Teatralitatea Limbajului Scenic La Purcarete
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
TEATRALITATEA LIMBAJULUI SCENIC v LA PURCARETE EDITH NOF'ERI w EDITURA UNIVERSITARIA CRAIOVA,2012 CUPRINS: INTRODUCERE 5 _ 1. SLVIU PURCARETE OMUL DE TEATRU 7 1. l. Evolulie regizorald 7 1.2. Purcdrete in spectacologia sec. XX t2 1 .3. Elementele caracteristice ale regiei la Purcdrete 2l 1.4. Colaborarea cu teatrul craiovean 25 2. TEATRALITATEA LMBAruLUI SCENIC LA PURCARETE 32 2.l.Textul dramatic la Purclrete 32 2. I . 1. Tragicul contemporan la Purchrete 32 2.1.2. De la text la spectacol - pozilii estetice contemporane 36 2. 1 .3. Textul dramatic din perspectiva esteticii contemporane 43 2.2. Stilul rcgizoral 46 2.2.1. Teafrd vizual - o formuld sincreticd spectacular6 49 2.2.2. Silviu Purcdrete gi teatrul de imagini 54 2.3. Semnele fetiq la Purc[rete 57 2.3.1. Fetig sau venera{ie 57 2.3.2. Semnele fetiq in spectacolele lui Purcirete 60 2.4. Teatralitatea limbajului scenic 62 2.4.1. Conceptul de teatmlitate 62 2.4.2. Ctacteisticile teatrale ale limbajului scenic 64 3. STUDIU DECAZ: DANAIDELE 70 3. 1 Scenariul la Danaidele 70 3.2. Poetica montdii in Danaidele 75 3.3. Coregrafia spaliall la Danaidele 103 BIBLIOGRAFIE 109 Anexd fotografii 115 l.Silviu Purcirete -omul de teatru Silviu Purcdrete se numdrd printre pulinii regizori romdni care se bucurd gi ast6zi de un real succes in afara granilelor Romdniei. opliunea exilului cum avea s6 spund criticul de teatru George Banu a cdp[tat pentru artistul romdn ,,o alti coloralie, solutie ultimd ca la BrAncuqi, sau Beckett, de afirmafie a unei identitdli de exceplie irtr-un alt univers cultural"2. Desigur, nu poate fi vorba de un exil politic, ci de unul cultural, prin care s-a consolidat cariera sa artisticA intemalional[. Reintoarcerile in !ar[ dovedesc ci Purcdrete nu se simte un exilat ci mai degrabd un cosmopolit al artei. Departe de a fi un regizor-povestitor al unei opere scrise, el s-a remarcat prin condilia de creator al spectacolelor sale: este genul de regizor care preferl s[ se implineasc[ prin operd gi nu sd vorbeascS de ideile sale; are o intuilie deosebitd in descoperirea gi punerea in valoare a actorului; spectacolele sale sunt o cdldtorie fbrd frontiere, in care realul se imbind cu imaginarul, purtAndu-ne in nebunia teatrului, frind sub semnul unei indiscutabile autenticitili.3 Printre marile sale realizdri se numdrd se ntmdr6, (lbu Rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, Danaidele, Faust etc. Spectacolele sale au v6zut luminile rampei pe marile scene ale lumii, de la Royal Shakespeare Company la Globe din Tokyo, la Teatrul Jean Duccepe (in cadrul festivalului Americilor de la Montreal), la Sao paolo (la Festivalul Artelor Scenice), la Luxemburg, Londra, Viena, Dublin, Lincoln Center (SUA), Stolckolm, Seul, Bergen,(Norvegia), Leipzig, Cairo, Fribourg, Budapesta, Tel Aviv, Saint Etienne, Salonic sau la Nisa (la Festivalul Convenliei Teatrale). 1.1. Evolufie regizorali - note bibliografice Silviu Purcdrete s-a ndscut la 5 aprilie 1950 la Bucuregti, unde a absolvit Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza. Tot in capitala a urmat regia de teatru, din cadrul Institutului de Artd reatrald gi cinematograficd, la clasa profesorului gi regizorului valeriu Moisescu, de 2 Banu, George: Oresria in regia lui Silviu Purcdrete h&om6nia Liberd,27 m artie 1996,p.2 ' Popa Buluc. Mag dalena: Silviu Purcdrete: ..Mi-arfi pldcur sd rdiesc in diferite epoci" in Colidianul, 29 iunie 2008, extras de pe site-ul www. cotidianul.ro la care a invdlat cum se construie$te piatrd cu piatrd un moment de teatru, dupd cum a mdrhrrisit mai tdrzit Purclrete: ,,este nu numai un dascil bun, dar qi un om interesant, foarte inteligent, care qtie in profunzime ce este teatrul, de la care am invllat multe din tainele meseriei. Are un gust precis. Privitor la spectacolele mele, lin la opiniile sale, cred in ele, le- am verificat"a. A absolvit in 1974 cu Jurnalul unui nebun de Gogol, spectacol care a impresionat incd de atunci comisia, prin fantezia regiei dar gi prin decupajul textului. Dup6 vizionarea spectacolului de licenfd, criticul Marius Robescu a scris despre regia tandrului absolvent: ,,Aproape strict, fantezia sa serve$te atmosferei, rezist6nd gdsirilor de moment, superficialitililor exuberante. inclinat spre soluiii simple, sobre, dirijdnd practic un singur actor (...) Silviu Purcdrete indreptdleqte, in viitor, oricAte speranje,,s. in vara aceluiagi an, gi-a inceput cariera de regizor profesionist la Teatrul Tineretului din Piaha Neaml cu Romeo si Julieta de william Shakespeare. La scurt timp, a urmat o a doua premierd, dar de data aceasta la Teatrul Nalional din Constanla (astizi Teatrul Ovidiu) cu piesa Rdsplala a lui Ghi![ Barbu. Colaborarea cu teatrul const[nlean a fost una fructuoasi, aici a regizat Miles Gloriosus de Plaut (1976), Legendele Atrizilor dupi orestia lui Eschil (1978) 9i Hecuba de Euripide (1981). Datoritd spectacolelor sale, s-a evidenfiat in calitate de reformator al unor noi spalii dejoc, dupd cum au semnalat criticii vremii: ,,Silviu purcdrete s- a afirmat (...) ca unul dintre cei mai interesanti creatori de spectacol in aer liber de tip ambiental, valorificand in montdri deschise mai ales texte antice: Atrizii d:upd orestia (...) la Istria gi Hecuba de Euripide la Mamaia "6. Din 1978, a colaborat cu Teatrul Mic din Bucureqti aldturi de mari regizori romdni, Liviu Ciulei, Andrei $erban, Cltdlina Buzoianu sau Cristian Hagiculea, unde s-a remarcat prin spectacole ca Nebuna din Chaillot de Jea:r Giraudoux (1978), Diavolul Si bunul Dumnezeu de Jean Paul Sartre (1981), Richard al IIIJea de William Shakespeare (1983), Pialeta de Carlo Goldoni (1990), spectacol care mai cunoscuse o versiune memorabild qi pe scena teatrului din Piatra Neam!, precum gi controversata Scrisoare pierdutd a hti Caragiale, unde rolul lui Agamila Dandanache era interpretat de regretata actrild Leopoldina Bdlinu{d. Paralel cu cariera de regizor, Silviu Purcdrete a des{Egurat qi o carierd universitard, astfel ci, din anii 1979 9i pdnr in 1985, Silviu Purcdrete a fost profesor asociat la catedra de a Patlaajoglu, Ludmlla: silviu Purcdrete: "crealiq tn teatru trebuie sd fie o bucurie " in Teatrul, nr.7-gl19g6, pp.49-50 5 Ibidem, p.49 6 Berlogea, Ileana: Teatrul si societateq contemporqnd. Experienle dramatice [i scenice ale anilor ,60-,g0, Bucuregti, Editura Meidiane, 1982, p -234 regie a Institutului de Artd Teatrald gi Cinematograficd din Bucureqti, fiind asistent de regie la clasa profesorului sdu de odinioar[, Valeriu Moisescu. Atraclia regizorului spre arta pdpuqdriei se reflectd in spectacolul cenusdreasa din 1990, o adaptare dupa perrault pdpugi Fralii Grimm gi charles la Teatrul de Jdndnrici Bucuregti. Transpusd pe muzica lui Rossini, CenuSdreasa a fost apreciatd de critica vremii ca fiind singurul spectacol de operd cu pdpuqi, cu adevirat magic, bun gi pentru cei tineri 9i pentru cei in vdrst6.7 Aldtud de echipa Teatrului Nalional din Craiova, Silviu Purcdrete a realizat spectacole memorabile care i-au adus faima atdt pe plan na{ional cdt gi intema}ional. Prima sa colaborare cu teatrul craiovean dateazd dn 1988, c6nd a montat piticul din grddina de vard al lui D. R. Popescu, spectacol care s-a bucurat de un real succes atdt in rindul criticii cdt gi al spectatorilor. Aceastd colaborare a deschis drumul unui gir de produclii teatrale memorabile care au frcut inconjurul lumii, fiind incununate cu prestigioase premii la festivaluri de talie intemafionali. Este vorba de ubu Rex cu scene din Macbeth dupd Jarry qi shakespeare (1990), Titus phaedra Andronicus de shakespeare (1992), dup[ Seneca 9i Euripide (1993), Danaidele dupd Eschil (1995) qi orestia dupd Eschil (199g). produc,tiile din perioada directoratului lui Emil Boroghind au participat la importante turnee din afara fdrii: Tokio, Melbourne, Edinburgh, Montr6al, Viena, Glasgow, Londra, Sao paulo, etc. in tssz, a fost numit director al Teatrului Bulandra din Bucuregti, funclie pe care a pastrat-o timp de doi ani. Pe scena acestui teatru a rcgizat o singur[ piesd, Teatrul comic de Carlo Goldoni. Dupd plecarea directorului Emil Boroghind de la conducerea teatrului craiovean, colaborarea regizorului cu aceastd institulie a devenit una ocazionald, concretizati in montarea a doar hei spectacole: No.rptea regilor dupd A doudsprezecea noapte de Shakespeare (200a) 9i Mdsurd pentru mdsurd dtryd Shakespeare (200s) qi o furtund (2012) dupd Shakespeare. Prima recunoagtere a regizorului Silviu Purcdrete in lumea teatralA internalionali a fost, desigur, datoratd producliilor ubu Rex cu scene din Macbeth gi Titus Andronicus, prima fiind distinsd cu premiul criticii in cadrul Festivalului Intemalional de la Edinburgh, din 1991. insd, momentul de vdrf al traiectului siu artistic, recunoscut pe plan intema{ional, l-a reprezentar spectacolul Danaidele care i-a deschis drumul spre o carieri intemationald str6luciti. 7 Citat din revista irlandezd Sligo Weekender, din 23 septembrie 1994, extras de pe site-ul www.teatrultandarica.ro La cererea oficia16 a ministrului culturii din FranJa, Silviu Purcdrete a fost numit, in 1996, director al Centrului Dramatic Nalional din Limoges - Th6Atre de I'Union, unde a pus in scend producliile: Trei surori de Cehov(l997), Orestia de Fschll, Don Juan de Molidre. Tot la Limoges a infiinlat, in 1997, Academia de Teatru ( L'Acad6mie Th66trale de I'Union), un centru de formare al tinerilor actori. Din 2003 Silviu Purclrete a devenit membru cu titlu personal al Uniunii Teatrelor din Europa. Anul 1996 a constituit un punct de reper in evolu{ia profesionall a regizorului roman, pentru cd din acest an gi pdni in prezent Silviu Purcdrete a dezvoltat atdt in !ar6 c6t qi in strdin6tate, o bogatd gi fecundi carierd intemalionali, numele lui fiind recunoscut gi apreciat pe toate scenele lumii. La Limoges, alSturi de Thddtre de I'Union, a montat: La femme qui perd ses jarretiires de Eugdne Labiche (2000) 9i TAtes d'afarit grilldes sur le lit de mort et de poivrons (2001), inspirat din t00I de nopli.