DOCSLIB.ORG

Asociația Culturală Pro Basarabia Și Bucovina

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Asociația Culturală Pro Basarabia Și Bucovina ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA Radu Moțoc, Galați, aprilie 2021 Această asociație are o istorie interesantă, care merită a fi cunoscută. Sunt multe mărturii privind înființarea asociației, care a funcționat în multe țări. O primă informație vine de la doamna Maria-Valeria Abras, care mărturisește cum s-a înaripat ideia de a se înființa o asociație legată de Basarabia și Bucovina. Scrisoarea este redactată de această doamnă în 24 mai 1995 și este adresată doamnei și domnului Nicolae Lupan: „Mă bucur să văd cum inițiativa entuziastă a ministrului Nicolae Dianu, secondat de fostul consul general la Bruxelles, Mișu Nicolau, a luat o asemenea amploare. Numele a fost ales atunci pe loc, la o ceașcă de ceai pe avenue de Tervuren nr 16, din Bruxelles1: Pro Basarabia și Bucovina. Degeaba m-am străduit a explica că deşi aveam o bunică din Suceava, cu Basarabia n-aveam nimic în comun și Nistrul nu-l trecusem niciodată. Am fost catapultată președinta unei asociații oarecum utopice. Pe atunci, fiecare se ferea de fiecare și eu am acceptat ca să dovedesc că nu mă feresc de nimic. Fig. 1 - Doamna Maria-Valeria Abras Reuniunile ce au urmat, la început numeroase și binevoitoare, erau cu timpul din ce în ce mai reduse. Interesul scăzuse și frica crescuse. Numărul participanților fiind minim, de comun acord am renunțat și în urma decesului ministrului Dianu și al consulului Nicolau, am pus dosarul en veilleuse, într-un sertar uitat, până ce d-l Lupan, cu elan și optimism, l-a 1 La această adresă stătea doamna Maria-Valeria Abras, măritată cu Domnul René Abras, belgian de origine, care a fost directorul Fabricii de Zahăr Danubiana din Roman, până la naționalizarea din 1948 1 readus la viață. Citind invitația și numele prestigioase ale celor ce o patronează, văd cu uimire cum gânguritul timid al ministrului Dianu a devenit un cor cu voci din toate colțurile țării”2. N. Lupan a adresat o invitației doamnei Abras, să participe la un Colocviu intitulat „De ce nu se face reîntregirea”, care urma să se țină în Aula Facultăţii de Drept din București, în perioada 10-11 iunie 1996. Printre personalitățile menționate în invitație, cu precizarea titlului comunicării, erau: - Neagu Djuvara – De ce am pierdut Basarabia și de ce nu o redobândim? - Gheorghe Tatomit – Dreptul nostru la Istorie - Ioan Gherman – Ținutul Herța, pământ dintotdeauna românesc - Cicerone Poghirc – Folclorul basarabean ca parte integrantă a folclorului românesc - Banu Rădulescu – Deportații și deținuții politici dintre Prut şi Nistru - Dinu Zamfirescu – Reapariția Imperiului Rusesc, ca dușman al României - Octavian Ghibu – Cum vede Onisifor Ghibu perspectiva Reîntregirii - Emil Constantinescu – Interesele supreme ale Națiunii Române - Hristu Candroveanu – Aromânii din Timoc, Epir și Tesalia - Anatol Albu – Starea sănătății publice în teritoriile ocupate - Victor Bârsan – Războiul din Transnistria și procesul din Tiraspol - Gellu Caraza – Filialele Pro Basarabia și Bucovina; realizări și perspective - Viorica Moisiuc – Denigratori ai cauzei Basarabiei și Bucovinei - Sorin Roșca-Stănescu – Teritoriile ocupate în presa română - Nicolae Bănică-Ologu – Pro Basarabia și Bucovina și problema Reîntregirii - Vasile Tărâțeanu – Nordul Bucovinei, colonizări și asimilare - Corneliu Coposu – Actualitatea politică românească - Gheorghe Anca – Datinile de dincolo de Prut, păstrătoare ale românismului - Victor Frunză – Revoluția din Decembrie 1989 fără Reîntregirea Neamului - Alexandru Zub – O problemă deschisă, o speranță… - Serafim Fodor – Nordul Bucovinei și Ținutul Herței, pământuri răpite - Alexandru Paleologu – Încercări de confiscare a Istoriei României - Jipa Rotaru – Generalul Ion Antonescu și eliberarea din iunie 1941 a teritoriilor românești din Răsărit - Iurie Roșca – Situația politică a Basarabiei din punctul de vedere al lui Mircea Snegur - Ion Puiu – Unele considerente de apreciere a Reîntregirii - Constantin Ticu Dumitrecu – Problemele actuale ale Basarabiei și Bucovinei - Baris Samochiș – Efervescențe etnice artificiale din Transilvania - Anghel Popa – Junimea cernăuțiană și făurirea României Mari - Teresia Tătaturu – Cum a fost pierdută Transnistria la 1920 2 Citat din scrisoarea doamnei Maria-Valeria Abras, adresată familiei N. Lupan, din 24 mai 1995 2 - Ion Varlaam – Cum să pregătim Reîntregirea teritoriilor românești furate - Ion Filipciuc – Miorița, liant indestructibil al Neamului Românesc - Mihai Cojocaru (din Galați) – Istoria ne cheamă la fapte - Doinea Cornea – Apostolul Pavel și pericolul autonimicirii A urmat o masă rotundă, care a emis constatări și propuneri pentru viitor. Această dezbatere a fost condusă de Nicolae Lupan, la care au participat Emil Constantinescu, Corneliu Coposu, Doinea Cornea, Octavian Paler, Petre Mihai Băcanu, Constantin Ticu Dumitrescu, Ion Puiu, Iurie Roșca, Vasile Tărâțeanu, Victor Frunză, Nicolae Bănică-Ologu și Gellu Caraza3. Dar să revenim la începuturile acestei asociații, inițiată de Nicolae Dianu, despre care merită să spunem câteva cuvinte. Dianu s-a născut la 2 aprilie 1889, la București, dintr-o familie de macedoneni. Urmează Dreptul la Paris, unde frecventează și cursurile Școlii de Științe Politice – Secția diplomatică. Din anul 1935 este avansat la rang de ministru plenipotențiar și a funcționat trei ani la Santiago de Chile. La 1 mai 1938, este numit la ambasada din Moscova. În anul 1939 este transferat la Haga și în 1941 este trecut în retragere. Pentru campania din 1916-1918 a cerut să fie trimis pe front. Este repartizat la regimentul 4 Roșiori Regina Maria, la comanda unui pluton, având gradul de sublocotenent. A fost decorat cu Steaua României cu spade și Panglica de virtute militară, Crucea comemorativă cu baretele Mărășești, Medalia Victoria a Marelui Război și Croce al merito di guerra italiana. Din anul 1941, se înrolează voluntar în armată și participă la luptele pentru întregirea neamului cu regimentul 4 Roșiori Regina Maria. A fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul.4 Mare patriot, Nicolae Dianu decide printr-o scrisoare nr. 4.100 din 31 august 1940, adresată Ministrului de Externe, prin care oferea din salariul său câte 10.000 lei lunar, timp de cinci ani, pentru îngrijirea și educarea a zece copii refugiați basarabeni, lipsiți de mijloace. 3 Invitația la Colocviul De ce nu se face reîntregirea, din 10-11 iunie 1995 4 Nicolae Oratiu, Despre Nicolae Dianu. 3 Fig. 2 - Nicolae Lupan Nicolae Lupan, cel care va continua să dezvolte această asociație, s-a născut la 16 martie 1921, în satul Cepeleuți, județul Hotin. Este elev al Școlii Militare din Botoșani și combatant în cadrul Regimentului 30 Dorobanți pe frontul de la Iași, contra rușilor, și pe cel din Ungaria, contra nemților. În perioada 1945-1951, este învățător în satul natal și la școala nr. 11 din Cernăuți. Este redactor la radio-televiziunea din Chișinău (1958-1961), director la Filarmonica din Chișinău (1961-1964) şi redactor-șef la Postul de radio Luceafărul (1964-1970). La 5 martie 1974, este izgonit din Chișinău pentru „naționalism românesc”. Se stabilește în Belgia, unde lucrează ca muncitor la o uzină (1974-1975), după care devine profesor de limbă rusă la Școala de limbi străine din Bruxelles. Colaborează la Postul de Radio Europa Liberă din München și la diferite periodice românești din exil. Scoate, la editura Carpații din Madrid, mai multe cărți legate de Basarabia, printre care și Plânsul Basarabiei, care în anul 2000 a ajuns la a treia ediție. Fondează Editura Nistru din Bruxelles, unde publică 10 lucrări scrise de el. Ca animator și fondator al Asociației Mondiale Pro Basarabia și Bucovina, în anul 1975, și al filialei cu același nume din România, Nicolae Lupan, stabilit împreună cu soția și cei trei copii la Bruxelles și apoi la Paris, duce o activitate continuă de ziarist și scriitor, ținând totodată conferințe în cele mai diferite orașe ale lumii. A organizat două colocvii internaționale pe tema Reîntregirii teritoriale a României, în 1988 la Bruxelles și în 1995 la București. Dar a fost şi inițiatorul înălțării unei cruci a 4 mareșalului Ion Antonescu pe locul asasinării de la Jilava și refacerii mormântului mareșalului de la Cimitirul Bellu. Într-o interpelare redactată la 5 octombrie 1997, preciza faptul că Pro Basarabia și Bucovina are peste o sută de mii de membri în 24 de țări. Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina are ca misiune declarată reîntregirea României în granițele sale firești. Scopul urmărit este de a sprijini cultural populația românească din Basarabia, Nordul Bucovinei și Herța. Asociația se declară moștenitoarea organizațiilor Cercul Basarabenilor, din perioada interbelică, și Cercul Refugiaților Basarabeni, din perioada 1940-1948. După instaurarea regimului comunist, lupta basarabenilor a continuat în ilegalitate în Țară, precum și în Exil, prin înființarea la Paris, în anul 1950, de către diplomatul român Nicolae Dianu, a Asociației Pro Basarabia și Bucovina, care a fost reactivată în 1975 de d-l Nicolae Lupan. Pe 11 ianuarie 1990, Asociația Pro Basarabia și Bucovina Mondială a luat denumirea de Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, cu care s-a înregistrat la Tribunalul Capitalei. Gellu Caraza, purtător de cuvânt al Asociației Mondiale Pro Basarabia și Bucovina, avea să-l caracterizeze pe Lupan astfel: „Nicolae Lupan este pentru poporul român o figură ilustră ce și-a pus la picioarele Patriei întreaga sa capacitate și forță, care urmează un singur scop: cel al reîntregirii ţării”. Nicolae Lupan avea să înființeze o revistă de istorie, cultură și informare la București, pe care avea s-o intituleze
Load more

Recommended publications
  • Radio Basarabia– the Echoes of Radiophonic Communication from the Retrospective of the Unseen War
    MEANS OF JOURNALISTIC INVESTIGATION RADIO BASARABIA– THE ECHOES OF RADIOPHONIC COMMUNICATION FROM THE RETROSPECTIVE OF THE UNSEEN WAR Andrei DUMBRĂVEANU1 1Assoc. Prof. , PhD, Moldova State University, Republic of Moldova Corresponding author: Andrei Dumbrăveanu; e-mail: [email protected] Abstract view, Romania represented a state with few ethnic The formation of the Romanian Unitarian State opened minorities. Romanian represented 71,9% of the large perspectives for economic, social and cultural population, followed by Hungarians - 7,9%; development. Territorial expansion and the increasing Germans - 4,1%; Jews - 4,06%; Ukrainians - 3,2%; number of population led to the establishment of the Romanian Radio Broadcasting Company, which uses Russians - 2,3%; Gypsies - 1,56%; Turkish -1,06%; modern mass communication technologies, both at a Gagauzian - 0,6%; Czechs and Slovakians - 0,3%, national and regional level. In 1938, in Chisinau, the Serbians, Croatians and Slovenians - 0,3%; Polish, construction and installation of the transmitter was finished as well as the building and studios of the regional radio Greeks, Armenians – 0,6% (CONSTANTINESCU, station, Radio Basarabia. In the first few days of January 1997). With this human capital, the society started 1939, the experimental shows began. The transmitter had a broad process of creating the Romanian Unitary a power of 20 kw, which, through technical manipulations, State in a world of transformations. The economic could reach 200 kw, covering the whole Republic of Moldova and stretching up to Moscow and Leningrad, in and social modernisation offered large perspective Soviet Russia, Helsinki, in Finland, and in some days, up for cultural development in science, literature, to London, in Great Britain.
    [Show full text]
  • Valori Ale Mass-Mediei În Epoca Contemporană
    UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării Departamentul Teoria şi Practica Jurnalismului VALORI ALE MASS-MEDIEI ÎN EPOCA CONTEMPORANĂ Volumul VI Aprobat de Consiliul Calității al USM Chişinău, 2016 CEP USM CZU Coordonatori: Georgeta STEPANOV, doctor habilitat în ştiinţe ale comunicării, conferenţiar universitar Mariana TACU, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar Recenzenţi: Alexandru BOHANŢOV, doctor în studiul artelor, conferenţiar universitar Valentina ENACHI, doctor în istorie, conferenţiar universitar Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii © G. Stepanov, M. Tacu ș.a., 2016 © USM, 2016 CUPRINS Notă informativă ..................................................................................................6 Victor MORARU MASS-MEDIA LA INTERSECȚIA LOGICII MEDIATICE ȘI A PRESIUNII POLITICO-ECONOMICE ..................................................................................9 Constantin MARIN COMUNICAREA INTERNAȚIONALă îN CONTExTUL MARII DEZBATERI MEDIA ........................................................................................19 Georgeta STEPANOV STRATIFICAREA SOCIALă CA FACTOR CATALIZATOR AL PROCESULUI DE CONSTITUIRE A JURNALISMULUI SOCIAL ..............36 Dumitru ȚURCANU QUO VADIS, JURNALISM? ............................................................................45 Mihail GUZUN CARACTERISTICILE ȘI PARTICULARITăȚILE INFORMAȚIEI DE PRESă ...............................................................................................................51
    [Show full text]
  • DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum Editat De Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru
    • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) Volum editat de Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Adrian Viţalaru ISSN 1221-843X Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi Facultatea de Istorie Printed in Romania • ANALELE ŞTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI (SERIE NOUĂ) ISTORIE TOM LXIV / 2018 NUMĂR SPECIAL / SPECIAL ISSUE Marea Unire a românilor (1918) – Istorie şi actualitate The Great Union of the Romanians (1918) – History and Actuality Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi COLEGIUL DE REDACŢIE: Octavian Bounegru (Iaşi), Nelu Zugravu (Iaşi), Neculai Bolohan (Iaşi), Alexandru-Florin Platon (Iaşi), Ştefan-Sorin Gorovei (Iaşi), Maria Magdalena Székely (Iaşi), Cristian Ploscaru (Iaşi), Claudiu Topor (Iaşi), Gabriel Leanca (Iaşi), Gheorghe Iacob (Iaşi), Lucian Leuştean (Iaşi), Ovidiu Buruiană (Iaşi), Victor Spinei, membru al Academiei Române (Iaşi), Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (Cluj-Napoca), Ovidiu Cristea (Bucureşti), Antal Lukács (Bucureşti), Ion Eremia (Chişinău), Ion Varta (Chişinău), Keith Hitchins (Urbana-Champaign), Dennis Deletant (Londra), Carol Iancu (Montpellier), Hans-Christian Maner (Mainz). COMITETUL DE REDACŢIE: Petronel Zahariuc (director), Laurenţiu Rădvan (redactor şef), Lucreţiu Mihailescu-Bîrliba, Adrian Viţalaru (secretar de redacţie), Mihai-Bogdan Atanasiu (secretar adjunct de redacţie). Responsabilitatea pentru opiniile exprimate în textele publicate revine în exclusivitate autorilor. Manuscrisele, cărţile şi revistele propuse pentru schimb, ca şi orice corespondenţă se vor trimite redacţiei: Petronel Zahariuc Facultatea de Istorie Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi B-dul Carol I 11, 700506, Iaşi, România Tel.: 40-(0)232-20.12.74 e-mail: [email protected] CUPRINS Cuvânt înainte .............................................................................................................. 13 Alexandru Zub, Unitatea naţională: de la idee la act ................................................... 15 Paul E.
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • MALURI DE PRUT Periodic Al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia Şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr Sponsorizat De Consiliul Naţional
    MALURI DE PRUT Periodic al Asociaţiei Culturale „Pro Basarabia şi Bucovina” Filiala „Mihail Kogălniceanu” Huşi Număr sponsorizat de Consiliul Naţional Anul II, nr. 5 – 6, februarie – martie 2010 ISSN 2065 - 1961 Număr dedicat împlinirii a 20 de ani de activitate a A.C.P.B.B. România Reacţia Patriarhiei Moscovei la O PRIVIRE RETROSPECTIVĂ reactivarea Mitropoliei Basarabiei Romeo CEMÂRTAN, Chişinău Gabriela Ielenicz Preşedinte al Consiliului Naţional După 70 de ani de asuprire, viaţa religioasă în U.R.S.S. a înregistrat o schimbare Desigur, activitatea Asociaţiei Culturale Pro Basarabia şi Bucovina fundamentală excepţională, bucurându-se de desfăşurată la nivel naţional, timp de 20 de ani, în care au fost implicate mii de libertate şi, în mod paradoxal, de toleranţă din persoane, nu poate fi rezumată în doar câteva pagini. Preşedintele filialei din partea statului comunist. Această nouă situaţie Buzău a asociaţiei noastre, inginerul Dan Camer, a editat, în urmă cu trei ani, o de la sfârşitul anilor `80 era atât de carte, cu peste 450 de pagini, intitulată Pro Basarabia şi Bucovina, care este de surprinzătoare şi părea neverosimilă, pentru că fapt, un curriculum vitae al asociaţiei, în general şi al filialei din Buzău, în mod era generată nu de o mişcare naţional – special. Prin activităţile lor, fiecare filială ar putea edita un asemenea material. spirituală şi nici din interiorul Bisericii În cele ce urmează, vom prezenta foarte sumar, activitatea coordonată sau Ortodoxe Ruse, ci de conducerea de vârf a desfăşurată la nivel central. partidului comunist şi a U.R.S.S., în frunte cu Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina a fost înfiinţată în noiembrie Mihail Gorbaciov.
    [Show full text]
  • Musteață Sergiu
    Curriculum Vitae PERSONAL INFORMATION SERGIU MUSTEATA 7/1, O. Ghibu str., Chisinau, 2051, Republic of Moldova +37322581006 +37369369727 [email protected] https://upsc.academia.edu/SergiuMusteata skype: sergiu.musteata Sex Male | Date of birth 11/05/1972 | Nationality Republic of Moldova and Romania POSITION • Since January 2020, Fulbright visiting scholar, Stanford University, USA • Since 2017, Associated professor, Doctoral School, University „Valahia” Târgoviște, România WORK EXPERIENCE 2017-2019 Project director, Institute of Archaeology, Romanian Academy – Iași 2015-2020 Professor, History and Geography Faculty, “Ion Creangă” Pedagogical State University 2012-2016 Dean of History and Geography Faculty, „Ion Creanga” State Pedagogical University 2002-2015 Associated professor, History Department, “Ion Creangă” State Pedagogical University 1999-2002 Senior Lecturer, History Department, “Ion Creangă” State Pedagogical University 1997-1999 Lecturer, History Department, “Ion Creangă” State Pedagogical University EDUCATION AND TRAINING 1994-1999 Ph D studies, History Department, “Al.I. Cuza” University, Iaşi, Romania Doctor in History 1994-1999 Law Department, State University of Moldova, BA in Law 1989-1994 History Department, “Ion Creangă” State Pedagogical University, BA/MA in History and Ethnography 1979-1989 Secondary School village Săiţi, awarded with a Silver Medal PERSONAL SKILLS MOTHER TONGUE(S) Romanian OTHER LANGUAGE(S) UNDERSTANDING SPEAKING WRITING SPOKEN SPOKEN LISTENING READING INTERACTION PRODUCTION English C1 C1
    [Show full text]
  • Basarabenii in Lume 6
    BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA BASARABENII ÎN LUME Colecţie de materiale şi documente prezentate la polipticul cultural-istoric şi ştiinţifi c omonim Vol. VI Chişinău 2012 Basarabenii în lume CZU 929(478) B 36 Director general: Alexe Rău, doctor în fi losofi e Alcătuitor şi îngrijitor: Raisa Melnic Coperta: Dragoş Popa Miu Procesare computerizată: Diana Stoian Aducem sincere mulţumiri dlui Vasile Petrea pentru contribuţia sa la apariţia acestui volum. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Basarabenii în lume : (Col. de materiale şi doc. prez. la polip- ticul cultural-ist. şi şt. omonim) / Bibl. Na. a Rep. Moldova ; alct.: Raisa Melnic. – Ch. : BNRM, 2012. – ISBN 978-9975- 9954-8-1. Vol. 6. – 2012. – 200 p. – 100 ex. – ISBN 978-9975-4368-4-7. 929(478) B 36 Materialele sunt prezentate în viziunea autorilor. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2012 ISBN 978-9975-4368-4-7 Volumul VI Nadejda Cepraga – cântăreaţă a plaiului mioritic Piciorul acesta de plai, cân- tat cu atâta dragoste de poetul necunoscut al legendarei balade populare “Mioriţa”, datorită căruia pământurile dintre râurile Prut şi Nistru au fost numite mai apoi drept plai mioritic... Acest plai mioritic este Moldova. Este pământul care ne-a ţinut în palme până am ieşit în lume, este leagănul în care am auzit cântecul dulce al limbii române, pe care îl fredonăm zi de zi, este ciorchinele de poamă în care se oglindesc locuri de o frumuseţe deosebită, locuri care cresc şi dăinuie în sufl etele fi ecărui dintre compatrioţii noştri oriunde nu s-ar afl a ei − Orheiul Vechi, Cetatea Sorocii, mânăstirile Căpriana şi Hâncu, faimoşii codri, perlele naturale – cele 5 rezervaţii, cal- mul şi bunătatea oamenilor, tradiţiile şi obiceiurile care te lasă fermecat o dată şi pentru totdeauna.
    [Show full text]
  • Biblioteca Campul Romanesc
    Autor Titlu # vol Ro/En/Fr Gen A Bonnard Civilizatia greaca Ro A. Moga / I. Bruckner Medicina Interna I Ro Medicina Adolfo Bioy Casares Visind la eroi; Jurnalul din "Razboiul Porcului" Ro Adrian Maniu Versuri Ro Poezie Al O Teodoreanu Inter Pocula Ro Al Soljentin O zi din viata lui Ivan Denisovici Ro Al. Philippide Poezii Ro Poezie Alexandre Dumas Pierrot Ro Roman Alexandre Dumas Vicontele de Bracelonne Ro Roman Alexandre Dumas Vicontele de Bracelonne Ro Roman Alexandru Maier Am fost medic la gherla Ro Amalia Calin Mar ratacit: Poezii Ro Amalia Calin Ne An Ro Ana Maria Marin Destarati Ro Anastase Haciu Aromanii: comert, industrie, arte, expansiune Ro Andrei Otetea Scrieri Istorice Alese Ro Istorie Anton Pann Povestea vorbii Ro Avocat N Arnautu Noi si rusii Ro Boris Zdreciuc, Paul Petrescu, Tancred Arta populara in Romania Ro Arta Banateanu Calin Hentea, Laurentiu Sfintes Armata romana in misiuni de pace Ro Cicero Despre Indatoriri Ro Cornel Ungureanu La vest de Eden - O introducere in literatura exilului Ro D. Bacu Acolo sezum si plansem Ro Poezii D. Bacu Acolo sezum si plinsem Ro D. Bacu Aiud: Poezii Ro Dan Petrescu Tentatiile anonimatului Ro Dery Tibor Excomunicatorul Ro Roman Edgar Allan Poe Poezii si Poeme Ro Poezie Editura de stat Istoria si geografia Romaniei Ro Eduard Jurist Umor la Purtator Ro Umor Elena Vianu Oameni si idei Ro Eminescu - Veronica Micle Scrisori de dragoste Ro Filippo Baldinucci Viata lui Gian Lorenzo Bernini Ro Literatura Fr. De Motteville Memorii 3 Ro Francois Villon Balade si alte poeme Ro Francoise de Monteville Memorii despre Ana de Austria si Curtea sa Ro George Alexe Tarmul dinspre cer Ro George Uscatescu Memoria Padurii Ro Grigore Bajenaru Piatra Craiului Ro Hadrian Daicoviciu Dacii Ro Istorie Honore de Balzac Femeia la 30 de ani; Istoria celor treisprezece Ro Horia Ursu Alba Iulia Ro Istorie Horia Ursu Avram Iancu Ro Hristu Candroveanu Poeme aromane: Nithadz Ro Hristu Candroveanu Poeme aromane: Nithadz Ro I.L.
    [Show full text]
  • 2019 BuleN InformaV
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ȘI ARTE PLASTICE ACHIZIŢII BIBLIOTECA AMTAP 2019 Bulen informav Chișinău - 2020 MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICE ACHIZIŢII BIBLIOTECA AMTAP 2019 Buletin informativ Chişinău 2020 CZU 017 A 18 Responsabil de ediţie: Rodica Avasiloaie Alcătuitori: Maria Vatamanu, Irina Aghenosova Redactare bibliografică şi tehnoredactare: Svetlana Teodor Achiziţii Biblioteca AMTAP, 2019 : buletin informativ / Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice ; alcăt.: Maria Vatamanu, Irina Aghenosova ; resp. de ed.: Rodica Avasiloaie ; red. bibliogr. şi tehnored.: Svetlana Teodor. – Chişinău : AMTAP, 2020. – 97 p. 2 Cuprins Argument………………………………………………………………..5 CĂRŢI…………………………………………………………………....6 0 GENERALITĂŢI. ŞTIINŢĂ ŞI CUNOAŞTERE. ORGANIZARE. INFORMARE. DOCUMENTARE. BIBLIOTECONOMIE. ..…......6 1 FILOZOFIE. PSIHOLOGIE .............................................................11 1/14 Filozofie ......................................................................................11 159.9 Psihologie ....................................................................................12 17 Etică. Filozofie morală. Filozofie practică .....................................16 2 Religie……………………………………………………………..16 3 ŞTIINŢE SOCIALE ...........................................................................18 37 Educaţie. Învăţămînt. Instruire. Timp liber ....................................21 39 Etnologie. Etnografie. Obiceiuri.
    [Show full text]
  • Les Figures De La Propagande
    VICTORIA RAILEANU LES FIGURES DE LA PROPAGANDE Le temps, l’espace et le héros dans le documentaire historique produit à la télévision de la République Soviétique Socialiste Moldave (1961-1989) Thèse présentée à la Faculté des études supérieures et postdoctorales de l’Université Laval dans le cadre du programme de doctorat en histoire pour l’obtention du grade de Philosophiae Doctor (Ph.D.) DÉPARTEMENT D’HISTOIRE FACULTÉ DES LETTRES UNIVERSITÉ LAVAL QUÉBEC 2013 © Victoria Raileanu, 2013 RÉSUMÉ Cette thèse a pour objet les significations produites par la propagande soviétique au moyen du documentaire historique réalisé entre les années 1960 et 1980 à la station de télévision de la République Soviétique Socialiste Moldave. À partir d’un corpus de base de 32 documentaires, la thèse vise trois types de représentations filmiques investies d’une forte connotation idéologique : les figures du temps historique, les métaphores de l’espace et l’image du héros soviétique. Nous considérons également les représentations connexes qui constituent le contexte narratif et filmique des trois catégories principales d’images de manière à révéler le réseau entier de significations de l’idéologie soviétique. Notre étude s’inscrit dans la lignée des études des sociétés communistes en même temps qu’elle appartient au domaine théorique de l’histoire de l’imaginaire et des idées. Elle répond à une triple problématique. Premièrement, elle explique la portée et les usages politiques et idéologiques des représentations véhiculées par la propagande télévisée. La recherche rend compte des objectifs et des stratégies propagandistes en Moldavie, alors en cours de soviétisation. Elle révèle notamment les normes officielles de représentation, leurs variations à la suite des changements politiques et dresse un inventaire des moyens discursifs mis en œuvre dans l’élaboration des symboles clés de la propagande de Parti.
    [Show full text]
  • Biobibliografia Ion Ungureanu
    BIBLIOTECA NAȚIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA PROIECTUL EDITORIAL „MOLDAVICA” SERIA „TEATRU ŞI FILM” ION UNGUREANU BIOBIBLIOGRAFIE CHIȘINĂU, 2018 CZU 016:[008+792+929(478)] I-66 Proiectul editorial „Moldavica” Seria „Teatru şi film” Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Victoria Stanchevici Coperta: Cristina Ceoinac Redactor: Jana Badan Paginare computerizată: Diana Odobescu Foto pe copertă: Vadim Șterbate Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Ion Ungureanu : Biobibliografie / Bibl. Naţ. a Rep. Moldova, Proiec- tul Editorial „Moldavica” ; alcăt.: Victoria Stanchevici ; dir. gen.: Elena Pintilei. – Chişinău : BNRM, 2018 (Tipogr. „Primex-Com”). – 338 p. : fot. – (Seria „Teatru şi film”, ISBN 978-9975-3205-9-7). 30 ex. ISBN 978-9975-3205-8-0. 016:[008+792+929(478)] I-66 © Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2018 Biobibliografie Notă asupra ediției Prezenta biobibliografie este elaborată în cadrul Proiectului editorial „Moldavica”, seria „Teatru şi film”, inițiat de Biblioteca Națională a Repu- blicii Moldova. Biobibliografia este dedicată lui Ion Ungureanu ‒ una dintre cele mai proeminente personalități ale culturii naționale ‒ cunoscutul actor de tea- tru şi film, regizor, profesor, un filosof al artei scenice, om de cultură şi publicist, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova, fost Ministru al Culturii şi Cultelor al Republicii Moldova, vicepreşedinte al Fundației Culturale Române din Bucureşti (în prezent ‒ Institutul Cultural Român), membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Teatrale şi al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova şi din Federaţia Rusă. O figură uriaşă cu o bogată activitate în lumea teatrului, a filmului, televiziunii şi radioului. Înzestrat cu o vocație teatrală deosebită, creator de personaje, dând viață, credibilitate, forță, individualitate unor eroi de excepție în situații de excepție, isteț, ironic, dinamic.
    [Show full text]
  • Leonida LARI
    REVISTĂ de ştiinţă şi cultură Nr. 7-9 (85-87) 2002 iulie-septembrie REDACTOR-ŞEF Alexandru BANTOŞ REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI Raisa BELICOV Vlad POHILĂ COLEGIUL DE REDACŢIE Alexei ACSAN, Ana BANTOŞ, Eugen BELTECHI (Cluj), Silviu BERE JAN, Vladimir BEŞLEAGĂ, Leo BUT NARU, Augustin BUZURA (Bucureşti), Gheor­ ghe CHI VU (Bucureşti), Mihai CIMPOI, Anatol CIOBANU, Ion CIO CANU, Ana- tol CODRU, Nicolae CORLĂ ­­TEANU, Eugeniu COŞERIU (Germania), Nico­ lae DABIJA, Boris DENIS, Stelian DUMIS TRĂCEL (Iaşi), Andrei EŞANU, Iulian FILIP, Gheorghe GON ŢA, Ion HA DÂRCĂ, Du mitru IRIMIA (Iaşi), Dan MĂNUCĂ (Iaşi), Nicolae MĂTCAŞ, Vasile MELNIC, Valeriu RUSU (Fran­ ţa), Maria ŞLEAHTIŢCHI (Bălţi), Petru ŢARANU (Vatra Dor nei), Vasile ŢÂRA (Timi şoara), Dumitru TIUTIUCA (Galaţi), Ion UNGU REANU, Grigore VIERU Pentru corespondenţă: Căsuţa poştală nr. 83, bd. Ştefan cel Mare nr. 134, Chişinău, 2012, Republica Moldova. Tel.: 23 87 03, 23 46 98 e-mail: limba_romana @ mail. md “Un popor care, supus fiind veacuri întregi la tot soiul de întâmplări crude, ştie să-şi apere naţionalitatea ca românul, păstrându-şi ca dânsul năravurile, portul, limba şi legea părinţilor; ...un popor ca acela este menit a se urca pe treaptă cât de înaltă; ...un popor ca dânsul este chemat la o soartă măreaţă şi vrednică de el... ...stejarul deşi se usucă, trunchiul său rămâne tot puternic; şi ...din a sa tulpină cresc alţi stejari înalţi ca el şi ca el de puternici!” Vasile ALECSANDRI LIMbA ROMâNĂ REVISTĂ DE ŞTIINŢĂ ŞI cultură editor: colectivul redacţiei ISSN 0235–9111 PROCESARE COMPUTER: Oxana BEJAN Com. nr. 3352 Editura "Universul" Coperta I: Chişinău, august 2002.
    [Show full text]