Cronologia unirii Bucovinei cu România (I)

Paul Brusanowski Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Lucian Blaga University of Sibiu Personal e-mail: [email protected]

The Chronology of the Union of with

During the dissolution of Habsburg Austria, the Ukrainians organized a National Assembly in Lviv on October 19 and declared the establishment of the Ukrainian state, stretching from the San River in the west (today, in south- eastern Poland) to the Siret River in the east (thus including the northern half of Bukovina). The in Bukovina held a Constituent Assembly on October 27 and decided the unification of the whole Bukovina with Romania. On November 1, 1918, the Ukrainians organized a coup d'état and took over Eastern Galicia, and on November 6, the city of Chernivtsi. Upon the request of the Romanian Constituent Assembly, the Romanian Royal Army entered Bukovina, and on November 12, occupied the city of Chernivtsi, from which the Ukrainian soldiers and officials had fled. The Romanian National Council, established by the Constituent Assembly, took over the power in Bukovina, issued a new constitution of the country and instituted a Romanian government in Bukovina. On November 28, the Romanian government organized a Congress of all the inhabitants of Bukovina, which proclaimed the union of the province with Romania. The German and the Polish inhabitants of the province officially attended the Congress and sanctioned the union; the Jewish community boycotted the Congress, while only 13 unofficial representatives of the Ukrainian community from several Ruthenian villages participated. On November 30, prayers of thanksgiving were offered in the Catholic, Evangelical and Orthodox cathedrals, as well as in a synagogue in Chernivtsi. Keywords: Bukovina, Romania, , Aurel Onciul, Wassiklo, the Bukovina Congress, Stanislav Kwiatkowski, Alois Lebouton, Viktor Glondys.

Timp de 144 de ani, Bucovina (cu o suprafață 29 septembrie 1790 – 13 aprilie 1817, Bucovina s-a de 10.441 km2) s-a aflat sub autoritatea Curții de la bucurat de o autonomie sporită în cadrul Galiției. Viena. În ceea ce privește modul de administrare, pot fi În urma Constituției din 4 martie 1849, Bucovina diferențiate următoarele etape:1 a fost separată de Galiția și ridicată la rang de ducat Între anii 1775-1786 s-a aflat sub administrație (Herzogtum). Chiar și după abrogarea constituției, la militară, Consiliul aulic de război din Viena luând 31 decembrie 1851, provincia și-a păstrat autonomia. primele măsuri de modernizare; A fost subordonată politic Guvernului din Viena. Între 1786/87-1849, Bucovina a alcătuit un cerc Singura legătură cu Galiția a rămas Curtea de Apel de administrativ în cadrul Regatului Galiției, constituind la Lvov; al 19-lea cerc pe lângă celelalte 18 înființate în anul Între 26 aprilie 1860 – 26 februarie 1861, Bucovina 1782.2 S-a aflat sub conducerea unui căpitan cercual / a fost reunificată cu Galiția; Kreishauptmann (dintre cei nouă căpitani existenți în În urma Patentei din februarie 1861, Ducatul această perioadă, doar doi au fost români). Însă între Bucovinei a fost restabilit, fiind instituită o Dietă

67 transilvania 7 / 2019 transilvania a țării, ca organ al autonomiei ei. Situația a rămas 1.2. Poziția românilor în conducerea neschimbată până în noiembrie 1918. Ducatului Bucovinei 1. Structura etnică a populației. „Pentru administrarea civilă, Bucovina are organe 1.1. Raportul dintre români și ucraineni autonome și organe imperiale regale. Pentru exercitarea autonomiei este o cameră legislativă provincială”.6 Faptul că Bucovina s-a aflat timp de 80 de ani Organul imperial a fost constituit din Guvernul în strânsă legătură cu Galiția a avut urmări și asupra țării, subordonat Guvernului central de la Viena. dezvoltării demografice a provinciei, în special La fel ca în toată jumătatea austriacă a monarhiei datorită imigrării ucrainenilor. Un prim recensământ dualiste, guvernul țării (Landesregierung) cuprindea a fost efectuat încă în anul 1769 de către autoritățile opt ministere (Interne, Culte și Educație, Apărare, de ocupație rusești (rușii au ocupat în anul 1769 Agricultură și Păduri, Comerț, Meșteșuguri). Pe același întreaga Moldovă, obligându-i pe toți locuitorii, nivel de administrație cu guvernul exista în fiecare adunați în curțile bisericilor, să depună un jurământ provincie un Consiliu școlar, un Consiliu sanitar și o de veșnică credință țarinei Ecaterina). Potrivit acestui Direcție financiară, subordonate desigur organelor de recensământ, 64,23% dintre locuitorii teritoriului care resort din Viena. avea să fie anexat ulterior de Habsburgi au fost români, În ceea ce privește Dieta țării, conform constituției iar 20,26% ruteni (ucraineni), 7,06% huțuli (tot slavi), Bucovinei din 26 februarie 1861,7 aceasta urma să fie restul fiind țigani, evrei, ruși și polonezi.3 Ion Nistor alcătuită din 30 de membri, anume ierarhul ortodox prezintă următoarea statistică demografică:4 (membru de drept) și 29 de deputați aleși astfel: 2 deputați de către membri Consistoriului eparhial ortodox, 8 de către marii proprietari, 2 de către locuitorii orașului Cernăuți, câte unul de către locuitorii din orașele Suceava, Siret și Rădăuți, 2 de către membrii Camerei de Industrie și Comerț, iar restul de către locuitorii din celelalte localități ale Bucovinei, pe baza votului cenzitar. Constituția a fost modificată la 13 mai 1876, când a fost inclus ca membru de drept și rectorul nou înființatei Universități din Cernăuți, astfel că Dieta urma să fie alcătuită din 31 de membri. Românii au constituit până în anul 1869 majoritatea După introducerea votului universal în Austria, populației. Însă în anii următori raportul s-a modificat Dieta Bucovinei a votat un nou sistem electoral, la în favoarea ucrainenilor. În 1884, aceștia constituiau inițiativa deputatului român Aurel cavaler de Onciul. deja 42,2% din populația provinciei, în timp ce românii Cunoscut drept „compromisul bucovinean din 1910” doar 33,4%. Drept urmare, românii au criticat modul de a constituit poate cel mai complicat sistem electoral înfăptuire a recensămintelor, deoarece era urmărită limba din Europa acelor vremi,8 intenția fiind de a asigura vorbită și nu etnia. Drept urmare, în nordul provinciei o reprezentare clară a diferitelor etnii din provincie. mulți locuitori considerați români au fost înregistrați ca Românii au reușit să obțină o reprezentare mai bună ruteni. Până în anul 1910, situația românilor a cunoscut decât cea a rivalilor ucraineni. Germanii și evreii au o oarecare îmbunătățire, ei continuând să rămână totuși votat împotriva compromisului, dat fiind faptul că minoritari față de ucraineni:5 evreii nu au apărut ca etnie separată, deputații evrei fiind incluși între cei germani. Acest „compromis bucovinean” a fost instituit prin legea din 26 mai 1910.9 Dieta urma să fie alcătuită din 63 de deputați, dintre care doi membri de drept (mitropolitul ortodox și rectorul universității). Ceilalți 61 de deputați Conducerea politică a românilor bucovineni a privit urmau să fie aleși de trei clase electorale: 1) marii cu destulă teamă evoluția demografică și încercările de proprietari funciari; 2) Camera de industrie și comerț din pătrundere a rutenilor în organele administrative ale Cernăuți; 3) Poporul votant, împărțit, la rândul său, în: a) ducatului, dar și în conducerea instituțiilor școlare electori bogați din comune și b) restul poporului. Așadar, și a Bisericii Ortodoxe din provincie (constituită ca deși votul a fost universal, el nu a fost egal. Episcopie la Cernăuți, în cadrul Mitropoliei Bucovinei Clasa marilor proprietari funciari a fost împărțită și Dalmației, înființată în anul 1873). în șase categorii, cu drept de a alege 13 deputați, dintre care șase români: Consistoriul ortodox și egumenii celor trei mănăstiri existente: 1 deputat român;

68 Membrii clerului românesc: 1 deputat român; germani (și evrei) și 2 polonezi. La aceștia s-au adăugat Membrii clerului rutean: 1 deputat ucrainean; cei 2 deputați germani din Camera de Industrie și Marii proprietari români: 4 deputați români; Comerț, precum și cei șase români, patru polonezi, doi Marii proprietari polonezi și armeni: 4 deputați germani și un ucrainean din rândul marilor proprietari polonezi; funciari. Alături de cei doi membri de drept, românii Restul marilor proprietari: 2 deputați germani. și-au asigurat prin acest „compromis bucovinean de la Membrii Camerei de industrie și comerț și-au 1910” un număr de 23 de deputați din cei 63 (așadar menținut dreptul de a alege doi deputați (germani, de 36,5% din totalul deputaților). Ucrainenii au avut fapt evrei). 17 deputați (așadar 26,98% din totalul de deputați), Clasa „poporului alegător” a fost împărțit în germanii tot 17 deputați (dintre care 10 evrei) și 43 cercuri electorale, dintre care 26 alcătuite din polonezii 6 deputați (9,5% din totalul deputaților). locuitorii mai bogați din comune și 17 din restul În fruntea Dietei a fost instituit un Căpitan al Țării poporului alegător. Totodată, au fost stabilite prin lege (Landeshauptmann), numit de către împărat din rândul circumscripții etnice: 16 românești, 16 ucrainene, 9 deputaților. Ținându-se cont de către Curtea de la Viena germane și 2 poloneze. Primăriile au fost obligate să că Bucovina constituia oarecum o țară românească, au realizeze liste electorale pe criterii etnice. fost numiți în această funcție doar români: epicopul Pe „listele românești” au fost incluși însă și cei aprox. Eugen Hacman, căruia i-au urmat după 1864 Eudoxie 10.000 locuitori maghiari, pe „listele ucrainene” și rușii de Hurmuzaki (1864-1874), Alexandru Baron de lipoveni și huțulii, iar pe „listele poloneze” și armenii Wassilko-Serecki (1874-1893), Ioan Lupul (1893- gregorieni (aflați din punct de vedere bisericesc sub 1904), Georg Baron de Wassilko-Serecki (1904-1910) ascultarea catolicosului armean din Ecimiadzin) și slovacii.10 și Dr. Alexandru Baron de Hormuzaki (1910-1918).11 Iată și cele 10 circumscripții românești În ceea ce privește Parlamentul central din Viena cuprinzându-i pe fruntașii comunelor: 1) românii (Reichsrat), acesta a fost alcătuit din Senat (Herrenhaus), bogați din orașele Cernăuți, Rădăuți, Suceava și Siret; ai cărui membri au fost numiți de împărat, și Camera 2) Vatra Dornei; 3) Câmpulung Moldovenesc; 4) Gura Deputaților (Abgeordnetenhaus), cu 425 deputați aleși. Humorului; 5) Solca; 6) satele din jurul Rădăuțiului și În Senat, împăratul a numit doi bucovineni, ambii din Seletin; 7) Satele din jurul Sucevei; 8) Storojineț români: pe de o parte episcopul, apoi mitropolitul și satele dimprejur; 9) Siret și satele dimprejur; 10) țării și apoi Alexandru baron de Wassilko-Serecki, iar Nordul provinciei (locuit în majoritate de ucraineni). după moartea acestuia în 1893 fiul său George baron Cele 6 circumscripții electorale românești pentru de Wassilko-Serecki. Vechea familie moldovenească restul locuitorilor de rând au fost: 1) orașele Cernăuți, Wassilko, atestată încă din 1428 într-un uric al lui Rădăuți, Suceava și Siret; 2) districtele judecătorești Alexandru cel Bun, a fost înnobilată în anul 1679 de Câmpulung, Stulpicani, Vatra Dornei; 3) districtele către regele polon Ioan III Sobiescki. În anul 1855 Gura Humorului și Solca; 4) districtele Rădăuți și Iordachi Wassilko, tatăl lui Alexandru, a primit prin Seletin; 5) Districtele Suceava și Siret; 6) nordul diplomă aulică gradul imperial de baron și predicatul provinciei. Fiecare circumscripție alegea câte un Serecki (Sireteanul). Familia Wassilko a fost considerată deputat român. una dintre cele mai importante din Bucovina, cu avere Cele 16 circumscripții ucrainene (cu 16 deputați funciară de aprox. 56.000 iugăre.12 ucraineni) au fost alcătuite după același mod, cele În Camera Deputaților din Viena, au fost aleși mai multe fiind în nordul provinciei, în timp ce următorul număr de deputați români: circumscripțiile din sud aveau o întindere mai mare. Cele cinci circumscripții electorale comunale Legislatura Nr. deputați Nr. deputați Profesia germane alegeau 7 deputați germani (și evrei), deoarece din Bucovina români deputaților locuitorii germani și evrei din orașul Cernăuți și apoi români cei din orașele Rădăuți, Suceava, Siret, Gura Humor, 1867-1870 5 4 1 cleric, 2 Câmpulung, Vatra Dornei, Storojineț, Coțmani și proprietari Vijnița alegeau câte doi deputați, în loc de câte unul. funciari, 1 La fel, cele 4 cercuri electorale germane pe baza votului țăran universal alegeau 5 deputați, deoarece locuitorii din 1870-1871 5 3 1 cleric, 2 orașe au dobândit dreptul de a alege nu unul, ci doi proprietari deputați. funciari Cele două circumscripții poloneze au primit 1871-1873 5 2 1 cleric, 1 dreptul de a alege împreună doi deputați polonezi. funcționar Noul sistem electoral a fost aplicat pentru prima 1873-1879 9 4 2 proprietari, oară în anul 1911. Din cei 46 de deputați aleși în cele 43 2 funcționari cercuri electorale, 16 au fost români, 16 ucraineni, 12

69 transilvania 7 / 2019 transilvania 1879-1885 9 3 3 proprietari 1896-1902). După 1900, ucrainenii au revendicat funciari înființarea unei episcopii rutene cu sediul la Cernăuți 1885-1891 9 5 1 cleric, 3 și finanțată din Fondul religionar bucovinean (care a proprietari, 1 acumulat toate averile vechilor mănăstiri moldovenești privat desființate de Iosif II pe teritoriul Bucovinei). În 1891-1897 9 4 1 cleric, 2 anul 1908 o delegație ucraineană a prezentat această proprietari, 1 revendicare în cursul unei audiențe la împărat. privat Românii s-au arătat de acord cu înființarea unei 1897-1900 11 5 1 cleric, 2 eparhii ucrainene, însă cu următoarele condiții: să fie proprietari eparhie sufragană Mitropoliei de la Cernăuți; să aibă funciari, 1 reședința într-o localitate situată la nord de Cernăuți; scriitor, 1 să cuprindă doar comunitățile ucrainene, nu și cele privat românești (stabilite după un recensământ) și să nu fie 1901-1907 11 5 1 cleric, 1 finanțată din Fondul religionar. În anul 1912, după proprietar moartea vicarului general M. Calinescu, ucrainenii funciar, 1 au cerut ca funcția să revină unui rutean. Ba, mai prof. univ. mult, au cerut numirea a doi consilieri ucraineni în 1 avocat, 1 privat Consistoriul de la Cernăuți, dintre care un vicar cum iure successionis. În același timp, românii au cerut ca 1907-1911 14 6 1 proprietar funcția de vicar să fie ocupată de Eusebiu Popovici. În funciar, 1 prof. univ., 1913, Curtea de la Viena l-a numit pe preotul rutean 1 avocat, 2 Artemon Manastyrs`kyj în funcția de vicar general, funcționari, iar pe Eusebiu Popovici doar consilier onorific. Drept 1 secretar urmare, la 2 octombrie 1913, 150 de preoți români au 14 muncitoresc organizat o demonstrație de protest la Cernăuți. (socialist) La 1 ianuarie 1914, Consistoriul eparhial din 1911-1918 14 6 1 proprietar Cernăuți a fost alcătuit din cinci consilieri, dintre care funciar, 1 doi ucraineni (printre aceștia și vicarul general) și trei prof. univ., 2 români. Din cei 12 protopopi, 9 au fost români și 3 funcționari, ucraineni. La Facultatea de Teologie a Universității 1 avocat, din Cernăuți funcționau șase profesori români și 1 secretar doi ruteni, precum și doi conferențiari români. La muncitoresc (socialist, Facultatea de Drept exista un profesor român, iar la cea anume de Filosofie doi profesori români, doi profesori ruteni George și doi conferențiari români. În școlile medii (gimnazii, Grigorovici). licee, școli reale) funcționau șase directori români și trei ruteni, apoi 85 de profesori români și 66 ruteni. În învățământul primar funcționau însă 218 învățători Începând din anul 1898, deputații români au români și 251 învățători ucraineni.15 alcătuit o facțiune separată, Clubul românesc. De obicei votau alături de partidele aflate la guvernare, drept 2. Încercarea ucrainenilor de încorporare a care, după 1899, românii Ioan Lupul, Constantin cav. nordului Bucovinei în de Isopescul-Grecul și Teofil Simionovici au îndeplinit Republica Ucraineană de Vest și funcția de vicepreședinți ai Camerei. În anul 1911, Clubul românesc a alcătuit împreună cu deputații În cursul tratativelor de pace de la Brest-Litovsk de italieni Unio latina, continuând însă să voteze alături la începutul anului 1918, Curtea de la Viena s-a arătat de partidele de la guvernare. În ultima legislatură, de acord (printr-o clauză secretă) să recunoască o țară George Grigorovici s-a alăturat facțiunii socialiste din de Coroană aparte, numită Rutenia, care să cuprindă Cameră, astfel că Clubul românesc i-a cuprins doar pe Galiția de est și Bucovina. Planul nu a fost dus însă la ceilalți cinci deputați români. Totodată, din Bucovina îndeplinire.16 au fost aleși în anul 1911 cinci deputați ucraineni.13 Situația cea mai favorabilă au deținut-o românii 2.1. Adunarea Națională Ucraineană de la Lvov din în conducerea eparhiei ortodoxe cu sediul la Cernăuți. 19 octombrie 1918 Ierarhul a fost în întreaga perioadă un român, chiar dacă unii au avut simpatii ucrainene (de ex. Eugen Hacman, La 19 octombrie 1918 a avut loc la Lvov o dar și Arcadie Ciupercovici, ultimul mitropolit între Adunare națională ucraineană, la care au luat parte toți

70 deputații ucraineni din Galiția și Bucovina. Rezoluția va putea fi împiedicată de deciziile Consiliului votată a prevăzut unirea tuturor teritoriilor etnice Național Ucrainean din Cernăuți sau Lvov”19 ucrainene din Austro-Ungaria într-un stat propriu, Deputatul Wassilko i-a răspuns imediat. care urma să se întindă de la râul San în vest (cu Referindu-se la apelativul de renegat, a considerat că orașele Przemysl, Krosno, Jasło și Gorlice, azi toate în zilele moderne nu se poate obține ceva prin jigniri situate în Polonia de sud-est) până la râul Siret în sud- personale (Grigorovici i-a strigat: „A fi român este o est (inclusiv cu orașele Cernăuți, Storojineț și Siret). onoare!”). De asemenea, a pus la îndoială convingerile De asemenea, revendicările teritoriale ucrainene au social-democrate ale lui Grigorovici, deoarece un vizat și regiunea Transcarpatia (inclusiv Maramureș) social-democrat adevărat nu ar fi putut susține cu situate în Ungaria. Adunarea a prevăzut constituirea la atâta tărie dreptul istoric al unui popor asupra unui Lvov și Cernăuți a două delegațiuni care să pregătească teritoriu, în detrimentul realității demografice. crearea statului ucrainean și să poarte negocieri în acest Referitor la Cernăuți, Wassilko a susținut doar o sens cu autoritățile de la Viena. „Minoritățile etnice” ocupație provizorie a orașului și organizarea ulterioară au fost solicitate să trimită, în număr proporțional, a unui referendum: „Se va întâmpla cu Cernăuțiul ceea reprezentanți în Adunarea națională ucraineană și să ia ce va decide poporul din Cernăuți”.20 astfel parte la crearea viitorului stat ucrainean.17 2.3. Constituanta românească de la Cernăuți, 2.2. Disputa din Camera Deputaților din Viena din 27 octombrie 1918 dintre deputații Grigorovici și Wassilko Patru zile mai târziu s-au organizat în sfârșit și Desigur că rezoluția i-a scandalizat atât pe polonezi, românii din Bucovina și s-au întrunit într-o Adunare cât și pe românii bucovineni. În Camera Deputaților constituantă. A fost ales un Consiliu Național Român de la Viena a avut loc la 22 octombrie o dispută destul (CNR), în frunte cu Iancu Flondor și alcătuit din 50 de serioasă între deputații români (în special socialistul de personalități românești din Bucovina. De asemenea, George Grigorovici) și cei ucraineni (în special Nico de a fost votată următoarea rezoluție: Wassilko) din Bucovina. Grigorovici s-a arătat conștient de faptul că ucrainenii ar fi avut dreptul asupra unor „I. Reprezentanții poporului Român din teritorii din nordul Bucovinei, însă a declarat că Bucovina, întruniți astăzi în ziua de 27 Octomvrie 1918 în Capitala Bucovinei, se „dacă ne luați capitala (Cernăuți – P.B.), atunci declară, în puterea suveranității naționale, noi trebuie să privim aceasta ca pe o declarație de Constituantă a acestei țări românești. război. Și nu o considerăm doar o declarație de II. Constituanta hotărăște unirea Bucovinei război din partea ucrainenilor, ci o declarație de integrale cu celelalte țări românești într- război din partea statului austriac. Dacă va fi într- un stat național independent și va purcede adevăr cazul că ne veți lua Cernăuțiul și teritorii spre acest scop în deplină solidaritate și mai departe de Cernăuți, de unde nu au fost cu românii din Transilvania și Ungaria. trimiși niciodată deputați ucraineni în Parlament, III. Spre a conduce poporul român din Bucovina atunci vom adopta o total altă tactică politică”.18 și a-i apără drepturile și spre a stabili o legătură strânsă între toți românii, Constituanta instituie Grigorovici l-a atacat personal pe deputatul un Consiliu Național de 50 membri. Acest Wassilko, numindu-l renegat, deoarece, deși provenea Consiliu ne va reprezenta prin mandatari din vechea familie moldovenească Vasilca, totuși a și la conferința de pace, și în afară de el nu trecut din interese personale (ocuparea unei funcții recunoaștem nimănui dreptul de a hotărî sau politice la Lvov) în tabăra ucrainenilor. Referindu-se și trată asupra poporului român din Bucovina. la românii ardeleni din Ungaria și la năzuința acestora IV. Constituanta respinge cu hotărâre orice de a se uni cu România, Grigorovici a afirmat: încercare care ar ținti la știrbirea Bucovinei, dorește însă să se înțeleagă cu popoarele conlocuitoare“21 „Prin ocuparea Bucovinei de către legiunile ucrainene nu faceți altceva decât să chemați Iată și numele celor 50 de membri ai Consiliului pătrunderea românilor și mărșăluirea acestora Național Român, votați de adunare în unanimitate: în Bucovina. Ori dovedește guvernul că posedă Gheorghe Balmoș, Gheorghe Bancescu, Dionisie rațiune și cap, pentru a înlocui legiunile Bejan, Bodnarescu Vastlie, Gheorghe Boncheș, ucrainene printr-un corp de armată austro- Dimitrie Bucevschi, Ion Candrea, Cornel Clain, ungară neutră, ori ajungem la dezastru. Românii Toader Cudla, Dimitrie Dan, Nicu Flondor, Iancu sunt astăzi doar un singur suflet și au un singur Flondor, Octavian Gheorghian, George Grigorovici, gând: Noi vrem Unirea. Iar această Unire nu Homiuca Cornel, Alex Hormuzachi, Mihai Iacoban,

71 transilvania 7 / 2019 transilvania Ioan Iliuț, Constantin Isopescul-Grecul, Constantin 2.5. Puciul militar ucrainean din Lvov (noaptea Jescu, Toader Leuștean, Florea Lupu, Vasile Marcu, dintre 31 octombrie – 1 noiembrie) și războiul Nicolae Mihalescu, Constantin Niculița-Popovici, polono-ucrainean llie Odochean, Aurel Onciul, Dorimed. Popovici, Eusebie Popovici, Alecu Procopovici, Sextil Pușcariu, Revendicările ucrainene i-au scandalizat și pe Romul Reuț, Ștefan Saghin, Gheorghe Șanaru. Albolu polonezi. La Cracovia se afla Comisia austriacă de Vasile Șandru, Gheorghe Sârbu, Radu Sbiera, Modest lichidare a teritoriilor poloneze. Aceasta a decis la Scalat, Teofil Simionovici, Ipolit Tarnavschi, Gheorghe sfârșitul lunii octombrie să-și mute activitatea la Lvov, Teleaga, Victor Tomașciuc. Laurențiu Tomoiaga, Aurel capitala Galiției. Țurcan, Dimitrie Țurcan, Nicu Vasiloschi, Gheorghe Pentru a preîntâmpina aceasta, ucrainenii au Voltco, Aurel Voronca și Toader Zanea. organizat în noaptea de 31 octombrie un puci. Au Interesant este faptul că deputații români din ocupat toate pozițiile militare din Lvov și clădirile Parlamentul de la Viena nu se aflau în Cernăuți. George publice, inclusiv primăria și poșta. În dimineața zilei de Grigorovici a purtat o corespondență cu Flondor, iar în 1 noiembrie, când funcționarii și ofițerii s-au prezentat cele din urmă a refuzat să participe la mișcarea pornită la serviciu, nu au fost lăsați să intre. Ofițerii au fost de Flondor, precum și de a ocupa vreo funcție publică dezarmați. Transportul public a fost oprit în întregul sub noua administrație a Consiliului Național Român: oraș. Toată ziua au patrulat soldați ucraineni în mașini cu baionetele îndreptate înspre trotuare, provocând „Atâta timp, cât Consiliul Național Român nu o imensă panică în rândul populației. La opt seara va ajunge la o înțelegere cu Consiliul Național s-a ordonat închiderea porților caselor și s-a interzis Ucrainean cu privire la teritoriul Bucovinei și circulația pe străzi. nu va propaga deschis principiile votului absolut Guvernatorul austriac Karl Huyn a fost obligat democratic, a apărării minorităților și a reformei să predea puterea Consiliului Național Ucrainean. agrare, nu sunt în situația de a lua parte la lucrările Acesta a emis la 2 noiembrie o proclamație către Consiliului Național Român și cu atât mai puțin populație, anunțând că orașul Lvov urma să aparțină de a ocupa funcția unui secretar de stat”.22 de acum înainte Ucrainei. Fostul guvernator austriac, comandantul militar și comandantul poliției au fost 2.4. Adunarea studenților ucraineni internați (arest la domiciliu). Ceilalți ofițeri ai armatei din Cernăuți (28 octombrie 1918) austro-ungare au fost lăsați însă liberi. Totodată, ucrainenii au încercat să obțină O zi după întrunirea Constituantei românești, susținerea numeroasei populații evreiești. CNU a studenții ucraineni din Cernăuți, organizați în trei recunoscut existența unei națiuni distincte evreiești asociații diferite și rivale, s-au întrunit într-o adunare de sine stătătoare. Prin urmare, evreii au constituit o comună și au emis o rezoluție în care susțineau miliție proprie care a obținut arme și muniție de la dreptul la autodeterminare al popoarelor, precum legiunile ucrainene. și înființarea unui stat ucrainean care să cuprindă și Între 3 – 17 noiembrie în Lvov s-a desfășurat orașele Cernăuți, Storojineț și Siret, din Bucovina. De un război civil. La început nu s-a știut cine a pornit asemenea, studenții au protestat împotriva rezoluției lupta armată împotriva ucrainenilor. Curând însă s-a Constituantei românești, considerând-o drept o stabilit că au fost adolescenți polonezi, ascunși prin lovitură pentru teritoriile etnic ucrainene din Bucovina. case, de unde au pornit lupte de gherilă împotriva Totodată au atras atenția asupra pericolului social al rutenilor. Tinerilor polonezi li s-au alăturat lucrători „luptei de clasă”, dat fiind faptul că „partidul boieresc de la căile ferate. Începând din 4 noiembrie, polonezii românesc” susținea cu putere „dreptul de stăpânire au reușit să reocupe teritorii tot mai întinse din oraș. istorică românească” asupra țărănimii ucrainene din Din greșeală au îndreptat artileria și asupra sediului nordul provinciei. Dat fiind faptul că ucrainenii din fostului Guberniu, distrugând chiar dormitorul Bucovina aparțineau credinței ortodoxe, spre deosebire guvernatorului, fapt pentru care și-au cerut scuze de cei din Galiția, care erau de confesiune greco- printr-un comunicat. Luptele au continuat neîntrerupt catolică, studenții au protestat împotriva celor care timp de două săptămâni, locuitorii fiind nevoiți să se încercau să-i convingă pe rutenii din Bucovina că o ascundă în pivnițe. Furia polonezilor s-a îndreptat în unire a lor cu Galiția ar putea avea ca urmare obligația special împotriva cartierului evreiesc. Sute de cadavre de a se converti la Biserica Unită cu Roma. În final, au fost îngropate zilnic în pivnițe sau depozitate în studenții ucraineni și-au arătat disponibilitatea de a cinematografe. Abia în ziua de 17 noiembrie a fost lupta până la ultimul om pentru realizarea idealului lor negociată o încetare provizorie a luptelor, valabilă național.23 până pe 20 noiembrie, ora 6 dimineața. Locuitorii au ieșit din pivnițe, au început să-și îngroape morții și să cumpere, la prețuri exorbitante, alimente.24

72 Ziua de 1 noiembrie a intrat în istoriografia izbucnirii unui război civil între ucraineni și români. ucraineană drept „a doua zi a independenței Ucrainei” Incertitudinea era mărită și de faptul că unii dintre (prima zi a independenței fiind cea din 22 ianuarie deputații români din Parlamentul de la Viena nu erau de 1918, când ucrainenii din Kiev au declarat Ucraina acord cu rezoluția Constituantei (anume Grigorovici, independentă de Rusia). Astfel au apărut două state Aurel Onciul și Sârbu), aceștia fiind susținători ai unor ucrainene autodeclarate independente. Cel de pe tratative româno-ucrainene în vederea obținerii unui fostul teritoriu austro-ungar s-a autointitulat Republica compromis pașnic cu privire la divizarea provinciei. populară ucraineană de vest (Zakhidn’o-Ukraïns’ka Totodată, era așteptată cu înfrigurare o adunare a Narodna Respublika).25 ucrainenilor din Cernăuți, care urma să aibă loc La 21 noiembrie contingente importante poloneze duminică dimineața, deci chiar în 3 noiembrie.28 au reușit să recucerească în totalitate orașul Lvov, De fapt, la 3 noiembrie au avut loc trei adunări astfel că ucrainenii s-au refugiat spre sud, mai întâi ucrainene, anume la sediul Consiliului Național, în la Ternopil, apoi, la începutul lunii ianuarie 1919, sala Asociației de Muzică și în vechiul teatru orășenesc la Stanyslaviv (azi Ivano-Frankivsk). Războiul dintre (devenit Căminul muncitoresc). Cele trei adunări au polonezi și ucraineni a continuat, în paralel cu cel pornit în marș spre oraș. Au participat între 7000-8000 dintre polonezi și sovietici. La 22 ianuarie 1919 a fost de persoane, fiind prezenți toți deputații ucraineni. A emisă declarația de unire a celor două state ucrainene. fost votată o rezoluție, în care s-a stipulat crearea unui În urma alianței dintre Polonia și România, trupele teritoriu național ucrainean distinct în Bucovina, alcătuit române (anume Divizia de Infanterie 7, condusă de din orașul Cernăuți, din districtele bucovinene de nord generalul Iacob Zadik) au intrat la 24 mai 1919, ora (Zastawna, Coțmani, Vășcăuți și Vijnița) în întregimea 4 dimineața, în Pocuția.26 La mijlocul lunii iulie 1919, lor, apoi din localitățile cu majoritate ucraineană din legiunile ucrainene au fost alungate de polonezi din celelalte districte ale Bucovinei. Autoritatea supremă Galiția, provincia fiind încorporată în statul polonez. asupra acestui teritoriu urma să revină delegaților În august 1919, trupele române au părăsit Pocuția și Consiliului Național Ucrainean din Lvov. Minoritățile s-au reîntors pe teritoriul românesc.27 etnice din acest teritoriu, în special evreii, au fost solicitate să trimită delegați la CNU din Lvov, pentru 2.6. Izolarea Bucovinei. Așteptări înfrigurate a obține asigurarea drepturilor lor național-minoritare. cu privire la soarta provinciei. Organizarea Totodată, CNU a fost solicitat să redacteze în cel mai ucrainenilor scurt timp o constituție pentru noul stat ucrainean. A fost respinsă rezoluția Constituantei românești În urma puciului de la Lvov, toate legăturile din 27 octombrie, considerată ca fiind „manifestarea existente între Bucovina și Viena au încetat să existe. reacționară a boierimii și clerului românesc”. În același Trenurile nu au mai circulat, iar liniile de telegraf timp, rezoluția ucraineană din 3 noiembrie a stabilit au fost întrerupte. Stăpânirea ucrainenilor s-a extins disponibilitatea de a negocia cu partea românească până la granițele Bucovinei. Și Pocuția a fost declarată și cu celelalte naționalități soluționarea chestiunilor la 1 noiembrie 1918 teritoriu al statului ucrainean. aflate în dispută. În final, CNU a fost solicitat să preia Instituțiile publice și locuințele private au primit cât mai rapid administrarea teritoriului ucrainean din ordinul de a rămâne închise de la ora 19 până la ora 7 Bucovina. dimineața. Conform ziarului german, au existat într-adevăr Lipsa de știri a provocat o stare apăsătoare. negocieri purtate între ucraineni și patru deputați Redacțiile celor două ziare principale germane din români din Parlamentul vienez (Grigorovici, Sârbu, Cernăuți, unificate pe motive de economie încă din Onciul și baronul Hurmuzachi), obiectul în dispută lunile de război, au reușit în 4 noiembrie să scoată doar fiind orașul Cernăuți. Din sursele deținute de jurnaliști, o ediție limitată și scurtă, de o pagină și jumătate de negocierile se aflau în impas. Ceilalți doi deputați ziar (!), publicând mărturiile a două personalități care români, Simionovici și Constantin Isopescul-Grecul reușiseră să părăsească orașul Lvov în ultimul moment se aflau la Viena, neputându-se deplasa spre Cernăuți, dinainte de începutul luptelor. datorită liniilor de comunicație întrerupte. Au reușit Cu privire la soarta Bucovinei, dar mai ales a însă să trimită o telegramă către președintele CNR în Cernăuțiului, au fost luate în considerare trei ipoteze: care și-au arătat acordul cu Constituanta românească a) instaurarea stăpânirii ucrainene în partea de nord a din 27 octombrie, cerând totodată noi instrucțiuni. provinciei, inclusiv orașul Cernăuți, în baza deciziei Între timp, situația din Bucovina se agrava, în Adunării Naționale de la Lvov din 19 octombrie; b) special datorită faptului că soldații din garnizoana instaurarea stăpânirii românești, în baza rezoluției armatei austro-ungare fuseseră demobilizați, fără să li Constituantei din 27 octombrie; c) menținerea statu se ceară să predea armele. Nu puțini au fost soldații quo-ului existent până la o decizie finală a Conferinței dispuși să-și vândă armele, astfel că străzile localităților de Pace. Referitor la a doua ipoteză exista pericolul au fost împânzite de tineri adolescenți cu arme, care

73 transilvania 7 / 2019 transilvania trăgeau focuri în aer. Din fericire, nu a fost nimeni a preluat funcția de conducător al Guberniului rănit. Însă în unele sate au avut loc chiar jafuri, în Bucovinei. În orele următoare, ucrainenii au ocupat special la Noua Suliță și Șipeniț (de lângă Cozmeni, în toate clădirile publice din Cernăuți. Au preluat nordul provinciei). conducerea Jandarmeriei provinciale, a Direcției de În aceste condiții, o delegație de ucraineni s-a poliție. În celelalte instituții au lăsat vechile conduceri, prezentat la șeful jandarmeriei bucovinene, maiorul von instituind însă pe lângă acestea câte un comisar Fischer, pretinzând că sunt reprezentanți ai Consiliului ucrainean. Totodată, au fost chemați directorii de Ucrainean. Învinuindu-l pe maior de intenția de a fugi serviciu din Guberniu, cărora li s-a cerut să treacă în din Bucovina, ucrainenii au cerut 15 mil. de coroane subordinea CNU. și predarea Jandarmeriei. Însă în clădirea jandarmeriei A fost înființată o „Delegație bucovineană” a CNU se aflau din întâmplare și un deputat ucrainean în de la Lvov, alcătuită din toți deputații ucraineni din Parlamentul din Viena, precum și un deputat ucrainean Parlamentul vienez și din Dieta Bucovinei, precum și în Dieta Bucovinei (Omelian Popovicz). Ambii au din câte trei reprezentanți ai celor trei partide politice dovedit înșelătoria pretinșilor delegați ucraineni. Într- ucrainene: cel național-democrat, cel popular și cel un mod asemănător au încercat delicvenți ucraineni să radical. preia și Direcțiunea Poștei din Cernăuți.29 Jandarmeria bucovineană a făcut tot ce-i stătea 2.8. Intervenția personală a lui Aurel cav. de în putință pentru a asigura ordinea, astfel că marți, 5 Onciul în favoarea ucrainenilor. Protocol privind noiembrie, situația părea să se fi liniștit. Comandouri predarea autorității guvernamentale în Bucovina de jandarmi au patrulat continuu pe străzi, oprindu-i ucrainenilor și lui Aurel Onciul pe cei înarmați. Doar în cartierele mărginașe au continuat tinerii să tragă focuri de armă în aer. Tot în 5 Preluarea puterii de către ucraineni în urma noiembrie a sosit și primul tren din Viena, care avusese puciului a durat aproximativ patru ore. În jurul orei nevoie de cinci zile ca să ajungă la Cernăuți. Opinia 16.00 însă a intervenit Aurel cav. de Onciul, care s-a publică începuse să creadă că, în lipsa unui acord alăturat ucrainenilor. Declarându-se reprezentant dintre ucraineni și români, status quo-ul Bucovinei legitim al deputaților români din Parlamentul de la va fi menținut până la decizia finală a Conferinței de Viena, Onciul a oferit ucrainenilor șansa de a solicita pace de la Paris. Tocmai de aceea, guvernatorul contele încă odată, de această dată în comun, predarea Ezdorf i-a convocat pe funcționarii guvernamentali din autorității guvernamentale din partea lui Ezdorf. Cernăuți, mulțumindu-le pentru serviciu și cerându-le În noile condiții, guvernatorul s-a arătat dispus să să rămână la posturile lor atât timp cât va fi nevoie.30 predea puterea în mod legitim și a redactat următorul protocol de cedare-primire: 2.7. Puci ucrainean la Cernăuți de la amiaza zilei de 6 noiembrie 1918 „Protocol încheiat la Cernăuț,i la 6 noiembrie 1918. Înainte de amiaza zilei de 6 noiembrie 1918, La ora 11.35 au apărut la mine domnii deputați doi deputați ucraineni din Parlamentul de la Viena din Parlamentul de la Viena: de Semaka și s-au prezentat la guvernatorul Ezdorf, în compania Spenul, precum și consilierul dietal Popowicz unui ofițer. În același timp, o jumătate de companie și locotenentul major Ilja Popowicz, în numele de legionari ucraineni s-a postat în fața clădirii Consiliului Național Ucrainean. Guberniului bucovinean. Cei doi deputați au cerut Deputatul de Semaka mi-a adus la cunoștință guvernatorului să le predea autoritatea guvernamentală. că reședința Guberniului Țării fusese ocupată Ezdorf le-a răspuns că nu poate preda această autoritate de militari ucraineni și mi-a solicitat să predau decât unei comisii comune româno-ucrainene și nu puterea guvernamentală din teritoriile ucrainene doar ucrainenilor. Cei doi deputați au răspuns că ale Bucovinei, împreună cu orașul Cernăuți, negocierile dintre ucraineni și români nu au dus la nici Consiliului Național Ucrainean. un rezultat și au evocat posibilitatea izbucnirii anarhiei Eu am răspuns că mă retrag în fața violenței și în întreaga provincie. Ezdorf a afirmat în continuare că încetez funcția publică. nu primise nici o instrucțiune de la Viena în privința Referitor la situația existentă m-am declarat predării autorității guvernamentale. A fost însă rugat dispus să cedez puterea guvernamentală din Țara să privească pe fereastră. La văzul soldaților ucraineni Bucovinei către reprezentanții națiunilor română postați în fața clădirii, guvernatorul a replicat că în și ucraineană și anume acelor reprezentanți, care fața violenței nu îi rămânea altceva decât să cedeze și vor prelua puterea în interesele țării și în deplină s-a retras în locuința sa privată din interiorul sediului înțelegere. Guberniului. Potrivit cu înștiințările făcute mie la ora 4 după Din însărcinarea CNU, Omelian Popovicz amiază, Consiliul Național Ucrainean și deputatul

74 din Parlamentul de la Viena, Dr. de Onciul, care a „Proclamațiune! declarat a fi delegatul Consiliului Național Român Răspunzând la chemarea Comitetului Național (constituit, potrivit Manifestului preaînalt, din Bucovinean, Armata Română, din înaltul ordin al deputații Parlamentului din Viena) s-au arătat de M. S. Regelui Ferdinand I al României a pășit pe acord să preia puterea guvernamentală în deplină pământul Marelui Voevod Ștefan pentru a ocroti înțelegere. viața, avutul ști libertățile locuitorilor de orice Drept urmare, predau prin prezentul protocol neam și credință împotriva bandelor de criminali puterea guvernamentală în Țara Bucovinei cari au început opera lor de distrugere în frumoasa numiților domni reprezentanți ai națiunilor voastră țară. română și ucraineană. Trecând hotarul pus între noi de o soartă vitregă Predă: .Dr. Josef conte de Ezdorf, Președintele c.- acum o sută și mai bine de ani, hotar care n-a cr. al Țării putut niciodată să ne despartă și inimile, trupele Primesc: .Pentru ucraineni: Omelian Popowicz, E. române sosesc în mijlocul vostru, aducându-vă Semaka, Spenul dragostea și sprijinul lor, pentru libera înfăptuire ..Pentru români: Onciul“31 a dorințelor născute din dreptul legitim al popoarelor, de a dispune de soarta lor. Schimbarea situației a uimit întreaga opinie Stăpâniți de aceste sentimente și cu credință in publică. Chiar și redactorii au scris despre „Schimbare: sinceritatea cererii voastre de ajutor, invitam deputatul dr. de Onciul preia împreună cu Ukrainska Poporul Bucovinean ca să nu se abată sub nici un Rada guvernarea”. A doua zi, 8 noiembrie, sub titlul motiv de la viața și ocupațiunile sale normale. „Noua eră în Bucovina”, ziarul german a menționat Subsemnatul garantează fiecărui locuitor libera că Omelian Popowicz și Aurel Onciul au organizat exercitare a drepturilor sale civice și fac cunoscut întreaga zi ședințe cu conducerile secțiilor din în același timp, că se va reprima cu toată severitatea Guberniul bucovinean.32 cuvenită orice încercare de dezordine, acte de Tot în ziarul din 8 noiembrie, redacția a publicat o violență sau nesupunere la ordonanțele date de reacție a deputatului român George Grigorovici: noi. General I. Zadik „Dl. Deputat Grigorovici ne-a contactat pentru Comandantul Diviziei 8-a Regale Române. a stabili în mod clar că dl. Deputat Onciul 24 octombrie 1918 (7 noiembrie st.n.)”.35 s-a declarant ca reprezentant al Consiliului Național Român și s-a pus la dispoziția Ziua de sâmbătă, 9 noiembrie, a fost prima zi de guvernului fără să fi întrebat și să fi obținut în așteptare a armatelor române. În după amiaza acestei prealabil aprobarea celorlalți deputați români”.33 zile, centrul orașului Cernăuți s-a umplut de oameni, îmbrăcați în haine festive. Soldații români bucovinei 3. Intervenția Armatei regale române. Intrarea în purtau cocarde tricolore pe uniformele lor austro- Cernăuți (11 noiembrie 1918) ungare. Dintr-o dată, însă, s-au auzit focuri de armă și s-a instaurat panică timp de o oră și jumătate. Evenimentele politice de la Cernăuți au alertat Magazinele și cafenelele și-au tras obloanele, iar străzile opinia publică românească. Primii care au reacționat au devenit pustii. În cele din urmă se dovedise că au fost sucevenii, care au chemat în ajutor armata ucrainenii încercaseră o ultimă demonstrație de forță, română din proxima vecinătate a graniței. Într-adevăr, înainte de a se retrage din Cernăuți. Din fericire, nu au gara Ițcani (gara de frontieră austriacă din Suceava) existat pagube materiale și nici răniți.36 a fost ocupat de trupe românești. De asemenea, În noaptea dinspre sâmbătă 9 noiembrie și trupele române au ocupat și nodul de cale ferată de la duminică 10 noiembrie trupele ucrainene au părăsit Dărmănești (germ. Hatna). Totodată, trupe românești Cernăuțiul. s-au îndreptat și spre Gura Humorului și spre Câmpulung Moldovenesc. Apoi, la Rădăuți un maior „Singurul eveniment mai deosebit care s-a român s-a prezentat la primarul orașului, întrebându-l petrecut cu ocazia aceasta a fost doar panica de asupra situației siguranței publice.34 sâmbătă seara de la ora 18. În rest, trecerea de la De-a dreptul senzațională a fost însă apariția, pe revoluția ucraineană la cea românească s-a făcut cerul Cernăuțiului, în ziua de vineri, 8 noiembrie, pe fără vărsare de sânge și în toată liniștea. Duminică la ora 3 după amiază, a unui avion românesc care a dimineața, când apropierea trupelor române era lansat deasupra orașului manifeste cu următoarea sigură, a pornit Consiliul Național Român spre proclamație: preluarea deplină a întregii puteri din țară. În mijlocul unei jubilări extraordinare a fost ridicat tricolorul (românesc) pe clădirea Consiliului

75 transilvania 7 / 2019 transilvania Național Român, pe balconul principal al vacuum a puterii de stat, au avut loc în satele din ținutul Primăriei, precum și pe vârful turnului celui mai Dornei (în special în Dorna Candrenilor) pogromuri înalt. Apoi a fost înălțat steagul românesc pe împotriva locuitorilor evrei. Bande de săteni (însoțite clădirea Guberniului. Șefii instalați de Consiliul și de soldați ardeleni care se îndreptau spre casă în Național Ucrainean nu au mai sosit duminică la Ardeal) au spart depozitele militare, au furat arme și birourile lor. Deputatul dietal Nicu de Flondor a au pătruns pe timpul nopții în casele evreilor și i-au trecut împreună cu un ofițer român, în numele alungat. Ulterior, au început pogromuri și în Poiana CNR, pe la diferitele servicii și a predat funcțiile Stampei și Todirești. Sâmbătă, 10 noiembrie, în timp ce publice următoarelor personalități: Guberniul populația aștepta intrarea trupelor române în Cernăuți, Țării – Consilierul E. de Tarangul; acestuia i-a fost deputatul evreu din Parlamentul de la Viena, alături de acordată și conducerea Direcției de Poliție pentru cei cinci deputați evrei din Dieta Bucovinei, împreună întreaga Bucovină; Jandarmeria – locotenentul cu alți locuitori de vază ai evreilor din provincie, strânși major Dan; Direcția de Poștă – Consilierul în Consiliul Național Evreiesc, au organizat o ședință Lippert; Direcția financiară – Consilierul Müller; în vederea rezolvării situației.40 Conducerea Afacerilor de industrie – Consilierul Ritter; Judecătoria – vicepreședintele Iacubovici; 4. Administrația românească bucovineană. Noua Magistratul orășenesc – preotul Șandru”.37 constituție a Bucovinei din 12 noiembrie 1918 Intrarea Armatei române în Cernăuți a fost Marți, 12 noiembrie, Constituanta românească s-a așteptată duminică, la ora 11. Toate personalitățile întrunit în ședință, prima în noile condiții ale prezenței românești, împreună cu soțiile lor, precum și Corul militare românești. Mai întâi au fost transmise asigurări Asociației românești s-au aliniat în fața Primăriei. Pe națiunilor Bucovinei că drepturile lor, precum și ordinea la ora 3 după amiază, un ofițer al Armatei Române publică vor fi respectate. Intervenția trupelor române a a adus știrea că trupele vor intra în jurul orei 17. În fost explicată prin cedarea de către autoritățile austriece cele din urmă, s-a decis ca trupele române, conduse a puterii guvernamentale în provincie către ucraineni. de generalul Iacob Zadik (1867-1970, etnic armean; Totodată, a fost criticată poziția deputatului român trecut în rezervă în anul 1926), să intre în oraș abia Aurel Onciul (care se deplasase între timp la Suceava, luni dimineața. apoi la Iași, pentru a lua legătură cu guvernul român).41 Într-adevăr, generalul Zadik a intrat în Cernăuți Pericolul ucrainean din nordul Bucovinei persista abia luni, 11 noiembrie, în jurul amiezii. La ora 13.20 încă. De aceea, Iancu Flondor a emis o proclamație, au ajuns la Primăria din Cernăuți șase automobile tipărită în limbile română, franceză, germană, cu ofițeri români și bucovineni, asupra cărora au fost ucraineană și poloneză, în care instituia Starea de aruncate flori. Conducerea CNR a organizat o primire urgență în districtele Cernăuți, Vijnița, Văscăuți, oficială mai întâi în Sala festivă a Casei Românești, apoi Rădăuți și Storojineț, precum și pe toată suprafața în Sala festivă a Mitropoliei. În faimosul Complex al dintre râurile Prut și Nistru. Populația a fost somată să Mitropoliei (azi sediul Universității din Cernăuți) și-a predea armele în decurs de 24 de ore.42 stabilit generalul Zadik cartierul general. A urmat apoi Însă cea mai importantă măsură a fost emiterea defilarea trupelor românești prin centrul Cernăuțiului, unei noi constituții a Bucovinei, care a rămas formal în cărora li s-au alăturat și legiunile polonezilor vigoare până la Decretul regal din 2 aprilie 1920, care bucovineni.38 a integrat cu totul din punct de vedere administrativ Faptul că legiunile poloneze s-au integrat în Bucovina în statul român.43 Noul act fundamental al defilarea armatelor române prin centrul Cernăuțiului Bucovinei a cuprins doar 12 articole. Consiliul Național dovedea faptul că una dintre naționalitățile Bucovinei Român, votat de Constituanta din 27 octombrie, a a recunoscut imediat viitoarea alipire a Bucovinei la fost împuternicit să dețină întreaga autoritate asupra România. Desigur că în contextul războiului polono- Bucovinei. Consiliul ca atare a fost desemnat să dețină ucrainean din Galiția, decizia polonezilor nu a fost puterea legislativă. Ca organ executiv a fost instituit deloc dificilă. Consiliul Național Ucrainean a înaintat Secretariatul de Stat, compus din 14 „secretari de stat”, un protest împotriva intrării armatelor române în anume: Președintele Guvernului (Iancu Flondor), Bucovina, transmis acestora de către profesorul Coruba, Afaceri externe (Sextil Pușcariu), Afaceri interne (Dori la Hliboca (Adâncata, 30 km sud de Cernăuți).39 Popovici), Finanțele de Stat (Nicu Flondor), Justiție Rămâneau încă în așteptare poziționarea celorlalte (Iancu Flondor, interimar), Apărare (Nicu Flondor două națiuni din Bucovina: germanii și evreii. Ultimii se interimar), Agricultură (George Sârbu), Instrucțiune confruntau însă cu pericolul pogromurilor. În Cernăuți publică (Radu Sbiera), Culte (Ipolit Tarnavschi), începuseră să sosească refugiați evrei din localitățile Comerț și Industrii (Max Hacmann), Asistență preponderent românești din sudul Bucovinei. Încă socială și Asigurarea hranei publice (Vasile Marcu), înainte de intrarea armatelor române, deci în zilele de Lucrări publice și reconstrucție (Aurel Zurkan/Jurcan),

76 Transporturi, Sănătate (Gheorghian).44 al întregului popor. S-a arătat și pe mai departe Printre primele măsuri pe care a trebuit să le ia susținătorul încheierii unui compromis cu ucrainenii: noul guvern bucovinean chiar a doua zi după instalarea sa a fost cercetarea pogromurilor din satele din sudul „Nu uitați că Ucraina este parte a Imperiului rus provinciei. O delegație a CN evreiesc, condusă de și că rămânem vecinii unui popor slav de 124 de rabinul superior Rosenfeld, s-a prezentat la secretarul milioane. 14 milioane de român sunt, în fața a de stat pentru Culte, Nicu Flondor, prezentând situația 124 de milioane de slavi, o minoritate. Nu ne celor 71 de familii de evrei alungate din casele lor. putem baza pe Antantă. Trebuie să ajungem la Aceeași delegație s-a prezentat și la generalul Zadik. înțelegere cu vecinii noștri, cu ungurii și cu slavii. Acesta a luat măsura de înființare a unor miliții locale Accentuarea continuă a integrității Bucovinei provizorii (până la sosirea trupelor românești în fiecare este dăunătoare interesului poporului nostru. localitate a provinciei), promițând totodată sprijinul ca Să lăsăm nordul rutenilor și să ne asigurăm familiile alungate să se poată reîntoarce în casele lor și o legătură cu România și cu Basarabia”.47 să fie despăgubite pentru bunurile furate.45 Tot la 13 noiembrie a avut loc în cadrul CNR Lui Grigorovici i-a răspuns profesorul Tomoioagă prezentarea de către Iancu Flondor a programului care a atras atenția asupra celor 300.000 de români noului executiv. Pe primul loc s-a situat intenția de care locuiau în Ucraina (referindu-se probabil la a intra în legătură cu celelalte națiuni din Bucovina, Transnistria). Prin urmare, păstrarea Bucovinei de în vederea obținerii sprijinului acestora pentru noua nord ar constitui o compensație bună. Nicu Flondor administrație. Pe plan extern urmau ca legăturile cu a reamintit evenimentele de sâmbătă, 9 noiembrie, România, Transilvania și Basarabia să dețină prioritate, când bande de ucraineni au intrat în Casa Națională iar pe plan intern s-a promis intensificarea luptei Românească și s-au comportat „ca indienii (din împotriva corupției (promisiune primită în sală cu America)”, românii prezenți în clădire fiind nevoiți să urale). Ce însemna mai precis aceasta? se ascundă în pod. Radu Sbiera a insistat pe dreptul istoric al românilor asupra Bucovinei, cerându-i lui „Trebuie distrus cu totul vechiul sistem. Grigorovici să părăsească „internaționalismul” și să Administrația locală va trebui astfel constituită, devină „român pe de-a întregul” (iar Grigorovici i-a încât populația să dețină, prin reprezentanții ei, răspuns: „Nu mă veți înțelege niciodată!”).48 un vot consultativ. Activitatea sterilă a birocrației În conformitate cu noua constituție a Bucovinei, austriece, prin care au fost ridicate adevărate din 12 noiembrie, părea că provincia constituia o mică biblioteci de hârtii, nu mai poate continua... „republică de sine stătătoare”, în care rivalitatea dintre Guvernul va organiza noi alegeri, pe bază largă, principalele națiuni, cea română și cea ucraineană, pentru Dietă și comune. Alegerile vor fi universale fusese câștigată de cea dintâi. Că într-adevăr exista și chiar și femeile vor avea drept de vot”.46 această convingere reiese și din cuvântările Adunării socialiștilor bucovineni organizată, pentru prima oară Pe plan financiar s-a menționat adoptarea unui după patru ani de război, în ziua de duminică, 17 buget provizoriu, deficitul urmând să fie acoperit noiembrie. Vorbitori au fost socialiștii Grigorovici, dar prin emiterea de obligațiuni de stat. Legislația și Henak (ucrainean), Pospiszil (polonez), Zeplichal veche austriacă urma să fie deocamdată menținută; (german). George Grigorovici, care avea să fie arestat jandarmeria reorganizată cu sprijinul armatei române. în 1949 de regimul comunist (a murit în anul 1950 în În ceea ce privește agricultura, Flondor s-a arătat de închisoarea Văcărești) a ținut o cuvântare programatică: acord cu o reformă agrară, dar a atras atenția asupra pericolului parcelării prea mari a terenurilor agricole. „Și noi, în Bucovina, trăim într-o mică republică. În privința instrucțiunii publice și a cultelor a promis Nu avem pe nimeni deasupra noastră și pe nimeni menținerea autonomiei școlare și confesionale, dar și care ne guvernează în mod legitim. Ocupația reabilitarea mitropolitului Repta, care fusese suspendat militară menține doar liniștea și ordinea. Peste tot, de Curtea de la Viena pe motiv de colaborare cu popoarele se eliberează. Cu siguranță că ne va veni armata rusă. Desigur că cele mai stringente probleme și nouă rândul să trebuiască să preluăm puterea în erau constituite de asigurarea hranei și de stoparea mâinile noastre ca să creăm ceea ce trebuie creat din epidemiilor. necesități naturale. Însă nu prin revoluție! Trebuie Dezbaterea care a urmat a fost deschisă de să așteptăm până ne vor chema vremurile. Însă socialistul George Grigorovici are și-a declarat încă de nu avem voie nici să ne exprimăm voința noastră, la început neîncrederea în noul guvern. Deși aderent pentru că atunci s-ar crede, că am dori să luptăm al ideii de unire națională, Grigorovici a considerat că înspre acea direcție. În Bucovina, unde trăiesc atât politica urmată de Flondor nu putea da roade, deoarece de multe națiuni amestecate, există pericolul, ca o CNR nu putea fi considerat organul reprezentativ națiune să fie încadrată undeva unde nu-i place.

77 transilvania 7 / 2019 transilvania Noua ordine trebuie să fie construită pe principii ziua de duminică, 24 noiembrie, ora 24.00, de la ora drepte și pe baze istorice. Populația trebuie să se Europei Centrale la ora Europei Orientale (deci la ora adapteze noilor realități. Pentru că este aproape României).54 imposibil ca după acest război să apară un stat care În ultima decadă a lunii noiembrie 1918, Partidul să dorească să-și subjuge minoritățile. Dimpotrivă, Liberal din România se pregătea să preia guvernarea trebuie să stăpânească egalitatea tuturor națiunilor (într-adevăr, la 29 noiembrie Ion I.C. Brătianu a și confesiunilor. Aceasta ar duce la evitarea fost numit Președinte al Consiliului de Miniștri). asimilării. Armata română care a venit aici pentru Organizând o consfătuire la Iași, la 20 noiembrie, a lupta împotriva anarhiei, poate fi considerată liberalii români au stabilit că în cursul unei săptămâni ca avanpost al Antantei, căreia încheierea Bucovina se va uni cu România, iar în decurs de armistițiului i-a dat dreptul și posibilitatea de aproximativ două săptămâni va urma și Transilvania. a ocupa țările. În nici o împrejurare nu poate fi „Cele două provincii vor fi alipite României Mari, fără acceptat, ca bande neorganizate să se înarmeze și acordarea vreunei autonomii, și se va dori crearea unui să amenințe proprietatea și siguranța locuitorilor. partid național-democratic care să rezolve reformele Muncitorimea trebuie să se organizeze, deoarece sociale și politice și să creeze bazele României Mari”. numai printr-o organizare poate să fie menținută Liberalii au promis acordarea libertății culturale liniștea și ordinea. Eu am spus deja, că românii și confesionale tuturor naționalităților, precum și pot fi priviți doar ca avanposturi ale Antantei. acordarea egalității de drepturi evreilor din Vechiul Ei sunt învingătorii și nu putem decât spera, că Regat care au muncit și luptat de generații pentru democrația și umanismul care există deja la ei, va România.55 ajunge și la noi. Sfatul nostru este: să menținem Sâmbătă, 23 noiembrie, Iancu Flondor i-a invitat ordinea și să așteptăm!... În micul Parlament pe reprezentanții națiunilor bucovinene la Guvern, bucovinean, în care eu sunt sigurul deputat pentru a le comunica intenția organizării în ziua de joi, socialist și din care nu am putut fi alungat, stau eu 28 noiembrie, a unui Congres Național al Bucovinei la singur în fața la 50 de deputați civici și de boieri. Cernăuți, în reședința Mitropoliei ortodoxe. La acest Dar aceasta nu va mai dura mult. Noi înaintăm Congres ar urma să fie proclamată unirea Bucovinei cu înspre un viitor mult mai bun. Noi trebuie să Regatul României. ne refacem organizarea, să readucem la viață În zilele următoare, consiliile naționale au sindicatele și asociațiile noastre culturale. Trebuie dezbătut chestiunea. Polonezii au acceptat de îndată să ne pregătim pentru ceasul în care vom fi eliberați unirea. Germanii s-au întâlnit la 25 noiembrie și au nu doar de împărați și regi, ci și de capitalism”49. acceptat unirea, pe baza anumitor condiții care urmau să fie negociate cu Iancu Flondor. Discuțiile din cadrul 5. Spre unirea cu România Consiliului Național evreiesc din 25 noiembrie nu se soldaseră cu nici un rezultat. Iar poziția ucrainenilor În aceeași zi de duminică, 17 noiembrie, Sextil era clară, aceștia exprimându-se încă de la început Pușcariu s-a deplasat la Iași, pentru a lua legătura, în împotriva menținerii integrității teritoriului Bucovinei numele Guvernului bucovinean, cu Guvernul român. în cadrul statului român. În aceeași zi, armata română reușise să intre în Șipeniț Interesant însă este faptul că au fost emise „bilete (lângă Cozmeni), astfel că teritoriile dintre Prut și de intrare” la Congres, care puteau fi procurate de la Nistru încă nu fuseseră ocupate de trupele române.50 biroul secretarului de stat Nicu Flondor.56 Abia în ziua de 24 noiembrie ziarul publica știrea, Tot la 25 noiembrie a avut loc și întâlnirea CNR. preluată din cotidianul românesc Glasul Bucovinei, că Mai întâi s-a decis cooptarea a peste 30 de noi membri armata română reușise să ocupe întregul teritoriu al în CNR, în special dintre acele personalități care se provinciei (în timp ce în Muntenia, trupele române refugiaseră în România. Măsura a fost considerată ajunseseră abia la Buzău și Slobozia!).51 Între timp necesară deoarece nu toate districtele Bucovinei se reușise stabilirea legăturii telegrafice directe cu fuseseră reprezentate dintru început în acest organism România și deschiderea unei filiale a Băncii Naționale a de conducere. A fost aleasă mai întâi o comisie alcătuită României (din Iași) la Cernăuți.52 Datorită speculei în din șase persoane (Vasilovski, Lupu, Tarnavschi, Lupu, privința schimbului valutar dintre leul românesc (din Sârbu, Grigorovici și Jurcan), cu sarcina de a propune Moldova) și coroana austro-ungară, Nicolae Flondor noi membri. a organizat o conferință de lucru cu reprezentanții Apoi a fost stabilită ordinea de zi a Congresului: băncilor din Bucovina, stabilind un curs de 1,27 cor. 1) modificarea poziției statal-juridice a Bucovinei, pentru un leu. În câteva zile însă coroana a continuat respectiv unirea cu România; 2) poziția națiunilor să se devalorizeze, ajungând la 22 noiembrie pe piața Bucovinei cu privire la noua situație, precum și textul liberă la 1,31 cor.53 convocării Congresului: La 23 noiembrie s-a decis ca Bucovina să treacă, în

78 „Consiliul Național Român va convoca pentru de îndeplinit. În aceste condiții, Consiliul Național joi, 28 noiembrie 1918, ora 11 dimineața, German a acceptat unirea cu România. Rezoluția de în Sala sinodală a Reședinței arhiepiscopale acceptare a unirii a fost votată de majoritatea membrilor un Congres al populației întregii Bucovine Consiliului, existând totuși cinci voturi împotrivă.59 cu scopul stabilirii definitive și absolute a relației politice a Bucovinei cu România. 6. Congresul Bucovinei (28 noiembrie 1918) Națiunile neromânești sunt bine venite”.57 Congresul a fost pregătit de CNR foarte temeinic, George Grigorovici l-a interpelat pe Iancu Flondor dându-se atenție și aspectelor teatrale. Au fost dacă avea cunoștință de faptul că pretențiile germanilor organizate trei trenuri speciale spre Cernăuți: miercuri la asigurarea dezvoltării libere naționale și culturale 27 noiembrie seara dinspre Vatra Dornei, iar joi ar fi fost respinse. Flondor a răspuns că guvernul a dimineața dinspre Suceava și Rădăuți.60 luat legătura, pe baza art. 4 al Constituantei din 27 Congresul a fost organizat în Sala festivă a Palatului octombrie, cu reprezentanții celorlalte națiuni din mitropolitan. În spatele pupitrului a fost așezat un Bucovina. Din păcate, ucrainenii nu și-au părăsit portret al lui Ștefan cel Mare, iar dedesubt două punctul de vedere privind împărțirea Bucovinei. portrete mai mici, acoperite, cu familia regală română. Polonezii s-au arătat de acord însă au cerut să aștepte În partea dreaptă a sălii au luat loc ofițerii români un punct de vedere și instrucțiuni de la guvernul (alături de generalul Zadik), iar în spatele lor delegații din Varșovia, cu care se luase deja legătura telegrafic. din Basarabia și Transilvaniei, precum și reprezentanții Germanii s-ar fi așezat deja neoficial de partea polonezilor și ai germanilor din Bucovina. În partea românilor, iar din discuțiile cu evreii ar putea reieși, stângă a sălii au fost așezați membrii CNR și delegații că aceștia ar fi de acord cu unirea. Așadar, în marea la Congres din localitățile provinciei. majoritate, naționalitățile din Bucovina ar sprijini În momentul când a intrat în sală președintele unirea. În orice caz, ele ar trebui să adere necondiționat Constituantei românești, preotul și consilierul la programul Consiliului Național Român. În privința consistorial Bejan, becurile candelabrelor din tavan chestiunii școlare, secretarul de stat Radu Sbiera a s-au aprins. La propunerea lui Bejan, Iancu Flondor ținut să adauge că tuturor naționalităților li se va a fost ales președinte al Congresului. Acesta i-a salutat asigura libera dezvoltare pe tărâm cultural. În privința pe delegați. S-a adresat în limba germană națiunilor reformei agrare, Iancu Flondor a anunțat promisiunea conlocuitoare prezente: guvernului de a împărți 60.000 de fălcii țăranilor, aceștia fiind rugați să aibă răbdare și să nu treacă, după „Îmi este o deosebită onoare să constat că model rusesc, la înfăptuirea pe cont propriu a reformei germanii și polonezii din Bucovina iau parte agrare.58 la Congres în mod oficial, iar rutenii în mod În privința germanilor bucovineni, aceștia au purtat neoficial. Îi salut pe delegații Consiliilor Naționale negocieri cu Iancu Flondor la o zi după întrunirea polonez și german din toată inima și le urez un CNR. Au exitat opt cerințe ale germanilor: 1) sistem Bine ați venit în mijlocul nostru numeroșilor electoral proporțional și drept de vot universal, egal reprezentanți ai comunităților rutene”.61 și direct în cadrul unor circumscripții electorale naționale; 2) în cazul în care s-ar decide acordarea Potrivit lui Ion Nistor, la Congres au participat ulterioară a unei forme de autonomii administrative în 74 de persoane, dintre care șase delegați polonezi, România, Bucovina să formeze o provincie autonomă șapte germani și 13 reprezentanți ai unor comune împreună cu Transilvania și Banatul; 3) acordarea de ucrainene (câte trei din satele Rarancea, Toporăuţi, autonomie școlară minorităților naționale; 4) în cazul Cuciurul Mic şi Ivancăuţi, şi unul din Storoneţ-Putila). dezmembrării unor comune politice, averea comunală Reprezentanții basarabeni au fost Pantelimon Halippa, să se împartă în mod echitabil; 5) egalitatea în drepturi Ion Pelivan, Ion Buzdugan şi Grigore Cazacliu, iar a țăranilor germani la viitoarea reformă agrară; 6) cei ardeleni Gheorghe Crişan, Victor Deleu şi Vasile recunoașterea drepturilor deja obținute de funcționarii Osvadă.62 publici, de pensionari, de văduve, orfani și invalizi de În continuare, Radu Sbiera a citit mai multe război, fără a se ține cont de vechimea șederii acestora telegrame de salut sosite din Basarabia, Transilvania, pe teritoriul bucovinean; 7) reprezentarea germanilor dar și de la Craiova. A urmat apoi citirea de către în toate organismele care vor avea ca obiect de activitate Iancu Flondor a Rezoluției (sau Moțiunii) privind discutarea pretențiilor privind despăgubirile de război unirea Bucovinei cu România care a fost votată în și problemele de reconstrucție a țării; 8) existența unei unanimitate. Cu această ocazie au fost descoperite și universități pentru germanii din România. Flondor portretele familiei regale: s-a arătat de acord cu pretențiile germanilor; doar în privința universității germane a afirmat că ar fi dificil „Congresul general al Bucovinei, întrunit azi, joi, în

79 transilvania 7 / 2019 transilvania 15/28 noiembrie 1918 în sala sinodală din Cernăuți, Drept aceea noi, Congresul general al considerând că, de la fundarea principatelor Bucovinei, întrupând suprema putere a țării române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi și fiind învestiți singuri cu puterea legiuitoare, ale Sucevei și Cernăuților, au făcut pururea parte în numele suveranității naționale, hotărâm: din Moldova, care în jurul ei s‑a închegat de stat; Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, considerând că în cuprinsul hotarelor acestei în vechile ei hotare până la Ceremuș, țări se găsește vechiul scaun de domnie de la Colacin și Nistru, cu regatul României”.63 Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna și Sucevița, precum și multe alte urme După o cuvântare privind istoria Bucovinei, și amintiri scumpe din trecutul Moldovei; susținută de Ion Nistor, au urmat declarațiile Consiliilor considerând că fii ai acestei țări, umăr la umăr Naționale ale polonezilor și germanilor. Stanislav cu frații lor din Moldova și sub conducerea Kwiatkowski a citit rezoluția în limba poloneză, ea acelorași domnitori, au apărat de a lungul fiind citită ulterior și în limba română. A fost primită veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor cu urale și strigătul „Trăiască Polonia Mare”: încălcărilor din afară și a cotropirii păgâne; „Poporul polon, împlinindu‑și misiunea istorică considerând că în 1744, prin vicleșug, întru apărarea creștinismului și a culturii în Europa Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei răsăriteană, prin secole întregi a umplut cu morminte și cu de‑a‑sila alipită coroanei Habsburgice; nenumărate ale ostașilor săi țările situate la sudul considerând că 144 de ani poporul bucovinean Nistrului, în care țări poporul român era stăpân a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, străvechi. Noi, polonii care trăim azi în Bucovina, care îi nesocotea drepturile naționale și legitimăm drepturile noastre vechi de a trăi în această care prin strâmbătăți și persecuții căuta să‑i țară, prin sângele vărsat în locurile acestea și cu înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte osemintele cavalerilor poloni presărate aici, la care neamuri, cu cari el voiește să trăiască ca frate; s‑au adus morminte nouă ale vitejilor legionari din considerând că, în scurgere de 144 de ani, luptele sângeroase ale războiului prezent. În temeiul Bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate acestor drepturi am trăit aici cei 150 de ani din urmă, câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin ca un liniștit element de cultură, în pace și concordie pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor în mijlocul poporului român, care, deși suferind greu lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea sub stăpânirea străină îndelungată, a arătat inimă caldă drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din pentru vecinul popor polon, când martirii libertății viața publică, din școală și chiar din biserică; noastre au căutat dincoace de Nistru scut în contra considerând că în același timp poporul băștinaș călăilor și temnicerilor. a fost împiedicat sistematic de a se folosi de În amintirea neștearsă a poporului polon trăiește bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și anul 1863, când acel cavaleresc popor român a deschis despuiat în mare parte de vechea sa moștenire; curțile și casele sale primitoare revoluționarilor poloni considerând că, cu toate acestea, Bucovinenii emigrați cari au sângerat pentru libertatea poporului n‑au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, lor. așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că Noi, Polonii bucovineni, pază la răsărit a poporului moștenirea lor străbună, tăiată prin granițele polon, care în momentul acesta își împreună pe umerii nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea biciuiți prin 150 de ani, purpura sfâșiată în trei părți, Bucovinei la Moldova lui Ștefan, și că au nutrit a unirii politice a tuturor țărilor polone dintre Marea veșnic credința că marele vis al neamului se va Baltică și Nistru, salutăm călduros ziua sfântă a înfăptui, când se vor uni toate țările române renașterii României unite. dintre Nistru și Tisa într‑un stat național unitar; Recunoaștem pe deplin drepturile imprescriptibile constată că ceasul acesta mare a sunat! ale poporului român asupra țărilor din sudul Nistrului Astăzi, când după sforțări și jertfe uriașe din în general, și în special asupra Bucovinei. partea României și a puternicilor și nobililor Polonii bucovineni, care aici în țară au dat dovadă ei aliați, s‑au întronat în lume principiile de de trăinicia lor națională, în momentul acesta istoric al drept și umanitate pentru toate neamurile, și unirii Bucovinei cu glorioasa țară‑mumă, dau expresie când în urma loviturilor zdrobitoare monarhia încrederii lor neclintite că poporul român, ținând austro‑ungară s‑a zguduit în temeliile ei și s‑a seamă de declarațiile expresie ale guvernului actual, va prăbușit și toate neamurile încătușate în cuprinsul acorda minorității polone libertatea credinței catolice, ei și‑au câștigat dreptul de liberă hotărâre de libera întrebuințare a limbii polone în biserică și școală, sine, cel dintâiu gând al Bucovinei dezrobite libera așezare și exercitare a profesiunilor, în sfârșit o se îndreaptă către regatul României, de care amăsurată participare constituțională în administrația întotdeauna am legat nădejdea dezrobirii noastre. țării”.64

80 În numele germanilor a vorbit Alois Lebouton: participat și numeroși soldați români.68 „Așteptând alipirea Transilvaniei și a Banatului la România și având toată încrederea în programul guvernului dezvoltat de guvernul provizoriu al Note: țării în ședința Consiliului Național Român din 13 noiembrie 1918, și primit de acesta aproape cu 1. I. G. Sbiera, „Bucovina”, în Enciclopedia Română unanimitate de voturi, și în baza căruia urmează publicată din însărcinarea şi sub auspiciile ASTRA (ed. Dr. să se dea toată considerația necesităților culturale C. Diaconovich), I, Sibiiu 1898, p. 601-602. ale popoarelor neromâne ce locuiesc în țară, și să 2. Horst Glassl, Das österreichische Einrichtungswerk in fie hotărâtor în toate privințele numai principiul Galizien (1772-1790), Hassarowitz, Wiesbaden 1975, 83. dreptului și al dreptății, Consiliul național german 3. Mihai Iacobescu, Din istoria Bucovinei. I (1774-1862). în numele Germanilor din Bucovina se pronunță De la administrația militară la autonomia provincială, Ed. pentru alipirea Bucovinei la regatul România”.65 Academiei Române, București, 1993, p. 152. 4. Ion Nistor, Românii și rutenii în Bucovina. Studiu istoric În final au vorbit și reprezentanții Basarabiei și statistic, București, Librăriile Socec & Comp., 1915, p. și Transilvaniei, felicitându-i pe bucovineni și 156. exprimându-și speranța într-un viitor democratic 5. Iacobescu, op.cit., p. 81. și liber al României Mari. Desigur că au fost trimise 6. I. G. Sbiera, „Bucovina”, în Enciclopedia Română telegrame către Curtea regală română, dar și către publicată din însărcinarea și sub auspiciile ASTRA (coord. C. guvernele statelor Antantei. Diaconovich), tom.I, Sibiu, Editura și tiparul lui W. Krafft, După încheierea Congresului, participanții 1898, p. 602. au pornit în coloană spre Primărie. Din balconul 7. http://www.verfassungen.eu/ro/bukowina/verf61-i.htm acesteia, Iancu Flondor a vestit populației votul (acces 26.03.2019). acordat Rezoluției. Primarul orașului Cernăuți, preotul 8. Mariana Hauslaitner, Die Rumänisierung der Bukowina. Șandru, a declarat decizia ca de atunci înainte piața Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs centrală să-și schimbe numele din Ringplatz în Piața Grossrumäniens. 1918-1944, München 2001, 37-38. Unirii. Îndată au ieșit în față tineri care table tricolore 9. http://www.verfassungen.eu/ro/bukowina/verf61-i.htm pe care scria noul nume al pieții. În final s-a intonat (accces 26.03.2019). imnul regal românesc și Hora Unirii.66 10. Ortfried Kotzian, Die Umsiedler. Die Deutschen aus În seara zilei de 28 noiembrie a plecat pre Iași, West-Wolhynien, Galizien, der Bukowina, Bessarabien, der cu un tren special, o delegație a Congresului, pentru Dobrudscha und in der Karpatenukraine (= Studienbuchreihe a prezenta regelui Ferdinand și Guvernului român der Stiftung Ostdeutscher Kulturrat 11), ed. Langen Müller, decizia Congresului. Delegația a fost alcătuită din München 2005, p. 155-159. Iancu Flondor (care urma să fie provizoriu înlocuit 11. Emil Prokopowitsch, Die rumänische Nationalbewegung la conducerea guvernului bucovinean de Nicu in der Bukowina und der Dako-Romanismus. Ein Beitrag zur Flondor), Ion Nistor, mitropolitul Vladimir Repta, Geschichte des Nationalitätenkampfes in Österreich-Ungarn, consilierul consistorial Dionisie Bejan, apoi Octavian Verlag Hermann Böhlaus Nachf., Graz-Köln, 1965, p. 51. Gheorghian, Eudoxie Hurmuzaki, Radu Sbiera, 12. I. G. Sbiera, „Wassilko”, în Enciclopedia..., tom. III, Stanislav Kwiatkowski, Alois Lebouton, Vasile Șandru Sibiu 1904, p. 1245. Alboi, Vasile Bodnărescu, Dimitrie Bucevschi.67 13. Emil Prokopowitsch, op.cit., p., 57-59 și 128. A doua zi au fost îndepărtate toate tăblițele și 14. Ibidem, p. 81-83; Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii emblemele administrației austriece de pe clădirile Ortodoxe Române, vol. III, Iași, 2008, p. 166-168. publice și înlocuite cu unele românești. Totodată, 15. Ibidem, p. 127-128. au fost organizate servicii religioase speciale pentru 16. Paul Robert Magocsi, History of - 2nd, Revised celebrarea unirii, anume de la ora 9.00 în biserica Edition: The Land and Its Peoples, University of Toronto parohială catolică; la ora 10.00 în biserica parohială Press. Kindle-Version, poz. 11433. evanghelică și la ora 11.00 în catedrala mitropolitană. 17. Neue Freie Presse (NFP), Viena, nr. 19.452/20.10.1918, În toate trei bisericile au participat Nicu Flondor, din p. 4. partea guvernului bucovinean, dar și generalul Zadik 18. „Der Kampf um Czernowitz. Rede des Abgeordneten împreună cu mai mulți ofițeri ai garnizoanei românești Grigorovici, gehalten in der Situng des Abgeordnetenhauses din Cernăuți. Interesantă este cuvântarea parohului am 22. Oktober 1918”, în Gemeinsame Kriegs-Ausgabe. evanghelic Viktor Glondys, care ulterior va deveni Czernowitzer Allgemeine Zeitung / Tageblatt (CZAT), în 1922 paroh evanghelic al Brașovului, iar în 1932 Cernăuți, nr. 380/3.11.1918, p. 3. episcop al Bisericii Evanghelice din România, la Sibiu. 19. Ibidem. Deși inițial nu a fost programat, totuși a fost organizat 20. Ibidem, p. 5-6. și un serviciu religios festiv într-o sinagogă, la care au 21. Telegraful Român, nr. 113/7.11.1918, p. 450.

81 transilvania 7 / 2019 transilvania 22. „Die rumänische Konstituante. Eine neue Erklärung la 28 noiembrie 2018: https://basilica.ro/document- des Abg. Grigorovici”, în CYAT Gemeinsame Kriegs- procesul-verbal-al-congresului-general-al-bucovinei-din- Ausgabe. Czernowitzer Allgemeine Zeitung / Tageblatt 28-noiembrie-1918/ (acces 30.03.2019). (CZAT), Cernăuți, nr. 380/3.11.1918, p. 2. 64. Ibidem. 23. „Versammlung der ukrainischen Studenten in 65. Ibidem. Czernowitz”, în CZAT, nr. 380/3.11.1918, p. 2. 66. CZAT, nr. 403/29.11.1918, p. 1-2. 24. CZAT, nr. 396/21.11.1918, p. 1. 67. CZAT, nr. 404/30.11.1918, p. 1. 25. Paul Robert Magocsi, History of Ukraine..., poz. 12.133. 68. CZAT, nr. 405/1.12.1918, p. 2-3. 26. CZAT, nr. 547/25.05.1919, p. 1. 27. Historyczny Atlas Polski, ed. Demart, Varșovia, 2009, p. 78. Bibliography: 28. CZAT, nr. 380/3.11.1918, p. 1. 29. CZAT, nr. 382/5.11.1918, p. 1-4. Glassl, Horst, Das österreichische Einrichtungswerk 30. CZAT, nr. 383/6.11.1918, p. 1. in Galizien (1772-1790), Hassarowitz, Wiesbaden 31. CZAT, nr. 384/7.11.1918, p. 1. 1975. 32. CZAT, nr. 385/8.11.1918, p. 3. Iacobescu, Mihai, Din istoria Bucovinei. I (1774-1862). 33. Ibidem. De la administrația militară la autonomia provincială 34. CZAT nr. 384/7.11.1918, p. 2; CZAT, nr. [From the History of Bukovina I (1774-1862). 386/9.11.1918, p. 1. From the Military Administration to the Provincial 35. CZAT, nr. 386/9.11.1918, p. 1. Autonomy], Ed. Academiei Române, București, 36. CZAT, nr. 387/10.11.1918, p. 1. 1993. 37. CZAT, nr. 388/12.11.1918. Nistor, Ion, Românii și rutenii în Bucovina. Studiu 38. Ibidem, p. 1-2. istoric și statistic [The Romanians and the ruteni in 39. Ibidem, p. 2. Bukovina. Historical and Statistical Study], București, 40. CZAT, nr. 389/13.11.1918, p. 3. Librăriile Socec & Comp., 1915. 41. Ibidem. Hauslaitner, Mariana, Die Rumänisierung der Bukowina. 42. Ibidem. Die Durchsetzung des nationalstaatlichen Anspruchs 43. http://www.verfassungen.eu/ro/bukowina/index.htm, Grossrumäniens. 1918-1944, Munchen 2001. accesat 30.03.2019. Kotzian, Ortfried, Die Umsiedler. Die Deutschen 44. CZAT, nr. 390/14.11.1918, p. 1. aus West-Wolhynien, Galizien, der Bukowina, 45. Ibidem, p. 3. Bessarabien, der Dobrudscha und in der 46. CZAT, nr. 391/15.11.1918, p. 1. Karpatenukraine (= Studienbuchreihe der Stiftung 47. Ibidem, p. 2. Ostdeutscher Kulturrat 11), ed. Langen Muller, 48. Ibidem. Munchen 2005. 49. CZAT, nr. 394/19.11.1918, p. 3-4. Prokopowitsch, Emil, Die rumänische Nationalbewegung 50. Ibidem, p. 1-2. in der Bukowina und der Dako-Romanismus. Ein 51. CZAT, nr. 399/24.11.1918, p. 1. Beitrag zur Geschichte des Nationalitätenkampfes in 52. CZAT, nr. 397/20.11.1918, p. 3. Österreich-Ungarn, Verlag Hermann Böhlaus Nachf., 53. CZAT, nr. 399/24.11.1918, p. 2. Graz-Köln, 1965. 54. CZAT, nr. 398/23.11.1918, p. 3. Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 55. Ibidem, p. 2. vol. III [The History of the Romanian Orthodox 56. CZAT, nr. 400/26.11.1918, p. 1. Church, vol.III], Iași, 2008. 57. CZAT, nr. 401/27.11.1918, p. 2. Magocsi, Paul Robert, History of Ukraine - 2nd, Revised 58. Ibidem, p. 2-3. Edition: The Land and Its Peoples, University of 59. CZAT, nr. 405/1.12.1918, p. 2. Toronto Press. Kindle-Version, poz. 11433. 60. CZAT, nr. 401/27.11.1918, p. 3. 61. CZAT, nr. 403/29.11.1918, p. 2. 62. Ion Nistor, Istoria Bucovinei, București 1991, p. 394- 395, apud Constantin Ungureanu, „Unirea Bucovinei cu România în 1918”, în Revista de Istorie a Moldovei, 2013, nr. 1, p. 26-48, pe site-ul https://ibn.idsi.md/sites/default/files/ imag_file/Unirea%20Bucovinei%20cu%20Romania%20 %C3%AEn%201918.pdf (acces 30.03.2019). 63. Documentul a fost publicat recent de Sorin Ionițe, „Document: Procesul verbal al Congresului general al Bucovinei din 28 noiembrie 1918”, pe site-ul Basilica,

82