Poesis Libertate Cu Belciug La Nas Leonida LARI
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Load more
Recommended publications
-
Continuitate Și Discontinuitate În Reformarea Organizării Teritoriale a Puterii Locale Din Republica Moldova Cornea, Sergiu
www.ssoar.info Continuitate și discontinuitate în reformarea organizării teritoriale a puterii locale din Republica Moldova Cornea, Sergiu Veröffentlichungsversion / Published Version Sammelwerksbeitrag / collection article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Cornea, S. (2018). Continuitate și discontinuitate în reformarea organizării teritoriale a puterii locale din Republica Moldova. In C. Manolache (Ed.), Reconstituiri Istorice: civilizație, valori, paradigme, personalități: In Honorem academician Valeriu Pasat (pp. 504-546). Chișinău: Biblioteca Științifică "A.Lupan". https://nbn-resolving.org/ urn:nbn:de:0168-ssoar-65461-2 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC Lizenz (Namensnennung- This document is made available under a CC BY-NC Licence Nicht-kommerziell) zur Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu (Attribution-NonCommercial). For more Information see: den CC-Lizenzen finden Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc/4.0/deed.de MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ISTORIE INSTITUTUL DE ISTORIE BIBLIOTECA LUPAN” BIBLIOTECA LUPAN” Biblioteca Științică Biblioteca Științică Secția editorial-poligracă Secția editorial-poligracă Chișinău, 2018 Chișinău, 2018 Lucrarea a fost discutată și recomandată pentru editare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Institutului de Istorie, proces-verbal nr. 8 din 20 noiembrie 2018 şi la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 16 din 6 noiembrie 2018 Editor: dr. hab. în științe politice Constantin Manolache Coordonatori: dr. hab. în istorie Gheorghe Cojocaru, dr. hab. în istorie Nicolae Enciu Responsabili de ediție: dr. în istorie Ion Valer Xenofontov, dr. în istorie Silvia Corlăteanu-Granciuc Redactori: Vlad Pohilă, dr. -
Raion CB Nr. CB Localitate CB Centrul De Bacalaureat Instituţii
Raion CB Nr. CB Localitate CB Centrul de bacalaureat Instituţii arondate Instituţia Publică Gimnaziul "Ion Creangă" Instituţia Publică Liceul Teoretic "Mihai Eminescu", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "Andrei Straistă", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "A.Puşkin", ANENII NOI Instituţia Publică Liceul Teoretic "Ion Creangă" , HÎRBOVĂŢ Instituţia Publică Liceul Teoretic "Olimp" , PUHĂCENI Instituţia Publică Liceul Teoretic "EMIL NICULA", MERENI 1 Instituţia Publică Liceul Teoretic Varniţa, VARNIŢA Țînțăreni TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT ANENII NOI ANENII TOTAL CENTRE: 1 TOTAL PE RAION Liceul Teoretic "Alexandr Puşkin" LICEUL TEORETIC "MARCU TARLEV", BAŞCALIA LICEUL TEORETIC "MATEI BASARAB", BASARABEASCA LICEUL TEORETIC "ŞTEFAN CEL MARE", CARABETOVCA LICEUL TEORETIC " MIHAI EMINESCU", SADACLIA 1 LICEUL TEORETIC "ALEXANDR PUŞKIN", BASARABEASCA LICEUL TEORETIC "CONSTANTIN STERE", ABACLIA Basarabeasca TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Basarabeasca TOTAL CENTRE: 1 TOTAL PE RAION Liceul Teoretic Colegiul de Industrie Uşoară, BĂLŢI "M.EMINESCU" LICEUL TEORETIC "ŞTEFAN CEL MARE", BĂLŢI Instituţia de învăţământ privat "Elitex" Liceul Teoretic "D.Cantemir" 1 Bălţi Colegiul de Muzică şi Pedagogie Liceul Teoretic Republican "Ion Creangă", BĂLŢI TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "M.EMINESCU", BĂLŢI "B.P.HAŞDEU" LICEUL TEORETIC "V.ALECSANDRI", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "N.GOGOL", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "M.GORKI", BĂLŢI LICEUL TEORETIC "G.COŞBUC", BĂLŢI 2 LICEUL TEORETIC "V.MAIAKOVSKI", BĂLŢI Bălţi Colegiul Tehnic Feroviar, BĂLŢI TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT BĂLŢI Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "M.LOMONOSOV", BĂLŢI "ŞTEFAN CEL MARE" Colegiul Politehnic, BĂLŢI 3 LICEUL TEORETIC "A.PUŞKIN", BĂLŢI Bălţi TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT Liceul Teoretic LICEUL TEORETIC "L.BLAGA", BĂLŢI "V.ALECSANDRI" Colegiul de Medicină, BĂLŢI 4 LICEUL TEORETIC "B.P.HAŞDEU", BĂLŢI Bălţi TOTAL CENTRU DE BACALAUREAT TOTAL CENTRE: 4 TOTAL PE MUNICIPIU Raion CB Nr. -
Republica Moldova” - Cartea Noastră De Vizită
BULETIN DE LINGVISTICĂ, 2018-2019, nr. 19-20 RECENZII ŞI NOTE BIBLIOGRAFICE DICȚIONARUL ENCICLOPEDIC „REPUBLICA MOLDOVA” - CARTEA NOASTRĂ DE VIZITĂ VASILE BAHNARU, dr. hab. (Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”) 0. Filosoful şi iluministul francez François Marie Arouet Voltaire (21.XI.1694, Paris – 30.V.1778, Paris), care s-a manifestat şi ca un mare poet, prozator, dramaturg, satiric, istoric şi publicist, avea convingerea că „enciclopedia este un monument al progresului spiritului uman” și tocmai din acest motiv suntem în drept să afirmăm că enciclopedia unui stat constituie un însemn indispensabil al patrimoniului său cultural, întrucât statul, pe lângă însemnele sale (sigiliu, drapel, imn, stemă, distincţii, monedă, etc.), pentru existenţa sa, de o importanţă decisivă sunt încă câteva componente definitorii, care înglobează toate aspectele patrimoniului cultural al unui popor, constituit din ansamblul valorilor materiale şi spirituale, aşa încât acesta din urmă cuprinde toată cultura materială şi spirituală a populaţiei majoritare, limba ei ca element distinctiv, literatura şi arta ei, ansamblul preceptelor cutumiare şi tradiţiile milenare ale majorităţii naţionale. De altfel, cultura a fost multe secole de-a rândul singura care a încercat să realizeze o unitate între toate provinciile româneşti. Manifestarea plenară a culturii ca element de consolidare a unităţii naţionale este însă determinată de mai mulţi factori şi în primul rând de cel extern: fiind supuşi mai multor stăpâniri străine, românii erau nevoiţi să îşi susţină activitatea culturală în funcţie de condiţiile oferite de acestea. Evident, elementul principal al culturii unui popor este limba lui. Pentru români, limba are o importanţă decisivă în procesul de constituire a unităţii naţionale, întrucât „suntem poate singurul popor din Europa, în afară de micile ţări sau popoare, al cărei sentiment naţional este exclusiv întemeiat pe faptul că vorbim aceeaşi limbă «de la Nistru până la Tisa». -
Philologialiv
Philologia LIV SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIV Nr. 5–6 (263–264) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 SUMAR EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. „Ideea europeană” sub formă instituţionalizată de „Ligă spirituală europeană”…………………………………………….............. 3 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ NATALIA CUŢITARU. Liviu Damian: forme de interogare a eului şi de integrare în tradiţie…………………………………………………………........ 8 VICTORIA VÂNTU. Poezia basarabeană şaizecistă: viziuni asupra „artei poetice”……………………………………………….......................... 21 VIORICA ZAHARIA. Dramaturgia Nicoletei Esinencu: piesele unui puzzle nonconformist……………………………………………………........... 26 LILIA RUFANDA. Manifestările antieroului în literatura română contemporană………………………………………………………………………...... 30 TEORIA LITERATURII OLESEA GÂRLEA. Mitul antic şi basmul folcloric. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic……………………………………………………………...... 40 FOLCLORISTICĂ ION BURUIANĂ. O creaţie poetico-muzicală folclorizată despre „catastrofa secolului”………………………………………………............... 46 TATIANA BUTNARU. Imagini păstoreşti în poezia epică populară…............. 53 ONOMASTICĂ ANATOL EREMIA. Arealul onomastic Sângerei. Numele de familie: originea, structura derivaţională, semnificaţia(II) ………………………............. 63 ISTORIA LIMBII ECATERINA PLEŞCA. Traca – limbă a substratului pregrec (abordare interdisciplinară).................................................................................. 78 1 LIV Philologia 2012 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE ANGELA SAVIN-ZGARDAN. -
Marile Prietenii Culturale De Pe Valea Prutului: Marin – Mâcnea
DUMITRU V. MARIN (prof. dr.) MARILE PRIETENII CULTURALE DE PE VALEA PRUTULUI – MARIN – MÂCNEA – DIMA – PRICOP – TUDOSIE – UN CVINTET DE MARE ȘI ALEASĂ VALOARE SOCIAL – CULTURALĂ 1970 2020 PIM, Iași, 2020 TIMPUL N-ARE RĂBDARE NICI CU FRUMUSEȚEA, NICI CU INTELIGENȚA... NICI CU VIAȚA NOASTRĂ! DUMITRU V. MARIN (Prof. dr.) MARILE PRIETENII CULTURALE DE PE VALEA PRUTULUI – MARIN – MÂCNEA – DIMA – PRICOP – TUDOSIE – UN CVINTET DE MARE ȘI ALEASĂ VALOARE SOCIAL – CULTURALĂ 1970 - 2020 PIM, Iași, 2020 Tehnoredactare: Cătălin Sîmpetru e-mail: [email protected] Web site: www.marindumitru.ro www.tvv.ro E-mail: [email protected]; Tel./Fax: 0235.361.236; 0744.231.380 DUMITRU V. MARIN (Prof. dr.) MARILE PRIETENII CULTURALE DE PE VALEA PRUTULUI – MARIN – MÂCNEA – DIMA – PRICOP – TUDOSIE – UN CVINTET DE MARE ȘI ALEASĂ VALOARE SOCIAL – CULTURALĂ 1970 - 2020 PIM, Iași, 2020 „Prietenia poate genera și valoare socială și confortul intelectual necesar.” Dumitru V. MARIN UN FEL DE… INTRODUCERE… Ce urmează, nu poate fi decât expresia unei stări de fapt… o realitate onorantă și productivă destule decenii. E vorba despre cei care sfințesc locul. 1. De peste 5 decenii oamenii aceștia se cunosc, se respectă, se întâlnesc, se încurajează și… creează, fiecare în direcția predilectă dar cu deplin profesionalism. De 3 decenii acești formatori de opinii și de cultură mult peste nivel județean, împletind uneori actul creator cu impulsul politic, au ajuns embleme ale localităților în care trăiesc (din păcate, Pricop și Tudosie, au decedat de curând). De la Revoluție încoace, D.V. Marin a ajuns cel mai mare jurnalist vasluian din toate timpurile, Ioan Mâcnea este fără îndoială cel mai de seamă poet, monografist și infuzor media din Vetrișoaia natală, Toader Dima, dr. -
Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL
05 2020 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL ARCADIE SUCEVEANU: Foto de N. RĂILEANU „SCRIITORII PE TIMP DE PANDEMIE” CRITICĂ LITERARĂ „Întotdeauna nenorocirile dau naștere unor fenomene imprevizibile, unele chiar be- nefice. Nu ne rămâne decât să sperăm că gustul pentru lectură nu va fi efemer, că se va permanentiza după ce vom reveni la normalitate. (...) Ca să-și învingă umilitoarea condiție de «mașinărie biologică», omul aces- tor timpuri pandemice va trebui să rămână conectat la viața spirituală, să redescopere, între altele, cartea, plăcerea lecturii. Numai așa își va putea crea un orizont de renaștere și supraviețuire.” (P. 3) NINA CORCINSCHI: „PROZA DE DUPĂ ȘCOALA PROZEI (CE MAI RĂMÂNE?)” ALEXANDRU BURLACU: „Scriitorilor basarabeni, cu rare și excelente excepții, le lipsește școala prozei. Realita- tea, care trebuie reinventată, transformată, GHEORGHE VODĂ, poetizată (nu oricum!) și structurată narativ, le opune o mare și chinuitoare rezistență. O mediocră fatalitate însoțește, poate nu întot- „ARIPI PENTRU CĂDERE” deauna, lipsa talentului, dar, cu siguranță, mereu, frica de biblioteci, iluzia că se poate scrie proză oricum.” (P. 10) AVANPREMIERĂ „Explorarea elementului mitic potențea- recare. Suprasolicitat însă mecanic, atitudini critice, ironice sau satirice. 14 ză imaginarul liricii afectate de modele- fără a fi asimilat creator/ inventiv, Ineditul poeziei lui Gheorghe Vodă le de import. Întoarcerea la izvoare, la mitul e supus degradării, denaturării, stă în «efectul lor de ecou controlat» Fragment din cartea Istorii antisovieti- spiritul adamic are la șaizeciști rațiuni profanării. Lumea idealizată a mitolo- (Mircea Nedelciu), ecou la seismele ce, de Oleg Panfilov, în curs de apariție polemice, cu consecințe favorabile, dar giei, puterea de voință în împlinirea vieții și ale literaturii, în lucidita- la Editura Cartier. -
Mass-Media Şi Activitatea Editorială
MASS-MEDIA ŞI ACTIVITATEA EDITORIALĂ MASS-MEDIA Constantin MARIN Mass-media reprezintă un atribut indispensabil al societăţii contemporane a Republicii Moldova. Vectorul general al evoluţiei lor cantitative sugerează că Moldova gravitează spre categoria ţărilor cu un nivel mediu de dezvoltare a mijloacelor de informare. Potrivit standardelor minimale, formulate de UNESCO pentru fiecare stat al comunităţii mondiale, la 1000 de locuitori trebuie să revină cel puţin 100 de exemplare de ziare cotidiene, 50 de aparate de radio şi 20 de televizoare. Moldova corespunde acestui minimum necesar şi în mai multe cazuri îl depăşeşte. Astfel, la capitolul aparate de captare a emisiunilor televizate republica se apropie de nivelul mediu european (250 de televizoare la 1000 de locuitori). Indicele de asigurare cu aparate de radio (550 la 1000 de locuitori) depăşeşte mai bine de 10 ori cota minimală stabilită de UNESCO. Mass-media constituie o sursă de informare importantă pentru cetăţenii Republicii Moldova. Astfel, potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică (BOP), realizat în perioada aprilie 2016 de Institutul de Politici Publice (IPP), televiziunea, inclusiv versiunea ei online, este cea mai importantă sursă de informare publică a oamenilor, aceasta fiind preferată de peste 80 la sută dintre respondenţi. Pe poziția a doua s-a situat internetul cu peste 42 %, urmat de radio, inclusiv online – cu 26 la sută, și ziare - cu circa 9 %. Edificarea mass-media naţionale are în temei tradiţiile comunicării mediatice, cristalizate de-a lungul anilor în spaţiul istoric al Republicii Moldova. Acest proces, marcat de afluxuri şi refluxuri cantitative şi calitative, a fost jalonat de tendinţele generale de dezvoltare a jurnalismului şi, implicit, a mass-media europene. -
Cetatea Culturala
CETATEA CULTURALA SERIA A III-A, AN X, NR. 11-12 (95-96), NOIEMBRIE-DECEMBRIE 2009 CLUJ-NAPOCA CUPRINS ”HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU MÂNĂ, CEI CU INIMA ROMÂNĂ!” ..............................................................................2 Grigore VIERU LIMBA ROMÂNĂ, OASTEA NOASTRĂ NAŢIONALĂ...........................2 Dr. Dan BRUDAŞCU Terorism cultural-literar românesc post decembrist ..........................................5 CONSIDERAŢII PE MARGINEA UNEI MONOGRAFII..........................11 Victoria MILESCU Polen pe pleoape....................................................................................................13 Daniela GÎFU Un lord al teatrului românesc Zeno FODOR – 75..........................................17 Adrian BOTEZ ELEGII...................................................................................................................20 Ion CRISTOFOR Mircea Tudose şi virtuţile versului clasic............................................................33 Ştefan CIOBANU OAMENI DE LÂNGĂ NOI.............................................................................37 Iosif-Cristian PAŞCALĂU MERIDIAN BLAGA ÎN LUMINĂ 9 ..............................................................46 Liviu COMŞIA NOTE DE LECTURĂ........................................................................................53 Mihail TĂNASE PLOUÃ, IUBITO .................................................................................................56 Eugen EVU AIURARE (LABORATOR POETIC)..............................................................59 -
Annual Report 2017
Annual Report 2017 National Bank of Moldova 1 Grigore Vieru Avenue MD-2005, Chis, inau˘ Tel.: (373 22) 822 606 Fax: (373 22) 220 591 web: http://bnm.md ISBN 978-9975-4353-2-1 ISBN 978-9975-3211-7-4 © National Bank of Moldova, 2018 Note The report was compiled using the latest statistical data held by the National Bank of Moldova, the National Bureau of Statistics, the Ministry of Economy and the Ministry of Finance. Also, were used data provided by international organizations and central banks of neighboring countries. Computation of some statisitcal data was conducted by the National Bank of Moldova. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, and the use of data in studies is allowed with the proper specification of the source. Contents Foreword by the Governor of the National Bank of Moldova (NBM)8 1 External environment 12 1.1 Global economy, financial and commodity markets....................... 12 1.2 Evolution of important economies.................................. 14 1.3 Evolution of the neighbouring countries’ economies and the main trading partners.. 15 2 Economy of the Republic of Moldova 16 2.1 Real sector................................................. 16 2.2 Evolution of inflation........................................... 23 2.3 Public sector and tax policy...................................... 28 2.4 International accounts of the Republic of Moldova in 2017 (provisional data)...... 30 3 Monetary Policy of the National Bank of Moldova 38 3.1 Monetary policy objective....................................... 38 3.2 Monetary policy decisions....................................... 38 3.3 Monetary policy achievements during 2017............................ 39 3.4 Monetary and foreign exchange conditions............................ 42 3.5 Monetary market............................................ -
Centenar Sfatul Țării ______Organizatori: Institutul De Istorie Al Academiei De Științe a Moldovei Institutul De Istorie „A
CONFERINȚA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ Centenar Sfatul Țării _______________________________________________________ Organizatori: Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Universitatea de Stat din Moldova Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Universitatea Academiei de Științe din Moldova Centrul de Cultură și Istorie Militară a Ministerului Apărării al Republicii Moldova Colegiul de Onoare al Conferinței: Academician Gheorghe DUCA, președintele Academiei de Științe a Moldovei Academician Ionel Valentin VLAD, președintele Academiei Române Academician Victor SPINEI, vicepreședinte al Academiei Române Academician Ion GUCEAC, vicepreședinte al Academiei de Științe a Moldovei Academician Dan BERINDEI, Academia Română Academician Andrei EȘANU, Academia de Științe a Moldovei Academician Ioan Aurel POP, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Academician Mihai CIMPOI, Academia de Științe a Moldovei Academician Alexandru ZUB, Academia Română Prof. univ. dr. hab. Alexandru MOȘANU, membru de onoare al Academiei Române Comitetul de organizare a Conferinței: Valeriu MATEI, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, membru de Onoare al Academiei Române Prof. univ. dr. Gheorghe CLIVETI, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol” – Filiala Iași a Academiei Române Conf. unv. dr. hab. Gheorghe COJOCARU, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Prof. univ. dr. Nicolae CHICUȘ, rectorul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău Prof. univ. dr. Ioan BOLOVAN, prorector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Prof. univ. dr. Gheorghe IACOB, prorector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași Conf. univ. dr. Victoria MELNIC, rectorul Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău Conf. -
Anul XVI.2020.Nr. 2
Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 2 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XVI, Nr. 2 (63)/2020 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ Acad. IOAN AUREL POP – ANA SELEJAN Gânduri la vreme de Lumea lui Tudor Arghezi restriște Autor demn de toată autoritatea rea blagiană sau argheziană. „Am realizat adevăratul portret uman și scriitoricesc A venit nenoroci- și competența critică, mai ales în direcția al lui Tudor Arghezi“ – afirmă autorul în rea aceasta peste noi și nu monografierii Gorjului cultural, cu studii Cuvântul înainte – „adu- știm ce să facem. Unii ne despre Brâncuși, Arethia când în pagină informația lamentăm și ne gândim la Tătărescu, despre edituri, de amănunt, rară și nu de sfârșitul lumii și la prezice- inventatori, vizitatori ce- puține ori, inedită“. Într- rile lui Nostradamus. Alții lebri ori asasinate politice, adevăr, în cele 240 de ar- ne dăm viteji în vorbe și cu antologii despre folclor ticole de dicționar, de la declarăm ritos că nu ne te- și „suflet[ul] gorjenesc“, diaconul Abramescu Nico- mem de nimic, dar în adân- Zenovie Cârlugea – cunos- lae, învățătorul „frumos și cul nostru numai noi știm ce este. Cei mai mulți tăcem, privim cut în peisajul critic pen- blând“ din școala primară în jur și nu ne vine să credem. Știu că nu există cineva cu vreo tru contribuțiile științifice al elevului Ion N. Theodo- soluție miraculoasă pentru a ne face optimiști în aceste zile. Ne despre viața și creația lui rescu, la Constanța Zissu, gândim la ce este mai rău, ne uităm la cei care sunt (deocamdată!) Lucian Blaga prin cele zece prima soție (1912-1914) mai loviți decât noi, ne cufundăm în gânduri sumbre. -
Literatura Şi Arta” Împreună Cu Citito- Ţire Actorul Nicolae Darie
Săptămânal al Scriitorilor din republica moldova Joi, 1 ianuarie 2009 Fondat la 3 octombrie 1954 nr. 1 (3305) Poesis publicaţie de limba română La est de vest ION BUZDUGAN La mulţi ani, dragi cititori! (1887-1967) Sacrificiu UMBRA SFÎNTĂ Poetul nostru dintâi, Dosoftei, care a sacralizat limba română, traducând în ea Psal- mii (ziua Sfântului Poet Dosoftei, sanctificat de către Biserica Română, cel care a fost Te privesc, măicuţă blândă, în apus, mitropolit al Moldovei şi a trăit în anii 1624-1693, o serbăm la 13 decembrie), spunea în Cum te-ntorci din câmp peste colină, Psalmul 101, editat la 1673: Am mâncat pâine cu zgură Purtând pruncu-n braţe, iar de sus Şi lacrămi în băutură... Steaua-i pune cearcăn de lumină. De-a tocma ca pelicanul Prin pustii petrec tot anul... În sărăcăcioasa, prăfuita-ţi haină, Pelicanul este simbolul lui Iisus, care se sacrifică pentru a da viaţă morţilor, suge- Treci prin lan de grâu şi de secară; rează Euharistia. Pe cărări de seară şi de taină, Leonardo da Vinci descrie astfel această pasăre de baltă: „Îşi iubeşte nespus puii şi, găsindu-i ucişi de şarpe în cuib, îşi sfâşie pieptul cu ghearele şi-i scaldă în propriul sânge, Creşte umbra albă, de Fecioară... redându-le viaţa.” Pelicanul e o pasăre de apă. I-am admirat în Delta Dunării ciocul foarte lung şi lat, Şi, cum vii trudită, sîrguind pe cale, sub care atârnă o membrană roşie ca o desagă, în care-şi păstrează peştii prinşi pentru a-şi Legănîndu-ţi pruncul, în lumină, putea ulterior hrăni cu ei puii.