BIBLIOTECA NAÞIONALÃ A REPUBLICII MOLDOVA

IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA }N STR+IN+TATE

Anuar Nr. 1, 2002

Chiºinãu • 2002 STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 1 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 2 74 p.;cm;ex. Valentina G=lu[c=, Jana lectori: Jelamschi V`lcu; . – Tania Chi[in=u: Tostogan, BNRM, 2002 Aliona (Imprimeria BNRM). Bulat, – Larisa de elab. Moldova; Republicii a Imaginea Republicii Moldova ]n str=in=tate: Anuar, nr. 1, 2002 / Biblioteca Na\ional= Valentina G=lu[c= Drago[PopaMiu Lectori: Coperta: Larisa Bulat Elaborare: Director general: Alexe R=u I55 CZU: 908(478) ISBN: 975-9992-3-9 © BibliotecaNaþionalã•2002 Jana Jelamschi Jana Tania V`lcu Aliona Tostogan BIBLIOTECA NA|IONAL+ {I IMAGINEA |+RII

C`nd ctitorea Biblioteca Regal= a care, ]n fond, hot=r=sc orientarea politicii ran\ei, regele rancisc ]nt`iul punea ca prim= globale, c=r\ile editate la Chi[in=u care ne sarcin= ]n fa\a acestei biblioteci na\ionale reprezint= cel mai bine ca identitate cultural=. ocrotirea limbii franceze. Iar limba, vorba lui O etap= cu totul deosebit= ]n ceea ce Alecsandri, este testimoniul de noble\e a unui prive[te contribu\ia bibliotecii noastre la popor, adic=, ]n fond, este prima [i cea mai formarea imaginii Moldovei a ]nceput o dat= important= formatoare a imaginii specifice a cu reforma difuz=rii culturale. Expozi\iile - \=rii. Bibliotecile na\ionale au avut [i au, ]n eveniment, desf=[urate lunar, preg=tite dup= majoritatea lor, [i sarcina de a contribui la metode [i tehnologii europene, organizate, de formarea imaginii \=rii a c=rei institu\ie central= obicei, ]n colaborare cu ambasadele acreditate este. A[a au fost multe biblioteci din la Chi[in=u, au ]nviorat mult interesul str=inilor antichitate, a[a sunt [i na\ionalele moderne [i fa\= de noi, ecouri despre aceste evenimente contemporane. Aspectul acesta ]ncepe s= se fiind transmise de ambasadele respective ]n ]nte\easc= ]n “veacul na\iunilor” [i devine o analizele adresate guvernelor acestor \=ri. }n func\ie normativ= stipulat= ]n standardul \=rile cu ambasadele c=rora am organizat UNESCO referitor la organizarea [i ac\iuni culturale comune (ran\a, India, China, func\ionarea acestui tip de institu\ii. Polonia, Rom`nia, Rusia, Ucraina, S.U.A., Odat= cu ]nceperea, ]n 1992, a reformei Italia [.a.) au ap=rut informa\ii [i articole ]n sale principiale, Biblioteca Na\ional= a pres=. Republicii Moldova ]ncepe s= contribuie tot La formarea imaginii \=rii contribuie [i mai mult la formarea imaginii \=rii noastre ]n digestul “Cronica vie\ii politico-administrative, fa\a str=inilor. Diverse sunt modalit=\ile de social-economice [i culturale a Moldovei”, care atingere a acestui scop. Memorabil= a fost, se bucur= de audien\= din partea corpului de exemplu, ac\iunea din 1992, c`nd diplomatic str=in. biblioteca noastr= a preg=tit c`te un set de Anuarul “Imaginea Republicii Moldova materiale despre adev=rul evenimentelor din ]n str=in=tate”, primul num=r al c=ruia ]l Transnistria [i le-a expediat ]n adresa tuturor lans=m acum, se arat= a fi, de pe acum una bibliotecilor na\ionale membre ale ILA. din formele cele mai atractive [i mai eficiente Este deosebit de eficient, ]n acest sens, de configurare [i popularizare a imaginii schimbul interna\ional de publica\ii. }n penuria noastre. de mijloace financiare, noi ne str=duim totu[i elicit=ri grupului de crea\ie, care l-a s= trimitem bibliotecilor na\ionale din \=rile elaborat [i drum bun ! Alexe R=u IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 3 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 4 REPUBLICA MOLDOVA }N ENCICLOPEDII {I DIC|IONARE

Enciclopediile [i dic\ionarele din Chi[in=u, B=l\i (Beltsy), and Tiraspol, and str=in=tate sunt izvoarele ce creaz= imaginea there is a hydroelectric station at Dub=sari Republicii Moldova. De exemplu, The New (Dubossary) on the Dniester Rives. Encyclopedia Britannica public= date succinte Agriculture has been highly mechanized, despre Republica Moldova proasp=t declarat= virtually all agricultural jobs being carried independent=. Aceast= enciclopedie public= out by machines. Most agriculture is devoted sumar informa\ii despre spa\iul pruto- to viticulture, fruit and vegetable growing, nistrean. Cit=m din original: and other specialized farming. Sunflower seed Moldova, officially REPUBLIC O is the most important industrial crop; grains MOLDOVA. Romanian Republica Moldova are winter wheat and corn (maize). Dairying formerly (1940-1991) Moldavia, or Moldavian and cattle breeding account for about a third Soviet Socialist Republic, country in the north- of the agricultural output, followed by pig eastern Balkans. It is surrounded by Ukraine farming. Chi[in=u is the largest industrial (Kishinyov). Area 13.000 square miles (33.700 centre of Moldova. It is also an important square km). Pop. (1992 est.) 4.394.000 railway and motor transport centre. Physical and human geography. The majority of the people of Moldova Moldova lies south of the Carpathian are ethnic Romanians, and the native language Mountains, mostly on deep sedimentary rocks of Moldova is Romanian. In the so-called covering the southwestern portion of the Transdniester region, east of the Dniester Russian Platform. The climate is warm and River, however, there are large numbers of moderately continental, with a comparatively Russians and Ukrainians (Who rebelled against mild winter. A well-developed network of Moldovan authority in 1992). A national rivers – the largest being the Dniester – law passed in 1989 requires use of the Latin drains southward into the Black Sea. Soils alphabet and the Romanian language. are rich; fertile chernozems cover three-quarters A one-chamber Parliament, elected for of the republic. Northern and central part of a four-year period, is the highest organ of Moldova is a forest zone, while a steppe state power, and it elects a Council of belt, mostly cultivated, crosses the south. Ministers, or cabinet. Wildlife includes wild pig, roe deer, hare, Illiteracy has been eradicated during wolf, fox, badger, wildcat, ermine, muskrat, the 20 th century, and a general 10-year and polecat. education scheme was established in 1976. The economy of Moldovais headed by Most of those who finish general education industry, chiefly food processing, with making, continue their education at a higher level. machin-ery manufacturing and metalworking, There are a number of institutions of higher electrical power engineering, consumer goods, education in Moldova, a score of scientific and building material industries being institutions, and many research centers. All developed. The food industriez embraces wine medical care is free. canning, sugar refining, and oilseed pressing. History. The area of Moldova (or, Machine building, established in the mid- historically speaking, Bessarabia) was ceded 1950s, is important. Tractors made in Moldova to Russia by the Ottoman Turks in 1812. In are supplied to neighbouring countries. 1918 most of the land was seized by Romania,

Thermal-electric power plants are located in but this seizure was contested by the emerging STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 5 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 6 Britannica: vol.8–Chicago,1993.—P. 230). recurgem la informare: con\inutul ramural bine structurat. A[adar, diversificat= a unui stat t`n=r. Este vizibil Michelson E. – S.l.: Grolier incorporated, 1994 de Paul 1829. in published first volumes thirty in complete / 19 Vol. edition: International ]n Moldova. SeealsoMoldavia(principality). Soviet Union, adopting the the Romanian spelling from independence declared Moldavia 1991 August In territory. the retook troops became part of Romania, but in again 1944 Soviet Bessarabia 1944 and 1941 Between region. Ukrainian and formerRomanian was created in August 1940 consisting of the Romania complied, and the Moldavian S.S.R. territory. of return the for demands Soviet about brought (1939) Pact Nonaggression German-Soviet the of signing The Ucraine. land on the left bank of the Dniester, Within Soviet SocialistRepublic–asmallstripof Union established the Moldavian Autonomous Soviet the 1924 in and government; Soviet h eccoei Aeiaa – Americana encyclopedia The }n paginile 321-322, articolul editat articolul 321-322, paginile }n Encyclopedia New The în publicat (Articol elza= imagine o realizeaz= is Romanian. also exist. The official language of Moldova communities Jewish and Catholic, Roman Protestant, evangelical Smaller Orthodox. Eastern is Moldovans most of religion Life expectancyatbirth relatively unurbanized (less than 50 %) area. persons per square 335 mile, which is is high gor density a population The minorities. dominant the Russians and Ukrainians with Romanian, is population Moldova areas. south; andlivestock vineyards, and orchards, sunflowers in the center and uplands: central the of part and north the in beets sugar and tobacco, grain, products: agricultural are Moldova some yearsthaninothers. (30 cm); there is considerably more rain in Bugeac, where it often falls below 12 inches 18 to 22 inches (46-56 cm), except for the 46 ranging from 50 temperatures annual average with climate they areofmodestsize. rivers, Dniester and Prut boundary the for are numerous rivers and streams, but except There Plateau. Volnia-Podolsk the of part bank of the Dniester (Nistru) River, which is left the and meters); (91 feet 300 to level (Budzhak Plain) in the south Steppe from near sea Bugeac flat very the meters); 396 (335- feet 1,300 to 1,100 at zone forested 198 meters);thecentral elevations range from 500 to 650 feet (152- where north, the in Steppe) (Beltsy Plain four principal geographic regions: the are Moldovan There soil. black fertile, with covered is which of % 75 about terrain, drained Moldova has an undulating, irregular, well- by fourth Romania the on and Ukraine by sides entirely landlocked, being surrounded on three and now known as Republica Moldova. It is eastern Europe, formerly in the Soviet Union º  (8  People. of resources natural principal The The region has a moderate continental MOLDOVA, Republic of, º Ln ad aua Resources. Natural and Land . C) in the north. Annual rainfall is ery w-hrs f the of two-thirds Nearly º  (10  º C) in the south to is 68,5years.The uplands, aheavily vegetables inmost a country in Government. Moldova was one of the investment levels are stagnating. Relatively first Soviet republics to condemn the attempted little privatization has taken place in Moscow coup in 1991. On Aug. 27, 1991, it agriculture, with about 25 % of NMP coming declared independence, becoming a republic from privately owned sources. with executive power exercised by a presidential Transportation. Moldova has a well- head of state, who appoints the prime minister developed highway system of almost 12,500 and the Council of Ministers. Legislative miles (20,000 km), of which more than 8,300 authority is exercised by a 380-membrer miles (13,500 km) is hard-surfaced, and parliament. Moldova is a membrer state of 714 miles (1,150 km) of railways. Air transpor the Commonwealth of Independent State, is limited. the United Nations (UN), and the Conference Energy. Moldova is very energy poor, on Security and Cooperation in Europe importing 99 % of its needs. Electricity and (CSCE) and has endorsed the International central heating represent more than 50 % of Declaration of Human Rights of the UN and Moldova’ s energy consumption, while other the human rights instruments of the CSCE. heating and transportation represent less than In 1992 the United States recognized 20 % each. Moldovan independence and extended most- #oreign Trade. Trade accounts for almost favored nation trading status to it. As in 10 % of Moldovan NMP. The retail sector is other parts of the former Soviet Union, underdeveloped by western European standards. Moldova is in the process of developing a Moldova is relatively open to trade, with total new constitutional framework, economic exports and total imports averaging more than structures, and other institutions. It also has 50 % of gross domestic product. However, to deal with the question of possible reunion since 1990 Moldova has experienced worsening with Romania. Moldova faces possible ethnic trade balances because in the past its food conflicts because of the often violent efforts exports tended to be overvalued in Soviet of former Soviet political and military elements trade, whereas its energy imports were to form separatist republics by exploiting heavy undervalued. concentrations of Russians and Ukrainians History. Historic Moldova was a 14th residing on the Dniester left bank and in the - century Romanian principality comprising Transnistria region, as well as of the Gagauzi, the territories east of the Carpathian a Turkic people residing in five of the southern Mountains, south of Galicia, and bounded districts. by the Dniester, Danube, and Milcov rivers Economy. The Moldovan economy is and the Black Sea. Its location and topography based on agriculture, food processing, leather made it a frequent zone of invasion and and textile goods, consumer appliances, and conflict. Substantial portions, known as light industry. This reflects the scarcity of Bucovina and Basarabia, were occupied and fuel and mineral resources. The share of annexed at various times by the Ottoman, agriculture in the Net Material Product (NMP) Habsburg, and Russian empires. The has gradually increased. remainder, on the right bank of the Prut, Agriculture, which is highly mechanized, merged in 1861 with Muntenia to form the provides more than 40% of Moldova’ s NMP, modern Romanian state. industry more than 30 %, with trade, The conquered areas were reunidet with construction, and transport all less than 10 Romania after World War I, but as a %. Consumer goods institute about 40 % of consequence of the Nazi-Soviet Pact of 1939, industrial output. Dislocations and supply the Soviet Union reannexed Basarabia and disruptions caused by the collapse of the seized Bucovina and the district of Herþa for USSR and its market and the beginnings of the first time. Part of Basarabia was combined economic reforms are having profound and with territory on the left bank of the Dniester uncertain effects in the Moldovan economy. to form a Moldovan Soviet Socialist Republic;

Real NMP growth is in decline, and real Bucovina, Herþa, and southern Basarabia STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 7 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 8 People: despre: Mondial. Datele statistice s= ne vorbeasc= Almanahul ]n apare Moldova Republica to theRepublicofMoldova. declared its autonomy and changed its name SSR Moldovan the 1990 in alphabet; Latin Romanian the state language and restored the Popular ront. In 1989 the parliament made began to grow, led by the Moldovan national sentiment nationalist USSR, the in glasnost continued toconsideritselfbeRomanian. population the and Romanian, from little differed language spoken the but alphabet, a distinct nationality and imposing the Cyrillic the Soviet regime by promoting Moldovan as also Bessarabia. See SSR. Ukrainian the into merged were Ukrainian 13,8%,Russian 13%. Ethnic groups Urban: Pop. density Age distrib Population MOLDOVA, 2001 ]n c= faptul remarcabil Este and porestroika of advent the With A concerted effort was made to legitimize 46%. : 4.430.654. . (%);<15:23,2;65 : 341persq.mi. : Moldovan/Romanian 64,5%, eulc f Moldova. of Republic + : 9,8 58%. 26%, Ukraine20%. 12,21 industry. sheep: 940.000; pigs: 806.900; cattle: 525.000. machinery, textiles. 655.940. S. and N,E, In E.Europe. 1130. IBRD, ILO,IM,WHO), CIS,OSCE. 43.32. female. pop. comm.. vehicles. Livestock Arable land Minerals: Budget Tourism Exports Imports Per capitaGDP unit Monetary #inance: force Labor Electricity prod. Chief crops Industries Economy: Neighbors Infant mortality Infant Motor vehicles Transport: Rallroad:Length Consumer prices Geography: Area Chief religion Embassy Education Physicians Hosp.Beds Natural inc Deaths Births Health: Life expectancy Daily newspaper circ. Telephones Radios Communications Civil aviation ao It. Organizations Intl. Major Literacy + $1 U.S.). GDP: (1998 est): $ 10 bil. : 209per1.000pop. (per 1.000pop.);12.86. (1998): $1.02 bil; partners: Russia (1997 est.):$594mil. (1998): $633 mil.; partners: Russia (per. 1.000pop.):12.58. (1998):$2mil. : 96%. : 2101 S St. NW 20008; 667- 20008; NW St. S 2101 : Lignite,phosphorites,gypsum. : Romania on W.; Ukraine on Ukraine W.; on Romania : : Compulsory:ages7-16 (1995):1per250persons. (1995):1per82persons. : Grain, vegetables, fruits, wine. 19) cikn: 38 mil; 13,80 chickens: (1997): :553.300main lines. Capital .: 0.028%. : 53%. 4, % gi. 1, % 14,3 agric.; % 40,2 : : 37.8 mil pass.-mi; 1 airport. : Eastern Orthodox 98,5 %. : 169.000 pass. cars, 71.000 (change in 1999): 45,9 % (1998):5.661bilkWh. (per 1.000 live births): live 1.000 (per : 13.000 sq. mi. : TV sets: 30 per 1.000 per 30 sets: TV : : $2.200. (1994 est.): Chisinau est.): (1994 o processing, ood : : 24 per 1.000 pop. : 59.92 male; 69.22 : Leu (Oct 2000: (Oct Leu : U (AO, UN : : 746mi. Location . : ighting erupted Mar. 1992 in the Moldavie (république de), État Dnestr (Dniester) region between Moldovan d’Europe, qui fut jusqu’en 1991 l’une des security forces and Slavic separatists – ethnic républiques fédérées de l’U.R.S.S, limité à Russians and ethnic Ukrainians – who feared l’O. par la Roumanie, à l’E. par l’Ukraine, Moldova would merge with neighboring entre le Dniestr et le Prout; 33.700 km 2; 4,5 Romania. In a plebiscite on Mar. 6, 1994, millions d’hab. (Moldaves 65 %, Ukrainiens voters in Moldova supported independence, 14 %, Russes 13 %); cap. Chusinau. Le relief without unification with Romania. correspond à une plaine au sol fertile, Defying the Moldovan government, faiblement ondulée. Riche agriculture (35% voters in the breakaway Dnestr region held des actifs): céréales, betterave, fruits, vigne, legislative elections and approved a separatist tabac; élevage important; industr. constitution Dec. 24, 1995. Petru Lucinschi,a alimentaires et du cuir; constr. mécaniques former Communist, won a presidential runoff et électruques. – Lorsque la Moldavie est election Dec.1, 1996. A peace accord with créée en 1944 par l’annexion de la province Dnestr separatists was signed in Moscow May roumaine de Bessarabie, une petite zone sur 8, 1997. The Communists won the most la rive est du Dniestr, peuplée en majorité de seats in parliamentary elections Mar. 22, russophones, lui est adjoint. Quand les 1998, but a coalition of three centerright Moldaves (qui parlent le roumain) parties formed the government. proclament leur souveraineté en 1990 (après avoir adopté le roumain comme langue off. (Materialul este selectat din The World et l’alphabet latin), les russophones, Almanac and Book of /acts: 2001. – Mahwah, 2001. craignant le rattachement à la Roumanie, en – P. 823.) font autant, puis, à l’instar de la Moldavie, optent pour l’indépendance en 1991. Un conflit éclate alors entre Moldaves et russophones jusqu’ à la signature d’ un accord garantissant le droit à l’ autodétermination de la populations de la rive gauche du Dniestr en cas de changement de statut de la Moldavie (1992).Devenue membre de la C.É.I., la Moldavie a obtenu le droit d’avoir sa propre armée.

ªi articolul publicat în AXIS: L’UNIVERS DOCUMENTAIR HACHETTE: Dictionnaire encyclopédique: vol. 4. – Paris, 1993. — P. 2046

Moldavie État de l’Europe orientale, séparé de la Moldavie roumaine par le Prout, et issu de l’ancienne Bessarabie; 33.700 km2; 4.300.000 h.; (Moldaves, en majorité de langue roumaine). Cap. Chisinau, 665.000 h. Région de plaines et de collines au climat continental, entre le Prout et le Dniestr. Céréales, vergers, Treze[te interes [i Grand Dictionnaire vignobles, betteraves à sucre, tournesol, Hachette Encyclopédique illustré, editat ]n tabac; élevage bovin, porcin et ovin. anul 1993 la Paris la editura Hachet Livre Aménagement du Dniestr, pour l’irrigation

]n care g=sim la pagina 98 urm=toarele: et l’électricité (centrale hydroélectrique de STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 9 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 10 supports the production of fruit, vegetables, fruit, of production the supports that soil fertile a with plains hilly of land a is Moldova rivers, Dniester and Prut the capital, Chisinau (Kishinev). Lying between Romanian; language, official 4.384.000; sq. km. (13.017 sq. miles); pop. (est. 1991) between Romania and Ukraine; area 33.700 Europe, south-east in country landlocked a Dic\ionarul Universit=\ii din Oxford: ]n [i publicate sunt Moldova Republica en 1992. succédé àl’URSS.Elleaétéadmisel’ONU depuis décembre 1991delaCEI,quia de laBessarabie.LaMoldaviefaitpartie s’accrut en1940delaBucovineduNord et Moldavie, quidépendaitdelaRSSd’Ukraine, Roumania, laRépubliqueautonomede reconnu l’annexiondelaBessarabiepar en 1924parlesSoviétiques,quin’avaient textiles, artizanat,chaussures). –HIST. Créée mécaniques, d’appareils deprécision; conserves) ourécentes(constructions (bois etcuirs;sucreries, huileries,vins,et à parfum,élevage.Industriestraditionnelles (Belcy, Chisinau).Raisin, tournesol,plantes Dubossary). Importantesthermocentrales Official name The Republic of Moldova MOLDAVIA despre informa\ii asemenea, De Munro. –NewYork, 1995.–P. 411) WORLD THE O/ DICTIONARY Supreme Soviet. is governed by an executive president and a and the autonomous Gagauz territory. Moldova Republic (which was first proclaimed Socialist in 1990) Soviet Moldovian Transdniester support the separation from Moldova of the Ukrainians,Gagauz and others, some of whom are Moldovans; the remainder are Russians, in 1940. Over 60 per cent of the population of Bessarabia ceded areas by Romania to the USSR and 1924 in Republic Socialist Soviet Autonomous an created was that region a comprises It 1991. to 1940 from was a constituent republic of the Soviet Union with relatively mild winters. grain, and wine. Its climate is warm and dry oric`nd laacesteizvoare. apela putem autenticit=\ii, Av`nd certitudinea crezut. fi am dec`t ample mai sunt ele c= spune putem str=in=tate, din enciclopediile [i dic\ionarele ]n publicate omry at f oai, Moldova Romania, of part ormerly nlzn ifrail dsr noi despre informa\iile Analiz`nd OX/ORD THE în publicat (Articol

/ edited by David by edited / MOLDOVA }N INTERNET

?enomenul Internet cucere[te treptat Tighina district). By the geographical position toate sferele vie\ii, devenind familiar ca [i Moldova is situated in the Central Europe. tiparul, automobilul, electricitatea. ?=r= el acts about Moldova nu ne putem imagina viitorul. El prezint= Official Name: Republic of Moldova o enciclopedie tehnologic= foarte solicitat=, Capital: Chisinau (population 750 000) o surs= informa\ional=, care ofer= cuno[tin\e Area: 33 845 sq. km./13 067sq. mi. vaste ]n toate domeniile cotidianului. Population: 4 300 000 (2000) Din volumul imens am selectat Population Density: 130 per sq. km pasajele cele mai laconice. (341 per sq. mi.) Languages: Moldovan (Romanian), Adresa: www.yahoo.com Russian, Gagauz (Turkish dialect) Oferit de Internet Religion: Eastern Orthodox - 98,5 % Climate: moderate continental Overview Economy: food industry, wine industry, Moldova, the second smallest former light industry Soviet republic, declared independence on Time: 2 hours-ahead GTM/UTC; 7 August 27, 1991. With a territory of 33 845 hours ahead of Eastern Standard Time (one sq. km. (13 067sq. mi.), this country is hour ahead in summer) slightly larger than the state of Maryland or Government: Republic slightly more than twice the size of Hawaii. President: Vladimir Voronin By size it takes the 32rd place in Europe Prime Minister: Vasile Tarlev (from 44 European countries) and the 134th lag: equal vertical bands of blue, place in the world. Sandwiched between yellow, and red Romania, on the west, and Ukraine on the Emblem: in center of yellow stripe is other three sides Moldova is recognized by Roman eagle with shield on its breast more than 170 countries worldwide and is a Monetary unit: The Moldovan leu (ML), member of the United Nations, Council of plural lei, (travelers’ checks and credit cards Europe, and World Trade Organization. are accepted) Presently, Moldova occupies only the eastern Weights and measures: the metric system third of what used to be the entire country. is in force Electricity: 220 volts, 50 Hz The remaining two-thirds were split between Telecommunications: adequate Country Romania and Ukraine upon Moldova’s telephone code: 373, from CIS - 042. incorporation into USSR. With the exception Chisinau - 2 of 0,7 km of the Danube River, all of Member of: UN, EC, and WTO Moldova’s territory is landlocked. Short History The territory is situated in between the This naturally favorable land was 45o 28' Northern latitude in the South populated since Paleolithic epoch. rom (Giurgiulesti, Cahul district), 48o 28' Northern archeological excavations we know that there latitude in the North (Naslavcea, Edinets were living people 7000 years BC on this district) and 26o 40' Western longitude in territory. You can find the proof in a very the West (Criva, Edinets district), 30o 06' interesting archeological museum in Chisinau

Western longitude in the East (Palanca, city.Today Moldova occupies most of what STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 11 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 12 Socialist Republic was declared a member of River as part of the Soviet Ukraine, USSR. Dniester the of Side East the on republic Moldavian autonomous an created 1924 in and seizure the recognized never Union Russian half of Moldova in 1918. The the of Soviet control took 1878, in independence gained which Romania, Turks. the with remained Prut) the of (west Moldova was ceded to Russia, Rivers while Dniester today’s the Romanian and Prut the between 12, the eastern half of Moldova (Bessarabia) yoke lastedforalmost300years. Turkish The State. Moldova the conquered Republic ofMoldova. in hero national real is Great memory. the Stefan a as places those on churches 47 built and battles 47 had He fortune. III was brave in wars and modest in good Stefan that said governors countries Other was known as a good diplomat and He Moldova. warrior. seize could nation other no troops andCrimeaKhans. royal Polish and Hungarian Janissaries, the sovereignty defended of Moldova and in battles Saint with Turkish and Great the (1457-1504 AD). He was also called Stefan the Black Sea - was the rule of Stefan III and Danube the Carpathians, the between situated - state Moldovan medieval the was mentionedforthefirsttime. “Moldovans” group ethnic the AD, 1391 In “Land of Moldova” dates back to 1359 AD. the to referring document first The century. emerged as an independent state in the 14th became part of the Mongol Empire. Moldova and the Black Sea, which in the 13th century known as “The Gate” land between that the through Carpathians passed others many and Germans Hungarians, Turks, Tatars, Huns, passageway historic between Asia a and Europe. - Romans, location important Moldova’s frequent warfare. The main of reason victim was the because was Moldova centuries many less of the half of the historical Moldova. or has been known as Bessarabia, which represents In August 1940, the Moldovan Soviet Moldovan the 1940, August In After the Russo-Turkish War of 1806- In the 16th century, Ottoman Empire of formation the in time peak The During hisrule World TradeOrganization. the of member became Moldova 2001 In Republic of Moldova the and the between European Union. Cooperation and Partnership for Agreement the adopted was 1998 1, July On offered. was admission which Council for Europe, being the first CIS country In July1995Moldovawasadmittedtothe Moldovan national identity and sovereignty. and the “Gagauz Republic”, while reasserting granted substantial autonomy to Transdniestria new Constitution of a the Republic passes of Moldova parliament that 1994 of August In 1992. 2, March in Nations United the times. The Republic has become member of several changed has government Moldova to the years prior to perestroika and glasnost. of government. It form is like stepping back in time Stalinist pure a practices that of land is one of the last places in the world other country in the world. This little sliver Republic”, which was not recognized by any declared itself an has autonomous state: Dniester the “Trans-Dniester river the from left up against the government. The aria to the rose River Dniester the of side eastern the began when the ethnic Russian minority on civil war of 1992. Moldova’s internal struggle two ethnic conflicts and the short but bloody faced has Moldova result, a As drawbacks. state. Independence did not come without its gained its independence and became sovereign On August 27, 1991, the Republic of Moldova the official language was on August 31, 1989. as language Moldovan the of proclamation The movements. liberation national alphabet been changed into the Cyrillic one. engineers have been doctors, brought to teachers, Moldova, Latin Russian many 1950’s Transdniestria and to present Ukraine Moldova. During to the parts northern and soviet administration decided to give the southern land became again part of the Soviet Union. The this war the After Romania. of part several years the territory of the republic formed Soviet Union. But during World War II, for During its ten years of independency of years ten its During Political system the began Moldova in 80s late In This small country faces many problems other major cities: Baltsy, Tiraspol, and on the road to democracy and free market Tighina. Rural area comprises of 1616 villages economy, but as any other change needs (communities) most of them being large (1- adjustment, Republic of Moldova will learn 5 thousand people). Most of urban areas to overcome the barriers to its stable growth. appeared as commercial centers and city- fortresses (Tighina, Soroca) as a result of Demographics geographical situation on the crossroads of In the Republic of Moldova live about the Republic. 4.3 million people. This is more than in such countries as Ireland, Lithuania, Latvia, Ethnic structure Estonia, and Albania etc. This land was The majority of population is comprised always populated despite of many warfare of Moldovans (64,5%), the native population. and political causes. or example during the At the beginning of XX century in Moldova 1940-1950 Stalinist repressions were deported lived - 70,2 % Moldovans, 10,8% Ukrainians, to Siberia about 550 thousand people and 9,3% Jewish people. Moldovans now live during 1946-1947 communist organized hunger mostly in rural areas (80,3%) with higher died 150-200 thousand people. In our day percentage in Northern and Central part of the population number is also decreasing (- the country. Bulgarians and Gagauz are 1,9% last 10 years) because of the social- concentrated in the southern part. Most economic crises. The average life longitude is Russians and Ukrainians live in urban areas 66 years. and in Transdniestria. Gagauz nation is unique because there are, as people call them, Population density Christian Turks. Mainly they are concentrated Republic of Moldova is one of the in Republic of Moldova and in the capital of most densely populated republics of the former Gagauz autonomous republic (Comrat) there USSR, up till 150 persons per square is the only Gagauz University. kilometer. This fact is partially due to The population in Moldova is very agreeable natural environment and also due diverse (about 100 nationalities). A breakdown to migration-colonization processes during the of major ethnic groups is as follows: Russian Government in XIX century. In such Romanians/Moldovans - 64% way for the promised incentives in the southern Ukrainians - 13.8% Moldova migrated more than 160 thousand Russians - 13% Bulgarians and Gagauz people. Other big Gagauz (Christian Turks) - 3.5% ethnic groups migrating to Bessarabia during Bulgarians- 2.0% XIX were: Germans, Serbians, Greeks, Others- 3.2% Ukrainians, and Russians. Many more Russians and Ukrainians migrated after the Natural Environment Relief World War II as a communist politic intention Moldova is a rich country with fertile to mix and rare the local population. The land and a lovely climate. Dmitry Cantemir, population density in the Republic is higher a Moldovan ruler and great scientist, wrote in then in its neighboring countries and such the early 18th Century, “ields of Moldova countries as rance (104), Portugal (107). far exceed the riches of the mountains.” The country’s topography is diverse, ranging from Urban and rural areas a steppearea in the North and South, to Today, the urban population is 46% forested and mountainoushighlands up to 430 with the balance of Moldovans residing in meters in elevation in the center of the country. rural areas. More than 60% of the urban The narrow valleys and the steep slopes population (26,8% of total population) is create the impression of a mountainous landscape. concentrated in the capital city of Chisinau, Additionally, the Moldovan plateau stretches with a population of 750,000, and three across the north of the republic with its thick STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 13 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 14 resources consist of cement components and 4% ofthetotalwaterresources. 400-800 million cubic meters. This constitutes be to estimated is water drinking mostly of for irrigation. The underground water reserve used mostly are which lakes, artificial 000 still standing today. There are more than 3 fortresses cliff were raised many along the century, river and sixteenth are the during in the region during ancient times. Additionally, because it was the importance first and only historical trade route has River Dniester (most of which is navigable), and Prut. The The largestrivers springs. mineral 21 than more and lakes rivers (mostofthemaresmall),62natural and itisatimeforharvestweddings. changing, are leaves beautiful, is weather the because Moldova in season favorite a days Sunny account for year. 45-50% of a the days year. all 257-316 is lasts which season, warm the during mainly rainfall, of amount small a is There C. -10o 7,5o is temperature average the year the During temperature in July being 20 degrees Celsius. and a lengthy warm summer, with the average Moldova’s climate. It has a short, mild winter and othercrops. wheat with blanked sunny and arid more is the area is blanketed in sunflowers. The south hilly, with fewer vineyards. During the summer, the land is left uncultivated. The north is less of little very and black jet soil the steep, are vineyards. To the south the of for Chisinau ideal is the which hillsides hilly most is republic lowlands on the Black Sea. The center of the coastal the became gradually steppe Budjak underneath the ocean. In the south, the extensive times when the entire territory was submerged sedimentary rocks, which remain from the ancient or toltry, so-called the limestone, of outcrops ao mnrl eois n natural and deposits mineral Major Mineral deposits In Republic of Moldova there are 3085 Water means characterize warmith and Sunlight Climate include Danube,Dniester most often can be met in Codry forests: field more than 45 cutting species of wood wildlife disappeared. Now the of Because lions. even muskrats, oxes, ure bears, here find could you ago centuries ew Denoterium. - ancestor elephant of skeleton almost integral the see still can you Chisinau in In the museum of Nature and Ethnography was populated by all different kinds of wildlife. is mostlyforest is represented by 1900 different species. This very are agreeable soils for vineyards. eroded Moldovan vegetation time same the at is widespreadonthecountryterritory,but furniture) is the beech. The process of erosion for (used tree rare now and valuable most tree islikeacountryemblemtree.Butthe forests mostly comprise of old oak trees. This great environmental importance. The Moldovan or “thickforest”. its ancient name Codry, meaning “old forest” mostly in the hilly center. This area retains concentrated are and territory the of 9,4% only cover they territory.Now the of 40% forests, which in the past covered the more than to due mostly is This countries. other which represents the highest percentage between black soil calledcernoziom get- (most of fertile soil), comprised is territory the of 72% land are the nature and the soil.More than thoroughly assessed. being presently is importance their industrial and South the in discovered been have deposits coal brown and oil Natural components. mineral different of variety are the mineral waters, which are rich in a resources important Other exploit. to easy are and surface the on situated are These sea. the underneath was territory the ago years many that fact the to due materials industry construction mostly are These sand and raw materials for bricks and tiles. grit-stone, clay, granite, limestone, gypsum, uig ay etre ti territory this centuries many During Wildlife These beautiful forests continue to hold this of resources important most The Natural resources and steppevegetation. rabbits, ground squirrels, roebucks, foxes, dears, comparing to the agricultural and food products wild boars, wild birds. ish species are not law prices. Thus grew the international debt very vary in Moldova. Only 20 fish species and the GDP is still decreasing. represent economical importance. Most of fish resources are concentrated in natural Industry and artificial lakes specialized in fish breeding. Moldova’s economic nucleus is The main species are: crucian, carp, perch, agribusiness (agriculture and food industry), bream, soodak (kind of pike). representing 50-55% of gross domestic product (GDP). In this branch are engaged 2/3 of Economic reform industrial labor force and agribusiness products Once independence was attained, represent the main part of exports. Republic of Moldova has made efforts to Before the breakup of the Soviet Union, eliminate the command economy and move Moldova rated sixth in food production among to new market-like structures.Despite recent the 15 former republics. This industrial area economic difficulties, Moldova has made attracted many countries and was one of the substantial progress in economic reform. The reasons to conquer Moldova during its history. government has been able to liberalize most Other important branches are: tobacco prices and has phased out subsidies on most products manufacturing, light industry, machine consumer goods. The privatization process building industry, wood industry, construction started in March 1993. Since then most of materials industry. During the transit years the housing units and thousands enterprises has grown the importance of service sector in have been privatized even though the program GDP, from 17 % in 1991 to 40 % in 1999. itself had many drawbacks. The magazine “The Economist” commented on the economic Agriculture and food industry situation in Moldova in its March 1995 issue, Agriculture on this territory was practiced “Moldova is the model of right reformism - 5000 years BC. The ideal natural environment it has firmly intended to take the road of with fertile soil, favorable climate, rich rivers revival after the economic crisis The etc. made premises to develop this industry Government, which possesses the reputation till today. ood and drink products represent of reformer, as well as compact territory main export articles that contribute with 2/3 (which make the country a perfect laboratory of the total export. for reforms), all this deserves positive appraisal By the territory agriculturally cultivated and support”. The main problem today is (53%) Republic of Moldova is on the third the very little energy resources and thus the place after Denmark (61%) and Hungary dependence to other countries rich in fuel (57%). Moldova’s mild climate is ideal for and other energy resources as Russia, Ukraine, growing wheat, corn, barley, tobacco, sugar and Romania. beets, and soybeans as well as all different Historically, Moldova was always kinds of fruits and vegetables. Moldova is one renown with its land products such as: tobacco, of the few European regions with traditional wheat, fruits and vegetables, wine, honey, tobacco cultivation. This industry provides raw cattle etc. Most of agricultural raw materials materials to most cigarette-making plants of were widely exported, and first of all to CIS and Eastern Europe. ruits represent the Russia. ood industry comprised 90% of all raw material for the concentrated juice and industrial production. Only in 60' - 70' of canned products that are widely exported. XX century has been developed the machine Livestock, beef and dairy cattle mainly, building, electrical, chemical and construction are raised in abundance in Moldova. Livestock industries. revenue comprises 1/3 of the whole agricultural After the collapse of the Soviet Union industry. This is one of the oldest industries the inflation led to increasing prices to the on this land. After the collapse of Soviet energy resources and to the imported products Union the livestock decreased because of STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 15 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 16 retreat. Ever since the white winged stork has soared. The defenders forced the spirits enemies their into and quenched was thirst Their of grapes, which were dropped to the defenders. bunches carried they beaks their In fortress. the towards flying were storks of Hundred ground. the to down bend to enemies the of wings created a gust of wind, which forced victory. But just at that moment a multitude and the enemies were already celebrating their they ranoutofwater. fortress. Although the defenders fought bravely, Moldovan a besieged enemies ago time long the is This symbol of beak. Moldova. its According to in an old grapes legend, of bunch a with flight in stork white a bear usually labels on bottles of Moldovan wine and brandy 250 medals at international competitions. The than more awarded been have brandy and wine, brandy, and champagne. Moldovan wines of brands 130 than more produces industry winemaking Moldova’s Moldova. from came the wine consumed in the former Soviet Union leading wine producers. Nearly a third of all villages ismakingitsownhomewine. in household each almost and enterprises 100 has industry winemaking The grapes. products represent main export articles. its and south sunny and center hilly the in developed mostly is Viticulture the most popular and favorable occupations. of one remained always it but downs and branch had as the country history many This ups one. efficient most the and branches agricultural main the of one is Viticulture country also produces The liquors worldwide. and champagne. popular are which wines, high-class produce country the of regions silk warms,fish. animals are horse (old breed tradition), other bees, Some rabbits, north. the to south the from considerable grows animals of density are cattle, pigs, sheep and goats, fowls. The economical decrease. The main livestock types It seemed as though their end had come, Moldova was one of the Soviet Union’s Moldova cultivates all types of European southern the in vineyards Numerous Viticulture andwineindustry checks and Travelers’ credit cards bani. are 100 accepted = but not leu 1 and bani - leu (MDL), plural lei. The coins are called conservation program. The country is geothermal. implementing a and national energy wind power, solar as such and working to develop its own energy supplies sources energy alternative seeking currently is reliance on imported energy supplies. Moldova and restaurants (2.1%). One limiting factor is (20.3%), trade (12.8%), transport (5.5%), hotel gas, water supplies (59.2%), processing industry etc. Main investment sectors are: electric energy, Russia, followed by USA, UK, is rance, investor Germany, top The investors. for advantages distinct are telecommunications developed and transportation to access good location, relatively inexpensive labor, Moldova’s strategic from CIS (33%), EU (28%) comes and import CEE The (26%). (23%). CIS EU and to (58%) goes thought export the of Most Bulgaria, Italy, the United States, and rance. Russia, Ukraine, Romania, Belarus, Germany, The leading trade partners for Moldova are products. chemical and goods manufactured include raw industrial materials, fossil fuels, imports Common products. glass and crops equipment, electric textiles, products, food canned juice, apple concentrated brandies, wines, carpets, tobacco, are exportation imports arealsohigh. the although exports, foreign in increase international regulations. Moldovan customs work in accordance with The 1995). (since exports for restrictions 1994 and now there are no quotas or other this land. of inhabitant ancient most the is vine The ages. for inseparable been have grapes their and Moldovans the child, her and mother symbolized happinessand The local monetary unit is the Moldovan Money andcosts Local scientific and experimental facilities, Some of the most popular products for recent a experienced has Moldova oreign trade has been liberalized since Trade well-being. Likea everywhere. Most popular accepted cards are Moldova, which is the Romanian name of Visa and Master Card. There are also the region, was declared an independent available ATM machines for cash directly in republic; Mircea Snegur was elected president, lei. Transdniestria (a separate republic in and it reluctantly joined the Russian-dominated everything except international recognition) Commonwealth of Independent States (CIS). has introduced its own currency, the With independence, a guerrilla war Transdniestrian rouble. It is not stable and began that sought secession of the Trans- operates only on the territory. Dniester Region , where there were many Moldova is an inexpensive place for ethnic Russians who feared a Moldovan merger Western tourists. Although the air tickets and with Romania. In 1992 a cease-fire went hotel services fares, and some supermarkets into effect that granted limited autonomy to prices are by western standards. Many tourists the region, and Russian troops were stationed enjoy making inexpensive souvenirs like world there. In 1995, in a move termed illegal by maps and books, artisan and paintings, clothing the central government, residents overwhel- and suits etc. all of high quality mingly voted for independence from Moldova. A peace accord was signed in 1997, giving Adresa: http: www.altavista.com the region more autonomy but agreeing that Moldova would remain a single state. The A historic passageway between Asia and Gagauz area, dominated by ethnic Turks, S Europe, Moldova was often subject to was granted limited autonomy in 1994, with invasion and warfare. It is historically part the right to secede in the event Moldova of a greater Moldavia, the main part of should merge with Romania. which was an independent principality in the In the first post-Soviet parliamentary 14th cent. and came under Ottoman Turkish elections in Moldova (1994), Snegur’s Agrarian rule in the 16th cent. It became a highly Democratic Party (ADP), running on a centrist fortified Turkish border region and was a platform and in opposition to unification with frequent target in Russo-Turkish wars. East Romania, won a majority. Intraparty conflicts Moldavia passed to Russia in 1791. Russia led to a split in the ADP in mid-1995, when acquired further Moldavian territory in 1793 Snegur organized the new centrist Party of and especially in 1812, when the Russians Revival and Harmony. The pro-Moscow received all of Bessarabia (the name for the faction remained within the ADP. A crisis area of Moldavia between the Prut and was precipitated in Mar., 1996, when Snegur Dniester rivers). The rest of Moldavia remained attempted to remove the defense minister. with the Turks and later passed to Romania, The largely ADP army resisted Snegur’s order, which seized Bessarabia in 1918. and his actions were subsequently ruled In 1924, the USSR, refusing to sanction unconstitutional. the seizure, established the Moldavian ASSR Petru Lucinschi, a former Communist in Ukraine, with Tiraspol as the capital. running as an independent, won a presidential Romania was forced to cede Bessarabia to runoff election against Snegur in Dec., 1996. the USSR in 1940. The predominantly A coalition of center-right parties formed a Ukrainian districts in the south and around goverment following legislative elections in Khotin in the north were incorporated into 1998, although Communists won the largest Ukraine, as were parts of the Moldavian bloc of seats in parliament. In 1999, Russia ASSR; the rest was merged with what agreed to withdraw its remaining troops from remained of the Moldavian ASSR and made Moldova by 2001, but about 1,500 remain a constituent republic. Taken by Romania in in the Trans-Dniester Region. The Communist 1941, the republic was reconquered by the party won nearly 50% of the vote and 70% USSR in 1944. In June, 1990, the Moldavian of the parliamentary seats in the 2001 SSR adopted a measure calling for greater elections; subsequently, Vladimir Voronin, a

sovereignty within the USSR. In Aug., 1991, Communist, was elected president. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 17 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 18 economic and social infrastructure was destroyed settlers (mostly Russians). The entire political, four decades, hundreds of thousands of Soviet last the during receiving, population, native regime, Moldova lost an important part of its Through systematic ethnic cleansing by Stalin’s republic was subjected to rigorous the Russification. rule Soviet the of restoration the With Soviet Union (under the Paris Peace Treaty). and Romania formally ceded the area to the Moldovan Soviet Socialist Republic was formed having been established in 1947 when a new Moldova of borders present the with 1944, again lostMoldovatoRomania. the Germany’s attack the Soviet Union once But only one year later, in July 1941, following most of its territory with the Moldavian ASSR. with (along Latvia, Lithuania Basarabia and Estonia) retook and merged Union Soviet the Nazi-Soviet Ribbentrop-Molotov pact of 1939, on the east bank of the Nistru (in Ukraine). Autonomous Soviet Socialist Moldavian Republic (MASSR) the established 1924, October in which, Union, Soviet the by recognized never was Romania with reintegration This been sanctioned by the 1920 Treaty of Paris. has move This Tarii. Sfatul body legilative its by voted being unification the Romania, time thewholeof that At 1918. until control Russian remained under area this of Most war. Turkish annexed by Russia in 1812, after a Russian- was part eastern its but suzerainty Turkish under fell it century, 16th the of course the subject to frequent invasions and changes. In of the principality of Moldova (1359-1859). approximately Moldova coincides with of the eastern Republic half The south. the Chilia (Kiliya) arm of the Danube the delta on and southeast, the on Sea Black the the Nistru River on the north and the east, west, the on River Prut the by delineated called Bessarabia is - Russian sources version), geographically some (in Basarabia as Soviet control was re-established in August the of signing the after 1940 June In a was Moldova history its Throughout Moldova is a part of the area known Adresa: www.google.com Basarabia becamepartof needne a fnly civd n the in achieved finally was independence non-Moldovan ethnicgroups. was thus set in train, much to the alarm of de facto independence from the Soviet Union of process The economy. market a promote were abrogated. scene Measures political were introduced the to on position leading its to the Communist Party which had ensured country. The constitutional prerogatives the granted throughout legislation and constitution establishing the supremacy of the Moldovan sovereignty, of declaration a issue to voted Snegur asitschairman. April 1990 the Supreme Soviet elected Mircea a metamorphosis into active nationalists. In were breaking with Moscow and undergoing Communists time, that at republics Soviet former other in As ront. Popular the of to the nationalist cause and were supporters 80% of the new MPs were about in that estimated fact was sympathetic it participate, to Although the Popular ront was not permitted for the republic’s Supreme Soviet (parliament). Moldova in December 1996). of President became (who Lucinschi Petru and his replacement by an ethnic Moldovan, Grossu, Semyon (CPM), Moldovia of Party 1989 of the first secretary of the Communist eventually resulted in the dismissal in November pressure Popular intensified. demonstrations, mass by supported often pressure, of Moldova was formed and pro-independence to those in the Baltic republics, Popular ront independence. political The large and mass movement, revival similar cultural and national independent political groups of had evolved, working towards number a 1980’s late the Gorbachev’s reformistregime started to soften with the emergence of Mikhail the post-war period, but the Kremlin’s attitudes especially to the industrial centers. promoted, was Ukrainians and Russians of immigration large-scale and language the Cyrillic script was imposed on the Romanian systems. and Moldova was institutions isolated from Soviet Romania, with replaced and s n ot oit eulc, full republics, Soviet most in As In June 1990, the Moldovan parliament held were elections 1990 ebruary In This hard line persisted during much of in Moscow.By aftermath of the failed coup in Moscow; in polar politics as well as on the European Moldova’s case independence was declared on sense of values and democracy”. August 27, 1991. The move was followed by the setting up of customs offices on the border Title: Moldova Ready to Have Good with Ukraine, the demand that Soviet armies Relations With Romania: PM leave the republic, and the assumption of full Source: XINHUA, 03/07/2002 AN: 2W8020 control over the Moldovan KGB. A Moldovan 7372899 Database: Business Source Premier national army was also founded. Moldova’s independence was soon recognized abroad and Moldova Ready to Have Good Relations it has since become a member of a number of With Romania: PM multilateral organizations such as the UN, the BUCHAREST, March 6 (Xinhua) — European Bank for Reconstruction and Moldovan Prime Minister Vasile Tarlev told Development (EBRD) and the IM. In early reporters Wednesday that his government is 1993 it signed the Paris Charter ready to develop special, privileged relations with Romania. Adresa: EBSCO. http://search.epnet.com This is the first time for Tarlev to Title: Moldovans Object to Russian as express willingness to have good ties with Second Official Language Romania since the domestic unrest broke out Source: XINHUA, 01/16/2002 AN: 2W8422 in Moldova in January. 8609411 Database: Tarlev denied that he had accused Business Source Premier Romania of interfering in the internal affairs of Moldova, saying such reports were “arbitrary Moldovans Object to Russian as Second interpretation” of his words. Official Language The prime minister said his government BUCHAREST, January 15 (Xinhua) — appreciated the economic aid provided by The Moldovan protest against a government Romania, which has amounted to 3.5 million decision to make Russian an obligatory school course and the country’s second official language U.S. dollars each year since 1994. However, reached a peak Tuesday in capital Kishinev, he said, the best way to offer the help is to after a series of protests in the past week. have consultations with the Moldovan Reports said about 3,000 people, mostly authorities first. intellectuals including teachers and students, He spoke highly of Romania’s support joined the mass rally held in the parliament for Moldova in international organizations. square in central Kishinev. The He admitted that there are problems in the commemoration of the 152nd anniversary of bilateral relations, especially those related to the birth of Romanian poet, Mihai Eminescu, the free trade agreement between the two who was born in Moldova, brought the protest countries. Tarlev suggested leaders of the two up to a climax. countries sit down and talk to improve ties. Moldovans and Romanians are both The relations between the two neighbors descendants of ancient Dacians and in former soured after pro- Romania opposition in times Moldova was more than once merged Moldova organized rallies in the capital of with Romania. Kishinev almost on daily basis since January Moldova became independent from 9 to protest against the compulsory teaching Russia in 1991 with Romanian set as its of Russian in primary and middle schools. official language. In August, the Moldovan Moldova used to be part of Romania Ministry of Education proposed teaching and became part of the Soviet Union in Russian as an official language, from the 1940. With the collapse of the Soviet Union, second year of primary school. Moldova declared independence in August The decision has provoked criticism 1991 and called off the mandatory teaching from Romania, whose Senate foreign affairs of Russian, setting Romanian as its national committee on Tuesday described the move as language. About 65 percent of the country’s

“a sheer trampling on the principle of multi- population are Romanian-speaking. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 19 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 20 in DniesterRegion forces. In order to promote mutual trust, we to follow our example and reduce its armed space withthecountry. Dniester authorities to create a single the defense invited and trust, mutual building and sincerity region the showing for one-third by orces Armed country’s the cut to plan a political settlement. combine with the Moldovan army for finding region to cut down Trans-Dniester their armed dominated forces and – to Russians the Monday urgedthebreakawayauthoritiesof on Voronin Vladimir President Moldovan in Dniester Region 2W82001200108077392 “I am asking the Dniester administration a announcing after call the made He — (Xinhua) 6 August MOSCOW, Cut Army Urges President Moldovan Source: Title: Database: Moldovan President Urges Army Cut Army Urges President Moldovan Business SourcePremier IHA 08/07/2001 XINHUA, AN: military agencies of the between link direct a create to propose international community. the by and Ukraine, and Russia — states guarantor the by Europe, in Cooperation and Security for Organization the of new proposals will be backed by the mission Tiraspol onWednesday. upcoming talks on the Dniester settlement in meet his initiative with understanding at the Voronin said. future,” the in command military single a and the Dniester region, and the creation of of forces armed the of unification which will envisage, among space other things, defense the single a of creation the on said he in a statement cited by units,” Russian media. military of movement the and exercises troops, of number and structure the on information exchange to region, He expressed confidence that He hopes that Dniester authorities will “We also propose to sign an agreement Moldova and the Dniester Moldova Moldova ’s POLITIC+

Politica extern= a Republicii Moldova, Republica Moldova se bucur= de un a[a dup= cum o demonstreaz= experien\a sprijin constant din partea statelor lumii, a celor 10 ani de independen\= [i suveranitate, organismelor interna\ionale, ]n eforturile constituie un instrument de realizare a sale de reglementare a diferendului dialogului cu statele lumii ]n plan bilateral transnistrean [i de retragere a Armatei 14 [i multilateral. }n aceast= perioad= Republica ruse[ti de pe teritoriul \=rii. Realiz=rile Moldova a atins un anumit nivel de republicii noastre sunt urm=rite [i oglindite dezvoltare a rela\iilor politice [i economice ]n unele publica\ii str=ine: cu multe \=ri. S-a finalizat perioada considerat= Le président de la Moldavie, Petru suficient= pentru recunoa[terea, afirmarea Lutchinski, et le dirigeant de la république statalit=\ii Republicii Moldova ]n circuitul séparatiste de Transnistrie, Igor Smirnov, ont interna\ional. Ea a devenit membru signé, jeudi 8 avril à Moscou, un plenipoten\iar al ONU la 2 martie 1992 mémorandum destiné à “normaliser” leurs [i al agen\iilor sale specializate; membru relations. Ce texte, qui réaffirme l’integrité cu drepturi depline al Consiliului Europei territoriale de la Moldavie “à l’intérieur des de la 13 iulie 1995. La 30 ianuarie 1992 frontières datant de janvier 1990 de Republica Moldova a aderat la Conferin\a l’ancienne République soviétique” est le pas pentru Securitate [i Cooperare ]n Europa le plus important accompli vers le règlement (CSCE). Este membru al Consiliului de du conflict qui fit près de sept cents victimes Cooperare Nord-Atlantic; din 1997 – en 1991 et 1992. membru cu drepturi depline al mi[c=rii Ces affrontements meurtriers faisaient \=rilor francofone. Particip= activ la suite à la sécession, en 1990, de la procesul de cooperare regional= [i Transnistrie. Les dirigeants slaves de cette subregional= ICE, CSI, SECI, CEMN, petite bande de terre (780000 personnes en Comisia Dun=rii etc. majorité d’origine russe et ukrainienne) Exist= certitudinea c= Republica exprimaient alors leur crainte d’une Moldova va reu[i s=-[i fac= tot mai mul\i “roumanisation” de la Moldavie, pays créé prieteni printre statele lumii care vor sprijini par Staline sur la base d’une région arrachée politica de integrare a ei ]n Uniunea à la Roumanie auquel il rattacha une bande European=. de territoire prise à l’Ukraine, la }n Republica Moldova au fost deschise Transnistrie. Depuis 1993, toutes les ambasadele: Ungariei, Germaniei, ?ran\ei, tentatives de dialogue entre les deux parties Chinei, Bulgariei, Bielorusiei, Poloniei, avaient échoué,chacun se tenant sur une ligne Rom`niei, ?edera\iei Ruse, Turciei, dure: Tiraspol (capitale de la Transnistrie) Ucrainei, Statelor Unite al Americii. Au s’accrochait à son indépendance alors que fost deschise [i ambasadele Republicii Chisinau (capitale moldave) voulait Moldova ]n urm=toarele \=ri: Austria, restreindre son autonomie. L’élection en Bielorusia, Belgia, Bulgaria, China, ?ran\a, novembre 1996 du nouveau président Germania, Ungaria, Uzbekistan, Rusia, moldave, P. Lutchinski, plus “russophile” que Statele Unite, Turcia, Ucraina, Israel, Italia, son prédécesseur Mircea Snegur, a débloqué

Polonia, Rom`nia. la situation. P. Lutchinski espère ainsi que la STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 21 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 22 relations (LeMonde.–1997.-10Mai.P. 4.) ont signé un mémorandum pour normaliser leurs hsnu n Trso hs restarted. has Tiraspol and Chisinau Dniester is open again. Some trade between helps to police. A strategic bridge across Russia the which proper) Moldova from state the “border security zone” (dividing the mini- from 42 to 14 in the number of posts along An agreement struck last year allowed a cut seven years war ago civil after the a Soviet in Union’s died fall. people 1,000 least at Moldova’s and northem border river with Ukraine, Dniester since the between wedged Transdniestria, of republic self-proclaimed problème soientrésolus”. mémorandum “nesignifiepasquetousles Eltsine l’asouligné:lasignature du stratégiques particuliers”.Leprésident déclarant laTransnistrie “zoned’intérêts qui avotéennovembre 1996unerésolution également cequeréclamelaDoumarusse confins deson“étrangerproche”. C’est la transformerenunebasemilitaire aux démantelée.Le Kremlin semblemêmevouloir unité russen’atoujourspasété signé parMoscouetChisinauen1995,cette séparé lesbelligérantsen1992. rouge avait,souslesordres dugénéralLebed, cette ancienneunitéavancéedel’armée que Kiev. Fortedequelque7000hommes, Transnistrie etquidérangeautantChisinau l’avenir dela14earméerussestationnéeen danois desaffaires étrangères. (OSCE), NielsHelvegPetersen,ministre la sécuritéetcoopérationenEurope président enexercice del’Organisation pour “parrains” dumémorandumauxcôtés Boris Eltsine,etukrainien,LeonidKoutchma, vaines santlesoutiendeschefsd’Etatrusse, dispositions deP. Lutchinskiauraientété l’intransigeance deTiraspol, lesbonnes problème transnistrien”.Faceà sérieuse pourunesolutiondéfinitiveau signature dumémorandumouvre “unevoie There has been little fighting in the in fighting little been has There séparatiste Transnistrie la et Moldavie La Christophe Châtelot Contrairement auxtermesd’unaccord ”… Unautre problème sur porte rus=, adivizatdefapt\ara. Rusiei, ale Moldovei trupe [i Transnistriei, de sub comand= Nistrului ale maluri ambele supravegheat ]ntr-o „zon= de securitate” pe armisti\iu, Un teritoriu. ]ntregului asupra de Ki[inev, a c=utat s= stabileasc= controlul capital= cunoscut= ]nainte sub numele rusesc 1992, c`nd guvernul moldovean din aceast= iunie din armat conflict scurt un opreasc= este rom`na... Rom`nia p`n= ]n 1940 [i limba majoritar= 800.000 tr=iesc]nTransnistria... Din popula\ia ei de 4,4 milioane, aproximativ statul care succede defunctei republici sovietice. Sovietic= Moldoveneasc=. Republica fost a ce ceea din Nistrului, lungul de-a teritoriu de f`[ie o acup= rebel= Republica Tiraspol. din lucru pecare-ldoresclideriiinsurgen\ilor s= se separe de Moldova. Gen. Lebed din aceast= regiune care ]ncearc= trupelor a faze trei ]n retragere o prevede Rusiei, [i Moldovei prim-mini[trii de 1994 encouraging separatistsinRusiaitself. from offering outright recognition, for fear of a huge arms stockpile. But even Russia shrinks a Russian presidential contender, still guard once under the command of Alexander Lebed, close to Romania. Some 2600 Russian troops, and Ukraine to next base military forward with NATO and, expanding, it 670000; likes the of idea of population a the of thirds two- than more up make who secessionists Slav other and ethnic-Russian the to trappings of a state. Russia is still sympathetic the up build to Tiraspol in people allowed has stand-off long The unresolved. remains sovereignty of question the Transdniestria, play forMoldova. footballers its let even has Transdniestria raa 1- a nevnt a s= ca intervenit a 14-a a Armata din parte f=cut a Moldovei Restul Moldova, independent= din 1991, este Retragerea trupelor ruse este ultimul Acordul semnat vineri la 21 octombrie ( TheEconomist.–1999.26Jun.P. 61) Stalemate acrosstheDniester recoghises country no though But, }n Chi[in=u, un ora[ cu 700.000 locuitori, Declara\iile f=cute ]n Rom`nia nu ajut= e u[or de v=zut ce greu este s= dispar= urmele guvernul moldovean s= conving= popula\ia unei ocupa\ii sovietice de o jum=tate de secol. din Transnistria c= drepturile lor lingvistice Dar conduc=torii moldovei sunt aceia[i care au [i etnice vor fi respectate dac= se vor uni cu guvernat p`n= la independen\= ca lideri ai Moldova, au declarat oficialit=\i importante partidului comunist sovietic. ale guvernului. Numele str=zilor a fost schimbat, iar Pre[edintele Snegur a spus c= declara\iile statuile au fost mutate ]ntr-un fel de parc iresponsabile” de la Bucure[ti au ]nr=ut=\it memorial. Au ap=rut c`teva ]ntreprinderi [ansele de aplanare ale conflictului. El nu a particulare [i s-au f=cut promisiuni de[arte men\ionat nume, dar prim ministru Sangheli pentru idealul democratic. a spus domnului Höynck [i reporterilor din Via\a a r=mas pentru cei mai mul\i o Vest care l-au ]nso\it, c= pre[edintele rom`n lupt= zilnic= pentru cele necesare, care sunt, Ion Iliescu a declarat la Bucure[ti c= fie ]n cantit=\i prea mici, fie excesiv de na\ionalitatea moldoveneasc= nu exist=, iar scumpe. Grosol=nia este regul=, except`nd Moldova a f=cut parte din Rom`nia. pe cei de la putere. Str=inilor ]nc= li se comand= ce s= fac= Kamm Henry de c=tre func\ionarii din hoteluri sau b=nci, Trupele ruseºti se vor retrage din regiunea fierbinte a Moldovei osp=tari sau ghizi, ]n loc s= fie servi\i. Solda\i (Traducere din ziarul “New York Times”) // purt`nd uniformele fo[tilor gr=niceri K.G.B. Cuvântul românesc. – 1994. – Nov. (Nr. 221). – P. 23. privesc pe str=ini la aeroport cu o ostilitate greu deghizat\, care d= impresia c= plecarea Pe l`ng= tendin\ele separatiste, din \ar= este considerat= o ac\iune suspect=. Moldova se mai confrunt= [i cu problema Dar comparat cu Tiraspol, care a fost identit=\ii na\ionale, grav= ]n pragul sovietic pe ]ntreaga existen\= a Uniunii mileniului III. De[i dup= nenum=ratele Sovietice, Chi[in=ul pare un bastion al congrese academice finalizate cu decizii libert=\ilor democratice. Dec`t s= pretind= conform preceptelor [tiin\ifice, totu[i, c= libertatea a fost instalat=, Tiraspolul se subiectul r=m`ne a fi deschis. Aten\ia m`ndre[te c= a p=strat metodele sovietice. O str=inilor nu s-a l=sat a[teptat=. statuie imens= a lui Lenin prezideaz= ]n fa\a palatului guvernamental, ]nc= denumit Sovietul Suprem. Grigore Maracu\=, adjunctul autoprocla- matului pre[edinte al republicii separatiste, Igor Smirnov, a vorbit la o conferin\= de pres= cu ocazia vizitei lui Höynck, Secretarul General al Conferin\ei celor 53 de Na\iuni pentru Securitate [i Cooperare ]n Europa. Va fi din ce ]n ce mai greu de a g=si o solu\ionare politic=”, a spus domnul Maracu\a la Tiraspol. „Dar via\a a ar=tat c= aceast= republic= poate s= tr=iasc= pe cont propriu”. Pentru guvernul Pre[edintelui Mircea Snegur, secesioni[tii oglindesc spiritul care a stat la baza loviturii de stat de la Moscova din august 1991, ca [i ]ncercarea de lovitur= de stat de anul trecut care a avut inten\ia de restaurare a Uniunii Sovietice, a[a cum a fost ea ]nainte de venirea la puterea a lui

M. Gorbaciov. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 23 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 24 cu intransigen\=. general ]n dezb=tut= delicat=, de deosebit chestiune o Moldova Republica ]n fiind de denumirea legate \=rii [i discu\iile denumirea limbii, la ultima aici limita vom mai toat= sfera disciplinelor umaniste. Ne basarabenilor, problem= care a cointeresat cercet=torilor ale germani ]n vedere problema identit=\ii de puncte c`teva prezent=m alte zonealelumii. eviden\= nevoia acestor cercet=ri [i pentru ]n scos a [i germane identit=\ii problema ]n preocup=rile stimulat a urm= din Cel noilor state na\ionale, unificarea Germaniei. apari\ia Sovietice, Uniunii destr=marea 1989: dup= de politice evenimentele de m=sur= mare ]n legat= fi poate care a cunoscut totu[i ]n ultimul timp o evolu\ie, bene, interesul pentru aceast= ploblematic= basara- identit=\ii problema ]n dezbaterea nu aluatpartedec`tsporadic[itimidla german= [tiin\ific= lumea De[i Moldova. scurt, pe ast=zi, numit e [i Rom`nia cu spa\iul de la pentru est de germane Prut, care specialitate se m=rgine[te de cercurile d=m seama de interesul ce se manifest= ]n ini\iativelor germane, care ne permit s= ne spectrul desigur, incomplet iat=, – grafii Sabine Krause[iVasileDumbrav=: germani de v=zut= basarabenilor frm iiouu articolul cititorului oferim continuare }n prioritate. acordat le-am buni cunosc=tori ai realit=\ilor basarabene, Dilemele identit=\ii volumul format au articolele Toate 2001). octombrie (8-11 Chi[in=u identitatea basarabean=, organizat la Ia[i [i despre Interna\ional Simpozionul stat a volumului originea La Zub. Alexandru [i Solomon ?lavius de editat volumul Academice “A.D. Xenopol” din Ia[i a ie[it fundamentat= [tiin\ific. profunzimea [i dimensiunea de g`ndirii, lucr=rile, suntem impresiona\i de libertatea Analiz`ndu-le abordat=. problematica olandezi, francezi, evrei etc.) nu au ocolit Reprezentan\i ai diferitor popoare (germani, }n cele ce urmeaz= ne propunem s= “Colocvii, congrese, articole, mono- nl rct a dtr ?unda\iei editura la trecut Anul . Cercet=torilor germani, Identitatea Basarabia autori , . dniae soi= i geografic=: nou= [i o istoric= crea identitate a de scopul cu ru[i, de p=rerea c= termenul sau “Die Republik Moldawien”. El este de Hofbauer utilizeaz= de asemenea una singular=. Istoricul [i ziaristul Hannes vermeiden”. Rumänien gehörenden Regionzu genannten westlichbenachbarten,zu (deutsch oderMoldovarumänisch) Verwechselung mitderweiterhin zweckmäßig, daerdazubeitragenkann,eine confuzie: o evitat= fi putea ar Prutului st`nga din teritoriul termenului utilizarea prin anume c= crede Grimm Rom`nia. din moldovene[ti jude\ele localizeaz= se german=, prin termenii limba }n Ostdeutschland”. West-und Begriffspaaren den zu analog bezeichnen, Ostmoldova oder Ostmoldau als treffend Dnestr und Pruth zwischen Republik Sicht 1995, acela[iautornota:“Aushistorische ]n publicat articolul euch dierussischeÜberformungan”. zutreffend sowohldierumänischeBasisals “So zeigtderBegriffMoldawiendurchaus Moldova este varianta rusificat= a cuv`ntului rom`nesc s-a impus termenul geografie, ]n Germania, ]n ani ultimii ]n c=, scrie Grimm Dieter ?rank Geograful denumiri. c`teva cu timp acela[i ]n una dintreacestedenumiri,al\iiopereaz= natur= alt= de sau “profesionale” motive care suntexplicatedoar [i titluri ]n frecvent apar care denumirile Moldawien Moldova, neocolit. de este [i fost a problem= aceast= specialitate de cercurile ]n c= seama dai s=-\i greu e nu titlurile autorilor germani (vezi bibliografia), Basarabiei ]n istoriografia “ comunist= Meurs van lui monografia men\ioneaz= Dennis Deletant denumirilor”, ]n prefa\a la utilizarea cu chiar ]ncepe Pentru cititorul occidental, problema Denumirea \=rii ni ooec i oini\, din obi[nuin\=, din folosesc Unii könnte [i deriv= din rusescul din deriv= [i pna u Gim u este nu Grimm lui Opinia a de e entstandene neu die man Bessarabien Moldavia esrbe, Moldau, Bessarabien, Europa Regional Europa “Er istauchdarum Moldau Moldawien aeta sunt acestea – uneori ]ntexte. . Acest termen [i a fost impus Chestiunea Moldawien Moldavia Moldova pentru Moldau ”. Dup= “Due , ]n , }n , : Ausdehnung des Begriffs Bessarabien auf das für die ehemalige Sovjetrepublik gleichen gesamte moldawische Gebiet zwischen Pruth Namens verwendet wurde; und bei Republik und Dnjestr war eine russische Auslegung, Moldau ist die Gefahr einer Assoziation mit um die Annexion von 1812 zu kaschieren und dem durch den Komponisten Friedrich eine neue geographische und historische Smetana in seiner symphonischen Dichtung Identität zu schaffen”. Die Moldau popularisierten deutschen T`n=rul politolog Klaus Neukirch Namen de böhmischen Flusses Vltava folose[te de la un studiu la altul dou= denumiri: gegeben”. Moldau [i Moldova, dar nu renun\= categoric Nu numai pentru denumirea \=rii, ci la termenul Moldawien. Titlurile studiilor sale [i pentru denumirea locuitorilor [i denumirea vorbesc de la sine: Die Republik Moldau limbii, cercet=torii germani folosesc diferi\i (1996), „Moldawien – zwischen den Stuehlen? termeni. (1997), „Quo vadis Moldova? (1998). Neukirch e de pãrerea c= Moldau [i Moldova sunt Denumirea limbii no\iuni identice: “Moldau ist die deutsche Glotonimul moldoveneasc= sau Übersetzung für die rumänische Bezeichnung rom`neasc=, ca simbol al unei anumite direc\ii Moldova – insoweit sind die beiden Begriffe culturale, este subiectul unor dezbateri politice [i utilizeaz= ]n numeroasele studii identisch” [i lingvistice aprinse ]n Republica Moldova. despre Moldova ace[ti doi termeni: “Die Deseori, motivul conflictului reprezint=, la Verwendung der Eigenbezeichnung Moldova nivel “lingvistico-simbolic”, dorin\a de eliberare oder der direkten deutschen Übersetzung de noile sau de vechile dependen\e ori . Neukirch Moldau ist dagegen angemessen” “articularea de preten\ii teritoriale fa\= de exclude utilizarea termenului Bessarabien, vecini”. Este concluzia lui Jüergen Erfurt, fiindc= acest termen acoper= doar par\ial care pune denumirea limbii ]n rela\ie cu realitatea geografic= de azi a Republicii factorul politic [i con[tiin\a lingvistic=. Moldova: “Bessarabien meint ausschließlich Denumirea limbii este folosit= ]n Republica das Gebiet zwischen Pruth und Dniestr in den Moldova de unii drept argument de separare Grenzen von 1812-1940”. de un spa\iu cultural comun, adic= de cel Sociolingvistul Jüergen Erfurt folose[te rom`nesc, cu scopul de a crea o identitate termenul Republica Moldova [i rareori aparte, iar de al\ii, dimpotriv=, de a afirma Moldawien. Istoricul Stefan Tröbst utilizeaz= apartenen\a la acest spa\iu. Dezbaterile ]n termenul Republica Moldova, fiind de p=rerea jurul acestui subiect au atras aten\ia unor c= termenii Republik Moldawien, pe care ]l cercet=tori germani. prefer= mass-media, [i Die Moldau, folosit Klaus Heitmann, a scris mai multe de Ministerul de Externe al Germaniei, produc articole despre limba vorbit= de basarabeni. confuzii. Die Moldau are ]n Germania o Este primul lingvist german care a semnalat alt= asocia\ie. Simfonia lui Bedrich (riedrich) problema denumirii limbii na\ionale ]n Smetana [i r`ul Vltava din Cehia sunt R.S.S.M. }n lucrarea „Rumänische Sprache cunoscute [i popularizate ]n Germania cu und Literatur in Bessarabien und aceast= denumire: “Aus Gründen der Transnistrien (Die sogenannte moldauische Präzision wird auch im folgenden für diesen Sprache und Literatur), autorul arat= cum Staat dessen Eigenbezeichnung Republik s-a schimbat ]n perioada rus=, rom`n= [i Moldova verwendet. Die alternativen sovietic= regimul glotic (afirmarea termenilor deutschen Benennungen, der von den Medien rom`n-moldovean, rom`n=-moldoveneasc=) ]n präferierte Staatsname Republik Moldawien acest spa\iu [i ][i spune punctul de vedere sowie der vom Auswärtigen Amt verwendete ]n ceea ce prive[te denumirea limbii: “ aceasta Begriff Republik Moldau, bergen beide este a[a cum presupune situa\ia istoric=, limba Verwechslungsgefahren: Die Bezeichnung rom`n= [i anume graiul moldovenesc al limbii Republik Moldawien ist vom russischen rom`ne, care ]n mare parte ]n nordul

Namen Moldawija abgeleitet, der wiederum Rom`niei e vorbit la fel ca ]n R.S.S.M”. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 25 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 26 aminti\i, plaseaz= problema ]ntr-un cadru autorii mai de deosebire spre Erfurt, colectiv=”. colectiv= cu interese na\ionale [i cu identitatea conflict ]n care participan\ii ][i ap=r= identitatea un Este vorbitorului. al lingvistic repertoriul [i lingvistice variet=\ile despre ideologiile de lingvistic de o complexitate superioar=, instigat c= “problema limbii este ]n realitate un conflict politica lingvistic= articole ]n Republica multe Moldova. Autorul mai crede ]n abordat a deosebit, pe sociolingvistul rom`n= l-a preocupat ]n ultimii ani, ]n mod rom`n= ]nRepublicaMoldova. de situa\ia complicat= ]n care se afl= limba deosebit mod ]n seam= \inut s-a 1999, ]n Drum din Rom`nia. La elaborarea proiectului “ moldovene[ti jude\ele [i Moldova Republica limba rom`n= vorbit= ]n centrele urbane din privind cercetare o ]ntreprins a Bochmann Preocupat de problema limbii vorbite, Klaus in derMoldauRumänischgesprochen wird”. aber diePolitikbekanntlichwenigkümmert) “aus rein linguistischerSicht”(umdiesich bestand nieeinernshafterZweifeldaran,daß die rumanistischeSprachwissenschaft ib rmn. oiia n= u a ]n considerare ia punctul de nu vedere lingvistic: ]ns= Politica rom`n=. limba lingvistic, c= limba vorbit= ]n Moldova este niciodat= ]ndoiala, din punct de vedere strict lingvistica romanic= din pentru Occident, c= n-a existat subliniaz= autorul studiu, acest }n probleme. acestei asupra aten\ia atrage Titlul studiului aten\ie discu\iile legate de denumirea limbii. realit=\ile culturale basarabene, urm=rind cu minu\ios cercetat a Rom`nia, [i Moldova ulterioare, publicate ]n articolele Germania, Republica }n R.S.S.M. din rom`ne limbii Gegenwart Grammatic derrumänischenSprache sociolingvistice ale limbii rom`ne. }n lucrarea aspectelor cercetarea ]n activitate intens= o timpul Republicii Democrate Germane printr- trecut, celedenatur=politic=”. ]n [i ca acum, [i sunt limb= de faptelor comunit=\ii a oficial= recunoa[terea pentru Autorul crede c= “cele mai importante piedici ”, care a fost ini\iat ]n 1996 [i ]ncheiat Problema identit=\ii vorbitorilor de limb= Klaus Bochmann s-a distins ]nc= ]n ]nc= distins s-a Bochmann Klaus , 1987, a atras aten\ia la situa\ia Moldauisch oderRumänisch Jürgen Erfurt, care “Für pro Ele nu sunt expuse cu scopul de a face a de scopul cu expuse sunt nu Ele analitic. alteori descriptiv, discurs ]ntr-un puncte de vedere deta[ate, exprimate uneori sunt aici, referit ne-am care la germani, autorilor germani pentru Republica Moldova. ai interesul sporeasc= 90 s= XX-lea al anii secolului din ca f=cut au – lingvistic etnice, monolingvism-multilingvism, conflict ori ignorat=”. manipulat= ori fi poate ]ns= care vorbitori, de comunit=\ii a lingvistic= con[tiin\a de luat= de interese politice [i depinde de obicei baza este aceasta Decizia lingvistice. argumentelor pe suficient mod ]n decide poate moldoveneasc=, Erfurt e limba de p=rerea vs. c= “nu rom`n= se limba Moldova, Republica ]n r=sp`ndite lingvistice variet=\ii Rumänisch ist”. Debatten umdasGlottonymMoldauischoder Gegenstand vonverbissenausgetragenen die konkrete die Sprachbezeichnung, “unsere” Sprachezugeeignetist,umgehter emanzipatorisch formuliert:AlsFesttag,der diplomatischwie ist gleichermaßen lateinische ersetzte.DerNamedieseFeiertag moldauischen Nationalsprachedurch die die bisdahingültigekyrillischeGrafieder Rumänische zurStaatsspracheerklärteund Moldauischen Tag, anwelchemderObersteSowjet erinnert anden31. diplomatic: mod ]ntr-un formulat= este aminte[te de evenimentul din 31 august 1989, care s=rb=toare noastr=”, “Limba s=rb=torii Traditionen” Konstruktion vonIdentitätundneuer ihren habendabei ein. Fiertage Platzinder um das“Wer sindwir?”einenzentralenPlatz intellektuellen DebattenunterdenMoldauern “Historicshe Legitimitätnimmtinden na\ionale: [i lingvistice identit=\ii de a formare procesului asupra important rol un au monumentele, s=rb=torile, denumirile de – str=zi etc. simboluri – care pentu lupta de care la prima vedere par secundare. E vorba aspecte unor asupra aten\ia atrage El larg. 2. Punctele de vedere ale autorilor ale vedere de Punctele 2. 1. Temele de larg interes – minorit=\ile Concluzii: . Autorul observ= c= denumirea c= observ= Autorul . Unionsrepublik perGesetzdas ` piet denumirea prive[te C`t August 1989 alsgenem “Er propagand= sau de a legitima o idee, o a calvarului limbii rom`ne la noi. {i e atitudine, ci mai degrab= de a limpezi sau scris= cu at`ta exactitate, cum n-a f=cut-o de a aduce la zi, sub unghi critic, realitatea p`n= acum nici un autor de la Chi[in=u. din acest spa\iu. Punctele de vedere ale Dar c`\i ticluitori de la noi au scris sute autorilor germani nu sunt ghidate de de pagini, f=c`nd un capital politic pe ideologii na\ionaliste sau inerna\ionaliste, seama limbii noastre. L-am vizitat pe care, de regul=, limiteaz= percep\ia unor Heitmann la ?reiburg, noi, 7 scriitori [i situa\ii, ci de analiz= materialului faptic, to\i deputa\i. Istoria afl=rii noastre acolo f=cut= pe un temei profesional. f=r= nici un ban, nerecunoscu\i de nimeni 3. Pentru denumirea \=rii, denumirea este tragico-comic=. {apte scriitori [i to\i limbii [i a vorbitorilor ei, autorii germani deputa\i am ocupat un vagon de marf=, folosesc diferi\i termeni. Alegerea nu e ne-am ]ncuiat ]n el [i a[a am mers cu determinat= de o ob\iune politic= [i nu se peripe\ii ca din cele descrise de Ilf [i Petrov. face cu scopul de a ]ncuraja un partid sau }n sf`r[it, am ajuns la Heitmann, pe care altul, o mi[care sau alta din Republica ni-l imaginam, dup= ce ni l-au descris Moldova sau Rom`nia.” [efii comuni[ti, ca pe un monstru. Totul a fost altfel. Heitmann este mai documentat (Krause, Sabine; Dumbravã, Vasile. ]n ceea ce prive[te situa\ia limbii rom`ne Identitatea basarabenilor vãzutã de germani // ]n Republica Moldova, dec`t mul\i savan\i Basarabia. Problemele identitãþii. – Iaºi, 2001. – P. 105-110.) de la Chi[in=u”. A venit ]ns= vremea ca [i noi s=-l La 31 august 1998, la simpozionul cunoa[tem mai ]ndeaproape pe dl Heitmann “Limba noastr=” a fost prezentat= cartea [i felul lui de a prezenta realitatea noastr= scoas= la editura “ARC” Limba [i politica ]n fa\a cititorului apusean. E de semnalat ]n Repubica Moldova de Klaus Heitmann, faptul, c= domnul Heitmann, urm=rind timp cunoscut filolog german. }n aceast= carte de zeci de ani evolu\ia sociolingvistic= din sunt adunate cele mai reprezentative lucr=ri Republica Moldova, cunoa[te situa\ia noastr= referitoare la istoria, situa\ia limbii [i literaturii ]n mai multe privin\e mai bine dec`t chiar rom`ne ]n fosta Moldov= Sovietic=, denumit= mul\i dintre noi ]n[ine”. actualmente Republica Moldova. Domnul }n cartea Limba [i politica ]n Republica Heitmann este un filolog romanist de profil Moldova articolele au fost publicate ]n ordinea larg, adic= specialist at`t ]n lingvistic=, c`t cronologic= a apari\iei lor. Studiul Limba [i [i ]n literatur=, autor al mai multor lucr=ri na\iunea ]n Republica Moldova n-a fost despre diferite limbi [i literaturi romanice. publicat ]n original ci a fost trimis pentru }ns= ]n lucr=rile sale dumnealui acord= o editare la Chi[in=u, ]n traducerea lui Marcu aten\ie deosebit= limbii [i literaturii rom`ne Gabinschi. Articolul Limba [i literatura ]n [i, ceea ce e foarte important, situa\iei Basarabia [i Transnistria a fost retip=rit ]n sociolingvistice [i panoramei literare de la traducerea lui Grigore Chiper ]n 1991 ]n noi. Dl Heitmann s-a afirmat demult ca cel trei numere ale Revistei de lingvistic= [i [tiin\= mai bun cunosc=tor apusean al realit=\ii literar=. Articolul Eminescu ]n Republica glotice [i al literaturii basarabene. Datorit= Moldova este reprodus dup= textul ap=rut ]n lui aceast= realitate a noastr= a devenit trei numere ale revistei Limba rom`n= cunoscut= ]n Occident. Iat= ce spune (Chi[in=u) din 1995, f=r= a se indica dac= Vladimir Be[leag= despre Heitmann: acesta a fost sau nu publicat ]n limba german= “Apari\ia c=r\ii lui Heitmann este un ]n traducerea lui ?lorin Manolescu. Articolele eveniment recuperatoriu. E o dovad= c= Rom`na: Moldoveneasca [i Moldoveneasca sub ceva se schimb= la noi, se schimb= semnul restructur=rii [i al publica\iei au fost mentalitatea noastr=. Cartea este o cronic= traduse de Marcu Gabinschi. IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 27 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 28 Editura ARC,1998.–189p. Chiºinãu: – Guþu. Valentin red. Bacinschi; Mihai de cop. / studii de culegere Moldova: Republica Basarabiei, sinteza istoriografia comunist= Meurs Van apare volumul scris de Wilhelmhus Petrus dintre politic= [i scrierea istoriei ]ntr-un istoriei scrierea [i politic= dintre Van meurs a fost tentat s= cerceteze rela\ia Basarabiei. sovietice [i a celei rom`ne[ti ]n problemele recente, reflect`nd jonc\iunea istoriografiei Basarabiei de la origini p`n= la evenimentele (1993) teza de doctorat cu titlul susmen\ionat. Istoria Europei de Est., care sus\ine ulterior Universit=\ii din Utrecht absolventul (1988), specialitatea este c=r\ii Autorul p=m`nt. din Vests-ainteresat nisrean. E impresionant faptul c= un istoric lipsa acestui gen de scrieri ]n spa\iul de pruto- motivat interes speciali[tilor, r`ndurile ]n deosebit interes un suscit`nd surpriz=, comunist= istoriografia Pnr cn cnat istoriografia cunoa[te cine “Pentru }n 1996 la editura chi[in=uian= “ARC” în politicã ºi Limbã KLAUS. HEITMANN, }n investiga\iile sale, istoricul Petrus Prezentul volum se ocup= de istoria hsuna aaaii ]n Basarabiei Chestuinea Chestiunea Basarabiei ]n , av`nd 525 de pagini. de aceast=palm= a fost o adev=rat= o fost a Mtl e mi aatrsi lgt de legat caracteristic mai cel “Mitul istoric=. fic\iune o parte devenind valorificat=, mare ]n fost a vulnerabil=, u[or ]ndeosebi ]n problema na\ional=, care fiind pruto-nistrean= aceste mituri s-au reflectat legitimizatoare [i socializatoare. putere o av`nd ambele 26-27), (p. mic prietenia popoarelor [i formula r=ului mai adev=rului istoric cu ajutorul noilor mituri: na\ionale istoriilor din Imperiul asupra Sovietic – Kremlin falsificarea la de istoriei istoriografia sovietic=. Autorul prezint= red= impactul Meurs Van Petrus Sovietic=. Uniunea [i Rom`nia vecine: \=rile cu raport ]n ei problemele discu\ie ]n pune interes viziunea din exterior, fiindc= istoricul istoriografie despre Basarabia. }n ea treze[te ]n r`ndul celor nep=rtinitori. colegi, de al=turi el, [i situ`ndu-se R=s=rit, din istoricilor subiectivismul [i rafinament impar\ialitatea celor din Apus cu distinge istoricul lucr=rii, parcursul Pe occidentali. lor colegii de diferit= na\ional= i-au pus rena[terea pe ace[tea, [i ]ntr-o situa\ie statului cre=rii procesul ]n r=s=ritean= Europa din intelectualilor a ]ndeaproape Implicarea state. noilor a se implica ]n disputele etnice [i crearea men\ine intact interesul ][i istoriografic, f=r= Autorul obiectivele. perturbeaz= i urma rena[terii na\ionalismului ]n Est, nu- problema Basarabiei]nanii’60. mului na\ional al Rom`niei, care a re]nviat na\ionalism; [i istoriografie; ]nser`nd temele: macroistoriografice ale sistemului socialist, problemele abordeze s= propus [i-a revelatoare ]n acest sens. de deosebit este Basarabiei problema c= lui, o serie de conside-ra\ii teoretice arat= constituind un studiu de caz. Basarabiei Dup= p=rerea problema comunist, sistem uou cnie= = n regiunea ]n c= consider= Autorul de sintez= prima este Cartea Dezmembrarea Imperiului sovietic ]n 3. Originile [i caracteristicile comunis- [i comunism dintre Tensiunea 2. 1. Leg=tura dintre politica comunist= }n preambulul acestei scrieri, autorul Basarabia este mitul na\iunii [i limbii au revenit din Carpa\ii Transilvaniei pe moldovene[ti. Acest mit a avut putere p=m`nturile lor str=mo[e[ti dintre Dun=re inegalabil= ]n procesele de socializare, [i Nistru (fiind deja la sudul Dun=rii cum mobilizare [i legitimizare. El le-a dat puteau fi ]n Carpa\i?), slavii se aflau deja ]n moldovenilor o identitate independent= de zon=. (p.56). Autorul crede ]n contribu\ia acea a rom`nilor [i practic a conectat aceast= slavilor la compozi\ia etnic= a popula\iei identitate la patriotismul sovietic. }n plus rom`ne[ti, ]n cultura [i limba rom`n= – mitul a fost utilizat pentru a pune pe baze aprinse subiecte de disput= dintre istoricii ra\ionale politica na\iunii [i a limbii ]n ru[i [i rom`ni. Noi consider=m c= s-au Republica Moldova, ca [i pentru a furniza scris suficiente studii depolitizate, p`n= la o arm= ]n disputele politice din interiorul 1940 [i dup= 1990, care aduc destul= lumin= conducerii moldovene[ti sau dintre URSS asupra acestor subiecte controversate. Cu [i Rom`nia” (p. 176). toate acestea, autorul r=m`ne intransigent, La ]nceput autorul ofer= o privire rece, ca [tiin\a absolut=: “O cercetare general= asupra Basarabiei, pentru a o face nep=rtinitoare asupra chestiunii (etnogeneza accesibil= celor care nu sunt familiariza\i – n. a.) este aproape imposibil= [i adesea cu istoria ei. Cel mai sensibil subiect, neconcludent=” (p. 57). ]mpov=rat de polemici, de ve[nice justific=ri, este momentul etnogenezei. Autorul este de Nadia Cristea (Anuarul Institutului de Istorie Cluj-Napoca: acord cu teoria dacilor romaniza\i la sud de Vol. 37 (1998). – Bucureºti, 2000.– P. 355-357). Dun=re, concomitent cu romanii, care vor reveni apoi, la nord de fliviu ]n secolul X. Dorin\a de a ne cunoa[te, vine [i de (p.57). Dup= cum e [i firesc, istoricul plaseaz= la francezi. Alain Ruzé este unul din pu\inii venirea slavilor ]n secolul VI ]n c`mpia speciali[ti francezi care a studiat peste 20 Dun=rii [i ]n Basarabia. Problema etnogenezei de ani istoria Europa pontic= [i balcanic=. ]n st`nga Prutului, ni se pare ]ns= obscur Dup= Latinii din Carpa\i, ap=rut= ]n 1989, rezolvat=. Pe vremea c`nd dacii romaniza\i decernat= cu premiul “Vasile P`rvan” cercet=torul francez vine ]n 1997 cu La Moldova entre Roumanie et la Russie de Pierre le Grande à Boris Eltsine, ap=rut= la editura L’ Harmattan din Paris. Lucrarea ar putea fi recomandat= editurilor pentru traducere [i publicare: “Moldova est une répiblique indépendante issue de l’effondrement de l’URSS, aujourd’hui peuplée de Roumaine (64%), d’Ukrainiens et de russe (27%), de Turcs (3,5%). Son histoire est l’illustration des vicissitudes subies, au long des siècles, par la principauté de Moldavie qui, à l’instar de ses “soeurs roumaines” de Valachie et de Transylvanie, fut l’objet de la convoitise de ses voisins hongrois, polonais et turcs, autrichiens et russes. La zone orientale de la Moldavie – la Bessarabie – fut, partiellement ou en totalité, roumaine, turque ou russo-soviétique; elle est actuellement partagée entre l’Ukraine et la Moldova. IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 29 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 30 evenimentelor din Republica Moldova de Moldova Republica din evenimentelor a profund= analiz= o ofer= Bruhis Mihail de scris= cartea context acest }n interne. politicii animozit=\ile despre [tim pu\in desf=[ur=rilor de dincolo de Prut”. specialist avizat, un este o la adev=rat= c=l=uz= de ]n ]n\elegerea venit= carte, aceast= Constantiniu scrie: “Pentru cititorii rom`ni rus Imperiului sovieticlarestaurarea destr=marea la de Moldova, Republica Bruhis Mihail lui cartea apare Bucure[ti, l’actualité deselivre”. pontique, lesBalkansetlaTurquie. C’estdire richesses pétrolières duCaucasevial’Europe avec l’épineusequestiondutransportdes était vraijadisleseraencore auXXIesiècle Bosphore etdesDardanelles. dernier “domino”avantlesDétroits du désireuses decontrôlerleBas-Danube, de force entre lesGrandesPuissances (S) }n (CSI). , S= recunoa[tem faptul, c= pu\in, prea n 97 a dtr “en” din “Semne” Editura la 1997 }n Or, n’ayonsgarde d’oublierquecequi Le présentouvragedécritlesrapports rf\ l cre ?lorin carte la prefa\= ]ntreprinse fa\= de hot=r`rile partidului de opozi\iei ac\iunile fost au Moldova interne care au poten\at imaginea Republicii ]nt`mpl=. se ce tot de decep\iona\i [i dezorienta\i autorul, de altfel ne ]ntreb=m [i noi, cet=\eni ]ntregul lui!”(p.141). ]n luat rom`n poporului ale – regionale – denumiri alte sunt etc. dobrogenii [i muntenii, [i [i transilv=nenii, oltenii, [i maramure[enii, [i b=n=\enii, [i c= ar=tat Am c= moldovenii ci (moldoveni fiind) sunt moldoveni, rom`ni! fi ar nu moldovenii ce am subliniat de repetate ori nu este c= sus\in`nd: “Voimairepetaodat=c=ceea moldoveneasc=, socialist= na\iunea despre relev= o polemic= fa\= de o aberant= teorie vadis Quo Moldova: Republica este Rom`ne Culturale ?unda\iei Editura dezintegrarea imperiului. de a recupera teritoriile pierdute odat= cu El\in (1993). Studiulrelev=eforturileMoscovei Boris lui ]mpotriva cel la (1991) Gorbaciov Mihail lui ]mpotriva puciul la Despre ultimele evenimente politice evenimente ultimele Despre }ncotro merge aceast= \ar=, se ]ntreab= n l vlm ulct n 99 la 1999 ]n publicat volum alt Un . Con\inutul . guvern=m`nt. Despre cauzele [i amploarea acestei lupte recomand=m articolul ziaristului Mirel Bran ]n cotidianul Le Monde din 3 aprilie anul curent. La pagina 7 g=sim titlul L’opposition moldave rêve d’aprèe communisme et d’Europe. Dimanche 31 mars, plusieurs dizaines de milliers de Moldaves roumanophones ont assiégé le centre-ville de Chisinau pour demander le départ des autorités communistes et du président Vladimir Voronin. Après deux mois et demi de manifestations la mobilisation, ne semble pas s’essouffler. Trois mille personnes ont ensuite passé la nuit de dimanche à lundi sur la place centrale de Chisinau, où des tentes ont été dressés,assurant que leur rassemblement se poursuivra jusqu’à la chute du régime. La Moldavie, pays grand comme la Belgique, enclavée entre la Roumanie et l’Ukraine, est au bord de l’explosion sociale. Sur les quatre millions de Moldaves, deux tiers sont d’origine roumiane, un tiers d’origine russe ou ukrainienne. Territoire appartenant à la Roumanie, la Moldavie a été englobée par l’Union soviétique après la deuxième guerre mondiale. En 1991 après l’effondrement de l’URSS, l’ex-république soviétique est devenue indépendante. IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 31 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 32 cum ar fi, de pild=, etc. din struguri, coniacuri, produse de tutungerie vinuri zah=r, vegetal, ulei sucuri, legume, [i fructe din conserve de produc=toare alimentar=, industria prim= materie cu complexul agroindustrial. Agricultura asigur= constituie o Temelia pia\=. de economiei principiilor baza ]n dezvolt= se Moldova m=n=stirile s=pate ]n st`nci. Se aminte[te Se st`nci. ]n s=pate m=n=stirile [i lemn din bisericile sunt autorul, arhitecturale nu abund=. monumentele de[i seculari, copacilor preponderent cu cl=diri vechi aflate la umbra {tefan cel Mare, care este o arter= elegant= {tefan cel Mare. Ulterior parcurge bulevardul gr=dinii publice fosta Pu[kin, actualmente titlului confuzia explic= se A[a Mare. cel {tefan domnitorului personalitatea umbr= de b=uturile tari. [i surprins pl=cut este asemeni, De copios roadele la g=leat=, nu la kilogram”. oferind fructe de v`nz=torilor abunden\a capital=, c=l=torul polonez “este mi[cat de – c=ru\a”. aceea se practic= drept mijloc de de transport combustibil, de lips= din pustii fiind Str=zile urbane. localit=\i alte [i capitalei de alte state europene – fa\= afar= nedefinit= de periferiile senza\ie o las= Moldovei descrie relieful, satele pitore[ti. adic= Moldova, despre generale date cu 2001. Autorul familiarizeaz= cititorul polonez ]n realizat= Moldova, ]n Kaluszko Iacek impresii despre c=l=toria jurnalistului polonez Ziarul aleg=torilor Analiza publica\iilor periodice str=ine Republica ]n na\ional= Economia Cartea de vizit= a republicii, sus\ine Ajuns la Chi[in=u, polonezul l=s= ]n spre traseul urm`nd continuare, }n drumurile pe “C=l=toria scrie: El

ap=rut ]n Polonia, ofer= Turistyka,

o anex= la ECONOMIE mandat= vizitatorilor, conchide jurnalistul. reco- fi poate Moldova Totu[i Polonia). schimb po\i procura porumb conservat ]n (]n m=m=lig= cu servit fii s= dificil este de[i decent, mediu un ofer= ucrainenilor, ale dec`t majorate mai [i poloneze unde pre\urilesuntmairedusedec`tcele c= Moldova fiind un spa\iu al contrastului, se afl= la r=sp`ntie. Oaspetele este de p=rerea scriitorul Ion Dru\=, afirm`nd c= Moldova p=m`nt. acest pe c=lcat n-au nici care persoanele incertitudinile [i suspiciunile anihileze alimentate de s= dorind vizite, acestei necesitatea despre relateaz= El Neagr=. Marea spre drum ]n republica ocoleasc= de frontier=, care fac pe mul\i vizitatori s= semne de ]ntrebare, ]ncep`nd cu formalit=\ile G=g=uzia, a[acumocunoa[tem. sudului “ofer= multe mistere” amintind de mari planta\iidevi\=vie. din Polonia. Tot aici se ]nt`lnesc cele mai importan\= [i valoare dup= cu Belovejskaia asocia\i Pu[cia sunt Codrii statului. protec\ia sub aflat= pitoreasc=, regiune o Este m. 429 – ]n=l\ime mare mai cea Moldovei este Zona Codrilor, aici ]nt`lnim este remarcat= Cetatea Sorocii. asemenea, De Butuceni. [i |ipova despre aptl oe= i n nevu cu interviu un [i ofer= Oaspetele unele pune oaspetele concluzie, }n regiunea c= consider= Vizitatorul stepele ]ntre amplasat= “insul=” O ?iind o \ar= preponderent agrar=, dezvolt=rii economice [i al ridic=rii nivelului Republica Moldova are nevoie de stabilirea de trai ]n Moldova. Pentru aceasta sunt rela\iilor cu statele care au o experien\= necesare urm=toarele reforme: mai mare ]n domeniu. Exemplul ne poate •]mbun=t=\irea disciplinei financiare; servi vizita lui Alain Joly, vicepre[edinte al •finalizarea privatiz=rii ]ntreprinderilor Comunit=\ii Urbane din Lyon, ?ran\a. Aflat mici; timp de c`teva zile ]n Moldova cu o misiune •demonopolizarea [i privatizarea sectoru- special= ]n cadrul cooper=rii descentralizate lui energetic; ]ntre ?ran\a [i Republica Moldova, dlui a •accelerarea reformei funciare [i priva- participat la semnarea unei conven\ii dintre tizarea p=m`ntului; Asocia\ia Veterinarilor francezi, [i •reformarea sistemului de pensionare. Universitatea Agrar= de Stat din Chi[in=u Via\a social-economic= a fost reflec- (?acultatea Zooveterin=rie [i Asocia\ia tat= ]n perioada 1 iunie - 31 octombrie medicilor veterinari). Pe parcurs s-au 2000 la expozi\ia mondial= EXPO-2000 efectuat vizite de lucru la Holercani [i la desf=[urat= ]n ora[ul german Hanovra. La B=l\i. Pentru [coala profesional= nr. 1 din acest eveniment cu genericul Omul – natura municipiul B=l\i s-a f=cut o dona\ie de – tehnica [i-au dat acordul 174 de state [i echipament tehnic din partea Comunit=\ii 18 organiza\ii interna\ionale. }n cadrul Urbane din Lyon. E vorba de opt strunguri festivit=\ii de deschidere a expozi\iei, foarte necesare pentru instruirea profesional= Republica Moldova a fost prezentat= de a elevilor. Av`nd o experien\= vast= ]n prim-ministrul Dumitru Braghi[, totodat= domeniul administra\iei Alain Joly este lu`nd parte la deschiderea oficial= a impresionat de optimismul [i curajul nostru. pavilionului moldovean av`nd o suprafa\= Oaspetele francez afirm=, c= prosperarea de 300 m2, fiind alc=tuit din “Casa Mare”, ]ncepe cu respectarea angajamentelor luate “Agricultura”, “Crama” etc. ]ntr-un cadru juridic adecvat [i cu oferirea Ulterior pre[edintele statului P. noilor priorit=\i [i avantaje ]n dezvoltarea Lucinschi a vizitat Pavilionul German [i politicii economice. Clubul Oaspe\ilor de Onoare al acestuia, }n perioada dintre 24-26 aprilie 2002, unde a purtat discu\ii cu oameni de afacere la Nas Rington, au avut loc negocierile germani, interesa\i ]n stabilirea rela\iilor dintre delega\ia Republicii Moldova, condus= de colaborare reciproc avantajoase cu de prim-ministrul Vasile Tarlev [i echipa Republuca Moldova. Pre[edintele s-a mai B=ncii Mondiale privind acordarea creditului ]nt`lnit cu conducerea landului Saxonia pentru Asigur=ri Structurale SAC-II. Inferioar= [i cu Michael Arudf, pre[edintele }n cadrul vizitei sale de lucru ]n SUA, regiunii Hanovra, care i-a ]nm`nat [efului prim-ministrul a avut ]ntrevederi cu factori statului nostru documentul privind decizia de decizie ]n domeniul politicii externe. regiunii Hanovra de a dona tehnic= medical= Discu\iile s-au axat pe problemele dezvolt=rii pentru institu\iile de profil din republic=. economice [i social-politice ale Moldovei Din componen\a delega\iei a f=cut ]n perspectivele de dezvoltare a rela\iilor parte Andrei Cucu, viceprim-ministru al moldo-americane at`t ]n plan bilateral, c`t Economiei [i Reformelor, Leonid Talmaci, [i ]n cadrul organismelor interna\ionale. guvernatorul BNM, Mihail Manole, ministrul }n raporturile cu Banca Mondial= ?inan\elor, Ghenadie Ciobanu, ministrul Republica Moldova e datoare s= \in= cont Culturii, Aurelian D=nil=, ambasadorul de aprecierile f=cute de acest prestigios Moldovei ]n Germania [.a. organism financiar interna\ional cum ar fi La expozi\ia universal= Moldova s-a reforma agrar= din \ar=. prezentat cu un album Moldova 2000, special Creditele [i ]mprumuturile B=ncii elaborat pentru a fi expus vizitatorilor Mondiale sus\in reformele promovate de c=tre expozi\iei, timp de 5 luni. Albumul cuprinde

Guvernul Republicii cu scopul relans=rii 200 de imagini fotografice prin care orice STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 33 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 34 \ional ]n nenum=rate r`nduri s-a aflat ]n aflat s-a r`nduri nenum=rate ]n \ional sistemul interna\ional valutar [i financiar. ]n macroeconomic= stabilitatea asigure s= menit= organiza\ie ?MI, cu special cu institu\iile financiare interna\ionale, ]n interesate ]n cooperare. p=r\ile pentru benefice rezultate cu solda vor se CSI din \=rile cu economice rela\ii produc=torilor a din Moldova afirmare [i bunele de noastre dorin\a cu conjugat= [i estice. Experien\a investitorilor occidentali, pentru a deveni o punte ]ntre pie\ele vestice cu alte state ale lumii, av`nd premize sigure [i c`t Europei, \=rile cu at`t comerciale [i economice rela\iilor dezvoltarea faciliteaz= concert. Moldovei, “Syriux” a fost sus\inut un singur Schubert, Vivaldi, Bach etc. La Pavilionul din partituri cu academic=, [i folcloric= 18 concerte cu diverse programe de muzic= sus\inut au Negur= Ion de condu[i no[tri tinerii Hanovra la hotel }n Chi[in=u. din tineri de 12-15 ani, dintre care patru sunt Bucure[ti, din care are Enescu” ]n componen\a “George sa cinci Liceul la acum iar Chi[in=u, din Neaga” “{tefan muzic= “Syriux”, care a activat funda\ia ]n cadrul [colii la de referindu-ne vorbi, putem de 10.000exemplare. german= [i englez=. Tirajul catalogului este sunt ]nso\ite de un text explicativ ]n limbile Pot`rniche, Valeriu Volontir [.a. Mihai Imaginile mae[trii care printre fotografi, ?otografiile au fost str=ine. realizate de investi\iile un grup [i de [tiin\a cultura, str=in poate s= cunoasc= istoria, geografia, Misiunea ?ondului Monetar Interna- Republica Moldova coopereaz= intens A[ezarea geografic= a Republicii noastre Despre prezen\a noastr= la Hanovra, precum [i ]n industria prelucr=toare. am=nuntul, cu [i ridicata cu comer\ul ]n activeaz= lor Majoritatea str=in. capitalul pe integral fondate 747 inclusiv externe, ]nregistrate 2.270 de ]ntreprinderi cu investi\ii Danemarca etc. ?ran\a, Marea Britanie, Germania, Rom`nia, Canada, SUA, Spania, Rusia, state: (95 la sut=) sunt datorit= contribu\iei a 16 Moldova Republica ]n f=cute Investi\iile corespundere cu cerin\ele pie\ei de desfacere. ]n produc\iei relansarea este problem= O sociale. sferei [i ]nv=\=m`ntului s=n=t=\ii, continu=rii reformelor ]n domeniul ocrotirii necesitatea accentuiaz= se memorandum }n Republicii. Guvernul [i ?MI ]ntre baz= ai realiz=rii memorandumului semnat de indicii examin`nd Moldova Republica culet ] Mloa sunt Moldova ]n Actualmente CULTUR+

Cultura este un mijloc eficient [i Sec\ia Na\ional= - IBBY- din Republica important ]n crearea imaginii favorabile a Moldova a Consiliului Interna\ional al C=r\ii \=rii noastre peste hotare. Colective artistice pentru Copii [i Tineret este cea de-a 57-a de mare prestan\=, propag= valorile noastre filial= devenit= membru al acestui consiliu culturale, reprezent`nd Republica Moldova interna\ional, constituit= ]n 1996. ]n cadrul diferitor turnee, festivaluri, Activit=\ile desf=[urate de aceast= nou= manifest=ri. organiza\ie contribuie foarte mult la cunoa[terea c=r\ii pentru copii din \ara IBBY în Moldova noastr=. Acum nu mai este nevoie de o cale de deschidere spre lumea exterioarã recomandarea Moscovei pentru includerea autorilor no[tri ]n topurile interna\ionale, Consiliul Interna\ional al C=r\ii pentru precum se f=cea acum circa zece ani. Calea Copii [i Tineret (International Board on de acces la toate ini\iativele [i ac\iunile Books for Young People - IBBY) este o IBBY este acum direct=. organiza\ie non-profit, fondat= la Zürich Primul contact cu ceilal\i membri (Elve\ia) ]n 1953 [i reprezint= o re\ea de IBBY s-a f=cut chiar p`n= la ]nregistrarea institu\ii non-guvernamentale ce activeaz= oficial= a Sec\iei Na\ionale. Membrii ]n lumea ]ntreag= pentru atragerea tinerilor Consiliului de conducere au participat ]n spre lectur=. luna septembrie 1996 la seminarul din Obiectivele IBBY corespund principiilor Bratislava, Slovacia, cu tema “Leg=turi Conven\iei Na\iunilor Unite cu privire la literare. Scrierea. Ilustrarea. Editarea. Drepturile Copilului. Unul din acestea se Publicarea. V`nzarea [i distribuirea c=r\ilor refer= la dreptul de a primi o educa\ie pentru copii [i tineret” [i ]n 1997 la elementar= [i acces liber la informa\ie. seminarul din Viena, Austria, cu genericul De asemenea, printre scopurile propuse “Noile strategii de promovare a c=r\ii pentru sunt: consolidarea dialogului ]ntre popoare copii [i tineret ]n Europa Central= [i de prin intermediul literaturii pentru copii [i Est”. tineret; oferirea unor lecturi de ]nalt nivel literar [i artistic tinerilor; sprijinirea edit=rii Dup= discu\iile \inute cu membrii [i difuz=rii c=r\ilor bune pentru copii [i conducerii IBBY, ace[tia [i-au exprimat tineret, (mai cu seam= ]n \=rile pu\in f=r= echivoc decizia de a accepta Moldova dezvoltate); sus\inerea persoanelor care se printre \=rile membre ale IBBY. ocup= de literatura pentru copii [i tineret; Salonul Interna\ional de Carte pentru stimularea cercet=rilor [tiin\ifice ]n domeniul Copii de la Chi[in=u, desf=[urat deja ]n a literaturii pentru copii [i tineret. VI-a edi\ie ]n anul 2002, de c=tre Sec\ia Na\iunile lumii ]ntregi sunt chemate Na\ional= IBBY este una dintre activit=\ile s= promoveze editarea [i difuzarea c=r\ilor noastre, care contribuie mult la promovarea pentru copii. c=r\ii pentru copii, la ]ncurajarea [i IBBY reune[te Sec\ii Na\ionale din stimularea celor care muncesc ]n domeniul mai mult de 60 de \=ri care au succese c=r\ii pentru copii: scriitori, ilustratori, impun=toare ]n domeniul edit=rii literaturii traduc=tori, editori etc. pentru copii ori fac primii pa[i ]n acest Informa\ia despre prima edi\ie a domeniu. Salonului, care a avut loc la Chi[in=u ]n STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 35 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 36 c=ror c=ror lucr=ri aduc o contribu\ie important= ani unui autor [i unui ilustrator ]n via\= ale Andersen. Premiul este Christian decernat la „Hans fiecare 2 Premiul la Vangheli Spiridon scriitorului candidatura ]naintat a ap=rut= ]n Albania. literaturii pentru copii din \=rile balcanice, mot=na[i” au fost cinci incluse celor ]ntr-o culegere “Balada a Dru\= Ion [i Max” r=\oi “Marele Busuioc Aureliu albastr=”, coliba din “B=ie\elul Vangheli Spiridon IBBY, lucr=rile pentru copii ale scriitorilor expozi\ii ]n alte \=ri, printre care [i Japonia. apoi majoritatea din ele mai selectate pentru alte fiind expozi\ii, acestor cataloagele ]n Coroban, Eduard Maidenberg au fost incluse Macovei, Ion Severin, Lic= Sainciuc, Vitalie Alexandru Childescu, Emil Movileanu, Vasile pictorilor Lucr=rile Bratislava. din BIB expozi\iei-concurs ale edi\ii trei la participarea ilustratorilor de carte pentru copii (www.iatp.md/scp). cunoa[terea acestei activit=\i ]n toat= lumea ]n rom`n= [i englez=, ceea ce face posibil= Copii de la Chi[in=u are [i o pagin= Web “Bookbird” (nr.1,2000). IBBY revistei coperta pe publicat= fost a grafic=, prezentare bun= mai cea pentru Münchhausen baronului “Aventurile cartea la Severin Ion lui ilustra\iile dintre Una 1999. din 3 edi\ie au fost publicate ]n revist= ]n num=rul despre unele din c=r\ile premiate la aceast= despre Salon [i note bibliografice cu adnot=ri Universitatea de Stat Morgan din SUA. la profesor [i “Bookbird” revistei al onoare a fost dna Meena Khorana, editor de oaspete Salonului a III-a a edi\ia la conducerea Consiliului Interna\ional. impresionat Astfel, a Carte de Interna\ional Salon un este cum amploare asemenea IBBY abia format= a ini\iat o activitate de interna\ional= “Bookbird”. 10-13 aprilie 1997, a fost publicat= ]n revista }n anul1998 Na\ionale Sec\iei intermediul Prin organizat a IBBY Na\ional= Sec\ia Salonul Interna\ional de Carte pentru De data aceasta o informa\ie mai ampl= Desigur, faptul c= o Sec\ie Na\ional= d Eih ap, premiat= Raspe, Erich de ” Sec\ia Na\ional=IBBY colaborare cu parteneri de peste hotare. de programe unor realizarea imagin=m din partea conducerii IBBY. Eugenia Bejan au primit invita\ie oficial= [i Balaban Claudia Moldova din IBBY pre[edintele [i secretarul respective, Sec\iei Na\ionale premiile primi a pentru aniversarea a 50-a a acestei [i organiza\ii, [i s=rb=torit= fiind IBBY, al important Pentru Elve\ia. a participa la acest Basel, congres foarte la 2002 octombrie 3 – IBBY, carevaavea al XXVIII Congresul la ]nm`nate fi vor lucr=rilor care merit= s= fie traduse [i editate. C. Andersen” contribuie mult la cunoa[terea Aceast= List= de Onoare, ca [i Premiul H. autorului, ilustratorului sau a traduc=torului. ]n \=rile-membre [i remarcabile prin munca bienal= a c=r\ilor pentru copii editate recent (editura Prut Interna\ional). “Aventurile lui Ceapolino” de Gianni Rodari cartea la traducerea pentru Deleanu Baca (editura Prut Interna\ional); Traduc=tor – baronului „Aventurile cartea la ilustra\iile pentru Severin Ion – Ilustrator Interna\ional); Prut (editura Romanciuc Vasile de cuvinte” ]n prefac se ]nt`mpl=rile “Toate – Autor sec\iunile: la c=r\i urm=toarelor a 2002 List Honour IBBY ]n includerea este interna\ional nivel la copii pentru realiz=ri ]n vederea promov=rii c=r\ii noastre cunoscut= ]nlume. pentru copii din Moldova a devenit scriitor [i mai bun mai celui crea\ia Andersen, 1956, iar pentru ilustratori - din 1966. cu ]ncep`nd decerneaz= se autori pentru ]n domeniul literaturii pentru copii. Premiile speciali[ti din alc=tuit interna\ional juriu sale Regina Margareta a II-a a Danemarcei. scriitor acest domeniu, instituit ]n memoria marelui mai ]nalt= distinc\ie ]n plan interna\ional ]n ]n literatura pentru copii [i tineret. Este cea C`\iva ani ]n urm= era greu s= ne s= greu era urm= ]n ani C`\iva Diplomele [i premiile pentru laurea\i Lista de Onoare IBBY este o selec\ie importante mai cele dintre Una De[i, nu am ob\inut Medalia de Aur Laurea\ii sunt desemna\i de c=tre un danez [i sub patronajul Majest=\ii patronajul sub [i danez Münchhausen loc la29septembrie ” de Erich Raspe Erich de ” Proiectul “Cultura [i literatura pentru Pe parcursul numeroaselor ]nt`lniri copii ]n Suedia [i Moldova”, ini\iat ]ntre ale delega\iei moldovene[ti cu reprezentan\ii Institutul Suedez (Svenska Institutet) din institu\iilor de cultur= [i ai autorit=\ilor Stockholm, Biblioteca Na\ional= pentru din Stockholm au ap=rut noi idei de Copii “Ion Creang=” din Chi[in=u [i Sec\ia colaborare. Dorin\a comun=, exprimat= de Na\ional= IBBY este una dintre aceste ambele p=r\i, a fost de a facilita schimbul colabor=ri. de experien\= ]ntre scriitorii, pictorii, editorii, Ideea unei posibile cooper=ri ]ntre bibliotecarii, actorii din Moldova [i Suedia. aceste institu\ii a ap=rut ]n mai 1999 pe Pentru faza a doua a proiectului s-a parcursul vizitei la Chi[in=u a delega\iei decis asupra particip=rii Institutului Suedez Institutului Suedez. la Salonul Interna\ional de Carte pentru Proiectul prevede mai multe activit=\i Copii din Chi[in=u ]ntre 12-15 aprilie 2000. desf=[urate ]n c`teva faze ]n anul 2000. Aceast= participare s-a fructificat prin Prima activitate din acest proiect a fost expozi\ia “}nt`lni\i copiii” [i conferin\a vizita de documentare ]n Suedia [i “Grija pentru copii – ra\iune de stat ]n Danemarca, efectuat= ]n 14-21 februarie Suedia” oranizate ]n cadrul Salonului. 2000 de o delega\ie din Moldova format= Ideea pentru urm=toarea faz= a din dl Iulian ?ilip, [eful Departamentului proiectului a fost sugerat= de scriitorul Ulf Cultur= al Prim=riei Chi[in=u, dna Claudia Nilsson. Ciclul de seminare, organizate la Balaban, directorul adjunct al aceleia[i Chi[in=u ]n 31 octombrie – 4 noiembrie biblioteci, dra Eugenia Bejan, directorul 2000 ]n diferite institu\ii, au avut o tema Bibliotecii Na\ionale pentru Copii “Ion “Educa\ia copiilor dezavantaja\i prin carte Creang=” [i translatoarea dra Maia T`ltu. [i lectur=”. Programul acestei vizite a fost variat Tot scriitorul suedez pentru copii Ulf [i bine organizat. Gazdele au urm=rit un Nilsson, participant pentru a doua oar= la algoritm ]n alegerea institu\iilor de care au Salon, a \inut un seminar pentru scriitorii luat cuno[tin\= membrii delega\iei: Svenska din Moldova la tema “Computerul [i barnboksinstitutet (Institutul Suedez al C=r\ii creativitatea copiilor” ]n cadrul Salonului pentru Copii), o bibliotec= special= [i un Interna\ional de Carte pentru Copii din centru de informare ]n domeniul literaturii 2001. suedeze pentru copii; Academia Suedez= a Ini\iativele [i realiz=rile Sec\iei C=r\ilor pentru Copii, a c=rei scop este “s= Na\ionale IBBY, care au ca rezultat promoveze literatura suedez= de ]nalt= calitate cunoa[terea culturii [i literaturii noastre [i, pentru copii [i tineri [i s= modeleze opinia mai ales, a aceleia dedicate copiilor, merit= public=”; biblioteci publice din Stockholm; toat= sus\inerea ]ntregii societ=\i. editurile “Natur ach Kultur” (“Natura [i Cultura”) [i “Bonnier-Carlsen”; centrul de Eugenia Bejan agrement pentru copii “Junibacken” – “o secretar al Secþiei Naþionale IBBY cas= plin= de pove[ti, r`sete [i zgomot”. IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 37 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 38 rm cpt u preg=tirea cu ocupat eram de la edi\ia din 1996 a T`rgului, deoarece anul 1993. Am lipsit doar o singur= dat=, cu ]ncep`nd regularitate cu participat am T`rgului de Carte de la ?rankfurt, la care prisma prin privit= Moldovei, imaginea R=u m-a rugat s= scriu c`teva r`nduri despre IURIE COLESNIC Treptat, ]ns=, am avut senza\ia c= lumea a reformelor printre fostele republici unionale. pe atunci ocupa primul loc ]n promovarea pe harta mare a lumii. Eram \=ri[oara care ca pata unui proiector care ne descoperea la ?rankfurt era ca un fascicul de lumin=, cunoscu\i. [i rude descopereau modeste file acele Australia, tot deschideau c=r\ile noastre [i ]n ]n stabilit Briceni, la de altul Argentina, ]n stabilit Ungheni, din b=rbat un curiozit=\i, [i chiar Erau str=in=tate. ]n stabili\i rom`ni Prin fa\a standurilor noastre au trecut mii de apropiau ]ndr=zne\ de noi [i solicitau interviuri. Televiziunile [iposturilede amuza. ne ce fapt insule, [i regiuni diverse nu existam pe h=r\i, lumea ne confunda cu moment era foarte mare. Noi eram o noutate, alte de dimensiuni. Interesul totul pentru Moldova cu la acel univers un c=r\i, aceste impresia c= treci ]n alt= lume unde se creeaz= cu c=r\i posomor`te [i cealalt= care ]\i crea rigid= una lumi: dou= Erau [.a. american= francez=, englez=, cartea de acoperite erau ]ntregi etaje unde hale alte ]n p=[eam ce momentan spulberat s-a ]ns=, aceasta, suntem lega\i de acelea[i interese. Nostalgia [i schimbat s-a nu nimic c= impresia aveai socialiste, \=ri fostelor stindardele lic=reau care printre [i sovietice republici fostelor de hala nr.1 ]n care erau amenajate standurile de dnaEcaterinaGhimpu. Asocia\iei delega\ia cu ]mpreun= participat am t`rg Chi[in=u Directorul Bibliotecii Na\ionale Alexe La acele vremuri T`rgul de Carte de C`nd ]mi amintesc de prima participare, acestui ale edi\ii dou= primele La – ocurb=sinusoidal= . Cartea Imaginea Moldovei Imaginea , care pe atunci era condus= radio str=inese Enciclopediei at. oet xlcbl aea sunt aceia – explicabil Moment carte. nostru, ]ns=, n-a binevoit s= se apropie de El\in, EvgheniPrimakov [imul\ial\ii.Al pre[edintele Croa\iei, a[a au f=cut-o Boris f=cut-o a a[a Iliescu, Ion f=cut-o a a[a vorbe. A[a a f=cut-o pre[edintele Germaniei, dou=-trei schimb`nd standuri, alte la pe care, vizit`nd standurile \=rilor sale, trec [i cum fac zeci de pre[edin\i [i prim-mini[tri, pentru c`teva ore pe la standul nostru, a[a mult [i bine ]n ?rankfurt s= treac= m=car Moldovei, care ]n 1998, c`nd prim-ministrul l-am a[teptat chiar demonstrat-o a din nuan\e, iar una din aceste nuan\e ne- r=spundem c= ea ]i se construie[te republici, din detalii, unei imaginea construie[te ideea ]ntr-una din \=rile africane. care mi-a comunicat c= realizeaz= cu proiect, succes acelui autorul cu ]nt`lnit m-am an un Peste inevitabile. fi a dovedit s-au proiect. Birocra\ia [i corup\ia acestui moldoveneasc= realizarea de dezis ne-am vam=, nem\ii. L=s`nd o mare partid= de carte ]n [i f=cut l-au care pe lucrul scuip=m, s= felul de expertize, noi ne-am v=zut nevoi\i bine de un an [i jum=tate cu vama, cu tot mai chinuit ne-am ce Dup= Chi[in=u. la pentru a deschide o libr=rie de carte str=in= propus s= ne ofere c=r\i la pre\uri simbolice ne-a ?rankfurt la de Carte de T`rgul tot a[a cum am ratat [i al doilea a proiect. ?iindc= pentru ]ntre\ine banii editura. Momentul iau ]ns=, era se pierdut unde de ]ntrebe se s= ]nceput a lumea luni, 7-8 la ajuns au salariale restan\ele c`nd an, un peste Abia nimeni. pe interesau nu finan\=rii Pe atunci bugetul avea bani [i problemele venit. n-au Bugetarii editorial. sistemului a [i bibliotecilor finan\=rii organizarea actual=, foarte era tema de[i lume, pu\in= foarte participat a care la seminar un [i ?rankfurt la de Carte de T`rgul cu Chi[in=u, am organizat o expozi\ie comun= Director la Muzeul Literaturii lucram Rom`ne c`nd din pe 1995, }n evoc. s=-l pot unul dar diverse, a sunt Motivele disp=rut. noi pentru interesul c= chiar sim\it am dat moment un la [i curiozitate de obosit de noi, a disp=rut acea adiere u[oar= Dac= cineva se ]ntreab= din ce se ce din ]ntreab= se cineva Dac= oamenii c=r\ii, sunt oameni de cultur=, ai Neptun. Aceste ]nt`lniri (patru la num=r), no[tri sunt din agricultur=. dup= p=rerea mea, sunt necesare [i Imaginea Moldovei ]n ultimii ani. nemaipomenit de dramatice. Din cei peste Avem poate cea mai dubioas= imagine pe 200 de scriitori pleca\i ]n lume, au revenit care [i-ar dori-o o \ar=. Suntem furnizori ]n \ar= doar doi. To\i ceilal\i, cu destine de carne vie, pentru toate cartierele mai mult sau mai pu\in sf`rtecate, revin la felinarelor ro[ii din Occident. Suntem \ara Neptun pe 2-3 zile, ca s= se t`nguie unul- cu cei mai mul\i emigran\i clandestini [i altuia, dar de ]ntors nu se mai ]ntorc. Asta- cu cea mai modest= amprent= cultural= pe i una din legi - nu exist= cale ]ntoars=. care o putem l=sa ]n imaginea Occidentului. Bine]n\eles c= la o durere, ]ntr-un t`rziu de Nu e nimic de mirare c= atunci c`nd am noapte, ][i amintesc de origini, dar, ]n general, vrut s= descriu imaginea Moldovei am apelat tr=iesc cu ceea ce respir=, acolo unde sunt.” la sinusoid=... Pentru confirmare: Cãlina Trifan ANDREI BURAC GRACIOUS LIGHT Scriitorii rom`ni ]n lume (Lumin= lin=) “C`nd ]n lume se ]nt`mpl= at`tea lucruri frumoase [i mai pu\in frumoase, noi, La New York se editeaz=, de 7 ani, scriitorii din Republica Moldova, nu putem revista de spiritualitate [i cultur= “Lumin= sta ]n umbr=. }nc= ]n 1997, la ini\iativa lin=”. Revista este editat= de Capela “Sfin\ii c`torva scriitori, la Chi[in=u a fost fondat Apostoli Petru [i Pavel”, ]nfiin\at= pentru P.E.N. – clubul, o filial= cu centrul la diaspora rom`no-basarabean= stabilit= ]n Londra. Aceast= organiza\ie interna\ional= a marele ora[ american. P=rintele Teodor scriitorilor ]ntrune[te circa 100 de filiale Damian, care este ]n fruntea colegiului de scriitorice[ti din diferite \=ri. Membrii sunt, redac\ie, a organizat numeroase ]nt`lniri de regul=, scriitori democra\i, cu opere, c`t ale oamenilor de cultur= din Republica de c`t, cunoscute prin intermediul unei limbi Moldova cu diaspora basarabean= din New de larg= circula\ie, inclusiv rusa. Asocia\ia York, invit`ndu-i pe ace[tea dint`i ]n organizeaz= anual conferin\e, congrese, America [i asum`ndu-[i cheltuielile de simpozioane pe diverse teme de actualitate. c=l=torie. Dar mai ]nt`i de toate, Sfin\ia Am avut onoarea s= fim invita\i [i s= Sa public= materialele autorilor de la noi particip=m ]n num=r impresionant la aceste ]n revista newyorkez= la diferite rubrici ale ]ntruniri care s-au desf=[urat ]n Spania, revistei: Biserica, Eseu, Studii, Proz=, Cehia, Grecia, Mexic, Anglia, Rusia, Poezie, Eminesciana, Istorie [.a. }n ultimele Bielorusia [.a. ire[te, ]n fiecare din aceste 2-3 numere au fost publica\i autori din \=ri exist= c`te o mic= sau mai mare Moldova: Andrei Vartic, Leo Butnaru, Alexe comunitate (diaspor=) rom`neasc`, cu care R=u, Savatie Ba[tovoi, Dumitru Ol=rescu, am luat leg=tura pentru a ne ]nlesni contactul Ion Dron, Leonida Lari. A fost consemnat= cu \ara respectiv= [i cultura ei. Mul\i rom`ni, [i activitatea Bibliotecii Na\ionale din acum [i basarabeni, se [tie, sunt r=sp`ndi\i Chi[in=u ]n domeniul difuz=rii culturale. pretutindeni ]n lume.” Contribu\ia acestei reviste pentru formarea Personalitatea lui Andrei Burac imaginii Republicii Moldova ]n lume este serve[te puntea de leg=tur= cu lumea literar= deosebit=, ]ntruc`t ea se difuzeaz= ]n aproape din str=in=tate [i cea din Republica toate col\urile lumii: USA, Canada, Austria, Moldova. “O dat= la doi ani, Uniunea Germania, Olanda, Italia, ?ran\a, Elve\ia, Scriitorilor din Rom`nia, organizeaz= Suedia, Norvegia, Danemarca, Grecia, ]nt`lnirea scriitorilor rom`ni din diaspor= la Iugoslavia, Ungaria, Israel, Australia. IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 39 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 40 b amiliarul ºiDistantul- credinþeipãrinþii sunt Aproapele ºiDepartele biserica devinebordei atributele Domnului înlocuiesc Când atributeleomului complementele Domnului devin atributele omului Cu pãmântuldincer predicat deom dacã nueste subiect l nu ajunge Nici unDumnezeu la atributeleomului dacã nucoboarã bisericã în de predicat nu estebun Nici unsubiect ALEXE R+U otezãtorii ei înfiinþãtori ei otezãtorii Orizontala botezãtoareOrizontala a stâlpuluitrupului Pe verticalanãscãtoare bordeiul ajungelocaº complementele omului înlocuiesc Domnului Când complementele atributele omului devin complementele Domnului Cu ceruldepepãmânt subiect alDomnului dacã nueste de predicat înbisericã nu seapucã Nici unom Domnului complementele nu seînalþãla dacã subiectullui de urmat nu estebun Nici unpredicat a bisericã a Sint-axa credin\ei Sint-axa LEO BUTNARU semnul crucii. subliniatã în umbra omului înalþã încer a rãstigniriidepepãmânt roºieLumina arfele genelor. netezi[ul apei vede reflectate-n Cenu[=reasa-[i Lin ]not`nd I. Mare lini[tit=. (Robert Desnos) va fic`tdecur`nd.Amin. sau nici un sens nu este clar – s= [ti\i spun`nd profetic:Dac= vreunsens din egoismulpsalmilor prea criptici de P`r`ul Cedrilor ca-ntr-o ie[ire al pierz=rii fiu tocmai trecea ]n Bibliavecinilorcare de robiceprinser=aevada pe luturi,argile[ispate infla\iei de texte scrijelate nu maiscriaupehume;era timpul c`nd [omerii sumerieni pentru c=venise culese dint=bliileciobite–ultimele- cu-n\elepciunile dem`ntuial= orientale sensuri ]n larg= potriveal= dup= ]nstelatele intui\ii abil orient`nd din regatul uit=rilor mesopotamiene ceva r`vne[te mereu s= reapar= }ntr-un timp c`t o istorie a lumilor m=runte, m=runte... c`teva dunealbe }n solni\= r=m=seser= pu\in= sare. Cenu[=reasa lu= cu degetele-ifine II. Delicat apropiind -îndepãrtând se þinebraþeledesfãcute Arhitectura salin= C`t decur`nd Pe marginea poemului bucurat de acest premiu GULLIVER (225 Poetul ani) [i TOM SAWYER (75 ani). sap= Str=inii apreciaz= la inocentul erou ad`ncul spiritul de libertate [i aventur=, o lume a propriului copil=riei complex= ]n care ging=[ia [i poem candoarea se ]mbin= cu ac\iunea situat= la pe marginea grani\a dintre real [i fantastic. c=ruia Gugu\= [i un alt coechipier al s=u, bine]n\eles Ciubo\el au o via\= intens= pe Internet. }n va fi America o g=sim ]n sute de biblioteci publice mitraliat. [i universitare. C=r\ile despre Gugu\= [i Ciubo\el ]n diferite limbi sunt v`ndute de MIHAI CIMPOI cele mai mari libr=rii internet de pe glob. }n limba francez= HAIKU Dup= ce s-a f=cut remarcat ]n mai de Vasile Spinei multe \=ri prin volumul Spre un nou (pe arena interna\ional=) Eminescu, ]n care sunt cuprinse dialogurile exegetului nostru cu eminescologii din \=rile Poetul Vasile Spinei, n=scut ]n lumii, gest care l-a f=cut mai bine cunoscut octombrie 1948, a f=cut o ]ncercare pe Eminescu ]n lume, Mihai Cimpoi a magistral=, ]n genul poemului japonez haiku publicat, ]n limba francez=, volumul de marcat nu doar ]n Moldova, ci [i ]n exegeze [i analize literare La pomme d’ore. str=in=tate (S.U.A., Grecia, Noua Zeeland=, Dup= lans=rile care au avut loc la noi [i Olanda, Serbia). Reproducem c`teva poeme ]n Rom`nia, cu participarea lui Valeriu din cele dou= volume Sur`sul c=lug=rului Rusu, c=rturar basarabean stabilit la Paris, [i Nu m= uita, ap=rute [i ]n englez=, care cartea ]ncepe s= aib= o tot mai larg= trecere s-au bucurat de aprecierile unor exper\i ai la publicul de peste hotare, autorul ei genului din mai multe \=ri. primind mai multe invita\ii la lans=ri de carte [i la ]nt`lniri cu cititorii din Europa, alãptezi pruncul; mai ales cu cei din cercurile [tiin\ifice [i perechi de rândunele universitare. stãvilesc vântul pârtii prin omãt; SPIRIDON VANGHELI eu le zic labirint, tata-tranºee P=rintele lui Gugu\= sub tufa de liliac cerºãtorul Opera lui Spiridon Vahgheli – scriitor îºi socoate câºtigul reprezentativ al literaturii basarabene pentru o pãlãrie copii este tradus= ]n peste 30 de limbi: înfiptã-n coada furcii englez=, francez=, japonez= etc. Scriitorul acoperã luna este de\in=torul multor premii dintre care: stropi de ploaie Diploma de Onoare Interna\ional= alunecând “Andersen” (1974); Premiul Academiei pe ridurile mamei Rom`ne “Ion Creang=” (1996) etc. dinspre cimitir Renumitul lui personaj, zburdalnicul scrâºnetul ferãstrãului [i neostenitul GUGU|+, la cei 35 de ani electric ]mplini\i este aniversat ]n 2001 pe lista ciocãnit impar “C=r\ilor Genera\iilor” ]n ziarul rus “1-å de tocuri… în urma mea

ñåíòÿáðÿ”. Al=turi de GUGU|+ s-au nevãzãtoarea STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 41 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 42 Kevin Bailey, London–2000 and Stryk Lucien by edited haiku” contemporary titlul dat: reflect= asemenea, de care, fin, umor de special= a[eviden\ia: (The Waz of Zen) Pentru aceast= calitate lucruri”. simple mai celor “asem=n=rii” “recunoa[terea surprinz=toare a loialit=\ii urm=tor: felul ]n explic= ]l Watts este un poet w poet un este toate, de ]nt`i mai Dar, vie\ii. formele toate pentru comp=timitor interesul [i poet care simte ]n profunzime singur=tatea meditativ= surprinz=toare: asemuie cuobinecuv`ntare: se intransigent= sa simplitatea care ]n poemul ]n de titlu inclusiv – “Sur`sul c=lug=rului” Spinei, – dlui haiku-urile din venerat – sunt reflectate ]n marea majoritate c= omul are nevoie de natur= pentru a fi venerat=”. Acest adev=r [i cel viceversa – c= “naturaarenevoiedeom,pentruafi flacãra lumânãrii flacãra ai decedatului întredeschiºiochii în z=pu[eal= viermele din m=r apare [idispare Multe din haiku-urile sale sunt pline puful dep=p=die melcului ]ntre coarnele Vasile Spineiscriehaiku[iesteun te maiiubesc? v`ntur nisipul– urm=rind refluxul calitate o de sunt versurile Deseori, sur`sul c=lug=rului se scurgedepepin— z=pada spunea Buber Martin filosof Marele of book acorn “The anthology The a candelei lumina convulsivã pe frunteatatei abi , termen pe care Alan care pe termen , siguran\=: da. Cu drume\ul?” ajuns fi “o ]ntrebarea: }n ultimul haiku din aceast= carte se pune de c=l=toriile sale ]n Japonia [i ]n tropice. de livezi [i c`mpii. Sunt [i haiku-uri legate Moldova. Din cartea sa se desprind miresme spate: personal= este haiku-ul de pe coperta din Codrescu. Iat=, spre Ion exemplicare, [ase de poeme: superbe desene dou=-sprezece ]nser`nd total ]n englez=, ]n traducerea [i are c`te un Vasile Spinei locuie[te ]n Republica ]n locuie[te Spinei Vasile ]n urmaplugului sem=n`nd c=ldur= descul\, Din prezenta colec\ie, preferin\a mea \ip=t de cucuvea verticala fumului ademenit= de lun= Pentru mineexist=unmister]n: ]ntr-o veche tran[ee de planton br`ndu[e detoamn= fluturi ]ndr=gosti\i cu nu-m=-uita pe paji[tea urmele dispar cu nu-m=-uita ]n poiana nins cupetale calul sub vi[in]nploaie Cartea e frumoas=. Pe fiecare pagin=, o lasfeciorului brazda cunu-m=-uita adun f`nul o raz=desoare pe capaculsicriului ]n t`mpl=rie haiku cocori ]nderut= a iazului ]n albiasecat= sau senryu H./. Noyes(Grecia) ]n limba rom`n= domni[oara ]n b=taia ]mi ofer= locul lanternei un tunel oare oglinda m= minte? din \`n\ari ultimul s=rut Cartea Nu-m=-uita constituie “o voce ]ncepe al treilea c`ntat nou= din partea unei na\iuni noi”. al coco[ilor p=ianjenul Robert Spiess, “Modern Haiku”, Vol. XXXII, ne-a unit paturile nr. 2, 2001, Madison, U.S.A. are rost s= ne cert=m ? Cartea Nu-m=-uita e o colec\ie de la Masa T=cerii pietre pre\ioase, cum ar fi: ascult Sperietoarea c`ntecul mierlei dichisit= cu promoroac= r`set spontan “Lumina” nr. 6-7, 2001, Voivodina, Serbia, diminea\a Iugoslavia. (Poemele de mai sus sunt publicate în pe scara rulant= limba englezã, sârbã ºi românã) parada statuilor Poemele au fost traduse în limba englezã de Mihaela ºi Ion Codrescu, în limba sârbã de Cartea e ]nfrumuse\at= cu desenele Alexandru Baba-Vulic; comentariile în limba ]n tu[ ale lui Ion Codrescu – un nume românã de Elena Spinei. vestit ]n cadru interna\ional de haiku. John * * * O’Connor men\iona ]n num=rul din anul Arta este una din tr=s=turile definitorii trecut al revistei WinterSPIN: “haiku este ale culturii. Pictura, sculptura intercepteaz=, ceea ce se ]nt`mpl= acum”. Cartea respect= ]nsum`nd toate ac\iunile culturale tipice aceste rigori. At`t de obi[nuit, at`t de epocii. Lumea m=iestriei dezv=luie interiorul simplu, ]n orice limb=: specific diferit [i traseaz=, dict`nd c=ile de dezvoltare... t`n=ra mam= Arta basarabean=, marcat= de tradi\ie, ][i ]n\arc= pruncul – ]n prezent exceleaz= prin avangardism, ambii ]nl=crima\i aceasta fiind caracteristic stilului ajustat la “WinterSPIN 2001”, Pat Prime, New Zealand consuetudinea modern=. Pictorii Andrei (Poemele de mai sus sunt publicate în limba Negur=, Natalia Bikir, sculptorul Tudor englezã ºi românã) Cataraga sunt acei care au omogenizat spa\iile culturale. Acestor somit=\i artistice din malul abrupt pentru a le cunoa[te opera, fapt care a coboar= r=d=cini f=cut posibil= valen\a, le dedic=m spa\iul. s= ]ncerce apa ploaie ciob=neasc= printre coloanele fumului de la case firul de negar= ]mi g`dil= talpa – uit de eternitate

Cartea Nu-m=-uita de Vasile Spinei aduce Republica Moldova ]n mileniul trei.

“Woodpecker” (September 2001-2) Journal for sharing Haiku, Willem Lofvers, Leeuwarden, Netherlands. Sculptorul Tudor Cataraga STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 43 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 44 S=lii cuOrg=, Dumeniuc, for public identific=m prin lucr=rile monumentale ]n Personalitatea sculptorului o Ia[i. descoperim [i din Pogor” “Vasile Rom`ne Latine din Bucure[ti Americii [i la Casa Muzeul Literaturii la personale expozi\iilor cristalizat pe parcursul anilor ’90 ]n cadrul morfologiei sculpturii. [i spa\iului a organizare de esen\ial ambele, fiind subordonate ideii de principiu ei, structuralitatea subliniat i-a sculptura c`nd pe m=iestriei, inefabilul relevat i-a Cataraga Tudor lui pictura c= afirm=, Ciuc= Valentin Academicianul hotare. peste [i c`t \ar=, ]n m=iestria impus [i-a Moldova, Republica din Plastici Arti[tilor Uniunii al titular membru Petersburg, al Academiei de Arte ?rumoase din Sankt- 9 iulie-2septembrie2001. sculptat= la Changchun sf=r[it” (China) ]n [i perioada “}nceput ]n=l\ime [i jum=tate metri trei de granit din compozi\ia este relevant= ]ns= Ungariei, [i Rom`niei capitala din Parlamentul ]n pictur=), din expozi\iile de grup de la Galeriile de Art= apreciat= ]n str=in=tate prin participarea la distinsului sculptor Crea\ia devine cunoscut= Ungheni. [i mult la aplanat= gresie din Düsseldorf mgna cat sa iett [i cimentat s-a aceasta Imaginea Sculptorul Tudor Cataraga, absolvent Îngerul de veghe Mihai Eminescu Grai (xoii de (Expozi\ie Germania , Tron Medieval dedicat lui Ion aflat ]n preajma –sculptur= ministrului Rom`niei Adrian N=stase. prim- colec\ia ]n aflate crea\ii dou= adaug= se care la Comandor, de Titlul \ia Rom`niei, Ordinul “Steaua Rom`niei”, Medalia “Eminescu”, stat: acordat= de de Pre[edin- distinc\iile cu apreciate fost au Sculpturii. tabere va fi inaugurat un Parc Mondial al de astfel unor a edi\ii cinci dup= 2003, ]n unde Changchun, la afl= se sculptura Actualmente autor. de propuse lucr=ri [ase cele din organizatori de ales fost a b=tr`n av`nd ]n grij= un copil. Acest proiect un adic= vie\ii, apusul [i r=s=ritul lizeaz\ muncitori cu traduc=tor. Sculptura simbo- doi de asistat fost a scuptorul crea\ie, de reprezentat a Republica Moldova. Cataraga }n procesul Tudor maestrul state, 73 Gra\ie activit=\ii sculptorului meritele din reprezentan\i sculptori 102 Din A BRIEC INTRODUCTION TO held from July 15 th to September 9 th at Changchun Shengli Park. The Proposals’ China Changchun International Sculpture collecting for this session began in October, Symposium ( A Brief Introduction to 2001 China Changchun International Sculpture Symposium. 2000, ended by the end of ebruary this – Changchun City, 2001. – P. 1, 9). year. There are 1662 proposals created by 415 artists from 75 countries received, including 276 foreign artists’ 1214 proposals. Examined carefully, 87 proposals have been appointed to be created this year in Changchun, including 58 foreign works from 52 countries and 28 domestic works from 14 provinces and cities, among which, 37 foreign countries and 6 domestic provinces and cities participate in the Symposium for the first time. Compared with the previous four sessions, this symposium has got more proposals in richer style, more exhibited works with, bigger dimensions from Approved by the State Ministry of more countries and provinces. Culture, Changchun Municipal People’s The Organizing Committee of 2001 Government and China National Guiding China Changchun International Sculpture Committee or Urban Sculpture Construction Symposium will whole-heartedly provide good have held five sessions of China Changchun accommodation for the invited sculptors from International Sculpture Symposium since 1997. home and abroad. In addition, we are looking With four sessions having been completed forward to receiving more foreign guests to successfully, the fifth will be held this year Changchun. with the theme of riendship, Peace and Spring. The Symposium reflects the principals of basing on the domestic, giving more prominence characteristics, diversifying and giving more priority to elite works. The purpose for hosting the Symposia is to create the sculptural works with higher aesthetic value, increase the urban culture and art contents, extend Changchun’ s international influence, and promote the cultural and artistic exchanges between Changchun and other cities at home and ?ormat ]n exigen\ele artelor decora- abroad. tive, Andrei Negur= exploreaz= ]n diverse There are over 1700 proposals from direc\ii limitele genului, pentru a atinge more than 50 countries received during the valorile expresivit=\ii. Pe de-o parte ]l first four sessions, among which, 179 sculptures preocup= posibilit=\ile dialogului cu from 50 countries and areas have been tridimensionalul, ]n condi\iile ]n care exhibited. It may be said that all the artists respect= esen\iala condi\ie plan=, pe de of virtue, both young and old arrived, exquisite alt= parte, p=r=se[te planul [i conven\ia works gathered together, it is riotous with suprapunerii pe membrana mural=, realiz`nd colour, and the occasion is warm and structuri spa\iale, obiecte textile, forme cu imposing. It has evoked active and strong statut spa\ial independent. influence at home and abroad. }nceput= ]nc= de la primele compo- The fifth session of China Changchun zi\ii, dezbaterea privitoare la raporturile

International Sculpture Symposium will be dintre decorativ [i simbolic, dintre abstract STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 45 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 46 expozi\ia personal= ]n Galeria “Le ultime “Le Galeria ]n personal= expozi\ia loc avut a 2000 anul }n ei. hotarele peste [i c`t \ar=, ]n noi la personale expozi\ii multe organizat A viguroas=. de destul naturi statice, probeaz= o capacitate de sintez= [i peisaje special ]n [i sale, P`nzele uleiului. penelului posibilit=\ile la des mai tot perfec\ie penelul, creionul [i tu[a de culoare. ]n calitate de grafician [i pictor, Negur= posed`nd la Andrei pe reg=sim ]l 1985), Decorative Arte din Budapesta ]ntre anii 1980- de Academia la studiile f=cut [i-a artistul c= uit=m nu (s= central-european tradi\ional= a limbajului tapiseria formal al ]n goblenului inocularea prin noastr= \ara sim\itor ]mbog=\it posibilit=\ile artelor a decorative din care tapiseriei, al maestru de calitate ]n optzeci anilor ]nceputul angaj=rii unui patrimoniu morfologic. ale marginale zone ]n sau configur=rii al uneori ca o reminiscen\= ]n planul ]ndep=rtat gesturi, experien\a decorativului reap=r`nd ]l ]ndreapt= ]nspre formule proprii acestor Op\iunea sa decis= pentru pictur= [i grafic= tot mai decis ocupat de urgen\ele expresiei. fiind imaginii c`mpul crea\ii, sale ]ntregii lungul de-a subtil, sau acuzat continu=, [i figurativ, dintre reprezentare [i expresie, }n ultimii ani Andrei Negur= apeleaz= la fulminant= lansare o Dup= fondamentale innocenza.Nescaturisceuna dotto inmateriareligiosa dauna la completaserenità chegiungeall’uomo ai misterireligiosi, Neguravisiaccostacon visione omnicomprensiva. spiritualità cheatrattisiunisconoinuna ultraterreno, macomeduediverse quale contrastotramondoterreno ed terra elareligione, entitàintesetuttavianon due elementifondamentali,lanaturao si imponecomeevidentelacompresenza di esposizione. tematiche sceltedall’artistaperquella modo diintrodurre alcuneriflessionisulle personale italianadiAndrei Neguraebbi realtà. UnodiquestiautorièAndrei Negura. sovente evanescente,eperloro ansiogena, esperienza inquestaseducente,daunlato,ma per portare effettivamente lapropria al momento,relativamente pochisisonomossi questa aperturaversoaltripercorsi, tuttavia, dell’Est Europa hannosentitoilfascinodi enorme varietàdiesperienze.Moltiartisti che lespettainvirtùdiunpassatoriccoun’ privando l’artefuturadiquellacomplessità agirebbe conladelicatezzadiunascure, di AndreiNegura. ]n 2001 articolul anul s=u ]n Torino or. Italia, din General NATOdinBruxelles. ?ran\a; ]n Sala “Manfred Werner”, Cartierul din Valenciennes Cinema”, – “NOVEAC Muzeul transporturilor la Bruxelles; belgiano-rom`n, Cultural ?rontiere”, Torino, Italia; ]n sala Centrului Assente il concetto di’ timor’ difronteAssente ilconcettodi’timor’ Nell’opera pittoricadiAndrei Negura Nel1998,inoccasionedellaprima “Il troppo facileinternazionalismo Iat= ce ne relateaz= dl Massimo Alfano Un’ analisi dell’ opera pittorica Liège , Belgia; ]n Sala visione che coniuga la positività della mente souvent laissé dans mes valises voyageuses, con la tranquillità dello spirito, tanto da ou dans mon coffre de voiture, quelques produrre un’ arte gioiosa che comunica feuilles de cyclamen heureux ou de libre grande levità. Dal punto di vista formale è lavande. Parfum démodés certes, parfums interessante scoprire una solida base realista trop simples, aujourd’hui délaissés pour les quale punto di partenza su cui si innestano e ersatz des créateurs, les créations des a volte prevalgono momenti simbolisti. ersatzeurs. Et moi, je dis la grâce et la Raramente onirico, mantiene anche nelle douceur des minimats, ces derniers petits opere di più elevata spiritualità lo sguardo coins d’un paradis que j’embellis si doux, si di un uomo concreto perfettamente in grado chaud, et qui fut englouti par la force des di leggere l’estetica quotidiana da un punto mécaniques étatiques. di vista religioso come pure di infondere Je pensais tout cela depuis longtemrs l’immediatezza e la chiarezza della cose lorsque m’apparut une jeune femme semplici in opere di impegno dottrinale. délicieuse, entourée et comme auréolée de Ultimo, ma elemento di fortissima ses œuvres, qu’on dirait jaillis de la vie même caratterizzazione nella pittura di Negura, è de son petit pays – un pays qui n’est d’ailleurs il possente legame con la tradizione pittorica pas si petit, et qui, bien que surgi ou ressurgi dell’est in genere, del sud-est in particolare”. en 1991, a ses lettres d’ancienneté. Il s’appelle la Moldova, et Natalia Bikir, malgré Edmond Lequien ARTISTE DE LA MOLDAVIE (în cartea: sa jeunesse ou plutôt à cause d’elle, semble Natalia Bikir. La Moldavie à travers sa Peinture. – être l’artiste national de cette Moldavie, S.L.: /US ART, 1999. – P. 3.) depuis huit ans indépendantr, tant à l’égard de l’ex-URSS que de la Roumanie. Et l’on en vient à la nouvelle Moldavie indépendannte. 34.000 km situés entre la Roumanie et l’Ukraine, entre le Prut et le Dniestr. 4.400.000 habitants. Un climat doux et humide favorise l’élevage et surtout les cultures: céréales, betteraves, légumes et fruits parmi lesquels nous soulignerons le raisin. L’industrie s’y est développée, spécialement l’industrie vinicole (vins fins, “champaghe”, “cognac”… voilà des mots De petits points, de petites parts de don’t le chant nous rassemble). rêve, ainsi m’apparurent depuis toujours En 1985 à Kichinev (aujourd’hui certaines principautés ou républiquettes sur Chisinau) est paru un livre de présentation la carte bureautique des Etats. Infimes artistique, dont les textes sont en russe et en morceaux de Mozen Age ayant échappé au Français, Son titre: “Le pays des Maîtres carcan de l’uniformité grise, puis résisté à d’Art Populaire”, Nous devions l’entrouvrir; celui de la grosse modernité, relevant nous l’avons gardé grand ouvert. finalement d’un catéchisme moins dépenaillé Evoquant la tradition, l’art, la vie que le nôtre, ce sont pour moi des moments courante en Moldavie, photographes et auteurs de fraîcheur survivant, des îlots de charme passent en revue architecture, sculpture, au milieu de la brutale histoire. Des micro- peinture, broderie, tappiserie, céramique, climats. Des lieux rares. Je suis ailleurs poterie… Ils nous montrent que les villages quand je suis là. respectent encore ce qu’ils appelent “l’ordre J’aimerai toujours ces Etats de moldave”. Dans le décor sculpté de la maison poupées aux joues rondes et roses, et à ils soulignent “l’intention de l’homme l’odeur de fleurs des champs, parfois de fruits d’embellir la vie”; ils célèbrent “l’arbre vivant” confits. Ces miniatures politiques ont si et “l’âme de la pierre”. “La pierre respire, son STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 47 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 48 quotidienne desMoldaves. les manifestationsetaffirmations delavie rigoureuse de sujetsquiontcommeorigine transposés plastiquementparlasélectiontrès sens del’existencehumainequisont retrouver auniveaudessymboles, tousles composant cetensembled’oeuvres, onpeut concepts thématiquesetdesobjects niveau esthétiqueetsémantique.Apartirdes d’un ensembled’oeuvres picturalesd’unhaut d’expression plastique.Ceciaété àl’origine valeur del’artfiguratifcommeélément Moldavie, sontaxéesautourd’unemiseen talentueuse peintre delarépublique de bosquets, lesjardins, lesforêts. souligne laparenté entre lachansonetles employant lesmots“frunzéverdé”, l’on dans beaucoupdechansonsmoldaves,en t-on toujoursl’artprimitifpopulaire. Comme des cerfs,coqs,paons.Ainsiretrouve- une fleur, unarbre autourduquelsontdisposés encore voirdegrandsreprésentant unvase, maison. Audessousdesfenêtres l’onpeut sujets murauxàl’intérieuretl’extérieurdes soutiennent sontoit. et sculptélui-mêmelescolonesqui dira quesonpère, simplepaysan,afaçonné l’importance descolonnes.EtNatalianous des fenêtres,des Ilinsistesur portes. ne respirent plus. nous habitonsaujourd’hui tantd’immeublesqui cœur bat”.Etnous,decomprendre pourquoi Les créationsdeNataliaBIKIR, Coutume encore vivante:lapeinture de Le livre décritl’encadrement décoratif dans l’espaceetletemps. champ visueldutableau etsaprofondeur formel, assurantl’orchestration rythmique du comme systèmedéterminéstructurel et couleurs quiassure lavitalitédecetteœuvre et esthétiqueestàl’evidenceprimordial. la couleure utiliséecommematérielplastique ont uneinfluencedécisivesursonœuvre. générale desstructures compositionnellesqui contrastés àdessein,assurent l’expression symboles. les couleursutiliséesparelleenqualitéde grâce àunprocédé miraculeuxopérantavec ce peintre prend viepourunebonnepart valeurs spirituelles. laquelle l’auteurmetenformeses’propres essence, estunecréationmétaphoriquepar connotations symboliques. espace quiporte enlui-mêmede larges est moduléentonalitésetcouleurs:unfond trouvent intégréesdansunfondabstraitqui dimensions sontréduitesauminimum,etse spatiale ettemporelle polyvalenteoùlestrois tableaux deNataliasontunecombinaison relève d’unegrandevisionestético-expressive. cadre quiparticipeauconceptplastique les toilessontintégrésaveclecaractère du de l’art naïf.L’image dessujetsquisont sur de latraditionissuel’artpopulaire localet caractérisés parunesymbiosetrèsprononcée C’est vraimentleraporttrèslarge des Le rôleconstructif-sémantiquejouépar Les raportscolorimétriqiestrèssouvent La richessesémantiquedel’œuvre de Toute l’œuvre deNataliaBikirdansson Grâce àcetteinspirationartistique,les Les tableauxdecepeintre sont “GUGU|+” PE MERIDIANELE la ?estivalul Interna\ional “S=pt=m`na LUMII Teatrelor de P=pu[i” de la Constan\a, Teatrul “Gugu\=” se ]nscrie perfect ]n spa\iul artei “Jocul pãpuºilor este forma primordialã a p=pu[=re[ti rom`ne[ti. teatrului, în care pãpuºile reprezintã, într-un mod grosier, foarte apropiat de maniera lui Aristofan, “Ceilal\i, peste 100 de arti[ti p=pu[ari, drama ºi mai ales comedia vieþii umane”. ]ntruni\i din 14 teatre de gen din ran\a, Bogdan Petriceicu Hasdeu Elve\ia, Spania, Ungaria, Ucraina, Italia, Germania, Cehia [.a. se vor ]ntoarce acas= De obicei p=pu[arii nu-[i simt v`rsta. cu men\iuni mai modeste din partea E o tr=s=tur= profesional=, imprimat= de organizatorilor Galei Interna\ionale de la specificul acestui gen de art=. Boto[ani”, scrie ziarul rom`nesc “Meridian” la 6 martie 1996, cu referire la Gala Interna\io-nal= a Recitalurilor P=pu[=re[ti, la care Teatrul “Gugu\=””a luat Premiul II.

P=pu[arilor le-a fost greu ]ntotdeauna. }ns= ]ntotdeauna ]n Moldova au fost, sunt, [i sper=m c= vor fi oameni pasiona\i de arta aceasta, care ]n\eleg rolul ei deosebit. De la fondare (1992) [i p`n= ]n prezent Teatrul “Gugu\=” a fost nominalizat printre cele mai bune teatre din Europa. Aproape la toate festivalurile a ob\inut diplome de merit. Mul\i copii din \=rile ]n care a fost Teatrul nu [tiau de existen\a Republicii Moldova. Spectacolele prezentate de actorii-gugu\ari le-au l=sat o impresie frumoas= despre acest col\ de \ar=. “Le- am demonstrat europenilor, c= [i moldovenii “Spectacolele Teatrului “Gugu\=” din sunt ]n stare s= realizeze pentru copii lucruri Chi[in=u sunt bine cunoscute, admirate [i bune. Nu tot ce este ]n Occident e neap=rat ]ndr=gite de un numeros public. Copii, superior. Dramaturgia noastr= este mult p=rin\i, oameni de art=, dasc=li [i profesori mai original=, jocul actoricesc \ine de o cu viu interes ]i urm=resc activitatea”. [coal= valoroas=” (Victor {tefaniuc). ?aima lui “Gugu\=” ajunge pe ]ntreg (Margareta Niculescu, directorul Institutului Internaþional de Marionete din Charleville- mapamondul. “Apreciez mult acest atelier. Mézières, /ranþa.) Studen\ii din Republica Moldova au fost creativi. Mi-au pl=cut studiile de transformare P=pu[arii Teatrului “Gugu\=” cuceresc a animalelor ]n oameni, comunicarea ce trofee interna\ionale, evolu`nd la concursuri exist= ]ntre ei [i acea impotran\= ce-o d=deau [i festivaluri de rezonan\= european= [i p=pu[ii” (Odette Guimond, Montreal, mondial=. Debut`nd cu “Ivan Turbinc=” ]n Canada). 1990 (fiind ]nc= teatru-studio) [i cu “Cunosc teatrul de p=pu[i [i am fost

“Evolu\ie” ]n 1992 (deja ca teatru municipal) surprins= de elementele inovatoare aduse de STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 49 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 50 pcaou “lia ava= uia. La lumina”. salveaz= “Albina spectacolul decembrie). ( spectator” publicului a [i juriului partea din aprecieri Chi[in=u la de p=pu[arii [.a. Spania Mexic, ran\a, colective teatrale din Belgia, Elve\ia, Germania, “Intr`nd ]nconcurscucelemaiprestigioase lumina”. salveaz= “Albina spectacolul pentru festivalului a onoare de Diploma cu ]nvrednicindu-se ?ran\a, din Marionete de Interna\ional ?estivalul la participat a hotarelor. actorii din Moldova [i colegii lor din ]ntre afara rela\ii noi unor baza pus a festival alt= realizare a Teatrului “Gugu\=”. Acest o devenit a 2002) 2000, (1998, Gugu\=” ?estivalului Interna\ional “Sub c=ciula lui festival interna\ional al teatrelor de p=pu[i. pe ]ndr=gosti\ii de teatru s= organizeze un impulsionat i-au spectacolelor, a montare de principii [i metode forme, noi unor \in de specificul teatrului de p=pu[i, c=utarea punerea ]ndiscu\iea Canada). infinit” este ]ntr-un personaj artistic. Acest proces de lucru “]nsufle\ite” [i posibilitatea de a le transforma p`n= la limit= a tuturor obiectelor ce pot fi prezentat de studen\ii din Moldova, utilizarea ?il\tinski, Sankt-Petersburg, Russia). este un teatru poetic p=pu[i [i de metaforic” teatrul c= dat= o ]nc= convins aceasta devinevie,apoimetaforic=.Ne-am m`inii, antrenamentul Dup= exerci\iilor. p=pu[i” de teatrul distruge asta iar frumo[i, prea p=pu[=ria e un azil pentru actorii ce nu sunt lor erau degajate [i pline de lumin=. La noi ni[te degete expresive ca ale piani[tlor. e\ele Studen\ii au fost mode[ti [i profunzi, aveau [.a. “Curcanul” “C=mila”, exerci\iile ]n armonioas= logic=, [i l=untric=, trecerea de la animal de la om {tefaniuc, Victor dl Anul 1998 este unul foarte fertil pentru Astfel, ]n anul 1998 Teatrul “Gugu\=” desf=[urarea [i inaugurarea Astfel Necesitatea prezent=rii spectacolelor, Atelierului sobrietatea pl=cut “Mi-a “Apreciez logica prezent=rii, dezvoltarea (JanaPilatova,Praga,Cehia).

s-au ]nvrednicit de cele mai elogioase oetl – 98 – 20 – 1998. – Momentul. Daa umt Quebec, Ouimet, (Diana multor problemece (Veniamin edi\ie a ?estivalului cinci actori ai teatrului aceast= La Taiwan. Taipei, ora[ul ]n [oar= desf=- se ce P=pu[i, de Teatrelor al \ional Interna- ?estivalul la Moldova Republica 2001 august ]n reprezentat a capital= membru titular al UNIMA. ales este rezultat Ca ?ran\a. Mezieres, Charleville- din Marionete de Teatrelor al Mondial ?estivalului a edi\ie XII-a Marionete din Belfort, ?ran\a. de Teatrul cu artistice colabor=ri unei Mézières Charleville- la de Marionete de \ional oaspete deonoarealInstitutuluiInterna- pentru spectacolul “C=pri\a-[treng=ri\a”. laureat de Diploma de ]nvrednice[te se din Ronchin, Lille [i Belfort, ?ran\a. Aici Marionete de Interna\ionale ?estivalurile la ?estivalurile Interna\ionale din Bac=u. speciale premii alte [i an acela[i ]n ob\ine Premiul “Tache Dobrescu”. Acest spectacol P=pu[=re[ti, edi\ia a VI-a din Recitalurilor Boto[ani, ob\ine al Interna\ional ?estivalul etu mncpl Gg\” din “Gugu\=” municipal Teatrul de-a cea la particip= 2000 anul }n fost a “Gugu\=” Teatrului Trupa la [i particip= “Gugu\=” Teatrul Aet unu osiue rodul constituie turneu Acest . “Gugu\=” au prezentat spectacolul “Colaj Recitalurilor, edi\ia a VII, Premiul Special p=pu[=resc”, ]n montarea lui Victor {tefaniuc. (2000); Tunisia (Africa) – ?estival Interna- Spectacolul con\ine mai multe numere de \ional, edi\ia XVII, Premiul Mare (2000). program [i scheciuri inspirate din crea\ia La acest ?estival Valeriu Josan a fost apreciat na\ional=, precum [i diverse principii de joc de regele \=rii printr-o Diplom= de recu- cu p=pu[ile pe viu, mi[c=ri plastice no[tin\=. }n anul 2001 maestrul a fost apreciat nonverbale, toate montate pe fundal muzical. la urm=toarele festivaluri interna\ionale: Gent Teatrul revine acas= cu trofeul festivalului. (Belgia), ?estival Europees ?igurenteater, Premiul Special; ?irenze (Italia) – ?estival interna\ional, Premiul Special; Sarajvo (Bosnia-Her\egovina), ?estival Interna\ional, Premiul special. Pe viitor, sper=m c= actorul Valeriu Josan s= ne bucure pe noi [i cei din str=in=tate cu frumoase crea\ii [i realiz=ri.

DUMITRU CUSU PE SCENA EUROPEAN+

Un alt promotor activ al tradi\iei de Actor de o des=v`r[ire stranie [i o p=pu[ari ]n str=in=tate este Valeriu Josan, inovatoare m=iestrie, Dumitru ?usu, dup= dovad= elocvent= a m=iestriei sale sunt ce [-a produs, ]nc= din anii [aptezeci, ca numeroasele stagiuni f=cute la: Teatrul „S. un ne]ntrecut mesager al teatrului unui Obraz\ov” (Moscova), Teatrul de Marionete actor, d`nd a doua via\= unor opere de (Tbilisi, Georgia), Teatrul “E. Demeni”(St. calitate semnate de Ion Dru\=, Grigore Petersburg), Teatrul „T=nd=ric=” (Bucure[ti), Vieru, Ion Vatamanu, Nicolae Dabija, Iulian Institutul Interna\ional de Marionete ?ilip, {tefan Augustin-Doina[, Eminescu, Charleville-Mézières (?ran\a). Alecsandri, Shakespeare [.a., [i-a croit drum C`nd pronun\=m numele actorului, ]l pe arena interna\ional=. Este p=rintele ideii asociem cu ini\iativa particular=. ?iind o [i organizatorul principal al ?estivalului persoan= deschis= [i infatigabil= p=pu[arul a Interna\ional de la Chi[in=u “One Man fost obligat s= se lase provocat de intemperiile Show”. Dup= care a ]nceput s= fie invitat timpului. Astfel ]ncep`ndu-[i activitatea din pe scenele lumii. Recent a participat ]n 1992 p`n= ]n prezent a [tiut s= duc= numele Elve\ia la ?estivalul “La 2e Fête du nostru pu\in cunoscut, p`n= ]n Africa. Comédien”. Dup= succesul remarcabil Palmaresul spectacolelor: “De ziua lui ob\inut acolo cu monospectacolul “Me[terul Pinnochio” (1995), “Cenu[=reasa” (1996), “Sufletul” (1999), “Pisicile aristocrate” (2001) realizate la teatrele „Luceaf=rul” (Ia[i), “Gong” (Sibiu), „Satiricus” (Chi[in=u), “Laku-Paka” (Kaufungen, Germania), “International Institute of Marionette Art” (Praga, Cehia), “Eugen Ionescu” (Chi[in=u) etc. Aceste spectacole i-au dat for\= [i capacitate pentru alte mont=ri [i colabor=ri. Directorul Teatrului de Marionete Valeriu Josan ][i extinde activitatea la prestigioasele festivaluri interna\ionale, dovad= fiind trofeele festivalurilor: Praga –2000 ?estival Mondial, edi\ia a IV, Premiul I; Boto[ani – Gala STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 51 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 52 après ladeuxièmeguerre mondiale,la république socialisted’Union Soviétique classiques. Ex-régionroumaine, devenue ils interpréteront quelques morceaux virtuose; accompagnéau pianoparsamère, jeune violonistede16ans,époustouflant parfaitement maîtrisée. l’âme desonpays,dansunesortetranse tradition théâtrale.Ilchante,joue,raconte, solo, Dumitru Fusuaretruvé uneantique russe del’époque.Acteurspécialisédansle douze”, unpoèmed’Alexandre Block,poète la révolutionsoviétique,àtravers“Les fable surl’orgueil humain.Ilévoqueraaussi, monastère “quifutjamais”.Unemagnifique construire, àlademandeduroi, leplusbeau sacrifie tout,ycomprislessiens,pour Maître Manole,l’illustre architecte qui son tambour, unevieillelégendedesonpays: est moldave.Ilnousraconte,accompagnéde musiciens. sûr, aucentre, unconteuretautour, des miercure aluniiaprilie2002afl=m: jucat la Teatrul Romain Rolland ]n prima teatrale europene. centre alte ]n [i Polonia Paris, ]n oferte de serie o are ?usu Dumitru Manole”, Quant auxmusiciens,ils’agitd’une Le conteursenommeDumitruFusu.Il Comme danstouteveillée,ilyabien Veillée moldave Despre spectacolul lui Dumitru ?usu (Lanterna Magicã.–2000. -Nr. 2-3). azi. de ziua despre vorbeºte rãdãcini, uneºte trecutul ºi prezentul. Întorcându-se la angajaþi in lupta cu destinul. Arta lui teatralã cei despre povesteºte contemporan, Homer un ca ºi, cântecului a tradiþie veche foarte o reînvie care moldovean bard adevãrat un teatru, de om excepþional un , unicat un Germania ne spune, cã: millénaires”. organisé. Ilengardé des traditionsarchi- après Jésus-Christ,unroyaume trés avant l’invasionromaine dupremier siècle indépendante. Cepaystrèsancienaété, Moldavie est,depuis10ans,unerépublique après ladeuxièmeguerre mondiale,la république socialisted’UnionSoviétique parfaitement maîtrisée. son pazs,dansunesortedetranse théâtrale. Ilchante,joue,raconte,l’âmede Fusu aretrouvé uneantiquetradition monastère “quifutjamais”. construire, àlademandeduroi, leplusbeau sacrifie tout,ycompritlessiens,pour Maître Manole,l’illustre architecte qui nous raconteunevieillelégendedesonpays: d’une énergie communicative,DumitruFusu Théâtre RomainRollanddeVillejuif. proposition d’AlainMollot,directeur du Dumitru Fusunousrend vizitesurla petit détourparleSénégalavecAzizGueye, fructueuses Paroles Européennes, puisun internationales. Ainsicetteannée,aprèsde objectifs dedévelopperdesrelations conte” revista de remarcat= fost Auditorium deVillejuif. de convivialité,sedéroulera aunouvel millénaires. La“veilléemoldave”,pourplus organisé. Ilenagardé destraditionsarchi – après Jésus-Christ,unroyaume très avant l’invasionromaine dupremier siècle indépendante. Cepaystrèsancienaété, Moldavie est,depius10ans,unerépublique Yolanta Sutowicz- Kozak din Kiel, din Kozak Sutowicz- Yolanta Ex régionroumaine, devenue Acteur spécialisédanslesolo,Dumitru Accompagné desontambour, doté “La MaisonduConteadansses M=iestria Actorului Dumitru ?usu a : “Dumitru usu este “La maison du maison “La Imaginea þãrii noatre a fost propagatã acestora pentru scen=, prezentarea lor ºi de Opera Naþionalã în Spania, Italia, Marea inspirat=, f=r= s= li se denatureze coloritul Britanie, Olanda; de Capela coral㠓Doina” autohton. Remarcabil= este contribu\ia (Italia); de Teatrul Naþional ºi Teatrul “Eugen ansamblului la p=strarea [i popularizarea Ionescu” (ranþa, Japonia), “Ars poetica” mostrelor de port na\ional din cele patru (Grecia, China, Italia). zone folclorice (de sud, de nord, de centru [i de peste Nistru).

Orice s-ar spune, dar ansamblul “Joc”, aidoma orchestrelor “?olclor” [i “?luiera[”, rumoasele noastre melodii ale capelei “Doina”, Teatrului Na\ional, c`ntecelor [i jocurilor populare exprim= Teatrului de Oper= [i Balet [i altor colective caracterul bl`nd [i omenos al neamului, artistice din Republica Moldova, a ]mbog=\it larghe\ea lui sufleteasc=, bun=tatea, r=bdarea considerabil arta noastr= na\ional=, a adus [i rezisten\a, firea lui sensibil= la tot ce este nenum=rate clipe de pl=cere estetic= miilor frumos. Prin c`ntec [i dans [i-a ]mp=rt=[it [i milioanelor de spectatori din ]ntreaga rom`nul p=surile [i n=zuin\a, visele [i lume, a contribuit enorm la cre[terea speran\ele. Vioara, fluierul, \ambalul, naiul prestigiului Republicii Moldova pe arena [i cimpoiul, clarnetul [i trompeta interna\ional=. i-au c`ntat via\a la hore, la vatra jocului }nfiin\at ]n 1945, ansamblul a evoluat str=bun, la nun\i [i cum=rtii, la zilele de vertiginos, mai cu seam= din 1957, c`nd la s=rb=toare. Muzica [i c`ntul leag=n= visele conducerea lui a venit – din r`ndurile copil=riei, le ]nmugure[te pe cele ale arti[tilor amatori de la \ar= – Vladimir adolescen\ei, le face s= dea ]n floare tinere\ea Curbet. El este cel de-al 13-lea director [i domole[te amurgul omului. Ea ]i alin= artistic [i prim-maestru de balet al dorul [i triste\ea, ]i m`ng`ie durerea [i colectivului [i [i-a ]nceput activitatea de necazul, ]i aprofundeaz= bucuriile, ]i ]nso\e[te coregraf profesionist cu un magnific dragostea [i dorul. spectacol “Hora fierarilor”, ]nregistrat la ba[tina sa – comuna Susleni, jude\ul Orhei. Au urmat, fire[te, mii de spectacole (7562) – unul mai frumos [i mai splendid dec`t altul – dintre care numim “Hora fetelor”, “Cr=i\ele”, suitele de dansuri din Carpa\i, de la Dun=re etc. [i ]n mod deosebit “C=lu[arii”, “Nunta moldoveneasc=”, “Dr=gaica”, “M=r\i[or”. Pe parcursul a mai bine de cinci Muzica [i dansul sunt cele mai decenii una din grijile permanente a reprezentative valori perene ale neamului. directorului artistic [i ale coregrafului Acestea unite ]ntr-un tot ]ntreg, determin= principal al ansamblului [i ale arti[tilor cultura popular=. Cel mai bine despre aceasta orchestrei a fost colectarea nestematelor s= l=s=m s= vorbeasc=, distinsul maestru muzicale [i coregrafice de la \ar=, cizelarea Vladimir Curbet: STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 53 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 54 succesele ob\inute de ansamblul “Joc” ]n “Joc” ansamblul de ob\inute succesele [i de“bis!” ”. a[a de puternic aplauze [i strig=te de “bravo!” Ca niciodat=, ]n Teatrul “Kolon” au explodat de via\=, optimism [i specific artistic na\ional. lor populare, prin virtuozitatea dansurilor pline ”Joc” prin frumuse\ea fermec=toare a ansamblul muzicii ca puternic de at`t impresionat ne-a nu ele din una nici acum p`n= Dar dansuri clasice [i folclorice din toat= lumea. de trupe [i orchestre diferite concertat au acela[i material: “ ]n men\iona ?errer Aranco Semnatarul frumuse\e”. mare o de petale cu inspira\iei ale flori uimitoare ni[te ]n transform= [i cele pline de ging=[ie ale dansatoarelor se dansatorilor. Mi[c=rile – figurile fulgere ale ]ngem=neaz= b=rba\ilor se c=rora v`rtejul ]n multicolore, dansurile bengalice, jocuri unui uragan, ce asemenea impresioneaz= e prin fantastice Bogota, din “Kolon” Teatrul “Baletul folcloric “Joc”, care concerteaz= ]n interesant despre ansamblul “Joc”, afirm=: tempo El de 60 de \=ri ale globului). Ziarul central meridianele toate globului (a pe evoluat ]n na\ional mai mult portul [i coregrafic= muzical- arta constant [i r=sun=tor Dansuri Populare “Joc” reprezint= cu succes nostru. adev=rul de o rar= lumii ]n\elepciune comunicat despre neamul au folclorice perle Aceste vremii. ai diploma\i mul\i f=cut-o au dec`t conving=tor mai str=ine rom`nii \=rilor basarabeni, noi, despre vorbesc [i vorbit au cu iscusin\= de feciori [i fiice ale Moldovei, baladele, melodiile noastre populare executate o ait ] cniur despre continuare ]n aminti Vom nabu Aaei N\oa de Na\ional Academic Ansamblul Sunt convins c= anume jocurile, doinele, i Clmi, nru articol ]ntr-un Columbia, din Pe scena Teatrului “Kolon” ziarului [i artafolcloric=aplaiuluimoldav”. lor nestr=mutat= de a prezenta lumii cultura a arti[tilor pentru profesia aleas= [i dorin\a na\ional, dar mai ales, prin marea dragoste deosebe[te printr-un bogat [i variat program departe de Polonia [i Ungaria. Ansamblul se republic= vecin= [i ]nrudit= cu Rom`nia, nu Acest valoros colectiv artistic a venit dintr-o Moldova. Republica din “Joc” Ansamblului cel mai uimitor [i mai fascinant a fost cel al colele populare, prezentate ]n “estival teatr”, “The edvertise” scria: ziarul unde Australia, – Adelaide ora[ul Moldova [i se materializeaz= ]n frumuse\ea Republica din rom`nilor al excep\ional folclorului ale autentice r=d=cinile din vine culorilor (dans, muzic=, sport), a c=rei bog=\ie s=rb=toare popular= str=lucitoare o prin mul\imea este ”Joc” ansamblului “Spectacolul urm=toarele: sale paginile pe scria care }n continuare ne vom referi la opinia Le monde din 12 octombrie 1997, “despre toate specta- costumelor na\ionale ce descind dint-o tradi\ie Un alt premiu ?orma\ia “Codreanca” ]l ia secular=, fiind purtate cu o prestan\= m`ndr= la Campionatul European care a avut loc [i cu o gra\ie aerian= de dansatorii [i ]n aprilie 2002 ]n Olanda. dansatoarele ansamblului. Colectivul “Joc” poate constitui un etalon de art= coregrafic= [i muzic= popular= pentru multe, multe ansambluri folclorice profesioniste”.

* * * Ansamblul na\ional “Joc” a prezentat arta neamului rom`nesc ]n anul 1997 ]n Israel (1997) [i China (2001).

Dacã faima tradiþiei populare este purtatã de ansamblul academic “Joc”, atunci cultura dansului modern este promovatã de “Codreanc㔠Actualmente CDS “Codreanca” ]l frecventeaz= circa 1000 de tinere talente. Prezen\a clubului pe arena interna\ional=, d=ruie dragoste, cultiv= frumosul.

Clubul sportiv de dans “Codreanca” fondat ]n anul 1973 de actualii conduc=tori Petru [i Svetlana Guzun este de\in=torul a multor trofee na\ionale [i interna\ionale. Efortul [i talentul a fost apreciat imediat dup= primii cinci ani de la fondare, devenind Club Na\ional, iar ]n anul 1988 –Colectiv Emerit al Republicii Moldova. Triplu posesor al medaliei de aur la concursurile unionale (1986, 1988, 1990), campion al URSS [i al Germaniei (anul 1991). }n 1997 IDS/ WM Der Standardformatio in Berlin ( “Codreanca” devine Campion al Europei. The International News Tanzsportmagazin. – 2002. Perechile dansatoare ale clubului au fost – Jan.-/eb. (Nr. 1). – P. 22-23. c`[tig=toare la turneele interna\ionale din Germania, Elve\ia, Canada, Italia, Polonia, “18 Formationen aus elf Nationen Ungaria, Bulgaria, Rom`nia, Rusia. nahmen am Wettkampf teil, zwölf Teams }n anul 2001 Clubul de dansuri erreichten die Zwischenrunde. Kodryanka sportive “Codreanca” devine campion Kishinev, die Titelanwärter aus Moldawien, absolut la Campionatul European ce a avut präsentierten eine rundum perfekte loc ]n Republica Ceh= [i la Campionatul Vorführung. Vorführung deshalb, weil bereits

Interna\ional care a avut loc ]n Germania. in der Vorrunde einige Fachleute die STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 55 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 56 3). –P. 16.) ( Wijchens Weekjournaal. – 2002. - 18 januari (Nr. /ORMATIEDANSEN CODRYANCA UIT MOLDAVIË en Kluvermaarliefst8 demonstratieparen editie vanditdansevenementhebbenMenno demonstratiepaar uitgenodigd.Indetiende van Wijchen SwingtInternationaaleen ihres Könnens.Schade!” amtierenden DeutschenMeisternur 90 % präsentieren vermag.Leider zeigtendie dem BTSCkaumeineandere Mannschaftzu geschlossenen Bildern.EineStilart,dieaußer Harmonie undtrotzdem inschnellen, höchstem Niveau.Weich, geschmeidig,voller Moldawirn. MansahsportlichesTanzen auf wirkten sie–welcheinGegensatzzuden konnen. Motivierterundetwasselbstsicherer ungünstigeren Zeitpunkthättenaussuchen Braunschweiger, diesichdamitkaumeinen geklärt werden. müsste. DieserPunktsollteerstimFinale Tanzensportliche denZuschlagerhalten Westeuropäer ehertypischharmonische, technischen Tanzens, oderobdasfür mit einemsehrsichtbaren Einschlagballett- Bilderwechseln bewertetwerden sollte,aber Linien undschnellen der perfekteDurchgang mitexaktenReihen Diskussion darüberentbrannthatten,obnun Ieder jaarwordt doordeorganisatie WERELDKAMPIOEN DEMONSTRATIE Hajek Marcus … Unmittelbardanachfolgtendie bewonderen methunshows. en 20januariditgrandiozeformationteam 2e opdewereldkampioenschappen. werden zijwederom Europees kampioenen in 1999werd hetteamvierde. Inhetjaar2000 ballet. Tijdens dewereldkampioenschappen compositie gebaseerd ophet“Spartac” werden zijEuropees kampioenmeteen wereldkampioen teworden. Eenjaarlater teams wistCodryancain1997voorheteerst volledige dominantievanDuitseformatie- wereldkampioenschappen. Na20jaar van demeestbelangrijkeEuropese-en tijd doetCodryancaaltijdmeeindefinales laatste danswedstrijdvandeUSSR.Vanaf die de SovjetUnietijdenseersteentevens 1 vanMoldavië. 1975 isCodryancadeonbetwistbare nummer met eenanderformatieteamuitKishinev. Sinds dances”. Destrijdmoestworden aangebonden van deeerste“AllUnionFestivalofsaloon Het verhaal begonin1972metdeorganisatie al veleinternationalecompetitiesgewonnen. (geleid doorSvetlanaenPetruGozun)heeft “Codryanca” uitdeRepubliekMoldavië goede prestatie neertezetten. Hertogenbosch wistindehalvefinaleeen Voetisch FormationTeam uits’- uit Waalwijk verdienstelijk vijfde.Ookhet werd hetNederlandseteamMovingActions TC Ludwigsburg verslagen.Opdittoernooi de DuitseteamsBraunschweigerTSCen1 wereldkampioen geworden. Daarbijwerden Berlijn isCodryancaop8december2001 kampioen formatiedansenStandaard. In november 2001werden zijEuropees jarenlang indetopvanwereld. Op3 demonstratie unoglangbijblijven. formatiedansen zalhunspectaculaire Moldavië. Doordeveleshowelementeninhet formatiedansen Standaard Codryancauit zijn. Hetbetreft dewereldkampioen uitgenodigd dieallemaalwereldkampioen In OlympicSportcentrumkuntuop19 In 1991werd Codryancakampioenvan De groep sportievedansers Dit formationteampresteert al BASARABENI }N LUME

Un fiu devotat al Basarabiei Devoir du Suvenir (1998) [i fondeaz= la Chi[in=u revista pentru copii Universul Ultimii doisprezece ani ne-au dat credin\ei (1999). prilejul unor re]nt`lniri spectaculoase cu A debutat firesc pentru un rom`n, marii exila\i basarabeni: Sergiu Grossu, Paul cu versuri, fiind unul din cei mai aprecia\i Goma, Eugen Co[eriu, Nicolae Lupan, Nina tineri poe\i. Revista Via\a Basarabiei, ]n Ia[cinschi [.a., dar nu to\i au avut parte de mai multe r`nduri a g=zduit scrierile lui, o primire la cel mai ]nalt nivel. ?iindc= iar Pan Halippa ]l considera mo[tenitorul motivele plec=rii lor, motivele autoexil=rii s=u spiritual. Cartea de debut Mu[tar, a au fost diferite. Nu m= voi referi la to\i, ap=rut ]n 1940. Este foarte important faptul voi spune doar despre Sergiu Grossu c= el c= scrisul lui a fost ]ntr-o permanent= accept= s= treac= Prutul [i s= p=[easc= pe ascensiune – de la poezia liric= adolescen- p=m`ntul Basarabiei lui dragi, doar cu o tin=, el trece la poezia satiric=, radicaliza- singur= condi\ie, atunci c`nd aici nu va fi toare, ]n care accentele politice alterneaz= nici urm= de comunism. Este un principiu cu cele morale [i sociale. Atunci, c`nd ]n pe care [i l-a impus atunci c`nd a trecut lag=r, nu avea toc [i h`rtie, a compus Prutul ]n 1940. {i nu exist= nici pre[edin\i, poezie ]n g`nd, memoriz`nd fiecare r`nd, nici ordine, nici alt= ispit= lumeasc=, care astfel ]nc`t, la ie[irea din ]nchisoare, s= le s=-l fac= s= ]ncalce acest principiu. poat= a[terne pe h`rtie [i s= ne dea versuri Totu[i, el este unul din pu\inii de o profunzime impresionant=. Pas cu basarabeni care a revenit acas= nu numai pas, a ajuns la versurile de inspira\ie cre[tin=, prin opera sa editat= la Chi[in=u, dar [i fiindc= cimentarea lui spiritual= s-a f=cut prin crearea unui Centru Interna\ional de ]n planul descoperirii credin\ei [i a lui Cultur= pentru Copii [i Tineret, printr-un Dumnezeu. Poezia lui de inspira\ie cre[tin= Concurs literar de inspira\ie cre[tin=, prin nu este didacticist=, moralizatoare sau dona\iile de carte pe care le face regulat ostentativ-propov=duitoare, ea este o poezie pentru bibliotecile din Moldova. a esen\ei umane care, g=sindu-[i axa “Omul niciodat= nu ]mb=tr`ne[te. spiritual=, ]ncearc= s= descopere [i pentru Omul ]nainteaz= ]n v`rst=”. Aceasta este al\ii Lumina Marelui Adev=r. fraza preferat= a celui mai mare filozof pe Sergiu Grossu s-a n=scut la 14 care l-a dat Basarabia ]n sec. XX. Opera noiembrie 1920, ]n satul Cubolta, jude\ul lui ne permite s= afirm=m cu certitudine B=l\i din Basarabia. Pentru activitatea sa acest lucru. Public`nd din frageda copil=rie anticomunist= din timpul celui de-al doilea ]n revista Liceului “Ion Creang=” Aurora r=zboi mondial (a fost redactor la ziarele (1935-1936), redact`nd la 17 ani o revist= Basarabia [i Transnistria, editate de Serviciul proprie, lori de step= (1938), el, timp de Gazetelor din Ministerul Propagandei), 21 de ani a publicat la Paris, ]n limba pentru faptul de a fi refuzat s= fie profesor francez=, prestigioasa revist= Catacombes. – ca licen\iat ]n filozofie [i ]n filologia Ata[amentul pentru publicistic= se manifest= modern= – ]n [colile unui regim ateu, plenar pe parcursul anilor, atunci c`nd precum [i pentru lupta sa misionar= “ilegal=” scoate revista Iisus Biruitorul (1976), c`nd ]n cadrul mi[c=rii ortodoxe “Oastea

]ncepe s= tip=reasc= la Paris revista Le Domnului”, a fost persecutat, arestat [i STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 57 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 58 cartea-document lacrim= de copil. {i atunci, m= g`ndesc la o c`t cost= nu revolu\ie o nici c= scria, hegemonia cauzeiluiHristos]nlume. pentru pled`nd comuniste, \=ri celelalte din [i Rom`nia din cre[tinilor ap=r=rii consacr= se unde — Maniu, Iuliu lui a fost= de\inut= politic=, ]ns=[i nepoat= ea pe linie – matern= sa so\ia cu ]mpreun= reu[e[te s= se refugieze construc\ie, ]n ?ran\a, de la Paris, [antiere [i ]ntreprinderi ]n activitate de grei ani dup= [i gra\iere ce a fost eliberat, ]n urma unui decret de condamnat la 12 ani de temni\= grea. Odat= Grossu”. “Sergiu Tineret [i Copii pentru Cultur= de Interna\ional Centrului bazele pus a Chi[in=u La Grossu”. Nicoleta-Valeria Cre[tin= Cultur= de “Centrul Asocia\iei editurii “Duh [i Adev=r” [i prin ]nfiin\area lansarea prin Grossu”, ”Nicoleta-Valeria Politici De\inu\i ?o[tilor ?unda\iei crearea prin patriei, via\a ]n prezent fie s= silin\ele toate d= ][i Grossu Sergiu diabolic comunist. regimul de nedrept pe pedepsi\i [i uitare ]n pierdu\i celor memoria ]n con[tiin\ei Grossu o Sergiu v=d ca pe o lum`nare aprins= a lui a carte Aceast= inocen\ilor. suferin\a peste trecem s= nedreptate o ]ns=, fi, ar rele, cele uite s= obi[nui\i Gulagului. iadul ]n arse pierit au umane universuri c`te atunci univers, un este om fiecare c= antici, filozofilor spiritul ]n simplu, pe care el nu [i l-a ales. Dac= ne imagin=m a comis [i sacrificat ]n numele unui ideal pedepsit pentru ni[te fapte pe care nu le- tragedia copiilor. Drama sufletului nevinovat, maturi, celor ]n afara interesului public Gulagul a r=mas despre scris a Soljeni\in Aleksandr Dac= XX. sec. a tragedii unei mari tabloul reconstitui a de aceste [i loc lacrimi un la aduna a de ]ncercare o este care Grossu, Sergiu cre[tin=t=\ii al osta[ [i scriitor filozof, minunatul de aee citr u, . Dostoievski ?. rus, scriitor Marele e==`d-i e=ei rom`n=, cet=\enia Rec=p=t`ndu-[i sunt oamenii schimb=, se Epocile Copiii Gulagului Iurie Colesnic , semnat= ]nt`lnire cu ambasadorul Republicii Moldova chiar delamembriiacestei delega\ii: basarabene ]n ?ran\a, spicuind unele culturii impresii personalit=\ilor ale vizite acestei Rusu [iale rela\iilor moldo-franceze. din activitatea distinsului basarabean Valeriu 1999, [i alta – cr`mpeie vechi [i proaspete desf=[urat= ]n ?ran\a ]n perioada 4-11 mai aspecte ale s=pt=m`nii rom`ne[ti basarabene reconstituind una paralel=: retrospectiv= Rom`n= Limba cunosc [iletraducopera. le c=rora cei cu ]nt`lneasc= se s= ?ran\a, ]n tradu[i basarabeni poe\ii adic= dorit, visul tr=iasc= s=-[i reu[it a Rusu Valeriu o reprezint= cultura. Credem, c= profesorul spre integrare [i pa[i cunoa[tere a Moldovei ]n lume primii c= ]n\elege sa Domnia cu g`ndul [i fapta acas=, la Patria sa spiritual=. [i Rom`n=, Valeriu Rusu continu= s= tr=iasc= Lingvistic= Comparat= a Limbilor Romanice profesorul [i directorul Departamentului de ?ran\a, Aix-en-Provence, din Provence L arpr, fs o emo\ionant= o fost a aeroport, “La desf=[urarea continuarie ]n Oferim Aflat de doisprezece ani la Universitatea Num=rul 9 din anul 1999 al revistei =det o neobi[nuit= o g=zdue[te * * * * * ]n ran\a, dl Mihai Popov, cu dna Maria “Zbaterea basarabeanului Valeriu Rusu Bie[u, care urma s= se ]ntoarc= la Chi[in=u pentru a face posibil= comunicarea ]ntre cu avionul nostru. Peste numai c`teva minute, cultura rom`neasc=, inclusiv cea din ne re]nt`lnim cu vechii [i dragii no[tri prieteni, Basarabia, [i cultura francez= prin intermediul dl profesor Valeriu Rusu, dna Aurelia Rusu, unor tineri studio[i, deschi[i [i receptivi la gra\ie c=rora avem norocul s= vedem ran\a. asemenea ini\iative, este un act de mare Recital de poezie la Ambasada Rom`niei d=ruire [i curaj ce nu ]ncape ]n superlativele din Paris, Salonul de Aur. Particip= ]ntreaga limbii rom`ne [i nici ]n acele ale limbii noastr= “echip=”: acad. Mihai Cimpoi, poe\ii franceze. Abia la Paris con[tientizezi ce Iulian ilip, Ion Had`rc=, Grigore Vieru [i ]nseamn= s= vii dintr-o margine de fost subsemnatul, criticul literar Ana Banto[, imperiu sovietic, ermetizat pentru tot ce redactorul-[ef al revistei “Limba Rom`n=” include no\iunea de Occident, [i p=trunzi Alexandru Banto[. Moderator – dl Valeriu semnifica\ia gestului plin de generozitate al Rusu. Se vorbe[te doar ]n rom`n= – francezii unui Valeriu Rusu, care [i-a asumat care ne-au onorat cu prezen\a ne cunosc responsabilit=\i deloc u[oare. Am sesizat acest bine limba. lucru fiind martor= la vibra\iile sale interioare }n aproximativ o jum=tate de or=, cu pe parcursul zilelor c`t am fost la un superb microbuz, la volanul c=ruia este Universitatea Provence, c`nd ne ]nso\ea dl profesor Valeriu Rusu, ajungem la Aix- pretutindeni, aflat parc= ]ntr-un zbor u[or en-Provence, un ora[ frumos, cu vechi tradi\ii de pas=re c=reia nici s=-i pese de toate c`te culturale, spirituale (Catedrala – din sec. le-a avut de ]nfruntat ]ntr-o via\= zbuciumat= al XI-lea; aici s-a n=scut marele pictor de om, ]n care a ]nc=put refugiul ]n propria Paul Cézanne; aici au studiat dreptul Emile sa \ar=, iar apoi, ]n patria sa adoptiv=, Zola, poetul rédéric Mistral, ]ntemeietorul ?ran\a, ani lungi [i grei de ]nchidere ]n mi[c=rii “felibrilor”, prieten al lui Vasile sine, c`nd nu [tia nimic despre so\ia sa Alecsandri [.a.). Aurelia [i fiica Romani\a r=mase la Bucure[ti, Ora 1500. Serata de poezie la acultatea pierderea p=rin\ilor [i a fratelui, bucuria de Litere din Aix-en-Provence. Studen\i amar= a revenirii (dup= 50 de ani) la locurile francezi (mul\i dintre ei – traduc=tori ]n natale de pe malul Nistrului. Din to\i patru volumul Ecouri poetice din Basarabia), rectorul c`\i au plecat ]n lumea larg= sili\i de Universit=\ii Provence, profesori, doctoranzi ]mprejur=ri, a r=mas singurul care a avut (din Basarabia [i din \ar=) O ]nt]lnire de [ansa de a-[i revedea satul copil=riei Iar o neuitat care – lucru neobi[nuit pe aici – a bucurie dac= nu o po\i ]mp=r\i cu cei care durat cinci ore! Tinerii no[tri prieteni francezi ar tr=i-o cu aceea[i intensitate, este greu de m-au impresionat mult: frumo[i, sensibili, suportat. Poate c= voca\ia de a aduce bucurii cul\i, talenta\i, cu bun-sim\. Ne-am ]n\eles altora acoper= cel pu\in par\ial golul l=sat foarte bine c`nd ]n rom`n=, c`nd ]n de pierderile irecuperabile. “rom`no-francez=”. “Ai no[tri tineri” ]n Dup= at`ta durere profesorul Valeriu ran\a nu mai sunt, constat cu bucurie, cei Russu vede: o mare bucurie pentru noi s= din cunoscuta poezie a lui Eminescu. Ei ne ]nt\lnim la Paris [i nu oriunde, ci ]n muncesc mult, ]nva\= serios, ]n speran\a c= casa Rom`niei, Ambasada Rom`niei de la ]ntorc`ndu-se acas=, efortul lor va fi apreciat. Paris, ]n aceast= splendid= sal= a Centrului Tinerii no[tri, acei care [tiu ce au de f=cut Cultural Rom`n, s=-i avem printre noi pe cu timpul lor ]n ran\a, nu au nici un fel fra\ii no[tri din Basarabia, profesori, poe\i, de complexe ]n fa\a Occidentului. oameni de cultur=, oameni de suflet – dl Sper c= ei vor contribui ]n mod decisiv Mihai Cimpoi, dl Grigore Vieru, dl Vasile la integrarea noastr= ]n Europa” - ]ncheie Romanciuc, dl Iulian ilip, dl Ion Had`rc=, poetul Vasile Romanciuc dna Ana Banto[, dl Alexandru Banto[. Concluziile criticului literar Ana Motivul ]nt`lnirii este apari\ia Antologiei

Banto[ ne reamintesc de: bilingve intitulat= Ecouri poetice din Basarabia. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 59 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 60 ceea ce sim\i nu se poate exprima prin cuvinte. ]ncheie alocu\iunea distinsului profesor, unde se A[a latin=». «Ginta poem s=u frumosul pentru Proven\a, ]n aici, ]ncoronat fost scriitor mare rom`n, VasileAlecsandri. un de marcat= fost a care luna ]n artei, luna ]n lun=, frumoas= mai |in s= v= aduc aminte c= ne afl=m ]n cea Rom`nia, bine]n\eles [i Basarabia, [i ran\a? fr=\easc= poate fi ]ntre \=rile noastre latine, Aix-en-Provence a fost publicat la Chi[in=u. apari\ia antologiei — acest volum realizat la subven\ionat a care Chi[in=u, Municipiului al General Primar Urecheanu, Serafim lui Basarabia, — sunt obligat s= pronun\ numele ]ncurajat [iiat=rezultatul. m-a basarabene, poeziei ale frumoase de [i au tradus ]n limba francez= textele extraordinar literaturii rom`ne din Basarabia lucr=ri excelentei asupra Had`rc=, I. ilip, I. Romanciuc, V. Vieru, studen\i s-au aplecat asupra volumelor lui Gr. at`t de important= pentru noi. aptul c= 50 de de un singur traduc=tor cu renume n-ar fi fost de poezia [i literatura rom`n=, o edi\ie realizat= cu tinerii studen\i francezi, care se intereseaz= satul natal a ap=rut ideea de a preg=ti ]n revenirea la ]mpreun= urm=, ]n ani trei cu Atunci, franco-rom`ne. culturale rela\iilor circuitul ]n s= petreac=treis=pt=m`nilaChi[in=u. Aix seafl=invita\iilepentru12francezica ]n Aix-en-Provence. Deja pe biroul meu din Moldova sunt la Paris [i de aici vor merge Chi[in=u. invita\ii din partea Universit=\ii de Stat din unei datorit= mei, p=rin\ilor satul natal=, mea \ara rev=d s= ceva, [i ani doi acum Basarabia? }n luna mai 1878 Vasile Alecsandri a cooperare de frumos mai exemplu Ce Cu ajutorul unor oameni de suflet din Din ce]n Republica din intelectuali [apte Acum Dup= 52 de ani de absen\=, am reu[it, De ce am ales poezia [i de ce am ales mai multBasarabiaintr= O istorie deschis= a deschis= istorie O de M. Cimpoi fac cevapentrucultur=[i\ar=. care acei totu[i, r=m`n, culturii, ]mpotriva c=: consemneaz=, [i s=munceasc=pentrubinelelatinit=\ii”. tinerii aici r=m`n= s= ei ca accept=m basarabeni, [i ca simpatici [i harnici buni, acut= nevoie de ei. Dar, este ]ntruc`t c= to\i pentru sunte\i Basarabia, ]n noi, la bine invidiez c= sunt dasc=lii V= Dvs. aici. Le-ar sta prieteni foarte mari avem Rusu Valeriu dlui a [i Rusu Aurelia dnei persoana “}n noastr= nupoates=moar=”. Basarabia p=rin\ilor, casa pentru dor de de \ar=, ]n ai c=riu ochi str=lucesc lacrimi departe chiar b=rbat, asemenea un exist= c`t vreme At`ta Covic. Grigore este lui [i intelectualii no[tri din Basarabia. Numele p=timit, a[a cum au p=timit to\i gospodarii vreme, un fecior de mari gospodari care a meu pe care nu l-am mai v=zut de mult= cons=teanul este c= aflat am [i mine de ]n lacrimi, care m= tot urm=rea. S-a apropiat observat ]n hol un b=rbat c=runt, cu ochii lui Dumnezeu a care se minune cheam= \ara aceast= Rom`neasc=. moar= s= poate nu Mare cel {tefan lui morm`ntului fa\a ]n aprins= lum`narea cu turcul [i st= c\t pe turc. {i atunci mi-am zis c= at`ta vreme [i aprins= lum`nare o cu st`nd v=zut l-am [i ceistr=ini.Marene-afostmirareac`nd \ar=, din scriitorii [i lum`nare, o c`te to\ii fa\a morm`ntului domnitorului am aprins cu }n Eminescu. lui a [i Mare cel {tefan lui preotul stare\ a f=cut o slujb= ]ntru pomenirea Anglia, Rusia, Turcia. La m=n=stirea Putna lumea – Italia, Germania, ran\a, America, veniser= traduc=torii lui Eminescu din toat= unde \ar=, ]n Eminescu lui comemorarea la scriitori, de delega\ii unei componen\a ]n particip, s= norocul avut am iunie1989 sale. personalit=\ii definitorii t=rile }n final academicianul Mihai Cimpoi Cu regret constat= Alexandru Banto[: Am Ambasad=. ]n intrat am C`nd Poetul Grigore Vieru vine cu consta- r=m`n nu cei care sunt care cei nu r=m`n “}n Alexandru Lungu: ARGO

Biblioteca Na\ional= ]ntre\ine o Stabilit de mul\i ani ]n Germania, la str`ns= coresponden\= cu Alexandru Lungu Bonn, redutabilul poet basarabean Alexandru [i de\ine ]n serviciul de carte rar=, o Lungu, pe l`ng= excelentele volume de frumoas= colec\ie de ARGO [i de c=r\i de versuri proprii ce se public=, uneori ]n poezie de-ale lui Alexandru Lungu. edi\ii bilingve, a mai ini\iat [i editarea pe cont propriu a revistei literar-artistice ARGO. }n cele peste 20 de numere scoase p`n= ]n prezent au fost publica\i mul\i autori din Republica Moldova: Andrei Burac, Alexei Col`bneac, Alexandru Doni [.a. Despre revista sa pe care o culege, o macheteaz=, o tirajeaz= [i o leag= singur, tot el trimi\`nd-o punctual confra\ilor din diaspor=, Alexandru Lungu scrie: – ARGO este corabia de h`rtie pe care c=l=toresc poe\i [i arti[ti rom`ni ]n afara grani\elor \=rii – ARGO ][i arunc= ancora ]n porturile cititorilor de dou= ori pe an – [i anume de solsti\ii – ARGO nu se pune ]n v`nzare [i nu se las= cump=rat=, ci se d=ruie celor dornici de a o citi – ARGO ][i alege nu numai colaboratorii, ci [i cititorii, ace[tea din urm=, din pricina tirajului m=rginit de munca

artizanal=, nu pot fi dec`t pu\ini, dar ale[i. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 61 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 62 de premiere la edi\ia din 1999 a Jocurilor Republica Moldova au urcat din pe podiumul sportivi {ase Turcia. ]n continu= victoria cuscorulde5:1. trei semipartide, pentru ca Andrei s= ob\in= Astfel a fost nevoie de un suplimentar din Simferopol, fiecareav`ndc`te13puncte. din Polikarpov Oleg cu ]mpreun= Valeri Belo[eev din Kiev [i a ie[it [i ]n Ufa final= din Izmetov Ricu cu partidele ]n 13 \=ri. Andrei a c`[tigat mai multe puncte Campionat au participat 38 de sportivi din ]n La (Crimeea). Alu[ta la 1999 august luna desf=[urat p=tr=\ele, de 64 pe dame de aur la Campionatul Mondial la jocul de medalia c`[tigat a Catan= Andrei Cur`nd de laRomadindecembrie1998. mondiale, cel mai important fiind Mondialul ratat participarea la mai multe campionate financiare, ]n ultimii ani Andrei Catan= a probleme unor cauza din b=iatului, antrenorul [i tat=l este care Catan=, competi\ii. Cu regret, a men\ionat Vladimir c`[tig=torul a 17 medalii [i trofee ale acestor interna\ionale de la v`rsta de 11 ani, fiind [i republicane campionatele la participant Orhei, din Casparov numit Catan=, acesta putem aminti str=duin\a lui Andrei perspectivele tinerei genera\ii. La capitolul domeniu stabile[teniveluldepregã=tire[i eviden\iere [i de recunoa[tere a aspira\ia imaginii. Acest ]n exemplu conving=tor un Succesele tinerilor sportivi moldoveni Succesele nu s-au l=sat mult a[teptate. }n Republica Moldova sportul a fost SPORT Iurcu (judocan)medaliatcubronz. Dorel iar aur, de medalia cu men\ionat= unde judocana Irina Erhan (16 ani) a fost 2001) (Spania, Murcia or. ]n Europa din cele delaZileleOlimpicealeTineretului din 10 sportivi din Republica Moldova sunt medaliat= ori de c`te ori ][i anun\= prezen\a. a [asea. {coala de lupte clasice anual este cursei de 1000 metri, termin`nd pe pozi\ia (Polonia). Cei doi Poznan s-au calificat la [i desf=[urat ]n finala s-a care Mondiale 500 metri, ]n de cadrul distan\a etapei a la doua a bronz Cupei de medalia cucerit au Reneischi Victor [i Pl=cint= Andrei interna\ionale, iat= a competi\iile venit [i toate primul succes. mai ]n podiumul ale sportului probe moldovenesc, caiac-canoe, onorate au ratat mai cele din uneia ]mprejur=rile de activitate [i cantonament. [ase, un rezultat bun lu`nd ]n considerare a Republicii Moldova s-au situat pe locul pe echipe forma\ia feminin= [i cea masculin= bronz a Balcaniadei. }n clasamentul de general distinc\ia de ]nvrednicit s-a discului) (aruncarea Rozna Roman doi. locurile pe clasat s-au obstacole) cu metri (3000 Mu[inski Iroslav [i ]n=l\ime) ]n (s=rituri Gliznu\a Ina metri), 1500 la (alerg=ri distan\a de 5000 de metri. Natalia Nijelskaia Scutaru, care a c`[tigat cursa de alerg=ri la la Istambul. Balcanice la atletism, care s-au desf=[urat Ultimele succese ale echipei formate Dup= c`\iva ani ]n care reprezentan\ii Alexei lui victoriile bucurat Ne-au BIBLIOGRACIE

ACHIM, VIOREL. Þiganii din România [exilaþi *BOLLAG, BURTON. Poverty prompts many în Transnistria] în timpul celui de-al doilea rãzboi academics in Moldova to solicit bribes for goob grades mondial // Revista istoricã. – 1997. – Nr. 1-2. – P. // Chronicle of Higher Education. – 1998. – 18 sept. 53-59. – P. 53A.

ANDREESCU, GABRIEL. Relaþiile României BOLUN, ION. Cu privire la dezvoltarea cu Republica Moldova = Romania´s Relations with sistemelor de transfer de date în Republica Moldova the Republic of Moldova / Gabriel Andreescu, // Creºtere economicã, dezvoltare, progres: Valentin Stan, Renat Veber // Studii internaþionale. sesiune jubiliarã de comunicãri ºt., 24-25 nov. – 1995. – Nr. 1. – P. 1-25. [Text: rom., engl.] 2000. – Cluj-Napoca, 2000. – P. 121-123. ANDRIEª, S.V.; LEAH, N.M. Poèvenaâ diagnostika azotnogo pitaniâ ozimoj pšenicy na BRAN, MIREL. La Moldavie doit faire face à la orošaemom èernozeme obyknovennom Respubliki colère deses habitants contre le régime communist // Moldova // Agrohimiâ. – 1992. – Nr. 1. – P. 30-39. – Le Monde. – 2002. – 17 febr. – P. 7. Bibliogr.: 5 tit. BRAN, MIREL. Les Moldaves ne veulent plus ANTIM, CORNELIU. Suita basarabeanã: parler russe // Le Monde. – 2002. – 14 mart. – P. 17. [pictura lui Iurie Platon, exponent al “Grupului celor zece” la Bucureºti] // Pro Basarabia ºi BRAN, MIREL. L’opposition moldave rêve Bucovina. – 1996. – Ian (Nr. 10). – P. 14. d’après-communisme et d’Europe // Le Monde. – 2002. – 3 apr. – P. 7. Aurel David – creatorul “Arborelui Eminescu” [un tablou legendar ºi universal] // Opinia. – 1996. BRAN, MIREL. Turbilences en Moldavie, – 12 aug. – P. 1,2. tension Moscou — Bucarest // Le Monde. – 2002. – 9 mart. – P. 19. BÂRSAN, VICTOR. Procesul Ilaºcu. Carte Albã a Comitetului Helsinki Român / Victor Bârsan. BRÃTEANU, GHEORGHE I. La Bessarabie: – Bucureºti: E/CR, 1994. – 117 p. - ISBN 973-9155- Droits nationoux et historique / Gheorghe Brãteanu; 28-6. edition argumentée par /lorin Rotaru. – Bucarest: ºBERRZMAN, SUE E. Hidden challenges to Semne, 1995. – 208 p. education sistems in transition economies / Sue E. Berrzman. – Washington: The World Bank, 2000. BRÃTEANU, GHEORGHE I. La Moldavie et – 133 p. – (A World free of povertz). – Bibliogr.: P. ses frontières historiques / Gheorghe Brãteanu; 126-129. – ISBN 0-8213-4813-2. – Din conþ.: [Sistemul de învãþãmânt în Republica Moldova]. edition argumentée par /lorin Rotaru. – Bucarest: Semne, 1995. – 121 p. Besarabskite b´´lgari za sebe si / s´´staviteli Pet´´r-Emil Mitev, Nicolai Èervenkov.- Sofia, 1996. ** BREZIANU, ANDREI. Historical Dictionary – 317 p. – ISBN 954-8872-05-6. of the Republic of Moldova / Andrei Brezianu. - Lanham, Maryland, London: The Scarecrow Press, BIKIR, NATALIA. Natalia Bikir: [La Moldavie Inc., 2000. – 274 p. à travers peinturé] / Natalia Bikir. – [S.l.]: /US-ART, 1999. – 48 p. – [Imprimat în Spania]. – ISBN 2- **BRUHIS, MIHAIL. Republica Moldova: De 912527-28-7. la destrãmarea imperiului sovietic la restaurarea imperiului rus / Mihail Bruhis; Pref. de /lorin BLAJ, ILIE. Unele consecinþe ale reformei Constantiniu; Ed îngrijitã de /lorin Rotaru. – agrare în Republica Moldova // Economistul: supl.: Bucureºti: Semne, 1997. – 296 p. – ISBN 973-9318- studii de economie teoreticã ºi aplicatã. – 1995. – 09-6. 31 mai. – P. 1,4. **BRUCHIS, MICHAEL. Republica Moldova: ** BOHLEN, CELESTINE. New Alliance Quo vadis: oportunism-naþionalism-ºovinism / Highlights Ebb of Russian Clout // The New York Michael Bruchis. – Tel Aviv: Papyrus, 1999. – 256 p. Times. – 1999. – 2 mai. – P. 16.

*BOLLAG, BURTON. Moldova becomes first **BRUCHIS, MICHAEL. Republica Moldova: of the former Soviet Republics to charge tuition // Quo vadis: oportunism-naþionalism-ºovinism / Chronicle of Higher Education. – 1999. – 5 febr. – Michael Bruchis; coord. col.: Mihai Retegan; red.: P. 46A. Mariana Avanu Marcu; Cop, col.: /loarea Þuþuianu. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 63 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 64 263-9 973-577- ISBN — Istorie). (Col. p.— 323 – 1999. – Bucureºti: Editura /undaþiei Culturale Române, 294. –Bibliogr.: 4tit. ºi cercetãri: vol. 8. – Piatra Neamþ, 1996. – P. 289- Moldova Moldova =LavégetationdulacManta–Republique Republica – Prutului lunca din “Manta” lacustru 1996. –Apr. (Nr. 237).–P. – 19. românesc. Cuvântul // Tiraspol] la de români la Chiºinãudin20-21iunie1995). de noastre” limbii al corect numele este român㠓Limba ºt. conf. la – susþinutã 39-41). P.(Comunicarea – 1. Nr. – 1996. – literarã. Dacia // Dacia literarã.–1996.Nr. 2. –P. 12-17. femme en Moldavie (XIV-e – XIX-e siècles) City, 2001.–P. 9. International Sculpture Symposium. – Changchun Changchun China 2001 to Introduction Brief A / 1998. –V. 26,nr. 1.-P. 87-102. Gagauzia in Autonomy 326. Nationalities Papers. – 1995. –Iun. (Nr. 2). – P. 291- Moldova of Case The Nationalism: Reactive and Mobilization – 10mai. pour normaliser leurs relations la Transnisrie separatiste ont signe un memorandum 20 p. politiki lennoj 16. –Bibliogr.: 18tit. P.– 1- 1999. Iaºi, – 1997-1998. socialã: istorie de 24-26 may2001.–Bucureºti,P. 69-70. on Symposium investments and economic = recovery: simpoz. int., economicã relansarea ºi Investiþiile // Vozian Margareta Cara, Elena recovery economic for hase – resources human bazã a relansãrii economice = The investiment in the 79-85. Basarabia – Nr. 5.–P. 44-45. otnošenij v Moldove BUGA, ION. BUGA, AACA LILIA. CALANCEA, TATIANA. BURAC, BUKIU, JEAN. BUGA, ION. CAZACU, MATEI. CHINN, JE//; ROPER, STEVEN D. D. STEVEN ROPER, JE//; CHINN, *CHÁTELOT,CHRISTOPHE. º CATARAGA, TUDOR. º ION. CALOTÃ, * CARA, ELENA. ÃAE VIORICA. CÃRARE, / Tatiana Burac, Dumitru Mititelu // Studii // Arhivele Olteniei. – 1995. – Nr. 10. – P. Jf Cin See D Rpr // Roper D, Steven Chinn, Jeff / / Viorica Cãrare. – Vologda, 2000. – 2000. Vologda, – Cãrare. Viorica / // Sovet Evropy i Rossiâ. – 1999. ªtiinþa juridicã ºi demnitatea limbii O limbã matern㠖 un alfabet un – maternã limbã O Ilie Ilaºcu / ainlte Ppr. – Papers. Nationalities // Investiþiile în capital uman – rorfa oâesã în româneascã Ortografia La familleetlestatutdela eeai complexului Vegetaþia rbey nacional’nyh Problemy Old ManwithaChild // Le monde. – 1997. ocpy promys- Koncepcyâ : [omagiu patrioþilor La Moldavie et Moldavie La // Revista Territorial Ethnic // / / 973-22-0384-6. Bucureºti: Editura Eminescu, 1995. – 256 p. – ISBN – Nicolescu. Daniel de cop. Cimpoi; Mihai / lume dialog cu eminescologi ºi traducãtori din întreaga 460 p.–ISBN973-557-446-2. Dorian. –Ed.a2-a.-Galaþi: Porto-/ranco,1997.– Basarabia în române /amilia. –1994.Nr. 1.–P. 49-51. // Chirilã Dumitru cons. / RM] din Scriitorilor Uniunii preºedintele Cimpoi, Mihai cu [interviu moldovenesc”: grai un doar existã moldoveneascã, 1998. –16iun.P. 2. Est l‘ par tenue Ouest, l‘ par tentée (1995-1996). –Bucureºti,1997. –P. 137-142. Démètre Cantemir d’apr siècles) l’histoire desArméniensde 1996. –Nr. 9-10.– P. 32-36. Albã, emigrat în Germania] // Viaþa româneascã. – Alexandru Lungu [poet român, nãscut la Cetatea- 973-96731-6-3. Bucureºti: Editura Cucuteni, 1995. – 112 p. – ISBN 1940-1995 Basarabia: P. 32-41;Nr. 17. –P. 30-38;Nr.18. –P. 13-18. Basarabiei româneºti p. –ISBN973-9155-17-0. 354 – 1993. Române, Culturale /undaþiei Editura Bucureºti: – Olac. Vasile de cop. Ciorãnescu; West and East Between Land Disputed Enciclopedicã, 1995. – 310 p. – ISBN 943-45-0114-3. Editura Bucureºti: – Mihalache. Mihaela de cop. Basarabiei: problema 9632-1-4. 973- ISBN – p. 206 – 1994. Lux, /let Bucureºti: – sovieticã de la Stalin la Gorbaciov 29-0. Bucureºti: Semne, 1997. – 270 p.— – ISBN 973-9318- Cojocaru. G.E. de cop. Cojocaru; Gheorghe (1918-1923) României cadrul în Basarabiei seminar int. 2000. – Târgoviºte, 2000. – P. tranziþiei: Managementul 212-214. // Sula Victor Cobzari, economy of restructuring in system *HMTE GUY-PIERRE. **CHOMETTE, IPI MIHAI. CIMPOI, MIHAI. CIMPOI, CIMPOI, MIHAI. MIHAI. CIMPOI, IRNSU GEORGE. CIORÃNESCU, R. CIOCAN-IVÃNESCU º ANDREI. CIURUNGA, GEORGE. *CIORÃNESCU, CONSTANTIN, ION. CONSTANTIN, CONSTANTIN,ION. E. GHEORGHE COJOCARU, COBZARI, LUDMILA. è s la “Descriptio Moldaviae” du prince du Moldaviae” “Descriptio la s // Ani: Anuar de culturã armeanã // Memoria. – 1995. – Nr. 16. – 14-97 / o Constantin; Ion / [1940-1947] Mhi ipi cp d I. de cop. Cimpoi; Mihai / O istorie deschisã a literaturii Ade Cuug. – Ciurunga. Andrei / pe n o Eminescu nou un Spre n aae a oe 25 orei al cavaler Un N eit limbã exist㠓Nu România, marile puteri ºi puteri marile România, Moldavie (XVI-e-XVII-e Basarabia sub ocupaþie sub Basarabia The role of the financial oe pu sri à servir pour Notes / Ion Constantin. arm pentru Lacrimi // Le /igaro. – /igaro. Le // Bessarabia: Rusificarea a Moldavie La Ludmila / Integrarea George / / : : CONSTANTINEANU, RAOUL. Contributions CRIHAN, ANTON. Drepturile românilor asupra to the knowledge of Diplazontidae (Hymenoptera, Basarabiei dupã unele surse ruseºti / Anton Crihan. ichne umonidae) in the Republic of Moldova / Raoul – California, University Graphic Services, Constantineanu, Nina Savin, Irinel Constantineanu Humboldt State University, Areata, 1990. – 124 p. // Studii ºi cercetãri: Vol. 8. – Piatra-Neamþ, 1996. – P. 417-424. – Bibliogr.: 7 tit. CROSNIER, MARIE-ANGE. La Moldavie: Un bon point du TMI // Le Monde (L‘ Economie). – 1994. CONSTANTINIU, /LORIN; SCHIPOR, ILIE. – 25 ian. – P. 8. Trecerea Nistrului (1941): o decizie contraversatã / /lorin Constantiniu; cop. de Mircea Muntenescu. CROWTHER, WILLIAM. Ethnic Politics and – Bucureºti: Albatros, 1995. – 194 p. – ISBN 973- the Post-Communist Transition in Moldova // 24-0281-4. Nationalities Papers. – 1998. – Vol.26, nr. 1.— P. 147-164. COªERIU, EUGENIO. Tiinþã ºi limbaj: [interviu cu Eugen Coºeriu, savant, lingvist, CROWTHER, WILLIAM. Moldova after originar din Basarabia] / cons. de Lucian Lazãr // Independens // Current Histori. – 1994. – Oct. (Nr. Echinox. – 1996. – Nr. 10-12. – P. 3-6. 585). – P. 342-347. COªERIU, EUGENIO. Introducere în Cucuteni aujourd´hui: 110 ans depuis la lingvisticã / E. Coºeriu; trad. Elena Ardeleanu, decouverte en 1884 du site eponyme / ed. par Eugenia Bojoga; cuv. înainte de Mircea Borcilã; graf. ºi cop. de Octavian Bour; coord. col. Marian Dimitroaia Gh.; Monah D. – Piatra- Neamþ , 1996. – Papahagi, Liana Pop. – Cluj: Editura Echinox, 370 p.: il. – ISBN 973-9136-15-X. 1995. – 143 p. – (col. Theorie). * CUZA, PETRU A. Biosistematica stejarului COªERIU, EUGENIU. Lingvisticã integralã: pedunculat (QUERCUS ROBURL) din Republica interviu cu Eugeniu Coºeriu realizat de Nicolae Moldova // Acta Botanica Horti Bucurestiensis: Saramandu / Eugen Coºeriu; red. Maria Lucrãrile Grãdinii Botanice (1995-1996). – Andreescu; cop. /loarea Þuþuianu. – Bucureºti: Bucureºti, 1997. – P. 141-151. – Bibliogr.: 28 tit. Editura /undaþiei Culturale Române, 1996. – 184 p. – ISBN 973-577-057-1. DATCU, IORDAN. N. Iorga despre limba românilor dintre Prut ºi Nistru // Limbã ºi literaturã. COªERIU, EUGEN. Relaþia dintre lingvistica – 1994. – Vol. 3-4. – P. 80-85. contrastivã ºi traducere / trad. de Casia Cujbã // Analele ºtiinþifice ale Universitãþii “Al. I. Cuza” din DERGACEV, VALENTIN. Arheologia Iaºi (ser. nouã): limbi ºi literaturi strãine: t. 1. – Republicii Moldova. Retrospectivã istoricã = The Iaºi, 1998. – P. 5-20. – Bibliogr.: 14 tit. arhaelogy of the Republic of Moldavie. A retrospective View // Thraco-Dacica. – 1994. – Vol. 15, nr. 1-2. – * COªERIU, EUGEN. Sincronie, diacronie ºi P. 7-18. istorie: Problema schimbãrii lingvistice / Eugen Coºeriu;:versiune în lb. românã de Nicolae *DIMA, NICHOLAS. The Moldovian – Dnestr Saramandru; cop. de Mircea Dumitrescu. – Republic: a geo–political game //Journal of social Bucureºti: Editura enciclopedicã, 1999. – 254 p. – Political & Economic Studies. – 1999. – Nr. 3-5. – ISBN 973-45-02-03-4. 37-63.

COªERIU, EUGENIU. Socio- ºi DRUÞÃ, ION. Le baton du berger // Revue etnolingvistica: Bazele ºi sarcinile lor // Anuar de roumaine. – 1994. – Nr. 6. – P. 36-51. lingvisticã ºi istorie literarã: vol. 33, ser. B. – Iaºi, 1992-1993. – P. 9-28. DUNLOP, JOHN B. Democratic Changes and Authoritarian Reactions in Russia, Ukraine, Belarus COTE, CATHERINE. La Moldavie s´éloigne de and Moldova // Slavic Review. – 1998. – Nr. 1. – P. la Roumanie // Liberation. – 1994. – 1 mart. – P. 16 911-912. COVALENCO, ION; GODONOAGA, º ** DYER, DONALD. Some influences of ANATOL. Consideration concerning the efficiency of Russian on the Romanian of Moldova during the the sistems of knowledge testing and evaluating // Soviet Period // Slavic and East European Journal. Information Society: informational symposium of economic informatics, May 2001. – Bucureºti, – 1999. – Spring. – V. 43, Nr. 1. – P. 85-98. 2001. – P. 713-718. ENCIU, NICOLAE. Populaþia Basarabiei în CRÃCIUN, V. Pierdem Basarabia?. – perioada interbelicã // Academica. – 1996. – Ian. (Nr. Bucureºti: /undaþia Hercules, 1992. – 176 p. 3). – P. 7.

CRIHAN, ANTON. Drepturile românilor asupra Étude sur la situation économique de l´Europe Basarabiei dupã unele surse ruseºti / Anton Crihan; 2000, nr. 2/3 / préparé par le Secrétariat de la trad. din lb. engl. de Dumitru Crihan; cop. de Daniel commision économique pour l´Europe, Genève. / Nicolescu. – Bucureºti: Editura Eminescu, 148 p. New York et Genève: Nation Unies, 2000. – P. 32, – ISBN 973-22-0425-7. 37, 41, 45, 51-52, 57, 67, 83, 87. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 65 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 66 2001. –103p. Galaþi, – Jos”. de “Dunãrea Universitãþii Analele piaþã de economiei cadrul în informatice Relaþiile // Limbãºiliteraturã.–1995.Nr. 1.–P. 98-107. teritoriile plurilingve: exemplul Basarabiei (1918-1940) 1999. –1mart.P. 55. Moldova & Romania / Guide 2000. –P. 53-62. Teodor Jucan, Diana Micuºa // Acta Academica. – information society full a to transition the by development software 41-45. pererabatyvaûih // Eºanu V.I. v Respublike Moldova uceta [buhgalterskogo] (razvitiâ) soveršenstvovaniâ vol. 2).–ISBN973-9177-69-7. (Purgatoriu: – p. 272 – 1997. Nemira, Bucureºti: – Ionescu. Alexandru Dan col. cop. Goma; – ISBN973-34-0409-8. Univers, 1997. – 280 p. – Bucureºti: (Scriitori români – din exil). Socoliuc. Vasile de cop. Goma; literare. –1996.Nr. 9.–P. 5-6. Convorbiri // Spiridon Maria cons. / Basarabia din originar Goma, Paul scriitorul cu dialog “cuminþeniei” preþul cu nu dar româneºte, în tipãrite 1995. –237p.—ISBN973-43-0179-9. cop. de /rancisc Kalab. – Bucureºti: Editura Litera, – P. 2-7. Nov.– 1996. – românã. (Nr.Revista // Busuioc 3). Nicolae cons. / Ghimpu Gheorghe istoricul cu care determinã naþiunea este limba vorbitã”: 304 p. – (Purgãtoriu: vol. 1). – ISBN 973-9177-69-7. – 1997. Nemira, Bucureºti: – Ionescu. Alexandru cuv. înaintedeLàszlóAlexandru;cop.col.Dan vol.3). –ISBN973-9177-69-7. (Purgatoriu: — p. 352 – 1997. Nemira, Bucureºti: – Ionescu. Alexandru Dan de col. cop. Goma; 7-4; 973-96559-2-0. Editura Multiprint, 1995. – 597 p. Oradea: – ISBN – 973-95625- Seres. Alexandru de cop. Alexandru; lor împotriva /RECÃUÞAN, A.I. º ASL LUMINIÞA. /ASSEL, **/ARRELL, MEGAN S. HMU GHEORGHE. GHIMPU, º GOMA, PAUL. GOMA, PAUL. PAUL.GOMA, OA PAUL. GOMA, GOMA, PAUL. GOMA, PAUL.GOMA, GOMA, PAUL.GOMA, /ÃURAª, EUGENIA; GHINCULOV, SILVIA. uues at utpid y h Present: the by multiplied Past Tutureis / Paul Goma; ed. îngrijitã de îngrijitã ed. Goma; Paul / Èkonomika predpriâtij. – 1996. – Nr. 4. – P.– 4. Nr. – 1996. – predpriâtij. / Dumitru Todoroi, Sufi Nazem, / A.I. /recãuþan, R.G. Bãbãlãu, Amnezia la români Jurnal de cãldurã-mare Jurnal pe sãrite / sãrite pe Jurnal Jurnal de noapte-lungã Scrisori întredeschise. Singur întredeschise. Scrisori Gardã inversã Gardã A ve s-i ã cãrþile vãd sã-mi vrea “Aº Sostoânie i vozmožnye puti sel‘skohozâjstvennyh i sel‘skohozâjstvennyh // Lybrary Journal. – Journal. Lybrary // ib rmn în românã Limba Romania: The Rough Tcou dominant “Tactorul : roman / Paul / roman : / Paul Goma; Paul Goma; Paul interviu Làszló / Paul / Paul // : [publicisticã] //Vatra. –1996.Nr. 3. –P70-76. 99-105. Universitãþii “Dunãrea de Jos”. – Galaþi, 2000. – P.financiar risc de formã o – Nr. 3-4.–P. 136-139. Moldova Respubliki vidnosih zovnišn´oekonomiènih rozvitku perspektivi – P. 74-75. în România ºi în Republica Moldova. – Cluj, 2000. aspecte ale terminologiei economice Paris, 1994.–P. 133-137. Québec; / internationale. francophone L´année (Acta muzeidevensis;rez.înlb.fr.). – P.863-871. – 1992. Deva, — 25. vol. Sargeþia: geostrategice ºi geopolitice Aspecte 1941). iulie a Bucovinei în relaþiile sovieto-germane (iunie 1940 - 219-224. –Bibliogr.: 8tit. P.– 1996-1997. Iaºi, T.– Geografie: 42-43. nouã): ºtiinþifice ale Universitãþii “Al.I. Cuza din Iaºi: (ser. géographique de la Republique de Moldova religion sur le mode de vie de la population de l´espace 1-112519-7. Nations, 2001. – P. 26, 29, 47, 60, 64, 70. – ISBN 92- 1994-1999 37. Nationalities Papers. – 1998. – V. Town26, nr. Trontier Tsarist1. — a P. of 19- Development and – Budapest:ELTE, 1995.–176p. zorszag, Ukrajna, Moldavia Nemira, 1996.–207p.ISBN973-569-165-3. Transnistria 1998. –Arad,P. 34-35. Arad, Slavici”, Ioan memoriam “In exlibris micã Prima expoziþie internaþionalã: Concurs de graficã Julija Kloviæa.–Rijeka,1997.P. 153. rodenja od godina 500 libris”: “Ex izložba rodna Humanitas, 1998.–407p. ISBN973-28-0840-3. Bucureºti: – Antohi. Sorin ser. coord. Mardare; ºi Delia Rãzdolescu; cop. de Ioana Dragomirescu Keitn Hitchins; trad. din engl. de George G. Patra OA PAUL. GOMA, OÈRV OLEKSANDR. GONÈAROV, º º º HACHI, M.; PARLIKOV,V.M.; HACHI, AD-UAO, JOZSE/. HAJDU-MUHAROS, HACMAN, SERGHEI. ASL MIKE. HASSEL, statistics, trade mineral world of Handbook HAMM, MICHAEL /. HERÞA ICIS KEITN. HITCHINS, HERÞA GORTOLOMEI, DUMITRU. RU-AIAH, MARIA. GRAUR-VASILACHE, RGRE, VSEVOLOD. GRIGORIEV, / trad. de Sorin Petrescu. – Bucureºti: – e Yr ad eea United Geneva: and York New – . , , VALERIU VALERIU // Zovnišnâ torgivlâ. – 1999. – 1999. – torgivlâ. Zovnišnâ // /Joysef Hajdu-Muharos. Rpbia Moldova) (Republica ne m rºt ? greºit am Unde // Tezele ºtiinþifice ale ºtiinþifice Tezele // piã i ore în moarte ºi Spaimã (Moldova) oâi: 1774-1866 Românii: Kishinev: The Character Problema Basarabiei ºi Riscul acþionarilor L´influence de la de L´influence // Terminologia / Mežduna- // Moldavie Teheroros- // Analele tn ta Stan Unele // // // / // : HITCHINS, KEITN. Românii: 1866-1947 / KAU/MAN, STEWART. Un profesor american Keitn Hitchins; trad. din engl. de George G. Patra despre Republica Moldova: [int. cu Stewart ºi Delia Rãzdolescu; cop. de Ioana Dragomirescu Kaufman, profesor de ºtiinþe politice de la Mardare; coord. ser. Sorin Antohi. – Bucureºti: Universitatea de Stat Lexigton, statul Kentucky] / Humanitas, 1998. – 407 p. – ISBN 973-28-0840-3. cons. Nicolae Dima // Cuvântul românesc. – 1995. – Iun. (Nr. 228). – P. 17. HO/BAUER, HANNES. Bucovina, Basarabia, Moldova: (o þarã uitatã între Europa de Vest, Rusia KING, GHARLES. Ethnicity and Institutional ºi Turcia) / Hannes Hofbauer, Viorel Roman; trad. Reform: The Dynamics of “Indigenization” in the de Toma Paul Dordea. – Bucureºti: Editura Moldovan ASSR // Nationalities Papers. – 1998. – Tehnicã, 1995. – 179 p. – ISBN 973-31-0868-5. V. 26, nr. 1. – P. 57-72.

HOLBAN, EUGEN. Ostaºii moldoveni: KING, CHARLES. The ambivalence of momente istorice: rolul ostaºilor moldoveni în authenticitz, or how the Moldovan language was made fãurirea renaºterii naþionale ºi Unirii / Eugen // Slavic Review. – 1999. – Nr. 3-5. – P. 117-142. Holban. – Paris: Cãpriana, 1992. – 60 p. KOLEV—BOSSIYA, N. Bessarabia As i Saw HOLBAN, EUGEN. Pe marginea apariþiei: It: [ bolgarians in Bessarabia ] // New Bolgaria. — “Cartea neagrã a comunismului” / Eugen Holban. – 1994 – Ian.-/ebr. (Nr. 1-2). – P. 18-19. Paris: Editura Cãpriana, 1998. – 70 p.

HOLBAN, EUGEN ªT. Prin veacurile KOLSTO, PAL, MALGIN, ANDREI. The involburate ale Moldovei dintre Prut ºi Nistru: studiu Transnistrian Republic: a Case of Politicized cronologic. – Paris: Editura Cãpriana, 1991.- 186 p. Regionalism / Pal Kolsto, Andrei Malgin // Nationalities Papers. – 1998. – March. – V.26, N. 1. – P. 103-128. ºHUGHES, GORDON; LOVEI, MAGDA. Economic reform and environmental performance in transition economies / Gordon Hugnes, Magda º LEWIS, MAUREEN. Who is paying for health Lovei. – Washington: The World Bank, 1999. – 60 care in Eastern Europe and Central Asia ? / Maureen p. – Eastern and Central Asia Pollution Lewis. – Washington: The World Bank, 2000. – 34 management Series); (World Bank Technical p.: il. – Bibliogr. P. 31-34. – ISBN 0-8213-4806-X. – Paper, N.446). – Bibliogr.: p. 59-60. – ISBN 0-8213- Din conþ.: [Starea sãnãtãþii în Moldova]. – P. 15- 4564-8. – Din conþ.: [influenþa reformelor 18, 20+22, 25: tab. Nr. 1. economice asupra mediului ambiant în Moldova]. – P. 4, 49-53. º LINDEMAN, DAVID. The evolution of pension systems in Eastern Europe and Central Asia: º Human development report 1998 / UNDP. – opportunities, constraints, dilemmas and emerging New York: Oxford University Press, 1998. – 228 p. practices / David Lindeman, Michail Rutkovski, – ISBN 0-19-512459-6. – Din conþ.: [indicatorii Oleksiy Sluchynskiy. – Washington: The World dezvoltãrii umane în Rep. Moldova] Bank, 2000. – 56 p. – (A World free of poverty). – Bibliogr.: p. 54-56. – ISBN 0-8213-4807-8. – Din ºHuman development report for Central Europe conþ.: [Evoluþia sistemului pensionar în Moldova]. and Eastern Europe and the CIS 1999 / Regional – P. 9, 10, 45, 49, 51-53. Bureau for Europe and CIS of the UNDP. – New York, 1999. – 85 p. – ISBN 92-1-126109-0. – Din LUNGU, ALEXANDRU; ZACIU, MIRCEA. conþ.: [indicatorii dezvoltãrii umane în Rep. Câteva întrebãri pentru Mircea Zaciu: dialog despre Moldova]. – P. 24, 48, 58, 81: tab. literaturã // Argo. - Bonn, 1998. – P. 23-27.

**JOLY, ALAIN. Cooperation Marcy l‘Etoile LUNGU, ALEXANDRU D. Moarte mãruntã: Holercani (République de Moldavie) // Lettre roman: vol. 1 / Alexandru Lungu; cop. /lorin d‘information. – 1999. – oct. Creangã. – Bucureºti: Viitorul românesc, 1997. – 384 p. – ISBN 973-9172-37-7. **JOLY, ALAIN. Les listes pour la Moldavie // Le Progrès. – 1998. – 15 mai. LUNGU, ALEXANDRU. Ochiul din lacrimã = Das auge aus der träne: [versuri] / Alexandru KAKOTKIN, A. Tired of shooting (the conflict in the Dniester Region) // Moscow News. – 1992. – Lungu; transpunere germ. De Sorin Anca; graf. 29 mart. – 5 apr. – P. 8. Matei ªerban. – Bucureºti: Vitruviu, 1998. – 106 p. – ISBN 973-98287-7-9. KAMM, BY HENRY. Trupele ruseºti se vor retrage din regiunea fierbinte a Moldovei: [trad. din LUPAN, NICOLAE. Alexandru Usatiuc ziarul “New York Times”] // Cuvântul românesc. – [luptãtor neînfricat pentru reîntregirea neamului] 1994. – Nov. (Nr. 221). – P. 23. // Cuvântul românesc. – 1995. – Oct. (Nr. 231). – P. 27. KAU/MAN, STEWART J.; BOWERS, STEPHEN R. Transnational Dimensions of the LUPAN, NICOLAE. Instantanee fãrã retuº: Transnistrian Conflict / Stuart J. Kaufman, Stephan “Pro Basarabia ºi Bucovina” 1975-1995 / Nicolae R. Bowers // Nationalities Papers. – 1998. – March. Lupan. – Bucureºti: Ed. Victor /runzã; Bruxelles;

– V. 26, Nr. 1. – P. 129-146. Nistru, 1995. – 284 p. - ISBN 973-9120-11-3. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 67 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 68 mart. en cooperation Moldavie cooperation en Nistru, 1996.–286p.ISBN973-9120-19-9. Bruxelles: EV/; Bucureºti: – Lupan. Nicolae /undaþia “RomâniaMare”,2000.–114 p. Bucureºti: Bucovina; ºi Basarabia Pro Paris: blesteme de nouã ºi nouãzeci Semne, 2001.–307p. Bucureºti: Nistru; Bruxelles: – Lupan. Nicolae Nr. 6.–P. 2,8-34. – 1997. – žizn’. Meždunaronaâ // Pridnestrov’em] Dnestr – 2000.P. 44-52. 3. vyp. Barnaul: – prirodopol’zovaniâ. i geografii the Republic of Moldova The Socio-economic transformation’s development in 1996. –P. 86-90. Bucureºti, – Moldova. Republica cu României Moldova Republica în demografice fenomenelor a ºi populaþiei Evoluþia Moldavie 1997. –P. 237-241.–Bibliogr.: 5tit. Iaºi: (ser. nouã):Geografie:T. 42-43.–Iaºi,1996- Analele ºtiinþifice ale Universitãþii “Al. I. Cuza“ din of urbanestablishmenttheRepublicMoldova – V. 26,nr.1. –P. 39-56. Identity Out of History Nr. 7-8.–P. 653-664. south – eastern Europe in power Ottoman of decline and (1812) Bucharest York, 1996.–P. 108-1 uman New – CIS. and national Europe for reports development of summaries transition: – 21mart.P. 8. Reformen Vol. 41.–Iaºi,1995.P. 53-60. Iaºi (Serienouã):SecþiuneaII:Biologievegetalã: Analele ºtiinþifice ale Universitãþii “Al. I. Cuza” din Moldova) reserves botaniques de la vallée du Prut (République – P. 146-155. : [otnošeniâ meždu Respublikoj Moldova i Moldova Respublikoj meždu [otnošeniâ : MANIC, STELIAN. MANIC, **MAIRE, MARIE-ANNE. **MAIRE, UA, NICOLAE. LUPAN, NICOLAE. LUPAN, UA, NICOLAE. LUPAN, ER,I van. MEURS,WIM MATVEEVA, T. LIDIA. CIOBANU, CONSTANTIN;°MATEI, LIDIA. CIOBANU, CONSTANTIN;°MATEI, Manifestation de l’opposition pro-roumaine en ICEC, VLADIMIR. MISCHEVCA, IIEU DUMITRU. MITITELU, º der Tortgang den über entsceiden *Moldauer Moldova // /rankfurter Allgemeine Yeitung. – 1998. // LeMonde.–2002.17febr. –P. 6. Dmtu iieu Ttaa ua // Burac Tatiana Mititelu, Dumitru / / ua dvlpet under development Human // // Nationalities Papers. – 1998. / nerra cnmc a economicã Integrarea // Diplomatiâ navodit mosty èerez 13; 1997.–P. // Revista istoricã. – 1995. – // Sovremennye problemy // Le /igaro. – 1998. – 31 – 1998. – /igaro. Le // Contribution to the study the to Contribution nenr d desþãrat de Însemnãri tãn a ie acasã mine la Strãin avn a Moldavian a Carvind lnu Bsrbe în Basarabiei Plânsul Ncle ua. – Lupan. Nicolae / ééain e trois des Végétation L‘Ecole des mines des L‘Ecole 151-160;1998. h tey of trety The // / / – Washington, 1994.–P. 301-305. 2. vol. countries: developing for finance external – Washington, 1993.–P. 302-305. 2. vol. countries: developing for finance external Washington, 1996.–P. 318-321. – 2. vol. countries: developing for finance 274-315: tab.Nr. 1-21. P.– 2000. York, New poverty.– attacking 2001: / Bucureºti, 1993.–P. 48-49. challenge of Choice: conf. Int., 28-30 iunie 1993. – TeachingLanguage Romanian phoxological Unit in the Procen of English 45. accident” Washington, 2000.–P. 243-308:tab. peuple and ecosystems: the traying web of life. – 1998. –272p. Túrnovo, Veliko – Nedelèev. Neno / izsledvane) Taraklie 6). –P. 14-15. prosveten cent’’r “Vasil Aprilov”. – 1994. – Iul. (Nr. Moldova – ISBN973-9198-47-3. Economica, 1996. – 296 p. – Bibliogr.: p. 293-296. Editura Bucureºti: – Moldovanu. Gheorghe industriale unitãþile în – producþiei al operaþional 8125. –P. 43. Moldovei] // The economist. – 1999. – Vol. 351, nr. 1 mart.–P. 5. election Moldova 229 p. 1998.— M., – Guboglo. otv.N. Subbotina; M. red. adaptaciâ? ili migraciâ informatica. –Sofia,2000.Nr. 2-3.–P. 14-16. i Avtomatica // Radev E. Cernei, G. Ohrimenko, protivostoânie: vozmožnosti i ocenka riska ISBN 5-85255-690-4. V.P.Dmitrenko. – Moskva: “Terra”, 1994. – 800 p. – 1940-1950gg Moldovy: º º º º º MOLDOVANU,GHEORGHE. º º º NENO. NEDELÈEV, Respublika v b’’lgarite na Nauèno-družestvo º PASAT, VALERIU. in builds Russia with ties favoring Party L.V.OSTAPENKO, : (istoriâ, dialect, reènik): (sociolingvistièno Moldova Moldova Moldova Moldova Moldova HIEK, SERGHEI. OHRIMENKO, odv bcms T cosod “by crossroads TV a becomes Moldova ODVN, GHEORGHE. MOLDOVANU, Nowhereland / nomcoe bltn a kulturno- na bûletin Informacionen // // Transition. – 1996. – Vol. 2, Nr.8. – P.– Nr.8. 2, Vol. – 1996. – Transition. // / ol db tbe 1993-1994: tables debt World // // World debt tables 1996: external // World development report 2000 // The New YorkNew The – // 1994. – Times. // World debt tables 1994-1995: tables debt World // / ol rsucs 2000-2001: resources World // / Gheorghe Moldovanu // The // Moldovanu Gheorghe / [iuþa egaiã a geograficã [situaþia : LV Otpno I.A. Ostapenko, L.V. / I Pst pd red. pod Pãsat; I. / rdy srnt istorii stranity Trudnye eaasie úgr v búlgari Besarabskite usi v Moldavii: v Russkie Informacionnoe Managementul nls – English / Serghei / * PASCAL, ZACHARY G. Capitalism 101: Ignat. – Bucureºti: Ed. “Vasile Cârlova”, 1996. — Consultants Help tiny Moldova switch from soviet 454p. – ISBN 973-9233-07-4. ways; They rewrite its breacup of the collective farms; Surveying bumps in the land // The Wall Street Journal. – 1997. – 25 iul. – P. 1. PREPELIÞÃ, MIHAI. 101 poeme haiku =101 haiku poems / Mihai Prepeliþã; trad. în lb. fr. de ** PASCAL, ZACHARY G. Moldovan merlat? Constantin /rosin; în lb. engl. de Virginia Cucu. – California is snow swallow the idea; Mr. Novosadiuk Bucureºti: Haiku, 1994. – 120 p. – ISBN 973-96790- cruises napa for a few tips on tapping the global wine 21. market // The Wall Street Journal. – 1998. – 2 febr. – P. 1A. Privatization in an Economy in Transition: the case of Moldova / Aurel Baieºi, Oleg Calin, Luca PASCAL, ZACHARY G. Transnistria makes Cattini, Compiled by Paolo Panico with an article the region and it’s no Wonder; Breakaway Soviet of the Minister of Privatisation Ceslav Ciobanu, Republic is a leninisrelic. Down to itsbattered economy preface of the President of Moldova Mircea // The Wall Street Journal. – 1997. – 8 iul. – P. 1. Snegur. – Veneþia, 1995. – 259 p.

PATRAª, EUGEN. Minoritãþile naþionale din Privatization in the Republic of Moldova // Ucraina ºi Moldova: Statutul juridic / Eugen Patraº,; Romanian Business Journal. – 1995. – 15-21 apr. red. ªtefan Hostiuc; cop. Ioana Nistor. – Ed. a 2-a. – P. 10. – Cernãuþi: Editura Alexandru cel Bun, 1999. – 315 p. — ISBN 973-98650-9-7 **PULBERY, PAUL. Jacques Chirac: “La Moldavie, c´est l´Europe” // Le /igaro. – 1998. – 5 PATRAª, MIHAI. Împrumuturile externe ale sept. Republicii Moldova: Evoluþie, probleme ºi perspective / Mihai Patraº, Corina Patraº // Economistul: Supl.: Republic of Moldova // Global Population Economie teoreticã ºi aplicatã. – 1999. – 15 noem. Policy Database, 1999. – New York: United – P. I, III. Nations, 2000. – P. 146. – ISBN 92-1-151341-3. PÃTRAª, MIHAI. Reforma ºi politica monetarã Republic of Moldova: national environmental în Republica Moldova // Economistul: supl.: º action plan. August 4, 1995 / The State Department Economia teoreticã ºi aplicatã. – 1999. – 7 iun. – of Environmental Protection; The institute of P. 1,4. Ecology of Moldova; The World Bank. – PATRICHI, VIOREL. Mircea Druc sau lupta cu [Washington]: The World Bank, 1995. – 47 p. ultimul imperiu / Viorel Patrichi. – Bucureºti: Zamolxe, 1998. – 535 p. — ISBN 973-0-00571-0 Republique de Modova: Parlament // PAVLICENCU, SERGIU. Receptarea literaturii Assemblée Internationale des Parlementaires de germane în Moldova dintre Prut ºi Nistru // Anuar de Langue /rançaise Région Europe: tableau lingvisticã ºi istorie literarã: Vol. 33,ser. 13. – Iaºi, descriptif et comparatif des institutions des 1992-1993. – P. 95-101. sections de la région Europe. – S.l., 1997. - P.29.

PÂRÞACHI, ION. Controlul statistic al ROMAN, LOUIS. Populaþia Basarabiei în proceselor (CSP) / ASEM, Chiºinãu // Revista secolul XIX: structura naþionalã // Studii ºi articole românã de statisticã. – 1999. – Nr. 5. – P. 28-36. de istorie. – Bucureºti, 1995. – P. 39-48.

PÂRÞACHI, ION. Tendinþe ºi modificãri în România ºi Republica Moldova: Agricultura ºi structura asigurãrilor din Republica Moldova / Ion ruralul în perioada de tranziþie: reuniune ºt. Pârþachi, Oleg Verejan // Economistul: supl.: organizatã de /undaþia “Dimitrie Gusti” ºi Economie teoreticã ºi aplicatã. – 1998. – 18 mai. – Academia Românã, Bucureºti, 19 mai 1995 / P. 4. Coord.: Ovidiu Bãdinã. – Bucureºti: Editura “Dimitrie Gusti”, 1996. – 247 p. — ISBN 973-97962- PETRENCU, ANATOL. The Installation of the 1-4 Communist Regime in Moldavie between the Prut and Dniester Rivers // Romanian Civilization. – 1993. – Românitatea transnistreanã: antologie / ed. Nr. 2. – P. 31-34. îngrijitã, note ºi comen.de /lorin Rotaru; cop. de Mircea Dumitrescu. – Bucureºti: Semne, 1996. – PISMAROV, V. The Moldavian knot (Territorial 420 p. of Moldova With România) // New Times. – 1992. – 10-16 dec. – P. 9. º Russian market realities in Moldova. Leaked radio station plans stir up debate // Transition. – 1998. Polacy w Moldawii / pod red. Ks. Edwarda – Vol. 5, Nr. 9. – P. 84-88. Walewandra. – Lublin: Wspólnota Polska, 1995. – 290 p. – ISBN 83-86441-13-5. RUSSO, VERONICA. Tãcut-au harpa Sfintei Inimi: [versuri] / Veronica Russo. – Paris: Cãpriana; * PREPELIÞÃ, MIHAI. Dialoguri de sânge / Piatra-Neamþ: Compania Oldy, 1997. – 31 p. – ISBN Mihai Prepeliþã; cop. Mihai Prepeliþã; foto Dumitru 973-95420-9-3. STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 69 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 70 Inc, 1997.–223p.ISBN2-7384-6018-6. Ruzé. – Paris: L´Harmattan; Montréal: L´Harmattan et la Russie: de Pierre le Grand à Boris Eltsine ISBN 973-95420-7-7. Cãpriana; Piatra-Neamþ: S.C. Oldy, 1997. – 69 p. – Paris: – Rãducan. Teodor il. Russo; Veronica Vin Marelui sufletul Pentru toamnã; de rastenij. –1997.Nr. 1.–P. 31-32. Moldova Respublike v karantin +22 f.pl.–Bibliogr.: 72tit. 98 – P.5. 1995.- Bucureºti, – 35. vol. României: Besssarabie la de centrale partie la de moyen sarmatien du P. 14-18. v Moldove Iaºi, 196-1997.–P. 211-214. I. Cuza” din Iaºi: (ser. nouã): geografie: t. 42-43. – de Moldova migration de la population rurale dans la Republique octombrie 2000.–Târgoviºte,P. 446-450. period 27-28 int., Seminar transition tranziþiei: Managementul the during enterprises the in management environment the implementing 973-97711-3-0. Codrescu. – Constanþa: Leda, Ion 1996. – De 119 graf. p. – ºi ISBN cop. înainte, cuv. Codrescu; Smile Monk´s 10-13 may2001.–Bucureºti,P. 93-98. international symposium of economic informatics, Moldova Nr. 3.–P. 237-250. processov integracionnyh kontekste v Moldova Respubliki torgovli vnešney 1991. –10-16dec.P.8-9. Moldova in elections prezidential èkonomiki. -Gomel´,2000. – P. 140-145. aspekty metodièeskij i teoretièeskij v resursah: èeloveèeskih potrebnosti prognozirovaniem Upravlenie Semne, 1996.–547p. Bucureºti: – Dumitrescu. Mircea de cop. Rotaru; /lorin de coment. ºi note îngrijit, ed. / antologie RUSSO, VERONICA. ANU, VALERIU. SAINSUS, RUZÉ, ALAIN. SOLONAR, V.SOLONAR, OA NV; ÃLA, N.N. RÃILEAN, N.V.; SOIA, SAULEA, EMILIA. SAVIN, V. ueiþl Bsrbe º rprl ruseºti rãpirile ºi Basarabiei Suferinþele º PNI VASILE. SPINEI, º º AG, HNDE ªVA LARISA. ªAVGA, GHENADIE; ªAVGA, SPATARU, ÞTE/AN. TH, LUDMILA. STIHI, OOEN OLGA. SOROCEAN, / rdrâi v itm regional´noj sisteme v Predpriâtie // / nomto scey h 5-th the society Information // // Vnešnââ torgovlâ. – 1994. – Nr. 2-3. – // Analele ºtiinþifice ale Universitãþii “Al. / eoil Isiuuu gooi al geologic Institutului Memoriile // Vsl Sie; rd D Mihaela De trad. Spinei; Vasile / Regulirovanie inostrannyh investicij Tenseof there on atmosphere La Moldova entre la Roumanie uâu clgrli The = cãlugãrului Surâsul Recifs et faciès détritiques // /ederalizm. – 2000. – 2000. – /ederalizm. // h mtoooy of methodology The Sunt doamna frunzelor Distance Education in Education Distance e drcin d la de directions Les // Zašita i karantin i Zašita // / e Tms – Times. New // Reformirovanie Titosanitarnyj pee / poeme : / Alain // : int. Symp.–Bucureºti,2000.P. 328-334. excelence in busines studies student’s education: initialisation processing language 2001. –Bucharest,P. 443-446. may 10-13 informatics, economic of symposium international 5-th The // Society: Information Tutunaru Sergiu Solcan, A. Pereteanu, Moldova’sBusiness Small ISBN 92-1-116779-5. p.- 84 – 2001. Nations, United Geneva: and York 1997-1999 Statistics Trade and Production 173 p.–ISBN92-1-116756-6. – 2000. Nations, United York,andGeneva: New – Tradeand Production 1996-1998. Review: Statistics 17 mai.–P. 5. Marii Cebotari n. –P. I,III. 1 – 1999. – aplicatã. ºi teoreticã Economie supl.: Moldova Republicii a farmaceutice P. 927-936. informaties, 10-13 may 2001. – Bucureºti, 2001. – economic of sympozium international 5-th projects @ perspectives românian natural language, processing development: – 17iun. Moldavie la à s´éveille contemporain P.117-123. Gagauz–Yeri Moldova: (/loare Basarabie).–ISBN973-48-0074-4. Vasile Olac.–Bucureºti:Abeona,1992.–176p. cop. Crãciun; Victor de pref. Þepordei; Vasile e ane 1930-1970 années les dans Moldavie de Republique la de population la de géographiques de l´évolution de la structure ethnique 214 p.–ISBN2-910435-11-3. anglais. –Paris:L´EspritdesPéninsules,1996. traduit du roumain par Cornelia Golna pour le texte français; texte le pour Paruit Alain et Serre Odile bilingue français-anglais / traduit du roumain par (Colecþia Argumente). – 973-577-190-X. ISBN – p. 119 – 1998. Române, Þuþuianu. – Bucureºti: Editura /undaþiei Culturale /loarea cop. Marcu; Avanu Maria red. Þepordei; TDRI DUMITRU. TODOROI, * * TODOROI, DUMITRU. º The chemical industry in 2000: Annual Review: Annual 1999: in Industry Chemical The AOIA ELENA. ªATOHINA, * RSUA, JEAN-PIERRE. TRISAUDAT, ** TRIBOI, GRIGORE. UBR, ALEXEI. TULBURE, EODI VASILE. ÞEPORDEI, ÞEPORDEI, VASILE. NUEN, ALEXANDRU. UNGUREANU, Une anthologie de la poésie moldave The role of new informational technologies in // Komsomol’skaâ pravda. – 2000. – // Altera. — 1996. – Nr.3. – Nr.3. – 1996. — Altera. // // Information society. The / nll ºiniie ale ºtiinþifice Analele // / Elena Chiºlaru, Sergiu Chiºlaru, Elena / Restructurarea industriei Iubim Basarabia ããzi n Republica în Gãgãuzii aldii o prâmoj po Nasledniki mnii i Gulag din Amintiri IEE – project: Natural h computerized The // Economistul: // // Libé. – 1998. – Libé. // / European // Aspects : Edition – New – . / Vasile L´art / Universitãþii “Al. I. Cuza” din Iaºi: (ser. nouã): Trade in the new independent state. – Washington, Geografie: T. 42-43. – Iaºi, 1996-1997. – P. 175-189. 1994. – P. 171-185. – Bibliogr.: 18 tit. WELTER, BEATE. Transnistria in the german VIKOU, LARISA. Echos d’une vie / Larisa literature // Studia judaica. – Cluj-Napoca, 1995. – Vikou. – Paris: Les éditions du Panthéon, 1997. – P. 79-84. 218 p. – ISBN 2-84094-294-1. °ZACON, TAMARA. The educational VIERU, GRIGORE. Rãdãcina de foc = Raiz technologies: information system for knowledge de fuego: ed. româno-spaniolã / Grigore Vieru; trad. testing / Tamara Zacon, Simon Onea // Information Robert Lozinski; pref. de Paul Alexandru society: The 5 th international sympozium of Georgescu; tab. cron. de Carmen Lozinski. – economic informatics, 10-13 may 2001. – Bucureºti: Minerva, 1998. – 148 p. – ISBN 973-21- Bucureºti, 2001. – P. 100-104. 545-3. ZELENCIUC, VALENTIN. Populaþia dintre Prut º WALTERS, JONATHAN. Moldova’s foreign ºi Nistru: Probleme de identitate etnicã // Revista de trade and exchange regime / Jonathan Walters // etnografie ºi folclor. – 1993. – Nr. 1-2. – P. 41-51. IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 71 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 72 ILORCE...... 63 ...... BIBLIOGRACIE 62 ...... SPORT 57 ...... BASARABENI }N LUME 35 ...... CULTUR+ 32 ...... ECONOMIE 21 ...... POLITIC+ 11 ...... MOLDOVA }NINTERNET ...... 5 REPUBLICA MOLDOVA}NENCICLOPEDII{IDIC|IONARE BIBLIOTECA NA|IONAL+{IIMAGINEA|+RII...... 3 SUMAR IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE ÎN MOLDOVA REPUBLICII IMAGINEA 73 IMAGINEA REPUBLICII MOLDOVA ÎN STRÃINÃTATE 74 N O O O C C L executat laImprimeriaBNRM, Tiparul subcomandanr. 12, str. 31August 1989,78A, Imprimare - legare: Bun detipar:07.08.02 Serghei Udod Anastasia Corcimari Ludmila Pisaniuc Lubov Volove\ki Eudochia Tur Mihai Burdil= Coli detipar:9 Apãrut 2002 Tiraj: 100 Chiºinãu