Istoria Scol Mor
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
ISTORIA CULTUREI NATIONALE ISTORIA SCOL MOR DE LA 1800-1864 CU O HURTA INTRODUCERE COPRINIANII NOTE DIN ISTORIA CULTUREI NATIONALE ANTERIRE SECOLULUI AL XIX' cu MAI MULTE FAC-SIbIlLE DE DOCUMENTE, SEMNÄTURI, AHOGRAFE, ETC, DE V. A. URECHIA VICE-PRE§FDINTE AL ACADEMIET PONfillE, PROFESOR DE ISTORIA EOMINILOR LA FACULTATEA 11E LITERE DIN EUCURESCT, ME/dB/IV CORESPONDENT AL ACADEMIET SPANIOLE, MENIBRU AL INSTITUTULUT ETNOGRAF/C DIN PARIS, AL SOCIETXTET ECONOMICE MATRITENSE DE //AMIGOS DEL MIS, AL PELTBRILOR, MESIBRU DE ONORE AL SOCIETXTEI liMENILOR DE LITERF, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNET INTERN4TIONUE DE LITERE §1 SCTINTE, VICE-PRE§EDINTE §I MEMBRU FUNDATOR AL ATENEULUT PONIkN, AL SOCIETXTET DI CULTURX MACEDO-ROBIZNX, PRE§EDINTE LIGET PENTRU UNITATEA CULTURALX E0MiNILOR, MEMBRU AL Comminiel MONUMENTELOR, FUNDATOR BIBLIOTECTIT DRECIIIX DIN GALATT, ETC. "I'ColVIT.JL OP iNCORONAT DE ACADEMIA ROMANA BUCURESCI IMPRIMERIA STATULUI 1894 PREFATA Cu acest tom se terming. analele astre, privitáre la cultura natiunel romg,ne, pänd la data de 1864, pus. de Academia Romand la con- cursul, pentrd carejam presentat acéstd lucrare in mod anonim. NoI in§ine observdm, cä pentru anil maI apropiall de nol, am dat analelor o desvoltare relativ mai mica, cdcI avénd a vorbi de faptele unor bdrbatl, carl sunt inca in vieatd, nu ne-am aflat tot a§a de liberl ca pentru studiarea anilor mai inapoiap. Pe langa aceste, a vorbi de lucrdrile culturalei scolare din anil 1858 inainte, era a ne face noue InOne o prea largdi dui6sd parte in aceste lucrArY, ca unul ce de la acea datd pAnd téria dinclice de 1864, am avut fericirea a fi aläturea cu cel mal ilustri bdrbatl al tereii cu dén0i a munci in agrul cul- ture' publice. Ne-am mdrginit dar a aduce din istoria saelor 0 a culturel publice din aniI 1860-64 atät numai, ctit am crelut indis- pensabil, ca o culegere de documente pentru cel care mal tèrditi va don i sd completeze opera n6strd. Doritor am fi fost sà nu oprim lucrarea n6stra la anul 1864 0 sa inregistrtim in ea faptele glori6se ale domniel ha Carol I, pânä la im- plinirea a 25 anl ai regnulul M. Sale. De fitceam insa acésta nu maI era lucrarea nelstrd, acea premiata de Academie. De vom trdi, vom realisa acéstd dorintd trite° lucrare deosebitd. Lectorulul suntem datori spune cd, presentänd lucrarea de M.O. In mod anonim la un premid academic, n'am facut'o in videre cu un ca§tig material, de Ore-ce numal cu adunarea materialuldi nostru decopiarea lui in curgere de mai multi ani, am cheltuit cu onorariile secretarilor indoitdi intreita suma premiului. Am tinut insa, sa su- punem lucrarea nósträ la aprobarea prealabila a inaltului Areopag al culturei romäne. Am avut fericirea s'o dobAndescì acésta va face tot meritul acestel lucrdri. II La tiparirea acestor volume n'am introdus alta Schimbare in textul premiat de Academie, de cat aceea ca, lá locurile unde autorul anonim cita ori pomenea pre D. V. A. Urechiä, am pus direct numele nostru, vorbind la persóna I-a. Ca sa nu sima macar colegil mei din Academie ca manuscrisul in- trqt la concurs era de mine, am fost lug la cérta in vr'o dpue locuri pre D. V. A. Urechia, cam de lana caprina. Rog pe colegiI Mel din Academie scuseze asésta mica vicleniei sa me ierte déca am inlaturat in tipar micul refec ce dadeam, pentru a castiga voturile a cator-va membri aI Academiei, putinI la numer, cari ar fi putut judece opul meü nu numaY objectivemente. Cu acest volum nu se termina lucrarea, cad de aci inainte incepe bogata culegere de documente, car): constituesc anexele publicatiuneI nóstre. In volumele ce urméza, va afia istoricul un arsenal, in mare parte necunoscut, cu care inar'mat va putea face definitiva Istorie a cultureI romane,i mal Cu séma esplica prin documentele trecutuluI pro- greseleì scaderile cultureI nationale. Cu tomul de fata imI ian remas bun de la lector. In cele carI vor urma nu vol mal grai eü, ci ins*" documentele pe carl mi-am inte- meiat aprecierele. Este óre de lipsa sa cer iertare lectorului pentru erorile strecurate pana astadl la tiparirea acestor treI tomuri ? Cei carl, putinY la numer, cetit, nu mä indoiesc, cä ail in- dreptat insir asemene erorI,i nu'mI vor maI cere o tabla generala de ele la finea volumulul. Fie numaI, ca lectorul sa nu aibd a releva de cat erorI tipograficeDar si pentru cele de alta natura, lectorul bine- voitor ist va dice: Errare, humanum, est, V. A. Urechiä. BucurescI 3 is Noernbre 1893. J. PGPES CU BAJENARII AUTO V O Letszkexi..xgeqkkc,ctern UL . CAP. I NT t_T 1 9 4- 9 Anul cel plin de emotitinii de evenbnente, 1848, a inregistrat m6rtea Mitropo- litillui Meletie, din Iasi, intémplata la 20 lidie, adecA 20 de ;lile dupe in trarea Rusilor In Ora. Comisara Impèrátesci Dithatuel i Talat Efendi, cari au provocat invasitinea streina, nu eran Comeni cari sa asigure cultive! roinCtne vre-o Indrep tare. M. Sturdza, domnind imp'reund cu Rusiii cu holera, aft prelungit In urma carel -din 1848, o efemerä si o tristá domnie, pana In 13 Main 1849, ctind ai1 pleeat din Iasi spre FocsanT, sub cuvént de revisiune in térd. El afilse cele petrecute la con té- rinta d'intre Rusia si Turcia, Inceputa in Februaries't terminata la Aprilie '1849. El scié, eti Gr. Gltica va fi numit Domn al Moldovei, iar Barbu §tirbeiii In téra Muntené- sca,j dérá din Focsani mérsá -direct la Viena, spre a nu se mat intórce. Scriitortil acestei carti, baetan de 14 ani, a fost martur la pleearea din lag a kit M. Sturdza. §1 astadi véd In curtea palatului Domnitorulid, strada Lozonski, trasmite pentru plecare, ganta sub arme si cite-va mitieri bétrane puse cu plata sa se bocése,it, pe ciind din eAte- va trásuri, cari se oprisera In piateta din fata otelulul Ghimus, cilti-va tineii, crill mal rémaseseri neexilati la 1848, fliteraii din réspitteri, in minutele and trecu pe iri- naintea lor trásura eu Domnitorul. Va sd dicá, scié t6ta hinca, ea nit la, o caletorie de inspeeliiine in téra, ci de fin it dc Domnie pleea M.&n'IN% MUNTENIA De Indlta ce, cmn véduram, Eforia reinfiintata a sc6lelor muntene a inchiP seítlele in 1848, anul 1849 se presinta cu o reserva de 1.008.390 let; dupe cura se p6te volea In anexatul tabloil de Marea case! colegiului la '1 Ianuarie 18491). Priu un noit bite' de veniturilei cheltuelile anidut 1849, acésta reserva se reduce la 862.387 lei. Din acestt bant se intreline o sc6la primara din Lucaci, cu8.000 lei, se cheltuese 49.278 1(4 cu lefile impiegalitor administratiei sc6lelor si 27.300 lei pon t'II cancelarla Eforiei. I)Ve)I anea. 4 Zaloinit Du e mtiltamit Cu acésta léfa,si reclama DomnitortanT in modul tirmator Prea Inallate Ve rog plecat sá bine-voig a lua 10 de aprópe migare de sérná eoprinderea acestei jalbe. La anul 184'1, candi Méria V6stré erati Efor al instructiuneI publice, am fost tri- mis cu cheltniala Statului, ea sá Invet In Berlin seiintele filosoficei juridice. Am finplinit datoriile en cea mal mare esactitate si silinta, precum dovedesce alatit- raLa diploma de doctor in filosofiei atestate de legi. In urrna chiamérei ce mi s'a facut, am graba a me intarce In rabie, cu cea mai mare dorinta, de a 'mi oreta recunoseinta, facendu-me folositor. La sosirea mea, In luna 'Uf lunie anul curgetor, mi s'a dat a pregati pentru sceila cursul de logia si de morahl, dupe o carte elementara clasicá,i m'ara veOtit treetit in statul sc6lelor cu lefa de lei 800 pe luna. Am urmati urmez necontenit itnplinirea datorieI ce s'a pus astiprd'ini, silindtt-me a sevirsi cu un chip potrivit cu stareai trebuinta tera Lipa mijlécelor de vietuirei datoria sfantzi d'a tine $i o intimé veduvé, care In mine are tútli nadeklea, m'afi fécut sé riig atat pe Inéltimea Vastra, cat si pe Cinstita Eforie a 'mi da cuvenita létli, ca sé pot a intempina nisce tratante afila de neaperate. Prin porunca Cinstitel Eforil cu No. 7'17, me ved chitimat a primi lefa de 1(4 300 pe bina pana la deschiderea sc6lelor. Decti malta intelepcinne a Mériei Vastre va socoti, cá. cu acéski SUMA este cu a In tempina trebuintele vieteT, la sciimpetea de acum, cu bita recunoscinla si pe langa datoriile ce am fiicut in acel d'anteiti trei ani ai sttiritirei mete in Berlin, cand mi se da ntimai cate 150 galbeni pe an, voiti mai face si altele, pana cand mi se va hotari o lefa mal cuviinciesé ;iar intealt chip ve rog plecat, Prea Inaltate Damne, ca sa bine-voesei a porttnei d'a se l'ave la suma de lei treT sute, adaog,irea ce yeti bine ilizta. Am chiste a fi cu cel mai aclanc respeet si cea mal mare supunere, al MarieT Wistre prea plecati credincios sups, I. Zalomil. Domnitortil so marginesce a recomancla acestzi petithine in reg,nlarea EforieT. Deca Ebria refusti o asemenea lefa limaré profesorilor francezi Doltin si Macan., in Noembre '1849, del n'are nevoie de cdrti franceze, nu refuzli 800 lei pe limé ha T. Anghelidis, care venise din Constantinopole, ea sé devina profesor de limba greca si franceza 4). Unid din cei d'antela profesorT, cari presintti Eforiei cartea lueraté, este Pen osen. Opera trachisé : «Istoria noitliul testament» (lupe Vietor Dtiruy, e depsa la Efo- rie, la linde amad' 1849, si acésta, in 27 Ianuarie anal 1850, o trimite In cercetarea Alitropoliei, ca sa vedé decé corespunde en dogmele bisericei ortodoxe.