DOCSLIB.ORG

Ioan Ratiu Blajul in 1911

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Ioan Ratiu Blajul in 1911 ) D! IOAN RATIU.t BLAJ L] L. -#- ,;: : SCURTE NOTITE INFORMATIVE: t{:t 3tl 1 6.!A =re__-4\- TIPOGRAFTA CIURCU & COMP., 1911. I*J/ "% 4 I. Blajul. :' La imbinarea celor doui Tdrnave, ordqelal: BlaJ, igi resfird cele cdteva uliqi, la adipostul arborilor um- brogi. Un cadru frumos il imprejmuie, dealuri'gi pddqri invecinate, apoi munqi mai indepdrtafi, cari v.eghiazi par'ci asuprd-i, ca nigte stnijeri din vremuri apuse. Mungii-apuseni i$i posteari la marginea orizonului €ea din urml blocadi de stdnci, iar departe, la Miazini-rircdrit piscurile uriage ale Carpaqilor, strdlucesc pf,nd. tArziu in vari, sub imaculata haini a zdpezii.. E aqa de mic acest orag cu trei mii locuitori, dar cregte mult in proporfii, cdnd il priveqti cu ochii scrutdtorului istoric. * Peste .podul de fer, unde se irnpreund cele doui rluri, acceleratul trece intr'un sfiditor. ropot de biruintrd. F.ra un pod de lemn aici pe vremori, erau. cdsuqe acoperite cu paie, erau :mlaEtini gi pddure, inainte cu doui:trei sute de ani, . cind acest oragel nu era inci pe lume. Blaj-satul s'a .ridic4f, mai intAi din slugile, ce se ocrotiau la nemegescul castel al lui Apafiy. O singurd stradi e totul. Cisuqele se ingiruie destul ,de curdlele. Mai cdtri "capul satului> vezi ease acoperite cu stuh, dupicum era intreagtr uliqa inainte cu doui decenii 1* w ";, l'"llrti ' , W' i',',ii Eumei, " der cu'n rr_! ___ 6 s'ar putea m*ndri ori-care oraf provincial. Zidirile se ridici tot mdi mindre; cdsufele modeste au dispirut aproape cu totul. Chiar la intrare, o clidire veche i$ $*$fit*;fir-#ldm zilrage qtenqia. ziditil de marele - Metropolit Sulup, ajunsi azi pe alte mdni. Alituri, unde vre- cum vii dera era pe gara ;;;"::::::1, muri o ingrddituri, de scdnduri,. se ridicd un institut de invilimflnt, gcoala de stat... Ei casele se inqiruie luf,nd in clidirile unui nabob romdn, proporqii gran- dioase. Spre dreapta era azilul de copil, carJ din nenorocire numai existi inlocuit azi cu-. fnfurnatul y'reparandial. - __Spre piaqa largd Ei incdpdtoare poqi si intri prin Ulila rnicd, numiti pe vremuri Ulila pldcintilor, pentru noroiul ei formidabil. Si deodati te opregti, feri voe. Catedrala cu infd- ligarea ei impund,toare, igi ridici cele trei turnuri spre bolta cereascd. De jur imprejur institutele noastre de invildmAnt se ocrotesc su-b umbrp ei primitoare, cum se adunl puii sub aripile g6inii. E un simbol acesta infdqiqdnd rolul decizitor ll bisericii in toate mani- festdrile vieqii noastre ca popor. In dreapta e gimnaziul, institutul ledagogic, Scoala de aplicafie, Scoala de meserii. interiatut- Ae baep, in stAnga, semi.narul teologic. internatul de fetife. Aproape a rnie de elevi se aduni anual in aceste palestre ale muzelor, ca sd. se adape la izvorul ddti- to.r d9 vie4qi al culturii nafionale. $i toate aceste in- stitulii culturale - cele mai aec/zi, ale noastre, s,sq1 ridicat qi s'au sus{inut, dupdcum se suslin Si astizi- din marinimia Arhiereilor Blajului, cari au jertfit totul pentru gcoaie, dacd ar fi fost lipsd - vorb" fericitului Vancea - chiar gi crucea de metropolit. Sub boltiturile acestor ziduri, a risunat glasul de arhanghel al lui Clain, Sincai qi Maior, trezind la o noui yiali sufletul ltncezit al neamului, alituri de ne- d'i: ? rnvdpfi: cipariu, -FrT'l?I:''rf|::tl Barnuq, Barir peste podul ce duce la gura vlddiceascd, se ridici, ctl o rgpeziciune uimitoare case din ce in ce mai fru- ii,"#:1i{i$:,g;l-d,,',#'fi{i"riq*if moase. E republica Blajului, care se extinde pAni in uhuld" Ei azi-mine pdni la lacul "Chereteuu. "ff '*:fl 1iT;,,J,,il".iL:{:;#,fi :f,:j Spre gara cea veche nu mai mergem. Sunt aici ::i;;:,,ilfi acestor cdteva ziditi, gi s'ar mai fi ridicat inci multe altele, veac ziduri s'i * ;rrai"titregeneraqii perdndat de un daci gara cea noui nu ar fi suprimat avdntul acestei aodpdndu-se a"oi Ia izv nlt pi4i de oraq. ;# Fki;|;f'fl{x'}'i-lj Cdsuqe mititele se inghesuesc sub alee, ascunzin- ;:ffu, r,:"'j,!"* du-se par'ci de ochii lumii, alcdtuind partea de orag Castelul""ffi''.T rnetror)ol;t-_ -_^_, numitdTSzb-hurwbi. se ridicd ol:y:!:/an'.vechea t * " Si iatd, din cAteva priviri risleqe am trecut in re- Iliirriltqi'H**;y1i-5i{d::;:'lH vistd acest orlgel atAt de mic, Ei totug atAt de mare! Cum scobori Departe strilucesc viile TArnavelor, depArtindu-se mai mult de olalti, in sus. 1".i." ;;;""t:d:1"ti sub a,rte, tot : ?i.i,1ly.:lungi Si la poalele institutelor, se intinde un cdmp extins, ul"lli'i;T.Iff :'J,::'i$','","'lilJ*li""l"-""i'::: un cflmp al cdrui nume e scris in istoria neamului nostru: Cd.rnpul libertdfii. Intre Tdrnava mare pdnn la podul Tdrnauei, Ei o_ l/^onr ce dr sus la gara .cea veche, ogorul poartd urmele sfinte il"i'*:fft ;*:, ale inaintaEilor, cari ,la 48 s'au adunat aci in numdr #*ffi :vl: de 40.000, ca s5. scuture jugul scleviei, ascultdnd l1?,i3Jii,'3"H;, !lii:! glasul de rdzboinic apostol a lui Bdrnul. O piatrd :r:* monumentald ardta posteritilii locul, de unde s'au ros- tit atunci vorbirile infldcdrate, dar m6,ni miqeleqti au aruncat-o aer cu dinamiti. Ci a trecut vremea, ,d;i,:fl economie' in ,'TfrftjW*,:,i.;:rti;';{:!:;99ltru cdnd lumina istoriei se mai poate ascunde sub obrocl cftar acurn , ,ruolii-t"'"-p".;;: de muncd, H lllH: Peatra liberhilii s'a ridicat iarig, din propria ei ruini, -ll .. nitll'?!: ' "u;; t?U;e: din propia ei cenugi, ca nemuritoarea pasere Phoenix. ,,#',:."i \f,?Pnve$te . De toate aceste nu era nici pomenire inainte cu cdteva veacriri, cAnd oragul nu exista, ci gJdlerlulggi i:^&fr?:r"".,,,.frn{"ir,f*#*i'F:,'"-r# la .imbinarea 'l Iui I{erbord, ,. Ajungi' pe aldea (ln p:"{i ingnjite, cg,S.g jntr-'p^ -. diplsma -. drg bare caci rocut " fiq.:;r;, e de plim- dome- ^i; ,ercu/. qi vezr. cu frii:iiiirr ubi iidem fluvii ioffinguntut"1. Vila 9i 'i,;,l] [,j* niul constdtitor din mai multe sate, {unge.le-I-a95"_- in posesiunea lui ElWu*n*a,care i-a dat gi numi- rea de azi (satul lui Blasiu, Baldzsfalva). pe ia lS!b_. trece. ln posesiunea lui Ge.o!g:^B*ggd!:, care a rfli6at castelul ce avea sr serv6i6ij8- maftarziu, duph pre{a- renovlri, de reqodlnjl episcopeascd. 99tl ^ $i Dupi 1990 trece in posesiunea lui Gan2i!*pethlen, cagSt * @+_g{gul cu !F9Ji: A6;Fli--llo.e""a""poi il cai6elarul@care obginu pentru lilaj gi.locuitorii lui rirai multe favoruri, lnire aitele drep- II. tul de tirg. Dupt moartea acestuia Blajul lnschimbi, bisericesc. ln scurti vreme. mai mulgi stdpini: f'-e*w_Ha.lle7,..,petru Blajul ca centru B:_t h I e r, i ar la 4**g i s z a l9lt*tutuil..Hnl t"gi " Barnene so$a lui M. A?,fry_Jr"devenind Blajul de aci inainte Aci e sediul Metropoliei de Atba-futlia Si Fd.gdraS, t1n-fleffit-16'6"de distrac{ie a familiei princiare. Ab- avf,nd stip6nirea sufleteasci a Romdnilor unili din diclnd Transilvania gi Ungaria. Numirea aceasta oficiali de Apffy Il- l_a--g1rqgn+,tol-Blajul ]teryili_a_nie-i, tn favo- rul curqii domnitoare, trece gi el posesiunea >Alba-Iulia gi Fdgdraq" iEi are explicarea in trecut. -cA-n=d in qene-fa l"}lq- episcopul Klei* Dupd unirea cu Roma, sediul bisericei unite eri Alba- :*g"i lnpeentig unde a fost cel dintii episcop (cu titlul istoric il _primegte in schimb pentru alte mcigii, mai puqin Iulia, i.i p&ivite cu planurile sale. de Metropolit) 4!trt"*^A*gsl (1698-1713). tBl pune bazd Bla,jului-oraS. care avea sd vie. Ca In anul 1713 impnratul Carol al Vl, hotiri forqificarea rornan mare ce era, a vrut si facl din regedinla lui cetdlii Alba-lulia gi dirdmd o mulfime de case, pentru oras romdnesc. Spre acest scop a adus de pretutindeni a ridici marele ziduri de fortificare. Int{g;ceste-,case locuitori romini mai ales industriegi dir6mate a fos! dupAcum ne spune $incai in cro- - gi comercianqi 'I-*.4*** -- - dlndu-le pimdnt qi loc de casd, purriro nigte taxe niif Tf $,*qftttppolia -d-ela *BgJgrad cu -hise-rjc.a-.cea - de Mihai-Vodd cel._viG{ri minimale; de aei numirea de >ta*aligti<. ce se de _pe "h _ 1699 .[,i-c:rtt". acestor locuitori, cari, alituri de iobagi, sunt cei mai P6iidii' i"'"com[*i ace"it'i];ilbd, implratul in vechi in Blaj. El a croit piaga in forria extinsd, cu&, anul 1?15 inzestreazl, biserica romAnd uniti cu bunu' , dratd; el a pus temeiul la toate gcoalele lnalte, ce rile dela S0mbdta-de-jos gi dela Gherla - Si astlel s'au deschis insd abia mai tdrziu, pe cdnd marele lor sediul episcopului se muti la ,Fdgdras, ca sd fie mai urzitor mdncd pinea amari a exilului. in apropierea domeniului dela Sdmbata-de-jos. Aici . !{1anqa aruncat* insl, a adus roade imbe}gugate. au rezidat episcopii loan Barote Giargiu d,c-" Azi Blajul e cel mai puternic centrul cultural al-Ro" (1715-L7-2-i) qi lqg.n Inocenliu Micu Qlelf _Bgr:?-"at*A m*nilor de dincoacr ,ir -&d*.piln[".-la 1737, cflnd acesta, mijlocind la im- $i Mitropolitpl $ulu1u, testAndu-gi'averea lui, ce a- piratul schimbared-tlbmeniilor. dela Gherla gi Stmbdta , tinge mllionul, visear{ in fundul gropii un vis lndt6- cu cel dela Blaj, str*mut6 aci regedinga Episcopeasci. ' sn_q gi ntopie: o amtutersttate roidaaestd. tn._BJqj, sau Cu aceasta se ineepe importanqa- istoricd. a Blajului. "*e:Jnjig3@qi-:- .
Load more

Recommended publications
  • Preoţii Greco-Catolici, Apoi a Fost Dus La Închisoarea Din Sighet
    PREOŢI GRECO-CATOLICI Preotul Ion-Joldea Dunca (†), parohul Ieudului - Maramureş, a fost grav maltratat şi a murit în temniţă. Preotul Victor Fanea (†) a fost parohul comunei Sâncrai, judeţul Satu Mare. Arestat, închis, condamnat la muncă silnică, pentru că nu a trecut la Ortodoxie, a fost trimis în lagăr, lângă Stoeneşti, pe Dunăre, şi de aici în lagărul Salcia, fiind chinuit, supus unui regim de exterminare. A murit în aprilie 1960 şi a fost aruncat în groapa comună. Soţia sa a rămas văduvă cu cinci copii mici1. Preotul Iuliu Făgărăşanu, născut la 31 mai 1903 în comuna Ludişor, judeţul Alba, paroh în Pătrungeni, judeţul Alba, hirotonit la 21 iunie 1925 de către episcopul Vasile Suciu, a fost condamnat prin sentinţa 79/1960 a Tribunalului Militar Bucureşti la şapte ani de închisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale" şi întemniţat la Jilava şi Aiud. Preotul Eusebiu Fătu, din Baia Mare, astăzi profesor la Institutul Teologic Român Unit, a fost arestat de trei securişti în 13 februarie 1952. La Securitatea din Baia Mare a întâlnit foarte mulţi preoţi. Pe la orele 3 noaptea, au fost încărcaţi cu toţii în două camioane, transportaţi la Satu Mare şi închişi în celulele de la subsolul casei avocatului dr. Titus Demian. Izolat, ţinut în întuneric şi păzit de gardieni, care-i înjurau continuu fiindcă a fost hirotonit preot clandestin, a fost acuzat că face parte dintr-o organizaţie subversivă "Astra". A fost obligat să stea zile şi nopţi în picioare, iar când n-a mai rezistat, au adus un medic evreu de la spitalul din localitate care i-a dat două pilule şi a zis râzând: "kutya baja sincs" (N-are nici boala câinelui).
    [Show full text]
  • The History of the Greek-Catholic Church As Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography
    The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations Cecilia Cârja, Ion Cârja Babeş-Bolyai University Abstract: The History of the Greek-Catholic Church as Reflected in the Post 1989 Romanian Historiography. Some Considerations. The study aims to present seve- ral considerations concerning a scientific research topic which was almost non- existent prior to 1989: the history of Romanian Greek-Catholic Church. The liberalisation of the historical writing in post-communist Romania has created a favourable climate for restarting the research concerning the history of the Church and of religious life. It is in this context that the Romanian United Church became once more an important subject in the Romanian historiography. The research of the history of the Greek-Catholic Church meant , for that period, going to primary sources (archives in and outside the country), as well as identifying main research topics such as: the Union of the Transylvanian Romanians with the Church of Rome, personalities and institutions, relations between the Greek-Catholic Church with the Holly See and with the Latin Catholic Church from Austria-Hungary in the second half of the 19th century and the beginning of the 20th century, the outlawry of this Church in 1948, the period of the communist persecution etc. When surveying the topic, we are dealing with three ways of connecting with the history of the Romanian Greek-Catholic Church: academic history, a result of studies and research conducted by specialists, the official, encomiastic history automatically assumed by the United elites and clergy and a disputed history generated by a difficult dialogue and the tensed relations with the Orthodox Church following the post-communist transition.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • Episcopul IOAN PLOSCARU Într-O Prietenie Epistolară De Douăzeci De Ani
    DR. M. KIEREIN P. DR. M.R. BIRTZ • Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani 1 Editura NAPOCA STAR Piaţa Mihai Viteazul nr. 34/35, ap. 19 tel.: 0264/432.547 mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor şef: Ileana-Voichiţa Vereş © Autorii, 2009 ISBN 978-973-647-660-0 2 DR. MANFRED KIEREIN-KUENRING CONSILIER AULIC P. DR. MIRCEA REMUS BIRTZ OBSS, OHSG, OV Episcopul IOAN PLOSCARU într-o prietenie epistolară de douăzeci de ani Coordonator: Mircea Remus Birtz Cuvânt înainte: Manfred Kierein-Kuenring Editura NAPOCA STAR Cluj-Napoca 2009 3 Coperta reproduce o acuarelă pictată de Dr. M. Kierein, portretele celor corespondenţi şi imaginea miraculoasă a Maicii Domnului de la Scăiuş 4 CUVÂNT INTRODUCTIV LA PREZENTA CARTE Corespondenţa cu Episcopul Ioan Ploscaru (născut în 19.XI.1911, decedat în 31.VII.1998) începută printr-o întâmplare, a durat aproape douăzeci de ani, a decurs în limba franceză şi a determinat în mod definitor propria-mi viaţă, precum şi cercetările cu privire la succesiunea apostolică pe care le-am desfăşurat. Mons. Ploscaru a avut maximă înţelegere pentru vasta şi de-a lungul anilor încropită colecţie de autografe episcopale, şi a trimis pentru arhiva mea mai multe autografe inestimabile din posesia sa, de pildă semnăturile Servilor lui Dumnezeu Episcopii Iuliu Hossu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, şi alţii, pentru care sunt legat de Episcopul Ploscaru de o specială gratitudine. Prietenia epistolară plină de afecţiune s-a terminat din păcate prin contactele mele cu Episcopul Emil Riti (n. 12.XI.1926-d.21.II.2006), ceea ce Excelenţa Ioan Ploscaru a subevaluat.
    [Show full text]
  • O Viaţă De Om, Aºa Cum a Fost: Cardinalul Alexandru Todea
    în s peranþa cã-i vor bãga minþile în cap ºi frica în oase. Dupã ce a zare a fost episcopul Todea ºi în activitatea sa de „memorandist”: protestat public împotriva abdicãrii silite a regelui, a fost ridicat a memorandum-urile trimise tuturor autoritãþilor de stat ºi de partid cincea oarã ºi þinut la Gherla pînã în iunie 1948. Luat de-acasã, în alcãtuiesc singure un volum consistent în paginile cãruia episcopul reverendã, aceasta i-a ºi fost haina de detenþie (închisorile încã mai pledeazã pentru revenirea asupra abuzului din 1948. E vorba de 35 Al. CISTELECAN aveau capele, aºa încît a putut sluji într-o vestimentaþie „corespun- de memorii, de peste 300 de pagini, depuse pe mesele tuturor dem- zãtoare”). A ºasea arestare a avut loc la 14 octombrie 1948, pentru nitarilor, de la Gheorghe Gheorghiu-Dej la Nicolae Ceauºescu, la cã nu „revenise” la Biserica Ortodoxã dupã „sinodul de revenire” M A N ºi la alte foruri. Crezînd în legalitate, în obligaþiile oricui faþã de þinut la 1 octombrie din acelaºi an, la Cluj. Într-un mod aventuros, legalitate, episcopul îºi lua toate precauþiile pentru ca „supllex”-uri- evadeazã însã din sediul securitãþii din Reghin ºi trãieºte ascuns, pî- le sale sã primeascã numere de ordine de la registratura diverselor O viaþã de om, aºa nã în 1951, cînd, în 31 ianuarie, e din nou prins. De aceastã datã e foruri, aºteptînd în zadar vreun rãspuns. Acest rãspuns n-a venit în- trimis pachet la Tîrgu Mureº, iar de aici mai departe la Bucureºti ºi sã niciodatã. La suplicile episcopale a rãspuns doar istoria, în de- cum a fost: Cardinalul anchetat, la Ministerul de Interne, la Jilava ºi la Uranus, vreme de cem brie 1989.
    [Show full text]
  • Dissertation
    DISSERTATION Titel der Dissertation „Andrei Şaguna and ‘The Organic Statute’“ Verfasserin Mag. Maria Stan angestrebter akademischer Grad Doktorin der Rechtswissenschaften (Dr. jur.) Wien, 2009 Studienkennzahl lt. Studienblatt: A 083 101 Dissertationsgebiet lt. Studienblatt: Rechtswissenschaften Betreuer: Univ. Prof. DDr. Ludger Müller [Betreuung zurückgelegt] TABLE OF CONTENTS PREFACE………………………………………………………………………………5 0. INTRODUCTION…………………………………………………………………..7 0.1 Overview of the research on the topic………………………………………………7 0.2 The period under research………………………………………………………….12 0.3 The sources………………………………………………………………………...12 0.4 Content and method ……………………………………………………………….14 I. HISTORICAL BACKGROUND………………………………………………….17 I.1 A historical outline of Transylvania until the end of the seventeenth century..17 I.1.1 From the Dacian State up to the Reform…………………………………………17 I.1.2 The Reform and its consequences in Transylvania………………………………24 I.2 Transylvania - a province of the Habsburg Empire……………………………28 I.2.1 Centralism and standardization versus historical privileged……………………..29 I.2.2 The church Union and its socio-political and religious consequences..………….34 I.2.3 The Orthodox Church after 1700; Canonical-jurisdictional matters……………..40 I.2.4 The ecclesiastical and social-political frame in the first half of the nineteenth century...............................................................49 II. THE FIRST YEARS OF ANDREI ŞAGUNA’S LIFE AND HIS ACTIVITY AS A VICAR-ADMINISTRATOR OF THE EPARCHY OF SIBIU …...………..57 II.1 Family roots……………………………………………………………………....57
    [Show full text]
  • Ii Mitropoliţii Blajului De La 1850 La 1918
    II MITROPOLIŢII BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918 Prin Bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, la jumătatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridică Episcopia română unită la rangul de Arhiepiscopie şi Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost Alexandru Şterca Şuluţiu. MITROPOLITUL ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1850-1867) Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile româneşti ale Şiriei (1848) nu a dus la soluţionarea definitivă a conflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau că luptă pentru libertate, şi românii care doreau de secole să se emancipeze din legăturile aşa-zisei libertăţi ungureşti, Curtea de la Viena a introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica “absolutistică” pentru alţi 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta şi Solferino au dus la răsturnarea acestui regim şi la înlocuirea lui prin “Regimul Constituţional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând de greutăţile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cu alţi 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul Şuluţiu a murit înainte de a vedea consolidarea acestui sistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioadă de mari încercări şi sacrificii. Viaţa şi studiile. Alexandru Şterca Şuluţiu s-a născut la 15 februarie 1794 în Abrud, [85] vechi centru naţionalist minier. După terminarea şcolii în comuna natală, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. Căsătorindu-se, a fost numit capelan şi pe urmă protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la Şimleul Silvaniei, unde a rămas şi după moartea soţiei, până la alegerea episcopală.
    [Show full text]
  • Vestitorul Editată De Episcopia Română Unită Cu Roma, Greco-Catolică, Oradea Oradea, 27 Iunie Seria I, Anul XX, Nr
    Revistă lunară de cultură creştină vestitorul Editată de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea Oradea, 27 iunie Seria I, Anul XX, Nr. 12 (224), 2012 noua biserica˘ din lucaceni˘ Din sumar: Alocuţiunile Papei Benedict al XVI-lea la Rugăciunea Angelus - pag. 3; Cardinalul Alexandru Todea, 100 de ani de la naştere, 10 de la moarte - pag. 5; Oameni de seamă ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică - pag. 6-9. 2 VESTITORUL Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică Blaj, 5-7 iunie 2012 În perioada 5-7 iunie 2012 s-au desfăşurat, la Reghin şi Blaj, lucrările sesiunii de primăvară a Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. La manifestările ocazionate de marcarea cen- tenarului naşterii Cardinalului Alexandru Todea (5 iunie 1912 – 22 mai 2002) au participat toţi membrii Sinodului. Marţi 5 iunie, în prezenţa unei numeroase asistenţe, la casa memorială a Cardinalului Alexan- dru s-a celebrat un Parastas de pomenire, s-a dez- velit o placă comemorativă şi au fost lansate două volume omagiale: albumul “Alexandru Cardinalul Todea 100″ şi cartea “Cardinalul Todea – Omagiu”, respectiv au fost terminate iconostasul şi pictura din sunt propuse să aibă loc în fi ecare dintre Eparhiile Bi- absida noii Biserici. sericii noastre o serie de manifestări cu profund carac- Sinodul s-a desfăşurat sub preşedinţia Preaferici- ter pastoral, marcate şi de organizarea de pelerinaje cu rii Sale Cardinalul Lucian şi s-au abordat probleme cu ocazia expunerii Moaştelor celor Doisprezece Apostoli, caracter pastoral, liturgice, educative, administrative, pe care Preafericirea Sa Cardinalul Lucian le-a primit ecumenice.
    [Show full text]
  • ANDRÁS W. KOVÁCS, the Voivodes and Vice the Voivodes And
    ANDRÁS W. KOVÁCS ,,, The Voivodes and ViceVice----voivodesvoivodes of Transylvania as comites of Alba County ( comitatus ) in the Middle Ages Abstract: The present study discusses the specific organizational traits of the medieval Alba County (from the eleventh century up to 1541), one of the seven counties in the voivodate of Transylvania of that period. Alba County, organized by the Hungarian ro- yalty, seems to have been the very first Transylvanian county and covered, in the be- ginning, almost the whole southern part of the province. The administration of Alba County has specific traits, which can be related to the circumstances at the early organization of the county: 1. During the reign of the Ar- padian kings, in most of the known cases, the comes of Alba County was the voivode of Transylvania, the royal official appointed at the head of the province. 2. From the be- ginning of the fourteenth and up to the fifteenth century the vice-voivode of Transylvania held the office of comes of Alba County, while the notary of the voivode, at least in some cases, received the title of vice-comes of the county. 3. Starting with the fifteenth and until the first decades of the sixteenth century the comes of Alba County was not the vice-voivode anymore, but the office was occupied by one or two of his deputies, who were usually called “ vice-comites ”. 4. Even though the voivodeship/vice- voivodeship was related to the office of comes of Alba, the administrative structure of the comitatus Alba had all the characteristics of the other Transylvanian counties (there were two noble judges, elected from among the local nobility, and the sedes iudicialia discussed the cases of these latter).
    [Show full text]
  • Rolul Bisericii Greco-Catolice În Realizarea Marii Unirii
    Seria “{tiin\e umanistice” Istorie ISSN 1811-2668 ROLUL BISERICII GRECO-CATOLICE ÎN REALIZAREA MARII UNIRII Florin GATEA Universitatea Liberă Internaţională din Moldova În studiu se întreprinde o succintă caracterizare a rolului Bisericii Greco-Catolice din România în evenimentele de la 1918. Biserica Românească Greco-Catolică şi-a adus din plin contribuţia la înfăptuirea României Mari şi la recunoaşte- rea ei pe plan extern. Contribuţia clerului greco-catolic român pentru recunoaşterea internaţională a României Mari a fost deosebit de importantă prin articolele scrise în ziarele occidentale, prin participarea în structurile româneşti de peste hotare, precum şi prin memoriile adresate oamenilor politici ai Forţelor Antantei: Pr. Vasile Lucaciu în America, Scan- dinavia, Italia, Elveţia, Franţa; Pr. Canonic Alexandru Nicolescu la Roma; Pr. Ioan Coltor pe lângă Al. Vaida Voevod şi Principele Vladimir Ghica în delegaţia României la Conferinţa de Pace de la Paris, ducând la câştigarea diplomaţiei occidentale de partea României. Cuvinte-cheie: Marea Unire, Biserica Unită, Nunţiatura Apostolică, Sf. Scaun, Dieceză, Concordat, Episcop, Arhiepiscop, culte, sovietizare. GREEK CATHOLIC CHURCH ROLE IN ACHIEVING GREAT UNION A brief study of the role of the Greek Catholic Church in Romania in the events of 1918 is undertaken. The Romanian Greek-Catholic Church has made the most contribution to the creation of the Greater Romania and its recognition internationally. The Romanian Greek-Catholic clergy’s contribution to the international recognition of the Greater Romania was particularly important in the newspaper articles written by the western Romanian structures abroad, as well as memories addressed to the politicians forces of Entente: Pr.Vasile Lucaciu in America, Scandinavia, Italy, Switzerland, France, Pr.
    [Show full text]
  • Revista Astra Blajeana Nr 3 Din 2014, Click Pentru Lectură!
    Astra blăjeană, nr. 3 (72), septembrie 2014 1 EDITORIAL ZIUA ŞCOLII ARDELENE ecent, Camera Deputaţilor a votat o lege prin Samuil Micu, asprul muncitor fanatic Gheorghe Şincai care ziua de 11 Octombrie a fost declarată „Ziua şi cumintele alcătuitor de teorii Petru Maior”. RŞcolii Ardelene”. Această iniţiativă legislativă a Ei sunt principalii reprezentanţi ai Şcolii aparţinut deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, Ardelene, dacă adăugăm şi pe Ioan Budai-Deleanu, care într-o declaraţie făcută presei a ţinut să sublinieze că autorul acelui unicat în literatura română, epopeea „am făcut acest demers printr-un efort comun cu eroi-comică Ţiganiada. Episcopia Greco-Catolică de Oradea (P:S: Episcop Într-un fel, toată istoria Şcolilor Blajului stă sub Virgil Bercea n. n.), deoarece consider că ţara noastră semnul metaforic al Şcolii Ardelene. Pentru că înainte are nevoie astăzi, mai mult decât oricând, să-şi recon- de Şcoala Ardeleană propriu-zisă, din perioada firme valorile naţionale în conştiinţa publică”. 1780-1830, cu reprezentanţii pomeniţi (Samuil Micu, Fireşte, alegerea Zilei de 11 Octombrie ca zi Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ioan Budai-Deleanu) dedicată pe plan naţional Şcolii Ardelene, nu a fost putem vorbi de precursorii Şcolii Ardelene (Inochentie întâmplătoare: se ştie că în această zi, în anul 1754, Micu-Klein, Petru Pavel Aron, Grigore Maior, Episcopul Petru Pavel Aron a deschis la Blaj primele Gherontie Cotorea ş. a.), generaţia paşoptistă constituind şcoli sistematice româneşti. într-o admirabilă continuitate de idei şi idealuri, a doua Noua lege vine să aducă o reparaţie ignorării – generaţie a Şcolii Ardelene (Simion Bărnuţiu, Timotei voite sau nu – în ultima vreme, mişcării iluministe cu- Cipariu, George Bariţ, Andrei Mureşanu, August noscută la noi ca „Şcoala Ardeleană”, care a avut un rol Treboniu Laurian, Ioan Maiorescu, Al.
    [Show full text]
  • Adrian SOLOMON SIGISMUND TODUŢĂ, PROFESOR LA BLAJ
    Þara Bârsei Adrian SOLOMON SIGISMUND TODUÞÃ, PROFESOR LA BLAJ Înfiinþarea ºcolilor din Blaj a fost urmarea fireascã a unui act de o importanþã majorã pentru istoria Transilvaniei – Unirea românilor cu Biserica Romei. Cel de-al treilea episcop al Bisericii Unite, Inochentie Micu Clein, un martir al neamului românesc, ºi-a închinat întreaga viaþã luptei pentru obþinerea de drepturi civile, politice ºi pentru ridicarea spiritualã a naþiunii române. Conºtient de importanþa educaþiei în realizarea demersurilor sale, episcopul Clein a început construcþia clãdirii ce urma sã adãposteascã primele ºcoli sistematice cu limba de predare românã din Transilvania. Marele patriot nu ºi-a putut vedea visul realizat datoritã conflictelor pe care le-a avut cu Dieta, ceea ce a determinat-o pe Maria Tereza sã-l trimitã în exil la Roma. Opera începutã de vlãdicul Clein a fost continuatã de episcopul Petru Pavel Aron, urmaºul sãu, care prin scrisoarea circularã redactatã la 11 octombrie 1754 anunþa deschiderea ºcolilor blãjene. Aceste instituþii de învãþãmânt au jucat un rol decisiv în formarea elitelor intelectuale româneºti. Intelectualii formaþi la Blaj au fost ideologii ºi organizatorii Revoluþiei de la 1848 din Transilvania, au contribuit la întocmirea ºi publicarea Memorandului din anul 1894 ºi, ca o încununare a stãruinþelor lor, la unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918. Primii dascãli ai ºcolilor din Blaj au fost cãlugãrii ordinului „Sfântul Vasile cel Mare” care, pe lângã faptul cã aveau în administrare averea Mitropoliei, erau sfetnicii Episcopului dar ºi profesori, ºcolile fiind confesionale. Mai târziu, la aceste ºcoli au predat preoþi celibi, preoþi de mir ºi profesori laici. Activitatea didacticã ºi ºtiinþificã deosebitã prestatã de unii profesori de-a lungul timpului, a fost apreciatã de cel mai de seamã forum al ºtiinþei ºi culturii, Academia Românã, care a ales în rândurile sale pe Timotei Cipariu, George Bariþiu , Ioan Micu Moldovan , Augustin Bunea, Alexandru Borza , iar ca membri onorifici pe Mitropoliþii Dr.
    [Show full text]