DOCSLIB.ORG

Istoria Romanilor

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text

Load more

N. IORGA .01 ISTORIA ROMANILOR VOL. VIII REVOLUTIONARII BUCURE$TI 1938 CARTEA I IDEIA REVOLUTIONARA INAINTE DE REVOLUTIE SI ROMANII CAPITOLUL I Cele d'intalu manifestatii ale spiritului revolutionar in tfirile libere si in Ardeal. Cand fostul Mare Dragoman Costachi Moruzi 1 ajunse In Moldova Constantin Dimitrie Voevod 0 se ggsi Intr'un mediu pe care nu-I cunoscuse pAng atuncii pe care era gata 86-1 Infrunte cu obiceiuri ca ale lui Nicolae Mavrocordat In prima Domnie, dupg tiparul turcesc din Constantinopol, la Moldo- veni nu era numai, ca mijloc de aparare, Indninatul spirit de opositie prin emigratieitrecerea la Turcii din vecinele ser- haturi, ci qi lendinfile reoolutionare pe care le culliva francma- soneria ;i asociafiile secrete ce plecau de la demsa. Dupä abia cateva luni de stgpAnire, Constantin-Vodà se gàsi, In vara anului 1778, Inaintea unor agitatii contra cgrora porni cu cele mai aspre 0 mai crude m'asuri ale Domniei. In grupul de nemultAmiti pe cari nu-i crutg urgia domneascg se aflau oameni din toate tagmele societàtii moldovene9ti. Era incorigibilul boier de la D'arma'ne§ti, Iordachi Dark, care va face s'ai se traduck pe langg povestiri de imaginatie din Apusul frances, ca, pe MITA Telemaque, Isloria lui Allidalispi a Zelidei 2,§iTaina Francmasonilor 8deabatele de Prau (In 1757) 4. Apoi boienifmari cari se lAsaserà atra0 de miste- rioasa ispità : Iordachi Cantacuzino, Spgtarul Canta, Logordtul IIn'Enrcriets ã. fivC. anovbitiv, VII, p. 269, nota 2, Mystakides vorbe§ite de presenta Moruzilor la CurA-Ce§m6 IncA de la 1665.Cf. acela0 Msei Sovemizasaps tamped dolmen, Constantinopol 1888. 2 Cat. Mos. Ac. Rom., II, p. 53, no. 342. a Un polcovnic Panaiot Farmason ;ibid., p. 372. Un discurs de revolutie ; bid., p. 327. 4 Ibid., pp. 174-5, no. 451. 6 Ideia revolutionara inainte de Revolutiei Romanii Roset Balanescu, Armasul Bals,Dracachi Daponte, ruda doctorului-scriitor, Manolachi Roman?)i cu deosebire doi cari, rgsárind in fruntea unui adevArat complot, erau sá isp'aseasa pentru toti ceilali, Manolachi Bogdan si Ionitä Cuza, amestecati In luptele pentru rargirea autonomiei pe vremea rgzboiului care abia se isprAvise 1 Nu lipsiau nici clericii :noul mitropolit Leon Gheuca, de origine Albanes:Ghioca 2,a avut legáturi cu reformatorul a filosofic » al culturii sarbesti, Dosoftei Obradovici, care a locuit In Moldova si a crescut pe uepoJu ierarhului moldovean 5,si el a tradus a Multele inv4aturi », In care e vorba de concepte metafisice ca:neamul omenesc i fericirea lui, lumeai Dum- nezeu, Intrebuintându-se Platon, Cicerone si Seneca. Amfilohie, care ajunse episcop titular de Hotin casa*-0InchidA restul vieii Intre zidurile ctitoriei sale de langA Harlgu, schitul lui Zagaveiu, unde i s'a gAsit de curandi mormântul, traducAtorul cäläto- riilor abatelui frances Mariti i autorul unor manuale de geo- grafie, aritmetia si teologie, fnlocmai ea, pe aceiafi vreme, Sincai i Samuel Clain, Meuse, impreuná cu fratelepictor,cAlAtorii In Italia, ale &Aril infAVOri le descrie, si venise de acolo legat pentru totdeauna de civilisatia apuseanA. Cu Alexandru, ne- potul mitropolitului, pleacá la Lipsca, unde se tipArifa cArti grecesti in leg6turg curi1e noastre 4, supt csalAuzirea lui Obra- dovici Insui, i un cgluggr Gherasim Clipa, nAscut la Vicovul- de-sus, langg m'anâstirea Putna, care, amestecat In multe rosturi literare ale vremii, pang la moartea sa, in 1826, a fost episcop de Roman 5. So Ironic, fratele lui Gherasim, invgase la a scolile 1 V. Constantin Caragea, la Papadopulos-Kerameus, in Hurmuzaki XIII, la aceasta data. 2Am semnalat i aiurea un Constantin nelovxa, din a Misia a, care Invala la Bucuresti in 1762 ; Litzica, Mss. grecefti, P. 53, no. 78; pp. 67-8, no. 113 ; pp. 95-6, no. 195 ; pp. 42-3, no. 702. 3 Povestire a lui Obradovici, la Rusu, Cichindel, pp. xvI-vn; V. Iorga, Ist. lit. rom., III, pp. 30-1. Cf. si Kopitar, Kleine Schriften, I, pp. 55, 91-2. Kopitar da ibid., pp. 78-9, traducerea partii despre Athos din cartea lui Obradovici, dar cu titlul a Geographie von Bassarabien, der Moldau, Walachei, Bulgarien, Bosnien, den Berg Athos und Montenegro *. 'V. si Elian, in Rey. 1st., 1935, p. 343, nota 1 (despre Manase Eliade). 5 V., dupa Iorga, 1st. lit. rom., III, P. 2, si Melchisedec, Cron. Romanului, si forge, in Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, VIII, pp. 303-4. Alexandru Moruzi. ,; , :egii7rt.'41:-41Fediglf.1^.:4.1efal.:4,4.;:;tAr:Ifakfeirl Fig. 1. Alexandru Moruzi. Cele d'inthiu manifestatii ale spiritului revolutionar 7 grece§ti din Orient »,dar, autor 0 de lucra'ri originale, urmate pang la o vrAstà foarte inaintatg, qtia limbile de mare cultur4 ale Apusului, italiana 0 francesa 1 Boierii pribegirà la Bender 0 se descoperirà acolo 6 iaftale * Tevolutionare, in cafenele §i chiar inteo geamie 2. Moruzi procedà intdiu la arestarea lui D'armanescu, socotit .ca autorul lor 3, in Julie 1778. Din nou francmasonul fu balut la falangsa. Apoi, ca « trkrator al patriei sale »,fu osAndit a i se ilia mana dreaptà, rAmaind s'a fie trimes in surgun. Dar merse numai la ocng 0 apoi la o MAnAstire 4. Veni apoi, cu inchiderea complicilor, greaua hotàrire a judecatii principalilor vinovati dintre boieri, Manolachi Bogdan 0 IonitA Cuza, Romano fugind in Bucovina'. Domnul, care se rázima pe conspiratorii contra lui Ghica, Razu §i Ionit4 Canta, pAriti de noii nemultamiti, avea deci sprijinul unei parti din boierime 2. Se fAcu Divan cu mitropolitul 0 un oaspete, cel de Cesareia, 0 sentinta fu decapitarea. Aslfel perird de sabie doi dinlre cei mai mari fi mai in vath, mai capabili de acfiune, din boierii Moldovei. Ca la Turci, capetele full baute in cuie la Curte 7. Averile lor furà confiscate, §i dupà calva timp, vkluva lui Bogdan veni cu copiii de man'a ca s'à cearà a li se restitui o parte din mo§tenire, copii dintre cari unul, Gheorghe, ajunse pentru studii la Paris, cerceth Italia 0, indeagostindu-se de &Ansa, se wza' pentru totdeauna acolo 8 Dar conspirafia de la 1778 avu un larg rdsunel in mulfimea care de la o vreme era deprinsd nu numai sd judece acfiunile polilice, dar f isiiiea parte aclivd la m4cdri1e revolufionare. 1 Melchiseclec, o.c., pp. 176, 179 nota. 2 Carageh, /.c., p. 104. 3 Cf., pentru Darmánescu, ibid., pp. 80, 92. ' Ibid. Cf. fragmentul din cronica greceasch pomenith §i mai sus, in Iorga, Mem. Ac. Rom., 1.c., p. 302, nota 1. 5 Caragea, 1. c., p. 104; Letopisiti, III, p. 283 (poemul despre peirea boie- rilor). 6 Letopisili, III, p. 285. Se intrebuinteazá, pentru a scotoci pe Bogdan la Inchisoare, Constantin Carageh; p. 288. 7 Letopisig, III, p. 294. 8 Iorga, in Mem. Ac. Rom., ser. III, 1933. 8 Ideia revolutionara Inainte de Revolutie si Românii Astfel, pe o vreme cand, precum am vazut, la Bucuresti « ciocoii » puneau in versuri de batjocura situatiile politice si soci- ale, se gasi un versificator care, dupa ce cantase peirea lui Voda- Ghica, sa cuprinda inteo lunga expunere pamfletara tragedia celor doi martini a ceia ce putem numi cu adevarat « libertatile publice » ale tarii lor,ale« patriei », cum se spunea acuma curent, inteo limba care si ea era revolutionata de carturarii de greceste, insa si de limbi apusene. Dar autorul, slab poet, de si de o forma foarte curgatoare, aproba pe Domnul pedep- sitor, vazand in Cuza numai un « destramat », un « avan », iar in Bogdan un viclean cu« nazuri multe »,care,viindla Curte, cauta sa-si ascunda participarea la complotul descoperit de Darmanescu si de Roset. I se pare chiar, ceia ce ar putea corespunde adevarului,ca Bogdan, gandindu-selasangele cantemiresc ce era in el , « semintia cea mare » , si poate si la numele, care era al intemeietorului Moldovei, ar fi voit sa fie « stapan mare » In Patrie cu Domnie '. Dar,peste cuvintele grele asupra osanditilor,sesimte impartasirea populara la soarta lor : Norodul se intrista, Dar de fel boierii mari, Fiind atata norod mult, Cum nu s'au pomenit 2 In momentul cand Moldova vedea a doua tragedie sange- roasa, in Tara-Romaneasca, Ipsilanti nu baga de seama si alte urmari deck, cele organisatoare si culturale pe care putea sa le aiba propaganda « filosofica » a sfatuitorilor sai straini, dintre cari unul, Panzini, plecase, iar Sulzer, neizbutind in planurile sale de imbogatire si inaltare, deveni un dusman nu numai al Domnului, dar al poporului in mijlocul caruia a petrecut mai multi ani de zile. 1 Letopisiii, III, p. 284. Darnadnescu Insusi e presintat ca e din fire aba- tut )); pp. 385-6. 2 Ibid., p. 289. 4:zoncifer tj.(7tfe L7'1ter Fig. 2. Alexandra Ipsilanti, Domn al Tarii-Romanesti, dupe o stampg contemporanä. Cele d'intdiu manifestatii ale spiritului revolutionar Grija cea mare parea sa fie a cererilor turcesti. Se grgbia pregatirea corgbiilor, se storceau cat mai multe sume contra prescriptiei tratatelor, si Moruzi parea incapabil sa le poata aduna 1, se adunau provisii ca In asteptarea unui nou rgz- boiu, de si conventia explicativa dela Ainali-Cavac parea cg asigura pacea. Numirea unui nou Reis-Efendi, care fusese secretar turc la capuchehaiaua Moldovei, Intari situatia lui Constantin-Voda 2.Totusi, se zvonia In toamna anului 1780 ca acesta ar fi cerut Austriecilor sa' fie facut print de Imperiu si cà ar fi sa aiba ca pedeapsa soarta lui Ghica 3. El era Invinuit. si mai departe de « cruzimi », care ar putea sa-i aduca peirea 4. Ipsilanti se putea crede mai sigur, dar pe neprevazute se produse fuga In Ardeal a fiilor sai, Constantin si Dimitrie. Inca un aci revolutionar. Cei doi tineri se declarau satui de o via-VA Inchisa, plina de jigniri, desgustati de tirania si servi- lismul ce vedeau In jurul lor: doriau sg vada acel Apus de uncle li venisera Invatatorii si sa clued acolo o viata de oameni liberi, de care pang atunci nu visase niciun beizadea fanariot.
Recommended publications
  • Maria Berényi Personalităţi Marcante În Istoria Şi Cultura Românilor Din Ungaria (Secolul XIX)

    Maria Berényi Personalităţi Marcante În Istoria Şi Cultura Românilor Din Ungaria (Secolul XIX)

    Maria Berényi Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) 1 Publicaţia Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria Coperta Emilia Nagy Editor responsabil Maria Berényi Apariţia volumului a fost sprijinită de către: Ministerul Resurselor Umane © Maria Berényi ISBN 978-615-5369-02-5 2 Maria Berényi Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX) Studii Giula, 2013 3 4 Părinţilor mei, Ioan şi Maria 5 6 CUPRINS Argument . 9 Petru Maior censor la Tipografia Universităţii din Buda . 11 Familia Grabovsky din Pesta . 21 150 de ani de la inaugurarea podului cu lanţuri – Rolul familiei Sina în spaţiul cultural şi financiar ungar – . 37 Artistul şi mecenatul Ioan Naco – Nákó János (1814–1889) . 49 Moise Nicoară (1784–1861) . 65 Dascălul Moise Bota (1789–1873) . 81 Eftimie Murgu (1805–1870) . 87 Gheorghe Pomuţ (1818–1882) . 109 Andrei Şaguna (1808–1873) . 112 Emanuil Gojdu: Originea şi familia . 132 Membri distinşi ai Reprezentanţei „Fundaţiei Gojdu” (1870–1918) . 145 Activitatea unor femei celebre pentru întărirea ortodoxiei româneşti din Transilvania şi Ungaria secolului al XIX-lea . 178 Vincenţiu Babeş (1821–1907) . 200 Alexandru Mocioni (1841–1909) . 213 Gheorghe Ioanovici, secretar de stat şi colaborator al lui Andrei Şaguna . 229 Rolul filantropilor şi mecenaţilor în formarea vieţii naţional-culturale a românilor din Ungaria în secolul al XIX-lea . 236 Medici şi farmacişti români din Budapesta în secolul al XIX-lea . 261 Iuliu Todorescu – un bibliofil român din Budapesta . 290 Ion Luca Caragiale şi Budapesta . 294 Memorandistul Aurel Suciu (1853–1898), originar din Chitighaz . 309 Doine despre personalităţi istorice . 322 Activitatea folcloristică şi etnografică a lui Atanasie Marian Marienescu (1830–1915) .
  • Nicolae Filipescu – Un Aristocrat Al Politicii

    Nicolae Filipescu – Un Aristocrat Al Politicii

    NICOLAE FILIPESCU – UN ARISTOCRAT AL POLITICII Doru DUMITRESCU Motto: „Ţie scumpă patrie, puterea mea de muncă, puterea mea de iubire!” Nicolae Filipescu Abstract: Among the modern Romanian elite an outstanding part was played by the Filipescu family. The origin of this family is from Bucov, a village in the Prahova County. Members of the family held administrative responsibilities since the 16th. century. It is the aim of this article to analyze the way in which the Filipescus played an important role in the development of modern Romania, by shaping up its administrative and educational structure, as well as its cultural life. Keywords: Nicolae Filipescu, the modern Romanian elite, Romanian Conservative Party, „Epoca” newspaper. Printre familiile aristocraţiei româneşti care aveau să dea ţării numeroşi reprezentanţi ai elitei s-au numărat şi Filipeştii. Avându-şi originile în familia boierilor de Bucov, al cărei leagăn a fost judeţul Prahova, Filipeştii, ca şi Cocorăştii, Kreţuleştii şi Rudenii, erau descendenţi ai marelui-logofăt Staico de Bucov şi ai soţiei sale Caplea, prin fiica lor Caplea a II-a1. 1 Dan Pleşea, Quelques grandes familles valaques des XIV-XVe siècles în 12 Internationaler Kongres für genealogische und heraldische Wiessenschaften, München, 1974, p. 216-217. REVISTA BIBLIOTECII ACADEMIEI ROMÂNE, Anul 1, Nr. 2, iunie-decembrie 2016, p. 83-104. 84 Doru DUMITRESCU O rădăcină a familiei Filipeştilor ar fi, conform vechii istoriografii2, „bătrânul Drăghici” ot Mărgineni3, mare-vornic sub Neagoe Basarab4. El moştenea moşiile Filipeşti şi Mărgineni de la tatăl său, Neagoe, fiul lui jupan Drăghici, amintit pe la 14905. Familia Filipeştilor îşi are însă originea în Dumitru, dregător de seamă al lui Mihai Viteazul, mare-vistiernic (1571), mare dregător al Ţării Româneşti – ajuns rând pe rând şi mare-clucer (1579), mare-spătar (1582-1584), mare-ban, mare-logofăt (1587-1589) şi mare-vornic (1601-1604) – şi cunoscut în documente ca Dumitru „din Cepturi”, dar şi „din Dădeşti”, „Epoteşti” sau cel Bătrân6.
  • Proquest Dissertations

    Proquest Dissertations

    LITERATURE, MODERNITY, NATION THE CASE OF ROMANIA, 1829-1890 Alexander Drace-Francis School of Slavonic and East European Studies, University College London Thesis submitted for the degree of PhD June, 2001 ProQuest Number: U642911 All rights reserved INFORMATION TO ALL USERS The quality of this reproduction is dependent upon the quality of the copy submitted. In the unlikely event that the author did not send a complete manuscript and there are missing pages, these will be noted. Also, if material had to be removed, a note will indicate the deletion. uest. ProQuest U642911 Published by ProQuest LLC(2016). Copyright of the Dissertation is held by the Author. All rights reserved. This work is protected against unauthorized copying under Title 17, United States Code. Microform Edition © ProQuest LLC. ProQuest LLC 789 East Eisenhower Parkway P.O. Box 1346 Ann Arbor, Ml 48106-1346 ABSTRACT The subject of this thesis is the development of a literary culture among the Romanians in the period 1829-1890; the effect of this development on the Romanians’ drive towards social modernization and political independence; and the way in which the idea of literature (as both concept and concrete manifestation) and the idea of the Romanian nation shaped each other. I concentrate on developments in the Principalities of Moldavia and Wallachia (which united in 1859, later to form the old Kingdom of Romania). I begin with an outline of general social and political change in the Principalities in the period to 1829, followed by an analysis of the image of the Romanians in European public opinion, with particular reference to the state of cultural institutions (literacy, literary activity, education, publishing, individual groups) and their evaluation for political purposes.
  • Nicolae Filipescu"

    Nicolae Filipescu"

    GENERAL BRIGADĂ (rt) NECULAI I. STAICU-BUCIUMENI COLEGIUL NAŢIONAL "NICOLAE FILIPESCU" GALAŢI 28.I.2005-10.V.2006 Coperta : Nicolae Filipescu ISBN 973-552-55-2 Anuarul promoţiilor Liceului Militar „Nicolae Filipescu” este realizat de colonel jurist Mexi Ioan 1 Galaţi, 28 ianuarie 2005 1) CUVÂNT ÎNAINTE Da, este adevărat. Colegiul Naţional „Nicolae Filipescu”, care a funcţionat la Predeal, între 1940-1948, este aceeaşi instituţie de grad secundar cu cea care de la înfiinţarea sa, de către marele român Nicolae Filipescu, în 1912 şi până la cutremurul din 10 noiembrie 1940, a funcţionat la Mănăstirea Dealu. De fapt aşa i s-a spus iniţial – Liceul Militar „Mănăstirea Dealu”. Abia în ianuarie 1929, imediat după împlinirea a 10 ani de la realizarea Marii Uniri, pentru care marele patriot a militat îndelungă vreme, şcoala nouă din preajma străvechei cetăţi de scaun – Târgoviştea Basarabilor – a primit numele întemeietorului, devenind Liceul Militar „Nicolae Filipescu”. Acolo, această instituţie de învăţământ militar a atins apogeul existenţei sale, în deceniul al IV-lea din secolul XX, perioadă în care s-a aflat sub patronajul Regelui Carol al II-lea, ce purta numele de „Cap al liceului”, cum scria pe placa de marmură albă încastrată în turnul liceului, deasupra căruia fâlfâia în permanenţă tricolorul ţării, în care l-a înscris, potrivit tradiţiei, pe unicul său fiu – Marele Voevod Mihai de Alba Iulia, din clasa respectivă făcând parte şi autorul acestor rânduri. Colegiul de la Predeal a urmat tradiţia liceului de la Dealu, în noua garnizoană mergând cu cea mai mare parte a ofiţerilor şi profesorilor, care la Dealu îşi făcuseră cu prisosinţă datoria.
  • Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive Personale Şi Familiale

    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
  • REVISTA ISTORICĂ Anul Al Xlv-Lea, N-Le 4-6

    REVISTA ISTORICĂ Anul Al Xlv-Lea, N-Le 4-6

    REVISTA ISTORICĂ Anul al XlV-lea, N-le 4-6. April-Iunie 1928. DĂRI DE SAMĂ DOCUMENTE ŞI NOTIŢE PUBLICATE DE N. IORGA cu concursul inai multor specialişti SUMARIUL: j L. Baidaf: Uciderea lui Grigore Ghiea (Octombre 1777)— \ ecouri din presa contemporană. ; General Radu Rosetti: Cîteva impresiuni ale unui Romîn J în timpul războiului din 1877-78. ; Ioan C. Filitti: Arhondologia Munteniei la 1822-28. J Sever Zotta: O colecţie veche de spiţe de neam (sfirşit). | • Aurelian Sacerdoţeanu : Un document slavo-romîn. Valeriu Papahag'i: Cărţi nouă de istorie universală. T. G. Bulat: Un pamflet austriac din 1799 îndreptat con- J ( tra Francesilor ; • Documente de N. Iorga şi Aurel Sacerdoţeanu. Dări de samă şi Cronică de N. Iorga. V m J 1928 TIPOIÎHAÎIA „DATINA ROMANEASCA", VALEN1I-DE-MUNTE (PBAHOVA) Preţul 35 Lei. REVISTA ISTORIC! — DĂRI DE SAMA. DOCUMENTE ŞI NOTIŢE — PUBLICATĂ de N. IORGA, CU CONCURSUL MAI MULTOR SPECIALIŞTI Anul al XlV-lea, n-Ie 4-6. April-Iunie 1928. Uciderea lui Grigore Ghica (Octombre 1777) — Ecouri din presa contemporană — Iu mijlocul preocupărilor grave care agitau spiritele în a doua jumătale a anului 1777: înarmări în Germania, Spania şi Por­ tugalia; pregătiri de războiu în Franţa; afacerile anglo-ameri- cane, e'c, o ştire sensaţională, sosită prin canalul Varşoviei, e- eoul căreia se va prelungi îndelungată vreme în coloanei? gaze­ telor, se răspîndise în Europa Centrală şi Apuseană între 15- si, 25 Novembre, lovind puternic imaginaţia mulţimii: Capul lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei, căzuse la Iaşi, din ordinul Sultanului. Memoria trădătoare a cetitorilor puţinelor foi ale epocei aş­ ternuse, fireşte, praful uitării peste acest nume, căruia, cu doi ani în urmă, supt mantia retoricei oficiale, a lui „Wiener Zeitung"', organ al Curţii austriace, o reţea de alusii străvezii şi tăioase îi crease o notorietate momentană, pe cît de înjosi­ toare, pe alît de nedreaptă.
  • 6. Intriga Interna-George G. Potra

    6. Intriga Interna-George G. Potra

    Annals of the Academy of Romanian Scientists Online edition Series on History and Archaeology ISSN 2067-5682 Volume 2, Number 2/2010 9 INTERNAL INTRIGUE AGAINST NICOLAE TITULESCU – IRREPRESSIBLE ENMITIES, HOSTILE FORCES, WAYS AND MEANS OF ACTION George G. POTRA Rezumat. La 29 august 1936, la cap ătul a 20 de ani de activitate politico-diplomatic ă, Nicolae Titulescu a fost demis din Guvernul României. Hot ărârea nedreapt ă şi ignobil ă a r ămas definitiv ă. Studiul de fa ţă – Intriga intern ă împotriva lui Nicolae Titulescu – du şmănii irepresibile, for ţe ostile, c ăi şi mijloace ac ţionale – analizeaz ă cauzele obiective şi ra ţiunile subiective, de ordin intern, care au pus în mi şcare for ţele, grup ările, partidele şi personalit ăţ ile care au ac ţionat pentru înl ăturarea lui Nicolae Titulescu, c ăile şi mijloacele folosite de acestea, modul cum a evoluat atitudinea lor în domeniul politicii externe în func ţie de dezvolt ările interna ţionale, cât şi de procesele evolu ţiei interne. Sunt trecute în revist ă momente de mare tensiune, sunt evocate atitudini publice, dar şi ac ţiuni subterane, este relevat scopul înl ătur ării din via ţa politic ă, efectul imediat şi de durat ă al demiterii lui Nicolae Titulescu. Demers coerent, bazat pe un volum apreciabil de informa ţii şi exegeze, edite sau inedite, de articole, studii sau referiri specifice în lucr ări dedicate în exclusivitate sau doar par ţial lui Nicolae Titulescu, studiul de fa ţă deschide noi orizonturi, înl ătur ă un mit îndelung între ţinut, punând pe mas ă un dosar solid şi concludent întru ap ărarea lui Nicolae Titulescu şi chemarea la bara istoriei a celor ce l-au scos de pe scena public ă.
  • Cuza's Rule, the Cornerstone of Modern Romania. Seven

    Cuza's Rule, the Cornerstone of Modern Romania. Seven

    ANNALS OF THE “CONSTANTIN BRÂNCUȘI” UNIVERSITY OF TÂRGU JIU LETTERS AND SOCIAL SCIENCE SERIES ISSN-P: 1844-6051 ~ ISSN-E: 2344-3677 1/2020 https://alss.utgjiu.ro CUZA’S RULE, THE CORNERSTONE OF MODERN ROMANIA. SEVEN YEARS OF INSTITUTIONAL CONSTRUCTION. POLITICAL CONTEXT Iulian PÎNIŞOARĂ “Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Romania Abstract: FROM THE MOMENT WHEN THE MOLDAVIAN UNIONISTS ELECTED HIM THE RULER OF MOLDAVIA ON 5 JANUARY 1859, ALEXANDRU IOAN CUZA BECAME ONE OF THE MOST IMPORTANT POLITICIAN IN ROMANIAN HISTORY. EACH OF THOSE WRITERS, WHO FOCUSED UPON HIS PERSONALITY, WROTE OR SPOKE ABOUT EITHER ON HIS QUALITIES OR HIS DRAWBACKS, OR BOTH. CUZA WAS, AS EVERYBODY KNOWS, AMONG THE FEW HISTORICAL PERSONALITIES OF THE TIMES, WHO SUCCEEDED TO EXIST IN THE COMMUNIST HISTORIOGRAPHY. THE FACT IS DIFFICULT ENOUGH TO EXPLAIN, AT LEAST THEORETICALLY, AS LONG AS CUZA’S NAME RELATES WITH THE FIRST LAW, WHICH EFFECTED THE PEASANTS’ TAKING INTO POSSESSION OF THE LAND THEY WORKED. INTERESTINGLY, THE AUTHORITIES OF THE POPULAR REPUBLIC WALKED THROUGH THE REVERSE PROCESS TOWARD COLLECTIVIZATION, WHICH DISPOSSESSED THE PEASANTS OF THEIR LAND, WHOSE PROPRIETORS BECAME DURING CUZA. JUST LIKE THE OTHER POLITICAL PARTIES, WHICH GOVERNED ROMANIA, THE COMMUNISTS THOUGH THEY FOUND THE PERFECT SOLUTION TO SOLVE THE LONG- LASTING ISSUE, THAT AGRICULTURAL. Keywords: CUZA, REFORM, CATARGIU, AUTHORITARIAN, LEGISLATION. Contact details of the Email: [email protected] author(s): INTRODUCTION Interestingly, it is likely that, in case the Moldavian Unionists had not elected him ruler of Moldavia and lately of Valahia, the name of Alexandru Ioan Cuza would have had the same historical resonance as any other headman of Galați before him or after.
  • Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică

    Presa Partidelor Politice Din România În Perioada 1918–1930. Schiţă Istorică

    CENTENARUL MARII UNIRI PRESA PARTIDELOR POLITICE DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918–1930. SCHIŢĂ ISTORICĂ MARIAN PETCU∗ ABSTRACT THE PRESS OF POLITICAL PARTIES IN ROMANIA IN THE PERIOD 1918–1930. A HISTORICAL SKETCH In the present study, I bring forward a synthetic view of the progress made by the media of the parties in Romania. This is neither a history of political ideas, nor a full inventory of serial publications edited by political entities, especially as many publications were not politically assumed. Usually, the „patronage” could be identified in the subtitles and in various descriptors related to the content (often, the authors’ signatures) which allow us to qualify a periodical publication as being political or not. In this case, we had taken into account the information found in the subtitle, in order to establish partisanship. Limits of this approach are related both to the very large volume of newspapers and magazines and to the variety of parties, alliances and so on, which had forced us to make a selection. The present research aims at filling the gap of the sectorial radiographies which were of equal interest to the history of communication, political and economic history, as well as social history on the Romanian territory. Keywords: political parties, political press, Romania, history. INTRODUCERE Naşterea ideilor politice în societatea românească este relativ târzie, prin comparaţie cu alte culturi, şi datorează mult răspândirii cărţilor, presei, dezvoltării şcolilor, teatrului, diverselor asociaţii de tip societăţi culturale / de lectură, apărute în oraşe. Un rol important l-au jucat fiii boierilor care au studiat în Occident, autentici diseminatori ai reperelor / manifestărilor modernităţii.
  • International Reference Library

    International Reference Library

    www.dacoromanica.ro INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY www.dacoromanica.ro HIS MAJESTY KING CAROL II www.dacoromanica.ro INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY POLITICS AN D POLITICAL PARTIES IN ROUMANIA WITH 20 PHOTOGRAPHS AND A GENEALOGICAL TREE 1936 INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY PUBIIISHING Co. LONDON www.dacoromanica.ro ALL RIGHTS RESERVED COPYRIGHT 1936 BY INTERNATIONAL REFERENCE LIBRARY PUBLISHING COMPANY www.dacoromanica.ro PREFACE The International Reference Library who have set them- selves the aim of publishing, on the policy and economy of all countries, easily read, detailed impartial and dependable handbooks, which in accordance with its name shall furnish precise reference, have continually borne these principles in mind in the drawing up of the present book. Since this book is the first to go thoroughly into the !his- tory of Roumanian politics and the Roumanian Parties, and to give their history in a concentrated form together with the first political Roumanian Who's Who, we believe that in publishing it we are serving the great public. The different articles on the Parties have been placed at our disposal by the Parties themselves. Their order has been arranged by us according to the number of their deputies in the Chamber of 1936. The biographies published are based on authentic and authorised data. Whenever it has been im- possible, for any reason, to obtain such data, we had prd- [erred to leave out the biography in question completely, o Some few omissions are to be ascribed to this circumstance. THE EDITOR July 1, 1936. www.dacoromanica.ro THE CONSTITUTION www.dacoromanica.ro THE CONSTITUTION The new constitution, which became necessary through the annexation of the new provinces to Roumania, was com- piled by lone! I.
  • Iorga Filip.Pdf

    Iorga Filip.Pdf

    sincronizare durabilitate FONDUL SOCIAL EUROPEAN Investeşte în Modele culturale OAMENI EUROPENE Impactul Primului Război Mondial asupra descendenţilor boierimii române Autor: Filip-Lucian V. IORGA Lucrare realizată în cadrul proiectului "Cultura română şi modele culturale europene - cercetare, sincronizare, durabilitate", cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/136077. Titlurile şi drepturile de proprietate intelectuală şi industrial ă asupra rezultatelor obţinute în cadrul stagiului de cercetare postdoctorală aparţinAcademiei Române. * * * Punctele de vedere exprimate în lucrare aparţin autorului şi nu angajează Comisia Europeană şi Academia Română, beneficiara proiectului. DTP, complexul editorial/ redacţional, traducerea şi corectura aparţin autorului. Descărcare gratuită pentru uz personal, în scopuri didactice sau ştiinţifice. Reproducerea publică, fie şi parţială şi pe orice suport, este posibilă numai cu acordul prealabil al Academiei Române. ISBN 978-973-167-320-2 CUPRINS Argument........................................................................................................................................6 Capitolul 1. Precizări metodologice...........................................................................................10 Proiectul „Memoria elitelor româneşti”...................................................................................10 Urmaşii boierimii române, elitele româneşti şi Primul

  • Ştefania Costache Andrey Devyatkov Florian Gassner Sorin Gog Ilya N

    New Europe College Yearbook 2011-2012 DANIEL BRETT ŞTEFANIA COSTACHE ANDREY DEVYATKOV FLORIAN GASSNER SORIN GOG ILYA N. KHARIN HYLARIE OURANIA DELYS KOCHIRAS RICCARDO NANINI BUKOLA ADEYEMI OYENIYI ZSUZSA PLAINER KATALIN PRAJDA AMY SAMUELSON Editor: Irina Vainovski-Mihai Copyright – New Europe College ISSN 1584-0298 New Europe College Str. Plantelor 21 023971 Bucharest Romania www.nec.ro; e-mail: [email protected] Tel. (+4) 021.307.99.10, Fax (+4) 021. 327.07.74 ŞTEFANIA COSTACHE Born in 1980, in Bucharest Ph.D., University of Illinois at Urbana Champaign (2013) Dissertation: At the End of Empire: Imperial Governance, Inter-imperial Rivalry and “Autonomy” in Wallachia and Moldavia (1780s-1850s) Research Grants and Fellowships offered by: The American School of Classical Studies at Athens, 2012 – 2013 The University of Illinois at Urbana Champaign, August 2009 – May 2011 The American Society for Eighteenth Century Studies, March 2008 The Open Institute Society New York, August 2006 Participant in conferences and workshops in the United States of America Research conducted at the University of Illinois (2008 – 2009) and in projects developed by the United Nations Development Programme – Action for Cooperation and Trust (Cyprus) in partnership with the Association for Historical Research and Dialogue (AHDR), June-September 2010 Articles about Ottoman rule and the political networks between Constantinople and Walachia and Moldavia in the 18th and 19th centuries published in Germany and Romania WESTERNIZATION AS TOOL OF INTER- IMPERIAL RIVALRY: LOCAL GOVERNMENT IN WALLACHIA BETWEEN OTTOMAN CONTROL AND RUSSIAN PROTECTION (1829-1848) The Treaty of Adrianople, which concluded the Russian-Ottoman war of 1828-1829, was crucial to the Ottoman Empire’s position among the European powers and to the European dispute for influence in the Ottoman territories.