)

D! IOAN RATIU.t

BLAJ L] L. -#-

,;: : SCURTE NOTITE INFORMATIVE: t{:t 3tl

1 6.!A =re__-4\-

TIPOGRAFTA CIURCU & COMP., 1911. I*J/ "% 4

I. Blajul. :' La imbinarea celor doui Tdrnave, ordqelal: BlaJ, igi resfird cele cdteva uliqi, la adipostul arborilor um- brogi. Un cadru frumos il imprejmuie, dealuri'gi pddqri invecinate, apoi munqi mai indepdrtafi, cari v.eghiazi par'ci asuprd-i, ca nigte stnijeri din vremuri apuse. Mungii-apuseni i$i posteari la marginea orizonului €ea din urml blocadi de stdnci, iar departe, la Miazini-rircdrit piscurile uriage ale Carpaqilor, strdlucesc pf,nd. tArziu in vari, sub imaculata haini a zdpezii.. E aqa de mic acest orag cu trei mii locuitori, dar cregte mult in proporfii, cdnd il priveqti cu ochii scrutdtorului istoric. * Peste .podul de fer, unde se irnpreund cele doui rluri, acceleratul trece intr'un sfiditor. ropot de biruintrd. F.ra un pod de lemn aici pe vremori, erau. cdsuqe acoperite cu paie, erau :mlaEtini gi pddure, inainte cu doui:trei sute de ani, . cind acest oragel nu era inci pe lume. Blaj-satul s'a .ridic4f, mai intAi din slugile, ce se ocrotiau la nemegescul castel al lui Apafiy. O singurd stradi e totul. Cisuqele se ingiruie destul ,de curdlele. Mai cdtri "capul satului> vezi ease acoperite cu stuh, dupicum era intreagtr uliqa inainte cu doui decenii 1* w ";, l'"llrti ' , W' i',',ii Eumei, " der cu'n rr_! ___ 6

s'ar putea m*ndri ori-care oraf provincial. Zidirile se ridici tot mdi mindre; cdsufele modeste au dispirut aproape cu totul. Chiar la intrare, o clidire veche i$ $*$fit*;fir-#ldm zilrage qtenqia. ziditil de marele - Metropolit Sulup, ajunsi azi pe alte mdni. . . Alituri, unde vre- cum vii dera era pe gara ;;;"::::::1, muri o ingrddituri, de scdnduri,. se ridicd un institut de invilimflnt, gcoala de stat... Ei casele se inqiruie luf,nd in clidirile unui nabob romdn, proporqii gran- dioase. Spre dreapta era azilul de copil, carJ din nenorocire numai existi inlocuit azi cu-. fnfurnatul y'reparandial. -

__Spre piaqa largd Ei incdpdtoare poqi si intri prin Ulila rnicd, numiti pe vremuri Ulila pldcintilor, pentru noroiul ei formidabil. Si deodati te opregti, feri voe. Catedrala cu infd- ligarea ei impund,toare, igi ridici cele trei turnuri spre bolta cereascd. De jur imprejur institutele noastre de invildmAnt se ocrotesc su-b umbrp ei primitoare, cum se adunl puii sub aripile g6inii. E un simbol acesta infdqiqdnd rolul decizitor ll bisericii in toate mani- festdrile vieqii noastre ca popor. In dreapta e gimnaziul, institutul ledagogic, Scoala de aplicafie, Scoala de meserii. interiatut- Ae baep, in stAnga, semi.narul teologic. internatul de fetife. Aproape a rnie de elevi se aduni anual in aceste palestre ale muzelor, ca sd. se adape la izvorul ddti- to.r d9 vie4qi al culturii nafionale. $i toate aceste in- stitulii culturale - cele mai aec/zi, ale noastre, s,sq1 ridicat qi s'au sus{inut, dupdcum se suslin Si astizi- din marinimia Arhiereilor Blajului, cari au jertfit totul pentru gcoaie, dacd ar fi fost lipsd - vorb" fericitului Vancea - chiar gi crucea de metropolit. Sub boltiturile acestor ziduri, a risunat glasul de arhanghel al lui Clain, Sincai qi Maior, trezind la o noui yiali sufletul ltncezit al neamului, alituri de ne- d'i:

? rnvdpfi: cipariu, -FrT'l?I:''rf|::tl Barnuq, Barir peste podul ce duce la gura vlddiceascd, se ridici, ctl o rgpeziciune uimitoare case din ce in ce mai fru- ii,"#:1i{i$:,g;l-d,,',#'fi{i"riq*if moase. E republica Blajului, care se extinde pAni in uhuld" Ei azi-mine pdni la lacul "Chereteuu. "ff '*:fl 1iT;,,J,,il".iL:{:;#,fi :f,:j Spre gara cea veche nu mai mergem. Sunt aici ::i;;:,,ilfi acestor cdteva ziditi, gi s'ar mai fi ridicat inci multe altele, veac ziduri s'i * ;rrai"titregeneraqii perdndat de un daci gara cea noui nu ar fi suprimat avdntul acestei aodpdndu-se a"oi Ia izv nlt pi4i de oraq. ;# Fki;|;f'fl{x'}'i-lj Cdsuqe mititele se inghesuesc sub alee, ascunzin- ;:ffu, r,:"'j,!"* du-se par'ci de ochii lumii, alcdtuind partea de orag Castelul""ffi''.T rnetror)ol;t-_ -_^_, numitdTSzb-hurwbi. se ridicd ol:y:!:/an'.vechea t * " Si iatd, din cAteva priviri risleqe am trecut in re- Iliirriltqi'H**;y1i-5i{d::;:'lH vistd acest orlgel atAt de mic, Ei totug atAt de mare! Cum scobori Departe strilucesc viile TArnavelor, depArtindu-se mai mult de olalti, in sus. 1".i." ;;;""t:d:1"ti sub a,rte, tot : ?i.i,1ly.:lungi Si la poalele institutelor, se intinde un cdmp extins, ul"lli'i;T.Iff :'J,::'i$','","'lilJ*li""l"-""i'::: un cflmp al cdrui nume e scris in istoria neamului nostru: Cd.rnpul libertdfii. Intre Tdrnava mare pdnn la podul Tdrnauei, Ei o_ l/^onr ce dr sus la gara .cea veche, ogorul poartd urmele sfinte il"i'*:fft ;*:, ale inaintaEilor, cari ,la 48 s'au adunat aci in numdr #*ffi :vl: de 40.000, ca s5. scuture jugul scleviei, ascultdnd l1?,i3Jii,'3"H;, !lii:! glasul de rdzboinic apostol a lui Bdrnul. O piatrd :r:* monumentald ardta posteritilii locul, de unde s'au ros- tit atunci vorbirile infldcdrate, dar m6,ni miqeleqti au aruncat-o aer cu dinamiti. Ci a trecut vremea, ,d;i,:fl economie' in ,'TfrftjW*,:,i.;:rti;';{:!:;99ltru cdnd lumina istoriei se mai poate ascunde sub obrocl cftar acurn , ,ruolii-t"'"-p".;;: de muncd, H lllH: Peatra liberhilii s'a ridicat iarig, din propria ei ruini, -ll .. nitll'?!: ' "u;; t?U;e: din propia ei cenugi, ca nemuritoarea pasere Phoenix. ,,#',:."i \f,?Pnve$te . De toate aceste nu era nici pomenire inainte cu cdteva veacriri, cAnd oragul nu exista, ci gJdlerlulggi i:^&fr?:r"".,,,.frn{"ir,f*#*i'F:,'"-r# la .imbinarea 'l Iui I{erbord, ,. Ajungi' pe aldea (ln p:"{i ingnjite, cg,S.g jntr-'p^ -. diplsma -. drg bare caci rocut " fiq.:;r;, e de plim- dome- ^i; ,ercu/. qi vezr. cu frii:iiiirr ubi iidem fluvii ioffinguntut"1. Vila 9i 'i,;,l] [,j* niul constdtitor din mai multe sate, {unge.le-I-a95"_- in posesiunea lui ElWu*n*a,care i-a dat gi numi- rea de azi (satul lui Blasiu, Baldzsfalva). pe ia lS!b_. trece. ln posesiunea lui Ge.o!g:^B*ggd!:, care a rfli6at castelul ce avea sr serv6i6ij8- maftarziu, duph pre{a- renovlri, de reqodlnjl episcopeascd. 99tl ^ $i Dupi 1990 trece in posesiunea lui Gan2i!*pethlen, cagSt * @+_g{gul cu !F9Ji: A6;Fli--llo.e""a""poi il cai6elarul@care obginu pentru lilaj gi.locuitorii lui rirai multe favoruri, lnire aitele drep- II. tul de tirg. Dupt moartea acestuia Blajul lnschimbi, bisericesc. ln scurti vreme. mai mulgi stdpini: f'-e*w_Ha.lle7,..,petru Blajul ca centru B:_t h I e r, i ar la 4**g i s z a l9lt*tutuil..Hnl t"gi " Barnene so$a lui M. A?,fry_Jr"devenind Blajul de aci inainte Aci e sediul Metropoliei de Atba-futlia Si Fd.gdraS, t1n-fleffit-16'6"de distrac{ie a familiei princiare. Ab- avf,nd stip6nirea sufleteasci a Romdnilor unili din diclnd Transilvania gi Ungaria. Numirea aceasta oficiali de Apffy Il- l_a--g1rqgn+,tol-Blajul ]teryili_a_nie-i, tn favo- rul curqii domnitoare, trece gi el posesiunea >Alba-Iulia gi Fdgdraq" iEi are explicarea in trecut. -cA-n=d in qene-fa l"}lq- episcopul Klei* Dupd unirea cu Roma, sediul bisericei unite eri Alba- :*g"i lnpeentig unde a fost cel dintii episcop (cu titlul istoric il _primegte in schimb pentru alte mcigii, mai puqin Iulia, i.i p&ivite cu planurile sale. de Metropolit) 4!trt"*^A*gsl (1698-1713). tBl pune bazd Bla,jului-oraS. care avea sd vie. Ca In anul 1713 impnratul Carol al Vl, hotiri forqificarea rornan mare ce era, a vrut si facl din regedinla lui cetdlii Alba-lulia gi dirdmd o mulfime de case, pentru oras romdnesc. Spre acest scop a adus de pretutindeni a ridici marele ziduri de fortificare. Int{g;ceste-,case locuitori romini mai ales industriegi dir6mate a fos! dupAcum ne spune $incai in cro- - gi comercianqi 'I-*.4*** -- - dlndu-le pimdnt qi loc de casd, purriro nigte taxe niif Tf $,*qftttppolia -d-ela *BgJgrad cu -hise-rjc.a-.cea - de Mihai-Vodd cel._viG{ri minimale; de aei numirea de >ta*aligti<. ce se de _pe "h _ 1699 .[,i-c:rtt". acestor locuitori, cari, alituri de iobagi, sunt cei mai P6iidii' i"'"com[*i ace"it'i];ilbd, implratul in vechi in Blaj. El a croit piaga in forria extinsd, cu&, anul 1?15 inzestreazl, biserica romAnd uniti cu bunu' , dratd; el a pus temeiul la toate gcoalele lnalte, ce rile dela S0mbdta-de-jos gi dela Gherla - Si astlel s'au deschis insd abia mai tdrziu, pe cdnd marele lor sediul episcopului se muti la ,Fdgdras, ca sd fie mai urzitor mdncd pinea amari a exilului. in apropierea domeniului dela Sdmbata-de-jos. Aici . !{1anqa aruncat* insl, a adus roade imbe}gugate. au rezidat episcopii loan Barote Giargiu d,c-" Azi Blajul e cel mai puternic centrul cultural al-Ro" (1715-L7-2-i) qi lqg.n Inocenliu Micu Qlelf _Bgr:?-"at*A m*nilor de dincoacr ,ir -&d*.piln[".-la 1737, cflnd acesta, mijlocind la im- $i Mitropolitpl $ulu1u, testAndu-gi'averea lui, ce a- piratul schimbared-tlbmeniilor. dela Gherla gi Stmbdta , tinge mllionul, visear{ in fundul gropii un vis lndt6- cu cel dela Blaj, str*mut6 aci regedinga Episcopeasci. ' sn_q gi ntopie: o amtutersttate roidaaestd. tn._BJqj, sau Cu aceasta se ineepe importanqa- istoricd. a Blajului. "*e:Jnjig3@qi-:-

. Si.';.:i: ' 10 11 sub. aripile ocrotitoare ale arhiereilor s,a ridicat mi- sA obgini porqiuni canonice. loc de casd gi biserici, . nasnrea institutele de invildmAnt, $t cari au dat an fiilor de iobagi romdni li-se concede a cerceta gcoa: de an tot mai mul$ oameni cdrturari gi un cler di; lele. nobilii romdhi sunt'aplicaqi in ,funcqiuni, iar .io- ce in ce mai -cult; de aici s'a purtat gii;a sufleteascd bagii sunt asiguragi de un tratament mai uman. a. Romanilor unili, pentru cari i'au ridicat d ;;;it* riul provinqei noaitre bisericegti pAnd Purtarea energici a acestui episcop, mai ales in 1500^ biserici ;;;" privegte drepturile bisericii qi naqiunii romAne.iau gi rnai tot- atdtea q.o"r". si ""o_a.oa"[- ce .duEmani. razele de lumind, zeci gl sute de mii *"i,i"i cf,Etigat mulqi cari l-au pArit la curtea din arhierei ;*ii aci la 1?44. dar in curAnd sra cu suflet mare susqinerea", gi desvolta_ Viena. A fost citat rea bisericelor qi a qcoalllor-pentru refugiat la Roma, unde a murit departe de biseridi gi neamul stru iubit, pentru cari gi-a jertfit crucea de Arhiereii purtau 1a inceput titlul de episcop ;i in episcop. A murit in Roma la .1768 gi e inmormintat guvernarea vastei dieceze se forosiau de- sfatul gdrilor. cdru- in bisirica ,,Madonna ael PiicQiffi dintre cari .mulli s'au ridicat pAnd la tr."pi" de, Arhiereu ptnd Iatd ce spune Samuil Ciain despre el: oAvAnd l" €pjgqqpul Bob, care infiintd ca_ pitlut, in anul l8J1;J'tiol de' Mlti"ptrii, ii-b";i; foarte mare rdvni citra neamu-gi Ei bunul de oigte arhlei'6ii*riumi " gi care intre celelalte bundtdqi, gi Blajul a umblat sd-l a--r---Tit5g a."ana- reactivarea ve- chei Metio'potii "u facd cetate liberi criiasci. spuzi de pismaEi a intd- dd Ai6a.ulia, incuviintate prin hotd_ din ritat asupra sa, pf,nf, ce mai pe urmd, ca jertld in- piu*"",_rgpfiteascd lgbO'gi prin. bula iro"tifr".ioi rX "Eccreqiam christiu ci" Ts5a. pjdji# vins cdzu<. -p{tt _i...... -*t**:.. Sterca_:. .r,[email protected] q _4elry!ry_ ;_ -* $ulufu a fo.trvrL rnsratattuDLatat cu mare 2. Petru Paql Arqn de Bistra. (1752-L7-6J). Nas- solemnrtate in 2b-Obtoinbre 1g5b'iq_plaj cut la 1709 in Bistra, a studiat in Rogia de-munte, tri- Metropolia mis apoi la Roma. Ca episcop, in afard de in.i"tJEffir,. _sufragane in 1734. cu trei episcopi,"F;6;;i ta Oqadea+n"{i: Gli9lb"_Sl_lr'llgil:-- rodnica activitate literbri Eapte volume a dgschis -intemeiate de Klein,- deodati episcop_ hJftm-Oegelglg*gm_Pbj cu regedinga in Blaj a fost; intemeia'. seminarul ,.-l;_ l1t-o,am vdzut, cu MAnistirea Sfiiitei Treimi. A lfRacum. fnocenliu *WU_Klein baca Bla_ s'ar ndrcd Bunei-Vestiri in' curtea episCopeascd. la care Jul vre_o.data la"lenerositatea de a indlfd - - o statuie. fiecare Rreot a contribuit cu cdte un galbin. Pentru in mijlocul pieqei, ?"""" ar trebui si fie ne- a susfinerea lui a cumpirat domeniul dela Cut, contri- H:"Sl:, Ino.cenqiu..Ktein. El a pus temeiul Blajului buind singur la aceastb cu 22.000 floreni. A pus bazd oe azt, ctflndu-ily cel dintdi^impuls Jpre inaintare a- tipografiei din Blaj. El a ridicat qi mAnistirea dela vtnt cultural. Et d creat ii fondut de tipsd iio"_ frumoase. Viaga sa riguroasi -r'area castelului din Braj, ;";il Alba-Iulia,qi alte biserici pentru, edifilarea ,."t.Jiirei l-a ridicat foarte oehii eredineiogilori'. pe eaii a gcoaletor. adunf,nd 'mult in f dela irer peste ptb1io ;; ii ceiceta adese, in vizitaqii canonice. Samoili Clain Peatra fundamentari mdndstirii a tiqT'. scrie despre el: in Acte ii : \ L petrecirt o stdruingitor tui pe "'orr-o-i"" fragmante. la curteal .Ii- VrAfTil viaqd, .fost indurat, bisericos qi qmuIl -"lll r.escriptul impirdtesc, sfdnti, a brn'postelnic, ,prin care preofii unifi toate, :gi "u""o tnfrtnat: Meteniile,,cele prescrise in pb"sturi,. 12 13

{3rA de acelea gi altele, f{cea noaptea, cit degetele 1807 (cu gapte canonici.) A fdcut fundaliuni, din cari tul pu[urea' se cunogteau de mltdnii.> sd retribuesc lituigliile, ce se celebreazl" zilnic in ca- 3. Atanasiu Rednic (1264-L77Zl, Orisinar din tedrall, se dau sa-lare la 5 profesori, la protopopi gi MirfTlfg* a. studiat teoiogia Ei filo#fiafTi;, .:; ajutoare la preoqi. La l79L inainteazd la curtea din cilug6rit, venind apoi la Blaj. A fost unul dintre' cei Viena celebrul "Supplex libellus Valachorum.., cerAnd dintti profesori ai gcoalelor din Blaj, in 1Z6b ;-;r;i; drepturi politice qi pentru neamul nostru. El a mijlocit episcop. A stiruit, cu oare care rezultat (10 000-irn_ fl. preotilor din parohiile patronate salare. Pe."vrggt-ep "tqi $.) n".ltngi impdrdteasa Maria Terezia p""t* funcjionau c"a,-praf6s6*1cei mai vestigi scriitori ai Bla- b'nitdlirea sorgii clerului. $i-a dedicat viaqa bisericii jului Sam. Cl{n, crr.cari insd. n'a gi invdldmdntului. ,$inqai Ei,.Maior., A^ Irjlocit la aceea imptrrdteasi trf,it in "rg[[ii ghief-p*rietene$ti. S'a distins qi pe teren repararea Mdndstirei Sfintei Treimi. A murit la !772, literar, scriind mai multe lucriri, dintre cari se remarcil ldsdndu-gi toatd averea seminarului. uDic[ionarul rom6nesc-latinesc-unguresc(. 4, Maior (L772-17gb). Ndscut . Qrigorie in Sirvad 6. Ioan Lemiryti (1832-1850). ("oT Solnoc), a studiat in Cluj, pL urmi a lost trimis {19c-u-tjn-.Flesmir.. (lenglCluj), a studiart in Cluj, Blaj gi Oradeaanare Ia Rorna in 1740. Terrninind*qi'stodiile, a venit la Funcqioii6*ca profesor in Blaj, protopop la Cluj. ca Blaj,, in MAndstirea Sfintei Treimi. A fost numit d secreta? Bob, ales la 1832 de episcop. A vizitat 1754 profesor, lndati dupd deschiderea qcoalelor al lui di; aproape toate parohiile din diecezi. Redtaurd la 1837 Blaj, iar mai tdrziu cenzor al cdrqilor, ce se tipdriau in tipografia slavi gi romAneascd din Viena. catedrala. amplificdnd o in forma de astizi, gi castelul A fost metropolitan. Ridicd cursul teologic la ani, se in- c-an{idat de doud ori de episcop, dar n,a fost 4 intirit grigi de ridicarea instruc$ei din gimnaziu, gi.impreuni de cAt a treia ord., tn 17i2, ,pi" rn"r"" bucurie a cu episeopul neunit din Sibiiu Vasile Mogur. ina-iiftE"le credincio-qilor. El.a r.egulat beneTlciul de y'dne _ purriro grfvernul din Cluj, o pefifig, ce privegte dlepfurilS ) 200 ptudelti qip6ii, cari .e distriboiau pane in. acum 1 - Ei Romanitot-(lin- sfoiidul"reg.esc"n A piezitlai, aldturi de mai pulin sistematic sub episcopii anteriori. A restaurat adunarea nagionali din 3/L5 Mai 1848. Sut- catedrala qi seminarul, a zidit biserici. A militat murt $aguna pri!;.-de eueni.m-entel,a tnilor 48 la Pesta, tto s'i-ffii pentru unirea cu Roma, in sinul RomAnilor, ceeace a ptitut rentoarce la rezidenfi. A fost suspendat in acelaq provocat ura luteranilor gi a calvinilor. AjungAnd in an;'"-S'i1fi-fn*curana=5-qi dea dimisia. A petrecut in conflict c.q. guvernul. a lost necesitat si se retr"agd din Viena p:rp-+la--moart€a -sa$gCI5), iar osemintele i- au tronul arhieresc. Moale la 17g5 in Alba_Iulia, . t?stAn_ fosf-Tiansportate apoi la Blaj, in cripta bisericuqii, cu du-$i aproap_e toata averea spre seopuri culturale. mare solemnitate in 1900. 5. Joan llob de. Copat-nic-Monostir (1ZgZ_1g80).-,t"A"i Niscut {n Orman (9om. Solnoc-Dobaca), a 1', 7, Alexandru $terca $ululw de Cd.r/iniS (1850 O1y-.O1olui, Cluj, Blaj, unde intrA ca noviciu in 1?64, ndscut la.Abrud, a studiat la Alba-Iulia gi fiind gi ca -1867), 1pli":l profesor. Trece mai ttrziu la teologia Blaj. A fost capelan in Bistra, apoi Vicar ln $imleu. din Tirnavia_,.-_ocup-{ funclii bisericegti, gi fu ales ?i Ales episcop in 1850' Sub el se.sivArgegte reacti- eprcqop ln 1782. A_ if!:.ltgr*-qapittul_.melropoliran in varea Metropoliei unite de Alba-Iulia; cEgllnl-serin--- F" $iL .15 fesor ln Gherla. trecdnd la Blaj ca secretar al me- tropolitului Vancea. 1_87.-3 I u- meniut' d"l" '' Nggj-t_ ta __gpjggop-'a1 B;;.r';";: ff,l."rllli t:fli:- gojulgj, lucrd pAni la 1895 la consolidarea qi orga- ietori i < Aso ci a u ;; ;: 1i ;''11,:1 p.'HJ' ;ll"'li"'1'T!- niaarea tinerei dieceze. Ales metropolit la Blaj, se zidat, allturi.de " Saguna. .-$a'interesat de alacerile instaleazf, in 26 Maiu 1895 cu mare pompd intre .'bisericeEti qi culturale" .chiar a luptat mult $i ;;;;;; manifestaqiuni grandioase de bucurie. A qinut trei .drepturile polirice ale Ro.mAnilor. $i-a,testat'tJ;;;; sinoade arhidiecezanel in 1897 a conferenqa averea sa pentru {inut scopuri culturale_bisericegti. &eriia episcopeasci in care s'a hotirit, cd biserica noastri fundaliune azi rrece peste un milion de *- *-- --*::r-.' -,*****ri coroilI nu trimite delegaqi la congresul autonomic al bisericei 8 loan Vancgy Buteasa (1g69_1g92), catolice apusene, cerAnd dela'Rege unui con- ;cu1-in .de nis_ linerea Vaqad (com Bihor) a studiat in -mare gres al Romdnilor uni1i, cari si delibereze singuri gi viena. In _rs6f,*&*zumrl'epjs_cp& a.LSkdsi,-"TSe ;._ autonomia bisericei romAne unite. In 1900 a finut ganizdnd cu totul aceaste tinerb AG"J,il fa al treilea Conciliu prov,incial, cu care ocaziune s'a Blaj ca metropolit la 1869; unde s,a distins sirbdtorit cu rnare pompd gi aniversarea a 200-a dela mai mare filantrop. Aierea'Ce a spesat_o sau"" a te-"J unirea cu biserica Romei. A regulat administraqia sjatlo fpre scopuri culturale-bisericeEti atinge suma bisericeasci. A ridicat la un nivel mai inalt cuali- 9"- 000.000" c9Jgg_r-r_e. Se poate considerd A ;;: ficaqia preoteasce. gtergdnd cursul de teologie bienali rlea intemeietor al Blajului. A dispus sd se "iridice (moraliqti). _L..Jg"nlr4t institutul pedagogic ridicdn- noua aripi a seminarulgi;. a ridicat lalarele profes,r_ dul ll !. g.Urggfi, ;i peirtfu.-6regte'rea mai-'buni a rilor. a ,pus bazd fondului de penziune al acelora. elevilor a infiinfat internatul preparandial. A infiinqat precum qi la fondul preotilor deficienfi qi viduo_orl gcoala civili de fete, gi a creat un fond pentru bi- fanal; a ridi,cat"-pe*.ppeqg[g -sale internatrd de bdeti serica catedrald. (carg, acufr'e-al fetiftiofi; apont 'aAfa* iir;#;; cdruia. i-a testat la moarte toatii avereg sa mobili. A reorganizat.preparandia. ridicAnd-o la trei iir;."ri; ; intem.eiat gi inzestrat azilul de.copii; a imparqit zeci de mii de coroane bisericilor sdrac'e, iasana-;"- io"o"tin* sdu din*-=--*-- Bethlen-g4rlr_fillop, .17Q,0O0tr-9ii:riul coroane. d;;il; A qinut douii Concilii provinciale pentru orsani- 4' ,z?rea provinlei bisericegti. A murit Ia .de 1gg2. aeflhns--F'*-- toatd suflarea romdneascd ce l-a cunoscut 9. Izlctoy phdlyt de Apsa (din f^^J /l,f----- r-r , r.--f-^ !!!!)_ndr",rrl" comuna-"-^ Iosd{ggre,Egf,, a studiiFit5iget, Oradea- *"'.1Silil;ffifrpvia, Roma. Functiuncfioneazd ea pro-

t:, :, L7

qcoale, a hotdrit se fidice incd o mdnistire, ai cdrei ,rsQ posteascd cCluglri asy'ru dupd. legea greceascd Ei t cAror datorie si fie a ingriji de seminarul sdu, care ge numia diecezan.n A fost ziditd in curtea castelului Cpiscopesc ai inchinatd Buneiaestiri. Intre cei dintdi cinci odlugdri ai acestei mdndstiri a fost gi renumitul scriitori.Samoild Clain. Episcopul Rednic a cerut cd- III. lugdrilor, sa invefe fiecare cAte o meqerie, ca tipn- ritul, oldritul, facerea luminirilor de ceard etc. Din Ordul cilugirilor bazilifi. rAndurile lor s'au ridicat vestilii scriitori Petru Maior y George $incai,. apo'i episcopii : , Vechiul renume al gcoalelor din Blaj l.a stabilit Grigorie Maior gi ignatie Darabant. hdrnicia .gi erudijia cdlugdrilor, cari inviiau pe elevii Cllugirii puteau fi schimbagi dinrr'o mdnastire in din gcoala nalionald qi pe candidalii de preoiie. Oa- alta; adese erau trimi;i la Roma sau airea pentru menj cu pregdtiri lnalte, muncind pe un ieren cu studii mai inaltg sau aplicaqi ca preofi la sate, dacd totul. pdrdginit, acegti cilugiri invdlaqi gi-au cigtigat cerea trebuinfa. un titlu de neperitoare gloiie ln i'storia neamului n"o- Din nenorocire, cdlugdrii ordului bazilitan, stru. Unii din ei s'au cari gi-au ridicat pAn{ intre qirurile acelor cdgtigat atAtea merite neperitoare oameni, a cdror nume istoria literaturii in vieaqa noastrd il va pomeni b.isericeascd. gi culturald, au inceput cu evlavie ln toate timpurile. a se diferentia $i qi aceasta i-a submiat in curdnd strilucirea p"- Mdndstirea lor, lnchinati Ei Sfintei Treirni s'a zidit terea de pe vremuri. Neinqelegerile au izbucnit' de o la anul L747, gi cei trei ctlugdri cari mai intdiu s'au parte intre ingigi cdlugririi; de altd parte intre c6lug6ri in ea,_au fost Silvestru Caliani, qi episcopul. au ajuns pAnd chiar la guvern, qi"lq"t Geronqiu Cotorea, _Une-ori Ei aveau misiunea Ie a fi in- incdt losif al ll-lea, prin decretul sdu din 1?81 reduce trebuingagi ca profesori, predici de a la biserica ca- numdrul cllugirilor la 11, dupdcum prevedeau literele tedrald, de a tradqce cirqile Lisericegti, de a com- fundaqionale, interzicAndu-se pune de se mai ocupa de manualele- gcolare necesare, inlocuind in aceeag altceva, in afari de instruirea tinerimei." vreme gi capitlul Cu Jceasta de astdri, cici ei formair conzi- ordul bazilitan incepe a sldbi; dupd anii 1800 nu mai storul episcopului. afldm decdt 1-3 cdlugdn (azi e unul singur) qi in- Viafa lor"la inceput nu era agi de severd, dar mai cercarea conciliului provincial dela l8?2, tirziu se introduce de a resti- o disciplini mai asprd, av6nd sh tui acest ord cilugdresc, a rdmas fdre rezultat. trdiasci unumai cu bucate albe,. se pdarte rasd ,gi Instrucgia trece cu totul in mAna preotilor seculari. Ei potcapiu Ei camilafcdu. ,, In anul 1854, serbdtorindu-se centenarul Activitatea lor a fost atit de binQvoiti la lnceiut, dela des- chiderea gimnaziului, directorul de atunci, Tirnotei Ci. incdt episcopul Aron, vizAnd mar4a afluengi dela pari.u, in discursul siu festiv, spune cu referinfi ia 1_ 2 18 19 oldul bazilitan: "Incd nici de tine pot sd uit, in acest 9. Isaia sau

-32. German Pdterlaki, t 1811 33. Macarie Safar. mort la 1810, in- mdndstirea------:---- Prislopului, unde'finea o gcoald buna. , 34. Se_r{!9n Farkas alias Fogarasi, teolog de Roma, mort la 1802. 35. Benedict Fogarasi, cel din urmd cdlugdr, care invdfase in Roma. Mort la 1830. _99, Epifaniu Birtok, teolog de Tirnavia, mort la I\r. L777, ca misionar in Bdnat. 37. Alexandru Aron de Bistra, teolog de Tirnavia. Capilul metropolitan. 38. George $incai, vestitul autor al Cronicei Ro_ md,nilor. Sfetnicii episcopilor erau, la inceput, cilugdrii, cari afard de datoriile instrucfiunei, aveau de a impdrfi 39, Petru Maior, istoricul. ln cu arhiereul Ei sarcina gdndurilor multe a guvernirii 40. Grigore Dernerer. alias Cutean t 1g16. bisericegti. 41. Bonifaciu Erdeli dela 1814-1968. Cei dintdi qase episcopi ai noEtri au cdrmuit nala " 42. Beniamin Todor, mort in , ca profesor bisericei sprijinili de sfetnicii lor: cilugdrii din cele la seminarul din RAmnicul Vdlcei. doul mindstiri ale Blajului. 43. Inocengiu Ladoqi din 18BO-1940. Ci octrpalia acestor muncitori in ogorul cultural gi 44. Augustin Ioviani 1832-18b0. bisericesc era gi de altcum prea de tot ingreunatd, 45. Ambrosiu Elekesi 1883-1g53. $coalele inaltcj rdin Blaj, fiind singurul foculai de cul- 46. Ieronim Albani 1841-1888. turd mai intenzi, erau nlpidite de elevi din toate locuite de Romdni, avAnd cilugirii datoria de 47. Teofil Raliu 1866-1S29. p64ile a se ingriji gi de manualele, cari lipsiau cu totul. Au 48. ,dela Elie Damian Dom;a, 18Zg pdnd in preziirte. mai intervenit neinqelegerile interne, bari au avut drept urmare: impufirrarea cilugirilor. Cu inceputul veacu- lui al XIX-lea. lipsa aceasta se resimte din ce in ce mai ingreundtoare pcntru umerii episcopului, rdmas aproape fdri sfetnici. Episcopul , dupi ani lndelungaqi de crugare ;i munci, adund un capital mai M mare, cu dorinla de a $i alcdtui un capitlu, dupdt norma celor din biserica apuseand. Dorinfa aceasta a episcopului s'a gi realizat in r lulie r8o7. El inainteazd domnitorului literele fun- daqionale pentru infiinlarea unui Capitul de 7 merilbri, 22 23

dc a'ciror .subzistin;i s,a ingrijit €1, cumpdrAndu-le ru prilejul de a cunoaqte sdrdcia acestora; au gtudiat locuinle corispunzitoare qi dd"ndu"re pratd,bin tonau- ln mare parte in Blaj, qi sunt cite odati fii de eco- qiunea sa. Impdratul Francisc I. saiutd nu*iL nomi sau preoti siraci, cum sunt 850/o dintre elevii lcest plan al episcopului Bob. aprobd literele"o funda_ glmnaziului nostru. $i aga e u$or de infeles cum simful qionale, iar confirmarea pontificelui piu VII _ piin iceata de generclsitate. intovdrdgegte intotdeauna bulla uApostolatus officium.. urmi in curAnd. vicaqa acestor dignitari bisericegti, din sinul cirora , - ridicat episcopi gi oameni de gtiinqd, cari au {ost Capitlul de 7 membri (bobian) s'a intregit inci cu I'ru neamului. trei stale de fundaqiune regeascd, cu prilejuireactivarii lrla bisericii Ei a metropoliei (1854), numindu-se de atunci metroporitan. ' Seria, membrilor caPitula,ri. lndatoririle lui erau, la inceput: si faci viziiagii ca- nonice prin anumite pirqi ale _ diecezei, "d piedice 1. Demetriu Caian senior 1807-1821. Cel dintiiu cuvdntul lui Dumnezeu in biserica catedrard. sd asculte prepozit capitular. A lasat o fundaqiune votivald. mdrturisirile credinciogilor gi sd celebreze, ; J;-;;; 2. Avram Mehegi 1807-1809. Asemenea a ldsat o anumit numir de liturghii pentru fondator. In senrui constitutiei fundaqiune de liturghii pentru predtul din Cluj-MAniqtur. _aprobate de fericitul metropolit Vancea gi Pontificele Leo XIII, agendele canonicilor iau cu totul 3. Ioan Para 1807-1809. altl direcjie, dAndu-li-Je diferite agende. ." ton.qion"ii 4. Baziliu Filipan 1807-1832. A ficut o mare bisericegti, asesori conzistoriari, asEsori ra diferite co- fundaqiune votivald. tnisiuni, administratori ai'fundaqiunilor bisericeEti * '5 loan Nobili 1"807-1824. Are o funda;iune voti- revizori ai averilor bisericilor gi gcoalelor din arhidiecezi. vala pentru preotii din Jibot gi Balomir' Importanla acestdi institu;ii bste de o extreine im- 6. Demetriu Vaida 1807-1818. portanjt pentru vieafa noastri bisericeascd. Se de prin aceasta teren de munci la zece bnrbagi distingi 7. Demetriu Caian junior 1809-1832' biseribei ai noestre, cari stAnd Ia adripostul grijil;r 8. Teodor Pol 1809-1835, bun scriitor bisericesc, 'lorl materiale, pot sd-gi inchine toati vieaqa misiuneei a ldsat o funda$une votivali. Lanorucr sunt alegi intotdeauna din cei mai distingi Stoica 1809 1836. A lisat o fundaqiune qi cei mai cualificaqi bdrba;i ai clerului 9. Gavril irostfu. cari votivali pentru preotul din Milnqel, locul slu natal. nu odatd au ocupat staluri in Academia rom6ni. In alari_ de Lemdnyi 1819-1832, ctnd se inalge la .erudijia gi vieala de munci a lor, se re_ LO. Ioan printrb nobili trisdturd de caracter, care e treapta episcopiei. titiulTT9e_ de etefnd glotie a membrilor capitutari: ge?re_ 11. Simeon Crainic 1823-1855. Pentru preoli $i rositateq. .9'"t putea afirrpa despre iyt memblii a_ lnvagitori a lisat o fundaliune. capitlu, ci au ldsat dupl moartea ":.t-y lor fundatiuni Baziliu Raliu 1824-1870. de binefacere, mai ales stipendii pentru gt"Oenfii'fip_ 12 siqi de mijloace. Triind in mijrocul'studeniimei noastr'g, 13. Ioan Nemeg 1834-1839. 24 25 14. Constantin- Alutan 1884_1g6g. A ldsat o tun_ 3t, Ioan M. Moldouanu, ales canonic la 18?9. 1., 9"F:y de liturghii 9i stipendii, ciie ari f"ce ,i;i;t";v''! de 26 mii coroane. --- '-'E' prerent prepozit Ei vicar general arhiepiscopesc. A pu- blicat mai multe manuale de gcoald qi 15. scrieri din istoria $tefan Boeriu lg34;1g61. birericei romAne unite. Membru al Academiei romAne. 16. Isidor Alpini lg3b_I84f. 82, Dr. Toan Raliu 1879-1990, distins scriitor 17. Ioan Barna tg3?_lgbO. 18. Arseniu popoviciu 1g40_lg4b la o fon- 19, d"etioqe p-pn-trsitFqsq!!,."$rs . Timoteiu Cipariu 1g42_1BgZ. A fost unul l{gs"p dintre cei mai invaqaqi barbaqi ai -F;;;;;;"";;RomAnilor. A ;;- 84, Simeon Pop Mateiu, ales canonic la 1888. blicat o serie de opuri filologice. 35. Iosif Hossu, canonic Ia 1888, a publibat mai Academiei Romdne A lisat-o fundagiune mai ;"; multe manuale qcolastice. pentru gcoala de fete din Blaj, qi pentru gtipendii, 36 Gavrild Pop, ales canonic la 1889, are mai care se urcd peste 62 mii coroane. multe scrieri teolggice. 20. Teodor Sereni tg4b-1g63. 37. Dr. Ale*andru Grama 1889-1895, a scris 21. Constantin papfalvi numdroase opuri teologice qi uFoaie 1g51_1g92. Ldsd o fru_ a redactat o bund fundaqiune pentru biserica qi qcoala din p;;_ bisericeasce" (l 883-1386). Iarauf,:i:t unde s'a _ - ndscut gi pentru $tipendii la oiilstu. 38. Dr. Augustin Banea 1898-1909, istoric celebru, denqii sdracil azi fundafiunel 'r" ;b fost membru al Academiei romAne. \ cofoane. "*.'-'5Jil' 39. Dr. Vasile Hossu 1898-1903, actualul episcop 22. loan al Lugojului, a fost prirnul redactor al loaiei *f,Jnirea... Fekete Negruliu 1262-1ggg. A fricut o funda$une de gtipendiil care se urcd peste 10 mii 40. Dr. Victor Szmigelski, canonic dela 18g8, cel coroane. mai de frunte intre scriitorii nogtrii bisericegti. 23. 41. Alexandru Uilican, numit canonic a Ioan Chirili 1862-19?9, asemenea a ldsat o la 1900, fundafiune de stipendii, peste la mii coroane. scris mai multe manuale de gcoali. 24, Gregoriu Mihali tg62-tg12 42. loan V. Rusu 1901-1905, a lisat ,frumoasd fundaqiune de qtipendii, care se peste mii 25. Antoniu Vestemian urci 36 1g62_1900. coroane. 26. Elie Vlasa 1862-lg95. Are o fundagiune de 43 Dr. Isidor Marcu, canonic din 1901, a scris mai stipendii, care azi trece peste 9 mii coroane. multe opuri teologice. | , 27. , $tefan Manfi 1869-1?38, 44. $tefan Pop ales canonic la 1903. 28. Ioan Pamfilie 1369-lg7?. 45. Geotge Mirntean, numit canonic la 1906. ' 29. Ioan Antoneli lg?Z-1ggg., ' 47: Dr. canonic din 1910, se iemdrci 30. Leongiu Leontdan 1g?Z*!ggg. prin mai'multe o-prrri teologice de-o erudafiune rarl. --^>+-l>{-+- 'i'l';rirr:f '

La anul acesta s'au deschis trei Ecoale. 1. Una era Scoala de obSte. In aceasti gcoali se lnvdta cetitul, scrisul, cAntdrile gi alte cunogtinle mai de folos, toate in limba romdneascd. Putea lntra aci oricine, qi, de orice virsti, fara nici o plati. Deja prin Decembre L754 Ecoala avea 79 elevi. Conducd- torul acestei gcoli era un mirean, Constantin Dimi- v. trievici. Institute de invi,famA,nt. 2. A doua era Scoala latineascd, in care se inviq4 limba latini, maghiard qi Etiin{ele. Prin Decembre 1754 gcoala aceasta era frecventati de 74 elevi Aci Cele dintAiu Ecoli romAnegti din Transilvania, adi- , propunea Grigore Maior, episcopul de mai tArziu. postite pela umbra mindstirilor gi bisericilor umile de 3. A treia cu clase s,i profesori era pe vremuri, ftrri indoiald, se restringeau la foarte Ecoald, 2 2 o y'reofeascd.. In ea se propunea religiunea, ingusti sferd de munci. pregiteau esclusiv pe fiitorii de cilugi- rul Silvestru Caliani, apoi dogmatica gi adevdrul sfin- prboqi, dela cari, pilnl, tdrziu nu se cerea mai mult tei Uniri de alt cdlugir, Atanasiu Rednic. mai tdrziu dec6,t rinduiala bisericii Ei alte cAteva slujbe neapdrat gi acesta episcop. Aci trebueau umble mai ales de lipsl Toatd cultura lor era atAt de primitivi, in- si cei ce se pregiteau pentru cariera preogeasci, ba cAt in afard de oficiu, poate numai prin barbd se chiar qi preofi hirotoniqi aveau deosebeau de credinciogii lor iobagi. Unii deia, cari mai trebuinqi de invdqituri. In Decembr'e 1754 numdra Era, ce e drept. in veacul XVII gi o Ecoali siste- 25 elevi. maticd, o particuld romineasci la Fdgirag, intemeiati Cu totul erau in acest an la gcoalele din Biaj b 1657 de Susana Lord,ntffy, viduva principelui 178 elevi pe cari episcopul ii ajutd in tot chipul. Dupd George Rdkoczy I, dar aceasta era pusi cu totul in cum ne spune Samtiild Clain, . a Rominilor, rir4agi departe dupi alte neamuri culte, Din aceste trei qcoale s'au desvoltat, cu timpul, era cu putinfi numai prin gcoale bune, sistematice, vestitele gcoale din Blaj, seminarul teologic, gimnaziul dar acestea lipseau cu desdvirgire inainte de infiinfa- qi qcoala normald. care mai bine de un veac Ei ju- rea Ecoalelor din Blaj. rndtate au rdspAndit cultura nationali in toate colp- _ $coalele din Blaj s'au deschis sub "episcopul Petru rile rorn6nismului. Pretutindeni s'4u aprins stelu[e Paul Aaron. le L75!.- lumindtoare, 'din razele ce se risptndeau cu priso- La 18 Octomb(61?54 episcopul fecu toate dispo- sin$ de Institutele de invi{dmdqt. s'au ridicat zi$ile aici. de lipsd Bentru .deschiderea gcoalelor, in cari cu incetul la adiprstul Mlndstirei Sfintei Trcimi, aveau qd pririreasei se toqi cei. lnsitogaqi dupd invi- sprijinite de marinirnia tuturor Arhiereilor, ; cari au flturd. jertfit totul pentru inflorirea lor. '28

Azi Blajul are gcoale de toatd categoria: seminar teologic, gimnaziu superior (liceu), instiiut pedagogic,-pentiu-in- gcoali de aplicagie. gcoalA de fete, pcoald vtftceii de meserii qi negustorii, pi pAni in anul trectrt a avut gi azil de copii.

1. Seminarul teotogic.

Inceputul seminarului teologic de azi este scoala preofeascd. dela 1754. Seminarul desvoltat din aceasti gcoala se afld in edificiul de azi al seminarului arhi- diecezan, care la. 1756 era gata deja, gi se numea Seminarul - Md.ndstirei sfintei Treimi, sau Seminar a) mdiesc, fiind ridicat din funda;iune regeascd. Aci se B creqteau 20 de alumni. intre{inuqi din o parte a veni:. !, telor mdndstireEti. Dintre seminarigtii acegtia, unii se' faceau preoti, iar alqii. cei mai buni, intrau in c6.lu- (D girie, qi se trimiteau la gtudii mai inalte in Roma, o Tirnavia gi Viena 0c Mai. tdrziu, pe la 1750, s'a infiinjat in reEedinqa qt de lAngd poarta curqii metropolitane un al doilea se- H minar: Sewinarul diecezan, sau Serninarul lui Aron. o, Cu timput venitele pentru susginerea serninarului (D (Do lui Aron nesuficiente, N fiind la 1?81 semina,rul acesta !0 s'a, contopit cu cel crdiesc. Sub metropolitul Vancea seminarul se largegte. u$ O "{t lou4. arip4, cea dintle semindrul .vechiu Ei gcoala de fete,, aduse multe imbundtagirij ce reclama seminarul vremilor'poud.', Multa tichni se sdliqlui de-atunci in rdndurile aluinnilor, Ei. se pufea ridica gi o capele, tetl,.dt c4re orice seminar elcp, o casarr.ni La inpeput cursul ordinar in seminarul teologic "la era num?i dq ? 4ni, ln L7g2 i1sd, cdnd se aduce Blaj llum.natul. din Lemberg, unde-l strdrnutase, dela Viena. impdratul losif I[, cursul se ridicd la 3 ani, . iar cu in- ceputul anului gcolar 1832 3 se completeazit la 4 ani, cuna cra qi in se:-ninarele caiolice. 30 3t

.$fard de acest curs, mai era gi un curs e*tr"o.di- dovedesc, la toate studiile, ci aci adevdr se f6cea nar numai de doi ani. pentru candidaqii cu mai pufini mulH gtiinqi teologicd. ' preg{tire (moraligti). Dar sinodul arhidiecezan din 1909 tnvlqdtura era insd prea dbstractd, gi sd fdcea nu- l'a suprimat. mei latineqte. Abia pela 1842 vinea un pro{esor cu Conducerea. PAnd pela 1784 era incredinqati ctrlu- roforme, Derzetriu Boer. care propunea istoria bise- gtrilor. Prin decretul impirltesc ai lui tosif II, dela flceasca in romAnegte, cum fdcea Biirnuf la filozofie. 31 Dec. 1784 sentinarul se scoate de sub ingrijirea Limba latind se qinu gi dupd 1850. La .1865 mai lor Tot atunci se determinA mai de aproap" gf .on.- rf,Am incd o petiqie a teologilor, care in faqa consis- titufia interni a seminarului, intru toate dupi orga- torului cerea drept limbei romine gi in propunerea nizarea ; seminarului Sf6nta Barbara din Viena. ltudiului biblic. Conform acestor dispoziqii impAritegti, superiorii Tdrziu sub metropolitul Suluq pe la 1866, in pro- seminarului sunt: t. Rectorul, mai intiiu un protopop grama de gtudii se introduc Ei unele qtiinle practice. din afard, . iar dupi infiingarea capitlului, de obiceiu Dar o regulare, pe baze noud, largi, se face numai un canonicl 2. tr/icerectorul, care grijegte de cele tub metropolitul Vancea, care pe ldnge gtudiile economice; 3. Prefectul a cirui slujbd teo- $i Studiilor, logice a deschis catedre este de a supraveghia intre alumni. Aceasti constitu- noud pentru medicina pasto- rali, dreptul pi procedura economia fie a rimas pAni in prezinte. Oficiul de Spirttual, civild, rurali, ca- tehetici gi metodicd, liturgicd qi filozofie. pentru conducerea vieqii religioase gi morale a cleri- cilor, este mai recent. Azi in fruntea seminarului sii In cadrele acestea decurge invdqimAntul pSrr{ i1 unul dintre cei mai erudiqi bnrbaqi ai bisericei noas- prezinte, cu esceptia filozofiei, care s'a propus numai tre, Dr. Victor Szmigelski. pufina vreine. Azi filozofia se propune impreuni cu fnsbucfia. Prima programi de invdqimdnt se re- dogmatica. ducea la minimalul posibil, cetirea, procetirea gi tdl- Profesorii. Niciiri in alte gcoli rominegti, nu s'a cuirea celor zece porunci dumnezeeqti,'a sfintelor taine, cheltuit atAta energie gi muncd omoritoare de suflete. gi a poruncilor bisericegti, 'mai departe Ia elementele Catedrele seminarului din Blaj s'au ilustrat intotdeauna dogmaticei gi istoriei bisericeqti, in dtlosebi la dovedi- prin hirnicia, pietatea, jertfa gi entuziasmul proleso- rea adevdrului sfintei Uniri. rilor, chri s'au pdrindat aci in cursul vremilor. To1i Aceasta se fecea in rAnduiala dati cinstiqilor hiero- aduceau cu sine o pregitire inalti dela unrversitaii monachi la 18 Qct. 1754. De atunci alte rdlduieli a celebre, din Roma, Viena, Lemberg, Tirnavia gi lui Aron, in privinqa invi{dmAntului, nu cunoaqtem, Eludapesta dar ele trebue c'au fost.. Altcum nu putem explica Inafard de erudilii cdlugiri dela Mdndstira sfintei Treimir sporul frumos ce rnulgumi peste cAiiva ani, la 1761, se remarcd intre profesorii acestui seminar: Ciril fofa, li pe generalul Bucbow. 779213, mort ca vicar al Hafegului. I/asile Filifu.tc, Spre sfArqitul veacului aflarn deja in seminar o ins- unul dintre cei mai erudili preofi ai vremii. Demefuia trucfie sistematici: se propune dogmatica, scriptura, Caian celtinir, 1800-1830, t canonic, Teodor PoS, canoanele gi morala, iar tezele examenelor din 1812 t ca prepozit, cunoscut mai ales dupi Psaltirea tipd* 33

ryA r-r Blaj la 1835, foan Lenzdnyi, mai tdrzia episcop. dulorcu, ei aranjard in Blaj primele reprezentalii teatrale Baziliu Rafiu, prepozit, a scris o >Istorie biseric-easci. anii 1832-1835 lucru ce pdnd atunci nu s'a mai t lntre 'nici LBlaj 185a). Dr. Iosif Pop, 1889-t84b, despre care pomenit in ordgelul nostru, dar airea in toati George Baril-scrie, cd era unul dintre cei mai geniali pro- Trrnrilvania. fesori tineri din vremea aceea. Demetriu Boir, 1S4Z- Evenimentele dela 1848-1849 le cerea gi lor jertfa 1845, egit din cler, mort ca preqedinte de tribunal. nrfionald, care o aduceau in tot chipul. Ei li$rf, pro- fosif Tarfa, 1850-1866, preoqi betrani, elevi de-ai Olrmajiunile, cari chemau'poporul la adunare pe Du- lui, _il prezintd ca q,n dascil rnodel. Gaari.ld po?, mlneca Tomii, gi dupa izbucnirea revolu$ei unii g'au 1858-1871 canonic. Dr, foan Bob, 1862-1967. drt qi vieafa pentru cdgtigarea libertdqii nafionale. Denzetriu Farago-Catan, 1863-1866, mort ca di- La 1852, vizdnd ci in liceu s'a premenit limba de rector al liceului din Focqani. $irucos..'Miaa,*-lg6.Z_ propunere, cer qi ei si li-se propuni Etudiile in limba Lggqr-gS-P5fll!.. P{etepop"..in A-lba-Iulia.. Dr. roan mlterne, bine lnqeles, fdri rezultat, cdci episcopul $uluq Raliu 1868-1878, t canonic. Dr. Aieidndru Granrza, ln scoaterea limbei latine din seminar vedea o pri- 1877-1893, t canonic. Dr. , 1886- mejdie, care . canonic. Dr Vasile Hossu 1888 1892, episcop Pila anii 1860 s'au convins, cd nu ajunge unui preot al Lugojului. Dr. fzidor Marcu,l888-18g8,- canonic. rl gtie multe cd4i. Pe lingd multi invdqiturd, el mai Dr. Tasile Suciu 1899-1910, canonic. rre lipstr gi de alte cunogtinqe, care seminarul nu le poate da: trebue sf, gtie trdi in imprejurdrile schimbate. Profesorii de teologie dela 1891 infiin{eazA o foaie politici bisericeasci: Unirea, care existi pAnd azi, iat O astfel de tendinqt se remarcd in viaga teologilor cei dela 1911 scot o revistl teologici de specialitate: din Blaj la anul 1854, cdnd tofl se uniri intr'un bun Cultura crestind. gAnd, sd-gi creeze o societate in sinul lor, cu menirea de a se cultiva aci in afard de oarele de qtudiu. Profesorii de ,si azi: Dr. Ioan SAmpdlean, Stefan Ro- Botezatd dupd numele episcopului mucenic, Societatea qian (gi spiritual), Dr. Victor M4oaveiu, Dr. Alexandru ele lecturd.

' Ferd indoiald cultivarea dstorfel de virtuli sunt o dovadi de putere morald, gi inseamnd mult pentru un popor sirac Ai ndcdjit, cum e al nostru. Alumnii seminarului dinB laj intotdeauna au numdrat multe virtuff qi s'au putut mdndri cu fapte vrednice de imitare. P6nd in prezintr: din alumnii seminarului a.cesta a egit preofimea noastrd bund, culta gi entu_ ziastd, pe eare o gdsim in fruntea tuturor migcdrilor inilIatoare.

Date statistice.

o

tl) 2, Gimnaziul superior. N

Gimnaziul s'a desvoltat din u Scoala latineascd, deschisd tr la 1754. PArii la \757 avea numai 2 clase. Atunci o I se deschide qi clasa a treia. In aceastd o clasd mai a intdiu a- propus cd.lugdrul Manase Meletie Neagoe, teolog de Tiinavia. Nurmdrul qcolarilor incd sd-in_ mullise-, incAt pela 1761, umpleau de grije pe strdini, -diregatorii temdndu-se cd nu vor mai ajunge la pu_ blice din pricina Romdnilor,' ciri invdtau la Blai. (Cf. Memoriile lui G, Rettegi, in .(fazrjnk din 1ggd, --pag. 382) I'a fiiZ. se vede, gimnaziul era complet deja, avind 5 clase. Cea dintiiu Je numea InTtma'classis'gra**i- ticae sau pe scurt Principia; a doo", Media classis grammatica? sau: Grammatica; a treia: Suprema classis grammatical sau Sintaris; a patra : InTinza classis hurnanitatis sau:; Rlzetorica; $i a cincia: Supreia classis lzumanitati.r sau: Poesii.

3'r - In anlil acesta incepe a se propune qi filozo Profesor de. logici gi _metafizicd a rost $te/on I iar de matez Ei eticd Samuil Clain, amAndoi"calugari, intorqi numai atunci dela uoiversitatea din ViEna. Dar in cursul acesta de filozofie se propunea puti;, Opere prolesorului Bdrnu! o sprijineau gi ceilalqi cAt era de lipsd pentru cei ce voiau si intre ta teo- TYfrlql de muncd. Timoteiu Cipariu pornea un curent logie. ngu Dcntru cultivarea limbei. Iar foan Rusu, in ca- Sub. episcopul Bob gimnaziul se organizeazd intru lfole' istoriei universale se gtiea insufleqi Ei pentru toate dupi norrna gimnaziilor catolice iin Ungaria gi lltertr nafional[. Transilvania, iar pe vremea episcopului-Z Le-'dnyi s'e , Gureurile lor aprindeau spiritele tinerimei ;i pregd- desvoaltd qi cursul filosofic la qi cu inulirei i btu lmperativ evenimentele mari dela 1848-9. guvernului, se "ni, ridicd la rang de liceu. In anii acegtia de dureroasd amintire, cursul de Linzba d,e propunere tnainte de rg4g. In gimnazir-l prologeri se sisteazi in toate gcoalele din Blaj, dupn se propunea latinegte, p6.nd la 184g, cdci ace"asta era ttvolugie insi se re'ncepe iard activitatea tulburati, limba.ol9i9"rl, Ei limba in care se puteau i"irkg; 3u alte puteri. Ei alte nddejdi de sorqi mai bune. ca patriofii. Ea se incepea incd in Ecoala ,roi-"i,i, I)csaoltarea dupd r85o La 1850 se muti noua, gi se continua in toate cele 5 clase ale gimnaziului. Tl€Btd qi ordine in liceul de.vastat. Nu numai- gramatica, sintaxa, retorica gi p"oetica, dar Liceul se organizeazi duppi sistemul gimnaziilor gi aritmetica, istoria gi geografia rot din carqi'lati_ (Enlzuurf der Organisation der Gynznasi.en negti.sa.invdgi. luttriace In.programi de studii mai ailim qi *rrd Realsclzulen i.n Oesterceic/z). Conform noului limbi ale. patriei,- Iimba maghiara qi germAnd. tlrtem, liceul are acum 8 clase, gi se nlmeqte gim- I)ar31.. predarea lor nu fdcea, s6iorui- abia tiec-ea peste fiaslu superior. Asemenea se inmullesc qi gtudiile. marginile inguste ale cetitului gi gramaticei. Un sin_ Celor vechi se adaugd limbile patriei, limba greacd, gur gtudiu, religia, se propunea In limba gcolarilor., lrtoria naturald, geologia, botanica, mineralogia gi ^ Asemenea gi in liceu. Algebra gi geometria, frlozo_ chemia, iar filozofia, care nu . putea fi binevdzuti in fia, frzica, istoria universald gi retigiai toate se'propun cra absolutismului. se reduce la o simpli Propedeuticd.. la inceput- Dar aci, cu"venirea lui'Bdr;;; ln aceeaqi vreme limba latineascd, ca limbi de pro- l.ri1r:lrg1834 la .se face o inovafie fericitd, el adec6 incepe punere, eEia din catedre, ca si laci loc celei romfl- si predeie filozoTta iomineEte l neqti. pe car€ dascfilii Blajului chiar din Tentamen 'rAm socotit * ziee el intr'o scrisoare citrd Barit crlticum a lui Laurian credeau s'o invefe mai birre. .1 scap-pe incet. gi incit mi vor llsi imprei".aiifJ f)ar pe lAngn aceasta sd intrudea zi de zi tot mai din; afari, filpzofia din jugul Ei- robia limbe'i,'Lat*J; sutoritativ qi lirnba stdpAnirii, limba . germdni, in ad- (U?jT de iumritate), in cire gemdn,t qi-inadti5iieniJJ ministraqia gcoalei ca gi in catedre. asrazr, tare pufln' am luminat minlile auzitoiilor ro- Un profesor din aceEti ani spufiea sincef, ci ziudt mdni, cd au fost dupi toati etimologia cuvAntului- gi toatd trebuia si imbliteascd istoria, ca si pbatd face 3B 39

ca mane o lecfie fare grei, cAci istoria intreagi 'Se !€ndueerea qcoalelor o aveau cdlugdrii baziligi. Dupi propunea numal nemtegte. IEBO clunge in frunte un canonic. 9i de atunci postul pentru din Amestecul stlpAnirii se intinde addnc in toate afa- ia dlr6ctJr s'a rezervat de obiceiu .unul cerile qcoalei, pAni gi la barba profesorilor Avem lfnonlci In timpul cel mai greu, pe vremea absolu- apirate document, ce guvernul ingiiduitor poruncea expres tl:mului, cind drepturile gimnaziului trebuiau se afla eruditul profesorilor, si poarte barbd, rasd, ca funcqionarii ,0u trct gi autoritaie, in postul acesta publici. frmolelu Cilariu (1854-1873). fdcut tot prin cdlugirii . In anul 1854 la sdrbitoarea celor Trei-Sfinqi, pa- Ilofcsorii. Instrucqiunea s'a troni ai gimnaziului, se celebreazi intAia sute dela in- fiinqarea qcoalelor din Blaj. Poate in discursul lestiv finut cu acel prilegiu de directorul Timoteiu Cipariun se ardta mai intdiu toatd insemnitatea acestor vechi vetre culturale, gi se aducea tribut de recunogtinfd. vrednicilor dasciii, cuviogilor cilugdri de pe vremuri,' locular. cari s'au istovit aci pentru luminarea neamului. Numirea qi rimAnerea profesorilor in catedre atArna Progrese mari face gimnaziul sub metropolitul Vancea, , de-a dreptul dela voia episcopului. profesorilor cerca si faci decretul care purta o neadormiti grije pentru inflorirea gcoa- O stabilitate a ca protesorii, confirmati lelor din loc. Cu jertfe mari s'au ridicat o sala'spgy dela 1781. Aci se dispunea se amoveze fera invoirea jioasi de gimnastica, s'a infiinfat o sala de desenin de guvern, si nu Etirea 9i rdmdnea p.e hArtie, qi gu- corespunzitoare cerinqelor legii, un cabinet de arhe- guvernului. Dispozilia insi pdnd sub absolutism, n'avea alt amestec, de' ologie, istorie qi numismatici, un .muzeu de frzicit gi' i' icrnul chemie gi altul de isroria naturalil s'au imbundtijit c0t acela de-a pretinde informaqii, an de an asupra salarele profesorilor, gi s'a pus bazd unui fond de progresului in gtudii. penziune pentru zilele de batranefe a profesorilor dela, PAni la 7872 profesorilor gimnaziali nu li-se toate institutele de invdfdmAnt din -Blaj Dar f6ri in- cerea cualificaqie speciali: toqi se numeau dintre ab. doiald cea mai strdlucitl operd a filaniropului Metro- aolvenqii de teologie. In anul acesta insi metropolitul polit este Internatul de bdiiqi. Vancea creazd, Regulamentul referitor Ia, insti.tufiune, Vechigl edificiu al gimnazului, care, cu salele sale care nu mai ingdduia profesori firi cenzurd. Cenzura mi9i, putea fi potrivit pentru alte vremi, pe la anii se fecea in Blaj, in faqa unei comisiuni cenzuritoare, 1890 nu mai erd inciipdtor pentru mulgimea gcolari- compusd in primul rdnd din directorii institutelor de i1g-r-dlnddiqi invdjdmdnt din loc. for -d aci din toate perfile. AceasrA impre; i9ryie rezultat, la 1895, aripa cea noud a gimna: Acest Regulament iqi pieide valoar6a prin art'' de ziului ridicatd cu'81 mii cor. Peste jumatate alncurs lege XXX din 1883, care'pretindea fiecdrui prolesor din contribuirile publicului. I de gimnaz cualificalie speciali, ce nu se putea cigtiga Conducerea. Dela infiinqarea gimnaziului pAnri tArziu airea, decit la una din universitiqile patriei. 40 4t

-Azi toqi profesorii acestui gimnaz au diplome dela , Frofcrorii actuali: Dr. Ambrosiu Cheqianu (dire-ctor), universitatea din Cluj, ori Budapesta lbdu Vlciu, Aron Deac, Oct. Bonfiniu Banfi, Gavril Din seria primilor profesori Ioan Simptrlean (prof. de ^ imintim pe episcopul lpoup, Ioan Fodor, Dr. Grigore Maior gi isloricii Samuil l{titn si prtru bol,),'Dr,trcl,),-Dr, Ioan Raqiu. Ek*X"S" .DqES",.DqgS"-, Alexandru Maior. 0uri, Dr, Octavian Pme,- glgustin*C-arlasr Traian restim_pul dela 1800-1848 s,au distins: filologul i Borman, Petru Suciu, Nicolae F. Negruqiu, Dr. A- Tinzoteiu-.In Bimeon -in .Ctpariu. Bdrnuf. 1BB0-1g4b, h*rndru Rusu, (prof." de teol.), Simeon Gocan, ,&al yr-Td profesor la universitatea din IaEi foan Ruru, SlEfian. Aron Papiu, (cantul bisericesc), Iacob 1831*1842, autorul *lcoanei pimAntuluio. Georgi ffitiieqen (muzictr vocali 9i instrumentalA)' Dr. Ale- Bgril 1835, intemeietorul ziaristiiei romdnegti in Tra"n_ iltndru Pop (higiena), Samuil Szab6 (catehet gr. or.). silvania.. Moldouan, $ttfu? 1836-1g3g, a publicat Gimnaziul nostru totdeauna a fost im- mai multe gtudii gi .istoricel Sludenlii. documente mort ca pre_ de Ii atrdgea aci traiul ugor multele pozit in Lugoj. T,adislau Dopulat Ecolari. 9i Pop, lg42-tg4b, egind din de care se impditigeau. Deji in primii ani cler ocupd funcfiuni publice, iJritout" pentru merite a fost in- in Blaj peste 300 de invdfic:i, cari se n€lqat rangul de baron. *ru "intre _la f ca vicepreqedinte la Guvern. zice Baril junigori de cdte 18-19 Gaarild Laslo Pop, 1843-18S4j fedeau Ei membru al Acade- lnvdgAnd- A-B__C'- iard in lipsi de hf,rtie for- miei prepozit in Lugoj. rni JopAle, t -funcqiuniIosif Hossu, 1g46, mAnd literile vara pe pimintul cel nisipos al pieqei' pirdsind clerul, s'a indlqat in de stat p6.ni 1116 iarna pe nea cu cAte un beqigor, ca si nu le la treapta de vicepregedinte al Cu4ii de Compturi din degere degetele". Budapessa. Aron Pumnul, l846-lg4g, coniinuatorul maioritatea o dau flii de operei lui Bdrnuf mai tdrziu profesor in Cerniuf, unde Inainte de 1848 lor trezegte la noui viea{d simlui nafional preot. Dupe 1850, cAnd po4ile Ecolilor se deschideau Dupd 1850 se remarcd: petra pop, 1g50-1gb4, pentru toqi cetifenii deopotrivd, numdrul covArqitor e erau siraci, ve- f prepozit in Lugoj. Sirneon Mi/zalt, 1gb0_1g60 a: al fiilor de agricultori. Si cum tofi utorul mai multor manuale bune, mort ca profesor neau de-a dreptul in nldejdea fi/d,ilor. Jipiii.erau la liceul din Craiova. loan V. Rusu, 1g50_1g62, cel dintdiu ajutor pentru gtudenqimea siracd dela a:' cinci zile, aproaPe f canohic. foan .Faur 1gb2-1g68, apoi profesor la cest gimnaziu. An de an, la fiecare dsta foamea, care nu liceul din Craiova. foan Antoneli f ASb_fbO3, ca- 200 Etudenfi igi alinau in chipul f mai bitea intefitor Ia ugile chitiuqelor scunde, umede Joan qi nesdnitoase din suburbii'le Blajului indesate cu rdv- se dd de pr'ezinte' {or:?" Solonon, 1862-1826, protopop in Ludogul- nitorii dupi inviliturd. Ajutorul $i de-Murdg. foan German,l87o-f bOO. Nicolae popeicu,' Afarl de pflne, gtuden[ii acestui gitnnaziu rrrai 1870-1900. Ciriac B. Groze,'Emit tg?2-19g9.' Iosqf sunt ajutali cu Etipendii din diferite funda$uni, cu E[aissu, 1873-1909. canonic. Viciu, 1gg9: amtazi grituiti la masa Studenfilor, cu cirfi din fon- 1909. Dr. El;e Ddianu, lg00- 19.02, protopop dul premiilor, cu medicini grituiti din Jondul ;tu- in Cluj. denlilor tn caz de morb, qi ca scutiri de didactru. 42

Dar cea mai mare inlesnire ln susfinerea gcolarilor deh acest gimnaziu, o aduce fard indoiate il]ir""tit 1e bdie.Ni, care gi in anul acesta adigostl f+O gcofari intre zidurile sale. Agi se- ajutd. gcolarii sdraci Ei buni dela gimnaziul nostru. Numai in Cst chip s-e . poate explic? fdil, cd intr'un ordgel mic, cum e Blalul, se adune ai an atflta spuztr de qcolari, fara teama cd nu u""i pdnea cea de toate zilele, ".ra"

Dote stati.stice.

An. gcol. 1860/l 1860/1 t87OlL 1880/1 1890i1 1e00/r 19 l0/11

Studenti 212 4L4 386 4t2 371 477 520

UI

3. Institutul pedagogic. d 'd Este . de origine mai noui. S'a infiingat Ia 1g65. Atunci avea numai doui cursur[*- La_IggT' sJ d;"_ ia voaltd te la trei cursuri, iar in 1906 se ridicd gi o al lV-lea. ""."ot La inceput pedagogii ascultau prelegerile in cur- tea. metropolitand, in locuinla castelanului de azi, apoi in. salele gc.alei normale. Edificidl de azi s'a ridiiat sub metropolitul Vancea, la 1gg6. Sub actualul metropolit, Ia 1g92, se infiinleazi gi un internat, mai mic, pentru pedagogi, care ,ta pani, in prezinte .".p:_lf 1q99 se introduce qi un curs privat pentru preg*iiad'.!v1ra!6araQ', cdli il;;;; il;ilfi;':; salele $c-oelei de fete, dera prof.esorii instit'tirrti'flar- gogic. In scurtl vretne insl acest curs sra ,iri"t-i" intrevenirea ministrului de culte. # 46 Ist*u.clla. Programa, gy.care igi inccpea vieaqa in_ pedagogic noscut ca bun scriitor de manuale, 1tltgful. se infeil$eaze in cadre foarte mo_ sub care institu- OCtte. In.cursul I se propune: catehismul, metodica tul, in scurtd vreme a luat parvae profes- sor.., adeci profesor in qcoala elementard. Date statistice. Dar in acelag ro, Viqoli se premene$tq gi Ecoala normalI din Blaj trece intr'un nou stadiu. r.{ 9. d € ri \o \o H An. scol. ro, o ro .ro Desaoltarea. La I782 guvernul Transilvaniei des- r -@ o\ o\ 8 o i< @ *\f @ @ € o. o. o. voalti qcoala mai departe, in qcoali norrnald cu doud $ Hl s d il '{ clade, cu doi protesori gi cu un catehet, care deodatd 'Elevii 67 24 ll 19 63 59 65 11 96 86 82 avea sf, fie qi directorul qcoalei; qi tot atunci numegte de profesori pe Ioan Pop gi Samuil Coltor, iar de catehet gi director pe George Sincai. +. $coala normale gi de apliea{ie. In scurtd vreme se reclami "instituirea unui al trei- loa profesor. $i de fapt la t784 vedem figurdnd, la normele din pe - Inge_putu! Scoalei normale din Blaj ne conduce pAne Blaj, lAngn director trei profesori: la anul t754. In publicarea qcoalelor vedem, ci de- Samuil Coltor, Ioan Pop s,i Demetriu Raitar. odatf, seminariul cu qi cu gimnaziul se infiinqeazi..Ei Dela data aceast" funcjionat regulat pro- qcoald tot trei o elementari: gcoala de obgte. fesori gi un director. "o Ea erd deschisi tuturor pentru a se deprinde, in Atat pe dirbctor cdt qi pe profesorii gcoalei nor- oarele libere, in cele ce se propuneau aci,- adecd in male din Blaj, ii denumea, la propuneiea episcopului, 48 49

guveroul. A$a l'1 practicat aceastd dela l?g2 ptnn a$a de bine situat, ca gi corpurile celorlalte gcoale. tdrziu in veacu[ [r[. Ceilalli profesori cdpdtau, ce e drept, o ratd monahal5, adecd 400 cor., dar lipsiau deputatele in naturi. In decretul de numire al lui guvernul dis- $incai, Era insd altd considerafie, care fdcea situaqia acestor pune, ca acesta sd se poarte cu subordinaqiunea cu_ profesori mai bund decAt gimnaz gi se- venit{ fapi de episcopul siu. Iar cdnd igi uitd a ielor dela $incai minar. Profesorii din urmd rdmdneau la catedri de aceastri datoritd reverinjd fatrd de episcopul, gu- ;coalelor de azi pe mAne, gi dupd cdqiva ani, cAnd s'au fami- vernul era- aspru gi nu intArzia sd infrunte gre" !e excilugdrul cerbicos. liarizat cu catedra, trebuiau si o pdrf,seascd, sd treaci. la oarecare parohie sau protopopiat. Profesorii nor- Aceeagi subordinaqie faqd de episcop, privia pe melor insi, cari erau numiqi de guvern, rdmAneau linigtili profesorii .normelor. ,i in catedrele lor, ;i le qineau pdni la moarte. Pe ldngl episcopul, directorul normelor mai era in_ Directorul $incai. Adevirata gcoali normald din drumat in decretul de numire. la subordinare cuveniti Blaj, porni sub steagul lui Sincai, care in scurti vreme gi fa16 de direcrorul regesc qi inspectorul primar al avea sd devind streagul biruinfei, gi biruinfa dra cu gcoalelor nagionale; dar numit insugi dirlctor al atAt rirai siguri, cdci Sin:ai deodati era pus mai mare, gcoalelor gr. cat. din Transilvania, ajunse la autoritate, director, gi peste scoaieie rominegti gr. cat. din intreg ln toatd puterea cuvdntului. principatul Transilvaniei. Ca atare el igi cdgtigd o in- Din corespondenfa fluintd covArgitoare asupra gcoalelor noastre poporale -. intre $incai gi guvern. vedem ci directorul "normelor din Blaj- corespoidenzi direct cu din Transilvania. guverlul, Primegte ordinaliunile m'ai inalte gi le exe- Pdni la $incai nu avem nici qcoale, nici dascili de cuti. Relateazii despre situaqia gcoalei, a invdgitorilor seamd, qi dascalii, de erau, nu aveau prilej sd se pre- gi despre. progresul tinerimei. Face propuneri gi uneori gdteascd, pentru a fi inqelegdtori gi destoinici in munca cAnd trebuia, remonstreazd chiar tontra guvernului. lor cinstitd. Dar deodatd cu infiinfarea gcoalelor normale Salarele. La 1782 directorul, pe lAngd cuartir cu_ din Blaj, incepe a se introduce gi la noi, incetul cu yenit,. gi ajutor in naturale dela episcopul, primia, din incetul o rdnduiali mai bund, si-i zicem un sistem, fondul normal salar de 300 iar profeso.ii p" gi in pregitirea dascdlilor. ldngn d-eputat in griu Ei lemne,"or. tot deia episcopul, Normele din Blaj erau atunci in pregdtirea dascililor, aveau din fondul normal 150 cor. la an. aceea ce sunt astdzi preparandiile, iar $incai, directorul gcoale, primilor La 1783 vedem o imbunitiqire esenqiald. Ajutoarele acestor era cel dintfliu pirintele al dasclli romdni cu metod, cu pregdtire, daci se poate in naturd, rirndn Si pe mai departe. In ifara de zice cu conqtiinqd de dascili acelea, directorul primegte 400 cor., iar pentru ins- pectiunea gcoalelor din provincie inci 20d cor. Tot Doisprezece ani dearAndul a stat $incai in fruntea atunci s'a urcat qi plata profesorilor la ,800 cor., iar acestor gcoale normale, fiind deodati gi directorul tu- profesorul al treilea, capitd 200 cor. Deci in privinga turor gcoalelor naqionale greco catolice din Transiluania, salarelor corpul didactic dela gcoala normali era tot gi in vremea aceasta el infiingd nu mai pufin dec6t 50 51

300 poporale romAnegti trAnise in popularitate la ai sii, in cinste de mora- -$coale provtrzute cu dascdli ' pregdtiqi, numiqi ori intlril! de el. vuri, qi in vrednicie de dascil, pAndcdnd nu-l mal slujeau puterile. il(oise Pop (1793- 1819) a mun- Dar Sincai igi ciqtigi gi alte merite. In vremea qi cinste gi. neintrerupt pAnd la moartea liberi $incai alcituia, qi scotea la lumina tiparului, una cit el cu sa intdmplati la 6 Nov. 1819. Petru Solomon (1867 dupd alta cirqile- de trebuinqd: pentru gioald, pe $i fost, cum se gtie cel dintiiu dascdl, care Itngd acestea umbla qi prin sI vadd singur spoiul a fard. aducea-1882), pe anii 1870 o pregdtire pedagogicd inte- qi scdderile in gcoalele sale, si indemne qi sa indiepte la unde e de nevoie meiati in normele Blajului. Amintim, in urmd, ci dintre cei patru tineri entu- Urmasii lui $incai._In slujba de djrector $incai a stat pAnd la 1794. Lui ii urmd ddla 1794:-fi96 ziagti, cari la 1820 urmAnd invitirii lui Asachi, tre- hotarele qdrii, pentru a rispAndl cultura romA- George Tatu, iar acestuia Vasile NemeE, dela lZgT- curi gi la Moldova, doi, IosiJ Man72 1807. AmAndoi urmaqii sii oameni cu calildqi distinse, neasci fralii din Ei Costea, pe vremuri ei cdte-o catedri' cu pregdtire inalti, cu destoinicie de muncd, dar nici Ioan finuse ;i qcoala normall din Blaj. unul nu se ridicd la inilqimea inaintagului prigonit de in gum soatri. Cu $incai deodati se pierdu Ei rolul insemnat, Eleaii. Tinerimea Etudioasd din norme, dupi ce-l avea in tara intreagl directorul normelor din Blaj. , ne arat[ datele mai vechi, de un contingent foarte La 1808 ajunge director Benedict Fogaraqi, despre mare. de multeori mai mare decAt chiar gimnaziul. care cetim la Al. Papiu llarian, ci uda patente la Astfel de pildd aflem in anul Ecol. 1833/4' ci in liceu dascdli, cari scutiqi de greutdqi nu invdqau nimie. o erau 41 filozofi, in gimnaz 159 gtudenfi, iar numirul norme atunci se urcd pAnd la L80. Ceialalqi directdri au fost canonicii Baziliu Raqiu, elevilor din tot pflni dupi revolufie Ioan Fekete Negruqiu qi Ioan Frecvenqa aceasta mare a normelor din Blaj, Pe Antoneli, apoi'protopopul Alimpiu Bldjan, pdnd la 188G, ldngi s.etea de invildturi, se explicd insd Ei din faptul, gi de atunci George Muntean pdni Ia incetarea nor- cA la beneficiul de p6ne erau qi elevii acestor norme melor. Lor insd nu le rimase nimic nici de puterea, indreptaflqi ca Ei ceialalqi gtudenqi de aci. Alergau toqi nici din autoritatea intAiului director. h gipnii episcbpului Maior, gi din mila nemuritorului mare de copii siraci putir Profesorii. Se numeau din absolvenjii de teologie arhiereu un nirmdr agi de norme invdftrturile, gi sd-$i din Blaj qi Viena. Dintre acegtia inci numai cei mai si-Ei inceapi la aceleag pe o zi pe alta. buni, cdri mai tdrziu se tndlpu ptni la stalurile ca- find traiul'de rtonicegti. Canonicii Constantin Alutan, Gregoriu ltfihali," ln vechile infoimaqii, ce le avem, aflim in normQle Constantin Papfalvi, Leonliu Leontean, Ioan V. Rusu, acestea elevi de toatd vf,rsta; dejd in clasele incepd- Ioan Antoneli gi George Muntean, toqi au funegiondt toare printre cbpilaqi dd 10 ani, vedetn necontenit la aceste gcoale. gi feciorandrii de 15-16 ani. Cei mai tineri treceau normelor eqiau Se nrai recrutdu profesorii normelor de aici qi din- ln $coalele latinegti, iar din bitrinii tte laic-i, gi nici aeqtia nu aduceau roglne asupra ia- dascblii dela sate. stitutului. Il'lthatt EagaraSi (1790 - 1823) imbd- Dela 1850 incoace gcoala normald pregdtea esclusiv 52 53 pentru gimnaziu. Iar deia 1865 era gi un fel de In anul gcol. urmdtor elevele mai primesc instrucqie gcoald de praxd pentru elevii institutului pedagogic. qi din lucru de mdnd, gridindrit, limbile germini gi Slniformarea in Scoald de ay'licafie. In timpul din maghiard, istoria patriei gi aritmetici. urmd sistemul gcoalelor normale nu mai corespundea Dupd 1870 qcoala se desvoaltd la trei despirqi- legii. Se resimqi trebuinfa unei schimbdri, ce s'a gi minte; la 1878 se ridicd la gcoald cu 2 clase ;i 2 in- fdcut la 1899, cAnd qcoala normali, la care funcqio- viqdtoare. ln 1890 se mai ridicd o clasd. nau trei profesori, se preface in o singuri gcoali, cu Fela 1892 concurenfa fetelor, cari se ingrdmideau gase despdrfdminte Ei cu un profesor. De atunci ea aci din .loate unghiurile provinciei metropolitaue, era servegte de qcoald de model, sau gcoali de praxi atAt de mare, in cAt gcoala trebuia din nou ldrgiti lAngd institutul pedagogic. Prin strdformarea aceasta Ei, conform cerinfelor vremii, organizatd pe alte baze. numdrul elevilor gcoalei normale de mai 'nainte a Drept aceea metropolitul Vancea, pe ldngd gcoala ele- scdzut redepe, agd. cd in anul ;col. 1910/11 ;coala mentard cu trei clase qi 6 despirqiminte de pdnd aci, de aplicaqie abia avu 49 gcolari. Totuqi gcoala de mai infiinqd un curs superior cu doui' clase. Aceasta aplicaqie are si o parte buni: elevii pedagogici, sub era Scoala poporald superioard., care in forma aceasta conducerea profesorului gcoalei, se pot deprinde cu a durat pAnd la 1902. De data aceasta se fac inoiri mai multa destoinicie in practica instrucfiunei, lucru gi in planul de inviqdmdnt. Ca studiu facultativ afldm care mai 'nainte, in Ecoala normali., intAmpini multe limba francezd gi muzica instrumentald. Iar pentru lucru dificultdqi. de mdni se numeEte invdqdtoare anume Tot la 1892 Ecoala, impreunati se 5. $coala de fete. muti in edificiul pompos de azi, ridicat din ddr- nicia metropolitului Vancea. Metropolitul $ulugu se ocupa de mult cu ideea in- Ultima strdformare se face la 1902. Scoala elemen- fiin$rii unei ;coale de fete in Blaj. Deja la 1857 in- tard se reduce la 2 clase, cu 4 despirqiminte credinqeazd, interimal, pe sofia unui profesor, sd ins- o singuri'invdqdtoare. Iar qcoala superioari se preface trueze fetiqele ori;enilor in cetire qi scriere, Ei in lucru tn Scoata czozta cu 4 clase, avind, atard de studiul de mAndL,. "ci mai bine va fi ca fetiqele sd inve{e limbei romdne, intru toate aceeaEi programi de invi- ceva, dec6t nimica". Dar o gcoali sistemdticd intdrzia Frnant ca cele de stat. In organizarea aceasta existd an de an, lovindu-se mai ales de deficultagi materiale. Ei de prezinte. In sfArgit s'a deschis la 1864. Conducerea. Cel dintfliu director al Ecoalei a fost La inceput gcoala avea doud despdrfiminte. Se eruditul canonic Timoteiu Cipariu. El insi nu propu- vede, cd licu un spor gi invdqdtoarea de pdni acum. nea nimic, precum n'au propus nici urmagii sii, pdni Numai a$a se poate explica, ci elevele din anul Ecol. la actualul director, Silvestru Nestor, care deodati este 186415 pe lAngd silabizare, cetire gi scriere mai in- gi profesor vilau gi istorie biblici, gramaticd, geografie gi istorie fnad^fdtaar,ele si inadfdtorii. Prima invdqdtoare era o naturali. GermAnd, Ana Kossow, asemenea gi cea de-a doui, 54 pentru lnvdtd,ceii meserii Francisca Schmidag. Fiindci nu aveau destuld deste- 6. $coala de ritate de a proPune toate obiectele in romdnegte, gi negustorie. consistorul le rdnduia gi un ajutor dintre profesorii gcoalele Ecoalei normule. Este cea mai tinerd intre toate Blajului. Seria invdletoarelor romdne incepe abia la 1868, S'a infiinqat la 1898. Director al gcoalei fu numit Sil- cu o blljand, Rozalia Bugner mdr. Munteanu! care nu vestru Nestor, profesor gimnazial. Cu propunerea in mai putin decdt 26 ani a stat in serviciul gcoalei. decursul unui an au fost incredinfafi mai mulli pro- Celelalte invilitoare: Leotina Cristian mir. Negrufiu, fesori dela celelalte institute de invifimint. Elena Sdntion, Aurelia Bariliu, Victoria loanoviciu Dar abia ;i-a inceput activitatea la J5 Dec. 1898, pretorial mir. Karsai Ei Maria Boer mdr. Radu. gi oficiul din Blaj prin ordinul din 24 Dec. acelui an gi oprit func{ionarea Azi corpul didactic al gcoalei se comPune din 12 a s,coalei. Consistorul mptropolitan ltrcu recurs la ministru, cerAnd aprobarea Persoane: gcoalei, care s'a gi dat in anul L900, cu aceea ob- (director), Georgina Muntean n. Silvestru Nestor servare, ci pe ldngd celelalte obiecte cuprinse in pla- Bucga, Iqan Fodor (prof. gimn.), \{ihail Roza $erban, nul de tnvifdmAnt, sf, se propuni gi limba maghiard, Anastasia Maniu, Nicolae Pop (prof. la inst. Cdpugan, ca astfel invdqdceii si aibd prilegiu de a-gi insugi limba ped.), Muregan (cintul), Dr. Victor Macaveiu Iacob statului. Scoala funcjioneazd insd gi in timpul opreligtei, teol.), Aurel B. Gajia (prof. la inst. ped (prof. de ), cu 42 elevi, cari la stdrgitul an. gcol. 1898/9 au dat gcoala pentru ucenicii de me- Valer Iozon'(invdq. la gi examen public. serii), Samuil Szab6 (catehet gr. or.) In vara anului 1899 gcoala fu pusd pe baze noud. gioalei la incepu! erau mai toate Eleaele. Elevele In senzul legii se infiinlari toate patru clasele, qi in din Intemeiat{ odatd reputafia gcoalei, gribeaq Blaj. locul profesorilor, cari au propus in anul prim, se nu- gi din distan{e mai mari. Indeosebi crelte 4cl eleve miri invdfitori noi: Nicolae Pop Teodor Vandor, numirul elevelor dupl infiinqarea internatului. Invdqa- Ei cari apoi au fost recunoscuti definitiv qi din partea statului, tura se putea cdgtiga gi in alte plrqi' Dar in Blaj, cu Scoala n'are nici un fond sigur, cu toate acestea mijloace pufine, elevele invdfau 9i carte, qi primeau religioas6-moral6,' pe care aci in' ea provede grdtuit ln fiecare an pe tof elevii .cu ctrrfi Ei o buna educaqie, gi totdeauna s'a pus o deosebiti grrje, de acl se explici alte recuisite de lnvdqdmdtrt, gi premiazd chiar pe mai concurenta cea mare a fetilelor din toate colprile qirii. elevii buni. Toate acestea lipsuri Ei le acopere din contribuifl marinimoase. Preleg-erile se {in in edi- Dale stalistice. ficiul institutului pedagogic. In 1901 gcoala rdmlne cu un singur invildtor. Dela 1906 se propune qi de'semnul liber, chiar de profesorul gimnazial, Flaviu C. Dornga, iar dela 1909 gcoala are invifitor anurne (Valer lozon). In timpul din urmd sporul se resirnte tot mai mult, r) In urma anilor slabi de mai nainte. 56 57

atat irr instruc{iune cit qi in educaqiunea elevilor, qi In anul prim s'au ginut doui cursuri de cdte gase interesul cregte Ei din partea societriqii. In cei zece siptdmdni pentru pregdtirea bonelor. Al treilea curs ani din urmd au cercetat gcoala 486 elevi gi anume in de ingrijitoare s'a finut la 1896, iar la 1897 s'a aran- jat un alt curs, de Ease luni, pentru conducitoarele 199t1, - 4b r9OBf. _ [t asilelor permanente, La aceste cursuri au primit 79Ozl, : 29 79O?lB: 6l diplomd de conducdtoare la asilele'permanente 8, iar I9OslA : 27 1908/s : 65 la asilele de vard 11 candidate. l90al.,': 32 190e/ro': 76 In lipsd de candidate, alte cursuri nu s'au mai pirtut 1gga1u _ 2b 190t0/r1 : 84. finea pdnl in anul qcol. 1902/3. De data aceasta s'au Peste cualificat cinci candidate, toate pentru asilele permanente. tot se pune mare gnje pe aceastd Fcoale, care, in menirea sa frumoasi, tinde sf, dea o culturd Cel din urmd curs a Iost in an. $col. 1906171 s'au sdndtoasd gi ucinicilor pdrdsiqi pAni ieri-alaltiieri, vrdnd cualificat 5 candidate. si se. bucure qi ei de rezultatele binefdcitoare ale gtiinqei In anii din urmd. asilul, a$a cum era, nu mai avea qi culturei. nici un infeles. Din vegetarea lui se putea prevede sfArgitul, care n'a intdrziat. Cu incheierea anului scol. 1909/10 inceati de-a 7. Asilul model de copii. mai fi. Poate in viitor se va lnfiinqa pe alte baze. Ideea infiin$rei unui asil model in Blaj, pentru in- Da'te !t"1g" provincia metropolitand a fost a metropolitu- lui Vancea. Sub dinsul s'a ficut, cu 1g,000 cor., edi_ ficiul, in care s'a adipostit asilul pAnd' in zilele. din urmi. Dar nu i-a fost dat si-gi vada planul dus la indeplinire La 1893 Ministrul reg. u. de culte Ei instrucqiune publicd dd asilului model din Blaj-permanente dreptul de-a cuali_ fica conducdtoaie pentru asilele gi cele de vard. Deschiderea s'a fdcut la 1 August 1894. Condu- YE cerea s'a incredinfat unei invdldtoare, Melana Brdn_ dugean, iar ,pentru, controld s'a instituit un senat, compus din 5 domni qi 5 doamne. ..Cheltuelile susjinerii s'au coperit din fondul asilului, alimentat de ofertele benevole ale episcopatului d; Oradea-Mare, Gherla gi Lugoj. I

VI. Institute de crestere.

1, Internatul de bdeti.

Paralel cu instrucliunea gcolasticri trebue si meargi (D gi educa{iunea domesticd., Dar in Blaj a trebuit si 89 treacd, lung timp, pAni s'a niscut idea infiinfarii unui t institut de cregtere. Nic*iri un internat nu era atit g $e necesar ca chiar in ordgelul nostru lipsit dd cuar- @ tire convenabile pentru a putea addposti, dupn re- !t< o gerinfd, qcolarii numirogi ce se ingiimddeau aci la t. lnvdqdturd. Acestei trebuinfe de mare insemndtate pentru pro- movarea invifimintului a rispuns metropolitul Vancea, la 1884, prin infiinfarea internitului de bdiegi. Internatul ridicat numai din cruqdrile.marelui me tropolit, mai intAiu a fost aqezat in cel mai frumos edificiu din partea de rdsdrit a piagei, in care astlzi este gcoala gi internatul de fele. La' inceput. a fost proiectat numai pentru 60 gtudenqi, dar afluenqa era aga de mare, inc6.t se primeau 80-85 elevi. Pentru o sumd de 200 cor., elevii primea.u cuartir, vipt, spilat, luminat, incilzit, in de morb ingrijire medicaHi iar cei slabi in gtudiu,"^, gi. instrucqiune privat6. Provizi- g1

60 dupri c6t ingddue imprejuririle, sunt ajutafi gi de sub- prefectul rie studii. unea cu'vipt era datd in ardndd. Primul rector al In afari de oarele de studii, elevii se deprind gi institutului a fost Dr. Alexandru Grama, care a con- in cdntdri, muzicd gi declamf,ri. dus internatul pAni la 1892- Apoi pentru distracqia gi educaqia corispunzdtoare, La 1892 internatul se mutl in edificiul de azi, de se mai aranjeazd., mai ales la prinderea postului, se. lf,ngi ibiserica parohiali, fiind acesta ridicat in cea Ei rate declamatorice-muzicale, impreunate mai rfrare parte pe spesele aceluiagi metropolit. Ei cu produc- qiuni teatrale. In gcelaqi an ajunge in fruntea internatului Dr. V; Hossui episcopul de azi al Lugojului, care ca rector In sfArgit amintim, ci elevii institutului serbeazi in introduce multe imbunitdfiri in vieala internatului. tot auul amintirea fundatorului metropolit Dr. . Intre hltele inlocuegte sistemul de arAndi cu provizi- unea in regie. Tot sub rectoratul siu s'a cumpdrat In adevir, infiinqarea internatului acesta este cea pe seama internatului qi domeniul dela Veza din mai mare binefacere adusi tinerimei studioase dela apropierea Biajului, care azi e un bun izvor de venit, aceste qcoale. Se face cu putinqa aci, ca tinerii Sco- ta, f ggg se numegte rector profesorul gimnazial lari. sti fie tnduplecali spre frica Domnului., spre or- Emiliu Viciu, care in aceastd calitate gi-a cAEtigat dinea bund Si disciplina salutard, ca sd deuind cu mare merit prin ldrgirea internatului cu o noui. aripd, timful rti credincio5i biqericii, bdrbali deaotali nafiunei, in care elevii acum cdpdtau gi o capeld, frumoaii. cetdleni ascultdtori de legi Si iubitori de patrie, dupi- Prin aceastd ldrgire, numdrul elevilor crescu pAnd la cum eri intenlia marelui fundator, 130-140. Si toatd cregterea aceasta bund Ei cu temeiu, ;i azi Rectorul Emiliu Viciu, istovit trupqte chiar prin in vremi aga de scumpe se ofere tinerimei Ecolare in munca cheltuitd spre binele acestui institut, la t9O7 mod ieftin. in prequl unei sume numai de 400 cor. se re_trage in locul ajunge Ei lui alt om cu mAni tare, Nu e deci dacd internatul acesta, dela in- Dr. Vasile Suciu, chemat sd ^mirare, 'inaintaqulducd mai departe opera fiinfarea sa gi pdni azi, a fost intotdeauna foarte f,rumoasd inceputi de sdu. Aceita. cercetat. institgtul ;i de prezinte. "ondo"e Azi elevilor in internat le stau Ia dispoziqie b sale Date slatistice. de invdqdmdnt, 6 dormitoare, un r.fecto, ,p"gior, o chilier de spdlat, I garderobd, 2 infirmdrii pentru ca- An. ecor. trrnlu ,r*nrno ,rnniu 1904/5 | 1e0e/10 z:uri de morb gi o capeli incdpitgare, uide elevii I | | asc-ulti sf. liturghie in fiecare zi, afard, de Dumineci gi sdrbdtori, cAnd impreund cu ceilalqi gtudenli din gim- naziu asculti liturghia in biscrica catedrald. Elevii din clasele inferioare primesc, in instrucqiune, ajutor deJa cei din clasele mai inalte (corepetitori), gi ,82

2. Internatul de fete.

S'a infiinqat la 1892, tot prin metropolitul Van-cea, in legiturd cu qcoala poporali superioari de fete' Infiiniarea lui insd era o supremi necesitate,-_pentru a inlesni qi cregterea fetelor' Diir metropolitul Vancea, murl cu o luni inainte de inaugurarea lui, s,i astfel nu avir mingdierea si-l vadi in activitate' Dela infiinlare 9i pdnd azi inspecqia supremi o de' prinde un director extern, un canonic' Cel dintdiu iirector extern a fost eruditul canonic Dr, Alexandru "Grama, dela 1892-1896, cind trecu la alti via1i. .ft) Sub conducerea lui s'a ridicat aripa internatului de cdtri o st seminarul teologic. tD .TD Perrtru o scurtd duratd avu conducerea canonicul 'Gavril[ Pop, iar dela 1898 9i p6ni in p-rezinte di- o rector €xtern este canonicul Dr' Victor Szmigelski, H c+8e al doilea mecenate al internatului, care a pus bazd F la un fond, din care pAni in prezinte s'au ajutat q (D multe eleve. (D (D'+ Conducerea irnediati se face prin .directoara inter- natului. Prima direbtoard, Aurelia Feldrian ndscutd Solomon, in vremuri hune 9i r0le, a condus interna'tul un lung $ir de ani ptni la moa'rte. La 1907 i-a urmat ictuala directoard; Eliza Bodocan, mai 'nainte invdjdtoare lr Ecoala primari de fete din loc.

l In'internat se primetg it fi-ecare an 60-70 elerre, "cari pentru o taxi anualH de 360 cor. capitd locuirlql sin{tbasfl, proViziune iniretgi 9i o qregtere- litgrijiH' tn spirit r&*,rc.m'

Dumineca, Joia gi in toat€ sdrbitorile elevele asculti 64 65 fiecare sf. liturglrie in capela internatului. apoi la pitrar anul 1910 a fost aqezat in edificiul din Sudul piafei, de an se mirturisesc qi cuminecd. unde azi e sucursala senlinarului clerical. Cu inceputul Se pune deosebitd. gnje pe invdqarea corectd a .materne, anului gcol. 1910/11 s'a strdmutat in localul Asilului limbei Ei pe insugiiea limbilor magh'lare qi de copii. germdne. Proiectat dela inceput in cadre inguste, internatul Li-se dd instrucfie practici in cele economice, intru addpostegte in fiecare ao 30-35 eleii, cari pentru cit le ingddue oarele de gtudiu. o taxi anuald de 80 coroane primesc locuin{d, incdlzit, lAngn muzica Pe taxe moderate se pot deprinde in luminat gi spdlat. Viptul se pregdtegte dintr'a lor. instrumentali (pian gi violini), gi, sub supravegherea S-upravegherea in gtudii disciplinn se unei superioare, pot urma qi la cursuri de dans, unde Ei face prin prefectul internatului, care totdeauni ofere prilegiu a-$l cAgtiga este un profisor li-se bun spre ;i o rutini dela institutul pedagogic. sociali. In fiecare sdptdmini elevele fin gi aga numite con- ferin{e, impreunate cu lecturd, emuliri declamatorice ;i deprinderi stilare, iar la anumite ocaziuni, cum e prinderea postului, incheierea anului scolastic, aran- jeazd in cerc restrans, diierite producfiuni cu declamiri, coruri, reprezentaqii teatrale Ei tablouri vii. Spre dilaturarea luxului gi stdrpirea vanitiqii, ele- vele toate sunt oblifate si poarte uniformd, care le sti bine, Ei vine eftin.

Date statistice.

Anul scolar 1882/3 1897/8 r9o2l3 L9O718 1r910/1

1 Elevele 50 61 32* 83 i78

3. Internatul preparandial.

Intre institutele de crqgtere din Blaj, e cel mai; tiner. S'a infiingat la 1897, n'are edificiu propriu. Ptna in

*) !n urma anilor rei. ,67

curlle acestei tipografii o bucoarnd, un catelzisrn prin intrebiri gi rdspunsuri, un strajnic, an liturgltier, un dialogus, tn care se ardti idevdrurile sfiniei U"i.i, qi celebra carte Floarea adeztdrului, tradusd in lati- ne$te (Flosculus veiritatis) de insug episcopul Aron. .Episcopul Aron o l{sd bine inzestrati urmagilor sli. sub cari ea luase un avAnt. VII. La 1768 ea cipitd privilegiu dela Maria Terezia pentru clerul qi poporul romdnesc din Transilvania, Tipografra. gi tot atunci impdrdteasa, pentru a-i asigura desvoltarea, opre$te din nou intrarea cirqilor biserlcegti tipdrite in altd qari. Un agezlmint cultural de mare importanqi este gi Pe acest privilegiu tipografia seminariului din Blaj. Ea este una dintre . se rizimd episcopul Atanasiu Rednic, cdnd cercd. in acelag cele mal vechi tipografii romAneqti din i ransilvania. ln,-!d apere dreptul tipografiei sale contra librarului Originea ei se confundi cu tipografia romAneasci din din Viena, Iosil Kurtzbotki tot atunci cipitase-. ""re Alba-Iulia, care exista inainte de Unire, in care dreptul de a tipdri cdrqi sflrbeEti, Ei Ei grecegti qi in alte limbi. se tipdrise cdrfi bisericegti romAnegti chiar gi dupd La 1833 tipografia trecerea lui Atanasiu. se incredinleazdr Cipariu, el ' o adapteazd, de n-9o, incdt putea flnea concurenqa Cu episcopul Ioan Giurgiu Pataki se mutase gi cu ori care alta din [ard, peeum apare din tiparulI tipografia dela Alba-Iulia la Fdgdraq, dar aci nu luncliona. frumos al ci4ilor apdrute aeta f8gb inainte. De aci episcopul Inocengiu Micu Klein o aduce Teascul vechiu mai funcgiond qi pe la anii 1g70. Ia Blaj. Intr'o erb noud intrd tipografia la 1902. cdnd in Dar nu erd de folos, teascul vechiu numai fecea fLun!9a ei ajunge actualul piefect Vasile Suciu, slujba, iar episcopul Klein, care incd pe la 1735 cercd dinttiu prefect cu pregdtire speciali. In anul acela";i s'o restaureze, numai ajunge s'o puni iardq in lucrare. tipografia avea o singurf, magina, azi lucrd cu trei magini mdnate Ideea restaurdrii o continui qi urmaqul sdu Petru cu pu,tere motord. Adaptatn dupd ce- rinfele moderne, Paul Aron, cu atit mai uqor, cdci ii venea intr'ajutor ea poate concura co ori caie alti institugiune similard. porunca Marei Terezia, dela 1746, care oprea. in Averea tipografiei edificiu. favorul desvoltdrei vechei tipografii, orice carte ritu- in $r edituri face ali gi corali tipiritt in Muntenia gi Moldova. circi 250,000 cor. Editurile. le desface tibrdria seininariald. Episcopului Aron i-a qi succes s'o puni iar in activitate. Tipografia seminariali std in primul Deja in primii ani ai cirmuirii sale vlidicegti, iese . rlnd in ser_ vici'rl bisericei gi. gcoalei. In totdeauna la lumini o serie intreagi de cf,r[i, menite si umple ea implini o mare misiune culturala la poporul romAnesc din Tran_ golul cel mai simgit. PAni la 7754 egird de sub teas- silvania. 6r 68

A_ci au apirut mai multe ciirgi insemnate, ca Bibtia, lui Cla?n, Orologerul dela 183b, prima carte biseri- ceascd cu litere latine. apoi toate cdrgile lui Cipariu gi ale marelui istoric Bunea. De sub teascurile tipografiei acesteia, au egit in Transilvania primile loi iomdnegti cu iitere latine: Organul lumind,rii (1847) Ei Organul nafional(lg4g),' gi cea dint0iu loaie pentru fdrdnimea noastri: [nad.- V III ldtorul poporului (1848). lar dzi tipdregte 4 foi: Unirea, foaie bisericeasci- Colecfiuni gi bibliotece. politioi, Foaia $colasticd, revisti pedagogicd, Cultura crestind.. revistl teologici, Ei Reaista lokUca-hterard. Blajul . _are mai multe colecqiuni pretioase gi bibliotece lggaf In.. privinla aceasta nici un ali centru ,omanesc din Transilvania nu se poate compara cu ordgelul nostru.

1. Arhiva metropolitanl. Este foarte veche gi importantd pentru istoria intreg ,s trecutului nostru de doui sute ani incoace. De aci I desgropat invdqatul canonic Dr. Augustin Bunea cele doud crdmpeie pline de inviqituri d]n istoria Romdni_ lor transilvdneni : episcopului -epoca luptdtor, pentru drepturi nafionale, Intcenflu^ Micu-Ktein (772g-L7St\. qi aceea a lui Petru Paul Aron (I7SL-L764) ,"nJl neratorul neamului prin gcoale. pagubd naflonita ireparabil[, cd in trecut nu s'a conserval- cu mai'multd gnje. CAci era o vreme, cAnd scoteau pe apucate, gi nu mai. lntorceau documentele istorice dir, -e_ tropolitand, Iar in 1.848 s'au prddat gi s,au "ihirr"pierdut qi mai multe. De. aci are s{ iasd chndva adevdrata noastri istorie bisericeasci, nalionall qi culturali.

2. Galeria episcopilor gi metropolililor din Incepdnd dela sf. Unire, fiecare episcop qi-a pre- gdtit portretul sdu. Aceste portrete se pdstreazd pdnd 70 .7L astdzi. {uprinse in rame frumoaSe, sunt agezate in stire un numdr de cdrgi, 182 rimdse dela episcopul rdndul al 3-lea al castelului metropolitan, in ordine Ioan Giurgiu Pataki gi 72 dirl cirfile episcopului cronologici: 1. Metropolitul Atanasiu Anghel Z Epi- izgonit. scopul loan Giurgiu. Pataki. 3. Episcopui Inoceniiu :La t754 biblioteca exista forma. avAnd Micu-Klein. 4. Episcopul in toati Petru.Paul Aron. b. Episco- qi bibliotecar, pe Grigore ,rcdruia pul_Atanasiu Rednic. Maior, i-se incredin- 6. Episcopul Gregoriu Maior. gi bund paza bibliotecii>. 7. Episcopul Ioan Bob. 8. Episcopul toan Lem6nyi. leazd' 9. Metropolitul Alexandru Cu timpul biblioteca cdlugdrilor se inmulqi gi cu Sterca SuluquI 10 Metio- politul Dr. Ioan Vancea. ' alte cd4i. "Maior dela Viena frumoase cirqi au adus, care mai pe urmd le-a cinstit bibliotecii.. . zice Samuil 3. Muzeul de istoria naturalI. Clain. Ignagiu Darabant inci ddrul bibliotecii ,cdr- qile filosoficeqti Ei teologicegti. care singur dela impd- Inceputurile acestni Muzeu le aflim indatii dupi rdteasa Maria Terezia le-a dobAndit". Asemenea Ei 1850, cind in gimnazul din Blaj se introduce ca Etu- ceilalli cdlugdri, intorgi dela gtudii, din Rorna. Viena diu gi istoria naturald. Infiinfarea lui este meritul pro- Ei Tirnavia aduceau cdrqi multe, de preq, cari an de fesorului Simeon ${ihali (1850-1360). Astdzi este una an sporeau, avAnd sd faci. o bibliotecd, izvor de eru- dintre cele mai bogate colecqii Etiinqifice'148 ale institute- diliune. si de mAngdiere sufleteascd acelor pdrinli cd- lor nostre de invdgdmAnt. Are tabele animalice, lugdri cu lafa gtearsd, cari zi gi noapte igi sleiau 4396 animale umplute, uscate. in spirt Ei p{rqi de puterile pentru luminarea neamului gi lirgirea qtiin- animale (coarne, din$, oase); 179 tablele botanice, felor romdne;ti. 5210 plante uscate, coleclie de lemne. simdnquri, mo- Eri aceasta o bibliotecd bogatd, inzestrati cu toati dele etc.; 395 modele de cristalografiel 3012 minerale literatura tedlogicri gi filozofici. $i avea tipiriturile qi buc{i de stAncil 10,140 de scoici gi melci; qi nu- vechi rornAneqti toate. Din ele scoate mai tdrziu mdroase petrificaqiuni. Cipariu indemnul gi dragostea cari il mdnau spre c€r: cetarea vechilor monumente de limbn romineasci. 4. i,o,ro,""u. tn anii 1848-1849 sufere gi ea o mare risipi. Biblioteca Blajul e vestit pentru bibliotecile sale valoroase, z. arhidiecezand. Se compune in cqa Ei mai mare parte din vechea pdcat insd cf, nu existi aci o hibliotecd centrald,, plirn biblioteci a cilugirilor. Aici se pdstreazd care ar deveni mai acceqibild publicului qi rAvnitorilor multe manuscrise a cilugirilor de pe vremuri, gi mai toate'ale dupa gtiinqi. Poate se va face in viitor, poate ca mine. istoricului Sarn'uit Clain. La 1367 i-s'au mai adaus biblioteca metropolitului r. Bihlioteca'Bazilifilor. A fost cea dintAi biblio- $uluqu, iar la 7892 a lui Vancea. Cu arahjamentul tecd in Blaj. Ea incepe a se forma indati dupd age- de acum e inaccesibild. zarea,primilor cilugiri ln Mdnistirea Sfintei Treimi. j. Biblioteca seminariald. Servegte pentru profe- La'I747, cAnd Mdndstirea din Blaj eri gara gi se sorii de teologie, gi este mai puqin bogati ca cea ar- mutari in ea cei dintti trei cf,lugdri, erd ln mind- hidiecezane. $i la aceastp cu greu se strdbate. 72i

4. Biblioteca gintnaziului. Ca o bazd din biblioteca Baziliqilor, s'a infiinfat la 18b0. De atunci, prin do- qatiuni gi cumpirdri s'a desvoltat repede. Azi e una dintre cele mai bogate biblioteci in arhidiecezi. Adaptatd cu opere dE specialitate din toate Ur""g"i" se folosegte mai ales de profesori. Are cl4i qtiinfifice- literare 5395 in 7251 volume, reviste BB5 in ?B? volume, gi alte scrieri diverse Bt26 in 3091 volume. , 5. B.iblioteca teologilor. S'a infiinfat la 1g64. E foale bine intreqinutd Se afltr aci tot ce s'a tipdrit in literatura romene. In special e reprezentati isioria Fonduri Fi fundaEiuni. gi literatura frumoasl. Constd din ZZL} opuri in 2644 volume. Pentru direrse scopuri bisericegti gi culturale. arhi- 6. Biblioteca tinerimei gimnaziate. Infiingatd la 1g66. dieceza are mai multe fonduri gi fundajiuni. cari gi Pdnd azi a fdcut,progrese frumoase. E impirqitd dupd ele fac o parte din mdndria noastri. rami, gi numdri 2209 volume. Fiind neam sd.rac, Ei fundagiunile noastre se ivesc Z. Biblioteca institutului pedagogic. A profesoriior mai smerite. La alte neamuri gi confesiuni ele se numiiri 1165 volume, iar a elevilor are 12g0 cn4i fdceau de citri principi gi nobili, cari jertfeau din in 1423 volume. belgugul avutului lor. Noi insi nu ne putem mdndri cu astfel de fundatori: dela Mai sunt apoi bibliotece private loarte de preq, cum stat am cdpdtat numai domeniul Blaj, toate celelalte e de.ex. biblioteca lui Cipariu donatd capiilutui din din fonduri gi fundajiuni sunt clgtigate prin Blaj, gi biblioteca lui Bun)a, testatd tnTttipndei bi- sudoare, prin o vieafd austerd gi cruleri continue. Arhireii blioteci centrale, pe seama cdreia gi-a lisat, cel dintAiu, nogtri iubitori de jertfi, Ei bdrbaqi intreagd averea. Bunea voia, ca din cdrjile alf vrednici, preofi gi mireni, cari inlelegeau Etiinfa rostul lngelepte sd se deschidd tuturor, cari tind s,o aiba. culturii, numai aga puteau inzestra biserica gi neam'ul. ' Mai insemnate sunt: Fondul metropoliei, cu dome- niul din Blaj gi comunele invecinate, pentru susfinerea Arhiepiscopului Metropolit. Fondul bazilitan, cu domeniul din Bucerdea gra- noasi Ei Cenade, gi cu .alte proprietiqi mai mici in uN" alte comune, pentru susfinerea qcoalelor din Blaj. Fondul serninarial, cu domeniul dir\ Cut gi Sdncel, pentru creqterea clerului 74 75 FonduJ bobian, pentru capitlul - ,din Blaj, clerul unit anul 1910/1 Blajul gtipendii, din Transilvania gi stipendii. _.In $colastic a dat din 34 fundaqiuni, la 160 gtudengi de universitaiei academie, Fondul __ Sulufan, cu domeniul din Spring,-difJite Cenadei gimnaz Ei alte qcoale in sumtr de 32,686 cor. Vidrasiu gi Odorheiu, pentru stipendii scopur, Mai amintim o fundafiune speciald, care nu se mai cultnrale infiingarea -qi unei academii sau oniversitef afli. la alte gcoale romAnegti : Beneficial de pdne. Stim, romdnegti in Transilvania. ci incd episcopul Aron ajuta cu pdne pe Etudengii din Fondul Vancean, cu. domeniul din Bethlenszent- gcoalele. Blajului. Acest obiceiu frumos l-a continuat gi mikl6s, pentru stipendii, ajutorarea clerului arhidiecezan. urmagg! siu episcopul Atanasiu Relnic. iar sub epis- sopul Grigorie Maior s'a sistemizat in de .F onriul aiduo-or/anal, pentru ajutorarea fundaliunea ! preuteselor pdne, la care avea se concurgd, fondul vdduve gi a orfanilor de preo6. bazilitan, fondul seminarial gi domeniul episcopesc, fiecare cu cAte 200 Fondul preolilor deTlcienfi, . pentru ajutorarea preofi- gilete de grdu pe an (in rotal 544 Hectolitre). Din lor la caz de bitrdneqe qi neputinqn. aceasti fundaqiune cdpdtau qtudenqii pAne (gipai), la Fo3dul penziune, fiecare cinci zile. .. de pentru profesorii gcoalelor Fundafiunea a rimis nealterati Ei din Blaj. sub ceilalqi episcopi. pAnd. pe vr€mea metropolitului care n'a mai dat Sub Eondul Scolastic, pentru ajutorarea gcoalelor popo- $uluqu tipdi. metropolitul'Vancea rale din arhidiecezd. insi fundaqiunea s'a reactivat, gi de atunii ea continui opera de binefacere. tr ondul catedralei, pentru lipsele catedralei metro- politane din Blaj. In anul Ecol. din urmi s'au impirtdqit din bene- ficiul de pAne 182 gtudenqi gimnazigti, Fondul tipografiei, pentru 5O elevi ai in- adaptarea tipografiiei stitutului pedagogic 14 elevi din Blaj $i din gcoala de aplicalie. Computdnd prepl pdnii in 42 cor., ajutorul de pAne Fondul Simu, pentru gcoala de fete din Blaj- valoreazl, 10,000 cor. Fondul inter.natului de yeza. bdieli, cu domeniul din Averile fondurilor se administreazi parte la stat, Cele mai multe_ fundaliuni sunt pentru stipendil parte prin

zindu-se la o noud vieaqd in 1896, cAnd se reacti- veazd pe baza statutelor in vigoare, intrunind toatd lumea inteligenti din Blaj, aranjind serate Ei petre. ceri, dAnd prilegiu membrilor de a ceti toate ziarele romdneqti, gi c6.teva striine. Din vara acestui an ca* sina are un silag frumos in casele .,Patrieirr. Prezident: Canonicul Dr. Izidor. Marcu. Meseriagii romdni au casina lor deschiliniti, in X. acelagi' local. Societifi culturale 2. Reuniunea femeilor ronzdne, de origini mai re- qi cooperative. centa (1890). dispune de-o avere insemnatd, din care Vieala impirfegte qtipendii gi ajutoare. sprijinind Ei internatul. . sociald a Blajului a luat un deosebit avAnt de fetile sume ln timpul din urmi. cu considerabile. Pentru ijutorarea elevelor sdrace dela qcoala de fete are trei fundajiuni Dupi un veac jumdtate de activitate religioasd anume. Dela 1904 incoace, prin colecte, ajutori cu gi culturald de -qi o hotdritoare importanjd pentru'fn;a- vestminte o mulqime de elevi de la institutele de in- mul romAnesc de_ pretutindeni, au inceput i se inchega ve{ement din loc. Pentru inmulqirea averii aranjeazd. incetul cu incetul reuniuni gi societiqi, cari .?_ numeroase petreceri de Vard, baluri, serate literare, nirea d.e a "u""o .sprijini. interesele religioase, culturale gi sortiri de obiecte gi producgiuni teatrale. Averea re- economice - ale Blajului. uniunei se urci peste 13 mii coroane. Prezidenta Blajul monahilor 9r{ in stAngere, gi profesorii, ,ur- reuniunii: Cornelia Deac; secretar: Traian- German. magii cdlugdrilor, luAnd de aci in mdnd Jnainte desti- Societalea meseriaSilor. MeseriaEii nogtri' incd au nele acestui focular cultu.ral, ca pdrinqi 3. de familie, o societate, infiinptl la 1903, cu scopul de.agi pro- aveau alte indatoriri socialg in diosebire de acelei ale inaintagilor. mova imprumutat interesele intelectuale, morale qi materiale Conducerea societdlii a fost pusd dela in- Rezultatele _ noului curent- se vdd pe toate terenere, ceput in mAni bune. Actualul prezidbnt, profesorul dar mai vdrtos se reoglindesc in -on"" dileriteroi Gaarild Preca!, prin muncd stiruitoare a indl;at'o la s.ocie!.a{ gi reuniuni culturale, cooperative, umanitare nivoul altor societifi similare. An de an societatea qi religioase, ce le avem in origelul nostru. aratd rezultate frumoase,' grupAnd'loc. sub steagul ei toqi industriagii romdrri din Are un" fond' 1. Soeiettrli culturale. pentru vdduvele gi orfanii de meseriagi, gi altul pentru Casa gi Hala de vdnzare.. in anul igtO dai ajir. toare in sumi de 1055 " r. Casina romd.nti. Intre toate socie$gile culturale cor. Averea societ{;ii face 11,520 coroane. casina romind e c9?' mai veche, care intrunegte, la 1862, intelectualii Blajului, Dar apune in curdnd,'tre- 4. Reuniunea inadfd.tprilor. S'a infiinpt la 1896, ?8

cu. scopul a intruni ,.de qi indemna la activitate, in 2. Societi,fi cooperative. rp]T! refigros, toate puterile didactice de pe teritorul arhidiecezei, qi de-a in&lqa oficiul inv{ldtorisc conform r, cassi de economii, societate pe acgiuni. cerinqelor vremii. Adunarea "Patria> de constituire s'a qinut Sa infiinlat la 1886, cu capital de 1"10,000 cor., in 15 Iunie 1897, fiind prezenqi peste 200 inueqaioii. care la a doua emisiune- din 1895 s'a urcat la Reuniunea arc 26 de-spdi6aminie,'arondate dupn Jis_ 220.000 cor., gi la a treia, din 1908, la 550.000 cor. trictele protopopesti din arhidiecezd. centrul Lste in Blaj, unde se 1in adunirile generare in tot oa"te. Rami de operafiune: 1) Escompt. 2) Imprumut fr!1nul prezident al reuniunii a fost George"nut M"rt;;; hipotecar. 3) Imprumut pe lombard gi cont curent. QaOZ_ t9O9). De prezinte e directorul 1.fi,. W"grrlii, 4) Depuneri. din 1909. Membrii reuniunei ln 1910: Se+ or'jinjri, Progresul institutului se poate vedea urmdtorul 132 fundatori, din 2 ajutdtori gi 10 onorari. Averea t'""e conspect sumar: 14.135 coroane. Reuniunea Capital de la 1886 Cor. 44.C00 la 1910 Cor. 660.000 scoate qi o revisti: Foaia Scolasticd, Fondul clo rezervd, ,rr11 310, 650.000 care apare dela 1899. r. .,j, u ,, Deptrneri. 130.761 ,t 3.197.107 S. $ocietatea ae lecturd,

*In timpul din urmi cavza aceasta importanti a fost Sfriginita'.u multd cilduri in toate perqile archidiecezei' 2. Reuniwnea Mariand a teologi'lor, S'a infiinqat.la 1905. Scopul acestei reuniuni, dupd cum se defineqte ln statute, este: desvoltarea Pe o scard cdt mai in' tinsi a cultului P. C. V. Maria intre margenile aqe- zdmintelor bisericei orientale; promovarea piete$i Si a xr. bunelor moravuri gi lntlrirea legiturilor de dragoste trdfeasci intre membrii; proPagarea. ideei reuniunilor ts{rbefi mai insemnafi qili din Blaj. Mariane Ei a dragostei de biserici gi neam. Membrii reuniunei, lntre altele, sunt datori a tluce o mare blrbaqilor distingi. cari gi-a'u viaqi cu adevdrat creqtineascl a se mlrturisi odati Din numArul al 9i gcoalele din Blaj, refinem cdteva nume, in fiecare luni. f{eut studiile in .ar la lntlmplare, cici o lngiruire sistematici a lor, cotizafiile benevole a membrilor se alimenteazi Din reclama un volum de sine stltitor. o candeld, ce arde ne'ntrerupt in capela seminarului. de Oradea-mare' a face bigitori de'seami la prezenia euha- L. fgnaliu Darabant, episcop pentru a.i poporului romin, iisticd a lui Hristos. gi la datorinqa de a purta pu{u- promovat mult cultura gi literatura gi Samuil Clain. rea credinfa vie gi iubirea ferbinte in inimele lor' pe bum ne spune $incai tr.ulcan, niscut in Blaj, ca episcop de 3. Reuni'unea Mari.and' a Stadenlilor dela glmnaziu' 2. Samuil Oradea"mare lnfiinqat gimnaziul din Beiuq (1828). S'a infiinqat la 1909, pentru inillarea Etudenqilor prin a virtute. 3. Samuil Clain. Membrii reuniunei se mirturisesc lunar. Asemenea 4, George $incai,. in fiecare lund li-se oficiud. paraclisul, li'se dau cirqi 5. Petru Maior, in care din biblioteca reuniunei, 9i li.se 1in conferinfe, S. Ioan Molnar, oeqlist,vestit, care la 1788 9i 1799 se arati frumsega virtuqilor, se descopere primejdiile a publicat o gramatic{ gi retoricl romAneasci. mijloacele scipare-. de- gi ispitrlle, gi se indici .de . tn 7. Ioan Badai Deleanul, mort la 1820, ca ochesaro- Ora. et labora' 6sebi se stdrue asuPra principiulul criiesc sfetnicD fe tribunalul din Lemberg. Are mai .De prezinte reuniunea are 116 membrii. La in- 'multe lucrid' filologice gi istorice, in manuscn'$. Ca gcol. se va sfingi flamura uliganiada ceputul .anului lgttil? poet esfe cunoscut prin poema comici reunrunel. sau tab'ira figanikrrr. 8. Vasile Aron, poetul. 9. Ioan llara:c, poetul. 6!;5 -/N- 84

10. Vasile Colossi:, unul dintre colaboratorii rMaternologiei.. " 15. Timoteiu Ciy'ariu. 32. Dr. Aurel MureSan, distinsul publicist din Braqov. L6. Ioan Maiorescu. din Bucerdea-grAnoasi (ltngd 33. Nicolae Blaj), biirbat DensuSan, istoriograful revoluqiei lui de renume qtiinqific, al iirui ,ro*" i" Horia. rdminea in istoria cul,"urald a Romdniei. El a cerce- 34. Dr. Alerandru Grama. tat. mai 5ta-iu pe fraqii istro-romAni (oltinerar in Istria>, 1874). 35. foan Bianu, profesor la universitatea din Bu- curegti, membru al Academiei LJ, Aron tr:lorian, istoric, primul romAne.' redactor al rTele_ 36. Enea ,grafului rom6.n" din Sibiiu. ITodoS, profesor gi literat distins. 37,. Dr, Dernetriu L8. Simeon Bdrnuf. Radu., episcopul dela Oradea-mar€. 38. Dr. Augustin L9. George Barif. Bunea. aceste nume, pentru justifica Iacob .Ai-"?g a mai mult 20. MureSanu, dupd 1gb0 un lung gir de ani mindria origelului nostru. redactorul >Gazetei<.

21. Andr'eia MureSan, poetul, care prin lira sa a trdzit neamul'rominer" dio' i.t"i!i". 22.'Aron Pumnul. # 23.- Alexandru Papiu ilarian,. tribunul infldcdrat dela 1848, mai tdrziu profesor la academia Mihaileani din Iagi, iurisconzult al Moldovei, director ar gcoaleror Jarii-romineqti, .procuror generai,'ministru ae" ;usi4ie gi membru al Abademiei iomdne. Celebru gi 'ca is- toriogral. 8?

nume luminoase, cari au reuqit a$i asigura loc de frunte pe paginele literaturii. Gtndeqte'te .insi. ceti- toriule gi ti iceea serie lungi de dascili obscuri, cari gi-au pitrecut viala instruind odraslele neamului, tra- duclnd cirgi bisericeqti 9i redactAnd cele dintti ma- nuale de gcoale. Ei dorm acum in mormintele pir6- site gi uitate, gi nici un monument nu vesteqte gene- ra[iilor de azi, ci ln aceste gropi odihnesc acei eroi XII. ai culturii noastre nafionale, cari au tras cele dintii brazde in ogorul in!61enit. Epilog. * In scurte imagini am incercat sl redim clteva note In fapcastelului arhiereilor, aminteEte-1i, cetitoriule, privitoare la insemnitatea acestei cet{fui a culturii de dragostea de nearn, de marinimia 9i sufletul mare noastre al celoi-ce au purtat aici clrja vlidiceasci. GAndegte-te nafionale. , , neam a acelora' cari au Am trecut ln fuga condeiului pestg celea mai db la inflicirata dragoste de in pribegie de dragul seami capitole ale vie;ii noastre .culturale. adeseori sulerit exil gi lipsuri-la gi au murit $i Gindegte-te viaga slricicioasi a acestor capi trebuia cu durere si oprim condeiul in avtntul gg $i ei. lor au lisat bisericii nea- l-ar fi luat, si red{m numai esenfa din mormanpf de bisericegti,. cari din siricia 9i institutele de date ce ne stau'la'dispozifie, riminAnd ca cu mului fundaliuni de milioane. Priveqte l'.gia suslinute marinimia lor, lui Dumnezeu sl le prelucrdm pe larg cu alte ogazii invdqlmtnt, ridicate 9i din $! -lor aci p nie de elevi in volume mai mari, dupi adeuerata inportpngi. di$ seami ci an de an se adapi nafionale. Stre- Voiam deastddati si punem in mlna publicului o la izvorul detdtor de viall al culturii au dus cultura romt- c64ulie: informativi, mrmai, earea si reaminteasei mogii gi ptrinlii acestor' elevi neascl ln Bucovina, iar spre apus fogtilor elevi ai Blajului cAteva pagini din trecut, qi fara-romtneasci, - bine de un veac si lamureascl gi pe cetitorii aceia, cari pentru inttia- p6ni departe la. malurile Tisei. Mai au ocrotit qi au ali- oard cerceteazl origelul nostru. g; iumatite zidurile aceste sfinte , cetea mai curate gi inalte aspiragii de progres * mentat ale neamului nostru. Din cuprinsul acesior pagini, vei afla, cetitoriule, Azi munca aceasta culturald e mai uEoar6, cdci trecut, Blaiul spri- munca neintreruptd, dragostea de rSF, spiritul de dela -in,.jumitatea a doua a veacului -e jertfe qi toate celealalte stele conduc[toare ale gene- jinit munca lui de alte clteva centre de cul- ra$ilor apuse, a cdror str6lucire pitrunde p&ni chiar turi naqionald. in zilele noastre. * Vei trece pe sub vechile boltituri ale celor mai In refexul soarelui ce aPune, clmpul libertiqii se vechi inalte gcoale romlnegti. I1i vei aminti de cdteva lntinde mliestos gi conqtiu de apoteoza ce planeazl 88

asupra-i. -A rdmas ceva in vdzduh din insufleqirea celor patruzeci de mii. cari au frdnt lantu.ile iiina- giei; ceva din sfinfenia jurdmf,nturui naqional irJfit aici sub ceriul lui Dumne2eu. .varurire iarr"""i-." rostogolesc intrlun murmur tainic povestind, epigo_ nilor de astdzi modestia mdreald a generajiitor veitri cu inimtr nlare gi suflete de eroi. DuSmrli in pace suflete de eroi ai cu.lturii qi dra_ gostei de neam. Pilduirea voastri ne va rdmAnea . sgumpi pentru toate vremile gi numele vostru, oricAt de obscur s'ar pd.rea el, va fi scos mai .iute sau mai tdrziu la iveald din .pravul cronicelor bdtrAn", ai., groapa uitdrii, ce par,cd apasii astitzi asupra voastri. $i strilucirea numelui vostru va cregte toi mai mult cu depdrtarea. Gahgiogii . urma?i de astdzi, vor invdqa din povestea viejii voastre multe lucruri bune, inielegAnd inainie de toate cd rnunca pornitd de adevdrati ?ragost; a; n-elm se poate sdvirgi cu totul in ticere, fdrd reclam gi.farf a1i afiqa numai decit ostenelele p" rul obgtei. "dor" "fi"_ voi, pirinlii ^ 8i "ql culturei noastre nagionale, ne vefi invdfa gi din groapd, strecurdnd cdte ceva din idealismul sfint al vremilor voastre de aur gi in sufletele noas_ tre_tlmpite gi cutropite de patimi mdrunte. _.Cy gAndul la voi, ne imintim de cuvintele; lui Eliade Rddulescu, care inainte de 1g4g vizitdnd Blad; inaintea gcoalelor gi-a desvdlit capul qi a strigat: tbe ahi a rd,silrit soarele Romdniiot it -\.6-D\"* CUPRINSUL.

Pgg. I. Blajul. 3

I[ Blajul ca centru bisericesc. 9,

III. Ordul cillugtrrilor bazili{i. 16

IV. Capitlul metropolitan. zt

V. Institute de lnvi,llmf,nt. 26 1. Seminarul teologic. 28 2. Gimnaziul superior. 34 3. Institutul pedagogic. 42 4. Qcoala normal[ qi do aplica{ie. 46 6: $ooala de fete -oz 6. $coala pentru lnvi!trceii de meserii qi ne- gustorie. 6D 7. Asilul model de copii 66

YI. Instituts de oreqtere 58 1. Internatul de bileli. 68 2, Internatul de fote. . B2 3. Internatul preparandial. 64

VIL Tipografia 66 90

Pag. VIII. Colecfiuni qi bibtiotece . 69

1. Arhiva metropolitanl,. 6S 2. Galeria episcopilor qi metropolililor din Blaj 6g 3. Muzeul de Istoria naturald,. 70

4, Bibliotece. . ?O IX. Fonduri gi funda{iuni. .73 X. Societ{,{i culturale gi cooperative.. .76 1. Societ*li culturale. .76 2. Societdli cooperative. ,?9 3. Reuniuni umanitare. .81 4. Societi{i de naturd, teligioasi,. .81 XI. B6rbali mai insemna(i.eqili din Blaj. . ga XII. Epilog. Errata.

La pag. girul in loc de a se cetl I 6 de jos centrul cultural . centrq cultural t7 20 qi si aceasta gi aceasta 18 12 de jos caliani Caliani 2l titlu Capilul Capitlul -D 5 de jos asi a-$i 22' 5)D titiul titlul 25 7 la o fondatiune o fundaliune ) 1 de jos erudaqiune erudijiune 27 19 gi Unii preoli gi unii preoli 30 7 L784 1781 33 7 de jos cea cea 36 2 ) D amlauminat a luminat 37 16 noua, vieali noui vieaqi 38 18 o sala o sali 44 8 profeeor profesor 2 de jos invdg tntului hvlfemantului 46 4 qi alte qcoale .gi la alte gcoale D jos 12 de Muregiu Murqan . 46 6{ ( pine pAnt 48 6 aceastrl aceastl 50 12 de jos nici de puterea nici din puterea 54 4 normule normale 56 6 de jos Melana Melania 61 10 auul anul 66 10 de jos numai nu mai 67 I bucoarni bucoavni D 5 veiritatis veritatis 80 l0 de , jos inoctivat inactivat -c-D'a-