Poesis Ivdel Este Katân-Ul Basarabiei

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Poesis Ivdel Este Katân-Ul Basarabiei SĂPTĂMÂNAL AL SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA JOI, 31 martie 2011. FONDAT LA 3 OCTOMBRIE 1954 NR. 13 (3421) La est de vest PUBLICAŢIE DE LIMBA ROMÂNĂ I V D E L Poesis Ivdel este Katân-ul Basarabiei. Acesta e numele unei închisori din regiunea Saratov a Federaţiei Ruse. Majoritatea celor arestaţi după 28 iunie 1940 “pentru trădare de Patrie” (care “patrie”, când Nichita STĂNESCU cei învinuiţi nu locuiseră nici măcar o singură zi în URSS, iar cei născuţi după 27 martie 1918 – nici măcar în Rusia ţaristă, dacă admitem că bolşevicii o considerau pe cea din urmă patrie a Să ningă peste noi lor?!) erau internaţi în acest penitenciar de lângă munţii Ural. Bărbaţii din familiile deportate, de la 14 ani în sus, erau scoşi din tren la Tiraspol, despărţiţi Să ningă peste noi cu miei doar astăzi, de familiile, soţiile şi copiii lor, pe care n-aveau să-i mai revadă vreodată, fiind îmbarcaţi în alte vagoane şi duşi la Ivdel. Să ningă inima din noi; Acolo erau aşezaţi în faţa plutoanelor de execuţie şi lichidaţi. Noi niciodată nu am fost noroi. Motivele erau diverse. O spun şi mieii care ning pe noi. La 22 iunie 1941 din celule au fost scoase câteva mii de “români” (aşa le ziceau sovieticii basarabenilor) şi i-au împuşcat, drept răzbunare pentru faptul că România “năvălise în URSS”. O, dulce, mult prea dulce tu Fecioară, Pentru pedepsele aplicate de armata română după ce la Odesa a fost aruncat în aer Coman- Care mi l-ai făcut pe Iezus chiar din flori. damentul Suprem Militar românesc (octombrie 1941), la Ivdel au fost “executaţi 15.000 de ostatici şi prizonieri români” (din cartea “Săptămâna roşie” de Paul Goma). Ce zici că ninge mieii peste noi La fiecare nou atac al Armatei Române la Cotul Donului, în Stalingrad, în Crimeea ş.a., Ce zici că ninge mieii peste seară sute de basarabeni erau scoşi din celule şi împuşcaţi. Drept răzbunare. Şi pe zăpadă că noi ningem amândoi… Basarabenii erau lichidaţi cu miile, în aceeaşi zi, dar medicii le scriau în fişe date diferite ale morţii, semănate de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial, fixându-le şi cauze cât mai “pământeşti” ale morţii: insuficienţă cardiacă, ictus, pneumonie, tuse, diaree, tuberculoză, sughiţ cronic etc. O, clipă tu, care eşti În cartea “Stalin mi-a furat copilăria” fostul deportat Boris Vasiliev reproduce fişa medica- lă a tatălui său, Ilie Vasile (tot el Vasiliev), împuşcat la Ivdel, în care, cinic, “medicul” (călăul) La manifestarea din acest an a Unirii Basarabiei cu România, organizată atât de frumoasă! penitenciarului îl diagnostichează cu “un grav ulcer stomacal”, recomandându-i “dietă strictă”: de FDRM, a participat rapsodul Grigore Leşe doar pâine uscată şi apă. Opreşte-te! Recomandarea tratamentului cu “dietă” a fostului primar de Malovata (asta a fost crima lui cea gravă) este făcută de “medic” la câteva zile după ce a fost împuşcat. Pe linie paternă Nichita Stănescu La “Ivdellag”, cum i se mai spunea acestui lagăr al morţii, au fost lichidaţi foştii membri Ziua de 27 martie 1918 se trage dintr-o familie de mici meşte- ai Sfatului Ţării, membri ai tuturor partidelor politice din Basarabia (afară de cel comunist, şugari şi comercianţi români, veniţi la care la 28 iunie 1940, avea doar 96 de membri), “foşti albgardişti”, chiaburi, ţărani, profesori, în destinul istoric al României începutul veacului trecut în târgul tot elevi… Motto:”A rosti numele Basarabia e una cu a protesta împotriva rabeni să trăiască în spirit şi cultură românească. Actul samavolnic de mai înfloritor al Ploieştilor, spre a-şi La majoritatea celor lichidaţi, în sentinţă e indicată o singură învinuire: “vrag naroda” dominaţiei ruseşti”- Mihai Eminescu la 23 August 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov, şi anul 1940, cedarea vinde ţesăturile. Nicolae, tatăl poetu- (“duşman al poporului”). lui, urmă cu bune rezultate şcoala su- Al cărui popor? Al propriului popor? Al poporului rus? “Nu putem concepe existenţa neamului românesc fără Nistru, Basarabiei, Nordului Bucovinei, au făcut ca 1.000.000 de basarabeni să perioară de comerţ la Ploieşti. Tot în Cum s-a manifestat “duşmănia” lui Ilie Vasile (Vasiliev), a preotului Gheorghe Buruiană cum nu putem concepe fără Dunăre şi Tisa, ca să ne separe de ele- ajungă în gulagurile de gheaţă ale Siberiei şi mulţi dintre ei să moară fără această perioadă tânărul abia ieşit din de la biserica Ciuflea, a lui Efim Ojoga, tatăl ex-deputatei Olga Ojoga, ucis la Ivdellag în mental slav”- I.C. Brătianu o cruce la căpătâi. Peste Basarabia s-a abătut ciuma roşie, făcând din ea 1941, a profesorului Chiril Hodorogea, directorul şcolii din Selemet, localitate vecină cu satul o lacrimă atâta timp cât ea s-a aflat sub dominaţie sovietică. Sălbăticia adolescenţă, zvelt şi îndrăgostit de cur- copilăriei mele, dus şi el la Ivdellag, ş.a.m.d., faţă de poporul basarabean sau faţă de poporul Ziua de 27 martie 1918 (8 aprilie-stil vechi) a însemnat, în destinul colectivă a ocupantului comunist i-au adus pe basarabeni într-o stare de sele cu bicicleta, o întâlneşte pe Tatia- rus, sau faţă de alte popoare, numai diavolul şi cei prin care îşi făceau lucrarea acesta cunosc. istoric al României, consfinţirea Unirii Basarabiei cu Ţara. Cei 106 ani muţenie, mult timp aceştia nu puteau să rostească numele României. na Cereaciukin, viitoarea soţie, căreia Citindu-le dosarele, ai impresia că după 28 iunie 1940 toate cele trei milioane şi jumătate (1812-1918) au fost anii în care fiinţa românească dintre Prut şi Nistru a Anii de redeşteptare naţională au trezit conştiinţe, şi intelectualii îi va purta o profundă dragoste până la de basarabeni, “eliberate” de Armata Roşie, deveniseră peste noapte cei mai mari duşmani ai supravieţuit credinţei în destinul ei. s-au aflat în primele rânduri în lupta pentru câştigarea identităţii naţio- sfârşitul vieţii. propriilor lor vieţi. Existenţa tragică a acestei părţi a Moldovei a cunoscut de-a lungul nale şi dreptul de a avea o ţară. Tuturor celor care s-au aflat în primele Tatiana se născuse la 16 februarie Conform unor statistici in- veacurilor minciuna şi trădarea. Se mai păstrează vie memoria strămo- rânduri ale luptei de emancipare a românilor basarabeni trebuie să li se 1910 la Voronej, într-o familie de con- complete, la închisoarea din Iv- şilor care spunea că în vremea năvălirilor hoardelor barbare că „şi roua scrie numele în Panteonul eroilor naţionali ai neamului românesc. Gri- diţie nobilă din părţile Donului, refu- del au fost executaţi peste 20 000 trădează”. gore Vieru, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Valeriu Matei, Ion Hadârcă giată apoi în România. Tatăl ei, Nikita de basarabeni. Majoritatea lor Despre trădare a vorbit şi marele unionist Pantelimon Halippa, care sunt cei care au pus bazele noii culturi de limbă română. Cereaciukin era profesor de matemati- erau ţărani şi intelectuali, oameni a scris următoarele despre trădarea unora de alte etnii. Iată ce scria el: 27 martie 2011, în Basarabia, pe întreg teritoriul, au avut loc mai că şi fizică la şcoala militară din Vo- care nu aveau nimic în comun cu “În perioada de cristalizare a actului Unirii Basarabiei cu România s-a multe manifestări comemorative dedicate evenimentului. La Chişinău, ronej unde înaintase în ierarhie până politica. înfiinţat Regimentul 1 Infanterie Moldovenească. O companie alcătuită la Muzeul de Arheologie şi Istorie a Moldovei s-a ţinut o conferin- la gradul de general. În 1917, la 47 Deşi au existat şi alte peniten- din etnici străini, pusă sub comanda lui Levenzon, a somat detaşamentul ţă ştiinţifică: ’93 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”. Au fost de ani, avea patru copii. Fiind un om ciare pentru basarabeni, ca cel de de ardeleni să depună armele. Fără aprobarea nimănui, Levenzon a luat prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii din Republica Moldova, paşnic şi doritor de linişte intelectuală, la Kuibâşev (unde a fost masa- drapelul tricolor al regimentului. Ardelenii, văzând că pe peronul gării membrii ai Asociaţiei Istoricilor din Repubica Moldova, reprezentanţi hotărăşte să-şi ia familia, să coboare crat folcloristul Petre Ştefănucă), Compania purta în fruntea unităţii sale un drapel tricolor, erau foarte ai Uniunii Scriitorilor de la Chişinău, precum şi invitaţi din România. Donul şi să ia viaţa de la început, de- nedumeriţi, deoarece avea drapelul nostru. După o scurtă discuţie cu co- Conferinţa ştiinţifică s-a desfăşurat sub egida Asociaţiei Istoricilor din parte de furtuna ce se ivise la orizontul mandantul gării, ofiţerii ardeleni au hotărât să nu tragă în Tricolor şi să se Republica Moldova, a Institutului Cultural Român “Mihai Eminescu” istoriei. Aici viitoarea mamă a poetului dezarmeze. Bieţii ardeleni n-au ajuns la câmpul de luptă pentru a apăra din Chişinău, a Institutului de Istorie, Stat şi Drept al A.Ş.M., a Facultă- îl va întâlni pe Hristea Stănescu, care, cel de la Dubinka, regi- patria comună, ei au fost închişi şi bătuţi pe teritoriul fraţilor basarabeni. ţii de Istorie şi Filosofie a U.S.M., a Muzeului Naţional de Arheologie cucerit de farmecul frumoasei rusoai- unea Krasnoiarsk (unde După cum s-a constatat la ancheta făcută de căpitanul Andronache Ghe- şi Istorie a Moldovei, Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi a ce, o va cere de soţie. şi-a ispăşit pedeapsa scri- orghe, comandantul Miliţiei din Chişinău, Detaşamentul ardelenesc a Forului Democrat al Românilor din Moldova. Tot cu această ocazie a Tinerii se vor căsători la 6 decem- itorul Nicolae Costenco), avut asupra sa foarte puţine arme, iar compania lui Levenzon, în plină fost susţinut, sub egida Forului Democrat al Românilor din Republica brie 1931. cel din Irkutsk (unde a noapte, când toţi voluntarii dormeau, a tras rafale asupra voluntarilor Moldova şi a Institutului Cultural Român, un spectacol de Grigore Leşe În 1933 întâiul născut, sănătos şi fost închis prozatorul unde dormeau şi au rănit foarte grav o mulţime de ostaşi; pe podelele şi Grupul “Iza” din Maramureş, la Teatrul “Ginta Latină”.
Recommended publications
  • Continuitate Și Discontinuitate În Reformarea Organizării Teritoriale a Puterii Locale Din Republica Moldova Cornea, Sergiu
    www.ssoar.info Continuitate și discontinuitate în reformarea organizării teritoriale a puterii locale din Republica Moldova Cornea, Sergiu Veröffentlichungsversion / Published Version Sammelwerksbeitrag / collection article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Cornea, S. (2018). Continuitate și discontinuitate în reformarea organizării teritoriale a puterii locale din Republica Moldova. In C. Manolache (Ed.), Reconstituiri Istorice: civilizație, valori, paradigme, personalități: In Honorem academician Valeriu Pasat (pp. 504-546). Chișinău: Biblioteca Științifică "A.Lupan". https://nbn-resolving.org/ urn:nbn:de:0168-ssoar-65461-2 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC Lizenz (Namensnennung- This document is made available under a CC BY-NC Licence Nicht-kommerziell) zur Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu (Attribution-NonCommercial). For more Information see: den CC-Lizenzen finden Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/deed.de MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ISTORIE INSTITUTUL DE ISTORIE BIBLIOTECA LUPAN” BIBLIOTECA LUPAN” Biblioteca Științică Biblioteca Științică Secția editorial-poligracă Secția editorial-poligracă Chișinău, 2018 Chișinău, 2018 Lucrarea a fost discutată și recomandată pentru editare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Institutului de Istorie, proces-verbal nr. 8 din 20 noiembrie 2018 şi la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 16 din 6 noiembrie 2018 Editor: dr. hab. în științe politice Constantin Manolache Coordonatori: dr. hab. în istorie Gheorghe Cojocaru, dr. hab. în istorie Nicolae Enciu Responsabili de ediție: dr. în istorie Ion Valer Xenofontov, dr. în istorie Silvia Corlăteanu-Granciuc Redactori: Vlad Pohilă, dr.
    [Show full text]
  • Raion CB Nr. CB Localitate CB Centrul De Bacalaureat Instituţii
    Raion CB Nr. CB Localitate CB Centrul de bacalaureat Instituţii arondate Instituţia Publică Gimnaziul "Ion Creangă" Instituţia Publică Liceul Teoretic "Mihai Eminescu", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "Andrei Straistă", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "A.Puşkin", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "Ion Creangă" , HÎRBOVĂŢ Instituţia Publică Liceul Teoretic "Olimp" , PUHĂCENI Instituţia Publică Liceul Teoretic "EMIL NICULA", MERENI 1 Instituţia Publică Liceul Teoretic Varniţa, VARNIŢA Țînțăreni TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT ANENII NOI ANENII TOTAL CENTRE: 1 TOTAL PE RAION Liceul Teoretic "Alexandr Puşkin" LICEUL TEORETIC "MARCU TARLEV", BAŞCALIA LICEUL TEORETIC "MATEI BASARAB", BASARABEASCA LICEUL TEORETIC "ŞTEFAN CEL MARE", CARABETOVCA LICEUL TEORETIC " MIHAI EMINESCU", SADACLIA 1 LICEUL TEORETIC "ALEXANDR PUŞKIN", BASARABEASCA LICEUL TEORETIC "CONSTANTIN STERE", ABACLIA Basarabeasca TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Basarabeasca TOTAL CENTRE: 1 TOTAL PE RAION Liceul Teoretic Colegiul de Industrie Uşoară, BĂLŢI "M.EMINESCU" LICEUL TEORETIC "ŞTEFAN CEL MARE", BĂLŢI Instituţia de învăţământ privat "Elitex" Liceul Teoretic "D.Cantemir" 1 Bălţi Colegiul de Muzică şi Pedagogie Liceul Teoretic Republican "Ion Creangă", BĂLŢI TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "M.EMINESCU", BĂLŢI "B.P.HAŞDEU" LICEUL TEORETIC "V.ALECSANDRI", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "N.GOGOL", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "M.GORKI", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "G.COŞBUC", BĂLŢI 2 LICEUL TEORETIC "V.MAIAKOVSKI", BĂLŢI Bălţi Colegiul Tehnic Feroviar, BĂLŢI TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT BĂLŢI Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "M.LOMONOSOV", BĂLŢI "ŞTEFAN CEL MARE" Colegiul Politehnic, BĂLŢI 3 LICEUL TEORETIC "A.PUŞKIN", BĂLŢI Bălţi TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "L.BLAGA", BĂLŢI "V.ALECSANDRI" Colegiul de Medicină, BĂLŢI 4 LICEUL TEORETIC "B.P.HAŞDEU", BĂLŢI Bălţi TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT TOTAL CENTRE: 4 TOTAL PE MUNICIPIU Raion CB Nr.
    [Show full text]
  • Republica Moldova” - Cartea Noastră De Vizită
    BULETIN DE LINGVISTICĂ, 2018-2019, nr. 19-20 RECENZII ŞI NOTE BIBLIOGRAFICE DICȚIONARUL ENCICLOPEDIC „REPUBLICA MOLDOVA” - CARTEA NOASTRĂ DE VIZITĂ VASILE BAHNARU, dr. hab. (Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”) 0. Filosoful şi iluministul francez François Marie Arouet Voltaire (21.XI.1694, Paris – 30.V.1778, Paris), care s-a manifestat şi ca un mare poet, prozator, dramaturg, satiric, istoric şi publicist, avea convingerea că „enciclopedia este un monument al progresului spiritului uman” și tocmai din acest motiv suntem în drept să afirmăm că enciclopedia unui stat constituie un însemn indispensabil al patrimoniului său cultural, întrucât statul, pe lângă însemnele sale (sigiliu, drapel, imn, stemă, distincţii, monedă, etc.), pentru existenţa sa, de o importanţă decisivă sunt încă câteva componente definitorii, care înglobează toate aspectele patrimoniului cultural al unui popor, constituit din ansamblul valorilor materiale şi spirituale, aşa încât acesta din urmă cuprinde toată cultura materială şi spirituală a populaţiei majoritare, limba ei ca element distinctiv, literatura şi arta ei, ansamblul preceptelor cutumiare şi tradiţiile milenare ale majorităţii naţionale. De altfel, cultura a fost multe secole de-a rândul singura care a încercat să realizeze o unitate între toate provinciile româneşti. Manifestarea plenară a culturii ca element de consolidare a unităţii naţionale este însă determinată de mai mulţi factori şi în primul rând de cel extern: fiind supuşi mai multor stăpâniri străine, românii erau nevoiţi să îşi susţină activitatea culturală în funcţie de condiţiile oferite de acestea. Evident, elementul principal al culturii unui popor este limba lui. Pentru români, limba are o importanţă decisivă în procesul de constituire a unităţii naţionale, întrucât „suntem poate singurul popor din Europa, în afară de micile ţări sau popoare, al cărei sentiment naţional este exclusiv întemeiat pe faptul că vorbim aceeaşi limbă «de la Nistru până la Tisa».
    [Show full text]
  • Philologialiv
    Philologia LIV SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIV Nr. 5–6 (263–264) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 SUMAR EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. „Ideea europeană” sub formă instituţionalizată de „Ligă spirituală europeană”…………………………………………….............. 3 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ NATALIA CUŢITARU. Liviu Damian: forme de interogare a eului şi de integrare în tradiţie…………………………………………………………........ 8 VICTORIA VÂNTU. Poezia basarabeană şaizecistă: viziuni asupra „artei poetice”……………………………………………….......................... 21 VIORICA ZAHARIA. Dramaturgia Nicoletei Esinencu: piesele unui puzzle nonconformist……………………………………………………........... 26 LILIA RUFANDA. Manifestările antieroului în literatura română contemporană………………………………………………………………………...... 30 TEORIA LITERATURII OLESEA GÂRLEA. Mitul antic şi basmul folcloric. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic……………………………………………………………...... 40 FOLCLORISTICĂ ION BURUIANĂ. O creaţie poetico-muzicală folclorizată despre „catastrofa secolului”………………………………………………............... 46 TATIANA BUTNARU. Imagini păstoreşti în poezia epică populară…............. 53 ONOMASTICĂ ANATOL EREMIA. Arealul onomastic Sângerei. Numele de familie: originea, structura derivaţională, semnificaţia(II) ………………………............. 63 ISTORIA LIMBII ECATERINA PLEŞCA. Traca – limbă a substratului pregrec (abordare interdisciplinară).................................................................................. 78 1 LIV Philologia 2012 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE ANGELA SAVIN-ZGARDAN.
    [Show full text]
  • Moldova by Nicu Popescu and George Dura
    Moldova by Nicu Popescu and George Dura Capital: Chisinau Population: 3.4 million GDP/capita: US$1,903 Ethnic Groups: Moldovan/Romanian (78.2%), Ukrainian (8.4%), Russian (5.8%), Gagauz (4.4%), Bulgarian (1.9%), other (1.3%) The economic and social data on this page were taken from the following sources: GDP/capita, Population: Transition Report 2006: Finance in Transition (London, UK: European Bank for Re-construction and Development, 2006). Ethnic Groups: CIA World Fact Book 2007 (Washington, D.C.: Central Intelligence Agency, 2007). Nations in Transit Ratings and Averaged Scores 1999 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Electoral Process 3.25 3.25 3.50 3.75 4.00 4.00 3.75 3.75 Civil Society 3.75 3.75 4.00 3.75 4.00 4.00 4.00 3.75 Independent Media 4.00 4.25 4.50 4.75 5.00 5.00 5.00 5.25 Governance* 4.50 4.50 4.75 5.25 5.50 n/a n/a n/a National Democratic 5.75 Governance n/a n/a n/a n/a n/a 5.75 5.75 Local Democratic 5.75 Governance n/a n/a n/a n/a n/a 5.75 5.75 Judicial Framework 4.50 and Independence 4.00 4.00 4.00 4.50 4.50 4.75 4.50 Corruption 6.00 6.00 6.25 6.25 6.25 6.25 6.00 6.00 Democracy Score 4.25 4.29 4.50 4.71 4.88 5.07 4.96 4.96 * With the 2005 edition, Freedom House introduced separate analysis and ratings for national democratic governance and local democratic governance to provide readers with more detailed and nuanced analysis of these two important subjects.
    [Show full text]
  • Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
    05 2020 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ARCADIE SUCEVEANU: Foto de N. RĂILEANU „SCRIITORII PE TIMP DE PANDEMIE” CRITICĂ LITERARĂ „Întotdeauna nenorocirile dau naștere unor fenomene imprevizibile, unele chiar be- nefice. Nu ne rămâne decât să sperăm că gustul pentru lectură nu va fi efemer, că se va permanentiza după ce vom reveni la normalitate. (...) Ca să-și învingă umilitoarea condiție de «mașinărie biologică», omul aces- tor timpuri pandemice va trebui să rămână conectat la viața spirituală, să redescopere, între altele, cartea, plăcerea lecturii. Numai așa își va putea crea un orizont de renaștere și supraviețuire.” (P. 3) NINA CORCINSCHI: „PROZA DE DUPĂ ȘCOALA PROZEI (CE MAI RĂMÂNE?)” ALEXANDRU BURLACU: „Scriitorilor basarabeni, cu rare și excelente excepții, le lipsește școala prozei. Realita- tea, care trebuie reinventată, transformată, GHEORGHE VODĂ, poetizată (nu oricum!) și structurată narativ, le opune o mare și chinuitoare rezistență. O mediocră fatalitate însoțește, poate nu întot- „ARIPI PENTRU CĂDERE” deauna, lipsa talentului, dar, cu siguranță, mereu, frica de biblioteci, iluzia că se poate scrie proză oricum.” (P. 10) AVANPREMIERĂ „Explorarea elementului mitic potențea- recare. Suprasolicitat însă mecanic, atitudini critice, ironice sau satirice. 14 ză imaginarul liricii afectate de modele- fără a fi asimilat creator/ inventiv, Ineditul poeziei lui Gheorghe Vodă le de import. Întoarcerea la izvoare, la mitul e supus degradării, denaturării, stă în «efectul lor de ecou controlat» Fragment din cartea Istorii antisovieti- spiritul adamic are la șaizeciști rațiuni profanării. Lumea idealizată a mitolo- (Mircea Nedelciu), ecou la seismele ce, de Oleg Panfilov, în curs de apariție polemice, cu consecințe favorabile, dar giei, puterea de voință în împlinirea vieții și ale literaturii, în lucidita- la Editura Cartier.
    [Show full text]
  • Mass-Media Şi Activitatea Editorială
    MASS-MEDIA ŞI ACTIVITATEA EDITORIALĂ MASS-MEDIA Constantin MARIN Mass-media reprezintă un atribut indispensabil al societăţii contemporane a Republicii Moldova. Vectorul general al evoluţiei lor cantitative sugerează că Moldova gravitează spre categoria ţărilor cu un nivel mediu de dezvoltare a mijloacelor de informare. Potrivit standardelor minimale, formulate de UNESCO pentru fiecare stat al comunităţii mondiale, la 1000 de locuitori trebuie să revină cel puţin 100 de exemplare de ziare cotidiene, 50 de aparate de radio şi 20 de televizoare. Moldova corespunde acestui minimum necesar şi în mai multe cazuri îl depăşeşte. Astfel, la capitolul aparate de captare a emisiunilor televizate republica se apropie de nivelul mediu european (250 de televizoare la 1000 de locuitori). Indicele de asigurare cu aparate de radio (550 la 1000 de locuitori) depăşeşte mai bine de 10 ori cota minimală stabilită de UNESCO. Mass-media constituie o sursă de informare importantă pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astfel, potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică (BOP), realizat în perioada aprilie 2016 de Institutul de Politici Publice (IPP), televiziunea, inclusiv versiunea ei online, este cea mai importantă sursă de informare publică a oamenilor, aceasta fiind preferată de peste 80 la sută dintre respondenţi. Pe poziția a doua s-a situat internetul cu peste 42 %, urmat de radio, inclusiv online – cu 26 la sută, și ziare - cu circa 9 %. Edificarea mass-media naţionale are în temei tradiţiile comunicării mediatice, cristalizate de-a lungul anilor în spaţiul istoric al Republicii Moldova. Acest proces, marcat de afluxuri şi refluxuri cantitative şi calitative, a fost jalonat de tendinţele generale de dezvoltare a jurnalismului şi, implicit, a mass-media europene.
    [Show full text]
  • Cetatea Culturala
    CETATEA CULTURALA SERIA A III-A, AN X, NR. 11-12 (95-96), NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2009 CLUJ-NAPOCA CUPRINS ”HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ, CEI CU INIMA ROMÂNĂ!” ..............................................................................2 Grigore VIERU LIMBA ROMÂNĂ, OASTEA NOASTRĂ NAŢIONALĂ...........................2 Dr. Dan BRUDAŞCU Terorism cultural-literar românesc post decembrist ..........................................5 CONSIDERAŢII PE MARGINEA UNEI MONOGRAFII..........................11 Victoria MILESCU Polen pe pleoape....................................................................................................13 Daniela GÎFU Un lord al teatrului românesc Zeno FODOR – 75..........................................17 Adrian BOTEZ ELEGII...................................................................................................................20 Ion CRISTOFOR Mircea Tudose şi virtuţile versului clasic............................................................33 Ştefan CIOBANU OAMENI DE LÂNGĂ NOI.............................................................................37 Iosif-Cristian PAŞCALĂU MERIDIAN BLAGA ÎN LUMINĂ 9 ..............................................................46 Liviu COMŞIA NOTE DE LECTURĂ........................................................................................53 Mihail TĂNASE PLOUÃ, IUBITO .................................................................................................56 Eugen EVU AIURARE (LABORATOR POETIC)..............................................................59
    [Show full text]
  • Annual Report 2017
    Annual Report 2017 National Bank of Moldova 1 Grigore Vieru Avenue MD-2005, Chis, inau˘ Tel.: (373 22) 822 606 Fax: (373 22) 220 591 web: http://bnm.md ISBN 978-9975-4353-2-1 ISBN 978-9975-3211-7-4 © National Bank of Moldova, 2018 Note The report was compiled using the latest statistical data held by the National Bank of Moldova, the National Bureau of Statistics, the Ministry of Economy and the Ministry of Finance. Also, were used data provided by international organizations and central banks of neighboring countries. Computation of some statisitcal data was conducted by the National Bank of Moldova. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, and the use of data in studies is allowed with the proper specification of the source. Contents Foreword by the Governor of the National Bank of Moldova (NBM)8 1 External environment 12 1.1 Global economy, financial and commodity markets....................... 12 1.2 Evolution of important economies.................................. 14 1.3 Evolution of the neighbouring countries’ economies and the main trading partners.. 15 2 Economy of the Republic of Moldova 16 2.1 Real sector................................................. 16 2.2 Evolution of inflation........................................... 23 2.3 Public sector and tax policy...................................... 28 2.4 International accounts of the Republic of Moldova in 2017 (provisional data)...... 30 3 Monetary Policy of the National Bank of Moldova 38 3.1 Monetary policy objective....................................... 38 3.2 Monetary policy decisions....................................... 38 3.3 Monetary policy achievements during 2017............................ 39 3.4 Monetary and foreign exchange conditions............................ 42 3.5 Monetary market............................................
    [Show full text]
  • Centenar Sfatul Țării ______Organizatori: Institutul De Istorie Al Academiei De Științe a Moldovei Institutul De Istorie „A
    CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Centenar Sfatul Țării _______________________________________________________ Organizatori: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Universitatea Academiei de Științe din Moldova Centrul de Cultură și Istorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova Colegiul de Onoare al Conferinței: Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei Academician Ionel Valentin VLAD, președintele Academiei Române Academician Victor SPINEI, vicepreședinte al Academiei Române Academician Ion GUCEAC, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei Academician Dan BERINDEI, Academia Română Academician Andrei EȘANU, Academia de Științe a Moldovei Academician Ioan Aurel POP, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Academician Mihai CIMPOI, Academia de Științe a Moldovei Academician Alexandru ZUB, Academia Română Prof. univ. dr. hab. Alexandru MOȘANU, membru de onoare al Academiei Române Comitetul de organizare a Conferinței: Valeriu MATEI, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, membru de Onoare al Academiei Române Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Conf. unv. dr. hab. Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Prof. univ. dr. Nicolae CHICUȘ, rectorul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, prorector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Gheorghe IACOB, prorector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași Conf. univ. dr. Victoria MELNIC, rectorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Conf.
    [Show full text]
  • Martie Final
    04/2012 INFORMAŢIA PRIVIND ÎNREGISTRAREA DE STAT A PERSOANELOR JURIDICE ŞI ÎNTREPRINZĂTORILOR INDIVIDUALI INFORMAŢIA PRIVIND RADIEREA DIN REGISTRUL DE STAT A PERSOANELOR JURIDICE ŞI ÎNTREPRINZĂTORILOR INDIVIDUALI 1 2 Lista intreprinderilor inregistrate pe teritoriul Republicii Moldova in luna martie 2012 Mun. Chişinău AGRICULTURĂ, ECONOMIA VÎNATULUI ŞI SERVICII AUXILIARE Data Cert/ N/O IDNO Denumirea intreprinderii Sediul Administrator inreg data cert MD-2043, str. Hristo Botev 11/1, ap.(of.) MD 0115283 SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ 131, sec. Botanica, mun. Chişinău, RM ANDRIȚCHI MAXIM 1 1012600007940 03.03.2012 din 03.03.2012 "MAXANVIT" tel.068182161 ANATOLIE MD-2045, str. Matei Basarab 7/3, ap.(of.) MD 0115679 ÎNTREPRINDEREA MIXTĂ "SARDEMOL" 13, sec. Rîşcani, mun. Chişinău, RM 2 1012600009014 16.03.2012 din 16.03.2012 SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ tel.069166974 CICALO CARMELO MD-2072, str. Independenţei 40, sec. MD 0108491 SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ Botanica, mun. Chişinău, RM 3 1012600011880 30.03.2012 din 30.03.2012 "MICODOR COM" tel.69951081 SPINU AURICA ION GOSMAN GHEORGHE WALDSICH ANDREAS MD-2004, str. Anatolie Corobceanu 13/1, JOHANN MD 0111339 SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ sec. Buiucani, mun. Chişinău, RM DIORDIEV OLEG FEDOSIE 4 1012600007397 01.03.2012 din 01.03.2012 "CONCORDIA. DEZVOLTARE" tel.022234991 POPESCU NICOLAE ȘTEFAN MD-2044, str. Mihail Sadoveanu 2/3, MD 0109983 ÎNTREPRINZĂTOR INDIVIDUAL ap.(of.) 57, sec. Ciocana, mun. Chişinău, GHETMANTEVA ALISA 5 1012600009553 15.03.2012 din 15.03.2012 GHETMANTEVA ALISA RM tel.335779 IURIE MD 0111911 SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ MD-4839, str. Industrială 6, s. Stăuceni, 6 1012600008257 05.03.2012 din 05.03.2012 "AINCOM STIL" mun.
    [Show full text]
  • Universitatea Liberă Internaţională Din Moldova Free International University of Moldova
    UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA FREE INTERNATIONAL UNIVERSITY OF MOLDOVA FACULTATEA ISTORIE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE HISTORY AND INTERNATIONAL RELATIONS DEPARTMENT INSTITUTUL DE ISTORIE ŞI ŞTIINŢE POLITICE INSTITUTE OF HISTORY AND POLITICAL SCIENCE HISTORY & POLITICS 2011 An. IV, Nr. 2 (8) Revistă de Istorie şi Politică ISSN 1857-4076 Universitatea Liberă Internaţională din Moldova / Free International University of Moldova Facultatea Istorie şi Relaţii Internaţionale / History and International Relations Department Institutul de Istorie şi Ştiinţe Politice / Institute of History and Political Science History & Politics Revistă de Istorie şi Politică 2011, An. IV, Nr. 2 (8) Fondator/Founder: Universitatea Liberă Internațională din Moldova Director/Director: Academician, Prof. univ., Dr. hab., Andrei Galben Redactor-sef/ Editor in chief: Conf. univ., Dr. hab., Pavel Parasca Redactor-şef adjunct/ Deputy Editor in chief: Conf. univ., Dr. Ludmila Coadă Secretari ştiinţifici/scientific secretaries: MA Viorica Ţîcu, MA Larisa Patlis Colegiul de redacţie/Board of editors: Prof. univ., Dr. Mihnea Berindei (Universitatea Paris VII, Franţa) Prof. univ., Dr. Andrei Brezeanu (Universitatea Catolică din Wasington, SUA) Prof. univ., Dr. Keith Hitchins (Universitatea Illinois, SUA) Prof. univ., Dr. Marcel Otte (Universitatea din Liège, Belgia) Prof. univ., M. C. al Academiei Române, Dr. Victor Spinei (Institutul de Arheologie, Iaşi) Prof. univ., Dr. Stèphane Courtois (Institutul Catolic de Studii Superioare La Roche-sur-Yon, Franţa) Prof. univ., Dr. Ioan Caproşu (Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, România) Conf. univ., Dr. Herald Heppner (Universitatea Graz, Austria) Conf., univ., Dr. Vasile Tabără, (Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, România) Acad., Prof. univ., Dr. hab. Andrei Eşanu (Academia de Ştiinţe a Moldovei) Prof. univ., Dr. hab., Gheorghe Postică (ULIM) Conf.
    [Show full text]