DOCSLIB.ORG

Ilie Dăianu Şi Spiritul Blajului

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ilie Dăianu Şi Spiritul Blajului Ilie MOISE Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Litere şi Arte “Lucian Blaga” University of Sibiu, Faculty of Letters and Arts Ilie Dăianu şi spiritul Blajului Ilie Daianu and the Spirit of Blaj This study is meant to revisit the image of one of the long-forgotten personalities of Transylvanian culture at the end of the 19th century and the beginning of the 20th century: Dr. Ilie Daianu. A fearless political journalist ( he was a member of the group of journalists who covered the famous trial of the Memorandum), editor-in-chief of newspapers and magazines (“Dreptatea” – “Justice”, “ Tribuna” – The Tribune”, “ Ravasul” – “The People’s Paper”), writer, translator (he translated into Romanian the memorandum “Supplex Libellus Valachorum”) and publisher ( he published in the Latin alphabet Grigore Maior’s “ Sermons”), dr. Ilie Daianu was “a man of his time”, actively involved in the main events that prepared The Union of 1918, a historical event to which he dedicated his entire work and life. Some of Ilie Daianu’s most representative works are: “Eminescu in Blaj” – a meritorious contribution to Eminescu’s biography, “The Titan of Sisesti” and “The Silesian Poet Martin Opitz and the Romanians from Transylvania”. Keywords: Romanian culture at the beginning of the XXth century, Ilie Dăianu, preparations of the 1918 Union Institution’s address: Bd-ul.Victoriei, nr. 5-7, Sibiu, 550024, România, tel: +40-(269) 21.55.56, Fax: 40-(269) 21.27.0, E-mail: [email protected], Web: http://litere.ulbsibiu.ro Personal e-mail: [email protected] elevaţie intelectuală şi morală, care domnea în şcolile niversarea a două veacuri şi jumătate de blăjene de la sfârşitul veacului al XIX-lea4. Cu sprijinul AA la întemeierea şcolilor din Blaj, moment iluştrilor săi dascăli (Timotei Cipariu şi Ioan Micu unic în istoria învăţământului şi culturii Moldovan) şi – desigur - prin muncă, voinţă şi româneşti, mi-a prilejuit bucuria evocării unei inteligenţă a acumulat o cultură temeinică, încercând să personalităţi aproape uitate – protopopul unit al Clujului dobândească, asemenea tuturor înaintaşilor care au de odinioară şi director al Tribunei, între anii 1896-1900, trecut prin şcolile Blajului, că „Soarele românilor de distinsul cărturar dr. Ilie Dăianu. A fost un bun prilej de aici a răsărit” (Ion Heliade), că acolo, în orăşelul de la a readuce în memoria celor mai vârstnici figura de întâlnirea celor două Târnave se făureau caractere patriarh a publicistului, silueta înaltă trecând liniştit pe puternice, forjate de conştiinţa latinităţii, de trecutul străzile Clujului, sau urcând pe fosta Regală, nr. 52 nostru istoric şi – îndeosebi – de dorinţa de a fi de (Republicii) unde nimic nu mai mărturiseşte, astăzi, că folos ţării şi neamului. acolo a ostenit atâţia ani, spre folosul culturii Şi-a continuat studiile universitare – teologia şi literele româneşti, un ziarist de înaltă ţinută etică şi – la Budapesta şi Graz, cu o bursă primită din partea profesională, un autentic reprezentant al scrisului mitropolitului Ioan Vancea, luându-şi doctoratul cu transilvan împământenit la noi de spiritul Blajului şi al teza Vocalis nasalis în limba română, tipărită, la Budapesta, şcolilor sale. în 18955. Ca student al Universităţii din Graz a audiat, Dr. Ilie (Elie) Dăianu s-a născut la 9 martie 1868, în timp de un an, cursurile renumitului romanist Carol localitatea Cut din judeţul Alba, fost domeniu al Schuchardt şi ale altor profesori cunoscuţi ai vremii, Blajului, cumpărat de episcopul Petru Pavel Aron „din specializându-se în romanistică şi aprofundând, totodată, al său”, la 1758 pentru a înzestra proaspăt înfiinţatele limba şi literatura germană. Spirit receptiv, cu o solidă „şcoli de obşte”1. Fiu de ţărani înstăriţi (tatăl său era 2 cultură literară, istorică şi teologico-filozofică, reuşeşte primar) şi-a început studiile în sat , apoi le-a continuat să se impună drept unul dintre cei mai prestigioşi la Sebeş, Sibiu şi Blaj unde a susţinut, în 1888 şi 3 membri şi conducători ai societăţii Petru Maior din examenul de maturitate . O „convorbire” din 1938, va Budapesta. Un prim succes notabil, care i-a readus, cu prilejui fostului şef al promoţiei 1888, o emoţionantă siguranţă, în minte discursul memorabil al profesorului evocare a momentului, dar şi a atmosferei de înaltă Timotei Cipariu, la Centenarul şcolilor din Blaj: „Care 73 >>> 5/ 2010 Transilvania şcoală, între toate şcoalele româneşti, poate să arate Se căsătoreşte, în 1897, cu Ana (Netti) Totoianu din atâţia bărbaţi mari, ieşiţi din sânul lor?” Miceşti - Alba, dar curând, în iulie 1900, rămâne văduv. În perioada 10-14 aprilie 1894 participă, împreună Se retrage între zidurile culturale ale Blajului unde este cu Valer Moldovan, Ilie Cristea (viitorul patriarh), Iuliu numit profesor de teologie morală şi pastorală la Maniu şi Aurel Vlad, la Congresul studenţesc de la Facultatea de teologie. „La şcolile din Blaj, se Constanţa, pe care îl va prezenta în Dreptatea, sub confesează Ilie Dăianu în 1929 - era o atmosferă pseudonimul Edda6, iar în luna mai a aceluiaşi an face straniu de ostilă faţă de Eminescu – studiul regretatului parte din biroul de presă al procesului Memorandului, canonic Grama îi crease această atmosferă. De aceea condus de dr. Vasile Lucaciu şi Septimiu Albini. După era o îndrăzneală din partea mea, când într-un articol propria-i mărturisire, pe lângă corespondenţele şi dările de din Unirea l-am pomenit elogios... Îndrăzneala – seamă cu privire la proces, ce le trimite ziarului Dreptatea precizează Dăianu – a avut efect: am fost felicitat când din Timişoara, era şi un fel de „aghiotant personal” al de unul, când de altul, de profesorii Blajului care l-au gazetarului Roberto Fava, trimis special al mai multor cunoscut personal şi ce amintiri îi păstrează8.” De la ziare italiene. aceşti profesori a reuşit Dăianu să adune ştiri, amintiri, După terminarea studiilor, dr. Ilie Dăianu a fost un „aproape tot ce se putea şti despre petrecerea lui an (1895) redactor la ziarul Dreptatea din Timişoara, Eminescu la Blaj9.” apoi, din însărcinarea lui Ioan Raţiu, director al Tribunei Dr. Ilie Dăianu părăseşte Blajul în 1902, fiind numit din Sibiu pe care o conduce de la 1 ianuarie 1896 până preot şi protopop al Clujului, funcţie în care va rămâne la 1 mai 19007. Aici s-a remarcat ca un gazetar politic timp de aproape 40 de ani, până la pensionare. Când a bine informat, cultivând cu predilecţie o publicistică fost instalat, unul dintre enoriaşi (Ioan Bereş) i-a întins literară şi culturală. brâul roşu, semn al puterii şi al trainicei legături dintre A semnat, în Tribuna, nenumărate articole şi studii păstor şi turmă, cu următoarele cuvinte: „În această (printre care Victor Vlad Delamarina, elogios apreciat de legătură zace siguranţa unei rodnice lucrări, pentru Maiorescu) şi a sprijinit începuturile literare ale multor marea misiune ce ne aşteaptă, de a ridica noul Sion, tineri, merit puţin reliefat de critica şi istoria literară. noua biserică din Cluj, de a asigura înflorirea atâtor În 1897 îi publică tânărului Octavian Goga, elev în şcoale române şi mântuirea atâtor suflete mult clasa a VI-a a Liceului de Stat din Sibiu, şase poezii, încercate, de a readuce spiritul păcii, al concordiei şi al apoi, în nr. 1 din 13 ianuarie 1900, pe când Goga era progresului.” Tânărul protopop le răspunde clujenilor elev la „Andrei Şaguna” din Braşov, face să vadă cu aceeaşi căldură şi emoţie, asigurându-i că primeşte lumina tiparului poezia In calomniatores, un vehement brâul ca pe un semn al dragostei şi devotamentului, „ca protest liric împotriva procurorului Lazar de la pe un inel de logodnă primit de la mireasa sa – Parohia Tribunalul din Alba-Iulia care a insultat memoria lui Clujului.” Avram Iancu. În timpul directoratului său, Tribuna a Lumea românească din zonă s-a bucurat de sosirea purtat o intensă campanie împotriva serbărilor lui Ilie Dăianu, pregătirea intelectuală şi trecutul său Milleniului, pe atunci în plină desfăşurare. Semnând şi fiind o garanţie a înţelepciunii şi afecţiunii speciale faţă cu pseudonimul Edda, a publicat, în afară de articole de soarta celor mulţi. La începutul activităţii are de politice, note de călătorie, recenzii şi articole de istorie înfruntat autorităţile şcolare ale statului maghiar pentru a culturii. a putea susţine singurul aşezământ cultural românesc În numărul din 4/16 februarie, redacţia face şcoala primară de pe lângă Biserica Bob, pe care reuşeşte cunoscut cititorilor că dr. Ilie Dăianu se retrage de la să o salveze prin ridicarea unei noi clădiri, conformă cu conducerea ziarelor Tribuna şi Foaia poporului, anunţ cerinţele legii Appony. În misiunea sa de ridicare însoţit de o admirabilă caracterizare a personalităţii culturală a românilor, s-a sprijinit, deopotrivă, pe acestuia: „Dl. dr. Ilie Dăianu, directorul ziarului Tribuna Despărţământul Asociaţiunii din Cluj, condus de dr. şi al Foii poporului se retrage, cu ziua de azi, de la Amos Frâncu. Calendarele, conferinţele şi broşurile conducerea lor, după 4 ani împliniţi, cât timp şi-a editate (Serbările de la Sibiu – 1905; Problemele Asociaţiunii consacrat toate forţele intelectuale, întreaga energie şi – 1912 ş.a.), aveau întotdeauna, în prim-plan, pe diligenţă, numai pentru ridicarea acestor organe jurnalistul, protopopul şi oratorul de elită care a fost dr. Ilie naţionale de publicitate la nivelul reclamat de spiritul Dăianu. timpului şi de serviciul poporului, în serviciul căruia A fost un protopop de mare cultură, un publicist sunt puse. Publicul cititor va regreta, cu noi împreună, remarcabil şi un istoric respectat care a ştiut să îmbine retragerea d-lui dr. Ilie Dăianu de la conducerea – spre folosul neamului – activitatea păstorească de la ziarelor noastre, dar să sperăm că dl. Dăianu va Biserica Bob, cu aceea de gazetar. El s-a impus, apoi, în rămâne, şi pe mai departe, muncitor zelos în coloanele ochii opiniei publice atât prin demnităţile pe care le-a ziarelor noastre, va rămâne ceea ce a fost – energic deţinut – membru în Comitetul Central al Asociaţiunii..
Load more

Recommended publications
  • Mvsei Napocensis Xv
    COMITETUL DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE COMITETUL NAŢIONAL SOCIALISTĂ AL JUDEŢULUI CLUJ I COM MUZEUL DE ISTORIE AR TRANSILVANIEI CLUJ-NAPOCA ACTA MVSEI NAPOCENSIS XV EXTRAS 1978 BCtl Cluj-Napoca PROIECTUL UNUI VOLUM OMAGIAL ÎNCHINAT ANIVERSARII A 175 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA ŞCOLILOR DIN BLAJ Organizate, dotate şi deschise la 11 pctombrie 17541 prin grija episcopului Petru Pavel Aron, şcolile Blajului sărbătoreau în 1929 a 175-a aniversare. Prilejul a fost socotit de către autorităţile şcolare, ca şi de puternicul grup de intelec­ tuali, foşti profesori sau elevi la Blaj — între care figura centrală era Ioan Bianu, preşe­ dintele Academiei Române —, drept potrivit pentru a edita un volum omagial dedicat rolului imens pe care aceste şcoli l-au avut în renaşterea naţională şi în cultura românească. Cunoscutul om de cultură Ioan Georgescu, autor a numeroase lucrări, pe atunci pro­ fesor secundar în Bucureşti, în scrisoarea adresată la 1 februarie 1929 mitropolitului Vasile Snciu, îi transmite nişte propuneri în acest sens. Consultîndu-se cu Ioan Bianu şi Zenovie Pîclişanu, aceştia au fost de părere că* în scurtul timp ce a mai rămas „nu poate fi vorba nicidecum de scrierea unei monografii monumentale, cum se cuvine să aibă cele mai vechi şi mai venerabile scoale româneşti“2. Deşi „înrîurirea binefăcătoare asupra întregului neam“ poate fi studiată cu rezultate bune, dar nu se poate „cunoaşte trecutul şcolar propriu-zis, mişcările din învăţamînt etc., decit din rapoartele anuale înaintate de direcţiunile de pe vremuri autorităţilor şcolare superioare. Aceste comori astăzi ne sínt închise“, ele afLîndu-se la Budapesta şi Viena3. Ar fi nevoie pentru aceasta de aranjamente diplomatice, de călă­ torii în străinătate etc.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare Culturala
    CUPRINS Lista de figuri .................................................................................................................................................2 Lista de tabele ...............................................................................................................................................4 REZUMAT ......................................................................................................................................................5 INTRODUCERE ...............................................................................................................................................7 1.1. Patrimoniul cultural mobil și imobil al municipiului ........................................................................9 1.1.1. Patrimoniul cultural mobil .........................................................................................................9 1.1.2. Patrimoniul cultural imobil ..................................................................................................... 15 1.2. Infrastructura culturală ................................................................................................................. 37 1.3. Producția/oferta culturală la nivel local ........................................................................................ 51 1.3.1. Evenimentele culturale organizate la nivel local .................................................................... 52 1.3.2. Analiza resurselor umane din domeniul cultural ..................................................................
    [Show full text]
  • The History of the Greek-Catholic Church As Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography
    The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations Cecilia Cârja, Ion Cârja Babeş-Bolyai University Abstract: The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations. The study aims to present seve- ral considerations concerning a scientific research topic which was almost non- existent prior to 1989: the history of Romanian Greek-Catholic Church. The liberalisation of the historical writing in post-communist Romania has created a favourable climate for restarting the research concerning the history of the Church and of religious life. It is in this context that the Romanian United Church became once more an important subject in the Romanian historiography. The research of the history of the Greek-Catholic Church meant , for that period, going to primary sources (archives in and outside the country), as well as identifying main research topics such as: the Union of the Transylvanian Romanians with the Church of Rome, personalities and institutions, relations between the Greek-Catholic Church with the Holly See and with the Latin Catholic Church from Austria-Hungary in the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century, the outlawry of this Church in 1948, the period of the communist persecution etc. When surveying the topic, we are dealing with three ways of connecting with the history of the Romanian Greek-Catholic Church: academic history, a result of studies and research conducted by specialists, the official, encomiastic history automatically assumed by the United elites and clergy and a disputed history generated by a difficult dialogue and the tensed relations with the Orthodox Church following the post-communist transition.
    [Show full text]
  • MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE Element
    MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA “1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOLOGIE Elemente ale discursului istoric la Ştefan Meteş (1887-1977) [Rezumatul tezei de doctorat] COORDONATOR ȘTIINȚIFIC: PROF. UNIV. DR. IACOB MÂRZA DOCTORAND: OVIDIU-VALENTIN BOC ALBA IULIA 2013 Cuprins Prolegomene Argument I. Direcţii în istoriografia românească de la sfârşitul secolului al XIX- lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea II. Etape şi momente din viaţa şi activitatea istoricului Ştefan Meteş II.1. Originile şi familia II.2. Perioada studiilor II.3. Director al Arhivelor Statului din Cluj (1922-1947) II.4. Activitatea politică II.5. Biblioteca istoricului Ştefan Meteş II.6. Ultimii ani ai vieţii III. Cronologia şi etapele operei lui Ştefan Meteş III.1. Formarea profesională şi influenţa mediului istoriografic, mai ales a mentorului Nicolae Iorga III.2. Valenţe şi concepţii pozitiviste în opera sa. Locul ocupat de istoricul Ştefan Meteş în istoriografia românească III.3. Raportările lui Ştefan Meteş la istoriografia vremii. I Lupaş, S. Dragomir III.4. Fondul arhivistic Ştefan Meteş, izvor inedit de cunoaştere III.5. Corespondenţa – izvor de cercetare şi reflectare a activităţii istoricului Ştefan Meteş IV. Discurs istoric şi principalele teme sau direcţii IV.1. Metodă şi concepţie istorică IV.2. Ştefan Meteş, istoric al Bisericii românilor ardeleni: Elemente ale discursului IV.2.1. Influenţa şcolii critice asupra discursului istoricului Ştefan Meteş, cu referire la lucrările de istorie bisericească. Particularităţi ale scrisului şi concepţiei istorice IV.2.2. Consideraţii generale asupra discursului de istorie bisericească la Ştefan Meteş. Clasificarea, tematica şi importanţa lucrărilor şi studiilor de istorie a Bisericii românilor ardeleni IV.3.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • Regional Enlightenment in Transylvania: the Educational Reforms of Bishop Petru Pavel Aron, Their Influences and Effects On
    SLOVO, VOL. 27, NO. 1 (SPRING 2015), 9–33. DOI: 10.14324/111.0954-6839.030 Regional Enlightenment in Transylvania: The educational reforms of Bishop Petru Pavel Aron, their influences and effects on the Uniate society in Transylvania in the Age of Enlightenment MARIA IULIA FLORUTAU School of Slavonic and East European Studies, University College London The Transylvanian Enlightenment is a very contained phenomenon, yet fully fledged, attributed to a group of intellectuals in the last two decades of the eighteenth century known as the Transylvanian School. However, efforts towards Enlightenment appear much sooner, made possible by Uniate Bishop Inochentie Micu Klein’s ideas and especially through the actions of his successor, Petru Pavel Aron. With the financial help of the Habsburg Empire, particularly that of Empress Maria Theresa, Bishop Aron created schools, a typography and an intellectual circle that established the foundation for the Transylvanian School. Largely under-researched, the Bishop’s educational efforts will be examined in this study to argue that Enlightenment among the ethnic Romanian population appeared in Transylvania in a peripheral form forty years earlier than the Transylvanian School. I. DEGREES OF ENLIGHTENMENT Any of the numerous studies on Enlightenment or Enlightenment-related topics conventionally begin by asserting the difficulties of defining the concept. Many of these studies may quote Immanuel Kant’s famous definition that Enlightenment is “man’s emergence from his self-imposed immaturity”1 because it explains the shift in the mind-set of European civilization. Other definitions can be pertinent to most aspects of the phenomenon, such as Peter Gay’s definition as “philosophes, […] the totality of their ideas, their strategies, and their careers”,2 one that is very helpful when considering the precise points of belief that changed and identifying their promoters.
    [Show full text]
  • 5. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein
    AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR EPISCOPUL IOAN INOCENIU KLEIN (1728–1751) Augustin Bunea EdituraNAPOCASTAR PiaaMihaiViteazulnr.34/35,ap.19 email:[email protected] www.napocastar.ro tel./fax:0264/432.547 mobil:0761/711.484,0740/167.461 Colaboratori: Mircea Remus Birtz Marcela Ciortea Vasilica Eugenia Cristea Mariana Crian Irina Iliescu Andreea Mârza Tana Olteanu Ciprian Popa Sponsori: SIV Transilvania Braov Consiliul Local i Primria Municipiului Blaj © Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca © Asociaia Cultural „Augustin Bunea” Blaj ISBN 978-973-647-931-1 2 Episcopul Ioan Inoceniu Klein (1728–1751) BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE DIN CLUJ-NAPOCA ASOCIAIA CULTURAL „AUGUSTIN BUNEA” BLAJ AUGUSTIN BUNEA DIN ISTORIA ROMÂNILOR EPISCOPUL IOAN INOCENIU KLEIN (1728–1751) Ediia a II-a Realizat prin confruntarea cu manuscrisul original de Ioan CHINDRI i Niculina IACOB Editura Napoca Star 2012 3 Augustin Bunea 4 Episcopul Ioan Inoceniu Klein (1728–1751) CEL DINTÂI ROMÂN MODERN În jurul anului 1900, Biserica Român Unit cu Roma era înfiorat de o efervescen cultural aparte, prilejuit de evenimentul jubiliar al împlinirii a 200 de ani de la intrarea românilor ardeleni în familia confesiunilor catolice de rit bizantin. Vizibilitatea acestei micri omagiale la nivel naional, anterioar unirii politice efective de la 1918, a fost asigurat de o generaie nou de erudii din aria Blajului, discipoli ai marilor crturari de la mijlocul secolului al XIX-lea, un Timotei Cipariu sau un Ioan Micu Moldovan, la rândul lor formai în tradiia novatoare a colii Ardelene din secolul al XVIII-lea. În viaa cultural continuu ascensiv a românilor ardeleni de dup unirea cu Roma de la 1700, era acum în floarea vârstei de creaie o a treia generaie de scriitori remarcabili, tributari impulsurilor metodologice specifice unei epoci pitoreti i frmântate, asemenea tuturor pragurilor dintre secole, câte s-au manifestat în mileniile cretine ale Europei.
    [Show full text]
  • IACOB MÂRZA (Alba Iulia, Romania) POLITICAL DYNAMISM IN
    IACOB MÂRZA (Alba Iulia, Romania) POLITICAL DYNAMISM IN TRANSYLVANIA DURING THE ENLIGHTENMENT: THE CASE OF THE TEACHERS IN BLAJ A careful look at Central and Southeast European society during the Enlight- enment reveals many changes that stemmed from a bevy of factors, the most prominent of which were economic, political, social, religious, and cultural. At the same time, a dynamic Tenewal manifested itself in the political life of the Euro- pean continent by the gradual integration of bourgeois elements into political af- fairs, as well as by changes in the nobility, who still retained important positions in various sectors of public life.' We also see, mutatis mutandis, that society in the - Romanian geopolitical area was engulfed by numerous profound transformations . in the wider context of the Eastern Question and the Turk's Phanariot regime in Moldavia and Wallachia as well as with Habsburg imperial rule in Transylvania. Among these changes were Prince Constantine Mavrocordat's reforms, the reli- gious union of some Transylvanian Romanians with the Church of Rome, the struggle for national emancipation initiated and led by Bishop Inochentie Micu- Klein, the end of the Phanariot domination in the Danubian Principalities, and 2 enlightened absolutism in Transylvania.2 Our attempt to address political dynamism in Transylvania during the Enlight- enment would seem old-fashioned if we ignored the congruence between the Enlightenment and the Romanians' political movement. But, teachers and students in the Blaj schools, that were set up in the autumn of 17543in an epoch corre- sponding to the emergence of the modem world , spread the political aspect of the European and Romanian Enlightenment.
    [Show full text]
  • Monumente Ale Culturii
    D II N G R Ã D II N A E D II T O R II A L Ã Gheorghe MOLDOVEANU MONUMENTE ALE CULTURII olaborarea dintre Ioan ale istoriei românilor transilvãneni, Chindriº ºi Niculina Iacob Scrieri etnosociologice , cu Scurte Cîn domeniul repunerii în cir- observaþii asupra Bucovinei , repuse în culaþie a unor opere reprezentative ale circuitul cultural dupã îndelungã culturii româneºti a devenit deja vreme, ºi Corespondenþã . Realizînd o cunoscutã. În anul 2005, ajutaþi ºi de ediþie criticã ce se respectã, autorii au alþi colaboratori, au realizat ediþia prin- adãugat un amplu studiu, O enigmã ceps a Bibliei lui Petru Pavel Aron, numitã Ioan Budai-Deleanu , o vastã prima traducere a Vulgatei în limba bibliografie, pe mãsura interesului pe românã, Biblia Vulgata, Blaj, 1760- care învãþatul l-a stîrnit urmaºilor, ºi o 1761, Editura Academiei Române, în 5 temeinicã notã asupra ediþiei, datoratã volume, urmînd toate canoanele unei numeroaselor probleme puse de inter- ediþii critice, ºi cuprinzînd ºi douã pretarea grafiei ºi ortografiei (textele studii temeinice, Testamentul lui Petru fiind scrise de autor în românã, cu Pavel Aron , de Ioan Chindriº, ºi Limba grafie latinã ºi chirilicã, dar ºi în latinã ºi stilul Vulgatei de la Blaj , de ori germanã), iar la sfîrºit note ºi Niculina Iacob, ambele republicate ulterior în volumul comentarii, menite sã lãmureascã natura ºi cauzele Petru Pavel Aron , Editura Astra, Blaj, 2007. diferitelor intepretãri ale faptelor adnotate ºi comen- Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca, al tate. cãrei director este chiar Ioan Chindriº, a iniþiat În acelaºi an, cei doi aduceau la luminã, la aceeaºi realizarea unei Integrale antologice a ªcolii Ardelene , editurã, sub auspiciile Bibliotecii Academiei Române al cãrei prim numãr a apãrut, sub îngrijirea aceloraºi, în din Cluj-Napoca ºi ale Societãþii Culturale „Augustin anul 2010, la Editura Galaxia Gutenberg, Samuil Micu Bunea“, cea de a doua ediþie a lucrãrii lui Augustin în mãrturii antologice , o amplã imagine a contribuþiei Bunea Din istoria românilor.
    [Show full text]
  • Dissertation
    DISSERTATION Titel der Dissertation „Andrei Şaguna and ‘The Organic Statute’“ Verfasserin Mag. Maria Stan angestrebter akademischer Grad Doktorin der Rechtswissenschaften (Dr. jur.) Wien, 2009 Studienkennzahl lt. Studienblatt: A 083 101 Dissertationsgebiet lt. Studienblatt: Rechtswissenschaften Betreuer: Univ. Prof. DDr. Ludger Müller [Betreuung zurückgelegt] TABLE OF CONTENTS PREFACE………………………………………………………………………………5 0. INTRODUCTION…………………………………………………………………..7 0.1 Overview of the research on the topic………………………………………………7 0.2 The period under research………………………………………………………….12 0.3 The sources………………………………………………………………………...12 0.4 Content and method ……………………………………………………………….14 I. HISTORICAL BACKGROUND………………………………………………….17 I.1 A historical outline of Transylvania until the end of the seventeenth century..17 I.1.1 From the Dacian State up to the Reform…………………………………………17 I.1.2 The Reform and its consequences in Transylvania………………………………24 I.2 Transylvania - a province of the Habsburg Empire……………………………28 I.2.1 Centralism and standardization versus historical privileged……………………..29 I.2.2 The church Union and its socio-political and religious consequences..………….34 I.2.3 The Orthodox Church after 1700; Canonical-jurisdictional matters……………..40 I.2.4 The ecclesiastical and social-political frame in the first half of the nineteenth century...............................................................49 II. THE FIRST YEARS OF ANDREI ŞAGUNA’S LIFE AND HIS ACTIVITY AS A VICAR-ADMINISTRATOR OF THE EPARCHY OF SIBIU …...………..57 II.1 Family roots……………………………………………………………………....57
    [Show full text]
  • Ii Mitropoliţii Blajului De La 1850 La 1918
    II MITROPOLIŢII BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918 Prin Bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, la jumătatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridică Episcopia română unită la rangul de Arhiepiscopie şi Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost Alexandru Şterca Şuluţiu. MITROPOLITUL ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1850-1867) Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile româneşti ale Şiriei (1848) nu a dus la soluţionarea definitivă a conflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau că luptă pentru libertate, şi românii care doreau de secole să se emancipeze din legăturile aşa-zisei libertăţi ungureşti, Curtea de la Viena a introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica “absolutistică” pentru alţi 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta şi Solferino au dus la răsturnarea acestui regim şi la înlocuirea lui prin “Regimul Constituţional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând de greutăţile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cu alţi 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul Şuluţiu a murit înainte de a vedea consolidarea acestui sistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioadă de mari încercări şi sacrificii. Viaţa şi studiile. Alexandru Şterca Şuluţiu s-a născut la 15 februarie 1794 în Abrud, [85] vechi centru naţionalist minier. După terminarea şcolii în comuna natală, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. Căsătorindu-se, a fost numit capelan şi pe urmă protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la Şimleul Silvaniei, unde a rămas şi după moartea soţiei, până la alegerea episcopală.
    [Show full text]
  • HARVARD UKRAINIAN STUDIES Volume X Number 3/4 December 1986
    HARVARD UKRAINIAN STUDIES Volume X Number 3/4 December 1986 Concepts of Nationhood in Early Modern Eastern Europe Edited by IVO BANAC and FRANK E. SYSYN with the assistance of Uliana M. Pasicznyk Ukrainian Research Institute Harvard University Cambridge, Massachusetts Publication of this issue has been subsidized by the J. Kurdydyk Trust of the Ukrainian Studies Fund, Inc. and the American Council of Learned Societies The editors assume no responsibility for statements of fact or opinion made by contributors. Copyright 1987, by the President and Fellows of Harvard College All rights reserved ISSN 0363-5570 Published by the Ukrainian Research Institute of Harvard University, Cambridge, Massachusetts, U.S.A. Typography by the Computer Based Laboratory, Harvard University, and Chiron, Inc., Cambridge, Massachusetts. Printed by Cushing-Malloy Lithographers, Ann Arbor, Michigan. Articles appearing in this journal are abstracted and indexed in Historical Abstracts and America: History and Life. CONTENTS Preface vii Introduction, by Ivo Banac and Frank E. Sysyn 271 Kiev and All of Rus': The Fate of a Sacral Idea 279 OMELJAN PRITSAK The National Idea in Lithuania from the 16th to the First Half of the 19th Century: The Problem of Cultural-Linguistic Differentiation 301 JERZY OCHMAŃSKI Polish National Consciousness in the Sixteenth to the Eighteenth Century 316 JANUSZ TAZBIR Orthodox Slavic Heritage and National Consciousness: Aspects of the East Slavic and South Slavic National Revivals 336 HARVEY GOLDBLATT The Formation of a National Consciousness in Early Modern Russia 355 PAUL BUSHKOVITCH The National Consciousness of Ukrainian Nobles and Cossacks from the End of the Sixteenth to the Mid-Seventeenth Century 377 TERESA CHYNCZEWSKA-HENNEL Concepts of Nationhood in Ukrainian History Writing, 1620 -1690 393 FRANK E.
    [Show full text]