DOCSLIB.ORG

De Erectione Canonica Provinciae S

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
De Erectione Canonica Provinciae S INDEX INDEX ..................................................................................................................................... 3 SIGLE ŞI ABREVIERI........................................................................................................... 5 INTRODUCERE.....................................................................................................................6 SECŢIUNEA I ASPECTUL ISTORICO-JURIDIC CAPITOLUL I ÎNCEPUTUL MISIUNII ORDINULUI FRANCISCAN PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI 1. Premisă .......................................................................................................................... 8 2. Începutul misiunii fraţilor minori pe teritoriul Moldovei şi al Ţării Româneşti.......... 9 3. Fondarea Misiunii în Moldova şi Valahia .................................................................. 12 4. Situaţia misionarilor franciscani după 1642 în Moldova, până la instituirea Prefecturii Misiunii in loco .......................................................................................... 14 5. Condiţiile politice şi religioase la sfârşitul secolului al XVI-lea şi începutul secolului al XVIII-lea .................................................................................................................. 16 5.1. Moldova ............................................................................................................. 17 5.2. Ţara Românească............................................................................................... 20 5.3. Transilvania........................................................................................................ 23 6. Concluzie..................................................................................................................... 28 CAPITOLUL II ÎNFIINŢAREA CANONICĂ A PROVINCIEI "SFÂNTUL IOSIF, SOŢUL PREASFINTEI FECIOARE MARIA" 1. Premisă ........................................................................................................................ 30 2. Context......................................................................................................................... 30 3. Actul de întemeiere ..................................................................................................... 33 4. Recunoaşterea din partea Bisericii Locale.................................................................. 39 5. Efecte juridice.............................................................................................................. 43 5.1. Personalitate juridică.......................................................................................... 43 5.2. Obligaţii şi drepturi ............................................................................................ 45 6. Concluzie..................................................................................................................... 46 3 SECŢIUNEA A II-A ASPECTUL ACTUAL CAPITOLUL I ORGANIZAREA INTERNĂ A PROVINCIEI "SFÂNTUL IOSIF, SOŢUL PREASFINTEI FECIOARE MARIA" ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI XX 1. Premisă ........................................................................................................................ 47 2. Prezenţa fraţilor în Provincia Sfântul Iosif.................................................................. 48 3. Convente...................................................................................................................... 52 3.1. Prezenţa în cadrul Diecezei Romano – Catolice de Iaşi ................................... 52 3.2. Prezenţa în cadrul Bisericii Greco-Catolice din România................................ 58 4. Activitate religioasă..................................................................................................... 62 4.1. Asociaţia Armata Maicii Domnului .................................................................. 62 4.2. Activitatea misionară a fraţilor .......................................................................... 63 5. Activitate culturală ...................................................................................................... 64 5.1. Şcolile................................................................................................................. 64 5.2. Formarea tinerilor fraţi franciscani.................................................................... 65 5.3. Activitatea literară a franciscanilor minori conventuali.................................... 66 5.4. Alte publicaţii..................................................................................................... 69 5.6. Editura Serafica.................................................................................................. 70 6. Concluzie..................................................................................................................... 70 CAPITOLUL II DESPRE ACTIVITATEA JURIDICĂ ŞI ORGANIZATORICĂ ÎN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI XX 1. Premisă ........................................................................................................................ 72 2. De la sfârşitul celui de–al II–lea Război Mondial până la sfârşitul anilor `80 .......... 72 2.1 Franciscanii în prigoana comunistă.................................................................... 74 2.2. Membrii Provinciei în timpul dictaturii comuniste........................................... 79 2.3. Prezenţa în cadrul Biserica Greco-Catolică ...................................................... 81 3. Despre activitatea organizatorică din 1989 până astăzi.............................................. 81 3.1. Aspecte istorico-juridice.................................................................................... 82 3.2. Asociaţia Preoţilor Franciscani din România.................................................... 90 4. Concluzie..................................................................................................................... 93 CONCLUZIE......................................................................................................................... 94 I.IZVOARE ........................................................................................................................... 96 II. BIBLIOGRAFIE............................................................................................................... 97 4 SIGLE ŞI ABREVIERI a. anul AA. VV. Autori diferiţi AAS Acta Apostolicae Sedis ACG Arhiva Curiei Generale a O.F.M.Conv. AM Anales Minorum APF Acta S. Congregationis de Propaganda Fide art. articolul ASCPF Acta Sanctae Congregationis de Propaganda Fide ASPPF Arhiva Sacrei Congregaţii Propaganda Fide can. canonul Cf. confer/vezi CIC Codex Iuris Canonici col. coloana coll. coloanele cuv. cuvântul DDC Dictionnaire de Droit Canonique DIP Dizionario degli Istituti di perfezione ed. editor MF Miscelanea francescana MSA Mesagerul Sfântului Anton nr. numărul OFMCONV Ordinul Fraţilor Minori Conventuali op. cit. operă citată p. pagina pp. paginile sec. secolul sf. sfântul urm. următoarele vol. volumul 5 INTRODUCERE Canonul 621 din actualul Cod de Drept Canonic al Bisericii Romano Catolice de rit latin stabileşte că unirea mai multor case care, sub acelaşi Superior, constituie o parte imediată a institutului şi este înfiinţată în mod canonic de autoritatea legitimă, poartă denumirea de provincie1. Plecând de la conţinutul acestui canon, în această lucrare de licenţă ne propunem să analizăm aspectele istorico-juridice ale Provinciei Sfântul Iosif, Soţul Preasfintei Fecioare Maria a Fraţilor Minori Conventuali din Moldova înfiinţată în mod canonic la 26 iulie 1895 după o prezenţă de aproape 800 de ani pe aceste meleaguri. Din acest motiv ne-am propus să analizăm două aspecte intrinsec legate între ele, primul: aspectul istorico-juridic în care vom analiza prezenţa fraţilor minori conventuali în Misiunea din Moldova şi momentele principale de integrare a activităţii lor în contextul socio-cultural-istoric, care a dus mai apoi la organizarea de sine stătătoare prin înfiinţarea Provinciei; al doilea: situaţia actuală în care vom analiza modul în care s-a actualizat acest proces juridic mai ales în cele trei perioade: 1) de la înfiinaţarea şi până la suprimarea ei de către regimul comunist instalat în România după cel de-al doilea război mondial; 2) perioada de persecuţie din partea statului român şi lipsa de organizarea întrucât Provincia s-a găsit înfara legii şi 3) perioada de reorganizarea şi refacere după anul 1990. În felul acesta pentru o oragnizare cât mai sistematică a acestei lucări am considerat că este mai util ca ea să cuprindă două părţi. În primul capitol al primei părţi vom scoate în evidenţă însemnătatea juridică a primelor documente care atestă începutul misiunii părinţilor franciscani conventuali pe teritoriul actual al României precum şi situaţia politico-religioasă în care se găsea ţara noastră. Şi prentu ca studiul să fie complet, va trebui să ţinem cont şi influienţele ţărilor vecine precum şi amprenta acestora asupra prezenţei catolice de la noi. Vom analiza apoi organizarea teritoriului de misiune care era condusă mai întâi de la Constantinopol de către Ordinul Fraţilor Minori Conventuali până în 1650 când a fost întemeiată Prefectura Apostolică a Misiunii în Valahia şi Moldova avându-l ca prim prefect pe părintele Bonaventura Campofranco; apoi vom analiza condiţiile politico-religioase de la sfârşitul 1 Codex Iuris Canonici, auctoritate Ioannis Pauli PP. II promulgatus, Romae, 25.01. 1983, în AAS, nr. 75, 1983, can. 621. 6 secolului al XVI-lea şi în perioadele
Load more

Recommended publications
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
    Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin.
    [Show full text]
  • Dr Marius Oanta Monsenior Dr. Iosif Gunciu 1909
    COORDONATOR MARIUS OANȚĂ VOLUMUL II ISTORIE STUDII DE ECLESIASTICĂ ISTORIE STUDII DE ECLESIASTICĂ VOLUMUL II COORDONATOR MARIUS OANȚĂ VOLUMUL II ISTORIE STUDII DE ECLESIASTICĂ Responsabilitatea patrimonială privind încălcarea drepturilor de autor pentru studiile transmise le revine în exclusivitate autorilor, în conformitate cu legislația națională și internațională în materie penală. Coordonatorul și editura sunt exonerați în cazul încălcării drepturilor de autor sau a altor drepturi conexe. Coordonator: Marius Oanță Coperta / DTP: Alexis Dimcev Corectură: Maria Buturugă Consultanți științifici: Maria Buturugă, Claudiu Călin, Emanuel Răduț © 2020 Autorul Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate autorului. Orice reproducere integrală sau parțială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizația autorului este ilicită și constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes științific, cu specificarea respectivei citări. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Studii de istorie eclesiastică / coord.: Marius Oanță.– Craiova: Sitech, 2018-2020 2 vol. ISBN 978-606-11-6473-8 Vol. 2. – 2020. – ISBN 978-606-11-7328-0 I. Oanţă, Marius (coord.) 2 Editura SITECH face parte din lista editurilor românești acreditate de CNCSIS și, de asemenea, face parte din lista editurilor cu prestigiul recunoscut de CNCS, prin CNATDCU, pentru Panelul 4. EDITURA SITECH Aleea Teatrului 2, Bloc T1, parter, Craiova, România Tel/fax: 0251/414 003 e-mail: [email protected]; [email protected] IN HONOREM cercetător științific I dr. STELIAN MÂNDRUȚ LA ÎMPLINIREA VÂRSTEI DE 68 ANI Născut la 17 august 1951, Stelian Mândruț urmează școala primară, ciclul gimnazial și își definitivează studiile medii în anul 1970, în orașul de pe Bega, Timișoara.
    [Show full text]
  • THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS
    THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 1/2010 ANUL LV 2010 S T U D I A UNIVERSITATIS BABE Ş–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 1 Desktop Editing Office: 51 st B.P.Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, phone + 40 264 405352 SUMAR - SOMMAIRE - CONTENTS - INHALT STUDIA THEOLOGICA FLORIN BUD ĂU, Despre gândurile r ăut ăŃ ii şi perioada preg ătitoare a postului mare * The Evil Thoughts and the Preparing Period of the Lent................................................ 3 ALEXANDRU BUZALIC, Teologia Sâmbetei mari în Ad inferos * La théologie du Samedi Saint dans Ad inferos........................................................................................11 OCTAVIAN DUMITRU FRINC , Le fonti dei canoni del CCEO sul protopresbitero * Izvoarele canoanelor CCEO cu privire la protopop .....................................................31 IULIAN HOTICO, The Problems of the Modern European Family * Problemele familiei europene moderne ......................................................................................................... 57 OVIDIU R ĂNESCU, Dogma Neprih ănitei z ămisliri, adev ăr de credin Ńă sau „erezie papal ă”? * Il dogma dell’Immaculata Concezione, verità di fede o “eresia papale”?......................... 79 ERNST CHRISTOPH SUTTNER, Das Dokument der Kath.-Orth. dialogkommission von Balamand. Mit der überschrift: „der uniatismus – eine überholte unionsmethode - und die derzeitige suche nach der vollen gemeinschaft“ * The Document of the Catholic – Orthodox Commission from Balamand Entitled “Uniatism – an Old
    [Show full text]
  • Rezistenţei Anticomuniste
    Proiect realizat cu sprijinul Municipiului Baia Mare ASOCIAŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE „SF. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” în parteneriat cu Eroii NR. 40 - iunie 2015 EroiiREZISTENŢEI ANTICOMUNISTE rezistenţei anticomuniste REPRESIUNEAREEDUCĂRILE RELIGIOASăCOMUNISTE REPRESIUNEA RELIGIOASă De la Gheorghiu-Dej, la Nicolae Ceauşescu, credinţa a fost un duşman de moarte pentru liderii partidului unic. După 1947, odată cu instalarea regimului comunist, ateismul a devenit ATEISMUL politică de stat, iar cultele religioase au fost - politică de stat cel mult tolerate. începutul represiunii religioase ntre 1945­1947 Statutul de or­ Ministerului Cultelor, editat tot la 4 instituţiile şi aşezămintele cultelor modificări esenţiale. ganizare a BOR a fost şi un fel de august 1948. Actul normativ proclama religioase, precum şi dreptul de a Împuterniciţii pentru culte din terito­ scut ce a ferit Biserica Ortodoxă Ministerul Cultelor drept „serviciu suspenda sau anula orice hotărâri riu apar în legea de organizare a Mi­ de imixtiunile brutale ale put­ public prin care statul îşi exercită drep­ sau măsuri de ordin administrativ­ nisterului Cultelor cu denumirea de Îerii procomuniste în alegerea ierarhi­ tul de supraveghere şi control pentru a bisericesc, cultural, educativ, filan­ „delegaţi speciali”. lor şi în structurarea corporaţiilor garanta folosinţa şi exerciţiul libertăţii tropic sau fundaţional, care ar con­ Începând cu a doua jumătate a anu­ bisericeşti. Tocmai din acest motiv, conştiinţei şi libertăţii religioase”. travine statutelor de organizare
    [Show full text]
  • Catholics." Sectarianism and Renewal in 1920S Romania: the Limits of Orthodoxy and Nation-Building
    Clark, Roland. "Catholics." Sectarianism and Renewal in 1920s Romania: The Limits of Orthodoxy and Nation-Building. London,: Bloomsbury Academic, 2021. 87–99. Bloomsbury Collections. Web. 29 Sep. 2021. <http://dx.doi.org/10.5040/9781350100985.ch-005>. Downloaded from Bloomsbury Collections, www.bloomsburycollections.com, 29 September 2021, 02:22 UTC. Copyright © Roland Clark 2021. You may share this work for non-commercial purposes only, provided you give attribution to the copyright holder and the publisher, and provide a link to the Creative Commons licence. 5 Catholics Of all the churches, it was the status of Catholicism that was most bitterly contested by Orthodox leaders during the 1920s. In particular, the negotiation of the 1927 concordat with the Vatican prompted accusations from the Romanian Orthodox Church (ROC) that the government was surrendering control to a foreign power. Between them, Roman and Greek Catholics made up 14.7 per cent of the country’s population at the time of the 1930 census. Catholicism was strongly identified with ethnic and regional minorities which had been incorporated into Greater Romania after the First World War. Ninety-five per cent of Greek Catholics came from either Transylvania, Crişana or Maramureş, and only 13.5 per cent of Roman Catholics were from regions that had been part of Romania before 1918.1 The Roman Catholic Church had only created archdioceses in Bucharest and Iaşi in the 1880s, and was commonly associated with Hungarian-ness because many Roman Catholics identified either as Hungarians or Csangos.2 Discussions about the status of Catholicism in Greater Romania had begun in 1920 but were not concluded until 1929.3 The Orthodox position was that any reconciliation with Catholicism was ‘too difficult’ and any attempts to make peace should be abandoned.
    [Show full text]
  • Download This PDF File
    MÓZES NÓDA THE HISTORICAL, POLITICAL AND ECCLESIASTICAL BACKGROUND OF THE 1927 CONCORDAT BETWEEN THE VATICAN AND ROMANIA Mózes Nóda Dean of the Faculty of Roman Catholic Theology, Babeş-Bolyai University, Cluj, Romania. Email: [email protected] Abstract: The paper explores the events that preceded the conclusion of the Concordat between the Holy See and Romania (1927) and its effects. Both the Vatican and the Romanian Monarchy aimed at concluding a Concordat: the first, because the document was expected to provide a legal frame for the life of the Catholic Church, and the second, because such document contributed to its international visibility. Early talks, during the reign of Prince Al. I. Cuza and King Carol I, were eventually unsuccessful. Discussions were resumed after the end of World War I. The Concordat was drafted essentially by the representatives of the Greek Catholic Church, without the consultation of the Latin bishops of Transylvania. The finalization and the ratification of the document were delayed, partly because of the objections of the Orthodox Church, and partly due to the disagreement regarding the fate of the Latin dioceses of Transylvania and the Patrimonium Sacrum. The Concordat was highly contested by the Latin bishops of Transylvania as it produced serious changes and difficulties. It stipulated the merger of the dioceses of Oradea and Satu Mare and caused severe problems concerning the management of Latin Catholic funds, previously administered by the Roman Catholic Status. The Concordat also affected the functioning of the confessional schools. Key Words: Concordat, Holy See, Romania, Roman Catholic Church, Greek Catholic Church Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol.
    [Show full text]
  • Episcopul IOAN PLOSCARU Într-O Prietenie Epistolară De Douăzeci De Ani
    DR. M. KIEREIN P. DR. M.R. BIRTZ • Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani 1 Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel.: 0264/432.547 mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Autorii, 2009 ISBN 978-973-647-660-0 2 DR. MANFRED KIEREIN-KUENRING CONSILIER AULIC P. DR. MIRCEA REMUS BIRTZ OBSS, OHSG, OV Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani Coordonator: Mircea Remus Birtz Cuvânt înainte: Manfred Kierein-Kuenring Editura NAPOCA STAR Cluj-Napoca 2009 3 Coperta reproduce o acuarelă pictată de Dr. M. Kierein, portretele celor corespondenţi şi imaginea miraculoasă a Maicii Domnului de la Scăiuş 4 CUVÂNT INTRODUCTIV LA PREZENTA CARTE Corespondenţa cu Episcopul Ioan Ploscaru (născut în 19.XI.1911, decedat în 31.VII.1998) începută printr-o întâmplare, a durat aproape douăzeci de ani, a decurs în limba franceză şi a determinat în mod definitor propria-mi viaţă, precum şi cercetările cu privire la succesiunea apostolică pe care le-am desfăşurat. Mons. Ploscaru a avut maximă înţelegere pentru vasta şi de-a lungul anilor încropită colecţie de autografe episcopale, şi a trimis pentru arhiva mea mai multe autografe inestimabile din posesia sa, de pildă semnăturile Servilor lui Dumnezeu Episcopii Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, şi alţii, pentru care sunt legat de Episcopul Ploscaru de o specială gratitudine. Prietenia epistolară plină de afecţiune s-a terminat din păcate prin contactele mele cu Episcopul Emil Riti (n. 12.XI.1926-d.21.II.2006), ceea ce Excelenţa Ioan Ploscaru a subevaluat.
    [Show full text]
  • Median, Valeriu: a Rómával Egyesült Román
    VALERIU MEDIAN A RÓMÁVAL EGYESÜLT ROMÁN GÖRÖGKATOLIKUS EGYHÁZ VAGYONA AZ 1948. ÉVI ESEMÉNYEK TÁVLATÁBÓL Paradoxnak tűnik, de látszólag I. Mihály király lemondása tette jogszerűvé az új kommunista hatalomnak a hagyományos román társadalom szociális-gaz- dasági létesítményei elleni harc elindítását. Ideológiájuknak megfelelően „a nép egybehangzó és egyöntetű támogatásával” felépített kormányprog- ramjuk életbe ültetése és alkalmazása kapcsán a kommunisták nem áltatták magukat. Ugyanakkor politikai éleslátás és mesterkéltség mellett másra is szükségük volt, éspedig olyan határozott, vaskezű intézkedések sürgős meg- hozatalára, amelyek logisztikailag is elősegítették a jól ismert történelmi kon- textusban megszerzett politikai hatalom megtartását és konszolidálást. Az is köztudott, hogy a kommunisták számára szükséges anyagi jólét egy része az NKVD (majd 1946-tól MVD) alapjaiból származott, s a bőkezűség Moszkva ér- dekeitől függött. A hatalmat megkaparintva a kommunisták többé nem elé- gedtek meg a testvéri segélyekkel. Telhetetlenségük egyenes arányban fokozó- dott a lelkiismeret furdalás nélkül és erkölcstelenül megszerzett magas rangú pozícióikkal. Viszont továbbra is nagy hátrányt jelentett számukra, hogy a gazdasági eszközök nem voltak teljesen a birtokukban. A helyzet orvoslása céljából az 1947. június 14-i minisztertanácsi ülésen jóváhagyták „A gazdaság-helyreállítási és monetáris stabilizációs programot megvalósító miniszteri bizottság” létrehozását, amely 1947. július 12-én, a ha- tározattal összhangban álló 248. számú törvény kihirdetésével meg is alakult. Megszületett tehát az első lépés az ország gazdasági kifosztása irányában. De még ebben a konjunktúrában sem teljesült a cél. A bizottság, a király sze- mélye által gyakorolt minimális cenzúra alól felszabadulva, elkezdte tevé- kenységét. 1948. január 31-én megszületett a 202. számú határozat1, amely a törvény erejével bírva elrendelte egy nagyon széles kategóriába tartozó javak- nak2 az állam vagyonába való azonnali áthelyezését.
    [Show full text]
  • Episcopi Romano-Catolici
    EPISCOPII ROMANO-CATOLICI Îndată după denunţarea în mod unilateral a Concordatului cu Sfântul Scaun, la 17 iulie 1948, guvernul comunist al lui Petru Groza s-a considerat dezlegat de orice obligaţii internaţionale privind Biserica Catolică din România şi, trecând la aplicarea Decretului 177 din 4 august 1948 - «Noua Lege a Cultelor», a început dezlănţuirea prigoanei împotriva Bisericii Greco-Catolice Române. A fost arestat întregul episcopat greco-catolic şi un mare număr de preoţi şi credincioşi rămaşi statornici în credinţa lor străbună catolică. Prigonită a fost şi Biserica Catolică de rit latin. La acea dată, Biserica Catolică din România formată din cele două ramuri principale: greco- catolică şi romano-catolică de rit latin, avea următoarea situaţie: Biserica Română Unită (Greco- Catolică) era constituită într-o provincie mitropolitană cu reşedinţa la Blaj, având cinci dieceze: Archidieceza Blajului, Diecezele Cluj - Gherla, Oradea, Lugoj, Maramureş şi Vicariatul mitropolitan al Bucureştiului, cuprinzând în total cea 1.800.000 de credincioşi deserviţi de 1900 preoţi, în 2400 de biserici; 12 % din populaţia românească a ţării era greco-catolică. Biserica Catolică de rit latin, formata din români, unguri, germani, din coloniile italiene şi franceze, croaţi, bulgari şi slovaci, cuprindea un număr de cca. 1.400.000 de credincioşi (din care cea 280.000 erau români din Moldova) încadraţi în Archiepiscopia Bucureştiului, condusă de Mgr. Alexandru Theodor Cisar - arhiepiscop, Episcopia de Alba Iulia condusă de Mgr. Aron Marton - episcop, Episcopia de Timişoara în fruntea căreia se afla Mgr. Augustin Pacha -episcop, Episcopia de Satu Mare, ce îl avea ca episcop pe Mgr. Ioan Scheffler şi Episcopia de Iaşi, condusă de Mgr.
    [Show full text]
  • Episcopi Greco-Catolici, La Dragoslavele, a Venit Patriarhul Ortodox Iustinian Şi Le-A Propus Să Treacă La Biserica Ortodoxă Căci, Dacă Nu, Vor Fi Duşi La Închisoare2
    EPISCOPII GRECO-CATOLICI Cardinalul Alexandru Todea s-a născut în 1912, în comuna Teleac, judeţul Mureş; a făcut studiile primare în satul natal şi la Căuci, cele gimnaziale la Reghin, iar cele liceale la Liceul «Sf. Vasile» din Blaj. Ulterior a studiat la Institutul «De Propaganda Fide» din Roma, obţinând doctoratul în 1940, când s-a întors în ţară, unde a devenit secretar mitropolitan şi profesor la şcolile din Blaj, unde a predat Religia, Limba latină şi Limba italiană. Din 1945 până în 14 octombrie 1948, a fost paroh şi protopop districtual la Reghin - Mureş, fiind arestat în această perioadă de mai multe ori, pentru că a vorbit împotriva abuzurilor guvernanţilor comunişti. La a patra arestare a fost dus la Ministerul de Interne - Bucureşti şi reţinut timp de o lună. A cincea oară a fost arestat pentru că a protestat public împotriva înlăturării Regelui Mihai I. În 14 octombrie 1948 a fost arestat şi reţinut la Securitatea din Reghin, de unde a evadat şi a trăit ascuns trei ani şi trei luni, timp în care, la 19 noiembrie 1950, a fost consacrat clandestin episcop titular de Cezaropolis şi auxiliar al episcopului Ioan Suciu de la Blaj, de către episcopul romano- catolic Iosif Schubert din Bucureşti, în capela baptisteriu a catedralei «Sf. Iosif» din capitală, în prezenţa preotului George Guţiu. În 31 ianuarie a fost arestat din nou şi dus la Ministerul de Interne, anchetat 13 luni, apoi judecat în procesul din Joia Mare 1952, alături de protopopul Busoi din Blaj, protopopul Iosif Pop din Târgu Mureş, preotul Iosif Cherecheş din Milaşul Mare, judeţul Bistriţa-Năsăud, preotul Ion Crăciun din Luduş, preotul Dredenţean din Târgu Mureş, preotul Simion Pop din Toldal, preotul Ion Şerban din împrejurimile Reghinului, preotul Ion Ţălnaru şi fiica protopopului Ariton Popa din Reghin.
    [Show full text]
  • ARTES. JOURNAL of MUSICOLOGY Vol
    “GEORGE ENESCU” NATIONAL UNIVERSITY OF ARTS IAŞI FACULTY OF PERFORMANCE, COMPOSITION AND MUSIC THEORY STUDIES RESEARCH CENTER “THE SCIENCE OF MUSIC” DOCTORAL SCHOOL – MUSIC FIELD ARTES. JOURNAL OF MUSICOLOGY vol. 17-18 ARTES 2018 RESEARCH CENTER “THE SCIENCE OF MUSIC” ARTES. JOURNAL OF MUSICOLOGY Editor-in-chief – Prof. PhD Laura Vasiliu, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Senior editor – Prof. PhD Liliana Gherman, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania SCIENTIFIC COMMITTEE Prof. PhD Gheorghe Duțică, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Prof. PhD Maria Alexandru, “Aristotle” University of Thessaloniki, Greece Prof. PhD Valentina Sandu-Dediu, National University of Music Bucharest, Romania Prof. PhD Pavel Pușcaș, “Gheorghe Dima” Academy of Music, Cluj-Napoca, Romania Prof. PhD Mirjana Veselinović-Hofman, University of Arts in Belgrade, Serbia Prof. PhD Victoria Melnic, Academy of Music, Theatre and Fine Arts, Chișinău, Republic of Moldova Prof. PhD Violeta Dinescu, “Carl von Ossietzky” Universität Oldenburg, Germany Prof. PhD Nikos Maliaras, National and Kapodistrian University of Athens, Greece Lect. PhD Emmanouil Giannopoulos, “Aristotle” University of Thessaloniki, Greece EDITORS Assoc. Prof. PhD Irina Zamfira Dănilă, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Lect. PhD Diana-Beatrice Andron, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Lect. PhD Rosina Caterina Filimon, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Lect. PhD Gabriela Vlahopol, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania Assist. Prof. PhD Mihaela-Georgiana Balan, “George Enescu” National University of Arts, Iași, Romania ISSN 2344-3781 ISSN-L 2344-3781 Translators: Assist. Prof. Maria Cristina Misievici, PhD Candidate; Lecturer PhD Sorina Postolea Proofreading: Assoc.
    [Show full text]