SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 31 martie 2011. FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 13 (3421)

La est de vest PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ I V D E L Poesis Ivdel este Katân-ul Basarabiei. Acesta e numele unei închisori din regiunea Saratov a Federaţiei Ruse. Majoritatea celor arestaţi după 28 iunie 1940 “pentru trădare de Patrie” (care “patrie”, când Nichita STĂNESCU cei învinuiţi nu locuiseră nici măcar o singură zi în URSS, iar cei născuţi după 27 martie 1918 – nici măcar în Rusia ţaristă, dacă admitem că bolşevicii o considerau pe cea din urmă patrie a Să ningă peste noi lor?!) erau internaţi în acest penitenciar de lângă munţii Ural. Bărbaţii din familiile deportate, de la 14 ani în sus, erau scoşi din tren la Tiraspol, despărţiţi Să ningă peste noi cu miei doar astăzi, de familiile, soţiile şi copiii lor, pe care n-aveau să-i mai revadă vreodată, fiind îmbarcaţi în alte vagoane şi duşi la Ivdel. Să ningă inima din noi; Acolo erau aşezaţi în faţa plutoanelor de execuţie şi lichidaţi. Noi niciodată nu am fost noroi. Motivele erau diverse. O spun şi mieii care ning pe noi. La 22 iunie 1941 din celule au fost scoase câteva mii de “români” (aşa le ziceau sovieticii basarabenilor) şi i-au împuşcat, drept răzbunare pentru faptul că România “năvălise în URSS”. O, dulce, mult prea dulce tu Fecioară, Pentru pedepsele aplicate de armata română după ce la Odesa a fost aruncat în aer Coman- Care mi l-ai făcut pe Iezus chiar din flori. damentul Suprem Militar românesc (octombrie 1941), la Ivdel au fost “executaţi 15.000 de ostatici şi prizonieri români” (din cartea “Săptămâna roşie” de Paul Goma). Ce zici că ninge mieii peste noi La fiecare nou atac al Armatei Române la Cotul Donului, în Stalingrad, în Crimeea ş.a., Ce zici că ninge mieii peste seară sute de basarabeni erau scoşi din celule şi împuşcaţi. Drept răzbunare. Şi pe zăpadă că noi ningem amândoi… Basarabenii erau lichidaţi cu miile, în aceeaşi zi, dar medicii le scriau în fişe date diferite ale morţii, semănate de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial, fixându-le şi cauze cât mai “pământeşti” ale morţii: insuficienţă cardiacă, ictus, pneumonie, tuse, diaree, tuberculoză, sughiţ cronic etc. O, clipă tu, care eşti În cartea “Stalin mi-a furat copilăria” fostul deportat Boris Vasiliev reproduce fişa medica- lă a tatălui său, Ilie Vasile (tot el Vasiliev), împuşcat la Ivdel, în care, cinic, “medicul” (călăul) La manifestarea din acest an a Unirii Basarabiei cu România, organizată atât de frumoasă! penitenciarului îl diagnostichează cu “un grav ulcer stomacal”, recomandându-i “dietă strictă”: de FDRM, a participat rapsodul Grigore Leşe doar pâine uscată şi apă. Opreşte-te! Recomandarea tratamentului cu “dietă” a fostului primar de Malovata (asta a fost crima lui cea gravă) este făcută de “medic” la câteva zile după ce a fost împuşcat. Pe linie paternă Nichita Stănescu La “Ivdellag”, cum i se mai spunea acestui lagăr al morţii, au fost lichidaţi foştii membri Ziua de 27 martie 1918 se trage dintr-o familie de mici meşte- ai Sfatului Ţării, membri ai tuturor partidelor politice din Basarabia (afară de cel comunist, şugari şi comercianţi români, veniţi la care la 28 iunie 1940, avea doar 96 de membri), “foşti albgardişti”, chiaburi, ţărani, profesori, în destinul istoric al României începutul veacului trecut în târgul tot elevi… Motto:”A rosti numele Basarabia e una cu a protesta împotriva rabeni să trăiască în spirit şi cultură românească. Actul samavolnic de mai înfloritor al Ploieştilor, spre a-şi La majoritatea celor lichidaţi, în sentinţă e indicată o singură învinuire: “vrag naroda” dominaţiei ruseşti”- Mihai Eminescu la 23 August 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov, şi anul 1940, cedarea vinde ţesăturile. Nicolae, tatăl poetu- (“duşman al poporului”). lui, urmă cu bune rezultate şcoala su- Al cărui popor? Al propriului popor? Al poporului rus? “Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, Basarabiei, Nordului Bucovinei, au făcut ca 1.000.000 de basarabeni să perioară de comerţ la Ploieşti. Tot în Cum s-a manifestat “duşmănia” lui Ilie Vasile (Vasiliev), a preotului Gheorghe Buruiană cum nu putem concepe fără Dunăre şi Tisa, ca să ne separe de ele- ajungă în gulagurile de gheaţă ale Siberiei şi mulţi dintre ei să moară fără această perioadă tânărul abia ieşit din de la biserica Ciuflea, a lui Efim Ojoga, tatăl ex-deputatei Olga Ojoga, ucis la Ivdellag în mental slav”- I.C. Brătianu o cruce la căpătâi. Peste Basarabia s-a abătut ciuma roşie, făcând din ea 1941, a profesorului Chiril Hodorogea, directorul şcolii din Selemet, localitate vecină cu satul o lacrimă atâta timp cât ea s-a aflat sub dominaţie sovietică. Sălbăticia adolescenţă, zvelt şi îndrăgostit de cur- copilăriei mele, dus şi el la Ivdellag, ş.a.m.d., faţă de poporul basarabean sau faţă de poporul Ziua de 27 martie 1918 (8 aprilie-stil vechi) a însemnat, în destinul colectivă a ocupantului comunist i-au adus pe basarabeni într-o stare de sele cu bicicleta, o întâlneşte pe Tatia- rus, sau faţă de alte popoare, numai diavolul şi cei prin care îşi făceau lucrarea acesta cunosc. istoric al României, consfinţirea Unirii Basarabiei cu Ţara. Cei 106 ani muţenie, mult timp aceştia nu puteau să rostească numele României. na Cereaciukin, viitoarea soţie, căreia Citindu-le dosarele, ai impresia că după 28 iunie 1940 toate cele trei milioane şi jumătate (1812-1918) au fost anii în care fiinţa românească dintre Prut şi Nistru a Anii de redeşteptare naţională au trezit conştiinţe, şi intelectualii îi va purta o profundă dragoste până la de basarabeni, “eliberate” de Armata Roşie, deveniseră peste noapte cei mai mari duşmani ai supravieţuit credinţei în destinul ei. s-au aflat în primele rânduri în lupta pentru câştigarea identităţii naţio- sfârşitul vieţii. propriilor lor vieţi. Existenţa tragică a acestei părţi a Moldovei a cunoscut de-a lungul nale şi dreptul de a avea o ţară. Tuturor celor care s-au aflat în primele Tatiana se născuse la 16 februarie Conform unor statistici in- veacurilor minciuna şi trădarea. Se mai păstrează vie memoria strămo- rânduri ale luptei de emancipare a românilor basarabeni trebuie să li se 1910 la Voronej, într-o familie de con- complete, la închisoarea din Iv- şilor care spunea că în vremea năvălirilor hoardelor barbare că „şi roua scrie numele în Panteonul eroilor naţionali ai neamului românesc. Gri- diţie nobilă din părţile Donului, refu- del au fost executaţi peste 20 000 trădează”. gore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Valeriu Matei, Ion Hadârcă giată apoi în România. Tatăl ei, Nikita de basarabeni. Majoritatea lor Despre trădare a vorbit şi marele unionist Pantelimon Halippa, care sunt cei care au pus bazele noii culturi de limbă română. Cereaciukin era profesor de matemati- erau ţărani şi intelectuali, oameni a scris următoarele despre trădarea unora de alte etnii. Iată ce scria el: 27 martie 2011, în Basarabia, pe întreg teritoriul, au avut loc mai că şi fizică la şcoala militară din Vo- care nu aveau nimic în comun cu “În perioada de cristalizare a actului Unirii Basarabiei cu România s-a multe manifestări comemorative dedicate evenimentului. La Chişinău, ronej unde înaintase în ierarhie până politica. înfiinţat Regimentul 1 Infanterie Moldovenească. O companie alcătuită la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei s-a ţinut o conferin- la gradul de general. În 1917, la 47 Deşi au existat şi alte peniten- din etnici străini, pusă sub comanda lui Levenzon, a somat detaşamentul ţă ştiinţifică: ’93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Au fost de ani, avea patru copii. Fiind un om ciare pentru basarabeni, ca cel de de ardeleni să depună armele. Fără aprobarea nimănui, Levenzon a luat prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii din Republica Moldova, paşnic şi doritor de linişte intelectuală, la Kuibâşev (unde a fost masa- drapelul tricolor al regimentului. Ardelenii, văzând că pe peronul gării membrii ai Asociaţiei Istoricilor din Repubica Moldova, reprezentanţi hotărăşte să-şi ia familia, să coboare crat folcloristul Petre Ştefănucă), Compania purta în fruntea unităţii sale un drapel tricolor, erau foarte ai Uniunii Scriitorilor de la Chişinău, precum şi invitaţi din România. Donul şi să ia viaţa de la început, de- nedumeriţi, deoarece avea drapelul nostru. După o scurtă discuţie cu co- Conferinţa ştiinţifică s-a desfăşurat sub egida Asociaţiei Istoricilor din parte de furtuna ce se ivise la orizontul mandantul gării, ofiţerii ardeleni au hotărât să nu tragă în Tricolor şi să se Republica Moldova, a Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” istoriei. Aici viitoarea mamă a poetului dezarmeze. Bieţii ardeleni n-au ajuns la câmpul de luptă pentru a apăra din Chişinău, a Institutului de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., a Facultă- îl va întâlni pe Hristea Stănescu, care, cel de la Dubinka, regi- patria comună, ei au fost închişi şi bătuţi pe teritoriul fraţilor basarabeni. ţii de Istorie şi Filosofie a U.S.M., a Muzeului Naţional de Arheologie cucerit de farmecul frumoasei rusoai- unea Krasnoiarsk (unde După cum s-a constatat la ancheta făcută de căpitanul Andronache Ghe- şi Istorie a Moldovei, Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi a ce, o va cere de soţie. şi-a ispăşit pedeapsa scri- orghe, comandantul Miliţiei din Chişinău, Detaşamentul ardelenesc a Forului Democrat al Românilor din Moldova. Tot cu această ocazie a Tinerii se vor căsători la 6 decem- itorul Nicolae Costenco), avut asupra sa foarte puţine arme, iar compania lui Levenzon, în plină fost susţinut, sub egida Forului Democrat al Românilor din Republica brie 1931. cel din Irkutsk (unde a noapte, când toţi voluntarii dormeau, a tras rafale asupra voluntarilor Moldova şi a Institutului Cultural Român, un spectacol de Grigore Leşe În 1933 întâiul născut, sănătos şi fost închis prozatorul unde dormeau şi au rănit foarte grav o mulţime de ostaşi; pe podelele şi Grupul “Iza” din Maramureş, la Teatrul “Ginta Latină”. În Sala Ope- puternic, primi numele celor doi bu- Alexei Marinat), cel de vagoanelor erau lacuri de sânge şi erau vagoane distruse”. Aceste fapte rei de Stat au mai avut loc lansări de carte şi un spectacol de muzică cu nici: Hristea şi Nikita. la Vorkuta (pentru ostaşii Ah, vineri, puţin înainte de orele Armatei Române), cel reprobabile vorbesc de la sine despre lipsa de scrupule, despre cei care artişti din România şi Republica Moldova. De asemenea, în Piaţa Marii 12.00 din ziuă, la 31 martie, s-a născut de la Inta (unde au fost aveau tot interesul să nu fie înfăptuită unirea Basarabiei cu Ţara. Mai Adunări Naţionale din Chişinău s-a ţinut un moment comemorativ la Nichita Stănescu. întemniţate rudele mele: târziu aceşti etnici, străini intereselor naţionale româneşti, au pactizat cu care au participat personalităţi ale vieţii politice şi culturale din Repu- Aşa arată închisoarea Ivdel azi arhimandritul Serafim sovieticii, care în anul 1924 au pus la cale invadarea teritoriului româ- blica Moldova. Dabija şi preotul Nico- nesc de la Tatarbunar. dim Onu din Satul Nou), cel mai plin cu morţi de-ai noştri a fost Ivdelul. Cei 22 de ani de românism din Basarabia au făcut pe mulţi basa- Mihai Sultana VICOL Claudia CHELTUITORU Gropile comune de lângă închisoarea de acolo sunt pline cu oseminte de basarabeni. Guvernul Republicii Moldova are o datorie: să înalţe un monument în memoria concetăţe- nilor noştri exterminaţi la Ivdel, unde conducătorii ţării s-ar deplasa cu anumite ocazii pentru a depune acolo jerbe de flori. 93 DE ANI DE LA UNIREA BASARABIEI E necesară o înveşnicire a memoriei celor masacraţi în acest penitenciar din actuala regiu- ne Sverdlovsk a Federaţiei Ruse. El e Katân-ul nostru. CU PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA El e pariul memoriei noastre cu istoria relativ recentă, pentru care trebuie să facem totul ca ea să reţină sacrificiul înaintaşilor, dar şi ţinerea noastră de minte. Să nu uităm Basarabia! către cei care au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov şi au rului Român; Cu 93 de ani în urmă, la 27 martie 1918, cei mai cura- declanşat cel de al Doilea Război Mondial, una din crimele 2. Să fie omagiat în Parlamentele Republicii Moldova Nicolae DABIJA joşi şi mai responsabili politicieni pe care i-a avut Basara- cele mai monstruoase împotriva umanităţii. Cu părere de şi cel a României Sfatul Ţării ca organ democratic legiuitor bia au votat democratic, în organul legiuitor Sfatul Ţării, rău, consecinţele acelui dezastru umanitar, inclusiv pentru care a declanşat Marea Unire a tuturor românilor la 1918. cel mai măreţ act politic al Basarabiei – ACTUL UNIRII România, nu au fost evaluate şi condamnate nici până as- Să fie comemoraţi deputaţii care au murit în gulaguri. Să SCENA LUMII BASARABIEI CU PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA – prin tăzi de către forurile internaţionale. fie înălţate monumente şi însemne reparatorii, pentru a se care s-a declanşat Marea Unire a întregului neam româ- Acum, când cad graniţele dintre state, este total nedrept cinsti jertfa lor pe altarul Patriei; Acest început de se- Şi totuşi... nesc. Iată textul Actului de Unire pe care l-au votat cei 86 ca în Europa să fie fortificată o singură frontieră: cea dintre 3. Să fie reconfirmate prin vot simbolic de către Parla- col XXI e violent şi cinic. Întoarce-te cu gândul la co- Se cutremură pămân- pilărie, aminteşte-ţi bucuriile de deputaţi basarabeni: români şi români. mentele de la Chişinău şi Bucureşti actele de la 27 martie tul, se distrug civilizaţii, micilor descoperiri, caută-te în „Republica Democrată Moldovenească (Basarabia) în Românii din Basarabia sunt europeni prin definiţie, lo- şi 27 noiembrie 1918; apele inundă cerul, sunt adolescenţă şi vei retrăi emo- hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi cuiesc în spaţiul de geneză al poporului român, au aceleaşi 4. Cele circa 4 milioane de basarabeni şi bucovineni să înlocuiţi tirani, se scum- ţii aparent pierdute. Intră în vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi tradiţii culturale şi economice. Ei contează pe susţinerea fie repuse în drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni ai României; peşte carburantul. Totul Teatru ca prima dată şi ascultă mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea drep- României în eforturile ei de integrare continentală, ca Re- 5. Să se creeze o Comisie Parlamentară mixtă Ro- e vizibil la distanţe in- fascinat poveşti în care te-ai re- tului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca publica Moldova să devină cât mai curând parte a marii mânia – Republica Moldova pentru a se lichida treptat credibile, iar acest spec- găsit atunci, instantaneu. Rămâi noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte familii europene. consecinţele Pactului dintre Hitler şi Stalin din 23 august tacol prevesteşte parcă acolo cât mai mult. Eşti protejat, şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”. La ora actuală România şi Republica Moldova se re- 1939; sfârşitul apocaliptic al eşti cultivat, eşti dorit, eşti fer- Prin acel act istoric s-a reuşit unirea tuturor românilor găsesc în mai multe sărbători oficiale comune: 1) Ziua de 6. Să fie cinstit anual Actul Unirii Basarabiei cu mama planetei. mecat. într-un singur stat, realizată pentru prima dată de Mihai Vi- 1 decembrie e serbată şi ca Zi Naţională a Românilor de sa, România, din 27 martie 1918. Să fie respectat şi să se „Pământul, prins de Spectator la drama lumii, la teazul la 1600, dar şi înfăptuirea aspiraţiilor unioniste de Pretutindeni; 2) 15 ianuarie e marcată pe ambele maluri ale ceară respectarea acestui act de către poporul român de friguri, s-a cutremurat”, tragedia firii, vei râde în hohote spune Shakespeare în- de cât eşti de naiv când vei înţe- sute de ani ale poporului nostru. Tot prin acel act politic, Prutului drept Ziua Culturii Române; 3 ) 31 august, ziua pretutindeni, de către întreaga comunitate politică interna- tr-o piesă, iar pe scenă, lege că totu-i doar iluzie. inclusiv prin reformele politice, economice, educaţionale, când Limba Română a redevenit limbă oficială în Republi- ţională. un actor, într-un rol mai mic, ne vorbeşte cu Adică: „Un basm de furii şi de nerozie”, culturale de mare amploare pe care le-a propus regatului ca Moldova, a devenit şi în România Zi a Limbii Române. Trăiască Actul Unirii Basarabiei cu România! Tră- timiditate despre glasul care prevesteşte răul cum spune Shakespeare aruncând în marea României, atât Basarabia, cât şi Bucovina şi Ardealul, dar E un câştig comun, care trebuie fructificat. iască România! absolut. Scena lumii este bântuită astăzi de tot revărsată cartea şi bagheta lui de magician. şi ambele principate au fost salvate pe moment de ciuma În acest sens propunem: ce în teatru e imaginat, construit la vedere şi Ion CARAMITRU revoluţiei bolşevice şi au modernizat România. Acele acţi- 1. 27 martie 1918, ziua când a început procesul de re- FORUL DEMOCRAT AL ROMÂNILOR reprezentat poetic. uni perfect democratice au fost însă stopate cu cruzime de întregire a României, să fie marcată ca Zi a Unităţii Popo- DIN REPUBLICA MOLDOVA 2 Literatura şi arta Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 Forul Democrat al Românilor din Moldova Viitorul ne aparţine în măsura 27 Martie sărbătorit cu Grigore Leşe...

junul Unirii în acest martie, 2011, l-am sărbătorit Vartic – Parcul „Sfatul Ţării” şi Piaţa Unirii de la Ialove- în care ne aparţine trecutul Aîmpreună cu Grigore Leşe. Un soare topit în ni; pledează pentru „asumarea trecutului nemeritat în ben- aşteptarea verdelui încălzeşte şi trezeşte la viaţă Basara- eficiul unui viitor meritat”, meditează că „ar fi nedrept ca e noroc e să fii contemporan cu oa- providenţa să te ferească să greşeşti iar. vremuri triste şi vitrege de demult. bia amorţită într-o iarnă moderată, dar trenantă, Chişinăul. acum, când cad hotarele în Europa, să rămână doar cel din- Cmeni de un talent covârşitor – di- Când repeţi însă fapta, răpind acelaşi lucru A mai adus cu sine magul Grigore Leşe Aceeaşi lumină cuminte lăsa larma oraşului la intrarea tre români şi români”... Concretizează că în prezent „avem rectă şi convingătoare dovadă că avem tot a doua oară, nu mai poţi susţine că ai greşit. o parte din Ţară. Este vorba de formaţia în Teatrul „Ginta Latină” şi se amestecă cu albul cald trei sărbători oficiale comune – 1 Decembrie, devenită şi dreptul, dar şi onoarea să ne mândrim cu Nu mai poţi susţine că nu eşti hoţ. IZA, îmbrăcată în portul Maramureşului, al scenei, se răsfrânge peste sala arhiplină. În debutul sărbătoare a românilor de pretutindeni” la iniţiativa For- numele de român. La 27 martie curent, de pe scena Cen- cu dans în ritm de paşi maramureşeni, hău- sărbătorii, minunatul ansamblu vocal de la Liceul „Prome- ului Democrat al Românilor din Moldova, „15 Ianuarie, În ultimul timp, la iniţiativa Forului trului de Cultură „Ginta Latină”, preşedin- lind maramureşeneşte, cu suspin de ceteră. teu”, îmbrăcat în costume populare „de la mama, de acasă”, devenită şi Ziua Culturii Române” la iniţiativa acad. Eu- Democrat al Românilor din Moldova, am tele Forului Democrat al Românilor din Cu toţii s-au dăruit scenei, iar de pe scenă vorba singularului Grigore Leşe, interpretează tradiţional gen Simion, şi „31 August, sărbătorită şi în România la savurat din vasta şi inestimabila zestre a Moldova, scriitorul Nicolae Dabija, după se dăruiau nouă. Întâmplarea de pe scenă, şi excepţional „Deşteaptă-te, române!” , şi imnul FDRM… iniţiativa senatorului Viorel Badea”. Apoi… tezaurului românesc prezentat de doi mari ce a reactualizat măreţul eveniment de Freamătă drapele- Nicolae Dabija invită în scenă pe Grigore Leşe, un alt exponenţi ai oamenilor de cultură din Ţară la 27 martie 1918, pomenind numele le tricolore, „apostol al lumii româneşti”, un „alt mesager” al ei, un – Dan Puric şi Grigore Leşe. înaintaşilor noştri care au contribuit la răsună lozinci, „egal al lui Dan Puric”, un mare făuritor de „poduri peste Ultimul a venit, ca şi primul, când nu înfăptuirea sfântului ideal, l-a prezen- printre care şi: râuri”, cel care ne este mereu aproape prin valoarea cânte- se putea mai bine – în ziua sfântă a reve- tat pe interpretul Grigore Leşe. Rap- „Noi vrem să ne cului său autentic, este mereu „cu noi, lângă noi”… nirii Basarabiei la ea Acasă –, ideal împli- sodul a venit cu o bijuterie de specta- Unim cu Ţara!”… Singularul Grigore Leşe a venit în scenă cu zestre şi nit, ideal mult râvnit de către basarabenii col din sclipitoare diamante, din pietre Nicolae Dabi- costum autentic, „de la mama, de acasă”, cu caval, cu toa- răpiţi de la sânul Patriei-Mame România scumpe care constituie fondul folclo- ja, preşedinte al că, cu doine şi balade interpretate „cu noduri”, a cappella, la 1812, regimul ţarist rusesc transformând rului autentic al Maramureşului. Forului Democrat cu preludii şi interludii instrumentale, susţinut pe parcurs, gura noastră de plai într-o colonie, în care Deşi l-am mai ascultat, de fiecare al Românilor din când discret cu linie melodică de vioară, când forte de în- ne-a vrut robi pe vecie. Iar la 1940 am fost dată dându-mi fiori felul lui de a inter- R. Moldova, des- treaga formaţie „Iza”, cu mostre de joc strămoşesc accen- răpiţi din nou, cu şi mai multă cruzime, cu preta, de parcă prin vocea sa ar doini chide sărbătoarea tuat, la pingea, în interpretarea celor două cântăreţe ale şi mai multă bestialitate şi ferocitate de că- însăşi istoria, însuşi poporul, cântân- prin a-şi aminti şi formaţiei. Trebuie să menţionăm că acest concert a fost un tre unul şi acelaşi neam de barbari. Când du-şi şi plângându-şi jalea şi durerea, de excepţionala fel de conferinţă artistico-ştiinţifică stil Dan Puric: o înaltă furi un lucru pentru prima dată, ai şansa să- căci de ele a avut parte românul mult c o n f e r i n ţ ă comunicare muzicală permanentă cu sala – de la tipul de ţi revizuieşti fapta, să te pocăieşti, rugând mai mult decât de bucurii, mult mai susţinută aici de aplauze la „teoria” şi locul lor în concert la felul de a cânta mult decât de împliniri. e x c e p ţ i o n a l u l împreună cu solistul şi cu formaţia, de la susţinerea inter- Aşteptând Unirea Urmăream din sală monumentala Dan Puric la 4 pretului doar cu „a-lai-la…” (lălăit), la refren, la susţine- figură a maramureşeanului, coborât martie, salutând rea pe toată durata cântecului adică, interpretarea corală La 27 martie 1918 Basarabia din Maramureşul istoric, asumându- pe Excelenţa cu sala. A răsunat şirag de perle lângă perle: de la „Ar- se uneşte cu România. şi misiunea de a aduce mai aproape Sa, ambasadorul dă-te-ar focul de lume…” la „Cine-a zis dorului dor…”, La 28 iunie 1940, Basarabia şi Bucovina de noi însăşi istoria, însăşi Ţara, de Marius Lazurcă, la „Nistrule, apă vioară…”, interpretări de unicat, ţesute sorbită de fiinţa noastră istovită de aştepta- sunt rupte de România şi Europa, care timpurile haine ne-au tot îndepărtat, Ambasada României la Chişinău, pe Petre Guran, di- măiestrit cu elemente de teorie muzical-estetică, cum ar rea împlinirii unui vis cândva devenit rea- fiind anexate cu forţa la URSS. şi îl asemănam cu un înţelept oriental. Cu rector al Institutului Cultural Român, secţia Chişinău, pe fi cea a legănatului, a dădăcitului, a jucatului copilului, litate, dar spulberat, pulverizat, precum un Şi astăzi, românii din Basarabia şi Bucovina un mag. Cânta, şi cântecul se transforma în Valerian Vreme, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii cum îi spune şi Andrei Tamazlâcaru, până la dezmierdatul vas de porţelan spart, de către cizma mus- aşteaptă Unirea: revenirea acasă, în Europa. vase comunicante, care părea că izvorăşte Informaţionale din România, pe senatorul Viorel Badea, mândruţei. Împreună cu repertoriul singular al lui Grigore cală, nu era altceva decât întâlnirea a două din piepturile noastre, nu doar din al său, în alte oficialităţi, membri şi simpatizanţi ai FDRM. În dis- Leşe am parcurs milenii, am ascultat, am cântat, am oftat, Români uitaţi surori despărţite cu forţa. care în mod sigur inimile aveau o singură cursul său poetul vorbeşte că era „o primăvară frumoasă am lăcrimat, am aplaudat… Împreună cu întreaga sală, în- Pe un pamânt rupt de Ţară Nu o singură dată ni s-au întâlnit în acea bătaie, contopindu-se într-o singură emo- şi atunci, la 27 martie 1918”, când 86 de parlamentari din cepând cu Nicolae Dabija, soţii Ţărnă, Nina Josu, Nata- Se nasc, fără să ştie, cu o valiză în mână, seară de basm privirile noastre, ale specta- ţie. Grigore Leşe era cu adevărat un mag. „Sfatul Ţării”, printre care Constantin Stere, Ion Inculeţ, lia Creţu, Vladimir Ciobanu, Mihai Morăraş, Suzana Mereu constrânşi să plece undeva. torilor, cu cele ale interpreţilor, căutându- Căci ne-a vrăjit pe toţi, ţinându-ne cu su- Pan Halippa, Ion Buzdugan, Pantelemon Erhan, Ştefan Popescu, Andrei Tamazlâcaru, acad. Mihai Cimpoi, re- ne unii pe alţii cu ochi jilăviţi de acelaşi dor Merg gârboviţi fletul la gură două ore. În liniştea sălii în Ciobanu, Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Elena Alistar, prezentanţii Ambasadei României la Chişinău, ai Institu- şi drag secular. Şi privesc cu ochi plecaţi care murmura doar vocea-i inconfundabilă, Anton Crihan etc., au votat Actul Unirii, fiind chemaţi tului Cultural Român… Atât clipele trăite în preajma lui Dan De lanţurile care-i trag la pământ, întorceam încet capul la dreapta, temându- la acest pas al eroismului vieţii şi de poemul-manifest La 27 martie sărbătoarea Unirii a continuat la Biserica Puric, cât şi în cea a lui Grigore Leşe, dar Dar respiră în tăceri adânci aer mult, mă că şi o întoarcere de cap ar provoca zgo- „Limba noastră” al poetului-martir Alexie Mateevici; „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Chişinău, unde a fost ofi- şi a altor minunaţi oameni de cultură care Convinşi că respiraţia e singura lor libertate mot, şi vedeam chipuri cu istoria, cu trăiri- accentuează că „Limba Română nu s-a dezis de noi” în ciat un tedeum pentru deputaţii eroicului parlament „Sfa- trec Carpaţii şi Prutul pentru a ne fi alături, Şi devin cruci de lemn. le noastre de două secole imprimate pe ele. condiţiile în care, la ea acasă, „e pusă în ştreang zi de zi tul Ţării”. Creştineasca iniţiativă a Nadejdei Brânzan, pentru a cinsti memoria neamului nostru Întorceam apoi capul la stânga sau priveam pe parcursul ultimilor 200 de ani”; subliniază că rezistenţa susţinută de preotul protoiereu, parohul Petru Buburuz, Aerul e dens de lumina plin de glorie şi de demnitate, ne încarcă de în urmă şi vedeam că expresia chipurilor Basarabiei se datorează, în opinia filosofului şi contempo- ambii ex-deputaţi ai Parlamentului ’90, are toate condiţiile Chipurilor senine ale românilor uitaţi speranţa că viitorul ne aparţine. vorbea că toţi cei prezenţi în sală simţeau ranului Unirii Ioan Petrovici, „credinţei ortodoxe, limbii de a deveni tradiţie. Numele Artizanilor Unirii de la 1918, Pe un pamânt rupt de Ţară. Că va fi unul pentru toţi. la fel, trăiau clipa istoriei la fel. Cântecele române, respectării tradiţiilor noastre şi a cântecului popu- fapta lor merită toată dragostea noastră. Aşa cum ni l-a dat Dumnezeu la înce- Cine vine aici, nu vrea să plece: lui Grigore Leşe, care erau nu altceva decât lar”; aminteşte de iniţiativa FDRM de a dezveli busturi puturi. Prinde rădăcini în aura de lumină. o cunună împletită din dor şi drag, ne pur- ale membrilor „Sfatului Ţării” în localităţile în care s-au Raisa CIOBANU tau pe crestele munţilor visaţi, ne duceau în născut, despre visurile, devenite realitate, ale lui Andrei Elena TAMAZLÂCARU Români uitaţi Pe un pamânt rupt de Ţară Focul din vatră Pot dormi numai LA IZVOARELE DĂINUIRII NOASTRE Pe margini de prăpastie UN COVOR ŢESUT DIN Drept pernă, valiza din mână, ... Zicea remarcabilul intelec- Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Doarme noaptea ca puiul. tual român Petre Pandrea (1904- Filiala Chişinău, l-am avut alături de noi pe Eu cu doru-s învăţat LACRIMI ŞI CÂNTECE DE DOR De veghe mereu la frontierele Ţării, 1968): „Oamenii amorfi nu fac Grigore Leşe), ne-a răvăşit, ne-a răscolit până Şi nu dorm nelegănat... Privirile lor reflectă cetăţile istoria. Ei sunt doar subiecte în străfunduri sufletele, iar fermecătorul său Cu mult dor şi drag de noi, basarabe- Hotin, Tighina, Cernăuţi, Cetatea Alba, ntâlnirea cu maestrul Grigo- de istorie. Oamenii vii ai istori- caval parcă aduna toate zbuciumurile şi tris- nii şi bucovinenii, adunaţi în preziua aniver- Chilia... Îre Leşe şi grupul „IZA” din ei sunt novatorii”. Cât de exact teţile, dar şi rezistenţa de spirit de veacuri cu sării a 93-a a Unirii Basarabiei cu Ţara, ne-a Maramureş a fost o sărbătoare de- Suflul Ţării e menţinut în viaţă ţinteşte această sintagmă-cugeta- care a fost înzestrat viteazul neam al maramu- cântat şi ne-a vorovit maramureşeanul Grigo- osebită, mai bine zis, o şezătoare De românii uitaţi re în cei care astăzi sunt doar su- minunată, unde a fost ţesut un co- Pe un pamânt rupt de Ţară, biecte de istorie! Unul dintre aceş- vor românesc cu cele mai frumoase Singuri în propria casă, tia chiar zilele trecute scria în foaia tradiţii şi obiceiuri, cântece de dor, Straini în propria Ţară, lui de pripas că cei care într-adevăr care au încântat nespus spectatorii Asteptând, tăcuţi, reîntâlnirea cu ei înşisi, ne-au făcut Istoria, rămânînd în la Teatrul „Ginta Latină”. Ce poa- Aşteptând Unirea. conştiinţa generaţiilor recunoscă- te fi mai înălţător şi mai frumos pe toare adevăraţi novatori, cică şi- lume dacă nu cântecul, cântecul Români uitaţi au vândut poporul, s-au făcut tră- Pe un pamânt rupt de Ţară, popular autentic, care ne aminteşte dători, lăsându-l în bătaia tuturor Gârboviţi, merg cu privirea plecată, de trecutul ţării, de strămoşi, bunici Fără oprire, în căutarea lor înşisi. vânturilor... şi părinţi, satul natal, casa părin- Aşa sunt „răsplătiţi” temerarii tească, cele mai dragi locuri ale co- Cruci de lemn, în grupuri, membri ai Sfatului Ţării care acum pilăriei?... Trei instrumentişti şi trei Lasând în urmă dâre de sânge... 93 de ani aduceau însângerata şi interpreţi, care au făcut mai mult înstrăinata Basarabie la sânul Pa- decât o orchestră populară, care au De Patrie triei-Mame de unii moldovenişti captivat spectatorii până la lacrimi. De-al patriei cânt, mi-i sufletul plin, autohtoni, încremeniţi în rătăcirile Cu câtă dragoste şi voinţă cântau şi Prin mine luminile graiului vin – lor. Aceşti „oameni amorfi” ai zi- spectatorii împreună cu cei de pe Cu ochii de stea, cu şoptiri de izvor lelor noastre mai caută într-adins scenă, de parcă-ţi făceai impresia Îmi sună în inimă tremurător. pete în soare, răscolesc cenuşa tre- că au mai fost prin părţile noastre şi-i cunoşteam de multă vreme. cutului nostru zbuciumat, crezând Interpretul Grigore Leşe are eul său înrădăcinat în cântecul strămoşesc, De-al patriei dor mi-i sufletul rug, că vor da de vreun tăciune fume- unde cu vocea lui superbă a ţesut un covor din lacrimi şi cântece de dor, care Prin mine izvoarele patriei curg. gând care să ne întunece lumina te trezeşte la viaţă sfântă cu cele mai emoţionante amintiri. Cântecele inter- Se-aprinde văzduhul de doru-mi fierbinte ochilor şi a adevărului. Uite însă pretate la toacă ne-au chemat în Casa Domnului, ne-au amintit că suntem în Şi arde-n tăceri, şi arde-n cuvinte. că această lumină, acest adevăr Postul Mare al sărbătorilor de Paşti, îndemnându-ne să fim mai smeriţi, mai ne întăreşte credinţa, ne ţine su- Şi ceru-l apropii cu-a Ţării suflare. cumpătaţi, mai binevoitori, mai uniţi, să ne iertăm şi să ajungem cu adevărat fletul curat şi neîntinat. Anume de Din suflul român când se-nalţă o zare, fraţi unul cu altul. Mi-i cuibul în lacrima lui Dumnezeu această lumină, de acest adevăr se reşenilor. Câtă sobrietate, câtă demnitate, câtă re Leşe. I-am reţinut şi voroava finală: Cu bucurii de suflet în priviri aducem mulţumiri Forului Democrat al Ro- Şi-n piept bate inima neamului meu. tem „oamenii amorfi”. Dar, Dumnezeu cu ei, mândrie şi curaj, câtă lumină, câtă imensitate „Noi, românii, avem în inimile noastre mânilor din Moldova, domnului Nicolae Dabija şi Institutului Cultural Român cu aceşti împietriţi în minciună şi ignoranţă, în baladele, în dansurile, în folclorul autentic, nişte cămăruţe, multe cămăruţe. Şi în aces- pentru concertul extraordinar, cu cântece care ne-au însoţit prin istorie. Ar fi în propriile lor labirinturi şi erori ruinătoare. de acolo, de la acasa tuturor românilor, adică te cămăruţe niciodată nu s-au putut băga bine ca în viitor să se organizeze astfel de concerte nu numai la anumite sărbă- *** Noi să ne ţinem de ale noastre! Asta a Ţara mea-i cu doinele-n suflare, de la vatra maramureşeană, pe care ni le-au cu sabia lor oamenii răi”. tori, ci chiar în fiece lună să vină artişti din fiecare judeţ din România cu astfel vrut să ne spună chiar în sîmbăta trecută, de Cu amiezile senine-n frunte adus, culese din vârful Carpaţilor noştri voie- Şi a mai adăugat Grigore Leşe: „Să ştiţi că de prezentări, iar paralel şi artiştii din Republica Moldova să prezinte în dife- Şi cu ochii umeziţi de zare, 26 mărţişor 2011, prin inegalabilul său talent vodali – Carpaţii noştri dacici, aceşti daci ai numai prin spirit şi cultură noi împreună rite localităţi din România cântecele autentice. Astfel vom cunoaşte mai bine C-ar putea doar cerul s-o asculte. maramureşeanul Grigore Leşe, care a coborât zilelor noastre, înveşmântaţi tot în straie ca ale ne putem câştiga libertatea”. tradiţiile şi obiceiurile, cântecul şi dansul autentic din tot spaţiul românesc. din munţi spre şes, ajungând până la Chişinău neînvinşilor noştri strămoşi! Asta-i! Ţara mea e-n doruri tăinuită cu doinele, baladele şi cântecele „care ne-au Anume aceste giuvaiere, aceste nestema- Mihai MORĂRAŞ Cu surâsu-i cald de primăvară. însoţit istoria”, ne-au readus la rădăcinile, te i-au ţinut grămăjoară, le-au însoţit râsul Raisa PLĂIEŞU Şi-n atâtea raze e zidită la izvoarele dăinuirii noastre, adică la înce- şi plânsul (spusa aceluiaşi Grigore Leşe) pe Că-ntr-un colţ de stea o să răsară. puturile noastre ancestrale, fiindcă de acolo, creatorii de comori netrecătoare, care tot de la Maică blândă şi stăpână, Să-ţi întunece lumina, din Maramureşul Voievodal (aşa ne luminea- BASARABIE ROMÂNĂ dorul-dor şi-au luat zborul. Căci adevăr curat Chiar sub sabie păgână Basarabie română. Cum încape zbuciumul în ape, ză cronicile străvechi), a pornit descălecatul Ţi-ai plătit din plin tainul, Cum încape-ntr-o durere omul, este ceea ce îngâna vocea rapsodului de pe Ai rămas mereu creştină, Moldovei. scenă: Basarabie română. De suplicii, chin hainul, Constantin BOBEICĂ, Sfânta Ţară toată mi-ar încape Nu ţi-a frânt nimeni tulpina, Inimosul şi inconfundabilul rapsod, mare- Cine-o zis dorului dor veteran al celui de-al Într-o rugăciune pentru Domnul. Basarabie română. le prieten al Basarabiei şi al Bucovinei noas- n-o zis un cuvânt uşor... Şi în funduri de Siberii, Doilea Război Mondial tre (precum ni l-a prezentat domnul Nicolae Ocne, puşcării, imperii (în cadrul Armatei Române) Maria Augustina HÂNCU, sau: Azi, în ziua Reunirii, Aics-en-Provence, Franţa Dabija, prin a cărui străduinţă, în comun cu Cine nu ştie ce-i dorul N-ai plecat fruntea-n ţărână, şi al GULAG-ului siberian Basarabie română. În zadar încearcă zbirii, Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 Literatura şi arta 3 93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

Unirea declarată la 27 martie 1918 a fost, de fapt, o fugă de Rusia. Kutuzov, după conf. univ., Universitatea „Ovidius”, Constanţa, „Politica regimului comunist de privare acel de pomină an 1812, când o parte a Moldovei istorice a fost anexată cu forţa la Rusia, a românilor basarabeni de conştiinţă istorică” - Demir Dragev, dr. hab., prof. univ., IISD, avea să spună: „Să le lăsăm moldovenilor doar ochii, ca să poată plânge”. Spusa chiorului Fuga de Rusia Pavel Parasca, dr. hab., prof. univ., ULIM. a fost o prezicere şi un blestem: în toţi aceşti ani moldovenii au plâns de părea că cerurile Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chişinău, Forul Democrat al Românilor În dezbateri au luat cuvântul Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Litera- au tot turnat peste acest pământ ploi cu găleata. din Moldova, alte instituţii prestigioase. tura şi arta”, preşedinte a Forului Democrat al Românilor din Moldova, Igor Şarov, dr. De la Unire, ruşii ne-au tot fugărit, ca să ne ajungă din urmă, peste 22 de ani, cu În cadrul conferinţei au fost prezentate mai multe comunicări: „Identitate şi naţiona- conf. univ., decan al Facultăţii de Istorie şi Filozofie, USM ş.a. tancurile. lism în Basarabia (sec. XIX - începutul sec. XX) - Gheorghe Negru, dr. conf. univ., IISD, „93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” - aceasta a fost tema conferinţei „Semnificaţia formării „Sfatului Ţării” - Gheorghe Cojocaru, dr. conf. univ., director al În continuare vă propunem una dintre comunicările prezentate în cadrul ştiinţifice care s-a desfăşurat la 26 martie curent în incinta Muzeului Naţional de Arhe- IISD, „Hermeneutica Declaraţiei de Unire a Basarabiei cu România”- Ion Negrei, isto- acestei manifestări. ologie şi Istorie a Moldovei, organizată de Asociaţia Istoricilor din Republica Moldova, ric, „Unirea Basarbiei cu România şi Conferinţa de pace de la Paris” - Marin Zidar, dr. Eugen GHEORGHIŢĂ Ion PELIVAN – candidat la funcţia de preşedinte al Sfatului Ţării La 27 martie a.c. s-au îm- bateri cu privire la felul cum să se organizeze acest din Basarabia; Teofil Cotoros, reprezentant al Comi- a Sfatului Ţării şi-a revizuit hotărârea cu privire la admiratori săi. Petre V. Haneş, profesor şi istoric li- plinit 93 de ani de la adoptarea organism, cine să fie preşedintele. Moldovenii s-au tetului executiv gubernial al Sfatului deputaţilor sol- propunerea de alegere a preşedintelui, desemnându-l terar din Vechiul Regat, care în acele zile se afla la de către Sfatul Ţării a Decla- grupat, într-o şedinţă la care am participat şi eu, în daţi şi muncitori; Vasile Rudiev, deputat din partea pe dânsul drept candidat. Pe lângă motivul enunţat de Chişinău, a rămas uimit de faptul că Ion Pelivan „a raţiei de Unire a Basarabiei cu jurul lui Ion Pelivan, un bun moldovan, un om de Comitetului executiv gubernial al deputaţilor ţărani; minoritari că este un „moldovean mai tolerant”, vi- primit, cu inima voioasă, să ocupe altul locul ce i se România. Crearea şi activita- omenie, cult, licenţiat în drept, cam moale de fire, Vladimir Ţiganco, deputat din partea ţăranilor din zitatorii au insistat şi asupra faptului că prin alegerea cuvenea”. Acţiunea ieşită din comun valida adevăra- tea Sfatului Ţării constituie dar de încredere. L-au ales pe el preşedinte. În ce mă judeţul Hotin, etc. – aproape la unison, au declarat că sa ca preşedinte al Sfatului Ţării s-ar face transferul ta maturitate politică a luptătorului naţional şi confir- cea mai frumoasă pagină de istorie politică scrisă priveşte, am fost bucuros de această alegere. Această „Pelivan nu este bun. Ştim dinainte că el va căuta să de suveranitate asupra Basarabiei, deţinută de statul ma faptul că marelui patriot îi erau străine ambiţiile în spaţiul basarabean în epoca modernă. adunare pentru alegeri s-a ţinut în cursul nopţii de ducă Basarabia la Prut, spre România”. La suprema rus – de jure, nu şi de facto – către noile autorităţi personale. La 1 aprilie se împlinesc 135 de ani de la naş- 20 noiembrie. Am plecat de la şedinţă mulţu- demnitate din Basarabia românească, deputaţii mi- locale în curs de constituire. Menţionăm că, la acel Actul de înaltă ţinută morală al lui Ion Pelivan terea lui Ion Pelivan, unul dintre principalii mit că Sfatul Ţării va avea un preşedinte noritari îl doreau pe un „partizan al revoluţiei şi al moment, Ion Inculeţ, pe lângă calitatea de deputat al l-a surprins şi pe Ion Inculeţ. Se cunoşteau din copi- actori politici implicaţi în vâltoarea eve- potrivit. Republicii Democrate Ruse”. În opinia lor, persoana Sfatului Ţării din partea Comitetului guber- lărie, ambii fiind de baştină din aceeaşi localitate nimentelor din 1917-1918, mişcare ce a A doua zi, îndată ce am ajuns la care exprima mai îndeaproape interesele lor, la acel nial al deputaţilor ţărani din Basarabia, – satul Răzeni din judeţul Lăpuşna (Ion Peli- condus la desprinderea Basarabiei de Sfatul Ţării în vederea deschiderii, moment, era Ion Inculeţ. al cărui preşedinte era, mai deţinea şi van, născut la 1 aprilie 1876, iar Ion Inculeţ Imperiul Rus şi organizarea pe teme- m-am dus la Pelivan să-l felicit „Finii”, fireşte, mai puţin iniţiaţi în ale politicii şi demnitatea de vicecomisar al Guver- – la 5 aprilie 1884). Au copilărit în satul iuri naţionale a vieţii social-politice pentru marea zi care ajunsesem mai radicali în acţiuni, au rămas contrariaţi de pozi- nului Provizoriu în Basarabia. natal şi au învăţat la aceeaşi şcoală pri- şi culturale din ţinut. s-o trăim şi pentru înalta funcţie ţia „naşului”, care-i îndemna să mediteze împreună Peste ani, Ion Pelivan, în me- mară, probabil au avut aceiaşi/aceleaşi Articolul de faţă este un omagiu ce i s-a încredinţat. Spre mira- asupra momentului politic actual. „Interesul nostru moriile sale, mărturisea despre învăţători/învăţătoare. Apoi au studiat la adus Generaţiei Unirii. rea mea, el îmi spune că lucru- naţional moldovenesc, le explica tinerilor încercatul frământările prin care a trecut în Seminarul Teologic din Chişinău, după rile au luat o altă întorsătură. luptător, ne dictează, ca preşedintele Sfatului Ţării, noaptea de 20 spre 21 noiembrie care Ion Pelivan a urmat Facultatea de La ultima şedinţă, ţinută în seara – Aseară, după ce ai plecat pentru autoritatea şi prestigiul acestui organ suprem 1917: ”Când m-am întors acasă, Drept a Universităţii din Dorpat, iar Ion zilei de 20 noiembrie 1917 (şedinţa dumneata – îmi spune el – au al Basarabiei, să fie votat nu cu 70 de procente din am petrecut toată noaptea gândind Inculeţ – Facultatea de Ştiinţe Fizico- s-a deschis la ora 21.15), Biroul de venit alţii la adunare: au venit deputaţii lui, ci dacă se poate în unanimitate”. În opi- dacă fac bine să primesc (propune- Matematice a Universităţii din Sankt Pe- organizare a Sfatului Ţării a aprobat din partea minoritarilor şi din nia lui Ion Pelivan, spre surprinderea vizitatorilor rea – n.n.). Crezând că a doua zi, la tersburg. După ani de despărţire, revoluţia scenariul de inaugurare a Sfatului Ţării partea ţăranilor câţiva inşi, şi au nocturni, cel mai potrivit din deputaţii moldoveni, cu alegeri, voi avea contra mea elemen- rusă din 1917 le-a dat întâlnire la Chişinău, şi a confirmat candidatura lui Ion Pelivan spus că ei pe Pelivan nu-l vor. Pe- trecere la minoritari şi la Fracţiunea ţărănească, era tul străin din Sfatul Ţării, care forma oferindu-le şansa să-şi manifeste ataşamen- la funcţia de preşedinte al acestuia. livan e un prea pronunţat naţiona- Ion Inculeţ. „El e de orientaţia Nistrului, obiectează minoritatea ce nu mi-ar fi dat votul, căci tul faţă de poporul din sânul căruia au ieşit şi, Ţinutul dintre Prut şi Nistru se afla la răs- list. Noi vrem un preşedinte care să fie oaspeţii. Apoi nu e bine să lăsăm soarta Basarabiei mă ştia demult ca pe un naţionalist înfocat, am la acea oră, erau chemaţi de istorie să-l reprezinte cruce. Se părea că suferinţele şi lipsurile îndurate neutru, şi-l vrem pe Inculeţ. Prin felul lui pe mâna unui rusificat, idealul căruia este Rusia re- hotărât să renunţ şi la ziuă am sfătuit pe toţi prietenii cu demnitate. de generaţii de basarabeni timp de mai bine de un de a se comporta de când a venit de la Petrograd, a voluţionară”. Replica argumentată a lui Ion Pelivan a mei, care formau Blocul Moldovenesc, adică marea Evenimentele ulterioare au confirmat justeţea secol vor fi răsplătite în ziua următoare, când urma câştigat susţinerea minoritarilor, care cred că găsesc fost: „Altul mai potrivit nu găsim. Cât despre soarta majoritate a Sfatului Ţării, să renunţe a-mi da mie tacticii elaborate şi aplicate de Ion Pelivan. În şedinţa să-şi inaugureze lucrările primul parlament al Ba- în el un sprijin în susţinerea intereselor lor. În faţa viitoare a Basarabiei, ea e în mâna majorităţii depu- votul, găsind că nu este bine, în actualele momente, din 21 noiembrie 1917, Ion Inculeţ a fost ales cu una- sarabiei. Aşteptările erau mari, spiritele erau înfier- unei astfel de situaţii, am renunţat la hotărârea luată taţilor, iar nu a preşedintelui. Dacă Inculeţ ca preşe- să nu fie unanimitate de voturi în alegerea preşedin- nimitate de voturi preşedinte al Sfatului Ţării. Aceas- bântate, emoţiile greu de stăpânit. Un pas necugetat aseară, pentru ca preşedintele să poată fi ales cu una- dinte nu va fi bun, foarte uşor îl vom putea răsturna, telui; i-am sfătuit să dăm cu toţii votul lui Ion Inculeţ, tă acţiune politică a produs în întreaga Basarabie cea putea să compromită o cauză pentru care s-au jertfit nimitate.” având noi, moldovenii, majoritate în Sfatul Ţării”. care se bucura de încrederea şi simpatia elementului mai bună impresie, demonstrând populaţiei că Sfatul generaţii de luptători, al căror ideal în acel moment Într-adevăr, noaptea din ajunul deschiderii Sfa- Profunzimea gândirii politice a lui Ion Pelivan se ma- străin din Sfatul Ţării.” Ţării este la înălţimea misiunii sale. În calitatea sa de era pe punctul de a fi materializat. tului Ţării a fost una memorabilă. Pe la ora 3 dimi- nifestă şi prin explicarea situaţiei în care Ion Inculeţ Situaţia din Basarabia în preajma deschiderii preşedinte al Sfatului Ţării şi mai apoi de preşedinte Desemnarea lui Ion Pelivan la funcţia supremă în neaţa, Ion Pelivan a fost vizitat, în camera pe care o nu va fi ales preşedinte al Sfatului Ţării şi va rămâne Sfatului Ţării îi îngrijora pe patrioţii moldoveni, atât al Republicii Democrate Moldoveneşti, Ion Inculeţ stat – iniţiativă a Blocului Moldovenesc – constituia ocupa la etajul 2 din clădirea viitorului Sfat al Ţării, doar lider al Fracţiunii ţărăneşti. În acest caz, explica din cauza situaţiei politice complicate din întreaga s-a manifestat ca un promotor consecvent al intere- o recunoaştere a rolului său de lider incontestabil al de către „finii” săi (aşa erau numiţi susţinătorii lui „naşul”, el va deveni „mai periculos cauzei naţiona- Rusie de după lovitura de stat dată de bolşevici, cât şi selor naţionale, mărturie supremă fiind în acest sens mişcării de renaştere şi eliberare naţională. Era cel Ion Pelivan, luptători convinşi pentru cauza mol- le moldoveneşti decât la postul de preşedinte”, unde din cauză că etniile conlocuitoare în Basarabia ezitau semnătura sa pe Declaraţia de Unire a Basarabiei cu mai vechi luptător pe tărâm naţional, era cunoscut ca dovenească) Vasile Ţanţu, Ion Buzdugan şi Anton situaţia îl obligă „să ţină balanţa obiectivităţii”. Şi, în să participe la lucrările Sfatului Ţării. România din 27 martie 1918, materializarea visului „naşul” moldovenilor, persoana care a suferit cel mai Crihan, care l-au informat despre acţiunile între- cele din urmă, în discuţia cu „finii” săi, Ion Pelivan De aceea, pentru a evita o situaţie tensionată în unei întregi generaţii de luptători naţionali, inclusiv mult pentru ideile sale naţionale. prinse de liderii minorităţilor naţionale şi a Fracţi- vine cu argumentul forte: „la Inculeţ poate că se va chiar momentul crucial de deschidere a Sfatului Ţă- a lui Ion Pelivan. La aflarea ştirii despre desemnarea lui Ion Pe- unii ţărăneşti imediat ce s-a răspândit vestea despre deştepta conştiinţa naţională, adormită de ruşi, şi va rii şi a asigura o stabilitate politică relativă, cel puţin, O idee frumoasă poate fi realizată şi pe căi ocoli- livan la postul de preşedinte al legislativului basa- desemnarea la postul de preşedinte al Sfatului Ţării merge cu noi pentru realizarea idealului”. După mul- Ion Pelivan a făcut un pas de supremă admiraţie: în te, e nevoie doar de competenţă şi luciditate din par- rabean, reprezentanţii minorităţilor naţionale, cu- a fruntaşului partidei naţionale. Deputaţii minoritari te discuţii, fiind convinşi de argumentele „naşului”, numele cauzei, a renunţat la demnitatea de preşedin- tea oamenilor politici, plus responsabilitate pentru noscând convingerile sale româneşti, au contestat – Kenigschatz alias Nadejda Grinfeld, preşedinte al tinerii au plecat să comunice cele convenite mem- te al Sfatului Ţării şi la suprema satisfacţie pe care destinul poporului. decizia Biroului de organizare a Sfatului Ţării. Partidului Social-Democrat Muncitoresc Rus; Samu- brilor Blocului Moldovenesc, dar şi lui Ion Inculeţ. i-o oferea istoria şi neamul pentru drepturile căruia Historia est magistra vitae. Onisifor Ghibu, cronicar fidel al procesului po- il Lichtman, reprezentant al organizaţiei naţionale a În lucrarea autobiografică „O revoluţie trăită”, el a luptat cu multă jertfire. În contextul politic creat litic din Basarabia din anii 1917-1918 şi, totodată, evreilor; Kristo Misirkov, reprezentant al organiza- Ion Inculeţ recunoaşte că, în noaptea de pomină, l-a în toamna anului 1917, a sprijinit personal candida- Ion NEGREI, participant activ la evenimentele respective, în me- ţiilor naţionale ale bulgarilor etc. – precum şi liderii vizitat la domiciliu o solie alcătuită din deputaţii An- tura lui Ion Inculeţ şi a îndemnat pe susţinătorii săi vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor moriile sale făcea următoarea mărturisire: „În prezi- Fracţiuni ţărăneşti – Pantelimon Erhan, preşedinte al ton Crihan, Ion Buzdugan şi Gherman Pântea. Oas- să-şi dea votul pentru favoritul etniilor conlocuitoa- din Republica Moldova ua stabilită pentru deschidere au avut loc mari dez- Comitetului executiv gubernial al deputaţilor ţărani peţii nocturni i-au comunicat că Biroul de organizare re. Gestul lui Ion Pelivan i-a surprins pe mulţi din INTERPRETAREA UNUI “TRATAT” CARE NU A FOST REALIZAT Nu demult, ziarul “Nezavisimaia lângă Luţk, ca să ducă tratative cu Petru mească 10.000, având personal numai 20.000 Cantemir şi încă 400 de boieri s-au refugiat în Ru- Moldova” (2011, 16 martie, pag. 2) I, ca acesta să-l ajute pe D. Cantemir în de moscali. “Şi ne ajunge atâta oaste”, a spus sia. Constantin Giurescu subliniază că turcii pusese a publicat un material cu genericul lupta contra turcilor. Alţi istorici afirmă că Petru I. Dar n-a fost să fie aşa. Turcii au adus mari “speranţe” în Cantemir, dar el “a trecut la ruşi”. “Tratatul de la Luţk – un jalon impor- D. Cantemir “l-a trimis la Petru pe boierul în Moldova 150.000 de eniceri, 250.000 de A. Xenopol scrie despre “trădarea lui Cantemir” (A. tant în istoria relaţiilor moldo-ruse”. Ştefan Lupu, care a iscălit în numele său “călărime” şi “40.000 de sindighiştri (tătari Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, Iaşi, Reprezentantul “Centrului rus de şti- la 13 aprilie 1711 în oraşul Luţk un “tratat sau ghiauri, care erau gata să lupte de partea 1882, p. 7). Însă noi considerăm că domnitorul Mol- inţă şi cultură din Republica Moldo- de alianţă cu Rusia” (Istoria RSSM, vol. I, turcilor). Deci, Petru I n-avea o armată puter- dovei n-a fost “trădătorul”. El a încercat să lupte cu va”, Valentin Râbiţki şi-a adus aminte despre aşa-numitul Chişinău, 1967, p. 332-336). După părerea nică. El dorea să cucerească Ţările Române turcii hapsâni şi sângeroşi, dar n-a avut un aliat bun şi “tratat” din 13 aprilie 1711, care, chipurile, a fost iscălit istoricului N.A.Mohov, au existat două cu ajutorul lui Constantin Brâncoveanu, Di- serios. Rusia ţaristă promova aceeaşi politică expan- de Petru I şi Dimitrie Cantemir. Diplomatul rus afirmă că tratate. Unul a fost scris de către contele mitrie Cantemir, a sârbilor şi polonezilor. sionistă şi de jefuire a popoarelor mici ca şi Imperiul acest document de la Luţk ar fi pus “începutul eliberării” Gavriil Golovkin la 13 aprilie 1711, iar al Acest document prevedea că Petru I avea Otoman. În acele condiţii, D. Cantemir a devenit o Moldovei de sub jugul otoman; că, chipurile, ideile aces- doilea a fost expus de către Ion Neculce în dreptul să-l păstreze ca domn pe D.Cantemir jertfă a acestor două mari imperii, care întruchipau tui tratat au fost susţinute de către “poporul moldovenesc” “Letopiseţul Ţării Moldovei” (Bucureşti, şi pe urmaşii lui din izvodul pe linie bărbă- zodia răului absolut. D. Cantemir a greşit când a şi realizate în 1812 “când o parte din Principatul Moldo- 1980, p. 188-202). După conţinut, aceste tească (p. 141). Dar dacă cineva ar fi dorit să făcut această alianţă cu Rusia. Are dreptate acade- vei, numită Basarabia, a fost alipită la Rusia” Toate aceste două documente se deosebesc unul de altul. fie suveran şi independent de Rusia, apoi el micianul Demir Dragnev când scrie că “popoarele afirmaţii sunt în realitate nişte minciuni gogonate sau bali- Pe de altă parte, istoricul E.Rusev scria că putea fi mazilit, arestat, decapitat tot aşa de balcanice nu cunoşteau încă îndeaproape politica verne din vocabularul politicii imperiale ruseşti. “de fapt tratatul a fost încheiat de o grupă de repede precum o făcea Sultanul. Vornicul ţarismului” (Istoria RSSM, vol. I, Chişinău, 1967, Această problemă a fost cercetată neunivoc de către boieri care pledau pentru stabilirea alianţei Iordache Ruset, hatmanul Dumitraşcu Raco- p. 332). Rusia ţaristă întotdeauna a urmărit scopuri cunoscuţii istorici A. Xenopol, N. Iorga, C. Giurescu, I. cu Rusia şi izgonirea turcilor-înrobitori din viţă, banul Savin Zmuncilă s-au împotrivit. imperiale. Sub pretextul “eliberării popoarelor de Eremia, P. Parasca, A Eşanu etc. Moldova” (Istoria RSS Moldoveneşti, vol. I, Chişinău, 1954, p. 25). “Nu este bine să fie domnitor veşnic”, spuneau ei. În opinia lor, aceeaşi credinţă”, Petru I a încercat să-şi întărească poziţiile geostra- Documentele istorice ne arată că aşa-numitul “tratat de la Luţk” Documentele de arhivă şi lucrările istoricilor contemporani ne arată domnitorul trebuia să se schimbe “cum va pofti ţara” (Ion Neculce, tegice în Balcani, să capete noi sfere de influenţă şi noi teritorii, de a n-a fost iscălit de către D.Cantemir, n-a fost aprobat de către “popo- că s-au dus tratative, s-au elaborat două variante, inclusiv proiectul Letopiseţul Ţării Moldovei, Buc., 1980, p. 201). Această poziţie se exploata alte popoare mai mici, precum era şi poporul român. Se ştie rul moldovenesc”, n-a fost susţinut de “toţi” boierii moldoveni. Şi, de tratat propus de contele Golovkin. Dar acest proiect a rămas ca o lămureşte prin faptul că proiectul lui Golovkin prevedea ca “toată că în iunie 1711, D.Cantemir s-a adresat cu un apel către populaţia în general, noi considerăm că n-a fost iscălit acest “tratat” în confor- hârtie, ca o ficţiune, ca un document începător, nefiind adus până la puterea cârmuirii va fi în mâna domnitorului” (p. 141). Acesta îşi ţării să-i susţină pe ruşi “ca pe nişte fraţi de arme, din toată inima, din mitate cu dreptul internaţional. Contele Gavriil Ivanovici Golovkin logica sa de a fi numit “tratat”. La sfârşitul proiectului lui Golovkin răsfrângea puterea asupra tuturor boierilor. Domnitorul se declara tot sufletul, cu tot avântul nostru să ne ridicăm împotriva silniciei, ti- a scris un document, s-a păstrat scris “Petru”, dar lipseşte semnătura lui Petru I. Lipseşte, stăpânitorul tuturor oraşelor moldoveneşti, incasa toate impozitele, raniei şi năvălirii turcilor” (p. 334). Însă populaţia nu s-a ridicat. Toţi Ţara care n-a fost dus până în general, familia şi semnătura lui Dimitrie veniturile statului. Boierii şi toată populaţia orheienii, sorocenii, lăpuşnenii au venit cu Petru I până la Prut. Dar Ţara-mamă, care ne-a născut, la sfârşitul lui logic şi Cantemir. Acest proiect n-a ajuns să devi- erau obligaţi să se supună poruncilor dom- mai departe nu s-au dus, nu l-au susţinut. În 15 zile, D.Cantemir a re- Ţara cea cu graniţă pe Prut, nu putem să-l numim nă un act juridic în conformitate cu dreptul nitorului. “Toată legea şi judecata aparţineau uşit să mobilizeze o armată numai de 6-7 mii de oameni. Ei ştiau ce-i Trebuia pe veci cu noi să fie, “tratat”. internaţional. După structura sa, proiectul domnitorului”. Însă ţarul rămânea stăpân al aşteaptă, dacă Petru I va pierde acest război. Lupta de la Stălineşti Doar am fost o singură moşie... Noţiunea de “tra- lui Golovkin este alcătuit din 17 paragrafe, Moldovei. El putea să judece pe cineva dacă (1711) a arătat că Petru I se ocupa mai mult cu beţia decât cu orga- tat” înseamnă “o în- cele mai multe dintre care nu erau în fo- avea “un hrisov de la domnitor”. Petru I re- nizarea luptei cu turcii. Cel mai deştept om de stat a fost Constantin Pentru ce străinii ne-au făcut ţelegere cu valoare de losul Moldovei. Acest document prevedea cunoştea că pământurile Ţării Moldovei “sunt Brâncoveanu care, având o armată de 30.000 de ostaşi, a aşteptat Graniţă-ntre noi? Doar n-am avut! act juridic, încheiată trecerea Ţării Moldovei de sub jugul tur- cuprinse între râul Nistru, Cameniţa, Bender, câteva zile să se vadă cum se va desfăşura lupta lui Petru I cu turcii. S-ar reface vechile hotare, între două sau mai cesc în “supuşenia” rusească. Diplomatul cu tot ţinutul Bugeacului, Dunărea, graniţele După retragerea ruşinoasă şi dezonorată a lui Petru I şi D. Cantemir Dac-ar învia Ştefan cel Mare. multe state, prin care rus Valentin Râbiţki afirmă precum că Ţara Ţării Munteneşti şi ale Transilvaniei, după din Moldova, sultanul planifica să transforme Ţara Moldovei într-un se creează, se modi- Moldovei trebuia să fie “suverană şi inde- delimitările făcute cu acele ţări” (p. 142). “paşalâc” (gubernie turcească condusă de un paşa). Populaţia, cum Am rămas orfani, orfani de tot! fică sau se anulează pendentă” (N.M., 2011, 16 martie, p. 2), Această “recunoaştere”, făcută de Petru I, se pe drept cuvânt scrie D. Dragnev “a avut de îndurat greutăţi insupor- Ei din ţară şi din dor ne scot! drepturi şi obligaţii ceea ce este o minciună sfruntată. “Supu- explică prin faptul că Moldova trebuia să fie tabile”. (p. 333). După 10 iulie 1711 Moldova a fost jefuită, înjosită, Ne-au furat, aşa cum hoţii fură, în relaţiile dintre ele” şenie” înseamnă ascultare, supunere, slu- parte componentă a Rusiei ţariste. Petru I, prin chinuită, s-a ales cu satele arse şi casele pustiite. Numai în ţinutul Ne-au înstrăinat peste măsură! (DEX, p. 1022). Dar gărnicie, subjugare, cucerire, dependenţă această recunoaştere, dorea ca Ţara Moldovei Hotin au fost arse 73 din 93 de sate. (N.A.Mohov, Drujba kovalasi aşa înţelegere în 1711 de Imperiul Rus. Moldovenii trebuie să fie să fie a Imperiului Rus. Însă această frontieră vekami, Chişinău, 1980, p.188). Acestea au fost consecinţele “prie- Cine am ajuns pe-acest pământ? n-a fost iscălită, n-a “sub autoritatea” cuceritorilor, sub “stăpâ- n-a fost recunoscută de Rusia în 1812, nici în teniei moldo-ruse” de la începutul secolului XVIII. Constatăm astfel Prea străini suntem într-un cuvânt! primit statutul de act nirea” Rusiei ţariste. Proiectul lui Golo- 1940, nici în 1944. În 1812, Aleksandru I a că diplomatul rus Valentin Râbiţki şi slugoii săi de la “Nezavisimaia Cât să mai răbdăm! Sosit-a ora juridic, n-a fost apro- vkin prevedea ca D.Cantemir să se declare împărţit Ţara Moldovei şi a ocupat teritoriul Moldova” nu cunosc documentele istorice, falsifică istoria români- Să se vadă fratele cu sora. bată şi ratificată. Nici “supus”, “ascultător” de ţarul Rusiei şi să românesc dintre Prut şi Nistru, Marea Neagră lor. Ei şi-au atribuit misiunea ruşinoasă de a propaga ideile antişti- un document mol- participe cu oastea sa în luptă contra Turci- şi Cameniţa, iar în 1940, Stalin şi Hruşciov au inţifice ale “moldovenismului primitiv”, să îndreptăţească politica Hai să ne grăbim! E de ajuns! do-rus n-a fost dus ei. La începutul lunii martie 1711, Petru I, inclus Sudul şi Nordul Basarabiei în compo- imperialistă, promovată de satrapii ţarismului rus. Procesul mişcării Doar purtăm în piept un dor nespus. până la sfârşit. Dar fiind cam beat, a decis să se bată cu sultanul nenţa Ucrainei Sovietice. Dacă ei n-au reuşit de eliberare naţională a românilor basarabeni este ireversibil. Istoria Vremea-i! Hai să dăm mână cu mână ce a fost? Ion Necul- şi să cucerească Ţările Române. El a con- să ocupe toată Moldova, conducerea Rusiei a îi îndreptăţeşte pe toţi acei mari patrioţi care luptă pentru unitatea de Numai cei cu inimă română! ce scrie că Dimitrie siderat că va folosi 30.000 de ostaşi ai lui început să ocupe câte o parte din teritoriul ei secole a întregului neam românesc. Cantemir l-a trimis Constantin Brâncoveanu, 20.000 de sârbi. în 1812 şi în 1940. Anton MORARU, Tamara MAIER pe visternicul Ştefan El spunea că polonezii “ne vor da 30.000 Din câte cunoaştem, războiul ruso-turc doctor habilitat în istorie, s. Micăuţi, Străşeni Luca la Iavorovo, de ostaşi”. Şi din Moldova planifica să pri- din 1711 a fost pierdut de Petru I, iar Dimitrie profesor la Universitatea “Perspectiva” Literatura şi arta Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 4 Blocnotes CUM SĂ ÎNĂLŢĂM ŞI SĂ PORNIM MOARA Nichita E imperios necesar să se rator de idei. Nu s-a oprit generatorul după plecarea din se macină aici nu numai grăunţe plăcute stomacului (of, ta din plin şi copiii, şi părinţii. Că în partea plăcintăriei înţeleagă despre ce vorbim administraţie... Ce cred eu că încă pot face? (Că... dacă plăcintele!), dar şi altceva-ul, despre care o să încerc să se mai adaugă dulciuri, îngheţate, băuturi răcoritoare, iar Trec pragul Ca- atunci când lansăm proiecte poţi face, e păcat să te prefaci că nu poţi, nu-i aşa?) Mai vorbesc, dar, cu siguranţă, nu o să reuşesc toate nuan- în partea librăriei s-ar mai putea adăuga jocuri intelec- sei Limbii Române cu de complexitatea Academiei multe lucruri le fac fără aceste chemări la înţelegere şi la ţele... tuale, birotică – e de domeniul talentului managerial al emoţie, de parcă aş in- Duminicale pentru Copii şi punerea umărului. Dar, ca să se întâmple ceva în familii Moara trebuie să fie – pentru copii şi părinţi - fru- patronilor. În ultimă instanţă, cele două anexe-aripi ale tra într-un altar. Nu şti- Părinţi 2 ore + 3 iezi. Lu- şi în sate, ar trebui să se declanşeze înţelegeri conjugate moasă, misterioasă şi cognitivă. La intrarea în moară morii ar fi continuate cu o ogradă ocrotitoare, care ar am că într-o ţară în care crurile devin mai clare după în familii, în sate, în administraţiile locale şi cele centra- pereţii circulari, la nivelul staturii umane, să ofere planul proteja acest spaţiu fragil, unde se întâmplă o şi mai limba populaţiei majo- ce Academia nu-şi mai are le, dar şi în contabilităţile morale ale oamenilor de afa- panoramic al localităţii, dar cu structura de drumuri şi fragilă lucrare – devenirea-pornirea omului acasei noas- ritare este maltratată de uşile deschise în fiece dumi- ceri bine pe picioare. de cartiere foarte clare, atractive pentru ochii privitorului tre, a omului ce s-ar lega de palma aceasta de frumuseţe, vreo două secole, exis- nică, iar părinţii – unii! – se întreabă: oare unde să-mi Ce prezintă proiectul Moara cu plăcinte şi cuvinte, întrebător (pe unde-i casa mea?). căreia să-i zică toată viaţa acasă. tă o mică cetate în care duc copilul pentru o lucrare de duminică? pe care eu îl consider mai important decât Academia E atractivă şi mecanica morii – axul central, siste- Ce frumuseţe să se întâmple la Moara cu plăcinte şi aceasta este totuşi ocrotită, fapt de notorietate Ce cred eu despre părinţii cu copii? Cred că vor să-i Duminicală pentru Copii şi Părinţi? Ar fi un proiect nu- mul de roţi dinţate... Şi scara spiralică atrage în sus, unde cuvinte? He-he-he!... Dar s-o începem de duminică, cu publică. crească oameni buni, deştepţi, care să fie necesari acasă. clear în triunghiul biserică-şcoală-primărie, o formulă privitorul ar descoperi un panteon cu cei mai vrednici ceea ce am testat timp de 218 duminici în Chişinău şi a Lăcaşul a fost înfiinţat la 31 August (Ziua Ce cred eu că simt părinţii când copiii visează în complexă de scenă-muzeu-librărie-bibliotecă-tradiţie, ctitori şi înaintaşi din localitate – portretele, scurte notiţe fost bine – cu 2 ore cu cei mai frumoşi copii din Sofia ( Limbii Române, unică, se pare, în lume)1998, gura mare să plece, în viitorul cel mai apropiat, de aca- un spaţiu eficient chiar în localităţile norocoase să aibă biografice, unele atribute legate de personalitatea con- Codreni, Pelinia, Bădragii Noi, Larga, Corlăteni, Petreni, înaintea re-venirii la putere a comuniştilor. O să? Cred că nu se simt bine şi că se gândesc: oare ce să club, muzeu, librărie, plăcintărie. Moara îşi are raţiunile cretă. Iar o linie apăsată, viu colorată, leagă portretul cu Popeşti...), program cu şase concursuri pentru copii. zi istorică, o adevărată şansă pentru Limba facem – după ce i-am făcut din dragoste! – ca viitorul incontestabile, iar în localităţile sărace (fără club, libră- o casă din sat, casa părintească ori casa consăteanului În acelaşi spaţiu şi mamele să se manifeste în con- Română, menţinută în viaţă de catre două nostru, copiii, să îndrăgească palma asta de pământ, casa rie, muzeu, bibliotecă...) notoriu, casă repro- cursuri atractive – la plăcinte, la cântat... Şi taţii să se personalităţi culturale de primă mărime, căr- părintească, neamul, ţărişoara şi să fie gospodari demni proiectul e calea şi sal- dusă documentar, manifeste competitiv... şi stăpâni vrednici în poligonul acesta fără stăpân? varea. Mă gândesc şi mă fotografic. În toate zilele Moara ar avea programul unei terase turari, scriitori, profesorii Alexandru şi Ana Ce cred eu despre puterea care nicidecum nu se în- fixez cu raţiunile mele În timpul rece cu plăcinte, al unei cafenele de acasă, unde ar exista, Bantoş. Priviţi împreună, sunt o pereche ele- scăunează şi exodul populaţiei? Cred că actorii teatrului alături de părinţii şi de al anului eventu- central, un program permanent orientat spre copii – să gantă, frumoasă, care te duce cu gândul la administrativ-politic nu ajung să cuprindă cu văzutul administraţiile alarmate alele întruniri cu le fie plăcut şi drag în Moara de acasă. O garderobă pro- chipul împăraţilor bizantini. Umăr la umăr, toată complexitatea alunecării temeinciei noastre – nu pentru exodul neconte- copii şi părinţi ar fi vocatoare, expusă şi accesibilă, le-ar îngădui un concurs cu sprijinul unor adevăraţi români, din păcate au timp. nit al basarabenilor spre găzduite de interio- permanent la înscenarea poeziei Plăcinţele cu mărar, mai puţin cunoscuţi, se îngrijesc de editarea Ce cred eu despre noi toţi? Că aşteptăm, cronic, ca lumea vânătă (care însă rul morii. În timpul concurs organizat şi menţinut/menţionat de morarii-păr- unei reviste, cât o carte de mare, intitulată altcineva să ne rezolve problemele. Har Domnului că nu e mai vânătă decât cald al anului scenă taşi, părtaşi la efortul total de a-i câştiga pe aceşti copii “Limba Română“, instituţia şi publicaţia fă- facerea copiilor – în majoritatea cazurilor! – nu o încre- vineţiul nedeterminării mai largă ar fi pra- cu frumuseţi de acasă, care conduc spre înţelegeri mai când un tot unitar. Celor de la Bucureşti li s-a dinţăm sponsorilor şi Uniunii Europene... de acasă)... gul morii, ocrotit aşezate a câte înseamnă acasa. spus că la CLR există şi cursuri de predare şi Ce cred eu că trebuie să întreprindem urgent şi, mai Moara poate fi o de o prelată mai Poezia mea Plăcinţele cu mărar e aniversară – mi învăţare a limbii române, că printre cursanţi ales, unde? La ţară şi în familie e imperios necesar să se replică sentimentală a lată – ocrotitoare s-a întâmplat acum 35 de ani. Biblioteca Naţională pen- sunt, atenţie, şi ruşi care învaţă limba noastră. simtă implicarea strategică a statului, a societăţii. Dacă unei mori de vânt din de soare ori de ploi. tru Copii Ion Creangă şi IBBY au anunţat un concurs Dacă ar fi bani mai mulţi, numărul cursan- nu se întâmplă ceea ce trebuie să se întâmple în familie localitate, aşa cum erau Două anexe latera- de desene ale copiilor pe această temă, concurs care va ţilor, în fiecare an, ar creşte, solicitări sunt, – pornitul omului! - atunci nu se va întâmpla nimic nici morile de vânt din Cer- le ar reveni cuvin- finaliza în cadrul Salonului Internaţional al Cărţii pentru iar limba română, treptat, ar câştiga teren… în altă parte. Dacă nu realizăm că cetăţile noastre cele noleuca lui Igor Vieru, telor şi plăcintelor. Copii şi Tineri. Aniversarea a mai declanşat câteva con- Toate acestea mi se povestesc nu cu reproş, ci mai durabile au fost şi mai rămân satele cu felul lor de din Tănătari – mori ce- O plăcintărie cu un cursuri, despre care aş vorbi cu altă ocazie. Aici aş vrea cu uşoară amărăciune în glas… Uneori, Ale- numărare a împlinirilor şi a duminicilor, dacă nu reali- lebre. Parametrii morii cuptor într-o parte, s-o închei cu o declaraţie patriotică în partea plăcintelor xandru Bantoş luptă mai mult de unul singur. zăm că întreg potenţialul de creaţie – oamenii de artă şi pot fi diferiţi, conform o librărie şi o mică noastre basarabene şi cu o înduioşare aparte în partea Din când în când, este anchetat în legătură savanţii – de acolo ne vine, dacă nu înţelegem să interve- necesităţilor localităţii bibliotecă în cea- copiilor noştri care sunt de acord cu mine. cu provenienţa banilor din România desti- nim imediat la stoparea alunecărilor satelor spre afară, concrete. De ce moară? laltă parte a morii Iulian FILIP naţi editării revistei, este supus unor presiuni atunci celelalte pot să fie inutile şi prea târzii. Şi de ce de vânt? E un ar fortifica formu- şi tracasări greu de imaginat. De câteva ori, Cât am activat la primărie, la anumite ocazii, când se spaţiu misterios pentru la complexă, unde Ilustrăm acest număr cu variantele de mori cuvine să se găsească vorbe de laudă, mi se zicea gene- copii şi pentru adulţi – s-ar putea manifes- instituţia a fost chiar pe punctul de a fi des- sugerate de autorul articolului, Iulian FILIP fiinţată. Mai mult, clădirea a fost o dată in- cendiată, altă dată zmângălită cu obscenităţi. Dreptul la replică Într-un moment de disperare, familia Bantoş EDITURA „ŞTIINŢA” ÎŞI PERMITE „GESTURI”… ŞTIINŢIFICE a fost pe punctul de a pleca în lumea largă… Până la urmă, cei doi soţi nu au plecat, nu au Mai întâi despre moralitate vreau să zic, adică des- Dar „omiterile” nu se opresc aici, continuă, iau amploare. Este „am- în lirica modernă, producând schimbări de paradigmă şi în alte spaţii, cu dezertat. Au continuat să rămână în casa lor, pre cultura comunicării ştiinţifice între savanţi şi cu putată”, fără mustrare de cuget, partea finală a primului compartiment, ceea ce puţini poeţi români s-ar putea lăuda, chiar şi cei mai mari decât uniţi, în Casa Limbii Române. savanţii. Ea, această cultură, lasă mult de dorit, ca să unde încerc să interpretez poezia complexă „Interior”, cu simbolica Vieru, ei rămânând necunoscuţi în exterior la vremea impunerii lor în po- …Într-un cerc de scriitori importanţi se nu zic că se află sub orice nivel. Iar de aici ni se trag şi imagine ambiguă a corbului negru, aciuat în sufletul poetului (p. 381). ezia naţională”. povesteşte despre vizita la Chişinău a lui multe din păcatele-ponoase ale noastre. Au urmat apoi două „salturi” de campion: a fost şters cu buretele ires- De ce s-a neglijat cu bună ştiinţă această „revelaţie” ieşită din comun?! Nichita Stănescu, în anul 1976. Scriitorul ro- Să judece şi cititorul. În anul 2010, în frumoasa co- ponsabilităţii aproape întreg compartimentul al doilea (pp. 381-384), Pentru un ochi neexperimentat „tăieturile” făcute nu se prea văd dintr- mân fusese invitat la nişte zile ale Literaturii lecţie „Academica”, aflată la al şaptelea volum, a apă- unde se dezvăluie pe larg câştigurile estetice ale dialogismului vierean, odată: sunt binişor „cusute”. Dar pentru autor, ele, aceste „tăieturi”, sunt Sovietice. Urma mai întâi să ajungă la Mos- rut lucrarea impozantă (aşa ar fi trebuit să fie, dacă era natura şi sursele acestui dialogism, întreprind – pentru prima dată în adevărate răni deschise. cova, apoi iar la Chişinău. Aşa era atunci. întocmită mai pe îndelete şi cu mai mult discernământ ştiinţa literară de la noi – o paralelă relevantă între lirica lui Vieru şi Culmea culmilor, adică răul cel mai mare săvârşit de alcătuitori, este critic, dacă nu cuprindea atâtea şi atâtea „tămâieri me- lirica poetului francez contemporan Alain Bosquet, demonstrez, prin- „atacul” cu bună ştiinţă la aparatul ştiinţifico-critic al articolului meu. Ei Scurta sa şedere la Chişinău a lăsat urme taforice” cădelniţate de „necritici”!) Grigore Vieru, Poetul. Monografia tr-un lung citat reţinut din Eugen Ionescu („Creaţia artistică înseamnă s-au sfătuit să-l „dezbrace” (articolul!) de absolut toate sursele de investi- de neşters în memoria scriitorilor basarabeni. colectivă a apărut la cunoscuta şi apreciata editură „Ştiinţa”. Prin urmare, întrebare”), că „discursul dialogic ţine de statutul modern al poeziei de gaţie ştiinţifică folosite de subsemnat atât în subsolul paginilor, cât şi cele Cel puţin o întâmplare cu poetul este păstrată ne-am fi aşteptat şi la o carte ştiinţifică substanţială, de toată seriozitatea. astăzi, care are menirea să-l despovăreze pe om de alienările, angoasele de la sfârşitul materialului, plasate la „Bibliografie selectivă” – „faptă” cu ca o adevărată relicvă. În cadrul unei întâl- Dar, cu părere de rău, n-a fost să fie. şi stresurile declanşate de secolul vitezelor” (p. 382). E drept, ultimul totul inechitabilă şi cu totul condamnabilă, căci o atare „ispravă” poate niri mai largi cu scriitorii moldoveni, Nichita În cele ce urmează mă voi opri doar la propriul meu articol (unul singur alineat din compartimentul în discuţie, care începe cu: „În cărţile de mirosi a ... compilaţie. De bunăvoinţă şi bună-cuviinţă – nici vorbă! Stănescu şi-a început discursul în felul urmă- şi cu un volum restrâns de 5 pagini de carte, adică un articolaş închegat versuri de după 1989 discursul liric dialogal al lui Gr. Vieru a suferit Astfel, la pagina 376, în subsol, se face trimiterea: М. Бахтин. tor: “Trăiască Lenin şi revoluţia bolşevică!“. din „bucăţi”), pe care l-am „descoperit” întâmplător şi cu stupoare în sus- anumite modificări esenţiale …”, este reprodus totuşi, chiar dacă nu prea Проблемы поэтики Достоевского. Издание третье. – Москва: Oamenii din sală au îngheţat. Consternare numita lucrare. Am zis precum am zis, pentru că materialul propriu a fost ştim cum „se leagă” cu restul articolului. «Художественная литература», 1972, p.434 – a fost lichidată; la pa- generală. Toţi şi-au amintit brusc despre de- inclus fără ştirea mea şi fără consimţământul meu. Indubitabil, m-aş În schimb, compartimentul al treilea (final), acoperind vreo trei pagini gina următoare, 377, se reproduce aceeaşi sursă, dar cu o altă pagină: 185 portările basarabenilor în Siberia şi alte ne- fi bucurat nespus de mult să figurez într-o exegeză colectivă, special con- de carte (p. 384-387), un compartiment absolut inedit şi foarte important – a fost lichidată; la pagina 381 nu vom întâlni sursa: G. Vieru: „Cred că norociri suportate din partea ruşilor, mai ales sacrată ilustrului poet Grigore Vieru, despre care am început să scriu încă în plan ştiinţific, care tratează pentru prima dată la noi poetica dialogală mai toate cărţile noastre sânt un fel de abecedare”. Interviu realizat după anul 1940… din 1966 (vezi articolul „Reflecţii asupra poeziei pentru copii a lui Gr. a lui Gr. Vieru în raport cu poetica dialogală a francezului Alain Bosquet de Serafim Saka // „Moldova”, 1974, nr.8, pp. 24-25; iar de la p. 382 mi S-a aşternut brusc o linişte de mormânt. Vieru”), fiind şi autorul monografiilor de mai târziu:Creaţia „ lui Gr. Vieru (cu exemple concrete în propria traducere şi cu specificarea demonstrată că se scoate sursa ştiinţifică: Eugen Ionescu. „Creaţia artistică înseamnă Calm, cu un zâmbet uşor ironic, după o pauză în şcoală” (1984), „Grigore Vieru, adevăratul” (2003) şi „Eminesciene. între cei doi poeţi există un intertext incontestabil, grăitoare fiind, în primul întrebare”. Interviu de Branka Bugavać, 1993 // „Literatura şi arta”, lungă, poetul a continuat: “Dacă nu era Le- Druţiene. Vierene” (2008; ultimele două fiind omise intenţionat de editură rând, influenţa vădită a poetului moldovean, cu tiparul Formular”-„ ului, 1994, 7 aprilie. Nu mai vorbesc de sursele ştiinţifice din „interiorul” ma- nin, şi nici revoluţia bolşevică, bunicul meu, din „Itinerar biografic: Grigore Vieru”). Între altele, creaţia lui Grigore Vi- asupra celui francez de orientare modernă – poeziile cu acelaşi tipar „Unde terialului, care trebuiau descifrate, concretizate: „un mare critic” (e vorba general rus, nu s-ar fi refugiat în România, eru a constituit până în prezent obiectul de studiu a 20 monografii, apărute e pâinea?” şi „Tatăl meu e marmura”), zic, acest compartiment a fost dat de criticul rus V. Belinski, lucrarea?), poetul francez Alain Bosquet (car- împreună cu mama, iar mama nu l-ar mai fi în Republica Moldova şi România! Cu 2-3 excepţii, alcătuitorii volumului la cuţit. De ce, dragii mei editori şi alcătuitori, aţi făcut-o?! Şi aţi făcut-o în tea lui de versuri în limba rusă «Избранные стихотворения», Москва, cunoscut pe tata, din Ploieşti, iar eu nu aş mai colectiv le-au neglijat, fie din neştire, fie din lipsă de timp, pentru a le lec- mod preconceput, ştiind prea bine că faceţi rău, reţinând doar concluzia din «Радуга», 1984, din care am tradus exemplele citate; apoi: Alain Bosquet. fi fost aici, cu voi…”. Râsetele şi aplauzele au tura şi a selecta din ele cele mai realizate şi mai contributive capitole … Nu două propoziţii, care e absolut nelegată de compartiment?! Regret foarte Poezii. În româneşte de V.Porumbacu şi V.Teodorescu. – Bucureşti, 1965); continuat minute în şir, spune Nicolae Dabi- mai vorbesc de selecţia voit subiectivă a poeziilor vierene din cartea aca- mult că mi-aţi „stricat” studiul „original”, mai mult chiar, sunt indignat de Antologie de poezie populară de Lucian Blaga. Ediţie îngrijită de George ja, care l-a însoţit pe oaspete în primele, dar demică, ce neglijează realizările de vârf ale poetului: „Făptura mamei”, atitudinea şi comportamentul de care aţi dat dovadă ... Ivaşcu. – Bucureşti, 1966 ş.a. „Formular”, „Mamă, tu eşti …”, „Pe drum alb, pe drum verde”, „Pădure, Dacă nu mă credeţi pe mine, întrebaţi-l pe criticul român imparţial, Apoi este înlăturată întreaga „Bibliografie selectivă” (de la sfârşitul ar- şi ultimele sale peregrinări basarabene. Din verde pădure”, „Lucian Blaga”, „Pasărea”, „Cămăşile”, „Nu am, moarte, foarte cunoscut la noi, Theodor Codreanu, care semnează şi el un articol în ticolului), compusă din 5 surse critice: Mihail Dolgan. Lirismul dialogal ce ştiam, dar şi din ceea ce mi s-a povestit, cu tine nimic”, „Harpa”, „Steaua de vineri”, „Steaua mamei”, „Metafora” aceeaşi exegeză colectivă. la Grigore Vieru şi la poetul francez Alain Bosquet // „Ştiinţa”, 1995, nr. 3, eu subliniez un adevăr unic, suprem: cel mai şi tot aşa. Deşi şi acestea fac parte organică din „Ars poetica” lui Vieru. Când s-a referit la originalitatea unor puncte de vedere ale criticului martie; Mihai Cimpoi. O istorie deschisă a literaturii române din Basara- iubit poet român are jumătate de rădăcină ru- Mărturisesc, nu am părăsit oraşul Chişinău, nu am plecat în vreo M.Dolgan cu privire la creaţia lui Gr. Vieru, nişte contribuţii reale în dome- bia. – Chişinău: Editura „Arc”, 1996, pp. 189-192; Ana Bantoş. Grigore sească. Chiar aşa! Tot el a făcut, însă, celebra ţară străină, slavă Domnului, sunt în viaţă, continuu să lucrez la Academie, niu, Domnia Sa a ţinut să remarce următoarele (în cea mai bună monogra- Vieru: cunoaştere şi regăsire sub semnul sacrului // „Limba română”, 1996, afirmaţie: ”Limba Română este patria mea!”. sub auspiciile căreia s-a întocmit lucrarea, am casă, am telefon – de ce, mă fie despre poet, Duminica„ mare a lui Grigore Vieru”, 2004, p. 102-111): nr. 5-6, pp. 99-108; 1997, nr. 1-2, pp. 108-119; Nelu Vicol. Mirajul cuvân- …Propun scriitorilor o idee care îi sur- întreb, nedumerit şi supărat, coordonatorul şi cel care a selectat textele cri- „Cred că studiul cel mai important al lui Mihail Dolgan despre Vieru tului ordinar // „Literatura şi arta”, 1997, 20 februarie; Mihai Ungheanu prinde pe toţi: Casa Limbii Române să poarte tice n-au binevoit să mă contacteze, să mă întrebe despre materialul asupra este „Dialogismul discursului liric al lui Grigore Vieru”, publicat în volu- „Taina care mă apără”. Prefaţă // În volumul: Grigore Vieru. Văd şi mărtu- de acum înainte numele “Nichita Stănescu“. căruia s-au oprit, să-mi solicite ultima variantă, definitivă, să mă oblige s-o mul „Literatura română postbelică” (1988). Într-adevăr, poezia lui Grigore risesc. – Bucureşti: „Minerva”, 1997. Propunerea subsemnatului este salutată de citesc, să semnez apoi corectura, să-mi dea un exemplar de carte şi – de ce Vieru este colocvială, iar nu monologală, ca în cazul majorităţii liricilor. De ce s-au omis toate aceste surse critice de importanţă?! Nu ne-au toţi cei prezenţi. Totul depinde de un domn nu? – un onorariu simbolic?! DE CE? De ce materialul meu „Dialogismul S-ar putea să fie particularitatea cea mai pregnantă a tipului de moder- plăcut?! Doar alte materiale din volum sunt însoţite şi de „Note” speciale primar general, Vasile Ursu, prieten cu gu- în creaţia lui Grigore Vieru” a fost ciopârţit într-un hal fără de hal, cu toată nitate cultivat de Vieru”. „M.Dolgan ne asigură că şi poezia lui Gr. Vieru (vezi articolul „Poezia lui Grigore Vieru : devenirea întru fiinţă” de Nina vernanţii, dar, cu discreţia necesară, parcă şi neobrăzarea, fără a avea măcar grija să indice prescurtările neîntemeiate e polifonică, la fel ca romanul polifonic al lui Dostoevski în viziunea lui Corcinschi şi articolul „Grigore Vieru: melos poetic şi har artistic” de Inga cu românii. Probabil se vor opune consilierii prin trei puncte (…)? Trăim într-o ţară de papuaşi sau unde? A fost omis Mihail Bahtin. După M. Dolgan, fenomenul se petrece la nivelul întregii Ciobanu). Atunci? Care o fi logica? Sau aţi vrut să vă „războiţi” numai cu ruşi din cadrul Primăriei Generale, dar Mihai în mod arbitrar mai întâi începutul studiului, apoi mijlocul lui, după care opere a lui Vieru”. Şi mai departe: „În partea a treia a studiului (barbar studiul lui M. Dolgan? Atâta mai trebuia să scoateţi şi semnătura autorului Cimpoi, Ana Bantoş, Alexandru Bantoş şi şi ultimul compartiment, păstrând o tăcere mormântală. Cu ce drept moral, smulsă din întreg de către alcătuitori – M. D.), M.Dolgan revine la com- pentru ca „făcătura” domniilor voastre să fie, cum se zice, lată!!! simpaticul scriitor-grafician Iulian Filip – al ştiinţific, pur omenesc s-a făcut ceea ce s-a făcut atât de urât şi de neco- paraţia cu Alain Bosquet, foarte frapantă: „Dialogismul acestuia este mai Îmi puteţi riposta că prefaţatorul volumului, în studiul de tocmai 34 (!) cărui robot pe telefonul mobil răspunde inva- legial?! Cine i-a permis alcătuitorului să hăcuiască în dreapta şi în stânga polifonic” (polidialogul), manifestându-se la nivelul unei singure poezii. de pagini, „Grigore Vieru, poetul-simbol”, nu face nici o trimitere ştiinţifi- riabil, cu vocea proprietarului căutat şi greu un material străin (nu propriu!) într-o totală muţenie?! De ce încălcăm Chiar şi temele sunt aproximativ aceleaşi cu ale lui Vieru. Poema din 1984 că în „exterior”. Îl priveşte, e treaba lui. E stilul său eseistic, în definitiv. Eu de găsit: ”Sunt lipsă” –, manifestă un opti- cu grosolănie orice drept de autor, orice etică profesională, orice cultură a lui Bosquet „Unde e pâinea?” seamănă izbitor cu celebrul „Formular” practic însă un alt „stil” – stilul ştiinţific, şi vreau/cer să fie respectat! Între mism nesperat. editorială?! vierean. Mihail Dolgan crede că e vorba de vădite influenţe tacite. Se ştie altele, din prea mare „dragoste” a Editurii „Ştiinţa” pentru umila mea per- Reuşim să obţinem aprobarea necesară Dacă ar fi procedat în mod normal, semnatarul articolului i-ar că poezia „Formular” a avut ecou, la vremea ei, în Franţa, Finlanda, Bul- soană, cărţile mele despre Vieru „Grigore Vieru, adevăratul” şi „Emines- fi sugerat alcătuitorului să se oprească, bunăoară, nu la varianta aflată în garia, Germania, Rusia şi în republicile unionale. Mai mult, Alain Bosquet ciene. Druţiene. Vierene” au fost smulse din „Itinerar biografic: Grigore în câteva luni, inclusiv cu avizul unor consi- lucrarea colectivă „Literatura română postbelică. Integrări, valorificări, a tradus din poezia românească în franceză, dar şi din poezia din fostele Vieru” (iniţial figurau). Nu uitaţi sfatul lui Balzac: „Supărarea nu dovedeşte lieri ruşi, care au cedat foarte greu. Victoria reconsiderări” (1998, pp. 375-387), ci la cea mai completă, mai îmbunătă- republici sovietice, cunoscând lirica lui Grigore Vieru”. După care trage nimic, nu duce la nimic, nu serveşte la nimic”. se numeşte de azi înainte aşa: Casa Limbii ţită şi mai cizelată stilistic variantă, având titlul exact „Lirica dialogală la următoarea concluzie surprinzătoare: Dacă ... Iar acest „dacă”... Am obosit de atâţia „dacă”. Şi totuşi, dacă Române ”Nichita Stănescu”. Sărbătorim Grigore Vieru şi la poetul francez Alain Bosquet” şi fiind inclus în volumul „Iată o revelaţie care ar putea schimba radical imaginea unui Vieru mi se dădea să citesc corectura cărţii în discuţie, hotărât lucru, nu apăreau acest eveniment. Nu e de neglijat faptul că, în meu „Poezia contemporană, mod de existenţă în Metaforă şi Idee” (2007, anacronic, „tradiţionalist”, „sămănătorist”, când, în realitate, el a inovat atâtea gafe şi erori (de sens!) regretabile în chiar versurile citate din Vieru, timpul mandatului unui preşedinte comunist, pp. 283-300) … cum ar fi: (la p. 179) „Atunci când bat şi gândurile grele, / Cu am reuşit să săpăm un nume românesc pe Dar chiar şi varianta din 1998 (sursa de la care s-a plecat) e supusă mine să te-acoperi, / Cu mine, / Pământ matern...” (corect: bat şi frontispiciul cultural al Basarabiei, alături de unei „forfecări” nemiloase. Primul amplu alineat („Un mare critic afirmă grindinele grele); (tot acolo) „De veacuri sunt un nimeni (?!) / N-a cunoscuta statuie a poetului din Parcul Naţio- …”), cu care începe studiul, e înlăturat în întregime, fără a se pune cele trei fost din gură-n stare / A-ţi smulge limba...” (corect: „de veacuri nal. Numele întreg, oficial, al scriitorului este puncte necesare. Or, aici se lansează ideea primordială pentru poetica şi suni şi nimeni” – greşeala e prea din cale afară!); (p.177) „Arde, Nichita Stănescu, dar pentru foarte multele stilistica lui Vieru: când iubeşti, trebuie să iubeşti până la capăt (adică tre- mamă, albă-ţi stea...” (corect: „arde alba-ţi stea”) ş.a. O observa- milioane de oameni care l-au iubit fără limită, buie să te înalţi cel mai sus decât orice muritor de rând, ca să poţi diviniza ţie mai generală: Grigore Vieru nu scria „sunt”, ci „sânt” (vezi toa- el este, pur şi simplu: Nichita. Pentru niciun la limită tot ce e frumos, adevărat şi nobil), iar când urăşti, trebuie să urăşti te cărţile editate de el): „Sânt pata cea de sânge, zisă / Republica alt scriitor român nu s-a folosit de către con- până la capăt (adică trebuie să te cobori cel mai jos ca să poţi „sataniza” la Moldovenească ...”. Să-i respectăm stilistica! temporani, sau urmaşii acestora, doar numele limită tot ce e urât, minciună şi josnic). Sunt nişte consideraţii aparţinând Dacă aţi „procedat” la fel şi în cazul altor autori neagreaţi, mic, în locul celui complet, decât în cercuri nu unui critic oarecare, ci marelui critic rus V.Belinski (am deschis paran- atunci vai şi-amar de ţinuta ştiinţifică şi stilistică a lucrării în restrânse. Dar când nenumăraţi oameni, in- teza). discuţie! Decât publicat în halul arătat mai sus – ciopârţit şi de- clusiv din străinătate, care l-au cunoscut, citit, Alcătuitorul însă pune cruce pe aceste consideraţii, precum şi pe altele, fectuos, articolul meu mai bine nu era tipărit deloc. Mă tem de preţuit şi iubit, spun doar Nichita, se ştie că şi începe tocmai cu alineatul, aflat la circa două pagini distanţă: „În con- „mânia” poetului, care ne urmăreşte şi de sus şi care nu suporta acesta este pletosul bălai, luminosul şi unicul cepţia lui Gr. Vieru perceperea şi interpretarea lumii se pot realiza numai erorile (l-am văzut îndreptându-le cu amărăciune în propriile cărţi Nichita Stănescu. Bine ai revenit, şi rămas pe calea unei comunicări bilaterale, colocviale, dialogale …”. Desigur, nu deja apărute!). definitiv, în Basarabia eternă, Nichita! înainte de a mai „reduce” un alineat de aproape o pagină de carte (p. 376), Dixi et salvavi animam meam, zicea profetul Ezechiel, sfătu- unde se vorbeşte despre rolul „autoexprimării” în structura dialogală a li- ind, prin acest dicton, pe oameni să nu comită fapte rele şi să nu rismului vierean, despre polemica în surdină a titlului de carte „Fiindcă cadă în păcat. Mai pe scurt: am spus şi mi-am salvat sufletul. 2005, toamna – 2006… iubesc”, despre acele piese lirice de referinţă care se prezintă ca un „conti- Mori basarabene din perioada interbelică nuu formular” etc. Acad. Mihail DOLGAN Vasile NANEA Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 Literatura şi arta 5 Crâmpei Durerea s-a instalat O SEARĂ DE SUFLET ROMÂNESC Vasile MICU Adeseori mi-aduc aminte. Dar e vesel la palat Îl văd pe tata alb ca varul Şi când treci din sat în sat Cu floarea albă dinainte O tristeţe-grea nălucă DEDICATĂ ZILEI UNIRII Şi-n ochii lui jucând calvarul Te apasă, te apucă În preajma Zilei Unirii, pe 26 martie, la Filar- cultural român” – a mai spus A. Suceveanu. cunoştinţă „celor care au timp şi suflet pentru a Să dea ce-a moştenit de-o viaţă Mor speranţele de vii monica Naţională Serghei Lunchevici, a avut loc A urmat un frumos cântec pe versurile lui Va- menţine viu cuvântul pe care-l citim”, iar tânăra Pământul – unica speranţă Au rămas sate pustii o seară de poezie românească de valoare cu totul sile Căpăţână, interpretat de Elena Demirdgean. şi foarte talentata Mariana Cepraga a interpretat Iar dacă nu? Doar bătrânii şi copiii aparte - gala colecţiei de poezie Ideal, la care tru- George Călin, preşedintele Societăţii Cultu- un cântec pe versuri de Galina Furdui. I-apar în faţă Iar părinţii sunt plecaţi deşte de câţiva ani buni concetăţeanul nostru, re- rale Apollon de la Bucureşti, şi-a umplut sufletul Vlad Zbârciog a citit „un poem consacrat zi- Cei deportaţi şi duşi de-acasă Prin străini să fie argaţi gizorul, poetul, editorul şi directorul lei de mâine. Părinţilor le-a fost Din Paris la Magadan Editurii „Biodova”, Vasile Căpăţâ- furată Ţara, şi ne-au cultivat şi Cea mică-i cere mamei pâine Numai of de moldovan nă, stabilit de mai mult timp la Bu- nouă dorul de Ţară. Poemul este Şi prin tăcerea grea ce-apasă Şi durere de neveste cureşti. Vasile Căpăţână a poposit la consacrat părinţilor mei”. Răzbate un lătrat de câine... Cât le vezi, cât prinzi de veste. Chişinău şi cu o echipă de cunoscuţi În sală sunt profesori din oameni de cultură şi litere, care au Iurceni, de la Liceul care poartă Mankurţi la curţi Într-un an s-a întâmplat, venit să-şi mai exprime o dată dorul numele lui Grigore Vieru. La multe curţi Să mă crezi, la noi în sat, şi dragostea pentru Basarabia furată. Actorul Mihai Iorga recită, Se cer mankurţi Care-a fost cât un cnezat, Mariana Bahnaru, artistă a cu cunoscutu-i har, versuri de Lacrimă divină Nici un mânz n-a nechezat, poporului, pe post de moderator, a Emil Loteanu, Victor Voinices- Ţara noastră mamă, Ades prea mulţi Dar nu prea culţi Doar un câine de-a lătrat început cu o frumoasă şi simbolică cu-Soţchi şi Leonida Lari, iar Glorie divină, Când moartea a mai intrat poezie a regretatului Ion Vatamanu, Diana Văluţă, posesoarea „Cri- Fără-a ne da seama Dar nu-i cine de-ngropat a cărei primă strofă sună astfel: „Tu zantemei de Aur – 2006”, inter- Devenii vecină. Că de-i asculţi Sau nu-i asculţi Cei bătrâni uscaţi de vii o frunză, eu o frunză,/ Două frunze pretează un cântec de dragoste. Ca hăragii printre vii când se-adună/ Ştii ce fac?/ Un co- Nicolae Dabija a menţio- Noi suntem de vină, Rămân desculţi Copii, adulţi Nici umbra nu le-o mai ţii pac”. După care distinsa artistă i-a nat: „Manifestul Unirii a fost Trădători de soartă, Stele sus, stele în ape. prezentat pe organizatori, anunţând o poezie, „Limba noastră”. Un Zidu-o să devină Că sunt prea mulţi Mankurţi la curţi N-are cine să-i îngroape că protagonistul serii, Vasile Căpă- poet simte cu creierul, gândeşte Nalt şi fără poartă. Nu e nimeni pe aproape ţână, lansează azi colecţia Ideal – cu inima. Biblia e scrisă în ver- Joc de vii Fără-a mamei, fără-a tatei 2010. suri. Dumnezeu a făcut lumea Cine acum ne vede? Nu e sat – pustietate-i... Vasile Căpăţână şi-a exprimat cu ajutorul poeziei. Dumnezeu, Cine ne mai crede? În prag de toamnă dacă-mi vii Mă prinzi cu suflet, printre vii deosebită plăcere de a fi la Chişinău, pe lângă chipul şi asemănarea Cine o să-ne-asculte *** destăinuind că scopul colecţiei Ide- cu El, ne-a dăruit şi cuvântul. La Durerile multe? Voi fi chiar la cules de vii Şi ai putea tu să devii De ce daţi al, care a început în 2009, cu poeţi „de un scurtcircuit cultural, prin colaborare cu po- Bucureşti, un preot i-a sărutat În decedaţi? de pe ambele maluri ale Prutului, printre care Ion etul Vasile Căpăţână. Îi văd pe poeţii care apar în mâna lui Vieru. „Aceasta este cea mai de seamă Nu ne fie teamă O salvatoare şi să-nvii Chiar de-ar fi ei vinovaţi Vatamanu, George Călin, Nicolae Dabija, Ion Ha- colecţia Ideal ca pe nişte copii ai lui Ion Vatama- distincţie” – a spus, profund mişcat, Vieru. Poetul, Chiar în miez de noapte! Speranţele ce mor de vii Cu o slujbă la-mpărat dârcă ş.a., continuând, în 2010, cu Grigore Vieru, nu. Multă lume încearcă să uite poeţi de valoare dacă scrie bine, e ca şi când s-ar ruga la Dumne- Ştim c-avem o mamă Păcatu-i răscumpărat – Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Valeriu Matei, şi în viaţă, şi pe cei plecaţi în eternitate. Colecţia zeu. Patriotismul lui Vasile Căpăţână constă în Şi ne este aproape, În prag de toamnă rog să-mi vii. Ei sunt morţi cu-adevărat. Leonida Lari, Antologia Epigrama românească, Ideal îi renaşte, perpetuându-i în timp şi spaţiu”. faptul că editează cărţi. Fraţii noştri de peste Prut Noi să-i fim aproape! Doină Anatol Codru, Radu Cârneci, Marin Sorescu, Flo- După care poetul îi prezintă pe scriitorii delegaţiei descoperă poezia basarabreană. Un Guvern care *** rian Saioc, Liviu Damian, Victor Teleucă ş.a. este Societăţii Culturale „Apollon”, prezenţi în sală, ţine cu adevărat la cultură, ar edita această colecţie Nu loviţi în mama! De la Prut şi pân’ la Nistru S-a lăsat un timp sinistru I-auzi cum suspină pădurea de a promova valorile culturale româneşti, de a citeşte o poezie proprie şi un vers al marelui om pentru toate bibliotecile”. Nicolae Dabija citeşte Caii şi câinii Jale mare s-a lăsat Şi-o ploaie de lacrimi revarsă realiza o integrare a literaturii române cu cea uni- de cultură George Coandă, „Omul Anului” în Sta- o nouă şi foarte frumoasă poezie - „Paracliser în Şi nu e că-o taie securea – versală. tele Unite. munţi”. „Nu mor caii când vor câinii” – Mai rău e că frunza o lasă Prot. Ioan Ciuntu a remarcat zilele frumoa- Gheorghe Bâlici şi Ion Puiu Iliescu între- Radu George Serafim prezintă antologia Zicală de ochii lumii, se de primăvară, când după o toamnă nostalgică gesc voia bună din sală cu epigrame, cantautorul colecţiei Ideal ca pe o culegere de suflet: „Atâta De mai cred în ea doar unii *** venim cu gânduri senine, ne dăruim mărţişoare. şi compozitorul Iurie Andronic interpretează încărcătură de suflet este aici, în aceste volume Precum în lumina lunii Tu de unde vii? Din care Dânsul a văzut o întâlnire de suflet, specificând cântecul „Ce zi frumoasă” pe versurile Leonidei care împodobesc scena, şi în această sală, încât te Nici în pălărie nu mi-i Parte-a lumii? Chiar din cer? că versurile includ destine, iar scriitorii aduc lu- Lari şi piesa orchestrală „Doru-mi-i de tine”, iar întrebi: „Basarabia a fost ruptă de Ţară, sau Ţara De ce zice gura lumii. Fluturaş plutind pe zare, mină în sufletele oamenilor, a estimat că e bine Valeriu Cornea vine cu un cântec dedicat femeii. de Basarabia?”. După care citeşte poezia „Calea Fluturaş gingaş, stingher, că lumea creştină nu-i uită nici pe scriitorii trecuţi Vasile Groza citeşte o poezie despre „dorinţa princiară a şoimului” . Şi nici câinii nu mai vor Umbra ta tremurătoare în eternitate, în memoria cărora, chiar la începutul lui Vieru şi neamul românesc”, iar actorul Andrei Duetul Diana şi Ilie Văluţă (fiică şi tată) in- Să moară în preajma lor Când şi unde va dispare? manifestării, cei prezenţi în sală au păstrat un mo- Soţcki, stabilit la Bucureşti (pe care moderatoa- terpretează versuri de Grigore Vieru. Ilie Văluţă Nici un ţap ispăşitor Doar şi aştrii lumii pier! ment de reculegere. rea l-a prezentat ca „bucureştean de-al nostru”), a prezintă şi surpriza serii: un minunat cântec pe Şi mascaţi agenţi de pază Cine-o să se bucure Actorul Nicolae Jelescu, prin care „este pre- spus: „Sunt aici unde am început şi unde o s-o ter- versurile lui Nicolae Dabija „Limba noastră cea Ziua mare în amiază, De-o umbră de fluture? zent Grigore Vieru” („Scrisoare din Basarabia”), min”. Apoi a dat citire unor poezii de Gheorghe română”, proaspăt compus. Nu doar noaptea pe furiş, şi Florian Saioc („Rugăciune”), a recitat minunate Vodă şi Nicolae Costenco, „care fiind în gulaguri, George Călin dezvăluie că Societatea Cul- Făr’ să-aibă-acoperiş, *** poezii, în care e vie dragostea de Ţară şi de fraţi, era cu Eminescu în suflet”. turală „Apollon” a ales un frate, un nominalizat Atacă jertfa cu toţii Pâinea şi femeia lacrima care scoate Prutul din maluri, şi dorul de Vasile Căpăţână destăinuieşte câţiva viitori la premiul SC „Apollon”, în persoana scriitorului Şi-o gonesc pe drumul morţii E toată ideea reîntregire, care ne mistuie de-a pururi. autori ai colecţiei - Tuchilatu, Strâmbeanu, Benea, Nicolae Dabija, „al cărui volum „Tema pentru Până undeva departe, A vieţii, fiinţei Arcadie Suceveanu a subliniat că aceas- citeşte „Trandafir de la Moldova” de Ion Andreiţă, acasă” a rămas fără copertă, tot trecând din mâ- Mai de lume, mai spre moarte Dar şi-a suferinţei tă frumoasă manifestare este o arcadă prin care iar compozitorul Ilie Văluţă interpretează cânte- nă-n mână, până a fost citit de toţi membrii so- De unde nici vânt nu bate trecem spre Ziua Unirii, colecţia de poezie Ideal cul „Ţăranii şi Unirea” de acelaşi autor şi „Din cietăţii”. Nici mirosul nu răzbate, În rest sunt detalii fiind un dar adus marii noastre sărbători. „Ziua sfere nisipul curge” de Vasile Căpăţână. Mariana Mariana Bahnaru a constatat: „Am ascultat Nici potcoave de cai morţi Ca roua dimineţii Unirii este mai mult decât un eveniment istoric, Bahnaru recită poezia „Dulce-amar de Bucovi- cu sete şi dor poezia noastră românească. Să avem Nu găseşti să pui la porţi. Doar nişte petale ne emoţionează profund, fermenţii Unirii sunt vii na” de Vasile Tărâţeanu, „să vă aduc dorul lui”, iar parte de mai multe sărbători de felul acesta, iar La florile vieţii pentru noi. Colecţia Ideal repară fisurile timpului, Ion Diviza îşi exprimă bucuria că în frumoasa co- Vasile Căpăţână a promis că ne vom întâlni „la o Şi doar câinii dau din coadă îi readuce în circuit pe Costenco, Damian, Tele- lecţie „ai găsit un colţişor epigramei”, după care nouă ediţie, cu mari performanţe”. Presimţind o nouă pradă. ucă, Loteanu… Cu această colecţie putem des- citeşte câteva epigrame, înviorând vizibil sala. chide istoria literaturii române, intrăm în circuitul Galina Furdui şi-a exprimat profunda re- Nina JOSU Efim TARLAPAN – DANIEL CIUGUREANU, Raft Trei dintr-o bucată De ce le-a trebuit lui Efim Tarlapan, lui Ion Diviza şi UN PRIM-MINISTRU AL NEAMULUI NOSTRU ŞI AL NEAMURILOR MELE lui Gheorghe Bâlici să editeze un volum comun, la drept vorbind, nu prea înţelegem. Putem bănui ceva, dar… Redusă ca dimensiuni, cartea este totuşi că”, „Un ieri şi un azi, cît „aproape două porturi cu România decît cu prin care arăta importanţa odată apărută, cartea lor, intitulată jucăuş Trei crai de la deosebit de preţioasă prin bogăţia informaţiei secole de necruţătoare umilinţă şi barbară Republica Sovietică” şi mai întregirii României. râsărit (Ploieşti, Editura Karta-Graphic, 2010), se lasă pe care ne-o oferă şi mai ales prin noutatea asuprire!...”,„ocupaţie frauduloasă”, cînd apoi, „Văd însă că primejdia Dar această notorie- citită cu multă curiozitate intelectuală. Şi spunem din adusă în atenţie.. După o scurta genealogie Basarabia trebuia condusă şi administrată de vine de la Orient, din partea tate nu putea fi trecută cu capul locului că tustrei autorii, doi maeştri ai literaturii a numelui Cihoreanu, cum o chemase pe „guvernatori şi funcţionari ruşi”, interzicerea Ucrainei”, reproşînd totodată vederea. Atît regimul ţa- şi unul al artelor plastice, îşi reafirmă din plin virtuţile mama autorului, aflăm că aceştia „au fost ri- limbii române în actele publice, în biserică, celor din Fracţia Ţărăneas- rist, cît şi cel sovietic l-au satirico-umoristice cu care ne-au obişnuit, lectura opului dicaţi de ruşi şi duşi pe lumea albastră...”, adi- adică, rusificarea populaţiei autohtone. Şi că „oploşiţi” în această ţară condamnat – în 1926 – la lor tricefal (dacă nu li-i cu supărare) impresionându-ne o că în Siberia. După spusele mamei, pricinile Hotinul, judeţul de baştină al lui Daniel Ciu- că doar „lăcomia” de a se moarte în contumacie, iar dată în plus. Abia la încheierea ospăţului intelectual pri- au fost mai multe:”Erau harnici, erau bogaţi, gureanu, a intrat în „cuadrilaterul” ocupat de îmbogăţi i-a adus pe aceste mai apoi, în noaptea de lejuit de măriile lor ne vedem ca şi cum obligaţi să con- erau credincioşi. Am avut chiar şi neamuri- ruşi. Pătrunşi de „o conştiinţă etnică şi istorică meleaguri. Totuşi, această 5 spre 6 mai 1950, a fost semnăm câteva particularităţi ale scrisului fiecărui autor, preoţi. Dar cea mai mare pricină, cred, a fost puternică”, cîţiva „bărbaţi mai pragmatici şi Fracţie Ţărănească a reuşit arestat la locuinţa din Bu- acum parcă mai distincte decât ni se impuneau acestea la Dănilă Cihoreanu sau, cum scria el, Daniel mai temerari ai Basarabiei întreprind acţiuni să convingă Sfatul Ţării să cureşti şi, fără niciun pro- lectura volumelor editate de ei în mod personal, indivi- Ciugureanu. de trezie a conştiinţei de neam prin interme- numească o delegaţie care ces, a fost trimis, alături dual, separat. Cu toate că, după cum afirmă sigur şi răs- Cercetînd presa şi literatura dintre cele diul bisericii şi prin deschiderea de şcoli pri- să meargă la Kiev pentru a de alţi intelectuali de elită, picat Mihai Cimpoi în prefaţa sa O trinitate umoristică, două războaie mondiale, „dosite cu străşnicie mare bisericeşti”, care în scurt timp au ajuns lua şi ea parte la Tratatul de la închisoarea din Sighet „vânturile reci ale înstrăinării bântuie în pana, înmuiată de monstruoasa cenzură ruso-sovietică, pînă la un număr de 300 de şcoli, educînd mai pace de la Brest-Litovsk între (avea rezervată celula 82), în acidul mâniei etice, a umoriştilor ce preferă haina mai în anul de graţie 1989, în aşa-zisul Fond se- multe generaţii de patrioţi”. În aceste condiţii Germania şi Rusia. Prezenţa dar, pe drum, „suferă un scorţoasă şi „naturalizată” a satiricilor” (p. 7), Efim Tarlapan adoptă o expresie vădit ori chiar cret”, Efim Tarlapan a reuşit, în ultimii ani, s-a format şi Daniel Ciugureanu – „unul din acestei delegaţii la acea Con- enigmatic atac de conges- subliniat caustică (în consens cu fenomenul etic ori politic vizat), ca în Ştire trăsnet („Am o să afle mai multe date despreDANIEL CIU- principalii ctitori şi făuritori ai Unirii Basa- ferinţă ar fi „însemnat o altă înstrăinare a Ba- tie cerebrală şi moare în spitalul din Turda”. ştire trăsnet! Iat-o: / China vrea să intre-n NATO; / O primim în primul val / Dacă intră prin… GUREANU. Născut la 9 decembrie 1885 în rabiei din 1918”. Ca student, acesta a înfiinţat sarabiei” (trecerea sub autoritatea Ucrainei). După aprecierile aceluiaşi prof.dr.Nuţu Roş- Ural”), Tăierea porcului („Unii inşi, făcând paradă, / Taie porcul chiar în stradă; / Eu îl tai, familia preotului Alexandru şi a Ecaterinei în 1908 cercul „Deşteptarea”, prin care se ur- Pentru a înlătura acest mare pericol, conform ca, acesta nu a fost altceva decît un asasinat, când gras îmi pare, / În cabina de votare!”) sau Din Basarabia… („La izvoarele cu ape / Dul- Ciugureanu din satul Şirăuţi, comuna Băl- mărea luminarea populaţiei basarabene, lupta însemnărilor aceluiaşi cpt. C.V.Andronachi, dovadă fiind şi „Actul de moarte” în care ci ca limba strămoşească / Cerbii vin să se adape, / Porcii – să se… bălăcească!”), Ion Diviza, căuţi, judeţul Hotin, Basarabia, viitorul mare pentru libertate şi Unirea cu România. Arestat „D.Dr.D.Ciugureanu, văzînd pericolul naţi- „data decesului este fixată cu 15 ore înainte chiar când scrie despre fenomene arhinegative, este oarecum delicat în expresie, sfârşind om politic şi patriot a urmat şcoala primară în de „ohranka” (poliţia politică ţaristă) şi dus în onal al acestui pas, a cerut imediat concursul de ora arestării”. Este înmormîntat în „Cimi- adesea într-un calambur mai puţin răutăcios (decât la Tarlapan), deşi principialmente neiertă- satul natal, liceul la Bălţi, Seminarul Teologic Siberia, a reuşit să evadeze şi să se întoarcă d-lui Col.Dumitrescu, şeful St.Major al Cor- tirul Fără Morminte” din Sighet, fără sicriu tor şi acesta, după cum e natural să fie, ca înUnire, români!, titlu promiţător de ceva frumos din Chişinău şi Facultatea de Medicină din în Basarabia, reluîndu-şi activitatea. Alături pului IV al Armatei Române, şi implicarea şi fără...mormînt. La insistenţele rudelor de a şi chiar înălţător, dar care ne oferă o altă faţetă a adevărului aşteptat şi pe jumătate savurat Kiev, obţinînd şi doctoratul în medicină. de alţi patrioţi, a înfiinţat revista Cuvînt Mol- d-lui inspector C.F.R. Pretorian, prin care primi Actul de deces, aceştia au avut surpriza („Cu lozinci şi cu tam-tamuri, / Se unesc numaidecât, / Mai întâi se strâng ca neamuri, / Iar Urmează descrierea teritoriilor răpite de dovenesc (1913), gazeta Cuvînt Moldovenesc împiedică plecarea delegaţiei aleasă...”. să primească un act cu totul falsificat, în sen- apoi se strâng de gât”), Vacanţă parlamentară („Când parlamentul e plecat / Şi sala-i goală, „vicleana şi hrăpăreaţa diplomaţie ruseas- (1914), iar mai tîrziu au întemeiat Partidul Această împiedicare are o importanţă de- sul că toate datele erau altele decît cele reale. spaţioasă, / Îl vezi pe spicher întristat / De parcă nu i-s boii-acasă”) sau Armă strategică la Naţional Moldovenesc. Participînd osebită în actul Unirii cu Patria-mamă, Cartea continuă cu publicarea integrală a Chişinău („Oricât s-ar afla de tare, / Nu ne-ar bate hoarda slavă / Dacă n-ar avea-n dotare / la diferite congrese sau conferinţe fiind ultima încercare de apropiere între studiului Problema rusă faţă de interesele eu- Coada de topor moldavă”), iar Gheorghe Bâlici, calamburist la fel de ingenios ca Diviza, are naţionale şi internaţionale, a pregătit Basarabia şi republicile ruse şi tăierea ropene şi române de Daniel Ciugureanu, text mai totdeauna muşcătura surprinzător de adâncă la încheierea catrenului, început în cheie terenul pentru obţinerea autonomiei ultimei speranţe imperialiste a Ucrainei, interzis de regimul comunist timp de aproa- paşnică, s-ar părea, ori chiar idilică, după cum se întâmplă în Calea ferată din Republica Basarabiei (oct.1917) şi constituirea care aspira din răsputeri ca să aibă la pro- pe o jumătate de secol şi reeditat „abia peste Moldova („E bună calea cea ferată, / Dar inima îmi este arsă, / Că ruşii au făcut-o lată. / În Sfatului Ţării. Era „o autonomie fra- ră provincia Basarabia, ca teritoriu ucrai- nouă decenii”. Sunt evidenţiate „Scopurile loc s-o fi făcut… întoarsă”),Măria Sa, ţăranul („Sărac lipit la el în ţară, / Tot optimist, printre gilă şi o Republică provizorie...”. nian.” aliaţilor şi factorii de care trebuie să se ţină hiene, / Mai speră, după ce-o să moară, / La bogăţii… subpământene”) sau Postelectorală Efim Tarlapan consideră şi afir- După Declaraţia de Unire propusă de seamă”: „Naţionalităţile”(din cuprinsul fos- („Votaţi cu inima! cu capul! / Câte-un afiş ne îndemna, / Dar, cum arată rezultatul, / Zău c-am mă cu tărie că „Fără aportul acestui Blocul Moldovenesc şi adoptată de Adunare tei Rusii), „Bolşevicii”, „Guvernele ţariste”. votat cu… altceva”). mare patriot, numele căruia e ţinut în şedinţa din 27 martie 1918, regele Ferdi- „Aliaţii au mers pe un drum greşit”. Capi- Prea bine, dar şi din exemplele citate se înţelege că tustrei autorii cărţii, abordând subiecte şi pînă azi în umbră, Unirea terito- nand a trimis o telegramă de felicitare Pre- tolul II –„Interesele române şi Rusia” se în- importante şi chiar stringente, preferă calamburul, găsindu-i – unul mai inspirat decât altul – riului românesc dintre Prut şi Nis- şedintelui Sfatului Ţării şi prim-minstrului cheie cu aceste gînduri ale Dr.D.Ciugureanu: finaluri surprinzătoare, cu adevărat sclipitoare poante, după cum ni se înfăţişeazăDoină nouă tru cu Ţara s-ar fi înfăptuit cu mult Dr.Daniel Ciugureanu, în care, printre alte- ”Suntem un neam care a trăit sfîşiat, robit şi de Efim Tarlapan („Vremile nu mă răsfaţă: / Astăzi, ca şi-odinioară, / Într-o ţară fără viaţă mai tîrziu de 27 martie 1918 sau le, scria: ”Aduc prinosul meu de călduroase prigonit de sute de ani. Dacă astăzi putem / Duc o viaţă fără ţară!”), Scriitori şi cititori de Ion Diviza („Trăit-au fericiţi, în armonie, / nu s-ar fi înfăptuit deloc...”. În sus- mulţumiri domniilor voastre şi Sfatului Ţării, spera la zile mai bune, dacă ne vedem întru- Pân’ demonul veni şi-i ispiti / Pe unii cu plăcerea de a scrie, / Pe alţii – cu tortura de-a citi”) ţinerea afirmaţiilor sale, E.Tarlapan a cărui patriotică sforţare a fost încoronată niţi în hotare mai drepte, o datorăm biruinţei şi Unui oculist de Gheorghe Bâlici („El e un medic iscusit / Cu gafe ce survin grămadă: / Un citează, din Albumul Basarabiei în cu succes”. Au urmat alte distincţii „demne principiului naţional. Cu cît acest principiu pacient care-a orbit / Acuma… n-are ochi să-l vadă”). Dar staţi puţin, domnii mei: nu cumva jurul marelui eveniment al Unirii din de un adevărat erou al neamului”: Ordinul va triumfa mai departe cu atît temelia însăşi se întrezăreşte o anumită omogenitate a cărţii? Şi nu e oare sortită eşecului intenţia noastră 1933, mărturiile „domnului Căpitan „Coroana României” în grad de Mare Ofi- a neamului nostru se va găsi mai întărită.” iniţială de a depista unele particularităţi (mai ales, distincte!) ale creaţiei fiecărui coautor? Gh.V.Andronachi” şi anume că „În ţer, Ordinul „Serviciul Credincios”, Ordinul Sunt cuvinte cu forţă de pătrundere şi mesaj Ne-am pomenit, aşadar, în situaţia dificilă de a nu putea exemplifica în chip concludent şedinţa Sfatului Ţării din 16 martie „Ferdinand I”, Ordinul „Coroana României” peste timp. Sunt pagini de istorie adevărată, deosebirea / deosebirile dintre stilurile satirico-umoristice nimerite între copertele uneia şi 1918, Fracţia Ţărănească a interpe- cu cordon ş.a. În perioada 9 aprilie 1918 – 30 trăită de mulţi din generaţia mai vîrstnică de aceleiaşi cărţi. De aceea ne vine să-l pastişăm pe unul dintre bravii noştri crai, afirmând că lat guvernul asupra politicii externe, noiembrie 1919 a îndeplinit „funcţii de mi- azi. Actualizînd ideea, principiul naţional ar ne vedem săgetaţi de o idee (genială sau nu prea, urma alege) – de a da vină pe chiar măriile criticîndu-l pe ministrul de externe nistru în patru guverne ale României Mari”, trebui să domine şi în această perioadă, în lor: cine li-i de vină că tustrei scriu pe alocuri confundabil de bine, după cum se înţelege – I.Pelivan. Acesta, fiind bolnav, a lipsit deputat şi vicepreşedinte al Camerei Depu- care trăim un timp desfigurat sub aspectul va- sperăm – şi din exemplele puse în atenţia onoratului cititor? şi la interpelare a răspuns Daniel Ciu- taţilor, senator şi preşedinte al Senatului etc. lorilor şi al modelelor demne de urmat. gureanu, care a precizat că „Republica De pe aceste poziţii, a avut posibilitatea să Ion CIOCANU Moldovenească se află în mai bune ra- călătorească prin Europa şi să publice articole Silvia POPESCU 6 Literatura şi arta Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 UN VADEMECUM PENTRU PROMOVAREA A V I Z DE FACTO A IDENTITĂŢII NOASTRE NAŢIONALE… Festival Teatral Studenţesc – 2011 Volumul „Simbolurile naţionale ale Republicii Mol- Andrieş-Tabac (redactor ştiinţific), Vl. Bogdan, dr. Ana o fază de trecere de la cele religioase la cele laice, apoi o Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Ministerul Culturii al dova”, elaborat şi editat recent de Institutul de Studii Boldureanu, dr. Varvara Buzilă, dr. V. Ciobanu, P. Costin, etapă legată de geneza naţiunilor contemporane, crono- Republicii Moldova, Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Cul- Enciclopedice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Mol- Silvia Donici, dr. C. Manolache, dr. V. Mischevca, prof. logic concretizată în a doua jumătate a secolului XVIII tural Român M. Eminescu din Chişinău, Primăria municipiului Chişinău dova (director dr. C. Manolache) vine să completeze un M. Patraş, dr. hab. Mariana Şlapac, dr. Didina Ţăruş, dr. – prima jumătate a secolului XIX. Se prezintă în mod de- şi Uniunea Teatrală din R. Moldova organizează în perioada 4 – 8 aprilie 2011 Prima ediţie a Festivalului vid intelectual care necesită de mult o acoperire ştiinţifică I. Xenofontov. La elaborarea volumului şi-au adus con- taliat geneza imnului regal britanic, a marşurilor militare Internaţional al Şcolilor de Teatru. Este un eveniment cultural-educaţional transfrontalier, ce va întruni stu- corespunzătoare. Acest deziderat îl realizează, cu lux de tribuţia recenzenţii: acad. A. Eşanu şi m.c. D. Dragnev; spaniol şi portughez, a imnului naţional olandez, conside- denţi – actori şi profesori din România, Belarus, Ucraina, Georgia şi R. Moldova. Timp de 5 zile de sărbătoare amănunte, convingătoare prin originalitatea lor, lucrarea redactorii V. Ţurcanu şi V. Gherman; corectorii Elena rat cel mai vechi din lume (cca 1568–1577), a cântecelor a Teatrului, tinerii spectatori vor putea savura diverse reprezentaţii din spaţii culturale diferite, expoziţii foto supusă analizei. Pistrui şi Elena Varzari; designerii A. de protest de felul Marseillezei, Mazurcii lui Dabrowski, şi de costum scenic. Repertoriul Festivalului include genuri diverse: dramă, comedie, clovnerie, spectacol de Volumul îşi propune, după cum spe- Colâbneac, V. Oprea, V. Pogolşa, V. Garibaldi şi a multor altora. animaţie şi de umbre, utilizând variate mijloace de expresie scenică. cifică acad. Gh. Duca, preşedintele AŞM, Roşca, O. Cebotariov. Variantele de imn românesc sunt urmărite de la Cân- Este un festival teatral pentru tineri, despre tineri, realizat de tineri. „să adune şi să prezinte simbolurile na- Volumul se impune, apoi, printr-un tecul Zaverei, Mugur, mugurel, legate de mişcarea ete- Îşi deschid larg uşile pentru voi teatrele Eminescu, Luceafărul, Satiricus, Cehov, Ginta Latină, Licurici, ţionale ale statului nostru – Republica impresionant caracter enciclopedic, riştilor din 1821, melodiile revoluţionare şi cântecele Guguţă. Intrarea este liberă. Moldova –, bine cunoscute cetăţenilor şi ceea ce permite cititorului să urmăreas- ostăşeşti generate de anul 1848, imnurile româneşti de Nu rataţi şansa unică de apropiere, de cunoaştere reciprocă prin arta teatrală. Vizitaţi în săptămâna 4 – 8 străinilor, dar şi alte embleme edificatoa- că toate aspectele problematicii abor- rezistenţă din perioada obţinerii independenţei şi imnul aprilie spectacolele Festivalului Teatral Studenţesc. re pentru ţară, dintre care unele sunt deja date şi întreaga informaţie disponibilă naţional basarabean scris pe versurile lui Mateevici Lim- funcţionale, iar altele fac abia primii paşi privind simbolica naţională începând ba noastră. Programul Festivalului Internaţional al Şcolilor de Teatru CLASSFEST spre recunoaştere”. Evident, obiectivul de la preliminariile teoretice şi termi- Capitole aparte sunt rezervate simbolurilor naţionale prim al lucrării este promovarea imaginii nând cu aplicarea lor practică, felul în derivate, distincţiilor de stat, monedei naţionale, simbo- LUNI, 4 APRILIE 2011 MIERCURI, 6 APRILIE 2011 A.P.Cehov, str. Vlaicu Pârcălab, nr. 75 heraldice a republicii atât în cadrul nostru, care au apărut şi s-au perindat stemele, lurilor Forţelor Armate, simbolurilor Serviciului Vamal, Teatrul Republican Luceafarul, Teatrul Republican de Păpuşi Licurici 18.00 Spectacolul TragiDrameDia cât şi în spaţiul european şi în cel mondi- drapelele, imnurile, monedele etc. ale Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Armori- str. V.Micle, nr.7 11.00. Geneze – spectacol de teatru de după I.Karpenko-Karâi şi A.Vampilov, al. De altfel, ideea elaborării lucrării apar- Incursiunile analitice sunt ilustra- alului teritorial. 17.30. Recital muzical susţinut de stu- umbre, Universitatea de Arte G.Enescu, Universitatea de Stat de Teatru, Film şi ţine domnului acad. Gh. Duca. te cu imagini vizuale ale simbolurilor Nu lipsesc tabelul cronologic şi bibliografia selectivă. denţii Facultăţii de Artă Instrumentală , Iaşi, România. TV Karpenko-Karâi, Kâiv, Ucraina. În continuare vom reitera necesitatea şi emblemelor ca atare, cât şi ale unor Interesantă ni se pare sugestia de a fi legalizate pro- Compoziţie şi Muzicologie, AMTAP. Teatrul Republican Luceafărul Academia de Muzică, stringentă a acestei apariţii, date fiind an- evenimente de ordin politic privind punerile Comisiei Naţionale de Heraldică, nelegiferate de 18.00. Deschiderea Festivalului Interna- 15.30. Spectacolul D-ale carnavalului Teatru şi Arte Plastice gajarea noastră în dialogul intercultural lupta pentru impunerea lor în noile re- Parlamentul Republicii Moldova. „Cea de-a douăzecea ţional al Şcolilor de Teatru CLASSFEST. de I.L.Caragiale, AMTAP, Chişinău, R. 22.00. Spectacolul Cântareaţa cheală european şi mondial şi aspiraţia de anga- alităţi. Într-un subcapitol special este aniversare a Republicii Moldova este tocmai un bun pri- 18.30. Spectacolul Calandria de Ber- Moldova. de Eugene Ionesco, AMTAP, Chişinău, jare activă în procesele de europenizare şi descris, cu implicarea unor surse docu- lej pentru reconsiderarea patrimoniului simbolic naţional nardo Dovizi da Bibbiena, AMTAP, Chi- Teatrul Republican de Păpuşi Licurici R. Moldova. mondializare pe care le cunoaştem astăzi. Avem, pe de mentare importante, modul în care s-a constituit Herbul şi pentru revigorarea programelor de dezvoltare a simbo- şinău, R. Moldova. 18.00. Spectacolul Menajeria de sticlă VINERI, 8 APRILIE 2011 o parte, o panoramare a tuturor simbolurilor individuale Ţării Moldoveneşti, începând cu secolul XIV, continuând licii publice în general” (p. 289). MARŢI, 5 APRILIE 2011 de Tennesee Williams, Universitatea de Teatrul Municipal de Păpuşi Guguţă, sau colective, voievodale şi statale, care conturează, în cu epoca lui Ştefan cel Mare şi cu timpurile mai noi ale O sugestie se cere făcută în legătură cu geneza imnu- Teatrul Republican de Păpuşi Licurici, Stat de Teatru şi Film Şota Rustaveli, Tbi- str. Maria Drăgan, nr. 1 fapt, lupta pentru afirmare identitară prin acea conştiinţă independenţei şi unirii Basarabiei cu Ţara-mamă. Laco- rilor naţionale, care trebuie analizată în legătură cu cir- Str. 31 August 1989, nr. 121 lisi, Georgia. 11.00. Spectacolul Taina inelului de de sine care, după Hegel, este temeiul apariţiei şi afirmă- nicul subcapitol semnat de Maria Do- cumstanţele politice în care au apărut, ele 10.00. Vernisaj, expoziţie de fotografie, JOI , 7 APRILIE 2011 S.Vangheli, AMTAP, Chişinău, R. Mol- rii unei naţiuni, iar, pe de altă parte, evidenţierea vocaţiei garu şi Gheorghe Vrabie descifrează fiind expuse unei ideologizări în funcţie realizată de studenţii Catedrei multime- Academia de Muzică,Teatru şi Arte dova. fundamentale a europenităţii şi vrerii de dialog cu alte semnificaţiile simbolice ale fiecărui de acestea. dia, AMTAP, R. Moldova. Plastice, str. Mateevici, nr. 111 Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Sala naţiuni. element din stema de stat a RSS Mol- Lipseşte menţiunea că Bogdan Dra- 10.30. Vernisaj, expoziţie de scenografie 9.00. Atelier de creaţie Actorul şi ex- V.Cupcea, bd. Ştefan cel Mare, nr. 79 Meritul tuturor materialelor incluse în volum este dova şi menţionează statornica pre- goş al lui Negruzzi nu a devenit doar realizată de studenţii Catedrei de teatrolo- presia corporală, AMTAP, Chişinău, R. 13.00. Spectacolul Dragă Elena Ser- acela de a urmări un proces istoric îndelungat şi carac- zenţă a însemnelor oficiale până şi în Marşul Iancului, după ce Bălcescu i-a gie şi scenografie, AMTAP, R. Moldova. Moldova. gheevna de L.Razumovskaia, Academia terizat prin continuitate de consolidare a ideii de stat. Basarabia anexată, capul de bour care încredinţat textul lui Avram Iancu şi Beg- 11.00. Spectacolul O scrisoare pierdu- 10.00. Dezbateri Învăţământul teatral de Stat de Arte din Belarus. Astăzi, statul contemporan, după cum se menţionează în simbolizează bogăţia, fertilitatea, for- nescu l-a transformat în „marş”, ci şi Imn tă după I.L.Caragiale, teatru de animaţie, în contextul Procesului de la Bologna. Teatrul Republican de Păpuşi Licurici cuvântul-înainte, citat deja, mai foloseşte o stemă naţio- ţa, demnitatea şi măreţia pământu- Naţional al Armatei Române. Universitatea de Arte G.Enescu, Iaşi, Ro- Participă cadre didactice din străinătate şi 17.30. Recital muzical susţinut de stu- nală din Evul Mediu, un drapel naţional apărut în „seco- lui străbun, fiind şi o „recunoaştere În concluzie putem afirma cu certitu- mânia. de la AMTAP. denţii Facultăţii de Artă Instrumentală, lul naţionalităţilor”, un imn naţional impus de mişcările a faptului că teritoriul dintre Prut şi dine că volumul „Simbolurile naţionale Teatrul Rrepublican Luceafărul 11.00. Program artistic la disciplina Compoziţie şi Muzicologie, AMTAP, de emancipare naţională şi socială din epoca modernă sau Nistru a făcut parte din Moldova is- ale Republicii Moldova” este sub toate 15.30. Spectacolul Gaiţele de Alexan- Expresie corporală, AMTAP, Chişinău,R. Chişinău, R. Moldova. contemporană, dar şi alte embleme generate de realităţile torică, iar populaţia de aici îşi păstra aspectele remarcabil şi constituie un au- dru Kiriţescu, Universitatea de Arte din Moldova. 18.00. Spectacolul Pa-Dam, Pa-Dam, politice, sociale şi culturale curente. vechile tradiţii şi limba strămoşească” (p. 113). tentic vademecum în procesul de educare naţională şi Târgu-Mureş, România Teatrul Ginta Latină, str. Sfatul Universitatea Naţională de Artă Teatrală Concepţia lucrării a fost aprobată de Comisia Naţi- Ceea ce e de remarcat este faptul că autorii nu se li- spirituală a întregii populaţii a Republicii Moldova. Teatrul Municipal Satiricus - Tării, nr. 18 şi Cinematografică I.L.Caragiale, Bucu- onală de Heraldică de pe lângă Preşedintele Republicii mitează la cadrul naţional, ci fac trimiteri documentare I.L.Caragiale, str. M. Eminescu, nr. 55 15.30. Spectacolul Bacantele după Eu- reşti, România. Moldova. Remarcăm competenţa profesională a autori- substanţiale la istoria europeană a simbolurilor naţionale, Acad. Mihai CIMPOI, 18.00. Spectacolul Om şi gentilom de ripide, Universitatea Babeş-Bolyai , Cluj- 20.00 Închiderea Festivalului Interna- lor, care sunt specialişti eminenţi în domeniile lor: dr. S. bunăoară, în cazul imnurilor, care au cunoscut mai întâi dr. hab. Vasile BAHNARU Eduardo De Filippo, AMTAP, Chişinău, Napoca, România. ţional al Şcolilor de Teatru CLASSFEST R.Moldova. Teatrul Dramatic rus de Stat n numărul trecut al săptămânalului mereu să revin la cetate, să mă Felicitări cordiale Competenţă de înalt profesionist ΄Literatura şi arta” a fost publicată Cetatea Albă întorc, imaginar, la frumoasa o fotografie cu Cetatea Hotin. O imagine mea adolescenţă. Şi visul mi pentru doamna înălţătoare. Şi mi-am amintit de alte cetăţi ale Moldovei. Nu există s-a împlinit. Dar am găsit o altă cetate, mai distrusă de cum o vă- Valentin Aşevschi, doctor în biologie, con- înaintează fenomenele de impurificare şi into- în lume un alt râu care să aibă pe malul drept atâtea cetăţi ca Nistrul. zusem în trecut. Ba mai mult, în acea zi de vară a anului 1973, nişte Margareta Melnic ferenţiar universitar, decanul facultăţii Ecolo- xicare. Străbunicii îl numeau „brâul” cu cetăţi de apărare a ţării. Doar un echipe de muncitori demolau zidurile cetăţii. Unii beau „horilcă”, şi gie şi Protecţia Mediului de la Universitatea Scopul acestui manual este de a da infor- stat foarte puternic a fost în stare să construiască astfel de cetăţi. S-a mâncau slănină proaspătă. Toată ceata ceea fura piatră pentru con- Doamna Margareta Melnic din satul Tocuz, de Studii Politice şi Economice Europene, a maţia obiectivă necesară pentru asigurarea se- vărsat multă sudoare, s-au irosit destule finanţe. Cetăţile noastre pot strucţii individuale, pentru beciuri, pentru temelii de case de locuit. raionul Căuşani, este profesoară de matemati- lansat, recent, manualul „Securitatea ecolo- curităţii şi legislaţiei ecologice a statului, prin fi comparate cu piramidele egiptene ori cu Zidul Chinezesc. Ţara se Un fior de ură se trezi în mine. Am intervenit. Ţipam milităreşte la gică”, adresat, diminuarea riscurilor ecologice, prevenirea apăra de hoardele fanariote din est. Una din cetăţile-cheie de la Ma- cei ce demolau cetatea. Ei şi-au adunat instrumentele şi, vorba lui că la şcoala medie din satul natal de 39 de ani. în primul rând, impactului negativ asupra mediului înconjură- rea Neagră şi stăpână a Basarabiei era Cetatea Albă sau Akkerman. Ion Creangă, au spălat putina. Mi-am amintit de zicala: „Un pic de Dintotdeauna vocaţia Domniei Sale a fost mate- s t u d e n ţ i l o r , tor şi sănătăţii populaţiei. În adolescenţă am vizitat Cetatea Albă. Te simţi mândru nu- îndrăzneală face mai mult decât un car de putere. În vara ceea demo- matica, şcoala şi copiii. Este o profesoară cum masteranzilor, Manualul este structurat în XIII capitole. mai pronunţând denumirea Cetăţii Albe, denumire mai mult decât larea cetăţii a încetat. Am scris la mai multe ziare militare din acele mai rar întâlneşti, o soţie şi o mamă cum mai rar doctoranzilor şi Primele trei includ caracteristica scopului, poetică. Vizitând cetatea, am găsit-o timpuri despre ceea ce se întâmplă cu Cetatea întâlneşti. specialiştilor în obiectivelor şi principiilor de asigurare a se- distrusă, dar am primit-o în suflet aşa Albă. Am anexat fotografii. Era clar că ceta- Cu ocazia unei frumoase aniversări, o feli- domeniul Ecolo- curităţii şi legislaţiei ecologice. În capitolele cum era. Pentru că e cetatea neamului tea a fost distrusă în perioada de după război. cităm din inimă şi îi dorim sănătate, bucurii de giei şi Protecţiei V, VI şi VII sunt prezentate anumite tehnici nostru. Ghidul de atunci spunea că a Cetăţile medievale ale Moldovei sunt mărgă- la copii, cât mai mulţi nepoţi şi să fie aşa cum a Mediului, Hi- de analiză a factorilor fizici şi chimici, aceştia fost distrusă în urma celui de-al Doilea ritarele poporului român. Ele au aceeaşi im- drologiei, Eco- reprezentând elementele indispensabile pentru fost dintotdeauna: o profesoară cum mai rar în- Război Mondial. Şi că a făcut-o inami- portanţă ca şi mănăstirile din Ţară. Sunt con- tâlneşti, o soţie şi o mamă cum mai rar întâlneşti climatologiei, cunoaşterea iniţială a mediului acvatic. Sunt cul. Spunea un neadevăr. vins că cetăţile Moldovei vor fi restabilite. şi, fireşte, o bunică precum rar întâlneşti. Reconstrucţiei şi descrise metodele biologice de apreciere a ca- Mai târziu, după vreo zece ani, mi- Cetatea Albă se va oglindi în apa limanului şi Securităţii Eco- lităţii apelor dulci şi modalităţile de reprezen- am făcut serviciul militar într-o unitate din depărtare se va vedea ca un miracol mis- logice, precum tare a rezultatelor. De asemenea, sunt abordate de rezervişti din sudul Basarabiei. Pro- terios având prin turnurile de veghe sufletul Prietenii, învăţăceii, soţul Ion, fiica Lilia, şi tuturor celor metode şi metodologii privind managementul fitând de o permisie, am trecut pe la Soldatul Ion Fiodorov lângă cronicarilor neamului nostru românesc. fiii Liviu şi Elisei şi, bineînţeles, Janu preocupaţi de dezastrelor. Cetatea Albă, s-o revăd. Mă gândeam mediul acestei palme de pământ – Basarabia. Capitolul IX face obiectul proceselor de zidurile Cetăţii Albe Ion FIODOROV Prezenta lucrare sistematizează pledoariile eroziune şi torenţiale. didactice şi investigaţiile ştiinţifice la discipli- Un interes deosebit prezintă capitolul XI na „Securitatea ecologică”, în baza unui bogat – despre sistemul saprobilor de apreciere a ca- CUVÂNTUL VIU AL IRINEI ŞI FLORILE MOARTE material bibliografic, fundamentat ştiinţific şi lităţii apelor, iar capitolul XII descifrează prin- metodologic de o îndelungată experienţă a au- cipalii factori de poluare, cu trimitere la lucrări Eram unicul reprezentant masculin în produce o reacţie chimică, menită să îmbuneze inima profeso- Câţiva ani consecutiv, cineva lăsa un buchet de flori lân- torului în domeniile Reconstrucţiei şi Securi- de consolidare, agrotehnice şi hidrotehnice de grupa studenţească. În preajma zilei de 8 rilor, viitori examinatori, şi să calmeze spiritul liceal-studenţesc. gă uşa apartamentului, în care locuia o profesoară. De ziua ei tăţii Ecologice. amenajare a versanţilor. martie, între colege, se declanşau mereu În anii cei buni, când aproape toţi basarabenii se simţeau de naştere. Nu trageţi concluzii greşite: profesoara e de mult la Consecinţele nefaste ale Lucrarea are un ca- conflicte de sorginte financiară. Cineva pro- români, pe la Bălţi soseau, arareori, şi artişti renumiţi de peste pensie. revoluţiei industriale influ- racter practic, indicând punea să adunăm câte o rublă pentru cadoul Prut. Poposise odată neuitatul Gică Petrescu. Sala – arhiplină, enţează condiţiile noastre de în anexe metodele con- profesoarei de franceză. Imediat răsunau scena – inundată de flori. După un cântec, un spectator dolofan viaţă prin poluarea progresi- crete, astfel încât să fie proteste, formulate în gura mare: Ajung şi câte 50 de copeici. a urcat pe scenă cu un buchet uriaş. I l-a înmânat interpretului, vă a apelor de suprafaţă. luate drept bază de către Sau: Colegii cu bursă să dea câte o rublă, că au de unde, cei- apoi l-a cuprins şi l-a ridicat în braţe. Şmecher spectatorul! Ce Ca rezultat al propriei cei care doresc să încea- lalţi – în jumătate. Fireşte, deţinătorii burselor se indignau, nu se avea să creadă lumea, dacă pătrundea pe scenă fără flori, pur şi experienţe, deosebit de largă, pă o cercetare ecotoxico- lăsau bătuţi, revanşându-se: Învăţaţi mai bine şi veţi avea bursă. simplu, pentru a-l sălta în braţe pe rapsod? autorul analizează structuri- logică şi saprobiologică În colectivele feminine cearta se lungeşte. Cu chiu, cu vai, înj- La un concert de zile mari, vedeta şlagărelor ruseşti, Filipp le ecosistemului acvatic ca obiectivă. În domeniul ghebam o sumă modestă... pentru un buchet de flori. Fiind sin- Kirkorov, coboară de pe scenă cântând. Se apropie de spectatori. structuri funcţionale, în care respectiv, este una de pi- gurul bărbat în colectiv, repet, anume mie îmi revenea rolul de Majoritatea absolută – reprezentante ale sexului frumos. Adună factorii fizico-chimici condi- onierat, foarte necesară moderator, oferind florile, însoţite de un succint mesaj pompos: buchete, din mers. Incredibil, pe o doamnă, din rândul întâi, o ţionează organizarea structu- pentru iniţierea generaţi- Grupa noastră Vă stimează şi Vă iubeşte, adoră din tot su- plesneşte peste obraz. Tot din mers. Şi tot cântând. Nu-i plăcu- rilor şi a funcţiilor populaţi- ei tinere în problematica fletul metoda Dumneavoastră de predare. Vă dorim succese în seră florile? Atenţie: doamna era infirmă. Alta, zâmbăreaţă, fuge ilor de plante şi animale, iar Securităţii ecologice, activitatea didactică şi multă, multă sănătate. spre Filipp. Îi dă buchetul, apoi, maşinal, se răzbună: îl scuipă în acestea, la rândul lor, influ- prin aspecte teoretice şi Câtă făţărnicie! Să fi cunoscut profesoara adevărul, îmi profil. Interpretul nici măcar nu a reacţionat. trântea buchetul în cap. Ca recompensă şi în consecinţă, cliente- Cavalerii francezi, în epoca lui d’Artagnan, obişnuiau să Am o prietenă isteaţă şi descurcăreaţă în ale comerţului. enţează evoluţia factorilor de practice. Dar cam naivă. Ajunsese directoare de întreprindere. Ridica un mediu. Sunt selectate şi evi- le cu preţ redus pierdeau un punct din nota la examen. Obiectiv, ceară batiste îmbibate cu parfumul preferat al amantelor. Ce le profesorul, oricând, îţi poate demonstra că eşti prost, ştii mai pu- ofereau în schimb, refuz să ghicesc. Călărea obosit muşchetarul, salariu de circa 2500 de dolari pe lună. Fantastic, comparativ cu Într-adevăr, pentru a sta- denţiate noţiunile ecolo- leafa cetăţeanului de rând. Se îmbolnăvise, nimerise pe pat de bili părţile ansamblului în gice, explicate prin de- ţin decât ţi se pare. dând adesea pinteni calului, brusc îşi amintea de amantă, scotea Vremurile se schimbă. Operaţia flori pentru profesori şi-a batista din buzunar, o ducea la nas, îşi umplea coşul pieptului spital. Plecasem să o văd. Cu mâinile goale. Era de una singură scopul de a cunoaşte funcţi- finiţii clare şi accesibile într-o cameră de lux. Am ajuns cu greu până la patul ei. Nu din onarea acestuia e necesar să pentru studenţi, respec- perfectat tehnica, devenind performantă. În multe clase liceale cu parfumul iubitei, astfel potolindu-şi dorul până la următorul s-a creat funcţia de şef al casieriei negre. De prin septembrie, se randevu. cauza vizitatorilor (nu era nimeni atunci), ci din pricina buchete- te pătrunzi de caracteristicile regimului hidro- tându-se continuitatea lor în conţinuturi, ceea lor de flori, care au blocat accesul. Ai zice, o crăiţă în prizonierat logic, de particularităţile geomorfologice, de ce determină formarea unui sistem unic didac- depun bani pentru flori la toate sărbătorile anului. Şi nu numai Admir florile din câmpii şi din poiene, din grădină şi din pentru flori, ci şi pentru daruri mai consistente, inclusiv din me- vazoane. Dar nu şi în buchete. Iniţial, probabil, buchetul de flori floral. Avea o faţă fericită, îmbătată de delicii: Cât de mult mă constituenţii minerali şi organici solubili şi în tic. Se evidenţiază corelaţia interdisciplinară a iubesc colegii! După o habă de vreme, a zburat din directorie. suspensie, de factorii climatici şi, în acelaşi materiei ecologice cu alte discipline. tale preţioase. De regulă, şeful evoluează în rol de confident al reprezenta argumentul unui respect deosebit. Astăzi, pe scară dirigintelui. Acesta îi sugerează, înainte de eveniment, conţinu- mondială, respectul s-a evaporat, buchetul reducându-se la un De scârbă, iar a nimerit în spital. Camera, ca şi prima oară, era timp, de componenţa populaţiilor de plante şi Astfel, autorul, cu probe şi competenţă de luxoasă, însă... florile lipseau. Faţa ei reda un alt mesaj:Ce fiinţe animale, de felul lor de organizare şi funcţi- înalt profesionist, a realizat un manual valo- tul şi preţul aproximativ al preconizatului cadou. Ulterior, şeful, element formal, banal al etichetei tradiţionale. Florile, adevărat, ingenios din fire, lansează sugestia conducătorului, ca pe o ini- au aspect aristocratic, dar respectul, invizibil, nimeni nu ştie sub prefăcute sunt oamenii! Cu limba, a spus-o mai direct: Să nu-i onare: structura biocenozelor, relaţiile trofice, ros, inerent pentru bibliotecile universitare şi văd în faţa ochilor! Adică pe colegi, care sunt şi ei oameni. ciclurile biogeochimice, transferul de materie nu numai. ţiativă proprie. Propunerea se implementează ca pe roate, nu se care petală s-a tupilat. Şi dacă acesta există în genere, măcar în poticneşte, fiind susţinută unanim. Rar cine îndrăzneşte să pro- tulpina buchetului. Sunt conservator: păstrez obiectele donate. Într-o valiză să- şi energie în ecosistem. Pentru această contribuţie la îmbogăţirea lăşluiesc în pace câteva sute de ilustrate şi scrisori de la colegii Tot mai frecvent, în Securitatea ecologică tezaurului universal de Securitate ecologică testeze aidoma studentelor din anii regimului sovietic. Astfel, se Acum patru-cinci ani, consultam orarul unei facultăţi. Do- ream să discut cu o veche cunoştinţă. Avea oră, mă inte- de clasă, de facultate, de la studenţii de ieri şi de azi. se utilizează ca mijloace de explorare metode adresăm savantului Valentin Aşevschi acum, Te felicit cu ocazia Anului Nou. Îţi doresc spor la învăţătură şi modele matematice. Acestea permit mani- în ajunul zilei sale de naştere, calde felicitări, resa numărul sălii. În hol, un grup de persoane tinere. Se deschide uşa de la intrare, apare o studentă cu un superb şi toate cele bune. La mulţi ani! Colega ta de bancă, Irina. pularea diferitelor variabile, în scopul de a urări de bine, activitate prolifică, mult noroc I-am mulţumit atunci. Îi mulţumesc şi acum. Nu ştiu dacă modela şi a prognoza evoluţia structurilor şi a şi inspiraţie. buchet de trandafiri albi, apropiindu-se de o doamnă din acel grup. Era o profesoară. Nu auzisem ce i-a spus stu- mai este, mă întreb dacă mai trăieşte. Îngălbenită de vreme, ura- proceselor în ecosistemele acvatice. Problema Aurelia CRIVOI, rea ei, a tuturor colegilor din adolescenţă, răsună viu, ca în clipa în cauză rezultă din necesitatea de a gestiona dr. hab. în ştiinţe biologice, denta, dar am auzit clar monologul profesoarei. Vrei să spui că mă stimezi? Studenta dădu din cap afirmativ.Eu zămislirii. Fără efort financiar, cuvântul scris e longeviv. Aproa- resursele limitate de apă într-un mod cores- prof. univ., şef. de catedră, USM; pe nemuritor. punzător creşterii considerabile a cerinţelor Grigore STASIEV, dr. hab. însă nu te cred. Să-mi aduci acest buchet peste un an şi atunci o să te cred. I-a întors spatele şi a plecat. Ulterior Atrăgător ca un bijutier, buchetul de flori. Principalul, cos- actuale, imperativ foarte actual în Republica în ştiinţe biologice, prof. univ., USM; tă scump. În schimb... exclus din amintiri. Comitem un omor Moldova. Fundamentat pe un bogat material Ion MELIAN, aflasem că tânăra era o codaşă. De la o sesiune la alta, se rostogolise până în preajma examenelor de stat. Îi mai pentru un gest trecător. Să crească florile prin grădini, poiene şi bibliografic, pe cercetări într-o perioadă de dr. hab. în ştiinţe biologice, USM; câmpii. Ca şi Vanga, încercaţi să discutaţi cu ele. Dacă, totuşi, peste 10 ani, manualul descrie evoluţia vieţii Valentin SOFRONI, rămăsese o restanţă. După un şir lung de încercări, o li- chidase. M-a uimit gestul profesoarei. Se lehămetise de insistaţi, donaţi-le cu tot cu vazoane. Să nu moară. Aidoma cu- în apele impurificate şi intoxicate şi dezvoltă dr. hab. în geografie, prof. univ., vântului scris pe reversul ilustratelor şcolare. Salut! problemele teoretice şi aplicative pe care le Universitatea de Stat din Tiraspol banalitatea procedeului cu flori ori, poate, aştepta şi un plic în buchet? Cine ştie! Iulius POPA Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 Literatura şi arta 7 Sugestii privind eficientizarea Interviuri de joi managementului sferei ştiinţei şi inovării Ion Melniciuc: „Errare humanum est, Academician Gheorghe DUCA, implementarea oricărei legi, a pus în evidenţă anumite lacune, im- dar nu şi în cazul limbii!” Preşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei pedimente, care necesită a fi modificate, dar şi în scopul păstrării autonomiei domeniului de cercetare şi a competitivităţii, propun de (Confesiuni de suflet cu profesorul universitar Ion Melniciuc) Pe parcursul anilor a introduce următoarele patru modificări substanţiale în actualul Cod Acest sincer dialog cu doctorul în filologie Ion Melniciuc a fost, de cultură, însă, din păcate, puţini dintre ei după proclamarea in- cu privire la ştiinţă şi inovare (fig. 1): practic, mult mai bogat decât l-am putut reproduce în spaţiul oferit cu reuşesc să exercite atracţia unor modele, dar dependenţei Republicii Unu: De a re-denumi Asambleea AŞM în Asambleea Oamenilor generozitate de „Literatura şi arta”. El ar putea alimenta cu idei origi- cei care o fac ridică în juru-le pădure tânără Moldova s-au succedat de Ştiinţă din Moldova, care să reprezinte organul suprem de auto- nale o dezbatere-seminar cu tinerii filologi, de un apreciat folos. Deoa- şi viguroasă. A fost pentru generaţia dumnea- mai multe modele de co- conducere a comunităţii ştiinţifice, şi de a institui Preşedinţia Asam- rece profesorul universitar Ion Melniciuc întruneşte în personalitatea voastră Nicolae Corlăteanu singurul? ordonare a activităţii de bleei prin rotaţie – de către reprezentantul AŞM, al Universităţilor, al sa şi pedantul cercetător ştiinţific, şi migălosul căutător de valenţe, dar – Am avut marele noroc să-l avem dascăl cercetare, începând cu ştiinţelor medicale şi al ştiinţelor agricole câte un an respectiv. şi cenzorul lucid al respectării normelor Exprimării corecte…, care îl pe academicianul Nicolae Corlăteanu, supranu- cel moştenit de pe tim- Doi: De a transforma Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvol- aşază printre filologii de frunte ai culturii noastre. mit mai târziu „patriarhul lingvisticii româ- purile sovietice, trecând tare Tehnologică în Consiliul Naţional pentru Cercetare (CNC), care Cu dl Ion Melniciuc poţi întreţine concomitent conversaţia la mai neşti din Basarabia”, „învăţătorul tuturor învăţătorilor” de la noi. prin Ministerul Educaţiei va realiza politica în sfera ştiinţei şi inovării şi va avea statut de organ multe catedre culturale, într-un dialog calm, la rece ca şi un simultan Domnia Sa, într-adevăr, a avut grijă să lase în urma-i „pădure tânără şi şi Ministerul Economiei, central de gestionare a domeniului cercetării-inovării. de şah, în care efortul de coordonare, cuprindere strategică, circum- viguroasă”. Zeci de tineri cercetători au susţinut teze de doctorat sub apoi – ca structura inde- Trei: De a re-denumi Consiliul Consultativ de Expertiză în Con- specţie în faţa unei eventuale erori (de mică bibliografie!) lasă inevi- îndrumarea lui. În ultimii ani de viaţă a făcut un gest de tot onorabil pendentă pe lângă Gu- siliul de Expertiză şi Evaluare a Proiectelor, directorul căruia să fie tabil câteva remize. Recunosc, i-am oferit fostului meu dascăl de la pentru foştii săi învăţăcei – i-a angajat în elaborarea manualelor uni- vern. numit în funcţie de către CNC pentru o perioadă de nu mai mult de Facultatea de Litere tabele de conversaţie cu pătrate albe şi negre. Ho- versitare: Fonetica (N. Corlăteanu, Vl. Zagaevschi) şi Lexicologia (N. Cu regret, în perioada de până la 2004 a avut loc un declin al 4 ani, iar expertiza şi evaluarea proiectelor de cercetare şi inovare să mo-filologos Ion Melniciuc s-a aşezat în faţa lor, oferindu-ne, în paralel Corlăteanu, I. Melniciuc). Tot generozităţii Domniei Sale se datorează finanţării şi o degradare evolutivă a cercetării, atât în institutele Aca- fie asigurată de experţi independenţi, inclusiv savanţi moldoveni din cu alte preocupări şi studii, răspunsurile de mai jos. şi formarea ca savant a actualului profesor universitar, doctor habilitat demiei de Ştiinţe şi cele de ramură, cât şi în universităţi. A scăzut diasporă. Vitalie Răileanu – Stimate dle profesor Ion Melniciuc, cu ris- în filologie, membru corespondent al A.Ş.M. Anatol Ciobanu. Astăzi considerabil şi stabil numărul de cercetători şi numărul de teze de Patru: De a scoate complet finanţarea cercetării din subordinea cul de a nu fi original, voi să încep dialogul nostru cu o întrebare tineretul studios beneficiază de „producţia lingvistică” a celor două doctor şi doctor habilitat susţinute, starea de lucruri avansând până AŞM şi de a dezvolta paralel două modalităţi de repartizare a aloca- „de serviciu”: Ce v-a determinat să deveniţi filolog? şcoli fondate de iluştrii noştri savanţi Nicolae Corlăteanu şi Anatol la limita critică. ţiilor bugetare: Ion Melniciuc – Nu ştiu dacă e bine să răspund printr-o contraîn- Ciobanu. Altă situaţie s-a creat odată cu adoptarea în 2004 a Codului cu pri- • direct prin ministerele de resort şi AŞM pentru cercetarea trebare: – Dar pe dumneata ce te-a făcut să ancorezi în acest domeniu? – D-voastră al cui discipol vă consideraţi? Cine dintre profeso- vire la ştiinţă şi inovare. Scopul şi obiectivele Codului au fost dictate instituţională, – Îmi place limba şi literatura. rii universitari v-a observat elanul, ceasul primului zbor filologic? de condiţiile socio-economice care s-au creat pe parcursul a 14 ani de • prin concurs pentru cercetarea fundamentală şi aplicativă. – Ei vezi? Şi răspunsul e „de serviciu” – „îmi place”. Sunt însă – Am învăţat (şi mai învăţ) la ambele şcoli. Dar cel care mi-a independenţă şi a avut menirea de a consolida comunitatea ştiinţifică, Modalitatea directă de finanţare ar presupune distribuirea din sigur că nu acest răspuns l-ai aşteptat de la mine. Şi ai dreptate, pentru bănuit potenţialul didactico-ştiinţific a fost prof. A. Ciobanu, căruia îi de a obţine o stabilitate şi un grad de autonomie în condiţiile tranzi- bugetul de stat a resurselor financiare pentru susţinerea instituţiona- că „îmi place” presupune, implicit, o altă întrebare: – De ce îţi place? rămân mereu îndatorat. ţiei cu schimburi de Guverne şi politici, de a opri exodul de cadre şi lă prin ministere pentru institutele de ramură şi universităţi, şi prin – La această întrebare încă nu a răspuns nimeni. – Foarte mulţi, îndeosebi noi, foştii dumneavoastră învăţăcei, de a atrage tinerii în cercetare. AŞM pentru institutele academice. Prin introducerea finanţării in- – Răspunsul, mi se pare, e o taină a naturii. De ce unuia îi place vă considerăm discipolul profesorului Anatol Ciobanu. Când aţi Resursele financiare alocate după adoptarea Codului au fost ori- stituţionale ministerele au posibilitatea de a dezvolta structurile de literatura, altuia – tehnica, altcuiva – medicina sau chimia, matemati- avut sentimentul că-l urmaţi pe mentorul „Sintaxei limbii româ- entate spre renovarea potenţialului de cercetare, procurarea echi- cercetare cu impact asupra domeniului. ca?... ne” de la Chişinău (de la U.S.M.)? pamentului performant şi înzestrarea laboratoarelor, reparaţia încă- – Mai ales matematica!... Cam rar auzi să-i placă unui elev – La orele de curs şi, fireşte, în cadrul cercului lingvistic. Nu mă perilor şi majorarea salariilor – acţiuni concrete ce au contribuit la Resursele financiare destinate cercetării prin concurs de proiecte matematica. săturam să-l ascult în discuţiile polemice la conferinţele ştiinţifice, la atragerea tinerilor în cercetare, astfel încât astăzi cercetătorii până la se vor realiza prin trei structuri separate, care se vor afla în subordi- – Şi totuşi, matematicienii spun că le place. Tocmai aici e toată prelegeri. 35 de ani reprezintă circa 30% din tot efectivul angajaţilor în ştiinţă, nea CNC – Fondul Cercetări Fundamentale, Fondul Cercetări Apli- filozofia:ce să-ţi placă într-o ecuaţie?! Căutam să-l „fur” cât mai mult, să-l imit în toate. Nu ştiu cât mi-a faţă de 7% în 2004 – şi constituie peste o mie de tineri cercetători, cative şi Transfer Tehnologic şi Centrul proiecte internaţionale, care reuşit... pentru care am început actualmente proiectarea a doua case de locuit. vor anunţa şi vor monitoriza concursurile de proiecte. Aprobarea tu- – Ştiu că biblioteca personală vă comple- Astfel, în perioada de referinţă au fost create şi fortificate capaci- turor proiectelor se va face cu acordul CNC la propunerea fondurilor tează în mod fericit superbul fişier de probleme, tăţi structurale şi funcţionale care au oferit accesul la fondurile naţi- tratându-vă capacitatea de lucru sau informa- Instituţii Instituţii onale şi internaţionale. Universităţi Actorii din cercetare ţia ştiinţifică la zi. Cum vă topiţi timpul printre AŞM ramurale Graţie proiectelor derulate în comun cu parteneri din SUA, Ger- cărţi? mania, Elveţia, Canada, Italia, Rusia, România, Ucraina, Belarus – Chiar să vreau să fug de cărţi, nu pot, căci Asambleea Oamenilor de Ştiinţă Organul suprem de luare a ş.a., comunitatea ştiinţifică a beneficiat de asistenţă externă în volum deciziilor ele au „viză de reşedinţă” în toate cele 3 odăi din de peste 20 mil. Euro. apartamentul ce ne aparţine. Cartea e molipsitoare.

A sporit vizibilitatea internaţională a savanţilor moldoveni, con- Dacă legi prietenie cu ea, socoate că niciodată nu tribuind atât la promovarea imaginii ţării, cât şi la sporirea calităţii Consiliul Naţional de Cercetare Organul de implementare a mai ai timp liber. Şi asta mă bucură! politicilor din domeniul şi eficienţei cercetărilor. A crescut considerabil numărul de articole ştiinţei şi inovării – Cunosc studiile d-voastră filologice, ce se ştiinţifice în ediţii internaţionale. deosebesc prin rigurozitate, concept analitic, ac- Sistemul de legi care a reglementat sfera ştiinţei şi inovării din Organe de finanţare a tualitate şi, astfel, merg drept la inima studentu- Fondul Cercetări Fondul Cercetări Centrul Proiecte ştiinţei RM în ultimii ani a fost recunoscut drept o nouă formă de gestionare Fundamentale Aplicative şi TT Internaţionale lui. Aceasta rămâne calea de urmat pentru cei a cercetării-dezvoltării în cadrul mai multor întruniri internaţionale ce vin din urmă?

de prestigiu, inclusiv în cadrul conferinţelor Academiilor de Ştiinţe Consiliul de Expertiză şi Evaluare a – Orice discipol îşi alege profesorul/ savantul din Europa de Est şi de Sud-Est, care s-au desfăşurat la Chişinău în Proiectelor drept busolă în drumul căutărilor/ investigaţiilor mai 2007 şi septembrie 2008, şedinţei AIAN-MAAN din octombrie sale de o viaţă. Dacă ţi-a surâs norocul şi ai în preaj- 2009, reuniunilor organizate de comunitatea ştiinţifică internaţiona- mă un sfetnic exemplar, consideră că rezultatele lă (UNESCO, Federaţia Academiilor de Ştiinţe Europene, OCEMN, şi Consiliului de Expertiză şi Evaluare a Proiectelor cu acceptul be- scontate nu se vor lăsa aşteptate. ICSU ş.a.). neficiarilor şi/sau al ministerelor. Protoiereul Ioan Ciuntu şi profesorul Ion Melniciuc – E şi cazul dumneavoastră? Pe parcursul celor şase ani de implementare a Codului şi prin Prin această reformă se vor păstra cele trei principii cardinale de – Mă pot lăuda! acţiunile concrete întreprinse, mecanismul de gestionare a cercetă- organizare a ştiinţei şi inovării, principii ce şi-au demonstrat axioma- – Vă place să polemizaţi, este aceasta o nor- tic viabilitatea: – Şi alta e filologia! rii din RM a obţinut credibilitatea în faţa comunităţii internaţionale. – Exact! Una e imaginea artistică din literatură, care generează mă de existenţă în breaslă? Mesajul clar şi stabil al conducerii, activitatea participativă a savanţi- • Autonomia şi autoadministrarea sferei ştiinţei şi inovării – Polemica este o condiţie sine qua non în căutarea adevărului. prin organele reprezentative, constituite din toţi subiecţii din sfera fiori sufleteşti, şi alta e teorema lui Pitagora. lor în autoadministrare, sporirea volumului de finanţare prin concurs – Aşadar, alegerea aţi făcut-o din dragoste. În orice breaslă ea este benefică. Cu atât mai mult în procesul de învă- de proiecte, conlucrarea cu diaspora ştiinţifică şi cu experţii străini în ştiinţei şi inovării; ţământ, unde astăzi studentul este considerat subiect al educaţiei, şi nu • Consolidarea comunităţii ştiinţifice din ţară, indiferent de – Să ai o limbă dumnezeieşte de frumoasă şi să n-o iubeşti… diverse programe de mobilitate, constituirea punctelor naţionale de – Dragostea de unde vine? obiect, ca altădată. contact pentru toate domeniile prioritare de cercetare ale CE, con- modul de organizare, cu antrenarea tuturor verigilor (academice, uni- Situaţia concretă mă obligă să-i provoc pe studenţi la polemici. versităţi, departamentale, agenţi economici, ONG de specialitate) în – E ca şi cum ai întreba de ce-mi place. Probabil, e un dar de la lucrarea cu structurile internaţionale şi multe altele au servit drept Dumnezeu. Fiind coautor al manualului de lexicologie (cu acad. N. Corlăteanu), indicatori importanţi, care au facilitat şi au deschis accesul savanţilor proiecte comune de cercetare; recunosc în faţa • Competitivitatea cercetării prin concurs. – Tocmai de aceea nu oricui i-e dat să lucreze „în minele de la PC7, plasând cercetarea printre primele domenii care vor adera la aur ale graiului matern”, vorba distinsului nostru poet Grigore studenţilor că în Comunitatea Europeană. Ca rezultat al reformei propuse vor fi reformate autorităţile repre- unele probleme zentative supreme ale comunităţii ştiinţifice din Republica Moldova. Vieru. Fiind conştienţi de faptul că implementarea codului, la fel ca şi – Important e să se ştie că, odată coborât „în minele de aur ale opiniile noastre graiului matern”, nu le mai poţi părăsi. se bifurcă: dl aca- Istoria care sângeră – Dacă nu aţi fifilolog , ce aţi mai putea fi cu acelaşi succes? demician socoa- AMINTIRI CE NU POT FI ŞTERSE – Filolog. te termenul cap (şef, conducător) Sunt născută la 21 februarie 1944 în satul foamete. Am plecat în oraşul Karaganda, unde îşi „ispăşea vina” tatăl nostru, – Numai filolog? drept omonim al Vatici, Orhei. ca prizonier, pentru că a fost încorporat, pe timpul războiului din 1939-1945, în – Filologia mi-am ales-o pe viaţă. Parcă nu m-aş putea vedea în- lui cap ca termen Părinţii mei se numesc Constantin Cucu- Armata Română. Întorcându-ne în Basarabia, n-am avut noroc de o viaţă liniş- tr-o altă postură, deşi trebuie să vă destăinui că fără muzică nu-mi pot anatomic. Eu le lescu şi Aculina Cuculescu. Mama mea vine tită şi de o copilărie fericită. Pentru că pe timpul când Basarabia era Acasă, adi- închipui viaţa. interpretez în pla- din satul Morozeni, Orhei. că era una cu Patria-Mamă, România (tatăl meu a fost primar în satul meu de – Totuşi, între filologieşi muzică aţi ales filologia. nul polisemiei, Ambii părinţi au terminat patru clase ro- baştină, Vatici), în noaptea de 6 iulie 1949 am fost „ridicaţi”, adică deportaţi în – Ea m-a ales pe mine. Dar asta nu înseamnă că am „divorţat” adică avem un mâneşti. Siberia de gheaţă, în satul Sosnovka, regiunea Irkutsk. Eu aveam atunci 5 ani. de muzică. Ea rămâne o permanenţă în viaţa mea. Fireşte, în planul cuvânt cu două Tatăl meu vine dintr-o familie numeroasă, Ne-am întors în Basarabia în 1956. Am terminat şapte clase în satul meu consumului. Ca meloman. sensuri. Îi trimit deprinsă să muncească pământul, cu tradiţii natal, apoi clasa a XI-a în oraşul Orhei, mai apoi, Facultatea de Litere (limba – Cineva se confesa foarte inspirat: „Mă tem de omul care şi la Dicţionare- şi obiceiuri vechi româneşti, cunoscând mai rusă), şi toată viaţa am fost profesoară de limba şi literatură rusă în şcoala n-a citit în viaţă nici o carte. Mi-e frică de omul căruia nu-i place le de omonime, multe limbi: română, rusă, ucraineană, polo- naţională. muzica”… care îi dau drep- neză. Interesul faţă de alte limbi se datorează Îmi place profesia, iubesc copiii şi întotdeauna m-am străduit să altoiesc – Sunt adevăruri sclipitor de frumoase şi oricine subscrie la ele. tate dlui N. Cor- Cu nepoţelul Laurenţiu bunicii mele Olga Şubovici, ucraineancă din tinerei generaţii dragostea de limbă şi literatură. Le-am spus copiilor adevărul – Dle profesor, aţi absolvit Facultatea de Litere în 1965. Pro- lăteanu. Le cer Polesia, care se căsătorise cu bunicul meu Te- despre acel calvar prin care am trecut eu şi mii de alţi basarabeni. moţia dumneavoastră e numită „de aur”. Pe cine i-aţi avut de co- studenţior să-şi dea cu părerea, dar numai în baza anumitor argumente. odor. Îmi place natura, sunt sensibilă la toate evenimentele din societate şi deci legi? Astfel, studenţii se familiarizează cu „secretele” polemicii. Cât priveş- Am fost patru fete la părinţi, eu – mezina. De mici copii am trecut prin compun poezii. – Promoţia noastră, într-adevăr, este una de excepţie. În primul rând, ne-am impus printr-o pasiune deosebită faţă de carte. În grupa te controversele în ştiinţă, soluţionarea lor e de neconceput în afara întâi (erau trei grupe academice), din care făceam parte şi eu, 20 de unor polemici constructive, nepărtinitoare. MEMORIE Zilnic: seara, dimineaţa, studenţi au susţinut prima sesiune numai cu note bune şi foarte bune – Care vi se pare a fi cartea reprezentativă a activităţii dv. filo- Eu m-am născut în satul Vatici, Cu răbdare şi speranţă, („4” şi „5” atunci). Şi încă un detaliu semnificativ: ne întreceam în logice şi ştiinţifice până în prezent? În sânul codrilor străbuni, La grele uşi – zăvoare mari, Tot în drum, în drum, în drum Umiliţi, îşi depuneau semnătura cumpăratul cărţilor româneşti. Pe atunci în Chişinău era un magazin – Pe un cadru didactic îl reprezintă plenar un manual. Cu fagi şi cu stejarii falnici, Soldaţi cu arme lungi şi tari, Prefăcând speranţa-n scrum, Părinţii noştri la comenduire. – „Drujba” – unde puteam procura liber carte românească la un preţ – Ştiu că le aveţi. Câte? Între semenii mei cei buni. Un aer înăbuşitor, De la Moldova, mai departe foarte mic. – Practicum la Lexicologie, Lexicologia (coautor) şi Practicum la Şi-un bocet lung, sfâşietor. Înspre Siberia, în străinătate. Trăiam cu toţii în barăci „Aurul” care i-a revenit promoţiei noastre se datorează şi faptului Metodica limbii. Plus două manuale şcolare. Şi ani aveam pe-atunci vreo patru, Pline de ploşniţe, gândaci, – Ce calităţi credeţi că ar trebui să cumuleze un filolog al tim- Şi vremea era tare grea, Şi cât de lung era vagonul Toamna rece şi străină Ţânţari, musculiţe - maladii că în anul admiterii la Facultate (1960) „a plouat” cu scriitori (începă- tori, fireşte): Mihai Cimpoi, Ion Vieru, Gheorghe Ciocoi, Aurel Cioca- pului prezent? Când tatăl meu abia se-ntoarse Stăteau lungiţi bărbaţi, copii, Ne-a întâmpinat ca o juvină, Pentru părinţi, pentru copii. – Pe lângă calităţile dintotdeauna (să fie în pas cu procesul evolutiv Din lagărul rusesc – Karaganda. nu, Victor Prohin, Iulian Nicuţă, Lidia Hlib, Gheorghe Cutasevici, Ion Femei, punându-şi pruncii în zadar Gata să se năpustească al limbii şi literaturii), un filolog contemporan este obligat să fie şi un Apoi la Bratsk au fost mânaţi Iachimov, Gheorghe Matcin, Grigore Banciu ş.a. la piept, Şi pe toţi să-i nimicească. luptător. El nu are dreptul moral să stea în expectativă când cineva Veni şi luna lui cuptor, Tot încercând să le mângâie chinul. Taţii noştri, soţi şi fraţi, – În cele din urmă, câţi dintre ei au rămas fideli scrisului? Câţi atentează la numele adevărat al limbii române, la „sănătatea” limbii Părinţii mei munceau pe-ogor Doamne, ce taiga întunecoasă, Acolo mulţi din ei s-au stins, au devenit scriitori în lege? Şi năzuiau să aibă pâine – Fiind flămânzi, amar plângeam, Imensă, rece, mlăştinoasă, Lăsând orfani copiii, plânşi. – Unul dintre ei a urcat cea mai înaltă treaptă în ierarhia scriitori- noastre. Literaţii au menirea să cultive frumosul în literatură şi să de- Aici, la vatră, să ne crească bine. Apă şi pâine tot ceream, Cu ţânţari de malarie, cească – este preşedinte (timp de 20 de ani) al Uniunii Scriitorilor din teste maculatura (acum aproape oricine editează cărţi). La ordinea De mâna mamei ne-ncleştam, Şi cu oameni în robie. La şantiere, drumuri, mine, Republica Moldova. E vorba de academicianul Mihai Cimpoi, al cărui zilei e stringentă necesitatea de a-l readuce pe cititor la carte. E para- Eram averea lor, mândria: De Patria-Mamă ne îndepărtam. La canale pe pământuri străine, nume este un simbol pentru cultura noastră românească. doxală situaţia la zi: avem cărţi, dar n-avem cititori. Eu, Teodora, Olga şi Maria, La tăiat pădurile enorme Astăzi sunt bine cunoscute şi numele poeţilor consacraţi: Ion Vie- Aici cuvântul omului de litere nu trebuie să se lase aşteptat. Cu raze-n plete aurii, Deportaţii aveau norme. ru, Gheorghe Ciocoi, Victor Prohin, Lidia Hlib, Aurel Ciocanu, Ghe- – Din planurile de viitor (ştiu că le aveţi) căruia îi daţi prio- Patru copii frumoşi, zglobii. orghe Cutasevici ş.a. ritate? Basarabeni, tătari, ceceni, – Aveţi reprezentanţi şi în lumea savantă? – De mai mulţi ani lucrez la un Dicţionar explicativ de paroni- Părinţii nu ştiau că-n sat Bieloruşi, ucraineni, – Şi la acest capitol stăm bine. Avem 9 doctori în ştiinţe, dintre me. Dar tot îl amân pentru mai târziu, căci mai necesară, mai actuală Sunt oameni care ne-au trădat, Cu ochii mari, cu ochii mici, care 4 doctori habilitaţi. 21 de colegi au scris circa 250 de cărţi. mi se pare cultivarea limbii. Ceea ce se face la unele posturi de radio Săteni aidoma lui Iuda, Toţi munceau ca sclavi aici. – D-voastră sunteţi unicul profesor universitar din această şi de televiziune e înspăimântător. Am adunat peste 3000 de greşeli de Făţarnici, semănau minciuna. promoţie? exprimare şi voi să le includ într-o viitoare carte. Muncă grea, istovitoare, – Nu. Încă doi colegi de ai mei – Ion Dumbrăveanu şi Nicolae Mi s-au cam învechit manualele universitare şi, prin urmare, tre- Spre 6 iulie în noapte Confruntări între popoare, Chiricenco – sunt profesori la U.S.M. buie să le reeditez. S-au săvârşit crimele toate, În bătăi încăieraţi – Cineva e angajat şi la Academia de Ştiinţe. – Le spuneţi şi actualilor studenţi (cum ne spuneaţi nouă prin Şi gospodarii-adevăraţi Se trezeau ai noştri taţi. ’80) că e firesc să faci greşeli în viaţă, numai nu de limbă? Au fost în grabă deportaţi. – Trei colegi de ai noştri sunt colaboratori ai Institutului de Filolo- gie al A.Ş.M.: A. Gavrilov, Gh. Druţă şi E. Constantinovici. – Le-o spun chiar mai categoric: „Orice greşeală de limbă e, pen- Vara scurtă, secetoasă, tru mine, asemeni unui fir de nisip nimerit între dinţi”. În trenuri destinate pentru vite Iarna lungă, friguroasă, – Aţi fost o promoţie de invidiat (în sensul frumos al cuvân- – Vă mulţumesc pentru clipele revelatorii pe care le-am trăit Cuprinşi de spaimă, pe arşiţe Al treilea din dreapta, în rândul de sus, este Constantin Cucu- În taigaua întunecoasă tului), dle profesor. Asemenea promoţii Facultatea de Litere n-a pe parcursul acestor confesiuni şi vă doresc, domnule profesor, să- cumplite, lescu. A fost deportat în 1949 de către autorităţile sovietice de Şi-au făcut părinţii casă. avut şi nici nu cred să mai aibă. nătate, cât mai multă inspiraţie şi... Până la locul destinat ocupaţie pentru faptul că, în anii războiului, a fost primar al satului ...... – Aşa e! Infernul roşu l-am aflat. Vatici, Orhei. A revenit în Basarabia în 1957. Raisa MARCENCO-CUCULESCU, – Este o frumoasă tradiţie probată de secole: în Universita- La mulţi ani! profesoară, Chişinău te profesorii îşi au rolul covârşitor în formarea viitorilor oameni Vitalie RĂILEANU 8 Literatura şi arta Nr. 13 (3421), 31 martie 2011 Un slab şi un tare Ca să vezi ce întâmplare Epigrame anticomuniste Maxime de la Nisporeni Jurnal * A te căsători înseamnă a-ţi micşora de două ori drepturile şi Efim TARLAPAN Un scriitor şi-a editat o carte jos pălăria: cu o copertă Nu-ţi rămâne decât a-ţi dubla obligaţiile. frumos ilustrată, cu multe desene color, pe hârtie de lux. să-i compătimeşti... Familie bună * Înscripţie la un restaurant: Achitaţi nota înainte de a cădea LUMINA UMBREI MELE Vine el la barul Uniunii Scriitorilor şi prinde a se lăuda Minciuna, azi, cu şefii stă la masă, sub masă !!! * Afacerile murdare sunt puşcărie curată. 2003 cu această ispravă a sa. Se apropie de o masă unde şe- În vara anului 1982, Victor Prohin, împreună cu un grup Cu ei stă hoţia, lăcomia, * Unde nu-i cap, vai de ţară. 30 septembrie (marţi), Cluj-Na- deam eu, Mihai Cimpoi, Ion Diviza, NIcolae Esinencu şi de scriitori, cu alte persoane din domeniul artei şi culturii Toţi împreună fac o bună casă, * Pentru a deveni înger, e nevoie de o răbdare diavolească. poca. Duminică pornesc în deplasare. Nicolae Răileanu. Ne aruncă demonstrativ volumaşul de din RSSM, întreprindea o călătorie turistică în Cehoslova- Căci e prezentă permanent prostia. * Raiul nu-i atât de încăpător, de vreme ce toţi îşi lasă averea Timp de vreo două săptămâni, dacă-mi versuri pe masă şi aştepta să-i cântăm osanale. Nicolae cia... pe lumea asta. vor permite împrejurările, voi lansa- Esinencu o ia, îi admiră coperta şi zice: “Frumoasă carte, În una din zile, basarabenii noştri luau prânzul într-un Planuri pentru viitor * Prietenul la nevoie se cunoaşte, iar soţia – când te prinde difuza carte în oraşul Lugoj, judeţul n-ai ce zice, n-o mai deschid, ca să nu ne schimbăm păre- restaurant. Pe mese, în dreptul fiecăruia, sumedenie de lin- În ţara noastră de ruşine cu amanta. Timiş. Viitoarea mea călătorie este guri, furculiţe, cuţite - toate frumos aranjate pe de o parte şi Toţi comuniştii ne învaţă * Virginitatea duce la scăderea populaţiei. prorocită – ca să vezi! – de Horosco- de alta a farfuriei. Şi cum era în toiul verii - câte un ţap de Că, poate, vom trăi şi bine, * Există trei lumi: lumea înapoiată, lumea civilizată şi cea pul pe întreaga săptămână, publicat în vestita lor bere „Plzen”, rece ca gheaţa! în ceea ce priveşte Păcat că doar în altă viaţă. de apoi. presa de azi: „TAUR (19 aprilie – 21 bucatele, să fi fost acestea de vreo 4-5 feluri, unele mai gus- * E mult mai bine să-ţi lingi degetele decât să-ţi muşti coa- mai). Pregăteşte-te pentru o lungă călătorie (subl. mea). Încear- toase ca altele! Roşcatul tele. că să păstrezi un echilibru şi nu te lăsa dominat de sentimente. Tot acolo însă, în nişte străchinuţe, un „soi” de mâncare Evită riscurile financiare, indiferent de cât de bine s-ar prezenta Ţinându-se de proaste glume, Grigore DRĂGAN neîntâlnită prin părţile noastre, pe care nimeni nu ştia cum lucrurile şi fii foarte flexibil când lucrezi cu ceilalţi. Încearcă să s-o „servească”: cu lingura mare, cu lingura pentru desert, În toţi împroaşcă cu noroi, realizezi ceva cu adevărat important la locul de muncă”. Oare cât cu linguriţa de ceai, cu furculiţa?... Pentru a nu se face de Fiindcă, în această lume, Viaţa de câine Eu pe perne dorm în casă, Şi se plânge că duşmanii m-ar fi costat prorocirile şi poveţele acestea dacă mi le-ar fi prezis ruşine, au hotărât cu toţii să se lase păgubaşi, fără a se atinge El însuşi este un gunoi. Când vreau, mă aşez la masă, Vor să-i fure lui toţi banii. vreo pirandă?... de acea haleală. lar cineva dintre băieţi zise, aşa, ca pentru Nu mai stau legat afară, Nici în somn linişte n-are, 1 octombrie, Cluj-Napoca. Din presă: „Salariul minim al De vânzare ţi-i pupăza, băiete? sine: Ui-te, or socoti că noi, moldovenii, suntem nişte pri- Istoria se repetă Fie iarnă, fie vară. Ba tresare, ba chiar sare, României este de 19 ori mai mic decât cel din Uniunea Europea- mitivi care... Istoria adesea ne învaţă Iar stăpâna grijă are Cu mâna de cap se ţine nă.”; „Specialiştii susţin că ciocolata constituie „sursa ideală Aici, poetul Vasile Romanciuc îi ia vorba din gură: rea, aşa că poţi să comanzi ceva tărie, că văd că-i “tare” Să ne ferim de gafe ce-au mai fost, Sa mă scoată la plimbare Mormăind: „Viaţă de câine!” de magneziu, calciu şi fosfor”, fiind un excelent antidepresiv şi - Pe cât îs ei de „europeni”, dacă le-ai răsturna pe masă la copertă. A comandat şi a tot comandat tărie bietul autor, Dar le repetă-ntotdeauna-n viaţă Şi să fiu mereu curat, Eu, lungit pe perne moi, un întăritor de inimă.” Citesc şi concluzionez: cu salariul minim mămăliguţa şi le-ai pune alături mosorelul cu aţă - s-ar pri- dar, pe timp ce trecea, devenea tot mai slab în faţa “tare- Acel ce-o să rămână veşnic prost. Şi frezat, şi pieptănat, Mă gândesc, dar poate noi mizerabil, românul mai are mult până a-şi trata „sărmana inimă” cepe ce să facă mai departe?... lui” de tot Nicolae Esinencu. Aşa-i viaţa mea de câine, Ne-am schimbat rolul, cu... ciocolată. Aşa-i azi şi va fi mâine. stăpâne 4 octombrie. În mapele mele mai vechi, am dat de un caiet Ion CUZUIOC Pahomie BEJENARU Teodor POPOVICI Dar stăpânul meu, iubit, Şi deacuma tu eşti câine, cu texte pe care le-am cules de prin cărţile şi presa citită cândva. Vine seara necăjit, Dar eu, dat de Dumnezeu Sunt unele cugetări ce au contribuit la formarea caracterului meu, Epigrame de 1 aprilie Ulciorul cu pătărănii N-are poftă de mâncare. Să fiu câine, cine-s eu? a concepţiilor mele despre viaţă şi creaţie: „Dacă cotidianul tău ţi se pare sărac, nu-l acuza! Acuză-te pe tine de a nu fi destul de Oboseala e prea mare. Ion COTOVIŢCHI Mendre imperiale Unui mus(ti)uc de vuvuzelă poet pentru a fi-n stare să-i extragi bogăţiile” (Rilke); „Ceea ce este mai interesant, când citeşti o recenzie a lui Bob asupra lui Oare unde-o fi măsura Ce jalnic tip, ce nonvaloare, acestea înnobilând atmosfera de sărbătoare. La pauza de cafea se Îţi împrumut, cu o condiţie Bub, este să ghiceşti unde vei citi peste câteva săptămâni, a lui Relelor, ce-şi dau cu zorul? Privindu-l, vezi în el nimicul apropie de mine o fetişcană, îmi spune că este redactor la radioul Anton Uncuţă îl roagă pe Axente Blanovschi să-i împru- Bub despre Bob...” (Revista Urzica); „Cunoaşterea ritmului său Cum ne lasă-un pic natura –, Şi nu e lucru de mirare, local şi că ar vrea să-mi ia un interviu. Bineînţeles, am este pentru scriitor scutul cel mai de nădejde în faţa hulirii ori a Hop şi, “Rosspotrebnazorul”! Că-i terchea – berchea bolşevicul. mute cincizeci de copeici ca să mănânce la căzut de accord. Din când în când îi mai recitam ridicării în slăvi” (A. Blok). amiază (erau amândoi studenţi pe când erau domnişoarei şi câte-o epigramă mai haioasă. 5 octombrie. În trenul Iaşi-Timişoara. Ţinta: Lugoj; scopul: preţurile acestea). De, ca tot omul, aveam şi eu un plan în Putera averii vs averea puterii Fotbalişti vs femeia – arbitru prezentare-difuzare de carte. Până la Vatra Dornei, „minunea” Blanovschi e de acord, cu o condiţie: privinţa fetei, plan pe care fata l-a ghi- Deşi ai bunăstare-n viaţă, În jocul lor, de-o bună şcoală, asta de tren a duhnit a tulburel moldovenesc, de acolo, mai către – Îţi împrumut o rublă, zice el, dar să cit şi părea să-l aprobe. După interviu, Te erodează disperarea... Atraşi de un magnetic pol, Cluj, a ţuică ardelenească... îi dăruiesc tinerei ziariste un volum de Vrei să mai faci la doamne faţă, Nu-s motivaţi a bate gol, mă hrăneşti şi pe mine. * Lugoj. „Locuinţa mea de veră/ E la ţeră...” Parafrazând epigrame. Domnişoara, bucuroasă de Dar nu mai este bună starea. Ci, cum să aibă „diva” goală. Aurel SCOBIOALĂ acest distih parodistic al lui George Topârceanu, zic: locuinţa mea carte, o răsfoieşte chiar în prezenţa Sergiu COJOCARU (provizorie), în acest mijloc de toamnă, e-n Lugoj, în căminul mea, iar la un moment se încreţeşte Grupului Şcolar „Branişte”. O încăpere în renovare: mobilier, cla- Când dai în bară la faţă şi exclamă cu tristeţe: D”apoi, ie peste grămadă, praf, apă rece. Cu toate acestea, sunt mulţumit. Despre copii cu vârsta dumneavoastră sunteţi mai în vârstă ca Bancuri de nota 10 Vorba ceea, rău cu rău... sau calul de dar nu se caută la dinţi. Zice- Cu ceva ani în urmă, subsemnatul, tatăl meu! – Cu cine seamănă copilul ăsta al nos- se că această „chilie” îmi va fi gratuită... Să vedem. Deocamdată, Mihai Cimpoi, preşedintele Uniunii Scri- Am înghiţit găluşca, regretând în si- tru de-i aşa neastâmpărat? întreabă soţul. pule, copiii tăi şi copiii mei se pregătesc m-am făcut cât de cât comod, am şi dormit un pic pe patul meu de itorilor, şi Gheorghe Vodă am fost invitaţi nea mea că datele biografice din carte mi- – Grea întrebare, replică soţia. să-i bată pe copiii noştri! fier... Acum citesc: ...sunt„ împotriva oricărui sistem. Sunt o fiinţă la Galaţi, ca să luăm parte la manifestările au jucat festa. *** *** mult prea independentă ca să suport măcar gândul că m-aş putea dedicate aniversării revistei PORTO FRANCO. Ion CUZUIOC El o agasa în fiecare seară, şoptindu-i: – Nu ştiu ce să mă fac cu copilul ăsta: Luări de cuvânt, schimb de cărţi, interviuri, toate lăsa înregimentată, direcţionată...” (Ioana Crăciunescu). Mărtu- – Noapte bună, mamă a patru copii! toată ziua vorbeşte şi întreabă ceva. ria actriţei se potriveşte şi felului meu de a fi. Conformismul firii Enervată, într-o seară ea îi răspunde: – Tu eşti de vină, dragul meu. Îţi aduci Epigramişti latini Fabulişti de mâine Urmaşii lui Brutus mele m-a distanţat de mult şi pe mult (poate pentru totdeauna!) de traiul şi munca „în colectiv”. De aceea, ajung ades în adăpos- – Noapte bună, tată al unui copil! aminte cât m-ai bătut la cap să-l învăţ să Glasul minţii mi-l ascult Rugina şi fierul turi inadecvate vârstei şi sănătăţii mele. Prefer libertatea acestor *** vorbească? Acum învaţă-l să tacă. Învăţătura Şi adevăru-ntrezăresc: cămine şcolăreşti „libertăţii” camerelor din hoteluri, pe care mi Într-un anturaj, un bărbat Savanţii doar învaţă cu măsură Rugina-i zise fierului: Brutus a murit demult, le-ar plăti vreun patron sau lider contra unei supuşenii fără cârtire. îşi povesteşte succesele amo- Din gafele pretinşilor deştepţi; – Hai să prietenim! Brutele se înmulţesc!... 10 octombrie, Lugoj. La chioşcul de ziare şi reviste: roase. Dar proştii nu trag nici o-nvăţătură Şi fierul se lăsă înduplecat, - Aveţi reviste literare? – Ehei! Câţi încornoraţi Din comportarea celor înţelepţi! Adevărul Acord de amiciţie-au semnat, - Nu, domnule. Mai înainte comandam. Acum am renunţat. am făcut eu! Cato cel Bătrân Când atâtea se împart, În care fierul se obliga rugina Nu le citeşte nimeni. Soţia, auzindu-l, replică (Marcus Porcus Cato Maior) Adevărul – ia minune! – Să o respecte ca pe o regină. - Nici intelectualii? naivă: 234-149 î.e.n. Este tot cu capul spart, - Nici! Toţi, de la mic la mare, solicită „porno” şi „sexy”. Şi rugina tot îndatoriri şi-a luat – – Eu sunt mult mai modes- *** Ca şi-acela care-l spune... 14 octombrie. Un Mihai Viteazul poate fi fiul oricărei femei Să fie fierul ocrotit şi protejat. tă decât tine. Eu nu l-am făcut Poemu-acesta, Fidentine, (maică-sa a fost crâşmăriţă), dar nu al oricărui bărbat. Tatăl dom- Trecut-au ani. Rugina a-nflorit, decât pe unul... Îl recunosc, e scris de mine, Cariera unei şefe noi nitorului domnitor a fost! Iar fierul, ros de ea, a ruginit. *** Dar îl citeşti atât de rău, Colega ce-a ştiut s-agaţe * Întru luarea-aminte a scriitorilor „închistaţi”, „ermetici”: ca să fiicitit , trebuie să fii...citeţ ! O femeie îngrozită îşi Că a-nceput să fie-al tău. Şi unii şefi mai mititei *** A stat, un timp, la boss în braţe 15 octombrie, Lugoj. Într-un bar. Consumatori suntem doi: cheamă soţul: eu şi un lugojean. La radio, BBC-ul informează: „E prima dată Grigore Puică. De la cosmodrom la... plug Una din două Morala, sper, e clară: nu grăbiţi Şi-acuma are jilţul ei... – Repede, repede, scum- când, în Palestina, cad şi americani. În ultimile 24 de ore au fost Să-ţi publici versurile n-ai găsit cu cale, Cu un viclean să vă-mprieteniţi. Gh. BÂLICI împuşcaţi trei americani.” „Tocmai trei!”, exclam eu tare, să audă Antologii personale În schimb despre-ale mele zici că-s rele; Valentin PORTAS şi lugojeanul, aflat la o masă mai îndepărtată. „Păi, las`să-i îm- Ori publică-le, Lelius, pe-ale tale, puşte, zice omul calm, că şi pe noi ne-au tot împuşcat ruşii din 2001. Încă un viraj ab- 2004. Nu mai e cârnaţ de-o rublă, în Ori lasă-le în pace pe-ale mele. Pe lumea asta sunt femei… rupt: am ales, bre, de ne- schimb pensia e dublă cauza lor...” am rupt! Pensii indexate Părinţii au întodeauna dreptate, te faci iubit. 17 octombrie. În trenul Timişoara-Caransebeş. Călătorind Noi alegeri O viaţă am muncit în hale reci Marţial dar dreptatea lor de multe ori e va- Te-aş urî, dacă nu te-aş iubi fără extrem de mult prin România – cu trenul, cu autocarul, cu maşini Noi alegeri, noi figuri, Şi iată, -n fine, s-a produs minunea: (Marcus Valerius) labilă doar pentru vârsta lor. margini. de ocazie – am observat următorul lucru: aproape tot românul are Vechi discurs electoral; Am pensia o sută douăzeci c.40-c.104 e.n. Dacă ai multe şi de toate, ai şi Amintirile ( chiar şi cele mai fru- bumbac în urechi. Şi la direct, şi la figurat... Ies bandiţii din păduri Şi două sute zece… tensiunea. ceartă, şi doar puţinul ne împacă moase) mor odată cu purtătorul lor. * Am în compartiment o mătuşă şi un tânăr, pirpiriu, scund, Să mai fure şi… legal. Epigrame din Italia pe toţi. Înserate într-o carte, au şansa să-i cu lentilele ochelarilor foarte groase. Are 25 de ani. Pleacă la 2005. Comuniştii-s tare buni, mai ales Doar atunci când aflăm că vom supravieţuiească. Orăştie, unde speră s-o găsească pe maică-sa. Aceasta l-a părăsit 2002. Cu guvernul comunist, tot noro- la spus minciuni Unui moldovean muri şi noi vrem să fim iertaţi. Călătoresc ca un fulg prin flăcări- la câteva zile după naştere. „Şi dacă o găseşti, ce-i spui?”, întreabă du-i optimist Conducătorului iubit Cum se-ntâmplă-n lumea asta – Poeţii nemărginesc timpul. le din ochii tăi. mătuşa. Tânărul scoate ochelarii, şterge cu dosul palmei o lacrimă Rătăcire istorică Avem un prezident de rasă bună, Astăzi este, mâine nu-i Dacă primeşti laude, încearcă să Omul cu cât adună mai multe, cu şi răspunde aproape în şoaptă: „Te iubesc, mamă...” Zbierând, mioarele din turmă Îi admirăm şi mintea şi cultura, Că mai ieri mi-era nevastă le meriţi. atât înţelege cât de multe îi lipsesc. * Trenul staţionează în gara unui oraş. Deschid geamul şi mă adresez unui cetăţean, ce pune la gură, din când în când, o sticluţă Bezmetice pe şesuri trec; Că nu-l auzi să spună vreo minciună Astăzi îi a italianului... Dacă aş fi o pasăre, aş merge în Nu poţi şti de ce omul de alături Dă, Doamne, mintea de pe urmă Decât în clipa când deschide gura. vârful aripilor. Dar pentru că sunt este în stare, dacă nu mănânci cu el de vodcă: om-zbor. un pud de sare. - Cum se numeşte urbea aceasta? În capul primului berbec! Unui politician 2006. Moldova – lagăr comunist, Vo- Visele pe care le văd cu ochii des- Rostind fără har cuvântul un scri- - Urbiştină! Ai tot vorbit, ai tot vorbit de rele chişi lasă în sufletul meu mai mul- itor îşi sapă mormântul. - De ce? 2003. Viaţa noastră nu-i un chin, cât ronin lider umanist! De guvernanţi şi-a lor avere, mai bem un kil de vin Exemplu de bună purtare tă nedumerire decât cele aduse de Ca să poţi realiza un vis, trebuie - Se curvărisereşte în draci pe aici! Apoi oftezi îndurerat: Punctul vulnerabil Mă culc la zece, ani la rând, noapte. mai întâi să-l ai. Pentru războinicii troieni Nu mai fumez, nu beau tărie, „– Eh, de-aş fi şi eu un guvernant...” Omul care îi minte pe alţii e un Nici nu scriu, nici nu citesc! – A fost călcâiul lui Achile; Nevasta nu-mi înşel nicicând; mincinos. Omul care se minte doar proştii cu asta se fălesc. Iar la ţăranii moldoveni Dar de-am să ies din puşcărie!... Tatiana DODON, pe sine e un visător. Dacă nu ai suflet, cum poţi şti că Acesta-i gâtul lui Vasile. Ion DIVIZA Italia Copii sunt ca şi îngerii: greşesc alţii au? frumos. Rezultatele Concursului Naţional de Epigramă „Mircea Trifu” E simplu să iubeşti, E mai greu să Zina BIVOL, studentă Ediţia a VI-a, Bucureşti, ianuarie-februarie 2011 Povaţă Epigrame în childuri S-a încheiat cea de a VI-a ediţie a Con- Premiul I: Gavrilă Moisa din Cluj-Napoca a primit Cînd drumu-i strîmb pe-al nostru plai cursului Naţional de Epigramă „Mircea Ion Diviza- Chişinău; o diplomă de onoare, pentru o epigramă. Şi carul hăisa tot o ţine, Trifu”, organizat de doamna prof. dr. Elis Premiul al II-lea (ex Se va edita broşura „oglindă” a concur- Cu biciul mai vîtos să dai Primarul inventiv Râpeanu. La concurs au participat 53 de aequo): sului, cu concluziile organizatoarei, cu pre- În cel cu hăţurile-n mînă. Multe-ar face dom-primar, Prin cap cîte nu-i mai trec: concurenţi. Eugen Albu – Cluj- miile obţinute şi cu epigramele pentru care Grafică: Ion Mâţu Napoca; s-au luat aceste premii. Se va publica şi o Cum ar face- un buzunar Juriul a fost alcătuit din: Fuziune de partide Und-să –ncapă satu-ntreg. - prof. univ., dr. Ştefan Cazimir; Gheorghe Bâlici - selecţie din epigramele trimise la concurs, Dragi PL, PLDM, La deschiderea bisericii - prof., dr. Elis Râpeanu; Chişinău; care îndeplinesc condiţia publicabilităţii, AMN şi AIE, Lume multă ca-n poveşti, - scriitorul George Zarafu. Premiul al III-lea: precum şi un număr din articolele lui Mir- PNL şi voi PD, Adevărul şi mucegaiul Inclusiv cea clerică, Vasile Larco – Iaşi; cea Trifu, la capitolul „Restitutio”. De nu vreţi PCRM, Înfruntînd Istoria şi Timpul, Dar cu greu poţi să găseşti S-au acordat următoarele premii: Drumurile voastre toate Care-i confuz şi încă foarte tulbure, O cheie de biserică. Marele Premiu „Mircea Trifu”: Menţiuni: Ioan TODERAŞCU, Ducăse-n... FDRM. Adevărul decretat de domnul Ghimpu Ion VASCAN Gheorghe Şchiop – Porumbacu de Jos, Eugen Pop – Cluj-Napoca; E acoperit de-un mucegai ca Pulbere Vaslui Cioburciu, Ştefan-Vodă Sibiu; Vali Slavu – Aninoasa, Hunedoara. Redactor-şef: Nicolae DABIJA Adresa “Literatura şi arta” apare la Telefoane: Redactor-şef adjunct: Haralambie MORARU redacţiei: Chişinău în fiecare joi în limba Redactor-şef: 23.82.l7, 2l.02.l2. Secretar general de redacţie: Raisa CIOBANU “Literatura şi română. Redactor-şef adjunct; secţia publicistică: 23.85.46 arta” Indice general de abonare - 6778l. Secretar general de redacţie: 2l.02.l2. Publicistică şi informaţie: Eugen GHEORGHIŢĂ, Secţia literatură, stilizator, fotoreporter: 23.82.l6. str. Sfatul Ţării Indice de abonare privilegiată Elena TAMAZLÂCARU, Aleutina SARAGIU; Contabil: 23.85.46 nr.2, (pentru pensionari, studenţi şi Literatură: Nina JOSU; Arte: Doina DOBZEU; Cultură: Iulius POPA; e-mail: [email protected] 2009, or. stilizator: Valentin GUŢU; Machetare şi design: Andrei DORGAN; relaţii invalizi) - 67881 sau [email protected] cu publicul: Eugenia CIOBANU; ilustrator: Leonid POPESCU; contabil: Chişinău http://www.literaturasiarta.md/ Cristina FRUNZĂ; corector: Ana SURDU; fotoreporter: Victor LAVRIC. Tipografia “Universul” Comanda nr.: 946