TEATRALITATEA LIMBAJULUI SCENIC v LA PURCARETE
EDITH NOF'ERI
w EDITURA UNIVERSITARIA CRAIOVA,2012 CUPRINS:
INTRODUCERE 5 _ 1. SLVIU PURCARETE OMUL DE TEATRU 7
1. l. Evolulie regizorald 7 1.2. Purcdrete in spectacologia sec. XX t2 1 .3. Elementele caracteristice ale regiei la Purcdrete 2l
1.4. Colaborarea cu teatrul craiovean 25
2. TEATRALITATEA LMBAruLUI SCENIC LA PURCARETE 32 2.l.Textul dramatic la Purclrete 32
2. I . 1. Tragicul contemporan la Purchrete 32 2.1.2. De la text la spectacol - pozilii estetice contemporane 36 2. 1 .3. Textul dramatic din perspectiva esteticii contemporane 43 2.2. Stilul rcgizoral 46 2.2.1. Teafrd vizual - o formuld sincreticd spectacular6 49 2.2.2. Silviu Purcdrete gi teatrul de imagini 54
2.3. Semnele fetiq la Purc[rete 57
2.3.1. Fetig sau venera{ie 57
2.3.2. Semnele fetiq in spectacolele lui Purcirete 60
2.4. Teatralitatea limbajului scenic 62
2.4.1. Conceptul de teatmlitate 62
2.4.2. Ctacteisticile teatrale ale limbajului scenic 64
3. STUDIU DECAZ: DANAIDELE 70
3. 1 Scenariul la Danaidele 70
3.2. Poetica montdii in Danaidele 75
3.3. Coregrafia spaliall la Danaidele 103
BIBLIOGRAFIE 109
Anexd fotografii 115 l.Silviu Purcirete -omul de teatru
Silviu Purcdrete se numdrd printre pulinii regizori romdni care se bucurd gi ast6zi de un real succes in afara granilelor Romdniei. opliunea exilului cum avea s6 spund criticul de teatru George Banu a cdp[tat pentru artistul romdn ,,o alti coloralie, solutie ultimd ca la BrAncuqi, sau Beckett, de afirmafie a unei identitdli de exceplie irtr-un alt univers cultural"2. Desigur, nu poate fi vorba de un exil politic, ci de unul cultural, prin care s-a consolidat cariera sa artisticA intemalional[. Reintoarcerile in !ar[ dovedesc ci Purcdrete nu se simte un exilat ci mai degrabd un cosmopolit al artei.
Departe de a fi un regizor-povestitor al unei opere scrise, el s-a remarcat prin condilia de creator al spectacolelor sale: este genul de regizor care preferl s[ se implineasc[ prin operd gi nu sd vorbeascS de ideile sale; are o intuilie deosebitd in descoperirea gi punerea in valoare a actorului; spectacolele sale sunt o cdldtorie fbrd frontiere, in care realul se imbind cu imaginarul, purtAndu-ne in nebunia teatrului, frind sub semnul unei indiscutabile autenticitili.3 Printre marile sale realizdri se numdrd se ntmdr6, (lbu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, Danaidele, Faust etc. Spectacolele sale au v6zut luminile rampei pe marile scene ale lumii, de la Royal Shakespeare Company la Globe din Tokyo, la Teatrul Jean Duccepe (in cadrul festivalului Americilor de la Montreal), la Sao paolo (la Festivalul Artelor Scenice), la Luxemburg, Londra, Viena, Dublin, Lincoln Center (SUA), Stolckolm, Seul, Bergen,(Norvegia), Leipzig, Cairo, Fribourg, Budapesta, Tel Aviv, Saint Etienne, Salonic sau la Nisa (la Festivalul Convenliei Teatrale).
1.1. Evolufie regizorali - note bibliografice Silviu Purcdrete s-a ndscut la 5 aprilie 1950 la Bucuregti, unde a absolvit Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza. Tot in capitala a urmat regia de teatru, din cadrul Institutului de Artd reatrald gi cinematograficd, la clasa profesorului gi regizorului valeriu Moisescu, de
2 Banu, George: Oresria in regia lui Silviu Purcdrete h&om6nia Liberd,27 m artie 1996,p.2 ' Popa Buluc. Mag dalena: Silviu Purcdrete: ..Mi-arfi pldcur sd rdiesc in diferite epoci" in Colidianul, 29 iunie 2008, extras de pe site-ul www. cotidianul.ro la care a invdlat cum se construie$te piatrd cu piatrd un moment de teatru, dupd cum a mdrhrrisit mai tdrzit Purclrete: ,,este nu numai un dascil bun, dar qi un om interesant, foarte inteligent, care qtie in profunzime ce este teatrul, de la care am invllat multe din tainele meseriei. Are un gust precis. Privitor la spectacolele mele, lin la opiniile sale, cred in ele, le- am verificat"a.
A absolvit in 1974 cu Jurnalul unui nebun de Gogol, spectacol care a impresionat incd de atunci comisia, prin fantezia regiei dar gi prin decupajul textului. Dup6 vizionarea spectacolului de licenfd, criticul Marius Robescu a scris despre regia tandrului absolvent: ,,Aproape strict, fantezia sa serve$te atmosferei, rezist6nd gdsirilor de moment, superficialitililor exuberante. inclinat spre soluiii simple, sobre, dirijdnd practic un singur actor (...) Silviu Purcdrete indreptdleqte, in viitor, oricAte speranje,,s.
in vara aceluiagi an, gi-a inceput cariera de regizor profesionist la Teatrul Tineretului din Piaha Neaml cu Romeo si Julieta de william Shakespeare. La scurt timp, a urmat o a doua premierd, dar de data aceasta la Teatrul Nalional din Constanla (astizi Teatrul Ovidiu) cu piesa Rdsplala a lui Ghi![ Barbu. Colaborarea cu teatrul const[nlean a fost una fructuoasi, aici a regizat Miles Gloriosus de Plaut (1976), Legendele Atrizilor dupi orestia lui Eschil
(1978) 9i Hecuba de Euripide (1981). Datoritd spectacolelor sale, s-a evidenfiat in calitate de reformator al unor noi spalii dejoc, dupd cum au semnalat criticii vremii: ,,Silviu purcdrete s- a afirmat (...) ca unul dintre cei mai interesanti creatori de spectacol in aer liber de tip ambiental, valorificand in montdri deschise mai ales texte antice: Atrizii d:upd orestia (...) la
Istria gi Hecuba de Euripide la Mamaia "6.
Din 1978, a colaborat cu Teatrul Mic din Bucureqti aldturi de mari regizori romdni,
Liviu Ciulei, Andrei $erban, Cltdlina Buzoianu sau Cristian Hagiculea, unde s-a remarcat prin spectacole ca Nebuna din Chaillot de Jea:r Giraudoux (1978), Diavolul Si bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre (1981), Richard al IIIJea de William Shakespeare (1983),
Pialeta de Carlo Goldoni (1990), spectacol care mai cunoscuse o versiune memorabild qi pe scena teatrului din Piatra Neam!, precum gi controversata Scrisoare pierdutd a hti Caragiale, unde rolul lui Agamila Dandanache era interpretat de regretata actrild Leopoldina Bdlinu{d.
Paralel cu cariera de regizor, Silviu Purcdrete a des{Egurat qi o carierd universitard, astfel ci, din anii 1979 9i pdnr in 1985, Silviu Purcdrete a fost profesor asociat la catedra de
a Patlaajoglu, Ludmlla: silviu Purcdrete: "crealiq tn teatru trebuie sd fie o bucurie " in Teatrul, nr.7-gl19g6, pp.49-50 5 Ibidem, p.49 6 Berlogea, Ileana: Teatrul si societateq contemporqnd. Experienle dramatice [i scenice ale anilor ,60-,g0, Bucuregti, Editura Meidiane, 1982, p -234 regie a Institutului de Artd Teatrald gi Cinematograficd din Bucureqti, fiind asistent de regie la clasa profesorului sdu de odinioar[, Valeriu Moisescu. Atraclia regizorului spre arta pdpuqdriei se reflectd in spectacolul cenusdreasa din 1990, o adaptare dupa perrault pdpugi Fralii Grimm gi charles la Teatrul de Jdndnrici Bucuregti. Transpusd pe muzica lui Rossini, CenuSdreasa a fost apreciatd de critica vremii ca fiind singurul spectacol de operd cu pdpuqi, cu adevirat magic, bun gi pentru cei tineri 9i pentru cei in vdrst6.7
Aldtud de echipa Teatrului Nalional din Craiova, Silviu Purcdrete a realizat spectacole memorabile care i-au adus faima atdt pe plan na{ional cdt gi intema}ional. Prima sa colaborare
cu teatrul craiovean dateazd dn 1988, c6nd a montat piticul din grddina de vard al lui D. R. Popescu, spectacol care s-a bucurat de un real succes atdt in rindul criticii cdt gi al spectatorilor. Aceastd colaborare a deschis drumul unui gir de produclii teatrale memorabile care au frcut inconjurul lumii, fiind incununate cu prestigioase premii la festivaluri de talie
intemafionali. Este vorba de ubu Rex cu scene din Macbeth dupd Jarry qi shakespeare (1990), Titus phaedra Andronicus de shakespeare (1992), dup[ Seneca 9i Euripide (1993), Danaidele dupd Eschil (1995) qi orestia dupd Eschil (199g). produc,tiile din perioada directoratului lui Emil Boroghind au participat la importante turnee din afara fdrii: Tokio, Melbourne, Edinburgh, Montr6al, Viena, Glasgow, Londra, Sao paulo, etc.
in tssz, a fost numit director al Teatrului Bulandra din Bucuregti, funclie pe care a pastrat-o timp de doi ani. Pe scena acestui teatru a rcgizat o singur[ piesd, Teatrul comic de Carlo Goldoni.
Dupd plecarea directorului Emil Boroghind de la conducerea teatrului craiovean, colaborarea regizorului cu aceastd institulie a devenit una ocazionald, concretizati in montarea a doar hei spectacole: No.rptea regilor dupd A doudsprezecea noapte de Shakespeare (200a) 9i Mdsurd pentru mdsurd dtryd Shakespeare (200s) qi o furtund (2012) dupd Shakespeare.
Prima recunoagtere a regizorului Silviu Purcdrete in lumea teatralA internalionali a fost, desigur, datoratd producliilor ubu Rex cu scene din Macbeth gi Titus Andronicus, prima fiind distinsd cu premiul criticii in cadrul Festivalului Intemalional de la Edinburgh, din 1991. insd, momentul de vdrf al traiectului siu artistic, recunoscut pe plan intema{ional, l-a reprezentar spectacolul Danaidele care i-a deschis drumul spre o carieri intemationald str6luciti.
7 Citat din revista irlandezd Sligo Weekender, din 23 septembrie 1994, extras de pe site-ul www.teatrultandarica.ro La cererea oficia16 a ministrului culturii din FranJa, Silviu Purcdrete a fost numit, in 1996, director al Centrului Dramatic Nalional din Limoges - Th6Atre de I'Union, unde a pus in scend producliile: Trei surori de Cehov(l997), Orestia de Fschll, Don Juan de Molidre. Tot la Limoges a infiinlat, in 1997, Academia de Teatru ( L'Acad6mie Th66trale de I'Union), un centru de formare al tinerilor actori. Din 2003 Silviu Purclrete a devenit membru cu titlu personal al Uniunii Teatrelor din Europa.
Anul 1996 a constituit un punct de reper in evolu{ia profesionall a regizorului roman, pentru cd din acest an gi pdni in prezent Silviu Purcdrete a dezvoltat atdt in !ar6 c6t qi in strdin6tate, o bogatd gi fecundi carierd intemalionali, numele lui fiind recunoscut gi apreciat pe toate scenele lumii.
La Limoges, alSturi de Thddtre de I'Union, a montat: La femme qui perd ses jarretiires de Eugdne Labiche (2000) 9i TAtes d'afarit grilldes sur le lit de mort et de poivrons (2001), inspirat din t00I de nopli. in paralel, va rcgiza Bacantele de Euripide (1999) la Burgtheater din Viena, Visul unei nopli de vard de Shakespeare (2001) la Norske Teatret din Oslo, Pilafuri cu parfum de mdgar dupd 1001 de nopli (2001) gi Cumnata lui Pantagntel dttpd Francois Rabelais (2002) la Teatrul Maghiar din Cluj.
in ZOOf, a revenit pe scena teatrului din Oslo cu spectacolul Orestia. Totin acest an, a participat la festivalul de la Chalon ct Prologue d Faust, produclie cu care a inaugurat un studiu asupra lui Faust de Goethe. Se observd inc[ de pe atunci ahaclia regizorului fa{i de acest poem dramatic, atractie care s-a concretizat abia in 2007 cu megaproduc.tia Faust de \a Teatrul Nalional din Sibiu. Din activitatea prolificd a regizorului nu trebuie omise spectacolele'. Vicleniile lui
Scapin de Molidre, conceput pentru Festivalul Chichester din mai 2005, qi Troilus Si Cresida de Shakespeare (2005) in colaborare cu Teatrul Katona J6zsef din Budapesta. De asemenea, in 2007, Silviu Purcirete a rdspuns invitaf,ei teatrului Royal Shakespeare Company de a monta Macbett-ul ionescian, fiind primul regizor din afara regatului britanic care a realizat un spectacol la prestigioasa companie. Personalitate cu impresionante valenJe artistice, Silviu Purcdrete nu este doar un remarcabil regizor de teaku ci qi un str[lucit regizor de oper6. A montat numeroase opere pe diferite scene europene: la Opera din Borur (in 2003, Castor Si Pollux de Rameau, in 2004, Satyagraha de Philipp Glass, in 2005 Evgheni Oneghin de Ceaikovski), la Essen (Boema de
Puccini); la Scottish Opera (Parsifal de Wagner), la Wiener Staatsoper (Roberto Devereux de
Donizzetti) precum gi la Teatrul Maghiar din Cluj, operu Gianni Schicchi de Puccini.
10 1 seria succeselor regizorale a continuat in vara lui 2007, ctt o produclie exceplionali s rcalizatl' in aer liber, mai exact in crutea interioard a unei foste pugcirii, Abalia din t Neumunster din Luxemburg. Este vorba de o metaford vizuald numiti Metamorfoze, adaptare
liber[ dup[ versurile lui ovidiu. Acestei reugite ii va succede, in septembrie, un nou spectacol de referinl5 qi anume megaproduclia Faust, adaptare dupd Goethe, in colaborare cu Teatrul
Nafional Radu Stanca din sibiu. De data aceasta, spectacolul a fost jucat intr-o hald dezafectatd de la marginea oragului. in vara lui 2008, purcirete a montat in premierd mondiali la Glinderboume, dup[ celebrul roman a lui Marqu ez, Dragoste si mai mulli demoni.
in prezent, Silviu Purcrrete continud colaborarea cu Teatrul din Sibiu, unde a regizat gi piesa AsteptdnduJ pe Godot de samuel Becket (2005); Lulu dnpd Frank wedekind (2008); D'ale caenavalului de L L. Caragiale(2}L2) gi Cdldtoriile lui Gulliver tpdJonathan Swift. Iar in vara acesfui an a montat la Glinderboume, in premierd mondiald, Dragoste si mai mulyi demoni &tpd Marqttez.
La inceputul anul20l2, Purcarete este recunoscut qi ca regizor de film, el se remarcd cu controversatul sdu film, Undeva la Palilula.
Pe parcursul carierei sale, Purclrete a $tiut intotdeauna s[ gocheze qi si spargd tipare,
captdnd interesul spectatorilor prin originalitatea 9i fecunditatea stilului s[u: producliile UDz Rex, Titus Andronicus sau Danaidele cu care a intreprins nenumdrate tumee, urmand fascinanta improvizalte din cumnata lui Pantagruel sau sd ne amintim qi de metafora vizuald
a Metamorfozelor sau de cdldtoria abisald a hi Faust. cu o poft6 nestavilite de joac[, el a experimentat mereu cu fiecare produclie a sa, fie cd a folosit un decor minimalist sau din
contr6, foarte incdrcat, a $tiut sd gdseascd rezolvdri inedite. Una dtnfre gdselnilele sale memorabile este Pilafuri cu parfum de mdgar, unde creeaz[ un bazar oriental cu toate ingredientele sale, inclusiv mirosul de peqte prIjit parc6 in stil naturalist, gi care culmineaz6 cu aparilia unei actrile imbrlcat[ in pilaf.
Pentru Purcaxete, imaginea vizual[ este centrald, iar ,,cuvantul e beciul gi hambulina
imaginii. Silviu Purcirete nu e un regizor. E artist vizual dramatic. E creatorul unor spalii de
tensiune vizual[ in care imaginile au forla de coliziune a unor supersonice. Sd gtii sd citegti
spa{iul unui text pe vertical[ e cel mai greu lucru in teatru. purcdrete gtie.',8
8 pa Michailov, Mihaela, citat in articolul rcdrete il bagd pe ovidiu la puscdrie de Gabriela Lupu, extras din Cotidianul, 10.12.2006
11 1.2 Purcirete in spectacologia sec. XX
in contextul teatrului romdnesc, putem spune c[ Silviu purcirete face parte din generalia tinerilor regizori ai anilor '70-'80 ai secolului XX, aldturi de Andrei $erban, Lucian Pintilie, c[tdlina Buzoianu, Tompa Gribor, Aureliu Manea, Alexandru Dabija, Mihai
Mdnufiu, cristian Hagiculea, victor Ioan Frunz[, Alexa visarion etc. Aceastd generalie a fost adepta fenomenului de reteatrali zarc, mai exact a revitalizdrii teatruhi romanesc, plstrdnd mogtenirea vechii generalii de regizori, Liviu ciulei, David Esrig, Radu penciulescu, Horia Popescu, vlad Mugur, Gyorgy Harag, Dinu cemescu, valeriu Moisescu etc. vechea gi noua generalie au impus scenei romdnegti specificitatea nalionald gi inovalia artistici in teatru, chiar dacd, in contextul global, teatrul se regdsea intr-o conjuncturd special[, numitd de John Elson Teatrul rdzboiului rece.
in perioada de afirmare a tinerei generafii de regizori, in paralel s-a impus qi migcarea de redescoperire a mijloacelor teatrale specifice, migcare declangatd mai intai de scenografi ca Tony Gheorghiu, T. constantinescu, Liviu ciuleie, cdrora li s-au aldturat Radu Stanca gi crin Teodorescu. in articolul Teatralizarea picturii de teatru, Livirl Ciulei contesta scenografia naturalistS, care de multe ori era exageratd, in dorinta de a copia realitatea qi afirma c[ mdiestria artistului de teatru constd in mare mdsuri, in a sugera cu un element, ferind intregul, l5sAndu-l la puterea de completare a spectatorilor. Pentru Ciulei, teatralizarea inseamnd o realitate transmisd cu imagini specifice artei scenice.l0 Urmdrind indeaproape articolul lui
Liviu ciulei, Radu Stanca completa in lucrarea sa c6 ,,regizorul de teatru trebuie sd se exprime, in spectacol, nu numai pe sine, ci el trebuie s6 dea mereu viald unui organism supraindividual, cu structuri proprii, cu modalitrli specifice, cu categorii aparte, de sine stdt[toare'(...) Iatd de ce consider cd reteatralizarea teatrului este o comandd hotdrdtoare a ceasului de fa1d"ll. in timp ce crin Teodorescu considera cd rcteatralizatea presupune mai degrabi o revitalizare a scenei romanegti gi abia ,,atunci, se pare c6 adevdratul teatru va putea fi salvat pt'rn artificiul scenic, pt'rn regie."r2 Toate preocupbrile esteticii teatrale romflneqti au urmdrit sd defineascd specificitatea teatrului autohton in str6ns6 relalie cu cea universald.
e^Tonitza-Iordache, Mihaela; Banu, - George: Arta teat,.u/ai, Bucure$ti, Edihna Nemira 2004, p.361 Ciulei. Liviu: kalralizarea picturii de tealru i\ Arta teab^ului deMihaela Tonitza gi George Banu, Bucuregti, Editura Nemira 20M, p.390 'r Stanca, Radu: Re teatr.tlizarea te.ltrului in Arta teatrului de Mihaela Tonitza-Iordache gi George Banu, Bucure5ti. Edinua Nemjra 2004. pp.392-393 '' Teodorescu, Ci'n'. Revital izqrea teqtrului in Arta teqhltlui de MrhaelaTonitza-Iordache qi George Banu, Bucureqti, Editwa Nerura 2004, p.393
t2 Dar sd nu uiti.m ci dupb cel de al doilea rdzboi mondial gi precum gi instalarea comunismului in Europa de Est, Teatrul rdzboiului rece s-a separat in dou[ mari ideologii: n cea vesticf,, democrati qi cea esticd, comunisti. Aceasta separare a condus, din perspectiva n artigtilor estici, dup[ cum afirma Victor Scoaradet, la o dedublare subtili a mesajului teatral in !i raport cu controlul ideologic: ,,inainte de 1989, imp[rlirea societdlii romanegti in
Astfel, libertatea de exprimare a artigtilor romani era substanfial redusb de puterea comunistd care sub semnul realismului socialist, ayea ca strategie edificarea conqtiinlei socialiste. Dupd principiile marxist-leniniste, noua politici cultural[ viza formarea unui om nou, marcat de un superior nivel politic, moral qi filosohc.ra Din cauza izollrii politice, oamenii de culturd. erau privali de informaliile referitoare la noile miqcdri culturale ewopene qi americane. Acest fapt politic nu a reuqit, insd, s[ suprime valoarea crealiilor originale, chiar
dacd pentru aceasta oamenii de teatru ,,au devenit experli in mersul pe sdrmd... pentru c6
piesele romineqti de achralitate erau puricate de autorit[Ji, regizorii preferau piesele clasice
prdfuite, care nu stdmeau bdnuieli. Deveniserd maeqtri in citirea subtextelor, in descoperirea asemdndrilor cu prezentul (...) prin aluzii gi metaf,ore megtequgite."rs criticul american Mike Steel, in lucrarea sa Filiera romdneascd (1985), face o presupunere care poate fr aplicatd qi in cazul lui Silviu Purc[rete: ,,Probabil din pricini cd majoritatea cirtilor ajunse in mina
oamenilor de teatru se refereau la partea vizuald (...), orientarea spre vizual pare sd fie o mogtenire de lungd duratd lisat[ regizorilor romdni',.16
in acest context istoric, George Banu scria despre purcdrete, intr-un eseu din 1996:
,,Dacd domnia lui ceauqescu a putut si indbuqe o migcare, ea nu i-a nirnicit pe arti$ti care au
lr Scorade.t, vicror: Anu,arul tearrului romdnesc. stagiunea 1997/199g, BucureEtr, Edituru unitext, 1997,p.60 '" Tonitzalordache. Mihaela: Despre joc,Iagi, Editua Junimea 1980, p.139 lJ Steele,Mike: Filie ra romtincascd in Andrei $erban. Lumea Magici )tu spatele cortiner de EdMenta, Bucure5ti. Edjtura Unitext lqqq. p.l2 'o lbidem, p.l2
13 inventat soluJii de supraviefuire.(...) Un mare artist nu-i nicicdnd in intfuziere.El poate fi doar altundeva. Purcdrete o confirmi".17
Pe fondul acestei perioade sumbre, Silviu purcrrete a dezvoltat o regie de imagini in generalizdrile care filosofice nu se mai fac prin intermediul wz:ualizdi,lor excesive, ci printr-o transcriere scenicd exacti, evitdndu-se psihologismul, dar pundndu-se in valoare semnificafiile sociale.l8 Aceste aspecte sunt evidente in montdrile: Diavolul si bunul Dumnezeude Sartre, Richard al III-lea de Shakespeare, dar gi politica sa' Trestia gdnditoare de Theodor Mbnescu.
O alt6 caracteristicl a regiei sale o constituie qi imprumuturile teatrului ambiental, oferind solu{ii inedite de implicare a publicului gi de receptare a mesajului teatral. Dupd purcarete modelul spa{iului de tip ambiental, a conceput spectacolul Legendele Atrizilor. Scenariul era semnat chiar de el, dupr modelul orestiei, din texte de Eschil, Sofocle 9i Euripide, imbinate cu cdntece, bocete gi descintece romdnegti, prin care regizorul a construit o lume mai mult decat strdveche sau mai mult decdt arhaic[: primordial[ gi care ne implicd pe noi contemporanii prin zonele addnci ale meditaliei asupra omului.le Locafia produclei a fost una speciald gi anume ruinele cet[fii Histria, un loc special ales de Purcirete, unde spectacolul s-a derulat fbrd niciun artificiu tehnic, parcd dup[ modelul teatrului sdrac impus de Grotowski, eclerajul fiind suslinut de luminile arimii, roz-aurii ale apusului de soare. o noti de autenticitate culturald autohtoni a spectacolului a conferit gi elementele folclorice, inserate printre incantaliile hagicilor greci, cum ar fi jocul cdlugarilor sau strivechiul dans de invocare a paparudelor, av6nd o justificare reall, dupd cum afirma Silviu purcdrete in caietul program: ,,cultura noastri arhaicd ne dr dreptul de a ne considera, ca spirit, creatori ai tragediilor lui
Eschil, sofocle qi Euripide, alcdtuind lumea intreagd mai mult decat orice',20. pentru a intdri aceasti afirmalie, regizorul s-a folosit 9i de masca anticd, dupi modelul uneia descoperitd in anii '60 la Mangalia, oferindu-i un simbol putemic la final de spectacol. Masca, conceputd in mdrime giganticd, a fost arezatd pe o plutd ce urma sd plece spre orizontul intunecat al mbrii, ca un mesager ireal al unei cet[fi de mult apuse.
Un alt spectacol de tip ambiental a fost qi Hecuba de Euripide, care s-a jucat pe o po4iune de plajb sllbatic[ dintre constanla gi Mamaia gi care era susJinutd doar de cdteva elemente artifrciale, pe un decor nafural sub semndtura scenograficd a lui Silviu purclrete qi t Banu, George: I c onduce de pe scend in MonograJie a unui eveniment teatr.tl. Titus Andronicus de pateL Berceanu. Craiova. Editura Aius. 19q7. p.65 r8 Berlogea, Ileana. op .ctt., p.23i '' Purcirete, Silviu: Program sald. Legendele Atrizilor, Teafiul Dramatic Constaafa,lgTg, p.2 20 Ibidem. p.3
14 Eugenia Tdtdrescu Jianu. vom observa incd de aici o atenfe minutioas acordatd decorului, pe care Silviu Purcirete gi-a insugit-o de-a lungul carierei sale, semndnd gi scenografia la :n diferite producfii ale sale. o Se obserwd ca atitudine estetica in cele dou[ spectacole Hecuba gt Legendele Atrizilor, e prezenta conqtiin{ei mistic-istoric[. Purcdrete apeleazd la miturile grecegti in care insereazd valorile tradifionale romanegti, oferind prin acesta o abordare originald, o cheie in r descoperirea omului mitic-istoric, pomind de la ,,congtiinta eului uman-istoric,', pentru cd ,,autenticul eu artistic iqi relevi viabilitatea in mdsura in care dovedeqte cd propria-i fiintd iqi soarbe sevele din mereu proaspata gi inepuizabila substanta a ceea ce putem numi congtiin{a eului uman-istoric"2l.
Evenimentele din decembrie 1989 au semnificat atat pentru purcirete cdt qi pentru artiqtii qi oamenii de culturd romdni, eliberarea de sub cenzuri, control ideologic gi directivele unei politici culturale opresive. Democralia instauratd in tard a insemnat qi recunoagterea
valorilor teatrale romdnegti de cdtre occident. Spectacole rcalizate de regizori rom6ni ca Andrei $erban (o trilogie anticd, Livada de visini), Silviu purcirete (wu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Danaidele), Alexandru Daie (poveste de iarnd, Trei surori) sa.u Tompa Gdbor (Hamlet) au cunoscut numeroase succese pe plan internaflonal. De aceste evenimente teatrale va aminti gi Silviu Purcdrete intr-un interviu din 1992:,,in ciuda
dramaticei inapoieri politice qi sociale gi a dezastrului prin care am trecut, teatml romdnesc a
rdmas o form[ culturald foarte vie. Afirmarea qi peste hotare a acestei viabilitali este pentru noi, desigur, un eveniment fericit".22
Perioada postdecembristd a teatrul romdnesc a deschis drumul spre noi cdutiri, sugestii sau argumente teoretice foarte diferite, dupd cum afirma carmen Stanciu intr-un articol, dar care, toate, au cultivat qocul emolional prin imagini dramatice sau prin solu{ii de reprezentare.
in perioada comunisti, tema violenlei i-a fascinat pe regizorii romdni care au pastrat aceasta direclie gi dupi revoluJie. in Romania, regizori ca Liviu Ciulei, Radu penciulescu, David Esrig au abordat in montdrile lor tema violen{ei. cel mai revolutionar regizor a fost poate Lucian Pintilie, ciruia i s-a interzis in perioada comunistd spectacolul Revizorul. Andrei
$erban qi Silviu Purc[rete sunt cei care au reluat tema violenlei dupi revolulie. in acest context, al teatrului postdecembrist, asistdm 1a un heteromorfism scenic, in care contrastele
2r Ciobanu. Nicolae . intdlnirea cu opera. Bucure$ti, ed. Caftea Romaneascd . 19g2, p.340 " Interviu cu Silviu Purcdrete de Doina Tu(escu in art icolul Interes re.tl nu doar siipld atriozitatefur Monografia uni eveniment teatrql: (Jbu Rex cu scene din Macbeth dePatrel Berceanu, Craiova, Edihrra Aius 2000, p.48
l5 $ocante inseanmd asumarea de cltre regizori a unor de profunzime a raporturilor: realitate-ficfiune; tragic-comic; violenld-parodie. 23
cit privegte cariera lui Purcdrete, se reflecti cu siguranld tendin{ele teatrale de dup6
'89 mai ales in spectacolele realizate la teatrul din Craiova. Primele spectacole de acest gen
stnt ubu Rex cu scene din Macbeth qi ritus Andronlcas, inspirate din piesele lui Jarry gi Shakespeare, piese care au fost interzise de cenzura comunisti. odat[ cu democra$a, Purclrete a simlit nevoia punerii lor in scend, ardtdnd lumii ,,intr-o manieri teatrald, c[ orice formi de abuz de putere duce inevitabil la cruzimi"2a. ins6, inainte de toate, aceste spectacole au fost percepute de presa intemalionald ca o replic[ directd la evenimentele politice recent incheiate. De exemplu, ubu Rex cu scene din Macbeth a fost consideratl, ca o parafrazd parodici la dictatura cuplului ceauqescu ?n articole cu titluri sugestive: Romdnii demascd
cosmarul lui ceauqescu, ceauqescubu, Purcdrete isi bate joc de Leana si Nicu, Tiranul Rege ubu din Polonia ca Precursor al lui ceauqescu etc. Dar regizorul a negat apartenenla lui la teatrul politic, afirmdnd cd termenul de violen{d contestatarA nu !a trecut niciodatd prin minte
gi cd s-ar putea sd existe aga ceva in spectacolele sale, dar nu gi-a propus niciodati un program de contestalie.25
Ubu Rex cu scene din Macbeth, in primd faz\,, a Socat la aceea vreme lumea teatrald romaneascd. Dupd spusele regizorului cristian Hagiculea, se pare cd motilul gocului ar fi fost unul de receptare a noului, teatrul romdnesc nu avea puterea sA funclioneze tot timpul
comunicant cu cele mai noi incercdri teahale din lume qi din cauza aceasta, multe lucruri au pdrut nea$teptate $i chiar scandaloase.26 Noutatea regizo:'ald la aceastd producfe o constituie in primul rdnd, ingenuitatea scenariului prin unirea textelor lui Jarry (ubu Roi) qi Shakespeare (Macbeth) care a devenit surprinz[tor de motivatd prin convertirea ridiculului ubuesc in sublimul macbethian2T qi in al doilea rand, angajarea producliei intr-un spectacol total. in sens sincretic, produclia are la bazd o gdndire scenic[ muzicald, stimulAnd cu ajutorul contrapunctului, tensiunile, relax[rile qi acliunile scenice. De asemenea, prezintd o teatralitate bogatd pdnd la detaliu a unei lumi suprarealiste sub raport estetic: tragic, grotesc, caricatural,
23 Stanciu, Carmen, citat din Conferinla Viclime colateralein arlicolul Sdngele care purificd de Cmmen Stanciu, Evenimentul Zilei nr.5221,extras de pe site-ul www.evz.ro 2a Titus Andronicus: lugubru, dar migistralin Monografia unui eveniment leaftal: Titus Andronicus dePa1;el Berceanu, Craiova, Editura Aius, 1997,p.102 2s cocom,lon. Interviu. succesele sunt Lune fiindcd i,ri dau uneori libertatea sd grege;ti in Monografia unui eyeniment leqtral: Titus Andronicus de Patrel Berceanu, Craiova, Editura Aius 1997, p.7l 26 , lianu,Ion.Convorbire cu regizoral Cristicm Hagiculea in Moniografia uni eveniment teatral: Ubu Rex cu scene din Mqcbeth de Patrel Berceanu. Craiova. Edjhra Aius 2000. p.63 " Simon, Vladimir: Ubu trqtal in laborqtorul lui Shakespeare in Monografia uni eyeniment teatral: Ubu Rex cu scene din Macbeth de Patrel Berceanu, Craiova, Editura Aius 2000, p.68 l6