DOCSLIB.ORG

Descarca Oltart Nr.35.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Descarca Oltart Nr.35.Pdf OLTART Revistă de cultură Nr. 2 (35) • Mai 2021 Slatina OLTART Redacția OLTART Str. Acad. P. S. Aurelian nr. 44, Slatina, județul Olt, cod poștal 230076, tel: 0723 638 840 e-mail: [email protected] Redactor-șef: C. VOINESCU Redactor-șef adj.: Victor TIȚA Secretar de redacție: Oana GLASU Colegiul de redacție: Paul ARETZU, Aurelian Titu DUMITRESCU, Felicia FILIP, Dorin POPESCU, Cornel NICULAE, Maria IONICĂ Tehnoredactare: Hoffman Design [email protected] Corectura: Dumitru ȚICLEANU Revistă editată de Biblioteca Județeană Ion Minulescu cu sprijinul Consiliului Județean Olt Tiparul realizat la imprimeria Editurii Hoffman www.LibrariaHoffman.ro Tel. 0740 984 910 ISSN 2285-598X ISSN-L 2285 598X Întreaga responsabilitate pentru conținutul articolelor aparține autorilor. Revista publică articole conținând doar contribuții originale, din diverse domenii ale culturii. © OltArt, 2021 Toate drepturile rezervate. Nicio parte din această ediție nu poate fi copiată prin orice formă sau prin orice mijloace, electronic sau mecanic, incluzând fotocopierea, înregistrarea sau orice alt suport de stocare-redare, fără acordul scris al autorilor. Coperta I – Harta României – ținuturi și județe Cuprins 5 Editorial Dorina POPESCU Era, odată, un județ Cernăuți. Mai este și azi... 7 Basarabie Mihai CIMPOI Fenomenul basarabean sub semnul Păsării română Phöenix 21 Theodor CODREANU Nicolae Dabija, la judecata criticii 28 Calendar Aprilie 29 Nicolae DABIJA In memoriam 33 Leo BUTNARU Poeme 38 Arcadie SUCEVEANU Poeme 45 Florian COPCEA Hermeneutica lui Mihai Cimpoi 59 Dulce Alexandrina CERNOV Fântâna Albă – drum fără întoarcere Bucovină 67 Marin GHERMAN „Ghetoizări informaționale” în spațiul transfrontalier bucovinean 74 Calendar Mai 75 Vladimir ROBU Poeme 77 Marin GHERMAN Poeme 79 Dorin POPESCU Anii de grație și de creație de la Cernăuți 83 Vladimir ACATRINEI, Grigorie, cavaler de Pantazi SERGIU BARBUȚA 88 Raftul cu Teodor PRACSIU O panoramă a literaturii din Basarabia. cărți Theodor Codreanu – „Teodor Pracsiu” 98 Adrian SIMEANU Dureri basarabene 99 Marin GHERMAN Chipuri în oglindă: eseuri, tablete, interviuri de Ilie T. Zegrea 102 Maria TOACĂ Ce frumoși și luminoși sunt bucovinenii lui Ilie Luceac! 106 Poezie Ilie GORJAN Un poet cu P mare 107 Spiridon POPESCU 110 Lazăr POPESCU 111 Constantin PĂDUREANU 113 Mihai PĂCURARU 115 Laurențiu DRĂGUȘIN 117 Români Mihaela AIONESEI Dorințele noastre pentru români 119 Un poem de Mihaela AIONESEI Aici e Țara mea 120 O poetă Cătălina FLORESCU recomandată de Paul Aretzu 124 Vitralii Maria IONICĂ Et in Arcadia ego 127 Eseu Cornel NICULAE La Judecata de Apoi a țiganilor: Fărâmiță Lambru 130 Galeria de Ioan IOVAN Spiru Vergulescu artă 132 Loredana IANOVICI Teodora Maria Kitzulescu 134 Calendar Iunie 135 Mihai PLĂMĂDEALĂ O expoziție eclectică 138 Cuvinte din C. VOINESCU Dregătorii de curte domnească bătrâni Materialele pentru numărul 36 (august 2021) al revistei vor fi trimise pe adresa de e-mail [email protected] până la data de 20 iunie 2021, în Word, Times New Roman, 12, corectat, cu diacritice. 5 Editorial Era, odată, un județ Cernăuți. Mai este și azi... Dorina POPESCU ele două clase făcute de bunica exemplul Penelopei în așteptarea lui Ulise, mea la români au fost peste că ne trezim în aceeași Țară a noastră – cu celelalte zece absolvite de pă- aceeași țară a lor! Ne trezim prin bucătării rințiiC mei la ruși și peste cele douăspre- limitate în curajul bucătăriilor de altădată zece în care m-am școlit eu la ucraineni. – unde mai mult se vorbea decât se mânca. Geografic se întâmpla totul în același sat, Suntem niște sclavi ai roboților de cafele. în aceeași școală. Diferența o făcea însă pe- Dăm peste cap licori cu magneziu eferves- rioada și, mereu, un alt/nou regim politic. cent și ne căutăm în panică memoria prin Deși până în 2011 am locuit în Regiunea bilețele lipite pe frigider. Memorii banale Cernăuți, Ucraina, învățămintele bunicii care includ plata facturilor, care ne amin- despre Județul Cernăuți mi-au rămas la tesc despre întâlniri (risipitoare de viață) și fel de impregnate în simț precum mirosul că trebuie să cumpărăm lapte. Bilețele care de naftalină din a ei Casă Mare. mai conțin câte un citat – acel colac de sal- Toate poveștile Bunicii începeau la fel: vare într-o situație când pare că mori; și, Era odată un Județ Cernăuți… Poveștile de fapt, doar pare. mele continuă cu: Mai este și acum Acel Suntem... ai cui? Noi – purtători de Județ… Și este locuit de aceiași români ie și adidași, cu vagă idee a ceea ce vom care niciodată nu au pierdut Speranța fi mâine, mai mult credem în Apocalipsă Unirii. decât în Unire. Străini în țara altora, noi Suntem... ai cui? Noi – pribegi prin – românii din regiunile istorice – conti- vocație, cu Țară și fără – pioni fără Rege, nuăm să fim altfel de români chiar Aca- fără Regat și cu un prezent suspect de să, în România. Nu sunteți de-a noastră... Alzheimer. Văitându-ne prin excelență, Sunteți din Basarabia? Întrebare care nu încă mai tragem de năvodul compătimirii. mă mai uimește după aproape zece ani de Poate-poate ne pică de-o milă. Nu, nu sun- trai în România. În toată povestea au evo- tem slabi! Dar nici suficient de pregătiți să luat doar răspunsurile mele. În primii ani recunoaștem că suntem... ai nimănui. Noi veneam cu explicații. În ultimii – precum – niște umbre umile – mumii risipitoare evreii, cu întrebare pentru întrebare. Și de valori, de limbă, de codri. Asfaltând uli- Basarabia nu este a Voastră? Din grijă pen- țele satelor cu straturi de zgură, am ucis tot tru cardiovasculari și din recunoștință farmecul opincilor. În Țara noastră – e țara pentru jertfa tânărului picat pe muntele lor, și imnul lor, și al lor steag. Sorica, în Carpații de Curbură, în Răz- Aparent, în fiecare dimineață înaintăm boiul Reîntregirii (în ranița căruia a fost semnificativ spre Patria-Mamă. Ce se în- găsită miraculos cea mai frumoasă poezie, tâmplă peste noapte, de parcă am repeta 6 Nu plânge, Maică Românie!), omit detaliile din România nu au călcat niciodată! Poate răspunsurilor primite. doar din acest motiv atât Basarabia, cât și Pipăim prin întuneric, cu fina intui- Bucovina și toate celelalte pământuri isto- ție a orbilor, speranțele. În zori de zi tră- rice, nu sunt ale lor. im dezamăgiri cumplite de a descoperi că Fericitul caz că suntem ni se datorea- am ajuns în punctul din care am pornit, ză doar nouă – etnicilor români, românii dar și frici firești că nu vom avea rezistența nimănui, care vom naviga din nou și din Penelopei. De atâția ani tot țesem poduri nou, sub steaua lui Ulise, spre Acasă. de flori, ne bocim tricolorul decapitat și P.S. În numele comunităților de etnici mascăm impecabil suferințele prin acele români din Regiunile Istorice ale Patriei parteneriate în vogă la care purtăm haine Mame aduc toate Recunoștințele pentru protocolare, tăiem panglici... Și atât. Cura- generozitatea umărului de sprijin pe care jul și Adevărul, se pare, nu mai reprezintă ni-l oferă Revista Oltart spre a ne plânge valori. Ele mai pot fi regăsite în Muzeul de Oful. Istorie, acolo pe unde mulți dintre românii 7 Basarabie română Fenomenul basarabean sub semnul Păsării Phöenix Mihai CIMPOI enomenul basarabean nu este fondul negru în care respiră deosebit de decât fenomenul românesc ca liber motivele vegetale, expresii învedera- atare manifestat la limită, in te ale organicului. Basarabeanul nu numai extremis.F Avem de-a face cu împrejurări că acceptă, resemnat, golul, ci și culoarea extreme colorate existenţial: un vânt al fa- care îl exprimă mai bine: negrul. Seninăta- tum-ului bate fără contenire în acel spaţiu tea sa prin excelenţă mioritică se manifestă asupra căruia se exercită din plin teroarea atât faţă de sentimentul morţii ca atare cât istoriei. Mioritismul spiritului românesc și faţă de imensul gol al nefiinţei pe care sub forma lui cosmico-creștinească se află se proiectează. Neatins de acel periclitant aici în starea lui cea mai pură, fiind de fapt horror vacui, de frica golurilor, el este că- o realitate existenţială primară. Abisul on- lăuzit consecvent de echilibru, măsură, de tologic se deschide în faţa sufletului basa- spiritul organicului și al viului. Sunt ele- rabean fără orizonturi limitrofe și „calea-n mente stilistice general-românești, oricum cruci” sugerează metafora heideggeriană a basarabeanul pare a găsi o sinteză molcumă drumurilor întrerupte de pădure: „Și eu aparte care s-a relevat și în monumentele m-aș duci/ Și mi-i calea-n cruci,/ Și nu secolelor XV și XVI moldovenești, despre pot răzbate? De străinătate,/ De copaci că- care același Blaga vorbea ca despre dovezi zuţi,/ De voinici stătuţi,/ De tufi tufoasă,/ strălucite ale unei interferenţe stilistice de De fete frumoase” (Din Caietul anonim, natură sintetică, dintre cele mai încântă- culegere de folclor basarabean aflat în ma- toare în Europa: „Dimensiunile moderate nuscrisul eminescian 2260). Primejdiile ale arhitecturii moldovenești, cumpătarea apar, pentru basarabean, de oriunde, calea în utilizarea elementelor, evitarea formelor cunoașterii fiindu-i mereu în cruce și pân- excesive ale goticului, dar și ale stilului bi- dită de toate cursele vieţii și limitele exis- zantin, sunt un secret al acestei singulare tenţei. Singur spaţiul obscur este nelimi- reușite. La norocoasa sinteză a contribuit tat după cum ne sugerează această atât de neapărat și folosirea aspectelor organi- dens filosofică strofă. Ca oricărui român, ce cari atenuează în sensul «viului» toate basarabeanului nu îi este frică de goluri, formele și liniile arhitectonice” (Lucian el privindu-le ca o continuare organică a Blaga, Opere filosofice, București, 1988, plinului. vol. 11, p. 453). Tot astfel – în plan psihic Lucian Blaga găsea aceeași alternanţă – nu putem vorbi de un sentimentalism de plin și gol, de accent și neaccent, de moldavo-basarabean pur, căci el este un substanţă și spaţiu în chilimurile oltenești dat organic, dar nu singurul, ci în complex cu câmpurile lor ultramarin albastre sau cu altele, ceea ce dă o sinteză sui generis, roșii închise și în covoarele basarabene cu observată și de Eugen Ionescu: „Există însă 8 și un alt fel de a fi moldovean, pe lângă fie în mioritismul muzicii lui Tudor Chi- cel sentimentalist.
Load more

Recommended publications
  • Radio Basarabia– the Echoes of Radiophonic Communication from the Retrospective of the Unseen War
    MEANS OF JOURNALISTIC INVESTIGATION RADIO BASARABIA– THE ECHOES OF RADIOPHONIC COMMUNICATION FROM THE RETROSPECTIVE OF THE UNSEEN WAR Andrei DUMBRĂVEANU1 1Assoc. Prof. , PhD, Moldova State University, Republic of Moldova Corresponding author: Andrei Dumbrăveanu; e-mail: [email protected] Abstract view, Romania represented a state with few ethnic The formation of the Romanian Unitarian State opened minorities. Romanian represented 71,9% of the large perspectives for economic, social and cultural population, followed by Hungarians - 7,9%; development. Territorial expansion and the increasing Germans - 4,1%; Jews - 4,06%; Ukrainians - 3,2%; number of population led to the establishment of the Romanian Radio Broadcasting Company, which uses Russians - 2,3%; Gypsies - 1,56%; Turkish -1,06%; modern mass communication technologies, both at a Gagauzian - 0,6%; Czechs and Slovakians - 0,3%, national and regional level. In 1938, in Chisinau, the Serbians, Croatians and Slovenians - 0,3%; Polish, construction and installation of the transmitter was finished as well as the building and studios of the regional radio Greeks, Armenians – 0,6% (CONSTANTINESCU, station, Radio Basarabia. In the first few days of January 1997). With this human capital, the society started 1939, the experimental shows began. The transmitter had a broad process of creating the Romanian Unitary a power of 20 kw, which, through technical manipulations, State in a world of transformations. The economic could reach 200 kw, covering the whole Republic of Moldova and stretching up to Moscow and Leningrad, in and social modernisation offered large perspective Soviet Russia, Helsinki, in Finland, and in some days, up for cultural development in science, literature, to London, in Great Britain.
    [Show full text]
  • Contribuţie La Istoria Colecţionismului Românesc Interbelic. Colecţia Acad
    CONTRIBUŢIE LA ISTORIA COLECŢIONISMULUI ROMÂNESC INTERBELIC. COLECŢIA ACAD. MIHAI CIUCĂ de IOANA MĂGUREANU Résumé L’étude du collectionnisme de l’entre-deux-guerres contribue à l’enrichissement de l’image des institutions culturelles, du climat artistique et du goût esthétique qui caractérisait l’élite intellectuelle de l’époque. Le cas du dr. Mihai Ciucă, spécialiste réputé sur le plan international, illustre cet intérêt pour la collection d’œuvres d’art, intérêt stimulé et discrètement marqué par la personnalité du Professeur Ioan Cantacuzino, dont Mihai Ciucă était un proche collaborateur. La présente étude propose une investigation des sources, de la composition et de la destinée de la collection du Dr. Mihai Ciucă qui réunissait un grand nombre de gravures, de tableaux des peintres roumains et d’objets que le professeur Ciucă acquerrait lors de ses nombreux voyages scientifiques, surtout en Extrême-Orient. Keywords: Ciucă, Cantacuzino, collecting, engraving, interwar. Istoria colecţionismului românesc interbelic prezintă, încă, o imagine neclară. Multe piese care o compun lipsesc. Lipsesc de asemenea, în unele situaţii, cum a fost şi cazul cercetării de faţă, materialele documentare care să fundamenteze studiul. Credem, prin urmare, că terenul este încă prea puţin cercetat, iar imaginea unui colecţionar uitat, acad. Mihai Ciucă, este un caz evocator pentru acest puzzle încă incomplet. Mihai Ciucă a fost o personalitate de vârf a medicinei româneşti. Fiu de învăţători de sat, născut la Săveni în 1883, bursier al prestigiosului Liceu Internat de la Iaşi, pe care îl absolvă ca şef de promoţie, Mihai Ciucă vine în 1902 la Bucureşti. Prin fratele său Alexandru, cu trei ani mai vârstnic, student la Medicină Veterinară, ajunge în anturajul profesorului Ioan Cantacuzino, devenind unul dintre colaboratorii săi cei mai fideli, atât la Laboratorul de Medicină Experimentală, cât şi pe front în anii războiului balcanic şi apoi în „Războiul cel mare”, conducând campaniile de luptă antiepidemică.
    [Show full text]
  • Romanul Lui Constantin Stere E Un Roman De Fapte, De Figuri Vii, De Via Ţă Tr Ăit Ă, În Genul Lui Balzac, Dickens Ori Tolstoi
    trucuri de acestea atest ăm la Stere foarte frecvent. Şi totu şi, Stere nu mizeaz ă pe ornamenta ţia tehnic ă: “Romanul lui Constantin Stere e un roman de fapte, de figuri vii, de via ţă tr ăit ă, în genul lui Balzac, Dickens ori Tolstoi. Fire şte, asemenea romane nu suport ă excese de stilistic ă. Romanele care creeaz ă via ţa n-au datoria de a se împodobi prea mult” [2, p. 160]. În pofida acestui adev ăr, Stere construie şte, con ştient, un bildungsroman . Modelele asupra c ărora insist ă criticii sunt cele mai reprezentative în epoc ă. Tudor Teodorescu- Brani şte, în concordan ţă cu opinia lui C ălinescu, identific ă alte fascina ţii:„ ... în domnul Stere tr ăie şte un romancier de dimensiunile lui Balzac sau Tolstoi: “omul de la Soroca” vede totul în mare” [2, p. 179]. Alte aspecte ale rela ţiei intertextuale se pot identifica la nivel de lume imaginar ă. Lumea imaginar ă furnizeaz ă cele mai hazardate puncte de tangen ţă . Cea mai explorat ă este figura Smaragdei: “Smaragda e un fel de Anna Karenina” sus ţine P. Constantinescu, „refulat ă prin misticism şi instinct de mo şiereas ă”, în timp ce Iorgu este „un noduros r ăzăş moldovean cu un robust sim ţ al propriet ăţ ii şi cu o calm ă vanitate de inexorabil ă perpetuare a neantului” [2, p. 118]. În viziunea lui Şerban Cioculescu Smaragda are o tent ă psihologic ă mai pronun ţat ă decât Iorgu. Într-adev ăr, ea este o „poten ţial ă Emma Bovary sau Anna Karenina a N ăpădenilor” [2, p.
    [Show full text]
  • Comparison of Statistically Derived ASAS Improvement Criteria For
    215 EXTENDED REPORT Ann Rheum Dis: first published as 10.1136/ard.62.3.215 on 1 March 2003. Downloaded from Comparison of statistically derived ASAS improvement criteria for ankylosing spondylitis with clinically relevant improvement according to an expert panel A van Tubergen, D van der Heijde, J Anderson, R Landewé, M Dougados, J Braun, N Bellamy, G Udrea, Sj van der Linden, for the ASAS Working Group ............................................................................................................................. Ann Rheum Dis 2003;62:215–221 Objective: To investigate whether the recently developed (statistically derived) “ASsessment in Anky- losing Spondylitis Working Group” improvement criteria (ASAS-IC) for ankylosing spondylitis (AS) reflect clinically relevant improvement according to the opinion of an expert panel. Methods: The ASAS-IC consist of four domains: physical function, spinal pain, patient global assess- ment, and inflammation. Scores on these four domains of 55 patients with AS, who had participated in a non-steroidal anti-inflammatory drug efficacy trial, were presented to an international expert panel (consisting of patients with AS and members of the ASAS Working Group) in a three round Delphi exercise. The number of (non-)responders according to the ASAS-IC was compared with the final con- sensus of the experts. The most important domains in the opinion of the experts were identified, and also selected with discriminant analysis. A number of provisional criteria sets that best represented the consensus of the experts were defined. Using other datasets, these clinically derived criteria sets as well as the statistically derived ASAS-IC were then tested for discriminative properties and for agreement with the end of trial efficacy by patient and doctor.
    [Show full text]
  • Download PDF Pages from the History of the Anatomical Meeting From
    Rom J Morphol Embryol 2015, 56(1):315–319 R J M E HORT ISTORICAL EVIEW Romanian Journal of S H R Morphology & Embryology http://www.rjme.ro/ Pages from the history of the “Anatomical Meeting” from Cluj CRISTIAN BÂRSU Department of History of Medicine, Social Sciences and Humanism, “Iuliu Haţieganu” University of Medicine and Pharmacy, Cluj-Napoca, Romania Abstract The “Anatomical Meeting” from Cluj was one of the most significant morpho-clinical societies from Romania during the interwar period. It was created in 1920 by Professor Titu Vasiliu (1885–1961). The purpose of our paper is to present the most important landmarks of this Society and to put into evidence its place in the Romanian series of morpho-clinical societies. Documentary Material: The activity reports of “Anatomical Meeting” from Cluj, summaries published in “Medical Cluj” journal referring to the presentations and discussions of the cases, which were held at different meetings of this Society. The activity of the “Anatomical Meeting” from Cluj increased, in a significantly and consistently way, the level of morphological and clinical training of physicians from Cluj. There are mentioned some of the most important presentations and the personalities which had special contributions in the evolution of this Society. Conclusions: The “Anatomical Meeting” was a scientific forum that propagated morpho-clinical concept in Romanian medicine, initially in Cluj, and then on a national level. It contributed to the collaboration between pathologists, clinicians and laboratory physicians from Cluj and favored scientific emulation between them. It also was a tribune from which were discussed a few new medical achievements.
    [Show full text]
  • La Alta. Scriitorii Basarabeni În Primul an De Putere Sovietică (1940-1941): Strategii De Integrare Şi Forme De Încadrare PLURAL 67 De La O „Eliberare” La Alta
    De la o „eliberare” la alta. Scriitorii basarabeni în primul an de putere sovietică (1940-1941): strategii de integrare şi forme de încadrare PLURAL 67 De la o „eliberare” la alta. Scriitorii basarabeni în primul an de putere sovietică (1940-1941): strategii de integrare şi forme de încadrare Petru NEGURĂ Abstract The dual aim of this article is, on the one hand, to identify Bessarabian writers’ individual and group rationale to stay in the territory occupied by the Soviet authorities after 28 June 1940 and, on the other hand, to analyse the institutional mechanisms set up by the Soviet authorities (namely the Moldovan Writers Union (MWU) and AgitProp) to integrate these writers into the Soviet cultural system. The three groups of Bessarabian writers remaining in the annexed territory (the ‘regionalists’ from Viaţa Basarabiei journal, the writers of Jewish origin and the formerly ‘underground’ (pro-Communist) activists) intersected and overlapped, since the writers’ interests were often multiple. At the same time, the strategies implemented by the Soviet authorities to enrol Bessarabian writers into the Soviet institutional structures followed a binary and apparently contradictory rationale, of inclusion (of candidates deemed suitable for the aspiring status) and exclusion (of those who did not correspond to the criteria of political probity). Moldovan writers coming from the Moldavian Autonomous Soviet Socialist Republic (MASSR) (the ‘Transnistrians’) had a crucial role in the integration and enrolment of Bessarabian writers into the MWU as mediators with the Soviet authorities (having had a longer ‘length of service’ in Soviet political and cultural affairs), as well as in the role of cultural and ideological ‘tutors’.
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • Jeunes Et Anciens, Pour Le Renouveau De La Bessarabie. Conflit
    www.ssoar.info Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie. Conflit generationnel et politique dans le milieu des ecrivains bessarabiens de l'entre- deux-guerres Negură, Petru Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Negură, P. (2005). Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie. Conflit generationnel et politique dans le milieu des ecrivains bessarabiens de l'entre-deux-guerres. Studia Politica: Romanian Political Science Review, 5(3), 645-664. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168-ssoar-56297-5 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/1.0/deed.de Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie 645 Jeunes et anciens, pour le renouveau de la Bessarabie Conflit générationnel et politique dans le milieu des écrivains bessarabiens de l’entre-deux-guerres PETRU NEGURĂ Tout au long des années 1920, les intellectuels bessarabiens – pédagogues, journalistes, gens de culture – travaillent et militent côte à côte pour arracher leur province à l’arriération et pour l’intégrer dans la Grande Roumanie, poursuivant la cause qu’ils ont embrassée depuis le début du siècle. Mais ces intellectuels au- tochtones ont tous été formés sous le tsarisme dans l’esprit de la culture russe.
    [Show full text]
  • Nicolai Costenco) Nicolai Costenco Încetează Din Viaţă La 20 Iulie “Ion Creangă” 1993 Şi Este Înmormântat În Cimitirul Central Ortodox Din Chişinău
    „Sunt cetăţean al ţării poeziei...” Membru de Onoare al Adunării generale a Academiei de Ministerul Culturii al Republicii Moldova Ştiinţe din Moldova (1992). Biblioteca Naţională pentru Copii (Nicolai Costenco) Nicolai Costenco încetează din viaţă la 20 iulie “Ion Creangă” 1993 şi este înmormântat în Cimitirul Central Ortodox din Chişinău. Poetul, prozatorul, publicistul, traducătorul La 3 mai 2001 a fost dezvelit bustul de bronz al Nicolai Costenco s-a născut la 21 decembrie 1913, la scriitorului în faţa blocului de pe bulevardul Ştefan cel Chişinău, din căsătoria lui Fiodor Costenco-Radzeiovski Mare şi Sfânt, unde a locuit poetul (sculptor B. Dubrovin, (care potrivit afirmaţiei viitorului scriitor, era nobil – arhitect V. Niţa). „graf” cu rădăcini polono-ruso-moldovene), cu Maria lui SCRIITORII MOLDOVEI - Gheorghe Leahu – o răzăşcă din judeţul Orhei. COPIILOR Şi-a făcut studiile la Şcoala Primară Ortodoxă BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ din Chişinău, la Liceul „B. P. Hasdeu” din Chişinău (1928- 1932), după care a urmat Facultatea de Drept a Opera Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1932-1936), paralel înscriindu-se şi la Facultatea de Litere. A lucrat Coroana cu aripi de erete: versuri / Nicolai redactor la revista “Viaţa Basarabiei” (1934-1937), secretar Costenco. – Ch.: Editura Uniunii Scriitorilor, 1995. – 32 p. al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1940), şef al secţiei Elegii păgâne / Nicolai Costenco; il.: A. Ussow. – literare la Teatrul Moldovenesc de Stat (1941). Din 1941 Ch.; Bucureşti: Litera Internaţional, 2004. – 408 p.: il. – până în 1956 a fost deportat în Siberia pentru faptul că s-a opus introducerii alfabetului rusesc şi rusificării în (Biblioteca şcolarului, serie nouă; nr. 476). Basarabia sovietizată.
    [Show full text]
  • Fratele Meu a Pus Problema Opririi Masacrului Limbii Române În Basarabia
    142 ROMÂNĂ Antonina SÂRBU în dialog cu Anatol PĂDURARU Fratele meu a pus problema opririi masacrului limbii române în Basarabia Pe 14 martie 2012 Anatol Păduraru, fratele scriitorului Ni- colai Costenco, a plecat la cele veşnice... A fost înmormântat în cimitirul Belu din Bucureşti. Reproducem acest interviu în amintirea lui Nicolai Costenco, de la a cărui naştere se împli- nesc o sută de ani. Întâmplarea a fost simplă. În stocul de carte adunat la ac- ţiunea „O carte pentru copiii Liceului «Luceafărul» din A.S. – jurnalistă, membră Vulcăneşti” am descoperit Din bezna temniţei... (Scrisori a Uniunii Jurnaliştilor din gulag), incluzând corespondenţa scriitorului Nicolai Cos- din Moldova, autoarea tenco cu prietenii şi cu familia sa în perioada aflării în exil, la volumelor de proză Colaje Dudinka. Volumul a apărut în anul 2004 din străduința fi- (2006), Pe muntele Hermon ului scriitorului, Constantin Costenco. „Dragă Tolică!”, astfel ninge (2008), alcătuitor îşi începea Nicolai Costenco scrisorile către fratele sau, Anatol al culegerii Mănăstiri Păduraru. Întâlnindu-l pe arhitectul Mihai Chiosev, căsătorit basarabene (1995). cu Tatiana Costenco, una dintre fiicele scriitorului, am aflat că Anatol Păduraru este în viaţă şi locuieşte la Bucureşti. Prin contribuția Tatianei Chiosev-Costenco, căreia îi aduc multe mulțumiri, am plecat la Bucureşti. La ultima noastră întâlnire, Tatiana îmi mărturisea că, de câteva zile, îl visează pe tatăl său zâmbind. „Pot să număr pe degete de câte ori l-am văzut zâmbind în viaţă, pentru că tata era un om trist.” Modelul de rezistenţă umană reprezentat de Nicolai Costenco este simbo- lic pentru istoria Basarabiei, comportând drama intelectualu- lui nenorocit de regimul comunist.
    [Show full text]
  • SIMPOZIONUL Ştiinţe Exacte Şi Mai Puţin Exacte (Ediţia a Xva)
    Cucuteni – 5000 REDIVIVUS SIMPOZIONUL Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia a XVa) Culegere de lucrări 1 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Organizatori: Universitatea Tehnică a Moldovei; Forul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM); Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău; Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR); Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova; Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina; Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Comitetul de Program Cantemir Lorin, prof.dr.ing., D.H.C. multiplu, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, România Bostan Ion, Academician, Universitatea Tehnică a Moldovei Dabija Nicolae, academician, Preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova Dulgheru Valeriu, prof.dr.hab., şef departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Bulat Nicolae, Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca” Manole Ilie, conf.univ.dr. şef Program, Universitatea Tehnică a Moldovei Zaporojan Sergiu, conf.univ.dr. şef Departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Stratan Zinaida, director Biblioteca, Universitatea Tehnică a Moldovei. Puiu Vasile, prof. dr.ing., Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, România Ianuș Gelu, conf.dr., decan, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Olaru Dumitru, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Dântu Sergiu, dr.,conf.univ. decan, Universitatea Tehnică a Moldovei Costin Petru, director Muzeul Istoriei al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Cobzac Victor, artist plastic, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Botin Tudor, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Vaculenco Maxim, dr.conf.univ., Universitatea Tehnică a Moldovei Daud Vasile, dr., Institutul de Energetică, Academia de Științe a Moldovei Dincă Florin Daniel, drd, Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava Dorogan Andrei, drd, UTM, Chişinău Zgherea Marcel, artist folk, Republica Moldova Cazacu Alexandru, artist al Poporului, Republica Moldova 3 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Comitetul de onoare Prof.
    [Show full text]
  • CC 8 2012 Final CC 3 2012-Corectat.Qxd
    898(2 ) / 201 2 ISSN 1220 -6350 9 771220 635006 Teatrul lui Blaga (I I) de Eugen Simion Eminescu v ă zut de marii pictori ai lumii de Mihai Cimpoi Mihai Cimpoi '70 Eugen Simion, Ion Hadârcă, Tudor Nedelcea Mihai CIMPOI Jacques De DECKER (Belgia) Serge FAUCHEREAU (Franţa) Valeriu IOAN-FRANC Jaime GIL ALUJA (Spania) Klaus HEITMANN (Germania) Radivoje KONSTANTINOVIC (Serbia) Evanghelos MOUTSOPOULOS (Grecia) Nr. 898 (2 ) / 201 2 Mihail METZELTIN (Austria) Thierry de MONTBRIAL (Franţa) Maurice NADEAU (Franţa) Eugen SIMION Basarab NICOLESCU director Dumitru ŢEPENEAG Teatrul lui Blaga (I I) de Eugen Simion Eminescu vă zut de marii pictori ai lumii de Mihai Cimpoi Mihai Cimpoi '70 Eugen Simion, Ion Hadârcă, Tudor Nedelcea ISSN (on-line): 2285-5041 CUPRINS 8/2012 FRAGMENTE CRITICE Eugen SIMION: : Teatrul lui Blaga (II) Blaga’s Theatre. 3 CRONICI LITERARE Mihai CIMPOI: Eminescu văzut de marii pictori ai lumii Eminescu Saw the Great Painters of the World . 10 JURNAL Ion CĂLUGĂRU: Jurnal (IV) Journal . 14 MIHAI CIMPOI ’70 Eugen SIMION: Mihai Cimpoi ’70 Mihai Cimpoi ’70. 21 Ion HADÂRCĂ: Întâistătătorul Mihai Cimpoi sau omul deplin al culturii româneşti din Basarabia Primate of Mihai Cimpoi or Human of the Romanian Culture in Bessarabia . 23 Tudor NEDELCEA: Mihai Cimpoi sau vasta panoramă a literaturii basarabene Mihai Cimpoi or vast Panorama of the Bessarabian Literature . 29 COMENTARII George SÂRBU: Particularităţi ale prozei basarabene din a doua jumătate a secolului al XX‑lea Particularities of the Bessarabian prose from the second half prose of the twentieth century. 34 Caius Traian DRAGOMIR: “Au mers după nimicuri” “They went after nothings".
    [Show full text]