Cartea Biblioteca Cititorul

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Cartea Biblioteca Cititorul MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA NAŢIONALĂ PENTRU COPII „ION CREANGĂ” CARTEA BIBLIOTECA CITITORUL Buletin metodic şi bibliografic Fascicula 21 CHIŞINĂU 2012 1 CZU 027.625=135.1=111=161.1 C27 Ediţie îngrijită de Claudia Balaban Redactor: Claudia Gurschi Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Cartea. Biblioteca. Cititorul: buletin metodic şi bibliografic / Bibl. Naţ. pentru Copii „Ion Creangă”; ed. îngrijită de Claudia Balaban. - Ch.: Bibl. Naţ. pentru Copii „Ion Creangă”, 2012 (Tipogr. „Baştina-Radog” SRL). - ISBN 978-9975-928-15-1. - ISSN 1857-1182. Fasc. 21. - 2012. - 96 p. - Texte: lb. rom., engl., rusă. - Bibliogr. în notele de subsol. - 500 ex. - ISBN 978-9975-4234-4-1. 027.625=135.1=111=161.1 C27 ISBN 978-9975-928-15-1. ISBN 978-9975-4234-4-1. Firma Editorial-Poligrafică „Baştina-Radog” SRL., MD-2068, mun. Chişinău, str. Florilor 1. Tel./fax: 29-40-95, 29-40-86 e-mail: [email protected] 2 ______________________________________________________________ Buletinul Cartea. Biblioteca. Cititorul, fascicula 21, include diverse materiale cu referire la acţiuni şi experienţe interesante din domeniul activităţii bibliotecare cu copiii şi adolescenţii, realizate în bibliotecile din republică şi de peste hotare. Rubrica Eveniment oferă informaţii despre unele activităţi de promovare a cărţii şi lecturii desfăşurate pe parcursul anului 2011: ediţia a XV-a a Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, Concursul literar „La izvoarele înţelepciunii”, ediţia a XXI-a şi Concursul republican „Părinţii, bunicii şi eu, prieteni ai cărţii suntem”. Comunicările susţinute în cadrul Simpozionului „Familia ca utilizator şi partener al bibliotecii” sunt reunite sub genericul Întruniri profesionale. Materialele inserate la rubrica 2011 – Anul European al Voluntariatului reflectă experienţa unor biblioteci în realizarea proiectelor de voluntariat cu implicarea tinerilor beneficiari. În sprijinul activităţii practice a specialiştilor din bibliotecile publice şi cele şcolare vine Portofoliul bibliotecarului, care include câteva materiale în ajutorul organizării activităţilor de promovare a lecturii. Compartimentul Informaţii de peste hotare include articole despre experienţa bibliotecilor din Lituania şi Suedia, realizate în urma vizitelor de documentare întreprinse în ţările respective, precum şi un amplu material despre activitatea bibliotecilor pentru copii din Azerbaidjan, prezentat de colegii de la Biblioteca Republicană pentru Copii din Bacu, pe care i-am avut ca oaspeţi în noiembrie 2011. Rubrica Oameni şi cărţi propune un vast studiu dedicat poeţilor Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, urmat de câteva aprecieri ale biobibliografiei „Grigore Vieru”, publicaţie a BNC „Ion Creangă” Buletinul poate fi consultat şi în variantă electronică la adresa www.bncreanga.md. Responsabilitatea pentru conţinutul textelor publicate revine autorilor. Opinii, sugestii, materiale pentru publicare pot fi expediate pe adresa: Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă” Str. Şciusev nr. 65 MD-2012, Chişinău Republica Moldova Tel./Fax: 22 95 56 E-mail: [email protected] 3 _____________________________________________________________ Book. Library. Reader bulletin, the 21st issue, includes different materials about interesting activities and experiences in the library services for children and adolescents in our country and abroad. Event chapter offers information about few reading and book promotion activities organised during 2011: the 15th International Children and Youth Book Fair, „At the Beginning of Wisdom” literary contest (the 21st issue) and the Contest „Parents, Grandparents and Me Are the Friends of the Book”. The papers presented at the symposium „Family as the User and the Partner of the Library” are brought together in Professional Meetings chapter. The materials gathered in the chapter 2011 – The European Year of Volunteering reflect the experience of some libraries in organizing volunteering projects with the involvement of young users. The chapter Librarian’s Portofolio is aimed to support the practical activity of the specialists from public and school libraries and includes few materials on reading promotion activity. Information from abroad chapter includes articles about the experience of the libraries from Lithuania and Sweden written after the visits in these countries and, also, an article about the activity of children’s libraries in Azerbaijan written by the colleagues from the Republican Children’s Library from Bacu who visited us in November 2011. People and books chapter proposes a comprehensive study dedicated to poets Mihai Eminescu and Grigore Vieru, followed by few appreciations of the biobibliography “Grigore Vieru” published by “Ion Creangă” National Children’s Library. This bulletin could be found in electronic form on the site www.bncreanga.md. The authors are responsible for the content of the articles. Please, send opinions, suggestions, and articles to the address: „Ion Creangă” National Children’s Library 65 Şciusev street MD-2012, Chişinău Republic of Moldova Phone/Fax.: 229509, 229556 E-mail: [email protected] 4 EVENIMENT ______________________________________________________________ SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE PENTRU COPII ŞI TINERET – ARGUMENT FORTE DE BUNĂ ÎNŢELEGERE ŞI COOPERARE PRIN CULTURĂ – Chişinău, 7-10 aprilie 2011 – Una dintre cele mai frumoase realizări în promovarea cărţii pentru copii şi tineret este Salonul Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret, ajuns la vârsta adolescenţei – ediţia a XV-a. Cincisprezece ani de întâlniri frumoase între scriitori, ilustratori, editori, bibliotecari, cadre didactice, copii, părinţi, bunici. Nici ploaia torenţială, nici furtuna, care s-a năpustit asupra Chişinăului în aceste zile, nu a împiedicat şuvoiul de copii, care venea la Salon. Ba mai mult ca atât, pentru prima dată am fost nevoiţi să apelăm la agenţii de asigurare a ordinii publice, pentru a tempera vizitatorii, doritori să cumpere cărţi de la unele edituri. E fermecător momentul să priveşti copilul pătruns de un adevărat sentiment de mulţumire şi satisfacţie sufletească atunci când îşi găseşte cartea pe care de mult timp o căuta. Ediţia a XV-a a Salonului a impresionat vizitatorii cu multitudinea şi diversitatea titlurilor de cărţi expoziţionate – peste 15000 de titluri prezentate de circa 200 de edituri din 13 ţări: Republica Moldova, România, Rusia, Ucraina, Belarus, Suedia, Germania, Franţa, China, Polonia, Serbia, Turcia, Marea Britanie. Cunoscutul scriitor pentru copii Spiridon Vangheli a numit Salonul „un Pa ti al Cărţii pentru Copii”. Adevărat e că Salonul a devenit o emo ionantă sărbătoare a copilăriei şi a cărţii pentru copii şi tineret, unde te îmbogăţeşti spiritual,ș asistând la lansări de neuitat, relatări interesante, discuţii fulminante,ț contacte şi iniţieri de proiecte noi. Şi acestei ediţii a Salonului i-a dat start cuvântul de salut şi înalta apreciere din partea Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui interimar al Republicii Moldova dnul Marian Lupu, care de mai mulţi ani patronează acest miraculos eveniment de promovare a cărţii pentru copii şi tineret. De la o ediţie la alta, devine tot mai variat programul Salonului. Şi-n acest an, în afară de expoziţie de carte, a fost organizată o expoziţie de ilustraţii de carte pentru copii în original. Un eveniment aparte la acest capitol a fost sărbătorirea celor 35 de ani de la prima apariţie a volumului „Plăcinţele cu mărar” de Iulian Filip, în cadrul căruia s-a organizat expoziţia de ilustraţii în 5 original şi s-au anunţat rezultatele Concursului „Cel mai bun eseu şi cea mai bună ilustraţie la poezia „Plăcinţele cu mărar”. Impresionant a fost nu numai numărul de cărţi lansate în cadrul Salonului – 135 la număr, ci şi modul în care au fost lansate. Mai mult de jumătate au fost înscenate de copii, inclusiv: „Spiridon Vangheli pe drumuri nemţene” de Olguţa Caia, Editura „Kreativ”, Târgu Mureş; cartea-surpriză a Salonului „Fraţi de stele” de Nicolae Rusu; „Şoricelul mofturos” de Passionaria Stoicescu; „Unde este sora mea” de Sven Nordqvist; „Vizavi de vizavarză” de Aureliu Busuioc; „Balcoane cu elefanţi” de Nicolae Popa, Editura „Prut Internaţional”; „Isprăvile lui Guguţă”, „Împărăţia lui Ciuboţel” de Spiridon Vangheli, Editura „Guguţă”; „Bucurii pentru copii” de Vasile Romanciuc; „Puţinul (m)eu. Urmele frumoase” de Iulian Filip; „Cea mai frumoasă vară a iubirii” de Ianoş Ţurcanu, editurile „Bibliotheca”, Târgovişte, „Cartdidact”, Chişinău; „Doc” de Nicolae Esinencu; „Ora sărutului” de Anatol Ciocanu; „Între umbre şi stele” de Galina Furdui; „Ce frumoasă-i lumea asta” de Ludmila Sobietsky, Editura „Magna-Princeps”; colecţia „Să creşti mare, puişor!” de Claudia Partole, Editura „Moldpresa”; „Floarea iubirii” de Claudia Partole, Editura „Lyceum”; „Dealul Drăguţei” de Lucreţia Bârlădeanu; „Vesel îndrumar pentru vestiar” de Ion Anton, Editura „Silvius Libris”; „Cele mai frumoase legende despre Sfântul Voievod Ştefan cel Mare” de Constantin Bostan, Editura „Acţiunea”, Piatra-Neamţ; „După soare fug şi eu” de Angela Chicu, Editura „Căpăţâna- Print”; „Plânsul jucăriilor stricate” de Victor Dumbrăveanu, Editura „Bons Offices”; „Poveşti de când Păsărel era mic” de Nicolae Dabija; „Practica la braţ cu gramatica”, „Aceeaşi rană”, „Râşniţa” de Iurie Balan, Editura „Baştina- Radog”; „Sub o geană de pădure”, „Un băiat cu două feţe şi o sută de poveţe” de Titus Ştirbu; „Roua veşniciei” de Grigore Vieru, Ştefan Andronic, Editura „Pontos”; „Poveste de Crăciun” de Charles Dickens; „Melc, melc, codobelc” de Lică Sainciuc;
Recommended publications
  • Radio Basarabia– the Echoes of Radiophonic Communication from the Retrospective of the Unseen War
    MEANS OF JOURNALISTIC INVESTIGATION RADIO BASARABIA– THE ECHOES OF RADIOPHONIC COMMUNICATION FROM THE RETROSPECTIVE OF THE UNSEEN WAR Andrei DUMBRĂVEANU1 1Assoc. Prof. , PhD, Moldova State University, Republic of Moldova Corresponding author: Andrei Dumbrăveanu; e-mail: [email protected] Abstract view, Romania represented a state with few ethnic The formation of the Romanian Unitarian State opened minorities. Romanian represented 71,9% of the large perspectives for economic, social and cultural population, followed by Hungarians - 7,9%; development. Territorial expansion and the increasing Germans - 4,1%; Jews - 4,06%; Ukrainians - 3,2%; number of population led to the establishment of the Romanian Radio Broadcasting Company, which uses Russians - 2,3%; Gypsies - 1,56%; Turkish -1,06%; modern mass communication technologies, both at a Gagauzian - 0,6%; Czechs and Slovakians - 0,3%, national and regional level. In 1938, in Chisinau, the Serbians, Croatians and Slovenians - 0,3%; Polish, construction and installation of the transmitter was finished as well as the building and studios of the regional radio Greeks, Armenians – 0,6% (CONSTANTINESCU, station, Radio Basarabia. In the first few days of January 1997). With this human capital, the society started 1939, the experimental shows began. The transmitter had a broad process of creating the Romanian Unitary a power of 20 kw, which, through technical manipulations, State in a world of transformations. The economic could reach 200 kw, covering the whole Republic of Moldova and stretching up to Moscow and Leningrad, in and social modernisation offered large perspective Soviet Russia, Helsinki, in Finland, and in some days, up for cultural development in science, literature, to London, in Great Britain.
    [Show full text]
  • Romanul Lui Constantin Stere E Un Roman De Fapte, De Figuri Vii, De Via Ţă Tr Ăit Ă, În Genul Lui Balzac, Dickens Ori Tolstoi
    trucuri de acestea atest ăm la Stere foarte frecvent. Şi totu şi, Stere nu mizeaz ă pe ornamenta ţia tehnic ă: “Romanul lui Constantin Stere e un roman de fapte, de figuri vii, de via ţă tr ăit ă, în genul lui Balzac, Dickens ori Tolstoi. Fire şte, asemenea romane nu suport ă excese de stilistic ă. Romanele care creeaz ă via ţa n-au datoria de a se împodobi prea mult” [2, p. 160]. În pofida acestui adev ăr, Stere construie şte, con ştient, un bildungsroman . Modelele asupra c ărora insist ă criticii sunt cele mai reprezentative în epoc ă. Tudor Teodorescu- Brani şte, în concordan ţă cu opinia lui C ălinescu, identific ă alte fascina ţii:„ ... în domnul Stere tr ăie şte un romancier de dimensiunile lui Balzac sau Tolstoi: “omul de la Soroca” vede totul în mare” [2, p. 179]. Alte aspecte ale rela ţiei intertextuale se pot identifica la nivel de lume imaginar ă. Lumea imaginar ă furnizeaz ă cele mai hazardate puncte de tangen ţă . Cea mai explorat ă este figura Smaragdei: “Smaragda e un fel de Anna Karenina” sus ţine P. Constantinescu, „refulat ă prin misticism şi instinct de mo şiereas ă”, în timp ce Iorgu este „un noduros r ăzăş moldovean cu un robust sim ţ al propriet ăţ ii şi cu o calm ă vanitate de inexorabil ă perpetuare a neantului” [2, p. 118]. În viziunea lui Şerban Cioculescu Smaragda are o tent ă psihologic ă mai pronun ţat ă decât Iorgu. Într-adev ăr, ea este o „poten ţial ă Emma Bovary sau Anna Karenina a N ăpădenilor” [2, p.
    [Show full text]
  • Marile Prietenii Culturale De Pe Valea Prutului: Marin – Mâcnea
    DUMITRU V. MARIN (prof. dr.) MARILE PRIETENII CULTURALE DE PE VALEA PRUTULUI – MARIN – MÂCNEA – DIMA – PRICOP – TUDOSIE – UN CVINTET DE MARE ȘI ALEASĂ VALOARE SOCIAL – CULTURALĂ 1970 ­ 2020 PIM, Iași, 2020 TIMPUL N-ARE RĂBDARE NICI CU FRUMUSEȚEA, NICI CU INTELIGENȚA... NICI CU VIAȚA NOASTRĂ! DUMITRU V. MARIN (Prof. dr.) MARILE PRIETENII CULTURALE DE PE VALEA PRUTULUI – MARIN – MÂCNEA – DIMA – PRICOP – TUDOSIE – UN CVINTET DE MARE ȘI ALEASĂ VALOARE SOCIAL – CULTURALĂ 1970 - 2020 PIM, Iași, 2020 Tehnoredactare: Cătălin Sîmpetru e-mail: [email protected] Web site: www.marindumitru.ro www.tvv.ro E-mail: [email protected]; Tel./Fax: 0235.361.236; 0744.231.380 DUMITRU V. MARIN (Prof. dr.) MARILE PRIETENII CULTURALE DE PE VALEA PRUTULUI – MARIN – MÂCNEA – DIMA – PRICOP – TUDOSIE – UN CVINTET DE MARE ȘI ALEASĂ VALOARE SOCIAL – CULTURALĂ 1970 - 2020 PIM, Iași, 2020 „Prietenia poate genera și valoare socială și confortul intelectual necesar.” Dumitru V. MARIN UN FEL DE… INTRODUCERE… Ce urmează, nu poate fi decât expresia unei stări de fapt… o realitate onorantă și productivă destule decenii. E vorba despre cei care sfințesc locul. 1. De peste 5 decenii oamenii aceștia se cunosc, se respectă, se întâlnesc, se încurajează și… creează, fiecare în direcția predilectă dar cu deplin profesionalism. De 3 decenii acești formatori de opinii și de cultură mult peste nivel județean, împletind uneori actul creator cu impulsul politic, au ajuns embleme ale localităților în care trăiesc (din păcate, Pricop și Tudosie, au decedat de curând). De la Revoluție încoace, D.V. Marin a ajuns cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile, Ioan Mâcnea este fără îndoială cel mai de seamă poet, monografist și infuzor media din Vetrișoaia natală, Toader Dima, dr.
    [Show full text]
  • La Alta. Scriitorii Basarabeni În Primul an De Putere Sovietică (1940-1941): Strategii De Integrare Şi Forme De Încadrare PLURAL 67 De La O „Eliberare” La Alta
    De la o „eliberare” la alta. Scriitorii basarabeni în primul an de putere sovietică (1940-1941): strategii de integrare şi forme de încadrare PLURAL 67 De la o „eliberare” la alta. Scriitorii basarabeni în primul an de putere sovietică (1940-1941): strategii de integrare şi forme de încadrare Petru NEGURĂ Abstract The dual aim of this article is, on the one hand, to identify Bessarabian writers’ individual and group rationale to stay in the territory occupied by the Soviet authorities after 28 June 1940 and, on the other hand, to analyse the institutional mechanisms set up by the Soviet authorities (namely the Moldovan Writers Union (MWU) and AgitProp) to integrate these writers into the Soviet cultural system. The three groups of Bessarabian writers remaining in the annexed territory (the ‘regionalists’ from Viaţa Basarabiei journal, the writers of Jewish origin and the formerly ‘underground’ (pro-Communist) activists) intersected and overlapped, since the writers’ interests were often multiple. At the same time, the strategies implemented by the Soviet authorities to enrol Bessarabian writers into the Soviet institutional structures followed a binary and apparently contradictory rationale, of inclusion (of candidates deemed suitable for the aspiring status) and exclusion (of those who did not correspond to the criteria of political probity). Moldovan writers coming from the Moldavian Autonomous Soviet Socialist Republic (MASSR) (the ‘Transnistrians’) had a crucial role in the integration and enrolment of Bessarabian writers into the MWU as mediators with the Soviet authorities (having had a longer ‘length of service’ in Soviet political and cultural affairs), as well as in the role of cultural and ideological ‘tutors’.
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • Jeunes Et Anciens, Pour Le Renouveau De La Bessarabie. Conflit
    www.ssoar.info Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie. Conflit generationnel et politique dans le milieu des ecrivains bessarabiens de l'entre- deux-guerres Negură, Petru Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Negură, P. (2005). Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie. Conflit generationnel et politique dans le milieu des ecrivains bessarabiens de l'entre-deux-guerres. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 5(3), 645-664. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-56297-5 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0/deed.de Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie 645 Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie Conflit générationnel et politique dans le milieu des écrivains bessarabiens de l’entre-deux-guerres PETRU NEGURĂ Tout au long des années 1920, les intellectuels bessarabiens – pédagogues, journalistes, gens de culture – travaillent et militent côte à côte pour arracher leur province à l’arriération et pour l’intégrer dans la Grande Roumanie, poursuivant la cause qu’ils ont embrassée depuis le début du siècle. Mais ces intellectuels au- tochtones ont tous été formés sous le tsarisme dans l’esprit de la culture russe.
    [Show full text]
  • Nicolai Costenco) Nicolai Costenco Încetează Din Viaţă La 20 Iulie “Ion Creangă” 1993 Şi Este Înmormântat În Cimitirul Central Ortodox Din Chişinău
    „Sunt cetăţean al ţării poeziei...” Membru de Onoare al Adunării generale a Academiei de Ministerul Culturii al Republicii Moldova Ştiinţe din Moldova (1992). Biblioteca Naţională pentru Copii (Nicolai Costenco) Nicolai Costenco încetează din viaţă la 20 iulie “Ion Creangă” 1993 şi este înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Poetul, prozatorul, publicistul, traducătorul La 3 mai 2001 a fost dezvelit bustul de bronz al Nicolai Costenco s-a născut la 21 decembrie 1913, la scriitorului în faţa blocului de pe bulevardul Ştefan cel Chişinău, din căsătoria lui Fiodor Costenco-Radzeiovski Mare şi Sfânt, unde a locuit poetul (sculptor B. Dubrovin, (care potrivit afirmaţiei viitorului scriitor, era nobil – arhitect V. Niţa). „graf” cu rădăcini polono-ruso-moldovene), cu Maria lui SCRIITORII MOLDOVEI - Gheorghe Leahu – o răzăşcă din judeţul Orhei. COPIILOR Şi-a făcut studiile la Şcoala Primară Ortodoxă BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ din Chişinău, la Liceul „B. P. Hasdeu” din Chişinău (1928- 1932), după care a urmat Facultatea de Drept a Opera Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1932-1936), paralel înscriindu-se şi la Facultatea de Litere. A lucrat Coroana cu aripi de erete: versuri / Nicolai redactor la revista “Viaţa Basarabiei” (1934-1937), secretar Costenco. – Ch.: Editura Uniunii Scriitorilor, 1995. – 32 p. al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1940), şef al secţiei Elegii păgâne / Nicolai Costenco; il.: A. Ussow. – literare la Teatrul Moldovenesc de Stat (1941). Din 1941 Ch.; Bucureşti: Litera Internaţional, 2004. – 408 p.: il. – până în 1956 a fost deportat în Siberia pentru faptul că s-a opus introducerii alfabetului rusesc şi rusificării în (Biblioteca şcolarului, serie nouă; nr. 476). Basarabia sovietizată.
    [Show full text]
  • Fratele Meu a Pus Problema Opririi Masacrului Limbii Române În Basarabia
    142 ROMÂNĂ Antonina SÂRBU în dialog cu Anatol PĂDURARU Fratele meu a pus problema opririi masacrului limbii române în Basarabia Pe 14 martie 2012 Anatol Păduraru, fratele scriitorului Ni- colai Costenco, a plecat la cele veşnice... A fost înmormântat în cimitirul Belu din Bucureşti. Reproducem acest interviu în amintirea lui Nicolai Costenco, de la a cărui naştere se împli- nesc o sută de ani. Întâmplarea a fost simplă. În stocul de carte adunat la ac- ţiunea „O carte pentru copiii Liceului «Luceafărul» din A.S. – jurnalistă, membră Vulcăneşti” am descoperit Din bezna temniţei... (Scrisori a Uniunii Jurnaliştilor din gulag), incluzând corespondenţa scriitorului Nicolai Cos- din Moldova, autoarea tenco cu prietenii şi cu familia sa în perioada aflării în exil, la volumelor de proză Colaje Dudinka. Volumul a apărut în anul 2004 din străduința fi- (2006), Pe muntele Hermon ului scriitorului, Constantin Costenco. „Dragă Tolică!”, astfel ninge (2008), alcătuitor îşi începea Nicolai Costenco scrisorile către fratele sau, Anatol al culegerii Mănăstiri Păduraru. Întâlnindu-l pe arhitectul Mihai Chiosev, căsătorit basarabene (1995). cu Tatiana Costenco, una dintre fiicele scriitorului, am aflat că Anatol Păduraru este în viaţă şi locuieşte la Bucureşti. Prin contribuția Tatianei Chiosev-Costenco, căreia îi aduc multe mulțumiri, am plecat la Bucureşti. La ultima noastră întâlnire, Tatiana îmi mărturisea că, de câteva zile, îl visează pe tatăl său zâmbind. „Pot să număr pe degete de câte ori l-am văzut zâmbind în viaţă, pentru că tata era un om trist.” Modelul de rezistenţă umană reprezentat de Nicolai Costenco este simbo- lic pentru istoria Basarabiei, comportând drama intelectualu- lui nenorocit de regimul comunist.
    [Show full text]
  • SIMPOZIONUL Ştiinţe Exacte Şi Mai Puţin Exacte (Ediţia a Xva)
    Cucuteni – 5000 REDIVIVUS SIMPOZIONUL Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia a XVa) Culegere de lucrări 1 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Organizatori: Universitatea Tehnică a Moldovei; Forul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM); Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău; Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR); Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova; Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina; Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Comitetul de Program Cantemir Lorin, prof.dr.ing., D.H.C. multiplu, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, România Bostan Ion, Academician, Universitatea Tehnică a Moldovei Dabija Nicolae, academician, Preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova Dulgheru Valeriu, prof.dr.hab., şef departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Bulat Nicolae, Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca” Manole Ilie, conf.univ.dr. şef Program, Universitatea Tehnică a Moldovei Zaporojan Sergiu, conf.univ.dr. şef Departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Stratan Zinaida, director Biblioteca, Universitatea Tehnică a Moldovei. Puiu Vasile, prof. dr.ing., Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, România Ianuș Gelu, conf.dr., decan, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Olaru Dumitru, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Dântu Sergiu, dr.,conf.univ. decan, Universitatea Tehnică a Moldovei Costin Petru, director Muzeul Istoriei al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Cobzac Victor, artist plastic, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Botin Tudor, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Vaculenco Maxim, dr.conf.univ., Universitatea Tehnică a Moldovei Daud Vasile, dr., Institutul de Energetică, Academia de Științe a Moldovei Dincă Florin Daniel, drd, Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava Dorogan Andrei, drd, UTM, Chişinău Zgherea Marcel, artist folk, Republica Moldova Cazacu Alexandru, artist al Poporului, Republica Moldova 3 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Comitetul de onoare Prof.
    [Show full text]
  • CC 8 2012 Final CC 3 2012-Corectat.Qxd
    898(2 ) / 201 2 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 Teatrul lui Blaga (I I) de Eugen Simion Eminescu v ă zut de marii pictori ai lumii de Mihai Cimpoi Mihai Cimpoi '70 Eugen Simion, Ion Hadârcă, Tudor Nedelcea Mihai CIMPOI Jacques De DECKER (Belgia) Serge FAUCHEREAU (Franţa) Valeriu IOAN-FRANC Jaime GIL ALUJA (Spania) Klaus HEITMANN (Germania) Radivoje KONSTANTINOVIC (Serbia) Evanghelos MOUTSOPOULOS (Grecia) Nr. 898 (2 ) / 201 2 Mihail METZELTIN (Austria) Thierry de MONTBRIAL (Franţa) Maurice NADEAU (Franţa) Eugen SIMION Basarab NICOLESCU director Dumitru ŢEPENEAG Teatrul lui Blaga (I I) de Eugen Simion Eminescu vă zut de marii pictori ai lumii de Mihai Cimpoi Mihai Cimpoi '70 Eugen Simion, Ion Hadârcă, Tudor Nedelcea ISSN (on-line): 2285-5041 CUPRINS 8/2012 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: : Teatrul lui Blaga (II) Blaga’s Theatre. 3 CRONICI LITERARE Mihai CIMPOI: Eminescu văzut de marii pictori ai lumii Eminescu Saw the Great Painters of the World . 10 JURNAL Ion CĂLUGĂRU: Jurnal (IV) Journal . 14 MIHAI CIMPOI ’70 Eugen SIMION: Mihai Cimpoi ’70 Mihai Cimpoi ’70. 21 Ion HADÂRCĂ: Întâistătătorul Mihai Cimpoi sau omul deplin al culturii româneşti din Basarabia Primate of Mihai Cimpoi or Human of the Romanian Culture in Bessarabia . 23 Tudor NEDELCEA: Mihai Cimpoi sau vasta panoramă a literaturii basarabene Mihai Cimpoi or vast Panorama of the Bessarabian Literature . 29 COMENTARII George SÂRBU: Particularităţi ale prozei basarabene din a doua jumătate a secolului al XX‑lea Particularities of the Bessarabian prose from the second half prose of the twentieth century. 34 Caius Traian DRAGOMIR: “Au mers după nimicuri” “They went after nothings".
    [Show full text]
  • UN PREOT-SCRIITOR Despre Alexandru BARDIERU Nu S-A Dintre Colaboratorii Zeloși Ai Acestei Publicaţii
    UN PREOT-SCRIITOR Despre Alexandru BARDIERU nu s-a dintre colaboratorii zeloși ai acestei publicaţii. știut aproape nimic până în anii ’90, când zia- În perioada 1934-1935 colaborează la revista rul Mesagerul a publicat o scrisoare și un ma- Ghioceii a Societăţii „Iulia Hasdeu” pe care o terial ale acestui scriitor și preot uitat, din Mol- conducea poeta Magda Isanos. Și singur redac- dova de dincolo. ta revista Limba noastră pe care o editau elevii Am mers încet pe urmele documentelor Seminarului Teologic. ca să descoperim că a avut o corespondenţă Lista colaborărilor lui cu alte publicaţii frumoasă cu Mihai Spiridonică, căci a fost un este impunătoare: Arma cuvântului (Alba prieten devotat al basarabenilor care au plecat Iulia, 1940-1943); Cuget clar (revista fondată în 1940 goniţi de urgia roșie și dezmoșteniţi de N. Iorga, 1940); Păstorul Tutovei (Bârlad, mai apoi de regimul comunist. 1940-1942); Vestitorul satelor (Fălticeni, Un folclorist împătimit, Alexandru Bar- 1940); Înmuguriri (Fălticeni, 1940); Viaţa dieru a fost și un atent memorialist și poate Basarabiei (1940-1941); Mitropolia Moldovei anume lui datorăm cele mai frumoase pagini (1941-1944); Bucovina (Cernăuţi, 1942-1943; dedicate unei destinse personalităţi basarabe- Bucovina literară (Cernăuţi, 1943-1944); ne – Speranţa Tudor. Biserica basarabeană (Bălţi, 1943); Basarabia Astăzi putem scrie despre Alexandru Bar- (Chișinău, 1943); Cetatea Moldovei (Iași, 1942- dieru o biografi e după toate rigorile știinţei en- 1943); Credinţa (Cernăuţi, 1943); Povăţuitorul ciclopedice: creștinului (Bălţi, 1943-1944). „Alexandru Bardieru (12.III.1913, s. Nis- Contemporan al nostru, el a văzut ceea ce foia, jud. Hotin –22.IX.1994, Botoșani). Nume n-au reușit să vadă mulţi dintre colegii lui de literare: Delanesfoia; Al.
    [Show full text]
  • To Another. the Bessarabian Writers During the First Year of Soviet Power (1940-1941): Integration Strategies and Forms of Exclusion
    From a ‘Liberation’ to Another. The Bessarabian Writers During the First Year of Soviet Power (1940-1941): Integration Strategies and Forms of Exclusion by Petru Negură, “Ion Creangă” State Pedagogical University, Chișinău Abstract The dual aim of this article is, on the one hand, to identify Bessarabian writers’ individual and group rationale to stay in the territory occupied by the Soviet authorities after 28 June 1940 and, on the other hand, to analyse the institutional mechanisms set up by the Soviet authorities (namely the Moldovan Writers Union (MWU) and AgitProp) to integrate these writers into the Soviet cultural system. The three groups of Bessarabian writers remaining in the annexed territory (the ‘regional- ists’ from Viaţa Basarabiei journal, the writers of Jewish origin and the formerly ‘underground’ (pro- Communist) activists) intersected and overlapped, since the writers’ interests were often multiple. At the same time, the strategies implemented by the Soviet authorities to enrol Bessarabian writers into the Soviet institutional structures followed a binary and apparently contradictory rationale, of inclusion (of candidates deemed suitable for the aspiring status) and exclusion (of those who did not correspond to the criteria of political probity). Moldovan writers coming from the Moldavian Au- tonomous Soviet Socialist Republic (MASSR) (the ‘Transnistrians’) had a crucial role in the integra- tion and enrolment of Bessarabian writers into the MWU as mediators with the Soviet authorities (having had a longer ‘length of service’ in Soviet political and cultural affairs), as well as in the role of cultural and ideological ‘tutors’. In response to these enrolment strategies operated by the MWU, Bessarabian writers adopted a zealous and emulative behaviour in order to ensure their successful integration.
    [Show full text]