5HYLVWăGHELEOLRWHFRQRPLH úLúWLLQĠHDOHLQIRUPăULLHGLWDWă GH%LEOLRWHFD0XQLFLSDOă Ä%3+DVGHX´GLQ&KLúLQăX
012) Nr. 3 4 (2 l. 4 Vo Director: сonf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI
Redactor-șef: Vlad POHILĂ
Colegiul de redacţie: dr. Hermina ANGHELESCU (Detroit); Leons BRIEDIS, membru de onoare al Academiei Letone (Riga); acad. Mihai CIMPOI; Tatiana COȘERIU (Teorie și practică); Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române; dr. Iulian FILIP; conf. univ. dr. Natalia GOIAN; Mariana HARJEVSCHI (Politici, Legislaţie); Valeriu HERŢA (Design); Tatiana ISCHIMJI (Bibliotecile minorităţilor etnoculturale), conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI (Studii și cercetări); prof. univ. dr. Zamfi ra MIHAIL (București); Ludmila PÂNZARU (Tehnologii, Resurse, Traduceri); Vlad POHILĂ (Editorial, Cultură și spiritualitate); Genoveva SCOBIOALĂ (Imagine, Relaţii publice, Activităţi reţea); prof. univ. dr. Ion STOICA (București); conf. univ. dr. Vasile ȘOIMARU; conf. univ. dr. Nelly ŢURCAN; prof. univ. dr. Dumitru URSU (Odesa)
Secretariat: Tatiana BORODATÎI, Valeriu RAŢĂ
Coperta: Valeriu HERŢA
Bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 148, MD-2012, Chișinău, Republica Moldova Tel. redacţiei: 221186; e-mail: [email protected]; http://www.hasdeu.md/bibliopolis/frame.html
Casa Editorial-Poligrafi că „Bons Offi ces”. Tel.: 500578; 276644 CUPRINS / СОДЕРЖАНИЕ / CONTENTS
EDITORIAL / ПЕРЕДОВАЯ СТАТЬЯ / Genoveva SCOBIOALĂ EDITORIAL Curba vizibilităţii Bibliotecii Municipale Vlad POHILĂ Видимость Муниципальной Testul de sinceritate al bibliotecarilor библиотеки в обществе noștri The curve of the Municipal Library’s Экзамен искренности наших visibility ...... 45 библиотекарей The test of sincerity of our librarians ...... 9 VIAŢA FILIALELOR / ЖИЗНЬ ФИЛИАЛОВ / LIBRARY`S BRANCHES LIFE STUDII ȘI CERCETĂRI / ИССЛЕДОВАНИЯ / STUDIES AND Cristina MAMAISCAIA RESEARCH Zîmbete pe faţa copiilor suferinzi Улыбки на лицах страдающих детей Lucia SAVA Smiles on the faces of suff ering Din viaţa culturală a Chișinăului la începutul sec. XX children ...... 49 Из культурной жизни Кишинёва BIBLIOTECA MUNICIPALĂ начала ХХ века „B.P. HASDEU” – 135 ANI / The cultural life of Chişinău early МУНИЦИПАЛЬНОЙ БИБЛИОТЕКЕ twentieth century ...... 12 ИМ. Б.П. ХАШДЕУ – 135 ЛЕТ / THE Samuel Olu ADEYOYIN, Abayomi IMAM, 135TH ANNIVERSARY OF THE MUNICI- Taofi k OlatundeBELLO PAL LIBRARY B.P. HASDEU Management of change in the 21st Dr. Lidia KULIKOVSKI: „O aniversare century libraries and information centres este o pledoarie pentru bibliotecă, Managementul schimbării în bibliotecile și centrele de informare din sec. XXI adică pentru utilizatorii și prietenii ei” Управление изменениями в 21-м веке (Consemnare: Vlad POHILĂ) в библиотеках и информационных Празднование годовщины центрах ...... 26 направленное в защиту библиотеки и её читателей TEORIE ȘI PRACTICĂ / ТЕОРИЯ И An anniversary is an advocacy for the ПРАКТИКА / THEORY AND PRACTICE library, its users and friends ...... 51 Lidia KULIKOVSKI Echipa „Hasdeu”: elemente constitutive Ion STOICA și distructive într-o echipă BM „B.P. Hasdeu” se poate privi în toate Команда Муниципальной Библиотеки luminile de cuvinte им. Хашдеу: составляющие и Рассматривая МБ им. Б.П. Хашдеу в деструктивные элементы многоцветных лучах слов The team Hasdeu: constituent and The Municipal Library viewed through destructive elements in a team ...... 37 the words shining...... 57 Tatiana COȘERIU BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN Rivalităţi corporative în testarea VIAŢA MEA / МУНИЦИПАЛЬНАЯ competenţelor profesionale БИБЛИОТЕКА В МОЕЙ ЖИЗНИ / THE Корпоративное соперничество при MUNICIPAL LIBRARY IN MY LIFE тестировании профессиональных компетенций Elena CALDARE Corporate competition in testing Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, o fi lă professional competencies ...... 40 deschisă în viaţa mea
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 3 BiblioPolis
Муниципальная Библиотека им. Б.П. Воспоминания и реальности Хашдеу – открытая книга в моей сегодняшнего дня согревают мою душу жизни Memories and realities warm my soul...57 The Municipal Library B.P. Hasdeu is an opened life’s fi le ...... 58 Маргарита ЩЕЛЧКОВА / Margarita ŞCELCICOVA Elena BUTUCEL Муниципальная библиотека: Mă simt excelent în acest refugiu юбилейные оценки cultural al chișinăuienilor Biblioteca Municipală: evaluări Я чувствую себя превосходно в этом aniversare духовном убежище кишинёвцев The Municipal Library: anniversary I’m feeling good in this cultural refuge results...... 74 of the city...... 60 Наталья КРАВЧУК / Natalia CRAVCIUC Vitalie RĂILEANU Мы богаты, ибо у нас в руках ключ к Confesiuni la timpul prezent источникам богатейшей информации Исповедь в настоящем времени Sîntem bogaţi deoarece deţinem cheia Confessions at the present...... 63 la surse informaţionale extrem de Aliona VÎRLAN bogate Totul a început de la BM „B.P. Hasdeu” We are reach because we have got the Всё началось для меня в key to reach source of information ...... 76 Муниципальной Библиотеки... All is beginning at the Municipal Library Natalia CORGHENCEA B.P. Hasdeu ...... 64 Am hotărît să devin bibliotecar și n-am greșit! Cristina MAMAISCAIA Я решила стать библиотекарем и не Bibliotecar și aspiraţie biblioteconomică ошиблась в своём выборе! Библиотекарь и его I’ve decided to become librarian профессиональное устремление and I did not wrong ...... 79 The librarian and his professional aspirations ...... 64 Ludmila DOGOTARI O viaţă printre cărţi Ludmila GAJOS Жизнь среди книг La BM m-au învăţat să fac și să accept A life between books ...... 80 schimbări radicale Работая в Муниципальной Alexandru-Horaţiu FRIȘCU Библиотеке, меня научили принимать Cartea – izvorul care curge în sus радикальные решения Книга – источник, который течёт вверх At the Municipal Library I learned to take The book is the spring that fl ows up ...81 and accept radicals changes ...... 65 Lilia STAVCIUC Elena DABIJA Biblioteca Municipală – locul unde mă Biblioteca Municipală – destinul meu simt utilă Муниципальная Библиотека им. Б.П. Муниципальная Библиотека – это Хашдеу – моя судьба место, где я чувствую себя полезной The Municipal Library B.P. Hasdeu – my The Municipal Library B.P. Hasdeu is the destiny ...... 67 place where I’m feeling useful ...... 82 Parascovia ONCIU Anastasia MOLDOVANU Amintiri și realităţi care îmi încălzesc Îmi place ceea ce fac anume aici – sufl etul... la Biblioteca „Hasdeu”
4 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Мне нравится то, что я делаю здесь – в Liliana JUC Муниципальной Библиотеке Metaforă pentru BM I like all I do here, at the Hasdeu Library ...84 Метафора для МБ Mefaphor for the library ...... 95 Lilia MIHAI Printre cărţi anii sînt clipe Valeriu RAŢĂ Среди книг, годы словно мгновения Biblioteca Among the books years are equal to Библиотека moments ...... 86 The Library ...... 95 Татьяна ИСКИМЖИ / Tatiana ISCHIMJI ANIVERSĂRI / ГОДОВЩИНЫ / Размышления на тему «национальная ANNIVERSARY библиотека» Lidia KULIKOVSKI Refl ecţii pe tema „biblioteca naţională” Biblioteca „Onisifor Ghibu” – o bibliotecă Thoughts about “national library” ...... 86 a speranţei naţionale Алла ЕСИНЕНКО / Alla ESINENCO Филиал им. О. Гибу – библиотека Я рада, что судьба предоставила мне наших национальных надежд возможность проработать в МБ The public library Onisifor Ghibu is our national hope...... 96 Sînt bucuroasă că destinul mi-a oferit șansa să lucrez la BM „B.P. Hasdeu” Florin ROTARU I’m glad that the fate give me a chance Cîteva stări sufl etești to work at the Municipal Library B.P. Несколько душевных состояний Hasdeu ...... 88 Some states of mood ...... 99 Лариса БАРАБАШ / Larisa BARABAȘ Despre sufl et într-o epocă de cataclisme Мой красивый жизненный и economice (Consemnare: Tamara профессиональный путь GORINCIOI) Un drum frumos în viaţă și în profesie О духовности в эпохе экономических My beatifull life and profession ...... 91 катаклизмов About soul in the period of economic Неля МУРАШОВА / Nelea MURAȘOVA cataclysms ...... 103 Библиотека стала моим вторым домом Ninela CARANFIL Biblioteca mi-a devenit a doua casă Biblioteca „Onisifor Ghibu” – simbol al The library is my second home ...... 92 românismului Irina MELNICENCO Библиотека им. О. Гибу – символ Lăcaș cu comori și vrednice lucrătoare румынизма Дом, наполненный духовными The Library „Onisifor Ghibu” as a symbol сокровищами и трудолюбивыми of Roumanism...... 105 работницами Vlad POHILĂ A house full of treasures and busy Fără de O. Ghibu viaţa noastră ar fi mai bees ...... 93 lipsită de rosturi... Без этой библиотеки наша жизнь была Angela VINTILĂ бы гораздо грустнее Biblioteca și bibliotecarul își unesc Without this library our life would forţele, la modul responsabil bе sad ...... 105 Библиотека и библиотекарь составляют одно целое Ludmila BULAT The library and the librarian join forces Aici ne purifi căm și ne înnobilăm at the responsible mode ...... 93 sufl etele
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 5 BiblioPolis
Здесь мы очищаем и облагораживаем MANIFESTĂRI CULTURALE / свои души КУЛЬТУРНЫЕ МЕРОПРИЯТИЯ / A Roumanian oasis in the centre of EVENTS capital ...... 107 Valeriu RAŢĂ Liuba TANASOGLU Radmila Popovici-Paraschiv, o speranţă a Cuvînt la 20 de ani ai Bibliotecii găgăuze literelor basarabene „M. Ciachir” Радмила Попович-Параскив – надежда К 20-летию Библиотеки гагаузской бессарабской поэзии культуры им. М. Чакира Radmila Popovici-Paraschiv is a hope of bessarabian poetry ...... 125 The Public library M. Ciakir marks the 20th anniversary ...... 109 Raia ROGAC Îndemn pentru carabinieri: să citească, Анна СТРАТЬЕВА / Anna STRATIEVA să scrie și să vorbească românește Информационный, культурный и Призыв к карабинерам – больше образовательный центр для всех читать, писать и правильно говорить болгар Mолдовы по-румынски Centru informaţional, cultural și de The call for carabinieri: to read, to write, iluminare a bulgarilor basarabeni to speak Roumanian ...... 129 The information, cultural and educational centre for Bulgarians from R. PELINEANU Moldova ...... 112 O nouă antologie Eminescu, prezentată la Biblioteca „L. Rebreanu” Claudia SLUTU-GRAMA Презентация новой антологии об Biblioteca – reper important în viaţa Эминеску spirituală a omenirii A new book about Eminescu presented Библиотека – важнейшая веха в at the Public library L. Rebreanu ...... 132 духовной жизни людей The library as an important milestone LA COLEGII NOȘTRI / У НАШИХ in the spiritual life of the people ...... 115 КОЛЛЕГ / OURS ABROAD Angela BADAN-LAZARENCO Elena BOBU Biblioteca activă – un imperativ al Scriitorii – mesageri ai adevărului secolului nostru Писатели – посланцы правды Активная библиотека – требование The writers are messengers of truth ...134 ХХI-го века An active library – an imperative Eugenia GUŢANU of the ХХI century ...... 117 Floreștenii sînt dornici de carte, de muzică, de frumos Elena CEBOTARI Жители Флорешть тоже любят книги, Cinci ani sub semnul recunoașterii музыку и прекрасное Пять лет под знаком общественного The residents of Florești also love признания books, music аnd beauty ...... 135 Five year of social recognition ...... 118 DE ZIUA LIMBII ROMÂNE / ДЕНЬ BIBLIOPOLIS – 10 ANI / BIBLIOPOLIS – РУМЫНСКОГО ЯЗЫКА / THE RUMANI- 10 ЛЕТ / BIBLIOPOLIS – 10 AN LANGUAGE’S DAY Genoveva SCOBIOALĂ Nicolae DABIJA BiblioPolis în alte reviste. Ce spun și ce Partea noastră de veșnicie − Limba Română scriu alţii despre revista noastră Частица нашей вечности – румынский Журнал BiblioPolis – что и как пишут о язык нём наши коллеги The Roumanian Language as a part of BiblioPolis in other magazines ...... 122 the eternity ...... 138
6 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
FILE DE ISTORIE / СТРАНИЦЫ Valeriu PASAT ИСТОРИИ / HISTORY FILES Donez cu bucurie din munca-mi de asiduă cercetare... Vasile ŞOIMARU С удовольствием дарю некоторые Mazilul din Codreanca плоды моей исследовательской Мазил из села Кодрянка работы The mazil from Codreanca ...... 148 I donate with pleasure some results of Constantin BOBEICĂ my researches ...... 162 Neglijat, ignorat ani la rîndul Testamentul Prof. univ. dr. Ion STOICA: „Bibliologia e lui Ștefan cel Mare și Sfînt un teritoriu în care se întâlnesc toate Завещание Стефана Великого valenţele culturale” (Consemnare: Rodica игнорируется веками AVASILOAIE) The Testament of Stefan cel Mare Проф. др. Ион Стойка: «Библиология ignored through many years ...... 150 это территория, где встречаются культурные ценности» OMAGIERI / ГОДОВЩИНЫ / Prof. dr. Ion Stoica: The bibliology is a ANNIVERSARY place of meeting for all cultural valences ...... 165 Lidia KULIKOVSKI Mihai Cimpoi are un viitor mai mare Maria TOACĂ ca trecutul Contra valurilor, cu neastâmpăr de У академика Михая Чимпой будущее – furnică... Жизнь, посвящённая учению, добру и ярче, нежели прошлое прекрасному The future of the academician Mihai Cross current, restlessness as an ant ....168 Cimpoi is brighter than the past ...... 153 Silvia VERDEȘ Ludmila BULAT Biblioteca – calea ta spre cunoaștere A strâns toamnă după toamnă... Библиотека – твой путь к познанию К юбилею профессионала The library is your way to the издательского дела knowledge ...... 173 The anniversary of the editor ...... 155 Ecaterina NEDZELSCHI OAMENI ȘI CĂRŢI / ЛЮДИ И КНИГИ / Colonelul Igor Zavalski – prietenul PEOPLE AND BOOKS Bibliotecii „A. Mickiewicz” Полковник Игорь Завальски, верный O solidă donaţie pentru Biblioteca друг Библиотеки им. А. Мицкевича Municipală (CRONICAR) The colonel Igor Zavalski, friend of the Весомый книжный дар Library „A. Mickiewicz” ...... 174 Муниципальной библиотеке A solid donation for the Municipal BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ȘI CO- Library ...... 158 LECŢIONARI / БИБЛИОЛОГИ, БИБЛИОФИЛЫ, КОЛЛЕКЦИОНЕРЫ Lidia KULIKOVSKI / LIBRARIUS, BIBLIOPHILES, COLLEC- Valeriu Pasat sau defi nirea clară a TORS difi cultăţilor istorice Iurie COLESNIC Валериу Пасат или четкое Ultimul enciclopedist basarabean определение трудностей истории Последний бессарабский Valeriu Pasat or the clear defi nition of энциклопедист history problems ...... 160 The last bessarabian encyclopedist ...176
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 7 BiblioPolis
Iurie COLESNIC Когда прозаик превосходит самого себя... Un colecţionar de elită – Gheorghe The novelist surpasses himself ...... 200 Bezviconi Коллекционер высшего класса – România sub sabia lui Damocles Георге Безвикони (Cristian ZIDARU) Gheorghe Bezviconi, an elite Румыния под Дамокловым мечом hobbyist ...... 177 Romania under the Sword of Damocles ...... 202 CRONICĂ / ХРОНИКА / CHRONICLE Deschiderea Colocviilor de vară la BM REMEMBER „B.P. Hasdeu” (Valeriu RAŢĂ) A emanat o dragoste aristocratică – Об открытии Летних коллоквиумов в pentru Neam, pentru tot ce-i frumos МБ им. Б.П. Хашдеу (Vlad POHILĂ) The Opening of Summer Colloquium at К столетию исскуствоведа Рауля the Municipal Library B.P. Hasdeu ...... 182 Шорбана The century of Raoul Șorban ...... 207 CARTEA DE SPECIALITATE / КНИГИ ПО СПЕЦИАЛЬНОСТИ / PROFESSIONAL O viaţă trăită și povestită în versuri BOOKS (Elena CALDARE) O carte care te concentrează asupra Жизнь, прожитая и описанная в стихах celor esenţiale (Ludmila CORGHENCI) A life related in poems ...... 211 Издание, посвящённое квинтессенции нашей работы Ovidiu basarabean, Anatol Ciocanu… A book focusing the attention on the (Elena TAMAZLÂCARU) essential ...... 186 Поэт Анатол Чокану – бессарабский Овидий RECENZII ȘI CONSEMNĂRI / РЕЦЕНЗИИ The poet Anatol Ciocanu a bessarabian И ЗАМЕТКИ / REVIEWS AND NOTES Ovidius ...... 213 Alt fel de amintiri (Nicolae RUSU) El, pelerinul din ceruri… sau Cel ce-și Необычные воспоминания Another kind of memories ...... 189 doarme somnul de nemoarte al vieţii (Eugenia MANEA-CERNEI) Cireșe pentru Mareșal de Ion Iachim – Пилигрим в небесах – таков он теперь, romanul unui destin sacrifi cat pentru наш любимый поэт binele Neamului (Gheorghe PÂRLEA) The piligrims in the heavens ...... 215 Новый роман Иона Якима – о судьбе, пожертвованной на благо своего народа MISCELLANEA A destiny sacrifi ced for the good of the O situaţie tristă și leac pentru ea nation is a subject of new novel of Ion Iachim ...... 193 (Ana SOFRONI) Как лечить грусть Aspiratorul de gânduri de Dorin How to cure the sadness...... 218 Cârchelan (Lidia HLIB) Стихи Дориана Кыркелана как Cîntec de leagăn pentru românii «пылесос» интеллигентных мыслей basarabeni (Constantin BOBEICĂ) The cleaner of thoughts by Dorian Колыбельная для бессарабских Cârchelan...... 197 румын Lullaby for bessarabian Roumanians 219 IMPRESII DE LECTURĂ / O ПРОЧИТАННОМ / IMPRESSIONS Omul-simbol (Ionel CĂPIŢĂ) Depășirea de sine sau Cireșe pentru Mareșal Человек-символ de Ion Iachim (Constantin BOBEICĂ) Man-symbol...... 221
8 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
EDITORIAL
TESTUL DE SINCERITATE AL BIBLIOTECARILOR NOȘTRI Vlad POHILĂ
Munca bibliotecarilor, nu mai puţin cu tonalitatea festivă, aniversară. Nu le-am decît cea a cadrelor didactice sau a lucră- spus denumirea exactă a speciei publicisti- torilor din muzee, este expusă periodic, ce sau literare în care să-și expună gînduri- destul de des, am zice, la tot felul de exa- le, din simplul motiv că nici nu aș putea-o mene, controale, evaluări. Tocmai de aceea defi ni pe cea mai indicată în asemenea si- m-a încercat un soi de jenă cînd am decis tuaţie. Nici acum, cînd stau cu „recolta” în să propun și eu angajaţilor BM „B.P. Hasdeu” faţă: peste 20 de lucrări ale bibliotecarilor un test-provocare: să scrie cîte un material noștri – nu aș putea spune cu precizie cărei ad-hoc, pentru acest număr al revistei Bibli- specii i s-a dat preferinţă: eseului? tabletei? oPolis, număr consacrat, aproape integral, schiţei? povestirii? jurnalului intim ori poa- aniversării a 135-a de la întemeierea insti- te chiar amintirilor de sorginte crengiano- tuţiei noastre. Puteam să lansez iniţiativa eliadescă? Unde mai pui că printre aceste în cadrul vreunei adunări a colectivului scrieri și-au găsit locul și niște poezii! BM, la vreo întrunire a directorilor de fi liale, Prima lucrare primită a fost de la Filiala sau, în ultimă instanţă, să recurg la ajutorul „Alba Iulia”, autoarea ei fi ind Elena Căldare administraţiei, solicitînd emiterea vreunei (Roșca), o bibliotecară ce prezintă, de altfel, „directive” prin care să se dispună ca fi eca- mereu la redacţia BiblioPolis-ului (probabil, re director de fi lială, plus un angajat-doi, să și la alte redacţii) materiale scrise îngrijit și prezinte, într-un termen anume, la redac- cu sufl et. Nici de data aceasta „Ileana de la ţie, scriitura preconizată. Cum însă doream Alba Iulia”, cum îi spunem cu o subliniată să am niște texte cît mai puţin cazone, „ofi - doză de familiaritate, dar și de neascunsă ciale”, „documentare” și cît mai mult perso- simpatie, nu și-a dezminţit capacităţile jur- nalizate, am preferat să vorbesc cu fi ece nalistice. Însă nota sentimentală, unda de bibliotecă în parte, explicînd persoanelor sinceritate din acest material-confesiune abordate că revista dorește să publice, în mi s-au părut deosebit de copleșitoare. Cel acest număr ceva mai deosebit, nu dări de mai important e că „Alba Iulia”, într-un fel, a seamă, fragmente din rapoartele anuale, dat startul cel norocos, a fost de bun augur, nici răspunsuri la o anchetă sociologică, ci căci, după această „primă rîndunică”, pe doar confesiuni, simple gînduri aniversare, adresa electronică a redacţiei au început a dar expuse într-un registru larg, de la sobru veni scrieri una mai frumoasă decît alta, de la sentimental. Că ar fi minunat ca în aceste la biblioteci din diferite colţuri ale orașului. scrieri cu subiectul Biblioteca Municipală Majoritatea absolută a autorilor a depășit în viaţa mea accentul să fi e pus pe trăirea admirabil maniera cancelărească de a scrie, individuală, pe spovedania sinceră, care a putut renunţa la limbajul de lemn, punîn- ar scoate în evidenţă atașamentul pentru du-ne la dispoziţie lucrări cu adevărat valo- locul de muncă și recunoștinţa pentru ale- roase ca mesaj, cu deosebire prin sincerita- gerea acestuia, fără a exclude însă și even- tea expunerii. Mai curînd fără a-și propune tuale probleme, frămîntări, necazuri, chit acest scop, cei mai mulţi dintre autorii lu- că acestea din urmă nu cadrează întru totul crărilor inserate în prezentul număr, la ru-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 9 BiblioPolis EDITORIAL brica Biblioteca Municipală în viaţa mea, mea casă”, „destinul meu” și chiar „tot ce am au trecut cu brio un test al sincerităţii pro- mai bun în viaţă”. fesionale, un examen pe care un specialist, Alături de plăcerea de a munci cu căr- un om care ţine la meseria aleasă, trebuie ţile, cu cititorii, dar și cu autorii unor volu- să-l susţină măcar o dată în viaţă. me, se situează bucuria de a fi util socie- Vom menţiona că niciunul dintre auto- tăţii în opera de informare și culturalizare rii noștri nu s-a plîns de precaritatea anumi- a oamenilor, sentiment adeseori secondat tor aspecte ale activităţii în bibliotecă, dar de mîndria de a profesa bibliotecono- nimeni nici nu a adoptat un stil triumfalist, mia. Nu în puţine cazuri autoarele noastre excesiv-elogios referitor la munca prestată, subliniază că se mîndresc pentru faptul de la adresa colectivului din care fac parte sau a munci la Biblioteca Municipală, pe care o a conducerii BM „B.P. Hasdeu”. Unele gîn- consideră o instituţie de real prestigiu, fără duri expuse s-ar putea să le fi încredinţat a neglija importanţa altor instituţii similare pentru prima oară cuiva, în cazul dat – hîr- de la Chișinău sau din alte părţi. Tocmai aici, tiei, calculatorului – apoi și redacţiei Biblio- cei mai mulţi dintre bibliotecari-autori ai Polis. Ţinînd cont de fascinaţia aproape că rubricii analizate, și-au găsit locul și timpul generală pentru speciile literar-publicistice cele mai potrivite pentru a-și manifesta cu- sincere, personalizate (jurnalele, memorii- noștinţele, capacităţile, stările de spirit, de le, refl ecţiile, spovedaniile...), ne exprimăm a deveni utili comunităţii, de a fi solicitaţi speranţa, ba chiar certitudinea că aceste de oameni. Alţii au găsit în incinta bibliote- excelente confesiuni vor fi savurate cu in- cii calm, echilibru sufl etesc – de cele mai teres de un număr sporit de cititori, care multe ori datorită ambianţei, atitudinii co- vor putea desprinde mai multe faţete sau legilor de serviciu, atmosferei din colectivul detalii ale gîndurilor, decît am putut face-o în care s-au integrat. Astfel încît, ne putem noi, la o lecturare mai curînd „de serviciu”. convinge că sintagma Echipa „Hasdeu” nu Oricum, în continuare, am dori să punctăm este o frază de serviciu, ci o realitate conve- unele aspecte care ne-au impresionat deo- nabilă dacă nu tuturor, apoi cu certitudine sebit, să scoatem în evidenţă niște refl ecţii majorităţii membrilor colectivului BM. și / sau concluzii din care se vede mai clar Obiectul mîndriei de a profesa munca cum și ce respiră lucrătorii Bibliotecii Mu- de bibliotecar diferă de la un caz la altul: nicipale la locul de muncă, în colectiv, ală- cine se bucură de o surprinzătoare evolu- turi de colegii de breaslă, în preajma șefi lor ţie intelectuală, de-a lungul anilor de ser- și, desigur, atunci cînd se afl ă – în cea mai viciu la BM; cine – că a făcut masteratul mare parte, credem, din orele de lucru – la Universitate sau a obţinut o categorie printre cititori, la dispoziţia acestora. superioară; alţii își amintesc cu emoţie că Majoritatea absolută a bibliotecarilor, pentru munca depusă la „Hasdeu” li s-au care ne-au scris, se simte bine, comod, acordat diverse menţiuni, diplome, premii. „natural” la locul de muncă, percepînd Am remarcat cu satisfacţie și mîndria exercitarea profesiei alese nu ca pe o po- unor bibliotecari de a-și fi înmulţit și de- vară, ci ca pe o necesitate vitală, iar unii săvîrșit abilităţile de a scrie pentru ziare – chiar ca pe o plăcere, o îndeletnicire ce și reviste; de a se fi implicat în elabora- le produce adevărate satisfacţii sufl etești. rea de biobibliografi i sau alte lucrări de Nimeni nu regretă că a optat în tinereţe – specialitate. Deși mai discret, totuși destul cu cinci, zece, 15, 20 sau 30 de ani în urmă de apăsat transpare în aceste lucrări sen- – pentru profesia de bibliotecar. Gradul de timentul satisfacţiei și mîndriei de a fi satisfacţie de la munca în bibliotecă este slujitori ai culturii naţionale – românești, ilustrat de unele autoare prin califi cative în cele mai dese cazuri, sau ai culturilor ce sublimatoare referitor la bibliotecă: „a doua defi nesc minorităţile etnice conlocuitoare.
10 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Este adeseori menţionată și pe drept mă linie de plutire în domeniul bibliotecar, apreciată șansa de a contacta „pe viu” cu eforturile de a crea în fi lialele BM condiţii personalităţi marcante ale vieţii literare, propice pentru realizarea unei biblioteci artistice, culturale, știinţifi ce și social-politi- performante sînt apreciate la justa lor va- ce, șansă pe care biblioteca noastră o ofe- loare de către membrii Echipei „Hasdeu” și ră angajaţilor săi, se vede, că mai generos sprijinite prin contribuţii personale. decît alte instituţii din aceeași sferă. La ca- Dacă e să facem un rezumat, să tragem pitolul contacte sînt amintite și vizitele de o concluzie despre starea de spirit a bibli- documentare, pentru schimb de experi- otecarilor noștri – exprimată și în testul de enţă sau de altă natură pe care nu puţine sinceritate la care i-am provocat – aceasta bibliotecare au avut posibilitatea de a le ar suna astfel: fi ecare angajat vrea să fi e face în diferite orașe din România, precum mai bun (sau nu mai rău) decît colegul de și în Bulgaria, Ucraina, Israel, Rusia etc. Nu alături; fi ecare dorește să contribuie ma- numai lucrătoarele tinere, ci și unele mai în ximum la buna desfășurare a lucrurilor în vîrstă, amintesc de avantajul oferit de BM BM; la fel, își vede rostul afl ării în Echipa de a se familiariza cu noile tehnologii infor- „Hasdeu” prin a fi util(-ă) cititorilor, chișină- maţionale, de a benefi cia de performanţe- uienilor, comunităţii. le IT atît la serviciu, cît și în viaţa cotidiană, Cum bibliotecarii noștri au trecut bine de exemplu, în menţinerea unor relaţii mai și foarte bine concursul neafi șat de confe- siuni aniversare privind munca prestată la strînse cu cei apropiaţi, plecaţi la munci BM – un adevărat examen al sincerităţii sau la studii peste hotare. Familiarizarea profesionale și pur omenești – aș îndrăzni cu noile tehnologii informaţionale este să propun inserarea acestor lucrări într-o poate cea mai spectaculoasă latură a poli- cărţulie aparte, ca un omagiu trudei și cre- ticii promovate de BM de instruire conti- zului celor care au optat pentru serviciul în nuă, de-a lungul vieţii, a lucrătorilor ei. bibliotecă și nu abandonează această opţi- Se subliniază în lucrările de referinţă și une. Am certitudinea că eventuala carte de efi cienţa indubitabilă a seminarelor, coloc- spovedanii (sau de refl ecţii pe temă liberă) viilor, master-class-elor, a altor manifestări ale angajaţilor Bibliotecii Municipale ar fi cu caracter instructiv și cognitiv, chiar dacă un excelent material paradidactic pentru unor li se par cam dese. În genere, acest sis- colegii mai tineri, iar concomitent – și un tem, de instruire non-stop, de acumulare valoros document ilustrativ la o posibilă continuă a unor cunoștinţe, experienţe și istorie nu numai a BM „B.P. Hasdeu”, dar și practici noi, generează, desigur, și anumite a vieţii culturale a Chișinăului la început de difi cultăţi, și totuși el este apreciat pozitiv secol XXI. Căci, am convingerea: greșesc de toţi cei care ne-au scris. amarnic cei care consideră că istoria adevă- Cam în fi ecare a doua lucrare este rată, cea credibilă, se scrie exclusiv în baza menţionat rolul conducerii BM în crearea unor rapoarte, dări de seamă, comunicări, și menţinerea unei atmosfere de lucru fa- acte juridice, documente fi nanciare etc., vorabile angajaţilor ei. Nimeni nu așteap- făcîndu-se abstracţie de înscrisuri mai pu- tă ca liderul Bibliotecii Municipale și / sau ţin exacte și ferite de rigiditate, ieșite mai adjuncţii doamnei director general să le mult din sufl etul decît din mintea omului. rezolve problemele, dar este mult preţuit Sincere felicitări și mulţumiri la fel de faptul că la direcţia BM găsesc înţelegere mari și sincere tuturor celor care au dat curs și sprijin pentru soluţionarea greutăţilor sugestiei de a scrie sub genericul Bibliote- sau limpezirea unor neclarităţi în activita- ca Municipală în viaţa mea, punîndu-ne la tea cotidiană. Iniţiativele novatoare ale dispoziţie lucrări ce conferă acestui număr dnei dr. Lidia Kulikovski, aspiraţia și am- de BiblioPolis un farmec aparte, un spor vă- biţia dumneaei de a menţine BM pe o pri- dit de omenie și frumuseţe.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 11 BiblioPolis
STUDII ȘI CERCETĂRI
DIN VIAŢA CULTURALĂ A CHIȘINĂULUI LA ÎNCEPUTUL SEC. XX
Dr. Lucia SAVA
Preliminarii prin Ioan Sârbu, Alexis Nacco, Gheorghe Păun, Matei Donici etc.; totuși, chiar și în Modul de viaţă al locuitorilor orașului jurul anului 1870 aceste încercări literare Chișinău în perioada anilor 1900-1918, cu par izolate la prima vedere, fără nicio le- toată complexitatea aspectelor lui, ar fi de gătură cu viaţa de atunci, dar oglindesc si- neconceput fără perceperea modalităţilor tuaţia românilor basarabeni, mentalitatea de organizare a timpului liber și, prin ur- lor, care, după expresia sa, „se zbătea între mare, a divertismentelor. cele două culturi, acea naţională, veche, Indiferent dacă ne referim la timpul de înăbușită, și cea străină, care încă nu reu- șise să copleșească sufl etele intelectualilor la sfârșitul orelor de lucru sau chiar de la 2 sfârșit de săptămână, chișinăuienii își orga- basarabeni” . În același context, Șt. Ciobanu nizau individual, dar și în funcţie de mediul susţine că „de la această dată nu cunoaș- social, după bunul lor plac orele de odihnă tem niciun poet basarabean până în tim- purile revo luţiei din 1905 (...această mișca- și de distracţie. Acestea includeau activităţi re a scos la iveală și câţiva poeţi: P. Halippa, destul de variate – de la cititul cărţilor, vizi- I. Buzdugan, T. Roman). Dar aceasta nu în- tele la teatru sau cinema, a muzeelor și a bi- semna că interesul faţă de literatură lipsea; bliotecilor, la plimbările prin parc, distracţi- drept dovadă ne servește apariţia în jurul ile în sălile de dans sau de muzică, servirea anului 1900 a câtorva nuvele românești, unei cafele cu prietenii într-un local sau o cum ar fi cele ale lui Vlahuţă, traduse în lim- petrecere în toată regula la restaurant. ba rusă de către Paul Gore în revista Bessa- Referindu-se la scriitorii basarabeni rabeţ. De asemenea, fi ul lui Costachi Sta- din perioada de la sfârșitul secolului al XIX- mati, Nicolae, care locuia la Chișinău, avea lea – începutul secolului al XX-lea, Ștefan un număr însemnat de poezii, pe care însă Ciobanu remarca, pe bună dreptate, că în nu le-a publicat pe vremea ţarismului”3. O Basarabia n-a existat o tradiţie literară, cel bună parte din operele autorilor evidenţi- puţin în perioada evidenţiată, iar încercă- aţi rămân a fi puţin cunoscute publicului rile literare ale unor personalităţi ale epocii cititor al epocii; abia la începutui secolului au introdus o notă nouă în literatura româ- al XX-lea, poetul A. Mateevici, printr-o serie nească, cea specifi c basarabeană, infl uen- de poezii, ca: Eu cânt, Mama, În zarea anilor ţată de elementele literaturii rusești, care și, îndeosebi, Limba noastră, aduce un nou se regăsește în operele lui C. Stamati și A. sufl u în poezia basarabeană, pătrunzând Donici1. Deși câteva încercări modeste de adânc în sufl etul basarabenilor, dar și al tu- traduceri și de poezie românească au fost turor românilor. făcute încă la mijlocul secolului al XIX-lea
1 CIOBANU, Șt. Cultura românească în Basarabia 2 Ibidem, p. 208. sub stăpânire rusă. Chișinău, 1992, p. 153. 3 Ibidem, p. 208.
12 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Biblioteci, cititori, lectură riodice informative ca Bessarabskaia jizn’, Bessarabeţ, Drug etc. Pe lângă articole cu Printre metodele relaxante cele mai caracter politic și social, majoritatea zia- frecvente este, fără îndoială, lectura. Fie că relor conţineau „știri din război”, „sfaturi ne referim la literatura artistică, fi e la sim- de gospodărie sătească”, „știri locale fel de pla citire a ziarelor cotidiene, cititul rămâ- fel”, rubrici „de sănătate și de literatură”, 6 ne o ocupaţie plăcută pentru momentele precum și „frământări de minte” etc. de după o zi istovitoare de muncă. Pe de Interesul manifestat de cetăţeni faţă altă parte, „cartea este un mijloc de de- de presa periodică a timpului este evi- pășire”, deoarece, „... niciun om nu are su- dent din corespondenţa timpului. Astfel, fi ciente experienţe personale pentru a se scrisoarea poetului Alexei Mate evici către înţelege bine cu alţii, nici pentru a se înţe- Ioan Pelivan, din 6 octombrie 1906 (din lege bine cu el însuși”4. localitatea Zaim, Căușeni), evidenţia unele Presa periodică a timpului conţine o aspecte ale situaţiei din provincie „...La noi, problematică foarte variată, care nu avea în Basarabia, te iau fi orii când începi po- cum să nu „alimenteze” setea de informa- vestea suferinţelor poporului nostru mol- ţie a locuitorilor orașului Chișinău. O se- dovean și a acelor înjosiri, ce i-au fost scris să îndure... Însă poporul deja se deșteaptă, rie de ziare și reviste, cum ar fi , Basarabia soarele renașterii a început să arunce și (1906), primul ziar de limbă românească asupra românilor basarabeni razele sale apărut în Basarabia, Moldovanul (1907), stră lucitoare ale propășirii...”7. coordonat de Gheorghe Madan, cunoscut În același context, al descrierii timpului gazetar și folclorist cu o anumită experien- liber (ne referim la reprezentanţii mediului ţă de actvitate de creaţie în România, Via- intelectual chișinăuian), se încadrează scri- ţa Basarabiei (1907), Luminătorul (1908), 5 soarea lui Sergiu Cujbă către soţia sa Eliza, Glasul Basarabiei (1913) și altele , publică din 27 octombrie 1906: „Seara fac recitaţii, pe paginile lor multe poezii, povestiri, arti- explicări de literatură română. Duminica cole cu conţinut divers, de la ultimele eve- – lecţii de literatură. Am tradus un cântec nimente politice până la momentele cele din rusește și acum îl cântă un rus cu vor- mai reprezentative ale vieţii cotidiene, dar be românești. Să vezi ce frumos este. E o și operele lui D. Cantemir, C. Negruzzi, A. plăcere să știi că ai făcut ca rusul să cânte Donici, M. Kogălniceanu, G. Coșbuc, M. românește și apoi să-i și placă...”8 Sadoveanu și mulţi alţi autori români, fa- Majoritatea informaţiilor sunt foarte vorizând astfel familiarizarea cititorului convingătoare în ceea ce privește faptul că basarabean cu scrisul lor. În paralel sunt lectura reprezintă o delectare a locuitorilor editate mai multe ziare și reviste de limbă orașului Chișinău. De altfel, exista chiar pe rusă, comportând un caracter ofi cial, cum paginile ziarelor și revistelor un gen de re- ar fi , Kișiniovskie eparbial’nâe vedomosti, clamă reciprocă pentru a menţine la curent Kișiniovskie gubernskie vedomosti sau pe- publicul cititor. De exemplu, revista Lumină- torul din 1914 publica anunţul: „Cetiţi Glasul 4 NEDELCEA, T. Civilizaţia cărţii. Incursiune în istoria Basarabiei – gazeta naţională moldove- cărţii, presei și a tiparului. Craiova, 1996, p. 13. 5 Informaţii mai detaliate despre presa periodică 6 Cuvânt moldovenesc. 1913-1916. de limbă română a se vedea în lucrările: Coval, D. 7 Din istoria jurnalisticii românești (secolul XIX – înce- Arhivele Basarabiei. Revistă de istorie și geografi e putul secolului XX), Chișinău, 1992; C. Mâţu, O nece- a Moldovei dintre Prut și Nistru. 1932, an. IV, nr. 2, sitate desconsiderată: Presa românească în Basara- aprilie-iunie, p. 114. bia, Chișinău, 1930; P. Mihail, Tipărituri românești în 8 NEGRU, Gh. Intelectualii basarabeni (1906-1913). Basarabia de la 1812 până la 1918, Chișinău, 1992. În: Destin românesc, nr. 4, 2002, p. 15-38.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 13 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI nească nepărtinitoare, literară și economi- O bună parte din momentele de lectu- că, cu tot felul de vești din toată lumea, se ră aveau loc în sălile Bibliotecii Publice Gu- tipărește o dată pe săptămână, plata pe un berniale din Chișinău, care își avea sediul an 2 ruble 50 copeici, pe jumătate de an 1 în curtea Dumei chișinăuiene sau în Biblio- rublă 50 copeici. Cu trimiterea prin poștă. teca Municipală, care pe lângă sala de lec- Cei mai nevoieși pot primi gazeta prin poș- tură și de împrumut la domiciliu dispunea tă pentru 1 rublă 85 copeici, fără a trimite și de o secţie specializată pentru copii13. prin poștă 1 rublă 25 copeici, iar un număr Conform informaţiilor pe care le deţi- costă 3 copeici. Toţi abonaţii pe anul 1914 nem, rezultate din rapoartele perioadei, la gazeta Glasul Basarabiei care trimit plata statul a făcut încercări pentru a asigura pe un an întreg vor primi în dar Calendariul buna desfășurare a activităţii personalului Basarabiei pe anul 1915 (peste 100 de feţe, angajat în biblioteci, acordând, în acest cu tot felul de vederi, scrieri alese și de folos scop, o serie de subvenţii. Astfel, pentru pentru toţi moldovenii ca: învăţături mora- întreţinerea Bibliotecii orășenești în anul le, povestiri, poezii, sfaturi folositoare des- 1912 a fost prevăzută suma de 8192 ruble pre sănătate, gospodărie sătească, vorbe și 55 copeici, din care s-au cheltuit 8116 9 înţelepte, zicători și altele)” . Din avizul citat ruble și 15 copeici. Cheltuielile făcute erau este lesne de înţeles că majoritatea periodi- repartizate după cum urmează: salarizarea celor ofereau anumite înlesniri abonaţilor, personalului – 4440 ruble, abonamente la pentru a trezi interesul publicului larg, dar reviste și ziare – 724 ruble 95 copeici, cum- și pentru a mări numărul cititorilor. părarea cărţilor – 842 ruble 32 copeici, În plus, preţul de vânzare al ziarelor copertare – 500 ruble, asigurarea contra era destul de acceptabil, dat fi ind faptul că incendiilor pe parcursul unui an, de la 4 acestea conţineau informaţii foarte varia- februarie 1912 până la 4 februarie 1913 – te pentru a satisface setea de cunoaștere 149 ruble 85 copeici14. a cititorului. Un alt exemplu, abonamentul Conform datelor expuse, în anul 1900, la revista Școala moldovenească pentru un din numărul total al cititorilor de 3276, cei an costa 3 ruble, iar în străinătate 10 lei10; mai mulţi erau cei cu înscriere, circa 1723 preţ destul de atrăgător, pentru compara- (52,59 %); aceștia au solicitat aproximativ ţie, V. Stroiescu donează, în 1917, 10 000 65 389 cărţi (33,15 % din numărul total ruble și un vagon de hârtie pentru tipări- al cărţilor solicitate pe perioada celor trei rea cotidianului Cuvânt moldovenesc 11. În perioada studiată atestăm cazuri ani), dintre care două treimi le-au luat cu când autorităţile se implică pentru a stimu- împrumut. În anul următor, numărul citi- la munca intelectualilor, îndeosebi, scrisul. torilor crește cu câteva sute, fi ind înregis- O asemenea situaţie este când zemstva trate 3632 de persoane, care au solicitat 73 930 cărţi, dintre care 45,43 % la sala de judeţului a dat, la propunerea lui P. Gore, 15 20 000 ruble, câte un premiu de 1000 ruble, lectură, iar 54,57 % la împrumut . pentru elaborarea unui Abecedar și pentru De reţinut, cifrele din anul 1902 refl ec- cea mai bună carte moldovenească12. tă situaţia parţială a cititorilor bibliotecii, dat fi ind faptul că biblioteca a fost închisă în perioada 1 septembrie 1902 – 27 ianu- 9 Luminătorul. Jurnal bisericesc. 1909-1918, p. 74. 10 Școala moldovenească. Revista Asociaţiei învăţă- 13 Beдoмocmu Kuшuneвcкoй Гopoдcкoй Думы, nr. torilor Moldoveni din Basarabia. 1917, p. 23. 68, octombrie 1913, p. 4. 11 IACOBESCU, M. Oameni de seamă dintre Prut și 14 Idem, nr. 68, octombrie 1913, p. 4. Nistru: Vasile Stroescu (1845-1926). În: Destin ro- 15 Omчem Kuшuнeвcкoй Гopoдcкoй Oбщe- mânesc, nr. 3-4, 1998, p. 27-33. cmвeнной Библиотеки зa 1900-1902 гodы. 12 Școala moldovenească. 1917, p. 23. Kишинeв, 1904, c. 19.
14 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) arie 1903 din motivul transferării sediului diu de cititori a fost de 30 – pentru bărbaţi acesteia. Din aceste considerente, în acest și 21 – pentru femei, media frecvenţei pe zi an la bibliotecă au fost înscriși 2675 cititori, a constituit 154 persoane, au fost eliberate adică: 27,91 % din cei 9583 cititori prezenţi zilnic în medie câte 103 cărţi, iar în medie la bibliotecă în decursul celor trei ani. De anual – câte 18 cărţi pentru fi ecare cititor16. asemenea, trebuie să evidenţiem numărul Deși biblioteca se găsea în centrul păr- mic al cititorilor-femei, care ne determină ţii de nord a orașului, în anul 1902 a cres- să credem că printre acestea analfabetis- cut numărul vizitatorilor, care locuiau în mul era mai mare. sudul orașului. Printre cititori cel mai des Din punctul de vedere al ocupaţiilor, întâlniţi din punctul de vedere al catego- numărul cel mai mare de cititori ai Biblio- riilor sociale remarcăm nobilimea, iar din tecii publice orășenești în perioada anilor punctul de vedere al ocupaţiilor – angaja- 1900-1902 era reprezentat de muncitori ţii în sfera de stat și individuală, în învăţă- (332 în anul 1900 (22,87 %) din numărul mânt și în comerţ. total și 316 în anul 1901, care constitu- Dacă ar fi să analizăm cererile de carte ie 22,95 %), fi ind urmaţi de elevi (325 în după conţinutul acestora, am menţiona, că anul 1900 (22,38 %) și 276 cititori în anul acestea depindeau de preferinţele cititori- următor, 20,04 %), precum și de negustori, lor, dar și de nece sităţile de informare în învăţători, studenţi. Un număr mic de ci- domeniul în care activa orășeanul. O bună titori se înregistrează printre agricultori parte a cărţilor solicitate ţineau, probabil, și meșteșugari (între 2,5 și 4 %). În rândul de specializarea cititorului (solicitările de cititoarelor, cele mai multe aparţin clasei carte știinţifi că variază între 20,7-29,42 %), intelectua lilor, învăţătoarelor (în 1900 au dar cea mai mare parte o alcătuiesc cereri- fost înscrise 81 persoane (39,9 %), iar în le de literatură artistică (76,25 %, 79,30 %, 1901 – 101 cititoare, adică 28,53 % din nu- 70,58 %) pe parcursul celor trei ani studiaţi mărul total al cititoarelor), medicilor (câte (tabelul 34)17. 20 și 26 pentru fi ecare an menţionat), pre- Aceste cifre ne permit să conchidem cum și elevelor (26,84 %). Remarcabil este că majoritatea cititorilor citeau literatură faptul că începând cu anul 1901 crește nu- artistică, și mai puţini citeau pentru a-și mărul femeilor încadrate în acti vităţi cas- îmbunătăţi cunoștinţele în domeniul de nice, care sunt pasionate de lectură. Dacă activitate, pe de altă parte, se pare că lec- în anul 1900 datele atestă 14 cazuri (6,9 tura reprezenta mai mult o plăcere, un di- %), în anul următor cifrele cresc până la 44 vertisment decât o necesitate. de femei casnice care frecventează Biblio- Majoritatea cititorilor preferau să-și teca orășenească (12,43 %). facă abonament pentru întregul an de zile. În medie anual au fost înregistraţi 18 Astfel, conform rapoartelor bibliotecii, în cititori bărbaţi și 17 femei în anul 1900; în anul 1902 numărul persoanelor abonate anul 1901, numărul cititorilor crește până la aceeași bibliotecă era de 2717, dintre la 30 bărbaţi și 18 femei, sporind în anul care 2093 bărbaţi și 625 femei, repartizate următor la 41 bărbaţi și 28 femei. Dacă ne astfel după categoria socială. În anul 1902, referim la numărul mediu al persoanelor majoritatea cititorilor care dispuneau de care frecventează zilnic biblioteca, acesta abonament pentru Biblioteca publică pare să fi e, în anul 1900 – aproximativ de orășenească sunt reprezentaţi de mica 91 de cititori, în 1901 – 130, iar în anul 1902, burghezie (981 bărbaţi și 439 femei, în aproape se dublează la 242 cititori, con- form datelor prezentate în tabelul 33. În to- 16 Ibidem, p. 20. tal, pe parcursul celor trei ani, numărul me- 17 Ibidem, p. 21.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 15 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI total 1420 de persoane, adică 52,26 % din aici locuiau reprezentanţii categoriilor soci- numărul total al cititorilor). Aceștia sunt ale cele mai joase ale societăţii chișinăuiene urmaţi de persoane ale căror categorie so- (3,64 % din cititorii înregistraţi)20. cială este nedeter minată (circa 442 bărbaţi În anul 1911 s-au înregistrat, în medie, și 114 femei, în total 556 cititori, 20,46 %), 5035 cititori, care în decursul anului au precum și de reprezentanţii nobilimii (153 frecventat biblioteca de 98 069 ori, pe par- bărbaţi și 21 femei, 6,4 %). Cifrele ne oferă cursul cărora au solicitat 132 076 exempla- posibilitatea să remarcăm un număr foar- re de cărţi, reviste și ziare. Pe de altă parte, te redus de cititori din rândurile clerului, cititorilor biblio tecii le-au fost eliberate în preoţimii locale (doar 4 persoane înregis- medie zilnic 489 cărţi, reviste și ziare21. trate, 0,15 %), precum și printre militari (11 Remarcabil este interesul cititorilor cititori, 0,4 %); în ambele cazuri cititori de chișinăuieni faţă de literatura pentru copii. gen feminin nu sunt înregistraţi, fapt care Astfel, în același an, 1911, au fost înregis- ne permite să credem că, fi e că în peri oada traţi 866 de cititori de acest gen (17,2 %), cercetată foarte puţine femei făceau parte care au efectuat pe parcursul anului apro- din aceste categorii sociale, fi e că cititoa- ximativ 21 274 de vizite, în decursul căro- ra au solicitat informaţii pentru copii din rele acestor categorii sociale nu au fost în- 22 scrise în anul 1902. 22 789 surse . Așadar, la începutul secolului al XX- Cât privește repartizarea cititorilor lea, în Biblioteca publică orășenească din Bibliotecii publice orășenești după confe- Chișinău atestăm un număr considerabil siune și reședinţă, conform raportului din de vizitatori, dintre aceștia mulţi erau citi- anul 1911, aceștia erau divizaţi după cum 18 tori activi, cu sau fără abonament, care au urmează . Cifrele extrase din Raportul solicitat cărţi cu un conţinut foarte variat. anual al bibliotecii arată că, din punctul de Datele extrase din rapoartele anuale reali- vedere al confesiunii căreia aparţineau, cei zate de Biblioteca publică orășenească din mai mulţi cititori ai acesteia în anul 1911 Chișinău ne permit să concluzionăm, că erau iudei, în total 1661 persoane (adică lectura era una dintre ocupaţiile cele mai 61,13 %), dintre care 1138 bărbaţi și 523 pasionante ale locuitorilor orașului. femei. Creștinii se situau pe locul al doilea, în număr total de 1056 cititori (38,87 %), mai mulţi bărbaţi (954) decât femei (102)19. Muzică, teatru, muzee, biserici Același raport ne indică faptul că cei Printre preferinţele chișinăuienilor mai mulţi cititori ai Bibliotecii Municipale își trebuie menţionat gustul rafi nat al aces- aveau reședinţa în partea de jos a orașului tora pentru muzică și dans. Conform in- Chișinău, raportul instituţiei în anul 1911 formaţiilor timpului, „Chișinăul era un oraș înregistrează în total 1465 de cititori (53,92 cu coruri multe și bune... Cel mai bun cor %) din această parte a orașului, dintre care era al Catedralei, condus de Vladimir Be- 1041 bărbaţi și 424 femei. În același timp, în rezovschi. Școala Eparhială avea un cor... partea de sus a orașului au fost înregistraţi Majoritatea bisericilor aveau corurile 1149 cititori (42,29 %), 960 bărbaţi și 189 lor...”23. Aceste informaţii sunt completate femei. Din datele statistice ale perioadei re- de afi rmaţiile martorilor perioadei, care zultă că la periferiile capitalei aproape că nu se citea, lucru explicabil, în condiţiile în care 20 Ibidem, p. 13. 21 Ibidem, p. 35. 18 Omчem Kuшuнeвcкoй Гopoдcкой 06щecmвeнной 22 Ibidem, p. 35. Бuблuomeки зa 1911 гoд. Kишинев, 1912, c. 12. 23 ŢEPORDEI, V. Chișinăul tinereţii noastre. În: Lite- 19 Ibidem, p. 12. ratura și arta, 3 aprilie 1997.
16 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) relatează în amintirile lor despre activita- în anul 1906, în școala lui V. Gutor a avut tea corului lui Gavriil Musicescu și cel al lui loc primul concert de muzică românească, Mihail Berezovschi, prezente pe scenele precedat de o prelegere despre cântecul din capitala provinciei24. Astfel, potrivit românesc. În această perioadă își desfășoa- unui anunţ publicat în presa periodică a ră activitatea Societatea „Armonia”, care se timpului, „la 21 noiembrie, în Chișinău, în integra în Societatea Muzicală Rusă29. Sala Casei Eparhiale va avea loc concer- La înviorarea vieţii muzicale a Chiși- tul dat de S.G. Murafa, unde vor lua parte năului au contribuit numeroasele turnee Anastasia Pavlovna Dicescu (soprano), Si- ale trupelor italiene (și nu numai) de ope- mion Gheorghevici Murafa (bariton), Ilie ră cu soliștii M. Batistini, Tina de Lorenzo, Ionescu-Sibianu (pianist, compozitor, pro- D. Tetreazzini, Marcela Sembrich. De ase- fesor la Conservatorul din Iași), Alexandru menea, aici veneau un șir de cântăreţi din Teodorini (violonist)25. O bună parte a in- Rusia. Au fost prezentate mai multe spec- terpreţilor aparţineau muzicii autohtone, tacole de trupele conduse de Șein, Valen- cum ar fi Anastasia Dicescu (1885-1945), tinov ș.a.; au evoluat artiștii: G. Pirogov, L. care a fost cântăreaţă și pedagog, vedetă a Sobinov, A. Nejdanova, I. Alcevski, M. Pe- scenei lirice și director al primului Conser- tipa, M. Fokin, T. Karsavina, cărora li s-au 26 vator din Chișinău . adăugat spectacolele trupei ucrainene de Descriind contextul apariţiei Operei operă și dramă30. În această perioadă, Chi- din Chișinău, A. Dănilă menţionează că în șinăul găzduiește mai multe personalităţi ultimul an al secolului al XIX-lea, compo- marcante ale muzicii ruse – S. Rahmani- zitorul V. Rebikov, venit curând în capitala nov, F. Șaleapin, A. Skreabin, A. Nejdanova, Basarabiei, a organizat la Chișinău secţia F. Kreisler, polonezul H. Weniawski ș.a. Societăţii Muzicale Ruse, în cadrul căreia 27 În paralel, la Chișinău evoluează dife- ia fi inţă „o serioasă Școală de muzică” . rite formaţii de lăutari, care cântau pe la Un rol important în dezvoltarea muzicală nunţi și cumetrii, având un repertoriu foar- a Chișinăului l-a deţinut și Școala muzicală te variat din folclorul poporului român. La particulară a lui V. Gutor, care a avut-o ca începutul secolului al XX-lea, în Chișinău absolventă pe solista Operelor principale se înregistrează o întreagă pleiadă de lă- din Petersburg și Moscova Eugenia Luce- utari, printre care: Costache Marin (1840- zaskaia, mai târziu solistă la teatrele din 1911), Gheorghe Heraru (1853-1920). Cluj și București28. Manifestările culturale de acest gen Așadar, la răscrucea secolelor XIX-XX, erau susţinute de personalităţile și auto- Chișinăul, inclusiv datorită așezării sale geografi ce favorabile, era considerat unul rităţile locale. Conform E. Istrati, de exem- dintre cele mai muzicale centre din guber- plu, Ion Pelivan susţine orice manifestare nie. În această perioadă se deschid clasele din viaţa naţională: „La Școala de muzică de canto ale surorilor C.M. Hrjanovski, iar «Gutor» din Chișinău el organizează o ser- bare cu program de cântece românești, iar
24 pe lângă redacţia gazetei Basarabia înfi in- MIHAIL, P. Mărturii de spiritualitate românească ţează un cor românesc din elevii Semina- din Basarabia. Chișinău, 1993, p. 109-112. 25 Cuvânt moldovenesc, 1913-1916, p. 8. 26 CEAICOVSCHI-MEREȘANU, G. Anastasia Dicescu. În: Făclia, 18 martie 1994. 29 NOROC, L. Dezvoltarea învăţământului artistic 27 DĂNILĂ, A. Opera din Chișinău. Chișinău, 2005, în Basarabia interbelică. În: Destin românesc, nr. 3, p. 11. 2002, p. 56. 28 ANRM, fond F-2121, V. Gutor (1891-1957), nr. 30 DĂNILĂ, A. Opera din Chișinău. Chișinău, 2005, inv. 1, fi la 3. p. 11.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 17 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI rului Teologic, care au răspândit apoi me- de caritate orășenești33. Evident, la mani- lodiile naţionale în toată Basarabia31. festaţiile muzicale de acest gen participa, De asemenea, Ion Pelivan era preocu- de regulă, elita orașului; pentru categoriile pat de răspândirea muzicii vechi moldo- de jos ale populaţiei acestea erau mai pu- venești și a muzicii naţionale pentru pian, ţin accesibile. coruri și orchestre în Basa rabia. El solicită Mulţi cântăreţi și interpreţi vestiţi ai ajutorul generalului Ștefan Stoica. În scri- timpului sunt invitaţi la Chișinău din Româ- soarea din 6 august 1912 el scria: „Apoi nia sau din alte ţări europene. De exemplu, ne trebuie foarte multe bucăţi serioase Pantelimon Halippa, membru al redacţiei muzicale naţionale pentru piano, coruri și ziarului Basarabia, Chișinău, în scrisoarea orchestre. Sunt niște bucăţi din Caudella, din 29 decem brie 1906 adresată lui Sergiu Enescu, Vidu, Porumbescu etc., care sunt Cujbă, care între timp fusese expulzat de în stare să trezească morţii din mormân- către autorităţile rusești din Basarabia și se turi... am ascultat la Slănic Sârba Eforiei, afl a la București, relatează despre manifes- cântată de orchestra militară și aș fi dat pe taţia studenţilor tehnologi ce urma să aibă ea cât ar fi cerut, dar... nu e «tipărită...»”32. loc la 8 ianuarie 1907 în capi tala Basarabiei Concertele date la Chișinău se bucu- și dorinţa acestora de a invita „un cântăreţ rau de un adevărat succes din partea pu- și o cântăreaţă din România”34. blicului. Din raportul prezentat referitor la Nu putem omite faptul că la începutul activitatea desfășurată în anul 1915 de So- anului 1918, la Chișinău se afl ă în turneu, cietatea Muzicală din Chișinău evidenţiem pentru mai multe concerte, compozito- următoarele informaţii: ca rezultat al con- rul George Enescu, venit la invitaţia lui O. certului dat la 22 octombrie a acelui an, Ghibu, „să vadă basarabenii, atât moldove- această societate a acumulat venituri din: nii, cât și rușii, că avem și noi artă și mari bilete – 701 ruble 75 copeici, din program artiști”35. Cel de-al treilea concert al său – 27 ruble 50 copeici, donaţii – F. Stanovici urma să aibă loc chiar în ziua de 27 martie, – 3 ruble, A. Gudevici – 5 ruble, I. Klosovski ziua Unirii, însă O. Ghibu solicită amânarea – 3 ruble și alţii, în total – 31 ruble 25 co- acestuia întrucât sala avea să fi e ocupa- peici. Conform acestor date, suma totală a tă pentru banchetul dat de Sfatul Ţării în veniturilor se egala cu 760 ruble 50 cope- onoarea Actului Uniri36. Compozitorul ro- ici. Cheltuielile suportate de soci etate in- mân era prezentat astfel de presa timpului: cludeau, între altele, timbre pe bilete – 41 „George Enescu, neîntrecutul artist, care va ruble 25 copeici, plus opt conturi, în total da zilele acestea trei concerte la Chișinău, 108 ruble 50 copeici. Suma totală a cheltu- este una dintre cele mai frumoase glorii pe 37 ielilor se echivala cu 149 ruble 75 copeici. care le-a dat până acum poporul român” . Restul de 610 ruble 75 copeici, care con- stituia venitul net al concertului, era donat 33 Omчem no konцepmу „Myзыкальногo după cum urmează: suma de 209 ruble 59 06щecmвa” уcmpoeнoгo 22 окmября 1915 гoda. copeici era trimisă la Petrograd Comitetu- B: Beдомости Kишиневской Гopодской Думы, № 63, октябрь, 1915. lui de îngrijire a prizonierilor de război, iar 34 NEGRU, Gh. Intelectualii basarabeni (1906-1913). 407 ruble 16 copeici au fost date centrelor În: Destin românesc, nr. 4, 2002, p. 15-38. 35 DĂNILĂ, A. Opera din Chișinău, p. 14. 31 ISTRATI, E. Ion Pelivan – un model de slujire a ide- 36 STAN, C.I. Activitatea lui O. Ghibu pentru unirea alului naţional românesc. În: Destin românesc, nr. Basarabiei cu România. În: Destin românesc, nr. 1, 4,1995, p. 45-53. 2003, p. 114-135. 32 NEGRU, Gh. Intelectualii basarabeni (1906-1913). 37 COSMOVICI, A. George Enescu în lumea muzicii și În: Destin românesc, nr. 4, 2002, p. 15-38. în familie. București, 1990, p. 192-203.
18 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Numeroasele panouri ale capitalei anun- tele de Monte Cristo, Arma răzbunării și alte- ţau programele de concert. Primul, cel din le40. De exemplu, ziarul Bessarabskaia jizn’ 24 martie, a fost dat în folosul refugiaţilor din iulie 1910 publica anunţul incitant po- transilvăneni. S-a cântat Uvertura Oberon trivit căruia la cinematograful „Orfeu” chiși- de Weber, Concertul nr. 1 pentru pian și năuienii puteau viziona spectacolul Simţul orchestră de Ceaikovski (solist Nicu Cara- sclaviei41. Filmele erau mute și se rulau pe via), Simfonia nr. 7 de Beethoven și o piesă fundalul unei muzici executate la pian sau de Saint-Saëns. În al doilea concert al lui de fanfară. Proiectarea fi lmului se făcea în G. Enescu s-a cântat Carnavalul din Paris mai multe părţi, de obicei 3-4, între acestea de Svendsen, Concertul în la-minor pentru fi ind incluse deseori momente publicitare, violoncel și orchestră de Klughardt (solist de obicei se făcea reclamă unui nou fi lm. Flor Breviman), Dansul macabru de Saint- În ceea ce privește preţurile, acestea variau Saëns (cu Socrate Barozzi la violină) și Sim- între 20 și 50 de copeici, în funcţie de genul fonia nr. 5 de Beethoven. Acest program fi lmului, dar mai ales de durata acestuia42. a fost dat în folosul soldaţilor moldoveni Chiar dacă accesul școlarilor la vizi- morţi în Primul Război Mondial. Recitalul onarea fi lmelor era limitat de o comisie de vioară, care cuprindea Concertele de de cenzori, autorizată să stabilească dacă Ceaikovski și Saint-Saëns, precum și Simfo- conţinutul fi lmului nu comportă anumite nia spaniolă de Lalo a fost amânat pentru consecinţe negative asupra tinerei gene- seara de 28 martie38. raţii, acestea reprezentau o atracţie pentru Printre alte divertismente ale popula- spectatorii de toate vârstele. Tot în presa ţiei orașului Chișinău, în afara lecturii și a periodică a timpului apar primele reacţii muzicii la care am făcut referinţă, în presa ale conservatorilor împotriva răspândirii periodică a perioadei studiate sunt evi- cinematogra felor și al conţinutului reper- denţiate spectacolele de teatru și cinema. toriului acestora. Într-unul din articole se În noiembrie 1897, operatorul francez menţi onează despre infl uenţa negativă a Felix Mesghis, reprezentant al fi rmei fraţi- cinematografelor asupra tinerilor: „Cine- matografele au cunoscut în ultimul timp lor Lumière, fi lmează la Chișinău primii me- o largă răspândire. Pe lângă acţiunile de tri de peliculă cinema tografi că39. Au urmat dezvoltare culturală, au loc și aspecte ne- apoi fi lme ale operatorilor fi rmei Pathé și gative. Mergând pe străzile orașelor mari, ale cameramanilor ruși. În perioada de la privind la grupurile de tineri și adolescenţi, începutul secolului al XX-lea, în Chișinău care urmăresc cu lăcomie reclamele cine- se deschid și își desfășoară activitatea pri- matografelor, în care atributele esenţiale mele cinematografe, care de multe ori erau sunt otrava și cuţitul, trebuie să vizionezi numite de populaţie teatre. Cele mai cu- 2-3 spectacole, pentru a te convinge că noscute erau: „Odeon”, „Orfeum”, „Express”, acestea constituie un pericol pentru sufl e- „Colosseum”, „Clubul Polonez” ș.a., care tul copilului și educaţiei morale a tinerei în anul 1912 aveau în total peste 1000 de generaţii. Cinematografele ucid acele ele- locuri. Izvoarele timpului atestă existenţa mente ale binelui pe care încearcă să le dea unui repertoriu destul de variat în ceea ce copiilor familia și școala...”43. În continuare, privește tematica prezentată, dar și genuri- le abordate: de la drame, comedii, thrillere, 40 Idem, август 1908. la fi lme cu caracter istoric etc. Să evidenţi- 41 Бессарабская жизнь, июль 1910. em câteva titluri: Crâșma sângeroasă, Con- 42 Ibidem. 43 Бopь6a c вpeдным влиянием кинематогpaфoв 38 DĂNILĂ, A. Opera din Chișinău, p. 15. În: Bедomocти Кишиневской Городской Думы. 39 Друг, июль 1910. № 76, ноябрь 1913, c. 4.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 19 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI autorul articolului solicită accesul elevilor În anul 1908 este organizată o trupă și adolescenţilor la fi lme după un program de amatori în frunte cu Gh. Madan și cu special sau fi ind însoţiţi de părinţi. sprijinul boierilor basarabeni P. Dicescu, În același context se înscriu și spec- Suruceanu, Cononovici și al altora; se joa- tacolele de teatru. Flacăra teatralităţii era că piese din V. Alecsandri, C. Negruzzi la întreţinută de numeroasele formaţiuni de Chișinău și Orhei47. amatori care pun în scenă piese în limba În Neamul românesc din 15 februarie română. La Chișinău era cunoscut cercul 1908 sub titlul O serbare românească în Ba- de teatru al lui A. Mavrodiadi, care juca sarabia găsim descrierea unei reprezenta- atât piese în limba română, originale, cât și ţii organizate de această trupă de amatori: traduceri. Încă în 1884 în capitala Basara- „În ziua de 4 februarie a fost în Chișinău o biei ia fi inţă Societatea Amatorilor de Artă reprezentaţie și un bal, aranjate de către Teatrală44. Aceasta, precum și Societatea Societatea de binefacere „Bessarabeţ”. De Amatorilor de Artă Dramatică din Chișinău, către d-re și tineri s-a jucat frumosul vo- înfi inţată încă la fi nele secolului al XIX-lea, devil al dlui V. Alecsandri Cinel-Cinel. Rolul urmăreau scopul de a contribui la dezvol- lui Graur l-a jucat d. Madan, iar al Floricăi, tarea tinerelor talente artistice și cultivarea d-ra Sârbu. Au mai luat parte în vodevil dragostei spectatorilor pentru arta scenică. d-rele A. Dicescu, I. Dicescu, T. Surucea- Amatorii apelau la creaţia dramatică a cla- nu, N. Semigradov, Savoischi ș.a. și tinerii sicilor de origine rusă, cum ar fi : N. Gogol Popa, Razu, Suruceanu, Popescu, Andro- (Căsătoria, Revizorul), A. Ostrovski (Pădu- novici, Gumalica ș.a. O mulţime de ofi ţeri rea, Ursuza), L. Tolstoi (Roadele învăţăturii), și funcţionari ruși, guvernatorul Basara- A. Cehov (Ivanov, Ursul), M. Gorki (Închisoa- biei, generali ș.a. au luat parte cu familii- rea). Din dramaturgia românească au fost le lor. Când s-a ridicat cortina, lumea era înscenate Kir Zuliaridi și Cinel-Cinel de V. parcă fermecată de priveliștea uimitoare: Alecsandri. Trupele românești care soseau porturi naţionale, grai românesc, tablouri în Basarabia din Vechiul Regat includeau cam uitate, dar scumpe sufl etului nostru. în reprezentaţiile lor și fi guranţi locali. Au Artiștii amatori cu mult drag jucau rolurile văzut lumina și câteva piese ale autorilor lor. Mai cu deosebire d. Madan a arătat un basarabeni de limbă rusă ca, de exemplu, adevărat talent de artist. S-au cântat mai V. Lașcov, Foaia agronomică45. multe cântece bine aranjate și executate După revoluţia rusă din 1905, la Chiși- perfect... Aplauzele îndelungate ale publi- nău și în satele din împrejurimi se încearcă cului au fost cea mai dreaptă și mai bună a se juca piese românești. Astfel, în 1906, 48 în satul Băcioi, situat în apropierea capita- răsplată pentru tinerii artiști” . lei, profesorul V. Hartia împreună cu câţiva În aceeași ordine de idei, în ziua de intelectuali joacă în faţa ţăranilor piesa lui 31 ianuarie 1909 la Chișinău se dă o altă V. Alecsandri Cinel-Cinel, iar învăţătorul V. reprezentaţie teatrală, despre care ziarul Graur joacă aceeași piesă și Baba Hârca în ieșean Evenimentul scria: „O frumoasă pre- satul Ialoveni46. zentaţie teatrală și un grandios bal au avut loc astăzi în teatrul Blagorodnoe Sobranie 44 BURADA, Т. Teatrul în Moldova. București, 1975, dat de boierii moldoveni din Chișinău. p. 89. D-na Elena Cononovici și comitetul orga- 45 Sincronism european și cultură românească. Bu- nizator telegrafi c a invitat pe d. P.S. Alexan- curești, 1984, p. 184. drescu să binevoiască a lua parte la repre- 46 Suferinţele Basarabiei și răpirile rusești. Antologie (Inspectoratul pentru Cultură al Municipiului Bu- 47 Ibidem, p. 163. curești). București, 1996, p. 152. 48 Neamul românesc, 15 februarie 1908.
20 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) zentaţia teatrală în rolul lui Colivescu din Nimerit ar fi să se joace mai des piese ro- Florin și Viorica. Sala era mai mult ca plină, mânești, nevoia se simte și va fi asigurată că lumea era nevoită să stea și prin sălile izbânda iniţiatorului. Aplauzele, ce ridicau de intrare... cortina de atâtea ori, îmi trezeau în sufl et o Dra Serbova-Sârbu în rolul Floricăi era caldă, dar stânjenitoare înduioșare”51. încântătoare, interpretarea dată era uimi- Citatele de acest gen pot fi foarte nu- toare, gingășia jocului a fost fascinantă, meroase. Astfel, de exemplu, „în seara zilei nenumărate aplauze și reche mări au fost de 25 ianuarie / 7 februarie 1918, locuitorii răsplata din partea publicului. D. Madan orașului Chișinău au vizionat spectacolul în Florin a fost adevărat actor, schimbă- Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu în interpre- rile ce impun rolul au fost redate cu mult tarea actorilor ieșeni. La sfârșitul specta- talent, despre d. P.S. Alexandrescu în rolul colului, deputatul V. Ţanţu, președintele lui Colivescu e de prisos să vorbim, căci e Societăţii culturale „Făclia”, a dat citire unei prea cunoscut în Chișinău ca artist de va- adrese de mulţumire, în care a arătat nă- loare, aplauzele în tot timpul actului erau zuinţa româ nilor basarabeni „de a fi și ei nesfârșite, ca și chemările. La fi nele piesei cândva uniţi cu toţi românii și de a alcătui 52 s-au dansat hora, Frumușica și Mureșeanca cu toţii la un loc o Românie nouă...” . de către toate domnișoarele și domnii care Fragmentele prezentate mai sus ne luaseră parte...”49 demonstrează că, cu toată asprimea re- La 9 februarie 1912 această trupă gimului ţarist în Basarabia, au existat și prezintă piesa lui C. Negruzzi Doi ţărani și începuturi de teatru românesc. Aceste re- cinci cârlani în teatrul „Blagorodnoe So- prezentaţii, deși aveau uneori un caracter branie” din Chișinău. În ziarul Mișcarea, un mai mult sau mai puţin accidental, erau oarecare Rinaldo sub titlul Impresii, scrie primite cu căldură de publicul chișinăuian. următoarele despre această serbare: „Se Primele încercări de creare la Chișinău dădea o serbare moldovenească pentru a unui teatru particular de operă au fost fă- mărirea averii orfelinatului din Chișinău. cute în anul 1910. Ideea aparţinea Bojenei Belousova, fi ica nobilului basarabean Vic- Lume multă – elită și mare însufl eţire. Se tor Iacubovici. Aceasta era proprietara ma- juca o piesă românească, Doi ţărani și cinci gazinelor de muzică din Chișinău, care ser- cârlani de C. Negruzzi. Rolurile de femei au veau și în calitate de centre de propagare fost susţinute de două d-re din elita Chiși- a artei muzicale și teatrale53. Pentru orga- năului, iar rolurile bărbaţilor de d-l Madan, nizarea teatrului de operă, ea este ajutată cunoscut ziarist, și d-l Petre Alexandres- de directorul școlii de muzică G.I. Seidler, cu – pensionar al teatrului din Iași – pof- absolvent al Conser vatorului din Paris (cla- tit pentru a le da concursul. Vodevilul lui sa vioară și teoria muzicii), precum și de Negruzzi, departe de a avea vreo valoare V.S. Karmilov, absolvent al Conservatorului dramatică, are totuși vorbe de spirit și une- din Moscova, care în scurt timp reușește să le situaţii nimerite. Publicul a râs mult și a creeze nu numai o clasă serioasă de canto aplaudat des. Se juca «moldovenește» și solistic, dar să organizeze din nou corul și 50 publicul român a fost entuziasmat” . După orchestra copiilor de la aceeași școală54. ce descrie jocul actorilor, autorul adaugă: „Vodevilul Doi ţărani și cinci cârlani a fost 51 Ibidem. primit cu entuziastă bunăvoinţă, ceea ce 52 COJOCARU, Gh. Consideraţii cu privire la unirea nu se întâmplă acum pe scenele din Regat. Basarabiei cu România. În: Destin românesc, nr. 4, 1996, p. 54-72. 49 Evenimentul, 31 ianuarie 1909. 53 DĂNILĂ, A. Opera din Chișinău, p. 17. 50 Mișcarea, februarie 1912. 54 Ibidem, p. 17.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 21 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI
Deși au fost făcute mai multe eforturi în Printre alte modalităţi de petrecere a această direcţie, primele montări de spec- timpului liber pot fi evidenţiate vizitele la tacole de operă apar în 1918, odată cu muzeu. În perioada de la începutul secolu- deschiderea Operei din Chișinău (primul lui al XX-lea, în Chișinău, ca și în alte mari spectacol de acest gen are loc la 6 august orașe ale Europei, existau persoane pasio- 1918). nate de obiecte de artă și valoare, colecţii- În pofi da încercărilor de teatru înfăp- le cărora vor sta la baza fondării muzeelor tuite, în perioada de la începutul secolului private ale epocii. Descriind evoluţia mu- al XX-lea, trebuie remarcat că adevăratul zeului basarabean din această perioadă, teatru din Chișinău și, respectiv, din Basa- cercetătoarea E. Ploșniţă remarcă faptul rabia, a fost înfi inţat mai târziu, după Ma- că încă în ultimul deceniu al secolului al rea Unire. Viaţa teatrală între Prut și Nistru XlX-lea este organizat Muzeul Zemstvei, va cunoaște un avânt în perioada imediat iniţial cu profi l limitativ de muzeu agricol, următoare după Marea Unire, și anume, în apoi cu caracter zoologic, agricol și de artă anii 1918-1923. În această perioadă a făcut casnică, care își va lărgi treptat profi lul, primii pași teatrul naţional din Basarabia. datorită donaţiilor, devenind un adevărat O instituţie teatrală cunos cută în Basara- centru de cercetare locală. Acesta partici- bia era Teatrul Popular din Chișinău, ac- pă la mai multe expoziţii, cum ar fi cea din tivitatea căruia se va face cunoscută abia anul 1901, organizată la Sankt Petersburg, după anul 1920, când acesta, depășind unde sunt expuse preparate anato mice, difi cultăţile de ordin fracţionar, va reuși să biologice și embriologice la congresul me- 55 captiveze atenţia publicului chișinăuian . dicilor și naturaliștilor ruși, fi ind apreciate Despre același Teatru Popular, ca și de experţii ruși; sau, cea din 1913, care are despre funcţia teatrului în general, se loc în același oraș, unde sunt prezentate menţiona într-un articol din presa tim- prosoape și covoare moldovenești57. Des- pului: „Raţiunea de a fi a teatrului este pre organizarea unor expoziţii periodice funcţia lui de culturalizare... Nu intrăm în cu caracter agricol la Chișinău menţionea- analiza pricinilor pentru care publicul din ză un martor al timpului, P. Mihail58. Chișinău nu frecventează teatrul. Fapt e Dispunând de un program favorabil, că teatrul din localitate nu-și îndeplinește deoarece „vizitatorii particulari din oraș rolul pe care îl are. Și dacă publicul nu se puteau veni între orele 11 și 14 în zilele de înghesuie la teatru, atunci teatrul trebuie duminică, în timp ce pentru cei veniţi din să caute publicul, adaptându-se la cerinţe- alte localităţi și pentru cei în grup vizitarea le și condiţiile locale. Teatrul din localitate trebuie să aibă mai mult o funcţie cultu- muzeului se făcea în orice zi la orice oră”, rală de educaţie a maselor...”56. Cadrul de vizita la muzeu devine curând una dintre dezvoltare a teatrului din Basarabia devi- modalităţile frecvente de organizare a tim- ne favorabil odată cu modifi cările legisla- pului liber al locuitorilor orașului Chișinău, tive făcute în acest domeniu al culturii de precum și al oaspeţilor capitalei. Acest guvernul României întregite. fapt îl consemnează și numărul în creștere al vizitatorilor muzeului menţionat. Astfel, 55 COJOCARU, Gh. Contribuţia Basarabiei la îmbo- dacă în primii ani ai existenţei muze ului găţirea patrimoniului cultural românesc în primii numărul vizitatorilor, atât al adulţilor, cât și ani după unire. În: Destin românesc, nr. 4, 1997, p. 92. 57 PLOȘNIŢĂ, E. Muzeul Basarabean în fl uxul istoriei. 56 BURLACU, A. Literatura interbelică din Basarabia Chișinău, 1998, p. 47. între regionalism și unitate spirituală românească. 58 MIHAIL, P. Mărturii de spiritualitate românească În: Destin românesc, nr. 4, 1999, p. 67-80. din Basarabia. Chișinău, 1993, p. 113.
22 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) al elevilor este notat printr-o cifră comună, anul 1915 din ea rămăsese numai bibliote- începând cu anul 1900 înregistrarea aces- ca, care cuprindea mai multe cărţi în limbile tora se face separat, motiv care ne permi- română, franceză, germană, latină și greacă; te să conchidem că numărul vizitatorilor încetând a mai exista după anul 191862. crește. De altfel, conform datelor prezen- Demn de evidenţiat este și faptul că tate de cercetătorii acestei probleme, dacă printre colecţionari erau reprezen tanţi ai în anul 1900 numărul vizitatorilor atinge diferitor categorii sociale, ca urmare, con- cifra de 2000, atunci în anul 1911 muzeul ţinutul colecţiilor refl ectă, pe de o parte, a fost vizitat de 14 562 de adulţi și 11 463 pasiunile personale ale titularului, iar pe de altă parte, realizările știinţifi ce ale peri- elevi, ceea ce constituie, în total, 26 025 vi- oadei în care acesta a trăit. zitatori ai muzeului59. Dezvoltarea domeniului muzeal, pre- Conform afi rmaţiilor aceleiași autoare, cum și creșterea numărului de colecţii ale colecţiile din acea perioadă erau etero- obiectelor de artă individuale a determinat gene, acestea se găseau în casele bogate participarea chișinăuienilor la dife rite expo- din Chișinău, precum și în conacurile din ziţii de artă, cum ar fi cea din 1902 la Sankt provincie. Ele cuprindeau: picturi, sculp- Petersburg sau organizarea unor expoziţii turi, piese de mobilier, numismatice, arme, locale. În cadrul acestora sunt expuse pu- obiecte de podoabă, bijuterii, medalii, blicului diferite obiecte de artă care refl ec- obiecte din faianţă, porţelan sau argint60. tă modul de viaţă al perioadei. Ca urmare, Aceste colecţii erau completate cu acest gen de manifestaţii culturale se bucu- obiecte aduse din străinătate, îndeosebi, ră atât de o atenţie sporită din partea locu- din Franţa, Germania sau Rusia. Semnifi ca- itorilor orașului, cât și a vizitatorilor străini. tive sunt, în acest sens, muzeele particula- Astfel, de exemplu, expoziţia agricolă și re, care concentrau pasiunea nobilimii de industrială din anul 1903 a fost vizitată de a acumula curiozităţi ale naturii și obiecte 32 880 de vizitatori cu bilete și 7832 de elevi rare (o colecţie de acest gen a alcătuit încă care au asistat la ea gratuit, găsind un bo- 63 la mijlocul secolului al XIX-lea A. Ruppert, gat material de documentare și cercetare . olandez de origine, fost guvernator al Si- Faptul că orașul Chișinău devine un adevărat centru muzeistic64 este susţinut beriei de Est), care reprezintă primul tip de 61 și de apariţia Muzeului de Istorie (creat de muzeu privat din Basarabia . Comisia Gubernială Știinţifi că a Arhivelor O altă colecţie de același fel a fost cea din Basarabia, autor Ion Halippa) și Muze- a lui I. Suruceanu, care în anii ’80 ai secolu- ul Bisericesc (creat în 1906 de Societatea lui al XIX-lea conţinea „3000 de antichităţi Istorico-Arbeologică Bisericească din Ba- egiptene, un număr enorm de amfore an- sarabia), care avea trei secţii: numismatică, tice, toarte de amfore ștampilate, vase gre- carte veche și veșminte bisericești. cești și romane, 75 000 de obiecte de sticlă, Așadar, vizita la muzeu intră în viaţa bronz, argint și aur, 202 unităţi de cercei și cotidiană a locuitorilor orașului Chișinău, inele din metale preţioase, 8000 de monede devenind una dintre modalităţile de orga- vechi din aramă, aur și argint și o bibliotecă nizare a timpului liber, dar și o posibilitate cu 3500 volume”. Această colecţie va fi îm- de a-și îmbogăţi cunoștinţele despre tra- părţită și achiziţionată pe părţi de muzeele diţiile locale, precum și cultura generală a din Odesa, Herson, Moscova, astfel, încât în vizitatorului.
59 PLOȘNIŢĂ, E. Muzeul Basarabean în fl uxul istoriei. 62 Ibidem, p. 36-38. Chișinău, 1998, p. 50. 63 Ibidem, p. 43. 60 Ibidem, p. 33. 64 PLOȘNIŢĂ, E.; RĂILEANU, N. Pagini de muzeogra- 61 Ibidem, p. 33. fi e basarabeană. Chișinău, 1999, p. 33.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 23 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI
Percepută mai mult ca o activitate de stată că „religia nu numai a păstrat nevătă- eliberare a spiritului, morală, decât un di- mate în sufl etul lui aceste puteri sufl etești vertisment în sensul adevărat al cuvântu- ale neamului, ci a și creat acea încordare lui, vizita la biserică și asistarea la slujbele care poate înlesni mult rezolvarea proble- religioase obișnuite sau de sărbătoare re- melor mari ale vieţii...”68. prezintă o preocupare a cetăţeanului sim- Fire religioasă, dar și morală în același plu, dar și a elitei societăţii chișinăuiene. timp, basarabeanul își organiza timpul li- În perioada cercetată, Chișinăul poseda ber, fi ind preocupat de purifi carea sa spiri- o frumoasă catedrală, construită în centrul tuală, prin acţiuni directe (cum ar fi iertarea orașului, în care se afl au sarcofagele arhie- păcatelor la biserică), dar și indirecte, prin piscopilor Dumitru Sulima, Antonie și Mitro- activităţi caritabile, de ajutorare a aproa- fan, precum și numeroase biserici: „Măzăra- pelui. În acest sens, la Chișinău apar la în- chi”, „Sf. Arhanghel”, „Sf. Ilie”, „Buna Vestire”, ceputul secolului al XX-lea o serie de socie- 65 „Sf. Gheorghe”, „Sf. Haralambie” și altele . tăţi, având diferite scopuri, care contri buie Potrivit martorilor perioadei, dar și de- la transformarea orașului în centru urban scrierilor istoricului român N. Iorga, „Chiși- și cultural. Astfel, în anul 1911 este înfi inţa- năul e un oraș bisericos. Prin toate părţile, tă Societatea Frăţimea profesorilor de religie pe jos în trăsuri, vezi preoţi chemaţi pen- din Basarabia, care avea scopul de a uni pe tru deosebite pricini la mitropolitul-eshar toţi profesorii de religie din școlile secun- al ţării, care e astăzi un rus. Ei se înfăţișează dare și medii, de a se ajuta reciproc la reali- neobișnuit pentru noi: pălărie neagră, tare zarea datoriilor pe care le aveau faţă de bi- sau moale, fără margini mari, un lung an- serică și școală, de a colabora la predarea teriu de culoare cenușie, pantaloni care se religiei și a educaţiei morale și religioase a văd dedesubt. Poartă părul împletit în coa- 69 dă sau răsfi rat în viţe neunse care fâlfâie elevilor etc. . Această societate urmărea, sălbatic. Pe piept le atârnă o cruce argintie pe de o parte, promovarea valorilor cultu- prinsă cu un lanţ de grumaz. Merg rău, re- rale și știinţifi ce locale, iar pe de altă parte, pede și nu fac nicio impresie de demnitate și scopuri caritabile, de a ajuta anumite cucernică în alergăturile acestea a lor...”66. categorii sociale vulnerabile ale societăţii. Descriind în continuare instituţiile de cult De exemplu, potrivit surselor timpului, „ca basarabene, autorul menţionează: „Bise- să ajute pe orfanii din Basarabia, s-a înfi in- ricile sunt multe, din toate stilurile. Una ţat încă de curând un comitet la Chișinău, parcă aș aduce aminte de clădirile moldo- având în frunte pe Preacuvioșia sa părinte- venești, dar, dacă te uiţi bine, vezi că are le Arhimandrit Gurie și pe domnul Pelivan. în litere de aur, o inscripţie polonă. Altele Pentru scopul atât de creștinesc, comitetul au tot felul de umfl ături, turnuleţe, cope- a primit din România un ajutor începător răminte verzi. Am văzut chiar un paraclis, de 100 000 lei, iar Banca Naţională a Ro- la școala de fete, care era săpat în piatră, mâniei a dat 50 000 lei. Se va urma adu- de o deosebită îngrijire. Cui îi place stilul nare de daruri și aici în ţară și suntem în- muscălesc, poate să admire: oricum sunt credinţaţi că fi ecare om de inimă va ţinea mari, curate și bine înconjurate...”67 să fi e scris, cu cât poate mai mult în șirul Referindu-se la rolul religiei în viaţa celor ce au dăruit pentru frumosul scop.70 poporului basarabean, N. Popovschi con- Donaţiile obţinute, atât cele obţinute de la
65 ARBORE, Z. Dicţionarul geografi c al Basarabiei, 68 POPOVSCHI, N. Istoria Bisericii din Basarabia în p. 61. veacul al XlX-lea sub ruși. Chișinău, 2000, p. 15. 66 IORGA, N. Neamul românesc în Basarabia, p. 85. 69 Luminătorul. 1909-1918, p. 72. 67 Ibidem, p. 85. 70 Ibidem, p. 76.
24 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) populaţia locală, cât și cele externe, urmau cărţile de joc pentru cercuri; 20 de lei – căr- să fi e transferate la orfelinatele din Chiși- ţile de joc calitatea I; 10 lei – cărţile de joc nău și din alte localităţi ale Basarabiei. calitatea II72. De menţionat, prin aceeași Având același scop, al carităţii, Congre- lege se adăugau la cărţile pentru cercuri sul eparhial din 1910 înfi inţează din mij- și de calitatea I încă câte 4 lei, iar cele de loacele personale ale clerului basarabean, calitatea II câte 2 lei, sume care urmau să provenite din cotizaţiile anuale, două bur- constituie fonduri de donaţie pentru „Fa- se a câte 100 ruble fi ecare, pe lângă școala milia luptătorilor”, Societatea invalizilor și 73 de fete, pentru copilele învăţătorilor din Societatea ortodoxă din Basarabia . școlile bisericești, indiferent de clasa soci- Prin urmare, concepute în sens larg, ală; de asemenea, fi xează o sumă anuală formele de relaxare și de divertisment în folosul casei de ajutor reciproc a învă- atestate ca modali tate de petrecere a tim- ţătorilor din școlile bisericești pe calea re- pului liber de către locuitorii orașului Chi- șinău în perioada de la începutul secolului ţinerii a câte 50 de copeici din cotizaţiile al XX-lea sunt foarte complexe și compor- personale ale clericilor și tot acest congres tă un conţinut foarte divers. De la cele cu hotărăște înfi inţarea, pe seama fabricii o tentă a dezvoltării intelectuale, cum ar epar hiale de lumânări, mai multe burse pe fi spectacolele de teatru și fi lm sau cititul lângă școala eparhială de fete, pentru co- cărţilor, vizitele la muzeu ș.a., la cele care pilele învăţătorilor din școlile bisericești71. constituie o simplă relaxare, de tipul plim- bărilor prin parc sau jocul de cărţi, toate Divertisment modalităţile de divertisment descrise re- Timpul liber putea fi „omorât”, de ase- prezintă, de fapt, atitudini, comportamen- te ale vieţii cotidiene și ale mentalităţii chi- menea, prin intermediul plimbărilor în șinăuienilor în pragul unui nou secol. parc. Prin grija autorităţilor locale, parcuri- le și locurile de agrement erau întreţinute Nota redacţiei în bună ordine și curăţenie. Este cunoscu- tă, în acest sens, decizia conducerii orașu- Exprimăm sincere mulţumiri autoarei, lui Chișinău referitoare la reconstrucţia și dna prof. dr. Lucia Sava, pentru amabilita- reamenajarea parcului central de odihnă, tea de a ne permite reproducerea acestui Grădina Publică, care este cel mai vechi text – un fragment din cartea Viaţa cotidi- parc din oraș, conceput și amenajat în ma- ană în orașul Chișinău la începutul secolului nieră clasică. Aici, locuitorii orașului, isto- al XX-lea (1900-1918) (Chișinău, Ed. „Pon- viţi după o zi de muncă, puteau merge la tos”, 2010), la baza cărei se afl ă teza de plimbare sau să se așeze pe o bancă, pen- doctor în istorie a autoarei. Nu încape vreo tru a asculta muzica locală și pentru a da îndoială că cititorii vor parcurge cu interes frâu liber imaginaţiei. această prezentare documentară a vieţii culturale a Chișinăului, la începutul sec. De multe ori parcul reprezenta locul de XX, în al cărei context – fapt semnifi cativ! – întâlnire cu prietenii, pentru a discuta pe lectura deţinea un loc de frunte, ceea ce diferite teme sau pentru a juca cărţi. Aceas- ne-am dori să fi e și în prezent. tă pasiune, foarte frecventă, a locuitorilor Titlul articolului, intertitlurile și adap- orașului Chișinău va fi oarecum „legalizată” tarea trimiterilor bibliografi ce aparţin re- după Unire. Prin Legea nr. 3843 din 22 de- dacţiei BiblioPolis. cembrie 1918, preţurile la cărţile de joc de la 1 februarie 1919 se fi xează 40 lei pentru 72 Bugetul Directoratelor din Basarabia, aprobat prin înaltul Decret Regal nr. 2197 din 7 iunie 1919. În: Ba- 71 Școala moldovenească. Revista Asociaţiei Învăţă- sarabia economică, nr. 2-8, Chișinău, 1919, p. 68. torilor Moldoveni din Basarabia. 1917. 73 Ibidem, p. 68.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 25 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI MANAGEMENT OF CHANGE IN THE 21ST CENTURY LIBRARIES AND INFORMATION CENTRES
Samuel Olu ADEYOYIN, Nimbe Adedipe Library University of Agriculture Abeokuta, Nigeria; Abayomi IMAM, Ag. College Librarian Michael Otedola College of Primary Education, Epe; Taofi k Olatunde BELLO, Nimbe Adedipe Library University of Agriculture Abeokuta, Nigeria
Abstract * * * Change is so fundamental to all things Introduction in the world that it is the most important ob- Long before Johnson’s 1998 celebrat- stacle to overcome in a game of survival of ed story Who Moved My Cheese? a bestsell- the fi ttest. It is constant for all times. This im- ing text on change was published, Charles mutable principle may have been the “raison Darwin in the Origin of Species (1859), doc- d’être” behind the craving by many to under- umented compelling scientifi c evidence stand change, as a phenomenon from wider on species that became extinct because and deeper perspectives. Managing change of mal-adaptation or resistance to change. therefore requires managers to think about It is intriguing to discover in today’s busi- the organization from a new perspective. For any organization, including the li- ness world, that most businesses that are brary, change can come from one of two making waves never existed beyond few sources: internal or external. Internal changes decades. In the same vein, most organiza- are changes initiated within the organiza- tions in the past, that roamed their envi- tion and relate to how to do things, when to ronments like dinosaurs, are today extinct do things or what new things to do. The issue or too fl accid to make earth-breaking im- of participation, manipulation and resistance pact. Change has caused all these. Orga- become of some signifi cance in the manage- nizations that have realized the inevitabil- ment of internal change. Resistance to change ity of change have accepted the onerous must be recognized as an initial fi rst reaction tasks of managing it. Others that believed of the majority of people. It is important to otherwise, have unwittingly surrendered note that change management in the infor- themselves to change, to tweak the way it mation world entails most importantly, both deems fi t. human and equipment. The electronic library Change is so fundamental to all things is an important ingredient for the quality of life in the world that it is the most important in future societies and libraries and librarians obstacle to overcome in a game of survival have the responsibility for bringing them into of the fi ttest. It is constant for all times. This being. immutable principle may have been the Keywords: changes, change manage- raison d’etre behind the craving by many ment, information, development, innovation, to understand change, as a phenomenon digitization, vision, organization. from wider and deeper perspectives. Con-
26 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) sequently, this perhaps, has attracted to The third underlying assumptions of the fi eld of management and indeed the the Newtonian construct on change man- entire sciences, as well as humanity, ava- agement is the view that, all answers on lanche of change theories, postulations change, must be „either, or”. That is why and practices. those who subscribe to it give premium Nowhere in the world economy has to change leaders, who ‚keep their eyes on change made such unimaginable impacts the ball’ and ‚see clearly a particular vision as it has done in the information and com- to pursue’. It is from these people that we munication technology (ICT) world in the hear frequent arguments that, there is one past few decades, especially in the last two best way to do things or the best software decades when the ICT wind has blown package to drive information and commu- across every continent of the world. nication technology. The fourth is actuality, which concerns Contemporary Issues in Change ‚here and now’. This anchors on immediate Management results that can be touched and measured. Change by defi nition requires creating The fi fth concerns ‚subject-object split’. a new system. Managing change therefore Managers infl uenced by this movement requires managers to think about the or- divide the world into the organization and ganization from a new perspective. Duck its environment, as well as the organization (1998) argues that this demands from the and its market. According to Zohar (1997), manager, something beyond mere break- these managers believe that change pro- ing change into small pieces – total qual- gramme and management, should em- ity management, process reengineering, power them to manage that environment and to exploit the market. Quite often we employee empowerment and managing hear these managers shouting to their each as operating machine, akin to treat- subordinates „Customers are out there and ing the human body of one ailment at a they are to be managed. Their tastes are time. Change management appears to be to be manipulated, their dissatisfactions infl uenced by three paradigms viz: deeply stoked up, their expectations set”. held, unconscious set of assumptions and Sixth change management, under the values, things taken for granted, and ex- Newtonian infl uence, regards the orga- pectations. nization, both political and corporate as Zohar (1997), in his own view, identi- existing in a constant and seemingly un- fi ed two broad infl uences which manag- resolved tension between the individual ers of change are susceptible to. These are and the group. That the thrust of change Newtonian and Quantum constructs. Un- management is to foster the initiative and der the Newtonian perspective, change creative qualities of the individual, while management sees an organization from at the same time developing the co-oper- the perspective of atomicity, with empha- ation and team qualities of the group. It is sis on separate working parts. This leads based on this that we have many change to a tendency toward fragmentation. Sec- managers stressing the crucial impor- ond, the Newtonian believes that change tance of the individual, at the same time, management is determinate and thus is being suspicious of the group. Leadership governed by iron laws. This is why some under this context cultivates own inner of their proponents are taken aback when light and individual potential, while feel- results of change programme are way off ing that there is nothing or little lesson from prediction. to draw from the great insight and inspi-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 27 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI ration of the unexpressed qualities of the sphere has no hard limits, nor set of de- group being led. fi nable boundaries. Although some con- Seventh, Newtonian managers on straints may be there, it is not allowed to change management are under the in- determine the direction of management fl uence of ‚focus, certainty, and control’. of such change. Though it is a character, A story is told of a famous physicist, Lord yet this is always moulded. Change man- Kelvin, who often advised his best stu- agement must continue to re-invent itself dents to avoid making a career in physics, and always remoulding its brain. because they had solved all the problems Fourth, change management is free. that required solutions. In other words, Though change may be constrained by there was nothing exciting or new that a material resources, past experience, envi- newcomer would discover in the subject. ronmental conditions, yet change manag- Change management under this infl u- ers that subscribe to the quantum theory, ence, creates a situation that makes the argue that its boundaries must be elastic leader see others and their ways of doing and in a state of fl ux, subject however to things, as the source of the problems of a creative uncertainty. Fifth, change man- the organization, while nothing is wrong agement must be fl exible and responsible the way he administers his job. at the edge. Thus the change manager Quantum change management on must come to terms with the fact that he the other hand has eight fundamental as- is part of the organization; and the organi- sumptions: First, that the organization’s zation, part of the society. Given this fact, change programme and management is he must approach all issues about change tittered on ‚both-and’. As Zohar (1997) suc- from participatory stance. For the action cinctly captures this thus: wrongly taken could have very adverse “It has both unique, particlelike in- impact on the organization. dividual aspect and a shared, relational, Sixth, quantum change management wavelike group aspect. I am me, my genes, assumes that the organization thrives on my history, and my unique experience, but diversity. When an organization is used I am also all these others with who I live to one truth, one-way worldview or ex- and work and share experience with and pression of reality, one best way of do- to whom I relate. Neither my private, indi- ing things and unambiguous choice, it vidual self nor my public relational self is drives away initiative and abort dreams. more important or more primary”. All these A change manager under quantum infl u- must be integrated and utilized for the ence regards all these things as obstacles maximum benefi t of the organization and to change implementation. The belief is the community it serves. And since the ex- that, plural way of accommodating the isting infrastructure is inadequate to sup- multiplicity and diversities of societies, port those aspirations, new ones are nour- markets, individuals, customers, employ- ished to take care of the repositioning. ees, make for a better change programme Second, that every change programme management than the Newtonian ‚one- and management should be holistic and way’ observatory. Seventh, a change pro- contextual. It must extend across the orga- gramme and management should be nization. Third, every change management playful. Zohar (1997) has argued that nine- must be self-organizing. It must remain at ty-nine percent of all species (or organiza- the edge, ‘poised precariously... yet cre- tions) that vanished, had tight structure atively between order and chaos’. Change that failed to respond to environmental programme and management within this conditions. More importantly was fear to
28 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) take risks. They believe that, to live in the plain language means that change should present is more comforting than sharing be eff ected in piecemeal followed at ap- or taking the risk about the future. Often propriate interval by larger ones. Com- when the future comes like a hurricane, panies that can manage overall change they are blown away. But when a change with these processes, according to these programme has much elements of play- advocates, would achieve dynamic stabil- fulness, its new organization invariably ity. It should however, be admitted that no create infrastructure that encourage play matter how dynamic stability is managed, and reward structures and recognize the it is a diffi cult task to handle, though it has value of taking risks. great advantage of allowing change to be Eight, change management must be eff ected without fatal organizational pains. vision centred and value driven. Under There is no doubt that one of the the Newtonian infl uence, a change man- compelling reasons of the new attitudes ager believes that his duties and respon- of librarians and information managers sibilities are to ensure that employees are worldwide is what has been called „the re- made to sell products or services. And cent, worldwide acceleration in the pace the best result of any change programme and impact of change”. It has been said, for management must be to meet present instance, that it took 112 years to discover demand, to manipulate demand, to ma- and apply the technology of photography, nipulate the public and market taste, and it took 56 years to develop and dissemi- to desire the organization’s products or nate the use of the telephone; 35 years for services. Marketing drive is woven around the radio, 12 years for television and only 6 society’s illusion. years for the atomic bomb. Change is thus Change programmes and manage- today a signifi cant fact of life whose impact ment that are infl uenced by quantum is not always neutral. Indeed, if anything, preachment go beyond all these. They the impact of most changes tends to be recognize that people seek meaning that disorientating especially if it is not antici- go beyond frustrations and limitations. pated, planned for and properly managed. They see people, customers, employees and environments as living systems that Change Management in Library and obey evolutionary laws, and are always Information Centres reaching beyond themselves to new pos- For any organization, including the sibilities. Organizations that subscribe to library, change can come from one of this, toe the philosophical line of provid- two sources: internal or external. Inter- ing their customers and employees, new nal changes are changes initiated within possibilities, dreams and meaning. The the organization and relate to how to do deep vision and value of the organization things, when to do things or what new drive all these. things to do. The critical issues here are Notwithstanding, whether one sub- how to make these changes generally ac- scribes to the Newtonian or Quantum ceptable to or accepted by the majority change management, one thing that must within the organization. Thus, the issue be admitted of change is that, it is never of participation, manipulation and resis- eff ected without some pains and discom- tance become of some signifi cance in the forts. That is why some advocates have management of internal change. All of advised organizations to manage change these issues are strategies to infl uence the with processes such as tinkering and response of individuals within the organi- kludging (Abrahamson, 2000). These in zation to the changes. They are calculated
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 29 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI to positively aff ect the perception of the acquiring new skills, new behavioural pat- individual as well as his attitudinal and be- tern, new attitude or new ways of thinking havioural disposition to the changes. or relating to people. On the other hand, Participation entails involving those resistance or hostility to change could en- to be aff ected by the change in its for- tail a fundamental diff erence of viewpoint mulation and implementation. This way and could be a health development to be it is more likely to secure their commit- used constructively. Those resisting a par- ment and general willingness to accept ticular change often have something of the consequences of the change process. value to say. For this reason, the basis of However, it is recognized that participa- their resistance should be adequately con- tory strategies of managing change can sidered and made use of as appropriate. be time-consuming and costly and there Nonetheless, it is external change or may be need in certain circumstances changes in the environment in which the to use a strategy of personal power. This organization has to function that are often may be indeed more appropriate in situ- the more crucial ones. Changes in the envi- ations where there is formal, recognized ronment tend to be of tremendous import and accepted authority or where personal and often taxes the creative ability of the power arises from the eff ect of charisma. organization. Such changes at best can be In either case, power strategies are best anticipated but can rarely be controlled. used where commitment to the changes And yet it is from such changes that threats process is not essential for its successful to the very survival of the organization implementation or where the resources could and do arise. Changes in the envi- available are limited or when little resis- ronment of an organization tend to arise tance is anticipated. from one or more of four sources: techno- Participatory strategies, however, logical, economic, social and political. must not be confused with manipulation. Technological changes are either pro- Manipulation is the conscious structuring cess or market driven. In the former, new of an event so that others, in spite of the methods, processes or approaches of do- semblance of participation, end up behav- ing things while in the latter, new products ing in the manner intended by the change might force on an organization a change agent. Manipulation could involve the of emphasis. Technology development use of inducements or hidden threats to has been the most potent factor making secure compliance or weaken the tempta- for dramatic changes in the information tion to resist change. Its long-term success world. Changes can lead to turbulent or is, however always in doubt. traumatic situations within any organiza- Resistance to change must be rec- tion. The goal of change management is ognized as an initial fi rst reaction of the thus to modulate and contain the nega- majority of people. Within an organiza- tive consequences of such turbulent or tion, therefore, this can best be dealt with confl ict situation whilst drawing strength through negotiation and the change pro- and renewal from the many opportuni- cess facilitated through counseling, en- ties that change provides. Management of lightenment and education. The eff ective- change thus entails accurate and insight- ness of such negotiation can be greatly ful anticipation of such opportunities and enhanced by appreciating the causes of the adoption of suitable strategies to capi- resistance. This could include fear of losing talize on them. some current advantage of benefi t, a sense Management may feel that it has per- of inadequate arising from the challenge of fectly valid reasons for introducing orga-
30 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) nizational change, for example to respond The need for organized access to in- to changes in the environment – market or formation has increased in the electronic technological, deal with the new arrange- age. A profession that can organize mil- ments required following an acquisition, lions of books brings many of the skills merge or takeover or to eliminate over- needed for organizing information, re- lapping areas of activity. Other reasons in- gardless of format. If a book is viewed as a clude to cater for the introduction of new means to an end – access to information – activities or the elimination of old ones, it then becomes possible to consider oth- gain economies of scale by amalgamating er means to the same end and to include activities, facilitate better co ordination, these means into design. The role of librar- control or communications and to decen- ians and information specialists today is to tralize operations to place decision mak- increase access to information. New skills ing closer to the point of action, to reduce therefore need to be learned. The process the size of an unwieldy head offi ce and/ of changing libraries and information cen- or to cut down on bureaucracy, centralize tres has started. It is time for the librarians operations to provide for better control and information specialists to tackle the from the top, accommodate management task systematically. changes and to ‘shake up the business a We must develop and defi ne our role bit’ – management have been known to before others force their defi nition upon articulate a belief that change is a stimulus us. In order to arrive at our defi nition, we in itself. There could be some truth in this must become aware of the elements that in a stagnant organization, but ‘change for impact what we do now, or will do in the change’s sake’ is a dangerous doctrine. future. Librarians and information special- Librarians and Management of ists have crucial roles in managing and Change providing access to information. The elec- Librarians and information special- tronic library is an important ingredient ists are approaching a decision point. for the quality of life in future societies and They must decide whether they will cre- libraries and librarians have the responsi- ate changes in libraries that parallel the bility for bringing them into being. The changing needs for information in society, process is not simple, it will require the and thus thrive in the electronic age, or mastery of many and varied tools by those whether they will continue to serve their who care to fulfi ll the promise. traditional role as the custodians of books Librarians have always served as and other information media. In the words guides to information resources. If the of Dowlin (1984) “the library has tradition- philosophy of service is to fi nd the vehicle ally been defi ned as a place for books and carrying the information, it needs to be the librarian as a keeper of books. The li- expanded. If the librarian’s concern is for brarians’ ties or association with books has supplying the information, regardless of served as an asset. We have been able to the container, one has already made ma- use the romantic aura of books to colour jor progress towards the electronic library. ourselves as important. Yet, as society has Whereas the conventional criterion is to developed other means for storage and fi nd the container of the information, the transmission of information and knowl- new criterion in the ICT era is based on edge, our ability to impress society with fi nding the information. Therefore, a librar- our importance has decreased, our ties to ian or information specialist who is ICT lit- books may become a liability”. erate is a valued professional also viewed
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 31 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI as an agent of information transfer and an ument according to Rothenberg (1999) in- advocate for information accessibility. clude informational artifacts „some aspects It is important to note here that change of whose intended behaviour or use rely management in the information world en- on their being encoded in digital form”. The tails most importantly, both human and term digital in this context denotes means equipment. Human in the sense of manag- representing sequence of discrete symbol- ing the professional angle to change man- ic values – each value having two or more agement in information provision brought unambiguously distinguishable states – so about by the ICT while change manage- that they can, at least, in principle, be ac- ment in equipment involves managing cessed, manipulated, copied, stored, and the new ICT equipment that is gradually transmitted entirely by mechanical means, replacing the old conventional criterion with high reliability. of fi nding the container of information One of the common characteristics of by fi nding the information itself. Hence, digital information or document is that the need to discuss the management of they possess a peculiar collection of core change in library information resources. digital attributes that must be retained. This includes preservation of digitized li- With the above characteristic it will there- brary information resources and require- fore take the following conditions for the preservation of digital document to be ments, also the problems with digitization eff ective: the document must possess of library information resources. the ability to be copied perfectly, it must Preservation of Digitized Informa- be accessible without geographical con- tion and Requirements straints and to be disseminated at virtually According to Rothenberg (1999), one the incremental cost, given the existence of the changes of the information age is of appropriate digital infrastructure. Other the preservation of digital information. conditions are that, it should be machine- The world as a whole now sees digitization readable so that they can be accessed, as the solution to a wide range of prob- searched, and processed by automated lems emanating from the new informa- mechanism that can modify them, refor- mat them and perform arbitrary compila- tion technology. This is unlike in the past tion on their content in all phases of their when information was recorded simply creation and distribution and furthermore, on such diverse media as pebbles, papy- new inherently digital document forms rus parchment and plastic. In this period, such a dynamic, distributed, interactive most information was printed on paper. hypertext and hypermedia, must retain As a result of this very simple forms of in- their unique functionality, including their formation documentation the traditional ability to integrate information from dis- and most expedient method of ensuring parate traditional sources, such as books, long term access to that information was periodicals, newspapers, mail, phone mes- simply to protect the integrity of the me- sages, data, imagery and video. dium on which it was recorded that is to repair and rebind books. Problems with Digitization The word digital information or docu- When the traditional form of library ment is a function of the new digital tech- resources like books, pamphlets, journal nology in the handling of information. It etc. are digitalized, the digital storage me- derives from the new informational arti- dia have had their lifetime unnecessary fact, which includes document, data, and shortened. This is because with time and records of all kinds in all media. Digital doc- change in technology the new media will
32 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) require new information format, which should never change and what should be will be copied into it. open to change, between what is genuine- In most cases, most of these digital ly sacred and what is not. This rare ability to storage media require apparatus to make manage continuity and change – requiring them readable. With change in technol- a consciously practiced discipline – is close- ogy these hardware and software become ly linked to the ability to develop a vision. obsolete thereby shortening their useful Collins (1984) opined that vision pro- life span. The generally visible problems vides about what core values and purpose with digitalization of library resources ac- to preserve and what future to stimulate cording to Rothenberg (1999) include: progress toward. A well-conceived vision Most digital documents and artifacts of a change in library and information exist only in encoded form, requir- centre consists of two major components ing specifi c software to bring their bit – core ideology and envisioned future. The stream to life and make them truly us- former defi nes what the library and infor- able. mation centres stand for and why it exists. As these programme or the hardware The latter is what the organization aspires / software environment in which they to become, to achieve or create – some- run become obsolete, the digital docu- thing that will require signifi cant change ment that depends on them become and progress to attain. Vision is actually unreadable due to their own encoding. a function of the organization’s environ- Apart from the technical aspect there ment – internal and external. are administrative, procedural, organiza- Successful change managers under- tional and policy issues surrounding the stand that it is more important to know management of digital materials. Digital what the organization is than where it is documents are diff erent from traditional going, for where it is going will change papers documents in ways that have sig- as the world changes. Library is a part of nifi cant implication for the means by which the larger society and a creature of its im- they are generated, captured, transmitted, mediate environment, whatever the type. stored, maintained, accessed and man- Its resources, income, problems, oppor- aged. Paramount among these diff erences tunities and survival are generated and is the greatly reduced lifetime of digital conditioned by the environment. To deal information without some form of active with change, library and information cen- preservation. This change management in tre managers have two major options: library resources should be taken seriously react to the signs that changes are need- in order to forestall the loss of vital informa- ed, thereby making piecemeal modifi ca- tion without any hope of their recovery. tion to deal with particular problems as they arise and develop a programme of Articulating Vision and Change planned change, making signifi cant in- Failed change exercises in library and vestments of time and other resources to information centres are in most cases alter the ways their organization operate. traceable to blurred vision. A visionless or- In this case the library and information ganization equally driven by a visionless centre manager anticipates and initiates manager will normally be unconscious of the change process. its environment, such organizations slip The Problems of Change continually and consistently until they end up in the abyss. Truly great organizations Those aff ected by organizational understand the diff erence between what change may not perceive it the same way.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 33 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI
They have seen it all happen before. They are reduction responsibility and job inter- may call it organization by whim not by de- est, need to learn new skills, which could sign. They will have seen fashions for cen- be diffi cult, new and unknown bosses, or tralization and decentralization come and even new and known bosses if their bad go. And they may quote wisely amongst reputations come before them, break- themselves the old saying: ‘organize-re- up of well established work groups and organize-disorganize’. If they are classicists friendships and transfer to new, unknown they may even be able to quote someone (or known and disliked) locations or de- else who felt about re-organization as partments. The list is formidable but not they do – Gaius Petronus Arbiter, a Roman exhaustive. There are other adverse reac- governor of Nero’s time who complained: tions people can have to organizational “We trained hard, but it seemed that ev- change, and, whether or not they are justi- ery time we were beginning to form up to fi ed, every attempt must be made to pre- teams, we would be reorganized. I was to vent them from happening before they learn later in life that we tend to meet any arise or if this is impossible, at least to deal new situation by reorganizing, and a won- with them swiftly if they emerge. derful method it can be for creating the il- lusion of progress while producing confu- Why Change Management Fails sion, ineffi ciency and demoralization”. Most managers conceive change as an These fears and reactions may seem event rather than a process. As an event, to library management to be unreason- change stops at the level of restructuring; able, but they exist, and they can seriously as a process, it seeks a total turnaround in prejudice the success of a change, how- the structure, the culture and the human ever carefully it has been planned and ex- ware of the organization. Real agility of the ecuted. organization is achieved only when every Adverse Reactions to Change function, offi ce, strategy, goal and pro- Adverse reactions to reorganization cess, when every person is able and eager from the point of view of those aff ected to rise to every challenge. This type and by it are not unreasonable. It constitutes degree of fundamental change, common- change, about which most people are ly called revitalization or transformation, is wary, if not overtly hostile. The reasons what more and more organization see but for resistance to change in the library and all too rarely achieve. There are two basic information centres are quite clear: it is a reasons: large organizations have strong combination of a fear of the unknown, a tendency and remarkable capacity to re- reluctance to change familiar and com- sist change of all kinds and most often, the fortable working habits, a belief in general kind of change being sought is so much that change is always for the worse, and a more radical and uncomfortable than any- feeling in particular that the individuals af- thing required by a shift in strategy or pro- fected by it are going to lose out in a num- cess or corporate structure. Revitalization ber of specifi ed ways. The most frequently as referred to here does not amount to in- expressed or felt fears about organization- cremental change, rather it includes shifts al change are: loss of job, reduction of ca- in strategies and involves a permanent reer prospects, downgrading of work and rekindling of individual creativity as well possible reduction in present or future as responsibility, a lasting transformation rates of pay, loss or erosion of carefully of the organization’s internal and external built up empires and loss of status. Others relationship.
34 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Gaining Acceptance for Change fears expressed by those concerned Prevention is better than cure. Arm- – show willingness to listen and to act strong (1984) off ered solutions to hostility, accordingly. fears and adverse reactions that are often Take particular care in defi ning the confronted by change managers: new organization and the responsi- Base the change on a thorough orga- bilities of those concerned. Involve nizational analysis. everyone aff ected in drawing up job descriptions. Set up training schemes Involve those concerned in the analy- to develop new skills and communica- sis – explain why it is carried out and tions programmes to get the message seek their views on what improve- across about changes. ments are required. Get groups together with their ex- If the change is forced on the orga- isting or new bosses to discuss the nization, explain why it is happening changes and their implications and and, if at all possible, allay fears at this agree jointly on how they are going to stage about adverse eff ects. be managed. Consult people on alternative meth- Consider the use of third parties or ods of dealing with the situation. Try ‘change agents’ to facilitate change to get them to ‘own’ the solution as and get involved in discussion on what theirs, and not something imposed is happening, why it is happening and upon them by an unfeeling manage- what everyone should do about it. ment. Accentuate the positive benefi ts – Conclusion if they exist – to those aff ected by Change is no more a matter of choice, change. They could include increased however, it is the most important obstacle responsibility, more clearly defi ned to surmount by individuals and organi- duties, the removal of barriers to com- zations that desire to survive. Change as munication, new challenges and op- a phenomenon, has long been studied portunities, greater security in a more in science, art and humanity. But the re- eff ective or prosperous organization, newed interest, which the subject has at- or the chance to learn new skills. tracted in recent times, appears to have If the changes may adversely aff ect in- come from the successful application of dividuals or groups of people, attempt distilled rules in evolution to organiza- to mitigate them in advance by off er- tional management. These rules in the ing, if the worst comes to the worst, hands of Charles Darwin, received exqui- generous redundancy settlements in- site exposition. But credit goes to Peter volving voluntary redundancy where Drucker, who has played invaluable role possible, ‘outplacement’ benefi ts, i.e. in importing this science into the service redundancy counseling and help to of management. In recent times, Johnson, fi nd alternative work, generous relo- fully aware of the power of story wrapped cation allowances, retraining facilities in anecdotes, has gone a step further in his guarantees, if feasible, on loss of pay best selling text – Who moved my Cheese or status, and a measure of choice fame – to drive home the need for both about relocations or transfers. individuals and organizations to accept changes, to avoid being deformed by su- Be prepared to modify the ideal so- perior forces which trail change. Like it or lution in response to any reasonable not, change has assumed a life of its own.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 35 BiblioPolis STUDII ȘI CERCETĂRI
It is perhaps expedient to work for ceived and conducted outside of the em- change than to allow change to impose ployee is bound to fail. Leadership during itself on the organization. Change pro- change management period also has to grammes and management have been be persuasive just as much as it should be found to be infl uenced either by Newto- focused. Change management must be nian or Quantum assumptions. While the driven by a clear defi nition of employees’ former approaches change mechanically, commitment to new goals in terms that the latter approaches change from the everyone could understand and act on. perspective of wave-like front that engulfs Without such leadership, employees will all things and require all resources to be remain skeptical of the vision for change integrated into a single being, in order to and distrustful of management, and man- solve problems that come to the organiza- agement will likewise be frustrated and tion as a result of change. No matter how stymied by employees’ resistance. one stands on how to approach change, References one thing so crystal clear about it is that, Abrahamson, E. (2000). Change without Pain. it never came without some form of pains Harvard Business Review. and discomfort. This by the way, is recogni- Armstrong, M. (1988). A Handbook of Per- tion that changes have inherent forces of sonnel Management Practice. 3rd ed. London, Ko- disruption, which if not properly handled gan Page. 712 p. could bleed the organization to death. Collins, E. (1984). Taking Hold of Change. Har- It should be borne in mind that the vard Business Review. May-June. management of change in the library and Dowlin, K.E. (1984). The Electronic Library. information centres is always a measure of Neal-Schuman Publishers, New York. 199 p. the ability of those at the helm of aff airs Drucker, P.F. (1979). The Practice of Manage- ment. Pan Books Ltd. of such organizations to plan against the Duck, J.D. (1998). Managing Change: The Art uncertainties of the future. Often, we need of Balancing. Boston, Harvard Business School to remember that the present situation in Publisher. any organization is to a large extent the Etim, S.O. (2002). Change Management and results of decisions made in the past. For Intelligence Activities in the Nigerian Banking In- this reason, it is vital that present librarians dustry. Union Digest 7(1&2):50-56, 62-63. and information professionals must not John, M.T., et al (1972). The Management of allow themselves to become totally cap- Change and Confl ict Review. Baltimore, Penguin. Johnson, S. (1998). Who Moved My Cheese? tive to past decisions. It is of the essence London, Random House. of managing change that the manage- Ogunbanjo, D. (2002). The Dynamics of ment of any organization must continue Change in a Static Environment. Union Digest 7 to question the basis of decisions made in (1&2): p. 83-84, 87-89. the past and to eff ect changes that would Rothenberg, J. (1999). Avoiding Technologi- stand the organization in good stead in cal Quicksand: Finding a Viable Technical Founda- the future. The imperative of innovation, tion for Digital Preservation. Washington: Council of the systematic and eff ective abandon- on Library and Information. Zohar, D. (1997) Rewiring the Corporate Brain. ment of obsolete practices of yesterday is San Francisco, Berret-Koehler. a key factor in the renewal and growth of the library and information centres. http://unllib.unl.edu/LPP/ Change management has remained Library Philosophy and Practice 2011 with the corporate world for a long time; ISSN 1522-0222 it will remain so for so much longer. It is obvious that change management con-
36 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
TEORIE ȘI PRACTICĂ
ECHIPA „HASDEU”: ELEMENTE CONSTITUTIVE ȘI DISTRUCTIVE
Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, director general al BM „B.P. Hasdeu”
Abstract ţională spiritul de echipă. Am muncit mult The constituion of the team is a very hard și comunitatea (fondatorii, utilizatorii, so- thing, sometimes impossible. One of the in- cietatea civilă, comunitatea profesională stitutional value assumed by the Municipal etc.) recunoaște Biblioteca Municipală ca Library is the teamwork. The insistent and Echipa „Hasdeu”. Întâlnim această sintag- consequent activity bild and estableshed this mă nu numai în cadrul reuniunilor profesi- value in our community. We thought that onale, dar și în articolele din presă (ziariștii it would work permanently. But the team recunosc această sintagmă), în articolele must be maintained, improved, developed. academicianului M. Cimpoi, ale scriitori- I believe that actions were not enough. The lor (Iulian Filip, Nicolae Rusu, Vlad Pohilă, impediments like lack of confi dence and of Vitalie Răileanu, Dumitru Crudu etc.). Prin commitment, fear of confl ict, avoinding of muncă insistentă, consecventă am reușit responsabilities, lack of attention to the results să încetăţenim această valoare și comuni- created some team disfunction. Successful tatea o utilizează ca atare. Odată încetăţe- teams do not forget trust, confl ict, commit- nită, am crezut că va lucra permanent, de ment, accountability and focus on results. la sine, pentru noi. Aceasta chiar a funcţi- A consolidation element of our team is the onat foarte bine un timp. Echipa, însă, tre- anniversary of the library foundation together buie întreţinută, îmbunătăţită, dezvoltată, with other activities such as the City quest and animată. Și cred că acţiunile întreprinse în the Summer Colocvium. acest sens nu au fost destule, de vreme ce Keywords: team, the Municipal Library apar când ici, când colo unele fi suri. Filia- B.P. Hasdeu, community, team disfunction, lele, mai ales, nu ajung să facă muncă în competences, development, revitalisation. echipă pentru că se lasă pradă capcanelor, la prima vedere fi rești, care devin pericu- * * * Constituirea unei echipe, în defi niţie clasică, este un lucru foarte difi cil. În defi - niţie contemporană (echipă performantă, echipă creativă, echipă deșteaptă, echipă profesională, echipă care rezolvă proble- me, echipă de strategie, echipă de top, echipă de management etc.), să creezi o echipă este și mai greu. Unii zic că, în ge- nere, e imposibil. Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” încă în 2002 și-a asumat ca valoare institu-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 37 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ loase și care, ca în cazul bibliotecii-fi liale Lipsa de angajare reală și de implicare „Ștefan cel Mare”, a avut potenţial letal. duce la al patrulea element de disfuncţie Echipa s-a destrămat. Am adunat destulă a unei echipe – evitarea responsabilită- experienţă (de constituire a unei echipe ţilor. Membrii echipei care nu se implică – Echipa „Hasdeu”), dar am trăit și experi- în realizarea obiectivelor, nu elaborează enţa eșecului unor echipe (cel mai recent planuri clare pentru acţiunile lor, dezvol- exemplu – Filiala „Ștefan cel Mare”), din tă comportamente neproductive. Aici aș care pot evidenţia impedimentele, alţii le menţiona că și cei mai responsabili și mai numesc disfuncţii, de creare a echipei. efi cienţi oameni ezită, adesea, să-și atenţi- Printre primele impedimente remarc oneze colegii cu referire la acţiuni și com- absenţa încrederii în sânul echipei. portamente neproductive pentru binele Aceasta înseamnă că nu sunt deschiși unii echipei. faţă de alţii, nu-și recunosc greșelile și slă- Acolo unde lipsește responsabilitatea biciunile, nu reacţionează nici negativ, nici se instaurează un mediu favorabil pentru pozitiv la succesele, greșelile și slăbiciunile dezvoltarea altui element distructiv al colegilor lor. echipei – neatenţia la rezultate. Acest Absenţa încrederii este un element element se instaurează comod acolo unde distructiv pentru că generează alt impe- membrii echipei pun nevoile lor individu- diment – teama de confl ict. Echipele în ale (cum ar fi orgoliul, cariera sau reputa- care tronează neîncrederea nu se implică ţia), ori chiar necesitatea unor decizii per- în dezbateri, nu-și expun punctul de vede- sonale, mai presus de scopurile comune ale echipei. re vizavi de problemele care apar, de ideile Aceste elemente distructive le-am noi, nu manifestă pasiune în ceea ce fac, se detectat în unele echipe din fi liale, care limitează la discuţii vagi, la comentarii re- (păzea!) ușor pot contamina și alte com- ţinute, sau, în genere, nu comentează. Aici ponente ale Echipei „Hasdeu”. Eșecul echi- mă refer la confl icte sănătoase: profesio- pei „Ștefan cel Mare” a fost ca ruperea unei nale, de concepţie și strategii, de inovaţii, verigi din lanţul consolidator al Echipei de implementare a noilor servicii, de rein- „Hasdeu”. Suntem în travaliu de lichidare ventare a bibliotecii etc. și nu la confl icte a disfuncţiei, obiectiv foarte difi cil, ca și de interese personale, confl icte interper- decizia pe care am luat-o, cea mai dură în sonale, interetnice și de altă natură, care experienţa mea de manager al Bibliotecii nu au ce căuta la locul de muncă. Dar dacă Municipale, de a concedia toţi membrii și persistă, ele urgentează destrămarea echipei „Ștefan cel Mare” din funcţiile de- echipei pentru că membrii ei se concen- ţinute în fi lială și de a anunţa un concurs trează pe aceste dimensiuni de confl ict pentru crearea unei noi echipe. personal și scapă din vedere interesele in- Măsura drastică pe care mi-am asu- stituţionale. mat-o a fost determinată de convingerea Penuria, sau lipsa confl ictelor sănă- că dacă un singur element distructiv este toase în echipă, este deja o problemă, lăsat să se simtă bine într-o echipă, adică pentru că generează un alt impediment îi permitem să se instaureze, poate distru- în constituirea unei echipe – lipsa anga- ge echipa. Fapt confi rmat prin experienţa jamentului. Atunci când nu-și fac publice dureroasă de la Filiala „Ștefan cel Mare”. opi niile, nu participă la dezbateri deschise, Echipa nu a avut sinergia necesară să re- membrii echipei nu se implică în decizii, prime elementele distructive. Echipa nici dar simulează acord sau chiar acord total măcar nu a observat cum, cu acordul tacit la ședinţe. al membrilor ei, înfl oreau disfuncţiile, pe
38 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) care ei le generau prin comportament. In- Primul pas, în șirul lung al acţiuni- teresele personale, cele de ordin etnic au lor de fortifi care, revitalizare a Echipei fost pe agenda lor, acaparându-i într-atât, „Hasdeu” a fost CITY QUEST Teambuilding încât nu și-au dat seama că nu se ocupau Crearea unei echipe creative, care a avut ca cu altceva decât cu confl ictul lor, dar în scop consolidarea echipei manageriale sens nu de stingere, ci de aprofundare. „Hasdeu”. Obiectivele City quest-ului au Interesele instituţionale, valorile BM erau fost: exploatarea a cinci domenii (din cele uitate, devenind neinteresante pentru ei. 33) de competenţă a Euroreferenţialului; Munca în echipă înseamnă respecta- punerea în valoare a 10, din cele 20, de rea unor principii de comun acord accep- aptitudini ale Ghidului de competenţe; tate. Și nu e vorba de teorii sofi sticate, dar facilitarea interacţiunii creative și colabo- de bun-simţ, de disciplină și perseverenţă. rative între participanţi; petrecerea timpu- „Culmea este că echipele reușesc pentru lui interesant, distractiv și diferit. Sity qu- că sunt excesiv de umane” (Lencione, Pa- est a dat posibilitatea, membrilor Echipei trik. Cinci disfuncţii ale muncii în echipă: o „Hasdeu”, de a-și dezvolta competenţe și fabulă despre lideri. – „Curtea Veche”, 2010, abilităţi profesionale în afara zidurilor, în p. 190). Echipele de succes nu uită de în- afara domeniului – în comunitate. Chiși- credere, confl ict, angajare, responsabilita- năuienii au văzut bibliotecari mândri de te și concentrare asupra rezultatelor. instituţia lor, au auzit multe despre Echipa Și încă un aspect important la consti- tuirea unei echipe funcţionale este rolul „Hasdeu”, s-au implicat, au fost receptivi, conducătorului. Un conducător bun tre- au ajutat, au crezut în jocul nostru, era un buie să încurajeze construirea încrederii reality show „Biblioteca în comunitate”. în cadrul echipei; să modeleze personal Următorul pas, profesional, acade- comportamentele potrivite în diverse si- mic chiar, sunt Colocviile de vară la BM tuaţii; să poată determina grupul să susţi- „B.P. Hasdeu” sub genericul Bibliotecile nu nă planurile echipei; să dorească să creeze dispar. Se revitalizează, se reinventează… și să încurajeze responsabilităţi în cadrul cu invitaţi notorii din România, specialiști echipei; conducătorul trebuie să dea tonul recunoscuţi în domeniul infodocumentar; pentru concentrarea echipei asupra rezul- prof. univ. dr. Ion Stoica; dr. Liviu-Iulian De- tatelor. diu; Titina Dediu, trainer autorizat de Cen- Scopul suprem al BM este excelenţa. trul Mortenson, SUA, și Ministerul Educaţi- Avem echipe extraordinare la fi lialele: „Ovi- ei, România. Colocviile ca mod de instruire dius”, „L. Rebreanu”, „Transilvania”, CAIE, dezvoltă abilitatea membrilor echipei de „Alba Iulia”, „Târgoviște”, „Târgu-Mureș”, a se implica în dezbateri iscate de diverse „Tudor Arghezi”, V. Bielinski, Codru, Traian. subiecte, de a-și exprima public punctele Excelenţă demonstrează echipele fi lialelor de vedere, de a discuta în contradictoriu, Biblioteca Publică de Drept, „Iţic Mangher”, de a-și apăra ideile – confl icte nedisimula- „M. Lomonosov”, „Adam Mickiewicz” etc. te generate de idei, subiecte – așa-numite- Sperăm în emergenţa excelenţei echipei le confl icte sănătoase. de la „O. Ghibu” și constituirea unei echi- Biblioteca Municipală a avut noroc pe, la fel de productivă și la Filiala „Ștefan de echipe profesionale care timp de 135 cel Mare”. Elementul consolidator este ani- de ani i-au conferit reputaţie, notorietate, versarea a 135-a de la fondarea Bibliotecii glorie. Noi, echipa de azi, piticii din spatele Municipale „B.P. Hasdeu” pentru a cărei re- uriașului BIBLIOTECA „HASDEU”, vom adă- ușită se va implica toată sufl area umană a uga contribuţia noastră la reputaţia, noto- bibliotecii noastre. rietatea și gloria ei.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 39 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ
RIVALITĂŢI CORPORATIVE ÎN TESTAREA COMPETENŢELOR PROFESIONALE
Tatiana COȘERIU, director adjunct al BM
Abstract sînt identifi cate și realizate de bibliotecari. Today the professional competences rep- Pasiunea și interesul lor omit cu ușurinţă resent the brand of infodocumentary institu- obsedările. Raţiunea de existenţă a biblio- tion. The librarian professionalism assures tecii constă nu numai în benefi cii fi nanci- the quality of the activity and serves to the are, ci și în complexitatea relaţiilor profe- improving of knowledge management. The sionale, în integrarea și responsabilitatea implementation of the innovative forms of persistentă a angajaţilor și în crearea unui competence evaluation allows the team coe- climat psihologic instituţional agreabil, bi- sion, the development of creativity and equity. nevoitor și prietenos. Keywords: team, game, team-building, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, communication, professional competences, pe parcursul celor 135 de ani de tradiţie și competition. inovaţii a reușit în mod implicit să schimbe optica relaţiilor interpersonale și instituţi- * * * onale. Pe parcursul unei creșteri continue, BM a confi rmat și a argumentat că perso- Adeseori ne gîndim de ce o instituţie nalul este o valoare majoră în crearea unei are succes, iar alta nu-l are. De ce despre o identităţi distincte și o dovadă a încrederii bibliotecă se vorbește mult, iar alta mai pu- comunitare, s-a străduit să identifi ce for- ţin apare în mass-media audio-video și cea mulele succesului ancorate cu tenacitate. scrisă. Bibliotecile își îndeplinesc respon- Una din preocupările noastre esenţiale sabilităţile, au resurse infodocumentare, este dezvoltarea profesională a biblioteca- oportunităţi de atragere la lectură și studii, rilor prin implementarea formelor inova- specialiști cu competenţe adecvate. În lu- tive și interactive. Investiţiile în educarea mea aplatizată instituţia bibliotecară trebu- personalului BM au devenit o abordare cla- ie să fi e un sistem compus de activităţi co- ră și preponderentă în politica instituţio- ordonate ale fi inţei umane concentrate pe nală, deoarece dezideratele pot fi realizate valori, unde oamenii doresc să comunice, doar prin complexitatea fl exibilă de opor- să contribuie prin acţiuni la realizarea unui tunităţi de învăţare activă. Diversitatea scop. O astfel de instituţie se afl ă mereu în acţiunilor organizate constituie un întreg mișcare, iar simţul răspunderii prompte și conglomerat de afi nităţi dictate de ziua implicarea personală prevalează. de mîine. Persistenţa pentru competenţe- În secolul turbulenţelor, biblioteca le profesionale devine un interes sporit al de succes trebuie să aplice două principii BM. Corelaţia între formarea profesională fundamentale: inovaţia și consolidarea și performanţa instituţională este temeinic eforturilor comune. Supravieţuirea constă argumentată și concludent specifi cată în în dedicarea cu pasiune, în comunicarea politicile instituţionale, devenind un crez cu încredere, în claritatea și în entuzias- împărtășit de Echipa „Hasdeu”. BM asigură mul lucrurilor făcute bine. Aceste secrete durabilitatea perpetuă a cunoașterii, con-
40 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) stituind o instituţie dezvoltată și prosperă. (Tatiana Coșeriu), Analiza și evaluarea pro- Cu emergenţă inovativă cunoașterea de- duselor și serviciilor Bibliotecii Municipale vine un avantaj competitiv, asigurînd tan- „B.P. Hasdeu”: Produsele Biblioteca 2.0 (Lud- genţe revelatoare ale creativităţii și dezvol- mila Pânzaru); Cercetare bibliografi că (Tai- tării personalului. sia Foiu). Bibliotecarii au primit sarcini din În baza matricei de descoperire prin următoarele domenii de competenţă: analiza și sinteza datelor se conturează I 01: Relaţii cu utilizatorul; intervenţiile necesare în managementul I 04 Gestionarea conţinuturilor și a cu- cunoașterii BM. Procesul redimensionat noștinţelor; de învăţare coerentă a adulţilor este con- fi gurat și de aspectele interactive, creative I 05 Identifi carea și validarea surselor de în educarea specialistului. Un exemplu informare; elocvent de dezvoltare și stimulare a cu- I 07 Căutarea informaţiei; noștinţelor reprezintă acţiunile desfășu- C 07 Comunicare la nivel instituţional. rate în cadrul Zilei europene privind pro- movarea competenţelor profesioniștilor din Programul ediţiei din 2010 a fost mai informare și documentare. Pentru a înţele- complex, avînd în vizor grupul C – Comuni- ge semnifi caţia acestei zile vom face o in- care. Evident, a fost făcut un diagnostic al cursiune istorică. La 15 iunie 2007, la Paris, procesului de comunicare în reţeaua BM cu s-au întîlnit cei opt membri ai Comitetului intervenţii elocvente: Comunicarea profesi- Permanent pentru Implementarea Eurore- onală în contextul culturii instituţionale (Ta- ferenţialului (CPSE) și reprezentanţii celor tiana Coșeriu) și Comunicarea electronică patru asociaţii care au tradus documentul. instituţională (Ludmila Pînzaru). Sarcinile au Analizînd situaţia creată, puţini specialiști fost diferenţiate după categorii: bibliotecari își certifi că competenţele, participanţii au de nivelul 1-3 (bibliotecari, șef ofi ciu, șef ajuns la concluzia că este nevoie de o pro- serviciu) și nivelul 4 (directori, șefi de fi liale). movare mai bună a certifi cării. Astfel, ziua Subiectele de evaluare au fost: prezentarea de 15 iunie devine o platformă de conști- unui program de lectură la BM, prezenta- entizare a importanţei competenţelor, BM rea blogurilor BM, prezentarea unei reviste adăugînd conotaţii inventive și complexe. bibliografi ce, organizarea unei vizite colec- Ziua europeană privind promovarea tive, elaborarea unui comunicat de presă, competenţelor profesioniștilor din informa- întocmirea proceselor-verbale. re și documentare devine tradiţie institu- Sarcinile ediţiilor 2010, 2011 erau pur ţională la BM, fi ind sărbătorită din 2009 tehnice, de depistare a lacunelor, tere- anual, la 15 iunie. La început s-a efectuat nul de joc fi ind biblioteca. Regulile erau evaluarea cunoștinţelor prin publicarea și simple: bibliotecarii singuri se grupau în difuzarea în fi liale a publicaţiei Integrame echipe, își alegeau liderul, comunicau în de la „Hasdeu”. Publicaţia conţinea între- vederea realizării sarcinii, comentau lu- bări despre patronul nostru spiritual B.P. crările colegilor. Rezultatele erau analizate Hasdeu, despre BM. de managerii specialiști din domeniu cu Ediţia din 2010 a cuprins aspecte ulterioare recomandări de îmbunătăţire. practice de testare a cunoștinţelor. Duelul Potenţialul creativ a fost apreciat la justa competenţelor a început cu analiza stării valoare, iar cunoștinţele exploatate s-au de fapt: Paradigma profesionistului integral ales cu rezultate scontate. (dr. Lidia Kulikovski), Atestarea cadrelor Exemplele descrise în ediţiile 2009- bibliotecare: aprecierea personalului, sta- 2011 atestă primii pași de implementare bilirea și dirijarea perspectivei profesionale a jocului pentru a înţelege grupul, pentru
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 41 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ a analiza interacţiunile dintre bibliotecari. plasarea informaţiei pe Blogul Infor- Accentul a fost pus pe grup și pe interde- maţii profesionale – Teambuilding: pendenţa membrilor. Cercetătorul Asch în sinergia comunicării în cadrul echipei 1952 a explicat formarea grupurilor prin (Tatiana Coșeriu) [2]; intermediul unei comparaţii – combinarea 15 iunie 2012, ora 10.00 – partici- moleculelor de hidrogen și oxigen. Aliajul panţii împreună cu directorii / șefi i obţinut – apa, gheaţa și vaporii – reprezin- de fi liale fac cunoștinţă cu regulile tă nu numai o stare a acestor elemente, jocului; ci și caracteristici proprii [1]. Contrastul prezentarea facilitatorilor – persoa- comunicării a demonstrat rolurile fi ecărui ne terţe; participant în competiţie, abordarea cali- formarea echipelor – metoda 1, 2, 3, 4; tăţii în exercitarea obligaţiilor, ancorarea liderii (directorii adjuncţi și un bibli- unicităţii personale în echipă, rezolvarea otecar principal) fac cunoștinţă cu problemelor printr-un efort comun. membrii echipei – lipirea unui abţi- Cercetările efectuate de BM, de stu- bild; denţii și masteranzii de la Catedra de bi- alegerea titlului și sloganului echipei; blioteconomie și asistenţă informaţională discutarea regulilor de joc, forma- au demonstrat necesitatea de revigorare a rea simţului de încredere și de echi- activităţii de formare profesională prin im- tate; plementarea elementelor ludice. În mod primirea indicilor; indispensabil cercetările trebuie asociate realizarea sarcinilor; cu aplicaţii practice, intenţia fi ind intersec- primirea pieselor de puzzle; ţia aspectelor cognitive și motivaţionale. întîlnirea fi nală (indice primit de la Luînd în consideraţie rezultatele și reco- facilitatori – este o instituţie de prim mandările care se înscriu într-un context rang a culturii naţionale și oglinda pragmatic, în 2012 Ziua europeană privind conștiinţei ei, este simbolul statului promovarea competenţelor profesioniștilor moldav. Aici poveștile îmbracă cos- din informare și documentare s-a desfășu- tume și prind forme de re minor și do rat după următoarea ecuaţie: City quest major [3]) și formarea desenului din + teambuilding = cunoaștem orașul prin piesele obţinute de fi ecare echipă; transformarea grupurilor în echipe. Este o campusul competenţelor – discuţii, inovaţie în domeniul biblioteconomic și o propuneri și arii de îmbunătăţit. îmbinare reușită a tendinţelor de anvergu- Regulile de joc au fost explicate cu ră cu realitatea istorică, literară. exactitate pentru a evita obstacolele în în- Teambuildingul reprezintă o noutate deplinirea sarcinilor: în managementul formării echipelor prin stabilirea denumirii și a unui slogan joc, unde încrederea, implicarea, integra- care să reprezinte echipa; rea pasiunea este direct proporţională fi ecare echipă are un traseu specifi c cu performanţa. În traducere din engleză de parcurs cu mai multe provocări; „team” înseamnă echipă, iar „building” – a fi ecare provocare va fi ghidată de construi. Dacă anterior vorbeam despre către un facilitator, care va explica grupuri, acum ariile de interes sînt extinse regulile și va oferi indicii pentru ur- pe transformarea grupurilor în echipe. mătoarea locaţie; Algoritmul de organizare a cuprins pentru fi ecare provocare îndeplini- mai multe etape: tă cu succes echipa primește cîte 14 iunie 2012 – mediatizarea eve- trei puzzle; nimentului (reţele de socializare), cîștigă echipa care ajunge la fi nal.
42 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Corectitudinea, transparenţa și serio- II. Loc afl at la intersecţie de domnitor zitatea faţă de echipă a fost asigurată de și preot, alături de multe fl ori, pizza, nisip, un pașaport care cuprindea: plastic și în apropiere de apă sfîntă. Acesta nume (ex.: SINERGIE); reprezintă un element important din viaţa slogan (ex.: EU + Tu = NOI, NOI = Eu zilnică pentru cei care sînt continuitatea vie- + TU); ţii noastre pe pămînt [5]. Membrii echipei membrii echipei (în medie 10 per- au executat: soane); II.a. Imitarea (prin mimică, gesturi) a notiţele facilitatorilor (locaţia, pro- unui obiect și ghicirea lui de către echipa vocarea, piese primite, semnătura). paralelă. II.b. Desenarea pe asfalt – promovarea În total au fost formate patru echipe: instituţională. Sinergie, Prietenie, Ingenioșii, Rîndunelele. II.c. Elaborarea unui poster. Evitarea discriminării, omiterea prejude- II.d. Vinderea posterului. căţilor, conlucrarea și integritatea echipei Lecţii învăţate: (1) victoria unei echipe au fost doar unele înţelegeri la începutul aduce înfrîngerea celeilalte; (2) alegerea jocului. Indicii pentru locaţii au devenit corectă a mesajului de promovare asigură adevărate capcane pentru bibliotecari și o succesul ulterior; (3) viaţa internă a echipei testare a cunoștinţelor comunitare: suferă schimbări prin apariţia unor tensi- I. Acesta a trecut din folclor în literatura uni din partea echipei paralele (primele română. Caracterul lui este adesea găsit în confl icte și situaţii stresante). povești și poezii ale unor scriitori celebri cum III. Acest loc a fost construit și și-a pri- ar fi Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita mit numele în 1958 și de atunci a devenit Stănescu. De asemenea, el este prezent în una dintre principalele atracţii turistice ale arta populară modernă ca un personaj în Chișinăului. Datorită lui Lazăr Dubinovschi, glume și bancuri. În majoritatea poveștilor, Miliţa Petrașcu, Lev Averbuh, I. Cheptăna- acesta se luptă cu balauri, zmei și vrăjitoare ru și alţii acest loc are o mare încărcătură pentru a-și elibera aleasa inimii – prinţesa emoţională, istorică. Aici este un loc univer- Ileana Cosînzeana [4]. Sarcinile provocării sal: se joacă, se vorbește, se mănîncă, se bea, au fost: se cresc fl ori, se privesc fi lme, se ceartă, se I.a. Rostirea unei poezii, cunoscută de dau inele de logodnă. Care este acel loc? [6]. către toţii membrii echipei. Competenţele de consolidare a echipei I.b. Adunarea de la trecători a adrese- s-au testat prin: lor electronice pentru a-i informa despre III.a. Transmiterea prin intermediul re- serviciile BM. ţelei de socializare Facebook despre eveni- I.c. Continuarea textului din rîndul 18- mentul la care participă echipa – apropie- 22 de sus de pe pagina 14 din cartea lui rea de persoanele cu calculatoare din parc Jean-Claude Carrière și Umberto Eco Nu și solicitarea de a transmite mesaje. speraţi că veţi scăpa de cărţi. III.b. Construirea unui templu din pas- Exerciţiile au permis învăţarea urmă- te făinoase. toarelor lecţii de către participanţi: (1) Bibliotecarii au învăţat următoarele: (1) consolidarea unui nume devine un brand operativitatea și simţul promptitudinii recunoscut; (2) gîndirea logică este priori- sînt importante în realizarea unor sarcini; tară în orice acţiune; (3) fi ecare trebuie să (2) coeziunea echipei omite teama și ne- participe la succesul instituţiei sale. siguranţa; (3) atenţia trebuie acordată la lucrurile ce ne înconjoară și detaliile sînt IV. În acest areal s-au adunat toţi cei importante. care au treabă cu ei... Unii îi numără, alţii îi
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 43 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ spală, alţii îi strîng de la noi, ori noi ne ducem verifi carea „cît de plină le este gă- să-i cerem mai mulţi, cînd i-am primit alţii îi leata” [8]. controlează ce am făcut cu ei și dacă nu am Participanţii au fost ambasadorii bran- făcut cum trebuie ni-i cer din nou. În acest dului BM pe străzile și bulevardele din cen- loc ei se odihnesc și se înmulţesc, la umbra trul Chișinăului. Echipele cu cele mai mul- unui copac [7]. Creativitatea a fost necesa- te piese de puzzle au adus o contribuţie ră pentru: considerabilă la consolidarea reţelei BM. IV.a. Un joc de creativitate cu monede. Implementarea elementelor de joc în IV.b. Parcurgerea unui labirint. activitatea de învăţare a adulţilor consti- Echipele au tras următoarele conclu- zii: (1) încrederea în propriile aptitudini tuie o cale efi cientă în procesul cunoaște- permite descoperirea de noi competenţe; rii. În antichitatea greacă și romană jocul (2) împreună este mai ușor la depășirea se utiliza în antrenarea imaginaţiei și a barierelor; (3) delegarea responsabilităţi- inteligenţei. Fiind o activitate mentală ce lor denotă importanţa fi ecărui membru al se desfășoară într-o formă distractivă, el echipei. stimulează potenţialul creator „într-o si- tuaţie ludică cu caracter de instruire” [9]. Teambuildingul a fost axat pe compe- Dezvoltarea curiozităţii, educarea simţului titivitate, pe rezistenţa la situaţii de risc. responsabilităţii, corectitudinea în com- Toţi participanţii au avut sentimente de portament se pot învăţa și prin joc – avea satisfacere personală, înţelegînd impor- dreptate marele fi lozof Platon cînd spu- tanţa sinelui în circumstanţe de alertă și nea: „Poţi descoperi mai multe despre o de operativitate. Jocul era considerat fi na- persoană într-o oră de joacă decît într-un lizat dacă echipa parcurgea indicii de loca- an de conversaţie.” ţie. Elementele de puzzle au fost adunate și ordonate constructiv formînd reţeaua Note și referinţe bibliografi ce BM. Ca rezultat al activităţii de teambuil- 1. Stereotipuri, discriminare și relaţii intergru- ding s-a obţinut: puri / coord.: Richard Y. Bourhis, Jacques-Philippe consolidarea echipei; Leyens. Iași: Polirom, 1997, 19-20. creșterea coeziunii de grup; 2. COȘERIU, Tatiana. Teambuilding: sinergia comunicării în cadrul echipei [online]. [Citat pe promovarea învăţării active; 10.09.2012]. Disponibil: http://www.slideshare. stimularea implicării în realizarea net/BMHasdeu sarcinilor; 3. Teatrul Naţional de Operă și Balet „Maria creșterea gradului de responsabili- Bieșu”. tate în cadrul echipei; 4. Librăria „Făt-Frumos” (bd. Ștefan cel Mare gestionarea confl ictelor; și Sfînt nr. 130). împărtășirea valorilor și angaja- 5. Scuarul Catedralei. mentelor instituţionale; 6. Aleea Clasicilor. schimbarea de atitudini și împărtă- 7. Aleea din preajma Băncii Naţionale a Mol- șirea valorilor comune; dovei. aprecierea eforturilor individuale și 8. KULIKOVSKI, Lidia. Lecturi pentru mana- geri. Cît de plină ţi-e găleata? [online]. [Citat pe creșterea încrederii în profesionalis- 10.09.2012]. Disponibil: http://infoprof.blog.com/ mul colegilor; lecturi-pentru-manageri/ înţelegerea interdependenţei sala- 9. SUHAN, Claudia. Jocul didactic – metodă riaţilor; interactivă de comunicare orală. Didactica pro: re- aplicarea empatiei; vistă de teorie și practică educaţională. 2007. 3-4 orientarea spre calitate; (43-44), 81.
44 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) CURBA VIZIBILITĂŢII BIBLIOTECII MUNICIPALE
Genoveva SCOBIOALĂ, manager, Departamentul marketing
Abstract dovedit efi ciente și care au contribuit fa- The systematic issues of the journal of vorabil la faptul de a fi remarcaţi și utile co- librarianship and information sciences Bib- munităţii. BM și-a direcţionat toate activi- lioPolis confi rms the publication utility and tăţile și acţiunile la consolidarea imaginii, evolution, devoted to the goal – promotion oferind celor interesaţi produse și servicii of activities and initiatives of the Municipal de calitate cu mesaje de atenţionare, de Library „BP Hasdeu” of library trends, off er- declanșare a interesului, de persuasiune a ing spaces for librarians communication and utilizatorului. Complexul de activităţi care specialists from culture, science and education a sporit importanţa socială a bibliotecii pe fi eld. parcursul anilor și a făcut-o cunoscută și This information source is useful for spe- apreciată drept instituţie cu certe valenţe cialists with experience, and for future librar- formative, educaţionale și culturale este: ians through the cohabitation of theoretical valoarea și diversitatea resurselor infor- approach and practical problems and is apre- maţionale; implementarea și oferirea unor ciated in other library editions. servicii noi, dar și modernizarea celor tra- Keywords: libary journal, BiblioPolis, the diţionale; atitudinea profesionistă și orga- Municipal Library B. P. Hasdeu, communica- nizare inovativă a activităţilor și evenimen- tion, library publication, experience, library telor culturale; fi delizarea utilizatorilor și promotion. convingerea că ei reprezintă dominanta principală în activitatea bibliotecii. Căci * * * spunea încă pe la 1859 Abraham Lincoln Pe parcursul a 135 de ani de tradi- că „simpatia publicului este totul; având-o, ţie și inovaţii Biblioteca Municipală „B.P. nu vei avea eșecuri, dar, neavând-o, nimic Hasdeu” a militat constant pentru a se nu-ţi va reuși”. remarca în atenţia comunităţii chișinăuie- O imagine pozitivă însă nu poate fi ne, dar și a celei profesionale, provocând creată numai prin prestarea, fi e ea chiar interesul a noi segmente prin formarea și una impecabilă, a serviciilor și a produse- menţinerea vizibilităţii. O intensitate mai lor. Se impun diverse mijloace și metode mare pentru promovarea imaginii s-a înre- de formare a imaginii, care să genereze gistrat încă pe la sfârșitul anilor ’90, când credibilitate faţă de instituţie și serviciile am iniţiat reorganizarea și renovarea unui / prestaţiile acesteia. O formă susceptibi- șir de fi liale în interesul cititorilor de atunci lă să conducă la optimizarea poziţionării și al utilizatorilor de astăzi, în dorinţa noas- Bibliotecii Municipale în peisajul cultural tră de a le satisface cerinţele informaţio- al comunităţii chișinăuiene și peste hota- nale și culturale. Am încercat insistent să-i rele ei este colaborarea cu mass-media, convingem că toate acţiunile întreprinse prin intermediul căreia se dezvăluie, se de către bibliotecă sunt în serviciul comu- comentează și se diseminează comunicări nităţii, iar doleanţele și părerile lor contea- profunde, diverse, interesante asupra ac- ză. Chiar dacă pe atunci cunoșteam foarte tivităţilor și evenimentelor din bibliotecă. puţin despre marketing, utilizam diverse Această corelaţie cu presa scrisă este una metode și forme de promovare care s-au de durată, de încredere. Dincolo de faptul
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 45 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ că reprezintă o sursă vitală de informare, doar 270 de autori, din ei 75 de bibliote- prin intermediul ei se profi lează opinii, idei cari cu 425 de articole, apoi în volumul doi și se formează atitudini. cifra lor se ridică la 478 (105 bibliotecari și Refl ectarea activităţii multiaspectuale 918 prezenţe), iar apariţia recentă are deja a instituţiei noastre în context local, naţi- 604 de creatori, 114 din ei reprezentând onal și internaţional demonstrează vizi- bibliotecarii, care s-au produs în 1174 de bilitatea publică a BM, iar o radiografi ere tipărituri. anuală ne permite evaluarea cantitativă Valoare și prestigiu îi conferă BM per- și calitativă a activităţii. Bibliografi erea în sonalităţile notorii care au scris pozitiv timp a articolelor din mass-media (nu sun- despre activitatea noastră. Cu generozita- tem siguri dacă până în 1990 le-am identi- te au fost susţinute și apreciate activităţi- fi cat pe toate) ne demonstrează o evoluţie le ce ţin de managementul instituţiei, de ascendentă de surse care semnalează pre- proiectele și programele inedite, de activi- zenţa în presă a BM, precum și extinderea tăţile și evenimentele știinţifi ce și culturale ariei geografi ce și a diversităţii personali- de către academicieni, profesori universi- tăţilor implicate în actul de creaţie. tari, parlamentari, diplomaţi, administraţia Astfel, am reușit să edităm trei biblio- publică, istorici și critici literari și numeroși grafi i care vizează activitatea BM în presă, scriitori, de la noi și de peste hotare: Mihai iar numărul de surse și numărul de pagini Cimpoi, Haralambie Corbu, Nicolae Dabi- refl ectă evoluţia progresivă a imaginii. ja, Ion Hadârcă, Octavian Ghibu, Ilie Rad, Bibliografi a, chiar dacă nu este o știinţă Dumitru Micu, Theodor Baconsky, Zamfi ra exactă, este mai convingătoare când ope- Mihail, Ion Ungureanu, Dorin Chirtoacă, răm cu cifre. Mircea Hava, Grigore Vieru, Arcadie Su- Primul volum cuprinde anii 1877-2001, ceveanu, Nicolae Rusu, Anatol Petrencu, cu 1861 de surse în 160 de pagini, volumul Mitzura Arghezi, Adam Michnik, Iulian Fi- II refl ectă perioada anilor 2002-2006, in- lip și mulţi, mulţi alţii. cluzând 2121 de descrieri bibliografi ce în Experienţa BM a fost evaluată pozitiv 234 pagini, iar volumul III este în curs de de către colegii noștri bibliotecari. Nume apariţie și va conţine 2250 de înregistrări consacrate în biblioteconomie au apreciat bibliografi ce publicate în anii 2007-2011, și recunoscut efortul nostru de a ne forti- în total – 6232 de referinţe. fi ca imaginea și de a ne extinde vizibilita- Această colaborare fructuoasă și be- tea: Ion Stoica, Nicolae Busuioc, Alexe Rău, nefi că se refl ectă în sporirea numărului de Gheorghe Buluţă, Emil Vasilescu, Ludmila articole, dar și în extinderea numărului au- Corghenci, Nelly Ţurcan, Ion Șpac, Vera torilor. Dacă în prima bibliografi e fi gurau Osoianu, Dimitrie Poptămaș, Victor Petres- cu, regretaţii Traian Brad și Ion Madan. 2500 Cei mai buni promotori au fost to- 2000 tuși ziariștii, care au comunicat obiectiv și operativ efervescenţa din biblioteci, 1500 contribuind considerabil la fortificarea
1000 2250 imaginii. Atât ziarele și revistele de infor- 2121 1861
160 pagini 234 pagini mare generală, cât și cele profesionale 500 peste 300 pagini sau de literatură și cultură au transmis 0 mesaje favorabile despre evenimentele 1877-2001 2002-2006 2007-2011 din BM. Care sunt ziarele, în ale căror pa- Numărul surselor gini a fost de cele mai multe ori oglindită
46 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) activitatea BM? Bilanţul nostru aniversar ani s-a reprezentat mai mult activitatea evidenţiază: Literatura și arta cu 453 de bibliotecii în revistele de specialitate: Bi- prezenţe, Capitala – 472, Timpul – 173, blioteca, Biblioteca Bucureștilor, Bibliotheca Flux – 204. Septentrionalis, Curier, Labirint, Lector, Lec- Oferta culturală variată, de mare inte- tura, Libraria, Litere, Lumină lină. res, a avut ecouri durabile prin intermediul Cifrele reliefează că presa are încre- a numeroși și bine apreciaţi redactori și zi- dere în activitatea bibliotecilor, o promo- ariști, care au conturat imaginea bibliote- vează cu insistenţă, prezenţele rămânând cii și au amplifi cat informaţia, valorifi când aproape constante, conștientizând că oportunităţile ce le oferă BM, infl uenţând evenimentele oglindite contribuie la dez- predispoziţia consumatorilor și motivaţia voltarea informaţională și culturală a so- nevoii de cultură a aspiraţiilor pentru dez- cietăţii, la creșterea nivelului intelectual și voltarea armonioasă a personalităţii și a spiritual al cetăţenilor. comunităţii. Cei mai laborioși au fost: Nina Un actor principal în lupta pentru pro- Josu, Nadina Gheorghiţă, Irina Nechit, Ni- movarea imaginii BM a devenit revista de colae Roibu, Elena Tamazlâcaru, Raia Ro- biblioteconomie și știinţe ale informării gac, Valeria Bobocel. BiblioPolis – publicaţie profesională, știin- Pe lângă ziarele de limbă română și ţifi că și culturală totodată, care semnalea- cele de limbă rusă au oferit destul de mult ză activitatea și iniţiativele BM, tendinţele spaţiu activităţii BM, implicit fi lialelor mi- bibliotecare din R. Moldova și nu numai, norităţilor naţionale, fapt care denotă oferind spaţiu de comunicare bibliotecari- importanţa evenimentelor, calitatea și lor și altor persoane din știinţă și cultură. modul de organizare a acţiunilor și ac- Pe parcursul unui deceniu revista a militat tivităţilor în BM. 477 de surse cuprinde pentru un conţinut variat, profesionist, primul volum, care oglindește activitatea promovând conceptul unei biblioteci mo- bibliotecii de la începuturi (când se vor- derne, inovative, cu incitare la refl ecţie, bea și se scria mai mult rusește) până în lectură și creativitate. 2002. Volumul doi include 393 de poziţii, Primul volum al bibliografi ei despre iar al treilea este iarăși în ascensiune, cu BM în presă cuprinde doar 31 de articole 431 de descrieri. Anul 2011 a fost cel mai referitor la bibliotecă, căci au fost biblio- fecund, cu 119 prezenţe, explicaţia fi ind grafi ate doar primele două numere, Bibli- activităţile și publicaţiile Bibliotecii Muni- oPolis editându-se din 2002. În vol. II sunt cipale consacrate aniversării a 575-a a ora- deja 388 de articole, iar cel care va vedea șului Chișinău, evenimente demne de a fi lumina tiparului peste puţin timp va con- mediatizate, iar ziarele cele mai aproape de noi au fost: Русское слово și Еврейское 448 местечко. 500 Fapte demne de rubrici importante au 400 338 găsit în activitatea BM și ziariști din pre- sa externă, cu o arie geografi că destul de 300 extinsă (România, Bulgaria, Belarus, Israel, 200 Turcia, Ucraina) și cu un număr total de 31 peste 120 de articole. Primele bibliografi i 100 au refl ectat mai intens știri de la deschide- 0 rea la Chișinău, în colaborare cu ţările mai Vol. I Vol. II Vol. III sus menţionate, a unor fi liale, iar în ultimii Prezenţa în BiblioPolis
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 47 BiblioPolis TEORIE ȘI PRACTICĂ
ţine 438 de comunicări prin care angajaţii Putem afi rma cu certitudine că activi- bibliotecii și colegii din alte instituţii sus- tatea editorială consolidează prestigiul bi- ţin consecvent publicaţia, completând bliotecii și o implică în competitivitate cu astfel contribuţia la o mai bună cunoaște- alte biblioteci, contribuind la imaginea de re a BM. ansamblu a BM. Premiile obţinute la volu- Un alt instrument de vizibilitate profe- mele apărute sub auspiciile BM, la multe sională în comunitatea chișinăuiană, dar și concursuri și saloane de carte, demon- cea știinţifi că sunt produsele multiaspec- strează gradul de profesionalism și poten- tuale realizate de bibliotecă – manuale de ţialul știinţifi c al echipei „Hasdeu”, varieta- biblioteconomie, instrucţiuni metodice tea și consistenţa publicaţiilor. Total cărţi și diverse ghiduri, bibliografi i și biobibli- premiate – 90 de titluri, unele din ele ob- ografi i, cercetări și alte publicaţii inedite. ţinând chiar mai multe premii și menţiuni. Intensitatea activităţii editoriale din ulti- Amintim doar câteva titluri de suc- mii 20 de ani ne-o demonstrează numărul ces din ultimii ani: Сhișinăul în literatură. total de publicaţii – 228 (plus 43 numere Antologie (2011); Chișinăul din amintire de BiblioPolis). (2011) și Timp și istorie. Autori de la „Viaţa Primele încercări timide de cercetare Basarabiei” (2011) de Iurie Colesnic; Cul- au fost câteva bibliografi i selective, mici tura informaţiei. Ed. specială a rev. Biblio- instrucţiuni, ghiduri. Au urmat apoi ample Polis (2010); Un loc la masă: participarea la biobibliografi i ale mai multor scriitori, aria dezvoltarea comunităţii de Kathleen de la extinzându-se treptat spre personalităţi Peña McCook (2010); Biblioteca Municipa- chișinăuiene din alte domenii: biologie, lă – bibliotecă inovantă (2010); Bibliografi a istorie, economie, publicistică, artă. Municipiului Chișinău. 1999-2004 (2009); Un număr tot mai mare de cărţi îl edi- Manual de identitate (2009); Bibliotecono- tăm în parteneriat cu instituţii importante, mie: Studii, cercetări, recenzii, prefeţe, eseuri, care cred în ceea ce facem, în profunzimea interviuri de Lidia Kulikovski (2008); Plan cercetărilor și competenţa bibliografi lor, strategic de dezvoltare pentru perioada dar și a altor specialiști, cum ar fi : AȘM, 2008-2017 (2008) ș.a. Institutul de Filologie, Catedra de biblio- În încheiere, ne exprimăm recunoș- teconomie și asistenţă informaţională, Mi- tinţa pentru o colaborare atât de rodnică nisterul Justiţiei, editurile „Știinţa” și „Guni- presei, editurilor, autorilor, colegilor care vas”, biblioteci judeţene din România. Cel depun eforturi pentru o vizibilitate mai mai prolifi c an a fost 2008, cu 26 de titluri, amplă a BM, încredinţându-vă că raportu- an consacrat promovării imaginii bibliote- rile de cooperare bilaterală vor cunoaște cii publice în comunitate. apreciabile împliniri și pe viitor.
48 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
VIAŢA FILIALELOR
ZÎMBETE PE FAŢA COPIILOR SUFERINZI Cristina MAMAISCAIA, director, Filiala „Maramureș” Unul din obiectivele Bibliotecii „Ma- S-ar părea că dacă nu sîntem în stare ramureș” este de a-și întări și îmbunătăţi să-i salvăm din această situaţie dureroasă, procesul de integrare socială. Activitatea să reparăm sau să schimbăm ceva, sîntem pe care o desfășurăm se regăsește în acest neputincioși și nu mai avem ce face. Să nu proces care se referă la ansamblul relaţiilor uităm însă că pacienţii au mare nevoie de sociale dintre indivizi și grupurile sociale susţinere, încurajare și alinare în aceste cli- cu care acestea se intersectează vizitînd pe complicate ale vieţii. O carte, în astfel biblioteca, participînd la activităţile cul- de situaţii, poate fi un foarte bun ajutor al turale, participînd la diferite programe de medicilor, capabil să liniștească copiii spe- informare, educaţionale și culturale. riaţi și să le aline durerea. Astfel am început să ne dedicăm o Din aceste considerente și pentru ca parte din activitate și energie împlinirii timpul să treacă mai repede pentru copiii dorinţei oamenilor de a avea o viaţă mai internaţi în secţiile de neurologie, neuro- sănătoasă. Credem cu tărie că „Comunita- chirurgie, pediatrie și gastrologie, ne-am gîndit să realizăm un proiect prin inter- tea face diferenţă” și vrem să fi m o prezen- mediul căruia să îndrumăm micii pacienţi ţă activă în societate, implicîndu-ne, atît la spre lectură. Cărţile sînt, într-adevăr, tera- nivel de instituţie, cît și prin intermediul peutice și ajută la vindecare, alături de ce- angajaţilor noștri, în acţiuni menite să ali- lelalte tratamente. ne, să aducă zîmbete și să contribuie la În sălile special amenajate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţilor celor mai odihnă întîlnim copii cu vîrsta cuprin- puţin norocoși din jurul nostru. Responsa- să între 4 și 17 ani, de aceea luam cu noi bilitatea socială pe care ne-o asumăm ne cărţi pe placul tuturor: cărţi cu povești, va ajuta să dobîndim, un plus de valoare. povestiri, fabule, legende, poezii, prover- În continuare aș vrea să mă refer la un be și ghicitori, enciclopedii, reviste etc. În- aspect pe care îl realizăm în această direc- cercăm să venim de fi ecare dată cu ceva ţie. Este vorba despre proiectul Un zîmbet nou și interesant, care să le bucure clipele pe faţa copiilor suferinzi, pe care îl desfășu- în care trebuie să stea singuri, departe de răm deja al doilea an. cei apropiaţi. Prin sfaturile călăuzitoare pe Vi s-a întîmplat vreodată să vreţi să care le oferă cartea încercăm să-i ajutăm ajutaţi pe cineva care trece prin momente pe bolnavi să treacă mai ușor peste mo- difi cile, dar nu aţi știut ce să faceţi și ce să mentele grele în care se afl ă. spuneţi? Colaboratorii Filialei „Maramureș” Cu cei mai mari discutăm despre in- au trăit așa momente fi ind în vizită la pa- venţiile și descoperirile care s-au făcut cienţii Spitalului Clinic municipal pentru de-a lungul anilor și de care nu ne putem copii „Valentin Ignatenco” din sectorul lipsi în viaţa de zi cu zi, despre marile mi- Centru. Chiar din depărtare spitalul pare nuni ale naturii, recordurile animalelor, destul de trist, triști sînt și copiii internaţi viaţa sălbatică pe continente, lumea sub- acolo, singuri și printre străini. acvatică, pămînt și univers etc.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 49 BiblioPolis
Cei mai mici au nevoie și ei de cărţi, la scriitori români și străini: Charles Perrault, fel cum au nevoie de dragostea părinţilor Hans Christian Andersen, fraţii Grimm, Ion și de hrană. Deși probabil nu înţeleg încă Creangă, Mihai Eminescu, Petre Ispirescu bine sensul tuturor cărţilor, lecturile îi aju- sau culese din folclor, din cărţi de care dis- tă pe micuţi să se maturizeze și le dezvoltă pune biblioteca, pe care le-au răsfoit cu in- dragostea pentru literatură și cunoștinţe. teres, admirînd imaginile și pe care le-am Urmărind imaginile, copiii își fac impresii lăsat spre a fi lecturate. despre lumea înconjurătoare, dezvoltîn- Am îndemnat copiii să citească și i-am du-și spiritul de observaţie. Astfel ei rea- convins că întreaga noastră viaţă este un lizează că o carte înseamnă desene și cu- basm, un basm cu fi nal fericit pentru noi vinte. Ascultînd, copilul visează, se joacă, toţi. Eroii sîntem chiar noi și avem și o po- se dezvoltă și crește mare. veste comună ca omenire, ca fi inţe lipsite Cele mai multe cărţi propuse copiilor de apărare, avînd o mulţime de greutăţi de au fost cărţile cu povești și e natural să vă înfruntat în continuare. Viaţa se scurge vie, întrebaţi: „De ce?” Pentru că lumea magică a misterioasă, neașteptată, uimitoare, magi- basmului este lumea în care copilul trăiește că și mereu de descoperit. Să ne cufundăm zi cu zi. E lumea în care toate sînt animate, în deci în acest basm, să-l lăsăm să curgă și să care vorbesc și obiectele și plantele, dar cel avem încredere în această curgere a lui. mai important – e o lume a luptelor și a biru- Ne face plăcere să fi m alături de acești inţelor. În basm totul se termină cu bine, dar copii, să le citim, să-i susţinem, oferindu- lucrurile nu merg întotdeauna bine. Există le speranţă, compasiune și ajutor. Sînt lu- la început o situaţie în care prinţii sînt puși cruri mici, care le-au transmis însă emoţii să săvîrșească isprăvi imposibile, prinţesele și trăiri intense, făcîndu-i să uite, măcar pe sînt victime ale unor personaje malefi ce, iar puţin timp, de tratamentul chinuitor, de copiii sînt prizonieri ai vrăjitoarelor. Basmul îi pastile și injecţii. duce pe copii de mînă spre ieșirea din aces- Prin activitatea desfășurată sîntem re- te situaţii îngrozitoare. Tocmai aceasta este muneraţi cu zîmbetele copiilor pentru fi e- valoarea basmului: de a prezenta o situaţie care emoţie pozitivă primită în timpul acti- dramatică, o posibilă tragedie și de a indica vităţilor. Știind care este problema copiilor o cale de ieșire din această situaţie. Basmele care se afl ă la tratament în aceste secţii, înseamnă pentru acești copii glasul speran- am sesizat cîtă poftă de viaţă au aceștia, ţei. Iar la această etapă a vieţii pacienţii au ceea ce ne motivează să mergem acolo în nevoie de multă speranţă, au nevoie de o fi ecare săptămînă. poveste proprie cu un fi nal fericit. Basmele sînt pline de copii: copii * * * abandonaţi, copii chinuiţi, rătăciţi, nedo- Fiecare ocean se compune din picături riţi... Și acești copii nu respectă niciodată de apă și aparent o picătură în plus sau în interdicţiile: deschid toate ușile care ar tre- minus nu face nicio diferenţă. Dar, dacă bui să rămînă încuiate, se abat de la dru- fi ecare picătură ar fi gîndit acest lucru, murile pe care ar fi trebuit să meargă, se oceanele poate nu ar fi existat. Astfel ges- duc întotdeauna acolo unde n-ar trebui să tul, gîndul sau zîmbetul fi ecăruia dintre se ducă. În felul acesta basmele îi vorbesc noi pentru omenire poate să nu însemne unui copil despre problemele cu care se mare lucru, dar pentru o fi inţă poate în- confruntă zilnic: abandon, frică, singurăta- semna uneori totul. te, neascultare... În acest sens, basmele nu Nu vă gîndiţi că nu e sufi cient de mult sînt doar un curs de reabilitare, ci și un curs sau sufi cient de des sau sufi cient de ... orice complet de formare pentru viaţă. altceva. Este foarte bine că o faceţi, în felul Am propus copiilor cele mai frumoa- în care o faceţi, chiar dacă uneori înseamnă se basme și povești ale unor renumiţi doar un gînd împărtășit cu prietenii.
50 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” – 135 ANI
DR. LIDIA KULIKOVSKI: „O ANIVERSARE ESTE O PLEDOARIE PENTRU BIBLIOTECĂ, ADICĂ PENTRU UTILIZATORII ȘI PRIETENII EI”
Vlad Pohilă: Poate o să vă surprindă, logic instituţional, lucru mai necesar acum însă vă propun să începem acest interviu ca altădată. aniversar cu o întrebare, respectiv, un răs- Referitor la periodicitate. Trăim într-o puns, mai puţin festive. Vorba e că tot mai lume în care timpul se scurge mai repede des se aud opinii potrivit cărora la noi (nu ca pe Planeta a 8-a din Micul Prinţ și oame- numai la BM, dar în genere în R. Moldova) se nilor li se pare că prea des sărbătorim. Tim- marchează prea des aniversările – din cinci pul, doar timpul e de vină! în cinci ani – când, parcă, ar fi mai raţional Noi nu facem abuz pentru că aniversă- să se organizeze asemenea sărbători mai rile BM „B.P. Hasdeu” includ activităţi profe- rar, bunăoară, o dată la zece ani. Întreba- sionale și activităţi cu publicul chișinăuian, rea este: cum credeţi Dvs., să fi e adevărat că cel care utilizează serviciile noastre. Dacă uneori se face un fel de „abuz aniversar”? v-aţi uitat peste program, aţi văzut că nu Lidia Kulikovski: La noi în Republica este loc de festivitate – se discută proble- Moldova sunt mulţi care neagă și critică me de dezvoltare, se propun modele și tot ce se întâmplă bun. Consider că prea metode de inovare a BM, modele uma- mult timp nu s-au aniversat, și pe nedrept, ne – sunt invitaţi oameni de cultură, de instituţiile culturale. Eu muncesc în aceas- calitate, și nu avem momente pur festive, tă instituţie din 1973 și nu ţin minte ca să pentru elogii, discursuri ditirambice, pen- fi auzit vreodată de aniversarea instituţiei tru cadouri; nu am invitat nici miniștri, noastre, decât cele organizate de când nici politicieni; nu am cerut medalii și sunt director, și doar în ultimii ani. Oare recunoaștere, nu vrem nici chiar diplome. nu merita Biblioteca Municipală un jubi- Nu acestea sunt importante. Pentru noi leu? (se împlineau 50 de ani în perioada important este să dezbatem cu comuni- inerbelică, dar s-a trecut cu vederea). Nu tatea chișinăuiană, cu scriitorii, editorii, merita o instituţie culturală ca BM să-i săr- profesorii, cu domeniul profesional bibli- bătorească comunitatea un centenar? (se oteconomic căutând căi de a regândi, a întâmpla la 1977, eram un șef de fi lială, în- revitaliza, a reinventa activitatea instituţiei cepător, și nu prea știam istoria BM). ca să rămână necesară fi ecărui chișinăuian Venind în funcţia de director al BM, și de a recâștiga încrederea cititorului ur- am pus un obiectiv: să ne cunoaștem is- bei, care a abandonat lectura, că BM poate toria instituţională. S-au făcut cercetări în fi suport, prieten, mentor, partener. arhivele din Chișinău, București, Odesa, Aniversările pentru BM, din capul locu- Moscova. Rezultatele au fost publicate lui, au fost considerate pauze de cotidian, într-un volum Istoria BM... Sunt încă mul- în care demonstrăm ce putem, ce avem și te pete albe, în unele perioade istorice, pe punem câteva pariuri pe care model să ne care trebuie să le completăm, deci, să le reconfi gurăm activitatea în următorii cinci cercetăm, ca să întregim arborele genea- ani.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 51 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” – 135 ANI
Vl. P.: Precizez că, în opinia mea, orice Bibliotecile, ca instituţii culturale, sunt festivitate aniversară este un eveniment instituţiile cu probleme foarte grave, în binevenit, favorabil colectivului de muncă, această lume. dar și comunităţii în ansamblu. E ceva bun Vl. P.: O aniversare mai înseamnă și un măcar și pentru faptul că apare un prilej prilej de (relativă) relaxare pentru Echipa perfect motivat de a face un bilanţ al acti- „Hasdeu”, dacă e să privim și din acest punct vităţii instituţiei sărbătorite. Cum ar arăta de vedere, al relaxării, suita de festivităţi, de acest bilanţ pentru BM „B.P. Hasdeu”, dacă manifestări organizate de BM la 135 de ani e să privim retrospectiv la activitatea din ul- de existenţă. Care dintre aceste manifestări timii cinci ani, dar și la cea din ultimii 20 de merită să fi e consemnate într-un eventual ani, de când a început o apreciabilă schim- Hronic al bibliotecii noastre? bare în bine a stării de lucruri la Biblioteca L.K.: Nu există relaxare, ar spune bi- Municipală? bliotecarii dacă i-aţi întreba. Toţi, absolut L.K.: Gândim la fel. Istoria umană este toţi, sunt implicaţi, fi ecare dintre ei au o cronică a confl ictelor ideologice, dacă contribuţii. Această aniversare este ca o e să ne amintim doar de câteva, mai re- mobilizare totală, iar unicul lucru pe care cente, epoci din memoria noastră: mate- îl cerem să se simtă importanţi, să se simtă rialism versus idealism, totalitarism versus cea mai importantă parte a întregului BM. democraţie, comunitarism versus individu- Ca să poată face faţă implicărilor au avut alism. Lumea pătrunde în conștiinţa noas- nevoie de instruire. Pentru că nu facem tră sub forma unei povești deja contura- evenimente la indigo, totdeauna altele, te, a unei povești deja povestite, a unei evolutive. ipoteze, a unei construcţii de fabricaţie Programul aniversar 135 merită să proprie. Noi, oamenii, recunoaștem doar intre integral în Hronicul BM. E conceput lucrurile care sunt încadrate în hărţi și în altfel decât celelalte, abordează alte pro- categorii mentale. Cine să ne spună po- bleme și subiecte, altfel este participarea, vestea noastră, ca să rămână pe harta lu- altfel demonstrarea lucrurilor realizate... mii? Noi. Cum? Prin rezultate, dar și, din Vl. P.: Imaginaţi-vă pe o clipă că un când în când, prin aniversări, care, vedeţi, reporter de la New York Times sau de la El după unii, ar fi abuzuri. Pentru orice lucru País, Le Monde, Il Messaggero, de la alt ziar există o clipă prielnică..., citim, în Eclezi- tipic „burghez”, occidental, vă cere să jalo- astul, 3: 1-6, că este... vreme să plângi și naţi realizările BM „B.P. Hasdeu” din ultimii vreme să râzi; vreme să jelești și vreme să cinci, zece, 20 de ani. La care împliniri ale Bi- dănţuiești... vreme să agonisești și vreme bliotecii vă veţi referi obligatoriu? să dăruieși... (interpretare din memorie). L.K.: Succesele nu au fost niciodată O aniversare este un prilej de a sărbători mai vremelnice ca în acești ultimi ani la succesele, de a spune lumii ce facem, de care faceţi referire. Multe din împlinirile a ne sfătui cu comunitatea încotro ne în- noastre nu le-ar înţelege, cei de la El País dreptăm și cum intenţionăm să ne adap- sau de la New York Times, suntem din lumi tăm nevoilor ei. De unii singuri nu am diferite. Împlinirile unei biblioteci se com- putea reuși, de aceea invităm partenerii, pun din acţiuni prin care a putut răspunde chișinăuienii, utilizatorii. E, dacă vreţi, o la necesităţile comunităţii. pledoarie, pentru BM. Toate manualele de În 1989-1990, BM a fost alături de management ne sugerează să facem per- chișinăuieni, când au avut nevoie de su- manent advocacy, ceea ce în română în- port informaţional în limba română. În seamnă pledoarie. Și aceasta facem, doar perioada 1990-2000, printr-un uriaș efort o dată la cinci ani, nu abuzăm. a sporit colecţia în limba română de la 8 %
52 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) la 60 %. Calculat, cifric, acum acest efort se Acţiunile inedite de revigorare a lec- materializează în peste 600 000 de volume turii; activitatea de cercetare care prin în limba română. cuprindere iese din arealul municipal; În anul 1991 – anul demarării acţiunii construirea imaginii; prima bibliotecă cu de efi cientizare a reţelei de biblioteci a brand înregistrat; activităţi de anvergură, BM, iarăși pentru a răspude necesităţilor memorabile pentru chișinăuieni și dome- multiculturale ale comunităţii – pe har- niul infodocumentar... câte au fost... e prea ta Chișinăului au apărut bibliotecile „Iţic puţin loc ca să le înșirui pe toate într-un Mangher”, „Lesia Ukrainka”, „Hristo Bo- interviu... Un lucru știu că BM nu a așteptat tev”, „Mihail Ciachir”, „Mihail Lomonosov”. indicaţii de la forurile sus-puse: Ministerul Aceste fi liale au adăugat valoare socială și Culturii, Biblioteca Naţională sau de la Pri- culturală BM, devenind adevărate labora- mărie. A ascultat și a acţionat la cererea de toare de inovaţii profesionale, au dus, prin lectură, informare, socializare sau divertis- oamenii lor, experienţa, modelele noastre, ment a chișinăuienilor. A iniţiat nenumă- inovative, de activitate peste hotarele re- rate evenimente culturale și știinţifi ce, a publicii. consolidat spectaculos reţeaua, oamenii 1996 – deschiderea Centrului de In- pentru a fi deschizătoare de drumuri în formare și Documentare „Chișinău”, care multe aspecte. Începând cu 1990, BM „B.P. a pus pe baze știinţifi ce cercetarea bibli- Hasdeu” a generat o explozie de activitate, ografi că la BM. Este structura care creea- după care se străduie să se ralieze biblio- ză continuu conţinut local. CID „Chișinău” tecile publice. Puncte forte ale BM, pece- este compartimentul care a adus multe te de blazon, sunt aspectele de inovare și gratifi cări, premii BM „B.P. Hasdeu”. Oame- modernizare, de cercetare, formare, des- nii CID-ului, de înalt profesionalism, valo- pre care, cu siguranţă, vor vorbi bibliote- rifi că patrimoniul municipal, îl prezervă carii viitorului. în format tipărit (bibliografi i tematice, bi- Vl. P.: Și dacă am adus vorba de abor- obibliografi i, cataloage) și în format elec- dările „burgheze”, occidentale, fără să vrem, tronic. Oamenii viitorului nu vor găsi nicio gândul ne duce la o realitate incontestabilă: pată albă în istoria Chișinăului, începând cu două decenii în urmă, principala biblio- cu 1991, și acesta este meritul CID. tecă a Chișinăului era o instituţie cultural- În 1996 au început lucrările de ela- ideologică perfect sovietică sau, de vreţi, borare a Catalogului electronic municipal una „municipal-provincială” cu efectele de partajat și preocupările de modernizare rigoare. În prezent, se vorbește tot mai mult tehnologică a BM. despre BM „Hasdeu” – bibliotecă europeană. În 1998 a fost deschis Centrul de carte Care sunt însemnele defi nitoriii ale racordă- germană, în colaborare cu Ambasada Ger- rii BM la standardele, respectiv, la rigorile, maniei la Chișinău și cu Goethe Institut. exigenţele vest-europene? Anul 2000, anul deschiderii unei fi liale L.K.: Activismul demonstrat, servici- specializate Biblioteca Publică de Drept – ile, facilităţile, metodele manageriale și proiect integral fi nanţat de Fundaţia „So- de formare ale angajaţilor ne situează în ros Moldova” (în total 300 000 de dolari). dimensiune europeană. Cu ani în urmă 2002 – fondarea revistei instituţionale, Institutul de Biblioteconomie din Berlin a de specialitate, BiblioPolis, care a marcat venit în RM, la BM, cu un seminar de ma- recent 10 ani de existenţă și apariţie ne- nagement. După un schimb de opinii, întreruptă a 43 de volume. Cea mai citită experienţe au recunoscut că am putea să-i și cea mai solicitată revistă din domeniul învăţăm și noi pe ei. Înţelegeam că o spu- infodocumentar. neau cu un avans, dar mai înţelegeam și că
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 53 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” – 135 ANI mergeam cu dreptul încotro trebuie. Spre la multe conferinţe internaţionale. A fost Europa. Din perioada sovietică a rămas un proiect curajos, fără investiţii capitale, doar formarea profesională temeinică. Dar dar cu multă implicare profesională și cu nu numai profesional, ci și mental suntem o mare dorinţă de a fi instituţia care cores- europeni, și-i ajutăm pe chișinăuieni să se punde valorilor general-umane, cu dorinţa europenizeze prin deschiderea unui Cen- de a nu marginaliza pe cineva, construind tru de Informare despre Comunitatea Eu- temelia naţională, foarte plăpândă, la 1991. ropeană, foarte activ și solicitat în rândul Acum, după 22 de ani de la iniţierea pro- tinerilor cititori ai BM. iectului plurietnic, BM este asemeni unui Tot de la nemţi vine și recunoașterea puzzle foarte colorat, dar cu puternice co- noastră profesională – Centrul de carte nexiuni între piese și nuanţele coloristice. germană este recunoscut, documental, ca Am mai putea să comparăm BM cu un cel mai bun centru de acest fel dintre in- copac viguros (un bibliotecar a asociat-o stituţiile similare din fostele ţări socialiste. cu un copac roditor) adăugăm, altoit, pe Recunoscute de europeni sunt și care cresc laolaltă diverse fructe, unele mai abordările noastre vis-à-vis de diversita- frumoase decât altele, care își trag seva de te, acces, comunitate, incluziune socială și la rădăcina naţională a Bibliotecii Munici- culturală în activitatea BM – concepte cu pale. Acest arbore, reamintim, a fost plan- mari restanţe în multe ţări și în multe bibli- tat pe pământul strămoșesc, din acest sol oteci. Deschiderea bibliotecii noastre spre „se hrănește”, absoarbe vigoare, rezisten- valorile europene ne-au adus plusvaloare, ţă, frumuseţe, probabil și veșnicie... ne-au făcut mai hotărâţi în ceea ce facem Vl. P.: În ultimul timp, în această perioa- și mult mai activi pentru că orice apreciere dă a unor schimbări rapide, spectaculoase, devine pentru noi o mai mare responsabi- membrii Echipei „Hasdeu” au demonstrat litate. noi și impresionante valenţe, unele nebă- Vl. P.: Multiculturalitatea, acest feno- nuite anterior. Personal, ca om al scrisului, men atât de mult în vogă acum în Occident, urmăresc cu încântare această faţetă a evo- nu ne este nici nouă străin, poate cu unele luţiei bibliotecarilor: tot mai mulţi scriu și mici rectifi cări. Personal, împărtășesc opinia scriu tot mai bine, tot mai profesionist; este că fenomenul pluriculturalităţii poate apă- în continuă creștere numărul de cărţi editate rea și se poate dezvolta numai pe o solidă te- de BM, este tot mai apreciată calitatea aces- melie a culturii naţionale. Or, tocmai aceas- tor cărţi... tă temelie a trebuit reclădită, dacă nu chiar L.K.: Am avut întotdeauna mentori zidită de la (alt) capăt, după 1989-1990, foarte buni – scriitorii. Întâlnirile și cola- pentru ca BM să fi e o instituţie culturală cu borarea cu ei au fost întotdeauna sesiuni adevărat rezistentă. Cum arată, în prezent, cognitive, având așa mentori, ca dvs., de temelia, „baza naţională”, și „suprastructura exemplu, ne cizelăm continuu. Cum să plurietnică” a edifi ciului cultural BM – Chiși- scrii este unul din subiectele din planul nău? de instruire a angajaţilor. Este și o cerinţă L.K.: Corespunde cerinţelor europe- pentru obţinerea gradelor profesionale, o ne și internaţionale dacă raportăm activi- cultură în formare, dacă vreţi, aici, la BM. tatea la documentele legale europene și Mă bucur și apreciez orice rezultat al internaţionale. Mai mult, modelul nostru angajaţilor în materie de scris. Am o con- biblioteconomic multicultural este unul de vingere: știi a scrie, poţi duce ceea ce faci succes, am amintit mai sus. Despre acest și altora, poţi contura imaginea bibliote- model s-a scris în SUA, în Europa de Vest, cu cii tale, așa cum o vezi, cum o știi, nu din experienţa modelului BM am fost invitaţi bucăţi ocazional și fragmentat cunoscute
54 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) de alţii. Mă bucur că oamenii evoluează. un moment propice acum, când utilizato- Urmăresc implicaţiile bibliotecarilor în rul vrea implicat, vrea să participe, să con- sporirea conţinutului elaborat de angajaţi, tribuie, iar tehnologia e la dispoziţia noas- calculez, monitorizez, încurajez. tră. Dacă bibliotecarii vor reuși acest lucru Mă bucură și implicarea a tot mai ar putea ieși din criză, ar putea demonstra mulţi angajaţi în cercetare. Aici amintesc orientarea bibliotecii spre utilizator, ar pu- bibliotecile „Transilvania”, „Ovidius”, „Iţic tea anima și popula mai dens scena, acum Mangher”, „O. Ghibu”, „M. Lomonosov”, mai goală, ca altădată, a bibliotecii. Biblioteca de Arte „Tudor Arghezi”, „Târgu Deci, avem un utilizator, născut cu Mureș”, „Liviu Rebreanu”, care s-au inclus în mouse-ul în mână, un utilizator curios, acest proces foarte energic și foarte pro- un utilizator creativ, un utilizator care fesionist. Anume contribuţia lor a sporit vrea exeperienţe memorabile. Dacă bi- exponenţial producţia editorială a BM. În bliotecarul nu va învăţa cum să facă faţă ultimii cinci ani BM a editat 110 volume – necesităţilor acestui utilizator al sec. XXI, diverse ca tematică, gen, tipologie. Ce mai va trebui să plece, să lase locul altora – cre- putem spune aici? E meritul bibliotecarilor ativi, la fel de curioși, fl exibili, empatici, cu noștri! E meritul oamenilor de calitate care abilităţi sociale și competenţi din punct de sunt în preajma noastră – scriitori, editori, vedere profesional. oameni de știinţă, ziariști – cu care BM „B.P. Noi suntem norocoși. Avem oameni Hasdeu” colaborează fructuos. extraordinari în jurul nostru care ne susţin, Vl. P.: În condiţiile în care se vorbește vin cu idei, proiecte, sugestii, feedback insistent despre o criză a relaţiei bibliotecă constructiv. Le pasă de BM, contribuie. Se – cititor, despre necesitatea de a atrage la consideră parte a BM. La acest capitol, aș bibliotecă mai energic cititorii, comunitatea aminti dintre scriitori – acad. Mihai Cimpoi, în ansamblu, cum aţi caracteriza utilizatorii Iulian Filip, Nicolae Dabija, Nicolae Rusu; BM în deceniul al doilea al sec. XXI? Se sim- dintre actori, oameni ai teatrului, ai muzi- te acum mai mult implicarea comunităţii, a cii – Paulina Zavtoni, Ninela Caranfi l, Daria unor personalităţi marcante ale culturii sau Radu, ansamblul „Tălăncuţa”; economistul din alte domenii, în bunul mers al lucrurilor Vasile Șoimaru – omul-proiect, omul-mo- la bibliotecă? tor, omul-idee... Nu cred că pot evalua aju- L.K.: Amintesc un banc, adaptat, pre- torul lor, nici matematic, nici social, e ines- supun, la situaţia bibliotecilor: timabil! Fiecare dintre noi a benefi ciat de „– Cum vedeţi biblioteca viitorului, dom- ajutorul, încurajarea, motivarea necesare nule academician? pentru a munci cu pasiune întru cultură. A – Ca un uriaș depozit al cunoașterii! benefi ciat imaginea BM – prin aportul lor – Și cine contribuie la constituirea aces- s-a extins, a crescut și a potenţat. tui imens depozit al cunoașterii? Alţii, ca scriitorii Vitalie Răileanu, Du- – Cititorii (utilizatorii) care vin cu multe mitru Crudu, Iurie Colesnic, Vlad Pohilă au cunoștinţe și bibliotecarii cu puţinele lor cu- fost oamenii care s-au implicat personal noștinţe.” susţinând activitatea BM, acum benefi - Bibliotecarii totdeauna vor fi oamenii ciem de experienţa, cultura, profesiona- cu mai puţine cunoștinţe pentru că sunt lismul lor ca angajaţi ai BM. Ei la rându-le mai puţini, iar cititori, utilizatori sunt mult implică alţi oameni de creaţie, de cultură și mai mulţi și aduc mai multe cunoștinţe în artă în activităţile noastre. Sunt, în limbaj biblioteci. Înţelepciunea bibliotecarilor e de management, achiziţii de aur. să poată extrage, utiliza, în benefi ciul bi- Vl. P.: Cum vedeţi, de fapt – cum aţi dori bliotecii, cunoștinţele utilizatorilor. Este – să fi e Biblioteca Municipală peste... să zi-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 55 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU” – 135 ANI cem, un deceniu, când vor fi „mai bătrâni și L.K.: Biblioteca a fost întotdeauna mai înţelepţi” și numeroși din actualii tineri instituţia cu sabia deasupra capului, chiar membri ai Echipei „Hasdeu”? dacă erau vremurile mai liniștite. Când se L.K.: Aș dori s-o văd indispensabilă căutau rezerve fi nanciare pentru diferite fi ecărui chișinăuian. E o dorinţă nu atât scopuri, le găseau tocmai la biblioteci, de- ambiţioasă, cât responsabilă, tinerii care monstrând neimportanţa bibliotecii pen- vor dirigui BM cred că au înţeles că a asi- tru societate. Această atitudine a format gura viitor unei instituţii – or, aceasta face stereotipuri sociale de care instituţia bibli- un conducător – înseamnă multă muncă otecară nu poate scăpa. Acest stereotip se și învăţare pentru a adapta și chiar a anti- transmite de la o generaţie de politicieni cipa necesităţile cetăţeanului, comunităţii. și conducători la alţii. Astăzi, politicienii Nu poţi avea viitor stând pe margine, noștri, cu școli în străinătate, gândesc la așteptând vremuri prielnice (pentru bibli- fel, sau dacă nu gândesc, oricum nu susţin oteci niciodată nu au fost vremuri prielni- bibliotecile. Cred că toată lumea bibliote- ce, dar de acum încolo și mai rău). Trebuie cară visează să dispară decidenţii și con- să inovezi, să adaptezi, să îmbunătăţești ducătorii cu emisfera dreaptă stafi dită, continuu... care taie bugetele. BM „B.P. Hasdeu” este instituţia indis- Și totuși, cred într-un viitor cu carte și pensabilă vieţii chișinăuienilor – aceasta biblioteci! Preambulul la această întrebare este viziunea Bibliotecii pentru anul 2020. a fost pentru a spune că biblioteca obţine Sunt liniștită în legătură cu viitorul BM. Va cu greu supravieţuirea – și de aici, iarăși, fi , cu certitudine, biblioteca modernă, ino- încă un argument să sărbătorim aniver- vantă a Chișinăului. Tinerii care vin să mă sările pentru a demonstra celor sceptici, înlocuiască și-au asumat alături de mine „antibiblioteci”, „anticărţi” că biblioteca această viziune, ei vor fi naliza-o, iar eu îi și cartea există și vor exista. Amintesc ce voi aplauda. scria Ray Bradbury în Fahrenheit 451: „Voi, Aș vrea să rămână unică! Noi, echipa judecătorii, treceţi înapoi în tribune! Voi, managerială actuală, am depus un efort arbitrii, treceţi la dușuri! Jocul acesta e al uriaș în a construi „unicitatea BM” și nu nostru. Noi aruncăm, noi lovim, noi prin- cred că tinerii ar putea s-o repudieze. dem. La sfârșitul zilei, vom fi câștigaţi sau Vl. P.: Tot mai des se fac auzite previzi- vom fi pierduţi. Dar în zori vom fi din nou uni pesimiste referitoare la starea bibliotecii, pe teren, gata s-o luăm de la capăt.” Noi, a lecturii, a cărţii, în fi ne – a cititorului. Ca bibliotecarii, avem de muncă în această profesionist cu o frumoasă experienţă în lume pentru ca biblioteca să rămână bibli- domeniu, credeţi într-un viitor favorabil al otecă. cărţii, al utilizatorului ei? Și dacă DA – or, nu În postfaţa volumului, din 1998, ace- am nicio îndoială că veţi spune DA! – cum lași scriitor nota: „Lumea asta nebună în care aţi putea insufl a niţel optimism și celor ce trăim va ajunge și mai rău dacă le vom îngă- cad pradă scepticismului privitor la perspec- dui altora – mari sau mici, urangutani sau tivele bibliotecii? Ar fi , probabil, cea mai fru- delfi ni, adepţi aienergiei nucleare sau ecolo- moasă, cea mai plăcută urare pentru sub- giști, fani ai informaticii sau adversari ai pro- alternii Dvs., pentru colegii Dvs. de breaslă, gresului tehnic, săraci cu duhul sau înţelepţi dar și pentru utilizatorii BM și cititorii revistei – să se amestece în domeniul estetic” (având BiblioPolis, la această aniversare, deși, nu în vedere cartea). exclud că aveţi a le spune și altele, cu oca- Cartea, nu va dispărea, este de părere zia celor 135 de ani de existenţă a Bibliotecii și alt „avocat” al ei, scriitorul fi losof Umber- Municipale... to Eco: „De peste cinci sute de ani, variaţiile
56 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) obiectului numit carte nu i-au modifi cat nici sintetiza într-un proiect de creare a unei funcţia, nici sintaxa. Cartea este ca lingura, biblioteci capabile să se adecveze viitoru- ciocanul, roata sau dalta. Odată inventate, lui. nu pot fi ameliorate în mod semnifi cativ. Nu Chiar dacă lumea din jurul nostru se poate inventa o lingură mai bună decât schimbă, implacabil – alte tehnologii, alţi lingură. […] Cartea a dovedit ce poate, și nu utilizatori, angajaţi, alt mediu economic, vedem un alt obiect mai bun pe care l-am social, cultural și profesional – alături de putea crea pentru aceeași întrebuinţare. probleme apar în fi ecare zi și oportunităţi. Poate că vor evolua elementele sale… Dar Cred în forţa umană a BM! Cred că va cartea va rămâne ceea ce este.” reacţiona, va valorifi ca, nu va pierde nicio BM este și sper să rămână, în continu- oportunitate! are, o neobosită căutătoare de soluţii pen- 1 octombrie 2012 tru dezvoltare. Rezultatele evenimentelor Consemnare: Vlad POHILĂ preconizate în programul aniversar se vor
BM „B.P. HASDEU” SE POATE PRIVI ÎN TOATE LUMINILE DE CUVINTE
Prof. univ. dr. Ion STOICA
Nimeni n-a reușit până astăzi să dea Biblioteca Municipală „Bogdan Petri- o defi niţie atotcuprinzătoare unei mari ceicu Hasdeu” din Chișinău se poate privi biblioteci. În realitatea ei complicată, de în toate luminile de cuvinte și încă departe, structură deschisă către toate orizonturi- dincolo de ele, cu mândria celor 135 de ani le, biblioteca este un vis al cunoașterii, un de existenţă și cu mărturisirea, aproape ne- trecut proiectat spre viitor, un reazem solid știută, dar adâncă și întăritoare întotdeau- pentru toate slăbiciunile amintirii, un exer- na, a tuturor cititorilor ei. ciţiu încununat de succes, de ordonare și Bibliotecarii, iubitorii de oameni și de de organizare a universalităţii gândului, cărţi, cei care au construit și au sporit cu este o casă a speranţelor care n-are ziduri, răbdare și cu consecvenţă întregul de sem- cel mai tămăduitor leac de sufl et, cum spu- ne cu înţeles, mereu neîntreg, al acestui neau și scriau cei de demult, este singura mare lăcaș, adăugând un strop de mai bine alcătuire omenească în care dragostea de în fi ecare zi de dăruită osârdie, au fost, sunt viaţă și de oameni se naște și se înmulţeș- și vor fi , pe aceste meleaguri românești, te biruitor, cu voia sau fără voia celor care îi purtătorii de sens și de necesară împlinire calcă pragul. în gând și faptă a cunoașterii umane. Vivat. Crescat. Floreat.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 57 BiblioPolis
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ „B.P. HASDEU”, O FILĂ DESCHISĂ ÎN VIAŢA MEA
Elena CALDARE, director, Filiala „Alba Iulia”
Nu m-am gândit vreodată director general al BM, Lidia că voi deveni bibliotecar sau, Kulikovski, m-a numit în funcţia mai bine zis, că îmi voi consa- de director adjunct al BM „B.P. cra toată viaţa bibliotecii, pro- Hasdeu”, funcţie în care am acti- fesiei de bibliotecar. Dar s-a vat până în septembrie 1998. În întâmplat... și nu regret. După această perioadă am cunoscut mai mulţi ani de zbucium, cău- oameni deosebiţi, personalităţi tări, încercări, m-am văzut stu- de seamă, scriitori de forţă care dentă la Universitatea de Stat, au acceptat și s-au implicat în Facultatea Biblioteconomie și frumoase relaţii de colaborare Asistenţă Informaţională. Ab- cu biblioteca și bibliotecarii. A solvind-o, mi-am dorit să fi u un fost perioada de schimbare, re- bun bibliograf, asta îmi plăcea organizare, dezvoltare a Biblio- cel mai mult, să mă izolez și să tecii Municipale și a fi lialelor ei, studiez, dar nu am reușit. Nu mi-am dorit a colecţiei de carte și a contingentului de nicio zi să mă angajez în „ŢBS”, cum se spu- cititori-utilizatori. Am avut o șansă unică nea pe atunci BM „B.P. Hasdeu” de astăzi. să parcurg această, deosebit de frumoasă, Pentru că marea majoritate a studenţilor, perioadă alături de un director excepţio- absolvenţi ai facultăţii respective, vedeau nal, de o persoană care chiar și-a dorit și a în această instituţie o stare de plictisea- stăruit mult să reorganizeze vechiul sistem lă, de stagnare, de abordare superfi cială comunist al Bibliotecii, să se implice în pro- a profesiei și, nu în ultimul rând, cele mai iecte și programe inovaţionale, să redea un mici salarii. Dar nici de această dată nu am cu totul alt chip bibliotecii în comunitate, avut noroc. După o lună de stagiu în cadrul dar și statutului de bibliotecar. acestei instituţii, după anul III de studenţie, Iniţierea relaţiilor cu biblioteci jude- am decis să mă angajez pentru perioada ţene din Ţară și deschiderea fi lialelor de vacanţei de vară în una din fi lialele Bibli- carte românească la Chișinău s-au mate- otecii. Mai târziu, pe parcursul anului de rializat într-un impact aparte. Micile fi liale referinţă, 1982, s-a dovedit că această insti- surori au devenit și continuă să activeze ca tuţie are nevoie de mine și am fost invitată adevărate focare de lectură, cultură și edu- insistent să iau în primire o fi lială mică din caţie, activitate desfășurată într-un parte- sectorul Ciocana, și anume cea cu numă- neriat colaboraţional de invidiat. rul 24. Așa am devenit șefa acesteia, după Acest exemplu a fost preluat, între o scurtă perioadă de activitate, în calitate timp, și de alte biblioteci din republică. de bibliograf, la o altă fi liala mai mare, sub Inaugurarea fi lialelor de carte pentru mi- numărul 19. În decembrie 1990, doamna norităţile naţionale au fost și ele, la rândul
58 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) lor, proiecte de durată, care au transformat Din 1998 până în prezent, în calitate o altă parte din fi lialele gemene ale „ŢBS”- de director al Filialei „Alba Iulia”, am acu- ului în biblioteci de forţă cu relaţii speciale mulat o altă experienţă interesantă, în în comunitatea locală, republicană și inter- cadrul activităţii colaborative cu comu- naţională, biblioteci spre care au început nitatea locală. Șirul cunoștinţelor noi și al să privească cu respect și cu dorinţă de co- partenerilor, al prietenilor și susţinătorilor laborare alte instituţii de cultură și educa- activităţii bibliotecare a crescut și s-a diver- ţie, și chiar utilizatorii. Astăzi, pentru colegii sifi cat. Cu aceștia am iniţiat și realizat mai noștri mai tineri, este greu de închipuit că, multe proiecte, programe și activităţi co- cu puţin peste 20 de ani în urmă, Bibliote- mune pentru publicul urban, am atras, în ca Municipală și fi lialele ei arătau cu totul calitate de susţinători, prieteni, voluntari, și cu totul altfel: jalnice, plictisitoare, obo- parteneri ai bibliotecii, diverse persoane și sitoare, cu colecţii și mobilier similar, sum- instituţii de educaţie și cultură din munici- bru, neadecvat etc. Consider, că am avut piu, republică și din Ţară: directori de licee, parte de cea mai frumoasă perioadă din grădiniţe, școli auxiliare, profesori liceali și viaţa Bibliotecii Municipale, perioadă care universitari, directori de edituri, scriitori, m-a marcat, m-a mobilizat și m-a maturizat pictori, cântăreţi, părinţi, grupuri de tineri, profesional. Această maturizare profesio- adolescenţi, copii sub 14 ani, reporteri Ra- nală, foarte benefi că pentru mine, o dato- dioTV, jurnaliști, autorităţile publice locale rez dnei director Lidia Kulikovski, care, prin etc. Experienţa de a conlucra în echipă cu propriul exemplu, m-a format, m-a încu- diverse persoane și instituţii este excepţi- rajat, m-a susţinut și m-a învăţat să mă or- onală, în special, atunci, când toţi cei im- ganizez, să mă realizez, să lupt și să înving. plicaţi într-o activitate sau într-un proiect Doamna Lidia Kulikovski, astăzi dr. conf. formează un tot întreg – de la idee până la univ., a fost directorul pe care l-am ales noi, realizare și evaluarea impactului. bibliotecarii, care ne-a promis schimbarea Sper ca această perioadă, de perseve- și s-a ţinut de cuvânt până în pânzele albe, renţă continuă întru desăvârșirea profesi- o persoană plină de energie, spirit inovaţi- onală, să dureze în timp și să nu-mi pierd, onal, dorinţă de a învăţa încontinuu, de a nici eu și nici colegii mei, interesul pentru implementa și a păși doar în ascensiune, activitatea zilnică care este tot mai diver- de a educa o altfel de generaţie de biblio- să, mai creativă și mai atractivă de la o zi la tecari, de a schimba atitudinea comunităţii alta. Pentru că, cu siguranţă, suntem unicii faţă de instituţia bibliotecară și personalul sau printre puţinii, noi, cei care formăm ei. Am avut și mai am, în continuare, rara Echipa „Hasdeu”, să avem onoarea și no- posibilitate să învăţ a munci în așa fel, încât rocul de a avea parte de un manager care să pot asigura calitatea, integritatea, per- ne diriguiește nu numai cu vorba, dar și cu severenţa, cooperarea, inovarea în oferta fapta, uneori, ne mirăm – de unde atâta instituţională, să pot prezenta, impune și energie nesecată într-o singură persoană apăra instituţia și echipa în și cu care îmi care a devenit un lider de forţă în mediul desfășor activitatea. bibliotecar din republică nu prin alte mij- Am avut și mai am, cu siguranţă, de loace, decât prin autoinstruire continuă învăţat multe lucruri utile și de la un șir de și perseverentă, ascensiune profesională, colegi din cadrul BM – veterani ai profesiei, fapte concrete, proiecte, programe și po- administratori, manageri sau bibliotecari litici de reglementare bine argumentate, de rând, colegi mai tineri – oameni care di- fi ind un exemplu deosebit de urmat, în rect sau indirect au contribuit la formarea special, pentru tânăra generație, pe care mea ca specialist și ca intelectual. o susţine cu toate puterile sale. Nu mi-am
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 59 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA propus să fac o evaluare a activităţii doam- ponentă a realizărilor BM „B.P. Hasdeu”. Și nei directoare, dar, să recunoaștem fi ecare toată experienţa mea, cunoștinţele, abili- dintre noi, că nu putem spune aproape tăţile, relaţiile colaborative cu oameni con- nimic despre BM „B.P. Hasdeu” fără a o creţi, instituţii, societăţi, ONG-uri, colegi identifi ca cu managerul ei, care a transfor- de breaslă, rezultatele obţinute le datorez mat personalul acestei instituţii, divers ca aceleiași instituţii. Sunt onorată să fac par- vârstă, gen, interes, etnie, capacităţi, într- te din Echipa „Hasdeu”. o echipă laborioasă, creativă, inovativă de În anul celei de-a 135-a aniversări invidiat. Echipa „Hasdeu” a demonstrat, încă o dată, Ce înseamnă pentru mine BM „B.P. comunităţii pe care o slujește, că este o Hasdeu”? Este, de fapt, viaţa mea de la instituţie solicitată, utilă, inventivă, atrăgă- 1982 încoace. Este timpul meu personal toare, constructivă și indispensabilă – prin parcurs în cadrul acestei instituţii zi cu zi. programele și proiectele în derulare și mo- Am dedicat timpul, potenţialul intelectual, dernizare. cunoștinţele, relaţiile personale instituţi- La mulţi ani BM „B.P. Hasdeu” și Echipei ei bibliotecare. De fapt, toate realizările „Hasdeu”! La mulţi ani și utilizatorilor aces- oricărei subdiviziuni în care am activat tei instituţii cu care se mândrește nu doar pe parcursul acestor ani, sunt parte com- Chișinăul, ci și întreaga republică!
MĂ SIMT EXCELENT ÎN ACEST REFUGIU CULTURAL AL CHIȘINĂUIENILOR Elena BUTUCEL, director, Filiala „Ovidius”
Cartea este o sursă sigură sider că am avut noroc, de- de informare și de îmbogăţire oarece mi- am făcut debutul spirituală, am îndrăgit-o din fra- în muncă la Biblioteca Mu- gedă copilărie, urmând poate și nicipală „B.P. Hasdeu”, unde îndrumările părinţilor, care nu m-am convins că serviciul la uitau să ne amintească mereu bibliotecă este vocaţia mea. că învăţătura este cel mai im- Niciodată nu mi-a părut rău portant reper pe care se poate că am ales acest traseu. Aici sprijini omul în viaţă. Dacă ai sunt înconjurată de mii de carte, ai parte – așa ne spuneau volume, care așteaptă să ei, ferm convinși de acest ade- ajungă în mâinile utilizato- văr. Timpul ne-a arătat că acesta este un rilor și această așteptare a lor nu este una proces continuu, fi ece zi ne aduce în faţă de durată, or, la Biblioteca „Ovidius”, fi lială câte ceva nou și ne obligă să cercetăm, să a BM, nu este zi ca să nu vină zeci și chiar însușim, să descoperim, să afl ăm. Așa e și sute de elevi, studenţi, profesori, specia- în munca noastră din sistemul bibliotecar, liști în diverse domenii, pur și simplu îm- în care sunt angajată de mai bine de două pătimiţii de lecturi, de care ne bucurăm și decenii. Este foarte important să începi cu pe care îi ajutăm să-și găsească literatura dreptul, iar din acest punct de vedere con- necesară.
60 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Calea mea spre devenire nu a fost una te, originale prin conţinut, să fi e preluate să zic foarte grea, dar plină de căutări, și implementate de către alte fi liale reu- momente interesante, succese și... de ce nite în cadrul Bibliotecii Municipale „B.P. nu?... mici ratări, care și ele sunt un imbold Hasdeu”. Astfel, graţie modelului repre- pentru a urca mai sus, pentru a studia mai zentat de cea mai veche instituţie publică mult, pentru a excela în profesia pe care a cărţii din Basarabia, am reușit să desfă- mi-am ales-o fără a sta pe gânduri și pe șurăm o serie de campanii de promovare care o iubesc atât de mult. a cărţii, întâlniri cu scriitorii și personalităţi Peste 20 de ani de muncă în dome- din domeniul culturii și știinţei, dezbateri, niul biblioteconomic; dintre care 18 ani în schimb de idei, opinii, evenimente și pro- funcţie de director al Bibliotecii „Ovidius”, grame de instruire profesională etc. De la m-au determinat să-mi fi xez printre prio- BM am însușit secretul succesului la public rităţile de bază automatizarea proceselor și, afi rmând aceasta, am în vedere atrage- de muncă în biblio tecă, acestea fi ind ca și rea unui număr cât mai mare de utilizatori o imperativitate de a răspunde aspiraţii- și personalităţi notorii la bibliotecă prin lor chișinăuienilor, exigenţelor Societăţii organizarea cenaclurilor, cluburilor literare Informaţionale. Este ceea ce oferă noi mo- și de orientare spirituală, zilelor ușilor des- dalităţi de stocare, regăsire, livrare a infor- chise, simpozioanelor literare, evocarea maţiei, participând la realizarea concep- înaintașilor noștri, conferinţelor literare tului Biblioteca 2.0 și, în special, modulul (Chișinăul citește o carte) sau a concursu- utilizatori; modulul referinţe bibliografi ce; rilor cu participarea tinerilor (Orașul meu reţele de socializare, prin care am atestat o – mândria mea (eseuri), Magicul Mărţișor evoluţie calitativă a serviciilor de informa- (confecţionarea mărţișoarelor), Ni-i vârsta re oferite publicului. Dar toate realizările zbor de pasăre măiastră (pictură, poezie) și obţinute au avut la bază tot ce am învăţat multe altele. în cadrul atelierelor profesionale, semina- Tot de la experimentatele colege de relor, conferinţelor, simpozioanelor des- breaslă de la BM, cum ar fi Larisa Câșlaru, fășurate de Biblioteca-Mamă, condusă cu Genoveva Scobioală, Elena Roșca, Tatiana atâta pricepere și profesionalism de către Coșeriu, Ludmila Pânzaru (lista e mare; la conf. univ. dr. Lidia Kulikovski. sigur că scap câteva nume, tocmai de ace- Pentru promovarea bibliotecii și re- ea le mulţumesc tuturor pe această cale), fl ectarea activităţii ei, care nu consta doar am înţeles că munca de bibliotecar este în oferirea serviciilor de împrumut, am pu- perfect compatibilă cu activitatea de cer- blicat, în reviste de specialitate, articole, cetare, care, în cazul meu, s-a materializat teze, interviuri – în scopul prezentării ser- sub forma unui șir de lucrări bibliografi ce, viciilor, colecţiilor bibliotecii, programelor dedicate unor personalităţi marcante: scri- culturale, evenimentelor desfășurate la itorii Agnesa Roșca; Victor Dumbrăveanu; bibliotecă, materiale promoţionale, care Alexandru Gromov; Vladimir Rusnac; Petru au adus un spor de culoare în refl ectarea Cocîrţă – devotat știinţei și naturii (biolog); imaginii instituţiei, care la cei 135 de ani, O familie de intelectuali basarabeni: Claudia pe care-i consemnăm în prezent, este una Slutu-Grama, Dumitru C. Grama, Steliana model pentru celelalte unităţi infodocu- Grama. mentare atât din Republica Moldova, cât Unul din principiile ce conduc la suc- și din arealul din jurul nostru. ces și realizări demne de menţionat, pro- Când ai un exemplu bun în faţă, nu movat activ de BM, constă în menţinerea este difi cil să-ţi organizezi munca în așa și extinderea relaţiilor de colaborare și co- fel, ca să fi e apreciată și, anumite elemen- operare cu autorităţile publice locale, cu
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 61 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA societatea civilă în scopul diversifi cării ser- colegelor mele Margareta Cebotari – bibli- viciilor. În acest sens, în calitate de direc- otecar principal, Liuba Ciobanu – șef ser- tor al Bibliotecii „Ovidius”, am insistat pe o viciu, Victoria Cebanu – șef ofi ciu, Natalia relaţie strânsă cu instituţiile din sectorul Cojoharenco – bibliotecară, Ana Viscan- în care este localizată biblioteca (grădini- tene – bibliotecară, Valeria Beţivu – bibli- ţe, școli, licee, colegii, universităţi, centre otecară. Toate dau dovadă de înţelegerea comunitare, uniuni de creaţie, mass-me- perfectă a scopului și obiectivelor pe care dia): Universitatea de Stat din Moldova, și le propune o bibliotecă modernă, im- Universitatea de Stat din Tiraspol, Colegiul plementând cu o hărnicie deosebită toate Industrial de Construcţii, Colegiul Politeh- noutăţile ce vizează munca într-o institu- nic, Colegiul Tehnologic, gimnaziul nr. 53, ţie de profi l. Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Liceul Teo- Reiterez o mai veche pledoarie a BM retic „Univers LIONS”, Liceul Teoretic „Iulia pentru polifuncţionalitatea instituţiei in- Hasdeu”, Liceul Teoretic „Nicolae Sulac”, fodocumentare, teză pe care am inclus-o școala nr. 41; centre comunitare: „Bubu- în activitatea mea profesională și anume ruza”, „Florile dalbe”, „Andrieș”; uniuni de că biblioteca este viabilă prin numărul de creaţie: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Ar- consumatori de informaţie, care apelează tiștilor Plastici etc. la serviciile ei din diferite motive: pentru a Ca să reușești în ceea ce îţi propui să se informa, a împrumuta o carte, a utiliza faci, trebuie să fi i mereu la curent cu totul serviciile de internet, a răsfoi o carte ori un ce este performant, actual și util în dome- dicţionar digital, a multiplica sau fotoco- niul pe care-l profesezi. Am însușit acest pia un document, a culege texte pentru lucru odată și pentru totdeauna și-i sunt teze de an, referate, dar și pentru a se au- recunoscătoare directorului general al BM tocultiva, a participa la unele programe și „B.P. Hasdeu” dna Lidia Kulikovski pentru activităţi culturale. Pot fi trecute în revistă insistenţa de care dă dovadă în aplicarea încă multe alte motive de vizitare a unei lui permanentă. Astfel, graţie acestui în- biblioteci. Acoperind nevoile culturale și demn la instruire și autoinstruire continuă, intelectuale ale comunităţii prin accesul la am devenit bibliotecar de categorie supe- universul informaţional, biblioteca devine rioară, absolvind și studiile de masterat la un refugiu cultural pentru colectivitate. Universitatea de Stat din Moldova, în pre- Ţin cont de această realitate, una frumoa- zent deţin cu mândrie diploma de master să, de altfel, și mă strădui să corespund în știinţe ale comunicării, specializarea cerinţelor timpului. Or, astăzi clienţii cer managementul instituţiei infodocumen- bibliotecarilor competenţe ieșite din gra- tare. O mândrie aparte pentru micul colec- niţele disciplinei biblioteconomice, de la tiv al Bibliotecii „Ovidius”, fi lială a BM, sunt o simplă prezentare de carte la cele mai numeroasele distincţii, menţiuni, diplome moderne practici interactive digitale. În de excelenţă, care motivează bibliotecare- această situaţie trebuie să căutăm soluţii le pentru a se consacra și mai mult muncii pentru a extinde gama de servicii încât să pe care o au de făcut zi de zi, a activa și devină mai comodă și mai atractivă pen- mai bine în acest domeniu al cunoașterii tru utilizatori, să iniţiem noi legături de și luminii. Sunt mereu atentă la calităţile colaborare și cooperare cu instituţiile de de manager iscusit, pe care le manifestă învăţământ. directorul nostru general și mă strădui să La moment aniversar, recunosc: mă aplic tot ce ne oferă mai bun dumneaei, bucur foarte mult că mi-am început tra- pentru care avem toată recunoștinţa și un seul profesional la Biblioteca Municipală mare respect. Le sunt recunoscătoare și „B.P. Hasdeu”, care este o componentă im-
62 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) portantă pentru chișinăuieni, contribuind lectivului într-o ședinţă de serviciu cu sim- la realizarea obiectivelor sistemului edu- plul generic „La o ceașcă de cafea”, unde caţional și la creșterea valorii actului infor- abordăm diverse teme, probleme, soluţii mativ-formativ. Aici am înţeles că, pentru a pentru o activitate mai efi cientă. Mai pu- situa și a menţine în continuare biblioteca nem în discuţie și literatura de specialitate, într-o poziţie optimă în comunitatea pe concentrându-ne atenţia la noi practici de care o servește este necesară o angajare și bibliotecă experimentate de colegii noștri o mobilizare a tuturor resurselor materia- din R. Moldova, din România, din alte ţări. le, a valorilor fi zice și de personal. Urmând Spuneam la începutul acestui eseu că exemplul celor mai buni colegi din do- n-o să regret niciodată momentul când meniu, voi continua să însușesc sistemele am decis să devin bibliotecar. Niciodată. moderne de cunoaștere. În vederea ridică- Faptul că mă afl u mereu în Castelul cu pe- rii nivelului de pregătire profesională, am reţii de Carte, printre oamenii care cultivă participat la mai multe programe și forme și educă dragostea pentru carte și că fac de instruire continuă (simpozioane, semi- parte din marea și frumoasa Echipă a Bibli- nare, mese rotunde, traininguri, conferin- otecii Municipale „B.P. Hasdeu” constituie ţe), organizate de către BM și alte instituţii nu doar realizarea unui vis, ci și conștienti- de profi l; mi-a plăcut mult să însușesc ca zarea unei împliniri personale, care face să formă de instruire, iniţiată și promovată mă simt realizată și fericită. de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, La 135 de ani de făurire a unei istorii campania O oră de formare în fi ecare zi. Iată pline de semnifi caţie profundă în dez- de ce, un bun instrument de autoinstruire voltarea spirituală a chișinăuienilor și nu pentru mine sunt revistele de specialitate numai, ţin să-mi felicit cu această ocazie BiblioPolis (revistă de biblioteconomie și colegii de ieri și de astăzi, dorindu-le și știinţe ale informării, editată de BM „B.P. în continuare multă ambiţie sănătoasă în Hasdeu”); Biblioteca (revistă de bibliologie promovarea cărţii, inspiraţie în munca de și știinţa informării, de la București), Bibli- studiu și cercetare, entuziasm tineresc pe oteca. Cartea. Cititorul (buletin metodic și întreg parcursul activităţii de bibliotecar bibliografi c, editat de Biblioteca Naţională și o ţinută demnă alături de reprezentanţii pentru copii „Ion Creangă”); Bibliotecono- cei mai de seamă din cele mai mari bibli- mie (culegere de traduceri prelucrate) ș.a., oteci din lume. Căci Biblioteca Municipală de asemenea, și altă literatură de speciali- „B.P. Hasdeu” are cu cine și are cu ce veni la tate ce intră în colecţiile bibliotecii noastre. orice eveniment notoriu, desfășurat atât în În cadrul Bibliotecii „Ovidius”, ca manager, capitală, cât și oriunde în altă parte a ma- săptămânal, convoc pe toţi membrii co- pamondului. CONFESIUNI LA TIMPUL PREZENT Vitalie RĂILEANU, director, Filiala „Onisifor Ghibu”
Din capul locului vreau să spun că oferindu-mi cărţulii ilustrate ca să tac și să m-am născut într-o familie unde se citea nu le încurc. Atunci i-am rugat să mă înve- foarte mult. Părinţii mei, ambii profesori ţe a citi. Am învăţat alfabetul la vârsta de școlari, mă luau cu ei la Biblioteca orășe- 4-5 ani. Iată de când Biblioteca este, ;i pen- nească din Soroca, acolo își scriau licenţa, tru mine, acea imensă Planetă a Cărţii.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 63 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
Este cunoscut faptul / Un adevărat cetăţean al Ţă- adevărul că marea artă nu rii, un adevărat om de cultură se naște în exil, iar omul de trebuie, după opinia mea, să se artă caută mereu legătura cu informeze să aprecieze adevărul rădăcinile istoriei, culturii, cu istoric sorbit dintr-o operă litera- tradiţiile pământenilor săi, ră printr-o analiză la obiect, gă- tot atât de sigur e că tradiţi- sind-o tot în Bibliotecă! ile și acel farmec al lecturilor Omul de cultură versus cri- au nevoie de cât mai multe ticul literar (pe care îl reprezint) seismografe care să le înre- duce un triplu dialog: cu scriito- gistreze și cele mai imperceptibile vibraţii. rul, cu opera literară și cu Măria Sa cititorul. Biblioteca le întrunește pe toate! Eu sunt Nu e greu de observat însă că, nu arareori, doar o cutie de rezonanţă ce amplifi că su- dialogului îi este preferat monologul. Și fl etul Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, nu o dată monologul în oglindă. Astfel, respiraţia, dar și inspiraţia, venind din su- cititorul cult știe să aprecieze. Adevărul îl prapuse lecturări, din trăiri spirituale și din găsește în bibliotecă, deoarece aici ne fa- multe, nobile, renunţări. cem ucenicia cultivându-ne: dragostea de Anii mei de studenţie, doctorat, mun- Ţară, Neam și părinţi… ci la Facultatea de Litere a Universităţii de De altfel, astăzi este mult mai necesa- Stat din Moldova, se înscriu în categoria ră promovarea Cărţii de la care pornim. Să faptelor pozitive trăite în Bibliotecă. nu se uite că este vorba de o continuita- Fac de două decenii (aproximativ) cri- te, de un lanţ intelectual și, dacă pierzi un tică literară. Am cultivat și mai cultiv croni- inel, lanţul se rupe… Omul nu este numai ca, considerând-o (spre deosebire de unii schimbare. Omul nu este numai istorie. colegi de breaslă) o specie majoră, capa- Omul este și setea de absolut, de transcen- bilă a demonstra vocaţia de critică, mai dent. Și mai este ceva: cel care se formează utilă în efortul de a contribui la formarea într-o bibliotecă posedă, în primul rând, gustului estetic al cititorului. Iată de ce, tot o energie biologic transmisă, moștenită ce am scris, publicat, editat – s-a născut în adică de la părinţi și din părinţi, vorba po- Bibliotecă! etului.
TOTUL A ÎNCEPUT DE LA BM „B.P. HASDEU” Aliona VÎRLAN, director, Filiala de Arte „T. Arghezi” Biblioteca este instituţia- Dacă pentru Albert Camus ţintă de informare, educare, toamna este o a doua primăva- lectură, studiu, cultură care ră, apoi BM „B.P. Hasdeu” este furnizează colecţii, servicii, pentru mine o a doua casă. Zic programe, spaţii pentru co- așa deoarece această instituţie munitatea locală. EA – BM a fost prima căreia i-am călcat „B.P. Hasdeu”. EI – biblioteca- pragul venind după liceu la fa- rii de la „B.P. Hasdeu” – uceni- cultate. Nu era zi după ore ca cii, prietenii, mentorii, căută- să nu apar și eu la BM, instituţia torii de idei – au nevoie de ea. cu colecţii, servicii, programe,
64 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) inovaţii, izvor de cunoștinţe. După puţin de șef la Filiala de Arte, unde și în prezent timp am mai cunoscut o fi lială de carte activez – e o instituţie de informare, for- românească a BM, Filiala „O. Ghibu”, unde mare, cultură, artă, unica de acest gen în am fost împreună cu profesoara Eliza Bo- RM. Bineînţeles, de la început a fost greu, tezatu la o lansare de carte, la o întâlnire venind de la o fi lială publică la altă fi lială cu scriitorul, la o acţiune, de unde m-am specializată a trebuit să încerc a înţelege întors cu sufl etul plin aidoma Cărţii de ni- că munca cu marile personalităţi ale cul- sip. Frecventând biblioteca des, mi-a venit turii și artei basarabene este puţin mai ideea vagă, încă, atunci, de a îmbrăţișa anevoioasă, dar prin curaj, voinţă, aspira- profesia de bibliotecar. Totuși, cu iniţiativă ţie, insistenţă facem lucruri frumoase îm- și insistenţă, am fost angajată la BM „B.P. preună cu echipa. Hasdeu”. Primul meu job, primul meu di- Nicolae Balotă spunea că o bibliotecă rector, prima mea masă de lucru au fost își are personalitatea ei, atmosfera ei, ca o decisive în viaţa mea. Am lucrat câţiva făptură vie. BM „B.P. Hasdeu” are o atmo- ani în calitate de bibliotecar la Filiala „O. sferă plăcută, creativă, productivă, atrac- Ghibu”, alături de Elena Vulpe, directoa- tivă, distractivă, inovativă, diferită de alte rea, care m-a instruit în munca bibliotecii, instituţii de acest gen, ca cele școlare, uni- care m-a învăţat funcţiile unui bibliotecar, versitare, raionale. Biblioteca Municipală, etica bibliotecarului, legea bibliotecii, printr-o reţea complexă, variată, de fi liale comportamentul cu cititorul potenţial și oferă comunităţii chișinăuiene acces liber, multe altele. Pe parcursul anilor am par- deschis, vizibil pentru dezvoltarea libertă- ticipat la multe acţiuni organizate de BM ţii de a cunoaște. Ea, Biblioteca, este cea „B.P. Hasdeu”, am fost membru al Comi- mai deschisă cooperării și colaborării cu tetului sindical, doi ani la rând, din criză instituţiile municipale, naţionale și inter- de bărbaţi la BM, am fost pe rol de Moș naţionale. BM este o ancoră pentru mem- Crăciun, am mers pe la colege prin fi liale brii comunităţii chișinăuiene. dorindu-le La mulţi ani! Un nou an mai pro- La aniversarea a 135-a doresc mulţi ani ductiv, inovativ și, desigur, multă sănătate. și noi succese direcţiei BM și echipei care Din 2008 am fost transferată în calitate slujesc această instituţie.
BIBLIOTECAR ȘI ASPIRAŢIE BIBLIOTECONOMICĂ
Cristina MAMAISCAIA, director, Filiala „Maramureș”
Cine trece printr-o poartă tul de multe locuri: zadarnic. maramureșeană intră, de fapt, Fie că nu fusesem eu pe placul într-o lume de sine stătătoa- celor pe unde umblasem, fi e că re; e bine să o știi, să o vezi, să nu mă împăcam eu cu înjghe- o simţi. E totodată superbă și bări prea populare, prea gălă- cuceritoare ce-și joacă rolul în gioase. Pe dna Lidia Kulikovski dezvoltarea culturii comunită- o ţineam la curent cu eșecurile ţii. În spatele ei găsești un loc de mele. Acum doi ani am primit retragere și liniște. Bătusem la mesajul ei direct, care m-a pus diferite porţi, colindasem des- pe gînduri și pe jăratic.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 65 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
– Unde? Eu? Chiar mîine? (BM); masa rotundă Biblioteca universitară: – Mîine, mi-a repetat. realizări și perspective (UPS „Ion Creangă”); Biblioteca „Maramureș”, unde am atelierul profesional Activitatea informaţi- ajuns chiar a doua zi, am îndrăgit-o de onală bibliografi că(CID „Chișinău”); Clubul îndată. Și sectorul, și sediul, și colectivul, Biblioteca Mov (BM) ș.a. toate într-un stil modernist însă în armo- Ajunsă la șase ani de activitate în do- nie cu mediul înconjurător. Atunci m-am meniu, am reușit să înţeleg că raţiunea de gîndit: „Îmi pare că locul acesta e pentru a fi bibliotecar se bazează pe cîteva prin- mine.” Încă nu i-am exprimat recunoștinţa cipii: doamnei Lidia Kulikovski și nu i-am împăr- – în societate, pentru a exista, trebuie tășit intenţia fermă de a duce la îndeplini- mai întîi să te faci acceptat și, pen- re sfatul său. tru aceasta, trebuie să știi să te pui * * * în valoare; Cum a început totul, adică această – pentru a te dezvolta, trebuie să-ţi dragoste pentru cărţi, care din pasiune a construiești o imagine și să știi să te devenit profesie? Îmi voi lăsa gîndurile să impui; călătorească, făcînd o incursiune în trecut. – iar pentru a rezista trebuie să știi să Cărţile, bibliotecile și cultura sînt valori te aperi; universale ale societăţii civilizate și surse in- – dar, mai întîi de toate, trebuie să epuizabile pentru dezvoltarea intelectuală recunoști că nu se poate trăi fără a și spirituală a omenirii. A fost ideea pe care interacţiona cu mediul în care exiști. am însușit-o din primele lecţii universitare. Am observat și sînt de acord că astăzi În acea perioadă mi s-a intersectat ca- domeniul biblioteconomic are nevoie lea cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, de creatori cu idei noi, cu îndrăzneală, cu ca mai apoi să meargă paralel. Am fost abordări inedite. Pentru a găsi idei bune, angajată ca bibliotecar la Filiala „Onisifor strategii bune, sloganuri bune, trebuie să Ghibu”, apoi ca șef de ofi ciu la Filiala „Tîrgu- putem ieși de pe drumurile bătătorite, să Mureș”. Din 2010 pînă în prezent am primit ne jucăm cu cuvintele, să inovăm și, une- sarcina de a conduce activitatea Filialei ori, să șocăm. Astfel se iese din universul „Maramureș”. raţional pentru a inova în simbolic, ar- În perioada activităţii am participat la tifi ciu sau excepţional. Spirit de analiză, diverse reuniuni profesionale atît în plan comprehesiune, imaginaţie, creativitate, intern (BM „B.P. Hasdeu”), cît și extern: ate- dinamism, omniprezenţă, interpretare, lierul Ce este un blog (CID „Chișinău”); du- plexul profesional Parteneriate culturale și traducere și multe altele sînt atuurile pe profesionale: BM „B.P. Hasdeu” – Biblioteca care trebuie să le posede bibliotecarii. Judeţeană Mureș (Filiala „Tîrgu-Mureș); Bibliotecarul este obligat să joace zeci duplexul profesional Educaţie pe parcur- de roluri diferite într-o bibliotecă. Sau sînt sul întregii vieţi: realităţi și tendinţe (Filiala zeci de bibliotecari care joacă fi ecare cîte „Transilvania”); masa rotundă Dimensiunea un rol. Iată aici cîteva sarcini adiţionale, umană a imaginii BM (Filiala „A. Mickie- destinate bibliotecarilor: cercetător, pur- wicz”); brainstormingul Ce imagine avem? tător de cuvînt, producător, realizator, Ce imagine vrem? (Filiala „Ovidius”); sim- relaţiile cu mass-media / atașat de presă, pozionul Parteneriat și cooperare în bibli- organizator de evenimente, gazdă, redac- otecile cu diferite etnii (Filiala „M. Lomono- tor-orator, editor, responsabil de organiza- sov”); conferinţa BM „B.P. Hasdeu” – calea rea expoziţiilor, responsabil de publicitate, spre cunoaștere a comunităţii chișinăuiene responsabil de comunicarea internă, res-
66 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) ponsabil de audio-vizual, administrator. noţiunea de carte. Și nu va simţi confra- Cuvîntul-cheie al meseriei de bibliotecar ternitatea cu o lume parcă a zeilor, care este polivalenţa cunoștinţelor și a abilită- sînt autorii magnifi cilor foliante scrise în ţilor particulare. urmă cu peste o jumătate de mileniu, mai * * * vechi chiar unele, mai noi altele, în totalita- Cine n-a mîngîiat copertele aristocrate tea lor mesaje exemplare ale istoriei spiri- ale cărţilor vechi dintr-o bibliotecă o face tuale, căreia încercăm mereu să-i prindem zadarnic în raftul librăriei, în preajma celor sensurile, ascunse și pline de mister unele, noi, căci simţurile lui nu-și vor putea defi ni darnice în lumină altele. LA BM M-AU ÎNVĂŢAT SĂ FAC ȘI SĂ ACCEPT SCHIMBĂRI RADICALE Ludmila GAJOS, director, Filiala „Târgoviște” În preajma aniversării a turile înţelepte ale doamnelor 135-a a BM „B.P. Hasdeu” am Lidia Kulikovski, Larisa Cășlaru, meditat asupra expresiei scrii- Ludmila Pânzaru, Tatiana Co- torului Mark Twain cum că cele șeriu, Tatiana Fiodoruc, Taisia mai importante două zile din Foiu și toţi ceilalţi specialiști viaţa noastră sunt cea în care califi caţi de la departamente- ne-am născut și cea în care am le BM „B.P. Hasdeu”; oameni afl at de ce ne-am născut. Cred deschiși la sufl et, întotdeauna că anume aceste gânduri m-au pregătiţi să-ţi dea o consulta- făcut să conștientizez și să rea- ţie în plan profesional, dar și lizez că eu am apărut pe lume personal. Luând în conside- pentru a descoperi BM, pentru raţie că nucleul echipei BM îl a mă angaja în această instituţie frumoa- constituie femeile, vreau prin intermediul să, a mă forma profesional până la gradul acestei rubrici să afi rm încă o dată cu tă- superior nu fără ajutorul unor specialiști rie că într-adevăr aici lucrează doamne minunaţi care activează aici. profesioniste, drăguţe și inteligente, spe- Mi-am format chiar un nou stil de cialiste, cu ajutorul cărora mi-am format gândire, din toate punctele de vedere, ac- o viziune nouă, o atitudine mai specială, tivând în calitate de director la Filiala „Târ- mai convingătoare pentru activitatea și goviște”. destinul meu bibliotecar. M-au învăţat să Peste un an rotunjesc cifra de 10 ani de fac și să accept schimbări radicale, să lupt activitate la BM, o mică aniversare a mea pentru existenţa profesiei noastre, pentru personală în contextul aniversării a 135-a existenţa bibliotecii în era internetului. a BM. Dar anume această perioadă a vieţii Atmosfera de modernizare a instituţiei mele a fost ca o revoluţie, am realizat că m-a convins că BM în viaţa mea este cel activând aici îmi modernizez permanent mai important lucru și că, în ultimă instan- stilul de gândire și de activitate împreu- ţă, m-am născut pentru a-mi forma desti- nă cu echipa fi lialei. Echipa a devenit mai nul anume aici. competentă, mai profesionistă prin dife- Felicitări, BM! La mulţi ani! rite forme de instruire, cu ajutorul și sfa-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 67 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ – DESTINUL MEU Elena DABIJA, director, CAI Eminescu
Iniţial, am vrut să-mi inti- acestei profesii umanitare și… tulez articolul astfel: …Amintiri profund umane. plăcute din viaţa unei biblio- După absolvire, în 1982, tecare pe parcursul a 30 de ani am început activitatea profesi- de activitate în acest lăcaș de onală în Biblioteca Municipală. prestigiu. Până la urmă însă am Îmi amintesc cu drag ziua de 2 optat pentru un titlu în care să august 1982, zi plină de emoţii, fi e cuvântul destin. Căci mun- când, cu un buchet de crizante- ca mea în bibliotecă este cu me, am pășit pragul Bibliotecii adevărat destinul meu. Apoi copii nr. 11, astăzi Filiala Nico- mi-am amintit de o superbă lae Titulescu, din sectorul Bo- cugetare a poetului Vasile Ro- tanica, și unde am fost primită manciuc: „…timpul dinlăuntrul unei bibli- cu multă bucurie în postul de șef ofi ciu oteci este altul decât cel din afara ei. Aici, împrumut la domiciliu. A fost prima mea într-o zi crești cât alţii, din afară, într-un an, zi de muncă în bibliotecă: am aranjat toată într-un veac, într-o viaţă; aici este tinereţe ziua fi șele cărţilor în cataloage, probabil fără bătrâneţe și viaţă fără de moarte.” erau depozitate de ani de zile, iar eu m-am Și mi-am dat seama că am trăit „tim- descurcat într-o zi. Șefa bibliotecii, Maria pul dinlăuntrul unei biblioteci” de când am Burbelo – o profesionistă și o împătimită prins gustul lecturii și cu fi ece carte pe de această profesie – nu credea ochilor că care o citeam mă simţeam mai aproape de am reușit să aranjez toate fi șele. Dumneaei „regina” bibliotecii. În pragul alegerii pro- era deja la vârsta de pensionare și dorea să fesiei am avut mai multe dorinţe sau, mai rămân în locul ei în postul de șefă. bine zis, mai multe sfaturi din partea pro- Am avut rezultate bune și numai pes- fesorilor dragi, cărora le sunt profund re- te un an am fost numită șefă la Biblioteca cunoscătoare, deoarece fi ecare din ei mă copii nr. 14, astăzi Filiala V. Bielinski, din vedea un discipol al său în viitor: profesoa- sectorul Buiucani. Mă deplasam cu auto- ră de chimie, de matematică, de literatură, buzul nr. 3 de la staţia terminus din strada de franceză… Eu i-am împăcat pe toţi pro- Belski, azi bd. Cuza-Vodă, de la Botanica, fesorii și am ales un domeniu care, după până la cinematograful „Flacăra” de la Bu- părerea mea, le îmbină de minune pe toa- iucani timp de doi ani, deja ne cunoșteam te câte sunt pe acest pământ – o catedră a și m-am împrietenit cu toţi călătorii din tuturor cunoștinţelor – Biblioteca, dirijată acest autobuz. Am avut o activitate de de Bibliotecar. Nu am mai avut altă opor- succes în această perioadă. Eram o tânără tunitate decât cea de Bibliotecar. Astfel șefă de 23 de ani, entuziasmată de lumina anii 1978-1982 au fost anii de studii la Uni- fi ecărei cărţi deschise de mine și trecute versitatea de Stat din Moldova, Facultatea de multe ori prin mâinile mele în timp ce o de Biblioteconomie și Bibliografi e, specia- înregistram, o propuneam sau o primeam lizarea – literatura pentru copii. Plecăciune de la cititori. Participam la viaţa culturală profesorilor universitari și bibliotecarilor a orașului, la întruniri profesionale de for- care mi-au deschis larg ușile în domeniul mare ca tânăr specialist. În 1985 am avut
68 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) o ofertă să lucrez la Biblioteca școlii nr. 57, tași și învingători împreună cu cititorii la astăzi Liceul Teoretic „Traian”: bibliotecara diferite activităţi și concursuri de creaţie. școlii pleca peste hotare, iar eu locuiam în Erau timpuri când se citea mult mai mult vecinătate și obosisem de traseul Botani- și era rând la unele cărţi sau chiar la une- ca-Buiucani-Botanica. Deja speranţa mea le opere de autori concreţi. Aveam cititori era Biblioteca școlii și în zilele de odihnă numeroși și fi deli, care ne stimau, ne aju- făceam inventarierea fondului de carte. tau să facem multe lucruri frumoase, astfel Cererea mea de eliberare a fost respinsă instituţia a fost nominalizată cu titlul Bibli- chiar dacă au intervenit persoane infl uen- oteca anului, iar eu – Bibliotecarul anului te de la Direcţia învăţământ. Au fost și la- în 1988, apoi în 1999. crimi din acest motiv, în vara anului 1985, După cum bine se știe, în anii 1989- îmi amintesc și azi cum mergeam pe aleea 1991, în viaţa culturală a Moldovei, dar și cu castani din strada Bielinski și plângeam în activitatea Bibliotecii Municipale, au că mi-au respins cererea. intervenit schimbări radicale: am obţi- Dar norocul a venit de la sine: la Bo- nut limba română, simbolurile naţionale, tanica s-a înălţat un bloc în bd. Armatei independenţa. În acest timp, cu aportul Sovietice, azi bd. Traian, și la parter era patrioţilor de aici și din Ţară s-au deschis amplasat un club pentru minori, și a fost noi biblioteci-fi liale de carte românească: decizia să se deschidă fulger și o Bibliote- „Transilvania”, „Târgu-Mureș”, „Onisifor Ghi- că pentru copii. Administraţia mi-a făcut o bu”, „Ovidius”, „Alba Iulia”, „Târgoviște” ș.a. adevărată sărbătoare propunând candi- Am avut propuneri să fi u director la datura mea, dar au avut și mare încredere, Filiala „Alba Iulia”, apoi la „Târgoviște”, dar deoarece trebuia într-un termen record fi indcă aveam publicul meu cititor și par- să amenajăm acest sediu al bibliotecii. O teneri fi deli la Botanica am refuzat – nu-mi echipă de bibliotecare din diferite bibli- imaginam să plec din acest sector, care oteci munceam de zor: am adus mobili- îmi place la nebunie. Nu mă înţelegea ni- er și cărţi din alte biblioteci, scriam acte meni din colege de ce refuz să activez în de transfer al cărţilor, le aranjam la raft. aceste biblioteci prestigioase și rămân în Ghinionul a fost că tocmai când fi nisam fi liala mea pentru copii. Eram și în pragul amenajarea spaţiilor, am primit ordin să sărbătorii de 15 ani de activitate a Biblio- ne transferăm în alte odăi, dar nu a fost o tecii copii Traian. Era în ianuarie 2000 – an problemă pentru noi – am mai făcut niște declarat de UNESCO Anul Eminescu – și eforturi și schimbări. pregătisem un stand dedicat Luceafărului La 2 ianuarie 1986 am deschis larg uși- poeziei românești. În ziua de 3 ianuarie le Bibliotecii și mi-am început activitatea 2000 a fost și marea cotitură în viaţa mea în acest teritoriu. Munceam cu dragoste și profesională. Îmi amintesc cum lucram la devotament, pentru care în 1989 am fost mașina de dactilografi at, la raportul de gratifi cată de Sindicate pentru succese re- activitate pentru 1999 și brusc s-a întu- marcabile în muncă la Panoul de onoare necat pe la geamuri – treceau mai multe al orașului Chișinău, în cadrul întrecerilor persoane și nu înţelegeam ce se întâmplă. (socialiste, pe atunci), și cu o excursie-vizi- Am ieșit în hol ca să-i văd pe dl acad. Mihai tă la Moscova. Am muncit în această bibli- Cimpoi, poeţii Iulian Filip, Ianoș Ţurcanu, otecă cu multă dragoste și dăruire de sine dna directoare a BM Lidia Kulikovski, func- împreună cu toată echipa pe parcursul a ţionarii „întru cultură” Tudor Bodrug, Ana- 15 ani – perioadă foarte fructuoasă, plină tol Onceanu. Salutându-i, am intrat în sală de evenimente și performanţe: eram frun- nedumerită: ce s-o fi întâmplat de „au dat
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 69 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA năvală” așa personalităţi?… Îmi amintesc ţer, multe Diplome de onoare, de merit și de o constatare a dlui Mihai Cimpoi: „Dacă de excelenţă din partea factorilor de deci- la o bibliotecă mică pentru copii este astfel zie și de la multe instituţii cu care colabo- promovat Eminescu, atunci să știţi că me- răm. Precizez că fi ecare din aceste men- rită să fi e ea director la Centrul Eminescu.” ţiuni este axată pe munca mea în Echipa Nu am înţeles atunci sensul acestor vorbe, „Hasdeu”. Sunt convinsă că succesele mele abia mai târziu era să le înţeleg… M-am aparţin tuturor celor care-și fac lucrul cu speriat de propunerea de a fi șefă a unei pasiune. Dar mai poate fi și altă alterna- „Biblioteci specializate Eminescu” și am tivă pentru un bibliotecar decât să mun- exclamat: „Mă tem!…” Însă mi s-a ordonat cești într-o bibliotecă cu pasiune? La sigur, să iau cunoștinţă cu sediul unde se făceau nu… deoarece numai pasiunea și dragos- deja lucrările de reparaţie din bd. Dacia tea pentru munca ce o prestăm ne face să nr. 20, să dau un răspuns pozitiv și să în- pășim pragul bibliotecii zi de zi pentru a cep activitatea, deoarece pe 13 ianuarie trăi printre cărţi și printre oamenii care iu- va fi inaugurarea festivă… Am venit și am besc cărţile și lectura. văzut cum decurg lucrările și am mers la Pe parcursul acestor 30 de ani ca mem- doamna directoare Lidia Kulikovski să re- bru în echipa-familie BM „B.P. Hasdeu” nunţ la „șefi e”. Refuzul nu a fost acceptat, confi rm că au fost ani de muncă asiduă doar mi s-a dat o sugestie: să încep a di- cu dragoste de profesie și patrimoniul rija lucrările și să amenajăm spaţiile căci naţional, universal și eminescian și în care timpul ne presează. Atunci, și mie, și altor am realizat: colaborare, parteneriat fruc- persoane, ne părea incredibil să reușim. tuos și vizite de lucru cu multe instituţii și Dar un miracol totuși a fost sau, cred eu, că personalităţi remarcabile din mai multe Bunul Dumnezeu și Marele Eminescu ne- ţări; schimbări importante în procesele de au ajutat să facem tot posibilul ca pe 13 lucru; activităţi și programe culturale ine- ianuarie, la ora 11:00, să inaugurăm acest dite; cercetare și editare de publicaţii de lăcaș cultural. Îmi amintesc cum împreună profi l; schimb de experienţă și deplasări cu constructorii și colegele din alte biblio- de serviciu în alte ţări; inovaţii și tehnologii teci munceam peste puterile noastre, cum moderne în activitate; participare activă în ultima zi împreună cu doamna Lidia Ku- la foruri profesionale; proiecte susţinute; likovski am plecat tocmai spre zori acasă zeci de mii de cititori, sute de mii de vizi- – numai după ce am reușit să amenajăm te și documente înregistrate și consultate; totul pentru solemnitatea deschiderii. multe articole și emisiuni în mass-media; Așa a fost inaugurat Centrul Academic servicii on-line și reţele de socializare; ono- Internaţional Eminescu, așa au muncit ruri, diplome și cuvinte de recunoștinţă… bibliotecarele atunci când s-au deschis și Este imposibil să le enumăr pe toate câte alte biblioteci, nu în zadar adesea suntem le realizează fi ecare membru din Echipa numite „furnicuţele” sau „albinuţele” de la „Hasdeu”. În contextul atașamentului meu „Hasdeu”. faţă de BM, aș aminti că am contribuit și Au trecut 12 ani de activitate la CAIE, la completarea cu cadre noi a bibliotecii: cu multe probleme, dar și cu reușite de am atras în domeniul nostru trei nepoate care mă bucur și am o satisfacţie deosebi- și o soră!... tă de la munca mea. În acest răstimp am Nu am avut în acești ani clipe care să obţinut titlurile: Cel mai bun bibliotecar nu mă frământe, mereu am fost în pas cu din Republica Moldova (2002, 2005); Cel schimbările provocate de viaţa cotidiană, mai bun manager al anului (2003, 2009); iar schimbările necesită și mari eforturi Ordinul Steaua României, în grad de Ofi - pentru a fi în pas cu timpul. Am avut în-
70 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) totdeauna această responsabilitate – de tinerii să îmbrăţișeze profesia de bibliote- aceea, consider că, deși am obţinut succe- car. Doresc ca vizitatorii noștri să fi e mereu se și realizări, mai sunt încă multe de făcut consumatori de tot ce deţine o bibliotecă pentru a fi împlinită defi nitiv. modernă, să fi e alături de noi în tot ce ne Toate câte le realizează fi ecare biblio- dorim să realizăm în comun, să ne provoa- tecar din Echipa „Hasdeu” devin posibile și ce și să ne ajute ca bibliotecile să fi e o a pentru că în frunte se afl ă neobosita profe- doua casă pentru ei. sionistă și mărinimoasa doamnă director Ori de câte ori am prilejul, declar cu general dr. Lidia Kulikovski, pentru care mândrie că sunt bibliotecară din Echipa îi mulţumim și-i suntem recunoscătoare. „Hasdeu”, că sunt o „discipolă a lui Emi- Datorită dumneaei am ajuns unde suntem nescu”, precum m-a califi cat dl acad. Mihai – formăm Echipa „Hasdeu”, suntem o forţă Cimpoi, că sunt la locul potrivit și nu regret de neîntrecut și de invidiat! nicio clipă că subsemnata Elena Dabija, bi- Felicit marea familie de bibliotecari cu bliotecară pe viaţă, promovez, pe propria ocazia acestui frumos jubileu de 135 de răspundere, pe Mihai Eminescu și miracu- ani la care a ajuns Biblioteca Municipală loasa Eminesciană românească generaţi- „B.P. Hasdeu”. Doresc să realizăm în viitor ilor de azi, dar și generaţiilor următoare... noi obiective și să ţinem piept provocări- Văd viitorul Bibliotecii Municipale „B.P. lor și solicitărilor comunităţii. Doresc ca Hasdeu” – instituţie-model!
AMINTIRI ȘI REALITĂŢI CARE ÎMI ÎNCĂLZESC SUFLETUL...
Parascovia ONCIU, director, Filiala „Transilvania”
Cred că fi ecare om trăiește, ...Am fost angajată în ser- în egală măsură, cu ziua de azi viciul fi lialei nr. 23 a Biblio- și cu amintiri din trecut. Fiind tecii Centralizate Orășenești solicitată să scriu ceva despre „Jdanov” din Chișinău în vara rolul sau importanţa Bibliotecii anului 1980, aveam pe atunci 25 Municipale în viaţa mea, câte- de ani. Era o activitate asemă- va zile am încercat să-mi adun nătoare, ba chiar identică cu a gândurile, dorind să pun în altor fi liale: aceleași expoziţii cu evidenţă trăirile actuale. Mi-am aceleași titluri, aceiași invitaţi – dat seama însă că amintirile, lectori de la Societatea „Știinţa”, dintr-un trecut nu prea îndepăr- cu prelegeri politizate pentru tat, îmi dau ghes mai mult, mai orișice ocazii, care proslăveau insistent „bat la ușa sufl etului”. De aceea, ideile comunismului, ale socialismului „în- cu riscul de a nu corespunde întru totul aintat, progresist, atotbiruitor”... Aceleași sugestiei făcute de redacţia revistei Biblio- fonduri de carte, constituite în proporţie Polis, am hotărât să mă axez preponderent de 65 la sută din literatură social-politică și pe aduceri-aminte, care, la sigur, oricum 90 la sută în limba rusă. Duminicile aveam mă vor aduce la realităţile curente... un public deosebit de numeros – oamenii
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 71 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA se pregăteau pentru ora politică de luni. bibliotecilor, or, aceasta era greu de tot de Era o monotonie totală. Cam așa s-au scurs înfăptuit în Moldova după cinci decenii de nouă ani, până a venit anul 1989. În aer comunizare, sovietizare, rusifi care. Și pro- pluteau tot mai multe însemne ale schim- babil că multe planuri, proiecte, intenţii bării, Mișcarea de eliberare naţională prin- foarte bune ar fi fost sortite eșecului dacă dea aripi, se simţeau adierile mult doritei nu erau explorate din plin multele virtuţi libertăţi; prindea aripi și Cuvântul – scris și organizatorice (sau manageriale, cum se tipărit, în ziarele și revistele total înnoite, spune acum), dar și strict umane ale dnei sau rostit, la cenaclurile Mateevici, Grai ma- director general Lidia Kulikovski. Dânsa tern, la mitingurile de la Teatrul de Vară ori „nu spune hop, până nu sare”: tace când îi din centrul Chișinăului. apare vreo idee, dar muncește, analizează, Primăvară anului 1989 era o primăvară „coace” și numai după ce „coptura e gata” ca multe altele, dar ea a schimbat cardinal invită lume multă (și bună) pentru a arăta activitatea Bibliotecii „Jdanov” și a fi lialelor minunea, precum și pentru a împărtăși din ei. Am avut ocazia să participăm cu toţii la experienţa-i. O astfel de minune sau, mai alegerea destinului fi lialelor, prin alege- bine zis, un șir întreg de minuni a fost și rea democratică a unui lider, care ar pleda deschiderea, în condiţii deloc ușoare, a fi - pentru schimbare, înnoire, recunoaștere în lialelor de carte românească: „Transilvania”, comunitate. La adunarea generală au fost „O. Ghibu”, „Târgu-Mureș”, „Ovidius”, „Alba înaintate mai multe candidaturi, printre Iulia”, „Târgoviște”, „Maramureș”, „Ștefan cel ele fi ind și Lidia Kulikovski, la care ţineam Mare”, „Liviu Rebreanu”... deosebit de mult noi, moldovenii, pe Privind în urmă, acum, unii au impre- atunci fi ind minoritari în colectivul multi- sia că au apărut aceste fi liale ca ciupercile naţional al Bibliotecii Centralizate. A fost după ploaie. Dar câtă muncă stă în spatele o luptă aprigă (fapt menţionat și în ziarele acestor acţiuni, câtă diplomaţie, câte de- de atunci), dar bibliotecarii – și nu numai legaţii, întâlniri, eforturi materiale și spi- moldovenii! – au susţinut masiv candida- rituale, cât consum de energie și timp în tura Lidiei Kulikovski. Am biruit în acea afara orelor de program, într-un cuvânt – „bătălie” pentru că așa a fost vrerea biblio- o muncă titanică. Însăși înfi inţarea Filialei tecarilor, care au optat pentru schimbare, „Transilvania” a fost un miracol la acea vre- pentru înnoire. Iar acestea nu au întârziat me, în anul 1991, plin de speranţe, dar și să vină! A urmat descentralizarea, schim- de confuzii. Profi t de ocazie să repet ceea barea numelui bibliotecii – în locul călă- ce am spus și cu alte ocazii: m-a marcat ului comunist Jdanov s-a optat pentru mult dna director general Lidia Kulikov- fi gura luminoasă a scriitorului, învăţatului ski prin forţa ei de muncă, prin tenacitate, și patriotului Bogdan Petriceicu Hasdeu, prin capacitatea de a pune o temelie trai- care este și acum și va rămâne, cred, peste nică în tot ce face. Deși are mereu multă ani, patronul spiritual al Bibliotecii Muni- inspiraţie, de parcă ar fi un izvor nesecat cipale din Chișinău. Odată cu schimbarea de idei noi, dânsa studiază mult și profund numelui s-a schimbat aura și activitatea in- tot ce o interesează în profesie și nu numai stituţiei noastre. A urmat o muncă asiduă în acest domeniu, face totul cu entuziasm, pentru reorganizarea fi lialelor, înnoirea cu înfl ăcărare, demonstrând o dragoste fondurilor de carte, deideologizarea ma- imensă pentru profesia de bibliotecar, faţă nifestărilor, modifi carea stilului de a ser- de cititori, faţă de tineretul studios care se vi și a dialoga cu cititorii etc. Era vremea bucură de avantajul de a-i asculta prelege- forfotei, a „fi erberii”, a unor idei măreţe, a rile ţinute la Universitatea de Stat. De când unei dorinţe aprinse de schimbare la faţă a o știu, face întrunirile noastre profesionale
72 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) sub genericul Învăţare pe parcursul între- ziţii (de meșteșugărit, pictură pe sticlă, de gii vieţi. Constat cu bucurie că în munca carte etc.) și, desigur, vizitarea bibliotecilor mea la Filiala „Transilvania” am avut și am din judeţele Cluj, Mureș, Satu Mare, Bihor, fericita ocazie să benefi ciez în persoana Maramureș... Vizitele la biblioteci, întâlniri- Lidiei Kulikovski de un excelent manager, le cu bibliotecarii m-au marcat profund, iar profesor, îndrumător, dar și coleg, prieten. Simpozionul anual Carte. Cultură. Cunoaș- Am muncit alături de un om pasionat de tere, cu tot ce cuprindea în el, a fost un bun tot ce face, am avut de la cine să învăţ si să atelier de cunoaștere a culturii românești, mă bucur de ceea ce fac până în prezent. dar și o aprofundare în subtilităţile muncii Apariţia Filialei „Transilvania” pe harta la bibliotecă. Datorită acestor vizite de do- culturală a Chișinăului a fost un eveniment cumentare iniţiate și asigurate calitativ de crucial. Era de necrezut, că doar la două T. Brad, am putut cunoaște pe viu nume- zile după decretarea Independenţei Repu- roși scriitori, istorici, alţi mari oameni de blicii Moldova, la Chișinău se va inaugura cultură și de știinţă ai României. prima bibliotecă de carte românească. După decesul năprasnic al lui Traian Evenimentul a fost salutat de sute de oa- Brad, ctitoria sa a fost prelungită pe par- meni, de personalităţi marcante prezente cursul a șase ani de dna prof. Doina Popa, la inaugurare. Dar aceasta nu ar fost posi- care a muncit cu același zel la înălţarea în bil fără implicarea Lidiei Kulikovski, a altor continuare a „Transilvaniei” de la Chișinău. colege de breaslă și a unor decidenţi din Actuala directoare a BJ „O. Goga”, dna So- Chișinău, precum și a unor inimoși intelec- rina Stanca, continuă opera predecesorilor tuali din Cluj-Napoca. Nu voi uita nicicând săi, făcând totul într-un stil profesionist, cu ajutorul fi zic, dar și sprijinul moral pe care mare dragoste faţă de noi: aduce noi cărţi, l-au acordat Filialei „Transilvania” și mie îmbogăţind fondurile bibliotecii noastre, se personal, în august 1991, în acele zile de implică și ne implică în ateliere profesionale început plin de elan, dar și de frământări și interesante, contribuie mult la amplifi carea riscuri, Lidia Kulikovski, Larisa Câșlaru, Ele- schimbului de experienţă între Cluj-Napo- na Roșca, Genoveva Scobioală... ca și Chișinău. Nu pot să nu spun un cuvânt Unul dintre ctitorii de seamă ai „Tran- de recunoștinţă și de laudă susţinătorilor, silvaniei” de la Chișinău este regretatul partenerilor și prietenilor noștri de pe loc: Traian Brad, care apoi a tutelat biblioteca Direcţia cultură a Primăriei municipiului noastră timp de zece ani. Tenacitatea lui Chișinău, Pretura sectorului Ciocana, Tea- era molipsitoare, el vroia să fi m primii în trul de păpuși „Guguţă”, Centrul de crea- toate și, în acest sens, intenţiile sale coin- ţie „Ghiocel” al sectorului Ciocana, liceele cideau cu cele ale dnei Lidia Kulikovski. „Gaudeamus”, „C. Negruzzi”, „Ginta Latină”, Pentru a umple golul creat de lipsa de cu- „Petru Zadnipru”, Liceul sportiv nr. 2, Gim- noștinţe veridice despre istoria și cultura naziul moldo-turc, școlile primare „Grigore noastră, Traian Brad ne invita în Ardealul Vieru” și nr. 12, instituţiile preșcolare „Foi- său natal, ne arăta cele mai frumoase lo- șor”, „Spicușor”, nr. 135, 161, 211, 197. curi, monumente, instituţii ce fac dovada Le mulţumesc pentru că an de an con- unei istorii milenare și a unei culturi ex- tribuie la organizarea și buna desfășurare trem de bogate a neamului românesc. a Zilelor Filialei „Transilvania”, a Săptămânii Astfel am putut fi martoră la multe eve- Filialei „Transilvania”, prin care promovăm nimente importante din viaţa culturală împreună valorile culturale și spirituale românească: sărbătoarea Unirii, de la Alba ale înaintașilor noștri. La rândul său, Filiala Iulia, Festivalul Lucian Blaga, vizitarea unor „Transilvania” se implică în priorităţile anu- mănăstiri, muzee, case memoriale, expo- ale ale BM „B.P. Hasdeu”, participă la acti-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 73 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA vităţi de anvergură, organizează întâlniri adevărat îmi încălzesc sufl etul. Totodată, și discuţii cu personalităţi notorii ale mu- ele ilustrează un adevăr incontestabil: toa- nicipiului Chișinău, cu fi guri de seamă ale te împlinirile mele și ale Filialei „Transilva- culturii românești în ansamblu, la alte eve- nia”, în fruntea căreia am onoarea să mă nimente culturale apreciate de utilizatori. afl u de la fondarea ei, se datorează faptului Ne mândrim că ne-am inclus și noi în că suntem o parte componentă a BM „B.P. una din direcţiile cele mai valoroase ale Hasdeu” și pentru că două decenii la rând activităţii BM – cercetarea biobibliografi că am benefi ciat de călduroasa și generoasa –, prin elaborarea biobibliografi ilor Petru tutelă a BJ „O. Goga” Cluj. Și aici, la Chiși- Cărare, Ninela Caranfi l, Ion Bejenaru, Ion nău, și la Cluj-Napoca, am învăţat, m-am Proca, Ianoș Ţurcanu, Vasile Șoimaru – un format, am evoluat, iar colegele mele, mai om al faptelor, Transilvania, ţară de dor etc. tinere, parcurg același drum. Noi constitu- Lucrările editate anul trecut, la cea de-a im astfel expresia unei aspiraţii ce se dorea 20-a aniversare a „Transilvaniei” – Portret mai de mult realizată, dar care abia acum din cuvinte și Cronica devenirii noastre – au s-a putut împlini: conlucrarea frăţească, fost apreciate cu Premiul II în cadrul Con- autentică și efi cientă dintre instituţii și oa- cursului naţional Cele mai reușite lucrări ale meni de pe cele două maluri ale Prutului. anului în domeniul biblioteconomiei și știin- Vreau să cred că, având un început, la care ţele informării, ediţia a XXI-a, 2011. am participat și eu, această colaborare nu La aniversarea a 135-a de la fondarea va avea nicicând un sfârșit – prea multe „B.P. Hasdeu”, am scris aceste rânduri cu avem de făcut împreună, întru binele nos- amintiri și unele gânduri recente, care cu tru, al tuturora. МУНИЦИПАЛЬНАЯ БИБЛИОТЕКА: ЮБИЛЕЙНЫЕ ОЦЕНКИ
Маргарита ЩЕЛЧКОВА, директор филиала русской литературы и культуры «М. Ломоносов»
Спасибо праздникам и формы. Юбилейная заметка знаменательным датам – бла- не претендует на всесторон- годаря им существует воз- ний охват и формат исследо- можность «остановиться, вательского изыскания, но оглянуться» и задуматься над более чем тридцатилетний их значимостью. Не будь этих опыт работы в Муниципаль- юбилейных дней, возмож- ной библиотеке «Б.П. Хашдеу» но, «в сплошной лихорадке предполагает возможность буден» и не стали бы мы раз- более или менее объектив- мышлять над тем, что значит ного взгляда и справедливой для нас, сотрудников, Муни- ее оценки «изнутри». Возмож- ципальная библиотека «Б.П. но, у молодых сотрудников, Хашдеу». Разнообразной деятельности работающих несколько месяцев или библиотеки посвящено огромное ко- даже лет, она иная. Но тем, кто посвя- личество печатных материалов, осно- тил библиотеке большую часть своей вательно освещающих все ее виды и жизни, невозможно не считать ее своим
74 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
вторым родным домом, не чувствовать Нельзя не отметить самую главную, себя частью единой семьи под его кры- на мой взгляд, положительную отличи- шей, не ценить, не любить тех, кто тру- тельную черту Муниципальной библи- дится рядом. Самая главная ценность отеки – постоянное стремление к про- нашей библиотеки – ее сотрудники, та фессиональному совершенствованию, особенная категория людей, счастливо изучению и применению всяческих нашедших свое призвание. Ведь имен- инноваций, что позволяет всегда быть но то дело, которое человек делает, не- «на передовой позиции». Вспоминают- взирая на незначительную заработную ся времена более чем двадцатилетней плату или даже вовсе ее отсутствие, и давности, когда нам, сотрудникам, раз- считается настоящим призванием. Все дали анкеты с вопросами о тех преоб- чаще в печати библиотечных работни- разованиях в библиотеке, что мы тогда ков называют «последними святыми», и считали необходимыми. По-видимому, это недалеко от истины – практически большинство из работников отметило бескорыстный труд во имя просвеще- необходимость повышения професси- ния человечества дает право на такое онального мастерства, и вскоре разви- определение. Дух постоянного стрем- тие знаний и навыков стало постоянной ления к познанию объединяет работ- и теперь уже великолепно отработан- ников Муниципальной библиотеки, ной системой. Уже тогда это было не- творчески трудящихся, одолевающих сомненным достоинством и свидетель- все новые профессиональные высо- ством не только демократичности, но ты – занимающихся методическими, прогрессивности взглядов руководства библиографическими, историко-лите- библиотеки, прекрасно понимающего, ратуроведческими исследованиями, что только постоянное повышение ква- пробующих себя в журналистике, ов- лификации может воспитать современ- ладевающих новыми компьютерными ных специалистов. И этот факт всегда с программами. благодарностью и уважением воспри- Крепкий, и в то же время гибкий, нимается всеми нами, сотрудниками, костяк коллектива муниципальной би- которых методично снабжают самой блиотеки, состоящий из трех десятков свежей информацией и новыми знани- филиалов, служит надежной опорой не ями в области новейших библиотечных только его работникам, но и читателям, технологий. получающим благодаря этому удобные Самых высоких оценочных баллов условия пользования разнообразными заслуживает атмосфера единой коман- информационно-библиографическими и ды, царящая в библиотеке, которую, культурно-образовательными услугами. осознаем, не так просто было создать, Дополнительную привлекатель- а также корректно-справедливого и ность системе придают ей филиалы уважительно-заботливого отношения культур и литератур национальных администрации к своим сотрудникам, меньшинств, каждому из которых Му- желание и умение оказать им помощь ниципальная библиотека предостави- моральную, а по возможности, и мате- ла все возможности стать социокуль- риальную. Все это – не юбилейные ди- турными, просветительскими центрами фирамбы, а реальные позитивные фак- для своих этносов, которые они могут ты, которые многие могут подтвердить, удовлетворять свои разнообразные ду- позволяющие преодолевать трудности, ховно-интеллектуальные запросы и не- неизбежные в нашей, да и в любой про- обходимость досугового общения. фессии.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 75 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
Еще в конце двадцатого столетия лись, зато ее филиалы все чаще снабжа- известный деятель культуры, академик ются современной компьютерной тех- Дмитрий Лихачев сказал слова, неодно- никой, и руководство осуществляется, кратно с тех пор цитируемые, и все еще без сомнений, профессионалами само- не устаревшие: «Библиотеки важнее го высочайшего класса. Сотрудники би- всего в культуре. Может не быть универ- блиотеки гордятся ее положительным ситетов, институтов, научных учрежде- имиджем, заслуженно сложившимся ний, но если библиотеки есть, если они как в муниципии, так и за пределами не горят, не заливаются водой, имеют Республики Молдова. Остается верить помещения, оснащены современной в то, что благодаря успешной деятель- техникой, возглавляются не случайны- ности Муниципальной библиотеки ми людьми, а профессионалами – куль- «Б.П. Хашдеу» культуре и образованию тура в стране не погибнет.» гибель не грозит, напротив, мы оптими- Муниципальная библиотека делает стично надеемся на их расцвет, и следо- все возможное, чтобы чрезвычайные вательно, осуществление нашей благо- ситуации, названные ученым, не случа- родной библиотечной миссии! МЫ БОГАТЫ, ИБО У НАС В РУКАХ КЛЮЧ К ИСТОЧНИКАМ БОГАТЕЙШЕЙ ИНФОРМАЦИИ
Наталья КРАВЧУК, зав. филиалом М. Костин
Моё детство и юность в одной выдавали книги на прошли в небольшом район- дом, а в другой находился чи- ном центре, где свободное тальный зал, где можно было время дети и молодежь про- поработать с литературой на водили, в основном, в местном месте. Читателей было много Доме культуры или в библио- и, ожидая своей очереди на теке. Мне запомнилось, как я абонементе, я с интересом впервые попала в библиотеку. начала рассматривать все во- Как-то в начале осени я круг. Это был загадочный, вол- увидела у девочки-однокласс- шебный мир книг. ницы яркую детскую книжку И я подумала, как инте- про то, как муравьишка спешил попасть ресно и здорово здесь работать, вот домой до захода солнца. Она меня так бы и мне так. Но потом я стала мечтать заворожила, что я долго не могла от совсем о другой профессии. Кто бы мог нее оторваться. Потом меня привели в тогда подумать, что вся моя жизнь в чудесный дом, где можно было взять и дальнейшем будет связана именно с би- прочитать много таких же ярких и инте- блиотекой и книгой! ресных книг. Мне было семь лет, и этим После окончания Кишиневского сказочным царством оказалась для Государственного Университета с ди- меня БИБЛИОТЕКА. пломом библиотекаря-библиографа Библиотека находилась в неболь- я пришла на работу в читальный зал шом здании и состояла из двух комнат: Центральной городской библиотеки
76 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
им. А. Жданова. Постепенно, накапли- и... отправиться в захватывающее пу- вая опыт библиотечно-библиографиче- тешествие по безграничным просто- ской работы, я прошла путь рядового рам фантазии автора, либо открыть библиотекаря, затем старшего, потом для себя что-то новое о мире, который зав. отделом и, наконец, стала работать так быстро вращается вокруг нас. Для заведующей библиотекой-филиалом. этого нам нужна наша БИБЛИОТЕКА. Азам профессии я научилась, работая Конечно, никто не может отрицать тот в библиографическом отделе, где тру- факт, что интернет – вещь нужная и по- дились супер-профессионалы своего лезная. Но, как бы ни были безгранич- дела. Знания и навыки, полученные там, ны его возможности, всех книг в сеть заложили основу для всей моей даль- не закачаешь и по электронной почте нейшей профессиональной деятельно- не перешлёшь. Да и с чем еще можно сти. Многие годы я проработала заведу- сравнить те неповторимые ощущения, ющей библиотекой – филиалом № 20, в когда берешь в руки книгу, вдыхаешь настоящее время являюсь заведующей знакомый запах бумаги и типографской библиотекой – филиалом М. Костин. краски, с жадным нетерпением перево- Муниципальная Библиотека им. Б.П. рачиваешь страницы, чтобы потом, до- Хашдеу стала в моей жизни не только бравшись до конца, вздохнуть с удов- великим учителем, но и бескорыстным летворением и лёгким сожалением. Ну помощником и другом. Здесь прошла и разве можно заменить все это созерца- проходит вся моя жизнь, как професси- нием светящегося экрана и щелчками ональная, так и личная. В библиотеке, мыши? Не думаю. среди книг вырос мой сын, блуждая С высоты пройденного пути, сегодня между стеллажами в поисках знаний и я без преувеличения могу сказать, что приключений. Когда мне говорят: у вас Муниципальная Библиотека «Б.П. Хаш- маленькая зарплата, вы бедные, что вы деу» навсегда определила мою судьбу, можете дать своим детям? Я отвечаю: мою профессию, моё призвание. Даже нет, мы очень богаты, т.к. у нас в руках своими профессиональными знаниями находятся ключи, которые открыва- я, в основном, обязана не столько уче- ют двери в счастливое будущее наших бе в университете, сколько практиче- детей, ключи ко всем источникам ин- ской работе в Муниципальной Библи- формации (как известно, кто владеет отеке, которая стала для меня родным информацией, тот владеет миром). Сво- домом, школой, где своим бесценным евременный поиск и использование опытом со мной делились лучшие спе- необходимой информации позволили циалисты в области библиотечно-би- мне дать престижное европейское об- блиографической деятельности. Это разование своему сыну и возможность были и есть настоящие интеллигенты, сделать успешную карьеру в любой энтузиасты и подлинные знатоки сво- стране мира. его дела, которые руководствовались Сегодня мы живем в ином мире – твердым убеждением, что главным ли- мире новых скоростей, технологий и цом любой библиотеки, ее подлинным достижений, в мире интернета. Но как хозяином является ЧИТАТЕЛЬ. Именно же хочется иногда приостановить этот в работе с читателями, в обеспечении стремительный круговорот! Нет, не их качественной литературой и разно- сесть за компьютер, глядя воспалён- сторонней информацией заключается ным взглядом в монитор, а устроиться основной смысл и предназначение де- в кресле с теплым пледом, взять книгу ятельности библиотек.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 77 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
За время работы в Муниципальной течных работников. В частности, впер- Библиотеке «Б.П. Хашдеу» я приобрела вые для сотрудников Муниципальной собственный профессиональный опыт, Библиотеки «Б.П. Хашдеу» и ее филиа- а вместе с ним личное видение того, лов были составлены должностные и как сделать библиотеку настоящим цен- функциональные инструкции, которые тром культуры и информации, который четко обозначили их права и обязанно- бы мог отвечать современным, все воз- сти. Сегодня среди новых эффективных растающим потребностям пользовате- программ и проектов Муниципальной лей библиотек. Неоценимую помощь в Библиотеки «Б.П. Хашдеу» особой по- продвижении и внедрении новых идей пулярностью у читателей и библио- мне оказывает профессиональная уче- текарей пользуются: Lecturile verii, Ora ба: семинары, конференции, круглые poveştilor, Chişinăul citeşte o carte, Copiii столы, обмен опытом с нашими кол- Chişinăului citesc o carte, Săptămîna uşilor легами и библиотекарями из других deschise, Decada „Oraşul meu” и др. стран, ставшие уже традиционными. Примеров целенаправленного и Благодаря этой полезной практике я решительного продвижения Муници- своевременно получаю актуальную пальной Библиотеки «Б.П. Хашдеу» к информацию о новейших технологиях новым горизонтам можно привести в сфере библиотечно-библиографиче- немало. И главная заслуга в этом при- ской деятельности. Внедрение новых надлежит грамотному профессиональ- инноваций, и, в первую очередь, ав- ному руководству работой библиотеки томатизация библиотечно-библиогра- в лице ее генерального директора Л. фических процессов, использование Куликовской – человека, беспредельно интернета позволили поднять работу преданного библиотечному делу, опыт- Муниципальной Библиотеки «Б.П. Хаш- ного менеджера, сумевшего сформиро- деу» и ее филиалов на более высокий вать творчески работающую команду качественный уровень, расширили воз- единомышленников. Ее личный вклад можности поиска необходимой инфор- в развитие Муниципальной Библиоте- мации и способствовали привлечению ки им. Б.П. Хашдеу и ее филиалов, по- в библиотеку новых читателей, особен- стоянное стремление к совершенству, но молодежи. Хочу подчеркнуть также умелое использование передовых важную роль производственных сове- достижений в библиотечно-библио- щаний и планерок, которые регулярно графической практике, кропотливая проводятся в Муниципальной Библи- работа над современным имиджем отеке «Б.П. Хашдеу» под руководством библиотеки, позитивная энергия явля- ее генерального директора – Лидии ются наглядным примером для всего Куликовской. Проходят они всегда кон- коллектива. Успешное достижение на- структивно и по-деловому, но не обхо- меченных целей позволило приобре- дится и без профессиональных споров. сти Муниципальной Библиотеке «Б.П. Надо сказать, что многие предложе- Хашдеу» особый профессиональный ния, принятые в ходе этих совещаний, статус и вывели ее на передовые пози- о перестройке системы обслуживания ции среди других муниципальных би- читателей и внедрении новых инфор- блиотек Молдовы. мационных технологий потребовали Библиотека жила и будет жить своей от администрации Муниципальной собственной, неповторимой, интелли- Библиотеки повышенного внимания к гентной жизнью. К нам приходят и будут проблемам организации труда библио- приходить читатели: студенты, школь-
78 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
ники, пенсионеры. Они будут интере- вечно изменяющийся мир. Я уверена, соваться новинками, называть длинные что библиотеки будут существовать темы рефератов, читать прессу и с по- всегда, во все времена, как место позна- мощью библиотечной книги открывать ния Вечности, освещенное лучами Све- для себя этот огромный, бушующий и та, Добра и Истины. AM HOTĂRÂT SĂ DEVIN BIBLIOTECAR ȘI N-AM GREȘIT! Natalia CORGHENCEA, șef, Filiala Traian Biblioteca este locul care tecar și am ajuns să fi u în frun- încă din copilărie mi-a provo- tea Filialei Traian. Fiind mem- cat numeroase întrebări, de bru al Echipei „Hasdeu”, căci la cum găsește bibliotecarul așa sîntem numiţi în lumea cărţile de care are nevoie citi- bibliotecară, am învăţat multe torul, pînă la cum e oare să fi i lucruri utile. În primul rînd, am bibliotecar? La acestea și mul- cunoscut numeroase perso- te alte întrebări încercam să nalităţi: scriitori, poeţi, actori, găsesc răspunsul fi ind vara în artiști, savanţi. Am cunoscut vacanţă la Chișinău, la mătușa mulţi bibliotecari cu renume mea Elena Dabija, care era șefa atît din Republica Moldova, cît Bibliotecii pentru copii nr. 12. Zilnic îmi pe- și de peste hotarele ei. treceam timpul printre cărţile cele mai fru- Biblioteca Municipală este totoda- moase, mă jucam improvizînd că sînt bi- tă o școală, aici am avut posibilitatea să bliotecar. Îmi plăcea să citesc cărţi, căci ele particip la multiple instruiri profesionale: sînt o bucurie a sufl etului, prin intermediul ateliere, seminare, zile de dezvoltare, con- lor poţi călători prin sufl ete și gînduri străi- ferinţe naţionale și internaţionale, mese ne, ele îţi pot fi prieten fi del și devotat, dar rotunde ș.a. Toate acestea mi-au oferit po- nu m-am gîndit niciodată că voi ajunge în sibilitatea să-mi dezvolt abilităţile profe- realitate BIBLIOTECAR. sionale, să devin mai încrezută în ceea ce Aceasta s-a întîmplat atunci cînd am fac și numaidecît să-mi ajut și colegii mei, fi nisat școala și, fi ind în pragul alegerii după principiul: „Învăţ eu, ca să pot învăţa profesiei, m-am ciocnit și eu cu problema pe altul.” tuturor tinerilor: cărei profesii să dau prio- Biblioteca Municipală, în special Filia- ritate? Și aici, îndrumată de către mătușa la Traian, la care activez, mi-a devenit o a dragă, am hotărît să devin bibliotecar și doua casă, deoarece marea majoritate a n-am greșit. timpului mi-l petrec la serviciu. Și nu-mi Încă din primii ani de studiu am de- pare rău deloc! O fac cu mare plăcere și venit angajata Bibliotecii Municipale „B.P. dăruire de sine cu atît mai mult, cu cît mi-a Hasdeu”. Am afl at că este o reţea bine ra- revenit ca prin moștenire de la doamna mifi cată și bine dezvoltată, ce întrunește Elena Dabija. un număr mare de personal. Datorită programelor de lectură co- Încetul cu încetul am cunoscut tainele mune Bibliotecii Municipale și celor spe- bibliotecii, am început de la simplu biblio- cifi ce fi lialei, am devenit prieteni buni cu
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 79 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA partenerii noștri: Liceul Teoretic „Traian”, vează cînd e cazul, ne îndeamnă mereu să Gimnaziul-internat nr. 2, grădiniţa-creșă tindem spre ceva și mai bun, odată ce am nr. 142, grădiniţa-creșă nr. 168, Centrul Co- obţinut ceva. munitar pentru copii și tineri cu dizabilităţi Cînd spun Biblioteca Municipală și fi li- fi zice etc. alele ei, atunci cînd le vorbesc copiilor în Pot spune cu certitudine că comunita- cadrul multiplelor vizite colective, aceștia tea ne cunoaște și ne apreciază. Nu există rămîn uimiţi de cît de multe sînt în Chi- nimic mai plăcut decît faptul că mergi pe șinău și că toate sîntem o reţea. De fapt, stradă și te salută elevi, sau că un pici, de este, în mare măsură, meritul doamnei mînuţă cu mămica, venind de la grădiniţă, Lidia Kulikovski, care știe să menţină o fa- o trage de mînă și-i spune: „Uite, doamna milie atît de mare, face tot posibilul pen- de la bibliotecă.” Este aprecierea cea mai va- tru a apropia și mai mult bibliotecarul de loroasă pe care o primesc cu plăcere și mă utilizator, iar utilizatorul – de carte și bibli- mîndresc că fac parte din Echipa „Hasdeu”. otecă, acum, cînd totul se modernizează Dar succesul unei instituţii depinde în fulgerător. marea măsură de conducătorul ei. Doam- 135 de ani în susţinerea comunităţii na Lidia Kulikovski este o adevărată pro- chișinăuiene este o cifră mare, este o dată motoare a profesiei de bibliotecar și a bi- frumoasă, cu o istorie lăsată în urmă, dar și blioteconomiei naţionale. Este cea care ne cu multe succese pentru viitor, căci cartea, învaţă multe lucruri noi, ne este exemplu în pofi da tuturor tehnologiilor moderne, în multe situaţii, ne susţine și ne promo- nu va dispărea.
O VIAŢĂ PRINTRE CĂRŢI Ludmila DOGOTARI, șef, Filiala Codru „La vîrsta copilăriei tale din satul natal – Văscăuţi, r-nul poţi lega apucături și obice- Florești. Acolo totul mi se pă- iuri bune sau rele, iar cele pe rea neobișnuit, pînă și mirosul. care le vei dobîndi de copil le Două camere cu poliţe pline de vei moșteni pînă la bătrîne- cărţi pînă la pod, bibliotecara – ţea ta.” o doamnă frumoasă și bună. (Dimitrie Cantemir) Poate că anume bibliotecara a infl uenţat alegerea de către Cei mai frumoși ani ai noș- mine a viitoarei profesii. tri, anii copilăriei, pot fi compa- Ca și în copilărie și ado- raţi cu tot ce e mai frumos pe lescenţă, pentru mine și acum lume. În copilărie și visele sînt bibliotecarul trebuie să fi e bun, aproape că întotdeauna frumoase. Fieca- frumos la sufl et și la chip. Timp de 32 de re din noi a avut un vis, cineva l-a realizat, ani, de cînd activez la BM „B.P. Hasdeu”, ni- cineva nu. De mică vroiam să devin învă- ciodată n-am regretat de alegerea pe care ţătoare, adică să urmez profesia părinţilor am făcut-o. La serviciu vin cu plăcere, mă mei. Îmi plăcea mult să merg la biblioteca bucur atunci cînd merg pe stradă și oa-
80 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) menii se salută ca și cu un vechi cunoscut, doar un suport, ci și un motor real al dez- atunci cînd utilizatorii vin la bibliotecă nu voltării, prin impulsionarea proceselor de numai să împrumute cărţi, dar să și mai descoperire și prefacere, să devină o casă discute despre unele probleme, care sînt în a prezentului și a viitorului, că poate adu- ultima vreme tot mai multe. ce o contribuţie importantă la creșterea Activez într-un colectiv bun, ne stră- noastră spirituală. Le sînt recunoscătoare duim să promovăm mai departe rolul tuturor managerilor de departamente, de bibliotecii publice și să ne apropiem de la care cu greu, încet, dar am deprins une- acei oameni care i-au uitat rostul. Dacă le lucruri care mi se păreau că n-o să le fac poetul Iulian Filip a comparat biblioteca- niciodată, adică Biblioteca 2.0; doamnei L. rele cu niște albinuţe, apoi, undeva, am Kulikovski, director general, care este un mai găsit o altă comparaţie: biblioteca om cu vocaţie pentru această activitate este o prisacă a înţelepciunii în care albi- și frumuseţea acestei vocaţii se răsfrînge nele sînt cititorii, iar prisăcarul este bibli- asupra altor oameni. La aniversarea a 135- otecarul. Nu pot să spun care din aceste a doresc echipei de la Biblioteca Munici- două comparaţii este mai bună, dar am- pală „B.P. Hasdeu” numai sănătate și reali- bele ne dovedesc că trebuie să muncim, zarea scopurilor, care stau în faţa noastră. să dovedim că biblioteca poate deveni nu La mulţi ani!
CARTEA – IZVORUL CARE CURGE ÎN SUS
Alexandru-Horaţiu FRIȘCU
Filozoful german Arthur adunat de secole… Cartea este Schopenhauer se mândrea cu produsul substratului divin al faptul că a avut norocul de a fi inţei umane, care l-a ajutat pe trăi mai mult printre cărţi de- individ să nu rămână ostatic cât printre oameni. Parafra- în vidul primordial. Dorinţa de zând, aș zice că eu, deși trăiesc a cunoaște l-a sustras din izo- parcă mai mult printre oameni, lare, l-a ajutat să nu se piardă totuși descoperirile, senzaţiile, între bulgărele cosmic și fi rul emoţiile, plăcerile cele mai de nisip, i-a dat posibilitatea mari le datorez contactului cu microcosmosului său gregar să lumea cărţilor. Și acest contact se reverse în macrocosmos… n-a fost chiar scurt, durează de aproape Putem spune cu mândrie că prin carte ne- patru decenii, ca să contabilizez doar peri- am înveșnicit. Omul a creat cartea, iar car- oada activităţii mele ca bibliotecar. tea l-a făcut nemuritor… Frumoasă corela- E o alinare a sorţii să-ţi duci viaţa într- ţie… Deși, repet, am stat o bună bucată din un spaţiu de bibliotecă cu multe mii de viaţă în preajma a miilor de autori, totuși autori din diverse domenii, care stau tăcuţi cele mai importante lucruri le-am învăţat și cuminţi în faţa ta, parcă temându-se să doar de la doi: de la Socrate am învăţat că nu te deranjeze, punându-ţi cu generozita- eu nu știu nimic, iar pe toate celelalte le- te la îndemână întreg nectarul muncii lor am învăţat de la Autorul Bibliei.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 81 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA BIBLIOTECA MUNICIPALĂ – LOCUL UNDE MĂ SIMT UTILĂ Lilia STAVCIUC, șef ofi ciu, Filiala „Alba Iulia”
De mic copil am avut o car. Prima mea experienţă în dorinţă enormă de a deveni domeniul biblioteconomiei învăţătoare, poate din consi- a fost una plăcută și neobiș- derentul că iubesc foarte mult nuită, activând în cadrul Bi- copiii, numai în preajma lor te bliotecii Municipale „Eugeniu simţi cu adevărat fericit, vesel Coșeriu” din Bălţi. M-au ajutat, și împlinit. Poate și genele au bineînţeles, cărţile, dar și cole- acţionat cumva, prin bunica gii, cititorii cu care contactam. învăţătoare și mama educa- Dacă între învăţător și carte toare. După absolvirea gimna- totdeauna a existat o interfe- ziului mama m-a îndemnat să renţă directă, de bază, a fi un depun actele la Colegiul Pedagogic „Ion bibliotecar bun, am înţeles pe parcurs, Creangă” din orașul Bălţi și am ascultat-o. nu este de ajuns să cunoști doar cartea. Apoi am urmat studiile la Universitatea Această ocupaţie nu este chiar așa de de Stat „Alecu Russo”, din Bălţi, Facultatea simplă, cum pare la prima vedere. Se cer Tehnică, Fizică, Matematică și Informati- diverse și multiple cunoștinţe specifi ce, că, specialitatea informatică. Îmi plăcea inclusiv pedagogice. Deci, am decis, să foarte mult să învăţ calculatorul, pen- continui autoinstruirea personală la locul tru că m-a ajutat să descopăr o mulţime de muncă. Între timp m-am căsătorit cu imensă de posibilităţi de informare. Între un student din Chișinău și am părăsit Băl- timp lucrurile au devenit de așa natură, ţul și biblioteca în care mă acomodasem. că a trebuit să și muncesc concomitent. La plecare, doamna directoare de la BM „E. Dintotdeauna mi-a plăcut să muncesc Coșeriu”, Zinaida Dolinţă, m-a sfătuit să nu înţelegând că, doar prin muncă obţii tot mă întristez, spunându-mi că „la Chișinău ce îţi dorești. Și din acest considerent am este o Bibliotecă Municipală și mai bună, decis să-mi continui studiile la secţia cu cu o directoare înţelegătoare și care o să frecvenţă redusă, angajându-mă tem- te ajute”. Așa am și procedat. Într-adevăr, porar în calitate de învăţător la o școală venind la BM „B.P. Hasdeu” am avut ocazia din localitate, în care am activat doi ani. să fac cunoștinţă cu o directoare amabi- Eram mulţumită în sinea mea, cu toate că lă, binevoitoare, cum este doamna Lidia pâinea acestei profesii nu avea gustul pe Kulikovski, dr. conf. univ., care, din start, care-l așteptam, dar îmi plăcea mult acest m-a încurajat, m-a susţinut și m-a ajutat. început. Însă, odată cu expirarea contrac- Angajându-mă la una din cele 30 de fi li- tului de muncă încheiat, a revenit la ser- ale ale BM „B.P. Hasdeu”, la „Alba Iulia”, am viciu și persoana pe care o înlocuiam. În continuat să învăţ a fi un bibliotecar bun căutarea unui nou loc de muncă mă gân- zi de zi asimilând cunoștinţe noi și lucruri deam și la o altă profesie care ar avea ceva interesante de care nu bănuiam anterior comun cu cea de învăţător. Și am găsit-o că voi avea nevoie. Cel mai mult m-a im- – această profesie a fost cea de bibliote- presionat, aici, diversitatea activităţilor,
82 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) programelor, manifestărilor, întâlnirilor cu permanentă rotaţie a postului, în același diverse personalităţi notorii, dar și atitudi- timp fi ecare persoană având responsa- nea personalului de aici faţă de profesie, bilităţi concrete pentru un anumit loc de carte, cititor, utilizator, mulţimea de copii muncă. Ceva foarte deosebit de alte bibli- și adolescenţi voluntari pe care îi are bi- oteci și interesant, pentru că te simţi mai blioteca și susţinători adulţi cu care conlu- competent sau tinzi, cel puţin pentru a fi , crează activ. Și tot aici am găsit o diferenţă cunoscând toate procedurile și responsa- dintre ceea ce făceam la Bălţi și ce trebuia bilităţile echipei în întregime, inclusiv, pe să fac aici – aveam nevoie de cunoștinţe cele ale managerului. Acest fapt mă face în plus, pentru că aici bibliotecile funcţio- să mă simt utilă și mă încurajează să mă nează într-un stadiu mai avansat, moder- instruiesc în continuu. nizat. Toate procedurile se îndeplinesc în În aceste împrejurări am înţeles că, programe automatizate, dezvoltate: înre- bibliotecă poate oferi mai multe posibi- gistrarea cititorului, eliberarea publicaţi- lităţi de manifestare concomitent: poţi ilor la domiciliu, recuperarea restanţelor, fi un bun bibliotecar, bibliograf, dar și promovarea serviciilor, organizarea diver- învăţător, educator sau informatician, selor programe și activităţi complexe și pentru că această minunată profesie le altele. Chiar din prima zi de muncă mi s-a îmbină pe toate. Activitatea mea la „Alba încredinţat Tabăra de lectură și agrement Iulia” este de scurtă durată – un an și trei cu un contingent de peste 20 de copii de luni. În această perioadă, graţie efortului diverse vârste și cunoștinţe, asistată de și străduinţei personale de a convinge două domnișoare voluntare, absolvente echipa de aici că pot și vreau să muncesc, ale acestei tabere. Ceva cu totul nou și di- am obţinut un șir de facilităţi: la îndem- ferit de Bălţi. Dar m-am descurcat foarte nul doamnei Lidia Kulikovski am devenit bine și, cel mai important, am acumulat masterandă, deja anul II, la Universitatea o experienţă nouă în relaţia cu copiii, în- de Stat, Facultatea Jurnalism și Știinţe ale văţând și multe lucruri utile de la aceștia. Comunicării, specialitatea managementul A fost o experienţă nouă și interesantă. instituţiilor infodocumentare. Îmi place Apoi am frecventat mai multe seminare și mult ceea ce învăţ aici și mă strădui să întruniri de autoinstruire profesională, am fac fată cerinţelor, dar cel mai important devenit responsabilă de promovarea bi- este că aceste studii îmi ajută foarte mult bliotecii prin intermediul reţelelor socia- să mă descurc în relaţia cu utilizatorul și le, de actualizarea și întreţinerea blogului cu Biblioteca 2.0, care ne solicită cunoș- bibliotecii, îndeplinind și alte proceduri tinţe avansate. Cred că mă descurc, de- în perioada de înlocuire a colegilor lipsă: ocamdată, pentru că la locul de muncă, înregistrarea periodicelor și referinţelor în timp record, am avansat: de la treapta în regim automatizat, înregistrarea utili- de bibliotecar la cea de șef de ofi ciu, fapt zatorilor, căutări și consultări în catalogul care îmi inspiră încrederea specialiștilor și electronic al BM și altele. La „Alba Iulia” aprecierea efortului și atitudinii personale organizarea activităţii personalului este faţă de această profesie. Și nu doar atât. una specifi că. Aici nu poţi fi de mare fo- Atmosfera generală din cadrul Echipei los dacă nu cunoști toate procesele de BM „B.P. Hasdeu” este una specială. Aici muncă și nu te integrezi în echipă pentru te poţi contamina numai de lucruri utile, a înlocui, în orice moment, colegul lipsă consistente, interesante, de o dorinţă de sau ocupat cu alte activităţi momentan. a oferi tot ce știi și ce poţi, pentru a primi Aici se muncește numai în echipă într-o în schimb plăcere și satisfacţia lucrului îm-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 83 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA plinit. Este și o bună ocazie pentru tineri, stituţiei de bibliotecă, obţinând astfel tot în special, pentru cei care vor să facă o ca- ceea ce-și doresc și situându-se mereu pe rieră în domeniu. Și merită, pentru că aici, primele trepte. la „Hasdeu”, am înţeles: pentru a deveni Sunt mândră că fac parte din echipa un bun specialist în domeniu trebuie să unei biblioteci prestigioase, inventive, muncești, să te autocultivi în permanenţă, moderne și atractive. Dacă m-ar întreba să înveţi, să conlucrezi, să creezi, să inven- cineva ce înseamnă pentru mine această tezi, să poţi anticipa doleanţele publicului bibliotecă, aș spune în felul următor: este cititor-utilizator. Libertatea gândirii creati- o a doua casă, o școală unde poţi mereu ve, oferită insistent de managerii acestei învăţa și te forma ca personalitate, te simţi instituţii de cultură este o posibilitate uni- ca într-o familie unită, prietenoasă, pros- că pentru a te dezvolta intelectual și spiri- peră. Sper ca acest drum pe care l-am ales tual, oferind, la rândul tău, potenţialul de să fi e unul de succes, de afi rmare și rea- cunoștinţe celor care-ţi solicită ajutorul. lizare personală într-o continuă ascensiu- Din aceste considerente, angajarea ne. Pentru că în viaţă trebuie să ai un scop mea la BM „B.P. Hasdeu”, a fost de bun au- bine determinat spre care să tinzi și pe gur. Mă simt foarte bine aici, alături de o care să-l atingi. În ajunul celei de-a 135-a echipă puternică de profesioniști com- aniversări vreau să spun un sincer La mulţi petenţi, creativi, inventivi, care muncesc ani! Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” și mult și ţin la imaginea și identitatea in- celor care trudesc aici.
ÎMI PLACE CEEA CE FAC ANUME AICI – LA BIBLIOTECA „HASDEU” Anastasia MOLDOVANU, bibliotecar principal, Filiala de Arte „T. Arghezi”
La BM „B.P. Hasdeu” lucrez noastre, a DOC-iștilor, într-un din iarna lui 2006. Am fost an- nou ritm de muncă. A fost cam gajată la Departamentul or- difi cil, dar fără regrete, căci am ganizarea colecţiilor. Perioada avut posibilitatea să fac cu- de adaptare a mea în cadrul noștinţă „pe viu” cu colecţia echipei de atunci a durat câ- integrală a departamentului, teva luni bune. Mi se părea că mi-am ajustat puţin silueta, n-o să rezist, îmi venea greu să dar am trăit și zile frumoase mă orientez în acel spaţiu, cu în compania studenţilor, izvor multe încăperi și multe pra- nesecat al umorului și inven- guri, peste care nu puteam ţiilor de tot felul. Trăgeam cu trece fără să mă împiedic cel puţin o dată coada ochiului la felul cum își îndeplineau pe zi. Dar a trecut iarna și a venit vara, iar tinerii sarcinile, făcând astfel cunoștinţă și cu ea și marile reforme: constituirea cata- cu munca la calculator, care până atunci logului electronic, care necesita pe lângă pentru mine era un câmp minat. Astfel, toate obligaţiile de zi cu zi și mobilizarea, neavând experienţă în acest domeniu, și concentrarea și restructurarea activităţii la propriu, și la fi gurat, învăţam din mers
84 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) câmpurile de căutare ale unei surse ne- guranţă în tumultul problemelor care ne cesare, particularităţi și deosebiri, avan- stau în faţă și ne străduim să facem acel taje și dezavantaje. Mă uitam oarecum „ceva” care ne amplasează în direcţia cu tristeţe la numărul de lădiţe care se specifi cată. Eu, ca un membru devotat al înmulţeau (elemente din catalogul tradi- acestei echipe, îmi defi nesc responsabili- ţional) și care erau mutate într-un loc mai tăţile personale numai în acest context. ferit de ochii lumii. De atunci eu, dar și toţi Motivaţia mea sunt înșiși utilizatorii, de- membrii prodigiosului colectiv al BM „B.P. oarece mă afl u într-un dialog constructiv Hasdeu”, am fost părtași și membri activi cu ei. De la ei învăţ să-mi ordonez munca ai schimbărilor reformatoare care au avut și împreună cu ei fac completări în infor- și au loc în conţinutul de activitate a insti- maţiile ce le dezvoltăm. N-aș putea spune tuţiei noastre. că este totul bine (asta ar însemna că deja Un alt capitol al acestor reforme a nu mai este bine), dar nici nu rămânem fost și introducerea sistemului de codi- în urmă. Ne-am recâștigat simpatia de fi care (barcod sau codul cu bare), care a odinioară și autoritatea în mediul unde consumat multă sinergie de la bibliote- ne afl ăm și activăm. Pentru aceasta facem cari. Această muncă am început-o tot și unele abateri de la program, suntem aici, la DOC, unde, ca de obicei, se apli- alături de utilizatori și atunci când s-a ter- că în practică experienţele cele mai noi, minat programul, și în timpul zilelor de sub ocrotirea mai marilor noștri. Totuși, odihnă. În continuare aș vrea să-mi fac mă îngrijeam și de unele căutări ale mele, auzit gândul și să spun cu toată certitu- nelămurite pe atunci, adică căutam un dinea, că bibliotecarul este astăzi acea mod de a ieși de sub oblăduirea unei pârghie elastică, care unește comunita- păreri sau accepţii colective. Mă intrigau tea, o provoacă la dialog și acţiuni con- oamenii veniţi „în ospeţie” din fi liale, care crete. Contrar opiniilor și comparaţiilor își aveau problemele, propunerile și idei- deocheate, văd această profesie ca una le proprii în realizarea reformelor. Într-un dintre cele mai de prestigiu, deoarece fel sau altul, n-am ratat ocaziile, una din miza cea mai mare a zilelor noastre este ele fi ind adresarea către toţi angajaţii sis- să ne reconformăm și să ne reintegrăm temului: „Activitatea Bibliotecii de Arte... se în noua mentalitate de percepţie a vie- afl ă în declin... se organizează un concurs ţii. Asta și face bibliotecarul, care de fapt pentru postul de manager al fi lialei date...” îndeplinește mult mai multe funcţii, con- Am reacţionat la primul impuls, deși din struiește punţi de legătură de la om la om start era nominalizată condiţia... până la prin informare competentă, comunicare 50 de ani... Evident, n-am avut sorţi de și afecţiune. Este o muncă creativă, ino- izbândă, dar împrejurările m-au adus to- vativă, fără modelări concrete, care cere tuși la Filiala de Arte. Și iarăși reforme, de implicare necondiţionată. Asta e, dacă te data aceasta colecţiile erau transportate consideri un avangardist. În ajunul jubile- de la un nivel la altul (în repetate rânduri), ului de 135 de ani ai Bibliotecii Municipa- fără a avea indicaţii concrete (am regretat le „B.M. Hasdeu” vreau să exprim sincere atunci că nu mai eram ghidaţi la modul mulţumiri acestei profesii și să spun la toţi direct de superiorii noștri). Și astăzi îmi colegii de breaslă că îmi place să fac ceea continui activitatea aici, în acest lăcaș al ce fac și că mă mândresc (fără ezitare) lu- artelor. Împreună cu echipa avem deja crând anume aici: la BM „B.P. Hasdeu”. un statut al nostru, ne-am integrat cu si-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 85 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA PRINTRE CĂRŢI ANII SÎNT CLIPE Lilia MIHAI, bibliotecar, Filiala „Maramureș” A fost un timp în viaţa mea în așteptarea unui alt cititor. Fi- în care nu puteam să-mi găsesc ecare volum, fi ecare carte are locul, căutam ceva care să mă sufl et și ori de cîte ori alunecă mulţumească sufl etește, poate privirea pe paginile ei, spiritul ceva legat de grai, de carte sau său crește și se întărește. Iar ci- poate de copii. De fapt, de carte titorul, la rîndul său, ajunge la nu am fost despărţită niciodată, împlinire sufl etească prin lec- căci vrem noi ori nu, aceasta e tură și cărţi. prezentă în viaţa fi ecăruia încă Cea mai mare satisfacţie a din copilărie. Și trecem împreu- bibliotecarului este de a ajuta nă peste anii de școală, de liceu, la creșterea spirituală a unui de universitate, iar care sînt mai norocoși și om. Dar ce așteptări are? Dacă oamenii peste ultimele clipe ale vieţii. îl salută și îi zîmbesc, dacă elevii îi mulţu- Tot printre cărţi mi-am găsit, oarecum, mesc pentru informaţia și ajutorul acorda- liniștea. Am încercat să mă apropii de oa- te, dacă studenţii pășesc iar și iar pragul bi- meni și de preferinţele acestora cum m-am bliotecii, nu cred că există bucurie de sufl et priceput mai bine. Am învăţat, am dobîn- mai mare. Și ni se întîmplă adeseori acest dit cunoștinţe în domeniu, am cunoscut lucru – sîntem deci mulţumiţi. oameni deosebiţi, am contribuit la bunul Un deceniu în mijlocul cărţilor a trecut mers al instituţiei, m-am simţit utilă. Cine nu ușor, chiar anevoios pe alocuri, dar am nu și-ar dori o viaţă printre cărţi, m-am între- continuat calea, am continuat activitatea, bat uneori, sau cine nu a avut măcar o dată timp în care am adunat carte cu carte, nostalgia după-amezilor petrecute în foșne- cititor cu cititor, ajunși azi să afi rmăm că tul de neconfundat al unor pagini de carte?! instituţia a devenit, într-adevăr, valoroasă Lumea cărţilor e, într-adevăr, fascinantă. prin colecţiile sale și necesară prin ceea ce Atmosferă îmbietoare, miros de carte, raf- oferă comunităţii. Sperăm să ni se aprecie- turi încărcate, liniște adîncă, totul îmbie ze eforturile, iar biblioteca să se folosească la lectură și meditaţie. Doar biblioteca îţi cu înţelepciune. poate oferi simultan trecutul, prezentul și Privesc cu nostalgie și emoţie la anii viitorul: le are pe rafturi. Aici cărţile se pierd care au trecut, ani care printre cărţi par a în timp și trăiesc viaţa veșnică, fi ind mereu fi doar clipe. РАЗМЫШЛЕНИЯ НА ТЕМУ «НАЦИОНАЛЬНАЯ БИБЛИОТЕКА»
Татьяна ИСКИМЖИ, главный библиотекарь, филиал им. И. Мангера Я – потомственный библиотекарь, нальной библиотеки (в те годы Респу- библиотекарь во втором поколении. бликанской библиотеки МССР им. Н.К. Детство моё прошло в стенах Нацио- Крупской). Закончив школу, хотела по-
86 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
ступать на юридический фа- Миссия библиотеки ре- культет (мечта многих дево- ализуется через функции, чек стать следователем). На основными из которых яв- что папа, историк по образо- ляются: ванию, но библиотекарь по формирование наи- профессии сказал: «Будешь более полного собрания рыться в «грязном белье», документов на различных дальше адвоката женщинам носителях по еврейской по карьерной лестнице не тематике, еврейских авто- дают возможность расти. ров и на еврейских языках Поступай на библиотечный – (идиш, иврит), особенно тихая, спокойная работа.» И краеведческого характера, и я поступила на библиотечный факуль- предоставление их пользовате- тет, на который в те годы был конкурс лям (сегодня фонд библиотеки 10 человек на место. И сегодня, несмо- еврейской тематики и на еврей- тря на некоторый «минус» профессии ских языках составляет около (не буду его называть), я ничуточки не 25 000 экз. документов, это – 50 % жалею. О тишине и спокойной жизни от общего фонда); в библиотеке я тоже не могу сказать. сохранение еврейского нацио- Стаж работы на сегодняшний день у нального культурного наследия, меня приличный, но за всю мою про- предоставление его пользова- фессиональную деятельность в трудо- телям и передача новым поколе- вой книжке у меня всего две записи: ниям (с 2000 года в библиотеке Национальная библиотека Республики функционирует отдел редкой Молдова и Еврейская библиотека им. книги, фонд которого составля- И. Мангера – филиал Муниципальной ет более 1500 экз. томов и особо библиотеки им. Б.П. Хашдеу. Обе – «на- редкие издания переведены на циональные». Сравнивая эти две библиотеки, я электронные носители); с уверенностью могу поставить знак распространение информации равенства между ними по той деятель- о фонде различными формами и ности, которую осуществляют обе. методами, создание электронной Прочитав эти строки, кто-то может не базы данных и предоставление согласиться со мной. Но так же как На- библиотечного, справочно-би- циональная библиотека РМ, еврейская блиографического и информаци- библиотека им. И. Мангера несёт мис- онного обслуживания читателей сию предоставления всем потребите- и пользователей; лям свободного доступа к информа- осуществление выставочной, изда- ционным ресурсам, создание условий тельской деятельности, проведе- сбора, сохранения и ретрансляции ние культурно-просветительских и новым покалениям документальной образовательных мероприятий; памяти еврейского народа, обеспече- научно-исследовательская дея- ние различных библиотечно-библио- тельность (тематика: Евреи Мол- графических услуг, направленных на довы: деятельность евреев в организацию и функционирование ев- культуре, науке и экономике Мол- рейского информационно-культурного довы в ХХ веке, календарь памят- пространства. ных дат Евреи в мировой культуре
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 87 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
и истории, Еврейский Кишинёв, ещё больше расширилась. В настоящее Потерянный мир бессарабского время в Кишиневской еврейской би- местечка); блиотеке – культурном центре им. И. подготовка библиографических Мангера функционирует 22 культурные и биобиблиографических указа- программы. телей (издано 15 наименований); В библиотеке с 1991 года открыт методическая деятельность (на Музей истории евреев Молдовы, кото- протяжении 20 лет библиотека рый в 2005 году реорганизован в Музей является методическим центром культурного достояния евреев Молдо- для еврейских библиотек стран вы. Его экспозиции воссоздают облик СНГ и Молдовы, издает мето- еврейского Кишинева начала XIX – XX дические пособия, организует веков. Мастерские ремесленников, кон- методические семинары для би- торы служащих, картинки быта и куль- блиотекарей, не имеющих библи- туры ярко иллюстрируют историю того отечного образования); времени. участие в сотрудничестве с дру- В 2004 году в Библиотеке открывает- гими организациями в сфере ся Центр духовной адаптации для детей культуры, науки и образования. с ограниченными возможностями, а с Есть конечно же и отличия. С само- 2008 года работает Центр правовой ин- го начала своей деятельности Библио- формации для подростков и их родите- тека успешно сочетает традиционные лей «Закон для тебя». библиотечные функции с развитием ев- Можно ещё много перечислять еди- рейских образовательных и культурных нообразий и различий в деятельности программ. В 1995 году библиотека офи- национальных библиотек, но одно могу циально получила статус культурного с уверенностью отметить, что обе они центра и её культурно-просветитель- служат интересам народов, проживаю- ская и образовательная деятельность щих на территории нашей Молдовы.
Я РАДА, ЧТО СУДЬБА ПРЕДОСТАВИЛА МНЕ ВОЗМОЖНОСТЬ ПРОРАБОТАТЬ В МБ
Алла ЕСИНЕНКО, cтарший библиотекарь, филиал им. А. Мицкевича
Солнечным февральским утром Я пришла на работу в Муниципаль- (в тот день светило яркое, почти ве- ную библиотеку им. Б.П. Хашдеу в труд- сеннее солнце) я начала свой первый ное для меня время. До этого я работала рабочий день в маленькой, обставлен- в библиотеке проектного института, за- ной старой мебелью, но очень уютной казов на разработку проектов не было, и светлой библиотеке им. А. Донича. С платить зарплату было нечем, и матери- тех пор минуло пятнадцать лет, в не- альный вопрос вышел на первый план, котором роде юбилей и немалая часть поэтому устройство на работу в один моей жизни. из филиалов в системе Муниципальной
88 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
библиотеки стало удачей для Кроме современной ме- меня. Мне не пришлось идти бели, наш филиал оборудо- «реализатором» на рынок ван и современной техни- (как многим из моих коллег кой: компьютеры, сканер, по институту), я продолжала принтеры, музыкальный заниматься любимым делом центр, плазменный теле- в библиотеке, имеющей бо- визор. Всё это увеличивает гатую историю. возможности библиотеки. Многое изменилось за Например, наши читатели это время: я по-прежнему могут пользоваться интер- работаю в небольшой и уют- нетом и охотно этим зани- ной, а также «красивой, современной, маются; мы активно пропагандируем европейской» (эпитеты наших посети- услуги нашей библиотеки многочис- телей) библиотеке им. А. Мицкевича. ленным пользователям интернета; Снова удача: уникальная инициатива сами готовим буклеты, закладки, ли- и опыт библиотеки им. Б.П. Хашдеу по стовки; используем при проведении созданию библиотек для этнических массовых мероприятий аудио- и виде- меньшинств Молдовы коснулся нашего отехнику. Кстати, создавать буклеты – филиала. Решением Дирекции культуры интересный творческий труд и новый мэрии города Кишинэу был осущест- опыт, который я приобрела в филиале влён международный проект по пре- им. А. Мицкевича. образованию библиотеки им. А. Донича На наших польских гостей, среди в Библиотеку польской литературы и которых были сенаторы, губернаторы, культуры им. А. Мицкевича. представители польского телевиде- На выделенные польской стороной ния, студенты и просто туристы, боль- (Сеймом Польши) деньги был сделан шое впечатление произвели буклеты капитальный ремонт, закуплена новая и закладки, флайеры и листовки, сде- мебель, интерьер библиотеки карди- ланные сотрудниками филиала. Гости нально изменился. Читатели, вернув- смогли убедиться, что библиотека не шиеся к нам после ремонта, просто не просто даёт возможность желающим узнавали библиотеку. А нам, сотрудни- познакомиться с польской культурой, кам филиала, приятно работать в таких но и активно её пропагандирует. Теле- условиях и слышать комплименты чи- визионщики попросили разрешения и тателей. Мы гордимся тем, что и наш с удовольствием сняли на камеру наши труд вложен в эти преобразования. В буклеты. профессиональном и личном плане Надо сказать, что и с компьютером это всё положительные и радостные я впервые познакомилась и обучилась моменты. работать на нём по профессиональной Став Библиотекой польской литера- необходимости в филиале «Dоnici – туры и культуры, наш филиал расширил Mickiewicz». свои функции и задачи, и чтобы каче- Изучение различных программ, ственно выполнять свои обязанности, новые знания и, как результат, профес- я начала изучать литературу, историю и сиональный рост, положительные эмо- искусство Польши, чем обогатила свой ции… кругозор, получая от этого удоволь- Совсем недавно я обучилась техни- ствие. ке установки на блог нашего филиала
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 89 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
«Polonistiсa» новой информации, что первые библиотеки) до накопителей опять же хорошо во всех отношениях. информации на электронных носителях Но мне не хочется, чтобы у вас соз- и аудиокниг (что свойственно совре- давалось впечатление, что работа в менной библиотеке). «B.P. Hasdeu» – это сплошной праздник. Возникнув в глубокой древности, Конечно, это не совсем так, бывают и библиотека просуществовала до наше- трудности, и недоразумения, но нам в го времени. Меняясь в течение веков, филиале удается с ними справится, по- она остаётся храмом и хранилищем зна- тому что мы – дружный и сплоченный ний. Трудно предугадать, как изменился коллектив, и это здорово! бы мир, если бы книги, зачастую запре- Самое время сказать несколько слов щенные, не сохранились, например, о моих коллегах. За прошедшие годы со- в монастырских библиотеках Средне- став нашего коллектива менялся: кто-то вековья. Вообще говоря, книга, на мой уволился, кто-то поступил на работу и взгляд, самое гениальное изобретение опять уволился, но с 2003 года поло- человечества. жение стабилизировалось. То есть уже Помните – сначала было СЛОВО, почти десять лет мы работаем в одном потом КНИГА и только потом уже – пер- составе. За это время мы хорошо узна- сональный компьютер. Сколько бы ни ли друг друга, что называется – притёр- шёл спор о том, быть библиотеке или не лись. Все мои коллеги люди порядочные быть, она есть, она неотъемлемая часть и отличные профессионалы. Разве мне современного общества, она остаётся опять не повезло? необходимой. На работе проходит почти половина Я всегда гордилась тем, что имею от- нашей жизни, и очень важно, когда от ношение к книгам, что работаю в таком своих коллег ты можешь получить про- месте, где могу поделиться своей любо- фессиональную и человеческую под- вью к книге с другими. Появление но- держку, дельный совет и сочувствие, а в вых электронных ресурсов и техноло- дружном коллективе скандалов в прин- гий – это замечательно, жизнь не стоит ципе быть не может! Выбитые сканда- на месте, но они не замена библиотеке. лом из колеи люди не могут достойно Библиотека – это не только информаци- выполнять свою работу, поэтому ещё онный центр, но и место, где люди могут раз скажу: у нас замечательный коллек- общаться друг с другом, общаться «вжи- тив, где каждый дополняет друг друга. вую» и двери библиотеки открыты для Я рассказываю здесь о своей рабо- всех! те в филиале им. А. Мицкевича, кото- В заключение хочу сказать: я рада, рый вместе с 29 подобными филиалами что судьба предоставила мне возмож- является единым живым организмом ность проработать все эти годы в Муни- – Муниципальной библиотекой «B.P. ципальной библиотеке им. Б.П. Хашдеу Hasdeu». Я не оговорилась: живым и – одной из лучших библиотек республи- развивающимся благодаря политике ки. В течение этого времени я была сви- нашего руководства – соответствовать детелем и участником перемен в работе быстро меняющей действительности нашей библиотечной системы и сейчас, согласно «древним библиотечным тра- вместе со всеми, я с гордостью отмечаю дициям»: от хранилищ глиняных табли- её 135-летний юбилей. Поздравляю нас чек и папирусов (каковыми являлись всех!
90 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) МОЙ КРАСИВЫЙ ЖИЗНЕННЫЙ И ПРОФЕССИОНАЛЬНЫЙ ПУТЬ
Лариса БАРАБАШ, заведующая отделом, филиал «Христо Ботев»
Писать о значении би- Библиотека была всегда блиотеки в моей судьбе и не просто рабочим местом легко, и сложно одновре- для меня, но и вторым до- менно. Легко потому, что это мом, где проведено, навер- единственное место работы ное, больше времени, чем в в моей жизни, сюда я при- собственной квартире. Здесь шла двадцатилетней девуш- можно было отдохнуть ду- кой, сразу после получения шой, отвлечься от бытовых университетского диплома. и материальных трудностей, Сложно потому, что здесь уйдешь „с головой” в работу, прошла вся моя жизнь, со а любой процесс моего ра- всеми моими радостями и горестями, бочего дня был мне приятен и приносил трудностями и успехами, и весь этот удовольствие, так и не заметишь, как „трудовой” отрезок времени, длиною день пролетел, да и неприятности уже в 34 года трудно вместить в рамки не- не столь остро досаждают. А сколько большого эссе. замечательных, интересных и добрых По распределению, как тогда гово- людей встретила я в стенах моей библи- рилось, я попала в филиал № 11 Цен- отеки в лице наших читателей, как мно- трализованной Библиотечной Систе- го приятных часов провели мы вместе, мы г. Кишинева в далеком теперь уже обмениваясь полезной информацией и 1978 году. И сразу же окунулась в вол- добрыми чувствами. шебный, завораживающий мир Храма Много теплых слов хотелось бы ска- книги, пусть для некоторых это звучит зать в адрес моих коллег, это и коллек- несколько высокопарно, а для меня тив библиотеки теперь уже им. Христо этот уровень, это сравнение являются Ботева, который на протяжении долгих наиболее подходящими, ибо человек лет оставался почти неизменным, но сюда обращается за книгой, а книга – это и большой коллектив общей сети и лечит, и очищает, обостряет чувства, городских библиотек под руководством обновляет душу, радует, забавляет, за- муниципальной библиотеки им. Б.П. ставляет сострадать и сопереживать, Хашдеу. Полагаю, что в Храм книги при- учит всесторонне, информирует об ходят работать люди только со „светлой” актуальном…, словом, всего не пере- душой, мне и здесь повезло, на моем числить, как много дает нам она, и как пути было гораздо больше хороших и важна книга в жизни любого человека. отзывчивых людей. Я очень-очень рада, что чувство почи- Я очень благодарна своей судьбе, тания и уважения к своей профессии и всем, кто окружал, и сейчас рядом со я пронесла через всю свою жизнь, ни мной, за все те минуты и часы моей жизни, разу не усомнившись в выборе избран- которые в сумме дали мне мой красивый ного пути. жизненный и профессиональный путь.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 91 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA БИБЛИОТЕКА СТАЛА МОИМ ВТОРЫМ ДОМОМ
Неля МУРАШОВА, библиотекарь, филиал «Христо Ботев»
Сколько себя помню, я что для многих пользовате- жила в окружении книг. В лей библиотеки я – автори- доме их было множество. тетный проводник в доселе Где-то в классе пятом-ше- неведомый для них мир, что стом я создала на их базе для многих из них я откры- своеобразную «частную би- ваю ранее им незнакомых блиотеку»: по самодельным замечательных авторов, ко- формулярам давала читать торые отныне станут и их личные книги друзьям и друзьями. Мне и самой нра- знакомым. Даже родители вится открывать для себя но- имели свои читательские вые имена. формуляры. Так что, когда я выбрала Я горжусь тем, что вместе с моими для себя профессию библиотекаря, это коллегами, при поддержке городских никого не удивило. К тому же, моя мама властей, администрации библиотеки долгие годы проработала в библиоте- им. Б.П. Хашдеу, министерства образо- ке, поэтому можно говорить о некой вания Болгарии нам удалось превра- династии библиотекарей. Но то, что тить обычную библиотеку № 11 в со- на протяжении более 40 лет библиоте- временный информационный центр не ка станет моим не просто первым, а и только для жителей нашего микрорай- единственным местом работы, работы она, но и для всех болгар Республики на всю жизнь, удивило даже меня. Молдова. Говорят, «нельзя всю жизнь прожить Библиотека – это особый мир со у Озера». Но у меня получилось именно своим особенным микроклиматом. так. Конечно, время от времени возни- Здесь у времени свои законы. Оно кали какие-то заманчивые варианты, но здесь летит незаметно, стремительно. представить свою жизнь без библиоте- Ни один день не бывает утомительно ки я уже не могла. И не было дня, когда похож на другой. Так, в череде разно- бы я пожалела о своем выборе. На про- образных дней, насыщенных интерес- тяжении долгих лет я прихожу на рабо- ными событиями, содержательными ту в Храм Книги, где работают дорогие, встречами, увлекательными открыти- близкие мне по духу люди, с которыми ями прошли 40 лет. Наверно, мой стаж столько всего пережито. Библиотека работы в Библиотеке „B.P. Hasdeu” (40 стала моим вторым домом; коллеги, с лет!) тянет на книгу рекордов – сама от которыми сводила меня жизнь – второй себя не ожидала. семьей, а многие читатели – друзьями И я благодарна судьбе за то, что в и добрыми знакомыми. Мне нравится, моей жизни случилась Библиотека!
92 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) LĂCAȘ CU COMORI ȘI VREDNICE LUCRĂTOARE Irina MELNICENCO, bibliotecar, Filiala „L. Ukrainka”
„Biblioteca este templul mereu utilizatorii și prietenii, învăţăturii, iar învăţătura a contribuind la consolidarea eliberat mai mulţi oameni bunelor relaţii dintre aceste decît toate razboaiele din is- două popoare. Fie ca Bibli- torie.” (Carl Thomas Rowan) oteca Municipală să treacă prin vreme îmbogăţindu-se și Biblioteca Municipală „B.P. îmbogăţindu-ne, ca roadele Hasdeu” a apărut în viaţa mea pamîntului mereu împlinite în în anii de școală, căci veneam toate anotimpurile vieţii! Căci aici să lucrez asupra refera- zice V. Militaru: telor sau pentru o informaţie suplimentară. Apoi tot aici veneam cînd „Anii trec și trec decenii peste lume, eram studentă și petreceam ore întregi iar Cuvîntul studiind. Acum însă, biblioteca este locul E sămînţa care parcă pe pămînt unde muncesc zi de zi. Fie ca acest lăcaș, o poartă vîntul; cu comorile și vrednicele lui lucrătoare, Și din fi ece grăunţă pe pămînt mănos care stau alături, mîndre și utile, pe umerii căzută, unui titan ridicat din sevele neamului mol- Iese-un spic de boabe pline – pentru dovean și al celui ucrainean, să-și bucure una dînd o sută…”
BIBLIOTECA ȘI BIBLIOTECARUL ÎȘI UNESC FORŢELE, LA MODUL RESPONSABIL Angela VINTILĂ, șef ofi ciu împrumut, Filiala „Mihail Ciachir”
Mircea Eliade scria: „Cetim ca să tre- ocupată de public mai mult ca o institu- cem examene, ca să omorîm timpul sau ţie de sprijin, am ajuns la concluzia că, cetim din profesiune. Lectura ar putea fi deși oamenii simt nevoia de informare, un mijloc de alimentare spirituală conti- de cele mai multe ori nu sesizează rolul nuă, nu numai un instrument de informa- bibliotecii. ţie sau de contemplaţie.” Pentru unii e o sursă informaţională, E greu să definești infinitul. Același pentru alţii un colac de salvare pe timp de lucru se referă și atunci cînd vorbești furtună… despre bibliotecă. Și pe ea o consider un Prin urmare, încercăm să infi ltrăm în infinit. Astăzi, cînd ne-am deprins să ma- conștiinţa publică ideea că fără bibliotecă nipulăm termenii tehnici, tot mai mult o localitate este săracă din punct de vede- uităm să accentuăm rolul ei spiritual. re spiritual, este lipsită de civilizaţie, ceea Avînd în vedere că biblioteca este pre- ce, în general, este adevărat.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 93 BiblioPolis BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ÎN VIAŢA MEA
Bibliotecile joacă un rol tire, răbdare, spirit de prudenţă, important în transferul in- amabilitate, simţ analitic, spirit formaţiilor, într-o epocă în critic, creativitate, capacitate de care știinţa domină întreaga sinteză, curiozitate intelectuală, viaţă. Elementul care o face rigoare. Îmbinarea tuturor capa- vie – informaţia – este de o cităţilor prin urmare dezvoltă și importanţă covîrșitoare pen- noi calităţi ale caracterului. tru întreaga societate. Participarea în cadrul diver- Noi, bibliotecarii, trebu- selor programe organizate de ie să folosim și să punem la Biblioteca Municipală, mi-a ofe- dispoziţia cititorului toate rit ocazia de a cunoaște multe sursele informaţionale de care are nevoie personalităţi marcante din domeniul cul- în viaţa cotidiană. Libertatea accesului la turii, literaturii... informaţie are loc prin intermediul institu- În interiorul cadrului profesional spe- ţiilor publice, așa precum sînt bibliotecile. cialistul din bibliotecă trebuie să se impli- Anul acesta s-au împlinit 135 de ce în procesul de instruire și de formare ani de la înfi inţarea BM „B.P. Hasdeu”, 20 continuă. de ani de la inaugurarea Bibliotecii „M. Datorită școlarizării orientate spre ri- Ciachir” și tot atîţia ani de la începutul acti- dicarea nivelului profesional am însușit un vităţii mele în cadrul sistemului Bibliotecii șir de programe computerizate. Municipale. Am studiat noi modalităţi de îmbu- Ce înseamnă pentru mine BM „B.P. nătăţire a calităţii muncii executate, ac- Hasdeu”? ceptînd schimbarea și implementarea O instituţie performantă, ce mereu tin- tehnologiilor avansate în domeniu. de spre modernizare. Aici am studiat și am promovat diver- O familie unită în cadrul căreia au loc se tradiţii biblioteconomice, conferindu-le evenimente frumoase și lucruri utile. un caracter naţional. Aici nu ai dreptul să baţi pasul pe loc. Un rol imens a avut biblioteca în ul- Lucrînd în bibliotecă, am descoperit toate timii ani: în perioada reformelor radicale aspectele din activitatea ei nu din punctul fi ind dirijate nereușit, ele au rămas practic de vedere al teoriei, ci din practica cotidi- unicele instituţii de cultură, care au înde- ană, biblioteca din momentul fondării și-a plinit rolul social, oferind populaţiei ser- luat rolul de furnizor de informaţie pentru vicii pe gratis. A spus cineva că cele mai toate categoriile de vîrstă în sector. importante în cultură sînt bibliotecile. Pot În toate timpurile biblioteca s-a consi- lipsi universităţile, instituţiile știinţifi ce, dar derat o sursă importantă în viaţa societăţii, dacă bibliotecile există – cultura nu va pie- dezvoltării știinţei și a învăţămîntului pu- ri. Aceste instituţii trebuie privite nu doar blic. Prin aceasta se aprecia și autoritatea prin prisma culturii, ci drept bază a dezvol- „oamenilor cărţii”. Biblioteca a fost și este tării economiei, politicii. Activitatea biblio- o parte organică a vieţii noastre cotidiene. tecii a fost și va rămîne una dintre cele mai Toate ramurile societăţii se dezvoltă per- solicitate instituţii culturale. Sperăm că im- manent din contul bibliotecii. portanţa bibliotecii va crește pe măsură ce Astăzi bibliotecarul nu se axează doar crește necesitatea informaţională. pe îndeplinirea unui și aceluiași proces. Astăzi trăim într-o societate a informa- A fi bibliotecar înseamnă maturitate ţiei, de aceea selectarea ei o efectuăm prin temperamentală, echilibru, cunoaștere, toate căile disponibile. Un bibliotecar mo- perseverenţă, cultură, informaţie, pregă- dern astăzi nu mai e privit ca o persoană
94 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) ce primește sau oferă cărţi. Bibliotecarul Din acest aspect BM a fost prima care acum trebuie să urmărească și să fi e la cu- a oferit posibilitatea dezvoltării culturale rent nu doar cu metodele tradiţionale, dar practic tuturor minorităţilor afl ate în ţară. să aplice noi forme de lucru. Biblioteca și bibliotecarul își unesc for- Bibliotecile ar trebui să presteze servi- ţele, la modul responsabil, determinant, cii, facilităţi și materiale în mod egal tutu- spre a oferi cititorului servicii de informa- ror utilizatorilor. Nu trebuie să existe dis- re în concordanţă cu nevoile acestuia prin criminare din cauza rasei, vîrstei, credinţei urmare efectuînd apropierea bibliotecii de sau din orice alt motiv. potenţialii utilizatori.
METAFORĂ PENTRU BM BIBLIOTECA Liliana JUC, Valeriu RAŢĂ șef ofi ciu copii, Filiala „Târgoviște”
Un În urbe toată lumea știe: frunzar E pom cu fructele de aur, cu vibraţii autumnale Oricine ia din ’cest tezaur – salvator de gânduri și idei, Îi arde inima făclie. pentru unii – spaţiu de evadare, pentru alţii – destin Și-atîta-i cu mărinimie, de a fi om al cărţii, Și strînge mierea ca în fagur – cel care ţine fl acăra înţelepciunii În urbe toată lumea știe: în secolul informatizării. E pom cu fructele de aur.
Urare de multe veacuri viitoare! Și vin la el, dar nu mă satur De cărţi frumoase, acalmie, Ce mi-o oferă zilnic mie Acest lăcaș de meșter-faur.
În urbe toată lumea știe: E pom cu fructele de aur…
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 95 BiblioPolis
ANIVERSĂRI
BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” – O BIBLIOTECĂ A SPERANŢEI NAŢIONALE
Dr. Lidia KULIKOVSKI, director general, BM „B.P. Hasdeu”
Are scriitorul Iulian Filip o carte cu un pentru basarabeni. Despre acest proiect titlu neobișnuit – Cartea cea mai a mea. Octavian Ghibu, fi ul marelui ardelean Oni- Trecând în revistă cele ce s-au petrecut sifor Ghibu, a afl at întâmplător. Iată cum de la deschiderea, în ianuarie 1992, până își amintește Octavian Ghibu, care în iulie în prezent, la aniversarea a douăzecea, la 1990 venise la Chișinău la niște manifes- Biblioteca „Onisifor Ghibu”, pot afi rma că e tări, acest moment: „...în același timp cu Cea mai a mea fi lială.Spun aceasta pentru noi, se afl a la Chișinău și o delegaţie a Pri- că la constituirea, la asigurarea bunei func- măriei municipiului București. Imediat ce ţionări a acestei fi liale s-a pus mai mult de- am intrat în sala de recepţie, unde era deja cât prevedeau protocoalele de colaborare: multă lume, a venit la mine dl Gheorghe s-a pus sufl et, inimă, capacităţi profesiona- Buluţă, directorul Bibliotecii Mihail Sado- le și personale, atât de către noi, cei de la veanu din București, pe care îl cunoșteam Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” Chiși- demult, ca să mă salute și să-mi spună: nău, cât și de cei de la Biblioteca Metropo- «Dle Ghibu, vreau să vă fac o surpriză. Să litană București. știţi că, astăzi, am semnat un protocol cu După 20 de ani, Cronos, de mână cu Primăria Chișinăului, în baza căruia noi ne- uitarea (prof. Ion Stoica), a mai șters une- am angajat să aducem, la Chișinău, o bi- le momente, fapte și evenimente. Multe bliotecă de carte românească, căreia i-am personalităţi leagă deschiderea acestei și dat numele de Onisifor Ghibu.»” Protoco- instituţii de Octavian Ghibu, alţii dau alte lul a fost semnat de primarul Chișinăului, versiuni, însă… ideea primei biblioteci de Nicolae Costin, și primarul Bucureștilor, carte românească a venit de la București Ștefan Ciorel (proaspăt numit în funcţie), în 1990. A adus-o Gheorghe Buluţă, atunci și contrasemnat de noi, directorii ambelor director al Bibliotecii Municipale „Mihail biblioteci municipale, „B.P. Hasdeu” și „Mi- Sadoveanu”, venit la Chișinău în delegaţia hail Sadoveanu”, respectiv Gheorghe Bulu- Primăriei municipiului București. ţă și Lidia Kulikovski. Bineînţeles, că Octa- Florin Rotaru, pe atunci specialist la In- vian Ghibu s-a bucurat, într-adevăr era o spectoratul pentru cultură al municipiului surpriză. La acea recepţie de care vorbea București, l-a inclus pe directorul Bibliote- Octavian Ghibu a avut ocazia să vorbească cii Municipale „Mihail Sadoveanu” în de- cu Mircea Druc, prim-ministrul Republicii legaţia primarului de București. Dânșii au Moldova, căruia i-a spus de această inten- fost cu ideea. Cine dintre ei doi a lansat-o, ţie a bucureștenilor: „Știţi, chiar acuma am nu ne-am întrebat niciodată. Ambii, de la afl at un lucru, care m-a impresionat. S-a posturile pe care le ocupau, au contribuit semnat acum, dimineaţă, un protocol cu cu tot ce le stătea la dispoziţie, plus dorin- Primăria pentru aducerea unei biblioteci ţa de a realiza ceva de substanţă, peren, românești la Chișinău, căreia i s-a dat nu-
96 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) mele de Onisifor Ghibu.” Prim-ministrul la Octavian Ghibu: istorie, management, a răspuns: „Asta este o știre foarte bună. comportament aristocratic, diplomaţie, Bravo. Foarte bine au făcut. Este pe merit” maniere, istorie și limba română. Octavian (Octavian Ghibu. Gânduri despre Basara- Ghibu a fost unul dintre ctitorii, alături de bia, p. 23). Florin Rotaru și Gheorghe Buluţă, în sensul Octavian Ghibu a ţinut să facă o re- adevărat al acestui cuvânt. Fondatori au marcă (tot acolo, p. 24): „Marchez acest lu- fost primăriile Chișinău și București, dar in- cru, aici, pentru că a fost o chestiune lega- tenţionat am dat numele ctitorilor adevă- tă sufl etește de sentimentele mele fi liale și raţi care au contat, de la începuturi și – unii pentru că mi s-a părut că poate este bine – până în prezent... să se știe, de către urmași, despre modul Ctitorii știau din exemplul lui Onisifor cum a fost constituită acea bibliotecă, în Ghibu că „a construi și a organiza biblio- ce moment, și care a fost părerea prim-mi- teci însemna a chezășui continuitatea, a nistrului despre această acţiune.” îndepărta spaima de uitare și de pierdere Doi oameni ai cărţii au stat la temelia a zestrei de gând și de experienţă umană”. ideii de bibliotecă la Chișinău – dr. Florin O bibliotecă de-o seamă cu ţara, cu Rotaru și dr. Gheorghe Buluţă, și numele independenţa și democraţia Republicii de Onisifor Ghibu tot a fost propunerea lor. Moldova. La fel cum au decurs acești ani Octavian Ghibu a susţinut Biblioteca până în ţară, așa au fost și acești 20 de ani de la ultima sufl are a lui. În puţinii ani pe care existenţă a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”. l-am cunoscut, am învăţat foarte multe de Deschisă de ziua marelui Eminescu, la fel
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 97 BiblioPolis ANIVERSĂRI cum îl persecutau și-l încolţeau pe cel nu- torii, pentru că a activat la cote maxime mit – de mai întâi poetul, apoi fi losoful și pe timpul agrarienilor, care au pecetluit apoi directorul Bibliotecii Naţionale A. Rău limba noastră cea română ca „moldove- – „Cumpăna Fiinţei Românești” (O. Ghibu), nească”; și pe timpul democraţilor, care nu tot așa a fost biblioteca ameninţată cu în- au putut ţine puterea pentru că gâlcevile chiderea, cu strămutarea în repetate rân- politice i-au copleșit (am făcut zeci de de- duri de către agrarienii comuniști, cărora li mersuri – îi consideram de „ai noștri”, dar se părea ceva obraznic ca o bibliotecă pu- nimeni nu s-a implicat în problemele Bibli- blică să se afl e într-un local ofi cial, constru- otecii „Onisifor Ghibu”); a funcţionat la ni- it doar pentru ei. Mulţi dintre cititorii fi deli vel de excelenţă și pe vremea comuniștilor ai Bibliotecii și personalităţile chișinăuiene – ca antidot la politica lor antiromânească, ţin minte tentativele. Mulţi dintre ei s-au și acum, pe vremea Alianţei, continuă să implicat în salvarea Bibliotecii și faptul că aducă cultură, să implice în cultură mii de astăzi, la aniversare, se mai afl ă în localul chișinăuieni, să educe în termenii istoriei iniţial e și meritul lor. Oamenii au susţinut adevărate, să se reinventeze, revitalizeze Biblioteca „Onisifor Ghibu”, venită la Chiși- pentru același scop măreţ de a informa, nău într-un timp în care noi eram fl ămânzi a culturaliza, a socializa, de a fi partenerul de libertate, de istorie, de rădăcini. chișinăuianului în calea lui spre cunoaș- Biblioteca a fost apărată pentru că era tere, de a rămâne în continuare instituţia sinonimă cu ţara, cu independenţa, cu uni- culturală de excepţie a Chișinăului, fi liala rea. A fost pe parcursul acestor ani o oază de frunte, inovativă, a reţelei Bibliotecii de românism, un for cultural pentru că era Municipale „B.P. Hasdeu” și Biblioteca ce mereu plină cu oameni dornici de cultura, reprezintă cu destoinicie instituţia cofon- literatura, istoria, arta, folclorul românesc. datoare – Biblioteca Metropolitană din În scurta ei istorie, Biblioteca „Onisifor București. Acad. Mihai Cimpoi, în prefaţa Ghibu” a trecut acești ani într-o zbuciuma- la volumul Răscrucea întâmplărilor pre- tă, dar și împlinită existenţă în consens cu destinate de Aurelian Dănilă și Iulian Filip, aspiraţiile naţionale ale chișinăuienilor. scria: „...într-o cultură în care sunt oameni Biblioteca a fost deschisă când decidenţii ne-la-locul-lor... se poate lucra, se poate noștri ezitau să spună răspicat adevărul, ajunge la dorite împliniri și se poate visa.” ezitau să acţioneze, ezitau să ia poziţie, Norocul nostru a fost Iulian Filip, „chema- se temeau să spună ce gândeau de fapt. tul” și „risipitorul întru cultură”, care ne-a Rămânea Biblioteca care era aproape de încurajat să lucrăm, să visăm că o biblio- ce-și doreau basarabenii. Biblioteca le ofe- tecă de carte românească, într-o Basarabie rea tot pentru a-și cunoaște ţara, neamul, care nu-și cunoștea încă drumul, poate să istoria – resurse, suport, încredere, curaj. funcţioneze. Cel mai important lucru care s-a întâmplat Octavian Ghibu, într-un interviu acor- a fost faptul că Biblioteca s-a transformat, dat reporterului Nina Josu, în Literatura de la sine, cu ajutorul oamenilor, cititorilor și arta, referitor la perspectiva reactiviză- într-o platformă de expunere. Nu exista, în rii Astrei basarabene spunea: „Una dintre Chișinău, alt loc unde se puteau spune lu- problemele esenţiale este ... problema oa- cruri care dor, lucruri de care ne era dor, lu- menilor.” Oamenii care lucrau la Biblioteca cruri care nu puteau fi spuse în altă parte. „Onisifor Ghibu” erau evaluaţi de domnul Ideea lor a fost una cu noroc pentru Octavian Ghibu. Îmi atrăgea totdeauna noi, basarabenii. Pentru că Biblioteca a atenţia asupra unui sau altui angajat, vis- supravieţuit în timpuri politice contradic- à-vis de comportamentul, prestaţia sau
98 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) vestimentaţia lor. El zicea că dacă vrei să tavian Ghibu, mentorul și prietenul nostru, funcţioneze instituţia, trebuie să știi cum a Fundaţei „Onisifor și Octavian Ghibu”. să alegi oamenii. Vroia ca Biblioteca „Onisi- Multe au fost activităţile care au rămas for Ghibu” să fi e biblioteca visurilor tatălui în memoria chișinăuienilor. Multe au fost său, a visurilor lui, iar aceasta însemna ca- personalităţile care au trecut prin Bibliote- litate totală. că, care s-au produs la Biblioteca „Onisifor Mulţi bibliotecari s-au perindat, în Ghibu”, care au fost cunoscuţi de chișină- acești ani, la Biblioteca „Onisifor Ghibu”. uieni prin Biblioteca „Onisifor Ghibu”. Un Primul director a fost Romela Osoianu, bilanţ de realizări, succese s-ar cădea la o după ea a fost interimar, un timp, Saida aniversare, dar le găsim în volumul oma- Oanţa. Elena Vulpe, care a schimbat-o gial. pe S. Oanţa, a fost omul potrivit, la locul A fost nevoie de Biblioteca „Onisifor potrivit. Ca director al acestei emergente Ghibu”? Cu siguranţă, da… A fost nevoie instituţii de cultură s-a identifi cat cu Bibli- de o instituţie infodocumentară care să oteca pe care o conducea și a ridicat-o în furnizeze informaţii și cunoștinţe în limba fruntea Sistemului Naţional de Biblioteci, română, a fost nevoie de o pavăză cultu- ca prestaţie profesională, ca diversitate a rală românească în acel timp al schimbării serviciilor, ca abordare inovativă a prac- alfabetului, al recunoașterii limbii române. ticii biblioteconomice, ca stindard al ro- Și-a îndeplinit cu dăruire funcţia primordi- mânismului. Pasiunea cu care conducea ală de a culturaliza or, „…cultura generală această Bibliotecă a ajuns de legendă, a unei persoane, a unei instituţii, a unui poate fi lecţie pentru mulţi bibliotecari și stat reprezintă modelul de comportament va rămâne în istoria Bibliotecii Municipale suprem al acestora bazat pe educaţie și ca exemplu de devotament, de profesio- cunoștinţe” (dr. Aurelian Dănilă). nalism, de inovare, de dragoste de carte Biblioteca „Onisifor Ghibu” a fost nece- și bibliotecă. sară ca spirit, ca ideal, ca exemplu de luptă Pe tot parcursu-i, scurt, în viziune Cro- pentru limbă, istorie, ţară. Biblioteca „Oni- nos, dar plin de semnifi caţii, am avut sus- sifor Ghibu”, prin activităţile organizate, ţinerea permanentă a Bibliotecii Metropo- prin iniţiativele lansate, prin serviciile pre- litane București, a directorilor Gheorghe state, demonstrează că „suntem o cultură Buluţă și Florin Rotaru, a regretatului Oc- luptătoare” (Nicolae Iorga). CÂTEVA STĂRI SUFLETEȘTI Dr. Florin ROTARU, director general al Bibliotecii Metropolitane București
Pentru înţelegerea adevărului, a vani- naturii umane, ci la necesitatea de a înţe- tăţilor și aspiraţiilor cultivate de om trebu- lege rostu rile culturii din perspectiva trăi- ie să cunoaștem, alături de faptele directe rilor interioare ale omului. și obiective, structura stărilor sufl etești în Sentimentul pe care-l încearcă omul în care regăsim direcţii și tendinţe cu preva- faţa acceptării împăcate a devenirii fapte- lenţă în faţa revelării timpului istoric. Nu lor ne este și nouă cunoscut astăzi, când ne referim la acea sensibilitate romantică, timpul trecut al celor două decenii de la înclinată spre compătimirea neînţelegerii înfi inţarea Bibliotecii „Onisifor Ghibu” se
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 99 BiblioPolis ANIVERSĂRI
ţese în pânza istoriei. Cu toţii, martori ai nării fi inţei istorice românești. Însă, încă acestui eveniment cultural, avem obliga- temător de necunoscut, aș fi vrut să merg ţia morală să mărturisim ceea ce știm, cu numai însoţit de tatăl meu pe urmele pa- atât mai mult, cu cât ne afl ăm în faţa unei șilor săi lăsate în pământul basarabean cu precarităţi a realului. Inexistenţa unui tra- o jumătate de secol înainte. El îmi vorbise tat academic al istoriei bibliotecilor româ- foarte puţin despre Basarabia – atât cât o nești, precum și superfi cialitatea noastră cunoscuse, iar prin cimitire ascultasem nu- manifestată prin gesturi de iluzionare și mai glasul durerii rudelor ce-și plângeau de aproximare, prin tendinţe de mistuire a morţii rămași fără mormânt, pierduţi într- adevărului cu orgolii mărunte, sunt cauze- un pământ necunoscut lor. le acestei realităţi relative. În această contemplaţie exterioară În 1990, meritul celor implicaţi în simţeam o intensitate tragică, un drama- aceste iniţiative rezidă în conștientizarea tism și o încordare intimă a neantului. La în- necesităţii de schimbare a perspectivei și toarcerea delegaţiei Primăriei Bucureștilor, a înţelegerii clipei trăite. Într-adevăr, Bibli- am reascultat aceleași povești. Relatările oteca „Onisifor Ghibu” a fost întruchipată vizitatorilor deveniseră simple clișee, ca și din vis, dar și din datoria faţă de sacrifi ciul gesturile de fraternitate redusă la donaţii, înaintașilor și din iubirea de Ţară. Astăzi, în cazul nostru la donaţia de cărţi. Direc- după o jumătate de secol de înstrăinare torul Bibliotecii Municipale București ne-a faţă de noi înșine și faţă de Patrie, ea în- arătat posibi litatea disponibilizării pentru săși o perioadă venită după o întrerupe- donaţie a unui fond de cărţi provenite din re de două decenii a unui întreg secol de patrimoniul bibliotecilor demolate în ulti- dezrădăcinare, ne afl ăm cu toţii în faţa mii ani ai regimului comunist și din depo- unui mister al regăsirii, dar și a unei măr- zitele în condiţii improprii de conservare. giniri a viziunii. Iniţial, imboldul regăsirii a În consecinţă, Paul Caravia și Gheorghe impus forma unei exteriorizări a bucuriei Buluţă mi-au prezentat proiectul ușor de cu poduri de fl ori și cu donaţii de carte, realizat printr-o iminentă donaţie de car- printre alte căutări ale unei fi inţe pierdute. te. Spre surpriza lor, m-am opus. Aveam În acest context, în cursul anului 1990, as- competenţa aceasta: administraţiile bi- cultam povestea întâlnirilor de dincolo de bliotecilor și muzeelor din București erau Prut, cu impre caţii lirice sau melancolice, în responsabilitatea mea. Opoziţia rezida cu discuţii prelungite până târziu în pute- în experienţele similare și nefericite făcu- rea nopţii. te anterior de către Biblioteca Academiei Prima delegaţie a Primăriei Bucureș- Române și de Biblioteca Centrală de Stat. tilor sosită în Chișinău a fost condusă de Este și explicaţia faptului că aceste institu- primarul Ștefan Ciurel. Printre membrii ţii importante nu au reușit totuși să creeze delegaţiei au fost și reprezentanţi ai do- o instituţie model în Basarabia. Unele cărţi meniului culturii: Paul Caravia, director donate, care purtau ștampila bibliotecilor, adjunct al Inspectoratului pentru cultură se reîntorseseră în București și se găseau din Primăria capitalei, și Gheorghe Buluţă, de vânzare pe unele străzi comerciale ce- directorul Bibliotecii Municipale București, lebre din centrul istoric: Lipscani și Șelari. propus să meargă în locul meu. Personal, Acest nimic al existenţei reliefa dureros de am amânat întâlnirea cu Basarabia atât din puternic tragismul superfi cialităţii noas- teamă, cât și din cauza unei tristeţi copleși- tre, precum și incapacitatea de a fi întot- toare, în primul rând, m-a oprit insufi cien- deauna profunzi și temeinici în fapte. Cu ţa concentrării asupra rădăcinilor înstrăi- presentimentul unei suferinţe viitoare,
100 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) este greu să treci peste lipsa de speranţă și presupunea primirea ofi cială de către Li- peste memoria atâtor dureri trecute, încât dia Kulikovski, directoarea Bibliotecii Mu- uneori simţii nevoia să forţezi destinul și să nicipale Chișinău, a fondului de carte sub crezi în iluzia îndulcirii amarului. formă de donaţie, dar cu acceptarea tacită În felul acesta, în câteva zile, am pre- a existenţei și funcţionării unei instituţii zentat factorilor responsabili proiectul românești. În concluzie, întreaga reușită a înfi inţării unei instituţii românești în Chiși- proiectului depindea numai de atitudinea nău, cu toate formele de organizare admi- directoarei Lidia Kulikovski. M-am întâlnit nistrativă, inclusiv sistematizarea fondului cu dânsa, în acest scop, la București, în se- de publicaţii potrivit Clasifi cării zecimale diul Inspectoratului pentru cultură. Spre universale (CZU). Urma să plece la Chișinău surprin derea și bucuria tuturor, acordul o bibliotecă reală, cu cataloagele alfabetic dânsei a fost de o promptitudine exempla- și sistematic, cu registrele inventar, cu tipi- ră, în condiţiile în care nimeni de la Bucu- zatele specifi ce în limba română, precum rești nu mai avea vreo altă posibilitate de și cu mobilierul aferent. intervenit. După depășirea acestui punct Atunci, nu am realizat coșmarul înfăp- mort, au început pregătirile pentru orga- tuirii unui asemenea proiect. Demersurile nizarea viitoarei biblioteci de către speci- au durat aproape un an. Deși am benefi ci- aliștii din Biblioteca Municipală București, at de sprijinul nemijlocit al noului primar concomitent cu întocmirea formalităţilor al Bucureștilor, Viorel Oproiu, ocupant al pentru transportul donaţiei la Chișinău. În acestei funcţii din noiembrie 1990, până în privinţa denumirii viitoarei biblioteci am septembrie 1991. Fără implicarea sa, pro- fost de acord cu propunerea referitoare iectul ar fi eșuat. Primele atitudini negati- la Onisifor Ghibu, deși iniţial am fi dorit să ve au venit chiar din partea Direcţiei juri- acordăm titulaturii instituţiei numele unei dice a Primăriei capitalei, care susţinea că personalităţi basarabene. Am acceptat în- legislaţia nu permite unei instituţii publice tru târziu, deoarece fi ul său, Octavian Ghi- să facă donaţii. A doua obstrucţie am pri- bu, desfășura o activitate extraordinară mit-o din partea Ministerului Afacerilor Ex- pentru realizarea acestui proiect. Și pentru terne. Rezoluţia ministerială ne explica im- că aveam nevoie de sprijinul unei aseme- posibilitatea realizării, în Chișinău, a unei nea energii, am ales denumirea „Onisifor asemenea proiect, întrucât exista Repu- Ghibu”, deși eram conștient de faptul că în blica Socialistă Sovietică Moldova, iar ase- timp se va exacerba rolul jucat de tatăl său menea demersuri se puteau face numai în Basarabia. De altfel, după mulţi ani de la Moscova. În această situaţie fără ieșire, la înfi inţarea Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, primarul Viorel Oproiu a încercat să solu- această atitudine s-a adeverit, îndeosebi ţioneze prima problemă și a reușit după o după înfi inţarea organizaţiei nonprofi t, așteptare de peste cinci luni: statutul legal Funda ţia „Onisifor Ghibu”. A fost și motivul al unei donaţii de cărţi. Primul ministru unei ușoare distanţări în ceea ce mă privea al României, Petre Roman, și-a exprimat în relaţia cu Biblioteca „Onisifor Ghibu”, bi- acordul în această speţă. Rămânea ne- neînţeles alături de motivele obiective, în schimbată poziţia infl exibilă a Ministerului totalitate de natură politică. Afacerilor Externe. Pentru a depăși aceas- Spre Chișinău s-a plecat, în a doua tă situaţie imposibilă, existau numai două jumătate a lunii august 1991, în fruntea soluţii. Prima se referea la renunţarea din a două camioane de mare tonaj, într-o partea noastră la statutul ofi cial de institu- echipă alcătuită ad-hoc în mod uimitor: ţie românească, iar cea de-a doua condiţie un urmaș al generaţiei Primului Război
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 101 BiblioPolis ANIVERSĂRI
Mondial, Octavian Ghibu, și eu, un urmaș Tot atunci, în mod simbolic, s-a ales al generaţiei celui de-al Doilea Război data de 15 ianuarie 1992 pentru inaugu- Mondial. Amândoi, deși părinţii noștri rarea Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, prima in- erau din două generaţii diferite, aveam stituţie românească din Republica Moldo- de împlinit același ideal lăsat moșteni- va. Organizarea instituţională transferată re. Dincolo de graniţă, pe celălalt mal al de la București i-a promis noii biblioteci să Prutului, ne-a întâmpinat omologul meu, înceapă reforma în domeniu și să devină Tudor Zbîrnea, directorul adjunct al Direc- primul centru de documentare și de pre- ţiei cultură din cadrul Primăriei Chișinău. gătire profesională din Republica Moldo- Ajunși la destinaţie, în Chișinău, ne aștep- va. Pentru acest ideal au conlucrat mai ta un sediu impropriu pentru bibliotecă. A mulţi bibliotecari din București și din Chi- fost momentul în care am vrut să renunţ șinău, care, deși proveneau din două școli pentru a ne întoarce la București și am diferite, cu toţii aveam o pregătire profesi- rămas numai datorită insistenţelor făcute onală deosebită. de Octavian Ghibu. De asemenea, trebuie Cu întâmpinarea și depășirea multor să fi m recunoscători faţă de argumentele greutăţi s-a împlinit atunci pe pământul comprehensive prezentate personalită- nostru un gând care la început a părut a ţilor culturale și politice din Chișinău în fi numai un vis. Și totuși, nu trebuie să ne favoarea bibliotecii. Astfel, noua institu- iluzionăm că reușita aceasta rămâne în ţie transferată de la București a primit un eternitate dacă nu i se asigură evoluţia, sediu de excepţie. În aceleași împrejurări, îndeosebi astăzi când lumea trăiește de- am cunoscut atitudinile inubliabile ale plin poate cea mai mare revoluţie umană: primarului Chișinăului, Nicolae Costin, ale crearea ciberspaţiului și implicit a cibercul- viceprimarului Ilie Coșanu și ale Direcţiei turii, acest patrimoniu comun și infi nit al pentru cultură a Primăriei Chișinău, șefului întregii umanităţi. În anul 2012, s-a semnat Iulian Filip. De asemenea, trebuie să amin- un alt protocol între cele două biblioteci tim preocupările deosebite ale miniștrilor publice din Chișinău și București, pentru Ion Ungureanu, ministrul culturii, și Nico- implicarea comună în realizarea Bibliotecii lae Mătcaș, ministrul educaţiei naţionale. Virtuale a României, Dacoromanica. Pașii În Parlament, am întâlnit aceleași primiri sunt timizi, prea timizi pentru a face istorie favorabile din partea marilor personalităţi: și riscăm, în acest fel, ca începuturile Bibli- Alexandru Moșanu, Ion Hadârcă, Grigore otecii „Onisifor Ghibu” să rămână numai o Vieru, Nicolae Dabija. Ar fi nedrept să ui- fi lă modestă de istorie. tăm implicarea personală pentru reparti- Știam cu toţii că viaţa nu e un specta- zarea sediului noii biblioteci a președinte- col și niciun joc în lumea în care unii mor lui republicii, Mircea Snegur, și a primului fără să fi cunoscut victoria, sau alţii se sa- ministru, Mircea Druc, îndeosebi după crifi că din disperare într-o perma nenţă a 31 august 1991, când s-a realizat marele renunţărilor. Și totuși, în această lume în act istoric: Declaraţia de Independenţă a care nedreptăţile sunt eterne, noi am pri- noului stat, Republica Moldova. În luna mit darul de a putea zâmbi. Sunt stările noiembrie 1991, s-a adoptat hotărârea noastre sufl etești pentru care mulţumim ministrului culturii Ion Ungureanu cu pri- destinului. vire la acordarea noului sediu al Bibliotecii „Onisifor Ghibu”.
102 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) DESPRE SUFLET ÎNTR-O EPOCĂ DE CATACLISME ECONOMICE
Interviul de mai jos este, se prea poate, și artă din Chișinău. Un eveniment fără primul despre începutul activităţii Filialei precedent în urbea noastră. Noua insti- „Onisifor Ghibu” și unul dintre primele ce vi- tuţie înregistrează un fond de carte pur zează schimbările prin care trecea BM „B.P. românesc, luînd fi inţă în baza donaţiilor Hasdeu” în acea perioadă de complexă și di- de carte аle Bibliotecii Municipale „Mihail fi cilă tranziţie. Două aspecte ale problemei Sadoveanu” din București și a unei colecţii rămîn valabile și în prezent, după două de- particulare a marelui om de cultură Oni- cenii: pe de o parte, atitudinea necorespun- sifor Ghibu, diriguitor al învăţămîntului zătoare faţă de locul (și la propriu, și la fi gu- și culturii din Basarabia anilor 1917-1918, rat!) bibliotecii în contextul social și cultural transmisă de fi ii săi Octavian și Mihai. al capitalei și al republicii și, pe de altă parte, Dat fi ind faptul că inaugurarea Bibli- hotărîrea bibliotecarilor noștri de a face tot otecii „Onisifor Ghibu” s-a produs cu o posibilul ca să justifi ce rolul primordial de întîrziere de aproape un an (donaţiile Bi- instituţie de cultură, de informare, educaţie bliotecii Municipale „Mihail Sadoveanu” civică și general-umană. cunoscînd praful mai multor demisoluri Cu speranţa că această emoţionantă din oraș), am găsit de cuviinţă să elucidez mărturie de epocă va trezi interesul atît al ce- cauzele tergiversării acestui neobișnuit lor care au trăit evenimentele din acei ani, cît „pod de fl ori”, dialogînd cu dna Romela și al celor care abia de pot bănui ce se întîm- Osoianu, șefa instituţiei, și cu dna Rodica pla pe atunci, exprimăm sincere mulţumiri Mitreanu, bibliografă. ziaristei ce a luat acest interviu – dna Tamara – Dragă Romela Osoianu, te-aș ruga să Gorincioi, care, de altfel, rămîne o fi delă au- ne spui cine sînt autorii acestui eveniment toare a BiblioPolis-ului și o tot atît de inspi- marcant din viaţa spirituală a Basarabiei? rată jurnalistă ce abordează mereu, cele mai R. OSOIANU: Iniţiatorii acestei idei fra- diverse aspecte ale spiritualităţii naţionale. terne sînt colegii noștri de la Biblioteca (Vl. P.) Municipală „Mihail Sadoveanu” din Bucu- rești, în colaborare cu Ministerul Culturii și * * * Cultelor din Chișinău. Ce-i drept, inaugu- ● Inaugurarea bibliotecii „Onisifor rarea bibliotecii respective trebuia să aibă Ghibu” s-a produs cu o întîrziere de loc încă astă vară, în cadrul festivităţilor aproape un an. ● De ce oare, la o adică, Limba noastră cea română. În acest sens, o instituţie de cultură nu ar merita un fraţii noștri din București trecuseră dona- anturaj adecvat, cu cristaluri și mobilier ţiile de carte peste Prut. Cu părere de rău, arab? ● Mai deschid ușile bibliotecilor mult timp nu se putea găsi un local pentru cititorii elevaţi, cu dragoste pentru cul- un asemenea act de cultură. Deși, chiar de tură și Neam. la bun început, dl Ion Ungureanu, minis- Că „nu este mai frumoasă zăbavă decît trul Culturii și Cultelor, pleda ca Biblioteca cetitul cărţilor” (Miron Costin), chiar și într- „Onisifor Ghibu” să funcţioneze în una din o epocă în alertă a economiei de piaţă, sălile Centrului de cultură și artă, factorii cînd ar părea că lupta pentru existenţă de decizie de la conducere s-au opus cu prevalează, ne-o dovedește și Biblioteca vehemenţă. Astfel, la 12 februarie trecut, „Onisifor Ghibu” de la Centrul de cultură cînd pînă la inaugurarea bibliotecii erau
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 103 BiblioPolis ANIVERSĂRI zile numărate, afl ăm despre ordinul Gu- prezentă și ea la amenajarea cărţilor, a re- vernului Republicii Moldova, semnat de marcat că damele ce soseau la banchet, în dl V. Muravschi, precum că sala destinată blănuri de hermină și perle strălucitoare, nouă va servi drept local de recepţii și tra- păreau, cel puţin, pogorîte din budoarele tative ofi ciale... Ne-a salvat, putem spune, Parisului. Dar asta nu e pentru presă... un antiordin guvernamental al viceprim- – Nimic de-a mirării. Precum a informat ministrului, emis cu o săptămînă înaintea opinia publică, în una din ședinţele Parla- celui pomenit mai sus și care încuviinţa mentului, deputatul Lidia Istrati, coopera- fi inţarea noastră anume aici. torii au stors din bugetul republicii 40 mln – Prin ce s-ar explica oare că Centrul de ruble, pe care nu le-au mai restituit. De ce nu cultură și artă, fostul Palat al Prieteniei, re- ar „străluci”?... Și totuși, Biblioteca „Onisifor numit în calitate de „zonă” închisă, cu baruri Ghibu” dovedește contrariul. Adică, spiritu- și distracţii alese – mai continuă să incite alitatea prevalează. Instituţia este destinată opinia publică? Nu cumva prin simpla ipote- unui anumit contingent de cititori? ză că vechea „elită” mai patronează „miste- R. MITREANU: Cele peste 100 mii de riosul labirint” de la demisol? volume donate cuprind serii din cele mai R. OSOIANU: O întrebare ce nu ţine diverse: istorie, civilizaţie și artă, romanul de competenţa noastră. Aș putea spune sec. XX, fi lozofi e. Pledăm pentru un cititor un lucru. Într-o oarecare măsură ne stîn- cu predilecţii universale. Biblioteca e orga- jenește cristalul și luxul din jur, precum și nizată conform criteriilor europene: clasi- atitudinea insinuantă a unor funcţionari fi carea zecimală univer sală. Așadar, oferim de aici. Unicul om care ne tratează cu ama- o cale de integrare în circuitul de valori bilitate este dl Chircă, directorul Centrului. universale, fără să negăm valorile naţiona- Deși, la o adică, de ce oare o instituţie de le. În acest sens, Onisifor Ghibu afi rma pre- cultură nu ar merita un anturaj adecvat? cum că „o educare fi rească ce are nevoie Mai ales, că ne afl ăm la Centrul de cultu- de libertate pentru a prospera trebuie să ră și artă. Deși o știm cu toţii, localul dat pornească și de la criteriul just, adică de la a fost destinat altor scopuri. Ne mai stîn- pămîntul naţional și de la viaţa naţională”. jenește și faptul că direct din sala noastră În cele din urmă, mizăm pe un cititor ele- se deschide o ușă spre un restaurant, care vat, cu dragoste de cultură și Neam. Căci, funcţionează cu anumite ocazii. Dacă e să ce se întîmplă în ultima vreme la noi? Mai fi u indiscretă, îmi pare că într-adevăr „ve- deschid ușile bibliotecii doar adevăraţii chea elită” mai patronează „labirinturile bibliofi li. Primii noștri cititori s-au dovedit de la demisol”. Mă face să cred astfel niște a fi studenţii fi lologi și istorici de la Uni- detalii, observate fără voie în ajun de re- versitatea de Stat. Am vrea să aducem la velion. În acea scară sala de peste perete cunoștinţa tuturor că în biblioteca noastră a fost închiriată de cooperatorii orașului. funcţionează o sală de lectură și un fond Dar cine sînt oare șefi i cooperativelor, dacă de împrumut al cărţilor. Vă așteptăm cu nu chiar foștii nomenclaturiști?! Tocmai fi - plăcere să ne treceţi pragul, invitîndu-vă la nisam amenajarea rafturilor de cărţi, cînd podul de... CĂRŢI. ne-a atras atenţia avizul seratei care cu- prindea distracţii de genul: varieteu, strip- Consemnare: Tamara GORINCIOI tease, precum și următorul punct din fi nal: „Gospoda, mașinî podanî” (în traducere din (Din ziarul Sfatul Ţării, 4 febr. 1992) rusă: „Domnilor, mașinile vă stau la dispo- ziţie”). O colegă de a noastră din București,
104 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) BIBLIOTECA „ONISIFOR GHIBU” – SIMBOL AL ROMÂNISMULUI Ninela CARANFIL, Artistă a Poporului
Nu ţin minte când a fost instituită Bi- guri, dispute și dezbateri cu public larg și blioteca „Onisifor Ghibu”... Se afi rmă că ar setos de cultură, s-au desfășurat aici! împlini 20 de ani, însă eu am impresia că Activitatea neobosită a colaboratori- această instituţie a rezistat tuturor intem- lor Bibliotecii, în frunte cu temerara Elena periilor încă de pe timpul României Mari. Vulpe, rămâne a fi una pilduitoare pentru A trecut de la Onisifor Ghibu la Octavian noi toţi. Ghibu. Ea a rezistat ca o mărturie, ca un Personal am participat la multe mani- simbol, o citadelă a românismului în plin festări de sufl et, mi-am lansat prima mea centrul Chișinăului. În pofi da interdicţiilor carte și primul meu CD anume la Biblio- sistemului comunist criminal, fără lumină, teca „Onisifor Ghibu”, lucru pentru care fără căldură uneori, o mână de femei cu- mă simt onorată și le mulţumesc gazdelor rajoase, prin mult sacrifi ciu și dragoste de pentru că au fost alături la bucuriile și îm- Ţară, au menţinut făclia arzândă a spiritu- plinirile mele. lui românesc. Tuturor bibliotecarelor le doresc în Câte manifestări minunate, întâlniri cu continuare multă sănătate, dârzenie și să oameni interesanţi, lansări de carte, dialo- fi e binecuvântate de bunul Dumnezeu.
FĂRĂ DE O. GHIBU VIAŢA NOASTRĂ AR FI MAI LIPSITĂ DE ROSTURI
Vlad POHILĂ
Chiar dacă a apărut într-o perioadă de Noua bibliotecă era avantajată și de mari, tulburătoare și esenţiale schimbări așezarea sa – în chiar inima Chiș inăului, la pentru spaţiul pruto-nistrean, Biblioteca câteva zeci de metri de Aleea Clasicilor sau „O. Ghibu” a fost de la începuturile sale o de monumentul falnicului Ștefan cel Mare nemaipomenită surpriză pentru noi, un și Sfânt! Avantajată era și de interiorul con- miracol al cărui farmec îl mai simţim și ceput original, modern, comod, atrăgător. astăzi, aproape că neprimenit. Obosiţi de Și de echipa formată din doamne și dom- cumplita rusifi care la care am fost expuși nișoare simpatice, competente, amabile. în anii de ocupaţie sovietică – inclusiv prin Totuși, principalul centru de atracţie îl con- intermediul bibliotecii, al cărţii, al lecturii stituiau, neîndoios, cărţile, revistele, ziare- –, din 1992 mergeam la „Ghibu”, – noua le! Apoi, peste puţin timp – și manifestările fi lială a Bibliotecii „B.P. Hasdeu”, cu un sen- culturale, care atrăgeau utilizatori și simpli timent al incredibilului, al imposibilului: vizitatori de cele mai incredibile categorii oare să fi e acolo chiar toate cărţile româ- sociale, culturale și chiar naţionale. M-am nești? Multe, diferite, frumoase, acelea ex- convins de marea diversitate, dar și de im- trem de dorite?... presionanta consistenţă a fl uxului de per-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 105 BiblioPolis ANIVERSĂRI soane interesate din propria experienţă, manifestărilor, nu dau voie să se aștearnă prin 1996, când am fost solicitat să ţin la peste ele neuitarea. Astfel, afl ându-mă pe „O. Ghibu” un ciclu de prelegeri, intitulat la sfârșitul primăverii lui 2012 la București, nepretenţios Lecţii de română... La început, am avut bucuria de a o reîntâlni pe dna la prelegerile pe care le improvizam, eu Mariuca Vulcănescu, fi ica neîntrecutului sau alţi invitaţi, veneau elevi de la liceele economist, fi lozof, scriitor, patriot și (vai! din vecinătate – româno-francez „Gheor- se putea altfel cu un adevărat patriot?!...) ghe Asachi” și româno-englez „Mircea Elia- martir Mircea Vulcănescu. După ce a în- de”, apoi au prins a se prezenta și studenţi trebat ce mai e nou la Chișinău – inclusiv de la Universitatea de Stat, de la ULIM, de sau în primul rând, dacă acum se vorbește la Universitatea „Ion Creangă”. Și ce mi s-a mai mult și mai bine românește –, a prins a părut mai surprinzător – printre audienţi depăna cu duioșie amintiri de la lansarea, erau și tineri studioși de la Politehnică, de de acum opt ani, a volumului Litanii pen- la Colegiul de informatică, dar și oameni tru trei stări: (poezie, teatru, traduceri), de afi rmaţi în profesie, ba chiar și niște pen- Mircea Vulcănescu (autor. proiect., coord., sionari. O domnișoară avea de fi ece dată autor imagini: Vasile Șoimaru; pref. Mariu- câteva întrebări aparent de serviciu: „Dar ca Vulcănescu; nota asupra ed., postf. Vlad cum e corect: așa sau altfel?” sau „Iată, unii Pohilă. – Chișinău: Ed. „Prometeu”, 2004. colegi de-ai mei spun așa, iar alţii – zic cu 176 p.: il.). Nu a uitat nici cu cât sufl et a totul altfel... Cine are dreptate?” Cu timpul, recitat actriţa Ninela Caranfi l un poem am auzit de la ea și niște întrebări mai puţin de M. Vulcănescu, nici emoţiile cu care au obișnuite, axate pe etimologia unor cuvin- prezentat un medalion Mircea Vulcănescu te românești, apoi și chestiuni de grama- elevii din clasele superioare ale Liceului tică, mai târziu – și de literatură română. româno-englez „Mircea Eliade”, îndrumaţi Peste ceva timp era să afl u că e studentă de dna profesoară dr. în fi lologie Veronica la „Ion Creangă”, unde învaţă la fi lologia ro- Postolachi; ţinea minte și întrebările ce i mână și bulgară. Peste câţiva ani am afl at le-au pus unii liceeni sau niște reporteri de că își face doctoratul în capitala Bulgariei, la un post de radio foarte bun pe atunci, la Sofi a, unde l-a susţinut cu succes, având Antena C, care activa sub egida Primăriei ca subiect Relaţiile literare româno-bulgare municipiului Chișinău, pe când primar în secolul XX. Despre aceasta mi-a comuni- general era dl Serafi m Urecheanu. M-am cat chiar fosta studentă, mulţumindu-mi gândit, ascultând-o pe venerabila doamnă pentru lecţiile de română primite la Bibli- Mariuca Vulcănescu, că aceasta înseamnă oteca „Onisifor Ghibu”... adevărata împlinire a unui program cultu- Iată doar una din multele amintiri plă- ral: când o simplă iniţiativă culturală devi- cute ce îmi vin în memorie și în sufl et când ne obiect nu numai al comemorării, dar și mă gândesc la fi liala de pe strada Nicolae al neuitării... Iorga a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”. Ceva similar, iarăși legat de Biblioteca La drept vorbind, cele mai frumoase și „O. Ghibu”, mi s-a întâmplat după lansa- mai puternice amintiri de la „Ghibu” sunt rea, în 2005, a cărţii Cugetări de Nicolae legate de evenimentele culturale ce se Iorga (autor. proiect, coord., autor imagini: desfășoară aici cu o incredibilă ritmicita- Vasile Șoimaru; pref. Barbu Theodorescu; te și la un nivel pe care și l-ar dori multe postf., indice tematic Vl. Pohilă. – Chișinău: biblioteci din lume. Adeseori, aceste adu- Ed. „Prometeu”, 2005. 323 p.: il.). Unul din- ceri-aminte încep, încearcă să treacă la un tre nepoţii de la fi ică ai faimosului savant, trecut ireversibil, însă alte persoane, im- prof. univ. dr. Andrei Pippidi, nu a putut plicate într-un fel sau altul în desfășurarea veni la manifestarea de la Chișinău, dar
106 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) atunci când am avut ocazia să-l întâlnim tul acestora este unul major, cu refl exe în la Botoșani, la un colocviu Nicolae Iorga, inimile și minţile a numeroși concetăţeni. a ţinut să afl e amănunte despre felul cum Dar dacă ar fi să înmulţim asemenea eco- este popularizată opera bunicului său în uri, asemenea trăiri și re-trăiri la cifra totală Basarabia, pe care N. Iorga a iubit-o și, cât (oricât de aproximativă!) a evenimentelor i-a stat în puteri, a ocrotit-o de aspiraţiile culturale, instructive, estetice și civice, ro- imperiale ale rușilor. Domnul profesor uni- mânești și general-umane, câte au avut versitar de la București s-a amuzat, dar a loc la Filiala „O. Ghibu” în aceste două de- recunoscut că i-a și plăcut foarte mult con- cenii de existenţă a ei? Rezultatul ar fi o statarea mea că, după apariţia și lansarea concluzie pe cât de categorică, pe atât de volumului de cugetări, în Basarabia s-a îmbucurătoare: activitatea Bibliotecii ani- produs o vădită „iorgizare” a mass-mediei, versate a devenit o parte integrantă, o fa- adică tot mai multe articole de ziar și re- ţetă defi nitorie a vieţii tuturor conaţiona- vistă, emisiuni radiofonice și televizate, tot lilor noștri sensibili la cunoaștere, cultură, mai numeroși autori de prelegeri, partici- frumos, bunătate, omenie... Ce alt impact panţi la conferinţe, colocvii, simpozioane își poate dori, la o aniversare, dar și în exis- etc. citează din înţelepciunea lui N. Iorga, tenţa cotidiană – o instituţie bibliotecară? îndemnând pe conaţionali să mediteze la Pentru aceste împliniri, Biblioteca „Onisifor câtă dreptate se conţine în cele spuse, cu Ghibu” își merită pe deplin califi cativul pe un secol în urmă, de nemuritorul savant, care l-au dorit și ctitorii ei: Cetate a româ- umanist, patriot și (iarăși!...) martir... nismului viu, creator, dătător de viaţă... O M-am referit la ecourile pe care le-au Cetate fără de care viaţa noastră ar fi infi nit avut doar trei din manifestările produse mai tristă și mai lipsită de rosturi. la Biblioteca „O. Ghibu” și sper că am con- Început de iulie 2012 vins, chiar și pe cei mai sceptici, că impac-
AICI NE PURIFICĂM ȘI NE ÎNNOBILĂM SUFLETELE Ludmila BULAT, publicistă, redactor de carte
Sunt o nativă din zodia Scorpionului, Îmi amintesc de începutul anilor no- dar există scorpionul de cărţi – un scorpion uăzeci, activam pe atunci la Editura „Uni- minuscul care trăiește printre fi lele cărţilor versitas”, editurile din Chișinău au început și, atenţie, fără glande veninoase. Aș vrea să colaboreze cu autori din România. Ţin să cred că sunt anume un astfel de scor- minte cum ne-a vizitat la editură scriitorul pion. clujean Teodor Tanco, cel care, după ce a Ani și ani am trudit la diverse edituri în văzut pentru prima dată Chișinăul, a scris calitate de redactor de carte, am pus pe lu- cartea Basarabia, numele tău e Maria, adică crări girul „Dat la cules”, „Bun de tipar”, „Dat nume de mucenic. Ne-a povestit că a venit la lumină”, am trăit cu viaţa cărţilor, despre cu o mare donaţie de carte pentru bibli- multe am scris cu drag, așijderea și despre otecile din Chișinău, cum au fost ţinuţi în oamenii care îngrijesc cărţi. vamă, i-au controlat, i-au cercetat... „Dom-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 107 BiblioPolis ANIVERSĂRI nilor, noi venim cu alt bagaj, cu bagaj inte- lui fi lolog, cel care ani la rândul ne-a pre- lectual”, le-a spus Teodor Tanco vameșilor. zentat la TVR-1 rubrica de cultivare a limbii Editura „Universitas” a făcut un gest de răs- române Doar o vorbă să-ţi mai spun, fl oarea puns: i-a editat cartea Jurnalul unui scriitor, intelectualităţii din Chișinău. Mi-amintesc candidat independent în Parlament (1992). cum oamenii intrau grăbiţi în sală, ocupând Datorită donaţiilor de carte de peste câte două-trei locuri. Excelentul cunoscător Prut în Chișinău au început să apară pri- al limbii române Alexandru Gromov (Dum- mele biblioteci de carte românească, prin- nezeu să-l odihnească în pace) a venit și el tre care și Filiala „Onisifor Ghibu” a BM „B.P. să mai înveţe ceva, parcă-l văd cum mergea Hasdeu”. printre rânduri și exclama: „Și aici e ocupat, Tot în 1992, la Editura „Universitas”, a și aici, foarte bine, foarte bine...” văzut lumina tiparului cartea lui Onisifor George Pruteanu ne-a relatat că este Ghibu Pe baricadele vieţii. În Basarabia re- un om de cabinet, că pledează pentru cât voluţionară (1917-1918). Amintiri. Ediţie în- mai multe cuvinte noi, dar cuvinte româ- grijită de Octavian Ghibu, feciorul marelui nești, cu scriere românească. Publicul l-a cărturar și patriot. ascultat cu admiraţie pentru dragostea pe Onisifor Ghibu a fost un om de o vastă care o are faţă de limba noastră, pentru cultură și, cu toate că era ardelean de baș- pasiunea cu care trudește la cultivarea ei, tină, a participat cu întreaga fi inţă la miș- mulţi făceau notiţe. O fi televiziunea, inter- carea naţională din Basarabia în anii 1917- netul o minune, dar cea mai mare minune 1918. Memoriile lui Onisifor Ghibu, care au rămâne a fi cartea, zicea G. Pruteanu. fost editate pentru prima dată, constituie Mai mulţi ani în urmă, mi-amintesc, cea mai integrală cronică – cu comentarii, cercetătoarea și cântăreaţa Maria Mocanu cu analiză, cu concluzii – a evenimentelor ne-a prezentat în același local monogra- istorice epocale din 1917-1918 din Basa- fi a etnofolclorică despre satul de baștină rabia. Astfel, publicul din R. Moldova s-a Giurgiulești, punctul cel mai de sud al RM. familiarizat cu opera unui mare patriot Sala era plină cu săteni, unii stabiliţi în ca- român, al cărui nume strălucește pe fi rma pitală, alţii sosiţi de la ţară la sărbătoarea uneia dintre primele biblioteci de carte ro- cărţii despre satul de baștină. S-au depă- mânească din Chișinău. nat amintiri, s-au cântat cântece, colinde În 1993, fi ind la București, la un Salon de la sud, giurgiuleștenii au împărţit cu de carte, cu un grup de editori, am făcut toţi bucuria că a apărut o carte despre sa- cunoștinţă cu Octavian Ghibu, și el un tul lor de obârșie. înfl ăcărat patriot, ca și tatăl său; am dis- Lansarea cărţilor despre istoria sate- cutat despre activitatea editurii. Octavian lor are un farmec deosebit. Cu atare ocazii Ghibu nu a avut urmași și toată dragostea se întâlnesc săteni care nu s-au văzut cu și-a concentrat-o în opera părintelui său, anii, se îmbrăţișează, se cuprind. Astfel, la având o grijă deosebită faţă de ea. începutul anului 2011, în sala Bibliotecii Biblioteca „Onisifor Ghibu” ne-a cap- „Onisifor Ghibu” a avut loc lansarea cărţii tat și ne-a captivat întotdeauna prin fasci- Hâjdienii din stepa Bălţilor: fi le de istorie, nante manifestări culturale. Una care mi-a autor Orest Tărâţă, dr. în istorie, originar rămas pentru mult timp în memorie – era din această localitate. Autorul a trudit ani prin 1999 – a fost întâlnirea cu profesorul, în arhive pentru a scoate o monografi e fi lologul, criticul literar George Pruteanu, fundamentală a vetrei natale. Locuitorii un aprig luptător pentru corectitudinea satului, adunaţi de pretutindeni, și-au limbii române (luminoasă fi e-i amintirea). amintit de copilărie, de tinereţe, de obi- S-a adunat să asculte prelegerea distinsu- ceiuri... Un originar din acest sat – anume
108 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Ion Tudos – a fost membru al Sfatului Ţării Teodor Tanco mărturisea în jurnalul și la 27 martie 1918 a votat Unirea Basara- său: „Doresc o politică nouă, în care cultura biei cu România. Satul are savanţi, profe- să aibă un rol esenţial. Iar dacă ar fi să înte- sori universitari, medici, ingineri, care i-au meiez un partid, acesta ar fi al celor ce citesc dus faima în lume. Unii săteni au venit în o carte în plus peste obligaţiile de școală și straie naţionale și, fi ind la început de an, serviciu, adică o carte pentru sufl etul lor. Dar i-au urat și i-au semănat pe cei prezenţi. cum la așa ceva nu e cazul să visez, rămân în Oamenii de la sate vin cu niște plăcinţe- partidul singurătăţii mele.” le, cu prăjituri de casă, cu un păhăruţ de Biblioteca „Onisifor Ghibu” este „parti- vin... dul” în care fi ecare găsește o manifestare Recapitulez în memorie evenimente ce culturală, o expoziţie de pictură, o carte au avut loc la Biblioteca „Onisifor Ghibu”: se- pentru sufl etul său. Pe parcursul a 20 de rata lui Grigore Vieru, consacrată cărţii Taina ani s-a maturizat, a îmbogăţit și în prezent care mă apără, apărută la Editura „Princeps ea însăși face donaţie din donaţie. Recent Edit” din Iași (2008); întâlnirea cu Adrian a dăruit un lot de cărţi bibliotecii din satul Dinu Rachieru și discuţia pe marginea cărţii lui Grigore Vieru – Pererita. Situată pe stra- dumisale Eminescu după Eminescu, apărută da Nicolae Iorga, vegheată și însufl eţită de la Editura „Augusta” (Timișoara, 2009)... Eve- bustul acestui colos, Biblioteca „Onisifor nimente care ne-au purifi cat, ne-au îmbo- Ghibu” este menită a face doar fapte fru- găţit, ne-au înnobilat... moase.
CUVÂNT LA 20 DE ANI AI BIBLIOTECII GĂGĂUZE „M. CIACHIR” Liuba TANASOGLU, șef, Filiala „M. Chiachir” Două decenii în urmă, din iniţiativa di- se va lărgi. Sper că Moldova și Turcia vor rectorului general al Bibliotecii Municipale contribui la prosperarea vieţii culturale a „B.P. Hasdeu”, dna Lidia Kulikovski, la Chiși- găgăuzilor.” nău au apărut câteva biblioteci naţionale, Biblioteca „M. Ciachir” nu este doar un una dintre ele fi ind Filiala „M. Ciachir”, care depozit de informaţii referitor la istoria, pe lângă literatura de bază dispune și de cultura, limba și literatura găgăuzilor. Este literatură găgăuză. singura bibliotecă în republică care are Pe data de 4 octombrie 1992 a apărut cărţi de literatură artistică, întreaga colec- o nouă fi lă importantă în istoria poporului ţie de manuale editate în limba găgăuză, găgăuz. În această zi, la Chișinău, sau, mai culegeri de articole știinţifi ce și publicaţii bine zis, în R. Moldova, dar, concomitent, periodice, chiar și monografi i tehnologice, și în întreaga lume, a fost deschisă prima scrise de oameni de știinţă găgăuzi. bibliotecă de literatură găgăuză. Biblioteca poartă numele protoie- Participanţii la această mare sărbătoa- reului M. Ciachir – liderul spiritual al po- re au avut ocazia să asculte discursul pri- porului găgăuz, un iluminist notoriu ba- mului consul turc în R. Moldova – Ender sarabean, respectat de întregul popor Arat. Una din cele mai importante fraze moldav. În 1896 M. Ciachir reușește să ale lui a fost: „Acest mic pod găgăuzo-turc obţină acordul de a tipări cărţi în limba
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 109 BiblioPolis ANIVERSĂRI română și se ocupă activ de traducerea nobil cu credinţă în Dumnezeu și în popo- și editarea literaturii artistice și religioase, rul său a dat roade. elaborează dicţionare și manuale. Deschi- Biblioteca „M. Ciachir” este de neîn- de școli spirituale din resurse proprii în locuit atât pentru cei care sunt interesaţi cele mai uitate sate moldovenești, unde de istoria, literatura și limba găgăuză, care copiii obţin oportunitatea de a învăţa în studiază etnografi a, se ocupă cu cercetări, limba maternă. În 1904 părintele Mihail scriu lucrări știinţifi ce, învaţă la maste- Ciachir înaintează o cerere Sinodului pen- rat sau doctorat, cât și pentru cititorii de tru a obţine permisiunea de a tipări lite- rând, captivaţi de proza și de poezia găgă- ratura religioasă și în limba găgăuză. Are uză. Activitatea cu publicul confi rmă pre- grijă ca slujbele bisericești pentru locui- zenţa bibliotecii ca o instituţie vie în viaţa torii satelor moldovenești să fi e ţinute în comunităţii, o dovadă pregnantă fi ind și limba română, în cele găgăuze – în limba cenaclul „Ana dili”. O legătură de sufl et și găgăuză. Datorită lui M. Ciachir vede lu- totodată funcţională s-a instituit între bi- mina tiparului primul ziar și prima carte în bliotecă, utilizatorii și oamenii de cultură limba sa maternă, el se ocupă de cercetări prin intermediul cenaclul literar-muzical în domeniul etnografi ei și istoriei găgău- fondat în 1996. Întemeietorul cenaclului zilor basarabeni, punând bazele acestora. a fost prof. scriitor Dionisie Tanasoglu. În bibliotecă sunt prezente lucrările lui, Ședinţele cenaclului au adunat un nume- monografi i despre el, dar cel mai impor- ros public în bibliotecă, familiarizându-l tant – cărţi editate în limba găgăuză, ceea cu noile apariţii editoriale, prin lansări și ce demonstrează că munca acestui om prezentări de carte, discuţii și serate lite-
110 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) rare, spectacole de măști ale neobositu- care este elaborat în limba română, dar, lui profesor, scriitor, regizor D. Tanasoglu desigur, și în găgăuză, astfel menţinându- împreună cu studenţii săi de la UPS „Ion se legătura cu audienţa turcă. De aseme- Creangă”. nea, în bibliotecă există și un fond de cărţi În cadrul ședinţelor noastre se fac lec- în limba turcă, care cuprinde beletristică turi, se recită poezii, se cântă poezie, se și diverse manuale. Astfel biblioteca este discută despre cele citite în diverse opere vizitată și de străini, în particular – de stu- literare. Vor rămâne în memoria mea și a denţi din Turcia. studenţilor din UPS „Ion Creangă”, catedra În pofi da faptului că biblioteca se spe- alolingvi, întâlnirile cu academicianul M. cializează în domeniul culturii găgăuze, ea Cimpoi, A. Cupcea-Josu, T. Știrbu, I. Ţurca- lucrează activ cu cea mai mare gamă de nu, prof. scriitor D. Tanasoglu, cu scriitorii cititori, în special din liceele românești din găgăuzi S. Kuroglu, N. Baboglu, T. Zanet, S. apropiere – „Mihail Kogălniceanu”, „N. Mi- Adieva, cu scriitorii din Turcia I. Akengen, lescu Spătarul”, „Natalia Gheorghiu”, „Ște- O. Baymak, S. Ural, cu profesorul Reșat fan cel Mare”, precum și cu studenţii de la Genci. Datorită lor studenţii s-au apropi- Universitatea Slavonă, UTM. Cele mai dese at de istoria, literatura și limba maternă. vizite sunt făcute de elevii claselor 1-6, În cadrul cenaclului „Ana dili” a avut loc care vin împreună cu învăţătorii pentru lansarea Antologiei de poezie găgăuză (se- lecţii de citire. Într-o atmosferă neofi cială lecţie de O. Baymak, scriitor din Kosovo), ei citesc cărţi interesante pentru vârsta lor, care cuprinde poezii ale autorilor găgăuzi discută despre eroii preferaţi, învaţă să de- din Basarabia, editată la Ankara (Turcia). limiteze eroii principali de cei secundari, le La lansare a participat atașatul culturii al apreciază faptele. Ambasadei Republicii Turcia în Republica Unii elevi demonstrează abilităţi ex- Moldova, Esma Demirezen, care a prezen- cepţionale în domeniul artelor plastice. tat un recital de poezie. Autorul Antologiei Astfel, biblioteca are un colţ special de- de poezie găgăuză, O. Baymak, a menţio- dicat desenelor făcute de copii, numit nat că și-a propus drept scop să scoată Vernisajul nostru. Pe parcursul ultimilor la lumină această carte, la care a muncit ani, printre cele mai populare activităţi timp de doi ani, pentru a face cunoscut ci- au devenit dezbaterile, unde pot fi dis- titorului turc emoţiile și trăirile poporului cutate diverse teme și la care sunt impli- găgăuz înrudit. Antologia, după părerea caţi elevi începând cu clasele primare și autorului, trebuie să unească popoarele terminând cu cei mai vârstnici. De ase- balcanice. menea, în bibliotecă, la intrare, există un Nu este de mirare că la biblioteca chi- raft cu genericul Dar din dar, unde sunt șinăuiană apelează studenţii, învăţătorii și expuse cărţile dăruite de către cititori, oamenii de știinţă din Moldova, precum și dar care deja există în fondul de cărţi. de peste hotarele ei. Nu există întotdeau- Această iniţiativă oferă posibilitatea altor na posibilitatea de a veni la Chișinău și cititori să poată intra în posesia cărţilor atunci în ajutor ne vine internetul – anga- care le plac. jaţii bibliotecii sunt întotdeauna gata să-i Biblioteca „M. Ciachir” a devenit deja o ajute pe cei interesaţi. Datorită faptului că parte inseparabilă din destinul cultural al suntem fi liala Bibliotecii Municipale „B.P. găgăuzilor și, spre bucuria noastră, ea este Hasdeu”, biblioteca dispune de un blog mai mult în ziua de mâine decât în trecut...
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 111 BiblioPolis ANIVERSĂRI ИНФОРМАЦИОННЫЙ, КУЛЬТУРНЫЙ И ОБРАЗОВАТЕЛЬНЫЙ ЦЕНТР ДЛЯ ВСЕХ БОЛГАР МОЛДОВЫ
Анна СТРАТЬЕВА, заведующая филиалом «Христо Ботев»
Нашей библиотеке в этом году ис- роприятиях, проводимых библиотекой. полнилось 20 лет. Это немалый срок. Не Это премьеры книг бессарабских бол- сравнить с возрастом нашей Муници- гар, тематические и литературные вече- пальной библиотеки „B.P. Hasdeu” – 135 ра, посвященные болгарским народным лет, но все же… праздникам, литературным юбилеям. За годы своей деятельности как В свою очередь, сотрудники библи- этническая библиотека специализи- отеки приобщены к некоторым кам- ровалась на пропаганде болгарской паниям, организуемым посольством: культуры и литературы, популяризации встречи с официальными представи- болгарских народных традиций на тер- телями Болгарии – это экс-президент ритории Республики Молдова. Болгарии г-н Георгий Пырванов, пред- В течение этих лет библиотека про- седатель Агентства поддержки бол- водит этнографические праздники, гар за рубежом г-н Росен Иванов (с его посвященные народным традициям. участием мы провели круглый стол, по- Ежегодно в библиотеке проводится священный жизни болгар в Молдове). празднование Рождества (Коледа), В ходе визита в Молдову Европейского один из наших любимых праздников комиссара по вопросам гуманитарной – «Бабин ден» и различные культурно- помощи г-жи Кристалины Георгиевой массовые мероприятия, посвященные была организована встреча с предста- жизни и творчеству известных деяте- вителями болгарских организаций, в лей румынской и болгарской культуры, которой и мы приняли участие. А так- как классиков, так и современников. В же, мероприятия, посвященные памяти библиотеке отмечаются юбилеи бесса- Христо Ботеву (2 июня), Дню освобож- рабских болгар, внесших свой весомый дения Болгарии (3 марта), вернисажи вклад в пропаганду болгарской культу- молодых художников, открываемых в ры в Молдове и сохранение болгарско- помещении посольства и т.д. го духа среди диаспоры. Недавно Агентством поддержки Деятельности библиотеки уделяют болгар за рубежом был передан пода- внимание представители посольства рок библиотеке от болгарского скуль- Болгарии в Молдове. Я не называю фа- птора Йордана Гаврилова – портрет-ба- милии, потому что за 20 лет работы рельеф Христо Ботева – национального библиотеки поменялся не один посол. героя Болгарии, борца за освобожде- И одним из первых ознакомительных ние своей родины от турецкого ига, по- визитов, как посла, так и советника по гибшего в 28 лет и оставившего неболь- культурным вопросам, непременно яв- шое, но очень яркое литературное и ляется наша библиотека. Они являются публицистическое наследие. Барельеф почетными гостями на всех крупных ме- занял почетное место в нашей библио-
112 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
теке – на стенде, посвященном герою, лип, Аркадие Сучевяну, Констанстин чье имя мы носим. Драгомир, Аурелиан Силвестру и мно- Книги в библиотеке на трех языках: гие другие. Эти встречи имели большой болгарском, румынском, русском. Раз- успех у наших читателей, как взрослых, нообразны книги на болгарском языке так и детей. – литературная классика, современные В библиотеке на протяжении ряда авторы, книги для детей, исторические лет работает клуб «Снежана», который труды и пр. Гордость книжного фонда объединяет женщин, увлеченных куль- – уникальное собрание литературного турой, искусством, традициями болгар- творчества бессарабских болгар, ком- ского народа. пактно проживающих около 200 лет на В 2010 году был организован клуб территории, которую занимает наша «Болгарика» для тех, кто интересуется республика. Это коллекция прозы, по- болгарской культурой, но не владеет эзии, трудов по экономике, истории, эт- болгарским языком. Членами этого клу- нографии. По сложившейся традиции, ба являются люди разных национально- в библиотеке проводится презентация стей – болгары, молдаване, украинцы, каждой вновь изданной книги. белорусы, русские и др. Одной из важных задач библиотеки На протяжении ряда лет библиотека является приобщение жителей города к представляет выставку книг бессараб- книге, чтению. Эффективной формой для ских болгар на ежегодном этнофести- решения этой задачи является встреча с вале «Единство через разнообразие», писателями. Библиотека организовала в котором принимают участие предста- цикл мероприятий «Люди искусства», в вители этнических меньшинств, прожи- ходе которой были проведены встречи вающих в Молдове. с известными людьми. В гостях у библи- В библиотеке занимается этногра- отеки побывали: академик Михай Чим- фический ансамбль «Въгленче» («Уго- пой, известный оперный певец Михаил лек»), который активно участвует во Мунтяну, режиссер театра оперы и ба- всех мероприятиях, проводимых би- лета Элеонора Константинова, актеры блиотекой и открытый для всех желаю- Нинела Каранфил и Константин Харет; щих заниматься музыкальным фолькло- писатели: Николае Дабижа, Юлиан Фи- ром. Неоценимую под- держку в культурной жиз- ни библиотеки оказывают болгарские обществен- ные организации. Это «Българска община» во главе с ее председателем г-ном Федором Сабием, общество «Възраждане», в лице г-на Ивана Забунова, общественная организа- ция «Бесарабски българи» во главе с г-ном Семеном Желяповым. Мероприятия научно- популярного характера
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 113 BiblioPolis ANIVERSĂRI
проводятся при активном участии чле- Темы этих уроков самые разнообраз- нов «Научного общества болгаристов ные: знакомство с произведениями Молдовы»: председатель г-н Николай румынских, болгарских и зарубежных Червенков, члены общества г-н Саве- авторов, история Отечества, традиции лий Захаров, г-жа Надежда Кара, г-жа и культура (Молдовы и Болгарии), эко- Елена Рацеева и др. логическое воспитание. Формы прове- За эти годы библиотека обрела дру- дения уроков различные: это лекции, зей – волонтеров. Это в первую очередь беседы, часы сказок, всевозможные Мария Великсар – создатель, редактор и конкурсы. ведущая телевизионной программы «На Библиотека занимается библиогра- Буджакской волне», бессменный пред- фической деятельностью. Был состав- седатель женского клуба «Снежана». лен биобиблиографический указатель Анна Пагур – истинный «родолюбец», по Христо Ботеву. В указатель входит собиратель болгарских народных пе- перечень изданий произведений авто- сен, художественный руководитель эт- ра, литература о его жизни и деятель- нофольклорного ансамбля «Вългленче». ности, литературоведческие издания в Тесно сотрудничаем с болгарским память о Христо Ботеве. теоретическим лицеем «Васил Левски» Почти завершен еще один биоби- Его директор г-н Василий Стоянов всег- блиографический указатель о творче- да отзывается на любую нашу просьбу. стве бессарабского болгарина Георгия Учащиеся лицея проводят у нас вне- Барбарова – талантливого поэта, жур- классные часы, приходят на экскур- налиста, редактора радиопередачи на сии. Также мы проводим в начальных болгарском языке «Мегдан» Националь- классах уроки внеклассного чтения. ного Радио.
114 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Уже второй год в библиотеке про- учают литературу и историю Болгарии. водятся курсы болгарского языка. Эти Благодаря данному проекту библиоте- курсы проходят в рамках проекта Ми- ка стала не только культурным центром нистерства образования Болгарии бессарабских болгар, но и центром, «Родной язык и культура за границей». где можно бесплатно изучать литера- В 2011 году совместно с преподавате- турный болгарский язык, литературу, лями составили программу проекта, фольклор и историю Болгарии. который был одобрен Министерством Библиотека вносит свой вклад в со- образования Болгарии. Занятия прово- хранение и изучение болгарского язы- дятся по трем направлениям: изучение ка, возрождение и развитие болгарской болгарского языка для начинающих; культуры, объединение болгар, прожива- изучение болгарского языка, литерату- ющих в Молдове. Наша работа получила ры и истории Болгарии для желающих высокую оценку в лице посольства Бол- поступать в вузы Болгарии и изучение гарии в Кишинёве, руководства Агентства болгарского фольклора. В прошлом поддержки болгар за рубежом, лидеров году данные курсы вызвали большой болгарских общественных организаций, интерес у жителей Кишинева. Во время просто читателей, которые тепло по- летних каникул курсантам была органи- здравляли нас на юбилейном вечере. зована поездка в Болгарию на экскур- В дальнейшем приложим все силы сию. В 2012 году библиотека выиграла и опыт, чтобы стать информационным, новый проект. Желающих изучать бол- культурным и образовательным цен- гарский язык в этом году не только не тром для всех болгар Молдовы. уменьшилось, а увеличилось и продол- жает расти по сегодняшний день. Неко- Дорогие читатели, друзья нашей би- торые из закончивших первый уровень блиотеки, будьте с нами – и мир станет курсов перешли на второй и теперь из- ближе! BIBLIOTECA – REPER IMPORTANT ÎN VIAŢA SPIRITUALĂ A OMENIRII
Claudia SLUTU-GRAMA, scriitoare Chiar dacă nu fi ecare dintre noi, trăito- Așadar, cînd ne dorim ceva mai fru- rii de pe Terra, ne considerăm actori, Viaţa mos, mai interesant, mai înălţător, durabil, e totuși un spectacol care e jucat, cînd re- punem mîna pe carte și fi ţi sigur – Cartea gizat la un anumit nivel, cînd fără regie, de ne schimbă pe noi aproape întotdeauna, fi ecare în parte. Despre „spectacolul vieţii”, spre bine și spre Lumea Cunoașterii ne în- unde era loc și pentru carte, regretata scri- drumă pașii. itoare Steliana Grama considera: Și ne regizăm noi viaţa într-un alt re- „Salut, voi privitori ai Marelui Spectacol, gistru, ajungînd la un alt nivel de frumuse- Ce credeţi încă-n artă și-ntr-al ei miracol! ţe, încît deschidem larg ochii și ne mirăm Ce evadaţi din lumea de un cinism aparte, ca un elev din clasa întîi: „Viaţa într-adevăr Refugiindu-vă-n copertele de carte, e frumoasă, cum de nu i-am observat pînă Ce par ca niște ziduri înalte pîn’ la nori azi culoarea și nu i-am gustat din plin far- Și nu permit minciunii să se strecoare-n zori...” mecul? Cum?”
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 115 BiblioPolis ANIVERSĂRI
O întrebare pentru unii fără niciun răs- Din sufl etul nostru. puns, retoric în fond, iar cei care i-am afl at Viitorimea se va convinge răspunsul, scapă în granitul cunoștinţelor De acest Adevăr…” înmagazinate în Carte, în cuvîntul scris. Biblioteca Publică „Maramureș”, fi ică Chiar dacă astăzi Cartea se vrea um- dreaptă a magnifi cului nostru basarabean brită de net, n-ai cum s-o expediezi în ni- Bogdan Petriceicu Hasdeu, cu un dulce căieri, în uitare predestinată. În niciun caz! blazon de nobleţe pe frontispiciu, care ne Bibliotecile (atît cele publice, pentru ma- îndreaptă spre rădăcini, spre cunoașterea rele cititor, căci în fond și o bibliotecă acade- istoriei noastre naţionale, a Adevărului și a mică, și una de liceu tot publică rămîne, dar Frumosului, înmagazinat în valorile pere- și cele personale) sînt, au spus-o alţii înaintea ne, naţionale și mondiale, își are angajaţi mea, un tezaur de cunoștinţe acumulate de pe potrivă. omenire, comoara ei spirituală. „Ce-ţi doresc eu ţie, „Cum ai putea tu, carte să mori Templu al Cunoașterii Fără ca Planeta să nu se cutremure La cei zece ani de la naștere, De durere? Unde Cartea rămîne un vehicul Căci odată cu moartea ta Priveligiat al ideilor, Va sărăci Pămîntul Valorifi cînd binomul mentalitate – De un zîmbet de copil, sensibilitate?” De o cicoare, 1. Cît mai mulţi benefi ciari, care să tră- De un izvor, iască acut, din seva cărţilor aliment- De o casă părintească îndu-se, sentimental, înălţător de Și de acel fi or, Neam și de Ţară! Căruia toţi îi zic Dor? 2. Înîlniri cît mai multe – profunde, li- Iar Dorul doare rice, știinţifi ce cu Marii Oameni de Și cutremură inima Cultură ai Neamului. Cu mii de migabaiţi pe secundă, Învăţînd-o ce-i acela un nou Prin ei libertatea ne vine în cuget și Răsărit de Soare! în simţire. Cuvîntul prin care-L transmite Cartea este parte din noi, Dumnezeu Lumii se face și prin Carte. La mulţi ani!
116 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) BIBLIOTECA ACTIVĂ – UN IMPERATIV AL SECOLULUI NOSTRU Angela BADAN-LAZARENCO, profesoară de limbă și literatură română, Liceul „Litterarum”
Nu există pe lume un miros mai plăcut ghidaţi de zînele bune ce stăpînesc acest decît cel de carte, de foi tipărite și legate tărîm (bibliotecarele), să insufl ăm cu toată în volum. Sînt zile cînd simţul olfactiv îmi puterea vise ce se vor retrăite, revizionate, cere cu nesaţ să-l alimentez. Atunci pasul reactualizate... mi se îndreaptă în casa cărţilor – la bibli- După un deceniu de activitate, Bibli- otecă. Inspir adînc din Homer, Eminescu, oteca „Maramureș” are în portofoliul său Arghezi, Blaga, Beșleagă, Cărtărescu, Ga- realizări de-a dreptul grandioase, realizări laicu-Păun ș.a. pe rînd, apoi din toţi luaţi ce-și au o triplă orientare: pe de o parte, la un loc și simt că trăiesc, că sînt vie. Simt incitînd prin diversitatea și modernitatea cum energia lor creatoare îmi pulsează în promovată de fi ecare dată, pe de altă par- vene și cum îmi curge caldă și feerică prin te, mărindu-și în permanenţă numărul de tot corpul, acoperindu-mă cu o mantie de cititori care se lasă prinși în lanţul între- protecţie, cum îmi dictează coduri de la uși bărilor din întrebări, revenind aici pentru ce duc în lumi paralele (dar care există!). a căuta răspunsuri și, nu în ultimul rînd, Trăind într-un secol în care parcă nu- sărind în ajutorul nostru, al profesorilor. În și mai au loc cărţile, fi ind înghesuite de acest context, nu pot trece cu vederea niș- tehnica computerului, nu o dată (în ca- te momente cu adevărat surprinzătoare litate de profesoară de limba și literatura din practica mea. Un elev din clasa a V-a, română) îmi pun întrebarea: oare ce aș după o întâlnire cu Ianoș Ţurcanu, desfă- mai putea face ca elevii mei să citească, să șurată în sala de lectură a instituţiei date, a se îmbolnăvească de livresc, de frumosul exclamat: „Îl cunoșteam pe domnul Ianoș propus spre a fi mușcat și savurat? În una Ţurcanu din textele sale, din ceea ce mai din meditaţiile sale Barbara Tuchman spu- citisem, dar imaginea despre dumnealui nea: „Cărţile sînt cărăușii civilizaţiei. Fără era împrăștiată, vagă, neclară, asemenea cărţi, istoria e mută, literatura nu are glas, unui puzzle. Acum, după ce am discutat știinţa e paralizată, iar gîndirea și medita- faţă în faţă, după ce mi-a răspuns la toa- ţia sînt suspendate.” În acest caz, în ajutor te întrebările ce mă frămîntau, pot afi r- îmi vine biblioteca, cu toate fondurile ei ma cu certitudine că este o personalitate de texte încrispate în mănunchi, care, prin marcantă a Republicii Moldova, că am să-l diversitatea ei de activităţi orientate în relecturez pentru a-l redescoperi pe acest aceeași direcţie cu dorinţele și interesele poet!” Sau, altă dată, în urma participării în mele, organizează proiecte incitante ce au cadrul unei reviste bibliografi ce cu gene- menirea de a trezi la copii interesul pentru ricul George Bacovia la 130 de ani, un elev lectură, spre plăcerea cititului. din clasa a VIII-a mi-a mărturisit cu entuzi- În aceste momente, idealismul ce-mi asm: „Doamnă profesoară, cred că mi-am ghidează fi inţa mă îndeamnă să-mi iau găsit poetul preferat, eul liric al căruia se discipolii de mînuţă și să intrăm gălăgioși tînguie în tristeţi nedefi nite astfel mie, pe în lumea celor care trăiesc veșnic, să spar- Bacovia.” Să nu credeţi însă că discipolilor gem tihna la care au fost condamnaţi și, mei le-a scăpat cumva maturitatea viziunii
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 117 BiblioPolis ANIVERSĂRI
tra, menirea acesteia rezidă în a-l ghida pe lector înspre carte, în a-l face să conștien- tizeze că atîta timp cît nu va exista contac- tul viu între cei care-i dau viaţă textului, lectura ca proces se va anula. Doar o bibli- otecă care răspunde imperativului vremii rămîne un garant în ceea ce numim „ilu- minare”. Anume în acest sens, Filiala „Mara- mureș” este mai mult decît o sală bine amenajată, un coridor tihnit de cărţi bune, un muzeu de autori rari. Biblioteca se ori- lui Leo Butnaru, forma și conţinutul poe- entează, mai ales, în a ţine cont de cerin- ziei căruia i-a incitat spre lecturi participa- ţele unei lumi contemporane, păstrînd tive și spre reorientări ale gustului estetic. mereu ochiul treaz la una dintre cele mai Poate anume atunci au conștientizat ei acute și mai grave probleme ale secolului că poezia nu este doar versifi caţie, ci, mai nostru (nu se mai citește!?). mult decît toate, conţinut ideatic, valori În această ordine de idei, ţin cu tot di- transpuse în metafore, simboluri încifrate nadinsul să vă îndemn: citiţi!, citiţi oricum! în culori, fenomene sau personalităţi. – fără a vă impune mari pretenţii, de orice Și dacă școala de azi își are menirea de tip ar fi acestea. În acest sens, subscriu la a-l învăţa pe elev să înveţe, înseamnă că opinia lui Gustave Flaubert, care menţi- biblioteca trebuie să-l înveţe pe cititor să ona: „Nu citiţi pentru a vă distra precum citească. Acest „să-l înveţe să citească” nu copiii, nici pentru a vă instrui precum cei trebuie înţeles în strictu sensu, ci, din con- ambiţioși. Nu! Citiţi pentru a trăi!”
CINCI ANI SUB SEMNUL RECUNOAȘTERII
Elena CEBOTARI, director, Filiala „Liviu Rebreanu”
Anul acesta este pentru Biblioteca O privire retrospectivă îmi aduce în Municipală „B.P. Hasdeu” unul semnifi cativ, faţă ziua inaugurării bibliotecii – 27 no- pentru că își sărbătorește cea de-a 135-a iembrie 2007, consacrată aniversării a aniversare. Aniversări mai mici sunt con- 112-a de la nașterea marelui romancier Li- semnate și de o serie de fi liale ale institu- viu Rebreanu, numele căruia de atunci în- ţiei-patroane, a noastră fi ind cea mai scur- coronează frontispiciul instituţiei noastre. tă în timp, dar care ne oferă posibilitatea Deschiderea s-a făcut în baza semnării unui bilanţ, ce ne convinge că eforturile Protocolului de colaborare între Biblioteca noastre orientate cu precădere la stabili- Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău și rea unor strânse relaţii cu utilizatorii, n-au Biblioteca Judeţeană din Bistriţa-Năsăud. fost zadarnice. Chiar din start, și pe toată Evenimentul festiv a fost unul de an- perioada, am fost cunoscuţi și recunoscuţi vergură nu numai pentru cartierul Poșta în comunitate ca o instituţie care vine în Veche, dar pentru întreaga capitală, cele întâmpinarea cititorilor cu o largă și diver- trei săli fi ind neîncăpătoare pentru dorito- sifi cată gamă de servicii și programe. rii de a participa la ceremonie, astfel că o
118 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) bună parte din cei prezenţi au fost nevoiţi la Mohamed, vizitând instituţii și organiza- să asculte mesajele din pragul bibliotecii, ţii din sector, prezentându-ne oferta spiri- mesaje rostite de personalităţi notorii de tuală. Recunoașterea a venit treptat după pe un mal și altul al Prutului. Cu emoţii ce, conform planului, am început să des- plăcute îmi amintesc de impunătoarea fășurăm manifestări și activităţi pe gustul delegaţie bistriţeană, condusă de vice- și, deseori, la sugestia lor. Având primii președintele Consiliului Judeţean Bistriţa- pași făcuţi cu succes, am stabilit relaţii de Năsăud Ionel Tompa; directoarea Biblio- colaborare cu încheierea unor contracte tecii Judeţene Olimpia Pop; Ambasadorul de parteneriat. Printre primii au răspuns României în R. Moldova Filip Teodorescu; interesului reciproc colaboratorii de la In- primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă; vice- stitutul de Știinţe ale Educaţiei (IȘE): Elisa- primarul Lucia Culev; academicianul Mihai veta Globa, șef bibliotecă, șefi i de catedră: Cimpoi, directoarea Bibliotecii Municipale Ștefania Isac, Valentina Pascari, Aliona Pa- „B.P. Hasdeu” Lidia Kulikovski și încă mul- niș, Nina Petrovschi; metodistele: Maria ţi-mulţi vorbitori, care ne-au urat ani mulţi Savin, Elena Volcov, Tatiana Braghiș-Gîlcă. și prodigioși. Urările ne-au fost de bun au- De serviciile noastre în baza acestui con- gur, pentru că o bună parte din ele au fost tract benefi ciază și profesorii din întreaga însoţite de consistente donaţii, dintre care, republică, care continuu se afl ă la cursuri în primul rând, voi aminti de cea venită din de reciclare, astfel biblioteca e cunoscu- partea tutelarilor bistriţeni – două mii de tă pretutindeni. De exemplu, în perioada volume de cărţi nou-nouţe, trei calcula- 2008-2012, au fost organizate 51 de vizite toare și echipament complementar, fi ind colective ale cadrelor didactice, cu o par- exprimată totodată dorinţa și siguranţa că ticipare ce depășește mult cifra de 1000 de persoane. Colecţia a devenit un suport în fi ecare an fondul de carte va fi comple- informaţional și didactic important în pro- tat cu noi ediţii, promisiune care până în cesul de instruire continuă pentru profe- prezent a fost onorată cu desăvârșire. sorii din republică. Cadrele didactice de la De la fosta bibliotecă pentru copii, în IȘE au participat la importante lansări de care a fost amplasată Biblioteca „Liviu Re- carte: Dimitrie Cantemir – dimensiuni ale breanu”, pe strada Socoleni nr. 9, evident universalităţii, elaborată de Academia de că după o reparaţie capitală, „am moștenit” Știinţe a Moldovei; Pătărănii folclorice ale o colecţie de cărţi neadecvate cerinţelor la românilor sovietici, autor V. Cirimpei; După zi, în primul rând, pentru că o bună parte 20 de ani de la căderea Zidului, Europa re- din ele erau învechite, iar alta – în limba confi gurată, autor Pierre Verluise; Essai du rusă sau în română, dar cu alfabet chirilic. grammaire discursive du français, autor A. A trebuit să facem o selecţie riguroasă și Lenţa; Tema pentru acasă, autor N. Dabi- să completăm fondul după necesităţile ac- ja; Eminescu doinește..., coord. I. Drăgușin; tuale. În virtutea faptului că în 2007 limba simpozioanele știinţifi co-didactice: Bog- română își cucerise deja meritatul drept dan Petriceicu Hasdeu – spirit enciclopedist, de afi rmare, mai ales în instituţiile preșco- Dimitrie Cantemir – imaginea superioară a lare, universitare și preuniversitare, noua erudiţiei; conferinţele Liviu Rebreanu; masa bibliotecă cu fondul ei nou de carte ro- rotundă – Vorbind despre istoria românilor mânească, a apărut ca o mană cerească, în (invitaţi: Gheorghe Cojocaru, dr. în istorie, special pentru elevii, profesorii și studenţii director al IISD al AȘM; Ion Negrei, dr. în din această parte a Chișinăului, unde nu istorie, vicepreședinte al Asociaţiei Istori- exista o acoperire în acest sens. Totuși, la cilor din Moldova, și Constantin Ungurea- început, pentru a ne cunoaște potenţialii nu, dr. în istorie, conf. univ.); serata Nicolae utilizatori, a trebuit să mergem ca muntele Dabija – un poet trecând prin Patrie; întâl-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 119 BiblioPolis ANIVERSĂRI niri cu scriitorii N. Dabija, E. Galaicu-Păun, oferim cadrelor bibliotecare din republică, A. Silvestru, I. Ciocanu, I. Filip, Vl. Pohilă, I. care vin la reciclare, reviste de specialitate Colesnic, cercetătorul știinţifi c V. Cirimpei, și unele cărţi din partea donatorilor. Artista Poporului Ninela Caranfi l ș.a. La fel de fructuoasă a devenit colabo- În colaborare cu Biblioteca IȘE și cate- rarea cu Unitatea militară 1001 a Trupelor drele specializate, în incinta institutului, de Carabinieri, ștafeta fi ind preluată de la au fost organizate expoziţiile știinţifi co- Liceul de Cadeţi „Sfântul Gheorghe”, care, didactice: Mediatizarea bibliografi ei la lim- cu regret, din anul acesta și-a încetat exis- ba și literatura română privind dezvoltarea tenţa. Erau admiraţi pentru ţinuta și uni- competenţei profesionale a cadrelor didac- forma lor militară, ajustată și frumoasă, de tice preuniversitare, Particularităţi fi ziologi- domnișoarele de la liceele „G. Călinescu” și ce și psihologice ale preșcolarilor, Formarea „Al. I. Cuza”, cititoare fi dele, dar și de tot și dezvoltarea competenţelor de comunica- publicul, impresionând și prin cunoștinţe re la elevi, Promovarea lucrărilor știinţifi ce profunde, idei originale și aptitudini, pe – mijloc în atingerea obiectivelor educaţio- care le demonstrau în cadrul manifestări- nale; mesele rotunde: Impactul resurselor lor. Nu era eveniment important la bibli- documentare și informaţionale asupra ca- otecă, unde aceștia să nu participe, fi ind lităţii managementului educaţional, Rolul ghidaţi și îndrumaţi de profesoarele lor asistenţei informaţionale a bibliotecii din eminente, competente și sufl etiste de lim- perspectiva formării continue a cadrelor ba și literatura română Larisa Guţanu și Li- didactice din învăţământul preșcolar și pri- liana Cugut. Având instruirea în regim de mar, Modalităţi de formare a competenţelor cazarmă, biblioteca devenise pentru ca- de lectură la elevi, Rolul asistenţei informaţi- deţi cu adevărat a doua casă. La Săptămâ- onale a bibliotecii – o sinteză între cunoaște- na ușilor deschise, evenimentul principal re și acţiune ș.a. al anului, participau cu ample comunicări, De două ori pe an, conform acordului, dacă era vorba de conferinţe sau simpo- asigurăm perioada de stagiu al biblioteca- zioane, cu mesaje de felicitare și recitaluri rilor școlari. În acest scop se realizează un de muzică și poezie – la partea festivă. În program complex, care oferă posibilitatea locul lor, biblioteca a devenit gazdă primi- de cunoaștere a noilor direcţii de activita- toare pentru ostașii carabinieri, iar ei, la te a bibliotecii, serviciile inovative, utiliza- rândul lor – publicul-ţintă, adică cel me- rea tehnologiilor moderne. De asemenea, reu prezent la activităţile noastre, altele
120 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) chiar fi ind create împreună, cu destinaţie tan, Tatiana Tabarcea, dar o bună parte vin specială. Una din ele a fost conferinţa de la noi aduși de mânuţe de părinţii sau bu- omagiere a bardului de la Mircești, invi- nicii lor. Pentru că pe lângă fondul de cărţi tatul special, hasdeologul Pavel Balmuș, avem ziare și reviste, mulţi cititori fi ind le-a prezentat informaţii inedite și inte- atrași de acestea. resante despre viaţa și creaţia scriitorului Tradiţionale sunt zilele de informare, Vasile Alecsandri. Întâlnirea cu scriitorul organizate în incinta instituţiilor școlare și Vlad Pohilă le-a prilejuit carabinierilor nu preșcolare despre noile intrări în bibliote- doar posibilitatea de a se familiariza cu că precum: Instrumente și sugestii de reali- scriitorii care au abordat tema ostașului zare a educaţiei preșcolare, Necesităţi peda- în literatura română, dar să și primească gogice moderne, Schimbare și modernitate răspunsuri la întrebări, fi ind îndemnaţi educaţională. să scrie, să citească și să vorbească corect O altă componentă a muncii noastre limba română. Cel puţin de două ori pe este cercetarea și elaborarea bibliografi că. săptămână carabinierii vin la biblioteca Au fost editate până acum două biobibli- pentru împrumut de carte, dar și la acti- ografi i: Aureliu Busuioc: Biobibliografi e și vităţi. Suntem recunoscători ofi ţerilor V. Alexandru Donos: O viaţă în zbucium: Bio- Șcerbina, L. Popov, A. Grosu, R. Leahu ș.a., bibliografi e (și nu numai...). În curs de apa- care de fi ecare dată îi însoţesc. I-am men- riţie este studiul bibliografi c 50 de ani de ţionat în primul rând pe acești parteneri învăţământ biblioteconomic în Republica de colaborare, graţie specifi cului lor apar- Moldova. te. Însă, după cum este demonstrat statis- Vreau să subliniez că toate activităţi- tic, în bibliotecile publice, partea cea mai numeroasă a utilizatorilor o constituie cea le pe care le desfășurăm an de an sunt în din rândul elevilor. Nu suntem o excepţie. corespundere cu Strategia Bibliotecii Muni- Avem o colaborare frumoasă cu Liceul „G. cipale „B.P. Hasdeu” 2008-2017 și cu priori- Călinescu”, Liceul „Al. I. Cuza”, mai recent tăţile anului în curs. – cu Liceul „Ștefan cel Mare”, Liceul Repu- Pentru anii 2011-2012, ca direcţii prio- blican cu Profi l Real, Colegiul de Ecologie, ritare, Filiala „Liviu Rebreanu” și-a propus și Colegiul de Transport, dar și cu grădiniţele a realizat îmbunătăţirea calităţii serviciilor nr. 159, 160, 196, astfel reușim să ne creș- oferite în spaţiile de lectură, de informare tem cititori devotaţi bibliotecii. și recreere, afi rmarea bibliotecii ca centru Memorabile au fost întâlnirile cu scri- cultural, educativ și informaţional, desfă- itorii: Titus Știrbu, Renata Verejanu, Ada șurarea programelor culturale inedite și Zaporojanu, Silvia Ursache, Claudia Partole, educative extensive, susţinerea proiecte- Grigore Voivuţchi ș.a.; seratele consacrate lor de promovare și stimulare a lecturii, lui Grigore Vieru, Mihai Eminescu ș.a., activi- diversifi carea activităţilor de prezentare a tăţi în cadrul Săptămânii ușilor deschise, Lec- colecţiilor și serviciilor de bibliotecă, extin- turilor verii, Zilelor Francofoniei, Programului derea accesului reprezentanţilor comuni- Chișinăul citește o carte, Decadei Chișinău – tăţii la servicii deosebit de solicitate, cum orașul meu la care și-au dat concursul elevii, ar fi internetul, pagina web, dezvoltarea susţinuţi de profesoarele Larisa Nedelciuc, colecţiilor bibliotecii și optimizarea libe- Larisa Cojocaru, Elena Erizanu, Silvia Șpac, rului acces la ele, sporirea competenţelor Cristina Godea, Angela Mărgineanu, Emilia profesionale pentru a răspunde cerinţelor Șipitca, Elena Dubinin ș.a. cuprinse în amintita strategie de dezvolta- Picii vin la bibliotecă cu educatoarele re a bibliotecilor, creșterea indicilor întru Aliona Pușcaș, Lidia Camnev, Cristina Stra- obţinerea performanţelor dorite.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 121 BiblioPolis
BIBLIOPOLIS – 10 ANI
BIBLIOPOLIS ÎN ALTE REVISTE. CE SPUN ȘI CE SCRIU ALŢII DESPRE REVISTA NOASTRĂ Genoveva SCOBIOALĂ, manager, Departamentul marketing
Apariţia sistematică, pe parcursul unui Chiar dacă pe parcurs au apărut și alte deceniu, a revistei de biblioteconomie și reviste ale domeniului, BiblioPolis-ul a câș- știinţe ale informării BiblioPolis confi rmă tigat prin gradul înalt de maturitate, prin utilitatea și evoluţia publicaţiei, fi delă sco- apariţia cu regularitate, trimestrială (ce- pului propus – promovarea activităţii și lelalte au devenit anuare sau se editează a iniţiativelor Bibliotecii Municipale „B.P. de la caz la caz), prin tirajul care permite Hasdeu”, a tendinţelor bibliotecare în Mol- o accesibilitate geografi că destul de largă dova, oferind spaţiu de comunicare biblio- și prin tratarea temelor stringente în dez- tecarilor și altor persoane din sfera culturii, voltarea biblioteconomiei și a culturii în știinţei, educaţiei – atât de la noi, cât și în general. alte părţi. Conform unui sondaj, realizat în rân- Astfel, publicaţia noastră, transmiţând durile bibliotecarilor de către Biblioteca demersul BM, ideile, inovaţiile, comuni- Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, care când despre acţiunile desfășurate, le-a conţinea și întrebarea Ce reviste de specia- exteriorizat și le-a supus aprecierii atât litate citiţi?, BiblioPolis-ul s-a situat pe locul comunităţii profesionale, cât și utilizatori- doi, după anuarul Cartea. Biblioteca. Citito- lor. Militând mereu pentru revitalizare, re- rul. Cu siguranţă, dacă ar fi inclusă în Cata- organizare, aplicare a celor mai moderne logul ediţiilor periodice din R. Moldova, la ea tehnologii, revista este platforma de eta- ar fi avut acces toate bibliotecile publice lare a informaţiei, a gândurilor, a opiniilor. și ar fi devenit, pe bune, purtătorul de cu- Publicaţia apare din 2002, la acea pe- vânt al biblioteconomiei basarabene. rioadă în R. Moldova existând doar o sin- Dar cum este, totuși, apreciată revista gură revistă de specialitate, Magazin bibli- de către specialiști, care este vizibilitatea ei ologic, organ al Bibliotecii Naţionale și al în paginile altor publicaţii? În total, despre ABRM-ului. Modestă la început, cu doar revistă s-a scris în peste 20 de referinţe. 48 de pagini, dar cu impact pozitiv asupra Sufi cient spaţiu i-au acordat unele reviste comunităţii bibliotecare, revista a „cres- de specialitate de la noi (Confl uenţe bibli- cut” treptat-treptat atât din punctul de ologice, Bălţi), dar și din România (Biblio- vedere al conţinutului, cât și al volumului, teca și Biblioteca Bucureștilor), precum și cuprinzând azi peste 200 de pagini, într-o unele ziare, nu neapărat informative, ci și serie nouă, cu un alt design, dar și cu o altă pe domenii (Timpul, Capitala, Ţara, Sens, Li- abordare – preponderent știinţifi că, teore- teratura și arta, Jurnal de Chișinău, Natura, tică și, concomitent, pragmatică, multias- Univers Pedagogic Pro). Ne întrebăm, însă, pectuală. de ce publicaţiile de specialitate din Basa-
122 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) rabia acordă prea puţină importanţă unor carea experienţelor de succes, confi rmarea reviste „surori”. O fi ignoranţa, invidia (care și păstrarea rigorii știinţifi ce, racordarea și ne caracterizează) sau indiferenţa? Că, de raportarea la informaţia din întreaga lume”. altfel, bibliotecari din alte biblioteci sunt Aceste preocupări, instalate temeinic, sunt găzduiţi cu articole pe paginile revistei un indiciu al maturităţii, observat de prof. noastre, iar la întruniri cu varii ocazii ex- Teodora Fântânaru, director al Bibliotecii primă chiar preţuire și apreciere, semn că Judeţene „Duiliu Zamfi rescu” din Focșani. totuși ne citesc. Devenită un spaţiu de convergenţă Spre bucuria noastră, revistele din Ro- al teoriei și practicii, bibliotecarii angajaţi mânia însă sunt cu mult mai generoase. susţin consecvent propria revistă, contri- Încă pe la începuturi, la apariţia revis- buind astfel la constituirea unei imagini tei noastre, dnul Emil Vasilescu, fost redac- pozitive pentru bibliotecă. Practica și afec- tor-șef la Biblioteca, scria: „BiblioPolis se ţiunea durabilă a seniorilor se întâlnește dovedește cu fi ecare număr nou o oglindă aici cu entuziasmul și curajul tinerilor în vie a preocupărilor profesionale ale bibliote- afi rmare, rezultând experienţe interesante carilor Bibliotecii Municipale și ale colabora- din management, din implementarea noi- torilor săi”, iar „…paleta de preocupări este lor servicii, din modernizarea bibliotecilor diversă, susţinută cu deplin profesionalism”. etc. Această surprinsă și apreciată tendinţă La aniversarea celor zece ani de la de către mai mulţi colegi, iar unul din ei, fondare, revista este la fel de mult apreci- dna Gabriela Toma, nota în Revista Bucu- ată. Directorul Bibliotecii Judeţene „Petre reștilor că publicaţia „…cuprinde o temati- Dulfu” din Baia Mare, dl Teodor Ardelean, că bogată; de la cartea pentru copii până la o găsește „ca fi ind una din cele mai bune Coff ee-House, de la Ranganathan la Michel publicaţii de profi l biblioteconomic din sec- Foucault, iar printre cei care semnează – li- torul bibliotecilor publice, care se editea- ceeni, directori de bibliotecă, scriitori. Sunt ză în momentul de faţă în limba română. consemnate manifestările fi lialelor, târguri- …Partea știinţifi că și partea culturală sunt le internaţionale, sunt prezentate persona- integrate armonios în rubrici clar constitui- lităţi din lumea literară și apariţiile noi de te; se observă o preocupare accentuată atât carte”. pentru fondul, cât și pentru forma expuneri- Dincolo de articolele strict biblioteco- lor. Aspectul editorial este adecvat și, privind nomice sunt comentate și evaluate rubri- retrospectiv, considerăm că revista este în cile Patronul nostru spiritual sau Cinstirea continuă creștere calitativă”. memoriei, dar și Oameni și cărţi sau Cartea Alternarea textelor de strictă specia- pe glob, care inserează informaţii valoroa- litate biblioteconomică cu cele din viaţa se, uneori inedite, legate de istorie, de car- fi lialelor, de la evenimente știinţifi ce, isto- te, de lectură, de oameni ai cărţii, lărgind rice sau prezentări de cărţi, dau imaginea astfel orizontul de interes al cititorului. de ansamblu a publicaţiei: informaţională, „Nu pot să nu observ că, indiferent de culturală, educaţională, „fapt ce o situează, tema aleasă în BiblioPolis, asist la un act de totdeauna, în avangarda publicaţiilor dedi- cultură împlinit de o echipă redacţională cate biblioteconomiei și știinţelor informării. (având ca șef pe Vlad Pohilă), ce-și asumă Revista se detașează net de multe alte publi- grav, impecabil, un gest de trezire a unei le- caţii asemănătoare ca tematică, printr-un gături permanente a românilor moldoveni limbaj de specialitate de la care nu s-a făcut cu spiritualitatea și limba română”, scria niciodată vreo excepţie, ceea ce ne reco- dna Nina Vasile în Biblioteca Bucureștilor. mandă, de la sine, strategia editorială ba- Salutând astfel apariţia unor numere noi zată pe diversitate informaţională, comuni- ale revistei BM, aceeași autoare pune în
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 123 BiblioPolis BIBLIOPOLIS – 10 ANI evidenţă și „efortul unor conștiinţe profesi- precum și celei din judeţ, fi ind apreciată și onale asumate și dedicate unui scop care ar de către utilizatorii studenţi ai facultăţii de merita o atenţie adecvată…”. profi l de la Universitatea «Babeș-Bolyai» din Remarcate de către colegii noștri bi- Cluj-Napoca.” bliotecari au fost studiile și portretele Dacă o abordare aparte, mai profundă, dedicate unor fi guri contemporane de- mai specifi că domeniului au avut-o colegii votate domeniului, dar și articolele-re- bibliotecari, care in corpore au menţionat memorări consacrate unor personalităţi seriozitatea profesională a autorilor, dar marcante pentru istoria și cultura româ- și subiectele abordate – valori, manage- nă, cum ar fi : bibliologii Ion Bianu, Nicolae ment, atitudini, probleme, recomandări Georgescu Tistu, Paul Mihail, Barbu Theo- utile –, atunci unele ziare de la noi au sem- dorescu, Ion Madan, Traian Brad; istoricii nalat apariţia unui sau altui număr cu re- Nicolae Iorga, Onisifor Ghibu, Raoul Șor- latări, informaţii ample despre conţinutul ban; scriitorii B.P. Hasdeu, M. Eminescu, lor, cu referiri la acţiuni specifi ce: lansări și M. Sadoveanu, M. Eliade, A. Păunescu, prezentări de carte, programe de lectură Gr. Vieru, L. Lari; lingviștii Eugen Coșeriu, (Chișinăul citește o carte, Lecturile verii, Ora Mioara Avram și Silviu Berejan; artiștii M. poveștilor), acţiuni de totalizare, dezbateri Tănase, M. Cebotari, M. Drăgan, D. Dari- etc., incitându-i la lectură și pe simplii uti- enco, Gr. Grigoriu ș.a. Aceste evocări sunt lizatori, care deseori sunt și ei prezenţi pe omagii aduse peste timp personalităţilor paginile BiblioPolis-ului. din cultură „despre care curioșii pot citi în Ar fi incorect să nu evocăm o rubrică revistă” cu îndemnul de a ne cunoaște și defi nitorie, indispensabilă fi ecărui con- respecta predecesorii. sumator de cultură și care ar trebui să Dar să nu uităm că revista este și un in- fi e prezentă în orice revistă respectabilă, strument indispensabil al instruirii profesi- Editorial. Aceste eseuri literar-bibliologice onale, al dialogului și al comunicării, atât (dacă putem spune așa!), semnate de re- pentru bibliotecari, cât și pentru studenţi dactorul-șef, Vlad Pohilă, refl ectă orienta- care au la dispoziţie foarte puţină litera- rea bibliotecii și implicit a revistei și „s-au tură în domeniul biblioteconomic. Acest impus opiniei publice prin alegerea foarte organ informaţional este util specialiștilor nuanţată a subiectelor și printr-o expunere cu experienţă, dar și viitorilor bibliotecari de mare fi neţe a problematicii”(o reverenţă prin coabitarea remarcabilă a problemelor din Laudatio de prof. univ. dr. Zamfi ra Mi- teoretice cu abordarea aspectelor practi- hail, București). ce. Iar dacă experienţa noastră și realizări- Am propus atenţiei Dvs. doar câte- le sunt accesibile și necesare, acest lucru va spicuiri din califi cativele date revistei ne mobilizează și ne motivează pentru noastre pentru a profi la și a argumenta ne- viitor. Drept argument inserăm conside- cesitatea unui spaţiu public profesional, în rentele dnei Sorina Stanca, un alt director speranţa că ea și-a ocupat un loc respec- de bibliotecă: „Revista se constituie într-un tabil în rândul publicaţiilor de specialitate, instrument profesional foarte util pentru Bi- reprezentând un exemplu elocvent de di- blioteca Judeţeană «Octavian Goga», Cluj, alog intelectual și cultural.
124 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
MANIFESTĂRI CULTURALE
RADMILA POPOVICI-PARASCHIV, O SPERANŢĂ A LITERELOR BASARABENE
Valeriu RAŢĂ, bibliotecar Pe 22 iunie 2012, tocmai cînd planeta Jurnalistul Vlad Pohilă, ca modera- Pămînt se găsea la cea mai mare depăr- tor, a remarcat că Biblioteca Municipală tare de Soare, avînd loc solstiţiul de vară „B.P. Hasdeu”, în aceste vremuri de criză (cea mai lungă zi și cea mai scurtă noapte economică, politică etc., ţine cadenţa pre- a anului), tînăra poetă Radmila Popovici- zentînd manifestări culturale de valoare, Paraschiv a găsit de cuviinţă să mîngîie iar puteri ne dau acele spirite românești sufl etul cititorilor săi cu lansarea unui nou care au poposit în actuala Sală de lectură volum de versuri intitulat EvAdam, pe care cu mulţi ani în urmă: Bogdan Petriceicu a scris: „Se dedică Evelor și Adamilor care Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin Stere, m-au zidit pentru a evada într-un sfîrșit...” George Enescu, George Topîrceanu ș.a. Placheta a fost tipărită la Editura „Gunivas” Radmila Popovici-Paraschiv, care se pre- în condiţii grafi ce excelente, fi ind ilustrată zintă la BM de acum la a doua lansare de de artistul plastic Teodor Buzu și prefaţa- carte, ne dă întîlnire de data aceasta cu trei tă de criticul literar Aliona Grati, care și-a muze: a poeziei, picturii (grafi cii) și muzicii. exprimat astfel atitudinea faţă de autoarea Totodată, noua carte este o „coproducţie ce se afl ă la început de cale: „Prinzîndu-ne româno-cehă”, avînd în vedere faptul că cu volumul de debut Mi-s (Prut Internaţio- ilustraţiile pentru poemele Radmilei au nal, 2008) în zigzagul tensionat al întrebă- fost făcute cu multă inspiraţie de conaţi- rilor fundamentale – «mi-s», ori «nu...sss», onalul nostru Tudor Buzu, stabilit de un Radmila Popovici-Paraschiv ne bucură cu sfert de veac în Cehia. Conlucrarea aceas- o nouă iniţiativă creativă. Poeta nu a spus ta este evident apreciată și de Ambasada totul despre sine și insistă să ne plimbe în Republicii Cehe la Chișinău – o instituţie universul frămîntărilor ei feminine, oferin- admirabil de sensibilă la evoluţia societăţii du-ne noi spectacole imagistice despre basarabene după 1991. După prezentarea jocul între certitudini și nesiguranţe. An- „unui portret” al cărţii EvAdam, Vl. Pohilă samblul volumului susţine, deci, o efi cien- a menţionat că drumul poetei în literatu- tă dualitate, sugerată și de cele două părţi ră este bine confi gurat, dovadă stînd cele tematic simetrice, care jalonează două două cărţi de poezie veritabilă. atitudini lirice mai vizibile. «Femeia de zi», Prefaţatoarea proaspătului volum «Femeia de noapte» trimit involuntar la o de versuri, Aliona Grati, a recunoscut că perspectivă antropologică și nu oricare, ci lansarea acestuia are loc într-o atmosferă la cea expusă de Gilbert Durand în Structu- ideală, plină de cordialitate, în prim-plan rile antropologice ale imaginarului, iniţiind venind culorile alb-negru ale capitolelor discuţia în jurul celor două regimuri ale Femeia de zi și Femeia de noapte. Amintin- imaginilor – «diurn» și «nocturn» – ce le du-ne de semnifi caţia culorilor menţiona- generează simbolismul și retorica.” te mai sus, criticul literar a mutat accentul
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 125 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE pe corespondenţa poezie-grafi că-muzi- mîna, pune și Dumnezeu mila”. Dumnealui că. Autoarea scrie o poezie socială, dar în a observat un lucru rar: autoarea seamănă mare parte ea este lirică, cu trăiri interne cu poezia sa, e o natură gemene cu vraja deosebite, cu o liniște sufl etească și un cuvîntului scris. Cartea EvAdam depășește univers propriu tinereţii. Tema femeii și fe- procedeul de provincialism și constituie o minităţii este obsedantă. Putem spune că sublimare a două culturi: română și cehă. intersectarea celor trei muze în continuita- „Faptul că autoarea este criticată, înseam- te se prefi gurează cu certitudine. nă că poezia ei este bună”, a conchis artis- Afl ată la răscrucea mileniilor, poezia tul plastic. basarabeană nu duce lipsă nici de autori În continuare a luat cuvîntul Amba- buni, nici de autori modești sau chiar ba- sadorul Republicii Cehe la Chișinău Jaro- nali. De aceea, criticul literar Mircea V. mir Kvápil, care, într-o română perfectă, a Ciobanu a recunoscut, spre uimirea uno- vorbit despre relaţiile culturale dintre ţara ra, că a criticat cartea precedentă (de de- pe care o reprezintă și Republica Moldo- but) a R. Popovici-Paraschiv pentru lipsa va, menţionînd că raporturile dintre cehi, de dexteritate, dar EvAdam diferă de cea slovaci și români sînt vechi, durabile și efi - dintîi prin mai multe subtilităţi scriitori- ciente, amplifi cîndu-se deosebit din peri- cești. În EvAdam criticul literar a găsit o oada interbelică, pe cînd statul ceh și cel poezie antrenantă, în cheie manieristă sau român aveau frontieră comună, în Carpaţi onirică, practicată mult mai bine decît de – un amănunt semnifi cativ, dar neglijat alţi condeieri. Totodată, poezia R. Popo- sau chiar dat uitării acum, cu regret. Ne vici-Paraschiv e sonoră și muzicală avînd o dăm bine seama că pe drumul spre Uni- construcţie durabilă. unea Europeană noi avem nevoie anume Pictorul și grafi cianul Teodor Buzu, de susţinători precum este Excelenţa Sa. care nu e la prima carte ilustrată – și în Ce- Apelînd la imagini artistice, la cuvinte hia, unde trăiește, și la baștină, în Basarabia cu sens fi gurat și metafore, poetul creează –, a ţinut să afi rme că „unde pune artistul o simfonie a propriei inimi. Această creaţie
126 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) este o undă de lumină a sufl etului, o su- alizată. Se vede că lecturile serioase o for- ferinţă neînţeleasă sau un gînd enigmatic tifi că. Punînd preţ pe o copie a sentimen- venit spre a schimba realitatea înconjură- tului, poeta tinde să se alinieze cu alţii, dar toare. În fi ne, poezia e o dăruire de sine – este capabilă de noi performanţe – asta ceea ce descoperim și la autoarea noastră. ne va demonstra, cu siguranţă, viitorul. A. Poate asta a făcut-o pe poeta Claudia Par- Suceveanu i-a dorit succese și mai depar- tole, să rostească o constatare extravagan- te, noi cărţi și noi descoperiri în tainiţele tă precum că în această zi toridă de vară… cuvîntului scris. „iată că ne scăldăm în poezie!”. Cehia a fost Cei obsedaţi de creaţia poetică trăiesc prima ţară pe care a vizitat-o poeta „ieșind o lume aparte – iată că și poetul, proza- din jungla comunistă”. Tot în Cehia a înce- torul, dramaturgul și publicistul Dumitru put să-și scrie visele... Plecat de acasă, T. Crudu a observat că și componenţa celor Buzu a depășit niște nostalgii, a descoperit adunaţi în sală e o oglindă a cărţii pusă în un altceva ce îl face să se simtă în Cehia ca discuţie. Textele sînt bune pentru a deve- acasă. Poezia Radmilei Popovici-Paraschiv ni cîntece – sînt fi lozofi ce, sociale, dar, în este neordinară, sufl etul ei e plin de poe- același rînd, destul de lirice (cu diferite zie, asemănarea despre care s-a vorbit mai situaţii legate de boală sau de dispoziţii sus vine din sinceritate. Autoarea rezistă înăbușitoare din interior, de alte stări su- să facă faţă rigorilor creaţiei într-o realitate fl etești tensionate). Evadarea în poezie e dură, depășește naivitatea și este regizo- o stare fi rească a poetei, care devine pînă rul propriilor imaginaţii. Lecturînd cartea la urmă o citadelă a ei. Nu e greu să de- uneori nu știi la ce să te aștepţi, nu știi pistăm detaliile artistice, în care de fi ecare prin ce o să te minuneze tînăra pătimașă dată se pune accentul pe logică. D. Crudu de scris, care deseori revine la unele mo- a îndemnat-o pe colega de breaslă să-și mente mai semnifi cative și mai importan- continue linia jocului nelimitat al fanteziei te din viaţa sa. „Vreau să spun că părem a și să ne încînte cu noi poezii. fi ridicoli în acest timp plin de tumult, de Nu orice scrieri literare, ce apar în ul- agitaţie dacă analizăm evenimentele ce se tima vreme ca ciupercile după ploaie, sînt petrec în jur, iar unii se apucă și scriu… po- gustate cu plăcere de consumatori, adică ezii. Sîntem bucuroși de ceea ce fac aceste de cititori, dar Nina Corcinschi, critic lite- fi inţe neastîmpărate și le încurajăm să cre- rar, a fost frapată la început de designul eze în continuare...”, a constatat scriitoarea copertei, apoi și de poezia care, dincolo de C. Partole, cea mereu dispusă să îndrume unele stîngăcii, convinge prin fi ecare deta- tineretul. liu artistic și metaforă drăguţă. Se anunţă Pentru poetul Arcadie Suceveanu, o poetă adevărată, care e în afara modei și președintele Uniunii Scriitorilor din Mol- prin aceasta își asumă un risc de a nu fi în- dova, creaţia protagonistei noastre a făcut ţeleasă de generaţia sa. Poezia R. Popovici- impresia de evoluţie, de o mișcare conti- Paraschiv e fără stringenţe, fără declaratis- nuă în spaţiul literelor, de o poezie a stă- me, fără sarcasm tăios, vine din interior și rilor lirice ce atestă o extraordinară dex- anunţă bucuria de a trăi viaţa unei femei. teritate. Poeta are o forţă uimitoare de a Totodată, versurile sînt cantabile și îl ade- improviza, și-a găsit linia și acordurile pro- menesc chiar și pe cititorul care nu are un prii – cuvintele, aranjîndu-se în mod armo- cult al poeziei. nic, emoţionează, bat spre expresionism Andrei Burac, poet, prozator și dra- prin culorile lor ușor deformate. O prinde maturg, a reiterat că R. Popovici-Paraschiv bine parabola, ideile ies la suprafaţă dînd pășește pe mai multe căi incompatibile și impresia de o compoziţie bine conceptu- se descurcă de minune, fapt pentru care
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 127 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE trebuie să fi e încurajată. „M-a impresionat cul în deplinul înţeles al cuvintelor, adică prefaţa cărţii, iar la lectura versurilor am acelea despre care spunea, în sec. XIX, scri- căutat în dicţionar explicarea unor cuvinte itorul rus Feodor Dostoievski că vor salva necunoscute mie”, a menţionat A. Burac, lumea. R. Popovici-Paraschiv a mărturisit amintindu-și apoi de întîlnirea cu Václav că nu dorește și nu are intenţia să adere Havel, scriitor și președinte al Republicii la niciun curent literar contemporan, dar Cehe, cu alţi oameni de cultură din ţara vrea, pur și simplu, să scrie poezii tot mai prietenă, al cărei guvern este foarte atent frumoase pentru cititorii săi, iar ei – dacă la mersul evenimentelor din republica vor binevoi – să-i fi e alături întotdeauna noastră. „Din păcate, în ultimul timp nu se la bine și la rău. Drept confi rmare a ata- prea vede rîvna noastră să comunicăm cu șamentului faţă de marele public poeta a lumea din exterior care binevoiește să ne recitat versuri din noul ei volum. susţină în mersul nostru spre Uniunea Eu- Au ţinut sala cu respiraţia oprită acto- ropeană”, a spus cu dojană scriitorul. rii Daniela Burlacu (poezia Tangou), Iurie Autoarea plachetei de versuri EvAdam Gologan (Lingura), Anișoara Bunescu – Radmila Popovici-Paraschiv – nu a pre- (Ușoară, Cana, Fă-mă!), și tinerele interpre- gătit de acasă un comunicat special, dar te Audri Bârcă (cîntecul Doina), Nicoleta a mulţumit destinului că i-a trimis în cale Gavriliţă (De tristeţe) și Elena Demirdjian anume pe acei oameni care o iau încetișor (În ochii tăi), cu acompaniamentul la pian de mînă și o duc în direcţia aleasă ridicînd- al maestrului Marian Stîrcea. o tot mai sus – cu o treaptă, cu două, pe Pentru Mihai Eminescu, cel mai mare an ce trece… Și-a exprimat recunoștinţa poet al românilor, poezia este „trandafi rul faţă de părinţi – de dragul lor face numai ce crește în potir de aur”, pentru Bogdan lucruri frumoase, așa cum a fost învăţată Petriceicu Hasdeu, scriitor și savant noto- – și faţă de familie care nu o împiedică să riu, patronul spiritual al Bibliotecii Muni- se ocupe cu ceea ce i se potrivește cel mai cipale din Chișinău, poezia este „căsătoria bine. A mulţumit, de asemenea, prieteni- realităţii cu idealul, în sufl etul poetului”, lor, pentru încredere și sinceritate, lui Teo- pentru Grigore Vieru, cel iubit de toţi co- dor Buzu pentru ilustraţiile excelente (ale piii și maturii scumpei noastre Basarabii, căror titluri au coincis întocmai cu titlurile poezia este „secretul creierului scăpat din poeziilor!), compozitorului Marian Sîrcea gura inimi”, iar pentru Radmila Popovici- pentru melodiile înduioșătoare (în ce cap- Paraschiv – „bucata / mărului rămasă / cană ne prinde uneori muzica!), tuturor pe bătrîna masă / tot mai rar mișcată” sau criticilor și, îndeosebi, Alionei Grati pentru „o pană / de privighetoare / ce-a știut să prefaţă și cuvintele de susţinere, lui Vlad zboare / cu un spin în rană!” (Fă-mă!). În Pohilă, cel care a acceptat aventura lan- ultimă instanţă, e ceva diferit de ceea ce a sării, adunînd atîţia pasionaţi de poezie fost pînă la ora actuală. Nu vom scăpa din într-o zi excesiv de călduroasă și cel care vedere amănuntul că poeta e la începuturi mereu îi arată greșelile cînd e cazul, făcînd și, cum se spune, e la etapa alegerii neghi- aceasta destul de diplomatic, politicos, că nei de grîu sau viceversa – a grîului de ne- nu poţi să te superi pe el. A spus poeta gină. Îi dorim să-și lărgească mediul său de cuvinte de gratitudine și administraţiei comunicare, să-și experimenteze fără frică BM „B.P. Hasdeu”, Departamentului relaţii pana (de privighetoare!) în diverse specii cu publicul, pentru oferirea spaţiului și ale genului liric și să vină cît mai curînd în găzduirea tuturor celor care nu au ratat o faţa noastră cu un nou buchet de poezii, întîlnire neobișnuită cu frumosul și mirifi - desene și melodii fermecătoare.
128 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) ÎNDEMN PENTRU CARABINIERI: SĂ CITEASCĂ, SĂ SCRIE ȘI SĂ VORBEASCĂ ROMÂNEȘTE
Raia ROGAC
Și în zilele toride din această vară, mi- istorie română, accentuând că nu se poa- litarii de la Unitatea 1001 a Trupelor de te vorbi de istoria Moldovei, ruptă de cea a Carabinieri, au găsit câteva ore de refugiu Munteniei și a Transilvaniei, întrucât istoria și relaxare în sala răcoroasă a Bibliotecii „Li- principatelor se intersectează. Ar putea as- viu Rebreanu” din cartierul Poșta Veche a tăzi, nu zic ieri, ca cineva să-l delimiteze Chișinăului, graţie unor relaţii de colabora- pe Eminescu: este moldovean sau român? re reciproc avantajoase. Pe lângă serviciile Geografi c el este născut în Moldova, la Bo- tradiţionale de lectură și împrumut al căr- toșani, dar, parcă anticipând speculaţiile ţilor la Unitate, gazdele, de comun acord de viitor, Eminescu însuși a spus: suntem cu personalul de conducere, uneori chiar români și punctum. O să vorbesc în limba la sugestia acestora, organizează diverse română și pe voi vă îndemn să faceţi la fel. manifestări, menite să capteze interesul și S-au împlinit 200 de ani de când am fost deschiderea sufl etească a carabinierilor în rupţi din corpul Moldovei. Mihai Eminescu termen. este nu numai cel mai mare poet, dar și un Recent, ostași din două plutoane, con- mare înţelept, are și povestiri minunate, duși de locotenentul major Igor Scutaru, lucrări publicistice de excepţie, care sunt au avut o întâlnire cu scriitorul Vlad Pohilă, poate și mai actuale pentru noi astăzi, pe care a dezbătut la tema Chipul ostașului în care vi le recomand să le citiţi. A lucrat literatura română, dar nu înainte ca să fi e la ziarul Timpul din București vreo șase prezentat de directoarea Elena Cibotaru în ani, acolo și-a ruinat sănătatea, pentru că calitate de condeier, traducător, publicist, a pledat pentru adevăr, criticându-i și pe redactor-șef la revista BiblioPolis, cu ilus- liberali, dar și pe conservatori. Eminescu trarea unor lucrări ale autorului din fondul avea o formulă a sa de împărţire a lumii: bibliotecii și cu o remarcă specială asupra clasa pozitivă și clasa negativă, în prima cuprinzătorului volum Și totuși, limba ro- categorie, pozitivă, plasând Biserica, școa- mână, o culegere a lucrărilor publicistice la, ţărănimea și – atenţiune! – armata, iar sub acest generic, care, de fapt, este și o pe oligarhi, negustori și politicieni îi trecea sinteză a esenţei și simţirii sale românești. în cea de-a doua, negativă. Armata o ve- – Bună ziua, feciori de oaste!, avea să dea ca pe o structură de apărare a fi inţei se adreseze vorbitorul, cum altă dată ar naţionale și umane. fi făcut-o marele poet Vasile Alecsandri, Cele mai vechi atestări despre Armată cu unele precizări că nu intenţionează să le găsim în cronicile moldovenești și mun- susţină un discurs literar în strictul înţeles tenești. De exemplu, în Letopiseţul Ţării al cuvântului, ci să-i familiarizeze cu opere Moldovei Grigore Ureche îi face un por- și autori care au proslăvit vitejia și curajul tret lui Ștefan cel Mare – omul, creștinul și ostașului naţional, fără delimitarea lor sau conducătorul de oaste, descriind sumar și a istoriei, care sunt români și a românilor. bătăliile pe care le-a purtat cu dușmanii. Astfel, în 1843, marele scriitor și om politic, Să amintim aici de Testamentul marelui Mihail Kogălniceanu, descendent din su- Domnitor, în care se menţionează că ţara, dul Basarabiei, deschide la Iași un Curs de slăbită, ruinată de războaie, mai bine să fi e
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 129 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE
închinată turcilor, pentru că aceștia vin și dinţă: ești creștin / necreștin, apoi precizau pleacă, și nu rușilor, care vin și nu mai plea- locul de unde te tragi. Acum unii spun că că. Acest adevăr e valabil și astăzi, știţi doar noţiunea de român e atestată prin 1862, că rușii până în prezent menţin o armată ceea ce nu este adevărat. Când romanii au de ocupaţie la Tiraspol, mai având separat ocupat Dacia, au adus și creștinismul cu ei. și o bandă de mercenari – măcelari. Cel creștinat se numea romanus, de unde Pe aceeași linie a omagierii oastei na- și cuvântul român. ţionale a continuat și cronicarul Miron Armata regulată românească apare în Costin. În sec. XVIII s-a remarcat Ioan Ne- perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, culce, în special Cu o samă de cuvinte, în formată după modelul francez: cu unifor- care se descriu și multe fapte glorioase ale me frumoase, echipament bun, termen ostașilor, autorul contribuind, totodată, scurt și regim democratic. Noi, basarabe- prin scriitura sa, la cizelarea limbii româ- nii, eram atunci sub ocupaţie rusească, iar ne, apropiind-o de stilul rustic, ţărănesc, cei luaţi la armată erau obligaţi la 25 de ani dezvoltat ulterior de Ion Creangă sau Mi- de cazarmă, de fapt, era un fel de ocnă. hail Sadoveanu. O fi gură proeminentă Dintre primii scriitori moderni care a fost Dimitrie Cantemir, care s-a aliat lui au scris despre armată a fost Gh. Asachi, Petru cel Mare în speranţa că va fi ajutat tot lui aparţinându-i și câteva frumoase să salveze Moldova de turci. Deși turcii au nuvele despre Ștefan cel Mare și Petru jucat în istoria noastră un rol negativ, cel al Rareș. Tema ostășească l-a preocupat și rușilor a fost de multe ori mai devastator. pe C. Negruzzi. Cine nu știe de nuvela Se știe că primii au impus haraciul, un fel Alexandru Lăpușneanul sau de Sobieski și de impozite cum ar fi astăzi. Însă, pe vre- românii, în care se descrie cum doar 19 me de secetă sau de holeră, turcii fi e că ostași români au apărat Cetatea Neam- scădeau, fi e că anulau birurile. Ce au făcut ţului de asaltul unei armate poloneze, fraţii mai mari, în trecutul nu prea îndepăr- regele polon pentru acest neîntrecut cu- tat, cu părinţii și bunicii noștri, știm bine: raj le-a acordat plăieșilor români un fel le-au măturat și podurile, provocând o de medalii de vitejie. Părinţii noștri știau foamete care a secerat zeci de mii de vieţi bine poezia Muma lui Ștefan cel Mare de omenești. Turcii nu și-au făcut moschei de D. Bolintineanu, alt clasic al literaturii ro- închinăciune, rușii însă au distrus biserici și mâne din sec. XIX. mănăstiri, iar acolo unde le-au păstrat, au Rușii au avut întotdeauna un apetit impus arhitectura lor specifi că, de exem- posesiv, chiar și atunci când am luptat îm- plu, cupolele, care amintesc de forma ce- preună cu alţii, ei ș-au însușit gloria. Așa pelor, necaracteristice stilului nostru. Dar s-a întâmplat și în Războiul ruso-româno- să revenim în temă. Ioan Neculce a descris turc din 1877-1878, în care rușii își asumă și lupta de la Stănilești, din 1711, cu ţarul toate meritele, uitând de vitejia românilor. rus Petru I și D. Cantemir în frunte. A fost Printre altele, bulgarii sunt recunoscători o bătălie rușinoasă pentru ruși, pe care au românilor pentru biruinţa de la Șipka și pierdut-o, inclusiv din motivul că ostașii și Plevna, care au condus la eliberarea lor. ofi ţerii lui Petru I trăseseră o beţie cruntă, A propos de acest eveniment, vreau să în ajunul bătăliei. mai spun că marele plastician N. Grigores- Sub alt aspect vreau să mă refer la îm- cu a fost pictor de război, atunci a pictat părţirea nejustifi cată în români și moldo- lucrări de o mare valoare ca Atacul de la veni, chestiune din care unii își fac astăzi Smârdan sau Prizonierii turci. Eminescu a mare capital politic. Pe vremuri oamenii scris despre acest război, despre armata nu se întrebau de naţionalitate, ci de cre- română, a apărat cauza Basarabiei – sufi ci-
130 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) ent să ne amintim de testamentara Doina – Cireșe pentru Mareșal, de Ion Iachim. Ci- sau de poezia La arme. A excelat în tema- titndu-l, veţi vedea prin ce au trecut ostașii tica militară V. Alecsandri, scriind ciclul de noștri în anii 1941-1944. În mod intenţio- poezii Ostașii noștri, memorabilele poeme nat nu mă voi referi la elogiile scriitorilor Peneș Curcanul, Sergentul ș.a. Ceva mai târ- noștri făcute ostașului sovietic „eliberator”, ziu G. Coșbuc a compus niște excelente a fost un tribut pe care l-au plătit mai mulţi Cântece de vitejie. poeţi de-ai noștri. Liviu Rebreanu, patronul spiritual al Cu regret, în 20 de ani ai Armatei Na- Bibliotecii, abordează tematica ostășească ţionale nu s-a scris nimic rezistent des- în romanele Adam și Eva și Pădurea spân- pre ostașii ei, dar rămânem, cu speranţă zuraţilor. De altfel, el a și învăţat la o școală că această temă nu va fi abandonată și militară sub regimul austro-ungar. Tot în surprizele pot să apară în viitorul cel mai sec. XX, Camil Petrescu surprinde eroi din apropiat. armată în romanul Ultima noapte de dra- Către fi nal Vl. Pohilă a răspuns la între- goste, întâia noapte de război. Chiar și mai bări și i-a îndemnat pe ostași să citească, să puţin prozaicul, glumeţul G. Topârceanu scrie și să vorbească românește. Directoa- a ţinut un jurnal de război. Vă recomand rea a oferit din partea autorului român Ioan să citiţi și romanul lui Marin Preda Delirul, Drăgușin, pentru biblioteca Unităţii, cartea în care se descrie cum a fost eliberată Ba- Eminescu doinește, o consistentă antologie, sarabia, în iunie 1941. Un alt scriitor care prefaţată de acad. Mihai Cimpoi. s-a preocupat de tema în discuţie a fost Am rămas plăcut surprinsă să afl u că V. Gheorghiu, cu Ora 25 și Nistrul în fl ăcări. Biblioteca „Liviu Rebreanu”, cel puţin de Ion Druţă are nuvela Murgul din Crimeea, două ori pe săptămână, este „asaltată” de Lidia Istrati – romanul Tot mai departe des- bravii carabinieri, de unde se vor alege, la pre Ștefan cel Mare. Au mai scris despre sigur, cu dragoste faţă de Măria Sa Cartea, armată și ostași Vl. Beșleagă, Gh. Madan. lectura devenindu-le o îndeletnicire pen- Anul acesta a apărut un formidabil roman tru inimă și cuget.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 131 BiblioPolis MANIFESTĂRI CULTURALE O NOUĂ ANTOLOGIE EMINESCU, PREZENTATĂ LA BIBLIOTECA „L. REBREANU”
R. PELINEANU Editura „Speteanu” din București a Eminescu ce-și înscrie opera într-o unitate scos recent de sub tipar o nouă carte de și holistică perfectă: cea identitară. Ea înce- despre Luceafărul poeziei românești, inti- pe, chiar în cadrul primelor încercări, cu tulată Eminescu doinește…, ediţie îngrijită Doină, doiniţă și se încheie în mod logic de Ioan Drăgușin. cu Doina, considerată testamentul poe- Autorul a avut bunăvoinţa să ne trimi- tului.” Referitor la această ultimă poezie tă un lot de cărţi pentru a fi repartizat unor merită să subliniem că ea și-a găsit un larg biblioteci din Republica Moldova. Deoa- ecou în inimile basarabenilor, fi ind mult rece antologia mi-a plăcut foarte mult, îndrăgită și pentru faptul că și astăzi încă m-am hotărât să-i fac și unele prezentări în nu putem „străbate de-atâta străinătate”, cadrul instituţiilor biblioteconomice. Am iar „muscalii de-a călare”, pe tancuri deja, început cu Biblioteca „Liviu Rebreanu” din încă se simt stăpâni la noi acasă, având la cadrul sistemului municipal, graţie faptu- îndemână secera și ciocanul. Deloc întâm- lui că aceasta are consolidate parteneriate plător, viitorul Patriarh Miron Cristea, care cu mai multe instituţii și organizaţii, asi- a scris primul studiu de doctorat despre gurându-și în felul acesta un public fi del Eminescu, se întreba și răspundea: Există și de calitate. În ziua în care am prezentat oare în întreaga literatură română o poe- antologia la „Liviu Rebreanu”, sala era plină zie, care să întreacă Doina lui Eminescu? cu profesori de limba și literatura română Eu cutez a zice că nu. Acest răspuns al Pa- din diferite localităţi din Moldova, veniţi la triarhului rămâne valabil pentru mulţi ani un curs de reciclare la Institutul de Știinţe înainte. ale Educaţiei, însoţiţi de doamna dr. Maria Am fost bucuroasă să-i pun autorului Suruceanu. Eram sigură că antologia își va la dispoziţie poezia La arme, fi ind interesat găsi un loc cald în inima lor, lucru care s-a pentru a o insera în antologie, căci în ea adeverit. Eminescu, chiar de la început, aude „glasul Le-am spus că lucrarea se prezintă sub blândei Basarabii, ajunsă-n ziua de apoi”. forma unei serioase și minuţios îngrijite Cartea este structurată în două părţi: antologii, care în mod prioritar cuprinde Poezii, în număr de 116, și Recviem pentru poezii lirice de inspiraţie folclorică, patrio- Domnul Eminescu, unde 70 de personali- tică și de esenţă creștină, selectate în ordi- tăţi, începând cu Vasile Alecsandri și în- ne cronologică, antume și postume, pen- cheind cu Mircea Eliade, își spun cuvân- tru aceasta folosindu-se ediţii anterioare, tul despre cel care rămâne neîntrecut în elaborate de T. Maiorescu, Perpessicius, M. ciuda faptului că vreme trece, vreme vine. Eliade, D. Morărașu, P. Creţia, Ș. Badea, A. Alăturat este prezentată o Addenda, o Bi- Condeescu, A. Piru, N. Manolescu, L. Ulici, bliografi e selectivă și o hartă improvizată A. Gh. Olteanu, V. Crăciun, A. Goci ș.a. de I. Drăgușin, în care sunt arătate Drumu- Este o lucrare la care autorul a mun- rile poetului prin spaţiul ţărilor românești cit mulţi ani, fi ind încurajat de acad. Mihai de la Nistru pân’ la Tisa și Drumurile lui Cimpoi, care a semnat prefaţa Eminescu Eminescu prin Europa. Lucrarea este ilus- al tuturor românilor, în care menţionea- trată cu o serie de fotografi i ale poetului, ză: „Ioan Drăgușin vine să ne propună un ale unor personalităţi din epocă și imagini
132 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) ale unor monumente și busturi dedicate comemorare de la trecerea în eternitate a lui Eminescu, din diferite ţări. Este foarte marelui poet. frumoasă și ţinuta grafi că. Prima copertă Și avea să afi rme cu toată certitudinea ni-l înfăţișează pe Eminescu în versiune I.L. Caragiale că „generaţii întregi or să suie Andrei Sorel, iar coperta a patra reprezin- cu pompă dealul care duce la Șerban-vodă, tă inconfundabila stampă (Arborele Emi- după ce vor fi umplut cu nimicul lor o vreme, nescu de Aurel David. și o bucată din care să scoţi un alt Eminescu În legătură cu semnifi caţia acestei noi nu se va mai găsi poate”. lucrări despre Eminescu, acad. Mihai Cim- Atunci, la prima lansare, am oferit poi spune: „Prezenta culegere a lui Ioan antologia doar Bibliotecii „Liviu Rebrea- Drăgușin se vrea o dublă sinteză: a operei nu” și Bibliotecii Institutului de Știinţe ale poetice eminesciene ca atare și a omagii- Educaţiei, dar am spus ca fi ecare să-și lase lor lirice și critice care i s-au adus Poetului adresa pentru că voi ruga autorul să mai ca Înaintemergător și Pattern canonic.” trimită exemplare pentru fi ecare partici- Autorul își dorește ediţia „a fi un mic pant. Domnul Ioan Drăgușin a răspuns cu ghid de intrare în imperiul poetic eminesci- plăcere la această solicitare, bucurându-se an și pentru toţi românii, iubitori de poezie că rodul muncii sale va fi răspândit în mai ar putea fi o nouă treaptă în zborul către Lu- multe localităţi basarabene. ceafărul nostru dintotdeauna”. O altă prezentare a aceleiași antologii Cartea este foarte utilă, cu o selecţie Eminescu doinește... am făcut-o și pentru riguroasă, bine îngrijită și necesară tuturor o parte din carabinierii în termen de la categoriilor de cititori, începând de la șco- Unitatea specializată 1001, care, cel puţin lari și până la nonagenari. de două ori pe săptămână, frecventează În fi nalul acestei prezentări putem Biblioteca „Liviu Rebreanu”, aceasta do- conchide că osteneala lui Ioan Drăgușin vedindu-se a fi o gazdă primitoare și for- nu a fost în zadar, merită toată aprecierea matoare de cititori pasionaţi. Am oferit și această muncă, care la sigur va înlesni și pentru Biblioteca Unităţii 1001 darul emi- înmulţi numărul cititorilor și iubitorilor de nescian. vers eminescian, muncă ce se constituie Ţin să menţionez că autorul a donat ca un modest omagiu la cea de-a 113-a cartea și unor scriitori de la Chișinău.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 133 BiblioPolis
LA COLEGII NOȘTRI
SCRIITORII – MESAGERI AI ADEVĂRULUI
Elena BOBU, profesoară de istorie, LT „M. Eminescu”, or. Ungheni
La început a fost cuvântul – ne spune aportului său deosebit pentru sensibi- Biblia, și cuvântul nu a dispărut, ci în grai lizarea cititorului unghenean, în incinta matern s-a prefăcut. Suntem însetaţi de bibliotecii se afl ă o expoziţie permanen- cuvântul cald rostit, cum e însetat de apă tă de foto grafi e ce-i poartă numele, bine pământul provocat de această mis tuitoare cunoscut de toată diaspora românească, secetă. pentru fotografi ile sale inedite, de o mare La fi nele lunii august ne regăsim și ne valoare documentară și artistică. De data reclădim emoţiile în sărbătorile na ţionale, aceasta a lansat expoziţia O șansă dintr-un evocăm, fi ecare pe cât este ca pabil, culmi- milion. Vasile Șoimaru, considerat un stâlp nantele momente ale istoriei contempora- spiritual al bi bliotecii, mărturisește că fo- ne de la 1989 încoace, ce ţin de revenirea tografi a i-a lecuit toate bolile. Deocamda- la grafi a latină, obţinerea unor valori pe- tă, are două cărţi „pur fotografi ce”: Poeme rene ca limba română, Tricolorul, stema, în imagini și Românii din jurul României în imnul ș.a. E timpul marilor bucurii, dar și al imagini. Însă numeroase fotografi i de-ale enormelor regrete că s-ar fi reușit mai mult lui V. Șoimaru, artistice sau documentare, și că am fi ajuns la alte standarde de viaţă. au fost incluse în volume de alţi autori: Cu- În contextul acestor evenimente, orașul getări de N. Iorga, Ascult cum înfl orește inul Ungheni a îmbrăcat haine de sărbătoare de Ion Iachim, Litanii pentru trei stări de M. cu ocazia aniversării a 550-a de la prima Vulcănescu, Departe-aproape. 100 de po- atestare docu mentară a localităţii (20 au- ezii românești din Kazahstan de S. Plămă- gust 1462), precum și cu prilejul Hramului deală, Dicţionarul enciclopedic Eminescu orașului, sărbătorit la 28 august, de ziua de acad. M. Cimpoi, apărut recent, etc. La Adormirii Maicii Domnului. Biblioteca Pu- unele din aceste cărţi V. Șoimaru este au- blică Raională „Dimitrie Cantemir”, în peri- tor al proiectului editorial, dar este cunos- oada 31 august – 5 septembrie, a organi- cut și apreciat și pentru monografi ile sale zat ediţia a doua a Festivalului Naţional al Cornova, Neamul Șoimăreștilor sau cărţile Cărţii și Lecturii. de publicistică numite semnifi cativ Căde- Duminică, pe 2 septembrie, biblioteca rea premierilor (1999) și Căderea comuniș- a adunat cititorii săi fi deli, la o întâlnire de tilor (2010). sufl et cu scriitori și oameni de cultură, ori- Ion Iachim, ca și V. Șoimaru, este origi- ginari din raionul Ungheni: Ion Iachim, Va- nar din Cornova, sat de răzeși, cu profun- sile Șoimaru, Radmila Popovici-Paraschiv, de tradiţii românești. Redactorul ziarului Dumitru Crudu. Cei patru protagoniști ai Univers Pedagogic Pro Ion Iachim a venit evenimentului cultural au creat o atmosfe- la Ungheni cu noul roman Cireșe pentru ră vibrantă de profundă trăire românească. Mareșal, care-l are ca personaj central pe Direc toarea bibliotecii, Victoria Bernic, a Ion Antonescu. Autorul, și ca profesor de menţionat că Vasile Șoimaru cola borează limbă română, ne îndeamnă să cercetăm de aproape 20 de ani cu bi blioteca, graţie temele și personajele prin cipale. Tatăl scri-
134 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) itorului, fost ostaș de gardă la palatul regal saj deosebit pentru elevi, în special, afi r- Pelișor din Sinaia, a reușit să-i dea fi ului mând că dacă ai carte reu șești să spui ceva lecţia românismului. Ion Iachim a îndem- lumii, deoarece cartea ne cheamă să ne nat tânăra generaţie să fi e ca fl oarea par- ferim de efectele globalizării, care unifor- fumată de salcâm, adică sensibilă la tot ce mizează popoarele, căci Dumnezeu ne-a este valoare perenă, dar totodată să aibă și creat diferiţi ca oameni și ca popoare. Rad- calitatea unui spin de salcâm boieresc, ca mila s-a prezentat în dublă postură: ca po- să înghimpe tare, să reziste în faţa minciu- etă, a venit cu prezentarea cărţii EvAdam, nii, neadevărului, ca să nu fi e umiliţi, înjo- spunând că o poezie se naște pentru a siţi în propria casă. atinge niște strune sufl etești și, dacă le Scriitorul regretă că românii se lasă atinge, și-a realizat scopul, iar ca textieră manipulaţi de forţe exterioare, atunci de cântece ne-a propus spre audiere niște când e cazul să păstreze amintirea des pre melodii lirice cu profunde trăiri interioare. înaintași și admiră curajul fi nlandezilor, Dumitru Crudu, acum cunoscut care după război și-au ales Mareșalul în drama turg și prozator, absolvent al actua- funcţia de președinte al ţării. lului LT „M. Eminescu” din Ungheni, a pășit Într-o altă carte – Apostol fără nimb – profund impresionat pragul bibliotecii raio- Ion Iachim cheamă societatea să depună nale, care pe tim puri i-a oferit literatura ne- eforturi pentru a avea intelectu ali de elită cesară. Școlit la Chișinău, la Tbilisi (Georgia), în școli. Numai atunci viitorul nostru va in- apoi la Brașov, în România, deţinăto r al mul- spira tot atâta siguranţă ca băncile elveţie- tor premii, D. Crudu rămâne de o modestie ne – bancherilor lumii sau ca poșta engle- aparte în această goană dezlănţuită de unii ză – locuitorilor din Marea Britanie. Școala pentru celebritate. Dânsul a venit cu cartea are nevoie nu de învăţători cuminţi, care Măcel în Georgia, a prezentat dint-o nouă nu greșesc, dar de oameni pasionaţi. Inte- carte un fragment legat de satul Flutura, de lectualul de elită e omul ce nu se împacă unde este originar, și ne-a dispus profun de cu lenevia din sine, cu neajunsurile din so- meditaţii. Cărţile sale urmează să fi e citite, cietate, e personalitatea care se realizează iar autorul rămâne în așteptarea invitaţiei printr-o muncă de ocnaș. Aceste cuvinte, de în tâlnire cu elevii liceului nostru. spuse cu 20 de ani în urmă, sunt la fel de Evenimentul cultural s-a desfășurat actuale și astăzi. într-o atmosferă plăcută, relaxantă și va Radmila Popovici-Paraschiv, origi- rămâne întipărit în memorie pentru toţi nară din Floriţoaia Veche, a venit cu un me- participanţii.
FLOREȘTENII SÎNT DORNICI DE CARTE, DE MUZICĂ, DE FRUMOS Eugenia GUŢANU, director, BPO „Ion Creangă”, Florești
Doar la prima vedere principalele situate mai „incomod” de capitală oamenii evenimente culturale de la noi au loc la sînt însetaţi de cultură, iar setea aceasta Chișinău și în alte orașe mai mari ca Bălţi, și-o potolesc, de regulă, trecînd mai des Orhei, Cahul, Soroca... Și în centre raionale pragul bibliotecii. Ne vom ilustra afi rmaţia
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 135 BiblioPolis LA COLEGII NOȘTRI prin relatări despre două evenimente cul- iubesc pe Ion și Doina Aldea-Teodorovici. turale de vîrf – cel puţin la nivelul nostru! Cei doi neîntrecuţi cîntăreţi, nedespăr- – desfășurate la Florești, cu concursul cel ţiţi în moarte ca și în viaţă, au rămas să-și mai direct al Bibliotecii Publice Orășenești doarmă somnul de veci la Cimitirul Central „Ion Creangă”. din mun. Chișinău. Dar ei sînt vii prin piesele lor, ele sînt Ion și Doina, interpretate și astăzi, fapt ce denotă că ei mereu tinerii artiști luptători trăiesc în sufl etele și inimile oamenilor. În pentru idealurile naţionale cadrul Festivalului Naţional al Cărţii și Lec- turii, ediţia a doua, Biblioteca Publică „Ion „Florile Latiniei noastre, Ostași ai Po- Creangă” a desfășurat o suită de acti vităţi dului de Flori, Promotori ai Conștiinţei na- culturale dedicate acestor stîlpi ai culturii ţionale” – așa îi putem numi pe regretaţii naţionale, Ion și Doina. Ion și Doina Aldea-Teodorovici, care au A fost amenajată expoziţia de carte plecat spre eternitate în anul 1992. Nemu rirea marilor artiști, unde cititorii se Ei au fost un cuplu deosebit, de cînd informează și comunică asupra materia- și-au unit destinele au mers umăr la umăr lelor expuse. S-a desfășurat serata literar- înfruntînd toate încercările vieţii. muzicală cu genericul Ei au știut zborul Ion Aldea-Teodorovici a compus peste înalt, dorul și plînsul (LT „Miron Costin”, cl. 300 de cîntece. Ion a fost omul care a scris 10). Au avut loc prezentări de carte Două și a cîntat cu sufl etul, Doina devenind un vieţi și o inimă, lectura radiofonică Scurta element indispensabil al celebrului duet lor viaţă, o litanie (LT „Ion Creangă”), con- pe care l-au creat. cursul de poezie și de desene, excursii în Anume prin cîntec au știut să exprime bibliotecă etc. spiritualitatea seculară a unui neam, a unui E îmbucurător faptul că melodiile Doi- popor. Fiecare cîntec al lor poartă un mesaj nei și ale lui Ion Aldea-Teodorovici sînt aparte, trezindu-ţi niște sentimente, care-ţi promovate de către generaţia tînără. Ion amintesc de patriotism, de ţară, de casă. și Doina, ca două torţe aprinse, unite în Piesele lor redau cu fi delitate realitatea. două inimi gemene, ne binecuvîntează și Mereu frumoși, mereu tineri, mereu azi calea spre libertate, adevăr și credinţă. grăbiţi, cu Eminescu drept judecător, cu Ei nu s-au stins, pentru că acolo, în ceruri, cuvîntul lui Dumnezeu în sufl et, ei au cu- lumina lor binefăcătoare va arde veșnic. treierat cu spectacole orașe și sate, bu- curîndu-se de succes. Emoţionantă întîlnire Repertoriul lor promova veritabile ca- cu un scriitor al cărui sufl et este podopere ale muzicii ușoare din Basara- mereu deschis spre frumos bia: Răsai, Eminescu, Suveranitate, Reaprin- deţi candela etc. Lansările de carte sînt activităţi cul- Aceste și alte melodii ne-au chemat turale îndrăgite la BPO „Ion Creangă”. De să ne unim sub Tricolor, să înţelegem ce cele mai multe ori ele se fac în prezenţa înseamnă adevărata libertate, să fi m ade- organizatorilor – adică a bibliotecarilor și a văraţi patrioţi. utilizatorilor: liceeni, învăţători, profesori, Au trecut 20 de ani de cînd toamna medici, pensionari. Adeseori se discută nu a devenit mai tristă, de cînd au încetat să numai despre carte, ci și despre persona- bată cele două inimi gemene. O mare du- litatea autorului, care e undeva departe... rere s-a lăsat atunci în sufl etele celor care-i Tocmai de aceea, prezenţa autorului la o
136 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) lansare de carte imprimă evenimentului presii despre cartea lui A. Silvestru s-au un aer cu totul deosebit. Așa s-a întîmplat expus și după manifestare. Astfel, dra și pe 6 septembrie a.c., cînd în incinta BPO Cornelia Guzun, eleva clasei a X-a, Liceul „Ion Creangă” din Florești a avut loc lan- Teoretic „Ion Creangă” din Florești, a pu- sarea volumului Fărîme de sufet, la care a blicat în ziarul raional Drapelul un frumos participat însuși autorul Aurelian Silvestru. eseu intitulat Să ne salvăm sufl etele prin Precizăm că Fărîme de sufl et a fost propusă lectura unor cărţi bune, în care înșiră gîn- pentru Campania Copiii Moldovei citesc o duri despre noul volum al lui A. Silvestru, carte – 2012. precum și despre autor, despre bibliotecă. Sala de lectură a bibliotecii a devenit Vom cita un fragment din acest articol: „În neîncăpătoare pentru publicul cititor. A această carte – Fărîme de sufl et de Aureli- atras privirea publicului expoziţia de do- an Silvestru – sînt relatate toate virtuţile cumente Aurelian Silvestru – scriitor, psiho- și viciile pe care le poate avea un om. Cea log, publicist și pedagog, organizată special mai principală virtute e milostenia, căci cu această ocazie. de fi ecare dată cînd ne rugăm, avînd can- În cuvîntul de deschidere subsemnata delele inimilor aprinse, cerem de la Bunul a accentuat că cititorii fl oreșteni sînt dor- Dumnezeu ca să aibă milă de noi și să ne nici de o lectură de calitate, cum ar fi și prelungească viaţa, și prin aceste rugă- recenta carte Fărîme de sufet a lui Aurelian ciuni scoatem din bagajul nostru de vicii Silvestru. invidia ce persis tă între toţi oamenii, mai În continuare, bibliotecara Liuba Po- ales, în zilele de astăzi. Deci, această carte hilă a prezentat o amplă revistă biobibli- ne sugerează să pășim pe urmele lui Hris- ografi că vizînd personalitatea scriitorului- tos și să ne salvăm sufl etele. Chiar citind oaspete. Aurelian Silvestru a fost ascultat numai titlul – Fărîme de sufl et, înţelegem cu o deosebită atenţie de cei prezenţi. În ideea autorului că sufl etul e mai principal, cadrul lansării, a vorbit emoţionant dna și nu trupul. profesoară de arte plastice de la LT „Ion Îi mulţumesc, în primul rînd, lui Dum- Creangă” Natalia Lungu, menţionînd că nezeu, apoi autorului cărţii Fărîme de sufl et creaţiile lui A. Silvestru sînt o mare bogăţie și Bibliotecii „Ion Creangă” din orașul Flo- pentru cititori. Elevii Olga Colin, Cătălina rești, că am avut ocazia să citesc această Barbăroș, Elena Matei, Alexandru Rusu, de minunată carte, cu niște fi le în care sînt la LT „Mihai Eminescu”; Cornelia Guzun, făurite cuvinte de aur, pe care, cred, le văd de la LT „Ion Creangă”, și-au expus opiniile doar cei care simt cu ușurinţă sufl area căr- despre carte, apreciind-o ca un cod nece- ţii. Lumea e o scenă, un joc real în care fi e- sar al vieţii, ca o enciclopedie pătrunsă de care din noi este erou: fi e principal, fi e se- o neţărmurită dragoste pentru Credinţă, cundar. Deci, fi ecare trebuie să lase o urmă Om, Creaţie, Neam și Ţară, iar Aurelian Sil- care va fi demnă de urmat...” vestru este o revelaţie a timpului prezent Asemenea impresii arată cît de dornici și va fi la fel pentru alte generaţii. de cultură sînt fl oreștenii, în special tine- Cît de puternice au fost emoţiile par- rii. Noi, bibliotecarii, ne bucurăm sincer că ticipanţilor la această lansare-întîlnire cu putem contribui la potolirea acestor aspi- autorul ne-o dovedește și faptul că im- raţii ale utilizatorilor noștri.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 137 BiblioPolis
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE
PARTEA NOASTRĂ DE VEȘNICIE − LIMBA ROMÂNĂ Discurs în cadrul Adunării festive a Academiei de Știinţe a Moldovei dedicată Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră cea Română”, din 31 august 2012*
Nicolae DABIJA, poet, prozator, publicist, membru de onoare al Academiei Române
Mult stimate domnule Gheorghe Duca, Ca să fi m, ca să comunicăm cu seme- Președinte al Academiei de Știinţe nii, cu lumea, cu lucrurile, fi ecare dintre a Moldovei, noi are nevoie de o limbă. Excelenţă, domnule Marius Lazurca, Pentru mine, ea este limba nașterii Ambasador al României în Republica mele. Moldova, Cu ea comunic cu cerul. Onorat Consiliu Suprem pentru Știinţă, „Fiecare să-și spună rugăciunea în lim- Domnilor academicieni, miniștri, deputaţi, ba în care s-a născut”, ne îndeamnă Sfânta Doamnelor și domnilor, Scriptură. Astfel ni se sugerează că Cel de Sus ne înţelege mai lesne comunicând cu I ajutorul cuvintelor și tăcerilor materne. Ea Numind lucrurile – le stăpânim. e sacră, afi rma Alexe Mateevici, poetul de Gândindu-le – le putem lăsa moșteni- la Căinari: re. „Limba noastră îi aleasă Suntem, trăim, comunicăm – cu ajuto- Să ridice slavă-n ceruri, rul, prin intermediul, în puterea cuvintelor. Să ne spună-n hram și-acasă Cu ajutorul lor am devenit stăpân pe Veșnicele adevăruri.” ce am moștenit: lucruri și întâmplări pe care le cunosc și pe care încă nu mi le aduc II aminte. Creatorul a făcut omul după chipul și Ele fac legătura dintre generaţiile tre- asemănarea Sa și – dintr-o mare generozi- cute și viitoare, dintre oameni și lucruri, tate – i-a dăruit acestuia Cuvântul, cel care dintre amintiri și vise. a fost începuturile a toate. Dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru și Tatăl Ceresc ar fi păstrat Cuvântul doar * Exprimăm sincere mulţumiri poetului academi- pentru sine, cum oare s-ar fi înţeles oa- cian Nicolae Dabija pentru amabilitatea de a ne fi menii, cum și-ar fi cunoscut gândurile sau permis preluarea textului acestui superb discurs și-ar fi transmis unul altuia dorurile, bucu- ţinut pe 31 August a.c. la Academia de Știinţe a Moldovei. Concomitent, profi tând de ocazie, îl fe- riile, durerile?! Lipsit de Cuvânt, prin ce s-ar licităm din sufl et cu ocazia promovării ca Doctor fi deosebit acesta de dobitoace, animale și Honoris Causa al forului știinţifi c suprem al Repu- păsări?! Cum și-ar fi scris cărţile, cum și-ar blicii Moldova – AȘM.
138 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) fi orânduit discursurile, cum și-ar fi perpe- Limba noastră seamănă cu fi ecare din- tuat descoperirile?! tre noi. Ar fi emis și el aceleași sunete onoma- Limba Noastră cea Română… topeice, adresându-se unul altuia cu: cip- V cirip!, pitpalac!, chiţ-chiţ!, oac-oac!, mâr- mâr!, ham-ham!, miau!, mu-u!, be-he-he! Limba e duminica noastră. Și rana Ș.a.m.d. noastră. Omul ar fi ciripit, mârâit, scheunat, Din păcate, în acest colţ de Europă zbierat, mugit, nechezat etc. la semenii săi, scriitorii, lingviștii, savanţii, intelectualii ca să se facă înţeles. sunt puși în situaţia de a demonstra zilnic Iată însă că pământenii au la îndemâ- adevăruri evidente. Că 2 × 2 = 4, că albul nă această mare minune, rămășiţe din Cu- e alb și negrul e negru, că noi, chiar și în vintele Dintâi, care au făcut cerurile și pă- această perioadă a globalizării, am mai mântul și tot ce le populează și le face fără avea nevoie de limbă, că alfabetul latin de seamăn în Univers. este cel mai potrivit pentru un popor de Prin limbă Dumnezeu l-a făcut pe om provenienţă latină, că numele corect al un egal cu Sine. limbii noastre este doar unul. Dar la ora actuală limba vorbită de ba- III sarabeni are cele mai multe denumiri din Limba stă la fundamentul unei culturi, lume. I se zice: limbă de stat, limbă ofi cia- așa cum credinţa stă la fundamentul unui lă, limbă naţională, limbă maternă, limbă sanctuar. moldavă, limbă strămoșească, limbă nata- Pe ea se clădesc valorile unui neam. lă, limbă de instruire, limba noastră, limba Limba este poporul. lui Eminescu, limba clasicilor, limba părin- Poporul este limba. ţilor, limba Moldovei… Nu există Patrie în afara limbii. Nici Și asta – numai ca să nu i se spună pe ţară. Nici stat. Nici independenţă. Nici li- nume. bertate. Iar numele ei este unul: Limba Româ- Nu există cultură, civilizaţie, istorie, li- nă. teratură, știinţă fără limbă. Lumea cuvintelor e una care trăiește VI cu noi. Unii necunoscători afi rmă că Ștefan Noi suntem rost-itorii ei, cu sentimen- cel Mare ar fi vorbit „limba moldoveneas- tul că ea ne rost-ește, ne dă un rost pe că”. Nimic mai fals. acest pământ. Documentele de la curtea voievodului sunt alcătuite în valahă (română). Vedeţi în IV acest sens mesajul lui Ștefan cel Mare că- Un grai se asemuiește cu oamenii care tre dogii Veneţiei din 8 mai 1478 (rostit în îl vorbesc. limba valahă – ideomate valachio) sau re- Limba noastră seamănă cu păstorul ferinţele la jurământul de la Colomeea din care a îngânat Mioriţa, cu Eminescu și cu 15 septembrie 1485 („tradus în limba latină codrii lui bătuţi de vânturi, cu ţăranii care- din cea valahă (română)” – „haec inscripcio o plâng și care-o cântă, de milenii, la vatra ex valachio in latinum respo est”). lor, cu mama lui Vieru care merge călcând Dar, cred, cea mai importantă măr- pe seminţele ce zboară între ceruri și pă- turie din perioada domniei lui Ștefan cel mânt, cu dorul și cu doinele noastre, cu ho- Mare aparţine umanistului italian Antonio rele și holdele, cu ogoarele și izvoarele… Bonfi ni, care va spune la 1492: „Sub valuri
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 139 BiblioPolis DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de barbari, valahii lui Ștefan își apără limba E dulce cum e mierea valahă (română) și, ca să nu o părăsească Și-mi place s-o ascult! nicidecum, se împotrivesc cu atâta îndârji- Cu nicio armă însă re, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păs- Dușmanul n-o să poată trarea vieţii lor, cât pentru limba lor valahă Să vă răpească limba, (română)”. Nădejdea voastră toată…” Noţiunea de „limbă moldovenească”, Pentru acest poem, împăratul Germa- în calitate de alt sinonim al limbii române niei Ferdinand al II-lea îi va acorda lui Mar- vorbite în Moldova și nicidecum ca un an- tin Opitz titlul de nobil, iar vienezii îi vor tipod al ei, va apărea mai târziu, pe la 1600, decerna cununa de lauri pentru poezie. pentru prima dată fi ind atestată pe vre- Prin mesajul său în versuri Opitz ne trans- mea domnitorilor Movilă și întrebuinţată mite mărturie că și atunci, la 1624, limba în Moldova în paralel cu celălalt termen noastră era dușmănită, interzisă, umilită folosit în Transilvania și Muntenia. pe propria moșie. VII Dar limba și vorbitorii ei au fost mai re- În Hronicul vechimei a romano-moldo- zistenţi. Ea a învins. vlahilor, marele cărturar Dimitrie Cantemir IX constată: „Limba nebiruit martor iaste.” În În această parte a lumii limba a avut aceeași lucrare înaintașul clarifi că lucruri- cel mai mult de pătimit. Ea a fost, odată cu le pentru toţi vasilestati-i vremii sale și nu vorbitorii ei, trasă pe roată, a căzut rănită numai: „Noi, moldovenii, la fel ne spunem pe câmpurile de luptă, a fost prizonieră în români, iar limbii noastre nu dacică, nici temniţele de la Edicule și Lubianka, a fost moldovenească, ci românească, astfel că, deportată în Siberii și Kazahstanuri, a fost dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe pusă la zid, a fost bătută în cuie pe răstig- limba noastră, nu-l întrebăm: „Știi moldove- nirile veacurilor… nește?” (în latină: „Scis moldavice?”), ci: „Știi Dar a înviat de fi ecare dată ca Iisus. Și românește?”, adică (în latinește – n.n.) „Scis nu ne-a părăsit. Romanice?” Iar dacă aceste neamuri n-ar fi obârșia lor romani, cum, mă rog, ar fi putut X să-și ia, prin minciună, și numele, și limba ro- În acest spaţiu dreptul de a ne vorbi manilor?...” Zice Cantemir, pe la 1719. limba a fost plătit de multe ori cu viaţa. VIII Peste 30 de lingviști și scriitori din RASS Moldovenească, între care Nichita Marcov, La măreţia și frumuseţea valahei vor- Leonid Madan, Dumitru Milev, Pavel Chio- bite de moldoveni se vor referi mulţi din- ru, Toader Malai, Mihail Andriescu, Samuil tre călătorii străini care vizitează ţările ro- Lehtţir, Ion Corcinschi, Sofi a Soloviov, Fi- mâne în Evul Mediu. limon Săteanu, Ecaterina Ralli-Arbore, au Unul dintre cei care au elogiat-o în fost împușcaţi, în 1937-1938, pentru că „au versuri a fost neamţul Martin Opitz, care la îngunoioșat limba moldovenească cu cuvin- 1624 va scrie o carte despre români, inti- te românești”, „au introdus în limba moldo- tulată Zlatna sau despre liniștea sufl etului, venească termeni și expresii românești”. unde va spune, între altele: Aceștia au fost aduși în faţa plutoane- „...Iar slavii vă-nconjoară lor de execuţie, pentru că au folosit în ar- Ca marea într-un clește… ticolele sau în discursurile lor cuvinte con- Și totuși, limba voastră siderate „românești” în locul altor cuvinte, Prin timp a străbătut; defi nite ca „moldovenești”: „oră” în loc de
140 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
„ceas”; „ziar” în loc de „gazetă”; „stradă” în ba română (L. Madan, P. Chioru, A. Dâmbul loc de „uliţă”; „atenţie” în loc de „băgare ș.a.), au fost arestaţi și împușcaţi și ei, ca de seamă”; „Danemarca” în loc de „Dania”; „naţionaliști moldoveni” și „spioni ai limbii „popor” în loc de „norod”; „Elveţia” în loc de române”. „Șveiţaria”; „elev” în loc de „școlar”; „timp” XI în loc de „vreme”; „uzină” în loc de „zavod”; „chibrituri” în loc de „sârnișe”; „gară” în loc Pentru mai multe generaţii de după de „stanţie”; „căsătorit” în loc de „însurat”; 1940 neabandonarea limbii a fost o dova- „regiment” în loc de „polc”; „mitralieră” în dă de curaj. Ca și faptul de a o fi vorbit și loc de „pulemiot”; „drapel” în loc de „fl ag” folosit adecvat în perioada când se încerca a fi impus graiul transnistrean cu toate exa- ș.a.m.d. gerările lui în școală, administraţie, cultură. (Lista cuvintelor considerate „fasciste”, Generaţii întregi au fost culpabilizate „naţionaliste”, „burgheze de salon”, ca și atunci pentru faptul că aveau studii româ- alte mărturii despre represiunile la care au nești și nu vorbeau „o corectă limbă mol- fost supuși limba și purtătorii ei le puteţi dovenească” – pe cea artifi cială, nefi reas- găsi în cartea istoricului Alexei Memei Te- că, creată în laboratoarele cominterniste. roarea comunistă în RASSM (1924-1940) și Menţionăm rolul deosebit întru men- RSSM (1944-1947), p. 432-433.) ţinerea limbii române în Basarabia al scri- Majoritatea „experţilor”, care i-au învi- itorilor Andrei Lupan, Emilian Bucov, Bog- nuit pe scriitorii și lingviștii de la Tiraspol că dan Istru, Liviu Deleanu… „au românizat limba moldovenească, trans- Ei nu s-au lăsat înfrânţi, iar odată cu formând-o într-o limbă neînţeleasă de po- dânșii nu s-a lăsat înfrântă nici limba moș- por” (S. Ţaranov, S. Zelenciuc. M. Corneev, tenită. T. Constantinov), la conferinţele regionale Atunci Andrei Lupan a scris în Mea culpa: de partid își începeau discursurile lor, de obicei, cu una și aceeași frază de serviciu: „Îs vinovat pentru tributul „Eu nu cunosc limba moldovenească, dar…” Ce l-am plătit la nătărăi Și urmau învinuiri dintre cele mai stupide: Cu-o stihuire mai limbută „Spectacolele teatrale din cauza cuvintelor Și c-un glosar ștampat de ei… românești nu sunt înţelese de populaţie…”, Când m-am luat fârtat de mână Cu tactul strâmb al drâmbei lor, „cărţile îngunoioșate cu cuvinte românești Când am stâlcit literatura nu sunt citite de nimeni, pentru că moldove- Și l-am jignit pe cititor…” nii nu înţeleg limba română” ș.a.m.d. La 19 mai 1938 „Comitetul Ţentral a XII RASS Moldovenești treșe scrisu moldovenesc În 1988, când Grigore Vieru a publicat de la alfavitu latin la alfavitul rus”, la „șerin- în Literatura și arta poemul Limba noastră ţele truditorilor Moldovei”. În recomandări- cea română, a fost imediat convocată o le făcute se menţionează că, fără literele Й, plenară a Comitetului Central al Partidului Щ, Ё, Ю, Ь, Ъ, Я și altele care lipseau în al- comunist, care a pus în discuţie această fabetul latin, limba și scrisul moldovenesc poezie. Simion Grosu, prim-secretar al CC nu pot fi exprimate în toată plinătatea lor. al Partidului comunist al Moldovei, a afi r- Toate cărţile editate cu grafi e latină, mat atunci: „Prin această poezie Grigore Vi- din motiv că „sunt împânzite de cuvinte ro- eru își trădează mama care l-a născut.” mânești”, au fost „trecute la pierderi”, adică Iar la o ședinţă a Comisiei interdepar- arse. Lingviștii din Transnistria, creatori ai tamentale în problemele limbii, când mari unei „limbi moldovenești” distincte de lim- lingviști din fosta URSS, ca Piotrowski, Le-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 141 BiblioPolis DE ZIUA LIMBII ROMÂNE bedev, Bernstein ș.a., au adus dovezi că Încă în perioada Rusiei ţariste, genialul limbile română și „moldovenească” sunt poet ucrainean Taras Șevcenko anunţase: identice, speriat, conducătorul partidului „От молдованина до фина moldav a rostit o frază ce a rămas pentru Во всех языках все молчат.” totdeauna în memoria celora care au au- (De la moldovean la fi nlandez – zit-o: „Limbile română și moldovenească În toate limbile – toţi tac!) sunt identice, dar – felurite.” La recensământul din 1989, în RSS XIII Moldovenească fuseseră atestaţi 280 000 Mulţi dintre tinerii de azi nu știu că, de moldoveni care nu mai cunoșteau gra- până la 31 august 1989, în Constituţia RSS iul părinţilor și care își declaraseră limbă Moldovenești era trecută drept limbă de maternă – rusa. stat rusa. Limba noastră se afl ase până Poporul nostru era unul dintre cele atunci în ilegalitate. Faptul de a o vorbi mai rusifi cate în fosta URSS. dincolo de curtea sau de casa în care locu- În 1989, când ieșiserăm în stradă cu iai era considerat o încălcare a Constituţiei. sutele de mii, ca să ne cerem dreptul la Că pentru simpla folosire a alfabetului limbă și alfabet, când zilnic erau operate latin mai mulţi concetăţeni de-ai noștri au arestări ale celor mai activi participanţi la făcut închisoare. mitingurile neautorizate, când eram ame- Savantul Aurel Marinciuc povestește ninţaţi că se va trece cu tancurile peste noi de o cunoștinţă a Eufrosiniei Kersnovski, – o făcuserăm nu din curaj, cum se afi rmă un bărbat cu vederi de stânga, care a fost azi, ci din frică. Din teama de a dispărea de auzit în timpul războiului, într-o gară din pe această palmă de pământ ca neam, ca Federaţia Rusă, vorbind românește cu etnie, ca popor, ca limbă. sora celebrei deţinute a lagărelor sovie- La 31 august 1989, după lungi peregri- tice. Acesta a fost scos imediat de către nări și umilinţe, Limba Română a revenit la niște militari afară din sala de așteptare și ea Acasă. împușcat sub ochii prietenei sale, fi ind bă- Am învins atunci, pentru că alături de nuit că ar fi „spion”. noi, în bătălia (e fi resc să folosim aici un Scriitorul Petre Ștefănucă a fost con- termen militar) pentru limbă, s-au afl at toţi damnat la moarte pentru că a încercat să marii noștri voievozi și toţi marii noștri căr- afi rme în 1940 că limba vorbită de basa- turari: Bogdan, Ștefan cel Mare, Dosoftei, rabeni e româna. Prozatorul Mihail Curi- Varlaam, Eminescu, Alecsandri, Mateevici, cheru a fost pus la zid în închisoarea de la Stere, strămoșii, dar și nepoţii noștri de Taișet pentru „vina” de a-și fi apărat limba. peste veacuri. Poetul Nicolai Costenco e deportat la Polul XV Nord, pentru că a susţinut că scrisului nos- Problema limbii de stat în RSSM a fost tru i-ar sta mai bine cu alfabet latin. Alexei pusă de la microfoanele Congresului De- Marinat, Nicolae Ţurcanu, Boris Baidan, putaţilor din URSS după primele alegeri li- Sanda Lesnea, Constantin Bobeică, Leonid bere iniţiate de M. Gorbaciov, aceasta fi ind Grigoriu ș.a. sunt întemniţaţi în lagăre din una comună pentru toate naţionalităţile Siberia și Kazahstanul de Nord, pentru că care convieţuiau în fostul imperiu. și-au apărat graiul. Ofi cializarea limbii române în Basara- XIV bia a însemnat, de fapt, primul pas către independenţa statală. Timp de 200 de ani limba noastră s-a Aș îndrăzni să cred că prăbușirea Im- afl at într-un permanent pericol. periului de la Răsărit vine de la suprima-
142 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) rea limbilor celor aproape 200 de popoa- Pentru această observaţie, un deputat re câte fuseseră atestate în 1920, limbi din obraznic din opoziţie l-a numit imediat pe care, în 1989, mai rămăseseră doar 86. președintele statului „fascist” și „neofas- Una dintre ele era și limba vorbită de cist”. basarabeni. La noi, din păcate, dacă încerci să-i Ea se salvase, salvându-ne. vorbești unui Grigori Petrenko în limba XVI ţării sau să-i spui că limba e română, te etichetează imediat „naţionalist”, „fascist”, Din păcate, am strigat „Limbă! Alfa- „neofascist”. bet!” și, după ce parcă le-am obţinut, ne- Această deformare a unei realităţi ling- am împrăștiat fi ecare pe la casele cui ne vistice vine din perioada fostei URSS, unde are. se concluziona că dacă cunoști trei limbi − N-a fost prezent un entuziasm de lun- ești sionist, dacă cunoști două limbi − ești gă durată. naţionalist, iar dacă știi doar una − ești in- Faust, eroul lui Goethe, spune: „Pentru ternaţionalist. libertate trebuie să lupţi în fi ecare zi.” Para- Minoritarii ruși reproșează că pentru frazându-l, am putea susţine și noi: „Pentru a vorbi limba ţării în care trăiesc nu le-au limbă, dacă dorești să o ai, trebuie să lupţi fost create condiţii, fără să specifi ce care în fi ecare zi.” anume. XVII În 1812, ca și în 1940, strămoșilor, buni- Într-o localitate găgăuzească din su- cilor și străbunicilor noștri, care nu cunoș- dul republicii, am oprit într-o zi mașina în teau niciun cuvânt rusesc, atunci când au dreptul unor copii și i-am întrebat unde se intrat armatele ţariste, apoi cele sovietice afl ă primăria. în Basarabia, nu li s-au creat condiţii spe- După ce aceștia mi-au explicat într-o ciale (nu cred că gulagurile au însemnat o bună limbă românească, i-am întrebat: astfel de condiţie) și, cu toate acestea, ei − Dar voi de ce naţionalitate sunteţi? au însușit limba noilor stăpânitori într-o Și unul dintre ei mi-a răspuns: noapte. − Noi suntem de naţionalitate copii. Acum câţiva ani am citit în ziarul Obșci- Iată, mi-am zis, într-o republică atât de na, organ al comunităţilor rusești de la noi, împărţită, după diferite interese, în parti- următorul îndemn cules cu litere mari: „Nu de, autonomii, numai copiii nu fac „politi- vorbiţi limba lor, chiar dacă o cunoașteţi. că”. Numai așa ne vom obţine drepturile.” Tot atunci mi-am spus: bașkanul For- Astfel, cele 8 la sută de etnici ruși cred muzal, care nu știe nici românește, nici gă- că vor reuși ca rusa să devină a doua limbă găuzește, ar trebui să-i aibă drept dascăli de stat în Republica Moldova. pe acești copii, care să-l înveţe și limba de Acest lucru, pe care îl doresc și unii stat, și limba maternă. politicieni moldoveni, va însemna, de fapt, Acum câteva săptămâni, Președinte- moartea lentă a limbii noastre. Pentru că le Republicii, domnul Nicolae Timofti, i-a dacă, pe lângă limba română, va fi decre- exprimat lui Grigori Karasin, viceministrul tată și rusa limbă de stat − doar limba rusă de Externe al Federaţiei Ruse, o doleanţă: va fi de stat. „Etnicii ruși să manifeste mai mult interes Din simplul motiv că toţi românii ba- pentru a învăţa limba ofi cială a statului, în sarabeni cunosc rusa, iar rușii, în marea lor semn de loialitate și respect faţă de ţara în majoritate, nu cunosc româna, și atunci cu care trăiesc.” atât mai mult nu vor mai dori s-o cunoască.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 143 BiblioPolis DE ZIUA LIMBII ROMÂNE
În acest sens mi se pare grăitor Marele nostru savant Anatol Cioba- prin absurdul lui un caz, care mi s-a întâm- nu, cel mai mare lingvist în viaţă, îmi po- plat în avionul Roma-Chișinău. Acesta era vestea că, prin anii ’60, o celebritate a plin cu moldoveni care se întorceau de la lingvisticii ruse sosită la Chișinău formu- munci. Cu toate acestea, stewardesele co- lase în felul următor deosebirea dintre municau cu ei și făceau toate anunţurile cele două denumiri ale uneia și aceleiași doar în rusește. La reproșul meu: „Fetelor, limbi: „Молдавский и румынский – это de ce vorbiţi cu pasagerii în limba rusă? одно вино в двух бутылках с разными Doar toţi sunt moldoveni?...”, una dintre этикетками” („Moldoveneasca și româna ele mi-a răspuns senin: „Pentru că toţi mol- sunt unul și același vin turnat în două sticle dovenii știu rusește.” cu etichete diferite”). E timpul ca speculanţii politici, care au XVIII procedat ca falsifi catorii de vinuri, pentru Suntem responsabili și de destinul cul- a nu plăti accize, să-și dezlipească etiche- tural al conaţionalilor noștri care locuiesc tele contrafăcute și să nu se mai laude că în alte republici foste sovietice. Suntem au descoperit un alt „Negru de Purcari”. datori să-i ajutăm și să-i apărăm, inclusiv Când se știe că „Negru de Purcari” este de minciună. doar unul: și cel pe care-l bea regina An- Recent, Rada Supremă a Ucrainei a gliei, și cel pe care-l bea scandalagiul Stati. aprobat un proiect de lege ce prevede Scriitorul Pavel Boţu, în anii ’70, atunci funcţionarea, în paralel cu limba ucrai- când un poet rus l-a întrebat dacă există neană, a unor limbi regionale. Între aces- diferenţe între limba română și „limba tea au apărut ca limbi separate: româna și moldovenească”, a răspuns: „Moldovenii „moldoveneasca”. Astfel, în aceeași locali- care vorbesc corect, vorbesc limba româ- tate, Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, spre nă, moldovenii care vorbesc stâlcit, vor- exemplu, există toate șansele ca în aceeași besc limba moldovenească.” școală, unde studiază și români, și moldo- În concluzie, am putea afi rma: noţiu- veni, să se predea și limba română, și „lim- nea de „limbă moldovenească” e apărată ba moldovenească”. mai ales de cei care o cunosc cu aproxima- Un alt caz plin de haz trist a avut loc la ţie sau de cei care n-o cunosc deloc. CEDO, unde Pavel Lebedev, reprezentan- Faptul că „regele este gol” îl afl ă nu tul Federaţiei Ruse în acest for european, doar copiii, ci și unii maturi. Un transnis- s-a arătat revoltat de faptul că CEDO folo- trean, ajuns la începutul anilor ’90 în capi- sește termenul de „limbă română” în loc de tala României, nu înceta să se mire: „limbă moldovenească”, califi când acest − D-apoi că tot Bucureștiul vorbește lucru drept „discriminare” și cerând ca do- moldovenește. cumentele CEDO să fi e traduse din limba El descoperise un lucru: că limba noas- română în „limba moldovenească”. tră, oricum i-ai spune, e aceeași pentru toţi Cred că aici își are de spus cuvântul urmașii lui Decebal și Traian. Academia de Știinţe, prin difuzarea unor Există totuși o deosebire de ordin mesaje explicative, pentru a evita pe viitor psihologic între cele două denumiri ale enormităţi precum cele atestate mai sus. uneia și aceleiași limbi: a vorbi „limba moldovenească” înseamnă a fi purtătorul XIX unei limbi primitive, neevoluate, impuse De multe ori în fosta URSS eram între- de conjuncturi politice, pe când a vorbi bat dacă există deosebiri între limba ro- „limba română” înseamnă a vorbi o limbă mână și „limba moldovenească”. a Uniunii Europene, o limbă de cultură la
144 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) a cărei dezvoltare au contribuit genii ale ţii de limbă, de istorie, de patriotism, sunt literaturii și civilizaţiei, o limbă comună suspectaţi că n-ar ţine sufi cient la patria pentru românii din România, Republica lor, din motiv că, afi rmă ei, ar pleda pen- Moldova, Nordul Bucovinei, Transcarpatia, tru limba „unui stat străin”. Sub pretenţia Timocul din Serbia și Timocul din Bulgaria, nobilă că apără statul, toţi aceștia apără Voivodina, estul Ungariei, Transnistria, Su- minciuna. dul Basarabiei ș.a. Se știe că o mulţime de state vor- Stimularea diferenţelor de către gu- besc limba arabă, mai multe ţări vorbesc vernele ţărilor vecine din intenţia, de mul- spaniola, portugheza, germana, engleza, te ori declarată, „de a încuraja separatisme” dar n-am auzit nicăieri să se spună, spre faţă de Limba Română, nu va duce la apa- exemplu, că limba spaniolă ar submina riţia altor limbi romanice în ţările nomina- independenţa Cubei, germana − pe cea a lizate, cum s-ar crede (Igor Smirnov vor- Austriei sau portugheza − pe cea a Brazi- bise în acest sens de nașterea unei limbi liei. De ce atunci la noi speculanţii politici noi dincolo de Nistru: „limba nistreană”), ci cred că limba română ar atenta „la suvera- doar la umilirea, sărăcirea și deteriorarea nitatea tânărului nostru stat”?! unuia și aceluiași grai vorbit de către pur- E o aberaţie la care trebuie să se re- tătorii acestuia din toată lumea. nunţe, și cât mai curând. Dacă admitem că un stat nu poate fi XX clădit pe minciună, atunci sensurile care Din păcate, în Republica Moldova no- se pun în sintagma „limba moldoveneas- ţiunea de limbă e politizată. că” – o limbă separată, săracă în noţiuni, La noi, dacă afi rmi că limba noastră opusă limbii române – sunt antistatale. este română, faci un fel de politică, iar dacă afi rmi că e moldovenească – un alt XXI fel de politică. Unii demagogi, ca să demonstreze Limba a devenit o anexă a politicii. existenţa unei limbi „moldovenești”, fac Glotonimul, alfabetul, corectitudinea trimitere la o ediţie a Atlasului lingvistic rostirii nu mai depind de Adevărul Știinţi- european de la sfârșitul anilor ’40, când, la fi c, ci de partidul sau partidele care se afl ă insistenţa lui I. Stalin și a lingviștilor săi, a la putere. fost atestată apariţia unei noi limbi roma- S-a ajuns la enormităţi de genul: „Lim- nice − „limba moldovenească”. ba e română din punct de vedere știinţifi c Dar – la începutul anilor ’90 – la insis- și „moldovenească” – din punct de vedere tenţa lingviștilor ruși, și ca o scuză pentru politic.” Pe când logic e, credem noi, ca 2 × faptul că tot dânșii politizaseră atlasul re- 2 să fi e egal cu 4 atât din punct de vedere spectiv, în Atlasul lingvistic european, în știinţifi c, cât și din punct de vedere politic. dreptul ţării „Republica Moldova” se pre- Politicienii noștri de după 1990 se de- cizează limba vorbită de locuitorii acestui clară toţi ca unul mari cunoscători în mate- stat – „româna”. rie de limbă, de istorie, de etnografi e. Când Astfel, la recomandarea Comitetului li se spune că între Prut și până dincolo de Internaţional Permanent al Limbilor, la ora Nistru se vorbește limba română, ei dau a actuală, în Atlasul limbilor Europei (Atlas lehamite din mână, adică: „Las’ că știm noi Linguarum Europae), vol. I, fascicula VI, edi- mai bine ce limbă vorbim!” tat de UNESCO în anul 2002, la pagina LX Academia de Știinţe, savanţii, scriitorii, sunt menţionate ţara noastră – „Moldova” intelectualii, clasicii noștri, cărora sus-nu- – și limba vorbită de cetăţenii ei: „roumain miţii au o plăcere deosebită să le dea lec- (R)” – „româna”.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 145 BiblioPolis DE ZIUA LIMBII ROMÂNE
Deci, din punct de vedere al știinţei nă ambasadorului Republicii Moldova la universale, „limba moldovenească” nu Beijing, domnului Vasili Șova, acesta i-a există. răspuns: Menţionăm că atlasul respectiv e con- − Вы извините, но я китайский язык siderat a fi de cea mai mare autoritate ști- не понимаю! („Mă scuzaţi, dar eu nu cu- inţifi că în materie de lingvistică din lume. nosc limba chineză!”) Pentru mulţi dintre demnitarii noștri XXII limba vorbită de populaţia pe care au con- Ex-ambasadorul Chinei în Republica dus-o a fost și mai rămâne un fel de „chi- Moldova, Excelenţa Sa Xu Zhongkai, fi ind neză”. întrebat în 2003 unde a însușit atât de bine XXIV limba de stat a Republicii Moldova, a răs- puns: Academia de Știinţe a Republicii Mol- − La București. dova de după independenţă n-a recu- Reiese oare de aici că în instituţiile de noscut niciodată existenţa așa-zisei „limbi învăţământ din România se predă la un moldovenești”. înalt nivel profesional „limba moldove- Savanţii noștri au propus ca articolul nească”?! 13 din Constituţie să fi e rectifi cat și revotat în Parlament, ţinându-se cont de temeiu- XXIII rile știinţifi ce și nu de necesităţile politice. Parlamentul Republicii Moldova are Este stringent necesară readucerea o datorie: să elaboreze o nouă Legislaţie Legii supreme în context cu Declaraţia de lingvistică, ce ar ţine cont de noile realităţi. Independenţă. Or, acum aceste documen- E necesară nu reactualizarea Legii cu te, cele mai importante ale statului, se bat privire la funcţionarea limbilor vorbite pe cap în cap. teritoriul RM, apărută în contextul URSS, ci Dar se știe: întâiul document al con- o lege nouă: Legea despre Limba Română. stituirii unui stat este Declaraţia de Inde- În momentul adoptării ei, românii ba- pendenţă. El este unicul act ofi cial care nu sarabeni constituiau o minoritate naţiona- poate fi schimbat sau redactat. Pe când lă în URSS și Legea e scrisă, de fapt, pentru Constituţia poate fi oricând, cu un anume o minoritate naţională, cu o limbă de stat număr de voturi, revăzută, adaptată, rec- și o alta – de comunicare interetnică. tifi cată. Azi Republica Moldova este stat suve- De aceea, în nicio ţară din lume, cea ran, băștinașii constituind (fără Transnis- care este ajustată nu e Declaraţia de Inde- tria) circa 80 la sută din totalul populaţiei. pendenţă, ci toate celelalte acte legislative, Legea votată în 1989, în contextul inclusiv Constituţia, sunt aduse în concor- URSS, a fost o lege a concesiilor, discrimi- danţă cu Declaraţia de Independenţă a sta- natorie pentru populaţia băștinașă. tului. Și atunci de ce ne-am mira că în Repu- blica Moldova limba altui stat este o limbă XXV de comunicare interetnică, că 40 la sută Ca să depolitizăm acest domeniu sen- din învăţământul superior se desfășoară în sibil, există o singură soluţie: să procedăm limba rusă?! cum se procedează în majoritatea statelor De ce ne-ar nedumeri faptul că, la în- care se respectă. Toate problemele ling- mânarea scrisorilor de acreditare, atunci vistice să fi e declarate a ţine de compe- când președintele Chinei, Jiang Zemin, tenţa forurilor știinţifi ce, a Academiei de absolvent al unei instituţii de învăţământ Știinţe, în primul rând, care, așa cum pro- superior din România, i-a vorbit în româ- pune dl Vasile Bahnaru, directorul Institu-
146 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) tului de Filologie al Academiei, anume ea XXVIII să fi e o dată pentru totdeauna competen- Limba este un atribut al existenţei ţa supremă, unicul legislator în acest do- unui stat. Ca și imnul. Ca și drapelul. Ca și meniu, iar deciziile ei să devină decizii de stema. Guvern, când e vorba de limbă. În acest fel Ea trebuie cinstită de cei pe care i-a Academia de Știinţe i-ar feri de declaraţii ales pentru a-i însemna cu mirul ei pe hazardate pe oamenii politici, ajutându-i acest pământ. să nu mai fi e învinuiţi de incompetenţă Ea ne aparţine, cu sentimentul că și și de speculaţii în subiecte pe care nu le noi îi aparţinem. cunosc. Noi o vorbim cu impresia că și ea ne XXVI vorbește. Pentru scriitorul american Saul Bellow, O limbă va renaște mereu prin vorbi- laureat al Premiului Nobel, toate relele lu- torii ei. mii vin din coruperea limbii, din folosirea Să avem încredere în Limba Română, incorectă a semnelor de punctuaţie. așa cum a avut ea încredere în noi, să fi m Iată de ce cred că cei care nu cunosc cu ea așa cum a fost și ea cu noi din veacul gramatica n-au ce căuta în politică. veacurilor, îmbărbătându-ne și ajutându- Aș mai îndrăzni să afi rm: suntem ţara ne să fi m. cea mai săracă din Europa, pentru că nu ne Cel mai mare elogiu, un elogiu zilnic, cunoaștem limba, istoria, geografi a. pe care-l putem aduce limbii noastre este Mai cred: vom ieși din criza economică să o vorbim corect și să-i cucerim bogăţi- atunci când îi vom învăţa pe oamenii noș- ile. tri politici unde se pune virgula. Să ne facem datoria de fi i ai Limbii Ro- mâne și să împlinim testamentul boierului XXVII poet Ienăchiţă Văcărescu, cel care acum O constatare: marginea, acolo unde mai bine de două sute de ani ni s-a adresat limba e cea mai ameninţată, a dat limbii cu multă încredere fi ecăruia dintre noi: române pe cei mai mari lingviști: pe Bog- „Urmașilor mei Văcărești dan Petriceicu Hasdeu, Alecu Russo, Eu- Las vouă moștenire geniu Coșeriu, Valeriu Rusu, Boris Cazacu, Creșterea limbii românești Grigore Nandriș, Nicolae Corlăteanu, Silviu Și a patriei cinstire.” Berejan, Anatol Ciobanu… Lor le datorăm armonizarea vocabula- rului cu cel al românilor de pretutindeni, conservarea limbii române în această par- te de lume, păstrarea unităţii ei pe ambele maluri ale Prutului.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 147 BiblioPolis
FILE DE ISTORIE
MAZILUL DIN CODREANCA Amintiri din copilăria mea de publicist (III)
Vasile ȘOIMARU
...„Pusesem ochiul” pe Constantin Bo- energii intelectuale, istorice, umane, alte- beică, acest rafi nat mazil de la Codrean- ori chiar „fi ziologice”: cu un pahar de PER- ca-Cobâlca, încă din primii ani ai Mișcării LĂ, trufanda, pe care o mai poți găsi doar de Eliberare Națională din Basarabia, sor- la mazilul din Codreanca, pe 19 august, la bindu-i articolele sale savuroase, pline Schimbarea la față a Domnului (Probajne- de dragoste de Neam, din săptămânalul le)... Într-un singur an nu m-am înfruptat Literatura și arta, revista Nistru-Basarabia, cu trufandaua sa, pentru că într-o noapte cotidianul Moldova suverană ș.a. În drum la lumina lunii cineva bolnav rău de in- spre Cornova natală de fi ecare dată tre- somnie i-a cules toți strugurii de Perlă și ceam pe lângă Codreanca dumnealui, dar muscat Otonel... Când l-am întrebat în ce nu îndrăzneam să-i caut casa, mai ales că zi pot trece pe la Codreanca să-i gust Perla întotdeauna eram în criză de timp. Abia din butoi, mi-a răspuns în glumă: „Vino să pe 13 martie 1995, citindu-i un nou articol bem un păhărel de Aligote-Chasselas din din Literatura și arta, intitulat Patriarh al anul trecut, că în acest an mi-au cules-o deșteptării noastre... și consacrat memo- fără bani cei pe care în primăvară îi rugam riei consăteanului meu, preotul dr. Avva să mi-o curețe cu bani și n-au acceptat...” Paul Mihail (pe care-l cunoștea din peri- Nu știu dacă mai poate cineva glumi ca oada interbelică), am decis ferm, cu prima acest bade al meu, poate doar Ion Crean- ocazie să-l vizitez! Numai că această pri- gă mai era așa de șugubăț. Ultimele sale mă ocazie s-a întâmplat peste... mai bine bancuri pe care mi le-a spus au fost legate de doi ani. Pe 8 aprilie 1997, la Biblioteca de propria sa sănătate. Pentru că în ultimii „Onisifor Ghibu” din Chișinău, se lansează zece ani are deseori diferite crize de sănă- cartea semnată de profesorul Ovidiu Bă- tate a început să facă adevărate bancuri dină – Cornova – un sat de mazili, în care pe seama acestora. Primul ar fi următorul: au fost inserate și câteva articole de ale când i se părea că profesorul medic Aurel lui Paul Mihail și mi-am zis: gata, în primul Dănilă se cam săturase de el și de bolile lui, drum la Cornova, trec neapărat pe la Co- mă ruga să-l invit acasă la fi ica Lenora pe dreanca, să-i fac mazilului cadou această părintele Petru Buburuz să-i facă Sf. Maslu carte. Zis și făcut: peste încă trei luni, pe 13 pentru că i se părea dânsului că-i pân’ aci... iulie 1997, s-a întâmplat minunea, ajung în Badelui i-a plăcut această procedură „tera- satul de mazili Codreanca, la mazilul Con- peutică” a părintelui Buburuz și m-a rugat stantin Bobeică, îi donez Cornova – un sat încă de câteva ori să-l invit pe protoiereu la de mazili... și de atunci au trecut 15 ani de casa fi icei sale... prietenie, care mi-a fost de mare folos, în Dar bancul din ultima mea vizită la Co- primul rând, mie, pentru că atunci când dreanca la sfârșitul lunii august curent, la „mi se descărcau bateriile” treceam pe la câteva săptămâni după Marșul Unirii de la Codreanca sau telefonam la Codreanca Bălți, compromis de forțele răului, merită să mi le încarc cu vorbele sale de duh, cu un loc aparte printre perlele de folclor au-
148 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) tentic à la Creangă. Cum i-am trecut pragul În aceste clipe, când scriu prezentele casei bătrânești, mi-a mărturisit printre al- rânduri, mazilul nostru are în cont șapte tele și despre starea sănătății sale: „...Simt cărți publicate (articolele din presa perio- cum cea cu coasa se apropie de Codrean- dică nu le iau în calcul)... Dar tot în aces- ca, dar nu știu cum s-o amăgesc să treacă te clipe mai așteaptă una în manuscris, în mai departe spre capitala nordului că la mapa de pe masa din casa cea mare a ma- noi toată iarna a fost foarte frig, pămân- zilului de la Codreanca... În doi ani – o car- tul uscat și înghețat de doi metri în jos, iar te și jumătate!!! Oare câți din autorii noștri seceta cumplită din vara aceasta a făcut mai tineri reușesc astfel de performanțe?... solul la cimitir tare ca betonul și sincer mă Dintre cele mai captivante amintiri- tem de blestemul groparilor supărați pe aventuri ale noastre, aș evoca una cu ade- mine că n-am murit când pământul era văratelea de neuitat: pe 10 iulie 1999 am mai moale...” mers la Codreanca cu Vlad Pohilă, care Însă, Mazilul din Codreanca, a creat dorea să-l cunoască personal, nu doar din nu numai bancuri crengiene. Acest mazil presa scrisă, iar eu să-i fac o surpriză la cele rafi nat, Constantin Bobeică, a scris și a pu- trei sferturi de veac, împlinite o săptămâ- blicat până acum sute de articole și câteva nă mai devreme, pe 4 iulie. Cadoul meu a cărți cu sute de pagini! Prima carte a tipă- fost o călătorie la Cornova mea, dar și a lui! rit-o la vârsta de 75 de ani, în anul 1999. Și a lui pentru că satul meu a fost ultimul Peste 10 ani, în 2009, avea editate deja refugiu al mazilului, în drumul său spre cinci cărți și, în acel an, la vârsta de 85 de Golgota siberiană. Practic, de la Cornova, ani, a fost primit fără rezerve în Uniunea unde a lucrat învățător la clasele primare, Scriitorilor din Moldova. Dovadă, că nicio- din ianuarie până în iunie 1949, a decolat dată și nimic nu este târziu, inclusiv să te mazilul nostru spre chinurile siberiene, afi rmi ca scriitor, dacă ai aceste aptitudini... printre sutele de mii de români – cei mai
Constantin Bobeică la Codreanca. Foto: V. Șoimaru
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 149 BiblioPolis FILE DE ISTORIE buni dintre gospodarii satelor basarabene, Au urmat amintiri, amintiri, amintiri… cei mai buni intelectuali, cei mai devotaţi legate de școală, de colegii de clasă, care patrioţi… Și n-a fost o simplă vizită, ci una au rămas așa de puțni în viață… din domeniul fantasticului: Badea reve- Această aventură a noastră n-a fost nea la Cornova peste exact 50 de ani de la nici prima, nici ultima! În cei 15 ani de plecarea din Cornova, în vara anului 1949! relații curate de prietenie multe s-au adu- Nu mai trecuse pe la Cornova de cinci de- nat în sacul cu amintiri și toate la vremea cenii! Și iată că, peste 50 de ani, îl găsește lor: și cea legată de vizita prolifi cului critic în viață pe Simion Boian, gospodarul care literar de la Huși, Theodor Codreanu, la… l-a cazat în anul de tristă amintire, 1949… Codreanca, și cea legată de vizita proza- Nu-i puteam despărți pentru că nu se mai torului Ion Iachim, care s-a născut la Cor- săturau de vorbă și de amintiri, unele tris- nova, dar a crescut și a învățat la școală în te de tot, pentru că mulți din cornovenii Codreanca, în clasa lui Constantin Bobei- pe care i-a cunoșcut și care au fost ridicați că, și cele legate de întâlnirile de neuitat odată cu Badea, el, neavând cunoștință de cu Ion Borșevici, Vadim Pirogan, Sergiu acest fapt, nu s-au mai întors din Siberii- Rădăuțan, Alexei Simașchevici, Andrei Var- le de gheață… Dar surpriza de vârf încă tic etc. urma să se întâmple și s-a întâmplat atunci „Mai avem și mâine de trăit!”, așa a zis când am intrat la sora Tamara să gustăm prozatorul Nicolae Rusu, colegul de grupă din zeama de pui de casă proaspăt pre- al fi icei cele mai mari a mazilului, Lenora, la parată de ea și din plăcintele scoase în Facultatea de economie a Politehnicii din acele clipe din cuptorul de după casă (era Chișinău. într-o sâmbătă, când toate cornovencele P.S. 21 septembrie 2012, în ziua când coc plăcinte de tot felul)… Când a trecut la cei 88 de ani de la nașterea mazilului mazilul nostru pragul casei și când soră- nostru din Codreanca se mai adaugă încă mea a ridicat ochii de la cazanul cu zeamă ... 88 de zile. de pe aragaz, era să cadă jos cu tot cu caza- 88.88! Patru de opt! – Un număr cu nul plin ochi! Noi am crezut că ea s-a fript adevărat magic! Deci, avem toate șansele și a reacționat în acest fel. Motivul a fost să mai citim o carte, cea de-a 8-a, scrisă de însă altul, pe care ea l-a expus cu greu, co- Mazilul din Codreanca... pleșită de emoţii: „Constantin Ivanovici, d- La mulți ani de zile și de nopți, Bădie apoi Dumneavoastră mi-ați fost învățător Costică, în care vei mai pune pe hârtie noi într-una din clasele primare, în anul cela articole și cărți! Noi, cititorii, le așteptăm! când v-au ridicat, 1949!!!” Așa să ne ajute Dumnezeu! V.Ș. NEGLIJAT, IGNORAT ANI LA RÂNDUL TESTAMENTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT
Constantin BOBEICĂ
Nu descopăr vreo Americă, afi rmând S-a întâmplat că școala primară am că amintirile primei copilării sunt cele mai făcut-o în clasele Școlii Mari, cum numeau trainice, statornice. sătenii noul edifi ciu, ridicat între 1911-
150 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
1914 prin stăruinţa săte nilor și a directoru- lui de atunci, Timofei Ștefaniuc. În sala noastră de clasă pe lângă icoa- nă, portretul lui Carol al II-lea, harta Ro- mâniei Mari, atârna și un tablou: Ștefan cel Mare pe patul de moarte. Înconjurat de bo- ieri, blagoslovindu-l la domnie pe Bogdan (al III-lea), dându-i, cu limbă de moarte, ul- timele sfaturi, porunci. Scria pe acel tablou: „De nu va putea să apere Moldova, așa cum o făcuse El, să nu o închine la ruși, că nu-s de nădej- de, de încredere, mai bine să mear gă la turci, care, așa păgâni cum sunt, îs mai de cuvânt, mai statornici.” Despre care testa- ment și poruncă consemna și Gr. Ureche în Letopiseţul său. Ștefan cel Mare și Sfânt – după Evangheliarul de la Humor, considerată * * * cea mai exactă redare a domnitorului Într-adevăr, știm ce fi asco diplomatic a suferit Eroul în nespusele sale eforturi de a uni într-o Ligă Răsăriteană ţările vecine care același Gr. Ureche notează: „...mulţi și creștine – Ungaria, Polonia, Lituania, Ru- de aceia au așezatu Ștefan Vodă în ţara sa, sia. În loc de ajutor, unire, „creștinii”, rând de și până astăzi trăiește limba rusească pe rând, râvnind la cucerirea Moldovei, au în Moldova.” (Desigur, cronicarul avea în atacat-o: ungurii – la 1467 (la Baia), polonii vede re polona, de sorginte slavă, nu rusa, (aliaţi cu lituanii) - la 1497, nemaivorbind propriu-zisă.) de repetatele războaie cu muntenii, la care „Educaţia” Eroului prinse bine râvnito- ne vom opri mai jos. rilor de Moldova, căci în tratatul încheiat la Iarăși: în loc de un sprijin efi cient în 1501 domnitorul nu mai e nominalizat ca eroica, inegala luptă cu pericolul otoman vasal, ci: „Se încheie o pace desăvârșită în- Eroul se pomeni deposedat de către Matei tre maiestatea noastră și magnifi cul Ștefan Corvin de cei 100 000 de galbeni, pe care Voievodul, din mila lui Dumnezeu domnul Papa (Sixt al IV-lea) i-i destinase ca ajutor Ţării Moldovei, prietenul nostru cel sincer bănesc. Mai mult: în decembrie 1467 nă- iubit... (amicus nobis sincere dilectus...).” vălește în Molova, dar la Baia, zdrobit și O metodă sigură de a te face iubit, rănit, abia scăpă cu viaţă. Ștefan nu lăsă apreciat de dușmanul de ieri. Amintim aici nepedepsită nelegiuirea ungurilor și, ca și de războaiele cu Muntenia, pe tronul represalii, pustiește în vara anului următor căreia își dorea un aliat sigur în lupta cu Ţara Secuiască. expansiunea otomană. Doar la 1484, după La fel procedează și cu Albert, craiul nenumărate tentative de a-și atinge sco- Poloniei. După dezastrul polonez din Co- pul, renunţă, în sfârșit, la planul strategic drii Cosminului (1497), el nu lăsă nesanc- iniţial. ţionată agresiunea și, în iu nie 1498, la * * * rândul său, invadează Polonia, ajungând Relaţiile cu Rusia lui Ioan al III-lea, stat până dincolo de Lemberg (Lwow), luând în furtunoasă expansiune la epocă, fură drept pradă 100 000 de polonezi, despre adumbrite de nefericita însoţire a primei
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 151 BiblioPolis FILE DE ISTORIE
* * * Știm, din stipulaţiile hatișerifului în- cheiat între Ștefan cel Mare și Selim I, sulta- nul turc, că suzeranul nu avea niciun ames- tec în treburile interne ale Moldovei. Chiar domnitorul era ales de boieri, Poarta doar confi rmându-l. Spre deosebire de Alexan- dru I, care după 1812 „dărui” generalilor, înalţilor cinovnici 300 000 de desetine de terenuri agricole, transformând ţăranii li- beri până atunci în șerbi, turcii nu aveau dreptul de a poseda bunuri imobiliare, nici a se așeza în Moldova, îngăduindu-li-se doar vremelnica afl are pe teritoriul ei ca neguţători. Dovada cea mai concludentă a neamestecului turcesc în ocârmuirea pro- Mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt tectoratului rămâne aceea că, în aproape și al soţiei sale Maria Voichiţa, din gropniţa patru secole nu ne-am turcit: nici ca limbă, Bisericii mănăstirii Putna nici prin credinţă, port, legi, obiceiuri. Iar cei 4000 de galbeni erau socotiţi nu ca bir, fi ice a domnitorului, Elena (supranumită ci ca peșcheș, adică dar pentru mai marii de moscoviţi – Voloșanca), cu feciorul lui turci... Ioan al III-lea, Ivan cel Tânăr, moștenitorul Mult, mult mai vizionar Marele Ștefan, tronului. Karamzin descrie în Istoria sa cu decât urmașul său, doctissimul Dimitrie lux de amănunte evenimentul. Înnemui- Cantemir, care-și încredinţă soarta – a lui rea fusese mijlocită de mama ţarului, căsă- și a Moldovei – în mâinile „creștinei” Rușii. toria celebrându-se la 12 ianuarie 1483. În Exemplu, urmat, vai! și de atâţi „politi- 1484 se născu Dimitrie. La 1490, după tre- cieni”’ în zilele noastre, în cărcate de incer- cerea din viaţă a lui Ivan cel Tânăr, nepotul titudini, lipsite de o perspectivă, orizont lui Ștefan cel Mare deveni moștenitor de clar, lumină... jure al tronului Rusiei, fi ind încoronat, ca Nu întâmplător, de câte ori trec pe lân- viitor ţar la 1493. gă monumentul Celui mai Mare Român, îl Între timp Ioan al III-lea, văduv, se recă- revăd tot mai mohorât, mai încruntat, par- sători cu o tânără greacă, Sofi a, din Paleo- că. Îmi revin în memorie versurile Celui de- logi, din care însoţire rezultă un fi u, Vasile. al Doilea Mare Român, Mihai Eminescu, Era de presupus că ambiţioasa greacă va din nemuritoarea-i Doină: „Ștefane, Măria lupta să-i înlăture pe Elena și Dimitrie de Ta, / Tu la Putna nu mai sta...” Or fi desci- la favorurile ţarului, luptând ca tronul să-i frând și voit-nevăzătorii mesajul Voievo- revină fi ului Vasile. dului-Proroc? Ceea ce reuși prin intrigi. Elena și Di- 25 Florar (Mai) 2012 mitrie fură îndepărtaţi de le curte, închiși, izolaţi. Elena moare la 1505, iar Dimitrie este, probabil, ucis de partizanii lui Vasile. Un serios temei pentru Ștefan cel Mare, părinte și bunic, să nu-i iubească pe ruși, asasinii morali și fi zici ai fi icei și nepotului.
152 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
OMAGIERI
MIHAI CIMPOI ARE UN VIITOR MAI MARE CA TRECUTUL
Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI, director general, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”
Valoarea lui Cimpoi ca personalitate culturală, ca om de știinţă, ca persoană publică vine sub forma impactului pe ca- re-l are asupra altora, de care poate nici nu este conștient. Mulți sunt oamenii afectați de opera, experiența, prezența, colabora- rea lui. Multe exemple le cunoaștem, dar unele, concrete, le afl ăm doar întâmplător. Se spune că locul de afi rmare a scrii- torului este masa de scris. Dar nu fi ecare din marii scriitori scriau, cuminte la masă... Machiavelli se îmbrăca în costumul său de ambasador și scria în picioare între sfeșnice; Faulkner scria pe o mască de su- dură pusă pe genunchi; Hemingway scria, la fel, în picioare, la un pupitru înalt; G. Că- linescu scria în biroul său francez... Cimpoi scrie unde nimerește: la bibliotecă, în tren, rescu”, elaborată în colaborare cu Biblio- în prezidii... scrie când își amintește de teca Județeană Vrancea, cu o prefață de ceva, când îl presează termenele, oriunde cunoscutul scriitor Ioan Adam și un eseu s-ar afl a. Doar două imagini amintesc, de monografi c al lui Mihai Cimpoi. Termenul cum scrie M. Cimpoi. Era prin anul 2003, era restrâns și i-am propus să-l ajutăm la la Conferința anuală a Asociației Bibliote- corectura eseului. M. Cimpoi redacta de carilor din RM. Ca președinte al Asociației mână, Elena, secretara, introducea corec- l-am invitat pe academicianul M. Cimpoi, turile în format electronic, eu identifi cam ca președinte al Uniunii Scriitorilor din RM. sursele, paginile, aduceam cafele, gustări, A vorbit, ca întotdeauna, cel mai bine, cu fructe pentru că am muncit până noaptea referire la biblioteci și restul timpului de târziu... Pentru noi a fost o experiență de șezut în prezidiu a scris. L-am întrebat, ce neuitat, un master-class de redactare și a conspectat? Mi-a răspuns: „Am scris o re- ne-am convins că Mihai Cimpoi poate „să cenzie pe care trebuie s-o predau astăzi.” se organizeze în armonia lăuntrică a unui Alt episod legat de cum scrie M. Cimpoi. spirit ce-și domină subiectul cu o privire La ședința Consiliului științifi c al Bibliote- netă și lucidă” (Hegel). Toate experiențele cii Municipale, membru al cărui este, am de conlucrare cu academicianul M. Cimpoi hotărât să facem o carte valet / diptic care au devenit materie primă pentru activita- să includă biobibliografi a „Duiliu Zamfi - tea noastră.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 153 BiblioPolis OMAGIERI
Noi, bibliotecarii BM „B.P. Hasdeu”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” suntem onorați și fericiți că avem șansa este aidoma unui puzzle – se compune din să ne fi e alături. Este pentru noi un par- multe piese diferite – culori, mărimi și for- tener în efortul susținut de valorifi care me. Fără academicianul Cimpoi nu am pu- a personalităților literare, de promova- tea pune laolaltă toate piesele jocului ori- re a lecturii, de animare culturală. Este și cum am încerca – ar lipsi mult din fi lialele un mentor pentru noi. De la academicia- „Transilvania”, „Ovidius”, „Alba Iulia”, „Târgu- nul M. Cimpoi, Meșter după gând și după Mureș”, „Tudor Arghezi”, „Maramureș”, „Li- cuvânt, am învățat ce înseamnă rigoare, viu Rebreanu”, „Hristo Botev”, „Târgoviște”, responsabilitate, acuratețea documen- „Ștefan cel Mare”, „Onisifor Ghibu”, Cen- tării, am învățat cum să găsesc alte relații trul de carte germană, Sediul Central, și, între lucruri, am învățat menirea cuvântu- poate, mai ales, din Centrul Academic lui și cum să împrospătez cuvântul cu noi Internațional „M. Eminescu”. Fără Mihai rezonanțe. Cimpoi echipa noastră nu ar fi atât de ta- Colaborarea cu el prezintă (nu actul în lentată, creativă și profesionistă precum sine, ci impactul) pentru noi, cei de la BM este. Mihai Cimpoi apreciază munca noas- (suntem mulți, mulți alături de M. Cimpoi), tră, iar aprecierea lui ne crește valoarea. o metodă de cunoaștere pentru că orice Mihai Cimpoi colaborează cu oameni întâlnire, discuţie, conlucrare cu acade- mici, învață lucruri mari din experiențe mici, micianul are valoare cognitivă. Am avut acesta-i unul din secretele popularității întotdeauna susținerea și înțelepciunea lui. Dar, indiferent câte aplauze culege lui pentru că a văzut în noi potențialul el, continuă să creeze, să muncească, să de a evolua și a creat în permanență depășească tot ce a făcut până acum. Prin condițiile necesare pentru manifestarea acțiune și împliniri își făurește viitorul. maximă a acestui potențial. Este un mo- Simplitatea lui, legendară, îmi amintește del unic, este omul care creează inspirație de un volum de poezii al lui Pablo Neruda și oportunități de a învăța și pentru alții și Ode elementare. Dacă citim poeziile, că- mai este și un suport moral remarcabil. O pătăm o nouă perspectivă asupra felului caracteristică și o calitate, la fel, distinctă, în care chiar și lucrurile cele mai comune a academicianului este spiritul său colabo- joacă un rol plin de sens în viața noastră. rativ, cooperant. El tratează bibliotecarii ca Un colos ca Mihai Cimpoi poate să se bu- pe niște parteneri egali, le demonstrează cure de lucruri comune, să discute despre atașamentul său față de ei, scrie despre ei. obiecte comune cu orice om, oriunde. Nu Aparent, Mihai Cimpoi este neinteresat de este nici egocentric, nici arogant, nu se izo- ce vorbim noi, dar sedimentează, în el, se- lează de oameni nici chiar când trece prin lectează laborios, apoi vine cu completări, cele mai difi cile momente. Academicianul sugestii sau scrie... se vede ca făcând parte dintre noi; vrea să Există multe personalități minunate contribuie, observă contribuțiile celorlalți; și talentate fără de care activitatea Biblio- se privește ca pe o parte a lumii din jur, dar tecii Municipale nu ar fi atât de frumoasă, nu ca pe cea mai importantă. De aceea, consistentă, valoroasă și vizibilă. Dl acad. este atât de iubit și respectat. Unii fac uz și Mihai Cimpoi își are locul său distinct. Do- abuz de aceste calități ale academicianu- rim să ne exprimăm gratitudinea cea mai lui, dar el nu se supără. De fapt, este un om profundă față de el, fără a cărui viziune cla- cu un fi n simț al umorului, este un om ve- ră și îndrumare multe proiecte literare, de sel, bucuros de tot ce se întâmplă în jur, nu cercetare nu ar fi avut loc. poate refuza cereri, adică sarcini (de a scrie
154 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) o recenzie, de a vorbi la vreun subiect, de a să zicem, cu zece ani în urmă. Sintetizând participa la vreo activitate culturală), deși contribuţiile dlui acad. Cimpoi într-o nouă conștientizează că se angajează în muncă biobibliografi e (2002-2012), am afl at că în adăugătoare, neplanifi cată pentru că este această perioadă de timp a publicat 31 vo- omul care se documentează, cercetează, lume de autor (cu un total de сâteva mii de precizează, se informează. Îi place să pună pagini), a fost coordonator, coautor la alte umărul și la ceva distractiv, dacă se întâm- 17 volume (peste opt mii de pagini!), a pu- plă. blicat 450 de articole, a răspuns la, cel pu- Mihai Cimpoi are un statut, dar statu- ţin, 72 de interviuri. Întregesc acest portret tul său derivă din contribuții, realizări și de academician silitor încă 230 de articole comportament. Nu este însă preocupat de despre viaţa și activitatea sa. prezervarea acestui statut, el înlocuiește Când spun viitor, nu am în vedere această preocupare cu rezultate. Acad. M. timpul pe care-l mai avem la dispoziție, ci Cimpoi are o autoritate distinsă, dar blân- modul în care îl întrebuințăm. Mihai Cim- dă – ceea ce catalizează apropierea oame- poi acceptă timpul modern, îl folosește la nilor de el. maximum și îl modifi că. Semnul adevărat La aniversarea academicianului nostru al sănătății scriitorului, dovada că există încercăm să-i evaluăm evoluția, progresul sunt cărțile sale, periodicitatea cu care pe tărâm cultural și social. Or, acestea se scrie, prezența și contribuția la viața litera- afl ă la baza a tot ce dă senzația de împlini- ră. Academicianul are un mare viitor pen- re, satisfacție, sens în viață, în activitate și tru că scrierea sa, în esență, are durabilita- dezvoltare. Acțiunea de a face viitorul mai tea capodoperei literare, are durabilitatea mare decât trecutul reprezintă însăși calea capodoperei de larg răsunet. progresului. Un viitor mai mare include tot AD MULTOS ANNOS! ce a înfăptuit Mihai Cimpoi mai bun decât,
A STRÂNS TOAMNĂ DUPĂ TOAMNĂ...
Ludmila BULAT, redactor de carte, publicistă
Elena Grosu și-a început activitatea Dar alolingvii erau străini de valorile noas- de redactor de carte la Editura „Timpul” tre naţionale, de durerile băștinașilor. O în 1979, care a existat până în 1991; când atitudine similară era și la alte edituri, din „Timpul” s-a comasat cu Editura „Cartea partea alolingvilor, unii chiar ne numeau Moldovenească”, astfel apărând Editura derevenskie, „ţărănoi” sau „ţărani plouaţi”... „Universitas”. La „Timpul”, din cei circa 40 Înainte de a purcede la scrierea aces- de angajaţi, doar vreo șase erau moldo- tor rânduri, am frunzărit o carte apărută la veni, restul evrei, ruși și ucraineni, toţi ru- editura nominalizată – Kutuzov (1988), așa sofoni. Pe atunci erau colective de muncă s-a numit un timp localitatea Ialoveni. La stabile, femeile se încadrau în muncă dom- acea editură apărea o serie de cărţi în edi- nișoare și se pensionau bunicuţe, salariul ţie paralelă – română și rusă – despre lo- nu era mare, dar la timp, tirajele cărţilor se calităţile Moldovei. Erau niște minialbume repartizau la toate librăriile din republică. cu fotografi i color, scrise în stil triumfalist
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 155 BiblioPolis OMAGIERI despre „grandioasele realizări” ale „socia- dinei moderne, autoare jurnalista Tamara lismului dezvoltat”. Suhaia, îngrijită de Elena Grosu, a apărut Dacă e să apelăm la literatura istori- într-un tiraj de 75 mii de exemplare (1980), că apărută după 1989, afl ăm că în timpul cred că au procurat-o toate gospodinele campaniei din 1812, armata ţaristă prefă- din Moldova. cea Basarabia într-o pustie fără șanse de a Un album de zile mari, care și astăzi renaște. Nenorociţii locuitori din Moldova se privește cu interes este Poliptic mol- și Valahia scriau plângeri împotriva fără- dav (1985), autori Pavel Balan, Vlad Druc, delegilor săvârșite de armatele genera- redactor Elena Grosu. Albumul prezintă lului Kutuzov. Fiind mustrat de mai-marii cetăţi, ansambluri monastice, biserici, săi că a jefuit populaţia băștinașă încât sculptură, fresce, icoane, broderii, manu- nu-i mai rămăsese nimic pentru existen- scripte; a apărut în română, rusă și engle- ţa omenească, Kutuzov răspunse: „Am să ză, într-un tiraj de 30 de mii de exemplare le las [băștinașilor români – n.n.] ochii să fi ind tipărit în Republica Democrată Ger- plângă.” mană. Și iată că în onoarea acelui general- Deși erau o mână de moldoveni, cărţi- călău a fost denumită o localitate din RSS le editate la „Timpul” apăreau într-o limbă Moldovenească. Bine că măcar după 1989 română corectă, îngrijită. a învins raţiunea sănătoasă și bunul-simţ și După ce a acumulat o bogată experi- s-a revenit la denumirea Ialoveni. enţă în domeniul redactării, Elena Grosu La Editura „Timpul” apăreau albume, s-a decis să-și încerce forţele la întocmirea calendare, cărţi de artă culinară, de sfaturi dicţionarelor, îi plăcea lexicografi a încă de practice. Una dintre acestea, Cartea gospo- pe băncile universităţii. În 1999 la Editu-
Trei doamne, redactori de carte la Editura „Epigraf” (de la stânga): Elena Grosu, Ala Rusnac, Larisa Erșov
156 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
ra „Epigraf”, unde activează și în prezent, ologice (Registru tematic) și un repertoriu vede lumina tiparului Mic dicţionar de alfabetic al proverbelor și zicătorilor selec- pleonasme, alcătuit de Elena Grosu. La ur- tate (Registru alfabetic). mătoarea ediţie cuvântul „mic” dispare și În 2009 la aceeași Editură „Epigraf” în 2012 Dicţionar de pleonasme a ajuns la vede lumina tiparului un solid Dicţionar de ediţia a patra. Referindu-se la această car- educaţie tehnologică, autori Elena Grosu te, scriitorul, prof. univ. dr. hab. Ion Cioca- și profesorii Ion Șaragov și Andrei Secară. nu îi îndeamnă pe utilizatori: „Dar căutaţi- Alături de titlu este dată specifi carea „18 o, procuraţi-o și luaţi-o drept călăuză prin în unu”, ceea ce înseamnă că dicţionarul oceanul nesfârșit al cuvintelor...” cuprinde 18 dicţionare terminologice si- Următorul e Dicţionar de antonime milare ca format și conţinut. Dicţionarul a sinonimizat, apărut la aceeași editură în fost elaborat cu scopul de a oferi un instru- 2000, ajuns în prezent și el la ediţia a patra. ment de reper la predarea / învăţarea edu- „Prezentul dicţionar refl ectă nu numai legă- caţiei tehnologice în școală și în instituţiile tura strânsă a antonimiei cu sinonimia, ci și de învăţământ specializate. cu alte categorii semantice fundamentale, Pentru a înţelege complicata, difi cila cum sunt polisemia și derivarea”, citim în muncă depusă la alcătuirea unui dicţionar, prefaţa semnată de autoare. îl vom cita pe ilustrul fi lolog italian Giulio În 2005 Elena Grosu pune la dispoziţia Cesare Scaligero, care afi rma că „mai ușoa- utilizatorilor Dicţionar de sinonime. Lexic, ră poate fi socotită pentru cineva osânda de expresii, locuţiuni, recent apărând ediţia a a munci toată viaţa la ocnă decât aceea de doua. Dicţionarul are o prefaţă semnată a face un dicţionar”. de dr. Cristina Florescu, de la Institutul de Elena Grosu a ajuns la un moment al Filologie „Al. Philippide” al Academiei Ro- vieţii, când – vorba cântecului – a strâns mâne – Filiala Iași. toamnă după toamnă și face un bilanţ: a Dicţionar de proverbe și zicători (2007), crescut o fată frumoasă și deșteaptă – Vic- ajuns la ediţia a doua, este rodul muncii toriţa, cu studii și masterat la București, a mamei, Elena Grosu, și a fi icei, Victoria Bra- îngrijit sute de cărţi, a alcătuit câteva dic- ga, licenţiată în fi lologia româno-engleză, ţionare necesare, a apărat ani în șir limba Universitatea din București. Dicţionarul română. oferă circa 200 de proverbe și zicători co- Dragă Elena, cei care te cunosc și te mentate (Registru explicativ); o structurare preţuiesc la justa valoare, din tot sufl etul tematică și tipologică a expresiilor paremi- îţi urează: La multe toamne cu rod bogat!
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 157 BiblioPolis
OAMENI ȘI CĂRŢI
O SOLIDĂ DONAŢIE PENTRU BIBLIOTECA MUNICIPALĂ
La Sediul Central al Bibliotecii Munici- na conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, care mai pale „B.P. Hasdeu” au fost prezentate șase întâi și-a exprimat bucuria de a vedea din titluri de carte, semnate de cunoscutul is- nou, adunaţi în jurul cărţii, cititori, biblio- toric, diplomat, mecenat și om politic Vale- tecari, jurnaliști, scriitori, savanţi… Mani- riu Pasat, după care acestea, în mai multe festarea este cu atât mai semnifi cativă cu exemplare, au fost donate instituţiei gazdă cât are loc în sala istorică a Bibliotecii, care pentru a fi repartizate celor 30 de fi liale. amintește de pașii lui Nicolae Iorga, Con- Toate volumele sunt axate pe tematica is- stantin Stere, George Enescu, Ion Minules- torică, iar manifestarea s-a vrut și ea a fi de cu, Maria Cebotari, multe alte personalităţi zile mari prin prestaţia participanţilor, dar distinse. Apoi a făcut o succintă, dar exactă și prin consistenţa lucrărilor, o parte din prezentare a muncii de cercetare a dona- ele fi ind deja lansate în unele biblioteci, de torului, care s-a constituit într-un adevărat exemplu, la Biblioteca „Ovidius” din carti- Laudatio, pe care cititorii noștri merită a-l erul Telecentru, la Biblioteca „Onisifor Ghi- lectura integral. bu”, la Biblioteca „Transilvania” ș.a. Referindu-se la cărţile dăruite fi lialelor În aprecierea moderatorului, care de BM de către V. Pasat, vorbitoarea a men- data aceasta a fost scriitorul Vlad Pohilă, ţionat că este o donaţie impresionantă, istoricul Valeriu Pasat, dr. hab., membru pe care vom ști s-o valorifi căm cu multă corespondent al AȘM, „face un alt fel de efi cienţă. Adevărul în Republica Moldova istorie, cu miză pe documente”, scoase cu rămâne a fi o problemă, or, aceste cărţi ne migală din arhive greu accesibile. Citindu-i îndeamnă să-l cunoaștem din surse credi- cărţile, ai impresia că autorul s-a speciali- bile. Această donaţie ar putea răspunde zat în drama Basarabiei, a Bisericii Ortodo- genericului: Să ne cunoaștem istoria ade- xe, a deportărilor și deportaţilor, pe care vărată. i-a deplâns în Calvarul. Documentarul de- Deși a deţinut înalte funcţii în viaţa portărilor de pe teritoriul RSS Moldovenești, politică și diplomatică, V. Pasat a dat pre- dar și în lucrarea de proporţii a Eufrosinei ferinţă și prioritate muncii de cercetător. În Kersnovski Cât valorează omul, apariţie perioada istorică complicată și tumultuoa- editorială îngrijită și prefaţată de el. Unele să pe care o parcurgem, Valeriu Pasat a dat din aceste cărţi au fost editate la Moscova, dovadă de curaj, tenacitate și inteligenţă, dar în română. Moderatorul a mai amintit folosindu-și întreg potenţialul intelectual. publicului și despre iniţiativa lui Valeriu L. Kulikovski a remarcat și ţinuta grafi că Pasat de a introduce cursul de religie în frumoasă a volumelor, care vor comple- școli, de un apel la conciliere între istorici, ta și împodobi în continuare colecţiile de îndemnând în continuare vorbitorii să-și carte istorică a fi lialelor. spună opiniile despre cărţi și autor. Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, de la Prima, după cum era și fi resc, a vorbit Institutul de Istorie, Stat și Drept al AȘM, amfi trioana Bibliotecii Municipale, doam- unde activează și protagonistul manifestă-
158 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) rii, a salutat cu multă căldură gestul meri- Prof. Boris Volosatâi, directorul Liceu- toriu al colegului său de a dărui Bibliotecii lui român-francez „Gh. Asachi”, a califi cat Municipale „B.P. Hasdeu”, practic, o bibli- donaţia ca pe un „păsat în lapte”, un izvor otecă în miniatură, cu volume de istorie autentic important pentru bibliotecari, dar adevărată, de care duc lipsă, mai ales, bi- și pentru cititori, mai ales pentru cei din bliotecile din sate. Domnia Sa a mai spus generaţia tânără, care trebuie să cunoască că instituţia pe care o reprezintă l-a înaintat adevărata istorie și geografi e a neamului. pe Valeriu Pasat la Premiul Naţional al Re- Dr. Octavian Ţâcu a mărturisit cu since- publicii Moldova. (Între timp, la 27 August ritate: „Mă bucur că m-am născut și fac par- – de ziua Independenţei Republicii Moldo- te din generaţia după Valeriu Pasat, având va –, au fost acordate zece Premii Naţiona- posibilitatea să-i cunosc toată creaţia, pe le, printre laureaţi, la compartimentul știin- care o văd pe două dimensiuni, și anume: ţă, fi ind și dl Valeriu Pasat, cu care ocazie îi în primul rând, are talentul de a descoperi exprimăm sincere felicitări. – Nota red.) documentul, iar în al doilea – de a-l pune Pe aceeași linie academică, acad. Mi- cu succes în valoare. M-au fascinat îndeo- hai Cimpoi, împuternicit să transmită me- sebi ultimele cărţi, ale Domniei Sale, care sajul de salut al președintelui Academiei refl ectă și felul meu de a vedea lucrurile. de Știinţe a Moldovei Gh. Duca, a consta- Scriitorul Andrei Burac, după exprima- tat, între altele, că și acum suntem pe viu rea crezului că aceste volume de istorie martorii unor falsifi cări din istoria apropia- adevărată nu trebuie să lipsească din nicio tă, de aceea a îndemnat să ne ocupăm cu școală, din nicio bibliotecă, a declarat că a deosebită seriozitate de istoria românilor văzut atâţia mincinoși care au primit Pre- basarabeni, apreciind meritul și gestul au- miul de Stat, încât s-ar bucura cu certitudi- torului, subliniind că Valeriu Pasat slujește ne ca să-l primească pe merit Valeriu Pasat. adevărul, ne aduce aceste cărţi necesare Scriitorul și cercetătorul Iurie Coles- ca aerul, care merg acolo unde e nevoie de nic, care în cunoștinţă de cauză știe rostul documentare. Eminescu spunea mereu: a și semnifi caţia documentului de arhivă și pune faptele pe tapet. Valeriu Pasat vine valoarea contribuţiei celuia care-l aduce cu documentul pe tapet. „Asta le-o spun și în faţa publicului larg, a dorit să notifi ce: studenţilor mei, pentru a ști să deslușeas- „Biblioteca s-a completat nu doar cu o do- că adevărul de fals”, a conchis vorbitorul. naţie, dar cu o avere, și materială, și spiri- Analistul politic, ex-ambasador, dr. în tuală.” istorie Anatol Ţăranu a ţinut să remarce că Au mai vorbit dr. Nina Negru, prof. Valeriu Pasat este cel mai notoriu repre- Aureliu Marinciuc ș.a., în încheiere, oferin- zentant al generaţiei sale, fi ind o persoană du-i-se cuvântul și protagonistului, care, deschisă colegilor, un creator de premise copleșit de emoţii, a mulţumit gazdelor, reale pentru dezvoltarea istoriei. Cu regret, moderatorului, vorbitorilor și tuturor par- volumul cu amintirile despre gulagul stali- ticipanţilor, remarcând: mă bucur enorm nist ale Eufrosinei Kersnovski a fost refuzat că s-a adunat atâta lume bună, lume cal- să fi e lansat în Parlamentul comunist al dă! Prin intermediul bibliotecilor și celor R. Moldova. „Astăzi să fi i un istoric adevă- peste trei sute de bibliotecari, facem un rat e un lucru foarte greu”, a mai spus A. lucru comun – contribuim la cunoașterea Ţăranu, clasifi cându-l pe V. Pasat ca pe un istoriei adevărate. Am editat mult și vreau istoric cu mare greutate, pentru că docu- ca efortul meu să-și găsească rostul. Am mentele de arhivă pe care acesta se bazea- colindat toate satele din Moldova, cunosc ză, sunt valoarea în sine a istoriei. realitatea. Am colegi istorici de care sunt
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 159 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI mândru. În ciuda faptului că la început o axându-se pe aceleași surse din arhive, bună parte din cărţile mele au fost interzi- care până mai ieri erau închise sub șapte se în Republica Moldova, pentru că sunt o lacăte păzite cu ferocitate de rinocerii roșii. fi re încăpăţânată n-am pregetat să cred că Alocuţiunea dlui dr. hab. Valeriu Pasat, va veni și vremea când vor fi necesare, de pe care a pregătit-o spre a fi prezentată aceea sunt foarte recunoscător de apreci- la manifestarea de referinţă, o inserăm în erile și recenziile care s-au făcut, mă simt acestr număr al revistei, convinși că va tre- împlinit și voi continua să muncesc cu ace- zi interesul cititorilor noștri. eași ardoare și în aceeași direcţie. Necu- În încheiere autorul a răspuns compe- noscând trecutul, nu vom putea dezlega tent și cu bunăvoinţă la întrebări, inclusiv nodurile gordiene. După scrutinul electo- la o sugestie privitor la posibile donaţii ral, acad. Andrei Eșanu, într-o convorbire de carte pentru bibliotecile comunale, la telefonică mi-a spus: „Slavă Domnului că care am fost asiguraţi că Domnia Sa are n-ai trecut în Parlament, căci tu ești pre- un program pus la punct ce va completa destinat să te ocupi de știinţă, de știinţa cu siguranţă și aceste instituţii văduvite de istorică.” carte nouă, în comparaţie cu suratele lor Cu un pic de amărăciune și-a amintit din marile orașe. de greutăţile prin care i-a fost hărăzit să Precizăm că donaţia de carte făcută treacă la 23 august 1993, pe urmă prin de Valeriu Pasat include volumele Ortodo- arestul din 9 martie 2005, momente care xia în Moldova: Puterea, Biserica, enoriașii, însă nu i-au demolat credinţa și elanul de în patru volume; RSSM în epoca stalinistă, muncă. Cu prilejul acestei întâlniri, a des- 1940-1953; Asprul adevăr al istoriei. Depor- chis o nouă paranteză în vederea activită- tările din 1940-1950; Calvarul; Cât costă via- ţii recente, ea însemnând o nouă lucrare ţa omului: [jurnale și desene din gulag] de despre RASSM în componenţa Ucrainei, E. Kersnovski, ed. îngrijită și prefaţată de V. care va da în vileag multe informaţii ne- Pasat, ș.a. cunoscute la această temă, argumentele CRONICAR
VALERIU PASAT SAU DEFINIREA CLARĂ A DIFICULTĂŢILOR ISTORICE Dr. Lidia KULIKOVSKI, director general, BM „B.P. Hasdeu”
Imprecația chinezească, pe care ne-o Lucrările lui, au greutatea specială amintește Nikos Kazantzakis în Raport pe care le-o dă omul, specialistul Valeriu către El Greco, spune: „Fii blestemat să te Pasat, înzestrat cu o rară capacitate de a naști într-o epocă însemnată.” Suntem refl ecta la experiențele trăite de noi, basa- blestemați să trăim vremurile tumultuoa- rabenii, să le prezinte documentat, convin- se în care ne afl ăm astăzi, să facem față gător, în așa fel încât să putem învăța ceva. unui context foarte frământat profesional, Din cărţile lui Valeriu Pasat învăţăm, încă social, politic. Dar nu fi ecare își asumă res- o dată, în aceste timpuri amenințătoare ponsabilitate benevolă să contribuie cu pentru Republica Moldova, istoria noas- ceva pentru a face vremurile mai bune sau tră nenorocită de mulţi alţi istorici (având măcar mai clare. acest scop bine defi nit).
160 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Valeriu Pasat, istoricul-cetăţeanul și-a rul în neadevăr, apoi de a-l multiplica și a-l asumat responsabilitatea de a clarifi ca, a pune cocardă pe reverul istoricilor, astfel identifi ca și a descrie profund documentat transformându-i în mutanţi ai adevărului nuda realitate a unor evenimente, perioa- istoric, în viruși ai neadevărului. Referitor de din istoria RM, conștientizând urgența la accesul ușor la documente amintesc recunoașterii, de noi înșine, a gravităţii aici cuvintele lui Jonas Ridderstrale, auto- situațiilor acelea pentru prezentul și viito- rul bestsellerului Funky Business: „Suntem rul ţării. Noi iarăși ne prăvălim la poalele plătiţi pentru ceea ce facem și suntem ţi- muntelui, ca Sisif, ca să mai trăim calva- nuţi minte pentru rezultatele noastre. Dar rul istoriei noastre. Edmund Burke, fi losof rezultatele pornesc din defi nirea clară a britanic, menţiona că „cei care nu cunosc difi cultăţilor.” Poţi defi ni difi cultăţile știind, istoria sunt sortiți s-o repete”. cunoscând originile lor. Acesta a fost sco- În lumea de azi, pedeapsa pentru pul cercetătorului Valeriu Pasat. necunoaștere este aspră. Ţinând cont de Dr. hab. m.c. al AȘM Valeriu Pasat vine, viteza cu care circulă informațiile, de in- în lucrările sale, cu documente primare, cu teresele politice, geopolitice ale unor ac- comentarii originale, sinteze revelatoare, tanţi politici, timpii de reacție trebuie să contrastante cu cele ale altor istorici cerce- fi e mult mai mici, căci incapacitatea de a tători ai acestor perioade abordate în vo- recunoaște, de a conștientiza și de a acţi- lumele sale. Valeriu Pasat a dat dovadă de ona, în consecinţă, este repede remarcată, curaj, de responsabilitate personală, dar și amplifi cată și pedepsită. de multă inteligenţă în abordarea acestor, Cărţile dr. hab. în istorie Valeriu Pasat deloc ușoare, durute continuu, perioade nu se ocupă de răni superfi ciale, el ape- istorice ale RM. lează la chirurgie documentară și lasă să Să cunoaștem adevărata istorie! Tre- se amplifi ce adevărul. Or, adevărul, în RM, buie s-o cunoască cât mai mulţi oameni. rămâne o problemă. Noi, basarabenii, con- Aceasta vrea autorul care a venit astăzi fruntaţi cu probleme de tot felul, suntem la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” să de la o vreme chiar imuni la probleme doneze volumele sale cetăţenilor Chiși- identitare, istorice. Aceasta ne face inapţi năului. Să ne cunoaștem adevărata istorie să deosebim între un bloc inofensiv de va fi titlul generic sub care toată sufl area gheaţă și vârful unui aisberg adevărat. Va- bibliotecărească va promova adevărul, va leriu Pasat, bine documentat, le distinge, promova cărţile dlui Valeriu Pasat. fapt ce-i permite să scoată în evidenţă ori- ginile problemelor noastre. În Principele, fi losoful italian Niccolò Machiavelli își sfătuia adepții: „Să nu irosiți niciodată șansele pe care vi le oferă o cri- ză.” Valeriu Pasat nu o irosește, el vesteș- te, aduce documentul în faţă, cercetează temele difi cile ale istoriei noastre. Munca sisifi că de cercetător a fost favorizată, într- un fel, și de posturile pe care le-a ocupat – a avut acces mai ușor la documente. Dar mulţi au avut acces – numai că aceleași documente au fost văzute și de unii istorici cu un scop meschin de a preface adevă-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 161 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI DONEZ CU BUCURIE DIN MUNCA-MI DE ASIDUĂ CERCETARE...
Valeriu PASAT, dr. hab. în istorie, membru corespondent al AȘM
Trebuie să vă mărturisesc că ideea de poporului nostru, căci știu bine ce a spus a face niște donaţii de carte bibliotecilor cândva Napoleon: „Un cap (adică: un om, noastre mi-a venit nu demult. În ultimul un popor) fără memorie este ca o fortă- timp, am avut ocazia de a vizita mai multe reaţă fără garnizoană.” Noi avem Cetatea localităţi din republică, de a comunica cu noastră dragă, cu bune și cu rele, pe care mai mulţi concetăţeni, oameni de diferite nu o putem lăsa nicio zi, nicio clipă fără profesii și opţiuni politice. În urma depla- garnizoană! Și, în acest context, nu pot să sărilor mele prin republică și a contactului nu evoc și un gând luminos al lui Nicolae cu concetăţenii noștri, m-am convins că Iorga: „Istoria își bate joc de cei care nu o bibliotecile se afl ă într-o stare alarmantă, cunosc, repetându-se.” Comentariile, aici, deplorabilă – la compartimentul literatură cred că sunt de prisos... în limba populaţiei majoritare și, în mod Am început a face donaţiile la Chiși- special, al literaturii istorice. nău, la Biblioteca Municipală, și consider Cred că unora le va fi greu să-și imagi- că am procedat corect: cuvântul capitală neze, dar avem în republică biblioteci co- are aceeași rădăcină cu cuvântul cap; și munale, școlare, liceale, dar și raionale în de aici, de la cap-capitală totul începe, aici care lipsesc cu desăvârșire cărţi elemen- totul continuă și aici trebuie să culmineze tare, adică generale, de istorie a Neamu- – am în vedere faptele bune, desigur! Știu lui nostru, ca să nu mai vorbesc de lucrări că în reţeaua principalei Biblioteci a Chiși- monografi ce privind anumite perioade năului, care poartă numele celebrului scri- sau personalităţile marcante ale istoriei. itor, lingvist, fi lozof, dar și istoric Bogdan Tocmai din acest motiv am luat decizia Petriceicu Hasdeu, lucrează peste 300 de de a face donaţii de carte pentru câteva bibliotecari, în marea lor majoritate doam- biblioteci importante de la noi, cu scopul ne și domnișoare. Ele sunt niște harnice și și speranţa ca volumele donate să ajun- devotate slujitoare în Templul Cărţii, ele își gă – de la o bibliotecă centrală – și la alte fac cu cinste datoria, în condiţii nu dintre biblioteci mai mici, situate în cartiere sau cele mai bune, dar ele știu a trăi cu bucuria în localităţi mai îndepărtate de centru. de a ajuta de alţii să se documenteze, să se Donaţia este alcătuită din lucrările scrise, informeze, să se apropie de valorile spiri- elaborate sau îngrijite de subsemnatul în tuale naţionale și universale. Nu am nicio ultimii 20 de ani; unele au benefi ciat de îndoială că reușitele Bibliotecii Municipale aprecieri în presa republicană, dar și de- se datorează în bună parte și faptului că în parte de hotarele republicii. Ele vizează, fruntea Echipei „Hasdeu” se afl ă doamna cu precădere, istoria noastră contempo- Lidia Kulikovski care, prin muncă asiduă, rană, procesul de sovietizare a Moldovei prin studii; prin respect profund faţă de și consecinţele ei, în general, dramatice, valorile naţionale și universale, faţă de tragice, dar esenţial mi se pare că aces- omul dornic de a cunoaște; printr-o sensi- te lucrări ale mele sunt niște păstrătoa- bilitate aparte la tot ce este valoros și nou re ale memoriei colective, ale memoriei sau nou și valoros și-a cucerit bunul nume
162 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) de lider al unei importante instituţii cultu- de nobili din sudul Rusiei. Cu toate că am rale, strategice. la dispoziţie foarte puţine exemplare ale Marele, regretatul nostru poet Grigo- jurnalului Eufrosiniei Kersnovski, câteva le re Vieru, pe care am avut norocul să-l cu- voi dărui cu emoţie celor mai importante nosc personal și să mă bucur de o sinceră biblioteci din Chișinău și din marile noas- comunicare intelectuală cu el, spunea că tre centre social-economice, pentru ca un „întreaga societate și întregul univers a număr cât mai mare de compatrioţi să ia atârnat și va continua să atârne de gene- cunoștinţă de trăirile acestei basarabence le femeii”. E un gând frumos, poetic, dar de excepţie, de principialitatea ei nestră- este și extrem de adevărat, căci nu ne mutată, neclintită chiar și în condiţii când putem imagina vreo împlinire valoroasă se părea că nimic nu mai contează. Iar noi, fără implicarea, fără contribuţia femeii. Eu și acum, avem mare nevoie de niște lecţii însumi am simţit aceasta din plin, căci la de principialitate, de verticalitate – ca o elaborarea mai multor lucrări, mai ales a condiţie obligatorie pentru o evoluţie spre celor concepute, scrise, redactate în anii normalitate. de prigoană, de detenţie politică, am be- Poate că unii se vor întreba care este nefi ciat mereu, din plin, de sprijinul moral, scopul sau subtextul acestei donaţii de și nu numai, al soţiei mele, Lilia, fapt pen- carte. Răspund cu plăcere că nu urmăresc tru care ori de câte ori am ocazia, îi exprim decât un singur scop: să contribui și eu, cuvinte de caldă recunoștinţă. Zicea un- în limita posibilităţilor, la familiarizarea deva Napoleon că „în marile crize, menirea compatrioţilor noștri cu istoria naţiona- femeilor este de a ne îndulci necazurile” și lă. Dumneavoastră, bibliotecarii, știţi mai cum noi trăim mai multe decenii de criză bine decât alţii că noi trăim în Epoca Cu- profundă, Dumneavoastră îndepliniţi cu noașterii, a Informării; că fără informare, brio această misiune pe care v-o asumaţi fără documentare, fără cunoștinţe pro- benevol, pentru a asigura în societate un funde în domeniul ales ca specialitate, echilibru, apoi și condiţii pentru a merge dar și fără cunoștinţe de cultură generală, înainte. În acest context, menţionez cu o nimeni nu poate fi ceea ce înţelepciunea deosebită satisfacţie sufl etească: în mun- populară numește omul care sfi nţește locul ca mea de cercetare a istoriei recente a sau, mai simplu, omul potrivit la locul potri- Basarabiei am avut norocoasă ocazie de a vit – omul de care are nevoie orice socie- depista, a descifra, a comenta, a edita și de tate și poate mai ales societatea noastră, a populariza jurnalul Eufrosiniei Kersno- afl ată într-o stare de agonie a tranziţiei. S-a vski, o basarabeancă de excepţie, care spus cu diferite ocazii că omul cunoscător, ne-a lăsat un document zguduitor despre omul informat este un om puternic și un schimbările tragice ce au avut loc în viaţa cetăţean valoros. Aș adăuga în acest con- și în sufl etul basarabenilor în anii ’40-’50 ai text că omul care cunoaște istoria este de secolului trecut. Acest jurnal a fost tradus două ori puternic, deoarece istoria oferă și în italiană, benefi ciind de o excepţională informaţi și chiar anumite soluţii de con- lansare / prezentare; acum se traduce și în vieţuire, dar și de supravieţuire; totodată germană; păcat că nu s-a găsit încă nimeni însă, Istoria educă, dezvoltă sentimente să-l traducă și în română, limbă pe care o fără de care existenţa noastră și mersul cunoșteau bine și membrii familiei Kersno- nostru înainte sunt de neconceput. Am vski, ca niște cetăţeni loiali ai Regatului Ro- în vedere sentimentele civice, patriotice, mâniei, chiar dacă limba lor maternă era societale, dar și estetice, capabile de a ne rusa, ei reprezentând o viguroasă dinastie sublima existenţa. Amintiţi-vă câte roma-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 163 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI ne și povestiri istorice v-au frapat copilă- se lasă intimidată de nimeni și de nimic! Și ria, apoi adolescenţa, apoi tinereţea, apoi iată că tocmai această logică sănătoasă a și alte etape ale vieţii. Însă perceperea jus- istoriei mi-a oferit astăzi fericita ocazie de tă și aprofundată a numeroase fenomene a mă afl a printre Dumneavoastră și de a vă și fapte de viaţă devine posibilă numai prezenta cărţile care au așteptat cuminţi printr-o înţelegere și cunoaștere adâncă, ora normalităţii. subtilă a istoriei. Cărţile pe care le donez au în vedere Acum, dacă tot ne afl ăm într-un cadru istoria recentă, din ultimele șapte decenii neofi cial, ci mai mult în unul familiar, co- ale poporului și statului nostru. Nu înca- legial, chiar intim, îmi permit să vă dezvă- pe nicio îndoială că concetăţenii noștri se lui un secret, pe care unii – posibil – îl știu interesează și de alte perioade ale istoriei sau îl intuiesc, iar pentru alţii „dezgolirea” naţionale. Astfel încât, cine deţine cărţi de acestei taine ar putea adăuga un fel de istorie privind alte perioade din trecutul plusvaloare cărţilor, atunci când le vor so- nostru, poate face donaţii, pentru că lipsa licita, le vor citi, le vor folosi – cu siguranţă cărţii de istorie se face simţită în toate bibli- – pentru documentare și studiu. Majorita- otecile din republică, iar compatrioţii noș- tea cărţilor pe care le donez au fost până tri nu au pierdut interesul, pasiunea pentru nu demult tabu. Este greu să crezi una istoria Neamului. Lansez acest apel – de a ca asta, doar Republica Moldova de 20 și face donaţii de carte solicitată, de carte va- ceva de ani este considerată un stat per- loroasă, de carte istorică – către toţi istoricii fect democratic! Cu toate acestea, repet: și către instituţiile ce îi reprezintă într-un fel cărţile pe care vi le donez au fost mulţi sau altul: redacţii, edituri, centre de cerce- ani interzise sau, cel puţin, nedorite de tare și altele unde, cu certitudine, se găsesc regimul care „mi-a creat condiţii” – pun niște volume care s-ar putea să nu fi e de aceste cuvinte între ghilimele – de a-mi primă necesitate acolo, dar care volume, continua și în detenţie munca de cerce- ajunse în bibliotecile publice, vor aduce tare ca istoric. Cărţile de care vorbesc nu numeroșilor cititori bucuria descoperirii și puteau fi lansate, nu puteau fi expuse, în a cunoașterii Adevărului care, biblic vor- anumite situaţii nu puteau fi nici măcar bind, ne face mai liberi și mai puternici. citate. Această incredibilă, stupidă tabui- Doresc tuturor multă sănătate, noi îm- zare a unor volume de istorie, în general pliniri în munca de cercetare și editate a inofensive, în tot cazul – obiective, după lucrărilor concepute, scrise, elaborate, re- cum le-au apreciat mai mulţi specialiști de dactate, îngrijite, precum și în activitatea la noi și de peste hotare, se datorează „os- de popularizare, de propagare în mase a tașilor” și „ofi ţerilor” regimului totalitar, dar cărţii, astfel, prin intermediul cărţii, susţi- trebuie să constat, cu regret, că și unii oa- nând un dialog continuu și viu cu societa- meni de-ai noștri s-au lăsat atrași în cursa tea care încă nu ș-a pierdut încrederea în pe care au întins-o bolșevicii de pe malul stâlpii spiritualităţii: în feţele bisericești, Bâcului – prin intimidare, prin minciună, dar și în istorici, scriitori, ziariști, artiști, ca- prin falsuri și denigrare. Norocul nostru e dre didactice și, desigur, în Dumneavoas- că istoria are totuși o logică a ei, care nu tră – bibliotecarii...
164 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
BIBLIOLOGIA E UN TERITORIU ÎN CARE SE ÎNTÂLNESC TOATE VALENŢELE CULTURALE (Interviu cu prof. univ. dr. Ion Stoica, profesor consultant la Facultatea de Litere a Universităţii din București; conducător știinţifi c la Școala Doctorală de la Facultatea de Litere a Universităţii, București)
Rodica Avasiloaie: Sunt onorată de I.S.: Încerc să ofer cât mai mult și să leg faptul că aţi acceptat acest interviu. Vă mul- cât mai bine câmpurile care îmi dau satis- ţumesc. Domnule profesor, felicitări pentru facţie. Sunt momente și împrejurări de via- lansarea la Chișinău a romanului Faculta- ţă în care universul cultural e atât de plin tea de fl uturi. De asemenea, primiţi apre- de chemări pentru fi ecare dintre noi, încât cierile noastre pentru susţinerea conferinţei ar fi păcat să nu cauţi răspunsurile cele Biblioteca și lectura din cadrul Colocviilor mai potrivite. Bibliologia e un teritoriu în de vară, organizate de Biblioteca Municipa- care se întâlnesc toate valenţele culturale, lă „B.P. Hasdeu”. Aţi vorbit despre aceste va- cercetarea este singura modalitate care lori seculare cu multă profunzime și erudiţie, dă cunoașterii, dint-un domeniu sau altul, fapt confi rmat și în multiplele Dvs. publicaţii. profunzime și confi rmări, iar sfera didacti- că universitară pune în relaţii generative Ion Stoica: La rândul meu, vă mulţu- cele mai fertile competenţe și responsabi- mesc pentru oferta de a iniţia acest inter- lităţi. Dacă ai șansa de a te bucura de lu- viu. Lărgim astfel sfera de comunicare și mina fi ecăruia dintre cele trei câmpuri ar fi dăm „Colocviilor de vară”, organizate de păcat să nu te manifești atâta cât îţi stă în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, o di- putinţă. Cât despre poezie și despre crea- mensiune încă mai profi tabilă. În spaţiul ţia literară, în general, ele sunt sfere mirifi - culturii române și, de altfel, pe plan uni- ce în care te întâlnești cu tine și cu lumea, versal, comunicarea între oamenii care într-un fel pe care nu știi niciodată să-l ex- reprezintă bibliotecile este o forţă cu un primi întregitor. Oricât de departe rămâne potenţial imens. Bibliotecile sunt structuri cerul stelei celei mai luminoase, fi e doar unice ale societăţii. Ele pot produce mai și un mănunchi de raze te încălzește și te multă valoare adăugată decât se crede încurajează. îndeobște și pot contribui în mod funda- mental, deși fără prea multă vizibilitate, la R.A.: Dle profesor, aţi avut o carieră de instalarea dezvoltării durabile a societăţii. excepţie la Biblioteca Centrală Universita- Iar pentru mine, spaţiul biblioteconomic ră „Carol I” din București. Cum să pregătim și, în general, spaţiul infodocumentar ba- prezentul bibliotecilor universitare ca să de- sarabean este un model de receptivitate vină, la rândul său, cândva, un trecut elogia- și de dinamism. Ar fi păcat ca unitatea de bil, dar și un prezent cu răspunsuri relevante limbă și de tradiţie culturală să nu fi e cât pentru utilizatori? mai larg și mai intens valorifi cate. I.S.: Așa cum spuneam, bibliotecile R.A.: Profesor universitar, bibliolog, cer- sunt structuri unice ale societăţii. Ele vin cetător, poet, prozator... Dle Ion Stoica, unde din timp și vor traversa timpul, indiferent vă regăsiţi cel mai bine? de formele în care va fi turnată memoria
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 165 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI omenirii și indiferent de modul în care se în mod comprehensiv, idei legate de planifi - va obţine valoarea adăugată în spaţiile in- carea strategică a bibliotecilor. Filtrând prin termedierii cunoașterii. Bibliotecile sunt gândirea academică, dar și prin practica legate fundamental de principiul univer- activă pentru a direcţiona VIITORUL biblio- sal al informaţiei și al cogniţiei. Legătura tecilor universitare, ce obiective prioritare aţi lor cu învăţământul este indispensabilă. stabili pentru următorii, să zicem, patru ani? Ele sunt, cum spunea Ranganathan, or- I.S.: Gândirea strategică a venit mai ganisme în dezvoltare. Pentru mine, Bi- târziu spre perimetrul infodocumentar. Și blioteca Centrală Universitară „Carol I” din încă nu s-a instalat ca model de acţiune. București a fost leagăn și lume, locul care Strategiile nu sunt decât proiecţii artifi - a dat sens maturităţii mele intelectuale. ciale dacă nu sunt bazate pe sistemism. Împrejurările care au făcut ca legătura La nivelul managementului societăţii, sis- mea cu BCU București să devină creatoa- temismul trebuie să transfere în strategii re și împlinitoare au fost prilejuite, în mod defi nirea clară a obiectivelor, cunoașterea paradoxal, de tragedia incendierii acestui profundă a tuturor componentelor și a așezământ în timpul Revoluţiei din 1989. rolului lor specifi c, distribuţia raţională și Distrugerea, aproape integrală, a bibliote- consecventă a resurselor. Deocamdată, la cii m-a făcut să trăiesc dramatic obligaţia acest nivel, societatea este defi citară, are de a păstra caracteristicile unei instituţii alte priorităţi, acceptă dezordinea și risipa, de faimă a culturii române și, în același cultivă mediocritatea. Iar la nivelul com- timp, imperativul de a face din noua bibli- ponentei infodocumentare, sistemismul otecă un lăcaș modern, o placă turnantă trebuie să se bazeze pe un profesionalism pe traseele informaţiei universitare, un superior, pe capacităţi dinamice de coo- centru de afi rmare a valorilor mondiale ale perare și pe inteligenţă creatoare. Până cunoașterii și o școală vie pentru cei che- acum, în fi ecare dintre aceste trei zone maţi să vehiculeze informaţia de pe poziţii fundamentale, evoluţiile sunt lente și in- analitice și critice. A fost mai mult decât consecvente. O planifi care strategică reală greu. Acum BCU București este din nou o înseamnă mult mai mult decât s-a realizat instituţie de faimă a culturii române. până acum, presupune o voinţă integra- O bibliotecă universitară contempora- toare care să treacă de stadiul declarativ. nă nu are valoare decât în măsura în care Bibliotecile universitare traversează aceas- devine parte activă, poate cea mai activă, tă epocă zbuciumată a începutului de în efortul fără sfârșit de a spori calitatea mileniu marcate atât de consecinţele po- formării universitare. Managementul unui zitive ale participării lor, obligatorii, la pro- astfel de obiectiv include cele mai înalte cesele educaţionale și de cercetare, cât și competenţe de organizare, de informa- de urmările debusolante ale mișcării con- tizare, de relaţionare, de raţionalizare și temporane a informaţiei. Prima determi- de umanizare a întregului. Fiecare dintre nare le impune implicare directă, ritm și ţi- aceste cerinţe trebuie să-i facă pe cei care nută știinţifi că. Managementul universitar apelează la serviciile unei biblioteci din va fi , mai mult decât până acum, constrâns acest perimetru să afi rme cu convingere, de raţiunea superioară a pregătirii temei- așa cum afi rma Emil Cioran, amintindu-și nice și competiţionale a noilor generaţii să de tinereţea lui studioasă: „Sunt creatura pună un accent din ce în ce mai apăsat pe Fundaţiei «Carol I».” locul informaţiei în toate compartimen- R.A.: Să continuăm gândul Dumnea- tele formative și, în consecinţă, să acorde voastră despre management și să abordăm, importanţa necesară acestor structuri, cu
166 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) deosebire prin creșterea resurselor aloca- mai bine. Am putea lansa o listă de teme te și prin ridicarea nivelului de exigenţă de cercetare, fundamentale și aplicative, faţă de gradul și stilul lor de participare. care să mobilizeze potenţialul știinţifi c din A doua determinare ţine de factori mai amândouă perimetrele; am putea elabora complicaţi. Bibliotecile universitare, nu împreună instrumente de informare care știu și nu pot, deocamdată, să se extragă să circule și de o parte și de alta a Prutului; de sub presiunea elementelor cantitative am putea organiza unele forme comune care împovărează procesarea informaţiei, de perfecţionare a specialiștilor din bibli- nu benefi ciază de repere critice de auto- oteci; am putea întâlni sistematic nucleele ritate care să faciliteze selecţia informaţiei de conducere ale asociaţiilor profesionale. și nu dispun de resursele fi nanciare nece- Cel mai important lucru în viitorul foarte sare pentru a procura informaţia cea mai apropiat ar putea fi colaborarea pentru valoroasă și tehnologiile cele mai perfor- încheierea procesului de informatizare, mante. Numai un management inspirat, inclusiv a resurselor documentare din tre- competenţe profesionale remarcabile și cut, din toate bibliotecile, în vederea in- reglementări care să faciliteze conexiunea terconexiunii generalizate a acestora. Dar generalizată și unitatea de acţiune ar pu- câte alte proiecte nu ar putea fi luate în tea deschide porţile către răspunsurile aș- considerare? teptate. Nu cred că aceste mari obiective R.A.: Domnule profesor, aţi avut un rol pot fi atinse în patru ani, dar cred că ele foarte important în reînfi inţarea învăţă- pot fi considerate ca esenţiale pentru a ca- mântului biblioteconomic românesc. La ca- racteriza trăsăturile viitorului. pitolul perfecţionarea curriculumului, ce idei R.A.: În baza analizei SWOT (puncte noi ne sugeraţi? tari, puncte slabe, oportunităţi și amenin- I.S.: Formarea specialiștilor pentru ţări), numiţi, Vă rog, câteva din punctele tari structurile infodocumentare este o sar- și slabe ale bibliotecilor din România. cină fundamentală. Improvizaţia a avut I.S.: Analiza SWOT e mereu necesară, prea multe consecinţe negative. Și la fel e un instrument managerial indispensabil. de negativă a fost tolerarea mediocrităţii. La nivel de sistem, bunele și relele sunt Trecutul de excepţie al bibliotecilor, atâta cele la care m-am referit mai sus. Ele sunt cât a fost, este legat de multe nume de ex- diferite de la ţară la ţară și de la unitate la cepţie. Astăzi, profesionalismul infodocu- unitate. Ar trebui ca secţiunile universitare mentar nu mai poate fi realizat doar prin ale asociaţiilor profesionale să-și propună atingerea unor trepte înalte de cultură și să realizeze seturi prioritare de analize și generală. Niciun domeniu nu progresează de proiecte, depărtându-se de lista totală fără o formaţie dedicată, fără cunoașterea de insatisfacţii cu care operează de tot- profundă a câmpului specifi c. În ţările cu deauna, risipindu-și forţele. mari performanţe în dezvoltarea structu- rilor infodocumentare s-au înfi inţat, mai R.A.: Cum apreciaţi parteneriatul dintre ales după ultimul mare război, școli superi- bibliotecile din România și Republica Mol- oare comparabile, prin suportul teoretic și dova? Care ar fi pașii pragmatici spre reali- prin mijloacele de funcţionare, cu cele mai zarea unor noi proiecte comune? bune forme de pregătire din alte domenii. I.S.: S-au făcut pași mulţi pentru mai În România, după Revoluţia din 1989, învă- buna cunoaștere reciprocă, dar există un ţământul infodocumentar s-a reconstruit fond comun uriaș de aspiraţii și de po- pe baze moderne, preluându-se elemente sibilităţi pe care putem să le fructifi căm valabile din tradiţia naţională antebelică
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 167 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI precum și din experienţa contemporană sunt legate de cele mai înalte descoperiri a formelor existente în unele ţări occiden- și implicări tehnologice. Natura lor nu res- tale și în Statele Unite ale Americii. Cred pinge abordarea tehnologică ci, dimpotri- că acum, după peste douăzeci de ani de vă, este favorizată de gradul de adecvare și experienţă, se pot opera, progresiv, inter- de calitatea superioară a tehnologiilor. „In- venţii de aprofundare, de regrupare, de dolenţa în domeniu”, cum spuneţi, poate fi reponderare, de evaluare mai severă, mai consecinţa înţelegerii nepotrivite a locului diversifi cată, mai sistematică. Cred că zona informaţiei în societate și / sau a lipsei de care necesită cea mai susţinută exigenţă mijloace. este legată de training, ca program, du- R.A.: Bibliotecile sunt viaţa timpului rată și forme de evaluare. De asemenea, nostru. Ele supravieţuiesc doar în cazul când importantă mi se pare acum organizarea se conformează schimbărilor și nivelului pe unei relaţii active cu absolvenţii, în primii care îl impune UTILIZATORUL. Sunteţi de cinci ani după terminarea studiilor, pentru acord cu această afi rmaţie? a prelua și a traduce în curriculum elemen- tele rezultate din confruntarea cu realita- I.S.: Afi rmaţia este prea tranșantă. Pu- tea profesională și cu nevoile mediului in- tem spune însă cu îndreptăţire că ele fac fodocumentar. Oricum, rafi narea continuă parte din complexul major de determinări a învăţământului infodocumentar univer- care condiţionează nivelul de dezvoltare sitar rămâne o temă de refl ecţie perma- a societăţii. Nu întâmplător, relaţia dintre nentă, pentru a păstra echilibrul necesar calitatea sistemului de biblioteci și stan- între continuitate și schimbare. dardul general al unei ţări este direct pro- porţională. R.A.: Dle Ion Stoica, aţi scris că biblio- tecile sunt structuri tehnologice. Sub presiu- R.A.: Dle profesor, vă mulţumesc pentru nea tehnologiilor informaţionale, nu credeţi acest interviu. Sunteţi așteptat la Chișinău. că avem o indolenţă în domeniu? I.S.: Eu vă mulţumesc pentru întrebări I.S.: Și cartea – documentul, în general și mulţumesc tuturor celor care m-au fă- –, și bibliotecile sunt realităţi tehnologice. cut să trăiesc împlinitor momentele vizitei Gradul lor de tehnologizare este diferit mele la Chișinău. de la o epocă la alta, de la un tip la altul, Interviu realizat de Rodica AVASILOAIE, de la o structură la alta. Important este că directorul Bibliotecii Academiei de aceste categorii de artefacte și de structuri Muzică, Teatru și Arte Plastice
CONTRA VALURILOR, CU NEASTÂMPĂR DE FURNICĂ...
Maria TOACĂ, reporteră la ziarul românesc Zorile Bucovinei
„Nu este destul întuneric Chiar înainte de a mă porni spre Boian, în tot universul ca să stingă lumina la dna Eleonora Bizovi, am citit într-un ziar unei plăpânde candele.” că niște savanţi au descoperit, în sfârșit, William Shakespeare gena tinereţii și că, foarte curând, acest
168 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) miraculos vaccin con tra îmbătrânirii va fi se între bucătărie, școală și studiile la o dis- accesibil tuturor oa menilor care visează tanţă destul de mare – la Bălţi. Mi-a mărtu- la tinereţe veșnică. Cică, vârsta medie a risit că o salvează scrisul la Zorile Bucovinei: pământenilor va ajun ge, graţie remediu- „Unii, care habar nu au cu câte sacrifi cii lui făcător de minuni, până la trei sute de apare ziarul, mă întreabă câţi bani primesc ani. Un gând cam ci nic m-a făcut să oftez pentru cele publicate. Alţii cred că scriu de a pagubă: „Doamne ferește, și vai și-amar fl orile mărului, însă eu încredinţez foii albe de planeta noastră, dacă cei răi, de care numai lucrurile despre care nu pot tăcea, moartea izbăvește pământul luându-i despre ce mă doare și, într-adevăr, cred că se pe alte tărâmuri, vor avea o viaţă atât de poate schimba ceva prin cuvântul scris.” În- lungă.” De obicei, baba cu coasa îi răpește trebând-o dacă nu și-a făcut dușmani din mai degrabă pe oamenii buni, mângâierea această cauză, mi-a arătat o piatră, ce i-a celor ce rămân în urma lor fi ind că Dum- zburat, cu mulţi ani în urmă, într-un geam nezeu are mai mare nevoie de ei. Dar sunt dinspre drum. Știe că la acel moment pia- și excepţii, când din îndurarea cerească supravieţuiește câte un sufl et generos (să tra a fost aruncată în soţul ei, profesorul și fi e de sămânţă, cum spune înţelepciunea semănătorul de dragoste românească, Va- populară), pentru a menţine și a duce mai sile Bizovi, care era încă în viaţă. Pe atunci departe lumina, a se lupta, în pofi da fra- vocea ei nu se auzea, căci trăia în umbra gilităţii trupești cu valurile purtătoare spre bărbatului, protejată de autoritatea lui. întuneric. Acum, deși nimeni nu-i sparge geamuri- Apropiindu-se de al optzecilea hotar, le, rezistă la lovituri mult mai dureroase, cu trupul fi rav ca în adolescenţă, Eleonora unicul alin fi ind că soţul nu le vede și nu Bizovi n-are nevoie de gena juneţii veșni- le simte. Are totuși și bucurii, umbrite de ce, pentru că sufl etul îi este poate chiar regretul că trebuie să i le împărtășească mai înaripat de cutezanţa tinereţii decât în doar la mormânt. Nepotul Mihăiţă din Chi- anii când își legăna copiii, zbuciumându- șinău, care va împlini în octombrie 17 ani,
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 169 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI i-a făcut un cadou împărătesc. A sunat-o așa cum mă aștepta mama acasă, la Lehu- de curând, rugând-o să nu se supere că, în ceni. Nu-mi era ușor să-mi înăbuș gândul această vară, nu va fi alături de ea la ziua că și măicuţa mea în acest august ar fi îm- de naștere. A câștigat locul doi pe Româ- plinit 80 de ani, amintindu-ne împreună nia la competiţiile de șah și se pregătește cu dna Eleonora de ultima ei duminică la să plece la întreceri internaţionale, în stră- biserică, când preotul a ţinut o slujbă la inătate. De emoţie, bunicuţa a uitat să-l monumentul consătenilor căzuţi victime întrebe în ce ţară au loc competiţiile. Mai ale regimului stalinist. încape loc de supărare, când a fericit-o cu „E greu să suportăm pierderea celor mai o veste atât de minunată, care i-a înseni- scumpe fi inţe, dar Dumnezeu ne dă putere”, nat inima! După sunetul nepotului, singu- m-a consolat amabila gazdă, povestindu- rătatea, veșnica-i însoţitoare, își luase tăl- mi o întâmplare miraculoasă, care a ajutat-o pășiţa și se simţea de parcă toţi cei dragi să-și revină după moartea soţului: erau lângă ea. – La câteva zile după înmormântare, fi i- ca Mărioara a trebuit să se întoarcă la Bălţi. Un moș bătrân, cu două mere... Nicușor s-a mai reţinut, dar curând a plecat Deși n-a invitat pe nimeni, nu putea să și el. Eram prea singură și bolnavă, nu știam nu știe că peste numai două zile casa îi se cum să trăiesc. Stăteam în casă, mai mult va umplea de oaspeţi neanunţaţi din timp. culcată. Nici nu aveam puteri să mă mișc, Îi va întâmpina ca în vremurile bune, când când a intrat un bătrân de la Hliniţă, sprijinit soţul îi aducea pe neprins de veste lume în cârjă. Nu l-am cunoscut, nu-i știu nici azi de pe lume. Dar în sâmbăta din preaj ma numele, dar întotdeauna îl pomenesc în ru- jubileului, o liniște deplină domnea în casa găciunile mele. Mai întâi, el a strigat la mine: cu cele mai multe cărţi în Boian. Pe aproa- „Fată hăi, scoală-te, nu sta în pat!” Apoi mi-a pe, la bucătărie, fi erbea lin mămăliga în spus mai blând că bărbatul meu i-a făcut un ceaunaș, gazda dorind să mă primească bine, iar el, amintindu-și, a venit să vadă cum
170 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) trăiesc. M-a certat din cauză că stau culcată. Întrebându-mă dacă am copii și nepoţi, fără să aștepte răspunsul, m-a probozit: trebuie să trăiesc pentru ei. Apoi a scos din buzunar două mere, poruncindu-mi: „Mănâncă-le!” Până atunci nu puteam pune nimic în gură. Mi-a fost oarecum de bătrân și faţă de el am mâncat un măr. Pe urmă am băut un păhar de iaurt. Interesant că nu mi-a fost rău după o astfel de combinaţie. Moșul a plecat, iar eu m-am sculat din pat. Mi-am dat seama că el are dreptate și m-am încrâncenat să trăiesc. Ascultând despre această stranie în- tâmplare, mi-am exprimat părerea că ar fi putut fi o vedenie ori un vis. – Așa aș fi crezut și eu, dacă nu erau Foto de V. Șoimaru acele două mere, unul din care a rămas în- treg pe masă după plecarea moșului. I-am dimineţii de 14 august cu roua de pe fl o- povestit unei vecine și ea mi-a zis că o fi fost rile ce se aștern în același curcubeu vesel Sfântul Nicolae. Am mare credinţă, dar nu împrejurul casei. De mică a fost crescută pot admite că Sfântul Nicolae mi-a adus mie cu credinţă în Dumnezeu, dar întărirea mere. A fost un bătrân în carne și oase din în evlavie s-a împlinit odată cu stingerea satul nostru, numai că nu știu cine și nici nu soţului, după anul 2000. Până atunci, în- l-am mai văzut vreodată. totdeauna a avut un zid protector în faţă Surprize cu roua de pe fl ori – mai întâi în casa părintească, apoi în pro- Nici până la acea neobișnuită vizită, pria-i familie. Tatăl ei, Ilie Hârca al lui Ion, dna Eleonora Bizovi n-a trăit numai pentru născut din 1903, a murit la numai 42 de sine. Îi plăcea să le facă surprize copiilor și ani. Cât a trăit părintele, de sărbătorile de soţului, la fi ecare zi de naștere inventând iarnă, în casa lor se împodobea pomul de ceva nou. Deoarece nu obișnuiau să invite Crăciun. În sat se spunea că Ilie Hârca este oaspeţi la zilele de naștere, uita cu desăvâr- un ţăran cu carte. El era aspru cu cei patru șire de data nașterii ei. Se scula dimineaţa copii, mai ales în privinţa reușitei la școală: și, dacă era liberă de la serviciu, se apuca de – Nu ne bătea, dar, când veneam de la treburi prin casă. Soţul îi tempera hărnicia, lecţii, în primul rând, ne controla caietele, amintindu-i că pentru ea „azi e sărbă toare”. apoi ne verifi ca cunoștinţele la tabla înmul- Apoi ai casei, mai ales când s-au ridicat mă- ţirii. De încurcam ceva, ne dădea o oră, ca să rișoare nepoţelele, au preluat obiceiul de ne corectăm. Mă speria tata cu o vorbă, mai a-i trezi pe sărbătoriţi cu roua de pe fl ori: ales când nu mâncam cum trebuie (puneam „Cine avea zi de naștere, era trezit cu un bu- mâncarea din farfuria mea în a fratelui Ion): chet de fl ori, de pe care îi scuturam roua pe „O să te bat de-o să iasă fumul.” Nu-mi dă- faţă, mi-a dezvăluit dna Eleonora cea mai deam seama cum poate să se întâmple așa frumoasă amintire. Nepoţelele, Alina și Cris- ceva. Așteptam să bage un băţ în foc și să tina, veneau special de la Bălţi ca să-și sărbă- mă bată cu el până va ieși fum... torească zilele de naștere la Boian, știind că le Că familia Hârca nu era ultima în sat pregătesc ceva deosebit.” există mai multe dovezi. Ilie cunoștea la S-au scurs deja 12 ani, de când a rămas perfecţie două limbi străine – rusa și ger- singură, și n-o mai trezește nimeni în zorii mana. Dacă nu rămânea numai în grija
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 171 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI mamei sale, după ce taică-său s-a pierdut în cabinet și a probozit-o părintește, amin- în Canada, ar fi ajuns mai departe decât tindu-i că-i învăţătoare, dar nu o elevă... vătaf pe moșia lui Marcu Metz. Oricum, Degrabă a trimis-o să înveţe la Institutul cultul cărţii domina în familie, gospodarul Pedagogic din Bălţi. fi ind abonat la ziare, reviste și la Calenda- – Mă gândesc cum părinţii plătesc acum rul poporului. Duminica, vecinii de pe Deal o groază de bani pentru studiile copiilor. Eu se adunau la Iluţă Hârca, pentru ca să afl e am scos leafa pe o lună și m-am dus să sus- noutăţile din ţară și din lume. Fiul său Ghe- ţin admiterea la Bălţi, numai cu un geaman- orghe, fratele cel mai mic al Eleonorei, a tan de cărţi și conspecte. Degrabă m-am că- fost botezat de prefectul Gheorghe Vân- sătorit, am umblat la sesiuni fi ind gravidă cu tu, în anul 1937, când s-a sfi nţit primăria Mărioara. Vasile învăţa prin corespondenţă din Boian. Participarea prefectului la acest la Chișinău. eveniment este atestată și în documentele Probabil, nu întâmplător fi icei i-a fost de arhivă. Poate și din această cauză, so- sortit să trăiască la Bălţi, iar fi ului la Chiși- vieticii nu l-au privit cu ochi buni chiar din nău, crede dna Eleonora. primele zile. Deși era un simplu lucrător la Tot atât de neîntâmplător și-a legat moara din sat, l-au tot chemat la intero- destinul de Vasile Bizovi – tânărul dintr-un gatoriu, forţându-l să recunoască pentru neam vestit la Boian, chiar și după ce fami- cine a votat la români. Nesfârșitele hărţu- lia sa a fost dezmoștenită de toate bunu rile ieli l-au băgat degrabă în mormânt. de către sovietici. Mijlocitor al cuplului lor Mama Eleonorei, Vasâlca, provenea a fost un vers de Mihai Eminescu, scris de din familia Fedoreac. Terminase numai o Eleonora în albumul Zamfi rei, o colegă de clasă primară, însă, datorită copiilor, foar- clasă. Aceasta avea un frate mai mare care te silitori la învăţătură, a prins și ea gustul prietenea cu Vasile. Observând strofa din de cunoștinţe. Știa să citească și să scrie, albumul Zamfi rei („Când simţi vibrând cu cunoștea limba rusă și se descurca în ger- înfocare / Iubirea-n cel mai falnic gând, / Îţi mană. În tot Boianul, dar și prin satele din pare frunza mândră fl oare, / Iar gerul aspru vecinătate, nu exista o meșteriţă mai iscu- un soare blând”, a recitat dna Eleonora din sită la ţesutul covoarelor. Iar în ajunul Sfi n- memorie), el s-a interesat cine i-a scris-o telor Paști, femeile stăteau în rând la ea, și nu s-a lăsat până n-a afl at secretul. Za- rugând-o să le încondeieze ouăle pascale. darnic încerca să-l convingă Zamfi ra că De la mama sa Eleonora a moștenit talen- enigmatica fată „nu se gândește la fl ăcăi”, tul și marea pasiune pentru arta plastică. tânărul și-a făcut drum spre casa Eleonorei, Deși n-a studiat această disciplină, a pre- chipurile, să împrumute niște conspecte la dat un timp și desenul în școală, mândrin- fi zică și limba rusă. Observând cărţi în ca- du-se că din foștii ei elevi patru au devenit mera ei, a îndesit cu vizitele, motivând că pictori renumiţi. vrea să împrumute literatura ce-l interesa. Până a ajunge specialist de mate- Tânăra învăţătoare, într-adevăr, avea cărţi matică, a lucrat la clasele primare – di rect rare, salvate de pe rug. Când au intrat în sat, după absolvirea școlii medii. După război, sovieticii au devastat mai întâi Casa naţio- în școlile românești era mare nevoie de nală, aruncând la foc cărţile românești din învăţători și directorul Mihai Tcaci i-a pro- Biblioteca „Mihai Eminescu”. Împreună cu pus să preia clasa a doua. Era încă crudă la sora mai mare, Eleonora a reușit să salveze minte, la lecţiile de educaţie fi zică zburda câteva volume. O culegere de fabule ale lui deopotrivă cu elevii. Copiii o prindeau de Donici i-a dăruit-o profesorului de literatu- cosiţe, iar tână ra învăţătoare alerga după ra română, pentru care a primit în schimb ei. Până n-a chemat-o într-o zi directorul un roman, intitulat Eleonora. Nu cunoaște
172 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) autorul, nici n-a apucat să-l citească, deoa- Eleonora ar dori să alcătuiască un album al rece i l-a furat un coleg de clasă. personalităţilor ce i-au stat la masa din casa Soţii Vasile și Eleonora Bizovi, aproape în mică, dar atât de încăpătoare și deschisă că- jumătate de secol de viaţă comună, au citit tre lume. E imposibil de cuprins în câteva pa- împreună multe cărţi și au primit sute de gini de revistă și de exprimat doar în cuvinte oaspeţi, după obiceiul deprins de la părinţii viaţa acestui cuplu intelectual. De aceea, am lor. La îndemnul inimosului prieten din Chi- mai lăsat spaţiu și pentru imaginile din arhi- șinău, Vasile Șoimaru, care îi trece cel puţin va familiei, ce spun mai mult decât cuvintele, o dată pe an pragul cu oaspeţi aleși (ultima prefăcând „gerul aspru în soare blând”. dată i l-a adus pe naistul Vasile Iovu), dna 15 august 2012 BIBLIOTECA – CALEA TA SPRE CUNOAȘTERE
Silvia VERDEȘ, elevă, Liceul Academiei de Știinţe a Moldovei, participantă la concursul de eseuri, organizat de Biblioteca „Ovidius”, cu genericul „Biblioteca – calea ta spre cunoaștere” (Premiul I)
Doamnă profesoară! Doamnă pro- o cămăruţă cu rafturi. Mai multe lumi într- fesoară, am și eu o întrebare! De ce îmi un univers. Fiecare carte e o lume uriașă cu daţi atâtea teme dacă vedeţi că nu-s eu legile, conducătorii, muritorii și creatorul ei cea care vrea să devină chimistă? Știţi, nu în parte. Când intri în bibliotecă, cărţile te am nevoie de atâtea lucruri. Am și eu ale cheamă și personalitatea ta se caută în or- mele. Obosesc și mă doare capul de fi eca- dinea alfabetică și ţine o lecţie plăcută în re dată când ies din fi ecare sală de clasă. Și ascultarea dascălului pe care și l-a ales. merg somnambulă văzând doar un singur La școala mă duc pentru ca să nu am drum: cel spre pernă. Cum, doamnă profe- absenţe și, respectiv, să nu am probleme soară, să mai caut drumul spre viaţă? cu administraţia liceului, în rest n-am mo- Singurul loc din liceul meu în care mă tive mai serioase. Stau pe un scaun de simt elevă este biblioteca. Pentru că aura lângă o fereastră restul timpului pe care-l fi ecărei cărţi își povestește alteia adevăruri mai am. De ce? Pentru că așa simt. La lecţii frumoase și se unesc într-o barieră puterni- creierul îmi este umplut cu elemente adi- că ce deconectează toate sursele factorilor ţionale indispensabile în pereţii clasei și subiectivi exteriori și rămân doar sufl ete. absolut nefolositoare în viaţă. Oricare om ce pășește în acest spaţiu Dar eu, deși sunt visătoare, iubesc să simte muzica cărţilor în cap, nu în urechi trăiesc. Și nu-mi trebuie lacrimi de foame și doar în ritmul acestei melodii subconști- interioară. Cine sunt și cine voi fi așa și entul uman își caută nevoile. Nu vă temeţi nu știu. Așa și n-am înţeles. Am psiholog, să-l urmaţi, el e cel ce știe cu adevărat ne- mamă, poet, dramaturg, preot, biolog, is- cesităţile fi ecăruia dintre noi. toric, prieteni într-o singură cameră. Cice- Claustrofobii să nu intre! – pentru bine- ro spunea că dacă ai o grădină și o bibli- le lor e recomandat să stea afară. Ar intra în otecă, ai tot ce-ţi trebuie. Mă caut și sper panică și isterie de moarte când vor realiza să mă găsesc. Profesorii te pot îndruma că un univers paralel, la fel de mare ca cel după cum consideră ei că e bine, dar pen- pe care-l cunoaștem noi stă înghesuit într- tru noi oare e bun acel bine?
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 173 BiblioPolis OAMENI ȘI CĂRŢI
Nu spun nimic nou prin faptul că în le- Nu vă speriaţi, tineri și bătrâni, de bibli- xemul „bibliotecă” se conţine rădăcina „bi- otecile ce-și deschid ușile în faţa voastră. blion” de la Biblie – Cartea Cărţilor, în care Li s-a făcut milă de voi și vor să vă ajute. s-a scris cuvântul sfânt. Deci, e un templu Lăsaţi-vă corpul să intre și sufl etul singur în care cunoști înconjurătorul: așa cum e el știe ce să facă. frumos sau urât și te cunoști și pe tine. Așa Bibliotecile sunt îngrămădirile cele dispar iluziile frenetice care ne-au acom- mai geniale de idei și gânduri ce au exis- paniat din copilărie și se conturează fi guri tat vreo dată, ce-ţi dau curajul să nu mori clare, drumuri, cărări, oameni pe care-i vei de frica în pustietatea timpului. Sunt feli- ţine alături și oameni de care vei uita. Ma- nare ce încearcă să te lumineze în propria terialul în care trăim își pierde din valoare ta viaţă, iar dacă tu însuţi / însăţi le închizi, în fi nal rămânând esenţele. În legătură cu cum vrei să nu te lovești prin întuneric asta, Schopenhauer afi rma că numai bibli- sau să ai parte de multe dezamăgiri? Și otecile sunt memoria singură și durabilă mai avem tupeul de a spune că soarta e a omenirii ai cărei membri au fi ecare în nedreaptă cu noi. Trezește-te, om cinic, și parte numai o memorie foarte mărginită citește ceva! Nu te considera mare geniu, și nedesăvârșită. ca să nu păţești ca Sărmanul Dionis. Oamenii sunt substanţe ce se des- De ce biblioteca e calea mea spre cu- compun în uraganul anilor, iar valorile lor noaștere? Pentru că acolo, corpul meu se rămân scrijelite pe foi rezistente ca noi, așează pe un scaun și sufl etul pe cel de contemporanii să le citim. Fiecare din- alături și luăm o carte pe care o răsfoim, ci- tre noi are acum acces la internet și alte tim și de care ne îndrăgostim împreună. O surse ce ne mașinizează, obosindu-ne cu analizăm și de fi ecare dată privim spre vi- rutina lor perfectă. Și ce se ajunge de noi? itorul nostru comun. Încercăm să ne apro- Înspre ce mergem? Dacă se stinge lumina piem din ce în ce mai mult: eu de mine și umană... noi de lume cu valori.
COLONELUL IGOR ZAVALSKI – PRIETENUL BIBLIOTECII „A. MICKIEWICZ”
Ecaterina NEDZELSCHI, șef, Filiala „A. Mickiewicz”
În luna noiembrie 2012 se împlinesc cu Instituţii de stat și ONG-uri locale și in- cinci ani de activitate a Filialei „A. Mickie- ternaţionale (din Polonia) ne-am permis să wicz” din Chișinău. De la inaugurare și pînă adăugăm valoare serviciilor prestate. în prezent, echipa bibliotecii a depus efort În acest răstimp ne-am ales cu mulţi maxim pentru a fi cunoscuţi în municipiu, utilizatori – prieteni ai bibliotecii. O mare pentru a constitui o colecţie echilibrată parte din ei sînt reprezentanţi ai minori- de documente în limba polonă pe diferite tăţii etnice polone. Polonezii Chișinăului suporturi, a recruta noi utilizatori de toate au salutat deschiderea bibliotecii de cul- vîrstele. tură și literatură polonă, s-au bucurat că Am modernizat serviciile prestate, am vor avea un centru informaţional unde lansat servicii noi, ne-am promovat activi- vor putea citi în polonă, comunica între tatea în mass-media. Relaţii de parteneriat ei, participa la activităţi culturale, inclusiv
174 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) cele care valorifi că patrimoniul cultural din această Direcţie sînt lăudaţi, de către polon. colegii din alte armate, la exerciţiul anual Colonelul Igor Zavalski a venit în ca- specializat Combined Endeavor, pentru bo- pitală din orașul Bălţi. În scurt timp toată gate cunoștinţe teoretice, deprinderi prac- familia s-a înscris la fi liala polonă: Dom- tice, iniţiativă în rezolvarea problemelor nia Sa; soţia Irina (paramedic militar); fi ica de complexitate majoră, inclusiv nivelul Ana, studentă, și feciorul Anton, elev. de cunoaștere a limbii engleze. Igor Zavalski provine dintr-o familie Colonelul Igor Zavalski este în pas cu de polonezi veniţi în Moldova la mijlocul timpul. Pentru a-și aprofunda cunoștinţele secolului XIX. Din discuţie cu dumnealui, în limba engleză, a solicitat ajutorul bibli- am afl at că străbunelul, Tomasz Zawalski, a otecii. Bibliotecarii i-au selectat un set de venit în Moldova din Cameniţa (azi Kame- cărţi și dicţionare în limba engleză pe care neţ-Podolsk, Ucraina) și s-a stabilit cu tra- dumnealui le-a studiat amănunţit. iul în Sîngerei. Feciorul său, Anton, cu soţia Igor Zavalski a dat start și unui pro- Honorata Tharzewska, au trăit toată viaţa gram de instruire a efectivului din unităţi- la Bălţi. Aici s-a născut și tatăl lui Igor Za- le militare și din Ministerul Apărării. Scopul valski, Boris. Însuși Igor Zavalscki, s-a năs- programului este instruirea militarilor prin cut în Tomsk, Rusia, pe 15 ianuarie 1967, contract, de a obţine cunoștinţe necesare unde au lucrat părinţii săi, ingineri-chi- pentru utilizarea sistemelor de comunica- miști. Copilăria și-a petrecut-o în Moldova. re și informaţionale. În anul 1984 a terminat școala medie din Este un domn inteligent, erudit, recep- or. Bălţi cu medalie de aur. Apoi, în 1989, tiv la necesităţile bibliotecii. Din propria a absolvit Școala superioară de ingineri iniţiativă a abonat Filiala „A. Mickiewicz” la în radiotehnica protecţiei antiaeriene din ziarul Oastea Moldovei pentru anul 2012- Kiev. În 1992 s-a întors în Moldova. 2013. Ne-a dat sfaturi cum să organizăm A făcut cursuri postuniversitare în ca- colaborarea cu Unitatea militară din sec- drul Universităţii Naţionale de Apărare din torul Telecentru. București (anii 2004-2006). Acolo a studi- Ana Zavalski, fi ica, a obţinut studii su- at mai aprofundat limba română, iar din perioare în Moldova și în Polonia. Actual- propria iniţiativă și limba polonă, timp de mente face masteratul în Varșovia. În anii doi ani, la Institutul Polonez din București. 2008-2010, a participat activ la organizarea Astfel, în prezent vorbește rusa, româna, activităţilor culturale în bibliotecă, cu di- polona, mai slab cunoaște engleza, dar destul ca să-și exercite funcţia de șef al Di- aspora polonă și Uniunea Tineretului po- recţiei comunicaţii și sisteme informaţio- lonez. Vorbind foarte bine limba polonă, a nale a Armatei Naţionale (din 2007). organizat prezentări de carte și recitaluri de Citește mult, frecventează biblioteca poezie polonă. Fiind corespondent al revis- duminica. Preferă cărţi istorice: istoria Po- tei polonezilor din R. Moldova Jutrzenka, a loniei, a Moldovei, istoria antică și medie- scris pentru revistă cîteva articole despre vală, geopolitica; ca militar se interesează activitatea fi lialei polone „A. Mickiewicz”. de confl ictele armate în diverse regiuni ale Feciorul, Anton Zavalski, citește în bi- lumii. Citește literatură universală, beletris- bliotecă din clasa a VI-a. Acum învaţă în tică contemporană, SF, romane poliţiste. clasa a XI-a la Liceul „N. Gogol” din Chiși- Este un specialist bun în domeniul care nău, studiază limba polonă predată de activează. Direcţia comunicaţii și sisteme profesori din Polonia. Citește mult con- informaţionale, pe care o conduce, asigură form programului de studii liceale. Dorește securitatea informaţională, trecerea fl uxu- să facă studii universitare în patria istorică. lui informaţional necesar de la conduce- Ne mîndrim cu acești oameni și preţuim re la trupe. Specialiștii Armatei Naţionale faptul că sînt fi deli bibliotecii noastre.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 175 BiblioPolis
BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ȘI COLECŢIONARI
ULTIMUL ENCICLOPEDIST BASARABEAN
Iurie COLESNIC
Este extrem de difi cil să A fost profesor la Școala de scrii despre o fi gură poliva- Viticultură și la Seminarul Teo- lentă. Cu atât mai difi cil este logic, ambele instituţii din Chi- să scrii despre o personalitate șinău. basarabeană la care, pe lângă În 1940 a fost numit director opera propriu-zisă, se adaugă de școală într-un sat din judeţul dramatismul destinului nos- Lăpușna, fapt care nu l-a sal- tru. vat de arestare și condamnare A fost un om care avea pentru nouă ani de închisoare. handicap fi zic, însă aceasta În 1945, când s-a întors din de- nu l-a împiedicat să devină o tenţie, este angajat temporar personalitate integră. Desti- la Filiala Academiei de Știinţe nul lui pentru mine a căpătat din RSSM, dar în scurt timp este o conotaţie cu totul deose- concediat ca element suspect. bită după momentul când, Victor Adiasevici La 24 mai 1949 este din nou în Arhiva Ministerului Securi- arestat și face pușcărie până în tăţii din RM, am găsit dosarul acestui om 1956, când se stabilește la Băcioi, activând și, parcurgând fi lele acestuia, în care inte- la școală ca bibliotecar. rogatoriile erau întrerupte de depoziţiile A fost posesorul unei biblioteci uni- martorilor, am înţeles tragedia existenţială ce, care avea două fi liale: una la Tighina și a acestui om. alta la Cetatea Albă. La sfârșitul anilor ’30 Cu toate acestea, el parcă și-ar fi rene- a vândut biblioteca sa Academiei Române, gat soarta și până în ultima clipă a crezut care era o colecţie de carte de unicate. în Adevăr, în Frumos, în actul înnobilator A redactat o revistă în limba rusă – al Creaţiei. Jivopisnoe obozrenie, despre care nu cu- De aceea, am insistat și insist la redes- noaștem prea multe lucruri. coperirea acestei personalităţi. A redactat Bessarabskii enţiklopedi- A scrie despre Victor Adiasevici se poa- ceskii slovar’, din care a tipărit în 1933 zece te doar în formula atât de fi rească și apro- fascicule, restul neapărând în lumină din piată lui, adică în formulă enciclopedică. cauza greutăţilor materiale. ADIASEVICI, Victor (1898, Rogojeni, Ca artist plastic a făcut parte din gru- azi r-nul Șoldănești – 1966, Băcioi, mun. parea lui Iurie Bulat, și-a expus lucrările Chișinău), enciclopedist, pictor, pedagog, împreună cu membrii acestui grup. Din istoric. creaţia lui artistică au supravieţuit doar câ- S-a născut în familia unui impiegat de teva lucrări. la calea ferată. Ca intelectual de marcă, a știut să se A făcut studii la Liceul „Alecu Russo” impună în Basarabia de odinioară prin din Chișinău și la Facultatea de Istorie a cultura sa rafi nată, printr-un gust artistic Universităţii din Iași. elevat.
176 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Grafi că de V. Adiasevici
Opera lui scrisă bibliografi c se prezintă Dincolo de preocupările știinţifi ce ex- astfel: trem de serioase și-a permis să fi e un om Apocalipsul cu tâlcuirea fericitului An- care prefera să se afl e între ziariști și a co- drei Chesarianul (stilizat și corectat de Con- laborat la publicaţiile periodice nu numai stantin N. Tomescu) // Revista Societăţii cu materiale cu caracter știinţifi c, dar, în Istorico-Arheologice Bisericești. – 1928. – primul rând, cu schiţe umoristice și șar- Vol. 18. – P. 245-254. je. A îndemnat colegii să editeze reviste Arta grecească: o schiţă istorică despre umoristice ca Sverciok, Șcelkuncik și altele dezvoltarea artei grecești / redactată de M. în care prezentarea grafi că îi aparţinea în Gruzin, licenţiat în drept. – Chișinău, 1927. întregime. – 67 p. Dispariţia lui a trecut neobservată, căci Lecţii din istoria artelor: mitologia grea- de ani mulţi se afl a într-un con de umbră și că și romană. Vol. II. – Chișinău, fără an. – mă îndoiesc ca cineva să știe exact unde la 196 p. (manuscris litografi at). cimitirul din Băcioi se afl ă mormântul lui. Despre operă: mai multe materiale la Se vede că în toate timpurile acesta a fost această temă pot fi consultate la Muzeul destinul tuturor enciclopediștilor basara- Literaturii Române din Chișinău, fondul beni. „Alexandru Kidel”. Anonimatul... UN COLECŢIONAR DE ELITĂ – GHEORGHE BEZVICONI Iurie COLESNIC
Basarabia a avut parte de mulţi și di- Atunci când vorbim despre carte, gân- verși colecţionari. Marea lor majoritate dul merge imediat la colecţia Petre Draga- și-au făcut colecţii în zona imprimărilor, nov și la muzeul cărţii organizat de el la adică: fi latelie, cărţi poștale, cărţi, dar din Comrat. Când vorbim despre colecţia de acest șir de colecţionari, sunt câteva nume poze, gândul ne duce la Emanoil Poleak; de referinţă, fără colecţiile cărora nu ne când vorbim despre o colecţie de anti- putem imagina Basarabia. chităţi, ne apare în minte arheologul Ion
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 177 BiblioPolis BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ȘI COLECŢIONARI
Suruceanu și muzeul Pontului – Viaţa Basarabiei, Cuvânt Scitic, fondat de el... În acest moldovenesc – și terminând șir un loc distinct îl ocupă o cu cele mai puţin cunoscute, colecţie de unicate – grafi că, inclusiv cu cele de limbă rusă. pictură, sculptură etc., colecţia Semna materialele: Bezviconi, lui Gheorghe Bezviconi. Gh. Bezviconâi, George Bez- Valoarea acestei colecţii viconi, G.B., Gh. Bohuș, Alexis este inestimabilă din cauza că Gurji; Gh. Moldovan, Nicolae arta basarabeană interbelică Pândaru, Nicolae Strajă. Și-a aproape că nu s-a păstrat. Co- tipărit scrierile și în presa din lecţia Muzeului de Stat, care o Vechiul Regat: în Adevărul lite- înglobase și pe cea a Pinacote- rar și artistic, Convorbiri literare, cii Municipale, fi ind evacuată Revista istorică, Revista Funda- în 1941, la începutul războiu- Gheorghe Bezviconi ţiilor regale, Cetatea Moldovei lui, a dispărut. ș.a. S-au păstrat accidental unele lucrări în A publicat la Chișinău studiile: Cărtu- familiile creatorilor ori la rude și prieteni, rarii basarabeni (Chișinău, 1940), Educaţie de aceea colecţia cea mai bine întocmită și cercetășie (Chișinău, 1932), Manuc-Bey rămâne a fi cea a lui Gheorghe Bezviconi, (Chișinău, 1938) ș.a. însumând circa 100 de piese. În 1937, a plecat din Basarabia, sta- La ora actuală acest tezaur se păstrea- bilindu-se iniţial la Iași, apoi la București, ză la Iași, într-un depozit al Filialei de aici a dar a continuat să tipărească lucrări soli- Academiei Române. Prin testament, Tatia- de și importante pe teme pre ferate: Din na Bezviconi a stabilit câteva condiţii prin- alte vremi (București, 1940), Romancierul cipiale care, dacă ar fi îndeplinite, colecţia D. Moruzi (Iași, 1940), Boierimea Moldo- ar ajunge la Chișinău. Actualmente ea se vei dintre Prut și Nistru (vol. I-II, București, afl ă în posesia istoricului Ștefan Gorovei, 1940-1943), Cimitirul „Bellu” din București care legal o deţine. (București, 1941), Mănăstirea Japca (Bu- Înainte de a înșira o listă de autori pre- curești, 1942), Costache Stamati, familia zenţi în colecţie, doresc să prezint o bio- și contemporanii (Iași, 1942), Zamfi r Ralli- grafi e nu prea mare a acelui care a fondat- Arbore (Iași, 1943), Profi luri de ieri și de azi o, fi indcă de caracterul colecţionarului, de (București, 1943), Pușkin în exil (în cola- viziunile lui, de gusturile lui estetice depin- borare cu Scarlat Callimachi; București, de valoarea acesteia. Iar pentru a-i aprecia 1947), Despre haiduci (București, 1947), calităţile trebuie să cunoaștem meandrele Serghei Lazo (București, 1947), Călători destinului acestui om neobișnuit care a ruși în Moldova și Muntenia (București, fost Gheorghe Bezviconi. S-a născut la 14 1947), Manuscrisele rusești ale Academiei aprilie 1910, în orășelul Jitomir, din Ucrai- RPR (București, 1949), Contribuţie la istoria na. La 14 ani debutează în presa de limbă relaţiilor româno-ruse (București, 1962), franceză. La 17 ani publică primul articol Necropola capitalei (București, 1962; Chi- în presa de limbă rusă. La 23 de ani, cu șinău, 1997) ș.a. contribuţia fi nanciară a mamei sale, Sofi a, Nostalgia după Basarabia a retopit-o începe editarea în limba română a unei re- într-un ro man pe care nimeni nu îndrăz- viste de istorie – Din trecutul nostru – fără nea să-l editeze și care, scris de autor în precedent în istoria publicisticii noastre. 1952, abia în 1990 a văzut lumina tiparului A colaborat la toate publicaţiile basa- în revista Kodrî sub denumirea Poslednii liș- rabene, începând cu cele mai prestigioase nii celovek (Ulti mul om de prisos).
178 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Tânărul autor-editor s-a învrednicit de Testamentul soţiei lui Gh. Bezviconi mai multe distincţii: Medalia Mare de Aur este scris cu aceeași demnitate cu care a a Institutului de Istorie și Heraldică francez știut să șlefuiască fi ecare clipă pe care a (1935), Medalia de onoare a Societăţii Aca- trăit-o: demice „Arte-Sciences-Lettres” din Franţa „Către Academia RS România (1936); Premiul „Năsturel-Herescu” al Aca- Iași demiei Române ș.a. Subsemnata Tatiana G. BEZVICONI, do- A dispărut din lumea noastră aproape miciliată în București, str. Emil Bodnăraș, 45, anonim, la 30 aprilie 1966, la București. bloc T7, et. I, apt. 15, Vă aduc la cunoștinţă Nu am fi obiectivi dacă nu am prezen- următoarele: am păstrat timp de 19 ani ar- ta biografi a păstrătoarei testamentare a hiva rămasă de la soţul meu, istoricul Ghe- colecţiei, a Tatianei Bezviconi, care până orghe G. Bezviconi (1910-1966); azi, sunt la moartea ei a supravegheat păstrarea in- în situaţia de a dori ca această arhivă să se tegrală a ei și a avut grijă să întocmească afl e, spre bună păstrare, într-un loc unde toate actele legale, ca această colecţie în sunt oameni care pot preţui valoarea și în- niciun caz să nu fi e dispersată sau depo- semnătatea ei. zitată pur și simplu în fonduri și expusă Întrucât soţul meu a fost un istoric al ocazional. Consider că principialitatea ei Moldovei întregi, la sugestia prietenilor și a salvat acest patrimoniu, moment curi- sfătuitorilor mei I. Răduţiu, dr. Dan Berindei os în istoria noastră, când o străină venită și Ștefan S. Gorovei, depun la Filiala Iași a din Rusia se îngrijește de avuţia spirituală Academiei RSR această arhivă, compusă din a unui alt popor. Un devotament mai rar manuscrise, fi șe, însemnări etc., rugând pe întâlnit la populaţia autohtonă și, ca exem- toţi cei care vor folosi informaţii din arhiva plu negativ, pot să dau două cazuri, când lui Gh. Bezviconi să menţioneze acest lucru colecţia lui Ion Suruceanu – 12 mii de mo- în studiile lor. Însărcinez pe Ștefan S. Gorovei nete antice – au fost vândute pe părţi la să vegheze la folosirea corectă și cinstită a diferite muzee și colecţionari particulari, manuscriselor, notelor, însemnărilor și fi șe- pierdere irecuperabilă pentru cultura și lor soţului meu. patrimoniul nostru. O parte din piese au În afară acestora, de la soţul meu a ră- nimerit la muzeul din Odesa, o parte din mas și o colecţie de artă, alcătuită din câ- biblioteca muzeului a nimerit la Iași și as- teva zeci de tablouri și câteva sculpturi de tăzi este foarte greu să-ţi faci o închipuire Miliţa Pătrașcu (catalogul este anexat). Do- clară despre colecţia lui Ion Suruceanu, rinţa expresă a soţului meu a fost ca această despre muzeul acestui înaintaș al culturii colecţie să fi e donată Muzeului din Chișinău, românești. atunci când acest lucru va deveni posibil. Un alt caz îl reprezintă colecţiile de do- În așteptarea acestui moment, doresc ca cumente și cărţi ale lui Paul Gore pe care Filiala din Iași a Academiei RS România să urmașii au vândut-o tot pe părţi la câteva păstreze în depozitul său această colecţie de biblioteci și la persoane particulare. Astăzi artă. Singurele condiţii pe care le am în legă- a vorbi despre colecţia lui Paul Gore este tură cu această colecţie sunt următoarele: 1) imposibil. să nu fi e împrăștiată și 2) să nu fi e expusă. În același context se prezintă și ca- De îndeplinirea celor de mai sus se va zul colecţiei pictorului Vasile Blinov, când ocupa istoricul Ștefan S. Gorovei. după moartea autorului această colecţie a Tatiana G. Bezviconi nimerit în mâinile fi ului, iar fi ul moștenitor București, 14 aprilie 1985”. pe drept a transmis-o Muzeului Naţional de Arte din Chișinău.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 179 BiblioPolis BIBLIOLOGI, BIBLIOFILI ȘI COLECŢIONARI
A murit la București și a fost înmor- Cogan Moisei: Femei la baie (linogra- mântată la Cimitirul Bellu, alături de omul vură); pe care l-a venerat și lângă care, chiar fi ind Cudinoff Anatolie: Ghecet (peniţă us- o emigrantă, s-a simţit atât de fericită. cată); Conștient am ales această personali- Fiurer Grigore: Portretul Anastasiei P. tate pentru a ilustra tragedia expatrierii cu Dicescul – cântăreaţă (ulei); toate dedesubturile ei știute și neștiute, Gheorghiţă Mihail: Portretul unui necu- bănuite și nebănuite. Un bărbat e mai pu- noscut (ulei); ţin preocupat de detalii, el e mereu pus pe Gorohova (Goreanu) Zina M: Flori afi rmare și e în așteptarea unor evenimen- (acuarela); te radicale, a unor fapte epocale. Pe când Gumalic Gheorghe: Necunoscuta (ulei), optica unei femei este profund realistă, Autoportret (ulei), Peisaj de iarnă (ulei), Por- mai casnică, mai veșnică… tretul lui Pavel V. Dicescul (ulei); Cine va scrie istoria emigraţiei ruse în Ivanov Nadejda: Portretul Ecaterinei N. sec. XX va trebui să apeleze și la aceste Sumarocova (ulei), Flori (ulei); succinte notiţe biografi ce, căci fără ele ta- Kiriacoff Theodor: Casă ţărănească în bloul epocii va fi necomplet. Basarabia (ulei), Casa eparhială (în con- În continuare, reproducem parţial lista strucţie) (gravură), Fântâna de la Bahcisarai autorilor și lucrărilor din care este forma- și Cerevic (acuarelă), Dama de pică (minia- tă colecţia lui Gheorghe Bezviconi. Sunt tură, acuarela), Peisaj (acuarelă), Moș Ion nume de referinţă în arta plastică basara- (statuetă, lemn), Pușkin la examenul de la beană și cea românească: liceu (ilustraţie), A.S. Pușkin cu soţia Nata- Arbore Nina: Intrarea în bisericuţă (gra- lia N. Pușkin (ilustraţie), Finalul luptei de la vura pe linoleum), Maica stareţa; Borodino (compoziţie, tuș), Biserica „Trei Bezviconi Gavriil A. (tatăl istoricului Ierarhi” (schiţă, ilustraţie), Grevă (Chiși- Gh. C. Bezviconi): Autoportret (ulei); nău) (compoziţie), Împrejurimile Brașovului Baillayre August: Vedere asupra periferi- (acuarelă), Satulung (Brașov) (acuarelă); ei Chișinăului (văzută din curtea școalei de Luzanovscaia Lidia: Biserica veche din Belle-Arte), Culesul viilor la Chișinău (ulei); Ivancea (jud. Orhei) (1927), Natură moartă Baillayre Tania: Punte veche din Banat (proprietatea dlui Al. Plămădeală); (acuarelă), Primăvară (gravură în două cu- Lowendal Gheorghe: Biserica de la Mă- lori), Chișinău (gravura), Zbor vechi (gravu- năstirea Horecea din Bucovina (1943); ra), Trandafi rii galbeni (acuarelă); Malek Elena: O siluetă feminină (tem- Berezovschi Mihail: Peisaj de toamnă pera, tuș); basarabean (acuarelă); Maleșevschi Eugenia: Interiorul unei Bulat Iurie: Seră din suburbia Chișinău- case din Ivancea (ulei); Portret de femeie lui (Bariera Sculeni) (ulei); (1903), Natură statică (1906), Autoportret Catargi George: Drumul (ulei), Peisaj de (1910); iarnă (schiţă), Pictorul N.I. Gumalic (schiţă); Miciu-Nicolaevici Constantin: Apus Costiurin Gheorghe: Buzgaz-port-61 (acuarelă); Nocturne (pastel, 1939), Interior, (tempera), Icoana Sf. M.M. Gheorghe (stil Peisaj; bizantin, 1970); Petrașcu Miliţa (Miciu-Nicolaevici): Climașevschi Alexandru: Împrejurimile sculptură – Ștefan cel Mare (relief, cără- Lipcanilor (ulei), Târgul Lipcanilor (ulei); midă arsă), Capul unui tânăr (relief, ghips Cogan Șneer: Vilă la Chișinău (acva- colorat), Ralli-Arbure Zamfi r, Portretul lui forte), Maica Domnului (litografi e), Cap de M.I. Sinadino (acuarelă), Bustul istoricului bătrână (desen); Gh. C. Bezviconi (ghips vopsit), Bustul T.A.
180 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Bezviconi (ghips), Portretul istoricului Gh. puteau fi repartizate pentru expunerea G. Bezviconi (acuarelă), Sf. Gheorghe (relief, acestei colecţii. Dar așa cum Chișinăul n-a ceramică); soluţionat problema muzeului, un spaţiu Popova Nina: Biserica din Ivancea (ulei); potrivit n-a fost găsit. Rusu-Ciobanu Natalia: Stradă din Bis- La ora actuală, când se renovează Mu- triţa (acuarelă); zeul Naţional de Artă, apare posibilitatea Rusu-Ciobanu Victor: Praga (acuarelă); de expunere a acestei colecţii, adică în Șeptelici Tania (Tatiana Samoilă): Bi- cadrul muzeului trebuie să existe câteva serica „Sf. Ilie” la Câmplung-Muscel (monu- săli „Gheorghe Bezviconi” și în cazul aces- ment istoric); ta ar fi mai ușor de îndeplinit condiţiile Storck Frederic: Ciobănaș (sculptură), testamentului. Totul depinde de viziuni- Medalie de bronz. Aniversarea a 100-a a le conducerii, în primul rând, mă refer, la Liceului unde a învăţat poetul Pușkin, Me- Ministerul Culturii, care până în prezent a dalie de bronz, mici vase decorative (șapte fost destul de reticent la propunerile de bucăţi). Arta naţională românească (cera- soluţionare a acestei probleme de interes mică), Desenul viticultorului Aivaz (ulei cu naţional. Când zic interes naţional, o spun tempera); Serbinov E.P.: Valuri, Marea Neagră foarte diplomatic, fi indcă în fond este o (acuarelă, ciclu din două lucrări); crimă când un patrimoniu de unicate se Uţă Chelaru Elena: Roată (ulei), Drumul afl ă în depozit, iar noi nu ne putem face o (miniatură, ulei), Trandafi ri (ulei), Bărci pe imagine clară asupra creaţiei plastice într- Dunăre (acuarelă), Dunărea la Măcin (ulei), o epocă întreagă – epoca interbelică. Ursuleţul Mișenka (desen cu peniţa), Lalele Macăr după 100 de ani de la nașterea (pastel), Bărci la Tulcea (ulei); celebrului istoric este necesar ca drama Verona Paul: Vedere asupra periferiei Ia- acestei colecţii să-și găsească un deznodă- șilor (Biserica Rufeni, în depărtare mănăsti- mânt fericit. rea Socola); Vlăduţ-Efremov Ivonne: Budapesta (acuarelă); Zottoviceanu Elisabeta (Luzghin): Os- tașul român (acuarelă), Furtună pe mare (acuarelă). În câteva rânduri am insistat la condu- cerea municipală și la cea republicană ca să ne ajute să aducem la Chișinău colecţia lui Gheorghe Bezviconi. Am avut o între- vedere, în acest sens, cu Ștefan Gorovei, care păstrează colecţia, cu Elena Uţă Che- laru, nepoata colecţionarului, artist plas- tic. Toţi sunt de acord să predea colecţia la Chișinău, unica condiţie pe care ei o pun este ca instituţia care preia acest patri- moniu să îndeplinească exact prevederile testamentului, adică colecţia să fi e expusă integral, arătându-se exact cine sunt pose- sorii colecţiei. Consideram că dacă Muzeul Munici- Tatiana și Gheorghe Bezviconi în casa lor pal ar fi avut o clădire adecvată, câteva săli din str. Agricultorilor (București)
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 181 BiblioPolis
CRONICĂ
DESCHIDEREA COLOCVIILOR DE VARĂ LA BM „B.P. HASDEU”
Dedicate bibliotecarilor, studenţilor, bucură mult că în Sala de lectură a uneia masteranzilor și bibliofi lilor, colocviile de dintre cele mai mari biblioteci din capitală vară, desfășurate la Biblioteca Municipală s-au adunat atîţia doritori de a-l asculta pe „B.P. Hasdeu” în perioada 19-22 iunie 2012, scriitorul și savantul-bibliolog, prof. univ. implică responsabilitate și profesionalism dr. Ion Stoica. Dumneaei a vorbit despre într-un mediu ce provoacă un viu interes mediul contextual în care se afl ă la eta- pentru specialitatea de bibliotecar. Con- pa actuală atît BM „B.P. Hasdeu”, cît și alte ferinţa prof. univ. dr. Ion Stoica Biblioteca instituţii de același profi l din republică. și lectura a deschis Colocviile de vară din Probleme sînt destule, ca și în oricare do- anul curent. Participanţii la eveniment au meniu de activitate, dar ne unim efortu- avut ocazia să afl e informaţii noi din do- rile în acţiuni și le rezolvăm după cum ne meniul bibliologiei și să pună întrebări re- permit puterile proprii. Bibliotecarii noștri marcabilului bibliolog de la Universitatea au experienţă bună, ei își mobilizează în- din București privind dezvoltarea instituţi- treaga sa rezervă de cunoștinţe acumu- ilor bibliotecare în viitor. A fost inaugurată late pe parcursul a mai mulţi ani în vede- și o expoziţie de cărţi ce îl reprezintă de- rea obţinerii unor indicatori performanţi. plin pe oaspetele nostru, venit a doua oară Amintind despre afi rmaţia scriitorului grec pe meleagurile noastre. Nikos Kazantzakis despre blestemul de a Conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, direc- te naște într-o epocă în schimbare, doam- torul general al BM „B.P. Hasdeu”, afl ată na directoare a ţinut să spună că și noi, pe post de moderator, a menţionat că se bibliotecarii, parcurgem o perioadă grea, afectată de criza economică mondială, și sîntem într-un fel blestemaţi, dar... în sen- sul frumos, pozitiv al cuvîntului... După ce a expus unele date din bio- grafi a scriitorului și reputatului bibliolog Ion Stoica, dna L. Kulikovski, care se soco- tește un discipol al dumnealui, a menţio- nat că „profesorul universitar de la Bucu- rești totdeauna are ce spune celor ce sînt la începutul carierei de bibliotecar. Vom fi ochi și urechi cînd va conferenţia, căci, cu siguranţă, vom auzi lucruri noi, gînduri în- ţelepte, tocmai bune de a fi implementate în practică chiar începînd cu ziua de azi. Conferinţa prof. univ. dr. Ion Stoica Bibliote- ca și lectura este adresată bibliotecarilor de toate nivelurile, atît celor de la catedra de distribuire a cărţilor spre lectură, cît și celor
182 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) din fruntea instituţiei care sînt responsabili și, desigur, în alt mod... Știm că informaţia de a asigura viitorul Bibliotecilor, implicit și sporește cunoștinţele, dar mai multă infor- al Сărţilor, într-o epocă pînă acum incertă maţie nu este totdeauna egală cu mai mul- și nesigură pentru destinul lor. La Chișinău te cunoștinţe. La fi ecare descoperire ce are toate cărţile (lucrările) profesorului Ion loc în știinţă ne trezim, de obicei, cu alte ne- Stoica – o spun în cunoștinţă de cauză – cunoscute, care necesită și mai multă forţă au fost citite și răscitite... Unele dintre ele și timp pentru a le clarifi ca... Activitatea au fost lansate în lipsa Domniei Sale, dar Clubului de la Roma – organizaţie nongu- aceasta nu slăbește din valoarea lor. După vernamentală internaţională a savanţilor și cum s-a văzut, autorul știe să ajungă la ori- oamenilor politici din mai multe ţări ale lu- ginea problemelor și să orînduiască în mod mii, fondată în 1968 de către economistul logic răspunsurile ce conduc la rezolvarea și businessmanul italian Aurelio Peccei, în lor. Ion Stoica este omul care ne face să pri- prezent este orientată spre cercetarea pro- vim realitatea din domeniul bibliotecono- blemelor globale ale contemporaneităţii mic din alte puncte de vedere, pe care noi și de formare a opiniei publice în favoarea poate nici nu le intuim...” rezolvării lor. Astfel, savanţi din peste 50 de La rîndul său, prof. univ. dr. I. Stoica a ţări au realizat un șir de proiecte știinţifi ce menţionat că simte o imensă fericire să cu genericul Limitele creșterii, Omenirea la revadă Chișinăul, mulţi colegi de la insti- punctul crucial, Microelectronica și societa- tuţiile bibliotecare din Republica Moldova tea, Scopurile omenirii ș.a. Datele obţinute cu care întreţine legătura – ce-i drept, prin au generat noi orientări în cercetarea știin- mijlocele contemporane de comunicare – ţifi că cum ar fi : modelarea globală, existen- iată de acum de aproape un deceniu. „Vin ţa omului în lumea contemporană, valorile ca acasă, vin ca la amici, văzîndu-mă ne- vieţii și perspectivele omenirii, dar și altele. încorsetat... Mă bucură faptul că la Biblio- Conform raportului din 1972 al lui Dennis teca Municipală lucrurile stau bine, cartea Meadows, de la Massachusetts Institute și lectura sînt la loc de cinste, iar doamna of Technology, dacă „se vor menţine ten- director general Lidia Kulikovski face tot dinţele actuale de creștere ale populaţiei posibilul ca să miște înainte osteneala sa- mondiale, ale industrializării, contaminării lariaţilor, să nu rămînă în urma cuiva...”, a ambientale, producţiei de alimente și epu- spus cu discreţie distinsul profesor. izării resurselor, această planetă va atinge Cît privește tema Biblioteca și lectura, limitele creșterii în următorii 100 de ani. dr. I. Stoica a spus că e – la prima vedere – o Rezultatul cel mai probabil ar fi o scădere temă banală, dar mereu prezentă în mișcă- subită și incontrolabilă atît a populaţiei, cît rile biblioteconomice din lume. Dacă am și a capacităţii industriale”. privi lucrurile mai larg, activitatea noastră Prof. univ. dr. Ion Stoica ne sugerează ar putea schimba modul de intrare în pe- să credem în limitele creșterii. Sîntem mar- rimetrul cărţii și al lecturii. Dar neapărat se tori că pe Terra se termină petrolul, gazele cere o altă modalitate de abordare și de naturale, fi erul, cuprul și... trebuie să fi m percepţie a situaţiei create în lume și la noi, în căutări permanente de a le înlocui cu acasă. Armonie nu a existat niciodată, nici altceva (avem de acum, de exemplu, mori în Univers, nici pe Pămînt – sîntem nevoiţi eoliene, electromobile ș.a.). Pe zi ce trece să trăim într-un cadru complet nearmo- se schimbă modul de a gîndi al guvernan- nic... Contradicţiile și corelaţiile de unitate ţilor, care iau în calcul (trebuie să credem!) în genere s-au schimbat în ultimul timp ra- fenomenul entropiei – în fi zică: mărime de dical... De aceea, trebuie să privim realita- stare termică a sistemelor fi zice ce crește în tea din jur din mai multe puncte de vedere cursul unei transformări ireversibile a lor și
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 183 BiblioPolis CRONICĂ rămîne constantă în cursul unei transfor- cît toată lumea. Informaţia poate fi com- mări reversibile; în informatică: cantitatea parată cu... gravitaţia (cît știm despre una, de informaţie raportată la un element al atîta cunoaștem despre alta). Nu ne pare mesajului transmis, iar prin generalizare: de mirare că și natura lucrează cu informa- măsură care indică gradul de organizare al ţia (drept exemplu pot servi cristalele unor unui sistem. Entropic este totul – resursele roci care sînt compuse din forme aranjate energetice ale unui sistem, chiar și Univer- în strictă ordine sau aceeași legitate ne-o sul... Unii savanţi prevăd că și timpul se va sugerează structura unor organisme vii). termina – are și el o limită, pe care cu greu o putem imagina... Toţi sînt la curent că Pînă la urmă informaţia este forţa ce ţine știinţa întreprinde acţiuni de altă manieră. omul de realităţi... Emergenţa (adică forma schimbării văzută Dar ce este o carte? Au existat, dar ca o naștere efectivă a ceva cu totul nou) și continuă să fi e diverse feluri de carte – ne face să medităm, să cugetăm despre scrise pe plăci de lut, pe blocuri de piatră, lucruri (inclusiv despre bibliotecă) cu totul pe papirus, pe pergament... în sfîrșit, avem altfel decît am făcut-o pînă acum. Bibliote- cărţi electronice. Cu regret, nu putem da ca nu e o sumă de cărţi (pentru ilustrare și nici defi niţia cărţii. Cele mai plauzibile de- convingere, dl profesor a propus să facem fi niţii sînt cele metaforice: cartea este o comparaţie cu: picătura de apă și marea, boală învinsă (Lucian Blaga), cartea e lumi- furnica și mușuroiul, albina și stupul etc.). na lunii rămasă pe o piatră, după ce luna a Care este relaţia sistem-subsistem? dispărut (Tudor Arghezi). Este o axiomă că Suma componentelor subsistemelor este mai mică decît sistemul. Subsistemele tre- fără carte nu există identitatea cititorului. buie să fi e totdeauna în acord cu obiectul Cartea și lectura nu pot fi concepute una sistemului. Subsistemele educaţional, po- fără alta, adică separat. O naţie ce nu citeș- litic, economic etc., dacă nu vor lucra în te rămîne în inferioritate. Cartea nu va pieri corelaţie strînsă, nu vor aduce rezultatele niciodată, atîta doar că își modifi că forma... dorite (scontate, planifi cate). În lume per- Munca informaticienilor din biblioteci manent se schimbă raportul de cantitate și este foarte difi cilă. Noi trebuie să explicăm zone. În sec. XVII se editau circa 10 reviste, acestor specialiști ce prezintă o bibliotecă în sec. XVIII – cca 100, în sec. XIX, XX numă- la ora actuală și împreună cu ei să defi nim rul lor a crescut în progresie geometrică. produsele pe care ni le-am propus să le ela- Pînă la urmă observăm că în ultimul timp borăm. Fără bibliotecă lectura e inimagina- cuvîntul scris este înlocuit tot mai des cu bilă și nici nu poate fi dezvoltată... Misiunea alte mijloace de transmitere a informaţiei. noastră trebuie să fi e clară și înţeleasă de Dacă nu citește cărţi o persoană nu e mare bai, dacă nu citește o familie – la fel, dar fi ecare specialist al sistemului bibliotecar. E dacă nu citește cărţi o localitate (un sat sau foarte important să găsim acele elemente un oraș) apar probleme, iar dacă nu citește ce ne trimit la... a cugeta altfel privind evo- o ţară întreagă – e grav de tot (astfel se ex- luţia domeniului. Sistemul nostru este plin plică faptul că România la unele etape ale de concepţii învechite, bibliotecile nu tre- istoriei sale își pierdea orientarea), pe cînd buie să se ocupe doar de probleme superfi - dacă nu ar citi întreg mapamondul s-ar de- ciale... Ideea lui Ranganathan că biblioteca clanșa o catastrofă nemaipomenită... Toa- este mereu în dezvoltare e o idee genială... te nevoile vin pe capul nostru deoarece Bibliotecile au favorizat cultura din Antichi- ignorăm cifrele, datele cunoscute sau nu tate pînă în zilele noastre și astfel trebuie să știm nimic despre ele... rămînă în continuare... Ce este informaţia? După toate defi ni- Prof. univ. dr. I. Stoica a avut amabilita- ţiile – o imensă necunoscută. Informaţia e tea de a răspunde la un șir de întrebări puse
184 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) atît de bibliotecarii din municipiul Chișinău, am fost cu două decenii în urmă. „Ne urmă- cît și de cei din provincie. Acestea s-au refe- rește criza identitară, de aceea ce ne-a spus rit la: păstrarea identităţii instituţiilor biblio- prof. I. Stoica ne va fi de ajutor în activitatea tecare; relaţia cultură – bibliotecă – sistem; de zi cu zi. Profesorul de la București e un problema bibliotecilor universitare; soarta om cu idei îndrăzneţe, fără exagerare dum- cărţilor (și a altor documente) adunate în nealui este Umberto Eco al nostru, al româ- biblioteci, dar nesolicitate de cititori; com- nilor”, a încheiat L. Kulikovski înmînîndu-i pletarea bibliotecilor, moduri de formare a distinsului profesor drept cadou un pix colecţiilor; abonarea la ziare și reviste; „bă- admirabil (pentru a-și scrie cărţile) și „Mă- tălia” pentru resursele fi nanciare; crearea rul contribuţiei” (împreună cu Certifi catul) depozitelor naţionale de carte; chestiuni de pentru colaborarea fructuoasă pe parcurs cercetare în cadrul bibliotecilor ș.a. de mai mulţi ani la revista BiblioPolis, care Dr. Lidia Kulikovski a menţionat pe a sărbătorit de curînd 10 ani de la fondare. drept cuvînt că prof. I. Stoica ne-a pus se- Prof. univ. dr. I. Stoica a mulţimit asis- rios pe gînduri... Dumnealui a mers de la tenţa pentru atenţia cu care a fost ascultat concept la concept ca să ne demonstreze și a promis că va colabora și în continuare că biblioteca în societatea contemporană cu revista de biblioteconomie și știinţe ale are viitor – printre altele, acest deziderat informării BiblioPolis, pe care, de altfel, o îl demonstrează și sondajele efectuate în citește cu plăcere, fi indcă e redactată de o ultimul timp la BM „B.P. Hasdeu”. Principiul echipă de adevăraţi profesioniști. cantităţii (de cărţi, cititori etc.), care se apli- Valeriu RAŢĂ, ca pînă la 1991, nu mai e pe ordinea zilei. bibliotecar Google-ul ne face să fi m alţii decît cei ce
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 185 BiblioPolis
CARTEA DE SPECIALITATE
O CARTE CARE TE CONCENTREAZĂ ASUPRA CELOR ESENŢIALE
Apariţia (îndeosebi (ANBPR) BiblioPublica, deţinerea în colecţia Târgu-Mureș, 26-28 apri- bibliotecii sau în cea lie 2012. personală, și încă cu au- Opera lui L.-I. Dediu tograf de autor) a unei este una semnifi cativă și lucrări de conţinut info- exclusivă, impunându-se biblioteconomic este un drept o prezenţă infor- motiv de provocare, dar maţională pentru biblio- și de încurajare profesio- tecarii din toate bibliote- nală. Zic acestea, fi indcă cile, iar prin intermediul atunci când am în faţă o acestora – pentru cititori, lucrare (monografi e, bi- pentru fondatori și deci- bliografi e, contribuţie în denţi. culegere ori revistă știin- Semnifi caţia și exclu- ţifi că), întrebările (chiar sivitatea lucrării poate fi și dacă ne-rostite) pun reliefată sub câteva as- stăpânire: este această pecte. lucrare un eveniment? Astfel, plin de înţeles Ce mă impresionează în este titlul lucrării. La pri- expunere și conţinut? Ce pot implementa ma lectură a acestuia, ar putea fi redusă la locul meu de muncă? Ce pot face mai destinaţia funcţională a lucrării doar pen- bine în bibliotecă? Cui trebuie să le vor- tru acele categorii de personal din bibli- besc despre lucrare? oteci, care deţin funcţii de conducere în Asta s-a întâmplat și în cazul lectură- sectorul relaţiilor cu publicul. Or, cultura rii cărţii Managementul serviciilor pentru managerială este o componentă indispen- utilizatori în bibliotecile contemporane de sabilă pentru fi ecare angajat al bibliotecii. Liviu-Iulian Dediu1. Cartea, cu autograful Cunoștinţe și deprinderi de management, expresiv al autorului („Pentru cititorii biblio- gen – organizarea și utilizarea raţională a tecii și bibliotecarii cititori ai bibliotecii ULIM, timpului profesional, capacitatea de a lua Chișinău”), mi-a fost transmisă prin bună- decizii corecte faţă în faţă cu utilizatorul, voinţa autorului, fi ind și lansată în cadrul de a soluţiona situaţiile de confl ict și altele conferinţei Asociaţiei Naţionale a Bibliote- – oare nu sunt necesare (obligatorii!) pen- carilor și Bibliotecilor Publice din România tru fi ecare angajat, indiferent de poziţia în structura ierarhică a bibliotecii? Deţine- rea culturii manageriale facilitează cariera 1 DEDIU, Liviu-Iulian. Managementul serviciilor pen- profesională, ba chiar fundamentează și tru utilizatori în bibliotecile contemporane. Asoc. viaţa personală. Aici aș invoca și schimbă- Naţ. a Bibliotecarilor și Bibl. Publ. din România. rile, efectuate în ultimii ani în schema CZU: București, 2012. 274 p. ISBN 978-606-92717-0-4.
186 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) subiectele Management, Cultura mana- semnat Cuvântul de-ntâmpinare: raportu- gerială în prezent își au locul în interiorul rile cu utilizatorii se înscriu într-un anumit clasei 0, cea din urmă refl ectând bazele model conceptual și comportamental, generale ale cunoașterii și culturii. serviciile fi ind dezvoltate de către biblio- Crearea și dezvoltarea unui sistem de teci într-un întreg sistemic (p. 10-11). servicii efi ciente pentru utilizatori implică Astfel, organizarea, conţinutul, diver- întreg personalul bibliotecii. Acest sistem sitatea, complexitatea serviciilor pentru „fructifi că” celelalte activităţi din cadrul utilizatori, fi ind determinate de nevoile bibliotecii (p. 132). Autorul reliefează, că sociale și de serviciu, sunt valorifi cate efi - aceste servicii sunt reprezentate prin trei cient în cadrul unei instituţii care își for- nivele: servicii directe, indirecte și prin me- mează o cultură organizaţională proprie diul tehnologic informaţional (p. 128-133). puternică. Autorul ne atenţionează: „Or- Și aici ţin să reliefez experienţa Departa- ganizaţiile își dezvoltă culturi proprii care mentului Informaţional Biblioteconomic se potrivesc cel mai bine mediului lor, dar al ULIM care, instituind elemente ale struc- în același timp, o cultură poate fi respon- turii bimodale (de exemplu, responsabili- sabilă de schimbările mediului. De aceea, tăţi de bibliotecar-contact), a implicat în este foarte important ca o cultură să fi e ex- relaţii directe, indirecte, precum și prin plicit considerată într-o evaluare internă a mediile tehnologice, angajaţii din diverse organizaţiei” (p. 23). Deci, să ne întrebăm structuri funcţionale: completare, catalo- (și să acţionăm): „Care elemente identifi că gare, bibliografi e etc. Această experienţă cultura organizaţională a bibliotecii mele? s-a refl ectat asupra complexităţii și diver- Sunt acceptate valorile bibliotecii de către sifi cării muncii bibliotecarilor, cunoașterii colegii mei? Deţine biblioteca o formulare necesităţilor documentar-informaţionale explicită a rezultatelor procesului de eva- a utilizatorilor, formării parteneriatelor și luare și diagnosticare a culturii organizaţi- transformarea „procesului de servire a uti- onale?” Fiind sceptici (nu în totalitate!) în lizatorilor într-o ecuaţie cu multiple varia- abordarea și aplicarea celor menţionate, bile, de a cărei corectă rezolvare depinde este important să acceptăm recomanda- satisfacţia utilizatorului și succesul institu- rea autorului: „Identifi carea și evaluarea ţiei bibliotecare” (p. 133). culturii organizaţionale a unei biblioteci Lucrarea este importantă și pentru este esenţială pentru ridicarea calităţii ser- fondatorii de biblioteci – pentru a încura- viciilor oferite, mai ales în prezent, când ja și a sprijini o politică biblioteconomică aceste structuri traversează o profundă fundamentată (managerial, tehnologic, criză, datorată în special lipsei resurselor tehnic etc.) la capitolul servicii pentru uti- fi nanciare și a managerilor de profesie” (p. lizatori. 20). Studiul în cauză are o structură logică Refl ectând asupra serviciilor pentru și întemeiată. Prin aranjarea și prezentarea utilizatori ca un fenomen în evoluţie (de la materialului și, evident, a conţinutului, au- servicii tradiţionale la noile servicii bazate torul ne convinge, că dezvoltarea cu suc- de tehnici și tehnologii informaţionale), ces a serviciilor pentru utilizatori, poate autorul stăruie asupra rolurilor bibliotecii mai mult decât alt domeniu de activitate contemporane, recunoscute la nivel in- bibliotecară, necesită o bază teoretică și ternaţional: centru educaţional și pentru practică armonioasă de management și învăţământ, centru social, centru cultural, tehnologică. Aceasta fi ind și convingerea centru de informare generală, centru lo- profesorului universitar Ion Stoica, care a cal pentru tehnologia informaţiei (p. 60).
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 187 BiblioPolis CARTEA DE SPECIALITATE
Conceptul Idea Store, implementat de bi- Doina Popa, specifi că: „Managementul bliotecile londoneze și descris amănunţit serviciilor pentru utilizatori în bibliotecile de către L.-I. Dediu, prezintă interes pentru contemporane este o lucrare scrisă de un toate bibliotecile care se vor sustenabile, practician al domeniului. Acest fapt respi- cu adevărat utile și apreciate în comunita- ră prin toţi porii și face ca aspectele teore- te (p. 72-76). tice să capete o cu totul altă lumină când Unul dintre pilonii care determină formularea are la bază „esenţa mișcării” – buna funcţionalitate a instituţiei infobi- aptitudinile și practica de a fi a biblioteci- bliotecare sunt resursele tehnologice. În lor – în contact cu toate zonele fi erbinţi ale prezent „se face simţită nevoia de a crea bibliotecii.” și actualiza un plan pentru menţinerea Lucrarea lui Liviu-Iulian Dediu a apărut tehnologiilor existente, precum și pentru ca o necesitate, prezentând o importantă introducerea noilor tehnologii, astfel încât sursă de informare, pe care o recomand in- biblioteca să fi e capabilă să furnizeze ser- sistent colegilor de breaslă pentru lectura vicii de calitate evaluate pozitiv de către profesională. utilizatori”, susţine autorul (p. 90). Care bi- Promotorul acestei cărţi, în Republica blioteci de la noi deţin astfel de planuri ori Moldova, este Biblioteca Municipală „B.P. care manageri implementează principiile Hasdeu”, lansând-o în cadrul Colocviilor managementului strategic al tehnologiei? de vară (21 iunie 2012) și prezentând-o la L.-I. Dediu ne propune o structură-cadru rubrica Cartea de specialitate a revistei Bi- a unui plan tehnologic care, fi ind adaptat blioPolis2, înlesnind cunoașterea și valorifi - la specifi cul instituţiei și integrat planului carea conţinutului acesteia. general de dezvoltare strategică, devine Ludmila CORGHENCI, un instrument managerial în activitatea DIB ULIM de lobby, de parteneriate, fundraising, de păstrare a legăturii cu tendinţele din do- meniu (p. 90-92). Studiul lui Liviu-Iulian Dediu îmbină organic materialul teoretic cu cel de carac- ter aplicativ, oferind sugestii și propuneri bazate pe analize și sinteze ale activităţii bibliotecilor din România, dar și din alte ţări. Cartea este bogată în defi niţii, carac- teristici, referinţe bibliografi ce, nume de biblioteconomiști reputaţi. Un merit al autorului constă și în faptul că el nu oferă „peștele”, ci învaţă cititorul să „pescuiască”. Statisticile, schemele, reprezentările gra- fi ce și organigramele, incluse în lucrare, sunt de real folos bibliotecarilor și altor ca- tegorii de cititori. Studiul deschide colecţia publicaţiilor de specialitate, apărute sub egida ANBPR, fi ind desemnată drept cea mai reușită lu- crare în cadrul Conferinţei BiblioPublica, 2 KULIKOVSKI, Lidia. Bibliotecile contemporane. În: ediţia 2012. Președintele ANBPR, prof. BiblioPolis. 2012, nr. 2, p. 166-168.
188 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
RECENZII ȘI CONSEMNĂRI
ALT FEL DE AMINTIRI Există o mulţime de a lipsit de la școală, dar texte în care autorii își în catalog nu i s-a pus împletesc fi rul naraţiunii absenţă ca să creadă din materialul factologic șefi i și inspectorii de la al propriei vieţi. Unii re- raion că Asea a bocit îm- curg la acest procedeu preună cu noi” [p. 8] și „În pentru a-i reda scriiturii ziua când avea să moară mai multă autenticitate, Stalin, nanul Ion Sârbu a alţii preferându-l pentru trecut prin preajma șco- iluzoria părere precum că lii...” [p. 9], apoi și „Când actul creativ al unei astfel avea să moară Stalin, la 5 de proze e mai puţin difi - martie 1953, tocmai s-a cil. „Când avea să moară întâmplat o coincidenţă Stalin eu eram abia în cla- nefericită [...]: trebuia să sa întâi...” Astfel își începe se desfășoare adunarea Ion Proca noua sa carte anuală de dare de sea- Cum avea să moară Stalin* mă, numită aiurit godo- (Editura „Notograf Prim”, voi” [p. 12]. Tatăl nara- 2011), o naraţiune asemănătoare concep- torului îl ia pe fi ul său la această „dare de tual cu clasicele Amintiri din copilărie ale lui seamă pentru un an”, pe care unii, „cu sim- Ion Creangă, scrisă într-o manieră surprin- ţul umorului mai dezvoltat, i-au zis godacul zător de proaspătă, cu un limbaj pe alocuri cu voi” și în continuare martorul ocular de- pitoresc, dar, în linii mari, fi ind un text mo- scrie cu lux de amănunte acea „manifestare dern, captivant, cu vădite accente poeti- pseudoculturală” cu niște personaje pito- ce. Iniţial autorul face, pe câteva pagini, o rești ale satului basarabean, aceștia de opt mică introducere în atmosfera acelor tim- ani existând într-o altă lume decât cea cu puri, un fel de notă genealogică din partea care se obișnuiseră în perioada interbelică naratorului. Chiar din startul scriiturii iese în România Mare. Președintele colhozului, în evidenţă tonalitatea sarcastică, ironică, Mefodi Pirev, un „specialist” adus de peste cu ușoare nuanţe de umor: „Ulmu a reac- Nistru, vorbește stâlcit, ca la Tiraspol: „Pro- ţionat violent, a rupt ștacheta din gard, șu liniștea. Azi la noi godovoi. Eu știu prost trântind-o cu ciudă în moalele capului lui moldavschi iazâc și șanti o sî vâstupească Ureche [...]. Am crezut că-l pupă muică-sa tovarășul Stipan Greapca...” [p. 13]. Actorii rece. Dar s-a afl at că era tare de cap” [p. 6]. Pentru a accentua importanţa eveni- principali ai acestui hilar „spectacol”, alături mentului și motivul întregii naraţiuni, au- de acest om de încredere al noii puteri, torul repetă de câteva ori expresia de pe sunt un instructor de partid, un învăţător, coperta volumului: „În acea zi de 5 martie, un fi erar, un miliţian, un colhoznic, o mamă când avea să moară Stalin, fi ica directorului eroină, dar „cinstita adunare nu s-ar fi putut urni din loc fără Anuţa Punguţă, curva satu- * PROCA, Ion. Cum avea să moară Stalin. Ch.: Ed. lui, fără de Iacob Stratu, turnătorul satului, Notograf Prim, 2011. 163 p. fără lăutari și fără de bieţii colhoznici, care
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 189 BiblioPolis RECENZII ȘI CONSEMNĂRI așteptau să li se spună cam câte grame de și cititul, și foaia de hârtie pe care muștele grâu [...] le-ar reveni la o zi-muncă, numită albastre ale gândurilor lasă veciei semnele pe nou „trudozi” [p. 13]. Descris cu măies- mele, după ce eu m-am risipit” [p. 39]. trie și savoare, nuanţând situaţiile grotești Pe măsura refl ecţiilor argheziene, au- și evidenţiind prin dialoguri mustoase ca- torul reușește să ţină cadenţa prin texte racterele personajelor, acest „show” col- care sunt aidoma unor psalmi, de factură hoznic se încheie într-un mod cu totul poetică, aceste „tablete” încheindu-se cu semnifi cativ: „Pe masa prezidiului apare un un fel de rugă pentru părinţi, pentru fe- patefon și Pirev cu ai săi ascultă Kalinka și meie, pentru copii. Alte texte au alură de se încinge un joc dement. Mai încolo, pe parabolă și semnifi cativ în acest sens este o buturugă, alt patefon. Niţă, în pirostrii, cel despre Eva și pomii pe care Dumnezeu, ascultă cântecul lui Zavaidoc Car frumos pentru a-i satisface hatârul, i-i dăruia – ba cu patru boi” [p. 25]. Ţăranii basarabeni mai un măr, care a rodit în al treilea an „șapte aveau încă vie și neîntinată memoria celor mere domnești și aveau faţa leit obrajii două decenii de trai în mediul fi resc al tra- Evei”; ba un prun „cu prune ca inimioara, diţiilor, culturii și limbii române, iar cei care pe care oamenii aveau să le boteze băr- ţupăiau în ritmul cântecului adus pe turela dace, goldane, strâmbe și câte și mai câte tancurilor sovietice erau doar niște oportu- nume...”, ba pomi „cu fructe ca cerceii ei”; niști și conjuncturiști prezenţi în sânul ori- ba un nuc, roadele căruia „Eva nu le-a mai cărui popor. apucat, pentru că a fost izgonită din rai din Originalitatea naraţiunii însă se reli- pricina unui măr” [p. 42]. efează prin interferenţa în canavaua pro- O parabolă remarcabilă e și cea despre priu-zisă a „amintirilor” naratorului a unor biblicul Noe care l-a rugat pe Dumnezeu texte cu menţiunea „De la Arghezi cetire”, să-l ajute în a numi „vieţuitoarele și târâ- secvenţe care sunt „un fel de încrucișare toarele, ca să știe omul cum să le cheme de rugăciuni cu ale marelui Tudor Arghezi”. mai aproape de bordeiele sale” [p. 57]. Ast- Iată cum motivează autorul acest „ex- fel, sunt găsite numele pentru trifoi, mărar, periment” al său: „Printre înţeleptele lui porumbel, ciocănitoare, grâu, păun, cocoș, vorbe le însăilam și pe ale mele, încercând dar și pentru „un prunc pe numele mic Mi- să văd dacă mă pot apropia de „cuvintele hai”, iar pe cel mare unul „eminent în Ţara potrivite” sau de „fl orile de mucigai” ale Românească” și care eminenţă urma „să fi e maestrului” [p. 27]. Eminescu” [p. 58], text care aduce ușor cu Refl ecţiile poetice ale lui Arghezi se celebra parabolă a lui Geo Bogza. Ca niște împletesc armonios cu cele ale lui Ion Pro- fi re albe și roșii ale mărţișorului, textele lui ca, creând un fi r narator împletit în două Arghezi și replicile autorului împletesc și și care leagă / ţine la un loc textele ca pe ţes aceeași stofă a limbii române, izvodul niște vagoane într-un tren sau ca pe niște în cele mai multe cazuri rămânând a fi po- mărgăritare într-o salbă. Autorul, de exem- ezia. Astfel, un splendid și antologic poem plu, meditează: „Chiar în această clipă râv- e textul de la pagina 49: „Când sora plân- nesc și eu să scriu mai bine decât data ge-n hronic pe buchii de Neculce și pâinea trecută, când cineva mi-a furat cuvintele. de sub zolnic e mult mai dulce. Când sora Și asta s-o fi chemând trufi e, nebunie...” Ar- mângâie Scriptura și pe O samă de cuvinte ghezi, în replică, parcă i-ar răspunde: „Vezi, își lasă gura și făptura, atunci Neculcei-i tu, Doamne, cât mi s-a rătăcit mintea, de Doamne-sfi nte. Și litera e dulce, și lacrima când mi-ai pus mocirla ei în cap, să gân- e dulce, și dulce e Neculce, de miere-i este dească? Am născocit o dreptate, ca să apăr crucea sub care cronicarul și astăzi încă pe cei înzestraţi; căci am născocit și scrisul, munce...”
190 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Iată cum descrie poetul Ion Proca în O nuvelă antologică cu nuanţe de pildă această carte de proză moartea tatălui său: biblică este și textul despre Casandra Hol- „Când a murit tata, o stea stingheră încer- ban, o bătrână care-și vinde, la bătrâneţe, că discret de la colosala-i depărtare să pri- casa și ce mai avea pe lângă „bujda” sa și se vească prin fereastra casei de la Coloniţa duce la una dintre cele șapte fi ice măritate [...]. El întinsese mâna spre o pară de la că- în alt sat. Pe drum îi vine ideea s-o mintă pe pătâiul său, dar i-a scăpat din mână, lungu- fi ică-sa că hoţii au lăsat-o fără nicio leţcaie iaţă, întreagă, din aur vechi adunată [...]. S-a și, astfel, odraslele ei, în consecinţă, se ara- întristat para, s-a făcut mai galbenă la faţă tă cine sunt ele cu adevărat. În fi nal, nora și tot mustul din ea a amuţit. Afară câinele unicului ei fi u o acceptă fără nicio condiţie a scâncit prelung...” [p. 65]. Coloritul ling- să trăiască în casa lor, iar după niște ani de vistic al textului se ţine pe utilizarea mo- la decesul ei, cei doi găsesc la fundul unei derată a expresiilor și cuvintelor de factură lăzi opt livrete de la casa de economii cu regionalistă – „într-un fund de grădină sau cele douăzeci de mii de ruble, cât luase sub o streșină de casă puteai ghici existen- bătrâna pe propria gospodărie, împărţite ţa unui agud. În satul buneilor de pe tată, egal pentru fi ecare din cei opt copii ai ei. duzii erau numiţi șorcovi” [p. 76]; sorturile De un dramatism cutremurător este și de struguri: castel (sau cudercă), tărăsică, „povestea” Marghioliţei, care a crescut o zârnă sau ochiul-vrabiei; sunt folosite și alte casă de copii, căci „a născut până i s-a ter- regionalisme: strujan, chiseliţă, hasa (un fel minat sămânţa” [p. 145]. Majoritatea fi icelor de stofă albă), pachioaște, corovatic, hle- fi ind „fete rupte din soare, holbăţele-ochio- die, dimon, prăsade, haramuri, udme, perje, șele [...], au învăţat bine la școală, dar n-a ghioldum, tășulcă, a burduhăni, a se strofoli, vrut niciuna să rămână în sat. Și, precum cadrel (un fel de ţol). erau abonate la gazeta Tinerimea Moldo- În afară de parabole și texte de o veri- vei, citind anunţurile despre șantierele de tabilă valoare poetică, scriitura mai inclu- șoc ale tineretului, se duceau la comitetul de și mici nuvele – niște bijuterii artistice comsomolist să se înscrie în detașamentele – care înfrumuseţează subtextual pânza forţelor de muncă” [p. 146]. Astfel, Marghio- naraţiunii. Adie ușor a proză rebreaniană liţa s-a pomenit la bătrâneţe cu nepoţi și de la istoria despre pădurarul Arghir, so- nepoate în cele mai îndepărtate colţuri ale ţia acestuia Lilia și fostul ei bărbat Gavroș fostului imperiu sovietic – Ivanovo, Alonka, Chiombu. E la fel de interesantă și pătăra- Kiev, Samarkand, Karaganda etc. nia despre Ioan Ţugui care „nu-i om rău la Însetate de dorul baștinei, fi icele ve- prima vedere. Cum te vede, de la o sută de pași își scoate căciula și te salută [...], neau acasă în concediu și nu se dădeau ai jura că-i bun de pus la icoane să stea ca întoarse la bărbaţii lor, dar Marghioliţa, de- un sfânt” [p. 121]. Gelos însă peste măsu- votată unui cod nescris al tradiţiei familiale ră, Ion Ţugui este obsedat de ideea că so- le dojenea, trimiţându-le la îndepărtatele ţia sa, „o femeie slăbănoagă și chinuită la lor case, de pe alte meleaguri, consolându- muncile agricole”, îl înșeală cu directorul. se cu vorbele înţelepte ale românilor, că Fie că era mai marele sovhozului, director „femeia-i ca răchita, unde-o sădești acolo de club sau de magazin, de școală sau al crește” și că „femeia-i legată de bărbat, pre- fabricii de struguri, „toţi erau dușmani de cum aţa de ac”, adică pe unde trece acul, pe moarte ai lui Ţugui”. Într-o zi, doar pen- acolo – și aţa, în caz contrar nu iese cusătu- tru faptul că șeful sovhozului, trecând pe ra, cu alte cuvinte, nu există familie. Îmbă- drum, i-a salutat, iar Saveta, nevasta lui Ţu- trânită rău și rămasă singură cuc, Marghio- gui, i-a răspuns la bineţe, gelosul soţ era liţa îi mărturisește într-o zi naratorului că s-o înece într-un butoi. de vreo zece ani n-o mai vizitează nimeni,
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 191 BiblioPolis RECENZII ȘI CONSEMNĂRI că doar din când în când îi mai vine câte o călcată în picioare de ciubota ocupantului scrisoare, în ultimul timp scrise și acestea rus” (13 iunie 2011). în alte limbi. Îl roagă să-i citească o scri- La fi nalul acestor „amintiri” autorul soare primită recent de la o nepoată din ţine să tragă niște concluzii, să se opreas- inima Siberiei: „Fără să-mi mai spună ceva, că „la ceea ce reţine ochiul, la imaginea începe a plânge pe foaia de caiet. Buchii- retrospectivă” [p. 135]. Remarcă niște sim- le scrise de o mână de copil se topesc sub ţuri pur umane, cum sunt văzul și auzul, și lacrimile ei amare [...]. Citesc primul rând: evocă o întâlnire de familie în vechea casă «Zdravstvuite, milaia babușka!»” [p. 147]. părintească, când „căzuse prima brumă și Este cea mai actuală și mai dureroasă pro- frunzele cădeau artistic, ca la circ, nemuri- blemă a românilor basarabeni, când satele toare”. Gândul care se naște însă din aceste lor rămân tot mai pustii, exodul declanșân- refl ecţii e cu totul surprinzător: „Astfel, prin du-se nu de azi și nu de ieri, ci chiar de la milioane de ochi-lumină și ochi-întuneric, reocuparea Basarabiei de către sovietici. noi am putea călători până la prima năs- Imediat după Războiul al Doilea Mondial cătoare, care la sigur nu a fost Eva. Au fost tinerii basarabeni, care scăpaseră de încor- mai multe. Pentru că mama japonezului porarea în armata roșie, cea care i-a plasat nu poate naște o naţie atât de a dracului pe linia întâi a frontului sovieto-german în ca a noastră, care la un colţ de masă te calitate de carne de tun, acum erau vânaţi pupă, iar la alt capăt te scaldă în scârnăvia pentru a fi trimiși pe alt front – cel al muncii lumii” [p. 137]. O fi , se pare, o consecinţă la minele de cărbuni din Donbas. Au urmat a faptului că pe noi, românii, în special pe apoi desţelenirea pământurilor de stepă cei din Basarabia, Providenţa ne-a așezat, din Kazahstan, apoi șantierele de șoc ale vorba cronicarului, în calea tuturor răutăţi- imensului imperiu – calea ferată Baikal- lor, silindu-ne să ne jucăm rolurile vieţii în Amur (BAM), diverse combinate, centrale interminabilul spectacol al ironiei, come- electrice, gazoducturi. Din păcate, exodul diei și tragediei istoriei. nu încetează nici după două decenii de la Însă în ciuda „războaielor lumii care nu dispariţia imperiului sovietic, acum însă, ne înconjoară”, contrar faptului că în peri- din alte motive, rămânând oricum o con- oada sovietică „prin jocurile militar-patri- secinţă a mentalităţii generată de acele otice ca Zarniţa, ne învăţau să fi m război- timpuri vitrege. Mentalitatea sovietică, din nici”, dar și în pofi da „războaielor agricole”, păcate, ne mai joacă festa până-n prezent, când eram înregimentaţi în detașamente aceasta perpetuând și în problema identi- de luptă împotriva gândacilor de Colora- tară, și în limbajul desuet al multor basara- do, lăcustelor și în cel mai belicos confl ict beni. Caraghioasele expresii ale președin- cu ţistarii, pe care îi scoteam din vizuini cu telui de colhoz din Coloniţa, adus în 1945 apă și îi loveam nemilos cu bâta [...], n-am de peste Nistru, vor persista pesemne încă devenit sadici” [p. 141]. Am ajuns să fi m cei destui ani și chiar decenii printre basara- care suntem, conchide autorul, pentru că beni, fenomen pe care l-a sesizat autorul „nu am purtat niciodată războaie de cotro- în naraţiunea sa: „Nu trebu la noi sfada. pire”, deși „cotropiţi am fost cu săptămâna, Azi la noi traur mari [...]. Ascultăm docladu cu luna și cu suta de ani”. Autorul ţine să [...]. Astăzi la noi îi prazdnic mare, godovoi sublinieze faptul că naraţiunea sa e doar o otciot...” [p. 14]. Fenomenul e remarcat și mică parte din amintirile despre ce a fost, de Paul Goma care spune într-o scrisoare că el „ţine minte” și ar mai fi adăugat și niș- adresată autorului, că Ion Proca are „nu te pagini despre o mlaștină unde în fi eca- doar «ureche», ci și o inimă care ascultă, re vară cădea și se întâmpla deseori să se aude, pune pe hârtie tragedia limbii româ- înece câte un dobitoc, despre o bulboană ne dintre Prut și Nistru, mutilată, schilodită, în care și-a găsit sfârșitul o fetiţă, despre
192 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) tractoarele cu lopată în bot care „în câteva să moară Brejnev (Editura „Polirom”, Bucu- săptămâni au nivelat viile și livezile de pe rești, 2007). Sunt două proze total diferite, costișe ca să facă terase, acestea, ulterior, precum diferiţi sunt și autorii, și stilul na- pornind la vale, lunecând ca pe unt”, des- raţiunii, și locul acţiunii. Iulian Ciocan re- pre cosașii colhozului care „mergeau îna- fl ectă prin personajul său – un adolescent inte cosind, iar femeile legau snopii”, des- dintr-un cartier al Chișinăului – o anumită pre „via și copacii noștri, culoarea vitelor secvenţă de timp înainte de decesul lui și câinilor, saltelele de fân și bordeiul din Brejnev, cel care a condus imperiul sovie- bârne...” [p. 159]. Mai ţine minte autorul și tic timp de aproape două decenii și care câte cartușe a folosit la tragerile de la po- semnifi că o întreagă epocă a stagnării. Ion ligon, când era în armată și „cât de răzleţiţi Proca însă, în intenţia sa de a ţese o pânză erau ostașii de neam moldovenesc [...], ai epică de proporţii, începe cu un preludiu noștri vorbind cel mai bine rusește și asta despre fostul învăţător de geografi e Petru era unica lor mândrie” [p. 160]. Moisei care, după o viaţă zbuciumată pe Scris inspirat și trecut prin sufl etul său Pământ, la 83 de ani, își dă obștescul sfâr- de poet, original prin construcţia romane- șit și-și începe în ceruri o altă viaţă, lăsând scă, în special prin inserarea fi rească în tex- în urma sa un jurnal în care sunt descrise tul naraţiunii a unor secvenţe din celebre- niște destine memorabile de basarabeni. le tablete argheziene, romanul Cum avea Ciclul începe cu Stanca și Călinaș, apoi vin să moară Stalin, semnat de Ion Proca, este pe rând copiii acestora – Sârghe, Fănuţă, o proză remarcabilă în șirul cărţilor apăru- Irina, Anica, Marina, Otilia, Zamfi ra –, niș- te în Basarabia ultimelor două decenii. te caractere descrise cu savoare, scriitura Volumul în cauză mai include și nuve- având ușoare infl uenţe druţiene. la de proporţii, intitulată impropriu Cum Deși și-a clădit un nume prin poezie și avea să moară Brejnev (65 pagini), un text publicistică, proza lui Ion Proca scoate în cu pretenţii de roman conceput în stil evidenţă un autor de o robusteţe nebănu- marquezian despre „dinastia” a doi ţărani ită, valoarea scriiturii sale având acea rar basarabeni, Stăncuţa și Călinaș, scriitura întâlnită calitate de a fascina și de a capti- având similitudini cu o competiţie sporti- va, iar în consecinţă de a-l ţine pe cititor cu vă de genul maratonului, respiraţia com- ochii pe pagina de carte, și nu cotropit sau petitorului ajungându-i însă doar până fermecat de ecranul monitorului, al televi- la jumătate de traseu. Oricum, lectura zorului sau de alte ispite ale tehnologiilor acestei proze captivează cititorul, mai ales informaţionale moderne. pe cel care a cunoscut și cartea lui Iulian Nicolae RUSU Ciocan cu un titlu aproape identic, Înainte CIREȘE PENTRU MAREȘAL DE ION IACHIM – ROMANUL UNUI DESTIN SACRIFICAT PENTRU BINELE NEAMULUI Mai toate modestele mele cronici cul- oarecare „uzură”. Distinsul purtător al re- turale, volens-nolens, sunt intermediate de spectivului nume mi-a și sugerat asta, cu un nume respectabil care, prin frecvenţa o subtilitate, iată, insufi cient absorbită de prezenţei sale în demersurile publicistice către receptor. Neobositul intelectual chi- pe care le semnez, e posibil să capete o șinăuian dr. Vasile Șoimaru (căci la acest
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 193 BiblioPolis RECENZII ȘI CONSEMNĂRI nume mă refer), trup și Autorul romanului, sufl et dedicat Neamului un domn respectabil ce are de înfruntat sim- (prin ceea ce exprima bolistica nefastă a râului exteriorul persoanei, Prut, ori de câte ori are puţin cunoscută mie), o oportunitate îmbogă- distant prin zgârcenia ţește cu noi cărţi scrise la verbală – în contrast cu Chișinău „ctitoria” sa de la jovialul redactor-șef al Miroslovești: Biblioteca BiblioPolis-ului, care-mi basarabeană (deocamda- explicita volubil darul tă în stadiul de „Secţiune celebrei actriţe de la Na- de carte basarabeană”, în ţionalul din Chișinău (al extensie, încorporată Bi- cărei onorant, și onorat, bliotecii Comunale). curier era) – mi-a indus În ziua de 3 iunie a.c., o oarece nesiguranţă. dr. V. Șoimaru se întorcea Desigur, dascălul de de la Bacău, de la come- școală sătească pe care morarea patriotului basa- îl întruchipam și-a reac- rabean Andrei Vartic, eve- tivat spontan complexul niment accentuat și de lansarea postumă ruralului. Și asta m-a împins iar spre o gafă a unei noi cărţi a comemoratului (Ospeţe- pe care o voi insera în context, ca un mod le nemuririi, ed. a II-a), apărută la editura de autopenitenţă ce-mi stimulează corija- bacăuană „Vicovia”. Prietenul nostru era rea. însoţit de distinșii scriitori Vlad Pohilă (un Nerăbdător să pătrund natura poetică alt ilustru prieten al comunităţii miroslo- și dramatismul care răzbăteau misterios veștene) și Ion Iachim, care, împreună, în din titlul cărţii dlui Ion Iachim, n-a durat contextul evenimentului amintit, partici- mult ca să încep a răsplăti, cu moneda con- paseră la Bacău, ca autori sau coordonatori vertibilă afl ată la cititor (lectura), produsul de eveniment, la lansări de cărţi scrise la cultural al creatorului de Carte. Evident, Chișinău. așa-zisa răsplată e întotdeauna, în raportul Întâlnirea noastră conjuncturală avea cititor-autor, o „plată” simbolică, neacope- să-mi adauge la benefi ciile spirituale încă ritoare. De aceea, eu (cititorul), din când două valori: un CD cu vocea Artistei Po- în când, îndrăznesc să adaug ceva în plus porului Ninela Caranfi l și romanul Cireșe ofertei mele: un modest omagiu de citi- pentru Mareșal* (Ed. „Vicovia” / „Babel”), în- tor, anume o impresie de lectură „la cald”. mânat, cu autograf, chiar de către autor. De data aceasta însă, trebuie să recunosc, * * * mi-a luat timp îndrăzneala de a-mi alcătui Auzisem de cartea dlui Ion Iachim, al impresiile de lectură, dat fi ind ineditul ro- cărei titlu (cu o rezonanţă poetică care manului citit, nefamiliar mie, cititorului, în m-a acaparat) nu-mi spunea însă nimic această nuanţă originală. După un timp de mai mult decât poate transmite construc- ezitare, am îndrăznit totuși, cu o accentua- ţia parafrazică prin care se legitima cartea tă încărcătură de timiditate, sperând într-o nedeschisă încă de cititor. eventuală disponibilitate de a mi se tolera supralicitarea propriei solvabilităţi. Așadar, Cireșe pentru Mareșal e un ro- * IACHIM, Ion. Cireșe pentru Mareșal : roman. Ba- man istoric, după cum îl clasifi că chiar cău: Vicovia, Babel, 2012. 368 p.
194 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) autorul, cu o structură de paisprezece ca- acesta atinge fantasticul prin modul intră- pitole (doar numerotate ca atare, cu cifre rilor sale în scenă, prin contradicţia tempo- romane), dar scris, oarecum, în alt canon rală în raport cu timpul fi zic al Mareșalului, decât romanul comun cunoscut mie. Aș („băiatul din viitor”, cum îl numește într-o îndrăzni să cred, fără a avea îndrituirea, că replică însuși Mareșalul). Personajul-copil am lecturat o carte care ţine cumva (în for- din Codreanca Basarabiei, prin inocenţa mă, nu în fond) de curentele literare noi. caracteristică vârstei, dar și prin isteţimea Căci încă nu am citit, spre exemplu, un ro- școlarului sârguincios, îi oferă Mareșalului man în care autorul, în derularea subiectu- momente necesare de evadare din sinele lui, să mi se adreseze direct – mie, cititoru- cel apăsat de grijile războiului, prilej pen- lui –, să mi se justifi ce, să-mi atragă atenţia tru cititor de a pătrunde mai adânc omul asupra a ceea ce urmează etc. Original, de împlătoșat în uniforma lui de general de asemeni, mi s-a părut întrepătrunderea cavalerie. La locul execuţiei Mareșalului, atât de îndrăzneaţă a fantasticului cu rea- copilul Alistar, apărut prin aportul fantasti- lul; spre exemplu, în capitolul VI, în scopul cului, îi aduce condamnatului cireșe, ca un unei sugestive atenţionări asupra coexis- mod de împlinire a ultimei dorinţe a celui tenţei culpei cu buna intenţie (chiar cu dra- osândit la moarte. Cireșele poartă semni- gostea, la om) „de când e lumea”, Ariciul, fi caţia anotimpului care a marcat etapele fundamentale ale vieţii Mareșalului. Calul lui Darius I (ortografi a aparţine auto- Acţiunea cărţii e relativ statică, dar asta rului), Darius I, stareţul bulgar Andronic și cu scopul de a favoriza ceea ce reprezintă generalul Ion Antonescu, într-un ambient mijloacele de forţă ale romanului: evoca- umanizat, își fac confesiuni, dezvăluindu- rea, istorisirea, argumentarea, descrierea, și reciproc biografi ile. portretizarea. În esenţă, cititorul partici- Personajul central al romanului este, pă, aș spune, la o „analiză de caz”, metodă în corelaţie cu titlul cărţii, Mareșalul Ion intermediată de mijloacele literare – fi e Antonescu, atât de controversata perso- cele clasice, fi e altele originale, novatoare. nalitate al cărei portret cuprinde, în alte Tehnica literatului e însă, în roman, într-o opinii, cea mai largă paletă cromatică: de impresionantă convergenţă cu instrumen- la culoarea prin care poate fi creionat cri- tele de lucru ale istoricului. Nu atât încât minalul de război, până la cea care poate să se confunde, specifi că chiar autorul în pune în lumină eroul naţional. Basarabea- În loc de epilog. Literatura, aici, nu e însăși nul osârditor al acestei cărţi nu va folosi istorie, ci o entitate creatoare care se între- însă decât culori din cea de-a doua pale- pătrunde cu fapte și personaje istorice. tă, dar le va avea pe șevalet și pe celelalte, Firul acţiunii este derulat din ghem anume pentru a ne arăta că ele există în cu ajutorul celor doua personaje foarte context. Și, mai ales, ca sa sublinieze de ce angajate în desfășurarea evenimentelor el totuși nu le întrebuinţează. pe front, Ioan Blaj și plutonierul Evdochim Acţiunea romanului urmează, frag- Vărzărescu. Acești doi bravi ostași (unul va mentar, cursul temporal și teritorial al ce- sfârși eroic, iar celălalt va cădea prizonier), lui de-al Doilea Război Mondial, pe Frontul cărămizi solide la temelia Armatei Nea- de Est, în stepa calmucă. Eroii secundari mului, sunt nevoiţi să lâncezească, într-o ai acţiunii sunt personaje reale sau fi ctive. vreme de liniște (liniștea cea dinaintea Ioan Brad și Evdochim Vărzărescu se deta- furtunii), într-o „groapă de lup”, de fapt un șează de celelalte personaje prin rolul ac- adăpost strategic atât împotriva ostașului tiv în economia acţiunii. În ce-l privește pe sovietic, cât și a inamicului Ger din stepa Alistar Vărzărescu, copilul basarabean care rusească, timp în care autorul le dă de lu- apare numai în prezenţa eroului principal, cru în interesul construcţiei sale literare.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 195 BiblioPolis RECENZII ȘI CONSEMNĂRI
În camufl atele lor escapade după port fi resc cu diferiţi decidenţi, cobelige- vreascuri, pentru a îmblânzi mușcăturile ranţi ai războiului sau chiar inamici. Presta- gerului rusesc, cei doi ostași descoperă ţia sa, ajustată de arta literară acolo unde corpul împușcat al ofi ţerului Vasile Flutu- lipsesc citatele, e în spiritul documentelor re, fost preot, înrolat voluntar pentru a-și care confi rmă rolul său capital în ceea ce „aduce obolul la restabilirea demnităţii înseamnă participarea României la cel de- patriei” sale (cum el însuși motivează în al Doilea Război Mondial. Portretul erou- jurnalul său, afl at asupra cadavrului care lui romanului este construit și cu ajutorul devenise). Preotul convertit în ofi ţer își unor mărturii cu tușe pregnante despre el puse singur capăt zilelor, lăsând, drept tes- ale ofi ţerilor, ori ale persoanelor civile care tament, un jurnal al său de front, un docu- au avut contacte cu șeful statului român, ment personal intitulat Noua Apocalipsă. cu strategul militar, cu părintele ostașului Cei doi, ca să-și omoare plictiseala (para- român. Acești martori ai vremii sunt intro- doxal, un inamic neașteptat în război) ci- duși prin cele mai diverse procedee, as- tesc alternativ, zile la rând, implicând ast- pect care întărește autenticitatea operei. fel în lectură și cititorul, jurnalul ofi ţerului. Din toate acestea rezultă un portret tragic Nu mă îndoiesc, Vasile Fluture, auto- al unui Odiseu român fără noroc. Cum pe rul jurnalului, intermediază crezul ideatic meleagul său nu crește smochinul, Ulise al al romancierului. Altfel spus, locotenen- nostru n-a avut tutorele de care să se prin- tul este un alter ego al scriitorului, căci în dă, spre a se salva de câinii celor doi mon- intervenţiile sale directe romancierul își ștri, Scylla și Carybda, cu numele convertit subtilizează sau chiar afi rmă clar poziţia în Germania hitleristă și Rusia stalinistă. convergentă cu a personajelor sale: „În ce Autorul romanului, deși atribuie spa- mă privește, consider că sunt trei adevă- ţiu dominant Mareșalului Antonescu, gă- ruri supreme: Dumnezeu, Patria, Oștirea. sește loc pentru a face din cartea sa un Această trinitate n-am născocit-o eu ca să univers enciclopedic, căci acestui traseu epatez. Ea a existat dintotdeauna în sub- cu urmele pașilor Mareșalului îi atașează o conștientul meu, mai bine zis, de la naște- reţea de căi secundare care, plecând de la rea mea.” context, duc spre o diversitate de întâm- Între timp, în hruba de camufl aj se plări și personaje din arhiva experienţelor adăpostește și un ofi ţer italian, un rătăcit umane, din antichitate și până în prezent. al stepei, vrednic însă de preţuirea cuveni- Curiozităţi ce ţin de domeniile cunoașterii tă ostașului, căci purta la piept distincţia știinţifi ce ori pilde de viaţă (unele consa- care îi confi rma bravura. Acestuia autorul crate, altele scoase din uitare) ne induc, ca- îi atașează însușiri tipice spiţei și spaţiului tegoric, erudiţia prozatorului Ion Iachim, cultural prin care se identifi că, atribute ce acesta excelând pe tărâmul Istoriei. intră în coliziune cu matricea de viaţă a Iată, acum e momentul să mă explic în celor doi ostași români. Confl ictul acesta legătură cu gafa invocată mai sus, săvârși- camaraderesc, rezultat din ciocnirea civili- tă în frântura de conversaţie cu scriitorul, zaţiilor, are rolul de a destrăma monotonia în momentul când mi-a înmânat cartea sa. din incomodul adăpost, până ce italianul Primind o carte cu un titlu legat de o per- cade răpus de inamic, la iminenta fatali- sonalitate atât de controversată în Româ- tate contribuind și accesul de panică din nia (și nu numai), restricţionată, chiar cu vâltoarea luptei. efecte penale, de la opiniile pozitive asu- Pe tot parcursul cărţii, autorul punc- pra sa, am avut impulsul să-l întreb pe scri- tează constant apariţia Mareșalului, în cele itor dacă e și istoric. Desigur, nu se cădea mai diverse ipostaze, cele mai multe în ra- s-o fac, ceea ce am realizat și din starea de
196 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) disconfort a celui care mi-a replicat într-o roman, i-am amintit romancierului Ion propoziţie pe care am s-o substitui aici cu Iachim de (la fel de) controversata Ordo- răspunsul concis, găsit chiar în roman, ca nanţă (devenită Lege) legată de tabuul și cum prozatorul a intuit că i se va pune o Ion Antonescu, evident, pe teritoriul Ro- asemenea întrebare. Așadar iată ce spune mâniei. Reacţia la observaţia mea a fost Ion Iachim, legat de scriitorul-istoric des- una succintă și categorică din partea celui pre care intempestivul cititor s-a interesat: care i-a dedicat Mareșalului un Monument „Într-un roman istoric, două lucruri, cel pu- între coperţi de carte. Ion Iachim a invocat, ţin, sunt foarte importante: fantezia auto- fără tăgadă, onoarea de a suporta, ipote- rului și substratul istoric.” Și, spre edifi care, tic, consecinţele acuzaţiilor incluse în actul îl folosește ca exemplu pe Lev Tolstoi, au- legislativ invocat. torul romanului Război și pace. În context, Închei prin a mai adăuga că romanul autorul mai adaugă: „Noi, când am scris Cireșe pentru Mareșal nu e doar o a nu știu romanul despre Mareșal am consultat mai câta carte a prolifi cului scriitor Ion Iachim multe cărţi. Consultarea / lectura s-a deo- de la Chișinău, ci, în mod excepţional, car- sebit de compulsarea fi rească pentru un tea sa e omagiul scriitorului basarabean savant-istoric. Oricum, fără aceste volume adus celui care s-a ridicat, în fruntea Statu- istorice, romanul nostru ar fi fost imposi- lui Român și a Armatei Române, spre a re- bil.” Și urmează o enumerare de 13 titluri aduce la Vatra Neamului ţinuturile româ- (unele în mai multe volume) ale câtorva nești smulse (și cedate umilitor) de către cărţi de autori români și străini (deducân- imperiul sovietic. Între aceste ţinuturi stră- du-se că lista nu e completă), „care ne-au moșești afl ându-se și Basarabia, cu baștina ajutat să înţelegem mai profund atât ca- neamului său familial. Cartea a fost conce- racterul epocii, cât și pe cel al Mareșalului”, pută și ca un obol personal adus memoriei specifi că autorul. legate de începutul calvarului Basarabiei, Și, în fi ne – desigur, sfârșitul unui co- la împlinirea a 200 de ani de la raptul din mentariu mult prea sumar și modest în 1812. intenţia de a crea (pe lângă modul îndrăz- Iată, efortul și harul scriitorului, inter- neţ al cititorului comun de a-i mulţumi mediază și cititorului, omul Prezentului, autorului) și o imagine potenţialului citi- necesara redeșteptare a memoriei, pentru tor, legată de excepţionala carte cu titlul a putea avea în timpul Trecut reperul fun- Cireșe pentru Mareșal –, aș mai adăuga un damental spre timpul Viitor. amănunt legat de starea de spirit care l-a De la cititor, omagiu, dle Ion Iachim! călăuzit pe autor în alcătuirea cărţii sale. La primirea romanului, în amintita mea Septembrie 2012 atitudine de circumspecţie legată de con- Înv. Gheorghe PÂRLEA, troversata personalitate devenită erou de com. Miroslovești, jud. Iași ASPIRATORUL DE GÂNDURI DE DORIN CÂRCHELAN
Indiscutabil, comedia fantastică Aspi- să-și imagineze până și reacţia spectatori- ratorul de gânduri* este un teatru în sine, lor (cititorilor, ascultătorilor). Mai mult, în- pentru că ea redă atmosfera de teatru. Ac- săși cartea (piesa) joacă rolul unui aspira- torii sunt ca și cum vii (nu doar persona- tor de gânduri, și lectura ei purifi că mintea je), iar autorul, Dorin Cârchelan, a încercat cititorului, entuziasmează. Autorul protes-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 197 BiblioPolis RECENZII ȘI CONSEMNĂRI tează (prin intermediul ce râde, autorul solicită eroilor săi) faţă de bădă- o participare activă la rănie, prejudecăţi, se ridi- minimalizarea sau chiar că împotriva unei „opinii salubrizarea cât mai ra- publice” manipulate local pidă a „...sursei puterni- și global. Mentalul colec- ce de poluare a minţii tiv este un mare bârfi tor umane. Pe unde trece și un mare monstru – lui frontiera dintre informa- îi datorăm lipsa progresu- re și impurifi care, adevăr lui în societăţile dominate și minciună? E un cerc vi- de vicii și delirul emoţiilor, cios – mediul îl întinează de idei negative, negre. În pe individ, iar individul acest sens, Glosa din piesa întinează mediul” [p. 18]. dată (intitulată – Mentalul Suntem cu toţii colectiv) ia în derâdere fe- martorii unui eter care nomenul „turmei”, gloatei, mișună de canale televi- care merge pe calea ten- zate cu emisiuni ce pre- taţiilor carnale, materia- vestesc „sfârșitul lumii”, le. Oamenii banali nu se apocalipsa, ciocnirea grăbesc să se vindece de beţie, desfrâu și planetei noastre cu diferite corpuri ce- minciună, iar dragostea de bani și aur le-a rești, emisiuni care prorocesc anul și ziua răpit cugetul și somnul. aterizării extratereștrilor, ne „fericesc” de la Comedia Aspiratorul de gânduri ne ecrane clarvăzătorii și fenomenele para- cultivă o atitudine critică faţă de realitatea normale... Cât adevăr include fraza extrasă terestră, extrem de poluată. Extratereștrii mai sus din piesă! ne-au depășit, deoarece posedă gândi- Într-un ghid de dezvoltare spirituală, re individuală și cunoștinţe universale. Ei semnat de Eckhart Tolle (Puterea prezen- produc și consumă (utilizează), iar în sta- tului), autorul ne îndeamnă să devenim tele (lumile) lor nu există bani și politică. „lumina lumii”, atenţionându-ne că ceea În esenţă, piesa abordează o temă ce suntem este o lecţie cu mult mai im- foarte importantă – igiena psihică a omu- portantă decât ceea ce facem. Continu- lui modern... ând această idee ce se desprinde și din Citind și recitind piesa, am „aspirat” Aspiratorul de gânduri, aș adăuga că omul gândurile autorului cu o lăcomie intelec- cu lumină în sufl et face ceea ce gândește. tuală deosebită, pe-alocuri râzând cu pof- Având un interior de o armonie perfec- tă, pe-alocuri dorind să particip și eu la tă, devine treptat un emiţător de energie aprofundarea, continuarea, desfășurarea pozitivă, benefi că într-o societate rebelă. mai amplă a unor idei, aluzii, ipoteze... Pacea profundă a sufl etului nealterat de Comedia Aspiratorul de gânduri de zbuciumul zădărniciei i-ar întoarce poate Dorin Cârchelan este actuală, cuprinde pe mulţi semeni spre iubirea adevărată, cercul multicolor de teme care preocupă, semănată de Iisus Hristos. aș zice, intelectul universal. Cu ironie, sar- Comedia Aspiratorul de gânduri, care casm, durere ascunsă sub masca clovnului ar putea fi numită mai curând tragico- medie, denotă un limbaj bogat, modern. * CÂRCHELAN, Dorin. Aspiratorul de gânduri. Autorul posedă cunoștinţe enciclopedice, Comedie fantastică în două acte cu Preludiu şi conducându-ne delicat în domeniile psi- Glosă. Ch.: Prometeu, 2011. 88 p.: il. hoterapiei, astrofi zicii, mecanicii cuantice
198 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
ș.a. Discuţiile dintre personaje – Savantul, „Extratereștrii mi-au spus (Savantului) că Preotul, Magul – sunt pe cât de ironizante, arma nucleară îi înfricoșează mai puţin pe atât de cognitive pentru noi, toţi, dar decât conţinutul unei minţi omenești...” mai cu seamă pentru liceeni și studenţi. Preludiul piesei, poemul Îngerul albastru Prin cuvintele Preotului, autorul atrage impresionează profund, remarcabilă fi ind, atenţia asupra Spiritului, subiect abordat printre altele, strofa: „Nu vor intra în Para- „...în particular de poeţi și fi lozofi . Totuși, dis / Săracii nici pe-o clipă. / În schimb, bo- un medic foarte curios a furat creierul lui gaţii orice vis / Cu bani își înfi ripă...” Albert Einstein ca să-l cerceteze... A con- Cât adevăr, în aceste rânduri! Unii își statat că encefalul unui geniu nu se deo- cumpără bilete de călătorie în cosmos, al- sebește aproape cu nimic de creierul unui ţii – terenuri (loturi) pe Selena; sunt și unii muncitor. Diferă numai utilizarea organu- care cer să fi e congelaţi (cu tot cu creier!) lui gândirii...” [p. 23]. ca să-și poată continua traiul, huzurind, Vorba autorului, pentru a deveni geni- peste vreo sută de ani, când, speră ei, crio- ali, ne lipsește voinţa de a utiliza organul genia va face minuni de înviere... gândirii (și nu alt organ!)... Pentru colorit, comedia pune în lu- În continuare, Preotul exclamă: „Dar mină și un personaj feminin – Claudia. sunt indignat!... Nimeni nu avea dreptul să În spiritul fi lmelor actuale, o femeie fru- procedeze așa cu Einstein...” moasă din America, o dublă spioană, are În același context este superbă remar- drept scop să fure Aspiratorul de gânduri, ca Savantului: „Mulţi oameni iluștri au păţit creat de savantul fericit, inspirat de ideile același lucru. Scriitori, politicieni... Unii vor extratereștrilor. Acest personaj poate fi și să se bage în capul tău măcar după ce ai o ironizare a fobiei rămase din timpurile murit...” [p. 23]. Umor fi n, care ţintește de- cortinei de fi er... parte: de-ar intenţiona să-ţi scurme în cre- De-aș fi o doctorandă, aș scrie poate ier după moarte, mai treacă-meargă. Dar o lucrare superbă în baza comediei sus- experienţele din laboratoarele secrete, numite. Și un critic literar are sufi cientă manipularea de către feluriţi hipnotizori, materie pentru o analiză temeinică, pe terapeuţi, așa-zișii psiho...?... care, pe drept cuvânt, o merită Aspiratorul Sarcasmul și comicul mustește în fi e- de gânduri. Eu mă limitez la acest modest care pagină semnată de tânărul autor. Încă eseu, pe care nu am putut să nu-l aștern o remarcabilă replică: „Îţi imaginezi, cum pe hârtie cu speranţa că va avea ecou la se vor simţi aceste personalităţi în Ziua În- tinerii cititori, și comedia va fi apreciată la vierii, când își vor da seama că au craniile justa ei valoare. goale?...” [p. 23]. De-aș fi regizor, aș căuta mijloacele Fiecare frază este muncită, temeinic necesare pentru a monta piesa. Fiind însă gândită, trecută prin ore în șir de frămân- o simplă scriitoare, îi doresc înţeleptului și tări spirituale, de suferinţe drastice care în talentatului meu coleg de breaslă Dorin fi nal, în mintea-i lucidă, îmbracă haina iro- Cârchelan un premiu literar considerabil, nico-umoristică. Sic transit gloria mundi... iar Aspiratorul de gânduri să ne îndrepte Cum ar apropia autorul Ziua Învierii, minţile spre Lumină. nu a învierii biblice, ci a conștientizării că în corpurile ce se mișcă, consumă alimen- Lidia HLIB te, fac sex, produc teroare, creierul e mort, pustiit de gândirea creatoare, benefi că? Răspunsul îl afl ăm din nou la pagina 23:
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 199 BiblioPolis
IMPRESII DE LECTURĂ
DEPĂȘIREA DE SINE SAU CIREȘE PENTRU MAREȘAL DE ION IACHIM
O mare problemă, o Taină a Tainelor, de păsări, și aspiraţie de orizont... / Doam- această stare a omului de creaţie de total ne, și a trebuit să le apăr, în Numele Tău, / abandon al sinelui, celui cotidian, mercan- Doamne… E un păcat că am apărat cu arma til și dedare, aducere jertfă a eului, celui în mână, ceea ce mi-ai dat, Doamne? / ...Iată mai intim, ancestral pe altarul Istoriei Nea- au venit suliţașii... au înfi pt în suliţe buretele mului, Adevărului, Dreptăţii, Imanenţei. cu oţet... / Mi-au pregătit și crucea... / Ajută- Umila mea părere: ION IACHIM, acest mă, Doamne, să-mi duc cu demnitate cru- destoinic urmaș al Vărzăreștilor, a pus prin cea... (Ion Iachim, Cireșe pentru Mareșal, Ed. cărţile sale o așchie de stâncă pe cântarul „Vicovia”; „Babel”, Bacău, 2012, p. 326) . destinelor basarabene, întregitoare a su- fl etului românesc, ce a sălășluit de secole * * * – sălășluiește încă – aici, în interfl uvii, în Ca să-l înţelegem, să-l apreciem corect pofi da oarbei, ingratei istorii. pe Ion Antonescu, așa cum l-a înţeles, ac- Iar în recent apărutul roman Cireșe ceptat și zugrăvit Ion Iachim, trebuie să-l pentru Mareșal s-a depășit faţă de tot ce a aliniem la alte personalităţi de excepţie ale publicat – nu puţin – până acum. evului modern: un Ch. de Gaulle, Antoine Las în grija criticilor, disecătorilor, sti- de Saint-Exupéry etc. Ultimul, în vârstă liștilor sarcina analizei arsenalului artistic deja (pentru meseria de pilot de război), al autorului – extrem de bogat, variat, ori- bolnav pe deasupra, insistă, și, în pofi da ginal, de altfel – și insist în continuare doar tuturor obstacolelor și interdicţiilor, obţi- asupra împătimirii totale a scriitorului te- ne autorizaţia de a se încadra în aviaţia de mei propuse – difi cilei sarcini a reabilitării război americană. La 31 iulie 1944 pleacă acestei controversate, dar monumentale în misiune de luptă, de unde nu mai revine. fi guri a Istoriei României. Scriitorul-fi losof și patriot notifi ca, Cu majuscule și ISTORIE, și ROMÂ- având în vedere poziţia sa de viaţă, ca Om NILOR, căci, pe drept cuvânt, Mareșalul al cetăţii: „Meseria de martor mi-a inspirat Antonescu trebuie aliniat în galeria Mari- totdeauna oroare. Ce-s eu, dacă nu parti- lor Români: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel cip? Pentru a fi am nevoie să particip.” Mare, Ioan Vodă cel Viteaz, Mihai Viteazul, Și mai departe, întru înţelegerea co- Avram Iancu, Tudor Vladimirescu... rectă a poziţiilor de viaţă ale protagonis- Recitiţi, vă rog, ultimele capitole ale tului și ale autorului, revenim la același romanului, evocatoare ale trăirilor erou- Exupéry: „Unde dăinuie adevărul omului? lui în faţa plutonului de execuţie. Cităm: Adevărul nu e ceva ce se demonstrează. „Avea la piept o cruciuliţă pe care gardienii Dacă în acest teren și nu în altul, portoca- nu s-au încumetat să i-o smulgă. Se ruga la lul își înfi ge rădăcinile puternice și se încar- ea, adresându-se Domnului Iisus Hristos. că de fructe; anume acest teren e adevărul Parcă scria poezii: portocalilor. Dacă această religie, această – Iisuse, Mântuitorule / Atâta frumuseţe cultură, dacă această scară a valorilor, dacă și atâta Patrie mi-ai dat / Doamne, și triluri această formă de activitate și nu oarecare
200 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) altele, formează în OM această plenitudi- Limbă, Istorie, Demnitate. Am putea afi r- ne, descoperă în el un mare DOMN ce se ma: acest roman-investigaţie se înscrie ignora, tocmai această scară a valorilor, perfect în eroologie prin mitizarea până această cultură, această formă de activi- la un anumit punct a Eroului. Ne oprim tate, constituie adevărul omului” (Antoine privirile la niște fraze din postfaţa În loc de de Saint-Exupéry, Terre des hommes, Paris, epilog: „Cartea noastră n-o să placă celor 1952, p. 133, traducerea – C.B.). care se supără, când le amintești tristul adevăr că sunt ocupanţi… Citez dintr-un * * * roman aproape pentru copii al lui Aleksei Am recurs la aceste „abateri” în scopul Tolstoi (care a făcut „sluj” în faţa regimului enunţat deja. Să nu deviem însă de la su- stalinist criminal – n.n.), Aelita. Vorbește un biectul principal: încă o viziune a Mareșa- personaj, zis Gusev: „…odată ce noi primii lului, înainte de a păși pragul nefi inţei. Un am pus piciorul pe Marte, reiese că de azi băieţaș (ce-l mai întâlnim pe parcurs) in- înainte planeta e a noastră, sovietică” și terlocutor al acestuia: „Eu iaca ţi-am adus mai jos: „...trebuie să obţinem un hrisov, niște cireșe, nu din cele amare, acelea se prin ca re ei (marţienii – I.I.) să ne ceară să coc mai târziu, ţi-am adus cireșe fârlădane intre în componenţa Republicii Federative care se coc pe la Duminica Mare… Băieţe- Ruse. Lucru știut, că de bună voie aceia lul și-a scos trăistuţa de pe umăr, a vârât n-au să ne dea hrisovul.” mâna în ea și i-a pus Mareșalului în palmă Cartea noastră n-are să placă nici unor un pumn do cireșe. mandarini moldoveni, cărora le-a fost și le Cireșe din Basarabia… Mareșalul se mai este foarte „ghini” în îmbrăţișarea (la cufundă în gândurile sale. «Am vrut s-o eli- masa) rusească” (ibidem, p. 358). berez, s-o aduc la sânul Ţării... Cine știe cât va mai suferi această Basarabie și acest Mic * * * Prinţ al ei, care mi-a adus acum, îna intea Multe-multe încă de remarcat, referin- execuţiei, cireșe fârlădane… […] du-ne la suportul istorico-documentar al Mor și eu împăcat: am luptat pentru lucrării, rezultat al unei trude de mai mulţi dreptatea poporului meu, pentru revigo- ani de infor mare, cercetare. rarea lui morală, l-am trezit din starea de Și în acest roman Ion Iachim continuă umilinţă, când i se rupeau pământurile și linia Decameronului basarabean și, mai drepturile naţionale și el tăcea supus, l-am ales, pe cele din remarcabilul Kratkii kurs întors cu faţa spre demnitate și spre Dum- (Istoria Rusiei). nezeu»” (ibidem, p. 352-353). Epicul se sprijină mai puţin pe fi cţiu- ne (prezentă și ea, indiscutabil, mai mult * * * pe suportul istorico-factologic, rezultat, Sentimentul, mai bine zis, instinctul precum subliniam, al unei salahorii, mai justiţiar, atât de specifi c popoarelor mici curând de istoric, decât de plăsmuitor. Ori- (în speţă, nouă, românilor din încercuirea cum, din îmbinarea lor fericită a rezultat slavo-ungară), îl face pe autor să-și moti- ceea ce lecturez cu interes, emoţii și cotră- veze temerara (în spaţiul basarabean), ac- ire: Cireșe pentru Mareșal, monument nu ţiune de reabilitare istorică a Eroului și Mu- doar al eroului, ci și al celui ce i-a sculptat cenicului. Aidoma pomenitului Exupéry, chipul în marmura dură a cuvinte lor, înco- Ion Iachim nu poate, organic, vital nu poa- ronându-l cu aura muceniciei. te să nu participe. La o luptă care a cerut, mai cere încă jertfe, sacrifi cii: lupta pentru Constantin BOBEICĂ identitatea noastră etnologică – Neam, 25 iunie 2012
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 201 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ
P.S. Acum, cu mintea de pe urmă a în război (Davidescu, ambasadorul român moldoveanului, de-aș fi fost consătean al la Moscova, afl ase de la radio despre intra- Mareșalului, l-aș fi sfătuit: rea României în război de partea nemţilor, – să ţină la respect pe nemţi, amenin- la 22 iunie 1941); ţându-i că în caz de agresiune va plomba – să interzică categoric atrocităţile faţă sondele de petrol; de cei pe care îi considera neloiali regimu- – să iniţieze tratative cu Moscova în lui și Ţării. vederea retrocedării pașnice a Basarabiei Dar prea târziu… și Nordului Bucovinei, cu preţul neintrării C.B.
ROMÂNIA SUB SABIA LUI DAMOCLES
Sperăm că niciun om editorială a distinsului treaz la minte nu poa- expert politico-militar și te să tresară de bucurie ex-senator român, intitu- cînd asupra unuia dintre lată România între scutul prieteni sau cunoscuţi se american antirachetă și abate vreo nenorocire. În katiușa rusească: timp și viaţă se întîmplă diverse destin* (București, 2012). situaţii: și plăcute, și mai Atîta doar că la început puţin plăcute. Pe acestea e necesar să amintim din urmă trebuie să ne unele date biografi ce ale străduim să le evităm pe autorului. Gheorghe Dra- cît sîntem în putinţă. Dar, gomir s-a născut pe 16 întrucît ele sînt create tot decembrie 1948, în com. de oameni, ne rămîne Bolintin, jud. Giurgiu. În doar să analizăm cauzele 1971 a absolvit Faculta- ce le-au provocat. Me- tea de Drept a Universi- ditaţia asupra consecin- tăţii din București, iar ul- ţelor ne va feri pe viitor terior, între 1987 și 1989, să evităm neplăcerile, iar dacă extindem cursurile postuniversitare de relaţii inter- problema la un plan continental sau glo- naţionale și de comerţ exterior. Între 1973 bal – chiar și unele cataclisme din societa- și 1992 se afl ă în funcţia de ofi ţer la Cen- tea noastră, care a pășit în secolul al XXI- trul de Informaţii Externe, perioadă în care lea „cu capul în stele și trupul însîngerat”, a executat mai multe misiuni în ţări din după cum s-a exprimat gen. de brig. (r) Asia, Africa și Europa. Cînd a fost adjunct Gheorghe Dragomir, într-o carte care a al șefului SIE (1990-1992), este avansat la fost prezentată și cititorilor noștri într-unul gradul de general de brigadă. A urmat pe- din numele anterioare ale revistei Biblio- rioada de consiliere la Comisia de politică Polis (a se vedea articolul Europa: ieri, azi, externă a Senatului României (1998-2005) mîine, vol. 41, nr. 4, din 2011, p. 165-169). Vom continua discuţia noastră aproa- * DRAGOMIR, Gheorghe. România între scutul pe în aceeași cheie ca și în articolul sus- american antirachetă și katiușa rusească: timp și numit, aducînd în prim-planul atenţiei destin. București: Ed. „România în Lume”, 2012. publice de data aceasta o nouă apariţie 434 p.
202 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
și de președinţie la Camera Bilaterală de astfel încît experienţa și materialul adunat Comerţ și Industrie România-Azerbaidjan de autor de mai mulţi ani, cînd se afl a în (2005-2007). În prezent Gh. Dragomir este funcţii de răspundere, poate deveni un pensionar. Mai menţionăm că în 2001 îndreptar de învăţătură pentru contempo- dumnealui fondează Asociaţia Culturală rani și urmașii lor. Acesta a fost și scopul: „România în Lume”, devenind președintele să pună pe masa diplomaţilor și a guver- ei executiv. Este autor a numeroase studii nanţilor (faţă de care nu-și ascunde dez- și articole de politică externă, strategie ge- amăgirea și nemulţumirea) soluţii pentru opolitică și geoeconomică privind zonele redresarea (încă nu e tîrziu!) a situaţiei de Mării Negre, Asiei Centrale, Mării Caspice îngheţ ce s-a constituit în relaţiile bilate- și Orientului Mijlociu. A editat volumele rale dintre România și Rusia, ca urmare a Recviem pentru spioni (2008) și Europa cu hotărîrii SUA, din 2011, de a amplasa în su- capul în stele și trupul însîngerat (2011). dul României (la Deveselu, jud. Olt) scutul Cea de-a treia lucrare – România între scu- antirachetă, care ar apăra Europa de ata- tul american antirachetă și katiușa ruseas- curile teroriste venite din partea Iranului și că... – vine să elucideze un șir de probleme a altor state islamice. politico-economice, dar și militare, la nivel Volumul publicistico-documentar are regional, european și mondial, axîndu-se o structură cronologică. După cuvîntul pe relaţiile de convieţuire multiseculară către cititor al autorului, urmează capito- ale Ţărilor Române, apoi ale României cu lele: I. Poporul român, descendent al daci- marele vecin de la Răsărit – Rusia. Totoda- lor hiperboreeni; II. Evul Mediu răsăritean tă, a fost luată în consideraţie și Republica carpato-danubiano-pontic; III. Un destin Moldova, inclusiv raioanele ei din stînga geopolitic inevitabil în secolul XXI: România- Nistrului, altfel nu se putea, căci iată ce Rusia – prejudecăţi și temeri; IV. Să constru- scrie autorul în dedicaţie, în semn de oma- im împreună o zonă de stabilite, încredere, giu și afecţiune pentru locuitorii acestor pace și prosperitate în regiunea Mării Negre teritorii, cîndva răpite din trupul Ţării de și Eurasiei; V. Scutul antirachetă. Necesitate către „ursul brun siberian”: „Dedic această sau provocare la adresa securităţii regiona- carte tuturor celor care și-au jertfi t viaţa și le? Postfaţa este semnată de Radu Chircu- libertatea pentru apărarea istoriei, limbii și lescu (Centrul Român de Etică și Strategii credinţei străbune, în teritoriile românești „Cresfor România”), care este și dumnealui rupte din trupul ţării, prin aranjament de cu- de părerea că „pentru ca Federaţia Rusă să lise între marile puteri și Rusia.” poată avea liniște, aceasta trebuie să mi- Trebuie să spunem chiar din capul lo- zeze pe dezvoltarea patriotismului înţelept cului că această carte va face multă vîlvă din ţările dorite sau necesar partenere. Cel în cercurile politice de la noi, dar și din mai bun temei, pentru fundamentarea unei întreaga lume. Mottoul ei ne cufundă di- colaborări caracterizate de încredere, este rect în miezul problemei: „Rămâne nealte- cultura. Ulterior, relaţiile – private de tensi- rat acest adevăr: «Armele pot fi înfrînte prin uni inutile și neproductive – se vor dezvolta arme superioare ca număr și tehnică; sufl e- de la sine. Aceasta este pacea productivă, tul popoarelor nu se cucerește însă decît prin nu umilă sau agresivă”. Nu putem adăuga sinceritatea și tăria credinţelor străbătute de aici nimic (chestiunea este legată doar și arta elocinţei»” (Demostene: Despre arta de soarta Basarabiei!) decît de a avea nă- elocinţei). Deci, sînt puse în discuţie mai zuinţa sinceră să se găsească (punîndu-se multe întrebări provocatoare, dar, toto- în funcţiune capacităţile diplomatice ale dată, găsindu-se și răspunsul pentru ele, ambelor părţi) cît mai repede calea unei
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 203 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ conlucrări rodnice la masa de tratative, pe extinderea teritoriilor lor pe seama vecini- baza respectului reciproc, a sincerităţii și lor mai mici, nu avem de cîștigat, lucrurile loialităţii. nu se vor mișca din loc. Întrucît regiunea Fiind mîndru de înaintașii Neamului și Mării Negre este în permanenţă amenin- avînd dorinţa ca România să se afi rme în ţată de instabilitate politică, sărăcie, mi- viitor ca o ţară prosperă în regiunea Mării graţie ilegală, crimă organizată și terorism, Negre, autorul, un autentic patriot al po- România trebuie să ia măsuri urgente de porului său, ne furnizează la început date prevenire și contracarare a eventualelor istorice concrete (mărturii ale istoricilor riscuri și pericole. Acţiunile românești din din Antichitate, consemnări și memorii ale regiune în mod obligatoriu urmează să oamenilor de știinţă și cultură din Evul Me- fi e conectate la planurile NATO și ale Uni- diu, documente și scrieri ale cercetătorilor unii Europene, dar cu condiţia să se ia în și oamenilor politici din epoca modernă și vedere particularităţile istorice, caracte- contemporană) despre etapele de vîrf ale rul și spiritul populaţiei băștinașe. Pentru constituirii naţiunii noastre – începînd cu aceasta este nevoie de a se elabora viziuni Burebista, Decebal, urmînd cu domnito- proprii privind convieţuirea în zonă, sco- rii Basarab I, Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel pul fi ind să se ajungă la o coabitare pașni- Mare și Sfînt, Mihai Viteazul, Dimitrie Can- că durabilă de cooperare cu toate părţile temir, Constantin Brâncoveanu, Alexandru cointeresate și pe toate direcţiile de acti- Ioan Cuza, regii Carol I, Ferdinand și pînă la vitate: economică, culturală etc. România conducătorii de partid și de stat – pentru a are șansa de a juca rolul principal în acest ne arăta adevăratul drum al afi rmării. Dar context, dacă va putea ţine piept riscurilor mai mult pentru a înţelege cine am fost și de destabilizare provocate de crima orga- cine sîntem. Nu în zadar savantul și scriito- nizată și terorism. Avînd ca bază transpa- rul Mircea Eliade menţiona în legătură cu renţa, pragmatismul, complementarita- aceasta: „Toată lumea e de acord că dacii se tea, sinergia și fl exibilitatea, România va afl au pe pămîntul nostru cu cel puţin o mie face faţă eforturilor de promovare a unui de ani înainte de Hristos și, cu toate acestea, concept comun bine echilibrat, dacă va am fost singurul popor european căruia i s-a avea obiective tot atît de bine defi nite pe contestat dreptul de-a stăpîni ţara pe care termen mediu și lung. au locuit-o moșii și strămoșii noștri.” Faimosul publicist, analist politic de Evoluţia relaţiilor româno-ruse (eco- certă valoare, George Damian, un vizionar nomice, politice, militare și culturale) este de necontestat, consideră că dacă se va prezentată pe parcursul cîtorva secole, dar continua „dialogul surzilor” relaţiile dintre accentul este plasat pe ultimele decenii, România și Rusia pot aluneca pe o pantă cînd s-au înregistrat momente de multe periculoasă a confruntărilor (chiar și mili- ori tragice pentru destinul nostru, ca ur- tare, Doamne ferește). Rusia, văzînd că nu mare a înţelegerilor secrete și cinice între are spaţii de manevră în imediata vecină- puterile garante și Rusia. Acum România tate, poate fi imprevizibilă în acţiuni. De trebuie să promoveze o politică înţeleaptă aceea, trebuie să fi e folosită orice ocazie cu toţi partenerii săi și cu Rusia ca să gă- de a se organiza simpozioane, conferinţe sească împreună răspuns la problemele regionale și internaţionale care ar dezba- arzătoare ale prezentului. Dacă nu se vor te viitorul relaţiilor Uniunea Europeană – scoate la iveală intenţiile „ascunse” ale sta- Rusia. Va fi binevenit și dialogul în mediile telor mari (a se citi: ale imperiilor) de a apă- academice, culturale, ale mass-mediei și ra drepturile, libertatea și democraţia prin societăţilor civile, apoi și al parlamentari-
204 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) lor, serviciilor secrete și diplomatice, cul- este pe deplin testat. În această situaţie minînd cu vizite la nivel înalt între prim- Uniunea Europeană se prezintă lipsită de miniștri și șefi i de state. vigoare, nepregătită de acţiuni de o astfel E adevărat că, în ultimul timp, Rusia a de anvergură (o cauză ar fi și cheltuielile devenit un jucător activ și incomod pe pie- extravagante și luxul în care s-a trăit pînă ţele fi nanciare și la diverse burse de valori acum, adică extinderea crizei economi- de pe mapamond, ea a știut să valorifi ce ce). Noua ordine mondială, susţinută prin cu ingeniozitate slăbiciunile și neînţele- intermediul globalizării, va încerca să re- gerile altor jucători de pe arena politică, evalueze toate activele de pe planetă. În impunîndu-și regulile sale de joc. Dar cînd acest context instabil și imprevizibil, Rusia e vorba de destinul popoarelor pe mulţi va căuta să-și promoveze tot mai agresiv ani înainte, noi trebuie să fi m vigilenţi și să interesele geopolitice și geostrategice, contracarăm apucăturile ei hegemonice. revenind la vechea ei politică lăsată drept Situaţia în care se afl ă popoarele Europei testament de împăratul Petru I succesori- la acest moment al istoriei e sub controlul lor săi. Cu atît mai mult cu cît în acest joc autorităţilor, dar ea în orice moment poa- lipsit de probitate se implică și Ucraina, te fi destabilizată. De aceea, imperativul care capătă în Europa concreteţe din ce în timpului cere să se creeze în regiunea Mă- ce mai accentuată. rii Negre, cea a Asiei Centrale și a Caucazu- Bine ar fi dacă Rusia și-ar formula inte- lui un pol al cooperării, păcii, stabilităţii și resele așa cum face orice ţară democratică prosperităţii popoarelor conlocuitoare. Să din lume, dar ea mistifi că adevărul istoric sperăm că raţiunea, cumpătarea, pruden- și creează confuzii. Moscova „nu crede în ţa și respectul reciproc vor domina. Numai lacrimi” – își tratează problemele exclusiv într-o asemenea atmosferă ar putea fi tra- în conformitate cu propriile interese. Deci, tată și problema Basarabiei, Transnistriei, ce să aleagă România? Scutul antirachetă a Bucovinei de Nord și a Ţinutului Herţa sau… posibila „ploaie de stele”? Răspunsu- – doar ţinîndu-se cont de aspiraţiile româ- rile pot fi pe cît de diverse, pe atît de șocan- nilor din aceste vechi teritorii românești. te. De aceea, pentru resetarea relaţiilor di- Dar, pînă la revenirea lor „acasă” rămîne să plomatice ale României cu Rusia, mai întîi menţinem vie fl acăra românismului prin de toate, e nevoie de o regrupare a elitelor acţiunile culturale, educaţionale și econo- românești în jurul acestui proiect. În cazul mice promovate de organizaţiile nongu- cînd scopul geopolitic al Rusiei este de a vernamentale, Biserica Ortodoxă, judeţele scoate Uniunea Europeană de sub con- și orașele înfrăţite etc. trolul SUA și NATO, actuala clasă politică Confruntarea directă cu Rusia trebuie a împins România într-o aventură militară exclusă din start. Motivele sînt evidente care își va arăta efectele la necesitatea de – prea mare e pericolul să rămînem pă- activare a scutului antirachetă. Importan- gubași. Lecţiile de istorie trebuie învăţate ţa chestiunii fi ind majoră, România nu și-a în așa fel ca „să nu mai călcăm pe aceeași consultat poporul prin referendum. Cine, greblă”. De fapt, începutul secolului XXI pînă la urmă, va răspunde de implicarea este perioada de reîmpărţire a sferelor de ţării într-un confl ict militar? Doar Rusia a și infl uenţă pentru deceniile următoare și se- ameninţat de curînd că va orienta rachete- colul care le va succede. Cu părere de rău, le sale spre bazele ce găzduiesc buclucașul strategii americani nu prea și-au pregătit scut, urmînd să le facă praf, dacă situaţia o temele, acţiunile lor politico-diplomatice va impune (și dacă armata rusă nu va de- lasă de dorit. Sistemul antirachetă încă nu grada defi nitiv... – adăugăm noi).
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 205 BiblioPolis IMPRESII DE LECTURĂ
România de azi se afl ă la o răscruce va benefi cia de o securitate absolută, ci, istorică pentru destinul său. Cu regret, din contră, situaţia ei se va agrava ţinînd ambele state – și Rusia, și SUA – sînt or- seama de vecinătatea imediată a părţii ganizate după modelul corporatist, unde atacatoare. interesele economice determină politicile În prezent, atît situaţia întregii Europe, externe și militare. Tot ele creează con- cît și a României, în particular, depinde de fl icte regionale, generînd instabilitate, „bunăvoinţa” și „blîndeţea” Kremlinului. sărăcie, și nicidecum prosperitate materi- Mizînd pe lașitatea și duplicitatea lideri- ală. Nemaivorbind că se înarmează pînă-n lor politici europeni, Rusia e sigură că va dinţi cu rachete, fără a ţine cont de impac- cîștiga orice bătălie. Ce ne rămîne nouă tul asupra mediului, sănătăţii populaţiei, de făcut? Doar să ne rugăm către Bunul de riscul autodeclanșării sau declanșării Dumnezeu să nu sloboadă într-o bună zi accidentale și multe altele. Tabloul situa- sabia lui Damocles asupra „grădinii Maicii ţiei de perspectivă e sinistru. De ce ţările Domnului”, cum a numit România, la sfîr- mici trebuie să suporte capriciile și ţîfnele șitul secolul trecut, Papa Ioan Paul al II-lea. celor „două precupeţe” care se ceartă ca la Cristian ZIDARU piaţă? se întreabă retoric autorul volumu- lui în discuţie, care crede că România nu
România și Rusia pe harta Europei
206 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
REMEMBER
A EMANAT O DRAGOSTE ARISTOCRATICĂ – PENTRU NEAM, PENTRU TOT CE-I FRUMOS Scriind, cândva, că de maniere aristocrate și am avut norocul să-l cu- gesturi curat ţărănești! nosc pe R. Șiorban (a se Însă vorbea fascinant: vedea vol. Și totuși, lim- parcă stăteam în faţa ba română!..., Chișinău, unei cascade, ascultân- Ed. „Prometeu”, 2008, p. du-l…” 112-146), nu am spus de- Cu Iuliu Maniu avuse- cât o jumătate de adevăr. se o relaţie de rubedenie, Pentru că efectiv, am avut prin alianţă – îi era naș de marea, unica șansă de a botez. Tocmai lui Maniu cunoaște pe acest om co- și Mareșalului Ion Anto- borât parcă dintr-o legen- nescu îi datora scoaterea dă, iar prin el, graţie co- din pușcăria maghiară, în municării cu el, am putut toamna lui 1941; fără in- trece printr-o fascinantă tervenţia acestora, după galerie de personalităţi cu cum îmi spusese însuși R. care R. Șorban contactase Șorban, „mai curând aco- în lungul său veac. lo, la unguri; îmi putre- „Domnule profesor, dar pe Constantin zeau oasele”… A stat de vorbă și cu odiosul Brâncuși l-aţi cunoscut?”, îl întrebasem, oda- „amiral fără marinari” Horthy, transmiţân- tă, insinuant. du-i acestuia propunerile Mareșalului de na- „Cum să nu…”, era răspunsul. „Mai întâi tură să ușureze, cât de cât, starea tragică a am vorbit cu el la Paris, apoi la München; românilor din nordul Transilvaniei afl aţi sub zicea că iată-iată vine din nou la București – provizorie, dar oribilă ocupaţie maghiară. era după ridicarea capodoperelor de la Târ- Pe artiștii plastici români – de fapt, din gu Jiu – dar nu a mai venit…” România, căci printre aceștia erau și evrei, „Dar pe Maria Tănase?...” sași, unguri, șvabi, ruteni – îi cunoștea „de-a „Desigur, am ascultat-o în repetate rân- fi r a păr”. Despre mulţi a scris, analizându- duri, pe diferite scene, în câteva restaurante le profesionist – obiectiv, cumpătat, meti- și în bodegi chiar. Era copleșitoare și pe sce- culos – creaţia, punând-o, de regulă, într-o nă, și când cobora printre spectatori, toţi surprinzătoare conexiune cu viaţa, cu epo- mari admiratori ai ei. ca, dar și cu zona culturală de provenien- Am suferit mult că s-a prăpădit atât de ţă. După 1990, a putut lua cunoștinţă și de repede, doar era cu un an mai tânără decât lucrurile unor plasticieni basarabeni: dând mine și eu mai fac umbră acestui pământ, iar Maria de mult e oale și ulcele…” curs solicitărilor sale, i-am dus la București, „Și pe Nicolae Iorga aţi avut prilejul să-l apoi și la Stoiana, de lângă Cluj-Napoca, cunoașteţi?” mai multe minialbume, cataloage, mo- „Am fost la o cină dată de el, în 1938 sau nografi i cu reproduceri după tablouri sau 1939, la Capșa. Arăta un simpatic amestec sculpturi de Mihai Grecu, Igor Vieru, Valen-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 207 BiblioPolis REMEMBER tina Rusu-Ciobanu, Lazăr Dubinovschi, Ada tatăl, Guilelm Șorban, și fi ul, Raoul Șorban, Zevin, Vilhelmina Zazerschi, Alexei Colâb- luminoase fi e-le mereu fapta și amintirea. neac, Eleonora Romanescu, Elena Bontea, Gheorghe Vrabie, Teodor Zbârnea, Teodor * * * Buzu… Le privea atent, făcea comentarii Critic și istoric de artă, pictor, muzici- scurte, dar uimitor de precise și nu contenea an, scriitor, eseist, memorialist, prof. univ. să se mire că cei mai mulţi dintre acești ba- doctor în studiul artelor; fi gură emblema- sarabeni „sunt perfect români… chiar dacă tică și legendară a elitei intelectuale din nu au școală românească, iar unii – nici na- România sec. XX, „un umanist din categorie ţionalitate românească…” excepţională” (prof. dr. Niceto Blázquez, Nu am auzit decât cuvinte de laudă des- Madrid). pre artiștii plastici basarabeni din partea S-a născut la 4 septembrie 1912, în or. expertului în arte prof. Raoul Șorban. Poate Dej, pe atunci în Imperiul Habsburgic. A exagera niţel; poate se exalta prea repede… decedat la 18 iulie 2006, la Cluj-Napoca, Căci, ca și alţi intelectuali de marcă români fi ind înmormântat la Cimitirul Florilor din din Transilvania, R. Șorban avea o simpatie Dej, alături de tatăl său. aparte, o dragoste chiar, sinceră și netrecă- Pe linie paternă, R. Șorban descinde toare, pentru Basarabia. dintr-o veche familie nobi liară româneas- Și simt o mare tulburare când mă gân- că din Transilvania, atestată încă din 1266, desc că aproape trei decenii am benefi ciat printr-o diplomă a regelui Bela al IV-lea. și eu de călduroasa, paterna și fraterna ati- (Mama provenea dintr-o familie alsaciană, tudine a prof. Raoul Șorban: din august- aducând cu ea zestrea genetică franceză și septembrie 1976, când i-am fost interpret germană). și ghid în marile centre culturale din Rusia, Ta tăl, Guilelm Șorban (1876-1923), Moscova și Leningrad (azi Petersburg), până a fost o personalitate prestigioasă a epo- în iunie 2006, când, prin bunăvoinţa lui Vasi- cii: ilustru pianist și compozi tor, luptător le Șoimaru, am putut merge la moșia de lân- gă Dej-Cluj, pentru a-l asculta și a-i spune pentru unirea româ nilor din Ardeal cu ceva, pentru ultima oară. ţara. A editat la Leipzig și Viena două cu- Am simţit această luminoasă căldură legeri de folclor muzical românesc, este emanată de R. Șorban și alţi basarabeni autorul romanţelor Mai am un singur dor, care l-au cunoscut: prof. V. Șoimaru, acad. Pe lângă plopii fără soţ etc., pe versuri de Mihai Cimpoi, ziaristele Nina Bolboceanu și M. Eminescu, Numai una (Pe umeri pletele-i Ala Stâncaru-Luncă, poeta Luminiţa Dum- curg râu), ver suri G. Coșbuc; ale altor me- brăveanu, pictorul Iurie Zava, Iurie Roșca și lodii pe versuri de V. Alecsandri, O. Goga, Vlad Cubreacov, cîţi alţii! – oricine i-a pășit Șt. O. Iosif. A prelucrat numeroase melodii pragul casei. populare, inclusiv Cucuruz cu frunza-n sus, Schiţa biografi că de mai jos – cea mai al cărei motiv a fost preluat pentru Ha-Tik- completă din câte am putut scrie până acum va (Speranţa ) – imnul Statului Israel. Moare – este un sincer omagiu la centenarul singu- de tânăr, la 47 de ani, otrăvit de un adver- larului om, cărturar, artist și patriot Raoul sar politic. Casa părinteas că din s. Stoiana Șorban. Este, în egală măsură, și o încercare (situat pe moșia dintre Dej și Cluj), era vi- de a-l readuce pe Raoul Șorban în memoria zitată de Gh. Dima, Emil Isac, O. Goga, G. celor care l-au cunoscut și la cunoștinţa ce- Coșbuc, Iuliu Maniu, Gr. Gafencu, Al. Vaida- lor care ar trebui să știe cine au fost cel puţin Voievod ș.a., unii fi ind și nași de botez ai doi din remarcabila familie transilvăneană: lui Raoul.
208 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
În anii 1923-1927 face studii gimnazi- cau să emigreze în Palestina. Pentru aceste ale și liceale la Blaj și Cluj, cu precădere în acte de eroism și înalt umanism, la 7 aprilie domeniul muzical, printre colegi avându-l 1987, Institutul Comemorativ al martirilor pe Corneliu Coposu, iar printre profesori – și eroilor Holocaustului „Yad Vashem” din pe Jean Bobescu. La 18 ani debutează în Ierusalim, îi atribuie titlul de Drept între po- jurnalistică (în ziarul Patria din Cluj, 1930). poare, care se acordă neevreilor ce au sal- Din același an studiază pictura și muzica vat evrei de la moarte, fără a pretinde vreo în Italia, Germania și Austria. La Milano, recompensă , mai târziu, în același context urmează Conservatorul „Giuseppe Verdi” al preţuirii și recunoștinţei, i se acor dă și (1930-1934); a făcut parte dintr-o forma- titlul de Cetăţean de Onoare al Statului Is- ţie de vioriști, cu care a întreprins turnee rael (5 decembrie 1990). prin Europa. În aceeași perioadă, îl cunoaș- În pofi da vicisitudinilor epocii, face o te și îl urmează ca elev pe celebrul pic tor strălucită carieră universitară, în domeniul expresionist Oskar Kokoschka și, în anii istoriei artei, cu un doctorat în această dis- 1935-1943, se afi rmă în pictură cu expo- ciplină, sub îndrumarea eminentului sa- ziţii la Baia Mare, Cluj, Botoșani, București; vant Zoltán Felvinczi Takáts. Din 1945 lu- ulterior participă și la expoziţii colective: crează la Președinţia Consiliului de Miniștri Cluj (1942, 1943), București (1939, 1956). (în Departamentul de presă). Conduce Între 1935 și 1939, studiază Dreptul la Uni- Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică versitatea din Cluj. Devine director al Ca- din Cluj, unde este și profesor (1946-1948), binetului Rezidentului Regal al Ţinutului iar în 1947, împreună cu acad. V. Vătășianu Someș, apoi și preparator la Catedra de is- și prof. Gyula László, in augurează Salonul toria artei a Universităţii din Cluj. Lucrează, de Artă Plastică al Transilvaniei. Conduce, din 1939 până în 1944, în Ministerul Afa- ca rec tor, Institutul de Arte din Cluj, al că- cerilor Străine la Departamentul de presă, rui fondator este (1948) și unde lucrează dar în 1940, după un incident cu Poliţia ca profesor universitar. Este exclus din în- Legionară din București (este arestat), se văţământ și din viaţa socială; concomitent, întoarce la Cluj. Decide să rămână la Cluj familia i-a fost expulzată din casa părin- și după ocuparea de către unguri a Nor- tească, iar proprietăţile le-au fost confi sca- dului Ardealului, devenind una din fi gurile te de către statul român. Lucrează zugrav importante ale intelectualităţii ardelene la o cooperativă, dar în 1952 este arestat rezistente: este secretar de redacţie la zi- de auto rităţile comuniste și deţinut până arul Tribuna Ardealului , fondează, în 1943, în 1955 fără proces. Precizăm, în context, Editura Româneasca din Ardealul de Nord că R. Șorban a fost arestat de cinci ori (în (ERAN), se angajează în diferite acţiuni de 1940, 1942, 1945, 1952), afl ându-se în de- ajutorare și salvare a celor persecutaţi de tenţie cinci ani și jumătate, cel mai mult autorităţile maghiare de ocupaţie și de sub regimul de ocupaţie maghiară și sub fasciști. cel comunist. Din 1943, se afl ă între organiza torii „Reabilitat” în 1956, lucrează redactor operaţiunii de salvare a evreilor din Tran- pentru cărţile de artă la Editura de Stat silvania de Nord, care erau ameninţaţi cu pentru Literatură și Artă (ESPLA). În 1963, exterminarea. De unul singur sau într-o este re-integrat în învăţământul univer- reţea, cu riscul de periclitare personală, sitar; profesează doi ani la Universitatea a familiei și a avutului, a ajutat atât evrei București, este, apoi, profesor, se cretar ști- care încercau să intre în Rega tul României, inţifi c și șef de catedră la Institutul de Arte pentru a se salva, cât și pe alţii care încer- Plastice „Nicolae Grigorescu” din București
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 209 BiblioPolis REMEMBER
(1965-1978). Susţine conferinţe despre tipăresc dincolo de ho tarele României. Din arta românească la Budapesta, Paris, Hai- 1968 (și până la moarte, 2006) conduce fa, München. Revine la preocuparea sa de doctora te în istoria artei, la Universitatea bază, din tinereţe: scrierea de articole, stu- București și la instituţii de specialitate din dii și monografi i despre arta românească, ţară; sub îndrumarea prof. R. Șorban și-au despre plasticieni, epoci, curente. Încă în susţinut doctorate le circa 60 de aspiranţi. 1935 editase la Milano studiul monografi c În 1990 este invitat de prim-ministrul G.A. Beltraffi o; apoi, în timpul războiului Petre Roman să organizeze și să conducă și ocupaţiei, tipărește studiul Pictorul Mi- Fundaţia Culturală Română (azi, Institutul hai Șorban (Cluj, 1943). Din anii ’60 scoa- Cultural Român). Pune cu entuziasm ba- te cu o uimitoare ritmicitate circa 20 de zele acestei instituţii, dar curând se decep- monografi i consacrate unor mari pictori ţionează de activitatea noilor autorităţi sau sculptori: C. Baraschi (1965); Th. Palla- și se retrage la conacul de la Stoiana, pe dy, Aurel Ciupe, Nicolae Tonitza; Aurel Pop care-l recuperează anevoie, în urma unui (1968); Bömches (1974); Geza Vida (1982); proces judecătoresc lung, obositor și umi- Ter Borch (1985); monografi a despre picto- litor. Aici, însoţit mereu de dna Eva Șorban rul S. Hollosi (Cor bul) O viaţă de artist, între (n. Șuteu / Sütö, 1936), pictoriţă de mare München și Maramureș (1986) etc. Îngrijeș- clasă, vizitat de fi ica Cristina, de nume- te volumul N. Tonitza – Scrieri despre artă roși prieteni, colegi și învăţăcei, R. Șorban (cu o prefaţă de T. Arghezi, 1962), prefa- continuă o nouă fază a creaţiei și cercetă- ţează numeroase alte monografi i (inclusiv rii. Din acești ani biblio grafi a sa cunoaște un foarte consistent album-monografi e o categorie de lucrări construite pe un despre icoanele pe sticlă), are colaborări la amestec de memorialistică și reconstituire lucrări de specialitate de anvergură ca, de documentară, de istorie secretă sau eretică ex., Istoria învăţământului artistic din Ro- și de analiză a unor doctrine politice. Scri- mânia (1964). Scrieri de R. Șorban despre eri precum: Fantasma imperiului maghiar și arta românească și protagoniștii ei sunt Casa Europei (1990), Chestiunea maghiară traduse în limbi de circulaţie uni versală, se (2001, o carte „arestată” și „făcută dispăru-
Cu Raoul Șorban, Vl. Pohilă și V. Șoimaru. Anul 2002
210 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) tă”) sau Invazia de stafi i (2003), „devin acordat de ARP, la a doua edi ţie, urmând, episoade ale unei opere de «reconquista a astfel, pe IPS Antonie Plămădeală. viziunii istoriografi ce documentate» și, de- Memoriile sale – publicate sau în curs opotrivă, ocazie pentru marginalizarea și de editare – se prezintă aidoma unui ca- mai pronunţată a cărturarului ardelean”, leidoscop magic, în care se perindă cele strălucita-i operă fi ind „preţuită de mulţi mai importan te evenimente ale istoriei și detestată de «monopoliștii de opinie» de noastre recente, dar, mai ales, personali- la noi și de aiurea” (prof. dr. Ilie Rad, Cluj). tăţi redutabile ale artei, literaturii, culturii, Această polarizare a atitudinilor se explică știinţei românești, cu care R. Șorban a con- prin faptul că R. Șorban abordează, într-o tactat, precum și numeroși politicieni pe viziune temerară, pe o solidă bază docu- care a avut prilejul să-i cunoască în lunga-i mentară, probleme sensibile vizând rela- și tumultuoasa-i viaţă (mareșalul Ion Anto- ţiile dintre români și reprezentanţii unor nescu, amiralul Horthy, dr. Petru Groza, Gh. naţi uni conlocuitoare și / sau vecine. Ast- Gheorghiu-Dej, Bill Clinton, Ion Iliescu ș.a.). fel, autorul dezavuează acţiu nile reproba- Aceste aduceri-aminte, ca și alte lucrări ce bile ale promotorilor hungarismului, care urmează a fi valorifi ca te, sunt străbătute s-au manifestat în trecut prin limitarea în de neliniște, dar și de dragoste și speranţă drepturi, marginalizarea și chiar nimicirea pentru prezentul și viitorul românilor, in- românilor din Ardeal, atenţionând asupra clusiv al basarabenilor, pentru care nutrea pericolului reocupării latente, în prezent, o mare admiraţie. de către maghiari, a Transilvaniei. În ches- „Peste toate avatarurile unei biografi i tiunea evreiască, R. Șorban pune în eviden- frământate, R. Șorban rămâne o mare con- ţă efor turile autorităţilor și ale populaţiei știinţă, un reper de atitudine neabătută de române de a salva evreii în anii celui de-al pe drumul drept al închinării la un ideal. Un Doilea Război Mondi al, respingând culpa- ideal de înalt umanism, cu rădăcini într- bilizarea „en gros” a românilor, practicată o neînfrântă credinţă în poporul căruia îi obsesiv de unii istorici, politicieni sau bu- aparţine, în destinul lui istoric și în capaci- sinessmeni. tatea lui de trăire înaltă, europeană. [...] Silit S-a bucurat și în Ţară de însemne ale să spun în câteva cuvinte cine e R. Șorban, recunoașterii meritelor: a fost Doctor Ho- aș putea, reducându-i la esenţe viaţa și zbu- noris Causa al Academiei de Muzică „Gh. ciumul, s-o fac: Raoul Șorban este un Om și Dima” din Cluj-Napoca și al Universităţii un Român. Și, cum zice Eminescu, cu asta, din Oradea; Cetăţean de Onoare al muni- punctum” (Adrian Riza). cipiilor Cluj-Napoca, Turda și Gherla; în Vlad POHILĂ septembrie 2005, la București, primește Marele Premiu al Patrimoniului Româ nesc,
O VIAŢĂ TRĂITĂ ȘI POVESTITĂ ÎN VERSURI La 72 de ani împliniţi, în urmă cu două m-a întristat și pe mine această veste, cu săptămâni, poetul Anatol Ciocanu a pără- toate că, la ultima întâlnire, în 24 mai cu- sit această lume zbuciumată. Vestea a cu- rent, participând la o lansare de carte în tremurat foarte multă lume bună, oameni incinta bibliotecii noastre, Anatol Cioca- care l-au cunoscut mai mult sau mai puţin nu a fost asistat de doamna Maria, soţia pe marele scriitor și modestul, la superla- sa, și își bea nestingherit pastilele, fapt ce tiv, Om, Anatol Ciocanu. M-a surprins și ne-a îngrijorat. Dar la despărţire ne-a asi-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 211 BiblioPolis REMEMBER gurat că în curând va reveni mai devreme de a-l cunoaște la bibliotecă, va mai ofe- pe viu, mi-am dat seama că ri interviuri (doamna Nina este o personalitate notorie, Parfentie insista să-i ia un un scriitor cu o verticalitate ne- interviu despre ce înseam- asemuită, un om pe care îl poţi nă pentru dânsul cuvântul admira doar prin scrierile sale, „fericire”...). Pusesem la cale de la distanţă. Nu credeam că, vreodată, aș putea sta de vor- un șir de întâlniri cu liceenii bă pe viu cu acest mare poet, din cartier, vroiam neapărat eu, o muritoare de rând. Dar să-l cunoască cât mai mulţi s-a întâmplat și sunt mândră tineri, să discute asupra sen- că l-am cunoscut, l-am ascul- sului vieţii, asupra creaţiei tat, l-am admirat citind poezii, dumisale, asupra viitorului... discutând cu tinerii cititori, Ultimele întâlniri Anatol Cio- Anatol Ciocanu îndrumându-i să scrie atunci canu le-a avut în biblioteca (3.VI.1940 – 19.VI.2012) când le dictează inima și să ci- noastră cu grupuri de elevi tească atunci când îi îndeam- de la Liceul „Petru Rareș”, tineri care au do- nă dragostea de cuvânt, i-am contemplat rit neapărat continuarea discuţiilor cu scrii- vocea analizând un volum sau altul la torul din cartierul lor. Iar profesoara de lim- lansarea căruia participa. Avea propria sa ba și literatura română, Oxana Munteanu, concepţie, viziune, înţelegere, dezlegare a îndrăgostită de poezia lui Anatol Ciocanu, cuvântului scris. Ascultându-l mai des, am a iniţiat un club de discuţii privind procesul înţeles că în scrierile sale cuvântul și sensul de creaţie literară și spera la noi și intere- Iubirii și al Dragostei i-au servit ca piloni sante întâlniri. Când poetul a citit în presă de căpătâi. „IUBIREA, a fost întotdeauna despre apariţia unui volum de poezie al cu noi – în faptele și în visurile noastre...”, profesoarei m-a telefonat și m-a întrebat recunoaște poetul. dacă eu știu că dânsa este și poetă și m-a Din ziua în care l-am cunoscut pe Ana- rugat mult s-o felicit din partea dânsului tol Ciocanu, iar dânsul ne-a cunoscut bi- și s-o invit la lansarea de carte semnată de blioteca, a avut în permanentă grijă ca în colegul nostru, Alexandru-Horaţiu Frișcu, colecţia noastră să-și găsească loc și volu- din 24 mai, unde avea să facă schimb de mele sale de versuri, până atunci lipsă. Ast- carte cu doamna Oxana. A fost ultima întâl- fel, opt titluri de carte cu autograful auto- nire... cu noi, cu Oxana Munteanu, poate și rului completează șirul colecţiei de versuri cu mulţi dintre colegii dânsului de condei. ale scriitorilor autohtoni. Cu fi ecare nouă L-am cunoscut pe viu pe Anatol Cio- apariţie domnul Anatol Ciocanu pășea canu în 2001, la o altă lansare de carte a pragul bibliotecii noastre cu un colet în lui Alexandru-Horaţiu Frișcu (ce coinci- mână. Asta însemna apariţia unui nou vo- denţă!), de fapt, prima carte a colegului lum de care se bucura ca un copil și ţinea nostru. Era un august fi erbinte. De atunci, să ne împărtășească istoria apariţiei aces- poetul, domiciliat în vecinătatea bibliote- tuia. De fi ecare dată venea cu două exem- cii, ne-a vizitat de mai multe ori cu diverse plare – „unul pentru voi, iar celălalt pentru ocazii (lansări și prezentări de carte, dez- Nina Parfentie, nu pentru a-l prezenta la bateri literare, aniversări ale bibliotecii radio, că acolo sunt persoană interzisă..., ci etc.) Am cunoscut nu doar un scriitor de pentru a-l citi, căci știu că voi chiar citiţi...”, o inteligenţă și o modestie aparte, ci și un sublinia poetul. Pe de altă parte, titlurile om deosebit, generos, elegant, dăruit cu o volumelor dăruite bibliotecii – Cântece- rară nobleţe intelectuală și cu o frumuseţe le mântuirii, 2001; Poemele durerii, 2000 sufl etească de invidiat! Citindu-i versurile (donat în 2001); Blestemele nobleţei, 2002
212 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
(donat în mai 2003); Pasărea speranţei, clului literar abia înfi ripat, discuţiile asu- 2007; 101 poeme, 2009 (donat în ianuarie pra poeziei autentice etc., etc. Regretăm 2011); Ora sărutului, 2010 (donat în ianu- mult această pierdere... Din păcate, nu arie 2011); Apropierea de ţărm, 2010; și ul- sunt prea mulţi acei scriitori care, cu drag tima: Povara Crucii, apărută la Iași în 2012 stau la sfat cu cititorul său, cu biblioteca- (donat în 24 mai 2012) – vorbesc de la sine rul care-i „mărită” creaţia, cu profesorul de despre trăirile poetului, despre zbuciumul, limba română..., făcându-i pe aceștia din durerea, tristeţea din sufl et, pe de o parte, urmă și prieteni. Anatol Ciocanu a fost și, pe de altă parte, despre dragostea, iubi- un model pentru colegii săi de condei în rea, speranţa, credinţa, apropierea de divi- acest tumult rătăcitor al timpului. Mulţu- nitate... Și tot aceste titluri de cărţi intrate mim din sufl et, Domnule Scriitor, Anatol în colecţia bibliotecii ne vorbesc despre Ciocanu, pentru prietenia și atașamentul dorinţa poetului de a împărtăși bucuria pe care ni l-aţi arătat, pentru lecţiile de apariţiei acestor volume cu noi, biblioteca- modestie, de inteligenţă, de frumos și de rii de la „Alba Iulia”, vecinii dânsului. Și prin spiritualitate de care am avut parte. Dum- aceste versuri, incluse în volumele sale, nezeu să vă odihnească în pace cu drepţii! poetul a dialogat cu noi, cu cititorul său, Din moment ce nu ne-am mai văzut căruia i se adresează în autografele lăsate de acum o lună, considerăm versul de mai pe carte: „Cititorilor Bibliotecii «Alba Iulia» jos din ultimul volum, Povara Crucii, drept (pentru cei care sunt la «ora sărutului»)! Vi- un cuvânt de adio adresat celor dragi care vat, crescat, fl oreat! Cu drag..., cu tot respec- v-au înconjurat în cazul în care... veţi dori tul, autorul, Anatol Ciocanu...” să ne spuneţi: „Rămâneţi cu bine!...” Volumul Povara Crucii (Iași, 2012) a fost cel mai special și ultimul, spre marele nos- „Mai rămâi în ceasu-acesta nul, tru regret, și cel mai de preţ cadou lăsat Ceas golit de orice amintire, de marele nostru prieten, Anatol Ciocanu, Fără de săgeţi, făr’ de pendul Filialei „Alba Iulia” și cititorilor îndrăgostiţi Dar cu timpul – pentru mântuire!” de poezie. Când ne-a transmis cartea era Cu adevărat, ceasul care a venit, trist, foarte mândru de aspectul poligrafi c al apăsător și... ultim, în ziua de 19 iunie, v-a volumului: „Uitaţi-vă, ce cărţi fac ăștia de golit de amintiri. O viaţă trăită și povestită la Iași, cu poză... Ce copertă, ce format!...” în versuri… Dumnezeu să vă călăuzească M-am bucurat și eu alături de poet, pentru pe această cale a mântuirii. darul primit și m-am lăudat imediat dom- Adio, dragă maestre. nului Vlad Pohilă: „Uitaţi-vă ce cadou am Elena CALDARE, primit!” director, Filiala „Alba Iulia” Au rămas neîmplinite întâlnirile din 5 iulie 2012 toamna ce vine cu liceenii, ședinţele cena-
OVIDIU BASARABEAN, ANATOL CIOCANU…
Poetul îndrăgostit de Afrodita, „cu Vârsta teiului, 1984; Cântece de-acasă, epoleţi de rob” (3 iunie 1940, Mălăiești, 1971; Alte cântece de-acasă, 1978; Flori de Bălţi – 19 iunie 2012. Poet, prozator, publi- tei deasupra noastră, 1995; Rugă de osta- cist, traducător. Volume, selectiv: Sărutul tic, 1998; Poemele durerii, 2000; Blestemele soarelui, 1965; Firul Ariadnei, 1970; Sone- nobleţei, 2003), sigur că trăim fi ind morţi tele câmpiei, 1975; Veșnic renaște, 1981; „în omenire”, își poartă vina în sufl et pen-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 213 BiblioPolis REMEMBER tru faptul că poate scrie (brăzda?, zgâria?, consemnată într-un fi nal: înainte de a doua scăpăra?) o poezie fulgerător de iute – la venire a Afroditei mulţi aspiranţi, armate „sclipirea unui chibrit”. Anatol Ciocanu, de de aspiranţi la graţiile ei, au tras cu tunul „în la rubricile literare și de cultură ale ziarului bourul cel mândru menit ca să te poarte”. Tinerimea Moldovei și ale revistei lunare de E un amestec de eleganţă spirituală, since- cultură Moldova – cele mai bune forjerii ritate fi nă, elegantă și superbă galanterie de literaţi și oameni de cultură de până bărbătească. Iată mărturia celor susţinute la era săptămânalului Literatura și arta și decupată dintr-un dialog bărbătesc, poetic a revistei Nistru ale Uniunii Scriitorilor – a și sclipitor cu Stănescu: tot descoperit talente, poeţi, prozatori, dramaturgi, umoriști, epigramiști, critici „Pământul va vui sub picioarele noastre literari. Sunt cu totul solitari scriitorii care cumplit va vui, accidental nu au primit botezul literar în va vui sub copitele noastre de centauri acele pagini. izgoniţi din cărţile de mitologie: Poetul ar dori să se ascundă undeva „la oameni-cai, cai-oameni – îl vom popula, marginea lumii acesteia, / (La marginea lu- îl vom potopi mii mele de la marginea lumii!)” pentru că în alt veleat, în alt mileniu de veșnicie... într-o lume democratică și aristocratică oa- Dar numai dragostea noastră-a rămâne menii „nu mai încap unul de altul”, pentru bolnavă, că „peste ruinele acestor zile / în care la no- Suferind, suferind dureros, roc nu mai sper, / îmi trec doar iubirile mele strivită până la sânge – copile, / cum își trecea prin tranșeele fron- între copită tului / caietele cu versuri Apollinaire”. „Chiar și nemiloasa potcoavă...” (Centaurii) și de suferinţă-am fost învinuit / C-am mers cu ea-mpreună pân-la moarte” și, ne spune Anatol Ciocanu „are mereu poezia în optimist poetul, la capătul drumului „știam vârful degetelor” (Arcadie Suceveanu), se că pentru mine-o stea mai arde!”... Nimic menţine într-un registru adolescentin, rim- nu ne dă siguranţa să credem că acea stea boudian, cu precădere solar, este un „poet este sau ba Afrodita, că ea, mitologica, ar al pragului, ca simbol al permanenţei” (Mi- alege doar zei pentru stăpânirea ei guver- hai Cimpoi), „al frăgezimilor și candorilor”, nată de perfecţiunile-i de „marmură sculp- este un Ovidiu contemporan exilat pe in- tată”. Nimic. Doar o circumstanţă foarte sula lui Robinson, cea a Răbdării, suferind tristă, ușor codifi cată și durut de sinceră e de pe urma faptului că barba „intră-n pă-
Anatol Ciocanu cu cititorii Bibliotecii „Alba Iulia”
214 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) mânt, a prins rădăcină” și îl trage pe sufe- Unde ne e locul, de e loc menit, rindul de iubire ce doar visează o batistă Pentru-a-ţi da de știre: – Drumul s-a sfârșit!? pierdută pe un mal depărtat de paradis Port pe mine picul ploilor ce-au plâns „spre-o străinie și mai străină”... Nu ne este Peste oglinda-mi verde, astăzi – galben îs – explicat dacă vine sau ba Francesca da Ri- De-ai privi-n oglindă, de-aur te-ai vedea, mini la chemarea marelui exilat. Nici nu e Prelungită rază, rătăcită stea... cazul: avem certitudinea Marelui Adevăr Lasă-mă în vraja clipelor de vis, susţinut și de Anatol Ciocanu: „E-o pasăre Toamna, uite-o vine, cerul s-a prelins – în zbor Speranţa – / vai, cum m-a lăsat, cum Peste rami ca ceara, peste rami lehuzi s-a dus delirând! / n-am mai reușit a o re- Lacrimă e luna printre pomii uzi...” ţine… / și a plecat, risipită, pe vânt, / fără (Luna de lacrimă) să-și mai aducă aminte de mine…” Chiar Ovidiu al Basarabiei, Anatol Ciocanu, dacă a zburat acea pasăre conștientizăm poetul „cu epoleţi de rob” al dragostei „sfi - existenţa altui Mare Adevăr Adevărat, acel oșind târzie” la „vârsta teiului”, și-a luat cu că Speranţa nu moare! Acel că „Doar iu- sine în exilul divin, în ceruri, amestecul de birea – / doar ea ne-a mai rămas / pentru eleganţă spirituală, sinceritate fi nă, elegan- toţi pe pământ – neîmpărţită – / singura tă și superbă galanterie bărbătească – de comoară pe-acest vas / al vieţii – doar de aceste rarisime calităţi e nevoie și acolo, în Cel de Sus păzită” (Doar ea ne-a mai rămas). compania excepţională a Constelaţiei Lirei, Cu specifi carea unui alt mare cunoscător unde nu pot lipsi Emil Loteanu, Liviu Dami- anonim concretizăm că doar Iubirea și Spe- an, Ion Vatamanu, Victor Teleucă, Grigore ranţa au mai rămas pe pământ neîmpărţite Vieru, Anatol Codru, Leonida Lari… Dacă și păzite doar de Dumnezeu Sfântul și mai e să ne referim doar la câteva dintre cele cităm un poem al aceluiași Ovidiu basa- mai elegante nume ce ne-au lăsat o poezie care sporește miracolul și calitatea versului rabean, dedicat Renatei, poem ce vine să românesc în contextul celui european, uni- recunoască, să mărturisească, mai bine zis, versal. A plecat cu zile, cu același nevinovat dragostea „sfi oșind târzie”. Despre aceeași păcat: de a-și aduce pe lume poezia fulge- eternă iubire: rător de iute – la „sclipirea unui chibrit”. „…Rătăcit și eu sunt și-s de sorţi mânat Elena TAMAZLÂCARU Când ne vom atinge-n zbor, nevinovat, EL, PELERINUL DIN CERURI… SAU CEL CE-ȘI DOARME SOMNUL DE NEMOARTE AL VIEŢII
„Flămând și-nsetat de misterele lumii Cireșar… Această miraculoasă lună a aidoma ghemului roșu solar „crugului” anual, care ne aprinde privirea ...... cu strălucirea de giuvaier a cireșelor, care când voi crede că l-am ajuns ne îmbibă sufl etul cu aroma îmbătătoare a n-am să mai fi u, crinilor – stele, care ne excită simţurile cu va fi târziu și n-am să mai fi u: mirosul fermecător al căpșunelor, care ne regretul tău mă va lumina mângâie întreaga fi inţă cu azurul cerului, cu toate stelele nopţii!” în imensitatea căruia se desfată planând (Anatol Ciocanu) cocorii, iar ciocârliile, acești bulgări de lu-
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 215 BiblioPolis REMEMBER mină, înalţă imnuri Soarelui în amiezi… lansarea de carte a lui Alexandru-Horaţiu tocmai în această lună a încetat să mai Frișcu. Era, ca de obicei, bine dispus, ele- bată inima celui care a fost Anatol Cioca- gant, cu sclipiri în ochii iubitori de viaţă… nu. Mi-a dăruit ultima sa carte Eu, pelegrinul, Anatol Ciocanu − poetul născut sub măgulindu-mă cu mesajul autografului: Zodia Cireșarului, „rudă de pursânge cu „Pentru Eugenia Manea-Cernei – cititoarei crinul”, poate, cu trandafi rul, frate cu iz- fi dele pentru care-i sunt recunoscător… vorul răcoros, cu codrii-n frământ – acest Dacă poţi citește și acest Pelegrin… scris neobosit poet, care admira „sarabandele cu mai mulţi ani în urmă, departe de casă și stelelor, care se aprindeau în adâncuri (!) de voi toţi… Cu drag și respect – Anatol Cio- în culori fosforescente”; acest enigmatic canu.” Am conversat despre una-alta, m-a poet, care-n fi rele ierbii întrevedea o fru- întrebat ce mai fac cântecele (în lucrarea moasă cu prunci… „− Fecioara ce-și poar- Lângă rugurile toamnei, 2005, am 17 me- tă pruncii prin biblice ţărmuri”… − acest lodii pe poezii de-ale sale), ce planuri mai poet a încetat să existe sub formă teres- am referitor la creaţie… tră… s-a desprins de pământ cu imaginea Mi-a destăinuit că mai are un vis – să-și păsării-n sufl et… editeze un volum de sonete. M-am bucu- Anatol Ciocanu – galantul și rafi natul rat să-l văd atât de entuziasmat, dar l-am poet, privirile căruia explodau în fl ori și surprins înghiţind pastile… Mi-a surâs el, visător, privea la explozia nașterii fl orii, stingher și mi-a spus că, uneori, „motorul poetul, sensibil ca un copil, care-și auzea se dereglează”… Apoi, cu o sfi oșenie ad- permanent clopotul sonor al clipelor de- umbrită a recitat: „Ce enigmatic bate cea- acasă, frumosul poet, care a înălţat ade- su-n piept / E ora când începe veșnicia”... Și vărate imnuri Iubirii – acestui mister divin, m-am gândit atunci: sărmana inimă a po- care înnobilează lumea – acest poet nu etului, va mai reuși să pună muguri inimii mai este în preajma noastră… ce doare?... El, probabil, simţea că se subţie Anatol Ciocanu, poetul, care ca un scânteia inimii din el... Făt-Frumos trecea cu sufl etul arzând prin I-am telefonat peste câteva zile, era pâlcul purpuriu de maci, poetul, care sesi- vesel, vocea-i scăpăra prin glume. I-am za până și căprioara printre ierbi, care „va spus că-i citesc cartea și că poemele lui scrie rondelul unei stele ce-a căzut”, poe- de veghe mă fascinează, dar mă și cutre- tul, păsările de lună ale căruia vor bate-n mură, afl ând câte a avut să îndure inima poarta grea de amintiri… acest poet și-a lui în acea împărăţie străină, unde a fost umplut sufl etul de lumină și a plecat de exilat... L-am comparat cu Ovidius, zi- lângă noi… cându-i Ovidiul nostru român. I-am adus Anatol Ciocanu, poetul, care și-a legat aminte despre renumita sărbătoare „Ci- inima cu verdele de acasă, poetul, care-a reșar”, care se desfășura anual la staţia scris pe foi de dor, iar visurile și le-a impri- biologică a Academiei de Știinţe. I-am mat pe nuferii albi – acest liric împătimit, destăinuit că-i admiram eleganţa cu care veșnic însetat de lumină, acest poet a ple- se prezenta de fi ecare dată. Și-a amintit cat dintre noi atât de subit, încât această și el de acei ani tineri și frumoși prin în- veste ne-a cutremurat pe toţi acei care săși tinereţea lor fermecătoare... Ne-am l-am cunoscut, l-am apreciat și l-am iu- amintit de Ion Vatamanu, care era și el bit… nelipsit la Cireșar... L-am văzut ultima dată la 24 mai, ziua I-am urat sănătate și realizări frumoa- Înălţării Domnului nostru Iisus Christos, la se... Nu mi-am închipuit că-i ultima dată
216 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) când îi aud vocea dulce, caldă și plină de Care aduce învierea; / Sunt ram și lacrima-i optimism... e mit − / Renăscătoare-n infi nit.” A plecat poetul... A plecat cel care-a Și a avut grijă de sufl etul său, îndru- ars mai mult și „mai bogat cu dorul – zeu, mându-l: „Te-mbracă-n zorii de fl acără, cu sufl etu-mpărat!”. sufl ete-al meu, / te-mbracă-n toga luminii Dar ne-a lăsat un testament: „Să semă- biruitoare, urcând...” năm pământul cu fl ori! Să semănăm pă- Dar fl oarea durerii sale, sufl etul său mântul cu veșnicii la zori!” mare și frumos, a fost și va rămâne: „Ist A fost un visător poetul... Și-n visele drag meleag rămas / De sfânt iconostas / sale a pescuit mărgăritare, înșirându-le Al existenţei mele!” apoi cu migală-n Poemele iubirii, care scân- Poetul Anatol Ciocanu a fost și un fi - teiază prin rafi namentul și profunzimea lor losof, el știa bine: „...E totul o unică albie, o de dor imens și patima solară... curgere-n mare tăcere, / Ce nu mai poate Așa, prin iubire, a ridicat trepte de avea undeva un sfârșit: / Nici morţii nu i te mărgăritar și, plin de iubire-n sufl et la ple- mai poţi niciodată cere – / Căci moartea care, se-ntreba shakespearian: „Eu dacă pentru tine aici a murit!” mor, iubirea cui o las?” Era convins, că De aceea, poate, adresându-i-se Bu- acest altar etern – Iubirea, trebuie să ne nului Dumnezeu, scria: „ Dă Calea Laptelui unească în divin! Și el, de-acolo, de depar- mai aproape, Doamne de Sus − / Ultimul te, din nesfârșit exod – spre noi − va dura strop al veșniciei – / Să-l sorbim din ea la aceleași poduri: podul de dor, podul de iu- plecare, / Înainte de-a porni către Marele- bire, podul de lumină – adevăratul ghem Apus / Acest strop al veșniciei să ne înfi - al Ariadnei, care ne va ajuta să găsim ie- oare!” șirea corectă din labirintul Vieţii... De aici, Bunul poet știa, că „La plecarea lui cea de la plecarea sa, „începe marea carte / mare / Va lăcrima o stea pe cer / Lumina și-al veșniciei sale singur drum! / Și-acolo, ei scăpărătoare / Își va da ultima sufl are / sus, poate se va simţi îndrumător de zei / Și va rămâne un mister / Pentru-alte stele stăpân pe zări și glii universale...” Iar aici... viitoare...” Da, „e-n gol defi larea regretelor „Nici sevele ce poartă veșnicia... / pădurea / Memoria ţipă durut...” și noi, cei rămași, despre tine nu mai spune / decât c-ai fost... să-i perpetuăm memoria prin conturul de / E-un timp trecut ce doare, / un timp tre- fl ăcări al Orionului, ne vom ruga Tatălui cut ce nu te mai apune / sub pulberea de Ceresc să coboare un înger peste insula astre – trecătoare...” sufl etului său de pe valul uitărilor. Spunea poetul: „Tăcerea mea – va de- Și fi e așa: „Constelaţia Orionului să te veni Cuvânt – cu el să înfl oresc nemăr- adulmece, / Steaua numită Aldebaran să ginirea!” Sau: „Cuvintele toate-ale Ţării − te farmece....” Iar tu, dragă poete, acolo sus ele-mi sunt sfi nte poveri / Prinde-ţi cu- „Fără moarte, fără stingeri, / Fără chinuri, vintele – acestea la brâu și la piept / Să-ţi fără-amurg − / S-auzi doar cum, sfi nte, strălucească fi ecare precum o bijuterie / curg / Dulce șoaptele de îngeri / Cu vecii- Străjeri la veghea casei tale-n veșnicii.” le-n atingeri / Lângă-a nemuririi rug”. Anatol Ciocanu a plecat c-un sufl et Iar dorul nostru, toate regretele noas- atât de tânăr... Iată ce ne mai mărturisea: tre, te vor lumina cu toate stelele nopţii! „N-am să mă știu îmbătrânit − / Îmi voi Dormi în pace... purta sub stele verbul / ...N-am să mă știu Eugenia MANEA-CERNEI îmbătrânit – / Cât mi-a fi lacrima puterea /
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 217 BiblioPolis
MISCELLANEA
O SITUAŢIE TRISTĂ ȘI LEAC PENTRU EA
În ziua de azi se citește extraordinar neobservate la așa ceva. El caută în fel și de puţin. În special sunt neglijate cărţi- chip să-l sustragă pe om de la lucrurile ce le de cultură generală, care dintotdeau- i-ar fi folositoare, „sfătuindu-l” insistent ba na au fost ca un instrument important în să-și caute, în primul rând, de interesele opera de zidire sufl etească. Componentă materiale, ba să se distreze din cale afară. indispensabilă a culturii generale, de rând Însă toate acestea, știm noi, cât timp și cât cu alţi factori, precum ar fi patriotismul, efort necesită! De asemenea știm, că ele te educaţia estetică, cultivarea gustului li- atrag mereu într-o goană fără capăt și fără terar etc., este și credinţa omului, ceea ce de sfârșit. Astfel acel ce se pomenește într- înseamnă că și literatura religioasă ce vine o atare cursă își consumă energia de viaţă să ne apropie tot mai mult de învăţătura într-un mod cu totul risipitor. Pentru citit, creștin-ortodoxă, de asemenea este tre- unui asemenea individ, nu-i mai rămân cută azi cu vederea. Astfel, noi înșine, din nici puteri, nici timp, nici interes nu-i apa- mare aroganţă, ne lipsim de foloasele ci- re și nici voinţă nu-i răsare. Nu-i de mirare titului, respingem posibilitatea de a ne ri- deci, că îl vezi pe dânsul trecând nepăsător dica intelectul, de a ne dezvolta continuu pe lângă cărţile de credinţă, pe lângă cule- gândirea, de a deveni sensibili la ceea ce gerile de cugetări creștine și cele de pre- e bun și frumos în viaţă. E ca și cum bene- dici preţioase și de morală înaltă. Pe când vol am semna sentinţa degradării noastre asemenea cărţi ar fi oricând și pentru orișici- morale și am admite să ne rostogolim în ne bine-venite, fi indcă anume ele ne ajută să jos de pe treptele civilizaţiei, pe care ome- sporim în cele duhovnicești. nirea a urcat datorită tot cunoștinţelor din Cum am face, ca să ne apropiem mai în- cărţi. Parcă am fi niște drumeţi, care con- drăzneţ de cărţile luminii? Cum ar fi , ca să le știent cotesc de pe un drum bine iluminat, îndrăgim cu adevărat și să le citim cu trage- ce-ţi ușurează mersul, pe unul plin de bez- re de inimă? De la început, să nu ne sfi im să nă, hopuros și foarte anevoios de parcurs. luăm cartea în mâini. Să încercăm să-i sim- La urma urmei, dăm dovadă de o totală ţim greutatea, indiferent de volumul ce-l indiferenţă faţă de sănătatea sufl etului, de are. Apoi să acordăm atenţie, fi e și din cu- parcă el nu ar valora ceea ce într-adevăr riozitate măcar, la înfăţișarea cărţii, la cum valorează pentru om. Scăpăm din vedere este prezentată poligrafi c, de unde se trage că și sufl etul are nevoie de hrană respec- și cui îi este adresată. În continuare, luând tivă, precum consumăm produse alimen- cunoștinţă și de cuprinsul ei, putem consi- tare zi de zi pentru a ne întări trupește, și dera că prima cunoștinţă cu încă „un izvor nu e bine să-l lăsăm în paragină, ducând al înţelepciunii” a avut loc. Însă nu ne oprim foame și sete de învăţăminte preţioase, de aici, ci mergem mai departe cu alte câteva cuvinte și fraze alese, de o limbă mustoasă mișcări, de asemenea simple, dar destul de și elevată. importante și ele: 1) răsfoim cartea, reţinân- De unde vine oare înstrăinarea aceas- du-ne privirea asupra acelor pagini, care ta de cuvântul scris care poate infl uenţa ar părea să ne intereseze; 2) parcurgem cu enorm faptele omului? Fără îndoială că ochii alineatele și locurile evidenţiate; 3) că- vrăjmașul bunului creștin ne împinge pe utăm să afl ăm dacă corespunde tematica
218 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012) abordată de către autor realităţii actuale. Să dorim să facem spre binele nostru primul Între timp, datorită particularităţilor psiho- pas, luând cartea în mâini, apoi cu mult tact, logice ale omului, apare interesul involuntar cum îi stă bine unui om cult, să facem toa- faţă de anumite pasaje din carte. Adesea te celelalte mișcări propuse de noi mai sus, acest interes involuntar îţi trezește dorinţa până am simţi necesitatea de a o citi în în- de a pătrunde mai profund în conţinutul tregime. Efectele pozitive nu s-ar lăsa mult cărţii și atunci, obligându-ne voinţa, cu in- așteptate. În lumea de azi, atât de pestriţă teres deja voluntar începem a citi cu atenţie. și dezorientată sub aspect religios, ele cu După cum orice început are o desfășurare siguranţă ne-ar ajuta să ne întărim în cre- fi rească, tot așa și în cazul nostru – cititul fu- dinţă. gitiv ar putea să se transforme într-o lectură Ce minunat ar fi , să ne vedem cât mai pasionată, adică în una din cele mai plăcute mulţi ajunși la înălţimea unui adevărat cult ocupaţii ale omului. Și nu numai, pentru că pentru cuvântul scris cu sufl ul credinţei! Să pe cât ea este de plăcută, tot atât și de folo- ne ajute bunul Dumnezeu să devenim ade- sitoare devine. Ne alegem deci cu un dublu văraţi purtători de spiritualitate creștină! câștig și ar fi , pur și simplu, păcat să ratăm această șansă. Conf. univ. dr. Ana SOFRONI, Într-adevăr din orice situaţie tristă pu- Brescia, Italia tem găsi ieșire, doar să dorim lucrul acesta.
CÂNTEC DE LEAGĂN PENTRU ROMÂNII BASARABENI
Constantin BOBEICĂ
Nani, nani, nani, Iar mai nou adesea Ochii vor deschide, Sufl et românesc, Ţi-ai trimis armata Cei ce dorm acum, Cu-amăgeli te-adoarme Să ne cerci cerbicea, Neam de daci, trezirea Viersul moschicesc. Sfânta Libertate. Ne e cale, drum!
Că în vremi defuncte Nu prea cruţi nici ștreangul, Spre ziua de mâine, El te-a „fericit”, Ni-l strângi necurmat – Un alt viitor, În Siberii crunte Importuri și gaze Ţara cea Română, Te-a tot izgonit. Puse la mezat. De jale, de dor.
Și în muscălie În pofi da urii Viers cu nani-nani Feciorii ca brazii Ne cânţi nani-nani, Nu ne-a ispiti, Căzură-n câmpie Noi, ăștia, „gheaurii”, Vom cerne dușmanii, Pe-ntinsele Asii. S-adormim sărmanii. Ca pe-o noapte-zi.
Căci cu samuraii Dar suna-va iată 18 Pomar (August) 2011 Au avut lupta, Ceasul deșteptării, Nu-ncăpeau de alţii, Clopote să bată Vecinii sadea. În zariștea ţării.
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 219 BiblioPolis MISCELLANEA
OMUL-SIMBOL Ionel CĂPIŢĂ
Avem nevoie de modele ce reprezintă – Păi, nu vezi că arătura nu arde?! Neamul destoinic și cu demnitate. – Ei și ce? Eu – rău să fac! De ce ai uita, ajuns cineva? Altminteri cum? Altminteri poate că nici n-am fi noi: această lume cu bune și Cine nu-l cunoaște? E destul doar să-i rele. pronunţi numele... E om văzut și apreci- Doare totuși că vânturile mari dau la at de toată lumea, și – nu de fl ori de cuc! pământ arborii mari, care stau în calea Poezia, proza, publicistica lui – să le pui la tuturor primejdiilor. Bineînţeles că reu- rana sufl etului. Îţi dau leac de ce te doare. șesc ele, vânturile, să-și facă mendrele, Mai ales de ești rănit de dragoste de Ţară mai ales atunci când acești arbori ajung și de Neam, de dor de Mamă, Tată, Soră, Frate, de ești rănit de nedreptate. E omul sleiţi de puteri, sub povara anilor... Până Luminii, Adevărului și Libertăţii, al Credin- atunci, ca să vezi, tot vântul puternic este ţei în împlinirea Idealului nostru Sfânt. acel care-l întărește și-l oţelește pe acel Spunând doar astea, bănuiesc că de- arbore ce stă neclintit în calea tuturor ră- acum nici nu-i nevoie să-i pronunţ nu- utăţilor. Din motive lesne de înţeles, ar- mele că v-aţi și dat seama despre cine e borii mici nu „pricep” că arborii mari sunt vorba. Nu, n-aţi greșit. El este. Da, e omul acei care îi apără de rele. Rămași fără apă- care pentru tot neamul a devenit simbol. rare, n-au decât să stea ei în calea vân- Din păcate, se pare, că anume asta îi su- tului... ce-i va mătura cu ușurinţă. Nu de- pără cel mai mult pe unii: de ce El și nu geaba se spune: „Dă Doamne minte și pe ei simbolizează lupta pentru Renaștere piatră!” Dar de unde?! Dacă n-are cui, nici Naţională, pentru Adevăr și Dreptate, Dumnezeu nu dă. Miră însă altceva: când pentru Libertate, Unitate și Dragoste de Dumnezeu îţi dă har cu vârf și apăsat și Neam. mulţumită acestui har tu ajungi să fi i ve- E bine totuși că lumea e deprinsă cu nerat și urmat de-o lume, tot tu ești ace- reacţia celor care se simt rău, când altuia la care, cu bună știinţă, te lași să-ţi cân- îi este bine, cu reacţia celor, care se îm- te osanale sub fereastra casei tale, ba și bolnăvesc și mai tare, când văd că ei sunt mai și – deschizi larg toate geamurile și bolnavi, iar cineva e sănătos... Vai, cine nu asculţi, mulţumit de sine, vocile pestriţe știe că și broasca s-a dorit a fi elefant? Ei, din corul pierzaniei tale. Nu știu, zău, nu și? Fiecare e doar așa cum l-a creat Dum- știu cine te-o fi blestemat? Cine ne-o fi nezeu. E greu oare de înţeles acest adevăr blestemat? Cine măsura sfântă ţi-a luat? elementar? Sau poate vorba ceea: Cine? Altul ești tu pentru Neam și altul te – Măi ţigane, ce faci? vrea Neamul, omule, ce-ntruchipezi Tă- – Dau foc la arătură! măduirea.
220 Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” Nr. 3 (2012)
Esenţa fi rii Eu și lumea Trec prin ușa tainei Sărac, bolnav, bătrân... dincolo... de umbra hainei. Plâng Ce e spuma faimei? Pe caldarâm. Lumea trece Elixirul vieţii Rece. Și spre Mare Trece... curg izvoare. Eu... rămân. Curg..., dar câte ajung? Curajul frumuseţii În jur – Graba vieţii tună și fulgeră... De ce alergi? O fl oare zâmbește. De ce nu ţi-ajunge? Te ajunge... Rana… Timpul lecuiește... Drumul cunoașterii Doar când a trecut. Cel mai greu drum Rana trădării are... Al meu, doar început. E drumul spre mine. De-o viaţă merg, Drum și scrum Și nu-l cunosc, Cauţi, te zbaţi, Și nu mă cunosc. Vrei să răzbaţi... Dar merg. Unde-ai ajuns, Spre mine merg, Când toate s-au dus? Să pot ajunge... la tine. (Versuri din cartea în curs de apariţie Dangăt de dor)
Biblioteca Municipală „Bogdan Petriceicu Hasdeu” 221 BiblioPolis
EXTRAS DIN POLITICA DE EDITARE A REVISTEI DE BIBLIOTECONOMIE ȘI ȘTIINŢE ALE INFORMĂRII „BIBLIOPOLIS”
Dreptul de autor Autorul are datoria să prezinte lucra- Orice material din revista BiblioPolis rea în conformitate cu cerinţele de tehno- constituie subiect al dreptului de autor redactare ale redacţiei revistei. Materialele al BM „B.P. Hasdeu”, însă poate fi republi- care nu respectă aceste norme vor fi retur- cat sau multiplicat (xeroxat) și distribuit în nate autorilor pentru a fi revizuite. scopuri necomerciale pentru progresul in- Materialele încredinţate revistei intră în formaţional, educaţional și știinţifi c. Toate patrimoniul (arhiva) redacţiei. În temeiul le- aceste tipuri de republicări și multiplicări gislaţiei în vigoare, manuscrisele nepublica- (xeroxări) se vor face cu acordul în scris al te nu sunt recenzate, nici returnate autorilor. redacţiei BiblioPolis, respectiv al BM, și tre- În baza Legii presei și a altor acte juri- buie să conţină o trimitere obligatorie la dice în vigoare, redacţia își asumă dreptul BiblioPolis. de a interveni, în caz de necesitate, în ar- ticolele date spre publicare, coordonând cu autorii posibilele modifi cări. Redacţia Responsabilitatea editorială își asumă dreptul de a respinge materiale- Autor al revistei BiblioPolis poate de- le prezentate ei, care însă au fost anterior veni orice persoană care scrie pe un su- publicate în alte ziare și/sau reviste din R. biect ce prezintă interes pentru conţinutul Moldova. publicaţiei, respectă codul deontologic, Redacţia respectă confi denţialitatea inclusiv rigorile redacţionale privind volu- corespondenţei cu autorii, respectiv, a in- mul, tema, demersul, forma materialelor formaţiei expuse în materiale; de aseme- prezentate spre publicare etc. nea, dreptul autorilor de a-și semna lucră- Materialele sunt prezentate la redacţie rile cu nume propriu sau cu pseudonim. pe hîrtie și în versiune electronică, fi e de Este interzisă exercitarea oricăror către autor personal, fi e prin poștă și/sau presiuni și acţiuni de intimidare împotri- e-mailul redacţiei. va membrilor Colegiului de redacţie, din Autorul poartă răspundere pentru partea oricui s-ar manifesta, de natură să-i veridicitatea informaţiei ce se conţine în împiedice în exercitarea profesiunii și să materialul scris, inclusiv de corectitudinea știrbească prestigiul lor social și profesi- numelor, cifrelor, citatelor și a altor date. onal. În îndeplinirea sarcinilor ce le revin Opinia autorului poate să nu coincidă cu membrii redacţiei revistei se bucură de cea a redacţiei. protecţia legii.
Tipar executat la „BONS OFFICES”. Tiraj: 500 ex.