Proletari din toate țările, unițl-vă! Noi construcții pe litoral Consiliul de Miniștri a apro­ bat construirea unor noi ho­ teluri și blocuri de locuințe în stațiunile de pe litoralul Mă­ rii Negre. cinteia La Vasile Roaită au și în­ ceput lucrările de construcție a unui complex de odihnă de 1500 de paturi. Primele două blocuri cu 560 de paturi vor fi gata pînă la începerea sezonu­ lui. Compl-exul va avea came­ re confortabile, mobilate ele­ gant și cu o izolare fonică tineretului bună. Fiecare cameră are in­ stalație sanitară proprie. Muncitor Blocurile vor dispune de ho* luri spațioase. Spațiul desti­ nat centralei termice dă posibilitatea creșterii capacită­ Anul XVIII, seria II nr. 3951 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 28 ianuarie 1962 ții, prin montarea de noi ca­ zane, ținînd seama de pers­ pectiva extinderii în viitor a noului complex. Se va ame­ naja totodată și un mare re­ staurant modern. Conferința Organizației La Mangalia se vor ridica 19 blocuri noi cu 628 de apar­ Orășenești București tamente. O parte din aceste apartamente, în curs de rea­ lizare, urmează a fi date în a P. M. R. folosință în acest trimestru. In sala Ateneului R.P.R., au de masă, oameni de știință și La parterul blocurilor vor ff început ieri dimineață lucră­ cultură. amenajate unități comerciale, rile Conferinței Organizației Delegații și invitații au în- iar într-o clădire separată, un Orășenești București a P.M.R. tîmpinat cu aplauze furtunoa­ complex al cooperației mește­ La lucrările conferinței parti­ se pe tovarășii Gheorghe șugărești. Alimentarea cu căl­ cipă delegați aleși în Confe­ Gheorghiu-Dej, prim-secretar dură a blocurilor este asigu­ rințele organizațiilor raionale al Comitetului Central al rată prin două centrale ter­ de partid și un număr însem­ Partidului Muncitoresc Romîn, mice. Totodată urmează să nat de invitați din uzine, fa­ Nicolae Ceaușescu și Chivu continue lucrările pentru ali­ brici, șantiere, din ministere și Stoica, membri ai Biroului mentarea cu apă și canaliza­ Elaborarea oțelului în cuptorul electric cere cunoștințe înalte și atenție încordată. De rea generală a întregului oraș. alte instituții centrale de stat, Politic și secretari ai C.C. al acest iapt ține seama Dumitru Gheorghișan de la turnătoria Uzinelor „23 August" P.M.R. care participă la lucră­ Noile construcții de la Va- activiști de partid și de stat, rile conferinței. sile Roaită și Mangalia re­ Foto, L cuca reprezentanți ai organizațiilor La primul punct al ordinei prezintă o parte din cele pre­ de zi, tovarășul Florian Dă- văzute a fi ridicate în acest nălache, prim-secretar al Co­ an în stațiunile de pe litora­ mitetului Orășenesc București al P.M.R., a prezentat darea lul Mării Negre. La Mamaiaj de seamă asupra activității unde în anul trecut s-au dat Comitetului Orășenesc de în folosință hoteluri cu 5000 partid. Darea de seamă a a- de locuri, se ridică alta PORȚILE BELȘUGULUI nalizat activitatea desfășurată blocuri, cu aceeași capacitate; în anii 1960 și 1961 de orga­ lte două regiuni răsărit de acest fel însemna : trăia mult mai bine decît în toare și tenace a croit albia nizațiile de partid din Ca­ care vor fi puse la dispoziția în care istoricul cuvîntul comuniștilor a pă­ trecut, dar nu putea sa nu acestor victorii. Partidul a ve. pitală, pentru mobilizarea oa­ vizitatorilor în vara acestui proces de colec­ truns mai adînc în inimile oa­ constate totuși că rezultatele gheat la respectarea cu stric­ menilor muncii la înfăptuirea an. O parte dintre ele au și tivizare a agricul­ menilor, rezultatele muncii lor muncii sale de întovărășit sînt tețe a principiului liberului sarcinilor trasate de Congre­ fost terminate, iar la altele turii s-a încheiat. vorbesc cu tot mai mare con­ inferioare celor dobîndite de consimțămînt al țărănimii. sul al III-lea al partidului. Vestea a făcut o- vingere tuturor, traiul colecti­ neamurile sale, aflate mai de Partidul a mobilizat la opera Expunerea cu privire la da­ lucrările sînt într-un stadiu colul patriei, rntîmpinată cu o viștilor devine agitatorul cel mult în gospodăriile agricole de transformare socialistă a rea de seamă a delegației avansat. Tot aici se constru- bucurie resimțită profund. Din mai bun pentru restul țărăni­ colective- Chemarea adre­ agriculturii cele mai bune ca­ Partidului Muncitoresc Romîn Iese mai multe restaurante depărtare, șesul dobrogean și mii. 174.392 familii țărănești de sată de Consfătuirea pe țară dre, a antrenat masele largi care a participat la cel de-al mari. Bărăganul fac semne de salut pe meleagurile clujene s-au a colectiviștilor a găsit ecoul XXII-lea Congres al P.C.U.S. în acțiunea de popularizare a (Agerpres) spre câmpiile bănățene și spre convins de adevărul și juste­ cuvenit și in Cladova : „Tova­ succeselor socialismului la a fost prezentată de tov. Du­ inima Ardealului — Clujul. țea liniei partidului. Un ade­ răși întovărășiți și cu gospo­ sate. Partidul a insuflat fiecă­ mitru Popa, secretar al Comi­ — Ca sâ-i îndrumi pe citi­ Crește coloana regiunilor cu văr, o justețe confirmate din dării indivlduale 1 Veniți cu rui colectivist ideea că tre­ tetului Orășănesc București al tori trebuie sâ cunoști bine ogoare a căror margine se plin de experiența gospodă­ toată încrederea alături de buie să se comporte la înăl­ P.M.R. în primul rînd tu cărțile, pierd© în orizont. Astfel, pri­ riilor milionare din Mirăslău, noi, de marea mulțime a ță- țimea unui reprezentant de Raportul Comisiei orășănești — pare a spune în ima­ ma lună din anul 1962 își de­ din Cîțcău, din Luncani, din rănim ii, de țărănimea colec- seamă al noii orîndulrl, să de revizie a fost prezentat de ginea alăturată tînăra Va­ pune bilanțul cu aceste noi Romînași, din Plăiești, din tivistă... Sărbătoaiea intrării fie un militant pentru forma­ tovarășul Dinu Constantin. lentina Dobîndă, bibliote­ realizări, pe care le-a do- Răscruci și altele, a căror for­ La discuții au luat cuvîntul cară fruntașă la Fabrica CARTEA-PRIETEN voastre în colectivă va fi cu- rea și întărirea proprietății bîndit poporul nostru rldi- ță de atracție și-a spus me­ numeroși delegați. de țevi din Roman cat la o nouă viață pe calea reu mai mult cuvîntul în pro­ nunia cu belșugul". La 21 ia­ obștești în satele noastre. Pe Lucrările conferinței conti­ A arătată de gloriosul Partid cesul colectivizării. Treziți la nuarie 1962, Gheorghe Blaj și sute de căi — de la rezoluțiile nuă. Foto : N. STELORIAN Muncitoresc Romîn. o nouă viață, în oare tracto­ alți 150 de întovărășiți își plenarelor Comitetului Central Colindînd pământurile ac-es- rul și mașinile agricole iau făceau intrarea în rîndul co­ pînă la sarcina încredințată ÎN SERILE DE IARNĂ asupra lor greul poverilor în tor patru regiuni, cele dintîi de secretarul organizației de unde gospodăriile agricole muncile cîmpului, iar radioul, lectiviștilor bănățeni, îngro- Procedeu modern de călire erila de iarnă în co­ zilele lui ianuarie. Trecuseră două colective își dau mina din filmul și cartea solicită satu­ șînd rîndurile celor 154.000 de bază, partidul a eduoat șl Procedeul mo­ în ultimul timp și Roșie** din Capitală. muna Tărian, regiu­ ore de cînd biblioteca își deschise­ zare în zare, cine nu s-ar lui întreaga receptivitate de familii. rîndurile tinerel generații dem de călire, prin în sectorul repara­ Cu ajutorul aces­ nea Crișana, sînt se porțile. în acest timp s-au pe­ gîndi astăzi, cu întreaga re­ consumator și judecător, ță­ în «piritul abnegației pentru curenți de înaltă țiilor de locomotive. tei instalații se că­ plăcute, oferă tine­ rindat în fața rafturilor pline 18 ci­ ranii muncitori din regiunea rilor variate posibi­ titori, care urmînd sfaturile biblio­ cunoștință a ființei sale, la u trecut porțile belșugu­ măreața cauză a construcției frecvență, care se Prima instalație lesc prin curenți de împlinirea întrutotul a imen­ Cluj au pășit în marea gos­ lui țăranii din hotarele folosește cu eficaci­ pentru aplicarea lui înaltă frecvență o lități de a-și petrece tecarei Eugenia Sălăjan și-au ales selor perspective incluse în podărie socialistă cu convin­ a încă două regiuni tate în uzinele con­ în acest sector a serie de piese pen­ timpul liber învățînd ceva nou, cărțile preferate, s-au întors la gerea de nestrămutat că au A STEFAN IUBE9 recreindu-se după o zi de mun­ casele lor, ca în timpul liber să programul științific adoptat de O muncă stăruitoare, - o structoare de mă­ fost montată recent tru locomotivele in­ C.C. al P.M.R. în Plenara din ales un viitor de rod și lu­ lini, a fost extins la Uzinele „Grivița trate în reparații. că. sa plece cu dragoste și interes 3—5 martie 1949 ? De atunci și mină. muncă de conținut, răbdă- (Continuări In pag. a 2-a) Al da ales între programele asupra paginilor pline de înțelep­ pînă azi, zi cu zi, partidul Socialismul a unit în oîm- artistice ale căminului cultural, ciune și învățăminte. a chemat oamenii muncii de plile bănățene nu numai pă­ lecțiile șl conferințele agrozooteh­ Faptul că biblio+eca din Tărian pe ogoare să-și prefacă din mânturile ci șl inimile oameni­ nice, serile da dans și multa alta se bucură de frecvența unui nu­ temelii traiul, le-a dăruit cu­ lor, înfrățind romîni, germani, manifestări culturale, specifice ti­ măr mare de cititori se datorește noștințe multe și variate, i-a maghiari, sîrbi, în familia ță­ neretului de a căror organizare muncii pline de pasiune pe care înzestrat cu perspectiva luptei rănimii colectiviste. In limbi comitetul comunal U.T.M. se o desfășoară tînăra bibliotecară, lor, le-a făurit conștiința so­ diferite oamenii aduc aceeași preocupă intens mai ales în pe­ o tînăra entuziastă, plină de ini­ cialistă. mulțumire fierbinte partidului.- rioada da iarnă. țiativă, membră în comitetul co­ Astăzi, membrii celor 725 datorită lui și numai lui bună- în comuna Tărian există însă și munal U.T.M. Dorind să aflu cîte gospodării agricole colective starea a devenit dintr-un vis, o serioasă muncă de popularizare ceva din experiența acestei bib­ existente la sfîrșitul lui ianua­ o realitate. Belșugului i-a fost a cărților, de lioteci în ceea ca rie 1962 în regiunea Cluj își clădită o temelie trainica; dezvoltare'' a privește organi­ amintesc, poate, de nașterea așa cum se arată în telegra­ dragostei și a LUNA CĂRȚII zarea și desfășu­ primei unități agricole socia­ gustului pentru rarea concursului ma Comitetului regional Ba­ citit. Așa că, pu­ „Iubiți cartea" liste din regiunea lor și una nat al P.M.R., în gospodăriile dintre primele cinci din țară : țini sînt acei lo­ LA SATE m-am adresat la 24 iulie 1949, mîinile mun­ agricole colective din regiune cuitori din Tă- _____ bibliotecarei : cite ale țăranilor au înălțat în media veniturilor bănești la rian, care acum, — Cîți tineri în perioada desfășurării „Lunii sînt antrenați la concursul „Iubiți satul Luna de Jos inscripția suta de hectare teren agricol „Gospodăria agricolă colecti­ cărții la sate" să nu participe fie cartea “ ? vă „Tractorul Roșu". De a- a fost de 110.000 lei, iar multe la o recenzie, fie la o seară li­ — în ultima perioadă, respec­ tunci, un an după altul, o săp­ G.A.C. au obținut venituri de terară organizată la căminul cul­ tiv din toamna anului trecut și peste 300.000 lei la ruta de tural. pînă în prezent, 206 tineri co­ tămână după alta, în jurul- a- Colectiviștii din comuna Tărian celei prime unități, însemnată lectiviști s-au înscris la concurs. hectare. Traiul îndestulat cd sînt pasionați cititori. De pildă, Dintre ei 176 sînt deja purtători pe hărțile activiștilor de colectiviștilor a acționat asu­ numai în anul 1961 biblioteca co­ ai insignei „Prieten al cărții". partid printr-o steluță, au apă­ pra celorlalți țărani muncitori munală a înregistrat pesta 1300 — Este un rezultat frumos, în­ rut altele, din ce în ce mai cu o forță de convingere ire­ de cititori. Și nu este întîmplător seamnă că s-a muncit în direcția faptul că dintre aceștia aproape multe, pînă la constelația de zistibilă. Gheorghe Blaj din sa­ popularizării concursului, a antre­ 800 sînt tineri și totodată cititori nării tineretului în aceasta acțiu­ azi a regiunii. Și fiecare nou tul Cladova, raionul Lipova, fruntași. Aici, la Tărian, comitetul ne. Ce s-a făcut în această di­ comunal U.T.M., în colaborare cu recție ? biblioteca, organizează diferite — Comitetul comunal U.T.M.. acțiuni de popularizare a cărților, a început cu popularizarea bi­ îi ajută pe tineri să pătrundă în­ bliografiei concursului, a criteriilor, țelesul și frumusețea celor citite, de obținere a insignei. Aceasta le dezvoltă interesul și dragostea față de cărți — prietenul nedes­ s-a făcut prin stația de radioam­ părțit al tineretului. Este firesc că plificare din comună, prin afișe, cu în aceste condiții, concursul „Iu­ ocazia adunărilor generale U.T.M* Extragerea sării în stare lichidă biți cartea" să găsească un teren în fiecare organizație de bază. Ti­ prielnic, să atragă un număr cît nerii, cunoscînd bibliografie con­ Procedeul modern pătrunzîndu-se în primă pentru indus­ mai mare de participanți. de extracție a sării masivul de sare la tria de produse so­ cursului, au fost ajutați In înțelege­ în stare lichidă prin o adîncime de peste dice, sint trimise în Mă aflam Ia biblioteca comuna­ rea conținutului cărților indicated» sonde cunoaște anul 1.100 metri. Acum întreprinderi prin Eroul Mwxoil Socialiste, Ștefan Lungu, în mijlocul viitorilor muncitori. lă din Tărian, într-una din primele concurs. Pentru aceasta am orga­ acesta o nouă ex­ se coboară coloane­ conducte direct din Foto : O. PLEQAN zile ale „Lunii cărții la sate" din tindere în salinele le metalice prin zăcămînt. Din tim­ nizat la căminul cultural recenzii din țară. Aproxima­ care apa, introdusă purile de sonde de asupra cărților „La cea mai înaltă tiv 60 la sută din sub presiune, di­ la Ocna Mureș, Oc­ tensiune*, „Mifrea Cocor", „Ma­ producția de sare zolvă sarea din ză- nele Mari și Tg. ma*, „Așa s-a călit oțelul", „Amin­ prevăzută pe 1962 cămînt și revine la Ocna curg spre uzi­ se va extrage prin suprafață sub for­ nele de produse so­ tiri din copilărie” s-au citit poe­ sonde. mă de saramură. dice din Ocna Mu­ D a zii de M. Eminescu, G. Coșbuc în prezent la Oc­ Noile sonde vor fi reș, Govora și Com­ etc. Procedînd în acest fel am na Mureș, alături puse în funcțiune a- binatul chimic Bor­ ntr-una din zilele — Mă voi ocupa de îndru­ — Despre ce ați vrea să vă ca, să învățați bine meseria, atent la mașină, atent la urmărif să menținem mereu trează de vechile instalații, nul acesta. zești adevărate „rî- marea viitorilor .muncitori, a vorbesc ? i-a întrebat Ște- încă de acum, de pe băncile drum. „Trebuie să reușesc !** sînt în construcție în acest fel canti­ geroase, cu viscol uri“ de sare în și zăpadă din ul­ răspuns mecanicul. Experiența fan Lungu pe tineri. școlii. Vă sfătuiesc sa fiți co- își zicea. Și iată că a reușit. VIORICA CLONDA încă 4 sonde. La tăți tot mai mari de — Despre anii dnd ați în­ recți, să fiți îndrăzneți în A doua zi s-a întors la Bucu­ una din ele a fost luție. tima lună a anu­ celor 35 de ani o voi împăr­ sare lichidă, care lui trecut, pe pe­ tăși celor tineri... vățat meseria... muncă, Am să vă povestesc rești fără nici un minut întâr­ (Continuare în pag. a 3-a) terminat forajul, constituie materia (Agerpres) ronul Gării de — Despre frumusețea mese­ un caz. ziere. Tovarășii îl așteptau în A doua zi Ștefan Lungu a gară curioși să vadă cum s-a Nord se afla — alături de cei și venit la organizația de riei...... Era în perioada imediat ce-și așteptau cunoscuții — un — Ce sfaturi ne dați, nouă, următoare după terminarea descurcat. L-au felicitat. înce­ 30 modele noi partid de la Depoul București- putul fusese făcut. îndrăzneala mare grup de ceferiști care călători rugind să i se încre­ viitorilor muncitori ? l-au în­ războiului, La C.F.R. erau pu- veniseră parcă să întâmpine o trebat elevii. ține locomotive, Parțidul i-a lui a dat curaj la mulți alți Citiți Dorind să satisfacă în mă- modele noi. Se vor bucura dințeze sarcina de a îndruma mecanici, inițiativa s-a gene­ sură tot mai mare cerințele mult de aprecierea cumpără­ delegație sosită de peste ho­ munca unor tineri cuprinși în ...Tristă, grea a fost perioada întrebat atunci, pe ei, pe ce­ tare. Primeau oaspeți, ceferiș­ feriști, dacă nu se poate porni ralizat, pe toate drumurile de și exigențele cumpărătorilor, toarelor țesăturile din fire brigăzile de producție ale ti­ fier ale patriei au început să în pagina a 2-a: colectivele de muncă din țe- vopsite multicolor și cele din tii ? Nu. II așteptau să so­ neretului, să-i învețe cum la drumurile lungi cu o sin­ sească din cursa de Constanța gură locomotivă. Obișnuit nu circule locomotivele astfel eli­ sătoriile de mătase au creat fire de efect, precum și dese- să-și organizeze mai bine mun­ berate de pe traseele lungi. © O tematică bogată; ins­ noi modele de țesături, îmbo­ pe tovarășul lor de muncă, ca, să-t ajute în ridicarea cali­ se proceda așa, dar atunci pirată din viață (Ancheta nele plăcut armonizate pen- Ștefan Lungu, Erou al Muncii situația. era complicată. Pen­ Dar cîte întâmplări pline de gățind gama variată a aces­ ficării. Neobositul mecanic își înțelesuri, educative, nu le-a noastră cu privire la unele tor produse mult solicitate. tru imprimeurile din fire Socialiste. După 35 de ani pe- îndeplinea făgăduiala făcută, tru dus și întors de la Ora­ Însemnări dea, de exemplu, se scuteau povestit bătrînul mecanic vii­ probleme ale muzicii u- trecuți în marchiza locomoti­ Au fost create pînă acum 30 sintetice-relon. iar de atunci continuă cu un iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimiiii torilor muncitori! șoare) vei, după un drum care ega­ entuziasm plin de tinerețe 12 locomotive, care puteau fi lează cu 60 de ori înconjurul să-și dăruiască experiența, ti­ folosite pe alte linii. Unii au — învățați din experiența în pag- insaveneuxiiZdor să-șs etodea- drfă wi efti", de toarele, în bibliotecile și cămi­ nechematii să-i îndrume spre munte" Der *iei cu o floare gospodarii care, cu creionul cîntecul pe buze, am impresia pee* răraa:.artre. fc- «a ex­ Gheraae Deadrtno. A tre­ nele noastre. Participați ală­ îndeletniciri la care ce pri­ în mînă socotiseră împreună singur fiind, că-s însoțit de și nici chiar cu trei *a se fact prime* «âne es î2sâ eU: unp de âzd turi de noi în practica de pro­ cep. veniturile în colectivă, aflase­ un tovarăș bun. Cint la bucu­ primăvară— Temerirw teejzoe luertri is-.e a fost cnmyja. Multe dn- ducție, la casele noastre de ră cifre cu o mare putere de rie, cînt și la necaz. Cite nu Di* ana ptonulor datat* «rat o viață scurtă, culuiră, pe stadioanele noastre. convingere; fetele care, cu totimpină un șofer atunci cînd de drumeție, noi tintem **ro- vrem dntece care să Cunoscîndu-ne bine, trăind SILVIA POPOVICI iți să recurgem la ctatece gîndul la măritiș, se întîlni- străbate drumurile țării. Cind vreme Îndelungate in viața noastră tinereasca, plină Artistă la Teatrul Național seră la sfat îndelung cu tine­ pornesc in cursă lungă și în­ care n-oa aid un fel de legă­ r -cr ic» *a t’X să tiaedjtr. Recent am de. ttom* de one* idee. de bucurii și visuri, ar fi im­ ,J. L. Caragiale** rele femei colectiviste, de cu­ cep să cînt, parcă și motorul tură cu excursiile, cu drume­ CU ip i j terf U»k Ser X3r ©r, fass cn un grup de colegi la posibil să nu ne dați cîntecele rind măritate, înțeleseseră ca mă ajută ! Uneori pare un a- ția. Nu odată ne-am pomenit o --aaaei as-exa xr*’ cr oa Aș rre* c* t* sesr* ciad de Estradă unde am m< dac la rezmamt si pot Teairul pe care le așteptăm, cîntece fericirea lor personală se va devărat acompaniament îmi cu anii ciulind ..Illusion* sau -ceară. asistat la spectacolul ,^apte studențești inspirate, vii a- iubesc nespus meseria. Cînd 7-a rare" in creme e. stră­ ană cit «ci uzdte locrări Discuția pe marginea acestei putea îndeplini numai prin sote poîeon:e“. Am ascultat trăgătoare, care să rămînă ani probleme e binevenită. De ce ? zestrea muncii, în gospodăria merg a doua oară pe aceeași bateam potecile de sub masi­ de moaie* moot*, dnteea ie numeroase dntece banale ca rută, parcă merg la mne d-v-sce, cântece de petrecere, și chiar decenii în șir în a- Pentru simplul motiv că acest sec­ colectivă ; brigăzile artistice vul Ctucaș. I» MIHAI BUCTCA .Cine! — Cinei-. ,^Angela- tor al activității artistice, creatoa­ de agitație își realizaseră acasă. Cîntecul mă însoței4-- eieteee despre mntaaetole mintirea generațiilor de stu- Nai tinerii dorim exit de ICJI.L Cum de-și pot re, a rămas oarecum în urmă. Să bine misiunea lor agitatorică Dar uneori, cîntînd mă supăr. mult sd 1 ară Mm daxece des­ orașe ale patriei noastre, cin- face loc pe scena teatrului nos- denți. tec* pine de poezie și gia- nu se înțeleagă prin asta că mu­ pe scenele căminelor cultu­ Știți de ce? mă supăr pentru pre frumusețile patrie: oca»- rale... că mă trezesc cîntînd mereu dari tnilțăsoare, pe melodit zica noastră ușoară n-a obținut tre! Stntem siguri e* priete­ succese remarcabile. Dimpotrivă. aceleași melodii, pentru că nu nii noștri compozitorii fi După părerea mea, impor­ Cine n-a auzit transmițîndu-se la aude meritate... mi-au plăcut altele. înveți ce textierii talentați, ne cor dă­ tant peazr* *• eompoater au Cred ei această problemă diferite posturi străine de radio Și era, mai ales, în ți se pare că-i frumos și te rui noi cintece frumoate. ins­ este am să Jatpnranue* ew» este foarte importantă. Edu­ Viața tineretului— melodii ca : „Un minut", „O chi­ L aceeași însuflețită și en- încălzește la inimă. pirate, antrenante. ..d-.baei" diferite ritmași si in­ care marireM na se face no­ tară cînta”, „în apa mării” și atî- tuzistă atmosferă a sălii, ho- Am stat de multe ori și tonații străine ei «rad®axai» ma; ia sdXe ie concert, pnn tea altele. Nu • mai pufin adevă­ tărîrea de a munci mai depar­ m-am gindit; pe șofer & gă­ a crea o toue mztodtoă i*zp>- mdso ți tele«wa*e, a pre- rat însă că în ultima vreme se te, cu o și mai mare energie sești în oraș, pe șantiere, ba rati, vie, emopoaesxă. parriad tossadem **de riaeni nu să izvor nesecat REMUS TUNARU observă lipsa unor bucăți muzi­ tinerească, pentru a contribui și pe ogoare, participînd în amprenta tradițiilor, a earac- m d'jîreze. a* uealxa o me­ cale reușite. Unele dintre cele care mai activ la consolidarea fel și chip Ia construirea so­ mariner — Giurpia lenOvi specific național al ar­ lodie beai, să ianeae. apar nu-s la un nivel artistic ri­ economico-organizatorică a cialismului S-au compus cin- de teme dicat, nici ca texte, nici ca melo­ noilor gospodării; a da pa­ tece și s-au scris texte die. triei sporuri mai însemnate Cînd eram mic doream să despre „alune", despre „la­ tește. Iar la asta contribuie șl Te Intrigă faptul că nici pină de cereale, de carne, da lap­ lele", despre „florărese", nu­ mă fac marinar. Purtam o Cu patosul în prezent autorii de texte n-au te, de lînă ; a face mai fru­ beretă albastră și fredonam versurile lucrărilor de muzică mai despre șoferi, despre DWmx: -ALMAȘ ușoară iar textele nu pot ră- înțeles să nu mai folosească pla­ moasă, mai plină de farmec munca lor frumoasă nu s-a pe o melodie improvizată un Scririor titudini, banalități. Publicul nostru fața satelor noastre ; a aduce cintecel cu refrenul unic: mîne în urma vieții noastre compus o melodie și nu s-a pline de avînt și frumusețe. a devenit mai pretențios, mal exi­ mai multă lumină în casele scris un text plăcut Nu mă „Marinate, marinate-* Astăzi, constructorilor și inimile țăranilor muncitori. deși visul mi s-a împlinit, nu Textele muzicii distractive gent. Noi trăim într-o epocă de mir că nici alte profesiuni ori Nenumârate fapte ne dove­ trebuie să tălmăcească reali­ Cu un cuvînt — a fi și mai preocupări îmbrățișate cu atî- am din păcate la îndanină profunde transformări SQcialet care departe ostași credincioși ai multe cîntece despre mari­ STOICA CRTSTEA MIR CEA ANANIA desc in fiecare zi că viața tatea din jur și simțămintele au determinat o serie de schim­ ta dragoste de tineretul nostru eriutoct noastră muzicală se desfășoară noastre. partidului, în lupta pentru sa­ n-au cîntecul lor. nari pe care le-aș putea ciu­ Âter - wr. 9 bări în psihologia omului nou, tul epocii socialiste. Io Secțieeec de crhiucîurd pe planuri tot mai largi, că constructor al socialismului. Dra­ Le propun din toată inima ta. Nu pentru că nu-mi pla­ Bcxrcb - GrwiW nsfia Un cîntec înconjoară tara. ce să cint uneori, dar tovară­ și sUtemehaere c S/czuIui ea cuprinde un număr din ce ION NĂSTASE gostea este un sentiment firesc, tovarășilor noștri compozitori Popular oJ CcpitaUt in ce mai mare de oameni ai director înălțător, pe care îl trăiește fie­ 11 cîntă tineri și vîrstnici. E și poeți să vină mai des în șii noștri compozitori pare că cîntecul de bucurie al țărăni­ ne-au cam uitat. C ‘M-i MÎ xieie **»•• It muncii, dornici să cunoască Casa de cultură care om. mijlocul nostru, să ne cunoas­ comorile de frumuseți cu­ a tineretului din raionul mii care a pășit porțile bel­ că munca, gîndurile, visurile. N-am găsit încă ta lucră­ ,Sc>-e.« păre-es Vreau să încep, -eproducînd cî- Dacă compozitorii și textierii șugului. 11 cunoaștem de cîtir rile compozitorilor de ”"'"1 :„-)or oe oesp'« -■ c.-rec d« prinse de compozitori în de­ Nicolae Bălcescu noștri talentați și-ar lua într-o mă­ Șl-ar lărgi orizonturile, și-ar leva texte de muz că ușoară--. senul portativelor. va ani. Iși avea locul de baș­ îmbogăți tematica și poate ușoară suficiente cintec* izbu­ c-a^osse — .Dacă n-ar fi dacă*. greu do suporta* : sură și mai mare temele, moti­ tite despre frumusețile și — Sincer să fiu, m-a tocfc» .deea Muzica ușoară nu numai că vele de inspirație din viață, din tină în Dobrogea. Apoi l-am fantezia le-ar da mai mult îi ajută pe oameni — și în Anual se perinda pe la ghes. Fie asta o sugestie. de ce să n-o spun — roman­ ce a-mî spune și ec părerea •»- 5 ne-a zis cine-a zd dnd a zh casa de cultura din raionul realitate, dacă ar lua contact di­ auzit deasupra Bărăganului. tismul profesiunii noastre, r-o asr'e; de probei Sî-a lăsat undeva p In scris specal masele largi ale tine- rect cu fluxul de sentimente care-i Acum s-a ridicat pestei retului — să-și petreacă în nostru zeci de mii de tineri; despre munca și călătorule U-iea^a mea e e-.ssria. tisă ne Că degeaba trăiește mulți dintre ei sînt artiști a- animă pe harnicii constructori ai Banat. DUMITRU CORNEL marinarilor pe nesfirșitele în­ mi se pare greu s*—j dau pă­ Ce care nu iubește. chip plăcu: timpul liber, dar socialismului, ar constata că de matori. S-a ridicat șl deasupra Clu­ turnător tinderi ale apei. Dacă ar fi rerea despre o rne oc e : .««o- are și o mare putere de in- fapt ritmul, dinamica muncii re­ să fac o glumă, aș spune că daM după care o fudec e s mp-ă a (AUREL FELEA) fluențare asupra conștiinței, Avem zeci de formații de flectată în artă ar lărgi diapazo­ jului. Uzinele „Timpuri Noi' cea mai ctatatâ melodie des­ kni pface sau au. se« me­ Foere ces contribuind la educarea este­ artiști amatori cu care ne pre­ nul inspirației, tematicii, melodii­ Are aripile largi. Sub el® pre marinari și marină este. lodia cintecuM .Dacă »-«r fi Oad te efeeori tică, la formarea bunului gust. zentăm foarte des in față lor. vor văluri întotdeauna holde­ .Marina Marina * N-a succes Tocmai așa se explică cerin­ Fac parte din asociația tu­ dacă' te r«fie d* ■■ le, numai și numai de aur. ristică din cadrul clubului uzi­ pledez nu numai pentru niMe rersu' Je. Gnd .e-am citfi p te enervezi țele permanente pe care oa­ frumusețile mărilor și ale vie­ la să aiă *erte tovarăș** He gisefh' rispons b numărul menii muncii le pun în fața Răspunsurile publicate în cadrul anchetei noastre sînt nelor. Eu sint un pasionai căutat concludente prin ele înșele și n-au nevoie, evident, de co­ excursionist și deseori cînd ții de marinar. Gindiți-vă ce corapti-s asemenea •er e. âse compozitorilor pentru crearea j unei muzici care. inspirîndu-se mentarii. Ele cuprind o largă gamă de sugestii pentru urcam potecile munților cin- înălțătoare, plină de pasiune mr>e să rid. Chiar am cf s- E Iți efiem eumoara. Un aspect din orașul stu­ este viața aviatorilor, geologi­ c*zat cu oamen.*? efia edarpa mea (SA$A GEORGESCU) din viața nouă, din munca po­ compozitori și textieri, pe baza cărora vor putea obține cu dențesc din Cluj tam cu tot grupul de turiști porului. să corespundă năzu­ siguranță importante succese in creație. melodii vioaie, cu un text lor, tuturor acelora care, prin — am vreo 20 de i-dar , mvnai profesiunea lor. trăiesc o viață tnvi — p tați eu fc»? de părere la De*ă locate un oe can ințelor către frumos, către artă Așteptăm răspunsul lori Foto : V. ORZA antrenant. El bine, ia gin- Don Juan diți-vă cum ar fi o excursie deosebit de m’-eresantă- că rextrer-- »-au ca să spu-ăf și cultură a maselor. ^.atonei w inșraf la verbe goa e. Don Juan O serie întreagă de creații fără dntece ? Noi turiștii, care Profesiunea de marinar cere Don -'uan iubim munții, pitoreștile locuri uneori o doză mare de răbda­ Dacă și noi z dări an face la valoroase de muzică a unora !e, dacă am >wă?a* doar la nr- In stil asare, ale patriei pe care o colindam re Să știți tovarăși compozi­ Ca-n romane. dintre compozitorii noștri au am dori să avem cit mai multe tori, că și ta cazul ri merelor -e-eaă cărămizie c-nd coasswiai reale valori arxisuce. contri­ aza-f-e- e per*e ace;- ?ext>eri Foiletoane căntece. Și nu odată ne-am pus despre viața marinarilor, nai Cu succese cdraordinare buind din plin la educația es­ avem răbdare. Răbdare și în­ și compozftori ca s-ar ir^ÎMpla 1 tetică a maselor largi de oa­ în cadrul asociației turistice Hvi mai puțin adevărat însă Pe-ntregul țărm dunărean. credere ta priceperea și tajen- Din cind îa cînd rivalii încolțeau meni ai muncii. această întrebare: vrem să tul dumneavoastră de a da la că anbi dintre cofftpar^ofii și Din păcate însă in multe tex*«ra noștri s-au sârădu-^ să ȘH lăsau învățăm un nou cintec de iveală cîntecele pe care le do­ lăsau din lucrările de muzică ușoa­ rim. Le așteptăm. creeze dn*ece frumoase, care să ră se manifestă o răminere în excursie. Cine a mai com­ sc.-ă ceva ascw*ătarăor. Și-l lăsau Fără pene etc, etc. urmă față de cerințele con­ As vrea să «ai scdsuez un temporaneității, muzica ușoa­ lucra : nouă, cons#ructoriîor, crea­ (CRISTIAN DEMCO) ră devenind în ultimul timp Aproape de inima torii de ariă din z We noastre un sector cam lipsit de inspi­ ae-FJ acorda? «-e— e : scriitorii, Nu, nu. Nu sînt g'ume copilă­ rești dec taie de adolescenți ne- rație în frontul nostru cultu­ și pktor^i au c-eaf .r^?e lucrări in ț ef. S’nt texte de muzică ral. Lipsită de inspirație nu desp-e noi, despre frumusețea și e numai muzica, ci mai ales ascultătorilor ușoară pectrj care s-au compus textul care Însoțește portati­ imporianfa muncă noastre. Ne și melodii. Cum? Nu pricep. vul muzicii ușoare. tră, cuvintele „Dragi ascultători, miri că aid romîne constituie o necesita­ pentru construirea socialismului, După1 iubitorii de muzică cușul lui David Oistrah, a ve­ riilor colective. în ultimii doi podărie. Tinerii și-au respectat te imperioasă, o condiție a în ceea ce privește activi­ ne. Ne-a făcut plăcere — a spus ani peste 14.000 de tineri ță­ dezvoltarea industriei și a eco­ din Cluj; cei din Capitală au nit, atras de această manifes­ angajamentul: au obținut în sporirii rodniciei întregii noas­ tatea culturală, sarcina prin­ nomiei țării în general, amploa­ el — să constatăm că printre fe­ avut sîmbătă seara _____ rani muncitori au intrat în medie peste 5.200 kg porumb marea tare muzicală de prestigiu, un tre activități precum și a po­ cipală a organizațiilor U.T.M. rea construcțiilor social-culturale nomenele istorice actuale, de care bucurie de a-1 asculta din nou numeros public. gospodăriile agricole colective. boabe la hectar. sibilității de încadrare în via­ și în mod deosebit a celor dp Organizațiile U. T. M. din — îndeosebi a locuințelor, ne-au se preocupă cercetătorii de la a- pe renumitul violonist sovie­ Acompaniat de orchestra Subliniind necesitatea cre­ ța economică în orice parte a la sate este să mobilizeze în­ impresionat în mod deosebit. Am școli și facultăți au obținut o ării în G. A. C. a mai mul­ treaga masă a tinerilor la ac­ cest institut, se află și transformi tic David Oistrah. în sala Pa­ simfonică a Filarmonicii de țării. Experiența noastră con­ avut nenumărate dovezi ale sim­ Stat „George Enescu", care a seamă de rezultate în activi­ tor echipe de tineret, care firmă marea însemnătate a tivitățile cultural artistice, rile revoluționare ale Cubei, dru­ latului R. P. Romîne, în care tatea lor, preocupîndu-se în­ patiei pe care poporul romîn o avut la pupitru pe dirijorul să aibă ca obiectiv prin­ indicațiilor cuprinse în cuvîn- în acest scop în fiecare în­ nutrește față de poporul nostru, mul ei spre socialism. a mai răsunat și altă dată ar- deaproape de pregătirea ele­ cipal obținerea de pe supra­ tarea tovarășului Gheorghe treprindere, în fiecare sat, se George Georgescu, artiștii so­ vilor și studenților, de educa­ fețe neirigate cît mai mari a Gheorghiu-Dej la a doua Con­ pot organiza 2—3 și chiar mai vietic a interpretat Concertul rea lor politico-ideologică, de unor producții de peste 5.000 ferință pe țară a Uniunii A- multe echipe de dansuri, co­ în re major de Beethoven. In­ dezvoltarea interesului și dra­ kg porumb boabe la hectar, sociațiilor Studenților din R. P. ruri, brigăzi artistice de agi­ terpretarea desăvîrșită, străbă­ gostei acestora pentru învăță­ îndrumării mai multor tineri Romînă din anul 1959, că tre­ tație. Organizațiile U.T.M. tută de o vibrantă sensibili­ tură. în sectorul zootehnic, antre­ buie să se facă totul pentru trebuie să se îngrijească ca tate a marelui violonist sovie­ Ca o expresie a patriotismu­ nării tineretului la învățămîn- dezvoltarea frăției între tine­ programul, repertoriul aces­ tic, a stîrnit aplauze căldu­ lui fierbinte al tineretului, tul agrozootehnic, mai mulți rii de toate naționalitățile, tor formații să fie bogat în roase. peste 60.000 de tineri de la vorbitori au arătat că toate astfel ca tineretul nostru, fără conținut, să ajute la educarea La cererea insistentă a pu­ orașe și sate, organizați în acestea trebuie să fie expli­ deosebire de naționalitate, să politică a tinerilor. blicului, David Oistrah a mai 1.700 de brigăzi utemiste de cate pe larg tinerilor, să aibă învețe și să trăiască împreu­ Subliniind necesitatea îm­ interpretat romanța în sol ma­ muncă patriotică, au partici­ la bază munca politico-edu- nă, să desfășoare împreună bunătățirii muncii organizato­ jor de Beethoven. pat la lucrările de împăduriri, cativă. activitatea obștească și cultu­ rice a organizațiilor U.T.M., Programul concertului, Fotbaliștii romîni au terminat transmis și de studioul de te­ curățarea pășunilor, la ridica­ Ocupîndu-se de educarea rală. vorbitorul a arătat că sarcina Tenis de masă victorioși cu scorul de 4—2 rea de noi construcții, reali­ leviziune București, a cuprins științifică, materialistă a ti­ Luînd cuvîntul în cadrul activistului U.T.M. este aceea Campionatele internaționale (3-1). zînd economii de peste 27 nerilor, îndeosebi a celor de la conferinței, tovarășul losif de a fi în permanență în mij­ de asemenea Variațiunile sim­ milioane lei. de tenis de masă ale R. S. fonice de Mircea Basarab și sate, tovarășul Fiistos Eugen, Banc, membru al C. C. al locul tinerilor de la sate și Cehoslovace au continuat cu în darea de seamă, ca și în secretar al Comitetului raio­ P.M.R., prim-secretar al co­ orașe, de a participa alături Patinaj poemul simfonic „Marea" de desfășurarea probelor de sim­ Debussy. cuvîntările delegaților, s-a su­ nal U.T.M. Miercurea Ciuc, a mitetului regional P.M.R. Mu­ de ei la diferite acțiuni, de a Două noi recorduri mondia­ bliniat faptul că toate succese­ plu masculin. Dintre jucătorii (Agerpres) j arătat că brigăzile științifice, reș-Autonoma Maghiară arăta: ajuta la îmbunătățirea muncii romîni Radu Negulescu a ob­ le a stabilit Inga Voronina în le obținute sînt în strînsă le­ cercurile tinerilor naturaliști, — Tineretul din regiunea colective a organelor U.T.M. prima zi a campionatelor uni­ gătură cu munca de educație ținut două victorii cu același conferințele despre succesele noastră, mobilizat de organi­ și îndeosebi a comitetelor co­ scor : 3—0 la Zak (R. S. Ceho­ onale de patinaj viteză care comunistă desfășurată de către științei și tehnicii din țările zațiile U.TJd. participă cu en­ munale. de a ajuta organiza­ au loc pe patinoarul Medeo organizațiile U.T.M. slovacă) și Garczynski (R. P. socialiste, s-au dovedit forme tuziasm la întrecerea socialis­ țiile U.T.M. să repartizeze fie­ Polonă). Dorin Giurgiucă a de lîngă Alma-Ata. Voronina IrrformațBÎ — Organizația U.T.M. din bune, eficace de explicare tă, la toate acțiunile inițiate cărui utemist o sarcină con­ a parcurs distanța de 500 m Combinatul chimic din Tir- fost învins cu 3—2, de către științifică a fenomenelor din și conduse de partid, aducînd cretă. cunoscutul jucător maghiar în 44”9/10 iar pe 1500 m a Sîmbătă a avut loc la Am­ năveni, amintea în cuvîn­ natură. Mai mulți vorbitori au o contribuție de seamă la dez­ Dezvoltând rezultatele bune marcat timpul de 2’19”. La a- basada R. D. Germane din tul său Horvat Mihai, se­ Peterfy. Ca surprize pot fi subliniat necesitatea organiză­ voltarea regiunii. obținute în ceea ce privește notate eliminarea lui Andrea­ ceastă probă alte șase patina­ București o conferință de pre­ cretar al comitetului U.T.M. rii de cercuri ale tinerilor na­ primirea de noi tineri în or- toare au obținut timpuri mai să cu prilejul căreia repre­ al combinatului, a pus la baza în continuare tovarășul Io­ dis de către Lemke și a lui turaliști în toate satele unde sif Banc s-a referit la sarci­ ganizație, a spus tovarășul Rozsas de către Stevens. bune decît fostul record mon- zentanți ai Ambasadei au activității de mobilizare a în­ sînt condiții. Virgil Trofin, organizațiile dial. vorbit despre lucrările recen­ tregului tineret din combinat Tovarășul Pop Petru, șeful nile care stau în fața organi­ zațiilor U.T.M. din regiune, U.T.M. trebuie să acorde o a- tei sesiuni a Camerei Popu­ la îndeplinirea sarcinilor de secției de învățămînt și cul­ tenție deosebită pregătirii po­ Handbal lare a R. D. Germane. plan, la realizarea unor pro­ în centrul activității organiza­ Atletism tură a sfatului popular regio­ țiilor U.T.M. din întreprinderi litice a tinerilor care vor in­ ★ duse de cea mai bună calita­ nal, Barabas Gheorghe, elev tra în organizație, atragerii Partidele disputate ieri în Atletul Peter Snell din Casa de Economii și Con- te și la un preț de cost cît trebuie să stea antrenarea tu­ la Școala medie „Bolyai Far­ turor tinerilor în întrecerea lor la diferite acțiuni ale or­ cadrul competiției de handbal Noua Zeelandă a stabilit la semnațiuni a Republicii Popu­ mai scăzut, munca politică de kas" din Tg. Mureș și alții au ganizației, respectării stricte „Cupa de iarnă" s-au soldat Wellington un nou record lare Romîne, invită titularii masă în formele cele mai va­ socialistă pentru obținerea de arătat că organizațiile U.T.M. produse de cea mai bună ca­ a normelor statutare de pri­ cu următoarele rezultate teh­ mondial în proba de o milă libretelor de economii cu do- riate, lămurind politica parti­ din facultăți, din școlile țne- mire în U.T.M. nice : Steaua—Rapid 33—28; (1609 m) realizînd timpul de bîndă și titularii libretelor de dului, chemînd tineretul să litate. înzestrarea continuă a dii, tehnice și profesionale au industriei cu tehnica modernă ★ Clubul Sportiv Școlar—Meta­ 3’54”4! 10. Vechiul record deți­ economii cu dobîndă și câști­ participe împreună cu toți oa­ dat un sprijin prețios școlii lul 24* —14;’ ------I.T.B.—Flacăra “ Ro- nut de australianul Herbert guri să se prezinte la casele menii muncii la traducerea pune în fața organizațiilor Conferința a ales noul co­ în mobilizarea elevilor și stu­ U.TJM. sarcina de a îndruma șie 19-18. Elliot era de 3'54”5/10 și fu­ raionale de economii sau la a- ei în viață. denților la îmbunătățirea si­ mitet regional U.T.M. și comi­ gențiile CEC oare le-au emis tineretul spre creșterea conti­ sia regională de revizie. în sese stabilit în anul 1958 la La Combinatul chimic din tuației la învățătură, la întă­ nuă a calificării sale profe­ prima sa ședință plenară, co­ Elevi ai grupului școlar Fotbal libretele pentru înscrierea do- Tîrnăveni, ca și la Uzinele de rirea disciplinei școlare, la lăr­ Dublin, bînzilor cuvenite pe anul 1961, girea orizontului politic, ideo­ sionale, spre însușirea cu rîv- mitetul regional U.T.M. a „Otelul roșu", antrenați în fier din Vlăhița, la Fabrica nă a tehnicii noi. La sa- reales ca prim-secretar pe to­ disputarea unei partide Echipa de fotbal Steaua „23 August" din Tg. Mureș, logic și cultural al elevilor și București, aflata în turneu în te, organizațiile U.v». T. M. varășul Kiraly Carol. de. șah la Combinatul de industriali­ studenților. Vorbitorii au ară­ vor trebui să ajute mai mult Grecia, a susținut sîmbătă o IN CURIND PE ECRANE zarea lemnului din Gălâuțași tat că ciclurile de conferințe, organizațiile de partid în des­ AL. PINTEA Foto : AGERPRES întîlnire amicală la Atena și în multe alte întreprinderi, informările politice, adunările fășurarea unei largi munci ȘT. NECANIȚCHI cu formația Panathinaikos. organizațiile U.T.M. s-au ocu­ generale U.T.M. au un rol im­ pat îndeaproape de a ajuta portant în educarea comunistă Profesorul Mamlock pe tineri să cunoască și să în­ a elevilor. Aceasta a ridicat țeleagă politica partidului, ho- simțitor spiritul de răspunde­ tărîrile partidului și guvernu­ re al elevilor față de învăță- lui. In cadrul lecțiilor de în­ mîntul politic. prieten în serile de iarnă vățămînt politic, a informări­ Totuși, așa cum au arătat lor politice și conferințelor, în mai mulți vorbitori, în unele pare demnă de remarcat atenția Ill-lea Congres al P.M.R., „Istoria școli nu au fost judicios alese (Urmare din pag. I-a) rilor sînf incluse și discufii pe cadrul adunărilor generale marginea cărfilor din bibliografia pe care o acordă comitetul U.T.M. P.C.U.S.”, „Muzeul de istorie a U.T.M. se discută cu regulari­ temele conferințelor, nu se țin atenția tinerilor asupra cărților din concursului. Acum, cu ocazia ,,Lu­ din această comună, antrenării la P.M.R." și multe altele. Tînărul tate despre sarcinile economi’ cu regularitate conferințele. colectivist Pek losif, la cei 16 ani, Nu toate organizațiile U.TJM. bibliografia concursului. Am mai nii cărții la sate“ printre celelalte o activitate bogată a tinerilor ce ale întreprinderilor, des­ acjiuni de la cercurile de citit, purtători ai insignei „Prieten al gustă cu pasiune tezaurul bogat pre contribuția pe care tine­ se preocupă de conținutul și e- organizat — în același scop — trei expoziții, J la G.A.C. din Girișul de Criș, una cititorilor cu experiență îndelun­ nești numeroși tineri purtători ai îl îndreptățește însă să parcurgă ferință, să se ocupe în con­ te ale activității și educației insignei „Prieten al cărții", fișele plin de curiozitate sute de pa­ tinuare de dezvoltarea în con­ elevilor. la căminul cultural din Tărian și gată de lectură se scot în evi­ una la bibliotecă. dență caracterul personajelor, lor de cititor fiind din zi în zi gini din romanele lui Jules Verne. V știința tineretului a atitudinii Conferința a arătat necesita­ mai bogate, lată cîțiva dintre ei : Dragostea pentru carte, priete­ noi față de muncă, să se ocu­ tea îmbunătățirii muncii poli­ — Ce alte acțiuni ați mai folosit conținutul de idei, învățămintele pentru a-i ajuta pe cititori să în­ pe care tînărul cititor trebuie să Munteanu Elena, colectivistă, în nul drag al tineretului, dorința pe și mai mult de populariza­ tico-educative a organizațiilor vîrstă de 17 ani, manifestă interes de a-și lărgi orizontul cultural o rea exemplului fruntașilor în U.T.M. din școli și facultăți. țeleagă și să-și însușească temei­ le desprindă din cartea citită. nic conținutul de idei al cărților Prezentarea diferitelor cărți o pentru lucrări științifice, o preo­ întîlnești la majoritatea tinerilor producție, al brigăzilor frunta­ Comitetul regional, comitetele cupă în special cele care o ajută colectiviști din Tărian. Serile de șe, de dezvoltarea în rîndul raionale și orășenești U.T.M. indicate de concurs ? fac deopotrivă tinerii cititori abia — La cele 18 cercuri de citit acomodați cu lectura, ca și cei să-și formeze o concepție mate­ iarnă, după amiezile tihnite, cînd tinerilor a dorinței de a trebuie să ajute organizațiile rialistă despre fenomenele din na­ zeci și suie de colectiviști din urma exemplul acestora ; de U.T.M. în desfășurarea mun­ din comună participă și numeroși a căror prietenie cu cartea este tineri. Unii, prieteni ai cărții cu confirmată de multă vreme, prin tură și societate. Colectivistul Bor- Tărian pătrund înțelepciunea și asemenea să combată cu tărie cii politice pentru îmbunătă­ frumusețea slovelor, vorbesc de O producție a studiourilor DEFA-Berlin, după piesa cu țirea situației la învățătură, în bogată experiență în activitatea insigna „Prieten al cărții”, prin bei Dumitru de 24 de ani, după același nume de Friedrich Wolf. orice manifestări de indisci­ fișele de la bibliotecă care cu­ ce a obținut insigna „Prieten al faptul că lumina cărților pătrunde plină. educarea politică și organiza­ lor de lectori, care au parcurs de mai multă vrem© bibliografia prind mii de pagini parcurse. cărții" studiază diferite docu­ din ce în ce mai adînc tn con­ Conferința a acordat atenție rea plăcută și educativă a mente ale mișcării muncitorești știința și viața acelora ce și-au Fjlm distins cu Medalia, de aur Ia Festivalul Internațio­ problemelor muncii și educa­ timpului liber al studenților, concursului „Iubiți cartea“. Alții, Din discuția cu tov. Eugenia nal al filmului de la Moscova — 1961. elevilor și școlarilor. care citesc abia primele cărți. în Săilăjan am mai aflat multe lucruri mondiale. în fișa lui se înscriu unit ogoarele, hofărîți să-și fău­ ției tinerilor din exploatările lucrări ca Directivele celui de-al' rească un trai îmbelșugat, fericit. forestiere. Ținînd seama că în Un rol însemnat în educa­ programul de activitate al cercu- interesante. Printre acestea ni se La Berlin Manifestarea prieteniei 1. romino-germane BERLIN 27 — Coresponden­ tul Agerpres transmite: In seara zilei de 25 ianuarie a avut loc la Berlin, capitala R. D. Germane, o caldă mani­ festare a prieteniei romino- germane. La casa prieteniei sovieto-germane numeroși ce­ A luat sfîrșit Conferința popoarelor latino-americane de la Havana La O.N.U. tățeni ai capitalei s-au întil- nit cu artiștii germani care Politica colonialiștilor au participat la Festivalul E- nescu din R.P.R. în toamna Răspuns ferm uneltirilor anului 1961. I. Schick, repor­ portughezi este puternic ter la radiodifuziunea ger­ mană, a ținut o expunere în­ condamnată soțită de ilustrări înregistrate imperialismului american NEW YORK 27 (Agerpres). pe peliculă despre oameni și — TASS transmite: Organiza­ locuri din țara noastră. Expu­ HAVANA 27 (Agerpres). — ția Națiunilor Unite trebuie nerea a fost însuflețită și a conferința de la Punta del botărîre ilegală, ci constituie redat imaginea construcției După cum anunță Prensa La­ Este. dreptul inviolabil al unui po­ să adopte măsurile cele mai hotărîte pentru a pune capăt socialismului din țara noastră. tina, în capitala Cubei conti­ HAVANA 27 (Agerpres). — por, stăpîn asupra soartei După aceea, artiștii au pre­ nuă lucrările conferinței po­ La 26 ianuarie a luat sfîrșit sale. Revoluția cubană nu a- războiului colonial din Angola, a declarat la 26 ianuarie dele­ zentat publicului un mic pro­ poarelor latino-americane care Conferința popoarelor latino- menință pe nimeni. Dimpotri­ gram alcătuit din creații artis­ dau un răspuns ferm unelti­ americane ținută în capitala vă, guvernul de la Washing­ gatul Guineei, Diallo Telli. rilor puse la cale de imperia­ Luînd cuvîntul la ședința ple­ tice romînești. Soliștii Ina Cubei. în rezoluția adoptată ton, prin repetatele sale in­ Maria Jenss și Max Jenssen^ lismul S.U.A. și acolițil lui la de conferința se spune că tervenții, prin bazele și pacte­ nară a celei de-a 16-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., acompaniați de pianista Iuta. conferința de la Punta del „Soarta Cubei este soarta ce­ le sale militare, este cel care Schweitzberger, au interpre­ Este. lor 200 de milioane de latino- tulbură liniștea și pune în pe­ în cadrul dezbaterilor cu pri­ La 26 ianuarie, au luat cu­ vire la situația din Angola, tat piese muzicale compuse da americani, care luptă pentru ricol pacea continentului". George Enescu. vîntul în cadrul conferinței a scutura lanțurile robiei și Calificînd conferința de la reprezentantul Guineei i-a popoarelor latino-americane ale mizerieL Cuba ne arată Punta del Este drept „un com­ condamnat vehement pe colo­ numeroși delegați. Clementi- calea spre cucerirea deplinei nialiștii portughezi pentru po­ nai Basol (Mexic) a declarat plot urzit de Statele Unite și litica lor de exterminare în noastre libertăți". slujitorii lor latino-ameri- Succese că „poporul mexican este ală­ Rezoluția subliniază că „nici cani. pentru a camufla și masă a populației angoleze. ale artiștilor romînl turi de Cuba și de poporul ei un stat și nici o organizație, pregăti noi agresiuni împo­ Cuvîntarea delegatului Ca­ care în 72 de ore a zdrobit in­ indiferent cît sînt de puter­ nadei s-a înscris pe linia pozi­ in străinătate triva Cubei, și a celorlalte țiilor adoptate de reprezentan­ vazia mercenarilor de la Playa nice, nu au dreptul să se a- popoare din America Latină", EREVAN. — Pe scena Tea­ Giron, alături de Cuba brigă­ mestece în afacerile interne ții blocului occidental. zilor care înving analfabetis­ rezoluția subliniază că elibe­ Delegatul Republicii Popu­ trului de Operă din Erevan ale altor state pe calea pre­ rarea popoarelor latino-ame­ Muncitorii mineri belgieni și-au intensificat în ultima vreme lupta împotriva patronilor cîntărețul romîn Ion Piso, so­ mul, alături de Cuba lui Ni­ siunilor economice și diploma­ lare Ungare, K. Csatordai a minelor de cărbuni care îi amenință în permanență cu șomajul. în fotografie: Mi­ ricane nu se poate realiza de­ subliniat necesitatea adoptării list al Operei Romîne de Stat colas Guillen, Marinello Roa, tice, cu ajutorul forței armate cît printr-o lupta susținută, neri din Liege în timpul unei demonstrații de protest din Cluj și al Filarmonicii Dortioos, alături de Cuba lui sau prin orice alt mijloc". unor măsuri urgente pentru a unită și curajoasă a tuturor determina Portugalia să înce­ „George Enescu" din Bucu­ Raul șî Ernesto Guevara, Cuba „Revoluția cubană, arată forțelor patriotice din țările rești, a interpretat rolul lui lui Camilo Cienfuegos și Fidel rezoluția, este o revoluție teze războiul colonial din An­ Castro”. latino-americane impotriva gola și a asigura înfăptuirea Cavaradossi din opera „ToscaM populară. Faptul că“ Cuba“ se imperialismului nord-ameri- de Puccini. El a cîntat, de A luat apoi cuvîntul John declară socialistă nu este o can. cît mai grabnică a dreptului Cooke (Argentina), care a ară­ poporului angolez la autodeter­ asemenea, în operele „Rigo- tat că în fața amenințărilor minare și independență. El a LEOPOLDVILLE: Mari demonstrații in apărarea letto" și „Traviata” de Verdi. imperialiste împotriva Cubei Conferința de la Punta del Este subliniat poziția fățarnică a Toate aceste trei spectacole trebuie să se dea dovadă de puterilor coloniale în pro­ s-a bucurat de un excepțio­ vigilență. blema situației din Angola. nal succes. La cererea publi­ Andres Castillo (Panama) a cului cîntărețul romîn a re­ spus că „poporul panamez LEOPOLDVILLE 27 (Ager­ stranții au scandat: „Trăiască președinte al guvernului unui petat de două și trei ori unele arii. sprijină poporul cuban în lupta PUNTA DEL ESTE 27 (A- susținut al secretarului de stat pres). — Mari grupuri ce de­ Gizenga I" „Trăiască pacea!’’, membru al partidului lui Chombe, sa împotriva imperialismului’'. gerpres). — Dezbaterile gene­ monstranți au manifestat la „Jos imperialismul!’’. dacă nu chiar lui Chombe însuși. ★ al S.U.A., Rusk, de a ajunge SOFIA 27 (Agerpres). — La Un mesaj de solidaritate a fost rale în cadrul celei de-a 8-a la un acord cu miniștrii Aface­ intensfică 26 ianuarie în fața clădirii în aceeași zi a avut loc o de­ Acest lucru se preconizează, deși transmis și de către poetul ambasadei S.UA. din Leopold­ monstrație de protest în fața conducătorii kafanghezi nu par 27 ianuarie a avut loc în sala conferințe a miniștrilor Afa­ rilor Externe ai celor nouă de spectacole a Institutului Pedro Mir (Republica Domi­ cerilor Externe ai țărilor state latino-americane cheie represiunile in Portugalia ville pentru a-și exprima in­ sediului O.N.U. din Leopold­ deloc să adere la ideea unităfii nicană). membre ale OS.A. au luat dignarea în legătură cu deți­ ville în timpul căreia mani- Congoului, arată ziarul. superior de artă teatrală de pentru a stabili cum fi cînd la Sofia, primul spectacol al In cuvîntarea sa, delegatul sfîrșit in după-amiaza zilei de poate fi înlăturată Cuba din PARIS 27 (Agerpres). — In­ nerea ilegală a lui Antoine festanții au strigat „Jos cu „Ceea ce este sigur, scrie zia­ 26 ianuarie, după ce conducă­ Gizenga în lagărul militar al sabotorii!”. rul, este că încetarea focului, între Teatrului de Păpuși din Ti­ Luis Figueroa, secretar gene­ sistemul interamerican, a eșu­ tr-o relatare din Lisabona re­ mișoara, care întreprinde un ral al Centralei unice a oame­ torii celor 21 de delegații at". Mulți dintre diplomații vista franceză „Esprit" scoate parașutiștilor mobutiști. Pentru a împrăștia pe de­ Katanga și trupele O.N.U., a fost și-au expus punctul de vedere. După cum anunță agenția monstranți au fost trimise folosită în mod abil pentru ma­ turneu în R. P. Bulgaria. nilor muncii din Chile, a ex­ S.U.A. sînt — potrivit expre­ in evidență intensificarea re­ Colectivul Teatrului de primat „în numele muncitori­ Conferința intră în prezent în­ siei agenției — „descurajați". presiunilor dezlănțuite de re­ U.P.I., demonstrația ccngole- mari detașamente de polițiști. nevre politice de toate felurile și tr-o a doua fază a sa — dis­ zilor în fața clădirii ambasa- Poliția a operat numeroase a- campaniile care continuă în a- Păpuși din Timișoara a pre­ lor, funcționarilor șî țăranilor După cum s-a mai anunțat, gimul dictatorial al lui Sala­ zentat piesele pentru copii din Chile cel mai fierbinte cuțiile asupra propunerilor zar împotriva elementelor cei americane a avut loc ime- restări în rîndurile demon.- ceastă privință Statele Unite se pierzind speranța de a întruni diat ce s-a răspîndit zvonul că stranților. „Fetele din măr“ și „Păcală". salut șî mesajul de solidaritate concrete. In dimineața zilei de majoritatea de două treimi de democratice. Corespondentul plasează în fruntea acestor acti­ Spectacolul s-a bucurat de adresat poporului cuban, gu­ 26 ianuarie a fost amînatâ cu revistei citează o serie de in­ Gizenga care este ținut sub ★ care aveau nevoie pentru a- stare de arest, a fost ucis de vități*. succes. vernului său și conducătorilor 24 de ore limita depunerii de doptarea de hotăriri severe cidente care au avut loc atit PARIS 27 (Agerpres). — revoluției cubane". rezoluții. parașutiștii lui Mobutu. tămînalul francez „Tribune împotriva Cubei, in prezent, in timpul campaniei electora­ Demonstranții au scandat Au mai luat cuvîntul mem­ „Această amînare. subltniazA Statele Unite depun eforturi Nations" scrie că, la Leopold- agenția France Presse, consti­ le de la sfîrțitul toamnei anu­ lozincile: ,-Jos imperialismul/’’, viile unii se întreabă dacă acțiu­ bri ai delegațiilor din Statele pentru a obține fie ți numai tuie o dovadă că negocierile excluderea Cubei din organis­ lui trecut, cit ți după aceea „Trăiască Gizenga". nile împotriva lui Antoine Gi­ A 6=a amînare... Unite, Ecuador, Paraguay, care care au loc fără întrerupere mele O-S^A. Această manevră ți în cursul cărora au fost La 26 ianuarie mari demon­ zenga nu au fost puse la cale de la începerea conferinței, nu strării în apărarea lui Antoine pentru a distrage atenția de la a- au exprimat, de asemenea, constituie insă o nouă încer­ răniți numeroși participanți la NEW YORK 27 (Agerpres). - secretarul Casei Albe pentru pro­ sentimentele de caldă solida­ au dus încă la realizarea unui care de încălcare a statutului Gizenga au avut loc, de ase­ facerea katangheză. Subliniind că La 27 ianuarie, Statele Unite au blemele presei, președintele acord". Este vorba, tn speță, demonstrațiile împotriva lui menea în fața ambasadelor Gizenga „se bucură de nu­ ritate ale popoarelor lor față OS.A., intrucit, potrivii acestui proiectat să plaseze pe o orbită Kennedy, ,,și-a exprimat dezamă­ despre ceea ce agenția Uni­ statut, nici o țară latino-ame- Salazar ți au fost operate ar Belgie: și Portugaliei din Leo­ meroase simpatii" și că mojiunea în jurul pămîntului o navă cos­ girea" în legătură cu faptul că de revoluția cubană și au con­ ted Press International relata ricană nu poate fi exclusă din restări în cercurile de inte­ poldville. împotriva lui Gizenga a fost co­ mică avînd un om la bord. Nava lansarea navei cosmice nu a avuf După cum anunță corespon­ tată de o minoritate a membrilor damnat uneltirile S.U.A. la in modul următor: „Efortul organizație. lectuali, muncitori, studențL cosmică „Friendship-7" avînd la loc. După cum relatează agenția denta! din Leopoldville al a- Parlamentului, „Tribune des Na­ bord pe locotenent-coloneluJ de Reamintind că „lansarea rache­ United Press International, a- Toate acestea eu determinat gecriei France Presse, locui­ tions" notează caracterul ilegal infanterie marină John Glenn, în tei „Thor Able Star", care trebuia mînnrea lucrărilor cu încă 24 instaurarea unei atmosfere de torii din Leopoldville care au al acțiunilor împotriva succesoru­ vîrstă de 40 de ani, urma să fie să plaseze pe orbită simultan cinci de ore „poate indica o nouă criză în Portugalia — m spu­ parzc-.pat la demonstrație, au lui lui Lumumba. Ziarul scrie că, lansată de la Cape Canaveral la sateliți și care a eșuat miercuri, Noi crime ale ultracolonialiștilor cerut eliberarea imediată a potrivit unor zvonuri, care circulă rezistență față de pioxurUe ne în articolul revistei fraa- ora 7,30 minute (ora New Yor- a fost de asemenea amînată ca S.U.A. de tnlă^srare a Cubei iui Antoine Gizenga din lagă- la Leopoldville, ar exista inten­ kului) cu ajutorul unei racheta și experienja cu racheta „Ranger din ixteremen- itar mobutăt. Demon- ția ca a acorda postul de vica- „Alias". 3", lansată vineri seara în direc­ in Algeria rang* ‘Este nrbs ierprt pcA- Dar la 4 ore și un minut după ția Lunii și care și-a greșit ținta pc vel:- iui ncri țări drx A- ce Gi'enn a intrat în cabina navei cu mai multa zeci de mii de ALGER 27 (Agerpres). — In au mitraliat populația algeri­ mericn Lazznd intre vz~t E~~- cosmice, s-a anunfaf că lansare* kilometri*, agenfia France Presse cursul zilei de vineri atenta­ ană. Patru algerieni au fost nhx Mexsc, CTriZe <£ejL se amină din cauza timpului nefa­ scrie, refer:ndu-se la amîna» tele ultracolonialiste au con­ omorîți, iar alți opt grav ră­ vorabil la Cape Canaveral. Ini­ rea din nou a lansării unui ame­ tinuat pe tot teritoriul Alge­ niți. tial lansarea navei cosmice ame­ rican In spafiul cosmic : „Săp- riei, înregistrîndu-se 10 morți La Bled, un grup de șoc al ricane cu un om Ja bord a fost tămîna care trebuia să constituie și 26 de răniți. elementelor ultracolonialiste O declarație proiectată pentru 20 decembrie La Kouba, într-o suburbie au tras în plină zi, asupra unor 1961 și a fost «minată de șease un adevărat festival cosmic pentru a Algerului, directorul unei muncitori algerieni, omorînd a președintelui ori pînă acum. S.U.A. s-a soldat cu un eșec, un școli de copii, Mohamed Djafa cinci persoane și rănind Burghiba După cum a comunicat Salinger, semleșec și o... amînare". a fost ucis de o bandă de te­ alte 11. roriști care a pătruns în La Alger ultracolonialiștii TUNIS 27 (Agerpres). — Un­ școală. Ultracolonialiștii au o- au incendiat localurile Procu­ ind cuvintul la o adunare po­ morît, de asemenea, un elev raturii, Tribunalului și Poliției, litică a partidului Neo-Des- de 13 ani. provocînd importante pagube tur, președintele Republicii La Mouzaiaville, în apropi­ materiale și au ucis un subofi­ Tunisia, Burghiba, referin- Pe scurt țer al trupelor franceze, care duse la tratativele franco- ere de Blida, grupul de ultra- în ajun participase la o razie VLADIVOSTOCK. — La ționează in Algeria, precum și colonialiști aflați în mașini îmnotriva elementelor O-A.S. tunisiene care au avut loc re­ Vladivostock s-a înapoiat nava a bombardării teritoriului ță­ cent la Roma, a declarat că sovietică „Șokalski", care efec­ rii, unități militare marocane Tunisia nu va renunța la ce­ tuează cercetări științifice în se îndreaptă spre regiunea și ln urma unor scrisori de amenințare trimise de O.A.S., ju­ rerea ca Franța să evacueze decători din orașul francez Nîmes, au refuzat să mai judece pe domeniul hidrometeorologiei. orașul Oudjda. Unele unități complet baza navală ți ae­ Nava „Șokalski" a străbătut militare au ocupat deja pozi­ un membru al acestei organizații teroriste pentru actele safe riană Bizerta, criminale. peste 23.000 mile în oceanele ții în mai multe sectoare ale Burghiba a arătat că la tra­ Indian și Pacific unde oame­ regiunii de front. Trupelor li tativele de ia Roma, Franța nii de știință au efectuat cer­ s-a dat ordin să asigure res­ s-a arătat dispusă să se eva­ cetări aerologice, oceanografi- pectarea integrității teritoriale cueze baza in decurs de circa ce și meteorologice. a țării și securitatea popu­ doi ani incepind de la o dață lației. neprecizată ți cu condiția ca RABAT 27 (Agerpres). - TOKIO. — La 26 ianuarie, baza să fie „reactivată" in ca­ Ministerul Apărării Națio - nale al Ministerul de Finanțe și zul pericolului unui război. Marocului a dat Banca Japoniei au anunțat că Tunisia a respins aceste pro­ publicității un comunicat balanța de plăți a Japoniei puneri |i tratativele au tre­ în care se spune că în pe anul 1961, a înregistrat un buit să fie întrerupte. S-a că­ în Uniunea Sud-Africană patrioții ce luptă pentru libertate, împotriva descriminării ra­ urma repetatelor violări ale considerabil deficit care se zut însă de acord ca ele să siale sînt supuși unor crunte represiuni. Fotografia de mai sus înfățișează momen­ frontierelor Marocului de că- cifrează la 312 milioane de fie reluate la 1 iulie. tul arestării unor asemenea patrioți din Cape Town tre trupele franceze care ac- dolari.

„In urmă cu un an pre­ nu l-a adus președintelui Ken­ ședintele Kennedy își putea nedy nici măcar îndeplinirea permite sâ zugrăvească un programului electoral în do­ tablou sumbru al stării țării Visul fratelui Bob meniul politicii interne". sale și a lumii ; pe atunci el De altfel în legătură cu fe­ nu avea nid o răspundere lul în care și-a respectat pentru trecut", scria cu umor (mai bine spus nu și-a res­ tipic englezesc „TIMES", co- pectat) actualul guvern pro­ mentînd poziția adoptată de și promisiunile neîndeplinite misiunile în baza cărora a președintele Kennedy in acest venit la putere este conclu­ an în fața Congresului. într-a- dentă următoarea istorioară devăr, cele trei mesaje prezi­ cît nu puțini politicieni din privire la situația balanței de ale oamenilor muncii ameri­ Kennedy. In realitate, aceste relatată de Robert Kennedy, •O dențiale — cu privire la Sta­ tabăra adversă și-au făcut plăți a S.U.A.". cani dintre care fiecare al scuze nu sînt decît un para­ fratele președintelui și minis­ rea Uniunii, la buget și la si­ un punct de glorie din a o Nici perspectivele de viitor 16-lea este șomer. Pentru a- van menit a acoperi orienta­ tru al Justiției, într-un discurs tuația economică — încearcă dezminți în termeni aspri. Se­ nu apar îmbucurătoare de ceste scopuri alocațiile noului rea politicii americane. înco­ rostit înainte de a pleca în­ să prezinte în dimensiuni natorul Scott (statul Pennsyl­ vreme ce revista „U. S. NEWS buget sînt infime, în vreme ce tro este mînată politica ame­ tr-un „turneu în jurul lumii". premeditat exagerate cele vania) a remarcat: „Mesajul AND WORLD REPORT” soria cursa înarmărilor înghite ma­ ricană prin „concesiile" fă­ Luînd cuvîntul la Chicago, realizate de administrația cu privire la Starea Uniunii a că „este greu să găsești un rea majoritate a cheltuielilor. cute extremei drepte se poate „Bob” — cum îl alintă WAS­ partidului democrat și să fost incontestabil o realizare... bancher care să spere într- Din cele 92,5 miliarde de do­ vedea din teama afirmată HINGTON POST AND TIMES treacă cît mai repede peste din punct de vedere retoric. un avînt economic într-un vii­ lari prevăzute la capitolul oficial de a prezenta spre a- HERALD” reprodueîndu-i dis­ racilele economiei americane, Dar in spetele frazelor fru­ tor apropiat". Iar într-un alt cheltuieli pe exercițiul 1962- doptare măsuri împotriva dis­ cursul — a povestit un vis pe peste nerespectarea promisi­ moase nu se pot ascunde articol aceeași revistă arhi- 1963 (cu 3,4 miliarde mai mult criminări Victime ale care l-a avut : cică el, Bob, unilor care au stors voturile unele fapte extrem de neplă­ conservatoare constată — în ca anul trecut, sumă ce vă discriminării rasiale sînt din s-ar fi întîlnit cu sfîntul Petru, Fără de... lege alegătorilor, alungîndu-i pe cute. In prezent șomajul este evident dezacord cu părerile ce în ce mai des nu numai Desen de V. VASILIU fi recuperată evident prin păzitorul porților cerești, care republicani de la putere. mai mare decît acum un an. prezidențiale despre o pre­ sporirea impozitelor), 55,1 mi­ cetățenii de rînd din S.U.A., de îndată ce l-a zărit i-a dat Ce a rămas după un an de Costul vieții s-a scumpit. Pro­ tinsă „prosperitate” — că în ci și persoane oficiale. o bucată de cretă și i-a cerut guvernare din „noua frontieră" gramul in domeniul agricul­ prezent peste o pătrime din liarde de dolari adică 60 la Sub pretextul imposibilită­ să urce spre rai scriind pe Lupta tineretului școlar francez proclamată ca slogan menit turii a fost inutilizabil". capacitățile de producție ale sută sînt orientate spre chel­ ții ignorării extremei drepte, fiecare treaptă cîte o promisi­ să indice americanilor că se Și desigur că aluzia ironică industriei metalurgice a, tuielile militare. actualul guvern american pro­ une electorală neîndeplinită împotriva fascismului va produce o cotitură în poli­ făcută de onorabilul senator S.U.A. sînt inactive, industria Sezisînd impopularitatea a- movează de fapt politica pre­ de echipa partidului demo­ tica americană ? Au fost mu­ în legătură cu arta lui De- constructoare de mașini cedentelor guverne pe care a crat ; abia s-a așternut pe inisterul Educației Na­ din care fac parte profesori și tate oare bornele frontierei cestei orientări care aruncă combătut-o. Intr-o mai mare treabă ministrul Justiției cînd ționale din Franța alar­ elevi din ultimele clase. Prin­ „războiului rece" și ale ve­ mostene și Cicero nu poate unelte lucrează cu numai 50 noi poveri pe umerii majori­ măsură decît presa ameri­ se lovește nas în nas cu fra­ mat de amploarea miș­ tre liceele unde au fost con- chii politici în ansamblu ? fi măgulitoare de fel pentru la sută din capacitatea sa, tății poporului american, pro­ cană, presa vest-europeană tele său președintele John, tituite asemenea comitete zia­ cării antifasciste și democra­ Din cele trei mesaje prezi­ președinte, cu atît mai mult industria de prelucrare a ți­ paganda oficială susține că scoate în relief pozițiile de­ „încot o ?" — îl întreabă mi­ tice în rîndurile studenților și rul citează liceul Carnot din dențiale reiese că în reali­ nistrul pe președinte. „Să a- Paris și liceul Lakanal din cu cît și alți politicieni au țeiului cu 70 la sută, de ce­ actualul guvern nu poate să suete pe care se menține gu­ elevilor, a dat publicității o tate S.U.A. au fost înfundate duc încă o cretă", fu răs­ ordonanță prin care se inter­ Sceaux. Comitetul din Sceaux mai adînc în mlaștina vechii exprimat păreri similare. Se­ luloză cu 87 la sută. înfrunte cu succes aripa de vernul Kennedy. Pentru „TI­ zice cu desăvîrșire orice acti­ a lansat un apel către toate orientări care a dus la fali­ natorul Miller (statul Iowa) a In ciuda promisiunilor fă­ dreapta din Congres. „Scuza” MES” de pildă, „programul punsul. comitetele antifasciste din li­ vitate politică în rîndul aces­ ment echipa Eisenhower-Ni- declarat : „Tabloul trandafiriu cute poporului american a- că actualul guvern al S.U.A. președintelui pentru anul ur­ în această anecdotă sînt tora. ceele Franței, în care se arată xon-Dulles. Lauda președinte­ cuprinse multe adevăruri des­ „că lupta împotriva O. A .S. al actualei situații a econo­ tunci cînd a venit la putere, trebuie să facă concesii con­ mător poate fi criticat ca fi­ în ciuda acestei hotărîri, ti­ lui Kennedy că S.U.A. „au în­ pre realitățile americane din neretul școlar nu și-a încetat este necesară chiar în inte­ ceput anul care a trecut în miei S.U.A., înfățișat de pre­ guvernul Kennedy manifestă servatorismului deoarece — ind oarecum modest și conți- deceniul al șaptelea, din a- lupta pentru o Franță democra­ riorul liceelor(t și cheamă la valea declinului economic, ședintele Kennedy nu este aceeași lipsă de preocupare după cum se exprimă „New nind prea puține lucruri deo­ tică, pace în Algeria și împo­ acțiuni de protest împotriva cești ani ai speranțelor dar l-au încheiat pe calea re­ nici original, nici exact. Am — ca și guvernele precedente York Times” — „controlul lui sebit de noi", iar pentru zia­ triva fascismului. După cum hotărîrii Ministerului Educa­ spulberate. relatează ziarul „Le Monde‘ ției Naționale „care nu face facerii și avîntului" s-a dove­ fost zguduit de tabloul dena­ — pentru nevoile sociale, e- asupra Congresului a slăbit" rul vest-german FRANKFUR­ în numeroase licee au fost decît să favorizeze elemente­ dit a fi atît de găunoasă, ln- turat, schițat de Kennedy cu conomice și culturale urgente a fost folosită din plin de TER ALGEMAINE", „anul 1961 Z. FLOREA create comitete antifasciste le fasciste din licee".

REDACȚIA «i ADMINISTRAȚIA I București, Piața fcScînteil“i TeL 17.60.10, Tiparul i Combinatul Poli grafic „Casa ScinteiȚ*.