DOCSLIB.ORG

Ghica Ion - Scrisori.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ghica Ion - Scrisori.Pdf Scrisori c[tre V. Alecsandri 1 Ion Ghica 2 Scrisori c[tre V. Alecsandri ION GHICA SCRISORI C{TRE V. ALECSANDRI BUCURE+TI CHI+IN{U 3 Ion Ghica Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: V. Alecsandri, Ilarie Chendi, Ion Roman, Dumitru Micu, G. C[linescu, Tudor Vianu, Petre V. Hane=, Constantin Mohanu, G. Dimisianu, +erban Cioculescu, Jaque Byck, D. P[curariu, Florin Faif[r, Alec Han\[, Traian Demtrescu 4 Scrisori c[tre V. Alecsandri 5 Ion Ghica Editura Litera Interna\ional O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax +(021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2002 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lector: Petru Ghencea Corector: Aliona Dobo= Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 21540 CZU 821.135.1-6 G 48 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Ghica, Ion Scrisori c[tre V. Alecsandri: Proz[/ Ion Ghica; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i coperta Vladimir Zmeev; B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2002 (Combinatul Poligrafic). 264 [p]. (Bibl. =colarului, serie nou[, nr. 262) ISBN 973-7916-00-X ISBN 9975-74-489-3 821.135.1-6 ISBN 973-7916-00-2 © LITERA INTERNA|IONAL, 2002 ISBN 9975-74-489-3 © LITERA, 2002 6 Scrisori c[tre V. Alecsandri TABEL CRONOLOGIC 1816 12 august. Se na=te, la Bucure=ti, Ion Ghica, fiu al lui Dimitrie (Tache) Ghica =i al Mariei, n[scut[ C`mpineanu. Copilul este botezat de mitropolitul Dionisie Lupu, av`nd ca na= pe Grigore Ghica viitorul domnitor de la 1822 unchiul tat[lui s[u. Familia Ghica avea vechi tradi\ii ]n istoria \[rilor rom`ne, spi\a ei urc`nd p`n[ ]n secolul al XVI-lea =i ]nsum`nd, pe l]ng[ mari sp[tari, hatmani =i bani, nu mai pu\in de nou[ domnitori, care s-au perindat la tronul Moldovei =i al Munteniei. Dintre cele =apte odrasle ale lui Dimitrie =i ale Mariei, patru s-au stins din via\[ de timpuriu. S-au bucurat de via\[ =i de c[ldura din casa p[rinteasc[, ]n afar[ de Ion (n. 1816), Maria (n. 1821) =i Pantazi (n. 1829). Tache Ghica avea casa deschis[ pentru oamenii lumina\i ai timpului: Iancu V[c[rescu, Ion Heliade R[dulescu, Costache Aristia, Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Ion C`mpineanu =.a. Discu\iile la care, f[r[ s[ vrea, particip[ =i t`n[rul Ion Ghica, influen\eaz[ hot[r`tor destinul viitorului om politic, diplomat =i scriitor. La ]nceput, Ion Ghica ]nva\[ carte greceasc[ cu dasc[li pe care ]i va evoca ]n Scrisori (Dasc[li greci =i dasc[li rom`ni). Scrisul =i cititul ]n rom`ne=te le deprinde de la un secretar al tat[lui s[u, Petre N[nescu, fost elev al lui Gheorghe Laz[r, iar de la Ion Heliade R[dulescu ia lec\ii de gramatic[ rom`neasc[. 18301834 Elev la colegiul Sf`ntul Sava din Bucure=ti, ]mpreun[ cu C.A. Rosetti, Constantin B[l[ceanu, Nicolae Budi=teanu, Scarlat Filipescu, Grigore Gr[di=teanu, =i apoi cu Grigore Alexandrescu =i N. B[lcescu, pe care ]i va evoca ]n Scrisori. Dintre profesori, ]l impresioneaz[ J. A. Vaillant (francez[), Simion Marcovici (literatura rom`n[ =i retorica), Aaron Florian (istoria rom`nilor), Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru (conduc[torii succesivi ai =colii). Ion Ghica se num[r[ printre elevii cei mai dota\i ai colegiului, fiind notat ]nc[ din primul an cu eminen\[. 7 Ion Ghica 1833 Din ini\iativa lui Ion Heliade R[dulescu, se ]nfiin\eaz[, la Bucure=ti, Societatea Filarmonic[. 1835 La sf`r=itul lunii iunie pleac[ la Paris, c[l[torind cu diligen\a. Debuteaz[ ca traduc[tor cu Pre\ioasele de Molière, pus[ ]n scen[ la Teatrul Filarmonicii. Piesa se tip[re=te la tipografia lui Heliade, dar la data edit[rii autorul t[lm[cirii era la Paris. La Paris, Ion Ghica locuie=te ]n Cartierul Latin, ]ntr-o pensiune unde mai erau caza\i =i al\i tineri din Bucure=ti: fra\ii Gole=ti, N. Kretzulescu, Niculae Cantacuzino-Pa=canu =.a. }nt`mplarea (relatat[ ]n Scrisori) ]i scoate ]n cale lui Ion Ghica grupul de tineri moldoveni, afla\i la studii la Paris, printre care V. Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza =i Nicolae Docan. Acum se leag[ ]ntre Ion Ghica =i V. Alecsandri o prietenie de o via\[. 1836 Ianuarie. }=i sus\ine bacalaureatul ]n Litere la Sorbona. 18361837 Urmeaz[ cursuri la +coala Central[ de Arte =i Manufacturi. 1838 August. }=i ia bacalaureatul =i ]n matematic[ la Facultatea de +tiin\e a Universit[\ii din Paris pentru a putea urma +coala de Mine, una dintre cele mai prestigioase =coli superioare din Paris, unde se ]nscrie ]n octombrie. 18381840 Timp de doi ani urmeaz[, ca student extern, cursurile +colii de Mine, r[m`n`nd legat de Cartierul Latin, unde ]=i avea gazd[ ]n vecin[tatea celebrelor cafenele ale studen\imii de l`ng[ Saint-Germain-de-Près. Integrat repede ]n atmosfera vie\ii pariziene, t`n[rul Ion Ghica era preocupat de a face cunoscute \[rile rom`ne ]n Apus =i de a lega prietenii =i rela\ii care s[-i fie folositoare ]n acest sens. Audiaz[ cursuri =i la Collège de France, unde predau J. Michelet =i Edgar Quinet. P[trunde =i ]n lumea saloanelor pariziene, unde cunoa=te pe generalul Coletti, arom`n din Grecia, reprezentantul regelui Oltton la Paris, =i pe omul politic David Urquhart ambii evoca\i mai t`rziu ]n Scrisori. Pe baza scrisorilor primite din \ar[, de la N. B[lcescu, Gr. Alexandrescu =i Voinescu II, public[ ]n ziarul parizian Le National, sub titlul generic de Correspondance de Bucarest, 12 articole-scrisori ]n intervalul 19 octombrie 1938 =i 18 martie 1840. Ion Ghica r[sp`nde=te acum ]n Fran\a manifestul Act de unire =i independen\[ redactat de Partida na\ional[ de la Bucure=ti, ]nfiin\at[ de Ion C`mpineanu. 8 Scrisori c[tre V. Alecsandri Public[ trei bro=uri (nesemnate) ]n limba francez[ despre Principatele Rom`ne, ultima ocupa\ie ruseasc[ =i despre drepturile moldovenilor =i valahilor conform cu dreptul gin\ilor =i al tratatelor. 1939 August. Din ini\iativa lui Ion Ghica, Al. Golescu =i D. Br[tianu, la Paris ia fiin\[ Societatea pentru ]nv[\[tura poporului rom`n. 1840 Dup[ ce ob\ine diploma de inginer de mine, ]n var[ pleac[ ]ntr-o c[l[torie ]n Anglia, pentru documentare ]n domeniu. Spre sf`r=itul anului se ]ntoarce ]n \ar[, dup[ aproape =ase ani petrecu\i la Paris. 1841 }n ianuarie, reu=e=te, dup[ multe demersuri, s[-=i viziteze prietenii, Grigore Alexandrescu =i N. B[lcescu, de\inu\i ]n urma e=ecului mi=c[rii conspirative de r[sturnare a guvernului, mi=care ini\iat[ de Dimitrie Filipescu, Eftimie Murgu, N. B[lcescu =.a. Intervine pentru eliberarea lui Gr. Alexandrescu. Inten\ioneaz[ s[ intre profesor la Colegiul Sf`ntul Sava pe urmele mae=trilor s[i, dar este refuzat. La fel i se respinge un proiect de exploatare a salinelor. Prin activitatea de la Paris (se d[duse de urma bro=urilor publicate) =i prin leg[turile cu cei aresta\i =i surghiuni\i, Ion Ghica devenise indezirabil ]n ochii st[p`nirii. Pentru a se sustrage atmosferei ostile din partea cur\ii domnitorului =i chiar riscului de a fi arestat, Ion Ghica pleac[ la Ia=i, la sf`r=itul anului, sf[tuit de unchiul s[u Ion C`mpineanu, care ]ntre timp fusese eliberat. Drumul de la Bucure=ti la Ia=i, care a durat 5 zile, este descris ]ntr-una dintre cele mai realizate scrieri ale sale: O c[l[torie de la Bucure=ti la Ia=i ]nainte de 1848. La Ia=i, particip[ la via\a =i ]ntrunirile cercurilor intelectuale, ]mpreun[ cu V. Alecsandri (la care locuie=te un timp), M. Kog[lniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costachi Negri =. a. 1842 Este numit profesor de geometrie, geologie =i mineralogie la Academia Mih[ilean[. Iulie-august. Venit la Bucure=ti ]n vacan\[, ]ntreprinde, ]mpreun[ cu Gr. Alexandrescu, o c[l[torie la m[n[stirile din Oltenia, care ]i inspir[ poetului poeziile Umbra lui Mircea, La Cozia, R[s[ritul lunei la Tismana =i Memorial de c[l[torie. Ion Ghica va evoca voiajul ]n Scrisori. 1843 17 februarie. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza ]i acord[ rangul de vel-sp[tar (mare sp[tar). 9 Ion Ghica 7 septembrie. Este numit oficial profesor de economie politic[ la Academia Mih[ilean[. Totodat[, este numit inspector =colar =i membru ]n Comitetul de conducere al Academiei Mih[ilene, unde are numeroase ini\iative. }n toamn[, pe la culesul viilor, revine la Bucure=ti, unde ]mpreun[ cu Nicolae B[lcescu, Christian Tell =i se pare =i C.A. Rosetti, Ion Ghica pune bazele societ[\ii secrete Fr[\ia, care va preg[ti izbucnirea revolu\iei de la 1848 ]n \[rile rom`ne.
Load more

Recommended publications
  • Baza De Date Cu Clădirile Arhitecturale Vechi Din Județul Dolj
    SC EMPRI CONSULTING SRL Baze de date cu clădirile arhitecturale vechi din județul Dolj Studiu inițial Cod CPV 79310000-0 Servicii de studii de piaţă 1 CUPRINS I. Caracteristici generale ale județului Dolj .......................................................................................................... 6 Cadrul istoric .................................................................................................................................................. 6 Craiova- principalul oraș al regiunii .......................................................................................................... 14 Scurt istoric al orașului ....................................................................................................................................... 14 II.Cladiri și monumente istorice ......................................................................................................................... 26 din Judetul Dolj .................................................................................................................................................. 26 Craiova .......................................................................................................................................................... 26 1. Casa Băniei ..................................................................................................................................................... 26 2. Palatul Banca Comerțului - Primaria Craiova ...............................................................................................
    [Show full text]
  • Nicoleta Roman Iordache Filipescu, the “Last Great Boyar” of Wallachia and His Heritage a World Ofpower, Influence, and Goods
    Nicoleta Roman Iordache Filipescu, the “Last Great Boyar” of Wallachia and His Heritage A World ofPower, Influence, and Goods Working Paper ERC-CoG-2014 grant no. 646489 LuxFaSS WORKING PAPER DO NOT CITE WITHOUT PERMISSION IORDACHE FILIPESCU, THE “LAST GREAT BOYAR” OF WALLACHA AND HIS HERITAGE: A WORLD OF POWER, INFLUENCE AND GOODS* NICOLETA ROMAN “Ce nom de Philipesco est le grand nom de la Valachie, et le grand boyard qui le porte, l’idole du Roumain, qui retrouve en lui ce type national qu’il voit s’effacer a regret de jour en jour. Si Georges Philipesco, reniant ses somptueux habits, coupait sa longue barbe blanche, et abandonnait le kalpak d’Astrakan, cette apostasie causerait une douleur générale, qui prendrait les proportions d’un deuil public dans le peuple de la grande ville ; et l’artiste, avide du spectacle encore si curieux de ce poétique pays, ne saurait désormais ou retrouver le seul vestige élégant et splendide d’une société dont la réalité ne sera plus bientôt qu’un souvenir confus.” (Charles Doussault, Église de Saint-Georges à Bucarest in “L’Illustration”, nr. 566, 31 décembre 1853, p. 445 ; Călători străini, VI, p. 151). Charles Doussault (1814–1880), a French painter and illustrator, became known as an Orientalist painter following his voyages to the Ottoman Empire; he also paid special attention to Wallachia, which he visited during the first half of the 19th century. There, he becomes an integral part of society and is welcomed in the boyars’ homes and at the Court so much so that, in August 1843, he is invited by Prince Gheorghe Bibescu to be part of his delegation going to Constantinople to pay tribute to the sultan.
    [Show full text]
  • Emanoil Chinezu Om Politic, Avocat Şi Istoric 2
    COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC 2 COSMIN LUCIAN GHERGHE EMANOIL CHINEZU OM POLITIC, AVOCAT ŞI ISTORIC EDITURA SITECH CRAIOVA, 2009 3 Coperta: Constantin Crăiţoiu Coperta 4: 1857, Theodor Aman, Hora Unirii la Craiova, pictură pe pânză © 2009 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări. © 2009 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHERGHE, COSMIN LUCIAN Emanoil Chinezu - om politic, avocat şi istoric/ Cosmin Lucian Gherghe. - Craiova : Sitech, 2009 Bibliogr. ISBN 978-606-530-315-7 94(498) Editura SITECH Craiova Str. Romul, Bloc T1, Parter Tel/fax: 0251/414003 www.sitech.ro, [email protected] ISBN 978-606-530-315-7 4 Emanoil Chinezu (1817 – 1878) 5 6 CUPRINS ABREVIERI ............................................................................. 9 INTRODUCERE .................................................................... 11 O VIAŢĂ DE OM ÎN PAS CU RITMURILE EVOLUŢIEI ISTORICE ROMÂNEŞTI DIN SECOLUL AL XIX-LEA... 20 EMANOIL CHINEZU ŞI SPIRITUL REVOLUŢIONAR AL NAŢIUNII ROMÂNE, DE LA 1821 LA 1848...............
    [Show full text]
  • BIBESCU 0-00-E
    ROMANIA 1 DE LA ADRIANOPOL LA BALTA-LIMAN (18291849) DOMNIA LUI BIBESCU 0-00-e CORESPONDINTA SI DOCUMENTE 1843 1856 DE PRINTUL GHEORGHE BIBESCU CORESPONDINTE AL INSTITLITULUI FRANTII TRADUS BE B. FLORESCU TOMUL iNTIIU BUCURESCI TYP.CURTIIREGALE, V. GOUT. VII, PASSAGIUL ROMAN, 12 1893 DREPTURILE REZERVATE DOMNIA LUI BIBESCU Autorul si editorii declara GA-0 pastreazA drepturile de reproductie si de traducere in -tar& si in strAingtate. Acest volum a fost depus la ministerul de interne din Franca (sec- tiunea librAriel) in Februarie 1893. DE ACELAS ACTOR : BELFORT, REIMS, SEDAN, Campania din 1870. Al 7-ea corp al ar- matei de la Rin. A 5-a editiune, 1 vol. in 8" cu trei harti, 1872 (fran.) 8 lei. CORPUL LUI LORENCEZ INAINTEA CETATII PUEBLA (5 Mai 1862), a 3-a editiune 1872 (fran.) (epuizat). ISTORIA UNEI FRONTIERL RomInia pe tarmul drept al DunArei, 1 vol. in 8° cu hard 1883, editiune francezA si editiune rominA. 11%1MEXIC IN 1862. LUPTELE SI RETRAGEREA CELOR SASE MII, 1 vol. in 8", cu 23 desemnuri de JAZET si 4 1154, 1887 (fran.) 20 lei. (Curonat de Academia francez4, Premiul Bordin) CULEGERE, PoliticA, Religiune, Duel, 1 vol. 8° in 1888, edit. frant. si romin5,. AVANT PENDANT -- APRES. Exposition universelle de 1889, Rou- manie. Un vol. in 8^,illustre de nombreux dessins de GUILLAUME, Prix 10 fr. Istoria unei epoci arare orT se infatiseaza desbarata sau de gresell de fapte ori de date, sau de apreciari neexacte, on imboldite de patima, inainte eel putin de a fi dobindit ma- turitatea pe care anii, une-orl veacurile numai, o dau faptelor, respindind asupra-le lumina.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Format Electronic
    BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE AnulXXII , nr. 1 ( 8 3) /2019 160 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR http://amnr.defense.ro editorial 24 IANUARIE 1859 – 24 IANUARIE 2019 160 DE ANI DE LA UNIREA MOLDOVEI ŞI A MUNTENIEI ste prea bine ştiut faptul că secolul al XIX-lea reprezintă o epocă de puternică afi rmare a naţiunilor, a statelor Enaţionale, astfel încât a fost denumit „secolul (veacul) naţionalităţilor”. Într-o perioadă relativ scurtă, de câteva decenii, grecii, sârbii, italienii, germanii şi bulgarii şi-au constituit state naţionale, ele devenind treptat actori importanţi ai scenei internaţionale, unele, cum ar fi Germania, chiar cu aspiraţii hegemonice. În rândul popoarelor care au reuşit să-şi constituie statul în forma sa modernă au fost şi românii, chiar dacă nu toţi au fost cuprinşi, datorită unor condiţii obiective, în graniţele sale. Unirea – obiectiv primordial al generaţiei pașoptiste Popor neolatin, continuator și urmaș al „romanităţii orientale”, românii au avut, ca și alte popoare din istmul ponto-baltic, o istorie complicată, ceea ce a determinat ca ei să trăiască despărţiţi, din punct de vedere politic, vreme de mai multe secole. Trebuie spus că în pofi da vicisitudinilor, fi inţa statală s-a păstrat, Ţara Românească (Muntenia) și Moldova nefi ind înglobate în Imperiul Otoman, așa cum a fost cazul la sud de Balcani. Peste aceste linii de demarcaţie trasate, cel mai adesea, de raporturile dintre marile puteri ale timpului, românii au avut dintru început conștiinţa originii latine și a unităţilor. Ideea a fost exprimată cu deosebită claritate de documentele timpului de cronicari, dintre care cei mai însemnaţi au fost Grigore Ureche (1590-1647), Miron Costin (1633-1691) și Ion Neculce (1672-1745), de învăţaţi de Alexandru Ioan Cuza – domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti talie europeană, dintre care, cel mai ilustru este Dimitrie Cantemir (24 ianuarie 1859-23 februarie 1866) (1673-1723), de oameni politici etc.
    [Show full text]
  • Dolj County Dolj Originally Meant
    Dolj County Dolj originally meant "lower Jiu", as opposed to Gorj (upper Jiu) is a county of Romania on the border with Bulgaria, in Oltenia, with the capital city at Craiova. In 2011, it had a population of 660,544 and a population density of 89/km2 (230/sq mi). • Romanians – over 96% • Romani – 3% • Others almost 1%. Geography This county has a total area of 7,414 km2 (2,863 sq mi). The entire area is a plain with the Danube on the south forming a wide valley crossed by the Jiu River in the middle. Other small rivers flow through the county, each one forming a small valley. There are some lakes across the county and many ponds and channels in the Danube valley. 6% of the county's area is a desert. Neighbours • Olt County to the east. • Mehedinți County to the west. • Gorj County and Vâlcea County to the north. • Bulgaria – Vidin Province to the southwest, Montana and Vratsa provinces to the south. Economy Agriculture is the county's main industry. The county has a land that is ideal for growing cereals, vegetables and wines. Other industries are mainly located in the city of Craiova, the largest city in southwestern Romania. The county's main industries: • Automotive industry – Ford has a factory. • Heavy electrical and transport equipment – Electroputere Craiova is the largest factory plant in Romania. • Aeronautics ; ITC • Chemicals processing ; Foods and beverages • Textiles ; Mechanical parts and components There are two small ports on the shore of the Danube river – Bechet and Calafat. Tourism Major tourist attractions: The city of Craiova; The city of Calafat; Fishing on the Danube; The city of Băilești.
    [Show full text]
  • Tradition and Modernity in Romanian Culture and Civilization, 1600-2000
    Papers presented at the SLxth International Conference Tradition and Modernity of the Center for ROlnanian Studies held in Ia�i, Romania, 3-4 July 2000 in Romanian Culture Organized by The Center for ROlnanian Studies and Civilization, together with the "A.I). Xenopol" Institute of History, the Ia�i County Board, and the Moldova Museun1 COll1plex 1600-2000 Edited by Kurt \"'Y. Treptow The Center for Romanian Studies Ia�i • Oxford • Portland 2001 114 Tradition and Modernity in Romani�1l1 Culture and Civilization cal crises, but it failed; b) the House of Habsbllrg Sll pported an "Hab­ sbllrgic myth" until the end, and the Tr ansylvanian Romanian relationship with Francis Ferdinand has consequentially proved it, but it did not result in anything concrete; and c) Romania, that was perhaps less politically sophisticated, fostered the Tr ansylvanian Romanian political elite to separate from the Austro-Hllngarian Monarchy. The discnrsive construction of Romanian national unity has so often been a theme in both conventional and nationalistic historiography that I Self-lInage and Self-LegitiInation of the found impetuous to emphasize the necessary other side of the story. Hav­ ing to position themselves on Hungarian, Austrian, and Romanian politi­ Wallachian Princes under tl1e Organic cal scenes, Tr ansylvanian Romanians have produced dichotomous Regulations (1834-1848) discourses of political identity. Their logic of action was one of fission that constantly generated adversities and alternate links between political actions and the events as well as personages of the time. These links were Daniel Urs run both historically and culturally specific, and yet dependent on complex p g processes that are our challenge to decipha.
    [Show full text]
  • Iordache Filipescu, the 'Last Great Boyar' of Wallachia and His Heritage
    Iordache Filipescu, the ‘last great boyar’ of Wallachia and his heritage: a world of power, influence and goods1 NICOLETA ROMAN The ‘Nicolae Iorga’ Institute of History and New Europe College Bucharest Abstract The ‘‘Nicolae Iorga’’ Institute of History and New Europe College Bucharest This study explores the manner in which two competing empires, the Ottoman Empire and the Russian Empire, acted through material culture and diplomacy to strengthen their influence in a territory lying at the periphery of Europe. To this end, the distribution, rhetoric and reception of the awarding of decorations is analysed, starting from the case of the great Romanian boyar Iordache Filipescu. Wallachia, an Ottoman province under Russian protectorate, in what is today south-eastern Romania, was at a moment of transition on the political level. Attracting loyalties and creating local action networks became diplomatic strategies, and one way in which pro-Ottoman and pro-Russian groupings may be traced in the Romanian space is through the intermediary of decorations. They transpose at the public level merits and services rendered to one of the two powers, but it is necessary to trace at the individual and family level the extent to which loyalty won in this way continued to exist. The message that the decorations transmitted remained a deceptive one: their possession was not equivalent to a transfer of power towards the holder in comparison with his compatriots, just as it did not guarantee complete adherence to the cause of the issuing power. Keywords: Ottoman Empire, Russia, Wallachia, diplomacy Ce nom de Philipesco est le grand nom de la Valachie, et le grand boyard qui le porte, l’idole du Roumain, qui retrouve en lui ce type national qu’il voit s’effacer a regret de jour en jour.
    [Show full text]
  • 1848–1849 Bucharest Between St. Petersburg and Constantinople149
    1848–1849 BUCHAREST BETWEEN ST. PETERSBURG AND CONSTANTINOPLE149 The eyes of the people here are turned towards the British government for sympathy and assistance. They feel that they have been neglected by Europe . Colquhoun to Ponsonby, 25 May 1841150 In the wake of the February events, in early 1848 most Wallachian forty-eighters were back in Romania, channelling their now re-ignited revolutionary spirit via the activities of a “Committee for the liberation of the homeland” which had sprung from the already existing political and para-Masonic association “Justice-Brotherhood” (Dreptate-Frăţie), founded in 1843 in Bucharest. Soon, everybody was referring to the Committee (which comprised Rosetti, the Brătianus, the Golescus, and others) in short-hand as the “Revolutionary Committee”. The homes of the committee members were placed under surveillance by Prince Gheorghe Bibescu, who refused his support when Rosetti submitted his reformist project of national “renaissance” on the grounds that it was premature.151 Broadly speaking, the liberals’ strategy was based on working with Turkey against Russia’s growing interference and on hijacking the spirit of the Tanzimat – the imperial reform programme launched by Sultan Mahmud II in 1839 – to achieve reform in the Principalities. Although ultimate independence from the Ottoman Porte remained in the background of all nation-building projects from 1848 onwards, the immediate threat was perceived as coming from Russia’s increasingly tenacious expansionism in South-East Europe. Russia’s grip on the Danubian Principalities had been steadily growing since the landmark treaty of Küçük Kaynarca in 1774, which established internationally her self-assumed role as protectress of the Christian Orthodox peoples 149 The following section does not provide a comprehensive narrative of the 1848 revolution in Wallachia.
    [Show full text]
  • The Relationship Between Church and the Political Power in the Danubian Principalities (1834-1848)
    I.Boldea, C. Sigmirean, D.-M.Buda LITERATURE AS MEDIATOR. Intersecting Discourses and Dialogues in a Multicultural World THE RELATIONSHIP BETWEEN CHURCH AND THE POLITICAL POWER IN THE DANUBIAN PRINCIPALITIES (1834-1848) Emil-Marian Manea PhD Student, University of Bucharest Abstract: Under the military occupation of the Russian Empire, in the years 1831 and 1832, the Organic Regulations, the first documents with a constitutional role in the modern sense, were applied in Wallachia and Moldova. The relationship between the Church and the political power during the statutory reigns was sometimes tense, hospodars seeking to control the activity of the hierarchs or even impose their authority without taking into account the Organic Regulations. There have also been fruitful collaboration moments. During this period, the hospodars were Alexandru D. Ghica, Gheorghe Bibescu and Mihail Sturdza, and the representatives of the Orthodox Church were the metropolitans Veniamin Costachi, Meletie Lefter and Neofit II. Keywords: State, Churh, conflict, colaboration, Principalities Introducere În anul 1830, sub autoritatea lui Pavel Kiseleff, și-au încheiat lucrările la București subcomisiile de redactare a Regulamentelor Organice pentru cele două Principate. În urma sancționării lor de către Consiliul țarului din Petersburg, ambele texte au fost adoptate de Extraordinara Obștească Adunare de Revizie din fiecare Principat și au întrat în vigoare în anul 1831 pentru Țara Românească, respectiv în 1832 pentru Moldova1. Relația dintre Biserică și puterea politică în timpul domniilor regulamentare a fost uneori încordată, domnii urmărind să controleze activitatea ierarhilor sau chiar să îşi impună autoritatea asupra lor, fără a ține seama de prevederile Regulamentele Organice2. În această situație, Veniamin Costachi, deși se afla în scaunul mitropolitan încă din anul 1803, a fost obligat să se retragă în 1842 ca urmare a intervenției autoritare a domnului Moldovei, Mihail Sturdza.
    [Show full text]
  • ION GHICA OPER E I Editieingrijiti,Studiosin- Troduetiv, Note Li Contentarii, Glom., B:Bltografie De ION ROMAN
    ION GHICA OPER E I Editieingrijiti,studiosin- troduetiv, note li contentarii, glom., b:bltografie de ION ROMAN SCRIITORI ROMANI EDITURA PENTRU LITERATURA Bucurapii, 1967 ION GHICA In anul 1894, unul dintre fiii lui Ion Ghioa, poate sub indruma- rea si chiar la cererea batrinului, a lucrat cu echerul si compasul, de altfel bine minuite in familie, arborele genealogic foarte bogat in ramuri al Ghiculestilor. Progenitura masculina e incadrata in patrate, singurele rodnice sub aspectul perpetuarii numelui, cea feminina e inchisa in cercuri, ca niste puncte terminus, faro interes si fdra conse- cinte. Coltul din stinga, de sus, al colii de hirtie dreptunghiulare, marl cam cit fata unui birou, e impodobit cu sterna familiei: o coroana avind ramurile de aur tivite cu siruri de margaritare marl; obisnui tele falduri de catifea rosie legate cu snururi de fir si captusite cu blanit,1 de jder; de-o parte si de alta, doi lei heraldici, cu gheare puternice, colti evidenti, limbile scoase si ochi crunti, tin, cu un gest de ferma protectie, fartalele" de noblete, deasupra cdrora se repeta, intr-o versiune redusa, coroana si in ale caror cimpuri de jos, unul albastru, al doilea rosu, sint inscrise un vultur cu globul terestru in gheare si crucea in cioc, respectiv capul de hour barbos, cu o stea intre coarne. Sub frunzele de aur pe care se sprijina leii, pe o bands alba usor curbaLi e inscrisa deviza familiei: Labor omnia vincit improbus". Nu stim tine si cind va fi introdus in sterna aceasta deviza, mai potrivitd pen- tru o cooperativa mestesugareasca decit pdntru o casa domnitoare, si Inca orientala.
    [Show full text]