DOCSLIB.ORG

Episcopul Alexandru Rusu

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Episcopul Alexandru Rusu vestitorulRevist lunar de cultur cretin Editat de Episcopia Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Oradea Oradea, 27 mai Seria I, Anul XIX, Nr. 11 (211), 2011 episcopul alexandru rusu Din sumar: Omilia Papei Benedict al XVI-lea la beati carea lui Ioan Paul al II-lea - pag. 2-4; Episcopul Alexandru Rusu - pag. 5-9; S-a dus i ultimul... - pag. 19 2 VESTITORUL Omilia Papei Benedict al XVI-lea la beati carea lui Ioan Paul al II-lea Iubii frai i surori, În urm cu ase ani eram în aceast pia pen- tru a celebra funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Era profund durerea datorit pierderii, dar i mai mare era sentimentul unui har imens care învluia Roma i lu- mea întreag: harul care era ca rodul unei întregi viei a iubitului meu Predecesor, i în special al mrturiei sale în suferin. Deja în ziua aceea noi simeam plu- tind parfumul s neniei sale, i Poporul lui Dumnezeu a manifestat în multe moduri veneraia sa fa de el. Pentru aceasta am voit ca, în respectul cuvenit fa de normativa Bisericii, cauza lui de beati care s poat înainta cu celeritate discret. i iat c ziua ateptat a sosit; a sosit repede, pentru c aa i-a plcut Domnului: Ioan Paul al II-lea este fericit! Doresc s adresez salutul meu cordial vou tutu- ror care, pentru aceast fericit circumstan, ai venit aa de numeroi la Roma din toate prile lumii, Dom- nii Cardinali, Patriarhi ai Bisericilor Orientale Catoli- ce, Confraii întru Episcopat i întru Preoie, Delega- iile O ciale, Ambasadorii i Autoritile, persoanele consacrate i credincioii laici, i îl extind la cei care sunt unii cu noi prin radio i televiziune. Duminica aceasta este a doua a Patelui, pe care fericitul Ioan Paul al II-lea a intitulat-o Duminica Mi- lostivirii Divine. De aceea a fost aleas aceast dat pentru Celebrarea de astzi, pentru c, printr-un plan providenial, Predecesorul meu i-a dat lui Dumnezeu duhul chiar în seara ajunului acestei duminici. În afar de asta, astzi este prima zi din luna mai, luna Mari- vestitorul ei; i este i comemorarea sfântului Iosif muncitorul. Aceste elemente contribuie la îmbogirea rugciunii P.S.S. Virgil Bercea: Preedinte noastre, ne ajut pe noi care înc mai suntem pelerini Redacia i administraia: în timp i în spaiu; în timp ce în Cer, este mult diferit Pr. Olimpiu Todorean: redactor coordonator, srbtoarea printre Îngeri i S ni! i totui, unul sin- Ioan F. Pop: secretar de redacie. gur este Dumnezeu, i unul este Cristos Domnul, care ca o punte unete pmântul i Cerul, i noi în acest mo- Colaboratori: ment ne simim mai mult ca oricând apropiai, aproape Otilia Bla, Nicolae Costru, pr. Ioan Erdeli, prtai de Liturgia cereasc. Maria-Mirela Filimon, Silvia Panti. „Fericii cei care nu au vzut i au crezut!” (In 20,29). În Evanghelia de astzi Isus rostete aceast Adresa: fericire: fericirea credinei. Ea ne uimete în mod deo- 410210 - Oradea, str. Ep. Mihai Pavel, 4; sebit, pentru c suntem adunai tocmai pentru a celebra Tel: 0259.436.492; Fax: 0259.430.509; o Beati care, i înc i mai mult pentru c astzi este E-mail: [email protected]; Tel: 0722.450.013 proclamat Fericit un Pap, un Succesor al lui Petru, Abonamente: Alexandru Toma chemat s-i întreasc în credin pe frai. Ioan Paul Str. Borsecului Bl. X16, Ap. 30 al II-lea este fericit datorit credinei sale, puternice i Tel: 0259.472.823; 0741.933.193 generoase, apostolice. i imediat ne amintim de cea- lalt fericire: „Fericit eti tu, Simon, ul lui Iona, cci Difuzare: Claudiu Boda nu carnea i sângele i-au revelat aceasta, ci Tatl meu Str. Corneliu Coposu nr. 13, Bl. X9, Ap. 8 care este în ceruri” (Mt 16,17). Ce anume i-a revelat 410445 - Oradea; Tel: 0744.958.932 Tatl ceresc lui Simon? C Isus este Cristos, Fiul lui I.S.S.N. 1454 - 8526 Dumnezeu cel viu. Prin aceast credin Simon devine (continuare în pag. 3) Mai 2011 3 (urmare din pag. 2) „Petru”, stânca pe care Isus poate s edi ce Biserica în cenacol (cf. Fap 1,14). sa. Fericirea venic a lui Ioan Paul al II-lea, pe care i Lectura a doua de astzi ne vorbete despre astzi Biserica are bucuria de a o proclama, se a în credin, i chiar sfântul Petru, plin de entuziasm, scrie întregime în aceste cuvinte ale lui Cristos: „Fericit eti indicând celor nou-botezai motivele speranei lor i ale tu, Simon” i „Fericii cei care nu au vzut i au cre- bucuriei lor. Îmi place s accentuez c în acest text, la zut!”. Fericirea credinei, pe care i Ioan Paul al II-lea a începutul Primei Scrisori, Petru nu se exprim în mod primit-o în dar de la Dumnezeu Tatl, pentru edi carea exortativ, ci indicativ; de fapt, el scrie: „V bucurai” - Bisericii lui Cristos. i adaug: „Pe el, fr s-l vzut, îl iubii; fr a-l ve- Îns gândul nostru merge la o alt fericire, care dea, dar crezând în el, tresrii de o bucurie negrit i în Evanghelie le precede pe toate celelalte. Este aceea preamrit, încredinai c vei ajunge la elul credinei a Fecioarei Maria, Mama Rscumprtorului. Ei, care voastre: mântuirea su etelor” (1Pt 1,6.8-9). Totul este tocmai l-a zmislit pe Isus în sânul ei, sfânta Elisabeta la indicativ, pentru c exist o nou realitate, generat îi spune: „Fericit aceea care a crezut c se vor împlini de învierea lui Cristos, o realitate accesibil credinei. cele spuse ei de Domnul” (Lc 1,45). Fericirea credin- „Domnul a fcut acest lucru - spune Psalmul (118,23) - ei îi are modelul în Maria, i toi suntem fericii c i este minunat în ochii notri”, ochii credinei. beati carea lui Ioan Paul al II-lea are loc în prima zi a Iubii frai i surori, astzi strlucete în ochii lunii mariane, sub privirea matern a Celei care, cu cre- notri, în deplina lumin spiritual a lui Cristos înviat, dina sa, a susinut credina Apostolilor, i încontinuu [ gura iubit i venerat a lui Ioan Paul al II-lea. Astzi susine credina succesorilor lor, în special a celor care numele lui se adaug la ceata S nilor i Fericiilor pe sunt chemai s stea la catedra lui Petru. Maria nu apa- care el i-a proclamat în timpul celor aproape 27 de ani re în relatrile despre învierea lui Cristos, dar prezena de ponti cat, amintind cu putere de vocaia universal ei este ca ascuns pretutindeni: ea este Mama, creia la msura înalt a vieii cretine, la s nenie, aa cum Isus a încredinat pe ecare dintre discipoli i întreaga a rm Constituia conciliar Lumen gentium despre comunitate. Îndeosebi, observm c prezena efectiv Biseric. Toi membrii Poporului lui Dumnezeu - Epi- i matern a Mariei este înregistrat de sfântul Ioan i scopi, preoi, diaconi, credincioi laici, clugri, clu- de sfântul Luca în contextele care le preced pe cele din grie - suntem în drum spre patria cereasc, unde ne-a Evanghelia de astzi i din prima Lectur: în relatarea precedat Fecioara Maria, asociat în mod singular i morii lui Isus, unde Maria apare la picioarele crucii desvârit la misterul lui Cristos i al Bisericii. Karol (cf. In 19,25); i la începutul Faptelor Apostolilor, care Wojtyla, mai înainte ca Episcop Auxiliar i apoi ca Ar- o prezint în mijlocul discipolilor adunai în rugciune hiepiscop de Cracovia, a participat la Conciliul al II-lea din Vatican i tia bine c a dedica Mariei ultimul capi- tol din Documentul despre Biseric însemna a o aeza pe Mama Rscumprtorului ca imagine i model de s nenie pentru orice cretin i pentru întreaga Biseri- c. Aceast viziune teologic este aceea pe care ferici- tul Ioan Paul al II-lea a descoperit-o tânr ind i apoi a pstrat-o i a aprofundat-o toat viaa. O viziune care se rezum în icoana biblic a lui Cristos pe cruce având-o alturi pe Maria, mama sa. O icoan care se gsete în Evanghelia lui Ioan (19,25-27) i este rezumat în ste- ma episcopal i apoi papal a lui Karol Wojtyla: o cru- ce de aur, o „M” jos în dreapta, i motoul „Totus tuus”, care corespunde celebrei expresii a sfântului Ludovic Maria Grignon de Montfort, în care Karol Wojtyla a gsit un principiu fundamental pentru viaa sa: „Totus tuus egos sum et omnia mea tua sunt. Accipio Te in mea omnia. Praebe mihi cor tuum, Maria - Sunt cu totul al tu i tot ceea ce este al meu este al tu. Te iau ca tot binele meu. D-mi inima ta, Marie” (Tratat despre ade- vrata evlavie fa de Sfânta Fecioar, nr. 266). În Testamentul su, noul Fericit a scris: „Când în ziua de 16 octombrie 1978 conclavul cardinalilor l-a ales pe Ioan Paul al II-lea, Primatul Poloniei cardinalul Stefan Wyszynski mi-a spus: „Misiunea noului pap va (continuare în pag. 4) 4 VESTITORUL (urmare din pag. 3) [ s introduc Biserica în al Treilea Mileniu””. i aduga: „Doresc înc o dat s exprim recunotin- Duhului Sfânt pentru marele dar al Conciliului al II-lea din Vatican, cruia împreun cu întreaga Biseric - i mai ales cu întregul episcopat - m simt dator. Sunt convins c înc mult timp va dat noilor generaii s ia din bogiile pe care acest Conciliu din secolul al XX-lea ni le-a druit. Ca episcop care am participat la evenimentul conci- liar de la prima pân la ultima zi, doresc s în- credinez acest mare patrimoniu tuturor celor care sunt sau vor în viitor chemai s-l realizeze.
Load more

Recommended publications
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
    Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin.
    [Show full text]
  • Martyred Romanian Bishops Fought Communist Regime
    Martyred Romanian bishops fought communist regime The memory and witness of Romania’s martyred bishops are a reminder that Christians are called to stand firm against ideologies that seek to stifle and suppress their cultural and religious traditions, Pope Francis said. On the last leg of his visit to Romania, the pope June 2 celebrated a Divine Liturgy during which seven Eastern-rite Catholic bishops, who died during a fierce anti-religious campaign waged by the communist regime in Romania, were beatified. “These pastors, martyrs for the faith, re-appropriated and handed down to the Romanian people a precious legacy that we can sum up in two words: freedom and mercy,” the pope said. According to the Vatican, an estimated 60,000 people filled Blaj’s Liberty Field, while some 20,000 people followed the liturgy on big screens set up in various squares around the city. For Eastern Catholics in Romania, the field – located on the grounds of Blaj’s Greek Catholic Theological Seminary – is both a symbol of national pride and sorrow. It was in Liberty Field where, during the 100th anniversary of the Romanian nationalist revolution that communist authorities formerly dissolved the Eastern-rite Romanian Catholic Church. One of the newly beatified bishops, Bishop Ioan Suciu, the apostolic administrator of Fagaras and Alba Iulia, refused to appear at the event, which was perceived by his flock as a sign that they were called to remain steadfast in their faith and follow the path of persecution and martyrdom. Thirty years after the fall of communism, the sun shined brightly and solemn hymns echoed over the field that was once the site of the Eastern Catholic Church’s darkest period.
    [Show full text]
  • Preoţii Greco-Catolici, Apoi a Fost Dus La Închisoarea Din Sighet
    PREOŢI GRECO-CATOLICI Preotul Ion-Joldea Dunca (†), parohul Ieudului - Maramureş, a fost grav maltratat şi a murit în temniţă. Preotul Victor Fanea (†) a fost parohul comunei Sâncrai, judeţul Satu Mare. Arestat, închis, condamnat la muncă silnică, pentru că nu a trecut la Ortodoxie, a fost trimis în lagăr, lângă Stoeneşti, pe Dunăre, şi de aici în lagărul Salcia, fiind chinuit, supus unui regim de exterminare. A murit în aprilie 1960 şi a fost aruncat în groapa comună. Soţia sa a rămas văduvă cu cinci copii mici1. Preotul Iuliu Făgărăşanu, născut la 31 mai 1903 în comuna Ludişor, judeţul Alba, paroh în Pătrungeni, judeţul Alba, hirotonit la 21 iunie 1925 de către episcopul Vasile Suciu, a fost condamnat prin sentinţa 79/1960 a Tribunalului Militar Bucureşti la şapte ani de închisoare, pentru "uneltire contra ordinii sociale" şi întemniţat la Jilava şi Aiud. Preotul Eusebiu Fătu, din Baia Mare, astăzi profesor la Institutul Teologic Român Unit, a fost arestat de trei securişti în 13 februarie 1952. La Securitatea din Baia Mare a întâlnit foarte mulţi preoţi. Pe la orele 3 noaptea, au fost încărcaţi cu toţii în două camioane, transportaţi la Satu Mare şi închişi în celulele de la subsolul casei avocatului dr. Titus Demian. Izolat, ţinut în întuneric şi păzit de gardieni, care-i înjurau continuu fiindcă a fost hirotonit preot clandestin, a fost acuzat că face parte dintr-o organizaţie subversivă "Astra". A fost obligat să stea zile şi nopţi în picioare, iar când n-a mai rezistat, au adus un medic evreu de la spitalul din localitate care i-a dat două pilule şi a zis râzând: "kutya baja sincs" (N-are nici boala câinelui).
    [Show full text]
  • The Greek Catholics and the Orthodoxs in Contemporary Romania
    THE GREEK CATHOLICS AND THE ORTHODOXS IN CONTEMPORARY ROMANIA Victor Neumann The different religious identity of the Greek-Catholics is marked by the fact that they recognize the Pope as the supreme head of the Church. In contrast with the Orthodoxs they practice the Eucharist with yeasted and unyeasted bread; the Holy Spirit comes not only from the Father but also from the Son. Purgatory is the place of the pure like for the Roman Catholics. Their structure is the same as in the Roman Catholic Church, and it respects its discipline and dogmas; the hierarchy is established by papal rules. High functions are nomi- nated through papal decrees. Messes, fasts and holidays are like those of the Orthodox Church. Therefore there are different names for the Church such as Greek-Catholic, Catholic of Byzantine rite or the Church united with Rome. Among the divergent elements the most provocative has always been the submission to the Pope. Studies and articles that tackle the theme of the relations between the Orthodox and Greek-Catholic Church in Romania are dominated by the confessional and sometimes even by the political partisanship. Many of the articles and studies are signed by the representatives of the clergy. Historians, for whom one or the other of the churches has become an important issue, write some. It must be added that the majority of them put into value the documentary information (excerpts from the diocesan archives, from the old books, from the press of the time) important for the knowledge of the past but they do not rise to the level of an objective analysis.
    [Show full text]
  • In Slujba Credinţei Oradea Mare
    pret«l unui număr 3 Lei. Anul XIII. Blaj, la 22 Noemvrie 1931 Nr. 46 ABONAMENTUL: Iese odată la săptămână ANUNŢURI ŞI RECLAME Un an • 180 Lei te primesc la Administraţie si »• Adresa: „UNIREA POPORULUI", Blaj, Jud. TArnava-mică Pe jumătate .... 90 Lei plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei In America pe an 2 dolari. Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN a doua şi a treia oră 4 Lei. Un steag al lui Isus se desfăşură astăzi şi în partea noastră de ţară, Ja In slujba credinţei Oradea Mare. Este drapelul „Agrului" caro înţelege sa adune în jurul său pe însoţirea creştinească a Românilor uniţi „Agrul" îşi ţine astăzi congresul toţi acei creştini, cari, ca sfântul Apo­ In Oradea-Mare înâlţând steagul nebiruit al ostaşilor crucii stol Pavel, au curajul şi tăria să spună şi să mărturisească sus şi tare : „Nu De Dascălul Sandu mă ruşinez de evangheliei" Nu mă ru­ In lumea plină de necazuri şi de noastră mântuire s'a pogorît din ce- şinez de Hristos, nu mă ruşinez de • • tt credinţa mea şi vreau să trăiesc după plânsori din zilele noastre oamenii se nurr poruncile şi îndemnurile ei. Sunt ostaş desfac, pe nesimţite, în două taberi Ostaşii din tabăra aceasta cred şi al crucii Mântuitorului şi ştiu, că amără­ mari, uşor de deosebit. mărturisesc, că lumea numai atunci va ciunile şi greutăţile acestei vieţi trecă­ fi mulţumită şi împăcată, când lumina Tabăra cea dintâi este a acelora toare nu se pot vindeca şi birui decât lui Hristos va lumina tuturor şi toţi cari, sub povara durerilor şi greutăţilor sub semnul de slavă oare a dus la în­ oamenii vor trăi după evanghelie şi de fiecare zi, îşi pierd repede cumpăna vingere şi ostile lui Constantin împă­ sfintele tradiţii creştineşti.
    [Show full text]
  • Capitolul Xi Episcopia Română Unită De Oradea Episcopul
    CAPITOLUL XI EPISCOPIA ROMÂNĂ UNITĂ DE ORADEA EPISCOPUL AUXILIAR MELETIE COVACI (1748-1770). Prima organizare bisericească, după unirea de la 1700 a românilor greco-catolici din părţile bihorene, a avut loc sub episcopul latin al eparhiei Oradea, Emeric Csáky (1702-1723), care l-a numit pe canonicul său, Vasile Paul, arhidiacon al catolicilor români de rit bizantin, arhidiaconatul numărând 70 de parohii unite.163) Episcopul următor, Nicolae Csáky, pentru prosperitatea credincioşilor săi catolici de rit grec (bizantin), a stăruit pe lângă Sfântul Scaun să-i dea un episcop auxiliar român unit care, în calitate de vicar al său, să păstorească pe credincioşii români. Această dorinţă se va realiza numai sub urmaşul său, episcopul latin Paul Forgách, în 1748, prin numirea de către papa Benedict al XIV-lea a preotului român unit din Diosig, Meletie Covaci, originar din Macedonia, ca episcop titular de Tegea - scaun vacant prin desfiinţare - auxiliar al episcopului latin de Oradea şi vicar al acestuia pentru parohiile române unite. A fost consacrat după ritul bizantin de către episcopul rutean unit al Muncaciului, Emanoil Olsavschi. Românii însă au fost nemulţumiţi cu această formulă de pastoraţie, cum de altfel au fost şi mai înainte, sub arhidiaconatul condus de Vasile Paul. Dar, ceea ce va grăbi schimbarea stării de lucruri, va fi vizitaţia canonică făcută în părţile bihorene de către episcopul ortodox sârb al Aradului, Sineziu Jivanovici, în anul 1753. Acesta, promiţându-le românilor marea cu sarea şi tot felul de privilegii, o mare parte dintre românii uniţi din Bihor s-au lăsat ademeniţi de acest alt "apostol sârb" şi au părăsit unirea.
    [Show full text]
  • The Holy See
    The Holy See APOSTOLIC JOURNEY TO ROMANIA EUCHARISTIC CELEBRATION HOMILY OF HIS HOLINESS JOHN PAUL II St Joseph Latin-Rite Cathedral, Bucharest Saturday, 8 May 1999 1. “Dress yourself and put on your sandals” (Acts 12:8). The angel says these words to the Apostle Peter, whom the first reading shows us confined in prison. Guided by the angel, Peter escaped from prison and regained his freedom. The Lord Jesus also spoke to us of freedom in the Gospel passage we have just heard: “You will know the truth, and the truth will make you free” (Jn 8:32). Those who are listening to him do not understand: “From what slavery must we be freed?”, they ask themselves. And Jesus explains that the most deceptive and repressive slavery is that of sin (cf. Jn 8:34). Only he can free us from that slavery. This is the message that the Church proclaims to the world: Christ is our freedom, because he is the truth. Not an abstract truth, gropingly sought by ever restless human reason. The truth for us is the person of Christ. It is he who told us: “I am the way, and the truth and the life” (Jn 14:6). If the darkness of sin is defeated by the light of life, then there is no slavery that can suppress freedom. 2. You know this truth well, beloved brother Alexandru Todea, Cardinal of the Holy Roman Church, and you, Archbishop Gheorghe Gutiu, because before you, as before Peter, the heavy door of slavery opened by itself and you were given back to your Churches together with many other brothers and sisters, some of whom we have the joy and privilege of greeting and spiritually kissing here at this Divine Liturgy in the Byzantine rite.
    [Show full text]
  • Justice and Repression in Communist Romania
    •holidays religious Justice and Repression in Communist Romania: takepart The Trial of Greek-Catholic Bishop Alexandru Rusu in 1957 · emned, '·order to Ioan-Marius Bucur ted the Babe§-Bolyai University,Cluj-Napoca Abstract In early July, 1957, the Greek-Catholic Bishop of Maramure§, Alexandru Rusu was sentenced, following a mock trial, to a lifetime heavy detention. Thus, in the year that has to be the 73rd anniversary, Bishop Rusu had to face, again, almost two years after its dischargein the"relative freedom", the rigors of communist prisons. This time,the prison experience of would be fatal, bishop Rusu ceasing from living on May 9, 1963. The present study, that take advantage of both recent history and unpublished archives sources, aims to reconstruct the internal and external círcumstances in which the trial occurred and the stakes of the judicial presentations. In the same time,the study seeks to argue the limits of destalinization in the middle of the sixth decade of the last century, illustrated by the violent answer of the Communist authorities to the movement of Greek-Catholics in the summer of 1956. Last but not least, the study reveals the importantrole of the SecretPolice (Securitatea)and communist justice in the constructionof the political guilt and repression. Keywords: Greek-Catholic Church, communism, repression, détente, communistjustice, trial. Rezumat Justiµe §i represiune in Romania comunista: procesul episcopului greco-catolic Alexandru Rusu din 1957. La inceputul lunii iulie 1957, episcopul grece><atolic de Maramure§, Alexandru Rusu era condamnat, in urma unui simulacru judiciar, la temnita,grea pe viata,. Ínanul incare avea sa implineasca73 de ani, episcopul Rusu avea sa infrunte, din nou, la mai bine de doi ani de la punereasa in„relativa libertate", rigorile inchisorilor comuniste.De aceasta data, experienta carcerala aveasa-i fiefatala, episcopul incetand din viata, la 9 mai 1963.
    [Show full text]
  • Alocu Iunea Preşedintelui României, Domnul Klaus Iohannis, În Cadrul
    Alocuţiunea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii cu studenţii români care studiază în instituţiile de învăţământ pontificale din Roma (15 mai 2015) Preedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a întâlnit vineri, 15 mai a.c., cu studenţii români care studiază în instituţiile de învăţământ pontificale din Roma (Republica Italiană). Vă prezentăm textul alocuţiunii susţinute cu acest prilej: Preasfinţia Voastră Părinte Rector, Preacucernici părinţi, Excelenţe, Dragi studenţi, Distini invitaţi, Sunt bucuros să mă aflu aici, la Colegiul pontifical "Pio Romeno", i să vă întâlnesc astăzi, 15 mai, când aniversăm 25 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre România i Sfântul Scaun. Sanctitatea Sa Papa Francisc ne-a oferit acest prilej sărbătoresc pentru care îmi exprim întreaga gratitudine. A dori, totodată, să vă spun că România acordă o atenţie specială relaţiei cu Sfântul Scaun i apreciază în mod deosebit viziunea Sanctităţii Sale despre nevoia de a crea mai multă solidaritate, mai mult dialog în societăţile noastre, precum i despre urgenţa combaterii plăgilor care afectează lumea contemporană. România are, prin istoria i cultura sa, vocaţia unei relaţii speciale cu Sfântul Scaun, vocaţie pe care a exprimat-o în numeroase rânduri prin dialogul ecumenic i prin rolul pe care îl recunoate Bisericilor în societate. Dorinţa noastră este să dezvoltăm i să aprofundăm colaborarea excelentă existentă în prezent în planul relaţiilor bilaterale. tiu că acest Colegiu pontifical, aflat în grija Congregaţiei
    [Show full text]
  • THEOLOGIA GRAECO- Catholica VARADIENSIS
    THEOLOGIA GRAECO- catholica VARADIENSIS 1/2010 ANUL LV 2010 S T U D I A UNIVERSITATIS BABE Ş–BOLYAI THEOLOGIA GRAECO-CATHOLICA VARADIENSIS 1 Desktop Editing Office: 51 st B.P.Hasdeu Street, Cluj-Napoca, Romania, phone + 40 264 405352 SUMAR - SOMMAIRE - CONTENTS - INHALT STUDIA THEOLOGICA FLORIN BUD ĂU, Despre gândurile r ăut ăŃ ii şi perioada preg ătitoare a postului mare * The Evil Thoughts and the Preparing Period of the Lent................................................ 3 ALEXANDRU BUZALIC, Teologia Sâmbetei mari în Ad inferos * La théologie du Samedi Saint dans Ad inferos........................................................................................11 OCTAVIAN DUMITRU FRINC , Le fonti dei canoni del CCEO sul protopresbitero * Izvoarele canoanelor CCEO cu privire la protopop .....................................................31 IULIAN HOTICO, The Problems of the Modern European Family * Problemele familiei europene moderne ......................................................................................................... 57 OVIDIU R ĂNESCU, Dogma Neprih ănitei z ămisliri, adev ăr de credin Ńă sau „erezie papal ă”? * Il dogma dell’Immaculata Concezione, verità di fede o “eresia papale”?......................... 79 ERNST CHRISTOPH SUTTNER, Das Dokument der Kath.-Orth. dialogkommission von Balamand. Mit der überschrift: „der uniatismus – eine überholte unionsmethode - und die derzeitige suche nach der vollen gemeinschaft“ * The Document of the Catholic – Orthodox Commission from Balamand Entitled “Uniatism – an Old
    [Show full text]
  • WORLD & NATION Pope Honors Persecuted
    CATHOLIC COURIER DIOCESE OF ROCHESTER, N.Y. THURSDAY MAY 13,1999 PAGE S WORLD & NATION Pope honors persecuted Romanian Catholics "I spiritually -kiss that ground of martyrdom," he said. By Cindy Wooden In negotiations with the Romanian government and Catholic News Service the Romanian Orthodox Church, the Vatican agreed to BUCHAREST, Romania — Kneeling in front of a tiny limit the three-day papal trip to Bucharest, although the Eastern-rite Catholic chapel in a-cemetery in Bucharest, bishops of Transylvania had invited the pope to visit Pope John Paul II honored the sacrifices of Romania's there as well. once outlawed Eastern Catholic Church. Bishop John Michael Botean, head of the Romanian Accompanied only by the song of birds in the over­ Catholic diocese in Canton, Ohio, sard, "Even (President grown cemetery May 8, the pope prayed silently for 10 Fidel) Castro couldn't do in Cuba what is being done minutes, occasionally looking up at the pictures of seven here" - restricting the pope to just one city. Romanian bishops who died in prison or under house "It is very painful" for the nation's Eastern Catholics, arrest during the country's four decades of harsh com­ and they have let the.Vatican know of their disappoint­ munist rule. ment "gently and devoutly," the bishop told reporters at "Over the tombs of the few known martyrs and over the Bucharest cemetery. the many whose mortal remains did not even receive the The fact that the pope agreed to visit Romania even . honor of a Christian burial, I prayed for all of you," the though his visit was restricted "is a gesture of his willing­ pope told Eastern"Catholics later during a Divine Litur­ ness to go the extra mile" in order to make his first visit gy in Bucharest's Latin-rite cathedral.
    [Show full text]