Philologia LXII MAI − AUGUST 2020
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Philologia LXII MAI − AUGUST 2020 Philologia LXII Nr. 3–4 (309–310) MAI – AUGUST 2020 Fondator: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Înregistrată la Camera Naţională a Cărţii la 19.05.2010, nr. 4300-1948-1905 Publicaţie ştiinţifică recenzată Categoria „B” © Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC, 2020 Revista apare cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti Revista Philologia este moştenitoarea de drept şi continuatoarea publicaţiilor Limba şi Literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009). Manuscrisele şi corespondenţa se vor triMite pe adresa: Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1 (biroul 415), MD – 2001, Chişinău, Republica Moldova tel.: (+373 022) 27-45-23; e-mail: [email protected] Orice material publicat în Philologia reflectă punctul de vedere al autorului. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui articol aparţine în exclusivitate semnatarului. Manuscrisele nepublicate nu se recenzează, nu se comentează şi nu se restituie. La solicitarea autorilor, unele articole sunt publicate cu î din i în corpul cuvântului. 1 COMITETUL ŞTIINŢIFIC: Acad. Mihai CIMPOI Dr. Silvia PITIRICIU Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie Universitatea din Craiova, România Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova Dr. Sorin ALEXANDRESCU Acad. Eugen SIMION Universitatea din București, România Academia Română, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, București, România Dr. Eugen MUNTEANU Institutul de Filologie Română M.c. Gheorghe CHIVU „A. Philippide”, Iaşi, România Academia Română, Universitatea din București, România Dr. Ala SAINENCO Dr. Ioan-Gheorghe ROTARU Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, Botoşani, România Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus” din București, România Dr. Felix NICOLAU Universitatea din Lund, Suedia Dr. Oana URSACHE Universitatea din Granada, Spania Dr. Adrian TUDURACHI Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară Dr. Brîndușa STERPU „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca, România Institutul Naţional de Cercetări Economice, Academia Română, București, România Dr. hab. Maria ȘLEAHTIȚCHI Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, Dr. hab. Gheorghe POPA Chișinău, Republica Moldova Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Republica Moldova Dr. Paul CERNAT Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, Dr. Bogdan CREŢU București; Universitatea din București, România Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, România Dr. Doina BUTIURCĂ Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureș, România Dr. hab. Alexandru BURLACU Dr. hab. Nina CORCINSCHI Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova Chișinău, Republica Moldova Dr. hab. Andrei ȚURCANU Dr. hab. Eugenia MINCU Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova Chișinău, Republica Moldova Dr. Eugenia Bojoga Dr. Viorica RĂILEANU Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, și Pontifico Intituto Orientale, Vatican Chișinău, Republica Moldova COLEGIUL DE REDACŢIE: REDACTORI-ŞEFI: dr. hab. Vasile BAHNARU Institutul de Filologie Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova dr. Marian Gheorghe SIMION Universitatea Harvard; Institutul pentru Studii de Pace în Creștinismul Răsăritean, SUA REDACTORI ADJUNCŢI: dr. Ana VULPE, dr. hab. Ion PLĂMĂDEALĂ REDACTOR PRINCIPAL: Mihai PAPUC REDACTOR SUPERIOR: Veronica PUŞCAŞ SUMAR TEORIE LITERARĂ ŞI LITERATURĂ COMPARATĂ Ion PLĂMĂDEALĂ. Avatarurile criticii în contextul războaielor culturale ............................................................ 4 Cristina ROBU. Encountering otherness: a Derridean reading of Meursault’s and Haroun’s Robinsonade .................................................... 16 Olesea GÎRLEA. Regimul nocturn al imaginarului gastronomic în literatură sau despre caracterul neordinar al mâncării .......................... 28 ISTORIE ȘI CRITICĂ LITERARĂ Nina CORCINSCHI. Romanul basarabean. Poetici ale resentimentului (I) .................................................................... 39 Alexandru BURLACU. Petru Cărare: „săgeți” inocent disidente ............ 47 Nadejda IVANOV. Zăpezi în August sau periplul odiseic fără Ithaca .................................................................. 52 Iulian BĂICUȘ. Receptarea interbelică a lui Aldous Huxley .................... 58 Dumitru GABURA. Victor Teleucă și generația ʼ60 sub semnul schimbării de paradigmă ......................................................... 72 FOLCLORISTICĂ Mariana COCIERU. Victor Cirimpei – contribuții la cercetarea mentalului mitologic românesc ................................................................. 83 ISTORIA LIMBII Galaction VEREBCEANU. Studiu lingvistic asupra manuscrisului Sandipa. Grafia (1) ............................................................. 93 Lidia CODREANCA. Utilizarea limbii române în tribunalul regional civil al Basarabiei (1818-1869) .................................................................. 103 SEMANTICĂ Angela SAVIN-ZGARDAN. Enantiosemia. Influenţa contextului ......... 109 TERMINOLOGIE Svetlana CALARAŞ. Consideraţii asupra paronimiei termenilor editorial-poligrafici ................................................ 115 TEORIE LITERARĂ ŞI LITERATURĂ COMPARATĂ CZU: 008(498) ORCID: 0000-0003-3403-4017 Ion PLĂMĂDEALĂ AVATARURILE CRITICII Institutul de Filologie Română ÎN CONTEXTUL RĂZBOAIELOR „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” CULTURALE (Chişinău) The avatars of criticism in the context of cultural wars Abstract: The article debates the evolutions of “critique” in its philosophical, cultural and institutional meanings, examined in the context of Western cultural wars, on the background of cultural and economic neoliberalism. From an interdisciplinary perspective, tendencies and causes of paradigmatic crises and mutations in the fields of culture and criticism are argued and explained, given their relevance to the current problems faced by both the humanities and our society involved in the dynamics of globalization. Keywords: Culture Wars, Critique, Cultural Neoliberalism, Globalization, Acceleration, Hermeneutics of Suspicion, Value Incommensurability. Rezumat: Articolul ia în dezbatere evoluțiile „criticii”, în accepțiile sale filosofice, culturale și instituționale, examinate în contextul războaielor culturale occidentale din etapa neoliberalismului cultural ș�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������i economic. Dintr-o perspectivă interdisciplinară, sunt argumenta- te și explicate tendințe și cauze ale unor crize și mutații paradigmatice din domeniile culturii ș������������������������������������������������������������������������������������������������i criticii, relevante pentru problemele actuale cu care se confruntă deopotrivă ����������������ș���������������tiin�����������ț����������ele socio- umane și societatea noastră antrenată în dinamica globalizării. Cuvinte-cheie: războaie culturale, critică, neoliberalism cultural globalizare, accelerare, hermeneutica suspiciunii, incomensurabilitatea valorilor. În continuare vom indica sumar și sintetic spre anumite dinamici ale criticii relevante pentru evoluția războaielor culturale în viața societăților occidentale din ultimele decenii. Tradițional, termenul „culture war” e utilizat, începând cu anii 1970, pentru a descrie fenomenul specific american de polarizare a vieții politice în jurul unor bătălii de ordin cultural, ideologic prin care diverse facțiuni rivale au urmărit să impună, să legitimeze la nivel național seturi de valori, coduri morale, practici de viață conforme cu propria lor viziune asupra lumii. În mediul academic, J. D. Hunter a consacrat expresia în binecunoscuta sa lucrare din 1991, iar în discursul politic, Pat Buchanan a prefăcut-o în slogan de răsunător succes în toiul campaniei prezidențiale din 1992: 4 Philologia LXII MAI − AUGUST 2020 „Acest scrutin este despre cine suntem, despre valorile în care credem. (…) Se duce azi în țara noastră un război religios pentru sufletul Americii. Este un război cultural, de aceeași importanță crucială pentru tipul de națiune care vom deveni într-o zi precum a fost Războiul Rece” (Buchanan). Față de ostilitățile culturale din trecut, care se desfășurau înăuntrul aceleiași paradigme biblice din care opozanții își construiau imaginarurile sociale, conflictele actuale gravitează în jurul unor asumpții filosoficeș i morale eterogene din care sunt derivate valorile normative de bine sau rău, drept sau greșit etc. În miezul dezacordului politic în subiectele ce inflamează și azi scena publică americană – avortul, drepturile LGBT, cotele și acțiunea afirmativă, canonul occidental, multiculturalismul, antirasismul etc. –, se află chestiunea autorității morale pe baza căreia oamenii își determină ierarhiile axiologice călăuzitoare, obiectivul ostilităților fiind „dominația unui etos cultural și moral asupra celorlalte” (Hunter, p. 52). Lăsând în urmă vechile adversități sectare dintre catolici, protestanți și evrei, noile clivaje din inima războiului cultural contemporan sunt create de ceea ce Hunter numește „impulsul către ortodoxie”, ce inspiră viziunea conservatoare după care există standarde obiective ale adevărului, binelui și identității, și „impulsul către progresism”, animând viziunea „postiluministă”