Scrisori c[tre V. Alecsandri 1 Ion Ghica 2 Scrisori c[tre V. Alecsandri ION GHICA SCRISORI C{TRE V. ALECSANDRI BUCURE+TI CHI+IN{U 3 Ion Ghica Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: V. Alecsandri, Ilarie Chendi, Ion Roman, Dumitru Micu, G. C[linescu, Tudor Vianu, Petre V. Hane=, Constantin Mohanu, G. Dimisianu, +erban Cioculescu, Jaque Byck, D. P[curariu, Florin Faif[r, Alec Han\[, Traian Demtrescu 4 Scrisori c[tre V. Alecsandri 5 Ion Ghica Editura Litera Interna\ional O. P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax +(3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 33; C. P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia tel./fax +(021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2002 ]n versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera. Toate drepturile rezervate. Editori: Anatol =i Dan Vidra=cu Lector: Petru Ghencea Corector: Aliona Dobo= Tehnoredactare: Victor Gorbatovschi Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[u Comanda nr. 21540 CZU 821.135.1-6 G 48 Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii Ghica, Ion Scrisori c[tre V. Alecsandri: Proz[/ Ion Ghica; col. ini\. =i coord. Anatol =i Dan Vidra=cu; conc. gr. col. =i coperta Vladimir Zmeev; B.: Litera Int., Ch.: Litera, 2002 (Combinatul Poligrafic). 264 [p]. (Bibl. =colarului, serie nou[, nr. 262) ISBN 973-7916-00-X ISBN 9975-74-489-3 821.135.1-6 ISBN 973-7916-00-2 © LITERA INTERNA|IONAL, 2002 ISBN 9975-74-489-3 © LITERA, 2002 6 Scrisori c[tre V. Alecsandri TABEL CRONOLOGIC 1816 12 august. Se na=te, la Bucure=ti, Ion Ghica, fiu al lui Dimitrie (Tache) Ghica =i al Mariei, n[scut[ C`mpineanu. Copilul este botezat de mitropolitul Dionisie Lupu, av`nd ca na= pe Grigore Ghica viitorul domnitor de la 1822 unchiul tat[lui s[u. Familia Ghica avea vechi tradi\ii ]n istoria \[rilor rom`ne, spi\a ei urc`nd p`n[ ]n secolul al XVI-lea =i ]nsum`nd, pe l]ng[ mari sp[tari, hatmani =i bani, nu mai pu\in de nou[ domnitori, care s-au perindat la tronul Moldovei =i al Munteniei. Dintre cele =apte odrasle ale lui Dimitrie =i ale Mariei, patru s-au stins din via\[ de timpuriu. S-au bucurat de via\[ =i de c[ldura din casa p[rinteasc[, ]n afar[ de Ion (n. 1816), Maria (n. 1821) =i Pantazi (n. 1829). Tache Ghica avea casa deschis[ pentru oamenii lumina\i ai timpului: Iancu V[c[rescu, Ion Heliade R[dulescu, Costache Aristia, Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru, Ion C`mpineanu =.a. Discu\iile la care, f[r[ s[ vrea, particip[ =i t`n[rul Ion Ghica, influen\eaz[ hot[r`tor destinul viitorului om politic, diplomat =i scriitor. La ]nceput, Ion Ghica ]nva\[ carte greceasc[ cu dasc[li pe care ]i va evoca ]n Scrisori (Dasc[li greci =i dasc[li rom`ni). Scrisul =i cititul ]n rom`ne=te le deprinde de la un secretar al tat[lui s[u, Petre N[nescu, fost elev al lui Gheorghe Laz[r, iar de la Ion Heliade R[dulescu ia lec\ii de gramatic[ rom`neasc[. 18301834 Elev la colegiul Sf`ntul Sava din Bucure=ti, ]mpreun[ cu C.A. Rosetti, Constantin B[l[ceanu, Nicolae Budi=teanu, Scarlat Filipescu, Grigore Gr[di=teanu, =i apoi cu Grigore Alexandrescu =i N. B[lcescu, pe care ]i va evoca ]n Scrisori. Dintre profesori, ]l impresioneaz[ J. A. Vaillant (francez[), Simion Marcovici (literatura rom`n[ =i retorica), Aaron Florian (istoria rom`nilor), Eufrosin Poteca, Petrache Poenaru (conduc[torii succesivi ai =colii). Ion Ghica se num[r[ printre elevii cei mai dota\i ai colegiului, fiind notat ]nc[ din primul an cu eminen\[. 7 Ion Ghica 1833 Din ini\iativa lui Ion Heliade R[dulescu, se ]nfiin\eaz[, la Bucure=ti, Societatea Filarmonic[. 1835 La sf`r=itul lunii iunie pleac[ la Paris, c[l[torind cu diligen\a. Debuteaz[ ca traduc[tor cu Pre\ioasele de Molière, pus[ ]n scen[ la Teatrul Filarmonicii. Piesa se tip[re=te la tipografia lui Heliade, dar la data edit[rii autorul t[lm[cirii era la Paris. La Paris, Ion Ghica locuie=te ]n Cartierul Latin, ]ntr-o pensiune unde mai erau caza\i =i al\i tineri din Bucure=ti: fra\ii Gole=ti, N. Kretzulescu, Niculae Cantacuzino-Pa=canu =.a. }nt`mplarea (relatat[ ]n Scrisori) ]i scoate ]n cale lui Ion Ghica grupul de tineri moldoveni, afla\i la studii la Paris, printre care V. Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza =i Nicolae Docan. Acum se leag[ ]ntre Ion Ghica =i V. Alecsandri o prietenie de o via\[. 1836 Ianuarie. }=i sus\ine bacalaureatul ]n Litere la Sorbona. 18361837 Urmeaz[ cursuri la +coala Central[ de Arte =i Manufacturi. 1838 August. }=i ia bacalaureatul =i ]n matematic[ la Facultatea de +tiin\e a Universit[\ii din Paris pentru a putea urma +coala de Mine, una dintre cele mai prestigioase =coli superioare din Paris, unde se ]nscrie ]n octombrie. 18381840 Timp de doi ani urmeaz[, ca student extern, cursurile +colii de Mine, r[m`n`nd legat de Cartierul Latin, unde ]=i avea gazd[ ]n vecin[tatea celebrelor cafenele ale studen\imii de l`ng[ Saint-Germain-de-Près. Integrat repede ]n atmosfera vie\ii pariziene, t`n[rul Ion Ghica era preocupat de a face cunoscute \[rile rom`ne ]n Apus =i de a lega prietenii =i rela\ii care s[-i fie folositoare ]n acest sens. Audiaz[ cursuri =i la Collège de France, unde predau J. Michelet =i Edgar Quinet. P[trunde =i ]n lumea saloanelor pariziene, unde cunoa=te pe generalul Coletti, arom`n din Grecia, reprezentantul regelui Oltton la Paris, =i pe omul politic David Urquhart ambii evoca\i mai t`rziu ]n Scrisori. Pe baza scrisorilor primite din \ar[, de la N. B[lcescu, Gr. Alexandrescu =i Voinescu II, public[ ]n ziarul parizian Le National, sub titlul generic de Correspondance de Bucarest, 12 articole-scrisori ]n intervalul 19 octombrie 1938 =i 18 martie 1840. Ion Ghica r[sp`nde=te acum ]n Fran\a manifestul Act de unire =i independen\[ redactat de Partida na\ional[ de la Bucure=ti, ]nfiin\at[ de Ion C`mpineanu. 8 Scrisori c[tre V. Alecsandri Public[ trei bro=uri (nesemnate) ]n limba francez[ despre Principatele Rom`ne, ultima ocupa\ie ruseasc[ =i despre drepturile moldovenilor =i valahilor conform cu dreptul gin\ilor =i al tratatelor. 1939 August. Din ini\iativa lui Ion Ghica, Al. Golescu =i D. Br[tianu, la Paris ia fiin\[ Societatea pentru ]nv[\[tura poporului rom`n. 1840 Dup[ ce ob\ine diploma de inginer de mine, ]n var[ pleac[ ]ntr-o c[l[torie ]n Anglia, pentru documentare ]n domeniu. Spre sf`r=itul anului se ]ntoarce ]n \ar[, dup[ aproape =ase ani petrecu\i la Paris. 1841 }n ianuarie, reu=e=te, dup[ multe demersuri, s[-=i viziteze prietenii, Grigore Alexandrescu =i N. B[lcescu, de\inu\i ]n urma e=ecului mi=c[rii conspirative de r[sturnare a guvernului, mi=care ini\iat[ de Dimitrie Filipescu, Eftimie Murgu, N. B[lcescu =.a. Intervine pentru eliberarea lui Gr. Alexandrescu. Inten\ioneaz[ s[ intre profesor la Colegiul Sf`ntul Sava pe urmele mae=trilor s[i, dar este refuzat. La fel i se respinge un proiect de exploatare a salinelor. Prin activitatea de la Paris (se d[duse de urma bro=urilor publicate) =i prin leg[turile cu cei aresta\i =i surghiuni\i, Ion Ghica devenise indezirabil ]n ochii st[p`nirii. Pentru a se sustrage atmosferei ostile din partea cur\ii domnitorului =i chiar riscului de a fi arestat, Ion Ghica pleac[ la Ia=i, la sf`r=itul anului, sf[tuit de unchiul s[u Ion C`mpineanu, care ]ntre timp fusese eliberat. Drumul de la Bucure=ti la Ia=i, care a durat 5 zile, este descris ]ntr-una dintre cele mai realizate scrieri ale sale: O c[l[torie de la Bucure=ti la Ia=i ]nainte de 1848. La Ia=i, particip[ la via\a =i ]ntrunirile cercurilor intelectuale, ]mpreun[ cu V. Alecsandri (la care locuie=te un timp), M. Kog[lniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costachi Negri =. a. 1842 Este numit profesor de geometrie, geologie =i mineralogie la Academia Mih[ilean[. Iulie-august. Venit la Bucure=ti ]n vacan\[, ]ntreprinde, ]mpreun[ cu Gr. Alexandrescu, o c[l[torie la m[n[stirile din Oltenia, care ]i inspir[ poetului poeziile Umbra lui Mircea, La Cozia, R[s[ritul lunei la Tismana =i Memorial de c[l[torie. Ion Ghica va evoca voiajul ]n Scrisori. 1843 17 februarie. Domnitorul Moldovei Mihail Sturdza ]i acord[ rangul de vel-sp[tar (mare sp[tar). 9 Ion Ghica 7 septembrie. Este numit oficial profesor de economie politic[ la Academia Mih[ilean[. Totodat[, este numit inspector =colar =i membru ]n Comitetul de conducere al Academiei Mih[ilene, unde are numeroase ini\iative. }n toamn[, pe la culesul viilor, revine la Bucure=ti, unde ]mpreun[ cu Nicolae B[lcescu, Christian Tell =i se pare =i C.A. Rosetti, Ion Ghica pune bazele societ[\ii secrete Fr[\ia, care va preg[ti izbucnirea revolu\iei de la 1848 ]n \[rile rom`ne.