2. Aspecte Ale Culturii Tradiționale În Romanul Răscoala
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
DIPLOMARBEIT Titel der Diplomarbeit „Aspecte ale culturii tradiționale în opera lui Liviu Rebreanu“ Verfasserin Claudina Palade angestrebter akademischer Grad Magistra der Philosophie (Mag.phil.) Wien, 2013 Studienkennzahl lt. Studienblatt: A 236 354 Studienrichtung lt. Studienblatt: Diplomstudium Romanistik, Rumänisch Betreuerin Doz. Dr. Phil. Bojoga Eugenia 2 Aspecte ale culturii tradiționale în opera lui Liviu Rebreanu 3 4 CUPRINS Introducere..............................................................................................................................7 1. Proza interbelică.................................................................................................................9 1.1 Contextul istoric..............................................................................................................9 1.2 Proza românească din prima jumătate a sec. XX..........................................................12 1.3.Scriitorii reprezentativi ai epocii...................................................................................19 1.3.1 Hortensia Papadat-Bengescu...............................................................................19 1.3.2 Gib Mihăescu.......................................................................................................23 1.3.3 Camil Petrescu.....................................................................................................26 1.3.4 Mihail Sadoveanu................................................................................................30 1.4 Locul lui Liviu Rebreanu în literatura interbelică.........................................................34 2. Aspecte ale culturii tradiționale în romanul Răscoala...................................................39 2.1 Prezentarea romanului..................................................................................................39 2.2 Subiectul romanului......................................................................................................41 2.3 Personajele principale...................................................................................................58 2.4 Protagonistul romanului................................................................................................64 2.5 Rolul mulțimii...............................................................................................................67 3. Aspecte ale culturii tradiționale în romanul Ion............................................................71 3.1 Prezentarea romanului.................................................................................................. 71 3.2 Universul rural.............................................................................................................. 76 3.3 Personajele principale................................................................................................... 84 3.4 „Glasul pământului”......................................................................................................89 3.5 „Glasul iubirii”..............................................................................................................91 4. Concluzii..............................................................................................................................95 5. Bibliografie..........................................................................................................................97 6. Anhang.................................................................................................................................99 Zusammenfassung in Deutsch..............................................................................................99 Lebenslauf...........................................................................................................................102 5 6 Introducere ”Pentru mine arta - zic artă și mă gândesc mereu numai la literatură - înseamnă creație de oameni și de viață. (...) Creând oameni vii, cu viață proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternității. (...) Când ai reușit să închizi în cuvinte câteva clipe de viață adevărată, ai realizat o operă mai prețioasă decât toate frazele frumoase din lume”. Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu s-a impus în literatura română din prima jumătate a secolului XX ca unul dintre cei mai remarcabili prozatori. Autor de nuvele și romane originale, el a abordat o tematică extrem de variată. În același timp, explorând medii sociale diferite, a reușit să ilustreze prin scrierile sale diverse formule narative. În ce privește tematica de ansamblu a operei lui Rebreanu, vom remarca de la bun început predilecția autorului spre aspecte ale culturii tradiționale românești. Privită din această perspectivă, opera sa reprezintă un moment de cotitură în proza românească, deoarece preia tema rurală de la înaintașii săi și o transpune în manieră tipic realistă. În lucrarea noastră de diplomă, intitulată Aspecte ale cuturii tradiționale în opera lui Liviu Rebreanu, ne-am propus să urmărim această tematică mai ales în cele două romane ale sale: Răscoala și Ion. Cu toate că tematica țărănească transpare aproape din toate textele autorului, în cele două capodopere ale sale universul rural este prezentat poate pentru prima dată în literatura română în mod obiectiv, iar țăranul apare în adevărata sa dimensiune, cu dramele și bucuriile sale cotidiene. Spre deosebire de înaintașii săi, Rebreanu demitizează satul românesc, arătând care sunt adevăratele sale probleme. Văzut ca axă principală a existenței țăranului, pământul are un rol fundamental și primordial în viața acestuia. Posedarea sau lipsa acestuia canalizează viața și destinul perosnajelor lui Rebreanu. Țăranii din Răscoala își doresc pământ pentru a putea supraviețui și a-și întreține familiile. La fel și Ion care este obsedat de ideea de a avea cât mai mult pământ pentru a-și putea depăși propria condiție socială. În jurul problemei țărănești abordate cu măiestrie de Liviu Rebreanu gravitează de fapt și aspectele principale ale culturii tradiționale românești. 7 Pornind de la această premisă, am structurat lucrarea noastră din trei capitole: Proza românească din perioada interbelică, Aspecte ale culturii tradiționale în romanul Răscoala și Aspecte ale culturii tradiționale în romanul Ion. La acestea se adaugă Concluziile și Bibliografia. În primul capitol prezentăm contextul istoric și pe principalii prozatorii din perioada interbelică: Hortensia Papadat-Bengescu, Gib Mihăescu, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu. În ultima parte ne referim la locul ce îi revine lui Liviu Rebreanu în literatura interbelică. Obiectul analizei din cel de-al II-lea capitol îl constituie romanul Răscoala, un roman unic în literatura română, prin rolul acordat mulțimii și mobilizarea acesteia în dorința de a intra în posesia pământului. În capitolul al III-lea ne ocupăm de romanul Ion, capodopera lui Rebreanu, insistând asupra semnificației profunde a satului Pripas, văzut ca vatră primordială a spiritualității românești, precum și a obiceiurilor tradiționale prilejuite de naștere, botez, nuntă și moarte, ca momente cruciale ale vieții și mentalității țărănești. În Concluzii rezumăm rezultatele cercetării noastre, iar la Bibliografie prezentăm principalele noastre surse de documentare. 8 1. Proza interbelică 1.1 Contextul istoric Cum se știe, anul 1918 a însemnat destrămarea imperiului Austro-Ungar și implicit întregirea teritorială a altor state, printre care și România. Ca urmare a unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei la restul teritoriilor românești, are loc încheierea procesului de formare a statului național unitar român. Actul unirii din 1 decembrie 1918 a avut consecințe pozitive asupra întregii societăți. Concomitent se produce o schimbare pe toate planurile: politic, economic și cultural. În ce privește cultura română, aceasta se îmbogățește substanțial prin încorporarea intelectualității ardelene, bucovinene și basarabene. Despărțiți decenii de-a rândul de frații lor din Regat prin faptul că s-au aflat sub dominație străină, acești intelectuali au luptat în condiții vitrege pentru menținerea identității naționale și a conștiinței românești. În ce privește literatura română, în această perioadă se afirmă scriitori de valoare precum Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Constantin Stere, care alături de Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, Camil Petrescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu și mulți alții, vor contribui la sincronizarea literaturii autohtone cu literatura occidentală. Din acest moment, cultura română începe să se raporteze tot mai frecvent la cultura europeană. Nu întâmplător, unii dintre scriitorii citați mai sus vor deveni exponenți ai unor orientări ideologice și literare importante. Conform opiniei lui Crohmălniceanu, în cadrul literaturii române se manifestă ”o tendință de depășire a unui spirit oarecum provincial” și se simte o preocupare tot mai accentuată ”pentru europeism și totodată pentru valorificarea originalității naționale”1. De altfel, în această perioadă are loc o amplă dezbatere cu privire la căile de dezvoltare pe care România putea să le urmeze. Pe de o parte, se pune problema dacă România trebuie să urmeze modelul occidental, alăturându-se rapid națiunilor europene moderne sau, pe de altă parte, dacă trebuie să păstreze tradițiile seculare țărănești, agrare și ortodoxe și, în felul acesta să rămână credincioasă sie însăși. În plus, exista și o a treia cale, de ”compromis”, ce putea să le ofere românilor posibilitatea de a-și păstra modul lor