut România. ale elevilor şi cadrelor didactice Este o revigorare a memoriei, din oraş, intitulată „Eroul din dar şi o stimulare a talentului familia mea”. literar, ambele reunindu- Este o iniţiativă lăudabilă, se într-o reuşită benefică: dezvoltată sub îndrumarea alimentarea mândriei naţionale dascălilor, în care au fost din interiorul familiilor. Este implicaţi membrii asociaţiei, cu totul deosebit să te simţi instituţii de cultură şi responsabil şi legat moral şi administraţie locală. A fost o spiritual de trecutul patriei tale, modalitate ingenioasă de a-i prin jertfa părinţilor şi bunicilor stimula pe elevi, uneori şi pe tăi. dascăli, să-şi scrie amintirile pe N-ar fi rău ca această care le mai au şi aşa cum le au experienţă să se generalizeze

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 29 REMEMORĂRI În anul 2013, la Ziua  Armata 6 germană și forțelor sovietice din Frontul Armata 3 română, în Basarabia, 2 Ucrainean dispuse într-un Crucii (14 septembrie), alcătuiau Subgrupul de armate dispozitiv pe două eșaloane, din inițiativa primăriei „D”, comandat de generalul astfel: Petre Dumitrescu, care era și A. în primul eșalon: Vânători-Neamț, primar comandantul A3 române  Armata 4 gardă, între Adriana Petraru - a avut loc  Armata 8 germană și CORNEȘTI și PRUT, pe un front de un ceremonial de pomenire Armata 4 română, în Moldova, circa 35 km; formau Subgrupul de armate  Armata 52 sovietică, între a celor căzuți în luptele din „WÖHLER”, comandat de PRUT și PODU ILOAIEI, pe un front vara anului 1944 pe Dealul generalul Otto Wöhler, care era și de circa 25 km; Căprăriei din Nemțișor. Au comandantul A8 germane  Armata 27 sovietică, între fost prezenți reprezentanți ai autorităților locale din Tg Neamț, Piatra Neamț, Vara anului 1944, profesori de istorie, slujitori ai bisericii din satele Lunca, Nemțișor, Vânători, călugări pe Dealul Căprăriei de la Mânăstirile Neamț și Secu, cetățeni din zonă. Trupele din subordinea PODUL ILOAIEI și NE Tg. Frumos, generalului Wöhler compuse din pe circa 25 km; 25 de mari unități, dintre care 18  Armata 7 gardă, între NE TG. În a doua jumătate a lunii române și 17 germane, asigurau FRUMOS și râul SIRET la sud de aprilie 1944, frontul germano- apărarea sectorului de front PAȘCANI, pe cca 25 km; sovietic se stabilizase pe cuprins între Putna, în Bucovina,  Armata 40 sovietică, între aliniamentul: GURA HUMORULUI și Vest masivul Cornești din PAȘCANI și GURA HUMORULUI, - FĂLTICENI - Nord. Tg. Neamţ - Basarabia. Aripa dreaptă a acestui pe aproximativ 80-100 km. Sud PAȘCANI - Nord Tg. Frumos sector, între masivul CORNEȘTI și B. în al doilea eșalon: - Nord IAȘI - Nord masivul HORLEȘTI, la 15 km NV de IAȘI,  Armata 53 sovietică, la est de CORNEȘTI - ORHEI - cursul inferior era apărată de Grupul de corpuri PRUT, la 35 km NNV de SCULENI; al NISTRULUI - MAREA NEAGRĂ. de armată „MIETH”, comandat de  Corpul 18 blindat sovietic , la Partea de nord-est a teritoriului generalul Fredrich Mieth, în timp 40 km NV de Iași; României fusese ocupată de ce aripa stângă, dintre BOROAIA  Armata 6 Tancuri sovietică, la Armata Roșie, fapt care a creat și PUTNA, revenea trupelor din 50 km N TG FRUMOS; trupelor sovietice condiții compunerea C17 armată german.  Corpul de cavalerie favorabile pentru executarea unor În centrul sectorului delimitat mecanizat, la 40 km NNE operații strategice de amploare. de localitățile HORLEȘTI și PAȘCANI. Pe acest aliniament apărarea BOROAIA, în lungime de 100- Uşor de observat urma să fie asigurată de forțele 110 km, erau dispuse forțele din superioritatea numerică a forțelor Grupului de armate „UCRAINA Armata 4 română comandată inamicului. DE SUD”, comandat de generalul de generalul Mihail Racoviță Armata 4 română urma să Ferdinand Schörner, înlocuit la și apoi de generalul Gheorghe asigure apărarea sectorului dintre 24 iulie 1944, cu generalul Hans Avramescu. HORLEȘTI și BOROAIA cu patru Friessner. Trupele generalului Wöhler corpuri de armată (1,5,6 și 7), cu Forțele de care dispunea erau: trebuiau să facă față mulțimii forțele comandamentelor 103

30 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI

și 104 munte, ale Regimentului 8 grăniceri, precum și cu forțe germane din compunerea Grupului de corpuri de armată „Kirchner”. Situaţia fluidă din estul ţării ce crea pericolul înaintării spre sud a Armatei Roşii a determinat ca mareșalul Ion Antonescu să efectueze o serie de vizite la marile unităţi române şi germane din centrul Moldovei şi Basarabiei, ce formau Grupul de armate „Ucraina de sud”. Prima dintre ele a avut loc în perioada 19-22 aprilie, fiind inspectate marile unităţi din corpurile 1 şi 5 armată, precum şi trupele germane din zonă. În cursul dimineţii de joi, 20 aprilie, Ion Antonescu a vizitat comandamentele corpurilor Din ordinul mareșalului Forțele de care dispunea erau: 5 armată român şi 57 armată fuseseră fortificate două linii de  Comandamentul 104 munte, german. A doua zi, a revenit apărare: între TIMIȘEȘTI și E SĂVEȘTI în zonă, oprindu-se cu întreaga  TG. NEAMȚ-PAȘCANI-IAȘI-  Regimentul 8 grăniceri, între suită, în punctul Păstrăveni, la CHIȘINĂU-TIRASPOL-CETATEA SĂVEȘTI și DRĂGĂNEȘTI circa 4 kilometri de poziţiile ALBĂ  Regimentul 17 infanterie, inamice, apoi s-a deplasat la  FOCȘANI-NĂMOLOASA- între DRĂGĂNEȘTI și BOROAIA comandamentul Corpului 1 BRĂILA  Brigada 7 artilerie grea, armată, dislocat în comuna Pe aceste două linii s-au dispusă la flancul stâng al Armatei Bozieni. construit 1600 de cazemate din 4, între RĂUCEȘTI și BOGDĂNEȘTI beton echipate cu armament În rezerva Corpului 7 armată antitanc și automat. S-au se afla Comandamentul 103 construit cca 60 km șanțuri munte, sub comanda generalului antitanc. Au fost amenajate peste Mihai Cămărașu, dislocat în zona 1800 locașuri de tragere, puncte Topolița, care avea să fie introdus de observare și alte lucrări de în luptă la începutul lunii mai. apărare. Potrivit mărturiilor unor Segmentul de front de care veterani de război din Răucești, ne ocupăm, între TIMIȘEȘTI și trupele noastre ocupaseră poziții BOROAIA, adică flancul stâng al de apărare pe aliniamentul Armatei 4, era apărat de Corpul Pădurea CENUȘA-INGĂREȘTI- 7 armată comandat de generalul Herghelia de cai GRAȘI—Pădurea Gheorghe Potopeanu (până la 15 BOIȘTEA-râul OZANA-linia de august) și apoi de generalul Hugo cazemate care urca pe lângă Schwab, având misiunea de a PÂRÂUL URSULUI-POMETEA- interzice pătrunderea inamicului DEALUL BUBURUZULUI-BĂILE pe direcția DRĂGUȘENI-TG. OGLINZI-Gura VĂII CULEȘA NEAMȚ și de aici spre PIATRA aproape de „BORTA DRACULUI”- NEAMȚ sau spre POIANA TEIULUI. GROȘI-SĂSCUȚA-MOIȘA. Artileria

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 31 REMEMORĂRI sovietică era amplasată după această zonă pentru a inspecta a slobozit asupra noastră o ploaie dealul HERLEA spre BRUSTURI, frontul din Moldova. Armatele de gloanțe, cauzându-ne pierderi sub dealul CURȚII SĂVEȘTI și sovietice ajunseseră aproape de mari. Cu toate acestea, am reușit să capul dealului RĂUCEȘTI și trăgea Iași, iar în zona Oglinzi-Tg Neamț, ne apropiem de el la circa 50-100 spre zona fortificată de la SE de avangarda unor unități sovietice de metri. La primul atac a căzut TG. NEAMȚ. Punctele noastre a reușit să se instaleze temeinic pe vitejește la datorie sublocotenentul de observare erau pe dealul o poziție la circa 1 km est de râul de rezervă Ionescu, comandantul BOIȘTEA, pe culmea PLEȘULUI Ozana „cea frumos curgătoare” – plutonului 1, iar din plutonul meu, și pe DEALUL NEMȚIȘORULUI. cum o descrie Ion Creangă – și satul format din 24 de ostași au mai Rămâneau „neacoperite” multe Nemțișor. După un marș forțat, rămas doar nouă. În amurg, am zone unde inamicul avea batalionul nostru a intrat direct în pornit din nou la atac, fiind sprijiniți amplasate puternice forțe terestre luptă cu inamicul care dispunea de data aceasta, de focul viu, tras și depozite de muniții (RĂUCEȘTII de adăposturi bine întărite, de razant de câteva tunuri antitanc de SUS, de JOS, SÂRBI, BRUSTURI, mitraliere, pistoale automate și germane Bofors. Prinzând curaj, POIANA, GROȘI) de arme cu lunetă. Țin să precizez am atacat impetuos, reușind să Acțiunile de luptă desfășurate că făceam parte din compania dăm peste cap apărarea inamică, în perioada 17 aprilie și 30 mai de cercetare, eram comandant de să le ocupăm poziția de luptă și să 1944 urmăreau consolidarea pluton. Pe 2 mai am primit ordin capturăm un ostaș în vârstă. S-a pozițiilor pe aliniamentul pe care să-mi instalez plutonul pe o poziție lăsat întunericul peste munți și fusese oprită ofensiva sovietică de atac, pe liziera de est a satului văi, compania noastră s-a instalat în condițiile în care inamicul, Nemțișor. Însoțit de sergentul Borza, în apărare, în formă de arici, pe o utilizând tancurile, dezlănțuia comandantul grupei 1, ne-am coastă de deal împădurită cu brazi. o serie de acțiuni ofensive deplasat la fața locului indicându-i Era întuneric beznă. Extenuați locale cu scopul creării unor acestuia sectorul grupei sale. de efortul atacurilor de peste zi, breșe în apărarea noastră unde Deodată, dinspre avanposturile flămânzi – pentru că nu mâncasem să instaleze grupe speciale de inamice de pândă, a pornit o de 24 de ore – zdrobiți de durere cercetași. bubuitură de armă cu lunetă și pentru camarazii căzuți pe câmpul În prima și a doua zi de Paști un glonte nemilos a curmat brusc de luptă, ne-am revenit din această (16 și 17 aprilie) s-au desfășurat viața acestui brav și destoinic stare deprimantă în momentul lupte crâncene, trupele sovietice sergent, care s-a stins în brațele când artelnicii, după mai multe reușind să ocupe satele Răucești noastre. De altfel, acest cartuș căutări, au reușit să dea peste noi, de Sus și de Jos, precum și Oglinzi îmi fusese destinat mie, deoarece aducându-ne mâncarea mult dorită. până la biserică. imediat sovieticii au tras asupra În ziua următoare am reluat Iată ce-și amintea mea cu toate armele automate, dar atacurile străbătând dealuri și căpitanul (r) Gheorghe folosind bine terenul, am reușit să văi împădurite, apărate cu multă Săveanu, fost comandant de scap cu viață. După masa zilei de 2 îndârjire de către sovietici care pluton în Batalionul 111 din mai, am fost trimis de comandantul erau bine adăpostiți în tranșee și Comandamentul 103 munte: de companie, la generalul în cazemate din lemn, acoperite „Pe data de 18 aprilie Cămărașu pentru a ne preciza cu pământ. Luptele erau deosebit 1944, ne-am îmbarcat într-o sectorul de atac. În zorii zilei de 3 de grele. Am dat atac după atac garnitură de tren de marfă, în mai, fără niciun sprijin de artilerie, asupra cazematelor vrăjmașe, dar gara Beiuș, pentru a pleca pe compania noastră a pornit la atac, din cauza copacilor nu puteam frontul Moldovei. Am făcut parte luând creasta în piept, cu flancul folosi grenadele decât puștile și din Batalionul 111 vânători de drept descoperit, împotriva unui armele automate. În sfârșit, după munte, Comandamentul 103 inamic bine adăpostit, la poalele câteva zile, a venit în sprijinul Munte, comandat de generalul dealului Căprăriei. nostru artileria grea care a bătut, Mihai Cămărașu. Pe 23 aprilie am Bravii noștri vânători de munte multe zile la rând, crestele dealului debarcat în Piatra Neamț, ziua în au pornit în iureș năvalnic asupra Căprăriei. Din cauza loviturilor date care mareșalul Antonescu a sosit,în pozițiilor dușmane, dar inamicul de bravii noștri vânători de munte,

32 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 REMEMORĂRI inamicul a fost silit să-și părăsească împădurit cu stejari seculari, în „Pe valea Culeșa și în Borta pozițiile, lăsând în urmă morți și apropiere de „Borta Dracului”, pe Dracului nu se mai vedea decât materiale de luptă. valea Culeșei, Căprărie. Obiectivul fum în urma exploziilor produse Îmi aduc aminte că, pentru inamicului era de a rupe apărarea de bombele incendiare, iar mirosul cucerirea ultimei cazemate, am Corpului 7 armată, de a ocupa insuportabil degajat din trupurile fost nevoiți să apelăm la doi ostași Culmea Pleșului, apoi să coboare carbonizate ale soldaților, germani dotați cu aruncătoare în NEMȚIȘOR-LUNCA-VÂNĂTORI- amestecat cu sulf și pucioasă te de flăcări, cu ajutorul cărora am BRANIȘTE. De aici urmau să sufoca tăindu-ți răsuflarea...” reușit să punem inamicul pe fugă. ocupe valea OZANEI spre TG. Aici, și-au găsit sfârșitul În sfârșit, după mai bine de o NEAMȚ, HUMULEȘTI, unde să facă peste 4000 de ostași români și săptămână de lupte crâncene,în joncțiunea cu trupele sovietice ruși. La 24 august 1944, bravul care a căzut rănit și locotenentul care începuseră atacul dinspre comandant al Corpului 7 armată, (r) Cocoș, epuizați de oboseală RĂUCEȘTII de JOS-GRAȘI-IAZUL generalul Hugo Schwab, aflat în și nesomn, ne-am consolidat MARE, să spargă frontul în acest retragere prin Humulești către apărarea pe aliniamentul cucerit. sector, să traverseze șoseaua punctul său de comandă, evită După data de 15 mai ne-am Pașcani-Tg. Neamț și să înainteze umilința căderii în prizonierat, construit o linie de apărare întărită, pe lângă moara lui Maftei apoi preferând să-și tragă singur un cu tranșee și șanțuri de comunicație pe prundul Ozanei spre BLEBEA- glonț în cap. Își doarme somnul de continui și cu adăposturi solide HUMULEȘTI-OCEA-TOPOLIȚA. veci în liniștea Mânăstirii Agapia. pentru ostași și ofițeri. Încercarea a eșuat, dar Oseminte ale celor căzuți în Evenimentele din preajma zilei înfruntările au fost extrem de luptele din vara anului 1944 pe de 23 august 1944 m-au prins înverșunate. dealul Căprăriei, în Valea Culeșei pe frontul Moldovei, pe aceleași Forțele sovietice au ocupat și la Borta Dracului se mai găseau poziții de pe dealul Căprăriei – culmea dealului și au continuat și după doi ani de la tragicele aproape de Tg. Neamț – în calitate ofensiva coborând în NEMȚIȘOR- încleștări, când au fost adunate de sublocotenent de rezervă, LUNCA unde au fost oprite de de elevii școlii din Oglinzi conduși comandant de pluton. După data trupele române desfășurate pe de învățătorul lor, Ștefan Grecu. de 23 august, unitatea noastră șoseaua MÂNĂSTIREA NEAMȚ- Parte din rămășițele pământești a început retragerea.” (Veteranii, BRANIȘTE-NEMȚIȘOR. Ce-și ale necunoscuților eroi se află pe drumul onoarei și jerfei. De la amintesc veteranii: în micul mausoleu al Mânăstirii Stalingrad la Bătălia Moldovei, „Pe valea Culeșei și în Borta cu hramul Sfintei Cruci, ridicată Editura Vasile Cârlova, București, Dracului s-a declanșat cel mai în 1992, din inițiativa părintelui 1997, p. 416-417) sângeros măcel și s-au purtat cele Ilarion Argatu, în satul Poiana Volumul de amintiri de război, mai cumplite bătălii...” din comuna Brusturi. De cealaltă culese de pasionatul de istorie „Obuzele și bombele ce cădeau parte a pădurii de fagi și stejari, și vrednicul gospodar Dumitru produceau un zgomot infernal, iar prin grija Asociației „În Munții Stan din Răucești (Dumitru copacii loviți de proiectile cădeau Neamțului” condusă de vrednicul Stan, Război blestemat, Editura peste soldații ruși și peste ostașii și inimosul gospodar Nicu Luca, „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamț, români. Peste tot vedeai imagini pe dealul Nemțișorului s-a ridicat 2009), descrie că în zorii zilei de șocante, soldați zdrobiți de arbori, o cruce comemorativă, iluminată 3 iunie 1944, trupele sovietice trupuri sfârtecate de proiectile și de Ziua Eroilor și la Sărbătoarea au declanșat o ofensivă în gura acoperite de pământ, auzeai ostași Înălțării Sfintei Cruci, întru veșnica văii Culeșa, au creat o breșă și care strigau după ajutor să fie scoși pomenire a celor care au plătit au pătruns în dispozivul nostru de sub trunchiurile de copaci...” cu viața lor dăinuirea României de apărare, ocupând o parte din „Proiectilele ce cădeau peste (în text, imagini de la sfinţirea primele tranșee, pe un front de soldații ruși, dar și asupra ostașilor monumentului respectiv). n circa 1 km adâncime.. Susținute români erau devastatoare. Ploua de tanchete, trupele sovietice cu foc din ceruri, era o adevărată Comandor (ret) au înaintat pe coasta dealului Sodomă...” Gheorghe VARTIC

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 33 DOSAR Afiş realizat de Diana Drăghici şi Liviu Neagoe realizat de Diana Afiş Drăghici

34 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR 95 de ani de la înfiinţarea societăţii “Mormintele Eroilor căzuţi în Război” La 12 septembrie 2014 se împlinesc 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii “Mormintele Eroilor căzuţi în Război, instituţie care a funcţionat de la început sub înalta ocrotire a Reginei Maria şi sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României fiind preşedintele executiv al acesteia. Societatea Mormintele Eroilor Căzuţi în Război” s-a născut din nevoia de aliniere a ţării noastre la tratatele de pace impuse statelor participante la Primul Război Mondial privind regimul mormintelor de război, dar şi din datoria naţională de a da o îngrijire pioasă mormintelor eroilor şi de a comemora aşa cum se cuvine faptele şi sacrificiile celor căzuţi pentru Ţară de-a lungul veacurilor. Societatea nu şi-a limitat activitatea strict la cinstirea memoriei eroilor căzuţi în războaie şi la operele închinate acestora, ci şi, aşa cum se arăta în Statutul acesteia, la “comemorarea tuturor oamenilor de seamă ai Neamului, care, prin grai, scris şi fapte, au contribuit, în toate timpurile, la înălţarea ţării noastre de astăzi şi de totdeauna”! Acest dosar este dedicat evenimentului aniversat, dar şi împlinirii unui secol de la declanşarea primei mari conflagraţii mondiale.

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 35 DOSAR

Primul număr al revistei “Cultul Eroilor Noştri”, editată de Societatea “Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”, în Pentru 1919-1920, a fost deschis cu un articol semnat de însăşi Regina Maria, preşedinta de onoare a morţii societăţii, personalitatea care, prin cuvântul şi mai ales prin faptele sale, a reuşit să dea un puternic suflu acţiunilor de noştri cinstire a memoriei eroilor. mulţimile ca să jelească pe cel singura ei dorinţă era să-i plecat, după felul oamenilor de dăruiesc grâu ca să poată duce a gândi, totdeauna prea curând o colivă la biserică, în amintirea din lumea aceasta. fiului ei, mort pentru patrie. Puternicii lumii au fost Cea mai mare cinste însă au aduşi totdeauna la locurile lor avut-o totdeauna cei morţi în de odihnă cu mare pompă şi lupte. În Atena generalii care fală. Regii din Ţările răsăritului nu înmormântau pe cei căzuţi în erau arşi pe rug şi soţiile, robii lupte erau osândiţi la moarte. şi comorile lor erau aruncate Cât de mulţi au murit luptând în flăcări, ca şi bunurile lor în vremea noastră? A mai pământeşti să-i întovărăşească băut oare vreodată pământul pe lumea cealaltă. Vikingii atâta sânge? A mai primit oare nordului, la înmormântare, erau vreodată în sânul lui atâţia îmbrăcaţi în hainele de război şi morţi? cu scutul pe piept erau duşi pe Mormintele de viteji sunt În toate timpurile şi la toate luntrile lor. Luntea aaprinsă era răspândite pe întregul pământ popoarele, cultul morţilor a fost lăsată în largul mării, o făclie şi fiecare ţară îngrijeşte de religia căreia i s-au închinat toţi, uriaşă până ce era curpinsă de mormintele ei. Cu pietate şi cu cei mari ca şi cei umili. valuri împreună cu rămăşiţele smerenie sunt cercetate locurile Toţi au cinstit şi preamărit eroului, cinstit astfel cu drepturi luptelor şi toţi se duc cu flori la morţii, cu obiceiuri şi rituri şi onoruri regale. mormintele vitejilor. păstrate cu evlavie, pentru Cei săraci sunt înmormântaţi Trebuie să ne unim şi noi pomenirea celor duşi din viaţă. mai simplu, dar şi în cea mai să îngrijim de mormintele celor Din vremuri străvechi totdeauna umilă colibă se dă morţilor care şi-au dat viaţa ca ţara şi s-au ridicat monumente ca să cinstea cuvenită; şi cei mai lipsiţi neamul lor să trăiască. Şi noi veşnicească numele morţilor, iar duc la biserică daruri şi pomeni trebuie să înălţăm monumente în regi puternici clădeau, din viaţă, în amintirea morţilor. amintirea lor şi să zidim biserici mormintele în care doreau să-şi În vremea războiului am în care se vor citi rugile pentru afle odihna veşnică. întrebat odată pe o bătrână odihna sufletului lor. Mulţi În palatele regilor ca şi în cerşetoare ce aş putea să fac au murit fără să ştie care va fi colibele celor sărmani se adună pentru ea şi mi-a răspuns că sfârşitul, dacă am biruit sau am

36 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR fost învinşi. Corpurile lor tinere şi nu mai credeau, mă duceam 95 de ani de la zac în pământ şi niciodată nu le printre mormintele celor viteji şi vom mai putea spune că vitejiei credincioşi, mă duceam să stau înfiinţarea Societăţii lor datorăm biruinţa şi că ţara de vorbă cu ei şi le făgăduiam că “Mormintele Eroilor noastră acum este liberă şi mare! voi apăra idealul pentru care au Căzuţi în Război” Unii au murit când totul murit. Mormintele lor simple îmi părea fără nădejde, când dădeau curaj şi putere, spiritele întunericul şi înfrângerea erau lor păreau că sunt lângă mine şi Scurt istoric cea din urmă viziune a lor pe mă sprijină în clipele celor mai 12 septembrie 1919. Prin Înaltul pământ, alţii au căzut văzând groaznice încercări. Fugeam Decret-Lege nr. 4106, Regele razele biruinţii răsărind... la ei, care zăceau în pământ şi Ferdinand recunoaşte calitatea Acum sunt morţi. Liniştea aşteptau ca să nu ni se întunece de “persoană morală” a Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în şi pacea îi acoperă, sunt nădejdea şi ca îndoiala să nu ni Război”. despărţiţi de noi cu o graniţă se strecoare în suflet. Ei păreau 1 aprilie 1920. Apare Cultul pe care n-o putem trece, nu se că toţi aşteaptă ziua cea mare, Eroilor Noştri, publicaţie editată mai împărtăşesc de bucuriile de aceea mai mult ca niciodată de Societatea „Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”. Buletinul are noastre şi de grijile noastre. Ei simt datoria mea să vă chem să pe frontispiciu cuvintele Reginei nu mai pot povesti vitejiile lor mă ajutaţi în această mare operă Maria: Cei ce clădesc pe morţi şi glasurile lor nu se pot uni cu de iubire, prin care vom dovedi trebuie să o facă pentru veşnicie! 24 august 1920. Este adoptată ale noastre în imnurile înălţate recunoştinţa noastră pentru Legea “Pentru cinstirea memoriei slavei! De aceea noi trebuie să aceia care au murit ca idealul eroilor căzuţi”. Prin acest document povestim faptele lor, să săpăm nostru să se îndeplinească şi să se instituie Ziua Eroilor, care numele lor sfinte în piatra trăiască pentru veşnicie. coincide cu ziua Înălţării Domnului. 24 septembrie 1922. Este veşnică, să facem din locurile lor Lacrămile văduvelor, dezvelită Statuia Eroilor R. 2 de odihnă grădini cu flori, unde mamelor, orfanilor vor fi mai Grăniceri din Fălticeni (jud. soarele să întârzie cu bucurie şi puţin amare când vom avea grijă Suceava). păsările să-şi cânte dulcele lor de mormintele vitejilor. n 17 mai 1923. În prezenţa familiei Regale, a membrilor Guvernului, triluri. a corpurilor legiuitoare, în Parcul În zilele cele mai negre ale Maria Carol din Bucureşti, are loc războiului, când mulţi se îndoiau Feb. 1920 ceremonia reînhumării Ostaşului Necunoscut. 18 noiembrie 1923. La Ploieşti este pusă piatra fundamentală a Catedralei Eroilor Prahoveni din războiul de întregire a neamului, 1916-1919, lucrare care va fi încheiată în 1939. 26 septembrie 1926. Are loc solemnitatea inaugurării monumentului ridicat la Regimentul 4 Argeş din Piteşti în amintirea celor 20 de ofiţeri şi 2300 de soldaţi argeşeni căzuţi pe altarul sfânt al Patriei în războiul de întregire a neamului. 2 iunie 1927. Prin Legea asupra regimului juridic al mormintelor

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 37 DOSAR de război, Societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război” îşi schimbă denumirea în Societatea „Cultul Eroilor”. 21 septembrie 1927. Are Jertfa şi loc solemnitatea inaugurării Monumentului Eroilor din Roşiorii de Vede, operă a sculptorului Dumitru Măţăoanu. 14 septembrie 1928. Este Recunoştinţa inaugurată „Crucea Eroilor” de pe Vârful Caraiman (Munţii Bucegi). Împăratului de la Viena nici nu-i autoritate. Timp de cinci sute de Construit între anii 1926-1928, trecea prin gând că, răzbunând ani, europenii au trecut printr-un din iniţiativa Reginei Maria, prin foc şi sabie moartea proces de redescoperire de sine, monumentul este dedicat eroilor arhiducelui moştenitor, va pierde de identificare etnică, culturală, căzuţi în Războiul pentru Întregirea întreaga moştenire. Drama de la religioasă etc., în gruparea Neamului Românesc (1916-1919). Sarajevo a fost, însă, doar un prilej lor etnică de a cărei esenţă şi 1929. Este inaugurat Mausoleul pentru manifestarea unei forţe personalitate macrostructurile de la Soveja. Construit între 1927- 1929 din iniţiativă locală şi cu spre limita ei de acţiune. Poate politice nu ţineau cont. ajutorul Societăţii “Cultul Eroilor”. că şi fără ea, motivele ascunse ale Renaşterea, iluminismul, 13 octombrie 1929. Are Primului Război Mondial ar fi ieşit raţionalismul, romantismul, toate loc solemnitatea dezvelirii din adâncuri şi ar fi spart realitatea au fost etape de regenerare Monumentului Eroilor de la politică europeană, devenită a conştiinţei naţionale prin Turtucaia, ridicat în Cimitirul Bellu caducă şi osificată în timp. redescoperirea rădăcinilor şi Militar, din iniţiativa avocatului Desigur, împăraţii vor fi făcut valorilor ignorate până atunci, prin Emil Ioachimovici, pentru analiza lor, ajungând la concluzia puterea sabiei. cinstirea eroului locotenent Victor Ioachimovici, fiul său, mort în că superioritatea de tip germanic Se împlinesc o sută de ani de luptele de la Turtucaia la 24 august a armatelor imperiale şi forţa la declanşarea Primului Război 1916, cât şi în memoria tuturor economică necesară a le întreţine Mondial, cumplitul măcel care a eroilor căzuţi în acele lupte. sunt suficiente pentru refacerea jertfit milioane de oameni, fiecare 22 mai 1931. Este dezvelit în târzie a unui himeric imperiu dintre ei crezând că se supunea Bucureşti, cu mare ceremonie, roman, dar decizia în sine a fost unei voinţe sfinte, cu scopuri nobile în prezenţa Regelui Carol al II- una subiectivă. Nu este cu nimic şi drepte. Voinţa exista, dar se lea, Monumentul Infanteristului, deosebită de cea a liderului pare că era dincolo de înţelegerea dedicat Regimentului 9 Vânători german de mai târziu, care va noastră şi că nu viza menţinerea de Gardă nr. 2 “Regele Alexandru al Iugoslaviei”. dezlănţui cea de-a doua mare urgie unui trecut ce se obişnuia să se 1 august 1940. Prin Legea mondială. menţină prezent prin terapie asupra regimului mormintelor Este uluitor pentru autarhi, intensivă şi artificii. Popoarele şi operelor comemorative cum îşi văd doar eternitatea lor fierbeau la un loc în focul de război, Societatea „Cultul sacrosanctă şi nu observă că în distrugător, ca schimb sacrificial Eroilor” îşi schimbă denumirea jurul lor lumea creşte altfel şi pentru redesenarea viitoarelor în Aşezământul Naţional „Regina se transformă dincolo de orice hărţi politice ale Europei moderne. Maria” pentru Cultul Eroilor, devenind instituţie a Statului. 4 iunie 1945. Este aprobat Niciodată nu vom avea destule Decretul Lege nr. 440 pentru acordarea calităţii de veteran din războiul din 1913 şi din cele două flori să le presărăm în tăcere peste războaie mondiale. 30 decembrie 1947. Ca efect nenumăratele morminte, ştiute şi al actului de abdicare a regelui Mihai şi al Legii de Proclamare neştiute, ale eroilor neamului nostru!

38 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR

Sângele şi oasele albite de cum se numea el, căci ruinarea vreme marchează toate graniţele generală care a urmat nu mai făcea a Republicii Populare Române, Aşezământul Naţional „Regina europene de astăzi. interesantă numărătoarea eroilor. Maria” pentru Cultul Eroilor devine Încercările ipocrite din ultimele Ei au rămas eroi pentru cei de Aşezământul „Cultul Eroilor”. decenii de a le modifica prin acasă, nu numai fiindcă au murit 8 iunie 1948. În baza Decretului smulgerea unor insule etnice la ordin, ci mai ales că, indirect şi nr. 48 al Marii Adunări Naţionale minoritare se dovedesc a fi implicit, ei au căzut pentru vatra din 29 mai 1948 şi a Deciziei potenţial mai periculoase decât lor strămoşească, indiferent cui Consiliului de Miniştri nr. 297 din îşi imaginează jucătorii. Oare plăteau impozitele cei de acasă. Şi 8 iunie 1948, Aşezământul „Cultul amintirea celor două războaie cu au fost mulţi, aşa cum reiese dintr- Eroilor” este desfiinţat, patrimoniul său fiind trecut la Ministerul imensul lor tribut de sânge va fi un cântec maramureşan: Trimăs-o- Apărării Naţionale. suficientă pentru redeşteptarea mpăratu carte / La fetele de pe sate 28 mai 1949. În cadrul Muzeului raţiunii? / Să se-mbrace numa hie (în negru- Militar Naţional este înfiinţat Biroul Am marcat şi noi, timid şi n.r.) / C-or murit feciori o mie/. Cultul Eroilor. nesemnificativ, centenarul Anul 1916 a aruncat România 1949. Prin Decretul-lege nr. 71, declanşării primei conflagraţii pe talerul balanţei, căci venise Ziua Eroilor este stabilită pentru mondiale. Statul român a ales vremea sacrificiului, dacă se data de 9 mai. dorea integrarea românităţii 1 septembrie 1951. Se intracarpatice într-un stat naţional. înfiinţează, în cadrul Muzeului Militar Central, Serviciul Operelor Despre Basarabia nu putea fi Comemorative Militare de Război vorba, deoarece Rusia ţaristă era (S.O.C.M.R.), care continuă, în noile cu noi în aceeaşi alianţă. Doar condiţii, activitatea Aşezământului pronia cerească şi incertitudinea “Cultul Eroilor”. vremurilor de care au ştiut să 19 iulie 1952. Prin Hotărârea profite nişte minţi luminate au Consiliului de Miniştri nr. 948 se făcut ca Basarabia şi Bucovina să decide: Cimitirele eroilor ostaşi rotunjească România Mare. români, precum şi cimitirele eroilor ostaşi ai armatei sovietice Am trecut la atac pe linia căzuţi în războiul antifascist şi despărţitoare a Carpaţilor, animaţi aflate pe teritoriul Republicii de visul reîntregirii frăţeşti, dar Populare Române vor fi îngrijite şi mai mult cu entuziasmul şi cu administrate de către comitetele credinţa, decât cu armele şi executive ale sfaturilor populare echipamentul. Politicienii de atunci sau orăşeneşti în raza cărora se atunci neutralitatea. Nu era pregătit ca şi cei de astăzi, în patriotismul găsesc. de război şi îi era foarte dificil lor de tribună, investiseră mai 22 spre 23 decembrie 1958. Monumentul funerar al Ostaşului să aleagă tabăra în care să intre, mult în declaraţiii politice decât în Necunoscut este strămutat, având în vedere că românitatea era pregătirea şi modernizarea efectivă noaptea, la Mausoleul din împărţită în două, de Carpaţi şi de a armatei. Tunurile războiului se Mărăşeşti. Prut. auzeau la Bucureşti, dar bubuitul 6 august 1968. Prin circulara Au fost doi ani de plugărit şi de lor nu reuşise să desfacă suficient Consiliului de Miniştri nr. 17632 şi gândire politică şi strategică pentru băierile pungii. prin Proiectul de H.C.M. “privind Regat, în timp ce apusul european Alianţa în care eram, realmente trecerea cimitirelor eroilor români sângera abundent pe câmpurile de era departe, noi rămânând alipiţi şi sovietici din administrarea sfaturilor populare în administrarea luptă. de o Rusie bântuită de revoluţii M.F.A”, se încearcă o reconsiderare şi în care istoria ne învăţase să Românii din Ardeal, Banat, a acţiunilor de cinstire a eroilor şi a Bucovina şi Basarabia au intrat nu prea avem încredere, chiar regimului operelor comemorative însă în cămaşa morţii, ei fiind dacă aveam înţelegeri parafate. de război, ajunse, în câţiva ani, la o în subordinea împăraţilor. Nu Armata s-a trezit singură, luptând stare deplorabilă. În aceste condiţii, ştie nimeni câţi au murit pentru cu o forţă copleşitoare. Ne-au se înfiinţează Secţia Tradiţii Eroice gloria împăratului, indiferent întâmpinat fraţii intracarpatici din Direcţia Superioară Politică a

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 39 DOSAR

cu ramuri şi flori, cu pâine şi sare, Dar, într-o zi, Dumnezeu a Armatei. dar nu era destul, deoarece fraţii trecut pe linia frontului de la 18 septembrie 1974. Este şi bărbaţii în putere erau soldaţi Oituz, Mărăşti, Mărăşeşti, apăsând inaugurat Monumentul Ostaşului Român din oraşul Sf. Gheorghe, pe cealaltă parte a tranşeelor. nevăzut cu degetul pe balanţa judeţul Covasna. Am vrut să ne apărăm ţara de sorţii. Şi ea s-a înclinat miraculos. 23 octombrie 1975. Prin inamicul stârnit de îndrăzneala Soldaţii români îşi recapătă suflul Decretul Consiliului de Stat nr. noastră, pe linia Carpaţilor. Nemţii eroic şi se ridică din epuizare şi 117 este reglementat regimul aveau alte planuri. Ne-am trezit deznădejde, din neajunsuri şi mormintelor şi operelor cu hotarul de sud ameninţat şi foame, reuşind să rupă gulerul de comemorative de război. descoperit, deoarece englezii nu oţel al morţii. Incredibila maşinărie 25 octombrie 1991. Mormântul se grăbeau să debarce în Grecia şi de război a lui Mackensen se Eroului Necunoscut este readus în Bucureşti şi este reamplasat în să redirecţioneze forţele inamice gripează, se întoarce şi se retrage Parcul Carol I, la cca 250 m de locul din Balcani. Singuri şi vulnerabili, de unde a venit. Dincolo de această iniţial. În 25 noiembrie 2006, la copleşiţi din toate punctele de metaforă, lucrurile sunt mai iniţiativa Oficiului Naţional pentru vedere, am fost nevoiţi să ne complexe. Cultul Eroilor, mormântul este retragem pas cu pas, luptând Mormane de oase sunt puse mutat pe vechiul amplasament. pentru fiecare palmă de pământ. temelie românească la mausolee 19 noiembrie 1991. Se Tot acest drum dureros al retragerii şi catedrale şi, sprijinită de ele, înfiinţează „Comitetul Naţional e presărat de cimitire şi morminte, România se întindea a libertate pentru Restaurarea şi Îngrijirea de durere şi disperare. spre Tisa şi Nistru, fără a avea încă Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor, prima organizaţie care Aproape în pragul disoluţiei puterea legală de-a se închega într- are ca activitate de bază cinstirea statale, administraţia şi armata s-au un stat mare şi firesc. memoriei eroilor. Primul preşedinte retras în spaţiul de supravieţuire După război, nimic n-a mai al CNRÎMCE: general de corp de al Moldovei. Trupele s-au înfipt fost în România ca înainte. După armată (ret.) Stelian Popescu. cu disperare în dealurile ce dezmeticirea ce-a urmat păcii, Organizaţia funcţionează sub marcau poarta de intrare. Luptau a sosit vremea amintirii şi a patronajul Ministerului Apărării şi mureau, răpuşi de gloanţe recunoştinţei. Sacrificiul nu cere Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii şi epidemii, având conştiinţa recunoştinţă, dar noi avem datoria Ortodoxe Române. 9 septembrie 1993. Prima sacrificului sacru, asemenea recunoştinţei. Conferinţă Naţională a CNRÎMCE, grecilor antici de la Termopile. Cea mai mare ofrandă adusă organizată la Palatul Cercului Eram tot singuri, căci ruşii - aliaţii de urmaşi sacrificiului a fost Marea Militar Naţional, Sala „Alba Iulia”. noştri - alergau cu săbiile scoase Adunare de la 1 decembrie 1918, Participă preşedinţii şi secretarii să decapiteze vulturul lor bicefal şi prin care s-a consfinţit paşnic şi celor 36 de filiale judeţene să aleagă, pe regimente, fie chiar şi prin voinţă populară Unirea. Acei înfiinţate până în acel moment. dintre generalii români, câte un ţar minunaţi visători încinşi cu tricolor, Conferinţa hotărăşte intervenţia de pentru noua lor republică. de la Alba Iulia, de la Chişinău şi urgenţă la Parlamentul României Moarte şi sânge, durere şi Cernăuţi au avut forţa sacră de a pentru elaborarea şi aprobarea legii privind regimul operelor suferinţă, boli şi deznădejde, şi o reuni românitatea într-un stat al ei. comemorative de război. Este regină îmbrăcată în alb, ce trecea Ordinea primordială pierdută de-a aleasă componenţa noului organ printre răniţi, dându-le speranţă lungul istoriei se restabilea astfel. de conducere. şi încredere, şi mai mulţi preoţi Acesta e sensul profund al 7 august 1994. Staţia de cale ce dezlegau prin tranşee porţile sacrificiului din Primul Război ferată „Doaga” primeşte denumirea Raiului pentru cei sacrificaţi pe Mondial şi fără acest gest politic de „General Eremia Grigorescu”. altarul patriei. Printre căzuţii obiectivare a Recunoştinţei, totul ar Are loc festivitatea dezvelirii emblematici e şi Ecaterina fi fost în zadar. basoreliefului turnat în bronz cu chipul generalului, precum şi Teodoroiu, dăscăliţa de la Tg. Jiul Se cuvenea ca amintirea marelui a unei plăci comemorative. Cu eroic, ce lăsase în ţărână 280 de sacrificiu să fie păstrată exemplar ca această ocazie, Biroul Executiv eroi pentru a apăra oraşul şi a act de spiritualitate şi recunoştinţă, Central al Comitetului Naţional întârzia înaintarea nemţească cu prin conservarea mormintelor de pentru Restaurarea şi Îngrijirea aproape o lună. război, prin ridicarea de semne

40 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR durabile la căpătâiul celor căzuţi, Şi nu e rău acest lucru, în pofida de monumente, cruci şi mausolee. orgoliilor ce domină o parte Monumentelor şi Cimitirelor Astfel se ridicau temple decente sau alta. Până la urmă, nu câte Eroilor a organizat, în chiar sala pentru sfinţii naţionali ce s-au zidit organizaţii sunt este important, de aşteptare a gării, cu sprijinul Muzeului Militar Naţional, o în pereţii ţării. ci mai ales câte urme de eroi nu expoziţie despre viaţa şi faptele Patriarhul şi Regina, miniştri şi lăsăm să dispară şi câtă educaţie generalului Eremia Grigorescu. primari, dascăli şi preoţi, doamne prin şcoli facem pentru menţinerea 1995. Prin legea nr. 48, Ziua din înalta societate şi-au dat amintirii lor în cotidianul dezolant. Eroilor, care coincide cu Înălţarea mâna într-o asociere menită să-i Un lucru este cert. Sacrificiul a Domnului, este proclamată ţină pe eroi în amintirea noastră, fost imens, este sacru şi de neatins, sărbătoare naţională. ca argument de etică, onoare, iar recunoştinţa noastră departe de 4 octombrie 1995. La sfinţenie şi motivare a datoriei de a-i fi pe măsură. Fără voinţă politică, complexul de protocol „Haiducul” al Ministerului Apărării Naţionale a-şi apăra ţara şi neamul. aşa cum a fost ea în perioada are loc a doua conferinţă A doua mare conflagraţie interbelică, fără sprijin şi finanţare, naţională a Comitetului Naţional mondială a adăugat cu prisosinţă fără un fior emotiv care să fie pentru Restaurarea şi Îngrijirea sacrificiu şi eroi la ceea ce pământul întreţinut cu decenţă, Recunoştinţa Monumentelor şi Cimitirelor acesta dobândise ceva. Câteva noastră se rezumă la bunăvoinţă şi Eroilor. părţi de Românie au căzut din cuvinte. Ar fi păcat însă ca dintr-o 29 octombrie 1995. Staţia c.f. marele arbore, dar românitatea mişcare benefică, aşa cum a fost Ghilvaci primeşte numele „General a rămas. Ideologia străină ne-a Aşezământul Naţional “Regina Gheorghe Avramescu”. otrăvit spiritualitatea şi ne-a impus Maria” pentru Cultul Eroilor, să ne 6 iunie 1996. Festivitatea dezvelirii Monumentului General discriminarea eroică, obligându-ne subţiem în timp, până la a rămâne Ioan Dragalina, din localitatea cu să ne împărţim Căzuţii pentru Ţară doar o pomenire anuală de Ziua acelaşi nume, ridicat prin grija în buni şi răi. Până şi patriotismul Înălţării. Biroului Executiv Central al ANCE era împărţit în superior şi inferior, Niciodată nu vom avea destule cu sprijinul Protoereului judeţului după cum era clasa conducătoare. flori să le presărăm în tăcere peste Călăraşi, Preot Dumitru Păun. Prăbuşirea comunismului a nenumăratele morminte, ştiute 8 august 1996. Staţia Unghenii făcut posibilă reluarea unei tradiţii, şi neştiute, ale eroilor neamului de Mureş primeşte numele prin înfiinţarea Asociaţiei Naţionale nostru! n „General Nicolae Dăscălescu”. 28 august 1997. A treia Cultul Eroilor şi a Oficiului Naţional General de brigadă (r) conferinţă naţională a Comitetului pentru Cultul Eroilor, doi fraţi ce Grigore BUCIU Naţional pentru Restaurarea se revendică de la aceeaşi mamă. şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor. Se aprobă hotărârea de schimbare de denumirii CNRÎMCE în Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”. Noul preşedinte ales: colonel (ret.) Petre Stoica. 27 septembrie 1997. Ceremonie de sfinţire a Cimitirului „Şarja de la Prunaru” din satul Prunaru, comuna Bujoreni, Teleorman, amenajat la iniţiativa ANCE, după un proiect Aşezământul Naţional propriu, împreună cu Consiliul Judeţean Teleorman, ambele “Regina Maria” contribuind cu fonduri băneşti. pentru Cultul Eroilor a 23 aprilie 1999. Staţia de organizat, la sediul său cale ferată Preajba primeşte numele „Sublocotenent Ecaterina din str. Sapienţei nr. 5, Teodoriu”. un muzeul al eroilor. n 21 mai 1999. Staţia de cale ferată Băceşti primeşte numele

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 41 DOSAR

„Mareşal Constantin Prezan”. 6 iunie 2002. La Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti are loc adunarea festivă cu ocazia Instituţia Cultul Eroilor împlinirii a 5 ani de la reluarea activităţii revistei „România Eroică”. La eveniment este prezent şi poetul basarabean Grigore Vieru. 30 septembrie 2003. Este în perioada interbelică adoptată Legea nr. 379 privind regimul mormintelor şi operelor Până la Primul Război Mondial era şi preşedintele Societăţii de comemorative de război. (1916-1919), românii îşi pomeneau Cruce Roşie din România. În timpul 29 aprilie 2004. Hotărârea de eroii în prima sâmbătă a morţilor războiului cucerise veneraţia Guvern nr. 635 pentru aprobarea din an. Imediat după război, întregului popor prin grija purtată Regulamentului de organizare şi cinstirea memoriei eroilor căzuţi pe zecilor de mii de soldaţi răniţi şi funcţionare a Oficiului Naţional câmpurile de onoare a căpătat o bolnavi, la căpătâiul cărora a fost pentru Cultul Eroilor - organ formă organizată. de multe ori prezentă în spitalele de specialitate al administraţiei Instituţia care şi-a asumat de campanie. publice centrale, cu personalitate nobila misiune de a îngriji şi a Preşedintele executiv al juridică, în subordinea Guvernului proteja mormintele şi operele Societăţii era Î.P.S. Mitropolitul (ulterior, a Ministerului Apărării comemorative de război s-a numit Primat Miron Cristea, devenit Naţionale). Societatea Mormintele Eroilor ulterior Patriarh al României. 20 octombrie 2004. Are loc a patra conferinţă naţională a Căzuţi în Război. Înfiinţată prin Din Comitetul Central făceau Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”. Înaltul Decret Lege nr. 4106, din parte: ministrul de război, cel 24 ianuarie 2005. La Muzeul 12 septembrie 1919, semnat de al internelor, al domeniilor, al Militar Naţional din Bucureşti Regele Ferdinand, societatea era cultelor, al lucrărilor publice, are loc festivitatea de înmânare chemată ca, prin opera sa, „să ministrul muncii şi ocrotirii a Ordinului „Meritul Cultural” şi vorbească viitorimii despre jertfele şi sociale, şeful Marelui Stat „Medalia „Meritul Cultural” clasa a izbânzile noastre, despre frumuseţea Major al Armatei, comandantul III-a unui număr de 25 de membri virtuţilor ostaşilor şi despre Corpului Jandarmeriei Rurale, ai ANCE. nezdruncinata tărie a sufletului comandantul Corpului Ziua Eroilor, 2005. Din iniţiativa românesc, unul şi indivizibil de-a Grănicerilor, secretarul general Oficiului Naţional pentru Cultul pururi.” al Ministerului de Război şi un Eroilor sunt editate primele În 1924, Societatea a dobândit întreguri poştale cu tematică personalitate juridică. Potrivit art. istorică sub egida Romfilateliei. 3 din Statutul Societăţii, scopurile 4 august 2005. Hotărârea nr. 898 acesteia erau: a) de a descoperi locul privind modificarea şi completarea unde există mormintele celor căzuţi Regulamentului de organizare şi pentru patrie; b) de a aduce acestor funcţionare a ONCE. 8 august 2005. Prima tabără morminte îmbunătăţirile necesare: de copii organizată de O.N.C.E. ziduri împrejmuitoare, cruci, pietre pentru îngrijirea mormintelor funerare, monumente, mausolee, eroilor români şi străini înhumaţi troiţe, capele, împodobiri cu plantaţii pe teritoriul ţării noastre îşi încheie şi arbuşti; c) de a lua măsuri ca ziua activitatea. Organizarea acestei comemorării eroilor să fie serbată cu acţiuni a urmărit stimularea mare fast religios, şcolar, naţional şi spiritului civic al tinerei generaţii militar. prin cultivarea respectului faţă de Fondurile Societăţii proveneau eroii care s-au jertfit în războaie. din subvenţii, donaţii şi legate, Copiii au participat la îngrijirea cotizaţii etc. parcelelor româneşti şi sovietice Societatea funcţiona sub înaltul din Cimitirul Municipal Oradea şi a patronaj al Reginei Maria, ca parcelelor româneşti din comuna Sediul Aşezământului Naţional “Regina Maria” preşedinte de onoare. Regina Maria pentru Cultul Eroilor, aşa cum arăta în 1943.

42 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR profesor universitar ales de şi mormintelor ostaşilor „supuşi ai Nojorid şi din oraşul Beiuş. colegii săi. fostelor state beligerante – amice 4 noiembrie 2005. Este dezvelit Familiile celor căzuţi în război şi inamice – situate pe teritoriu Monumentul Eroilor Italieni din (părinţi, soţii, copii) erau de drept român”, care aveau „acelaşi regim cimitirul “Eternitatea” din Galaţi. membri activi, cotizaţia fiind ca şi mormintele naţionale, sub Construit în anii 1920 de către facultativă. condiţia reciprocităţii”. comunitatea italiană din oraş, Organale de conducere ale În privinţa ceremonialurilor monumentul, în care sunt depuse Societăţii erau adunările generale de înhumare, acestea se puteau osemintele a 13 eroi italieni căzuţi şi comitetele regionale, judeţene desfăşura după un program stabilit în Primul Război Mondial, a fost şi comunale, subordonate de Societate. Ulterior, în cimitirele restaurat prin grija Asociaţiei “Casa Comitetului Central. Membrii eroilor aveau dreptul de a fi Italia” din Galaţi. tuturor comitetelor erau numiţi din înhumaţi veteranii şi invalizii din 8 noiembrie 2005. Este oficiu de Ministerul de Război şi războiul de reîntregire, precum şi semnat, la Bucureşti, Acordul între confirmaţi de adunarea generală a surorile de caritate, infirmierele şi Guvernul României şi Guvernul Societăţii. cercetaşii care au luat parte la Federaţiei Ruse privind regimul Reglementată şi împuternicită război, dacă îşi exprimau dorinţa juridic al mormintelor şi operelor prin Înaltul Decret nr. 3530, înainte de moarte. comemorative de război româneşti aflate pe teritoriul Federaţiei din 24 august 1920, Legea În niciun caz nu se permitea Ruse şi ruseşti aflate pe teritoriul pentru cinstirea memoriei eroilor ca în cimitirul eroilor sau României. prevedea construirea în Bucureşti în parcela din cimitirele de 13 decembrie 2005. Are a unui edificiu comemorativ al garnizoană rezervată eroilor să loc semnarea, la Bucureşti, a războiului de unitate naţională, fie înhumate alte persoane decât protocolului de colaborare cuprinzând un Cenotaf, deasupra cele menţionate anterior. Cei care între conducerea ANCE „Regina căruia să fie depusă „Cartea de încălcau aceste prevederi erau, Maria” şi reprezentanţii Uniunii Aur”, conţinând numele celor conform Codului Penal, pedepsiţi Participanţilor la Conflictul morţi pentru patrie; ridicarea cu închisoarea de la trei luni la Militar (1991-1992) din Republica de monumente comemorative un an – vinovaţii fiind consideraţi Moldova. în toate localităţile unde s-au profanatori. 1 iunie 2006. Este inaugurat desfăşurat acte de eroism ale Comitetul Central şi comitetele Cimitirul de Onoare de la Ţiganca neamului; construirea, întreţinerea teritoriale aveau obligaţia de a (R. Moldova), unde sunt înhumaţi şi înfrumuseţarea mormintelor şi întocmi un istoric al Societăţii, cu 1020 de eroi români căzuţi în cimitirelor ostaşilor morţi atât în scopul de a oferi cercetătorilor luptele din vara anului 1941. ţară, cât şi în străinătate de către şi generaţiilor viitoare o sursă 25 octombrie 2006. Are Societatea Mormintele Eroilor de informaţii asupra cultului loc ceremonia dezvelirii Căzuţi în Război, sub directa eroilor noştri: amintiri ale Monumentului Eroilor Români de la Erevan (Armenia), prima operă conducere a Ministerului de Război; supravieţuitorilor despre faptele lor comemorativă de război ridicată în comemorarea în fiecare an a de vitejie şi ale camarazilor căzuţi; fostul spaţiu sovietic în memoria eroilor, de Ziua Înălţării Domnului, memorii despre viaţa în prizonierat; celor 90 de militari morţi în lagărul decretată ca sărbătoare naţională; fotografii, schiţe de război, desene de prizonieri din această localitate înfiinţarea în fiecare comună a şi corespondenţă de pe front etc. în anii 1944-1948. unui registru numit „Cartea de Aur”, Societatea a editat un 26 octombrie 2006. Are loc păstrat în localul primăriilor, în sala „buletin literar de propagandă şi ceremonia de dezvelire şi sfinţire a de onoare. informaţiuni” denumit Cultul Eroilor Monumentului-osuar din Pietreni- Familiilor celor morţi în război Noştri (1919), ulterior România Cocargea, judeţul Constanţa, li se decerna o diplomă specială Eroică (1928), publicaţie menită închinat eroilor căzuţi în Dobrogea (conform Î.D. nr. 795 din 19 iulie a fi răspândită „în toate căminele în luptele din Războiul de Întregire 1919). Dreptul de a o primi (şi celor cu dor de ţară şi cu mândria a Neamului (1916-1919). În luptele moşteni) revenea: soţiei, copiilor, faptelor de seamă”. Revista a avut de la Pietreni (Cocargea) s-au părinţilor şi fraţilor. un nucleu de colaboratori de mare înregistrat peste 70 de morţi, 50 de Nu erau uitaţi nici ostaşii români valoare, în frunte cu Regina Maria, dispăruţi şi aproximativ 1000 de „căzuţi pe pământ străin”, după Patriarhul Miron Cristea, Octavian răniţi. cum o atenţie similară se acorda Goga, Radu Rosetti, Camil Petrescu, 28 octombrie 2006. Are loc ceremonia sfinţirii Cimitirului

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 43 DOSAR

Nichifor Crainic, I. G. Duca, Mircea necesare amenajării cimitirelor (parcelei) Eroilor Români de la Sommerein (Austria), reabilitat cu Dem. Rădulescu şi alte personalităţi şi operelor comemorative, sprijinul financiar al ONCE. Aici îşi civile şi militare, oameni de cultură precum şi subvenţiile acordate dorm somnul de veci circa 200 de şi artă. „România Eroică” a fost Societăţii pentru a-şi putea militari români morţi în lagărul cronicarul marilor acţiuni ale îndeplini atribuţiile. Totodată, se de prizonieri din localitate în anii Societăţii „Cultul Eroilor”. asimilau mormintele de război, 1944-1945. Societatea avea dreptul să mormintele cercetaşilor şi ale 22 noiembrie 2006. Legea realizeze insigne, medalii, diplome, oricăror persoane care au căzut nr. 429 pentru modificarea cu obligaţia ca membrii săi, la îndeplinind un serviciu comandat Legii nr. 379/2003 privind înscriere, să primească contracost o sau voluntar pentru apărarea regimul mormintelor şi operelor insignă cu sigla sa. patriei, mormintele invalizilor comemorative de război. În anul 1921 s-a realizat Semnul de război, precum şi cele ale 25 noiembrie 2006. Are loc o Aducerii Aminte – o placă de bronz românilor de pretutindeni care nouă ceremonie de strămutare sau ceramică pe care o primea au căzut de-a lungul veacurilor a Mormântului Ostaşului fiecare familie, care era aşezată pe pentru neatârnare. Prin această Necunoscut la locul iniţial, din prispele sau faţadele caselor, unde ultimă prevedere, legea din 1927 1923, pe esplanada din faţa au trăit eroii căzuţi în războiul încerca să facă dreptate unui lung Memorialului Eroilor Neamului. pentru întregirea neamului. şir de eroi ai neamului care prin 5 decembrie 2006. Are loc ceremonia dezvelirii şi sfinţirii Ca semn al recunoaşterii vitregia veacurilor trecute nu Monumentului eroilor români de activităţii desfăşurate de cetăţeni, au avut dreptul la monumente la Zwickau (Germania), restaurat conducerea Societăţii avea dreptul comemorative. cu finanţarea ONCE. Situat în să-i propună pentru a fi decoraţi Este important de subliniat cimitirul central din localitatea pentru merite deosebite în că specificarea din lege, potrivit respectivă, monumentul străjuieşte activitatea de cinstire a memoriei căreia monumentele şi cimitirele mormintele a 217 militari români eroilor. comemorative de război morţi în lagărul de prizonieri din În 1927 este publicată în se vor bucura de o atenţie Zwickau în anii 1917-1918. Monitorul Oficial nr.119, din 2 deosebită, nediscriminatorie, 7 martie 2007. Hotărârea de iunie, Legea asupra regimului se fundamenta pe o realitate Guvern nr. 252 pentru modificarea monumentelor de război din consacrată în practica Regulamentului de organizare şi România, votată în unanimitate de românească, atât de plastic funcţionare a Oficiului Naţional corpurile legiuitoare. Prin această exprimată de Patriarhul Miron pentru Cultul Eroilor, aprobat prin lege, Societatea „Mormintele Cristea în prefaţa unui album Hotărârea Guvernului nr. 635/2004. Eroilor Căzuţi în Război” se dedicat mormintelor de război ale 13 iunie 2007. Hotărârea transformă în Societatea „Cultul soldaţilor germani din România: „In nr. 588 pentru modificarea Eroilor”, menţinându-şi calitatea de faţa morţii, ce i-a ajuns pe inamici Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional persoană juridică acordată anterior. pe câmpul de luptă, încetează toată pentru Cultul Eroilor, aprobat prin Legea stabilea modalitatea rivalitatea, duşmănia şi furia lor de Hotărârea Guvernului nr. 635/2004. de expropriere a terenurilor răzbunare. Şi inamicii de odinioară 10 octombrie 2007. Prin Hotărârea Guvernului României nr. 1222, se instituie Ziua Veteranilor de Război din MApN şi MAI, care se sărbătoreşte, în fiecare an, la 29 aprilie. 3 noiembrie 2007. Este Capela şi troiţele inaugurat Cimitirul Internaţional comemorative de Onoare „Mircea cel Bătrân“ din faţa sediului din localitatea Mircea Vodă Aşezământului (jud. Constanţa), cel mai mare Naţional “Regina Maria” aşezământ funerar de război din pentru Cultul România. Amenajat în anul 1926 Eroilor, str. cu sprijinul Armatei, cimitirul Sapienţei nr. 5, adăposteşte osemintele a peste aşa cum arătau în 1943.

44 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR odihnesc acum în mormintele din a Monumentelor Publice erau 5.300 de militari români, ruşi, acelaşi cimitir de onoare, îngrijit împuternicite să autorizeze germani, sârbi, bulgari şi de alte operele comemorative de de aceeaşi mână creştinească a naţionalităţi, căzuţi în luptele din membrilor Societăţii „Cultul Eroilor”. război ce urmau a fi construite: Dobrogea în prima conflagraţie Iar alţii îşi dorm somnul de veci chiar monumentul în sine, mondială. Programul de în acelaşi mormânt comun, într-o amplasamentul, inscripţiile şi reabilitare, care a vizat readucerea frăţească îmbrăţişare, drept simbol al însemnele ce urmau să se aplice ansamblului la forma iniţială, a paşnicei şi durabilei convieţuiri care pe acesta. fost finanţat de Oficiul Naţional ar trebui să existe între popoare şi Războiul care bătea la uşă şi pentru Cultul Eroilor, de Instituţia ţări. Să ne dăm deci toţi conducătorii evenimentele dramatice care Prefectului, Consiliul Judeţean popoarelor silinţa de a contribui la au urmat au făcut ca unele din Constanţa, Arhiepiscopia Tomisului înfrăţirea lor şi la paşnica rezolvare prevederile acestei legi să nu şi Primăria Mircea Vodă. a divergenţelor şi conflictelor dintre prindă viaţă. 9 noiembrie 2007. Este semnat, ele pe timpul scurtei vieţuiri a omului După abdicarea Regelui Mihai I la Budapesta, Acordul între pe acest pământ, împlinind porunca şi proclamarea Republicii Populare Guvernul României şi Guvernul Sfintei Scripturi…Şi pe pământ pace, Române, Aşezământul a trebuit Republicii Ungare privind regimul între oameni bună voie”. să scoată din titulatura sa numele juridic al mormintelor de război. După 13 ani de aplicare, s-a Reginei Maria. La 8 iunie 1948, ca 21 noiembrie 2007. Este inaugurat noul amplasament al simţit nevoia ca legea să fie urmare a Decretului nr. 48 al Marii monumentului ,,Ultimul Străjer al Adunări Naţionale din 29 mai 1948 revăzută şi completată. Drept Capitalei“ – în faţa aeroportului urmare, prin Decretul-Lege nr. 424 şi a Deciziei Consiliului de Miniştri “Aurel Vlaicu” – şi are loc ceremonia asupra regimului mormintelor şi nr. 297 din 8 iunie 1948, acesta este de reînhumare a osemintelor operelor comemorative de război, desfiinţat, întregul său patrimoniu sergentului erou Păianu Nicolae. promulgat de Regele Carol al fiind trecut la Ministerul Apărării 7 decembrie 2007. Are II-lea, la 1 august 1940, se pune Naţionale. Tot atunci şi-a încetat loc ceremonia de sfinţire a capăt activităţii Societăţii. Locul ei activitatea şi revista România Mausoleului Eroilor din Giurgiu, era luat de Aşezământul Naţional Eroică. restaurat prin grija Oficiului „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, Opera Societăţii Cultul Eroilor Naţional pentru Cultul Eroilor şi a nume acordat în memoria Reginei nu a însemnat doar împlinirea Consiliului local Giurgiu. Maria, decedată la 18 iulie 1938. unei îndatoriri de pietate şi 6 martie 2008. Este semnat, la În linii generale, definirea recunoştinţă faţă de cei căzuţi, ci Bucureşti, „Acordul între Guvernul obiectului legii – mormintele şi de concentrare a acestor pilde României şi Guvernul Republicii eroilor, indiferent de etnie, de eroism şi locuri de onoare, de Ungare privind regimul juridic al religie sau naţionalitate – este unde să influenţeze generaţiile mormintelor române de război din identică cu prevederile legislaţiei viitoare. Ea este piedestalul pe Republica Ungară şi al mormintelor ungare de război din România“. Pe precedente. Ca o noutate, articolul care trebuie să se edifice întreaga teritoriul Republicii Ungare sunt noastră conştiinţă naţională pentru 4 al noului Decret denumeşte înhumaţi peste 13.000 de militari şi ia sub protecţie operele ca, la lumina trecutului glorios, să români în 479 de cimitire, dintre comemorative de război, în pregătim temeinic viitorul sufletesc care cel mai important ca mărime categoria cărora sunt enumerate: al Neamului, a cărui unitate este cel de la Ostffyasszonyfa edificiile, monumentele, plăcile sufletească, odată desăvârşită, (4.718 militari). Pe teritoriul comemorative, precum şi orice să nu poată fi sfărâmată de nici o României sunt înhumaţi 6.199 de fel de alte construcţii sau lucrări putere pământească. militari unguri şi austro-ungari, naţionale sau străine, existente Crezul acesta moral, inspirat din cel mai mare cimitir fiind cel de la sau viitoare, având drept adâncirea învăţăturilor creştine, Miercurea Ciuc (1.012 militari). finalitate comemorarea celor atât de glorios ilustrate de atâţia 24 octombrie 2008. Are loc căzuţi în război, a unor fapte de eroi, ale căror morminte le îngrijim, inaugurarea Parcelei de Onoare război sau legate de glorificarea formează piatra de temelie a operei Româneşti din comuna Cania şi a eroismului românesc din toate noastre nobile. n Troiţei Eroilor Români din Dealul timpurile. «Aşezământul Naţional Epureni. „Regina Maria” pentru Cultul General de Brigadă (ret.) 25 octombrie 2008. Este Eroilor» şi Comisia Superioară Petre STOICA inaugurat Cimitirul de Onoare

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 45 DOSAR

Românesc de la Micleuşeni (Republica Moldova), reconstruit de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor în colaborare cu Consiliul Raional Străşeni şi cu sprijinul Societăţii Culturale „Ginta Latină“ – filiala Nisporeni. În cimitir sunt înhumaţi 223 de militari români căzuţi în luptele din Valea Dornei în vara anului 1941. 6 noiembrie 2008. A cincea conferinţă naţională a Asociaţiei Naţionale „Cultul Eroilor”. 29 noiembrie 2008. Sunt dezvelite primele însemne comemorative realizate de România în Federaţia Rusă. Cele două monumente – amplasate la Liublino şi la Krasnogorsk, un cartier şi, respectiv, un oraş satelit al Moscovei – au fost ridicate la Mormântul iniţiativa şi cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor pentru a marca spre neuitare jertfa prizonierilor de Ostaşului Necunoscut război români căzuţi pe pământ rusesc în timpul şi după încheierea România a fost printre primele celui de-al patrulea sicriu şi a spus: celui de-al Doilea Război Mondial. state care au decis să înalţe un “Acesta este tatăl meu!”. În aceeaşi 1 decembrie 2008. Are loc ceremonia de dezvelire a monument în memoria celor care zi, celelalte nouă sicrie au fost duse Monumentului eroilor români din au murit pe câmpurile de luptă în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti şi localitatea Branik (Slovenia) ridicat ale Primului Război Mondial. În îngropate cu onoruri militare. în memoria celor 47 de militari anul 1923, conducerea statului A doua zi, sicriul cu Ostaşul români înhumaţi în cimitirul local român a hotărât ca simbolul Necunoscut, împodobit cu Drapelul precum şi în amintirea celor peste sacrificiului celor mulţi, căzuţi tricolor, a fost purtat pe braţe 500 de prizonieri şi a miilor de eroi pentru reîntregirea patriei, să fie de o gardă de ofiţeri, cavaleri ai români morţi pe câmpurile de evocat de osemintele unuia dintre Ordinului “Mihai Viteazul”, şi depus luptă din Slovenia (1915-1918), ca ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, pe vagonul-platformă al unui tren soldaţi k.u.k. (trupe cezaro-crăieşti). 28 mai 2009. Este realizat un Mărăşti, Oituz, Tg.- Ocna, Jiu, special, cu destinaţia Bucureşti. nou întreg poştal dedicat Eroilor. Prahova, Bucureşti, Dobrogea, În Gara de Nord a fost aşteptat de Imaginile de pe plic reprezintă Ardeal şi Basarabia. În ziua de 13 oficiali ai statului şi personalităţi Cimitirul Internaţional de Onoare mai 1923, rămăşiţele pământeşti politice şi militare. Regele „Mircea cel Bătrân” din localitatea au fost aşezate în 10 sicrie de Ferdinand, îmbrăcat în uniforma Mircea Vodă, judeţul Constanţa şi stejar, căptuşite cu tablă de zinc, de general al Regimentului de Castelul Ţepeş. şi depuse în Biserica “Adormirea Escortă Regală, a trecut în revistă 21 septembrie 2010. Are Maicii Domnului” de la Mărăşeşti. compania de onoare. Sicriul a fost loc ceremonia de inaugurare a Cimitirului Românesc de Onoare Alegerea sicriului cu osemintele depus pe un catafalc drapat cu din comuna Vărzăreşti, raion Ostaşului Necunoscut a aparţinut steagul şi însemnele României, iar Nisporeni, Republica Moldova. elevului Amilcar C. Săndulescu după oficierea serviciului religios Proiectul de reconstrucţie a (Liceul Militar “Dimitrie A. Sturdza”, şi onorurile militare, a fost aşezat acestei necropole de război, în premiant şi orfan de război) care, pe un afet de tun, tras de opt cai care sunt înhumaţi 178 de militari în cadrul ceremonialului din ziua şi transportat astfel în cadrul unui români căzuţi în luptele pentru de 14 mai, a îngenuncheat în faţa lung cortegiu la Biserica “Mihai

46 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR

Vodă”. Aici, sicriul a rămas pe toată decorată cu sculpturi florale. Pe eliberarea Basarabiei şi a nordului durata zilei de 16 mai, pentru ca lespede este încrustat unul dintre Bucovinei în vara anului 1941, s-a publicul bucureştean să poată veni cele mai frumoase epitafuri scrise desfăşurat în perioada noiembrie în pelerinaj. vreodată pe o piatră de mormânt: 2009-septembrie 2010, prin Ceremonia reînhumării „Aici doarme fericit întru Domnul implicarea financiară a Oficiului Ostaşului Necunoscut a avut loc Ostaşul Necunoscut, săvârşit din Naţional pentru Cultul Eroilor, în în ziua de 17 mai. În prezenţa viaţă în jertfa pentru unitatea colaborare cu Consiliul Raional familiei Regale, a membrilor neamului românesc. Pe oasele lui Nisporeni şi Primăria Comunei Vărzăreşti, precum şi cu Societatea Guvernului, a corpurilor legiuitoare, odihneşte pământul României „Ginta Latina”, filialele Sângeorz-Băi în Parcul Carol din Bucureşti s-a întregite. 1916-1919”. Textul şi Nisporeni. oficiat serviciul divin. La miezul aparţine istoricului Nicolae Iorga! 2 decembrie 2010. Este zilei, sirena Arsenalului Armatei Ansamblul funerar a fost executat inaugurată Parcela de onoare şi clopotele bisericilor au salutat în 1927 după planurile sculptorului românească din Cimitirul coborârea în lăcaşul de veci a Emil Willy Becker. multinaţional din Tuma, Regiunea Ostaşului Necunoscut. Timp de Mormântul Ostaşului Riazan (Federaţia Rusă), cimitir două minute, orice activitate Necunoscut din Parcul Carol a înfiinţat în anii 1944-1946 pentru militarii români, germane, unguri şi publică a fost întreruptă. devenit loc național de pelerinaj și ucraineni morţi în prizonierat. Mormântul Ostaşului de reculegere în memoria ostașilor 9 aprilie 2011. Are loc Necunoscut este o simplă criptă, care s-au jertfit pentru întregirea ceremonia de reinaugurare a acoperită cu o lespede de piatră României. n Parcelei eroilor români din Cimitirul Militar din Haguenau, regiunea Alsacia, Franţa, proiect realizat prin contribuţia financiară a Semnul aducerii aminte Oficiului Naţional pentru Cultul A fost înfiinţat de Societatea «Cultul Eroilor şi cu implicarea Parohiei Ortodoxe Române de la Strasbourg Eroilor» pentru a cinsti fiecare familie care şi împrejurimi, precum şi a a avut un fiu căzut în război. Executat din Consulatului general al României ceramică bronzată sau din bronz, «Semnul la Strasbourg. Aici sunt înhumaţi 472 de eroi români care au murit Aducerii Aminte» era aşezat pe faţada caselor ca prizonieri în Primul Război unde au trăit şi au învăţat să-şi facă datoria Mondial. aceşti eroi morţi pentru Patrie. Modelul, având 7 noiembrie 2011. Are loc ceremonia de dezvelire a dimensiunile 42x27 cm, a fost întrebuinţat şi monumentului din comuna ca ornament pentru monumente şi porţi de Michalowice (Polonia), ridicat cimitire ale eroilor.n – prin grija Clubului Seniorilor Aviatori din Varşovia şi Asociaţia Naţională a Tehnicilor de Aviaţie din Polonia, cu sprijinul primăriei au murit din cauza actelor de violenţă comunei Michalowice şi a Oficiului Cartea de Aur comise de duşmani, ei fiind în exerciţiul Naţional pentru Cultul Eroilor – în funcţiunii sau făcându-şi datoria de memoria unui echipaj româno- Potrivit legii, în fiecare comună se cetăţeni; polonez, compus din patru aviatori înfiinţa un registru numit “Cartea de Aur” • numele tuturor combatanţilor (lt. c-dor av. Mihail Pantazi, cpt. ing. în care erau înscrise: Popescu Roman, ing. Rzewniek şi necombatanţilor de naţionalitate Jerzy şi tehnicul Szrajer Jerzy), • numele tuturor combatanţilor şi română, din teritoriile alipite, morţi sub decedaţi într-un accident aviatic în necombatanţilor morţi în campania din steag străin în teritoriul naţiunii. urmă cu 75 de ani. 1916-1919 care s-au născut sau au locuit Această “Carte de Aur” se păstra în 17 noiembrie 2011. Are loc în acea comună; adunarea festivă la împlinirea a 20 localul primăriilor, în sala de onoare, fiind de ani de existenţă a ANCE „Regina • numele tuturor cetăţenilor care permanent la dispoziţia locuitorilor. n Maria”.

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 47 DOSAR O carte poştală editată de Societatea „Cultul Eroilor”, Comitetul judeţean Vlaşca Muzeul judeţean „Teohari Antonescu” din Giurgiu a intrat în posesia unei donaţii datorată d-lui senator Lucian Iliescu (primarul municipiului Giurgiu în perioada 1996 - 2012). Dintr-un lot masiv de cărţi poştale de epocă, una atrage în mod deosebit atenţia. Editată, probabil, în 1927 de Comitetul judeţean Vlaşca al Societăţii „CULTUL EROILOR”, reprezintă primul proiect al Mausoleului şi Capelei eroilor din Giurgiu. Pe verso, ştampila societăţii şi preţul, 5 lei. Cartea poştală s-a vândut în favoarea strângerii de fonduri pentru construirea monumentului. Puţină istorie Biserica Înălţarea Eroilor şi Mausoleul Eroilor

În Primul Război Mondial, unii soldaţi răniţi au fost transportaţi din Bucureşti la spitalul din Giurgiu. Cei decedaţi au fost înhumaţi într-un cimitir din apropierea spitalului. La câţiva ani după război, principesa Alexandrina Cantacuzino a fost aleasă Preşedintă de onoare a Consiliului Naţional al Femeilor. Împreună cu Didina Cantacuzino, a hotărât construirea Mausoleului de la Mărăşeşti şi a altor monumente în cinstea eroilor din războiul de reîntregire a neamului. Dintr-un îndemn creştinesc şi din pioasă întrebuinţat de Ministerul Apărării Naţionale. Proiectul recunoştinţă faţă de eroii neamului, cei care cu jertfa acestei construcţii a fost încredinţat arhitectului State lor au contribuit la întregirea ţării şi „au sigilat hotarul Baloşin din Bucureşti, care, văzând dimensiunile României Mari”, Comitetul filialei ”Cultul Eroilor” din prevăzute în deviz, a conceput construirea bisericii oraşul Giurgiu a hotărât, în anul 1926, construirea unei în plan treflat, cu două abside laterale, o cupolă capele, lângă Mausoleul Eroilor, din parcul spitalului, centrală şi o turlă principală, a cărei înălţime depăşea urmând ca aici să se oficieze permanent slujbe toate clădirile din oraş. Pe frontispiciu era prevăzut pentru pomenirea eroilor ce s-au jertfit pentru unirea, un ansamblu evocator, compus din doi vulturi şi doi independenţa şi suveranitatea ţării, ale căror oseminte dorobanţi în mărime naturală. odihnesc în mausoleu. Terenul, aflat pe Calea Bucureşti, lângă Spitalul În urma donaţiilor autorităţilor civile şi militare judeţean Giurgiu, a fost donat de primăria oraşului şi şi a emiterii Documentului de donaţie semnat

48 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR de Principele Alexandru Cantacuzino şi de toate personalităţile din Giurgiu, la data de 15 august 1926 începe construirea Mausoleului şi a Capelei. Slujba religioasă a fost oficiată de Prea sfinţitul Episcop al Armatei Dr. Ion Stroe. Un „act de fundaţie” a fost aşezat la temelia construcţiei, în care era precizată data începerii lucrărilor, menţionându-se numele şi prenumele personalităţilor de la conducerea statului din acea vreme, precum şi următoarele rânduri: „Aşezând la temelia acestui sfânt locaş, documentul de faţă, gândul nostru se îndreaptă cucernic către cei morţi pentru ţară, cu nădejdea ca pomenirea lor zilnică în altarul sfintei biserici să fie pildă sfântăş i puternic îndemn către unire, celor ce rămân după noi”. Mausoleul Eroilor din Giurgiu, aşa cum arăta în 1943 Lucrările au început în 1927, fiind încredinţate maistrului giurgiuvean Trifu Catană. La intervenţia sculptorul Ion Dumitrescu, iar pictura catapeteasmei preotului Nicolae Popescu, planul iniţial de construcţie – în stil bizantin - de Dumitru Hornung, după schiţele a Capelei a fost mărit. În felul acesta a devenit o pictorului baron Georg von Lowenthal. biserică monumentală. Din lipsă de fonduri, în toamna La sfârşitul anului1939, s-a oficiat slujba de sfinţire anului 1928 lucrările au fost sistate timp de aproape a bisericii de către Preasfinţitul Dr. Partenie Ciopron, şapte ani, vreme ce a dus la deteriorarea bisericii Episcopul Armatei. Biserica are hramul „Înălţarea începute dar neterminate şi neacoperite. Domnului”, fiind cunoscută şi sub denumirea de În anul 1935 a fost numit la comanda Regimentului Biserica Eroilor. Odată cu sfinţirea bisericii, s-a construit 5 Dorobanţi colonelul Traian Grigortz, care a fost numit şi Mausoleul Eroilor. „În al IX-lea an al domniei Majestăţii şi comandant al garnizoanei, ulterior încredinţându-i- Sale Regele Carol al II-lea s-a înfăptuit acest locaş se şi funcţia de Prefect al judeţului Vlaşca. Om dinamic de către Societatea Cultul Eroilor Comitetul Central şi plin de curaj, a răspuns apelului făcut de Comitetul Bucureşti. 1939”. Bisericii. În interiorul mausoleului există un osuar şi 42 de Colonelul Traian Grigortz, în vederea terminării plăci comemorative din marmură. Pe 35 dintre ele lucrărilor de construcţie, a instituit două comitete, sunt înscrişi 350 de eroi români iar pe 7 sunt înscrişi 69 formate numai din militari, puşi sub preşedinţia sa: de eroi străini (soldaţi şi ofiţeri ai „puterilor centrale”). I. Comitetul Parohial, compus din: colonel Traian Complexul arhitectonic „mausoleu-biserică” este un Grigortz, Preşedinte, Prefectul judeţului; lt. Colonel Ion obiectiv de mare valoare creştină, artistică, istorică şi Marinescu, cpt. Preot Nicu Popescu; plt. maj. Oprea patriotică. Păun; plt. maj. Pandele Ştefanide. Obligaţia acestora Să ne reamintim un text înălţător înscris pe o era de a găsi surse în adunarea de fonduri şi materiale de placă de marmură în interiorul mausoleului: „Cei ce construcţie. căzut-au pentru ţară / Pe lanul câmpului bogat / Jertfind II. Comitetul de construcţie, compus din: colonelul o-întreagă primăvară / Nu au murit, ci au înviat”. n Tiberiu Chiliman, preşedinte, maior Ion Mihail; cpt. dr. Toma Moraru; cpt. Daniil Spălăţelu. Acest nucleu select Mircea ALEXA avea misiunea de a impulsiona lucrările cu „cuvântul şi Preşedinte A.N.C.E. „R.M.” cu fapta”. Filiala judeţului Giurgiu Pentru a urgenta terminarea lucrărilor de construcţie a bisericii, Comandantul Garnizoanei a Surse: Petre Dan, Asociaţii, Cluburi, Ligi, Societăţi. Dicţionar cronologic, Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1983, p.310; pus la dispoziţie mâna de lucru, meseriaşi şi militari, Constantin Enache, Municipiul Giurgiu, compendiu monografic, Edit. iar Primăria oraşului a subvenţionat cu 400.000 lei. S-a Universul Familiei, Bucureşti, 2005, p. 284-286; Ştefan Păun şi Ion făcut apel din partea Comitetului Parohial către ofiţerii A. Busuioc, Monografia oraşului Giurgiu, Edit. Artprint, Bucureşti, şi subofiţerii din Garnizoană, de a contribui lunar cu o 1995, p.44-45; Publicaţiile periodice româneşti, tom. III, 1919 - cotă din soldă, până la terminarea construcţiei, iar unii 1924, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 1987, p.212; Publicaţiile dintre ei au lucrat efectiv alături de ostaşi pe şantier. periodice româneşti, tom. IV, 1925 – 1931, Edit. Academiei Române, Bucureşti, 2003, p. 261; Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina În anul 1938 a fost terminată construcţia. Pictura Maria”, biroul executiv central, Documentar cu unele date privind interioară a fost executată de maestrul Paul Molda. obiectivele şi activitatea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Catapeteasma şi stranele au fost realizate de Maria”, din 3 iunie 2014.

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 49 DOSAR

Idealul naţional al românilor a foştilor prizonieri români ardeleni, iar sprijinul din partea diasporei de pretutindeni a fost susţinut constituiţi într-o Legiune a Corpului române a fost neglijabil. Astfel, s-a în modalităţi diferite de minţile Expediţionar Cehoslovac din impus nevoia unei Misiuni oficiale luminoase şi sufletele curate ale Extremul Orient rus. diplomatice în SUA, dar resursele acestui neam. Anul 1918 a fost, Doresc să mă refer la un personaj financiare ale guvernului erau fără îndoială, momentul de graţie fascinant, provenind din armată, epuizate. S-a apelat la patriotismul pentru toţi românii. Este nesfârşit care, în situaţie specială, a primit doctorului Angelescu, cel care şirul celor care şi-au dedicat misiunea de a reprezenta interesele a preluat, odată cu rangul de energia şi viaţa slujirii idealului ţării peste hotare, în vara anului reprezentant român pe lângă naţional, fie pe câmpul de luptă, 1917, în cadrul Legaţiei române autorităţile americane, şi finanţarea fie - nu mai puţin important - pe de la Washington. Este vorba de din resurse proprii a întregii Legaţii. frontul diplomaţiei, în bătălia căpitanul Livius Teiuşanu, erou al Personalul restrâns al Legaţiei pentru recunoaşterea Unirii din bătăliei de la Jiu, unde a fost rănit trebuia completat cu un ataşat 1918. Numele unora au rămas, pe grav şi i s-a amputat braţul drept. militar. Marele Cartier General a nedrept, uitate, deşi fără efortul lor Convinşi că, după intrarea în considerat că atribuţiile acestui patriotic, inteligent şi perseverent, război a SUA, pacea va fi organizată post puteau fi îndeplinite cel mai voinţa exprimată de români prin veritabile acte plebiscitare, în 1918, putea să întârzie recunoaşterea şi consacrarea internaţională a Livius Teiuşanu - acestora. Evident, prezenţa unor diplomaţi de carieră în marile capitale ale lumii era un lucru obişnuit. S-a vorbit, însă, mai puţin despre o un erou nedreptăţit categorie de diplomaţi provenind conform voinţei acestora, factorii bine de un ofiţer tânăr, venit de dintre militari. Deşi fără o formare decidenţi români au hotărât să pe front, considerat erou, la care în domeniu, au servit în diplomaţie trimită la Washington oameni societatea americană era foarte în plin război sau în primii ani după avizaţi, cu pricepere şi charismă, sensibilă şi gata să-i acorde întreaga terminarea acestuia; cei cu abilităţi pentru a pune în temă opinia consideraţie. Acesta era căpitanul remarcabile au făcut, mai târziu, publică americană cu dorinţele Livius Teiuşanu. o carieră diplomatică strălucită ca îndreptăţite ale românilor şi a crea Aduc în atenţie cazul său, nu ataşaţi militari (Paul Teodorescu, un val de simpatie şi sprijin pentru pentru faptele sale pe front sau Vasile Stoica, Titus Gârbea) sau ca ele. Misiunea era extrem de dificilă, ca diplomat militar - valoroase şi trimişi speciali pe lângă legaţiile cu atât mai mult cu cât, până atunci, demne - cât pentru soarta pe care României din diferite capitale lobby-ul românesc în America era a suportat-o în perioada interbelică europene ori din comisiile Ligii ca şi inexistent, în timp ce austriecii, şi mai ales după al Doilea Război Naţiunilor, ca experţi (Radu Rosetti, ungurii, polonezii, cehii, sârbii şi Mondial. Ca mulţi alţi eroi, Livius Toma Dumitrescu). chiar bulgarii îşi promovau cu multă Teiuşanu, spre finalul vieţii, în loc să Despre misiunea de promovare pricepere, nestingheriţi, interesele. culeagă şi să se bucure de roadele a idealului naţional al românilor Iniţial, autorităţile române au recunoştinţei, a suportat privaţiunile în SUA - în care Vasile Stoica a decis să trimită o Misiune civilă şi abuzurile regimului comunist, avut un rol important - se ştiu (părintele Moţa, Vasile Lucaciu şi dar a suportat un regim abuziv - multe lucruri. La fel şi despre Vasile Stoica). Dar misiunea nu a fost internat peste 8 ani - şi în timpul lui misiunea militară română pe lângă eficientă, legăturile cu societatea Carol al II-lea. Înaltul Comandament rus de la civilă americană s-au articulat greu, Cine a fost şi ce a făcut Livius Moghilev sau despre misiunea de obiectivul de a constitui o unitate Teiuşanu? la Vladivostok a lui Victor Cădere de voluntari români americani care S-a născut la 1 septembrie 1888, (ardelean) şi a sublocotenentului să lupte pentru România pe teatrele în Drăgăneşti-Olt, în familia unui Alevra, care s-au achitat de o militare din Europa nu s-a îndeplinit. preot ortodox. A decis să urmeze sarcină grea, în condiţii de risc Cu excepţia lui Vasile Stoica, ceilalţi cariera militară, căreia i s-a dedicat maxim, salvarea şi aducerea în ţară doi nu cunoşteau limba engleză, cu toată pasiunea. A urmat şcoli

50 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR de formare şi de perfecţionare În vara anului 1917, şeful eforturile. Dimpotrivă. În 1920 a în diferite arme şi specialităţi, în Marelui Cartier General, generalul fost retras de la post fără explicaţii. ţară şi în străinătate. Între altele, a Constantin Prezan, l-a convocat Revenit în ţară, ca invalid, a fost uitat făcut trei ani şcoala de ofiţeri de urgent la Înaltul Comandament de societate, confruntându-se cu infanterie în Germania. Aprecierile pentru a-i încredinţa misiunea nevoi şi lipsuri de tot felul. Familia şi calificativele au fost extrem de a activa la Legaţia României sa - soţia, americancă, şi copilul - a de laudative cu privire la toate din Washington, în calitate de părăsit România, iar „eroul de la însuşirile personalităţii sale: formare ataşat militar. Mulţi ofiţeri care ar Jiu” a fost internat de mai multe profesională, cunoştinţe generale, fi primit o asemenea misiune s-ar ori în stabilimente psihiatrice, ca caracter, spirit camaraderesc, nivel fi grăbit să-i mulţumească şefului pedeapsă pentru atitudinea sa de cultură, aspect fizic. Armatei, în fond, pe lângă că era o critică la adresa regimului lui Carol A participat la campania din misiune onorantă, noua poziţie i­ar fi al II-lea. Bulgaria (1913) ca şef al unei Secţii îndepărtat de pericolul iminent de După 23 august 1944, Livius de mitraliere. a-şi pierde viaţa pe front. Teiusanu, Teiuşanu a „făcut cunoştinţă” cu Măsura valorii şi a patriotismului însă, i-a cerut generalului să-l lase sistemul penitenciar comunist, său le-a dat pe câmpul de luptă, să meargă pe front, la camarazii unde a fost reţinut fără să fie în campania din 1916. A luptat în judecat. După îndelungi tracasări fruntea companiei de mitraliere sub diferite motive, fără pensie din Regimentul 18 Gorj în defileul sau alte venituri, maiorul Teiuşanu de la Jiu şi în pasul Merişor. La 20 (devenit locotenent colonel în septembrie 1916 a luat parte la retragere, el semna chiar cu gradul luptele de la Oberec, unde a avut de general în retragere !), primul misiunea de a ţine în loc inamicul ataşat militar al României în SUA, la retragerea detaşamentului cu merite excepţionale în Războiul colonelului Trăşculescu. La 29 de Întregire a Neamului şi în octombrie, în luptele de la muntele recunoaşterea internaţională a Marii Gernicelu, la drumul Neamţului, a Uniri, a sfârşit în mizerie, dispreţ şi luat comanda a două companii care dezinteres, fără ca societatea să-i fugeau în debandadă şi a ţinut pe recunoască sacrificiul. loc inamicul care încerca să întoarcă Într-un referat de verificare flancul stâng al poziţiei. Aici a fost a numitului Teiuşanu Livius, din rănit de un glonţ dum-dum. A fost comuna Mărunţei, întocmit de transportat, în stare de inconştienţă, Miliţia Drăgăşani, în 1954, se arată: Maiorul Teiuşeanu (dreapta) alături de la un spital din Craiova, unde i s-a generalul american Pershing „De felul cum este cunoscut de noi, amputat braţul. A rămas infirm pe acest cetăţean în momentul de faţă viaţă, în plină tinereţe şi în plină săi, care se pregăteau pentru nu are existenţa asigurată, deoarece putere. După ce Comisia de clasare bătăliile din vară. Numai după ce nu mai are nici un fel de avere şi şi-a dat verdictul, declarându-l inapt i s-a explicat că misiunea nu are nici copii sau rude ca să-l întreţină. pentru serviciul militar la pace şi nicio legătură cu handicapul său Susnumitul deasemeni nu poate să război, Teiuşanu - avansat între timp şi că nu este o modalitate de a-l muncească, fiind bătrân şi invalid.” la gradul căpitan şi de maior - a pune la adăpost, ci, dimpotrivă, se După cum rezultă din referat, cerut să meargă pe front, să lupte conta pe capacitatea şi pregătirea Livius Teiuşanu trăia, în acel alături de camarazii săi. Evident, nu sa deosebită, ofiţerul-erou a moment, din mila sătenilor care-l i se putea permite acest lucru, dar acceptat noua misiune de ataşat cunoşteau. A murit la 1 septembrie a fost menţinut în cadrele active şi militar în SUA. Din această poziţie, 1963. Soţia sa, Anna Adele a contribuit la ridicarea moralului a contribuit la sensibilizarea opiniei Humphrey Teiuşanu, a murit cu trupei, susţinând, din regiment în publice americane pentru cauza mult înaintea sa, în 1925. Băiatul regiment, conferinţe însufleţite românilor, folosind, adeseori, său, Cavada Humphrey Teiusanu despre datoria de ostaş. resursele de credibilitate şi Kilty, a murit în anul 2007. n A fost decorat cu Steaua materiale ale familiei sale. României, cu spade, pentru bravura După Marea Unire, autorităţile Colonel (r) dr. Alexandru OŞCA sa pe front. de la Bucureşti nu i-au apreciat

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 51 DOSAR

În august 1916, bunicul meu patern, C. St. Dragomirescu, învăţător, tocmai împlinise 30 de Din mărturiile unui combatant ani şi pleca la regimentul său de la Olteniţa, Regimentul nr. 35 Vasile Lupu. Participase, cu trei ani mai înainte, la Campania militară din în Primul Război Mondial Bulgaria şi fusese avansat la gradul În august 1916, după doi ani de neutralitate, România intra în război alături de de sublocotenent în rezervă, în Puterile Antantei. Ofensiva armatei ruseşti de sub comanda generalului Brusilov din august 1915, printr-un brevet acel an părea să ofere momentul favorabil pentru ieşirea României din neutralitate, regal semnat de Ion I. C. Brătianu, dar ulterior mersul operaţiunilor militare s-a împotmolit, creând o situaţie periculoasă ministru de război. Îşi lăsa în urmă pentru ţara noastră, angajată pe mai multe fronturi de luptă, la nord şi la sud. familia, pe care nu ştia dacă avea În acest context, înaintaşii noştri de acum o sută de ani au trebuit să opună rezistenţă să o mai revadă vreodată. La puterilor Triplei Alianţe, care de fapt includea Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi regiment era un grup de 12 tineri Turcia, pentru a evita înfrângerea şi ocuparea ţării de către armatele străine. Evoluţia sublocotenenţi, toţi învăţători, României şi operaţiile militare în care a fost implicată pe durata marii conflagraţii sunt împreună cu care a pozat la un prezentate pe larg în cărţile de istorie şi în studiile de specialitate. În cele ce urmează nu atelier fotografic din Olteniţa, nici ne propunem să reluăm ceea ce se ştie, ci să adăugăm la vastul mozaic câteva mărturii unul dintre ei nebănuind ce avea ale sublocotenentului în rezervă C. St. Dragomirescu, aşa cum le-a lăsat urmaşilor săi. să urmeze în curând. Când s-a dat ordinul de atac, toţi militarii îşi amintea bunicul. Şuvoaiele se gândea decât cum să scape din au izbucnit în urale, gândindu- fluviului târau la vale oameni şi laţul mortal care se strângea în jurul se probabil că avea să se repete animale sau resturi de echipamente trupelor româneşti risipite, neavând victoria rapidă şi fără multe victime militare, iar valurile erau colorate deloc intenţia să cadă prizonier la din timpul Campaniei din 1913. N-a cu sânge omenesc. Pentru bulgari inamic. Cei care au căzut prizonieri fost deloc aşa şi în scurtă vreme era revanşa mult aşteptată după la bulgari nu s-au întors din ostilităţile dintre armata română cel de-al Doilea Război Balcanic şi prizonierat cu amintiri plăcute. Până şi armatele bulgaro-germane de speranţa unei extinderi teritoriale la un moment dat, bunicul a fost la Turtucaia s-au transformat într- în Dobrogea, eventual până la într-un grup cu un văr al său, maior. un dezastru pentru noi, cu urmări joncţiunea cu fraţii lor iubiţi, Dar, maiorul (bun înotător) a decis extrem de grave în fazele următoare găgăuzii şi ruşii. să-şi încerce norocul şi să traverseze ale războiului. Sursele oficiale În retragerea precipitată Dunărea înot. Având cu el drapelul menţionează un mare număr de pe malul drept al Dunării, românesc, l-a înfăşurat în jurul morţi şi de prizonieri de partea sublocotenentul în rezervă, devenit corpului şi, luându-şi rămas bun de noastră şi doar câteva mii de militari ofiţer activ, C. St. Dragomirescu nu la vărul său, s-a aruncat în Dunăre. români care au reuşit să Bunicul a mai apucat să-l vadă treacă înapoi Dunărea, cum înota în valurile fluviului, înot sau pe vasele urmărit de focul inamic, printre monitoare ale marinei cadavrele celor înecaţi sau fluviale, scăpând cu ucişi pe care Dunărea le târa viaţă. Mulţi se aruncau la vale. Apoi nu l-a mai văzut, în Dunăre fără să ştie fiecare căutându-şi propria să înoate bine sau erau cale de scăpare. Capul îi era vânaţi, de pe dealuri, acoperit doar de chipiul uşor de germani şi bulgari, ofiţeresc şi gloanţele îi treceau care trăgeau în tot ce şuierând pe la urechi. Atunci, mişca. Între Turtucaia în disperare, a cules de pe jos şi Olteniţa, la începutul o găleată de tablă, pe care şi-a lui septembrie 1916, pus-o pe cap şi a continuat să Dunărea albastră a Olteniţa, august 1916. Un grup de sublocotenenţi fugă. Bunicul a evocat în mai lui Johann Strauss s-a transformat în rezervă din R. 35 “Vasile Lupu”. În rândul din multe rânduri momentul acesta şi spate, primul din dreapta, sublocotenentul în efectiv în Dunărea roşie, din câte rezervă C. St. Dragomirescu. îşi amintea că, după aceea, cât s-a

52 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR

militarilor să continue marşul. A luptat cu o reală bravură, aşa cum apreciat probabil că pentru o trupă consemnează, între alţii, mareşalul aflată în acea situaţie era mai bine Averescu în Jurnalul său de război. să fie în mişcare, decât să campeze Într-o altă confruntare locală, într-un loc necunoscut. Dar nu nemţii aveau instalată o mitralieră departe de locul unde falsa călăuză falsă, care i-a făcut pe ostaşii români îi abandonase, de pe drum, din faţă, să se refugieze în direcţia opusă, dar militarii români au fost întâmpinaţi aici au intrat sub tirul mitralierelor de inamicul german cu focuri de adevărate şi mulţi au căzut seceraţi. mitralieră. Falsa călăuză îi atrăsese Bunicul s-a adăpostit într-o mică într-o ambuscadă. adâncitură de pe teren şi de-abia La Mărăşeşti a comandat o a scăpat cu viaţă, simţind cum companie de soldaţi recruţi, despre gloanţele de mitralieră îi zburau pe care zicea că a trebuit să-i păzească deasupra, măturându-i chipiul, iar de la spate cu revolverul, ca să nu el îndesându-şi cât putea bărbia în intre în panică şi să nu dezerteze în pământ, ca să nu fie lovit. Lupta a timpul canonadei prelungite dintre fost în cele din urmă câştigată de Brevetul de avansare la gradul de sublocotenent liniile româneşti şi cele germane, români, iar nemţii şi-au abandonat în rezervă a învăţătorului C. St. Dragomirescu care a precedat atacurile propriu- poziţiile şi s-au retras. După luptă, mai aflat în bătaia armelor inamice, zise. În legătură cu vestitul episod militarii români au găsit în poziţiile nu unul, ci multe gloanţe au izbit al luptei corp la corp dintre un grup nemţilor un cablu telefonic, de care găleata de tablă salvatoare şi doar de ostaşi români echipaţi sumar şi au tras şi nemţii şi românii, până un singur glonte l-a atins la ceafă, germani, bunicul spunea că ostaşii l-au rupt în două. Era şi un mormânt producându-i o rană uşoară, dar noştri fuseseră, de fapt, surprinşi proaspăt, în solul pietros al muntelui nu chiar o zgârietură, căci dacă de atacul nemţilor pe când se şi unul dintre militarii români a traiectoria glonţului era puţin mai în spălau într-un râu şi n-au mai avut dezgropat cadavrul unui ofiţer profunzime sau în diagonală, rana timp să se echipeze, aşa că s-au german, pe care a început apoi să-l putea să-i fie fatală. A fost singura angajat în luptă doar cu cămaşa târască, trăgându-l de un picior. rană căpătată în tot războiul, deşi pe ei sau goi până la brâu. Dar au Comportament pentru care bunicul s-a aflat la un pas de a-şi pierde l-a mustrat aspru pe soldatul viaţa în multe alte situaţii. respectiv, pentru că săvârşise „o Una dintre aceste situaţii pare faptă necreştinească” şi a dat ordin desprinsă dintr-un film de capă şi ca ofiţerul german căzut în luptă să spadă. Aflat prin Transilvania, la o fie înmormântat la loc. În compania vreme după bătălia de la Turtucaia, sa erau şi doi fraţi, din comuna Vidra bunicul a ajuns cu compania într-o ( jud. Ilfov - învecinată cu comuna zonă a cărei topografie nu-i era Vărăşti, unde bunicul era căsătorit cunoscută. Cum la vremea aceea şi funcţiona ca învăţător), care i-au nu exista aparatură performantă cerut bunicului permisiunea de a de orientare pe teren ca în ziua de sta unul lângă celălalt, fiindcă aşa azi, el a decis să accepte serviciile ar fi luptat mai bine. Bunicul le-a unui localnic, care s-a oferit să le fie dat voie şi, în lupta sus pomenită, călăuză prin munţi. Marşul urma să un glonţ de mitralieră i-a străpuns se facă pe timp de noapte, printr-o pe amândoi, ucigându-i. Bunicul a zonă împădurită. După câteva ore regretat până la sfârşitul vieţii că le de marş prin locuri necunoscute, permisese să stea alături, căci dacă ajunşi în mijlocul unei păduri, ar fi refuzat să le satisfacă dorinţa, călăuza a spus că trebuie să-şi facă unul dintre ei, probabil, ar fi putut nevoile, s-a strecurat pe după brazi rămâne în viaţă. şi a dispărut. Când şi-a dat seama că Dar... la război, ca la război!... n falsa călăuză îi înşelase, bunicul n-a C. St. Dragomirescu, în 1913, în timpul Campaniei mai putut să facă nimic şi a ordonat din Bulgaria Daniel DRAGOMIRESCU

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 53 DOSAR

Acest marinar, muşchetar şi infanterist marin, profesor şi conferenţiar, publicist şi inventator, Muşchetarul amiral ne uimeşte şi azi, la 71 de ani de la dispariţie, prin viaţa şi faptele sale. Ianuarie 1912. La primul bal al sezonului, organizat de societatea “Carmen Sylva” a doamnelor Dan Zaharia (1878-1943) muscelene, căpitanul de marină Dan românul cu care mă înţelesesem Zaharia şi soţia sa deschid cotillionul. îndreptat spre portul Constanţa. atât de bine pe (crucişătorul - n.a.) Cunoscătorii ştiu că la acest dans Temându-se de bombardarea Elisabeta”1 şi de “al treilea membru de societate, atât de popular la oraşului cu tunuri navale de mare al bandei”, Dan Zaharia, „un aspirant început de secol XX, lider putea fi calibru, comandamentul militar ce comanda o secţie a puşcaşilor doar un arbitru al eleganţei. Iar Dan şi autorităţile civile din Constanţa marini”.2 Zaharia îndeplinea toate criteriile: un au cerut sprijinul guvernului, Nu ne rămâne decât să citim ofiţer de marină blond, înalt, zvelt, care a recomandat iniţierea unor cartea ca să înţelegem mai bine, chipeş, mustăcios şi cu mişcări agile, negocieri care să nu supere nici poate, ce înseamnă viaţa de marinar şcolit în Franţa. Până la căsătorie pe mateloţi, dar să nu irite nici militar, pe Dunăre şi pe Mare, în şi-a văzut liniştit de meserie, într-o guvernul ţarist. După negocieri lungi stagii de vară, la bordul unor marină militară care încerca să se dificile, dar şi după plecarea bastimente mai vechi sau mai noi, modernizeze, cu puţinii bani pe care intempestivă a bastimentului rus, mai mici ori mai mari, sau în aparent rotativa guvernamentală îi aloca datorită intransigenţei părţii române, plictisitoarele, dar atât de dificilele armatei prin bugete care ignorau cu crucişătorul revenea în radă după ce stagii de pe uscat, iarna, în Dobrogea desăvârşire evenimentele tot mai guvernul român a oferit garanţiile ori în Delta Dunării. Experienţele prin ameninţătoare ce se succedau în cerute: echipajul va putea debarca care au trecut, împreună sau separat, Europa şi în preajma ţării. neînarmat, va primi drept de azil sau le vor fi de folos în campania dură la Evocăm anii în care la Galaţi, la va putea pleca oriunde, fără să fie care a luat parte şi marina militară în Brăila, la Constanţa şi pe limanurile returnat Rusiei. Războiul de Reîntregire. din Delta Dunării s-a consolidat Infanteriştii marini comandaţi În vara anului 1905, România o prietenie care a învins timpul, o de lt. Dan Zaharia au preluat avea să joace un rol-cheie în prietenie a marinarilor-muşchetari, rapid controlul navei, au arborat “criza Potemkin”. Revoluţia rusă originari din locuri atât de diferite drapelul României şi au împiedicat a afectat şi flota Mării Negre, iar şi totuşi atât de apropiaţi: Matila tentativa de sabordare cu ajutorul echipajul răzvrătit de pe crucişătorul Costiescu-Ghyka, Triandafil Mihuţu explozibililor ascunşi în sala “Potemkin”, după ce-a rătăcit zile în şi Dan Zaharia. Prietenia lor a trezit maşinilor. Crucişătorul „Potemkin” a şir pe mare fără a primi autorizaţie invidia şi chiar furia superiorilor, aşa putut fi predat în bune condiţiuni de acostare pentru bunkeraj, s-a cum ne-o mărturiseşte în exoticele amiralului rus care încercase până sale amintiri cel mai atunci în van să dea de urma talentat în ale scrisului navei şi să preia, cu sau fără dintre muşchetari, Matila luptă, controlul acesteia. Costiescu-Ghyka, nepotul Fermitatea cu care a unui ofiţer francmason acţionat flota română, care implicat direct în a tras o salvă de avertizare complotul soldat cu pentru a obliga un torpilor abdicarea domnitorului rus solidar cu cei de pe Alexandru Ioan Cuza. “Potemkin” să nu părăsească Locotenent de marină rada portului fără aprobare, şi profesor la Şcoala de dar şi înţelepciunea cu care Torpile şi la Şcoala de România a soluţionat în Mine, Matila îşi aminteşte Interior din biserica din Stoeneşti - Muscel. Tablou votiv cu prim-ctitorii bisericii, mod paşnic o potenţială cu drag de prietenii săi preotul Gh. Cotenescu şi soţia sa, prezbitera Elisabeta Cotenescu, criză internaţională, a atras - de Mihuţu, „macedo- în costum popular muscelean. mulţumirile de rigoare atât

54 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR din partea autorităţilor ţariste, cât şi, părintească şi îl va accepta ca soţ staţiei TFF Constanţa, soluţionează în paradoxal, ale lui Lenin, impresionat abia în 1910, după o curte asiduuă premieră mondială dificila problemă de azilul politic oferit, galant, şi smulgerea promisiunii lui ferme a selectării perfecte a postului- echipajului condus de matrozul de a se stabili în Muscel. Nu i-ar ţintă prin eliminarea automată a rebel Matuşenko. fi fost greu să facă promisiunea: interferenţelor în eter generate de În 1906, ca aghiotanţi ai prinţului soţia era răpitor de frumoasă, semnale emise simultan de posturi Ferdinand, locotenenţii Dan Zaharia îndeplinea criteriile impuse de mai puternice prin intermediul şi Matila Costiescu-Ghyka îi însoţesc regele Carol ofiţerilor care doreau unui dispozitiv propriu, portabil pe moştenitorii tronului în croaziera să se căsătorească, primind ca (20 kg), fără condensatoare şi cu pe Marea Neagră la bordul vasului zestre inclusiv o parte din moşia pe descărcări ondulatorii (scântei) de linie “Regele Carol”, transformat care o deţinea socrul în Stoeneştii minime, necesitând piloni cu în iaht regal. Este momentul în Muscelului, iar viitoarea casă pe care înălţimi mult reduse şi blocând care Dan Zaharia, care-şi admira urmau să şi-o ridice împreună se terenuri cu suprafeţe foarte mici. sincer prietenul ce absolvise, în învecina cu vijelioasa Dâmboviţă, Căpitanul Dan Zaharia testează noul Franţa, două prestigioase instituţii pe care coborau şiruri de plute şi echipament în cadrul marinei. La de specialitate [Şcoala Navală din pe care, cu ochii săi de vizionar, teste ia parte şi comandorul Cezar Brest şi SUPELEC, Şcoala Superioară şi-o imagina deja prinsă în chingi Boerescu, subdirectorul SMR. Zaharia de Electricitate din Paris - n.a.], cu turbine menite să ilumineze văi şi Rotlender construiesc patru se hotărăşte să devină inginer aparate, iar armata achiziţionează electrotehnist. Recomandat de imediat două, utilizându-le în căpitanul-comandor Constantin şcolile militare. Din păcate, erau Bălescu, împreună cu care elaborase preferate în continuare costisitoarele „Cursul de navigaţie şi hidrografie”, echipamente de import [Marconi- obţine aprobarea Ministerului de Anglia, Telefunken-Germania Război şi este acceptat la SUPELEC. etc. – n.a.], iar războiul va găsi Dan Zaharia pătrundea astfel în armata şi ţara izolate de Aliaţi elita inginerilor electrotehnişti, datorită insuficientei dotări cu viitori fondatori şi conducători de echipamente de comunicaţii Şcoli Politehnice, precum Nicolae necesare pregătirii şi desfăşurării Vasilescu-Karpen, Traian Lalescu, Biserica din Stoeneşti, aşa cum arată astăzi operaţiunilor militare. N-ar fi fost Ioan S. Gheorghiu şi Nicolae Iliescu- şi cătune. După ce demisionează singurele lipsuri, n-aveam centrale Brânceni. La banchetul oferit la din armată, Dumnezeu le va telefonice de campanie, proiectoare Bucureşti în iunie 1919, în semn binecuvânta căminul, în timp, cu doi de semnalizare, camioane, mitraliere, de recunoştinţă, Traian Lalescu şi băieţi. artilerie grea, avioane. Aşa încât, în comandorul Dan Zaharia vor toasta În Franţa, Zaharia se pusese campania din 1916, s-a recurs tot la în onoarea profesorului Paul Jeanet, la curent cu noutăţile privind curierii pedeştri, victime sigure ale directorul SUPELEC, membru al radiocomunicaţiile, domeniu inamicului interesat să captureze cu misiunii profesorilor universitari vital pentru marina militară şi cea orice preţ corespondenţa cifrată sau francezi. comercială. În România, primele necifrată. Reîntors în ţară, intră în corpul posturi de telegrafie fără fir (TFF) În legătură cu lungimea profesoral al Şcolilor Navale, unde îl fuseseră instalate încă din 1905, atât antenelor, menţionăm doar faptul regăsim şi în 1912, când făcea parte pe navele militare, cât şi pe cele că aparatul inventat de Zaharia şi şi din Statul Major al Bricului “Mircea”, comerciale, iar unul din dispecerate Rotlender - echivalent ca putere în cadrul Diviziei de Mare. îl constituia staţia terestră TFF a cu staţia SMR din Constanţa, Pe şantierul naval din T. Severin, Serviciului Maritim Român (SMR) dar cu performanţe superioare - mehedinţeanul îşi cunoscuse din Constanţa. Se simţea însă necesita, pentru o recepţie optimă viitoarea soţie. Maria, fiica unui nevoia perfecţionării emiţătoarelor la minimum 500 km distanţă, o renumit avocat din Câmpulung- TFF primitive, cu scântei, pentru singură antenă de 12 m (faţă de cea Muscel, era pe atunci soţia unuia realizarea în bune condiţiuni a din Constanţa, de 48 m), în timp ce dintre primii ingineri constructori comunicaţiilor la mari distanţe. postul de emisie de mare putere navali ai României. Pierzându-şi de În decembrie 1911-ianuarie 1912, de la Herăstrău (150 kW), dotat cu timpuriu soţul, ea revine în casa tehnicianul Gustav Rotlender, şeful echipamente din Franţa, montate

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 55 DOSAR

în 1915 sub supravegherea ing. N. şi armatele din Vest. aduse de ofiţerii de informaţii din Vasilescu-Karpen, conform studiului În perioada neutralităţii (1914- cadrul Misiunii Militare conduse de elaborat de inginerii formaţi la 1916), corespondenţa suspectă generalul Berthelot. SUPELEC (N. Vasilescu-Karpen, Ioan S. a fost interceptată de “Serviciul Pentru a înţelege rolul vital al Gheorghiu şi I. Ionescu-Brânceni), va de Supraveghere a Ştirilor” din criptării comunicaţiilor, amintim dispune de 8 piloni a câte 100 m, iar cadrul Poştei Centrale, dar trebuiau doar retragerea în condiţii dificile din pentru ancoraje îi va fi concesionată protejate şi comunicaţiile civile şi Transilvania, în toamna anului 1916, o suprafaţă de 20 ha. Trupele militare. Transferat la Marele Stat în urma descoperirii ordinului emis Puterilor Centrale n-au capturat Major [unde colaborează cu Ion „în clar” de un ofiţer de stat-major staţia de la Herăstrău, echipamentele Antonescu – n.a.], Zaharia este inclus asupra cadavrului locotenentului fiind mutate la timp în Moldova. în Comitetul civil-militar, alături aviator Petre Creţu, doborât la Comparativ, în 1914, neavând unde de Constantin Dimitriu (Ministerul Tălmaciu de artileria antiaeriană se retrage, belgienii şi-au distrus de Interne), Iancu Panaitescu germană. „Isprava” noastră a permis singuri antenele şi staţia de la Laeken (Siguranţa Statului), Constantin generalului Falkenhayn să introducă (Bruxelles). Minescu (PTT), colonelul de justiţie la timp trupe şi artilerie în golul de 8 Tot în 1912, cei doi inventatori militară Constantin Sterea, Eracle km dintre Avrig şi Porumbacu de Jos, realizează într-o altă premieră Nicoleanu (MSM) şi Pompiliu C. împiedicând joncţiunea avangărzilor mondială comunicaţii aer-sol cu Ionescu din serviciul goniometric al Armatei a II-a române - care se echipamentele proprii montate pe Misiunii franceze, un hidroavion „Canard”, pilotat de dar cadrul prinţul George Valentin Bibescu şi legal permisiv locotenentul Ioan Istrate, respectiv n-a îngăduit pe un avion “Farman”, pilotat de efectuarea locotenentul Ştefan Protopopescu, de descinderi însoţit de căpitanul Dan Zaharia. şi arestarea Pentru a înţelege însemnătatea telegrafiştilor care utilizării în scopuri militare, pe lângă operau posturile observarea dispozitivului inamic, TFF clandestine reamintim că aviaţia italiană avea identificate la să monteze în 1913 o aparatură Buştenari, pe similară în războiul purtat cu Turcia în Valea Prahovei Tripolitania (Libia, 1913 – n.a.) pentru şi în alte zone. În corectarea eficientă, în timp real, a 1917, la procesul Patriarhul Nicodim la ceremonia de târnosire a bisericii din Stoeneşti-Muscel (8 octombrie 1939). tirului artileriei navale. Iar americanii, intentat pentru trădare colonelului În dreapta, în rândul 2, amiralul Dan Zaharia. conduşi de generalul John Pershing, Victor Verzea şi complicilor acestuia, deja renumit prin masacrele comise Dan Zaharia depune mărturie apropiau, ducând lupte grele, dinspre în Filipine împotriva rebelilor în favoarea lui Gustav Rotlender, Făgăraş - cu Armata I, în pericol de a naţionalişti, abia în 1916 aveau să arătând că Minescu, Craioveanu şi fi înconjurată lângă Sibiu utilizeze avioanele în misiuni de Rotlender şi-au îndeplinit cu succes În momentul în care Misiunea recunoaştere în timpul expediţiei de misiunile, identificând posturile TFF Militară Franceză, depăşindu-şi pedepsire a mult prea sâcâitorului clandestine în compania sa. atribuţiile, impune demiterea revoluţionar mexican Pancho Villa. În 1918, Dan Zaharia publică contraamiralilor Nicolae Negrescu şi În acelaşi an, convinşi de - strict pentru uz militar - două Eustaţiu Sebastian, iar comandorul importanţa acestor descoperiri, dicţionare de cifrare, din care Vasile Scodrea, recent promovat, Gustav Rotlender şi Dan Zaharia îşi unul în colaborare cu colonelul preia conducerea Flotei de patentează invenţia în Germania, Traian Stârcea, aghiotantul regelui Operaţiuni, Dan Zaharia devine şeful sub numele de „Self-Syntonizator Ferdinand, “creierul” reţelei locale statului său major, fiind decorat Romania”, consacrând pionieratul de spionaj formate în perioada ulterior cu “Legiunea de Onoare” şi ţării noastre în domeniu. Cu acest funcţionării acestuia la Viena în “Croix de Guerre” pentru meritele aparat – montat pe Turnul Eiffel - vor calitate de ataşat militar. Este bine deosebite avute la conceperea fi realizate comunicaţii criptate între ştiut că, până atunci, armata română planurilor de operaţii în sectorul Moldova, armata Sarrail de la Salonic utilizase dicţionarele de cifrare Deltei Dunării, care, devenit

56 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 DOSAR inexpugnabil pentru Puterile cu rol important în serviciul de îi fuseseră confiscate clopotele de Centrale, a permis şi salvarea flotilei informaţii şi în al doilea război bronz pentru a fi topite, iar masa din de ambarcaţiuni civile [şlepuri, mondial – n.a.]. Tratativele au avut altar fusese sfărâmată. barje etc. n.a.] aflate sub comanda loc la Brăila, în teritoriul ocupat, Dan Zaharia răspunde cu căpitanului Triandafil Mihuţu. în perioada 31 decembrie 1917-1 entuziasm solicitării de ajutor lansate Îndeplinindu-şi exemplar sarcinile ianuarie 1918/12-13 ianuarie 1918, de preotul paroh căpitan în rezervă de serviciu în timpul războiului, Dan semnându-se, conform art. 19 din Gheorghe Cotenescu, reîntors şi el Zaharia nu ezită să înainteze un protocolul armistiţiului de la Focşani, în Stoeneşti după ce însoţise, “de la raport Marelui Cartier General în care o Convenţie suplimentară. Nistru până la Tisa”, Regimentul de arăta adevărul, solicitând trimiterea Evoluţia rapidă a lucrurilor în fier 9 Vânători comandat de colonelul în Franţa a căpitanului Pincemin defavoarea unei Românii izolate şi Gheorghe Rasoviceanu. Formează care, în stare de ebrietate, proferase aflate la cheremul Rusiei bolşevizate, împreună Comitetul de iniţiativă injurii şi denigrase personalul român soldate cu Tratatul preliminar de ce-şi propune ridicarea unei noi civil şi militar care deservea Staţia pace de la Buftea (5-18 martie biserici, menite să reziste timpului, TFF nr. 385 – Herăstrău (“Suntem 1918) şi Pacea de la Bucureşti (24 alături de cea veche, mărturie veniţi aici ca să salvăm o armată aprilie/7 mai 1918), aceasta din urmă tăcută a demnităţii unui popor şi a plină de trădători, de incapabili şi laşi neratificată de regele Ferdinand, vitregiilor războiului. Energic, preotul orientali şi voi dormiţi!”): “Încrezător dar şi amestecul nefast al factorului Gh. Cotenescu va obţine şi sprijinul în spiritul de dreptate şi echitate politic în armată, îl determină pe Dan simbolic al profesorului său din al domnului general Berthelot, am Zaharia să ia dureroasa decizie de a facultate, Ioan Mihalcescu (viitorul convingerea de suflet că, cunoscător părăsi marina militară prin demisie. mitropolit Irineu al Moldovei - n.a.), al unor fapte în care am făcut În 1919 revine în Muscelul său care acceptă preşedinţia de onoare dovada celor mai bune sentimente iubit şi iniţiază marile sale eforturi de a comitetului de iniţiativă, acesta de condescendenţă şi admirare transformare a localităţii de domiciliu, fiind secondat de colonelul Ion pentru sora noastră mai mare Franţa, grav afectată de bombardamente Manolescu, Nicolae Racottă, Dan va binevoi a hotărî, fără a lua vreo şi de grelele lupte purtate la Rucăr, Zaharia şi scriitorul Ion Ionescu- altă măsură, trimiterea imediată Dragoslavele şi Stoeneşti cu trupele Boteni. a domnului căpitan Pincemin în germane care încercaseră luni de Odată îndrăgită marea, n-o uiţi rândurile armatei franceze”.3 zile, în 1916, să-şi croiască drum niciodată. Nici Dan Zaharia n-o va Armistiţiul semnat la Focşani spre Bucureşti, prin Câmpulung- uita, solidarizându-se cu iniţiatorii pentru frontul româno-rus (26 Muscel sau prin Târgovişte, pe Valea ce militau încă din martie 1927 noiembrie/9 decembrie 1917), urmat Dâmboviţei. Printre altele, bisericuţa în favoarea constituirii asociaţiei de armistiţiul de la Brest-Litovsk, din Stoeneşti, monument istoric culturale şi patriotice “Liga Navală care viza toate fronturile ruseşti (1819) fusese transformată în grajd, Română” (LNR sau LINARO). Conform (2/15 decembrie 1917), prevedea, Actului constitutiv întocmit în printre altele, obligativitatea Bucureşti la 29 februarie 1928 şi a părţilor de a constitui comisii Sentinţei Judecătoriei Ilfov nr. 6728 mixte de negociere a armistiţiilor din 8 martie 1928, prin care LNR pe Marea Baltică şi Marea Neagră. obţinea personalitatea juridică, Puterile Centrale şi-au numit printre membrii fondatori semnatari negociatorul principal în persoana şi membrii primului Comitet central viceamiralului Albert Hopman, în apare şi comandorul Dan Zaharia. timp ce delegaţia română a fost Calităţile native, experienţa şi formată din amiralul Constantin prestigiul acumulat în timp justifică Bălescu (preşedinte), colonelul de pe deplin obţinerea mai multor informaţii Nicolae Condeescu şi mandate în cadrul Comitetelor căpitanul de marină Dan Zaharia, centrale succesive ale “Ligii Navale însoţiţi de doi translatori, maiorul Române”. Alexandru Dumitrescu [secretarul În 1920, comandorul Dan Zaharia, delegaţiei, cu studii în Germania membru în comisia de examinare – n.a.] şi locotenentul în rezervă condusă de amiralul Constantin Ştefan Berechet [teolog şi jurist, Radu Petrescu lângă panoul eroilor marinari Bălescu, avea să-l felicite pe lt. de la Mănăstirea Dintr-un Lemn

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 57 DOSAR c-dorul Virgil Alexandru Dragalina maiestuoasă ca o catedrală, pe părăsea această lume fără să pentru temeinicele sale cunoştinţe de terasa de sub Piscul Albinei, sub cunoască “farmecul” închisorilor radiotelegrafie, „aproape scoţându-i supravegherea lui Dimitrie Ionescu- comuniste, acolo unde şi-au pierdut braţul din umeri”.4 Dragalina obţinea Berechet, arhitectul-şef al Patriarhiei viaţa sau de unde vor ieşi marcaţi astfel o bursă de studii în Anglia.Tot Române. pe viaţă mulţi prieteni marinari (ex. la începutul anilor ’20, Dan Zaharia Pe scurt, cei doi prieteni vizionari amiralul Gheorghe Koslinski, decedat începe la Stoeneşti construirea unei reuşeau să consolideze împreună în 1950 la Aiud; contraamiralul frumoase vile, devenită în scurt timp viitorul centru civic al comunei- Horia Măcellariu – n.a.) şi generali după inaugurare centrul monden model Stoeneşti, alăturând-o din secţia militară a PNŢ (ex. gen. al comunei. Acum are unde să- ministaţiunilor climaterice Rucăr, Gabriel Negrei, decedat în 1951 şi primească prietenii, locul ales Dragoslavele şi Domneşti. la Aiud etc. – n.a.), dar şi preotul fiind deosebit de pitoresc: în faţă La 8 octombrie 1939, ctitorii Gheorghe Cotenescu, condamnat o stâncă abruptă, Piscul Albinei, Gheorghe Cotenescu şi Dan Zaharia pentru sprijinul logistic acordat iar în spate, dincolo de parcul cu inaugurează solemn centrul civic grupării de rezistenţă anticomunistă trandafiri, plantaţi şi îngrijiţi de soţie, din comuna-model Stoeneşti în “Haiducii Muscelului” de pe Muntele râul Dâmboviţa. Montând o turbină prezenţa Patriarhului Nicodim Roşu, condusă de Lt. col. Gheorghe hidraulică, reuşeşte iluminarea vilei şi Munteanu, a rezidentului regal Arsenescu. Crucea de lemn, de la a centrului localităţii, dar şi a uriaşei Gheorghe Alexianu, a ministrului mormântul amiralului, dăinuieşte cruci de lemn pe care o înalţă pe cultelor Nicolae Zigre, a unor şi azi, dar, din păcate, are litere Piscul Albinei, un gest pios faţă de cadre superioare civile şi militare scorojite, amintindu-ne nouă, tuturor cei care şi-au jertfit viaţa pentru o din Capitală, a autorităţilor locale celor care încercăm să-l cinstim azi, Românie întregită. În urma unui din patru judeţe [Argeş, Braşov, la 71 de ani de la moartea sa, de ingenios schimb de terenuri, ridică Dâmboviţa şi Muscel – n.a.] şi a trecerea nemiloasă a timpului şi de în curtea vilei o fântână arteziană miilor de săteni. Ceremoniile au fost faptul că toţi suntem muritori. şi cel mai frumos Monument al filmate, dar şi prezentate în direct la Poate că reprezentanţii Marinei Eroilor dintr-o comună musceleană, postul de radio naţional. Militare a unei ţări membre NATO, ai în formă de con, pe care planează, După preluarea puterii de către unei Marine care îşi respectă spiritul cu aripile deschise, un vultur de Ion Antonescu, Dan Zaharia şi-a de corp şi care ştie să păstreze cu bronz. Ansamblul monumental oferit serviciile de specialist în pioşenie memoria înaintaşilor săi, e completat de bătrâna cruce de marină şi în comunicaţii, dorind vor găsi calea de a-l omagia cu un piatră mutată aici în 1935, cruce care să fie numit la conducerea unui monument civilizat pe marinarul- anunţă trecătorii de locul taberei în şantier naval sau ca reprezentant muşchetar Dan Zaharia, al cărui care voievodul Mihai Viteazul şi-a al Ministerului Apărării Naţionale în nume l-am găsit menţionat pe placa retras oastea după victoria de la cadrul consiliului de administraţie al memorială din incinta Mânăstirii Călugăreni, în aşteptarea sprijinului Societăţii Române de Radiodifuziune Dintr-un Lemn , alături de floarea din partea aliaţilor săi, pentru a izbi (S.R.R.). Iniţial, Antonescu a acceptat, Marinei Militare a României. din nou şi a-i alunga pe turci din transmiţând o scrisoare în acest Dumnezeu să-l odihnească, iar ţară. Iar peste drumul pe care reuşise sens către S.R.R., dar i s-a răspuns noi să reînvăţăm să preţuim cum să-l asfalteze pe o porţiune de 3 că Ministerul deja numise o altă se cuvine memoria unor astfel de km, prevăzut cu borduri şi spaţiu persoană care ar fi trebuit revocată. oameni, care n-au precupeţit nimic, pietonal, demarează lucrările pentru Amiralul Dan Zaharia s-a mergând de multe ori până la jertfa ridicarea unei noi primării, cu cămin resemnat, publicând în 1941, supremă, pentru Neam şi Ţară. n cultural, bibliotecă, farmacie, aparat discret, o lucrare care şi azi rămâne de proiecţie şi radio. de referinţă pentru istorici, cartea Radu Petrescu-Muscel În paralel, preotul-paroh “Ion Antonescu. Către Români - NOTE: Gheorghe Cotenescu, principala Chemări, cuvântări, documente. La o 1. Matila Costiescu-Ghyka, Curcubeie, Popasuri personalitate culturală a comunei, răscruce a istoriei”. Este posibil ca el ale tinereţii mele (vol. I), traducere de Georgeta Filitti, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2003, lansase încă din 1919 liste de să se fi consultat în privinţa selecţiei p. 159. subscripţie la nivel naţional discursurilor cu viitorul mareşal al 2. Idem, p. 162. printre prietenii săi iorghişti, iar în României. A fost cântecul de lebădă 3. Arhivele Militare Române, fond 949, dosar 498, filele 12 şi 72. septembrie 1929 începea lucrările al marinarului-muşchetar. 4. Virgil Alexandru Dragalina, Escadrila de Nistru, la noua biserică ce se va ridica, În 1943, amiralul Dan Zaharia Editura Militară, Bucureşti, 2011, p. 475.

58 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 VITRINA CU CĂRŢI Dr. Vasile Şoimaru, Cotul Donului 1942: În groapa comună eroism, jertfă, trădare, Ediţia a doua, revăzută şi a nepăsării faţă de eroi adăugită, Chişinău, 2013. când este înmormântat ultimul vine somnul / că nu-s eu la Don Profesorul universitar de la soldat.” Ceea ce vrea să ne spună înmormântat”. Chişinău ne propune o ediţie este că România este departe de Autorul cărţii s-a documentat revizuită a unei lucrări despre acest final, în condiţiile în care intens, a făcut trei călătorii de tragedia trăită de armata Germania, Ungaria, Italia, Rusia studiu la Cotul Donului, trei română, în toamna anului au acolo memoriale ale eroilor pelerinaje de reculegere mistică 1942, în încercuirea de la Cotul lor grandioase şi într-un loc în care îl Donului. Stilistic vorbind, este o binemeritate. aşteptau “cei 150 de mii carte prolixă, neavând pretenţii Desigur, relaţia de fraţi care zac acolo pe de tratat de specialitate şi de diplomatică vecie”, ce ţin în mijlocul unitate de abordare a temei. româno- lor un soldat martir, un Scopul ei este de a atrage atenţia sovietică, recte sfânt nedescoperit şi contemporanilor şi îndeosebi rusă şi româno- necanonizat încă. clasei politice româneşti ucrainiană, este Suntem informaţi că asupra datoriei patriotice pe mai complicată, acestora li se adaugă alţi care ar trebui s-o avem privind din cauze pe care 100 000 de români ce au reabilitarea şi punerea în cuvenita le cunoaştem, luptat în armata ungară. evidenţă a rămăşiţelor soldaţilor şi fără o Ungaria, însă, rivala români, căzuţi în acel loc de reglementare noastră istorică, are cotitură pentru soarta postbelică bilaterală, fără acolo, la Rudkino, “cel a Europei. bani şi fără mai grandios memorial Cartea înmănunchează autoritate pe tărâm străin, statul unguresc din lume”, iluminat în aprecieri, puncte de vedere român este legat de mâini şi permanenţă de o flacără. Ostaşii asupra războiului, interviuri, de picioare. Dar aceasta este o români din armata hortystă sunt povestiri, relatări, mărturii scrise altă chestiune. Cu siguranţă că trecuţi şi ei pe plăcile memoriale, de cei aflaţi pe front, consemnări dimensiunea unei şpăgi din bani dar pe jumătate maghiarizaţi, despre eroi şi luptători, poezii furaţi, oferită augustului frate de după obicei. Exact ca în unele etc. Toate la un loc creează o la Cotroceni, ar fi poate suficientă cimitire din Covasna, Harghita, stare de patriotism, de nostalgie pentru strângerea oaselor celor judeţe care aparţin chiar statului dureroasă şi tristeţe, cu accente, risipiţi pentru ţară lângă apa român independent şi suveran, uneori prea dure, de indignare Donului! după Constituţie. Aşadar, citim: civică faţă de nonamintirea Celor întorşi acasă după Oprea Agoston, Jurasko Mihaly, manifestată prin nonacţiune suferinţa frontului le-a fost Barna Şandor, Todoriu Laszlo oficială în legătură cu amenajarea tot mai clar că recunoştinţa ş.a.m.d. cimitirului militar românesc de faţă de eroi, despre care e Sunt amintiri de pe frontul la Cotul Donului. “Vrea ori nu vorba în imnuri, în mare parte de est, despre eroism, dârzenie, vrea asta, administraţia României e doar o iluzie, că poziţia determinare, disperare, încercuire moderne, prin inactivitatea contemporaneităţii faţă de eroi şi moarte, despre mâini de soldaţi ei demoralizatoare pentru e cel puţin jenantă. Iată o strofă români zdrobite de cizmele populaţia românească, educă dintr-o poezie semnată de Alex. aliaţilor nemţi pe obloanele în ea indiferenţa, făcând-o mai Lupescu, din Bran , existentă în camioanelor în retragere, despre pasivă şi nepatriotică...” - ne carte: “Plâng în taină să nu-mi obuze româneşti care refuzau să spune autorul, subliniind mai jos vadă Domnul / lacrima ruşinii explodeze, ca să se descopere că “Războiul se termină atunci de păcat... / Şi atât de greu îmi după război că mobilizaţii pe loc,

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 59 VITRINA CU CĂRŢI

înscrişi în mişcarea comunistă, Ştefăneşti (Argeş), care oficia pentru camarazii lui căzuţi pentru boicotau războiul, punând nisip slujba de înmormântare pe ţară, pentru poporul lui căzut şi în loc de praf de puşcă etc. Sunt marginea unei gropi comune, el în groapa comună a beznei trădări ce păstrează memoria în timp ce trupele armatei roşii ideologice. A făcut-o demn şi cu eroismului, dar şi mărturii despre înconjurau locul. Un camarad umilinţă canonică până a trecut şi rezistenţa intelectuală a medicului i-a strigat să vină, să se retragă el dincolo. Iosif Niculescu, despre dăruirea cât mai este timp. Preotul a Cartea lui Vasile Şoimaru este preoţilor militari prin tranşeele refuzat să plece deoarece nu-şi o carte a pioşeniei, un creuzet de pline de muribunzi şi oroare. terminase rugăciunile. A căzut subiecte la îndemâna celui care Este aproape de sublim prizonier, a îndurat în lagăr, s-a doreşte să se inspire pentru o povestea unui preot din întors şi a continuat să se roage literatură viitoare.n

ales prin surprinderea psihologiei unor personaje ce se mişcă atât Drama unei femei de firesc şi lejer într-un peisaj Ion Gociu, Maia, vol. sub identităţile lor false, dar neatins parcă de modernitate. 2, Editura Societatea respectându-şi fiecare identitatea Desigur, acţiunea se încheie tragic, prin cutremurul din 1977, Scriitorilor Militari, etnică şi culturală iniţială, pe care le dezvoltă în particular. ceea ce dă un tragism aproape Bucureşti, 2012. Şi unul, şi altul converge de factură clasică grecească Am semnalat într-un număr spre neamul său, căutând o dramei acestei femei exemplare trecut al revistei apariţia primului reintegrare târzie şi imposibilă, care este Maia. O femeie care volum al romanului “Maia”, făcând ca o mare spovedanie înainte este româncă şi evreică, ţigancă, cu acel prilej şi câteva observaţii de moarte. Au o fată, Brânduşa, informatoare, loială şi neinhibată, critice. Autorul, un distins domn frumoasă, dreaptă şi nedreaptă, doamnă de la Tg. Jiu, preşedinte al inteligentă, şi lăiaţă, intelectuală şi Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor romantică. El ghicitoare lângă foc. Orice. “Regina Maria”, filiala Gorj, s-a are din prima Adică este un personaj recules în serile binecuvântate căsnicie doi romantic capabil să treacă de la Brădiceni şi a continuat copii, acum dintr-o personalitate povestea extraordinară a unor orfani de război. într-alta, cu nonşalanţă cupluri romantice paralele, mamă Autorul, şi firesc, într-o lume a şi fiică, unite prin destinul lor de înzestrat dedublării continue, excepţie. povestitor şi cu cum a fost societatea Maia este o evreică scăpată o remarcabilă românească obsedată de dintr-un tren al morţii din ultimul uşurătate a atotputernicia securităţii, război mondial, salvată de o condeiului, miliţiei şi partidului. şatră de ţigani - şi ea în drum pare a se Cred, totuşi, că oricât cu căruţele spre lagărele din lăsa furat de de mult ar ţine autorul Transnistria. Soţul ei, Trifu, se personaje, ele dictându-i, pe la autenticitate şi credibilitate, salvează dezertând din infernul parcursul naraţiunii, întorsăturile trebuie eliminată partea de la Cotul Donului şi se ascunde surprinzătoare de situaţie, cu documentară de la sfârşit, în aceeaşi şatră de ţigani, suspans şi farmec, ca într-un «Addenda», căci nu e nevoie unde chiar devine bulibaşă şi adevărat roman foileton. de ea. Romanul este roman, moşteneşte averea tradiţională în Am remarcat şi data trecută indiferent de sursa de inspiraţie, aur, ascunsă în lemnăria căruţei talentul autorului de a crea şi rămâne adevărat chiar dacă în de înaintaşul său în ale bulibăşiei. atmosfera ţărănească din familia sine e o mare minciună. Literatura Întorşi în ţară, cei doi vor rămâne şi satul gorjenesc, prin descriere, beletristică nu are nevoie de ascunşi până la sfârşitul vieţii limbaj, dialoguri, vocabular şi mai arhivă! n

60 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 VITRINA CU CĂRŢI

reînălţării / Drapelului de gloanţe zdrenţuit, / Veniţi din toate “Veniţi din toate unghiurile zării unghiurile zării / Să cucerim ce- avem de cucerit!...” Să cucerim ce-avem de cucerit!...” Volumul ne dă o idee despre firea poporului român, Muzeul Militar Naţional “Universul” şi “Universul literar”, deoarece atitudinea lirică şi “Regele Ferdinand I”, Din în revistele umoristice “Urzica” grafică faţă de război oscilează lirica războiului balcanic, şi “Furnica”. Desigur, această între solemnitatea patriotică şi “efuziune” literară imita ceea batjocura patriotardă, regele 1913-2013, Bucureşti, ce se întâmplase în Războiul Carol I şi primul-ministru Titu 2013. de Independenţă, când nume Maiorescu fiind personajele sonore, precum Vasile Alecsandri, preferate pentru luarea în Cu prilejul aniversării a 90 George Coşbuc, Nicolae derâdere. de ani de existenţă a Muzeului Grigorescu ori Carol Popp de Doamna Valeria Bălescu Militar Naţional, a apărut Szathmary semnaseră lucrări semnează, în “Argumentul” ce culegerea de poezie devenite reprezentative pentru deschide volumul, un adevărat de faţă, sub îngrijirea arta de război. studiu de istorie a conflictului doamnei Valeria De data aceasta, balcanic, cu referiri şi la Bălescu, muzeograf printre numele istoria literaturii române care la această instituţie. care ne spun ceva menţionează operele literare Prin această ediţie semnalăm doar inspirate de eveniment.n şi prin alte acţiuni semnăturile lui se marchează şi Victor Eftimiu, un vârsta muzeului şi Ionescu-Quintus, centenarul războiului probabil un înaintaş Un dor care balcanic, în urma al epigramistului căruia, României liberal, Carmen roade i-a revenit sudul Sylva, într-o Dobrogei cu Silistra, traducere a lui Şt. până la Caliacra, O. Iosif, Nicolae pe dinăuntru două judeţe. Desigur, sunt Vulovici. Constantin Ardeleanu, numeroase date despre cel de- De notat că în acel timp al doilea război balcanic în care compozitorul Alfons Castaldi, de Pârâul cu limba vecină, ţara noastră a fost nevoită să se la conservatorul bucureştean, Editura Societatea implice ca răspuns la agresiunile a compus marşul patriotic “La Scriitorilor Militari, vecinului din sud, care-şi punea arme”, pe versurile lui Şt. O. Iosif. Bucureşti, 2013. în operă visul creării unei Bulgarii Publicat în “Universul literar”, Mari, de la gurile Dunării până la în februarie 1913, marşul intră Scriitorul de pe Tazlău Salonic. în uitare, dar pe 10 iunie 1917, ne propune un fel de proză Generaţia acelui război, aflată unitatea de voluntari ardeleni poematică, prin care face o parţial pe front şi majoritar în şi basarabeni dă onorul la Rege, secţiune în timp, într-o lume a ţară, s-a exprimat în presa vremii în Piaţa Unirii din Iaşi, cântând satului moldovenesc de care prin articole, reportaje, proză, acest marş. După aceea, pleacă îi este foarte dor. Un dor care poezii şi lucrări de artă, îndeosebi pe front, se integrează în îl roade ca o boală incurabilă. grafică. rândul trupelor române şi luptă Despre el un sătean spune că Îngrijitoarea volumului de eroic pentru eliberarea de sub îşi iubeşte la nebunie locurile faţă s-a oprit doar asupra liricii ocupantul străin şi pentru făurirea natale, dar replica vine imediat şi expresiilor vizuale, apărute în României Mari. “E ziua mare a din altă parte - dacă le-ar fi iubit,

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 61 VITRINA CU CĂRŢI n-ar fi plecat! multe dintre piese, sau uitate multă vreme, dar Cartea e una fără lascivitatea care sunt o dovadă expresivă a nostalgiei vulgarizatoare, şi sugestivă a epocii. E vorba după locul natal ci mai mult ca o de sculpturi, uniforme militare, şi după oamenii afacere încheiată arme de toate felurile, brevete de pe care i-a în grabă, după invenţii armamente româneşti, cunoscut, tratată care protagoniştii machete de nave de luptă, cu ironie şi haz, îşi scutură, fiecare, mijloace de transport, fotografii şi dar mai ales cu mâinile, să nu se lucrări de artă plastică autentice, o poftă de vorbă prindă păcatul. Mi medalii, ordine, drapele ale unor nestăvilită. se pare că modul unităţi militare, hărţi de operaţii. Aceeaşi neîncrâncenat de a Am făcut o enumerare aproape exhaustivă în dorinţa fluiditate privi lumea, relaţiile de a ilustra ideea acestei bogăţii gâlgâitoare umane, sociale şi care ne transpune vizual într-o izvorâtă dintr-o cea cu Dumnezeul lume romantică ce ni se pare atât limbă vecină cu pârâul, ca să nevăzut, dispus să închidă de îndepărtată, dar care a existat inversăm puţin logica absurdă părinteşte ochiul lui iertător, a titlului, care îl face să se este chiar psihologia de viaţă verse în albia mare săpată de a poporului român. Aceasta povestitorul de la Humuleşti. l-a făcut să reziste în istorie, Autorul zice că titlul nu e o umbrindu-se cu verdele invenţie, ci chiar numele unui pădurii, şi tot aceasta îl face să firicel de apă ce-şi face loc pe supravieţuiască în prezent, real şi lângă satul lui, şi că este în autentic, dincolo de înşelătoarele sine un mare poem. Desigur, ecrane. n strămoşul care l-a numit aşa se afla într-o stare dumnezeiască după o cumplită beţie cu zeamă de poamă adusă de la Odobeşti. Comorile concret în istoria noastră destul Constantin Ardeleanu ne scrie de recentă. fleşuri literare, fulgerări peste Directorul muzeului, colonel un trecut etnic părăsit, ce numai trecutului nostru Marcel Preda, şi autoarea, aşa se poate împiedica în poarta doamna Valeria Bălescu, Valeria Bălescu, uitării, căci oamenii ce au trăit în semnează în preambul câteva el se duc la doctor o dată pe an, Centenarul războiului pagini explicative, care ne după Sf. Nicolae, când sunt deja balcanic, 1913-2013, întregesc plăcerea privitului cu o atât de obosiţi şi roşi de beteşug, Editura Qual Media Group, seamă de cunoştinţe şi informaţii încât uită să se mai scoale de pe utile, pentru înţelegerea epocii şi Bucureşti, 2013 a personajelor importante care au patul de consultaţie. Ei pleacă populat-o. dincolo, dar prin gesturi literare, Lucrarea este aniversară şi Lucrarea are ţinută şi o calitate cum este cel de faţă, rămân reprezintă un album-catalog grafică de excepţie, ceea ce o după ei imagini vorbitoare, al expoziţiei de obiecte, face să stea cu onoare în orice uneori şi grafice, groteşti, organizată de Muzeul Militar bibliotecă şi să facă parte din acestea din urmă precum Naţional cu prilejul centenarului colecţiile bibliofililor.n desenele de nesomn ale lui războiului balcanic. Se relevă Goya. Dar aceasta este doar astfel că în depozitele instituţiei partea ironică a portretului. O există comori de nepreţuit Vitrina cu cărţi sexualitate frustră, fără orgolii şi din contemporaneitatea - rubrică realizată de general pasiuni devastatoare, străbate evenimentelor istorice, ignorate de brigadă (r) Grigore Buciu

62 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 Caruselul PRESEI

Ostrov, Măcin şi Tulcea”, dar şi pentru Brăila Eroică “a-şi dezvolta instrucţia de specialitate” la un curs de apă corespunzător. Din această companie se constituie, la 6 Brăila Eroică este rodul unei iunie 1886, Batalionul de Pontonieri, excelente colaborări între Asociaţia în cazarma Flămânda, care în aprilie Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, 1916 se transformă în Regiment Filiala judeţeană Brăila, Inspectoratul de Pontonieri. La 1 ianuarie 1946, Şcolar Judeţean şi Asociaţia Naţională regimentul este transformat în a Veteranilor de Război, Filiala Brăila. Batalion Pontonieri Fluvii, iar la 1 Primul număr din acest an, dedicat octombrie 1951 devine Regimentul aproape în întregime Armei Geniu - 1 Pontonieri Fluvii. În ianuarie 1952 care a împlinit 155 de ani de existenţă! primeşte denumirea de Regimentul - anunţă un nou 118 Pontonieri. La 25 octombrie colaborator: Brigada 10 1977, este denumit Regimentul Geniu “Dunărea de Jos”. 72 Pontonieri “Matei Basarab”. La Brăila a fost, prin 1 iunie 2002 este transformat în excelenţă, o garnizoană Batalionul 72 Treceri. a marinarilor şi a De-a lungul timpului, în geniştilor. Aici a scris garnizoana de la Dunăre au avut istorie Regimentul sediile: Regimentul de Geniu al 72 Pontonieri, matca Marinei Regale (1940 - 1948, când trupelor de pontonieri a fost dislocat la Cernavodă); Plăieşii, nr. 5/2014 din armata noastră. Detaşamentul 4 Lucrări Irigaţii Imediat după Războiul (1969-1973); Comandamentul de Independenţă este dislocată Cu oarecare întârziere, ne-a Brigăzii 59 Lucrări Irigaţii (1984- sosit la redacţie “Plăieşii”, revista la Brăila, în cazarma “Carantina”, 1986); Batalionul 426 Lucrări Irigaţii editată de Filiala judeţului Suceava Compania 5 Pontonieri, pentru “a (1984-1986); Batalionul 550 Geniu, în a ANCERM. Spicuim, fără alte da concursul trupelor care urmau să subordinea Diviziei 67 Mecanizate, comentarii, câteva titluri din fie dislocate în Dobrogea spre a-şi constituit la 24 septembrie 1968 şi constitui garnizoanele la Constanţa, desfiinţat la 1 iunie 2002. sumarul acestui număr realizat În prezent, în oraşul salcâmilor în condiţii grafice deosebite: fiinţează: Comandamentul Brigăzii Oameni şi locuri dintr-un oraş Prahova 10 Geniu «Dunărea de Jos», singura muzeu - Fălticeni (col. r. dr. ing. mare unitate de geniu din Armata Vasile Davidel); Testamentul Reginei eroică, Română; Batalionul 72 Geniu “Matei Maria (col. r. Necolae Niga); 1 Basarab”; Batalionul Nave Treceri Decembrie s-a împlinit prin voia Fluviale (dislocat din garnizoana Turnu Domnului, dar nu ne-a picat din cer! nr. 7, 2014 Măgurele); Batalionul 110 Sprijin (prof. univ. dr. Ion Coja); Alexandru Din cuprins: Logistic “Mareşal Constantin Prezan”; Ioan Cuza în conştiinţa românilor Atentatul de la Secţia 110 Mentenanţă Echipamente (col. r. Constantin Chiper); Sărut Sarajevo şi ecoul său în România Militare. mâna, doamna profesoară Virginia (prof. univ. dr. Ion Bulei); Constantin Felicitări redacţiei pentru excelenta Bârlădeanu-Movileanu (col. r. Brâncoveanu - diplomat abil idee de a prezenta armele garnizoanei Constantin Crăciun). n şi martir creştin (prof. dr. Polin Brăila. n Zorilă); Universitatea Populară „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Editată de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Munte. Cronologie adnotată (prof. “Regina Maria”, filiala jude­ţeană Constanţa, Arma Pontica univ. dr. Ion Şt. Baicu); Rebeliunea revista reuşeşte să ne dea de fiecare dată legionară în Prahova (prof. dr. Sergiu o imagine cuprinzătoare a acţiunilor desfăşurate întru Baroian); Înfiinţarea aviaţiei militare cinstirea memoriei eroilor şi cunoaşterea istoriei noastre. române (prof. univ. dr. Valeriu Din nr. 2 (16)/2014 am reţinut următoarele titluri: 135 de Avram); Mănăstirea Sinaia, catedrala ani de la înfiinţarea “Diviziei active Dobrogea”; Omagiu lui Carpaţilor (prof. dr. Polin Zorilă); Mihai Eminescu; Unirea Principatelor. Domnitorul Cuza şi Crucea Domnitorului de la Meliceşti reformele; 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România; (prof. Gheorghe Bîlgă). n 105 ani de la înfiinţarea Regimentului 36 Infanterie “Vasile Lupu”; În memoria celor care nu mai sunt. n

România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 63 Caruselul PRESEI

lt. cdor (r) Liviu Tătaru (Locotenentul Nicolae Caloian Cătănescu). Articole interesante cuprind şi rubricile: Buzăul Eroic Monumente ale eroilor; Eroul din familia Bacăul Eroic Revista se deschide cu un grupaj mea; Cercurile “Cultul Eroilor”. Emoţionată Din sumarul nr. 8, 2014: din actualitatea buzoiană. Excelentă evocarea dedicată sublocotenentului Constantin Brâncoveanu, 300 de ni s-a părut iniţiativa filialei judeţene post- mortem Dan Ciobotaru din ani; Eroul cătunul Pinu, din Munţii Buzăului, căzut a ANCERM de a organiza concursul de învăţător în iunie 2010 în teatrele de operaţii istorie pe tema “Eroi şi monumente, Neculai simboluri peste generaţii”. Aflat la a din Afganistan. Redăm câteva cuvinte Arbănaş; Eroii doua ediţie, organizat cu sprijinul din spusele mamei eroului: Inspectoratului Şcolar Judeţean “Băiatul meu mi-a zis la din comuna Buzău şi al Societăţii de Ştiinţe plecare că, atunci când pe Cleja; Hramul Istorice, filiala Buzău, concursul s-a poarta casei vor intra militari, bisericii “Sf. bucurat de participarea elevilor înseamnă că el e mort. Când Mare Mucenic din 17 şcoli din învăţământul i-am văzut pe cei doi militari Gheorghe gimnazial din muncipiu şi din şi pe preot, am înlemnit. Am şi Eroii judeţ. Iată o acţiune care ar merita ştiut că mi-a murit băiatul!” Neamului” din să fie preluată şi de alte filiale . Aceste cuvinte premoniţie Bacău; Cartea vorbesc de la sine despre judeţene şi în care ar trebui atrase de Aur a comunei Pârjol; La Deleni tragedia prin care au trecut toate cercurile şcolare “Cultul s-a ridicat un monument; Cântă, Eroilor”. familiile de români care şi-au trimis Sava, că-i prăpăd!; Din activităţile Rubrica Eroi buzoieni include feciorii ori taţii să lupte departe de ţară. medalioane evocare semnate de prof. Felicitări colonelului (r) Mihail Pîrlog, pasionaţilor cercului nostru de univ. dr. Valeriu Avram şi cdor. lect. univ. autorul acestei evocări. istorie “Cultul Eroilor”. dr. Marius Nicoară (“Cruciaţii Cerului” din Salutăm încă o dată, cu bucurie, Buzău în prima zi a războiului), Viorel apariţia revistei Buzăul Eroic şi îi urăm Caruselul presei - rubrică realizată Frîncu (Un erou al aripilor româneşti), viaţă lungă! n de colonel (r) Dumitru Roman

este dedicat domnitorului Constantin Vrancea Eroică nr. 1/2014 Brâncoveanu, de la a cărui moarte de Eroica nr. 1-2 / 2014 martir s-au împlinit trei veacuri. La Iată încă o revistă dedicată cinstirii Filiala „Mihai Viteazul” Dâmboviţa evocarea Brâncoveanului şi a timpului memoriei eroilor! Se numeşte Vrancea a Asociaţiei Naţionale său au participat: Înaltpreasfinţia Sa dr. Eroică şi este editată de Asociaţia Cultul Eroilor «Regina Nifon Mihăiţă, arhiepiscop şi mitropolit Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria”, Maria» este printre al Târgoviştei; general de brigadă (r) Filiala judeţului Vrancea. Fiind vorba de primele filiale din Constantin Tănase; dr. George Coandă; o nouă publicaţie, se cuvine să amintim ţară care şi-au editat colonel (r) dr. Alexandru Manafu; prof. colectivul care propria publicaţie. dr. Marian Curculescu; prof. univ. dr. o redactează: «Eroica» a ajuns, iată, Agnes Erich; prof. dr. Victor Petrescu; prof. director fondator - la nr. 46! Numărul Constantin Voicu; colonel (r) Gheorghe plutonier (r) Vasile pe care îl semnalăm Şerban; comandor (r) ing. Marian Pavel. n Buruiană; redactor şef - Radu Borcea; - de Ionel Pintilii; 2014, Anul omagial redactori - col. Eroii Neamului euharistic şi Anul comemorativ al Sfinţilor (r) Chiriac Mitică, A apărut Eroii Neamului nr. Martiri Brâncoveni - de prof. col. (r) Mircea 1-2 (19-20)/2014, Daşchievici Andi; Ierarhi şi Paraschiv, col. (r) publicaţie editată de domni: domni şi ierarhi în Ţările Eugen Anghel, Filiala judeţului Iaşi a Române - de prof. Daşchievici prof. Mihai Adafini, prof. Luminiţa Asociaţiei Naţionale Andi; Domnitorul Ştefan Iliescu, preot Ionel Vrânceanu, plt. maj. Cultul Eroilor “Regina cel Mare şi Sfânt, 510 ani de Alina-Sonia Raicu; tehnoredactor - Silviu Maria”. Din sumar: Aleea eternitate - de col. (r) ing. Ioan Stanciu. Mareşalilor - de Gl. dr. Timofte; Neagoe Basarab, Acest număr cuprinde articole Mircea Chelaru; Baba un principe pedagog creştin despre Unirea Principatelor, portrete Novac, eroicul căpitan al voievodului - de P.F. Daniel, Patriarhul României; ale unor eroi vrânceni, mărturii istorice Mihai Viteazul - de col. (ret.) ing. ec. Domniile lui Gheorghe Duca - de vrâncene şi aspecte din activitatea Nicolae Grosu; Ziua Eroilor - de col. (ret.) Dosoftei (Daniel) Jitaru, muzeograf la cercurilor şcolare “Cultul Eroilor”. n Constantin Chiper; Cuviosul din Cetate Mănăstirea Cetăţuia, Iaşi. n

64 România Eroică nr. 2 (49) - Serie nouă 2014 În Anul martirilor Brâncoveni, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor “Regina Maria” a realizat o medalie, într-un tiraj de 100 exemplare. Medalia are diametrul de 60 mm şi este aurită. Pe avers se află chipul lui Constantin Brâncoveanu, iar pe revers - biserica Sf. Gheorghe Nou, una din ctitoriile domnitorului martir.

În anul în care sărbătorim împlinirea a 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii «Mormintele Eroilor Căzuţi în Război» - devenită, din 1940, Aşezământul Naţional «Regina Maria» pentru Cultul Eroilor - Asociaţia Naţională Cultul Eroilor «Regina Maria» a emis o medalie aniversară. Medalia are diametrul de 60 mm şi este aurită. Pe avers se află chipul Patriarhului Miron Cristea, primul preşedinte executiv al Societăţii “Mormintele Eroilor Căzuţi în Război”; pe revers - Mormântul Ostaşului Necunoscut. 95 de ani Cultul Eroilor