Cinteia Tineretului
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Proletari din toate țările, unițl-vă! Noi construcții pe litoral Consiliul de Miniștri a apro bat construirea unor noi ho teluri și blocuri de locuințe în stațiunile de pe litoralul Mă rii Negre. cinteia La Vasile Roaită au și în ceput lucrările de construcție a unui complex de odihnă de 1500 de paturi. Primele două blocuri cu 560 de paturi vor fi gata pînă la începerea sezonu lui. Compl-exul va avea came re confortabile, mobilate ele gant și cu o izolare fonică tineretului bună. Fiecare cameră are in stalație sanitară proprie. Muncitor Blocurile vor dispune de ho* luri spațioase. Spațiul desti nat centralei termice dă posibilitatea creșterii capacită Anul XVIII, seria II nr. 3951 4 PAGINI — 20 BANI Duminică 28 ianuarie 1962 ții, prin montarea de noi ca zane, ținînd seama de pers pectiva extinderii în viitor a noului complex. Se va ame naja totodată și un mare re staurant modern. Conferința Organizației La Mangalia se vor ridica 19 blocuri noi cu 628 de apar Orășenești București tamente. O parte din aceste apartamente, în curs de rea lizare, urmează a fi date în a P. M. R. folosință în acest trimestru. In sala Ateneului R.P.R., au de masă, oameni de știință și La parterul blocurilor vor ff început ieri dimineață lucră cultură. amenajate unități comerciale, rile Conferinței Organizației Delegații și invitații au în- iar într-o clădire separată, un Orășenești București a P.M.R. tîmpinat cu aplauze furtunoa complex al cooperației mește La lucrările conferinței parti se pe tovarășii Gheorghe șugărești. Alimentarea cu căl cipă delegați aleși în Confe Gheorghiu-Dej, prim-secretar dură a blocurilor este asigu rințele organizațiilor raionale al Comitetului Central al rată prin două centrale ter de partid și un număr însem Partidului Muncitoresc Romîn, mice. Totodată urmează să nat de invitați din uzine, fa Nicolae Ceaușescu și Chivu continue lucrările pentru ali brici, șantiere, din ministere și Stoica, membri ai Biroului mentarea cu apă și canaliza Elaborarea oțelului în cuptorul electric cere cunoștințe înalte și atenție încordată. De rea generală a întregului oraș. alte instituții centrale de stat, Politic și secretari ai C.C. al acest iapt ține seama Dumitru Gheorghișan de la turnătoria Uzinelor „23 August" P.M.R. care participă la lucră Noile construcții de la Va- activiști de partid și de stat, rile conferinței. sile Roaită și Mangalia re Foto, L cuca reprezentanți ai organizațiilor La primul punct al ordinei prezintă o parte din cele pre de zi, tovarășul Florian Dă- văzute a fi ridicate în acest nălache, prim-secretar al Co an în stațiunile de pe litora mitetului Orășenesc București al P.M.R., a prezentat darea lul Mării Negre. La Mamaiaj de seamă asupra activității unde în anul trecut s-au dat Comitetului Orășenesc de în folosință hoteluri cu 5000 partid. Darea de seamă a a- de locuri, se ridică alta PORȚILE BELȘUGULUI nalizat activitatea desfășurată blocuri, cu aceeași capacitate; în anii 1960 și 1961 de orga lte două regiuni răsărit de acest fel însemna : trăia mult mai bine decît în toare și tenace a croit albia nizațiile de partid din Ca care vor fi puse la dispoziția în care istoricul cuvîntul comuniștilor a pă trecut, dar nu putea sa nu acestor victorii. Partidul a ve. pitală, pentru mobilizarea oa vizitatorilor în vara acestui proces de colec truns mai adînc în inimile oa constate totuși că rezultatele gheat la respectarea cu stric menilor muncii la înfăptuirea an. O parte dintre ele au și tivizare a agricul menilor, rezultatele muncii lor muncii sale de întovărășit sînt tețe a principiului liberului sarcinilor trasate de Congre fost terminate, iar la altele turii s-a încheiat. vorbesc cu tot mai mare con inferioare celor dobîndite de consimțămînt al țărănimii. sul al III-lea al partidului. Vestea a făcut o- vingere tuturor, traiul colecti neamurile sale, aflate mai de Partidul a mobilizat la opera Expunerea cu privire la da lucrările sînt într-un stadiu colul patriei, rntîmpinată cu o viștilor devine agitatorul cel mult în gospodăriile agricole de transformare socialistă a rea de seamă a delegației avansat. Tot aici se constru- bucurie resimțită profund. Din mai bun pentru restul țărăni colective- Chemarea adre agriculturii cele mai bune ca Partidului Muncitoresc Romîn Iese mai multe restaurante depărtare, șesul dobrogean și mii. 174.392 familii țărănești de sată de Consfătuirea pe țară dre, a antrenat masele largi care a participat la cel de-al mari. Bărăganul fac semne de salut pe meleagurile clujene s-au a colectiviștilor a găsit ecoul XXII-lea Congres al P.C.U.S. în acțiunea de popularizare a (Agerpres) spre câmpiile bănățene și spre convins de adevărul și juste cuvenit și in Cladova : „Tova succeselor socialismului la a fost prezentată de tov. Du inima Ardealului — Clujul. țea liniei partidului. Un ade răși întovărășiți și cu gospo sate. Partidul a insuflat fiecă mitru Popa, secretar al Comi — Ca sâ-i îndrumi pe citi Crește coloana regiunilor cu văr, o justețe confirmate din dării indivlduale 1 Veniți cu rui colectivist ideea că tre tetului Orășănesc București al tori trebuie sâ cunoști bine ogoare a căror margine se plin de experiența gospodă toată încrederea alături de buie să se comporte la înăl P.M.R. în primul rînd tu cărțile, pierd© în orizont. Astfel, pri riilor milionare din Mirăslău, noi, de marea mulțime a ță- țimea unui reprezentant de Raportul Comisiei orășănești — pare a spune în ima ma lună din anul 1962 își de din Cîțcău, din Luncani, din rănim ii, de țărănimea colec- seamă al noii orîndulrl, să de revizie a fost prezentat de ginea alăturată tînăra Va pune bilanțul cu aceste noi Romînași, din Plăiești, din tivistă... Sărbătoaiea intrării fie un militant pentru forma tovarășul Dinu Constantin. lentina Dobîndă, bibliote realizări, pe care le-a do- Răscruci și altele, a căror for La discuții au luat cuvîntul cară fruntașă la Fabrica CARTEA-PRIETEN voastre în colectivă va fi cu- rea și întărirea proprietății bîndit poporul nostru rldi- ță de atracție și-a spus me numeroși delegați. de țevi din Roman cat la o nouă viață pe calea reu mai mult cuvîntul în pro nunia cu belșugul". La 21 ia obștești în satele noastre. Pe Lucrările conferinței conti A arătată de gloriosul Partid cesul colectivizării. Treziți la nuarie 1962, Gheorghe Blaj și sute de căi — de la rezoluțiile nuă. Foto : N. STELORIAN Muncitoresc Romîn. o nouă viață, în oare tracto alți 150 de întovărășiți își plenarelor Comitetului Central Colindînd pământurile ac-es- rul și mașinile agricole iau făceau intrarea în rîndul co pînă la sarcina încredințată ÎN SERILE DE IARNĂ asupra lor greul poverilor în tor patru regiuni, cele dintîi de secretarul organizației de unde gospodăriile agricole muncile cîmpului, iar radioul, lectiviștilor bănățeni, îngro- Procedeu modern de călire erila de iarnă în co zilele lui ianuarie. Trecuseră două colective își dau mina din filmul și cartea solicită satu șînd rîndurile celor 154.000 de bază, partidul a eduoat șl Procedeul mo în ultimul timp și Roșie** din Capitală. muna Tărian, regiu ore de cînd biblioteca își deschise zare în zare, cine nu s-ar lui întreaga receptivitate de familii. rîndurile tinerel generații dem de călire, prin în sectorul repara Cu ajutorul aces nea Crișana, sînt se porțile. în acest timp s-au pe gîndi astăzi, cu întreaga re consumator și judecător, ță în «piritul abnegației pentru curenți de înaltă țiilor de locomotive. tei instalații se că plăcute, oferă tine rindat în fața rafturilor pline 18 ci ranii muncitori din regiunea rilor variate posibi titori, care urmînd sfaturile biblio cunoștință a ființei sale, la u trecut porțile belșugu măreața cauză a construcției frecvență, care se Prima instalație lesc prin curenți de împlinirea întrutotul a imen Cluj au pășit în marea gos lui țăranii din hotarele folosește cu eficaci pentru aplicarea lui înaltă frecvență o lități de a-și petrece tecarei Eugenia Sălăjan și-au ales selor perspective incluse în podărie socialistă cu convin a încă două regiuni tate în uzinele con în acest sector a serie de piese pen timpul liber învățînd ceva nou, cărțile preferate, s-au întors la gerea de nestrămutat că au A STEFAN IUBE9 recreindu-se după o zi de mun casele lor, ca în timpul liber să programul științific adoptat de O muncă stăruitoare, - o structoare de mă fost montată recent tru locomotivele in C.C. al P.M.R. în Plenara din ales un viitor de rod și lu lini, a fost extins la Uzinele „Grivița trate în reparații. că. sa plece cu dragoste și interes 3—5 martie 1949 ? De atunci și mină. muncă de conținut, răbdă- (Continuări In pag. a 2-a) Al da ales între programele asupra paginilor pline de înțelep pînă azi, zi cu zi, partidul Socialismul a unit în oîm- artistice ale căminului cultural, ciune și învățăminte. a chemat oamenii muncii de plile bănățene nu numai pă lecțiile șl conferințele agrozooteh Faptul că biblio+eca din Tărian pe ogoare să-și prefacă din mânturile ci șl inimile oameni nice, serile da dans și multa alta se bucură de frecvența unui nu temelii traiul, le-a dăruit cu lor, înfrățind romîni, germani, manifestări culturale, specifice ti măr mare de cititori se datorește noștințe multe și variate, i-a maghiari, sîrbi, în familia ță neretului de a căror organizare muncii pline de pasiune pe care înzestrat cu perspectiva luptei rănimii colectiviste. In limbi comitetul comunal U.T.M. se o desfășoară tînăra bibliotecară, lor, le-a făurit conștiința so diferite oamenii aduc aceeași preocupă intens mai ales în pe o tînăra entuziastă, plină de ini cialistă. mulțumire fierbinte partidului.- rioada da iarnă. țiativă, membră în comitetul co Astăzi, membrii celor 725 datorită lui și numai lui bună- în comuna Tărian există însă și munal U.T.M.