vestitorulRevist lunar de cultur cretin Editat de Episcopia Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Oradea Oradea, 27 mai Seria I, Anul XIX, Nr. 11 (211), 2011 episcopul alexandru rusu Din sumar: Omilia Papei Benedict al XVI-lea la beati carea lui Ioan Paul al II-lea - pag. 2-4; Episcopul Alexandru Rusu - pag. 5-9; S-a dus i ultimul... - pag. 19 2 VESTITORUL Omilia Papei Benedict al XVI-lea la beati carea lui Ioan Paul al II-lea Iubii frai i surori, În urm cu ase ani eram în aceast pia pen- tru a celebra funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea. Era profund durerea datorit pierderii, dar i mai mare era sentimentul unui har imens care învluia Roma i lu- mea întreag: harul care era ca rodul unei întregi viei a iubitului meu Predecesor, i în special al mrturiei sale în suferin. Deja în ziua aceea noi simeam plu- tind parfumul s neniei sale, i Poporul lui Dumnezeu a manifestat în multe moduri veneraia sa fa de el. Pentru aceasta am voit ca, în respectul cuvenit fa de normativa Bisericii, cauza lui de beati care s poat înainta cu celeritate discret. i iat c ziua ateptat a sosit; a sosit repede, pentru c aa i-a plcut Domnului: Ioan Paul al II-lea este fericit! Doresc s adresez salutul meu cordial vou tutu- ror care, pentru aceast fericit circumstan, ai venit aa de numeroi la Roma din toate prile lumii, Dom- nii Cardinali, Patriarhi ai Bisericilor Orientale Catoli- ce, Confraii întru Episcopat i întru Preoie, Delega- iile O ciale, Ambasadorii i Autoritile, persoanele consacrate i credincioii laici, i îl extind la cei care sunt unii cu noi prin radio i televiziune. Duminica aceasta este a doua a Patelui, pe care fericitul Ioan Paul al II-lea a intitulat-o Duminica Mi- lostivirii Divine. De aceea a fost aleas aceast dat pentru Celebrarea de astzi, pentru c, printr-un plan providenial, Predecesorul meu i-a dat lui Dumnezeu duhul chiar în seara ajunului acestei duminici. În afar de asta, astzi este prima zi din luna mai, luna Mari- vestitorul ei; i este i comemorarea sfântului Iosif muncitorul. Aceste elemente contribuie la îmbogirea rugciunii P.S.S. Virgil Bercea: Preedinte noastre, ne ajut pe noi care înc mai suntem pelerini Redacia i administraia: în timp i în spaiu; în timp ce în Cer, este mult diferit Pr. Olimpiu Todorean: redactor coordonator, srbtoarea printre Îngeri i S ni! i totui, unul sin- Ioan F. Pop: secretar de redacie. gur este Dumnezeu, i unul este Cristos Domnul, care ca o punte unete pmântul i Cerul, i noi în acest mo- Colaboratori: ment ne simim mai mult ca oricând apropiai, aproape Otilia Bla, Nicolae Costru, pr. Ioan Erdeli, prtai de Liturgia cereasc. Maria-Mirela Filimon, Silvia Panti. „Fericii cei care nu au vzut i au crezut!” (In 20,29). În Evanghelia de astzi Isus rostete aceast Adresa: fericire: fericirea credinei. Ea ne uimete în mod deo- 410210 - Oradea, str. Ep. Mihai Pavel, 4; sebit, pentru c suntem adunai tocmai pentru a celebra Tel: 0259.436.492; Fax: 0259.430.509; o Beati care, i înc i mai mult pentru c astzi este E-mail: [email protected]; Tel: 0722.450.013 proclamat Fericit un Pap, un Succesor al lui Petru, Abonamente: Alexandru Toma chemat s-i întreasc în credin pe frai. Ioan Paul Str. Borsecului Bl. X16, Ap. 30 al II-lea este fericit datorit credinei sale, puternice i Tel: 0259.472.823; 0741.933.193 generoase, apostolice. i imediat ne amintim de cea- lalt fericire: „Fericit eti tu, Simon, ul lui Iona, cci Difuzare: Claudiu Boda nu carnea i sângele i-au revelat aceasta, ci Tatl meu Str. Corneliu Coposu nr. 13, Bl. X9, Ap. 8 care este în ceruri” (Mt 16,17). Ce anume i-a revelat 410445 - Oradea; Tel: 0744.958.932 Tatl ceresc lui Simon? C Isus este Cristos, Fiul lui I.S.S.N. 1454 - 8526 Dumnezeu cel viu. Prin aceast credin Simon devine (continuare în pag. 3) Mai 2011 3 (urmare din pag. 2) „Petru”, stânca pe care Isus poate s edi ce Biserica în cenacol (cf. Fap 1,14). sa. Fericirea venic a lui Ioan Paul al II-lea, pe care i Lectura a doua de astzi ne vorbete despre astzi Biserica are bucuria de a o proclama, se a în credin, i chiar sfântul Petru, plin de entuziasm, scrie întregime în aceste cuvinte ale lui Cristos: „Fericit eti indicând celor nou-botezai motivele speranei lor i ale tu, Simon” i „Fericii cei care nu au vzut i au cre- bucuriei lor. Îmi place s accentuez c în acest text, la zut!”. Fericirea credinei, pe care i Ioan Paul al II-lea a începutul Primei Scrisori, Petru nu se exprim în mod primit-o în dar de la Dumnezeu Tatl, pentru edi carea exortativ, ci indicativ; de fapt, el scrie: „V bucurai” - Bisericii lui Cristos. i adaug: „Pe el, fr s-l vzut, îl iubii; fr a-l ve- Îns gândul nostru merge la o alt fericire, care dea, dar crezând în el, tresrii de o bucurie negrit i în Evanghelie le precede pe toate celelalte. Este aceea preamrit, încredinai c vei ajunge la elul credinei a Fecioarei Maria, Mama Rscumprtorului. Ei, care voastre: mântuirea su etelor” (1Pt 1,6.8-9). Totul este tocmai l-a zmislit pe Isus în sânul ei, sfânta Elisabeta la indicativ, pentru c exist o nou realitate, generat îi spune: „Fericit aceea care a crezut c se vor împlini de învierea lui Cristos, o realitate accesibil credinei. cele spuse ei de Domnul” (Lc 1,45). Fericirea credin- „Domnul a fcut acest lucru - spune Psalmul (118,23) - ei îi are modelul în Maria, i toi suntem fericii c i este minunat în ochii notri”, ochii credinei. beati carea lui Ioan Paul al II-lea are loc în prima zi a Iubii frai i surori, astzi strlucete în ochii lunii mariane, sub privirea matern a Celei care, cu cre- notri, în deplina lumin spiritual a lui Cristos înviat, dina sa, a susinut credina Apostolilor, i încontinuu [ gura iubit i venerat a lui Ioan Paul al II-lea. Astzi susine credina succesorilor lor, în special a celor care numele lui se adaug la ceata S nilor i Fericiilor pe sunt chemai s stea la catedra lui Petru. Maria nu apa- care el i-a proclamat în timpul celor aproape 27 de ani re în relatrile despre învierea lui Cristos, dar prezena de ponti cat, amintind cu putere de vocaia universal ei este ca ascuns pretutindeni: ea este Mama, creia la msura înalt a vieii cretine, la s nenie, aa cum Isus a încredinat pe ecare dintre discipoli i întreaga a rm Constituia conciliar Lumen gentium despre comunitate. Îndeosebi, observm c prezena efectiv Biseric. Toi membrii Poporului lui Dumnezeu - Epi- i matern a Mariei este înregistrat de sfântul Ioan i scopi, preoi, diaconi, credincioi laici, clugri, clu- de sfântul Luca în contextele care le preced pe cele din grie - suntem în drum spre patria cereasc, unde ne-a Evanghelia de astzi i din prima Lectur: în relatarea precedat Fecioara Maria, asociat în mod singular i morii lui Isus, unde Maria apare la picioarele crucii desvârit la misterul lui Cristos i al Bisericii. Karol (cf. In 19,25); i la începutul Faptelor Apostolilor, care Wojtyla, mai înainte ca Episcop Auxiliar i apoi ca Ar- o prezint în mijlocul discipolilor adunai în rugciune hiepiscop de Cracovia, a participat la Conciliul al II-lea din Vatican i tia bine c a dedica Mariei ultimul capi- tol din Documentul despre Biseric însemna a o aeza pe Mama Rscumprtorului ca imagine i model de s nenie pentru orice cretin i pentru întreaga Biseri- c. Aceast viziune teologic este aceea pe care ferici- tul Ioan Paul al II-lea a descoperit-o tânr ind i apoi a pstrat-o i a aprofundat-o toat viaa. O viziune care se rezum în icoana biblic a lui Cristos pe cruce având-o alturi pe Maria, mama sa. O icoan care se gsete în Evanghelia lui Ioan (19,25-27) i este rezumat în ste- ma episcopal i apoi papal a lui Karol Wojtyla: o cru- ce de aur, o „M” jos în dreapta, i motoul „Totus tuus”, care corespunde celebrei expresii a sfântului Ludovic Maria Grignon de Montfort, în care Karol Wojtyla a gsit un principiu fundamental pentru viaa sa: „Totus tuus egos sum et omnia mea tua sunt. Accipio Te in mea omnia. Praebe mihi cor tuum, Maria - Sunt cu totul al tu i tot ceea ce este al meu este al tu. Te iau ca tot binele meu. D-mi inima ta, Marie” (Tratat despre ade- vrata evlavie fa de Sfânta Fecioar, nr. 266). În Testamentul su, noul Fericit a scris: „Când în ziua de 16 octombrie 1978 conclavul cardinalilor l-a ales pe Ioan Paul al II-lea, Primatul Poloniei cardinalul Stefan Wyszynski mi-a spus: „Misiunea noului pap va (continuare în pag. 4) 4 VESTITORUL (urmare din pag. 3) [ s introduc Biserica în al Treilea Mileniu””. i aduga: „Doresc înc o dat s exprim recunotin- Duhului Sfânt pentru marele dar al Conciliului al II-lea din Vatican, cruia împreun cu întreaga Biseric - i mai ales cu întregul episcopat - m simt dator. Sunt convins c înc mult timp va dat noilor generaii s ia din bogiile pe care acest Conciliu din secolul al XX-lea ni le-a druit. Ca episcop care am participat la evenimentul conci- liar de la prima pân la ultima zi, doresc s în- credinez acest mare patrimoniu tuturor celor care sunt sau vor în viitor chemai s-l realizeze.