Raport De Activitate 2000(PDF)
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
2000 FUNDAÞIA SOROS-MOLDOVA RAPORT ANUAL 2000 Lectori Antonina SÂRBU, Gheorghe CHIRIÞÃ Concepþie, prezentare graficã Mihai BACINSCHI Fotografii Iulian SOCHIRCÃ Tehnoredactare Editura ARC Tipar Combinatul Poligrafic SUMAR Cuvînt înainte 7 HESP 9 Colegiul Invizibil din Moldova 16 Centrul de Informaþii Universitare 22 Burse 23 Centrul Educaþional Pro Didactica 26 Programul Lecturã ºi scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice 31 Pas cu Pas 32 Dezbateri 35 Centrul de Dezvoltare a Tineretului 36 Program pentru tineret 38 Program intercultural de schimb de elevi 39 Est- Est 39 Biblioteci 47 Internet 52 Editare de carte 55 Sãnãtate publicã 57 Dezvoltare economicã 63 Artã si culturã 65 Arte plastice 70 Centrul penrtu Artã Contemporanã Chisinãu (ksa:k) 71 Centrul Independent de Jurnalism 75 Administraþie publicã localã 79 Programe de drept 87 Programe pentru femei 94 Societate civilã 96 Burse pentru participãri la conferinþe ºtiinþifice 103 Cheltuieli 2000 107 Raportul auditorului 109 Senat ºi jurii 2000 111 Colaboratorii Fundaþiei Soros -Moldova 112 Informaþii de contact 113 Lista abrevierilor 115 7 CUVÎNT ÎNAINTE În acest an Fundaþia ºi-a continuat activitatea, susþinînd direcþiile prioritare orientate spre consti- tuirea unei societãþi deschise în þarã. Conceptul de societate deschisã, introdus de filozoful Karl Popper, se bazeazã pe recunoaºterea 2000 ANUAL RAPORT faptului cã noi sîntem diferiþi, avem un nivel de cunoºtinþe diferite, viziuni ºi interese diferite. Nimeni Soros-Moldova Fundaþia nu deþine monopolul asupra adevãrului în ultimã instanþã, ºi fiecare dintre noi are dreptul la o pãrere proprie, dreptul de a-ºi expune liber ºi deschis aceastã pãrere. Instituþiile societãþii deschise au deci menirea sã asigure respectarea acestor diversitãþi; societatea deschisã este bazatã pe un sistem politic democratic, economie de piaþã, stat de drept cu puterile separate, o societate civilã dezvoltatã. Din pãcate, acest sfîrºit de mileniu nu a constituit un punct de cotiturã pentru dezvoltarea socialã a þãrii. Anul 2000 a trecut sub semnul luptei politice dintre Parlament ºi Preºedinþie, confruntare care s-a soldat pînã la urmã cu schimbarea sistemului de guvernare în þarã din semiprezidenþial în unul parlamentar. Probabil cea mai importantã trãsãturã a acestei schimbãri este faptul cã ea a avut loc în condiþii care ne-ar plãcea sã le numim democratice, dictate doar de respectarea legii. Criza parlamentarã, urmatã de alegerile anticipate (ale cãror consecinþe încã urmeazã a fi analizate), a urmat aceleaºi reguli democratice. Activitatea politicã efervescentã nu ºi-a gãsit reflectare în activitatea economicã: dezvoltarea economicã a fost neesenþialã pentru a influenþa decisiv nivelul de trai, care este în continuã deteriorare, cu implicaþii sociale profunde. În aceste condiþii Fundaþia ºi-a concentrat eforturile asupra domeniilor care, credem noi, sînt determinante pentru viitorul þãrii. Am pus un accent deosebit pe susþinerea activitãþilor educa- þionale, într-un sens larg (finanþarea, pe lîngã programul învãþãmînt, a proiectelor cu o largã componentã de formare/ instruire din cadrul altor programe). Am considerat cã dezvoltarea capa- citãþilor umane este factorul decisiv pentru asigurarea viitorului þãrii. Susþinerea reformei administraþiei publice locale, a programelor orientate spre constituirea statului de drept, spre dezvoltarea unei societãþi civile viabile care ar garanta durabilitatea reformelor democratice au fost alte domenii prioritare de activitate ale Fundaþiei. Un ºir de proiecte au fost orientate spre susþinerea reformei agrare ºi a dezvoltãrii economice rurale. Alegerile parlamentare anticipate, dupã cum au concluzionat organismele internaþionale de moni- torizare, s-au conformat standardelor internaþionale. Este un semn al stabilirii sistemului electoral democratic în þarã, semn al construcþiei democratice în dezvoltare. Deºi este greu de inventat un instrument ce ar putea mãsura cu rigoare contribuþia Fundaþiei la aceastã dezvoltare, aº vrea sã cred cã aportul ei, prin programele ºi proiectele susþinute ºi implementate pe parcursul a opt ani de activitate, a fost substanþial. În final aº vrea sã mulþumesc personalului Fundaþiei, membrilor Juriilor ºi Senatului pentru eforturile depuse, dar ºi celor care au fãcut totul ca aceste iniþiative sã devinã realitate. Arcadie BARBÃROªIE, Preºedintele Senatului Fundaþiei Soros-Moldova 9 PROGRAMUL DE SPRIJINIRE Marin DOLINÞÃ, ULIM, Filozofia dreptului A ÎNVÃÞAMÎNTULUI SUPERIOR Valentina URSU, UPS Ion Creangã, Mitologia Rodica URSACHI, UPS Ion Creangã, Psihologia creativi- tãþii Misiunea Programului de Sprijinire a învãþãmîntului supe- Dragoº CUCEREANU, ULIM, Problemele reglementãrii juridice rior este de a contribui la procesul de dezvoltare a învã- a Internetului þãmîntului superior, în domeniul ºtiinþelor socio-umanis- Ion GUMENÎI, USM, Diplomaticã medievalã RAPORT ANUAL 2000 ANUAL RAPORT tice. Programul are ca scop promovarea schimbãrilor de Marcela DILION, USM, Adopþie ºi plasament familial Fundaþia Soros-Moldova Fundaþia sistem în învãþãmîntul superior prin lansarea de progra- me inovative ºi sprijinirea iniþiativelor comunitãþii aca- Grant gradul III $300 demice, îndreptate spre democratizarea sistemului edu- Loretta HANDRABURA, UPS Ion Creangã, Folcloristicã ºi caþional. mitologie Ludmila PASCARI, USM, Institutul de ªtiinþe Reale, Certi- Prioritãþile programului au fost urmãtoarele: ficarea, auditarea ºi gestiunea costului calitãþii stimularea eforturilor de reformare conceptualã în Lidia ILAªCU, USM, Institutul de ªtiinþe Reale, Ecologie învãþãmînt; urbanisticã inovaþii curriculare (crearea de noi programe alterna- Eugen SAVA, ULIM, Izvoarele ºi istoriografia istoriei antice a tive, etc.); Greciei ºi Romei programe de implementare a noilor tehnologii de Serghei PORTÃRESCU, ASEM, Management strategic predare/ învãþare; instituþii inovatoare (crearea de facultãþi-pilot, cate- Total granturi programe analitice: $5700 dre-pilot etc.); reforma instituþionalã de predare/ învãþare; Stagii ºi vizite ale profesorilor universitari programe de perfecþionare a cadrelor ºi de pregãtire a În contextul reformei curriculare, programul a oferit un managerilor în învãþãmîntul superior. suport financiar cadrelor didactice universitare din Mol- dova în vederea efectuãrii de stagii la centrele universi- Strategia programului a fost elaboratã de Consiliul de tare din strãinãtate sau de cercetare în centre universi- Experþi ºi include cîteva direcþii de activitate, descrise în tare, arhive ºi biblioteci. De asemenea, a fost susþinutã programele ce urmeazã. invitarea profesorilor din strãinãtate, personalitãþi mar- cante, cunoscute în cercurile academice din domeniul MODERNIZAREA CURRICULUM-ului UNIVERSITAR respectiv pentru a þine prelegeri sau cicluri de cursuri în Programul a sprijinit proiectele de restructurare a cur- universitãþile din Moldova. Scopul acestui program a fost riculum-ului universitar existent, proiectele de introdu- de a ajuta profesorii sã elaboreze cursuri noi sau sã le cere a noi cursuri în programul de studiu ºi proiecte care restructureze pe cele existente, sã implementeze tehno- vor oferi noi metode de predare/ învãþare conform stan- logii noi de predare/ învãþare etc. dardelor internaþionale. Toate granturile au fost oferite în bazã de concurs. Stagii Participare la cursul de studii Politicã economicã apli- Programe analitice catã, Institutul Unit din Viena, Austria, 31 ianuarie - 26 Au fost sprijinite eforturile cadrelor didactice universita- mai 2000 re de a introduce cursuri noi în programul de studiu sau Elena MARCOVA, doctorand în cadrul ASM, lector supe- de a restructura cele existente în cadrul curriculum-ului, rior la ULIM în domeniul ºtiinþelor socio-umanistice. Au fost oferite $391 15 granturi pentru proiecte de programe analitice. Stagiu la Institutul Internaþional de cercetãri ºtiinþifice a Grant gradul I $500 manualelor ºcolare Georg Eckert, Germania, 14 - 27 fe- bruarie 2000 Ion GURGHIª, UPS Ion Creangã, Conflictologia pedagogicã Gheorghe GONÞA, doctor habilitat în istorie, profesor Angela CAMINSCHI, UPS Ion Creangã, Evaluarea activi- universitar, ºeful Catedrei Istoria Românilor, UPS Ion tãþii educaþionale Creangã $492 Grant gradul I $400 Stagiu la Departamentul Filologie Clasicã, Facultatea de Timofei ROªCA, UPS Ion Creangã, Analiza textului literar Litere, Universitatea Al.I. Cuza, România, 25 martie - 24 Eugen SAVA, ULIM, Paleocivilizaþiile balcanice aprilie 2000 10 Claudia CEMÎRTAN, doctor în filologie, conferenþiar uni- Ala BELOSTECINIC, conferenþiar universitar, doctor, Fa- versitar, ºef Catedrã Filologie Clasicã, USM cultatea de ªtiinþe politice ºi administrative, USM $636 $28 Stagiu la Universitatea din Varºovia, Polonia, 27 martie - Participare la laboratorul Media, comunicare ºi culturã, 29 mai 2000 Universitatea din Bucureºti, România, 6 - 9 iulie 2000 Vladimir MISCHEVCA, doctor în istorie, cercetãtor ºti- Constantin MARIN, doctor conferenþiar universitar, USM RAPORT ANUAL 2000 ANUAL RAPORT inþific la Institutul de Istorie al Academiei de ªtiinþe a $28 Fundaþia Soros-Moldova Fundaþia Republicii Moldova $499 Stagiu la Duke University, Carolina de Nord, SUA, 3 - 30 august 2000 Stagiu la Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele educaþiei, Valentin ARION, profesor universitar, doctor habilitat, ºef Universitatea Al.I. Cuza, Iaºi, România, 3 - 17 aprilie Catedrã Economie ºi Management în energeticã, Uni- 2000 versitatea Tehnicã din Moldova Ina MORARU, colaborator la catedra de Psihologie ºi $1007 Pedagogie, ULIM $260 Stagiu la Institutul