Istoria Romanilor

N. IORGA .01

ISTORIA ROMANILOR

VOL. VIII

REVOLUTIONARII

BUCURE$TI 1938

CARTEA I

IDEIA REVOLUTIONARA INAINTE DE REVOLUTIE SI ROMANII

CAPITOLUL I Cele d'intalu manifestatii ale spiritului revolutionar in tfirile libere si in Ardeal.

Cand fostul Mare Dragoman Costachi Moruzi 1 ajunse In Moldova Constantin Dimitrie Voevod 0 se ggsi Intr'un mediu pe care nu-I cunoscuse pAng atuncii pe care era gata 86-1 Infrunte cu obiceiuri ca ale lui Nicolae Mavrocordat In prima Domnie, dupg tiparul turcesc din Constantinopol, la Moldo- veni nu era numai, ca mijloc de aparare, Indninatul spirit de opositie prin emigratieitrecerea la Turcii din vecinele serhaturi, ci qi lendinfile reoolutionare pe care le culliva francma- soneria ;i asociafiile secrete ce plecau de la demsa. Dupä abia cateva luni de stgpAnire, Constantin-Vodà se gàsi, In vara anului 1778, Inaintea unor agitatii contra cgrora porni cu cele mai aspre 0 mai crude m'asuri ale Domniei. In grupul de nemultAmiti pe cari nu-i crutg urgia domneascg se aflau oameni din toate tagmele societàtii moldovene9ti. Era incorigibilul boier de la D'arma'ne§ti, Iordachi Dark, care va face s'ai se traduck pe langg povestiri de imaginatie din Apusul frances, ca, pe MITA Telemaque, Isloria lui Allidalispi a Zelidei 2,§iTaina Francmasonilor 8deabatele de Prau (In 1757) 4. Apoi boienifmari cari se lAsaserà atra0 de misterioasa ispità : Iordachi Cantacuzino, Spgtarul Canta, Logordtul

IIn'Enrcriets ã. fivC. anovbitiv, VII, p. 269, nota 2, Mystakides vorbe§ite de presenta Moruzilor la CurA-Ce§m6 IncA de la 1665.Cf. acela0 Msei Sovemizasaps tamped dolmen, Constantinopol 1888. 2 Cat. Mos. Ac. Rom., II, p. 53, no. 342. a Un polcovnic Panaiot Farmason ;ibid., p. 372. Un discurs de revolutie ; bid., p. 327. 4 Ibid., pp. 174-5, no. 451.

6 Ideia revolutionara inainte de Revolutiei Romanii Roset Balanescu, Armasul Bals,Dracachi Daponte, ruda doctorului-scriitor, Manolachi Roman?)i cu deosebire doi cari, rgsárind in fruntea unui adevArat complot, erau sá isp'aseasa pentru toti ceilali, Manolachi Bogdan si Ionitä Cuza, amestecati In luptele pentru rargirea autonomiei pe vremea rgzboiului care abia se isprAvise 1 Nu lipsiau nici clericii :noul mitropolit Leon Gheuca, de origine Albanes:Ghioca 2,a avut legáturi cu reformatorul a filosofic » al culturii sarbesti, Dosoftei Obradovici, care a locuit In Moldova si a crescut pe uepoJu ierarhului moldovean 5,si el a tradus a Multele inv4aturi », In care e vorba de concepte metafisice ca:neamul omenesc i fericirea lui, lumeai Dum- nezeu, Intrebuintându-se Platon, Cicerone si Seneca. Amfilohie, care ajunse episcop titular de Hotin casa*-0InchidA restul vieii Intre zidurile ctitoriei sale de langA Harlgu, schitul lui Zagaveiu, unde i s'a gAsit de curandi mormântul, traducAtorul cäläto- riilor abatelui frances Mariti i autorul unor manuale de geografie, aritmetia si teologie, fnlocmai ea, pe aceiafi vreme, Sincai i Samuel Clain, Meuse, impreuná cu fratelepictor,cAlAtorii In Italia, ale &Aril infAVOri le descrie, si venise de acolo legat pentru totdeauna de civilisatia apuseanA. Cu Alexandru, nepotul mitropolitului, pleacá la Lipsca, unde se tipArifa cArti grecesti in leg6turg curi1e noastre 4, supt csalAuzirea lui Obra- dovici Insui, i un cgluggr Gherasim Clipa, nAscut la Vicovul- de-sus, langg m'anâstirea Putna, care, amestecat In multe rosturi literare ale vremii, pang la moartea sa, in 1826, a fost episcop de Roman 5. So Ironic, fratele lui Gherasim, invgase la a scolile 1 V. Constantin Caragea, la Papadopulos-Kerameus, in Hurmuzaki XIII, la aceasta data. 2Am semnalat i aiurea un Constantin nelovxa, din a Misia a, care Invala la Bucuresti in 1762 ; Litzica, Mss. grecefti, P. 53, no. 78; pp. 67-8, no. 113 ; pp. 95-6, no. 195 ; pp. 42-3, no. 702. 3 Povestire a lui Obradovici, la Rusu, Cichindel, pp. xvI-vn; V. Iorga, Ist. lit. rom., III, pp. 30-1. Cf. si Kopitar, Kleine Schriften, I, pp. 55, 91-2. Kopitar da ibid., pp. 78-9, traducerea partii despre Athos din cartea lui Obradovici, dar cu titlul a Geographie von Bassarabien, der Moldau, Walachei, Bulgarien, Bosnien, den Berg Athos und Montenegro *. 'V. si Elian, in Rey. 1st., 1935, p. 343, nota 1 (despre Manase Eliade). 5 V., dupa Iorga, 1st. lit. rom., III, P. 2, si Melchisedec, Cron. Romanului, si forge, in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, VIII, pp. 303-4.

Fig. 1. Alexandru Moruzi. :egii7rt.'41:-41Fediglf.1^.:4.1efal.:4,4.;:;tAr:Ifakfeirl ,

,; Alexandru Moruzi. Cele d'inthiu manifestatii ale spiritului revolutionar 7 grece§ti din Orient »,dar, autor 0 de lucra'ri originale, urmate pang la o vrAstà foarte inaintatg, qtia limbile de mare cultur4 ale Apusului, italiana 0 francesa 1 Boierii pribegirà la Bender 0 se descoperirà acolo 6 iaftale * Tevolutionare, in cafenele §i chiar inteo geamie 2. Moruzi procedà intdiu la arestarea lui D'armanescu, socotit .ca autorul lor 3, in Julie 1778. Din nou francmasonul fu balut la falangsa. Apoi, ca « trkrator al patriei sale »,fu osAndit a i se ilia mana dreaptà, rAmaind s'a fie trimes in surgun. Dar merse numai la ocng 0 apoi la o MAnAstire 4. Veni apoi, cu inchiderea complicilor, greaua hotàrire a judecatii principalilor vinovati dintre boieri, Manolachi Bogdan 0 IonitA Cuza, Romano fugind in Bucovina'. Domnul, care se rázima pe conspiratorii contra lui Ghica, Razu §i Ionit4 Canta, pAriti de noii nemultamiti, avea deci sprijinul unei parti din boierime 2. Se fAcu Divan cu mitropolitul 0 un oaspete, cel de Cesareia, 0 sentinta fu decapitarea. Aslfel perird de sabie doi dinlre cei mai mari fi mai in vath, mai capabili de acfiune, din boierii Moldovei. Ca la Turci, capetele full baute in cuie la Curte 7. Averile lor furà confiscate, §i dupà calva timp, vkluva lui Bogdan veni cu copiii de man'a ca s'à cearà a li se restitui o parte din mo§tenire, copii dintre cari unul, Gheorghe, ajunse pentru studii la Paris, cerceth Italia 0, indeagostindu-se de &Ansa, se wza' pentru totdeauna acolo 8 Dar conspirafia de la 1778 avu un larg rdsunel in mulfimea care de la o vreme era deprinsd nu numai sd judece acfiunile polilice, dar f isiiiea parte aclivd la m4cdri1e revolufionare.

1 Melchiseclec, o.c., pp. 176, 179 nota. 2 Carageh, /.c., p. 104. 3 Cf., pentru Darmánescu, ibid., pp. 80, 92. ' Ibid. Cf. fragmentul din cronica greceasch pomenith §i mai sus, in Iorga, Mem. Ac. Rom., 1.c., p. 302, nota 1. 5 Caragea, 1. c., p. 104; Letopisiti, III, p. 283 (poemul despre peirea boierilor). 6 Letopisili, III, p. 285. Se intrebuinteazá, pentru a scotoci pe Bogdan la Inchisoare, Constantin Carageh; p. 288. 7 Letopisig, III, p. 294. 8 Iorga, in Mem. Ac. Rom., ser. III, 1933.

8 Ideia revolutionara Inainte de Revolutie si Românii Astfel, pe o vreme cand, precum am vazut, la Bucuresti « ciocoii » puneau in versuri de batjocura situatiile politice si sociale, se gasi un versificator care, dupa ce cantase peirea lui Voda- Ghica, sa cuprinda inteo lunga expunere pamfletara tragedia celor doi martini a ceia ce putem numi cu adevarat « libertatile publice » ale tarii lor,ale« patriei », cum se spunea acuma curent, inteo limba care si ea era revolutionata de carturarii de greceste, insa si de limbi apusene. Dar autorul, slab poet, de si de o forma foarte curgatoare, aproba pe Domnul pedepsitor, vazand in Cuza numai un « destramat », un « avan », iar in Bogdan un viclean cu« nazuri multe »,care,viindla Curte, cauta sa-si ascunda participarea la complotul descoperit de Darmanescu si de Roset. I se pare chiar, ceia ce ar putea corespunde adevarului,ca Bogdan, gandindu-selasangele cantemiresc ce era in el , « semintia cea mare » , si poate si la numele, care era al intemeietorului Moldovei, ar fi voit sa fie « stapan mare » In Patrie cu Domnie '. Dar,peste cuvintele grele asupra osanditilor,sesimte impartasirea populara la soarta lor : Norodul se intrista, Dar de fel boierii mari, Fiind atata norod mult, Cum nu s'au pomenit 2 In momentul cand Moldova vedea a doua tragedie sangeroasa, in Tara-Romaneasca, Ipsilanti nu baga de seama si alte urmari deck, cele organisatoare si culturale pe care putea sa le aiba propaganda « filosofica » a sfatuitorilor sai straini, dintre cari unul, Panzini, plecase, iar Sulzer, neizbutind in planurile sale de imbogatire si inaltare, deveni un dusman nu numai al Domnului, dar al poporului in mijlocul caruia a petrecut mai multi ani de zile.

1 Letopisiii, III, p. 284. Darnadnescu Insusi e presintat ca e din fire aba- tut )); pp. 385-6. 2 Ibid., p. 289.

4:zoncifer tj.(7tfe L7'1ter

Fig. 2. Alexandra Ipsilanti, Domn al Tarii-Romanesti, dupe o stampg contemporanä.

Cele d'intdiu manifestatii ale spiritului revolutionar Grija cea mare parea sa fie a cererilor turcesti. Se grgbia pregatirea corgbiilor, se storceau cat mai multe sume contra prescriptiei tratatelor, si Moruzi parea incapabil sa le poata aduna 1, se adunau provisii ca In asteptarea unui nou rgzboiu, de si conventia explicativa dela Ainali-Cavac parea cg asigura pacea. Numirea unui nou Reis-Efendi, care fusese secretar turc la capuchehaiaua Moldovei, Intari situatia lui Constantin-Voda 2.Totusi, se zvonia In toamna anului 1780 ca acesta ar fi cerut Austriecilor sa' fie facut print de Imperiu si cà ar fi sa aiba ca pedeapsa soarta lui Ghica 3. El era Invinuit. si mai departe de « cruzimi », care ar putea sa-i aduca peirea 4. Ipsilanti se putea crede mai sigur, dar pe neprevazute se produse fuga In Ardeal a fiilor sai, Constantin si Dimitrie. Inca un aci revolutionar. Cei doi tineri se declarau satui de o via-VA Inchisa, plina de jigniri, desgustati de tirania si servi- lismul ce vedeau In jurul lor: doriau sg vada acel Apus de uncle li venisera Invatatorii si sa clued acolo o viata de oameni liberi, de care pang atunci nu visase niciun beizadea fanariot. Expli- catiile « fanariote » ale lui Atanase Comnen Ipsilanti ea' motivul fugii ar fi fost constrangerea lui Constantin de a se casatori cu fetita de sapte ani a lui Alexandru Calliinachi nu pot fi luate In serios 5. Alexandru-Voda rugg pe guvernatorul Ardealului sa' nu-i primeasca neascultatoarek odrask care-i compromisesera situatia, caci la Constantinopol se rgspandi Indatg, servit de dusmanii lui fanarioVi, si In primul rand de noul Mare Dragoman Nicolae Caragek zvonul Ca si tatal vrea sa-si urmeze fiii, a-valid bani depusi In strainatate, si se si luau unele masuri In acest sens a. Din partea lor, beizadelele Isi aratau dorinta de a intra

1 lorga, Acte si fragm., II,pp. 148 9. V.i ibid., p. 150, no. 1 (an. 1779). Pentru presenturile muntene,0 ele ilegale; ibid., no. 2. 2 Ibid., pp. 150-1. 3 Ibid., pp. 152-3. ' Ibid., p. 154, no. 3. 5 V. Hurmuzaki, VII, pp.331-2 ;Odobescu §i Tocilescu, in Hurmuzaki,. Supi. P, la aceast6 datS. 6 Iorga, Acte si fragmente,II, pp. 155 6.

10 Ideia revolutionard Inainte de Revolutie si Romd.nii in serviciul unui Imparat pe care-1 vor fi §tiut ea represinta <4 filosofia » reformatoare ce incerca&à imite parintele lor 1. Se declarau §i sett* de invatatura mai Inaltà. Nu uitau sa spuie ca in acea nesuferita Turcie Domnii sant expu§i oricand sa fie uci§i far% nicio villa 2, ba chiar ea' Voda-i inchidea zile intregi in casa §i-i ameninta ca-i va trimete la ocna !Cererile lor de a putea sa ramaie in Statele imparate§ti erau adresate care Iosif el insu§i 3. Mai tarziu, cu amintirea fugii beizadelelor lui Ipsilanti in In Austria, un Calinescu, care mergea in Germania ca sa Inv* medicina, fu oprit §i batut la falanga 4. Se trimese, 'Yana la Viena, pentru a readuce pe beizadele acasa, o mare solie, din care faceau parte mitropolitul Grigorie, episcopul Filaret, batranul Ban Dumitrachi Ghica §i IenachitI Vacarescu, care-§i pomene§te calatoria in acea Istorie a Imperiului Otoman care e in cea mai mare parte memoriile sale insu§i 5. Dar o astfel de Domnie obosise pe Alexandru-Voda ;el cauta sa u§ureze §i situatia Sultanului, caruia4 era, §i a ramas toata viata, sincer devotat, prin aceia cali presinta demisia, abdicarea. Se pare ea' i-o cerusera boierii 6. In Mart el era la Constantinopol §ise retragea,a§teptandu-§icopiiicari-1nenorocisera,in casa de tar% de la Cura-Cqmè 7.In Iunie §i Moruzi cal:lea,

1 Hurmuzaki, VII, la aceasta data. a 0 Fanariotd, mama lui GrigoreGhica decapitatul, mangdiatd de o doamnd apuseand, care vorbeste cdldtorului Bartholdy, pentru pierderea ei, strigd: a Dar ce, doamnd, crezi cd ar fi putut sd-mi placd a-I vedea pe fiul mieu murind ca un om din popor? (Eh quoi, Madame..., croyez-vous qu'il ea pu m'être agréable de voir mourir mon fils comme un homme du peuple?); Voyage en Grecs, II, pp. 46-7. 3 Nistor, In Hurmuzaki, XIX, pp. 37-8, no. xxxvm ;p. 51, no. III; p. 81, no. LxvII. 5 *i fratele lui Moruzi, Alexandru, era in Ardeal; Hurmuzaki, VII, pp. 199, 202, 329 ; Fragm., V, pp. 434-6; Sestini, Viaggiocurioso-scientificoanti- quario... fino a Vienna, Florenta, 1815, pp. 86-7. 5 Hurmuzaki, VII, P. 339 si urm.; Vacdrescu, I storia £mparatilor otomani, Papiu, Tesaur, II, P. 287 (si audienta la Impdratul). 6 Iorga, Acte f i fragm., II, pp. 156-7. 7 Un Ilie dascAlul de la a Fäcdoaia» (sotia lui Facd), luat de la Cur0-Cesmè .de Ienachi Coaniceanu ; Cat. mss. Ac. Rom., I, P. 438.

Cele d'inthiu manifestatii ale spiritului revolutionar 11

End inlocuit cu Alexandru, fiul lui Constantin Mavrocordat 1, se credea ci el ti va pierde capul. De fapt, era victima primului consul rus asezat laIasi, dupà multe discutii cu Poarta, brutalul Georgian Serghie Lascarev 2.

Noul Nicolae-Voda Caraged 3 venia la Bucuresti fàrà niciuna dinInsusirile aceluia pe care-1 inlocuia. Incepea, om sarac, cu multe fete nemaritate, dintre care una, Elena, deveni sotia lui Vacarescu 4, pentru a-si face o avere personalà. Pentru a se asigura de spre Alexandru Ipsilanti, el 11 facu sa fie exilat, cu fiii lui, la Rodos, revenindu-se asif elila acesi obiceiu de ' nainlea rdzboiului ,de unde nu se intoarse decat In 1783 ;el adusei exilul fostului dragoman Mihai Sutu, in locul caruia va izbuti sa-si puie nepotul de flick alt Alexandru Mavrocordat, fiul lui Ioan-Vodaialt nepot al lui Nicolae 5. Dar dupà trecere de abia doi ani,iin ciuda interventiilor rusesti pentru observarea clauselor tratatelor, Caragea relua la Rodos, supt cuvânt ca n'a gatit podurile in tara In vederea unui nou razboiu cu Austriecii, locul lui Sutu, care, din parte-i lua locul lui Caragea la Bucuresti 6. Ceia ce, in lupta dintre Fanarioti, nu va impiedeca pe Alexandru loan Mavrocordat de inlocui pe Alexandru Constantin in Moldova la inceputul lui 1785 7.Sprijinit pe Vacarescu, pe Corbescu ipeGrecul Ventura, Caragea avuse sa infrunteio miscare boiereasca, care fu potolita de mitropolitul Grigorie 8.

Un privilegiu pentru rhzesii unguri de la Caluggra(Bachu); duph Jerney, Keleti utazdsa,I, p. 122, Hunfalvy, o.c., p. 169 0nota 1. Cearta lui Mavrocordat cu Nicolae Carageh; Iorga, Doc. grecegti,III, p. 224 0 urm. Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 160-1. 3 Pentru familie,i Byz. Zeitschr., XIII, p. 308. 4 V. Nistor, o.c., p. 119, 0 VdcArescu, /.c., p. 188. 5 Iorga, Acte gi fragm., II, P. 168, no. 2; Odobescu8Tocilescu, o. c., II, 9. 21. 6 Iorga, Acte .,si fragm., II, p. 171, no. 1. 7 Ibid., p. 190. Alexandru Callimachi ajunse dragoman. 8 Nistor,o. c., pp.23-4, no.XXII. Lauda luiIpsilanti;ibid. Ven tura In lupth cu Vachrescu ;ibid., p. 113, no. xcIx.Cf. ibid., pp. 118-9, AO. CV.

12 Ideia revolutionard inainte de Revo lupei Românii

Numele lui Voda-Caragea figureaz6 doar pe frontispiciul Car- tilor, de loc laice §i revolutionare, pe care continua a le tipgri mitropolitul §i. Filaret de Ramnic 1. Acelea dintre dânsele care represinta o osteneala nouà de traducgtori urmeaza lendinfa de- a se crea o biblioiecd de lucreirileologice,luale dupd originalele- grece,sli in Iasi, in romdnesle. Astfel Cuviniele, traduse sau m'acar Indreptate, de Filaret al nâmnicului, la 1784, apoi ale Sfântului Dosoftei 2, alte « Cuvinte », ale marelui teolog §i luptator constantinopolitan din vremea iconoclasmului,aparnor viteazalpermanenteibiserice0i, Teodor din Studion, Studitul, trecute In române§te de acela§i Filaret §i, iari, prin mijlocirea unei adaptari In « limba cea proastà greceasca' », lucrare hotarltà §i ea de noua viatà pai- siank supusà, in Tara-Româneasca*, reformei lui Ipsilanti, a man6stirilor. Ea se Indreapta' In adeva'r, a§teptând harnicuL iucru de la Cernica al lui Macarie lexicograful, caluga'rilor de la Csaldäru§anii lui Matei Basarab, deveniti o « ob§tejitie » model. 0 lunga' prefata, cerand monahilor fondul §i nu numai forma. vietilor Inchinate lui Dumnezeu, e un adevarat opuscul original, de o frumoasa limpeziciune a formei. Ea formeaza un comen- tariu sfatuitor la ma'sura domneasca privitoare la aceste chi- novii ; paginile de antologie ar trebui cuprinse asta' zi In cartea de cetire, Inca neexistentk pentru Invatàmântul In seminariile, atât de nepotrivit laicisate. E §i o lupta' contra acelor episcopi §i egumeni cari stgruie In vechea datina' a averilor individuale §i a « negut6toriei ». Orice altà viatà deck, cea comun6 e condamnata, §i schivnicia, a treia treapt6, se arata cu neputinta. in astfel de vremi. Se cautà, cu o nou'a disciplink sa se fixeze §i numa'rul mai potrivit al comunitatii. Exemplul bizantin din vremea cea mai glorioas6 a monahismului e astfel scos Inainte prin aceasta publicatie din 1784. Lucrarea nu apare Insg, lipsind §i originalul de stil elenic, In forma deplina §i neschimbata, ci, pe basa principiului c'à« fiqlece limbei are harul seiu )>, se introduc prescurtàri §i unele schimbari chiar §i « ada'ogiri »; « Si aciasta, cum zicem, nu am facut-o spre a ne fah cineva de iscusirea

1 Dar v. Eustratiades, Thavbix-cri Notadov KagarCci,In'Exxl.Odeog,. VI, pp. 81-111. 2 Bianui flodos, o. c., II, pp. 288-9, no. 473.

Cele d'intAiu manifestatii ale spiritului revolutionar 13 talmacirii, ca a talmaci cinevasi dupa limba cea proasta gre- ciasca pre limba, iar proasta, rumâneasca, nu iaste lucru de a sa lauda cinevas, ci numai pentru mai buna inteleagere, cum am zis,i indemnarea spre buna cuviinta a dragostei voastre »1. Carte de intelegere si de Intelepciune care va trebui retiparità. umplând golul sufletesc al manastirilor, asa de mult degenerate. de astazi. Afar% de aceasta, Predica nu iese din Teofilact (manuscript, §idin 1716 2) si din Cazania lui Varlaam, cea veche din Brasov n'a prins, pa'na la prelucrarile influentate de lucrari occidentale, ca ale lui Segneri, pe care le dau, inaintei dupa 1800, Ardelenii, Clain si Petru Maior, acelasi curent,iIn forma francesà, venind apoi cu Gavril Munteanu, tot din Ardeal, la Buzau. Pe langa cele douà opere ajunse latipar, alLele, facând parte din aceiasi noug biblioteca teologica, se pastreazil In manuscript: Hoieiririle in scurl ale SMntului Vasile 3, cartea, populara, a lui Isaac« Siriul »,Sirianul 4,Diopira, favorità In manastirile Bizargului, tradusa mai Inainte de undascM Staico §iindreptata« dupa gramatica rumaneasca ».Din literatura teologica mai noua, Pialra Zminielii, mai tArziu se va zice: « a Scandelii » , de Ilie Miniatul, vestit predicator 4. Vremea, cu nevoilei cerintile ei, trecea Insa peste aceasta lume inchisa a manastirilor, care se va manifesta literar mai pe urma prin seria tipariturilor din manastirea, reformata ca obstejitie » in sens paisian, a Neamtului. In aceasta Moldova', unde lucra tot mai puternic In Bise- rick spiritulmisticuluiucrainian,staretulPaisie cu noul mitropolit Leon Gheuca, curentul e mai curAnd laicisant si practic, supt influenta acelui preot, ramas ca exarhi supt

1 Ibid., pp. 295-300, no. 481. V. §i ms. 144 al Ac. Rom. 2 Ms. 258 al Ac. Rom.; Cat., I, p. 569 si urm. Din 1739; II, p. 365 si urm., no. 599. Dar Didahii §i ibid., II, p. 50 si urm., no. 341. 3 Cat. mss. Ac. Rom., II, p. 148 si urm., no. 443. 4 MS. 153 al Ac. Rom. 5 Cat., II, p. 32 si urm., no. 334. V..0 Incàfäturi bisericesti, ibid., pp. 37-9. 8Ibid., I, p. 354 si urm.i manuscripte din mai vechile discutii ale lui Panaiot filosoful »; ibid., p. 630, no. 283.

14 Ideia revolutionara Inainte de Revolutie §i Românii noua pastorie, Mihail Strilbitchi, cu pretentii de nobleta si blason pe langa mandria lui, indreptatità, de artist sapator in lemn. Pana ce se va compromite prin rolul de spion politic ce a jucat, el da, si in tiparul cursiv, de moda ruseasca, pe care 1-a introdus, dar care, nepotrivit cu gustul si obisnuinta cetitorilor, nu va ramanea, pe langa Preivilioara duhovnicilor din 1784 1, dar mitropolitul publica de-a-dreptul Alfavita cea sufleteasca din 1785, tradusa din slavona, a carii cultivare-i era incredintata, de Gheorghe Evloghie 2, carti ciudate, din cu total alld direcfie, holdrit apuseand, ca, in 1785, « Calendariul pe 112 ani », dupa un original latin, si cu retete casnice 3. Inte- meind, impreuna cu un Gheorghe Hagi-Dimu, din Tricala, si o tipografie greceasca, asa-numita« tipografie politiceascä », opusa celei mitropolitane, cu care se pare a fi ajuns in conflict, el da acolo, in vremea cand Lavater exercita in Apus o asa de mare influenta cu localisarile encefalice ale fenomenelor sufletesti, creand imprejur un fel de nou cult,« Curioznica si in scurt aratare celor ce iubesca cerca vrednice invalaturi dupà fiziognomie »4. Un Ocioih mic cuprinde si invataturi de viata, si. pentru cine « vrea sa se procopseasca la Curtea domneasca », in care se vede tot spiritul cel nou 5. In greceste se &à la lumina vechiul tratat al lui Nicolae- Voda Mavrocordat contra« nicotinei »,contrafumatului 6. Autorul acestui opuscul de opt foi era bunicul Domnului din Scaun, vechiu prieten al Rusilor,lacari,peste cateva luni abia, va cauta un adapost, ceia ce-i dadu porecla de « Fi- raris »,fugarul, in oposit,ie cu indraznetul sail var omonim care, din causa temperamentului sail cutezator, a ramas pro- numit « dell-beiu ». Intre el si Strilbitchi vor fi fost deci necontenite legaturi. El insusi, nu numai un om foarte cult, dar

1 Bianu §i Hodo§, o. c.,II, pp. 292-4, no. 478 (cu chipul mitropolitului Gavriil Callimachi). a Ibid., pp. 300-1, no. 483. 3 Ibid., pp. 301-2, no. 484. Cu figuri, In care§i inscriptii polone. 4 Ibid., p. 305, no. 488. 5 Ibid., pp. 313-4, no. 503. 1 Ibid., p. 316, no. 509.

Cele d'intain manifestatii ale spiritului revolutionar 15 autorul unui volum de versuri elenice tiparit apoi in Rusia, cunostalgicul titlu, Boonoeog v BoeoccOlvst, «Bosforul la Boris- tene»,« Constantinopolul la Nipru », acest Alexandru Ioan-Voda, va fi avut gust pentru publicatiile « curioznice » ale exarhului rus,i le va fi indemnat. Prin ingrijirile celor doi Stri1bichi, tatal §i fiul, acest om de o mare ambitie, a carui viata anterioara n'o cunoa0em, a facut sa se tipareasca o intinsa lucrare in care rivaliseaza cu Alexandru Ipsilanti: culegerea ordonantelor sale in toate domeniile, destul de voluminos « cod » de reforme, tradus de « erban logofatul de taina », care se pare a fi fost un curtean dintre aceia in mijlocul carora traise ca Val-far la Bucure§ti Alexandru-Voda, opera legislativa care nu s'a invrednicit Inca de cercetarea pe care fail indoiala o meritai care ar vadi, influenfe « filosof ice » apusene la acest spirit revolutionar, prea putin inteles de vremea sa 1. De altfel §.1 la Munteni, se incearca, pentru a servi acelai spirit de ie§ire din chilie, o asemenea tipografie « politiceasca » alaturi de a mitropolitului, activ Ong la sfAr§it,i de a lui Filaret de la Râmnic. 0 creiaza Nicolaei Joan Lazaru de la Ianina, nu §i Med o lendinfd nafionald greceascd, aratând-o ca e menita« ca sa se tipareascaliber orice carte folositoare, spudeilor (studioOlor) la §coli §i la bisericile ortodoxe ale neamului nostru »2. Acolo se dau, pe lânga un « Mare abecedariu » 3, « Insemnarile fisice »,dedicate lui Mihail Sutu, noul Doma muntean, la 1784, de acel calugar Iosif din Cernavoda, care-§i zice « Moesiodacul », « Dacul din Moesia », nu numai cercetator al problemelor de fisica, dar §i geograf 4, care e, alaturi de Teo- tochi §i Bulgaris, unul din principalii represintanVi, ai Indrep- tarii « matematice », §tiintifice, catre Apus 5.Iosif va traduce, intrând adânc in ideile apusene, nu numai Filosofia morald

1 Bianu si Hodos, 0. c., II, p. 306, no. 490 (an. 1785). 2 Ibid., pp. 282-3, no. 464. 3Ibid. 4 V. Iorga, 0 hartei a Tärii-Romdnefti din a. 1780 fi un geograf dobrogean, fib Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVI. 5 Bianui Hodos, o.c., p. 300, no. 482.

16 Ideia revolutionard Llainte de ReN olutie §i Românii

a lui Muratori, dar §i pe Beccaria, dupa o talmacire a Grecului « filosof » §.1 revolutionar Corai 1. Ioan Lazaru va lucra la Bucu- re§ti, In tipografia sa greceasca, §i dupa deschiderea razboiului.

Dar spiritul cel nou se vede limpede §i in manifestarea lui Ienachità Vacarescu, nu in ce prive§te tonul unei poesii 2 care urmeaza consecvent, fail inaintari §i schimbari, nota liricei italiene a§a cum se formase in epoca academiilor §i a modei iesuite, dar in lucrarile lui in prosa, scrise cu un a§a de ciudat amestec de neologisme, in parte italiene§ti, cum invatase boierul muntean poate in anii de studii la Venetia sau pe langa capuche- haialele din Constantinopol, §i in parte turce§ti, supt influenta acelui otomanism represintat in ce prive§te cugetarea politica de insu§i Alexandru Ipsilanti, care, cu o indreptare apuseana, italo-francesà, ar fi vrut sa puie in serviciul unei puteri a Tur- cilor, ce nu i se parea a§a de decazuta, vioiul spirit grecesc, capabil si de altceva decat de intrigile Fanarului. Conceputa Inca din 1782 3,dupa marturia luiSulzer 4, Gramatica lui Vacarescu era menita Med indoiala noilor §coli, §i astfel ea raspunde aceleia pe care o inchinase la 1757, fiind Inca student la Chiev, Bra§oveanul Eustatievici, laudand invatamantul in « dialectul cel elino-grecesc » al acestui mai vechiu ref ormator 5. Prefata noii lucrari arata ca a fost ceruta de Filaret, caruia i se da, in tiparul care e din 1787, titlul, maret, §i neobi§- nuit, de « episcop a Sfintei Episcopii Ftâninecului §i.Craiovei, exarh Noului Severin ». Aratându-se Ca singura limba româneasca n'are o gramatica a sa, marele boier muntean cuteaza abia ali numi astfel lucrarea, pentru care-i pare mai potrivit titlul, modest, de « observatii » , iara§i neologismul, §i inteo forma adaptata, nu in cea italiang §i francesa , « sau bagari &à (sic)

1 M-sele 183 §i 185 ale Ac. Rom.; Cat. mss. Ac. Rom., I, pp. 420 1. ' V. ateva versuri noi, In Iorga, Versuri nou4 ale lui Iendchild Velez- rescu, In Mem. Ac. Rom., ser. a 2-a, XXXV. 3 V. §i Cat. rnss. Ac. Rom., II, pp. 6-9. Cf. Litzica, Mss.Greceqti, pp. 58,94. ' Gesch. des transalpinischen Daziens, II, p. 152. 5 Analisa manuscriptului operei redactate la Bra§ov, In Iorga, 1st.lit. torn., III, pp. 277-8.

,. , '.t. ',' _ -_.,-, .....,..;, N. .... ,I. , PEVI$TApc4(3) , 11::, 1 , ...- --t-- ,, Al iiijULaJr:^arAllsr 1:77.1711 --'1111.nall, .

.' ...4',,:-..r-..-s.-.--.,-,!..,.=. 7

.:111191 14 'lltk 4.It -?...::i

".--7"--1-7"7""illii ii ; 14 : i L___.....\ I.'1.....i..111....) ij tibMlitr,41;1A°W.t.:71044Nii\

Fig. 3. lenachita Vacarescu.

Cele d'intaiu manifestatii ale spiritului revolutionar 17 searna asupra regulelor §i orânduelelor gramaticii rumâne0i ». Ace la care se nume§te pe sine, intaiu, vanitate copilareasca, Inlegatura iara0 cu influenta constantinopolitana, « dicheo- filax a Bisericii cei mari a Räsaritului » §i apoi numai Vistier al « patriei » sale, pomene§te, in titlul acesta chiar, 0 de noul Domn pe care, inlaturand pretentiile obraznice ale bancherului Petrachi, osAndit la moarte §i executat,Iitrimesese, la sfAgitul anului precedent, influenta Capudanului, luptatorul -cu biruinta in Egipt, Hasan-Pa§ainsularul Nicolae Mavro- gheni, dragomanalFlotei,care fu in Scaunul românesc, pentru care nu putea sinfati§eze nici o descendenta localá, nici meritul de a fi fost Mare Talmaciu: Nicolae Petru Voevod, iar aici, la Vacarescu, simplu: « Nicolae Mavrogheni Voevod, printip », altà inovatie , nu al Tarii-Romane§ti, ci « a toatei Ungro-Valahiei ». Opera pornise de la indeplinirea, veche, a unui rost admi- enistrativ in« Mehedinti §i Romanati », cum spune aceasta prefata Insi. E vorba, probabil, de o misiune in legatura cu noile oranduiri in ce prive§te pe Turcii de la Nicopoli Vidin. Daca dicheofilaxul-vistier ajunge a vorbi de rosturile romane, dela« marele acela Traianu Imparatul Romanilor », nu Râmlenilor biruitor, inlaturand « tributul », in acela0 nou stil, al lui Decebal, care se infat4eaza aici, cu o mandrie ante-romana, ca un « Craiu al nostru », mentionându-se §i podul peste Dunare, pe care Vacarescu-1 cunoa§te din experienta sa, -adaugind doar lucruri despre Flac sau « Ulah, numire sau nume

ce Alemanii », ca in italiene0e, < iUngurii dau Roma- nilor», apoi povestea cu ispravile « imperatorului », cuceritor al « Transilvaniei »,cu« capitalea »Sarmiseghetuza, numitàsi, dintr'o cetire ea in litere latine a numelui cetatii, « Cermice- ghetura »(sic),azi « Varelo » (Varhely), cu aducerea de colonii, din Italia,e in legatura cu prefetele, recente la 1782, ale lui Chesarie. Dar geindirea boierului cu largd cetire merge mai deparle : vorbind de ace§ti« Latini §iItaliani », nu Italieni , el crede ca a gasit in Romanatul unde-0 concepe 1ucrarea, cea d'intaiu a§ezare, carear purta numele Roma- nilor ;apoi vine numai acea « Transilvanie» §i, intercalandu-se -cc Moldavia », se ajunge la portile « Tim4varu1ui » §i la Tisa.

18 Ideia revolutionarA inainte de Revolutie si Românii

In acelasi graiu pretentios, voit amestecat, asa de deosebit de cel, atat de dulce, al celor doi Vladici, omul mandru de- « sienta » sa (scienza, it.), Isi (là parerea ca acesti coloni, fiind oameni « prosti si tarani », vorbind « fara de grammatica », au adus un graiu conrupt. Si el vede ca s'a putut intinde si mai mult conruptia prin viata Impreuna cu Dacii si cu « Sarbii si Bulgarii vecini ». Naiv,incheie:« claarfilost macar un dascal da grammatica, astazi am grai toll limba latineasca sau talieneasca. cu carele au venit acei stapanitori da atuncea aicea ».Astfel insa se pierci« toti terrnenii stiintii », ei insisi. Imprumutati de la Greci. De aici inainte Vacarescu recunoaste nevoia de a se imprumuta limba « sarbeasca », pe care Romanii o pastreaza pada la 1688, afara de« graire, negot »(scrisitalieneste:« negotiu »)si « trataluiri politicesti ».Apoi de la Biblialui Serban-Voda,_ necunoscandu-se atata cat a fost mai inainte, « limba rumâneasca s'au inceputu, macar si da era ineeputä da la anul 105 da la Hristos ».Se semnaleazaapoi traducerea Antologhiilor de- episcopul Ramnicului, Damaschin, « predecesorul » lui Filaret.. Urmeaza marea opera a Mineielor ramnicene. Cu o privire Care « printipul sarguitoru dri cele da folosul Patriei * si care fratii boieri, se Incheie aceasta prefaVa, inoi- toare prin incercarile de a introduce neologisme, dar confusa, mai ales In comparatie cu scrisul celor doi episcopi. Vistierul muntean fagaduieste si « dictionariul * pe care, daca nu-1 va ispravi, il lag mostenire « fiilor sai cei trupesti si fiilor sai cei grammaticesti »1. In acest moment astfel de incercari catre Apusul mai ales- austriac erau sprijinite de presenta la Bucuresti, pentru ambele- principate, a unui consul al Auslriei care nu era deck, vechiul. educator de la Curte, Ragusanul Raicevich. Incurajatide- succesul cucerit de Rusi, cei din Viena izbutira a-si strecura, in vara anului 1782, agentul lor 2 In persoana acestui om care- I Bianu si Hodos, o. c., II, p. 318-22. Pentru cuprins, *dineanu, Istoria f ilologie; romdne, Bucuresti 1995, p. 92 si urm. Pentru presupusul original italian, Alexandru Marcu, Studii italiene,I. Cf. si Iorga, in Omagiul Ramiro Ortiz_ a 1.Nistor,I.c., p. 9 si urm.

Cele d'intAiu manifestatii ale spiritului revolutionar 19

*i-a dovedit cuno§tinta lucrurilor romanqti prin ale sale « Obser- vatii » 0 la dansul ! , Osservazioni 1,asupra Moldovei §i Tarii-Rornane§ti, care apar la Neapole, prin vre-o legatura cu fostul coleg, ca educator la Bucure0i, Panzini, in 1788, cateva luni dupà aceasta Gramatica 2.In schimb, guvernul austriac merse a§a de departe, Inca ingadui lui Nicolae Caragea sa aseze la Viena penlru a raporla « ce se pelrece si de ce e vorba » in unele 4 mici casuri», pe abalele de Ayala 3. 0 traducere germana la editorul de cart,i in leg:Aura cu Romanii Kurzbeck se dal:1u indata, o alta aparand, in cursul razboiului ce se va deschide indata, la Strassburg, in 1790. E evidenta legatura intre aceste publicatii. Curenlul spre Viena se conslalci si prin alle publicafii. Astfel, la Viena tipare§te, dar la Baumeister, intr'o limba francesa care a trebuit corectata de un Gheorghe Vendoti, amestecat in tipariturile grece§ti de acolo, o raspingere a « tratatului despre natura universului », de Pitagoricianul Okellos din Lucania (secolul al V-lea in. de 11r.), de la care sant fragmente neautentice in Stobeu, din partea unui Clucer Geanet, care-§i inchina opera, de peste trei sute de pagini, tot noului Domn muntean. Parerile exprimate acolo, §i care apartin unei epoce departate de a lui Pita- gora, despre eternitatea de sine statatoare a lumii sant raspinse, increzator, dar nu Meg cuno§tinti filosofice §i inteligenta, prin doctrina cre§ting. Nu numai Ca Domnului i se imbie dedicatia, dar i se cere ca el sa « ordone » publicarea cartii.i Mavrogheni e laudat inaintea lumii, intr'o limb6 de circulatie generala, pentru grija de grad, pentru impodobirea Bucure§tilor, pen-

1 Osservazioni storiche, naturali e politiche intorno la Valachia e Moldavia,. 2 A doua editie italiana la Milanul austriac, 1822, in legAturà cu revolutia Grecilor, care aduse si traducerea francesd, de Lejeune, la Paris, in acelasi an. 3 Nistor,/.c.,p.15,no. xn. Pentru aceastav.siscrisoarea lui Kaunitz dare Alexandru Constantin Mavrocordat din Moldova; ibid., p. 17 no. xv. Emanuel d'Arrieta y Berrio, « fost Iesuit spaniol », fusese adus, de Ipsilanti, ca educator si rbmasese in tara ;ibid., p. 36. El e apoi oprit in Moldova; ibid., p. 109. Fusese insArcinat, ca Ayala, la Viena. *i in legAtura cu Evreul spaniol Camondo. V. siibid.,p. 112, no. xcvm; pp. 124, 131, no. cxvm. De la « contele » de Ayala slut siscrieri.Interesul lui Raice- vich pentru viata si trecutul tarii, si in descrierea cdtre Kaunitz a drumului s'Au la Bucuresti; ibid., pp. 19 20, no. xix.

20 Ideia revolutionard Inainte de RevoIutie si Românii tru bunele moravuri exemplare, care-i vor fi contestate de o « opinie publica » gata de carteli 1 Tot prin legaturile cu Raicevich se ajunse la tiparirea imediata, pentru scopuri §colare, tot la Kurzbeck, a Observaliilor lui Vacarescu, inlaturandu-se prefata care Filaret§i.toate acele idei de care nu avea nevoie « culturalismul » nereligios §i nenational al epocei iosefine 2.Ici §1 colo se Intalnesc cuvinte române§ti traditionale, lasandu-se numai neologismele 3.

Dar in acesle legetturi cu Viena nu e vorba numai de inlerese maleriale, in proporfii mai modeste, ci de o intreagei mare acflune ce pornesle de la Impeiralul insusi, de la credinfilefiintenfiile lui, de la marele lui plan de a invia, in sensul « filosof ic » si ref or- malor al secolului al XV III-lea, Impardlia romand, in a cdrii ddinuire ideald credeaufiRomemii, cari velzuserd in Maria- Teresa numai pe «maica » lor miloslivei. Pregatindu-se, cum se va vedea intr'un capitol din acest volum, §i de o mare act,iune militara de Impartire a Imperiului otoman Intrecele douà pajuri cu dousa capete, Iosif devine astfel, In randul Intaiu,§i pentru neamul romanesc, intru cat pana atunci acesta ajunsese In stapanirea lui, marele ref ormabor.i de la ce se §tia sigur, de la ce se crea pe alaturi de legenda popular% care a format rapede mitul lui, s'a pornil la acei Romani odinioard ungureni sau moldoveni, acum auslrieci, o intreagetmiscare despirile, care, incepeind de la aspirafii care nu dispeiruserd niciodatel, e iosefinei si TM bleijeand, inteo vreme cand supt, Rednic, chiar §i supt Bob (ungure§te Babb), Biserica unit% se Inchidea In confesio- nalismul birocratic §i, fara a rupe teoretic cu &Ansa, calugari cari parasiser% rasa, urmand curentului anti-calugaresc al timpului, incepeau lupta pentru natie in forma, Indoità, a vechilor libertati populare ale preotilor autonomi §i a unor amintiri istorice de carmuire de sine statatoare §i gata de lupta, care veniau de la « schismaticii » de dincolo de munti.

1 Bi,anu si Hodos, o.c., pp. 322-4. Pentru continuarea discutiei « oche- liste »v. si Iorga, 1st. lit. rom., III, p. 32 si D. Russo, In Revista Isto- ricd Romdnei, I, p. 7 si urm. 2 Bianu si Hodos, o. c., p. 322, no. 517. 3 0 comparatie atentA 1ntre ambele forme e de recomandat.

CAPITOLUL II Miscarea spre libertate a Romfinilor din noua monarhie iosefinA.

Spiritul de libertate laick de cugetare liberá §i. Indrazneatil apare, In scrisele frunta§ilor ardeleni, cari lucreazd in aceia§i directie, dar färd sd alba nici alunci, nici pe urmä, legdluri personale prea sirdnse, afard de cele, fcoldrqli, de la Inceput, Intaiu In « Procanonul » lui Petru Major, mic tratat, rdmas netiVarit, ce <4 cuprinde In sine ceale ce skit de lips6 spre Intelesul cel deplin §i degvir§it al canoanelor §i a toatsa tocmeala bisericeasck .spre folosul mai cu &Lind a Romdnilor » 1. E un atac hot'arIt contra Romei pontificale. Ii tagaduie§te infailibilitatea, care nu poate fi cleat a Bisericii Intregi, ba chiar dreptul pontifical de a convoca §i presida sinoadele. Il su- Ora' pe scriitor mândria teologilor de acolo §i a ucenicilor lor cari se Intorc de la studii « cu tiful §i cu valfa ce au In haine ». Trecând mai departe, acela care Intelege sa" se Inchine doar seri- sului Sfintilor P6rinti, hotArlrii Conciliilor §i mArturiilor istorice, se declark In lupta medievalà dintre Papi §i Impàrati, ale cAror puteri nu atArna' la el una de alta, pentru acei « Nemti » imperiali cari prin resistenta lor au Impiedecat decgderea prin abus a Bi- sericii apusene. « Cinul caluggresc » Intreg e considerat ca pro- tivnic al dreptei gAndiri, « Italienii », « Talienii » dintre Romanii crescuti la Roma fiind lov4i fa'rà crutare, Inteo forma' de elo- cventà popularà care prin tipar ar fi putut s'a' prina In multimea, care, altfel, trebuia s'o primeascg numai prin viu graiu.

1 Publicat, dui:4 ms. incomplet, de C. Frbiceanu, In Biserica Ortodoxa pe 1894.

22 Ideia revolutionara inainte de Revolutiei Rornânii E aici de sigur nota laica a gandirii lui Iosif al II-lea. In acela§i timp o alta manifestare literara romaneasca se pregatia. Influentul demnitar german din Ardeal, proprietarul bogatului domeniu de la Avrig, Samuel de Bruckenthal, ajutase Invatatura la Viena supt auspiciile imparate§ti afiuluiaceluiagitator contra Uniriial carui nume de Pivariu fusese prefacut In ungure§te :Molnar,« Morarul ».Ioan Molnar, inteocarte despre cre§terea albinelor (1785), aducea laude aceluia care-i ajutase Inceputurile 1 E prima opera'dintr'oserie de carti menite sa Inv* pe Romanii de la Ora o alta gospodarie.

Erau In aceste manifestari semne de vreme noua,in afard de Biserici. Dar glasurile chibzuile chiariin momenlele de indrchnealei ale ceirlurarilor in plind desuoltare icicurci inainlea zgomolului f ur- lunos al mulfimilor din peirfileapusene ale Ardealului, care. pleceind de lapleingeri locale cu caracler economic,se geisird. curônd, in plind mipare revolufionard. Veniturile fiscului fusesera In ultimul Limp arendate unor Armeni ai caror vatafi impuneau taranilor de la minele din Abrud 0 din Baia-de-Cri§ conditii contrare obiceiului strave- chiu §i mergeau 'Ana la lovituri, pana 0 In mijlocul balciurilor. Opreli§ti la cumparari, la taierea lemnelor, la intrebuintarea pa§unii, la Intemeiarea de carciume, la transmiterea prin mo- §tenire a averii, cu impunere de robote, atatasera pe ace§ti darji tarani. Atitudinea prigonitorilor era imprudenta f all de o populatie deprinsa In libertate, cu toate abusurile care introdusesera iobagia cu urmarile ei, populatie a carii agitatie fusese semnalata, luandu-se masuri prin juzii jurati, §i cei neascultatori hied' pedepsiti « cu cate 40 de bete in doua randuri, odata la targul din Brad 0 a doua oara la cel din Baia-de-Cri§ apoi suiti pe o ridicaturaMaltA in, vederea Intregului balciu ». 0 astfel de impartire de bete, de « palce », se fagaduia, la Brad, Baja- de-Cri i Halmagiu,icui va gazdui « oameni straini »,asi- gurandu-se §i insemnate fasplatiri celui ce va part 2

Bianui Hodos, o. c., II, pp. 307 8, no. 493. 2 Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1748 50.

Mi§carea spre libertate a Rom Minor din noua monarbie iosefinä 23

Dar oamenii §tiau ca Imparatul e contra iobagiei, care fusese -desfiintata formal In provinciile austriece la 1775, in cele un- gare, dupa masuri pregatitoare, Inca din 1769, la 1781-2 1. La 1782-3, ca §i In 1773-4, ei vazusera pe Iosif In mijlocul lor, -vorbind limba lor, interesandu-se de cererile lor. In acel an 1784 Imparatul, care cu un an inainte sfdrmase vechea alcdluire a Ardealului pe najii 2, mergea pana la a scrie: « Daca limba cea mai raspandità in Ungaria §i Ardeal ar fi limba ungureasca, .atunci aceasta limba s'ar putea intrebuinta cu folos la resolvarea trebilor publice. Insa limba ungureasca nu o vorbe§te decat cea mai mica parte a populatiei, caci cele mai raspandite limbi sant limba germana, romaneasca §i sarbeasca » 3.i, In ce prive§te situatia sociala a Romanilor in Ardeal, Iosif, aratand cat rau face in provincie intriga §i egoismul nobilimii maghiare §i ob- servand ea' starea trista a iobagilor cere o reforma urbarialà, adaugia :« Ace§ti bieti supu§i romani, cari neidgdduil sant cei mai vechi f i mai numerofi locuilori ai Ardealului, sant astfel chinuiti (geplagt) de oricine, Unguri oH Sa§i, §i. cople§iti de nedreptati, Inca, In adevar, soarta lor, daca o vezi bine, e cu adevarat de plans, §i e de mirat Ca se mai aflä atalia din ace§ti oameni §i ca n'au fugit cu totii...Nu ma mir daca ogoarele lor sant eau lucrate, caci cum poate oare altfel cand omul dintr'o zi in alta nu e sigur de stapanirea sa, cand zilnic §i In orice ceas trebuie sa fie numai la lucrul stapanului sail §i sa arate ravna ? De altfel, natia e cu adevarat de§teapta (witzig), §i. nearzarea ti vine de sigur numai din nenorocirea ce o apasa, a§a Inca trebuie sa se indeletniceasca mai mult cu cre§terea vitelor, pentru ca, la nevoie §i cand e de fapt prea nesuferit, sa poata fug mai u§or In alta Ora 4». Iobagii vedeau apoi, aparand la ei dre- 1 V. *i declaratia lui Dan Petru; ibid., n-1 precedent. 2 N. Densusianu, Revclugunea lui Ilcria, p. 408. Cf. Lupa§, in Anuarul Institutului de istorie din Cluj, II, pp. 73-4. Se vorbia de a soarele de scu- tinti * ce a ra'sarit. . 3 Ajtaj, Desvoltarea maghiarimii in ultimele cloud secale. (ungure0e), Buda- pesta, 1905, la Aurel Murepnu, Temeiurde, p. 96,.nota 1. . 4 Const. Sassu, In jurul reforrnei agrare in Transilvania, Márturiile unui lmpdrat, citat de I. Lupa, In Impdratul losif Il.fi rdscoa'a Idranilor din Tran- silvania, Mem. Ac. lkorn., ser. a 3-a, XVI. Instructii ale lui pentru Români (coli, etc.), la gzoernig, Oesterreichische Ethnographic,III, p. 15 3 §i urm.

24 Ideia revolutionard Inainte de Revolutiei Românii gatori romani, ca Paul Cosma, comite de Zarand, §i un Clement Cosma era vice-jude al nobililor din comitat. In ei mai mult decat in clerul de ambele confesiuni se putea gasi un sprijin, cad,. Bob de la Blaj, al carui discurs de « instalatie », in 1784, n'are- nimic national 1, ramase nesimtitor fa-VA de starea sociala a credincio§ilor sàii de protestarea lor violenta, iar girantul sarb de la Ra§inari, al doilea urma§, dupa Sofronie Chirilovici, al lui Dionisie Novacovici: Ghedeon Nichitici, nu se ocupase decat, in chipul cel mai strict, de resorturile sale biserice§ti2. Un oarecare rol Impaciuitor 1-a avut doar vicariul roman al acestui din urma, Ioan Popovici de Hondol, amestecat §i in unele tiparituri ale acestei epoce 3. De altfel, vremea cand mi§- carile adânci ale poporului romanesc din aceste parti erau imbracate in forma protestarilor confesionale, atacandu-se preotii trecuse: aceasta taranime, supt influentapovestirilor despre Imparatul saracilor §i supt aceia a noii administratii, vadit ingaduitoareiprielnice, de §i se amesteca stangaciu Im viata satelor pentru a le o luminaoi ferici, ajunsese a gdndi laic 4. Si ea incepu a lucra rnililar, cu Inaintarea regimului gra- niceresc, care facea pe Sa§ii de la Bistrita, jigniti In exclusi- vismul crud al privilegiilor lor §i pu§i inrand cu ace§ti Ro- mani ai lor, socotiti ca hot.i §i datatori de foc, cum i se spusese siluiIosif,care lua apararea celor Invinuii Med temeiu,. sa spuie c, daca e vorba a§a, ei i§i vor cauta alt Imparat,. adevaratul lor Imparat nemtesc, care e regele Prusiei. Agenti ai conscriptiei mergeau prin sate, §i taranii romani se inscrian bucuros, mergand in grup spre ora§e, supt steagurile ro§ii ale razboiului 5. Lozinca era: « Voi sa fii militari! »6. Acuma nu mai putea fi vorba tag de o tovara§ie cu iobagii unguri, ca la 14387. Mi§carea era localai ingradità inteo regiune curat româneasca. Ea cuprindea partile de la Va§cau,

I Bianu §i Hodo§, 1.c., II, p. 286, no. 467. 2 Densusianu, o. c., p. 126. 3 Ibid., p. 84, nota 1. 4 Totu§i, un ascuti§ contra Unirii; Lupa§, 1.c., p. 10. 5 Ungurii contra recruteirii; Densusianu, o. c., p. 363. Ibid., p. 109, nota 3. Cf. ibid., p. 117 §i urm. 7Unii Unguri reformati merg Ins6 cu Oranii; ibid., P. 217.

Mi§carea spre libertate a Românilor din noua monarhie iosefina 25 de la Beiu§, de la Zdrapt, Curechiu, Cri§cior, de la Ribita §i: Mihaileni, de la Mogo§, Salciva, Mu§ca, Vidra, Bistra, Ofenbaia, Carpeni§, Bucium, Campeni 1, Baia-de-Cri§ §i Abrud 2. Cum se vede, e parlea cu cele mai vechi biserici, cu cele mai inleresanle fresce, cu aminlirea unei slrdvechi aulonomii supl popii prolo- popi. In general de la Arad 'Dana in Zarand 3. Intre carturari nimeni n'a fost amestecat decal, pentru ak duce un cuvant de pace, Molnar, doctor de ochi, care §tia dirt traditdile parinte§ti ce Inseamna tumulturile populare. De alminterea, om al guvernului, el va Inchina Gramatica sa ele- mentard, cu titlu numai german, Deulsch-walachische Sprach- lehre, tiparita la Viena, In 1768, guvernatorului Ar dealului, Gheorghe Banffy 4. Daca' el merse la rasculati sa ii vorbeasca, era pentruca-1trimesese « filantropia » lui Bruckenthali o tarzie intelegere a lui Nichitici 6.Samuil Clain, mandru de originea sa nobiliara, iscalind « de Sad », dadea la lumina', pe vremea acestei mi§cari pe care o va atribui unor «blastarnati», In Biaj, « cu bunavointa celor mai mari », de cari nu se despartise, laicisant, ca Sincai, 0 nu pornise contra lor, ca Petru Maior, o carte de cuvantari la morti, Propovedanie sau invàjdluri la ingropdciunea oamenilor mori, dupa modele apusene, dar adau- gindi cuvantari de-ale Sfântului Vasile §i lui Chiril de Ale- xandria 6. Doar In prefata Molitvenicului blajean din 1784, anul rascoalelor, promitandu-se o lucrare despre datoriile preo- tAlor, se cuprind aceste randuri, referitoare, evident, la lucrurile cumplite care se petrecusera:

1 Ibid., pp. 92, 95. 2 Ibid., pp. 156, 165 i urm. aIorga, Doc. Ard., II, la data de 12 Novembre 1784. 4 Bianu §i Hodo§, o. c., II, pp. 324-6, no. 521. El citeazA pe D1 Chian).- pe Griselini, Geschichte corn Temesvarer Banat, §ichiar pe Thunmann, Irk Untersuchungen fiber die Geschichte der ösdichen europaischen Völker, In care e vorba de limba « Cutovlahilorr. 5 N. Densusianu, o. c., pp. 265 0 urm., 270 0 urm. 6 Prefata la Bianu,i Hodq, o. c., pp. 287-8, no. 473.

:26 Ideia revolutionara inainte de Revolutie §i Românii sä ne dea intalepciune si cunostinta, ca, precum un Dumnezeu si o limba avem, asea un cuget si o inteleagere intru frica lui Dumnezeu sa avem », adaugindu-se osebirea intre omul « prost » si cel hranit cu cetirea cartilor 1 Lucrarea e inchinata Impara- tului, « soare de scutinta » al neamului. Un nou spirit de infreifire romemeascei pe de-asupra osebirii de confesiune venia, in legaturei cu lipeiriturile vienese ale lui Kurzbeck, In 1786-7, de la un canonic dinOradea-Mare, altfel necunoscut, Nichita Horvat. El dadea intaiu in latineste, apoi in limba sa, neobisnuita carte, de larga expunere, care poarta titlul expresiv :« Poslanie sau dreapta oglinda a pacii, dragostii si unimii » , nu « unirii » , « prin carele, cu dreapte dovediri, cei unit.' sa mantuesc de hulele carele lor li sa arunca, iara neuniiii, nici irilici a fi, nici shismalici, mai ales in neamul romemesc, a nu se pulea aeve zice,sei aralei » 2. In anul urmator era numit acolo, dupa moartea vicariului Moise Dragosi, un Dragos, dintre nemesi, de la Turda 3 (1775-87) ,si inlaturarea, de credinciosi, a Rusului Savitchi, acel Ignatie Darabant (de la -« trabantii » din oastea « Craiului » ardelean), care fu, contra lui Bob, refugiul scriitorilor romani de spirit liber,doritori sa-si afle un bun si sigur adapost in aceasta episcopie bogat inzestrata de Maria-Teresa cu domeniul Beiusului. Fost vicariu In Ardeal, Darabant, care era din aceasta provincie, naclajduise sa capete locul care ajunse al celuilalt: el nu intemeie nicio lpografiesi rm publica nicio carte bisericeasca. Dar, clack In tulburarile care se desfasurara In partile supuse acestei -episcopii, Moise Dragosi nu se arata mai intelegator in ce priveste datoria sa decat Bob, acest urmas allui, cerand Vladicai din Blaj sa iea Intelegere cu Sarbul de la Rasinari si cu seful miscarii laice, Molnar, scria aceste randuri memo- rabile: «De vreme cedomnitoriiardeleni ineamurilecele d'inletiu de acolo f i pe Arieni, numai cei-s de un neain cu ei, ii primesc f i se unesc intru loale cele politicgli cu ei, inai veirlos noi lrebuie sci ne cunoaflem seingele f i sd avem infelegere penlru 1 Ibid., pp. 291-2, no. 475. Cf. Coriolan Suciu, In Cultura crestind, XVII, p. 352 §i urrn. 2 Iorga, Studii si doc., XIII, p. 16; Bianu §i Hodo§, o. c., p. 317, no. 512. 3 V. Iorga, 1st. Bis., II, pp. 130, 136.

Miscarea spre libertate a Românilor din noua monarhie iosefin4 27 fericirea neamului )), iald1i sensul social, « dupd ce ne af lam inlru aldla asuprire de lofi, ocardi izgoand P. Era tot, spiritul canonicului Nichita, care biruia §i In Biserica. La Darabant scrie Clain In 1789 o culegere de canoane 2 Nu gasim preoti, calugari In mi§carea lui Horea, de §i un Avram ulut fu ucis la Câmpeni 3 §i un popa Costa participa 4.Dintre nobili se pomenesc un Alexandru Chendi, un loan Aron de Bistra 5.

S'a vorbit de amestecul societatilor francmasone, de intetiri sau sprijinuri venite de aiurea. S'a discutat cu pasiune rolul cutarui aventurier rus, al unui ofiter de peste munti ; n'a lipsit nici mentlunea unui amestec din partea Domnului Moldovei6,acel «nebun » de Alexandru Constantin Mavrocordat care se rastia la consulul Raicevich, când acesta insista sa se restituie fugarii din Ardeal, socotiti cu zecile de mii, §i striga ca §i el e print, ca §i ministrul austriac Kaunitz, §i anume print al « Prea Sfântului Imperiu Otomad», §i ca familia lui domne§te de « douà sute de ani »7. Se spunea chiar ea' de-a dreptul de I a Turd ar fi venit ajutor fasculatilor 5. De fapt, la 1796, Inter- nuntiul putea scomunice ctrei emisari ai revolutiei tarane0i ar fi venit la Ia0, ca sa ceara, prin acel Domn, sprijinul turcesc. Raspunsul de la Poarta ar fi fost ca ea intelege a pastra bunele iegaturi cu vecinii§i,pe lânga aceasta, nu poate sprijini rasculati contra stapanului legiuit °. Se adauge chiar ca unul din cei trei era un « Iano§ »,« de aproape patruzeci de ani, voinic, spatos, cu o mustata mare »i vorbind latine§te. Oare- care legaturi In aceasta directie, cu sau Mra acel ofiter moldo-

1 Indicati. pierduta. 2 Cat. mss. Ac. Rom., I, p. 546 si urm., no. 250. 3 N. Densusianu, o. c., p. 82. 4V. ibid., pp. 163, 277 si urm., 391. 5 Ibid., p. 139. V. si un colonel Carp ;ibid., P. 130. ° i Lupas, 1.c., p. 14. 7I. Nistor, In Hurmuzaki, XIX, p. 224. 8 lorga, Actei fragm., II, p. 187, no. 3. Cf. D. M. Auner, Zur Gesch. des rumiinischen Bauernaufstandes. V. Göllner, In Anuariul de la Cluj, VI, si In Rey. 1st., XXII; Auner, ibid.,i raspunsul d-lui Gollner;ibid. V. si Oct. Beu, In Rev. fundatiilor regale, II. 9 Iorga, Doc. Callinzachi,I, pp. 513-4, no. 164.

28 Ideia revolutionara Inainte de Revolutie si Rornânii vean Popescu, nu pot fi tagaduite. Secuii ajunsera chiar a se- teme de o interventie moldoveneasca 1. Adevarul, Intru cat, pe basa putdnelor acte pastrate §i tiparite,el poate fi desfacut din fioroasa, mare* §i dureroasa legenda e mult mai simplu. Este o asamanare Intre aceasta jacquerie romaneasca§i marea revolutie americana, cu cativa ani in urma, care Incepu, prin cateva masuri de asigurare a guvernului engles, prin unele arestari 2, pentru ca, atunci cand Impotrivirea se produse, sa se vada ea' lipsesc fortele militare de nevoie. Nu odata nemultarnitii luasera calea petitAilor facute de- carturari din partea locului. Astfel se dadu, Inteo vreme cand se §tia c.a. Imparatul primqte §i deputatii de tarani din toate- provinciile Statelor sale §i da Insu§i, verbal, raspunsul, un mandat unuia dintre dan§ii, energicul satean « Nicolae Ursu, din Raul, Mare » 3. De fapt, Ursu era o porecla, caci numele adevarat era Vasile Nicula 4. Legenda a creat scena, imposibila, In care, cu prilejul uneia din calatoriile In cursul carora Horea a putut sa alba' unele intalniri §i sil primeasca unele sfaturi, Iosif ar fi dat semnalul rascoalei prin cuvintele : Thut ihr das, u Face ti-o », §i capetenia rascoalei arata acel ban de la Imparatul care nu era decat amintirea medalionului cu chipul Chesarului care se vedea la gatul Vladicilor uniti, §i o diploma, care se pare a se fi deslu§it ea nu era deck, aceia care Ingaduia « Grecilor » din Viena sa-§i faca o biserica 3. Oprirea recrutárii In masa, care aducea acele periculoase alaiuri de « liberati » pe toate drumurile, dadu semnalul unei porniri generale, care stranse Indata pe toti « haramiii » pe cari-i ann. §i balada Miului 6, pe toti « carbunarii * cari faceau man- 1 Lupas, 1.c., p. 41. Pentru a seductorub Salis, asa de discutat, Iorga, Doc. Ard., II, p. 1759, no. mixiccococm 2 Cf. N. Densusianu, o.c., pp. 159-60. 3 Ibid., p. 85, nota. 4 Ibid., p. 225. 5 Göllner, In Anuariul citat, p. 149. V. Michel G. Koimzoglu, Geschichte der griechisch-orientalischen Kirchengemeinde zum H. Georg in Wien, 1912, si I. Nistor, In Mem. Ac. Rom., XIII. 6 V. Iorga, Doc. Ard.,II,pp.1754, 1774,1778,n-leid hi ',fumy, MMMCCCLVIII.

MiFarea spre libertate a Românilor din noua monarhie iosefind 29 gal in poienile codrilor Bihorului 1, pe toti sAngerovii « cosavi » 2. Dupà marturia adunarii nobililor din Bihor, Horea din Albac indeamna la targul din Brad lumea la plecare spre Alba-Iulia. de unde au voie a lua arme « pentru vtergerea Ungurilor de pe fata pamantului ». Cel d'intaiu val pornevte supt conducerea lui Clovca. Doi vice-solgabirai incearca a se opune la Curechiu. voind sa prinda pe §ef, dar sant ucivi de multime,§iindata rasplata contra nobilimii incepe 3. Rapoartele oficiale arata cum se proceda in aceasta coborire pe mai multe vai catre acea Alba-Iulie care era pentru larani locul unde Imparatul da arme pentru militia sa, ajungandu-se rapede pana la Vavcau vi Beiuv intr'o directie, ba pang la Vint, vi Vurper, pana la Cioara lui Sofronie 3, iar, de alta, 'Ana spre Arad, pana in calea spre Timi§oara 6. Inainte de sfarvitul acestei luni Novembre contele Anton Jankovics socotia ci mivcarea s'a intins peste vase comitate :« Arad, Bihor, Inidoara, Timiv, Cara§ vi Torontalul » chiar 7. In curand numarul rasculatilor se ridica la 5.000 8. De la Careii Mari se facea socoteala ca una din cete are 13.000 de oameni §i alta 8.000°. Metoda urmata la inceput era atacul contra organelor de -administratie ale Domnilor de parnant, sfarmandu-se, ca in toate actiunile asamanatoare, mice se intalnia in cale, dar fara sa se verse sAnge. Taranii lasau puvtile afara vi numai cu pistoalele la brau mergeau sa se inchine inbiserica 1°.Mai tarziuse aflä insa Ca se ucid solgabiraii 11.Simtind gustulsangelui, -aceia cari aveau de rasbunat miserii milenare se aruncara

Ibid., p. 1788. 2 Ibid., p. 1754, no. rammucxxv. Ibid., pp. 1776-7, no. MMMCCCIA 4 Ibid., p. 1786, no. Auckiccoocvn. 5 N. Densusianu, o.c., pp. 213 §i urm., 219. 6 Ibid., p. 223; Iorga, Doc. Ard., II, pp. 1755 6, n-le DinnicccxxvI vn; p. 1757, no. miumccoocnc. 7 Ibid., p. 1769, no. rammcccxLvm. Se iau mdsuri la Satmar, Baia-Mare8i _Baia-de-sus ;ibid., p. 1773, no. MMMCCCLII. 8 Ibid., pp. 1759 60, no. nimmcccxxxIv. 9 Ibid., pp. 1766-7, no. nucucconm (22 Novembre). 10 Ibid., pp. 1752-3, no. ninniccoocm. 11 Ibid., p. 1759, no. anniccoovun.

30 Ideia revolutionala inainte de Revolutiei Romani apoi asupra domnilor cari-i tratasera totdeauna ca pe ni§te vite, pe cand, in tarile libere, boieri Oran se intalniau in biserica ace1eia0 slujbe, se inmormântau in acela0 laca§ ori in jurul lui 0 in casa stapanului se facea adesea folositoarea pregatire pentru viata a supu01or. Barbati fura uci0, femei vaduve §i fete silite sä iea in casatorie tineri tarani, casicum din aceasta mare opera de rasturnare ar fi sa se nasca o noug lume fara deosebire de lege §i de natie. La 12 Novembre se- putea scrie ca « taranimea romaneasca din Ardeal s'a rasculat cu o neprevazuta graba impotriva nobilimii §i in unsprezece zile a trecut aproape trei comitate intregi1».Zarandul,Ini- doara, Alba-de-jos erau navalite, Clujenii Ii a§teptau soarta cu ingrijorare §i se aprindeau focuri la Sibiiu 2. Rasunete erau 0 in Tara Barsei §i la Romanii din Secuime 3. E greu sa se fixeze o ordine de lupta, un plan §i, in acestea, rolul lui Horea. Avem descrierea lui fisica : om de patruzeci §i opt la cinzeci de ani, de statura mijlocie, sprinten ca Muntenii, cu par rocat §i mustata scurta, cu nasul ascutit in fata lunga, stropità de pistrui ca ale Dacilor al caror tip se pastreaza in acest Apus ardelean, cai peste munte, in Mehedinti. Un adevarat Dac liber, un Costoboc, dintre aceia cari, dui-A peirea Statului lor, veniau din aceste adancuri muntoase ca sa-0 rasbune neamul asupra noilor stapani 4.I se zicea « capitan *, sipoporul, care se gandia la un Domn nou, ie§it din mijlocul lui, odata ce acel vechiu, de §i prieten, nu vine in ajutor, cum Ii e datoria 3,11 i vedea un Craiu al sat', un Imparat chiar: Pan' a fost Horia 'mparat, Domnii nu s'au descultat, sau Pana Hor'a 'mparatit, Domnii n'au mancat din blid,

' Ibid., la aceastä data. 2 Lupas, in Anuarul din Cluj, II, p. 82, nota 3. 3 Cronica din Eisenstadt, ibid., p. 83, nota 2. 'Pentru sqia lui,care se refugiase, de la inceput, spre Beius;Iniga, Doc. Ard. II, p. 1767, no. rinnicconm; pp. 1768-9, no. MMMCCCXLV. V.0 ibid., n-1 urrnAtor. 5 N. Densusianu, o.c., pp. 214-5.

~~Miscarea spre libertate a Românilor din noua monarhie iosefinä 31~~

strigand : S5stricam toata domnia Ga-i a noastra 'mparatiei. Gonducator fara adevarata conducere, fara comanda uni- tarA,purtand, cand aparea pe calutul sau de munte, doar, supt cojocul ciobanesc Intors pe dos sau sumanul cu §nururi albastre, cu incaltaminte de osta, un semn deosebitor ca acel galon de aur de la ciacoul osta§esc al unuia din tovara0, cum lumea plecase pe Impra§tiatele, el avea pe langa dansul, dar nu cu indatorirea de a-I asculta, ace§ti asociati, pe a§a-zisul Clo§ca, alta porecla,un om maruntel, oache, earn, vorbind cu greutate, §i pe un altul care dupà locul de unde pornise era numit Gri§an 2,iar numele adevarate erau Ioan Oarga §iGiurgiu Marcu 3. In fundul gAndului lor era, pentru sfat, numai stravechea adunare a poporului,i cea din Bihor ajunse astlel a des1u0 unele motive de plangere 4 : Sa plece nobilii §i apoi va fi pace

(ultimatul lui Horea din Deva, 11 Novembre)5! Caci oamenii nu voiau decal « buna pace » pe « sfanta dreptate », cu cheza0a singurului pe care-I puteau crede: Imparatul. La el, cai penlru Mihai Vileazul, cai penlru Vlddica Inochenlie, era nddejdea- cea mare. Tot ce facusera era doar « porunca lui Dumnezeu §i a Imparatului 6 ». Iosif al II-lea pretui prea putin la inceput Insemnatatea §iprimejdia acestei rascoale cu infatd§are revolutionara a carii faima umplu lumea straina 7. Se spunea ca el « a afirmat cum ea 1 Ibid., p. 465. 2 Descrierea lui von Sturm.V. portrete in pete negre, la Papiu, o. c. III, p. 296 si urm. 3 N. Densusianu,o. c.,p. 225. V. Iorga, Doc. Ard.,I I,pp. 1770-1, no. nonicccL. 4 Ibid., pp. 1776-7, no. miumcccLvn. 5 Lupas, 1. c., p. 82. Cf. si N. Densusianu, o. c., pp. 196 7. Plângerile cdtre delegatul imperial Jankovics,ibid.,p. 333si urm. Cele de la Ofenbaia, p. 372 si urm. Cf. T. V. Pacatian, Cum a fost prins Horiai Closca, in Tran- silvania, 1921, pp. 134 42. 6Lupas, /.c., p. 82. 7 V. Seconde lettre d'un défenseur du peuple a rempereur Joseph II sur son reglement concernant remigration et principalement sur la révolte des Vala- gues, oü ron discute a fond le droit de rdvolte du peuple, Dublin (fals), 1785..

32 Ideia revolutionara Inainte de Revolutiei Românii -are stimai admiratie pentru curajuli entusiasmul acestui .om» (Horea)i cs-1 va chema svina la Viena pentru a-1 vedea §i a-i vorbi 1. Pana va ajunge sa vada in rasculati niste coquins, niste oameni de nimic 2, In frunte cu acela care « duce o patenta casi cum el ar fi trimes de mine » 3, el fu de o desavarsita indi- ferenta fata de o miscare populard alcarii cruntcaracter putea servi, de alminterea, la ceva, speriind pe privilegiaii dusmani ai oricarii reforme. Ceva oaste era prin Ardeal, dar ea nu se misca. Guvernul ardelean, acum, dupa centralisare, fara autoritate, nu-i putea porunci. Insurectia medievald a nobilimii gata de luptà 4 se credea periculoasa. Chemati in ajutor, comandanVii imperiali obiectau vremea rea, ploile. Se incercara anchete, mijlociri, interventii bisericesti, misiunea lui Molnar. Si, apoi, evitandu-se ciocnirea cu cetele care asa de greu se puteau urmari, se recurse la bani pentru a prinde pe capetenii. Ele fura vandute de tarani castigati astfel. Horea -cazu In mânile celor ce-1 pandiau in crangul unde se ascun- sese dupà ce, velzdnd ceioastea impdrateascd merge irnpolriva seiracilor Impeiralului, el peireisise acuma lupla. Acektfi sentiment -ca al lui Mihai Viteazul inainlea sleagului cu vulturii impdrd- iefli la Mirdsleiu. Potolirea cu armele fusese astfel opera Imparatului; procesul, dupà vechile, grozavele norme ale evului mediu, aceia a Guyer- nului ardelean. Crisan se zugruma in temnita ; Horeai Closca fura rui4i pe roatai apoi injunghiati, la Alba-Iulia, tinta eascoaleii locul unde odata Intrase, si el rasplatitor, un Domn roman ca stapan prin cucerire al acestui Ardeal.

~~Nu poate fi vorba de o presiune exercilald de m4carea filrei- neascd din Ardeal asupra voinfii unui Suveran care solufionase de la sine chestia liberteifii faranilor din orice parte a Impeireifiei~~

1 N. Densusianu, o.c.,p. 364. Ibid., p. 365. 3 Un coquin qui porte une patente comme s'il était envoyé de ma part ; -Göllner, in Anuariu, 1.c., p. 149. lorga, Doc. Ard., II,pp. 1764-5 (17 Novembre, apel al unui comitat cvecin la acela al Bihorului).

Miscarea spre libertate a Românilor din noua monarhie iosefina 33 sale. Iosif al II-lea n'a facut, luand si alte masuri pentru ail- marea oligarhiei medievale sprijinite pe privilegii decat sa continue executarea unui program pe care si-1 fixase de la inceput. Duph un numar restrans de pedepse, in loc de represalii se hotari intemeiarea de scoli elementare, sfatuirea prin predici bisericesti a adultilor, desbararea de juramintele politice, alegerea de preoti vrednici de sarcina lor, pe cari la trei ani ii vor cerceta episcopii, tiparirea de caqi potrivite ;se vor indemna .oamenii la munca si se vor rasplati cei destoinici 1. Patentele imperiale aparura si in romaneste: astf el norma pentru veniturile« patrahirului 2» ,proclamatia, aparuta la Viena, pentru desfiintarea iobagiei 3, asezámântul care fixa cadastrul 4, acela care crea conditii mai bune taranilor bucovineni 8, regulamentul, foarte amgnuntit, pentru regimul padurilor in Bucovina 8, acela pentru dreptul de vanatoare 7. Apoi marea « randuiala jude- caLoreasca » pentru provinciile ereditare din Apus (1787) 8si in sfarsit Codul criminal din 1788, pentru intreaga monarhie (Pravila de obsle asupra faplelor reale f i a pedepsirii lor) 9, prin care se inlaturau salbatacii ca acelea prin care-si aflasera sf Ai-- ,situl conducatorii si jertfele misc'arii taranesti din Ardeal.

Ajungem la acel an 1788, care inseamna intrarea Impara- tului in ultima si cea mai mare incercare a domniei sale prin razboiul, alaturi de Ecaterina a II-a, contra Turcilor, acea actiune, urmarità de multa vreme si a earn pregatire diplomatica Meuse in 1784 sa zaboveasch asa de mult interventia hotáritoare pentru a se curma anarhia provocata In Ardeal si partile vecine de rascoala pentru drepturi a taranilor români.

1 Ibid., pp. 1780-95, no. rampacccum. *i m5suri militare de prindere se Ian de acelasi guvern ungar, supt influenta, v6dità, a Vienei. 2 Bianu si Hodos, o. c.,II, p. 292, no. 476. 8 Ibid., p. 310, no. 495 (an. 1785). a Ibid., p. 312, no. 439. 2 Ibid., n-I urmdtor. ° Ibid., p. 315, no. 564. 7 V. §i n-I urmator. 6 Ibid., p. 317, no. 513 (417 pagini). 1 Ibid., pp. 327-8, no. 522.

~~CARTEA a II-a~~

~~PROI3LEMA LIBERTATII ROMANE$T1 INAINTEA EUROPEI~~

~~CAPITOLUL 1 Pregatirea rAzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman~~

Inca din 1782 Alexandru Constantin Mavrocordat, Dom- nul Moldovei, dgduse de veste la Constantinopol, dupg infor- matiile sigure ce avea, ca Intre Curtea Rusiei §ia Austriei se stabilise o legaturg secretg 1 Ministrul prusian de acolo trateazgu§or,ca un zvon,aceastg revelatie,care corespundea perfectadevgrului,ceiacearata ce buna recolta de §tiri trimeteau Domnii no§tri Turcilor. De f apt, la16 No- vembre din acest an, cei doi represintantd ai Puterilor acum aliate cereau Turcilor, Intre altele, intgrirea concesiilor de la 1774, In ce prive§te Domnia pe viata, tributul unic §i dreptul Rusiei de a se amesteca In rosturile române§ti 2 Abia peste cateva luni, de la Petersburg, ambasadorul lui Frederic al II-lea anunta &à a primit In taina vestea despre existenta unui plan de impartire a Imperiului Otoman. Nu se hot:A- rise nimic In ce prive§te Vgrile noastre, pe care diplomatia ruseasca, decat sg le vadg austriece, le-ar fi voit mai bine inde- pendente, in legatura cu un <4 al treilea », care nu s'ar putea gasi u§or 3. 8i peste o saptamang, In aceia§i lung Ianuar 1783, acela0 trimes putea sa anunte proiectul de a face din ambele tgri un apanagiu pentru fostul iubit al Imparatesei Ecaterina, Patiom-

1 Iorga, Acte gi fragm., II, p. 161, no. 2. 2 j In Odobescu si Tocilescu, o. c.,II, pp. 22-3 ;Zinkeisen, Gesch. des osnz. Reiches, VI, pp. 349, 358-9. 3 Iorga, Actegi Fragm., II, p. 164, no. 3. Cf. D. A. Sturdza 0 D. C. Sturdza, Acte gi documente, I, pp. 388-90, 393 6.

~~38 Problema libertatii române0i 1naintea Europei~~

chin 1, care, vanzand proprietatile sale din Rusiai cumparand un domeniu catre Apus, parea cIntareste zvonul 2. Fall§ insaRusii iAustriecii se uniau numai pentru a cere Portii recunoastereaneatarnarii tataresti iIntinderea privilegiilor acordate tarilor romanesti 3. In sfarsit se ajunse, In Iunie, la incheiarea cu Rusiaa unui tratat de comert, eare-i deschidea libera navigatie in Marea Neagra. Dar se iscMi io intelegere asupra punctelor din nota care priviau Crimeiai Principatele, potrivit cu tratatul de la Chiuciuc-Cainargii cu conventia de la Ainali-Cavac 4. Tra- tatul din aceasta din urma localitate asigura Rusilor Cri- meia. Din partea lor,In pregatirea marii actiuni care nu era Inca Indrumata, diplomatda austriaca trata, In acest an 1783, chestia Orsoveii, cum se credea, a unui port In fata cu Vi- dinul 3. Dar din nou, In Novembre, reapare chestia independentei romanesti 6.Iosif al II-lea anuntase pe aliata ruseasca despre intentia de a-si reserva, dupà tratatul recent, anexarile la care, in cas de razboiu, are dreptul 7.i el se opria pentru moment, lasand la o parte pretentiile teritoriale,la un tratat de comert (Februar 1784). Tarile românesti trebuirà astfel sa se multameasca deocamdata cu Inca un firman de privilegii 8.

lorga, Acte gi fragm., II, p. 165, no. 1. Cf. 0 ibid., p. 166, no. 2. Motivele lui Patiomchin, ibid., no. 3. 2 Ibid., pp. 167-8, 169, no. 2. Ambasadorul engles la Petersburg aflase hitreaga afacere. 3 Ibid., p. 166, no. 1. Cf. ibid., p. 167, no. 2. Ibid., pp. 169-70. 5 Ibid., p. 170, no. 3. Cf. ibid., p. 171, no. 3; Zinkeisen, o. c., VI, p. 501 §i urm. 6 Iorga, Acte gi fragm., II, p. 173, n-le 2, 3. Regale Frederic seinfer- meazd: n'ar fi o a doua Crimeie Indreptata spre anexiune? ; ibid., p. 174. Se observd cd Austriecii nu vorbesc nimic In aceastd chestiune ;ibid.,p. 175, no. 2. Zinkeisen, o. c., VI, p. 445. Din nou diplomatia prusiand se ocupd de actul e misterios n; Iorga, Actei fragm., II, p. 177, n-le 1, 2. Hurmuzaki, VII, pp. 420-5.

~~PregAtirea thzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 39~~

Dar actiunea diplomatica de revendicari continua din partea Austriei1, §i se vorbia chiar de repetarea 4 mutarii vulturilor * -ca in 1775 2. De fapt se presinta atunci numai pretentia a§a- numitei restituiri cu miile a pribegilor romani din Ardeal, -considerati ca desertori 3. In 1785 se credea ca Poarta se va opune cuarmele 4. Franta ar fi sprijinit dorinta austriaca de intindere la noi 5. Nicolae Mavrogheni, care intetia pe boieri contra Domnului muntean Mihai Sutu 6, fu numit de Capudanul Hasan, pe care-I canta in versuri Vacarescu 7, pentru a se avea in Tara-Roma- neasca un osta,capabilsa resiste 2. NoulNicolae Petru Voevod i§i arata de la inceput intentiile razboinice, evident contra poftelor austriece, de care se vorbia necontenit, Mean- duli la Constantinopol un simulacru de oaste, cu uniforma, § anuntAnd ca',ajuns in tara, va cauta, precum a §i facut , s'o creasca' 9. Ambasadorului rus, care protesta contra acestei calcari a unui act care abia se incheiase, i se arata ca §i. Sutu, ca §i Alexandru Ipsilanti, §i-a presintat insu§i dorinta de a se retrage 1°. Se vorbia la Viena Ca Hasan-Pap ar voi sa a§eze §i in Moldova pe un om al lui, care nu era decat acel Manoli- Voda Giani, presintat acuma, pentru a-i crea legaturi cu tara, ca Roset 11. Din nou se pomenia intentia Austriecilor de a lua Oltenia §i de a intinde, cu forta, hotarele Bucovinei lor 12, in acela0 timp cand umblau zvonuri despre cererea ruseasca de a se ingadui

1 lorga, Acte gi fragm., II, p. 183, no. 2. 2 Ibid., pp. 184-5. 3 Ibid., p. 188 gi urm. 4 Ibid., p. 1.92 gi urm. 5 Ibid., p. 195, n-le 1, 3. 6 Ibid., p. 197, no. 2. 7 Bartholdy, Voyage en Grèce, II, pp. 133-4. 8 Pentru numirea lui gi Mama zarafului Petrachi, ridiculul rival, lorga, Acte si fragm., II, pp. 200-2, 206 gi urm. 9 Ibid., p. 207. 1° Ibid., p. 208, no. 1 ; pp. 208-9, 210, no. 3; p. 211, no. 1. 11 Ibid., p. 207, no. 4; p. 209, n-le 2 gi 3; pp. 209-10. *i aici e vorba de Zemisia Domnului care trebuia Inlocuit. 12 Ibid., p. 211, no. 2.

40 Problema libertatii romanesti lnaintea Europei navigatia pe Nistru 1,alaturi de gandul ce ar avea Turcii In00 de a face un port-franc la Cetatea-Alba 2 Dar la Petersburg era acuma o intreaga grupare influentar a contelui Besborodco, care statea impotriva planurilor fantastice ale lui Patiomchin razboinicul 3,i regele Prusiei credea ea' legatura « bizantina » ar fi pe cale de a se desface, Iosif al II-lea refusand concursul sau pentru un nou razboiu 4. Anul 1786 nu se sfar0 fara ca Poarta, afi§and intenta belicoase, supt influenta capudanului, care dadea Imparatiei, supt Sultanul eel nou, Selim alIII-lea, un mare avant, sa complecteze acea Intarire la granita inceputa prin numirea ener- gicului Mavrogheni. Se crezu ea' pentru Moldova nimeni n'ar fi mai potrivit decal credinciosul Alexandru Ipsilanti. La 14 Decembre el era numit, MI% ca Alexandru Ioan Mavrocordat sa fi « abdicat » §i fara a se cere avertismentul Curtii ruse§ti 5. afland de rasturnarea sa impotriva tratatelor, Domnul mazil se furi§a, noaptea, din Ia0 §i indata trecu Prutul la Ru0, cari nu pregetarasa-1primeasca (Februar 1787) 0. Se atribuia lui Mavrocordat planuri de independenta care s'ar ispravi cu o cesiune fata de Rusia 7, asemenea cu aceia, atat de dibaciu pregatità, a luiSahin-Ghiraiin Crimeiai reve- latii mai tarzii, ale lui Durosoy, fostul lui secretar frances, Ii arata in legaturi cu Evghenie Bulgaris,stabilit la Pultava, sicu La§carev, care, de 0 mutat la Venetia, fiind inlocuit cu un consul mai pa§nic, dar tota§a de activ,Ivan Severin, reaparuse la Bucure§ti, bruscand pe Mavrogheni 8.

1 Ibid., p. 212, no. 1. 2 Ibid., p. 202, no. 2. 3 Ibid., p. 212, no. 1. °Ibid., p. 213, no. 2. 5 Ibid., p. 215, no. 1. V. si n-1 urmator. sIbid., p. 216, no. 2; Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 314; Manolachi Draghici, htoriea Moldovei pe timp de 500 ani, Iasi, 1857, II, p. 50; Nistor, o. c., la aceasta data ; Iorga, In Hurmuzaki, X, la anul 1787. 7 Iorga, Actei fragm., II, p. 217, no. 1. 8 Ibid.,p. 216, no. 1 ;cf.ibid., p. 217, no. 2.Pentru destainuirile,. din 1795,ale lui Durosoy, Odobescui Tocilescu, o.c., II, p. 134. Se ares- tarà capuchehaielele Misolui Manolachi Arghiropulo, ginerele lui Costachi Moruzi ; Iorga, 1. c..p. 216, no. 2; p. 218, no. 1, si Draghici, /. c., p. 46. Mo-

~~7,7v7 .-...'ensv4;2"rfirk.75kr. . .~~

~~Fig. 4. Alexandru Joan Mavrocordat, Domn al Moldovei, dupA un portret contemporan.~~

~~Pregatirea razboiului ruso-austriac contra Irnperiului otoman 41~~

Hotarirea Turcilor de a nu se mai lasa necontenit jigniti §i subminatd se mentinu fata de oplo§irea lui Alexandru Mavro- cordat, care se dusese de-a dreptul la Moscova. Cu plangerea pentru aceasta adapostire se unia aceia contra purtarli consulilor ru§i, cari pretutindeni se manifestau ca n4te insolenti factori de disolutie 1 Dar Lwarev asigura, la intoarcere, pe Ipsilanti, care se grabise sa-§i ocupe Scaunul, ca nu va fi razboiu, diferendul cu Poarta fiind impacat 2. De fapt se faceau toate pregatirile pentru un razboiu pe care Turcii credeau ca-1 pot Incepe, §i In vara acestui an 1787 se dadeau §i ordinele pentru podurile pe Dunare 3. In Julie se ceru ambasadorului Rusiei restituirea lui Mavrocordat §i schimbarea consulilor din Bucure§ti,Ia§i§iAlexandria, intampi- nandu-se refus pentru prima cerere, iar pentru cealaltà o ama- nare care echivala cu raspingerea 4. Aceasta atitudine se sprijinia pe noua legatura cu Impa- ratul german. La Cherson, In Crimeia de curand anexata§i « civilisata »de Patiomchin,« print al Tauridei »,monarhul austriac venise sa Intalneasca pe Ecaterina, care-§i purta oas- petele, cu o pompa de Semiramida sau de Cleopatra, pe apele Niprului, Incunjurata de curteni §i de diplomati, cari puteau sa anunte ca s'a gasit « drumul Bizantului », unde se putea proclama noua Imparatie cre§tina, cu compensatii pentru Habsburgi, nepotii Imparatesei, botezati Alexandru §i. Constantin, avand sa reiea traditia vechilor Imparati romani de Rásarit.i vestea mergea §i la Românii din toate tarile, §i pang la ortodoc§ii din Bra§ov, cari insemnau cu grija§i cu speranta perspectivele pe care le-ar deschide anexarea la o altà monarhie, de legea lor 5. Peste trei luni de la aceastä sfidare, Poarta declara razboiul. Intre motivele aratateIn manifestulei,de stil european, ruzi va fi exilat la Tenedos pentru di lucra impotriva lui Mavrogheni; Iorga, Acte fi fragm., II, p. 219, no. 1. 1 Ibid., pp. 217-8. 2 Ibid., p. 218, no. 3. 3 Ibid., p. 219, n-le 2, 3. 4 Ibid., pp. 219-20. 5 lorga, Cronica brwveanä, in B71. Comisiei istorice. XII.

42 Problema 1ibertãii românesti Inaintea Europei pentru care easepregatia de recapatarea Crimeii§i de intarireagranitei deNord aImparatieiera§iispitirea fostului Domn alMoldovei§iacelrefusdea-1extrada, -care se califica de calcare a tratatelor, pe care, in atatea puncte, de atatea ori §i In chipul cel mai brutal, le calcasera Turcii in§i§i. Nu lipsia mentiunea, indignata pe dreptul, a intrigilor necontenite tesute de consulii ru§i, carora li se pune in sama chemarea la emigrare a locuitorilor din tarile noastre §i din insulele grece§ti §i ca§tigarea pentru serviciul la Ru§i a elementelor utilisabile ; cererile lor de a se schimba Domnii de la Dunare apareau de nesuferit 1 Consulii din Ia§i §i Bucure§ti fura arestati §i negustorilor ru§i li se cladu ordinul sa plece 2. Se trimetea manifestul §i lui Iosif al II-lea, care nu se arata grabit sa inceapà, in acela§i moment cu aliatii ru§i, razboiul pentru darimarea Statului Sultanilor 3. Se conta, de Turci, pe sprijinul Curtii din Versailles. In adevar, Francesii yin in acest moment in Moldova pentru scopuri militaredupà Ungurul francisat, de origine « tauta »,slovaca, de Tott, care a stra- batut tam, asistand, pentru avantagiul sau, la brutalisarea locuitorilor de catre mehmendarul turc care-1 intovara§ia 4, acel Lafitte, care-i scria la Ia0 lui Lechevalier la 5 Octombre 1787 5. Astfel se incepea o actiune razboinica de patru, cinci ani -care nu era sa se opreasca decat in momentul, cand izbucnirea tulburarilor din Franta ciao:lea Austriecilor, de altfel batuti, speranta de a ca§tiga mai bine in Apus 6.

1 Odobescui Tocilescu, o. c., II, p. 46; Iorga, Acte0ifragm., II, pp. 220-1. 2 Ibid., p. 224, no.1. 3 Ibid., no. 3. 4 In editia din 1785 se dai, la pagina 404, un « tumulte de Botouchan >. V. si Lettre de M. de Peyssonnel, ancien consul general a Smyrne, ci-devant consul de S. M. aupres du Khan des Tartares, a M. le marquis de N contenant .quelques observations qui ont paru sous le nom de M. le baron de Tott, Amster- d am, 1785. V. p. 59: « J'ai traversd comme lui la Moldavie et la Walaquie 5 Lechevalier, Voyage de la Propcntide et du Pont-Euxin, Paris 1800, p. 350i urm.i un Leroy, un Dareste lucreazd in Egipt; ibid., p. 323, nota. 6 V. E. Laloy, Les plans de Catherine II pour la conquéte de Constantinople, Paris, 1913; A. Bruckner, Russlands Politik im Mittelmeer 1788 und 1789, in Historische Zeitschrift, XXVII (1872), p. 85 si urm. (tot acolo si Adolf

~~111 twf 14106,1.~~

. - ...... r 1"tart4.1024.Vata, Aon4 , f..,.,.., _ e_. TAa iya Nun it nun.turizmni It Mt__ YOCITNetela xy 1 44 1,, ,,, -t- Inti vac ',A1.,-, 0 ,...1.1b vt gt Am's.111 Mai iI.. ''N 1, k .fiativ,z,Q.,,,,c .... pr,...t Aautsnass..9,-. :,st tif:rar.4.7 natal" ',wind,,;taatanit _, - ,47-'ea Cib. V,CAS.4 enr. i AOWanton ,eas-tehsam-xat riler,rbhtLeta,u*. W a: Ca fent vani y ta. jesply,4 ;12,:x2iSe..e 1,6 irmita* atni naen a 'Ca ..i fri sse ""1;et (sea i., .'1 4 . ,iik.r 0061.44 a Awn.' et * dims221,lieel&aac:A t Mks i'.' irc):aot* ...... ,,,: ram . . Cu.1, _SA rr Q.S., ,-,0-,IF KAX:AC.V.40(1,...... ,10, c *teartAfrculf -c2,11A astr aand Aix Amu:. Fir:6s'1142)(11ti:rftna'In , " t-r::, , 12, VAlo esA.Yea,42.0a-gtAa-arralacHltrartaar,rat.iitZarlIz= A .v,=awe776Paltlflaf.a71117477--git TP 114II. AAAWS * irtanst ast 4...k.K4-__ata.n..... -5214 4, iu;, " 4M2 m. .0,"7.71; haa et '771X a rosjon a r1° e4p1...2° It ....,. ..._ p time ( .= fa tuna, *I ,- r tat, 79, tat Ara sreety, *11877IIMILiAV ,97C 97 C.-.., , fi7-..., . V , , 13.47111.777LAY ,--,L. 1 11:,4( Arab; .6,,kia":""-¢tri,rthe)41.-itet -22.11ZZlei A ...,...._--n....Varrig:A. -.4., "7.41,7ra...613I t..* 1C)La au tir -aa* . c. . 61, , 4 d .stab e 144 ft F 11..tru,_atm rad wx,_Skasselg,,,,qat1.,,,, 4,. a frufenn ANA ', , soh, . eremervi alrravalSaysne.rue 114. r.WE r. Oa ctp, Tr a 14N mg S.V.0:',6 c.ridifgZir AtfC22kne,aSi.awr Altan ,;,-',.41-, '11t1 ra4.2asPt i gtda1i .1:1-4(115alat _ k , (1 i *t9P_.44,_,---i...--1Z52i

~~I( ,! ate.'~~

~~Fig. 5. Document dela Alexandru loan Mavrocordat, Domn al Moldovei (1785).~~

~~Pregdtirea rdzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 43~~

Turcii puteau fi siguri de Mavrogheni, care fierbea de dorinta (lea-sidovedi Insu§irile de organisator §i de razboinic pe care nu i le poate tagadui, mai ales dupa noul material ce s'a adaus de curand 1, nicio cercetare adancitài patrunzatoare 2 In ce prive§te Insa pe Ipsilanti, trecut prin multe Incercari §i desi- lusii, lucrurile nu stateau aqa. El venia In Moldova impovarat de datorii, pe care nu §tia cum sa le poata plati: se dusese vremea panicii Domnii muntene, ocupata cu opere de cultura §i reforme In toate domeniile. Noul Domn I§i dadea sama ca se gase§te In pragul unui razboiu §i putea sa se Indoiasca de capacitatea Turcilor de a resista la atacul simultan a doua mari Puteri militare.tiriIe ce i le dadeau de la Constantinopol capuchehaielele nu erau Incura- jatoare.i de la Inceput el gasi In vecinul muntean un hotarit du§man, care Incepu cu jigniri pe care Ipsilanti, membru al aristocratiei fanariote cu legaturi In dinastia tarilor romanqti nu le putea suferi de la acest « nesiot », insular, un parvenit§i un usurpator 3. Intre unul §i altul dintre aceia cari ar fi fost sa colaboreze la ajutarea razboiului, atat de riscat, al Turcilor, er a, de altfel,i altceva decal, obipuita rivalitate Intre stapa- nitorul din Ia§i §i cel din Bucure§ti: pentru Intaia oara se mani- Beer, Die osterreichische Politik in den Jahren 1755 und 1756, p. 282 si urm.); Ad. Beer, Leopold II:, Franz II. und Katharine, Lipsca, 1874. Aceasta, pe lAngd cunoscuta lucrare a lui Lebersberger, Russlands Orientpolitik in den letzten zwei Jahrhunderten, I, Stuttgart 1913. 1 In Iorga, Doc.grecesti, III. 2 V. mai ales, din literatura mai veche, Th. Blancard, Les Mavroyéni, 2 vol. (cu bogat material documentar). Cf. si istoria romantata din Hope, Anastasius or memoirs of a modern Greek; NinoCortese, La mediazione napoletana nelle trattative di pace tra Russia e Turchia nel 1790 91. 3 V. bogatul prim raport al capuchehaielelor lui Ipsilanti in Iorga, Doc. _grece,sti, III, p. 236 si urm., no. worm. V. si n-le urrnAtoare. Unul din acesti represintanti e insusi fugarul de la 1782, beizadeaua Constantin, care se aratd, in alt raport, deosebit de pornit contra n vecinului »; ibid., pp. 245 6, no. clocx. V. si n-1 urn-Calor, in care e vorba de evitarea lntâlnirii intre Ale- xandru-Voddsi*ahin-Ghirai, care fusese la Hotin; Iorga, Acte Si fragm., II, p. 215, no. 1; p. 218, no. 2. Ar parea cd Spdtarul care, de la Munteni, .pârdste pe Mavrogheni e lnsui Vdcarescu ;v.Iorga,Doc. g,ecevi,III, p. 248. Dar ibid., p. 259, un Spdtar Sutu la Constantinopol. Pentru averea lui Mavrocordat, 0 ibid., p. 257, no. cuocv. Pentru pregAtirile de rdzboiu ale lui Mavrogheni, v. ibid., p. 262 si urm., no. cucxmsi n-1urmdtor.

44 Problema libertatii române§ti lnaintea Europei f esta antagonismul dintre un Fanariot §i un Grec de o calitate inferioara, ca acest om din Paros in care far% indoiala era §i un pic de sange italian, cu tot ce putea aduce el ca instinct §i ca traditie. In fata cu supgrarile mandrului tânar Constantin Ipsilanti sta despretul capuchehaielei lui Mavrogheni pentru o beii din Fanar », considerati ca ni§te decaz4i 1 Deci, indata ce Alexandru-Voda se va fi a§ezat in Iasi2, el cauta sa-§i arate simpatiile pentru Austrieci 3.tirri din cele ce urmara cà noul Domn avea fata de Austria, potrivit cu intelegeri mai vechi, Inca din 1774, §i prin ce schimb de vederi va fi avut la Constantinopol cu Internuntdul, exact acelea§i sentimente pe care Alexandru Mavrocordat le hranise fata de- Rusi §icare-I dusera la Moscova ca un prieten bine venit. Indata dupa declaratia de razboiu a Portii, el ceru agentului von Metzburg ca Imperialii sa ocupe tara 4.i, lucrând a§a, el se gasia pe aceia§i linie cu mitropolitul Leon, cel care-0 avea nepotii, in grija lui Dosoftei Obradovici, la Lipscasi apoi la Halle 5. Inca din Februar 1788, acesta scria ori facea sa se scrie in Bucovina, nernte§te, baronului de Metzburg, aratand ce teama are de ce sta sa se intample in Moldova de la plecarea acestuia, care va fi chemat in curand la un mare rol in Iasi. Se a§teapta ca §iAustriecii sä participe laraz- boiu. Turcii vor veni la vreme de iarna §i vor calca tara In picioare ; cu toate cà e acuma un Domn cu sentimente cre§tine §i cruptor, dar el nu va putea sa ocroteasca pe locuitori. Vazan- du-se inaintea puterilor imparate§ti unite nu se vor rasbuna oare Turcii distrugand totul? Se cere, formal, ca o oasle creflind sá pdlrundd « prin doud-lrei locuri » penlru a ocupa Moldova.

1 Ibid., p. 258. Multe alte acte din 1788, fárd data de lurid, privitoare la mdsurile de rdzboiu luate in Tara-Romaneasca la 1788. 2 Scrisoare catre Internuntiu; Nistor, o. c., p. 293, no. ccioa Care agentul von Metzburg; ibid., pp. 299-300, no. mom (Iulie). 3 Ibid., p. 307 §i urm. 4 Ibid., p. 308. Se ardta impovdrat de sarcini, atunci când pentru a cruta pe locuitori n'a cules nici dajdile, nici vama (?); ibid., p. 309. De Rusi, dupa experientele trecute, Ii e teamd. El dd. §tiri militare; ibid., p. 313. Instructil In cifrd ale lui Kaunitz; ibid., pp. 320-1, no. cci,xxviii. 5 V. §i Kopitar, Kleine Schriften, I, pp. 91-2. E vorba acolo §i de negustori moldoveni la Timi§oara.

~~I .jr------rIP 1: pt,11" I :11144 , '4":;4'.'"Cr'''' 411v :)'71 t~~

~~,/ oolOo ,_ttr*C116L4.., 4.1 24f. 110 oiit v IL '4." I 4 Alexandru Ipsilanti. g Moldovei, 1786-1788. PregAtirea rAzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 45~~

1 se rgspunse farg zabava ca « punctul vremii pentru isbavirea noastra se socoteste a fi aproape », din partea « acestor doug atat de mari si Inalte Putint,i unite si ridicate spre isbavirea neamului cre§tinesc ». Cum de fapt apgrusera In anume pgrti catanele, Mitropolitul anunta pregnirile turcesti §i tatgresti contra lor. Se arata ea au si Inceput Invinuirile ca tam, care nu mai poate razbi cu Indestularea Turco-Tatarilor, e haing. Mitropolitul crede ca poate vorbi deci, In cererea de ajutare prin ocupatie, si In numele boierilor si al Domnului chiar: « at:0,a noi toti ai tagmii boeresti si dreggtoresti, cum si Insu§i Domnul nostru, ne-am pierdut cumpgtul si am rgmas ca niste uimiti, privind mai Inainte si asteptand pe toata zioa cea vrednica de jale ob0easca primejdie ce ni s'au pornit asupra ». Se amintqte ce jaf au facut Turcii In Moreia §i starea In care au ajuns si tgrile romane§ti In ultimul rgzboiu. Moldovenii se \rad acum siliti, Incheie a doua scrisoare a lui Leon Gheuca, sa ajute si ca ostasi In rgzboiul pe care ei Il considera ca pierdut 1. Dar, in acelasi moment, adresandu-se catre ispravnicul de Bacau, unul din punctele pgtrunderii austriece, Domnul Sicere sg cheme pe locuitori Intru apararea Varii: «Indata sa se arte cu protimie, apucand arme toti »2. Cum se vede, Mitropolitul lucra pe sama sa. Nu era nicio leggtura cu Viena. Nume boieresti nu apar In aceste d'intgiu manifestgri pentru stgpanirea crestina. Si, de altfel, o lume care era deprinsa a se gandi la autonomie, la independenta chiar,statea nehotarItà Inaintea acestei Indoite patrunderi militare, ruseasca§i.austriaca, nestiind,In ignorarea Invo- ielii secrete, catre care din doua ar putea sa se Indrepte. Si aceasta sovaire va continua §i dupg ce, cum se va vedea, Ipsilanti aruncase acuma zarul, imitand atitudinea lui Gri- gore Ghica din 1769, ca prisonier de bung voie, farg s'a Inte- leaga ca prin aceasta a rupt legatura cu Turcii, cari se pot Intoarce.

~~1 M. Kogalniceanu, Arch. Rom., I, pp. 292-8 (dupa copiile din Archivele vienese la a D. A. S. », care nu poate fi decat Dimitrie Sturdza). ' Ibid., pp. 299-300.~~

~~46 Problema libertalii române§ti Inaintea Europei~~

Atitudinea lui Ipsilanti §i a lui Leon Gheuca la inceputul primului an de razboiu se explica prin ce se petrecuse in 1787. Se ceruse fdrilor romdnq1i sd facet' ele rdzboiul, &Ind f iecare 3.000 de oameni cari sd colaboreze cu Pafii ce se vor Irimele, aiurea e vorba de 6.000 de Arnauti ; se cerusera ca ostateci rudele, femei §i. copii, ale unora din boieri 1. De fapt, cei « 12.000 » de Turci ai« ba-bogului » Ceairoglu, trime§i in Moldova, erau ni§te nedisciplinati,cari,ridicandu-se contra capeteniei, incepura sa jaluiasca tara, incredintatà apararii lor 2.Se zvonia chiar, in Decembre al acestui an, ea, atunci cand ace§ti rebeli, trecand prin Iasi, se apucara de aceia§i isprava, Mitropolitul ar fi sunat clopotele, ceia ce se poate , §i s'ar fi ucis « un mare numar de Turci, puindu-se pe fuga restul acestor trupe »; ba se socotia la« 15.000 » numarul mortilor de furia unei populatii, care, in adevar, era in stare sd se mi§te 3. In realitate, impr4tierea Orli de frica o§tilor turce§ti se ade- vere§te printr'o in§tiintare oficiald &are « mazilii, rupta§ii§i. preotii i diiaconii, vorniceii §i Cara toti lacuitorii de la Tanutul Dorohoiului »,aratandu-li Ca n'au a se teme de nimic §i ce li s'a spus sant numai ni§te « vorbe rasuflate », caci comandantii otomani au « poronci cu mare stra§nicie », prin firmane,« de a nu pricinui nimarui c6 mai mica asuprealai suparare », §i Domnul avand toata grija sa se crute tara. Boierii de frunte dau cu juramant aceste asigurari, mai mult sau mai putin sincere : « de ar fi vre o primejdiia ca aceia, noi insu§i, dupa datoriia ce avem pentru patriia noastra, v'am da de §tiri §i am puni la cali ca sa ne pazim §i pe noi §i pe voi4». Un numar de boieri, intre cari batranul Razu, un Alexandru Bal§, un Matei Can- tacuzino, multamesc, din locul de momentana retragere, Mitro- politului ca i-a asigurat in ceia ce prive§te « grija ce s'au intamplat » §i care « au fost Meg vatamare nimanue »; ei insa, pribegii de la Hele§tieni, aflasera altfel : numai « potop », §i fugarii din jurul Ia§ului vorbisera ca au plecat « de huetul tunurilor §i purilor

1 lorga, Acte si fragm., II, p.222, n-le 1-2. V. §i ibid., p. 224, no. 2. 2 Ibid., p. 226, no. 2. 3 Ibid., p. 227, no. 1. 3 Iorga, Ceva despre ocupaliunea austriacci in anii 1789-1791,in Mern- Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIII, pp. 249-50, no. H (25 Octombre st. v. 1787)._

Preggirea rAzboiului rnso-austriac contra Imperiului otoman 47 ce sa auzie ». Rechemati de Domn prin ordinul adus de un om anume, boierii se scusa pentru parasirea lui inteun moment de panica 1. In Februar 1788, and mitropolitul Moldovei cerea ocupatia asi- guratoare, aparea si manifestul turcesc contra Curtii din Viena, amintindu-i-se toate concesiile de care se bucurase, intrealtele cedarea Bucovinei, dupa ce in Ong pace teritoriul fusese luat in starânire militareste, 0 ingaduirea consulilor In Principate, de 0 nimic In tratate nu cerea o asemenea toleranta 2. Dar, tot In Februar al noului an, mitropolitul Grigorie, si ceilalti doi ierarhi munteni venisera, cu Ienachita Vacarescu, la von Metzburg, ca sa-i spuieca, daca Incepe razboiul dintre Turci si Rusi, cel cu Austriecii nu fusese declarat , Impd- ralul set' facet' a li se ocupa fara sau set afle vre-un mifloc pentra ca sd n' o calce nici Rwii, nici Turcii: cu totul aka dispositie despiritdeck, Inaintede experienta ultimului razboiu 3/ Vacarescu amintia ea' Inca din 1782 a cerut voie lui Kaunitz ca in momente grele sa se poata adresa la dAnsul. El declara, f i in numele luturor boierilor, afard de « doi, trei *,cei« doresc loli sei aibd ca domn pe acela pe care Crealorul insufi pare cd li I-a menil prin silualia geograficd *. Episcopul de Buzau, care avea sa fie, cum vom mai vedea Indata, mitropolit, era conducatorul, nitre clerici, ai acestei orientari care Austria 4. Dar, cu Mitropo- litul in frunte, cler si boieri fura siliti a declara ea raman credinciosi Portii 5. Când se vazu ca se ieau la hotarul austriac masuri militare, Banul Ghica indreizni sei-i spuie Domnului di e o mlisurd grgilli, cu Austria fiind pace, dar 10 auzi, pentru el si pentru boieri, pentru cei de la Agentie cele mai grele cuvinte,

1 Ibid., pp. 250-1, no. In (13 Novembre st. v.). V., pentru frica Domnului, Nistor,o.c., pp. 343-4 (si pentru fiul ostatec ; celdlalt murise). Cf. raportul lui Metzburg, ibid., pp. 355-9, no. ccxcvni (hazlii detalii despre purtarea Ienicerilor in Iasi). Secretarul Chevalier fuge ;ibid., p. 362. 1 Iorga, Acte f i fragm., II, pp. 229-30; Odobescu si Tocilescu, o. c.,II, pp. 50-1. 3 Iorga, Ocupatia austriacd, p.249, no. 1 ; Nistor, o. c., p. 337, no. ca.xxxvn. 1 Ibid. MAsurile dela Campulung, ibid., pp. 327-8. 3 Ibid., p. 325. Maisurile de stare de asediu ale lui Mavrogheni ;ibid., p. 326 si urm.

48 Problema libertãtii române0i inaintea Europei §i se numi un comandant al trupelor de la hotar. I se porunci sa stranga In Oltenia partea lui de oaste 1. Brancoveanu, considerat ca suspect, fu chemat la Curte ca sa iscaleasca o de- claratie, pe care o refusa 2 Vacarescu ceru sa se retraga si fu Inlocuit cu Logoratul Cornescu 3. Cand, In aceste momente de crisa, mitropolitul Grigorie se stanse, prelatul Intelept si Incercat pe care si Raicevich Il socotia omul cel mai de isprava din tara 4, Mavrogheni recomanda Ecumenicului recunoasterea ca urma§ In Scaunul metropolitan a lui Cozma, tovarasul celui disparut si al lui Filaret de Ramnic in lupta pentru capatarea drepturilor poporului românesc 5.

Nici Rusii, nici Austriecii, despre cari se spunea Ca merg spre Hotin 8, nu se grabiau &à Inceapa o camp anie serioasà. Se afla la Constantinopol ca Incercarile celor de-ai doilea de a lntra prin Oltenia si pe la Câmpulung au fost raspinse de singure fortele locale alcatuite de Mavrogheni 7. Proclamatiile Imparatului Iosif nu prindeau, si Domnul muntean raspundea prin altele, In care punea « crestinatatea » sa In fata « Nemtilor », cari nu-s « crestini »,si arata puterea militara a Sultanului §i a ostii sale Insesi In fata acelora cari cad ca frunzele la parnant 8 Inaugurand un nou sistem pentru a se asigura de boierii cari ar voi sa ajute pe Austrieci, el v a exila pe §apte dintre dansii 9. Tratranul Filipescu, cuprins In aceasta masura,fu suit pe un

1 Ibid., p. 329. 2 Ibid., pp. 330-1. 5 Ibid., p. 332, no. ccLx.xxIv. Explicatii date agentului pentru concen- trarea de oaste la hotar prin secretarul Manolachi Persianos ; ibid., pp. 333-4, no. cooconr. 0 comisiune pentru provisii, cu Brâncoveanu, un Moruzi, un Racovip *i Camamul Constantin; ibid., p. 335. ' Ibid., p. 280. 5 Ibid. Cozma i boierii refusarà sd primeasa pe egumenul grec de la Sf. Ioan ca episcop de BuzAti; ibid., p. 348. 6Iorga, Acte gi fragm., II, p. 230, no. 3. 7 Ibid., pp. 231-2. Traducere germanä In Nistor, o. c., pp. 396-7, no. ccocvm. Se fagaduia -tapa cui Imparte manifestul austriac *i boieria cui II prinde. 9 Iorga, Acte gi fragm. II, p.232, no. 1. Ostatece femei; Nistor, o. c., p. 338.

~~627t1.7ger itriltiveledvz Grye/ig port _LAS' Y z,amiKrhr/7;4 ir.~~

~~PSILANDY Lrgt -On 101011~~

~~ti'41V -rk 1-11:44 "--~~

~~a`41.,e:°-~~

Wen 1,nfult,' 178P. a 22, ekwrk .132 77/ zrikk aia*77;1 ayea ck/2.41/t712 ...121077* : : 1-1 .15 21th a Z.P.16717/ k4/...Le7/2/a ._57evalityeri .e...1 cEathiazp dwirXiiiy.fiezt ii Iarly,ward. aAv. wrkieny z-e/ia,:qyz !,..,...,+ ',., d flitcht,11...,1;;;;6-.../Loh Zw/ad.. .. ed9ic./Firnweaina,,,Cwi..A;;Z:re7,114717/ IA7r;befrt,zrzi"4.1w.ti:./17:17Z9,74:2 7.1/7.47 .. . 61/14..(21, Cr!...en/lt hZg/ dal.341:;MiWZA7.1r7e

~~Fig. 8. Prinderea de Austrieci a lui Alexandru Ipsilantij (dup6. un album).~~

~~PregAtirea rdzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 49~~

-vas §i expediat 1,§i se aflä ea Brancoveanu a fost dus la Vidin 2 Intre cheza§ii « internati » mai erau Ienachi Moruzi, Searlat §i Constantin Ghica, Dumitra§cu Racovita, Manolachi Cretulescu, Dumitrachi Falcoianu, Vornicul Greceanu, Grecii Tudorachi IulianO §i Fad ara, la urma chiar §i Vacarescu 3. Dar, in acela§ timp se ingaduia tipografiei lui Lazaru sa pu- Nice, nu numai epopeia ispravilor domne§ti de Marele Caminar Manolachi Persianos,ci§i traducerea cartii generalului rus Baur, aparuta in limba francesa in 1778 in legaturä cu ocupatia ruseasca 4.

Dictatura salbateca a lui Mavrogheni, care nu respecta §i nu cruta nimic, opri astf el mice manifestatie boiereasca la Munteni, dintre cari nimeni nu arata aplecare &are Ru§ii total compro- mi§i prin neindeplinirea vechilor fagaduieli §i purtarile atat -de arogante ale consulilor, cari nu crutasera nicio jignire §i, in ce prive§te pe La§carev, care se pregatia sa se intoarca in àrile pe care le acoperise cu brutalul sau despret, nicio injurie. In Moldova insa Mitropolitul, represintant al celor mai multi boieri ceilalti, vechi credincio§i ai Turcilor ori asociatd de pe -vremuri ai Ru§ilor, despre caH se credea cà ar fi saduca pe « fugarul » Alexandru Mavrocordat 5,nefacandu-se simtiti lucrau§i maideparte,inlegaturacu Metzburg§iin deplinaintelegerecuDomnulinsu§i,care-§iluase hotarirea.La inceputulluiMart,Ipsilanticerea nu numai sà se ocupe tara, dar sa fie chiar prins 6 Atunci printul de Coburgcrezuea'trebuiesa ordonegeneraluluiFabris a Inainta de la Oituz la Back' §i de a face ca deta§amente sa apara la Neamt, la Dorohoiu §.1la Herta, Vara a merge insa

Ibid., p. 386, no. ccoc; p. 410. 2 Ibid., p. 446. Pentru boierii de la Nicopol, i Iorga, Doc. grecevi, II, p. 408 si urm. Ipsilanti mai spunea cd episcopul de Ramnic e arestat, cu hainele pe el pecetluite ;ibid., p. 447. 3 Cf. Istoria lui, in Papiu, 1.c., pp. 294-5. 4 Bianui Hodos, 1.c., pp. 332-3,n-le 531-2. Cf. M. de Dour, Me- mzoires historiqueset géographiques sur la Valachie, Frankfurt-Lipsca 1778. 5 Iorga, Doc. grecesti, III, pp. 291-2, no. ccv. 4 Nistor,1.c., p. 400.

~~50 Problema libertgtii române§ti Inaintea Europei~~

prea departe 1. A1ii veniau pe la Liteni, pe la Baia. In cealalt5 Ora, alte trupe se Infatisau la Câmpina, la Cozia, si se vorbia de capitanii de Arnauti cari ar fi oferit sa-1 dea prins pe Ma- vrogheni 2. Dar pregrairea ostilor imperiale era asa deslaba, Inca, la vestea, adusa de spionievrei,Ca Tatariiclauin Cer- nauti, orasul fu cuprins de panica 3. Deocamdata boierii isi treceau doar vitele in Bucovina pentru folosul armatei imperiale 4. tiri militare veniau continuu de la Mitropolit 9. Dar Domnul astepta mai mult decal aceasta timida pipaire de hotare. Prin secretarul sau frances, Mazeret, el intreba de- ce nu se iea Hotinul, de ce se promit prin manifest lucruri ce nu se indeplinesc si se tulbura lumea ;el ajungea sa doreasca revenirea la pace 6. De fapt se astepta ca Rusii sa poarte greul, dar, in ciuda f5gaduielilor Imparatesei, care prin manifestul ei din acest an cauta sà trezeasca sperantele de la 1769, fagaduind aparitia imediata a trupelor ei supt comanda celui odinioard asa de popular Rumientov si a lui Patiomchin, comandantii otirii adunate la Chiev zabovira 'Ana tArziu in vara inceputul campaniei 7. Totusi Inca In Mart, dupa intelegerea cu Ipsilanti, soldatii lui Coburg inaintau pAna la Botosani 8, dar se oprirà acolo, colaboratia ruseasca, in sMrsit fagaduità, zabovind 9. Numai când comandantul In Moldova, Ibrahim-Pasa, incepu sa se retraga spre Ismail, thrind cu dânsuli pe Ipsilanti, Austriecii colonelului Fabris putura sa « prinda », la Galata, pe Domn cu tei din jurul lui 1°. Mitropolituli boierii iesira indata inaintea acelora In cari vedeau pe mult asteptatii liberatori. Arnautii

7 Ibid. Turcii s'ar fi oprit la Romani ar fi ars Focpnii; ibid., p. 401. 2 Ibid., p. 403. 3 Ibid., p. 403, no. ccoom. 4 P. 405. 5 Ibid., p. 406i urm. o P. '105, no. ccoocnr. 7 Ibid., p. 407, no. cccxxvII; pp. 424-5, no. cm000rm. 8 Pp. 408-10, no. cccxxvIII; p. 415. 0 scrisoare a mitropolitului; ibid., pp. 416 7, no. cmoom. Alta; ibid., pp. 421-2, no. cccluoon. o Ibid., p. 427. 10 Ibid., p. 432, no. cccicur.

~~ccAiz,rfe 2e..P anz rolhen. Our-vier cd,cyls,zzc_fi`etrn41gen. tgi67.:8.~~

~~Of ".~~

~~. AA...,~~

~~.7" eibriz Ittayrril 411'~~

~~(-249t1 n . s .serad.~~

acil-Ori&koo, aril 9.1 d9 (2,m2;= at,,Vliri,,aintz5Ni-ha'iint attal cuni9ZiyaE74., 3411 -diesefiv fart den c79CV1-teffertPara,aly-,i_gyat,arid/alb 01.atia.na- 4-b,..74;rz..yr.fahy:/zn'oraen. R*ixvginken. ime'rfraen.Par iz isis7(lykr,7664.1/*Thwiocaa: ciwpstiler mann, 6,-trani,91? 9r1en.aer' minden,nd 47)c9.11;.,1ronAvMienaimOzen. (1,4'274 .1 i7813. ,5 eZ-77 Aver've .9"0,57.;,,,,. am ea .477/turnzeraiir M.

~~Fig. 9. Luptá din irizboiul austro-turc (1788-1789) (dintr'un album).~~

Pregatirea rkboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 51 se predara si clopotele bisericilor sunara. Rugandu-se ca trupa sa nu fie retrasà, capetenia bisericeasca a despart,irii Moldovenilor de Turci anunta &à in curdnd o depuialie a larii, un episcop V islierul Maki Caniacuzino, vor veni cu cererile din parka ei, care nu inielegea deci set' fie lralaiel ca un leriloriu oarecarel. Forte le austriece erau insa atat de slabe, Inca Coburg, raspunzand mitropolitului, cerea sa li se adauge, in patrusprezece zile, o oaste locald de macar 6.000 de oameni, bine inarmati si supusi chezasiei boierilor ;pe langa acest prim contingent si altele ar trebui necontenit sa se adune, intretinerea tuturora cazand in sarcina tarii,sisa se ceara pentru aceasta o contributie anume. Ba Inca vor trebui hranite si catanele imparatesti. Altfel, mantuie aceasta naiva si injositoare misiva, el isi va retrage trupele si-i va lasa pe Moldoveni in sama lui Dumnezeu 2. Altceva deck, In manifestul Imparatului ! Dar, când veni solia boierilor, ea se margeni sa ceara men- tinerea ocupatiei si trimeterea unui delegat austriac cu care sa guverneze tara fara Doran, caci Ipsilanti fu indreptat spre Viena si va fi internat la Briinn 3 ;li se oferi Metzburg insusi 4. Ei isi alesera Divanul carmuitor, si printul de Coburg primi alcatuirea lui 5. In acest timp Mavrogheni putuse sa-si pastreze neatins principatul. Aceasta de si aparusera Inca din Februar catane, amestecate cu « volintiri »,in Oltenia,si Marele Spatar era silit sa se retraga de la Arge§ 6. Cantacuzinii tineri isi amintiau 1 Ibid., p. 433, no. =cull (20 April). 2 Ibid., pp. 440-2, no. cccxLvII. 3 Ibid., pp. 446-7; p. 449, no. cccui. Raportul lui catre Poarta; ibid., pp. 450-2. In Prefata vol. X din colectia Hurmuzaki am reprodus statuia care-1 Infatipaza de-asupra portii casei unde a fost internat, stand cu picioa- rele Incrucipte §i furnanduli ciubucul. Pe atunci o pravalie vienesa care-i presinta portretul pe firma I§i zice: Zum Fiirsten Ipsilanti. In acea Prefata §i alte portrete ale luiIpsilanti. Inca unul In harta Tarii-Române§ti de poetul Rigas. 4 Nistor, 0.c., pp. 443-5. 4 Ibid., pp. 448-9, no. cccu. 6 lorga, Gen. Cantacuzinilor, p. 94. Cf. Vacarescu, In Papiu, /. c., p. 297; Dionisie Eclesiarhul, ibid., pp. 176-7; Iorga, Studii si doc., VIII, p. 105 §i urm.

52 Problema libertatii romfinesti inaintea Europei rolul jucat de familia lor In razboiul precedent, si astfel Spa- tarul Joan si Serdarul Constantin mergeau la Sibiiu pentru a spune generalului Fabris ea puterea militaraa Domnului e ridicula, CA Turcii s'au retras la Ploesti si ea valea Prahovei e deschisa unei invasii 1. Erau fiii lui Raducanu, cazut eroic In rAndurile Rusilor, In batalia de la Comana, si crescuti In scolile militare rusesti ;se Intorsesera In tara, nu de multà vreme, de dorul ei 2.« Nemtii » apareau mai pretutindeni la granità, unde erau manastiri care, ca si cu cincizeci de ani Inainte, puteau fi ocupate si mentinute 3. Dar insularul ajuns Domn al Tilrii-Romanesti era, Inteo vreme cand se pregatiau marii actori ai Revolutiei Francese, un om de atitudini si de parada, care nu se lasa usor intimidat ; sAngele lui de pirat Il Indemna spre aventuri si era poate, la acest Morosini In traducere greceasca, si instincte combative de urmas al vechilor Venetieni. Dupa ce curatise prin exil tara de « haini », necutezAnd sa mearga pAna la decapitarile de odinioara ale unui Voda-Moruzi , el declara razboiul sal] « farma- zonilor » cari erau « Nemtii »si raspunse la manifestele de la Brasov cu alte manifeste, si mai dArze. In ele arata ce inlesniri a avut sieipilnirea olomand care n' a ridical pe Omani romeinesc nicio moscheie, n' a &Veal privilegiile, de care deci auzise f i acesi Domn, cqa de strain, pe cand Rufii, f iaici, f i in Arhipelagul de unde venia Mavrogheni, au afezal un regim de pradd. Se fagaduiau acelora cari vor lua armele pentru Imparatul legiuit scutire de bir si rasplatiri 4. Indata apoi Domnul Mai sa fie pazita granita, pregatind Insusi o navalire In Ardeal. 0 oaste se alcatui din Arnauti, din oamenii alipiti la dregatorii, dar si

1 lorga, Doc. Cant., pp. 309-13, n-le xxxviivm. Cu ei niste boierinasi. Lupoianu si un vdtaf. Detasamentul imperial rdmase in mandstirea Sinaia; ibid.; cf. si Iorga, Ocupalia austriacd: un Câmpineanu; pp. 212-3. 3 Cf. vdnzarea averii lui Dinu Cantacuzino, « fugar in Tara Nemteasca », Iorga, Doc. greceVi, III, p. 381, no. cci,xx; pentru alt Cantacuzino, Nicolae, silit a se inscrie la Ieniceri, Bdlcescu, in Mag. 1st., I, p. 132. 3 Dionisie Eclesiarhul, p. 173. 4 Urechid, Istoria Romdnilcr, ser. 1786-800, III, pp. 107 si urm., 130 si urm.; Blancard, o. c., I, pp. 668-9.

~~```.- " - 1:44-571~~

".0, %. a TN Woo N. Cs.1444H01,71:q.11,,:' 1.Itt- rit , \ I 11*

2,14 4& f011014 r. `ii 4 , '..r'...4, ca.k,-- -_- We 0.- 4,------...... ___4, .=._.), 7QrzI Cief:21,77`L',:112/1.a://1'.4.-4U/..r.Aei.,7//zis.,,,(49RA.271.8:9 may?,t...7,..:16 dti, tyfi2...e::with..- :Balt n A,rrnaa, ;,h, ,Rittmee'reer'-1.-..',...u. 14,14. 27.27wirakyl _th-e:42/7/...R.,wjale .4.72 //:;,,,,,,, ./,,,;12zer.64/4-, wite -Raja oeiya,..44 nrit n.-/rc-1,41.;-.einem .11erriarie,zar4/.(neyi-r-t-;:etz:lgirWen ..'.7:Maten7.211/72,`,a44 eine 1 bernidedd e f-z-%-nz 2:,&"-nnir.,,29Vv-I, erna ,sanc..n4enter-gew-d--n . _ _ .- Fig. 10. Luptä din rkboiul austro-turc (1788-1789) (dintr'un album).

Pregatirea rdzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 53 din Bulgari, din Turci In solda lui 1 si, ca pe vremea lui Constantin Mavrocordat, din tanara boierime, care era Insa gata sa treaca la dusman. Se scormoni setea de aventuri a oamenilor din bresle, si un boierina§ de tara, Pitarul Hristachi, intrebuinta mijloacele acelei muse populare de mahala careInlocuise vechea balada eroica, pentru a canta ispravile ce aveau &à fie Indeplinite 2. In adevar, se scoasera cataneleinfiltratelaValenii-de- Munte ca si la Rucar 3, la Caineni 4, la Targul-Ji iului si la Cozia 3, trimetandu-se si intariri la Graiova 8.In schimb,« Nemti »§i « volintiri »se coborau la Ramnic, la Topliceni (Maiu) 7,pe cand Mavrogheni facu sa treaca ostasii sai pe valea Teleaje- nului la Sant, In drumul spre Brasov 8, si alte ciocniri se pro- duceau contra Austriecilor in tinutul Bacaului, pe laGro- zesti 9. Incadin Mart oproclamatiecatrelocuitorii de toate treptele din partile Brasovului li facea cunoscut ca. Voda va patrunde In tara lor §i ca ei ar face mai bine sei se supuie Tarii- Roindnefli, de la care, maica lor, au lost desfeicuti, contra drep- leitii, cu sila, Indatorindu-se a li pastra toate privilegiile de care se bucura, prin acte scrise§i cu avantagii materiale noi Altfel, Inteun stil ca odinioara al lui Petru Rares, ei erau ame-

2 Lista completd a Turcilor pldtiti de Domnie, Iorga, Doc. grecesti, III, p. 314 si urm. V. socoteli exagerate s'i ardtarea steagurilor cu chipuri de sfinIi, in Dionisie Eclesiarhul, 1. c., p. 173. 3 Ed. In Buciumul pe an. 1863 si ino Biblioteca pentru to:4i * de d. Gh. Adamescu. 3 La Constantinopol se anunp o victorie a lui Mavrogheni acolo; Iorga, Doc. grecesti, III, p. 305, no. ccxvm. 4 Ibid., p. 307, no. ccxix. 5 Ibid., pp. 341-2, 345-7, n-le ccxxxIIIIv. 6 Izvoarele citate. Pentru paza cu Turci la Cozia, Iorga, Doc. grecesti, III, pp. 279-80, no. cxcIv. Evacudri de la Arges; ibid., pp. 303-4, no. ccxvI. 7 Ibid., p. 360. 8 V .ibid., p. 371, no. ca.x. 9 Ibid.,p.365,no. ccuv; Intraducerefrancesd la Blancard, Les Mavroyéni, pp. 347-9. " Se credea la Constantinopol cd s'au si produs turburdri in Ardeal; lorga, Acte fi fragm., II, p. 244, no. 4.

54 Problema libertdtii române§ti inaintea Europei nintati cu varsari de sange, luari In robie §i parjoll. Nu se face Insei nicio deosebire "intre Románi f i intre ceilalfi: acfiunea care se anunfa pe acest Ion era numai un act din campania pe care Mauroghenio intreprindea, caunul dincomandanfii ostilor « impeirdlefli >>. Mai insemnatä deck, aceasta proclamatie e faptul ca Inca din Octombre 1788 Mavrogheni putea scrie « tuturor lacuitorilor de la satele ce se numesc Sacelele: Tarlungenii, Zazenii (din Zizin), Purcarenii, Podila (Budila), Prejmile (Prejmerul §i Harmanul » Ca a primit la Valenii-de-Munte pe solii lor catre « serascherii o§tilor sale, prin care au cerut sa se faca §iei raiele »,« supt stapanirea Domniei Mele ».Ofera oricui se va supune loc in oaste 0 pamânt in satele de spre Dunare, intre care §i Zimnicea 2. El insu0, de si-si golise Curtea de mobile §iii tinea calul impodobit §i, se spunea, «boierit », inteun grajd langa odaile sale de locuinta 3, comanda trupe de o alcatuire foarte amestecata, in care, cu toate steagurile cu sfinti, erau atat de multi Turci pe langa ceilalti, de o purtare foarte rea, cari se aflau supt §efii lor proprii 4. In aceasta stare a lucrurilor, succesele de hotar ale lui Ma- vrogheni exercitand o influenta asupra Turcilor, ei renuntara la ideia de a sprijini pe Domnul numit in locul lui Ipsilanti, cu toate falsele §i naivele lui desvinovatiri 5, Manoli Giani-Roset 6, 0 Hanul il recomanda locuitorilor 7 , ise incredinfeii

1 Urechid, Istoria Romdnilor, se-. 1786-800, III, pp 200-1. 2 Mih. Popescu, in revista Tara Bdrsei, IX, pp. 248-9. 3 Asigurarea hii Metzburg, in Nistor, 1.c. Cf. Iorga, Acte Si fragm., II. pp. 231-2, 240, no. 2. Pentru Austrieci la TArgul-Ocnei, ibid., p. 232, no. 2. 4 Ibid., p. 376i urm. 5 Pentru arestarea fiului Constantin §i a ginerelui Alexandru Manu, v. Blancard, o. c.,I, p. 365. ° V. §i alte izvoare, ibid., pp. 369-70. Acesta era Domnul numit de la Poartd ; serascherul Iusuf-Pa§a voia insd de la inceput pe Mavrogheni. 7 Ibid., p. 386. Scrisoarea episcopului de 1h4i, Iacov ; Urechid, /. c., p. 173. Cf. lorga, Doc. grecesti,III, p. 367. Mavrogheni declard neted cd nu-1 poate ajuta pe Giani sà se a§eze in Scaun. V. §i Nistor, /.c., pp. 461-2, no. cccxxxIx. Abia la 11 Iunie Manole-Vodd era la Dunare ;ibid., p. 373. no.ccLxI V. in-1 urmAtor.Cf.Atanase Comnen Ipsilanti, /.c., i

~~Pregdtirea razboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 55~~

Moldova lui Nicolae-Vodei, care dovedise cil poale set se luple ' :el ea' - pata si mosiile confiscate ale prisonierului Domn 2.Inca Inainte de aceasta numire, care realisa unirea inililarei a celor cloud fari in limpul reizboiului, §i de Intarirea biruitorului ca Domn pe viata si,s'a spus, si cu dreptul de mostenire, Mavrogheni se adresase, prin Inca o proclamatie, catre Moldovenii din toate categoriile, tratându-i de oi fdra pastor siasigurându-i de parinteasca sa grijà si mila. A trimes pe ostasii sai la Focsani §i va veni si insusi sa iea In primire aceastalaltà Ora a Impara- tului sau. E gata a primi In Tara-Româneasca pe cei ce fug Inaintea dusmanilor, dar ei se pot duce, pentru un tot asa de sigur adapost, si la Turcii din Braila3. Se unirà cu dânsul si unele elemente moldovenesti, ca acelea comandate de un Dimitrie Sprinceana, si oastea de recuperare a Moldovei putu sa Inainteze astfel 'Ana' la Vasluiu 4. Rusii nu se puneau In miscare 5, dar Tatarii, cari se aflau pe la Husi, gasira cu cale sa se retraga In chiar acest moment de ofensiva. ialti Moldoveni, ai capitanului Vit,u, se adaugiau laacesti auxiliari locali, si Mavrogheni putea sa numeasca un ispravnic al sau la Tecuciu 6 0 incercare austriaca de a raspinge pe navalitori nu izbutise la Odobesti 7.In acelasi timp un alt Moldovean, Atanasie « Gureschi », pe care Rusii voisera Inainte de razboiu sag aseze consul la Chilia si care din Bucuresti tre-

Nistor, o. c., p. 482, no. cccLx.xvI (manifestul lui de amnistie ; sora lui fugise in Bucovina). V. si Iorga, Doc. grecegi, III, p. 409, no. ccom. 1 Deere tul la Blancard, o. c., I, p. 379. 2 Urechid, /.c., pp. 170-1. 3 Altd scrisoarealuiIacov catre el;Nistor,/.c.,pp. 483-4,no. CCCLXXVIII. 4 Urechid, 1.c., p. 179 si urm. 5 lorga, Acte si fragm., II, la acesta data. 6 Urechid, /.c., p. 170. 7 Ibid. Cf. rapoarte englese din Constantinopol la Blancard, L c., pp. 276-7. Pentru luptele din regiunea Focsanilor si amãnuntitul raport austriac, In Nistor, /. c., pp. 461-2, no. cccioc. V. si ibid., pp. 463-4, no. ccumr: Austriecii anuntd succese. Cf. si ibid., pp. 466-8, no. ccuouv. Fabris fu fácut general pentru izbanda sa, cum fusese fdcut Domn pe viatd , pentru isprdvile sale, Mavrogheni. Pdrtile ocupate de Austrieci ;ibid., p. 469, no. cccLxvI. Dar retragerea colonelului Horváth de la Ocna; ibid., p. 476, no. cccloom.

56 Problema 1ibertatii romanesti Inaintea Europei cuse in krdeal, se punea in fruntea unor Arnautii « volintiri o- ru0 §i anunta prin Inca o proclamatie o altà mântuire conatio- nalilor sal 1. El se declara gata sa lucreze la Iai cu Divanul primit de Austrieci §i sfatuit de Metzburg 2. Avea acuma rang de colonel in Wile, Inca tot in zabava, ale Imparatesei §i cerea in acela§i timp cu administratia tarii voia de a inrola « volintiri:»; anunta, de la Mohilau, apropiata sosire a lui Rumientov cu Loath oastea, adaugind ca nu §tie nimic de presenta Austriecilor 3. Kaunitz ingaduia actiunea ofiterului rus numai in partile dirt Moldova ce ar fi ocupate de ai lui 4. Intr'un sens§i In altul, tara ins4i arata Ca poate sa se mi§te. Catre sfar§itul lui Iunie abia trupele ruse§ti ale generalului Elmpt aparura la Soroca, alte doua corpuri având sa treaca granita pe aiurea 5. In loc de a se vedea insa ace§ti aliati, Fabris trebui sa se- retraga inaintea Tatarilor, §i trupe turco-tatare§ti intrara la Iai in prima jurnatate a lui Iulie, peal:land. 0 concentrare a fortelor otomane se produsese, carora Austriecii nu crezusera cà li-ar putea resista, ei Cali erau prin§i §iin Bosnia§i vor fi peste putin atacati§i batuti in Banatul Timiparei. « Mo'dova va fi pierduta », scria, ingrozit, Metzburg, « §i Buco- vina chiar e in cea mai mare primejdie 6 ». La 6 Julie Rumientov treceaInsfAr§itNistrul,dupd ceincapacilaiea milliard a Ausiriecilor era pe deplin dovedild 7. In acela0 timp se anunta §i infrângerea in apele Mdrii Negre a flotei otomane de catre cea ruseasca. Generalul Splény inlocui atunci pe Fabris, cel prea rapede- inaintat 8. El inainta greu in tara acum bejenita 6, pe când, la Ia§i, Manole-Voda scrise mitropolitului §i boierilor cari se-

1 Ibid., p. 471, no. CCCLXVII. 2 Ibid., p. 473. 3 Ibid. 4 Ibid., p. 474, no. cccioux. Pentru cei cativa voluntari moldoveni la Austrieci, ibid., p. 475. ' Ibid., p. 476, no. ccclooa. 8 Ibid., p. 479. 7 Ibid. 8 Ibid., p. 480, no. cccioocv. 9 Ibid., p. 484, no. cccL3oux.

~~A738. (1:1,41 I79 anz.B07412 Ulgere0171.?°41 exPAr4Arrsten..E;Atnlo4e an.City..zioy~~

~~tt.,..V.,1 t. .. . 1:t%*-:.v,..4:,i,v..* ttw-... ,e-tie, &,/. E'Z' Ott /t t t tE4 t,e'qx,-9 Iof. e .011G_.-..,-;'-2irt4j,~~

11, , t' 21,Ell.:10 tie-4 tt 712,2 :41 2:V1,u:it:lee .1.111.nte,11, .A.tzuzz.:arie azvallen.Iva1,1zfier Jer.rrien C ,Pr.*e.nlen.nuiIntjneereekivtzt warrtirmt.' de..Caeteenarit litirt-ti.D.L1r,a;rniszvender..W.41,7en aniffotan.tr.Pa.,,c-Lkr.AATM,.12,1iiia'14.1444.ileole IZe., ihaFif fe.e.leeiler 41.nd Totrrivz4leer;nattr unter.dniVrol..y d4r.X.1;;;"rBonlz uinaaniel clen-Nvila:ylee;:4 iv:fed pJm h.lberizi .relilagen.Avi'lfenddok. a11 04.7z Al/FIAT damn...i.gifich ANkt:61.66-Kvatti. e,2.7a; nen Zadeladeneki;renalielvvven nd iOO)'krdia' urden e.,14e.raet. . ...i

~~Fig. H. Luptd din rraboiul austro-turc (17881789) Lupta de la pasul Buzáului (dintr'un album).~~

Pregdtirea rdzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 67 refugiasera In Bucovina ca i-a iertat sise pot Into arce 1 El. pomenia ca boieri cu cari ar intelege sa lucreze: pe Stefan, Nicolae, Gheorghe, Scarlat Sturdza, Ioan, Matei si Gheorghe Cantacuzino, Constantin si Ilie Catargiu, Gheorghe Cantacuzino Pascanul,IancuRazu,Dracachi Daponte, Lascar Roset, Gheorghe Bals 2. Dar Imparatul ordonase, In timp ce Austriecii asediau Hotinul, ca Iasul sa fie lasat aliatilor sai 3. La inceputul lui Septembre, dupà lupta de la Belcesti, langa Harlau, Austriecii recapatara Iasul, dar de partea cealalta inaintau Turci spre aceiasi Capitala 4.i Mdata Splény dadea sa se- retraga, provocand mirarea si indignarea comandantului rus, care, de si daduse un manifest prin care instiinta pe Moldo- veni ca n'au de primit ordine deck, de la dansul 5, se plangea ca e lasat acuma singur cu asa de put.inele trupe de care dispune, dupa ce s'a cerut atat de staruitor desfacerea lui din grosul armatei lui Rumientov 6.Aceasta se indreptatia cu atat mai mult, cu cat, in conducerea stupida a acestui razboiu care nici nu era unul, nu se luase macar Hotinul. Tot odata Elmpt recla- mase numai pentru el dreptul de lucra cu Divanul. De la dansul ar avea sa ceara de aici Mainte Austriecii ce li trebuie, si aceasta numai dupà rosturile tarii 7. Acuma, pe cand Mayrogheni-si celebreaza « triumfurile » de la Sant, in Moldova, cu doi Domni, Manoli f i Nicolae, f i cu douei armale de ocupalie, care, in loc set colaboreze, erau gala scise inca- iere, glasul unui popor cumplil preldal, cu o boierime impreiflialei, nu se mai aude. In curand, Imparatul inlatura din Moldova pe Splény, trimetandu-1 in Ardeal supt ordinele feldmaresalului-locotenent Fabris, si Moldova fu, potrivit cu acest ordin, lasata lui Rumientov. Am 1 Ibid., pp. 484-5, no. citat. 2 Ibid., pp. 494-5, no. cccxci. Cf. n-I precedent. 3 Ibid., p. 485, no. CCCLXXX. Luptd Iângd 1-1Arldu; ibid., pp. 486-7, no. ccci.xxxII Altd ciocnire; ibid., pp. 489-90, no. cccLxxxIAT (August). In acest timp, ai lui Mavrogheni pradau pe la Tabla Butei; ibid., pp. 490-1, no. CCCLXXV. 4 Ibid., p. 497, no. cccxcn. 5 Ibid., pp. 499-500, no. cccxcv. 6 Ibid., in-1 precedent. 7 Ibid.

58 Problema libertatii românesti Inaintea Europei vazut ca Elmpt, invitat sa ocupe Ia§ul, ameninta ca va trece inapoi Nistrul, §i de fapt el avea doar o mica oaste de 4.000 de oameni ; Rumientov insu§i declara ca sau Il rechiama pe Elmpt sau face ca generalul Solticov sa paraseasca asediul Hotinului. Daca, pentru moment, Austriecii ramasera 1, Elmpt intelegea ca situatia Ru§ilor in Moldova sä fie exact aceia0 ca In räzboiul precedent 2 Dar Rusii seinslalard,la cdderea Holinului, ca singurii sldpdni in Iasi, declarand Ca tot ce s'a facut pana atunci de Divan e considerat ca nu13. Spleny pleca deci in jos spre Roman §i Bacau4 §i In curand el se lovi cu Turcii la Agiud3, dar cartierul general al printului de Coburg nu se cobori mai jos de Roman. Acte emanate de la dansul II arata, ajutat de Banul Constantin Ba4, judecand ca Domnii de odinioara, In numele « administratiei chesaro-craie§ti in Moldova », titlul fiMd fire§te pe pe- cete In limba germana, pe cand in fruntea judecatilor sta. scris In romane§te: « De la a Ei c. c. Imparateti Marini Divanul Romanului »6. Se vedea limpede ca, printr'o Intelegere intre cele douà Curti, se admisese Imperialilor din Apus sa ocupe, sd stapaneasca §i sa pastreze la pace acea Moldova muntoasä peste care §i in 1716 §i In 1738 ei incercaserä a se face stapani, alipind-o acuma, ca o anexa fireasca, dobandita macar prin lupta, a Bucovinei ca§tigate numai prin usurpare §i conruptie. De la Inceput se lua hotarirea de a nu Intreba Divanul din Ia§i7. Numai In Decembre Rumientov i§i facu in sfar§it Intrarea In Cap itala Moldoveis, uncle nu voise pana atunci sa aiba niciun condominiu, fie el chiar militar 0 provisoriu, cu Austriecii pe cari-i cuno§Lea in de ajuns pentru a-i despretui. In suita lui se

1 Ibid., pp. 500-3, no. cccxcw. Splény aresteaza pe episcopul de Husi; ibid., p. 503. V. si n-1 urmAtor. Metzburg rechema pe boieri; ibid., pp. 506-7. no. cccc. 2 Ibid., pp. 505-6, no. CCOMMI. 3 Ibid., p. 511. 4 Ibid. In Tara-Romaneasca urmeaza ciocnirile la pasuri ; ibid., pp. 516. -519-20, no. ccccx; pp. 526-7, no. ccccxvm. 5 Ibid., p. 518 si urm. ; pp. 520-2, n-le CCCCXI-II. 8 Iorga, Ocupatia austriacii, p. 251, no. 4. 7 Nistor, 1. c., p. 528, no. ccccxx. 8 Ibid., p. 527, no. ccccxIx.

~~, F;. ;`-'42-e:,7.7-~~

c.K.rreir chlharm,;tzel coh,..ha,,..i am ,?.914, j 7 rfe. cirib . okr' ki; ant 4 Aitt e.,:nr,%. ...-=-3'. kpo t . A 4 , , ...,..... et, ,,,,i....ii 1 4- ', 4, VI.. i 4t .....N1,;;:41,t, N., ''!/,4, -'.!14.11*----

~~' : 4:174I 0' : °CTN-1415%-' )7'--. -:. ,t4 24 1.-ir,...-,..-~~

_ J. .01:A.!;' 4, .,' _4"m,4101 *--: .91 ,y,.?.?"..0 . 0...- e,L+Rigi 11>iij .1 et. -dr. t ------«9.... / .... 41 .:--. ....i"- _ -ilf.- ! .1*ITOSCRAMI " W " \IN 1,... litrtt :}PrIn.'N '.. wah7P ...4. ''''.4;-,_ 2.,a.

totreef,e4 -e.76re 4:. .____,,,_.1.1 06. 4 t° * er eill.. fti;frogo -144(*.-.4.1._.. ' -ler:,,:ii- ,,,/ N. cam ij \ '-.,...... >_j_ A 444 06%4 'slar ' '4 At:Avo," - tt.tAtle 44";.;;. 4 "4-: -' 4 t .r;ete_ .74001 414%4 4 I t ...1C7--grrz.iiiczn.8 *Der ,..7. 01;erslen Q..gal mil 4. &taDrt ni.r ei.dode.-c..7-1:"54an-n4.6nap cinfae4,1. iani Den 9Etto crc'erz. ../...'788 zen arid 2.,Inarren. , ..vezzaoi(, ,gegen,,.,..). 52.er wet .3 ..:Cle,.... e:re/z 6,znaget.ars en...0 tor .r. 4 sw ef 41. t.c4D 4..cyclanifscha,rnwarden inae u <71 z i 8 ...m/ / ,:qe,. 472- ppeet-..--0-Zeiven mil .Elt:igraDen, 0.-1-121..c/Ne dirrAxaeder-W. Y `-f Pie stl =,26- V tirkisde cgiuchlaydenase.7.gyAnd:VI Itsri4/:,--17,ficz_z.' i ,7 .:141 /7"e !:?.

~~Fig. 12. Luptá din rAzboiul austro-turc (1788-1789) Lupta dela Botosani (dintr'un album).~~

Pregatirea razboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 59 gasia pentru moment acel spiritual print valon de Ligne, care alasat asupra Ia§ului §i mai ales a femeilor din boierime, purtand acuma costumul occidental, pagini a§a de vioaie §i de pitore§ti 1. Un capitan de Arnagi, Pavel, se risca pAna la Galati 2. A§a se mântui o ridicula campanie a doua mari puteri militare. Afard de ocupalia liniei de la Roman pánd in jos de cu unele slrecurdri doar mai deparle, pdlrunderea in Virile romeingli irebui reluald in primdvara anului urmdlor. Imperialii austrieci, prigi intAiu cu zàbvi degradante, in a§teptarea unei hotaritoare intervegii ruse§ti, de pe urma careia,ca in1774, s'asecere,searataseraincapabilide ofensiva, lásandu-se provoca0 de incursiunile armatei impro- visate a lui Mavrogheni. Apoi, in toamna, acea serioasa initiativa turceasca se produse: Marele Vizir patrunse in Banat, mergand, in partea apuseanA a provinciei, pe linia Palanca, Biserica- Alba' ,Panciova, Var§et ;din partea lor, Turcii de la Vidin, ai Pa§ei Cara-Mustafa, intrara pe la Mehadia spre Caransebe§ siLugoj. Imparatul insu§i, care cautase a li thia calea, va fi eau invins. Toata aceasta regiune fu crud pradata. Pe urma, dupa aceste nea§teptate biruigi, in Oltenia ins'a§i comanda fu luata -de elemente turce§ti directe, supt conducerea ace1uia0 Pa§a invingator. Pe la Porceni, se lua chiar drumul Ardealului, menit aceluia§i jaf pedepsitor, Hategul fiind atins §i frumoasele sate d'imprejur pradate. La Craiova porunciau acuma Turcii, dregatorii lui Mavrogheni avand numai sarcina de a-i hrànii ajuta 3. La granita Moldovei, trecuta de osta§ii munteni, se intariau in Octombre Foc§anii, fa'ra nicio resistenta din partea Austriecilor 4.

Ibid. 2 Ibid., p. 530. 3 Dupd Vacarescu iDionisie Eclesiarhul. Marturia contemporana din Iorga, Studiii doc., VIII, p. 105 si urm. In rostul de caimacami, se vor urma Ionita Papuc, Clucer al doilea, de la Turci,i unul de la Nemti, apoi iar Papuc ; ibid., p. 106, no. 7. Pentru nesiguranta Arnautilor domnesti, Iorga, Ocupatia austriath, p. 218, nota 2. °Iorga, Doc. grecefti, III, p. 397. In n-I ccou mdnastirea din Moldova, care va fi cucerita, trebuie sa fie Sf. Joan din Focpni. Felul cum trata Pap clin Vidin pe oamenii lui Mavrogheni ; p. 405 si urm.

~~60 Problema libertdtii române0i inaintea Europei~~

Sigur de sine,Nicolae-Vodà ura ostilorsta. panului sau drum triumfal si papa la Viena 1! Apgreau emisari austrieci pentru a 1ncerca negocieri pe care Turcii nu le primiau, de oare ce aceia n'aveau recomandatii deck, de la comandantul din Timisoara 2. Mavrogheni tinea In Moldova, la Inceputul anului 1789, un caimacam, Alexandru 3,apoi, In April, un « Ioan, geamalicul a toatsa Moldova » 4. In aceastalaltà Ora, Rumientov asezase ca atotputernic pe cunoscnorul de locuri Lascarev si langà dansul, revenind, dupa deceptia austriaca si despretul fata de usuratecul Domn muntean ce li aduserà Turcii, cah nu se mai intoarserà In aceste pArti, la vechea leggturà cu Rusii, se aflau fruntasii, cari trecu sera pada atunci prin atatea temeri, sperante si incereari, ai boierimii moldovene :Io nip si 8tefanitá Sturdza, Scarlatachi Sturdza, care Invalase In Apus si cAruia-i va reveni mai tarziu, misiunea de reorganisare a scolilor In sens apusean, pan6 cer Inteun tarziu, va avea de la Rusi guvernarea Moldovei rasaritene, devenita o Basarabie a lor, apoi Iordachi si Matei Cantacuzino, acesta din urma prietenul de ieri al Austriecilor, nepotii, din ramura surorii, maritate cu Slugearoglu, « fiul Slugerului », ai lui Grigore Ghica, cel decapitat pentru credintà fata de Rusi, apoi Lascarachi Roset, Costin Catargiu, Iordachi Bals, care avea leg turi cu Bucovina, si alt membru al Divanului lui Metzburg, Depasta 3. Ei vor functiona si panal la sfarsitul anului 1791, dand Varii, In asa de grele Imprejur5ri, liniste si o buna adminis tratie. Cat despre Mano1i-Vod5, retras la Galati, el trecuse la Rusi, Intrecari, dupà ce staluse un timp la sora lui,« 115zoaia 8 »,.

1 Ibid., p. 412, no. coccvn. Pentru dorinta lui de a curati Moldova §i multämirea Turcilor cu dânsul, ibid., pp. 415-6, no. Cul. Selim-Pa§a. din Moldova ii ar'ata aceea§i incredere ;ibid., pp. 417-8, no. cccm. Raportul de la pp. 422-3, no. ccav, in care e vorba de patrunderea lui Mavrogheni spre- lai, e de sigur din zilele cele mai bune ale anului 1788. 2 Ibid., pp. 431-2, no. cccvm. 3 Ibid., pp. 436-7, no. cccxv. 4 Ibid., pp. 437-8, no. ccom. 5 lorga, Studii qi doc., VII, p. 240, no. 125,0 facsimilele II la Ocupatict austriacii. 6 Nistor, 1. c., p. 536, no. cccxxxx. Fara ca e inteles cu Austriecii §i silit sä dea banii pe cari nu-i avea, el mersese pe la Fálciiu sA se predea Ru§ilor ; ibid.

~~77, ; ir°11 551~~

~~f4sitt~~

~~' ... ..~~

~~, 4 41, n 'r '.." .~~

~~.::. ,= r...... - c . 1.1 t~~

~~For::wilder.E,71;&73, ler II:.:1";7.1anarraa&en. _7-i-Z,zerd7.4on..Z.37.ryvon..Z,V;rmt"l,weixt de, Creint4Weiz- zrz. lerTA:e717,4ec Ruicarest cem2v 4^itieVena J79~~

~~Fig. 13. Lupta din rkboiul austro-turc (1788-1789). Intrarea Austriacilor la Bucure§ti (dintr'un album).~~

PregAtirea räzboiului ruso-austriac contra Imperiului otornan 61 era sa §i moara, la Cherson 1. Zvonul c Impreuna cu Patiomchin, ocupat Inca In regiunile « Tauridei >>sale vine Alexandru « Fi- raris » nu se va adeveri 2. PAna la mijlocul acestui al doilea an de razboiu nimic In- semnat nu se produse supt raportul militar. Doar Austriecii Inaintaserä spre Foc§ani pada' la Bacau §i la Fântânele 3 §i, din partea lor, Ru§ii faceau recunoa§teri pada la Barlad, In aceia§i lima April 4. Mavrogheni incercase, cu Ull numar insemnat de Turci, un atac pe la Campulung contra Branului, pazit §i de graniceri români din Ardeal 5. Se parasi ideia unei patrunderi prin valea Teleajenului 6. Greul cazu insa asupra Ru§ilor. In Maiu ei erau acuma dincolo de granita munteana, la Maxineni, unul din punctele de sprijin ale liniei turce§ti de la Foc§ani la Galati. Indata dupà aceasta, o nouà lupta dadu generalului Dorpfeld acest ora§ chiar, care arse. Foc§anii singuri mai erau in mâna Turcilor, Mavrogheni se indrepta spre dan§ii pentru o actiune comuna 7. Comanda asuprao§tilorruse§tifuincredintata atunci, pentru a se da In sfar§it lovitura hotaritoare, unui general mai tânar, Repnin. Pe langa o actiune de aceste proportii, ce putea sà Insemne noua incercare a lui Mavrogheni §i a Turcilor pe la Valenii-de-Munte, cu Inca un indemn Care Ardelenii cari ar voi sa-§i schimbe Imparatul2!Aceasta Incercare din Iunie se ispravi printr'o retragere : toate fortele erau chemate pentru marea batalie ce se pregatia Intre Foc§ani §i Ramnicul-Sarat °. 1 Ibid., pp. 534-5, no. ccccxxvIr; Rev. 1st., III, p. 10 (data deluna: S Mart, poate fi buna, dar nu si aceia de an . 2 Nistor, 1. c., p. 548, no. CCCXLIV. V. si Iorga, Actei fragm., II, p. 270, no. 3. 3 Nistor, /.c., pp. 534-5, no. CCCCXXVIL 0 lupta la Valea-Seac4; ibid., pp. 539-40, no. ccccxxxm. Ibid., p. 538, no. ccc000cr. 6 Ibid., n-1 urm6tor. Boieri munteni din Vglenii-de-Munte, cu chernAri §i stiri catre Austrieci; ibid., pp. 545-6, no. cccon. Ibid., pp. 540-2, n-le ccccxxxIv-v; pp. 543-4, no. ccccxxxvIII. 7 Ibid., p. 543, no. ccccxxxvIr. 3Blancard, /.c., p. 442 si urm., Nistor, /.c., pp. 550 1, no.CCCCXLVII §i urm.; Iorga, Doc. grecesti, III, p. 444 si urm. 9 V.i Nistor, o. c., pp. 560-1, no. ccccrAII; p. 562, no. ccccr.v.

~~62 Problema libertatii romdne0i Inaintea Europei~~

Ea se dadu cu fortele reunite ale celor douil armate impargte§ti, care se intalniser6 la Trotu§, contra puternicei armate a Serascherului turc. Arnautii trecuti la Ru§i erau in avangarda, alaturi de Cazaci. De la Mara§e§ti, unde se ciocnirà ace§tia cu du§manul, se trecu peste Putna spre Foc§ani. Cele douà manastiri de acolo, prefacute in cetati, Sf. Joan §i Proorocul Samuil, fura batute cu tunurile. La 21 Julie Turcii se retrageau, §igeneralul rus Suvorov observa, ironic, cà in sfar§it §i Austriecii s'au invrednicit de o biruinta Dar nici acum ei n'avura curajul sa lucreze singuri,i Ru§ii, spre a se invedera lipsa de initiativa 0 de curaj a aliatilor lor, se indreptara, pentru o actiune separata, spre Prut la Falciiu, pentru a inainta In Basarabia. Astfel printul de Coburg se §i opri la Milcov, cerand din nou sa fie sprijinit pentru a incerca in acea Tara-Romaneasca spre care se indrepta lacomia Imperia- lilor catolici, can o cuprinsesera in programul lor de anexiuni. Trebui amenintarea pe apa Ramnicului a Marelui Vizir insu0 pentru ca Suvorov, vazând amenintate roadele bi de la Foc§ani, sa alerge de la Bar lad, unde se afla. Unindu-se cu Austriecii, acela care de la noua bRalie era sa primeasca, dupa exemplul biruitorilor Romani, supranumele glorios de « Râmnicschi ), #11Amniceanul », gasi In fata sa avangarda cutezatoare a lui Mavrogheni. Pe locul vechilor lupte dintre Moldoveni, al caror rol II jucau acuma aliatii, §i dintre Munteni, intre Crangul Mieilor §i Intre movila Caiata, pomenita in cronici, i alcatuitorul Memoriilor lui Suvorov, aratând ruinele unei cetati române§ti, aminte§te de alte lupte ce se desfa§uraserá acolo, seinfruntara indraznetele atacuri ale cavaleriei oto mane, pe care o inclemna la lupta vestea c, dupa moartea Sultanului fara noroc, Abdul-Hamid, un urma§ tânar, viteaz, plin de entusiasmul pentru reforme, Selim al III-lea, a luat cArma Impara- tiei. Dar, pe cand Austriecii se bateau la Märtine§ti, la vadul RAmnicului, Suvorov sparse, cu toata indaratnica resistenta a Turcilor, frontul du§man in ziva de 22 Septembre. Marele Vizir

1 Histoire des campagnes du come Alexandre Suworow .Rymnikski, Londra, 1799, p. 48 0 urm.; Ausfiihrliche Geschichte des Krieges zwischen Russland, Oesterreich und der Turkey, III, Viena, 1791; la Urechia", /. c., p. 255 0 uni

~~Pregatirea rAzboiului ruso-austriac contra Irnperiului otoman 63 trebui sa se adaposteasca la Bràila, pentru ca de acolo, complect descurajat, sa se coboare pada la Sumla.~~

Inslructii de la arnbele Curti fixau dreplurile fiecerreia dinlre. arinale. Colaboratia Incelá odalei cu vicioria decisivei. Ru§iiic- venirà astfel la Bar lad, pe cand, peste §esul muntean fara aparare, Coburg inainta, nu fara a-§i lua cele mai migaloase precautiuni, spre capitala lui Mavrogheni 1. Indata aparura acolo, conduse de pribegii loan Cantacuzino §i Campineanu, cele d'intaiu trupe ale Imparatului. La 9 No- vembre, Osias de Coburg, « Mariia Sa Prea-Innaltul Printip de Sacsoniia-Coburgu, marele comandir al tuturor o§tirilor », primit de noul mitropolit Cozma §i de boierii liberati de supt tirania lui Mavrogheni, se instala el insu§i ca « obladuitorul tarii » 2, pe cand in Moldova el se mult,amise a da aceasta sarcina lui Metzburg, care acum i§i sfar§ise zilele, sarcina inform4iilor locale cazand asupra bietului cancelist sas Merkelius. Ca vice- president era, iscalind romane§te, Enzenberg, fost guvernator al Bucovinei. A§ezat in casele brancovene§ti, Coburg i§i formã indata un Divan care cuprindea ce aveau mai distins clerul i boierimea Tarii-Române§ti: Mitropolitul §i episcopii Filaret §i Dosoftei Filitis, impus de Mavrogheni, Banul Ghica, pe care Domnul de la Turcinu-Iputuse nici ingenunchia, nici exila, Scarlat Cor- nescu, Radu Slatineanu, inrudit cu Cantacuzinii, Radu Golescu, Constantin Stirbei Draganescu, Matei Falcoianu, Isac Damaris, care tinea pe fata lui Matei Cantacuzino 3.CeilaI.i erau ori pe la Arvanitochori, unde §i-au lasat amintirea,i prin mor- minte, in biserici, ori, in mic numar prin Ardealul refugiului 4.

1 V. si alte amanunte, in Iorga, Ocupatia austriacii, pp.224 6.Cf.si Nistor, 1. c., pp. 561-5. 2 Iorga, Studii ,si doc., III, p. 459, no. xrx. 3 Gen. Cantacuzinilor, p. 316 si urm. 'Pentru intrarea Austriecilor,Nistor,o.c., pp. 567-8, no. cccvo. Legaturile cu Imperialii ale lui Nicolae Dudescu ; ibid., p. 549, no. ccccxx.v. Pentru boierii exilati la Arvanitochori, Iorga, Doc. grecesti, III, pp. 463 4, no. ccom. Pentru rosturile militare ale lui Mavrogheni,oi actele românesti din Prefata volumuhii.

~~64 Problema libertatii romanesti inaintea Europei~~

Dar noul sidpdn alTdrii-Romdnefti, celalt ratacind de acum cu oastea turceasca Invinsa pAna ce putu sa revie ca osta§, socolia, dupd invoiala 'Mire cele cloud Curfi, fara ca anexald. El ii ceru deci, dupd exemplul din Bucovina, ceia ce nu se Meuse In 1788, nici In Moldova de la Ia§i, nici In cea de la Roman, jurdindniul. Inidia forma cuprindea supunerea absolutd, cu polnenirea drepturilor de odinioard ale Ungariei; va fi fost trimeasa de la Viena. Cu dibacie boierii tineri, In frunte cu Ioan Cantacuzino, care o afirma In Memoriile sale, azi pierdute, dar, din fericire. Intrebuintate de Balcescu, §tiura sa strecoare o alta, potrivita cu aspiratii care, data aceasta, In chingile strAnse ale lui Ma- vrogheni, nu se putusera Inchega, cu toate negociatiile care precedasera precum o spune Merkelius, ocuparea Bucure§tilor, Inteun memoriu la Inaltimea celor din precedentul razboiu. In aceasta redactie, Imparatul cel nou, Leopold, caciIosif murise de ru§inea §i durerea Infrangerii, In momentul când privilegiatii de la un capat al celuilalt al Statelor sale se pregatiau de revolta, era considerat numai ca « al nostru prea-stralucit protector » §i se afirmau pulernic, ceia ce nu putea sa vie de la Imperialii anexioni§ti eiIn§ii, privilegiile fdrii, care trebuiau puse de acord cu « interesele » habsburgice: « unind folosul pdmdniului nostru cu enteresul stapânirii sale, pentru binele de o4le », din nou acest frantuzesc,« filosofic » bien public! «i,pdzindu-ni-se privileghiurile », ca o conditie, nu se fagaduia altceva deck, singurul ajutor ce va putea sdeie tara armatei de ocupatie: « ne fagaduim ci, la cele prin putinta spre ajutorul otirii cei pentru ocrolirea fdrii, vom fi cu toata salinta, neImpublicând cele ce sant de taina slujbei », deci secretul fata de mi§carile armatei Imparate§ti 1. Dar tinerii Cantacuzini voiau mai mult. Pe când Nicolae, satul de serviciul la Ieniceri, pe care trebuisea-Iprimi,se erea la RuO, fie §i cu Arnautii lui Mavrodin 2, numit loco-

1 Al. Lapedatu, in Conv. lit., XLIV, p. 403; facsimile, in Iorga, Ocupafia austriaca. Cf. observatiile citate ale d-lui Lapedatu (nu admite schimbarea formei prin inselaciune). Memoriile lui loan Cantacuzino sant intrebuintate de Balcescu, in Mag. Ist., I, p. 194. 2 V. Dionisie Eclesiarhul, p. 180.

-% ..te: ,., ' clors...;1.4411:3 m e. . '-,:,,i eo1-1,.. 1!%itAPIP?-' 41 i,. .t. '-'4,4c...,1ILN-.ti ,,,, 0". . 071. IL t o % , ,1, , , - i 01, --',-, ,iis-' ..,./ 6' . " [ 1 n '., 1 4.4 . i - 4..47-.C. --:". e 1... I 1-'- ...... :,..-.7--- - .:..4311_. . - .7. ,' , ,.-,.-...-.1,.....-4t.-7-1"--0-7:-.... .:ii ,- 0 ., - ..),--"". ,---,i,-, 7 .--- 1 ... ± ''' ----;,--....-,--2:x..,_ :-.4,=---,7-=_-__.:2--.--__.-7- .7.;....,.-2, Zau441at Lickr4--/raZdat- TiFFIrri Ytinki,1-4,er--:209. aux rZY. dva "leLives la ... A

~~.en,hvZ7., IZrZtnq aalym eLt4 e/de1ay . ,- ,,,,- , : - ,-='' s..., :t, 7* , Fig. 14. Luarea Hotinului de Rtii (dupd un album).~~

PregAtirea rdzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 65 tenent-colonel al acestora, Ilia parte la cucerirea Ismailului 1, Ioan, care merse si in Moldova pentru a vorbi cu boierii de acolo, doria Unirea celor cloud idri, care sd formeze« un Slal creslin mare f i pulernic», (mind in frunle un Domn ales,care pulea fi el insusi 2. Vom vedea Indata ce a crezut el ca poate capata la negociatiile de pace care se apropiau. In Oltenia, dupà lupte biruitoare, In Octombre Inca, Im- potriva Pasei de Vidin, Austriecii, condusi si de boierinasii Babeanu si Bibescu, si de un vechiu confident, Geanoglu, Intl% la Craiova cam tot odata cu primirea lui Coburg In Bucuresti 3. Vechiul prigonit al lui Mavrogheni, luptatorul de odinioara pentru drepturi, Hagi-Stan Jianu, fu numit caimacam austriac, pentru a ceda apoi locul aceluiasi om de rand, Papuc, dintre ai lui Mavrogheni. Se alcatui un Divan deosebit, probabil dupà cererea boierilor locali, dintefan Parscoveanu, rivalul de cdinioara pentru Domnie al lui Ipsilanti, Barbutirbei, care calatorise la Carlsbad si ni-a lasat interesante scrisori de des- coperitor al Apusului 4, Jianu Insusi si fiul, Ionita Brailoiu si ruda sa,Cornità, care servise pe fostul Domn 3,plus un Mur- gasanu 6. Mai tarziu, Fang% Parscoveanu sitirbei, sant Ioan Glogoveanu si Geanoglu. Se Incepu, aici mai mult decal la Bucu- resti, o viata de baluri si alte petreceri, fara nicio manifestatde de caracter politic 7.Se Intrebuintau pentru pazirea ordinii §i pandurii români 8. Nimic nu se observa ca aspiratii de viitor, la Moldovenii -de supt Austrieci, represintati printr'un « Erggelet », Erngeleit, « sfetnic al Gubernii Liovului si administrator », cu un Divan

1 lorga, Gen. Cant., p. 314 si urm. 2 Btilcescu, /. c., pp. 197-9, 201, nota. 3 Dionisie Eclesiarhul, pp. 177-9; Bälcescu, /. c. Cf. Urechid, /. c., p. 285 -siurm.; Iorga, Viala si Domnia lui Barbu Stirbei, p. 10 (din Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXVIIVIII). 4 Iorga, Un boier oltean la Karlsbad In 1796-1797. Caleitoria lui Barbu §tirbei In apus, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXIX. 5 V. Nistor, /. c., pp. 456-7, no. cccxxxv. 6 Iorga, Studii si doc., XI, pp. 104-5, no. 26; cf.ibid., VIII, pp. 106-7. 7 Salaberry, Voyage a Constantinople, Paris, an 7, p. 95 si urm.; reprodus In Iorga, Ocupayia austriacd, p. 239 si urm. 8 Salaberry, /.c.

66 Problema 1ibertdtii românesti Inaintea Europei pe care Ienachi Cantacuzino, traind in Bucovina, declara car nu-1 recunoaqte, fiind alcatuit din « persoane nqtiute »,« ne publicarisit » §i deci incapabil de a face,in judecatile sale, un « legiuitor lucru »; boierul cult invinuia pe aceti obscuri sfatuitori ai ofiterului imparatesc ea' « sdni f i lard idei, necum cu vre-o fiiinfd de filosofie f i pravili giudeceitorefli: in pamantul nostru aceste persoane nu s'au putut invrednici sa fie oranduiti de catra Stapanire sa giudece vre-odata macar doi tarani »1. Hotaririle de acolo erau tagaduite §i de Divanul slin Ia§i, In care La§carev lucra cu Constantin Roset, Constantin Gre ceanu, Sturdza §.1 alti doi 2. Se credea ca din aceasta ocupatie tara nu va mai putea reveni la starea de mai inainte, necum sa poata ravni mai mult. Strilbitchi, care-§i vedea cele mai calduroase dorinti indeplinite, tipari « Dialoguri casnice ruse§ti §i moldovene§ti », iscalind « protoiereu al Moldovei §i Basarabiei »3. Tot de la el vine un vocabulariu « ruso-moldovenesc »4; dart data aceasta, tot in 1789, el e §i« protoiereu al Valahiei ».. Un« Toader Scoleriul », neidentificabil,dadea o« lectione adeca aratare »de gramatica ruseasca§i« moldoveneasca», purtand in titlu enigmaticele litere« P.E.H.A.U. »5. Pentru soldatii ru§i tot Strilbitchi publica o Carte de rugaciuni 6: in aceasta el intitula « nemesnici ai Mitropoliei » pe Antonie de Romani Iacov de Hu§i 7. Aici Paliomchin, care luase comanda in primeivara anulut 1789, apdrea rzu numai ca sletpdn, dar ca viilorul Suveran at celor cloud tali reunite intr'o noud Dacie supt dinaslia lui 8 Planul, fara a se da numele regelui dac care va fi, era comunicat, in Decembre 1789, dupà biruinta de la Minnie, §i lui Frederic Wilhelm al Prusiei 9, care de doi ani se trudia sa faca pe Turci 1 Iorga, Studii Si doc., VII, pp. 243 5. ' L. c. 3 Bianu si Hodos, o. c., II, p. 327, no. 524. 4 Ibid., n-1 urmätor. 5 Ibid., pp. 328 9, no. 526. 6 Ibid., n-1 urmdtor. 7 Din partea Austriecilor, la Liov, Rdnduiala judeceitoreascei pentru crime; ibid., p. 330, no. 528. 8 Iorga, Acte SI fragm., II, p. 268, no. 2; p. 270, no. 4. 9 Odobescu si Tocilescu, o.c.,II, pp. 72-3.

PregAtirea rdzboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 67 a ceda ambele tari Austriecilor §i Basarabia dunareana Ru§ilor, pentru ca In schimb sa se restituieGalitia Polonilor, iar ca ace§tia scedeze Prusiei Danzig §i Thorn, ilusie diplomatica a rninistrului rus Herzberg,care, persecutand pe mini§trii turci, fricu sa se verse multa cerneala 1 Furioasa ea' Austriecii au In- trat la Bucure§ti 2, Imparateasa tinea numai decal, sa-§i inzes- treze regal un favorit de care de multi ani nu mai avea nevoie. Se credea la Berlin, In Decembre 1789, cà s'ar putea ca urma§ul lui Decebal sa se multameasca §i numai cu Moldova 3. Dar, de§ipe oInvàjáiurá cregineascil romano-rusa a lui Platon de Moscova se a§eaza la locul pomenirii Domnului titlurile« arhistratigului » 4,familia imperiala intreaga trecea inaintea lui in titlul Psaltirii romane§ti date de Ambrosie, delegatul Sinodului rus, cu inlaturarea vicarilor moldoveni (1790) 5, delegat a carui cuvantare, la instalarea lui in 24 Februar, se dadu, in Julie, numai ruse§te 6 dar §i recomandatille, biglote, catre « blagocini §i protopopi sant dedicate « arhistratigului »7. Probabil ca niciodata gandul ambitios al celui ce era sa §i moara, la prabu§irea planurilor sale, pe aceste plaiuri, n'a fost comunicat vre unuia din boierii moldoveni, ale caror sentimente politice In 1790 ni sant necunoscute. Dar comandantul suprem, care nu luase parte la luptele de cucerire, cauta sa ca§tige boierimea aceasta prin stralucirea balurilor sale, prin eleganta pe care o desfa§ura nepoata sa, contesa Branicka 8. I§i pregatia §i palatul, prin arhitectul obi§nuit din Petersburg 9. Dar se vor-

1 Iorga, Actei fragm., 11, p. 227 si urm. 2 Ibid., p. 289, no. 2. 3 Ibid., p. 1_90, no. 1. S'ar fi Idudati cu sprijinul regelui Prusiei, desperat cd nu i se primeste « planul »;ibid., pp. 290-1. Lord Auckland credea In 1791 cd Rusia ar putea merge pand la Nistrui la Dundre ;J. Holland Rose, William Pitt and the great war, I, Londra, 1911, p. 589 si urm. 'Bianui Hodos, o. c., pp. 337-8. 5 Ibid., no. 538. o Ibid., n-1 urmator. Tot la 1790 o « Cercetare a crestinismului », din englezeste, cu litere rusesti; ibid., pp. 339 40, no. 540. E dedicatd de tradu- cdtorul rus lui Patiomchin. 7 Ibid., pp. 340 1, no. 544. a Iorga, Actei fragm., II, p. 291, no. 2. "Ibid., p. 295, no. 1.

68 Problema libertatii românesti 1naintea Europei bia §i de un alt candidat la coroana Daciei, care ar fi unul dintre nepotii de fiu, anume Constantin 1, ai Ecaterinei 2, care totu§i plangea cand nu se puteau trimete la Ia§i banii ceruti, pentru exhibitiile sale, de printul Tauridei 3. Acesta ameninta fati§ pe oricare dintre mini§tri ar indemna pe Impa'raleas5 &à primeasc6 alte conditii 4: pentru a-i Malta prestigiulise dadu situatia de « Hatman al popoarelor de la Ecaterinoslav §i de la Marea Neagrà » (Mart) 5, dar aceasta nu putea sà-1 man- gale, §i.el Incerca prin maiorul grec Melissino, cu rude In Mol- dova, negocieri personale §i directe cu Vizirul 6,§iar fispe- rat s5 capete §i asentimentul Curtii din Viena 7. In acel moment Marele Vizir cerea sa i se trimeatà la oaste Alexandru Constan- tin Mavrocordat, cu gandul de a-1 rewza In Muntenia 8. In adevar noul an 1790 fusese desastros pentru miserabila armata austriaca, prin care totu§i se spera acum s5 se c4tige ceva In Franta tulburata de revolutie. Dupà eadarnica Incun- jurare aGiurgiului, bine ap5rat de Turci,« volintirii »lui Mavrogheni reapArusera Inca din Maiu la Dunarea olteana, §i la Vidin, in fruntea unei o§tiri nouà, facuta pe banii sai, venia Nicolae-Voda insuO. F5rà s5 fie sprijinit de invidiosul Mare Vizir, el incercA la Calafat, In Iunie, o 1upt5 din care ie§i zdrobit. Un moment, panica se produsese la Bucure§ti, unde fu inchis boierul Stirbei-DragAnescu, fu spanzurat un Grec, Polizu. §i nepotul episcopului pribeag de Silistra, eapitanul viteaz al Arnautilor fiind osandit la zece ani de Inchisoare In fort:area-O. Chemat Ingrab5, Suvorov veni, cu Arnautii§iRu§ii sai, numai pentru ca Intre ai lui §i Austrieci sa se producà zilnic MAI pe stradil 9.Dar, peste catevaluni,Mavrogheni era

7 Ibid., p. 297, n-le 1, 3; p. 298, no. 1. 2 Ibid., p. 294, no. 3. 3 Ibid., p. 296, no. 1. Cf. si n-le urmdtoare. 4 Ibid., p. 298, no. 2. 5 Ibid., p. 299, no. 1. 6 Ibid., p. 300, no. 2. Cf. n-le urmatoare. 7 Ibid., p. 301, no. 4. Regele Prusiei credea cd Impilratul nu va ceda; ibid., p. 302, no. 2. Cf. ibid., no. 4. 9 Ibid., p. 305, n-le 1-2. 9 Dionisie Eclesiarhul, pp. 179, 185; Iorga, Studii fi doc., VIII, pp. 109-13; Suvorov, o. c., pp. 98-102.

Pregatirea razboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 69 thiat la Biala, in Bulgaria, de nerecuno§tinta Turcilor,prin sentinta, necunoscutà la Constantinopol, a unui §ef militar (Septembre) 1.

Dar, de mult 2, Prusia, Anglia §i Olanda oferiser6, in vederea situatiei din Apusul revolutionat, o mediatde care izbuti mai mult decAt Incercgrile Francesilor, Spaniolilor §i Napoletanilor. Un armistitiu fu incheiat, pe ruina tuturor planurilor, austriece §i prusiene, cele ruse§ti trebuind s'a agoniseze , la Reichen- bach. Boieriimunteni, cu Mitropolitul In frunte,se adresarà represintantului prusian la Congresul de pace, marchisul Lucche- rini, pentru a se plange de greutatea sarcinilor §i de schimbarea deas6 a Domnilor. Unii, ca Ghica, un Cantacuzino §i un Mavro- cordat, ar fi dorit ca influenta consulului rus §i austriac s'à fie contrabalantatà de a unuia prusian. Se arna ca simpatiile pentru Rusia veniau numai dintr'aceia ca li se f5g5duise de aceasth Putere un ajutor pentru idealul pe care-I urin6riau: « indrep- larea aceslor abusuri sau o stare de independentei supt prolecfia sau suzeranilalea ei » 3. In acest moment, Ioan Cantacuzino, cu ce tineret increzator era in jurul lui, incerca pe lang6 mediatori o ultima propunere menitã s'à asigure -Orli sale un alt viitor. Se afirma, revolutionar, in memoriul gu, c.a. Romdnii son! o « nafie », di, afa fiind, ei nu se pot intoarce la ceia ce au fost, ci « mai curand preferà sà-i inghità pàmântul pe loc ca Lima §i Lisabona ». S'àse restituie raiaua usurpan. Peste tara astfel intregita sa fie un Domn ales, dar nu de boierii singuri, ci cu amintirea celor petrecute la Versailles in 1789. prin crearea Adunarii Natio- nale, de Male cele trei stari, les Plats din Franta, ca la alegerea ultima, dup'a moartea lui Scarlat Ghica, a fiului Alexandru. Se relua din memoriile epocei lui Mihai Cantacuzino ideia

1 Blancard, o. c., pp. 494-8. Cf. Nistor, o. c., p. 575, no. ccmooc. 2 Inca de la Inceputul lui 1790 se credea la Roman cd Patiomchin In- cearca pe langa Turci negocieri prin fostul *dtrar al lui Mavrogheni, Barozzi, acuma In serviciul rusesc; Iorga, Acte Si fragm., II, p. 346, no. 1; Nistor, o.c., p. 572, no. CCCCLXVIL 3 lorga, Acta Si fragm., II, p. 317.

70 Problema libertatii române§ti 1naintea Europei plairii tributului, de « 300 §i ceva pungi de bani », cu inlalu- rarea zaherelei §i monopolului de cumpArare, prin a mbasadorii Rusiei §i Austriei. Aceste Puleri vor f i arndndoud « prolecto are )>, ca In proiectul din 1789.Teritoriul rorndnesc va f ideclarat neutru f i-1 vor apdra f orfe nafionale 1 La 1791, egumenii de la Trono§a, Studenita§i.Iagodina cer « tuturor clericilor, cnejilor, negustorilor » din « Tara SAr- beasc6 » s'à fie ca §i « Cara Viahia ».ImpAratul Leopold s'ali capete o astfel de situatie, &And doar un tribut §i chiar putand sg-§i aleagca un §ef « cum a fost In Valahia Bogdan-beiul » 2 .5i patriarhul de CarlovAt §i episcopul Bacical atribuiau Ru§ilor situatia Principatelor 3. Era, evident, glasul allei epoci. Dar asupr a cererilor luidiplomatia, grgbità, trecu.Se ajunse la Incheiarea « pAcii albe », Med anexiuni, de la Si§tov cu Austria.Iar, când apsdru, revenind din exil, Vaccgrescu, §i Austrieciicari, supt noul comandant, Polonul Mitrowski, laboviau plecarea lor, il expulsarà ca spion turcesc, el venia cu mandatul de a lucra contra Mr, fiind ajutat la aceasta §i de Inaltul cler muntean 4.Singura dovadà devitalitate nationa1 so.fu complotul contra Austriecilor de care se zvoni la Constantinopol 4. N'avem nicio precisiune asupra lui.

2 Dupd o scrisoare a lui Joseph von Hammer, In Iorga, Cony. lit., 1901, p. 1126 §i urm. 2 Gaston Gravier, Les frontieres historiques de la Serbie, Paris, 1919, p. 46: « Demandons a Sa Majesté que la paix soit conclue de la même fagon que pour la Kara Vlahija, afin que nous donnions au Sultan un tribut moyen fixé par le traité et pour que les Tures, ni Ieurs Pachas ou musselins ne se mêlent plus de nous juger, mais qu'avec l' entendement de tout le peuple nous choisis- sions un de nos notables, qui sera notre chef a tous comme le fut en Valachie Bogdanbey ;il recevrait le tribut fixé, le verserait au Sultan et nous pour- rions travailler et vivre en paix sur notre terre ». 3 N'est-ce pas a l'action russe que les provinces roumaines et les Sept Iles doivent leur situation privilegiée ? * ; ibid. Dar episcopul de Bacica cerea Tarului hotarele vechiului Tarat ;ibid., p. 46. Caragheorghe ar fi vrut un arhiduce ; ibid., p. 48. Plan de print austriac sau insurat cu o arhiducesd ;ibid., p. 58, nota 1. 4 Papiu, o.c., II, pp. 293 O. urm., 319-20. 5 Ibid.; Iorga, Acte Si fragm., II, pp. 326-7.

~~/ :freederlid,r?initifewyr zewkrz &whey ran ,Z9.1_KZ i71 zioziAr-IFACIW:zdui akty tkzidginmail . . SS~~

.21.810.6rde pen. thwtea.B.Zyvdcluly rem, 6/..Ava dialit.ilt:enaulAchs:Z.:Eizazamai it.riZtifErtZhurhkvdt learazden- l-dirt;litrnaa46.6.:vv...0..azi aveziis..e75,7mhzragy dartiAria.Riuy 3enthaaan dadireta F-Darweepa-od'AdrecleXI"..9,1zrzi u .Dczy675da,12.ilake.zradayaleekne .6-Eiiineageffilert:Ay 0:8,141,0i4a7Prit 1.6illori iiwaeR BaArrree..14, SeBEvon.dep8r-s:n told 41.2..d.h. w6cliclit:-183:viqtaweanye.a.Nwslen...171.weiltdep7hila= 'add/ Ffi7CAmye dArFa4aTer. dem dlvi:neArztlif",.r.run:ffye,.r..feeZu.y.l.dro'rNoai.kao,rsd"dteb49.1nd4:Dti..1::zva&thIaffenekren4avacieraur,racedzip_

~~I gwz.Laluta. P4re lknyateatet 4;t. A- .~~

~~Fig. 15. Lupta de la Or§ova (cu harta prii-RomAnWi) (dupá un album).~~

Pregatirea rázboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 71 RAma§i singuri, RuOi prelungirà in Moldova o ocupatie Igrà sensi scop,i ei trebuirà s. ajungsa, dupà preliminariile (le la Galati, la aceia§i « pace alha » in ce prive§te principatele prin tratatul de la Ia0 (Ianuar 1792 1). In drum spre cas6, Patiomchin i§i ispràvise zilele 2,j numai inima lui ràmase, supt o pretentioas6 inscriptie, in biserica Golia din acel Ia§i care fusese, doi ani de zile, capitala sa. Pe allecdi, nafionalei revolufionare, era sd se ajungd, Inlr'un veac de lrudd .,sisuferinfd, laregalilalea romdneascd, pornild spre unilalea .neamului inlreg.

1 Se alesese Intâiu ca loc al congresului Huvii; Nistor, o. c., p. 577, no. CCCCLXXIII. 2 La Talpa, « vase ceasuri de la Iai, un ceas de la Rezina ft; Octombre, 1791; ibid., p. 580, no. cccuocv. Cf. Iorga, .Actei fragm., II, p. 328, no. 1; p. 330, no. 2; p. 329, no. 2; p. 331, n-Ie 2-4; p. 332, no. 2.

~~CARTEA A 11I-a~~

~~SUPT REVOLUT1E~~

~~CAPITOLUL I Prime atingeri cu revolutia europeanä.~~

In momentul cand totul e spre schimbare in Europa, zgu- duita de revolutia rationalismului, care, In puterea unor principii abstracte, de imposibila realisare practica, darima aseza- mintele de temeiu, la care lucrasera veacurile puind In locul tor, cu discreditarea tuturor obisnuint,ilor de spirit, biete larve si fantome, in care anarhia luptelor individualismului desfra- nat Ii poate bate ceamburul, toate parVile, taiate de hotare sau risipite Indepart:61'i,ale neamului românesc, urmarind instinctiv o unitate rupta de nenorocirile seculare, erau stra- batute de aceste idei ale « filosofiei » occidentale. Cei din Domniile libere le capatasera prin cetiri de ziare si de carti, de cel mai Ifidraznel, caracter, une ori si In ce priveste moravurile, si ele supuse schimbarii, prin secretarii si preceptorii de pe lânga Domni, dintre cari, Francesi si Cate un Italian, am gasit destui 'Ana acuma. Unul dintre cei din urma inainte de razboiu e acel atat de patrunzator si original d'Hauterive, care a lasat insemnari despre calatoriile sale, despre sederea In Moldova, ca secretar pe langa Alexan- dru Ioan Mavrocordat si, la plec,are, flind Inlocuit cu arheo- logul Lechevalier, si un memoriu catre Alexandru Ipsilanti, In care se arata Inte legator pentru trecutul Orli si caracterul limbii, pentru firea boierilor si intentiile Rusi lor, putin spor- nice, In cas de cucerire, pentru dansii 1. Ideile apusului mai

1 Memoriu despre starea Moldovei la 1787 de comitele d'Hauterive, ed. Ac. Rom., Bucuresti, 1902. El se tidied 1mpotriva fugii patronului sail la acesti Rusi pe cari nu-i iubeste (p. 211 si urm.). Atacd reformele lui Con-

76 Supt Revolutie pa' trundeau prin influenta consulilor, aparitie noua : al Rusiei mai putin, càci aducea numai racomie politic'd §i asiatica br utali- tate, daral Franciei 1,alAustriei, alPrusiei, d eocam- data' bietul fost dascal de latine§te, Konig, care se pierdu in invalma'§eala din 17872, mai tarziu §i ai alt,or tari. Cu mult mai putin prin atingerea, de care s'a vorbit, cu ofiterii unor armate de invasie, dintre cari ai Austriei §tiura cum sa danteze boieroaicele imbracate luxos in noile rochi de moda 3, iar ai Rusiei nici atata, cu toate interesele §i indemnurile lui Patiomchin §i ale contesei Branicka. In Bucovina, regimul austriac putea sa infraneze mice ten- dint,6 politica' de inoire, fiind dat ea' acolo « progresul * e un lucru oficial, imparatesc, din cele de care « supu§ii » nu pot sa aiba nimic de reclamat. Dar in Ardeal spiritul cel nou 10 face drum §i mai dep artep daca nu in mijlocul unei preotimi, de ambele confesiuni, care ramane legata de o ingusta traditie, (land la Uniti tipul Bol> §i pregatind la ceilalti tipul Vasile Moga, al primului episcop « neunit », totu§i om capabil §i de vederi personale, de car acter national, dar macar in acela al unor intelectuali cari n'atr lost niciodald fixafi social la locul care li s'ar fi cuvenil, §i caH, pe langa' ideile lor inovatoare, due §i nemultAmirea fireasca. a desradacinatilor. Dar aceste porniri se intalnesc §i la acea parte din Roma- nime, care, multa' vreme, trecuse, de la Costine§ti, Constantin Cantacuzino §i Dimitrie Cantemir la 8incai, ca ni§te departati stantin Mavrocordat. V. mai ales pp. 25, 27, 97, 103 (cere gräniceri moldoveni), 171 §i urm. Spirit revolutionar, e pentru alegerea Domnilor §i, In genere, pentru miscgtrile care aduc §i schimbAri fericite In viata tgrilor ; pp. 71, 75. Economist cu teorii proprii, el judecä din punctul de vedere al scolii H fisiocratilor *. E contra robiei Tiganilor, a serbiei, contra invasiei econo mice straine (p. 159), contra luxului (pp. 185 si urm., 191). I§i mdrturiseste priete- niile Intre boieri (p. 193 si urm.), dar e contra regimului politic al familiilor Mr (p. 199 si urm.). V. si Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 17-21. 1 V. Otetea, In Rev. Istoricd, XVIII, pp. 330-49. 2 lorga, In Hurmuzaki, X, Prefata. 3 Iorga, Studii fi doc., XII (comenzile din Apus la Hagi Constantin Pop. din Sibiu, Insurat cu o Pdunica).

Prime atingeri cu revolutia europeara 77 Cutovlahi, visibili numai ca negustori in pravaliile lor din Bucuresti sau in mijlocul Rasaritenilor de sange amestecat de la Compania greceasca din Imperiul habsburgic. Prin aceasta Companiesi de-a dreptul patrundei,acaroractiunese Intinde pana la Trieste, la inceput o creatiune greceasca, si la Philadelphia americana, In Pesta, care e In plina crestere economica, si In Viena, care devine un mare oras international, cu o lume de pretutindeni pe care, cand nu o leaga Curtea si functiile, o solidariseaza afacerile si o unifica moral pa trun- derea acelorasi idei francese. Inainte de a urmari de aproape spiritul revolutionar In Ardeal, de o parte, intre Carpati si Dunare de alta, e vremea sa se arate ce se petrecea, cu totul deosebit de un trecut acuma incheiat, In aceasta Macedonie, de unde erau sa iasà, de si locuitorii români erau putini siatat de supusi instrainarii, multe valori de frunte pentru poporul romanesc.

Odinioara «Macedonenii* sant cu totul in afara oricarii miscari românesti, cautandu-si numai de castigul lor, care-i duce, cum am vazut, foarte departe, facand din ei negustori si mesteri de giuvaiere in toti Balcanii si pestedal-10i, prin Belgrad spre Viena, ca acela care Indeplinia functiuni de informator politic pentru Imperiali pe la 1660 1. De altfel gasim Inca de la 1412, inteo « Maior Vlachia » de langa Corbavia si langa Sebenico negustori« vlahi si croati »,cari yin sa capete, InUngaria, o diploma dela Imparatul-rege Sigismund 2 Ei veniau de mult la Venetia, unde Inca din secolul al XVII-lea, Infraliti cu Grecii la biserica Sfântului Gheorghe, cu danii de la Petru Schiopul si de la alti Domni români, ei Isi trimeteau copiii ca pregatire pentru negot 3. Acolo ei nu puteau

1 V. Iorga, In Rev. 1st., 1937, p. 209 si urm. 2 Miklosich, Wanderungen. Pentru Rom'anii din Epir In timpuri mai noi si Atanasie Stagiritul, 'Thretecorixd, Viena, 1819, pp. 330-1 ; Hecquart, Histoire et description de la Haute Albanie ou Guegarie, Paris, f. an, pp. 364 si urm., 385. 3 Iorga, Cdteva sari despre comerful nostru in veacurile al XV II-lea f i al XVIII-lea,fn Mem. Ac. Rom.,seriaa2-a,XXXVIII ;sirnai ales Valeriu Papahagi, In Rev. 1st., XVIII, pp. 1-5,306-13 ; XIX, pp. 119-26; XX, pp. 152-66.

78 Supt Revolutie s5 ga'seasca o atmosferà politica' mai vioaie in ce prive§te planurile de viitor. A lost altfel and cel de-al doilea curent, care- Capita la austriack i-a pus In legnurà tot mai mult cu o societate in care, cu toath supravegherea po1itieneasc5, reformele lui Iosif al II-lea trebuiau sa' trezeasch, peste intentiile Impàra- tului filantrop, tendinta, spre mult mai mult decAt aceasta. Cercentorul slay Kopitar, care se interesa §i de dAn§ii, n'avea numai leg5turi cu un Petru Maior 1,ci §i cu acel Roja 2, care- era sa' deie, in cartea sa de gramatic5 din 1809, o expresie a§a de puternica' natdonalismului ski 3. Din acela0 fond etnic, nu prea numeros, se desfacusera astfel mai multe straturi economice §i morale. De o parte, cei r5ma§i ca pAstori in muntii, vaile §i popasurile lor de iarn64. Cu stabilirea consulatelor §i ace§tia puturd sä ajung4 Inca inainte de Revolutia frances5 in legatura cu atmosfera apu- sean5. Peyssonel, consul frances in Crimeia §i cunosc5tor al RomAnilor de la Nordul Dunarii, ii pomene§te. IntrebuintA nd §i lucrArile, de gAndire necontenit revolutionara, ale lui Dimi- trie Philippide, ridicat din mijlocul lor, de la Milies, « Morile », leagan de scriitori5, ca s5 fie, prin «Geografia» §i «Istoria RomAnieih- Mg ' Pcottovs(ag), descriitorul unei « RomAnii » de un caracter general §i unitar, unul din spiritele cele mai patrunznoare §i mai indraznete, publicAnd scrieri de toate genurile, In care se intAl- ne§te aceia§i inteligenta §i aceia§i amaraciune, §i chiar pe Germa- nul din Ungaria, Engel, istoric, prin ocupatiile sale cu acest regat ungar, al Varilor noastre dunarene 6, consulul frances Pouqueville- 1 Kleine Schriften, I, p. 230 si urm. ; cf. si pp. 369-71. 2 Ibid., p. 183 si urm. 3 Iorga, 1st. lit.rom. en sec. al XVIII-lea, II. Cf. acelasi,Istoria Ro- mdnilor din Peninsula Balcanied. 4 V. Wace si Thompson, The Nomads of the Balkans, Londra 1914, si Bulletin de l'Institut pour l'étude du Sud-Est de l'Europe, II,pp. 105-30 ; Hdciu, Aromanii, 1936. 5 Lord Holland, in cdlatoria sa (Bibliotheque Universelle, August 1817 In traducere francesd), adauge la Philippide, traducdtor, cum vom vedea al Astronomiei lui Lalande si al Logicii lui Condillac, pe gramaticul Antim- Gazi, pe Gavra (« Kavra »), din Amfilohia, traduditorul Algebrei lui Suter- si al Istoriei Universale a abatelui Millet (p. 29). 6 Si pe de Guignes, in Histoire des Huns, o qui fait venir les Valaqu es du Turquestan ».

Prime atingeri cu revolutia europeana 79 vorbe0e de Megalovlahlti §i Anovlahiti, ace§tia cu treizeci de triburi, citand luptele povestite In cronica francesa a Moreii medievale, de Ma1aca0,de Mazaraci, told Romani rama0 liberi dupà cucerirea de Turci a Salonicului §i Ianinei. Si el scrie astfel, cu adanc respect fata de neasamanata lor resistenta, de at:Reaori seculara :« De la Inceputul veacului al XI-lea, douazeci 0 patru de generatii de Romani ocupg muntii Iliriei, Traciei, unei parti din Macedonia, din Epir §i din Pelo- pones. Ciobanii ie§iti din Ausonia au asistat la caderea Impe- riului grec §i au vazut defiland inaintea muntilor lor Latini, Normanzi, Catalani, Francesi, Imparati, Cesari, seba0d, cnezi, despoti »1. Va veni vremea, cand Napoleon va Intrebuinta In armata sa eroicA pe acei Saracaceani sau Caracaceani, ciobani grecisatd ca limba, cari se pastreaza, cu toate deprinderile 0 apucaturile lor, 0 pana acuma 2 Dintre ei s'a ridicat, prin trecerea pe la ora§e, de care stam sa ne ocupam acuma, nu numai un arhiepiscopal Ate nei din secolul al XVIII-lea. La ei acasa, pe la Inceputul secolului al XVIII-lea §eful lor bisericesc, care pastore§te multà vre me cu stralucire, a avut legaturi §i cu Domnii tarilor noastre 3. E acel Ioasaf din Moscopole, mitropolit de Corp §iSelasphoros, care se Intalne§te de la 1709 Inainte, ajungand, la 1714,§i Patriarh de Ohrida. Inteo lunga pastorire pana la 1745, el s'a Insemnat prin danii 0 creatiuni. Si el se Incunjura de Romani ca Niedu, Balcu, Nincu 4. 0 capitala se formeaza Inca Inainte de 1700la Moscopole, unde Intalnim 0 o « toy-M.60e a negustorilor de toate cele » (avvreriaTail'Tcastonoativ),Intrecari0 bacanicu nume

1 Mémoires de l'Académie des Inscriptions, XII, pp. 320 §i urm., 322, 324. «Depuis le commencement du XI-e siècle, vingt-quatre générations de Rou- mains occupent les montagnes de l'Illyrie, de la Thrace, d'une partie de la Macédoine, de l'Epire et du Péloponèse. Les pares sortis de l'Ausonie ont assisté a la chute de l'Empire grec; ils ont vu defiler devant leurs montagnes Latins, Normands, Catalans, Francais: empereurs, césars, sébastes, knèzes, despotes ));p. 325. a V. Brunot, Histoire de la langue francaise, tabla. 3 lorga, Rev. 1st., XVIII, pp. 350-3. 4 Ibid., pp. 314-5.

80 Supt Revolutie ca Bota, Coste, Ciumeti, Bosu (M.7rocriov), Dinu Caragea, Nartu Raboiani, Dinu Gongai Certiani Gonga 1. Dimitrie Procopie din Moscopole scrie despre < Grecii invat4i » 2. Acolo se inte- meiaza1i o tipografie,i un dascal, Daniil, de fisicai metafisica3, dà o prima carte de invatAturi, in care inseamna, alaturi de cuvintele grecesti, slave si albanese, pe acelea ale propriei sale limbi, neglijatai despretuità pang atunci 4. «Lexiconul in patru limbi, intitulat « Invatatura introdu- catoare », de acest dascal, iconomi « hierokeryx », care-0 zice, cu numele complect,« Daniil allui Mihali Adam Hagi din Moscopole », nu are trig drept scop cultivarea limbii, ci acela care-I pune supt scutulmitropolitului din Bitolia vrea sa Inv* greceste pe ai sài, cai pe Bulgarii Albanesi. Un Teodor Anastasiu Cavalioti, din Cavala,pe termul Arhipelagului,« dascal, hierokeryx iprotopop »,are,in a sa Heonyarsteia, « Primul Manual » 6, ambiii literare mai mari, pe o vreme cand negustorii din aceste parti ajung, manifestandu-sei literar, pana in departatul Posen, unde, in legatura cu Polonia, aveau o asezare importanta 6. In alt centru, Siatista, la 1794, gasim Romani proprietari de case si vii, cu nume ca Tatu, Coci (« Rosu » in albanesa), Papa-Agura. Acolo se vede frumusetai bogatia caselor, cu odai, de sus si de jos, pivnit,i, « chelare », sacnasiuri, magazii, grajduri, toate pietruitei tavanisite »,cu acele tavanuri

1 V. siI. Apostolos,Icrroola xi-1g Ecctricang, Atena 1929. 2 ZXE-Oiaxa :rept TOTYP Aoylcov I'Qapccriv, 1721. 3 Litzica, Mss. Grecefti, p. 99, no. 203. Cf. Papacostea, in Rev. 1st. Rom., Rev. Ist., 1931, p. 386. Elaaywycni) dthacpeciAta neecezovaa Aetziv TeTedylc0000vTc7iv-seat:420W .7sotvthv StaAberaw,totlig &a/7g dcogantijc, ti-jg iv Mocalcz fRaxosfig, rfig flovA- yaetxfig ;cal rfig cillgavixiig. V. Bianui Hodos, o. c., II, pp. 439-41, no. 654. Cf. Pericle Papahagi, Scriitori aromdni En sec.XVIII, Bucuresti, 1909, Ve- netia (?), 1802). Se pare cgi ediVia dind1770nu e cleat o confusie cu cartea lui Cavalioti.V.i, dupà Thunmann, Untersuchungen, i Kopitar, Kleine Schriften, Iorga, 1st. lit. rom., III, cap. Studiile asupra lirrthii. Apoi Sbornicul bulgar din 1925, pp. 1-48. Iorga, 1st. lit. rom. En sec. al XI/III-lea, II, pp. 297, 310. 5 Bianui Hodos, o. c., II, pp. 194-5, no. 373 (si bibliografia mai veche). Editor e tot un Moscopolitan, Gheorghe Tricupa, zis5i Cosmischi. Iorga, No e polone, in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, II.

Prime atingeri cu Revolutia europeana 81 idelicat sculptate In lemn, care s'au mai pastrat la Arvanito- chori §i In cutare ora§ muntean, ca Bucure§ti, Ploesti. In acele beciuri sant butoaie de yin §i de rachiu ; se fierbe rachiu In ca- mane ; odaile au mindire, velint,e (flaircCeg), chilimuri, pe langa a§ternuturi 1. Vin negustori din Bitolia-Monastir §i din Salo- nic In acest ora§ de 8.000 de locuitori, de unde pornesc camilele In caravane, relatdile mergand pana la Belgrad §i Viena, de o parte, Venetia, de alta. Se face un cantec pentru un nobil vene- ian de acolo, Gheorghe Rusi, zis« Nioplios »(§i o familie Pelca). Un Trapangi Intemeiaza un gimnasiu. La Veria, Berhoe, din apropiere, un alt grup de «Elinovlahi» ajunge la bogatie §i faima ; dintre ei se ridica acel Ioan Kottu- nios, care Intemeiaza Colegiul de la Padova unde a Invatat Stolnicul Cantacuzino 2. In momentul cand Revolutia francesa a izbucnit, negotul Intre Marsilia §i Turcia era la apogeu 3. Comertul cu lana, din care se face postavul numit /ondrins, prospera pe la 1750, ca st decada cu totul dupa 1794 §i mai ales 1821. Pe la 1840 se socotia un import de vre-o 400 de halo- turi pe an 4.Pieile de miel merg mai mult la Trieste 5. Printre Românii ajun§i pana in tarile germane se tipare§te, la 1797, de fratii Marchide (fiii lui Marcu) Puliu (Puiu), tipo- -grafi de grece§te, « Noua pedagogie sau Alfabetariul lesnicios », pentru §colarii de graiu« romano-vlahic »,al lui Constantin Ucuta din Posen, §i el Moscopolitan, ca §i atatia dintre cei cari-1 Incunjura, fiind supt pastorirea acestui protopop §i cl ar-

1 Iorga, Doc. grecesti, III, la aceastà data. 2 HagitaxeéovtxOg Ealoyog, Maxedovrxen) H kisederyuov,1913,pp.31, 115, 119-21,191,206. Silocalitatea ZiamadSeg (de la Serban) ;ibid., p. 215. 3 Julliany, Essay sur le commerce de Marseille, 1834:

82 Supt Revolutie tophylax. Autorul e mândru ca. poate da, fie §i cu litere grece§tir o carte de Invatatura «in limba atea ti se feate de mama a lui », « limba caseana »,« ramaniasca », scusandi caracterele straine- §i unele cuvinte imprumutate de la Greci 1. Din Tesalia, unde se coboara turmele de la munte §i unde Tricala-Tarcol, Larisa-Larsa sant centre române§ti, se ridica, din vechea Pherai. Velestino, acel Rhigas, care trece la Bucure§ti, devine secretar al boierului Brancoveanu, duce o viata de tinereta in care sentimentalitatea poetului se termina cu judecati la Divan, ca sa treaca apoi la Viena, sa se patrunda de spiritul revolutionar §i, imbrati§ând pe toti cre§tinii din Balcani inteo tovara§ie care nu rnai are nimic a face cu vechea ortodoxie slavofila,ci une§te amintirea elenica§itendintile de nouà democratie, ca a lui Corai din Smirna, rapede desgustat de revolutie in Parisul iacobin, sa incerce complotul care, descoperit,ii facu sa fie extradat de AustrieciPa§ii din Belgrad, in a carui temnità peri obscur, in ascuns. dupa ce acela care schitase §i o harta a Rasiaritului acestuia, cu dedicatii care Domnii romani, Alexandru Callimachi §i Alexandru Moruzi, aruncase imnul sail de libertate, imitat dupà Marseillesa lui Rouget de l'Isle 2

1Bianui Hodos, 1.c., pp. 398-403; Per. Papahagi, 1.c.; Iorga, Note- polone, in Mem. Ac. Rom., seria 3-a, II. 'V. lorga, in Lit. si arta 'porn. 1900 (IV), p. 25i urm.i bibliografia greaca la comemorarea entusiastti a luitRhigas Pheraios » (mai departe).

CAPITOLUL II Miscarea spiritelor in Ardealul românesc. Iosif al II-lea murise, adânc desgustat, in 1790, dar spiritul « iosefin » nu disparuse odata cu dânsul. Fratele lui, Leopold al II-lea, era §i el insufletit de ura impotriva oligarhiei maghiare §i el forma, putin timp inaintea unei morti Inainte de vreme, un plan mai revolutionar deck, al ocrotitorului taranilor de orice natie, §i al taranilor români: acela de a chema la arme masele populare pentru ca prin ridicarea lor sangeroasa sa u§ureze sarcina de autocratie a suveranului reformator. Sfatuit de ministrul sail Hoffmann, el 0 pregatise un apel catre ace§ti buni birnici 0 buni soldati,§i el se tiparise inteo tiparnità ascunsk cand schimbarea de stapanire putu sa Impiedece o actiune ale carii proportii 0 resultate nu se puteau prevedea 1 Revolutia de sus, la care trebuiau sa participe 0 burghesii, era sa porneasea In strigatul: « Leopold e pentru toti §i toti pentru unul singur ». Un juramant se cerea de la toti parti- cipantii 2. In fata acestui proiect de transformare, violenta, cu 1n15 turarea tuturor privilegiilor, era Insa agitatia natiilor Inse0 pe care le cuprindea aceasta monarhie. Intre Sa0 se produse un nou curent, care tindea, peste constitutia medievala acor- data de vechii regi ai Ungariei, la o ridicare a autoritatii dietei, devenita un adevarat Parlament ca al Angliei, daca nu ca adunarea nationala a Franciei revolutionate, cu dreptul de a 1 Revelatia contelui milanes Greppi, intim al Curtii, In La rivoluzione- francese nel carteggio di un osservatore italiano. Cf. Iorga, in Revue hist. du S.-E. européen, 1932, Oct.-Dec.; 1933, Ian.-Mart. 2 V. §i Iorga, Role des Roumains, III, pp. 36-7.

84 Supt RevoIutie vota §i Imparti impositele, ca Inainte de regimul de contributii decretate al Austriecilor. Din partea lor, pentru omagii noului suveran, la dieta din Cluj, care se deschise In mijlocul greutatilor unui razboiu evident pierdut §i al unor presiuni europene pentru « pacea alba », In Decembre 1790, Ungurii impusera limba lor pentru §edint,e, §i se pusera conditii pentru primirea constitutionala a lui Leopold. Era mai ales o pornire contra functionarilor, 'Ana atunci poruncitori fail restrictii, ai aceluia pe care oamenii cari nu-§i uitasera vechile drepturi n'ar fi voit sa-1 considere decat potrivit cu acel titlu de « principe al Ardea- lului » pe care Carol al VI-lea, la luarea In stapânire a provinciei, 0-1 adaugise pe langa celelalte. Ca §i la Versailles se considera dieta Adunare Nationala,fie§i pentru mai mult deck, o nat,ie, ea având toate puterile, iar celelalte cedându-i de la sine locul. Dar ceia ce a slabit puterea acestor revendicatii a fost, nu opositia In dicta a Românilor, cari Intelegeau sa continue vechea lor politica, sprijinità pe un instinct secular, de a nu se adresa decat Imparatului, Inteles, respectat §i iubit ca atare, ci confliclul, care se putea W,epta Mire Maghiari f i Safi, carora li se recomanda de cei d'intAiu sa se duca In Ora lor nemteasca. Era §i dorinta unui singur Stat unguresc, fie §i supt acest suveran de sange strain, care nu mai era privit ca un cuceritor, cum de fapt era, folosindu-se de toate drepturile sale. Acela§i sentiment neted §.1 Increzator unguresc, care se desfacuse din publicatiile §i studiile unei Intregi §coli de harnici erudit,i, lucrând la Pesta §i la Viena, un Cornides, un Benkö, care se ocupa de chestiuni ardelene, un Bel, un Schwandtner, un Katona, cdula sd inirebuinjeze siluatia, ce se mai palra. a ocupafiei imperiale la Sudul Carpatilor pentru a cere acolo, in dield, ca Ungaria medievald sd fieref dculà prin neapdrale anexdri ale « provinciilor » ei, Moldova f i Tara-Romdneasca. Doar atAt Germanul Gebhardi, cat §i « cetateanul » ungar Engel le considerasera ca anexe fire§ti ale regatului Ungariei, care ar putea sa Invie din cenu§a sa 1. 1 Friedrich von Zieglauer, Die politische Reformbewegung in Siebenbiirgen zur Zeit Joseph's II. und Leopold's I., Viena, 1885. Cf. pentru fiecare din punctele atinse, si Iorga, Place des Roumains, III, pp. 33-5.

Miscarea spiritelor in Ardealul romanesc 85 Incheiarea pacii ingadui ImpAratului, care acuma-§i avea juramantul, sá strang6 frana. Incepand noul rázboiu In Apus, care nu fu mai fericit cleat cel care se mantuise, el ceru,0 dobandi, de la aceia§i supu§i ca §i de la ceilalVi toti, ce-i fu necesar pentru lungai greaua lupta cu Francesii. Dar, fatà de planurile maghiare mai ales, Romanii presintau, cu solidaritate §i indráznealà, ale lor proprii, care fura inaintate Vienei. Ele nu plecau de la Biserici, de §i Uniii declarara cà nu inteleg prin juramântul lor sa recunoasca acel regim al

1 .Rev. 1st., IX, p. 149 (dupd Paclisanu, Luptele politice ale Romdnilor din 1790-92, in Mem. Ac. Rorn., seria a 3-a, 1923, pp. 86-7, no. VIII). 2 Ibid., dupa acelasi, pp. 89-90, no. XIV. 3 Ibid., p. 98, no. XVIII. ° Ibid., pp. 93-5, no. XIV.

86 Supt Revolutie tovarasiei bisericesti 1,ei voiau « congresul naiional », pe care4 Intelegeau, dupd cele mai vechii mai Irainice din lradifiile lor, ca o Adunare a poporului, cum o chemase candva si Inochentie, dar recunoscdnd, data aceasla, ca sdnl cloudBiserici. Laicii aveau sei fie aleiluri de preofii celor cloud confesiuni. Presidentia putea s'o aiba un om al Imparatului, un Neamt de-ai lui, pe care si4 credeau de mai Inainte favorabil 2. Ce se cerea, supt influenta unor functionari, ca losif Mehesi si Ladislau Pop, prigoniti dupa moartea lui Iosif al II-lea, apoi un Vitez, de la Sas-Sebes, cunoscator de limba francesa 3, un Aron Pop, de la Gancelaria Ungarica, un Ioan Cosma, cari aveau un alt simt al afacerilor publice decal,« popii », se cuprinde In scrisori particulare, de clerici, ca si In acea petitie de drepturi nationale, careia is'azisde eine,dintre Sasi, ca Eder, a combatut-o, Supplex libellus V alachorum. Se pleca de la punctul de vedere al episcopului Inochentie. Romdnii «inlrec la numeir cu mull pe loale celelalle nafii »: un milion faVa de 650.0004. « De si santem mai multi decal toate celelalte neamuri din acest principat, luati impreuna, decat toate santem Insa mai nenorociti si mai jos In rang 3.» Romanii . in de la vechii, nobilii Romani. In alte parti unde au fost asezati ei au alte situatii. E pentru dansii si« vechimea scoborIrii 6 ». Documente, alese de cine putem gaci, se aduc insprijin. Se adauga, ca element nou, venit din viata provinciei si din participarea Românilor la silintile Imperiului contra dusmanilor, aportul lor de ostasi, cum i-am vazut si In ocupatia carii libere, cuprinzandu-se si Crisenii, Banatenii si chiar cei din Maramuras,cari cu totii,multi la numar, sant ostasi credinciosi.i comandantii granicerilor cuteaza a se manifesta, cerand aceleasi drepturi pentru acelasi ajutor dat Statului.

1 V. si mai sus. 2 V., pe l'angd Lupas, in Telegraful Roman, 1912, si Silviu Dragomir, in Rev. Teologicci, 1911, p. 400 si urm., mai ales Faclisanu, o. c.; Iorga, in Rev. 1st., IX, p. 147 si urm. 3 V. ibid., pp. 147-8. 4 Paclisanu, 1. c., pp. 82 3, no. V. 6 Ibid., p. 91, no. xiii. 6 Rev. Ist.,1.c., p. 149.

~~Mi§earea spiritelor n Ardealul românesc 87~~

Dar spiritul Revolutiei francese apare alaturi cand se vorbe§te de acel «Sobor mare» al natiei tntregi 1. Se voia prin statele ardelene, nu prin Gurte, recunoa§terea natiei 2 Se Inchega astfel un prograrri,i se credea ea el va fi sprijinit Ia Curte de militari, cari se aratau favorabili. Astfel, un general Staader, In legaturi cu Ladislau Pop, un baron Rull. Se conta §ipe unii funcOonari Ina1i, ca un Beischlag §i chiar Ungurul Martonffy. Cat prive0e Guvernul ardelean, el se arata du§ma- nos oricarii revendicatii, ca §i baronul Josika, Roman de origine 3. In sfar§it, Darabant toilet morm lui Bob, iar episcopul sarb al .ortodoqilor, influentat, de altfel, de spiritul revolutionar al propriului sau popor, nu putea sa-0 refuse o colaborare, pe care o putea socoti ca onorabild pentru dansul, aceastalalta Biserica nefiind lost niciodata recunoscuta de cea, privilegiata, din Blaj, care se considera ca urma§a vechii Mitropolii romane§ti. Capatând iscaliturile dorite, tot Vladica Ignatie e cel care,prin oamenii sai, strecoara petitia la Viena, Aron Pop aratanduli « marea bucurie » ca « lucrul neamului » s'ai facut. Tipeirilura lextului lalin o ingrijise Molnar, Intregindu-se astfel unitatea romaneasca 4. A§a se alcatui In numele tuturor Romanilor de supt sceptrul habsburgic un act care nu e, cum i s'a spus, o « carticica de implorare »,de §i se Intrebuinteaza dupa eticheta austriaca, pastrata §i mai departe, expresiile de « prea-umilità supunere », humillimiperpeluoque fideles subdili valachi. De fapt e o afirmare de drepluri care se pretind. Ele vin din natura lucrurilor, iar nu din cele douà leopoldine pe care le invoca Vladica Ino- chentie atuncea cand erau tineri cativa din spirijinitorii de acuma al acelora§i reclamatii. Cerand, unii, ca Romanii sa fie recunoscuti ca o« natie»,In documentul Insu§i e vorba, dupà noul vocabulariu revolutionar, de altceva :de « Stat »,ca In Franta de la 1789, §i de « cetateni », de un civicus status.

~~1Paclipnu, 1.c., p. 91, no.XII. 2 Ibid., pp. 96-7, no. XvI. 3 Ibid., p. 86, no. VII; pp. 88-9, no. X. 4 Ibid., p. 100, no. :um~~

88 Supt Revolutie « Egalitatea », invocata ca principiu dominant de revolutionarii de aiurea, se intalne§te §i aicica motiv al radicalei prefaceri ce se impune. Nefacandu-se nicio deosebire la Ro- mânii in00, clericii mireni, intre nobili §i tarani, se cere ca toata Romanimea sa fie de-avalma cu celelaltepopoare din aceia§i 1,ara, care nu sant infati§ate cu caracterul lor etnic. Din trecut se iea numai dorinta, inspirata §i de framântarile- sarbe0i, ca A dunarea lor nat,ionalà, osebità, sa' fie supt forma unui « sobor » care sa' poata insa trata oricare alte chestiuni._ Se revine la vechea cerere ca Românii sa fie primiti, de altfel potrivit cu aceia§i egalitate, in orice f unctiuni, §i anume potrivit cu numarul lor. Intelegand sà pastreze raporturile, pe- carese sprijinise pada' atunci toata lupta lor, cu Curtea, ei voiau sà poata trimete acolo, ca Sa§ii, delegati cari sa-i represinte. Dar iata ca spiritul nou reapare atunci cand se prevede o noua impartire a Ardealului pe motive curat geografice, ca in « arondismentele » francese dupa noua Constitutie, §i, anume, pentru a se afirma uncle sant Românii in majoritate, numele ce se va da acolo, sa fie al lor 1 Imparatul, care pregatia revolutia sa, in care erau sfare- toate categoriile de tarani, §i se vazuse de ce sant capabili taranii romani ai Ardealului, avea insu§i idei asamanatoare. Si el credea ca se poate acorda Românilor o « con civilitate »- in care intrau din nou deci«cetatenii ». Si el vorbia de Romani ca de o « natie », de o singura « natie »,§i anume de « toata natia valaha a Ardealului ». Dar, alaturi, reveniau principiile §i metodele lui Iosif al II-lea :libertatea religioasa, din margenile- careia ie§isera acuma ace§ti « Valahi » ai Imparatiei, prea mult timp preocupati de lupta dintre «legea veche » §i «legea noua», §i se facea un mare cas de veniturile clerului §i de intemeiarea §colilor, care erau acuma §i cele laice ale Guvernului. Neindraznind saieasingur, pana la revolutiacepre- gatia, o hot:611re asupra acestor reclamatii, Leopold le trimesese, potrivit cu vechea legalitate, Intaiu la Cancelaria Ardeleang, neted ostila, apoi la o dietà ale carii aspiratii, de caracter cu totul nou, le-am vazut,i aceasta, uitandu-§i de inaltul ideal

~~1 V §i editia din Sibiiu 1901.~~

Mi§carea spiritelor in Ardealul romdnesc 89. reformator, puse chestiunea tot pe basa medievala (Iunie). Im- pro§cat cuinsulte, Bob,carefusese silit a iscali cereri ce corespundeau ap de putin felului sau propriu de a vedea, trebui, dupa ce protestase intaiu prin parasirea §edintei tumul- tuoase, sa asculte un fel de a vorbi cu care natia era insa deprinsa dintr'o generatie in alta. Insarcinand pe Sasul Eder sa opuie istoriei inspirate de noii carturari ai Românilor vechea istorie- de patima§a urà 0 el 10 1ndeplini cu prisos insarcinarea , delegatii privilegiatilorajunsera doar, raspingand Inca odata conceptda« natiei »constitutionale pentru un popor caruia amintirea sangelui varsat 0 a flacarilor din mi§carea taraneasca de la 1784-5 facea sa i se arunce in fata ca e « In stare a sa- var0 orice crime», a declara ca sant gata sa arunce 0 « popilor >>- de acest neam dijma de care li se parea ca ei sant seto0, multamindu-se doar cu atata. A§a se ispravi capitolul discutiilor pe care Romanii, §tiind la ce se a§teapta, nu le voisera cu du§manii lor seculari. Caci dieta se deschise la 1792, in mijlocul pregatirilor razboiului pentru drepturile in Apus ale monarhiei absolute. Dar §i mai departe acei cari deschisesera lupta in cadruI noilor conceptii Intelegeau s'o urmeze. De §i Bob, caruia-i) suradeau concesiile privitoare la veniturile cleruluisail,se plangea ca s'a intrecut programul initial pentru care i se &à- patase, cu atata truda, invoirea 0 se arata gata a se inchide in margenile resultatului obtinut, se lucra 0 mai departe prim Cosma §i prin agentul la Curte, Sarbul Stefan Novacov ici, poate ruda a fostului episcop Dionisie. Din Ardeal chiar Mehe0 urmaria anume ca§tiguri ca dreptul de represintare In Sfaturile- vienese 1. Erau greu de dus inainte elemente atat de deosebite in caracterul 0 aspiratiilelor. Dar spiritul revolutionar putu, face 0 mai departe aceasta minune. Se tinu o Adunare Nationala a clerului de ambele confesiuni pentru a sili §i pe capetenia unità §i pe Sarbul acesta deprins cu viatia româneasca, dar supus suggestiilor guvernului de care atarna a§a de mult cel n umit de dansul 2. 1 PAclipnu, 1. c., pp. 33, 102 si urm., 105-7. = Ibid., p. 102. Cf. Zieglauer, o. c.

~~-90 Supt Revolutie~~

Se facu deci actul de insarcinare a amânduror episcopilor pentru drumul la Viena, cerându-se§icdrtiletrebuitoare. Dar lucrurile se oprirà pentru moment, un Vorlrag intervenind -din partea celor interesati.

Acuma §i carturarii intrara MO§ in actdune. Dupà Petru Maior, -Clain, incai tinându-se in reserva probabil din causa situatiei sale oficiale. Parintele Samuil se arata gata sa raspinga cu dovezi asertiunile lui Eder. Apa'ra cuenergie ideiade a se refusa Impdralului celui nou un jurdmeint in care e vorba de natiile privilegiale, precum, la Bucurqli, linerelul grupal in jurul lui loan Canlacuzino refusase jurdmánlul in forma care cuprindea dreplurile medievale ale regalului Ungariei. Nu trebuie a§a ceva, potrivit cu vremuri socotite ca incheiate,ci acele liberlales care aveau acuma cu totul alt inteles. Vazând ca Bob, In ciuda decisiei clerului sau contra formei de juramânt, declara fail Incunjur ea' vrea sa fie lasat In pace, ca unul care « nu face cu clomnii de ocara » ( !), el se Indrepta, cum era firesc, spre celall fel, adevarat, al natiei, la initiatorul §i indemnator care era Darabant. Sa fie parintele Ignatie, « Moise » al poporului sau! i la Viena sa mearga §i mirenii cari represintau aceia0 directie: Vitez, Laday, prietenul acestuia, Ladislau Pop 1! Trebui ca ambii Vladici, de §i oftând, sa faca ei, singurii Ardeleni, Darabant, cu toata originea sa, fiind in fruntea unei diecese de alte conditii , drumul greu al ascensiunii lui Moise. Era acuma, la capatul unor Indaratnice staruinti, 0 ordinul, hotaritor, al Vienei 2. In acest moment Darabant putea scrie lui Bob: qi printul cel mai mare, Frantisc, era aprins de dragoste §i de dor a ajuta neamului. Caruia mai de multe ori i-am povestit toate nacazurile noastre, precum §i Imparatului. i ma crede, frate, ca nu intealt chip, ce tocmai ca parintele pe fiii sai cei nacajiti §i dosadati m'au ascultat. Ba Inca, cu o minune oarecare, m'au intrebat... :Pentru ce Românii de la Ardeal nu cer sa se numeasca « natie »? Toata Curtea sta cu noi 0 pentru noi » 3. 1 Pacli§anu, o. c., pp. 108, 110, no. xxxI. ' Ibid., pp. 70, 111-4. 3 N. Lupu, in Blajul, III, pp. 191 0 urm., 196.

~~M *area spiritelor in Ardealul românesc 91~~

Audienta episcopilor avu loc in Februar 1792, in ajunul chiar ,al declarafiei de reizboiu Irancese. I§i poate inchipui cineva starea de spirit a cercurilor vienese, care trebuiau sa se astepte la -dansa. In Mart cererea Romanilor trecea la Cancelaria Tran- silvana, care se declara, fire§te, impotriva ei stand alaturi de hotarirea dietei locale. Dar aceia cari manevrau pe acesti clerici sfiosi sinacajiVi mersera inainte. So lutia, pe care o aveau la indemana numai In Intaia forma a Adunarii de la Cluj, si ei cereau si pe cea de a doua, nu putea multami « o inlreagei nafie care alceiluiefle pesle un rnilion de oameni fi poarld cea mai mare parte din sarcinile inlregii provincii »: ce sant pe langa Romani cele cateva zeci de mii de Sa§i ori micul grup armenesc, de imigrati recenti, cari se invrednicesc de mult mai multe drepturi ! Fiind , ca deputatii « Statelor Generale » de la Versailles cu vre-o doi ani in urma , represinlanlii « dorinfilor infocale ale inlregului neam », ei aduceau cu dansii un nou Memoriu la care colaborasera si Clain si Mehes'i. Nu se uitau acuma nici jertfele din razboiul, abia incheiat, cu Turcii, nici atitudinea de docilitate fata de .4 miscarile interne ale nobilimii unguresti in anul 1790 » 1. Leopold al II-lea muri la 1-iu Mart chiar din acest an si urma§ul, un om al trecutului, Francisc I-iu, nu voi sa mearga mai departe. In zadar i se ceru inainte de intronare egalitatea natiei in functdi §i in dietà, chiar si crearea, in vederea evenimentelor ce se ingramadiau, a unei armate românesti, care ar lupta In Apus. In momentul cand facea sa porneasca spre Apus Wile invinse de Turci, el consfintia hotaririle dietei. Fata de ,o delegatie, cu Infatisare revolutionara, atitudinea aceluia care Inlatura pe sfatuitorii reformisti ai fratelui ski si distrugea proclamatia catre « popoarele » sale chemate la libertate si la egala Indrituire sociala, fu jignitor de aspra. Episcopilor li se punea In vedere ea n'au sa se amestece In chestiile politice si a trebuie sa respecte organul legal al dietei. Iar ei fura pusi sa -declare, In Iulie, Ca fie si numai de hatarul Imparatului, s'ar putea retrage unele expresii care au suparat pe privilegiatii lipsiti de 1 PAcli§anu, 1. c., pp. 110 1, no. xxxii. Ortodoxul avea in vedere nu §tiu .ce form6 de confluxurn pentru cererile nationale ;ibid.

92 Supt Revolutie simtul dreptAtii. Avdnd un inandal national insA, nu-I pot depune,. iar, dacei Suveranul vrea pacea inire popoare, i se poale pane o singurd lemelie: dreplalea! Procesul se incheiase ; rAmanea doar editia, ingrijità de Molnar, a programului revendicatiilor romA- ne§ti. Tol in sens revolulionar, se geisise incei o inslanfei, la care- Romdnii nu se adresaserei pdnd alunci niciodalei f i al ceirii rot era sei fie din ce in ce mai mare: opinia publicei. .Aceastà tipArire stà in fata aceleia din Cluj, a lui Eder 1, care se intituleaza, §i el in noua limba politica, « civis tran- sylvanus », indemnAnd in prefata la « notele sale istorico-critice » pe ace§ti venetici de Romani sà plece aiurea, la ai lor, daca nu li place viata inteo provincie cu temeliile constitutionale ne- zguduite. Se adreseaza §i « oamenilor buni », cu mila de aceia pe cari-i cred nenorociti §i ar crede ca sufgr de nedre ptate. Nefiind casul in ce prive§te pe Romani, el cauta sa o arate el} armele istoriei §i ale vechiului drept. Se cauta a se dovedi cA, pe basa hotaririi dietale din 1744, Leopold insu§i, prin decretul de la Florenta din Maiu 1791, a inteles a se pastra situatia « Val a- hilor ». De altfel invatatul sas intelege a indica o solutde pe care, pe aceastà neclintitá bask vor §ti doar s'o deie cei mari, u§ur And starea acestei pa* din populatie, ceia ce ar fi potrivit cu « ome- nia (humanilas) vremurilor noastre » 2. Editia lui Molnar, Clain vorbe§te de gandul combaterii lui Eder §i al unei publicatii la Viena 3,poartà un titlul semnificativ, fiind vorba nu de o « cArticicA » §i de o « implorare », ci de o « presintare » de drepturi, o« repraesentatio »,pe lAngA care se adauga doar §i « rugAciunile », care, dupà protocol, fiind adresate Suveranului, nu pot fi decAt « prea-umile », humillimae. Se afirmA cu mandrie CA aceste cereri s'au infati§at din pa rtea «inlregii natii valahice in Ardeal ». Ele tind a face sa se r ecu- noasea de rege aceasta natie ca « regnicolara »§i aceasta, s pune acela§i titlu, « pentru cA afa a fosl». SA i se acorde deci «t oate drepturile de cetateni ».Sinu ca un act de indurare noua, ci

' Supplex libellus Valachorum Transsylvaniae, iura tribus receptis nationibus communia postliminio sibi adseri postulantium. 2 Prefata, §i In Bianu §i Hodg, /. c., pp. 343-4, no. 548. 3 N. Densusianu, Raport, p. 211.

Mi§carea spiritelor In Ardealul românesc 93 pentru ci « a fost lipsild nu prin lege, nu potrivit cu dreptul, ci numai prin nedreplalea vremurilor, mai alesla incepulut macului de mai inainte1...*. Se pune ca data aceia a lunii lui Mart, indan dupà audienta la Leopold, iar ca loc de tipar /afi, nu Bucuresti, unde erau Inca soldatii austrieci. Nimenea nu va crede, azi, cà supt stapanirea ruseasca, pe o vreme cand apareau Incapitala Moldovei doar cart.' ruso- românesti de biserica icutare« trepetnic »,s'a putut face aceasta revolutionara tiparire latineasca. Dar faptul ca Molnar a intr ebuintat, dupa o procedare obisnuita In secolul al XVIII-lea, and se dadea ca publican in Olanda cutare carte neingaduita oare iesise din teascuri francese, aceasta inselare fan de censura tirnpului arald legillura ce incepuse a se reslabili, peste opreliftile din vreinea lii plei pentru apeirarea Unirii religioase,intre Ardealul -de ambele confesiuni,i mai ales cel laic, care ajunse a juca unrol 101 mai mare Nei de cele cloud Biserici,iàri1e romdnefli libere, care, in curemd, evacuate de otile austro-rusefli ale unei lungi ocupaiii, Ii recdpeitau Domnii /or. Nu va trece mult, si Molnar va fi corespondentul unui ucenic al lui Chesarie, devenit episcop in noul Scaun al Argesului, Iosif, i acel care mutase in imaginatie cartea revolut,iei de drept a Ardelenilor la Iasi va atrage cartile de slujba bisericeasca ale Muntenilor la noul tipar fàrá caracter religios al Universintii din Buda, in serviciul caruia se vor intrece a lucra, munndu-se acolo, capeteniile, desfacute de Blaj, ale literaturii românesti din Ardeal 2 Spiritul revolutionar ramase insa,i Ong la putinta de manifestare data de aceste legaturi, in lumea acestor intelectuali ai Românimii de acolo.

1Repraesentatio et humillimae preces universae in Transylvania valachicae nationis se pro regnicolari natione qualis fuit authoritate regia declarari segue ad usum omnium iurium civilium, ex quo non lege, non iure, sed temporum dumtaxat iniuria cunt initio praesertim superioris saeculi exclusa est reponi de genu supplicantis. 2 D. Paclipnu credea ca a iqit Intaiu la Viena o editie a o Represintatieie. FAA de atitudinea guvernului Impardtesc, nu e de admis.

~~94 Supt Revolu tie~~

El se farupeaza §i In noua lucrare a lui Petru Maior, fire§Le, de. fiind cuprinsul ei, netiparità §i aceia, care e Prolopopadichia din 1795. In aceasta pretioasa carticica, se proLesta contra Incercarii de monarhie episcopala flicuta la 1793, Indata dupa Intoar- cerea de la Viena, unde jucase acel mare rol revolutionar, a lui Bob. Precum se arata In Isloria Bisericii, opera mai tArzie, de maturitate, a aceluia care, deocamdata, protesta contra « nedreptatii facute protopopilor »,se luase la Blaj hotarIrea de a se rapi ultimele drepturi ale acestora, moOenite de pe vremea cand ei aveau deplina putere vladiceasck fiind 4 chore- piscopii » unei natii care n'avea nicio ierarhie In Biserica sa 1. Fara a Incerca o polemica personalk se Intrebuinteaza marturiile istorice ca sa se arate ce mare fusese rostul acelora din call.. acum cauta sa se faca numai ni§te simple organe administrative ale unei Biserici care-§i forma ca mini§tri ai episcopului pe canonicii adunati In jurul lui.

Venirà acuma pentru desvoltarea ideilor noi In Ardeal anii sterpi ai greului razboiu contra Revolutiei francese. Ni lip sesc §tiri despre starea de spirit In toata aceasta vreme cand fiul unui pastor sas, Melas (in grece§te pentru Schwarz), era unul din conducatorii luptei pentru pastrarea stapanirii habsburgice In Italia §i Alvinczy, Ungurul din Vintul-de-sus, altul 2 Nu- mai corespondente private, care n'au ie0t la ivealk ne-ar putea liimuri In aceasta privinta. Cele douà Biserici I§i cauta de « agendele » lor far% nicio altà preocupatie, la Ra§inari Inca un SArb, Sofronie Chirilovici, luand locul lui Gherasim Adamovici, revolutionarul, fara voia lui, §i se va Incerca §i In Bucovina regimul pastoririi Românilor prin oamenii de la Carlovat, agitatori numai Intre ai lor. Jar tiparul românesc din Ardeal Incepe a fi§ilaic prin publicatiile Ingrijite ale lui Peter Bart, Sasul, cu multe legaturi

1 Manuscriptul e la Blaj. Ar trebui retipdrit Intreg. 0 mare parte a fost data de Gheorghe Silasi In ziarul Sionul romdn, apdrând la Budapesta. Cf. si Iorga, Ist. lit. rom., III, p. 244 si notele. 2 V. 0 Memoires tires des papiers d'un'homme d'Etat, IV, Bruxelles 1858, pp. 139-40.

Miscarea spiritelor In Ardealul românesc 95 intre Romani, de la Sibiiu, care public6 la 1792 un Acalisi pentru Vlklica Gherasim, « episcop neun it, ilor al Ardeal ului », luAnd chiar titlul oficial de « tipograful neunitilor », cu intrebuintarea de me§teri români, pu§i in versuri : Mihail din vestita cetate Sibiiului. Si Radul din sfânta episcopie a Ramnicului 1 El lucreazA in concurentà cu furnisorul de csarti mai ales pentru Românii din Banat, urma§ul Germanului Kurzbeck, Stefan« de Novacovici »,care nu e decal agentul Bisericii ortodoxe pe langa" Curte, §i acum intemeietor al unei « slaveno- sarbe§ti, rumâne§ti §ia limbilorRagrituluipriveleghiiata tipografie »2.Imediat,Caligrafieiacestuiaise opune de Bart, supt ingrijirea a insu§i( directorului §coalelor neunite nationalice§ti in M arele] P rintipatArdealului », Scurlul izood pentru lucruri de ob#e f i de chilin in scrisori de mulle chipuri », traducere din « limba sloveneasc6 », adec6 din ruse§te : acuma se vorbe§te de« chesaro-craIasca rumâneasc6 privileghiata a Raskitului tipografie » 3 :124 de pagini fap de cele abia 8 ale celuilalt 4. Dar Novacovici merge mai departe cu lucrul ski §i. in 1793 apare la dansul o « Adunare a Cazaniilor », care se pune supt scutularhiepiscopului-mitropolit dela Car- lovAt, traducere dins'arbe§te,originalulfiind rusesc,apoi Ceaslovul 5,§i1ntinsa lucrare, româno-germanà, Ducereade meinei caird cinsla (sic)i direpialea, adeacei la copii rumeinea0ii (sic) neunifii cei ce in f co lele ceale mici sei Env* spre celanie 6 Calendariului pe 1794 ielii mene§te sàfie pentru « norodul slaveno-skbesc §i rumanesc cari se afra in tinuturile chesariu- cree§ti (sic) a legii Fraskitului » 7.

1 Bianu si Hodos, 1. c., p. 345, no. 550. 2 Caligrafia, « Ducerea de mand cdtrd frumoasa scrisoare rumdneascd » din 1792 ;ibid., p. 349, no. 554. 3 Ibid., p. 349, no. 555. 4 La Blaj, In acest an Octoihul, In a patra editie ;ibid., p. 349, no. 556 ; Catayasieriul din 1793 ; ibid., p. 351, no. 559 ;Ceaslovul, ibid., p. 353, no. 562 ; Polustavul; ibid., p. 356, no. 567. 5 Ibid., pp. 352-3, no. 561. ° Ibid., p. 353, no. 563. 7 Ibid., pp. 358-9, no. 572.

96 Supt Revolutie In acest timp, Petru Bart, complect balut, se multämeste a lucra Ca' rti populare, ca Mina lui Damaschin 1, inauguran- du-se acea lung5 serie de publicatii pentru Oranii români pe care a represintat-o in zilele noastre, ani de zile, si cu calendarele sale, Kraft, in acelasi Sibiiu.II sprijinia si mai departe Bise- rica de la RAsinari, c5ci prefata la aceastà carticick dupà un manuscript al vechiului episcop de Râmnic, Damaschin, e iscà- EVA, oficial, de càtre « vicaresul » Joan Halmaghi 2.In aceiasi directie e si « Alexandria », Isioriia a Alexandrului celui Mare 4in Machedoniia fi a lui Darie din Persida,Inparatilor » 3. La s'a se poatà tip5ri, in aceste zile de ràzboiu si conspiratii, se crezu necesar ca « translatorul Guberniei » ardelene, post nou, a Cann necesitate era determinatà de temerile politice, Dimitrie Iercovici, sa* certifice ea nu e vorba inuntru de « alte lucruri, bisericesti, dogmaticesti si a legilor » si de aceia s5 se dea voie de Care contele Eszterházy, care el insusi e « ai (sic) crAestii Gubernii sfeatniculsi povaluitoriul ai(sic) comisii cercetà- torei (sic) de càrti ». Si iatsa pe Iercovici desf5surând un naiv program cultural in care pe Oran il las6 in sama preotului si a Bisericii sale, iar « cei, ceskit din nasterea sa slobozi si scutiti de greut5tile locului celui in care Facuesc » se indreaptà spre asemenea povestiri. Nestiinta claselor de jos e pe larg si crud desbatutd si se aratà neincredere in viitorul « scoalelor rumânesti » ; in zsadar s'au trudit, spune acest SArb sau BAn5- tean, si Iosif al II-lea si Gheorghe Bánffy si Vliddica Gherasim, ba chiar si directorii Eustatievici si Sincai, ca si Molnar, cu a sa gramaticg si « economie a stupilor ». Nu se uità nici « ciata cea prea-cuvioasa a Blajului si pentru iscusirea sa in tot Ardealul mult làudatà», ( cu inv6t5turi multe inpodobità». Cu « Alexan- dria », ca istorie, se face o incercare : s'ar putea urma cu aceia a « prii Musc5cesti, Unguresti si a altora tärilor istorie in scurt »,ba si cu « niste scripturi moralicesti sau invatAturi despre nAravurile ceale bune », ori si cu « o cArticicg micA » despre « leagea firii si ce trebue fkut si ce trebue lgsat si cum poate

~~1 Ibid., pp. 354-5, no. 565. 2 De la Novacovici §i, o Psaltire; ibid., p. 356, no. 568. 2 Ibid., pp. 361-4, no. 577.~~

Miscarea spiritelor In Ardealul romdnesc 97 face omul ceale priimite Innaintea lui Dumnezeu §i cum sa poate feri de locurile ceale reale » ; la urmai« aratari de vr'o .cateva doftoriii meste§uguri ». Aici, « indemneilor qi chelluilor» apare, lucru vrednic de insemnal un laran:« dumnealui chir Simeon Pantea din Salcioa de-sus »1. Gherasim Adamovici e chemat sa binecuvinteze editia, la 1795, a Pildelor/napoleon, traduse din greceste 2, Inacelasi an cand apare §i Viialafi pildele lui Isop 3, iar, la 1799, Berloldoi Berloldino, «romant» pentrupopor,« romant mic comicesc »,vestit In Italia,ca « Blobart » (« Barba-albastra ») « In Tara Franceasca », fiind asemenea Invätaturii din Don Quixole, «Sanhopanca »,i istoriei « isopice§ti » (e vorba §i de« cantaretii Podului celui Nou din Paris » ), traducere din originalul italian al lui Croce 4. Bart da Aleagerea din boatelPsallirea pentru §coli, dupg Neofit Peloponesianul, se Inta1ne0e forma « românesc »5, o a doua editie a Bucoavnei°, pe cand oficialii de la Blaj scot Alf abelul lor, « pentru folosul §i procopsala §coalelor neamului rumânesc » 7. Se ridica apoi concure4a lui Martin Hochmeister, care publica traducerea lui « Achile la Schiros » al lui Metastasio de Iordachi Slatineanu (1797) 8. El va da §i Acatistul cu litere latine al lui Clain (1801) (I. Fusese vorba la 1789 de oc gazeta a taranului roman », care era sä se Inceapa cu povestea de Inchipuire a bunului popà Miron. Bart veni apoi cu ideia unei reviste filosofice,

1 Si, de la Liov, un Piller va tipdri românestei nemteste o carte, destul de intinsd, desprestangerea focului a, dupd un sistem nou, suedes, la 1794 ; ibid., p.367, no. 580. Viena traduce o parte din povestirile istorice ale lui Dimitrie Cantemir ;ibid., p. 374, no. 586 (1795) ; dupd Sathas, Neoellmnxii 4tAaoyla, p. 541, fail ldmuriri mai de aproape. 2 Ibid., p. 376, no. 590. 3 Ibid., no. 591. Tot asa In Ducerea de mdriii cdtre cinste din Buda, 1798 ; ibid., p. 403, no. 614. Liturghia lui Bart, 1798 ;ibid., no. 615. 4 Ibid., pp. 410-1, no. 618. 6 Ibid., p. 384, no. 597. 6 Ibid., p. 393, no. 607 (un Calendar, ibid., n-1 urmdtor). Tot 4 niamul tromanescsi In Bucoapna Universitatii din Buda ;ibid., pp. 390-2, no. 606. 7 Ibid., p. 384, no. 598. ° Ibid., P. 394, no. 611. 9 Ibid., pp. 425-6, no. 633.

98 Supt Revolutie matematice, istoricei geografice pentru neuniti, dar el pre- tindea ca e vorba de o intreprindere bucure§teana, incuviin- tata de comandantul austriac din 1791. Apoi la 1793 e vorba de un ziar « valah » pentru Ungaria, la Viena, al lui Pavel Iorgovici. Spiritul revolutionar, de räpede inoire pe caleastiintii, alaturea de Biserica, restransa in margenile ei, se observa in crearea, la 1795, nu fail legaturi cu acea francmasonerie de care s'a cautat sa' se lege §i mi§carea taraneasca din 1784-5, a o Sotie- tatii filosofe§ti a neamului rumânesc in Mare Printipatul Ardea- lului », care, pregatinduli o revista al carii titlu e semnificativ : « Vestiri filosofe§ti §i moralice0i », era, supt inspiratia lui Molnar, o initiativa de carturari invatati avand oarecare lega turai cu planurile lui Iercovici1.Editorul trebuia sa fie llochmeister. Membri erau sa fie numai Romani neuniti, o dohtori, filosofi, istorici §i alti mai multi Invatati la numar », indemnându-se la sprijinire, cum fac Grecii cu ai lor, Românii din tarile libere, In frunte cu Anacreonul Vacarescu. Era sa fie In aceasta biblioteca Teologia Moralà, care e opera lui Clain, Geografia, Fisica, Matematica, Filosofia,« biografia printipilor Ugrovlachiiiai Moldovii, de la Inceputul ocarmuirii lor »§ichiar« Istoria Rumanilor pre larg culeasa din ceale vechi adevarate istorii », care, cum vom vedea, era o aka' compunere tot a lui Clain, care, a§ezat la Sibiiu, avea gata §i o Aritmetica, o Logic5, o Metafisica, un Drept alfirii 2 Din ce se planuise ie§ia numai, tot in acel cenlru laic de la Buda, Relorica lui Molnar, « cu pildele vechilor filosofii das- call biserice§ti », pentru « scolasticii invatatori » 3. Pana In acest moment la o asemenea opera de luminare, in sens mai mull revolufionar decal iosefin, nu participasera frunta§ii §colii de istoriei filosofie din Ardeal.

1 Ibid., p. 376, no. 589. V. Ilarie Chendi, Inceputurile ziaristicei noastre, Or4tie, 1900,i lorga, Ist. lit. rwn. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 332-4. 2 V. Iorga, 1.c., pp. 335-6, dupa revista Instructia Publicd, II, pp. 72-3, §iCipariu, Archivu, pp. 276-8. Bianui Hodo, o. c., II, pp. 403-4, no. 616.

~~MiFarea spiritelor in Ardealul romAnese 99~~

Samuil Clain, care isprhvise pentru studiile teologice superioare, la 1787, Logica, Drepiul firii, Ilica §iPolilica, fusese in 1789 la Orade, in resedinta lui Darabant, traduchnd acolo Canoa- nele soboarelor si continuind prefacerea In româneste a Sfintilor Parinti. Deci el 'Astra leghturile cu cealalth capitald a Roma- nilorunit,i,legandprietenie cu acelcanonic Vulcan,cu acelasi nume de Samuil, care era &à fie urmasul lui Darabant. De la episcopul cel inteleghtor si ocrotitor isi 1u5 el indemnul pentru o intreagh intinsä opera literark cuprinzAnd, pe 15110 acea traducere a Parintilor si Canoanelor, « Istoria bisericeasch si filosofia ». Cand isprhvi, la 1794, Teologia Moralei, el o inching lui Darabant, ca unui « patron »,si inch din vremea când trimesese pe autor la studii in Apus, si ca intemeietorului noului seminariu, pentru « grhmatici », in a sa Orade. I se phru chiar c5 un alt patron s'ar putea gasi la « shismaticul »,la Shrbul de la Carlovht, de care va fi fost legat printefan Novacovici, si, astfel, lui i se dedich Isioria bisericeascei, isprhvith In aceiasi epoch de febril5 trudà pentru a inzestra scolile inalte cu chrtile trebuitoare. Blajului ii refush traducerea unei « Ermeneutice a Vechiului Testament » in acelasi timp când, in prefata « Istoriei bisericesti pe scull, », pomenind de ortodocsi, el ii declara « foarte plecati si spre Unire ». El va explica aceasth atitudine prin dorinta de a impiedeca alegerea ca episcop rashritean a Inca unui Sal-b. 0 impacare de sewn' durata cu ierarhul lui interveni pentru Clain in 1793 Inca.Inchilia sa de la Manhstirea Sfintei Treimi din Blaj, pe care In curAnd era s'o paraseasca, el, care lucra la o Islorie bisericeascei pe scant, duph Fleury, si, umblând prin hârtiile lhsate de Vlàdica Aaron, care intreprinsese o nouà traducereintegralà a Bibliei si ghsindu-le nedepline si imprastiate, se apuch Insusi de greaua opera a punerii in curent pe limba sa a Chrtii Sfinte de care se ocupa de mult. Luand ca bash Biblia de la 1688, a carii origine nu se pomeneste, el ghsi eh multe parti dinteinsa nu skit exacte si nu corespund. Inch In leghturi cu Bob, care-i e un « prea-bun phrinte »si a chrui laudà o face pe larg in Prefata tiphriturii frumoase din 1793-5, aratându-1 chiar ca un revisuitor competent, ca un adhugitor de notesiexplicatii, impreung cu alti« barbati

100 Supt RevoIutie invatati », el putu sà publice aceasta a§a de importanta lucrare, care se lauda in titlu c& e « talmacità de pre limba ellineascrt pre intalesul limbii române§ti »,nu « rumâne§ti »1. Tot, la Blaj se tipare§te apoi, pana in 1796, « Teologia mo- ralg »,in care, iara§i, aspruli banuitorul stapan de acolo e presintat ca inspirator, ajutator §i munificent editor al acestei traduceri de lungi osteneli 2 Dar aceasta buna intelegere nu dainui. Legaturile cu Dara- banti cu Vulcan, §ovairile catre Carlovat nu se puteau uita. Clain facea parte, de altfel, dintr'un intreg grup de opositie fata de monarhul din Blaj, incunjurat de oameni mai mult mediocri, din carili Meuse impunatoarea Gurte de canonici. De aici, a doua zi dupa publicatiile cu care se putea mândri Scaunul blajean, denunturile de la Episcopie contra omului nesigur In ce privqte credinta. In zAdar cauta acesta sa se Indreptateasca, i avem toate actele procesului. Era vorba ca, dupà un vechiu obiceiu, care fgcusesa'sufere§ialtii inaintea biruintii lor, ca harnicul carturar, cu totul lipsit de apucaturi revolutionare, In afara de acelea prin care intelesese de curand a servi neamului sau, sa fie inchis inteo chilie de pedeapsa la Muncaciu. El nu merse acolo, dar, cum Logica lui aparu in 1800, pana la care data intelegem a-1 urmari aici, se vede bine ca gAndurile sale II duceau aiurea, la o activitate libera de carturar devenit mirean 3. Inca de la 1792 Sincai se afla in rAzboiu deschis cu Vladica, de care, functionar imparatesc, nu mai era legat prin nicio dependent5 4. Dar el 10 pierdu, supt noul regim de la Viena, care se feria de astfel de oameni indraznetd, rostul de pana atuncii trebui si treaca, intre 1794 0 1795, printr'o comisiune de judecata, in aceasta vreme cand i puterea laica, ingrijorata de spiritul revolutionar, era cu ochii asupra oricui. In zadar cauta aprigul boier fagM.6§ean un alt loc, in administratie ori in in- vapmAnt. Omul era, supt raportul material, cu totul zdrobit.

Bianu §i Hodo4, /.c., pp. 380-2, no. 595. 2 Ibid., pp. 385-6, no. 600. 3 Dupd Cipariui I. M. Moldoveanu, In Iorga, Ist. lit. rom., III, pp. 173-6. 4 Papiu flarian, In Archivul luiCipariu, p.480 ;acela*i, i,Sincai, pp. 103 4.

Miscarea spiritelor in Ardealul românesc 101 La Pojon, ca si la Cluj, el nu Intampina deck, ecoul parilor contra unui element primejdios. Trebui sa caute un adapost de munca, dar si de umilinta, la nemesul ungur din Teaga, care avea nevoie de un Invatator de latineste pentru copiii sai. Legaturile-i filed' mai mult cu scriitorii unguri In limba latina, pe care el Insusi o Intrebuinta acum, de pe laOradea. Dupa un suprem apel la Darabant si, chiar la guvernul din Viena, si el va cauta acel sigur popas de la Buda care atragea, prin Universitate, prin cercurile de eruditi, prin tipografia de carti In limbile rasaritene, pe toti naufragiatii unor aspiratdi mai Ina lte cleat acomodarea pacified' In restransa atmosfera de chilie 1 Dar pe Mnga acesti oameni pe cari-i Incercase asa de aspru soarta era si un tineret care, de la Inceput, nu Intelegea sa-si facd aceasta ucenicie de supunere si de margenire a gandului, de magulire a « patronului » si de cultivare a earth bisericesti si a cartii de seminariu si care, traind In altà lume cleat aceia a lui Iosif al II-lea, continuata caliva ani de Imparatul Leopold, I si cauta alte drumuri si, daca era nevoie, si In altà tara. Intre acesti revolutionari de la origine se aseaza, influentat si de fra- mantarea la Sarbi In Banatul sail de origine, Pavel Iorgovici (n. 1764). Fiu al preotului de la Vdradia. el Invata la Sarbii din Varset, apoi la Ungurii din Seghedin, data aceasta fail nicio legatura cu cercurile clericalela care pana atunci Romônii isi capatasera Invatatura. Prin Pojonul unde am vazut ca si un Sincai calcase candva, poate pentru capatarea unei catedre, el rasari la Pesta, urmând cursurile Universitatii din Buda, de cugetare oarecum libera, apoi si la Viena, unde se pastra Inca traditia osefina. Dar Viena nu mai era acum terminul ultim pentru cine cauta lumina. Acest Roman Indrazni cel d'intaiu, nu stim cu ce mijloace si in ce calitate, sa mearga In acel Paris revolutionar, unde un Corai din Smirna se initia In doctrina libertatii. Ca si acesta, Iorgovici Isi descoperi, cu toate studiile saleexclusiv de drept, o vocatie de filolog. Era acolo in anul de suprema crisa

~~1 lorga, /.ult. c., pp. 212-3.~~

102 Supt Revolutie sangeroasa 1793 §i va fifost printreaceia, de multe neamuri, cari se infati§ara Conventiei Nationale in numele natiilor care se doresc « liberate » prin revolutie. Cunoscu §i Anglia, la Londra, ca sa revie la Viena, §i aici studiile sale Ii dadura dreptul sa fie functionar intr'o cancelarie. Am vazut ea era inteles cu Molnar pentru scoaterea foii de « luminare » pe care guvernul crezu ca trebuie s'o opreasca Dar, chemat de episcopul «sau» de la Var§et, intr'o dregatorie de jurist, el d5du acolo Observafille de limba romóneascei pentru « folosul natiei »,in sensulcelnou 2 Ele fura primite§i publicate de aceia§i tipografie din Buda, care cum se va vedea, alreigea la deinsa inlreaga inlelectualilale, mai vechei mai nouel a Románilor. Pomenind pe sprijinitori, daca arhimandritul de la manastirea Mesici, Lustina, e Sarb, Roman e « locumtenentele superior »,« oberleitenant »,« commendatu securitetii in tinutu Directii montane a Banatului, d.n. nobile de Jumanca din Ciclova », inegustorul dela Biserica-Alba, purtati pe la Ierusalim, care-§i zicea Hagi-Chiril Radulovici. Iorgovici pregatia §i un dictionariu, dar atitudinea lui deschisa Ii aduse prigoniri, inchiderea la temnita §i cercetarea hartiilor, care flied In parte distruse. Restul unei cariere administrativeO.scolastice, nu farà ca, un moment, §i el, caiincai, sa-§icaute un refugiu intr'o casa de strain bogat pentru educatia copiilor, nu mai intereseaza. Inca un avant fusese zdrobil de slr6ini feirei .56fi glisil, in acesl cas, nici cel mai mic sprijin din parlea Rondmilor

Din Bra§ov se ridicain acela§i timp doar dascalul, apoi clericul Radu Tempea, a carui Gramalica romeineascei se tipare§te de Bart, in 1797 3. Avem a face cu un tanar a carui pregatire e §tiintifica, de nuant,a enciclopedica. Dar §i la acest nou director al §cohlor neunite « nationalice§ti »,ce domina e tot ideia romang. El se ridica impotriva parasirii limbii « romane » pure, pe care acest

1 Ilarie Chendi, /.c., p. 23. 2 Bianui Hodos, /.c., pp. 413 6, no. 621. Cuvinte dupd forma francesa se aflá la acela care presinttii o teorie a neologismelor. 3 Bianu si Hodos, /.c., pp. 394-6, no. 612.

~~Mi§carea spiritelor In Ardealul românesc 103~~

.om dinchei, din Bolgarszdkul Ungurilor, o crede amenintata supt Impàratul bizantin Constantin Pogonatul, cu« limba bulgAreascA, ca una ce era mai de trebuinVa pre vremea aceia ». Dar el descopere, in unele pa' rt,i, §i influente germane §i ungure§ti, # prin varmeghii », iar, dincolo de Carpat,i, grece§ti §i tur- ce0i, in Banat §i sArbe§ti. Se caut'a o explicatie §i pentru intro- ducerea slavonei in Bisericg. Se pomenesc, de la 1580, cgrtile traduse in române§te, §i Tempea face deosebire intre ele dup6 gradul de puritate a limbii, mai putin bogate in slavonisme. In W.ep- tarea « Lexiconului » in pregAtire, el lauda" silintile de indreptare ale lui Molnar, acum prof esor de oculistic6 la noua Uni- versitate imperia16, §i al« cu viosului pArinte Samuil Clain de la Sad». Dar nu se spune un singur cuvânt despre « gramaticile » române§ti anterioare. 8i aici se v6d, ca §i in « Alexandria » lui Iercovici, alti sprijinitori decal cei de 'Dana' acum. In adevAr, pentru tipar chelluie.ge preolul din Salul Lung, care se inchinase Jui Maurogheni, Radu Verzea.

~~CAPITOLUL III~~

~~Intdile pltrunderi ale spiritului revolutionar la Romfinii din Wile libere~~

Indata dupd incheiarea pacii din Sistov, Poarta se grabi sa numeasca un Domn in Tara-Romaneasca, a earn evacuare trebuia sintarzie totusi. Acelá care capata Scaunul pe care statusera mai in urma Ghiculestiii pe care cdutase sa-1 ocupe acum in urma Manole- Vodd era tot fostul stapânitor Mihai Sutu, care nu fagaduia nimic prin trecutul saui,cu toata cunostinta-i de frantuzeste, nu aratase acea intelegere pentru ideile noi ce a deosebit totdeauna pe Alexandru Ipsilanti, care in resedinta sa de prisonier de la Brno va fi crezut une ori ca se poate intoarce in tara pe care o cArmuise cu cri4arei o sincera dorinta de reforma binefacatoare. Moldova era s'o capete fiul lui Constantin-Voda Moruzi, fratele Marelui Dragoman Gheorghe Moruzi, Alexandru, care purta numele obisnuit la Mavrocordatii cu cari era inrudit neamul sail. Era un tanar care putea promite o guvernare potrivita cu sperantele ce se ivisera in cursul marilor schimbari europene din ultirnul timp, care atinsesera, atata timpiasa de adânc,i aceste tari romAriesti. Domnul muntean, care veni numai cu ginerele sàu Manu siIncredinta de la inceput un mare rost lui Ienachità Vaca- rescu, ginerele lui Nicolae-Voda Carage4 si in ultimul timp confidentul, contra lui Mavrogheni, al Turcilor din tabark

Intâile patrunderi ale spiritului revolutionar la Românii din tarile libere105 cari-i dadusera de cateva ori tara pe mana 1, zabovi cu alcatuirea Sfatului sat' 2. El avea dreptul, cu toata amnistia, sa pedepseasca pe ori- eine dupà plac 3.Ise pusese In vedere Insa de Turci, cari reincepufa Indata cererile lorde provisii, s'aobserve privilegiile, care primirA oconfirmare solemna prin hatiprif, ale- tarii 4. Hat4eriful fu publicat romane§te In bro§ura de Vacarescu, Insu§i, care o §i spune la capatul unui titlu Intins cat o pagina de tipar.i el nu uild sd insemne cd, dacd s'a cdpdlal noul privilegiu, e peniru cd, «Inca afleindu-se (Sutu) la Orda-Humai » (Poarta La- garului), « Idngd prea-sldvilul Vezir Isuf-Pa§a, s' au 1 dcul de spre- parlea o41ii cdire prea-pulernica Poarid arzu cerdnd miloslivire peniru mullele palimi ce au suferil fara din pricina rdzboiului », dar recunoscandu-se ea' §i Domnul, ca §i« slavitul Vizir », §i-au avut partea, cu adaosul ca el, Vacarescu a tradus §i a cetit in Divan actul de gratie. Se pare Insa ea' lui Mihai-Voda, aceasta nu i-a convenit §i o alta editie are pe foaie de titlu numai atata : « Tal- macirea prea-inaltului Inparatesc hati§arif pentru priveleghiurile tarii, ce au venit la Octovrie 1791 » 5.Deci, In momentul cand Ardelenii se luptau pentru drepturi, Intre boierimea « patrio- tica » munteang §i Intre Domnul de la Turci era o discutie In ce prive§te noile concesii facute tarii. Dar nu lipsiau, de la Inceput, banuielile In ce prive§te anumite ganduri de tulburari. Cand, In Ianuar 1792, se prilni firmanul cu laude pentru serviciile lui, Sutu vorbi boierilor, in grece§te, caci se pare a nu se fi ostenit sa Invete limba tai ii, aratandu-li ea' la orice tentativa ce s'ar face e In stare sa-i faca a simti asprimea masurilor sale 6. De fapt fura tra§i la raspundere, dar numai pentru sprijinirea Austriecilor 7, episcopul Filaret,bogatul om de afaceriHagi-Moscu, Colceac,care 1 Istoria Impeiratilor otomani, In Papiu, Tesaur, II, pp. 298-302. Lucrarea e Intreruptà. 2 Nistor, o. c., p. 577, no. cccwou. 3 Ibid., p. 591, no. ccccwoorsu. 4 Ibid., p. 592, no. ccccmocvnI. 5 Bianu si Hodos, 1.c., pp. 341 2, no. 545. 6 Nistor, /.c., p. 592, no. CCCCLXXXVI. 7 Ibid., p. 609.

~~106 Supt Revolutie~~

Meuse parte totusi din Divanul oilman al luiVocIA-Manolel, si Vistierul Dumitrachi, amestecat si el in ultimele alcAtuiri de guvern 2. Dar Panaite Codrica (Kodrikas), secretarul lui Sutu, un Grec vioiu care a fost si interpretul unei misiuni turcesti la Paris, era supus curentelor apusene siel va ajunge in acea Franta",unde venise in vesrnintele sale vechi fds6ritene, un agent diplomatic 3. Bànuielile cdzute asupra lui Filaret nu-1 impie- klecarà ins6 de a lua mostenirea mitropolitului Cosma, care se stinse in Septembre al aceluiasi an 4.0 srapânire grea, in mijlocul ciumei pentru incetarea Careia se aduserA moastele Sfântului Visarion de la Dusko, dar aceasta nu impiedecd pe Domn de a serba cu str6lucire cgs'atoria celei de-a patra fiice a sale 5.

Mai scurtà fu stàpânirea in Moldova a lui Moruzi, care se gAsi in fata greut4ii numirii de Rusi, in locul mitropolitului Leon, care trecuse din viata, ca exarh, a unuia dintre ai lor, Ambrosie, pe care Patriarhul Ecumenic neputându-1 primi, el il reclarn5 ca prisonier si abia se putu Cap5ta liberarea lui 6.

' Pentru Constantin Geanoglu, din acela§i Sfat al Domnului oltean, ibid., p. 608. 2 Ibid., pp. 597 8, no. cccccr. a Ibid., p. 603, no. CCCCXCNI; Leures de Constantin Stamaty a Panayotis Kodrikas sur la Révolution francaise, (janvier 1793), ed. Em. Legrand, Paris 1872 ; lorga, 1st. lit. rom. III, p. 41 ; Revue hist. du S.-E. européen, 1927, p. 4. 4 Nistor, 1. c., p. 618. Cf. Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II. Ca mitropolit tipare§te el, cu pornenirea lui Sulu, Cazaniile de la Ramnic; Bianu §i Hodo§, 1. c., pp. 347-8,no. 552. Un Octoih Inca supt Cosma, cu ajutorul mitropolitului Grigorie de Side ;ibid., pp. 349-50, no. 557. Catavasierul lui Filaret ; ibid., p. 352, no. 560, e supt noua Domnie a lui Moruzi. La Ramnic se alege Nectarie, de la care sant tiparituri; ibid., n-le 566, 569, 576. 5 Nistor, 1.c., p. 624, no. DXVIII. 6 Ibid., p. 625, no. DXX. Aici e vorba de Gavriil Banulescu, care-1 pre- cedase, pastorind insa numai patru luni; Erbiceanu, Mitr. Moldaviei, p. LIX. Cf. Iorga, Acte i fragm., II, pp. 345 6. V. §i ibid., p. 347, n-le 2-3. In Catava- sieriul din Ia§i de la 1792, supt ocupatie (Ianuar),se pomene§te ca §ef al Bisericii moldovene§ti Ambrosie: u prin tinerea locului eparhiei Moldovlahiei ocarmuitoriu Preaosfintiia Sa Amvrosie, a prea-sfantului indreptatoriului Sinod madular, arhiepiscupul Ecaterinoslavei §i a Tavricescului Hersonis » (principatul lui Patiomchin) ; Bianu §i Hodo§, 1.c., pp. 345-6, no. 551.

~~Intaile pdtrunderi ale spiritului revolutionar la Românii din tar& libere 107~~

Pentru ofensa ce s'ar fi facut Rusiei, noul represintant al Tani- nei la Poarta obtinu ca Domnul care-si ingaduise sa aresteze pe Vladica rusesc sa fie, daca nu mazilit, macar mutat la Bucu- resti, unde Rusii nu 1-ar mai fi avut In fatä 1. Dar la parasirea Moldovei de trupelerusestisemuta peste Nistru i o multime, socotita cu miile, de tarani romAni. Astfel se indeplinia amenintarea facuta odinioara de aceiasi Rusi cà nu vor lasa dusmanilor turci decal un pamânt pustiu. Ei fura stabiliti In tinuturile apusene ale Imparatiei. Se credea la Constantinopol, In Iunie 1792, cand se instala tocmai noul Domn, care avea o sarcina asa de grea, ca « toata Ora cuprinsa Intre Nistru si Bug va fi alcatuita ca principat, supt numele de Moldova Noua », incredinOndu-se acelui Alexandru-Voda Mavrocordat « Fugarul »fata de care Rusia avea o datorie de platit 2.Se fäcea socoteala ea numarul celor atrasi sau siIii sa plece ar atinge, in aceasta Moldova Noua, « douà treimi » din locuitorii tarii 3. Daca fostul Domn nu fu asezat intr'o astfel de formatiune daca acesti emigrati nu-si avura macar un sef bisericesc, In schimb Mihail Strilbitchi, care se intitula. la inceputul anului, « protoiereu al Moldovei, al Valahiei sial Basarabiei »4, se muta cu tipografia sa la Dubasari, pe apa de hotar, vechiu centru al celor cari treceau apa cu dubasele (basici umflate)i incepea de acolo o altà serie de carl,i ca pentru acesti noi supusi ai Imparatesei, darli pentru a le trece In Moldova ramasa turceasca. PAna tArziu se Intinsera pub1icaii1e lui de tot felul de la unTrepelnic ruso-român,cucaractere muscalesti 4. Un Bucvariu slavon iese la 1794 In noua tipografie 5, cu aceiasi slova ruseasca, Strilbicchi pastrânduli un titlu care, in afarli de asteptarea Inca unei ocupatii rusesti, nu mai avea niciun

1 Iorga, Acts si fragm., II, pp. 348-9. 2 Ibid., p. 339, no. 3. 3 Ibid., p. 341, no. 2. El dddea pentru mitropolitul roman Gavriil Banulescu un Ceaslov, dupd retragerea ostilor ; Bianui Hodos, 1.c., pp. 348 9, no. 553. Isi zice, langa « mitropolitul a toatá Moldova »: « protoierei stapanirilor Moldavii,1alahiei si a Bisarabiei P, pástr and cutezdtor un titlu peste hotarele celor doud tdri. 5 Bianu si Hodos, 1. c., pp. 344 5, no. 549.

~~108 Supt Revolutie inteles 1.Psaltirea de la Movilau, in 1796, pomenind in titlu) toata dinastia ruseasca, pastreaza vechiul titlu zadarnic al ti- pografului 2.~~

Noua Domnie moldoveneased a lui Sulu cdulei sciaibei un sens reforrnaior. In adevar cu multà fala se tipare§te Inca din acest prim an de Domnie in aceastalaltà Ora « hrisovul domnesc de aOzarnant in care se cuprind o suma de bune randu- ele ia§azamonturi, intre care §i, dupa dorint,a exprimata elocvent, cu indignare filantropica, de Hauterive, in memoriuT catre Alexandru Ipsilanti, oprirea « s&à mai dea danie Tigani domne§ti, adeca ursari i lingurari, ori la ce obraz ».«Obiceaiurile §i pronomiile » tarii erau intarite, potrivit cu spiritul timpului 3. Nu e greu sä se gaseasca inspiratorul pentru un Domn care 'Ana atunci nu aratase prin nimic asemenea aplecari. Mitropolit al Moldovei, dupa ce §i Gavriil fusese silit a pleca, fusese ales Iacov Stamate, Roman din partile Bistritei, orn luminat, cu un mare interes pentru §coli, la a caror reforma va lua parte dupà intoarcerea lui Moruzi, §i personalitate foarte- respectabila, careia i-a inchinat calduroase pagini de recunosca- toare amintire de§teptul medic sas al Domniei §i al boierilor, Andreas Wolf 4.Sfatului acestui prelat i se va fi datorit §i, in locul pecetii vechi a Moldovei, noul herb in care, pentru ca Mihai-Voda carmuise de doua ori pe Munteni, se alipe§te marca bourului cu a vulturului 5. Si de la el vor fi venit acele versuri in care se amintia descendenta romana cu care a§a de mult se mângaiau §i se inaltau sufletele Românilor din acel Ardeal de na§tere al Mitropolitului : Scaunele Românilor, ceale dintru inceput fericite, Cu adevarat de la Roma, zburand, in Dachia sant venite.

1Ibid., p. 357, no. 570. Cf. Emile Picot, Strelbickij, In Melanges ale Scold de Limbi Orientale din Paris. 2 Bianui Hodos, 1.c., p. 390, no. 604, an. 1716. 3 Ibid., pp. 353-4, no. 564. 4 Beitreige zu einer statistisch-historischen Beschreibung des Fiirstsenthums Moldau, Sibiiu, 1805. 5 Cu aceiasi menire a unei contopiri românesti se va tipdri pentru Ale- xandru Moruzi Apostolul de Ramnic din 1794; Bianui Hodos, 1. c., p. 357.

~~Fig. 16. Alexandru Callimachi, Domn al Moldovei, dui:4 harta Moldovei Malta de Rigas, In 1794.~~

~~Intai le patrunderi ale spiritului revolutionar la Romanii din -Wile libere109~~

Masura crestineasca privitoare la Tigani era MOHO prin blastamul lui Iacov, al episcopului de Roman, Antonie, purtand numele vechiului Mitropolit trecut la Rusi, si al celui de Husi, Veniamin, care era fiul unui Costachi si al unei Canta- .cuzine din Muntenia. Fugar de acasa pentru a se Inchina meni- rii calugaresti In manastirea lui Paisie, Neangul, acesta era sa fie nu numai unul din marii mitropoliti ai Moldovei, dar si un stralucit represintant al spiritului de carturarie pe care-I adusese veneratul staret. Acest spirit liber va face sa se tipareasca la Mitropolia din Iasi, Intaia povestire profana, Crilil §i Andronius, tradusa din greceste 1. Tot el face sa se adauge la Psallirea din 1794 -« Insamnarea de catd Domni au domniL in tara Moldaviei de la descalecarea ei » 2, pada la ultimele dominatli :« stapanirea Nemtilor, Hanul cu Tatarai si cu Turcii si Manole-Voda », iar apoi « stapanirea Musealilor, care au tinut pana cand s'au dus ». Indata, acela care-si dddea sania de ce se lipdresie in Ardeal in epoca sirdduinfilor lui Clain se apuca sa deie astfel de lucrari pentru invät,atura preotilor sai si apoi pentru acea scoala care -se prefacu dupà ideile sale si ale Invatatului boier, format in Apus, Searlat Sturdza 3. El gasi pentru aceasta omul potrivit in persoana unui ,eleric Inzestrat, care, In tovarasia fratelui sail pictor, calatorise In acelasi Apus, ajungand In Italia, din care va 'Astra amintiri trainice, si culegand de acolo, Inainte de epoca revolutionara, si cuvinte. Traducator al calatoriilor abatelui Mariti, Amfilohie, caruia la 1768 i se Incredintase episcopatul de Hotin, al raielelor, -al u Basarabiei »si care de aceia continua sa se iscaleasca : « Ho- tiniul 4 »,traducea dupa o lucrare a Invalatului arhiepiscop -al Moscovei, Platon, Gramalica Teologhiciascd, pe care o publica Mitropolitul In Domnia noua a lui Alexandru Callimachi,

1 Ibid., pp. 359-61, no. 574. Si aici dubla sterna. 0 Evanghelie In acelasi an ;ibid. Cu sterna, Liturghia din 1794 ;ibid., pp. 365 6, no. 578. 2 Ibid., pp. 371-2, no. 582. 3 V. §i bibliografia pentru Intemeiarea, la 1803, a Seminariului din Socola In Iorga, Istoria invaleimantului, p. 147. 4 V. Iustin Fratirnan, In ziarul Dreptatea din Chisinau ; in Rev. 1st., VII, pp. 80-2. Il sfintisera mitropolitul de Sivas, al Silistrei si al Brailei.

110 Supt Revolutie echiul cultivator al§tiintli astronomice 1 Cartea ortodoxa statea In fata Teologiei lui Clain. Geogratia generalà, ode ob§te », e din acela§i an, talmacire a unui original frances trecut printr'o forma' italiana, §i se noteaza, potrivit cu un nou plan de studii, pestalozzian, ea' nu e vorba de vechea geografie,4Intru care sa cuprind toate numele de tarii locuri Intru ni§te var- vare vier§uri de poeticiè, care, In loc de a aye tinerii agiutoriu §i folos, ei sa Insarcina' de o greutate, cat, de multe ori, Intam- plandu-se la unii de a deprinde acestea, ei nu sa mai grijea' de alta rama§ita ce mai ramanea, ramaind ca §i cand s'ar lua o piatra de pe o zugravala mozaiciasca », daca, precum se pare, nu e un Imprumut de la Geografia Iesuitului Bouffier, care e modelul, se vede omul care §i-a oprit ochii uimii asupra mosaicelor venetlene de la San-Marco,« care alta nu ar fi putut sa fie deck, tot chipul stricat >. Acuma « un ales mathimatic §i plin de alte Invataturi » a « curatit » metoda cea Invechita. Se va infati§a deci descrierea in stil nou « pentru insu§i globul pamantului », lasand In sama altora presintarea, printr'o lucrare ana- loga, a cosmografiei. Si In aceasta lucrare, spune prelucratorul, manifestand aceia§i Intelegere pentru sistemul pedagogic cel nou, a trebuit, ca, .E

~~1 Bianu §i Hodm o. c., II, pp. 377-8, no. 594. 2 Prefata ibid., pp. 378 9, no. 594.~~

~~1.7~~

, - ,...... s:.... .,:.... 2:.....2...,..r.;.6 ,.;.., .1.k, .....1.A.a.. , ...... ,:t...... ,...... ,.....,.. 0 i ;,...... ;.! ... 3 y ,... it ...... "; ...." ..,,,,..ra..4.'1.'.. '4,4.06 A11.4.if . A. k ..;',....%,...:...e :..,:.,....,:. . tpw..44

f . ...A.,.10::...?..'...',.:....:" i .;.e..)...... ,...4....r' ..,:i: 4.::: ,!.."-...-...1.-1,ir..:i16;,...... '.',,.. :r",..,,, t... J.:A.::..f , 47. o ...,,r..4. ,:.' .,..::n....:-' ,.'h,frr r "' -"' , . ' . . S,Jo'0,14.1 4 e).,..2 40,.41,1,,...,.....,.?.,vJ, ...,(J,,,,,..2..,,, 4...2-.4,... t ., -...t 2.:::....., ...:,:-. .,%,...:. -..- ...:, .....,.' . ....L..N:'..,r.,..-.-1.;;;;. :4;4 '..s....4 , (..1....:.,....r,:r. : A...: ...,,,, . 4 ....,,,...,',.:.,.;t:::,.....r;',., . J1.'...... t..y-',...... fi.`.....'4;...... :Tvc.../.'..i.y,..,..",,,..,:: ,'...... ,,t...... ::.:.,....,.. ... , ..z,t,;.:,....;..,.i.j.,.,....t...... ,, r.....::....7... ..i AI t:,...... 4=...fr, .. ,,4 or 'A.I.;..l4.4.),..,,,, ... Sa6,6:J'4';./ -11::p.. S.....y.i:,:..,..,-.:: .:.+ 4.2,4...... 4.. A...J.:. 1...... ,:-:',.- -7 .:ei: Li clti (,.....? I iref:',.:,,A.V.J ...... f ...isAi.... 4.7%6in ... ..

r4...m;riZ..;... ls.1...1, if(...... "' 2, (e,...ars so, yl.;,16,,G."2.,.:,.. ./1544 .1:..J.k.15.1, t..,1 46,10 ,, 2 11:1Jhitii 7.6.07. WO Jr.:. , .4t.olo...... :7c,*(Mit:.. :77.; -, .14,,:.....;.,.yft .:0%. .,IPA,f." it....,4.. g4;...,..,,/,.... t.1 7.:4 ',se ; ,. --,, :74,..:1,. , ...4:. &,...... ? 1. ...4' ...... %.liti:A a...a:N:4mo, ..,,,,,,,,t.....1.. 4:...... to 4,...,4,, ...',./;, ...; ,..:;... ,.'...::',t,`,..,,,..._ ...... lc .., ,I...... ,...-t... A..., .%:....,...,,...... i ...,....L.....,.. ...1,, , v.:N.,' ;i.:--, .,-- f r . .: If :;t2 -If .. ,:.1A ' ..!...,:...r.11,:tt :r,...'i.t:... .:',..:....,. ',.:"..t 1 17:',.. :44.Aid,",2?.1:...... 1.,! --..1,,i.7...,...... 4,f :...... '..6.??....seiirao 4.:,...f.:...... '...... oc...,....._ r ...p..1..d.a? 0.4 r.....7 .7.4.:0...71,. I, ).1.2?:...... 2. lor?sto ' 4 . . 1.,:1* .,,'-r .214 tot.'-',11111':i ..}.....w..,At.., ./!....,,..6.;a:11,41. i..V...A.,.:...wt.,: .4....,..,...... 4. :-..mvt,"-r:'' Z ',-.,41;4TZ.C.J;-....-. ;617.-.. ...:C. A.; ., i.r...'..V.,..4..f,Y.7 0.-..:-.. rt::,....;.? 4, t.'..'C./..i', ... 0,7. 4, (...... n...... = ' p.,...., ;40,04.. 24 TioLtur .1:a..,..,:&:.1;:Lut,Pylai iniVr-50.4a . IV 4oemtay2.I.'dia c s..1..11.1,-.. -. -...., ...... -.

~~. tiffi RV ''s(5~~

-t

~~4413:1:;1/ 411,3:1~~

~~...14 /a.~~

~~_ Fig. 17. Document al lui Alexandru Callimachi, Domn al Moldovei.~~

Intâile pdtrunderi ale spiritului revolutionar la Românii din tdrile libere 111 un manual apusean, de sigur gasit tot in Italia, de unde forma cuvantului « elementi », dar prefacut « dupa al nostru obiceiu de numarare ».« Talcuitorul »Il meneste oricuifiind de folossi aintru facere de negutitorie, a cumpara si a vinde », pentru « toata cia buna stapAnirei chivirnisire » 1. Dupa retragerea, de sigur silita 2.la Munteni aGrecului Filaret al II-lea, si cel d'intaiu, Michalitzes fusese Grec pe care-1 cunoastemi prin pastrarea corespondentei sale grecesti, foarte bogata,nu numai cu Patriarhia,episcopul de Buzau, Dosoftei sau, cum si-a zisi i s'a zis, pe greeeste: Dosi- thei, un Epirot, de origine greceasca, Filitis, nu intelegea sa se laseintrecut de contemporanul sau din Moldova. Facuse, foarte tanar, studii inalte in patria sa d'intaiu, vazuse, cum spune, in Prefata,asa de interesant5 isimptomatica din punctul de vedere al ideilor noii in acest cler muntean, Gri- gorie Ramniceanu, arhimandritul, de mult ingrijitor harnic al tiparului in aceasta tara« multe ciu&se, multe maestrii, atat politicesti, cat i mihainicesti », intMnise atatea « inalte persoane », fiind astfel « vanturat in privealisteaacestii lumi, precumsa vantura graul in arie », asa incat aducea, cu o mare ambitie, pice trebuia pentru a o servi. Cel care, plecat din « tara liii Pyrrhus »,ajunsese, dupa marturisirea acestui cleric de mari mijloace literare, altfel nevadite, « ca o parte a trupului tarii noastre »,cheltui silintile sale de carturar mai ales in publicarea de noi cartibisericesti, supt Domniile lui Moruzi si a nenorocitului FIangerliu. Astfel, el da pe rand, prin acea supraveghere a credinciosului Grigorie, care-i fagaduiai o intreaga biografie, ce nu s'a facut,Moliluenicul, Pravoslaunica maria- risire, Urinarea drepiei credinte, Psallirea, Lilurghiile, Carlea folosiloare de suflel, care avu, r5pede, dou5 editii 3. La aceste publicatii se adauga insa, dupa exemplul celor din Ardeal,de la Petru Bart inSibiiu,altele de caracter

1 Prefata, ibid., pp. 383 4, no. 596. De la Iacov, pana la 1800, si un Ceaslov; ibid., p. 393, no. 609. 2 Nistor, o. c., pp. 672-3, no. DLXX. Ar fi fost adusd din nentelegerea cu boierii. 3 Bianui Hodos, 1.c., pp. 366 7, no. 579 ; pp. 367-8, no. 581 ; p. 393, no. 610 ; p. 389, no. 603 ; p. 411, no. 619 ; pp. 416-7, no. 624.

~~112 Supt Revolutie~~

profan, popular. Astfel Calendariul din 1795 1, Grornounicul2, l5muririle cu privire la cotul cel nou, in legatura poate cu masurile apusene 3. Dar in aceste tiparituri se intalnesc, de la Grigorie sau si de la a1ii, recomandari, indemnuriicritice care arata aceasta noua constiinp. In lunga Prefata la Oarecare secreluri ale lucrdrii pamdniului, care e cel d'intaiu manual de agricultura' 4, lucrare al ca"rii original e greu de gilsit, càci se spune numaiCa e datorit unui « chir Doart » (probabil Eduard), de la « impAra- teasca Academie atiintilor », care cerceteaza ce a putut sà realiseze in materie de inoiri un « chir Gamvonou », se deplange J tare a inapoiata a unei lucrari traditionale a parnântului: « Plu- garii nostri nu au nicio stiintà la mestesugul lor, nu vor sa gaseasca allan ialte mijloace de folos, ci urmeaza numai aceia care au invalat in satele lor de la cei de locsi aciasta este pricina de nu pot ca sA inmulteasca samanaturilei roadele lor ».i totusi s'a ajuns la culturile noi care sânt « porumbul, nrtutul, anasonul ». Dar mai ales ideile pe care le urmilrim se gasesc in Prefata, pomenita mai sus, la Triod5. E aici un spirit european. Ade- vArat cà9j p'anà atunci acela care a cetit « dieiIe manstiresti, Làlmàcirile ce sa" vad a atatea càrti »,« leatopisitele ispravilor acestui neam j multele fealuri de hrisoave ale fericitilor Domni ai acestii tari », descopere ca « multi tineri, aprinzandu-se de rAvna folosului patriei acestiia, au mers cu mari ostenelisi primejdii la tari departate ca sa inveate in scoale vestite », dar « nu m.gestrii, nici masurarea parnânturilor si a innaltimii, nici astronomie *. Au fost numai buni crestini, cum se vede si din « zidirile sfintelor làcasuri care inpodobesc aciasta grà- din5 a Tarii-Rumanesti ».Grigorie, pomenind patria elenic6 a mitropolitului sat', se gandeste, in acele pàri,i la « colo- niile care in pàrtile Ipirului s'au tras preste catava vreame din neamul nostru ». Dar se vede cum, cu toatS admiratia

~~1Ibid., p. 374, no. 585. 2 Ibid.,pp. 374-5, no. 587 3 Ibid., p. 376, no. 588. 4 Ibid., pp. 388-9, no. 602. .3 Ibid., pp. 404-10, no. 617.~~

intaile pdtrunderi ale spiritului revolutionar la Ronanii din tärile libere 113 pentru bunele moravuri din vremea singurei legaturi cu orto- cloxia, privirile lui se indreapta care aceasta Europa in care se petrec atatea lucruri noi, asa de ispitiloare. Arnaud ce Inseamna studiile de geografie, si,de sigur, se are inainte .opera, recenta, a lui Amfilohie , el recunoaste Ca « iaste de cuviinta ca aceasta Evropa sa se numeasca podoaba lumii ». cu un puternic accent, inteo forma de toata frumuseta, el arata ce s'a iscodit acolo :« Cum ca iubirea de intelepciune de multà stiint4 iaste la om un dar al dumnezeestii Providentdi », asa se spune si mai jos, parAsindu-se terminul grecesc de « Pro- nie )), 4vederat s. cunoaste.i aciasta au pus aripi mintii ome- nesti ca sa zboare Nina la sf era cea cu multdme de steale si o au Invitat » alt neologism « ca sa iscodeasca multimea lumi- natorilor, catatimea stealelor celor neratacitoare si pre cea, cu putin numar, insotirea planitelor si starea lor, tinearea, oranduiala, departarea, miscarile, incungiurarile, intocmirea si frumusetea lor ; i-au descoperit pre un pol la Amiazánoapte si pre altul la Amiazazi ; i-au aratat intoarcerile soarelui, pre cea de vara si pre cea de iarna. big cu toate aceastea nu s'au indestulat mintea omeneasca, ci, pogorandu-se de la ceale de sus, au oranduit pamântului cu insemnare :brane, dealnite, varste, 14imi, lungimii alte masuri aseamenea ; au deosebit feliurimilesadurilor,soiurile dobitoacelor, cat pamant iaste Meta si cat nelocuit, riuri, iazere, mani ochianuri. Aciasta§ minte, iaras, cufundandu-se cu o iscodire nelinistita pada si In asternutul marii, patrunzand si ceale mai din launtru sanuri ale pamântului, acolô adeca au aflat pre cat au putut feliu- rimea celor innotatoare, nasterea lor, creastereai inmultdrea. Jar aici au scormonit atatea metaluri si au scos la iveala atatea vistierii, hien au deschis nenumarate negoate si au inpis- trit pre ceale patru parti ale lumii cu tot fealul de podoabe. N'au ,obosit nici acia :au zburat iarasi in vazduh ca un vultur » e vremea montgolfierelor care-si Incearca zborul,« au inno- tat In noianul atmosferii, i-au gasit treapete, au osebit aburii din ciata si au zarit norii cei umezi si cei uscati: pre unii cum ca sufla o adiere lina si dulce, iar pre altii cum ca slobod une ori vifore, alte ori grindina si zapada, iar alte ori fulgere, tunete, trasnete si altele aseamenea de mirare, cate sä savarsesc prin

114 Supt Revolutie nori din Inn5ltimea atmosferii. Cu aciastd iscodire Mcandu-se omul si ceresc si pAmantesc si de supt p6mant sial màrii si al vsazduhului, au asezat orandueli, Indreptarisipotriviri. Dintr'aciasta dar sant cunostintele ceriului, inv5t5turile a tot r5tundu1 pàmântului, stiinte filosofesti si mathimaticesti, table- de gheografie, punsule de corabii, ochianuri mari, ochianuri mici », ca acelea pe care le comandau In tineret5 fratii Galli- machi , « ma'estrii si mestesuguri de tot fealiul. i,.mai In scurt a zice, printeaciastá iscodire si iubire de intelepciune au cunoscut omul », adauge clericul, revenind la credintà,« pre Ziditoriul a toate si strig5 cu uimire: o Cat s'au mark lucrurile Tale, Doamne, toate Intru Intelepciune le-ai fgcut O. Geografia-lretine pe Grigorie catva timp, supt influenta lui Amfilohie si se vorbeste de rostul In ea al prii-Romanesti. Bine asezata, « Inteo aleas6 parte a Evropei », cu« un aer sgnAtos si suptdre >, vecin5 « si cu neamuri care s'a lauda si s'a r5sf4à In stiinte filosofesti », ea nu e Ins5 pe aceiasi treapt5 ca acea Europa, plinà de iubirea stiintii, careia i s'a ridicat un asa de frumos imn. « Cu toate aceastea, 15cuitorii rumani aiacestii pazite de Dumnezeu t'ari nu s'au abàtut a saz6bovi ceva inteacealea. » 0 explicatie ar fi doar, pentru aceastà tai 5 care a primit si ata0a straini « cu brave deschise », cari « sa' fac o alcatuire cu Rumanii », ca Insusi ierarhul caruia i se InchinA cartea, c5, In ultimul timp, atat de adesea, pa/14a s'a fdcul « maidan de rdzboaie, zbor de cq1i f iacoperild cu nori de lacrimi ». Acuma Ins6 vremile s'au potolit si chiar fara « dascali mestesugareti», se poate astepta si aici o Inaintare. Va trebui Insa a se pastra o dreapta cumpana, pare el a spune, fap de ce poate trimete acest admirabil Apus, care e Insa asa de tulburat acuma. Principiile ce trebuie p5strate sant o daloria supunerii ceii nemincinoase cdlre sldpdnii /or »§i o apdrarea lini#irii lor f i ocrolirea ingrddirii fie#ecdruia ». Dar Mitropolitul e Indemnat s5 lucreze pentru a se restabili # vechile preveleghiuri »si« a sd lace o cumpdnire inlocmild acolo uncle-

~~1 Ibid, p. 405.~~

lntâile parunderi ale spiritului revolutionar la Rom Anii din tarile libere115 s'au aldrnal prea mull la o parte »1, cuvinte supt care pare a se cuprinde ideia unui progres necesar si a restabilirii unui echilibru care s'a stricat in cursul vremilor sau poate numai in ultimele decenii. Ceva cu totul deosebit de vechea dating se vecle si in actiunea prin care Dosithei mita sa se apere de Domn prin aceia ci dobandeste un firman de la Poarta care, impotriva si a ori- carui clept, Ii asigura inamovibilitatea 2. In societatea mireana, aceste idei se pot urmari numai din timp in timp 3, din lipsa si a scrisorilor si a memoriilor. Domnii nu o aratau decat prin cAteva masuri noi, cum este 0,la 1796, in Moldova noul privilegiu pentru Tigani, fixan- du-li-sedarea care se publica pentru a se invedera aceasta aclesiune la ideile de libertate 4. Ei sânt mai mult deck, oricand, pe o vreme cand Rusia, ca si Austria, e tot mai mult prinsä de rilzboaiele apusene, in eare-si cheltuieste toate mijloacele militare, Suvorov « de la Minnie »,Rdmniceschii, trecând prin zapezileklpilori coborindu-si mujicii inarmati, deprinsi cu climele aspre, in binecuvantatele campii ale Italiei, in atar- nare de Turci,cari-iprivesc, candi ei Inii cautaalirecon- strui, « european »,Statul, astfel, la Bender se incerca « un corp de trupe de sistem european », cu « Nemti, Rusi, Poloni, etc. », luai in solda 6,-ca pe niste funcOonari ai bor. Astfel Sut,u e insarcinat sa cerceteze, la 1793, cetatile de la Dunare, siel ajunge a se cobori in Dobrogea, laIsaccea,pentru care lucrase 6. Pe cand unii boieri cereau ca Moruzi safie Domn pe viata 7,contra lui Sulu se manifeslau nemulfeimiri caracterislice,

1Ibid., p. 410 2 Nistor, o. c., p. 723, no. DCXXVIII. 3 Iorga, inCony. lit., 1901, p. 1117 si urm. (secere Domnia pe viat5 pentru Moruzi), 4 Ibid., p. 385, no. 599. 5 Nistor, o. c., p. 674, no. DCXXII. 6 Ibid., p. 672, no. DLXIX. Pentru IntalnireaCuTurcul insarcinat cu intarirea cetatilor de granita, ibid., pp. 675-6, no. DLXXIV. Oferta unui geambas- spaniol de a face la Iasi o fabrica de arme ; ibid., p. 707, no. DCVI. 7 V. mai sus.

116 Supt Revolutie din parka boierimiilinere.Cand, in Ianuar 1795, Domnul primi de la capuchehaiaua sa, Arghiropulo, al carui fiu era sa' ieie pe o fiica a lui, un firman prin care, din nou, dupa aceia0 deprindere de a se acorda certificate turce§ti de la Constanti- nopol, i se d'adeau asigurAri de multnnire, el chema la Curte pe boieri §i li vorbi astfel: « Vedeti ce multamità e Poarta cu mine §i totu0, spre cea mai mare durere a mea trebuie sa aflu ea unii boieri tineri sant nemultamiti cu parinteasca m ea obla- duke ; de aceia poruncesc sa se invete ace§ti boieri tineri §i sa se aduca pe calea cea buna »1. Dar, peste cateva luni numai, Mihai-Voda era rechemat onorabil la Constantinopol, din causa vrastei sale inaintate, 0 nu se uitau acelea0 mult,amiri pentru bunele servicii 2 Era inlocuit cu Alexandru Callimachi, care, din punctul de vedere al problemei « iacobine », la care venim acuma, eras'aaiba o alta atitudine decAt mo§neagul care totu0 urmarise cu cea mai mare atentie imprejurarile din rama0ta de Polonie dupa a doua imparVire undeideiarevo- lutionara 10 gasise un cuib permanent. Deocamdata tendintile politicerevolutionare se manifestara, la fa0, prin aceia ca, noul Domn anunt4ndu-0 numirea, daea Mitropolituli boierul Roset. Roznovanu crezura ea trebuie sa-i raspunda prin feli- citari, ceilalti §efi ait,arii se indaratnicira sa a§tepte, pur 0 simplu, venirea caimacamilor 3. Dar mitropolitul Iacov 4 crezu ca trebuie sa protesteze contra darilor puse de Alexandru-Voda, boierii se opusera la o schimbare in organisarea po§telor §i parea ca se intorc zilele -LAVA- 1 ui 0 fratelui noului venit, intr'o forma care era a vremii noua §i pe care acest batran n'o putea intelege in de ajuns 5. Inteo insemnare a vice-consulului austriac din Ia0 apar tot boierii din 1 Ibid., p. 726, no. pcx.xx.n. Despre zvonul Intdririi In Domnie, ibid., p. 735, no. DCXLIV. 2 Ibid., p. 739, n-le DCXLVIVII. 3 Ibid., p. 740, no. DCXLIX. Asupra ldcomiei lui Sulu i sosirii lui Calli- machi, ibid., p. 742, no. DCLII. 4 Atentatul contra lui, In 1776, din partea unui mazil care pierduse un proces; ibid., pp. 768 9, no. DCXCII. Oricat s'ar admite patinai nebunie In acest act, faptul cd s'a putut Infige cutitul In trupul Mitropolitului aratd o influentd a crudelor moravuri noi. Ibid., p. 749.

Intâile pdtiunderi ale spiritului revolutionar la Românii din Wile libere 117 vremea razboiului 1. Callimachi, desgustat de opositia cu care de la Inceput fusese intampinat, ar fi dorit sa treaca in Tara- Romaneasca 2. Când, dupa negustorul frances Hortolan, venit ca prim agent al guvernului revolutionar la noi, in legatura cu Verninac, ambasadorul « iacobin » la Constantinopol, unde, in ciuda negustorilor rama§i de vechiu regim, cocarda tricolora fu exhibata sfidator, pe strazile Capitalei turce§ti,care, nedumerita, nu lua nicio atitudine, cand, dupai ce incepuse o nesigura propaganda in anume cercuri, mai mult, fara indoiala, de negustori suditi, pana ce negustorul-diplomat fu poftit, §i silit, sa plece in 1795 3, se instala consulul Gaudin, cu vice-consulul Mon- talve pentru Moldova, nu numai Spatarul muntean era considerat ca amic al Francesilor, al Francesilor in acest sens, dar §iAlexandru Moruzi insu§i 4. Numai Mitropolitul moderatiei §i batranul Ban Dumitrachi Ghica erau cunoscuti ca du§mani ai prea cutezatoarelor credinti politice noi 5. Atata putem §ti despre acest prim ecou la noi, §i anume in singurul Stat muntean, al it- cobinismului atAt de larg re- Varsat asupra Europei, pe care Internuntiul Herbert-Rathkeal il socotia gata sa ieie in stapanire §i mintile oamenilor de la noi, cand scria consulului de la Bucure§ti, « aghentului » Merkelius, Inca din 1793, sa se pazeasca de temuta « secta a iacobinilor » §i acesta dadea toate asigurarile ca va §ti sa urmareasca o posi- bila contagiune 6.Lucrul era mai greu decal cum credea onestul cancelist sas, caci legaturile cu Viena, care era un mare centru de cultura, de studii §i de infilitratii francese in acest timp, se continuau. Astfel, pe o vreme cand, probabil in legatura cu o publicaVie greceasea vienesà,Iordachi Slatineanu, fiul Marelui Vornic 1 Ibid., p. 752, no. DCLXVI. 2 Ibid., p. 765, no. DCLXXXVI. 3 Ibid., p. 713, no. DCXV; p. 722,no. DCXXVI; p. 734, no. DCXLIII; p. 738, n-le DCXLVIVII. Cf. Andrei Otetea, Infiimarea consulatelor francese in itirile ronuinefti, In Rev. Ist., XVIII, p. 332 0 urm. 4 Nistor, o.c., p. 751, no. DCLXV; p. 759, n-leDCLXXVII VIII; p. 759 no. DCLXXVIII. 5 Ibid., p. 766, no. DCLXXXVIII. 6 Ibid., p. 680, no. DLXXIX.

~~118 Supt Revolutie~~

Raducanu 1, traducea din poetul favorit al Vienesilor, autorul de # opere » musicale Metastasio, un alt Slatineanu, negustor. avea afaceri pe la Viena, unde era arestat pentru niste socoteli de comert 2. Acolo mergea, pentru a reclama o parte din averea mitropolitului Filaret nepotul acestuia 3. Dumitru Slatineanu ocupg, pentru intereselesale, Agentia,si inacestediscirtii se amesteca si un Kirlian, baron de Langenfeld, care se asezase in capitala Imparatului 4. La Viena-si avea Moruzi un informator statornic, Hagi-Moscu 3, si un Grigorascu avuse o misiune acolo, culegand pe aceasta cale si alte stiri decat acelea asupr a politicei austriace, aparatoarea legitimitatii si instrument al reactiunii politice. Dar nu e \ orb a numai de captarea unui nurnar de boieri din Div an sau din cei ramasi in afara de gratia lui Alexandru- Voda francofilul. 0 alta atitudine, compusa din curajul de a iesi la iN eala, din dorinta, din nevoia sufleteasca de a judeca, de a critica si ridiculisa, se observa la acei oameni mai marunti, pana la treapta pe care statu la Bucuresti Rigas, crainicul libertatii balcanice, la acei pamfletisti in versuri de caracter popular, ea anonimul care a anuntat liberarea prin Rusi la 1769 sau cel care a plans caderea lui Grigore Ghica, ca Pitarul Hristachi, razand de pretentiile, laudarosiile si bravurile lui Mavrogheni, si, asteptand pe acela care va fi zguduit de tragedia lui Voda-Hangerliu6, ca acel d'intaiu neboier care se incumeta a da. cu un orizont, une ori destul de sigur, de istorie universal5, o povestire a vremii sale, pe alocurea mai judicioasa decat ce s'a pastrat din « Istoria »memorii a lui Ienachità Vacarescu, ramas de acum numai la versurile sale : Dionisie. eclesiarhul de la episcopia Ramnicului supt mai multi episcopi, si pâna dupa 1820 7. 1 Mai era un frate, Scarlat; ibid., p. 634, no. DXXII. 2 Ibid., p. 734, no. DCXI. 3 Ibid., pp. 725-6, no. DCXXXI. 4 Ibid., p. 720, no. DCXXIV. Cf. Iorga, Corespondent(' lui Dimitrie Anzan, Prefata. 5 Ibid., p. 776, no. DCCII. ° Al. Dumitrescu, 1.c.; C. C. Giurescu, Uciderea Voevodului Constantin Hangerli. 0 povestire in versuri necunoscutil, In Rev. 1st., XII, pp. 111-3; Emil Turdeanu, In Cartojan, Cercetdri literal e, 1936, p. 2 si urm. 7 N .si Arhivele Olteniei, an. 1936.

~~intâile pdtrunderi ale spiritului revolutionar la Romdnii din Wile libere119~~

Dosithei F'ilitis pusese, la Buzau, pe cineva sä alcatuiasca acea « Codica'*de documente, culese de pretutindeni, de care vorbeste cu lauda Grigorie Rtunniceanul in Prefata Triodului. Prin acest cleric se va fi indemnat sa faca acelasi lucru pentru manastirile oltene Dionisie, de la care avem mai multe asemenea laborioase « codici ». Dar el bagase de sama ea, daca' -existä pentru tara sa « honografuri » mergAnd « de la descalecarea celui d'intku Domn, Radu Voevod, ce i-au zis egru- Voda, pkia la Domnul Alexandru Scarlat Ghica Voevod la leat 7276, carele s'au luat de Muscali, din Scaunul Bucurestilor » 1 e vorba de Grigore Ghica, precum Insui o va arata in povestirea sa,i existenta unei asemenea povestiri, deosebita de acea din Genealogia Canlaeuzinilor, pare astfel dovedita, precum se poate gâci si din povestirea pentru aceste timpuri a lui Dionisie Fotinb, in « Istoria Daciei », nimeni n'a mai presintat cele intamplate pe urma i,deci, dupa cat poate stii judeca acest tArcovnic, se apuca sa le insireel, din traditiesidin amintirile proprii. Afaceri « europene » aduse inainte cu mândriei observatii critice asupra Domnilor cari au impovarat sau pradat Biserica, de care singura e in adevar legat acest om simplu. De la el aflam cii, dupa ce « inteleapta Ecaterina » a trebuit spara- seasca tarile noastre, in dorinta de Domni pamânteni, « unii zicea' sà. aleaga din boierii Brâncoveni, altii zicea' din Racovita » sau « din cutarea neam », ajungandu-se la « alegerea » Olteanului PArscoveanu, pe care-1 Inlatura, cu dare de bani, Alexandru Ipsilanti 2 Dar ca boierii « naVionalisti »« au ramas cu buzele umflate », nu-1 doare pe acela care nu-i iubeste in genere. Lui Alexandru-Voda i se recunoaste « intelepciunea»i « mintea inaltà »: « si era intru adevar, pe acea vreme, daruli mila lui Dumnezeu inteaceastaarà, cu liniste mare si cu pace adinca », adaugindu-se, potrivit cu punctul de vedere, modest §ipractic,alscriitorului, ipreturile curente, icaracterul monedelor : o pretioasa lista pentru istoria economica a Orli. Se pomenesc, dar la capatul Iniririi facerilor de bine, si marile

~~1Papiu, Tesaur, II, p. 161. 2 Ibid., p. 165.~~

120 Supt Revolutie reforme Infaptuite, vorbindu-sei de Codul lui Ipsilanti, dar i de voia de a se sapa pentru gasirea banilor, mai ales, desigur, a celor ingropati pe vremea razboiului.i Nicolae-Voda Caragea trece, cu « bunatatea » sa, In era fericirilor, ca §i Mihai Suta In prima Domnie. Mavrogheni, « Inalt, uscativ la obraz §i strajnic »,e foarte apreciat pentru douà motive: grija lui de sate, unde trimete judecatori ambulanti 0 distruge hotdi, 0 marele respect pentru ale Bisericii : « pe atunci nu era a vedea sau a auzi galcevindu-se oameni In sate sau a se ucide, §i nu se- auzia nume de hoti undeva, §i calatoria' oamenii 0 negutAtorii oriunde far% frica, iar la bisearica venia' oamenii 0 fara voie ». Inca un Domn laudat pentru reformele lui, cat de darz exerci- tate.i se simte bucurie pentru ca. « asupra boierilor era cumplit », explicandu-se exilarea lor pentru « ca sa nu poata face- core§pondentie cu Nemtii sau cu Muscalii » 1 Razboiul cel nou e presintat ca inteo poveste populara, cu dialoguri intre Hanul Tatarilor 0 Ecaterina, care-i ofera mo0,enirea lui Attila, in care tarile române§ti libere 0 « Basarabia » 2, cu petrecerea « Imparatesei Crâmului », incoronata in aceasta calitate, « ca la un an 0 jumatate* in noua « Imparatie ». Nu lipsesc nici « secreturile » cu care Ru0i distrug pe Turci, §i eclesiarhul §tie §i de partea avuta in pregatirea lor de acel « Frantoz, mester foarte iscusit la facere de tunuri »,care e de Tott 3, Cum §tie§i de alt« secret »,al prieteniei lui Patiomchin cu Tarina 4. E aici o adevarata si amanuntita cronica a Banatu- rilor amandoua in vremea acestor lupte:« o prea-milostive- Doamne, ce patimia aceasta tall ! » 5. La 1788 se semnaleaza 0 presenta la Austrieci a« regimentului militarilor rumâni, ce le zic Fratuti, iuti la razboiu 6 » ; Inrolarea, de ace§ti ocupanti la Craiova, unde petrec, de « volintiri rumani, sarbi, arnauti », rolul jucat in aceasta oaste de un Bibescu, pus ispravnic 7,

~~1 P. 168. 2 P. 169. 3 P. 171. ' P. 176. P. 177. 6 P. 178. 7 Ibid.~~

~~Intaile patrunderi ale spiritului revolutionar la Romanii din tarile libere 121~~

§i de maiorul de Arnauti Mavrodin 1. Dar Alexandru Moruzi, care pune dajdii iea de la biserici, e cel d'intaiu Domn care nu multarne§te pe autorul « Hronografului »,fati§ In criticile sale 2. Un candidat la locul de consul al Franciei revolutionare la Dunare, Cado, din Lille,scria In 1796: « Am gasit multi boieri cu totul pronuntati pentru revolutia noastra 0 multi caH nu erau mai putin partisani aiei, dar cari nu cutezau Inca sa se rosteasca fa'14 »3. Siconsulul Parent putea sa scrie 0 el ea' « Revolutia francesa pentru mica parte din boieri cari §tiu rationa nu e cu totul MI% farmec. Li place sa li se vorbeasca de ea, n'ar putea &à se Impiedece de a o aproba In parte, de a admira macar ispravile ei §i, cu vremea, tineretul mai ales urmand studiile de care Incepe a se ocupa, e neIndoielnic ca principiile francese vor exercita In sfar0t aici ca §i aiurea blanda §ibinefaca- toarea lor influent:al 4.

In acest an al luplelor din Italia pile romeinqii ajunsera a capála insemnalate politica pentru noua Franfa. Deci chestia consulatului francesla Dunare se pune cu toata hotarirea. Dupà plecarea lui Gaudin se ofera pentru acest loc un Con- stantin Stamaty, care Incercase a rascula pe Greci 0 care refusat ca raià de catre Turci, se a§eza In Franta, unde avu o cariera consulara 5, apoi un St. Luce, a§ezat in calitate de 1 P. 180. 2 Pp. 183-4. 11 vedem pe Moruzi totu§i strangand in juru-i toata vechea boierime pe langa Grecii Ienachi Moruzi, Nicolae Hangerliu, Dimitrie Manu, Isac Ralet, Dimitrie Schinai Iordachi Paladh; Iorga, Doc. Cant., p. 222. Odobescu, In Hurmuzaki, Sup+. I 3, p. 437: # J'ai trouvd plusieurs bofars tout a fait prononcés pour notre revolution et beaucoup qui n'en étaient pas- moins partisans, mais qui n'osaient encore se prononcer hautement ». 4aLa Revolution Frangaise pour la petite portion de ceux des boIars qui savent raisonner n'est pas sanscharme.Ilsaiment qu'on leur en parle, ils ne sauraient s'empêcher de l'approuver en partie,d'en admirer au moins les prodiges, et,avec le temps, la jeunesse surtout continuant les etudes auxquelles elle commence a se livrer, ii n'y a point a douter que les principes frangais n'exercent enfin ici comme ailleurs leur douce et bien- faisante influence ». V. p. 122, nota 1. 5 Lettres de Constantin Stamaty a Panayotis Kodrikas.

~~122 Supt Revolutie~~

comisar provisoriuo,un Parent, doi Flary, un Carra Saint- Cyr 1 Si boierii glumiau asupra infrAngerilor austriece in Italia spuind ca. poate Imparatul va cere un pasaport la Mehadia ca sà fuga pAna la Bucuresti 2. In acest moment insk cAnd un parvenit, inrudit insa cu unul din Patriarhii Constantinopolului, Samuil, Gheorghe Han- gerli, inlocuise pe Alexandru Moruzi, se produse la hotarele Tarii-Romanesti un alt act reN. oluVionar, care puse capat ori- caror altor preocupatiii aduse tragica prabusire a Domnului. In acesti ani, de altfel, spiritul revolutionar, care era sa fie astfel oprit, patrundea in aceste tarii pe altà cale: a m4cdri1or revolulionare din Polonia. Alexandru Callimachi, foarte ingaduitor fata de dansele, se gasi inaintea unei incercari, puternic sustinute de Francesi, de a face din Mohlova lui o bash de actiunei un mijloc de comu- nicatie cu Constantinopolul, unde lucra zgomotoasa diplomatde a lui Verninac. Cai Moruzi, si el era in apele francese. Aceastai prin aplecarile Grecilor cari-1 serNiau : un Nicolae Scanavi, pe care vice-consulul austriac Ii socotia, din causa nuantei lui politice, un individ ràu3,doctorulDimitrieSaul, aIe carui legaturi -cuinvatatii apuseni le cunoastem, un Philippikos, care se iscä- lia frantuzeste, arc de Philippiko »; mai tArziu Postelnicul RomanO 4. Un Frances, de idei macar suspecte, Jean-Baptiste Trécourt, era preceptorul beizadelor Scarlatiloan 5, ialt Frances, Martinot, dadea acestor tineri 1ectii in acel domeniu

1 V. izvoarele (Odobescu-Tocilescu, o.c.,Is), i n Iorga, La Révolution _ft angaise et le Sud-Est de l'Europe, Rev. hist. du S.-E. européen, 1933, pp. _354 8; Otetea, /. c. Cf. De Fazi du Bayet, Aubert da Bayet, Carra St. Cyr, Paris, 1902; Grojean, La mission de Sémonville a Constantinople, 1792 1793 din Révolution frangaise), Paris, 1887. 2 Nistor, o. c., p. 702, no. DCCXXVI. 3 Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 125, no. LXXII. 0 Scanavi fusese Doamna Jui Nicolae Mavrogheni,i fiica lor luase pe Scarlat, numit dupd Scarlat-Vodd Ghica, al lui Alexandru Callimachi. 4 Nistor, o. c., p. 857, no. DCCLXXXIX. 5 V. .5iibid., p. 343, no. ncciAxIi.

IntAile pAtrunderi ale spiritului revolutionar la Românii din tdrile libere123 al matematicilor de care fusese, In tineret5, asa de Indragit, p5rintele lor 1. Un Polon, Wengerski, era profesor de latineste la scoala inalt5 din Iasi si Mihai-Vodà Sutu-1 intrebuintase la legaturi in Po Ionia 2. Si nu trebuie sti se uite In cercetarea terc- nului revolutionar, printre boierii singuri, c5ci aici n'avem, cu0 burghesie str5ina,nici agitatii printre negustori, nici manifest:61i literare din rAndurile mai umile ale clerului de jos, de felul aceleia a eclesiarhului oltean, nici Panaioti Kodrikas, In cores- pondentà cu un revolutionar grec asa de fanatic cum era Constan- tin Stamaty, acel Kodrikas care plecase cu acelasi S4u, nu ftir5alifi des5vArsit educatia politic5 in sensul ideilor noi 3. Se semnalai cutare negustor « rus » suspect, Manusso ori poate Manussov, care samànri s5 fie de origine Grec 4. Dar, In curAnd, temerile Austriecilor ca se pregAteste,In epoca ridi- carii de steaguri a unui Koszciusko si a paTticiparii legionari- lor poloni la campania lui Bonaparte In Italia 6, o instalare de revolutionari poloni In aceast5 Moldova, undegasira mull Limp cea mai bun5 intAmpinare, se adeverirà. Pe rand ap5rurri in veciniltatea imecliata a Bucovinei Imparatesti, uneltitorii, cari purtau nume de pasaport francese, ca Dubois si Granville. sau se niArturisiau cu cele polone de Popowskii Denisko 6. Imigratia politica polon5 ajunse la Iasi, supt ochii Domnului, trimes anume, In locul bàtrAnului predecesor, ca sà ieie sarna la aceste miscari, si la Roman. Instructiile de la Constantinopol erau foarte tolerante cu privire la asemenea oaspeti 7. In curAnd va trece prin Moldova spre Constantinopol, unde stia c5 va gasi sprijin.i aiurea decAt la Iacobinii de la ambasada mai mult sau mai putin recunoscuta a Franciei, Insui contele Oginski 8, care va cauta legnurii cu beizadeaua Gheorghe Moruzi, fratele 'Iorga, Doc. Callumulv., I, pp. 63, 97, 103 4, 123, 475,i Odobescu-Toci- lescu, o. c., III, p. 177, no. CCLXI; lorga, Doc. Callimachi, I, p. CI XXVI. 2 Nistor, o. c., p. 723, no. DCXXVI; p. 726, n-le DCXXXII IV. 3 Ibid., pp. 677, 698, no. DXCIV; p. 700, no. Dxclu. i aici, mai sus. 4 Ibid., pp. 703 4, no. DCI. -V. Askenasy, La Pologne et Napoleon, trad.H. Grégoire,Bruxelles. Nistor, o. c., pp. 761, 779, no. DCCVI. Cf. ibid., p. 727, no. DCXX. 7 V. Odobescu-Tocilescu, o. c., III, p. 412 ; Mémoires de Michel Oginskt, II, Paris, 1826, p. 200. 8V.Memoriile lui, citate In nota precedentfi.

124 Supt Revolutie fostului Domn muntean 1,sigeneralul Kaminicki se va pre sinta fatis lui Alexandru-Voda, care fu dojenit pentru aceasta de consulul rusesc Severin 2. Indata forf oleala revoluliei polone cuprinde ameindouei Iärile romemegi, cu sau Med legaturi si in lumea boierilor. cari nu se putea snu stie ce musafiri li-au venit in Ora. Astfel se ajunge asa de departe incat, in acesti ani de crisa 1796-7, Dombrowski, care luptase in Italia, formeaza, la Bucu resti, planul unei invasii in Galitia, cu voluntari castigat,i in partile noastre, pentru a se capata banii printr'o lovitura la balciul de la Liov, iar apoi sa se caute aderenti in pravalii siInscoli,daca nu se mai poate conta pe ridicarea unei nobihmi nesolidarei obosite. Francesii ar fi intervenit atunci, creand un nou centru revolutionar, de ceialalta parte a Statelor austriece, si in fruntea acestui contingent ar fi Insui consulul din Principate,acelCarraSaint-Cyr,noul ambasadorla Constantinopol,generalul Aubert du Bayet avAndsavie apoi, pe ce cale va gasipentru a da o si mai mare lovitura. Si In acest timp ingineri francesi lucreaza la cetatile basarabene pentru casul cand Rusia ar crede cà e nevoie sa intervie pentru a sustinea pe tovarasa la impartirea Poloniei 3. Asezat la Boian, in margenea Bucovinei, despre a ceirii relrocedare cdlre Moldova, in cas de izbeuidei a marelui complol franco-polon,incepe a se vorbi 4, Denisko organiseazao patrundere in posesiunile austriece, pornind de la Hotin, fara a putea servi in adevar causa, de care se si desface la sfarsit. Dar alt vant bate acum la Constantinopol. Partidul frances e definitiv invins. Gheorghe Moruzi, destituit, trimes in Cipru, e ucis acolo. La Bucuresti, in locul celuilalt Moruzi, Alexandru,. vine vechiul prieten al Austriei, in sfarsit biruitor printeos

1 Ibid., p. 178. 2 Nistor, o. c., p. 795, no. DCCXXIII. Rusii se l'audau cà granita Mr e asa de bine pazitd de nu poate trece nimeni ;ibid., p. 800, no. DCCXXXII. L n general Grabowski ;ibid., p. 841, no. DCCLXX. aDupd Oginskii rapoartele francese din Odobescu-Tocilescu, o. c.,III, lorga, Doc. Callimachi, I, p.cxxix. 4 Nistor, o. c., pp. 823-4, no. DCCLVI. V. si n-1 urmdtor ip. 820, no.. D CCLIX; pp. 836-7, no. DCCLXVII.

Intâile Otrunderi ale spiritului revolutionar la Romanii din Wile libere125 ultima sfortare banease5, acuma batranul Alexandru Ipsilanti §i se Inlaluedi Reis-Efendi, fiindcA se làsase atras pe aceasta linie revolutionara, care ajunge a se considera ca periculoasa. E adevarat eai dupa aceasta schimbare Constantin, fiul mai mare al lui Alexandru-Vodà, arata din Constantinopol, unde e lasat capuchehaie a parintelui sau, o mare victorie fran- cesä, cu Infrangerea totala a« Germanilor »,ichiar luarea Mantovei 1.Dar, cu cateva sgptamani Inainte,In August 1796,se putuserà vedea la Bucuresti, cu cocarda exhibat'a provocator, un ofiter polon i unul fiances 2§iacesta avea audienta pe Inseratele la Domn 3. Dar acum toata luarea aminte, desfacandu-se de la complotul polon care o ret,inuse atata vreme, se Indreapta, la Turci, crttre o revolutie Indoità, adaugindu-se Indata i uluitoarea ocupa- -tie a Egiptului prin lovitura de teatru, strict personala, a lui Bonaparte, care se visase canth a siserascher al Sultanului, In Egipt 4.

Sultanul Selim introdusese Indraznet reformele revolutio- mare In Turcia Insi, dandu-i un aspect de occidentafisare. Dar, poate nu Med legaturi cu agentii de tulburare cari, cutreie- rand lumea, trebuiau sa se abati pe aici, se (Muse ordin a se lua armele de la raiele 5-, un Turc de rand, fiul lui Pas- N an, Pasvantoglu,aian la hotarul sarbesc al Dunarii, ajunge a pune mâna pe Vidini Inca din 1797 Incearca o lovitura§i contra lui Osman-Pasa din Belgrad 6. Indata neastampAratul

aIbid., p. 475, no. ccal. 9 Ibid., p. 792, no. DCCXIX. 3Ibid., p. 793, no. DCCXX. Pe atunci trece pe la Bucurqtii Englesul care a scris istoria romantatã a lui Mavrogheni, Thomas Hope ;ibid., pp. 795-6, no. DCCXX. Pentru instalarea lui Ipsilanti, intrat imediat in legaturi cu Guvernul austriac, ibid., p. 799, no. DCCXXX ;cf. p. 806, no. DCCXXXVIII; p. 808, no. DCCXL. El retrimete pe GrigoraFu la Viena ; n-1 urmatori p. 807. Lucru al Francesilor la cetati; ibid., p. 804, no. DCCXXXVI. 6Dar se urmeazt lucrdrile inginerului frances Kauffer la Chilia; Iorga, Doc. grecesti, III, pp. 470-2, no. cccx.Lvm. 5 Nistor, o.c., p. 784, no. DCCXI. E anul and Rigas trece la Viena; ibid., p. 789, no. DCCXVI. 6Ibid., p. 745.

126 Supt Re volulie ambiVos, de un caracter asemenea cu al lui Bonaparte insusi, ajunge sa intereseze in cel mai inalt grad pe vecinii din Olte- nia ai cuceririlor sale. In haina de legenda eroica apare el la acel Dionisie Eclesiarhul caruia nu-i lipseste o popular% imaginatie epica, asemenea cu aceia a alcatuitorilor de « cantece batranesti ». El stie Ca Pasvantoglu a lost in serviciul lui Ma- vrogheni si ca a luptat cu « Neratii » in partile noastre. « Maestrui chitit la minte »,acest aga castiga cu vremea pe agalele celelalte din acest colt « dian » intre Sarbi, Bulgari, Romani iAustrieci.« Geta-cean vechiu de mosie », notiune francesa revolutionara , elcat%allimpune vointa Pasei, care, in acelasi nou stil parisian, nu e decat un instrument al « tiraniei » constantinopolitane. La incercareadea-1ucide, resista fatis cu armele, avandu-si garda lui de « iacobini » turci locali. Se da lupta cu oamenii Pasei si in satul din care Pasvan- togluci-afacut ca o cetatuie, pazita de o mica oaste. In cetatea insasi a Vidinului, el se intareste cu ai sai, gata nu numai de orice aparare, dar side orice atac. Se proclama aian, titlu nou, care se intinde apoi la toti stapanitorii, tinzand spre nea- tarnrire, pe intreaga linie a Dunarii. In curand Pasa e un prisonier in vechea cetate,i biruitorul se ofera Imparatului sari inlr'o siluatie de iribular ca a Domnilor de pesle apei. Capata firmanul de intarire, peste care nu se sfieste a trece de la inceput. Asa se ajunge, dupa vaditul lui admirator care e parintele- Dionisie, la« Maria Sa Pasvantoglu ).Acesta se aeaza Paa de la sine, dar, cu agalele imprejur, el arare ca un presedinte republican al lor. Urmand exemplul inaintasilor sii abusivi, porunceste sa i se dea totce-i trebuiedin judeteleoltene, ca si cum n'ar fi Domn acolo ; ba chiar Voda-Moruzi e somat sa-1 imprumute cu bani 1 Agentul austriac putea sa anunte- ci langa fericitul rebel se afla doi Francesi 2

1 Dionisie Eclesiarhul, P. 185i urin. Cf. Nistor, o. c., p. 789, no. DCCXVI (capugibap, care aduce firmanul lui Pasvantoglu, trece, fn vara lui 1796, pe la Bucurqti). V. §iIorga, In Rev. Ist., 1936, P. 205 iurm. Pentru felul cum era privit la 1797« Pasvan-zad6 »v.raportul de capuchehaie- c are Alexandru Ipsilanti, Iorga, Doc. grecesti, III, p. 479. 2 Nistor, o. c., P. 792, no. DCCXIX.

~~IntAi le plitrunderi ale spiritului revolutionar la RomAnii din tArile libere127~~

In acest timp si la Silistra incepeau certele intre Pas5si agale, si negustorii, chiari turci, cAutau un ad5post pe malul stang al Dun'Arii, unde pe locul satuluiLichiresti (al « mosu- lui » Lichirie, Glicherie) se ridicase, pentru c5 pe acolo treceau c5l5rasii de Tarigrad, cu corespondenta domneasca, inceputul de tArg de la C6FArasi 1

Alexandru Ipsilanti incercase o guvernare asemenea cu cele dou5 de mai nainte ale lui, sprijinindu-se, ca « Domn national », diruia tara-i datoria binefäcatoare reforme, pe fruntasiiboie- rimii de tar5. In b5trAnu1 Dumitrachi Ghica el respect5 e « basboier », titlu nou, trecAnd peste ale dregatorilor in functie, din urmasul dinastiei RacoviVa face un Ban Mare, langa Da- malis, Grecul care tinea pe nepoata domneasck aseaz5 ca Vornic pe Cretulescu, cu sAnge brancovenesc ;doi Logofeti sAnt Con- stantin Filipescuifiul cel mai mare al « Venetiancai » Vacr- rescu, IerfAchit5, fiind Mare Vistier din nou2; SpAraria fu dat5 nui Mavrocordat, fost supt el Hatman in Moldova 3. DAdu ordine s5 nu se mai cearà de la locuitori nimic peste d5ri1e obisnuite,ci Merkelius, care se incurca in agentli, ce i se p5reau a purta mai multe nume, ai Francesilor, ajungea la b5nuiala ci « acele capete nelinistite care se tot poart5 fac incerc5rii in Tara-Romaneasc i cautà sa aducg la rgscoal5 contra dreg5- torilor pe Varanii ap5sati » 4. Si el putea sà presinte lista cArtilor pe care, dupoi sosirea lui Rigas la Viena, letrirnetea de acolo, pentru a se impArti la boieri, Marchide Puliu, care, primind ordin de a le scoate din tàrile austriece, le aducea puri simplu la Bucuresti. Ce nu e acolo, cu privire la Statele Generale, la « revolutla din Franta », la « administratiile din 1789 », la misc5- rile din Brabant, la « suveranitatea poporului »,la« republica belg5 », cu un discurs al lui Mirabeau, un « manual al cet5tea- nului », cu o brosurà de defalmare pentru regina Maria-Antoi netta, pe lAng5 tot felul de eArticele de distractie, a doritorilor

~~1 Ibid., p. 791, no. DCCXIX. 2 El moare In 1797; ibid., p. 845, no. DCCL\ XV. 3 Ibid., p. 807. 4 Ibid., p. 810.~~

~~128 Supt Revolutie~~

§idoritoarelor de lucruri « galante », ca « Venus la mànastire »1 §i« Falsa Vestalà »! El trecea, In 1egiltur6 cu Polonii, §i la Ia0. In acela0 timp, pe Duna're ra'sàriau dintre Ieniceri« dahii » autonomi, Carjalii,iSi§tovul era In stare de revolt62. Un Siricoglu comandà de la Rasgrad la Varna 3. Ipsilantiapleca tot mai mult càtre Francesi, stArnind Ingrijorarea Aghentului austriac, In momentul când cklerea Mantovei, indatà cunoscuta la Bucure§ti, avea un a§a de mare fasunet. Dar Merkelius credea ca Domnul o face de frica influentei francese,i In Bucure§ti aparea public, prin Mart, 1797, un general polon care trecea la oastea frances6 din Italia, cu alti trei ofiteri 4. Poloni erau §i la Herta, la Cernauti. Se credea atunci ca Sultanul va face o mare sfortare pentru a restabili vechea ordine pe malul drept al Dull:61.H 0 ca ar fi recurs la alt revolutionar, stapanind tot a§a de samavolnic In Apusul Balcanilor §i Intretinând cele mai stranse legaturi, ca reformator, cu tot felul de Apuseni, Intre cariiconsulul frances Pouqueville: Ali-Pa§a din Ianina, Inca un « Bonaparte » al Orientului, tipul rAspandindu-se pretutindeni 5. Batrân, bolnav §i desgustat 6, Alexandru-Voda, ca'ruia i se cerea sa negocieze cu Pasvantoglu, §i el trimetea la Vidin pe intimul lui Mavrogheni, Dumitrachi Turnavitul 7, ceru Insu0 sa i se Ing'aduie Intoarcerea la Constantinopol 8. In adev6r, situatia pe malul din fatà, unde Pasvantoglu luase §i Nicopolul 5, cerea o actiune hotárItà, In care §i Domnul Tarii-Romane§ti trebuiasa-§iaibà partea pentru zugrumarea

~~' Ibid., pp. 815 6, 821. 2Ibid., pp. 817, 818, no. DCCLI. 8 Ibid., p. 845, no. DCCLXXVI. 4 Ibid., p. 819, no. DCCLII. 'lbid. 8 Ibid., p. 845, no. DCCLXXV.~~

7Ibid., p. 847, no. DCCLXXIX. Un trimes al lui Pasvantoglu, pentru afaceri, la Bucuresti; ibid., pp. 852-3, no. DCCLXXXIV. Serdarul Iancu la Vidin ; ibid., p. 855. Cf. studiul,extraordinar de bogat, asupra lui Turnavitu al d-lui Alexandru Elian, In Rev. 1st., 1934, p. 337 si urm. 8 Nistor, /.c., p. 823, no. DCCLVI. 9 Ibid., p. 855.

~~luta .ile patrunderi ale spiritului reo1uionar la Romanii din prile libere129~~

Tevolutiei orienlale, irezilei supl influenla celeilalle, care lot mai mull se apropia, din douciparti,spre holarele lurcesli. Hangerli erafratele capuchehaieleiluiIpsilanti . Dra- goman al flotei, el reproducea cariera lui Mal roghenilateen moment când din nou amiralul era personalitalca militara mai importanta din Imperiu ca unul care primise sarcina de a rapune pe Pasvantoglu, contra caruia nu putea ispravi un Pasa, rapede ir4eles cu elacel « Leu-Pasa » din epopeia naiva a lui Dionisie Eclesiarhul. El lua conducerea unei tali care In clipa când ai lui Pasantoglu se bateau si la Rusciuc si spre Varna si se prevecleau noi sarcini ipoate jafuri alecutezatorilor rebeliincepea din nou sei spere in Austria 2. Fratii noului Domn II precedara la Bucuresti, Incercand, la Vidin, o Intelegere cu teribilul vecin al Tarii-RomAnesti, caruia i se cereau vase saptamâni de liniste 'Dana' ce amiralul otoman II va Impaca prin numirea ca Pasa 3. Dar pregatirile otomane urmau, apasand greu asupra tarii pe careIpsilanti cautase cu atilta grijas'o cr4e 4. Hangerli iesila Rusciuc Inaintea aceluia ale carui mari mijloace fagaduiau si ispraveasca rapede capitolul revolutionar din Balcani 5. Pentru ca sá acopere cheltuielile impuse de acest razboiu la hotarele sale, el fu silit sa creasca darilei, neputând sa-si fac6 nici astfel suma, recurse la mijlocul financiar eroic al vacaritului. Impotriva acestei dajdi urgisite, careia Domnul se gandia a-i da un alt nume, se ridica mitropolitul Dositheipi cea mai mare parte dintre boieri. Deslegarea de juramânt capatata de la Patriarhul ecumenic nu ajunse pentru a-i Indupleca. Dionisie Eclesiarhul reproduce totusi zvonul ca s'ar fi capatat patru iscalituri, Intre care a lui Nicolae Brancoveanu si a lui -Cornescu 6. Urma o cumplità executie a locuitorilor In vreme

1 Ibid., p. 858, no. DCCXC. Alexandru-Vodd crezuce, amintindu-si casul Jui Ioani Grigore Callimachi, cpregateste mostenirea fiului salt Constantin. 2 Ibid., p. 859. 3 Ibid. 4 Ibid., n-1 urmätor. Dionisie Eclesiarhul, p. 190 4 P. 192.

~~130 Supt Revolutie~~

de iarna grea 1. Sederea capudanului, care nu ispravise nimic- la Vidin, adaugia Inca o greutate la acestea2. In primavara, comandantul general al trupelor fara intelegere intre sine fu batut de Pasvantoglu, care avea la indemand mijloace invatate de la Apusenii cu cari statuse in legatura. El 1§i rasbuna puind sa se ucida, ca tradator, unul din prin- cipaliisaicolaboratori, acel AlO-Pa§a 3,din care cronicarul oltean face un q Leu-Pap ». Ministrul Prusiei la Constantinopol. i§i amintia ea in acel moment, la 1797, in legatura cu campania lui Bonaparte, acuma se incheiase pacea, defavorabila Austrie- cilor, de la Campoformio , era vorba ca, Polonii intrand in Galitia, Pasuanloglu, impins de Francesi, sei se arunce in Ardeal, chemAnd la rascoala contra Imparatului pe Unguri 4. In Mart, Hangerb se indrepta spre Craiova, cu trupe « ro- mâne§ti »,ca sa ajute pe Al6-Pa§a, care era Inca in vi 45 5. El incerca sa cA§tige pe ativa din adereatii rebelului 6. Dar el avea contra lui, nu numai nemultamirea unei täri care de mult nu mai fusese tratata astfel, ci §i, precum se in- tâmplase §i cu Mavrogheni, du§mania statornica a Fanariotilor celor adevarati, cari se unisera contra intrusului. Daca Sutu fu exilat la Tenedos, Moruzi recapata, in Februar 1799, Tara-Romaneasca, §i aproape tot odata Constantin Ipsi- lanti, care fusese mai mult timp Mare Dragoman, era instalat, dupa onorabila rechemare a lui Callimachi 7, inMoldova B. Era

1 Ibid., pp. 192 4. 2 Ibid., pp. 194 5. Toate povestile lui Dionisie, culese din auzite, nu pot fi, fireste, primite. 3 Iorga, Acte Si fragm., II, p. 359, no. 2. 4 Ibid., pp. 458-9. 6 Ibid., p. 359, no. 3. 6 Ibidno. 4. 7 Ibid., p. 360, no. 3; p. 361, no. 2. a lorga, Doc. Callimachi, I, p. 408: se aratd ca fiind demisionat pentru ca nu-i prieste u aierul si apa #. LegAturile lui cu un Rigas se vad dupa aceia cd harta Moldovei lucratd de acesta la Viena i se inchind lui (vezi-o la star- situl volumului II din Doc. Callimachi), precum chipul lui Alexandru Mo- ruzi e pe harta corespuntätoare a Tarii-Romdnesti. Aceasta arata legdturile- arndndurora cu revolutia in pregatire, asupra cdreia mai vezi A. Daskalakis, Rhigas Velestinlis, la Revolution Francaise et les preludes de l'independance-

Intâile patrunderi ale spiritului revolutionar la Românii din tdrile libere 131 vremea cand Bonaparte Intra ca « prieten » In Egipt §i 1111§11 se preg5tiau streacg, se spunea: prin Moldova, prin krdeal pentru a participa la campaniile celei de-a doua coalitii contra Republicii francese §i, la sMr§itul anului, contra cotropirii din partea acesteia, Ru§i §i Turci se gasiau a1iai gata de lupta. Rana atunci intriga fanariotà Meuse ca a doua oarà un Domn s'a fie ucis in Capitala sa. Un capugiu fu expediat In tail* ca, la 1775, pentru uciderea lui Grigore Ghica§i el I§i Indeplini opera, mergand chiar, ceia ce nu se Meuse la Ia§i, unde totul se petrecuse In secret, 'Nina la expunerea cadavrului, capul nenorocitului fost stapanitor fiind trimes la Constantinopol, unde, In Inv51m5§ea1a grijilor depolitica'generahl, oclioasa crimá r5mase aproape neobservatà 1. De alminterea,Ru§ii, cari ar fi avut datoria de a protesta, cum o Mcuserà pentru jertfa lui Ghica, lucraserà, din potriva, pentru cele mai aspre m5suri Impotriva aceluia care, la Con- stantinopol, manifestase contra intereselor lor 2 Pentru Ipsilant stdruise §i Internuntiul 3. Moruzi era considerat ca omul care dup5 ce crizuse politica de represiune fata de Pasvantoglu a capudanului, §i el menit caderii, putea Incepe pe aceia, anterioara, sprijinita" de acest Domn, a negocierilor cucel a carui peabu§ire se aratase imposibila 4. Se §i vorbia la Constantinopol de pacea Incheiat5 cu rebelul fericit 5. Aceastà pace fu acordat5 celui care putea sa faca a-§i Inainta bandele 'Ana' In adancul Balcanilor §i care se intelesese cu Carjaliii pr5dalnici, facand din Manaf-Ibrahim unul din loco- tenentii sài, singur Trestenicoglu mentinandu-se neatarnat la Rusciuc. Dar ea fu departe de a asigura lini§tea prii-Romane§ti. In adevar, Pa§a legiuit al Vidinului o considera ca fiind « chelerul » s5u, de unde putea sscoata tot ceia ce-i trebuia. hellenique;idem, Les oeuvres de RhigasVelestinlis,etude bibliographique suivie d'une reedition critique, avec traduction francaise, de la brochure revolu- tionnaire confisquee a Vienne en 1797; Atena, 1937. lIr.rapoartele francese In Odobescu, si Tocilescu, II, p. 201, no. ccrAcculr ; p. 202, no. cciAcorvI. 2 Ibid., p. 202, no. cci.A)Pcv.u. 8Ibid., n-1 urmAtor. 4 Ibid. -Ibid., nota1.

~~132 Supt Revolutie~~

Vechea dorinta a Pasilor din Vidin de a usurpa pentru dmnii veniturile judetelor oltene revenia. Supt astfel de amenintili i boierii de acolo fugirà la Sibiiu sau se ascunsera Intre zidurile manastirilor. Acel Cara-Mustafh, ajutorul lui Pasvantoglu, care fusesei pe la Bucuresti in niste afaceri, conduse un teribil iurus devastator asupra Craiovei. Cand Voda-Moruzi capata trupe imperiale de la Rusciuc, adaugindu-li pe Arnau0isAi. se produse acelasi fenomen de spontanee asociare ca Intre ai puternicului aianiai lui Alti-Pasa. Se proceda Impreuna la o fundamentala prada a orasului.« Mumbasiri »turci fura asezatii prin sate pentru adunarea de provisii ;o parte din prada fu a jafuitorilor Inii,alta fu inchinata stapanului de la Vidin. Pe urma lor, oamenii Sultanului, cari pretindeau cI au gonit pe acesti anarhisti ai revoltei, venira la boierii craio- veni, cAti mai ramasesera, cerandu-si lefile. Indata se anuntai Manaf-Ibrahim, In ciuda unor noi forte turcesti de sprijin, care aN eau si tunuri. El patrunse cu CArjaliii sii pe la Cerneti, care avu aceiasi soarta cai, cu caleva luni In urma. Craiova. Bandele necrutatoare, care culegeaui robisi-ivin- deau in piata Vidinului, inaintarài pana la TArgul-Jiiului, care fu ars, pAna la manastirea Polovragi, la Ocnele-Mari,si la « poala muntelui », pe cAnd o parte din ai lor,i cu « Pas- vangii » inert nesaturati, dadeau o raità pe la nenorocita Craiova, care « au ars pana la fata pamântului » ; o a treia ceata cerceta Caracalul, laskid numai ruinele In urmà. « Nazirul » Sultanului, urmarindu-i,< da cu tunurile In vazduh ». In acest timp Moruzi nu putea decal sa se infatiseze la Sla- tina pe Olt, ca sIndemne pe ostasii ImpArätesti la ceia ce nu se incumetaui n'aveau interes s& faca. El facu Insa raportul Ca pradatorii au fost scosi. din Orai primi firmanul de recu- noastere pentru acest 1nchipuit serviciu. In Februar 1801, dupa prada Pasvangiilor, se credea la Constantinopol, In cercurile kliplomatice cele mai bine informate, ca trupe imperiale, « unite cu ale Domnului Tarii-Romanesti »,au batut igonit din Craiova pe oamenii lui Pasvantoglu care e « in agonie*1..5; In Novembre se vorbia de cei 1.200 de Pasvangii cari ar fi

~~Iorga, Adei fragm., II, p. 363, n-le 1-2.~~

I ntaile pAtrunderi ale spiritului reoluionar la Romanii din tarile libere 133 intrat in serviciul Domniei 1 Dar indat5 se vedealAturi de Oltenia pr5datà §i ars5, « agonisantul » Pasvantoglu carmuinduli supu§ii, intre Manaf-Ibrahim §i celalt locotenent, Chiuciuc-Mi 2. Dar, la urmA, §i> Moruzi urm6 exemplul lui Uexandru Ipsilanti§i al lui Alexandru Caliimachi3 se rugà sa i se ingkluie a se intoarce la casa sa din Constantinopol de unde el trecu in Moldova, la 1802. In aceasld prdbusire a ordinii olomane fdrile noasire nu mai erau guvernabile si familiile pad alunci doriloarede a-si lrimele membrii in Bucuresii si in Iasi nu sliau cum seise fereascd deacesleneconienile si grozave riscuri qi prime fdii. De aici strecurarea, ca ni§te fantome ale unei autoritati disp5rute, a doi Sutu, atat de batranul Mihalachi §i un nou Alexandru, fiullui Constantin,carer5masein Moldova, unde inlocuise, la 1801, pe Constantin Ipsilanti. Supt primul dintre dân§ii, Domn §i larA trebuisera sà fuga la Bra§ov de groaza unei nàvàliri a nest6pAniOlor de peste Dun5re. In vara anului 1802 Manaf-Ibrahim inainta apoi pAnA la Pite§ti, supt acela§i pretext ca-i trebuie provisiuni §i cà DomnuI Tarii-Romane§ti nu vrea sa ile deie4. In Iunie. Mitropolitul §i Manolachi Brancoveanu erau la Bra§ov. Iscalind grece§te, ceilaltifugari, cei trei episcopi, Nectarie, de Râmnic, Costandie Filitis, ruda Mitropolitului, de la Buzau,§inoul ierarh de Xrgq, Iosif, precumi boierii Dumitra§cu Racovit5, Constantin Filipescu, Radu Golescu, cereau sprijinul Imparatului casO nu fie silii a se intoarce in tar5. Ei vor ficatva timp In hotarità opositie fatà si de urma§ullui, Alexandru Sutu 5. Trebui ca Luca de Chirico, consulul rusesc, sä intervie pentru a se strange din nou tara impreunil 6. Dionisie Eclesiarhul a pAstrat amintirea unei plangeri aOrli, prin delegati, la Tarul nebun Paul, care, Mare Maestru al Ordi- 1 Ibid., p. 364, no. 2. 2 Ibid., p. 365, no. 2. 3 Pentru toate, Dionisie Eclesiarhul, pp. 200-2, §i notele zilnice din scrisorile boiere§ti, In Iorga, Studii Si doc., VIII, p. 113i urm. 4 Iorga, Acte Si fragm., II, pp. 366 7. 5 Hurmuzaki, Supl. I4, p. 295 §i urm. 6 Ibid. Prada Pasvangiilori la Turtucaia ; p. 302.

134 Supt Revolutie nului de Malta si, in acelasi timp, aliat al Sultanului si colaborator militar al lui,se gAndia numai la lucrurile Apusului. S'ar fi cerut Intoarcerea la regimul alegerii Domnului. Scri- soarea prin care ambasadorul rus Italinschi transmite cererea boierilor de a se numi Constantin Ipsilanti confirma aceasta 1 Adaugindu-se silintile lui Alexandru Ipsilanti 2, care se simtia legat mai ales de Tara-Romaneasca, fu numit. astfel, In 1802, la Bucurestii, lasati, o bucata de vreme In sama vagabonzilor si a hotilor 3, acel Constantin-Voda Ipsilanti care tinuse Moldova, ferita, ce e drept, de bandele dunarene, Inteo perfecta rânduiala aproape doi ani de zile. Firmanul de numire aminteste ca « s'a Intâmplat la Tara- Româneasca rasvratirea ( !)si pribegirea celui de mai nainte Domn Mihai-Voda » si ea « pAna a sa randui la numita Tara- Rumâneasca un cuviincios Domn, atAt spre otcarmuirea pricinilor ce cauta spre ostiri, cat s'i pricinilor obladuirii Orli, s'a adaos si Domnia Tarii-Rumanesti », deci o adeveirald unire administralivd, dar prin Turci, nu ceruiei de boierime, care in- cearth iolufi o actiune de reforme in aceasiel generafie , «la Domnul Moldovii de atunci,Draco-zad6 Aleco-Voda »siCa' nici acest al doilea Sutu « nu s'au aratat a fi destoinic la cele poruncite lui, din care pricina nu s'au vazut buna obladuire a tarii, ce era. ceruta de la el, nici savarsirea rapaosului raelilor, si au ramas de tot neispravite cele ce se credea de catre Impa- ratia mea de la el, adeca nizamul terii sirapaosul raelilor ». 1 se recomanda lui Constantin-Voda si« cea cuviincioasa unire cu zabitii puternicilor mele serhaturi »4. El nu venise insa fara ca o tArzie interventie ruseasca sa fi intarit privilegiile, de ataa timp brutal calcate In picioare, ale Orli. S'a dovedit ca aceasta staruinta a diplomatiei Tarului Pavel nu se datoria unei initiative a ei, ci unei noi si puternice plangeri a unei boierimi care nu mai putea sa rabde 5. De altfel

1 lorga, Acte si fragm., II, pp. 371-2. V. si ibid., p. 373, no. 2. V. si ibid., p. 375 si urm. 2 Ibid., p. 203 (el vorbeste de unConstantin s Sulu). 3 V. §i Zilot Românul, ed.Hasdeu. 4 Condica lui Ipsilanti, In Papiu, o.c., II, pp. 307-8, no. 1. 5 Iorga, In revista Lieraturd si artii rorminit, 1901, p. 750 si urm.

Intal le patrunderi ale spiritului revolutionar la Rornanii din tArile libere135 actul Insui recunoaste,intrebuintandu-se in traducerea romaneasca noulcuvantfrances care va fidese ori intalnit -de acuma In toate planurile de viitor ale boierimii, de « sart », « sarturi » ,acest punct de plecare al Intaririi privilegiilor acordate la « 1188 »i« 1206 » din era musulmana :« viind grecesc turcesc arzmahzar din partea celor din Tara-Rumaneasca mitropolit, episcopi, igumenii toti preotii dupa la manastiri biserici, boeri, capitaniiceilalti zabii, cu coprindere ca, mai nainte de cativa ani, s'au silit, din pricina celor ce au palit, asuprelii necazuri, in vremea fasmeritii, de a parasi cei mai multi patria lor si a se departa de la ea si a se prapadi memle- chetul Tarii-Rumanesti si a veni lacuitorii la ticaloasa stare »1. Deci acordandu-se deplina amnistie, nu se va mai lua de acum inainte deck, haraciul: 619 pungi de la Munteni, 135 dela Moldoveni, dari sume anumite pentru bairamirechiabiè, iar mucarerul, giaize §i alte « avaeturi », sa se ridice din veniturile speciale ale Domnilor. Culegerea darilor se va face drept bland. Se vor evita procesele nedrepte ale Turcilor fata de raiele, cadiul de Giurgiu avand datoria sa impiedece pe ai sai de la astfel de pretentii. Nu lipseste nici o zadarnica prevedere pentru casurile cand \ or mai aparea pe malul stang Pasvangii sau Carjalii: « call din ascherlii sau altii vor face vre-o gresala Inlauntru, in Tara-Rumaneasca, acestia sa se trimita la ser- haturile din pregiuri acolo sa se pedepseasca prin marafetul zabitilor lor ». E oprita orice cerere de laeserhaturi ». Se repeta interzicerea pentru Turci de a veni peste Dunare altfel deck, -ca negustori cu hartiile 'de adeverinta ; tot asa pentru trecerea demnitarilor turci, pentru schela de la Floci, pentru situatia Romanilor peste Dunare. Din nou se revine Insil la abusurile savarsite de oamenii lui Pasvantoglu :« sa nu se sufere a se randui In Tara-Flumaneasca mumbasari de spre partea vezirilor sicadiilor izabitilor, spre supararea saracilor raele »,resti- tuindu-sei ce pamânturi vor fi ocupate. Ge ostasi mai sant, se vor 066 i vor pleca. Dar se vor trimete spre vanzare obisnuitele oii provisii, In masura putintii,i cu bani la Constanti- nopol, furnisandu-se cu plata si cheresteaua, caraleci salahorii.

~~1Papiu, /.c., p. 308, no. It.~~

~~136 Supt Revolutie~~

Se hotareste vechea tinere de granita inp5r1ileSilistrei contra usurpArilor recente. Se vor restitui toate teritoriile pe- nedrept ocupate in raielele cetAtilor. Domnii nu se vor putea scoate MI% « vre-o greseal5 », con statatà impreun5 cu represintantul turcesc,« dovedita bine », aceasta a doua zi dup5 asasinatul lui Hangerliu...Men- lioneindu-se memoriul rusesc, se decide cd Domnia va fi deapie ani, ci Domnul e dator sa' primeasa obervaI,Ii1e consulilor Puterii ocrotitoare. Potrivit cu cererile boieresti de a se inlatura Grecii din dregatorii, se prevede Ca, Domnii avand voie sa' numeasca pe boierii doriti de dansii, « atat din Greci, cat si din p5manteni », se vor prolimisi insei pe cei mai de lreabd din pei- minleni boerila boeriile ce sdnl innadinsu pciminlenilor))..5i la insemnareacelor mai noi concesii cerute de Rusi se adauge : « DregAtoriileerii sà se dea la p5minteni, dar s5 fie in puLerea Domnului dupa vremi sa" aleagai sà randuiasa la acelea5i din Grecii cei cinstitii cu Liin i vrednici acestor dregatorii, 5i,and se va intampla vre o suparare de spre partea Grecilor adregatoriile ce vor fi randuiti, cel dup5 vremi Domn sà--i mazileasa isg-i pedepseascai pe acestia, dupà cum si pe p6mintenii boerii ssa-i sileasa a intoarce Inapoi cele ce au luat cu ngpaste »Tolul se va face de Domn in fala boierilor $i cu voia lor, §i in ce priveste neferii, jandarmii turci. Boierii vor lrebui, la rdndul lor, sd cruje pe fdrani: « Se porunceste boerilor numitei eri sa" se lase de cererile Fara' cuvant i fgrà cuviint5 si mai vartos de acele cereri care nu pot suferi raelile din pricina prgpadenii la care au azut teara in vremea razboiuiui », Domnii avand voie de a pedepsi pe neascultatori. Li se va ierta dajdea pe un an. Nu se uita nici cererile clerului. Averea ramasa de la calugari trece la Casa Milelor, daca ei nu sant legati de o manastire, care singur5 are dreptul la mostenirea lor 1 In forma sa confusà, acest act de la 1802 insemna o adeveirald Conslilufie a feirilor romeineflipolrivil cu dorinfile ardlale de demsele insqi 2. 1 ibid., pp. 308 15. 2 In limba francesd, in D. A. si D. C. Sturdza, Actei doc., I, p. 259 si urm.: precedd privilegiile precedente. Firmanele din acelasi an cdtre Alexandru Moruzi; ibid., P. 247 si urm.

~~Intâile patrunderi ale spiritului revolutionar la Românii din tärile libere137~~

Potrivit cu traditda, dari cu aceste prevederi, noul Domn ceru voia boierilor pentru a impune asupra celor scutiti de imposite un dijmgriti vinariciu cerut de nevoile momentului1. Sfatul domnesc chemat astfel in sprijin de un Domn a ca. rui a doua sotie era din neamul racArestilor, având si ea si mania ci 0116 la sfarsitul vieii lui, o mare influent5, din ambele c6sA- torii se ngscuserà 'Ana la 1802 jum'atate-Românii fii Alexandru, dupà bunic, Dimitrie, zis in acte Dumitrascu, Gheorghe Nicolac, Joan,cuprindea, In mrisura intoarcerii pribegilor, pe Dumitrachi Ghica, pe Grigore Brâncoveanu. pe Durnitrascu Racovità, ales ca Mare Vistier, pe un omonim Vornic, pe Nicolae si Mihai Racovitil, pe Scarlat si Constantin Ghica, pe Manolachi Cretulescu ca Mare Ban, pe Manolachi, Ienachii erban Grklisteanu, pe Radii Golescu, pe Constantin si Barbu Stirbei, pe Scarlat CtImpineanu,. pe Constantin Balàceanu, pe Stefan si Teodorachi, cai un non Barbu VAcdrescu, pe Matei FAlcoianu. dintr'o familiecal c Inruditri cu nemesi din Ardeal, avuse in ultimul timp revendicatii de mosii peste munti, pe Istrate Cretulescu, pe Iordachi, Alexandru si Constantin Filipescu, pe Constantin Gràdisteanu, pe Constantin Greceanu, pe Radu iScarlat Slritineanu, pe Alexandru Negrea, pe Grigore Brileanu, pe un FarcAsanui un Cornriteanu, un Varlaam, un Antonie Hatman, pe Scarla Izvoranu,i pe un Iancu, iar, ca Greci, inceUateniti, doar ativa : Mihalachi Manu, Inrudit cu Ipsi1anii, Gheorghe MavrocordaL, care putea fi privit ca un om al t5rii, Grigore Caliarhi, Isac Ralet iPetrachi Ritoridi, Mihai Perdicari,Iancu Carageii, viitorul Domn 2. Domnia aceasta muntearià incepeaicu reforme, in ce priveste podurile Bucurestilor ipuscgria 3. Dar si clup5 su- primarea lui Manaf-Ibrahim, Mitropolitul,careavea acelasi

'Papiu, 1.c., pp. 318 21. 2 Ibid., p. 321, no.vi. 3 Ibid., p. 330. *i alt imposit cu voia boierilor ;ibid., pp. 327 8, no. XII. Fixarea « budgetului )); ibid., pp. 328-32, nO. MIL Cf. ibid., pp. 332-5, no. xn ; p. 335 si urm. Mtisuri pentru retragerea ostilor ; pp. 324 7,n-le X XI. V. si ibid., pp. 331 2, no. xIII; p. 335, no. mv. Logofat de Vistierie e un FagAra sanu. Din impositul acordat intaiu de boieri putin se putea strange ; Hurmu zaki, Supl., I, p. 304.

~~138 Supt Revolutie~~

rol conduditor, iboierii puteau scrie cancelariului rus : tinutul vicin cu Vidinul pare a fi mai mult supt dominatia sa » (a lui Pasvantoglu,« decdt supt aceia a Domnului » La 1803, de §i Pasvantoglu era In 1upt5 cu Tersnic-oglu de la Rusciuc, se credea ca el va ataca Tara-Romaneasca, §i von Knobelsdorf. ministrul prusian la Poart5, recomanda, In trecere, Domnului, care adunase 3.500 de oameni, dintre cari 1.500 de Cazaci din De lta,staInt5reasc6 linia Dun5rii 2 La 1806, ambasadorul rusesc la Constantinopol, chemat In ajutor de Mitropolitul §i boierii munteni, asigura c5 a intervenit pentru a face pe Pap din Vidin sa-§i retrag5 trupele din Oltenia, restituind pe doi boieri prin§i, si a face ca trupele din Rusciuc &à se inteleaga cu Domnul pentru o actiune militara 3.

~~Dar acuma contra aianilor se ridicase in arme poporul sdrbesc cu Caragheorghe1804 4.~~

Tot ce se peirecea in Virile romdnegi era insei in funcliune de acea situalie international-à care evolua pe liniile Irase de Revo- Julia francesd. La 1799, flota Ru§ilor §i a Turcilor luase Francesilor Corfu sirestulacelui grup insularcare vafiapoi o republica sucursalä In aceastà vecinatate imediata a Peninsulei Balcanice, sioOile Directoriului erau bAtute §i In Italia §i pe Rin, Suvorov adaugind asprele lui legiuni la fort,ele Austriecilor silacele plAtite de Englesi. Spre sfAr§itul anului numai resisten0 generalilor Republicei e mai fericita.Reaparitia lui Bonaparte, revenit de la aventurile sale egipto-siriene, aduce Insa minunea

Hurmuzaki, /.c. 2 Iorga, Actei fragm., II, pp. 382-4. V. sin-le urmatoare. In curdnd Manaf-Ibrahim era fnchis la Turtucaia; ibid., p. 385, no. 1. V. si impresiile noului trimes prusian von Bielefeld; ibid., pp. 386 7. De fapt Domnul apdra Dundrea; ibid., p. 389, no. 3. 8 Ibid., pp. 305-6. La 1804, Constantin Ipsilanti plangandu-se de unii boieri mici, cari se socotiau de o sama cu cei mari, i se dd voie de la Poartd saritrimeatà peste Duntre spre a fi exilati In insule; D. A. si D. C. Sturdza, 0.c., I, pp. 289-92 (dupd Codrescu, Uricariul, III, pp. 176 80). Dar i se zice: Domn al Moldovei, ceia ce ar trimete la 1801. 4 Ibid., p. 446, no. 2; p. 447, no. 2.

IntAi le patrunderi ale spiritului revolutionar la RomAnii din tarile libere139 mAntuitoare, si a doua serie de biruinti fulgeratoare restituie Franciei situatia decisiva in Italia (1800). Viena e amenintatasi .o pace desastroasa se impune Imparatului Francisc, la Lunéville, -odata cu inceputul anului 1801. Moartea silnicaa Tarului Pavel aduce insa pe tronul rusesc pe acel Alexandru, purtând numele de chemare spre Orient al Marelui Macedonean, care uneste cu invataturile bizantine ale Ecaterinei a II-a, cresca- toarea lui, exemplul de epica ambitle a lui Bonaparte. Egiptul eparasit, dar pacea cu Rusiii Turcii creiaza acel Stat ionian In fata Albaniei,i va veni o vreme and panai pastorii sara- caciani, alaturi de Albanesii Greci vor servi, ca auxiliari militari, supt steagurile noii Francii, devenitä, din consularkimpe- rialä,pe numele lui Napoleon. Anul and Constantin Ipsilanti viAlexandru Moruzi incep mai lungi Domnii, care insä nu vor ajunge la cei sapte ani ai marelui hatiserif, e acela al aparentei pacificari generale europene prin pacea franco-englesa de la Amiens, care va fi insa ata de trecatoare. In Iuniei Sultanul Incheie un tratat cu Frant,a consulara. Dar 1804 inseamna luarea coroanei imperiale de Napoleon, cu toate schimbarile monarhice pe care vrea sa le impuie Europei revolutionate, si se va raspunde acestor acte de incalcare prin atreia coalitie a dusmanilor lui. Peste un an, Alexandru I-iu, rivalul la celalt capat al continentului, Ii va reclama partea din Impartirea Europei, faand ca trupele sale sa treack la abia treisprezece ani dupà pacea care daduse Ecaterinei granita Nistrului, aceasta apa de hotar ( 1806-12. 0 nouà epoa Incepea pentru aproape zece ani pentru Virile românesti. Dar pana aLunci, urmandu-sei dupà aceasta, In sufletele unei noi generaVii se petreceau schimbAri, a caror origine e de cautat in Ardeal.

~~CAPITOLUL IV Crearea crezului roman~~

Daca se uita cineva la lista publicatiilor ce apar de la 1800. inainte, ar crede ca in sufletul neamului nu s'a schimbat nimic. De o parte §i de alta a Carpatilor e aceia0 grija de cartea Bise- ricii §i de aceia a 8colii. Doar la Bucure§ti apar ca traducatori din grece§te, dupa dorinta mitropolitului muntean, care se scrie« Dositheos »si intr'o prefata caci acum s'a mantuit cu originalele slavone doi calugari, Gherontie §i Grigorie, cari dau 0 in a doua editie Carlea folosiloare de suf lel (1800) 1. Tot din grece§te traduc ei, de 0 autorul e un Rus, Nichifor, mitropolit de Astrahan, Chiriaco- dromiul din anul urmator, in prefata caruia se spune ca se adreseaza « nu numai [la] cei ce sa pastoresc de Preasfintiia Ta, ci §ila] cei de prelulindenea cdti sei slujesc cu limba aciasla rumdneascd, nu numai in vremile aceaste de acum, ci §i in ceale vii- to are, in neam §i in neam »2, alt spirit, adus de ace§ti tovara0 calugari, unul Moldovean, altul, un viitor Mitropolit muntean, venind de la Athosul cu limbi amestecate unde un Moldovean a scris grece§te o carte de pedagogie in spiritul lui Pestalozzi 3. Apoi o simpla reeditare, in ace1a0 an, a Penlicoslariului 4,

1 Bianuti Hodos, /. c., pp. 411 3, no. 619; pp. 416 7, no. 624. 2 Alta editie la 1801, ceia ce arata cat de mult a fost ceruta cartea; ibid., pp. 422-5, no. 632. 3 Iorga, Un pedagog « moldoyean» pe la 1800, In Mein. Ac. Rom., seria a 3-a, XIII. Cf. si acelasi, Pedagogia unui jurisconsult fanariot din Bucuresti la 1780; In aceleasi Memorii, XII. 4 Bianui Hodor /.c., pp. 418 20, no. 627. Altul la Iasi, ibid., p. 420, no. 628.

~~Crearea crezului roman 141~~

(Jar, la 1801, cand se retipareste Slujba Sfantului celui nou, .adus din Bulgaria, de la Basarabov, Dimitrie, numele localitatii fiind in neaparata legatura cu al dinastiei muntene, si se adaug' si povestea muceniciei Moldoveanului Sf. Joan de la Suceava si a singurului sfant iesit din neamul nostru, modestul sfânt « Ioan Rumanul »1, se face o alusie la imprejurarile, teribile. ale larii pradate de rebelii turci, cand, in versurile de la stemil. se spune: Ci, o Iisuse Dumnezeule ImparaLe, Intareaste-1 cu pace si zile indelungaLe, Sa poata stapani Tara-Rumaneasca, Nebantuita de toata navalirea tiraneasca. Mitropolitul muntean merge panti la tiparirea, in 1803, a unui Chiriacodromiu grecese 2. Tipografia bucuresteana,in astfel de teribile imprejurari. cu necontenita ameninOre a unei invasii devastatoare de Pasvan- gii si de manafi, tanjeste insa. Ierarhii de la episcopii vor trebui, cum vom vedea, sa se adreseze aiurea. Doar pentru invatatura cui vrea sa deprinda un mestesug da la 1806, o mica enciclopedie laica, tradusa din limba polona« marele vanator »,« avgi-basa » noului Domn Constantin Ipsilanti, Gavril Winecki, el insusi venit din Polonia, si el intituleaza Domnia Tarii-Romanesti cu terminul apusean, care incepe a patrunde: « Marele Printipat al Valahiei »3.Incolo, doar Ceasloavele,Psallirile de nevoie pentru biserica si scoala elementara 4. In fata, la Minnie, trebuie insemnataLea coloniei bulgaresti aduse de Austrieci si legaturile cu Bulgarii de acasa cari se trezesc la o constiinta nationalanoua,trebuie presenta ca ajutatori, pe langa insisi sefii Bisericii muntene, a celor de acest neam asezati la noi, negustori din Gabrovo , Strada Gabro- venilor din Bucuresti , din Coprivstita, din Bobo\ stita macedoneang, din Cotel, pana unde ajung ratacirile Mocanilor nostri, din Cazanlic, trebuie apoi lucratori de tipografie, clericisi

~~1 Ibid.,p. 431, no. 642. = Ibid.,p. 447, no. 663. 3Ibid.,pp. 476-7, no. 692. 4Ibid.,pp. 478 9, no. 694; pp. 486 7, no. 703.~~

142 Supt Revolutie mireni, cari vin de la Vrata episcopului Sofronie, trezitoruI acestei culturi, si de la Vidin, de la Sofia, de la Drianovo, ca sa se lucreze, in 1807,pentru lumea bulgilreasca far:A tipar, a carte de predici cAreia i se zice, pe Mng5 titlul grecesc obisnuit de« Chiriacodromion », i,bulgàreste,« Nedealnictra- ducere din limbile slavon igreac5 a lui Sofronie Tiparul, inceput supt Domnia lui Ipsilantise mântuie c5nd acuma o nou5 ocupatie ruseascA incepuse 1 Supt acest regim de storcaloare stàpânire strdin5, care a fost, cum vom vedea,i deosebit de brutalà, mai gásim ca publicatii bucurestene, cu inchinare c5Lre Rusia care anexase formal ambele Vari, doar Evhologhiul din 1808, cu pecetea ruseasca având pe piept corbul muntean 2,si cArticele de rugg-- ciunii slujbd 3.

In Moldova scoala domind, una cu tolul noud, de cea mai nobiiá inspiratie. Mitropolilul Iacov, ajutat de Depasta si de boierul Scarlat Sturdza, format In Apus, inainteaza lui Moruzi raportul pentru reorganisarea invat5mântului. E o lucrare de o mare nouLate de cugetare, inspirat5 de ideile revolutionare. Intemeindu-se o« Academie »,cu basa contributiei,reluate,a preotilor,sestabileste principiul cà trebuie a merge « de la cele stiute la cele nestiute, iar nu, cu Intunecare, din cele nestiute la cele nestiute, dup5 cum p5n5 acum in scoalele noastre se invata cu numirii cu canoane i. cu multime de cuvinte, insärcinând mintea ucenicilori porun- runcindu-le acele numai date lor sa" ceteasc i, ca papagalii, sà le invete de rost, nemica cu totul stiind sau Int5legAnd din. cele ce invatä, din care pricin5 mai si zecei doisprezece ani inbdtránesc in gramaticil ucenicii, in vreme când neamurile. Evropii tot aceastd limbA, macar de si le este slreind, dar ca pre una cle este foarte trebuitoare, atät mai cu lesnire o invatA decal. noi, Inca in cinci ani pre cei mai adanci singrafi prea cu am5runtu1 Ii InValeg ». Se va trece de la Esop la Polien, apoi, 1 Ibid., pp. 490 2, no. 708. = Ibid., pp. 530-1, no. 739. 3 Ibid., III, p. 5, no. 761 ; pp. 12 3, no. 768. Pentru o bro§urd la Ramnia ibid.,p. 13, no. 769.

Crearea crezului roman 143 nu la « enciclopedii » de invatat pe de rose, ci la autoriiIn 0i, din a caror cetire se va deprindei ortografia. Astfel memoria, mai putin obositk se va pastra Intreaga. Se va lucra insa continuu, afara de Dumineci, serbatorii abia treizeci de zile de « vacanti »,caci cele obivnuite nu-i fac pe vcolari decal « sa uitei cele ce au invatat ». Se vor preda vtiinte, caci « o Academie Med epistimuri este ca o casa Para ferevti », cu matematica, « dumnezeiascainvàä- turä >,predatti In grecevte, limba a carii lauda se face, invocandu-se pretuirea de care se bucurd la Gottingen ;la nevoie se va putea Mtrebuintai limba francesk potrivitài pentru geometrie, dascalul fiind « inginer ». Cu acest prilej se pome- nevte batranul clascal Ienachi, care traduce Tesaurul lui Henri Estienne. Pentru drept, Invocandu-se adancul Montesquieu, se prefera limba latina, vi pentru « inpodobirea limbii moldovenevti >. Douazecii patru bursieri se primesc, dar dintre ceialeci, caci« vcoala nu este hranitoare de saraci,ci hranitoare de invatatura »; se fac vi« daruri » (premii) ;e vi medicul vcolii, cai« pazitoriul cartilor »,vi se cere negustorilor de cartisA clea exempla]. ul gratuit. La 24 Maiu 1803, Domnul intaria§i coliIe « elino-moldovenevti » de la Focvani, Ballad vi Chivinau vi ale episcopiilor 1 0 vcoald de preotie,cu curs de vase ani, va fi In curand interneiata la Socola 2 Dar, ca tipar, sfarvitul pasloririi Mitro- politului Iacov e sterp, margenindu-se tot numai la carti d e intrebuintare curenta 3.Doar se adauge, la 1803, cartea de polemica religioasacontra Evreilor,Infrunlarea Jidoviler,a fostului rabin Neofit 4,care va avea mai tarziui o traducer e In grecevte 5. 1 Codrescu, Uricariul, III, p. 13 si urm.; Urechid, 1st. scoalelor, p. 107; cf. Iorga, Ist. inveitiimdntului, pp. 148 9; 1st.lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 386-7. 2 C. Erbiceanu, Istoricul Seminariului Veniamin, Iasi, 1885, si alte izvoare citate in Iorga, Istoria invdtiimdntului, pp. 147 8.Cf.I. D. Popescu. Cel d'intdiu Seminar in Principatele romdne, in Universal, 1927, no. 248, p. 3. *iaici, mai SUS. 3 BianusiHodos, o.c., II p. 435, no. 650; p. 439, no. 653. 4 Ibid., pp. 446-7, no. 662. Ibid., III, pp. 206-9, no. 1001.

~~144 Supt Revolutie~~

Cu totul altfel e atunci cand episcopul de Hu§i, Veniamin, aduce pe Scaunul metropolitan, unde fu stramutat, ca fiu de boier mare, spiritul, cu lolul deosebil, de carturarie mistica, de la manastirea Neamtului, unde atatea traduceri ale harni- cilor calugari, români §i ru§i, a§teptau sa fie tiparite. Cu noua ravna a tânarului Mitropolit, publicatiile ingrijite se ingrama- desc. Un masiv « Teofilact »,talmacirea celei mai vechi §i insemnate opere de predici, incepe la 1805, In anul al treilea al noii pastoriri, laudandu-se Domnul, Alexandru Moruzi, pentru operelelui :reformasistemului de imposite, aducerea apei la Ia§i §i la Foc§ani, refacerea invätamantului, ridicarea noii Curti domne§ti. Traducatorii sant auxiliarii culturali ai Mitropolitului, Gherontie§i Grigorie 1 Supt obladuirea lui Scarlat Callimachi, atat de trecatorul Domn al schimbarilor din 1806, care adusera ocuparea tarilor ro- mâne§ti de Care Ru§i, se retipare§te Anlologhiul, dedicat lui Veniamin, cu adaugirea istoriei mutarilor de moa§te ale Sfântului loan de la Suceava, de doi calugari, necunoscuti altfel, cari sant Antonie §i Claudie, nume scris in aceasta forma' latina 2 Din nou apare acum ca Domn Moruzi, restaurat prin staruinta Ru§ilor, in Descoperirea pravoslavnicii credit* a lui Ioan Damas- -chin, din acela§i an. Gherontie §i Grigorie arata ca au primit ordin de la Mitropolit sa faca aceasta traducere dupg textul grec, publi- -cat tot la Ia§i, in 17153: se pomene§te iara§i intemeiarea, de Domnul care era sa plece imediat, a Serninariului de la Socola, -cu dascali cari vor fi apoi, dupà modificarea §colii de Ru§i, cu tin director al lor, adu§i §i din Bucovina. Supt RuOi ace§tia cari se instaleaza indata la Ia§i nu mai e rost cleat pentru tiparirea de carticele biserice§ti, dintre care una, in1807, cuprinde slujba pentru noul stapan, Imparatul 4. Cand se a§eaza Voda-Ipsilanti, pe care Mitropolitul cuteaza a-I intitula, cu toata anexarea ruseasca, marturisita §i in inscriptAile bisericilor atunci cladiLe sau refacute, « prea-luminatul §i prea-

~~1 Ibid., II, pp. 466-71, no. 688. 2 Ibid., pp. 472 5, no. 690. 3 Ibid., pp. 482 5, no. 697. 4 Ibid., p. 503, n-le 722-3.~~

~~Crearea crezului roman 145~~

innaltatul Domnul nostru »,se mai da Talcuirea celor saple laine, care nu e Insa deck, o bro§ura de patru foi 1. T iparul lui V eniamin f uge apoi de primekliile rdzboiului in acea celdfuie care e pentru oldnsul Mdneislirea Neamfului, pe care in Scaunul metropolitan o represinta ierarhul insusi. Acolo se va incepe, in asa de grozave vremuri, nestiind ce pregeileste viitorul, o lucrare de uriase proporlii, mai grea si decal acele Minee cu -care se mandreste scoala de leologie munteand, V iefile S1 infilor, pe care nu le avea nici Biserica Blajului. A le fi alcätuit Inteo forma' de o minunata limpeziciune, In adevar moldoveneasca, e meritul primului traducator, dar §i al ajutatorului lui, Ghe- rontie, ramas singur la manastire, dupa plecarea la Bucu- -re§ti a luiGrigorie, §ial unui tovara§, care iscale§te, poate numai ca tipograf, in primul rand volumul pe Septembre, Ignatie ;prefata, regretand ca nu s'a putut Intrebuinta originalul grecesc, arata ca Incepator de f apt al traducerii pe un Stefan 2, deci principalul autor 3. Nu mai e vorba insa acuma de Domn, de §i el 1§i continua administratia, ci de Imparatul care-1 tine 0-1 domina §i a carui sterna se vede pe frontispiciu, dar suptacest« gripsor »nu lipsesc ambele herburiromane§ti §i ora§ul peste care stau samana a fi reunirea priveli§tii celor douà Capitale române§ti :parcd ideii de anexareise opune aceia de proteclie. In titlu, lânga Mitropolit apare staretul de la Neamt, caruia i se zice, ca §efului Bisericii muntene :Dosi- thei, §i nu se uita ajutorul laicilor, pentru cari se Intrebuinteaza noul termin de « patrioti ». De altfel opera e conceputa nu numai pentru Moldova, ci pentru tot « neamul Moldo-Vala- hiei », §i Paisie apare ca lucrdnd nu numai pentru Moldoveni, ci penlru inlreg« neamul rumanesc »:« Neamul rumânesc cu dânsele s'au Inbogatit §i limba rumaneasca cu istorii sfinte, frumoase §i de suflet folositoare s'au 1npodobit » 4.i, pentru a fi mai lamurit, staretul Neamtului §i Secului arata ca prin aceasta tiparitura Veniamin ajunge a fi« facatoriu de bine la

~~2 Ibid, pp. 505-6, no. 729. 2 Ibid, p. 510. s Ibid, p. 511. 4 Ibid, p. 512.~~

146 Supt Revolutie tot neamul rumânesc, nu numai la cesi din palrie, ci si la cer de presle munfi », feirei deosebire de contesiune, «si la cel din Valalliia »1. Lucrarea se va ispravi abia in 1815, si pe lânga &Ansa in ambele tipografii moldovenesti nu se mai da nimic 'Ana la acea data de 1812 a liberarii« Principatelor »,fiesi cu o Moldova ciuntita de Rusi, la care oprim acest capitol.

Liberarea fu zabovità prin impunerea, la 1808, a lui Gavriil ca sef al Bisericii Intregii regiuni românesti dupa formula de la 1790: « exarh in Moldaviia, Valahiiai Basarabiia ». Acest cleric luminat nu publica insa, in timpul pastoririi sale usurpatoare, decat brosuri neinsemnate2,dar numele lui figureaza pe Viefile Sfinfilor. Autoritatealui nu seintindeinsäde fapt iasupra Tarii-Romanesti, unde Dosithei se tine darz in dreptul ski primind alribuise incalcalorul, se inseamna pe fronti- spicii ca e Mitropolit a toata Valahiia »3. Ba Inca, in aceasta confusie, care vinesidin intentia lui Constantin Ipsilanti de a se pastra in adevar Dornn, o carticica aparuta la Rilinnic- nu are nici pomenirea lui Gavriil si nici chiar aceia a episcopului local, ci numai a « sfintitului mitropolit a toata Ungro- vlahiai cavaleriu chirio chir Dosithei »; « smeritul ieromonah Dionisie Cozianul, ecclisiarh Sfintei Mitropolii »,se adauge In pomenire 4.

1 Ibid., p. 507 si urm. Autorii bibliografiei cred Ca se vorbeste In Prefata lui Veniamin de lucrul fdcut la Iasi. Oricum, atunci ar trebui sa se Inteleagd numai Inceputul. E vorba de o Impartire pe din cloud, pentru a ispravi mai iute. Dar o Psaltire e doar, In acelasi an, de la Neamt ; ibid., p. 504, no. 727. 2 Ibid., pp. 525-6, no. 736. El numeste pe protopopi < entaxiisi*blagocini >.Incearcd o reforma fatd de cele ce a hotarit# proinmitropolit \eniamin »; ibid. Apoi un Catehism de 9 foi ; ibid., p. 531, no. 741. La 1809 rugaciunile pentru familia Imptirateascd si pentru biruintd. ;ibid., III, pp. 3-4, no. 758. « Ordnduiala pentru sfintirea Bisericii »; ibid., p. 12, no. 767. Pentru manastirile cu egumeni greci, ca Golia, se tipdresc si In limba kr rugaciunile ;ibid., p. 20, no. 774. Se observa une ori paralelismul cu pubIicaiL muntene. 3 Ibid., p. 12, no. 768. 4 Ibid., p. 13, no. 769.

~~Crearea crezului roman 147~~

0 tendinta de §ovaire faVa de incalcarea ruseasca se observa, de altfel, in 1809, §i in Moldova. Al doilea volum din Viefile Sf infilor, ie§it, cu atata intArziere, la 1809, trebuie sa mentio- neze, cu titlul ce-§i atribuie, pe Gavriil, dar supt el se adauge: « cu. ajutorinta a Preaosfintii Sale chir Veniamin §i a altor iubitori de Hristos patrioti ». Si acum inldia oath' apare in acest titlu forma « limba romdneascd », in loc de « rumâneasca )1. A§a se spune §i in versurile de inchinare catre « Imparat », in care se vorbe§te de armele ambelor tariale« neamului romeinesc ». Dar in prefata noului staret Ioan se saluta Gavriil, cel ce s'a intors, ca Ioan Hrisostomul « la Scaunul...de la care prin oarecarea zavistie ori §i prin oarecare provedintie mai innalta a fost departat ». Chiriacodromiul din Neamt, 1811, tradus din ruse§te,e supt ocrotirea lui Gavriil, dar se arata ca traducator in limba « rorndneasce i »,« A. V. al M. »,ceia ce inseamna« arhiereul Neniamin al Moldovei ». Cum originalul grecesc e opera lui Nichifor Theotokis, se intrebuinteaza prilejul pentru a-i da o larga biografie, in care e vorba de venirea lui in Moldova pe langa Grigore Ghica, de petrecerea lui,acolo, straina de « desfatari nefolositoare, primblari §i rasfatari lumeti, bancheturi §i betii », ca acelea pe care le intindeau Ru§ii cu boierii din tagma lor ,de « Aca- demia mare ca ceale din Evropa »,la care 1-a pus « dascal mare » « fericitul Domn >. Prefata e iscalita deplin de Veniam in ca « proin mitropolit al Moldaviei ». Cand, tot la 1811, Grecul Ignatie de Arta iea locul lui Dosi- thei, silit sa plece, el, §i episcopul de liamnic, sAnt singurii cari figureazd in titlul Ocioihului ramnicean 2.Si ca ingrijitor al publicatiei apare Iosif de Arge,, care arata ca ajutatori « pre oarecarii parinti din sfânta manastire Neamtu din Moldova, procopsiti la invatatura ellineasca », §i condeiul lor se simte când se discuta, ciudat, termini de teologie.

~~1 Ibid., p. 16 i urm., no. 773. 2 Ibid., pp. 50-2, no. 797. E §i istoria cartii, cu mentiunea lucrului facut de Ghenadie Cozianul, poetul. V. lorga, Bibliotecile manastirilor Cernica gi Ghighiu.~~

~~10.~~

~~148 Supt Revolutie~~

Dar in acest timp era firesc ca tip5rituri1e si, prin cc oferii ele scrisului, scrisul Insusi, sa se Indrepte spre tinuturile, neatinse de r5zboiu, ale State lor Habsburgilor. Acolo apar si tipografii noua, de Stat, cum e aceia de la Cerntiuti, unde se publick la 1800, un Ocloih mic si un mic Catehism, si In hemteste, având titlul si In ruseste 1; nu se pomeneste episcopul de Rath WO, ci numai aprobarea sinodului din Carlov54, SArbii (hind provinciei si pe unul din ierarhiiei ; de altfel mentiunea episcopului nu se aflà nici In Ocloih. Tot acolo, la Eckhard, apare si o carte de legi In româncsLe 2. Foarte harnice, pe linia acum trask sant tipografiile din Sibiiu si chiar din Brasov. Joan, fiul lui Petru Bart, publica nu numai ca.* de biserica 3, Ci §i lucrAri populare, cum sAnt acelea ale translatorului brasovean Joan Popovici Barac :astfeleIslorialuiArghir si a Elenei, In care se amestecA Insk supt influenta ideilor noi, si « luarea Orli Ardealului prin Traian chesariul Romaniei » 4, lucrare de Inchipuire usoark fara poesie si Inteo forma ver- sificatà care se apropie de a poesiei populare, dar f5r6 sà-i aibil farmecul, sau calendare, ca acela,pentrusate, din 1802 5. Se adauge povestea lui « Sindipa filosoful »,-ajut5 si tärani, ca acel Simion Pantea de la Sàlcioa, pe Aries, In Tara Motilor 8-, retete de scrisori7, de boli 8, de altoire5, ha chiar Inca oAlexandrie10.

1 Bianu si Hodos, o. c.,II, pp. 448-9, no. 666. 2 Ibid., p. 497, no. 714. 8 Ibid.,p.416, no. 623; p. 431, no. 641; p. 433, no. 645.*i Alfavita sufleteascii; ibid., p. 443, no. 656. 4 Ibid.,pp. 431 -2, no.631;p.451,no.672; p.433, no.645; p. 455, n-le 678-9; p. 463, n-le 685-6; p.485, no. 699; p. 486, no. 702; pp. 487-8, no. 706 (Viata Sf. Nifon, cu moastele de la Arges); p. 493, no. 715; p. 525, no. 734; p. 537, no. 752; III, p. 4, no. 759; pp. 5-6, no. 764; p. 21. no. 775; p. 29, no. 784; p. 54, no. 798. - 0 InvtiViturd pentru « dascalii nor- malicesti »; ibid., p. 5, no. 762. 5 Ibid., II, p. 434, no. 646; pp. 444-5, no. 658. 6 Ibid., pp. 434-5, no. 649. 7 Ibid., p. 445, no. 661. 8 Ibid., p. 447, no. 654; p. 450, no. 669. ° Ibid., p. 450, no. 669. 19 Ibid., III, p. 5, no. 763; p. 22, no. 777.

~~Crearea crezului roman 149~~

Molnar se a indemna sa dea acolo inca o editie din « Grama- tica » romano-germana1(in acela§i an Banateanul Anton de Marchi, directorul §colilor bra§ovene, publica,la Cernauti, o prescurtare a gramaticei din 1794 2). 0 tipografie de concurenta va aparea acolo, a lui Hochmeister. La Bra§ov se creiaza Insa o adevarata editura. La 1802, Gheorghe Nicolau,al carui testament de inalta intelepciune merità a fi pretuit, tipariala Sibiiu, inchinându-1 lui Hagi Constantin Pop, Acatistul Sfintei Cruci 3. Dar in curand fratii Boghici, Constantin §iloan, ieau pe sama lor tiparituri de caracter religios popular, care se inmultesc,la Gheorghe de Schobel, sau la Herfurt 4, lucrand un Diirr. Acolo, cum Barac e editat de Sibiiu, se tiparesc Palimile Domnului, pe care le alcatuiWm, in versuri ca aleaceluia, dar cu mai mult sirnt poetic, Vasile Aaron, din noua lume de functionari romani din provincie, « advocat jurat In Marele Printipat al Ardealului O. Dar Piram iTisbe, a aceluia§i, e o tiparitura sibiiana 6 In prefata la a doua editie din Palimi, Aaron ne larnure§te asupra cercului de cetitori ardeleni la acest inceput al secolului al XIX-lea :dirlicica se vinde « mai vdrios inTara-Romdneasca » §iaici forma «romana » «viIn Moldova », pe cand« in Banat, in Tara Ungureasca, In Ma- ramura§, ba Inca §i in Ardeal, nice numele, pe multe locuri, nici 'Ana acumIiiastecunoscut ».Dar aici subiectul religios face de se cete§te §i in biserici:« pe unde s'au tamplat de saaflacate un exemplariu, nu numai afara, in deosebite locuri,ci§i in bisearica, Dumineca §i in sarbatori, mai ales In postul Pa§tilor, cu foarte mare a norodului credincios placeare §i mângaeare s'ar ceti ». De cetitori i se cere §i purifi- carea limbii de cuvintele straine care sant ca « neghina in grail ».

1Ibid., p. 27, no. 781. 2 Ibid. pp. 25-7, no. 780. 3 Ibid., II, pp. 432 3, no. 643. Prefata o face Radu Tempea. 4 Ibid., pp. 477-8, no. 693; p. 493, no. 711; pp. 497-8, no. 715; pp. 498-9, no. 718; p. 520i urm.; III, p. 13, no. 770; pp. 45 6, no. 794. Ibid., II,p. 454, no. 676. 0 noua editie,la Bra§ov, a lui Arghir fi Elena de Barac; ibid., III, p. 1, no. 755; a treia, ibid., p. 55, no. 801. 6 Ibid., II, p. 492, no. 709.

~~150 Supt Revolutie~~

A introdus si unele « sorbiri de sillabe »,siel Ii recomanda epopeia sacra' ca fiind ceva autentic, fara nimic din « pov estile prostatice » ce se adauga de altii. Pe când, In alta lucrare de la Sibiiu, ilustratia poarta un nume de strain, aici lucreaza un Ioan Popovici, excelent gravor 1,0,mai tarziu, vorn gasi chiar pe Brasoveanul Ioan Ionita Voinea 2.

Acesle lucreiri kale se fac pentru neunifi, acum supt conducerea vicariului Joan Popovici de Hondol, pAnä la numil ea bunului gramatic si caligraf Vasile Moga, Sibiian (kpril 1811) 3.Blajul se tinea In tot acest timp pe oliniebisericeasca,teologica. Intaiu avem a face cu o Intoarcere a lui Clain In vechea lui chilie. Mânile-i Intind spre tiparnit,a Vladicai rodul ostenelilor lui de mai multi ani. Petru Bart avea curajul sa editeze la 1800, de Clain, Legile firei, ilhicafipolitica sau filosofiia cea lucreitoare, a carii parte a doua e intitulata Filosofiia cea lucrei- kare a rdnduialelor Dreplului f irii 4. La 1801 se publicase la Sibiiu Acalislul lui cu litere latine, In care se laudil frumuseta acestor caractere, Intrebuintate de at:Rea neamuri, fata de « gunoiul » slavon al buchilor :se da un Intreg Inclreptariu, nu fara anume schimbari fat26 de ortografia Intrebuintata la Viena, pentru aceasta revolutionara prefacere 5.Acolo chiar el Ii pastra Inca titlul de « ieromonah din manastirea SSS. Troite din Blaj ». Daca se adresase lui Hochmeister, era pentru ca astfel credea sa-si faca mai larg opera de propaganda. De aceia Inca din acest an chiar el da Blajului, cu laude pentru Vladicul sau, « Teologia dogmaticai morala » despre taine 6. Urmeaza Inclata, cu o graba ca aceia de la Munteni pentru Mince i de la Moldoveni pentru Viefile Sfinfilor, Taina Bole- zului, a Mirului, a Pocdianiei, a Maslului, a Preofiei, a Ceisci- loriei, i,In sfilirsit,a Evharisliei (18027, tomuri mai mari.

1 Ibid., pp. 520-2, no. 732. 2 Ibid., III, p. 47, no. 794. 3 V. Iorga, 1st. Bis., II, p. 226. °Bianu §i Hodo§, 0.c., Il,p. 417, no. 625. 5 ibid., pp. 425-9, no. 633. 6 Ibid., p. 429, no. 634. 7 Ibid., p. 434, no. 648.

Crearea crezului roman 151 sau mai mici, inainte de sfar§itul anului 1. Cand aceste relatii cu Blajul se vor strica,din cercul credincio§ilor lui Bob va ie§i apoi, acolo, in 1804-11, in trei volume, o mai larga « Teo- logie dogmatica » 2.Pe urma insa, afara de Carlea de invdfd- juri creflinefli 3§i de Forma clerului fi a pdstoriului bun 4§1 Infliinfarea pentru capitul, cu o scurta istorie a Blajului episcopal 5, nu mai sant dealt carti bisericeti 6. Pada' §i discui- surile facuLe in 1808 la Blaj cu prilejul aezarii canonicilor se dau, in latine§te, la Joan Bart in Sibiiu 7.

Viata toalii s'a tras tot mai mult,i mulfdmild f iacelei entralisdri care resulld de la sine, de la crearea, prin voinja lui IVapoleon biruitor, a Imperiului Auslriei spre centrul regalildfit angurqli, Buda,sichiar spre acela al Austriei, V iena. Acolo vor merge, nu numai frunta§ii intelectualitatii române§ti din acele parti, nu numai chiar alcatuitorii de carti pentru popor, desfacandu-se un moment din legaturile cu Sa§ii, de la Sibiiu §i de la Bra§ov, ci §i oameni din Varile libere, cu clericii, pana §i la cei mai mari din ei, ingustali, acuma, acasd, de un cumplil ?i lung rdzboiu. In legatura cu acest nou mare centru romanesc e a se cel- ,cetd progresul ideilor poporului nostru §i mai ales vddita lendinid de a le cobori din lumile inchise,reci,aleerudiliei,pcincila cunotinla oricdrui membru al natiei, care §i el trebuie sa §tie din ce vita este, cari i-au foststramo§ii,care-ie trecutul, ce legaturiiltin cualti Romani §ice viitorise poate deschide.

7 Ibid., pp. 429 30, n-le 635 40. 2 Ibid., pp. 452-3, no. 675. 3 Ibid., pp. 454-5, no. 677. a Bianu, Hodos si Simonescu, Bibl. Rom., III, pp. 1-2, no. 756. 5 Bianu si Hodos, o. c., II, pp. 522-3, no. 733. Canonici sant cei doi Dimitrie Caian, Avram Mehesi, loan Para, Vasile Filipan, Ioan Nobili, Dimitrie Vaida. 6 Ibid.,p. 420, no. 629; p. 433, no. 644; p. 434, no. 647; p. 449, no. 664; p. 452, no. 674; pp. 502-3, no. 731; p. 522, no. 733; p. 526, no. 737; pp. 534-5, n-le 746-7. 7 Bianu, Hodos si Simonescu, Bibl. Rom., III, p. 15, no. 772. Si versuri latine de Vasile Aaron.

~~152 Supt ttevolutie~~

S5 incepem cu lucr5rile mgrunte ale Ardelenilor in§ii. Astfel, I nvdfdlura pentru pomi 1, pentru facerea de siropii zaha'r2, Dalorinfile supusilorceilreiinonarhul lor din 1806 8, Legile grAnicerilor4,reguleleeolare5, Catehismul din 1806 6, Caligrafia 7,reteteledegA1beaz58, Aritmetica,Economia rurara8,Poluslavuln, Psallirea 11, Ocloihul 12, Evanghelia13,Ins- iruclia pentru §colile bangene14,programul §colii din Lipova, creatá de Grigore Obradovici15.

Inca' de la 1800 canonicul Corneli, lucrAtor la dictionariul de a§a de multg vreme Weptat §i care se va chema « Lexiconul de Buda », se gandia sa" facà s'à aparà in tipografia Universi- Valli o nouil editie a Catehismului unit. In acest moment Clain, care fusese pe la Orade, unde Darabant era bolnav, §i el ceruse locul de censor al publicatiilor budane. Aceasta cu atat mai mult, cu cat, isprAvind « Istoria bisericeasc6 », Incepea ssa pre- lucreze In bunul s5u stil popular o Istorie a Romanilor, care trebuia sil trateze In randul inthiu aceia a Orilor libere ;el o mana rApede §i pang in secolul care abia se Incheiase. Nepri- mind easpunsul a§teptat, se intorcea tot la mAnAstirea din Blaj, unde redact5i o prescurlare ca pentru popor a acestei Istorii, ca s5 revie apoi la 1ucr5ri religioase, traducand dulcea carte a.

1 Ibid., p. 57, no. 808. 2 Ibid., p. 61, n-le810-1 ;p. 76, no. 823. 3 Bianu §i FIodo§, o. c.,II, p. 485, no. 698. 4 Ibid., p. 532, no. 743. ' Ibid., pp. 486-7, no. 705. O Ibid., pp. 485 6, no. 700. 7 Bianu, Hodo§ §i Simonescu, Bibl. Rom., III, p. 45, no. 793. 9 Ibid., no. 792. 9 Bianu §i Hodo§, o. c.,II, p. 486, n-le 701-2. 19 Ibid., p. 503, no. 724. 11 Ibid., p. 535, no. 749. 12 Bianu, Hodo§ §i Simonescu, Bibl. Rem., III, pp. 47-8, no. 796. E dupl, indemnul lui Iosif de Arge§. V. mai departe. 13 Ibid., p. 56, no. 807. 11 Ibid., p. 4, no. 760. 15 Ibid., p. 31, no. 789.

~~Crearea crezului roman 153~~

« Imitaiei lui FIristos », alaturi de retorica solemna a Sfântului Vasile, de care era legat el, calugarul « basilitan » 1. La Buda, spre care ravnia acum batranul calugaras, se indreptase insa Molnar, profesor de UniversitaLe, functionar de Stati om cu multe legaturi, ca s& tipareasca prima Istorie Universala in româneste se da chiar acest titlu dupà foarte raspandita carte a abatelui frances Millot 2.

Al doilea client al « craicstii tipografii orientalicesti a Uni- versitatii Pestii », asezata acolo sus, la Buda, e un Banatean, al carui nume se aseaza la inceputul miscarii de la el de acasa, Dimitrie Tichindeal, parohul din Becicherecul Mic. 0 publicatie recenta a scrisoi ilor lui 3 ni-1 arata hotarit pe apriga lupta pentru a desface pe ai sai din legatura cu Sarbii care atata limp Ii impiedecasera de a se manifesto independent. El se indreapta insa &are un scriitor sarb pentru a-i preface in româneste scrierea, care se tipari astfel in 18021a Buda. Dar acel Sarb, intemeietorul literaturii moderne a poporului sau, pentru care is'a Mcut cinstea de a-I inmormilnta in pridvorul bisericii metropolitane din Belgrad, fusese in cele mai stranse legaturi cu Moldovenii,fiind educaLorulin tara icalauzu1 la studiile in Germania al nepotilor episcopului de Roman, apoi miLropolitului Leon Gheuca, marele prieten al Austriecilor. Si, prin lunga sa petrecere in centrele unix ersitare germane, spre care se indreptau, dupa ce parasisera Venetia, atatia dintre Greci, el nu era dealt represintantul in acest Sud-Est european de mai multe limbi al « luminilor » « filosofiei » laice, rationaliste si mai mult revolutionare a Apusului. Slalurile a in(eleajeriiceiseindloase,alcatuite de acest « intelept »,redate in« limba dacoromaniasca », mai mult deck,« romaneasca »,avand cuvinte ca< nome »,« natia », «formos», sant o lucrare de morala populara, pe alaturi de reli- gie, cu toata haina monahala a acestui Sarb din Ungaria 1802)4.

1 lorga, 1st. lit. rom., III, pp. 177-8 (si dup6 inedit). Toat6 aceasta corespondenta ar trebui cantata, oranduita"i publicata. 2 Bianu si Hodos, o.c., II, pp. 417-8, no. 626. 3 V. 0 resumatul In Rev.i'st ,1937, p. 182. 4V. si lorga, 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, P. 422 si urm.

~~154 Supt ReN olutie~~

Cu prilejul acestei tiparituri rasar aceia cari, in a§teptarea unui episcop de neamul lor §i In truda de a-§i face o §coalà mai inalta romaneasca, Inviau coWiinta de neam la ace0,i vAnjo§i tarani pe cari-i a tinsese a§a de putin unirea religioasa, cu carturarii ei. Gasim pe doritorul de coalA la el acasa protopop Gheorghe Petrovici din Hasia§, pe parohul din Beregsäu, unde fusese dascal §i Tichindeal, Petru al Murgului, dupà obiceiul sArbescMurgulovici, un preot Vasile « Gheorghievici », revisor de §coli la graniceri, un negustor din Grabat « I. Rista »(Hris- tea ;pe sArbe§te) Luca. Scopul ce se urmareste e o redqieplare nalionalei prin carte, in Banatul Timi§oarei, « unde sAntem afarà de alte noroade intru §tiinta,§i,Intru cono§tinta datoriilor noastre, cei mai din urma ». De altfel e plin de respect pentru conducatorii intelectuali sArbi, ca arhimandritul Pavel Chen- ghelat de la Timi§oara, Mihail Martinovici, tot de acolo, « 141- cuitoriul theologhii in rezidenVia episcopiasca », traducator al unui « normal » in romAneste, care nu ni s'a pAstrat. Pe Gri- gore Obradovici, directorul §colilor granicere§ti din Banat, cu grija lui « pentru luminarea neamului daco-romanesc », Tichin- dealIIprive§te ca pe un Roman de ai sai,el insu§i iscalind «invatatoriu nationalnic ».Dar nu uità pe Pavel Iorgovici, de la care a luat, cum se vede, principiile de limbA, regretAnd numai ca, din causa simplicitatii acelor carora li se adreseaza, nu poate duce pAna la capat reforma dorita a stilului, dar nu se lasa juclecat de « fiestecare poartà palarie §i caciula » 1. Grigore Obradovici &A, in 1805, la Buda manualul datoriilor §colarilor care « Monarh » 2,§1, cu ajutorul sublocotenentului regimentului valaho-iliric, Pavel Ruja,Aritmetica 3,Econo- mia 4,dedicata boierului de Fagara, Toma Fogarasy,fost 4 oberchinez » la Lipoi., a, cu o interesanta prefaVA, In care critica reaua intrebuintare de RomAni a ce Ii dà natura, pAna la 4 muerile care fac jaf in cotarca cu cucuruzul, dAnd toate Tigance- lor pre fug, pre linguri, pre descAntecei pre alte minciuni » §i

~~1 Bianu §i Hodo§, o. c., II, pp. 435 8, no. 651. Alte tipArituri ale lui, in 1808, mai departe. 2 Ibid., pp. 455-6, no. 680. 3 Ibid., pp. 461 2, no. 682. 4 Ibid., pp. 493 7, no. 713.~~

~~Crearea crezului roman 155~~

la< sarbatorile ceale idoieti »:(sarbnorile lupului, a ursului, a pasarilor, a cailor lui SAntoader, Todorusalele. Ghermanii, Arrninenii, Joile de la Pa Oi parfa la pogorirea Duhului Slant, Marti le incuiate, Sfintele maice Vineri » e o intreaga pitoresca infati§are a gospodariei proaste a satelor. Dar la 1808 tot la Buda aparea Oglinda ardlald omului infelepl de parohul din Seleu§, in comitatul Aradului, om capabil de a cita pe Horatiu §i pe Gellert, care, cu o inchinare catre VRidicul sau sarb, lauda neamul de§tept venind din Roma, care e religios, primitor, frumos, elocvent, aspru la pedeapsa faptelor rele, dar §i iertator 1 In sfArOt de la Obradm ici e §i« indemnarea catre invatatura » din 1811 2. In aceasta serie Intl% §i I ndrep- idrilemoralicesli,tiparite de negustorul Ioan Logofet3. Dar n'avem Inca a face cu produsele indraznete ale noului spirit.

El apare intAiu la 1804, cAndincai. indemnat de ie§irea la iveala a «Mapei greografice a provinciilor coroanei Ungariei » de Joan de Lipszky, Clpitan, i se adreseaza pentru a-i arata cum se scriu cu litere latine numele romAnqti. Dar In aceste vre-o cincisprezece pagini, el arata lega turile, N e chi ,cu Clain, ,cuno§tinta straduintilor lui Iosif, episcopul de Arge, intrebuintat de Molnar la editia Mineelor, §i anunta ca In doi ani sperd sà poald da la iveald, in lalinesle, « Analele inlregii nalii valahice »4. Cum am spus, ideia acestor Anale, incepute Inca de la 1795-6 2, vine de la §ederea lui In Italia, de la cunoa§terea lucrarii cu acest nume, de o a§a de mare importanta pentru pregatirea unitatii italiene, peste a§a de multele impartiri ale Orlii peste cele doua marl luari In stapAnire strr,ine: a Spa- niolilor in Sud, veche, §i cea, mai nourt, a Austriecilor in Nord, -alui Lodovico-kntonio Muratori (1744-9). Opera lui Muratori

IIbid., pp. 501-2, no. 720. Se traducsibuditi literare (si « aratarea In- ta'mplarii featei lui Bogdan, fostului Voevod Tarii Moldovii, din anul de la Hs. 1346 ». 2 Bianu, Hodos si Simonescu, Bibl. Rom.,III, p. 47, no. 795. 3 Ibid., pp. 76-7, no. 825. 4 Bianu si Hodos, o.c.,II, pp. 451-2, no. 673. 5 Iorga, Ist. lit. ronz., III, pp. 223-4.

156 Supt Revolutie a fost alcatuita insa pentru poporul italian, §i n'a fost vre-o editie latina, pe cancl incai se gandia sa infati§eze eruditilor de alte neamuri, pe o vreme cand un Katona dadea, In multe volume, « Istoria critica a regilor Ungariei >, Lot in latine§te, dovPzile vechimii §i nobletei neamului nostru. In expunerea lui lini§titä, « parintele istorici italicne » nu se lua la lupta Cu nimeni, cum, de altfel, natia sa nici nu era atacata, scazuta §i batjocurita de cineva, pe cand Sincai, cu pornirea sa razboinica de urma§ al vechilor cavaleri români de dincolo de munti §i cu darzenia taranilor In cari-i prefacusera vremile, pornia manios, gata sa nimieeasca pc orice « prea-Invatat » ce-i rasaria in cale cu pareri injurioase pentru Romani ori macar cu o singura gre§ealL. Ceia ce va numi el, dupa Cantemir, Hronicul" sau, al tuturor Românilor §i dansul, e deci mai putin o expunere, pentru care-i lipsiau multe: §i cuno§tinta oamenilor, a afacerilor politice, a rosturilor militare §i intelegerea chiar a sufletelor pe langa aceia ca niciodata nu cunoscuse de-a dreptul Moldova §i Tara- Romaneasca ba nici macar Moldoveni §i Munteni indi N, iclual, afara de marturiile lor istorice, cat o opera de erudifiei de polemical. 0 grabia publicarea la Halle, inteo mare colectie de istorie, ca adaus la aceia a Ungariei, presintata cu toate anexele medievale, a scrierii, de o rara bogatie de informatie, de o remai ca- bila precisiune §i de un vast orizont cultural, a lui Johann Christian Engel, German din Ungaria1803), lucrareIn care el gasi servilism fata de Unguri §i, Intre altii, fata de Samuil Teleky, cancelariul ardelean 1 Nstfel Incercase a lupta, odinioara, contra criLiciide Eder a petitiei Romanilor 2 A a cum a ie§it §i din revisii §i adaugiri de pana mai tarziu, lucrat rezultatul unei enorme cercetari, §i prin colectii de manuscripte Ungaria. In ea se a mesteca §i luptele eu du§manii nenumiti, n re cari « taurii cei gro§i din cucuruz » §i « tapii cu coarnele ascutite » sant a se cauLa la Blaj, al carui episcop i se pare lui Sincai mai putin apropiat de Sf. Teofil, fundato- rul, deck, Vasile Moga, neunitu13. 1 Ed. din Bucure§ti, I, p. 517 ;II, pp. 145, 148, 225, 437; III, p. 214. 2 V. Iorga, /st.lit. rom., III, p. 223. 3 Sincai, Hronicul Romdnil r fi a mai multor neamuri, I I, p. 129 ; III, p. 416 Cf. lupta contra celui care nu-1 lasd a consulta arhivele sale ;ibid., III, pp. 421 436, 452.

~~Crearea crezului roman 157~~

Meritul eel mare al operei e ea' , de la Traian inainte, totul e In neintrerupta legaturà organica, tot Romani ichiar tot boieri românesti »,i in Ardeal, unde sant mai multi decal cei ungurestii ajung pentru iobagii români mai rai decat aceia 1. Ungurii au fost niste aliai intaiu, ajungand apoi, in ciocnirea cu Stefan-cel-Mare,i niste invinsi. De altf el, fata de vecinii Domni e prea putin orientat,iinteresat, ca sa aiba judecata lui, ca un Urechei Miron Costin 2. Forma latina nu va aparea niciodata, dei o reproducere a ei ar fii azi de folos, pentru multele izvoare unguresti, uncle inedite, care sant aduse inainte ; cea romaneasca, pe care voia -s'o publice Banateanul Gavra, impreuna cu alte opere istorice ale scolii ardelene, nu vazu lumina decal la Iasi, in vremea Unirii, prin hotarirea Domnului de atunci, Grigore Ghica, ca o urmare a publicatillor lui Mihail Kogalniceanu : Istoria Ro- manilor in limba francesa si mai ales opera lui, tot «muratoriana», Letopisifile.Atunci numai, cu o stare de spirit care nu mai .era a luii pentru un public care nu era cel de la dansul de acasa, la care se gandia el scriind romaneste ceia ce latineste fusese conceput,i fàrà putinta de a se influenta cercetatori straini cari trecusera de simplele metode ale eruditiei secolului al XVIII-lea, aparu aceasta inflacarata scriere, in care nu e crutat nimeni :nici Biserica de care ramasese legat, nici chiar, pe alocurea, prietenii romani. Deocamdata, dupà ce, la Buda, un Cri§an-Körösi,tefan, in calugarie Samuil, dupà numele lui Vulcan, care era sd urmeze la Oradea lui Darabant, se amestecase in discuOile privitoare la scrisul limbii cu litere latine printr'o carticica iesita in tipografia Colegiului Ref ormatilor unguri din Cluj, cu un adaus de traducere din Gessner pe Sromanie » 3,incai se arata Inca stapanit de ideia scrisului celui nou al unei limbi pe care el, In acest Hronic al sail, nu simti nevoie, in dorinta sa de a se face inteles, de a o supune vre unei curatiri, i el intrebuinteazaiacele slove chirilice pe care, in scrisoarea care Lipszky, le relega in domeniul singur al cartilor bisericesti. 1 Ibid., II, p. 214. 2 Urindrirea mai de aproape, in Iorga, 1st. lit. tom., III, pp. 231 7. 8 Bianu §i Hodo*, o. c, II, pp. 462-3, no. 684.

~~158 Supt Revolutie~~

A junsese a ceipcila, el, locliilor vremelnic al censurii, pe langa Clain, locul de coreclor pentru carti romdnqli la lipografia din Buda.i, avand la indemana acest minunat mijloc de faspan- dire, ilsiinirebuinfeaza imedial penlru ca, prin scrierile sale i ale allora, sa indeplineasca daloria sa de luplai de propaganda. El da intaiu, in aceasta nouà calitate, pe mai mult de o suta de pagini, indreptand si imbogatind pentru noua editie, lucrarea latina anterioara facuta in tovara§ie cu Clain, pe care o intituleaza Elementa linguae daco-romanae ceia ce era o proclamatie , sive valachicae. Leaga impreung si acum, ca §i la 1780, §iScrisorile care Lipszky si,adaugind un « Dialog » pentru lamurirea ideilorsale dominante, anunta, pe langa o nouti Gramatica « ilirico-valahica »,« Analele daco-romane pe care credea ca le poate tipari fàrà intarziere. Aminteste gramatica lui Molnar §i arata ca se pregateste un dictionariu de Clain, cu trimeterea la trei limbi :1atini, germana §i ungureasca, §i un altul numai roman-latin, de cineva cu care ne vom intalni §i aiurea, potrivit cu deosebita lui insemnatate, « loan Budai, caruia i se mai zice Deleanu, consilier al tribunalului nobililor in tara Galitiei ». Dar, reluand vechea sa observatie despre utilitatea practica a limbii românesti, el ii arata hotarele, peste deosebirile locale dintre Munteni, Moldoveni, Ro- mani (din Ardeal), Margineni, Mocani, Fratutisi Tintari, al caror nume grecesc de Cutovlahi, interpretat gre§it ca « Valahi schiopi »,se adauge :neamul se afla intre Dunare, Nistrusi Tisa. Ba trece Dunarea si aici se aminte§te « imp eriul Bla- chilor uniti cu Bulgarii » se intinde pana in Bulgaria, Serbia si Albania, mergandsiinPind,in« Meglena, Tracia »si, aiurea, « in Crimeia,Podolia, Pocutia, fara a mai vorbi de Pesta, Agria, Mi§colt si alte targuri ale Ungariei de pete Tisa, zic eu, care scriu la Buda, de Viena Austriei, de Venetia §i multe centre §i din Europa §i din Asia, in care atata s'au in- multit negustorii, haat §i-au ridicat biserici publice §i anume oarte stralucite » 1. In calitatea sa de corector la Buda, Sincai poate sa dea, apoi, in 1806, impreuna cu Clain, o carticica latina de laude pentru

~~1 Ibid., pp. 464 6, no. 687.~~

Crearea crezului roman 159 suirea pe Scaunul delaOrade a unui N echi ui statornic prieten,Samuil Vulcan :inea,adresAndu-sesi care toti « Daco-Romanii »,el face insusi versuri latine, pe cândaltii, dintre tinerii ce se aflau in capitala Ungariei, intrebuinteazil sou aceiasi limba, ca un student in drept Constantin Farcas, sau cea ungureascg, precum o face inginerul Stefan Pop, nobil de Margenea (Marszinai), si pentru limba romaneasca se 1nsrirci- neaz6 tot Sincai 1. Din parte-i, Clain, care ar fi dorit spublice niste « propove- danii »,« Cazanii », pe care, dup6 latinul Conciones, le intituleaz.i, intr'o scrisoare,« contii » si care si insusi vorbeste de dictionariul care din nenorocire s'a pierdut, aratând ca-1 ajutà un Halitzki §iun Virago, si se gAndia pentru imediata lui editare la noul episcop de Oradea, la o subscriptie publica 2 --, se multdmeste pentru moment, preocupal cuin a fosl loldeauna de contactut cu poporul, in formele infelese de dcinsuli cu care aces/a era deprins, cu publicarea unui Calendariu a douOzeci de criiaii. Acela care se simtia la aproape saizeci de ani isLoviti cai e, priv ind la resultatul lungilor sale osteneli, spunea, inteo seri- soare care prietenul intim Corneli: « ce-am putut, am facut ; mai mult nu pot face », pArilsind idcia de a pune supt tipar Origines Daco-Romanorum 3,incepea, in adaus la acest Calen- dariu, lipeirirea Isloi lei populare a Romailor, extrasO din forma latina 4, chiar dacá ar fi sä jigneascO pe mai invatatuli mulL mai m5ndrul sOu prieten Sincai. 1 Ibid., pp. 471-2, no. 689. Si o poesie latind pentru el, de teologul Di- mitrie Covaci, tiparitd la Oradea, chiar ; ibid., p. 498, no. 717. Si unpropem- ticon », la consacrare ; ibid., p. 504, no. 725. 0 Salutatio a teologilor din Semi- nariu ; ibid., pp. 504-5, no. 728. Versuriaveselitoare » pentru el; ibid., p. 506, no. 730. Versuri romdnesti pentru statuia lui Iosif al II-lea le face la Viena protopopul, bine cunoscut, Gheorghe Haines din Brasov, fost capelan de regiment ; ibid., p. 499, no. 719 (v. si Iorga, Doc. roindneViin parte grecevi). Versuri de Gheorghe Lazar, ca teolog, pentru noua cdsatorie a Impdratului ; ibid., pp. 531 2, no. 742. Ioiga, 1st. lit. ronz., III, p. 179. Prospectul de tiparile, la Bianui Hodos, 1.c., pp. 481 2, no. 696, dupd Iorga, Ist. lit.rom. in sec. al XVIII-lea, adaus, p. 54. Pentru subscrieri se au In vedere Corneli, Molnar, vicariul loan Para de la FAgdras, protopopul bldjean D. Vaida, Constantin Boghici. 3 Icrga, Isl.lit. rom., III, pp. 183 4. 4 Bianui Hodos, o. c.,II, pp. 475-6, no. 691.

160 Supt Revolutie E o deosebire §i de fond intre aceasta §i forma deplina 1, dar In expunerea noastra ambele trebuie reunite pentru a ni da i coana completa a cugetarii lui Clain 2 Informatia acestei lucrari, Isioriii lucrurile f i inieltnpleirile Romeinilor, e deplina, cunoscandu-se toate manuscriptele de istorie româneasca alcatuite In tarile libere, fail a se excepta nici opera lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, in oarele apu- s ene nefiind, pe departe, a§a de bogate ca la Sincai. In ce prive§te planul, el incepea cu partea comuna a originilor pentru a trata deosebit istoria celor doua Domnii, iar, pentru Arde- leni, aceia a Bisericii lor, considerata ca o singura « episcopie romaneasca ». Calugarul de la Sfânta Treime are bald peilrunderea crilicei § i deprinderea cu realildfile umane a clasei felreinegi din care se ridicase. 0 va do\ edi aratand netemeinicia asertiunilor contra permanentei Românilor In patria dacica, cu interpretarea presentei barbarilor numai ca n4te oaspeti, hraniti din munca plugarilor dainuind pe parnantul stramo§esc, §i el e cel d'intaiu care a vazut in Aetiu, dar §i in Visigotul Wallia, un « Pre- roman » , cu presintarea starii de lucruri la venirea Ungurilor peste « Românii vechi, precum §i astazi se \Tad a fi ». Pentru vremile noua, el e un laudator moderati al stapanirii austriece -§i al Unirii biserice§ti, care-i apar ca ni§te necesitati istorice. Fenomenele populare-i sant insa cu totul straine, §i e dureros sa se vada cum el socoate mi§carea din 1784, « din Mocanime », ca « sa strice neame§ugul ». ca actiunea unor « oameni blästa- mati ».In o Francii » cu cari se bate Imparatul Francisc, In ace§ti Francesi, cu gandul la cafiSincai spunea Ca' felul sau de a scrie limba romaneasca o apropie de cea francesà, el vede numai ni§te du§mani ai patriei. Dar atentia lui urmarqte orice manifestare nationala supt forma bisericeasca, regretand orice .alunecare provinciala spre Sarbi sau spre Ru§i. In ce prive§te Domniile, pe langa care §i el tine sama de «Cutovlahi sau Tintari», caci « pe langa Dunare, pada' la muntele

1 Ibid., pp. 479-81, no. 695. 2 El scrisese Inca de la 1791 un fel de manual istoric cu Intrebäri si rds- punsuri. V. Sionul romdnesc, II, p. 126 si urm. Cf. revista Instrucga public& II, p. 167 si urm., si I. Bianu, Samuil Micu, p. 19.

~~Crearea crezului roman 161~~

Emului, tot norod românesc lacuiaste », el li cauta originile in toate partile, si se incearca o legare a evenimentelor care nu se poate compara insa ca orientare cu a lui Sincai. Nu lipsesc consideratii critice ca aceia prin care, deplangandu-se influen0 greceasca supt Domnii straini, se indeamnä boierii « sa aibd lrij ea ca pruncii lor sei ieainteleaplei si creslindinvelleilurd, nu numai seilie franceaisleialle limbi, prin a ceiroraliirià doarei mai lare sei nebunesci sei depeirleazd de la viala cea creslineas3d, ci mai innainle de loale sei se munceascd ca loale Invàldlurilei lliinfa in limba sa sei le aibd, cd alunci si mai binei mai multi xor pulea inudia ». In schimb, istoria bisericeasca a Ardelenilor e tratata pe larg, dupà izvoare oralei amintiri personale, cuprinse in alta scriere, de simple memorii, pentru mai bine de o jumatate de veac,§iaici Ii arata scriitorul toate insusirile de limpeziciune, -seninatatei duiosie. In centru sta figura unchiului razboinic -§imartir, care «ofta cu suspin», el, un simplu «Oprea pacurariu», pentru nobiliii bogatii din dieta, de durerea neamului sau far% « dreptate »:« de n'ar fi inpedecat cei intelepti, domnii -din dietà pe fereastra era sa-1 arunce jos 1 ». In forma populara se merge si 'Anil la Bob, care e inteles intre cei cari pun stavila cui « iaste putinciosi invalat a face ciale ce sant pentru binele de opste »i cari prefer% pea trio- torii din cosnità ». Fagaduindi o mare opera istorica despre .fl3iscopiei despre manastirea de la Blaj, el se declara hotarit -contra latinisantilor, si In forma, din lumea unita. Cu credinta ea prin cunoasterea trecutuluieise poate ridica din umilinta natia sa, care-si va da sama astfel, ca§i -dansul, ca« mult iaste a fi nascut Roman » incepea Claina- ceasta editie populara a istoriei sale 2, dar moartea, pecare §i-o simtia aproape, 11prinse acolo, intre straini, departe§i de Sadul nasterii si de Blajul ostenelilor, Inca* In cursul anului 1806, In 7iva de 13 M aiu 3.

2 Iorga, Ist.lit. rom., III, pp. 182-200. 2 Bianui Hodos, 1.c., II, pp. 475-6, no. 691. 3 Iorga, /st. lit. rom., III, pp. 181-2. E inmormântat In biserica sarbeascd omits.Dupd moarte i s'a tipdrit la Sibiiu, In 1812, traducerea Imitatiei lui Eristos ;Bianu, Hodos si Simonescu, Bib!. Rom., III, p. 62, no. 813.

~~162 Supt Revo1uie~~

incai crezu ca-i poate lua locul de censor, dar el fu cAstigat de Cornell ". POnA ce se ajunse la aceasta numire, care lovi asa de greu pe celalt istoric al RomAnimii Intregi, el urmA cu tipgrirea «Calendariului» dupàpaginile, acum pregAtite,din, 1807 2, dar inlatura manuscriptul lui Clain, rámas astfel fArá rgspAndire,§i-isubstitui, cu gAndul càiel ar putea muri, pagini In «extract », care nici acelea nu puturà fi duse la capAt, din propria sa povestire istorica In care nu era aceiasi usurintà de Intelegerei acelasi farmec 3. incai plecdnd, roslul momenlan cultural-national penlru Ro- mani al lipografiei budanedispare.«Calendariul din 1808 »°- cuprinde doar urmarea istoriei 1ui5. Tichindeal dA In acelasi an, cu Inchinare catre ierarhul sail sorb, Epilomul pentru preoti, Inca o traducere, promitAnd o « Pastoral-Theologhie », o « Dogmaticiasca Teologhie », o Istorie a Bisericii Rasaritului, un Talc al Aposto- lului,oFilosofie,oIstoriefireasca,Omilii iCanoane °. Deocamdatà apare« Adunarea de lucruri moralicesti »,altà traducere din Dosoftei Obradovici, Inchinatà omonimului sau, directorul In pensie, si care era «devovatA a, cum arata aici Insusi nepotul, apostolului cultural al SArbilor, « mare luminAtoriu al neamului seu a 7. Indatà, fiind vorba de a se publica In altà limbà o lucrare In sensul vederilor lui Clain siincai se cautà editorul aiurea. Astfel, In Pesta se dau, nemteste si greceste, Cerceldrile asupra Romanilor sau cqa-zifilor Vlahi cari locuiesc dincolo de Dundre, inlemeiale pe vechi mdrlurii, de studentul In fisiologie si In gine- cologie, originar din Macedonia, Gheorghe Constantin Roja (greceste: Rozia, nemteste: Rosa). RYA pretentii, el vrea sA arAtei RomAnilor MOO care e rostul pAqii din natie careia, In vecinatatea bisericiii bogatei colonii de negustori de acolo,

1Iorga, I t.lit. rom., III, p. 219 si urm. 2 Bianui Hodos, 1.c., II, pp. 479-81, no. 695. 3 Iorga, Ist.lit. rom., III, pp. 182-200, mai ales p.195. Cf. Bianusi,. lIodos, 1.c , II, pp. 536-7, no. 751. 4 Ibid., p. 525, no. 735; pp. 536-7, no. 752. Ibid., pp. 526-8, no. 738. 6Cheltuieste tot negustorul din Grabat, cai pentru lucrarea urmAtoare... 7WanusiHodos, o. c.,II, pp. 533 4, no. 744.

~~Crearea crezului roman 163 uniti si in societati, e mandru ca-i apartine. Ar fi scris si romaneste, dar vrea sa fie Inte les si de cei cari nu cunosc limba aceasta 1.~~

Dar acum din nou, de la Mart 1809, o conducere romeineascd e la Buda, pe doisprezece ani intregi, a lui Pe lru Maior, care lua locul lui Corneli, acesta nepresintandu-se. Cat desprein- cai, el se intorsese la Sinea, langa elevii sai, pe cari-i crede inruditi cu dinastia moldoveneasca si cu Vlad Dracul 2,§i, lucrand acolo, si la Orade, langa Vulcan, pana la 1811, tot la cartea sa cea mare, el credea ca ar putea gasi un editor la negustorul Margela, amestecat, In Basarabia, dupà 1812, la lucrari literare 3. noul censor venia cu lucrari de caracter bisericesc - popular gata de tipar. Astfel Inca din anul asezarii sale in orasul neprielnic R'd n a t al i icelui deprins a trai linistit in aierul viu de supt Carpati, el poate da « contiile », « Cazaniile * sale : Propo- vedaniile la ingropdciunea oamenilor morti 4 §1, cu un titlu pe care-I alesese si Antim Ivireanul, Didahiile...la ingropdciunea pruncilor morti 6, de fapt o lucrare pedagogica, pentru ca in 1811 sa urmeze adevarata « Cazanie » in trei volume, avAnd a inlocui pe a lui Varlaam, Predicele sau invdfdlurile la loale Dumeni- celei seirbdlorile anului 6dupa care, In afara de lucrarile de istorie, va iesi numai traducerea lui Telemaque facuta de buna sama fara a cunoaste vreo alta versiune româneasca in manuscript 7. Din ale altora, in legatura cu crezul sail de ro manitate, Petru Maior (la a doua lucrare, in româneste, a lui Roja, acum intern de spital la Pesta. Mdeslria ghiovdsirii romdnefli f igrece)sli

1 V. Iorga, 1st. lit. rom. En sec. al XVI II-lea, II, pp. 311-2; Bianuoi Hodo, o. c., II, pp. 537-8, no. 753. 2 Hronicul, I, pp. 403-4. 3 N. Densusianu, Raport, pp. 208-9. Cf. Iorga, 1st. lit. rom., III, pp. 226 8 4 Bianu, Hodq i Simonescu, o. c., III, pp. 6-10, no. 765. 5 Ibid., pp. 10-2, no. 766. 6 Ibid., pp. 22-5, no. 779. 7 Ibid.

~~164 Supt Revolutie~~

(1809), lucrare menits1nvete pe ai siii la Nordi la Sud de Dun'are cu principiile de scriere cu litere latine. Patronul e un negustor macedonean asezat acolo, Gheorghe uliovschi 1. Dar in 1813, la Viena, unde conducea scoala greceasca' 2, apare gramatica romanica sau macedo-vlahica, in greceste si nemteste, a lui Mihail Gh. Boiagi, dedicata coprovincialului Nicolae Nitta. E o mândrà afirmare, in prefata careia e vorba de cei 4.000.000 de Români cari, dacsa n'ar fi risipii, ar juca un rol mai mare decal acela al celor « doug pan6 la trei milioane de Unguri » si a cal-or limbk In mai bune imprejurari, ar putea sa deie in literaturà ce au dat surorile ei. Ei o lucrare de raspingere a asertiunilor invatatului Neofit Duca, pe care-1 calific6 de « pedant» io sicofant » 3. Miscarea macedoneana va continua. Dupa ce Atanase Puliu, « Pulievici », ruda librarilor de la1790, ajuta pe un Gheorghe Montan, invKatorul din Pesta, sa-si tipareasc5 versurile de Craciun 4,acelasi invatator era adus a povesti pe scurt, in nemteste, « istoria natiei » in Dacia si Macedonia, si capata In acelasi timp sprijinul Bangtenilor Uros Nestorovici, 4 perilustrul »inspector al scolilor din Ungaria, pe care Mon- tan 11 va làud a in Sirelinul in Pesia din 1816 3, Gheorghe Pe- trovici, Naum, si al Macedonenilor Nicolae RojaiGheorghe Lazar 6. Cancelistul Naum Petrovici inchina versuri Macedonea- nului Atanase Grabovschi,curator al scoliiromAnesti din 1 Ibid., pp. 13 5, no. 771. Tesa lui de doctor ;ibid., p. 61, no. 812. Acolo se aratd Moscopolitan. 0 dedicd unui Hildebrand. 2 Iorga, in Mem. Ac. Rom. secga lit., seria a 2 a, Scriitori mireni. 3 Bianu, Hodos, Simonescu, I.c., pp. 73-6, no. 822. Ibid., p. 81, no. 831 (an. 1813). 5 Ibid., pp. 153-4, n-le 914-5 ;i nemteste. oIbid.i episcopulstrain din Ungvar pretuia limba rornâneascd. La 1800, acest episcop, Andrei, dadea ordin ca preotiisd invete româneste: rdnduiala mea c6 de an, pomenind, innoesc, ca nime, batar din a in- vdtatd scoald latineasca, Mil de stiinta c6 rumaneascd, fdrá care nici cumva n'a putè sluji inpreutdie norodului sdu, sd nu indrázneascd a venire si preuttlie a cere, cd mai bine si rnai folositoriu este, in mare parte a dietezisului, sa fie preut numai stitorul limbii sale rumânesti si bine invdtat in ustavsi in rânduiala sa, apoi aice in theologhie inluminat, de cum, fdrd stiinta acestora, cu limbile cele strdine norodului sdu zminteald istrdcare ritusului a-i aducen;Dariu Pop, in Familia pe 1936, p. 71.

~~111111 4C'TX10. ..;:. IliterpVtNECICZAilart 13WMAHHAW9 ,APKTA.~~

~~. § . . : .... I ,.. ICROAEM Kcipi AC? AtiVT NUMAtat KV AAKII-1'+HAMM", itteTpAitim.~~

.., ., AN ,U A I AKIH AK% AIIN iHMAt AgmIgm gcRica,..4TAST4EpArfEll..tnspxylit .: ..\ I to fryieutimvp ,mg,c(itt ,PactAAE Awp racsavri 11111ripzpi `IE '044 i.4311 ha,vi 1IM4pHli WI) ..iTpg LTE .4'6E911(1ATE i1 "AM ..ifl%pztliEl';FWMANH nwp ,KAT igmgc Rica)...Ita'ngA PwAliminwp ,411% ov...911AErk miii Tromnii . iipoTtimmKgAgti cwg, tim 4101% eTtitiyErk. Iforiintiallowp p2mmuntif ,4, , ., , , 1:1-of Hawks('AA Pc,rma,Kgryl: WarTE, ligM CITE CISETOIligC .4\R1.110 Agi kvigcRicap, OE rwri capt 4-4,1)Astir%,Lai CZII KOHT'EFITCIVA: A) LE Kap , 1 ripmmhs,vE :1TX111f1itITA d A61 i6ISIC Ricap (b%pz, m EIAME oritiAspE rIpm ,.. - . . rtummEt 43.-L.1-4411 CliZI1Z, op L4KIkl, .-'.:' ,'74'.1. ,, ... -''t , ':.:,. , ;: , ''s, . ilpE - . .- i ...... 4)Dacos; qui se in Pontinn, et Thraciant ender:int, coi.,reere, mox Parthisin ..:,'Terre'bellmnper A'rtneniaill minorem , nec ,nisiante expertos aggredi prae lio.Talia age,-;nteinatque, nieditantern 'moors praevenit.Sve/u.nins in lull

~~Caesare.._A-J....6,i.A.,-1-,, -i 1.-.L._a_ -..._,.:v - -...;- ..-'-.h,,,,:: -,,,, .~~

~~Fig. 18. Frontispiciul Istoriei inceputului Romanilor de Petru Maior.~~

~~Crearea crezului roman 165~~

Pesta 1. Un patron macedonean, Gheorghe Constantin Darvari, din Clisura, ajutà pe teologul maramurgsean Vasile Ghergheli de Ciocotici, care scrie cu litere latine in ortografie ungureasc5, s5 dea un indreptariu al vigii in societate, Omul de lume, tradus poate din ungureste, in care, pe allituri,se exprim5 ideile « claco-romane »,cuprinzAndu-se in natde si cei de la« muntele Hem » 2. Dar la Pesta un necunoscut I. G., care scrie latineste, dis- cutà, la 1811 cu Veilerleindische Bleilier pentru felul cum apar acolo RomAnii din Ardeal 3, si un Toma Constantin de Gavra, pomenit si in polemica luiPetru 1. aior cu Kopitar, despre care va fi vorba indat5, infruntà pe Martin Schwandtner pentru rolul atribuit acelorasi in Statistica Ungariei (1812) 4. In sfArsit, la 1812, Petru Maior isi incununa activitatea de editor si de scriitor prin publicarea Isioriei peniru incepulul Ro- memilor in Dachia 5 §i, la 1813, a Isloriei Besearecii Romónilor 6. Protopopul censor declark in prima, pentru a se pune la adgpost, c5 scopul rAspunsului s5u c5tre acei cari-i batjoco- resc necontenit neamul, pe cAnd « RomAnii adAnc tac », e numai a face din ei oameni ascultàtori de stapAnire, chiar de « domnii locurilor » si « cetateani Patriei folositori ». Avem a face in amAndoug aceste scrieri, nu cu o povestire popular% pe care sil o inte1eag5 oricine, si nici cu o presintare de material. E o pledoarie, o apeirare de drepluri, asemenea cu aceia din \ echea petille, dar intr'o 1orm5 de o intindere si de o putere de convingere neasgm5nat superioare. De si scris5 in romAneste , cAci nu se cunoaste vre-o forma' 1atin5, aceast5 argumentaVie strAnsa e menita mai mult steainilor, cari, cum se va vedea, si din causa locului de tip5rire, au ajuns a o cunoaste. In momentul cAnd se discuta intre Rusi si Turci soarta celor dou5 1,66 romAnesti libere, cAnd steaua lui Napoleon, care pAnil

1 Bianu, Hodos si Simonescu, B bl. Rom., III, p. 155, no. 917. 2 Ibid., pp. 309-12, no. 1043. Analisa interesantei lucrari in Iorga, 1st. lit. rom., III, pp. 270-3. 3 Bianu, Hodos si Simonescu, Bib'. Rom., III, p. 56, no. 805. ' Ibid., no. 806. 5 V.iibid., pp. 57-61, no. 809. 6 Ibid., pp. 78 81, no. 828.

166 Supt Revolutie atunci hot:arise asupra vigil tuturor Statelor europene, se apleca spre Apus, acela care prin rostul sau la tipografia din Buda era din nou adus, dupà o asa de lunga Intrerupere In mijlocul credinciosilor sai de la tara, pe cari i-a ajutati i-a iubit, Intr'un mediu intelectual si politic, a Injghebat, fara a recurge la izvoare, cu cateva carti moderne de eruditie la Indemana, operele care n'au fost, ca ale lui Clain siincai, multà vreme purtate prin traiste, duse dintr'un loc de adapost la altul, reva- zute, prefacute, tinute gata, in asteptarea tiparului, pentru Inca o Ingrijità, aproape dureroasa, revenire asupra lor. « Nici a scrie a doao oara curat nu m'au suferit », spune el Insusi, « Incongiurarile starii meale 1. » In mijlocul unor oameni car i credeau in dogma parasirii pamantului Daciei de urmasii colo- niilorlui Traian, dogma care parea stabilità solid de Eder si de Sulzer Inca din 1780-90, el cauta a li dovedi, mai mult chiar:a-sidovedi lui Insusi cum ca« daco-romanismul »,de care vorbiau de atata vreme tovarasii lui de credinta, cari apucaseraa-sitipariunele dinlucrari,estesio perma- nenta. « Strâmba pareare » trebuia atacatai zdrobita de robustul bun simt, pe care-1 aducea el din acele parti unde stramo0i lui de Dieio-San-Martin fusesera neme0 siguri de dan0i pe un pamant tot asa al lor supt raportul familiar cum era el de convins ea' pamântul dacicera alnatieiIntregi.Aparitia cgrtii,atat de impunatoare si de bine primita in cercurile literare, a lui Engel, II hotari sâ nu zaboveasca tiparirea lucrarii, care-si lua titlul dupa incercarea, pe care arata prin aceasta a o fi cunoscut In manuscript, a lui Clain 2 Se rostesc asupra problemei care se credea resolvita in dauna Românilor pareri pe care le-am mai intalnit si la ceilalti dintre apostolii ardeleni ai unui nou nationalism, dar care nu se infatisasera nicairi asa de complet, asa de legati mai ales asa de neted desfacute de tot ce e eruditie sau literatura. Roma si numai Roma, nepangarita prin vre-un amestec de sange

~~1 Prefata la Istoria pentru Inceputul .Romdnilor. 2 Pentru alte lucrdri, acestea unguresti, rdmase netipdrite, care atacd acelasi subiect, v. Iorga, /st. lit. rom., III, p. 254, nota 1.~~

~~.111V0.41#0' ...1~~

~~9 .~~

~~Fig. 19. Petru Maior.~~

Crearea crezului roman 167 barbar 1, Roma intemeiata pentru vecie §i neputand fi desra- -dacinata de undele trecatoare ale unor navaliri ve§nic pe drum. 0 lume libera, « volnica » din neam in neam §i din veac in veac, -cu sau fara o alcatuire de Stat, inlocuita prin pastrarea tradi- tiei imperiale. Cum nu. se poate admite nici stapanirea germa- nick nici umila supunere fata de Unguri, §i cu atat mai putin Intrarea acestora inteun parnant fail stapan, nu e de crezut in vre-o strecurare bulgareasca in munVii Ardealului, aa cum spune 4 notariul anonim », in care §i Petru Maior crede MI% discutie. Ca §.1 Sincai, el recunoa§te pe ai sal supt numele unor navalitori veniti din stepa eurasiatica. Limba frisk in a carii inter- pretare se amesteca §i el, inteo vreme cand gramatica era o arma §i dictionariul, incercat de atatia cu atata truda, un arsenal, ii &à argumente pentru a sprijini aceasta eroica neclintire, sprijinità §i de vitejiile fire§ti a caror amintire s'a §ters de vremuri, dar se poate afirma dupà dovezile mai noi. Aceste lucruri le §tie, le crede, le apara, de altele nu se ocupà: el nu va da -o nouà lucrare paralela cu cele precedente asupra intregii istorii a Romanilor §i, cu toata cetirea uneia din operele lui Dimi- trie Cantemir, in viata celorlalti Romani, cu cari nici el n'a avut alta atingere decal un drum peste munti, pana la Bucu- re§ti, in 1810 2, nu intelege a se amesteca, de §i are oarecare ideie despre ispravile lui Stefan-cel-Mare, care-i sant doar Inca un argument. Aparuta, dupa unele greutati cu guvernul, abia in 1813 -cartea fu atacata din douà parti, §i vartutea polemica a batra- nului cleric nu putea sa ingaduie zabava raspunsului. De la Blaj, episcopul, foarte maltratat in treacat, ca nesim- itor fall' de interesele neamului sail §i preocupat numai de a crea in graba o literatura teologica, pe care, amestecand §i pe Clain, intaiul muncitor pentru dansa, cu canonicii cari-i

1 Un Ioan Teodorovici Nica, student in drept, de origine probabil macedo- neand, o spune si in versuri, latine si românesti, la 1813 ;Bianu, Hodos si Simonescu, Bibl. Rom., III, p.82, no. 833. El e a se deosebi de parohul românesc din Pesta cu acelasi nume, care publicd, lduddnd pe Petru Maior, land care stdtea si pe care a cdutat sd-1 continue, Moralnicele sententii, traduse, din 1813 ;ibid., pp. 82-3, no. 834. 2 V. Convorbiri literare, XLIV (1910), n-le 3-4.

168 Supt Revolutie refacusera opera, Petru Maior o socoate tradusa prost dinteum Tournelli §i pling de greeli 'Dana la ridicul, puse noua generatie de carturari locali s raspunda in notele la editia lating a cuvantarilor lui1 Adversarul era presintat ca avand o viata straina de datoriile fata de ierarhia din care facea parte, §i el insu§i. legat de foloasele lumii. In a treia persoana, cel astfel lovit raspunse prin violentul « Raspuns la cartirea asupra sa »,in 1814 2. In astfel de invinuiri pamfletare nu era nicio discutie teo- retica. Altf el a fost cu critica din Wiener Allgeineine Lilleralur- zeilung de la 7 Decembre, a cuiva pe care 1-am vazut intele- gatori prieten al Romanilor, preocupat el insu§i de chestiunile ce se trezesc prin indelungata tacere a izvoarelor asupra Kopitar. Invatatul filolog sloven din Viena, necontenit in legatura cu « Greci moderni, Sarbi, Romani §i Albanesi », intre cari §i acel feldmarepl-locotenent Duca, despre care, de §i se face a fi Sarb, ni se spune ca e «Va1ah»3, crezu ca nu jigne§te cand, in recen- sia asupra unei carti venite de la eine pana atunci nu era cunoscut. In lumea eruditilor, opunea teoriilor enuntate acolo con- vingerile sale, poate doar influentate de o con§tiinta slava. Neiscalit, articolul i se paru lui Petru Maior, din causa apà- sarii asupra punctului de vedere slay, cà e scris de episcoput sarb de Buda, cu care el nu pare a fi fost in bune relatii. De aici nota pasionata 'Danala brutalitate din raspunsulsgu. Gärticica latina de Animadversiones in recensionem hisloriae de origine Valachorum Iiserve§te pentru a raspandi in aceasta limba generala a eruditiei timpului parerile pang atunci inchise in forma româneasca a cartii din 1812 4. Polemica nu se opri insa aici. Intors de la Paris, unde fusese catava vreme, dupa cat se pare in vre-un rost politic, Kopitar arata ea' el e recensentul §i presinta, Inteo forma influentata

1 Bianu, Hodo i Simonescu, Bibl. Rom., III, pp. 84-6, no. 837. 2 Ibid., p. 106, no. 855. « Ein Walache der sich aber für einen Serben ausgab, weil die Serben unter den österreichischen Griechischglaubigen sich fur etwas besseres halten als die Walachen: sonst unter Nichtserben geben sie nicht I.& Ungarn aus *; Kleinere Schriften, Prefat,a, p. 12 si urm. 4 Bianu, Bodo§ si Simonescu, Bibl. Bom., III, p. 105, no. 854.

Crearea crezului roman 169 de jign:rile ce primise, Indreptatirile sale, pentrua-siatrage, la1815,Ref lexionesin responsum domini recensenlis vien- nensis ad Animadversiones. Printr'oConlemplalio din 1816 Petru Maior crezu Incheiata polemica, in cursul careia din partea romaneasca nu fusese nicio parasire a positiei, ci o esentiala intärire a ei 1, In adevar i se dovedi lui Kopitar, care se coborl la insulta asupra Intregului neam far% ali carturari decal asemenea « popi », ci Romanii au avut o nobilime, ea ei nu sant lipsiti de o literatura pe care represintantul constiintii si man- driei românesti o cautai dincolo de munti, citand traducerea la Romani a operei teologice masive a lui Simion de Tesa- Ionic, traducerea poetica a Psaltirii8i incercarile In versuri, din italieneste, ale tanarului Slatineanu, fara a lasa la o parte amintirile sale proprii despre societatea din Bucuresti : « lauda lui Dum- nezeu, nu putini barbati se afla, nu numai in Tara-Romaneasca cei ce sant si procopsitii stiui limbile, atat italieneasca, fran- tozeascai spanioleasca, cati dialecturile limbii slavonesti ». El fixeaza neted originea literaturii romanesti de aiurea cleat din frumoasa prefacere dupa normele elenice din operele marilor scriitori, arata cu temeiu de unde vine numele de Roman, apara firescul drept de a se schimba buchile cu litere latine si de a se recurge la neologisme din limbile inrudite 2. Ca un rasunet al acestei lupte trebuie a se privi aparitia la Halle, in 1823, a unei carticele, datoritä unui consilier german anonim, prin care se tagaduia originea romana si ime- diatul raspuns, prin Inca o Animadversio, a lui Teodor Bojinca, din Banat, pe care-I vom mai Intalni, In epoca romantica, In Moldova 3. In sfarsit Ardeleanul Teodor Aron dadu, tot la Buda, in 1828, un Apendice la isloria lui Pelru Major 4. Dupà zgomotul ce se Meuse In jurul acestei lucrari asa de aprig atacate, In prima polemica starnità de un Roman, se Intelege cum Petru Maior intalni cele mai mari piedeci cand

1 Ibid., p. 152, no. 912. Editia data de Moldoveanul MalinescuIi Bojinca Banateanul la 1834 a Istorieiredd in româneste lupta lui Petru Maior ;th pp. 60-1. Ea se gaseste iinditia din Gherla, 1883. 2 V., mai pe larg, Iorga, 1st. lit. rom., III, pp. 260-2. 3 Bianu, I-Iodoi Simonescu, o. c., III, p. 527, no. 1300. 4 Ibid., pp. 566-8, no. 1355.

'170 Supt Revolutle fu vorba de raspandirea celei de-a doua mari opere a lui, ispra- -vita, dar tot ap pe fuga, in curs de unsprezece saptamani de lucru de noapte, Inca din 1813, Isloria Besearecei Rumânilor, aldi acesior din coace, precum f i a celor din colo de Dunilre 1, care, tiparità in cea mai mare parte de multà vreme, nu putu &à apara decal inteo forma schilodità dupà moartea lui, in 1821. Si aici el gasi prilejul sa infat4eze, §i dupa inedite, cu greu capatate de la Blaj, dar pe alta linie, drepturile poporului sau, ap cum incercase §i Clain, a carui lucrare nu era cunoscuta celui care presinta pe a sa ca o prima incercare, cutezatoare, in acest domeniu. Dar inainte de toate, cu spiritul atatat de lupta pe care o urma in altà directie 2, istoricul se preface inteun aprig adversar al lui Bob, ba chiar al Unirii biserice0i, considerata a§a ca in noul Blaj, in margenile unei teologii latinisante. Trecerea la catolicism nu e pentru dansul decal acceptarea unor puncte de dogma, dar nu o renegare a stravechii « legi », §i ea ar fi putut duce prin alte metode deck, a tagaduirii §i a insultei la ca§tigarea §i a celorlalti Romani, fata de cari atitudinea lui Petru Maior e intocmai ca a lui Clain in anii din urma ; ca pe vremea Vladicai Inochentie, se love§te in teologul jignitor §i in formele inse§i ale vietii unite de toate zilele. Blajul, gramadit fricos in jurul idolului sau episcopal, nu e pentru autor singurul centru religios al Românilor, ci §i in Sibiiul lui Moga se vede altä continuare a vechiului Scaun din Balgrad 3. N'avem frig nici ultimele capiLole din istoria episcopilor unit,i §i mai ales acea polemicil necrutatoare contra lui Bob, care, a cesta, §i nu strainii preveniti contra « Daco-Romanului », au adus acea prigonire contra cartii, care n'a ajuns cleat inteo forma neintreaga §i incurcata. E de crezut Ca aceastaparte, la care du§manul Vladicului sau, traind la adapost in Buda, tinea a§a de mult, a fost scrisa, §i tot a§a partea, care ar interesa

1 V §iibid. pp. 78-80, no. 828. ' Kopitar despre Roja, Kleine Schriften, I, p. 183 si urm. Despre Maior, ibid., p. 230 si urm. Cf. siibid., pp. 369-71. 3 Mai tarziu, prin Iosif de Arges si Bob se va reincepe, cum se va yedea, lupta in jurul Unirii.

~~IIGTOfII i~~

~~EA3 Oii?FN3HPCD*SHIVICar..~~

~~A T 11% T~~

~~11 giCTCDP II IIR6A '1 , .~~

~~r R M 11111~~

~~a Ca) f B. ATtN d 6.1Ag 44t-11 4TOKMI1T-13 AO~~

~~ndTrg LiffIezr E At'00- 107MiM2rrlINlipwToriOn tuII A 6 4tIZA1,4TO 147.1.1101,1 ROHCI4ANM ZOligMTWENINAI AAOvir.iyiEn'spins £nfrqumvpPm-1p+ L.~~

~~.71A flOat , 4 4,IfklA(KaTynorHif A 0u ci'r'r iiiHi9., AngAA;itti(Aiii~~

~~kjd r~~

~~577Y ;~~

~~Fig. 20. Frontispiciul Istoriei Bisericii Romanilor de Petru Maior.~~

Crearea crezului roman 171 a§a de mult, privitoare la organisatia bisericeasca din Moldova si Tara-Romaneasca 1 Aces le lucreiri, fi mai ales cea d'inldiu se rdspdndird fi din- .coace de munii, devenind din ce in ce mai mull carlea de lemeiu a drepldfilor neamului. Altele, in acela0 spirit, nu avura acela§i noroc, ba Inca ele se pastreaza numai in manuscripte, unele necomplecte, cele mai multe nerevazute pentru tipar §i salvate Intamplator de distrugere.

Astfel ce injgheba, in Liovul sail, fiul preotului din Cigmau, Ioan Budai, fratele lui Aron Budai 2, odata preot, apoi om de -drept, dintre neme§ii din acel colt sud-vestic al Ardealului, de unde unii trecusera cu interesele lor §i peste Carpati. Consi- -deratiil e, scrise latine§te, ale acestui functionar §i referent -avem de la el o excelenta lucrare oficiala asupra Bucovinei, a carii soarta fata de Galitia era tocmai in discutie 3, trateaza despre « originile popoarelor din Ardeal », despre ale Slavilor in genere, despre instalarea Ungurilor, pe langa observatiile lui de jurist -despre « Unirea celor trei natiuni » 4. La 1812 el pregatia §i o gramatica nouà a limbii sale §i la 1818 tinea gata Dictionariul roman-german §i german-roman, aratand o rara patrundere in judecarea limbii 5. Acesta se va vadi insa un poet de mare valoare in epoca de clasicism care se deschide dupa restabilirea vechii ordini europene prin caderea lui Napoleon, el insuO, de altfel, represintantul cel mai stralu- Lit al aceluia§i spirit latin restaurat. Un Dictionariu in patru limbi gatise Inca din 1805 Vasile Kolossi, vice-protopopul de Bobalna, apoi protopop la Saca- ramb, care izbuti numai sa publice, la 1814, o biatà traducere dupa Istoria bisericeasca pe scurt a lui Fleury, de §i tiparirea

1 V. si Iorga, 1st. lit. rom., III, pp. 263-5 ; in genere, acelasi, La o sutd -de ani de la moartea lui Petru Maior, in Mem. Ac. Born., seria a 2-a, XLI. 2 V. Iorga, 1st.lit. rom., III, p. 302. 3 Ed. Nistor, in Romdnii si Rutenii din Bucovina, Bucuresti, 1915, p. 168 si urm. Traducere de G. Bogdan-Duicd, in Gazeta Bucovinei pe 1894. 4 Pe atunci, la 1804, se pare a s'a reeditat Supplex libellus; v. Mem. Ac. Rom., XVI, partea administrativd, p. 1. 6 Iorga, 1st.lit. rom., III, p. 302 si urm.

~~172 Supt Revolutie~~

Dictionariului Incepuse la Buda Inch pe vremea conducerii lui Sincai,pentru a fi reluat spre revisuire din Indemnul lui Petra Major 1 Acesta, el insusi autor de gramatica, 1uasupra-si, editarea, dupa moartea lui Kolossi, a operei de colaborare si cu Iorgovici, cu Budai, poate si cu Körösi-Crisan, bizuindu-se pe obiectiile lui Corneli, nu fara Indemnul lui Vulcan de la Orade. Era vremea and §i Uro§ Nestorovici venia cu Ortografia si Gra- matica alcatuitä, pentru scopuri practice, de dansul. Se ceru si concursul parohului de la Pesta, Ioan Teodorovici, vechiu ajutator §i viitor urmas, el insusi autor si al unei noi Istorii universale, traduse dupa Sarbul Chenghelat,sial unei noi carti de morala,Teofron,al traducerii din limba francesä, Pruncii cei pàrdsi1i, i ajutorul fratelui acestui Banalean, Alexan- dru, care era doctor si In filosofie si In medicina. Dar acela care pregatise, ca o introducere, o revisuire si punere la punct a tuturor chestiunilor de limba discutate pana atunci prin « Dialogul pentru Inceputul limbii romane, Intre nepotsi unchiu », nu vazu acest Lexicon cu echivalente latine, ungure§ti si nemtesti, care, pomenind o lunga §i grea gestatie de « treizeci si mai multi ani »,aparea la Buda Inteun vesmant latinisant, de o Inchegare In sfArsit definitiva, abia la 1825 8. Cu guvernarea literara din Buda a lui Petru Maior, care se- stingea la 14 Februar 1821, fiind Inmormantat inteo biserica romano-catolia 4,-- nu a SArbilor uniti, ca Samuil Clain , se Incheie Insa si cealalta colaborare, cu clericii din Tara-Roma- neasca , nu §i din Moldova, pentru care Petru Maior facuse §i calatoria la Bucuresti.

Pe and boierul arhimandrit Nicodim Greceanu, prin Iosif de Arges, va da la Sibiiu traducerea Enciclopediei lui Polizoi Ibid., pp. 308 9. 2 V. Bianu, Hodos si Simonescu, o. c., III, pp. 221, 295-9, 436-8, 709-10, n-le 978, 1155, 1210, 1499 ;cf. Iorga, Ist. lit. rom., III, p. 322 si urm. 3 V. Bianu, Hodo§ si Simonescu, Bib'. Rom.,III, pp. 460-4, no. 1240. Cf. lorga, 1st. lit. rom., III, pp. 323-4. 4 Ibid., p. 250 (dupà o nota In Archivul lui Cipariu, pp. 518-9. Testa- mentul, ibid., p. 390 si urm.). 5 Despre acest Polizoi Larnpanitziotes, din Labanita macedoneang, V. si in EtiA2oyog din Constantinopol, IV, p. XXVII.

~~Crearea crezului roman 173~~

Rontu 1, cel dintAiu boier de la noi care iea drumul Vienei, nu al Pestei, unde nu se lucra grece§te, pentru o publicatie, e Iordachi Golescu, fiul lui Raducanu, care da acolo, la 1800, in vremuri ata de rele, un « Atlas » geografic in forma de harta, cuprinzAnd, pe lAnga elemente de geografie matematica,i harta tarii sale. Lucrarea e impodobita cu versuri ale noului profesor de la Academia bucure§teank a§ezata acum pe o basa elenick potri- N AA cu acel curent de inviere care domnia la Greci, pentru cari Tara-Româneasca incepea sa fie o « Dacie * a lor , Stefan Kom- mitas, care a dat acolo, la Viena, §i o mare Enciclopedie greceasca. Antim Gazi, gramaticul a§a de popular la noi, ingrijia tiparul. HarLa infati§eaza §i pe Voda-Moruzi, ale carui legaturi cu Viena, prin boierul Grigora§cu, le cunoa§tem. Av em astfel legaturile .care au dus la aceasta neobi§nuità publicatie, care era menita poate §colii bucure§tene 2. Tot la Viena, in tipografia lui Vendoti, publica Vornicul Grigore Brâncoveanu, adânc cunoscatorallimbiigrece§ti, traducerea de dânsul a Logicei §i Elicei lui Heineccius 3. Al doilea scriitor de dincoace care se intelege cuInsil§i Buda, e insu§i Iosif, episcopul de Arge§, prietenul lui Mol- nar. Cum Mineele lui Chesarie nu mai ajungeau, Molnar insu§i se rasa atras la o retiparire a lor, in condit,iile pe care ni le arata corespondenta lui Iosif cu negustorul cel mare din Sibiiu, de origine -olteneasca §i casatorit cu o Olteanck Hagi Constantin Pop, mijlo- -citorul (am vazut ca Sincai arata pe Clain ca al doilea« emen- dator ») 4. Ceia ce-i indemna mai ales era faptul ca Mitropolitul din Carloval, Stefan Stratimirovici, intreprinsese aceasta retiparire, pentru Banat 5. Volumele aveau sa apara pentru Tara- Româneasca inteo forma deosebitä, cu pomenirea lui Cons- tantin-VodaIpsilanti,a Mitropolitului§ia lui Iosif Insu§i. Ocloihul de Buda, din 1811, paralel cu cel de RAmnic, §i cu frontispiciul in legatura cu ierarhia sArbeasca, e datorit aceluia0

1 Bianu, Hodos si Simonescu, /.c., pp. 41 4, no. 731. 2 Bianu si Hodos., o.c., II, pp. 420 1, no. 630. 3 Ibid., p. 538, no. 754. 4 Iorga, Scriitori bisericesti, in Menz. Ac. Rom., sectia lit., seria a 2-a, XXVIII, p. 199 si urm. 6 Bianu si Hodos, o.c., II, pp. 449-50, no. 668.

~~174 Supt Revolutie~~

ierarh, strans legat de Ardeal prin Molnar §i, ca §i cum i-ar fi dat sa realiseze o unire literara româneasca, el intrebuinteaza pentru revisie « pre oarecarii parinti din manastirea Neamtu, ce iaste In Moldova, procopsiti la Invatatura ellineascai asemenea ravnitori pentru folosul de ob§te » 1.

~~1 Bianu, Hodo§ §iSimonescu,1.c.,pp, 47 50, no.796. V.§i n3 urmator.~~

~~CAPITOLUL V Românii §i noul Imperiu roman al lui Napoleon~~

La 1804 o parte dintre Sarbi, supt cnezii lor traditionalir se ridicau in arme 1 contra regimului de nesuferit in Ora lor Inca mai mult decal peste Dunare, in Oltenia vecina, al dahiilor, dintre ienicerii decazu0, cari, ca §i pasvangiii §i manafii, ca 0 trupele aianilor dunareni, luand puterea din maim Pa 0i din Belgrad, erau una din aparitiile incetei distrugeri a centra- lismului otoman. Porniti, Inca din primul moment, dupà stravechile traditii traco-ilirice, cu o« adunare a poporului >,ca un « sbor », un « kovent », ei nu intelegeau sa ceara sfatul ierarhiei b iserice§ti, care, peste protopopii locali, unii dintre ei atin0 de mi§carea culturala a lui Dosoftei Obradovici, era greaca sau, cum i se zice de obiceiu, acolo ca §i in Bulgaria, fanariota : un Leontie de Belgrad a lucrat totdeauna ca Grec §i tot a§a va fi fost casul §i cu celalt episcop, de Vidin, nici unul, nici altul, de altfel, ne manifestandu-se, catu0 de putln, in vre-o forma literal* daca nu politica.efii trebuiau &gut* aiurea. Ei erau ori haiduci, ca Velicu din regiunea, plina de Romani, a Timocului 2,care-0 avea sotia adapostitàla Bucure§ti, ori fo§ti conducatori de bande libere, de « corpuri france » in cursul ultimului razboiu dintre Austrieci §i Turci,care, ca §i acela de la 1718, si, intr'o epoca de recurs la revolutie Inca mai mult, se adresase §i localnicilor ca sa-i ridice contra stapanirilor de 1 V. stirile, contemporane si popular descrise, din Dionisie Eclesiarhul, p. 229 si urm. Pentru relatii anterioare Intre Romani si Sarbi, Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale, II, pp. 191 8. 2 V D. J. Popovici, 0 Xajgynnma, 2 parti, Belgrad, 1930, 1932.

~~176 Supt Revolutie~~

pana atunci, cu nadejdea unei libel-6H care a lipsit. Astfel acel Caragheorghe, Cernigheorghe pentru Ru§i, cari luptau alaturi de catanele lui Iosif al II-lea. Dar legaturi stranse trebuiau sa fie neaparat intre ace§ti Sârbi turci §i aceia cari se aflau de mult supt sceptrul austriac, avand acolo, cu arhiepiscopul, cu episcopii, ca laArad, cu obarcnezii, cu soboarele, uncle veniau delegatii de pretutindeni, o situatie deautonomie, vrednica' de invidiat, care, de trei generatii, incalca asupra Romanilor, socotitiCa inferiori §i incapabili de a-§i capata, in acest Banat, oorganisatie bisericeasc i politica proprie. Daca' nu uneltirile agentilor Vienei, macar un negot, care lega Balcanii de cele cloud capitale, ungureasca' §i germank ale Habsburgilor, putea pune in legatura aceste douà lumi sarbe§ti. Se adaugiau trei alte elemente: spiritul revolutionargrec, chemarea la viat,6 prin Revolutla francesa a « Ilirilor »,a Sla- vilor-de-Sud, §i noua ambitie bizantina a Fanariotilor. Rigas nu pregatise o Grecie nationala,ci un nou Bizant, in care « fiii Elinilor », chemati in proclamatia sa versificatk 4 Thurios », s'ar fi gasit alaturi de celelalte neamuri ale Balcanilor, catre care se adresa §i carticica, aparuta acuma intr'o noua editde, a lui Daniil din Moscopole 1 La Viena, unde lucrase acest Macedonean, segasia §i editorul celui d'intaiu ziar pentru Sarbi,§i po1iia austriaca a erei lui Metternichavea supt paza ei pe toti represintantii, indoielnici ca tendintei purtari, aiacestui Sud-EsL european 2 La 1793-5 revolutionarul tesalian revenise, de altfel,la Bucure§ti,Iii Domniabatranului.MihaiSutu,desigur nu om care sa vrea §i sä poata sà-1 inteleaga 3. 1 V. si nota d-lui Th. Capidan despre « un lexicon greco-aromano-albanes » In Rev. 1st., XX, pp. 20 1. 2 V. publicatia salrbeasai din archivele vienese, a d-lui Alexa Ivici (3 vol. pa'ngi In 1937) analisata, cu reproducerea partilor ce ne privesc, in Rev. 1st. 3 V. Tranis Michaelopulos,' PF,yag 6 BeleartrAfig (1752-1798), Atena, 1930, pp. 43-4. Cf. Nicolopoulo, Notice sur la vie de .Rhigas, 1924; Edmunds, Rhigas Pheraios, the protomartyr, Londra, 1890 ; HavOciva, VIII (1859), p. 52 ;`E/Moycig, I(1887),p.276 ;Sp. C. Lampros, 111tVal aclióeg, 1904; ..elehrloy 'Lyme. 'EavoAoytxcigErcupelag, IX, p.567.Cf.siRev.1st.,I, pp. 34 5, slucrdrile, citate, ale d-lui Da calakis.

~~Fig. 21. Episcopul loan Bob al Românilor uniti.~~

~~Românii si noul Imperiu roman al lui Napoleon 177~~

Statul « iliric », dorit de Inchipuirea Inflacarata a unui Lju- devit Gaj, anexarea, trecatoare, a Dalmatiei la Franta, numirea unui duce de Ragusa In persoana mare§alului Marmont, marile lucrari facute Intre zidurile republicii ragusane de odinioara, trecerea agentilor Franciei revolutionare §i imperiale prin aceste regiuni, Oita la Vidinul lui Pasvantoglu (misiunea ofiterului Mériage 1), n'au putut sa ramale far% influenta asupra unei burghesii din ora§ele sArbe§ti, care, prin legaturile ei cu alV « Tintari », fiindca toata lumea orapneasca In aceastd tara de sateni §i pastori era romAneasca, din Balcani 2 -, represinta o continua §ivioaie viata economica,§ichiar asupra elementelor mai ridicate ale satelor. Uneltirile fanariote pentru intemeiarea unei noi Domnii tributare, unui nou hospodarat In favoarea Constantinopolita- nilor nu Incepura deck, dupg trecerea anilor grei ai Domniei lui Alexandru Moruzi §i potolirea pe Incetul a revoltei lui Pasvantoglu, deci dupà a§ezarea In Scaunul din Bucure§ti a acelui Constantin-Voda Ipsilanti, care, ve§nic agitat, pAna se va opri, cu ai sal, la sigurul §i neschimbatul ideal al Fenixului -elenic, ramase credincios pornirilor aventuroase ale adolescen- tei sale. PAna atunci evenimentele de peste Dunare nu trebuiau sa aiba atAt de mari §i durabile urmari ; ele aflara a§a de putin rasunet chiar In Oltenia vecina, Meat Dionisie Eclesiarhul, care Inseamna toate amanuntele anarhiei turce§ti din Balcani, nu semnaleaza printr'un singur cuvAnt de§teptarea la viata politica' a unui popor cu care am avut atAtea legaturi. De altfel In cele d'intAiu timpuri Inca nu putea sa fie vorba de un Stat nou, caci pornirea rasculatilor, In fruntea carora Caragheorghe nu era Inca un velichi void, un §ef national, nu urmaria deck, prin cereri umile catre Imparatul al carui « drept » de stapAnire nici nu-1 puneau In discutie, Inlaturareades- matului acelor capetenii turce§ti care lucraude capul lor §i

1 V. Odobescu siTocilescu, o.c.,II,p. 389,no. Dxxxvi; p.585, nota. 2 V. Ilâciu,Aromdnii, Focsani 1937,si mai ales D.I.Popovici, 0 itmulaptima,ed.a 2-a,Belgrad,1937(cu portrete sibiografiaacestor negustori).

178 Supt Revolutie restabilireaprovinciei in vechile ei rosturi, respectate de la cucerirea otoman5 pAn5 atunci1. Indatà insA IpsilanLi ajuta pe Sarbi sa se puie in leg5tur5, cu Petersburgul, ascunzAnd pe delegatii lor supt numele de «negustori moldoveni ». El, ca §i Moruzi, acum in MoldoN a, trimesera emisari la Adunarea reoIuionarà din Ostrujnita, in 1805, §i ei inraurir5 asupra cererilor de autonomie, cu militie local5, ale Sarbilor 2. Domnul T5rii-RomAne§tidoria toat5biruinta«vitejilor SArbi », aceasta §i cu gándul la tot ce el insu0 avuse a indura de la ace§tidahii, contra egrora se indrepta revolta. Li trecea mii de tunuri de fabricatie ruseasc5, §i el organisa o intreag5 armaL5 de « Arnguti, panduri §i catane, c515ra0 cu m5zdrace cAz5ce§ti » 3,ca si poat5 ajuta idAnsul pc insurgenti. C5- derea ins50 a Imperiului otoman i se p5rea oposibilitate 4. Austria, adesea solicitat5, a trebuit sa" urm5reasc6 la inceput cu atentie ce se petrecea la Sud de hotarele ei. Pe cat de mult asemenea mi§c5ri o puteau ingrijora ca manifestare a aceluia0 spirit revolutionar pe care-0 atribuia misiunea de a-1 combate, oricand §i oriunde, pe atata asemenea fenomene balcanice trebuiau s'o intereseze in ce prive0,e reluarea acelei expansiuni in Balcani care, supt toate regimurile, pan5 la catastrofa final5 din zilele noastre,

1 V. Ranke, Die serbische Revolution Berlin, 1844 siCunibert, Esai hist. sur lesrevo'.etl'indep. de la Serbie, Leipzig, 1855,2 vol.;Iorga, Histoire des Etats balcaniques, ed. a 2-a (prima e traducerea lucrdrii româ- nesti cu acest titlu). 2 Vuchicevici, Caragheorghe (sArbeste), 2 vol., Belgrad, 1907, 1912; Yak- rhitch (Iacsici), L'Europe etla resurrection de la Serbie, Paris, 1917, p. 4 siurm.; Sp. Gopèeviá, Russland und Serbien, 1804-19M, nach Urkunden der geheimen Archive von Petersburg und Paris und des WienerArchivs, Munchen, 1916; forga, Constantin-Voda, Ipsilanti ci revolutia scirbeascii, in Rev. 1st., VII, pp. 139 40; Mijatovié, in Spomenic din Belgrad, LIV (1922) P. P. Panaitescu, Corespondenia lui Constantin Ipsilanti cu Guvernul rusesc, 1806-1818; pregiitirea Eteriei Si a renverii politice romdnevi, Bucuresti, 1933 Mihail Th. Laskaris, "E1.1.7eg xcd Zieflot ;card rok dndetraeecouxok -ccov dycZvag, Atena, 1936. 3 Dionisie Eclesiarhul, 1.e.,p. 205; Zilot Românul, in Rev. p. ist. arch Si fil., V. 2Aceleasi izvoare.

~~° ' 7 ' . ri . : '`%-t+*1' Fig. 22. *biOr' a -~~

Alt chipalluiAlexandruMoruzi. rr . 8 . :-.1t1t,1 ' " '[.=": " IAA* ° ° ' . .%.-Z-1.° 9 '11*w r.",r, a .... - ` .1. 7;54: .- . . a .. - : AI .4 r 0 ... . Fig. 22. Alt chip al lui Alexandru Moruzi. Romdnii si noul Imperiu roman al lui Napoleon 179 a figurat in cel mai indraznet program al ei. Genera lul austriac de la hotare se si oferi ca mijlocitor intre insurgenti si Poarta 1 Numai in legatura cu acele raporturi cu politica austriaca pe care le Int:al-este pacea de la Luneville si anexarea Dalma- tiei, Napoleon insusi, care prin expeditia din Egipt si prin cea din Siria era acum initiat in rosturile turcesti, pana atunci cu totul straine de preocupatiile lui,ajunse a privicatre acest necontenit tulburecolt balcanic. La 1802, dupa acel nou tratat cu Imparatul Francisc, se credea &à acesla ai pulea Ii despdgubil penlru rnarile sale pierderi leriloriale prin cedarea cdlre noua sa Auslrie a amdnduror fdrilor romdnegi libere :in August din acest an, regele Prusiei, continuand o veche politica de prietenie fata de Sultan, ordona sa se arate in taina Portiicaaceasta nouà sfasiereafost impiedecata numai de gelosia ruseasca si de acest interes pe care continua sa--1 pastreze Prusia insasi unei tari prietene 2. Boierimea noasirdincepea sd se agile, mai ales acea clasd de boieri mdrunii, dorilori de o mai rdpede parvenire 3, pe cari de acum inainte ii vom gasi totdeauna in fruntea tuturor incercarilor de a se introduce o noua ordine de lucruri. si contra oligarhie de pana atunci, ceia ce era potrivit cu principiile care erau primite acum pretutindeni, pana si in Rusia, unde noul Tar Alexan- dru I-iu tinea la palat sedintile unui fel de mic Parlament casnic si va ajunge sa-si puie increderea intr'un om de o asa de simpla origine ca Speranschi, dupa ce cautase inspiratii la nobilul polon, de temperament re\ olutionar, Czartorycki. 0 interventie la Poarta aduse chiar un act oficial otoman contra acelor boeri cari presintau aceste revendicatii 3. Gateva luni mai tarziu, in 1805, Napoleon, prevazand ciocnirea cu Tarwl, nou « Alexandru-cel-Mare » al Orientului, deci

1 Corespondenta diplomatied vienesd pentru aceastd chestiune n'a fost publicatd decdt de d. Ivi6, pana la 1807. Indicatii se gdsesc in cartea lui Kallay, fost guvernator al Bosniei si Hertegovinei, Geschichte der Serben. 2 Iorga, Acte S i fragm., II, p. 369, nota 3. 3 Cererile lor, in Cony. literare, 1901, p. 117 si urm. ; Literatura si artel romdnci, V, p. 753 si urm. Pentru actul adresat lui Constantin Vodd Moruzi, D. A. si D. C. Sturdza, Actefi documente cu priyire la Istoria renasterii Romdniei, I, pp. 289-92.

12*

180 Supt Revcdutie rival firesc al Cesarului din Apusul European, serazima pe Sultan, cautandsa-1 ca§tige printr'o scrisoare directa. Pe cand Czartoryclti credea cImparatul frances ar putea sa' atace pe Turci, mergand drept la Constantinopol cu ajutorul « Grecilor, Muntenegrenilor§ituturorcelorlalte popoare cre§tinedin aceste regiuni, fail a escepta pe Sarbi chiar », ceia ce ar darama vechea influentà ruseasca ortodoxa 1 Napoleon se presinta, dupti scrisoarea sa catre Sultanul Selim, ca aparatorul, cu, orice pret, al integritatii Imperiului, « pacificat », ca bag pentru orice impotrivire fata de marile ambitii ruse§ti. Deci niciun reolutionar nu va fi sprijinit intre aceste hotare care nu trebuie schimbate, « fieel Egiptean, Sirian, Grec moreot, Sarb revoltat sau Roman*. Concesiile facute tarilor române§ti, socotite ca periculoase, ar trebui sa fie retrase pentru a reveni hi ceia ce i se parea Imparatului din Apus ca a fost candva « imperiul absolut asupra lor » 2 Dar in aceasta restaurare a nemargenitei influente a Sul- tanului asupra unei lumi care avea din ce In ce mai mult con- §tiinta drepturilor, intereselor §i chiar puterilor ei, Napoleon primise unele suggestii din partea boierimii romane§ti, de §i forma lor a fost foarte discutata 3. Un scriitor frances care a stat multà vreme la noi, identificandu-se cu multe din rosturile noastre §i care a avut §i izvoare bune, Vaillant, vorbia despre o adeveiraleidepulatie de boieri care, din ainbele fari, se duse la Paris sa" presinle Iinpàralului unor noi speranie dorinfile poporului rorneinesc inireg, represinlal el enumera pe batranul Ban Ghica, pe Grigore (nu Preda) Brancoveanu, pe Scarlat Campineanu, iar, pentru Moldova, pe un Sturdza, fara a i se da numele, care nu ar putea fi deck, « occidentalul * Scarlat. viitor guvernator pentru Ru§i al Basarabiei nou create 4 un Catargiu, care nu se poate identifica, §i un tanar Beldiman, in care am recunoa§te pe Alexandru, care a cantat patania, « jalnica tragodie »

1 Ibid., pp. 491, 509. °Ibid., pp. 498-502. 3 V. Pompiliu Eliade, De l'influence francaise sur l'esprit public en Rou- nzanie, 1898, p. 234. 4 Incercam altã identificare in Rev. hist. du S.-E. eur., IX, pp. 130-1.

~~Româniii noul Imperiu roman al lui Napoleou 181 pe p5mant romênesc a Grecilor de la 1821. kceasta s'ar potrivi~~

.$1cu ce spune adiutantul ducelui de Richelieu, guvernatorul Odesei, despre alt6 deputatie care, In 1807, merse scaute pe duce, in numele Divanului, care credea cà se poate intelege cu aceas- 0« personalitate augusta »: in acel moment, cum vom vedea, Rusii erau acuma la Iasi, si partisanii acestora, cu totul deose- biVi de ai Franciei, un Costachi Bats, un Canan5u, care-si avea la Berlin, la studii, fiul, de care se interesa cea mai bun6 lume prusian'a 1,intervenir5 pe lâng5 acestialalti puternici tot in vederea unor acordriri de drepturi pe care nu voiau s'a le cear5 de la cliplomaVia ruseascri ea insrisi, preferind pe acest Frances, fie si dusman al formei politice a Orli sale, care veni la Iasi tot cu Francesi 2. Nu stim ce au putut isprAvi boierii de la inceputul anului 1807 cu ducele de Richelieu, dar, cu cAteva luni inainte, Napo- leon ajunsese a cere Sultanului ca, puind cap5t sup5rAtoarei misc5ri sArbesti, in care vedea indemnuri din Rusia, sA rapeasc5 altoruneltealeRusilor,Fanariotii,intrecari nuracea deosebire, dei ei nu formau aceiasi tagmri in ce priveste simpatiile fata de Puterile in lupti, dreptul de a mai cal mui aceste Principate,« rechenidnd vechile case »(rappelerlesanciennes Maisons) 3. In acest moment supt presiunea frances5, Divanul,cici asa se numia acuma obisnuit, chiari supt un Sultan asa de personal ca reformatorul Selim al III-lea, organul suprem al hotaririlor, provoc6 pe Rusi, la patru ani dup5 actul solemn din 1802, prin schimbarea rarà motiv a amânduror Domnilor, brinuiti de simpatii pentru Rusi, cari deci inc5 de atunci erau priviti, in noua atmosferà constantinopolitan5, ca dusmani. In Iulie 1806 generalul Sébastiani trecea prin Bucurest ca sducA Sultanului dorintile Suveranului sàu in ce priveste

1 Iorga, Acte Fi frag., II, pp. 371, 3745, 377-80. 'Contele de Rochechouart, Souvenirssur la Revolution, l'Empire et la Restauration, Paris, 1892, pp. 65-7; reprodus in Paul Desfeuilles si Jacques Lassaigne, LPs Frangais et la Roumanie, Textes choisis, Bucuresti, 1937, pp. 314 6. 3 D. A. si D. C. Sturdza,1.c.,p. 502, no. 8734.

~~182 Supt Revolutie~~

noua orientare fata de Rusia 1. In acel moment, fratii lui Ale- xandru-Voda, Dumitrachi si Panaiotachi, se bucurau pe lânga stapanii lor turci de cea mai mare influenta. Dar, contra lor, altii sperau Domnia, chiar Impotriva unei Invoieli despre care se credea, In marea schimbare a tuturor lucrurilor, adusa de noua Imparatie, ca nu mai trebuie sa fie neaparat respectata 2 Apoi, schimbarea producandu-se, nu folosi niciunul dintre Moruzesti, ci fiul mai mare al lui Alexandru Callimachi, Scarlat, care, cu toata tinereta sa, ajunsese Mare Dragoman, capata Mol- dova, iar Tara-Romaneasca era data lui Alexandru Siftu, un batran (August) 3. La sosirea maziliei neasteptate, corectul Alexandru Moruzi, socotit ca « dernisionat » si care era si un prieten al Francesilor, se Indrepta faranicio protestare care Constantinopol, dar Constantin Ipsilanti, care n'avea o constiinta asa de neteda si era deprins sa dea lovituri, trecu la Rusi 4. Intr'o forma populara ca totdeauna interesanta, calugarul oltean Dionisie Eclesiarhul povesteste, ca martur, ce s'a Intarn- plat la aceasta parasire a tarii de un Domn care era in /minim unei adevdrale ofliri cum n'o avuse lara de mull, cu « Cazaci rumani, Horvati si Cazaci tunari, Rumani si panduri », dar trecu prin Ardeal, lasanclu-si Insotitorii armati lagranita,fail ca din partea Austriecilor sa se Incerce, cu toaLa situatia inter- nationala tulbure, vre-o impotrivire.Sigur de \ iitorulce-1 asteapta, acela care se va visa Domn pesle amándouei fdrile,fi pesle Seirbi chiar, pe cari credea sei-i poalci libera, lasa tara In sama boierilor pada' la o Intoarcere pe care li-o punea In perspectiva ca apropiata.

' Odobescu si Tocilescu, o.c.,II, la aceasta data. Insemnarea, de care vorbiam in Doc. Callimachi, I, p. cxc, nota 1, a cdlatoriei lui pe la noi, n'ara mai putut-o insa gasi. Si Dionisie Eclesiarhul stie de trecerea lui Sébastiani: 4 Acest sol spunea' unii cd au fost frate lui Bonaparte, altii zicea' ca este alta rudenie »; /.c., pp. 204-5. Pe atunci Dionisie era la Mitropolie ; ibid., p. 205. 2 Ambasadorul Prusiei socotia di Dumitrachi se oferise Francesilor, dar fusese rdspins ; Iorga, Acte ..Fi fragm., II, p. 408, no. 2. 3 Izvoarele In Iorga, Doc. Callimachi, I, p. CXC. 4 Lettres de Madame Reinhard, Paris, 1901 (sotul ei era resident extraordinar frances la Iasi).

~~Românii §i noul Imperiu roman al lui Napoleon 183~~

Abia la 9 Septembre se facu investitura la Constantinopol a moilor Domni. Era apro ape momentul cand Napoleon, somat cle regele Prusiei sa paraseasca Rinul, pornia la lupta, pe care o va ispravi a§a de stralu cit, cu a patra coalitie. Si Callimachi, cu toata fireasca lui grab à de Domnie, §i mult patitul Alexan- dru Sutu crezura ca e mai bine sa a§tepte de ce parte va fi biruinta. Rasunatoarele succese ale Imparatului frances contra Prusienilor la Jena §i la Auerstädt li dadura increderea pentru a porni la drum, in ciuda protestarilor ruse§ti, indreptatite, pentru noua §ifaiii§a calcare a tratatelor. La 28 Octombre Napoleon era in Berlin, §i in aceia§i zi Scarlat-Voda i§i ocupa Scaunul ie§e an 1. El gasi acolo ca represintanti ai Rusiei pe consulul Bolcu- nov §i pe acel Grec Rodofinichin care va juca apoi un mare rol de aroganta in revolutia sarbeasca. In jurul noului Domn se facu golul. Am vazut care erau sentimentele familiei Ba4, -ca §i ale lui Sandulachi Sturdza §i ale tinerilor rusofili ce se -tineau de &Ansa 2. Dar de la RuO, cum am vazut iara§i, acqti boieri moldoveni a§teptau din nou reforme, peste acelea de care se bucurau. Era vorba ca, ramaind supt Turci , de §i se prevedea apropiatul nou razboiu , sei se f ixeze lribulul /Ord adausuri f i sei se impuie ldranilor a lucra lreizeci f i cloud (!) de zile pe an 3, sau, dacd nu, loui membrii familiei, infelegandu-se, firefle, numai bdrbalii, sd fie dalori cu cele doudsprezece zile inddlinale 4. E cea d'inldiu manifeslare, limpede f i brulald, a egoismului de clasd. Boierimea se imparle de acuma in cloud :unii sant cu Ri,qii, ca Pulere conservaloare, capabild de a li pdslra privi- legiilei de a le inlinde chiar, ceilalii, din causa aspiraiiilor spre o mai largd liberlale, slau de parka Francesilor. 1 Iorga, Doc. Callimachi, I, p. cxci. 2 V. mai ales scrisorile d-nei Reinhard pentru atmosfera politicd de la Ia§i,i corespondenta francesd din Iorga, Doc. Callimachi, I. 8 Cf. reglementatiile anterioare, in KogAlniceanu, Archiva Romdneascci, II. 4 Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 330 (raport frances). Istoricul Hammer, -care era atunci consul austriac la Ini, crede cd Ruii ar fi cerut, cu acest prilej, restituirea raielelor ;ibid. p. 140, no. xc. El i5i aratd parerea personald -cd poate Napoleon ar Engeidui ca prile noastre sa; treacd la Austrieci; ibid., I. 149.

184 Supt Revolutie Aceasta Domnie de toamna a lui Callimachi §i a lui Sutu nu tinu. Cu toate marile victorii napoleoniene, lise puse in vedere Turcilor ca razboiul nu s'a mântuit doar prin infrdn- gerea o§tilor prusiene. Francesii puteau sa intre§i in Var§o- via, cum o facura, fara a indrazni un act de liberare nationalä, pAna la sfAr§itul lui Novembre, dar o§tile ruse§ti se pregatiau de marea infruntare, singura decisiva. Pe de altà parte, in momentul când ambasadorul rus Italinschi declara ea are ordin sa paraseasca imediaL Constantinopolul, se anunta apropierea flotei englese care ar putea sa impuie printeun bombarda- ment revenirea la prescriptlile tratatelor. Inca in Octombre, alte caftane theft' date lui Alexandru Moruzi §i capuchehaielei lui Ipsilanti, hainul §i fugarul, care se afla, eu plAngerile sale, in drumul spre Petersburg 1. Alexandru Sutu sosise acum la Vacare§ti, §i« pristavii >> anuntau intrarea-i solemna in Bucure§ti cAnd capugiul ii aduse vestea maziliei. El trebuia sa restituie tot ce apucase a incasa caimacamulsau, §i cronicarul popular al vremii adauge : « Dar plAngerea Doamnei §i a beizadelelor §i tânguirea celor ce nadajcluia' a teal pe liinga dânOi, cine va putea sa o spuie? !2. >> Peste aiteva zile §i Scarlat Callimachi i§i afla soarta §i parasia Ia§ul, unde agentii Rusiei ii considerasera Domnia ca ilegala, §i boierimea, chiar §i cea cu simpatii francese, seferise de atingerea cu dânsul. El primise insa vestea triumfului militar al lui Napoleon 3. Dar Moruzi nu se grabi sa vie inapoi, §iIpsilanti insu§i, care avea legaturi §i cu boierul Filipescu, aparut un moment la Ia§i 4,socoti mai bine sa a§tepte imprejurarile 5. La Ia§i, Domnul restaurat incerca sd impace cele cloud parlide, apzând pentru administratia provisorie pe lânga caimacamul sau pe

1 Iorga, Acte fi fragm., II, p. 411, no. 1 ; Doc. Callimachi, I, pp. 143 si urm., 326 si urm. Doi soli sArbi treceau din nou spre Petersburg; ibid., p. 145, no. xcv. 2 Dionisie Eclesiarhul, p. 207; cf. Naum Ramniceanu, in C. Erbiceanu, Cron. greci, p. 268 (cu datele exacte). 3 lorga, Doc. Callimachi, I, p. 335. 4 Ibid. 5 Ibid., pp. 150 1.

~~Fig. 23. :.... 4r.~~

~~' Alt chipallui AlexandruMoruzi. . VP :".A....11. , .- t . . 4'.:Ei. ° 1 . { -~~

Fig. 23. Alt chip al lui Alexandru Moruzi. Românii *i noul imperiu roman al lui Napoleon 18E, initropolitul Veniamin, care secleclarase pentru Ruvi, de vi dAdea asigur6ri vi In cealaltà parte, pe lânga' vase boieri, rusofili vi francofili 1 La Bucurevti, de fricalui Pasvantoglu vi a lui Mustafà BairacLar, celalt comandant turc al DunArii, « hainub nu cutezA sa" aparà 2 Dar Rodofinichin, agentul de cgpetenie al Ru§ilor in acesLe regiuni, 'Ana' la Sarbi, anuntase c.a., la orice vovgire a Turcilor, trupele rusevti vor trece Nistrul 3. De fapt Napoleon Invtiinta la Constantinopol Ca'el nu va incheia pacea Para" ca Domnii seii sä-vi recapete locurile ;el cerea Sultanului s'd apere linia granitii, trimetându-vi trupele acolo, vi Talleyrand asigura cà nu poate fi vorba de un ràzboiu cu Turcii, de vreme ce oastea ruseascti se adun6 spre Grodno pentru a incercasa"resiste inaintArii biruitoare a Impàratului Francesilor 4. Cu toate asi- gurArile lui, Moruzi era Infalivat, vi el, ca om al Ruvilor 6. Si totuvi trupe rusevti trecurà hotarul vi ocuparà Iavul. Dar erau, In acea zi de 29 Novembre, patrusprezece ani de la plecarea lui Patiomchin cu visurile lui de rege al Daciei, abia vase sute de oameni, veni(1 ca « prieteni * vi ocrotitori 6. Moruzi se opri deci la Dun'are. De fapt toatA puterea trecea In mânile lui Rodofinichin. Indat2a,la Constantinopol, Alexandru Sut,use vedea a doua oaril Domn, iar balrânul Ipsilanti vi capuchehaiaua lui Constantin-Vodk Manu, alt membru al farniliei, furA aruncati_ la inchisoare 7. Batranul fu supus la chinuri groaznice, expunerea la frig, ruperea incheieturilor, strAngerea capului cu funii 6, pentru a-vi mArturisi averea, pada' la interzicerea somnuluisi, In sfArvit, printr'o decapitare (25 Ianuar 1807, ca o gratie, se ispeavirA zilele acestui intelept vi om de bine, care e una din cele mai nobile figuri pe care noua grecitate le-a d'aruit. 1 Ibid., p. 335. 2 Dionisie Eclesiarliul, 1.c.; Iorga, Doc. Callimachi, I, p. 336. 3 Ibid. ' Ibid., p. 338, no. XI. 5 Ibid. 6 D-na Reinhard, o.c., pp. 232 3. 7 Iorga, Acte Fi fragm., II, pp. 415-9. V.i Rev. 1st. XVII, p. 330. 8 vi Dionisie Eclesiarhul, p. 223 (cu exagerari).

186 Supt Revolutie tarilor i omane§ti 1 El isprävi blastamând acea Imparatie pe care o servise cu credintai in care crezuse ea se pot lega pentru o opera folositoare spiritul grec §i puterea turceasca. Se vazu batut in cuie capul venerabilului batran, iar trupul fu infati§at spre cumparare rudelor, care nu cutezau sa o faca, pana ce un Evreu 11 capata pe ascuns, pentru un cleric grec, ca sa poata fi inmormantat langa zidurile bisericii Sfantului Dumitru 2 Ocuparea celor doua tari se facu pe incetul cu acele putine trupe de care puteau sa dispuie Ru§ii in momentul cand la Eylau se frangea, cu cele mai mari sfortari, resistenta de fier a osta§ilor Tarului (Februar). Cetatile basarabene fura ocupate fara lupta, a§a Inca in cercurile populare de la noi se credea ca generalii Tarului au pentru aceasta « firman » 3.Intors cu sarcina de a administra ambele tari, Dionisie Eclesiarhul are terminul de« administrator » , ConstantinIpsilanti,carepregatise moartea tatalui pe care in tinerep-1 Meuse sa-§i piarda o binefacatoare Domnie 4, putu sa introduca §i in Moldova sistemul de pregatire militara pe care I-am vazut la Munteni. « Ipsilanti au poruncit », spune Eclesiarhul, retinut acum la Bucure§ti, « diva- ni*,ilor boieri sa stranga oaste din tara Moldovii zece mii, imbracandu-i cu haine verzi de postav §i cu coifuri in cap, numindu-i dragoni machedoni », un intreg corp grec pe care-I pomenesc §i alte izvoare, supt comanda unui om de isprava, maiorul Pangal 6. Pentru intrarea in Bucure§ti, unde se afla o garnisoana turceasca, putin dispusa a se preda, se dadura lupte, a caror descriere, clestul de amanuntita, o avem. Trebui sa se intrebuinteze tunurile, pe cand boieri §i negustori, opriti sa plece, 1§i gramadiau lazile prin manästiri. Pentru intaia oar% se incerca o asigurare militara a boierimii, careli tocmi« oameni cu

1 V. Iorga, In Rev. 1st., XX, pp. 305 6. 2 Ibid. 3 Dionisie Eclesiarhul, p. 208; Erbiceanu, Cron. greci, pp. 268-9. ' V. §iHiceeo2Oytov rijg Meyarig E22dbog,1922. 5 Dionisie Eclesiarhul, p. 208; Erbiceanu,o. c.,pp. 170-1 (i cu un Manu), 272; Filitti, Frameintãrile politice Si sociale, 1932,P. 10. Cf. Iorga, Gesch. des osin. Reiches, IV, p.167.

. . . . r . r , .. t.z:seu.,..',.4 `.,..0 1 "...... ,, ,* . Ae ..,., A.:.; .crt.; 5 0.1... ,4 ....., ....eq.,: .. t -. ....E4".` 4.4 A" - -.1-.114. 4....r.g .4... 11.!. tle'..#4 I: w. ''*i.. er.....41Ver,\&01454...'.k 171.":-:), .4", 1 u'*="...... "4.1116"""i.4."1"\ , G:13> eV . .40r%...... 4.4.st-re ..,S.,:- J. a-4 A.....a. #...4. efo.,2 4'.4t.4,4,4,641171.....:4 Irea, irgi,11L"ir "L ^C ,-;- 70,-..- 1- .1.;-1,,I.A.'",f;.::44:-,...i 1.6e3 !=..4 '4.....,..1, ,...el 44,4,.1.-T.-_, WfVf ..e."'N't..4- a....."1.4..1....:1114....}`..1.4 ...4 it....41:434:.04...... ;-4-.....Jaele,0.:4. - ya.k.J.....4 ..:',.. 4.4...,..:244,....4%.41,4frtilt.,;,..1.4;7.0: At ...U.-4.ralC, le 814%* el..,..11,44.4:.-. 1: ire...Z:4 4....bri +4 410 ...),:....:4.6tc,...i.4141.411.3.1..1,....434-..- yi.4. (4 ktio ',..1.,1.4:,,,,,,;.114.,...A,,. ,÷...1. .:,..},...... Akt .....4`...... a: Jr:... .4.1e-rki. 1...r .., -4,.. 16,a atatia an: c:.4 4 it. '..z.74. .*.c.s.le- 4:4S ,...... 4.1t..11,c_hp.-1--....2',.....4.14...it'..kkut:: ,(1 t ,it. f t 1 .. tayle-VAbiirrOt !LI.. Arg 4 olfr.,- 4 .. Vlje 4-- 1.....Vi.11 " _I* .S. foir, ..A..9. . a....: a .,.. I !A+ r..,....,...,.% a.,___,, . iza 4... ,..., as_. .1..k±T4476.: ...Z:o.s.4. .f..... 37.+1.1.6,..,:j.-...4....r.,:-!...... -4,-...!_44_,.... // .4 d'i...:i .04:- ....-A.r....-.4.-,,,.4..1.4.16: el..-te.1... .66-"-", ..... t.1# 45- A.-.;. Aut.."-i 4 ,Att+.. ..;:...... 0..4...,,..-, .....q..CI;441.4:4..gii..4-.....-.01:,....-':,..,....,.a.,:.: 44, ....4,:... .v.r ni..,....A.ek.... la ' .1:f21E3-4ru. /... th

~~z.k~~

~~c "V'- WilSs-t,-sA;7/st_)-^;_r2s-lr?_,,s-Ls--29,ctS1S/52s2S7f4 Fig. 21. Document de la Constantin Ipsilanti, Domnul Moldovei (1804).~~

Româniii noul Imperiu roman al lui Napoleon 187 wine, Arnauti, Sarbi, Rurnâni, sa fie gata de razboiu », laca§u- rile religioase fiind §i ele supt paza de « Arnauti, Horvati, vr'o trei sute ».Exemplul luiIpsilanti nu ramasese pierdut. In sunetul clopotelor care chemau, ca in 1768, multimea, Turcii plecara in graba, luAnd cu ei pe consulul rusesc §i cautând §i pe mitropolitul Dosithei, pe care-I socotiau ca hain. Arnautii §i « Horvath >,Croatii, se unira indata cu Cazacii cari Intrau In ora§, §i se adausera, in urmarirea « pagânilor », cari se retrageau spre Rusciuc, « cete de Sarbi mahalagii ». Calaretii ajunsera §i pana la Giurgiu. Intrarea generalului rus avu loc peste cateva zile, §ii se facu slujba la Mitropolie, multimea Ingramadindu-se, in descarcarea tunurilor, ca sa vada « mustra osta§ilor ». Tot in sunetul tunurilor isi facu apoi « terernonia » §i Ipsilanti, din nou Domn §iaicii. El arata cà voie§te a fi in razboiul care trebuia sa inceapa un factor de sine skildlor. De aceiaincerca sa-§i faca din nou o oaste a lui.« Au poruncit sa se adune oaste cu lefi. Deci au dal ncivalei norodul din loale peirfile de se scria oslcqi. Porun- cit-au Voda la tot feliul de me§tesugareti, cu vata§ie, de facea' haine, caciuli, cisme, arme ; adunase cai, §ei,sabii, masdrace. o ordie se Meuse: Cazaci imbracati In albastru, calarime, cu numele lui Ipsilant pe pantelire, cu slove de alama, cu pecetea lui Voda pe piept ;alta oaste era pedestrime, de le zicea' Ar- nauti ;alta oaste era de le zicea' panduri, iar pedestri ;altà oaste era' dragonii, cei din Moldova adunaii, care f ipecelea Moldovei avea' pe coifuri. Intr'aceste o§ti era feliu de feliu de limbi: Arnauti, Greci, Stirbi, Rumâni de teara, Nem0, Unguri. Facutu-s'au §ialte capitanii, cu osebite steaguri, dici ca da' neivald, precum am zis, penlru lefi. Voda, la Wile cele adunate, le orânduise capitani§iofitieri,Muscali, Nem0., SArbi din Banat, Inca §i Unguri, dar tot Muscali se numia', §i i-au pus peste polcuri cate doatia sute sau mai mult la o capitanie, §i i-au Inceput a-i inväta mustra osta§easca, §i le da' pe spate cu latul sabiei ;§i, dacA au mai deprins, mergea' f i ei cu polcurile kr la reizboiu,cu Muscalii, fi feicea' izbeindei. Apoi au inceput unii a fugi,§i, daca-i prindea', batai ce punea' pe ei :muria' batându-1; Inca§i. mort 11batea', sa se Inplineasca numarul 1 Erbiceanu, o. c., pp. 169-70.

188 Supt Revolutie hothririi:se spAriase Rumânii care era' de tar5, c5unii-§i 15sase muerile §i copiii, de se f5cuse osta0 ». SiDionisie Eclesiarhul adaug5: « Erai un polc de ost* care zicea Ca este polcul lui Cara-Gheorghe,i aceastA cApitanie avea steagul ei, zugr5vit pe Sfeti Nicolae in picioare, tiind inteo mân5 Evanghelia §i intealta tânea sabie goa15, care am vàzut §i eu cu ochii » 1. De fapt, cu toate c5 judetmle oltene furà multg vreme la dispositia Turcilor din Vidin, pArià ce Pasvantoglu se imboln5vi §i muri peste scurt5 vreme, urma§ul ski, Ibrahim Mollah, un cleric, neavand acelea§i insu§iri de lupt5tor, §i pAnri ce generalul Isaiev, cu trupe ruse0i §i cu elemente din noua ostire a lui Ipsilanti, putu s5 se aseze, aproape rerà luptk la Craiova, gân- durile aceluia care se intitula in actele sale Domn al amiinduror rilor mergeau foarte sus. Reconstiluind strdvechea unitate da- da'', el spera s'o poatei inlindef idincolo de Dundre, ludnd pe Seirbi supl obleiduirea sa. Pe când §i Mitropolitul Dosithei intre- tinea legaturi cu §efii biserice§ti, fanarioti, ai Serbiei in revoltA, Calinic, Leontie,i Rodofinichin, ve§nic in alcAtuire de planuri, visa de crearea a patru State vasale: Basarabia, acum ocupatk Moldova, Tara-RomaneascA, apoi Serbia, cu t5ri1e slay e din Balcani, in care cuprindea §i Macedoniai chiar Albania, Ipsi- lanti primia la Bucure§ti delegati ai SArbilor, cari veniau sg-i ofere cArmuirea asupra lor 2, de si la Craiova se topiau clopote pe numele lui Cara-Gheorghe, « marele §ef » al noii Serbii. El se cleclara gata a-§i trimete acolo, la SArbi, ostasii, §i chiar « legiu- nea greacei», a ceirii misiune fintia, dupci cdt se cede,i mai deparle; se credea Ca, pe lânga ace§ti 10.000 de oameni, el are supt man5 §i vre-o 3.000 de SArbi, adec5 acel <

~~1 P. 209. 2 Dupa Gopcevici §i lac§ici, In P. P. Panaitescu, 1.c., pp. 18 9; v. Nerva Hodo, o.c., XVI, p. 661i urm. Mai ales Iorga, Place des Roumains, III pp. 76 7. 3 Ibid.~~

Româniii noul imperiu roman al liii N apoleon 189 inteligenta sa ascutita §i cutezatoarea iniiaLivä,i un element de forta reala. Pe de alta parte, SArbii se vor indrepta §i ei care Napoleon, vorbindu-i de posibilitatea de a darAma prin o§tile lui « colosul Ungariei », prin care singur se tine Austria, §i libertatea va rena§te « In Slavonia, Sirmia, Banat »,unde« cAteva milioane de SArbi gem supt jugul unguresc », gala sa se ridice ; §i Metter- nich se temea de aceasta eventualitate 1. CAnd, Turcii pregatindu-se pentru 1nlaturarea acestei ocupatii,presintata la inceput ca o simpla garantie a observarii tratatelor, dar care se desvolta ca o adevarata anexiune, Ipsilanti trebui (1.9 Maiu st. v. 1807) sä se retraga, silit, Impreuna cu Rodo- finichin, spre Foc§ani §i. BArlad, el vorbia cu mAndrie de aceasta paste pe care o lasase comandantilor ru§i, Isaiov, Miloradovici, -el Insui un SArb, crescut In Rusia, pe cari Domnul 1i privia ca prea putin indrazneti fata de posibilitatile ce se deschid eau : «4.500 panduri, Cazaci §i ArnauVi, la Craiova », §i, la Bucure§ti, 1.500 de legionari greci,« 530 de Cazaci, 300 de panduri §i Arnauti ». Mai formase, dupà exemplul frances revolutionar, care patrunsese deci §i 'Ana la Dunare, o« garda nationala » cu patrusprezece feciori de boieri ale§i, de o mie de oameni, careia-i dadu Insa drumul la plecare 2. in aceasta retragere, el mAngAia, cu concursul consilierului sau frances, marile planuri de viitor. ConsiderAnd pe urma§ii vechilor familii ca incapabili de un mare rol politic §i nevroind sil cedeze tarile sale nici Grecilor, de cari nu se simtia legaL

1 Gaston Gravier, Les kontieres historiques de la Serbie, Paris, 1919, pp. 55--6, propunerea facutd de Sarbi lui Napoleon :« Le colosse de Hongrie, .soutien de l'Autriche, tombera incessamment lorsqu'il s'apercevra que l'armée victorieuse de Sa Majesté, unie avec les Serviens, l'attaque dans la Slavonie, la Sirmie, le Banat, chose que redoutent déjà lesHongrois, ayant dans leur sein quelques millions de Serviens, qui gémissent sous le joug de la Hongrie et qui au premier aspect de leurs compatriotes, unis aux troupes redoutables de leur nouveau soutien,tourneront leurs armes contre leurs .oppresseurs ». Metternich care Francisc, 28 Iulie 1809 :« L'Autriche ne peut jamais considérer d'un ceil calme le bonheur des Serbes. Plus de deux millions d'habitants sous le gouvernement autrichien, dont ils sont toujours me- contents * ;ibid., p. 59. Cf. si ibid., pp. 46, 48, 61, nota 1. 2 P. P. Panaitescu,o. c., p. 61, no. Xix.Cf. Erbiceanu, o. c., p. 274.

~~190 Supt Revolutie~~

exclusiv, nici « proconsulilor » aroganti de felul lui Rodofinichin el recomanda, prin Beaupoil de St.-Aulaire 1,o monarhie ereditara a Daciei, cu un sef ereditar ajutat de un Consiliu de Stat. ca In Franta napoleoniana 2. In acest timp se vorbia si de o « armata a Serbiei », pe care Napoleon ar trimete-o prin Dalmatia In Balcanii invadati de agentii rusestii fanarioti 3. CauLand sca§tige pe Imparatul Francisc pentru o politica de impiedecare a planurilor orientale ale Tarului, rival pe acest teren, Imparatul Francesilor mergea Ong acolo Inca vorbia de trimeterea lui Masséna in Moldova, pentru ca reluand planurile de la sfArsitul secolului precedent, sa se uneasca la Camenita cu o oaste de 16.000 de Poloni 4: « Je pourrai me porter du côté de Kaminietz » .i, aiurea : daca Turcii ofensivei incepute, cu Mustafa-Pasa, merg Inainte, « astept sosirea lui la Iasi si dincolo de Prut, pentru a merge sa-1 Intal- nese » 3. Toate aceste mari proiecte fura oprite prin impacarea, dupa noua victorie a lui Napoleon, In Iunie, de la Friedland, si dupa revolutia care puse capat stapâniriiSultanului reformator Selim, instalând In loc pe incapabiluli trecatorul instrument al rebelilor, Mustafà,intre cei doi stapani ai Europei. De si Alexandru I-iuse aratase dispus a se Intoarce, In ce- priveste ni1e romanesti, la situatia din 1774 6,in Intalnirea de la Tilsit era vorba de a Indemna pe Turci, considerati tot ca amici, la Incheiarea unei pad favorabile noului aliat al lui Napoleon ;altfel, s'ar lasa Sultanului doar Constantinopolulci Rumelia, restul ramaind sa fie Impartit, In conditli ce ar fi sa se fixeze,ceia ce fireste stArnia gelosia Imparatului din Viena 7, care declara ambasadorului lui Napoleon Ca e gata sa 1 V. legaturile acestuia cu regele Prusiei, in Iorga, Adei fragm.,II, pp. 422.-4 Cf. §i Iorga, Secretaires et ministres frangais en Roumanie, In Rev. V.v. du S.-E. eur., VII, pp. 136-9. 2 P. P. Panaitescu, o. c., pp. 72-81. 3 D. A. §i. D. C. Sturdza, 1.c., pp. 509, 538 40. 4 Ibid., p. 548, no. 2. Cf. Iorga, Role des Roumains, III, p. 65. 5 Ibid. 6 Correspondance de Napoleon, XV, p. 39, no. 12. 302: a J'attends son ar- rivée h Jassy et au-delh du Pruth, pour me porter h sa rencontre ». 7 D. A. §i D. C. Sturdza,1.c., pp. 565, 607.

~~Româniii noul Imperiu roman al lui Napoleon 191~~

mearga pana la jertfa «ultimului Ungur §i ultimului German », dar nu admite sa se« piarda ri1e romanqti de la hotarele sale 1. Peste putin se ajungea, din partea Imparatului Francesilor, §i pang la concesia de a se ceda linia Dunarii lui Alexandru, dacg acesta consimte sg pgraseasca Prusia dominatiei francese ; cu acest pret §i Constantinopolul ar putea fi adaugit la lotul rusesc 2.Tarul se credea acum stapan definitiv in aceasta « cucerire»a sa, dar refusa sa sacrifice pe aliatul ski din Berlin, a§a ca la un moment dat el revenia la ideia Daciei independenle 3, dar nu pentru Constantin Ipsilanti, parasit de acum inainte soartei sale obscure. Pe cand un arhiduce austriac, insurat cu o Mare-Ducesa rusk sau§icuceritorul de la1789al Bucure§tilor, printul de Coburg, ar lua Serbia, desfacutg de Imperiul otoman, Austria putand merge apoi §i in Macedonia, iar Candia,Siria,dupà un altfauritor de imposibilitati, formand o despagubire pentruregele Neapolei, la Dungrea româneascal« Suveranul Mold ovei§iValahiei »ar puteafi arhiclucele Ioan, fratele Imparatului Francisc, sau printul de Oldenburg, dupg cum unul sau altul ar fi luat pe acea frumoasa Mare Ducesa care purta nurnele de prestigiu al Ecaterinei a II-a, dar alta data era vorba de un Irate al Imparatesei Ludovica ori de arhiducele Ferdinand 4. In acest moment, cum totu§i hotarirea ramanea la Napo- leon, se produse o nouei incercare a boierilor, meicar a celor din Bucurefli, de a cere de la dónsul o alld ordnduire a fdrii kr, pe care nu o credeau menilei unei simple anexeiri la Rusia. Materialul publicat pada' acum nu ni ingaduie sa cunoa§tem atitudinea boierimii din Moldova pe vremea cand, dupg plecarea lui Ipsilanti5. functiona numai Divanul de boieri supt

1Ibid., pp. 584, 589, 593 4 2 Ibid., pp. 637, 640. 3 Ibid., p. 693. Cf. Iorga, Role des Rournains, III, pp. 66 7. 4 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., pp. 67-8, en arAtarea tuturor izvoarelor. V. Iorga, Acte fi fragm., II, pp. 436-7. 5 Asupra caruia si situatiei ce i s'a dat in Rusia, cu pAmânturi In partile Chievului, unde-si va sfarsi viata, v. si Dionisie Eclesiarbul, p. 218. Cf. Iorga, Ade Si fragm., II, p. 437, no. 3.

192 Supt Revo 1utie presidenVia generalilor ru§i cari se succedau : Michelson, Milora- dovici, Prozorovschi, Camenetchi. Dar pentru ce au dorit boierii munteni avem §tiri, fie §i diformate in sens popular, la Dionisie Eclesiarhul. Miloradovici pgrea Ca se « incet4ene§te » la Bucure§ti, unde a luat in cAsA- torie pe fata lui Filipescu, al ca'rui fiu era crescut cu ingrijire de Francesul Lenoir 1 El avea atat de putine trupe, Inca in vara lui 1807, se gandia la o retragere, lumea bucure§teand alergand din nou cu l'azile pe la m'anilstiri§i.biserici.Data aceasta, nu mai era eine s'a impiedece o emigratie spre Ardeal, care sei produse, in frunte cu mitropolitul Dosithei Filitis §i cu episcopii. Dar comandantul rus putu s5, apere ora§ul printeo 1upt6 in vecinätatea lui, biruind, nu fArd mari sfortgri, §i cu ajutorul « Cazacilor Arn'auti >>locali. Atunci pare a se fi produs, din ref ugiul ardelean, acea plangere Catre Napoleon 2. Dar, in lipsa Mitropolitului fugar, Ru§ii a§ezarä §i pentru Tara-Romaneascii pe Gavriil Bànulescu, revenit din Rusia, pentru a inlocui pe Veniamin Costachi, demi- §ionat in Februar 1808, §i numai in 1810 pe Grecul Ignatie de Arta, initiat in comploturile care incepeau a se tese pentru aducerea la libertate a neamului ski 3.Dosithei fu scos din Scaun la 29 Novembre 1809 numai, fiind trimes apoi in surgun la mgngstirea Aninoasa §i apoi la Tar§or 4. Ru§ii arAtau Ca' vroiesc a preface §i toatà organisatia religioas6 a unor tAri pe care le considerau ca anexate: pentru « Basarabia »-de-jos era avut in vedere la 1810, §i el fu hirotonit, de fapt, la Ia§i , un protopop rus vAduv, Dimitrie-Daniil Solima, desfiintAndu-se Scaunul turcesc al Proilavului 5. Avem a face deci in Tara-Romaneascg, la 1807, când inch un apel la Napoleon, a cArui intelegere cu Tarul nu era cu-

1 Iorga, Doc. Callimachi, I, pp. 150-1. 2 Iorga, In Rev. 1st., III, p. 2. 3 Iorga, 1st. Bis., II, pp. 213-5. ' Ibid., p. 214. 5 V. T. G. Bulat, In Arhivele Basarabiei, 11,2; cf. Iorga, in Rev. 1st., XVI, pp. 140 3. Pe Iâng4 Ignatie era si un coadjutor, episcopul de Arges, Iosif. Tot acolo si pentru marele rol al lui Gavriil BAnulescu. Cf. Erbiceanu o. c., pp. 279-80. V. si Rev. 1st., IV, p. 116.

Româniii noul imperiu roman al lui Napoleon 193 noscut5, putea sa fie Indreptat, cu o ullimci acfiune indreplatei in direcfia Franciei imperiale. Dupà Tilsit, ea ar fi fost ins5 fard scop. Greutatile intampinate In Spania de armatele francese, necesitatea pentru Imparat de a se cobori insu§i acolo pentru refacerea situatiei11 faceau sii doreasca pastrarea cu ofice pret, a intelegerii cu Tarul. Cu toate Ingrijorarile de la Petersburg, Napoleon, Intors in Franta, declara formal ca., departe de a se impotrivi la o saLisfacere a acestuia prin anexarea Moldovei §ia Tarii-Romane§ti, care era, de altfel, acuma un fapt, el e gata s5 intervie pe lAnga Sultan pentru ca acesta sa faca acest sacrificiu. Mediatia frances5, represintata prin colonelul Guilleminot, aducea, la 24 August, incheiarea armistitiului ruso-ture din Slobozia, in momentul cand Sarbii ca§tigau o biruinta asupra succesoruluiluiPasvantoglu. Restituit o chpa, Constantin Ipsilanti guverna inacest moment langa Michelson 1 Dar armistitiul prevedea evacuarea principatelor pana la pacea care trebuias decid5asupra soarteilor.AstfelIpsilanti trebui s& paraseasca din nou tara unde visaseainstala o dinastie.Turcii priviauca Domni pe Alexandru Sutu, Moldova fiinddata,inteorie,unuialdoileaHangerliu, Alexandru 2. Michelson, de mult bolnav, muri Inca in cursul lunii, fiind inlocuitcuMeyendorff,care veniintovara§iavestitului La§carev 3. Dar nu se procedei,potrivil cu infelegerea secreld de laTilsit, la evacuarea preveizulci in armistifiu. Prozorovschi sosiin curând pentru reluarea razboiului 4. Intrevederea de la Erfurt, (Octobre 1808) trebui sa lamu- reasca situatia. Se cicidu de Napoleonarmislifiul necondifional pentru noua fronlierd, duncireand, a posesiunilor lui Alexandru, lard ca aceasta set se Mai insei cunoscut in chip public. Numai in Decembre, dupa staruintile unui aliat, totdeauna gata sa iasa dintr'o legatura pe care o considera umilitoare, Senatul

~~1 Iorga, Actei fragm., II, pp. 424-5; Erbiceanu, o. c., p. 275. 2 Iorga, Acte gi fragm.,II, pp. 426-7; Erbiceanu, o. c., pp. 270, 275. 3 Iorga, Acte gi fragm., II, pp. 428-9. Ibid.~~

194 Supt Ievouie frances primia comunicalia cà Rusia e slapdnd de drepl lakip. f ila Bucurefli1. Dar indata capacitatea de lupta a Turcilor,hotaritisa nu cedeze fara a fi fost batuti linia Dunarii, aduse o schimbare a situatiei. Am vazut ea spre sfarsitul anului 1808, Prozorovschi aparuse,. cu intentii razboinice, in Bucuresti, unde, de atAta vreme, ofitmri rusii boieri petreceau, vrajiti de aceiasi societate femining, frumoasa, vioaiei initiata acuma la toate modelei atitudinile francese. Dar, dupa o cercetare in Oltenia, biltrAnul general se intoarse sa moara la Iasi. La reluarea razboiului, Armeanul Bagration, care se va insurasiel lanoi, cu o Vacareasca, incercA, dupà predarea Ismailului, luarea BriiIei, unde, de multa vreme, Turcii Sulta nului erau in lupta de aparare cu banditlidobrogeniai lui Ilic-Oglu, unul din aianii, cu neputinta de afi desradacinati siimpiedecand mice actiune militara de la centru, ai Dunarii, iar Pasa de la Silistra, ramas credincios la mijloc intre Rusciuc, unde periae Terstenicoglu,i Macin, fu sill. odatasa-sicaute un adapost Mire zidurile cetatii. Turcii braileni traiau, casi calugarii de laMitropolia dinBucuresti, inilusiaci Wile rusesti s'au ivit numai ca sa treaca impotriva Francesilor In Dalmatia. La Bucuresti guvernasenatorulCusnicov, langa Miloradovici, intors. In Decembre 1809, Braila era, in sfArsitluaLa, nu Vara ca naziruli Paa sI fi fost in legaturi cu boierul Filipescu 2. Si ceiIali comandanti turci de la hotare, amenintati continuu de band it.ii din Dobrogea, asteptau cucerirea de Rusi a cetatilor ca o izbavire, dar Ismailul se tinea Inca clupa campania basarabeana din 1806 :atunci comandase ducele de Richelieu, acuma un alt emigrat frances, Langeron, juca un rol in reluarea ofensivei. Tatarii 1 Corr. de Napoleon, XX, p. 61. Cf. Iorga, Role des Roumains, II, p. 61. In general, Vandal, Napoleon et Alexandre l-er: l'alliance russe sous le premier Empire, Paris, 1891 6, 2 vol. ;Tatistcheff, Alexandre I et Napoleon, d'apres leur correspondance inédite, Paris, 1901. 2 Odobescui Tocilescu, o.c., III,p. 215, nota1.Cf. Iorga, Din viata socialei a Brailei supt Turci, in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XIV, p. 133. V. §iDionisie Eclesiarhul (cu exagerdri), p. 219, si Naum Wamniceanu, in Erbi ceanu, o. c. Pentru comitetul decinci Insarcinati cu cArmuirea munteand (Septembre 1808), ibid., p. 281.

Romdniii noul imperiu roman al lui Napoleon 195 fugiau ori se ltisau trimesi aiurea, ostirile Tarului lucrand ca in vederea unei anexari definitive pentru care trebuia pregait terenul1. In acelasi timp, in parOle oltene Isaiov era indemnat la o ofensivg in legatura cu SArbii. La aceastalaltd expeditie, care luä Cladova, Fetislamul Turcilor, ai carui comandanti corespundeau de mult in romaneste, ajungandu-sei pAna la Ne- gotin, tArgul Românilor trecuti peste Duntire, luara parte si panduri români de-ai lui Ipsilanti, cari nu mai erau in legàturà cu vre-unDomn, ci fusesera cuprinsi in cadrele ostirii rusesti, atribuindu-li-se Inca si grade. Unul din ei, Solomon, vorbeste de ispravile facute in aceste parti, in memoriile sale, dar altul cu un si mai mare viitor se forma acolo, acel fiu de sateni din \ladimiri, inGorj, Tudor, care crescuse la Craiova in casa boierului Glogoveanu, alaturi cu fiul acestuia,i invatase ce trebuia pentru ca mai tarziu sa poatà face negqul boierului in Ardeal, ba chiar sa meargil la Viena pentru ca in aceasta lume straink in care nu lipsiau Greci, ca baronul Kirlian de Langenfeld, si chiar Romani, s'a apere interesele prietenului sau in ce priveste averea soiei. o Ghica, moarta acolo ;el va duce ceva din aceasta experienta ostaseascà si in urmatoarea lui modesta cariera de boierinas, ca vataf in plaiul Closanilor, cu grija hotilor si a contrabandei, ajungAnd a fi dumnealui Slugerul Theodor 2. Pe inlocuitorul lui Bagration, chemat ca sd apere Rusia contra navMirii napoleoniene, Dionisie Eclesiarhul Ii acopere cu laude:(( in limba rumâneasca va sa zica : al pietrei sau pietrarul ; acesta cu adevarat s'au numit cu un nume ca acela, care si cu faptai cu lucrarea I-au aratat, caci ca cu o piatra vârtoasa au sfaramat pre vfajmasii cu vitejiai biruintile lui au ingrozit pe vrajmasi, atAt cat, si de numele lui auzind vrajmasii ca soseste, se infricosa'.Fost-au Camenschi om inalt cu mintea, si nu iubia desfatArile ;putin mânca, putin durmia, une ori, razimat in scaun, lua puOntel somn ; chibzuit la razboiu, grijuliv

1 Dupd Langeron, in Iorga, Ch hai Cetatea-Albei, p 256_ 2 V. Iorga, « Domnul )Tudor din Vladimiri, in bibliotecaSteaua ), si dupd scrisorile publicate In Mem. Ac. Ronz., seria a 2-a, XXXVII. Mai in urma, D. Bodin, in volumul Figuri revolutionare romdne, Cinci conlerinfe aler Universiteihii Libere Bucuresti, 1937, p. 45 si urm. Pentru cariera lui ulterioard v. rryti departe.

~~196 Supt RevoIutie~~

foarte ; pe ghenerari i-au oprit de a mai goni balurile, poruncin- du-le sä stea de razboiu, infricosAndu-i cu pedeapsa impara- teasc5 ; asemeneai pre boieri i-au opril de la baluri,i musicile le-au opril de lol, az bulcile niminea s'à nu umble pe poduri fdret numai ghenerariii boierii cei marl ,si bdlrdni sei meargd cu careilele lor unde vor avea lreabei, insei in pasul cailor, ca sei nu se facet zgomol pe ulifei..5i apururea umbla Camenschi pe gios pe ulite, cu unul sau doi soldaVi dupà el, de lua seama ce se face prin oras, si mai mult pentru aceia oprise butcile, ca sa-i fie sloboda umblarea pc poduri »1. Am reprodus aceasta caracterisare a naivului, dar istqului calugar oltean,si pentru a se vedea -aspectul Bucurestilor in ajunul marilor lovituri hotaritoare, dupa atAta taraganealä, a unor ostiri putine si slab conduse in fata unui dusman care nici el nu aratase pada" atunci vre-o putinta de ofensiva, dar si pentru a se 1/edea instinctul literal- al unuia din oamenii pe cari numai lipsa de cultura si de mediu i-a impiedecat de a da scrisului românesc pagini vrednice de ale vechilor cronicari ai Moldovei. Camenschi se indreptase si asupra Silistrei, care pang atunci, ca si Giurgiul insusi, sfida amenintarile rusesti. Cetatea fu luata dupa o lupta serioasà, care arata &à, supt noul, energicul Sultan Mahmud (de la 1808), Imperiul otoman, pe ale carui zdrente se certau mostenitorii crestini ai Bizantului,e capabil sa se apere. 0 raità de inaintasi ai armatei rusesti Invingatoare patrunse pAna la Arnaut-Chioiu, lânga Razgrad, si acolo fu prins, In cvartirul sat', unul dintre cei doi Domni români cari urmau, In speranta unei restabiliri In Scaun, ostile turcesti, Scarlat Callimachi, care, Inchis laSilistra, arata lui Camenschi ca nu se va ajunge la nimic, daca nu se iea ,,umla, miezul « Cadri- laterului » de Rasarit al Balcanilor, si el lu adus la Bucuresti, unde sperase In ultimul timp sa poata trece, ca una din po- doabele, de stil antic, ale alaiului biruintii 2. L-a vazut acolo si Dionisie Eclesiarhul, caruia, « Grecul », totusi de autentic sAnge moldovenesc, i-a impus foarte putin: «Prins-au viu (Camenschi) pc un Pasa si pe un Pelivan-Aga, ce au fost vestit la raz- 1 P. 219. 2 Iorga, Ade qi /rapt., II, pp. 449-50; Odobescu si Tocilescu, o. c., III pp. 250 1. Cf. Iorga, Doc. Callimachi, I, p. cx:cvi.

~~Româniii noul imperiu roman al lui Napoleon 197~~

boaie, inc5 si pe un Vodá ce au fost oclat5 Domn la Moldova, Chilimah (sic), cá si Domni umbla' cu Turcii la rAzboiu, pentru lefi §i Ca sise heaneasc5, precurn §i Costandin (klexandru Nicolae) Sutul au umblat 1». Pe aceasL5 linie de inaintare se ieau apoi Dobriciu (Bacargic) ca si Cavarna §i, in adanc, Provadi, Ienibazar, Eschi-Giuma, Osmanbazar. Turtucaia fu ocupatà. Pe de alta parte; se razbia la Tarnova si GabroN,o, a Gabrovenilor, la Lovcea siIatropol. De partea OlLeniei, ofensiva lui Isaiov, cu pandurii §i Sarbii, ajungea la cucerirea Turnului si Nicopolului, dincolo de raza actiunii lui 2.Incunjurand Vidinul, se ocu1)5 intreaga Crain5 autonom6 supt cei trei « bbàrcnezi » ai ei 3.« Pe trei locuri », spunepitorescaexpunere local5,(landsi15muriri despre felul cum se alcaluiau podurile,« trecea' ostile muscAlesti si inteo parte §i intr'alta ca furnigile »(sic) 4. Cronica romaneascai vorbeste de luarea Rusciucului si de predarea Giurgiului si a Ismailului, ca resultat al acestei puternice ofensive. De fapt ins5 mai erau in Oltenia ceva Turci pe malul star-1g 5,si o armat5 turceasc5 intreagi era totu§i gaLa de luptä. Murind, in Oltenia, generalul biruitor Isaiov, care « se facuse cu bunilt5tile lui, in Craiova, ca un pgrnantean, dand tuturor boierilor cuviincioas6 cinste », si pilitindu-si auxiliarii« arnAutiisarbi »,dar si Romani, urmasul lui,Zass, despre care « spun unii cn'au fost Muscal cre§tin, ci au lost papistas, sau luteran, ori calvin », nu mult5mia lumea, deprinsil acum sä fie tratat5 altfel ;el o mafia cu sila la facerea §an- tului pentru apgrarea Craiovei 6. Se adause pentru a strica in parte opera lui Camenschi boala acestuia, care se si stanse, si inlocuirea cu un aspru general de front. fgrà inteligentä si cu capul strAb5tut candva de un glonte, si, la b5tranetele sale, gata s5 cadà prad5 ispitelor

1 P. 220. 2 Ibid. Cf. si Naum Ramniceanu, in Erbiceanu, 1.c., pp. 291-3. 3 Dionisie Eclesiarhul, p. 221. 4 Ibid., p. 220. 5 Langeron, in Odobescui Tocilescu, o. c., III, p. 365. 6 Dionisie Eclesiarhul, p. 221. V. si Iorga, Gesch. des osm. Belches, V p. 192 5i urm

198 Supt Revolutie femeiesLi din Capita la munteana, Cutuzov. In fata lui statea fostul aparator al Brailei, piratul laz de la inceputurile sale, prisonier la Patiomchin, Ahmed nazirul, care fusese numit de tanarul Sultan In locul nedestoinicului Mare Vizir Chior-Iusuf. Era de fapt un prieten al Rusilor, pe cari-i prefera, din lunga obisnuinta, Francesilor lui Napoleon. Ca si stapanul sail, ar fi dorit o prefacere totala a unei Imparatii care suferia si de pe urma unor institutii de mult in putreziciune. Ace la despre care Langeron spune CS intrecea ca insusiri pe « multi generali si ministri ai Varilor celor mai civilisate », facu o miscare indraz- neata, asemenea cu aceia care pusese In primejdie pe Napoleon la Dunarea austriaca in 1809. El trecu Dunarea, gata s5 mearga asupra Bucurestilor, unde din nou Incepusera petrecerile. I se opuse aruncarea pe malul drept a trupelor generalului Marcov : cuceritorul In speranta al Tarii-Romanesti se gasi inchis in lagarulsail, ca si, inlegaturacu situatia din fata Vienei la 1809, Napoleon In insula Lobau. Asprul Caucasian nu se dadu insa batut: fail sa poata Incerca a rupe cercul care acuma Il Impresura, el resista cu cea mai indaratnica encrgie, ingrijo- rand pe Rusi asupra resultatului ultim al Intreprinderii lor. Se putu si hrani si Intari. « Mi s'a platit », spunea el,« o surprindere prin alta surprindere », ambele In noul stil napoleonian, deosebit de al obisnuitului razboiu de cetati. Pacea, adaugia el, o voieste, dar, daca i se vor cere conditii neacceptabile, se va putea usor retrage pans in Balcani, de unde nimeni nu va putea deslocui straja Constantinopolei 1. Negocierile se incepura in toamna acestui an 1811, Inainte chiar ca Turcii din insulaGiurgiuluisaficapitulat, dar Marele Vizir seaflalaRusciuc, gata sa inceapa o noua lupta. Ahmed cerea sa se revie la situatia din 1806, pentru ca Rusii s5 poata alerga In apararea tarii lor, atacata de omul fatal contra caruia ar trebui sa se coaliseze In sfarsit « cele trei Imperii ramase Inca In picioare »: Turcia lui, Rusia si Anglia.

1 Dupd izvoarele contemporane, si mai ales Memoriile lui Langeron, in Iorga, Alte lamuriri despre oeacul al XVIII-lea, dupd izvoare apusene. Luarea Basarabieii Moruzastii, In Mein. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIII, p. 160 si urm.; Basarabia Noastrd ; Din viata sociald a Brailei supt Turci, in Mem. Ac. Rom., 1.c., pp. 134-7.

~~Românii si noul imperiu roman al lui Napoleon 199~~

El stia ca Rusii cer sa li se dea, supt numele de « Basarabia », potrivit numai pentru partea de jos, care Dunare, macar tara dintre Prut si Nistru 1,si striga, cu ferocea luienergie, ajutata si de o elocventa inascuta :« Nu e rcqine ca voi, cari aveli un ferl al globului, sd vei certali peniru un coil de pdindni -care nici nu vd e neapdral?i In ce Imprejurari? Cand aveti sa fiti atacati de Napoleon, care va tari cu el jumatate de Europa contra voastra I »2 Dar, Inca de la inceput, el oferia aceasta cesiune de pamant care nu era a Imparatului sail: « Prutul sau razboiul ! » 3. Dupg aceia, ce nu s'ar putea face pentru a stavili pe acest daramator de tari care era Imparatul Francesilor? Era gata sa participe ca ostas la aceasta actiune comuna :« As vrea sa comand, In lupta ce se pregateste Intre voi si Napoleon, o linie de cavalerie la voi. Cu dansa, cu infanteria si artileria voastra n'ar ramanea In curand niciun Frances In picioare » 4. Discutiile de la Giurgiu, In care Rusii aveau pe Italinschi, Sabanaiev si generalii Essen si Langeron, iar pentru Turci lupta Galib-Efendi, ajutat de doi Greci, dintre cari unul era Dumitrachi Moruzi, fratele Panaioti ramaind la Constantinopol, nu dusera la niciun resultat, chiar fail ca Napoleon sa' fi Inceput staruintile sale neincetate pentru Impiedecarea unei prici care -trebuia sa creasca puterile dusmanului ce-1 avea In vedere. Se cerea din partea ruseasca toata Moldova, ori macar partea de la Siretiu incolo, poate si cu adaugirea Brailei la cetatile basarabene care nici cu un chip nu se puteau da Inapoi. Cutuzov, primit in Decembre la Bucuresti cu salvele de -artilerie ale triumfatorilor, credea ca a si ajuns la scopul sail, Sarbii, parasiti, si Moldovenii, despoiati de trei sferturi din tara lor, avand sa plateasca oalele sparte. Se Incepeau relatiile de -comert Intre cele doua maluri, vama fiind Inca a Rusilor. La Bucuresti, dupg plecarea spre Sumla a lui Ahmed, trebuiau sa se faca doar formele acestei cesiuni de pamant românesc.

~~1 Raport de consul frances, in Odobescu si Tocilescu, II,p.641,no. DCCCXXX. 2 Langeron, /.c., p. 366 si urm. 3 Ibid., p. 368. 4 Ibid., p. 369. Cf. Iorga, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 202 siurm.~~

200 Supt Revolutie Dar niciunul dintre Suveranii in lupta nu se invoira cu ultima formd a pretentiilor. Cetatea Ismailului exercita o in fluentl magicsa asupra lui Mahmud, care cerea mori sà i se- pa'streze aceste cetali In adevár turce§ti, Intru ap5rarea c5rora cursese atata sange al osta§ilor otomani, de un veac intreg, iar AlexandruI-iu doriasa'p6streze Impilrâtiei sale arnân- dou5 tàrile anexate, pe bisericile §i c5rtile tipArite ale Carora figura el, de at:50a ani. cu pajurea-i bicefal5, ca un legiuit stàpânitor. Se luau mgsuri pentru ca dAjdile s'afie culese §i pe anul care se deschidea, 1812, pentru Ru§i. Nici hotàrirea de a considera pe Turcii din insul5 ca priso- nieri de rilzboiu §i de a-i expedia in Rusia nu putu frânge hothrirea unui Sultan care avea o inalta ideie despre misiunea §i hot'arirea sa. Se vorbia despre posibilitatea unei noi campanii, In care voia lui Dumnezeu ar fi cu Turcii, oameni cinstiti, luptând pentru dreptul lor. Reincepandu-se din primele zile ale primàverii ofensiva de- càtre Ru§i, se luà §i prAda crud Si§tovul ;se Inainta pAn6 In fundul Dobrogii, era vorba de a preface Galatii intr'o « nouà Odes5 » ;Silistra fiind aruncat5 in aier, din nou se vedeau Ru§ii la Razgrad 1 Aceasta nu induplecA Inca pe Mahmud, sustinut §i de spiritul ce domnia in Constantinopol: el se aràta gata sa alerge, ca Napoleon, in fruntea o§tirilor sale. Dar §i diplomatia suedes5 a lui Bernadotte, du§man6 a lui Napoleon, lucra pentru a se ajunge la o pace, cu cesiuni din trupul Moldovei. Napoleon, in ajunul marii sale expeclitli, parea sA aiba nehot5iiri. Turcilor nu li se spunea nimic limpede §i sigur. Abia tarziu in April apäru la Constantinopol, ca un nou Sébastiani, generalul Andréossy, ca sà Indemne, cu promisiuni fara basa, la o resistenta pentru care Imperiul otoman nu era pregatit dupa neizbAnda lui Ahmed, care se putuse mentinea, cu toatà catastrof a militara de la Duna're, 'Ana In acest moment. C5nd acesta c5zu In sfAr0t, f5r5 a pl5ti nenorocul ski cu pierderea capului, se putu ajunge mai u§or la pace, de §i se- putea vedea u§or Ca o mare parte din trupele ruse§ti ce se aflau

~~'Ibid., p. 207.~~

Ilomânii 5i noul imperiu roman al lui Napoleon 201 In tarile noastre luau, In grabk drumul care cask chiar daca se luau masuri ca retragerea sa nu se faca supt ochii du§manilor, prin Bucure§ti. Se parasiau punctele ocupate pe malul drept al Dunarii §i chiar Giurgiul. Incepea sa se desfaca §i Divanul administrativ din Bucure§ti. Pentru a se ajunge la un capat, Tarul, care credea Inca sa poata impune Turcilor, §i in conditiile in care se afla atunci, dar socotia ca generalul Cutuzov §i ajutatorii sai nu sant In stare sa forteze lucrurile la vreme, delega pentru semnarea pacii pe tanarul amiral Ciceagov. Instructiile care i se dadeau acestuia cuprindeau alternativa unei aliantm ofensive §i defensive, faril scop penLru Turci, sau a unei noug campanii ruse§ti, care era de alLfel, total imposibila. Se recunoa§te spiritul, in acela§i timp de mare ambitie, dar §i de autocritica §i §ovaire, al fiului bolnavului Pavel. Nu lipsiau nici idei de actiune la Adriatica. De ce nu s'ar incerca §i o revoluVie, ca pe vremea aptilrii, supt Ecate- rina a II-a, « a Grecilor §i. a tuturor popoarelor care gem supt jugul otoman §i care sant legate de noi prin aceia§i lege, precum §i prin alte legaturi 1 »? Se credea §i In posibilitatea unui atac InArdeal, unei rascoale aUngurilorcontraImparatului Austriei, ca§tigat, momentan, de Napoleon 2. Noul plenipoten- tiar, care trebuia &à ameninte §i cu o ofensiva, tot a§a de fantastica, a flotei ruse§ti, avea sa poarte rasunatorul tiLlu, depa§ind cu mult situatia luiCutuzov, cunctatorul, de « comandant in §ef al armatei de la Dunare, al flotei din Marea Neagra§iguvernator generalalPrincipatelor Moldovei§i. Tarii-Romangti ». rechemale deci la viajd. Cu el plecasera spre Bucure§ti represintantii acelor popoare de desrobit,cari se aflau inserviciul Tarului :occidentalul Scarlat Sturdza,fiul lui,favoritalcercurilormisLice din Petersburg, a caror actiune o va sustinea el printr'o intreaga literatura In limba francesa, Alexandru, purtand insu§i numele Tarului,i acel Corfiot, de educatie italiana, dar devotat causei

1 Mernoriile lui Ciceagov, ed. Ch. Lahovary, pp. 359 60. 2 Ibid., pp. 396-7. Dar se a5tepta 5i o ofensivd in Moldova, cum va fi in 1854; ibid., p. 407. Napoleon oferia lui Francisc Wile romdnesti,(lath i-ar ceda Galifia ca s'o cuprindd in Polonia restauraed; D. A. 5i D. C. Sturdza, o.c.,I, p. 952 5i urm.

202 Supt Revolutie unei invieri politice grece0i, Ioan Capodistria, care va ispravi ca §ef al guvernului Noii Elade supt cutitele unei vendette mainote, in Nauplia : pentru moment, el era unul dintre cei mai activi membri ai pregatirii revolutionare prin« Eteria »co- nationalilor sai ;li se adause §i Grecul Baroti, de sAnge levantin. din Na os, care fusese consul la Venetia §i se aratase in stare sa provoace panica din 1802 a lui Alexandru Mihail Sutu §i a boierilor §i fugarilor in Ardeal 1 ; el lucrase in 1792 pentru pacea de la Ia§i, dupà ce fusesei in serviciul lui Mavrogheni, all insular, ca ajutator militar. Dar toata aceasta echipa de oameni priceputi §i interesati prin sAngele lor la izblinda Rusiei ajunse prea tArziu la Bucu- re§ti cu preLentiile a§a de mari a caror aparare li se incredintase. Cutuzov simtise ca se cauta a i se rapi onoarea de a fi incheiat tratatul care resulta din succesul actiunii sale militare. El soma pe delegatii turci sa-§i presinte imediat ultima formula. Ea nu putea sa fie deck, a lui Ahmed nazirul, din Novembre: « Prutul granita ». Pe aceaslei basei se incheie, reipede, la 28 Maiu sl.v., lralalul prin care Moldova era ruplei in dotal.Cu toata aparenta-i intransigenta, AlexandruI-iuse grabisa-1pri- measca 2. De §iratificatiaturceasca nu sosideck,lainceputul lui Iulie, soarta a§a-zisei Basarabii era Inca de atunci pecetluita. Abia la 12 24 Iunie Napoleon era pe Niemen §.1 nimeni nu putea prezice care va fi soarta unei campanii, care, daca ar fi defavorabila Itnparatului Francesilor cum a fost la urma, putea aduce sfAr§itul, supt loviturile biruitorului, a Imperiului otoman 3.

Sentimentul boierimii munLene, in mijlocul careia se incheiase tratatul, putea fi impartit. Unii, ca Filipe§tii, Vacare§tii, se inrudiserà cu §efii ru§i, alii. ca Varlaam. folosisera fara masura

iV. memoriile citate,i Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIII, pp. 168 9. Pentru Baroti, ibid., p. 157. Cf. Iorga, Acte Fi fragm., II, p. 346. 2 loiga, Gesch. des osrn. Reiches, V, p. 207i urm. 3 V. pe langd memoriul din 1910 §i Iorga, Basarabia Noastrei, §i Arnold Winkler, Contributii laistoria pàcii din 1812 de la Bucumsti, in Rev. 1st., X, pp. 241-5 (dupã izvoare austriece).

Românii §i noul imperiu roman al lui Napoleon 203 gsle pe urma lor. Vedem boieri din clasa a doua si a treia mer- gAnd pAna la rascoala contra caimacamilor pusi de Constantin Ipsilanti, in Februar 1808 1 In Maiu al aceluiasi an un numar de boieri din Oltenia: Dumitrachi si Dinca Brailoiu,Ionità Vladoianu, Constantin Haralambie, venial, impreuna cu Banul Grec Samurcas, ca sa ceara de la Rusi clesfacerea micii lor palrii,« ea pe vremea NemVilor »,cu un Di\ an complect 2. Peste doua luni se trimesera In exil la mosiile lor Varlaam, Costachi Ghica si logofatul Slatineanu 3. Multi dintre boieri se luptara pentru slujbe Inaintea strainului 4. Erau insa si de aceia cari nu meritau Infruntarea de hainie pe care li-o va face noul Domn de la Turci. la Intrarea sa chiar: Vornicul Filipescu fu expediat In Rusia, pentru legaturà cu Turcii si cu « Domnii », impreuna cu toata familia, fii,fiice, nurori, nepoti 5. Iar, in ce priveste lumea de jos,ea-si arata dispositiile purtand pe strada, la evacuarea, care, din causa razboiului cu Francesii, se facu grabnic, pripusi imbracate ruseste, care fill% tamânjite cu noroiu si arse 6.

~~1 Erbiceanu, o.c., p. 276. 2 Ibid., pp. 278-9. 3 Ibid., p. 279. 2 Ibid., p. 281. 5 Ibid., p. 290 (an. 1810). 6 Winkler, InceputuI Domniei lui Vodii-Caragea, )n Rev. Isl., X, pp. 1-7.~~

~~CAPITOLUL VI Miscarea spiritelor pana la 1821~~

Inainte de a se urrnari pregatirea unui alt *ir de evenimente- meniLe sindrumeze rapede societatea româneasca spre tinte mai indraznete, e necesar sa se vada care a fost urmarea imediata, in tarile care scapasera Inca' odata de o definitivare a anexiunii, fie la Rusia,fiela Austria, careia Napoleon voia si le cedeze pentru o compensatie polona, indata dupà actul din 1812. Acesl act insusi nu iesia penlru Rusi din vechea ideie a anexiunii. Cand Austriecii luara ceia ce ei au numit BucoN ina, ei intelesesera numais5-§iadauge Inca o provincie, pe care o organisara dupa normele lor, nepastrand nimic dintr'o organisatie pe care o priviau ca deplini pentru totdeauna incheiatà ; ei nu considerara aceasta Moldova-de-sus ca punctul de plecare pentru o actiune imediata de integrare moldoveneasca supt sceptrul habsburgic, ci incercara numai, in 1789-91, in legatura cu alianta ruseasca prin care fura impin§i la o nouà ofensiva, sa adauge ce se va putea la partea acum ccu3tigata. Din polrivd, penlru Rusio Basarabia » era inlóiul pas cdlre venirea la formula Dundrii ca /whir ; Moldova lurreascei era in orhii lor numai an provisoral lacare luseserd meirgenili prin agresiunea lui Napoleon. De aceia, si nu prinlr' un spirit de loleranici in aceaslei lard pe care o inlilulard « oblaslie », ei peislrarei limba, asezcimin- tele, legile si clasa dominanki, care fu impodobilel cu mici tilluri, ca acela de « consilier de colegiu ».Boierii cu mo§ii in aceastd parte ruseasca fura inlvitati sa se a§eze acolo, aceia cari refu- sara fiind siliti la o vanzare cu termen, §i a§a de scurt, Inca echivala cu o expropriere. Ce s'ar fi vrut, ar fi fost fire§te o.

Miscarea spiritelor Ora la 1821 205 concentrare a oligarhiei iesene in acel Chisinau, cu arhiepiscop -de caracter metropolitan, care fusiel un Roman, Gavriil Banulescu, precum Roman fuprimulguvernator, Scarlat Sturdza, un altul, Finlandesul IIarting,fiind insurat cu o Românca. Biserica pastra si ea, cai ordinea judecatoreascri, limba ei de I:Cana atunci1. Avem, in adevar, cuvintele dureroase ale Postelnicului Mano- lachi Draghici despre ruperea legaturilor de familie intre cei oari ramaneau Moldovenii cei1aIi, lot boierime meirunlel insei, cari deveniau Basarabeni. Aceste randuri insufletite sant insa ale unui om care vazuse renovarea sufleteasca a poporului salt, nu ca Moldovean, ci ca Roman, in alta fasa a desvoltarii lui. De fapt, la 1812, afara de pagubele aduse prin masura asupra mosiilor, multa lume era incredintata cà inteun viitor nu prea clepartal, ceia ce nu-i reusise Tarului la 18121.a fi indeplinit totusi. Cu atat mai mult, cu cat. duprt incloita biruinta asupra lui Napoleon i, cu el, asupra spiritului revolutionar, Ale- xanclru I-iu era acum hegemonul intregii Europe, a carii soarta o influenta el, de la Paris 'Ana la Niemen, absorbincli Polonia, dupà ce stiuse sa-si capete Finlanda, dari acolo ca urmas .al vechilor stapanitori : Mare-Duce finlandesi rege al Poloniei. Mai multa semnificatie are cutare plangere din 1816 care acei « boieri ai departamentului », cari, dupa organisatia reformatoare a lui Alexandru Ipsilanti, functionau la Chisinau langa guvernator. Taranii acestia darji de la Rachitoasa, in -tinutul Hotinului, se plang c,adi cand s'au inchis Prutu », n'au contenit nesfarsitele iintolerabilelecereri i pe tot ceasul dam di toate,i nimini nu ni mai intreabil de mai avem de unde da »:« cosarii caraturi di fan, facerii caraturidi feliuri di lemnii cheresteli ; Inc i pe la Basarabiea », care epentru dónii, Holinenii, numai parlea de jos ,«i la Chisi- neu, pe la Bricenii pe aiure, stanjeni di lemni, podvodarituri o stenesti cu cara cu boi peste tot locul, cum si postili din sat in sat, peste tot locul, pin tot ceasul, pe la toti ofiI,inii,i slujbasii, piCazacii,i si1daii, cu cai, cu carut,i, cu cara cu boi, intrebat,

~~1 V lorga, Riizesi, etc., in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, 1912, si Basarabia 1Voastra, pe hinga documentele interne din Doc. Callimachi I.~~

206 Supt Revolutie neintrebat, cu poronca §i frà poronca. care cum apuca, neintrebat §i cu bani. Dam pentru surugii go§tina, desa Una §i, Cate alta data, saldatii §i Cazacii la fartiri tanem §i hranim §i, luandu-ni cu sala cele ce gasesc pc la casali noastre,i mananca, ba Inca ni bat, sa le dam ceia ce nu avem §i apoi ni fac cu frica di li dam §i cfitantae. Straja pe hranità dam in toate zalili.Di vite cu totul ne-au saracit §i thlharii, &à le fura. » Opriti in sate, nu-§i mai pot urmari vitele. Nu se mai vinde panea ca odinioara cand « putem vinde unde ni eara voia, §i pane,i vite, §i mice avem din munca noastra ». Transporturile au incetat : nu mai e « chirie di sare §i yin §i altele, ca mai innainte ». In fata acestor abusuri, acest adânc §i dureros glas popular cere doar « sei ne lase in obiceaiurile noaslre cele moldovenesli, care am apucal de la bàlrdnii no#ri, si sd vinim in floare, precum am fosi.. seipelt e- cern loldeauna supl dregellorii Moldovii, peimónieni de ainoflri, precum scinlem deprinsii ne infelegem in vorba, cä noi alle rein- duieli nu pricepem,i nuniai cal ni sei adaog neicazurile si greu- leifile noaslre D1. Ce putea sa insemne pe langa un a§a de mare prestigiu cu jertfireaca tradatori aMoruze§tilor,ca §i cum s'arfi voit totala desfiintare a unei dinastii fanariote, §i un Sutu, Alexandru, fiul lui Mihai-Voda, fost Mare Dragoman, fusese decapitat putin In urma,presenta noilor Domni, numiti in Iulielnca ?- Scarlat Callimachi ie0a abia din captivitatea ruseasca, iar Domnul muntean Iancu, Ioan, fiul lui Gheorghe Caragea, fost capuchehaie §i de doua ori dragoman 2,era, cu toata lega' tura sa cu Nicolae-Voda, socrul lui Ienachità Vacarescu, §i rostul de Caimacam la Craiova, un strain §i un necunoscut 3. Silintilelor fura harnice in sensul unor reforme care se credeau absolut necesare, dar, inlr'o epocei de infraceiral nalio- nalism, ambii apeireau, in scris, in crearea noilor scoli, in chiar incercarea de a schimba limba Slalului, ca Greci lucreind grecqle penlru causa greacei, pe care vremea li-o punea inainle ca primul punel de program penlru viilor. 1 Boga, in ..2coala Basarabiei, 1920; Rev. 1st., VI, pp. 52-3. 2 V. actele de numire, In condica Domnului, Papiu, o. c., II, pp. 351 4 3 N. Iorga, Doc. Callimachi, III, la aceastd data.

~~Miscarea spiritelor pand la 1821 207~~

Ei gasirà insa o societate care nu era dispusa a primi continuarea regimului prin straini. Aceasta se invederase in chip stralucit cu prilejul asezarii Mitropolitului gree Ignatie. Poate nu fara legatura cu Iosif de Arges, singurul cpiscop roman, crici si Nectarie de la Râmnic si Costandie de la Buzau, ca si fostul mitropolit Dosof lei, erauGreci, un numar de boieri tineri, Alexandru Ghica, Mihaità si Grigore Filipescu, un Gra- disteanu, un Catargiu s.a.,se unirà in contra intrusului. Se castigar6 unii si din boierimea ba traria :Coslachi Ghica, doi Vacaresti, Stefan si Barbu, Varlaam. Ignatie af15si pari generalilor rusi complotul. Se fa cu o aspra cercetare si cativa numai dadura inapoi. Ceilalti vorbira cu cea mai mare hotarire de drepturile tarn, de traditia obser- vata, afara de rari exceptii, in Biserica. Se produse aceiasi miscare ca in Moldova contra lui Nichifor mitropolitul. Se arata ca nu e cu putinta un sef al ierarhiei bisericesti care nu e in stare sa se inteleaga cu credinciosii. In fata acestei solidaritati, « sAntem pamânteni de un neam si ne doare inima pa unii dealtii, macar de verce treapta va fi » Rusii, cari surgunira pe Dosoftei si pareau gata stiaiba aceiasi atitudine fap de revolutionarii dintre boieri, nu indraznirà a merge mai departe 1 Carageà, care sosi in ajunul Craciunului abia, se incunjura frig numai de boieri români: Constantin Filipescu, cel asa de mult amestecat in rosturile ocupatiei rusesti, ca Mare-Ban, Radu Golescu, Iordachi Golescu, geograful si apoi autor de pamflete politice contra Domnului grec, Isac Ralet, Constantin Cretulescu, Grigore Brancoveanu, elenistul, ca Mare Vistier. Apoi fiul lui Dumitrachi Ghica, Grigore, purtând numele deca- pitatului, el va fi un viitor Domn , ca Mare Logan, Barbu Vacarescu, unul dintre cei mai influenti boieri, si ruda lui, Teodorachi, Dumitrascu si Mihalachi Racovita, cu ale caror odrasle se va stinge familia, Grigore Filipescu, fost Mare Ban Constantin siGheorghe Filipescu,Grigore Baleanu, a carui ruda, Manole, va incerca oIstorie a Tarii-Romanesti, larg

~~1 Dupd T. G. Bulat, in Arhivele Basarabiei, lorga, in Biserica Ortodoxa romdnei, 1936, n-le 11-2.~~

~~208 Supt Revolutie~~

conceptaa,In limba greaca a vremii 1,Istrate Cretulescu, purtand un nume de botez din al XV II-lea veac,i Toma Cre- tulescu, Barbu Stirbei, calatorul de pe vremuri la Carlsbad, si Fotachi Stirbei, neastamparatul Constantin Balaceanu, care, urmand traditia familiei sale, era gata sa se ieie la lupta, cum vom vedea, cu Domnia insi, Mihalachi Manu, din clientela Ipsilantilor,acuma Inlaturati, Scarlat Gradisteanu, Iordachi Slatineanu, care aminteste vechea traducere din italieneste, Alexandru Nenciulescu, Pana Clucerul,Nestor. cu pregatire pentru legi. Ca Greci, Constantin Caliarchi, Constantin Sarnur- ca i« Cutovlahul » Stefan Bellio (Belu) 2. Mai tarziu, acestora din urma li se adauge, pe langa tânarul Alexandru Mavrocordat, ruda a Domnului, un Constantin Sutu, ca Mare Spatar, alt Sut,u, Nicolae, ca Mare Comis, un Grigore Ralii Atanase Cristopol, poetul care a prefacut Inteo limba greaca uoari armonioasa, pentru o societate careia nu-i lipsia gustul necesar ca si pretuiasca o asemenea dibacie verbala, in care se amesteca insa notacla- sickde care va fi vorba aiurea, din poesia francesa, de mitologie cu benghiuri pe obraz§1cu cMciie rosii, a secolului al XVIII-lea, Inaintea marii drame istorice 3. La reforma din 1814 a impositelor dupa un nou sistem, aplicat insä cam asa cum o arata satirele românesti ale vremii, In care e ridiculisat, alaturi de Belu, cu priv ire la al carui nume se face firescul joc de cuvinte. §iDomnul grec insui, ca «asezamântari» se intalnesc numai boieri *iboierinasi romani : Greceni, FMcoieni, Voinesti, Ra testi, Butcu- lesti, Comaneni, Stefanesti, Marasesti, Stoienesti, Farcasani, Cer- -chezi, Cocorasti, Slatineni, Nicolesti, GineLi, ba chiar Gradisteni, Stirbei, Roseti, Brii1oi, Otetelesanii Socoteni, coborandu-se din neamul Vladicai Grigoriei, prin femei, din Mihai Viteazul, §i,cu ei, acelasi Mihailea Filipescu care, prin gura lui sloboda§i temperamentul sau revolutionar, va face desperarea Domnilor. Abia cate un Grec se gaseste In aceasta lista din ullima fasa aunui fanariolism care era mai curand clasicism elenic ar- haisant 4.Fireste ea toate actele se redacteaza in româneste

~~'Litzica, Cat. mss. grec., pp. 15 8, no. 242. 'Condica, 1.c., p. 355i urm. V. mai departe. Ibid., p. 368. 4 V. ibid., p. 383, no. xxi.~~

Miscarea spiritelor Ong la 1821 209 si, dupa o deprindere acuma adanc inrdicinat i pe care -tam n'ar fi Ingaduit ea vre-un Domn s'o In Inure, toate masurile budgetarei financiare se ieau in depling Intelegere cu aceasta oligarhie a boierilor mari. Aceiasi dispositie de a lucra cu boierii localnici se observa si la Scarlat Callimachi din Moldova, de si In aceasta tara nu pare sa se fi Inradacinat obiceiul de a se lua la orice masura fiscala chezasia boierilor. Vistier al lui e Iordachi Roset. Cu boierii Impreuna pune la cale acest spirit mai nobil, care Inte- legea sä mearga pe urmele reformatorilor, Inoiri ca aceia a Casei doftorilor », pe care o facea necesara teribila boala a ciumei, adusa din Constantinopol 1. Dar, de si Scarlat-Vocla Ii creste copiii cu preceptori francesi 2, ba chiar cu viitorul nou consul al Prusiei, von Kreu- chely-Schwerdtberg, care-i facuiun frumos portret3,si el cai Carageh, de si nu in aceiasi masura, fu sprijinitorul inva- Vamantului grecesc.

Acesta va parea, cu toata existenta altor scoli noi de elenism, ca la Cidonia, in Asia Mica, si In insula Chalke, din fata Con- stantinopolei, ca se muta, cu dascalii cei mai mari, lucrAnd in cele mai bune conditii, in acest Bucuresti, care trebuia sa devie capitala, Impodobita eu toate darurile Muselor, a unei -« Dacii » elenisate. Daca a « Enciclopedie filologica * se da Inca la Venetia In 1795, de pe la aceiasi data Viena fratilor Puliu, a lui Vendoti, pe langa cari se adaugai editori germani, devine centrul publicatiilor elenice: puteri literare de la noi merg acolo, si de acolo yin cart,ile frumos tiparitei cu dedicatii care oameni de la noi, Domnii boieri 4. Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 156 7, no. 556. Ca medici, Germanul Pluck, Apuseanul Perez (Peret), Ungurul Viola (Fiala), langa Grecul Eustatie ;ibid. 2 Ibid., pp. 54 5: un Doret, o doamnd de Belleville. Boierul Alexandru Mavrocordat, nepot de fiu al lui N Deli-beiu *, se intelege pentru educatia fetelor sale cu d-na de Caumont ; ibid., p. 558, no.XII. a In editia Codului ; reprodusi In Iorga, Hurmuzaki, X. IDar tocmai la Jena apare, In 1800, traducerea In greceste dupa originalul german a unui manual de aritmetica si algebra (ZTotvia TrigdeiOlariperig zealdAyifieng,Inchinatd lui Lambru Fotiadi, « intAiul dascál al scolii domnesti

~~210 Supt Revo 1utie~~

Studenti incep s'a mearg6 acolo, §i avem socotelile acelui tOrfar Conachi, Var al poetului, care la Inceput avea all, nume de botez ;celd'intaiuse obosi la studii, dacO nu §i la petreceri, §i I§i pierdu lumina mintii. Noua fas6 a clasicismului grec nu e ins6 o continuare a Mei, de origine constantinopolitan5, de paná acum. Ea pleacà de la spiritul occidental, dar nu In forma, indulcita, pe care a cunoscut-o Constantinopolul, ci in alta, mult mai corespun- zOtoare Inceputurilor. E adevgrat &à acest spirit, care e de fapt frances, pAtrunsese §i In cele douà capitale române§ti, dar nu trebuie s5 i se exa- gereze Insemnilta tea numai pentruc5 putem Insemna un numOr de consuli §i cOlgtori, de secretari §i preceptori, domne§ti §i boiere§ti, ori pentru ca ni s'au pastrat un numar de seri- sori §i de liste cuprinzand càrtile cerute, §i mai ales cele importate de negustori. Ajuns acest spirit la Iasi §i la Bucure§ti, am vazut cd el I§i pierduse din ascuti§ul revolutionar ca §i din acea sem nificatie- nationalà pe care ajunsese a §i-o adOugi in Parisul de unde radia. Trecut in Viena InsO, ora§ de caracter international, cu o- nobilime In parte venità din Spania §iItalia, din Tarile-de-Jos- §iLorena,din Apus in genere, careInrelatiilede Curte- nu puteas5Intrebuintezetotdeaunalimba german5, cu o negustorimealecàrii legAturi cu Orientulnuse fAceau. in aceasta limba, cu o clas6 de intelectuali adânc influentatà deaceiadinFranta,eldOdu deGreciia§ezati,pentru afaceri sau pentru o viatA mai libera,acolo,§i se trans- mise inteo forma' curatà Intregii natiuni. Si, aceasta sprijinindu-se pe ce era mai glorios in trecutul ei, clasicismul se trezi la alt ideal §i fu Impins la alta actiune. Nu trebuie sa se uite nici stransele legAturi cu cercurile- vienese ale lui Voda-Caragea, cunosc5tor allimbii francese §i traducator. din Bucure0i». Ca subscriitori apar Grigore Brâncoveanu, Grigore Filipescu, lordachi Golescu, ca studenti, alti studenti, Mihai §i Constantin,fiii lui Scarlat Greceanu ; ca boieri greci, un Gheorghe Byzantios, un Grigore Roma- niti, apoi Greci din Rodos, din Rhapsano, din Trapezunt, un calugAr din Lavra Peloponesului, un Scufa.

~~Miscarea spiritelor 'ALIA la 1321 211~~

Si un ziar grec « filologic » aparea acolo, la Viena :« Mercuriul Savant »,alluiAntoniu Gazi, AOycog412.2'1;1,apoi, supt ingrijirea mediculuiDimitrieAlexandridi,traducatorullui Goldsmithial unei Istoriiuniversale,« Telegraful elenic » (1817-20), in care se afla necontenite §tiri despre ofice activitate culturala in tarile româneti, in domeniul culturii elenice, cum, de altfel, face §i « Kalliope », tot din Viena (181920) 2. Inca de la 1798, un Macedonean, Dimitrie Nicolae Darvari, din Clisura, familia ungureasca nobila Daruvary sa nu vie de aici, ca Dumba, Sinh §i a1ii can au trecut in burghesia§i chiar aristocratia vienesa ?,tiparia la Viena, cu ajutorul fratelui, o « Introducere in limba greaca » 3. Lui Caragea i se dedica din cal-111e ce se tiparesc la Viena, el fiind considerat ca marele patron al acestui curent « elenic ». Astfel o traducere din August Lafontaine, Kleomene, aparuta la 1817. Tot acolo vor aparea lucrarile de traducerei adaptare, §i dupa Voltaire, ale d-rului Cristari 4. Dintre boieri, Grigore Brâncoveanu, inainta§ul ski, Con- stantin, primia la 1759, dedicatia unei Istorii Universale in grece§te 6, sprijine un curent literar la care el insu§i se im- parta§i activ, §i Zenobie Pop da latipar o Melrica greaca. Lipsesc doar, afara de tiparirea la Moscova a unei gramatici ruso-grece§tidePanaiotNitoglu, care o inchina boierului Caliarchi, legaturile cu publicatii greceti contemporane care apar in Rusia, poate nu fail amestecul lui Alexandru Joan Mavrocordat, refugiat acolo 6, caruia, ca ocrotitor de literatura in limba sa de na§tere, i se inchinase Inca la 1783 traducerea greaca a carVii lui Ramsay, despre« calatorialuiCir »,de catre acel Polizoi din Labanita, care-1 cunoscuse inainte de

1 Iken, Leukothea, I, p. 121. Pe lânga un ziar pentru < partile rasaritene >, EiS,joetg Std rd dvaravedpeg, 2OtAo2wevosag Tn2gyeapog ijrot `.E22 7pt:coi; Tii2eyecipov OtAaoymi. 3Un exemplar 11 avea la Iasi profesorul grec Dimitrie Panaioti Gobdelas; lorga, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXIX, p. 7. Alte gramatici grecesti din acest timp; ibid. 4 V. si Iorga, 1st. lit. rom., III. 5 lIciyxoa,uog laroeia rç oixowtivng. 6 V.i Iorga, In Men. Ac. Rom., XXXIX, p. 7.

14*

~~212 Supt Re N olutie~~

Domnie, la Constantinopol. Acolo ievise, in 1796, vi cartea Fi- lipopolitanului Anastase Mihail, Noptiizileale Rusiei. coala domneasca de la inceputul veacului, drept inainte de razboiu, se preface. Ea functiona cu Lambru Fotiadi, ca prim dascal, avand lânga el pe Gheorghe Manase Eliad, pe Sjefan Kommitas, autorul marii Encielopedii vienese, cu clevii din familiile Golescu, Greceanu, cu Constantin Campincanu, fiul lui Scarlat, cu un I-Irisoscoleu, un « Constantin, fiul Postelni- cului Antonie », un « Alexandru, fiul Postelnicului Petrachi > cu Constantin Ioannu, cu Dimitrie Gheorghiadi, cu calugarii Neofit din Ianina, Agapie, Serafim, Antim de Serre, Antonie Fotila, Moreot, cu Anastase Papa-Gheorghiu din Filipopol, Ni- colae Papa-Zisu din Velvendos, ba chiar cu un Macedonean din Siatista, Gheorghe 1. La 1818, dupa ce se dusese alt dascal, Vardallah, Neofit Duca. gAnditor si om de mare valoare moralà, care se invedereaza si din cutare scrisori ale lui In urma plecarii din Bucuresti 2, se retrageviel,dupà ce, timp de vase ani, bucurandu-se de toata increderea vi de tot respectul, servise si pe Domnul cel nou. Nu intelegea samai presidezeaceasta« Academie », cum i sezicea acum, supt influenta italiana, fostul mitropolit IgnaLie se retrage la Pisa, care va fi unul din centrele miscarii revolutionare de care va fivorba indata, §i pleaca deci la Viena ;pastrandu-vi vechiul titlu, acela care se ocupà acum de o editie a lui Plutarh vi de crearea unui fond national de editura, e contra noii directii care se da fill/à-Oman- tului la Bucuresti ca vi la Constantinopol vi la Smirna, dar, in luptele ce izbucnesc nitre ambitiovii dascali, culminând vi in polemica dintre Kommitas vi dintre marele filolog parisian Corai, reformator pe mai multe terenuri, el recomanda buna intelegere 3. 1 V. E'rotxera Trig de Of la ?pa i c mai (1,1y0eng, Jena, 1800(v. mai sus), lista prenumerantilor. Intre ei §i acel Zenobie, fiul marelui negustor Hagi Constantin Pop, om de mare viitor, un Schina, un Ulescu(sic), un Sergiu Pisidios, dintr'o familie care a dat un doctor, un Hristodulidi, un Furca, un loan Budi§teanu, un a musicolog n Voicu Ioannu. 2 N. Banescu, in Anuariul Institutului de Istorie din Cluj (v. mai departe). 8 Dupa revista greceasca pomenità mai sus, Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, X XXVIII.

Mi§carea spiritelor phnd la 1821 213 Kommitas insusi pleca din Bucuresti, cautandu-si alt camp de activitate. Scrisoarea de retragere alui Duca arata ce intrigi siclevetiri, ba chiar amenintari cu moartea si grele lovituri, au fosL intrebuintate pentru a sili sa piece personali- tat,ia tat de competente, pe care numai chemarea personala a Domnului le Meuse sa-si paraseasca studiile de la Vena 1 Noii conducatori ai invattimantului din« Dacia »,« Noua Eladä >2, sant, Veniamin din Lesbos, Grec cu totul strain, venit din Cidonia, dupa ce fusese la Patmos si la Atena, ba chiar la Paris, unde se Meuse adept al lui Condillac, si ConstanLin Pso- makis, colaboratorul la dictionariul constantinopolitan, asemenea cu cel din Buda, « Chivotul >,pentru filosofie. Era vorba si de aducerea lui Iatropulo, din Italia. Comitetul, din care faceau parte noul mitropolit,Dionisie Lupu, Roman, episcopul de Buzau, un Grec, Costandie, Iordachi Slatineanu si Postelnicul grec allui Voda, Alexandru Mavrocordat, cu« altiboieri iubitori ai Muselor >> pe care le cântaasa de frumos poetul Atanasie Cristopulo, se invoirà pentru adueerea acestor marimi intelectuale de o clas,a cu totul inferioara. Totusi Alexandru Mavrocordat credea ca aceasta scoala de « filosofie » va putea sa steie cu vremea « alaturi cu (Tie mai faimoase Universitati ale Europei ». Peste trei sute cincizeci de scolari stateau gata sa primeasca inaltele invataturi 3. Din parte-i, Veniamin in \,oca pe filosofii antichitat,ii ca sa se coboare sufleteste In mijlocul acestor « Daci »,setosi de invalatura, cari n'aN eau panil acum ce are macar insula Chios, pe cand Psomakis invoca in Bucuresti, « o nouà Atena >>si cea mai Carrara fiica a Eladei, ravnitoare cu adevarat a bunurilor « maicii sale », inteo limba care li e Romanilor cea « strabuna », pe Newton si pe Descartes. Ca program, se desfasura unul de stiinti si de limba, care nu se deosebeste de ale lui Grigore Alexandru Ghica si Ale- xandru Moruzi. Supt Alexandru-Voda Sut,u, acest personal scolar nu se poate mentinea. Profesorii din 1818 fura chernati aiurea, si unul din ei, Veniamin, alaturi de Gazi, va lupta apoi, in Pelopones, pentru 1 Ibid., p. 427 §i urm. 2 Ramaseser4, din cei vechi, Cristodulo Klonaris iGlieorghe Ghenadie. 3 Iorga, 1.c., pp. 380, 383.

214 Supt Revolutie libertatea elenica, dupa ce fusese acusat, la Smirna, unde-0 mutase invatamAntul, de ateism calificat, adus de la filosofii din Paris. Domnul reiea pe Vardallah, care ca §i Ghenadie, avea legaturi cu Ru0i la Odesa, unde, intre negusLorii bogati, se forma ideia revolutiei care va inoi, nu cre§tin §i bizantin, ci clasic, stralucirea acestei « Elacle », intinse Oda' la Carpati, de care se vorbia acuma atAt de mult,apoi pe Glieorghe Ghenadie insu0, care fusese prin Chios, alt centru al noului nationalism, §i el chemi pe un Stefan Kanellas, adaugindu-se la program matematici §i chiar pictura 1. Se preda acuma §i ideologia, dupà de Tracy 2 Iatropulo 10 continua lectiile, in care aritmetica se invecina cu istoria unix ersalà. Ca director se adusese insa un represintant al spiritului din UniversitaVile germane, Dimitrie Stefanopolitul, ceia ce inseamna, in romAnqte, Bra§oveanul 3. Profesorii de la 1819, insemnati in lista de prenumeranti ai lui Dionisie Fotin6 sAnt, pe langa Veniamin, pentru «§tiintile filosofice », Psomachi, impodobit cu un titlu boieresc pe care Veniaminnu-1areCaminar),apoiConstantinNicolaidi, « Bizantin »,DimitrieFotilas,lAngricunoscutulIatropulo §icei, cu atributii de sigur mai modeste,Gheorghe Mun- daniotul,Gheorghe din Filipopol, Vasile Nicolau iHristu Nicolaide de la Arvanitochori. Scoala din Ia0 a lui Dimitrie Panaiot Gobdelas, care nu e 1ncunjurat de un intreg grup de auxiliari cu pretentii §i care el insu0, de §i, mai tArziu, In retragerea sa de la Var§ovia, va putea serie In limba francesa o mica lucrare originala despre Alexandru-cel-Mare, apartine unei directii mai vechi : e tot un « hellenomuseu » 4. Aceia0directie se urmeazadeci §i acolo. In Moldova. Gobdelas fusese adus de Scarlat Callimachi la 1817,incalitate de« arhididascal ».0 gasim§i supt noul Domn, ajuns la tron prin suspecta prietenie cu atotputernicul Halet-Efendi, frumosul Mihai Sutu, caruia Hrisoverghi Curopa- latul din Anchial Ii dedica traducerca greaca a lui Anacharsis, publicata la Viena in 1819. I Ibid., p. 385. 2 I. Eliad, In Viuta lui Lazdr (v. mai departe). 3 Lista prenumerantilor de la 1821 ai lui Carcalechi. 4 Iorga, 1.c. din extras.

~~Miscarea spiritelor pana la 1821 215~~

Se continua astfel si mai hotarit, avand mai putine legaturi si icu Apusul si cu inceputurile de cultura romaneasca de care se va vorbi indata, directia clasica elenica. Noul conducator scolar face sa se represinte o « idila »,« Apollon sau intoarcerea Mu- selor », presintand pe Domnul insusi ca ocrotitor al singurei culturidivine,sidivin elinsusi,un adevarat« luminos Apollon » 1.

Langa desvoltarea scolara e insa si o opera literara greceasca In sensul si clasic si national. Un calugar Daniil era adus la Iasi ca preceptor, si el mergea apoi la Viena cu acel tan'ar Conachi 2 ; va deveni In mirenie Dimitrie Filipide iscalind, din « Milie »: 312litaig. Opera lui Filipide e foarte Intins6, si totdeauna de o bizara originalitate. In ea se cuprind si traduceri din latineste, ca aceia a resumatului de istorie romana al luiFlorus, inchinat si unui Grec, dar, in primul rand, lui Alexandru, fiul lui Gheor- ghe Bals 3. Literatura frances6 e represintata, in opera lui de traducator, prin Condillac. In materie de stiinta,acest spirit -universal, cu scaparari geniale, intr'o forma de ciudata inventie personalà, preface pe astronomul Lalande 4.In acelasi timp, el nu visa numai de o limha universala, dar Iifixa, intr'o carte tiparità la Lipsca, In 1817, principiile 4. Dar Filipide e mai ales pretios In sine si interesant pentru noi prin «Geografia României» din 1816 §i «Istoria României». Aceasta ilucrare, de multà munca si de gandire personala, In care se aflà -si date statistice pretioase, a iesit, In Lipsca alt centru al literelor grecesti, prin mijlocirea balciului,numai In parte la 18166.

1 Pupa Halltainii, Iorga, 1.c., pp. 23-4. 2 V. Iorga, in Bis. Ort. Rom., 1934, p. 727. 3 Un exemplar se trimetea, cu dedicatie, boierului loan Sturdza; Iorga, 1st. lit. rom., III. ' 'Entroin) dareovoidag, editatà de Antim Gazi, la Viena, in 1803. 5 Iorga, 1st.lit. rom., III. V. si N. BAnescu, ineAnuarul Institutului din Cluj i, II, p. 138 si urm. o G. Erbiceanu, in Revista teologicti, IV, p. 76 si urm.; idem, Arch. soc. ,f t. f ilit. din Iasi, III, p. 608 si urm.; Al. Philippide, ibid., p. 162 si urm. V. si Miliarakis, in Ear(a din 10 Februar 1885; Policarp Gortynos, Kam) Stadoxii, III (1923), pp. 98-109; Bees, in Jahrbiicher, III, p. 232; Dyobu- aaiotes, In eeobyta, I (1923), pp. 232 4.

~~216 Supt Revolu tie~~

Citarea cuintelor vechiului scriiLor elenie care spunecal ecopilcelce nu eunoastegeografia iistoria tarii sale arata tendinta unei scrieri, alcatuità Ins5 inl r'o limba de o eruditie arhaica incapabila de a fi inteleasa de altii deck, de cei initiati adanc in clasicism. Ceirtile se adreseazei insei Romdnilor cunoscdlori de grereste pentru a li Inlàri consti inta de sine, intr'a epocei de nationalism, conf irmat si de reactiuni contra universalis- mului napoleonian. Dar explica iiIe se mentin In domeniul archeo- logiei si ele se intindi asupra alLor neamuri, autorul fiind sedus de spectacolul mare t al intalniriiiamestecului Intrecultnri. Aceasta Para ca acest om cu scaparari generale sa aibi notiunea caracterului si valorii sintesei românesli, de si el cauld sà impuie in locul terminilor intrebuinfati de strdini pe acesla decRomón » ca acela pe care natia insdsi 1-a intrebuintal lotdeauna in primul rand. In schimb, el crede ea' Gotii sant aceiasi cu Ggii i rds pinge,inlr'un limp de influentei ruseascd, ideia unei origini slave a poporului romdnesc, ba chiar pe Deulsrhen, Germanii, el ii coboara din Daci. Dar pretutindeni scriitorul de o cugetare asa de noua, purtat siprin Apus, peste Germania pana la Paris, urmareste ofice miscare in cel mai larg cadru de istorie universalà, cum nu mai Meuse nimeni Inainte de aceasta si cum nu se va face pe urma pana in zilele noastre. Si la dansul se AA' intaiu metoda pa- ralelismelor istorice, trimetand la fapte de istorie moderne, bine cunoscute, pentru a se Intelegecele,altfelnelarnurite, din trecut. Asa cand pune alaturi de Sciti pe Nogaii tatari, cari abia plecasera din Basarabia-de-jos. Identificari, izbutite sau ba, ale localitatilor se intalnesc necontenit. $i resultatele, une ori in adevar importante, la care ajunge, de si lucrul de capetenie este marea rascolire a izvoarelor si a chestiunilor, se capiltà cu cea mai ascutita critica. Astfel, cand, pentru a raspinge unele afirmatii ale generalului Baur, supt care se ascunde probabil o prima redactie indigena, el ceru guvernatorului Basarabiei, Harting, sa-i comunice tabelele « cronografice » pe care abia le redactase, Filipide a murit la Chisinau, In 1826,intre Romani. Nu lipsestenicicerce- tarea critica a izvoarelor bizantine puse alaturi de acelea ale- epocii clasice ; in acest chip se ajunge la precisari In ce priveste inceputurile vigii crestine in Scitia Minora.

~~Misearea spiritelor pant( la 1821 217~~

0 largh tendinth de umanitate domink apoi, acest spirit ales. CAnd pomeneste, inteo formh de clasich frumusetk isprhvile lui Alexandru-cel-Mare si prin aceste locuri,el vorbeste cu indignare de distrugerile produse prin rhzboaiele Revolutiel francese si ale lui Napoleon, pe care-I lasa a se intelege, pro- testând contra phrt,ii barbare din aceasth actiune, in numele unei « filosofii » ale chrii invhthturi se uitascrii pentru moment. « Astfel de oameni, ca Furiile iesite din Tartar, se cuvinc sh fie priviti ca blAsthme si flagele ale lumii. » Sentimentul fath de Români se simLei nu odath iese la ivealh intelegerea rosturilor lor. Astfel and Filipide arath a-si da samh de ce inseamnh pentru thranul din acel timp indestularea modestk dar deplinh, a nevoilor vietii sale in mijlocul largilor daruri ale naturii, si cu acest prilej el vorbeste larg despre descoperirea unei comori de monede din Ardeal. FeluI cum se ridich in picioare personalitatea regalà a lui Boirebista e cu des5N Arsireremarcabilà. Si inch mai presus se aseazh, inteo foarte frumoash caracteristick eroicul Decebal. Scriitorul de limbh greack dar de suflet romAnesc, e unul din cei mai chldurosi aphratori ai permanentei in Dacia a poporului nostru. Urmând aceasta diregie statornich de aphrare a drepturilor românesti in trecut, Filipide presinth incloiLa deschlecare a Moldovei ca agiunea unei forte nationale de sine stahtoare, si nu a unor simpli vasali ai Coroanei unguresti. Ea se exercith nu asupra unui teritoriu pustiu, pi asupra unor « Români vechi »,cari aveau de veacuri legdluri cu Maramu- r4enii1, §iei acuma ajuth pe Bogdan in aphrarea lui. Dar fostul chlugar nu vrea sh admith phrerea eh in aceastd primh fash catolicismul Dominicanilor si Minoritilor ar fi avut vre-un rol ;si aiurea discutia se intinde asupra conflictului dintre cele douh confesiuni rivale. In asemenea apropieri de izvoare si de fapte, istoricul arath§i cunostinta deplinh a cronicilorromAnesti,ale chror phreri ajunge a le intregi sau combate. Dar el intelege, ca si Cantemir, sh se opreasch la« al doilea deschlecat ».

~~1 Acelasi lucru se afirma si in ce priveste pe Ardelenii din Tara 011ului fala de Munteni.~~

~~218 Supt Revolutie~~

Bine inteles, un astfel de spirit nu consimte la obi§nuitele complimente facute puterii. Cand, in 1817, la Lipsca, Filipide tipari traducerea luiIustin (Trog-Pompeiu) din latine§te in « eolo-doric », el face gestul dedicatiei catre Caragea ca « iubitor de literatura §i de istorie », dar prefata e adresata catre cetitori 1. Alaturi de Filipide, Dionisie Fotinei intreprinde o Istorie a Românilor din Principate pe basa izvoarelor de tara, ca o presintare a « Daciei », de a carii forma elenica visau Grecii eruditi din Bucure§ti. Despre opera aceslui boierina§ din Tara-Romaneasca se pastreaza la Academia Romana §i un portret al lui, cu obi§- nuitul calpac boieresc ,opera incare sant multe liimuriri, culese de pe unde s'a intamplat, piina §i, pentru vremea noua, din condicile oficiale pe care le-a intrebuintat §i consulul prusian Kreuchely, intr'un raport al sau din aceia§i vreme, daca nu le-a tradus din cartea compilatorului grec, un judecator bine informat §i drept, Gheorghe Erbiceanu, scria, acum o jumatate de veac, urmatoarele randuri :« Isloria Daciei de Dionisie Fo- inô, scrisa inteun stil obiectiv, rece, impersonal, ni arata o inte1igen0 luminata, doritoare de a se informa despre peri- peViile acestei provincii in care el functioneaza de optsprezece ani, dar aceste scrutari istorice ale sale, in care se intercaleaza intreaga « Istorie » a fratilor Tunuslii, le reda spre cuno§tinta invatatilor, färd a ardla vre-o simpalie penlru poporul ce o lo- cuiege, feird a scrie mdcar cloud vorbe despre misiunea aceslei ginle f i idealul la care ea linde in deslinul ei pe pdmánl » 2. Poet, capabil de a preface in versuri grece§ti 3 peacel Erolocrilal Cretanului Cornaro,al carui original frances a fost de curand descoperit 4,Fotino, cu un nume care nu mai e inteles in vechiul sens calugaresc, ci in acela al antichi- tatii elenice, cauta, la randul sau, urmand nu unui indemn de la Curte, ci unuia N enit din unele cercuri ale boierimii la care se ali-

1 Bianu, Hodo§ §i Simonescu, o. c., III, pp. 204-6, no. 963. I L. c., p. 623. 3 Opera a ie§it tot la Viena, In 1816. 4 V. N. Cartojan, Le modèle francais del' Erotokritosn,In Revue de lat. comparée, 1936.

~~Mi§carea spiritelor 'Ana la 1821 219~~

pise el ca boier1,sa infatiseze, In cele trei volume care s'au tiparit, siele, la Viena, in 1808, intreaga istorie, 'Ana' in zilele sale, a acestei « Dacii » pe care voiau, acuma, s'o eleniseze 2. E in acelea§i timp, creandu-se, pentru Tara-Romaneasca, o ultim perioada de la 1775, si un omagiu adus reformatorilor filosofici de natia autorului, cari si-au Inceput lucrul dupa Incheiarea tratatului dela Chiuciuc-Cainargi. Ca dascalalcopiilor lui Dumitrachi Ghica, ceia ce-i permite a intrebuinta notele lui Iacovachi Rizu,socrulluiGrigore-Voda decapitatul,note mergand pana la Domnia lui Mavrogheni, deci invatator si al lui Grigore, care fu Domnul « anti-fanariot » de la 1822, si ca unul Intrebuintati In modeste dregatorii, e, de altfel, pentru toata aceasta parte, un martur,i unul destul de Intelegator, fara sa risce totusi o judecatais poata ajunge la o ideie generala. Pentru parLea anterioara, fireste cà toate izvoarele de Ora au fost deschise aceluia care nu se poate informa de la cele In limbi straine. Caragea e presintat, fara a 1 se cruta laudele, In obisnuitul stil sec, scurti stapanit, nu Med sa se aratei acele conflicte, numeroase i grele, cu boierii, despre care va ui vorba pe urma, adaugindu-se la pomenirea lui Constantin Filipescu cel exilat ft1817) intreaga genealogiei un potop de epitete glorificatoare 3. Asupra lui Scarlat-Vodadin Moldova seintindinsa toate laudele lingusirii, pe mai multe randuri de adiective, culmi- nand cu versuri pentru « Coroana Domnilor » 4. E curios Insa ea' In plansa de la Inceputul volumului I se presinta, ca in tipariturile de pe vremea ocupatiei rusesti, stemele tarilor noastre supt pajurea ruseasca, explicatia aparenta fiind

Pentru familie v. Victor Papacostea, in Rev. Ist. Rom., 1936. Cf. Ior,a, ,Ist. lit. rorn., III, §i 1st. lit. rorn. in sec. al XVIII-lea, Apendice, p. 53. Cf. Iorga, 1st. lit. Tom. En eec. al XV1I1-lea, II,p. 444§iurm., §iin Mern. Ac. Born., seria a 3 a, XII, mem. 15 ; Zepos, in 'E7rEr.r. fvcurovbci,v, XIII despre Manualul de legi al lui Mihail FotinO (1765). 2 0 istorie de Teodor Fotind, din care o parte, privitoare la timpurle vechi, s'a tipArit in Trompeta Carpafilor, e cu totuldeosebità de opera lui Dionisie. 3II, p. 567, nota 1. oIII, p. 152.

~~220 Supt Revolutie~~

doar in primele din cele patru versuri ale inscriptiei, In care e vorba de « trofeul ortodoxiei contra duvmanilor ». Faptul cà pre- f ata se Indreapta numai care « iubitorii de neami iubitorii de istorie »,fara vre-o mentiune domneasca, ar dovedi iel ea manuscriptul era dat la tipar Inainte de 1812. Istoria munteana e dusa 'Jana' la zi, ca nivte memorii, iar pentru cea moldoveneasca de la 1733 inainte nu se da dedit lista Domnilor. E interesanta vi lista prenumerantilor la aceasta « Istorie- a Vechii Dacii, care e acum Transilvania,Valahiavi Mol- dova »1. Gasim Inainte de Alexandru-Voda Sutu, atunci in Scaun la Bucureti, vi de Alexandru-Voda Hangerli, cel numit, dar care nu putuse domni, pe Alexandru Callimachi. al Mol- dovei, care va fi fost primul sprijinitor. Apoi pe beizadeà Gri- gore Sutu din Bucurevti, pe boierii din vremea Ru§ilor, Con- stantin Ghica vi Constantin Varlaam, pe Grigore Brancoveanu, pe Radu Golescui pe fostul vcolar al autorului, Grigore Ghica, Impreuna cu fiul, Alexandru, care n'a trait, pe Barbu Vacarescu, pe Grigore Baleanu, pe Constantin Balaceanu, pe Grigore Filipescu,« cu fiulDimitrie »,pe Dimitrie Racovita senior, pe Gheorghe Slatineanu,IstrateCretulescu,IordachiFili- pescu, « cu fiii Constantin vi Manuil >, pe Nicolaei Dinu Golescu, care \ a da apoi o nota noua cugetarii politice româneti, pe Uexandru Nenciulescu, pe Nicolae iJoan Vacarescu, pe Constantin Cantacuzinoi Filip Len§, pe Gheorghe 8tirbei, pc mai toti ceilali membri romAni ai boierimii muntenesi oltene, dar mult mai putini Greci, Intre cari cei cinci doctori, §i multi negustori, ba Incai pe Elena Dudescu, Catinca Farcavanu. E caracterisLic cii mult mai putinistintsubscriitorii din Moldova :laclerici: Veniamin iGherasim de Roman, la «beizadele»: Alexandru, fiul Domnului, Scarlat Ghica vi Pctrachi Mavrogheni,cumnatullui.ApoivapteBolsi:doiCon- stantin, Alexandru, Grigore, doi Gheorghei Lupu, vase Stur- dza : Grigore, tatal viitorului Mihai-Voda, acesta Insui, Costachi, Toderavcu, DimitrieiSindulachi, pe Iânga Iordachi Rozno- vanu, Vasile Roset, Constantin vi Alexandru Pavcanu, Con-

~~11aroeia "C iç nd2at daxiag, rd v5v Teavat2flaviac, BAaziac xaiMo25al3iag..~~

~~. , r."~~

~~, ,4a.d1 C lievid'eCjic1 1(1.'4 11,.:11:la( I~~

~~:(14'4;,.(11144'(7 ' AI It/ ,i; `7,d -liar, - ' 9 , " 6,4 1)(7f'n;e.r wrPa aarc, COI' ; ; del /I c:///17pi' d4'41, n'"4 I a iayl u-Tralin / fivi,St~~

~~Fig. 25..loan Gheorghe Carageb..~~

Miscarea spiritelor pand la 1821 921 stantini Dimitrie Bogdan,erban Negel, fratele rnitropolitului, Gheorghei Constantin Catargiu, doi Ghica : Gheorghei Dimi- trie ; nu lipseste poetul Conachi, nici « Dinu Negri* ». Gasesc §i pe Iordachi DrAghici cu cumnatul BucsAnescu,i doiBel-. dimani. UrmeazA Grecii. La Galati sAnt cAtivaabonati,cu dascAlul Dimitrie din Itaca. Dar toti Postelnicii Mari ai Mol- dovei erau la 1819 Greci. Constantin Negri, Grigore Manu, 1,efan Vogoridi, Dimitrie PlaginO,ConstantinPantazoglu, Constantin si Alexandru Mavrocordat, Manolachi Manu, un singur RomAn, Alecu Beldiman 1. De altfel,eruditia lui Filipide a inclemnat pe un boier din ceiforrnatllascolilegrecesti,Emanuil BAleanu, purtAnd numele lui Manolachi BrAncoveanu, a scrie o intinsiicarte In care dAdeai o « descriere a TArii-RomAnesti »,ca aceia din « Geograficul » modelului sAu, si o infAtisare a celui mai depArtat trecut al neamului, ca in« Istoria » aceluiasi. PlecAncl de la Inceputul mileniului al doilea din epoca anticA i mer- gAnd parià la 1204, Inteo intentie care, din nenorocire, n'a fost realisatA,el Ii presinta resultatul unor cetiri Intinsesi serioase, Intr'o lucrare ingrijit impArtitA, care poartA in mica parte ce ni s'a pAstrat caracteruluneiredact.iidefinitive. De sigur cA acest BAleanu, care nu pare a fi trAit dincolo de vrAsta tineretelor, pe cAnd un Grigore BAleanu joacA un rol important in aceiasi epock dar la 1808 el e, fArà dregAtorie, fiind foarte tAnAr, intre prenumerantii lui Fotinô, la Istorie, avea de gAnd smearga si el la Viena cu manuscriptulsAu, rAmas numai un simplu fragment 2

Caragea Insui apare In corespondenta sa, adesea de un stil vulgar, in care corespondentul lui von Gentz amesteca pemi- nistriieuropeni, IncepAnd cu Talleyrand, i In mAsura din 1817 cu privire laco1i, ca un apArAtor al credintii si al ortodoxiei politice contra « filosofilor »i,firestesi contra spirituluire- volujionar 3. 1 Aceiasi prenumeranti la vol. III din Istoria lui FotinO. 2 Ms. grec 2 din Bibl. Ac. Rom. Prefata e reprodusd de Litzica, in Cat. nas. grec. Cf. si lorga, 1st. lit. rom., III. 3 V. §i Iorga, in Mem. Ac. Rom., XXXVIII, p.8.

~~922 Supt Revolutie~~

Contra acestuispirit revolutionar scrieinversuri gre- cestidin Bucuresti care rudasa,la1797, un Alexan- druCalfoglu,Constantinopolitan, care stieca Tara-Roma- neasca e pentru ai sai « o vaca chioara cu ugerul doldora de lapte, mare si lat »1. El apara pe tarani de judecatile nedrepte ale boierilor, infatisati ca luxosii 1enei, Domnul multamindu-se cu câte o zadarnica amenintare parinteasca ;clerul nu e mai bun, pan-á la Mitropolitul, de nastere simigiu, ràu calugar, fals invatiat, rapitor al Scaunului sau: e vorba frisk nu de Dosithei Filitis,ci, cum lucrarea era mai veche, de Filaret al II-lea. Ca agent al acestei stricaciuni de moravuri se vede cutare eamt « pentru petrecere» i cutare Frances « éclairé, libertin, 2ifieerivog, firã evlavie », apoi cetirea cartilor de « filosofie »§i a «romanelor francese », care fac pe tineri « romantiosi », cu capul plin de « Mirabeau, Rousseau si Voltaire », jucatori de « table §icarti de joc, faraoni ghiordum », amatori de « baluri nem- te§ti »i de primblari in caleasca de Viena, urmata insa de « Tigani zdrentosi », cu « metrese » in fata « amorezilor ». Morala aceasta e, de altfel,i« a Nemtilori Rusilor », dupa « moda europeana » din vremea ocupatiei deci cartea e dintre 1789' si 1791. totusiBalii, Gheorghe, cumnatul poetului Conachi, Nicolae, cetesc epopeile lui Voltaire, chiar daca unul adauge §iinsemnari germane 2

Dar, in ciuda acestor critici numai inparte intemeiate, ea intemeietori ai unei noi ordine de lucruri pe basa nezgu- duita a dreptului, amândoi Domnii de la 1812, indemnati de marele exemplu al lui Napoleon, cautau sà deie Varilor românesti Coduri puse In legatura cu necesitatile vremii. Ar fi putut, printr'o buna intelegere, insarcinand o comisiune de boieri din ambele tari, sa' indeplineasca o opera asa

'Hthx7) artyoveyta roi; neetcovligov'Al4dvoeov Ka2F5y).ov, BoCavriov, neOg rOv iv Boomovesathp &sip& a>3roi3, s'oecOsioa iv KovaravrivoymiAel, dal hog 1797, gxbiborateig xowilv cbTeAeicev. V., pe larg, Iorga, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVIII, p. 16 si urm. 2 Ibid., pp. 13 4.i un Valeriu-Maxim al lui Vasile Bals din Bucovina, voltairian; ibid., p. 15.

MiFarea spiritelor pang la 1821 223 de folositoare. Dar Intre ei, de §i familiile boiere§ti erau In stranse legaturi, astfel Grigore Brancoveanu iea pe Elisa- beta, Safta Ba4, viitoarea ctitora, in vaduvie, a noii Agapii, In patria ei de la inceput, §i Grecii canta in stil clasic, pentru a onora pe acest hellenisant, epitalamul1,n'au avut bune legaturi, fiecare venind din alte tradiVii de familie §i aducand amintirea unor rivalitati §i du§manii constantinopolitane. Urme din actiunile neprietene§ti tesute in acest timp intre CarageA §i Callimachi se intalnesc in corespondenta, de curand desco- perita §i data la lumina, a celui d'intaiu 2 Astfel, dei In cele doua tari era exact aceia§i societate nationalà, traind In exact acelea§i imprejurari, de §i unirea se pregatia pe incetul, se alcatuira douà norme de drept diferite, fie si pe basa acelora§i traditii romane §i bizantine, pentru Tara-Romaneascai pentru Moldova. Pare ca traia la ace§ti straini sau Instrainati amintirea concurentei, §i In acest domeniu juridic, dintre Vasile Lupu §i Matei Basarab. Nu se poate spune cand au Inceput lucrarile pentru aceste coduri sau, cum li ziceau contemporanii, « Condici ». Dar cea care ie§i intaiu fu a Domnului muntean, la 1818, la Viena, o editie romaneasca fiind data la Bucure§ti 3. Care era situatia de drept In Tara-Româneasca in momentul cand se proceda la alcatuirea noii legislatii se poate vedea din cutare expunere a procesului pierdut de o femeie din clasa boiereasca supt Insu§i Domnul legiuitor. Acesta asigurase pe Im-

OcAo2. TriAgyeaysoc; reproducere, in Iorga, Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVIII, p. 424 §i urm. Fiica kr, Sevasta (t 1799), e mentionatä in aceia§i revista greaca. 2 DiscuVii cu Moldova §i in ce privqte taxa pastorilor ardeleni ;Iorga, Doc. grecesti, II, pp. 515-8, no. cccxcvli. 0 scrisoare prieteneasca a lui Scar- lat-Voda catre vecinul säu (Februar 1813) ; ibid., p. 524. Cf. §i ibid., pp. 533 4, no. ccCax. Pentru conflictul ulterior, dintre Joan Callimachi, fratele lui Scarlat-Vodal, §i Mihai Sutu, ginerele lui Caragea, p. 545i urm., no. ccCcxix.i planul unei impacari cu Moruzqtii prin a§ezarea la Ia.5i a beizadelei Costachi ; pp. 546-7, no. ccCCxx. Pentru situatia grea a lui Scarlat- Vodd in acest moment, pp. 547-9, no. ccCCXxI. 3 Bianu-Hodq-Simonescu, o. c.,p. 271 §i urm. Pentru multele ediii urmdtoare v. C. C. Giurescu, Legiuirea lui Caragea, un anteproiect necunos cut, in Bul. Corn. Ist., III, p. 46i urm.

224 Supt Revolutie puternicitul care presintase plangerea ca va castiga, caci el insusi a gasit la « legi » (voyoth) un paragraf care ingaduie timp de douazeci de ani o rec1ama0e de proprietate imobila. In Divan, Clucerul Nestor, pe care autorul scrisorii 11califica de « seicul- islam-efendi al Tarii-Romanesti 1 », aduce catre boierul Balaceanu o exceptie venità din cunostinta sa de legi, capatata poate numai din experienta, dar poate si prin studii In strainatate. Caragea intervine, fixand principiul &à, totul trebuind hotarit pe basa de drept, daca nu se afla deslegarea In« legi »(vditoc), trebuie recursla« Novelele »luiIustinian,caresa i seaduca inainte. Se face Insa o coalitie de boieri, Intre cari Dinicu Go- lescu 2,Grigore Brancoveanu, Grigore Baleanu, cari nu admit indepartarea de laprescriptie si consemnarea dreptului de « protimisis ». Ei impun deci un articol de drept nou in sensul dorintii si interesului lor, si Domnul paraseste punctul sau de vedere. La protestarile vechilului jupanesei, el raspunde. « des- mierdandu-si barba », frumoasa barba din portretul In capul Codului sau, ea « intru aceasta el nu e vinovat, caci poporul are dreplul sd facd legi »,ideie care nu s'ar fi putut enunta de un carmuitor roman inainte de Revolutia francesa.« Eu am raspuns », tot In sensul noilor norme politice : « obfiea, §i nu cinci sau vase. Si, al doilea, chiar daca obstea ar face o lege, Inaltimea Ta, dupci vechile legi, lrebuie sei judeci drepialea §i dupà dreptatea judecatii Insesi trebuie sa legiferezi si insuti si sa poruncesti altora Cali vreau legi ;cu atat mai mult ca dolul si Inselarea nu se leaga cu lege, nici Inselarii nu i se pune soroc ». Caragea Incheie astfel interesanta si caracteristica discutie :«Silil, /tic legea». Iar cel care a pierdut arata ca resultatul nedrept e datorit unei coalitii boieresti In care intra si Alexandru Nenciulescu, om influent si supt Domnia pamanteana 3,si Balaceanu si Barbuceanu Vacarescu,ei toti fiind

1 Cf. Andrei RAdulescu, Logo/ dial Nestor, viata fi activitatea lui, din u Revista -criticá de drept, legislatie si jurisprudenta », 1910. Numele i-ar fi fost Stefan si pronumele Craiovescu. Pentru rolul lui fn interpretarea acestui drept de protimisis, ibid., pp. 6 8 (1814). 2 Aga Dinicu e recomandat de Iacovachi Rizu Nerulos lui Caragea ; Iorga, Doc. grecefti, III, p. 529. a Caragea li iarta o datorie ;ibid., p. 542, no. cccom.

12, ROM DUMAN Ma pmorre.4...... ,Ty.1,f,t ..a....,...-y,./4.,.:.....2.:ti.,7.":4;. ..-....,-::V.:1;1.i....it4.7 .',.',...ti4,...-,,...-41`;'.7"'"'"'""*" 1",:5;:r .7 '..5.." .- - . . .p...... e...,...... - . ..F.7:'.. 4...... "s .:....,:.i...1.:e7.:, . . . -,. y a ,,..11.,,,....tienrrf... . :7co...... : ...jorr.,...., .8....,:p;::$.4.`t",...... 11,...X...... :...... ri ay....7Am 4.4 .,2,..:.,.....i 44..e...j....V..-Jarf..4.40...... 4:t:...... 1..:41 aAL;...... 1"..h"...,:.i.d..,.:1:e.dGI,J...... n...2iy.,..Tan:."..:;?....y.i...... r...2...r,, .".-7:" I t....,..,,, t- I'çJJ sets:L4Yritaas=4.47.-,:::.4..,rfp'.....3-.%,..;.,,,,,....yeti.,y,....,,.,. ,...... !..,.r ..:c..l .;!!....,..1..i...,:,.. c .,.2.1.4.4.41.g.t."4: ...... ,...... 47'...4..t:,-;:...:..A, ..,:l..:.'., .ry,... e...,,e...... 4....A.,6...... ,..,s-6,.....e.,4,114....:"..04,.....44.--...... '.....:,.,....: .1 ii:,..172..,,tzr...--.3". 1.4,i L.C.pir,..., ...,...... , t...... 1...P ..:,...... ^...- 1.,;: , ...... L!...... ;-,a4.4 ., ,r " -'' ' - -- '- , 5,...... 7. . . ."PC:.-',"..t:-."7-9.",. trY: :::-.-----1,,,,, - c,li r,iuli...... :471g, ,':,7.::::f ji...,,A47 t.,:o....: w ^ ii,,,...Virt,',..;;;,..,. 10-,:trrejl .....i..4-... V...,fs,-...sp,r:p.'s ...... i...:,....:1,..::tr..1.4:43..t. Opin7A.: n.1.0 :Wax,-.,:i ,z:.,,..,..,...;,....-...4...... :".0....." , ' 4...... icy ...... Vi.le.):::,y t.1,04..3:ZoLutir .1...... k.:,et.s.47.....1.3:.:4..eife.s5....:4...tanZ,...,/ ...X....y...4.44.44 41,14.44 ...4.2.,4,110.,...... ,44,.g. ,-..,...,V...... /.-,..,...... ,tt, !....:...4 ...t... eiFe...,..4...... , ,...t..,....*...s...... : ..s...:(...;....e...tr.r ...,.:.?: ...4...... ,.....:-.2..zrry...... ;..T.7.t.....11.,...... ".;...... 4...... 3.,...; .__ :e.:...e....1...... i..:....i.....,....i...... d.,..-0,ja . ..:'...1.,,, am:.824',....:::.-4...... x'1...:',,,, . oraasi.I.17.a.C.44 44,.....ex.iro,....,..17.4,i...... *.L. ..:.:<4...... 11.,27:yz4.2,...«.....m.V.,....y..E...r.i.,42...... ,.:...X...r4.49op...ry:...A.i...... st...... v.A.;4.,r,...... - va...4....i...%,?':x,..,,,..:.... IS 4,...... ,...."1.-... f .....e ...:fe...-tr,. ... 7...... ,..:.V.,.;,.., .. : 74' ...-., ,...... ,...... ,,...... Ir..J...... ).X...... Ir...., ..._,.....v. ...W.I.. . ..r:41L'a.. :sq.' i....1...-yl...n-..4.:J;.:F.:..... 'ff.:. 4 . ! r.ti -4.fT''` .. ` .1 .. 't"' .w':4'....tk'..,,....t":11""IV 1.'"., "."..... ' "7".....3-y ..3i:...,,,,...... ,,,ne...... X*. - .. ., ,,,...i.F.3.....11.3&:4?... a;.4..,.1...... /...,,...;..i..,...... 3.,.::: .1.5.Zt...... r.,..4...... 47.5;...... j...... 4.,...... ;.: ...... ,...,....c ...... t.,...... 4,..t4t.I...... 4:/.....1...... Ir ....r.Z.....,) a ..... ':4 .,,13,',,,r,2%.:.1:,...... : r'''''''''''''T'/S,;.7'4'7174-.11a.'""A 41./.../ '..,1"..04.`le .."'"1!:,1`.5474Y "` 7...tL'I-i...... 44c.,4.,- ....:,---....1z...... f.,..r...... ot, ...' -4..4.: 0+1.....,:r....1...,:.1..".4.,..-4.f...:. ...4,::us,....ti

...... '.4,1"`" .,'4i...., ,,,,,.,4,...... JI,LX..... so...r..".. ... Pi at :'..7sr. ./.u.4....4..: ...a' ',...1.4 .LA' a.... 4..-, ...A .1...... 4...... ,....---.7,...... 4114 .. , ...... g...... ,....,...v...... : ...... /.e.7...... ti.,..tr:.q.)., e:..,,..,.,:..; ..t..att,..z.,,,I...... 1...... 4...... ,...1,... . Y.L 1.,,...... J...4....:;* 4.2.4. .,....;...:.z.,....e.,: ,...,.:..,;....1.--,..e,.....r .4,..;...... ,:,..f..__.,.....i...,...r..., .....::,..-..41.....,:"...... :2.i ..,,,.,:...,,,,..,..,..,,;,.....,....,1.4....,..:,,...... +..,...r...... 4.:...... :...... _:__...... ,...... :.....4,..:::...:. ...,....:,.....--.4...... ,,..p.,.....f...... c...... L ...... -:..1..i.r.;....,.,.!...4...1....:...... -..c.,....,...... , .s...... 4,.....J .....41.4,.4.7.....,44,4.4.. a-'7..,:?..,....1.j...1 ,:;;:....., :.:,..:...,,,,:.,:eili., ... : . ..;?,,ir,,Z.I. ....:.-1,n.r...... :,.,:,.3,, ,....41'14 ..-.....: .,21, a...4...... ?::,..:.....:-....,,g,.,.....,(7.1..al.....L.:', :Zy...... 1ty:..:i.;...... e.,::11...... !w.....V....L.,,,;,, ....4..e.g...,j2 ...... 4sp...1,...jt.t.....,...... :.....74,,ivr,.;.T.,...... 4,:. z.,.....r.;..r ...,,...... l.t.. A ..... 9..,..!...t....e....-"...... ,..1:,..,:r,,...t ' ...e. ..41....1;...,..m..t.i.....,..fi....,...1...... 1.,.., ,:,...... ,mart...%...,...... :.:- 3 . 4 .....k...... ,....val...... As....,alr'..te:'....4...... t...... ,',,...'....'..ito: , sir',....1.7,.....,,,..,..r.i'sf...1.11.1:...... ,...,:t.....id.i..1...v....,4a.4'44t .t 4...... 1.%17...... d.f ./...4...... )/4..,..,4...... 74. ::: ,..,....4...... 1.,"ve, "1....2.:...... v...... 7...1....).".214,..4.....11.",.:;.:4.4 1 . ..,::, . .776.y.}...... 1.....,.:',.P...,./...... 44.. 5...J.:rt y ....,,,...... ,...,...... :. A ,....47...... ,114.,..-'....41.4Z ...... 4....-4--:, ....)ti,lrY". -`1"4' 4;"t1.."YA` '74,h7It' 77" A f .44 ' -"V'er;i-,---;-";.'-..4.,-,t,,--tai",-A,-..e.: P ". ^ ,...... : 4%;y:,:... .t.,.....4., ,,,,.,.....54..,;..-....1.....7,,4...... -..,...... ",...<,..../..):: k...7..:4. A...NI' .-...:,,. oy,1,fit.t.4.`Z.y., A.....,,.,74.:".".4,:....F....,,..:.r....i....1.,-...... ',L-4.:....

1 n : te J., ...J.n,,,,,,...... f...,-11::4,../ a :,,,y-y:,..;Va...a..,-,,,oli :1-..4.4ne 1.1,,,,,,..i I -U.,i4,-.4.....1:4 .7If: . 1.5,,'f ::,,,i,,* II 1.,4.A4,..rZf .4...1' 497JIt iNty4.9...4:f*.- n.: ,n.',...,:l .. ,60.2,:ii ...a.ir :rer...... ,f.',17(a.j.i...,y. ;,...... ,..",....4...... ,:er,:...-.0,...7.....,11: .t.e..V.....1.4..ry,. ,4.,.....1....i..... A.r.....:...... 1.4,..:...... :,..:.-lcv....4...... ',..A...... j.. x...:;./..?...... '....t...... :..j...4.,,,. 4 or....4....i.;.,t....

~~111C1),Ic.resayix hrti)1)Fil~~

~~4,Ler . - Fig. 26. Document de la Ioan Gheorghe Caragea, Domn al prii-Romane§ti (1818).~~

MiFarea spiritelor pAnd la 1821 295 la dispositia lui Nestor. In sfAr0t, a§a de putin temeiu aN eau Inse§i sentintele capatate, incat Vistierul Hagi-Moscu, con- damnat sa plateasca o suma, declara fail Incunjur:« CAnd Imi va porunci Domnul, atuncea voiu plati »1. In 1816 sarcina de a pregati un Cod, o « pravila », se da, Intr'un ordin plin de terminii juridicigrece§ti,lui Nestor, fire§te, dar §ilui Atanasie Cristopol, poetul zeitelorelenice §i al amorurilor de budoare, care avea §i o pregatire In strainatate, la Buda §i Padova 2, §i, in domeniul dreptului, acest poet, ajunsese la Bucure§ti, de care i-a fost legata mai toata viata 3, logorat al strainelor pricini. Li se adauge Constantin Bala- ceanu, pe care 1-am vazut amestecat in procesele Divanului, §i un Balaceanu mai tAnar, Ionita, care, murind peste putin, nu mai apare in viata politica a tarii dupa 1821. Dar basa trebuia sa fie, de unde resulta ca nu era numai initiativa domneasca , lucrarile gata facute ale lui Nestor §i Cristopol. Mai tArziu, intreg Divanul e chemat, §i cu boierii cari nu mai crau In functii, sa colaboreze la redactarea definitiva, care trebuia sa fie completa 4. Ei aveau sa tie sama §i de obiceiuri. Exemplul napoleonian e Veda. Dar acest exemplu nu fu urmat §i In ce privWe grabirea lucrului: numai In Iunie 1818 lucrarea era, In sfAr§it, gata. Boierii cautara, §i de data aceasta, sa-§i serveasca interesele Impotriva intentiilor, de o mai larga « filosofie », ale lui Cris- topol §iale Domnului InsuO. Departe de a se primi prevederile care aratau cu ce e dator proprietarul fata de satean ca loc de a§ezare §i de munca, scazAndu-se din cele douasprezece zile de lucru indatinate in cas cAnd boierul n'ar fi in stare sa asigure traiul omenesc al taranului, ca §i acelea care scutiau de dijma livada §i dadeau acelui Oran dreptul de a vinde el spir- toasele, daca nu o face stapAnul mo§iei, caruia i se atribuie o parte din produsul adus spre vAnzare, se adauge la zilele de lucru

1 Ibid., pp. 512-4, no. cccxcv. 2 V., dupg Nicolae KoritzaQ, EAbivtxitclexato2orfh1atu...rat;xveiov "Az4avaalov XetarogotiAov, Atena 1853, C.C. Giurescu, 1.c., p. 47 §i urm. 3 V. noua editie a versurilor lui aparutd mai recent. 3 V. A. Urechig, Justilia sub loan Caragea, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XX, p. 406 §i urm., sau Istoria Ronzdnilor, X, p. 587 §i urm.

226 Supt Revolutie datoria Inca unei primaveri §i unei a doua toamne, plus carul cu lemne la Craciun. Taranii nu mai capata protimisis la aren- darea mo§iilor, masura de o mare Insemnatate, revolutionara. Se Impiedeca, prin pedepsirea noului proprietar la care s'ar a§eza fugarul, mutarile din loc In loc 1.Drepturile Domnului se restrang pe alocurea §i se taie prescriptiile privitoare la re- volte 2 Inovatii ca aceia a primirii la mo§tenire a fetelor nein- zestrate se §terge, ca §i cateva alte clause favorabile femeilor 3. Moldova Incepuse de 'nainte o lucrare de legislatie, care a aparut mai tarziu numai. Dar, pe cdnd cea din Tara-Romd- neascd pleacd de la un Roman de origine indoielnicei, purleind numai acest name de Dicta fdrd vre-o insemnare de familie,qi de la un poet grec, fie el f i crescut in f collie bucurglene f i intral in dregdioriile romemefli, cea din Moldova, cu loald intrebuin- larea Grecului Anania Kuzanos, vine de la inifialiva boierului de fard Andronachi Donici, de veche familie basarabeand f i care era in legdluri cu familia Bogdan. Andronachi Donici, purtand numele unui inainta§, boier mic la 1775, era Inrudit de aproape cu neamul Callimachi. Trimes pe lânga capuchehaielâcul Moldovei, unde fusese§i Ienachi Cogalniceanu, el a putut Invata acolo mai bine grece§te§i ceva turce§Le. Dupa razboiul din 1788, eboierina§ pe lânga Domnia restabilita §i se casâtore§te cu o Donici din alta ramura, legatura care-i aduce neplaceri cu socrul, plangandu-se ea' n'a aN, ut de la acesta nici chiar calul de ginere §i Tiganii, a§a ca era silit sa traiasca, spune insu§i, « ca Grecii cei straini », cari trebuiau sa-§i cumpere tot. Ramas singur, el se gase§te necontenit amestecat in procese. Vre-o douazeci de ani e pierdut din vedere 4, pentru ca, de odata, la1814,sa apara capabil de a Infat,i§a o carte de judecati. Lucrarea lui Donici era la tipar In acest an 1814, cand Domnul, gasind ea titlul nu e potrivit facu saise substituie.

~~1 C. C. Giurescu, /. c., pp. 54-5. 2 Ibid., pp. 72-3. 3 Acestea si allele, ibid., pp. 57-9 si anexele. 4 Andrei Rildulescu, Juristul Andronache Donici, in Mem. Ac. Rotn., seria a 3-a, XI, pp. 3-6.~~

~~1. ,,~~

~~r', NAPAAT 0 Y. ANE EAmsp01.~~

~~NAANINIAX111' lioEntuAl~~

~~F,N1'1 1 km: urEmns~~

~~ATOAAMILAI:.~~

~~Fig. 27. Alt chip al lui Scarlat Callimachi.~~

~~Miscarea spiritelor pand la 1821 227~~

acela de Adunare cuprinzaloare in scurl pravilele airfilor Irnpàrà- testi,spre inlesnire celor ce sä indelelnicesc inlru inviiidlura kr, cu irimilere Mire carte,lilluicapul impeireilegilor pravili 1 Cum se vede, opera trebuia si capete un rost didactic, in leg5.. tur5 cu vre-o institutie de InvKamant al dreptului, pe când mai nainte era vorba de o « adunare sau aleagire cuprin- z5toare foarte in scurt de cele mai trebuincioase pravile », cu menirea calre orice cetitor sau doritor de informatie: « spre intelegereaitiinta tuturor ». Numele autorului nu se rostia, §i data era 1813 2. EcliVia, fácutà §i dupà indicatille lui Mihai Sturdza, viitorul Domn, de &are care fusese indemnat Donici, mentioneazA « pozvolenia » lui Scarlat-Voda §i binecuvântarea mitropolitului Veniamin, càruia i se adreseaz6 §idedicaVia 3. Cineva care a avut stranse legnuri de familie cu aceast5 lume 4 vorbe§te de grupul de cunoscàtori ai dreptului pe care, de la incepul, Callimachi-i strlinsese in jurul s5u. La 1812 fu- seseadus din Bra§ov Sasul Flechtenmacher 5.Kuzanos, profesor al Academiei din Ia0 6, fu luat la lucru ma i tArziu. Se pomene§te ca al treilea boierul, de mai noug origine,Constantin Scheliti(numeledelainceputcelgrecesc,deSchiliti, Skylitzes)7. Cum §iaici a fost apoi un comitet mai larg, ca membri ai lui se aratà, pe langà ce sfaturi a putut da, in chipul cel mai larg §i mai general, Mitropolitul insu§i, Costachi Conachi poetul, care nu putea aduce decAt experienta sa de judec5tor, Petrachi Negri, Grigora, tatgl lui Mihai Sturdza, barânul fiind sotul fiicii lui Grigore-Vodà Callimachi, §i Mihai insu§i, Iordachi Ghica 8. Din munca unor oameni cu idei largi, protivnici ai robiei, care in Coclul lui Carageh era p5strat5, §i se càutase, la ince-

1 Iorga, Ist. lit. rm.. In sec. X V III II,kdaus, p. 57. Cf. Andrei Radulescu, 1.c., pp. 227-8. 2 Ibid., §i Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 98, no. 848. 3 Editia urmatoare, in 1858, e presintata ibid., pp. 99 101. Papadopol Calimah, Din istoria legislaçiunii Moldovei, In Ai ch.soc gt. si lit, din lagi VII, p. 149 si urm. 5 idrei Radulescu, 1.c. 6E Intre prenumerantii la ..n3voling din 1813. 7 V. si C. Gane, In revista Sinziana, Decembre 1937. Papadopol Calimah, 1.c.

228 Supt ReN olutie put, a pune pe Tigani supt Domnia inshsi,aiinläturiirii fetelor de la mostenire, iei o lucrare superioarri Manuscriptul nu merge la Viena, unde se tiphrisei cutare brosurà spre laud a lui Carageh 2,ciScarlat-Vodh tinu ea acest« CodciN, ii »al lui, se preghtesci celelaltei procedura, « instructiile jude- chtoresti » ,saparh, in forma greceasch, KthcW 7r62tux6;, la Iai chiar, in tipografia greach din nou creath in m5nrIsLirea Trei Ierarhi, la 1816 si 1817 3.Kreuchely, consulul prusian, cidesemnatorul grec Dimitrie Kontoleos dhdeau ilustratii a chror valoare artistica intrece portretuli pecetea domneasch din editia vienesh 4 a operei muntene corespunzhtoare. Domnul Moldovei fhcea frumosul gest de a-si inchina lucrarea invrtta- tului phrinte care, foarte bAtrân, trhia inch la Constantinopol3 si a chrui nobilà intentie era astfel realisath. Dar in Prefath, care presinth istoria intregii legislatii moldovenesti, 'Ana sus, la inchipuirea unui Cod al lui Alexandru- cel-Bun, se recunosci meritele lui Alexandru Moruzi, care a fh cut pe Phharnicul Toma Cara sh alchtuiasch, in 1804, acea traducere a lui Harmenopol, apoi, duph Inslitulele lui Iustinian ciduph Vasilicale, un intreg « Cod civil si penal » grecesc, in 1806. Opera de fath se arath ca fiind fAcuth cu intrebareaci dupri dorinta clerului inalt, si ale boierilor Divanului. Ca bash se afirma tot Vasilicalele, dar Novelele au fostiele consull ate. Noile legislatii« europene » si-au dat iele partea lor, mai ales forma in care Codul austriac a prefhcut marea reformh « romanh » a lui Napoleon. Dar, frirh a se despretui acele obiceiuri intrate in constiinta inshsi a thrii,i pe care le proclamh cu mândrie :legi, se introduci phrti cu totul originale, insufletite de conceptiile timpului si de noile imprejurhri de viath. Se N o r adhugi codurile comercial, penal, orhsenesc, rural. Pentru Domnul indemngtor iocrotitor, Codul e insh o perci elenicd, precum se vede din deelaratia ch el a lost alert-

1 Cf. ibid., p. 163 si p. 284 si urm. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 520. 3 Papadopol-Calimah, 1.c., p. 165 i urm. 4Dar sApatura a fost reluatã, si pentru acest Cod, la Viena. ;Testamentul lui, la Iorga, in Menz. Ac. Rom., seria a 2-a, XXVII, pp. 89-93.

Miscarea spiritelor pand la 1821 229 tuit« fireste »(dvapectiwg) « In obisnuita mai noua limba greceasca », incepAnd a se traduce in cealalta. care e intitulata numai « localnica » (:Tuzcbecog). La 1819 insa Divanul cerea traducerea româneasca, « fiind neaparata trebuintA de a se tipari codul si a se publicarisi in limba moldoveneasca »,si staruind a se avea in vedere mai ales « obiceiurile pamântesti » j.Imprejurarile n'au ingaduit sa se duca la capat o stralucita lucrare, criLica, bine impartiLk de cele mai nobile intentii, care, venita dintr'o larga conlucrare cu predominarea elementului românesc, intrece mica alcatuire confusa si grabita a lui Caragiea, care doria sa se impuiesi astfel ca un legislator si patron literar 2.

In acelasi an cand se ciocnia cu miscarea nationala a batra- nului Filipescu si a familiei sale, urmâncl actiunii partidului « Golescu » si cand Rusii faceau sa treaca in Serbia Caragheorghe, adapostit mult Limp in Basarabia 3, Caragea, care a protestat public ca n'are nicio legatura cu politica ruseasck se adresa Corfiotului care trebuia sa colaboreze la incheiarea. pacii din Bucuresti si care era acuma, pastrându-si titlul venetian, ministrul lui Alexandru I-iu,si intre Grecul ionian si cel fanariot incepea o corespondenta care destainuieste la sfArsit amestecul amAndurora in miscarea revolutionara, cu caracter ruso-bizan- 1 in pe care, la Odesa, printre negustori, ca si in lumea femeilor de la Curte, Imparateasa insasi, apoi fiica lui Scarlat Sturdza, maritata intr'o familie ruseasca, contesa Ebling, poaLe si influenta sfatuitoare mistica, doamna de Krudener, ba chiar, in jurul lui Constantin Ipsilanti, a carui fata, Maria, isi sacrifica

1 V. Codres'u, Uricariul, IV, p. 207 si urm. Cf. si anaforaua, cu pecetea lui Donici, din 1817; ibid., pp. 325 43. 2 Un decret pentru executiile datornicilor (1815) ; Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 124, no. 884. Si Scara a cuvintelor celor streine .,si celor fdcute din firea limbii, care cuvente au cerut neapdrat trebuinja a sci metahirisi in alceituirea pravilelor; ibid., p. 125, no. 886. Pcntr.t intdia card se pune problema « mijlo- cirilor prin care o limbd sdracei sei poate a set imbogdji e,chemdndu-se colabo- rajii creVine fi patriotice. 3 E ucis Indatà dupa aceasta de sprijinitorii celui care-I Inlocuise, Mi1o5 Obrenovici. Milos o anuntà lui Caragea: Iorga, Acte si fragm., II, p. 508, no. 4.

230 Supt Revolutie zestrea pentru invierea neamului, o pregatiau conspiratorii greci. Capodistria primia stiri despre toate greutatile pe care le intalnia in calea sa Domnul muntean si el fagaduia sprijinul s5u. Dar de la cele d'intaiu scrisori el fixa basa greceasca pe care, de si unul era ministru la Petersburg si altul Domn la Bucuresti, stateau amandoi: « Considerand necontenit »,scrie contele, « soarta compatriotilor nostri supt adevaratele si singurele raporturi ale moralei, cred ea e daloria noaslret cea mai sfeinlei sa nu ne ref wenn la lot ce poale ajula s'à imbundld(eascei slarea lor de asleizi * 1. Si, inteun stil influentat de misticismul curent la Peters- burg,e vorba de « starea actuala » a Grecilor, de « un viitor care nu se poate prejucleca »,de « orice sceptru supt care-i place Providentei sa-i tie supusi », numai sa se ajunga la binele « bietei noastre patrii ». Din Austria, unde-si facea cura, Capo- distria, credincios principiilor Sfintei Aliant,e, se declara contra jertfelor de sange ale revolutiei, al carii spirit il combatea In scrierile sale Alexandru Sturdza 2. Carageâ nu era in cele mai bune relatii cu consulul rus Pini, inlocuitor al lui Chirico, tot Grec, unul din agentii acelei societati, acelei « eterii » de earacter quasi-francmasonic, in care era vorba numai de « prieteni » pusi supt ocrotirea unui « sef necunoscut e, unui dop), care putea fi banuit Ca este Tarul In- susi, societate care putea colabora cu tovarasia pentru trimeterea la studiu a tinerilor Greci, si cu ajutorul Domnului muntean si a ginerilor lui, Constantin Vlahuti si Arghiropol, a rudei, Alexandru Mavrocordat 3.Ministrul Tarului va cauta sa-i impace. Dar, in domeniul intereselor imediate, Carageâ se inarijora in ce priveste soarta sa in casul astepLatei mazilii, la capatul celor sapte ani fixati de tra ta L. El se gAndia la o retragere In Rusia, sii se arata ca aceasta nu s'ar putea admite decal fara a (Fauna raporturile cu Imperiul otoman : de atunci Inca, acel care se gandia la un refugiu, pe care-I doria in Italia, care adapostia la Pisa si alti Greci in exil, a trebuit sa se indrepte spre acea Austrie 1 C. Karadja, in Rev. 1st., \ II, p. 183, no. 2. 2 Ibid., p. 184, no. 2. 3 Ibid., pp. 187 8, no. 4.

Miscarea spiritelor pang. la 1821 231 cu care de la inceput avuse cele mai bune raporturi 1, purtand o corespondenta inteligenta cu acel iniiat In toate tainele politicii Sfintei Aliante care era von Gentz 2. In primavara, Mavrocordat venia, cu o scrisoare a Domnu- lui sau, sa salute la Chi§inau pe Alexandru I-iu, venit sa-§i cerceteze noua provincie basarabeana 3. 0 scrisoare a atotputerni- cului favorit IIalet-Efendi facea pe Caragea sa caute o apro- plata solutie a chestiunii sale 4.

Dar Inca Inainte de sfar§itul anului 1817 Domnul muntean izbutise a pune la cale o lovitura nedoritului vecin §i rival neplacut prin superioritatea lui intelectuaill§i morala care era Scarlat Callimachi, ca §i onestului Iacob Arghiropol, pe care §i-1 sim- rise uneltitor pentru succesiune. Mare Dragoman era acuma alt ginereallui Caragea, care avea Inca, pe langa fii, o fata foarte influenta, Rala, ocrotitoarea literelorgrece§ti §i crea- toarea unui teatru de societate, In sala de la Ci§meaua Ro0e. Acest tanar de treizeci de ani, cu ofoarterea reputatie, socotit insuficient§i ca pregatire In ce prive§te cuno§tinta limbilor necesare pentru postul la care era chemat, trebuia sa capete ScaunulMoldovei 5.

1 Ibid., pp. 186-7. In Februar 1818 Caraged capdta insd voia de a se -addposti in Rusia; ibid., pp. 188-9, no. 5. 2 Dépeches inédites du chevalier de Gentz aux hospodars de Valachie (1813- 1824), 3 vol., Paris 1876-7. V. Inca I. C. Filitti, Corespondenta Domnilor... cu Metternich gi cu Genz, in Mem. Ac. Rom., ser. a 2-a, XXXVI. Cf. E. de Mofras, Le chevalier de Gentz, Paris 1877. 3C. Karadja, in Rev. Is ., VIII, pp. 27-9, no. 6 7. 4 Ibid., pp. 30-1, no. 8. Legaturile Domnului cu cercurile turcesti nu erau, de mult, cele mai bune: In primávara anului 1813 capuchehaiaua lui, Rosetti Bibica, fusese exilat la Angora ;Iorga, Acte gi fragm., II, p. 493, no. 4. In 1815 se credea cd Domnul va fi depus, cum am ardtat, in folosul Marelui Dragoman Iacob Arghiropol, orial ginerelui sdu, asezat apoi In Moldova, Mihai, fiul beizadelei Grigore Sulu, sau al lui Hangerli; ibid., p. 500, no. 3. Cat despre Alexandru Moruzi, el se stingea la 4-5 lulie; ibid., pp. 504-5. Nou zvon de mazilie in 1816; ibid., p. 502, no. 3. In acest moment se vorbia de« o noud conspiralie t.la Bucuresti contra lui Caragek;ibid.,p.503, no. 1 (desminlire; ibid., p. 504, no. 1 ; dar de fapt doi « Austriecifura exe- cutali; ibid., p. 505, no. 2). 5 Ibid., pp. 509-12.

~~239 Su p t Revolutie~~

Callimachi avube, cu prilejul unui nou impobit, primit deboieri, un conflict cu acel consul rus Pini, Lev antin grecisat,i et initiat In scopurile Eteriei, §i-i trimesese inapoi nota insolent5 de protestare 1. Afacerea avu un mare r5sunet la Constantino- pol, ambasadorul Rusiei, Strogonov, cerand neaprirat sat isfactie siad5ugind apoii toaLe celelalte puncte de litigiu cu Poarta. De §i se pare c5 intre Carageâ §i Grigore Sutm, tatAl drago- nianului, izbucniser5 neintelegeri, el insu0 intrand intre surgu- nitii lui Vod5 2, Domnul muntean nu putea decal s5 se bucure de a§ezarea, ce se pregnia, a ginerelui ca Domn la Ia0. Dar Carageh n'avu multAmirea s5 vadà c5derea lui Calli- machi. Cum el credea c5 zgomotoasa actiune, Intetit5 de 1a Petersburg, a ambasadorului Rusiei poate saducA §i mazilia sa, cu cine §tie ce urmAri, el pAr5si Bucure§tii la 12 Octombre 1818, eu sotia, fiul, Constantin, §i ambii gineri. L5s5 doi Caima- camii Divanul ca administratori aiirii. BiltrAnul Alexandru SutucApàtàastfel, f5r5 nicio impotrivire a lui Strogonov, mo§tenirea « nerecunosc5toru1ui » fugar 3. El biruise pe ceilalti candidati :Hangerli, Arghiropol§iMihai Sutu. Se trecuse peste obiectiile indArAtnice ale ministrului Rusiei, care ceruse intaiu o cercetare a motivelor plec5rii amicului lui Capodistria 4. Pe and Scarlat-Vod5, sprijinit de campania diplomatic6 ruseascA, Ii putu prelungi Domnia pan5 la cap5tul celor §apte ani, in Iunie 1819, boierii munteni Isi urmau actiunea national:A a Carii origine §i desvoltare se cere, acum, explicatà. Boierii de tará Inca de la Inceput nu-1 voisera pe Caragea, cel numit fara concurent, In grab5, netinandu-se seama nici de concurentii din Fanar. Evidentele luiintentii de grecisare contribuisera sa Intgreascil aceastà opositie. Astfel in Scaunul metropolitan neocupatel arza peGreculde laRâmnic,_

1 Ibid., pp. 512-4. Cf. §i n-le urrnAtoare. 2 Ibid., pp. 524-5. 8 jibid., p. 525 §i urm. Actul de numire, ibid., pp. 540 1. Indreptatirile- lui Caragea, care arata cd Turcii 1-au silit sã iea banii Orli ; ibid., p. 542 §i urm. 4 Ibid. Corespondenta ulterioard cu Capodistria relativa la confiscarea inoOilor din Tara-Romaneasca §i la soarta familiei, in C. Karadja,1. c.,P- 31 §i urm.

~~Fig. 28. Scarlat-Voda Callimachi, Domn al Moldovei.~~

~~Mi5carea spiritelor pdnd la 1821 233~~

Nectarie, si-1 inlocuise acolo prin egurnenul grec de la Govora, adus de Nectarie Insusi, Galaction1812 1.A cte ca uciderea shlbatechInBucuresti,Inii4elegere cuDomnul, a ran- giatului turc in Rusia, Ramis-Pasa 2,nu erau de sigur in echea L 'adilfie de omenie a thrii,ele Maud parte din noul sistem, oriental, al Domnului. Inch din 1813, In vremea teribilei ciume, se ajunse la o primh ciocnirecu nemulyhmitii,si Constantin B515ceanu, Mare Vornic, fu surgunit cu firman tocmai la Castoria, revenindu-se la sistemul introdus, cu un sfert de veac inainte, de Mavrogheni. Mai mull, cleat atAta :acela care-si va fi avut partea in nimicirea Casei Moruzestilor, cutezh sh Indephrteze din Bucuresti, cu domiciliu fortat, poate la Colintina, pe Gri- gore Ghica, fost Mare Ban, acum Mare Logofht, nebhnuind ch, in puterea ideii romAnesti, acesta era sh-i fie, peste mai putin de un deceniu, urmasul pe tron. La 1814 se putea vorbi in coresponclenca celor din jurul Domnului de « partidul lui Go- lescu » 3. Poole inch de atunci incep a se rhspAndi usturhtoare pamflete a chror origine duce la acest partid si la sefii recunoscuti ai lui, la Iordachi sau la Dinicu Golescu 4. Se incerch a se cAsLiga aceasth familie nelinistith care urmaria alte tinte nationale decal ale Domnului, si astfel se numise, in1814, Mare Vistier foarte bhtranul tath al celor doi boieri, Radu Golescu. El se indrepthteste insh asa, inteo seri- soare particularh :« Vistieria la mine, acuma, om de saptezeci de ani, e moarte: sil am a face cu toti boierii, mari si mici, si cu toate mhnhstirile, chciare Tara-RomAneasch liudela patrusprezece mii, scutelnici si poslusnicila patruzeci de mii cu poslusnicii necunoscuti ; mAnhstirile si boierii cer ca numai pc ci sh-i slujesc ; cum sd-i slujesc eu, cdnd ei nu vreau sdlie

1 FotinO, o.c., III, p. 561. 2 Ibid.,p.562; Lagarde,Voyage de MoscouItVienne, par Lew, Odessa, Bucharest et Hermannstadt, Paris 1824. Callimachi-I primise la Ia5i cu cea mai mare cinste. 2 Iorga, Doc. grecesti, III, p. 531. 4 V. 5i Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 363 5i urm. Cf. 5i mai departe.

234 Supt Revo lupe de nimicireaIdrii?Trebuia sei avem Domn pe eine1iueu, nu .unulca acesla, care e ca mielul. Cum s'o scot la capat cu aseza- mAntul acesta, nu stiu, caci RomAnii sant cu totul nimiciti de razboiu, n'au avere »1. Niste Insemnari de caracter oarecum popular, ca acelea, la care vom reveni, ale anonimului ascuns supt numele de « Zilot RomAnul », arata cum Vornicul Filipescu s'a opus, la 1817, Incercarii Rusilor de a capata pe boierii romAni pentru -planurile lor « elenice ». Afland manifestele In mai multe limbi care chemau la arme contra dominatiei otomane, altele sfatuind Insa prudenta fata de asemenea Intetiri, el s'ar fi presintat, Intr'o adunare secreta, ca fiind un fel de conducator, nu numai al boierilor de tug, din toate treptele, dar si al « tuturor starostilor isnafurilor itargovetilor »,fiind« ca starostesi vechil al lor In nevoi ». El ar fi Incheiat cm/ antarea sa astfel: « Grânditu-m'am isocotit ea e bine, In numele tuturor care este (sic) din vita româneasca, fie boier ori targovet, sa spun ca nu ma unesc cu vorba de a ridica norodul In contra Sulta- nului ;i cui nu-i place, sa faca ce va voi ! ». El aducea In sprijinul acestui refus parasirea Românilor de catre Rusi la Incheia- rea tratatului de pace si pierderea si a dreptului de alegere a Domnului.« Acum Rusia voieste sa prinda sarpele cu mana noastra,i, daca vom cadea, si vina sa ne scapei sa ne lipeasca la Imparatia muscaleasca Daca de buna voie ne-o prinde Muscalul, apoi cu greu mai om scapa.»« Streafurilei surghiu- nurile de ieri » sant rechemate In arnintire.«Facci Grecii i Bulgarii ce-or voi in pdmeinlul lor, ca sd scape de jugul Turcului, iarei noi, Romeinii, vom face ce-om pulea ca sei ne mánluim de relele ce ne apasei, cei ele yin numai penlru cd avem Domni slreiini, nu peimeinleni, de la Mayrocordal ». Iar unui boier grec, In aceasta scena care poate fi de imaginatie, dar In care se rostiau ideile curente, de o parte si de alta, i se striga, la sfarsit: « pe noi lasa-ne sa ne balabanim cu Turcii, caci noi nu Induram ca voi » 2.

~~Iorga, Doc. grecesti, III, pp. 532 3, no. cmcvm. Trebuie cetit P. F., nu F. r. 2 Virgil Andronescu, Contributiuni istorice, Constanla 1901; reproducere In Rev. 1st., III, pp. 3-4.~~

~~Miscarea spiritelor panA la 1821 235~~

Urmarea se g5sevte In ultimele pagini ale« Istoriei » lui Fotinb, care e presintat in aceleavi insemn5ri ca mergAnd vi prin sate ca sa adune materialul ski. La sfârvitul lui Mart din 1817, deci tocmai in momentul insemnat de mArturia prece- dent5, Filipescu e arestat vi exilat de Carageá 1.8i, anume, .« cu toata casa sa, fii, nurori vi nepoti ai lui, al cäror num5r, cu dascAlii impreun5, cu supraveghetorii vislugile, se ridica aproape la o sun' patruzeci ». Stäturä o bucatà de vreme la 4( o movie, departe dou5sprezece ceasuri de Bucurevti », Buco- vul, fiind pAziti in acea locuint5 de tar5 nu mai putin de vapte luni. Trebui, ca s'àvie rechemarea, boala acestuilalt vef al mivcArii nationale, dupà Golevti, vi, de fapt, abia sosit in Bucu- revti,Filipescu muria, fiind vi de o vArst5 tnaintatà, vaizeci vi vase de ani, in « dou5zeci vi cinci de zile » (20 Novembre) 2 Cand, peste un an vi jumnate, Garageá pArAsi tara, acelavi partid, care se ref5cuse, inainta Portii, ca la 1774, cu gAndul de a impiedeca numirea unui nou Domn grec, un arz ale cgrui conditii, corespunzAnd cu o atAt de veche vi de statornicA directie, ni sânt cunoscute. Se convocase o adunare pentru drepturi, care stranse pada la o sutà patruzeci de boieri. Cum se afla de numirea lui Sutu, Intaiul punct, care nu putea s'afie cleat cererea unui Domn de tar5, cgzu, vi, astfel, se trimese vi noului stApanitor o copie a actului de revendicAri. Fusese vorba de inlàturarea mitropolitului grec Nectarie vi a « unuia din Grecii de c5petenie avezali in Tara-RomaneascA », de bun'a sam6 Vistierul Bellio-Belu. Se avu o majoritate, optzeci pentru, asupra acestui punct. Cele- lalte, primite cu unanimitate, cuprindeau, potrivit vi cu agitatia contra mitropolitului Ignatie, « dreptul de a numi in locurile vacante ale clerului », ceia ce inseamnà refusul de a mai primi candidati greci, reservarea tuturor dreg5torii1or, afar% de servi- torii speciali ai Curtii, pentru boierii de tara vi datoria pentru orice Domn str5in de a-vi lua cu sine la sfarvitul cArmuirii sale toti Grecii ce va fi adus 3.

~~1 O c., III, pp. 567 8. 2 Las6 fiii: Grtgore, Gheorghe, Nicolae si douà fete; ibid., p. 567, nota 1. 2 Iorga, Acte Si fragm., II, P. 539.~~

236 Supt Revolutie Nimic din aceste dorinti nu aipna valoare legalk dar, in Ianuar 1819, supt anume presiuni, Poarta arita ca s'au numit Fanariol,i numai din causa necredintii Domnilor de tara,cii acestia au ajuns silfie prinsi in intrigi, ci e nevoie, deci, si se ixeze un nurniir de familii socotil e ca sigure, din care singure ciise poatil alege cdrmuitorii. Pot sil fie numiti, din ele, numai accia cari liorfitrecut prin Dragomanat,« prima conditie pentru a se ajunge la o Domnie ».Se aleseriaceste patru .,emintii:aluiCallimachi,alui Alexandru Sutu, Domnii actuali, a lui Mihalachi Sutu si a celor trei frati Moruzi, familia fiind astfel reabilitati 1 La vacantele viitoare se vor prefera predecesorii Domnului care-si piriseste Scaunul, dar cu alter- nare de la o tari la alta. Un act de tridare al membrului uneia din aceste genealogii exclude pentru totdeauna de la o asemenea situatie pe WO ceilalti. La stingerea vre uneia se va ciuta una noni pentru a o inlocui. Un Domn care s'ar retrage de buna voie si ar cere a fi substituit prin fiul ski Mare Drago- man va fiascultat. Locurile de Dragoman si de Domn sAnt legate insk fireste, de vriisti si de aptitudini. Si dragomanii Flotei vor fi din acelasi cerc inchis, dar de la aceasti functie nu se poate trece la Dunire. Hangerliii si Arghiropolii, scosi la pensie, vor avea pensii de la ceilalti Fanarioti. Boierii vor I i impirtiti oficial in clientelele Domnilor. Patriarhul va fi in- cunostiintat de aceasti mgsuri 2. Pare a fi fosl dorinfa ins4i a Sullanului Mahmud, dar nu se pulea o mai seingeroasei jignire adusd senlimenlului romanese, alunci cdnd se manifesla cu mai mare pulere chiar, decal oceasldmecanisare in cadrele funclionarilor oloinani a inlregii viefi polilice a fdrilor noaslre. Peste cdteva luni,in Iunie al aceluiasi an, Mihai Sutu nu era numil in Moldova, ci lrecea dupd hal4erif in locul lui Callimachi, careli isprdvise lerminul legal,?i, Iancu Callimachi

1 Fireste cd Ipsilantii trdddtori, cdrora li se luase si casa din Constanti nopol, ramAneau exclusi ;ibid., p. 561, n-le 3, 5. 2 Ibid., pp. 545 9. Rombneste, in Codrescu, Uricariul, I, p. 147 si urm.. Nicolae Moruzi trecu la Arsenal In locul lui Manu ;Iorga, Aoe gi fragm., II, pp. 551 2. Fratele stiu, Constantin, fu rechemat de la Lesbos ;ibid., p. 554_

Miscarea spiritelor pang la 1821 237 ii era substiluil ca Mare Dragoman'. Scarlat-Vodil, demis In forma cea mai onorabilg, cu menOunea tathlui su, mulprni In scrisi, primit de Mare le Vizir, fu ImbrAcat cu un caftan de mare gratie 2 El va face parte din comisiunea numità In Iunie 1820 pentru aplanarea neintelegerilor cu Rusia 3. Daca Insg Alexanclru Sutu nu era initiat In tainele politicii rusesti, noul Domn al llfoldovei era un agent al Eleriei, in sensul -ceireia a lucral el 'Inca de la incepulul unei Domnii care Ire buia sà fie scurlei.

Masurile contra revenirii ciumei provocasera in acest moment o rascoala -a populatiei iesene. Ea n'avea caracter politic. V. Iorga, Hurmuzaki, X, la aceasta data. 2 Iorga, Acte Si fragm., II, pp. 556-7. 3 Ibid.i p. 560, no. 2. Cf. ibid., p. 561, no. 1. V. si lorga, Doc. Callimachi, 1, Prefata.

~~CAPITOLUL VII Scrisul cel nou la Românii liberi intre 1812 si 1821~~

Dupri liberarea de ocupaVia ruseasca" a prilor-RomAnesti, pe când in Buda urmau pub1icaiile populare, si cu ajutorul cate unui particular ca< Ioan Logofet, negotitoriul icetaleanuI din Timisoara ) 1,ori Nicolae 1Nicolau din Brasov, care ecli- teaz5, la 1814, si o Geografie in dourivolume 2,tradusri de un anonim, ori al lui Constantin ManzoN iei, editorul brasovean al Paraclisului Sf.- Haralamb 3, apoi al unui Alexie Lazaru, care face sa" se publice o Istorie a campaniei lui Napoleon in Rusia (Inttimplarile rcisboiului Franfezilor),cu ilustratii,frigriduind siNovele bi-hebdomadare, eaaleGrecilor i SArbilor din kustria 4,intre care arfis'ase aseze Scurta aralare despre luareaParisului 5,Tristainlamplare a celcifii Dresda 6,\ a- poleon Bonaparte' Alexandra J8, Vriadnica de pontenirebirainfd° §i Creslomalicul din Lim, al translatorului Racoce poaLe fi pus liing aceLe Novele 10 ,nimie nu aratrA o miscare in prile libere,

1 Bianu-lIodo§-Simonescu, o.c., p. 76, no. 825. V. *i ibid., p. 81 §i urm. 2 Ibid., pp. 101 2, no. 851. 3 Ibid., pp. 123 4, no. 882. 4 Ibid., pp. 102 5, no. 852. Si loan Teodorovici d, In acest an, un Poli- eleu ;ibid., p. 106, no. 856. De la Teodorovici Nica o Cdntare despre inceputur si starea de astazi a Rorndnilor §i Moralnice senteniii; ibid., p. 82, n-le 833-4. Infeleapte invätãturi Si Cantari de Joan Tincovici ; ibid., pp. 130 1, n-le 891 2. Ibid., p. 109, no. 858. o Ibid., p. 110, no. 860. 7 Ibid., p. 123, no. 881. 8 Ibid., p. 125, no. 885. o Ibid., p. 135, no. 894. lo Lupa., Din trecutul ziaristicei romdnesti, Arad 1916 ;Contributiuni la istoria ziaristicei romanesti ardelene, Sibiiu 1926.

~~Scrisul cel nou la Românii liberi 1ntre 1812 si 1821 235~~

Pe atunci laudele lui Carageh siale luiCallimachi rasunau la Viena Isi pAna in Paris, unde fratele dragoma- nului frances de la Bucuresti, Ioan Serafin, lua doctoratul in medicina 2. Venirea pe tron a lui Alexandru Sutu, a carui sotie era fiica lui Alexandru Callimachi, crescu aceasta atmosfera lute- lectuala, iar domnita Ecaterina traduce din Dialogurile lui Focion ale lui Mably 3 j altà fiic, Ralu, rivalisAnd cu fata omo- nima a lui Caragea, da, dupa d-na de Lambert, Sfalurile unei iname ceilre fiica sa, tiparind cartea la Venetia 4. Domnul insu*i e pretuit pentru opera culturala ce pregateste. Traducatorul cartli lui J. J. Barthelemy, Les ainours de Carilé el de Polydore, IIarata, nu numai ca restaurator al scolii grecesti, unde-si trimetei fiii intre «cucernicii saraci >,i ca intemeietor al unei noi tipografii, cii ca acela care a poruncit sa se traduca In greceste « opere de drept ialtele » 5. Lui ise inchina, cu aceiasi mentlune a sprijinului datco1ii,i8Doxastariul » lui Petru Lampadarios, de profesorul de musica Petru din Efes, un reformator al cAntecului bisericesc, si de doi Romani mace- doneni,servitoriaiculturiielenice,Stefan D. Archichry- sorochos (starostele de argintari)i Hagi-Teodosie al lui Sterie din Nausa 6. Mitropolitul romAn Dionisie Lupu va primi dedicatia carVii grecesti despre «Fantesiile morale » a lui Polizoi Kontu,

1 Ibid., pp. 250-1, no. 994. 2 Ibid., p. 125 si urm., no. 887. 0 carte tiparita la Rthnnic in 1816 e Inchinat6 deadoftorita Darvari »;ibid., p. 162, no. 925. Dar in Ardeal, Ladislau (Vasile) Pop incepe cu o tes4 la Viena asupra ingroparii la Romani ; ibid., p. 188, no. 943, (prefata de Petru Major). 3 Ibid., no. 1056 (Iasi, 1819). 4 Ibid., pp. 320-2. Femeile apar acum In literatura.i o Ruxandra Sa- murcas ;ibid.,pp. 316-7, no. 1053 (traducere din Gessner), la Iasi. 5 Ibid.,pp. 357-8, no. 1094. 6 Ibid., pp. 358-61, no. 1095. La 1814 mai erau profesori la Bucuresti: Rom'anul din Pind Chiriac Maturai un Grec din Rusciuc. Prenumerantii la gramatica francesa a Macedoneanului Partula, tiparita la Viena, cu o inchinare cdtre CarageA ; ibid., pp. 111-2, no. 864. Cf. Iorga, Ist. ineatamdntului, pp. 155 6.

240 Supt Revolutie in 18201, precum lui Grigore Baleanu, tatal sau fratele scriitorului in greceste al Istoriei Romanilor, i se adreseaza acel musician Petru din Efes pentru cartea sa revolutionara Noul Anaslasima- iariu din acelasi an, care parea si afirme, in ajunul chiar al definitivei izgomotoasei prabusiri, triumful la Bucuresti al cartii elenice 2. Daca apoi, Rala CarageA-Arghiropol indemnase la represinta- tiile de teatru grecesc, in care se amesteca, In ce priveste operele alese, filosofismul lui Voltaire din Brutus §i Mérope §i eroismul revolutionar al lui Vittorio Alfieri din Filippo §i Ores le, pomenindu-se io Incercare de a invia vechea tragedie printeo Polyxene 3 tiparita, aceste traduceri In versuri aparura numai supL noul Domn, Alexandru Sutu, care Intelegea sa continue, miscarea 4. Alaturi, Inca din 1813, tiparind o oSinopsa »aslujbei. Scarlat Callimachi facea sa se Intemeieze, prin Cretanul Manuil Bernardos, de sigur, cu ajutorul lui Rizo Nerulos, distins carturar, prin « filomusii », al caror nume aminteste una din « eterii », aceatipografiegreceascaIncare-i va aparea Codul 5.In fruntea lor sta. « printul » Scarlat Ghica, ruda a Domnului, caci mama acestuia era fiica lui Scarlat-Voda Ghica, al carui nume sipoarta acest Callimachi 6. Ea Indrazneste sa publiceçi «Imnurilei odele » lui Rigas Insusi 7. In sfarsit, supt Mihai Sutu, la Iasi da un Nicolae Polyenis, scriitor original, «Istoria Universala»i« Tratatul despre vechea Istorie a Epirului », cu cheltuiala unui Epirot al carui pronume

Ibid., pp. 356 7, no. 1093. 2 Ibid., p. 351 si urm., no. 1092. 3 Mai tArziu ea va fi tradusa de un Zotu. 4 Ibid., p. 348 si urm., no. 1087. Aceasta « culegere de deosebite tragedii trebuia sa fie continuata. 6 Ibid., pp. 92-3, no. 842. Carti de slujba ale hid Veniamin ; ibid., p. 94 si urm. oCf. si Iorga, in Mem. Ac. Roni., seria a 2-a, XXVII, p. 98, nota 1. Acolo pio carte de igiena, editata de Alexandru Mavrocordat; Wanu-Hcdos-Simo- necu, o. c., p. 111, no. 864. Ibid., p. 112, no. 866. Carti bisericesti; ibid., p. 163, no. 926; pp. 196-7, no. 957; p. 207 si urm. *Uinta comertului; ibid., pp. 200 3, no. 962. 0 carte de rugAciuni reeditat4; ibid., n-1 precedent.

~~Otis~~

~~Fig. 29. Mihail Sutu, dupà un portret de Dupré.~~

Scrisul cel nou la Romdnii liberi intre 1812 si 1821 241 oleSkamnetitul trimete la o localitate cu numele românesc de Scamnele, « Scaunele » 1. In tiparul romanesc nu se observa vre-o schimbare de spirit. -Tipografiile clerului continua cu tiparirea cartilor de Intrebuin- -tare bisericeasca sau de teologie 2. Numai In Moldova se observa o non vie, cand tiparitorii V iefilor Sf infilor, Indreptandu-se catre Mitropolitul Veniamin, care e§imai departe Insufletitorul acestor lucrari, pomenesc de vremea « cand era bejenariu, cand era Indestulat de lipsa §i de necautare, cand nicio stapanire nu era In mana »lui, ca sa se bucure apoi, ca prin rea§ezarea patronului, « cetatea iara§i s'au pus prevarful muntelui ca &à nu sa mai poata ascunde*3. Afara chiar de Adunarea cuvinlelor lui Paisie, cu biografia lui¶unele lucrari au o deosebità valoare literal* ca traducerea, de Stamatie, prin grece§te, a cartii lui Augustin, «Che- marea »,care pastreaza §iIn romane§te forma greceasca de Checragarion » 5, §i chiar a lui « Joan Scarariul » 6. Din Nichi- for Calist Xanthopulos se traduce Talcuirea antifoanelor 7. Tot a§a Indeleinicirea iubiloare de Dumnezeu('.A.So2eoxst'aTc1dGeog) -alui Eugeniu Bulgaris, pe care o preface Insu§i Mitropolitul in« patrioticiasca sa moldoveneasca limba » 8. Un Iordachi Boghean traduce din frantuze§te Hrisun Engolpion 9. In sfar§it noul protoiereu, venit din Galitia, Lazar Asachi, 4:data Assakiewicz (accentuat: AsachI), traducea Juceireaia (sic) 1Vorocului sau isiorisirea peniru prinlipul Mertscicov 1°.

.5 Ibid., p. 361, no. 1097. 2 Ibid., p. 76 si urm. 8 Ibid., pp. 87-92, no. 838. Stampele, iscdliteprotoierei Mihail a, sant ale lui Strilbitchi. V., pentru alte hmi, n-le urmAtoare. 4 Ibid., pp. 178-81, no. 930. °Ibid., pp. 96-7, no. 846 (1814). Pare indoielnic Calendariul de Iasi, po- 'Inuit de Philippide, Introducere, p. 158. 6 Ibid pp. 106-9, no. 857 (ilustratia e de preotul Simion). 'Ibid., pp. 190-2, no. 950. 8 Ibid., pp. 113-5, no. 867. Aici se dd. numele Domnului in forma gre- ceased: Callimachi. 9 Ibid., pp. 146-7, no. 407. 10 Ibid., pp. 150-1, no. 910.

~~242 Supt Revolutie~~

Nu se poate vorbi nici de o inviere, pe basil romank adusg din Ardeal, a unei vieti nationale, care ar fi fost atipità de farmecele muselor elenice. In Tara-Romaneasca §irul lucrarilor de caracter apusean incepe prin traducerea, publicata Insala Buda, a Mai nair-de gdlirii spre cuno0infa de Dumnezeu a lui Dimitrie Darvari, aratat ca« Roman dinMachidoniia »,de Eufrosin Poteca 1. Poteca e, la aceasth dath, numai un ieromonah, intrebuintat la « innalta scoala domneasca pentru Inthia InvaTatura a pruncilor din printipatul Tarei-Romane§ti »,« sluga prea-p lecata al tuturor patriotilor sai ». Dar, In smerenia sa, cel ce se adre- seazd « Cara' toti iubiii sal frati din neamul romanesc §i pra- voslavnici cre§tini »,oferindu-li aceasta carte de invaTatura « pentru §coalele romane§ti », nu « rumane§ti » Indata dui:4 Bucoavnil, spune tare cà « limba romaneasca este una din fetele limbii latine§ti », sora cu italiana, francesa, spaniola, dar cop1e0th de « slavoneasca cea batran6 atatea veacuri », prin « amggirea de- care Bulgari »,« poate cu scopos sa se sting6 neamul §i vor- birea romaneascg ». Reminiscente din prefetele Mineelor de la 1770-80 il urm6resc pe ca. lugar. El se bucur5 ea, in sfar0t, se face la Bucure§ti« §coala de mathematica 0 de filosofie In limba romaneasc5 » §i Ii inchina traducerea sa, ca unadevb- rat fiiu al ace§tii tAri ». Manuscriptul lui Poteca se afla la Buda, unde incepea ssa lucreze acuma un Roman bra§ovean, Zaharia Carcalechi, ca « f erlega' r »,editor, Inca de mai nainte, §i numai din August 1818 Gheorghe Laza' r va ie0 la iveard cu un program. E adevgrat ca. In chiar o Prefath la Viefile Stinfilor se vor- be0e cu mandrie de originea roman6 2, ba chiar se deplange parasirea literelor latine,ea' Veniamin vorbe§te de « neamul acesta rumanesc » 3, ca §i Lazgr Asachi pomene0e de « strdmo0i romani »4 ; in schimb, legaturile ce se stabilisera cu Ardealul slnesc In acest timp, odata cu incetarea activitatii scormonitoare a lui Molnar §i cu mgrgenirea tiparului din Buda, lipsit pentru 1 Ibid., pp. 218-20, no. 977. 2 Ibid., pp. 131-2. 3 Ibid., p. 158. 4 Ibid., p. 151, no. 909.

~~0020.~~

~~. Conitan/4404± dij~~

~~ebe.4 <0.4tee._1/1171.01(11/1;._, (;iti4r/cia*-0~~

~~. 2 Fig. 30. Mihail Sulu, Domnul Moldovei. Dupdun portret de Dupré.~~

Scrisul cel nou la Romdnii liberi Intre 1812 si 1821 243 Romani de conducator intelectual, la lucrari bisericesti sau populare. Ba chiar, fara nicio provocare din partea unitilor, Iosif de Arge§ Incepe atacul contra celor « stricati la socoteale In dogmele credintii, carii, pentru Unirea ce au cu Apuseanii, si unit,i sa numesc », tiparind la Iasi s'au dus legaturile cu Buda ! scrierile de polemica ale lui Atanasie de Paros, Atanasie cel Mare, Teofan Procopovici Rusul si Macarie Macri 1. La aceasta se faspunse de la Blaj printr'o nouà editie din Floarea adevdrului (1816), In care se arata ca materialul e cules numai din cartile de dincoace de munti si ca Biserica a avut totdeauna divergente care nu pot fi motiv de « price sau nepaciuire >2. Incepand la 1814 cu tiparirea Liturghiei §i apoi si a altor carti bisericesti 3, nouatipografie de la ChisMau izbuteste a se Intemeia prin Ingrijirea mitropolitului ramas drept Roman pang la sfarsit, Gavriil Banulescu 4. E vrednica si legatura ce s'a pastrat cu Biserica Moldovei, pe o vreme and carmuirea ruseasca ar fi dorit o neteda si adanca despartire la Prut. Mitro- politul Veniamin fu Indemnat de acela pe care-1 cunoscuse in vechea Moldova Intreaga sa introduca si el anume schimbari de termini In cartea liturgica. Cu acest prilej, in loc de inoliivd, vohod, dverd, cddire, prestol, iristago, blagoslovil, agnet, teaplold, pocrovet, ierarhul iesean introduce termini adevarat romanesti, ca rugdciune, intrare, u0, tiimdiare, inasd, tresfintitä cdnlare, binecuvdnial, sfdnla pane, ceildurd, acoperenidnl5. 1 Ibid., pp. 1369, no. 898. 2 Ibid., pp. 141-6, no. 906. 3 Psaltirea la 1818 ; ibid., pp. 238 9, no. 987. In acelasi an, a lui Veniamin ; ibid.,n-1 urmator. 4 Ibid., pp. 119-22, no. 879; pp. 152-3, no. 913; pp. 193-4, no. 951 ; pp. 194-5, no. 953; pp. 304-6, no. 1041. Dar Biblia dupd cea din Blaj se da la Petersburg, de Societatea biblicd ruseascd, sectia basarabeand ;ibid., p. 289 si urm., no. 1031. Urmeazd separat Noul Testament ; ibid. Prima gramaticd ruseascd, pentru Seminariul din Chisindu si alte scoli; p. 298, no. 1038. Cf. Al. David, Tipiiriturile romdnevi in Basarabia sub stupdnirea rusd,I, pp. 45-6, no. 20. 5 Ibid., p. 232. Si interesantediscutiidecuvinte ;ibid.,p. 232 si urm. Dar Veniamin crede cti, dupd arhanghel, in loc de Inger, trebuie sd se zicd: anghel, cu gluma cd primul termin e ca « In ger ». Si scuse pentru cuvinte prea obisnuite ca sd se poatd inlocui. Si observatii asupra Ingaduintii de a introduce schimbari In a aceastd vlaboromâneascd »; p. 238.

16*

~~244 Supt Revolutie~~

Ca literaturà originalg, apar, peste munti, numai Fabulele, §i ele decalchiate dupà Dosoftei Obradovici, ale lui Tichindeal, in 1814 1,autorulfiind acuma, pe lAnga" Ioan Mihut, Iosif Iorgovici §i harnicul Constantin Diaconovici-Loga, catehet §i profesor la« shoala preparandà sau pedagoghiceascá a natiei române§ti », sau a « shoalelor preparande române§ti din Aradul Vechiu »2. Ele sânt destinate poporului, ca §i Leonal §i Dorof ala, In versuri, de Vasile Aaron 3, sau stihurile, tipArite de Nicolae Roja, ale lui Naum Petrovici (1815) 4ori « Versul Cotroantei » de versificatorul mot Petru Furduiu, de la Abrud 5. Incolo, numai crirti de scoalil ca ale lui Diaconovici-Loga 6.

In aceste ImprejurAri incepe In Tara-RomAneasca predi- catia ardelean5. Gheorghe (din na§tere : State, poate dupA Eustatievici) Lazär, din Avrig, lângàSibiiu,a venit dincoace de munti in 1826 pentru cre§terea copiilor unei agrcgne§ti care fusese cAtva timp peste granità. Era, In acel moment, dupA bune studii de filosofie, de drept §i de matematici la Viena, pe vremea rgzboaie- lor cu Napoleon, Invgtând §i topografia, §i dupä neajunsuri acasA. unde fu arhidiacon §i catihet predicator, cu perspective de episcopie la Arad, dar supt o administratie ardeleanii foarte atenth la orice manifestAri de caracter liberal, un teolog oprit de a-§i face cariera la care-I Indrituia inteligenta §i cuno§tintile sale, dar pe care i-a Impiedecat-o §i o oarecare asprime de caracter 7.

1 Ibid., pp. 109-10, no. 859. 2 Cf. Aratarea dupa starea acestor noao introduse sholasticesti Instituturi ale nagei romdnesti, sdrbgti fi grecefti; ibid., pp. 83-4, no. 835. a Ibid., p. 115, no. 869 (mai multe editii, 1838, 1885). V. si Bucoavna noului director al scolilor neunite, un bun traducgtor, Moise Fulea; ibid., p.117, no. 876. 2 Ibid., p. 124, no. 883. 5 Ibid., p. 222, no. 980 (an. 1818). 6 Ibid., p. 221, no. 978. 7 V.I.Eliad,in Foaia pentru minte,etc.,1840, n-le 6 si urm., sau inPumnul, Lepturariu,IV,p.59siurm.; P. Poenaru, Georgiu Lazar si fcoala roman& in Mem. Ac. Rom., seria 1-a, IV, p. 111 si urm. Avram Stideanu, Date noud despre Gheorghe Lazar, Arad,1914;Sadeanusi G. Popa Lisseanu,Viata qi operaluiGheorghe Lazar, Bucuresti 1924;

~~Scrisul cel nou la Românii liberi intre 1812 si 1821 246~~

Ajuns In Bucuresti,el se gasi inaintea unei socieldfi care voia poalei romitheasca. La 15 Decembre 1817 Inch, dupa ce se gandisera a Ina Ita cu lectii de gramatica si stiinta scoala de la Sf. Gheorghe si a da fiecarui judet o scoala pregatitoare pentru cea din Bucu- resti, prevazandu-se si un « ghimnaziu ce se face la scoala cea mare » 1,boierii din gruparea lui Constantin Filipescu cereau « voie sa Intocmeasca », si dupà exemplul din Moldova, « scoald romaneasca cu dascali iscusiti si epistimichi » (stiintifici), « spre a se putea Indeletnici si aceasta invatatura, atat la cele bisericesti, cat si la cele filosoficesti, precum au si celelalte limbi ». Peste cateva luni ei adaugiau teologia, dar specificau ca e vorba de « orice mestesug filosoficesc ».Influentase nouaegiuire a lui Caragea, care facea sa se doreasca delimitari definitive ale mosiilor, dar si un mediu politic care era pornit contra Domnului strain, cu Grecii lui cu tot, antipatia intinzandu-se si asupra organisarii scolare in care se cultiva .ideia « Daciei elenice » si a « Noii Atene ». Luat In serviciu de un grup de boieri pentru o scoala practica de inginerie In vederea agriculturii, noul venit fu lasat apoi sa-idea o desvoltare neprevazuta incontract, trecandIn domeniul filosofieisi lasandu-se ispitit de calduroase rostiri despre originearomana, despredecadereaactuala,despre putintile de ridicarea neamului, atragandu-se,in curand, cativa dintre scolarii de la Academia elenica, dar mai ales din cei mai de jos.

TraianLalescu,Trigonometrialui Gheorghe Lazar,Bucuresti 1919;I. Lupas, Episcopul Moga si profesorul Gheorghe Lazar, in Mem. Ac. Rom., 1924; Gh. Bogdan Duicd, Gheorghe Lazar, Bucuresti 1924; I. Georgescu si V. Suciu, Gheorghe Lazar, Bucuresti 1926; Iorga, Gheorghe Lazar, in biblioteca a Steaua k);I. B., In Cony. Lit., XXXVIII, pp. 399-40; Al. Dumitrescu, Foi volante din colectiunile Academiei Romdne, 1912, p. 3; Onisifor Ghibu, in Mem. Ac. Rom., ser. a 2-a, XXXVIII. Pentru activitatea anterioará a lui LazAr, asemenea cu a celorlalti Ardeleni: traduceri de gramatici, geo grafii, arti morale, ba chiar dintr'o teologie a Rusului Plato,si Iorga, 1st. invatameintului, pp. 165 6. 1 Urechia', Istoria f coalelor, X, pp. 413 7; Bogdan-Duia, /. c.; Sddeanu si Popa Lisseanu, o.c.,p. 204 si urm.

~~246 Supt Revolutie~~

Dar totul se facea Inteo atmosfera de ferire, necerandu-se mari privilegii §i nedându-se la tipar nimic din manuale, ca acela de trigonometrie, care a ie§it mai tarziu numai la iveala. Era natural ca Lazar sei predea in limba pe care o intre- buinfau iBanafenii, chiar pentru rnateriile inalle, in « prepa- randia »lor de la Arad. Anul 1818, cand elpresinla planul seiuco lar, in care e lauded Carageai se cuprindi expresii ab- stracle de caracter pur fanariolic1, e doar acela in care afa de harnicul Naurn Pelrovici &Idea la Buda marea sa opera de prelucrare pedagogicei 2.Grece§te nu va fi§tiut,§i n'a vrut sa Inv* Lazar. Cu intentiile Domnului n'avea, 0 nu intelegea sa aiba, nimic a face. Facea partei el oarecum din oposifia, cu caracler conspiraliv, contra Dornnului. Incadrat in cadrul cornplet al acelei vremi, el devine mai inteligibil, de ci, Kira indoialei, mai pufin providenfial decal in rninunala legenda duioasa care i s' a faculi pe care o merita prin enlusiasmul sau, prin farmecul unei personalitali de intunecala energie neinvinsa. Dar a preda la Bucure§ti In limba « indigena » lucruri de un nivel ridicat era nou, §i in aceasla sta originalitatea lui Lazar, cai In curajul de a spune de pe catedra, fie 0 in chiliile de la manastirea Sfântului Sava, incalzite, iarna,i altfel deck, cu lemnele aduse de§colarii 11100 de acasà, despre maretia stra- mo01or. E o intrebare chiar daca un Invalamant ap de scurt ca al lui Lazar 3 a putut sdea elevi ca aceia pe cafi Eforia Scolilor, asupra careia el nu putea sa aiba o influenta hotafitoare, i-a trimes Inca din 1820 In Apus pentru studii mai Inalte 4. Locurile

1V. si Bianu-Hodos-Simonescu,o.c., p. 281, no. 1003. Pentru cartea lui de cetire, ca.re e in mare parte (v. un capitol urmator) de fapt a elevilor Iui, v. 0. Ghibu, Din istoria literaturii didactice romdnesti,din Mem. Ac. Romdne, sec. lit., ser. a 2-a, XXXVIII. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 247 si urm. V.i, la 1819, Cartea nii- rapurilor bune, din Sibiiu, a lui Moise Fulea, oarecum, inlocuitorul, acolo, al Mi. Lazdr ;ibid., p. 293, no. 1035. 4 V. si N. Banescu, Cei d'intdiu bursieri romdni in strdindtate, in Rep. generald a inveigimdntului, VI, p. 216 si urm. ; Academia greceascd din Bucurestii yScoala lui Gh. Lazdr, in Anuarul Universitdrii din Cluj, 1923 4, Cluj 1925, p. 8 si urm. 4V. I. Bianu, Intdii bursieri ronzdni in strdindtate, in ReP. Nouil, I, p. 428 urm.

~~Scrisul cel nou la Romdnii liberi Intre 1812 si 1821 247~~

-chiar unde fura indreptati Eufrosin Poteca, de fiul preot Con- stantin Moroiu sau, pe grece§te, Papadopol, ori Papa-Dimitru, poate Macedonean, Joan Pandele §i Simion Marcovici, pro- habil fiul unui Roman de peste hotarele tarii1: Pisa lui Caragea §i a mitropolitului Ignatiei Parisul, nu se potrivesc cu ce ar fi putut sa recomande un om format la Viena 2 Iar actele oficiale privitoare la trimeterea lor pe patru ani dau ca punct de plecare perfecta cunoa0ere a limbii grece§ti, iar ca scop fixat inirebuin- tareaeatat la§coala elineasck cat §i la cea romaneasca », deci marea concesie facuid acesleia de Domn, care-i recunoflea aslfel exislenja paralel 3. Poteca, dupa crisa revolutionara, s'a recunoscut §i ueenic in materie de ideal al dascalilor greci 4.

Dar, oricum, ideia in sine nu era noua. 0 exprimase, inteo forma literara mai curata §i mai aleasà, cu o jumatate de secol inainte, episcopul Chesarie, o atinsese de curand Veniamin al Moldovei, §i chiar calugarii dela Neamt. Mai ales insa o avea in suflet, supt armonioasa forma Ha- liana, Gheorghe Asachi, fiul protopopului Lazar 5, inainta§ul din 1813 ca profesor de matematica in române§te, care, om de o supe- rioritate intelectuala evidentai mai ales de un dar poetic, de un simt artistic incomparabil, cand, tutors dela Roma, cam in aceia§i vreme, se oferise Moldovenilor pentru acelea§i lectii de rnatematici. Dar Asachi se margenia la o predare tiinificà, in concurentà cu adversarul sàu « cleric » Gobdelas,iel un om de cultura, care in acest an 1818 10 tipäria Ariimelica, pomenind Numele de Marcovici, fie si Marcu, trimete la SArbi ; cf. Inoitorul studiu -al d-lui Alexandru Marcu, Un student roman la Pisai Paris cátre 1820: Simion Marcovici, In Rev. Ist., XV, p. 17. 3 Pentru studenti cari merg de la sine, si nu fail greutate, In Apus, v. orga, Ist. invatamantului, p. 131 si urm. ; un Andronachi pregdtit pentru Roma ;ibid., p. 46. V. si G. Bogdan-Duicd, Ist. literaturii romdne moderne, Cluj 1923, p. 68 si urm. ; Momente din viata Academiei grecevi, In Omagiul Bianu, Bucuresti, 1927, P. 37 si urm. 3 Urechid, o. c., 1898, P. 84 si urm. G. Dem. Teodorescu, o. c., p. 47 ;Filitti, Framantiiri, p. 18 (si despre rolul acelui spirit superior care a fost Neofit Duca). 6 De acesta se mai publicA, In 1821, traducerea crtii idilice a lui Bernardin de St. Pierre, La chaumière indienne (ibid., p.383, no.1127, notd), carte Inchinatd aui Mihai Sturdza, ca s romanisant *, cu glorificarea originii latine a limbii.

~~248 Supt Revolutie~~

Algebra din 1806 1. Discursuri nu facea,i n'a facut niciodata.. Se putea rosti numai in poesia care canta nobila, glorioasa cetate a stramosilor,o Ausonia ferice »,mormintele romane- la care Ingenunchiase: Un Roman al Daciei vine la stramosi ca ssrrute Terna de pe-a' lor mormintei s'admire-a lor virtute, coloana razboaielor dacice : Ca un stalp de fier intreaga sta columna lui Traian. Si la traducerea din limba francesa a tatalui sàu, Bordeiut indienesc 2,el da versuri ca acestea: Ins'a ghintelor romane N'a peri faimosul nume $i voroava de-a lor vita Inflori-va toata lume. In sfarsit, inainle de a se fi ridical la Prul un sleag revolufionar care nu era al naliei, dar a zguduil-o penlru af irmatia roslului ei deosebil, Inca asa de tanarul Asachi, imbatat de romanitate, facea sa se auda aceasta splendida rostire a crezului altei vremi in versuri sculptate ca in marmura straburia. care sant ele insele o adevarata revolutie fatà de sentimentalul sau tanguiosul §ivulgarul stil poetic de pada atunci,i, fata de italienismul de Academie filosofica al lui Ienachita Vacarescu, fatA de cel cinquecentist allui Budai Deleanu, trimet la clasicismul nobiF pe care tocmai atunci Ii Invia in Italia, ca intr'o chemare la noua viata, Alfieri : Cele neguri ce-s in rapa Flegetonului nascute A' lor aripi intinsese peste-a Daciei cam*, Iar fantome-a' ratacirii, prin un somn de trandavie, Tinea' mult timp inganata a Românilor virtute. Musele 'n nemernicie spaimântate-umbla' si mute, Nendraznind idioma Patriei din cenusa ei sà 'nvie. Numai zèfiruli raul cu 'ntristata armonie Tanguia' gemand a' Patriei stralucirile pierdute.

~~1 Ibid., p. 263 si urm., no. 998. El scriai tropare ( I); ibid., p. 207. Avea un frate medic si poet, si el; ibid., p. 270, no. 998. 2 De la el si un discurs de pomenire ;ibid., p. 332, no. 1076.~~

Scrisul cel nou la Românii liberi 1ntre 1812i 1821 249 Insa Pronia 'ndurata ni-a sfarmat fatale fiare, iin zare-acum rasare dulce-a zorilor scAnteie, Ce pre soarele vesteste dela departate sfere, i-asteptând Moldova ziva cand vazu raza intAia, Ina ltând spre stele ochii c'un suspin de mangAiere, « A 'nvierii mele », zis-a, « ziva 'ntAiu va fi aceia » Dar el se läsa atras catre legaturi cu lumea acelor puternici de cari se tinea cu grija la o parte, In dacica-i isolare, Indti- ratnic voita,« Mocanul ,)dela Bucuresti. In Tara-Romdneasca erau insd,aldluri de Lazdr, si Oil cari, f i inainle de a-si cdpdla invd(dlura in aceiasi Italie, puleati vorbi lotctsa,Inca de la 1818. Atitudinea boierilor fata de scoala româneasca e deci una acolo, In Tara-Romaneasca, alta in Moldova. La Bucuresti,« Academia »lui Caragea are ca efori pe Costandie de Buzau, pe Rasti, Grec, traducator din frantuzeste, pe foarte influentul Nestor, apoi pe Nectarie de Minnie si pe Grigore Brâncoveanu, pierdut, prin cresterea sa si prin relatiile sale de familie, Isi va lasasibibliotecabisericii Grecilor din Brasov , pentru scopurile neamului sau ;se- adauga, farilafi putut sa refuse, Constantin Balaceanu si chiar viitorul conspirator Constantin Filipescusi oposantul care era Iordachi Golescu. Mai pe urma, unul din fiii lui Fi- lipescu, Gheorghe, sta alaturi de neschimbatul Nestorsi de Grigore Ghica 1. Dar, când se hotari ca Lazar sa faca lectii de geometrie, geodesiesigeografie« pe hart:6 »,Constantin Balaceanusi Iordachi Golescu castigara si pe Grigore Ghica pentru a preface acest frivatamânt Inteo « scoala academiceasca de feliu de stiinte filosoficesti si matematicesti ». In Moldova, IncepAnd cu Mihai Sturdza, protector din primul moment, boierimea, cu exceptia cate unui Mavro- cordat, sta, Mitropolitul fiind In frunte, lânga « patriotul lor ». Silintile lui Gobdelas de a trimete pe Asachi la Seminariul din Socola fur% zadarnice. Opera odata Inceputa continua, si

~~1 V.lorga, /st. invägimeentului, p.55.~~

~~250 supt Revolutie~~

intre §colari gasim Bal§i, un Callimachi, doi Cantacuzini, un Beldiman, trei Sturdza §i un Buhu§, Greceni, un Crupenschi .§i caTiva cari se vor deosebi in literatura , asemenea cu Joan Eliad dela Bucure§ti §i cu viitorii bursieri ai Eforiei muntene, apoi poetul de origine bucovineang Daniil Scavinschi §i traducatorul Vasile Draghici 1 Dar « tablele pedagogice » dupà sistemul nou, alilodidactic, ale lui Cleobul se tiparesc, grece§te, la Paris, in 1819, de invatatul tanar boier Nicolae Roset Roznovanu 2. Bucure§tii au, de la 1819, §i o tipografie laica, a boierilor Raducanu Clinceanu §i Dumitrachi Topliceanu 3.dar ea nu serve§te la niciun scop de mi§care literara. In aceasta vreme cand boierii din tarile libere sant infa- 1,i§ati ca stapanit,i cu totul de natura greceasca, poesia in romane§te, careia Asachi incerca a-i da o directie noua, superioara timpului, i§i urmase avantul pornit Inca din veacul al XVIII-lea, intaiu sub influenta uparei poesii italiene a timpului, apoi supt aceia, exercitata direct, a celei francese de aceia§i inspiratie, in care amintirile clasice se uniau cu doctrinarismul filosofilor§i.cu elegantele complimente ale saloanelor 4. Ienachi Vacarescu scrisese versuri mai mult pentru a da exemple in gramatica sa. Niciuna din poesiile care au ramas de la dansul nu s'a tiparit, afara de cateva randuri la sterna 5. Anume bucati au trecut insa la fiii, Alexandru, de o viata tulburata §i ispravità misterios, poate printeo rasbunare, personala sau politica 6,§i Nicolachi, biet om cu spinarea rotunda, care va fi trimes in 1821, cu toata slabiciunea sa de vointa, sa poto- leasca o mi§care ca aceia a lui Tudor 7. Opera comuna a celor

1 Ibid., p. 163. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., pp. 319-20, no. 1055. 3 Ibid., p. 288 si urm. Se adauge apoisi docLorul Constantin Caracas; ibid. P. 337. 4 Din Franta moralisatoare a lui Blanchard (si a d-nei de Genlis) se traduse si in Ardeal Noul Plutarh, tipdrit de Nicola Nicolau; ibid., pp. 290-1, no. 1032. 5 Versuri noi le-am dat in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXV, pp_ 165-73. 6 Iorga, Studii fi doc., III, p. 76 si urm. ' V. mai departe.

Scrisul cel nou la Românii liberi intre 1 812 si 1 821 251 cloi Vacare0i 1 nu se ridica, de §i e mai sprintena, mai vioaie, pe alocuri mai gratioasa in versurile ei scurte, nici la nivelul aceleia, mult mai sigura§i. mai bogata, a lui Conachi din Moldova. Nefiind tiparita, ci trecand de la un om la altul, de la o iubire la altà iubire, ea n'a avut nicio influenta, lumea boiereasca adresandu-se mai curand la Anacreonul grecesc al vremii, cu mult superior, care era Atanase Cristopol, pe langa care, cu al sau « Erotocrit nou », tiparit in 1818, la Viena, il va traduce Anton Pann, se inscrie Dionisie Fotino 2 La 1818, harnicul Zaharia Carcalechi, capata !ma', din Mol- dova, de la Marele Postelnic Alexandru sau Alecu Beldirnan, u traducere in prosa a dulcegii idile biblice, de poetul german, foarte pretuit in vremea sa, dar in acest moment ie§it din cir- uulatie 3, Solomon Gessner, pe care boierul moldovean o cuno§tea numai printr'o versiune francesa. La 1820 aparea tot acolo Oresie a lui Voltaire §i dulceagul 1Vuma Pompilius al lui Florian 4. Beldirnan, care a mai tradus, tot din frantuze§te, piesa Menechniii, a lui Regnard 5§i care a indraznit a se atinge §i de Odiseia, era cel mai in varsta dintre poetii Moldovei, fiind nascut la 1760, in Hu§i 6. Om de lume, vanator pasionat, el are o personalitatesociala mai bine definità, dar scrisul lui in versuri irnprurnuta de la come- diile secolului al XVIII-lea §i de la epopeile lui Voltaire aceia§i prelunga forma' monotona. Totu§i, din boierirnea Moldovei, nimeni nu lupta in sensul unor idei de inoire nationala pe calea unei literaturi originale. Cel mai insemnat poet al vremii, un om care s'a tinut necontenit inteo activitate literara, Costachi Conachi, bun cu-

1 Pentru manuscripte v. Ov. Densusianu, in Reaista de cursuri gi con- Printe;cf. Iorga, 1st. lit. rom. En sec. al XVIII-lea, II, p. 486 si urm. (cu biografiile). Dupa a lui Voinescu, in 1818, o editie criticA lipseste. Unele bucalti au fost tip6rite si de Al. Odobescu, in Biblioteca poporului roman. 2 Ibid., pp. 258-63. II cetia si Costachi Negruzzi. 3 Ibid., pp. 222-3, no. 981. 4 V. ibid., pp. 328-30, no. 1071 ; pp. 347-8, no. 1086; pp. 365-6, no. 1107. 5 Beldiman preface, la indemnul lui Grigore Sturdza, inchinând-o Dom- nului, si cartea despre facerea pânii,si din cartofi, a lui Ruckert, dupti pre- lucrarea in greceste a doctorului Dimitrie Samurcas; ibid., pp. 240 1, no. 990. " Biografia in Iorga, Ist. lit. rom. En sec. al XVIII-lea, II, pp. 89-91.

252 Supt Revolutie noscator al literaturii grece§ti, dar Mra niciun simt, pentru forma clasica, ci numai pentru poesia greceasca a vremii sale,. care imita pe cea francesa a secolului al XVII-lea, acest cetitor §i mare pretuitor al« filosofiei » versificate care e opera En-- glesului Alexandru Pope, nu se inseamna Inca prin nimic in silintile politice ale generatiei care se ridica la inceputul yea- cului. MoObrul gospodar §i zgarcit dela Tig5ne§ti, ocupat de afacerile sale §i prins doar din cancl in cand de farmecele cate- unei femei pentru care varsa «§iroaie de foc aprins » din ochii obositi de nesomn,iubitorul Zulniei Negri, pe a carii fata, de- bung seams din iubirea lor, o va apara cu energie mai tarziu, contra unui barbat brutal, nu putea fi ca§tigat, ca atatia din Grecii contemporani, pentru luptele §i riscurile unei cause nationale. Fiul lui Manolachi Conachi,dintr'o familie venita la inceputul acestui veac, varul nenorocitului student de la Viena, avea mai ales insu§irile suflete§ti ale Cantacuzinilor, pe care le mo§tenise dela mama sa, Ileana, mitropolitul Ve- niamin ii era var primarl, fiind crescut insa de a doua sotie a tatalui, Safta Sturdza. Se nascuse acolo, la tara, in margenea Siretiului, langa Tecuciu, la 14 Octombre 1777. Gu literatura francesa intra in legáturi printr'un preceptor emigrat cu numele de Fleury, pe cand pentru pregatirea varului cu acela§i nume, cel trimes la Viena, in 1800, §i apoi la Jena, §i a fratelui aceluia, Vasile, se straduisera, pe langa mai multi Greci, calugarul german Willy, Francesii Ledoulx, care avu apoi o cariera la Ia§i, Meriage §i Constantin, alaturi de un « latin » loan §i de alti doi « latini », Iosif Rátz §i Wengerski, conducerea spre Apus fiind a lui Daniil Filipide 2. De §i incepuse a scrie Inca dela 1793, glu- mind Insu.,i pe socoteala petreccrilor din vremea lui Patiomchin,. Ca s'au ridicat Moscalii, au ramas tara lipsita De bani de negustorie, iar de mode'mpodobite, 1 Iorga, in Rev. 1st., VII, p. 99. Veniamin ii boteazd, la 1827, fiica, Eca- terina, 6 Cocuta », care, ca sotie a lui Vogoridi, a jucat un mare rol in epoca Unirii; ibid., pp. 98-9. Conachi avea o sord, Ecaterina, numele Tarinei,. inmormântatd la 1827 in biserica Banului din Iasi, langä tatdl, Manolachi ibid. Cf. 0 Iorga, In Calendarul 1Veamului Romdnesc de la I4. 2 Iuliu Tuducescu, in Rev. 1st., V, pp. 69 8; Iorga, in Rep. 1st., VII pp. 85-6. Un frate, Ionita Conachi, se face calugiir; ibid., p. 86.

Scrisul cel nou la Romanii liberi Intre 1812 si 1821 253 de §i afla versuri a§a de frumoase ca acestea : Cad ca o stea intr'o apa ce in valuri straluce§te Si de mii de ori supt valuri intuneca §i luce§te, Ca un fulger ce s'aprinde §i luminând sesfar§e§te Si se pare o naluca omului care clipe§te, Sufletul mieu in lacrimi se tope§te, se desfacel. Era, de altfel, abia la inceputul unei cariere boiere§ti eare-I duse 'Ana la Vornicie, fara sa fi aratat deosebite aplecari nici pentru rosturile administrative. Foarte « Moldovean »,fara legaturi aiurea, el e doar contra Grecilor, a caror «viclenie » o infiereaza, a Fanarului, care suge sangele prostului de «zimbru ». Foarte boier, cu toate originile sale modeste, el nu se va amesteca niciodata in vre-o pornire spre reforme. De inspiratie ana- creontica, canta, inversurilungi,de oconstructie sigura. .§i inteo limba ingrijita, primind §i influentm de la o poesie populara pe care a cunoscut-o §i pretuit-o, ispravile, pentru su- ferinta sau bucuria lui, ale zeului Amor, in ultima-i imbra- caminte francesà.I se intamplä,cand o pasiune ajunge a-i domina intreaga viata, sa gaseasca §i randuri atat de sincere ca in aceastà marturisire a unei trainice iubiri, mergand pána in ceasul cand « fata iubitei 'Area ca rade, lini§tita de Vacate » 2 : Am iubit-o pan' la suflet, §i, in nebunia mea, Dumnezeu, noroc §i lume pentru mine era ea. Ele sant insa mai tarzii, din 1831, and acuma avem a face cu alt om. Atunci indraznise a tipari macar traduceri ale sale dupa scriitori francesi mai mode§ti ; pana la 1821, poesiile lui, care nu erau menite, ca ale Vacare§tilor, sa fie trecute publi- cului pentru servirea patimelor straine, ii ramaneau in saltare.

1 Ibid., p. 87 si urm. Pomenirea Moldovei In primul rand (p. 90) Inta- reste pdrerea cd autorul e moldovean. La 1806 ocupatia n'a fostfdcuta. prin «vestire » ca la 1788; ibid., p. 90. Pe atunci «butcele »boierilor, gonind de pe # poduri » pe tdrani (pp. 91-2), erau o inovatie, ca si « corseta », « de- cohturile *; p. 25. Atunci se Intrebuintauexpresii turcesti, ca la pagina 93. 2 Iorga, Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, p. 495 si urm. Poesiile au fost editate, cu o bogata prefatd, de Vogoride-Conachi, nepotul lui de fiicd. Cf. Papadopol-Calimah, In Com). lit., August 1885Februar 1886.

~~251 Supt Revolutie~~

Din modestia unui rost de dascalie ra6aria, in acelasi timp, la Munteni biata poesie de vechiu tinar fanariot, Fara nicio influent:a apuseana, a lui Paris Momuleanu, de fapt un Momulo grec de la Momos), Ros lire de poesii, din 1820, « stihuri acum alcatuite in limba româneasca > '. Acest Paris clasic, de botezare poetica proprie, care se cherna de fapt Barbu, trecuse la noul crez care4 va duce, dupà revolutie, 'Ana la Petru Maior si la religia romank supt influenta miscarii lui Constantin Fili- pescu, In casa earuia cre cuse cel nascut la Slatina, In 1794 2. Pentru momrat fabrican ul sarguitor de versuri scurte dupa ale lui Ienachità Vacaresea, caruia i se inchink e, ca fond, un imitator al poesiei francese pe care o descoperia, de si-i place a cita, in prefata naivk dar clark pe poetii clasicitatli eleno- romane de la Homer, « varf poetilor », inaintea lui Racine si Boileau, si ei cu « duh si fandasie >, ca si modelul si indemnatorul, pe care4sideclarkpentru« bagatelurilelui »,Cristopol. Nu e fail interes doar originala definitie a poesiei: « acel naluc al mintii patimind de un ce, tese idei si pareri. Nu este ureche, nici suflare a nu sirnti puterea acestii miscari ». 8i e o ade- I/grata poesie, mai clelicata decat N ersurile lui, In aceastä marturisire :« cel care se va arata d'intaiu scriitoriu,si poet neamului vom alege patria lui si-i vom da intaere ».

Poeti, pentru casa si prietenii lor, fara niciun &id de a iesi 1 a iveala pentru tipar, se mai cunosc cativa, si altii putand &à fie descoperiti prin manuscriptele vremii. Astfel Matei, fiul lui Vasile Milo, deputatul la Imparateasa Ecaterina, care-si lasa fiul, pentru Invatatura, In Rusia ;el da inchinari si satire de un caracter banal 3.Ori un Nicolae Dimachi 4. Daca exista « culegerea de poesii de Negrut », publicata, se zice 5, In Iasi, 1 Bianu-Hodo§-Simonescu, pp. 333-5, no. 1078; p. 402, no. 1160 (editia din 1822). 2 V. Iorga, Ist. lit, rom. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 490-1. 3 I. Tanoviceanu, Un poet moldovean din secolul XVIII-lea, in Mem. Ac. Rom., sectia literar4., seria a 2-a, XX. Cf. Iorga,Ist. lit.TOM. En sec.al XVIII-lea, II, pp. 492-3. Ar fi tradus §i din Voltaire. 4 Prefata lui Vasile Pop la Psaltirea lui Prale. 5 Philippide, 1.c., p. 157. cf.N. Camariano, Primele Encercdri literare, Bucure§ti 1935.

Scrisul cel nou la Rom Anii liberi Intre 1812 si 1821 255 la 1820, ea ar Insemna curajul de a da la lumina' primele sale alcatuiri ale atat de tanarului Costachi Negruti (nascut la 1808) 1, care talmacia la 1824, inIasi, Memnon al lui Voltaire si Piroslia Elenei a lui Marmontel, pe Mnga traducerea Morali- ce§lilor haracliruri de acelasi,lui Crispin el la commere si a cutarii altei povestiri francese, in acelasi timp cand adolescen- tul Incerca si un model asa de greu ca Ecole des femines, a lui Moliere si nu stiu ce tragedie francesk « Adrian In Siria »2. Dar Dqferarea iflicului intra In randul scrierilor de prefacere a vietii romanesti care rasar In acest timp. Supt influenta Francesilor si a lui Cristopol, se formeaza pe Incetul spirituf fin si masurat care va fi mai tarziu, daca nu pentru poesie, model al prosei narative romanesti. Deocamdata tonul lui Co- nachi in primele sale versuri e acela al tanarului care probabil nu cunostea nimic din acest Inaintas. In sfarsit acel ascultator al lui Asachi, Bucovineanul Daniil Scavinschi, ar fi tradus din Régnard pe Democrile, cum facuse Beldiman pentru « Menchmi ».Poesia lui originala n'are nicia valoare, cu tot interesul purtat unei vieti scurte si nenorocite si lauda lui Eminescu, urmarit de amintirile sale bucovinene 3.

i poesia populara Insasi trecea cu o treapta mai sus, infra- tindu-se armonios cu noua musica religioask prin acel oni de peste Dunare, din neamul de caldarari, care, prin aceasta Indeletnicire chiar, arata legaturi cu Macedonia româneasca, Anton Pantaleon sau Pantelimon 4, Med trecut si Med biografie pAna la asezarea sa In Bucuresti, ca simplu psalt, ucenic, si de tipar, al lui Petru din Efes, si niciodata un caftan de boierie nu-1 va acoperi, nicio societate de intelectuali nu-1 va primi In mijlocul ei pe acest mahalagiu de un smerit geniu, care Inca din 1819 tiparia Axionul 5 §i, adunand Cantecele de stea 6, IDiscutie la d-ra Ghiacioiu, Prefata editiei din Craiova a lui Negruzzi. 2 Iorga, In Rev. 1st., IV, p. 21 si urm. (cu bibliografia la pagina 23, nota 1). 3 Pumnul, Lepturariu; C. Negruzzi, In Scrieri; Jacob Negruzzi, In Cony.. lit., IV, pp. 44-6 ; Urechid, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, X, p. 320 si urm. 5 V. 0,1a Brasov, un Ioan si un Nicolae Pan, librari ; Bianu-Hodos-Si- monescu, o.c., p. 627. 5 Ibid., p. 312, no. 1044. ° Ibid., p. 402, no. 1161.

~~266 Supt Revolutie~~

care §i pang atunci rasarisera prin cal-0 de-ale clericilor, dadea Calendarul lui Bonifatie Selosul din 1821 1, cu darul lui ghidu§ de a alcatui altfel de carti pentru popor decal acelea, criticate §i de Budai Deleanu, ale lui Aaron, care, dupà Leonali Dorofala, cladea, la 1820, Anal eel mdnos §i, la 1821 un Sofronie fi Hari la 2, §iale lui Barac, cu Psallirea In versuri 3,careia-i raspunde bizara cântare de Pa§ti a Moldoveanului Pralea, Basarabean, purtat §i pe la Petersburg, In 1819 4, §i el traducator de Cantari -§i de Psaltire, dar in ce stil de Inoitor desechilibrat 5 !, §1 Cu 0 Risipire a Ierusalimului din 1821 0,fara a ie§i din manuscript Odiseia §i Lucretia lui7, cutezand sa-§i apropie musa de conto- pist de marmura lui Virgil 8.

~~Dar acestea toate sant, lucruri din stratul de jos al gandirii. Sus, sta, de o lumina clara, apelul la misiunea latina §i romana a nobilului spirit care a fost Gheorghe Asachi.~~

Intr'un timp de simpla §i seaca eruditie, Intre 1800 §i 1812, translatorul de la Liov, Ardeleanul desterat care era Budai Deleanu lucra pe ne§tiutele admirabile poeme in genul lui Ariosto, &incl. ca sa Imbrace tipuri de neme§i unguri, de Tigani, de boieri de-ai lui Vlad Tepe§, Inteo tesatura de acViuni §i scene pline de tot hazul, comoara de Inchipuire §i spirit satiric a poporului din care venise ; dar el putea sili o limba Inca rebela la desavar§ita armonie elastica a stantelor italiene, cu totul necunoscute natiei sale. Oricare arfi influenta Balrahmioinahiei

1 Ibid., p. 362, no. 1124. Cf. G. Dem. Teodorescu, Operelelui Anton Pann, Bucuresti, 1891. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, 0. c., pp. 324-5, no. 1062; pp.366-9, no. 1109. Cf. ibid., p. 529. Alte lueräri ulterioare, in urma vremii ; ibid.,p. 611, no. 1406; pp. 672 3, n-le 1468-9 ; versuri latine ale lui in 1809; ibid.,p. 15, no. 772. 8 Ibid., pp. 339-42, no. 1082. 2 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 4934. 5 Bianu-Hodos-Simonescu, oc.,pp. 338-9, no. 1080;P.546 si urm., no. 1322. 6 Ibid., p. 369, no. 1112. 7 Ibid., p. 549. 8 Ibid., p. 549, nota 5.

Scrisul cel nou la Românii liberi intre 1812 si 1821 267 homerice, a lui Tassoni, a lui Blumauer Vienesul, travestitor al Eneidei, o nota proprie se desface In versuri ca acestea : Musa lui Omir, care odinioara Cantai a broastelor batalie, Canta si mie , fii bunisoara , Ce se tâmpla In mandra Muntenie, and Inarma Vlad-Voda cu sila Viteaza lui Faraon prasila, E aici pe lânga aceasta desavarsita fluiditate, pe langa ceasta sprinteneala de graiu, o capacitate de a crea figurisi de a desfasura actiuni care e asemenea cu a poetilor celor mai Inzestrati din tarilP cu o veche desvoltare literara, si e humorul poporului cu nesfArsite izvoare de gluma, pe and se culeg din basme §.1 figuri de « fete Imparatesti de zei rapite », In a caror mijire se amesteca si amintirile epopeii clasice, precum In domeniul idilei, aceiasi inspiratie latina permite celui crescut In mijlocul lumii de la tara din Ardealul sau sa vrajeasca tot farmecul .acestei naturi care e a noastra : Era tocma pe la Sanziene and a prigori soarele Incepe, and zéfirul florile campene Stampara, iar strechile sirepe De la pasune vitele alunga : Pastorul sede la umbra, pe dunga. Budai Deleanu, chemat candva In Moldova ca profesor 1, lara a se putea hotarl la aceasta schimbare de viall (moare la 1847 abia), n'a lucrat In domeniul politic, dar elIsi avea crezul filosofic pe care 1-am gasit la toti represintantii acestei generatii ardelene :laicism la acela care era menit dintru Inceput unei cariere preotesti, mergand cu Indrazneala criticei .contra « papistasilor »,el,unitul, peste « monacii pantecosi », pAna la Papa, cu indulgentele lui bine vandute, despret, pentru Ingustarile si alunecarile tagmei calugaresti,fronda fata de puterea cui, « pe divan sezand, porunceste

~~1 V. Aron Densusianu, in Rev. critico-litera, ei,I, p. 21 si urm.~~

~~268 Supt Revolutie~~

Eu, cutare, din mila lui Dumnezeu, pornind contra privilegiatilor de acasg, nemesii. Dar, In deosebire de oarnenii vremii sale, In Tiganiada',. dac'à nu si In celelalte opere care nu se fixeaz6 inteo anume Societate, Trei vileil §i Munlenii sau fralii de gemeni,el are intelegere pentru lipsurile din t6rile românesti pe care nu le-a cercetat niciodatà.i, astfel, el va ataca pe Veneticii flAmânzi de prin ostroave, Greculeti din Anadol, din Pera, si pe boierii cu crestere stralna, 16udându-se cu oo elinich » pe care nici n'o Inteleg, si cari, nevorbind cum se cade limba lor p5rinteasck Li e rusine a se zice Români, *i In patria sa ei s'aaflA strAini 2.

1 IntAia editie In Buciunzul Roman, I ; a doua de Virgil Onitiu, Alexandria Tigäneascd; a treia, Bucuresti 1925. V. si Aron Densusianu, In Cerceteiri literare, Iasi, 1887, p. 245 si urm., si In Rev. critica-literarii, IV, no. 1, p. 21 si urm. 2 Pentru tendintile politice v. G. Bogdan-Duicd, in Cony, lit. pe 1901, p- 438 si urm.

~~CARTEA A 117-a~~

~~ROMANII SI REVOLUTIILE NATIONALE~~

17*

~~':.`" ..~~

~~1,72~~

~~. .10 ,~~

~~Fig. 31. Alexandru I-iu Sulu.~~

~~CAPITOLUL I Crisa revo1u0onarà din 1821~~

In 1818, dupa lungi agitatii tainuite, mai ales In Rusia 1, dar §i la noi, unde §eful garzii de Arnauti a lui Voda-Sutu, Gheorghe sau Iordachi din Vlacho-Livadi3, caruia, dupà moda clasica a vremii, i se zicea Olympios, dupà muntele zeilor care umbria satul românesc In care vazuse lumina, pusese la juramant de credinta, in Viena Intalnirii lor,§i pe fostul ofiter rus §i ajutator, imitatoral lui Caragheorghe, Tudor Vladi- mirescu, Gheorghe Cantacuzino, fiul unei domnite Callimachi, coborItor dincei aezati peste Prut, locotenent-colonel rus de husari In Basarabia, caadiutant algeneralului-comandant Benningsen, facea o calatorie misterioasa din Moscova prinIasi laConstantinopol, supt pretextca se ocupà de soartauneimo§iiparinte§ti 3.Pestetreiani,In primavara lui1821,Imparateasa ElisabetaaRusiei scria unei cunoscute asaledespre« plecareaprintuluiIpsilanti »,a carui« expeditie zabovia din zi Inzi » 4.Impreuna cu acel tanar colonel Cantacuzino,fiulcel mai mare alluiCon-. stantin-VodaIpsilanti,cu Intaiasotie,fiicalui Alexandru

2 V. Daskalaki, Td dud xai oi naeciyoneg 1-ix gAbp,t,e6; bravaordaecog TOu 1821, Paris 1917; La presse neo-hellenique, Paris 1930. Cf. Iorga, Rep. hist. du S.-E. eur., 1928, p. 159 ; 1930, pp. 247-8. 2 V. Iorga, Iordachi Olimpiotul, din Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXXVIII. 3 Iorga, Studii si doc.,II, p. 512, no. 2. 4 Voyant que son expedition se reculait d'un jour a l'autre ;ibid., p. 562, nota 1.

~~262 Românii si revoIutiile nationaIe~~

Callimachi, care trgia Incg la Constantinopol, orbsisgrac §i se va stange acolo indatà, Inaintea grozgviilor represiunii tur- (-esti') ex-generalul luptgtor contra lui Napoleon, cu un brat pierdut In lupta de la Ku lm, se hot:Arise a da, cum am vgzut nu fgrg stirea cercurilor oficiale rusesti, lovitura de inviere a Imperiului bizantin. In acea lung Mart, de grele urmgri, Moldovenii puteau deci ceti In limba lor acest manifest, asemenea cu cel prin care Tarul Insusi 10 anuntase la 1806 intrarea ostilor in Moldova : « Med norodul Varii Moldaviei. « Lgcuitori a acestui loc al Moldaviei, vg facem stire cu ajutoriul si mila dumnezeiascg toatg Grechia au inngltat de astAzi flamburile scgOrii de supt jugul tirgniei, cer'and sIobozeniia sa, si eu inpreung cu toti simpatrioVi miei mg due acolO unde mg chiiamg trambitile norodului Patriei meale. Va dau dar incredintare si inchiezasluire, atat de spre partea mea, cat si de spre partea tuturor simpatriotilor miei celor ce sg aflà aicea (pe care am cinste sg-i ocarmuesc), cg yeti avea bung odihng §i sigurantie, atat a insusi persoanei voastre, cat si a avearilor voastre. « Pentru aciasta fiestecarele sg caute cu aceaiasi slobozenie cu carea va aflati indatoririle si trebile voastre si Intru cat de putin sg nu sg turbure pentru miscgrile meale, pentru &à §i oblgduirea §i ocArmuirea printipatului acestuia rgmâne tot aciasta carea sg aflg si cu acealeasi pravile va savarsi trebile eii. Cu adevgr vä zic, o läcuitorilor Moldaviei, cg Proniia cerea- sea v'au dgruit pe Domnul ce astgzi domneaste, Mihail Sutul Voevod, un apargtoriu cu oserdie a driturilor patriei voastre, un pgrinte si de bine voitoriu al vostru. Cunoasteti dar ca Inngl- timea Sa iaste acest fealiu precum II numim §i uniti-va cu Inngltimea Sa spre ocrotirea ob§te§tii voastre norociri. Iar, deacg din intamplare niscaiva dezngdgjduiti Turci vor ngvali in pgmanturile voastre, sg nu vg infricoptiintru nimica,

~~1 V. Iorga, Viala lui Alexandru-Vodd Callimachi, Dornn al Moldovei, cu prilejul descoperirii testamentului seiu, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXVII. Testamentul e din 1810.~~

~~-'01P. , 11,~~

~~HE,~~

~~Pril .91 Avow.. ,...... r ,.~~

. ri ICI4i1,'J iiict)' i TiA.....rtm,Aocoe, i ;. 1 ,,...11,44.,.1.,,..,:0,.. .. '4iff ,ilvt.h.i,,t...it2telicitntirm- .3, } " Otis-2PM. Tt.f.i. . , .!' , ..2? ,...... Ayx .. akiee 'Z' ) (1 itliwIa" tLolt:. anii. a ,ca.--nrars...... ry. g.:4..a ...... mVf iv.* . y I . 1 1 .; osAlIt'is :g li.),:lt totem ... -: '"' 4' 7")",".'54te j ..sr.e in . 1. 4.:`,6.3;:iimiitiiIA .z.,;A:' . Kai, .14 ''''',,..1:L" ' c...".....,Y;tegt:.:.i.a.2itions....a...$$.445...6.; i / . ic i:t.lii,.:.:A.:....tit. ,:l'".../`",,-",,,:!.}.,,,I I (4 .4.,? , ,, "". A: er1( AA' , 9 v a msine; Ir nniodel ... Ails A.1,..''' t-.: 4 ". _rilic 4.1 1:.:,.. ne, iv 6.4.4":....1Im 4..... y w lewuanp...... ,1 ,f,...,,,,, - .a.'t;,..,;`,..?;,,,I,,,: ;6,, .,,,,,,, .?.. ,',...475'.... ! ...... ,414.4. . IA. f.it&res.,.....614:... no...,.. : .1.;...,,,,is.ACnic 219,2. .1.....S.ahl7'..tit .....L.,/...,,, I.,;.9. , ....ilfh....; .A..1...:,...Atsn:wii.x. rihiSs.r; r AN jcentls: i ane;"At st.I.ir0A+sjs(AAP...mil f ..17,..."..111 in iwyn....ints Jr.."...' ....*1 W t(dt It 2 rilia. It 01Gav'm I ..l...... 41 lr): .r.".....,,... -,,;:'..S.,..nr,"/"." .." ...,.4.: ...mai.., . . i',...e....tastu.:4.N.fr4tritil....:k. 9,,,,... "L. ey..mt in...... rou. ruts ;.n.it,t1t..1.4.41 6.r. ..1.,14,..,,;51.%;:t..it,,,,,A,,, ..p,,,,tr.:9i:di:...,inijiii19,..:1.:441.15....,...... tjz' = 9...t.,..'. INk I fl.Ani.;:auli.:4'..."...1..i .1.1f..: 1...v. .7.,,,..+Bof 1,..a...... : :z.;,,...y.. :46., r. -..,...... A ... 1 ...".:....i.r...,. ,-...t..,.:/. :.,...: ..4,..b.t.-...;:z..,r,...t..,:nflort :., 'Ail,v..4.4 ...tZt..j.e,.4....,...... , tit. ..:11.421.:.a . 2.4, ns.4.1.ff ,11....1:"We7,vnairAr+JIvfl..u. st..,:tv,vas:, 4. Saxon. ww.:frian Fs .l.t.t.:efAni. 41,,,,Z... 1 1/4§ .4.;114 Ii.,11- lipni::,,cLautosioA 11.414,i /;11/Uvr ,ya.tgliA,...... ,:,,,,Ity5..err 4intLffy...... :r,...,4., ...... 0 ra.timof Dort.: ...;tasgilseNiAlria; e .6.1,1lvf I r it . 4,i4,14.."/;;.A..,,,...... ,.. .4...... - .. Il,,i7,1,:..4I,00.41. i ,...:14 AL ,:ja, .11,72r,....,,Yin..t.; ...:y ,,,..',..lio/i.l4. 1:1.1,1....,,,,k.,....,.01 :.,,,%",.,54....i...:,:.:,.. 'r.&be tr.:baser.%el , %I.:11!..1.,:ifit;L:A? . 2 .. ..,.:44,.:.9.be...9.4 : 4 ti -j!...tij...y7t rut'? ..4-,...... , .i....,441 ii :164:2p,v. .a'aZ II : , 4.elf.g.'i,"; Wt.. ,i1....14.:..,, 1:".,...... ,a:.11:...,..: ,..;.; I 1..!,: ; 1.' iT:t..,,,f' (1:11.t.p.....4i,r n:J.....41', ,f...,..rs" Ailiarsat4i A. ) ....v.,`.9.:' II: N.:,;:,,,,,:, ..-.^:.rt,.....::-.11.e.-7,,,7:, n :.,;,..9.;,.::...-..- ii : = :.,.,..,..- : ..4.:4,3::. 11:...,.....:.....4,....j.:.,.,.A II 4614,re:44.4: , . , fil, ,,,,,,,,,, ,,,,...,in.. ... I I i f.:44...,,r .,..,-;/..,54.,,... .1u: ' I. .ii.lail..... r;.to.,%,,i,44 ...... 1%,....i. 711414....v....1....-i. . .,..,....:.....1..2%...J.t.:e 1 444*. -- " .-16.Y..,44'.xifera. r- .4. °1. . 0 1 . , r. ittr, 01),04.4 ,Av. m 1- "Siilt;,',11 (1' IT , i l' ' ,t , i iltliO'fift1i ".-41 ... 1101rEra' la )1 ,... 1 , ...r.--/ P cf 4Itkv.

~~1'4' V:~~

~~...I~~

~~r R~~

~~syt~~

~~i'" :~~

~~Fig. 32. Document dda Alexandru Mcolae Sutu Damn al taril-Romane§li.~~

Crisa revolutionara din 1821 263 cAci stra§nicA puteare s'aaflá galità, sa pedepseasca' indrilz- neala lor. « S'au slobozit in ora§ul Ia 0i, astàzi, la 23 Feuruarie 1821. « Alexandru Ipsilant » 1

Cum se vede, fiul de Domn iscàlqte singur Mr% sà-i arne calitatea. E represintantul « Greciei » care se duce s6 se lupte acas6 la ea : prin aceste locuri e numai in trecere. Vorbind de o « stra§nic6 putere » care va opri orice nàv51ire turceasc6 intam- platoare, el aratà prin aceasta, fire§te, pe Ru0. De §itia ea' in tara unde a intrat Meg impotrivire. cu foarte putini oameni in jurul s5u, ca sA nu g5seasc5 acolo unde 1ucraser5 cAtiva in0, ca Pendedeca §i Caravia, nicio organisatie, el se indreapta càtre un « norod » 0 ni§te « l'Acuitori » cgrora refusa sä li dea o califi- catie nationa15. Fagkluie§te p6strarea rosturilort,Arii ca 0 cum el ar fi avut in putinta sa sg le schimbe. Iar de Domn vorbe§te ca o autoritate suprapusk care-i permite sa stApaneascil asupra «16cuitorilor » cari au norocul sa" fie domniti de dAnsul. Proclamatia se indreapta, de alminterea, deocamdatà numai catre un fel de locuitori, Moldovenii. Dar Ipsilanti §tia c'd Inca de la 30 Ianuar st. n. Alexandru Sutu, Domnul muntean, murise de « un erisipel flegmonos care i se urcase la piept »2, de §i s'a crezut caaceastà moarte tinuta in ascuns catva timp pentru ase pregni succesiuneafiului mai mare,afost pregnità prin otrgvirea « fântânelei »de eatre d-rul Chris- tari,un om distinscareadat§ilucrgriliterare 3.Era vorba acum ca Mihai Sutai s5 treaca in principatul mai ren- tabil, de §i dupa hat4eriful din 1818 Scarlat Callimachi, con- curat ing de fratele sàu Iancu, ar fi avut dreptul la acest loc 4. Dar Inca odald faraseimpoirivi. Batranul Ban Brânco- veanu f5cu sa se §tie ca boierii nu primesc pe neincercatul

1 Facsimile In Iorga, Studii Si doc., VII, la p. 84 ; v. si Bianu-Hodos-Si- rnonescu, o. c., p. 387 §i urm., n-le 32 si urm., precum si Istoriile revolutiei gre- -cesti de Ilie FotinO si alti, si Aricescu, Istoria revolu;iuniidela1821, 2 vol. 2 Nerva Hodos, o. c.,p. 133, no. AlcAtxvI. Cf. Iorga, In Hurmuzaki, X, _pp. 101-2, no. cxxxv si n-le urmatoare. s Iorga, 1st.lit. nom. in sec. al XVIII-lea, II, pp. 47-50. 4 Iorga, Actei fragm., II, p. 563.

264 Românii si revolutiile nationale atAt de tânar beizade4 pe care-1 scoteau inainte influenteIe femei din familie 1. La urma, Scarlat-Voda birui, trimetanduli indata caimacamii, Constantin Negri §i Bulgarul grecisat, Ste- fan Vogoridi 2.El Insu§i era oprit Inca la Constantinopol de nesfâr§itele negocieri cu Strogonov, care,in acest moment, cand un Intreg partid« cre§tin »din Rusia voia razboiul, cauta pricina Turcilor. Caimacarnii nu erau la Dunare 3, Gaud Tudor, inteles cu capitanul Iordachi §i cu ai lui, Greci §i Bulgari, Sava, Ghenciu, Mihali, IIagi Prodan, venit de la SArbi, al caror spirit de supt Caragheorghe parea ca-1aduce, Machedonschi 4,pleca spre- Oltenia, unde avea gata capitanii pandurilor ;elridica lin steag de razboiu purtând pe dilnsul supt icoana Treimii versuri religios-natdonale in felul Vacare§tilor 5. Arnautii trime§i contra lui se aclausera insa la panduri, §i interNentia lui Nicolae Vacarescu, a lui Samurca§ ramase nula. Intaia proclamatie a lui Tudor, care, ca unul ce fusese cu câtiva ani inainte la Viena In atmosfera crearii de hotare §i. Intemeierii de State, avea idei politice §i-§i exprimase atunci speranta ca vremea neamului sau va veni :« mult a lost, putin a ramas », are un cuprins nelamurit, in care idei deosebite se amesteca fara a putea duce la un program. Ar fi o gre§eala sa se creada ca mi§carea pandurilor ar fi facut sa tresara un popor Intreg. Cutare notita contemporana 6 a- presinta a§a :« Dupa moartea Mariei Sale (a lui Alexandru Sutu) s'au sculat un Theodor Vladimirescu, Slugeriu fiind, In partea Oltului, §i au strâns o suma de nebuni, vrând sa scoata dreptatea in Tara-Rumaneasca », deci aceaslei parte din actiune

1 Ibid., p. 564. 2 Ibid., pp. 564-5. Cf. Iorga, in Hurmuzaki, X, P. 107, no. CXLI. Pentru Vogoridi v. Filitti, in Rev. hist. du S.-E. eur., IV (1927), pp. 314-20. 2 Ei sosesc la 7 Mart ;lorga in Hurmuzaki, X, p. 112, no. CXLIX. 4 V. lista capitanilor lui Iordachi, Iorga, Actei fragm., II, ibid., pp. 558-9. Si Sulioti ;ibid. Inca din 1820, Tudor imprumutase o suma delao siniono- Pavel Machedonschi ; Vartosu, Tudor Tiladimirescu, no. LH. 5 V. reproducerea In Iorga, 1st. .Rorndnilor pentru scoli. 6 Rev. Ist., IV, pp. 153 4.

~~. g00% AXUHr6 / -~~

~~r/tt 303 1 3 4.1,0I' Attirii1;trig. 2 ' t'ii,41 'r t .~~

~~.I ;?-7'-;;5;-.'nur~~

~~1=1 ) l~~

~~1.0 Pi~~

~~ACP- si" - A~~

~~4.31. :..~~

~~° 1~~

~~. . . . t -e. meiZtt "*""zo-ft-Zerak .C4.4~~

~~Fig. 33. Tudor Vladimirescu din biserica Preajna, Mehedinti.~~

Crisa revolutionarti din 1821 266 s'a inteles , « Theodor Slugeriu pre toate ulitele propoveduin- du-se de obladuitoriu al terii, sfatuind prin putere pre toti, pre mic §i pre mare, ca sa-i urmezelui... Theodor, in Bucu- re§ti, zicea ca umbla pentru dreptate, §i in colo puteai sa vezi o mare rebelie ce n'au mai fost alta data intru aceasta tarA ). In acea prima' manifestatie a lui Tudor 1, atunci cAnd se prevedea moartea Domnului si cdula sd se opreascd incd o succesiune fanariold, nu se vede, de fapt, sufletul lui, ci al episcopului de A.rge§, Ilarion,ceiace oarata atacul contra Mitropolitului, adaus Para rost la acela contra Domnului 2.Moartea acestuia schimba insa situatia. Chemarea celor « cu furci de fier§i cu lanci »,« veri de ce 'ream vor fi »,contra«gapeteniilor, biserice§tiipolitice0i »,dar mai ales a« tiranilorboieri », vine din aceia§i inspiraVe ;dar se face o exceptie, Inca di, atunci intre« ceibuni boieriaino§tri§iceirai » 3.Mai ales« tiranuluiboier ),ispravniculuigrec de Mehedinti,i se vorbe§te numai de« norodul celars§ifript de call e d.-voastra »4.Indata insa vafi vorba de supunerea catre « Dornnii greci »a boierilor tarii,de legaturaacestora cu ceilalti Greci veniti impreuna cu dAn§ii »: de aceia, « nurnai la o strigare a Orli », s'au ridicat « 12.000 » de oameni armati la cari se v or adaugi cei din krge§, cei de pe la Ru§ii-de-Vede « §i alte judete pAna in poalele Bucure§tilor »,cei de la« Bo- lintin §i CiorogArla ». Cu totii, ca « adunare a poporului din toatejudetele Orli »Ne or a§Lepta la Bucure§ti pe trimesul imparatesc, care va veni sa cerceteze de pe urma arzului -hi- mes Portii,« de la care cercetare a§teptam intoarcerea drepturilor noastre ».Bucure§tenii, « cler, isnafuri §i tot poporul )-

1 El va vorbi de cea de la 8 Mart st. v. 2 Aricescu, Istoria revolufiunii de la 1821, II, pp. 32 4; ,i in DArzeanu, la Iorga, Izvoarele repolupei, pp. 8 9. Tot ce spun marturii rascoalei, personagii secundare,neinitiate, ca D'arzeanu §i Cioranu, cu atat mai mult rapoart le diplomatice,asupra programului luiTudor nu poate servi ca basA ;cf.. Filitti, Freinzdniiirile, p. 36, nota 2. a Aricescu, o. c., pp. 27-8; Codrescu, Uricariul, XII, p. 90; Urechia, o. c., XIII, pp. 21-2; Darzeanu, /. c., pp. 6-7; Cioranu, ibid., pp. 234-5. 4 Aricescu, o. c., II, pp. 47-9; UrechiS, o. c., XIII, pp. 24 5; Darzeanu /.c., pp. 10 12.

266 Românii si revolutiile nationaIe vor trebui sa faca declaratii in scris de boieri nu se vorbeste , §i Tudor asteapta de la ei voluntari, la auzul « dulcelui glas al patriei si al dreptatii », fiind ei altfel « vrajmasi » ai aceleiasi patrii (17 Mart st. v..1 La cea d'intaiu atingere cu boierii cei mari din « ocarmuire » lucrul se va schimba insa : indata ce devin si ei« patrioti »,el n'are nimic cu dansii ;li se presinta doar ca omul poporului care s'a plans in zadar « prin cinci arzmahzaruri * si nu iea nimic decat hrana « muncità de dansii », de si, la Motru, dregatorii Bibescu si Viisoreanu au tras asupra lor ; el anunta ca merge spre Bucuresti ; de blastamul arhiereilor nu-i pasa 2 In toate insa , ca si Garagheorghe, el sepresinta ca «raiaua Imparatului», care e «loctiitorul lui Dumne- zeu » : « Au pe semne gandesti ca va fi murit si Sultan Mahmud ? », ceia ce fireste era, supt crezul eteristului, strecurarea spiritului revolutiei sdrbegi; « cel mai bun fiu al patriei )> vine din amintirile francese. Elemental specific rorneinesc nu apare; cel personal e doar in chemarea ostasilor improvisati la o strictä disciplina 3. Deocamdata, la Iasi, venirea lui Ipsilanti n'avu de loc caracterul care se desface din manifestul lui. Intre 6 si 7 Mart st. n. se produsera, noaptea, ciocniriintreArnautii adunati de Caravia si negustorii turci, cativa fiind ucisi, cum se va face, indata,sila Galati, de catre ChiotiisiIonienii 4 de acolo. Lumea era instiintata in zadar ca se va pastra ordinea. Se ' Codrescu, Uricariul, XII, pp. 92-4 (dupd Albina Pindului, 1869, p. 451 .Cf. izvoarele citate in nota precedenta. 2 Aricescu, o.c., II, pp. 52 4; Urechid, o. c., XIII, pp. 7 8; Darzeanu, pp. 32 4. 3 Urmeaza scrisoarea in numele lui Callimachi pentru potolirea poporului. Cea catre Nicolachi Vdcarescu, Aricescu, o. c.,II, pp. 74 5; Darzeanu, pp. 47 8. Memoriul din corespondenta consulard austriaca pecare-1re- sumd d. Filitti, Fianuintari, pp. 45-6, cu cereri naive, ca insotirea Domnilor greci numai de patru de-ai lor, alatuirea unei osti de 4.000 de panduri pe langd 200 de Arnduti, revenirea la sistemul fiscal de supt Caragea, reservarea islicelor si radvanelor poleite pentru familia domneasca, izgonirea familiei Sutu si a negustorului craiovean Hagi-Enus, si surgunirea pe zece ani a boierilor cari au tras asupra oamenilor lui Tudor la mana'stirea Motru, inlaturarea de lafunctii a boerului Alexandru Vellara,insfdrsitnumirea ca ocarmuitor a lui Tudor insusi, va fi venit din jurul lui, nu de la el. 3 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 110 si urm.

Crisa revolutionara din 1821 267 aflasede sosireabeizadelei ca de o simpla visith, adaugindu-se pe urma ca, In lipsa completa debani, a impus un Imprumut bancherului grec Andrei Pav li. Se cerea oficial ad I cerea armelor la Curte. Comanda indivizilor recrutati fara nicio alegere oaN ea un Constantin Duca. Cat despre Domn,el declara atata :cà nu poate face nimic pentru a opri evenimentele. La 9 Mart mica « armata », cu cocarda tricolora francesa, facea la Galata juramânt lui Ipsilanti. Dar boierii nu se miscau sise credea ea ei s'aui adresat catre Tar 1. La 13 trupa lui Duca se punea In miscare spre Bucuresti, de unde caimacamii se retrageau la Giurgiu 2. Fata de aceasta violentare a unei hotariri domnesti care-i paruse luiIpsilanti Ca zabovise prea mult, Mihai Sutu lua Intaiu o atitudine de oarecare independentä. La 26 ale lunii, afland ca <0 sama din satele noului Tinut (PutnaInca sa afla nelinistite de spre tulburatori »,el poruncia starosteluisi celorlalti dregatori sa iasa printre tarani pentru a-i iiniti 3. In acelasi timp Insa se Infatisau de catre boieri celor doi Imparati crestini cereri de dreptate nationalai socialà, ceia ce nu facusera niciodata Sarbiiice nu Intra nici In programul de conspirator ascuns al lui Ipsilanti . Dar, Indata dupa cunoasterea celor Intamplate, ambasadorul Tarului la Constantinopol, Strogonov, care represinta celalt curent politic din Rusia, asigura Divanul ca. Imparatul sau nu sprijina « nebuna speranta, conceputai pregatità de cativa oameni rataciti » 5. Si negustorii rusi din Capitala otomana erau invitati sa nu se lase Inselati 6. Gum se vede, frica de spiritul revolutionar: care se ridicase, InSpania, la Turin,laNeapole, contra conservatorismului Ibid., p. 114, no. CI,. 2 Ibid., pp. 119-20, no. CLVIII (notificare din 25 Mart). 8 Iorga, in Rev. 1st., IV, p. 160, no. 2. 4 Aricescu, o.c.,II. Cf. Iorga, Acta qi fragm., II, pp. 566 7. 5 Ibid., II, p. 567, no. 2. 6 Ibid.; Aricescu, o. c., I, pp. 102-6, 104; G. I. Lahovary, In Cony. lit., XX, pp. 937 9 ; Iorga, in Hurmuzaki, X, pp. 113, 122, 563-4 ; Vartosu, Tudor Vladimirescu, p. 77, nota 2.

268 Romanii si revolutille nationale monarhic al Sfintei Aliante, opera la care intemeietorulei, Tarul Alexandru, tinea a§a de mult, biruia amintirile de restau- are ortodoxa §i de ref acere pentru dinastia ruseasca a tronului imperial de Rasarit. In congresul de la Laybach al acestei aliante a neschimbarii se condamnara solemn ambele mi§cari revolutionare din Sud-Estul european. Ipsilanti §i eteri§tii nu putusera produce revolta generala a cre§tinilor pe care conta- sera, Moreia singura (land doar o ridicare confusa de tarani razleti, iar Constantinopolul, in loc de revolutia impresionanta a metropolei bizantine, numai retragerea lui Scarlat Callimachi la Cesareia ifuga principalilor Greci :Nicolae Sutu, fratele lui Alexandru-Voda, Ioan Schina, ca §i fiul, ramas acolo, al lui CarageA §i candidaLul la Domnie Hangerli, inainte ca Patri- arhul Grigorie sa fie depus in serbatorile PaOilori spAnzurat 1 Dar se rupse acum §i cealalta ancord care retineailusiile lui Ipsilanti :revolulia italiand, de mare inleres european, ame- ninfdnd lot sistemul S/ inlei Alia*, era pentru Alexandra I-iu de an si mai mare interesdecal prestigiulputeriirusefliin Oriental ortodox. Pentru §eful grec al mi§carii, de acum condamnata la moarte, chiar daca ar fi avut ajutorul lui Tudor, desaprobarea imperiala era hotaritoare. Doar clack supt impulsul lui Duca, unul din initiatori, care se a§eza la Ploe§ti, se cautau legaturi cu Bulgarii, dintre cari trei, de la Filipopol, Sliven §i Osman-Bazargic, vor veni sa caute pe Ipsilanti in lagarul de langa Bucure§ti, §i se a§eza 1 a Zimnicea ca mijlocitor un Hagi-Pencu 2. Totu§i, in proclamatia catre « Daci »,« RomAnii », insens local muntean, trial dinIa§i, dar dupà pornirea osta§ilor sai spre Foc§ani, Ipsilanti vorbia, indemnându-i sa ceara « cele fire§ti i politice§ti dreptatl pe care firea au daruit omului » §i aratând ce puternic a ajuns sti fie acum « glasul norodului » contra4 tira-

1 Iorga, Acte f i fragm., II, la aceasta data. 2 Vartosu, Tudor Vladimirescu, p. 115, no. XL ; 1821, Date si faptenoi, Bucuresti, 1932, pp. 66-7, 70 nota 1(si dupd un articol In Casopis Ceskoha 11usea,1832; se citeazd si cartea d-lui Nicolae Traicov despre participarea Bulgarilor In revolutia rorndneascd din 1821 In bulgareste , Sofia. 1929).

Crisa revolutionarA din 1821 269 niei Domnilor »,de « trecerea >sa.prin Ora 1, atitudine, care, cum se va vedea, va trebui sa se schimbe. Nu era asa Insa si pentru capitanul pandurilor. El declara, la 20 Mart, cand Inca nu aparusera mavroforii in vesminte negre, cu semnul mortii pe caciula,imitatie a Prusienilor din 1813 ridicati contra lui Napoleon, ca declaratia Tarului A nu-1 supara » pe dansul, chiar de s'ar sipublica 2,caci el, sprijinit pe o Ora Intreaga 3,pe« ceibuni » din ea,cari trebuie osebiti din « cei rai », cauta numai acel « bine obstesc », a carui formula o Invatase elacolo, laViena,din ziarele europene. Bucurestenilorli se adresa atunci, cerand ca teata lumea sa se uneasca pentru redobandirea acelor« dreptati » care prin dusmania Intre oarneni si neintelegerea hare clase se pierdusera. Spre a se ajunge la acesl scop, cu ajulorulial boierilor « palrioli »,cai cu al « norodului », care e« poporul suveran » al Revolutiei francese, se va da lupla contra oricui. peindila veirsarea de &Inge irnpolriva vericeiruia vreijrnaf sd va ardta calccilor aceslor dreplqi ». Deocamdata, cum numai era acuma un Domn, caci fruntasiifanarioti din Constantinopolceseputura prinde fura ucisi, si Iancu Callimachi el insusi patimi In exilul sau asiatic, iar Scarlat-Voda muri de durere In refugiul sau de peste Bosfor 4-, trebuia sa se plateasca birul, de toti cei ce nu sant In oaste, In mana guvernului provisoriu, In care erau, cu Branco- veanu, cu Golestii,toti cei cari odinioara facusera opositie lui Cara- gea si, de curand, sperasera Domnia pamanteana la moartea lui &it'll 5. Intro ei, jucand un rol deosebit de activ, statea, mai ales In lipsa celorlalti ierarhi fugiti, cu foarte multi boieri, la Brasov, noul episcop de Arges, Bulgaro-Grecul voltairian si revolutionar Ilarion 6,care ajunge afi« eminenta cenusie *a lui ' VArtosu, 1821, pp. 72 3, no. xxi. 2 VArtosu, Tudor Vladimirescu, p. 77, no. VIII. 2 Aricescu, o. c., II, pp. 1:8, 52. 4 Iorga, Doc. Callimachi, Prefata. 5 VArtosu, o. c., no. LXXIII. 2 Asupra originii acestui Bulgar grecisat (Gheorghiadi), crescut de Do- softei, v. Filitti, Framilateirile politice si sociale, pp. 21, 71. $i Galaction d RAmnic era eterist; acelasi, Tudor Vladimirescu, p. 4.

~~270 Româniii revolutiile nationale~~

Tudor, complet desoriental de chiar deplinalalea unei tip de rti- pezi biruinfe. Deci administratia era in mana boierilor,cu cari Tudor- se credea inteles, pana in momentul cand, strangandu-i Iii casa, de moda italiana, din margenea Bucurestilor, a lui Dinicu Golescu, el Ii va face sa fie supraveghiati, de leama unei deserlari a lor, care 1-ar fi las& singur. Dar iatclui Ipsilanti, « printipului »,cum i se zicea, nevroind el insusi sa-si dea un titlu, incepea sa-i parcà, trecerea Dunarii fiind imposibi1, cu ce ostiturcesti erau acolo, gata sa Intre, Tara-Romaneasca ar putea sa fie o momentana basa de resistenVa, pana la provocarea de evenimente In Grecia Insasii 'Ana la o retragere In Austria, a lui si a capeteniilor lui, cari si-ar fi facut doar datoria de a da semnalul. Deci Duca Indrazni sa iea masuri financiare, ca un guvernator 1,sinurniri ca acea de la Zimnicea pareau sà arate un inceput de noua ordine administrati. Un Grigore Baleanu vedea In« printip »,« protectorul Patriei », presinta un plan secret de reforme 2. 0 a lreia forma de guvern se instala astfel pesle o anarhie de fapi, ale cdrii consecinte furd impiedecale numai de moravurile blande ale (aril- Boierii din Bucurgli, cai cei din Brapv, ar fi fost imbiati sit vie la Ipsilanti, la Ceimpulunq 3. La 19 April st. v., ca si cum s'ar fi hotarit sa ramaie, acest fiu de Domn schilàoadevarata Conslitufie pentru Romani, dapa vederile parlidului national 4. Intr'o situaVe neasezatil, Mitropolia fiind in mana eteristului Sava si avand langa el auxiliari asa de puVn siguri ca Iordachi, Prodani Machedonschi, Tudor, care purta acum caciula cu. fundul alb al Voevozilori caruia incepea a i se spune de ostasii stisi de popor « Domnul Tudor »,nu « Tudor-Voda », sàvdri grepala de a pardsi basa-i cila de sigurd, din Oltenia,

1Wirtosu, 1821, pp. 61 2, no. \Iv. 2 Ibid., pp. 91 2, no. XXVI. 8 Vârtosu,Tudor Vladimirescu, pp. 135-6. Orechiä,1st. Rom., XIII, p. 74. Scrisoarea e, cum se vede, prin greselile de limbti (« Brodan », etcj a unui Neamt din Bucuresti, nu, cum s'a pretins prea usor, a lui Gheorgher Lazar. 4 Aricescu, o. c., II, p. 154.

Crisa revolutionara din 1821 271 cu pulernicele-i mandsliri-celdfui, pentru a se aseza, nici mdcar in Bucuresli, ci in margene, la Cotrocent. Pentru ca sA i se IngAduie aparitia pe strAzile Gapitalei, dupà exemplul sefilor revolutiilor italiene (18 Mart st. v.) 1, el trebuise sei facd jurdmal di, primind aceasid oceirmuire fdrd autoritalei fdrd pulere, nu va supdra pe nimeni in lupla pentru drepldfile frith a« crestinescului norod ce este adunat Intru dobAndirea dreptAtilor patrii *2, iarAsi Adunarea Poporului a lui, Caragheorghe, did allfel se va supune pedepsei legilor 3. Arà- tAnd si pribegilor cA lucreazA, cu « ganduri fArà patimi », numai pentru« dreptatea »« poporului »,a sAracilor cari« nu mai pot Indura, ci vreau mai bine moartea » decAt sA rAmAie supt « Domnii fanarioti »,cari sAnt « fAptuitorii Impilärii »,« sugA- torii de sAnge »,el cere vote a vorbi si la Conslantinopol si la Petersburg, nu ca un cap de rdscoald, ci ca represintantul, vechilut fdrit inlregi 4. Dar tot nu-si &A titlul modelului sAu sArb, ci numai acela de« comandiriu al ostilor », adAugind, pe langA grija pandurilor farA cAmAsi la Pasti, doar mila de cei apAsati cu birurile, csarora ar voi, nu sA li deie el, ci sA li se deie, de « ot- cArmuitori », si zapcii de neamul lor ; primeste plAngerile acelora si strecoarà timid doar cererea de a se inlocui claca printr'o dare mica in bani 6. Supt un stApAn de usurpatie, de care se temeau frul sri-i poatA purta respect,boierii rAmasilaBucurestiIsiieau pentru mice cas 6 , cAci ce siguranta putea sA presinte im astfel de regim ! mAsurile lor. ProtestAnd contra lui Ipsilanti,

2 Mentin aceasta data, care reiese din rapoartele lui Udritchi, cancelistul austriac, kisat la Bucuresti ca informator, de Aghentul Fleischhackel de Hackenau. La 21 Tudor cerea numai sa se libereze cartiere pentru ai sAi la Mitropolie, la Sf. Spiridon, la Radu-Vodà si la mai multe hanuri si case boieresti ; Vârtosu, Tudor Vladimirescu, pp. 79-80, no. Ix. 2 Ibid., no. xm. 3 Iorga, Domnul Tudor, in Biblioteca 4 Steaua », p. 98 ; Vartosu, o. c., n-le vmxi. Mitropolitul contra tuturor miscarilor revolutionare ;ibid., no. XII. 4 Ibid., n-le xxIv V. 5 Ibid., n-le xx.Iv, xxxV, XLI, XLIII V. Cf. si lorga, in Rev. 1st., XIV, pp. 29-31. 6 V. si Vârtosu, in Viata Rorndneascd, 1930, pp. 248 64.

~~272 Româniii revolutiile nationale~~

Oar uitand pe Tudor, un « Theodor Vladimiresculs nici macar Sluger presintat ca un organ al « saracilor lacuitori » « ara- dicati in potriva tiranilor jaluitoria« in Valahia Mica », ei cer sifie ajutati de ambii Imparati,« Frantisculi Alexandru », pentru a capata de la Poarta « o dreapta otcarmuire» i « intemeierea privileghiurilor » 1.Aceiasi boieri sau altii cer apoi Tarului Alexandru singur sa puie odata capat anarhiei ce a cuprins ambele tari 2.

Dar Turcii, condusi, pentru Moldova, de Pasa din Braila, pentru Tara-Romaneasca de chehaiaua, locotenentul celui din Silistra, treceau Dunarea, savarsind icii colo acte de dusmanie ea fafei de o farei in revollei, §i Ipsilanti, in loc sa caute vadul, spre Balcanii cari nu voiau sä se miste, venia pentru o visita fara rost la Bucuresti, de unde, cu toate procesiunile de scolari condusi de profesorii lor, nu putea sa culeaga decal, prea putin pentru o oaste a carii valoare era in stare a o pretui foarte bine el insusi, ca general rusesc. Dar se va retrage indatä, din lagärul acesta de la Colentina, opus celui din Cotroceni, banditii colonelului, « bimbasei » Sava fiind in Dealul Mitropoliei,i va .celula o celale capabild de apeirare la Tcirgovisle, unde se si sdparei _sanfurile, de veacuri aslupale. « De aici »,din Bucuresti, spunea Tudor la 15 April, « nu ma aradic, nadajduind la mila iajutorul lui Dumnezeu », MI% a crede, deocamdata, ca intrarea Turcilor e altceva decat o

1 Vartosu, 1821, p. 109 si urm. Nu poate fi vorba de o misiune de boierinasi olteni, cu Ilarion, la Laybach; Aricescu, I, p. 225. 2 Ibid., II, pp. 120-8. 3 Vartosu, Tudor Vladimirescu, n-le xxxrvv, xxviii xxx. Ibid., p. 91, no. xx (29 Mart st. v.).

~~Crisa revolutionara din 1821 273~~

Sultanului, ca §i Garagheorghe contra dahiilor aratand .ce credincio§i aufosteiintotdeaunaImparatiei 1 In unele momente acest boierina§ de vita sateasca simte insa vechiul avant luptator din timpurile eroice ale rasei sale. Nu va fugi « prin paduri », ci « mai bine sei piard cu cinsle in casa sa », cum ii spusese lui Ipsilanti, care-I intreba cu ce drept Ii vorbe§te a§a de darz, ca are pe acela al « sabiei sale In casa sa ». « Cad doar santem datori sa ne järtfim pentru patria noastra, pentru care §i sant eu venit d'impreuna cu norodul 2. » Pe boierii socoliti prieleni Ii indeamnii chiar 36 se adreseze celor din Moldova, inloqi la velrele lor. Caci « santem de un neam, de o lege §i supt aceia§i stapani §i ocrotiti de aceia§i Putere ». Iata cum se Impiedeca acest suflet chinuit, asupra caruia se intindea umbra mortii, chemata tocmai prin aceste nesigurante, in notiunile Injosite : a stapanului turc §i .aocrotitorului rus, In care credea copilare§te 3 ! Dar el adauge, cu acela§i simt de unire :« Fiind la un gand §i intr'un glas cu Mol- dova, sa putem ca§tiga de o potriva dreptatile... acestorprin- tipaturi, ajutorindu-ne unii pe aljii ». Tot numai contra Fana- riotilor exploatatori vede el indatorirea luptei :aprecum svede lucru, far de arme nu o sa ne putem izbavi tara », din -acele mani singure 4. Fara nicio pregatire de razboiu Insa el are in fata o armata, ai carii §efi nici nu vreau sä §tie decat numai de rebeli, Vara nicio osebire pentru ceia ce Tudor nume§te §i acum « adunarea » -sou « o§tirile » « cre§tinescului norod », ni§te jaluitori la pragul Imparatiei turce§ti I Si, in acest timp, Prodan viseaza sa faca Tar bulgaresc pe un « Alexandru Nicolaevici » 5, pe cand Iordachi se gate§te sa-§i aresteze §eful pentru a trece apoi la Ipsilanti §i, fiechiar dupd o batalie In camp deschis, sa ajunga la li- manul salvarii in Austria sau la acela, mai sigur, al mortii.

Vârtosu, 1821, pp. 96-8, no. xxx. Cf. al lui Tudor singur, ibid., pp. 10-1, no. M. 2 Ibid. 3 Ibid.,no.xxxi. 0 scrisoareCaremitropolitulVeniamin ;no. Lxxn. 4 Ibid., no. xxxIIL 5 Ibid., no. Lxxx. V. Iorga, 1.c., pp. 32-3.

274 Românii 5i revolutiile nationale La 27 Maiu 1, Bucurestii parasiti asteptau cu groaza pe Turci, boierii, Dinicu Golescu infrunte,fiind gata sa-iin- tampine cu genunchileplecate.Iar Tudor,pornindspre Pitesti ca sa se Intoarea la « casa lui » cea adevaratà, de la care se lasase ispitit prin eine stie ce Wait al visului, nedeslusit si pentru dânsul, se ducea de fapt catre actul tradarii, de mult chibzuit, care-1 astepta la Golesti. In satul Insusi al vechilor boieri credinciosi pana la moarte Domnului lor. Iordachi jertfiusor pe acela langacarestatusepan'a atunci,dar credincios juramtintului sau pentru causa greceasca.Prins,ca Mihai Viteazul,inmijlocul unor straini cari nu voiau sa-1 apere si al unor panduri obositi de asprimea unui sef care, supt pedeapsa de moarte, nu Ingaduia jaful, Tudor fu ucis noaptea cu iataganele In santurile vechii cetati a Domnului Varii sale. Apoi, atraglind la sine pe cei ramasi astfel Med conducAtor, Ipsilanti, care Ing-aduise asasinatul, porni peste Olt, mai mult cu gandul de a gasi la Turnul Rosu granita Ardealului adapo- stitor al nenorocirii lui deck, cu acela de a Incerca norocul unei lupte zadarnice. Turcii Il prinsera din urma In viile de la Dra- gasani. Panduri si mavrofori murirà aici Impreun6 pentru ceia ce unora li se parea lupta datorita mosiei lor Incalcate, iar celorlalti, sacrificiul prin care se capata libertatea. Multi dintre capetenii alergara spre lazaretul austriac ; Intre ei, Ipsilanti Insusi, care, oprit ca prisonier de Stat, avu multà vreme ca sd gandeasea asupra zadarniciei rascoalelor fail plan si organisare si asupra putinului temeiu ce se putea pune pe asigurarile rusesti, fie si venite de la locurile cele mai Inalte. Fratii lui, mai fericiti, Gheorghe, Nicolae, se vor putea bate pentru aceiasi causa a « Greciei » In Moreia lungilor Impotriviri si a biruintii finale. DintreceicariporniseramiscarealaIasiniciunulInsa nu ajunse a se impartasi de acea izbanda. In Moldova se caut6, acum, de cei cari scapasera de la Dragasani drumul care ducea In Rusia, unde cel putin nu era sg-i astepte, ca In aceasta dura Austrie conservatoare a lui Metternich, inchizoarea 2. 1 Pentru data plecarii, 5i Vartosu, Tudo) Vladimirescu, p. 92 5i nota 4. 2 lorga, in Rev. 1st., XIV, 1.c.

~~Crisa revolutionara din 1821 275~~

La vadul Sculenilor, supt casele boieresti de la Stanca ale Ftc, novanului, un grup de eteristi puturd privi, improscati de cele cateva tunuri ale Turcilor, trupa ruseasca wzata pe celalt, term al Prutului, cu ordinul de a nu se clinti din loc pentru o causa de rebeli, ramaind ca, daca va fi ne\ oie, Irnparatul sa-si faca, impotriva acelorasi Turci, razboiul sau. Macelul dura cateva ceasuri ;putini dintre acesti osanditi la moarte, intre cari nu erau Romani, putura ajunge la carantina. Ei gasirà in Basarabia pe Mihai Sutu, care de mull., isi para- sise Scaunul: reclamat de Turci ca fugari tradator, el va trebui sa piece din Imparatia care adapostise pe Alexandru Mavrocordat, Manole Roset si Constantin Ipsilanti ;trecand prin Geneva si Pisa, prin Paris, el va grisi, pentru multii ani ce-i mai avea de trait, o noua vatra la Atena, in patria pe care totusi revolutia, ocrotità de dansul la tristele ei incepu- turi, ajunsese a o crea. Singurele figuriin adevar eroicealeacestei sangeroase aventuri, Romanul de bastina Iordachisi Grecul Farmachi, cautara un adapost la manastirea Secu, nu farà nadejdea de a putea patrunde prin codri in Ardeal. Incunjurati de Turci, cel d'intaiu se arunca in aier din clopotnita manastirii, iar celalt, dus la Constantinopol ca trofeu uman al victoriei,peri acolo in chinuri. Prin toate adaposturile bucurestene se urmarira apoi, de Turcii cari intrasera in capitala munteana, eteristii denuntati si de populatia evreiasca. Ostasii « imparatesti» erau ajutati§i de Sava,care credea càastfel Ii merità iertareapentru amestecul inrascoalà.Se vanara panginfundul vailor spre munteaceiacariseputusera strecura asa dede- parte. Putin timp dupa ce se intorsese cu aceasta miserabila isprava, el, «bimbasa » eterist, pocait acuma, era chemat la comandantul turcesc, ca pentru o onoare, o multamita,i ma- celarit acolo, supt ochii ingroziti ai pasnicilor locuitori, impreund cu intreaga sa ceata 1

1 V. si amanuntele in lorga, Hurmuzaki, X. Povestirile grecesti alelin Ilie FotinOi Filimon, cele francese alelui Lauiencon, .Nouvelles otkerva- tions sur la Valachie, Paris 1822, si Recordon, Lettres sur la Valachie, Paris 1821, n'au cleat o valoare subsidiara. V. bibliogralia ce am datibid.

~~276 Românii §i revolutiile nationale~~

Cu toate protest:al-Helui Strogonov, Turcii ramasera in tarile pe care cu atata strasnicie, dar si cu atata usurintà, le pacificasera. Astfel, alaturi de « jalnica tragodie » greceasca, de care Bel- diman isi bate joc intr'o poen& eroicomica, tot asa de lipsità de pietate ca la Pucelle a lui Voltaire, al &aril exemplu-i statea Inainte, si incercarea taraneasca de a crea o alta viata Romanilor liberi, cazuse. Ca direclieiconsecvenfei,aceasla incercare de vilej ie nenorocild fusese, de sigur, indareilul revendicaliilor boierefli. Cercetarea acestora va aräta, de si imprejurarile adusera o schimbare esentiala In sensul national, cal erau qi aceslea de inferioare declarafiilor, afa de mandre, pe care culezaserei a le face, inainle de acesle grozave imprej urari, inleleclualii.

~~CAPITOLUL II Revendiarile de drepturi din 1822~~

Deocaindatd, tristele scene revoluVionare nu rdmaserd fárd urmári in suflete. Inainte de izbucnirea miscarii grecesti, cutare preot ridicat din clasele addnci, parit Mitropolitului, care fusese cdstigat de eteristi, pentru cd nu vroia sd asculte de ordinul Patriarhului ca sd luptepentru libertate se ldmuria asa : « Preasfinte stdpâne ! Prea- sfintitul Patriarh este Grec si este cu dreptul a lucra Med Vag- mare cu Greci, iar noi seiniem Romeini si lrebuie sd lucrdm pentru noi, cd Ora noastrd nu e roaba Grecilor si Bulgarilor si Rusi- lor si Nemtilor. Noi avem Domni crestini, iard ei au ce Dumne- zeu li-au milostivit. Noi sd ni vedem de nevoile noastre, &á vrAjmasul nostru nu poate fi Turcul, iar dusmani ni skit aceia cari vor a ne da pe noi Muscalului, ca sd scape ei de Turci » 1. Este apoi, aldturi, o intreagd oglindire in sufletul acestui om simplu, dar adânc intelegnor, a tragediei lui Tudor. Se criticd Tarul, care, de si « tatà al crestindtalii », a ingáduit macelul Grecilor la Constantinopol si, mai ales,« ne-a m.ntit si pe noi &à trimete Muscali la Ipsilant, ca sd inceapa rdzboiul cu Turcul », pentru ca apoi sà-1 lase pe acesta « cu o ceatá de calici, strânsi ca volintiri dintre Greci, Arndutl si Bulgari si alli cersetori si hoVi, cari cdutat-au pricopseli la noi ». Tudor ii apare scriitorului umil ca un « Domn » « ridicat * de boierii cari nu pribegiserd. Si preotul care povesteste crede cd poate infalisa insdsi adunarea acestora :« Adunarea facutu-s'au, inteo zi de Joi, in casele Brâncoveanului », care si prin impotrivirea la impune-

~~1 Iorga, In Rev. 1st., III, p.5.~~

~~278 Romanit §i reNolutiile nationale~~

rea ca Domn a tânarului Sutu se a,ezase oarecum in fruntea unei boierimi ce nu-si uitase drepturilei traditlile « unde au fost§i parintele Ilarion. Unde venit-a multime de icirgoveli §i boieri: Gra- fratii IIaralamb,fratii Poienari, Brosteanul ot suci Gorj,Obedeanul iStolnicul Geani, Persiceanul. Iar boierii greci erau mai toti, cà cei mari ai nostri de pe la vetrele lor nu s'au miscat, de teama RusiloriTurcilor. Boierii greci, fiind In multime, au strigat ca yin Rusii din Moldovai ca Domnul Tudor sa plece la munte, cà grea urgie ne apasa and o veni Muscalii. Si au adus lui Tudor multe prihaneli. Iar boierii nostri n'au avut ce face: au pornit pe Lisa cu Tudor. Datil Tudor, pana sa iasà, au zis :« Nu ma plang pe mine, care nici am visat a domni in tara, ca sä ma lupt contra vraj- masilor Orli, si ma hraniam cu nadejdea cà boierii din Valahia vor avea toti aceiasi simtire cai boierii de peste Olt. Plang tarai boierii, cari nu vad ce-i asteapta. Dar Dumnezeu se va milostivi sd-mi ajute a surpa pe aceia ce ne apasa de multä vreme. lard prea-cinstitul parintele Ilarion au ramas in urma aili-au zis :« Grecilor, sa va fie de bine biruinta ce o capata- rati astazi In contra Rumânilor pe cafi-i bateti cu gloantele voastre. Dar, pada va rásari soarele de mane, Dumnezeu va face sa rasaraidrepLatea,i va sosi ziva noastra, a celor dreptl ». Când, in sfarsit, se savarseste urita fapta de sAnge de la TArgoviste, WA' cum se rostestepreotul de pe lânga Ilarion, cel obinuil. cu generalitali revolutionare, acest rar i pretios mar- tor al sentimentelor mai adânci ale unui popor care, In stratele de de-asupra taranimii, pierduse de mult obiceiul de a-si preface simtirea In actiune: « Cu durere de inima am auzit si am plans and 1-au vandut pe Tudor doi capitani ai sai, de .1-au taiat noaptea. Si am mers cu parintele Ilarion la mânàstire (Cozia ?), de am facut slujba pentru odihna sufletului. Si plângea lumea, parintele Ilarion se batea cu pumnii in piept i da crucea la norod de se 'nchina. Si multà jale pe noi toti » 1. Legenda lui, Gheorghe Lazar cerea neaparat ca el sa fi avut un rol, In miscarea de trezire a multimilor din mijlocul carora

~~1 Ibid., pp. 5-6.~~

~~Revendicarile de di epturi din 1822 279~~

el insus'iNenia :el e aratat deci iii acea legenda ca « inginerul » sfatuitor la zadarnica asezare a biete1or tunuri care nu vor trage, la Cotroceni. Dar, din preajma lui. calugarul Eufrosin Poteca scrie undeva despre peirea«nevinovatului Tudor >. De la asemenea ganditori a putut sri vie si cutare proiect strecurat « Domnului » de la 1821, mai mult decal, format de dânsul, care nu stia lamurit atata,cu o ordine de lucruri constitutionala ca in Franta si cu oaste romAneasca 1. In ref ugiul de la Brasov, boierii urmara traditia elabora- rilor constitutionale pentru un viitor mai fericit. Deocamdata, ceia ce pentru dansii afost incidentul Tudor si incidentul Ipsilanti, al « Slugerului » si al « Printipului » fiind, acum, inlaturat sangeros de ocupatia turceasca, supt care ei, fosti eteristi sau asociati momentani ai rebeliunii rornânesti, nu cutezau sa revie, ei se indreptara catre vechea ocrotitoare, Rusia, cu un memoriu amanuntit, de o indelungata pregatire, care ni s'a pastrat2 Legati prin numele de « Dachia », dat tarii lor de traditia clasick ei se inchina, cu obisnuitele gesturi de prosternare, &are acela care nu-i sprijinise 'Ana atunci prin niciun sfat, inspiratorul eonsul Pini plecand, ca i 1ceilalti agenti diplomatici, In Ardeal. Se tern sa nu « se stinga de tot neamul nostru i sa ramaie streinul sivrajmasul neam, rnostenitoraveriloripatriinoastre, schirnbandu-ii numirea, ca sa' nu se mai pomeneasca nici urma mosteniriii fiintei noastre ». E vorba de Greci, carora Ii se pune in sung, de acesti ortodocsi care Irnparatul aparator al ortodoxiei,i schisma cu Apusul. Toate pacatele Bizan- Iului se adung, adaugindu-se intrigile cele noi ale Fanarului. A- mintind pretinsele capitulatii ale « Valahiei » cu Sultanii, tot Gre- cii se arata ca vinovati pentru calcarea lor, pana la rapireaDu- nàrni crearea raialei. Se ajunge astfel la stapânirea umilitoare prin fostii dragomani, carora li se face rechisitoriul, pe care in parte 1-am intalnit si in a doua jumatate a secolului al XVII I-lea. Nu se uita nici luarea in posesiune a pamântului tarii prin &Asa-

~~1 lorga, lzvoarele conlemporane, pp. 247-8. 2Dupa editiile partiale din Iorga, Studiiidoc., XI, pp. 190 204 ;§i din Filitti,in Arhipele Olteniei, X, pp. 247 53 §iVArtosu, 1821.~~

280 Românii §i revolutiile nationale torii §i firma Orli in epoca lui Caragea :« Noua Grecie ». Firmane- dobandite cu dibacie au adus insai moartea impotrivitorilor. Rusiei, i se aduc in schimb, pentru rostul de ocrotitoare, cele mai mari laude, Inca de la Ecaterina a II-a, « prea-dornica muma a tuturor pravoslavnicilor cre§tini ». Dar Grecii au §tiut zadarnici privilegiile capatate prin Ru0. Aceasta pana la actul revolutionar abia incheiat, care ar fi fost saii incunune acelesilinti de usurpare, ceia ce, in orice cas,ritl corespundea cu programele lui Ipsilanli. Se descrie in sfar0t jaful ce a urmat dupa ridicarea de steag de la Iai. Despre miscarea lui Tudor cei cari se aliaserei cu deinsa nu spun irzsei niciun cuveinl. Alte cereri, care urmeaza, sant « natdonal-aristocratice ». Pentru natie, se cere revenirea lasituatia de supt Matei Basarab, cu inapoiarea razei cetatilor0cu Dunarea, la jumatate, ca hotar. Legile se vor face numai de tara, prin « sfat de ob§te». Tara va avea dreptul de a-0 presinta plangerile la Poarta. Dar, mai ales, va fi o ordine conslilufionalei precisci, cu un prim Divan administrativ §i de control financiar, compus din Vladici §i patru boieri nefunctionari, §i cu un legist, avanduii ei cancelaria, ca in Apus. Al doilea Divan, eu Vornicii, Logolatul de obiceiuri §i trei mazili, vor avea judecata, care se va Intàni apoi in cel dint:41u.Alaturi, se vor pastra insa« departamenturile »lui Alexandru Ipsilanti,adaugindu-seal« impaciuirilor » 0 al « hotarniciilor ».Vistierul va fiinlocuit cu « Comisia Vistie- riei », avand to ate veniturile §i ascultand de primul Divan, care vefacebudgetul. Apoi, ispravnicii vorfidoi, cu un same§, toti cu leafà. Implinitorii §i osta0i straini vor dispa- rea, izgonindu-se §i« neamul arnautesc ». Va fi o « militie de osta0 pamanteni »,i cu artileriei ceLati, plus o jandarmerie de« calarie ».Oltenia erasa-0aiba Divanul deosebit, dar supus celuidin Bucure§ti. Numai acolo cclelaltefunctii ar fi anuale. Pentru clasa lor, boierii cereau indoita claca de douazecisi patru de zile, libertatea complecta a comertului §i a creeirii de fabrici, cum se vedeau acuma in Ardeal, §i de asemenea aceia a exploatarii minelor.Monopolul dregatoriilor, Mud inlaturati §i Grecii cu sotli romance, §i al scutelnicilor §i poslu§nicilor e tot a§a de strict reser \ at. Scutirea se acorda « pana la cel mai mic cin »

Revendicarile de drepturi din 1822 281 si la v5duve, la copii, de orice dijme, inlocuindu-se in genere vinariciul cu pogonaritul. Nici vamesii nu pot fi straini intr'un nou regim al vamilor. Se prevedei furnitura cu sare. Spirtoase din Turcia nu se vor mai introduce. Toate veniturile ce se arendeaza li sant refusate Grecilor. Liudele safie Inlocuite cu contributii personale, pe trei« stari » osebite. Scutirea de bir a strainilor va inceta ; negustorii meseriasi nu vor intra in corporatiile indigene. Glerului i se vor face veniturile potrivite 1. Alaturi, Grecii, prin istetul boier nationalist cleric Alexan- clru Vellara,i cu sprijinul lui Grigore Brancoveanu, alcatuiau un alt memoriu, care nu avea, fireste, punctele « nationale » de mai sus 2. Nu erau, in fond, deal aceleasi cereri care, Inca de la 1818, la plecarea lui Garagea.3, se presintasera,plus Domnia prin pAmánteni, de acelasi grup deboieri prin Strogonov 4, ca§i dorintile din 1819 ale lui Barbu Vacarescu 5. Moldova avea, de mult, ceia ce nu gasim in Tara-Roma- neasc5, unde se ridica, In schimb, precum se va ar5ta, o clasa de jos ale cArii prime manifestari le-am siv5zut, o boierirne marunta, cultivataiplina de aspiratiipolitice. Am vazut-o uneltind Inca' prin 1800. Un Vasile Malinovschi vorbeste, apoi, la o data nelamurita din Petersburg 6, Mitropolitului de « boierii de stare de mijloc »,cari « ingrozesc cu pilda Frantei »,i va recomanda s5 se tie sama de miseria taranilor,el,a carui « inima fierband se farima »,

Un Constantin Herescu, ginerele lui Grigore Baleanu, alcatuia acolo,. in forma de carte, la Brapv, Ispita sau cercarea pentru patriotism; Vartosu, 1821, pp. 143 5. 2 Aricescu, o. c., II, pp. 187 205. V.5iN. Kretzulescu, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XII, p. 103. Pentru ernigratie in genere, bogatele 5tiri din Prefata la lucrarea citata a d-lui Vartosu. 3 Filitti, Frdmiinteiri, p. 26. 4 N. Hodo5, o.c., XVIII, pp. 373 5i urm., 384 5, 391, 432 3. 5 Urechia, o. c., XII, p. 124. Cf. ibid., II, p. 27 5i urm. ; Iorga, Stwea Olte- ntei (In Studii si doc.), pp. 91, 127. Cf. Iorga, Studii gi doc., VII, p. 311 Filitti, Framdnairi, pp. 33 4. 6 Urechia, o. c., XI, pp. 24 7. Cf. Filitti, Freimdnuiri, p. 29, nota 8.

~~282 Româniii revolutiile nationale~~

~~caci~~

~~1 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 647 9, no. C.~~

~~Rei,endicarile de drepturi din 1822 283~~

Boierimea MolcloN ei se imparti Indata in Label e bine deli- mitate, fiecare avancl aka' directie, dar din lupta lor ei a si iasa biruinta acelora cari, In legatura cu ideile apusene, care patrundeaui prin cetirea ziarelor francese, tindeau sa aduca Intemeiai ea Statului national, organisat pe base ca ale « filosofiei » secolului al XVIII-lea, asa cum fusesera apoiincite- sate prin simtul de realitati al Imparatului Francesilor, moste- nitor al Revolutiei si continuator al« Republicii ». Fruntasii Moldovei fiind fugari, parte In BucoN ina, parte In Basarabia, de o parte erau, fireste, aceia cari, prin insasi varsta lor, nu se puteau desface din traditia trecutului, legat de alipirea, In anume forme, la Imparatia crestina de la Rasa- rit, « pravoslavnicul negresit pistol » 1. Asa era bunul mitropolit Veniamin Costachi 2,care binectnântase steagurile lui Ipsilanti când se credea cá el vine in numele Tarului. Tot asa fratele lui, Serban Negel, care mustra pe Veniarnin pentru ta,impotriN a sfatului ce primise, a mers la « molebinul » (slujba lui Ipsilanti 3,boieriisturdzesti: Sandulachi, Ioan, Grigoras, sot al unci domnite Callirnachi, Costachi, apoi dintre Cantacuzini cate unul idintre Rosetesti, Spatarul Bibica 4. De fapt Veniamin era, cum spune insui, « cu cei cunoscuti batrani, pe carii ne tinin dreapta legatura a cuviintii cei patrioticesti » 5. Tanarul fiu al lui Grigoras Sturdza, Mihai, In legatura de idei cu varul din Rusia, fiul lui Scarlat, Alexan- dru, incepu siel princel mai fierbinte deN otament pentru

'Erbiceanu,1st.Mitr. Mold., p. 222, no. 2. 2 Legaturile lui cu Ecumenicul ;ibid., p. 177, no. 2. 3 Ibid., p. 222, no. 1. Pentru ordinul dat in acest sens in nurnele lui Ipsi Iantisi pentru soldatul daruit de Mitropolit armateieteriste, pentru cei patru cai fdcuti plocon, pentru darul de bani, ibid., pp. 105-6.i Dimitrie si

Sandu Sturdza, Iordachi Roset incercasera, in Mart 1821, sd rdmdie in ; ibid., p. 107, no. 1. Bursierul lui Veniamin la Teologia din Chiev ; ibid., pp. 118 9. Pentru atitudinea, demoralisatd, aMitropolituluiin April, Iorga, Hurmuzaki, X, p. 563, no. XIX. El staruia sd nu se ieie nicio hotdrire pand h « incheiarea pacii », adecd pand la intelegerea Rusilor cu Sultanul ;ibid., p. 222, no. 2. 4 Ibid., p. 221. Era vorba de a ajunge < suditi » ai Rusiei; ibid. 5 Ibid., p. 147, no. 1.

~~284 Romanii si revoluVile nationale~~

Rusia 1.Si acesLia staruiau, bine inteles, pentru inlaturarea «Domnici grecesLi», pentru « izbavirea » de &Ansa 2, dar legaturile ii erau,i prin A. de Sturdza, cu Petersburgul lui Capodistria 3. In fat.6 statea ceia ce Negel numia « taraful Vistiernicului Roznovanu »4, al batránului iputernicului boierIordachi Roset, care-si avea temeiul mosiilor in partile nemtene. Ise a tribuiau planuri de Domnie, si se vânturau pentru un asemenea viiLor idei ca aceia a formarii unei singure clase aris- tocraLice, far% deosebire de ranguri 6. Cu dansul erau, având legaturi si cu cutare Basarabean aflator la Viena, Iancu Rusu, care dadea stiri dupa ziarele de acolo, episcopul Gherasim de Roman 6, apoi Costachi Conachi, Iordachi si Constantin Catargiu, Alexandru Callimachi, Petrachi Negri, din ramura ce ramasese in Ora, pe cAnd Ionita Calmasul Li pregatia la Constantinopol un viitor domnese, un Dimachi, se pare acela care se indeletnicia si el cu versuri cai Conachi, un Postelnic Paladi, Vornicii Grigore Ghica, din ramura domneasca prin femei,i Iordachi Bals, fratele Toderaru fiind cu Mitropolitul, un Vornic Plaghimi «si,din cei mai tineri si mai mici », scrie tot Negel, « pe cine va fi mai putut insela > 7.

1V. scrisorile lui In Hurmuzaki, Supl. I; cf. A. Sturdza, Regne de Michel Stourdza, prince regnant de Moldavie, 1834-49, Paris, 1907. Pentru « Miba- lache ), Erbiceanu, o. c., p. 155, no. 1. 2 Ibid., p. 225, no. 2. 3 Ibid., p. 226, no. 1. 4 Ibid., pp. 220 1. 5 Ibid., p. 225, no. 1: « cd randuirea Comitetului ocarmuirii sa fieaceia pe care toti, mici si mari, Ii vor alege, si, ca tot acelasi glas sa aibai un Sulger cat si un Logofat Mare si ea si la Comitet si la toate celelalte si par la *atrar, de vor fi alesi de glasurile obstesti, sa se randuiascai putere si drept la toate sa fie de o potrivi, cat a unui Logofat Mare, atata si a unui *atrar, decat a glasurilor celor mai multe sa se urmeze hotarire la orice sa vede: precum este aicea in Basarabiaa.Ceia ce lui Negel i se parea imposibil Lira « pravilele >iibaionetile >pe care Rusii le Introdusesera in aceasta Moldova a lor ; ibid., p. 225, no.1. °Ordin al Pasei din Braila de a sta la locul lui, catre acest episcopi cel de Husi; ibid., pp. 122-4. Meletie de Husi fu Insarcinat de Caimacam sEt tie locul si al Mitropolitului si al lui Gherasim, absenti; ibid., pp. 159-60.Turcii numira alt episcop la Roman ; Iorga, 1st. Bis., 11. 7 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 224.

Revendicdrile de drepturi din 1822 285 La plecarea lui in Basarabia Iordachi Rosa pomenise de o mai veche intelegere cu partisaniisai,de o« inchiza0uire prin sfinte legaturi data de mai inainte »,pe langa cele de -aacum altele noug » 1. La Iasi ramasesera. intariti in hotarirea lor de a nu pribegi §i prin §tirile de la Laybachi prin corespondenta lor cu Pa§a din Braila 2, la care se indreptasera Inca de la inceput, trei Canta, Iordachi, Costachi §i Alecu, §i IIatmanul Alexan- dru Ghica : de la dansii nu pleca alt indemn decal, acela de a se a§tepta, pe basa situatiei internationale a Orli lor, imprejurarile 3. Langa ace§tia Insa se mai gasiau, nu Fara unele legaturi §icu Mitropolitul, boieri din treptele mai de jos si cu origini mai modeste. Astfel un Iordachi Draghici, din Foc§ani, care invoca o coborire din neamul Filipeti1or munteni 4, 0 cativa altii.Supu0 inrauririi apusene, cunoscatori ai« Drepturilor Omului»,proclamate la Paris, §i intelegand a introduce in noul Stat pe care-I visau unele principii de acolo, ei vor alcatui la 1822 un adevarat proiect de Constitutie. Intre ei, ca ganditor trebuie privit un coboritor din Logo- fatul lui *Lefan-cel-Mare,Ioan Tautu, caruiaise datoresc bucati retorice de glorificare a trecutului de lupta i buna obladuire al Moldovei, ca acel Panegiric allui 8tefan-Voda 1nsu0, de care focosul boier se simtia legat prin stramo§ul sau, ori pamflete, asamanatoare cu cele care la Munteni se redac- tau, contra lui Caragea, contra lui Belu, a impositelor §i hrapi- rilor de acolo, de catre partisanii celor doua partide de lupta

41naVionala », al Gole§tilor §i al Filipestilor. In ele, supt forma plangerii unui Oran impovarat de dajdi sau a discutiei Intre un Roman §i un Neamt, se arata, nu numai, ca la Malinovschi, jignirea necontenita a clasei tarane§ti, dari mijlocul, cu topo- rul, prin care ea §i-ar putea dobandi clreptatea 5.

1 Ibid., p. 107, no. 2. 2 V. ibid., pp. 99 0 urm., 117, no. 1. 3 Ibid., pp. 126-7. 4 V. Manolachi Draghici, Istoria Moldovei, II, Ia0 1857, pp. 257-8. 5 V. I orga, Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, II, p. 365 qi urm.; N. BAnescu, Operele lui lordache Golescu, p. 113i urm.

286 Romdnii §i revolutiile nationale Lista boierilor din aceasta tagma e data intreaga, in Mart 1822, de o scrisoare a lui Teodor Balinsui. Gasim acolo pa sfetnicii lui Vogoridi in cap, adaugindu-se doar Petrachi Sturdza, care fu facut Vistier,cu un Varnav, din neamul traducato- Iului din frantuzeste, un Starnatin, nearn nou, venit, dupa cat se pare, din Basarabia,i acel Ioan Cananau, care se inLorsese din Berlin cu idei apusene, revolutionare fata de starile de lucruri din Moldova. De toti, treizeciiapte, fara « Braiesti » §i.fara Beldiman 2.DinLre ei nu trebuie sa lipseasca nici Banul Tautu, pe care Vogoridi voiasa-1faca Vornic Mare 3.

Cel d'intaiu « arz-mahzar » catre Poarta 4 fu acela al boierilor mari, trimes, inca pe vremea presentei eteristilor, prin Pasa de Braila, cu Teodor Bals 5,cu Ghenadie Roset, dar si cu acel Ioan Tautu Banul, care, cai rucla sa,Ionica, era « om §icu stiinta si in condeiu lucrator » 6.Trime§ii, cariliindepli nira misiunea, fura,la Intoarcere, batjocuriti, loviti, Inchii de catre oamenii « Eforiei » lui Pendedecai Spiru :erau invi- nuiti ca ei au adus prin staruintile lor biruitoarea Inaintare a paganilor contra ostirii noului Imperiu crestin al Rasaiitului. Trebui sa-i salveze Mitropolitul, aflator Inca la Iasi.

~~In zadar Gheorghe Cantacuzino 7,caruia, fiu al clomnitei Ralu, iiplaceaaliadaugi pe langa « cnejia » ruseasca titlul de Deleanul, retragandu-se prin Vranceai Tinutul Bacaului~~

'Eibiceanu, o.c., p. 212, no. 1. 2 Ibid., p 210. 3 Ibid., p. 212, no. 1. Se credea ca Gherasim de Roman a inlocuit pe Mi- tropolit ;ibid. Negel se temea ca deputatii de la Silistra vor cere Domn pe Caimacamul Vogoridi ;ibid., p. 226, no. 1. Cf. §i ibid., p. 230, no. 1. 4 kcesta e « plecatul nostru mahzar atunci când au pribegit cel din urmd siluitot iu Mihail Sulu! ); Codrescu, Uricariul, VI, p. 430 ;Kogalniceanu, Le- topesiti, III, p. 465. 5 Cf. Beldiman, pp. 353 §i urm. (ajutd la trimetere Aghentul austriac ; cei doi Sturdza, Grigora§ §i Dumitrachi, sânt bruscati de Greci), 375. 6 Beldiman, o.c. 0 scrisoare a lui ; Erbiceanu, o.c., pp. 209 10. Alta ; bid., pp. 211 2. 7E trimes din Targovi§te de Ipsilanti (6 18 Main); Erbiceanu, o.c., p. 375, no. 1. Cf. ibid., pp. 376 7. Beldiman, o. c., p. 368.

RevendicArile de drepturi din 1822 287 spre Iasi, chema, invocand trecutul de lupLa din cronici, pe Moldoveni in sprijinul unei cause pierdute. El denunta intr'o proclamatie pe boierii cari au lucrat contra miscarii,

I Ibid., p. 371 (1-iu Iulie stat. v.). Brunet de Presle, Giece, inUnivels- pittoresque, asigura ca el se facea a trece spre Ismail 5i Marea Neagra, a5tep- tând unirea cu Ipsilanti. 2 Erbiceanu, o. c., p. 160, no. 2. 3 Ibid., p. 161, no. 2. Cf. 5i Beldiman, pp. 393-4. 4 V. 5i ibid., p. 415 5i urm.

288 Românii si revolutiile nationale tarilor romane§ti sali arate dorintile, boierii moldoveni pribegi, « conservatorii »,alcatuira acest« arz »,prin care, ca sa nu ajunga Domn unul dintre ei, aratau ca Moldova pradata nu poate sasprijine deocamdata Domnia, pe carear putea-o inlocui o regenta de zece,un « decemvirat »1. Arzul« Bucovinenilor », Buc§anescu fiind,poate Incain Bucovina 2, ni s'a pastrat. In obi§nuita forma umila, se arata dorintile aristocratiei de primul rang, ca 0 cum ele ar fi ale Varii intregi: « mitropolitul, episcopii, arhimandritii, a doai a tria stare, boerena0i §i toate celelalte stari ale mazililor, rupta- 01or, negutitorilor §i toata ob§tiea neamului Moldovei, atat partea bisericeasca, cat §i politiceasca ». Legatura cu Imperiul Otoman e aratata ca viind din vremea lui Soliman-cel-Maret. de cand credinta moldoveneasca a ramas pururea nepatata, ace§ti noi supu0 ai Sultanului margenindu-se la intrebuintarea « plugurilor de fier ca sa lucreze pamântul spre inmultirea §i spre Implinirea poruncilor §i vointelor Devletului ». Dar « In locul celor legiuiti Moldavii Domni locuitori » 0 contra « vechilor a§ezarnanturi ale tarii» au fost a§ezat,i« Varigradeni Greci », can au navalit asupra Moldovei, provocand acum in urma, prin rascoala lor, nenorocirile unui razboiu. « Acestea sant sfar0turile obladuirii fanariotice§ti din Moldavia. » Fana- riotii sant Infat,i§ati, ca In proclamatdile lui Tudor, drept « ni§te lipitori sugatoare de sange » 0 Moldovenii ca « ni§te oi de jertfa, filra de glas raiale ». S'au rapit celor de Ord slujbele maxi 0 mici, precum 0 milele, vanzandu-se pentru « ru§feturi ». Pe and odinioara Camara domneasca nu avea decat vamile §i

1 Beldiman, cunoscdtor al tuturor pregatirilor, scrie: Nu md voiu sfii a zice, adevär a vorovi, Cdci am avut tot prilejul cu ocliii miei a privi: Vr'o deosebire mare in magzaruri n'am vdzut. Fiestecare interesul pgizia, cum ii de crezut. Cei de-aici cereau Domnia, cialalci decamoirat: Un Divan s'alcdtuiascd intre ei neapdrat, Ca iareifi ei sd iea cdrma qi ei a povdpii. *i el adauge: Din partea mea vreau Domnia, de-as sti cd nu m'oiu cai; pp. 418-9. 2 Erbiceanu, o. c.., p. 163, no. 1. Un arz-magzar anterior al pribegilor din Bucovina; ibid., no. 2.

~~Revendicarile de drepturi din 1822 289~~

ocnele, intrebuintAndu-li ve.nituli pentru milostenii, stApAni- torii cei noi Ii adauga dijmele :« desetina, gostinai Vadat- ritul », ba chiar indin banii dAj dii haraciuluin, ipAstreazA pentru eii ai lor sumele adunate. Se speculeazA provisiile pentru Constantinopol, zahereaua, dari « mAmAliga cea de popusoiu», necerutà la « capan », mAmAliga, « care este pAinea cea de obste a locuitorilor ». Se adaugA dAjdii pentru Curiesiposte. Cu banii hrApiLi se cumpAra apoiimoiile boierimii,silità sA treacA granita. Firmanurile de privilegii rAmAn ascunse, se Impiedea plAngerile la Poartà. Se oferà acum plata prin capuchehaiele de Larg a tuturor dAri- lor obisnuite dare ImpArAtle, potrivit cu ultimele hatiserifuri. Dar nu e nevoie de un Domn, care n'ar putea birui faLA de Ingustarea In toate privintilea Moldovei. Va putea fi vorba de aceasta numai and ea « va ajunge in sLarea indestulatà ». Un bas-boier ales in fruntea Sfatului e ce se poate deocamdatA. In regimul republican de la acest izvor apoi vor pleca toate. 0 armatA indigenA va pAzi Ora, fArA acei ArnAuLi de cari se serviau pAnA atuncea Domnii strAini. Cu scutiri momentane hiusurari ulterioare de dAjdii se va putea intrema un pAmAnt care a suferit asa de multi. 0 « carte a unirii », trebuia sA strAnga In prima din ligile care se alatuesc in acest timp pe asociatii acestor pretenLii 2. Bals, care amintia boierilor càIau fost inaintea lor patrioLi .unii hiviatai averea s'au pus in primejdie pentru patrie », adAugindu-sei pe sine, « sf Ant fArà tropariu » 3, fu InsArcinat sA duai acest arz. « CArvunarii »Ii opuserA altul, a cArui alatuire Intre Ior- dachi DrAghicii BrAescu era semnalatA la 21 April de Negel Mi- tropolitului 4, ba In el se arATA gata sA subscriei Negel : « Cetind copia arzului stArii al doilea cu Logolatul Grigoras, nu-1 gAsim

Barbu Cepescu, in Foaia pentru minte, inimäi literaturd, an. 1840, mo. 40; Codrescu, Uricariul, VI, pp. 123 34; Kogalniceanu, /.c., pp. 465-7. 2 Erbiceanu, o. c., p. 207, no. 1. 3 Ibid., p. 212, no. 1. 4 Ibid., p. 220, no. 2. « Ar fitrimis si ponturi de cererile lor». Negel doria sa sefact(un altreilea contra « carvonarismosului railor »;ibid., T. 221, no. 1.

290 Roma.nii si revolutiile nationale eau §i fara cale », spune el, facand reserve numai In ce prive§te o alegere a Domnului care nu s'ar putea face « fard varsare de sange »1, §i, de fapt, fara a crede ca « a gre§it Rusiei », el §i-a §i pus iscalitura 2 Forma e aceia§i, Incepand cu acelea§i protestari de credinta fata de Imparatia otomana. Se adauge Ca supunerea fata de Domni, oricari arfi ei, a fost desavar§ita de-a lungul vremilor. Aici, micii boieri In legatura cu Vogoridi nu se dedau la critica pasionata a guvernarii prin FanarioVi. Se trece de-a dreptul la tulburarile trezite de « o 'liana de Greei §i Arnauti », cari au nenorocit tara, Maud sa se Impra§tie in toate partile locuitoriiei,« nevinovatul norod ».Sant deci atacaVi numai « apostatii »,« inrautatitii varsatori de sange omenesc ». Pentru a se mangaia '§i Intrema tara se cere, In termini ca ai litaniilor biserice§ti, un hati§erif nou care saIntareasca« pronomiile, obiceiurile ce din vechi au avut norodul Moldovei », §i la acest punct numai se vorbe§te de « Domnii greci >, cari au facut ca ele sa se strice, impiedecand §i mice plangeri la Poarta. i ace§tialalti petitionari vreau sa eamaie numai oameni de natia lor :« Sa fie mila prea-puternicii Irnparatii a ne milui cu deseadacinarea din pamantul acesta, §i niciodata a mai locui cu noi, Greci §i Arnauti, cu instrainare de case §i alte aeareturi ». Se ridica larnurit §i chestia manastirilor inchinate « de mo§ii §i stramo§ii no§tri » §i pentru « miluirea saracilor patrioti », pe cand ele au ajuns pe mana strainilor, Indatorindu-se apoi ca « embaticurile » sa se plateasca de egumenii romani la Locurile Sfinte. Se arata dorinta de a se ingddui din nou ca lara sd fie in- zestrald cu legile pe care fi le-ar face ea insc4i, f i anume in roma- nefle (deci nu intaiu In grece§te, ca In legislaVia lui Scarlat Calli-

1 Ibid., p. 228, no. 2. 2 Ibid., p. 233, no. 2. Bucsdnescu afirma cal si Toader Bals iscillise m « arzul ciocoilor »; ibid., p. 240, no. 1. Pentrucei cinci »cari trebuiau sà facd un act secret de unire, ibid., p. 389, no. 2. Ceartd pentru rdndul iscdliturilor Intre Petrachi Sturdza si Alecu Bals (1822, April); ibid., p. 391, no. 1. Arzul « ciocoilor >, In Erbiceanu, o. c., pp. 214-5; V. A. Urechid, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, X, pp. 306-8; 1st. Rom., XIII, pp. 102-3. Cf. si Filitti, Freimdrudrile, p. 79, nota 1, cu data (10 Octombre st.v. 1821). Reeditare la 10/22 Ianuar 1822; ibid.,p.80.

Revendicdrile de drepturi din 1822 291 machi): « Sà fim miluiti a ni se da voie ca, dup5 vechile obiceiuri a, p5mântu1ui s'ani alc5tuim pravila In limba patriei, hothritoare la tot felul de pricini, dupà care urmeazA cu nestrà- mutare judecàtile si toate orânduielile p5mantului, ca sa" nu urmeze mai mult intrebuintarea cea iiisi voia cea slobodä a Domnilor obl5duitori ». E cu nepulinfd sa" nu se recunoascei la acesl puncl gdndulfislilul lui Andronachi Donici, c5ruia ar fi s5 se atribuie si acel pamflet contra aristocratiei 1 si clerului Malt, care, cerând a se restabili o« Adunare obsteasc6 din toate sthrile », se plânge cti s'a pgr5sit pravila lui Vasile Lupu 3. i,in legdlurcii cu actiunea de inginerie holarnicei a lui Gheorghe Asachi, se urmeaz6 astfel: « S6 firn miluiti a ni se da voie ca, cu boieri alesi hotarnici si cu ingineri, sa"[sà] hot5rasca" toate mosiile din pAmântul acesta pe glasul scrisorilor iireclnice ce va inf5tisa fiescare mostean si a se stAlpi cu semne desp5rti- toare »: deci, ca In Bucovina, unde stAtuserà pribegii, ca in Austria cunoscutà profesorului de « inginerie », s'a se procead5 la o statistic5 generalä a st5rii p5mAntului, la un cadastru. Fireste cg In ordinea cea nou5 de lucruri CArmuirea, care nu mai e 15satà Intreag5 In sama Domnului, se va face prin boieri, dar nu prin boierii cei mari, ci « din loale neamurile din boieri peinidnleni, carii vor fi vrednici a ocArmui cu dreptate si. buna oranduialg pe sâracul norod ». Domnii vor fi« din Insusi neamul moldovenesc », si anume nu trimesi de Poart5, ci alefi: « pe care obstea-1 va alege, pe temeiul credintei si a inchezes- luirei a luluror p5mântenilor ». El va trebui sa" guverneze dupa « hotarirea pravililor, obiceiurilor pArnântului »; ceia ce alcnuia astfel ca o Constitutie.i represintarea lor la Constantinopol tot prin ptunânteni v a fi 3.

' V. si Alecu Russo, ed. P. V. Hanes,p. 112; reprodusd siin Anul 1848 En Principatele romane, III, pp. 577 8, si in Acte .,si legiuiri privitoare la chestia larcineascd, seria I, IV, p. 761. 2 Vdrtosu, in Viata Romdneascd, XXII (1930), p. 87 si urm. Cf. Filitti Frameintdrile, p. 105 si urm., unde se atribuie si o alta lucrare in acest sens lui Tdutu cel tândr. Pentru atribuirea cdtre Tdutu prin marturii de pe la 1850, ibid., p. 96 si notele. Se critica in prima legdturilelui Veniamin cu Grecii si se apard purtarea Turcilor fatd de RomAni. 3 PAM inceput, probabil, in Erbiceanu, o. c., pp. 214 5.

19*

~~292 Românii si revolutiile nationale~~

Un boierinasnecunoscutaltfel,lancuStavar,merse. spre sfarsitul lui Octombre, la Silistra cu acesL arz. La Focsani el intalni pe marele boier trimes de emigrati si pe intovara'sitoi ii lui, vechii credinciosi ai Turcilor, Cerchez si Greceanu. Ajun- gand la Silistra Para a se fi sfaluit pe cale, ei g5sira la Pasa Mehmed-Siri, nascut intre Moldoveni, In raiaua Hotinului 1, care fusese pus la cale de Vogoridi 2, o primire care fu neprielnicri represintantilor tendintii de republica aristocratica. Atunci ceie douri tabere cazurri la intelegere : cum nu era vorba de a mai merge la Constantinopol, ci Pasa se ins'arcina cu trimeteri a cererilor, delegatii ramaincl in asteptare, se alese numai arzul care cerea Domnia. Teodor Bals, presintat de Caimacarn drepi candidat la Domnie, ca unul ce este « cu frumos boiu, lung si gras, cu o barbil foarte lunga », iar asociatii lui ca niste necre- dinciosi Impariei, pribegi prin Bucovina si Basarabia, intelesi cu Puterile 1, ecine si asemenea cu beii mameluci din Egipt cari au pro\ ocat invasia francesa a lui Bonaparte, asa incat doar ienicerii ii mai tin in frau, pierduse, pentru elsi tagina sa, partida. Ce se trimesese la Constantinopol era, cum o spune el insusi, tocmai acea petitie de care mai tarziu se vor lepad a cu indignare boierii de peste granitri 3 : arzul« facut de cei de la Iasi », scrie Negel. care 1-a iscrilit si el, ca si Logofatul Ioan Sturdza, care nu stia ca prin aceasta-si pregriteste Domnia 4. Asifel prinlr'o pornire revolulionard,ajulald deodibace inlrigd, se va cdpdla perdru Romonii din ambele pi dreplul de a fi cdrmuifi dupd vechile daline de oameni din neamul lor 5. Pentru a se hotari soarta ambelor tari romanesti se cautara, cand fu vorba de a se face alegerea, boieri dintre cei mai de frunte ai Orli, dar si dintre aceia cari in timpul tulburarilor se putusera stapani, nelasandu-se atrasi prea mult la pribegie si la apelul

' Bals li spune: Tatal tau cu Indurare poronceste din mormânt. (Beldiman, p. 420). 2 V. scrisoarea lui, in Beldiman, pp. 434-5. 3 Erbiceanu, o. c., pp. 224, 240; cf. i ibid. pp. 221, 224-5 (unde Negel con- fundà arzul(c ciocoilor » cu al lui Roznovanu). 4 Hurmuzaki, Supl.14, pp. 54 5. 5 V. iIorga, Hurmuzaki, X, pp. LXVII-LX XII.

Revendiarile de drepturi din 1822 293 c5tre rnonarhii crestini.Astfel, de la Moldoveni, cum Bals, retras la ai srti in Bucovina, nu voia si mai risce nimic, poaLe si dându-si sam6 cã marea lui ambitie nu va fi satisfilcut5, se aleserg, pe Ving6 ceilalti doi trimesi la Silistra, Ionità Sturdza, Gheorghe Cuza, Iordachi Rascanu si Joan Tàutu, Lot de cei cari fusesefa pe lângä Vogoridi, care Inca nu-si &Idea seama c5, zilele mAririi lui s'auispilvit. De la Munteniseluara Grigore Ghica, viiLorul Domn in Bucuresti, B5rbuceanu Vaal- rescu, Nicolae Golescu, AIihAità Filipescu, acestia doi repre- sintAnd opositia de odinioar5 contra lui Caragek Scar latMi- lialescu§iFilipLens, Iancu Cocorascu, din neamurile mai mici. Fara sa putem prinde dov ada vre unei sfatuiri intre fruntasii celor doua ri, vre unei preg5tiri pentru viiLor, ei sosir5 in April hick dupa Pastile fAcute la Silistra, in capitala Impara- tiei,nestiind ce-i asteapta acolo. 0 lume intreaga, curioasa de aceasLa priveliste nou5, se adunase in calea ciudatelori asprelor « cart& moc5nesti » muntene, in care se zguduiser5 indelung- obositele oase ale acestor boicri bitrmni. Aici, IVlunlenii lrebuirei sà recunoascei faplulumililorcein'au niciun arz-magzar de infeifiat din parlea larii lor1. In adevar au nurnai caracter personal sau de grup restrans memoriile redactate de dânsii, unele din ele interesante, ca acela care cerea un Sfat de patru boieri mari cu Mitropolitul, altul, pentru judecAti, cu cleruI inalt, aceiasi boieriilegistul 2,ori inca unul, care cere granita Dunarii, Domn national ales peviat.5,Adunare Nationala,lcu membri alesi de judete, o armati chiar o flot5 a Orli 3. Ei tre- buird deci sa alcatuiascA in graba « cererile* Ion. Se ceru Domn pe iatA f5r5 drept de succesiune pentru fii,boieri siclerici dc 1,ara, cu inFaturarea ce1orlali, cari s5 fie consultati pentru oric( masuri ; restul e un maruntis copilarosi confus, mergAndu-sc

1 Beldiman, p. 441 ; Manolachi Draghici, I storia Moldovei, II, p. 135§i urm. 2 Filitti, In Originile democrafiei romcine, V ictla Romdneascd, Novembre 1922, pp. 182 3 ;in Ark Olt., X (1931), p. 253 ;E. Vartosu, 1821, pp. 178 83. 3 Memoriul lui Vellara; Aricescu, o. c., II, p. 187; cf. Filitti, Frarndntdrile, p. 89, nota 1.

294 Romaniii revolutiile nationale aip5n5 la specificarea ca nu cumva consulii rusi austriac sg fie Greci 1. De altfel,pentru a se inf5tisa oficial, trebui ca amAndou5 memoriile sg sufere unele schimbàri 2, mergAnd pAn5laadmiterea unei responsabilitiltia Domnului 3.Se discutà asupra numarului de ostasi turci cari trebuie s6 r5mAie si se primi principiul unei armate de tug. 0 u1tim5 sfortare fu f5cuta din partea « Bucovinenilor », cari trimeser5 cu vechiul lor arz republican un altul,iscàlit.i de Veniamin, din Ianuar, care inlocuia « decemviratul»i « basboie- rul » prin intreaga protipendad5 a boierilor mari, ftira" ca arzurile si poatafitinute In samA, de si furà comunicate delega- tilor 4.

La 21 Iunie se anunt5 in sfArsit oficial ci « de acum se vor face Domni din p5mAnteni ». Peste cAteva zile apoi furà chemati la Poartà numai aceia cari erau sä fie Domni. Inainte ins5 de 1nfeodarea lor solemn5 se acordà confiscarea mosiilor grecesti, Impiedecarea suditilor de a c5p5ta p6mAnt ialte imobile 5, Inchiderea scolilor elenice. La 12 Iulie 6 in sfArsit se facu solemni- tatea mult asteptatà a instalArii Domnilor,Grigore Ghica singur, crescut In traditiile italiene ale V5c5restilor, putAnd mulVami In altà 1imb5 decal a sa. Se aleser i Caimacamii, la Munteni dintre cei de faVa, iar la Moldoveni Teodor Bals Petrachi Sturdza, unul de la boierii cei mari, celalt de la acarvunari ». Dup5 o visità la noul Patriarh ecumenic si la cel al Ierusalimului, oaspetii Sultanului se Indreptarà in sfArsit,

1 Aricescu, o.c.,II, pp. 214 6 ;Urechid, 1st. Rom., XIII, pp. 181 2 ; NArtosu, 1821, pp. 155-8; Ddrzeanu, in Iorga, Izyoarele, pp. 34 6. 2 Ibid. ipp. urmãtoare. 3 Ghilidnescu, Sureteiizooade, X, pp. )(cm, 324-33. Se cautd o apropiere cu una din formele cererilor muntene din ultimul moment ;ibid., pp. 294 5. Cf. Filitti, Framdntdrile, pp. 94 5. 4Arzul din Ianuar; Hurmuzaki, Supl. II, pp. 1-4; cf. Iorga, Hurmuzaki, X, p. mom. 5 Pentru oprirea cAsãtoriilor mixte, Erbiceanu, o.c., p. 259. Numirea egumenilor români; ibid., pp. 265-7. Cf. ibid., pp. 405-6. 6 Firmanul e din 12 st. n.; Codrescu, Uricariul, II, p. 235 ;Iorga, Acte Sifragmente, II, pp. 647-8; Hurmuzaki, X, p. 169, nota 3 ; Urechiä, 1st. Rom., XIII, p. 320 ; D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 307.

Revendicarile de drepturi din 1822 295 prin Silistra, spre Scaunele lor 1. Acolo, laSilistra,ei primirä din mâna Pasei Serascher, cu obisnuita plec5ciune intreità, tuiurile, semn al Domniei 2. Domnii plecau unul intr'o parte, alLul in alta Meg nimic care sà-i lege, ajutându-i sa' resiste primejdiilor care-i amenintau. Cu mult superioara era atitudinea in acel moment a mitropolitului Dionisie, care, refugiat la Brasov, scria in acesti termini lui Veniamin:« Dupa dumnezeiasca bun5voint5, amAndou5 aceste eparhii, Moldavia, zic,si Valahia, dintru inceput au avut pre aceleasi privilegiuri sichiar pe aceiasi sprijinitoare protectie, precum si noroadele acestor doug eparhii totdeauna au fost unite si de o tinere, dupä care urmeazri ca si arhie- reii lor s5fiede un cuget, de o hot5rire si de o urmare » 3. In Novembre 1822, Caimacamii Teodor Bals si Petrachi Sturdza 4, dar si mai multiboieri,Costachi Roset,DimiLrie Ralet, Iordachi si Vasile Roset, Vistierul Sturdza, Vornicul Ghica, cei doi Bals, trimetând inainte pe Iordachi Catargiu, cereau farà foloslui Veniamin sA iasá intruintampinarea noului Domn la Galata 5. De la Frumoasa, el se strecurà modest la Curie la inceputul lui Octombre 6, dar alaiul solemn ce urm6 intrecu pe al Fanariotilor 7. Intampinat de Caimacamii munteni, dar nu si de o boierime r5masil in Ardeal 8, Grigore Ghica rámase, din causa imprejur5ri1or de sandtate din tara aceastà- laltA, 0115 in toamn5 la Vricgresti, trecand apoi la casele sale 9, pentru ca la 6 ale aceleiasi luni sa" desrasure o pomp\ ashrfa- nAtoare.

a La Silistra se gasira Caimacamii greci in cale spre Capitala, si Nicolae, fiul Domnului Moldovei, mergea acolo, ca represintantul de capetenie al parintelui sau, avand ca ajutor pe un Bosie. La sosirea in Constantinopol, Negri, 'Aril ca se intelesese cu fratele Teodor, fu executat ; Vogoridi insusi, inchis Jaumla, fu exilat in Asia-Mica ;Iorga, Acte ,si fragm., II, pp. 662-3. a Jurnalul boierilor moldoveni, in Kogalniceanu, 1.c.; Draghici, 1.c. 3 Erbiceanu, o. c., p. 238, no. 1. 4 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 169 70, no. ccxxx. 5 Ibid., pp. 179 80, no. ccxhvI. 4 Se astepta Dinu Cretulescu ;ibid., p. 172, no. ccxxxII. 7 Ibid., p. 181, no. CCXLIx. 8 Ibid., pp. 181-3. 9 Erbiceanu, Ist. Mitr. Mold., p. 171, no. 2.

~~CAPITOLUL III Domnii de Ora' qi partidele boiereqti~~

Noile Domini nu fura recunoscute de pribcgi, cari asteptaw mornentul cand totusi trebuia sä izbucneasca razboiul de la care se astepta totala prefacere a situatlei. Rusia, care-si retrasese ambasadorul de la Constantinopol,liatata patirna de invidie si setea de rasbunare.Negel fusese de parere sä se declare ea boierii destArati s'ar intoarce pentru4( alegerea de Domn », prevazuta in arzul « ciocoilor », dar se tern de 4( duhul rasvratirii si a neascultarii in sufletele a multora din cei prosti crai si nearnurile cele mai de gios »1. El aratase ca grupul din jurul sau n'are nirnic a face cu delegatia: « Pasa cu salnicie i-au chernat si le-au poruncit » 2. i din causa acestei atitudini, dar si din causa originii puterii sale, acela care-si zicea, dupa vechiul obiceiu a pomenirii nurnelui tatalui pe langa al sau, « Ioan Sandu » Voevod,se- sprijini, pe langa cate o ruda ca nepotul PetrachiSturdza sau vechiul prieten Iordachi Catargiu, pe « boierii de a doua sia treia stare », dusrnanii vechiului regirn, si-i inainta 'Anil la cele mai mari ranguri, asa Meat « nici vedeai alte fete la Curtea lui loan Voevod Sturdza decat cu barba in toate unghe rele » 3. Ca forma insa, el crease inainte de sfarsitul anului si un Divan, in care erau Sturdzestii Lascarachi si Petrachi, Vasile Rascanu, Gheorghe Miclescu, Ionitä Greceanu, Gheorghe si

~~1 Erbiceanu, o.c., pp. 232-3. 2 Ibid., p. 233, no. 2. 2 DrAghici, 1.c., p. 166.~~

;

~~t .r. 1 ... '.. I.). 0:. ''''' 9 "':" 7e,.' 1 e 1 ' ., " t,',5 eV ,I.I . A..., let.r.. .4.t.... ::_E Kr, . eiggli ..., i;= .. . '''::;_f s.:..'sili.ri sir te altov, : 7-Z 1'1 7 :1'4c .~~

. .. 't. . 4 It .*

~~!..itie,s, r- gCrki7.0, 3,` s'9 .~~

~~Fig. 34 Grigore Ghica, Domn al Tarii-Romane§ti.~~

Domnii de tarai partidele boieresti 297- Teodor Buhus, Vasile Roset, Constantin Cerchez, Dumitru Beldiman, Ienachi Crupenschi,Ienachi Costachi, dar i,ca elemente noi, un As lan, un Milo, un Constantin Carp, un Con- stantin Varnav 1 Ceva mai tarziu gasim in jurullui ipe Alecu Sturdza, care merse la Cernauti cu prilejul intrevederii Tarului cu Imparatul AusLriei, pe Grigore Greceanu, Andro- nachi Donicii pe fostul eterist Pomer 2 De si fara altá carte decal cea greceasca 3, dar el saluta in frantuzeste pe pastorul luteran, vice-consul al Prusiei 4 ,mosier in partile Bacaului, boier al lui Mihai Sut,u, Domnul Moldovei, sot al unei Rosetesti din ramura Roznovanu 6, el se servi deci Inca de la inceput si de oamenii cari se manifestasera mai mull, prin scrisul lor. Tautu cel tanar, catre care avem o scrisoare de parinteasca simpatie din partea stapanitorului, merse la Constantinopol ca sä formeze pe fiul domnesc, asezat acolo ca represintant al Moldoveii ca ostatec al parintelui 6, iar Gheor- ghe Asachi luà la Viena locul vechilor informatori greci ai Fana- riotilor 7. Intoarcerea mitropolitului Veniamin, venit prin Bucovina 8, nu aduse dorita unire pentru ridicarea unei tari atat de pradate, de la care, supt forma de « imprumut national », se cereau acum noi sacrificii 9. Inca la inceputul anului 1823, pribegii declarau ci nu pot reveni intr'o tara supusa improvisatiilor si in care se vorbia de « constitutia » din partea cafLaniiIor, de provenienta obscura, ai ultimului Domn fanariot '°. Optzeci de boieri cu Mitropolitul se presintara la Curte cu cererea de a se ingadui o Ora la Constantinopol,i ei putura

1 lorga, Hurmuzaki, X, pp. 196 7, no. CCLXVII. 2 Ibid., p. 249, no. CCcxxvII; p. 251, no. CCCxxvIII. 3 Scrisoare româneascal a lui, Erbiceanu, /.c., p. 225, no. 2. 4 Iorga. IIurmuzaki, X, pp. 180 1, no. mccvm: Bonjour, bonjour, mon pasteur, §i apoi:Ifez i ». 5 DrSghici, /.c., p. 165. IordAchescu, in Bul. Coin. 1st., XV, p. 103. 'Draghici,/.c.,p. 164. 8 Erbiceanu, o. c., p. 246 si urm. DrAghici, /.c. iHurmuzaki, Supl. 14, pp. 7 8; cf. ibid., pp. 17, 22 si urm., 30.V. 5i Filitti, Frdmdntdrile, p. 155, nota 4, p. 163.

~~298 Romdnii si revolutiile nationale~~

ajunge la Silistra 1 PlAngerea lor, din Februar 1824, prin cei patru boieri delegati, vorbeste despre suferintile de pe urma Eteriei pentru ca s5 ajung5 la reaua guvernare a noului « tiran ». Mai ales se criticg d5rile cele nou5, care ating mdn5stirile Inchinatei Mi- tropolia, despoiarea Caselor speciale pentru cheltuiclile de utili- tate publick rechisitiile de oi peste cele cerute la Constantinopol. Dar durerea cea mare a zgomotoasei boierimi e c es'au dat caftane la mai mull, de patru sute de indivizi, fapt neauzit cinepilduit de la intemeiarea Domniei Moldovei », atribuindu-li scutelnici, spre ruina fiscului. Toatá marea boierime isc5-

leste dedesupt : Constantin, Teodor, Grigore,Teodor cel tAn5r, Lupu ; Rosetestii Vasile, Stefan, Alexandru ; Cuzestii Gheorghe, Arghir, Grigore ;chiar SturdzestiiDimitrie republicanul iTeodor ;apoi Nicolae Dimachi, Vasile Miclescu, Gheorghe RAscanu, Nicolae Cantacuzino, GheorgheDonici, Andrei Basotil, Dimitrie Iamandi, Manolachi Bogdani, al5turi de Alecu Beldiman aproape de moarLe, ruda saDimitrie 2 Dar, in ciuda lui Minciaky, delegatii fura inchisi la Bràila, Isaccea, Tulceai Chiustenge 3. Cele d'intAiu màsuri ale lui Sturdza privesc noua oranduire a mosiilor mrinastiresti, de la care se InIäturg Grecii 4,si se IntAmpin5 impotrivirea mitropolitului Veniamin, care se pkInge de pArrisirea In care, din causa brutalitgilor executiei, se aflg aceste I5casurii Infiereaza « pustiirea strAmosestifor afierosiri crard Dumnezeu ». Intr'o IntAmpinare p1inde demnitate si de curaj, el st5ruie sa se Incredirgeze administratia milatstirilor unui < comitet »,i atuncii boierii vor putea s5 deiechezAsia » ce li se cerea 5. Un conflict se produsei intre Veniaminsi ruda domneasc5 Lascarachi Sturdza, trimes capuchehaie la Constantinopol, care f5gAdui Mitropolituluisn-icapete scoa-

1 Iorga, Actei fragm., II, pp. 690-1 (p.691, nota 3: intreaga bibliografie). Trimesii erau: Grigore Bals, *tefan Roset, Gheorghe Rdscanu. V. lorga, Hurmuzaki, X, p. 269 ; p. 271, no. cccm. 2 Hurmuzaki, Supl. 14, pp. 59 61 ; lorga, Acie si fragm., II, pp. 687-9. 3 Iorga, Acte si fragm., II, p. 693. Liberarea lor tarzie ;ibid., p. 711, no. 2. Erbiceanu, o. c., p. 405 si urm. 5 Ibid., pp. 412-3. Cf. ibid., p. 265 si urm. 0 atitudine asamanAtoare la noul mitropolit muntean Grigorie ;Bis. Ort., XXVIII, p. 1107.

Domnii de tarà ci partidele boierecti 299 terea din Scaun de la Patriarhul ecumenic, dar muri la Adria- nopol supt blastrim 1. Pentru a apara drepturile boierimii se face si o legatura, in care intalnim pe Constantin Canta, pe Constantin Roset, pe Negel, pealtIoan Sturdza, Dumitrachi Bogdan, Dimitrie Sturdza, republicanul, de care se va vorbi pe urmli, Hatma- nul Buhus, apoi Ianacachi, Costachi si Petrachi Sturdza, un Ban Petrachi, precum si un loan Roset si baLranul Triutu 2. Atunci Voda Sturdza se servi de rudele sale, de insusi fiul, Iorgu, devenit Camaras, Vistiernic, si de Alexandru Sturdza, pe care-1 rupse din liga, si de Conachi 3. Simai departe conflictul va continua eu acei boieri mari cari nu putusera fi exilati sau trimesi la Ora. Avem actul prin care Constantin Canta, Costachi Roset, Petrachi Sturdza, care fusese pana atunci principalul sprijin al rudei sale, Alexandru Sturdza si Buhus IIatman declarand Ca n'au fost ascultati, inoiesc vechea lor liga ;se prevedea di, in cas de parasire in fata prigonirilor, a vre unuia din ei,ceilalti sa aiba dreptul de a vadi aceasta intelegere secretä 4. Domnul se adresa la Poarta, unde avea sprijinul lui Reis- Efendi, cerand sriise dea ordinul de a stapani cu forta pe nemulVimiVi, siacest« zapt-firman »,prin care se ingriduia, .c a supt Fanarioti, exilarea peste Dunare a conspiratorilor, ii era acuma in mana prin Iunie 1824. El fu cetit in Adunarea Obsteasca, fireste improvisata, si dupa aceia Sturdza tinu cuvantarea pastrata in paginile « Isto- riei Moldovei » de Manolachi Draghici, fiul acelui Iordachi cai e avea atunci cea mai mare influenta la Domnie: « Pronia ridicandu-ma la aceasta treapta inalta, de unde eram mai mic intre d-voastra, a va stapani, eu n'am intrebuintat nici rnari- mea, nici asprimea Grecilor, socotind a Ira dobandi dragostea prin blândetà, dar m'am amagit, ca bunatatea mea v'au frieut -a VA uita datoriile ce va supun Scaunului acestuia, pe care .§ad eu astazi. Aduceti-N a aminte ca noi 1-am pierdut prin intri- 1 Dräghici, 0. c., II, pp. 170 1. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 610 1, no. LIV. 3 DrAghici, a. c.,II, p. 169. 4 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 596, no. xLI.

~~300 Românii §i revolutiile nationale~~

gile noastrei prin goana unul asupra altuia, de 1-au stapanit strainii atatia ani,i Dumnezeu s'au milostivit ani-1 darui iarasi precum 1-am avut. Ce voi0 acum sa mai faceti? Sa-1 pierdeti, ca sa ajungem mai rau poate de cum am lost, In manile cine stie a caror straini din lume? Fanariotii, acei ce va placea' unora din d-voastra nu mai sant, nu pot sa fie. Drept aceia vom lua masuri domnesti, intrebuintand topuzuli sabia, bemnele Imparatesti care mi le-au dat Sultanul spre infranarea celor neintelepti,i vei cunoaste de as"tazi ca are cine a va stapani ». Frumoase cuvinte, pe care de sigur cI simplul boier de odinioara nu le-ar fi putut gasi Insui. Ele se lamuresc InsS prin nota povestitorului :« acest cuvant 1-am gasit la Comisul loan Tautul, secretarul lui loan Voevod Sturdza, pana a nu se duce la Tarigrad »unde, am vazut ea el fu asezat pe langa fiul domnese, pentru a carui buna crestere fi multami apoi DomnuL cu biletul de Insasi mana sa 2. Unul din complotisti, Bals CiunLu, raspunse darz :« Asa sa faci, Maria Ta ». Se cerura pasapoarte pentru emigrare,i ele fura refusate cu toata hotarirea. Patruzeci de carute trimesera pe cei banuiti la manastiri sau peste Dunare, pe cativai numai la mosiile lor. Deci, and fu vorba de o noua contributie, boieriii Mitro- politul, care intrebuinta atuncii excomunicarea, se opusera si se af la, de alunci, exislenfa unui proiecl de Conslilufie care anula slcipeinirea de fapl a rnarii boieriini 3. De aici inainte Domnul indigen eauta sa se impuie i prin fast. < Iubia gala domneasca preste masura, pentru care niciodata nu s'au vazut siasa din curte fara sase cai la careta idupà a6fint,itul soarelui fara vase masalari ca si lumineze escorta sa »

~~Pentru grupul de boieri mai mici, pe can ceilali Ii priviausi mai departe cape niste tulburatorii Invrajbitori de suflete, ea pe niste revolutionari periculosi, cari ar fi urmat exempla~~

~~1 Dräghici, o.c.,II, pp. 167 8. 2 Iordáchescu, 1.c. 3 lorga, Actei fragin., II, pp. 699 700. 4 DrAghici, o. c., II, p. 171.~~

~~Domnii de tard si partidele boieresti '301~~

icachonarilordinApus,« carvunarii »,in romano-greceasca tirnpului,erau de opotriva adversarisimarii boieri din Basarabia,sicei din Bucovina,sicei din Suceava, aratati c5ndva de Bucsanescu ea fiind, totusi, necontenit in legatur5 cu Turcii, pentru alte scopuri 1. Nu mai era vorba la dânsii de Statul lanariot, tin5ndu-se cu simple ordonante domnesti, schimbAnd-se de la o stapAnire la alta si margenindu-se, dup5 obiceiul turcesc, in domeniul re- str5ns al masurilor edilitare si de ordine. Se c5uta a se fact « Statul » cel nou, dupa modelul frances. In forma pe carc 13 capatara aceste nazuinti dupa ce, de la Constantinopol, uncle era greceasea se socotia isprav all, se ceru sa searate prin « arz-magzaruri », prin pliingeri politice, dorintile tarii,se sta- biliau, deocamdata, caci o mai larga « Constitutie » era pus5 In vedere pentru mai tArziu, aceste puncte de capetenie, ca basa pentru acest « Stat national ». Imperiul Otoman e privit numai ca un ocrotitor. supt a carui « umbra » a trait un popor. o natie, un « norod al Moldovei »,care si-a avut libertatea. autonomia, legile, Domnul. Aceste vecbi « drepturi » vor trebui deci sa fie pastrate intregi ; rangurile boieresti, rosturile militare, Inlaturându-se Arnautii, ca si negotul, lucrarea pam5ntu1ui, Evreii fiind opriti de la orAnzi si de la1. elnite, cum li se refusa dreptul de a vinde in oras carne la crestini, vor fi pastrate numai pentru membrii acestui« norod »,stapiin In tara sa ; -cel mult s'ar putea primi alaturi aceia dintre straini cari ar fi luat In casatorie Moldovence, ar fi stat In tara zece ani, si Inca numai daca e in interesul Statului. Domnul va fi ales, dar nu de Intregul « norod »,ci numai de cler, adeca de cel inalt, si de boierime, fara osebire, de o boierime care insa nu-si trece situatia dintr'o generatie In alta. El, stapan doar pe Curtea sa, va guverna insa pe basa separa- tiei puterilor, ca in doctrina lui Montesquieu ; nu numai in ce priveste legile, care nu pleaca de la d5nsul, dar si pentru sim-

1 Erbiceanu, o. c., p. 153. Bucsdnescu era cel care credea ed., ascultdnd de Tar, s'ar putea pdstra si legaturile cu Turcii. Aceasta de si se astepta la un rdzboiu ruso-turc, de unde vor iesi apoi « pronomiile » Orli ;ibid., p. 154, a.m.1. Invinuirileluicontra« Agarenilor »;ibid.,p.162. Zelul pentru .crestindtate; ibid., p. 164.

302 Românii si revolutiile nationale plele masuri de carmuire, el va trebui sa tie samil de parerile- acelui « Sfat »al zisului« norod », care e un fel de Adunare- Nationala, fie si numai a unei singure clase. In Adunare Intra de drept clerul, membrii dicasteriilor judecatoresti si un numar de alesi ai Tinuturilor siai Capitalei. In aceasta represintare a tarii se fac legile, se voteaza chel tuielile, pe basa unui nou sistem, de statornicire a darilor, se ieau masuri de gospodarie, se hotaraste rostul scolilor 1,care vor fi nationale, dar nu fara predarea limbilor straine ; Insa, In acela0 timp. se aleglolacolo funclionarii, cu lefi fixe, ale caror 1ndatoriri sant numai anuale. Reforma s'ar Intinde si asupra tribunalelor, care vor pro- nunta sentintm supuse dreptului de apel, dar fara ea un Domn nou sa poata relua, ca in trecut, cercetarea unei afaceri odata ispravite. Ea cuprinde si finantele, cu deosebite Case, care se unesc In aceia a « asezamintelor patriei » (punctul 45). Dar peste aceste reglementari precisese intinde teoria proclamata In Parisul de la 1789. Se prevede libertatea, si cea religioasa, libertatea oricarii ocupatii, cu sfaramarea breslelor, egalitatea 1naintea legii, respectul proprietatii (se asigura plata exproprierilor) si al onoarei, faradeosebire de clasa, interzi- candu-se arestarile arbitrare si osebindu-se preventia de In- chisoare, recomandandu-se apoi, dupa ideile lui Beccaria, un tra- tament bland pentru aceia cari n'au fost condamnati. Responsa- bilitatea agentilor Statului Intreaga se ridica 'Ana la Domn 2 Timp de sase ani, istoria Moldovei va fi formata din lupta unei parti dintre boieri pentru alcatuirea noului Stat si din aceia a exilatilor de buna voie contra Domnului pe care nu voiau sa-1 admita.

~~Cand, clupg necontenitelesilintialediplomatiei rusesti, care voia sa prelungeasca discutiile cu Divanul pAna In mo-~~

' Se prevede si intemelarea unei Imprimerii a Statului. ' Xenopol, Primul proiect de Constitufiune a Moldovei din 1822, Originile partidului conservator fi al celui liberal, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XX 1891).Cf. D. V. Barnoschi, Originile democratiei romeine,<( Carvunarii u, Constitufia Moldovei de la 1822, Iasi1922; Iorga, in Revue hist. du S.-E. eur., XI (1934), p. 81 si urm.

Domnii de lardi partidele boiere§ti 303 mentul când situatia generalà europeana ar ing5dui desran- tuirea unui rAzboiu pe care unii din jurul Tarului pacific Ale- xandru il doriau de fapt, trebui sg se ajung5, peste impotrivirea Turcilor, temiltori de o nou'd izbucnire a miscArii eteriste, la retragerea trupelor rgmase In Virile noastre, si se ceru chezeisia boierilor cei nu se va inleunpla nimic, avântul spre reforme se produse din nou, In cercuri mai largi si cu mai mult5 putere 1 Mai de'nainte un alt membru al familiei Sturdza, un var. alDomnului, Logof5tulDumitrachi,careseintorsese In tara, el singur dintre pribegi, Impreuna cu Bals, zis Ciuntu 2, redacta astfel un proiect de organisare republican. El se potriveste cu temperamentul mândru si pornit al aceluia care, ins'arcinat la 1826, din causa capacit54ii sale, 85 alcAtuiasc5 o presintare generalä pentru PoartA, care odorise, a situatiei financiare, ceru ca intaiu 0 i se aduca la cunostintá intregul mecanism financiar al Orli, si, cum aceastais'a refusat, nu voi s5 se supuie staruitorului Indemn al carmuitorului 3. De- votat Turcilor, el se va feri sa iea parte in 1827 la demonstra- tiile rusofililor cu prilejul trecerii diplomatului rus de Ribeau- pierre 4. Cum, ceva mai tarziu, era Vornic 5, trebuie sa se ad- mità cA proiectul e inainte de anul marii schimbari, cu sfarsitul experientei lui Ioan Sandu Voevod, 1828. In proiect sant lucruri care amintesc arzul «ciocoilor », mai ales In ce priveste rolul deosebitelor Divanuri. C5ci totul se face prin ele In republica « aristo-democraticeascá ) a acestui om de centru :Mamie « Divan »de cinsprezece boieri alesi pe viat5 ; Divanul « pravelnicesc » (Parlament), de alti cinsprezece, dar si din boierimea de a doua si a treia clasa, si Divanul « de jos », financiar, de patruzeci si opt membri, si mai tineri, chiar ne- boieri, alesi pe douà trepte In fiecare judet, Incepand de la sate. Acest al treilea Divan, care si el se adun5 de dou'à ori pe an, are o larga initiativg in ce priveste chemarea si prelungirea

1 Ca un Inceput e a se considera bucata tipdrità In Erbiceanu, o. c., pp. 391-2. 2 lorga, Hurmuzaki, X, p. 195, no. ccLxv. 3 Ibid., p. 339, no. cccur. 4 Ibid., p. 413, no. ccmccvii. 5 Ibid., p. 611, no. LIV.

304 Romanii si revolutiile nationale sesiunilor, dar numai cel d'intAiu deleag5 comisiuni de cAte trei « velii », In mâna cgrora e toatá administratia. Se prevAd mAsuri pentru sAnAtatea publicg, bunele moravuri, instructia fetelor, cresterea copiilor sgraci 1. Orice alte planuri constitutionale trebuie s5fie asezate In -acelasi moment, inainle de acelea care pornird de lagaranfia prelinsd de Turci. Ele nu se deosebesc esential de acelasi arz al « c5rvunarilor », afar5, bine inteles, de acela, strict aristocratic, care pune altituri de Domn numai un Consiliu ales din sase sau opt familii mari, cerAnd sA nu se mai Ing5duie pe lângA « stiu- tele si ispititele familii »,la care se adauga doariaacei cu stiintài pracsis »acei « netrebnici side neam prosti Mr5 mosie sau a1t5 stare » 2. Dar In raport cu acea chezsasie ceruth Orli Intregi filrà deosebire de clase e propunerea lui Iordachi Roset Roznovanu, cum am v5zut, seful rusofililor iacela care primi cu o deosebit5 simpatie pe Ribeaupierre. Având In vedere inainte de orice o bas5 economics agricolA, In care stApAnii de mosii, 1ep5- dandu-se de scutelnicii« breslasi », ar fi fost scutiti de orice amestec al Statului, putând astfel s'à indoiaseg productia, acest puternic si influent boier, Caruia-i p5sa putin ci Moldova are un Domn. nu prevede numai egalitatea fiscalá, ci urmAreste prin ea« legritura cea obsteasc6 a toate sthrile locuitorilor, Jegdlura nafionaliceascd »: cum« asezAmAntul » priveste de o potrivA toatecategoriile sociale,« dela cel mai mic, de la cel mai s5rac t5rani pAn5 la cel mai mare si mai puternic din boieri »,« toti vor aN,6 a striga la orice ispitire din po- triv5, toti vor ave a tine lucrul cu de o potrivA stgruire, cine va pule alunci sd biruiascdneamulunit isd-i surpe dreplalea? 3 » Era deci o incercare de a solidarisa Intreaga societate moldo- veneascA. Se va vedea, cercetAndu-se raporturile Domnului, saituit pAnA atunci de Iordachi DrAghici, devenit Mare Vornic. ,c5 acest punct de vedere nu fu primit, ci, din potriv5, Sturdza

~~Codrescu, Uricariul, IV, p. 281 si urm. 2 Al. Russo, Scrieri, ed. P. V. Hanes, pp. 117-20. aXenopol, In Arh. soc.t. Si lit. din Iasi, IX, pp. 603-5.~~

~~' 5"", 11-. e~~

~~a i';'"~~

~~4.: Iv. ,t-1.~~

~~6 P?'.'~~

~~4.7.,g.~~

~~Fig. 35. loan Sandu Sturdza, Domn al Moldovei.~~

Domnii de Orai partidele boieresti 305 cgutg sg atragg de partea lui boierimea, scutind-o Intreagg de ofice imposite. Bucurosi cg li se recunoaste dreplul de « peizi singuri Ora», ceia ce « este a fi un Stat Insgmnate,boierii din Iunie 1824 Ii dau samg cg pentru a se alcgtui o militie supusg sigurg trebuie ca « dreggtoriile noastre sg fie puseIn bung .orânduialg, ca sg lucreze dupg pravilele hotgrIten,cu « pravile politicesti facute de-a dreptul spre privirea binelui opstesc », -oIn limba loculuii potrivite cu Intelepciunea *,i anume In- cepind cu « pravilele cele de temelie, lois fondamenlales, care cuprind trupuli fiinta Orli, forma ocirmuirii, chipul cu care 1ucreazg puterea opstiascg, cum este si pe aiurea»,In « alte Staturi bine-ocirmuite » unde fungioneazg un « Sgnat », care Infatosazg natiia, adecg tine locul ei », cu dreptul de a controla Indemna pe Domn care, el, lucreazg numai Impreung cu .aceastg represintantg a o natiei ».Sise afirmg cgaa fii la noi asgmenea nu este o iznoavg nog, cgci am avuti avem Opstiascg Adunare, care Infgtosazg ngiia, Vine loculei 1ucreazg din partea sa ». Va trebui sg se osebeascg icele trei Puteri In Stat. Domnul sg represinte o dinastie, dar situatia lui sg fie mgrgenità la drepturile Adungrii ; nu va mai avea la dispositie toate veniturile Orli, ci numai ce formeazg dotatia sa, « veniturile Domniei » singure. Asa numai, printr'o complectà prefacere a vigii politice, s'ar putea

2 lorga, Hurmuzaki, X, pp. 591-6, no. XL; cf.Acte si fragm.,II,pp. 699-700.PentrupresupusulcomplotalGrecilorSeka-Desila;Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 350, 351-2, n-le ccccXViivM; p. 357, no. ccccxxvm. Furà arestati pentru aceasta, un moment, Alexandru si Constantin Mavro- cordat.

3 6 Româniii revolutiile nationale causa a Grecilor a carii sprijinire insemna zguduirea principiilor de la care se inspirase Sfanta Alianth, se ajunse la incheiarea Conventiei de la Acherman (Cetatea-Alba) (7 Octombre 1826), prin care, hotarindu-sei situatia noii Serbii, se intariau priN ilegiile thrilor românesti. Prevederea c& ele vor fi carmuite de Domni alesi cari nu se vor putea schimba timp de sapte anii vor lucra eu Divanurile nu corespundea dorintii de monarhie ereditara care fusese manifestata de o parte din boierimea Moldovei, dar aceasid meisuril deriva si ea, ca si aldlea din cele cuprinse in haiiserifuri anterioare, din indelungaiele, conlinuele sleiruinti facuie de clasa su- perioard a Romeinilor peniru iesirea din luinea abusurilor ingrei- madile de-a lungul a irei secole.

De la hatiseriful din 1827 1 pleaca acum alLe proiecte de viitor, in care e vorba de alegerea viitorului Domn si de redactarea acelui « regulament », cu caracter de Constitutie pe care-I impusesera la Acherman, Un numar de boieri se leaga, Inca de la inceputul acestui an 1827, sa nu aleaga decat pe acela care « va fi supusi neclintit implinitor tuturor randuelilor i asezämanturilor »: un consli- lufionalism moldovenesc se afirma asifel. Alt memoriu porneste de la ideia ca la Acherman s'a re cunoscut un« corp de Stat »« in sistima boiereasca » 2. Un al treileasesprijinatot pesistemul« starilor »(Elals). Domnulefoartescazut Inaceastaconceptie.Isecere « o oarba supunirilapravilile iobiceiurileparnantesti, neclatith urmare pe legiuiri, voe data in scris de a fi tras In giudecathi lepadat de c6 impotriva urmari, pe hotarire de a Intrebuinta In opstesti bunat4, precum poduri, cismele iproci,pe tot anul a cince parte din ale Domnii venituri ». Totul se va face in scris, cu intrebareai voia oligarhilor. In sfarsit, o altà redactie, de un grup de tineri, cari nu putura culege iscalituri, plecandIi ei de la ideia cprin Conventie Depunerea lui la Mitropolie; Erbiceanu, o. c., p. 428i urm. Conventia §i hati5erifu1 din primavara anului 1827, In D. A.§i D. C. Sturdza, o. c.,_ I, p. 310i urm. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 605-7, no. LI.

Domnii de tard si partidele boieresti 307 se admite« sastirnaboirimii in trup a Statului,encorps d'Elal », se indreaptà impotriva drepturilor usurpate de Vistierie de la « Sfatul Divanului ob§tesc ». Se prevede o adunare saptam'anal'a pentru aptirarea acestor drepturi. Dar, in acest ajun al Ora' sirii rosturilor sale, Sturdza re- nuntA §i la sprijinul ce-1 ga'sise pa'n6 atunci in oamenii noi §i la acel proiect de Constitutie care ajunse in podul Consulatului, restabilit, al Rusiei la Ia§i. El incuviinta acca anafora a boierimii mari, intoars6 acas'a, prin care ea, urmând indemnurilor venite de la §eful intelectual al conservatorilor rusofili, Mihai Sturdza,admilea ca arislocrafia,reslabililei,sei se bucure de Joule onorurile si avanlagiile,de si refusa si aporlul ei fiscal si orice ameslec in mosiile eil. Fata de atat de marele boier care fusese Grigore-Vod'a Ghica nu putea s'a se incerce aceia§i atitudine despretuitoare ca fatà de fostul Spätar al lui Mihai Sutu §i ispravnic de Back'. Dar partidele nu lipsirà nici aici, in fruntea celor dou'a grupgri muntene a§ezandu-se imediat Ba'rbuceanu Vrica'rescu §i Cons- tantin Balaceanu 2 Pe langii cel d'intaiu se aflau primii cgt.aniti, Matache Racovità, Istrate Gretulescu, Nae Golescu, Constantin Campineanu, abia sosit din Ardeal, §i Tache Ralet 3, precum §i micul boier oltean ridicat la rangul de Logofa al Tarii-de- jos, Constantin Bibescu 4. Urmarà numirile lui Fotachi §i Ionità tirbei Deaga'nescu §i altora mai m5runti 5. Domnul nu se lipsi nici de ajutorul lui Nestor 6. Dar in Tara-Romaneasca nu se observa' dupà 1822 aceia0 feamântare de idei ca la Moldoveni. Boierii rAman in parte 1 Codrescu, Uricariul, II, p. 199 si urm. Impacarea cu Dimitrie Ghica si punerea in discutie a influentei lui Draghici; Iorga, inHurmuzaki, X, p. 358, no. cCccxxx. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 185, no. MAIL Ciudatul zvon din 1826 cA Sturdza ar avea s'ai treacd la Bucuresti e dat de ginerele lui Grigore Ghica; ibid., p. 345, no. ccccXr. 3 Pentru un # partid grecesc u ibid., p. 204. 6 Ibid., pp. 189-90, no. CCLIX. 6 Ibid., p. 194, no. CcLXIv. 6 Ibid., p. 263, no. CCCXLIV. Alte schimbgri ;ibid., p. 268.

20*

308 Rom null §i revolutiile nationale dincolo de hotar 1pima la iscalirea conventiei de la Acher- man, cu Mitropolitul §i Ilarion de Arge§, cu Alexandru Fili- pescu Vulpe. ocrotitorul lui Tudor, cu Alexandru Racovit,a §i Dinicu Golescu 2, boierul cu mintea deschisa pentru Intrebarile §i nevoile vremii, care va strabate Europa 'Ana In Geneva. unde-§i va da la inviltatura fiii, culegand In drum Inclemnuri. nu numai catre marile prefaceri materiale, ca In aceasta lume apuseank dar §i care un alt fel de a trata clasele de temeiu pe care se sprijina societatea 3. Dar Pa§a de Silistra facea sa se aresteze trei Racovite§ti 4 §i marele uneltitor cu Ru§ii, Vellara, alcatuitor de proiecte In care alaturi de credinta fall de Rusia e §i spiritul revolutionar fata de « obladuitorii »de pe vremuri 5,§iagentul austriac ceru Domnului cu cea mai mare hotarire liberarea lui °: Vellarà fu dus la Eschi-Zagra, In Balcani. Era momentul cand un grup de eteri§ti se aduna la Cobolta, In Basarabia, cu gandul de a navali peste Prut, complot care capata la Constantinopol dimensiuni fantastice 7.

1 PlAngeri ale lor la Ru0 §i In N. Hodo§, Hurmuzaki, XVI, p. 1051 §i urm. Pentru unele reforme, Filitti, Freimdntarile, pp. 127-8. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 599, no. XLV. 3 V. pentru ideile lui, Iorga, 1st. lit. ronz. in sec. al XI X-lea,I,P. 87 §i urm. ' lorga, Hur muzaki, X 0 N. Hodo§, Hurmuzaki, XVI, an. 1824. 5 Filitti, In Arch. Olt., X (1931), pp. 257 8; VArtosu, 1821, pp. 212 6. 6 Iorga, Acte si fragm., II, p. 666 §i urm. ;Hurmuzaki, X, pp. 580 1. Cf. Lungu, Les Grandes Puissances et les Principautés roumaines de 1821 d. 1826, in Melanges de l'Ecole Roum. en Franre, 1934, partea a 2-a, p. 112 §i urm. Scrisori ale ambasadorului engles care Grigore-Vocla Ghica ;Iorga, Acte fifragm., II, pp. 682 3, 685-6.Ultimul Divan al Moldovei (1827), §i cu Alecu Callimachi ;ibid.,p. 402, no. CCCCXCII. Conachi la Afacerile StrAine ;ibid., p. 109, no. cCccxcv. 7 Iorga, Acte f i fragm.,II,pp. 668-71 ;Hurmuzaki, X, p. 234, no. eccIv. Sturdza (Id la 1823 « anaforaua clironomului »; Bianu-Hodo§-Simo- nescu, o. c., p. 432, no. 1199. Apoi « cdrtile » « slujba0lor mtinari » 0 « sluj- ba0lor vAdrari *;ibid., p. 446, n-le 1226-7. Si # ponturile pentru arendare »; ibid., p. 447, no. 1230. Se publicd la 1826 §i Condica criminaliceascd; ibid., pp. 486-8, no. 1272. Editie noun, cu procedura, de d. St. Berechet, ChiOndu, 1928. La 1827, cartea entre go§tinari §i o « IntArire de anaforà », cu continut general juridic; BianuHodovSimonescu, o. c., pp. 561-2, n-le 1332-3.

Domnii de tard si partidele boieresti 309 Ghica avu curajul sa inlocuiasca pe membrii clerului inalt cari nu voiau sastie de dAnsul. Astfel ajunse episcopde Arge§ un Grigorie. La Mitropolie se aseza omonimul acestuia, pana atunci simplu calugaras la Caldarusani, care nu e decât luminatorul si harnicul ajutator al lui Gherontie la traducerea cartilor de Ina lta teologie (Ianuar 1823) 1 Dar aceste masuri nu fura de ajuns pentru o stabilire de ordine. Intaiu boierul Jianu, care Meuse, ani de zile, supt Greci o haiducie sui generis, parea a revine la &Ansa, asociindu-si pe un frate al lui bimbasa Sava si pe fostul comandant de Arnauti, Frangule, de a arui actiune, alaturi de Iordachi Filipescu, va fi vorba in Decembre 1827 2 ,insa, arestat, el deveni arc- serdar, sef al jandarmeriei pentru Oltenia Inca nesiguraa. In ce priveste pe boieri, fostul Ban Nenciulescu fu inchis la Snagov, Coco- räscu la Plumbuita, iarMihaita Filipescu trimes tocmai la Tismana (Iunie 1823)4: erau boieri din partidul vesnic nesupu- sului Balaceanu, care lucra cu Golestii si chiar cu Constantin Belu 6, «covrigarul cutovlah »4. Aceasta pe vremea and Domnul Moldovei ridica buzduganul asupra opositiei sale. Ghica ajunse In Maiu 1825 la impacarea cu Balaceanu, caruia-i dadu Bania 2, dar ascunsa lupta de pamflete urma si mai departe a.

1 Hurmuzaki, X, pp. 209 10, no. ca,xxxII. E presintat ca ucenic al Gre- eului Nectarie, predecesorul lui Dionisie. Pentru sentimentele lui anti-grecesti, ibid., p. 247, no. cccxxiii. Cartea contra Armenilor ;ibid., pp. 279 80, no. CCCLXI. V. lorga, Ist. Bis., II. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 437 9. 3 Ibid., p. 222 si urm. 4 Ibid., p. 229 si urm. lancusi Istrate*tirbei DrAganescu furd si ei disgratiati ;ibid., p. 230. 5 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 231, no. ccc. 6 Ibid., p. 254, no. cccxxxi. Exilarea lui Lens, « primul favorit »; ibid., p. 281, no. CCCLXII; pp. 287 8, no. CCCLXVIII. Despdrtirea de Vdcdrescu ; ibid., pp. 311 2, no. cccLxxxil. V. siibid., pp. 273-4, 282 3, no. ccciAIII. Revin Indatd *erban Grddisteanu, Nicolae Vdcdrescu ; Filitti, Frcimdnteirile, pp. 126 7. Alexandru Nenciulescu ca Ban oltean ; Iorga, Studii si doc., VIII, pp. 161-2, no. 194. 7 lorga, Hurmuzaki, X, pp. 322 3, no. CCCLXXXIX. 8 Ibid., pp. 326 8.

~~310 Romdnii si revolutiile nationale~~

Domnul, caruia i se fagaduiau ciomegele a« peste 7.000 de conjura0 * la 1825 1, avu sa Infrunte, In 1826, o Incercare de rascoala olteana dupà modelul aceleia a lui Tudor. Un Simion, din Cerneti, apoi un Ghi0 Cutuiu, cari ar fi avut 0 legaturi cu unii dintre boieri, se rostia 0 numele lui « ba03oier »Bran- coveanu 2-, nu merserd Insa nici pana la primii pa0, o lupta la manastirea Motrului, o Inchidere la Topolnita, ai unei conspiratii pentru care ei se suira In spanzuratoare 3. Ramase numai opositia boiereasca, In fruntea careia se a§ezara oameni de indrazneala unui Constantin Balkeanu §i unui Ior- dachi Golescu 4, partisani ai Domniei constitutionale : cu ei erau toti Filipe§tii, pAna la frondeurul vepic, Mihaita, apoi Dinicu Golescu, episcopul Gherasim de la Buzau. Perspectiva isprdvirii Domniei sepienale li crefiea speranfele 5. Pe and, fata de lipsa frunta0lor boierimii, Domnul ajunsese, la Inceput, a lua §i unii oameni de-ai lui Caragea, ca Belu, ori straini de origine ca Lens, « ciocoi », ca Trasnea 6,apoi, dintre boierii mai Insemnati, pe Barbu Vaarescu, Constantin Cretulescu, Mihaita Filipescu, Scarlat Mihailescu 7,la boierii rama0 peste hotar, cari selegaseraIntr.'« o adevarata§i vepica unire statornia, pe temeiuri bune spre binele patriei », se adauga 0 unii boieri de treptele inferioare, cari cred ca pot vorbi §i In numele « starilor de mai jos,fratiaino§tri compatrioti, locuitori din toate ora§ele §i judetcle tarii », alca- tuindu-se astfel « tot trupul neamului »: « izbavirea de cele rele 0 Intemeierea fericirii neamului românesc nu spanzura numai In vointa celor de treapta intai...,trebuie unire Intre toti fiii

1 Ibid., p. 327. a Se vorbia si de Machedonschi; ibid., p. 363, no. mccxxx.1 I. 3 Ibid., pp. 361-5, 371 2,p. 388, no. CCCCLKXV. Cf.si Vartosu, 1821, p. 222 si urm. Brdncoveanu revine numai dui-A Incheiarea Conventiei. 4 N. Bdnescu, o. c., pp. 65-7, 213. 5 0 mdsurd de reformA, la Munteni, e aceia care adauge la( Pravila » Incepriveste pe c15casi. V.Filitti,Frcinteintarile;Bianu-Hodos-Simo- nescu, o. c., p. 432, n-le 497 8. Cf. si # Cartea pentru iertarea d5rilor », dupã prevederile actului de la Acherman; ibid., p. 560, no. 1331. 6 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 254. V. mai sus p. 307. 7 Ibid., X, tabla, la aceste nume.

~~Domnii de tara si partidele boieresti 311~~

patriei »,§i se propune o adunare de deputati ie§iti din votul ob§tilor « judetene », pentru a da o pravila » ce se dore§te 1. i s'a semnalaL 2 un alt pamflet, care love§te darz in o blagorod- nicii » sprijinit,i pe « mo§tenire » sau pe « harazire », cari-§i cred orice Ingaduitfata de« cel mai mic patriot » 3. Nu lipse§te pitorescul expresiilor, ca In scrierile anonime contra regimului lui Caragea, dar aceste alcatuiri sant pe linia mai veche a lui _Zilot Romanul. Comitetul pentru alcatuirea « regulamentului >> cuprindea pe Brancoveanu, Baleanu, Filipescu-Vulpe §i ruda lui, Iordachi, pe tanarultefan Balaceanu, pe Constantin Campineanu §i -chiar pe Vellara. Ghica adunase deci in jurul sau pe du§manii cei mai hotariti ai Domniei sale 4. Dar, indata dupg inteIegerea dintre Turci §i Ru§i, intrigile acestora din urma reincepura. Inainte de aparitia meteorica a Francesului de origine Ribeaupierre, caruia Sturdza-i va face o mareata primire, iar, la Bucure§ti, Iancu Vacarescu se lupt5 sou nepotul lui Brancoveanu, Gheorghe Bibescu, pentru onoarea de a-i face discursul 5, cu un banch et la care o inscriptie cuprindea « Excellentissimo d. d. Ribeaupierre Valachia grata », §i cu un bal cum nu mai vazuse Ia§ul, trecu, pentru a restabili represintanta imperialala Constantinopol, Grecul, de origine probabil bulgara (de la Mincu), Minciaky 6. Alaturi de agitatia diplomatica apareau acum agentii §i spionii. Sturdza trebui sa sileasca la plecare pe un ofiter rus, de -origine italiana, Liprandi 7, pe care-1 va gasi apoi In fruntea trupe-

5 Filitti, In Arh. Olt., X (1931), p. 258; VArtosu, 1821, pp. 205 10. ' Filitti, Freimdnteirile, pp. 122-3. ' Filitti, fn Arh. Olt., X (1931), p. 258; Vdrtosu, 1821, pp. 161-7. Cf. Filitti, fn Viata Rom., Novembre 1922, pp. 177-9, 183 4, 190-1. ' lorga, Hurmuzaki, X, p. 399. 5 Filitti, Frdmeinteirile. Dar v. si Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 431 2 (care nu pomeneste pe primii doi si pe cei din urmd). Schimbdri de boieri, pp. 422-3, no. DLx. °Iorga, Acte Si fragm., II, p. 686 si urm.; Hurmuzaki, X, p. 391 si urm. 7 El a scrissi Memorii, care s'au publicat fdrd a fifost Inca fntre- buintate.

312 Românii §i revolutiile nationale lor ImpgrAtqti, and, supt noul Tar, de of ensiv6 necruptoarer candidat la ImpArätia Orientului, ele trecurà Prutul In 1828, dupg ce, In lupta navalk nevroitg, de la Navarino, flotele unite ale Rusiei, Angliei si Franciei, venite ca sd Impiedece debarcarea,. contra revolutiei grece§ti, a infanteri§tilor de sistem european ai vice-regelui Egiptului, Mehmed-Ali, corAbiile Sultanului fuse sera' coborlte In fundul MArii.

CAPITOLUL IV M4carea literara" pâtfa. la 1828 In Moldova ea f i in Tara-Romdneaseei nu se gdsqle in loale acesle agilatii niciun ameslec al inleleclualilor. Conachi, ale carui scrisori din acest timp ni s'au pastrat, nu cauta a se manifesta prin nimic. Spiritul voltairian al lui Beldiman se cheltuie§te In caricatura eteri§tilor,la care amesteca plangeri asupra « tragodiei » tärii 1 Asachi era Inca foarte tAnar, §i Buc§anescu, vorbind de o Insarcinare a mitropolitului Veniamin catre dansul, spune ca nu s'a putut afla, cu toate ostenelile repetate,« fiul parintelui arhimandritului Leon » 2. El era banuit chiar ca spioneazape langaMitropolitIn folosul grupului de boieri de la Suceava 3. Numai cand Ionita Sturdza devine Domn al Moldovei, Beldiman, careli propune sa povesteasca In prosa o Domnie nationalà, afla, vorbind ca In numele a toata «natia Moldovei »,. cuvinte calde pentru era cea noua, In care nu vor fi sfetnici 6traini, nu va fi jaful fanariot, cu Vistiernicul asociat al lui Voda, nesatul acestuia, Cad un fiu pe a sa maica nu poate a impila. Ioan-Voda, care nu-§i va Imbogati rudele, ci va carmui ca buni boieri batrani, Nu-i de acei ce In pufuri §i desmerdari a nascut: El §tiece-i saracia, necazul celui lipsit,

~~1 lorga, Hurmuzaki, X, pp. 398 400. 2 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 155, no. 1. 8 <40are pArintele Asachi nu are vre-un fiiu care eerceteazli? », scrie Sandth Sturdza; ibid., p. 182, no. 1.~~

~~314 Românii §i revolutiile nationale~~

Cei sgraci si cei nemernici, lael vor afla liman, El s'a ar5ta pArinte orisicArui sAràman 1. iel vesteste « veacul cel de aur »: Mult ai suferit, Moldovo, dar de-acum te-ai rAcorit : Cea mai multa fericire, sA v5d un fiu al tau Domn. Conachi va lAuda, glorifica aceiasi revolutie nationalá si Asachi-i va consacra una dintre cele mai nobile ode ale inceputurilor sale poetice. In Iasul catva timp f5ra alte tip5rituri decal, ale proclamatiilor 2, doar cu cate o publicatie bisericeasc5 3, apàru aceastà « od5 cgtrà neamul Moldaviei pentru intoarcerea privileghiilor sale si pràznuirea zilei 8 Octomvrie, intru carea s'au suit pre Scaunul Domniei prea-inilltatul, bine credinciosul si patriotul Domn Ioan Sandul Sturza Voevod » 4.Dar, in Moldova,contributialiteraturiila marea schimbare se opri aici. Din parte-i, Grigore Ghica, blandul boier cucernicsi gospodar al rosturilor tgrii, nu aràta niciun interes deosebit in- \ AVaturilor sau scrisului din Ora sa b. Din cercurile oamenilor de scoalä pleac5 ins6 memorii ca acela care, scris in Muntenia, priveste si pe « Romani » si pe Moldo- veni, amintind ce au f5cut « Dachii » de pe vremuri, cu « craii lor p5manteni »,« cu pravile siobiceiuri ale p5mantului si cu putere ost5seasc5 de r5zboiu »,origine pus(' mai presus de cea de la Romani, carearfi iscodildde« slraini »;Grecii, atacati violent, sant presintati ca fostii supusi ai Macedoniei §iai Romei. Istoria Românilor e apoi urmgrità pada la inchi- puitul descglecat din « 1241 ». Cum e vorba de« Dachi » si de « Dachia », trebuie s5 ne gandim la ideile curente pe vremea scolilor inalte elenice,dar Domnia prin pgmanteni ar pArea

1 Pp. 431-2. Pentru moartea lui Beldiman, Erbiceanu,o.c.,p. 413, no. 2. 2 Bianu-Hodo§-Sirnonescu, o.c., pp. 387 90. 8 Ibid., p. 391, no. 1148. 4 Ibid., n-1 urniator. 5 Cf. Filitti, Incerceiri de relorme in Muntenia sub Grigore-Vodel Ghica, In Cony. lit., 1906. Cf. si Filitti, Friimantarile, pp. 125 6. Insuficienta culturii lui Ghica, Iorga, Hurmuzaki, X, p. 188, no. CCLVI.

Miscarea literara pdnd la 1828 315 acum intemeiata 1. Cum insa e vorba si de scoala cea mare munteana, in care nu e« vre-un fiu de Românca, ci numai pui de vulpi si malaci de bivoli », trebuie sa se admita o data -anterioara revolutlei. E vremea când de la studiile sale, Eufrosin Poteca, slab cercetator al Universitatii, cerea darea pe venit, pentru toate clasele, alegerea Domnului care sa eam5le in legaturi cu « norodul », adevaratul suveran,o adunare cu delegati din judete, iesiti dintr'un dublu scrutin 2. In aceasta tara se intAlnesc, intr'o forma literara mai Malta, cu idei apusene neted exprimate, si, indemnuri Care un regim de libertate, unul democratic al « celor mai multi », al « gloti- sului » sau, mai bine, al « tuturor de obste », natia fiind de aceiasi valoare ca si oricare alta din « Europa ». Definitia « patriei » e tradusa dupa vre una din cartile de teorie a Apusului, ceia ce ar trimete la generatia care-si facea studiile in strainatate. Un spirit sludenfesc apare asitel Inca de alunci, care va avea o mare influenid, limp de Ireizecide ani, asupra desvollárii socieleifii romdnefli. Acest spirit studentesc, care e nationalsimonarhic, se Intalneste si in toate corespondentele ce ni s'au pastrat.Astfel In scrisorile lui Constantin Brailoiu, care, in Geneva lui Topffer, unde-si facea studiile, asista la ceremoniile scolare de solidaritate culturala republicanA ale invatatorilor sai si se patrundea de nobilele idei de moralitate, de iubire de oameni, mergAnd pAna la nedreptatitii oameni ai satelor 4. Tot asa la un Constantin Filipescu, din Paris, care statea insa pe basa legaturii firesti si Indatoririlor sociale si politice ale boierilor mari 5.

'Filitti, in Ark. Olt., X (1931), pp. 254 5 ; Wirtosu, 1c21, p. 187 si urm. Cf. Filitti, Freirmintarile, pp. 112 4, 116 7. 2 Bianu, in Revista Howl, I, p. 429 ; Bis. Ort., XXVIII, p. 1118; Episcopul Iacov AntonoN ici, in Buletinul episcopiei Hu.,silor, II, pp. 79-82; G. Dem. Teodorescu, Viala fi operele lui Eufrosin Poteca, Bucuresti, 1883. 3 Filitti, In Ark. Olt., X (1931), pp. 255-7; Vdrtosu, 1821, pp. 183 6, 197-202, 210-2. Cf. Filitti, Froimdntitrile, pp. 117 20. 5 Iorga, in Hurmuzaki, X, pp. 621-3 si nota 1. 5 Pompiliu Eliade, Histoire de l'esprit public en Roumanie, I,pp. 103, 244, 251, 254, 264-280; II, pp. 266-7.

~~316 Românii §i revolutiile nationale~~

Intelectualii munteni incercarà si o grupare in 1826. « Sot,ietatea literara » reunia boieri de Ora, ca un Grigore Cantacuzino Magureanu, un Dinicu Golescu, care dadu programul, cu o ierarhie de scoli: primare, normale, colegii, apoi teatru, ziar si chiar Greci de origine, ca un Constantin Manu.. La ei se adause ca realisator loan Eliad, ucenic al lui Lazar, care, bolnav far% putinta de Indreptare, plecase sa moara la kvrigul nasterii sale. Fiul capitanului Ilie, de unde acest nume de« Iliad », TArgovistean din clasa boierimii celei mai de jos,. crescuse In ascultarea povestilor ciobanesti si a cAntecelor de Ora, a carticelelor bisericesti si populare, Inteo lume plina de trecut si bogata In glume, care-i puse pecetea pe suflet pentru o viata intreaga. InvatAnd singur frantuzeste si italieneste, elisi Insusise printr'o harnica' lecturà cunostinti variate din care toata marea lui inteligentà nu putu face niciodata o sin- tesa bine Inchegata si desvoltata armonios. Fara vre-o cuno- §tint,6 personala a lucrurilor din Owl, de §i i se menise si lui o bursa, de la care fu Insa Inlaturat, el trai pe acest bogat si original fond indigen. Si, spirit vioiu, aplecat spre fapte, el fa Inca de atunci un noroc pentru oricine voia sa Intreprinda, in orice domeniu al culturii, opera de creat,iune. In acest timp marele rol literar al Arclealului inceteazd 1. Bob Incearca a opune lexicografilorcari lucrau alaturi de episcopia lui un Dictionariu « rumanesc, lateinesc si unguresc »,. Inteo ortografie latinisanta, pe care-1 da, nu In tipografia sa,. ci In a reformatilor din Cluj 2 Mai multà activitate se cheltuieste In Banat, supt ocrotirea inspectorului cu nume sArbesc Uros Nestorovici, care-si are In sama scolile din Buda, Timisoara, Caransebes, Oradea, Bacica,. Sirmia si Slavonia, si cele romAnesti din Arad. In rAndul IntAiu urmeaza ostenelile lui Diaconovici Loga, profesor de matematici Inca de la 1812, dAnd si un manual, destinat si acelor RomAni cari invatau la scolile latinesti si la cele sArbesti din celelalte orase 3..

1 CArti de gospodArie, Bianu-Hodo§-Simonescu, o.c., n-le 1191-2. 2 Ibid., pp. 391-4, no. 1150. 3 Primii gramatici romdni bandleni (extras din Foaia diecesand), Caran- sebe§, 1923; Bianu-Hodo§-Simonescu, o. c., pp. 395-9, no. 1155. Se 'intalnes

Miscarea literara pdnd la 1828 317 In Buda, lipsita de un adevarat conducator, dar avand ca « antreprenor » de publicatii pe harnicul Zaharia Carcalechi, clinteo familie apartinand Companiei grece§ti din Bra§ov 1, (loar preotul Joan Teodorovici, de la biserica « greco-româneasca », pastrand, ca Banatean, §i o legatura cu Var§etul, da o traducere clupa « Istoria universala sau a toata lumea », partea despre Evrei, de Pavel Chenghelat, arhimandritul manastirii banatene a Sfantului Gheorghe, inchinând-o patronului, Macedoneanul Atanase Grabovschi 2, pe vremea cand Mihail Boiagi publica o Gramatica greceasca, dedicata altui patron din aceia§i lume balcanica a Romanilor, loan Carj a. Cu cheltuiala aceluia§i Grabovschi se tipare§te cuvantarea tinuta la ingroparea lui Naum Petrovici de un Toma Petrovici, « auzitoriul gheometriei » 3. Macedonenii ace§tia tineau acolo §i o §coa15 romano-germana, ca elevi, un Vasile Tomuta, un Gheorghe Grabovschi, fetele Maria Scutari §i Sofia Musico, adeca Mu§icu 4 , al carii « sho- lasticesc fruct » cu « tinerimea romana » se infali§eaza prin tipar dupa examenele din 1824 5.In sfar§it, tot, prin ocrotirea lui Grabovschi de Apadia, apar la 1827 Scurlele invelfdluri pentru §colari ale lui Joan Tomici, protopopul de Caransebe§ 6. Tar Viena da la 1826 Gramatica daco-romana in latine§te, intinsa §i temeinica lucrare a teologului intern in acest ora§, Ioan Alexi, din diecesa lui Samuil Vulcan 7. De acolo vine la Blaj ca profesor acel Nicolae Maniu Montan, care da la 1826 clenurniri care n'au rdmas :« fdtesti »,« intorcdtore »,« inprumtore »,o ste- pdnitore » cu terminul latin in fatd. Molnar dd un Dictionariu germano-roman §i elemente In latineste de gramatica latind ;ibid., pp. 401-2, n-le 1158 9. 0 gramaticd la Buda (a lui Clemens Andreas) ;ibid., pp. 410 2, n-le 1178 9 ; -v. si ibid., p. 427, no. 1186. Alte carp descoald, mai ales de la Buda ; ibid., pp. 402-3, no. 1162. 1 La 1826 el arata cd. se afld In « slujba cu tipdrirea cartilor romanesti in o tipografie din Buda, de patrusprezece ani »; ibid., p. 1499, no. 1279. La Inceput neincurajat In Wile libere, lucrurile s'au scbimbat de curAnd supt influenta « patriotilor >. a Ibid., pp. 436-8, no. 1210. 3 Ibid., p. 431, no. 1195. 4 Ibid., p. 443, no. 1215. 5 Ibid., p. 444. no. 1218. ° Ibid., pp. 554-6, no. 1326. Censor era loan Teodorovici. ' Ibid., pp. 482-4, no. 1266.

~~318 Româniii revolutiile nationale~~

o curioasA «ortoepie latink latino-valahick ungureasck germana i serbo-valahic5 »1. In ea se duce lupta cu literele cirilice, introduse pentru a impiedeca unirea cu Roma si care au adus fatale urm'ari In« loald Rumania », Intaia intrebuintare a numelui. La 1826, Dinu Golescu public6 la Buda noua ediie, adaugità, a Pildelor filosofe#i 2 Tot acolo si in acelasi an, el tipareste§i « Adunarea de tractaturi » intre Rusii Turci, In a cgrii prefatà se lauda foloasele aduse de noua carmuire 3, sentimente care se rostesc si in prefata la Insemnarea càldloriei, despre care se va vorbi aiurea 4.Urmeaza Elemenlele de filosofie moralei traduse de el din greceasca lui Neofit Vamva 5. Aici tipareste In acela0 an Dinicu Golescu sau,in so- lemnAform:4austriaca :Constantin RadovicidinGolesti, Adunarea de pilde bisericgtifi filosofefti, de inidmpldri vrednice de mirare, de bune gdndirii bune neravuri, de faple istoricefli ianecdote, din greceste (1826), nou6 editie a vechilor Pilde filosolgli,dar traduse din nou dup6 originalul pus la dispositie (letefan Kommitas, pe care boierul muntean Ii intituleazg « das- cAlul s6u »,ad'augindu-se altele din cartea francesa a lui H. Lemerre, tradusa de Alexandru Racovit6, ginerele lui Golescu, In greceste 6. Dar nici Dinicu Golescu, nici Poteca, traducând descrierea tàrilor românesti a lui Thomas Thornton, pe care o publicA, la 1826, Carcalechi, nu puteau saibà deosebitul spirit critic din prefatk asprimea de criticA fatà de cArmuitorii unui neam pe care-I trateaia ca « lupii cei turbati », necrutarea fata de- cler, afarà de un Gherasim de Buzgu, care se retrage la schit ca s'cl nu mai vada atAtea miserii, duiosia pentru neamul cel

1 Ibid., pp. 507 11, no. 1281. Avea optzeci i apte de scolari in prima clasd. Cf. 0. Ghibu, o. c., I, pp. 95 7. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., pp. 489 91, no. 1274. 3 Ibid., P. 491, no. 1275. 4V. prefata, ibid., pp. 492 3, no. 1276. Ed. Nerva Hodos, Bucuresti 1910, si in Biblioteca populara Socec ; editia P. V. Hanes, 1915. Tot la Buda se va tipdri proiectul lui pentru scoala de la Golesti. Cf. Iorga, /st. lit. rom. in veacut al XI X-lea, I, pp. 87 100.

~~5Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., pp. 532 4, no. 1307. °Ibid., pp. 490 1, no. 1274.~~

~~Miscarea literarà pan6 la 1828 319~~

ve§nic batjocurit ca « »§ipandit spre peire de toti vecinii, cai cuno§tintile care-i ingaduie scriitorului a cita pe Peyssonnel,Carra, Montalbanus, generalul Baur, Cantemir, Leunclavius, Pouqueville,« Ciagit » (?), Chalkokondylas, Mar- sili, Wilkinson §i necunoscutul altfel, Virmont. El recomanda cultura, moralitate §i adevarata economie 1. Trebuie admis ca autor unul dintre studentii cei noi In strainatate, de felul lui Manolachi Baleanu. In ce prive§te literatura, ar fi o mare nedreptate sa se pomeneasca alaturi de opera lui Asachi incercarile versificate ale curiosului Bucovinean a§ezat la Ia0, Daniil Scavinschi, caruia, pe langa bucatile pomenite de Negruzzi In portretul care a popularisat pe acest Inainta, i se datorqte micul poem pentru nunta fiicii Domnului Moldovei, Elencu, cu viitorul urmaat acelui Grigore Ghica 2. Mult mai presus ca valoare literara sant versurile din acest timp ale lui Iancu Vacarescu: Chibzuirei rugdciune, sau bucata In care se arata simpatia pentru noua ordine de lucruri: 0 lumina sá revarsdi sel arald Rumeinilor celor adeveirali labia de aur cu bund vestire 3. Ele se raspandirà a§a de mult, Inca un Iancu Nicola din Ia§i le adauge la o traducere a Culegerii de infelepciune a lui Darvari 4. Dar maiales, langa forma de o soliditate de marmura aspru lucrata a lui Asachi, ce jalnic « fanariote » apar, cu toate prefetele pline de bunavointl §i de o Invatatura care pune alaturi pe Xenofonti pe Millot, pe Omer, Ovidiu, Racine si Metastasio, pomenindi pe Ienachi0 Vacarescu, singurul din familie, versurile lancedei pleostite ale lui Paris Momuleanu, care da la 1825 o editie noug dinCaractere » 5! Intereseaza Insa In cel mai inalt grad lupta lui contra luxului §i imoralitAii,1ndemnul calduros catre incurajarea literaturii, 1 Ibid., pp. 518-23, no. 1291 ;P. V. Hanes, Un ccildtor englesdespre Romdni, 0 scriere engleseascd despre Principatele romane, tradusd in romd- neve de Constantin Golescu, Bucuresti, 1920. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, o.c., p. 477, no. 1245. 8 Ed. I. Voinescu, Bucuresti, 1848, pp. 69-72. 'Bianu-Hodos-Simonescu, o.c., pp. 531-2, no. 1306. 5 Ibid., pp. 464-74, no. 1241.

S20 Rornânii §i revolutiile nationale inteo limb6 care, « fiica latinii, sä poate imprumuta mai bine de la maica sa deck, de la flocoasa slavoanA ». Despretul fatà de aceast5 veche invOt5toare declarä el cA 1-a CapOtat de la Petru Maior, pe care-I citeazA ca pe un autor in general cunoscut.« SO multumim slavoanii, sa multumim grecii §is'a imbrOti§Om pe latina. maica noastrà », dar predand §i§tiintile nu in aceastà limbg, ca odinioarg in grece§te, ci in limba proprie. Cu intelepciune vorbe§te el de alegerea ce este de fAcut in vocabulariul influentat de slavone§te :« SO luOm numai acelea care ne vor fi de lipsa de la Greci §i de la Latini, iar ceale slavone§ti vorbe §i ziceri cate sant dulci la auzul nostru §i cate sant prea de ob§te in norod, sa" le intrebuintOm, iar Cate sant numai in gurile celor invOtati §i cate sant aspre de fOram5. limba §i dintii noOri, s5 le 15sOm ». Limba feiriiareseiireaceiinieliu.« Copilul are trebuint5 numai a citi in limba sa §i in urnià intr5 in gramatic5 §i in §tiinte ». $i el, care cunoa§te §i. ce se publicO in Moldova §i. in Ardeal, de la Petru Maior la Tichindeal, cei necetitd dincoace de munti, se ridicO impotriva celor ce vorbesc de « sgfacia limbii ». Nu uità sA pomeneascA schimbarea incaracterul Dom- niei, cu un « stApanitor fiu al patrii din insu§i sangele §i mOdu- larele ei »,« un parinte la tot cel cinstit Roman ce lucreazO pentru binele §ifolosul patrii ». $ia§teaptà intoarcerea tinerilor trime0 la studii In strginAtate. Acelea§i critice §i indemnuri se intalnesc apoi in « Plangerea §i tanguirea Valahiei asupra nemultemirii streinilor ce au derà- panat-o », apArutg la Buda in 1825, poem de §aisprezece pagini, atribuit, Vara dovezi, ace1uia0, care in lunga prefatà analisath mai sus nu se indreaptà contra Grecilor §i nu aratá a fi avut vre-o legOtura cu editura din Buda 1

i femei se impOrt4esc la acest nou lucru literar in domeniul beletristic. Astfel Zoita Grigoriu, fiica lui Ioan Adamachi, tra- -duce din forma greacA, datorità fetitei Ruxandra, fiica d-rului Dimitrie Samurca§, Erasi al lui Gessner, care trebuia sO placà pe o vreme când se cetiserO cu atata plOcere §i operele lui Florian,

~~1 Ibid., p. 476, no. 1243.~~

Mi§carea literard pand la 1828 321 cu acelasi caracter de lanceda idila 1. Cu acest prilej se intrebuint,eaza intaiu terminul de « doamne » si pentru femeile din nobilime, de si Ruxandrei Samurcas i se zice :« cocoana ».

Sperantele puse In miLropolitul Grigorie nu se adeverira in ce priveste activitatea literara. El crede doar ca e momentul sa publice o carte impotriva Armenilor 2. A lui poate fi si traducerea « Cuvintelor * lui Casian Romanul 3. Dar in aceasta nouà perioada a scrisului românesc In Princi- pate, publicatiile bisericesti, care nu sant decat reproduceri, de la Bucuresti, Intamplator si de la Blaj 4, si de la Iasi, nu mai au -valoarea de odinioara 5. Ca noutate e Insa invatámantul de musica nouà al calugarului Macarie, « portarie al sfintei Mitro- polii a Bucurestilor, dascalul scoalei de musichie »,care Cala- tori pentru tipar si In strainatate 6. Theoriliconul lui, gramatica « sistemului nou », traducere din greceste, e din 1823. E inchinat dascalilor noii musici, Costachi si Grigorie, pe cari Macarie, intemeietorul, Ii lasase in locul sail 7. Apoi Macarie ajunse a tipari, tot pentru ambele tari, opera de unire macar In acest domeniu, Anaslasimalariul, cu laude, alter- native, pentru ambii ierarhi. Apare tot la Viena Irmologhiul sau «Catavasieriul musicesc » 8.Inacesta, autorul, urmand curentului latinisant din Monarhia vecina, se indreapta care 4cinstitul si In Hristos iubit patriot, cantaretulroman », 0 de 1 Ibid., o.c., pp. 399-400, no. 1156. Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 279-81 ; Bianu-Hodo§-Simonescu,o. c., pp. 1434-5, no. 1207. Cf. Const. N. Tomescu, Mitropolitul Grigorie IV al Ungto- vlahiei (1823-34), pp. 41-2. 5 Bianu-Hodo§-Simonescu, o.c., p. 459, no. 1237. Dar eindependentd .de el remarcabila traducere a Discursurilor lui Dion de Ianachi Papazoglu; ibid., p. 460, no. 1239 (an. 1825). Ar merita retipdritd. V. §i InvciPturi pentru Aunri; ibid., p. 535, no. 1310. 5 Samuil Vulcan I§i publicd la Oradea, Inteo tipografie ungureascd, pasto- Tala din 1824; ibid., p. 445, no. 1219. 5 V. ib:d., n-le 1172-3, 1174, 1181. 'V. lorga, Scriitorii bisericesti, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, sect. lit., XXVIII, p. 233 §i urm. 7 Bianu-Hodo§-Simonescu, o. c., pp. 426-7, no. 1185. 8 Nic. M. Popescu, Viata si activitatea dasciilului Macarie ieromonahul, 13ucure§ti, 1908; Bianu-Hodo§-Simonescu, o.c., p. 414i urm.

~~322 Romanii §i revolutiile nationale aRoman », §i~~

~~1C. Erbiceanu, In Bis. on. rom., XVI (1892-3), pp. 813-20 ; Bianu-Hodo§- Simonescu, o. c., p. 417 0 urm., no. 1184.~~

~~Miscarea literarg pand la 1828 323~~

Macarie e mandru c a dat astfel « Romanilor un sistem musi- cal al lor peste strecurgrile profane de « taximuri §i pestrefuri turce§ti »,« cantecele lume§ti . acelea care le cantà Turcii in cafenelei prin adunàrile lor.. cantAri noao §i profora de Tarigrad, canthri noaoi ifos de Tarigrad »,« ifos turcesc de Tarigrad », para. « ar canta capre§te, ar gong5ni ca dobitoa- cele».Toat5 patima timpului contra Grecilor se revars5 in aceasth calla prefat5, lovind in « sataniceasca mandrie » a celor cari voiserà sà-§i atribuie §i acest monopol. Si, adresandu-se care canthreVii de tar5, el Ii intreab5 :« Oare toate aictuirile §itoate cant'arile nu le cantati mai frumos §i mai dulce decat dan§ii. Inca sa atinge de inimile ascult5torilor? ». Pan5 §i Petru Lampedarios, « cel mai intaiu dascrtl al neamului lor » (grecesc), in alAturarea cu Romanii,< da un stilbatec sunet ca de o cucuvaieUrmand aceastà aprinsA diatribA, el aratâ zad5rnicia pretentiei noilor Greci de a intrece pe « Evropei », realisatorii de armonie. N'au lucrat aceia§i rivali§i contra §colilor romane§ti, cu « stihuri cu IgtrAri turbate »,cu pari §i pe la divanuri contra dascalilor ?, se intreab5 acest ucenic insufletit al lui Lazàr.. Utrenia, ca parte a doua a Aniologhiei, apare la Bucure§ti chiar, in 1827, cu inchinare cAtre Domnul pe care-I infatipaz5 acum ca infgptuitor de reforme in toate domeniile, mai ales in cel §colar, « in tot locul vorbind, cantandu-se romane§tei insu§i Musele filosofind in §coala de ob§te », cu a Orli cheltuiaI5 iese lucrarea aceasta 2. Spiritul roman parunde covar§itor §i in Moldova Domniei pArnantene. Astfel, traducerea Isloriei Vechiului si a Noului Tes- tament, in trei volume, lucratà la 1822, dup5 un text dat de Gheorghe Ghica in retragerea basarabean5 de la Colineauti, §i. in cea bisericeascd de la Bosancea, de mitropolitul Veniamin, poart5 In titlu insemnarea c5, pref5cutà din grece§te, « pe a noastr5 romano-moldoveneascci »,e dedicatà « romane§tiistine-

1 In fata stä Octoihul cu Catavasieriu, pregatitla Arad sitipArit la Buda,In 1826, de Loga; ibid., pp. 514-5, no. 1286; Irmologhiul moldovenesc din 1827; ibid., pp. 536-8, no. 1313. 2 Ibid., pp. 539 41, no. 1316.

~~21.~~

324 Românii si revolutiile nationale rimi » §i « natiei » (1824). Prefata, vrednica de luare aminte, se ridica insa Impotriva inoitorilor politici, cari ar strica §i spiritul acestei tinerirni cre§tine. Caci ei sant « oamenii cirezii politice§ti », cu cari se lupta batranul ucenic al lui Paisie cel departat de lume.i cu acest prilej Veniamin aminte§te cele patimite de y,ara la 1821, « când faradelegile noastre au Incordat arcul dumnezaea0ii urgii »:« campii cu neaprinsa de ochi Intindere era' plini de norod, ceriul avand acoperamant §i aternut numai parnantul ;iraguri necurmate pre drumuri de barbati §i femei cu copii In brave Inbulzandu-sa, navalea » la scapare. « Codrii cei mai adanci gemea' de norod rnacind. Cel mai ticalos bordeiu In locul de scapare &à parea palat la cei cari mai innainte nu inc`apea' In cele mai desfatate curti, iar cei mai multi dintre ace§tii sa desfdta'pe supt trasurile lor, dosandu-sa de soare §i de ploaie »,§i, el Insu§i trecand hotarul inteascuns,« Inteo caruta proastra, impodobit preste obraz, cu un brau de lank cu o manta nernteasca imbracat §i cu o palarie pe cap 1». El a§tepta sa tipareasca altà lucrare din ace§ti ani de pribegie, Funia inlreilei a lui Nichifor Teotochi. Legatura cu spiritul cel nou se vedei prin raspandirea in Moldova a cartilor din Buda, pomenindu-se, de calugarii de la Neamt, laudele aduse lui Veniamin In prefata Geografiei din 1814. Dar ceia ce arata cat de mult se introdusese In suflete all fel de a gandi, ce vaste orizonturi se deschideau celor pana atunci Inchi§i in singura carte bisericeasca e invierea incei de la incepulul veacului, in acesl mediu de clerici, a gcindirii lui Dimilrie Canlernir. La 1806 Veniamin gase§te forma germana a descrierii « Mol- dovei »,§i pune s'o traduca. Talmacitorul era Vasile Varnav. Lucrarea ramane uitata, dar ea ajunge Inmeinilelui Gri- gorie de la Cdlcleirugini, care, tovara§ al lui Gherontie, avea atatea legaturi cu Moldova. Ajungand mitropolit la Bucure*ti, acesta se adreseaza fratelui s'au duhovnicesc de la Ia§i, §i astfel

1 Ibid., p. 438 si urm., no. 1211. Nenorocirea din 1821 e amintitd si In prefata Antologhionului de Neamt ; ibid., p. 439. Se adauge cd « prea-blago- cestivul side Hristos iubitoriul patriot Joan Sandul Sturdza, impreund cu altii, mersese la Poartd a mijloci ertare, mild si pace patriei » ; ibid.

Miscarea literara pana la 1828 325 se ajunge la editia nernteana, calduros recornandata de insu§i Gherontie, de la 1825 1. La Nearnt se dau, In acest timp, mari lucrari de teologie, ca acea Carle de suf lel din 1826, care totu§i vorbe§te cu mandrie de « limba noastra ciasta româneasca » 2. Pe aceia§i linie a unui cler cult §i patriotic se a§eaza §i Grigorie, episcopul de Arge§, prin traducerea din grece§te a Logicei lui loan Damaschin, aparuta la Bucure§ti, In 1826 3. Si In prefata acestei scrieri de grea elaborare se vorbe§te de datoria cultivarii limbii române§ti, « a patriei», cu care singurd pot Inflori §colile, cum a dovedit-o intrebuintarea in Europa a graiului national. « Toale limbile Nth' osebire»,spune episcopul, u sdnl inddind- nalece la loale sliinfele ». El insu§i a ajuns In traducerea sa a reda «i pre ceale mai nelesnicioase graiuri §i nume ». Si critica lui, Intocmai ca a lui Mumuleanu, atingei pe cei, mai noi, cari « invata cAte cincilase frantoze§ti ». Si aici se lauda Domnul de tara,« unul din cei ale§i ai in§iruirei vestitului nearn al vechilor Domni Ghicule§ti », supt care tara e ca un « puiu de pasare »,care,« incetul, incetul crescând, si bucura §iciri- cae§te Imprejurul maicii sale ». Si Tara aceasta Inviatil e pusa In asamanare §i cu Fenixul, care, dupa ce a ars, aprinzand Insu§i focul, « in pripecul soarelui »,« sa face iar4 cum au fost, §i cu vArsta Innoita ». Dupà §apte sute de ani patria e din nou a ei 3. Si pe sterna la Cuvinlele Sfintilor Vasile §iGrigoriesea- dauge :« andiara dobAndi desavAr§ità inoire » 4. Largirea cercului de atentie al clerului românesc se vede §i din faptul c, Indernnat de invalatul frate al Dornnului

1 Ibid., p. 454 si urm. Dar in vechea traditie a « lirnbii moldovenesti » e traducerea, de staretul Dometian de la Neamt, a unei opere a lui Nicodim Aghioritul; ibid., pp. 512-3, no. 1283. Frumoase 2 Ibid., p. 485, no. 1271. Ibid., pp. 503-7, no. 1281. Din literatura bizantina se mai dau, la Iasi, Graiurile Maicii lui Dumnezeu de Simion Logofatul; ibid., p. 518, no. 290; Cuvintele alese ale Sfintilor Vasilei Grigore ;ibid., pp. 523-4, no. 1293. Tra- ducatorul e un Ilarion, care lucreaza pentru fostul episcop de Radauti, Do- softei; mitropolitul Grigorie Indreaptä iadauge. Un « Cuvant ual Hri- sostomului ;ibid., p. 535, no. 1311. Altele ;ibid., n-1 urmator. 4 Ibid., p. 523, no. 1293.

326 Românii §i revolutiile nationa1e muntean, Mihail, ctitorul de la Cheia, care dadu o asa de stralucita educatiefiiciisale,care, iscalind Dora d'Istria,dupii ruperea casatoriei cu un brutal sot rus, ajunse o scriitoare de faima europeank egumenul de la manastirea Grecilor din Bucuresti, cu hramul Sfântului Joan, Grigorie, tipari in nu mai putin de patru volume, dupà textul grec al unui Atanasie Staghiritul,elinsusitraducatoral FrancesuluiDomairon, o « Prescurtare a istoriei universale » pentru scoli si pentru« ob- stescul folos al neamului românesc ». El arata ca a adaussi « istoria Dachilor, Avarilor, Bulgarilor si a Stirbilor pAna acum in zilele noastre »1. In aceasta parte se gaseste si combaterea parerii c.a. Dacia ar fi fost vre-odata parasita si se presinta neamul in toata unitatea lui, farä a uita pe aceia cari, cu toate elementele slave si grecesti din limba lor, se pastreaza tot ca Romani « in Machedonia, in Tesalia si la Epir * 2.

Scolile se refac, intrebuintându-se si bursierii, cAti se intorsesera din strainatate, dupà studii nesupraveghiate, care nu fura In sLare sa-i faca a se Impartási de ceia ce era insusi spiritul culturii apusene, asa Inca, cu toata bunavointa sa, Poteca, egumen la manastirea Motrului, ramase, si dupà traducerea, Orzie, a « Discursului asupra istoriei universale » al lui Bossuet, totusi sufletul simplu, patriarhal ce fusese, Dinicu Golescu si el pomeneste peacest profesordefilosofie,« ocArmuitor » al scolilor 3.Elsearata capabilde a da sicele d'intAiu principii de drept, pe când ravna lui Marcovici se cheltuieste mult in traduceri din literatura de imaginatie. La 1825 Poteca putea sa tie de la Sf. Sava o cuvAntare de lauda pentru Domnul restaurator ; la 1-iu Octombre el incepuse in adevar lectiile sale. La 1826 el glorifica pe Voda-Ghica, de Pasti, ca pe un « print Imparatitoriu Valahiei » 4.

1 Ibid., pp. 495 9, no. 1278. 2 V.i Iorga, in Rev. 1st., VI, p. 130. Strict biserice§ti sânt in Moldova n-1 1299, in Tara-Rornaneasca, no. 1302, ale Bibliografiei. 3 Ibid., p. 430. 4 Cuvinte panighirice si moralnice tipArite la Mitropolie ;v. ibid., p. 517, no. 1287.

Miscarea literarà 'Ana la 1828 327 Alaturea de dansii, la scolile din nou deschise, un Teodor Palladi, altfel recunoscut, cauta sa raspandeasca noua metoda de Invatamant lancasteriana 1.Ii raspunde «tabla * alilodidac- tica din Iasi 2. Din parte-i, Dinicu Golescu formase, de sigur nu farasfat, si banuim pe Poteca, ideia unei fcoli la lard, 'in Goleflii seii, avand ca basa «temeiul omului », ca sa se treaca la invatarea limbilor romana, germana, greack latina siitali- ana, Nth deosebire de clath socialci penlru feolari 3. Din Rodul Ardealului soseste pe atunci un nou profesor, Insu- fletit de acelasi spirit ca Lazar si vazand Inaintea sa aceiasi misiune. Florian Aaron era chemat ca profesor de latineste la scoala lui Dinicu Golescu si anunta, odata cu lecViilesale,si -vestea ca singura hrana va trebui sa fie adusa de ucenici 4. Din acest om muncitor si destept, de o sanatoasa morala f a- miliara ca In satul de mandri tarani de unde venia,se va face peste putini ani un cunoscator alistorieiuniversalesi un cercetator al trecutului romanesc Insusi. In Iasi, la Trei Ierarhi, In ziva de 5 Ianuar 1828, se deschidea scoala de romaneste si latineste a lui Iordachi Saulescu, format 0 la calugarii greci din insula Chalke 5. In legatura cu opera scolara apare In 1826 la Buda, cu o dedicatie catre Grigore Baleanu, laudat pentru ce a dat saracilor, 0 ca spitale, si pentru traduceri, altfel necunoscute, In vremeaexilului,pentrutrimetereala studiiIn Vienasi Paris a fiilor, dintre cari Manolachi e si el traducator, acel « Povatuitor al tinerimei catra adevarata si dreapta cetire * supt numele lui Gheorghe Lazar. Prefata iscalità de acesta, scrisa mai limpede si mai avantat decal cuvantarile pastrate

1 Ibid., pp. 441-2, no. 1212. 0 Bucoavnd se (Id la 1825,ini tipografia e de la Cismeh », cu cheltuiala unui Polizu; ibid., p. 454, no. 1233. Cf. 0. Ghibu, Din istoria literaturii didactice romeinesti, I,in Mem. Ac.Rom., sect.lit., 1915-6. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 480, no. 1259. 3 Ibid., p. 495, no. 1277. Pentru aducerea sistemului dela Paris, de Ni- colae Roznovanu, v. Popp, ibid., p. 554, nota 4. 4 Ibid., p. 525, no. 1295. Cf. lorga, Scriitori mireni, inMem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXVIII. 5 Bianu-Hodos-Simonescu. o.c., p. 606, no. 1384.

328 Românii si revolutiile nationale de la dansul, care alcatuise si un manual de trigonometrie T, vorbeste de « macsimurile grecesti », care tineau In loc natia, 0-1 presintd pe dascal ca« hotarIt a veni Inteacest alessi de Dumnezeu binecuvantat pamant romanesc ca sa semene graul. cel curat si fara neghina », fiind ajutat si de « patriotii cei adevarati », 1ntre altli mitropolitul Dionisie Lupu. Se ataca violent Fanariotii, numiti chiar asa, In sama carora se pune si stricarea legilor vechi, puindu-se In loc altele, asa Inca s'ar uimi « un. Radu-Voda, un Matei-Voda' si un tefan-Voda al Moldaviei sa vaza legilesi naravurile Românilor de acum ».Se amintesc exiluri ca ale Filipestilor :« patriotii », daca' indraznesc « a vorbi pentru patrie, Inclatà se trimit In urgie ». Sant si dintre cei de taracari-i sprijing. Lumea care azi« are In ochi o ceata ». e trimeasa la privelistea « stramosilor Romani, a carora neara oarecand era cel mai marit al lumii, era cel mai iscusit, era eel mai 1ntelept, infrumusetat 1ntru stiinte, cel mai mare In suflet patrioticesc ». Dar, In douà locuri, se pomenesc tinerii ce studiaza in straing- tate, « in Austria, Germania si Franta », « In Viena, Ghermania si Paris », carora li se datoreste o indreptare a lucrurilor, ceia ce nu se potriveste decat pentru o vreme când Lazar nu mai era la Bucuresti, si cu atat mai nepotrivita e intrebarea daca « un Eufrosin Poteca nu va putea introduce filosofia in limba romana ».Iscalitura :« scrisu-s'auInBucuresti1820,de- Lazar, dascalul scoalelor romanesti din Bucuresti », e evident adausa. 0 cercetare a capitolelor, unele nu fat% talent scrise, a facut sa se afirme ca e vorba de un fals al lui Carcalechi 2. E mai admisibil ca' ucenicii lui Lazar au legat, prelucrat si crescut note luate de la cursul lui 3. 1 V. Traian Lalescu, Gheorghe Lazar, Trigonometria, cu nog biograficei f i note explicative, Bucuresti 1919. 2 0. Ghibu, In Mem. Ac. Rom., sectia lit., 1915 6, pp. 97 113. 3 Prefata,in Bianu-Hodos-Simonescu, o.c.,pp. 499-503, no.1279. E curios cum totusi,In mijlocul pasiunii contra a tot ce este grecesc se publicd la Bucuresti o o Pedagogie noud * In aceastd limbd, de un Grec din Smirna, la 1823 ;ibid., pp. 431-2, no. 1196. Mai tdrziu, ca lucrdri grecesti, apare a treia editie din manualul lui Darvari si traducerea lui Georges Dandin de dare acel Constantin Aristia, care, trecut la scriitorii romdni, va avea o interesantd activitate literard mai tdrziu ;ibid., p. 560, n-le 1328-9.

~~Miscarea literarà pand la 1828 32a~~

Pusa in legatura cu o gAndire mai larga, in care se intAlnesc si elemente de o inalta intelepciune, ies'ite din cunostinta culturii timpului, apare mai putin noug, si de loc revolutionara, acea gramatica a lui Eliad', care de fapt, e, inspirata de « So- tietatea literala româneasca » (sic) din casa lui Dinicu Golescu, pentru a fi ceruta, apoi, de Iordachi Golescu, de « profesorii scoalelor nationale »si tiparità la Sibiiu, unde Eliad isi avea legaturile, de « coconul Scarlat Roset », Carol Rosetti, conte de Imperiu, dupa ce vase ani ea fusese intrebuintata si la Craiova lui Grigore Plesoianu,urmasul dascalului Stanciu Capatineanu din 1826, care Plesoianu e autor al unui Abefedar greco-romcin a §ial unui altuia românesc, cu Gheorghe Librier 3,ca sial « celor d'intaiu cunostinte », inchinate lui Alexandru Ghica,la Slatina si aiurea. De fapt nu e decAt, cu glumele in care e mester acest scriitor de origine modesta si de stilpopular, mai ales o imputinare a literelor cirilice. In prefata, un incântator taifas pe teme de ortografie, cum nu se apucase nimeni sa faca asa ceva, lipsindu-i acest sanatos humour plebeian, care se poate pune alaturi cu a lui Anton Pann, si se pregatia o intreaga serie de scriitori in legatura stransa cu gAndirea claselor de temeiu. Cunoscator al lucrarilor lingvistice de peste munt,i, TArgovistea- nul acesta se rosteste hotarit pentru cuvântul asa cum se desf ace de pe buzele poporului.« Noi nu scrim pentru stramosii nostri pe carii i-a adus Marele Traian aci,ci pentru contimporanii nostri. »Si la alegerea neologismelor se recomanda prudenta bunului simt, cautandu-se si asimilarea. Nu lipsesc, la glorificatorul lui Lazar, si unele alusii politice, ca in lauda lui Constantin Balaceanu, aparatorul scolilor ro- mAnesti, a lui Barbu Vacarescu, daruitorul pentru ele al veni- tului Baniei pe un an ; in acelasi timp insa, vorbind de gramaticile inedite aleluiIordachi GolescusiIancu Vacarescu 4, 1 Prefata, si ibid., p. 579 si urm. 2 Ibid., pp. 476-7, no. 1244; BAnescu, In Mem. Ae. Rom., 1914-5, PP. 365 6. 3 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 598 si urm. ' Pomenindu-se toate gramaticile anterioare, lipseste cea ruso-romana a lui Margelas Basarabeanul ;ibid., p. 542 si urm. Doreste si o Academie- pentru fixarea limbii. Cf.SAineanu, loan Eliad Riidulescu ca grarnatic SI: filolog, Bucuresti, 1892.

~~330 Româniii revolutiile nationale~~

Eliad doreste publicarea versurilor « Anacreonului rumanet,c » (« de nu le va cla afara, sant silit aii spune ea o sà ile fur o sa i le dau eu la lumina ». Literatura populara 1ncepe in acelasi timp prin Cónleirile de slea 1 ale cantaretului de biserica bucurestean, dinteun neam de caldarari de peste Dunare, de obiceiu Romani balcanici, continuatori de stravechitraditiimetalurgice,care iscalia « Anton Pan », adeca Pantelimon sau chiar oPann Anton », om in al carui suflet, complet identificaL cu al poporului romanesc, erau adevarate comori de gluma si de intelepciune, mergand insa pada la nivelul singur pe caresi-1poate Ingadui folklorul. Alaturi, la Buda, Carcalechi, « ferlegherul », da traducerea de carVi despre Napoleon si alte momente ale razboaielor europene 2.

Am vazut la Mumuleanu, la scriitorii bisericesti din Mol- dova pomenirea operei literare a Ardelenilor. Legaturile dintre tarile românesti se invedereaza apoi si prin cuprinsul, atat de bogat, al prefetei pe care un recent doctor in medicina, Vasile (Ladislau) Popp, o adaugia la ciudata Psal- lire in versuri a cantaretului iesean Pralea, iesità la Brasov in 1827. E o intreaga bibliografie literara acolo, a unui om perfect informat in tot tiparul romanesc. Se aratà caracterul si valoarea scriitorilor mai buni, ca Alexandru Vacarescu, intitulat « nemuritoriul Ovidie al Romanilor »,din nenorocire jertfa a Fanariotilor iseceretiparirea versurilor lui siIancu, caruia i se da sfatul de a scoate la lumina « multimea i feliu- rimile de poeme »,pe langa Mumuleanu, Beldiman, Dimachisi Asachi 3.8i se recomanda, laudandu-se « compositiile si de- compositiile » prelucratorului Psaltirii, o Umbel lilerarei culeasd din kale dialeclele §i,la nevoie, imboyeifild din cea lalinei. Popp apare ca un cunoscator al lumii studentesti care era prin strainatate atunci, ca Nicolae Roznovanu, Constantin Pop, jurist, care

1 V. G. Dem. Teodorescu, Operele lui Anton Pann, Bucuresti, 1891, p. 8. 2 Oftirea Franfezilor in Rossiia, 1826; ibid., pp. 526-7, no. 1286. Altele vor urma. 3 Ibid., p. 547 si urm. In schimb pe Dionisie Fotind II calificd de plagiator al lui Radu Greceanu. Pentru FotinOi ruda Mihail v. si studiul recent al d-lui Zepos In 'Ensmoic rthr 15',1.4'avrircZn, onovbeirv, 1937.

Mi§carea literard pAna la 1828 331 Tiromoveaza la Pisa In 1825, Gheorghe Bibescu, doctor din Paris la 1824, ale Carui lucrAri, cea frances6 si cea latin5, se inseamnà. Domnilor de tara li se aduc omagii. Rind alunci nimeni nu avuse oprivirecifa de sigurd asupra viefii iniregii Romeinimi in presen4i in Irecul ca acesi <4 a frumoaselor mdesirii, a filosofiei si a medifinei doclot ».

~~CAPITOLUL V Noua incercare de ocupatie ruseascä (1828-9)~~

« Armiia prea-putearniciiInparatii a toata Rosia » 1 puse- capat numai In aparenta necontenitei mi§cari catre organisari libere a poporului romanesc. Generalul Wittgenstein se Indrepta catre « lacuitorii Moldaviei §i Valahiei » §i manifestul, ulterior, al Tarului se tiparia române§te la ChiOnau 2.

Data aceasta, nu mai e vorba, ca pe vremea Ecaterinei a II-a, de liberarea cre§tinilor tiranisati de stapânirea turceasca. Se promite numai, pe langa pomenirea religiei comune, respectul persoanelor §ialproprietatii,pastrareaordinii.Textule scurt 0 rece, oficial, fara nimic « filosofic * sau romantic. Nu se lasa boierilor nicio alegere In ce prive§te forma ocarmuirii dui-fa plecarea Domnilor, ci se arata ca Tarul a numit pe contele Pahlen« pre§edinte plenipotentiaralDivanurilor Tarii- Române§ti §i Moldovei », unite asifel in aceaslei administrafie pro- v isorie. Mai tarziu vice-presidenti, fura adau0, pentru Moldova bine cunoscutul Minciaky, avand ca ajutor pentru aprovisionare pe fostul vice-consul Pisani. Aceasta fiind grij a de capetenie, li se alipiràIordachi Catargiu,care fuseseprin Rusia, §i capabilul, cunoscatorul de limbi Alecu Sturdza. Boierii mari porunciau 0 In Adunarea Ob§teasca, pornità pe razboiu contra « ciocoilor », carora mai ales li se puse pe umeri cheltuiala spitalului

1 In titlul Cazaniilor de laBucuresti, 1828; Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 573, no. 1361. Si mitropolitul Grigorie scrie In titlul traducerii din Teodoret: « venirea armiei prea-puternicii si a toatd pravoslaviia apardtoarei, Inpardtii a toatd Rosia >r, ibid., p. 603, no. 1380. 2 Ibid., p. 609, n-le 1400-1. Alte tiparituri; ibid., pp. 610-1, n-le 1402-4.

Noua fncercare de ocupatie ruseasca 1828-9) 333 rnilitar,ceia ce aduse protestarea a trei sute de membri ai boierimii mai marunte. Pe când, cu Constantin Cataygiu, -continua Divanul judecatoresc, un Divan ob§tesc al « cnejiei » se alcàtui apoi cu cei mai cunoscuti din oligarhi: Iordachi Roz- novanu, Raducanu Roset,Costachi Cantacuzino Pa§canul. Grigore §i Alecu Ghica, Alecu §i Grigora§ Sturdza 1. Domnul atAta timp nerecunoscut de Ru§i fusese arestat de fostul spion in Moldova, Liprandi, la a carui oferta de garda de -« onoare » batrânul Intelept rAspunse cu aceste cuvinte: « Spu- ne-i dumisale ca, de vrea sa m pAzasca din poronca, sa-§i urmeze datoria lui cum §tie, iar, de vra sa-mi facA teremonie, Ii multamesc, Ca n'am trebuinta de straja rusasca, fiindca ma paze§te Dumnezeu ».Peste doua zile, el era condus la mo§ia din Basarabia 2,pentru a se Intoarce dupa pace laIa§i, de unde nu mai ie§i 0116 la sfAr§itul zilelor sale, petrecute In cea mai desavAr§ita modestie §i discretie (moare In 1842)3. La Bucure§ti, de mult domnia nelini§tea, temandu-se o ccupaVie turceasca ; mai multe familii luasera acuma drumul pribegiei. Unii se gandiau la posibilitatea unei mi§cari populare narhice, ca acelea care, cum am vazut, se incercasera In ultimul timp. Dar numai la 12 August se facu intrarea trupelor lui Roth, din armata generalului Geismar 4, vechiu prieten al lui Barbu Vacarescu §i care se Indrepta Inca de la Inceputul lui Maiu catre Mitropolit 5,aratându-i ca din ordinul Impàratului -«zece mii de viteji*vor veni sa apere ora§ul de o eventuala amenintare turceasca §i cerfind sd sealcdtuiascd o gardd nafio- .nald de lineri. iaici grija cea mare fiind a aprovisionarii, se aduse pentru aceasta Alexandru Sturdza, din Rusia. Cum sosise acum §i Pahlen, Domnul, care se retrasese la Câmpulung, se intoarse §i

1 DrAghici, o. c., II, pp. 175-6. 2 Ibid., pp. 172-3. 0 scrisoare a lui, din Decembre, catre regele Prusiei, rugAnd a se interveni pe lava Tar pentru acela ai carui fii fi stia, cu durere, risipiti;Iorga, Acte Si fragm., II, pp. 728-9. 3 V. C. Gane, fn revista Sdnziana, Decembre 1937. Inscriptia de pe mor- mant, In biserica Warboiu de acolo, Iorga, Inscriptii, II, p. 144, no. 397. 5Iorga, Hurmuzaki, X, P. 442 si urm. 5 Erbiceanu, o.c., p. 437.

334 Romaniii revolutiile nationale facu o visita sefilor rusi, stabilindu-se ca simplu boier In casa sa din Bucuresti. PAna atunci se daduse o lovitura la Braila, unde aparu momentan si Nicolae I-iu 1, pe care mitropolitul Veniamin boierii Moldovei voisera sa-1 salute 2 Apoi Wittgenstein trecu prin Dobrogea spre Varna, unde iarasi se arata Tarul. Un alt corp ataca Silistra 3. Dar operatiile mergeau peste masura de Incet, ceia ce aduse Inlocuirea lui Wittgenstein cu Diebich In Oltenia, Rusii trebuirg sa Intrebuinteze, ca la 1806-12, trupe locale, cu Solomon, Gheorghe Maghierui a1ii 4. In 1829 se IntAlneste aceiasi stare de lucruri. In zadar voia Tarul tânar > ale generalului Muffling, trimes al regelui Pru- siei, si se ajunge astfel la acea pace din Adrianopol, prin care se capata pentru Principate Domnia pe viata, granita sani- tara la Dunare printr'o carantina care va fi dominata de Rusi sianume avantagii In plata tributului, cu un adaus rascum- parand alte datorii faVa de Poarta. In tot acest timp al unui razboiu terminat cu un f aliment politic dupa ce multa vreme fusese si unul militar, Intre Români aceia cari purtau de pe pamântul lor campanii rau pregatite,

1Se gasira 278tunuri ;ibid p.443,no.2.Seconsideraca a mare isprava cs'au« cucerit »sapte forta'rete: Isaccea, Brila, Macin, Hdrsova, Chiustenge, Anape, Tulcea ;ibid., p. 444, no. 1. 2 Ibid., p. 438, no. 2. Cf. si Iorga, Un cugeteitor politic al secolului al XI X-lea, in Mem. Ac. Rom., 1932, p. 31 si urm. 3 V. §i Erbiceanu, Mitropolia, pp. 441-2, 443-4. 4 Amintiri expuse oral, in V. Dimitrescu, Rev. p. ist., arch. .7i fil.,I, p. 170, §iurm. 5 Dräghici, o. c., II, p. 177. 6 Ruj vici, care astepta comanda supremA, se sinucide la Focsani ;ibid., p. 177.

Noua incercare de ocupatie ruseascd1828-9) 335 lipsesc raporlurile ideologice de odinioard. Supt Pah lensi Mir- covici la Iasi, apoi supt JelLuhin, « om aprig, model de Tatar1», tarile românesti, Indata bantuite de ciuma, sant numai teri- loriul de stoarcere peniru nevoile q1irii, pe care, cu toate silintile, nu le pot acoperi. Vitele taranilor sant ucise la caraturi, contributii grele se impun in termine scurte si cu aspre amenintari ; nici boierimea n'a fost crutata In interesele ca si In mandria ei. Intre cei cari cautara a dovedi neputinta de a satisface asemenea pretentii se intalneste In Moldova si vechiul sef rusofil Iordachi Roznovanu 2. El parasi odaia unde i se batuse cu pumnul In masa si demisiona, Impreuna cu toti membrii marii boierimi din Divanul Insarcinat cu aprovisionarea, pentru care fu apoi surgunit la Nicolaev « In douazeci §i patru de ceasuri »si, acolo « ajungand, i-au deshamat caii de larohatca arestantii si 1-au tras cu manile la cvartira ce-au fost Insemnat, spre mai multa ocara ». Singur Alecu Sturdza avu statornicia de a pastra supt un astfel de regim Vistieria 3. In Tara-Româneasca mania unor ocupanti cari intelegeau sa hotarasca toate ca Inteun pamânt anexat aduse exilarea mitropolitului Grigorie, trimes In Basarabia (Februar 1829) 4, si Inlaturarea In folosul pribeaguluiIlarion aluiGrigorie al Argesului 5. Dar In tot acest timp urmeaza activitatea reformatoare a boierilor, cu deosebire ca acuma si In Moldova ideile care au sanse de a birui nu mai sant ale vechilor e carvunari », ci ale aristocratilor si mai ales ale represintantului tanar al intereselor lor, neobositul presintator de memorii Mihai Sturdza 6. Pe

1 V. si Iorga, Un cugetdtor politic, p. 32, nota 2. Poate si o amintire din Draghici, o.c., II, p. 177: < acel mai aspru decat Hanii Ultdresti, care in- grozi Moldova in timpul Turcilor, o osâncld cazutä din ceriu asupra locuitorilor tarii ).Unui boier ii zvarli Mircovici islicul cu piciorul ;ibid., p. 180. 2 Ibid., p. 178. 3 Ibid., pp. 178-9. 5 C. N. Tomescu, o.c. 5 Filitti, Principatele romdne de la 1828 la 1834, Ocupafia ruseascdsi Regularnentul Organic, Bucuresti, f.a., p. 28. 6 Hurmuzaki, Supl. 14 si15.

336 Românii §i revolutiile nationale aceasta basil, de sigur prin A. Sturdza, se dadura instructii pentru alcatuirea unui « Regulament Organic *. InstrucViile de la Petersburg, pe basa osebirii Puterilor in Stat, prevad alegerea Domnului de un corp electoral special, c u deputati pentru judete, ora§e §i bresle, plus oarecari nota- bili, ale§ii fiind luati din clasa de sus, apoi adunari ob§te§ti cu a- cei41 represintanta judeteana, avand dreptul de a cerceta §i re- gulamentele §i de a pari pe Domn, cu o simpla lista civila, catre Puterea suzerana§i. cea protectoare, orice dari trebuind sa aibil invoirea lor, cari au a supraveghia observarea tratatelor §i privilegiilor, disolvarea Adunarii neputandu-se face -decat cu voia ambasadorului rusesc de la Constantinopol sau macar a consulului respectiv. Ele cer boierilor, revazuti ca numar, cu inlaturarea intrusilor§i. in fata carora se ridica un corp de functionari, cinovnicii, sa plateasca pentru averea bor§ise prevede desfiintareascutelnicilor§i.poslu§nicilor, ceia ce se va §i face supt Ru0 1. Masuri erau luate in folosul bisericilor,§colilor,spitalelor§ialtor a§ezaminte. Armata nationala era sa se infiinteze in margenile restranse ale unei militii 2. Cum se vede, Pelersburgul nu adeiugise nimic din propria sa ideologie, de 0 era a doua zi dupa proiectele unui Czartoryski §i Speranschi, neted taiate de tendintile de dura autocratie ale acelui Nicolae I-iu, care spunea unui visitator frances, cand acesta-i vorbi de « oameni importan0 *, ea «important e numai acela caruia-i vorbe§te el §i numai atata timp cat ii vorbe0e *. Comitetul de redactie a « regulamentului *, format Inca pe vremea lui Jeltuhin, cuprindea doi membri numiti §i doi ale§i in Divane. Protestul boierimii marunte a Moldovei, in care apar acuma nume nouei,aleinleleclualilor, ca Sion, Pogor, Negrut Kogalniceanu, Gane, Carp, nu fu luata in considerare 3. La Moldoveni erau, fire§te, Iordachi Catargiu §i Inca tanarul Mihai Sturdza, caci avea aproape patruzeci de ani, pe langa Constantin Cantacuzino Pa§canul §i inteleptul ganditor politic 1 Filitti, Principatele romdne, pp. 56 7. 2 Analele parlamentare, II, p. 18§i urm. Un larg resumat, InFilitti, Principatele romdne, p. 30i urm. 3 Filitti, Fränzdntdrile, p. 166.

~~Noua incercare de ocupatie ruseasca (1828-9) 337~~

.care a fost Conachi, secretarul fiind, din causa legaturii cu Sturdza la conducerea co1ilor, Asachi. La Munteni, vechiul client rusesc Ve Nara era pus alaturi de represintantul opositiei permanente a Filipetilor,Gheorghe (Iordachi),de tânarul Balaceanu, Stefan, si de Manolachi Baleanu, abia intors, cum am vazut, din strainatate, secretariatul fiind Incredintat fiului al doilea al lui Dumitrachi Bibescu, Barbu, pe care-1 infiase unul din boierii Stirbei,i Barbu Stirbei se Intorsese abia din Paris unde se inscrisese intr'o lojä francmasonica 1; el era poate Inca de atunci Insurat cu o Cantacuzina din Moldova. Ambele delegafii lrebuiau sa lucreze impreuna, ca unocomilet moldo-valah»,i anume la Bucurefli. Dar lucrul merse Incet supt proconsulatul nespus de brutal al lui Jeltuhin, pe care peste putin Ii lua ciuma. Inlocuitorul lui, contele Pavel Chise- lev, din vechea nobilime ruseascai, prin cresterea sa, un adept al ideilor francese, putea servi ca indemnatori ca sfatuitor bun comisiunii care-si va urma, fara multà graba, lucrarile trei ani de zile intregi 2. El ii adause douà elemente pretioase : istetul Grec Nicolae Mavros, care tinea pe Pulcheria, sora lui Grigore-Voda Ghica,i beizadeaua Nicolae Sutu, fiul, asezat in Moldova, probabil prin casatorie, allui Alexandru-Voda Sutu si al sotiei lui, energica fiica a lui Alex andru Callimachi. Moldovenii venira cu propunerile cele mai inaintate. Astfel unirea, cu dubla rgedinfa, fiei supl un print strain, fu propusa fi de Iordachi Calargiu i de Mihai Sturdza,ef ii rusofililor 3. SiConachi era pentru revisuirea codului Callimachi si el staruia sa se pastreze dreptul boierilor moldoveni, nu la un numar de zile de munca fara pretuirea ei, ci la cantitatea acesteia*.

1 Iorga, Mdrturii istorice prisitoare la vialai domnia lui ,ytirbei-Vodei, Bucuresti, 1905, P. 641, no. II. 2 Vezi Zablotchii-Deseatovschii, Contele Paul Chiseleyi yremea saru- -seste), 2 vol.; N. Piccolo, Paul Kisseleff et les Principautis. 8 Dupä N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p. 394, si Filitti, Corespondenfa -consulilor englesi, p. 32, Filitti, Principatele romdne, p. 68. °Analele Parlamentare, p. 620; P, p.51.Cf. Codrescu, Urica- riul, VIII, pp. 112-5 (contra timbruluii impositului funciar). El se ceru, pentru motive de boalti, inapoi in Moldova (Februar 1840); Codrescu, 1.c., p. '116. V. si Erbiceanu, o. c., p. 362. Impotriviri boieresti si ibid.. p. 457

338 Rom Anil §i revolutiile nationale La 30 Mart 1830 toata opera celor doua comitete, care- raporleaza separal, era incheiatä 1 Ea fu inaintata la Petersburg de Mihai Sturdza si Venal* Intovarasiti numai de Asachi, Impreuna cu Minciaky, care trebuiasa-ipresinte. In capitala Imperiului protector se adausera pentru o revisiecare se credea neaparata Grecul Katakatzi, din administratia Basarabiei, si viitorul consul in Bucuresti, DascoN 2 Noua forma, In care, dupa dorinta lui Mihai Sturdza, neimpacatul dusman al ciocoilor, se prevedea numirea, nu alegerea, primilor Domni, fu apoi supusa Adunarilor de revisuire, compuse din membrii di vanelor si din zece deputati ai judetelor 3.Se calcase peste dorintile marilor proprietari, reducand de la douazecii patru a douasprezece numarul zilelor de lucru. faranii ramaneau Insa « inchirietori » ai parnantului lucrat de dansii.

Discursul de deschidere al Adundrii munlene, iscälil de Chi selev, care lucra de allfel, ca un adevdral nzonarh, dar roslil ro- indnqle de insui Iordachi Golescu oglindefle lol felul de a gdndi al generaiiilor reformisle care se succedaserd,i numai acesla. Se vorbeste de vechiul regim al « guvernului nalional, care ca o ndlucd peri » 4,de substituirea« unei stapaniri streine, slabesidupe voiaaltora »(Fanariotilor), de «Intelenirea »- fata de« prefacerileimbunatatitoare, ce clau viatafamiliei cei mari evropienesti », de « ivilizaia> sau « politepsirea » acelei Europe apusene,de lungile suferinti,ca« boale lipicioase, foamete, darapanarea oraselor d-voastre,robirea uneiparti dinlocuitorii acestei tali de Care ostirile cele rebele ale lui Pasvandogli, neunirile din launtru, ocupatlile ostasesti », schim- baffle administrative,« abusurile »,care se enumera In toate domeniile, facand necesara « o organisatie din nou a ocarmuirii celei din launtru a Wei », de revolutia Parairascoalei neno- rociri publice »,care s'a indeplinit acuma. Se mentioneaza sperantele mai multor generatii de reformisti, cari sant astazi Incununat Indeplinite prin urmarile pacii ce- 1 Filitti, Principatele romdne, p. 74. 2 Ibid., p. 75. 3 Pentru numeroasele modificdri, ibid., p. 77i urm. 4 In textul frances numai:

Noua incercare de ocupatie ruseasca (1828-9) 339 s'a incheiatiasupra careia nu se insisLa. Poporul roindnesc ca alare se infelfiseazei ca recdsligeinduli dreplurile,dalorilefi « vilejiei » lui. Amintindu-se ce au fagaduit Petru-cel-Maresi Ecaterina a II-a, infaptuirile cuprinse in tratate, pe care adesea Turcii, cari totusi r6masesera suzeranii !, le-au &Meat, adesea, dar din «pricini neaparate» si «la intamplari care nu spanzura' de la vointa Puterii suzerane adeca ocrotitoare », oprindu-se asupra caracterului acelui hatiserif din 1802, care, se marturiseste. cu toate urmArile cripatate de Strogonov, vine de pe urma cererii boierilor de atunci,invederându-se apoi folosul prevederilor de la 1826, care erau yacht in legatura cu lunga agitatie cons tiLutionala, care tindea la «fiinta politiceasca a acestor dou'a tari», se ingaduie luarea in studiul cel mai serios a proiectului de regulament ce se infatiseaza Adunarii in care nu erau represintati numai boierii mari. Fireste ca nu lipsia enumerarea masurilor de ordine, in finante, unde impositele se margenira la darea pe cap si la patenta pe afaceri, culeasa princorporatii,inadministratie, unde, supt ocrotireai cu sfatul generalului president 1, lucraserasi, de f apt, boierii de isprava, in mare parte tineri cu studii, in acest timp merg in strainatate odraslele familiilor Filipescu, Ghica,Golescu, Lens, Racovità, Vladoianu, Brailoiu 2, pe cari Chiselev stiuse sa-i descopere,sa-i numeasca isa-i retie pe lânga dânsul, cu atat de destoinicul Barbu Stirbei in frunte. Discursul pomeneste de « primântul »(lerriloire)«moldo- romAnese» (moldavo-valaque), de si comitetul muniean, caruia boierii din Moldova ii cerusera egala indreptatire cetateneascasi, in celalt principat, raspinsese in adevar aceasta dorinta pentru ci ar aduce o nestatornicie a oamenilor i greutati pentru Domni, cari si-ar pierde din mâna supusii, dar tot odata se facuse aceasta constatare, de cea mai mare importanta :« aseirnatiarea obiceiului, a credinfei, a obictnuinfelor, a limbei, a obleiduirii si a legiuirilor, cari sant alálea elemenluri neprefuile spre a sc urma o infeleaplei unire inlre amdndouei noroadele ce sdnl lot supl un fel de obleiduire » 3 . Si mai departe, Chiselev nu vorbeste 1 Cuvântul nu Intrase Inca In limba, asa ca i se zicea « Intaiul sezator ». 2 Filitti, Principatele romtine, p. 45; lorga, Hurmuzaki, X, tabla numelor. 3 An. Parl., I, p. 47; cf. ibid., pp. 41, 607. Pentru convenliile Intre cele cloud pri, ibid., p. 167 (art. 117).

22*

~~340 Românii si revolutiile nationale~~

numai de doua « principate », ci 0, odata, de « o tara » (un pays), una singura, de §i se osebe§te Intre « boierii moldoveni §i romani » (valaques) 10, bine Inteles, fiecare dintre Adunari avea sa lucreze deosebit la opera de ultima revisuire 0 Imbunatatire. E curios ea discursul de la Ia0 al lui Chiselev nu cuprinde nimic din acesle recunoafleri ale siluafiei de independenfei fi silinfilor de reforinare ale fdrii insgi 2. Se facea Insa lauda cal- duroasa a membrilor moldoveni din cornigi,mca de elaborare. Dar, cum In Moldova fusese un complot pe care-I descriu memoriile unuia din uneltitori, Sion 3, §1 CUM taranii se ridicasera Mar- mati contra recrutarii, trebuind sa se recurga la o aspra represiune din partea soldatilor ru0 4,se Inseamna cu parere de raucele Intamplate, cu In§elarea« oamenilor nepriceputi » (simples) «sau Inrautatiti »(pervers),expuind pe vinovati 0 complici « ob§te0ii defaimari » (la réprobalion générale), pe cand « Tara-Romaneasca Infato§eaza o pilcra vrednica de a fi urmata » 5. Nu lipsesc §tivi asupra acestor tulburari. Administratorul bisericii catolice din Ia0 scrie :« Aice norodu s'au zurbuluit tare pentru oamini aceide oaste, care cer boerii, §i pe scutelnici i-au fost poprit norodu' In drum :nu-i lasa sa marga la E§ ».Se bat « oco1a0i » §i vornicii de sate, pe la Harlau §iDeleni. Aceasta a tinut, nu Mra o participarea §i a cAte unui Evreu, 'Ana' la aparitia Cazacilor, cari prinsera pe §efi, « §i s'au stricat toata revolutia » 6. i« reglementu' birului » e rau privit :«i oamini marmaraesc, ea n'au fostu Invatat cu bir pan acum » 7. Raspunsul la Mesagiul muntean elaborat de comisiunea boierilor mari, in redactiunea din partea elementului hotaritor care 1 V. ibid., pp. 69-73. 2 Ibid., 12, p. 71 si urm. 3 V. memoriile acestuia si resumatul In lorga, .Rev. 1st., 1936, p. 312. a V. Iorga,Hurmuzaki, X, p. 453.51 urm.; Rev.Ist., 1.c.;Filitti, Principatele, pp. 82-3. 5 An. Parl., 12, p. 75. 6 Iorga, Studii Si doc., I, p. 211. *i, pe urmá: < Gdzacii umbla prin sate/ de prind la oaste. Norodu s'au spdimântat: fugu oameni pe toati dalurile de frica Cazacilor I); p. 212, no. crxxIII 7 Ibid.

Noua incercare de ocupatie ruseascd (1828-9) 341 era Barbu Stirbei, calificg acea zi de II Mart st. v. a deschi- derii Adunarii ca vrednica de a se inscrie in istorie, in «ono- grafuri ». Enumerând aceleasi imbunatatirii creatiuni, datorite presidentului, se infatisau Rusiei insesi incredintarile celei mai creclincioase recunostinti 1. 0 interesanta lista de absenti: pentru membrii Adunarii din Bucuresti, BrAncoveanu, Vacarescu, Balaceanu, Cretulescu, Racovita, Iordachi Filipescu, Mihalachi Ghica, de ale carui cercetari arheologice se vorbise in discurs,i Câmpineanu, chiar Lens, etc., ceia ce arata o oarecare indepartare a marii boierimi, daca nu de acest lucru ce se cerea indeplinit, mgcar de dispositia de a se gasi alaturi cu boierimea mgrunta, cu cgte un Ienuta Craciunescu Medelnicerul sau G:leorghe Cotofana.In schimb, acestia din urma ieau parte regulata lasedintile cgroraii se zice« sederi ».Si in Moldova lipsirà boieri mari, mai ales Sturdzestii 2. Schimbgrile introduse la Bucuresti flu% in adeN,gr astfel Inca puteau sa' aducg nemultamirea marilor boieri. In ce priveste alegerea Domnilor (art. 20), textul supus prevedea ea'ei vor fi numai Români de basting, alesi din anume inalte ranguri, intre cani minitrii noii ordini de lucruri,sise hotara cg §ifiul mai mare al unui Domn la capatul carmuirii sale poate figura, dacg e major, printre candidatl 3, pe când Adunarea, adgugindi pe fiii unui pgrinte naturalisat, se simte influenta lui Vellard inlatura conditla de rang siposibilitatea unei mosteniri la tron 4. Dar un amendament, care complecta articolul, margenia eligibilitatea la categoriile dintre Ban si Cama- ras, osebindu-se de « cei de al doilea si al treilea rang ». In ce priveste insa acest punct,se reserveiaprobarea Rusiei, Meg a se vorbi si de Curtea suzerana 5. 1 An. Parl., I, pp. 96-8. Urmeazd iscdlirea de toti membrii. Al Moldovei ; ibid., 12, pp. 77-8. Boieri munteni cu caftane din Moldova ;ibid., II, pp. 134, 138,145. Doi boieri din Moldova cu mosii in Brdila ;ibid., p. 180. 2 Ibid., 12, pp. 76-7. Gheorghe Cuza e trimes, ca pedeapsd, la mands- tire ;Filitti, In Rev. p. ist., arch. Si fil., X (1909), Ianuar.Mart. Acolo se dau procese-verbale din Iasi care nu se afld In Analele Parlamentare. 3 An. Parl., I, p. 111. 4 Ibid., p. 117. Multi furd impotrivd ; p. 596. 5 Ibid., pp. 118 9.

~~342 Romfulii §i revolutiile nationale~~

Indreptdrile celelalte sAnt patine : cu privire la despAgubirea fata de proprietari pentru exploatarea minelor de catre Stat si mai ales stabilirea unui (( control obstesc », care sa cerceLeze si in cursul anului pana la sesiunea Adunarii, cheltuelile Statului 1 Ingrijati fiind cu totii de folosul de la tarani se prevedea alegerea anualà de patru slugilasuta de familii,carisà lucreze la proprietarul mosiei. 2 In resumat, Regulamenlul, asa cum a iesit din aceste des- bateri, instala o administrafie birocralica, destul de complicala pentru ca sa permila loale abusurile, administralie de sislem ruso- trances, pand la « pismovodilel» 3, aslernula pesle o socielale care era sprif inila pe proprietalea de Omani, « inchiriind » leiranitor pamantul de hrana; apoi Adunari representative cvincvenale 4 (si de f unclionari), cu largi alribufii, dar lard inifialiva legilor, suprave- ghind de aproape un Domn cu drept de veto, dar la disposifia con- sulalului rusesc Mut cu consultarea forrnala a unei Puleri suzeranereimasei inumbraca o forma goala f iun element de Irecul. Supt prelextul de a inleitura samavolnicia si Urania, asa de aspru crilicale in expunerea luiChiselev,se inipiedeca oric inifiativa f i orice sponlaneitale: panil si numirea <4 sefului militiei » era supusa la anumite conditii, de care trebuia siltie sarna Domnul 5. Un mare volum de regulamenle in sensul strict al cuvdnlului inlocuia legile ce ar li sa se voleze, §i a caror originalitate si independent:a cauta sa se inapiedece astfel, i se subsli- luie cuprinsului, principial, simplu si logic, al unei adevarale Con- slitufii, asa cum ea licarise In mintea autorilor de propuneri. Se merse, In materie de edilitate, si pana' la cele mai marunte din preocupatiile unor administrat,ii comunale care se Intemeiau pe ruinele privilegiilor si neatArngrii Indgtinate a breslelor :astfel pentru « santul incepand din gradina dumnealui Vornicului Barbu tirbeiu si mergAnd...0116 la podisca cea din poalele graclinii

~~1 Pp. 225 7. 2 Pp. 228-9. Cf. pp. 572 4. 3 P. 615. 4 *e d i nte in Decembre-Ianuar. 5 L. c., p. 423.~~

Noua incercare de ocupatie ruseasa. (1828-9) 343 ddumnealui Vornicului Stefan Meitani » 1. Se vede, cu toata largi- mea de orizont a lui Chiselev insusi si influe4a in redactare a -spiritului occidental care era Stirbei, grij a de nesfAr§ite mici interese particulare a unor oameni al caror cerc de visiune nu mergea mai departe decal atAta. Veniturile proprietarului, rolul lui in noua judecatorie sateasca fura obiectul a o suma de propuneri pornite dintr'un calcul egoist 2. Nu lipsia pentru asemenea lucruri intre expert,ii in materie de legi nici poetul Anastase Cristopol,al carui rol in alcatuirea legislatieilui ,-CarageA a fost aratat mai sus 3. Dar Inca din April Chiselev dadea tara care trebuia sa fie supusa noului regim in sama tot a celor cari §i 'Ana atunci o stapanisera : BrAncoveanu ca president al « Sfatului administratiN Extraordinar », cel ordinar fiind compus din trei membri pre- sidatd de Domn 4, Iordachi Filipescu la Interne (« Vornic din nauntru »),VellarA la Finani,,e,Iordachi Golescu laJustitie, Stefan Balaceanu laCulte, fratele lui Grigore-Voda Ghica, Alexandru (Alecu), ramaind in fruntea ostirii §i Stirbei fiind secretar, iar la « departamenturi »tot membri ai acestei aristocratii :un Filipescu, un Vacarescu, un Bibescu, un Costachi -Cantacuzino, un Iancu Filipescu 5.

In Moldova, Adunarea, care lucrase supt supravegherea lui Minciaky, cuprinsese pe lAnga boierii mari un numar dintre c ei cunoscuti ai rangurilor marunte. La numirea in functlile principale nu patrunse Insa niciunul din ultima categorie 6 Regulamentul muntean era gata in Maiu dupà clorinta lui -Chiselev, care continua sa aiba aceiasi situatie« monarhica » -asupra tarilor romAne§ti. Al Moldovei, din causa bolii molip- sitoare care-i intrerupseedintele, deschis in Maiu, lucra, pana

~~1 Ibid., p. 45. 2 Ibid., p. 561 si urm. 3 V. d. ex. ibid., p. 552. 4 Nu exist6 in Moldova decAt acesta. 5 Ibid., p. 616. 43 Ibid., 12, p. 4 si urm.~~

~~344 Rombniii revolutiile nationale~~

tarziu in toamna 1. Aici se admise ca Domnul poate fi ales§i dintre cei a caror familie are patruzeci de ani de la naturalisare.. Se prevedea la dreptul de vot al breslasilor un cens destul de- important. Supt influenta lui Asachi, profesorii, « academicii », aveau un delegat In Adunarea de alegere a Domnului.

Potrivit cu conventia despagubirilor de la Petersburg, incheiata la 14 April 1830, ocupatia ruseasca se prelungise, si ea nu va inceta decat abia in 1834. Rusii tineau sa organiseze ei insisi tara potrivit cu principiile din Constitutia pe care o inspirasera, o facusera sa fie alcatuita supt a lor supraveghere si o dusesera la desavarsire 2. Supt acest regim Adunarea munteana 3 incepu sedintile ei, in care se facea pe incelul o apropiere, care nu exislase pcina aluncir inire clasele sociale. In comisiunea pentru alcatuirea dorobantilor e ales astfel si un boierinas vlascean 4. Alta data, dupa ce se discutase cu privire la chestiunea, famasa in parte deschisa, a parnantului, Ienuta Craciunescu intra in comisiunea pentru control 5.Inteun rand voturile se indreapta catre Medelni- cerul Dumitrachi Urianu 8.Intalnim in procesele-verbale de sedinta numele unui Dedulescu, unui Musceleanu, unui Viiso- reanu 7. Dintre boierii intorsi din strainatate e adesea intrebuintat fratelelui Barbu Stirbei, Gheorghe (Iordachi)Bi- bescu, care avea numai rangul de Caminar : nu s'ar fi crezut cli in mai putin de zece ani el va fi Domnul tarii. Si acuma absentii sant insa multi la numar 8: nu se inchiaga o adevarata« viataparlamentara ».Firesteca nu poatefi vorba

1 Filitti, Jurnale inedite ale 041eftii Adundri, 1. c. 2 Filitti, Principatele, p. 223 §i urm. 3 Actele alegerii §i proiectele de legi de la« otcarmuitorii judetelor »; Analele Parlamentare, II, p. 63 §i urm. £ Ibid., pp. 25, 50. Cf. ibid., p. 150. 5 Ibid., P. 30. La hotärIrea noii frontiere figureaza inginerul Teodor Paladi; ibid., p. 31. 8 Ibid., p. 32. ' Ibid., pp. 36, 47. 3 Ibid., p. 211 §i urm.

~~Noua Incereare de ocupatie ruseaseä (1b28-9) 345~~

de publicarea si raspandirea cuvantarilor. N'avem nici memorii din acest timp. Dar Inca de atunci se prevedea putinta chemarii la ordine si a pedepselor pentru acela care va fi chemat de trei ori si interzicerea trecerii In afara de chestiune 1 Totusi ni s'a pastrat atat de frumoasa expunere scrisa a lui Ior- dachi Golescu pentru o schimbare In rosturile judecatoresti. El arata ea toate neamurile numai pe Incetul « au ajuns la cea desavarsita civiltb (dupa itaheneste). « Precum si, la mestesuguri, eine au putut socoti cà dintr'o albie mica, cu care au inceput vre-o- data sä umble omul pe marginile apelor, cu mare frica, o sai ajunga o cetate Infricosata sa se preumble Para sfiald prin mijlocul celor mai mari si nemarginite adunari de apa, Impotri- vindu-se la cele mai mari suflari ale vanturilor ! Gine au putut socoti ca dintr'o mica bagare de seama a unui prost cioban la cele ceresti si dintr'o masuratoare cu palma pe pamant si cu bobii pe masa i dintr'o miscare cu un capataiu de lemn o sa ajunga la asa patrunzatoare stiinta, Incat sa poata masura cursul stelelor celor nestatornice, a numara multimea celor statornice si a prevedea Intr'a lor Inclinare Intunecimea soarelui, a lunii si celorlalte ; Inca &à Indrazneasca a zice : da-mi loc unde sä stau si-ti voiu misca pe Insusi acest pamant din locul sau !»- Dar civilisarea prin necontenite reveniri si Indreptari e o neaparata nevoie. « Insa, din asemenea neamuri, ate nu si-au pazit statornicia lor, de odata le-am vazut cazute In cea din Inceput copilareasca stare ». Asa si cu aceastä Ora care « prin stra- mutare au trecut de la Roma... ,de la care ei s'au dobandit s'i numire de Romani»: de la «vremea Domnului celui nemuritor cu numele sau &are patria sa, acelui Domn, zic, Mihai-Voda cel Viteaz», and era« veacul cel de aur »,« cu schimbarile stap ankh » s'a ajuns la cel de fier, de unde o ridica azi Ir4elepciunea lui Chiselev,prin acestRegulament,sise recurge de aduna- torul proverbelor la zicale si maxime ca sa se arate ca mare lucru e si Inceputul « spre drumul prefacerii si Inoirii vietii » 2. Nobile intentii fac pe Constantin Campineanu, ministru de Culte, sa se Ingrijeasca de un Institut pentru copiii saraci si

~~1 Ibid., p. 227. 2 Ibid., pp. 250-1.~~

~~346 Romanii si revolutiile nationale~~

chiaipentru cersitori, ca< sk-si fack un capitklas si sk stie tin metesug i> 1 0 aka' parte importanta din desbaterile acestei d'intaiu sesiuni muntene e propunerea, primitk de Chiselev cu oarecare reserve, a imbunktktirilor de ordine economick. Se recomandk « a aduce stiminte de grAu bun din strkinktate » pentru a se putea vinde marfa bunk potrivit cu voia de export in sfarsit ckpktatri, &lei cel ce se lucra pank acuma, « amestecat cu trei pktrimi secarà §i alte seminte », nu afla cumpkrritori.i se men- tioneazà astfel de grau pe care-I oferk, nu numai Rusia, dar si vecina MoldovA, de uncle iarksi s'ar putea cumpkra, iar din Rusia hrisck pentru arpkcas. Nu se uitk nici « cartofurile », rk- dricinile « sulitoase », pe lAngti « road ele dimitriacesti » (cereale . Si o o masink deNAnturat » s'ar putea aduce din Rusia. Ar trebui sk se micsoreze pretul transporturilor prin Brkila de a cgrii in- jghebare ca oras nou va fi vorba deosebit. S'ar putea intrebuinta si raurile, clack n'ar fi « reaua intocmire a zggazurilor morilor ». Lipsesc, de altfel, si v asele românesti pe Dunkre, ale Turcilor, cAte sânt, fiind prea scumpe. Sk se indemne, mai ales, marii proprietari la o mai bunk agriculturk, arktAndu-li ce pot da « rksratatele lor mosii ». « In cele mai multe parti ale Valahiei », spune adâncul cunoscAtor al agriculturii, capabil sk arkte si preturile, nu numai la Constantinopol, dar si la Paris, « plugarul pleack cu skmânta in sac cu opt sau doisprezece boi si cu doi sau trei oameni to- varksi luceatori, pentru ca sk arunce skmanta in tarina plink de buruieni sklbatece cu feluri de sAminte, si, dupri ce vine vremea de isi isprkveste treaba arkturii si in cele dupe urmk si a grkpatului, apoi isi nkpusteste ogrkzile in mila lui Dumnezeu pank la vremea secerisului ».Se prevede vremea, când, cu altfel de mosieri si cu « agronomi cu stiintk »,« locul acesta se va face ea un raiu si ca un alt Eghipet in Evropa ». E vorba si de ingrkskminte, de assoleinenis, de « magazii de reservk ». 0 comisie bucuresteank ar trimete in judete « comisarii »ei. La « Scoala nationalk » sk se fack un curs de agronomie. Gu- vernul insusi ar putea sk ieie pe sama sa, pentru a da model, -o parte din productie si desfacere. 1 Ibid., p. 255 si urm. Se cerceteaza de o comisie care cuprindea pe invatatul episcop de Buzau Chesarie, pe juristul Nestor si pe Gheorghe Bibescu.

~~Noua Incercare de ocupatie ruseasca (1828-9) 347~~

Trecand in alt, domeniu, se aiata ca oile de tara ar putea fi .ca ale Spaniei si Saxoniei. Lana de OA din Serbia si Bulgaria a fost adusa de « Bulgarii straini ce au venil de vre-o doi ani Incoace ». S'ar putea corci oile tigai cu berbeci merinos. Rasa vitelor s'ar putea imbunatati prin amestecul cu rasele« din Olanda, Franta si Elvetia ». Pentru cresterea cailor s'ar aduce armasari din Normandia, Ungaria si Boemia, din Rusia ;si In acest domeniu, « numai silinta lipseste ». « Catari ca in Ispa- nia » s'ar putea prasi si in tara. Se presinta si exemple de aiurea, din partea omului de mare cultura, care ar putea fi Dinicu Golescu: « In vremea Elenilor calul Tesaliei era cel mai de lauda, iar In timpul de acum au ajuns a fi mai mic deck, al Valahiei si da pret mai jos ». In lucrul cc trebuie inceput sa nu se descurajeze cineva, ca «oamenii prostisi neinvatati », cari spun: « asa am invatat de la parintii nostri,metodul vostru nu este bun de nimic ». De ce nu s'a urmat exemplul Sarbilor, « cari, In loc de plug », cu« opt sau doisprezece boi a, « intrebuinteaza rarita ce se taraste numai cu doi boi ». 8i casa sateanului, cu ograclaei,trebuie prefacuta, prin functionari anume, intr'o gospodarie economica moderna, din -care sa nu lipseasca nici « dudariile pentru cresterea gandacilor de matasa ». Satele, puse la randuiala, cum va si izbuti s'o faca aceasta administratie, sprijinita pe ocupatia militara, sa aibii chiar un han sau un « oberj pentru straini » (auberge). Noile locuinti vor fi dupà acelasi tip si se vor face usurinte in ce priveste procurarea materialelor. dupa un anume termin fiecare fiind dator a cladi in acelasi chip. Nu se uita, din interesul boieresc, urmarit cu o neobosita staruintli, nici « intampinarea stramutarii lacuitorilor de prin saLe »1. Din partea sa, Barbu 8tirbei presinta Adunarii, in sesiunea din1834, dupà incetareaadministratieiluiChiselev,lista realisarilor sale in domeniul moral, fará care, spune el, nicio Smbunatatire materiala nu poate reusi. E vorba de randuiala preotilor, stricanclu-se hirotoniile de la Vidin si intemeindu-se starea civila la biserici, cu trecerea apoi la presidentii de tri- bunale, de stabilirea protopopilor, de intocrnirea de seminarii

~~1Ibid., pp. 6118.~~

348 Romanii3O revolutiile nationale pe Iâng5 fiecare episcopie, care vor procura §idascàli pentru « §coalele incepRoare » ;Seminariul central va fi chemat sà deie m'angstirilor egumeni culti.Se aduce laud5 episcopilor,. « cari, inteaceastà epoc5 de rena§terea natiei noastre, s'au arAtat In adevar vrednici de toatà cinstea §i respectul ». E vorba de Chesarie §i de episcopii de Arge§ §i de Râmnic, mitropolitul Grigorie, pe care Chiselev continua s'a-1 brinuiascA §i care abia putu fi readus, de form5, din exilul sàu basarabean, fiind In- locuit mai multá vreme de Râmnicean. Dar $tirbei are curajul ca inteun act oficial s'à releveze meritele de organisator §i lumin5tor al aceluia care, de mult bolnav, tocmai I§i ispr5- vise viata, PasAnd faima unui marturisitor de credintà, §iel pomene§te deci In raportul s5u de « cel Intru adevAr sfAnt Mitropolit, r5posatu1 intru fericire pArintele Grigorie », reformatorul m5ngstiri1or, prevazându-se §i« casa de reserv6 pentru merimeturile sau zidirile ce se vor cunoa§te de trebuint5 neapà- rata »: arhitectul austriac numit pentru asemenea lucrAri, din nenorocire un modernisator In stil occidental, cu desAvAr§ità necuno§tintà a traditiilor noastre de art5, incepAndu-§i activitatea la Bistrita, care va ie§i complect pref5cut5. Neputându-se proceda tot astfel la m5nastirile inchinate, s'a impus macar egumenilor de acolo ssa se desfac5 de orice supu§enie straina. Ei, exarhii, refusasera orice ajutare a StaLului, §i $tirbei, cu Mavru, ceruse in 1833 luarea In sama publica a administratiei veniturilor. Egumenii avura ins6 cinismul s5 declare ca nu se tin nici de actele de fundatie,« fiind urmate inteo vreme cAncl mai toate atunci erau abusuri», a§a /neat Sfatul Administrativ hotAri scoaterea la licitaVie a acelor venituri Inaintea Mitro- Iolitului §i a ministrului respectiv1. $i ca intemeietor al invgilmântului se infati§eazä fostul ascultator al invalaturilor la Paris. La 1837 se alcatuise regulamentul §colilor 2, care functionau cu cAteva luni inainte §i cele d'intAiu examine dadusera rcsultate pe care ministrul le constath cu

1Relafie de lucriirile departamentului Logofeliei Trebilor Bisericesti, cu- ydntatti la Obsteasca Adunare in sedinta de la 16 Noemyrie leat 1853 de ccitre. Marele Logofia Barbu §'tirbeiu, Bucure§ti, 1834, pp. 33-7 (27 Maiu 1833), pp. 40 52; reproducerea in Iorga, Viala gi domnia, citata mai sus. 2 An. Part.,IIP,p. 486 §i urm.

Noua Incercare de ocupatie ruseasca (1828-9) 349 mandrie : Basa era, spune el,« inveildlura lileralurii limbii ru- meme,gi f ialior limbi clasice, care mai nainte se urma inteo vreme foarte m'arginit5 si tot de odatil cuLiinile eczacte, lncat scolarul ce nu stia Inca a scrip limba sa Invata algebra, geometria si altele mai presus de a sa putere ». Introducandu-se studiul religiei, se observa ca. bisericescul « stil tot Intr'o vreme poate sluji drept model lascrierea in limba rumaneasc6 ». Incepuse tiparul manualelor alcgtuite de profesorii Colegiului: .0catihismul, geografia, aritmetica, caligrafiai ritorica ». coala primar5 cuprindea « In doi ani trei clasuri elementare ». La Bucurestii Craiova se ad5ugise o clasA a patra pentru cei cari nu puteau merge mai departe. 8ase « clase de umaniore », cu cate un an, urmeazA :trei ani sant prinsi de studiul limbii, scrisului, geografieii« hronologhiei »; in ceilalti trei, facandu-se compositii « de un stil mai Innalt »,se predà istoria universa15, ca s5 se ajung5 la « cursul retoricii ». Allituri de romaneste se Invat5, Inca tie la Inceput, frantuzeste, pentru grecestei latineste fiind numai ultimii trei ani, impreun5 cu desemnul ; fara mare folos, cum s'a vizut indat5, se prevedeau doi ani de ruseste. « Cursurile complementarei speciale », un sambure de 'Gni- versitate, asa c6 « pàrintii nu vor mai fisiliti aliinstr5ina copiii Inca inteo varsta frageda, mai nainte de a se preg5ti printr'o .educatie temeinic5 si a se face printeaceasta vrednici de a dobandi dintr'a lor instreinare un folos potrivit cu atatea jertfe ale parintilor, n5d5jduindu-se ca, fara a se departa din casa prifinteasca, copiii vor putea gàsi In scoalele noastre toate In- \ 515turile cate saint trebuincioase a Impodobi duhul si a insufla bune sentimenturi », trebuiau sa cuprind5 «filosofia, legile0 matematica », deschizandu-se, pang la 1834, cursul legilor, al algebrei, al geometriei si al trigonometriei. Cu mandrie cel format la straini afirma primatul limbii românesti: « Resultatul cel mai mare al organisatiei scoalelor de acum este ca toate invapturile se urmeaz6 in limba rural- neasc5. Resultat neprquit, care singur poate insufla un caracter national, si tanarul instreinat pentru Indeplinirea invataturii sale va p5stra In sine in tot locul, nesters, acest sentiment de nationalitate ».i pensionatul Intemeiat de harnicul0 114ele-

350 Romdnii §i revolutiile nationale gatorul profesor frances J. A. Vaillant fusese luat de Statsr incredintat lui Gheoi ghe Pop, Ardelean, profesor la Colegiu. Adresandu-se scolarilor,tirbei vorbia astfel :« Pentru om, in oricare positie innalta s'ar afla, nu poate fi fericire pe pamânt Vara patrie, iar patria se alcatueste de barbati vrednici si virtuosi, cari sprijinesc binele obstesc*1. Regulamentul scolar Insui e intiparit de un spirit modern si larg :o Prof esorul de gramatica nu va uita niciodata cà regulile sant mijloacele, iar nu sfilrsitul... De aceia scolarii se vor in demna a ciLi adesea nucati alese din autorii cei mai vestiti pentru stil curat ». Se prevede pregatirea, la capatulco1ii primare, pentru mestesuguri, cu observatia :« trebuinta invataturii pentru treapta lucratorilor nu este acum tagaduita de nimeni Un mester care stie sa citeasca, sà scriei sa socoteasca si care are cateva cunostinte de printipurile mestesugurilor mehanice este in stare a patrunde toate lucrarile mescriei de care se slu jeste. A osandi cineva pe lucrator la soarta unui instrument orb, unui automat supus la imbulzirea ce i se face este ca cum ar voi sti se lipseasca de toata nadejdea de a se mai face vre-o desavarsire in lucrarea productelor industriale ». « Istoria Rumâneasca se va dezvolti cu mai multa intin dere deal, istoria particulara a celorlalte nearnuri 2 » La literatura, « profesorul va arata relatia ce au intre dc lucrarile du hului cu deosebite stari ale societatii, precum influenta ce are clima, religiai obiceiurile asupra literaturii fiescarui neam ». La drept, « se va alatura legiuirile streine cu pravilele pamântului nostru ». Se prevedeau cursuri de agriculturaichiar scoala speciala cu « mosii model ». Se vor distribui diplome de « laureat », de avocati « inginer civil ». Va fi si o scoalä superioara de fete.. Iatà acum, in ce priveste disciplina scolara, reglementatii care se pot repetaiastazi :« Injuraturile sau oricare alte Norbe necuiincioase vor fi oprite cu strasnicie ; asemenea va fi oprit de a se intrebuinta intre scolari tutunul sau bauturi spirtoase, de a se citi carti imorale, de a se intrebuinta jocul

~~1 Ibid., pp. 55-6. 2 Se prevede cd manualul de Istorie a Romemilor va fi cercetat de Eforie ibid., p. 527.~~

~~Noua Incercare de ocupatie ruseascg (1828-9) 351~~

cartilor si altor asemenea ;se va departa insa din conversatia scolarilor oricare dezbatere politica.colarii, cand se vor juca, se vor opri de a arunca cu pietre ; se vor pazi de a se sui pe ziduri sau in copaci, de a alerga si a se juca pe scari si pe pal"- maruri ;cu bun5 chibzuire insa li se vor da mijloace a face exercitii ghimnastice, care le pot Intari trupul siIi face In- d rasnqi ». Munarea adauge in ce priveste Inoirile In limba :« Intre- buint,and mai cu osebire cuvintele cele mai obicinuite ale ei ; iar cuvintele ce vor lipsi, precurn sant cele tehnice si de idei inalte, sa se ia numai dintr'o limba hotaritaodata penti u totdeauna, precum este cea frantozeasca, apropiindu-o de cea latineasca, fireasca murna a limbii rumanesti 1». Iar la istorie se va lucra« fara a pierde de 'naintea ochilor starea Tarii-Ro- manesti In fiescare veac ». Profesorii erau, in 1833, la Colegiu: V. Jorj,I. Poenaru, Gh. Pop, pe langa cei de la Sf. Gheorghe Vechiu si de la Amza ;, la Craiova un Mihaescu si un Marinovici ;la Cerneti, Plesoianu si un A. Popovici ;un Stancovici, la Targul-Jiiului, un M. Draghiceanu, la Caracal ;un Serghiad, laRamnicul-Valcii ; un Gh. ArdeleanulaSlatina ;un Simonid, laPitesti ; un Serghiel,, la Giurgiu ; la Carnpulung, un D. Jianu, care a si scris un Malureanu la Ploiesti, iar la Valenii-de-Munte, traducatorul a 0 iniei una de iwpfi,I. Gherasim Gorjan ;la Buzau, iero- monahulDionisie,viitorulepiscop,silaBraila meritosul Ioan Penescu 2. In Moldova, langa« pravilistul »,de origine Brasovean, Flechtenmacher, se Intalnesc ca profesori Ardeleanul Vasile Bob, latinisat: Fabian, pent ru latina, dar si pentru geografie si matema- tick Saulescu pentru istorie si retorica, dar si pentru «f ilologhie», de care stiinta era mandru, Adler pentru desemn, un Grec si u» dascal de musica nenumiti, apoi Jean si Tissot, ba Inca si Alecu Costinescu, pentru limba francesa, pentru germana fiind Samuii Botezatu si pentru ruseste Vasile Peltechi, iar la seolile inf e- rioare, asa-zisa « norma »lucrau un preot, un Filipescu si un 1 Ibid., p. 541 . 2 An. Part., III', p. 483. Programul Colegiului (si cu chimie) ; p. 484:0 urm Dar francesa 1ncepe numai In anul al cincilea.

~~362 Romdniii revolutiile nationale~~

Verescu. La Roman sant profesori un Nanui un Stamati, la Botosani Anton Gheorghiu, la Husi Zafirescu si la Bar lad Zaha- rescu, la Galati Toma Giusca, la Focsani Vasile Pavlovici 1. Mai Varziu, gasim In provinciei pe un Corlateanu, un Velichi laBotosani), un Sachetti(la Galati)si Bdneifeanul Eflimie Murgul, In Iasi, la filosofie 2. Singurul domeniu unde se intainesc necontenite reveniri, provocate de interesul egoist al marii proprietati, e acel social. In Decembre 1832,se propunea c, idaca§i-aindeplinit toate Indatoririle prevazute de Regulament, sateanul nu poate pleca de la locul lui deck, daca se Insoara aiurea, daca a dobandit aiurea o proprietate sau a venit ca mestesugar la oras, §iInca numai cu bilet de la proprietar, de la « epitropii satului » §idespagubind pe stapânul mosiei de claca si de orice servicii In acel an: nu numai ci acel ce nu Indeplineste aceste conditii va fi adus cu sila Inapoi, dar se va pedepsii satul unde s'a refugiat taranu13. Forma primita prevede si plata unei despagubiri pe doi -ani Inainte, cu « claca, carul de lemne, ziva plugului» i celelalte. Ramanea principiul ci proprietarul poate Inlatura pe « satenii Indaratnici sau cei ce vor face zizaniii vor aduce la nesupunere pe cei1a1i sateni »4. Revenindu-se asupra acestei materii, nu se putea uita Insa principiul de libertate fixat de Constantin Mavrocordat,i astfel se redacta aceasta formula : Precum este proprielarul sleipan cu deseiveirfire pe al sau petulant, asemenea estei sdleanul sdlei§luitor pe niqie de all proprielar iard§i cu desdvaqire slobod, de este acum aproape de un veac, 1st numai pe sfinfenie aceslui prinfips' au legiuit indaloririlc reciproace » 5.

1 Ibid., IV2,p.392 si urm. Acoloi pentru « Istoria României»(sic), I, a lui Asachi, pentrucadrul Domnului Stefan Voevod *si ao scrisoare ce s au trimis In Transilvania »; ibid., p. 397. Acum In urmA, pentru Murgu, Bogdan Duica, In ed. Ac. Rom., 1937. 2 An. Parl., IV2, p. 399. 3 Ibid.,III', p. 19. Ibid., pp. 23-4. Se reluau taranilor pogoanele de folosintà ce s'ar fi dat cu prisos ; p. 65. 5 Ibid., pp. 65-6. Pentru locul ce este a se reda tdranilor, ibid., pp. 136-68.

~~Noua 1ncercare de ocupalie ruseascd (1828-9) 353~~

Cum se vorbia deci de « slobozirea » datorita lui « Nicolae IVIavrocordat »,se reveni asupra ei, observandu-se ca « duhul satenilor e departe de acea tivilisatie care ar putea fi priimi- toare de o judecata mai ajunsa » si ei si-ar putea Inchipui ca acea libertate este « nesupusa la nicio margenire » sau legald numai 4e indaloririle de alunci, pi oducându-se astfel pe alocurea « o nalucire de nesupunere », care ar cere de la guvern « masuri de strasnicie si de asprime ». Deci, « in exemplarurile ce se vor -c/a in mânile leicuilorilor sei nu se vorbeascd nintic penlru acesl 42c1*. Se (inea samd insd de dorinfa lui Chiselev, « polrivil cu Inallele sale senlimenluri »,« ca set* se lipeireascd in rr inlea leicuilorilor fireasco slobozenie »1.

Adunarea Moldovei pe 1832-3 e mult mai putin vioaie si plina de initiath a ; chestia taraneasca nu e luata In desbatere cu aceiasi pasiune, si se discuta asupra masurii lui Alexandru- Voda Moruzi din 1805-9, facandu-se propuneri practice fara a se atinge de principii ; dar si aici apare dreptul de a izgoni pe « Varanii indaratnici, cari ar pricinui neirnioiri si nesupunere Intre ceilalti sateni » 2,§i idei noi nu apar. Dar, pe cand, la Munteni, boierii mici clispar la noua alegere, aici gasim doi Ghergheli, din Dorohoiu si Botosani, un Aslan din Harlau, un Bran, un Chiriac. In Novembre 1832, raspunzand unei adrese de omagiu a Adunarii muntene, ChiselevIsiprivia misiunea ca aproape ispravità, adaugind, simtitor, cu adanca umanitate si un Inalt simt, de raspundere, Ca,« pentru insarcinarea sa cea morala, incredint,eaza din inima Adunarea ca nu va avea alt hotar decal acela pe care cereasca Pronie va pune zalelor sale, iubind -din tot sufletul pe läcuitorii acestui printipat » 3. Dar numai peste un an si jurnatate, In Mart 1834, Adunarile, recunosca- toare, Isi luau ramas bun de la omul de mari merite si de o adânca tntelegere care, de fapt, « domnise » peste tarile noastre,

~~1 Ibid., p. 170. IscAlesc Scarlat Mihdlescu, Mihai Filipescu, Ioan Cocorescu, Anastase Dedulescu. 2 Ibid., 1112, p. 399 si urm. 3 Ibid., p. 225.~~

364 Rornânii *i revolutiiile nationale care supt dansul fusesera, In adevar, unite 1.Iar Moldovenilor li spunea la plecare: « Binevoiti a nu ma da uitariii a va aduce aminte ca de un vechiu prieten care, pretutindeni unde s'ar putea afla, pururea se va interesa de fericirea Moldaviei » 2- Peste cAteva luni se faceau numirile de Domni, de Puterea) suzerang §i de cea protectoare.

~~1 Ibid., pp. 306 7. V. iibid., n-le urm'atoare. 2 Ibid., INT', p. 633.~~

CAPITOLUL VI Desvoltarea spiritului public pand la numirea Domnilor Regulamentului Organic Raportul, pe care 1-am analisat mai sus, al lui Barbu Stirbei, arata cu cata rapeziciune se ajunge in aceasta vreme de Inain- tare in toate domeniile la fixarea noii limbi literare inteo forma ortografica relativ unitara supt vesmântul literelorcirilice. Slavonismele, grecismele sant, aproape cu desavarsire de la sine inlaturate si, daca sistemul ruso-frances al Regulamentului Organic aduse cu sine unele cuvinte rusesti, ele devenira curand de ras pentru glumele scriitorilor :din ele mai niciunul n'a ramas: astfel caniorei, ce venia de la conlorul frances, doar in domeniul militar rämaind cate un mondir (monlure, probabil printr'un canal german) sau un vislavoiu pentru ordonanta, o fapcd (dar a disparut, pentru epoletà, acselbanlul, Achselband). Din limba francesa se aleg, cu discernamant si introducandu-se schimbarile de nevoie pentru a li da un aspect romanesc, neologismele, dintre care cele mai multe vor ramanea astfel. Pro- punerea lui Eliad de a se inlatura anume slove superflue, pe care le gaseste urite, nu e primita, si intreg vecbiul alfabet ramane intrebuintat. intr'o forma cursiva, influentata de Rusi, dar aceasLa se face cu o deplina randuiala, comuna tuturora, in nesfarsitele hartii ale unei administratii birocratice, care totusi e si ea un mijloc de generalisare a cunostintilor. Pentru nevoile de a se comunica nesfarsitele masuri de totala prefacere, de a se anunta darlle in arenda, de a se aduce la cunostinta convocarile, de a se ajuta transactiile care iesiau, din cerintile armatei de ocupatie si ale inzestrarii noilor oficii, era nevoie de un ziar. De la sine regimul rusesc se adresa la literat,ii mai in vaza, dar in acelasi Limp la aceia cari faceau.

23*

356 Romaniii re\ olutiile nationale parte din societatea de sus, unul singur aN And un modest rang de AO, si nu erau in legnturn cu grupnrilei coteriile politice. cu asociatille, mai vechi sau mai noun, ale urmAritorilor puterii : Asachii Joan Eliad. La 1-iu Iunie apnrea la Iasi, intr'o tipografie proprie, se vorbeste si de o « sotletate alcAtuiLoare », cu literele obisnuitc, « gazetapolitico-literala* a celui d'intAiu, care se intituleazA, In lipsA de alte titluri, « A[gaGh. Asachi, giudicntoriu la de- partamentul pricinilor strAine, referendar invAtAturilor (sic) nationalea' Moldovei i maclulariu Academiei de Roma ». E intitulatn Albina romdneascd, cu acest motto, de crestomatie mai curAncl decAL de organ pentru stiri In serviciul strAinului: Este albinei dar si lege Din flori miere a culege. De fapt, se fAgliduia Guvernului doar sa-i cornunice ordincle printr'un suplement, pe cAnd insnsi foaia-revistn, iesind de doun ori pe sriptnmAnn, era sA deie stiri de pretutindeni, butt- tine de ràzboiu, « culegeri istorice, literale, morale, filologhice », adaugindu-sei acelea privitoare la o economic nationaln pe care am vAzut-o in plini formaOune. Gum se vede, alL program decAt acela al plAnuitei Faima Lipscdi, care era in raporL, de sigur,i cu interesele iarmaiocului de acolo. Se urmeireflei un scop general romeinesc:<4 De dalorie esle a nu mai inleirzie de a aduce liniba vorbild de mai mulfi deceit palru milioane Romani la gradul deplinirii càlrà carele slrdlucilul ei incepul o impuler- nicege, iar paradigma cullivilelor sale surori o indeamnei ». In chemarea sa entre cetitori, Asachi infntiseazä pe RomAnii singuri lipsitl de binefacerile unei presei vede in culturà mijlocul de a se ridica natia, acuma organisath supt raporLul politic,i supt cel moral. Supt ocrotirea Rusiei i cu ajutorul boierilor, cari sAnt pentru el tot vechii« evghenisti »,el va pune la indemAnn acest mijloc de inaintare. De la inceput insA declarn cA se va tinea in margenile stricte,i strAmte, ale respectului entre credin iputerealegiuita :« dogmele sfintei noastre relighiei (sic) ortodoxe, sevas cAtrn ocArmuirea silegile tnrii »1.

~~1S,i in Bianu-Hodo-Simonescu, o.c., pp. 613-17, no. 1409.~~

~~Desvoltarea spiritului public pdnd la Regulamentul Organic 357~~

Singurii colaboratoriai poetului moldovean prosa lui, plina Inca de impuritatile fanariote si nu fart" greseli de limba, nu era la acelasi nivel cu armothoasele versuri fura, in acest inceput al foiiiesene, Fabian si Saulescu.Materialul literar e insa rari mice ar fi samanat cu o discutie era eN iLat cu cea mai mare grija. Cântaretul originilor romane, imitatorul clasicismului italian de curând inviat, academicianul roman era, si a ramas totdeauna astfel, un suflet de functionar, de « cinovnic» pentru a intrebuinta terminul la moda atunci. Inca din 1828 EliadsiConstantin Moroiu anuntau, din partea ion, ca vor publica in Ianuar 1829 o foaie aprobata de generalul-president si de Divanul administrativ1. Dar numai la sfarsiLul lui Iunie putu sa apara modesta publicatie, eau lucrata la Clinceanui Topliceanu, care, cu o gravura simbolica, pitoresca, dar foarte stAngace, represintilnd caruta de posta, se intitula, cu un neologism frances, adus de Rusi, Curierulrumanesc, nu « româncsc »,cum, dealLfel,scria Eliad , care se infatiseaza ca singur iedacton, si in « Gramatica» sa. Inteo forma mull, mai curgatoare deal, a obisnuitei pros lui Asachi, fara cuvinte straine vechi neplacute inoi Inca' nefixate, dar nu si cu obisnuitul sagalnic humor popular al scriitorului muntean, se fa gaduiesc extrase din presa europeana, anun- ciuri de comert, masuri administratiN e si sentinte judecatoresti, « vânzarii mezaturi », retetei alLe recomandatii folositoare, dar siainsemnari pentrucresterea isporirea IiteraLuiii rumA- nesti ». Pentru moment, ele trebuiau sa fie insa destul de rare. Totusi aparitia« Curierului »fu primita cu o cleosebita bucurie, cum nu s'a intAmplaL cu iesirea « Albinei>,mult superioara. Ea fu salutata si de tinerii din Paris :cei doi Lens, Ni- colae B5leanu, Briioiu, trecutacolo de laGenev a,ruda acestuiaIoan Vladoianu, Dimitrie Golescu, fiul lui Dinicusi un viitor filosofin limba francesa, retragându-se dupa 1848 prin crtsato,rie in Belgia 2, Constantin Filipescu 3,ba chiarsi

IIbid.p. 606, no. 1383. V. si asa de bogatai noua expunere a activitatii luiEli d de G. Bogdan-Duicd, in 1st.literaturii ronzdn- moderne, Intdii poefi munteni, Cluj 1923, p. 89 si urm. 2 G. lfaxim-Burdujanu, in Mélanges alecolii Romdne in Franta, 1930. 3 Pot piliu Eliade, Histoire de l'esprit public, I, p. 265 si urm.

~~358 Românii si revolutiile nationale~~

Stefan Margela,din Basarabia, autorul unei gramatici ruso- române 1. Tipografia lui Eliad, care voiai o litografie2, promitea, de altfel, Inca din 1830, pentru « adaosul literal » la Curier o In- treaga enciclopeclie de traducerii prelucrari: pe langa Young al lui Marcovici, istorii, i aceia a tarii, pe care o cerea programul scolar ,filosofie de toate felurile, economie,tiinti elementare. Librarii, incepute de Rusii Romanov iVisarion, se intemeiau pentru raspandire 3. Fara a intelege sa intre In concurenta cu asemenea tiparituri periodice, Carcalechi reincepe, tot odata, la Buda, acea Biblioleca romaneascei (sic) din 1821, adaugind la titlu :sari adundri de inulle lucruri folosiloare. Destinata la inceput intregii « natii romanesti », ea trebuia sà apara lunar, cu ajutorul unor sprijinitori din tarile libere, ca acel Gheorghe Opran, caruia i se inchinase intaia fascicula, cu opt ani In urma. Pe langa bucati de literatura romantica, si din Marmontel,iinformatii despre curiositatile naturii sau retete folositoare, cum se In- talniau In foile germane alevremii,apoinotiteliteraresi cateva versuri, dar, dupa exemplul Calendarelor budane din epoca lui Samuil Clain, a lui Sincaii lui Petru Maior, se adau- giaui pagini, de o redactare inferioara, asupra isloriei Romd- nilor, privild in lolalitalea ei. La 1829-34 priceputul vânzator de dull isi aflase, in aceasta privinta, un statornic colaborator, pe Banateanul Damaschin Sp. Bojinca,« a farii Unguresti advocat » sau, mai precis, « la innalta tabla craiasca a Ungariei jurat notarius » 4, priceput si In domeniul dreptului 4,care-i va 1 Bianu-Hodos-Sirnonescu,o.c.,p. 542. Scrisoarea in Curier §i de acolo in Urechia, 1st. scoalelor, I, p. 126. 2 V. Iorga, S viitorit mtrent, din Mem.lc. Rom., ser. a 2-a, XXVIII. 3 lorga, 1st. lit. rom. in sec. al .XIX-lea, I, p. 146. °I. Lupas, Cea mai veche revista literard romdneascd, in iinuarul Institu- tului de istoria nationald din Cluj, I, pp. 120 37; Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., pp. 372 3, no. 1114. Pentru el, revista Dreplul, 1893, n-I2 4si aruco- lul din Enciclopedia romand a lui Diaconovici (Sibiiu), 1, p. 524, La Pesta, unde venise dupa studii la Oravita, Vârei Orade, si de preotie, el fusese invdtator inteo casa ungureascd. 5 El publica Anticele Romanilor. Se anuntd (v.Bibl. Rom., 11, p. 56) Dregeitoriul bunei-crestere,care aparu la1830 ; Bianu-Hodos-Simonescu, o.c., pp. 674-9 (cu lauda Lipovei).

Desvoltarea spiritului public pand la Regulamentul Organic 359 procura mult mai tarziu o inalta situatie in Moldova nationala, §ialtcineva menit unei insemnate cariere, dar in Ungaria na§terii sale, Emanuel Gojdu, un ctitor al culturii romanqti -acolo. In continuarea aceasta ilustrata, al carii ocrotitor trebuiau sa fie mitropolitul exilat la Bra§ov, Dionisie Lupu, Grigore Baleanu, Alexandru« de Filipescu »,chiar Alexandru-Voda Ghica, Gojdu chema In sprijin pe toti « straluc4ii boieri », nu numai munteni, ci§i moldoveni, iarCarcalechi sein- drepta§ispremitropolitul Veniamin§i spre Mihai-Voda Sturdza 1.Se arataacela§iinterespentru istoriaRoma- nilor, prin biografiile, de Bojinca,alui Dimitrie Cantemir in Rusia, cu unele elemente originale, a lui Mihai Viteazul, -a carui faima, cum am vazut, invia §i in amintirile boierilor munteni §i ai Regulamentului Organic, a lui Raduerban, dar §i a luitefan-cel-Mare. Era vorba §i de articole privitoare la « cultura romaneasca », formula apare aici intaia§i data, -cu pomenirea « patriotilor » cari au lucrat pentru &Ansa. Se anunta Istoria amanduror tarilor, pe langa a Ardealului §i Banatului. Se aveau in vedere, de altfel, §i capitole despre « legile,naravurile, teremoniile§iingropaciunea Romanilor » 2, ceia ce ar trimete, pentru ultimul punct, la tesa lui Vasile Pop. La Istoria Romanilor e vorba §i de datinele romane§ti. Se gase§te cu mirare §i mentiunea Moldovenilor cu graiul nu Inca pierdut cari mai dainuesc in partile IIarcovului §i Ucrainei 3. Se adaugiau §i foarte frumoase ilustraVii, cu figuri de Voevozi, datorite unui tanar Oltean, care facea studii de pictura in Apus, Constantin Leca Raut 4, mai putin academic §i pedant decat Asachi, care §i acesta primise, in Italia, o pregatire artistica §i o intrebuinta pentru a trezi, §i el, figurile mari ale tre- 1 Ca traducdtor ajuta si Gheorghe, fiul lui Ioan Cuciureanu din Botosani; Bibl. tom., V, p. 59, nota. El a lost pe urmd medic in Moldova. Partea a VII-a e inchinatd asesorului Constantin Vrani de la Brasov. 213p.26. 3I, p. 31, nota. 4 Dospre chipul lui Mihai Viteazul dat de el scolii din Bucuresti, ibid., IV, p. 30, nota. Se cere pentru d'ansul o bursd in Italia si Franta; cf.ibid., p. 40, nota 1. 0 traducere a lui ; VII, p. 27 si urm. Prelucreazd si Viata lui §tefan-cel-Mare. In ea gäsim cu mirare(ibid.,p.33,nota) inscriptia de la Rdzboieni. Moartea surorii ; VIII, pp. 42 3.

~~360 Romdniii revolutiile nationale~~

cutului 1. Indemnurile editorului nu ramasera Meg ecou din-- coace de munti,i Simion Marcovici Ii trimetea discursul sau din 1827 la inceperea cursului de la« scoala nationala # din Bucuresti 2j,aici. araturi de lauda stiintilor din partea profesorului de matematica, se intalnesc preoeupatiile de a se introduce neaparatele neologisme :« Avem trebuinta deocamdata de limba latineasca, ca sindreptilm pe a noastra, si de limba frantozeasca ca si o imbogatim cu carlA folositoare a tot feliu (sic)detiin ipentru alte svarsituri politicesti » 3. Dar in acelasi timp el se luptà cu cei cari nu-1 inteleg, despre- tuind pe profesor: « jerLfele acestea nu sa pretuesc, cand ne- rozia are voia de a-1 judecai viclesugul slobozenia de a-1 part in tot minutul ca un eazvratit sau ateu ». 0 intreaga tragedie a profesorilor care incepea. Sc cerea si acel « regulament » scolar pe care 1-am vazut cs'a dat peste cativa ani supt regimul cel nou. In fala stau tanguirile, cu invocarea exemplului de nationalism de la Unguri, ale lui Gojdu care boierii munteni, aeatan- du-li catoti urmasii Romei se impartAsesc de o inaltacivihsatie, afara de « numai noi. Românii. pe carii Roma in cel mai calduros al sau san ne-au purtat, carii cei mai de aproape a' mamei noastre Roma urmatori santem ». In neingrijirea limbii nationale el vede primejdia de moarte: « in acea groapa pre carea prin negrijirea cultivirii inlimbaJ a si-augatit-o,acolo, d'impreuna cu limba, \ a putrezi sufletul iestimeafiinta) neamului, deaca acum, cand se poate, nu se va incungiura lenevirea » 4. Inchinarea pcirlii a opla ccilre Asachi aralci infreifirea literarei mine:incased, Inca numai in pregatire.i e vrednic de Iuare aminte

' La ilustratiile partii a VIII-a e « o fecioard romand >,« mormbritul unei fecioare romane »i chiar biserica mänastirii de la Arges. Pentru desemnele lui Asachi, Iorga, In Mem. Ac. Rom., ser. a 2-a, XXXIV. 2 III, pp. 25 31. V. si Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., pp. 618 9, no. 1410. El se arata cdlätorind sapte ani In strdindtate. « In Italia, al doilea murnä a stiintelor, Invatat-am literatura italieneascd si in Paris, al doilea Atend, In Paris, care fdrd gresald poate sd se numeascd savArsirea omenirii, am In- vdtat matematica teoricgii aplecatd, Indeletnicindu-md cu toate acesteael. la literatura frantozeascd »; II, p. 25. 3 Ibid., III, p. 28. 4Ibid., p. 34.

~~Desvoltarea spiritului public rand la Regularnentul Organic 36t~~

si *dialogul fare doi RomAni unul Muntean si altul MoldoN ean »- din acelasi an 1834. Se laudà slujba fAcuth de Veniamin la Iasi, participAnd la serbAtoarea Duminecii StAlpArilor « scolarii cu steagurile sale, stAlpArile in mAnA », urmAndu-se cu ceremoniile din zilele urmA- toare, si se pomenestei predicatorul Sofronie,fratele fostului episcop de Roman, Gherasim, un cleric de o culturà deosebitA, care, cum se spune aici, a fosL < ea tipAritor de lucrAri literare, aratandu-se ca patron al lor Scarlat Roset. De la Petru Poenaru, intors din Paris pentru a fi director al scolilor, se asteaptA o nouA si spornicA activitate 2. Avem a face, in adevAr, cu cAlitoria unui Ardelean la noi asemenea cu aceia pe care o va face tAnArul profesor blAjean, inzestrat cu cunostinte deosebite in mai multe ramuri si mai ales cu o nesfArsita dorinta de a sti, Timotei Cipariu, din PAnade n. 1805) 3. In alt capitol e vorba de marile progrese ale comel tului romAnesc, intrebuintAndu-se forma unui alt dialog, intre un RomAni un Italian, care recunoaste sAngele comun al celor 1 Cf. lorga, Francmasonii, in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, VIII. 2 Bibr. Rcm., V, p. 33i urm. 3 V. Ilie Milanu, in foaia Farul din Bucurt sti, 1937.

362 Româniii revolutiile nationale douà natii. Se semnaleazA insemnAtatea Cali de apà a Dundrii, care ar putea s'à fie legat5 si cu Rinul, valoarea navigatiei cu aburi introdus5 de contele Szechényi, c5ruia i se dedic5 partea a noua din publicatie. Nu lipseste o lista' a fruntasilor noului negot, cu Gheorghe Opran, care« pentru cultura neamului mai bine de 50 de mii de lei au jertfit »,IIagi Theodorachi, « o cas5 prea veche in come4 », Iancu Ràdicanu (sic) §i Iancu Baliadi, Frant si Constantin Dumovici, Grigore Ioanu, Brebo- veanu din Craiova, Nicolae CernAtescu, Nicolae Dumba, Nicolae Manuil, Ienachi Stoienescu, Cr5ciun Ioanu, Gheorghe Conovici, Petru Carapancea. Se adauge, ca lAmurire a originii lor: « nu toti sant Bulgari a' cgror nume ias5 in vici ; multi dintr'acesti sânt curati Romani »si acei cari sant in adev5r Bulgari se dovedesc siei« buni patrioti »,cu acest interesant adaus: « castigul care il adunA, il intorc spre binele cel public, nu-1 scot afar5 din tarä, aducându-si aminte ea' aceste doaua natii oarecAnd era' unite intr'o impArAtie » 1. De altfel, se dd si descrierea unui « redut » sau « bal » la Bucuresti. de Carcalechi insusi, care e deci si autorul paginilor de descriptie cercetate mai sus 2 Dar, and se anunta desvoltarea Istoriei Romanilor de noul ingrijitor al acestei reviste, sau « scrisoare cuvantoare », ea se opria, pentru ca mai tarziu editorul, neobosit, s5-si afle un rol folositor in chiar inaintarea ziaristicei românesti din Tara-Romaneascà. Cat a durat, aceasta publicatie intrecea cu mull, ca forma' pe acelea din Tara-Romaneasca si Moldova. Supusa unei censuri care n'avea interesele celei din aceste Vari. in multe privinti ea putea sá fie mult mai liberk atingAnd si subiecte care la Bucuresti si la Iasi ar fi fost privite cu bànuial5. Ea n'a putut ins5 scoate la ivealà talente literare care nu se ggsiau inteo lume mai purtath la scoli, de regul5 strAine, dar cu mai putinà originalitate. Efectul Bibliolecii se poate vedea, de altminterea, dupg lunga si naiva scrisoare a Bulgarului, de fapt de origine romaneasc6 din Balcani, Pesicu, sau Gheorghe Hagi Toma Pesacov, adversar din rivalitate poeticgallui Mumuleanu silegat si de

~~1 Bibl. Rom., VIII, p. 25 i urm. Cf. ibid., pp. 25 32. 2I X ,pp. 55 7.~~

Desvoltarea spiritului public pang la Regulamentul Organic 363 Vilidica sarb Manuilovici: el cere sa i se trimeata editiile lui Carcalechi si propune manuscripte de-ale sale, 1ntre care sio traducere din Kotzebue, scriitor de teatru popular pe acel timp 1. Inca in 1834, Bojinca fiind chemat la Iasi, redactarea Biblio- lecii era incredintata tanarului teolog Loan Trifu (iscaleste : Triffu), din Bucerdea (n. 1811), format la Blaj 0 Cluj, apoi la Sfânta Barbara din Viena, care, mai tArziu. treand, ca profesor, in Tara-Romaneasca, 10 va zice : Maiorescu. El si 1ncepea o noua, si mai larga, redactare, dupa scriitorii contemporani, a Istoriei Romanilor 2. Legaturile dintre Românii pe ambele cline ale Carpatilor, se invedereaza siprin aceia ca Eliad merge la Sibiiu,cA-si procuradin Ardeal materialul pentru tipografie,ca tot la Sibiiu se lucreazil Caligrafia lui Plesoianu si Ca acesta enumera printre prenumerantii cartilor sale pe episcopul Vasile Moga, pe arhidiaconul Moise Fulea, directorul scolilor ortodoxe si el insusi scriitor, pe protopopii Maniu Montan, cu o carte tiparità la Buda, Petre Bodila si Joan Panovici, care fusese prin Brasov, pe marele negustor sibiian, inrudit cu familii oltene, Hagi Con- stantin Pop, al carui fiu, Zenobie, viitorul director al Bancii Impilratesti din Viena, invatase la dascalii greci din Bucuresti, iar, dintre unii,,i, insusi <( dd. Timotei Sipar, profesor de filosofie in Blaj »,adaugindu-sesi un functionar austriac, M. Aron, vames la Turnul-Rosu, si tipograful sas Iosif Drotlef, din Sibiiu 3. Literatura bisericeasca se sterge in aceasta vreme. Doar traducerea de Gherontie de la Neamt a catehismului SfAntului Atanasie daca apare inteo nouà editie la Bucuresti, cu cheltuiala ak himandritului de la Râmnic, care nu uita sa adauge 1ntrarea aimatei lui Nicolae Pavlovici 4.Cartea lui Nichifor Teotochi contra Unirii ardelene e retiparita greceste si româ- neste din ordinul episcopului de Râmnic Neofit 5 . 1 Al. Ciordnescu, in Rev. Ist., XX, p. 370 si urm. 2 Bib'. Rom., IX, pp. 24 5. 3 Bianu-Hodos-Simonescu, o.c., p. 704, no. 1494. 3 Ibid., p. 630, no. 1421. 5 Ibid., pp. 662 5, n-le 1434-5. Pentru Mineele noi de la Neamt (1830), ibid., pp. 691 2, no. 1488; p. 715, no. 1516. La Bucuresti se da, in 1830, si o Psaltire ruseasca; ibid., pp. 704 6, no. 1495.

~~364 Româniii revolutiile nationale Mai tArziu, numai Poteca, devenit egumen la man5stirea Motrului, dup5 ce~~

~~De acelasi sentiment sânt insufletitiiauLorii de lucrgri cu menire practic5. Astfel Oglinda sdn1àiifi a frumusefii ome-~~

~~Ilorga, /st. lit. in sec. al XVIII-lea, II, p. 407; Bianu-Hodo§-Simonescu, o. c., pp. 631 3, no. 1424.~~

Desvoltarea spiritului public panA la Regulamentul Organic 365 .ne#i de medicul oficial al Bucurestilor,tefan VaiIe Piscu- pescu, format la \Tiena, care, Indreptându-se &Are aceiasi boieri .ocrotitori, Brâncoveanu, rdcgirescu, Braceanu, Constantin Cre- tulescu, Inte lege a servi « neamul roindnesc >1.i aici, e durerea pentru soarta neamului: « când zice streinul: Rumâne !,intelege : rob infierat de dajdie, iar, cgnd zice Rumânul: Rumgne !, se intelege: hain ». 0 intreagg critic6 socialg, asprg, se Intinde apoi asupra originalei prefete. < Patria » e argtatg ca principal scop al vietii farg a uita « slava bgtrgnimii neamului nostru », cu infgtisarea vechiului regim al Domnilor cu Divanul de « dougzecii patru boieri », e o intreaga expunere, amnun- ità; « patria » care ar putea fi una din cele mai bogate, « hr-- nind o ImpArgtie de oamenii negutgtorindu-se cu toatá Ev- ropa », Impodobindu-se, Inteun asa de mândru cadru de natueg, cu « zidirii monumenturi » mgrete. Pe când astgzi« ne-am obicinuit cu totii sà zgcem pe oasele muncitorilor, supusilor nostri..., care ngdrijduesc milAi asteaptà ajutoriul nostru ». E o larga" predic g. spre munck moralitate, bun5 crestere, cu un Intreg program de invat,gmgnt, cu ideia,originalg, de a pune pe tinerii de peste dougzeci de ani sg Inv* « limbile vecinUgl/ii noastre,turceasca,nemteascai muscgleasca ». aici, ca model, se aratg'« strgmosii romani > 2. La Buda, unde loan Teodorovici. traduce din nemlieste Pruncii cei pdrdsifi3§i apoi (1833 un Teofron, se tipgreste§i Calendarul cu litere latine 4 al lui1,efan Neagoe, invritgtor la scoala de acolo, cu dedicatia cnre directorul Gheorghe Mucio, el insusi autorul unei Ortografii « daco-romane » 3. Neagoe \ a da

Ibid., pp. 633 48, no. 1425. 2 Mai de mult, manualul de mosit al d-rului moldovean Chiriacopol ; dr. Felix, In Mem. Ac. Rom., seria a 2-a, XXIII, pp. 204-5. In greceste d-rul C. Caracas da o« Topografie a Tdrii-Romanesti »,din care numai foarte tarziu Gheorghe Sion va face o traducere româneascã, ramasa nepu blicatà, cu toatà marea valoare a operei ; Bianu-Hodos-Simonescu, p. 713, no. 1505. 3 Ibid., o. c., pp. 709-10, no. 1499. 4 Ibid., pp. 623 4, no. 1414. In forma originalà a ortografiei apare pentru .z, d cu cedilà. Altul, cirilic ;p. 622, no. 1413. 5 Ibid., pp. 630-1, no. 1422.

~~366 Romdnii si revolutiile nationale~~

§i un indemn cuprins in foaia volant5 Unirea eagelelor 1. Dar din ce in ce mai mulL viata sufleteascA a natlei se retrage de acolo. Unul din clientii cei mai statornici ai tipografiei budane, Naum Petrovici, se stinge, §i Biblioteca Ronidneasth d5 cuvantarea, la inmormantarea lui, a lui Bojincà. Se anunta o gramaticA roma- neased-ungureasca de un Petru Maller 2 ApAreau acolo, dar §i la Arad, in 1834, cu litere latine, intr'o curioas6 ortografie, versurile Care §colari ale lui Moise Bota, fost invAtgtor la Lipova 3. Un Atanasie Pliofa, de la Ghiula, ajut5 pe Moise 1nciu s5" tipà- reasc6 ni§te versuri inchinaLe episcopului de Arad, Roman, Nestor Ioanovici 4, §1 « tinerimea academicg romana » din Pesta, supt patronagiul lui Grabovschi, ii inching o bro§urd de omagiu,redactatà de Maller 5. Pavel Vasici-Ungurian, fratele lui Andrei, d'a o carte de « antropologie », dupg un original din Pesta 6. Un schematism latino-român, cu Calendar, apare la Orade 7, dar Blajul, unde Bob se stinge abia in1830 5,§i-a contenit lucrul tipografic. Astfel, Ladislau Vaida tiptire0e,la Cluj, lucr5ri de drept in ungure§te 9. Iar Ardealul se incânta de reLipAririle §i noile prelucrAri ale lui Vasile Aaron 10 §i Barac 11. In ceprive§te invAtAm antul din Tara-Romaneasca, Pe- trachi Poenaru c515torise in Franta §i Anglia, §i el venia de acolo in 1832 cu intregi planuri de o nouä agriculturk dupä 1 Ibid., p. 667, no. 1444. 2 IX, pp. 33-4. s Bianu-Hodos-Simonescu,o. c., pp. 619 22, no. 1411. Si acelea pentru episcopul sdrb Manuilovici ale unui anonim; ibid., p. 624, no. 1415. Un Cio- cdrlan lauda Iatineste pe alt episcop sdrb, cel de Timisoara, sipearhi- episcopul de Carlovalt; n-le urmdtoare. 4 Ciuhandu, Din viola lui Nestor Ioanovici, Arad, 1929; Bianu-Hodos- Simonescu,o.c., pp. 660 1,no. 1432. Cf. ibid., p. 713, no. 1507. 5 Ibid., pp. 661 2, no. 1433; pp. 680 1, no. 1475. 6 Ibid., pp. 711 2, no. 1503. 7 Ibid., p. 660, no. 1431. 8 Ibid., p. 700. ° Ibid., pp. 710-1, n-le 1500 2. 10 Ibid., pp. 672-3, n-le 1467-9. " Ibid., pp. 673 4, no. 1471.

Desvoltarea spiritului public pAnd la Regulamentul Organic 367 leciiie unui Blanqui, si de o inceptitoare industrie, dupA modelul engles, care-1 entusiasmase, interesAndu-1 foarte multi laturea sociala 1. Dar el nu e un scriitor. Intre manualele de scoalA, Grigore Plesoianu 2 Ii tipAreste abecedarul romAno-frances, apoi io gramaticA, dupA Four- nier 3,o caligrafieiDialogurile4. Eliad traduce Arilmelica lui Francoeur 5.Dintre vechii bursieri, Moroiu se ocupà cu InstituteleipregAteste, pe lAng6 codul de comert cursul sAu de drept criminal, iar de la Marcovici avem o RetoricA. Pentru scoli se pregAtia, apoi, o traducere ilustratA a lui Télé- maque6,iar geografia, cu cosmografia, era in lucru la1830. Eufrosin Poteca dà la Buda (1829) Elementele de filosofie, logicäi died ale lui Heineccius, dupà tAlmAcirea greceascA a lui Grigore BrAncoveanu, cu inchinare Care Constantin BA1Aceanu, Iordachi Golescu, Alexandru Filipescu si Nestor, sefii rAmasit ai partidului pe care 1-am putea numi national 7. E vorba de un manual pe care-I Intrebuinta de mult profesorul de filosofie, care de sigur ar fi putut sA recurgg la alt conducAtor. Se adAu- gia 1ecia, « letia » de deschidere din 1827, o cuvAntare la exa- men si una de CrAciun la Curte, in acelasi an. Literatura noilor scoli e in Moldova mai putin imbielsugatA, dar mai originalA. In abecedariul lui SAulescu santi proverbe, versuri, recomandatii patriotice, prime notluni de limba latin5, cai intAile cunostinVi de enciclopedie stiintificA(ediliinoi la 1833 si 1836). El a dat la 1833 si o Prosodie, cuprinzAnd fabule mai curgAtoare in versurile lor mArunte decat ale contemporanilor, mergand

1Iorga, Scriitori mireni, p. 10 si urm.; 1st. lit. ronz. in sec. al XI X-lea I, pp. 136-7; 1st. inaillimcintului. 2 Solia lui, Ana, face desemnurile ; Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 702. Serghievi Haralambie erau, la Craiova, profesorii de greceste; ibid., p. 704. 3 Ibid., pp. 688-9, no. 1482. Declara cd tradusesei pe a lui Lhomond ; ibid. 4 Ibid., pp. 648-9, no. 1426; pp. 658-9, n-le 1428-9; p. 701 siurm.,. no. 1494. Caligrafia o tipgreste mecenatele Scarlat Roset ;Iorga, in Menz Ac. Rom., seria a 2-a, XXVIII, pp. 266-7. 5 Cf. si Bianu-Hodos-Simonescu, p. 702. 6 Ibid., tabla, la aceste nume. 7 Ibid., pp. 628 30, no. 1420.

~~368 RomAnii §i revolutiile nationale~~

§i pAna la adevarate bucati avantate §i mici poeme lirice, exce- lente traduceri, §i din IIomer, a§teptând lucrari a caror savar- §ire apartine epocii Domniilor Regulamentului Organic 1. Avem a face la acest spirit bizar, care va merge, in zelul sau « filologic »,§i pAna la fa1sificaii istorice, cu un scriitor in adeviir chemat, a carui intreaga opera ar trebui luata cu luare aminte in cercetare. Acolo, laIa§i, mai avem, deocamdata, doar Aritmetica pentru clericii de la Socola a lui A. Theodorescu 2. Din vechile traduceri apare aceia a lui Alecu Beldiman din grece§te, dupa originalul german, a unei invataturi pentru panifica0e 3; dar el lasase §i un Homer. Nu se publica insa acelea ale lui Conachi, dupa Belisariul lui Marmontel, §iMa-. Jilda d-nei Cottin, care ie§i mult mai tarziu, §i el tinea in manuscript o versiune a lui Ovicliu, tot dupa frant,uze§te de sigur. pe lânga tragediile Alcibiade §i Arcas 4. In Bacarabia, culegea de pretutindeni, prefacand, adaugind ci trivialisand teme poetice, in vremea and, oaspete al acestei provincii, Pucchin dadea o aca de mare stralucire poesiei rusecti, un Costachi Stamati, nobil §i cinovnic, rucla cu mitropolitul moldovean Iacov §i avand legaturi cu Moldova, uncle inteun tArziu ici va tipari poemele, in care numai rare oH e prinsa taina adevaratului vers ; Asachi primi in Albina bucata lui, inchinata noii milit,ii moldovenecti, Slrdjerul laberei. Cunoscator al lui Lamartine §i al Irlandesulu Thomas Moore, tradus §i in fran- Iuzecte, Stamati unneaza acelaci curent romantic care se insta- pAnecte asupra tuturor scriitorilor tirnpului 5. Cam de aceiaci vrAsta va fi fost, urmac al traduatorilor din secolul al XVIII-lea,ca VArnavii, dintre cari Vasile daduse. §i cu traducerea unei pa* din Dimitrie Cantemir, pe Charles XII

1 Iorga, 1st. lit. porn. in sec. al XIX-lea, I, pp. 162 71. 2 Bianu-Hodo-STmonescu, o.c., pp. 708-9, no. 1498. 3 Ibid., pp. 659 60, no. 1430. Traducerea greceascA e a d-rului Dimitrie Samurca§. ° Gh. Bogdan-Duica, InViafa Romdneasca, Novembre 1906;Iorga, /st., lit. ram. in sec. al XVIII-lea, II, p. 443. 5 V Eufrosina Dvoicenco, C Stamati, Bucure0i 1935.

Desvoltarea spiritului public pang la Regulamentul Organic 369 al lui Voltaire, pe Rollin, pe Domairon, pe Muratori, pe Condillac, §i pe Beccaria, ba chiar « Istoria » lui Dionisie Fotine, Vasile Draghici, care alege pe Robinson Crusoe. Paul el Virginie a lui Bernardin de Saint-Pierre e talmacità de Iancu Buznea inteo forma' destul de curgatoare, dar nu cu farmecul de armonie al originalului :acesta-§i tipare0e versiunea in 1831. In Muntenia, avem de la Marcovici traducerea unei « isto- rioare francese » 1 de d-na de Tencin: citand pe Segur, el anunta traducerea, dupa o versiune francesa, a « Noptilor » lui Young, cunoscute §i de Conachi. Belisariul lui Marmontel il intereseaza §i pe dansul, ca §i Gil Blas al lui Lesage, apoi §i Mably, pentru -« Dialogurile lui Phocion », traduse §i in grece§te. Traducator §i al lui Xenofont (Hipicele) §i al lui Gessner dupa frantuze§te, fostul bursier Paladi se indreapta spre Lavater, filosoful « fi- siognomist » din Elvetia, admirat §i de Goethe, §i se pare ea §i la Lamartine 2. Se adauga ca traducatori la Munteni, pe langa boieri batrani, a Baleanu §i Stefan Balaceanu, cei tineri, Constantin Filipescu, care alege poesia de elocventa retorica revolutionara a luptato- rului pentru libertate, a carui memorie ramasese scumpa tuturor « filelenilor » Byron, apoi ruda sa, Alecu, care da lui Eliad o Viata a lui Wilhelm Tell, atunci cand loan Creteanu, loan Florescu, Rasti, Ioan Stefan Voinescu ramaneau laFlorian .§i la aka' literatura clasick iar tanarul Grigore Gradi§teanu §i un anonim N or alege din Moliere farsele 3, dar se va ajunge, in 1838, §i la Misanlropul chiar, dupa ce cu Avarul se indelet- nicise un Ioan Roset, care ataca §i Héraclius al lui Corneille 4 j Prefioasele ridicule vor ca§tiga apoi pe Ion Ghica. Traducerile din alte limbi sant rare. Marcovici, care, prin anii sal de studii, §tia perfect italiene§te, nu va traduce decat mai tarziu din aceasta limba. Cateva traduceri din limba germana sant ulterioare.

1 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., pp. 707-8, no. 1497. 2 Iorga, /.ult. c., p. 128. 3 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 130-2; cf. acelasi, in Rev. 1st., VIII p. 7. 4 Iorga, 1st. lit. tom. in sec. al XI X-lea, I, p. 132.

~~370 Româniii revolutiile nationale~~

In Oltenia Ple§oianu traduce o carte tot a lui Marmontel,. Annelle el Lubin (1829)1. Mai tarziu, talmacitorul vechiului Tea- lru politic, care e §i autor religios, va da o Genovevei de Bra- bant §i o serie de povestiri morale ( 1839), ocupandu-se §iel, cu Robinson Crusoe 2. Tot la Craiova vechiul dascal Capatineanu, prelucrator aI unei Milologii §i editor al « Biblioteciidesfatatoare §i plina de II-IN/at:aura », a§teptand §i o « Istorie universala », preface §iel astfel de pagini din limba francesa 3 (§i din Boileau): el arata cd sant gata de tipar §i alte asemenea lucrari, dupa Voltaire Zadig)i Montesquieu (Grandeur el decadence des Romains, care- iese tot in 1830 4), dupa Rousseau §i Volney, pomenind §i operele sale mai vechi. $i §colari ca Rudeanu, de la Câmpulung, se- apuca de un astfel de lucru 5. In ce prive§te literatura originala, in Moldova, productia poetica a lui Asachi urmeaza, de §i el nu se gandeOea-si strange bucat,ile razlete, mai mult: ocasionale. In Biblioleca Rom.dneascelse deplangepierdereain focul dela1827 a manuscriptelor lui,« osteneala de doisprezece ani a alcatui- toriului »,cuamanuscrisurile traghediilor :Alzira »(lui Vol- taire), « Saul » (a lui Alfieri §i una « orighinalà, numità Mihait Domnuliiroul Romanilor », extrem de interesanta prelucrare de acest poet moldovean a subiectului pe care-1 atingeau atunci boierii de la Bucure§ti §i scriitorii de istorie din Pesta « o Istorie a Imparatiei Romei »versuri lirice, cursul de matematica §i o Culegere de / abule 6. Una din fabulele pastrate « Guzganul de cetateicel de camp »,arata o u§urinta de stil,o mlacliere de vers, o popu-

1 Bianu-Hodos-Simonescu, o.c., pp. 649-50, no. 1427. 2 Iorga, 1.ult. c., P. 127. 3 Bianu-HodosSimonescu o. c., pp. 681 2, no. 1478; pp. 683-5, no. 1479. ° Ibid., pp. 692-3, no. 1489. De la el mai avem Contractul social al lui Rousseau si mai multe romanei nuvele, ba chiar, pentru Curler, o scurtg Istorie a Romamilor. E curios ca in prefata Canarului el presintà observatil de economie asemenea cu cele Inaintate de o comisiune AdunArii. 5 Iorga, 1.ult.c., p. 129. 8 Vol. V, p. 54.

Desvoltarea spiritului public pa'n4 la Regulamentul Organic 371 laritate de ton, un haz care nu se inthlne§Le totdeauna in lirica lui Asachi §i a'a de rare ori in prosa aceluia§i : Eu te las cu sanatate: Nu voiu §agi cu frica'n spate, Nici mai delicata mash, Care-apoi pe nari sa-mi iasa 1. Inainie de Grigore Alexandrescu tabula romdneascd se nascuse asifel. Eliacl dacluse, la 1829, §i in limba francesa, oda sa inflacarata, de o retorica nesincera §i stearpà, « la campania ruseasca» 2. Orice inaltime de gandire lipse§te tot a§a de mult ca nobleta formei :se vorbe§te §i de desrobireaShrbilor §i de planurile ruse§ti asupra Constantinopolului, dar nu se uita, macar,noua militie româneasca. Culegerea poetica de bucatioriginale, doua elegii , §i de traduceri dupa Lamartine din 1830, se ridica doarpeste nivelullui Mumuleanu 3,cu exceptia acelor care pomenesc pe mama cu « auritul par », pe LAU care 1-a crescut in mijlocul saraciei, pe fiul, pierdut copil, caruia ii dase numele de Virgil, §ifiicii, menita §i ea unei morti premature, Virgilia. Se incearca §i doua sonete. adniarea dimine- lei «din buzi nevinovate», menità §colilor, a supraviquit singura acestei vremi. Ca §i Asachi, Eliad se incearca §i in fabulä§i da, in acela§i timp cu poetul moldovean, frumosul apolog Corbul fi Vulpea, Arhus dupa La Fontaine. Mull, mai demna faVa de ocupatia straina §i de metodele acesteia deck, a lui Eliad e atitudinea luiIancu Vacarescu, care protestacontra presenteilui Minciaky in fruntea comitetului pentru Regulament §i fu deci, exilat din Bucure§ti 4. El face sa apara la 1830 culegerea sa de poesii italianisante,

1 Ibid. 2 Bianu-Hodos-Simonescu, c. c., p. 667, no. 1443. 3 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XI X-lea, I, pp. 117 9 ;Bianu-Hodos-Simo- nescu, o. c., pp. 690-1, no. 1486: Meditatii poetice dintr' ale lui A. de la Martin, traduse S i aleiturate cu alte bucali originale prin d. I. Eliad, ca « adaos literal la « Curierul rumânesc *(si titlu cu litere latine « Lamartine, Meditatii ). 4 Elias Regnault,Histoirepolitique et sociale des Principautés danu- biennes ;Eliad, Protectorat du Czar. Cf. G. Bog lanDiticA, o. c., p. 29 §i urm.

24*

372 Romdniii revolutiiIe nationaIe dar fara structura strânsti §i armonia lui Asachi (Poezii alese): din ele, Primeivara ainorului ar fi putut fi aplaudata in oricare Academie din Italia, ca §i cutare alegorie 1 Am vazut a Marcovici tradusese In prosa Noptile lui Young, §i el daduse §i o prelucrare, Triumful virlulei asupra palimii amorului. Dar Inca de la 1834 se cuno§teau mai larg poemele tangrului ofiter Vasile Cârlova 2 La douazeci deani, dupti 4Pastorul Intristat », el dadea, influentat de o Ruinele Palmirei » ale lui Volney, elegia sa « Ruinurile TArgovi§tei » 3.In revar- sarea bine eumpanita a alexandrinului de taietura francesa, acest cetitor al lui Lamartine In prima fasa, a« Meditatiilor », anta TArgovi§tea luiEliad: faraalte urme ale trecutului deat bisericile§i ceva frânturi din vechile ziduri, ea e prefacuta de antaretul gloriei strabune intr'o Roma' sfar5mata de vremurile aspre §icrude: 0, ziduri intristate, o monument slavit, In ce marime naltà §i voi ati strrilucit, Pe and un soare dulce §i mult mai fericit I§i revarsa lumina pe acest pamânt robit! Alaturide vocabulariul corespunzatorceluifrancesal epocei, skit aici, la o inaltime incomparabil superioara aceleia a poesiei muntene de pa'nriatunci, elemente nobile de pas- torala inspiratie, ca in acesteNe ersuri : 8i 'ntocmai cum pastorul ce umbla pre câmpii La adapost alearga and vede vijelii... Dar, pe and Asachi, se indeamna eroic inainlea coloanei inspiratoare, CtirloN a, caruia nu-i apar vechile chipuri viteze, ca acel Mihai care era acuma tot mai mult in mintea Românilor de pretutindeni, « simte, langa mormântul slavei strarnoti », numai ad5nca « tAnguire de lucruri omene§ti ». El e adus, prin spectacolul risipirilor pe care le adauge visiunea sa ireala, la < hulirea vietii », ca §i cum §i-ar fi prezis at5t, de apropiatul sfar§it, precum o face and vorbe0,e de timpul « at va vedea 1 Bianu-Hodo§-Simonescu, o.c.,p. 712, no. 1504. 2 Bibl. Rom., V, p. 51, nota. Cf. G. Pogdan-Duicd, c. c., p. 231 *i urm. 3 Ibid.

Desvoltarea spiritului public pAnd la Regulamentul Organic 373 pamânt ». Nu e la el nimic din atmosfera de increclere a Dom- niei pamantene §i a intemeierii o§tirii nationale. Fabula Erica a lui Ioan-1,efan Voinescu are Insa versuri inalte, de un larg avant in presintarea maretiei vulturului 1. Dar, cum se va vedea, indata va aparea Grigore Alexandrescu.

Incercari drarnatice cu intentii satirice§ifaragAnd de represintare, ca Serdartd din Orhei, descoperit de Alecsandri 2; lucrare anterioara, fire§te, luarii Basarabiei, n'au a face cu desvoltarea teatrului In Moldova. Intemeietor al adevaratelor spectacole in aceasta tara de mai serioasa culturae Asachi, care aducea cu el amintiri din Viena §i Roma. Nu cunoa§tem ce traduceri de-ale sale, elera §i pictor de decoruri §i regisor, au fost aduse pe scena de fiii de boieri pe cari-i ca§tiga pentru asemenea spectacole. Copiii lui Costachi §i Alecu Ghica,ailui Costachi Sturdza represintara astfel inteo casa particulara, supt Domnia lui Scarlat Callimachi, In plina inaintare a unui neo-elenism agresiv, care dadea grece§te noile legi§i incepea sa Intrebuinteze limba de la Curte §i pentru actele publice, idila dramatica a lui Florian, Mirlilfi Moe, care s'a tiparit mult mai tArziu. Ca o demonstratie, de sigur deosebit de interesanta, mitropolitul Veniamin, care n'ar fi putut veni, ca monah, intr'o sala de spectacnl, era de fata acolo, la prietenul sau Sturdza. Se urrna cu « tablouri vii » pentru distracVia aceleia§i boierimi, bucuroasa ca-§i vecle copiii pe o scena improvisata. Dar cutare boier de obAr§ie mai noua, Gheorghe Crupenschi, gazdui la el, in 1820, o trupà ruseasca, ocrotita, fara indoiala, de consulul Pisani. « Teatru » aclevarat era pe atunci numai pentru concertele musicii italiene. Dupà razboiu nu se observa insa aici avAntul de la Bucure§ti. Locul lasat gol de Asachi, care juca totu§i un a§a de mare rol §iInalcatuirea Regulamentului Organic iinorganisarea noului invatamânt, fu luat, supt influenta francesa, in plina inaintare, pentru spectacole de varietati, de fratii Foureaux, trupà de circ, carora li se dadura incaperi in Curtea Domneasca a Fanariotilor, care suferise de pe urma marelui foc din 1827, 1 lorga, 1st.lit. rom. in sec. al Xl X-lea, I, pp. 130 1. 2 Conc. lit., IX, pp. 274 6.

~~874 Romdnii si revolutiile nationale~~

pentru ca apoi sa se prefere case particulare, prefàcute in sali de teatru. Nicolae, fiul lui Alexandru-Voda Sutn, dadu astfel ocrotirea si primi supravegherea represintatiilor. Cum pictorul era un Livaditi (din Livadia greaca), italianisant, si seful musicii un German, se strecurara si bucati de operetà in limbile lor,si astfel boierii se putura desfata de frumuseta artificiala a ve- stitei « Didone » a lui Metastasio, data in italieneste. Mai tArziu se adause, venind din Paris, la directie, cu alte elemente Iran- cese, compuse mai mult din numeroasa lui familie, Eugene Hette, a carui descendentk dând in zilele noastre si un distins sculptor, a ramas in Ora. Abia la plecarea lui Chiselev, Asachi, care sprijinise prin Alb ina sa simpaticul teatru exclusiv strain, puse la cale o represintatie in româneste, cu acea Serbare a peislorilor moldoveni, de inspiratie idilica asemenea cu a lui Florian, in care insa la glorificarea erei noi deschise de care serbatorit se adaugia pomenirea vremurilor de lupta si glorie ale tarii si suferintile prin care trecuse. Chiselev, care nici nu va fi invätat româneste, nu gasi cu cale sa fie de fatk din prudentk fata de alusiile pe care le marturiseste insusi Asachi, a carui fiica, Hermiona 1, juca alaturi de o Ghica si de acea Maria Cantacuzino pe care o va cânta Alecsandri. Peste cAteva luni, noul Domn, care era insusi Mihai Sturdza, se lasa serbatorit, in August 1834, prin piesa de caracter neted national, a aceluiasi Asachi, Dragcq, inldiul Domn suveran, censura permisese epitetul, care nu putea sa placa Rusilor, al Moldovei 2 Plesoianu criticase vulgar, dar cu simtire nationala, in traducerea povestirii lui Marmontel, teatrul lui Caragek din care intelegeau numai actorii diletanO, repertoriul fiind grecesc si, rare ori si german, si el amesteca si atacuri impotriva onestitatii ultimei guvernari fanariote 3. Intr'un ton mult inferior, acest dialog e corespunzator glumelor lui Eliad din« Gramatica * si,in ce priveste rnustrarile aduse societatii contemporane, le

1 Sotia lui, Elena, era o Germand, distinsd musicantd. E si mama lui Alexandru Asachi, pictor si scriitor, care era printre figuranti. 2 Toate stirile in T. Burada, Istoria teatrului in Moldova, I, Iasi 1915, p. 97 si urm. 8 Bianu-Hodos-Simonescu, o. c., p. 649 si urm.

Desvoltarea spiritului public pan4 la Regulamentul Organic 375 vom intalni, intr'o forma mai putin pitoreasca, dar mai aleasa in prefata doctorului Episcopescu 1. Ca intemeietor al teatrului de diletanti muntean trebuie privit Iancu Vacarescu, care, Inca de fa 1818, alaturi de acela grecesc al Domnitei, privit cu du§manie de burghesia national:A incepatoare, ca un lucru strain §i boieresc, adunase de pe la §coli diletanti, carora cuteza sa li deie in sama acel Brilannicus al lui Racine, care era, in intentia lui, §i o mare lecVie de morala cetateneasca. Mai de mult trebuie sa fie§i traducerile dupa Germanii Collin §i Ziegler, aparute la 1831-2, sau « Gradinarul orb »,§i in versuri. Marele boier muntean n'avea insa avanti staruinta. El fu descurajat de cabala facuta la o represintatie de societate, cu o traducere a sa din Kotzebue, in 1830 2. Aceste insuOri le poseda acel Constantin Aristia care la 1821 i§i primblase §colarii greci §i grecisaati pe strazile Bucure§tilor ca sa de- monstreze pentru ridicarea din cenu§a lui a Fenixului elenic. El intelegea sa se lege de teatrul grecesc care incetase, dar, ramas profesor §i in noua alcatuire §colara, i§i dadea seama ca, §i pentru el, porne§te o nouà activitate in limba tarii. Se incepe .cu mici represintatii in familii boiere§ti, la 1830. Cum Eliad tradusese, poate nu fara tendinte liberale, declamatorul Mahomel -# filosofic *al lui Voltaire §i voia sa-1 represinte, pentru un scop de caritate, la 1832 3, el se uni cu tanarul Grec §i amandoi -cautara un protector boieresc pentru o societate care, cultivand §i musica vocala, nu lipsiau visitele de straini, avea inainte de toate sa dea represintatiilor de teatru un caracter permanent. Gasindu-se acel Mecenate in persoana lui Joan Câmpineanu, -care va ajunge §eful unei generatii politice, se crea Societalea iilarmonicei, in care intrara §i frunta§i ai vechii boierimi§i tinerii abia intor§i de la studii, ca Gheorghe Bibescu §i Nicola e Golescu, nelipsind nici profesorii pe cari-i cunoa§tem §i tinerii ofiteri, ba chiar negustori §i doamnele, intre care sotia lui Vacarescu. Ca la intemeiarea prin danii de catre magnaVi a

~~1 Curierul, III, no. 4. 2 Curierul, II, no. 12. 3 Ibid., an. 1832, no. 2. Pe langa aceasta, OlAnescu, Teatrul la Romdni, I.~~

~~376 Româniii revolutiile nationale~~

Academiei unguresti, darurile se ingrArnAdirA. In fata casei lui CAmpineanu se putu incepe astfel un Conservatoriu, cu cei doi promotori iunii speciaIiti,co1arii, intre carisifete, având a-si face instructia i educatia Inca' de la cunostintile elementare, pe lAngà odrasle de boieri pregätite de acasá, ca Ioan; fiullui Manolachi Florescu, menit afi organisatorul armatei românestii acel fiu al rnodestului boierinas Anton Roset, care va fi poetul, ziaristuli omul politic C. A. Rosetti.

Eliad fku A. se represinte cu aceste elemente acel Mahomei tradus. de dânsul. Domnia nou'a va lua Indatà In sama ei acest Inceput1 Noua initiatiVa moldoveneascä In acest domeniu va fi mai tArzie si mai slabg.

~~1 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XI X-lea, I, p. 147 §i urm.~~

~~ANINIMMOMINSIIMMIIIMMON4 Fig. 36. Alexandru Ghica, Domn al prii-RomAne§ti.~~

~~CAPITOLUL VII Avantul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic~~

In momentul când popularul Chiselev, contra caruia personal n'a fost nicio singura plângere, parasia o putere pe care oexercitase domnqte, se presintau upratec candidaturile pentru stapanirea noua. Legata de o lege a§a de stricta, mer- gAnd §i 'Ana la cele mai marunte definitii, apoi in fata cu o Adunare care-§i va simti o datorie sa faca Domnului de tara opositia pe care n'o facuse strainului, §i având alaturi controlul consulului rus, aplecat sa-§i atribuie puteri proconsulare, plus, in starea de atunci a Europei, cu legatura Puterilor maritime, Franta §i Anglia, indemnurile celorlalti represintanti consulari, ea nu putea sa fie decAt peste masura de grea. La Munteni, Grigore Ghica pastrase partisani printre boierii bAtrâni cari treceau peste unele nemultamiri din trecut. Nea- parat cà atot puternicul §i a§a de bogatul Brâncoveanu, care avea §i avantagiul de a nu rasa mo§tenitori, nu intelegea sa se lase intrecut. Opositia Filipe§tilor continua prin Vornicul Ior- dachi, un septuagenar, acceptabil §i din causa unei vrAste atAt de inaintate. Dar tineretul creclea ca, pentru serviciile aduse In redactarea noii Constitutii §i pentru credinta fata de Rusia, poate reclama, intr'o era care trebuia sa fie de mari inoiri §i preocupari noi, ceia ce merita pregatirea §i sufletul lor. :--'iastf el candidaturii mai mult decAt quadragenarului Alecu Ghica, fost Ban in Oltenia, apoi Spatar al noii militii, §i care putea fi totu§i socotit oarecum In tineret, schimbAndu-se apoi, de curând, din ve§mintele orientale §i din purtarea unei bogate barbir In « European » cu uniforma ruseasca, pieptanat dupa moda §i

378 Româniii re\ oIutiiIe nationale purtAnd favorite 1,i se opuse, nu numai experientul si priceputul organisatortirbei, dari romanticul frate Bibescu. Inca din Februar InsA, cei mai multi sorti, in parerea boic- rimii Insesi, care, data aceasta, nu putea sa. hotgrascA, Ii a e.i Ghica 2. Candidatul preferat de Rusi se afla la Iai cu Chise- lev, dar el stalea In continue legaturi cu fratele, Banul Mihai, ocrotitor al culturii nationale. 8i influenta generalului-president era asa de mare, Meat, pentru moment, obisnuitele intrigi, clan- du-si sam5 &à nu pot s6 aib5 succes, se oprirA. Apoi ocrotitul lui Chiselev se ingriji sastigei sprijinul favoritului Sultanului, Ahmed FevzO-Pasa, care, intovArAsit de dragomanul Aristar- chi, Incheind la Petersburg conventia explicativ5 din Ianuar 1834, pentru evacuarea teritoriului romanesc, se intorcea, in Mart, prin Iaii Bucuresti, primit cu cele mai mari onoruri, la fie- -care popas al c6lAtoriei sale 3 ; boierii Ii puturà vedea dantând cu soiile lori, dupil ce asistà la o revistà a acelor trupe noi românesti, despre care comandantul rus va spune c5 in putin timp se asezaser5 la nivelul celor mai bune rusesti 4, el invit5 la dejun pe ofiterii de cel mai inalt rang, spuindu-li c'à « nu face nicio deosebire Intre aceastA oaste iaceia a Sultanului », pentru ca, seara, sa fie In loja Teatrului, ascultând opera Fret Diavolo, data In onoarea lui de noul « maghistrat » al Capitalei. B5trânii II f5cusera sà primeascA un arz In toatà forma, prin care se cerea restabilirea, In conditii la care n'ar fi putut s5 se potriveasck a lui Grigore-Vodà 5. In April ins6 Tara-Romaneascg avea ca urmas al lui Mihai Viteazul pe sprintenul ofiter holLeiu care era Alexandru Dimi- trie Ghica Voievod.

~~Mihai Sturdza se impuse mai usor In Moldova, ca fiu de Domnità Callimachi,ca viitor ginerealfostului caimacam tefan Vogoridii, mai ales, ca minte deosebit de inzestratà~~

1 Papazoglu, Istoria BuPuregiului; resumat de Iorga,inRev. Funda fillor iegale, II. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 460, no. DLXI. 3 Ibid., pp. 460 3, n-le DLxiiIII. 4 Memoriile generalului Löwenstein, citate In Rev.Ist.,1937, Oct.-Decembre. 5 lorga, Hurmuzaki, X, p. 462, no.DLXIII.

~~Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 379~~

.§i vointa puternick unite cu un deosebit talent, de organisator, poi ca prietenul statornic al Rusiei, avand, prin Sturdzestii de la Petersburg, varul Alexandru si contesa Edling, cele mai bune legaturi la Petersburg.

Ei se gasira de la inceput inaintea unei obligatii care insemna pentru dansii si o cheltuiala deosebità. Pentru a capata ce era acum oprit prin tratatul de pace si pentru a arata Rusilor ca totusi aceste tari sant Inca ale Sultanului, se facu celor nou numiti invitatia de a veni la Constantinopol ca sa asiste la serbarile pentru casatoria unor membri ai dinastiei otomane. Nu seputu evitaaceasta povara.Domnii plecark cu o Insemnata slag, in Maiu si nu se intoarsera decal in August. Nurnai la aceasta data, dupa ce vasalii se inchinaserk in vechile forme, panalasarutarea« catarameipicioruluicelui mai intinsalSultanului »,lacarese adaugi purtareafesului suzeranului, care voia sa-sideie infatisarea unui adevarat Suveran (19 Maiu) 1, se putu anunta locuitorilor de toate treptele ai tarii cà incepe noua stapanire, de acum « constitutionala » 2. Trebue observat, inainte de a urma desvoltarea situatie internationale a noilor Domni, ca impunerea fesului, a « calotei », cum scrie Mihai Sturdza, se explica, mai mult deal prin dorinta de a umili pe noii sefi ai tarilor românesti, prin altceva. In adevar, atunci, la 1834, era o alta Turcie, cu totul inoita. Dupa distrugerea ienicerilor anarhici si crearea unei ostiri regu- late, de sistem european, nizam-gedid, o generatie care cunostea Apusul, a trei mari inoitori, capabili de a se ridica peste orice prejudeddei: a lui Resid, Aali si Fuad, se pregatia, dupa exemplul Egiptului, devenit monarhia in subordine a marelui Mace- donean, Mehemed-Ali, de o prefacere totala, macar in forme. Odata cu uniforma austriaca si cu redingota doctrinark Sul-

1 n Iatd-ne deci prefacuti in functionari turci >, scria indignat Sturdza, care puse vina pe rdpedea cedare a lui Ghica (Hurmuzaki, Supt. I°, p. 101 . Marele Vizir dAduse un prdnz ambilor Domni, invitând si pe membrii cor- pului diplomatic ;DrAghici, o. c., II, p. 193. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 462 si urm., no. DLXIV §i urm. Cf. Filitti, Doniniile .romcine sub Regulamentul Organic, 1834-1838, Bucuresti 1915, p. 13 si urm.

380 Romaniii revolutiile nationale tanul, pastrAnd totu§i vechea etichetà, imprumulase concepViile acelui Stat occidental pe care cu vre-o douazeci de ani inainte 11ceruserh cu staruinta §i ajunsesera a-1 avea acum ai no§tri. Fesul in locul turbanului stramo§ilor era un simbol al acelei ere noi care ceva mai tArziu se va complecta in a§a-numitul lanzimal. In aceaslei conceplie inlrau, ca provincii,ieirile noaslre,i de aceia uniformilalea care se impunea infai,sarii noilor Domni, cai decorarea lor cu un Ordin de recenlei crealiune, pe care, in gradele inferioare, ii puleau impeirli la ai lor.

Se cauth a se da instalarii acasa cel putin prestigiul exterior al aceleia din vremea Fanariotilor. La Bucure§ti, Ghica ascultà slujba in marea biserica a Sfântului Spiridon, a familiei sale, in care alaturi de IIangerliu cel asasinat §i de Alexandru Sut,u se odihnia unul din inainta§ii lui in secolul al XVIII-lea, apoi, incunjurat de noua Wire pe care o comandase §i careia-i arata totdeauna cea mai caldh iubire, precurn §i de cinovnicii cei mari ai Regulamentului, càliri,i de bresle, el merge, pentru prestarea juramântului pe actul constitutional, peste Dâmbo- vita, la biserica lui Mircea Ciobanul §i a luitefan Cantacu- zino, Curtea Veche, unde-1 a§teptau boierii §i consulii. Intâm- pinat de episcopi, mitropolitul Grigorie era inch in exilul rusesc ,el inainth, descins de sable, intre fratele Mihai §i Grigore Fili- pescu, la altar pentru a primi pe frunte mirul. Asculta apoi cuvantarea lui Ilarion de Arge§, caruia-i raspunse, declarAnd cADomnia lui va atepta judecata viitorimii, §i ie§i in sunetul clopotelor. Se cetisera§i hati§eriful numirii §i firmanele 1.Se rascumpara astfel macar in parte umilinta la care fusesera supu§i Domnii In Constantinopol, fara ca diplomatia rusea6ca sa fi facut ceva pentru ca sa se inlature rama§itele unei etichete demodate, de milenara robie asiatica. In Moldova, Mihai-Voda trecuse inthiu printr'o slujba bisericeasca la Galati, ora§ul care, schimbhudu-§i cu totul caracterul, era sa-i datoreasca apoi a§a de mult: aici se primira §i cleputatiile §i se dadu un mare prânz. La Iasi se inaltasera, de §i In lipsa lui Asachi, care intovara§ise pe Domn in calatoria

~~1 Imga, Hurmuzaki, X, p. 466.~~

~~.%-tVorr1 NW ;~~

~~X,11. 1.~~

~~w/. /Pi iv x ;..,/.;;; ./f!..e'e~~

~~. 31111:7 Eli. 1:~~

~~Fig. 37. Mihail Sturza, Domn al Moldovei.~~

Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 381 lui, patru arcuri de triumf si, cu ceremonii cleosebil de stralu- citoare, se rostirà« imnuri si felicitatii patriotice ».Militia si breslele-i incunjurau carata. Douasprezece fiice de boieri11 IntAmpinara la poarta casei sale 1. Dar se pare ea aici a lipsit mi- ruirea si juramAntul. In capitala Moldovei se arata Insa mai multa iubire acelui ce fusese si ocrotitorul scolilor, care si de acum se bucurara de grija lui deosebita.

Mire cei doi Domni nu se stabilise nicio legatura, de si ei calatorisera impreuna. La Constantinopol nu li se ingadui sa stea impreuna, cum declara Sturdza ea se intelesesera pentru a putea face fata solidar greutatilor ce erau neaparat sa se ridice 2 Domnul Moldovei critica fata de Rusi pe vecinul sau pentru ca a adaus cu 1.500 de pungi tributul muntean, platincl astfel reducerea dreptului de vama la 30asi acordarea Intrebuin- Orli steagului pe vase si In oaste. Mihai-Voda insusi refusä sä primeasca acest adaus, aratAnd cu dreptate ca pentru acele concesii era necesara invoirea Adunarii, casiasentimentul Puterii protectoare 3. Mai bine, spune el, ar renunta la acea Domnie pe care o numeste in scrisoarea francesa, care Chiselev, dupa obiceiul rusesc, « Hospodarat ». De la ambasada ruseasca i se dadu, fireste, dreptate 4. Aceasta aprobare nu era deceit fireasca. Dar inteligenla, tolusi alai de vie, desi obosila in lungi inlrigi, a lui Sturdza nu-si &idea samd ce folos avea pentru Virile romanesti, cu oriceite sacrificii beinesli ar fi platil-o Glzica, ncgociarea direcla cit Imperial Olo- man, peste capul Rusilor, cari infelegeau ca total sa plece de la dansii. Se pregatia astfel acea politica de sprifin pe Turci, care se va continua, contra aldlor usurpalii si insole* consulare rusesti fi tendiniilor de anexiune, limp de mai matte decenii. Incepeau astfel neintmlegeri si pAri care oprira orice Intele- gere Intre aceia caroraliera Incredintata aceiasi misiune. Chiselev mustrase, de alminterea, pe ambitiosul Mihai-Voda

1 DrAghici, o. c.,II, pp. 195 8; Hurmuzaki, Supl. 14, p. 106 si urm. 2 Ibid., p. 101. 3 Se cdpdt5. totusi, mai tArziu, acelasi drept; Filitti, o.c., p. 446. 4 Hurmuzaki, Supt. I 4, pp. 104 6, no. DXXVI.

382 Românii §i revoluliile nationale prin aceste cuvinte care nu fur5 ascultate: « N'as putea s5-ti ascund p5rerea de rgu ce am incercat-o v5zand c5 vechile tale raporturi cu printul klexandru Ghica s'au schimbat si deci ea' interesele reciproce ale t5ri1or pe care santeti chemati a le armui vor putea s6 se resimtg de aceasta. Imi place totu0 s6 cred c5 aierul natal va fi mai putin stricnor cleat al Fana- rului /si di yeti ajunge a vil fntelege, cum se cuvine, pentru oameni cuminti si cari pun in prima linie a socotelii buna stare a administratilor lor »2. Se cápaTa doar f5gaduia1a ca siel, Sturdza, va cAuta doar « sa imite longanimitatea lui Chiselev fatg de Ghica » 3. Constituirea Divanurilor adminiArative produse in ambele t5ri nemulVamiri care nu se puteau In llitura, atAt de multe si de nem5surate erau pretentiile unei clase deprinse a guverna dupà plac si care acuma avea dreptul, de care mai ales in Mol- dova, s'a usat foarte larg, de a Inf Atisa plAngeri la consulatul rusesc. Ghica numise ca ministri 4 pe ambii lui frati, pe Filipescu- Vulpe, pe Scarlat Mih5lescu si pe Vellark inFalturase petirbei, care se exila la Paris, dar Meuse din Gheorghe Bibescu secretarul Statului, functia care cerea mai multe cunostinti si cerea mai mult5 r5spundere ;la 1835 acesta se retrase, fiind inlocuit cu acelinfluent Apostol Arsachi,medic, carearefusat plin6 la cap5t cet5tenia romAneasc5. Iordachi Filipescu si neastarn- p5ratul Mihriitg, ruda lui, se puser5 deci In fruntea unei opo- sitii care sàmána cu cea f5cutà odinioarä de aceastà familie lui Caragea. Bibescu va represinta, din potriv5, numai Impo- IA\ irea faVal de incalc6rile aduse prin modificatiile la Regula- ment din partea ambasadei rusesti de la Constantinopol, prin care se ingusta dreptul t5rii de a-si da legile ce voieste 5. 1 Acest ( Fanarse afla intr'o astfel de stare, Incat, la moartea vAcluvei lui Alexandru-Vodd Sutu, fiul ei,« nevarstnicul sdrman beizadeh Iancul Sutu », trebui sa' se roage a se trace asuprä-i pensia, §i Alexandru-Vodd Ghica o va admite ca « a unui sarman al cdruia parinte, au obldduit aceastä tail »; An. Pad., VI, p. 271. 2 Hurmuzaki, Supt. P, p. 106, no. LXXVII. 3 Ibid., p. 108, no. Mucvm. 4 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 470, no. DLXXIII. 5 G. Bibescu, Donznia lui Bibescu, I, p. 38 ; II, p.5 ;An. Parl., V, la Apri11835.

~~ANantul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 363~~

ln Maiu 1837, cand Sultanul aparu ca « Imparat al popoarelor », la Silistra 1, unde alergara vasalii lui,siGhica veni cu mitropolitul §i boierimea avand in frunte pe disgraOatul Iordachi Filipescu, el putu sa vada cinstea care se facu tocmai acestuia, pe care Mahmud il trase pada la canapeaua pe care « se juca cu biciusca ».« Adresandu-se lui Aristarchi », capuchehaiaua, om foarte influent, mai mult dealt Vo- goridi al Moldovei , «i-a ordonat sa zica, aratand cu mana spre amandoi Domnitorii, di,de si sant mai mari in cele douà tari, insa el, Filipescu, trebuie sa li fie tata, sa-i pova- tuiasca cu toata ingrijirea pentru odihna si buna petrecere a locuitorilor tarilor, cari sant raialele Imparatiei si de aceia il cinsteste indata cu gradul de bas-boier, adeca cel mai mare boieraltarii»2.Sotia lui Filipescu,Catinca,o Bal§ din Moldova, era fara indoiala intaia femeie din boierirne: avem o scrisoaredeladansa,in frantuzeste, iscalita « Catherine PhilippeskoBalch »,Incareseceartacu ZenobieHagi Constantin Popp dinSibiiu, pentru mobilele salonului eiin 1832 3. In Moldova, Sturdza se servise tot de boieri batrani: inlaturand pe Iordachi Catargiu si pe Conachi, el pasted' pe mijloci- torul din 1821 al partidului sdu cu Turcii: Teodor Bals, cai e fagadui Domnului mo§tenirea sa 4,si un alt Bal§ se adause, Lupu, apoi Alexandru Ghica §iNicolae Canta, cel mai statornic si mai du§manit sfatuitor al noii Domnii. AiciNicolaeSutusingurrepresintanouagenerat,ie. Opositia fu condusa de Catargiu, de spiritul distins care era Constantin Mavrocordat, siel, patron alscolilor, de Alecu Mavrocordat si de Alecu Sturdza, ca si de Constantin Canta- cuzino : in curand in jurul lor se forma un intreg partid 4. 1 V. si Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 480 1, no. DXCII. 2 Papazoglu, o. c., p. 165; Iorga, in Rev. fund. reg., II, p. 15. 3 lorga, Studii fi doc., VIII, p. 77, no. 548. *.i o « Catherine Slatinian ) pentru acelasi scop, vorbind si de « un superbe bal »; ibid., p. 76, no. 538. II intituleaz4 « mon cher ocenilc de Domna Balacha ».Vrea o fata In cas4 si o bucAtareasd. Cálatorise In Ardeal cu un Van den Elsche; ibid., p. 100,. no. 40. Rolul femeilor era acum tot mai mare. 4 Filitti,/.c., p. 447. 5 Ibid., p. 464 si urm.

384 Românii si revolutiile nationale Deci la Iasi nu era lângg Domn niciunul dintre tinerii, tot mai numero§i, cari aduceau de la studiile lor din Apus alte conceptii. Felul lor de a gandi nu putea decal, sg" jigneascg §i sg indigneze pe acest indgrgtnic autoritar, represintgnd principiile unui conservatism autocratic, care putea merge pâng la brutalisare. Dar nici inteo tail, nici in cealaltà nu mai apgreau in rosturi mai importante acei represintanti ai micii boierimi, pentru a nu vorbi de cei cari se aflau mai jos decal dânsa, Caragea coborise cândva din cale§tile lor austriece pe cojocg- resele purtând turbane §i f es cu ciucuri de aur 1 , cari rgsgriseril un moment in Adungrile Regulamentului. Aplicati in functii, in judecgtorii, ace§tia se preggtiau insg chiar de atunci pentru rostul mai mare pe care li-1 usura neputinta crescândg a marii boierimi, sfg§iatà de intrigi §i gata oricand sg submineze autori- tatea Domnului. Scolile noi preggtiau necontenit pentru N, iata publicg pe fiii acestor clase pang atunci neimpgrtg§ite la con- d ucere. Totu§i Alexandru Ghica, legal strans de armatg, cgutd in ea un sprijin contra unei aristocratii ve§nic in frgmantare. Agentul prusian observg incg din vara anului 1835 sensul mgsurii prin care se da dreptul ofiterilor cari au implinit trei _ani sg ocupe §ieifunctii civile, intrând astfel in nobilimea cinovnicilor 2: mgsura fu discutatg mai larg, supt raportul dreptului la noblet1 al functionarilor cu anume ani de serviciu, dar Adunarea, dominatg de boierii mari, 'Astra netedg deo- sebirea intre aceastg clasg ie§itgdin cinuri§iaceia care-§i trggea situatia de la strgmo§i 3. In ce prive§te aceastà armatk comandatg de Ru§i, ca Engel, §i de fo§ti ofiteri impargte§ti, ca Solomon §i mai tângrul Odobescu, ea cuprinse, pe lângg fiii de boieri, un mare numgr de odrasle de-ale familiilor mai mici, intre altele §i acel fiu al lui Dincg Brgtianu de la Curtea- de-Arge§, fost vame§ la Cgineni, care era sg fie mai tgrziu ctitorul liberal alt.grii. In Moldova. unde serviau in militie

~~' Papazoglu, o. c., pp. 91 2; cf. Iorga, in Rro. fund. regale, II, p. 5. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 471, no. DCXXV. 3 An. Parl., VII', p. 520 si urm. Mai ales Filitti, o. c., pp. 95-8.~~

~~Fig. 38.~~

~~Alexandru-Vodd-Ohica.~~

Alexandru-VocIA-Ghica. Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 385 un Constantin Paladi-Bogdan, fiul lui Gheorghe Bogdan, car e venind de la Paris, unde studiase, se aeza la Roma, un Mihai, fiul VistieruluiIlie Kogalniceanu, de mai modesta origine, un IIrisoverghi, mica nobilime de provincie nu avea acela§i rol.

PAna la 1837, ciând se produse lupta din Adunarea munteana contra dreptului ce-0 aroga Rusia, de forma' In 1nte1egere cu Turcia, de a hotari asupra oricarii schimbgri In Regulamentul Organic, care, nu trebuie sa' se uite, fusese feicut peo bath aprobald la Petersburg, apoidisculat supl influenta, acceplatel cu o rarci esceplie, a lui Minciaky,i,in fine supus unei superioare Invoiri straine, de care lara pdnci alunci fusese sculitel de-a lungul veacurilor, deci pdnel la aces! act national, care era in mare parte unul de opositie,i, Moldova, totu§icel putin atAta desvoltata supt raportul con§tiintii de sine,n'a protestat , activitatea, InvrAstata cu Incercari de a jigni §i impiedeca pe Domni, a celor dousa Adunari nu cuprinde nimic deosebit de important. Un an agricol rAu, nevoia de a se plAti cheltuielile drumului la Constantinopol §i a tuturor darurilor ce implica, sporirea la Munteni, pentru un Domn inteadevar sarac, a listei civile 1, adusera discutii de caracter financiar. Era vorba, In aceasta tarà, de un Imprumut de la capitali§Lii evrei, Halfon, Hillel §i altii, a caror influent6 Incepe sa' se manifeste 2 Se incercara mijloace potrivite pentru a se Imbunatati finantele ambelor tari. Avântul mare luat de agricultura, chiar fara sa' se fi urmat sfaturile date odinioara In Adunare, trebuia In curAnd sa inlature aceasta greutate, care inspaimântase la Inceput. Vedem pe guvernele române§ti Incheind contracte avanLagioase pentru aprovisionarea garnisoaneiSilistrei,pe care Sultanul o intäria In vederea unui nou conflict cu Rusia 3.

1 400.000 lei pe MO 1.200.000, fixati prin Regulament. 2 Iorga, Hurmuzaki, X, p. 467 si urm. Se intrebuinta si mijlocirea bancherului crestin Hagi-Moscu, inrudit cu Brâncoveanu ; ibid. Finanta indigend era representatd si prin Meitani, Oriental cu titlul de baron austriac ;ibid., p. 469. Ambii terminarà cu falimentul, pe care Evreii il stiurà evita pentru ei. 3 Ibid., p. 471, no. DLXXVI.

~~386 Românii si revolutiile nationale~~

In acela§i timp se lucra necontenit pentru crearea pe linia Dunarii a noilor ora§e cladite dupa largul sistem geometric rusesc pe ruinele cetatilor §i miserabilelor casulii din centrele raialei de odinioara. Nu ni s'au pastrat din nenorocire, actele privitoare la refacerea Giurgiului §i prea putin din ale noii rqedinte de judet in Ialomita, numitä Calara§i, dup5 calara§ii de Tarigrad cari treceau prin acest vad, pe locul vechiului sat Lichire§tii. Alexandru-Vodä mergea Inca din vara anului 1835 sä cerceteze lucrarile de acolo, dar, inainte de toate, se in- f4iseaza noua Braila 1. « Maghistratul » brailean, a carui opera singura e bine cunoscuta prin archiva p5strata i§i incepea lucrul Inca din 1831. Se a- sana terenul, scotandu-se afara povernile. Se impartira largi privilegii pentru coloni, cari alergara de pretutindeni, Greci din Insulele lonice, Bulgari, Italieni, Armeni §i alte natii 2, - dar izgonesc Evreii MI% case 3 in acela§i timp când steagurile multor naii, intre care i al Sardiniei 4, veniau sa incarce recoltele de grail, tot mai bogate, ale marii proprietati muntene, lasata sà lucreze in voie, f Ara' piedeci §i stingheriri de cereri turce§ti §i monopoluri 5.In locul vechilor cladiri de chirpiciu, ca in Dobrogeai unele parti basarabene, a casutelor invelite cu paie §i a bordeielor, incepeau sa se ridicecase de caramida de-a lungul strazilor in evantaliu, miniaturi de Odesa, trase de inginerii militari ai lui Chiselev, ea Arcudinschi 6 ;in piata se cereau case cu « douà caturi », §i inveli§ul nu mai era « cu trestie sau §ovar »,ci « cu olane sau hier » 7 ;in margene se chema §i arhitectul Hartel, din Bucuresti, care preMcea fara intelegere Nechil e biserici. Francesul Villayeridicaun monument de

Ibid.Cf.Iorga, Braila suptTurci, in Mem. Ac. Rom., 1934 ;Cei d'intdiu aniin noua Braila romdneasca (1832-66), Istoriei documente, Bucuresti, 1929 ;Gh. T. Marinescu, Documente privitoarelaBraila,I, Brdila 1929. 2 Un Brasovean, Mincu ;lorga, Braila, p. 49, no. 34. 3 Ibd., pp. 63-4 (erau vdpsitori). aProtornaister » pentru « dresul cordbiilor »; ibid., p. 56: Grecul Conduri. 6 V. Iorga, Ist. comerfului, II. Pentru # venitul ancorajului#, Iorga, Braila, p. 33, no. 5. 5Ibid., p. 48, no. 33.

~~7 *i~~

Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 387 pomenire a razboiuluieliberator 1.Se vorbeste de un « bul- yard », de un « belvederu » 2. Se inaltau biserici si se cerea concursul oräsenesc pentru scoli 3, in care Va lucra, scotand si un ziar local, profesorul asa de harnic,Ioan Penescu4.« Intocmirea infrumusetarii orasului regularisit » era lozinca 5. Legaturi se observa intre aceste noi ()rase 6, carp, cu spitale, cu doftori ai comunei, Tavernier,Hepites la Braila , se organiseaza pe un alt « plan », occidental, « arhitectonicescul canon » 7, cu uliti q asternute cu piatra » 8. La Braila lucreaza o ruda a sotului surorii Domnului, pol- comnicul Vladimir Blaremberg,din'raffle Baltice,devenit « inginerul Statului » 9. Mai tarziu, un Slatinertnu, asezat acolo, isi va crea nemuritoare merite pentru acest oras. Inca din 1836, Domnul, « vrând sa dea orasului Braila si orasenilor incredintarea intru care ne aflam ea din desvoltarca acelui port sa asteapta innairttareasiinflorirea comertului printipatului »,crea acolo un port-franc 1°. MitropolitulGri- gorie constata, ca rec4 patarea Brailei Inseamna ca « un madular s'au unit cu cealalta totime, cu care era de un neam si de o limba »11. In sfarsit, la 1838 negustorii alcg, pe langa maghis- tratsipolitie, deci actiuneaStatului,patruzeci dintreai lor ca « reprezentatori la intarriplari comertiale tuturor celor1a1ti da obste negutatori din Braila », si acestia vor delega dintre ei cinci sau sapte « cleputati negutatoresti » fara plata, cu dreptul de a percepe de la marfuri « un drept negutatoresc al orasului Braila »12. Ceva analog cu « gremiul »care, cam inaceiasi

f Ibid., p. 33, no. 6; p. 34, no. 7. 2 Ibid., p. 35, no. 11; p. 37, no. 13. 3 Ibid., p. 42, no. 19. 4 Ziarele lui, Filittii 0. c., p. 255. '6 orga, Braila, p. 45, n-le 20, 21. 6 Ibid., pp. 36-7, no. 12. 7 Ibid., p. 51, no. 39. 8 Ibid., p. 61, no. 59. 9 Pleacd la Odesa in 1836; ibid., pp. 58-9, no. 54. ° Gh. T. Marinescu, o. c., pp. 25 6, 27. Cf. ibid., pp. 47r8. 11 Ibid., p. 18 si urm. 12 Ibid., p. 34 si urm. Se aprobd de Sfatul administrativ, supt reAetva controlului.

25*

~~383 Românii si revolutiile nationale~~

reme, cum vom vedea aiurea,seintemeiaIntre negus- toriiromani,osebit,iacum de CompaniaGreceasc5dirk Brasov 1. La 1840 sosiau la Brgila 321 de vase turcesti si 297 grecesti. Vin apoi 39 rusesti, 32 austriece, 7 ioniene, 5 napoletane, 3 englese, cAte unul din Franta si din insula autonom5 Samos. Se pomenesci apte supt pavilion românesc 2. Din parte-i, « maghistratub Graiovei tocmia, din Bucuresti ca medic, pe Bulgarul Beron sau Berovici, ctitor al tiparului siscolilor pentru aisAi, care facuse studii la Munchen, pe un Kominek, care arat5 a fi Ceh, al/andi pe d-rul Világ, Ungur, venit de la Viena, iparticularii cilutandu-se cu un F'erreri 3. Era vorba si de o navigatie pe Olt, un proiect In acest sens fiind votat de Adunare 4. N'avem acteleprivitoarelainceputurilenouluiGalati, care fu racut,fàrà o predomnire a specialistilorrusi,de Mihai Sturdza, reservându-se pe platoususun cartier at nobilimii. Dar ni s'ap5strat actul prin care Domnul asa de- gospodar se gAndia Intre altele, In opera de cladire si de aye- zare a negustorilor, la o neted5 osebire Intre casnicii crestine siIntreelementele parasitare,csarorali sefixao anume- razA 5. Aici, in Moldova, se incepuse, de altfel, la Botosani, Inca de mulL, Inaintea r5zboiului, pe basaprivilegiuluifanariot cumpgrat dela Mihai-Vod5 Sutu, cu epitropi aIei. In « adunarea obstiasc6 », care ei ultima instantà, Intre « boerii pa- mgnteni i cu läcuintile aice », « negutitorii moldovenii greei »,.

1 D. Z. Furnicd, Din trecutuf romdnesc al Brasoou7ui, 1937. 2 lorga,Studii fi doc.,XI, p.6. Exportul din 1839 ;ibid.,p.17, nota I. 3 lorga, Studii si doc., VIII, pp. 172-3, no. 40. Fusese vorba de a se muta Slatina la Turnul-Mágurele ; An. Parl., VI, p. 8. Pentru zidirea acestuiaai a Severinului (LIM « Turnu »)ibid., pp. 326-7. SapAturi la Severin ;Iorga,_ Hurmuzaki, X, p. 488, no. DCII. 4 Ibid., p. 477, no. DLXXXV. 6lorga, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XII, (1933), p. 233 si urm.PentruMi bai Sturza la Galati, Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 478-9, n-le DLXXXVIIIIX

Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 39 t negutitorii armeni » §i chiar « negutitorii jiclovi » 1, §i in urma unor agitatii mergancl 'Ana la« razvratire » 2§i a opositiei boierimii de loc contra elementelor venite de aiurea §i, in sfar§it, a unui mic « partid » revolutionar, cu un Anghelachi Climent, un Pisotchi §i fratii Manole 3,suditi, plus un Sarghevici, o nouri alcatuire solidara, land masuri pentru

1 Alegerea se face in casele lui Alecu Ralet, supt presidentia lui Costachi Roset ;Iorga, Studii gi doc., V, pp. 266-7, no. 166.« De odat6 s'au hotArdt a sà se adune docomenturile risipitei sä sä pue la lada tdrgului, ce s'au incredintat in mAna dumisale Manolachi Iorga, ca la un cinstit bdtrAn0i vechi tdrgovet »; ibid., p. 267. I se adauge Garabet Bolfosul, Armean, ca taxildari banilor iratuluii iitori a docomenturilor si a socotelii targului Iani Vasiliui *tefan Goilav, « lucratori », Tudorachi bacalbasai Andronic Zaharia,ostenitori la trebuintile targului »;ibid., p. 268. Apoi ibid., p. .272i urm., no. 174. 2Ibid., p. 276, no. 177. a Ibid., pp. 279-81, no. 183. Cf. si ibid., n-1 urmator. Nurnele boierilor ; ibid., p. 282. 4Ibid., pp. 283 5, no. 185. 5 Ibid., VII, p. 97 si urm. 6 Ibid., III, p. 322, no. cw.

~~390 Românii §i revolutiile nationale~~

Chiselev intelesese a pastra un drept moral, de suprem sfatuitor, fata de aceia cari capataser5 Scaunul lor prin atot- puternich lui recomandatie. L-am v5zut mai curand favorabil « militaruluiGhica, naistrand pe Sturdza pentru atitudineh ce avt de la inceput fa1 5 de vecinul s5u. Dar, Indata,i generalul, care ajUnse apoii ambasador laParis, se desfacu de aceste legaturi cari-i fusesera totusi in adevar scumpe. Consulii rusi cari urmara apartineau mai ales diplomatiei baltice. Mici nobili germani, duri, aroganti, conrupti, afisau legaturile lor cu femei de la noi si until ispravi tiranisat de foasta amanta pe care fusese silit a o lua in casatorie ei izbutira a face, in curand, odioasa o polilicà, din care f &el indoialei nu lipsise din Capul Iocului o sikcerei buneivoinfd filanitopia Intre dansii mai hles Auckmann, baronul Petru deRook- mann, a carui biografie Inainte de a se aseza N noi ar trebui cercetata. Fusese intrebuintat la Viena, la congresul din Ve- rona, trecuseca vice-consUl la BucuteSti, apoi fu consul in Grecia, In fine loctiitor al Umbasadorului1,pde la inceput, prinsese pica pe Alexandru-Voda, care nti-i ceruse, ca Mihui Sturdza, sfatul. Inca de la 1836 el isi gasise calul de bataie cu Domnul pe chestia revisnirii Regulamentului Organic, siel va merge pan5 acolo, Meat in plin teatru, socotindu-se jignit penLru feluI cum fusese invitat, reftisa mana sa Domnului. In Moklova, un om de temperamentul mandrui ciudos al lui Mihai Sturdza se rasa terorisat de neimpacatul « proconsul »,dare cauta sa uimeascd lumeai prin stralucirea petrecerilor ce d5dea acejnra pe cari-i privia ca pe un fel de « supusi » ai sai 2. Ministeriul muntean din 1837 va fi Inraurit de Rackmann. Domnul pastra pe fraLele sau Mihai,8i o alta ruda lua locul lui Venal* parandu-se a lovi in acba clica a Fanariotilor din care facea parte si Arsachii capabilul sef al carantinelor, crescut frantuzeste, Nicolae Mavros ;dar Costachi Sulu venia la control ; un mai vechiu oposant, Constantin Cantacuzino, Intra si el in Ministeriu, iar Iordachi Filipescu,Mare-Ban acurn, presida Inalta Curte de Justitie, dernnit4 de frunte fiind

~~1 Filitti, o. c., pp. 35-6 (dupa rapoarte austriece). 2 Ibid., pp. 489.~~

Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 331 atribuile altui Filipescu, Grigore, §i lui Grigore Bileanu, socrul bancherului boier, de curând f alit, Hagi-Moscu. Mickmann nu pusese ins5 pe Costachi BAläceanu, sotul amantei sale. Stirbei consimtia sä be adauge la o a§a de tristà tovArg§ie 1,care va trebui s5 termine conflictul cu Adunarea relativ la« articolul aditional ». Plecând la Constantinopol,inSeptembre,casi ispr5- veasc6 lucrul pe cale de firman, consulul agresiv va cere Dom- nului s5 mustre public pe §efii opositlei, Intre cari erau, mai ales, pe lAng5 Vellarà insu§i, tot boieri tineri : Manolachi B5- leanu, loan Filipescu, Grigore Cantacuzino de la Rafov, loan Campineanu, din care se va face§efulmi§cAriinationale, Mihai Cornescu §i scriitorii Fack, autorul Franfuzilelor, §i Iancu Roset. Alexandru-Vod5 va rosti sentinta, dar crutà nurnele lor2. Va fi iolu,si o izbandd personald a baronului gerrnano-rus. Dar aceste lucruri care fac parte dintr'o actiune cu alt caracter vor trebui sa" fie cercetate, dupa' originea §i caracterul lor, in alt capitol decAtacesta, care trebuie sà se mArgeneascA lainf5ti§area usurpArilor « proconsulatului »de necontenite jigniri brutale. CAnd Riickmann fu inlocuit la 1839 prin Titov, sprijinit de ambasadorul la Constantinopol, Buteniev, cu acest Rus curat era s5 inceapà o alt5 politicA, tot personal5, §i mai periculoas5 pentru Domnul muntean. Dar §i de la Petersburg, unde va fi chemat la Ministeriu, Riickmann va rAmAnea depositariul pArilor, care veniau mai ales de la boierimea, necontenit invAlm5§ità, in cursul intrigilor, care nu merit5 s5 fie pAstrate pentru istorie, contra lui Mihai Sturdza 3. Meloda aceasla se dovedi insei mull mai bogald in urmeiri decal aceia pe care,sleipanili qi de aminliri pe carereisculalii sarbi de ieri nu le aveau, Domnii romeini crezurd cà lrebuie s'o iirmeze. Ceilalti consuli n'aveau pe departe acela§i rol. Al Angliei, Blutte, un bun cunoscgtor al Orli, care-§i d5dea un fiu natural

~~1 Ibid., pp. 48-9. 2 Raport austriac, la acelasi, pp. 57-8. 3 Pe larg, la Filitti,o.c.,passim. V.si primul capitol din volumul urmAtor al acestei lucr5ri.~~

392 Româniii revolutiile nationale la scoala nationala din Valenii-de-Muntei lguda In Petru Poe- naru un mai bun cunoscgtor al Angliei moderne decat el insusi, care lipsia de acolo de atata vreme, nu putu sa apere contra lui RUckmann interesele Companiei Bell si Anderson, care voia aintroduca si vase pe Dunare 1. El exprima Insa despre ari si rasa, al cgrui trecut II cunostea, parerile cele mai prielnice si mai amicale: Tara clasica, asemenea cu Italia si piing ca si a- ceia, de numele trecutului roman, mai ales in Oltenia. Urrnasii ai Dacilor, purtand Inca, la tara, vesmantul de pe coloang al lup- tatorilor pentru neatarnare contra lui Traiani avand vitejia lor, darul de a stapgni caii sglbateci, inclemanarea In a-si face locuintile si in tot ce ii trebuie, felul lor chiar de a se hrani§i de a-si pregati hrana, ospitalitatea, aplecarea spre cantec, spre dant, priceperea Ingscutala invatatura, curatia inimii lor. De la Romani au graiul, numele,i Insusi acela al tarii. Din amândouà izvoarele ilustre vine un popor de zece milioane, care timp de lungi veacuri a stat In calea triburilor asiatice§i li-au sfarmat avantul si a deschis adapost tuturor prigonitilor de soarta, cari, alusie la miscgrile bulgaresti, pe care le vom cerceta 1ndatà, au platit adesea cu nerecunostinta 2 In tot acest timp, Alexandru Ghica, pe care opositla din vremea lui, care influenteaza judecgtileiastazi,II presintg ca pe un om timid si nehotgrit, stapanit de o stare de sanatate subreda, el a lamas neinsurat, avgnd pang' la sfarsit o legatura cu o doamna din Rusia, contesa Suchtelen,urmareste necontenit la Constantinopol interesele Orli sale. Pe când, Intre multele hârtii pastrate de la Mihai Sturdza, n'avem nimic din corespondenta cu socrul sau, Vogoridi. caLeva rapoarte ale agentului muntean, Stavrachi Aristarchi, s'au pgstrat din fericire 3. In 1835 se urmaria cu stgruinta asigurarea dreptului de numai 3°/s, nu pentru negustorii munteni, ca atare, putini la numar, cum o constata agentul, ci penlru comerfulinstqial

IIorga, Hurmuzaki, X, p. 470, no. DLXXIV. Un raport engles despre Im- prejurarile de la 1821 ; Iorga, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XIV. 2 Iorga, Rev. 1st., I, p. 136 §i urm. (dupS Cazania lui Gorjan, 1856). V. si lorga, Anglo-roumanian relations. a Iorga, Studiii doc., XI, p. 9 §i urm.

Avântul national supt primii Domni ai Regulamentului Organic 393 fdrii, afa cum se forma acuma in porluri. Lupta cea mare ce se dadea atunci (cu prilejul visiteilaConstantinopol)In aceasta privinta era : « sa se a§eze negotul muntean pe o temelie solida §i in folosul simtit pe care-1 cerea tam ». Se intampina- sera insa puternice impotriviri care nu putura fi inlaturate fara noi jertfe. Biruinta fu astfel ca§tigata, de §i in era noua turceasca, tot cu vechile metode, nadajduinclu-se chiar o 0 mai mare scadere :se cauta ca aceeia0 vama, in loc de 5 ° 0, sa fie platita la ie0re §i pentru marfa de la Turci venind in Tara- Româneasca. Si, incantat de ce se pregate§te a ca§tiga, Aris- tarchi exclama :« Si,daca se face aceasta,cu rugaciunile Inaltimii Tale, in putina vreme Tara-Romaneasca va vedea atata adunare de negustori §i atata folos, hien sa se minuneze alte natii »1. Se ajunsei la primirea de care Turci a tributului dupa cursul scazut din Tara-Romaneasca insa0 a piastrului, ceia ce reducea cele doua milioane la 1.415.730, in 1842 2. Se cauta plata intre termine atributului,care se platia laArsena13. La Constantinopol se aclusei chestia abusului austriac cu sudil,Ii 4. Apoi se discuta acoloi chestia apelului acestora la tribunalele turce§ti 5. In schimb,Ghica-sidadea osteneala, ca vechii Domni fanarioti,sa comunice Portii cat mai rapedetirile din Apus 6. Din partea lui, Mihai Sturdza cerea la Poarta dreptul de a se adaugi pentru acoperirea deficitului zece lei de liude , care, totu0, fusesera desfiintate prin Regulament, fara ainea sama cà era necesara" intaiu invoirea ruseasca 7. El cauta sli maguleasca pe Sultan, trimetand prin Vogoridi articolul lui Asachi pentru aniversarea Sultanului §i un portret al Suze- ranului, care insa fu gasit neasamanator, §i refusat 8. Dar chestia

~~1 Agentul cereai restituirea prisosului de la data firmanului. 2 Ibid., p. 20 si nota 1. 3 Ibid., pp. 27 30. 4 Ibid., pp. 25 6. °Ibid., p. 26. 6 Ibid., pp. 23 4. 'Ibid., pp. 30 1. Ibid., pp. 32-3.~~

~~394 Românii §i revolutiile nationale~~

mgnAstirilor Inchinate se reserva pentru o diseutie Intre cele doug Curti '. In fat5 cu situatia internationa1 5 la care erau redusi, Domnii romAni, dintrecari Ghica avu §i legnuri personale cu §eful SArbilor, Milo§ Obrenovici, putura" vedea cum acesta ceru la Constantinopol, In 1835 incA, prin ministrul sgu Ghermani venit apoilaBucure§ti, s'àseIntAreasca. noua Constitutie ce d5duse Orlisale. Numai asa declaraelc5va putea sil vie pentru inthrire la Constantinopol. Cu toate protesthrile- lui Reis-Efendisialelui Buteniev,cari erau de acord cà trebuia intAiu visita si apoi schimbarea sa'se supuie §i Sul- tanului si Tarului, trimesul rgmase la punctul ski de vedere. El cAutà si legAtura cu Aristarchi, care-i vorbi in chestia v5mii cerute de Sarbi de la sarea munteanA.« Astfel de lucruri », spune agentul, « nu se cAdea s'à se Int:Ample, ci, din potrivg, sa" dom- neasc5 o singurA intelegere in suflete si in fapte, pentru lucrurile ce folosesc de obste supusilor lor », Aristarchi acusand In particular pe asprul cneaz sArb cA « rAspunde cu barbarie si asuprire la nobleta si delicateta » Domnului ski 2. 0 revolulie biruiloare &idealaTurci mai mulle drepluri unui popor de leirani decal o lungd Iradifie, neinlrerupld, de autonomie, de cullureii, odinioard, fi de izbdndiloare vile jie....

~~'Ibid., p. 31. 2 Ibid., pp. 33 5.~~

~~TABLA MATERIILOR~~

CARTEA I-ia IDEIA REVOLUTIONARA INAINTE DE REVOLUTIE ROMkNII P g. CapitolulI. Cele d'intdiu manifestatii ale spiritului revolutionar in tarile libere §i in Ardeal 5 Capitolul II. Mi§carea spre libertate a Romdnilor din noua monai hie iosefind 21 CARTEA A II-a PROBLEMA LIBERTATII ROMAN E*TI INAIN TEA E UROPEI Capitolul I. Pregatirea razboiului ruso-austriac contra Imperiului otoman 37 CARTEA A III-a SUPT REVOLUTIE

Capitolul I. Prime atingeri cu revolutia europeand . 75 CapitolulII. MiKarea spiritelor in Ardealul românesc 83 CapitolulIII. Intdile pdtrunderi ale spiritului revolutionar la Ro- mdnii din tarile libere 104 CapitolulIV. Crearea crezului roman 140 Capitolul V. Romdniii noul Imperiu roman al lui Napoleon 175 CapitolulVI. Mi§carea spiritelor pând la 1821 204 Capitolul VII. Scrisul cel nou la Românii liberi intre 1812 §i 1821 238 CARTEA A IV-a ROMANIII REVOLUTIILE NATIONALE

Capitolul I. Crisa revolutionard din 1821. . 261 Capitolul II. Revendicdrile de drepturi din 1822 277 CapitolulIII. Domnii de tail §i partidele boiere*ti 296 CapitolulIV. MiFarea literara pând la 1828 313 Capitolul V. Noua incercare de ocupatie ruseascd (18281829) 332 Capitolul VI. Desvoltarea spiritului public pand la numirea Dom- nilor Regulamentului Organic 355 Capitolul VII. Avântul national supt primii Domni ai Regulamen- tului Organic 377

~~TABLA ILUSTRATIILOR~~

Pag. Fig. 1. Alexandru Moruzi 67 Fig. 2. Alexandru Ipsilanti, Donin alTarii-Romanesti, dupa o stampa contemporana 89 Fig. 3. Ienachita Vacarescu 1617 Fig. 4. Alexandru loan Mavrocordat, Domn al Moldovei, dupa un portret contemporan 4041 Fig. 5. Document dela Alexandru Ioan vlavrocordat, Donm al Moldovei (1785). 4243 Fig. 6. AlexandruIpsilanti. Domn alMoldovei, 1786-178844 45 Fig. 7. Nicolae Mavrogheni, dupa o gravura contemporana. . . 4647 Fig. 8. Prinderea de Austrieci a lui Alexandru Ipsilanti (dupil un album) 4849 Fig. 9. Lupta din raLboiul austro-turc (17881789)(dintr'un album) 5051 Fig. 10. Lupta din razboiul austro-ture (1788-1789) (dintr'un album) 5253 Fig. 11. Luptil din razboiul austro-ture (1788-1789). Lupta de la pasul Buzaului dinteun album) 5657 Fig. 12. Lupta din razboiul austro-turc (1788-17b9). Lupta de la Botosani (dintr'un album) 5859 Fig. 13. Lupta din razboiul austro-turc 1788-1 r89).Intrarea Austriacilor la Bucuresti (dintr'un album) 6061 Fig. 14. Luarea Hotinului de Rusi (dupa un album 6465 Fig. 15. Lupta de la Orsovacu harta Tarii-Romanesti) (dupa un album) 70 71 Fig. 16. Alexandru Callimachi, Domn al Moldovei, dupa harta Moldovei facuta de Rigas, In 1794 108-109 Fig. 17. Document al lui Alexandru Callimachi, Domn al Mol- dovei 110-111 Fig. 18. Frontispiciul Istoriei inceputului Rorndnilor de Petru Maior 164165 Fig. 19. Petru Maio, 166167 Fig. 20. Frontispiciul IstorietBisericii Rorncinilor a lui Peti u Major 170 171 Fig. 21. Episcopul Ioan Bob al Itomainlor uniti 176-177

398 Tabla ilustratiilor Pag. Fig.22. Alt chip al luiAlexandru Moruzi 178-179 Fig.23. Alt chipal luiAlexandru Moruzi 184-185 Fig.24. Document de laConstantin Ipsilanti, Domnul Moldovei (1804) 186-187 Fig.25. Ioan GheorglieGarage a. 220221 Fig.26. Document de laIoan Gheorghe Garaged, Domn al Tarii- Românesti (1818).... 224-225 Fig. 27. Alt chip al lui Scarlat Callimachi 226-227 Fig. 28. Scarlat-Vodd Callimachi, Domn al Moldovei 232-233 Fig. 29. Mihail Sutu, dupd un portret de Dupre 240-241 Fig. 30. Mihail Sutu, Domnul Moldovei. Dupd un portret de Dupré . 242-243 Fig. 31. Alexandru I-iu Sutu 260 261 Fig. 32. Document de la Alexandru Nicolae Sutu, Domn al Tarii- Roma.neti .. . . 262263 Fig. 33. Tudor Vladimirescu 264265 Fig. 34. Grigore Ghica, Domnul Tarii-Romane01 296-297 Fig. 35. loan Sandu Sturdza, Domn al Moldovei.... 304-305 Fig. 36. Alexandru Ghica, Domn alTdrii-Romane$ti . 376-377 Fig. 37. Mihail Sturza, Domn al Moldovei 380-381 Fig. 38. Alexandru-Vodd-Ghica 384-385