Ie Vie a Unui Teatru Viu TNC Silviu Emil Purcărete Boroghină 170 70 80
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
REVISTĂ DE CULTURĂ, INFORMAŢIE ȘI ATITUDINE EDITATĂ DE TEATRUL NAŢIONAL „MARIN SORESCU“, CRAIOVA nr. 2 (42) Mai – decembrie 2020 O istorie vie a unui teatru viu TNC Silviu Emil Purcărete Boroghină 170 70 80 Peter Brook: „Între actori și spectatori nu există decât o diferență de situație și nici o opoziție fundamentală“. SUMAR Nicolae COANDE 170-80-70 ..........................................................................4 Zeno FODOR Amintiri craiovene .................................................... 68 Nicolae COANDE TNC 170 - O istorie vie a unui teatru viu ............5 George BANU O sonoritate de violoncel .........................................71 Emil BOROGHINĂ O întâlnire cu adevărat providențială: Nicolae COANDE Emil Boroghină – 80 .................................................72 Silviu Purcărete - Teatrul Național Craiova .. 26 Marius DOBRIN Portretul omului cu părul de zăpadă..................73 Silviu Purcărete - 70 Iolanda MĂNESCU Despre locul Festivalului Internațional George BANU Purcărete, regizor-poet al scenei .........................37 Shakespeare în istoria John ELSOM Silviu Purcarete ..........................................................41 Teatrului Național Craiova ....................................75 Ion PARHON O viziune cosmică asupra lumii și a teatrului ......................................44 On Craiova International Shakespeare Oltița CÎNTEC Ce poate ieși din repetițiile lui Purcărete ........47 Festival’s Role in the History of the Octavian SAIU Mă simțeam foarte bine acolo… .......................... 49 Craiova National Theatre ...................................... 76 Valer DELLAKEZA 1989 – ANNO DOMINI ............................................50 Mirela CIOABĂ Silviu ................................................................................ 53 Marius DOBRIN Echinocțiul teatral .................................................... 78 Marius DOBRIN Les enfants de l’enfer ............................................... 54 Sebastian-vlad POPA Numirea lucrurilor .................................................... 56 Mihai ENE Lumina din miezul nopții ......................................80 Emil Boroghină - 80 Lia BOANGIU Rediscovering Stanislavsky ...................................81 Michael DOBSON Emil Boroghină ........................................................... 59 Emil Boroghina ...........................................................60 * O sărbătoare fără exuberanță, Sir. Stanley WELLS Genial, good-humoured... / cu public restrâns ...................................................... 82 Genial, plin de căldură și jovialitate… ................61 Maria SHEVTSOVA About Emil Boroghina / * Naționalul decorat de Despre Emil Boroghină ...................................62 / 63 Președinția României și de Casa Regală .......... 83 Doina PAPP Emil Boroghină și vocația întemeierii ..............64 Octavian SAIU Emil Boroghină: harul de a dărui totul, * Primele cărți din colecția din iubire pentru teatru .......................................... 66 Biblioteca Revistei Spectactor ............................. 83 Radu BOROIANU ELIZIAN ..........................................................................67 * Teatrul POESIS ........................................................... 83 REVISTĂ DE CULTURĂ, INFORMAŢIE ȘI ATITUDINE EDITATĂ DE TEATRUL NAŢIONAL „MARIN SORESCU“, CRAIOVA Revistă fi nanțată cu sprjinul Ministerului Culturii. Redacţia: NICOLAE COANDE MARIUS DOBRIN CORNEL MIHAI UNGUREANU LIA BOANGIU MIHAI ENE Semnează în acest număr: Nicolae Coande • Emil Boroghină • George Banu • John Elsom • Ion Parhon • Oltița Cîntec • Valer Dellakeza • Mirela Cioabă • Marius Dobrin • Sebastian-Vlad Popa • Foto coperta 4: Michael Dobson • Sir. Stanley Wells • Maria Shevtsova • Doina Papp • Octavian Saiu • Albert Dobrin Radu Boroianu • Zeno Fodor • Iolanda Mănescu • Mihai Ene • Lia Boangiu Prezentare artistică/DTP: Marius Neacșu • Adresa redacţiei: str. A.I. Cuza, nr. 11, Craiova, 200585 • ISSN 1842 – 3930 • Tiparul executat la: Imprime- ria Editurii MJM, str. Felix Aderca, bl 7, parter, 200410 Craiova, www. edituramjm.ro 170-80-70 Nicolae COANDE remurile în care termenul grec „pandemos” făcea furori he times when the Greek term „pandemos” was all the rage sau era popular au revenit. Dar nu așa cum îl știm din are back. Not as we know it from the history of Ancient Vistoria Greciei antice, unde, ne spune Robert Graves, Afrodita GreeceT where, as Robert Graves says, Aphrodite possessed poseda inclusiv cognomenul pandemos (a tuturor, eufemistic the cognomen pandemos (euphemistically speaking, meaning vorbind) ci ca sperietoare mondială (a tuturor, categoric): un „of everyone”), but as a worldwide scarecrow (defi nitely for virus care blochează societățile și ajustează drastic pretenția everyone): a virus which blocks societies and drastically adjusts omului de a fi invincibil într-un cosmos unde se visează coroa- man's claim to invincibility within a cosmos where we deem nă a creației. Ei, nici chiar așa… ourselves the crown of creation. Well, so much for that... Din primăvară, teatrele și alte instituții s-au închis și redeschis Starting last spring, theaters and other institutions have closed de mai multe ori. Cortinele teatrelor s-au umplut de praf și de and reopened several times. Th eatres' curtains have gathered dust uitare, sabia lui Hamlet a ruginit iar otrava din urechea regelui and oblivion, Hamlet's sword is rusty and the poison from the vorbește de una singură. Sezonul e compromis, a trecut în online king's ear is talking to itself. Th e season is compromised, it has (noua modă a aproprierii de scenă și de actori, prin distanțare), moved online (a new way for the scene and its actors to approach dar marea calitate a omului, dacă are una în mod special, e aceea by keeping distance), but man's great quality, if we ever had one, de a nu sta pe loc: Pentru a fi stabil, ne spune un cărturar, e obli- is to not sit still. In order to be stable, one scholar tells us, it is gatoriu să te afl i în mișcare: „Cel care stă ia seama să nu cadă.” mandatory to keep moving: He who stands must be careful not to fall. Nu am stat, așadar: pe 29 iunie am sărbătorit 170 de ani de Tea- And so, we did not stand still: on June 29th we celebrated 170 tru Național la Craiova, un teatru din trei secole, cum ne-a plăcut years of National Th eatre of Craiova, a three-centuries theatre să ne surprindem prietenii. Și pentru că trei sunt lucrurile cele as we said to surprise our friends. And since good things come in bune, am avut anul acesta încă două asemenea momente: men- threes, we had two more such moments this year: the National's torul Naționalului, dl. Emil Boroghină, a împlinit în ianuarie 80 mentor, Emil Boroghina, celebrated 80 years of age in January. de ani, iar cel care a făcut ca teatrul nostru să aibă detentă inter- And the man who helped our theatre achieve international națională și amprentă mondială, dl. Silviu Purcărete, a împlinit expansion and leave its mark on the world - Mr. Silviu Purcarete 70 de ani. Așadar, o tripletă cu adevărat istorică: 170-80-70. celebrated his 70th. A truly historical trio: 170-80-70. Suntem în mișcare: sumarul bogat al acestui număr de 80 de We are on the move: this edition's rich summary of 80 pages is pagini este rodul aprecierii de care se bucură teatrul nostru și cei fruit of the appreciation our theatre and the two leading men doi corifei sărbătoriți astfel de prieteni și cunoscuți. Cu gândul enjoy from our many friends. Th inking of a bright, creative la un viitor creativ, vă doresc o lectură pandemică! future, I wish you a pandemic lecture! 4 O istorie vie a unui teatru viu Un material documentar de Nicolae Coande 5 cum 170 de ani a existat un împătimit al scenei, „marele animator al teatrului românesc”, cum îl numesc majoritatea istoriilor, care făcu teatruA și la Craiova: Costache Caragiali, unchiul viitorului mare dramaturg, Ion Luca Caragiale. Însoțit de Costache Mihăileanu și Constantin Serghie, Caragiali, fugar în urma Revoluției de la 1848, aduse actori din București și „fuzionă” cu trupa locală de diletanți condusă de un anume Alecu Cor- coveanu. Așa se născu la 1850 o instituție pentru viitor: Teatrul Național din Craiova. Moșierimea olteană se bucură astfel de venirea la Craiova a starletei teatrului românesc din epocă, Marița Constantinescu-Blonda! Costache Caragiali onform însemnării lui Gheorghe Chițu (fost ministru liberal și pri- mar al Craiovei) din publicația „Vestitorul românesc”, „ziua de 29 iunie C1850 se nota în analele Craiovei cu deschiderea Teatrului”: „În sfârșit, veni vremea ca Craiova să treacă într-o viață mai dulce… și o dată i se anunță că Teatrul Național și-a deschis porțile sale.” Evenimentul a constat în două reprezentații, Duelul și Piatra din casă, de Costache Caragiali, respectiv Vasile Alecsandri. Însă toamna, teatrul era deja închis pentru că Mitropo- litul Râmnicului îl afurisise pe director pentru reprezentarea spectacolului Baba Hârca, la vederea dracilor care ieșeau din cazanul babei! Religia putea pe atunci să interzică teatrul, un cult liturgic paralel… Revista „Vestitorul românesc” ezamăgit, Costache Caragiali se întoarce în București unde, în 1852, contribuie decisiv la formarea „Teatrului cel Mare”. Trupa craioveană Dva fi condusă de Costache Mihăileanu până în 1853. După plecarea „re- voluționarilor”, de teatru se va ocupa boierul Pera Opran, un susținător al culturii românești în Oltenia. Boierii Craiovei își doreau de ceva vreme un sediu pentru teatru – deja cu doi ani înainte se lansase