30 De Intrebari De-Acasa Seria IV.Indd
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Volumul IV Rezina - 2016 30 de întrebări de-acasă Concept Tudor Iaşcenco La realizarea proiectului a mai colaborat Ion Cernei Redactor Elena Roman Machetare, design Elena Roman Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii 30 de întrebări de-acasă : [culeg. de interviuri cu personalităţi marcante din Rep. Mol- dova a ziariştilor de la “Cuvântul”: în vol.] / “Cuvântul”. Săptămânal regional inde- pendent; concept: Tudor Iaşcenco; colab.: Ion Cernei. – Rezina: S. n., 2016 (F.E.-P. “Tipografi a Centrală”) – . – ISBN 978-9975-4469-0-7. Vol. 4. – 2016. – 240 p.: fot. – 200 ex. – ISBN 978-9975-53-595-3. 070:821.135.1(478)-83 T 83 Culegerea de faţă cuprinde 23 de interviuri cu personalităţi marcante din republică, originare din raioanele Orhei, Rezina, Şoldăneşti şi Teleneşti şi publicate în paginile săptămânalului CUVÂNTUL în perioada iunie 2013 - ianuarie 2016. 2 30 de întrebări de-acasă UNIVERSUL SUFLETELOR CUTEZĂTOARE Revoluţiile tehnice şi ştiinţifi ce au condus omenirea în unele din- tre cele mai îndepărtate şi mai enigmatice locuri şi unghere ale Uni- versului. Intelectul uman demult a depăşit cele mai fanteziste prog- noze ale titanilor gândirii şi înţelepciunii milenare, încât astăzi nu ştiu ce descoperire ne-ar mai putea exalta sau măcar trezi mirarea, afectată ireversibil de torentul informaţional, care ne-a captivat to- talmente tuturor, de la mic la mare, conştientul şi subconştientul. Pe zi ce trece devenim tot mai robotizaţi, tot mai manipulaţi, tot mai ne-colectivişti, tot mai singuratici în această lume a cifrelor şi imaginilor menite să ne standardizeze cugetul şi mişcarea. Atraşi de torentul informaţional, aruncaţi în bulboanele ştirilor fără noimă, dar şi cele mai înspăimântătoare, îţi dai seama, cu frică şi durere, că în galopul nebun al omenirii de a ajunge undeva, despre care nimeni nu are nici cea mai vagă închipuire, practic, dispare in- dividualitatea din noi. Evident, nu mă refer la marile talente, care în toate timpurile, au reuşit şi reuşesc să răzbată la suprafaţă, să meargă împotriva curenţilor duplicităţii sau conformismului. Nu mă refer la cei, care în toate timpurile, au pus şi pun mai presus decât toate Morala şi Omenia, la cei care, cu vorbe puţine, au realizat şi realizează fapte mari, de cele mai multe ori, fără mari titluri, premii sau onoruri. Ei sunt la fel ca noi, alături de noi, de multe ori modestia şi sim- plitatea lor ne face să trecem grăbiţi pe lângă ei sau poate, alertaţi mereu de ceva, nu îndrăznim a zăbovi să ne oprim pe o clipă, pe mai multe clipe pentru a le asculta vorbirea plină de înţelepciune. De fapt, de ce să ascundem, am devenit aşa şi nu se ştie în cine ne vom transforma mâine sau poimâine şi din cauza jurnalismului de astăzi, afectat de senzaţionalism şi declaraţii deşarte, de provin- cialism hulitor şi bârfi tor, îmbolnăvit de manierismul manipulator, învăţat, de bună voie şi de nevoie, de la politicianismul hrăpăreţ şi fără măsură. 3 30 de întrebări de-acasă Din păcate, jurnalismul de astăzi s-a transformat în unul care informează şi analizează - cum informează şi cum analizează - tre- buie încă de văzut. Se jonglează cu nume, cifre, fapte reale sau inventate, se enunţă judecăţi de valoare sau judecăţi de valoare fără un substrat facto- logic sufi cient, în tot mai multe articole sau emisiuni se întrezăreşte răul şi ura, violenţa. Dar iată că se menţine mereu pe linia de plutire Tudor Iaşcenco şi Echipa sa de la săptămânalul CUVÂNTUL, pentru care Independenţa şi Integritatea nu sunt doar simple noţiuni, ci un mod de activitate, un mod de viaţă. Un lider şi o echipă care face Istorie, în primul rând, cu aceste cicluri de interviuri cu mari personalităţi ale neamului, înmănuncheate în culegeri, care, cu timpul, vor deveni extrem de valoroase. Zic, extrem de valoroase, pentru că anume astfel de creaţii jurnalis- tice, peste decenii şi secole vor deveni cele mai veritabile şi mai căutate surse şi mostre de cercetare pentru istorici. Pentru că aceste interviuri din actuala culegere, din celelalte, care au apărut până acum şi care vor mai apărea pe viitor, constituie nu numai radiografi a sufl etelor unor mari temerari, e şi radiografi a nea- mului nostru, or ei, cutezătorii, vor rămâne în adevărata Memorie, ei trebuie să rămână. Dragă cititorule, deschide această carte, răsfoieşte-o, apoi citeşte-o cu mare atenţie, regăseşte-te în biografi ile unor oameni cu care ne mândrim, cu care ar trebui să ne mândrim. Să învăţăm de la eroii acestei cărţi, asemuitoare unui izvor tămăduitor, să le urmăm sfatul, să le intuim mişcarea sigură a unor sufl ete oneste şi pline de viaţă, pentru că atâta timp cât există aseme- nea Oameni, atâta timp cât mai apar asemenea cărţi, vom păstra mereu vie speranţa reală de a deveni o societate pentru toţi, o soci- etate a talentelor afi rmate. Vasile Spinei 4 30 de întrebări de-acasă Nu face r=u - c= te va ajunge. {i men\ine-\i verticalitatea! Mihaela Perciun s-a născut la 15 februarie 1957 în Pripiceni-Răzeşi, raionul Rezina, într-o familie de pedagogi. În 1980 absolveşte Facultatea de Biologie a Universităţii de Stat din Moldova. Apariţii editoriale: ”O fabulă pentru rege” (2003, proză scurtă); „Prin- tre vagoane”, (2005, roman), lucrare declarată învingătoare în cadrul concursului de editare a celor mai bune trei manuscrise de beletristică; „Printre bărbaţi” (2010); „Băltoaca” (proză scurtă, 2012); „Mama s-a măritat” (proză scurtă, 2014); piesa „Mitică-i omul nostru”, premiată în cadrul concursului de dramaturgie naţională UNITEM, 2009, mon- tată la Casa Actorului în 2011. Alte apariţii - în revistele din Moldova, România, Cehia, Franţa şi alte ţări. Laureată a Premiului pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2003, Premiului I, secţiunea proză, Concursul Naţional de Literatură ”AGB”, România, 2010, Premiului USM, secţiunea proză, 2012, pentru «Băltoaca». 5 30 de întrebări de-acasă 1. Doamnă Mihaela Perciun! Ce subînţelegeţi Dumneavoastră prin noţiunea “acasă”? - Acasă este locul unde-mi place foarte mult şi mă simt cel mai bine, doar acasă pot fi eu însămi, deşi niciodată nu port măşti. 2. Cine V-a predat primele lecţii care V-au marcat caracterul şi viitorul? - Caracterul ni-l dau planetele la naştere împreună cu genele, parte din care le moştenim de la părinţi, bunei. Din păcate, cu trecerea anilor pot afi rma că anume în şcoală s-a început remodelarea mea după calapoadele sistemului de atunci, iar caracterul meu rebel şi-a revenit mult mai târziu… Primele lecţii de demnitate, care nu se predă în şcoli, le-am luat de la bunelul meu, Mihail Perciun. Povestea reală despre cum a fost aruncat fără muniţii pe linia întâi a frontului II Belorus, cu încă vreo 30 de concetăţeni, şi care au căzut seceraţi de bombele celor ce veneau din spate, (evita să spună că ruşii i-au bombardat), că a fost aruncat în groapă şi o lopată de pământ reavăn l-a readus în fi re din leşinul provocat de o schijă cu care a trăit peste ani… Noro- cul meu mare de a-l cunoaşte, de a mă bucura de el, de a-i sta pe genunchi… bucurii de copil pe care alţii de vârsta mea nu le-au cunoscut. Din acel măcel s-a mai întors cu o rană la picior şi Gavril Coreţchi. Puteau oare aceste istorii să nu te infl uenţeze? Să nu-ţi altoiască demnitatea? Demnitatea neamului… de atâtea ori s-a încercat să ne-o şteargă din memorie, dar este adânc implantată în gene. Probabil, unii o mai caută – există la toţi, deşi tot mai mulţi uită de ea. 3. Ce ştiţi despre părinţii şi buneii Dumneavoastră, locul şi rolul lor în viaţa comunităţii natale? - Părinţii mei n-au obişnuit să mi se laude cu reuşitele lor, le deduceam eu când mai eram acasă. Am avut mari emoţii când dna Nadejda Brânzan mi-a povestit despre activitatea mamei mele - Galina Perciun, la începutul mişcării de renaştere naţională, avea convingeri ferme, pe care în virtutea sistemului oprimant mi le-a ascuns. O făcea pentru binele meu şi al surorii mele – ştia ce malaxor este maşinăria KGB. 4. Ce Vă aminteşte cel mai des de casa părintească? - Visele mereu mă readuc pe aceste meleaguri, unde în realitate vin o singură dată pe an – la Paştele Blajinilor. 5. Cum apreciaţi schimbările care au avut loc la baştină în ultimele decenii? - Din rău tot în mai rău! 6. Dacă ar fi cazul de înveşnicit cumva, în istoria localităţii natale, unele personalităţi din partea locului, cine, credeţi, ar merita neapărat această onoare? - Vreau să vă reamintesc că pământeanul nostru a fost şi Nicolae Costin, 6 30 de întrebări de-acasă sunt sigură că merită. 7. La şcoală şi la fa- cultate aţi fost printre activişti sau disidenţi? - Disident – prea mult spus! Noi n-am avut o mişcare disiden- tă cum au avut aceeaşi ruşi – la noi a dominat o majoritate paşnică, şi dacă avea cineva vreo idee o exprima în şoaptă, sau o tăcea. Am avut imprudenţa să mă Oferind autografe prind în Hora Unirii la Iaşi, prin 1979. Am dat explicaţii în scris şi am mai avut noroc de unii oameni care au camufl at cazul, pentru că alţii din delegaţia noastră l-au raportat organelor care erau gata sa mă exmatriculeze. 8. Ce calităţi preţuiţi îndeosebi la prietenii Dumneavoastră? - Verticalitatea. 9. Consideraţi că V-aţi realizat în viaţă? - Încă mai am planuri, planuri mari, mai am şi timp, dar sunt în alertă, simt că timpul fuge prea repede. 10. Cine şi cum V-a ajutat să Vă atingeţi scopurile? - Cei care mi-au torpilat intenţiile mi-au dat şutul ce m-a propulsat înainte! Ar fi fost prea frumos să fi avut un îndrumător, un povăţuitor.