Biblioteca Municipală B.P. Hasdeu Biblioteca Publică Ovidius

O FAMILIE DE INTELECTUALI BASARABENI

Claudia Slutu‑Grama Dumitru C. Grama Steliana Grama

Triptic biobibliografic

Chişinău 2008 CZU 016:[821.135.1(478).09+34+929] SUMAR F 18 Editura Grafema Libris s.r.l. str. Bucureşti, 68, of. 313, mun. Chişinău, MD-2012, Republica Moldova Tel: 202–553, Tel/fax: 202–555 Email: [email protected]

Ediţie îngrijită de Lidia Kulikovski, dr. conf. univ. Notă asupra ediţiei...... 5 Alcătuitor: Ion Madan Lidia Kulikovski. O bibliografie — conlucrare, parteneriat profesional, omagiere, evocare...... 7 Echipa de creaţie: Elena Butucel, Margareta Cebotari, Liuba Ciobanu, Viorica Moraru Cronică de familie...... 11 Redactare bibliografică: Margareta Cebotari, Taisia Foiu Lector: Vlad Pohilă Tehnoredactare: Alexandru Bostan CLAUDIA SLUTU‑GRAMA Prepress: Editura Grafema Libris Coperta: Alexandru Bostan Vlad Pohilă. Elogiu polivalenţei în muncă...... 78 Tipar: Tipografia Grafema Libris Ion Şpac. Destin...... 84 Elena Corotenco. Bibliograf, savant, poetă...... 88 Raisa Vasilache. Claudia Slutu‑Grama — personalitate notorie a culturii naţionale...... 91 Anatol Ciocanu. Săgetarea tardivă a „cometelor“ ISBN 978-9975-52-031-7 Claudiei Slutu‑Grama...... 94 Versuri dedicate Claudiei Slutu‑Grama...... 97 Stanţe în proză de Claudia Slutu‑Grama...... 102 Publicaţii ştiinţifice şi literare Volume...... 103 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Ediţii alcătuite, coordonate, redactate...... 106 O familie de intelectuali basarabeni : Claudia Slutu-Grama, Dumitru C. Grama, Steliana Grama : Triptic biobibliogr. / alcăt. : Studii bibliologice, cercetări şi lucrări artistice...... 107 Ion Madan ; Bibl. Municipală „B.P. Hasdeu“, Bibl. Publică „Ovidius“. — Referinţe despre viaţă şi activitate...... 121 Ch. : „Grafema Libris“ s.r.l., 2008. — 304 p. Index de nume...... 130 ISBN 978-9975-52-031-7 Index de seriale şi ediţii periodice...... 131 300 ex. CZU 016:[821.135.1(478).09+34+929]

3 DUMITRU C. GRAMA Notă asupra ediţiei Andrei Smochină. Rânduri despre un coleg: Dumitru C. Grama...... 134 Mihai Taşcă. Un cercetător şi profesor din domeniul dreptului — Dumitru C. Grama...... 135 Anatol Bantuş. Profesorul Dumitru C. Grama...... 140 Alexei Potângă. Savant ce‑şi serveşte onest neamul...... 143 Poezii dedicate părinţilor...... 146 Publicaţii ştiinţifice şi didactice Prezenta biobibliografie este o mărturie a activităţii multi‑ Ediţii aparte...... 149 laterale a unei distinse familii de intelectuali basarabeni — isto‑ Studii publicate în culegeri şi seriale...... 152 ricul literar, bibliologul şi bibliograful dr. în filologie, poetaCla ‑ Referinţe critice 173 ...... udia Slutu‑Grama; dr. în drept, conf. univ. Dumitru C. Grama Index de nume...... 176 şi poeta, prozatoarea, criticul teatral Steliana Grama. Index de seriale şi ediţii periodice...... 177 Selectarea informaţiilor a fost realizată în baza arhivei per‑ STELIANA GRAMA sonale a familiei Grama, colecţiilor şi catalogelor Bibliotecii Na‑ ţionale ale Republicii Moldova, Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Tudor Palladi. Soarele Rondeliei Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Bibliotecii Munici‑ sau fenomenul SteliANA Grama...... 181 pale „B.P. Hasdeu“, bibliografiilorCronica presei (1965—1998) şi Galina Furdui. Pasăre cu aripi de lumină...... 185 Bibliografia Naţională a Republicii Moldova pe anii 1999—2007, Boris Druţă. Steliana Grama e meteorit...... 187 Calendarul Naţional (anii 2000—2007), alte surse bibliografice. Sandu‑Aristin Cupcea. Steaua Demnităţii Noastre...... 190 Descrierile bibliografice sunt efectuate conform STAS‑ului Poezii dedicate Stelianei Grama...... 193 interstatal 7.1‑2003 Descrierea bibliografică a documentelor. Opere literare şi ştiinţifice Abrevierile cuvintelor corespund STAS‑ului 8256‑82 Prescurtă‑ Ediţii aparte...... 201 rile cuvintelor şi expresiilor tipice româneşti şi străine din referin‑ Din creaţia Stelianei Grama: ţele bibliografice. Lucrările apărute până în anul 1991, cu carac‑ pictură, versuri, studii critice, publicistică...... 215 tere ruseşti, au fost transcrise cu caractere latine. Lucrările edita‑ Referinţe critice şi literare...... 256 te în limba rusă au fost transliterate conform STAS‑ului 5309‑1 Index de nume...... 288 Transliterarea caracterelor chirilice slave în caractere latine. Index de seriale şi ediţii periodice...... 292 Structura lucrării, care este, de fapt, un triptic biobiblio‑ Viaţa unei familii integre în imagini...... 295 grafic, reflectă activitatea ştiinţifică, didactică, literară şi publi‑ cistică a fiecărui membru al acestei familii. Criteriul de aranjare Zamfira Mihail. S-a dăruit Cărţii, Culturii, Spiritualităţii a materialului este direct cronologic, iar în cadrul fiecărui an de‑ naţional până în ultimele sale zile...... 256 scrierile bibliografice sunt date în ordine alfabetică. Vor facilita

4 5 utilizarea biobibliografiei şi regăsirea informaţiilor următoarele O bibliografie — conlucrare, indexuri auxiliare: Index de nume, Index de seriale şi ediţii perio‑ parteneriat profesional, dice, alcătuite pentru fiecare protagonist aparte. Limitele cronologice ale biobibliogafiei au cuprins anii: omagiere, evocare Claudia Slutu‑Grama 1965—2008, Dumitru C. Grama 1973— 2008, Steliana Grama 1982—2008. Selectarea materialului a fost încheiată la 01.07.2008. Lucrarea, fiind o prezentare completă a unei dinastiii de intelectuali chişinăuieni, va suscita, sperăm, interesul diverselor Lucrarea de faţă trebuia să fie editată din mai multe motive. segmente de beneficiari. Cel mai important motiv au fost oamenii, oamenii implicaţi în apariţia ei. În primul rând, ideea biobibliografiei a fost a profeso‑ rului Ion Madan, care în primăvara anului trecut a venit să–mi Extras din STAS‑ul 5309‑1 propună să-i facem o biobibliografie Claudiei Slutu, la frumoa‑ „Transliterarea caracterelor chirilice slave în caractere latine“ sa ei aniversare, de 60 de ani. Am acceptat imediat, fără să mă intrat în vigoare în Republica Moldova la 01.01.1993. gândesc, fără să cântăresc că de fapt Claudia este colaboratoarea Caracterul Transliteraţia Caracterul Transliteraţia Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. chirilic din rusă chirilic din rusă Deci, al doilea motiv a fost iarăşi omul căruia îi era dedicată bio‑ А, а A, a Р, р R, r bibliografia — Claudia Slutu, cercetător, specialist şi profesionist Б, б B, b С, с S, s meritoriu al domeniului biblioteconomic, al domeniului cultural В, в V, v Т, т T, t în ansamblu, dânsa fiind şi scriitoare, doctor în filologie. Г, г G, g У, у U, u De la idee la finisare a trecut mai mult timp decât ne–am Д, д D, d Ф, ф F, f închipuit pentru că prof. Ion Madan, bolnav, nu a mai putut con‑ Е, е E, e Х, х H, h tinua lucrul asupra volumului, aşa că s-au implicat bibliotecarii Ж, ж Ž, ž Ц, ц C, c noştri. CID Chişinău a repartizat această bibliografie bibliotecii З, з Z, z Ч, ч Č, č „Ovidius“, care a demonstrat capacitate de cercetare, perseve‑ И, и I, i Ш, ш Š, š renţă, tenacitate şi dorinţă de a munci, delegându–i şi responsa‑ Й, й J, j Щ, щ Ŝ, ŝ bilitatea pentru calitatea lucrării. Echipa, formată din Margareta К, к K, k Ъ, ъ ᾿ ᾿ Cebotari, Liuba Ciobanu, Viorica Moraru, în frunte cu Elena Л, л L, l Ы, ы Y, y Butucel, a muncit mult — a descifrat materialul manuscris, al lui М, м M, m Ь, ь ᾿ Ion Madan, a cules, a revizuit, a elaborat indicii auxiliari… Н, н N, n Э, э É, é CID Chişinău, Taisia Foiu, a redactat bibliografic, corectat, completat, elaborat conceptul lucrării; Departamentul Editorial, О, о O, o Ю, ю Û, û Vlad Pohilă, a corectat stilistic, lingvistic etc. materialul struc‑ П, п P, p Я, я Â, â turat.

6 7 De la ideea prof. Ion Madan de biobibliografie Claudia Slu‑ inspiraţie în a scrie, dar şi o uimitoare meticulozitate, maximă tu a evoluat la biobibliografia Dinastia Slutu–Grama. precizie. Multe, însă, din destinul acestei familii le aflăm prima Spuneam într-un studiu că domeniul biblioteconomic nu e dată doar prin această bibliografie — familie în care tronează întotdeauna prietenos cu colaborarea. Exemplul acestei lucrări cultura, cartea, poezia. Ne-o dovedeşte altă dedicaţie a Stelianei: vine să contrazică afirmaţia de mai sus şi să confirme cuvintele Bibliotecii „Alba Iulia“ şi cititorilor ei fideli, cu multă dragoste şi dlui prof. dr. Ion Stoica — Lumea culturii este mai unită decât se dorinţa de a supravieţui şi de a perpetua prin carte! Cu drag — crede şi decât se ştie, pentru că este mai fragilă şi mai tolerantă, Steliana. 30.XII.2001. mai tenace şi mai dăruită. Realizarea volumului de bibliografie Dacă printr–un tablou se poate privi, vorba lui Gruia No‑ este o demonstraţie de colaborare profesională a Bibliotecii Mu‑ vac, e sigur că se poate privi şi printr–o bibliografie, dacă o con‑ nicipale „B. P. Hasdeu“, cu Catedra de Biblioteconomie şi Asis‑ siderăm imaginea unei personalităţi, în cazul nostru — imagi‑ tenţă Informaţională, prin regretatul profesor Ion Madan, cu nea unei familii, dinastii. Privim şi vedem oameni de cultură, Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei oameni ai culturii, ne oprim întristaţi la absenţa Stelianei, pe‑ prin directoarea acestei instituţii, dna Elena Corotenco, care a cetea de nobleţe şi mândrie a familiei Grama. Dar o bibliografie susţinut şi participat la elaborare. mai are meritul de a învinge timpul, de a scurta depărtările şi de Lucrarea oferă prilejul de a pune în evidenţă, printr–un înfăţişa protagoniştii cu tot ce au făcut, şi lasă altora, cu tot ce au efort colectiv, o familie–dinastie de cărturari — Claudia Slu‑ avut mai bun, mai frumos în viaţa lor, actualizând şi acutizând tu–Grama, Dumitru C. Grama, Steliana Grama, precum şi de memoria. a releva contribuţia fiecăruia dintre ei la segmentul cultural, şti‑ Prin finisarea şi publicarea acestei lucrări îl evocăm, cu o inţific în care s–au produs, de a evalua calitatea efortului de a deosebită căldură, pe autorul ideii, profesorul Ion Madan; pe sluji cauza naţională, cultura noastră, de a promova, a valorifica protagonista iniţială a acestei lucrări Claudia Slutu o omagiem cu istoria, tradiţia, patrimoniul scris… respectul şi aprecierea deosebită pe care le merită cu prisosinţă; Un volum de bibliografie include surse bibliografice, re‑ pe Steliana o celebrăm cu toată dragostea pe care i-am purtat-o; ferinţe critice, CV-uri, tabele cronologice etc., care analizate, exprimăm recunoştinţă pentru sprijinul Claudiei şi Stelianei — exprimă fapte, proiecte, rezultate, crezuri. Multe din zbuciumul capului acestei dinastii, dr., conf. univ. Dumitru C. Grama. profesional al Claudiei Slutu–Grama le cunoaştem pentru că le-a împărtăşit cu noi. Multe, sau chiar aproape toate, din realizările Dr., conf. univ. Lidia Kulikovski, Stelianei, mai ales poezia ei, „fulgerătoare“, ne sunt cunoscute Director general, Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu“ pentru că le urmăream, pentru că era omniprezentă la activi‑ tăţile culturale, literare, voluntare din bibliotecile noastre, pen‑ tru că ne oferea fiecare volum, muncit cu inspiraţie şi ardoare, cu dedicaţii. Ultimul dintre ele sună astfel: Pentru Bibl. Publică Municipală „B.P. Hasdeu“! Ce-ţi doresc eu ţie, scumpă bibliotecă cu oameni inteligenţi, inimoşi şi îndrăgostiţi de frumos? Prospera‑ re…11 mai 2006, ora 15. Steliana Grama. Observaţi? Nu numai

8 9 Cronică de familie

21 ianuarie 1903 Se naşte în familia ţăranilor gospodari Taisia şi Ion Slutu din satul Ţe‑ pilova, judeţul Soroca, cel de‑al doilea copil al cuplului, numit Iacob, tatăl viitoarei poete şi cercetător literar. Participant la cel de‑al doilea Război Mondial de o parte şi de alta în armatele beligerante, se în‑ toarce invalid de la conflagraţia mondială şi‑şi caută de numeroasa‑i familie (nouă copii). 1912, 3 iunie Se naşte în acelaşi sat, Ţepilova, mama Claudiei — Tecla Bujor. Părinţii ei — răzeşi — aveau în posesie nişte proprietăţi agrare din localitate. 1930 Are loc căsătoria Teclei Bujor cu Iacob Slutu, care au împreună nouă co‑ pii, şase fete şi trei băieţi: primul copil al familiei Slutu a fost Ion (1932). Acestuia îi urmează: Ana (1936), Nicolae (1937), Tudor (1940), Maria (1942), Eugenia (1944), Claudia (1947), Iraida (1949), Nina (1952). 26 octombrie 1943 În familia ţăranilor gospodari Constantin şi Ana Grama din satul Râş‑ cova, judeţul Orhei, s‑a născut un băiat pe care l‑au botezat cu numele Dumitru. 1947 La 16 septembrie vede lumina zilei, conform actului de naştere, Clau‑ dia, viitoarea poetă şi cercetătoare, bibliograf, fiind al şaptelea copil al cuplului Slutu.

Cronică de familie 11 1949 satul natal, împreună cu sora Eugenia, iar după ce aceasta a absolvit Vara, împreună cu sora Eugenia, stă la bunica Maria. Familia a scăpat, şcoala medie — cu Iraida, sora mai mică. A descoperit în biblioteca ca prin urechile acului, de deportări, deşi părinţii aveau pământ, plug, şcolii medii din Ocolina diverse volume semnate de scriitori clasici boi. Capul familiei, Iacob Slutu, participase la cel de‑al doilea Război şi contemporani — le soarbe cu ochii şi asimilează noi cunoştinţe. În Mondial, întorcându‑se cu o mână ciungă, deci invalid, şi autorităţi‑ familie fratele mai mare Ion şi sora Ana erau pedagogi, se abonau la le de ocupaţie sovietice n‑au îndrăznit să‑l „deschiaburească“, până la toate periodicele, aşa că lectura era la loc de cinste în familia lor. „înscrierea benevolă“ în colhoz… Din clasa a VIII‑a datează primele versuri. Intenţiona să scrie un 1947—1953 roman în clasa a IX‑a, pe care‑l intitulase Primăvara vine o dată cu Primii ani ai copilăriei Claudia Slutu îi petrece în familie, împreună cu mine, rămas în faza incipientă, nerealizată. După cum va scrie, peste fraţii şi surorile sale, unde trece „universităţile“ vieţii, învaţă de timpuriu ani, fiica Steliana Grama: „Cotidianul îi cerea tribut“. a citi (la cinci ani), lectura producându‑i în mediul câmpenesc o plăcere Este perioada lecturilor intense, a stabilizării noilor relaţii cu deosebită în timpul când păştea vitele pe la Hârtoape, Ciobanu, Izvoare, colegii de şcoală, adunaţi din toate satele din împrejurimi (Voloave, alte locuri dragi ale copilăriei. Îi plăcea deosebit, în acest timp, să cureţe Hristici, Vanţina, Ţepilova, Pârliţi), perioada primei dragoste trăită cu izvoarele şi să admire lanurile de floarea‑soarelui şi albastrul cerului. o intensitate romantică ieşită din comun. Întotdeauna credea, în copilărie, în peisajul rustic fiind, că de undeva 1961—1962 (din ceruri, numaidecât la plural) nişte oameni ciudaţi vor apărea. (Cu‑ Dumitru Grama este cursant la Şcoala de mecanizare a agriculturii vântul extraterestru nu era în uz). Era în aşteptare şi în teamă… din or. Kurgaldjino, reg. Ţelinograd (în prezent — Astana), Kazahstan. 1951—1958 Specialitatea: tractorist, mecanizator, lăcătuş. Dumitru Grama este elev la şcoala de 7 ani din satul Râşcova, raionul 1962 Criuleni. Dumitru Grama lucrează în calitate de tractorist în sovhozul Arşatin‑ 1954, 1 septembrie ski din raionul Kurgaldjino, reg. Ţelinograd, Kazahstan. Claudia merge la şcoală în clasa I, în satul natal, prima învăţătoare i‑a 1963 fost Gheorghina Alexei. Dumitru Grama este tractorist în colhozul Rodina, raionul Orhei. 1954—1961 27 august — 21 noiembrie 1963 În timpul şcolarizării învaţă pe notele patru şi cinci, cei din urmă fiind Este angajat în calitate de conducător superior de pionieri şi învăţător pe primul plan, obţinând în toţi anii premii şi Diplome de laudă. de educaţie fizică în Şcoala de opt ani din satul Işnoveţ, raionul Orhei. 1958—1961 22 noiembrie 1963— 24 august 1966 Dumitru Grama învaţă la şcoala medie din comuna Peresecina, raio‑ Dumitru Grama face serviciul militar obligatoriu în Armata sovietică. nul Criuleni. 1963—1964 1961—1965 Face studii la Şcoala militară nr. 5 a mecanicilor de aviaţie din or. Nij‑ Claudia urmează şcoala medie din satul Ocolina, raionul Soroca. În neudinsk, reg. Irkutsk, Federaţia Rusă. Specialitatea: mecanic radio. această perioadă debutează cu două articole în ziarul raional Calea lui Ilici (cu părere de rău, exemplarele nu s‑au păstrat). Dragostea de carte 1965, 21 iunie era atât de mare, încât în fiecare zi parcurgea distanţa de trei kilometri Eleva Claudia Slutu a terminat şcoala medie cu note foarte bune, cu Di‑ de la Ţepilova la Ocolina într‑o direcţie şi alţi trei kilometri înapoi în plomă de laudă (generală), având doar trei note de patru. O aşteptau alte

12 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 13 zări, alte vise o animau pe tânăra absolventă a şcolii medii Ocolina — do‑ 1969, 2 iunie rinţa de a‑şi urma studiile la Universitatea de Stat din Chişinău. Claudia îl cunoaşte în acest an, în perioada sesiunii de vară, pe Dumitru Grama, viitorul ei soţ, student la Facultatea de Drept a Universităţii. 1965, august Susţine examenele de admitere la Facultatea de Filologie (cu specia‑ 1970, 30 iunie lizarea în bibliografie şi biblioteconomie) a Universităţii de Stat V. I. Încheie studiile universitare, susţinând examenele de stat (de licenţă) cu Lenin din Chişinău şi este înmatriculată studentă la secţia de zi a facul‑ media 4,75 (contemporan — 9,50) şi obţinând Diploma Э Nr. 243778 tăţii. Continuă să scrie poezii şi proză. cu calificarea „Filolog. Învăţător de limbă şi literatură moldovenească. Biblioteconom-bibliograf“. Octombrie 1965 — Decembrie 1967 Este corespondent la ziarul studenţesc Chişiniovski Universitet, une‑ 1970, august ori semnând cu pseudonimul Claudia Bujor. Tânăra absolventă a Universităţii Claudia Slutu este repartizată la Şcoala Pedagogică din Lipcani (actualmente — Colegiul Pedagogic) în calitate de 1965, 15 decembrie profesoară. Se străduie să le prezinte elevilor prelegerile în limba „moldo‑ Debutează în ziarul Universităţii cu miniatura Dor; devine corespon‑ venească“, deşi dânsa studiase aceste discipline în limba rusă. Pe parcursul dent al publicaţiei universitare, semnând cronici, reportaje. anului de studiu, din lipsă de manuale în limba maternă, dicţionarele ru‑ 1965—1970 so‑moldoveneşti şi ruso‑române îi sunt „prieteni dragi“, uneori suplineşte Audiază cu plăcere cursurile din programa de studii, lecturând supli‑ profesorii de limbă maternă. Continuă să scrie versuri şi proză. mentar literatură diversă. Frecventează concertele şi teatrele. Se îm‑ 1971, august prieteneşte cu studenţii de la propria facultate: Efim Tarlapan, Serafim Îşi ia rămas bun de la Lipcani, acest orăşel aşezat la graniţa de pe Prut, Belicov, Liviu Belâi, Maria Macovei ş.a. Frecventează, de asemenea, ce‑ de la învăţăcei şi revine în oraşul unde îşi făcuse studiile universitare. naclul Mioriţa, organizat de către colaboratorii Bibliotecii Republicane În capitală se angajează la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Stat N. K. Krupskaia, cenaclul Luceafărul etc. de Ştiinţe a republicii, în calitate de bibliograf superior. 1966 1972, 19 februarie La Facultatea de Filologie se organizează secţia de jurnalistică. Deca‑ Se căsătoreşte cu Dumitru Grama, student la Facultatea de Drept a nul Facultăţii, docent Ion Mocreac, refuză s‑o transfere pe studenta USM. Noua familie traversează o perioadă foarte grea: spaţiul loca‑ anului II Claudia Slutu să studieze jurnalistica, un alt vis al ei. Cauza : tiv — lipsă; salariile şi bursele — mizere etc. grupa academică, din care face parte, ar putea, după transferul ei, să „se răşchire“, adică să‑şi piardă identitatea, cum zicea decanul. 20 octombrie 1972 Dumitru Grama, după finalizarea cu brio a studiilor universitare, este septembrie 1966 — iunie 1967 angajat laborant superior în Sectorul de Stat şi Drept al Secţiei de Filo‑ Dumitru Grama îndeplineşte funcţia de secretar al organizaţiei com‑ sofie, Sociologie şi Drept a Academiei de Ştiinţe a Moldovei. somoliste şi instructor pe sport în colhozul Rodina, raionul Orhei. 25 februarie 1973 22 iunie — 31 august 1967 Tinerii însurăţei Grama îşi fac nunta în satul Râşcova, raionul Criuleni. Dumitru lucrează ca strungar la Uzina de tractoare din Chişinău. 21 februarie 1974 1967—1972 Dumitru Grama devine cercetător ştiinţific inferior în Secţia de Filo‑ Dumitru Grama urmează studiile la Facultatea de Drept a Universităţii sofie, Sociologie şi Drept a AŞM. de Stat din Moldova.

14 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 15 1974, 4 iunie 1 august — 12 august 1978 La maternitatea din Chişinău se naşte fiica Steliana Grama, viitoarea Pentru prima dată Steliana a văzut Marea Neagră! A fost impresiona‑ poetă şi dramaturg, teatrolog şi traducătoare, prozatoare şi publicistă. tă foarte mult de priveliştea mării. Era la Balabanovka, raionul Bel‑ S‑a născut prematur, la 7 luni. Cântărea 2 kg. şi avea în lungime 42 cm. gorod‑Dnestrovsk, Ucraina (până la 1940 — Cetatea Albă, pământul 1976 nostru strămoşesc). Steliana desenează, învaţă alfabetul. Începe să scrie, să citească cărţi 24 august 1978 pentru copii. Dar şi mai mult îi plac poveştile pe care i le povestea tata Hebdomadarul Uniunii Scriitorilor din Moldova Literatura şi arta pu‑ şi mama, de fiecare dată tot altele sau cel puţin adăugând fragmente blică prima parodie a Claudiei Bucuria mea cea verde, parodie scrisă la compuse ad‑hoc… un vers de Gheorghe Vodă. 1976 1978 Claudia publică în săptămânalul Cultura şi în ziarul Tinerimea Mol‑ Publică versuri în pagina de satiră şi umor La Beciul vechi din Literatu‑ dovei mai multe articole, unele din domeniul biblioteconomiei şi bi‑ ra şi arta, pagină redactată de Alexandru Donos. bliografiei. 1979, 11 noiembrie 1976—77 Din secţia de bibliografie naţională Claudia Slutu se transferă în Sec‑ Devine corespondent netitular la ziarele Tinerimea Moldovei şi Mol‑ torul carte rară şi manuscrise al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a AŞM, dova socialistă. în calitate de şef de sector, funcţie pe care o îndeplineşte şi astăzi cu 1977 dragoste, competenţă şi devotament. Debutează cu versuri în revista Femeia Moldovei (Nr. 3). Colaborează la revista de satiră şi umor Chipăruş cu rubrica Momente satirice. Decembrie 1979 Revista Femeia Moldovei în Nr.12 îi publică un ciclu de versuri Claudi‑ 1977 ei: De mici sugem din mamă, Trece dorul prin noi, Aşteptare. Steliana desenează foarte mult. Mai întâi cu creioane colorate, apoi cu vopsele, apoi cu carioca. 1979—1982 Participă, alături de Lidia Ungureanu, Iulian Filip, Andrei Ţurcanu, la Ianuarie 1978 constituirea şi funcţionarea cenaclului literar de la Academie Cireşar, În revista Scânteia leninistă (Nr. 1) (azi revista Noi) mama Stelianei a diriguit de poetul şi savantul Ion Vatamanu. publicat poezia Steluţa, dedicată fiicei, ceea ce a marcat‑o totalmente pe viitoarea poetă. Umbla prin casă, prin curte cu revista şi le spunea tutu‑ 1 ianuarie 1980 ror că: „Mămica a scris o poezie pentru mine — Steluţa!“. De atunci, din Claudia Slutu‑Grama publică în ziarul Învăţământul Public nişte ianuarie 1978, datează oficial primele ei încercări literare. Se apropia de stanţe despre fiică, intitulateDialog cu Steluţa. Un fragment de dialog mămica sa şi zicea: „Schie“. Şi ea scria — poezie lirică, civică etc. vom expune doar, pentru a sublinia o dată în plus că viitoarea poetă 1978 utiliza frecvent încă din juna copilărie figurile de stil, caracteristice Şi zi de zi să răsădim poeziei ei în întregime: „Moş Ghiduş îşi face datoria conştiincios sea‑ Mii de bucurii ră de seară. Steluţa se supără uneori când o trimitem prea devreme la Din albastrul inimii. culcare, iar dimineaţa o trezesc eu devreme. Totuşi se ridică din pat Steliana Grama şi spune: — Eu mă‑mbrac, dar ochişorii mei încă dorm“.

16 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 17 1980 1 septembrie 1981 Claudia semnează alte poezii în presa vremii. În săptămânalul Ştiinţa Steliana merge în clasa I‑a la şcoala medie ruso‑moldovenească „Ghe‑ îi apare un ciclu de versuri, iar în revista Femeia Moldovei, la rubrica orghi Dimitrov“ din capitală. Prima învăţătoare — Valentina Flioştor. Tinere condeie, semnează, alături de Renata Verejanu, câteva poezii. 1981 — 1986 Aprilie 1980 Steliana participă la Concursul Naţional televizat Lumea în viziunea Steliana trimite desene la emisiunea televizată Lumea văzută de copii copiilor, organizat de Televiziunea Moldovenească şi de Uniunea Ar‑ (numită mai târziu Lumea în viziunea copiilor). Din 15 aprilie 1980 tiştilor Plastici din Moldova, avându‑i ca redactori pe Valeria Dascăl datează scrisoarea Stelianei trimisă la televiziune, la redacţia emisiunii şi pe Ecaterina Teleşcu. Din 1981 până în 1985 a ocupat întotdeauna Expoziţia lui Prichindel, în care îşi face publică dorinţa ei de a desena locul întîi; în 1986 a ocupat locul doi şi a abandonat concursul, consa‑ în continuare (desenează de la trei anişori), cu temele ei preferate: iar‑ crându‑se prozei şi poeziei. na, primăvara, Făt‑Frumos, Ileana Cosânzeana, crocodilul Ghena şi Ceburaşka, Capra şi Baba Hârca. Baba Hârca e o predilecţie tematică 18 martie 1982 a desenelor ei: unde trăieşte, cine o educă, de ce Baba Hârca e mama Împreună cu dr. docent Ion Madan, Claudia Slutu‑Grama participă la tuturor Babelor Cloanţa etc. o întâlnire cu studenţii Facultăţii de Biblioteconomie şi Bibliografie a USM, cu genericul Cartea în viaţa mea. Decembrie 1980 Un prilej de bucurie a constituit‑o pentru familie publicarea în ziarul 18 mai 1982 Ştiinţa a poeziei Steluţa, închinată fiicei Steliana, viitoarea scriitoare. La Centrul republican pentru tineret Iuri Gagarin a avut loc înregis‑ Tot în acest număr de ziar e publicată şi poezia Mi‑am trecut toate do‑ trarea emisiunii televizate Lumea în viziunea copiilor, unde Steluţei i‑a rurile. Acesta este debutul autoarei Claudia Grama în ziarul academic. fost oferit locul I la acest concurs republican televizat de desene. Emi‑ siunea a fost difuzată la 1 iunie 1982. 1981—1990 Claudia participă la realizarea problemei interramurale republicane 1 iunie 1982 nr. 15 „Cercetarea monumentelor de istorie şi cultură din Moldova şi I se decernează Diploma de Onoare Stelianei Grama şi locul I la con‑ măsurile de protecţie ale lor“, sub preşedinţia dr. în ştiinţe Valentin cursul republican televizat Lumea în viziunea copiilor. Zelenciuc. 1982—1983 1981 Claudia participă la victorina televizată Plai natal, redactor Andrei Scriitorul Anatol Ciocanu, redactor la revista Moldova, îi publică Clau‑ Dumbrăveanu, victorină organizată de Comitetul de Stat al Radiodi‑ diei Slutu‑Grama, însoţită de o poză, poezia Dor de ţară-primăvară. fuziunii şi Televiziunii din RSSM. 2 februarie 1981 12 decembrie 1983 În emisiunile de la Radioul Naţional, programul II (la ora 18.00) şi de Într‑o emisiune festivă, s‑au făcut totalurile victorinei, la care protago‑ la Televiziune (la 21.30) a difuzat informaţii despre cartea rară, cartea nista a luat locul II, o diplomă şi un aparat de radio VEF. veche şi despre manuscrise în general. 25 ianuarie 1983 18 mai 1981 Într‑o emisiune televizată (ora 19.00), intitulată Feţele culturii, Claudia La Radio, programul II (orele 18.00), Claudia Slutu împreună cu doc‑ vorbeşte despre expoziţia de rarităţi bibliografice organizată de BŞC a torul în filologie Vlad Chiriac iau în dezbatere problema cărţii rare. Academiei de Ştiinţe a RSSM.

18 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 19 1983 29 februarie Steliana continuă să scrie versuri, cântece şi proză. În clasa a III‑a, redactorii de la Televiziune şi cei de la revista Scânteia leninistă îi înmânează Stelianei cadouri de preţ şi diploma de partici‑ 1983—1984 pant la concursul de desene Buratino şi prietenii lui. Este în al nouălea Colegiul Comitetului de Stat al RSSM pentru Televiziune şi Radiodi‑ cer de bucurie! fuziune al RSSM şi colegiul de redacţie al revistei Scânteia leninistă (azi — Noi) au organizat, în legătură cu centenarul apariţiei cărţii lui Mai—iunie 1984 Carlo Collodi despre Pinocchio şi o sută de ani de la naşterea lui A. N. La sanatoriul din Sergheevka, Ucraina. Urmează studiile în limba rusă. Tolstoi, autorul volumului Cheiţa fermecată sau Aventurile lui Burati‑ 1 iunie 1984 no, un concurs de desene pe tema Buratino şi prietenii lui. Steliana a I se decernează Diploma de Onoare şi locul I la Concursul republican fost laureată a acestui concurs de desene. televizat de desene (ediţia a III‑a) Lumea în viziunea copiilor. 25 iunie 1983 1984 Steliana participă în faţa blocului Institutului de Biologie al AŞ a RSSM Claudia Slutu‑Grama participă şi e desemnată laureată a Concursului la Festivalul de Poezie Cireşar, unde citeşte poezia Ce te legeni, codrule? radiofonic Monumente şi locuri memorabile din Moldova (locul II pe de Mihai Eminescu. republică), organizat de Comitetul de Stat pentru Radiodifuziune şi 16 iulie 1983 Televiziune al RSSM, redactor — Petru Grozavu. Reportaj la Radioul Moldovei despre Biblioteca Ştiinţifică Centrală a 15—29 octombrie 1984 Academiei. Vorbeşte directorul instituţiei — Ion Şpac, iar despre car‑ Întreprinde o expediţie arheografică în raionul Teleneşti şi în or. Bălţi, tea rară — Claudia Slutu. achiziţionând cărţi rare şi vechi. 5—14 august 1983 4 noiembrie 1984 Claudia Slutu, împreună cu Vlad Chiriac, au întreprins o expediţie ar‑ Steliana este invitata emisiunii televizate Lumea în viziunea copiilor, heografică în raioanele Lazo şi Glodeni, de unde au colectat cinci volu‑ unde i se solicită un interviu — primul în viaţă. me de carte rară şi câteva reviste româneşti din perioada interbelică. 20 decembrie 1984 25 septembrie Ziarul academic Ştiinţa îi găzduieşte Claudiei un ciclu de versuri: Steliana e invitata emisiunii televizate Lumea în viziunea copiilor (este Adormit de dragoste, pruncul…, Iar dorul meu, Moldovă… etc. în clasa a III‑a). Decembrie 1984 25 octombrie După o aşteptare de patru ani şi jumătate, în sfârşit, în nr. 12 al revistei În programul cultural de la Radio Luceafărul Claudia Slutu relatează Nistru, li se publică soţilor Grama studiul Statul şi dreptul Moldovei în ascultătorilor despre rarităţile bibliografice, depistate şi achiziţionate opera lui C. Negruzzi. de BŞC în vara anului curent în expediţia arheografică din raioanele 1985 Lazo (Sângerei) şi Glodeni. Credo‑ul Stelianei Grama: 4 ianuarie 1984 Aş vrea să fiu un Eminescu, Stelianei i se decernează Diploma de Onoare pentru participare activă Un Creangă, un Alecsandri, la concursul Buratino şi prietenii săi. Emoţiile, după cum nota în „Jur‑ Aş vrea să scriu ca şi Crăsescu nalul“ său, au acaparat‑o pentru un timp, dându‑i noi forţe creatoare. Despre maturi şi copilandri.

20 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 21 Martie 1985 17 octombrie 1987 Fiind internată la Spitalul pentru copii nr. 2 din capitală, Steliana fi‑ Şefa Sectorului Carte rară al BŞC pleacă în delegaţie la Biblioteca Pu‑ nisează proza Grija pentru natură, protagoniştii căreia sunt copii de blică M. E. Saltâkov‑Şcedrin din Leningrad (Rusia), pentru a cerceta o vârsta ei: Atrur, Călin, Soriana, Ciprian, Stelică ş.a. serie de manuscrise româneşti. 31 martie 1985 1 noiembrie 1987 În emisiunea culturală de la ora 18.00 (programul II, Radio) redactorul Steliana Grama a debutat la cenaclul Peniţa fermecată, condus de Victor emisiunii Petru Grozavu ia un interviu Claudiei Slutu, şefa Sectorului Pânzaru, de pe lângă Biblioteca Republicană pentru copii (azi — Ion carte rară de la BŞC. Creangă). A fost „prima frecvenţă a mea la cenaclul Peniţa fermecată, Iulie—august 1985 unde mi‑am citit şi versurile şi m‑a îmbărbătat Nicolae Dabija“, scrie Steliana se află la sanatoriulJemciujina Rossii din Anapa (Rusia), unde Steliana în „Jurnal“. scrie şi trimite acasă mai multe poezii. 6 noiembrie 1987 1986 Debutează în ziarul Tânărul leninist (astăzi — Florile dalbe) cu ver‑ Dumitru Grama este confirmat ca cercetător ştiinţific superior în Sec‑ surile Plai octombrin (poeta şi‑a intitulat, însă, poezia Ţara mea, pe ţia de Filosofie, Sociologie şi Drept a AŞM. când redacţia, în consens cu „sărbătoarea“, i‑a modificat titlul lucră‑ rii). Ianuarie—martie 1986 Steliana se află la sanatoriul Golubaia volna din Anapa, Rusia, unde 1988 învaţă în limba rusă. Corespondează cu toţi colegii de clasă, trimiţân‑ În acest an se împlineau 345 ani de la tipărirea Cărţii româneşti de du‑le răvaşe cu versuri şi cu desene. învăţătură, zisă mai apoi Cazania lui Varlaam. Claudia Slutu‑Grama publică mai multe articole de popularizare, bunăoară, în revista Mol‑ 1986 dova — Comoara de la temelie; în ziarul academic Ştiinţa — Prin se‑ Din clasa a VI‑a datează primele versuri ale poetei Steliana Grama, cole Cazania ş. a.; participă la emisiuni radio şi televizate. scrise în limba rusă; va fi scriitor aloglos şi în viitor. 1988 1987 La Centrul Tineretului Iuri Gagarin şi‑a desfăşurat şedinţele organiza‑ Steliana inventează o lume a ei proprie şi o numeşte Sec‑Sor‑Lun, pe care torice Asociaţia orăşenească a tineretului de creaţie, la care au partici‑ a descifrat‑o ca Secretul Soarelui şi al Lunii, căreia ulterior i‑a scris Imnul pat Claudia Slutu‑Grama împreună cu fiica Steliana. Cei din prezidiu Sec‑Sor‑Lunei, i‑a dedicat versuri şi alcătuia, prin 1986, un alfabet speci‑ (Andrei Porubin, Călina Trifan, Nicolae Rusu ş.a.) şedeau imperturba‑ al pentru lumea din împărăţia Sec‑Sor‑Lun pe care o credea puternică şi bili; aceasta era prima rândunică de „neoficiali“ din republică; Steliana cutezătoare. Aşa şi semna: Steliana Viteazu Grama, Sec‑Sor‑Lun. era foarte activă, punea diverse întrebări la care cei din „grupul neofi‑ 1 ianuarie 1987 cial“ căutau a da un răspuns plauzibil. „Scrierea primului vers din perioada a doua (despre Moldi, căţelul de 1988—1989 pluş)“, scrie protagonista în „Jurnalul din 1987—1988“. Versurile scrise Şi mai târziu Steliana se include plenar în mişcarea de renaştere naţi‑ până la 1987 erau considerate de Steliana Grama versuri „din prima onală. Citeşte versuri la cenacluri (îndeosebi la cenaclul Alexe Matee‑ perioadă“. vici, condus de Anatol Şalaru), publică versuri în presa periodică şi ia 3—17 august 1987 frecvent cuvântul în cadrul emisiunilor radiofonice, citind versuri în Se află la sanatoriul din Yalta. apărarea limbii române, a naturii, a istoriei neamului.

22 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 23 31 martie 1988 16 octombrie 1988 „Pentru prima oară am luat cuvântul pe scena Uniunii Scriitorilor, Ziua Poeziei (sărbătoare anuală): „Am luat cuvântul cu versurile nr. 186 recitând Ciocârlia şi boul (fabulă) — pentru 1 aprilie — Ziua Umoru‑ Poetul şi nr. 187 Alarma“ (pagină din „Jurnal“). Fiecare poezie pe care lui“, scrie Steliana în „Jurnalul“ său. o scria, o trecea într‑un caiet gros şi o numerota, indicând, la sfârşitul ei, data când „a fost comisă“. 21 aprilie 1988 Credo‑ul Stelianei Grama: 30 octombrie 1988 Şi cândva, într‑o înstelată seară, Steliana ia parte, împreună cu Nătăliţa Zagoreanu, Lilia Braga, Dorina Dintr‑un preafericit viitor, Andreev, Dorina Bohanţov, Nadejda Lachi şi alţi copii‑condeieri, la şe‑ Plaiurile noastre vor fi o singură ţară, dinţa cenaclului Peniţa fermecată. A citit propriile versuri: Închide gura! Popoarele noastre — un singur popor! şi Noi, tinerii. „Lumea a aplaudat frenetic“, scrie protagonista în „Jur‑ nalul“ său din 1988. Apoi a mers împreună cu părinţii la Cenaclul Ale‑ Mai 1988—1989 xe Mateevici, unde au ascultat cutremurătoarea fonogramă a lui Adri‑ Aproape la fiecare şedinţă a cenaclului Alexe Mateevici, cenaclu an Păunescu dedicată oamenilor politici. În faţa cenacliştilor au luat condus de Anatol Şalaru, Steliana citeşte propriile versuri, versuri cuvântul Oleg Maximov, poet, Ion Hadârcă, poet, Gheorghe Ciolpan care ridicau pe cei prezenţi în picioare, contribuind astfel la trezirea (pantomimă şi anecdote), Gheorghe Grâu, actor. A fost prezentă şi Te‑ conştiinţei naţionale: Un tânăr dac cu spadă, Limba mea, Dalmatică, leviziunea, care „a filmat aproape totul! Şedinţa a fost foarte interesantă, Noi, tinerii, Păsări călătoare, Închide gura!, Voievod, Deplasare, Şar‑ dar a lipsit Ion Conţescu cu lecţia de istorie despre daci“ (din „Jurnal“). pele, Lui Eminescu etc. 28 noiembrie 1988—1 decembrie 1988 16 iunie 1988 În caietul nr. 147 Steluţa are o proză Zimbrul Stelar, nefinisată. În acea Steliana ocupă locul II la concursul tinerilor poeţi la Festivalul Naţi‑ proză autoarea se identifică cu personajul principal, Constanţa: „Con‑ onal de carte şi poezie Eminesciana. stanţa trăia la un pas de moarte. De când se ştie. Din cauza aparatului respirator. Şi când obţinu, în sfârşit, foaia aceasta la sanatoriu, nu putu 30 iulie 1988 să se scalde. „Medicii nu‑mi permit […]“. Steliana Grama: (notă de jurnal): „Omul fără Patrie e ca frunza fără copac; frunza fără pom piere şi viceversa“. 13 decembrie 1988 Se stinge din viaţă mama Tecla. 28 august 1988 „M‑am urcat pentru prima dată pe estrada Lumina [la o şedinţă a 1989 cenaclului Alexe Mateevici, ascuns de ochii lumii în Valea Morilor] şi Dumitru Grama este membru al Comisiei de experţi a Prezidiului So‑ am recitat versul cu nr. 149 Hoţii de cuvinte. Primul sărut al lui Şala‑ vietului Suprem al RSSM referitor la problema autonomiei găgăuzilor. ru“, scrie Steliana în „Jurnalul“ său. Ianuarie 1989 26 septembrie 1988 Steliana devine tânără corespondentă a ziarului Tânărul leninist. În caietul nr. 139 Steliana are o proză intitulată Planeta Zeilor, unde un 8 ianuarie 1989 personaj, tatăl, adresându‑i‑se altui personaj, fiului său Ştefan, spune: Steliana Grama: Ascute‑ţi pana, „Să ştii, Ştefane — rosti în sfârşit tatăl — Steliana Grama îşi doarme Frâu pentru Pegas, somnul etern în peşteră. Dar iatacul ei e şi mai vrăjit. Parola iatacului Să ne re‑ntâlnim a plecat în mormânt odată cu Legenda […]“. Cu bine pe Parnas.

24 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 25 15 ianuarie 1989 care eroi se cer a fi revalorificaţi şi înălţaţi pe Columna Spiritualităţii La Radioul Moldovenesc, în cadrul emisiunii Informaţii, comentarii, noastre“. muzică, Steliana citeşte propriile versuri: Poetul şi Închide gura!, urmat 1989, Iunie de un dialog în direct. În revista Limba şi literatura moldovenească în şcoală apar două poezii 1989—1994 ale Stelianei: Dalmatică şi …Cine‑a îndrăznit să‑mi schimbe Graiul?. Locul I pentru Steliana la Festivalul Naţional de carte şi poezie Emi‑ Apoi iată că s‑au găsit oameni la redacţie care au îndrăznit să‑i schi‑ nesciana. monosească versurile şi în loc de „Limba maternă, limbă moartă?“ (din Recitaluri la TV Moldovenească, la postul Catalan TV, Radioul Naţio‑ Dalmatică) ei au scris: „Limba moldovenească — limbă moartă???“, nal, la cenaclurile bibliotecilor chişinăuiene. lucru ce le‑a căzut tronc la inimă celor de la Moldovanul, ei publicând frecvent acest vers al Stelianei în redacţia „omănaşilor“ de teapa lor… 1989 Din 1989 Steliana începe să‑şi publice creaţia proprie, semnând cu 17 iunie 1989 diverse pseudonime. De exemplu, poezia Elegie din Tânărul leninist Interviu cu Steliana la Radio Moldova, la emisiunea pentru copii, des‑ din 20 octombrie 1989 e semnată cu pseudonimul Cornelia Bujorescu pre Eminesciana (era elevă în cl. a VIII‑a, şcoala nr. 23 din capitală). (bunica ei dinspre mamă era Bujor), iar nuvela Susai, Susai… din ace‑ Despre creaţia proprie şi despre imboldul de a scrie versuri: „Scriu ver‑ laşi ziar, din 23 iunie, e semnată cu pseudonimul Sorina Moldoveanu. suri de la trei ani, ca o replică la versurile pe care mi le citea mămica“. În cadrul emisiunii a citit din creaţia proprie o poezie inspirată din 1 martie 1989 Iulian Filip — Închide gura! şi alta despre Mihai Eminescu — Poetul. Steliana: „La Mărţişorul şcolii am recitat în cadrul jocului naţional „Fân‑ tâna“ — poezia Noi, tinerii. Un mare succes!“ (pagini din „Jurnal“). Iulie 1989 Claudia scrie, împreună cu Valeriu Popovschi, cercetător ştiinţific la Martie 1989 Institutul de Istorie, articolul Iarăşi discuţie, despre proiectul de lege O bucurie deosebită a cuprins‑o pe Steliana la publicarea câtorva ver‑ Cu privire la trecerea scrisului limbii moldoveneşti la grafia latină. Re‑ suri, însoţite de poza autoarei, de către scriitorul Anatol Ciocanu, în dacţia ziarului Tinerimea Moldovei refuză să‑l publice. revista Moldova, la rubrica Dintre sute da catarge… (Nr. 3, p. 13). 23 martie 1989 1989 Steliana Grama: „La serata Mihai Eminescu — Pe mine mie redă‑mă, am Steliana s‑a dedat plenar cauzei naţionale. Drept exemplu ar servi şi citit Poetul şi, cu un mare succes, Şi dacă (lui Grigore Vieru). Şalaru m‑a articolul Greul cel mare e înainte, publicat în ziarul Tânărul leninist din sărutat pentru a doua oară. Sora lui Fioghen Calistru mi‑a donat cartea 20 octombrie 1989, în care pleda pentru iniţierea unei mişcări întru Leonidei Lari cu un autograf. L. Lari tot mi‑a oferit un exemplar. A treia susţinerea limbii de stat. sărbătoare (după Eminesciana şi Alexe Mateevici )“. (Din „Jurnal“). 1989 Mai 1989 Steliana pune începutul unui roman fantastic, Dezideriu. Cu regret, a Claudia Slutu: „De la 1944 încoace nu s‑a găsit nici o minte luminată reuşit să aştearnă pe hârtie doar câteva file din acest roman. ca să descopere Adevărul pentru poporul meu? De ce, mă întreb eu? Cum de s‑a întâmplat acest lucru? Poporul acesta cuminte şi munci‑ Octombrie 1989 tor, a ştiut să aplece capul, să pună ochii în pământ, ca acolo, lucrând La şcoala nr. 23, unde învaţă Steliana, profesoara de matematică Ta‑ ţarinile, să‑şi găsească aleanul. Şi când te gândeşti că este un popor mara Curtescu a organizat un cenaclu — Florile dalbe, care promova dintr‑o viţă vitează şi îndrăzneaţă, cu eroi înscrişi în analele timpului, foarte activ poezia Stelianei.

26 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 27 28 ianuarie 1990 Noi ne‑am născut Florile dalbe au fost invitate la cenaclul Peniţa fermecată, unde Steliana Liberi sub soare a citit din creaţia sa. Întru Credinţă Şi Adevăr. 6 octombrie 1989 La emisiunea televizată Lumea în viziunea copiilor Steliana a dat un 14 decembrie 1989 interviu. Toţi cenacliştii de la Peniţa fermecată s‑au dus să vizioneze La rubrica „Creaţia cititorilor noştri“ din ziarul Ştiinţa, Claudia Slutu pu‑ emisiunea unde participa colega lor, scria Steliana în „Jurnalul“ său. blică un ciclu de versuri: …Avem undeva o prispă, Funcţia‑i o treabă mare, …Funcţia l‑a‑nsărcinat, …Ai dormit la soţ în braţe, …Socoţi că visu‑n tine‑ 12 octombrie 1989 reţe, în care ciclu, exceptând primul vers, sunt incluse versuri satirice. La o emisiune radio pentru copii, la care a participat şi Steliana, re‑ dactorul emisiunii Ludmila Ciolan, a întrebat‑o: „Cum priveşti la cei 1990—1993 ce scriu versuri la comandă?“. I‑am răspuns: „Dacă mi‑o atribuiţi mie, Dumitru Grama — membru al grupului de experţi al Parlamentului eu scriu la comanda sufletului şi nicidecum a vremii sau a altcuiva. Iar Republicii Moldova. celor ce scriu la comanda cuiva, le‑aş spune prin versurile lui Gr. Vieru 1 februarie 1990 din 13 strofe pentru mancurţi: „Huideo, potaie!“ (din „Jurnal“). Hebdomadarul Literatura şi arta publică un ciclu de versuri de Steli‑ 16 octombrie 1989 ana Grama însoţit de poza autoarei, la rubrica „Tineri scriitori“. Încă Pagină de jurnal: Steliana Grama „Ziceţi că religia e forţa de supunere în 1990 unii îşi dădeau seama ce valoare stilistică şi artistică vine în a maselor, dar comunismul ce e ?“. poezia română! Steliana e în al nouălea cer de bucurie! În sfârşit, Lite‑ ratura şi arta îi publică versurile! „Meritul e numai al lui Vlad Zbâr‑ 18 octombrie 1989 ciog“ — scrie Steliana în „Jurnal“. Ziua Poeziei. Participă şi cenacliştii de la Peniţa fermecată; Steliana Grama a citit versurile Fi‑va! şi Şarpele; apoi s‑a înregistrat la radio, 1990 pentru emisiunea Ecoul zilei de la ora 21, cu versurile Dacă nu mă‑nşel Honoré de Balzac citea cu o viteză de 4000 de cuvinte pe minut. Napo‑ şi Tu eşti, Mircea?. leon citea 2000 de cuvinte pe minut. Viteza obişnuită de citire este de 200—300 de cuvinte pe minut, dar, prin însuşirea unor metode de citire 1989—1990 rapidă, un om poate citi până la 1200—1500 de cuvinte pe minut. Steli‑ Locul I la Olimpiada Republicană televizată la literatura moldoveneas‑ ana însuşise acea metodă şi citea 1250—1350 de cuvinte pe minut. că şi locul I la concursul Condeie tinere din cadrul acestei Olimpiade. Aprilie 1990 Decembrie 1989 Este fondată Asociaţia de creaţie TOCONO (Totul Copiilor Noştri), Din caietele de versuri ale Stelianei Grama: condusă de scriitorul dr. Aurelian Silvestru, cu scopul de a‑i depista Vine Crăciunul, şi de a‑i promova pe cei mai talentaţi copii care fac literatură. Steliana Pleacă decembre, este cap de afiş la TOCONO. Plin de tristeţe, Dar şi de bucurii. 20 mai 1990 Totuşi e bine Steliana participă la Cahul la ediţia a IX‑a a Sărbătorii Republicane a Că nu am uitat Cărţii pentru Copii, unde îşi citeşte versurile şi se împrieteneşte cu mai Că suntem liberi, mulţi copii de vârsta sa din toate colţurile Moldovei. I se decernează o Că suntem vii. Diplomă şi un set de cărţi.

28 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 29 16 iunie 1990 Totul este trecător, I se eliberează o „Adeverinţă“, care stabileşte că Steliana Grama e de‑ Dar acum păşesc pe drumul ţinătoarea locului I la concursul tinerilor poeţi şi i se conferă titlul de Ce mă poartă‑n viitor. laureat al Festivalului Naţional de carte şi poezie Eminesciana, semnată 1990 de Mihai Cimpoi, preşedintele societăţii Vasile Alecsandri, şi de Ion C. Apare primul volum al catalogului general Cartea Moldovei, în calitate Ciobanu, prim‑secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scrii‑ de autori avându‑le pe colegele de la Biblioteca Naţională Nina Matei torilor din Moldova. şi Valentina Farmagiu, iar de la BŞC a AŞM pe Claudia Slutu. 2 iulie 1990 La baza de odihnă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei de la Balabanovka, Octombrie 1990 Bielgorod‑Dnestrovsk, regiunea Odesa (pământul nostru strămoşesc), Claudia Slutu participă împreună cu soţul, Dumitru C. Grama, cola‑ un grup de savanţi de la instituţia ştiinţifică (printre care familiile Bo‑ borator ştiinţific superior la Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept bână, Grama, Andrievschi, Barbăneagră ş.a.) au organizat o serată de al Academiei, la Conferinţa Ştiinţifică internaţională de la LvovBiblio ‑ comemorare a Nemuririi lui Ştefan cel Mare. Moderatoare — Claudia teca — Patrimoniu de valori, unde li se propune să emigreze în Canada Slutu‑Grama. Dumitru Grama şi Gheorghe Bobână au vorbit despre sau SUA, la care ambii refuză categoric. Locul lor e în Patrie… măreaţa figură a domnitorului, au cântat cântece, iar Steliana a recitat 1990, 26 octombrie câteva versuri proprii: Fi‑va!, Aborigen, Voievodul. Deasupra capului Steliana Grama: „Fără poezie m‑aş simţi ca o frunză desprinsă de copac, participanţilor fâlfâia, în bernă, tricolorul bazei de odihnă a AŞM… ca o pasăre fără de cer, ca un om fără pământ…“ (Pagină de „Jurnal“). august 1990 1991 la Tabăra de Creaţie de la Condriţa s‑au întâlnit pentru două săptă‑ Prin hotărârea Prezidiului Academiei de Ştiinţe a RSSM (nr. 30 din 1991) mâni membrii TOCONO‑ului din Moldova şi cei ai cenaclului literar Claudiei Slutu i s‑a decernat Premiul Prezidiului AŞ a RSSM pentru pu‑ al elevilor din Bucureşti Săgetătorul, sub conducerea prof. doctor Tu‑ blicaţia ştiinţifică documentară Cartea Moldovei (Ch., Ştiinţa, 1990). dor Opriş, care are meritul de a lansa foarte mulţi basarabeni în marea literatură română, printre ei fiind şi Steliana Grama. 6—11 ianuarie 1991 Nouă tineri condeieri din Basarabia, sub conducerea dlui Dumitru August 1990 Grama, cercetător ştiinţific superior la Academia de Ştiinţe din Chişi‑ Din unul din caietele de versuri ale Stelianei Grama: nău, au participat în tabăra de creaţie Lotru din Buşteni, judeţul Pra‑ Româncă sunt şi ce‑ai să‑mi faci? hova, împreună cu cenacliştii de la Săgetătorul din Bucureşti, conduşi Şi limba mi‑o vorbesc curat. de dr. Tudor Opriş. S‑alegem grâul de neghină Ştefan cel Mare ne‑a învăţat. 24 ianuarie 1991 La concursul radiofonic Eclipse în amiezi (red. Paul Strutzescu) din ca‑ 18 august 1990 drul emisiunii Modern‑Club 805 Steliana a prezentat 12 poezii — din‑ Inedit, Steliana Grama: tre care şapte în stil clasic şi cinci — moderniste. Din cele clasice au Viaţa buciumă în toate, răsunat Balada calului, Deplasare, E un ceva… ş. a. Viaţa buciumă în toţi. Nu‑mi mai aminti de moarte, 30 ianuarie 1991 Nu‑mi mai aminti de morţi. Steliana s‑a produs în emisiunea televizată a lui Mircea Surdu Bună Da, vom fi ca ei, odată, seara — a citit versuri (apropo, într‑un copac plin de promoroacă, au

30 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 31 cocoţat‑o acolo doi lucrători de la Televiziune) şi a dat un interviu des‑ 1 martie 1991 pre tânăra generaţie de poeţi ce bate insistent la porţile poeziei. Stelianei îi apare în ziarul Făclia articolul despre Tabăra de Creaţie de la Buşteni, sub conducerea scriitorului şi profesorului universitar Tu‑ 16 februarie 1991 dor Opriş. Participă la cenaclul Burebista, moderat de Nicoleta Slabu, cenaclu de pe lângă Palatul Sindicatelor din Moldova, unde Steliana citeşte ver‑ 2 martie 1991 suri: Pajişte, Balada nebunului, Pe când nu era moarte ş. a. Steliana scrie în jurnalul său: „Azi ziua întreagă am scris la Cetăţile 18 februarie 1991 subpământene, nefăcându‑mi lecţiile. De fapt, am dormit şi am scris, A scris pentru hebdomadarul Făclia articolul‑pamflet Tizâcul — sal‑ pentru că‑mi era rău, aveam febră. În fond, o zi palidă, cu patul nefă‑ vare naţională. cut, cu televizorul închis. Plictis. Vreau să scap de toate, dar nu ştiu cum. Trăiesc. Încă“. 24 februarie 1991 „Fiecare Om se naşte sub semnul magic al unui cuvânt şi cum cuvin‑ Martie 1991 tele împreună fac o limbă, un grai, tot aşa şi oamenii împreună fac o Galina Chiciuc, poetă, îi scrie pe o filă cu versuri de‑ale Stelianei: „Eşti ţară, o Patrie. Iar limba nu e altceva decât fişa personală a unei Naţiuni, talent! Fii sigură, Steliana, încă o dată fii sigură! Te rog. Martie 1991“. a unui popor“, scria Steluţa în lucrarea sa la Olimpiada televizată de la 28 martie 1991 Postul TV Chişinău. Din cinci teme, propuse pentru concurs, ea a ales Elevei clasei a XI‑a a şcolii medii nr. 23 din Chişinău, Steliana Grama, tema a doua: „Limba Română este Patria mea“ (N. Stănescu). i se decernează Diploma de gradul I „Pentru obţinerea locului I (sec‑ 1991 ţia ziaristică) la Conferinţa a XI‑a Republicană practico‑ştiinţifică a Colecţionarul şi scriitorul ieşean Dumitru Grumăzescu a adunat firicel elevilor Tineri cutezători“, unde, conform notelor din „Jurnal“, a citit cu firicel versuri despre limbă scrise de condeierii români, publicând poezii, apoi două proze: Riana şi Tizâcul — bogăţia noastră naţiona‑ la Chişinău, în tiraj de 10 000 de exemplare, antologia Sântem o limbă lă. Din filele de jurnal desprindem reacţia celor prezenţi vis‑ à‑vis de (Ch., Universul, 1991). Steliana e prezentă cu poezia Românca. lecturi: „Copiii au râs şi au zis că scriu mult mai bine decât Sergiu Afa‑ nasiu. De ce?“. Iar prezenţi, pe lângă membrii juriului, erau colegii ei 1991 de la diverse licee din Chişinău: Angela Olaru, Irina Ladaniuc, Sergiu La editura Hyperion din Chişinău a ieşit de sub tipar culegerea În Afanasiu, Ana Josan ş. a. Moldova noastră dragă cu specificarea: „din creaţia copiilor“. Prota‑ gonista noastră e prezentă cu versuri (Păsări migratoare, Înainte de 30 martie 1991 termen!, Închide gura!) şi cu proză (Pasărea Măiastră, Copilul foa‑ Premiul I acordat elevei clasei a XI‑a Steliana Grama pentru poezie mei). Recenzentul, dr. prof. Tudor Opriş remarca vis‑à‑vis de creaţia la Olimpiada Republicană televizată de limbă şi literatură română a Stelianei Grama: „Cutremurătoare este poezia Păsări migratoare a Televiziunii Naţionale (Chişinău). Stelianei Grama, poate cea mai matură semnatară din antologie [În 3 aprilie 1991 Moldova noastră dragă], pe care am avut plăcerea s‑o cunosc şi s‑o Steliana Grama: îndrum (…)“. Nu ştiu ce eşti — un înger, un demon, un om, 1991 Ştiu că mă vrei: prin sânge, prin crez, prin atom. Premiul III a fost acordat Stelianei, la ediţia din 1991, a Festivalului Ştiu că veghezi: unde mă duc şi ce gândesc — Internaţional de creaţie pentru liceeni Pana de aur din Dej (pentru Totul — în viaţă şi moarte — e omenesc. proză). Eu nu te văd, nu te aud, nu te miros —

32 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 33 Totul e bine, totu‑i ferice, totu‑i frumos. 6 noiembrie 1991 Ca‑ntr‑o poveste, unde Esenţa ne mai desparte. Fiind deja studentă la Facultatea de Jurnalistică a USM, participă pen‑ Eu sunt un om. Eu sunt un om. Tu — a mea Moarte. tru ultima dată la şedinţa cenaclului Florile dalbe (ex‑Peniţa fermecată, Tristă iubire, trist e sfârşitul, totul e trist. unde a debutat în 1987), citind versuri proprii. Încă mă zbucium. Încă mai tremur. Încă exist! 1992 4 aprilie 1991 Dumitru Grama — membru al Comisiei de experţi a Secţiei de Filoso‑ Steliana Grama: „Am un credou‑laitmotiv în viaţă — acesta e crezul fie, Sociologie şi Drept, constituită pentru avizarea proiectului Consti‑ Dreptăţii“. tuţiei Republicii Moldova. 8 aprilie 1991 1992 E a doua zi de Paşti. În piaţa Catedralei din Chişinău a avut loc un con‑ Steliana participă la şedinţele cenaclului Luceafărul, întrunit la redac‑ cert festiv, unde, în concurs, tinerii poeţi au declamat versuri proprii. ţia ziarului Tinerimea Moldovei, alături de Anatol Adam, Viorica Te‑ Steliana a citit poezia sa Nu împlântaţi tractoarele‑n biserici!. Cadoul a rinte, Viorica Puşcaş, Rodica Ciorănică, Sergiu Afanasiu, Angela Ola‑ fost o Icoană a Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul Isus în braţe. ru, Luminiţa Dumbrăveanu, Ecaterina Negară, unde îşi citeşte creaţiile 28 mai 1991 literare. Cenaclul era, după cum scria Andrei Burac, „o confirmare a Duplexul Chişinău — Bucureşti Podul de flori. Bucurie! unei tradiţii frumoase. Sunt speranţa rezistenţei noastre. Nu ştim cine dintre ei va străbate acest drum anevoios de nisipuri mişcătoare. Vom 21 iunie 1991 găsi însă justificate aceste pagini de poezie oferite cenaclului, dacă cel Absolveşte cu excelenţă clasa a XI‑a a şcolii medii nr. 23 din Chişi‑ puţin unul dintre membrii lui va rămâne fidel stării de poezie“. nău. 1992—1994 20 august 1991 Dumitru Grama îndeplineşte funcţia de lector prin cumul la Cursurile Este prezentă în Piaţa Marii Adunări Naţionale, alături de consângenii de reciclare a pedagogilor. săi, spunând un „NU“ hotărât dictaturii! Poza Stelianei din această zi apare în hebdomadarul Literatura şi arta şi în Curierul de seară. 1992—1998 Steliana colaborează activ cu Radioul Naţional (redacţiile Teatru şi 1 septembrie 1991 Modern-Club 805 ş.a.). Steliana este înmatriculată, după rezultatele concursului şi ale exame‑ nelor de înscriere, la Facultatea de Jurnalistică a Universităţii de Stat 1992 din Moldova, grupa a II‑a, secţia de zi. Claudiei Slutu‑Grama i se decernează Premiul I în cadrul concursului organizat de bibliotecile academice Pentru cea mai bună lucrare în do‑ 3 octombrie meniul bibliologiei şi bibliografiei. La Radio Moldova, la emisiunea literară, Steliana a înregistrat şi a difu‑ zat un interviu cu Alexandru Gromov, scriitor, traducător şi jurnalist. 1992 Vede lumina tiparului cel de‑al doilea volum al catalogului general 17 octombrie 1991 Cartea Moldovei, autorii fiind ca şi la primul volum: Claudia Slu‑ Studenţii Facultăţii de Jurnalistică a USM îşi întâmpină primii oas‑ tu‑Grama, Nina Matei, Valentina Farmagiu. peţi — dr. profesor Tudor Opriş din Bucureşti, care i‑a supravegheat paşii Stelianei Grama şi altor tineri literaţi din Basarabia, şi poeta Ga‑ 1992 lina Furdui. Steliana scrie, pe lângă publicistică şi versuri, proză, încercând şi reu‑

34 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 35 şind uneori s‑o publice. De exemplu, ziarul Tineretul Moldovei îi găzdu‑ 12 martie 1992 ieşte prozele Intruşii sau câte ceva despre moartea unui jurnalist (1 mai), Steliana Grama: Angelique şi emanciparea (8 martie), Oul încondeiat (24 aprilie) ş.a. Vă propun un tratament urgent Şi s‑aveţi încredere, vă rog, 1992 Când nu e un alt medicament Scriitorul Alexandru Vizitiu Dumasca din Iaşi scria pe povestirea sa Luaţi singurătatea ca pe‑un drog. Vânătoarea Carpodoră următoarea dedicaţie: „Domnişoarei Steliana Grama, cu multă prietenie şi urări de succes în activitatea literară. Al. 18 martie 1992 Vizitiu Dumaxa“. Susţine fondarea, de către Traian Vasilcău şi Ion Lupan, Societăţii lite‑ rare Leonard Tuchilatu, fiind membră activă a acestei Societăţi şi citin‑ 1992 du‑şi propriile lucrări poetice. Steliana Grama: Din bezna cea neagră, 1992 Din veşnicul nimic Steliana Grama. Inedit: Şi din eternul totul Eşti calul năzdrăvan, Noi am apărut pe lume. Pe care‑l caut an de an, Dar nu‑l găsesc în burgul meu Ianuarie 1992 Cu iz patriarhal. Steliana lucra la un volum de versuri pe care intenţiona să‑l intitu‑ leze Castelul cel roz, unde urmau să fie incluse 35 de poezii: Balada 7 mai 1992 toamnei, Balada zeului, Deplasare, Balada calului, Pajişte, Poarta de Steliana „trece Prutul“ prin creaţia sa, publicând un ciclu de versuri foc, Păsări migratoare etc. în cotidianul din Bucureşti Azi, la rubrica Generaţia nouăzecistă (O noapte la Zoo, Românca, Destin, Semeţie etc.). 15 ianuarie 1992 Participă la Sala cu Orgă din urbea natală la spectacolul literar‑muzical 15 mai 1992 Închinare la Luceafăr. A citit versuri, alături de personalităţile artistice, Steliana Grama. Inedit: Maria Bieşu, Mihail Munteanu, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija. Din ce în ce mai rar gândesc la tine, La vara‑n care‑am fost nedespărţiţi. Februarie 1992 Îţi aminteşti de nopţile senine? Steliana intenţiona să scrie un roman Nunta monştrilor (s‑a păstrat Iubirea pur şi simplu ne‑a orbit. planul pânzei epice). 15—17 mai 1992 1992, 26 februarie Laureată a Festivalului de creaţie literară a copiilor Pana de aur (Dej, Steliana se întreba: „De ce nu ar exista o unitate de măsură pentru 1992), acordându‑i‑se Diploma şi Premiul III al Festivalului. optimism, vitejie, curaj, libertate, pesimism, frică?“. 15 august 1992 Aprilie 1992 La Dărmăneşti, România, în Tabăra de creaţie, Steliana scria piesa Eu‑ Hebdomadarul Ştiinţa (nr. 2) îi publică Claudiei Slutu‑Grama un ciclu nucul Modern (act. I, scena a II‑a). de versuri: Soţul i‑i la Moscova de doi ani, S‑a îndrăgostit un poet, Ne uitam unul la altul, Numai umbra plăcerii, La geamul meu stă o floa‑ 1 octombrie 1992 re etc., unele ironico‑umoristice, altele — de dragoste. Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei este acordat Claudiei Slutu,

36 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 37 Lidiei Guţul şi lui D. Grama pentru un ciclu de lucrări privind istoria 1993 cărţii în Moldova, menţionat la Concursul bibliotecilor academice din În acest an semna cu pseudonimele: Alfa Romanescu, Stelariana Mag, CSI pentru cea mai bună lucrare ştiinţifică (Alma Ata, oct. 1992). Cezara Ionescu. 12 octombrie 1992 1993 Steliana duce la editura Hyperion, condusă de Constantin Dragomir, Steliana realizează un şir de interviuri cu personalităţi ale spiritualităţii prima sa plachetă de versuri, pentru a fi publicată, purtând titlul Tele‑ noastre: Ion Niculiţă, decan la Facultatea de Istorie, USM, Ion Ciubo‑ rană. Placheta e însoţită de două recenzii foarte favorabile şi binevo‑ taru, regizor la Teatrul Naţional V. Alecsandri din Bălţi, Sandu Aristin itoare, semnate de Nicolae Dabija şi Iulian Filip. Pe mapa manuscri‑ Cupcea, actor la Teatrul Luceafărul etc. sului de o mână necunoscută nouă e notat: „D. Constantin Dragomir 1993 1994!“. Dar cartea n‑a mai văzut lumina tiparului! Premiul III pentru poezie se decernează Stelianei Grama la Festiva‑ 13 octombrie 1992 lul Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Conachi din Tecuci (ediţia Participă, fiind în an. II la jurnalistică, la greva studenţească generală, I‑a). apărând limba şi istoria românilor, scriind cu această ocazie un ma‑ 1993 terial satiric la Tineretul Moldovei (Serie nouă): Greva studenţească, Steliana Grama: „Nu, viaţa nu poate fi nicidecum banală! Viaţa e sin‑ bursa şi comoara craniului. gura avere posibilă a omului… Restul — aurul, banii, puterea — nu‑s 15 octombrie 1992 decât… Nu vreau să repet nişte adevăruri fundamentale — în gura În suplimentul cotidianului Azi din Bucureşti, intitulat Feţele culturii, mea ar putea deveni kitsch‑uri. Dar viaţa e cel mai bun lucru pe care apare un eseu semnat de Steliana despre poeta Natalia Zagoreanu din Domnul ni‑l dă pe Pământ“. Chişinău. 15 ianuarie 1993 3 noiembrie 1992 Direcţia unită a Filarmonicii de Stat din Moldova şi a Palatului Naţio‑ Zguduită de moartea celor doi barzi naţionali, Doina şi Ion Aldea‑Te‑ nal a organizat în incinta Sălii cu Orgă concertul Închinare la Luceafăr, odorovici, Steliana scrie poezia In memoriam: Balada stelei duble, pe în care Steliana a recitat propria‑i poezie Vis cu Eminescu. A fost prima care o va publica mai întâi în ziarul Făclia (1992, 11 dec.), apoi în car‑ evoluare publică de asemenea anvergură. tea Doina şi Ion, Ion şi Doina (Ch., 1993) cu titlul niţel modificat A Februarie 1993 căzut o dublă stea… În hebdomadarul Lanterna Magică Steliana Grama susţine un inter‑ 30 noiembrie 1992 viu cu mama ei — Claudia Slutu, interviu intitulat Sursă documentară Steliana Grama. Inedit: de interes naţional, luând în dezbatere importanţa catalogului general Şi iarăşi mor copiii Cartea Moldovei, vol. II (Ch., 1992), pentru cultura şi spiritualitatea Într‑un basm, neamului. Şi iarăşi hohotesc, barbar, 17 februarie 1993 Maturii. Steliana înaintează o cerere către decanul Facultăţii de Jurnalistică Decembrie 1992 a USM, dl Victor Moraru, ca să fie „inclusă în cadrul disciplinei Vizitează Iaşul, leagă prietenii cu Dumitru Grumăzescu, cu Gloria Lă‑ de specializare a jurnalisticii audio‑vizuale“, domeniu în care activa cătuşu, cu dr. Ernestina Ungurean; e prezentă la spectacolele Teatrului încă din 1991, deşi nici presa scrisă nu‑i era străină, ba din con‑ Naţional din Iaşi etc. tra…

38 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 39 2—3 martie 1993 5 august 1993 La simpozionul Anul bibliologic 1992 organizat la BNRM de către Aso‑ Despre impactul ce l‑a avut volumul lui Gheorghe Păun Sfera paralelă ciaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova Claudia Slutu prezintă (povestiri din seria Fantastic Club, Bucureşti, editura Albatros, 1984): comunicarea Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu [cu referire la „Credeam că mi‑a dispărut gustul de a citi, pentru eternitate. Şi re‑ exemplarele păstrate în BŞC a AŞM]. spectiv, şi gustul de a scrie. Credeam că orice literatură e plictisitoare. 10 aprilie Credeam… Şi deodată, ca o minune, a apărut pe masa mea această Steliana este invitata Festivalului copiilor handicapaţi, recitând versuri carte. Abia după ce am citit‑o, mi‑am dat seama în ce criză extraordi‑ proprii. Un fragment din Balada zeului degenerat, notat şi pe o poză nară eram şi dacă n‑aş fi citit‑o pe ea (sau orice altă carte captivantă), la din acea zi, îi plăcea îndeosebi: sigur, ar fi murit Steliana Grama — poeta, romanciera, dramaturga…, Sfârşit de veac, de viaţă şi erori. poate şi jurnalista. Şi aşa ea poate să dea ortul popii, dar nu din vina Ce monstru‑mi zace‑n creier şi în sânge? cărţilor …“ (File de „Jurnal“). Ce zeu degenerat în muritori 12—24 august 1993 Prin ochii mei Eternitatea‑şi plânge? 12 tineri literaţi din Basarabia, sub conducerea Claudiei şi a lui Dumi‑ 13 aprilie tru Grama, participă la Tabăra Naţională de Creaţie din Dărmăneşti, Steliana Grama. Inedit. jud. Bacău, împreună cu cenacliştii de la Săgetătorul din Bucureşti, di‑ Soare verde, riguiţi de dr. prof. Tudor Opriş. Stele negre Din abisul unui vis, 17 august 1993 care‑a fost demult ucis... Steliana Grama: „Geniul de obicei se arată după moarte. Or, eu nu vreau să mor chiar acum, pentru a mă descoperi Posteritatea. Vreau 1993 să mai fac câte ceva în viaţa asta. Genii morţi nu‑şi pot apăra niciodată În culegerea de studii Valori şi tradiţii culturale, editată sub îngrijirea locul în Istoria Civilizaţiei; cei vii, însă, mai au dreptul să lupte pentru dr. Andrei Eşanu, se publică studiul Carte românească de învăţătură: ei“. (Dintr‑un interviu scris la Dărmăneşti, România). note şi marginalii de Claudia Slutu şi un altul de D. C. Grama. Septembrie 1993 11 iunie 1993 Revista Uniunii Scriitorilor din Moldova Basarabia îi publică Stelianei, Premiul I — pentru poezie şi Diplomă de participant la Concursul lite‑ după o aşteptare de doi ani, un ciclu de versuri la rubrica Tineri autori. rar Pagini de jurnal, ediţia a IV‑a — Bârlad, se acordă Stelianei Grama. (Versurile Murea o pasăre, Nunta Strigoilor, Fişa personală). 12—16 iulie 1993 24—25 septembrie 1993 Steliana este acreditată de publicaţiile Literatura şi arta şi Tineretul Claudia Slutu este invitată, împreună cu fiica Steliana şi cu soţul Du‑ Moldovei la Congresul al XVIII‑lea al Academiei Româno‑Americane de Ştiinţe şi Arte de la Chişinău. mitru C. Grama, să participe la Festivalul Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Conachi de la Tecuci (ediţia I), organizat de Inspectoratul 26 iulie 1993 pentru Cultură al judeţului Galaţi, România, în cadrul cărui Festival a Steliana şi‑a citit la Radioul Naţional un discurs despre poetul Adrian avut loc Sesiunea de comunicări ştiinţifice Costache Conachi — nume Păunescu, care împlinea frumoasa vârstă de 50 ani. Tot atunci i‑a în‑ emblematic pe nisipul mişcător al istoriei, devenind, împreună cu soţul chinat o poezie: Pentru mine Păunescu este un poet total. ei, cercetătorul Dumitru Grama, şi cu fiica Steliana Grama, laureaţi ai Festivalului.

40 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 41 Octombrie 1993 ticipat şi Steliana. La 15 ianuarie, la ora 17.00, are loc Serata televizată Steliana este aleasă în Colegiul de redacţie al săptămânalului Gazeta de inaugurare a sediului reconstruit al Teatrului Naţional Mihai Emi‑ Tineretului, director Olga Coman. nescu, în cadrul spectacolului televizat Steliana şi‑a citit Balada Pele‑ rinului modern. 16 octombrie 1993 La redacţia literară Radio Steliana vorbeşte despre viaţa şi creaţia Larei iunie 1994 Cezara, poetă din generaţia ei, nouăzecistă. Steliana devine laureată a Concursului recitatorilor Eminesciana‑94, organizat de Casa Actorului a Uniunii Teatrale din Moldova şi de So‑ 1994 cietatea Limba noastră cea Română, avându‑l drept preşedinte pe regi‑ Adoptă un nou pseudonim: Dina Spăsita. zorul şi actorul Petru Vutcărău. 1994 26—28 iunie 1994 Steliana participă la Bienala Teatrului Eugene Ionesco (BITEI). Cei mai buni bibliotecari ai Basarabiei, inclusiv Claudia Slutu‑Grama, 1994 întreprind o excursie în România, sunt invitaţii preotului profesor Te‑ Menţiune acordată Stelianei pentru poezie şi proză la Festivalul Inter‑ octist Caia la Serbarea Creangă şi vizitarea Inelului de Aur al or. Târgu naţional de SF Quasar, Iaşi. Neamţ. 1994 4 iulie 1994 A fost fondat primul post de radio independent din Moldova — Unda Fiind studentă la Facultatea de Jurnalistică a USM (anul III), Steliana liberă (informaţie diversă, muzică non‑stop etc.). Activa pe lungimea înaintează documentele la Institutul de Stat al Artelor, Facultatea Artă de undă cu frecvenţa 72,71 MHz. Steliana a activat la acest post de ra‑ teatrală, specializarea Teatrologie şi este înmatriculată la anul I. dio pe parcursul a doi ani: 1994—1995, cu diverse materiale. 1 august 1994 1994 Se bucură când în Feţele culturii, supliment săptămânal la ziarul bucu‑ Steliana începe să scrie romanul Blugii roşii. Începutul romanului era reştean Azi, îi apare un ciclu de versuri, însoţite de o poză a autoarei şi promiţător: „Regele Blestem domnea deja al 130‑lea an peste Regatul de un cuvânt de încurajare al scriitorului‑mentor Tudor Opriş. Lacrimii. Un labirint de catacombe antinucleare cu suprafaţa de 10 km 5 august 1994 pătraţi, era un ascunziş ideal pentru o populaţie de 26 de handicapaţi. Inedit. Steliana Grama: Totuşi această naţiune de infirmi uitase completamente semnificaţia Ce dor mi‑este de tine, denumirii Regatului. Lacrimă? Ce o mai fi şi asta? Picături incolore Dar tu eşti acum în concediu, de apă… Ochii transpiră? Nu, era imposibil de înţeles acest arhaism al Eu — în secolul XX, unei civilizaţii demult uitate?!“. Intenţia atunci n‑a fost materializată, Iar tu — în evul mediu. decât parţial, doar câteva pagini. Va reveni la roman mai târziu. Eu sunt exilată‑n povestea 1994 Uitărilor predestinate, Tânăra poetă participă la câteva ediţii ale emisiunii televizate de diver‑ Dar nu simt, cu toate acestea, tisment şi ingeniozitate Ora surprizelor, redactor — Violeta Grigore, Că viaţa mi‑e dată în rate. luând Marele Premiu şi dansând, după scenariu, pe butoiul din studio. August 1994 15—22 ianuarie 1994 De rând cu materialele publicate în hebdomadarul Literatura şi arta, Săptămâna Teatrului Naţional Mihai Eminescu (Chişinău), unde a par‑ Glasul Naţiunii, Gazeta Tineretului etc., Steliana începe colaborarea cu

42 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 43 redacţia ziarului Patria tânără, unde va publica versuri şi materiale din 1 decembrie 1994 domeniul culturii. Premiul special al juriului şi al ziarului Graiul Maramureşului din Baia Mare la Festivalul de poezie, proză şi folclor Vasile Lucaciu din Cicâr‑ 5 august 1994 lău, jud. Baia Mare (100 000 lei româneşti). Inedit. Steliana Grama: În urma zeilor ce pleacă, 9 decembrie 1994 Îmbătrâniţi de‑atâta soare, Adoptă un nou pseudonim — Dina Sângereanu. Să plângeţi n‑aveţi nici un drept. 1995 18 august Semnează, din acest an, cu preponderenţă în Curierul de seară, cu Conform ordinului nr. 183 al USM Steliana este înmatriculată la Fa‑ pseudonimul Daniela Hârzob, în Literatura şi arta — cu pseudonimul cultatea de Istorie (secţia fără frecvenţă) a USM (a treia facultate). Cornelia Bujorescu, iar în Patria tânără — cu pseudonimul Nicky Ci‑ reşaru. Vis‑à‑vis de pseudonimele utilizate, Steliana nota în teza de an, 1 septembrie 1994 anul IV, jurnalistică, teză intitulată Actualitatea culturală în paginile Este studentă, concomitent, la trei facultăţi: Facultatea de Jurnalism şi unor publicaţii basarabene. 1994—1995 (Ch., 1995) următoarele: „Pen‑ Ştiinţe ale Comunicării a USM (în anul IV), Facultatea Arte Dramatice tru a respecta etica jurnalistului, precum se ştie, redacţiile nu practică a Institutului de Stat al Artelor (anul I) şi Facultatea de Istorie a USM publicarea a două articole, bunăoară, semnate de acelaşi autor, pe una (anul I). şi aceeaşi pagină. Iată încă un motiv pentru care am scos‑o din arhivele Octombrie 1994 memoriei pe Cornelia Bujorescu“. Steliana moderează prima şedinţă a cenaclului literar inaugurat la bi‑ 1995 blioteca Ovidius din Chişinău (mai târziu moderator al cenaclului este Ia naştere o „constelaţie“ de cenacluri, la care Steluţa participă cu plă‑ desemnat poetul Ianoş Ţurcanu). cere. 26 octombrie 1994 28 ianuarie 1995: Studenta anului IV Steliana Grama îşi expune reflecţiile despre noua La cenaclul Bibliotecii Ovidius, condus de poetul Ianoş Ţurcanu. Lege a presei la Radioul Naţional, arătând părţile pozitive, dar şi carac‑ terul ei imperfect, pe alocuri. 22 februarie 1995: La Biblioteca Naţională Andrei Vartic inaugurează clubul istori‑ 5—7 noiembrie 1994 co‑filosofico‑literar Dacia‑Zamolxis. Premiul II la Festivalul Naţional de creaţie Mihail Sadoveanu din Paş‑ cani (ediţia I, 1994). Steliana a luat premiul Baltagul (pentru proză); 24 februarie 1995: (60000 lei, plus o bibliotecă serioasă). La cenaclul Patrimoniu de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, moderator Ion Madan, prof. universitar. 11—15 noiembrie 1994 Participă la Tabăra de creaţie literară Poesis‑94, desfăşurată la Chişinău 16 martie 1995: în cadrul manifestărilor culturale cu prilejul Săptămânii tineretului. În E fondat clubul Mass‑media, moderator Sergiu Orlov, care ia în dez‑ revista de literatură Viitorul prezent, lansată de Fundaţia Soros, Traian batere problemele cinematografiei naţionale şi mondiale etc., etc. Vasilcău face o trecere în revistă a tinerei poezii basarabene, inclusiv 1995 cea semnată de Steliana Grama. Împreună cu colegii Maria Poştarencu, Ana Grabazei, Ion Şpac ş. a., Claudia Slutu‑Grama susţine greva generală a studenţilor, scriind în‑

44 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 45 tr‑un memoriu: „Suntem solidari cu voi, tinerii care revendicaţi Ade‑ utopie, în care se conturează tabloul unui eventual sfârşit al lumii, o vărul ştiinţific. Limba noastră este limba română, istoria românilor catastrofă ecologică“, scrie autoarea în „Pagini de jurnal“. trebuie s‑o studiem toţi acei care trăim pe această palmă de pământ 25 ianuarie 1995 dintre interfluviul Nistru — Prut, de la opincă până la vlădică. Protes‑ A avut loc premiera spectacolului de studiu Nora de Ibsen, a studen‑ tăm împotriva tendinţelor şi încercărilor de a fi manipulaţi, de a ni se ţilor de la Facultatea de Artă Teatrală, specializarea Teatrologie, unde impune o istorie falsă, o limbă inventată de politicieni. Susţinem întru Steliana a interpretat rolul judecătorului. totul cerinţele Comitetului republican de grevă!“. 9 februarie 1995 1995 Steliana participă, împreună cu poeta Galina Furdui şi cu folckistul Pentru poemul Bibliotecarul: portret de grup Claudiei Slutu‑Grama i se Boris Gârlea, la inaugurarea cenaclului La Steaua de la Liceul nr. 3 Mi‑ decernează premiul III la Concursul Republican pentru cea mai reuşi‑ hai Eminescu din capitală unde, în faţa tinerilor ascultători, citeşte mai tă lucrare bibliografică. multe poezii proprii, printre care Lui Eminescu, Dacii, Odă în metru 1995 studenţesc etc. Menţiune pentru Steliana Grama la Festivalul Naţional de SF Quasar 8 aprilie 1995 din Iaşi (pentru proză). „După ce voi termina Eunucul modern (piesă) — inclusiv varianta în 1995 proză‑scenariu, vreau să scriu ceva despre Caloian, — respectiv stu‑ Steliana devine laureată a Concursului de creaţie literară Lucian Blaga diind datinile populare autohtone şi mitologia lumii, îndeosebi pe din Sebeş. Mitthra asirianul şi să fac un fel de remember contemporan SF“ (din „Jurnal“). 30 iunie — 1 iulie 1995 Claudia Slutu‑Grama împreună cu Dumitru C. Grama participă la Sim‑ 18 aprilie 1995 pozionul ştiinţific internaţional, organizat în cadrul Primului Congres Steliana Grama. Inedit: Mondial al Refugiaţilor din teritoriile româneşti ocupate de ex‑URSS. Credeam că e banal să cânţi copacii, Când înfloresc sub cerul înstelat Iulie 1995 Şi‑ngenunchind, toată suflarea tace, În hebdomadarul Ştiinţa sunt publicate poeziile Claudiei Slutu‑Gra‑ Privind cum mugurii spre ceruri bat. ma: Fără un ban în buzunar, Norocul umblă cu mintea nebună, Boierii Hai, Cerule, deschide‑te odată, din cele două Ţări Româneşti, A plecat demult luna Mai ş.a. Cu fulgere şi tunete, şi ploi. 1995 Să ştim că ne‑am născut în astă lume Steliana Grama. Inedit. Moarte. Şi o copilărie avem noi! Şi eu, decât aş putrezi pe ramuri, 29—30 aprilie 1995 Mai bine ard în flacără şi vânt. Cotidianul Opinia din Iaşi publică în prima pagină poezia Stelianei — Sunt astăzi doar o frunză încă verde Rugă, laitmotivul fiind: Pe un cireş de veacuri muribund. Dă, Doamne, să fim un popor! Dă, Doamne, să fim o credinţă! 1995 Steliana participă la concursul închis bianual de dramaturgie, orga‑ 5 mai 1995 nizat de Ministerul Culturii, cu piesa Eunucul modern, o piesă „auto‑ Steliana Grama. Inedit:

46 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 47 Rezervaţie. 26 octombrie 1995 Delirăm! Toată familia Grama participă, la televiziune, la insistenţa Stelianei, la În nebunia noastră emisiunea‑concurs Roata Norocului, ghidată de Andrei Porubin. Lo‑ Facem declaraţii de dragoste, cul trei le‑a revenit „meritoriu“. mângâiem, Noiembrie 1995 sărutăm Scriitorul Mihai Grămescu din Bucureşti o invită pe Steliana să co‑ şi iubim totul! laboreze la revista condusă de el, intitulată Jurnal SF (săptămânal de 9 iunie 1995 cultură, 16 p.). Steliana a pregătit pentru concursul de creaţie, organizat de Fundaţia 16 noiembrie 1995 Soros, un manuscris de versuri intitulat Enuma enlish, ce cuprindea Steliana Grama, în calitate de moderator, fiind susţinută de decanul 55 de versuri şi era compartimentat în cinci cicluri: Horus, Liliecii, Ta‑ Facultăţii Artă Teatrală de la Institutul de Stat al Artelor Valeriu Ţurca‑ lisman, Vişinată şi Enuma enlish. Manuscrisul n‑a trecut „exigenţele“ nu şi de rectorul instituţiei Veniamin Apostol, înfiinţează cenaclulZa ‑ juriului (cine era oare în acel juriu?). greus (Zagreus este numele tracic al zeului vinului Dionysos, în cinstea Iulie 1995 căruia grecii antici organizau primele manifestaţii teatralizate). Scopul Ziarul Timpul din Iaşi, la care a trudit un timp Mihai Eminescu în cenaclului a fost de a omagia personalităţile din domeniul Melpome‑ secolul al XIX‑lea, publică un ciclu de versuri ale Stelianei, însoţit de nei (Sandri Ion Şcurea, Veniamin Apostol), de a se întâlni cu tinerii poza autoarei (Rattus… Sapiens, Cioara albă, Luntrea, Mileniul III). compozitori şi interpreţi (Vlad Mircos, Ricky Ardezianu) ş.a. Cenaclul a fiinţat timp de doi ani. Vara 1995 Anatol Rudei a interpretat în public, la Uniunea Scriitorilor, primul 17—19 noiembrie 1995 cântec scris pe versurile Stelianei — Troleibuzul. Participă la Festivalul SF In memoriam Dan Merişca, de unde ia şi un premiu pentru proza fantastică Strigolion. 4—7 octombrie 1995 Merge la Iaşi, împreună cu tatăl ei, la Zilele Academiei Ieşene, ridicând, Decembrie 1995 ca şi în 1994, un onorariu de 5000 de lei româneşti de la Radio‑Iaşi. Steliana devine laureată a Concursului de Creaţie Literară Lucian Bla‑ În anul anterior află de la Gloria Lăcătuşu, redactor în secţia cultură ga din Sebeş. Radio Iaşi, că poetul Alex Vizitiu Dumasca, după cum nota Steliana 1996 în „Jurnalul“ său, „fusese prădat — absolut tot — nu avea nici de pâi‑ Semnează cu pseudonimele mai „vechi“: Daniela Hârzob şi Nicky Ci‑ ne — şi i‑am dat aceşti 5000 să şi‑o cumpere, să nu moară de foame. reşaru, adoptând un altul, nou — Danny Clopoţel. Păi acum, când am venit iar la Iaşi, Alex mi‑a reîntors banii pe care eu refuzam să‑i iau“. Generozitatea ei era prea mare… 1996 Colegii de generaţie se întâlnesc în paginile almanahului de poezie La 7 octombrie 1995 Steaua, editat şi îngrijit de scriitorul Traianus. Steliana are în volumul doi Steliana susţine un recital de versuri, urmat de un dialog, la Radio Iaşi al almanahului un ciclu de versuri inedite, scrise în „dulcele stil clasic“. (redactor Gloria Lăcătuşu). Citeşte poeziile ei îndrăgite: Voievod, Lu‑ poaica, Un tânăr dac cu spadă, Deplasare, Rugă ş.a. Participă la Casa 1996 Pogor din Iaşi (Muzeul de Literatură) la cenaclul Junimea, unde a citit Debutează în volum cu Tratat de tanatofobie, carte de versuri editată la versuri, iar a doua zi la Radio Iaşi Gloria Lăcătuşu i‑a luat un interviu. Bucureşti, la editura Univers Enciclopedic, cu o prefaţă semnată de dr.

48 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 49 profesor Tudor Opriş. Volumul s‑a bucurat de multiple recenzii elogi‑ 19 ianuarie 1996 oase în presă şi la radio. Steliana devine laureat al Concursului lui Glebus Sainciuc Vaca‑96, oferindu‑i‑se, în dar, portretul în carioca. 1996 Locul I la Festivalul Naţional de Creaţie din Oraviţa. Motto‑ul pe care 19 ianuarie 1996 şi l‑a ales protagonista era următorul: „Ubi solitudinem faciunt, pacem La Radioul Naţional, în emisiunea culturală, vorbeşte despre cenaclul appelant“. Şi încheia scrisoarea (din 15 martie 1996) către onoratul ju‑ Zagreus de la Institutul de Stat al Artelor, moderat de ea, despre noile riu cu următorul distih: „Fie ca scrisoarea mea să servească drept un lansări de carte etc. pod‑curcubeu — între Oraviţa şi oraşul meu Chişinău“. 22 februarie 1996 1996 La Radioul Naţional Steliana Grama realizează un interviu cu Mihail „V‑am adus pâine de la un iepure preistoric“ — o frază scrisă de Steli‑ Munteanu, directorul Festivalului Crizantema de argint—96. ana pe o fişă. 22 mai 1996 1996—1998 Debutează cu un ciclu de versuri, ce poartă genericul Microbul dragos‑ Dumitru Grama lucrează lector prin cumul la catedra Discipline stata‑ tei a pătruns peste tot, la Moldova Literară, supliment al ziarului Mol‑ le, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova. dova Suverană. 1996—1999 25 mai 1996 În perioada studiilor la Universitatea de Stat a Artelor a făcut parte din Steliana devine laureată a Concursului republican de recital „Valeriu Consiliul de Administraţie al instituţiei (din partea studenţilor). Cupcea“ din cadrul Festivalului Tinere talente (Chişinău, 20—26 mai 1996). 1996 Steliana Grama. Inedit. Iunie 1996 Tu vei pleca în ţara unde cenuşiu Teza de licenţă a Stelianei Grama la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe e cerul ale Comunicării Teatrul în paginile presei basarabene interbelice a fost Şi oamenii de gheaţă îşi ning înalt apreciată de comisia de examinare şi recomandată de unii specia‑ scrumul din priviri. lişti în domeniu (L. Turea, E. Rusnac) pentru a fi publicată. Cum vei trăi acolo tu, cea care Veşnic 25 iulie 1996 e doar Zâmbet? Claudia Slutu‑Grama pregăteşte pentru tipar cartea de debut Est mo‑ Tristeţea cum ai s‑o respiri? dus in rebus (Este o măsură în toate), versuri, dar sponsorul nu şi‑a (Soartă de Arlechin) onorat promisiunea. 1996 16—22 august 1996 Claudia Slutu‑Grama este aleasă în Comitetul Naţional al Programului Steliana participă la Tabăra de literatură de la Oraviţa, România. Memoria Moldovei. Septembrie 1996 1996 Participă la Bienala TEI şi la colocviul Teatrul românesc în context eu‑ Prin decret prezidenţial (publicat în Monitorul Oficial al Republicii Mol‑ ropean de la Sala cu Orgă. dova la 9 ianuarie 1997) munca dnei Claudia Slutu‑Grama este înalt apreciată, i se conferă titlul onorific Om Emerit al Republicii Moldova.

50 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 51 13—16 octombrie 1996 1997 Claudia Slutu‑Grama a participat, la Iaşi, la Zilele Academiei ieşene, cu Angajată la Teatrul Republican Luceafărul în calitate de coordonator al comunicarea Regionalismul în paginile revistei „Viaţa Basarabiei“. Departamentului proiecte. 17 octombrie 1996 1997 Steliana face un interviu la emisiunea Redacţiei Teatru cu scriitorul, La Postul de radio al Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării pictorul şi actorul Gheorghe Dimitriu. Steliana în fiecare seară era prezentă cu diverse ştiri şi materiale, pre‑ ponderent din domeniul literaturii şi culturii. 1 noiembrie 1996 Fiind studentă în an. III Teatrologie, Steliana susţine examenele la doc‑ 1997 torantură, la Institutul de Istorie şi Teoria Artei a AŞM, la specialitatea „Noi suntem neiniţiaţi în legile implacabile ale destinului uman“, scria Teatrologie. Steluţa în necrologul „In memoriam“ despre criticul de teatru, poetul şi publicistul Valentin Silvestru. 22—24 noiembrie 1996 Convenţia Naţională de Science Fiction RomCon’96 o invită pe Ste‑ 1997 liana la Zilele In memoriam: Dan Merişca, Iaşi, România, în cadrul „Zâmbetul veşnic al meu a însemnat protestul contra lumii ce persi‑ cenaclului Quasar. Participă în concurs cu proză SF. flează valoarea intelectului. Inima mea e, totuşi, tristă. Acest lucru e evident prin vocaţia tragicului, prezentă în majoritatea lucrărilor mele. Decembrie 1996 Sunt ca un Ianus modern: zâmbet plus durere ascunsă după şapte lă‑ I‑a fost decernat premiul III la concursul teatrologilor pentru anii căţi“, scrie Steliana (File de jurnal). 1995—1996 al Ligii criticilor de teatru din Moldova (locul I nu a fost decernat). Ianuarie—februarie 1997 Cântecul Ultimul Romantic, muzică — Vlad Mircos, text — Steliana 3—10 decembrie 1996 Grama, interpretă — Cezara, a ocupat locul I în Top Atelier Hit, la Ra‑ Festivalul de Teatru Vasile Alecsandri, Chişinău, în cadrul căruia îşi dio Moldova; red. — Ion Chiorpec. desfăşoară activitatea Atelierul de Dramaturgie, unde Steliana îşi expu‑ ne opiniile vis‑à‑vis de piesele dramaturgilor tineri. 21 ianuarie 1997 Consiliul Ştiinţific al Institutului de Istorie şi Teoria Artei al AŞM în 1997 şedinţa sa a aprobat tema şi conducătorul ştiinţific al doctorandei Ste‑ Activitatea multilaterală a Claudiei Slutu‑Grama este apreciată cu liana Grama: Dramaturgia naţională contemporană şi spectacolul în Diploma de Recunoştinţă a Prezidiului Academiei de Ştiinţe a Mol‑ teatrul moldovenesc din anii ’60—’70 — conducător ştiinţific dl Leonid dovei. Cemortan, doctor habilitat în studiul artelor, profesor, membru‑cores‑ 1997—1998 pondent al AŞM. În ziarul Flux. Ediţia de vineri Steliana publică un ciclu de 18 „poveşti 4 martie 1997 adevărate de dragoste“, protagoniştii cărora sunt colegii, prietenii şi La Radio Iaşi, într‑o emisiune despre teatru, Steliana vorbeşte despre unele rude ale autoarei. Teatrul Naţional Mihai Eminescu din Chişinău. 1997—1998 17 aprilie 1997 Steliana a activat în calitate de cercetător ştiinţific inferior al Institutu‑ Emisiunea Logos, Studioul Orpheus, programul I, Radio. Emisiune de lui de Istorie şi Teoria Artelor a AŞM. Ludmila Şcarebnea despre volumul de versuri al Stelianei Grama Tra‑

52 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 53 tat de tanatofobie. Intervievaţi — Steliana Grama şi Iulian Filip. Ver‑ 12 noiembrie 1997 suri de‑ale Stelianei sunt citite de Valeriu Mârza. la Radio Naţional, într‑o emisiune muzical‑culturală, Steliana vorbeşte despre colaborarea cu compozitorul Liviu Ştirbu şi cu interpreta de 18 aprilie 1997 muzică uşoară Nelly Ciobanu. În Autobiografie pentru Fundaţia Soros, Steliana motivează de ce a semnat cu pseudonimul „Hârzob“: „Ţin minte cum aşteptam, vrăji‑ 1998 tă, ridicarea cortinei şi începerea Marelui Miracol oficiat de sacerdo‑ Dna Claudia Slutu‑Grama participă, împreună cu fiica Steliana, la un ţii Melpomenei. Visam să evadez din această lume prin hârzobul din concurs de creaţie poetică, organizat de revista Limba Română din Farmazonul din Hârlău de Vasile Alecsandri (ulterior, colaborând cu Chişinău. Cu această ocazie publică în paginile revistei (Nr. 3) un ci‑ ziarul Curierul de seară, îmi voi lua, în calitate de pseudonim, acest clu de versuri: Unsul Graiului Românesc, Caniculară, Umbra trecutu‑ atribut, publicându‑mi materialele sub numele de Daniela Hârzob). lui ş.a. Un alt sens al acestui cuvânt, cel legat exclusiv de teatru, e o ladă în 1998 care saltimbancii noştri din evul mediu ţineau păpuşile pentru repre‑ Steliana frecventează şi îşi citeşte producţia literară la Salonul literar zentaţiile teatrale. Îmi imaginam cum aş urca cu acel hârzob spre alte Mioriţa, condus de Arcadie Suceveanu. universuri necunoscute, dar respectând tabu‑ul de a nu păşi pe scenă, 1998 care e hotarul unui Paradis unde accesul este interzis, reveneam acasă Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Formaţiei „Jas‑Group“ şi reciteam — la doar şapte ani — Schiller şi — doar la nouă — Ce dra‑ pentru cartea de versuri a Stelianei Grama Rezervaţia de meteoriţi goste veche actorii de P. Pelin…“. (Ch., 1998). Mai 1997 1998 „Steliana dă dovadă de profesionalism şi de o bună cunoaştere a Steliana scrie piesa Fulgii negri (un alt titlu — Cenotaful lui Don Juan), obiectului de studiu şi sunt ferm convins că merită toată susţinerea în cu care participă la Concursul Naţional de Dramaturgie. vederea acordării bursei Fundaţiei Soros, pe care o merită pe deplin. Sperăm că această şansă îi va întări aripile şi în timpul cel mai apropi‑ 7 aprilie 1998 Împreună cu Aliona Baroncea, Steliana a completat rândurile Secţiei at Steliana ne va aduce încă multe surprize frumoase“, scria în scrisoa‑ Moldoveneşti a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (SM a rea de recomandare dr. în studiul artelor Eugen Rusnac. Fiind în anul AICT). III la Institutul de Stat al Artelor şi având media 9,72, Steliana a luat bursa de merit pentru studenţii instituţiilor de învăţământ superior 2—8 mai 1998 din Moldova, oferită de Fundaţia Soros Moldova (mai 1997). Participă la Festivalul Naţional de Dramaturgie Contemporană unde, în cadrul şedinţelor Atelierului de dramaturgie, îşi expune, alături de 24—30 mai teatrologii din republică şi de pe mapamond, opiniile despre procesul Participă la Bienala Teatrului Eugen Ionescu; publică în presa vremii teatral din republică, executând totodată funcţia de corespondent spe‑ mai multe materiale şi interviuri cu personalităţi din lumea teatru‑ cial al hebdomadarului Flux. Ediţia de vineri. lui. 26 mai 1998 10—19 octombrie 1997 Doctoranda Steliana Grama participă la cea de‑a şasea Sesiune de Co‑ Participă în calitate de teatrolog la Festivalul Internaţional de Teatru de municări Ştiinţifice a Institutului de Istorie şi Teoria Artei a AŞM cu la Galaţi, fiind invitată de Adrian Lupu, directorul Teatrului Dramatic comunicarea: Dramaturgia lui Aureliu Busuioc în contextul epocii. Galaţi.

54 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 55 Mai 1998 10 noiembrie 1998 La sfârşitul lunii participă la masa rotundă, organizată de revista Lan‑ Participă cu poezia Tineri hoinărind prin veacul vagabond la concursul terna Magică, unde se abordează rezultatele Festivalului Naţional de televizat de poezie, organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Tineretului. Dramaturgie Contemporană. Mesajul versurilor este următorul: Iunie 1998 Teribilişti şi plini de importanţă, Scrie, fiind studentă în anul IV la Institutul de Stat al Artelor, teza de Cu vântul fluierând prin buzunare, an cu tema: Dramaturgia istorică a lui Vasile Alecsandri, inspirată din Purtăm pe noi, excentrici, câte‑o zdreanţă viaţa Romei Antice, lucrare care a fost foarte mult apreciată de prof. dr. Şi aripile‑n rucsacul din spinare. Boris Zavatin. Tematica istorică o acaparase … Un ev de intrigi crude şi obscene 16 iulie 1998 Ne‑absoarbe în mocirla lui dement. La ora 9.30—10.00 Ludmila Scarebnea‑Alexei întreţine, în cadrul Deşi engleza circulă prin vene, emisiunii literare, un dialog cu tânăra poetă. Despre Steliana Gra‑ Mai mirosim niţel a Orient. ma se pronunţă şi redutabilul critic literar Eliza Botezatu. Mariana Bahnaru citeşte două poezii de‑ale invitatei — Buburuza albastră şi Sătui de interdicţii şi abţineri, Fantomahia. Mai hoinărim prin veacul vagabond. 18 iulie 1998 Noi suntem cei mai tineri dintre tineri La Radio Nit‑pop se vorbeşte, într‑o emisiune muzicală, despre textele Cu o şuviţă‑ncărunţită‑n părul blond. pentru cântece scrise de Steliana. Igor Ţurcanu, cant‑autor, interpre‑ 17 noiembrie 1998 tează cântecul Bine mai trăim! La Salonul literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova este lansat vo‑ 1 august 1998 lumul de versuri al Stelianei — Rezervaţia de meteoriţi, modera‑ La emisiunea Modern‑club 805 redactorul Aurica Leporda vorbeşte tori — Mihai Cimpoi şi Ion Vieru. despre creaţia Stelianei Grama în general şi despre noul volum de ver‑ suri Rezervaţia de meteoriţi, în curs de pregătire. 1998—1999 Dumitru Grama activează ca lector prin cumul la Colegiul de Econo‑ Octombrie, 1998 mie şi Drept Socrate din Chişinău. La editura Civitas din Chişinău, într‑un tiraj de 1000 de exemplare, iese de sub tipar a doua carte de versuri a Stelianei Grama, Rezervaţia 1998—2003 de meteoriţi, care s‑a bucurat de atenţia criticii literare. Lector prin cumul la Academia Internaţională de Drept Economic. 13 octombrie, 1998 1998—2004 A decedat Nicolae, fratele Claudiei Slutu‑Grama, fiind lovit mişeleşte Lector prin cumul la Universitatea Real‑Umanistică din Cahul. de mâna unui alienat mintal. 1999 7 noiembrie 1998 Claudia Slutu‑Grama semnează alte poezii în presa vremii. Bunăoară, Ziarul Tineretul Moldovei o desemnează pe Steliana Grama în Top‑ul în Glasul Naţiunii îi apar poeziile: Unsul Graiului Românesc, Încopă‑ tinerilor poeţi basarabeni (locul X). cire, Doar tragici, Cometele din sânge; iar în cotidianul Moldova Su‑ verană (9 noiembrie) — un alt ciclu de versuri: Generozitate, Agonia singurătăţii, Încopăcire etc.

56 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 57 1999 1999 Ca şi în anii precedenţi, ziarul Glasul Moldovei îi publică de două A tradus din limba rusă, pentru Teatrul Republican Luceafărul, piesa ori poezia Stelianei Dalmatică, falsificându‑i mesajul. Steliana scria lui Al. Ostrovski Înţeleptul, dându‑se însă preferinţă altei variante, în pe exemplarul Glasul Moldovei din 26 august 1999, unde, la pagina versiunea altei persoane, pentru a fi montată. doi, era plasată poezia, următoarele: „Rândul 16 — modificat — fal‑ 2 februarie 1999 sificat. Corect e: „Limba maternă — limbă moartă“ (aşa e în manus‑ Steliana este primită (unanim! 16 din 16!) în rândurile membrilor Uni‑ cris!), dar Valeriu Senic l‑a schimbat şi l‑a publicat în 1989 cum a unii Scriitorilor din Moldova. vrut el!“. 1999 1999—2002 Inedit. Membră în comisia de cenzori a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Credo‑ul Stelianei: 14 februarie 1999 Chiar de‑oi dispărea‑n Donează volumul său de versuri Rezervaţia de meteoriţi cu următo‑ Scrumul anonim rul autograf: „Pentru biblioteca „O. Ghibu“ de la autoare; 14 februarie Ultimul meu drum nu e ultim, 1999. Succese, succese!“. nu! 20 martie 1999 — 10 mai 1999 13 mai 1999 Practica de stat, anul V, la Universitatea de Stat a Artelor, Facultatea În cadrul Universităţii din Bucureşti Dumitru Grama susţine teza de Arte Dramatice, o petrece la Teatrul Naţional Mihai Eminescu, scriind doctor în drept cu tema Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Mol‑ diferite materiale pe care le difuzează la radio. dova (1774—1859). Mai—iunie 1999 1999 Susţine examenele de stat şi teza de licenţă la Universitatea de Stat a Ar‑ Colega Otilia Bocancea (n. 17.VI.1979) îi scria Stelianei: „Nu spun că telor: la 14 mai, estetica — nota 10; la 20 mai, istoria teatrului — nota a fost un noroc că ne‑am cunoscut, spun numai că a fost o minune“. 10; la 22 iunie, teza de licenţă — nota 10. 1 iulie 1999 25 mai — 2 iunie 1999 Prin ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale din România Dumitru Participă, în calitate de corespondent, la Festivalul‑Bienală al Teatrului Grama este confirmat în gradul de doctor în drept. Eugen Ionescu, festival cu genericul Întâlniri la sfârşit de secol. 1999—2003 26 mai 1999 Dumitru Grama este şef al Catedrei Drept la Universitatea Real‑Uma‑ Viaţa i‑a fost pusă în pericol, Steliana a avut o cumpănă. Pe strada Puşkin, nistică din Cahul. colţ cu 31 August 1989, o maşină condusă de o blondă (ce hohotea!), din 1999 viteză a atins‑o la mâna stângă (în două locuri) şi la piciorul stâng… „Fiind o personalitate multilateral dezvoltată, Steliana Grama, ce pare 31 mai 1999 a fi mai mult o fire poetică, are, însă, stofă de cercetător, e aptă de a Devine membră a Asociaţiei Drepturi de autor şi conexe (AsDAC). face o analiză serioasă a procesului teatral, căci cunoaşte subtilităţile acestuia. […] Serioasă, descurcăreaţă, autoare a multor articole despre August — octombrie 1999 teatru, Steliana Grama este de pe acum un adevărat Om de Teatru“. Lucrează o perioadă scurtă la Teatrul Satiricus în calitate de secretar Victoria Drumi, secretar literar la Teatrul Naţional Mihai Eminescu. literar.

58 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 59 17 august 1999 credinciosul, Rană de stea, interpretate de Cezara, Ion Suruceanu, Nelly Steliana Grama: Ciobanu, Stela Mitriuc, Igor Ţurcanu ş.a. Credeţi că simulez că sunt bolnavă? 9—10 noiembrie 2000 Citi‑veţi mâine despre moartea mea La Festivalul Maluri de Prut, închinat memoriei Doinei şi lui Ion Al‑ După bronhoscopia cea mai grea Si după‑acutizarea cea mai gravă… dea‑Teodorovici, ediţia a şasea, pe locul II (secţiunea creaţie) s‑a plasat melodia Înger decăzut, muzică — Liviu Ştirbu; versuri — Steliana Gra‑ septembrie 1999 — august 2000 ma (locul I n‑a fost decernat). A beneficiat de o bursă a Federaţiei Universale a Savanţilor, organizaţie condusă de Antonio Zichichi, fondată la Geneva, cu sediul la Lausanne. 6—7 decembrie 2000 Claudia Slutu‑Grama participă la Congresul IV al bibliotecarilor 26 septembrie 1999 din Republica Moldova. În cadrul Secţiunii Biblioteci Specializate La Festivalul One man show de la Chişinău Steliana face cunoştinţă cu a prezentat comunicarea: Conservarea şi securitatea fondurilor bi‑ cant‑autorul, regizorul şi poetul ucrainean Kiril Bulkin, din versurile bliotecare. căruia a efectuat traduceri. 2000—2004 26 octombrie 1999 Dumitru C. Grama — membru al Senatului Universităţii Real‑Uma‑ Donează bibliotecii Ovidius volumul de versuri Rezervaţia de meteoriţi nistice din Cahul. cu următorul autograf: „Bibliotecii Ovidius un car de noroc, de cărţi şi de cititori, fericire şi prosperitate. Cu drag, Steliana“. 24 februarie 2000 Diploma de Doctor în Drept a lui D. C. Grama este nostrificată şi echiva‑ 31 octombrie 1999 lată prin decizia Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. „Nu voi abdica!“, scria Steliana. Voia să termine, pentru Concursul de Dramaturgie anunţat de Ministerul Culturii, piesa Fulgii negri, căci 2000—2005 „nu e mult până la epilog“. Şi tot în acel timp lucra de zor la un nou Dumitru C. Grama lucrează lector prin cumul la filiala din Chişinău a volum de rondeluri: „Fierb în mustul Surogatului de iluzii“, scria Ste‑ Universităţii Real‑Umanistice. liana. 2000—2005 5 ianuarie 2000 Timp de cinci ani, începând cu 17 mai 2000, Claudia Slutu‑Grama a Steliana Grama: făcut parte din juriul Conferinţei ştiinţifice anuale a studenţilor de la Insist ca să mă Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale comunicării de la USM, conferin‑ editaţi antum — ţă axată pe problemele presei interbelice din Basarabia. Nu‑mi pasă de o glorie post‑mortem. 2000—2006 Dumitru C. Grama — membru al Consiliului Ştiinţific al Institutului 14 august 2000 de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM. Ora 15.15—16.00 la Radioul Naţional, programul I, la emisiunea Do‑ meniile Euterpei, redactorul Nina Jovmir întreţine un dialog cu poe‑ 2001 ta‑textieră Steliana Grama. Pe parcursul emisiunii au răsunat urmă‑ Dumitru C. Grama — preşedinte al comisiei examenelor de licenţă toarele cântece scrise pe versurile protagonistei: Ultimul Romantic, pentru absolvenţii Universităţii de Stat din Moldova, specialitatea Po‑ Cine oare?, Zburătorul, Noaptea inocenţei, Bine mai trăim, Toma Ne‑ litologie şi instruire juridică.

60 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 61 2001 2001—2003 Societatea Culturală Pasărea Phoenix îi oferă poetei‑textiere Steliana Dumitru C. Grama este membru în Consiliul Ştiinţific Specializat de Grama Premiul II, decernat de Comisia Naţională pentru UNESCO, pe lângă Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM pentru sus‑ obţinut la secţiunea Creaţie a Festivalului‑Concurs de muzică uşoară ţinerea tezelor de doctor în drept. În 2003 a exercitat şi funcţia de se‑ Maluri de Prut, ediţia a VII‑a, In memoriam Doina şi Ion Aldea‑Teo‑ cretar ştiinţific al consiliului respectiv. dorovici. 2001—2003 2001 Dumitru C. Grama este membru al Senatului Academiei Internaţiona‑ La Firma Music Master, condusă de Nichifor Bânzaru, apare albumul le de Drept Economic. de autor al poetei‑textiere Steliana Grama Fulgerul Iubirii, ce include 2002 cântece interpretate de Ion Suruceanu, Stela Mitriuc, Indiana, Alexan‑ Vede lumina tiparului, sub auspiciile BNRM, în colecţia Clio şi Biblon, dru Lozanciuc, Inesa Stratulat, Victor Buruiană, Cezara ş. a. iniţiată de Alexei Rău, volumul de studii istorico‑literare semnat de 2001—2002 Claudia Slutu‑Grama şi intitulat Prin Galaxia Byblos. În calitate de teatrolog, în revista Destin Românesc, Steliana publică pentru teza de doctorat studiul de proporţii Radu Ştefan Întâiul şi Ulti‑ 2002 mul de Aureliu Busuioc — pamflet incendiar la adresa regimului sovie‑ Claudiei Slutu‑Grama i se decernează Diploma Ministerului Culturii tic (Nr 3 din 2001 şi Nr 1 din 2002). al Republicii Moldova pentru succese remarcabile în activitatea pro‑ fesională. Aprilie 2001 La editura Augusta din Timişoara vede lumina tiparului volumul de 2003 rondeluri al Stelianei Pubela din Calea Lactee în tiraj de 500 de exem‑ Claudia Slutu‑Grama desfăşoară în acest an o laborioasă activitate cre‑ plare. Volumul s‑a bucurat de atenţia criticii de specialitate. atoare. Publică în exegeze şi creaţii semnate de bibliologi: Peste secole‑ le toate (Ch., Pontos) studiul Modelul eminescian în poezia lui Sergiu 24—31 mai 2001 Cujbă; în Tyragetia, anuar 12, editat de Muzeul Naţional de Istorie a Steliana participă, fiind delegată de Liga Criticilor de teatru, la Festiva‑ Moldovei, articolul Sergiu Cujbă — student al Facultăţii de Drept la lul Internaţional Bienala Teatrului Eugen Ionescu; ia cuvântul în cadrul Universitatea din Bucureşti; o recenzie la studiul Mariei Vieru‑Işaev atelierelor, conferinţelor, lansărilor de carte. Alexandru Cristea: viaţa şi activitatea în revista Viaţa Basarabiei; pu‑ 21 iunie 2001 blică şi versuri în presa periodică. Comisia Superioară de Atestare îl confirmă pe Dumitru C. Grama în 2002 calitate de cercetător ştiinţific superior. Revista Uniunii Scriitorilor Viaţa Basarabiei publică un „imens“ ciclu 1 septembrie 2001 de versuri ale Stelianei [în nr. 3 (serie nouă), p. 144‑152]: De la Face‑ La Salonul Naţional de Carte, ediţia a X‑a, este lansată (împreună cu rea Lumii, Erezie, Iubirile ca lotuşii în noapte, Calif pentru o noapte, A alte volume editate de editura Augusta din Timişoara), cartea de ver‑ giorno etc. suri a Stelianei Pubela din Calea Lactee. 2002 8—9 decembrie 2001 Dumitru C. Grama — membru al Comisiei examenelor de licenţă Participă cu texte pentru cântece la Festivalul de muzică uşoară Maluri pentru absolvenţii Universităţii Real‑Umanistice din Cahul, speciali‑ de Prut — 2001, ed. a VII‑a. tatea Drept.

62 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 63 2002—2003 2003 Membru în colegiul redacţional al revistei Arta educaţiei. Revista Limba Română (Nr 11) publică un ciclu „desfăşurat“ de ron‑ deluri ale Stelianei: Un singur Dumnezeu — Iubirea; Şi‑aş încălţa opinci 2002—2004 de fier; Iubirea ta e ca un analgetic; În ochii tăi ca floarea cea de in; Mi‑i Membru în Comisia de expertizare a tezelor de doctor în drept de pe inima castel medieval etc. lângă Comisia Superioară de Atestare a Republicii Moldova. 2002—2006 2003 Activează în calitate de cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Revista literară de limbă rusă Codrî (redactor‑şef Iuri Grekov), nr. 3/4, Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM. publică un ciclu de versuri de dragoste în limba rusă ale Stelianei. 2002—2006 Martie 2003 Membru în colegiul redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. La editura Augusta din Timişoara vede lumina tiparului un nou volum de rondeluri — Surogat de iluzii. 2002—2004 Tânăra scriitoare Steliana Grama desfăşoară o activitate rodnică şi în 7 iulie 2003 domeniul traducerii artistice. Tălmăceşte pentru cititorii de limba ro‑ Inedit, Steliana Grama. mână versuri de Kiril Kovalgi, Kiril Bulkin, drama lui Al. Ostrovski Na Mi‑i inima castel medieval vsiakogo mudreţa dovol’no prostotî = Şi cei mai înţelepţi cad în laţ etc. şi De‑o mie de fantome bântuit versuri de Adrian Păunescu, proză SF de Laurenţiu Turcu — în rusă. Şi nu mai ştiu deja, paradoxal, Pe cine cât de tare l‑am iubit. 7 mai 2002 Steliana Grama. Inedit: 9 iulie Deşi bolnavi şi‑adesea incurabili, Inedit, Steliana Grama. Nu vrem să fim mereu indezirabili — Sub platoşa cuvintelor O, când veţi înţelege, oameni, voi, Mă simt la adăpost Că, totuşi, nu suntem de sortul doi?. Ca într‑un buncăr Antinuclear. August 2002 Familia îşi întremează sănătatea la Slănic‑Moldova, împreună cu Ste‑ 13 iulie 2003 liana. La biblioteca din Slănic se organizează, la 16 august, o serată de Emisiunea literară de la Radioul Naţional, redactor — Nina Parfentie, poezie a Stelianei Grama. este închinată creaţiei Stelianei Grama, care dă citire unui ciclu de ver‑ suri din volumul Surogat de iluzii (Timişoara, Augusta, 2003). Inter‑ 2002 viul ce a răsunat în eter a scos în evidenţă unele planuri de creaţie ale Steliana Grama. Inedit: tinerei scriitoare. Из этих уст амброзию я пил И был тогда счастливей всех 19 august 2003 на свете. Participă şi ia cuvântul în cadrul lansării la Chişinău, la Uniunea Scriito‑ Любое безрассудство б совершил, rilor, a revistei românilor din SUA Lumină Lină (Gracions Light), unde Лишь вновь поцеловать бы губы face cunoştinţă cu scriitoarea din Bucureşti Elena Călugăru‑Baciu, ca‑ эти! re‑i propune Stelianei Grama să‑i postfaţeze romanul Iarăşi Cain.

64 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 65 20 august 2003 2003—2004 La recitalul susţinut la Teatrul Ginta Latină Steliana recită versuri cu Lector prin cumul la Institutul de Studii Aplicative Integrate. Florin Cârlan, Alexandru Corduneanu, Elena Călugăru‑Baciu şi alţii. 2003—2004 29 octombrie 2003 Lector prin cumul la Universitatea de Studii Moderne Aplicate FORM. Dna Claudia Slutu‑Grama susţine teza de doctor în filologie cu tema: 2004—2005 Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică. Conferenţiar universitar la catedra Drept public a Universităţii de Stu‑ 29 noiembrie 2003 dii Moderne Aplicate FORM. În cadrul manifestărilor de omagiere a zilei de 1 Decembrie, Sărbă‑ 2005—prezent toarea Naţională a tuturor românilor, la Casa Limbii Române din Conferenţiar universitar la catedra Drept public, ULIM. Chişinău a avut loc lansarea volumelor de poezie Surogat de iluzii de Steliana Grama şi Dans cu pumnalul în inimă de Clara Mărgineanu. 2003—2004 Pe marginea acestor două apariţii editoriale au vorbit scriitorii Ana Membru în colegiul redacţional al revistei Zakon i jizn’. Bantoş (moderator), Arcadie Suceveanu şi Anatol Ciocanu. La finalul 2004 întâlnirii cele două scriitoare au citit din creaţia lor. În dialog cu Andrei Viziru, Claudia Slutu‑Grama „dezghioacă“ tema: Noiembrie 2003 cum se naşte o poetă? E vorba despre fiica dumneaei, poeta şi prozatoa‑ Biblioteca Ştiinţifică Centrală a AŞM serbează 75 de ani de la fonda‑ rea Steliana Grama. Ideea este că şi familia a contribuit, prin cei şapte re. Cu această ocazie Claudia Slutu‑Grama, împreună cu directoarea ani de acasă, pe lângă ce a pus bunul Dumnezeu, să se nască o poetă… instituţiei Elena Corotenco, îngrijesc şi redactează volumul jubiliar 6 februarie 2004 Biblioteca Academică 1928—2003: (Istoric, evoluţie, personalităţi, evo‑ Revista Viaţa Basarabiei i‑a decernat Stelianei Grama premiul special cări), tipărit la editura Civitas din Chişinău, volum lansat la jubileul pentru colaborare rodnică în anul 2003. bibliotecii. 24 februarie 2004 Decembrie 2003 Claudia Slutu‑Grama: „Eu întotdeauna am certitudinea valorilor de Revista Limba Română publică un ciclu de versuri, însoţit de un stu‑ lângă mine — Steliana şi Dumitru, conştiinţa valorilor pe care încerc diu despre creaţia poetică a Stelianei Grama, semnatară fiind criticul să le ocrotesc; mai mult ca atât, educaţia şi propriile înclinaţii poetice şi literar, dr. Ana Bantoş. ştiinţifice mă îndrumează spre sesizarea dimensiunilor celor de lângă 10 decembrie 2003 mine — Steliana şi Dumitru“. La postul municipal de radio Antena C dna Claudia Slutu‑Grama în‑ Martie 2004 treţine timp de o oră, cu redactorul emisiunii culturale Emilia Gheţu, Muzeul Literaturii Române Mihail Kogălniceanu al Uniunii Scriitori‑ un dialog despre activitatea Sectorului carte rară şi veche al BŞC, des‑ lor din Moldova a organizat o serată de comemorare (150 de ani) a lui pre cele mai vechi ediţii, despre revuistica interbelică, despre marile Alexandru Macedonski; din versurile poetului au citit Galina Furdui personalităţi ale românilor etc. şi Steliana Grama. 2003—2004 12 martie 2004 Dumitru C. Grama este vicepreşedinte al comisiei examenelor de li‑ Serată de comemorare a lui Valeriu Cupcea, organizată la Teatrul Na‑ cenţă pentru absolvenţii Universităţii Real‑Umanistice, Cahul, speci‑ ţional Mihai Eminescu. Steliana a participat cu o comunicare despre alitatea Drept. rectorul şi regizorul Veniamin Apostol.

66 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 67 1 aprilie — 15 octombrie 2004 Noiembrie 2004 La Paris, Société des Poètes Français, Etablissement reconnu d’utilité pu‑ La spectacolul Teatrului Liric Piatră, piatră… de Anatol Codru, Stelia‑ blique a organizat Marele Concurs al acestei Societăţi. Steliana şi‑a pre‑ na a subliniat în jurnal următorul enunţ din piesă: „Crezi că e o glumă gătit minuţios traducerile, dar, din cauza bolii, a rămas numai la nivel moartea continuă a învierii noastre?“. de intenţie, deşi versurile au fost trimise prin poştă. 17 decembrie 2004 5 mai 2004 American Biographical Institut solicită datele biografice ale Stelianei La Colegiul Naţional de Comerţ al ASEM a avut loc serata de creaţie pentru a fi incluse în Professional Women’s Advisory Board pentru a poetelor Steliana Grama şi Claudia Slutu‑Grama, unde au participat 2005. studenţi şi profesori de la instituţia de resort. Decembrie 2005 2005 Apare de sub tipar culegerea de articole Страницы истории În revista lui Traianus Phoenix, la paginile 22 şi 23, s‑au întâlnit ver‑ государства и права Молдовы ale soţilor Dumitru C. Grama şi Cla‑ surile fiicei Steliana cu ale mamei, Claudia Slutu‑Grama. Fiecare po‑ udia Slutu‑Grama, la editura Pontos din Chişinău, cu un tiraj de 300 etă este prezentă cu câte un ciclu: fiica şi‑a intitulat versurile Eu sunt de exemplare. o simplă sală de‑aşteptare, iar mama — Cădea pădurea peste noi… Şi 2005 pozele s‑au întâlnit… Revista Codrî, redactată de scriitorul Iuri Grekov, publică un ciclu de 27 mai 2004 versuri de dragoste ale Stelianei în limba rusă: Все на любовь обрече‑ La Uniunea Scriitorilor din Moldova au avut loc Zilele literaturii su‑ ны…, Я жду отчаянной любви…, Вся жизнь моя помечена курси‑ edeze în Moldova. Steliana a avut şansa să facă cunoştinţă cu celebra вом… ş.a. poetă română Gabriela Melinescu, care ulterior i‑a tradus Stelianei 28 mai 2005 versuri în limba suedeză. Steliana este delegată de Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor din Mol‑ 26 august 2004 dova la Conferinţa a III‑a a Asociaţiei Drepturi de Autor şi Conexe La rubrica Rondeluri de dragoste, hebdomadarul Uniunii Scriitorilor (AsDAC). din Moldova Literatura şi arta îi publică un ciclu de versuri cu gene‑ 14 iulie 2005 ricul Alfabetul iubirii: De‑ar fi Iubirea alfabet, Şi‑mi era frică de Iubire, Scriitorul Alexei Marinat (n. 1924), supranumit „Soljeniţân al Basara‑ Cetatea de Scaun a Dragostei etc. biei“, o consideră pe Steliana Grama, într‑un articol publicat în Litera‑ Octombrie 2004 tura şi arta (din 14 iulie), — „talentată nepământeşte“. Steliana participă, ca în fiece an, la Ziua Poeziei. Moderatorul [Arcadie 12 august—26 august 2005 Suceveanu], prezentând‑o pe poeta Steliana Grama, care scrie poezii Steliana este internată la Centrul de Pulmonologie din Chişinău într‑o în formă fixă, a subliniat: „În timp ce poezia a evoluat foarte mult, este stare gravă: febră, tuse etc. un curaj să scrii poezii în formă fixă, să scrii un sonet, să scrii un ron‑ del, să scrii poezie‑poezie, cum o numea Tudor Arghezi undeva, şi iată 13 august că Steliana Grama, autoarea virtuoaselor rondeluri, face acest lucru cu Fiind în spital, schiţează conceptul viitoarei piese de teatru, care urma mult succes. Felicitările noastre!“. să poarte titlul Fidel şi Iolanta (Fidel era „tabagist“, o temă majoră pentru realitatea noastră), dar care aşa a şi rămas — la nivel de schiţă (plan).

68 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 69 4 octombrie 2005 2005 Steliana Grama: Membru al comisiei examenelor de licenţă pentru absolvenţii Institu‑ Împrumută‑mi ceva din Iubire: tului de Relaţii Internaţionale Perspectiva, specialitatea Drept. Un secret, un surâs, un sărut. 2006 14 octombrie 2005 Culegerea de versuri Moment poetic‑34 găzduieşte un ciclu de versuri Ultima dată Steliana a participat pe Aleea Clasicilor din capitală la de dragoste ale Stelianei. Ziua Poeziei (de Hramul Oraşului), citind din versurile de ultimă oră. 2006 18—25 octombrie 2005 E un an al tălmăcirilor: din limba rusă Steliana îl traduce pe Kiril Ko‑ Face parte din juriul pentru Concursul Republican de Dramaturgie, valgi (versuri publicate în Phoenix), din română în rusă — pe Adrian organizat de către Ministerul Culturii, împreună cu Mihai Ştefan (Po‑ Păunescu şi pe Arcadie Suceveanu etc. iată), Dina Ghimpu, Nicolae Gelescu ş.a., sub preşedinţia acad. Dumi‑ 2006—prezent tru Matcovschi. Dumitru C. Grama — cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de 25 octombrie 2005 Istorie, Stat şi Drept al AŞM. Merge la Uniunea Scriitorilor, la redacţia revistei Codrî, şi discută cu 2006—2008 Iuri Grekov, redactorul‑şef al publicaţiei de limba rusă, ca să includă la Membru al Consiliului Ştiinţific Specializat de pe lângă Institutul de compartimentul Антология одного стиха versurile lui Arcadie Suce‑ Istorie, Stat şi Drept pentru susţinerea tezelor de doctor în drept. veanu traduse de dânsa — Secunda care sunt eu. 2006—2007 Decembrie 2005 Membru al colegiului redacţional al revistei Destin Românesc. Serie nouă. Este laureată a săptămânalului Literatura şi arta — 2005, pentru po‑ ezie. 3 ianuarie 2006 Steliana Grama. Inedit. 2005 Fii cu Iubirea darnică, de n‑ai Nina Parfentie: „Poezia Stelianei se naşte sub îndemnul Divinului, adi‑ Un vis şi pentru Ea, tu inventează‑l! că al Iubirii şi al Speranţei de viaţă. Opreşte, Doamne, trecerea, — roa‑ gă poeta, — nu pentru sine, ci pentru binele şi pentru fericirea altora. Martie 2006 Durerile şi rănile lumii trec prin inima ei supersensibilă, supergene‑ Fiind în spital, la Sfânta Treime, redactează împreună cu mama ei edi‑ roasă. Deschizi un volum de versuri şi îi vezi inima, curată ca un înger. ţia a doua, adăugită, a volumului Surogat de iluzii, care vede în aceeaşi Începi să citeşti şi simţi bătăile acestei inimi. Inima poetei bate zi şi lună lumina tiparului la editura chişinăuiană Phoenix. noapte după: La început a fost Cuvântul şi Cuvântul era de la Dum‑ 24 iunie 2006 nezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. El nu a fost dăruit oricui, ci numai Citeşte în premieră versuri din volumul Perfuzie de vise la emisiunea poeţilor de talia Ei“. Al cincilea anotimp (redactor Nina Parfentie), la Radio Moldova. Emi‑ 2005—2008 siunea este dedicată în întregime poetei Steliana Grama. Dumitru C. Grama — membru al comisiei de expertizare a tezelor de August 2006 doctor în drept de pe lângă Consiliul Naţional pentru Acreditare şi La editura Phoenix din Chişinău vede lumina tiparului studiul mono‑ Atestare a Republicii Moldova. grafic al Claudiei Slutu‑GramaUn nume la templul adevărului. Scriito‑ rul Sergiu Victor Cujbă (1875—1937).

70 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 71 August 2006 volumul intitulat Cetatea de scaun a Dragostei (Ch., Pontos, 2006, în ti‑ Steliana Grama: raj de 500 de exemplare), pe care îndoliaţii şi îndureraţii părinţi Claudia Îmi mai rămâne Cerul. şi Dumitru o dau de pomană în aceeaşi zi, la praznicul de 40 de zile… Înspre El 2006 Îmi voi retrage aripa plăpândă. Nina Slutu‑Soroceanu: Septembrie 2006 „Din fragedă copilărie era clar că vocaţia ei e arta. A prins a desena de În revista lui Traianus Phoenix Steliana publică un cutremurător ciclu timpuriu, fiind invitata şi participanta multor emisiuni televizate Lu‑ de versuri cu genericul Îmi daţi un alt motiv să mai exist?, filonul idea‑ mea în viziunea copiilor (redactori — Valeria Dascăl şi Ecaterina Teleş‑ tic, pe lângă Iubire, fiind următorul: Când Moartea mă strigă pe nume. cu). […] A lucrat, a meditat, a cizelat, a cântat, a şlefuit mereu cuvinte, reuşind să creeze un univers liric pregnant. În vâltoarea războiului 21 septembrie 2006 generaţionist, declanşat în literatura moldavă de narcisiştii postmo‑ Când se afla în spital, la Sfânta Treime, scrie şi publică în hebdomada‑ dernişti, Steliana Grama a rămas monumental de calmă, urmându‑şi rul Literatura şi arta o poezie închinată maestrului Grigore Vieru, care calea — unica adevărată, importantă — cea a creaţiei“. în acel timp era încolţit de răuvoitori — Suflet de poezie. Aceasta a fost ultima poezie publicată antum în presă. 2007 „Cu cât talentul artistului e mai mare, cu atât mai ferm el trebuie să 25 septembrie 2006 renunţe la anecdotic şi personal“ (Cimpoi, M. Cred în victoria valori‑ Iese de sub tipar, într‑un tiraj de 1000 de exemplare, la editura Cartea lor : în dialog M. Cimpoi — G. Furdui // Femeia Moldovei. 1992. Nr 8. Moldovei, volumul ei de versuri Perfuzie de vise, care a fost scris timp de P. 10). şase ani şi pe care l‑a redactat în martie, tot la Sfânta Treime aflându‑se. 11 ianuarie 2007 27 septembrie 2006 Unica poezie publicată în acest an este Eclipsa Eminescu (Literatura şi O vizitează la spital, contrar prescripţiilor medicilor, prietena şi poeta arta, 11 ianuarie). Mara Vlădiceanu din Oneşti, Edineţ. 25 februarie 2007 8—9 octombrie 2006 Claudia Slutu‑Grama: „Steliana Grama a fost mai mult decât un Sisif Ultimul vers al Stelianei, notat pe o fişă, scrisă în noaptea de opt spre exemplar al literaturii şi al teatrului în Basarabia noastră şi nu numai. nouă octombrie, suna astfel: Un Sisif literar atins de geniu…“. Aş mai vrea, zănatică şi jună, Aprilie 2007 Să mai fug în nopţile cu lună Într‑un tiraj de 550 de exemplare este editat volumul de versuri al po‑ Pe cărări ştiute doar de stele, etei Claudia Slutu‑Grama intitulat Cometele din sânge (editura Phoe‑ Coapte, poate, şi de visurile mele… nix), prefaţat de scriitorul şi criticul literar Tudor Palladi şi postfaţat de 11 octombrie 2006 poetul Anatol Ciocanu. Miercuri îi face o vizită la spital, aducându‑i şi un cadou, poeta şi prie‑ 9 aprilie 2007 tena ei de studenţie (jurnalistică) Mariana Jioară (Donică). De Sf. Paşti la Radio Moldova, în emisiunea literară Ctitori de cuvinte 19 noiembrie 2006 (redactor Nina Parfentie), este evocată scriitoarea Steliana Grama, des‑ Vede lumina tiparului ultima carte pe care Steliana a pregătit‑o pentru pre creaţia căreia au vorbit Galina Furdui, Andrei Burac, Tudor Palladi tipar (a cules textul la computer, l‑a redactat şi l‑a trecut pe dischetă), şi Mara Vlădiceanu. Versurile Stelianei au fost citite de Valeriu Mârza.

72 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 73 17 aprilie 2007 Decembrie 2007 La postul municipal de televiziune Euro‑TV se difuzează emisiunea Doamna dr. Ludmila Cebotarencu traduce câteva versuri de‑ale Steli‑ Steliana Grama. In memoriam (redactor — Anişoara Iacub). anei Grama în limba lui Voltaire. 20 aprilie 2007 22 ianuarie 2008 În cadrul emisiunii matinale de la postul de televiziune DTV (prezen‑ La Radio Naţional Andrei Viziru a pus pe post emisiunea Poeta din tator — Andrei Porubin, redactor — Luminiţa Popa) se difuzează sec‑ stele. In memoriam. Steliana Grama. venţe despre poeta Steliana Grama. În studiou sunt invitaţi cu această 2 martie 2008 ocazie scriitorul şi criticul literar Tudor Palladi şi scriitoarea Nina Slu‑ Recital de poezie Steliana Grama — poeta din stele la sanatoriul Nufă‑ tu‑Soroceanu. rul Alb din Cahul. Moderator — Svetlana Panciuc, profesoară de limba 2007 — prezent şi literatura româna din Feteşti, Edineţ. Au citit din versurile Stelianei Dumitru C. Grama — membru al colegiului redacţional al revistei profesorii: Nina Ghereg din Tighina, Raisa Popescu din Chişinău, Gri‑ Studii şi cercetări juridice. gore Filipovici din Corneşti ş.a. 2007 31 mai 2008 Claudia Slutu‑Grama: „Cum n‑ai da, nu se poate de confundat bio‑ Dna Nina Parfentie, redactor al emisiunii radio Al cincilea anotimp a grafia autorului cu acţiunile unor personaje fictive, chiar dacă există invitat în studio poeţi care au citit din versurile dedicate Stelianei: Ga‑ virtuale asemănări. Tot aşa e şi în cazul Stelianei Grama“. lina Furdui, Claudia Slutu‑Grama, Marieta Ruso, Tudor Palladi etc. 23 mai 2007 3 iunie 2008 În consens cu starea sentimentală a familiei Grama la acea vreme: Emisiunea radio Portrete literare (redactor — Andrei Viziru) e închi‑ Uitările sunt răni adânci şi mute nată integral poetei Steliana Grama. Ce zac în noi să nască amintiri Ianuarie — iulie 2008 Aureliu Busuioc (Zicem şi noi). Este în curs de pregătire volumul de versuri pentru copii al Stelianei 26 septembrie 2007 Grama Curcubeul viselor (redactori: Claudia Slutu‑Grama şi Tudor Claudia Slutu‑Grama a fost primită în Uniunea Scriitorilor din Mol‑ Palladi, selecţia şi îngrijirea textului — dr. Claudia Slutu‑Grama). dova. 10 octombrie 2007 La Uniunea Scriitorilor din Moldova a avut loc o serată de comemora‑ re Steliana Grama, un an de trecere în Eternitate. În aceeaşi zi, într‑un tiraj de 500 de exemplare, vede lumina tiparului la editura Pontos volumul Stelianei Speranţa moare ultima. Poveşti ade‑ vărate de dragoste. Octombrie—decembrie 2007 Televiziunea din Moldova realizează un film documentar despre Steliana Grama (scenariu — Victoria Mocreac, regizor — Nelly Co‑ dreanu).

74 O familie de intelectuali basarabeni Cronică de familie 75 Fişă biografică

Istoric literar, bibliolog şi bibliograf. Poetă. Doctor în filo‑ logie. Născută la 16 septembrie 1947 în satul Ţepilova, judeţul Claudia Slutu-Grama Soroca, într‑o familie de răzeşi. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Litere, specialitatea Biblioteconomie şi Bibliografie. Din 1971 angajată la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, din 1979 — deţine funcţia de şefă a Sectorului Carte rară şi manuscrise. Participă cu referate şi comunicări la prestigioase simpozi‑ oane şi conferinţe ştiinţifice desfăşurate la Chişinău, Bucureşti, Sankt Petersburg, Moscova, Iaşi, Lvov, Novosibirsk, Tecuci etc. Publică versuri în periodicele: Femeia Moldovei, Moldova, Lite‑ ratura şi arta, Limba Română, Glasul Naţiunii, Moldova Suvera‑ nă, Ştiinţa ş. a., precum şi în antologii şi culegeri. Autoare a cărţilor: Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istori‑ co‑literare (2002), Страницы истории государствa и правa Молдовы (2005, în colaborare cu Dumitru C. Grama), Un nume la templul adevărului. Scriitorul Sergiu Victor Cujbă: studiu mo‑ nografic (2006), Cometele din sânge (2007). Coautor al Catalo‑ gului general Cartea Moldovei (1643—1945), vol. 1 şi 2 (1990, 1992). Om Emerit al Republicii Moldova (1996). Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova (2007).

biobibliografie

Cronică de familie 77 Elogiu polivalenţei în muncă vibrîndă pentru carte, pentru literatură, pentru limba română, pentru valorile noastre naţionale. Trei linii, trei direcţii am evidenţia în scrisul dnei Claudia Ne vine greu, aproape imposibil, să nu începem acest ar‑ Slutu‑Grama: a) lucrări de specialitate — şi ne referim, aici, fi‑ ticol cu nişte cuvinte de o manieră cvasi‑druţiană: „Eh, Cîmpia reşte, în primul rînd, primordial — la bibliologie, dar şi la ştiin‑ Sorocii!… Mulţi vrednici gospodari, mulţi patrioţi ai Neamului, ţa dreptului, de care, avem impresia, dînsa „s‑a molipsit“ de la multe talente de seamă şi alte figuri proeminente îşi trag rădăci‑ soţ, dl conf. univ. dr. în drept Dumitru C. Grama; b) cercetări şi nile din seva acestei cîmpii din Nordul Basarabiei noastre — pe studii de literatură veche şi clasică românească; c) creaţia lirică, cît de necăjită, pe atît cu de toate dăruită…“. fascinaţia poeziei. Acum şase decenii, într‑un mijloc de septembrie, la Ţepilo‑ La primul compartiment, trecut de noi la poziţia a) şi nu‑ va din preajma Sorocii, într‑o casă de harnici răzeşi, s‑a născut mit/descifrat pe cît de aproximativ, pe atît de convenţional, vom şi Claudia Slutu. Din cei nouă copii, cîţi erau la părinţi — Iacob menţiona cîteva realizări, nişte volume bine cunoscute şi apre‑ Slutu şi Tecla (n. Bujor), aproape toţi au fost daţi să facă studii ciate nu numai în cercurile bibliotecare: Cartea Moldovei. Sec. superioare. Două fiice au ales filologia, la Universitatea din Chi‑ XVII — începutul sec. XX. Catalog general: vol. 1 (1990), vol. 2 şinău, dar la specializări diferite: Claudia — la bibliografie şi bi‑ (1992). La această lucrare bibliografică fundamentală dna C. blioteconomie, iar Nina — la jurnalistică, devenind o redutabilă Slutu‑Grama a muncit alături de colegele de breaslă V. Farma‑ publicistă şi poetă, cunoscută ca Nina Slutu‑Soroceanu (după giu şi N. Matei, rodul muncii lor fiind pus în evidenţă, adeseori soţ — Postolache). elogiat, în numeroase recenzii şi consemnări în presa de spe‑ O dată cu absolvirea facultăţii, Claudia se încadrează, din cialitate şi de cultură din Chişinău, Moscova, Bucureşti, Iaşi. 1971, la Biblioteca Ştiinţifică Centrală (BŞC) a Academiei de În anul 2003, la aniversarea BŞC, vede lumina tiparului studiul Ştiinţe a Moldovei (AŞM), unde activează, neîntrerupt, pînă în monograficBiblioteca Academică: 1928—2003: (Istoric, evoluţie, prezent. Din 1979 conduce Sectorul carte rară şi veche, astfel personalităţi, evocări). Redactorii acestei frumoase şi solide cărţi concretizîndu‑şi şi mai mult preocupările profesionale, nestinsa sunt dnele Claudia Slutu‑Grama şi Elena Corotenco. ei pasiune pentru carte şi pentru tot ce ţine de carte. Volumele menţionate mai sus, ca şi altele, la care ne vom De fapt, a vorbi cu toată certitudinea despre preocupările referi în continuare, au fost pregătite de o lungă serie de artico‑ şi pasiunile profesionale ale dnei C. Slutu‑Grama este o sarcină le, studii, cronici, consemnări, risipite de C. Slutu‑Grama, de‑a dificilă, riscantă, dumneaei prezentînd un tip mai puţin obiş‑ lungul a aproape patru decenii, în numeroase reviste şi culegeri nuit, dar şi admirabil, totodată, poate şi jinduit — de manifesta‑ de specialitate de la Chişinău, Kiev, Moscova, alte oraşe din Ru‑ re polivalentă în munca de bibliotecar. Totuşi, riscăm să punem sia, în majoritatea publicaţiilor periodice din Chişinău, iar mai în evidenţă o caracteristică de bază în munca, activitatea, viaţa recent — şi din unele centre culturale ale României. Ni se pare printre cărţi şi pentru cărţi a Claudiei Slutu‑Grama: dînsa este, semnificativ faptul că în aceste scrieri autoarea lor are ca lait‑ prin excelenţă, genul de bibliotecar care nu numai cercetează, motiv calificativele „Cartea ca o necesitate“ şi / sau „Cartea, în‑ dar şi scrie. Scrie mereu, mult şi bine, se vede — şi cu plăce‑ soţitor fidel pe o viaţă“(am recurs la doar două titluri de articole re, vădind cunoştinţe temeinice în materia abordată, o dragoste semnate de C. Slutu‑Grama, dar care ilustrează foarte bine ve‑

78 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 79 ridicitatea aserţiunii noastre). Nu este neglijabil nici faptul că a lie“: Cartea românească de învăţătură sau Cazania lui Varlaam, publicat articole despre unii învăţători în ale meseriei sale şi des‑ şi despre luminoasa personalitate a mitropolitului moldovean pre colegii de breaslă, precum şi recenzii despre roadele muncii (canonizat, cu totul recent, de Biserica Ortodoxă Română). lor: Tamara Isac, Ion Şpac, Ion Madan, Elena Corotenco, Alexe Cititorul interesat a reţinut articolele dumneaei despre Paisie Rău, Maria Vieru‑Işaev, Lidia Kulikovski… Profitînd de ocazie, Velicikovski, Costache Conachi, Aron Pumnul, Constantin Ne‑ amintim şi îi mulţumim frumos dnei C. Slutu‑Grama că a scris gruzzi, fabulistul basarabean Ion Sîrbu, savantul patriot Ştefan pentru revista noastră, BiblioPolis, un excelent articol despre ex‑ Ciobanu etc. Cele mai multe din aceste scrieri le‑a adunat în celentul om şi cercetător literar, bibliologul academician Gabriel volumul de autor Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istorico‑lite‑ Ştrempel, fostul director al Bibliotecii Academiei Române. Şti‑ rare (2002). Urmărind activitatea de cercetătoare a dnei C. Slu‑ am atunci că dna Claudia scrisese acel eseu stînd de veghe lîngă tu‑Grama, nu e greu să observăm, mai ales din anii ’90 ai seco‑ patul de suferinţă al fiicei dragi, Steluţa… lului trecut, o clară predilecţie pentru opera şi viaţa lui Sergiu Nu vom face o statistică — oricît de aproximativă! — a Victor Cujbă, un scriitor cumva neglijat de specialiştii de la noi, acestor publicaţii; persoanele interesate pot vedea Bibliografia dar şi din alte centre ştiinţifice din România. Nu vom comenta (selectivă!) din Calendar Naţional‑2007, întocmită de labori‑ aici motivele acestei neglijări, nedrepte, credem noi. Vom amin‑ osul veteran al bibliografiei basarabene, dl Ion Şpac. De altfel, ti doar cîteva argumente în favoarea ideii că S.V. Cujbă merită tot dumnealui este şi semnatarul unei amănunţite şi călduroase atenţia noastră. schiţe biografice, care precedă lista bibliografică a dnei C. Slu‑ Fiu al lui Victor Crăsescu — personalitate remarcabilă a tu‑Grama, despre care, cineva a spus, mai în glumă, mai în seri‑ prozei realiste româneşti de la finele secolului XIX (cu regret, os: „O biobibliografie de academician!“ (Pentru conformitate, a nici tatălui nu i se acordă atenţia cuvenită), S.V. Cujbă a debutat se vedea pag. 284‑287 ale amintitului CN‑2007). cu o plachetă de versuri prefaţată de marele George Coşbuc… Drept dovadă a interesului sporit al dnei C. Slutu‑Grama A scris pentru copii în nişte timpuri cînd literatura română nu pentru ştiinţa juridică ne stă un şir de articole „cu temă mixtă“ era prea bogată în cărţi pentru micuţi. Şi‑a încercat puterile în (drept, plus bibliografie, plus diverse probleme de istorie, lim‑ dramaturgie şi în lucrări cu conţinut fantastic. A avut o publicis‑ bă etc.), precum şi cîteva volume, de Dumitru C. Grama, la care tică militantă, pusă în serviciul apărării drepturilor omului ne‑ dna Claudia compare în calitate de redactor şi / sau coautor: căjit, inclusiv a basarabeanului de două ori mai necăjit — avînd Grama, Dumitru C. Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în în vedere greutatea jugului pus pe umerii lui de ocupanţii ruşi. Roma Antică (2005), Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy Deşi era trăitor de mai mulţi ani la Bucureşti, după Unirea Ba‑ (2005; versiunea originală, în română, se află în curs de apari‑ sarabiei cu Ţara, mai exact, în 1929, S.V. Cujbă apără, în condiţii ţie), Tematica seminarelor la Istoria statului şi dreptului Republi‑ deosebit de vitrege, cauza Basarabiei la Pacea de la Paris. A fost cii Moldova şi extrase din actele legislative vechi (2005). un adept înflăcărat al cooperaţiei, în care vedea o şansă de îm‑ Cît priveşte cercetările şi studiile de literatură veche şi cla‑ bunătăţire a vieţii ţăranilor români — atît din Vechiul Regat, cît sică românească ale dnei C. Slutu‑Grama vom remarca, mai înt‑ şi din Basarabia. Pentru merite deosebite pe tărîmul cultural şi îi, că ele sunt vechi şi variate. A scris, cu diferite ocazii, despre civic, în 1937 i s‑a acordat Ordinul Regele Ferdinand I, în grad ceea ce a numit atît de plastic — „comoara noastră de la teme‑ de cavaler…

80 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 81 Aceste momente vizînd personalitatea şi opera lui S.V. Cuj‑ 1996 Claudia Slutu‑Grama deţine titlul onorific de Om Emerit bă — şi încă multe, multe altele! — au fost puse în evidenţă de al Republicii Moldova. către dna C. Slutu‑Grama în numeroase articole şi comunicări, … Mugurii fascinaţiei pentru poezie au răsărit în sufletul pe care le‑a sintetizat într‑o teză de doctor în filologie:Sergiu Vic‑ Claudiei Slutu‑Grama încă în anii de şcoală. Au prins a îmbobo‑ tor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică (2003), apoi în studiul ci în anii de studenţie şi în primii ani de muncă, pe cînd publică monograficUn nume la templul adevărului: Scriitorul Sergiu Vic‑ deja în Tinerimea Moldovei şi în alte publicaţii chişinăuiene. În tor Cujbă (1875—1937), tipărit la ed. Phoenix‑Linadi, în 2006. acest context — al elanului literar — se înscrie şi mini‑poemul Despre valoarea acestei lucrări ştiinţifice a Claudiei Slu‑ (calificat de autoare ca „un imn, sau o odă, sau un cîntec“), inti‑ tu‑Grama vorbeşte poate cel mai bine un cercetător onest şi tulat Bibliotecarul: Portret de grup. A lucrat la desăvîrşirea aces‑ competent, dl doctor habilitat în filologie Sava Pânzaru, care i‑a tei scrieri de‑a lungul mai multor ani şi publicarea ei a trezit vii fost şi conducătorul de teză. Astfel, în prefaţa la studiul mono‑ comentarii în cercurile profesionale — lucru firesc, măcar şi de grafic amintit mai sus, S. Pânzaru menţionează: “ […] Nu pot aceea că autoarea a găsit pentru colegii săi de breaslă un califica‑ să nu subliniez în mod special hărnicia autoarei, acurateţea ei tiv pe cît de rar, pe atît de adevărat: „martiri ai culturii“. deosebită în munca de selectare a informaţiei istorico‑literare, Se pare însă că pasiunea pentru cercetare a luat‑o în sus, ştiinţifice, bibliografice, tăinuită prin arhive, cărţi, reviste, ziare, căci ei i s‑a consacrat mai mult decît poeziei; în orice caz, „roa‑ devenite astăzi rarităţi inaccesibile, pentru a propune cititorului dele editoriale“ ale investigaţiilor bibliografice şi istorico‑literare o imagine cît mai veridică […], prin prezentarea autorului inves‑ sunt mai evidente. O fi fiind la mijloc şi perceperea deosebită, de tigat în diverse faţete ale activităţii sale de poet, prozator, autor către Claudia Slutu‑Grama, a poeziei — ca „un ţipăt de pasăre de piese cooperatiste, traducător, activist al muncii de luminare rănită“… Unii din apropiaţii familiei Grama susţin — şi se pare a maselor ţărăneşti […]“. Iar în consecinţă, graţie acestui efort, că nu fără temei — că dna Claudia ar fi acceptat să se afle timp „[…] monografia propusă cititorului de către dna Claudia Slu‑ îndelungat în umbra coroanei, extrem de luxuriantă, a salciei tu‑Grama îi ajută scriitorului basarabean S.V. Cujbă să evadeze poetice care a fost fiica iubită, mult regretata, neuitata Stelia‑ din anonimat […]“. na Grama (4 iun. 1974 — 11 oct. 2006). Personalitate cu totul La ora unui bilanţ prealabil, dna C. Slutu‑Grama este au‑ aparte a poeziei basarabene de la răspîntia sec. XX‑XXI, Steliana toare, coautoare sau redactor a zece cărţi, autoare a peste 100 mai este, neîndoios, şi opera cea mai valoroasă, cea mai scumpă de articole şi studii; a prezentat la diferite manifestări ştiinţifice a soţilor Claudia şi Dumitru C. Grama. Dăruită de Cel‑de‑Sus, circa 50 de comunicări. Roadele muncii de investigaţie biblio‑ luminată de dragostea părintească, Steliana a debutat în poezie grafică, ştiinţifică şi literar‑istorică au fost remarcate şi apreciate la 12 ani, tipărind, în următorii 22 de ani, pînă la tragicul sfîrşit prin mai multe premii şi diplome, inclusiv Premiul Prezidiului ce i l‑a pecetluit soarta neîndurătoare, circa zece volume, lăsînd AŞM (1991) şi Diploma de recunoştinţă a AŞM (1997), Premiul sute şi sute de foi de manuscris, care se cer valorificate. I în cadrul concursului bibliotecilor academice pentru cea mai Durerea pierderii, atît de cumplită, a unicei fiice, i‑a marcat bună carte bibliografică (1992), Premiul I pentru ştiinţă la Festi‑ profund, poate pentru totdeauna, pe soţii Claudia şi Dumitru valul Naţional Costache Conachi, de la Tecuci, România (1995), C. Grama. Dar amintirea, atît de duioasă, atît de luminoasă, a Diploma Ministerului Culturii al R. Moldova (2002) ş.a. Din Stelianei — pentru toţi cei care au cunoscut‑o — le‑a dat părin‑

82 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 83 ţilor îndureraţi puteri să meargă mai departe pe drumul vieţii, Soroca… Au rămas în urmă zilele stagiului. Veni şi ora absolvi‑ chiar dacă acesta a devenit mai pustiu şi mai greu de străbătut. rii facultăţii (1970). Luându‑se în consederaţie, probabil, setea În 2007, Claudia Slutu‑Grama scoate prima sa carte de poezie: de cunoştinţe şi caracterul ei sociabil, tânăra absolventă a fost Cometele din sînge, cu o prefaţă de criticul Tudor Palladi şi o repartizată la Şcoala Pedagogică din Lipcani. Peste un timp o postfaţă de poetul Anatol Ciocanu. întâlnim pe străzile Chişinăului. Îmi povestea cu pasiune despre „…Soarele apune…, dar soarele neapărat şi răsare“ — ca să munca pedagogică, despre tineretul studios din Lipcani, despre parafrazăm un vers din Claudia Slutu‑Grama. viaţa de acolo. Dar… Urmase o tăcere, apoi, cu o doză de melan‑ La frumoasa aniversare ce bate la uşa vieţii dnei Claudia colie, continuă: „Mi‑i dor de bibliotecă… şi mai am un dor, pe Slutu‑Grama, îi urăm multă sănătate şi tărie, noi împliniri în care‑l port aici, în suflet“. Era vorba de Dumitru Grama, student muncă, în cercetare, în creaţie. Fie ca soarele răsărind să‑i aducă pe atunci. în suflet şi în casă cît mai multă lumină şi căldură. Din august 1971 activează în biblioteca unde‑şi făcuse prac‑ 16 septembrie 2007. tica, mai întâi în calitate de bibliograf superior, şef de sector, bi‑ P. S. — La 26 septembrie a.c. dna Claudia Slutu‑Grama a bliograf principal. Din 1979 conduce sectorul Carte rară şi veche fost primită în Uniunea Scriitorilor din Moldova. Sincere felici‑ al Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a Academiei de Ştiinţe din Mol‑ tări şi din partea noastră!… dova. Sector care constitue o bibliotecă în bibliotecă, cu multe Vlad POHILĂ funcţii legate de organizarea fondului, de întocmirea diverselor (BiblioPolis, 2007, Vol. 23, Nr 3) fişiere, de deservirea cititorilor etc., lucru de rutină care pentru mulţi devine o piedică inevitabilă în calea noului, în calea crea‑ ţiei. Claudia Slutu‑Grama a ştiut să ocolească acest obstacol. Ea Destin permanent îşi găseşte timp pentru a scrie un articol ori un studiu, pentru a organiza o emisiune la radio sau televiziune, pentru a efectua o lucrare bibliografică sau a compune o poezie. Ca mai ieri, la sfârşitul anilor ’60, un grup de studente de Trec anii. Vai, ce mai fug anii… Zeci de ani au rămas în la Facultatea de Filologie, specialităţile literatură română, bibli‑ urmă. Şi practicanta de mai deunăzi deveni un specialist remar‑ oteconomie şi bibliologie, a Universităţii de Stat din Chişinău, cabil. Veni ziua primelor totalizări. Este un prag în preajma că‑ îşi făceau practica la Biblioteca Ştiinţifică Centrală a Academi‑ ruia dna Claudia Slutu‑Grama a sosit cu „turbinca“ plină: circa ei de Ştiinţe din Moldova. Erau tinere, frumoase şi îndrăgostite 70 de publicaţii. Interesele ei de creaţie, în linii mari, fiind legate de carte. Dintre toate se evidenţia, prin îndrăzneală şi iniţiativă, de carte, de bibliotecă, într‑un cuvânt — de serviciul pe care‑l Claudia Slutu (azi Grama). O tânără puţintică la trup, vioaie şi are deja mai bine de un sfert de secol. (Ce mai fug anii!…). O iute în mişcări. Şi mare la suflet. Mereu se grăbea, mereu avea preocupă îndeosebi istoria cărţii, cartea rară, biblioteca cu toa‑ ceva de făcut. Ce anume? Nu ştiu dacă cineva cunoştea pe atunci te aspectele ei informative. Doar Cartea românească de învăţă‑ secretul. Vom afla mai târziu că domnişoara Claudia este o fire tură a lui Varlaam i‑a servit drept sursă pentru un ciclu întreg meditativă, visătoare, cu aptitudini de creaţie, ba chiar poetă, de articole: Monument păstrat prin veacuri (1983), Comoara de dacă vreţi. Este născută la 16 septembrie 1947 în satul Ţepilova, la temelie (1986), Prin secole trecând (1989), Carte românească

84 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 85 de învăţătură etc. În ultimul studiu autoarea mai întâi constată te, de fiecare dată fiind puse în circulaţie materiale (documente) că vechile noastre cărţi constituie importante izvoare de isto‑ puţin cunoscute, ca să nu spunem completamente uitate. rie naţională atât prin valoarea lor intrinsecă, cât şi prin valoa‑ Paralel cu activitatea pur ştiinţifică, pe parcursul anilor rea elementelor auxiliare: ex‑libris‑uri, scoarţe, note marginale ’80—’90, împreună cu colegele sale de la Biblioteca Naţională sau însemnări care, prin conţinutul lor, sunt importante surse Nina Matei şi Valentina Farmagiu, Claudia Slutu‑Grama între‑ documentare în plan social, istoric sau economic (Valori şi tra‑ prinde serioase investigaţii în vederea depistării, descrierii bi‑ diţii culturale în Moldova, Chişinău: Ştiinţa. — 1993. — P.119), bliografice şi adnotării documentelor, sistematizării şi pregătirii ca mai apoi să efectueze o analiză minuţioasă a notelor mar‑ pentru tipar a catalogului general Cartea Moldovei. O lucrare ginale şi a însemnărilor descifrate de pe filele exemplarului ce fundamentală în trei volume, care constituie o sursă incontesta‑ se păstrează la Biblioteca Academiei. Alte Note marginale făcu‑ bilă de informaţie pentru desfăşurarea cercetărilor ştiinţifice în te pe două cărţi româneşti din secolul al XVII‑lea, cu esenţiale domeniul respectiv. Primele două volume au apărut deja (1990, comentarii, găsim în studiul Cartea românească din secolul al 1992) şi s‑au bucurat de atenţia binemeritată a beneficiarilor, fi‑ XVII‑lea: timp şi spaţiu (1993), care poate servi ca o întregire a ind recenzate atât la noi, în R. Moldova, cât şi în România. primului. Detalii interesante cu valoare de document depistăm În viaţa cotidiană cercetătoarea sistematic ia parte, cu co‑ în articolul Biblioteca academicianului Ştefan Ciobanu (1995). municări şi luări de cuvânt, la simpozioanele şi conferinţele şti‑ De data aceasta, pornind de la o schiţă bibliografică a deţinăto‑ inţifice de profil din ţară şi de peste hotare. În 1993 a ocupat rului unei importante colecţii de cărţi şi de reviste din diferite locul I cu o comunicare la prima ediţie a Festivalului Costache domenii (multe din ele conţinând dedicaţii, autografe) şi de la Conachi, organizat la Tecuci. istorioara cum a ajuns această colecţie la Biblioteca Ştiinţifică Dna Claudia este mereu prezentă în paginile periodicelor Centrală a Academiei de Ştiinţe din Moldova, dna C. Slutu‑Gra‑ chişinăuiene (Literatura şi arta, Tinerimea Moldovei, Învăţă‑ ma cercetează colecţia în întregime, ţinând în mână fiece volum, mântul public, Viaţa satului, Vocea poporului, Moldova Suvera‑ caracterizându‑le pe multe dintre ele şi reproducând notele şi nă, Moldova, Magazin bibliologic, Cugetul, Ştiinţa ş.a.) cu diver‑ dedicaţiile mai semnificative de pe paginile de gardă. În felul se materiale din viaţa culturală a republicii. Acestea sunt de cele acesta autoarea demonstrează individualitatea, stilul şi modul mai multe ori scurte prezentări sau recenzii la noutăţile editori‑ de gândire ale celor ce le‑au scris şi, concomitent, plăsmuieşte, ale, cronici sau profiluri de creaţie, interviuri cu privire la rostul modelează chipul „conaţionalului nostru, marelui patriot şi lup‑ cărţii şi al bibliotecii în societatea contemporană, alteori apare tător înflăcărat pentru Unirea Basarabiei cu România“ — Şte‑ cu unele meditaţii publicistice cu privire la anumite evenimente fan Ciobanu (Magazin bibliologic. — 1995. — Nr 1/2. — P. 46). din viaţa cotidiană, iar uneori şi cu versuri. Pentru exemplificare Lista studiilor şi articolelor bibliografice şi de specialitate poate reproducem doar câteva titluri: Un indice despre carte, Pe ogo‑ fi completată cu noi titluri: Statul şi dreptul Moldovei în opera rul cărţii, Un fabulist basarabean, O bibliotecă cuprinsă într‑un lui C. Negruzzi (1984), Petru Manega — codificator al dreptului catalog, Sursă documentară de interes naţional, Un ghid printre moldovenesc din Basarabia (1996) ş.a. De observat că lucrările cărţile rare (interviu), Reflecţii la un nume de bibliotecă, Pionierii menţionate, precum şi cele omise, sunt scrise la un susţinut nivel facultăţii, Ce cuvânt sublim — emanciparea, Două lumi — două ştiinţific. Tezele formulate sunt bine documentate şi argumenta‑ copilării, Dor de primăvară, Versuri etc.

86 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 87 Titlurile de mai sus, cred eu, demonstrează cât se poate de şi veche la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „Andrei Lupan“ a Aca‑ convingător devotamentul autoarei faţă de problemele abordate, demiei de Ştiinţe a Moldovei, şi care la acest început de toamnă faţă de cauza ce i s‑a încredinţat, reflectând concomitent fiorul rotunjeşte o frumoasă vârstă. palpitant al sufletului ei, emoţiile cu care‑şi face datoria. Într‑un A moştenit de la părinţi puterea de muncă, onestitatea, se‑ interviu dânsa menţiona: „Îmi place mult lucrul meu. Probabil, veritatea faţă de sine, simţul dreptăţii, corectitudinea în relaţiile aş fi putut deveni şi o bună profesoară — după absolvirea facul‑ cu cei din jur. Natura a fost darnică, înzestrând‑o cu o minte tăţii un an am lucrat la Şcoala Pedagogică, dar între cărţi şi între ageră şi analitică, cu har poetic, calităţi care se îmbină cu o enor‑ cititori cred că m‑am găsit pe mine cu adevărat“ (1993). De altfel, mă capacitate de muncă. A înţeles la timp un adevăr: viaţa tre‑ aceste frumoase sentimente şi‑au găsit reflectare şi în poemul buie trăită cât mai intens pentru a valorifica cât mai mult acest Bibliotecarul, cu care autoarea a participat la concursul repu‑ dar dat de Dumnezeu. blican pentru cea mai reuşită lucrare în domeniul bibliologiei, O cunosc de mai bine de 35 de ani, dumneaei fiind printre ocupând locul trei (1995). cei care m‑au îndrumat în primii ani de activitate la biblioteca Constatăm cu satisfacţie că aceste calităţi ale colegei noas‑ academică. Inteligentă, frumoasă şi elegantă, se evidenţia prin tre au fost observate şi de organele respective şi în anul 1996 dnei firea‑i comunicabilă şi spiritul critic. S‑a impus colegilor prin Claudia Slutu‑Grama, pruntr‑un decret special, i s‑a conferit ti‑ ambiţia lăudabilă de a se realiza cât mai deplin. O direcţie de ac‑ tlul onorific de Om Emerit. Iar peste câţiva ani, deja după apa‑ tivitate în care calităţile sale au fost valorificate cu succes a coin‑ riţia acestui articol în Magazin bibliologic (1997, Nr 4), doamna cis cu numirea dânsei în anul 1979 în funcţia de şefă a sectorului îşi manifestă încă o dată caracterul şi calităţile sale de cercetă‑ Carte rară şi veche, unde munceşte şi în prezent. A stat aceşti ani tor, editând volumul de studii Prin Galaxia Byblos: Investigaţii în acelaşi loc? N‑a stat, a evoluat. Numeroasele lucrări publicate istorico‑literare (Ch., 2002) şi… ne vine să strigăm URA!, susţi‑ sunt trepte ale cunoaşterii, aceste lucrări fiind axate pe istoria nând pe data de 29 octombrie 2003 teza de doctor în filologie cu cărţii şi tiparului în Moldova, readucerea în memoria colectivă a tema: Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică. Să‑i unor personalităţi marcante din istoria culturii cum ar fi: Varla‑ urăm cu acest prilej ani mulţi înainte, sănătate, succese în toate. am, D. Cantemir, P. Movilă, M. Kogălniceanu, A. Pumnul, Gurie La mai mult şi la mai mare! Grosu, P. Velicikovski, P. Manega ş.a. Ion ŞPAC Un interviu cu colega noastră este intitulat Un ghid printre (Reflecţii biblioteconomice şi bibliografice, cărţile rare… (Curierul de seară, 1993, 8 febr.). Este binemeritat 2005, p. 209–212) acest calificativ, Claudia Slutu‑Grama fiind unul dintre alcătu‑ itorii celor două volume editate ale catalogului general Cartea Bibliograf, savant, poetă Moldovei. Sec. XVII — înc. sec. XX (Chişinău, 1990, 1992), vo‑ lumul trei aflându‑se în proces de redactare. Chiar de la apariţia sa această lucrare a fost menţionată cu premiul Prezidiului Aca‑ Meleagurile sorocene au dat ţării personalităţi din toate demiei de Ştiinţe a Moldovei, ocupând şi locul I la un concurs domeniile de activitate. Printre acestea se numără şi distinsa în cadrul bibliotecilor academice din fosta Uniune, astfel fiind noastră colegă Claudia Slutu‑Grama, şefa sectorului Carte rară recunoscută valoarea ştiinţifică a muncii colectivului de autori.

88 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 89 În culegerea Prin Galaxia Byblos: Investigaţii istorico‑litera‑ Claudia Slutu‑Grama — re (Chişinău, 2002) Claudia Slutu‑Grama a înmănuncheat câte‑ personalitate notorie a culturii naţionale va studii care adeveresc spusele lui Th. Carlyle: „Locul unde ne ducem să căpătăm cunoştinţe sunt înseşi cărţile“. Preocupările ştiinţifice din ultimii ani au fost consacrate La mijlocul lunii septembrie a anului 1947, în satul Ţepilo‑ activităţii literare şi publicistice ale scriitorului Sergiu Victor va din judeţul Soroca, s‑a născut în familia răzeşilor Tecla Bujor Cujbă, cercetări care s‑au încununat cu susţinerea cu brio în şi Iacob Slutu un bujorel de fată, pe care au numit‑o cu drag Cla‑ anul 2003 a tezei de doctor în filologie şi editarea monografiei udia. Dânsa este al şaptelea copil dintre cei nouă la părinţi. Deşi Un nume la templul adevărului: scriitorul Sergiu Victor Cujbă erau timpuri grele, cu lipsuri după război, secetă şi foamete, pă‑ (1875—1937) (Chişinău, 2006). rinţii s‑au străduit să‑şi crească copiii sănătoşi şi să le dea o edu‑ Activitatea‑i prodigioasă a fost apreciată la cel mai înalt nivel, caţie destoinică, cultivându‑le dragostea de Dumnezeu, muncă, fiindu‑i conferit titlul onorific „Om Emerit“ (1996), deţinând Di‑ ţară, neam şi un simţ estetic deosebit. De acasă, de la părinţi, se plomele Ministerului Culturii şi Turismului, Consiliului Suprem trag rădăcinile hărniciei, modestiei, bunătăţii sufleteşti, tandre‑ pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe. ţei şi talentul incontestabil al doamnei Claudia Slutu‑Grama, al „Pentru muncă trebuiesc braţe şi mâini. Pentru creaţie cărui nume ocupă un loc aparte în istoria culturii noastre naţi‑ trebuiesc aripi“ — spunea poetul Lucian Blaga. Aceste aripi îi onale, fiind cunoscută ca bibliograf şi bibliolog, istoric literar şi menţin colegei noastre talentul poetic care bucură cititorul ver‑ publicist, doctor în filologie, poetă. surilor sale, versuri uneori duioase şi melancolice, alteori ironice După absolvirea Universităţii de Stat din Moldova, Faculta‑ şi tăioase (Slutu‑Grama, Claudia. Cometele din sânge: versuri. — tea de Filologie cu specializarea în biblioteconomie şi bibliogra‑ Chişinău, 2007). Este autoarea Imnului bibliotecii academice şi fie (1970), Claudia Slutu‑Grama îşi începe activitatea, lucrând a poemului Bibliotecarul din care desprindem destăinuirea: „Şi profesoară la Şcoala Pedagogică din Lipcani (1970—1971). În‑ astăzi cu devotament în lumea cărţii câmpul ar…“. cepând cu anul 1971, activează în cadrul Bibliotecii Ştiinţifice Toate acestea şi multe altele care nu pot fi cuprinse în acest Centrale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei în calitate de bibli‑ spaţiu ne fac să apreciem că, la această dată, Domnia sa este una ogaf superior, iar din 1979 se află în fruntea sectorului Carte dintre cele mai importante personalităţi ale biblioteconomiei rară şi veche, ,,funcţie responsabilă şi captivantă de custode şi naţionale. de cercetător al preţiosului fond al cărţilor vechi şi foarte vechi, Anii trăiţi pot fi mulţi, pot fi puţini, pot fi trăiţi cu multe dar toate rare“, după cum menţiona doctorul habilitat în filolo‑ sacrificii, dar şi cu multe satisfacţii. Revenind la momentul ani‑ gie Sava Pânzaru. A manifestat permanent erudiţie, competenţă, versar, exprimăm întreaga noastră stimă, respect şi admiraţie, îi devotament profesional în deservirea beneficiarilor şi în studie‑ dorim multă sănătate, forţe creative pentru continuarea cercetă‑ rea diverselor probleme culturale ale ţării noastre. Este autoare a rilor, belşug, prosperitate şi la mulţi ani. câtorva lucrări valoroase, apreciate mult în mediul savant şi cel 16.09.2007 al bibliotecarilor. Printre ele se numără şi următoarele volume Elena COROTENCO, publicate în republică: Prin Galaxia Byblos: (Investigaţii istori‑ directorul BŞC „Andrei Lupan“ a AŞM co‑literare), Chişinău, 2002; Страницы истории государства

90 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 91 и права Молдовы (coautor — D. C. Grama), Chişinău, 2005; Un A participat activ la acţiunile de pregătire şi desfăşurare a nume la templul adevărului: scriitorul Sergiu Victor Cujbă. Stu‑ manifestărilor organizate cu prilejul jubileului de 75 de ani de diu monografic, Chişinău, 2006 şi peste 100 de articole şi studii; la fondarea Bibliotecii Comitetului Ştiinţific Moldovenesc şi a participat şi participă cu diverse comunicări la conferinţe şi de 40 de ani de la organizarea Bibliotecii Ştiinţifice Centrale a simpozioane ştiinţifice, naţionale şi internaţionale; găseşte timp AŞM. Este unul dintre redactorii culegerii Biblioteca academică: pentru a participa la emisiuni radio şi televizate etc. 1928 — 2003. Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări, editată cu Având un suflet rafinat, dna Claudia Slutu‑Grama bate la prilejul jubileului BŞC. porţile Măriei sale Poezia din fragedă copilărie, fiind ,,deschiză‑ Deţine titlul onorific de Om Emerit al Republicii Mol‑ toarea de noroc a dinastiei poetice sorocene Slutu‑Grama“, prin‑ dova (1996). Pentru lucrarea documentară Cartea Moldo‑ tre care este fiica Claudiei — Steliana Grama, ,,cea mai originală vei. Sec. XVII — înc. sec. XIX: Catalog general. Vol. I (Chişi‑ şi mai expresivă poetă, de azi şi din totdeauna a lui Eros“. Temati‑ nău, 1990) i s‑a decernat Premiul I al Prezidiului AŞM, iar în ca versurilor Claudiei Slutu‑Grama este foarte variată. Versurile 1992 — Premiul I în cadrul concursului între bibliotecile aca‑ de dragoste ale Domniei sale, după cum scrie criticul literar Tu‑ demice pentru cea mai bună lucrare bibliografică. Alte distinc‑ dor Palladi, ,,au o sclipire elegiacă feminină de o rară profunzime ţii şi premii au urmat pe parcursul anilor — Premiul I pentru interiorizată, şoptită, miruită de roua suspinului tandru, cu mi‑ ştiinţă la Festivalul Naţional Costache Conachi din Tecuci (Ro‑ ros de pelin, dramatic şi oniric şi nu numai ludic sau metaforic“. mânia, 1993); Premiul III la Concursul republican pentru cea A cântat în versurile sale şi profesia de bibliotecar. Este autoarea mai reuşită lucrare bibliologică — poemul Bibliotecarul: Portret Imnului Bibliotecii Academice, a poemului Bibliotecarul: Portret de grup; Diploma de Recunoştinţă a Prezidiului AŞM (1997); de grup şi a unor versuri dedicate şi colegilor de breaslă. Publică Diploma Ministerului Culturii al Republicii Moldova (2002); versuri în ziarele şi revistele din Moldova: Femeia Moldovei, Mol‑ Diploma BŞC a AŞM (2003); Diploma de merit a Academiei de dova, Literatura şi arta, Limba Română, Glasul Naţiunii, Phoenix, Ştiinţe a Moldovei (2007). Moldova Suverană, Ştiinţa, Scânteia leninistă (actualmente Noi) Profesionalismul înalt şi calităţile umane i‑au adus dnei ş. a., precum şi în antologii. În 2007 a văzut lumina tiparului la Claudia Slutu‑Grama respectul binemeritat din partea cititori‑ editura Phoenix volumul de versuri Cometele din sânge. lor şi a colegilor, a oamenilor de cultură şi ştiinţă. Despre activi‑ Este coautor al catalogului general Cartea Moldovei 1643— tatea Dumneaei s‑au scris zeci de articole, publicate în culegeri, 1945, volumele I şi II (Chişinău, 1990, 1992). De asemenea este ediţii periodice. O schiţă biografică despre Claudia Slutu‑Grama membru al comitetului Memoria Moldovei în cadrul proiectului a fost inclusă în suita personalităţilor feminine remarcabile, care UNESCO Memoria lumii; responsabilă de prezentarea informa‑ au contribuit la prosperarea culturală, spirituală şi materială a ţiei pentru elaborarea catalogului colectiv Memoria Moldovei. poporului nostru, inserată în enciclopedia Femei din Moldova În anul 2003 dna Claudia Slutu‑Grama a susţinut cu brio (Chişinău, 2000). teza de doctor în filologie cu tema de cercetare Sergiu Victor Succesele pe care le‑a repurtat pe câmpul muncii de cerce‑ Cujbă. Activitatea literară şi publicistică, avându‑l în calitate de tare şi culturale sunt impresionante şi, probabil, nu puţini dintre conducător ştiinţific pe dl Sava Pânzaru, doctor habilitat în filo‑ colegii noştri de breaslă ar vrea să‑i semene, prin tenacitate, hăr‑ logie, profesor. nicie, acribie şi erudiţie.

92 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 93 Dar, cel mai important merit al familiei Grama — cuplul Du‑ au cunoscut‑o şi i‑au admirat superbele poeme, mai sângeră şi mitru şi Claudia — este de a fi adus pe lume, în opinia multora, pe vor mai sângera, consfinţindu‑i, de neuitat, memoria). Deci am fiica lor Steliana — cea mai talentată şi lirică poetă din generaţia putea, firesc, să ne întrebăm: în ce măsură a influenţat versul nouăzecistă din Basarabia şi nu numai. Deşi a trecut în Eternitate, mamei‑poete (Claudia Slutu‑Grama a publicat poezie cu mult lăsând văduviţi de o fire enciclopedică şi artistică de excepţie atât înainte, în presă, poate înainte de a se naşte fiica‑poetă…), adică părinţii, cât şi pe noi toţi, cei care i‑am urmărit primele încercări în ce măsură au putut versurile mamei influenţa strălucitorul ta‑ literare şi am cunoscut‑o în manifestările ei artistice, sperăm că de lent de mai târziu al fiicei‑poete, Steliana Grama? Am impresia acolo, de Sus, ea ne va ghida spre fapte bune şi spre o viaţă plină de că — nicicum! Fiica‑poetă a moştenit de la mama‑poetă imen‑ sens, aşa cum, indubitabil, i‑a fost şi ei Viaţa. sitatea iubirii pentru lectură, insaţietatea de cunoştinţe, de carte, Noi, colegii de la biblioteca academică, suntem bucuroşi de poezie încă din fragedă tinereţe, poate chiar din copilărie, şi mândri că lucrăm alături de distinsa doamnă doctor Claudia rotunjindu‑şi excepţionalul talent de la o vârstă precoce, conti‑ Slutu‑Grama. Cu prilejul frumosului jubileu îi dorim multă să‑ nuând pe parcursul anilor de studii, însoţiţi de incomensurabila nătate, linişte în suflet şi‑i urăm mulţi ani şi toţi prosperi, încu‑ dragoste de scris întru desăvârşirea eleganţei silabelor atât de ar‑ nunaţi de noi succese în domeniul creaţiei. monios suferite. Modernitatea, spontaneitatea gândirii poetice a Raisa VASILACHE, fiicei‑poete este indiscutabilă. Euforia după lectura versurilor ei director‑adjunct al BŞC „Andrei Lupan“ a AŞM este categorică… Mama‑poetă (colaboratoare de‑o viaţă la sec‑ torul Carte rară şi veche al bibliotecii Academiei, „şterge colbul de pe cronice bătrâne“, vorba poetului) ne convinge prin această Săgetarea tardivă a „cometelor“ carte că posedă un real simţ al silabei, un meşteşug neîndoielnic Claudiei Slutu‑Grama al cuvântului. Versul său este cult, elevat, convingându‑ne de ta‑ lentul cu care este aşijderea înzestrată autoarea. Deşi aleargă „pe pista de granit a istoriei“, cum ne mărturiseşte într‑un vers, Cla‑ O paralelă, o comparaţie, o asemuire între două faţete spi‑ udia Slutu‑Grama vine dintr‑un univers rustic sau bucolic, unde rituale este, din start, dintr‑un anumit criteriu — o încercare regretul unor sentimente este paralel cu sentimentul regretelor: riscantă unde, adeseori, poate fi eclipsat un elementar principiu calamburul nostru subliniază doar că autoarea nu‑şi poate uita de etică. În cazul nostru, ocolind hotarul etic, vom îndrăzni să copilăria trăită la Ţepilova, cu vaci, cu capre (mai puţin poeti‑ ne apropiem de cel … genetic şi, fără multe îndoieli de conştiin‑ ce, totuşi…). Aceste câteva reminiscenţe din anii fragezi nu vor ţă, să facem totuşi o paralelă… de familie: poeta‑mamă Claudia umbri pe parcurs respiraţia patriotică a poetei, ea confirmân‑ Slutu‑Grama debutează prin acest prim volum de versuri cu o du‑ne că este un destoinic cetăţean al neamului: întârziere considerabilă, cu mult după prima tinereţe, iar poe‑ Ţara asta este doar a ta, băiete, ta‑fiică, Steliana Grama, autoare a patru (sau cinci) splendide Chiar şi traşi pe roată, chiar sacrificaţi, culegeri de versuri, debutează prematur, publicându‑şi prime‑ Vom renaşte, clone‑n mii de eprubete le încercări în poezie încă de pe la 12—13 ani! (Regretul ple‑ De la Marea Neagră până la cării ei în eternitate este enorm, inimile noastre, ale celor care Carpaţi!

94 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 95 Deşi „băiete“ şi „clone‑n mii de eprubete“ par a fi noţiuni Ce‑am mai putea să‑i mai „reproşăm“ Dnei noastre poe‑ rostite mai puţin firesc decât s‑ar cere în contextul acestui su‑ te Claudia Slutu‑Grama? Ba chiar foarte sumare reproşuri! Şi‑i blim Testament. Superbe mi s‑au părut Unsul Graiului Româ‑ înţelegem perfect propriile rânduri care însumă toată filozofia nesc, Marelui Eminescu şi încă multe altele. Originale, neobiş‑ existenţei noastre pe acest miluit de Dumnezeu Pământ: nuite, departe de comunul multor poeme care se compun la noi Şi în lumea efemeră, (şi aceste două poeme sunt poate cele mai reuşite din volumul Tot aşa, din întâmplare, de debut al Claudiei Slutu‑Grama ), sunt intitulate dublu: Când Se mai zboară, se mai speră soarele apune (cu subgenericul Monologul lui Adam) şi Când Şi, din când în când, se moare! — soarele răsare (cu subgenericul Monologul Evei): Mi‑i dor de pri‑ splendid, eminescian, cu‑adevăratelea! măvara / În care mă chemai / Să învăţăm păcatul / La margine Îndrăzneţ, deşi tardiv, volum de debut! de rai. // … Nu mai contează locul / În care te zăresc, / Desprins AVE! cometelor Claudiei Slutu‑Grama! din alte veacuri / Cu izul păgânesc. // Nu mai contează lumea / Anatol CIOCANU Ce mişună prin părţi / Când pari descins din sacre / Şi legendare (Lit. şi arta, 19 iulie 2007) cărţi… — se mărturiseşte Eva bravului Adam! Excelente, deci, aceste două poeme pe care le‑ar fi putut concepe, suferi şi scrie Versuri dedicate Claudiei Slutu‑Grama doar o femeie‑poet. Se desprind, pe parcurs, numeroase şi incitante metafore şi Dar chiar şi‑aşa… imagini, memorabile pentru firescul şi prospeţimea lor: „Mi‑am Mamei prins în păr o floare de cireş / Să‑ţi amintesc că sunt încă frumoa‑ Dar chiar şi‑aşa, cu fruntea numai rid, să…“, „Şi iar ne înfioară cometele din sânge / Ori vişinul ce‑şi lasă Îmi placi şi încă te mai cred frumoasă petalele şi plânge…“. Sau, caustică, poeta dă o replică dură „in‑ Cu vorba ta, cu firea ta retrasă Şi — mai ales — cu spiritu‑ţi lucid. vincibililor“ postmodernişti: „Metaforele au fugit care şi încotro / speriate de postmoderniştii / care nu se mai satură să inventeze Ce griji, ce amintire te apasă, bicicleta…“. Pare simplistă această ripostă dată colegilor noştri, Când Toamna‑şi cântă jalnicul ei lied dar e justificată oricum: mulţi dintre postmodernişti par a trăi Şi‑ar vrea să facă‑n jurul tău un vid, Să uiţi că eşti ca Dânsa de frumoasă? pe lună, nici mai mult, nici mai puţin, pe‑o altă planetă, inexis‑ tentă, într‑un univers abstract (absurd?), înstrăinaţi de societate Că Toamna de invidie e roasă şi de orice firicel de durere naţională, orientaţi după cele mai Şi — ca orice femeie — e geloasă, stupide modele de pe‑aiurea… Şi ţi‑ar fura şi lacrimă, şi rid, Şi zâmbetu‑ţi angelic şi timid, Poemul Bibliotecarul (o confesiune a profesiunii, deci) mi s‑a părut paradoxal, mai îndepărtat de duioasele sau mai durele Şi aurul din sufletu‑ţi candid, trăiri lirice ale poetei noastre, fie acestea mai din tinereţe, fie mai De nu ar fi şi Ea neputincioasă… dincoace. Nu ştiu dacă putem apropia vibraţia măiastră şi sonoră Steliana GRAMA a celor magnifice două monologuri — al lui Adam şi cel al Evei! 27 septembrie 2005 (vol. Perfuzie de vise)

96 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 97 În vara ceea mierlele cântau… Ochii mamei Satului mămicei mele — Ţepilova Mamei mele Claudia Slutu‑Grama În vara ceea mierlele cântau Ochi senini şi visători, Cum n‑au cântat în nici o altă vară Lacrima când sloboziţi Şi stelele‑n extaz se prăbuşeau, Mintea mea, ochi gânditori, Şi n‑avea capăt lanul de secară! Vrea ca numai să zâmbiţi, Să zâmbiţi. Şi luna se grăbea ca să răsară Pentru acei ce se îmbrăţişau — Vrea s‑alunge din privire În vara ceea mierlele cântau Orice nor, orice blestem Cum n‑au cântat în nici o altă vară! Şi oricum — nemulţumirea — Ochii mei de ea se tem, Şi degetele noastre tremurau, Cum se tem… Şi nu‑ndrăzneau atingerea uşoară, Şi inima în piept ardea ca para, Se apleacă ochii mei Şi aripile‑n iarbă ne cădeau… Ca şi cerul de curaţi Şi se roagă către zei — În vara ceea mierlele cântau Zei sunteţi — ca să iertaţi, Cum n‑au cântat în nici o altă vară!!! Să‑i iertaţi. Steliana GRAMA Azi, la zi de naştere — Dar dumnezeiesc, Vă doresc bine în toate Şi o pace vă doresc, Vă doresc. Iarba fecioarei Steliana GRAMA 16 septembrie 1990 Mămicăi Iarba se transferă‑n paie, Rană de stea Paiele — în lumânare, Mamei mele Claudia Slutu‑Grama Care arde‑n depărtare Ca preludiul ce taie Muzică — Leonid Gorceac Vara‑n inimă şi‑apoi Interpretă — Stela Mitriuc Vine toamna cu şiroaie, Recitativ: Secundele trec iar ca nişte melci — Care‑s lacrimile verii Li‑s cochiliile deja cărunte… De durere, de durere. Dintr‑un instinct, te‑apucă‑un dor să pleci, Steliana GRAMA Dar te reţin nevoi şi griji mărunte.

98 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 99 Ce viitor frumos îmi proroceai, Te voi găsi Dar n‑am ajuns milionar, nici geniu… Spre zi Scrisorile îţi vin o dată‑n secol, La geamul tău… Iar noi, prea poate, o dată în mileniu… Din orice Hău Voi reveni Strofa I: Prizonieri Mereu… Stingheri Sub Vechiul Cer, Refrenul II: Aura Ta Ne mistuim, Ce‑abia Grăbim Pâlpâie‑n beznă Spre Nicăieri. Mă fascina, Mă striga, Iar undeva, Mă durea… La geam, Va tremura Mă voi ruga Rană de Stea, La Cer Singurea Să nu Te ia, Şi a mea… Mămica Mea, Rana Mea Refrenul I: Vom evada De stea!!! Cândva În Suburbia 06.04.1999 Care‑mi părea Steliana GRAMA Un Regat Fermecat… Eşti Zâna Cea De Nea Ce muzică Claudiei Slutu Ce îmi păzea Legendele Ce muzică! Ce muzică stelară, De pe Altă E‑n ochii tăi! În ochii tăi, iubite… Stea… O muzică, cu note izbucnite Din coardele uimite de vioară! Strofa II: Aripa mea E grea Ce muzică! Ce muzică distinsă, De Praf de Stea — Dar o aud eu singură în lume — Nu voi putea Reală e! Există‑acea minune, Zbura Sau sunt numai de farmec eu cuprinsă? Prea sus deja… Ce muzică! Ce muzică zglobie, Ea pâlpâie, ca flacăra, pe strune…

100 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 101 Cu limbile de flacără îmi spune, Publicaţii ştiinţifice şi literare Ce dragă‑ţi sunt, ce scump îmi eşti tu mie! Adela VASILOI 15 octombrie 1989

Doamnă Claudia Gramă, Volume

Îţi ofer o epigramă 1990 Pe Scara dragostei aş vrea 1. Cartea Moldovei : Catalog general. Sec. XVII — înc. sec. Să urci întruna Dumneata XX.[Vol. I]. Ediţii vechi sec. XVII — înc. sec. XIX = Книга Şi‑n vârful ei să nimereşti! Молдовы : Сводный каталог. XVII — нач. XX в. [Т.I]. Păzea! Să nu te fâsticeşti. Старопечатные издания XVII — нач. XIX в. / Nina Ma‑ Cu respectul cel mai mare tei, Claudia Slutu, Valentina Farmagiu ; coleg. red. : Andrei Grigore DRĂGAN Eşanu (red. şt.) [ş.a.] ; Acad. de Şt. a RSS Moldova, Bibl. Şt. Centrală, Bibl. Naţ. a Republicii Moldova. — Ch. : Ştiinţa, Stanţe în proză 1990. — 252 p. : il. Claudia SLUTU‑GRAMA 2. Rec. : Moscovici, Liviu. Un eveniment editorial: Cartea Mol‑ dovei. Catalog general / Liviu Moscovici // Biblioteca (Bucu‑ Spune cine ţi‑i şeful şi ţi‑oi spune ce fel de subaltern eşti. reşti). — 1991. — Nr 7/9. — P. 69. Şi‑a aprins paiele modei în cap. 3. Rec. : Trifan, Călina. Vechi monumente scrise / Călina Trifan În vis — romantic, în viaţă / realitate — flăcău calculat. // Lit. şi arta. — 1992. — 27 aug. — P. 5. Lectorul era socotit prietenul studenţilor… în restaurant. Ştia ce vrea, dar nu putea spune de ce vrea anume aceasta… 1992 Chinurile unei dragoste mari îl încărunţise la 30 de ani, pe când la 50 de 4. Cartea Moldovei : Catalog general : (Sec. XVII — înc. sec. ani întinerise din nou. Aceeaşi diagnoză: dragostea. XX). [Vol. II]. Ediţii cu caractere chirilice (sec. XIX — înc. sec. Caracterul femeii e o enciclopedie, pe care se fixează un îndrep‑ XX) = Книга Молдавии : Сводный каталог XVII — нач. tar — caracterul bărbatului. XX в. [Т. II]. Издания, напечатнные кириллицей (XIX — Moda se apropie de natură. Confirmare: femeile cu păr roşu. нач. XX в.) / Valentina Farmagiu, Nina Matei, Claudia Slu‑ Torbele şi sacoşele femeilor se lărgesc o dată cu emanciparea lor în tu ; coleg. red. : Andrei Eşanu (red. şt.) [ş.a.] ; Acad. de Şt. a familie. Soţii le acordă drepturi suplimentare — asigurarea. Republicii Moldova, Bibl. Şt. Centrală, Bibl. Naţ. a Republi‑ Cel mai greu unui chel e să‑i determini graniţa frunţii. cii Moldova. — Ch. : Ştiinţa, 1992. — 266 p. : il. Perioada a doua adolescentină: femeia cu breton, trecută de 40… 5. Rec. : Barbu, Violeta. [Recenzie] / Violeta Barbu // Rev. isto‑ Nu‑ţi băga nasul, unde nu‑ţi fierbe… oaia. rică. — 1994. — Nr 1/2. — P. 109. La lucru toţi îl socoteau infantil: întârzia zilnic. 6. Rec. : Şpac, Ion. Sursă informativă de valoare / Ion Şpac // 26.XII.1980 Rev. de istorie a Moldovei. — 1993. — Nr 4. — P. 78–80.

102 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 103 2002 i sudoproizvodstva Moldovy načala XVIII v. (po rabotam D. 7. Prin Galaxia Byblos : Investigaţii istorico‑literare / Claudia Cantemira) ; „Nakaz“ Ekateriny II i politiko‑pravovaâ mysl’ Slutu‑Grama ; pref. de Sava Pânzaru ; Bibl. Naţ. a Republicii Moldovy v konce XVIII‑načale XIX v. ; Sobornaâ gramota 1785 Moldova. — Ch., 2002. — 151 p. — (Colecţia Clio şi Biblon). goda: sostavlenie, izdanie i perevody ; Iz istorii prava Moldovy Conţ. : I. Odor sfânt: „Carte românească de învăţătură“ sau (O „Kratkom sobranii zakonov…“ Andronakia Donici) ; Petru Cazania lui Varlaam ; Note şi marginalii pe un exemplar al „Cărţii Manega — kodifikator moldavskogo prava ; Anneksiâ Bessarabii româneşti de învăţătură“ (1643) ; Ediţia chişinăuiană a „Cărţii ro‑ v 1940 g. — sledstvie rasčleneniâ Gosudarstva Moldova v 1812 mâneşti de învăţătură“ ; II. „Op unic în felul său“: Din „Predoslo‑ g. ; Skol’ko nacij proživaût v Moldove? ; Iz istorii èvolûcii ponâ‑ viile“ unor cărţi rare ; Cantemiriana de la Biblioteca Academiei tiâ „nacional’noe men’šinstvo“ ; Pravo na samoopredelenie ; Et‑ de Ştiinţe a Republicii Moldova ; Tipărituri din Transilvania (se‑ nos — osnovnoj gosudarstvoobrazuûŝij élement stran mira ; Iz colele XVIII—XIX) ; Petru Manega — ctitor de bibliotecă ; „Un istorii pravovogo statusa Transnistrii ; Problemy realizacii gosu‑ op unic în felul său“ — „Lepturariul“ lui Aron Pumnul ; „Maga‑ darstvennogo suvereniteta Moldovy v ee vostočnom regione ; Fe‑ zin istoric pentru Dacia“ — revista lui N. Bălcescu şi A. Tr. Lau‑ deralizaciâ — šag k četvertomy rasčleneniû Moldovy ; Nekotorye rian ; Din opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu ; Caietul ma‑ zakonomernosti obrazovaniâ federativnyh gosudarstv ; Gosudar‑ nuscris al lui Gheorghe Păun ; „Păcate originale“ de George Sion ; stvennyj suverenitet — osnova optimal’nogo razvitiâ ékonomiki Repere biografice ale lui Sergiu Cujbă în cotidianul „Sfatul Ţării“ Respubliki Moldova. (1918—1919) ; Platforma regionalistă a unor reviste basarabene 10. Rec. : Smochină, Andrei. File din istoria statului şi dreptului interbelice ; Gurie Grosu şi Dionisie Erhan — prelaţi ortodocşi, Moldovei / Andrei Smochină // Rev. de st. şi cercet. juridi‑ promotori ai românismului în Basarabia ; Biblioteca lui Ştefan ce. — 2007. — Nr 1/2. — P. 117–119. Ciobanu (Încercare de reconstituire) ; Biblioteca plasticianului Andrei Ostap; O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog. 2006 2003 11. Un nume la templul adevărului: Scriitorul Sergiu Victor 8. Sergiu Victor Cujbă. Activitatea literară şi publicistică : Cujbă (1875—1937) : st. monogr. / Claudia Slutu‑Grama ; autoref. tz. dr. în filologie / Claudia Slutu‑Grama. — Ch., pref. de Sava Pânzaru. — Ch. : Phoenix : Linadi, 2006. — 2003. — 18 p. 200 p. : il. 12. Rec. : Bâtcă, Veronica. Un destin împlinit postum / Veronica 2005 Bâtcă / BiblioPolis — 2007. — Vol. 22, Nr 2 (Serie nouă). — 9. Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy : sb. statej / P. 89–90. Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama ; red. : Steliana 13. Rec. : Şpac, Ion. Un nume scos din anonimat: Sergiu Victor Grama ; In‑t Filosofii, Sociologii i Prava Akad. Nauk Mol‑ Cujbă / Ion Şpac // Destin Românesc. — 2006. — Nr 3/4. — dovy, Meždunar. Nezavisimyj Un‑t Moldovy. — Ch. : Pon‑ P. 258–261 ; Lit. şi arta. — 2007. — 27 sept. — P. 5 : fotogr. tos, 2005. — 180 p. — În lb. ru. aut. monogr. Conţ. : Vvedenie ; Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) 2007 v Moldove ; Vozzreniâ myslitelej èpohi Srednevekov’â na gosu‑ 14. Cometele din sânge : versuri / Claudia Slutu‑Grama ; pref. darstvo i pravo Moldovy ; Nekotorye voprosy sudoustroitel’stva de Tudor Palladi. — Ch. : Phoenix, 2007. — 127 p.

104 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 105 Conţ.: I. Libertate congenitală. Evadarea din rai ; Suflete 2005 cătrănite ; Copilărie pierdută ; Ghimpele ; Steluţa ; Santinelele 18. Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma An‑ copilăriei ; Pui fripţi ; Maturizare ; Depozit de vitamine ; Cani‑ tică : (Prelegeri la istoria universală a statului şi dreptului) culară ; Iconoclaşti ; Evadarea metaforelor ; Încopăcire ; De câţi / Dumitru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama. — Ch. : ochi… ; Sufletul ziarului ; Gulag‑uri ; Unsul Graiului Românesc ; Pontos, 2005. — 90 p. Marelui Eminescu ; Testament ; Recurs la viitor ; Libertate con‑ genitală ; II. Când soarele apune… Când soarele răsare… Când 19. Tematica seminarelor la istoria statului şi dreptului Re‑ soarele apune… : Monologul lui Adam ; Când soarele răsare… : publicii Moldova şi extrase din actele legislative vechi / Du‑ Monologul Evei ; III. Doar tragici. Cometele din sânge ; Dansul mitru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama ; Inst. de Filo‑ râmei ; Liliacul n‑a înflorit încă… ; Zarzărul dragostei ; Agonia sofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei, Univ. singurătăţii ; Surori de cruce ; Generozitate ; Dragoste itinerantă ; Liberă Int. din Moldova. — Ch. : Pontos, 2005. — 64 p. Obsesia gardului ; Dragostea soarelui ; Te‑aştept la răspântia zări‑ lor… ; Ruinele iubirii ; A treia oară… ; Aştrii muribunzi ; Umbra 2007 trecutului ; Această clipă… ; Umbra fecioarei ; Cădea pădurea 20. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragoste / peste noi… ; Porţile inimii ; Iubire citadină ; Cireaşă albă ; Iubi‑ rea aceea în pripă… ; Debut în dragoste ; Rock’ n‑roll‑ul cucilor Steliana Grama ; concepţie, selecţ. şi îngrijire : Claudia Slu‑ împăiaţi ; Efemeride ; Cicoarea ; Povestea celor două macarale ; tu‑Grama ; il. de Mariana Jioară ; pref. : Claudia Slutu‑Gra‑ Ochi de tigru ; Doar tragici… ; Maşala! ; Doar fapta ; Acest ţipăt ma. — Ch. : Pontos, 2007. — 116 p. de pasăre rănită — Poezia… ; IV. Bibliotecarul. Bibliotecarul : (Portret de grup). 15. Rec. : Ciocanu, Anatol. Săgetarea tardivă a „cometelor“ Claudiei Slutu‑Grama / Anatol Ciocanu // Lit. şi arta. — 2007. — 19 iul. — P. 4. Studii bibliologice, cercetări 16. Rec. : Palladi, Tudor. „Ţipătul de pasăre rănită“ al Poeziei… şi lucrări artistice // Glasul Naţiunii. — 2007. — 1 noiemb. — P. 7. — (Come‑ tele din sânge). 1965 21. Dor : miniatură / Claudia Slutu // Kišinevskij universi‑ tet. — 1965. — 14 dec.

Ediţii alcătuite, coordonate, redactate 1966 22. Pionierii secţiei : [de bibliografie şi biblioteconomie a Fac. 2003 de Filologie a Univ. de Stat din Chişinău] / Claudia Slutu // 17. Biblioteca Academică 1928 — 2003 : (Istoric, evoluţie, Kišinevskij universitet. — 1966. — 11 ian. — P. 1. personalităţi, evocări) / red. : Claudia Slutu‑Grama, Ele‑ 23. Primul prag : [sesiunea de iarnă 1966 la Fac. de Filolo‑ na Corotenco ; Acad. de Şt. a Moldovei, Bibl. Şt. Centra‑ gie] / Claudia Slutu // Kišinevskij universitet. — 1966. — lă. — Ch. : Civitas, 2003. — 200 p. 11 ian. — Semnat : Claudia Bujor.

106 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 107 1976 1978 24. Clasificarea zecimală universală / Claudia Slutu // Cultu‑ 35. Bibliografiâpo èkonomike Moldavii / Claudia Slutu // Sov. ra. — 1976. — 26 noiemb. — P. 4–5. bibliografiâ. — 1978. — Nr 2. — P. 49–51. — Rec. na kn.: 25. Lumina unei lumi eterne : [despre Elena Corotenco, bibli‑ Cojocari, M. N. Ukazatel’ sovetskoj literatury po narodnomu ograf la BŞC a AŞ a RSSM] / Claudia Slutu // Tinerimea hozâjstvu Moldavii (1969—1974) / M. N. Cojocari, V. P. Ia‑ Moldovei. — 1976. — 11 febr. cub. — Ch. : Ştiinţa, 1977. — 348 p. — În lb. ru. 26. Miri de la oraş, miri de la sat : [sugestii] / Claudia Slutu // 36. Bucuria mea cea verde! : [parodie la un vers de Gheorghe Tinerimea Moldovei. — 1976. — 24 noiemb. Vodă] / Claudia Slutu // Lit. şi arta. — 1978. — 24 aug. — P. 8. 27. O necesitate: competenţa librarilor / Claudia Slutu // Tine‑ 37. Doage : [umoristice] / Claudia Slutu // Lit. şi arta. — 1978. — rimea Moldovei. — 1976. — 30 mai. 3 aug. — P. 8. 28. Rarităţi bibliografice : [în Sectorul Carte rară organizat 38. Moldova Sovietică la o nouă treaptă a dezvoltării constitu‑ la BŞC a AŞ a RSSM] / Claudia Slutu // Moldova soc. — ţionale / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Tinerimea Mol‑ 1976. — 8 iun. dovei. — 1978. — 12 apr. 29. Rutele ştiinţei moldoveneşti : [schimbul int. de cărţi de la 39. Prioritatea democraţiei socialiste : [în noua Constituţie a Bibl. Şt. Centrală a Acad. de Şt. a Moldovei] / Claudia Slutu RSSM] / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — // Cultura. — 1976. — 3 iul. — P. 10–11. 1978. — 13 apr. 30. Serată de comemorare : [a acad. Lev Berg la AŞ a RSS 40. Steluţa : [versuri închinate fiicei] / Claudia Slutu // Scânteia Moldoveneşti] / Claudia Slutu // Moldova soc. — 1976. — leninistă. — 1978. — Nr 1. — P. 5 — (Steluţa : supl. pentru 3 apr. octombrei). 31. Spravočno‑bibliografičeskij apparat po kraevedeniû v 1979 Central’noj Naûcnoj Biblioteke Moldavskoj Akademii Nauk 41. Consecinţele emancipării : [situaţii] / Claudia Grama // / Claudia Slutu, Lidia Guţul // Rol’ i mesto katalogov i kar‑ Lit. şi arta — 1979. — 7 noiemb. — P. 8. totek v bibliotečno‑bibliografičeskoj rabote bibliotek Aka‑ 42. De mici sugem din mamă ; Trece dorul prin noi ; Aşteptare : demii Nauk SSSR i Akademij nauk soûznyh respublik. — [versuri] / Claudia Slutu // Femeia Moldovei. — 1979. — M., 1976. — P. 63–71. — În lb. ru. Nr 12. — P. 5. 43. Două lumi — două copilării : [20 de ani de la adoptarea de 1977 către ONU a Declaraţiei drepturilor copilului] / Dumitru 32. „…Mi‑am trecut toate dorurile prin inimă“ : [versuri] / Cla‑ Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — 1979. — 4 dec. udia Slutu // Femeia Moldovei. — 1977. — Nr 3. — P. 11. 44. Seminţe de „Chipăruş“ / Claudia Slutu // Chipă‑ 33. Momente : [umoristice] / Claudia Slutu // Chipăruş. — ruş. — 1979. — 15 aug. — P. 7. 1977. — 6 mai. — P. 4. 34. Pic cu pic : [umor] / Claudia Slutu // Chipăruş. —1977. — 1980 Noiemb. (Nr 21). — P. 5. 45. Ce cuvânt sublim — emanciparea! / Claudia Slutu // Tine‑ rimea Moldovei. — 1980. — 8 mart.

108 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 109 46. Descoperiri poetice / Claudia Slutu // Tinerimea Moldo‑ din expediţiile arheografice] / Claudia Grama // Învăţ. vei. — 1980. — 26 sept. — (Evrica!). publ. — 1982. — 3 apr. 47. Dialog cu Steluţa / Claudia Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 1 ian. — P. 4. 1983 48. Însoţitor fidel pe‑o viaţă — cartea / Claudia Slutu // Tineri‑ 57. Cititori ai Bibliotecii Ştiinţifice : [a AŞ a RSSM] / Clau‑ mea Moldovei. — 1980. — 20 apr. dia Grama // Învăţ. publ. — 1983. — 23 mart. ; Ştiinţa. — 49. Pionierii facultăţii : [de Filologie de la USM, grupa a V‑a] / 1983. — 6 apr. Claudia Slutu // Învăţ. publ. — 1980. — 9 iul. — P. 3. 58. Fericirea de a fi necesar / Claudia Grama // Tinerimea Mol‑ 50. Steluţa ; Mi‑am trecut toate dorurile: [versuri] / Claudia dovei. — 1983. — 11 mart. Slutu // Ştiinţa. — 1980. — 30 dec. — P. 4 : portr. 59. Învăţămintele „Învăţăturii“ [Ecaterinei a II‑a] / Claudia 51. Un fabulist basarabean : (150 de ani de la naşterea lui Ion Slutu, Dumitru Grama // Moldova. — 1983. — Nr 10. — Sârbu) / Claudia Slutu // Tinerimea Moldovei. — 1980. — P. 28. 18 ian. : il. 60. „Limba noastră‑s vechi izvoade…“ : [despre achiziţiona‑ 1981 rea, păstrarea şi studierea cărţii de patrimoniu în Moldo‑ 52. Dor de ţară‑primăvară : [versuri] / Claudia Slutu // Mol‑ va] / Vlad Chiriac, Claudia Slutu // Lit. şi arta. — 1983. — dova. — 1981. — Nr 6. — P. 23 : portr. — (Dintre sute de 3 noiemb. — P. 8. catarge). 61. Monument păstrat prin veacuri : [340 de ani de la apari‑ 53. Obzor personal’nyh bibliografičeskih ukazatelej Moldavii ţia Cazaniei lui Varlaam] / Claudia Grama // Viaţa satu‑ / Claudia Slutu // Èfektivnost’ informacionno‑bibliogra‑ lui. — 1983. — 12 apr. — P. 4. fičeskoj raboty akademičeskih bibliotek : sb. nauč. tru‑ 62. Revizori putem fi numai noi / Claudia Grama // Tinerimea dov. — M., 1981. — P. 83–90. — (Ser. : Biblioteki AN SSSR Moldovei. — 1983. — 5 ian. — (Omenia‑i o avere). i Akademij Nauk soûznyh respublik). — În lb. ru. 63. Slavâno‑russkie knigi, izdannye na moldavskom âzyke 54. Voprosy sostavleniâ bibliografičeskih ukazatelej v Molda‑ v 17‑19 vv. : [po materialam fonda sektora redkoj knigi vii / Claudia Slutu // Aktual’nye problemy bibliotekovede‑ Central’noj Naučnoj Biblioteki AN MSSR] / Claudia Slutu niâ, bibliografovedeniâ i knigovedeniâ Sovetskoj Moldavii : // Russkie biblioteki i ih citateli : Iz istorii russkoj kul’tury Vtoraâ resp. nauč. teoretič. konf. : тez. dokl. — Ch., 1984. — èpohi feodalizma. — Leningrad, 1983. — P. 209–217. — În P. 87–88. — În lb. ru. lb. ru. 1982 1984 55. Moldavskie rukopisi v fondah Central’noj Naučnoj Biblio‑ 64. Adormit de dragoste, pruncul… ; Iar dorul meu, Moldo‑ teki Akademii Nauk MSSR / Lidia Guţul, Claudia Slutu // vă… : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1984. — 20 Formirovanie knižnyh fondov. — M., 1982. — P. 79–93. — dec. — P. 4. În lb. ru. 65. Statul şi dreptul Moldovei în opera lui C. Negruzzi / Du‑ 56. Testament al vremilor trecute : [despre cărţile rare adu‑ mitru Grama, Claudia Slutu // Nistru. — 1984. — Nr 12. — nate de către colab. sectorului carte rară de la BŞC a AŞM P. 120–128.

110 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 111 1985 1989 66. Perevod na russkij âzyk, izdanie i rasprostranenie 75. Avem undeva o prispă ; Funcţia‑i o treabă mare ; Funcţia ûridičeskih knig Moldavii / Claudia Slutu // Kniga v Rossii l‑a‑nsărcinat ; Ai dormit la soţ în braţe ; Socoţi că visu‑n do serediny 19 veka. — Leningrad, 1985. — P. 95–96. — În tinereţe : [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1989. — 14 lb. ru. dec. — P. 4. 67. Un indice despre carte : [despre vol. Kniga, bibliotečnoe delo, 76. Pe ogorul cărţii : [despre bibliograful Vera Mirgorodschi] / bibliografiâ Moldavii de Ion Madan] / Claudia Slutu‑Grama Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1989. — 6 febr. — P. 2 — (Oa‑ // Lit. şi arta. — 1985. — 1 aug. — P. 8 ; Patrimoniu : Alma‑ menii noştri stimaţi). nahul bibliofililor din Moldova. — Ch., 1987. — Vol.1. — 77. Prin secole trecând : [Cartea românească de învăţătură a P. 343–344. lui Varlaam (Iaşi, 1643)] / Claudia Slutu // Tinerimea Mol‑ 1987 dovei. — 1989. — 8 ian. 68. Cartea în familie — o necesitate / Claudia Grama // Învăţ. 78. Şi nu mai fă din tine aşteptare ; La geamul meu stă o floare : publ. — 1987. — 3 dec. — P. 1. — (Să vorbim sincer) ; Idem [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1989. — 2 mart. — P. 4. în lb. ru. 79. Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v Moldavii / Cla‑ 69. Ûridičeskaâ kniga v Moldavii v pervoj polovine XIX v. / udia Slutu, Dumitru Grama // Kniga v Rossii XVII — nača‑ Claudia Slutu // Aktual’nye problemy bibliotekovedeniâ, le XIX v. : Problemy sozdaniâ i raspostraneniâ : sb. nauč. bibliografovedeniâ i istorii knigi Moldavii v svete reše‑ trudov. — Leningrad, 1989. — P. 99–105. — În lb. ru. nij XXVII s’’ezda KPSS i XVI s’’ezda Kompartii Molda‑ 80. Ûridičeskie knigi Moldavii konca XVIII — pervoj polo‑ vii. — Ch., 1987. — P. 194–198. — În lb. ru. viny XIX veka / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Kniga i knižnoe delo Sibiri : Istoriâ, sovremennost’, perspektivy 1988 razvitiâ. — Novosibirsk, 1989. — P. 81–84. — În lb. ru. 70. Comoara de la temelie : [Cazania lui Varlaam (Iaşi, 1643)] / Claudia Slutu // Moldova. — 1988. — Nr 10. — P. 3. 1990 71. O călătorie cu ghinion / Claudia Grama // Viaţa satu‑ 81. Perevodčeskaâ deâtel’nost’ Paisiâ Veličkovskogo / Li‑ lui. — 1988. — 18 aug. dia Guţul, Claudia Slutu // Bibliotečno‑bibliografičeskaâ 72. Prin secole „Cazania“ : [lui Varlaam — la 345 de ani de la deâtel’nost’ i istoriâ knigi v Moldavii : sb. nauč. trudov. — tipărire] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1988. — 9 dec. — P. 8. Ch., 1990. — P. 35–43. — În lb. ru. 73. Sobornaâ gramota 1785 goda : Sostavlenie, izdanie i pere‑ 82. Reflecţii la un nume de bibliotecă… : [Biblioteca Repu‑ vody / Claudia Slutu // Bibliotekovedenie i istoriâ knigi v blicană N. K. Krupskaia] / Claudia Slutu // Vocea poporu‑ Moldavii. — Ch., 1988. — P. 148–156. — În lb. ru. lui. — 1990. — 15 mai. — P. 8 ; Idem în lb. ru. 74. Sočineniâ francuzskih prosvetitelej v Moldavii (konec 83. Valorificarea Patrimoniului de carte rară : [în Moldova XVIII — pervaâ polovina XIX v.) / Dumitru Grama, Cla‑ şi alcătuirea unui catalog de carte naţională cu genericul udia Slutu // Kniga v Rossii v èpohu prosveŝeniâ : sb. nauč. „Cartea Moldovei. 1643—1924“] / Claudia Slutu // Moldo‑ trudov. — Leningrad, 1988. — P. 86–107. — În lb. ru. va Suverană. — 1990. — 15 aug.

112 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 113 1991 BNRM, Bibl. Municipală B. P. Hasdeu, Asoc. Bibliotecari‑ 84. O kul’turno‑prosvetitel’noj deâtel’nosti Petru Movilă / Li‑ lor din Republica Moldova, Soc. Bibliofililor din Moldo‑ dia Guţul, Claudia Slutu // Razvitie knižnogo dela, biblio- va. — Ch., [1993]. — P. 6. tečno‑bibliografičeskoj deâtel’nosti v Moldavii. — Ch., 1991. — P. 3–15. — În lb. ru. 1994 85. Petru Manega: codificator al dreptului moldovenesc în Basa‑ 92. Magazin istoric pentru Dacia : (de Nicolae Bălcescu şi Au‑ rabia / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Cugetul. — 1991. — gust Treboniu Laurian) / Claudia Slutu‑Grama // Magazin Nr 2. — P. 36–42 ; Ştiinţa. — 1992. — 31 ian. — P. 10. bibliologic. — 1994. — Nr 3/4. — P. 4–6. 86. Proèkt graždanskogo kodeksa Bessarabii Petru Manegi : Ra‑ zrabotka i izdanie / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Razvi‑ 1995 tie knižnogo dela, bibliotečno‑bibliografičeskoj deâtel’nosti 93. Biblioteca academicianului Ştefan Ciobanu / Claudia Slu‑ v Moldavii. — Ch., 1991. — P. 29–46. — În lb. ru. tu‑Grama // Magazin bibliologic. — 1995. — Nr 1/2. — P. 46–48. 1992 94. Fără un ban în buzunar… ; Norocul umblă cu mintea 87. Soţul i‑i la Moscova de doi ani… ; S‑a îndrăgostit un nebună… ; Năduf… ; Boierii din cele două Ţări Româ‑ poet… ; Amintire de o clipă ; Ne uitam unul la altul… ; Nu‑ neşti… ; Sentimentele se subţie… ; A plecat demult luna mai umbra plăcerii… ; La geamul meu stă o floare… ; Func‑ Mai ; Poezie scrisă cu lacrimi… ; Să bem o ţuică… ; În gară ţia‑i o treabă mare… ; Funcţia l‑a‑nsărcinat… : [versuri] / la Ungheni… ; Cireşe uscate… : [versuri] / Claudia Slutu // Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1992. — Apr. (Nr 2). — P. 16. Ştiinţa. — 1995. — Nr 7. — P. 15. 95. Limba română — limba oficială a Statului Moldova 1993 în sec. XVII / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Ştiin‑ 88. „Cartea românească de învăţătură…“, note şi marginalii / ţa. — 1995. — Nr 9. — P. 8–9. Claudia Slutu // Valori şi tradiţii culturale în Moldova : (cu‑ leg. de st.) / Claudia Slutu. — Ch., 1993. — P. 119–126. 1996 89. Cartea românească din secolul al XVII‑lea: timp şi spaţiu : 96. Îl mai ţii minte pe Conachi? ; August e un depozit de vitami‑ Note marginale făcute pe două cărţi româneşti din sec. ne… ; Soţii sunt cântaţi în poezie… ; Un fir de mentă rece… : al XVII‑lea / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliolo‑ [versuri] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1996. — Nr 3. — gic. — 1993. — Nr 1. — P. 11–12. P. 16. 90. Costache Conachi — promotor al ideilor iluministe în jurisprudenţa Ţării Moldovei / Dumitru Grama, Claudia 1997 Slutu // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 40). — P. 5 ; 97. Petru Manega, epitrop al Bibliotecii Publice Guberniale Ştiinţa. — 1995. — Nr 2. — P. 7. din Chişinău / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliolo‑ 91. Opera istorică a lui Mihail Kogălniceanu / Claudia Slu‑ gic. — 1997. — Nr 2/3. — P. 17–19 ; Lit. şi arta. — 1998. — tu // Anul bibliologic 1992 : (Simpozion, 2–3 martie 1993) / 8 ian. — P. 7.

114 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 115 1998 2001 98. Biblioteca plasticianului Andrei Ostap / Claudia Slutu‑Gra‑ 107. Aspecte juridice ale relaţiilor lingvistice în Republica Mol‑ ma // Lit. şi arta. — 1998. — 17 sept. — P. 6. dova / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru Grama // Fundaţia 99. Unsul Graiului Românesc ; Caniculară ; Umbra trecutului ; Universitară Română de Ştiinţe şi Arte Gheorghe Cristea : Autoportret : [versuri] / Claudia Slutu // Limba Română. — A XI‑a ses. de comunic. şt. — Bucureşti, 2001. — P. 209– 1998. — Nr 3 (39). — P. 24–25 : portr. — (Concurs de cre‑ 214. — (Secţ. „Juridică“). aţie). 108. Piesele cooperatiste ale lui Sergiu Victor Cujbă / Claudia 1999 Slutu‑Grama // Arta 2001 : Arte plastice. Arhitectură. Mu‑ 100. Generozitate ; Agonia singurătăţii ; Încopăcire ; Unsul zică. Teatru. Cinema / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Studiul Graiului Românesc : [versuri] / Claudia Slutu // Moldova Artelor. — Ch., 2001. — P. 52–56. Suverană. — 1999. — 9 noiemb. — P. 3. 101. Unsul Graiului Românesc ; Încopăcire ; Doar tragici ; Co‑ 2002 metele din sânge : [versuri] / Claudia Slutu // Glasul Naţiu‑ 109. Fosta mea profesoară : [Tamara Isac] / Claudia Slutu‑Grama nii. — 1999. — 19 mai. — P. 8 : portr. // Madan Ion. O fiică demnă a Neamului. Tamara Isac. — Ch., 2002. — P. 32–36. 2000 110. O mie şi una de culori de coperte… : [despre Vera Mirgo‑ 102. A făcut din cărţi avere… : [Elena Corotenco, dir. Bibl. Şt. a rodschi] / Claudia Slutu‑Grama // Magazin bibliologic. — AŞM, la 50 de ani] / Claudia Slutu‑Grama // Moldova Suve‑ 2002. — Nr 1/2. — P. 91–92 ; Biblioteca Academică 1928— rană. — 2000. — 21 noiemb. — P. 4. 2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 103. O oglindă a vremii : Câteva relatări despre fondul de carte 2003. — P. 155–156. „Ştefan Ciobanu“ de la Academia de Ştiinţe a Moldovei / 111. Sergiu Cujbă — aspirant la Premiul Academiei Române Claudia Slutu‑Grama // Luminătorul. — 2000. — Nr 2. — (1898) / Claudia Slutu‑Grama // Conf. şt. de totalizare a ac‑ P. 50–55. tivităţii şt. a profesorilor şi studenţilor pentru anul 2002 / 104. Sergiu V. Cujbă — apărător al cauzei Unirii Basarabiei cu Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2002. — P. 150–152. România la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919 / Cla‑ 112. Sergiu Cujbă — redactor la ziarul românesc Basarabia udia Slutu‑Grama // Sesiunea a X‑a, jubiliară, de comunic. / Claudia Slutu‑Grama // Destin Românesc. — 2002. — şt. a Univ. Române de Şt. şi Arte Gheorghe Cristea, 1990— Nr 1. — P. 70–80. 2000. — Bucureşti, 2000. — P. 51–58. — (Secţ. „Juridică“). 2003 105. Sergiu V. Cujbă în paginile cotidianului „Sfatul Ţării“ / 113. Biblioteca lui Ştefan Ciobanu : (Încercare de reconstituire) / Claudia Slutu‑Grama // Studii şi cercetări de bibliotecono‑ Claudia Slutu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : mie şi jurnalism. — Ch., 2000, — P. 143–150. (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — 106. Sub zodia cărţii : [Ion Şpac la 70 de ani] / Clau‑ P. 112–119. dia Slutu‑Grama // Moldova Suverană. — 2000. — 14 114. Bibliotecarul : (portret de grup) : [poem] / Claudia Slu‑ mart. — P. 3 : portr. tu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric,

116 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 117 evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003 — P. 189– Slutu‑Grama // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, 198. — (Profesiune de credinţă — biblioteca). evoluţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 98–105. 115. Bibliotecarul : [versuri] : [fragm.] / Claudia Slutu‑Grama // Funcţionarul public. — 2003. — Dec. (Nr 22/24). — P. 13. 2004 116. Despre „Cazania lui Varlaam“ / Claudia Slutu‑Grama // 124. A treia oară : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama / Lit. şi Gazeta bibliotecarului. — 2003. — Aug.‑sept. — P. 7,12. arta. — 2004. — 14 oct. — P. 6. 117. Imnul Bibliotecii Academice / text de Claudia Slutu‑Gra‑ 125. Din istoria dezvoltării dreptului constituţional în Ţara ma ; muz. de Octavian Arnăut // Biblioteca Academică Moldovei (sec. XVIII — înc. sec. XIX) / Dumitru C. Gra‑ 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — ma, Claudia Slutu‑Grama // Dezvoltarea constituţională a Ch., 2003. — P. 3–4. Republicii Moldova la etapa actuală : Materiale ale conf. 118. Marelui Eminescu : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama // teoretico‑şt. int. din 22–23 sept. 2004 (Mun. Bălţi). — Ch., Peste secolele toate : Exegeze şi creaţii semnate de biblio‑ 2004. — P. 404–410. logi / concepţie şi realizare : Dumitru Păsat ; Bibl. Mun. B.P. 126. Este necesară protejarea limbii şi culturii noastre naţionale Hasdeu, Centrul Acad. Int. M. Eminescu. — Ch., 2003. — / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru Grama // Limba Româ‑ P. 122–123. nă. — 2004. — Nr 7/8. — P. 26–29. 119. Modelul eminescian în poezia lui Sergiu Cujbă / Clau‑ 127. Proza lui Sergiu Victor Cujbă / Claudia Slutu‑Grama // dia Slutu‑Grama // Peste secolele toate : Exegeze şi creaţii Analele Facultăţii de Filologie. Metaliteratură / Univ. Pe‑ semnate de bibliologi / concepţie şi realizare : Dumitru dagogică de Stat Ion Creangă. — Ch., 2004. — Vol. 9. — Păsat ; Bibl. Mun. B.P. Hasdeu, Centrul Acad. Int. M. Emi‑ P. 117–127. nescu. — Ch., 2003. — P. 76–90. 128. Un Premiu Naţional pentru profesorul Ion Madan / Elena 120. Sergiu Cujbă — student al Facultăţii de Drept la Universi‑ Corotenco, Ion Şpac, Claudia Slutu‑Grama // Moldova Su‑ tatea din Bucureşti (1895—1900) / Claudia Slutu‑Grama // verană. — 2004. — 22 apr. — P. 2. Tyragetia : anuar / Muzeul Naţ. de Ist. a Moldovei. — Ch., 2003. — P. 285–294. 2005 121. Sub zodia cărţii : [Ion Şpac — Om Emerit al Republicii 129. Iubirea aceea în pripă… ; Cădea pădurea peste noi… ; Por‑ Moldova] / Claudia Slutu‑Grama // Biblioteca Academică ţile inimii ; Te‑aştept la răspântia zărilor… ; Aştrii muri‑ 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, personalităţi, evocări). — bunzi ; Efemeride ; Rock’n‑roll‑ul cucilor împăiaţi ; A treia Ch., 2003. — P. 136–139. oară… ; Doar tragici… ; Ruinele iubirii : [versuri] / Claudia 122. Un studiu inedit despre Alexandru Cristea / Claudia Slu‑ Slutu‑Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — tu‑Grama // Basarabia. — 2003. — Nr 1/3. — P. 137–141. 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1). — P. 23 : portr. — Rec. la cartea : Vieru‑Işaev Maria. Alexandru Cristea 130. Suportul informaţional acordat de BŞC a AŞM cercetători‑ (1850—1942) : Viaţa şi activitatea reflectate în timp. — Ch. : lor la studierea istoriei localităţilor / Claudia Slutu‑Grama Civitas, 2001. — 336 p. // Probleme actuale ale teoriei şi practicii biblioteconomi‑ 123. Zestre de valori — sectorul Carte Rară şi Veche / Claudia ce : Către 45 de ani de învăţământ biblioteconomic superior

118 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 119 în Republica Moldova. — Ch., 2005. — P. 170–179. Referinţe despre viaţă şi activitate 131. Viaţă trăită sub zodia cărţii : [Ion Şpac la 75 de ani] / Clau‑ dia Slutu‑Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 17 mart. — P. 8. Vezi şi nr.: 2, 3, 5, 6, 10, 12, 13, 15, 16 2006 132. Al nostru bun dascăl, coleg şi prieten de la Bucureşti : 1980 [acad. Gabriel Ştrempel (născut la 8.09.1926 în com. Pomi, 138. Dolgan, Mihail. Din creaţia cititorilor noştri : [An‑ jud. Satu Mare)] / Claudia Slutu‑Grama // BiblioPolis. — drei Ţurcanu şi Claudia Slutu] / Mihail Dolgan // Ştiin‑ 2006. — Vol. 19, Nr 3 (Serie nouă). — P. 46–47. ţa. — 1980. — 30 dec. — P. 4 : portr. 133. Carte scrisă de un om al cărţii / Claudia Slutu‑Grama // 139. Matcovschi, Alexandrina. „Cireşar“ — festival de poezie : Lit. şi arta. — 2006. — 12 oct. — P. 8. — Rec. la cartea: Ku‑ [la care a participat, împreună cu alţi tineri poeţi, Claudia likovski, Lidia. Cartea, modul nostru de a dăinui: contribuţii Slutu] / Alexandrina Matcovschi // Ştiinţa. — 1980. — 27 la dezvoltarea domeniului biblioteconomic. — Ch. : Muse‑ iun. — P. 4. um, 2006. — 268 p. 1982 134. Cometele din sânge ; Umbra trecutului ; Iubire citadi‑ 140. Sidorciuc, Olga. Entuziastele cărţii : [din Bibl. Şt. Centra‑ nă ; Această clipă… : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama lă a Acad. de Şt. a RSSM — Claudia Slutu şi Lidia Guţul] // BiblioPolis. — 2006. — Vol. 19, Nr 3 (Serie nouă). — / Olga Sidorciuc // Chişinău. Gaz. de seară. — 1982. — 12 P. 106. — (Moment poetic). mart. ; Idem în lb. ru. 135. Evadarea din anonimat : [scriitorul Sergiu V. Cujbă] / Cla‑ udia Slutu‑Grama // Glasul Naţiunii. — 2006. — 30 no‑ 1983 iemb. — P. 14 : il. — (Comemorări. Basarabia necunoscută). 141. Ipatii, T. Zavsektorom redkoj knigi Claudia Slutu znakomit učitelej srednih škol respubliki s raritetami CNB AN / T. 2007 Ipatii // Ştiinţa. — 1983. — 30 maâ. — P. 1. — În lb. ru. 136. Meandrele destinului : [în loc de notă asupra ediţiei] / Cla‑ udia Slutu‑Grama // Grama Steliana. Speranţa moare ulti‑ 1984 ma : Poveşti adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — P. 5–8. 142. Malaneţchi, Vasile. Monumentele — certificat de vechime 137. Sergiu Victor Cujbă — membru al delegaţiei basarabene a poporului : [laureaţii concursului radiofonic Monumente la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919—1920 / Clau‑ şi locuri memorabile din Moldova, locul II — Claudia Slutu] dia Slutu‑Grama // Basarabenii în lume : [col. de materi‑ / Vasile Malaneţchi // Lit. şi arta. — 1984. — 6 dec. — P. 7. ale şi doc. prez. la Polipticul cultural‑ist. şi şt. omonim] / Bibl. Naţ. a Republicii Moldova. — Ch., 2007. — Vol. 3. — 1985 P. 85–94. — Bibliogr.: 36 tit. 143. Svidanie s prošlym : [o fonde redkoj knigi rasskazyvaet Claudia Slutu‑Grama] / interv’û vzâl L. Balţan // Sov. Mol‑ daviâ. — 1985. — 19 apr. — În lb. ru.

120 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 121 1991 mai reuşită lucrare în domeniul bibliologiei] / Rodica Mar‑ 144. Izvor etern : [despre cărţile rare din sectorul omonim al tin // Magazin bibliologic. — 1994. — Nr 3/4. — P. 21. Bibl. Şt. Centrale a Acad. de Şt. a Moldovei, condus de Clau‑ 151. O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog : [general de carte, in‑ dia Slutu] / a intervievat : Olga Tihovskaia // Noutăţile Chi‑ titulat Cartea Moldovei: sec. XVII — începutul sec. XX (vol. şinăului. — 1991. — 24 mai. — P. 3 : portr. ; Idem în lb. ru. I, tipărit la Chişinău în 1990)] / interviu realizat de Steli‑ ana Grama // Biblioteca (Bucureşti). — 1994. — Nr 2/4. — 1992. P. 80–81. — (Itinerar bibliografic). 145. Guţul, Lidia. Biblioteca Academiei : [despre col. instituţiei, 152. Veşti academice : [ref. la Claudia Slutu, şefa sectorului Car‑ inclusiv din sectorul de carte rară condus de Claudia Slu‑ te rară al BŞC a AŞM] // Ştiinţa. — 1994. — Nr 1/2. — P. 1 : tu] / Lidia Guţul // Business Glob. — 1992. — Iul. — P. 13 : portr. portr. — (Ed. spec.). 1995 146. Madan, Ion. Bibliograf, cercetător, profesor : [Tamara Isac 153. Colos, Vladimir. Un şirag de carte rară : [despre Claudia şi discipola ei Claudia Slutu] / Ion Madan // Moldova Suve‑ Slutu, şefa sectorului Carte rară al BŞC a AŞM] / Vladimir rană. — 1992. — 20 oct. — P. 3. Colos // Universitas. — 1995. — Febr. (Nr 1). — P. 8 : portr. — (Bibliofilie). 1993 1996 147. „Când voi fi bobul de grâu nepătruns. ..“: [despre cercetă‑ 154. Drăgan, Grigore. Dragă Claudia Grama… : [epigramă] / torii din Chişinău Claudia Slutu şi Dumitru Grama, distinşi Grigore Drăgan // Drăgan Grigore. Scara dragostei. — Ch., la Festivalul Naţ. de poezie Costache Conachi din Tecuci 1996. — Epigrama este tip. pe f. de gardă. (24‑25 sept. 1993) cu premiul I la Secţia Ştiinţifică] // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 38). — P. 5. — (Articolul nu 1997 este semnat). 155. Comitetul Naţional al Programului Memoria Moldovei : 148. Sursă documentară de interes naţional : [interviu cu dna [printre membri este desemnată Claudia Slutu] // Viaţa sa‑ Claudia Grama, despre catalogul general Cartea Moldovei tului. — 1997. — 25 ian. — P. 11. (Ch., 1992, Vol. II)] / inerlocutor : Steliana Grama // Lan‑ 156. Decret cu privire la conferirea titlului onorific „Om eme‑ terna Magică. — 1993. — 15‑23 febr. (Nr 4). — P. 4. rit“ unui grup de colaboratori ai Academiei de Ştiinţe a 149. Un ghid printre cărţile rare : [interviu cu dna Claudia Moldovei : […Grama Claudia, bibliotecar principal la Bibl. Grama, şefa secţiei Carte rară a bibliotecii Acad. de Şt. a Şt. Centrală] // Monitorul Oficial al Republicii Moldo‑ Moldovei] / interlocutor : Alina Tofan // Curierul de sea‑ va. — 1997. — 9 ian. (Nr 3). — P. 11. ră. — 1993. — 8 febr. ; Idem în lb. ru. 157. Felicitări : [cu ocazia conferirii titlului onorific „Om emerit“ — Claudiei Slutu] // Viaţa satului. — 1997. — 1 mart. — P. 11. 1994 158. Şpac, Ion. Fug anii… : [despre bibliologul Claudia Slutu] 150. Martin, Rodica. Pe urmele concursului : [ref. despre Cla‑ / Ion Şpac // Curierul de seară. — 1997. — 30 aug. — P. 3 : udia Slutu, participantă la concursul republican pentru cea portr. ; Več. Chişinău. — 1997. — 30 aug. — P. 3 : por‑

122 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 123 tr. — În lb. ru. ; Magazin bibliologic. — 1997. — Nr 4. — mai. — P. 8 : portr. — (Art. nesemnat). P. 20–21. 167. Trofimov, Rodica.„L’Hungeria Spiegata“. Scriitură de la 1595 : 159. Uncu, Silvia. La Chişinău s‑au încheiat Zilele Bibliotecii [cercet. de Claudia Slutu, şefa Sectorului Carte rară al BŞC a Ovidius : [cu un simpoz. Mult e dulce şi frumoasă…, la care AŞM] / Rodica Trofimov // Flux. — 1999. — 27 apr. — P. 4. a prez. o comunic. cercet. Claudia Slutu‑Grama] / Silvia Uncu // Flux. — 1997. — 19 mai. 2000 168. Grosu, Vasile. O revenire acasă : [a acad. Ştefan Ciobanu] : 1998 ses. omagială, organizată la Muzeul Naţ. de Istorie a Moldo‑ 160. Bahnaru, Vasile. Un pilon al românităţii atât de nece‑ vei : [ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Vasile Grosu // Lumi‑ sar nouă : [despre Casa Limbii Române de la Chişinău şi nătorul. — 2000. — Ian.–Febr. (Nr 1). — P. 42. Concursul de poezie, organizat de rev. Limba Română cu 169. Madan, Ion. [Ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Ion Madan // participarea Claudiei Slutu] / Vasile Bahnaru // Mesage‑ Madan Ion. Poezia muncii bibliografice : (Ion Şpac la 70 de rul. — 1998. — 11 dec. — P. 7. ani) ; Bibl. Naţ. a Republicii Moldova, Bibl. Mun. B. P. Has‑ 161. Claudia Slutu : [fişier] // Limba Română. — 1998. — deu, Asoc. Bibliotecarilor din Republica Moldova. — Ch., Nr 3. — P. 25 : portr. 2000. — P. 30. — (Col. Bibliologica. Bibliologi basarabeni). 162. Grosu, Vasile. Prolog : [menţiune despre col. de cărţi din 170. Madan, Ion. Slutu‑Grama Claudia : [Fişier] / Ion Madan // bibl. prof. univ., membru al Acad. Române, ilustrul Ştefan Madan Ion. Biblioteconomia şi bibliografia Moldovei : Pro‑ Ciobanu, donată BŞC a AŞM, şi studierea acestui fond de fesori şi discipoli. — Ch., 2000. — P. 97–99. către Claudia Slutu‑Grama] / Vasile Grosu // Adevărul isto‑ 171. Şpac, Ion. Grama (Slutu) Claudia (16.IX.1947, s. Ţepilova, ric în chestiunea Basarabiei. — Bucureşti, 1998. — P. 15. Soroca) bibliolog, bibliograf, publicistă / Ion Şpac // Femei 163. Grosu, Vasile. Semnal editorial : [despre biblioteca acad. din Moldova : encicl. — Ch., 2000. — P. 125 : portr. Ştefan Ciobanu şi cercet. acesteia de către Claudia Slutu] / 172. Ziua Poeziei — 2000 : [pe Aleea Clasicilor din Chişinău, Vasile Grosu // Natura. — 1998. — Nr 12. — P. 14. printre participanţi este menţionată şi Claudia Slutu] // Lit. şi arta. — 2000. — 19 oct. — P. 5 : il. — (Art. nu este semnat). 1999 164. „Cea mai veche carte, aflată în fondurile Bibliotecii AŞM, da‑ 2001 tează din anul 1595“ : [fapt relatat de Claudia Slutu‑Grama] 173. Balmuş, Pavel. Zilele V. Alecsandri — M. Eminescu. Valori // Moldova Suverană. — 1999. — 28 ian. — P. 4. — (Art. nu bibliophile (14–15 iunie 2001) : [menţiune despre comunic. este semnat). Claudiei Slutu‑Grama] / Pavel Balmuş // Gazeta biblioteca‑ 165. Grama Claudia Iacob : [biobibliogr. očerk] // Kto est’ kto rului. — 2001. — Nr 7/8. — P. 1. v bibliotečnoj sfere Rossii i SNG : sprav. — 3‑e izd., dop. i ispr. — M., 1999. — P. 54–55. — În lb. ru. 2002 166. Mama şi fiica trec pragul poeziei : [despre Claudia Slutu şi 174. Pânzaru, Sava. Invitaţie la lectură : [pref.] / Sava Pânzaru Steliana Grama, poete] // Glasul Naţiunii. — 1999. — 19 // Slutu‑Grama Claudia. Prin Galaxia Byblos : Investigaţii

124 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 125 ist.‑lit. / idee, coord. : Alexe Rău ; Bibl. Naţ. a Republicii 181. Vasilache, Raisa. Forme de popularizare a colecţiilor BŞC : Moldova. — Ch., 2002. — P. 5–6. [inclusiv de către Claudia Slutu‑Grama] / Raisa Vasilache // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evoluţie, per‑ 2003 sonalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 105–112. 175. Drăgănel, Angela. Premii meritate : [menţ. la cartea Prin Galaxia Byblos: investigaţii istorico‑literare de Claudia Slu‑ 2004 tu‑Grama, membră a juriului Concursului pentru cea mai 182. Otdel redkih knig Naučnoj Biblioteki ždet vyborov: reuşită lucrare din domeniul bibliologiei] / Angela Drăgă‑ byt’ možet prezident pozabotitsâ o dostojnom hraniliŝe nel // Gazeta bibliotecarului. — 2003. — Nr 3. — P. 4. dlâ raritetiov : [o sectore redkih knig rasskazyvaet d-r 176. [Pohilă, Vlad]. Dubla sărbătoare a fondării principalei bi‑ filolog. nauk Claudia Slutu‑Grama, zav. sektorom Cen‑ blioteci ştiinţifice din Chişinău : [menţ. despre Elena Co‑ tral. Nauč. B-ki Acad. Nauk Moldovy] / zapisal : Artem rotenco şi Claudia Slutu‑Grama, redactori ai ed. jubiliare Kučenko // Novoe vremâ. — 2004. — 6 fevr. — P. 7 : por‑ Biblioteca Academică 1928—2003 (Ch., 2003)] / [Vlad Po‑ tr. — În lb. ru. hilă] // BiblioPolis. — 2003. — Vol. 8, Nr 4. — P. 40–41. — 183. Viziru, Andrei. Cum se naşte o poetă : [Steliana Grama] : Semnat : Cronicar. [în dialog: Andrei Viziru — Claudia Grama] / Andrei Vi‑ 177. Rău, Alexei. Către aniversarea a 170 de ani de la înfiinţa‑ ziru // Viziru Andrei. Cei şapte ani de acasă sau cele şapte rea Bibliotecii Naţionale se conturează un program cultural miracole ale copilăriei. — Ch., 2004. — P. 120–121 : portr. intens : [ref. la participarea Claudiei Slutu‑Grama] / Alexei Rău // Ţara. — 2003. — 1 aug. — P. 4. — (Apreciere inter‑ 2005 naţională). 184. Palladi, Tudor. Izvorâte una din alta : [versurile Claudiei 178. Slutu, Nina. Cititorului îi stă bine cu cartea sau Acolo unde Slutu‑Grama] / Tudor Palladi // Phoenix : anotimp lit.‑art. poposeşte sublimul : [lansarea la Centrul Eminescu a cărţii pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1). — P. 23. Peste secolele toate (Ch., 2003), volum în care Claudia Slu‑ 185. Şpac, Ion. Fug anii… : [despre Claudia Slutu‑Grama] / Ion tu‑Grama are publicate câteva cercet. lit.] / Nina Slutu // Lit. Şpac // Şpac Ion. Reflecţii biblioteconomice şi bibliografi‑ şi arta. — 2003. — 15 mai. — P. 4. ce. — Ch., 2005. — P. 209–212. 179. Şpac, Ion. Fug anii… : [schiţă despre Claudia Slutu‑Gra‑ ma, şefa sectorului Carte Rară şi Veche al BŞC a AŞM] / Ion 2006 Şpac // Biblioteca Academică 1928—2003 : (Istoric, evolu‑ 186. Cirimpei, Victor. Ecouri la Basarabia română / Victor Ci‑ ţie, personalităţi, evocări). — Ch., 2003. — P. 163–166. rimpei // Cirimpei Victor. Argumente Basarabene : (dovezi 180. Trofăilă, Vasile. Cel mai valoros tezaur naţional : [Bibl. Şt. ref. la sigiliul românesc al dinastiei domnitorilor basarabeni Centrală a Acad. de Şt. a Moldovei la 75 de ani de la fonda‑ în spaţiul dintre Prut şi Nistru) : [ref. la cercet. Claudia Slu‑ re] : [ref. la activitatea Claudiei Slutu‑Grama] / Vasile Tro‑ tu‑Grama]. — Ch., 2006. — P. 41. făilă // Funcţionarul public. — 2003. — Dec. (Nr 22/24). — 187. Pânzaru, Sava. Evadarea din anonimat : [pref.] / Sava Pân‑ P. 13–14 : fotogr. colectivului BŞC. zaru // Slutu‑Grama Claudia. Un nume la templul adevăru‑

126 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 127 lui : Scriitorul Sergiu Victor Cujbă (1875—1937) : st. mo‑ 196. Şpac, Ion. Claudia Slutu‑Grama. 1947 : [biogr.] / Ion Şpac nogr. — Ch., 2006. — P. 6–9. // Calendar Naţional–2007. — Ch., 2007. — P. 284–287 : 188. [Pohilă, Vlad]. O scriitoare rară, printe cărţi rare : [despre portr. activitatea dnei dr. Claudia Slutu‑Grama] / [Vlad Pohilă] // BiblioPolis. — 2006. — Vol. 19, Nr 3 (Serie nouă). — 2008 P. 107. — Fotogr.: O mamă — Claudia Slutu‑Grama şi o 197. Laureaţii revistei „Glasul Naţiunii“ pentru anul 2007 : [la fiică — Steliana Grama, două sensibilităţi, două scriitoa‑ compartimentul Eseuri — Claudia Grama] // Glasul Naţiu‑ re… — Semnat : Vl. P. nii. — 2008. — Nr 2. — P. 1. 189. Trofăilă, Vasile. Claudia Slutu‑Grama : [biogr.] / Vasile Tro‑ 198. Vieru‑Işaev, Maria. Adevăruri bune despre regretatul Ion făilă // Trofăilă Vasile. Raionul Soroca : Cronică documen‑ Madan… : [cu ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Maria Vie‑ tară (sec. XV — începutul sec. XX). — Ch., 2006. — P. 234– ru‑Işaev // Lit. şi arta. — 2008. — 20 mart. — P. 7 : fotogr. 235 : portr. 2007 190. Bulat, Larisa. Încă o bibliotecară împătimită de ştiinţă : [despre Tatiana Luchian, cu ref. la Claudia Slutu‑Grama] / Larisa Bulat, Ludmila Bulat // BiblioPolis. — 2007. — Vol. 24, Nr 4 (Serie nouă). — P. 96. 191. Corotenco, Elena. Bibliograf, savant, poetă : [Claudia Slutu‑Grama] / Elena Corotenco // Gazeta bibliotecaru‑ lui. — 2007. — Sept.–Oct. (Nr 9/10). — P. 12 : portr. 192. Palladi, Tudor. Templul se înalţă din „ruine“ : [st. introd.] / Tudor Palladi // Slutu‑Grama Caludia. Cometele din sân‑ ge : versuri. — Ch., 2007. — P. 5–12. 193. Palladi, Tudor. „Ţipătul de pasăre rănită“ al Poeziei : [Claudiei Slutu‑Grama] / Tudor Palladi // Glasul Naţiu‑ nii. — 2007. — 1 noiemb. — P. 7. — (Cometele din sânge). 194. Pohilă, Vlad. Elogiu polivalenţei în munca de bibliote‑ car : [Claudia Slutu‑Grama] / Vlad Pohilă // BiblioPo‑ lis. — 2007. — Vol. 23, Nr 3 (Serie nouă). — P. 105–108 : portr. — Semnat: Vl. Prisăcaru. 195. Pohilă, Vlad. Reflecţii aniversare : [a rev. BiblioPolis] : [ref. şi la Claudia Slutu‑Grama] / Vlad Pohilă // BiblioPo‑ lis. — 2007. — Vol. 21, Nr 1 (Serie nouă). — P. 5–7.

128 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 129 Index de nume Jioară, Mariana 20 Index de seriale şi ediţii periodice Kogălniceanu, Mihail (7, 91) Arnăut, Octavian 117 Kučenko, Artem 182 Basarabia 122 Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru Kulikovski, Lidia (133) Bahnaru, Vasile 160 BiblioPolis 12, 132, 134, 176, 188, tineret 129, 184 Laurian, August Treboniu (7, 92) Balmuş, Pavel 173 190, 194, 195 Rev. de istorie a Moldovei 6 Balţan, L. 143 Luchian, Tatiana (190) Madan, Ion (67), 109, (128), 146, 169, Biblioteca (Bucureşti) 2, 151 Rev. de studii şi cercetări juridice 10 Barbu, Violeta 5 Business Glob 145 Rev. istorică 5 Bălcescu, Nicolae (7, 92) 170, (198) Chipăruş 33, 34, 44 Sov. bibliografiâ 35 Bâtcă, Veronica 12 Malaneţchi, Vasile 142 Berg, Lev (30) Manega, Petru (7, 9, 85, 86, 97) Chişinău. Gaz. de seară 140 Sov. Moldaviâ 143 Bulat, Larisa 190 Martin, Rodica 150 Cugetul 85 Steluţa (supl. la Scânteia leninistă) 40 Bulat, Ludmila 190 Matcovschi, Alexandrina 139 Cultura 24, 29 Ştiinţa 50, 57, 64, 72, 75, 76, 78, 85, 87, Cantemir, Dimitrie (9) Matei, Nina 1, 4 Curierul de seară 149, 158 90, 94–96, 138,139, 141, 152 Chiriac, Vlad 60 Mirgorodschi, Vera (76, 110) Destin Românesc 13, 112 Tinerimea Moldovei 25, 26, 27, 38, Ciobanu, Ştefan (7, 93, 113, 162, 163, 168) Moscovici, Liviu 2 Femeia Moldovei 32, 42 45, 46, 48, 51, Ciocanu, Anatol 15 Movilă, Petru 84 Flux 159, 167 58, 62, 77 Cirimpei, Victor 186 Negruzzi, C. (65) Funcţionarul public 115, 180 Ţara 177 Ostap, Andrei (7, 98) Cojocari, M. N. (35) Gazeta bibliotecarului 116, 173, Universitas 153 Colos, Vladimir 153 Palladi, Tudor 14, 16, 184, 192, 193 Păsat, Dumitru 118, 119 175, 191 Več. Chişinău 158 Conachi, Costache (90, 96) Glasul Naţiunii 16, 90, 101, 135, Viaţa satului 39, 43, 61, 71, 155, 157 Corotenco, Elena 17, (25,102), 128, Păun, Gheorghe (7) 147, 166, 193, 197 Vocea poporului 82 (176), 191 Pânzaru, Sava 7, 11, 174, 187 Cristea, Alexandru (122) Pohilă, Vlad 176, 188, 194, 195 Învăţământul public 47, 49, 56, 57, 68 Cujbă, Sergiu Victor (7, 8, 11, 13, 104, Pumnul, Aron (7) Kišinevskij universitet 21, 22, 23 105, 108, 111, 112, 119, 120, Sion, Gheorghe (7) Lanterna Magică 148 127, 135, 137, 187) Rău, Alexei 174, 177 Limba Română 99, 126, 161 Dolgan, Mihail 138 Sârbu, Ion (51) Literatura şi arta 3, 13, 15, 36, 37, 41, Donici, Andronache (9) Sidorciuc, Olga 140 60, 67, 97, 98, 124, Drăgan, Grigore 154 Slutu, Nina 178 131, 133, 142, Drăgănel, Angela 175 Smochină, Andrei 10 172, 178, 198 Şpac, Ion 6, 13, (106, 121), 128, (131), Eminescu, Mihai (14, 118) Luminătorul 103, 168 Erhan, Dionisie (7) 158, (169), 171, 179, 185, 196 Ştrempel, Gabriel (132) Magazin bibliologic 89, 92, 93, 97, Eşanu, Andrei 1, 4 110, 150, 158 Farmagiu, Valentina 1, 4 Tihovskaia, Olga 144 Mesagerul 160 Grama, Dumitru C. 9, 18, 19, 38, 39, Tofan, Alina 149 Moldova 52, 59, 70 43, 59, 65, 74, 79, 80, 85, 86, Trifan, Călina 3 90, 95, 107, 125, 126, (147) Trofăilă, Vasile 180, 189 Moldova socialistă 28, 30 Grama, Steliana 9, 20, (136), 148, 151, Trofimov, Rodica 167 Moldova Suverană 83, 100, 102, 106, (166,183, 188) Ţurcanu, Andrei (138) 128, 146, 164 Grosu, Gurie (7) Uncu, Silvia 159 Monitorul Oficial al Republicii Grosu, Vasile 162,163,168 Varlaam (7, 61, 70, 72, 77, 116) Moldova 156 Guţul, Lidia 31,55, 81, 84, (140), 145 Vasilache, Raisa 181 Natura 163 Iacub, V. P. (35) Vieru‑Işaev, Maria (122), 198 Nistru 65 Ipatii, T. 141 Viziru, Andrei 183 Noutăţile Chişinăului 144 Vodă, Gheorghe (36) Isac, Tamara (109, 146) Novoe vremâ 182

130 O familie de intelectuali basarabeni Claudia Slutu-Grama 131 Fişă biografică

Jurist. Specialist în dreptul român medieval şi modern. Doctor în drept (specialitatea Teoria Dreptului), cercetător ştiin‑ Dumitru C. Grama ţific coordonator, conferenţiar universitar. Născut la 26 octom‑ brie 1943 în satul Râşcova, judeţul Orhei într‑o familie de ţărani gospodari. Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Faculta‑ tea de Drept (1972), doctoratul la Universitatea din Bucureşti (1999). Autor a peste o sută patruzeci de lucrări ştiinţifice, inclusiv monografiile Concepţiile social‑politice şi juridice ale lui Andro‑ nache Donici (1983), Concepţiile politico‑juridice ale lui Constan‑ tin Negruzzi (1986), Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova 1774—1859 (Bucureşti, 2000), Страницы истории государства и права Молдовы (2005, în colaborare cu Claudia Slutu‑Grama) etc. Scrierile lui Dumitru C. Grama se disting prin scrupulozitatea analizei şi prin temeinicia concluziilor, constitu‑ ind contribuţii esenţiale şi originale la istoria jurisprudenţei în Moldova. A participat la numeroase conferinţe, simpozioane şi congrese ştiinţifice naţionale şi internaţionale (Chişinău, Iaşi, Bucureşti, Moscova, Sankt Petersburg, Lvov etc.). Activează în calitate de membru al unor consilii ştiinţifi‑ ce specializate pentru susţinerea tezelor de doctorat şi doctor habiliatat în drept. Cu această ocazie Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare i‑a înmânat dr. Dumitru C. Grama la 17 aprilie 2008 Diploma instituţiei „Pentru merite deosebite în pre‑ gătirea şi atestarea cadrelor ştiinţifice şi ştiinţifico‑didactice de calificare înaltă“. biobibliografie

Claudia Slutu-Grama 133 Rânduri despre un coleg: Dumitru C. Grama Profesor de vocaţie, cu har de la Dumnezeu, Domnia Sa a inoculat studenţilor săi, graţie competenţei, erudiţiei, culturii muncii, patima studiului şi cercetării ştiinţifice asidue prin bi‑ Conferenţiar universitar, doctor în drept, slujitor de excep‑ blioteci şi prin arhive, respectul faţă de orice om — indiferent de ţie al învăţământului universitar autohton, Dumitru C. Grama, vârstă, căutând să se pătrundă şi învăţăceii de spiritul cinstei şi al la vârsta sexagenară, face parte din pleiada profesorilor în do‑ dreptăţii, dragostea faţă de frumuseţea dreptăţii. meniul dreptului, care şi‑a lăsat amprenta personalităţii asupra Dumitru C. Grama s‑a evidenţiat şi în cadrul dialogului generaţiilor de jurişti, ce i‑au audiat cursurile în centrele uni‑ ştiinţific, susţinând conferinţe, comunicări ştiinţifice, alocuţi‑ versitare din Republica Moldova: ULIM, URU (Cahul), AIDE, uni etc., atât în Republica Moldova, cât şi peste hotarele ei. Ast‑ USMA FORM. fel, Domnia Sa a dat dovadă de o temeinică pregătire istorică şi Personalitatea domnului Dumitru C. Grama este bine cu‑ juridică, precum şi o deschidere în faţa studenţilor şi a comuni‑ noscută cercetătorilor ştiinţifici, opiniei publice din Republica tăţii ştiinţifice, vocea sa rămânând cu siguranţă inconfundabilă. Moldova şi, desigur, profesorilor şi studenţilor de la instituţiile Prezenţa Dumnealui în spaţiul universitar din Moldova, ca de învăţământ superior din ţară, a universităţilor la statornicia profesor îndrumător la cursurile de masterat şi de doctorat, ne cărora a contribuit enorm de mult prin lucrările semnate de onorează, ne face cinste. condeiul său de savant: Statutul constituţional al persoanei: drep‑ Andrei SMOCHINĂ, turi, libertăţi, îndatoriri, mod de viaţă, Concepţiile social‑politice doctor habilitat în ştiinţe juridice, şi juridice ale lui Andronache Donici, Concepţiile politico‑juridice profesor universitar ale lui Constantin Negruzzi, Tendinţele evoluţiei doctrinelor juri‑ dice în Moldova (1774—1859), Evoluţia unor principii ale doctri‑ nei statului de drept în viziunea gânditorilor Moldovei în secolele Un cercetător şi profesor din domeniul XV‑XIX, Evoluţia suveranităţii Republicii Moldova la etapa iniţi‑ dreptului — Dumitru C. Grama ală de edificare a statului de drept, Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică etc. Minte pătrunzătoare, formaţie enciclopedică, îngemănate Doctorul în drept, conferenţiarul universitar Dumitru C. cu capacitatea de muncă uriaşă, îl recomandă şi îl impun ca pe o Grama se naşte la 26 octombrie 1943, în comuna Râşcova, ju‑ autoritate de necontestat în aria ştiinţelor teoriei şi istoriei statu‑ deţul Orhei, Regatul România, în familia gospodarilor Ana şi lui şi dreptului, fapt confirmat şi de conţinutul variat al prelege‑ Constantin Grama. rilor şi seminarelor Domniei Sale. Urmează şcoala primară din localitatea natală, iar pentru Savantul onorează catedra de prestigiu, cea de Drept Pu‑ a termina cursurile şcolii medii, în lipsa acesteia în comuna na‑ blic, a Universităţii Libere Internaţionale din Moldova şi se află tală, părinţii îl trimit la cea din Peresecina, pe care o absolvă în în slujba cercetării ştiinţifice la Centrul de Stat şi Drept al Insti‑ anul 1961. tutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldo‑ Dornic de cunoştinţe, tânărul Dumitru C. Grama susţine, vei. în 1967, examenele de admitere la Facultatea de Drept a Univer‑

134 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 135 sităţii de Stat din Moldova, pe care o termină în anul 1972. Câtva comanda „de sus“, axându‑şi cercetarea pe subiecte actuale unei timp, încă înainte de Facultate, alimentat de romantica valorifi‑ ştiinţe dragi sufletului: drepturile persoanei, alegerile, principiile cării pământurilor de ţelină, lucrează, în calitate de mecanizator, jurisprudenţei şi, îndeosebi, istoria statului şi dreptului Moldo‑ în Kazahstan şi în Siberia, aflate tocmai în Asia, continent pe vei. Deşi întâlnim publicate şi unele studii din prima categorie, care avea să mai ajungă în anii aşa‑numitelor detaşamente stu‑ pe care, evident, nu le putea evita cu totul, căci „planul de sus denţeşti. trebuia executat“. Vine în cercetare imediat de pe băncile Facultăţii, fiind Debutează în ştiinţa dreptului cu mai multe studii, publi‑ angajat în 1972 la Academia de Ştiinţe din Moldova, în cadrul cate atât în revistele de specialitate, cât şi în ziarele din R. Mol‑ Secţiei de Filosofie, Sociologie şi Drept. dova şi de peste hotare. Actualmente numărul total al cărţilor O primă remarcă ar fi că pe timpurile celea a deveni cer‑ şi broşurilor semnate de cercetător este unul de invidiat — 13, cetător ştiinţific la Academia de Ştiinţe din RSS Moldovenească cel al unor capitole din volume colective — 14, iar al articolelor nu i se permitea oricărui moldovean (de asemenea privilegiu se ştiinţifice a ajuns cifra de circa 110. Publică atât în R. Moldova, bucurau doar alolingvii veniţi de undeva), iar candidatul local cât şi peste hotarele ei: în România, Rusia. la aceeaşi funcţie trebuia să întrunească, deopotrivă cu criteriile Mai multe studii şi articole le semnează împreună cu dna generale de erudiţie, cunoştinţe, consecvenţă etc., şi unele cri‑ Claudia Slutu‑Grama, dr. în filologie, istoric literar, poetă, care terii special inventate de autorităţi (primele două dl Grama le‑a este şi consoarta dumnealui. cultivat în şcoală, la facultate şi prin lecturi de sine stătător, cea Remarcăm îndeosebi studiile care se referă la istoria statu‑ de‑a treia i‑a dat‑o Dumnezeu), aşa încât el a fost printre puţi‑ lui şi dreptului, în special cel românesc, în care autorul a pus şi nii cercetători autohtoni angajaţi la această instituţie chiar după o parte din sufletul lui. absolvirea facultăţii. Cea de‑a doua remarcă e că Dumitru C. Monografia care îl afirmă în calitate de savant este cea in‑ Grama după absolvirea Facultăţii de Drept la USM are în carne‑ titulată Concepţiile social‑politice şi juridice ale lui Andronache tul de muncă doar o singură inscripţie — cea efectuată în anul Donici, apărută la editura Ştiinţa în anul 1983. Chiar dacă ves‑ 1972, rămânând astfel fidel cercetării academice preţ de peste titul jurist din capitala vechii Moldove s‑a bucurat de anumite 35 de ani. studii şi de aprecieri din partea ştiinţei istorice de dincolo de La Academie parcurge toate treptele unui cadru ştiinţific Prut, cercetătorul din stânga Prutului Dumitru C. Grama vine şi (frânat pe măsură în avansare, având în vedere termenele lungi îi analizează, primul de altfel, concepţiile social‑politice şi, mai de aflare într‑o funcţie): laborant superior (1972—1974),‑ cer cu seamă, pe cele juridice, fapt demn de toată admiraţia, având cetător ştiinţific inferior (1974—1986), cercetător ştiinţific su‑ în vedere anii în care a apărut lucrarea — apogeul promovării perior din 1986, ca să ajungă în anul 2002 cercetător ştiinţific politicii de deznaţionalizare şi de rusificare. coordonator. Succesul care i l‑a adus această monografie îl încurajează, În pofida faptului că instituţia academică moldovenească aşa că în continuare, cu regularitate, D. C. Grama pune în circu‑ i‑a impus să cerceteze unele subiecte specifice timpurilor de itul ştiinţific istorico‑juridic lucrări ce abordează istoria statului atunci ca, bunăoară: „regimul juridic al construcţiei la sate în şi dreptului românesc, de exemplu: Concepţiile politico‑juridice perioada socialismului dezvoltat“, dl Grama evită cu iscusinţă ale lui Constantin Negruzzi (Chişinău, 1986); Tendinţele evolu‑

136 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 137 ţiei doctrinelor juridice în Moldova (1774—1859), (Bucureşti, din R. Moldova: Universitatea Liberă Internaţională din Moldo‑ 2000) ş. a. Pe parcurs a mai scris diverse studii despre Dimitrie va, Academia Internaţională de Drept Economic, Universitatea Cantemir, Petru Manega, Costache Conachi ş. a. Real‑Umanistică din Cahul etc. În pofida faptului că la elaborarea unor studii Dumitru C. Activitatea pe tărâmul pedagogic i‑a adus, în anul 2001, Grama a fost obligat să se conformeze politicii totalitariste de titlul ştiinţific de conferenţiar universitar. tratare a unor subiecte, cum ar fi: glotonimul şi etnonimul po‑ Este membru al Seminarului ştiinţific de profil la speci‑ pulaţiei băştinaşe din Basarabia, reflectarea evenimentelor cru‑ alitatea 12.00.01 Teoria statului şi dreptului, istoria doctrinelor ciale pentru istoria noastră (din 1711, 1812, 1917—1918, 1940), politice şi de drept, a fost membru sau referent la susţinerea te‑ o dată cu democratizarea societăţii din R. Moldova, cercetătorul zelor la circa 50 de doctori în drept, doi dintre care au susţinut a revenit asupra acestora, tratându‑le de pe poziţiile adevărului teza de doctor habilitat în drept, actualmente fiind conducătorul ştiinţific. O astfel de examinare şi de mărturisire face cinste au‑ ştiinţific a şapte doctoranzi şi competitori. A fost sau mai este torului, căci puţini sunt acei care‑şi recunosc greşelile, mai ales membru al colegiului de redacţie al mai multor reviste: Revista pe cele făcute la cerere de unicul partid de guvernământ. Mă de Filosofie şi Drept, Zakon i Jizni, Destin Românesc, Revista de grăbesc, însă, să menţionez că unele erori, despre care am amin‑ Studii şi Cercetări Juridice. tit, nicidecum nu diminuează valoarea ştiinţifică a studiilor, căci O dată cu fondarea, în anul 2006, a Institutului de Istorie, oricum unii autori au ocolit cu iscusinţă dogmele regimului co‑ Stat şi Drept, dl D. Grama se implică plenar în activitatea acestei munist, strecurând ideea adevărată a mesajului, printre aceştia instituţii, participă la şedinţe, conferinţe, lucrări colective. aliniindu‑se şi savantul, despre care scriem aceste rânduri. Acest portret nu ar fi deplin, dacă nu am fi pomenit des‑ Încununarea unei etape în activitatea ştiinţifică a consti‑ pre un alt membru al familiei Grama — poeta Steliana Grama tuit‑o anul 1999, an în care Dumitru C. Grama, avându‑l ca (4.06.1974 — 11.10.2006), prezenţă notorie în poezia româneas‑ îndrumător pe dl dr. profesor Nicolae Popa, iar în calitate de că contemporană şi nu numai, pe care, cu regret, Dumnezeu, recenzenţi pe domnii Emil Cernea, Emil Molcuţ, Cristian Io‑ aidoma Iuliei Hasdeu, a chemat‑o la El, în lumea celor drepţi, nescu, susţine teza de dr. în drept la prestigioasa Universitate prea devreme. din Bucureşti. Reuşita teză de doctorat a fost observată, aşa încât În anul în care rotunjeşte 65 de ani şi marchează apariţia editura Actami din Bucureşti o editează în anul 2000. acestei biobibliografii, mă simt onorat să pun aceste rânduri pe Activitatea ştiinţifică a dlui profesor Grama a fost marcată hârtie şi pentru faptul că l‑am avut pe dl Dumitru C. Grama şi de participarea la numeroase conferinţe ştiinţifice naţiona‑ în calitate de referent oficial la susţinerea tezei mele de doctor. le şi internaţionale, printre care cea de la Kiev (1974), Taşkent Or, avizul dat de dumnealui este cea mai bună recomandare ori‑ (1975), urmate de cele de la Kazan, Novosibirsk, Lvov, Lenin‑ cui, deschizând drum larg în ştiinţă celui căruia i‑a fost dat. grad, Iaşi, Bucureşti (în mai multe rânduri), Chişinău, Bălţi, Te‑ Să ne trăiţi, dle Profesor Dumitru C. Grama, multă sănătate, cuci, Cahul ş. a. noi realizări în activitatea ştiinţifică, acum şi mulţi ani înainte. Pentru a instrui cadre de jurişti, dr. D. C. Grama îmbracă şi Dr. Mihai TAŞCĂ, haina de profesor la catedră, aşa încât îl găsim în calitate de con‑ cercetător ştiinţific superior, AŞM, ferenţiar universitar la diferite instituţii de învăţământ superior septembrie 2007

138 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 139 Profesorul Dumitru C. Grama A publicat monografii şi cursuri consacrate problemelor fundamentale ale istoriei statului şi dreptului, ale dreptului con‑ stituţional (unele dintre ele meritând a fi premiate de forurile Copleşit şi mişcat de meditaţii şi de numeroase discuţii con‑ ştiinţifice pentru valoarea lor intrinsecă) şi peste 140 de studii şi troversate în rândurile comunităţii ştiinţifice, am atestat în rându‑ articole, apărute în ţară şi peste hotare, în volume colective sau rile ei un zbuciumat, dar şi un valoros destin. El semnifică par‑ în reviste de specialitate de mare rezonanţă. Acestea sunt lucrări curgerea unei etape importante din viaţa şi activitatea ştiinţifică a de referinţă, de care nu poate face abstracţie nici un om de ştiin‑ ilustrului savant Dumitru C. Grama, obiectivează acumulările şti‑ ţă autentic, care doreşte să scrie o lucrare temeinică în domeniul inţifice, notorii, dobândite pe parcursul itinerarului, încununează dreptului public: Statutul constituţional al persoanei (coautor o perioadă rodnică, binecuvântează un nou început, început care E. G. Martâncik, Ch.,1981), Obŝestvenno-političeskie i pravov‑ se cuvine a fi semnalat, fiindcă posesorul acestui destin merită, pe ye vozzreniâ Andronachiâ Donici (Ch., 1983), Politiko‑pravovye deplin, omagiul tuturor celora care ştiu să preţuiască o mare valoa‑ vozzreniâ Constantina Negruzzi (Ch., 1986), Tendinţele evoluţiei re şi un mare înaintaş al culturii şi ştiinţei naţionale şi nu numai. doctrinelor juridice în Moldova (1774—1859) (Bucureşti, 2000), Om de o vastă cultură, nu doar juridică, ci şi socio‑politică Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică (Ch., şi filosofică, cercetătorul Dumitru C. Grama slujeşte cu devota‑ 2005), Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy (coautor Cla‑ ment ontologic şi cu probitate ireproşabilă Academia de Ştiinţe udia Slutu‑Grama, Ch., 2005). a Moldovei timp de 35 de ani în calitate de laborant superior, Lucrările dlui dr. D. C. Grama au adus o contribuţie esen‑ cercetător ştiinţific inferior, cercetător ştiinţific coordonator, fi‑ ţială nu numai în domeniul ştiinţific, dar şi în domeniul soci‑ ind un veritabil conducător de noi mlădiţe în domeniul cercetării al, influenţând benefic atingerea adevărului ştiinţific în materia pentru masteranzi şi pentru doctoranzi. sensibilă de istorie a statalităţii Ţării Moldovei şi a spaţiului ro‑ Opera ştiinţifică a profesorului D. C. Grama este deose‑ mânesc în genere, remarcându‑se prin corectitudine, sinceritate, bit de vastă sub aspectul tematicii: relaţiile contractuale în con‑ punctualitate şi rigoare ştiinţifică, autorul având o capacitate de strucţiile capitale din complexele agro‑industriale; propagarea a se adapta uimitor de uşor la nou, dispunând de o mare putere cunoştinţelor juridice în mediul populaţiei; problemele statutu‑ de muncă şi dând dovadă de patriotism, pe care nimeni, nicio‑ lui constituţional al persoanei; teoria şi practica efectuării alege‑ dată nu i l‑a pus la îndoială. rilor în organele reprezentative de stat; formarea şi dezvoltarea Fireşte, că are coloana vertebrală călită din copilărie şi din concepţiilor social-politice şi juridice ale unor gânditori ai Ţării adolescenţă, părinţii şi rudele orientându‑l că oricând trebuie să Moldovei; evoluţia statutului juridic al Principatului Moldova fie la înălţimea imperativului timpului şi să‑şi servească neamul în epoca medievală; statutul juridic al Basarabiei în anii 1812— întotdeauna onest şi cu dăruire deplină. Cu trecerea anilor s‑a 1917; probleme de sociolingvistică; aspectele teoriei şi practicii convins de acest adevăr, căci anume acestea sunt atributele omu‑ constituirii formaţiunilor autonome în URSS; problemele evo‑ lui inteligent, a unui intelectual, fie şi din generaţia întâia… luţiei suveranităţii de stat şi ale relaţiilor interetnice în Republica Activitatea marelui savant Dumitru C. Grama fundamen‑ Moldova; aspectele constituirii şi evoluţiei doctrinei statului de tează una dintre dimensiunile concepţiei moderne privitoare la drept în Moldova etc., etc. progresul social, care nu se poate concepe, expulzând elementul

140 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 141 educaţional, formarea celor care preiau şi dezvoltă destinele co‑ dreptului în special sunt elocvente pentru a permite recunoaşte‑ munităţii şi uneori chiar destinele istoriei. rea locului său în cultura juridică postbelică, echivalent, în con‑ În calitate de profesor la Facultăţile de Drept ale Univer‑ cepţia noastră, cu cel pe care l‑a avut P. Negulescu în perioada sităţii Real‑Umanistice din Cahul (1998—2004), Academiei interbelică. Internaţionale de Drept Economic din Chişinău (1998—2003), De aceea suntem convinşi că, privind în suişul Timpului, nu Universităţii de Studii Moderne Aplicative FORM din Chişinău se va putea scrie o lucrare temeinică, de rezonanţă în domeniul (2003—2005) a ţinut prelegeri la Istoria universală a statului şi dreptului public, fără a se face referire la lucrările ştiinţifice şi la dreptului, iar din 2005 până în prezent ţine cursuri la Istoria personalitatea savantului şi profesorului Dumitru C. Grama. statului şi dreptului Republicii Moldova la Universitatea Liberă Anatol BANTUŞ, Internaţională din Moldova cu sediul la Chişinău, fascinându‑i şef al Sectorului Drept Public pe studenţi prin erudiţia şi prin modul său inconfundabil de ex‑ al Institutului de Istorie, Stat şi Drept al AŞM punere a materiei, motivat şi ştiinţific argumentat. Profesorul şi savantul Dumitru C. Grama a participat cu comunicări la numeroase conferinţe, colocvii sau simpozioane Savant ce‑şi serveşte onest neamul cu profil juridic, istoric, cultural, organizate în ţară şi peste ho‑ tarele ei, fiind o personalitate cunoscută şi apreciată şi pe plan internaţional. Pe Dumitru Constantin Grama îl cunosc din anul 1969, Fiind membru al Consiliilor Ştiinţifice ale mai multor de pe timpurile când amândoi studiam la Facultatea de Drept a instituţii, secretar ştiinţific al Consiliului Ştiinţific Specializat Universităţii de Stat din Moldova. DH.12.00.64 de pe lângă Institutul de Filosofie, Sociologie şi Încă din anii de studenţie a manifestat un interes aparte Drept al AŞM pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor ha‑ pentru munca de cercetare, pregătind diverse comunicări şi ra‑ bilitat în drept şi în calitate de membru al Comisiei de Experţi a poarte la conferinţele ştiinţifice studenţeşti, care pe atunci erau Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare a Republicii organizate de Asociaţia Ştiinţifică Studenţească (AŞS). Comu‑ Moldova, a demonstrat şi demonstrează profesionalism şi capa‑ nicările şi rapoartele prezentate de viitorul savant, mai ales la cităţi organizatorice notabile, obiectivitate şi imparţialitate, înal‑ disciplinele Istoria statului şi dreptului, Teoria statului şi dreptu‑ te calităţi de om al dialogului, om dintr‑o bucată sau cum se mai lui, Dreptul statal (în prezent — Dreptul constituţional), au fost zice pe la noi — om de o rară omenie, cumsecădenie şi sănătate calificate de multe ori ca fiind cele mai bine fundamentate şi ar‑ sufletească. Dânsul reuşeşte să creeze între colegi o atmosferă gumentate ştiinţific, îndeosebi cele care au abordat următoarele permanentă de inspiraţie şi de creativitate, iar profesionalismul teme: statutul juridic al Basarabiei în conformitate cu Regula‑ său recunoscut şi puterea de reconsiderare a unor concepţii şi mentul din 1818; aspecte ale constituirii statului federativ URSS; mentalităţi aduse la adevăratele sale dimensiuni, favorizează un constituirea şi evoluţia statelor federative socialiste. Rapoartele climat benefic al cercetărilor riguroase şi oneste. ştiinţifice menţionate i‑au servit în calitate de suport pentru teza Meritele incontestabile ale profesorului Dumitru C. Grama de licenţă Formele organizării naţional‑statale a ţărilor europene în dezvoltarea ştiinţei dreptului în general şi a istoriei statului şi socialiste.

142 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 143 Deja de pe băncile Universităţii a dat dovadă de curaj, ex‑ clusiv lupta pentru decretarea limbii române în calitate de limbă primându‑şi viziunile proprii referitor la unele aspecte ale ştiin‑ de stat, pentru aprofundarea suveranităţii şi obţinerii indepen‑ ţei dreptului. Consider că acest curaj şi „vâna“ de cercetător de denţei politice de către republica noastră. În studiile şi articolele atunci i se trag şi l‑au călăuzit mai apoi în activitatea sa ştiinţi‑ publicate în anii 1990—2007 a scos în evidenţă pericolul ce‑l fică, pe care şi‑a ales‑o, dintr‑o mare dragoste pentru cercetare, prezenta pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Repu‑ pe toată viaţa. blicii Moldova realizarea proiectelor de federalizare a ţării noas‑ După anii de studenţie face primii paşi serioşi în ştiinţă, tre. dar o porneşte, cum era pe timpuri, de la laborant, apoi cerce‑ Concomitent cu cercetările ştiinţifice, savantul s‑a mani‑ tător ştiinţific al Sectorului Stat şi Drept al Secţiei de Filosofie, festat, prin elocinţa discursului academic, ca un bun şi talentat Sociologie şi Drept, devenită apoi Institut de Filosofie, Sociolo‑ profesor, activitatea didactică desfăşurând‑o în diverse instituţii gie şi Drept al AŞM. superioare de învăţământ. Pregăteşte o pleiadă de lucrători ştiin‑ Pe parcursul anilor savantul Dumitru C. Grama publică ţifici calificaţi (masteranzi, doctoranzi, competitori). zeci de articole, studii şi lucrări ştiinţifice de profil, care sunt După 30 de ani de activitate, eu — pe tărâmul practic, la considerate de comunitatea ştiinţifică ca lucrări fundamentale, Procuratură, la Centrul pentru Drepturile Omului din Moldo‑ dintre care voi aminti câteva: Statutul constituţional al persoanei: va, iar Dumitru — la Academia de Ştiinţe a Moldovei, drumu‑ drepturi, libertăţi, îndatoriri, mod de viaţă (coautor — E. Mar‑ rile noastre s‑au întâlnit din nou. Eu am devenit competitor al tâncik); Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova Institutului de Filosofie, Sociologie şi Drept al AŞM, am luat (1774—1859); Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma doctoratul şi lucrez în calitate de cercetător ştiinţific superior Antică ş. a. al Secţiei Stat şi Drept. Fiind colegi de lucru, am colaborat la În majoritatea lucrărilor colegul meu savant a elucidat as‑ diferite proiecte ştiinţifice instituţionale (bunăoară la Edificarea pecte noi ale subiectelor investigate, le‑a tratat obiectiv, de pe Statului de Drept etc.). poziţiile adevărului istoric. Nu s‑a sfiit să polemizeze cu cerce‑ Pe parcurs, lucrând cot la cot, am cunoscut mai profund tătorii premergători în problema statutului juridic al Ţării Mol‑ activitatea acestui ilustru cercetător ştiinţific, activitate care este dovei în sec. XVI‑XVIII, combătând viziunile acelora care afir‑ de folos societăţii noastre, o activitate nobilă, dar care, consider, mau că Principatul ar fi fost, vezi bine, în acea perioadă, parte nu este preţuită la justa valoare. Să sperăm că valoarea lucrări‑ integrantă a Imperiului Otoman. Deja în cartea Concepţiile po‑ lor sale va fi apreciată după merit, căci autorul şi‑a zidit forţele litico‑juridice ale lui Constantin Negruzzi autorul a demonstrat creatoare şi sufletul în cercetare, în studenţi şi în viitorii oameni că Moldova a fost doar dependentă de sultanii turci, existând şi de ştiinţă. dezvoltându‑se realmente în calitate de Stat distinct, cu monarh Dumitru C. Grama trăieşte cu frumosul şi cu Poezia zi de propriu, cu organe de stat, administrative, judecătoreşti proprii, zi, căci membrii familiei sale îi sunt Poeţi din naştere. Eu, de cu legi, limbă şi alte însemne politico‑statale, care, evident, se asemenea, am harul cuvântului poetic şi‑i închin multstimatu‑ deosebeau de cele ale Imperiului Otoman. lui meu prieten o poezie din inimă, cu urări de prosperitate şi Cercetătorul a susţinut, „prin pana sa“ şi „în grai viu“ ten‑ succese. dinţele noi ce s‑au derulat mai apoi în Republica Moldova, in‑ Alexei POTÂNGĂ, dr. în drept

144 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 145 Poezii dedicate părinţilor Deplasare Părinţilor: Claudia şi Dumitru Baladă pentru Tatăl suferind Şi dacă mâine nu mă scol Din patul meu. Din rugi Tăticului meu Dumitru C. Grama deşarte Muzica — Mircea Oţel Te rog să nu mă dai de gol Interpret — Anatol Mârzencu Că mai există o nemoarte. Râdeam când pronunţam cuvântul „Moarte“ — Să spui la toţi că mai exist El n‑avea sens, era o vorbă goală, Şi c‑am plecat în deplasare Dar azi tresar în miezul ăst de noapte, Să iau un interviu ciudat Tot regretând amarnica‑mi greşeală. Din lumea cea nemuritoare. Fragilă este orice sănătate, Dar la hotarul veşniciei Iar Moartea niciodată nu ia mită Din cauza umilei frici Şi Tata zace doborât la pat de Ideea mi‑a zburat acolo, O banală criză de apendicită. Iar corpul mi‑a rămas aici. Refren: Şi când voi reveni, Cuvânt, Aştept telefonul, aştept telefonul, Din lumea cea nemuritoare — Vreau să‑mi comunice Tata, Eu voi renaşte din pământ, Că Moartea a fost declarată Fiind mereu în deplasare. Persoană non grata! Steliana Grama Să iasă bolnavii, să iasă bolnavii Din spitale şi suferinţi Părinţilor mei Şi să se întoarcă acasă Sobri ca nişte Sfinţi! Eu sunt ţăran. Părinţii mei, fireşte, Mă rog în faţa Cerului să‑i deie Când au venit aici, la învăţat, Răbdarea şi curajul necesar, Nu bănuiau că nu s‑or Când bisturiul lunecă, scânteie, reîntoarce În piele, înscriind un nou calvar. La vatra părintească şi la sat. Tu, Moarteo, ştii că Tata‑i încă tânăr, Îndură‑te şi lasă‑mi‑l în pace! Ei s‑au luat şi m‑au avut pe Sunaţi‑mi că sfârşitul se amână… mine. Dar telefonul tace…, încă tace… Cotidianul le cerea tribut. Dar veşnicia lor le aparţine, Steliana GRAMA, Precum şi soarta le‑a iunie 1995 aparţinut!

146 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 147 Şi am rămas aici, dar cine Publicaţii ştiinţifice şi didactice ştie? — Mă pomenesc ades îngenuncheat Şi mângâind, duios, o păpădie Cu puful ei uşor şi regretat. Steliana GRAMA Ediţii aparte Pentru dl Dumitru Grama Pentru dl Dumitru Grama 1981 Îmi ascut peniţa‑armă. 1. Statutul constituţional al persoanei: Drepturi, libertăţi, în‑ Cu regret exprim părerea datoriri, mod de viaţă / Dumitru Grama, Eugen Martân‑ Despre marea lui durere. cik. — Ch. : Cartea Moldovenească, 1981. — 158 p. El ştiinţei s‑a sacrificat, 2. Rec. : Lungu, G. Modul sovietic de viaţă / G. Lungu // Viaţa Multe domenii a studiat, satului. — 1981. — 10 noiemb. Succese mari a căpătat, Binemeritat i‑apreciat. Însă el e om onest 1982 Şi de firea sa modest — 3. Vybory v sovety narodnyh deptatov i narodnye Nu a făcut carieră, sudy — toržestvo demokratii razvitogo socializma / Eu‑ N‑a agonisit avere, gen Martâncik, Dumitru Grama. — Ch. : O‑vo „Znanie“, Nici „năgrade“ n‑a primit, 1982. — 23 p. — În lb. ru. Mereu fiind ocolit. Pentru viziune dreaptă Şi expunere deşteaptă, 1983 Este de lume stimat — 4. Obŝestvenno‑političeskie i pravovye vozzreniâ Androna‑ Merit bun de însemnat. chiâ Donici : [monogr.] / Dumitru Grama ; otv. red. : A. Şi la bine şi la rău Babii ; Akad. Nauk MSSR, Otd. Filosofii, Sociologii i Pra‑ Şi‑a propus el sfatul său; va. — Ch. : Ştiinţa, 1983. — 83 p. — În lb. ru. Lumii este de folos Şi asta‑i cel mai preţios. 5. Rec. : Galben, Andrei. Un studiu de actualitate / Andrei Gal‑ Pentru faptele lui bune, ben // Comunistul Moldovei. — 1987. — Nr 10. — P. 92–94 ; Îi dorim ca să adune Idem în lb. ru. Mulţi ani plini de sănătate, 6. Rec. : Nastasiu, V. Dacă ai vreo judecată… / V. Nastasiu // Să aibă succes în toate. Învăţ. publ. — 1984. — 29 febr. — (Vitraliu editorial). Domnului să ne rugăm 7. Rec. : Spătaru, Gheorghe. Filă din istoria gândirii juridice Mereu cu noi să‑l avem, Că‑i om bun, de omenie, moldoveneşti / Gheorghe Spătaru // Lit. şi arta. — 1984. — Pază îngerii să‑i fie. 1 mart. — P. 8. Alexei POTÂNGĂ

148 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 149 1984 2005 8. Dezvoltarea dreptului în Moldova în anii puterii sovietice 17. Aspecte ale evoluţiei statului şi dreptului în Roma Antică : / Eugen Martâncik, Dumitru Grama. — Ch. : Soc. „Ştiinţa“, (Prelegeri de istorie universală a statului şi dreptului) / Dumi‑ 1984. — 29 p. tru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama ; Inst. de Filosofie, 1986 Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei, Univ. de Studii 9. Politiko‑pravovye vozzreniâ Constantina Negruzzi : [mo‑ Moderne Aplicative FORM. — Ch. : Pontos, 2005. — 90 p. nogr.] / Dumitru Grama ; otv. red. : A. Babii ; Akad. Nauk 18. Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy : sb. statej / MSSR, Otd. Filosofii, Sociologii i Prava. — Ch. : Ştiinţa, Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama ; red. : Steliana 1986. — 142 p. — În lb. ru. Grama ; In‑t Filosofii, Sociologii i Prava Akad. Nauk Mol‑ 10. Rec. : Cocârlă, Pavel. „Iar Negruzzi şterge colbul de pe croni‑ dovy, Meždunar. Nezavisimyj Un‑t Moldovy. — Ch. : Pon‑ ce bătrâne…“ / Pavel Cocârlă // Viaţa satului. — 1987. — 7 tos, 2005. — 180 p. — În lb. ru. Conţ. : Vvedenie ; Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v mai. — P. 4. Moldove ; Vozzreniâ myslitelej èpohi Srednevekoviâ na gosudarst‑ 11. Rec. : Martâncik, E. G. [Recenzie] / E. G. Martâncik, P. S. Ni‑ vo i pravo Moldovy ; Nekotorye voprosy sudoustrojstva i sudopro‑ kitiuk // Izv. Akademii Nauk MSSR. — 1988. — Nr 3. — izvodstva Moldovy načala XVIII v. (po rabotam D. Cantemira) ; P. 80–82. — În lb. ru. „Nakaz“ Ekateriny II i politiko‑pravovaâ mysl’ Moldovy v konce 1988 XVIII — načale XIX v. ; Sobornaâ gramota 1785 goda: sostavlenie, 12. Process nad učastnikami Tatarbunarskogo vosstaniâ : [mo‑ izdanie i perevody ; Iz istorii prava Moldovy (O „Kratkom sobra‑ nii zakonov…“ Andronachiâ Donici) ; Petru Manega — kodifi‑ nogr.] / Dumitru Grama, Eugen Martâncik ; red. : V. Tatui‑ kator moldavskogo prava ; Anneksiâ Bessarabii v 1940 g. — sled‑ co. — Ch. : Cartea Moldovenească, 1988. — 165 p. : il. — În stvie rasčleneniâ Gosudarstva Moldova v 1812 g. ; Skol’ko nacij lb. ru. proživaût v Moldove? ; Iz istorii èvolûcii ponâtiâ „nacional’noe 2000 men’šinstvo“ ; Pravo na samoopredelenie ; Etnos — osnovnoj 13. Tendinţele evoluţiei doctrinelor juridice în Moldova gosudarstvoobrazuûŝij èlement stran mira ; Iz istorii pravovogo (1774—1859) / Dumitru C. Grama. — Bucureşti : Ed. statusa Transnistrii ; Problemy realizacii gosudarstvennogo suvere‑ ACTAMI, 2000. — 272 p. niteta Moldovy v ee vostočnom regione ; Federalizaciâ — šag k čet‑ vertomy rasčleneniû Moldovy ; Nekotorye zakonomernosti obra‑ 14. Rec. : Taşcă, Mihai. [Recenzie] / Mihai Taşcă // Rev. de drept zovaniâ federativnyh gosudarstv ; Gosudarstvennyj suverenitet — privat. — 2001. — Nr 2. — P. 146‑147. osnova optimal’nogo razvitiâ èkonomiki Respubliki Moldova. 15. Juc, V. [Recenzie] / V. Juc, I. Mămăligă // Rev. de Filosofie şi 19. Rec. : Smochină, Andrei. File din istoria statului şi dreptului Drept. — 2001. — Nr 3. — P. 103‑104. Moldovei / Andrei Smochină // Rev. de studii şi cercet. juridi‑ ce. — 2007. — Nr 1/2. — P. 117–119. 2003 20. Tematica seminarelor la istoria statului şi dreptului Repu‑ 16. Probleme ale edificării statului de drept în Republica Mol‑ blicii Moldova şi extrase din actele legislative vechi / Du‑ dova / Gheorghe Costachi, Dumitru C. Grama, Anatol mitru C. Grama ; red. : Claudia Slutu‑Grama ; Inst. de Filo‑ Bantuş. — Ch., 2003. — 540 p. sofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei, Univ. Liberă Int. din Moldova. — Ch. : Pontos, 2005. — 64 p.

150 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 151 Studii publicate în culegeri şi seriale 30. Democratismul sistemului electoral sovietic / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1977. — 7 mai. 1973 31. Garantirovano sistemoj : [vybory v mestnye sovety] / Iurie 21. Cunoştinţe plus măiestrie : [la „masa rotundă“ a Tine‑ Todâka, Dumitru Grama // Molodež’ Moldavii. — 1977. — rimii Moldovei] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ 31 maâ. — În lb. ru. vei. — 1973. — 21 mart. 32. Maselor — cunoştinţe juridice / Dumitru Grama // Tineri‑ mea Moldovei. — 1977. — 6 iul. 1975 33. O formă activă în educarea juridică a tineretului : [din 22. Iscusinţa de a înflăcăra : [masele] / Dumitru Grama // Ti‑ republică] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — nerimea Moldovei. — 1975. — 2 febr. 1977. — 28 sept. 23. Nekotorye voprosy sudoustrojstva i sudoproizvodstva Mol‑ 34. Pravo kak nauka : [ûrid. obrazovanie trudâŝihsâ] / Dumi‑ dovy načala XVIII v. : (po rabotam D. Cantemira) / Dumi‑ tru Grama // Molodež’ Moldavii. — 1977. — 25 oct. — În tru Grama // Izv. AN MSSR. Ser. obŝestv. nauk. — 1975. — lb. ru. Nr 3. — P. 93–95. — În lb. ru. 35. Promoţie de propagandişti [ai dreptului] / Dumitru Grama 24. Participarea tineretului la formarea sovietelor : [de depu‑ // Moldova soc. — 1977. — 20 apr. taţi] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1975. — 36. Triumful democraţiei socialiste / Dumitru Grama // Co‑ 28 mai. munistul Moldovei. — 1977. — Nr 7. — P. 37‑40 ; Idem în 1976 lb. ru. 25. Formă eficientă : [educaţia juridică a tineretului] / Dumi‑ 1978 tru Grama, Victor Goraş // Tribuna. — 1976. — Nr 24. — 37. Dogovornye otnošeniâ po kapital’nomu stroitel’stvu v P. 21–22 ; Idem în lb. ru. agropromyšlennyh ob’’edineniâh / Dumitru Grama // 26. Nume păstrat de ani : [comemorarea acad. Lev Berg, origi‑ Pravovoe regulirovanie deâtel’nosti agropromyšlennyh nar din or. Tighina] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ ob’’edinenij. — Ch., 1978. — P. 99–124. — (Vinodel’českaâ i vei. — 1976. — 9 apr. — (Calendar). plodoovoŝnaâ otrasli piŝevoj promyšlennosti MSSR). — În 27. Sub semnul înaltei conştiinţe : [păşeşte tineretul din ra‑ lb. ru. ionul Kotovski] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ 38. Moldova sovietică pe o nouă treaptă a dezvoltării constitu‑ vei. — 1976. — 26 mai. ţionale / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Tinerimea Mol‑ 28. Tineretului — cunoştinţe de drept / Dumitru Grama // Ti‑ dovei. — 1978. — 12 apr. nerimea Moldovei. — 1976. — 12 mai. 39. Pravovoe vospitanie molodeži / Eugen Martâncik, Dumitru Grama // Problemy kommunističeskogo vospitaniâ. — Ch., 1977 1978. — P. 164–183. — În lb. ru. 29. Corelaţia: studii şi viaţă : [în cadrul cercurilor „Bazele cu‑ 40. Prioritatea democraţiei socialiste : [în proiectul noii Con‑ noştinţelor juridice“ din raionul Soroca] / Dumitru Grama stituţii a RSSM] / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Viaţa // Tinerimea Moldovei. — 1977. — 1 iun. satului. — 1978. — 13 apr.

152 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 153 41. Rod al dăruirii : [Nicolae Ţurcan din satul Chetrosu, raio‑ rie. Societate a adevăratei libertăţi. — Ch. : Cartea Moldove‑ nul Drochia şi educaţia juridică a tineretului] / Dumitru nească, 1979. Grama // Tinerimea Moldovei. — 1978. — 2 aug. 51. Ûristom možeš’ ty ne byt’… / Dumitru Grama // Molodež’ 42. Strălucită întruchipare a umanismului real şi a optimismu‑ Moldavii. — 1979. — 13 marta. — În lb. ru. lui social : (La aniversarea a 30‑a a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului) / Dumitru Grama, Eugen Martâncik 1980 // Comunistul Moldovei. — 1978. — Nr 12. — P. 20–25. 52. Dreptul la vot / Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 5 ian. 1979 53. Dreptul la vot universal / Dumitru Grama // Viaţa satu‑ 43. Competenţă şi perspicacitate : [educaţia juridică a oame‑ lui. — 1980. — 22 ian. nilor muncii] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 54. O formă eficientă de educaţie juridică a tineretului / Dumi‑ 1979. — 16 mai. tru Grama // Tribuna. — 1980. — Nr 10. — P. 15–19 ; Idem 44. Două lumi — două copilării : [20 de ani de la adoptarea de în lb. ru. către ONU a Declaraţiei drepturilor copilului] / Dumitru 55. Prestigiul numelui de deputat / Dumitru Grama // Învăţ. Grama, Claudia Slutu // Viaţa satului. — 1979. — 4 dec. publ. — 1980. — 1 mart. 45. Două lumi — două sisteme electorale : [în procesul formă‑ rii organelor de stat] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1981 1979. — 6 ian. 56. Confirmând idealurile umane : [33 de ani de la adoptarea 46. Èffektivnost’ pravovogo vospitaniâ trudâŝihsâ sela / Eugen Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului] / Dumitru Martâncik, Dumitru Grama // Integracionnye processy, Grama // Viaţa satului. — 1981. — 10 dec. soveršenstvovanie obŝestvenyh otnošenij na sele. — Ch., 1979. — P. 90–107. — În lb. ru. 1982 47. Lecţiile propagandistului Nicolae Ţurcan : [educaţia ju‑ 57. Domeniu important : [în viaţa statului — alegerile în organe‑ ridică a tineretului] / Dumitru Grama // Tribuna. — le locale] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1982. — 6 apr. 1979. — Nr 7. — P. 23–26 ; Idem în lb. ru. 48. Relaţiile contractuale în construcţiile capitale din cadrul 1983 asociaţiilor agroindustriale / Dumitru Grama // Reglemen‑ 58. Învăţămintele „Învăţăturii“ : [Ecaterinei a II‑a] / Claudia tarea juridică a activităţii asociaţiilor agroindustriale. — Slutu, Dumitru Grama // Moldova. — 1983. — Nr 10. — Ch., 1979. — P. 99–124. P. 28. 49. Rod al Marelui Octombrie : [dreptul la învăţătură — drept 59. Pravovoe vospitanie trudâŝihsâ v usloviâh agropromyšlen‑ legiferat de Constituţie] / Dumitru Grama // Tinerimea noj integracii i mežhozâjstvennoj kooperacii / Eugen Mar‑ Moldovei. — 1979. — 7 oct. tâncik, Dumitru Grama // Pravovye voprosy funkcioni‑ 50. Studiu necesar fiecăruia / Dumitru Grama // Tinerimea rovaniâ agropromyšlennyh ob’’edinenij. — Ch., 1983. — Moldovei. — 1979. — 20 iun. — Rec. la cartea : Todâka, Iu‑ P. 131–165. — Bibliogr. : P. 177–178. — În lb. ru.

154 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 155 1984 71. Proniknovenie russkih ûridičeskih knig v Moldavii i ih 60. Activitate multilaterală : [aspecte ale propagandei cunoş‑ rasprostranenie / Dumitru Grama // Kniga v Rossii do se‑ tinţelor juridice] / Dumitru Grama // Tinerimea Moldo‑ rediny XIX veka : 3‑â Vsesoûz. nauč. konf., Leningrad 2‑4 vei. — 1984. — 6 iul. okt. 1985 g. : tez. dokl. / Akad. Nauk SSSR, Nauč. Sovet po 61. Dreptul la vot, dreptul afirmării / Dumitru Grama // Tine‑ kompleksnoj probleme „Istoriâ mirovoj kul’tury“. — Le‑ rimea Moldovei. — 1984. — 22 ian. ningrad, 1985. — P. 97–98. — În lb. ru. 62. Radiŝev i kul’tura Moldavii / Dumitru Grama // Russkij âzyk 1986 v moldavskoj škole. — 1984. — Nr 2. — P. 63. — În lb. ru. 72. Întruchiparea unui vis de milenii: (10 decembrie — Ziua 63. Statul şi dreptul Moldovei în opera lui C. Negruzzi / Du‑ Internaţională a Drepturilor Omului) / Dumitru Grama // mitru Grama, Claudia Slutu // Nistru. — 1984. — Nr 12. — Viaţa satului. — 1986. — 9 dec. P. 120–128. 73. „Nakaz“ Ekateriny II i politiko‑pravovaâ mysl’ Moldo‑ 64. Sudebnyj process pâtisot : [Tatarbunarskoe vosstanie 1924 vy v konce XVIII — načale XIX veka / Dumitru Grama goda] / Eugen Martâncik, Dumitru Grama // Soc. zakon‑ // Izv. AN MSSR. Ser. obŝestv. nauk. — 1986. — Nr 1. — nost’. — 1984. — Nr 9. — P. 62–64. — În lb. ru. P. 35‑42. — În lb. ru. 65. Suprem exponent al năzuinţelor : [puterea reală în stat] / 1987 Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1984. — 26 ian. 74. Carizm i rasprostranenie peredovoj obŝestvenno- političeskoj literatury v Moldavii v pervoj polovine XIX 1985 veka / Dumitru Grama // Aktual’nye problemy biblioteko‑ 66. Din istoria dreptului Moldovei : (despre „Adunarea cu‑ vedeniâ, bibliografii i istorii knigi v Moldavii v svete reše‑ prinzătoare în scurt din cărţile împărăteştilor pravile…“ a lui nij XXVII s’’ezda KPSS i XVI s’’ezda Kompartii Moldavii: Andronache Donici) / Dumitru Grama // Probleme ale isto‑ (tez. vystuplenij na resp. naučno‑prakt. konf. 28 marta 1987 riei, teoriei şi organizării ştiinţei. — Ch., 1985. — P. 6–23. g.). — Ch., 1987. — P. 189–193. — În lb. ru. 67. Egalitatea în drepturi: mit şi realitate / Dumitru Grama // 75. Dreptul la locuinţă: în socialism şi capitalism / Dumitru Viaţa satului. — 1985. — 24 ian. Grama // Viaţa satului. — 1987. — 10 dec. 68. Iz istorii prava Moldavii : (O „Kratkom sobranii zakonov“ 76. Exemplu al democraţiei populare: [40 de ani de la primele Andronachiâ Donici) / Dumitru Grama // Problemy isto‑ alegeri în Sovietul Suprem al RSS Moldoveneşti] / Dumitru rii, teorii i organizacii nauki. — Ch., 1985. — P. 6–23. — Grama // Viaţa satului. — 1987. — 14 febr. În lb. ru. 77. O nouă etapă în dezvoltarea sistemului electoral sovietic : 69. O ruşinoasă farsă judiciară / E. Martâncik, Dumitru Gra‑ [dreptul de vot universal, egal, direct şi secret] / Dumitru ma // Tribuna. — 1985. — Nr 14. — P. 18–20. Grama // Viaţa satului. — 1987. — 7 mai. 70. Pravovoe vospitanie v trudovom kollektive / Eugen Mar‑ 78. Participarea tineretului la formarea sovietelor / Dumitru tâncik, Dumitru Grama, Galina Kosenkova // Kommu‑ Grama // Tinerimea Moldovei. — 1987. — 17 mai. nističeskoe vospitanie trudâŝihsâ: opyt i problemy. — Ch., 79. Pravilistul Andronache Donici / Dumitru Grama // Ori‑ 1985. — P. 67–81. — În lb. ru. zontul. — 1987. — Nr 12. — P. 90–93.

156 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 157 80. Pravovoe vospitanie truženikov sela na sovremennom vyh učenij XVII‑XVIII vv. / otv. red. : V. S. Nersesianţ. — M., ètape / Eugen Martâncik, Dumitru Grama, Galina Kosen‑ 1989. — P. 361–365. — În lb. ru. kova // Kommunističeskoe vospitanie truženikov sela : opyt 89. O şansă de reînviere : [îndemnul ca deputaţii Sovietului i problemy. — Ch., 1987. — P. 65–81. — În lb. ru. Suprem al RSS Moldoveneşti la sesiunea din 29 august să adopte proiectele de legi despre revenirea la grafia latină şi 1988 limba de stat (română) în calitate de acte normative] / Du‑ 81. Komu vozdvigat’ pamâtniki ? / Dumitru Grama // Molo‑ mitru Grama // Tinerimea Moldovei. — 1989. — 27 aug. dež’ Moldavii. — 1988. — 16 iul. — În lb. ru. 90. Pe cine să alegem? / Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 82. Mărturii de preţuire : [a înaintaşilor — proiectul monu‑ 1989. — 22 mart. mentelor ce vor fi înălţate în republică până în 2000] / Du‑ 91. Regulamentul trebuie să devină garant… : [despre „Regu‑ mitru Grama // Învăţ. publ. — 1988. — 25 iun. — Autorul lamentul cu privire la Min. Învăţământului public al RSS pledează pentru edificarea următoarelor monumente: lui Moldoveneşti“, care nu prevedea, regretabil, dreptul cetă‑ Eustratie Logofătul, lui Andronache Donici, lui G. Bănules‑ ţenilor la instruirea în limba maternă] / Eugen Martâncik, cu‑Bodoni ; Idem în lb. ru. Dumitru Grama // Învăţ. publ. — 1989. — 7 ian. 83. Necesitate stringentă a vieţii : [decretarea limbii noastre 92. Totul depinde de conştiinţa noastră : [ca să alegem deputaţi drept limbă de stat] / Dumitru Grama // Ştiinţa. — 1988. — democraţi] / Dumitru Grama // Viaţa satului. — 1989. — 3 dec. — (Limba maternă). 16 febr. 84. Socialismul şi drepturile omului / Eugen Martâncik, Dumi‑ 93. Ûridičeskie knigi Moldavii konca XVIII — pervoj polo‑ tru Grama // Comunistul Moldovei. — 1988. — Nr 12. — viny XIX veka / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Kniga P. 81–87 ; Idem în lb. ru. i knižnoe delo Sibiri : Istoriâ, sovremennost’, perspektivy 85. Sočineniâ francuzskih prosvetitelej v Moldavii : (konec razvitiâ. — Novosibirsk, 1989. — P. 81–84. — În lb. ru. XVIII — pervaâ polovina XIX vv.) / Dumitru Grama, Cla‑ 94. Ûridičeskaâ kniga (zakonodatel’nye akty) v Moldavii / Cla‑ udia Slutu // Kniga v Rossii v èpohe prosveŝeniâ: sb. nauč. udia Slutu, Dumitru Grama // Kniga v Rossii XVII — nača‑ trudov. — Leningrad, 1988. — P. 96–107. — În lb. ru. le XIX veka. Problemy sozdaniâ i rasprostraneniâ : sb. nauč. trudov. — Leningrad, 1989. — P. 99–105. — În lb. ru. 1989 86. Cât există ceva sfânt… : [limba maternă — cea mai de preţ 1990 comoară a unei naţiuni] / Dumitru Grama // Tinerimea 95. Arma noastră este cuvântul / Gheorghe Bobână, Dumitru Moldovei. — 1989. — 8 ian. — (Clubul politic „TM“). Grama, Gheorghe Antonovici // Moldova Suverană. — 87. Două adevăruri nu există : [la „masa rotundă“ se discută 1990. — 11 oct. — (Pe teme actuale). problemele spinoase ale istoriei Moldovei, printre parti‑ 96. Câte naţii trăiesc în Moldova? / Dumitru Grama // Vocea cipanţi — D. Grama] / Tinerimea Moldovei. — 1989. — poporului. — 1990. — 8 mai. — P. 7. 8 sept. — Fotogr. în grup. 97. Dreptul la autodeterminare / Dumitru Grama // Vocea po‑ 88. Moldaviâ / Dumitru Grama // Istoriâ političeskih i pravo‑ porului. — 1990. — 22 mai. — P. 7.

158 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 159 98. Dreptul la dezvoltarea liberă / Dumitru Grama // Lit. şi 107. Suveranitatea republicii unionale: mit şi realitate / Dumi‑ arta. — 1990. — 24 mai. — P. 6. tru Grama // Făclia. — 1991. — 8 febr. — P. 1, 2. 99. Ishodâ iz principov ûrisprudencii : [territoriâ respu‑ bliki ne dolžna podvergat’sâ nikakim izmeneniâm] / 1992 Dumitru Grama // K voprosu o gagauzskoj avtonomii 108. Anexiunea Basarabiei la URSS în 1940 — consecinţă a / sost. : Rodica Iuncu. — Ch., 1990. — P. 64–133. — În sfârtecării Statului Moldovenesc în 1812 / Dumitru Grama lb. ru. // Cugetul. — 1992. — Nr 2. — P. 31–38. 100. Peredovaâ zarubežnaâ obŝestvenno‑političeskaâ literatura 109. Concilierea cu smirnoviştii e imposibilă / Dumitru Grama v Moldavii (konec XVIII — pervaâ polovina XIX vv.) / Du‑ // Moldova Suverană. — 1992. — 2 apr. — P. 2. mitru Grama // Bibliotečno‑bibliografičeskaâ deâtel’nost’ i 110. Din istoria statutului juridic al Transnistriei / Dumitru istoriâ knigi v Moldavii : [sb.]. — Ch., 1990. — P. 3–14. — În Grama // Cugetul. — 1992. — Nr 5/6. — P. 15‑19. lb. ru. 111. Domnilor, nu denaturaţi istoria! / Dumitru Grama // Curi‑ 1991 erul de seară. — 1992. — 9 apr. — P. 2 ; 13 apr. — P. 2. 101. Despre referendum / Dumitru Grama // Lit. şi arta. — 112. Federalizarea — pas decisiv spre cea de‑a patra sfârteca‑ 1991. — 14 febr. — P. 3. re a Moldovei / Dumitru Grama // Vocea poporului. — 102. Drama noastră istorică / Dumitru Grama // Moldova Suve‑ 1992. — 16 iun. — P. 1,7 ; 23 iun. — P. 7 ; Idem în lb. ru. rană. — 1991. — 28 iun. — P. 3. 113. Genocidul în Moldova: inspiratori şi executanţi / Dumi‑ 103. În fruntea institutului să vină oameni noi: Concurs la Aca‑ tru Grama // Vocea poporului. — 1992. — 30 iun. — P. 2 ; demie : [de Ştiinţe a Moldovei] : [întru susţinerea candida‑ 14 iul. — P. 6 ; Idem în lb. ru. turii lui Gheorghe Bobână] / N. Mihai, Dumitru Grama … 114. Jurisprudenţa — suport în reglementarea relaţiilor interet‑ // Moldova Suverană. — 1991. — 22 mart. nice / Dumitru Grama // Moldova Suverană. — 1992. — 17 104. Petru Manega — codificator al dreptului moldovenesc iun. — P. 2 ; 20 iun. — P. 2. din Basarabia / Dumitru Grama, Claudia Slutu // Cuge‑ 115. Ne iskažajte istoriû, gospoda! / Dumitru Grama // Transnis‑ tul. — 1991. — Nr 2. — P. 35‑41 ; Idem în lb. ru. ; Ştiinţa. — tria. — 1992. — Mai (Nr 13/15/16). — P. 3 ; Več. Kišinev. — 1992. — 31 ian. — P. 10 ; 28 febr. — P. 9. 1992. — 9 apr., 13 apr. — În lb. ru. 105. Proèkt graždanskogo kodeksa Bessarabii Petru Manegi: Ra‑ zrabotka i izdanie / Claudia Slutu, Dumitru Grama // Razvi‑ 1993 tie knižnogo dela, bibliotečno‑bibliografičeskoj deâtel’nosti 116. Anul 1812: aspecte juridice / Dumitru Grama // Rev. de v Moldove. — Ch., 1991. — P. 29‑46. — În lb. ru. Filosofie şi Drept. — 1993. — Nr 2. — P. 40–44 ; Nr 3. — 106. Suveranitatea de stat şi relaţiile interetnice: aspecte juridice / P. 44–52 ; 1994. — Nr 1. — P. 30–36 ; Nr 2. — P. 41–46. Dumitru Grama // Bul. Academiei de Ştiinţe a Republicii Mol‑ 117. Aviz la Proiectul Constituţiei Republicii Moldova : [printre dova. Filosofie şi Drept. — 1991. — Nr 2. — P. 36–46 ; Nr 3. — semnatari, primul este Dumitru Grama] // Moldova Suve‑ P. 34–41 ; Rev. de Filosofie şi Drept. — 1992. — Nr 1. — P. 38– rană. — 1993. — 2 iun. — P. 3. 41 ; Nr 2. — P. 34–41 ; Nr 3. — P. 36–43. 118. „Cartea românească de învăţătură…“ din 1646 — mo‑

160 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 161 nument de vază al culturii juridice a Moldovei / Dumitru inţele socio‑umane : st. şi cercet. — Iaşi, 1995. — Tom. 2. — Grama // Valori şi tradiţii culturale în Moldova : (culeg. de P. 50–57. st.). — Ch., 1993. — P. 127–142. 128. Denumirea limbii locuitorilor din Moldova în lumi‑ 119. Costache Conachi — promotor al ideilor iluministe în na documentelor istorice şi a legităţilor general‑umane / jurisprudenţa Ţării Moldovei / Dumitru Grama, Claudia Dumitru C. Grama // Rev. de lingvistică şi şt. literară. — Slutu // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 40). — P. 5 ; 1995. — Nr 5. — P. 79–87. Ştiinţa. — 1995. — Nr 2. — P. 7. 129. Limba locuitorilor Ţării Moldovei din punctul de vedere al 120. Din lupta românilor de la răsărit de Prut în apărarea legilor jurisprudenţei / Dumitru C. Grama // Limba Română. — Ţării Moldovei în prima jumătate a sec. al XIX‑lea / Dumi‑ 1995. — Nr 4. — P. 102–106 ; Limba Română este Patria tru Grama // Idei şi valori perene în ştiinţele socio‑umane : mea : Studii. Comunicări. Documente : antol. de texte st. şi cercet. — Iaşi, 1993. — P. 7–11. publ. în rev. „Limba Română“ (Chişinău) / selecţ. şi pref. de 121. Iz istorii pravovogo statusa Transnistrii / Dumitru Grama Alexandru Bantoş. — Ed. rev. şi adăugită — Ch., 2007. — // Cugetul. — 1993. — Nr 5/6. — P. 16–20. — În lb. ru. P. 223–228. 122. Republica Moldova — stat naţional / Dumitru Grama // 130. Limba română — limba oficială a Statului Moldova în sec. Lit. şi arta. — 1993. — 13 mai. — P. 3. al XVII‑ lea / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru C. Grama // 123. Termenul „moldoveni“ în viziunea legităţilor jurispru‑ Ştiinţa. — 1995. — Nr 9. — P. 8–9. denţei / Dumitru Grama // Moldova: deschideri ştiinţi‑ 131. O moştenire pe care o deţinem de la el : (un an de la trecerea fice şi culturale spre Vest : Congr. XVIII al Acad. Româ‑ în nefiinţă a compatriotului nostru Paul Mihail) / Dumitru no‑Americane de Şt. şi Arte. — Ch., 1993. — Vol. 1. — Grama // Luminătorul. — 1995. — Nr 5. — P. 45–48. P. 247–248. 132. [Recenzie] : [la cartea: Mihail Paul. Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812—1830), Bucureşti, 1993] / Du‑ 1994 mitru Grama // Revue des études sud‑est européennes. — 124. Evoluţia statutului juridic al Basarabiei în anii 1812—1918 1995. — Nr 3/4. — P. 347–348. / Dumitru Grama // Rev. de istorie a Moldovei. — 1994. — Nr 2. — P. 62–70. 1996 125. Din istoria statului şi dreptului Moldovei / Dumitru Gra‑ 133. Aspecte ale evoluţiei culturii juridice în Principatul Mol‑ ma // Făclia. — 1994. — 25 febr. — P. 5 ; 4 mart. — P. 5. dovei (1646—1749) / Dumitru Grama // Un veac de aur în 126. Lupta românilor de la răsărit de Prut pentru apărarea legilor Moldova 1643—1743 : Contribuţii la studiul culturii şi lite‑ Ţării Moldovei în primele decenii ale sec. al XIX‑ lea / Du‑ raturii române vechi. — Ch. ; Bucureşti, 1996. — P. 59–76. mitru C. Grama // Destin Românesc. — 1994. — Nr 1. — 134. Doctrina dreptului natural în viziunea gânditorilor Ţării P. 86–96. Moldovei / Dumitru Grama // Rev. de istorie a Moldo‑ 1995 vei. — 1996. — Nr 1. — P. 78–86. 127. Costache Negruzzi — promotor al doctrinei separării pu‑ 135. Evoluţia principiilor de dreptate, libertate şi egalitate în terilor în stat / Dumitru Grama // Idei şi valori perene în şti‑ Moldova în sec. al XVIII‑lea — prima jumătate a sec. al

162 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 163 XIX‑lea / Dumitru Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 144. Restabilirea jurisdicţiei Statului Moldova în teritoriile ane‑ 1996. — Nr 2/3. — P. 54–58 ; 1997. — Nr 1. — P. 65–71 ; xate de Imperiul Otoman / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Nr 2/3. — P. 54–61. Tinerilor Jurişti. — 1998. — Nr 1. — P. 40–49. 136. Specificul abordării doctrinei contractului social în opere‑ 145. Specificul evoluţiei doctrinei suveranităţii în Moldova în le gânditorilor Moldovei / Dumitru Grama // Analele Şt. sec. al XIX‑lea / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor ale Univ. Libere Int. din Moldova. Drept. — Ch., 1996. — Jurişti. — 1998. — Nr 8. — P. 5–16 ; Nr 9. — P. 5–13. Vol. 1. — P. 11–15. 1997 1999 137. Andronache Donici — promotor al ideilor iluministe în 146. Autonomia etno‑confesională în epoca medievală şi în cea jurisprudenţa Moldovei / Dumitru Grama // Analele Şt. modernă / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Ju‑ ale Univ. Libere Int. din Moldova. Drept. — Ch., 1997. — rişti. — 1999. — Nr 2. — P. 7–13. Vol. 2. — P. 11–16. 147. Manualul juridic al lui Andronache Donici : [„Adunarea 138. Dreptul feudal în Moldova / Dumitru Grama // Chişinău : cuprinzătoare în scurt din cărţile împărăteştilor pravile…“] encicl. — Ch., 1997. — P. 195. / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 139. Internaţionalizarea problemei Basarabiei în anii 1812— 1999. — Nr 1. — P. 5–12. 1856 / Dumitru Grama // Conf. şt.‑didactică anuală 148. Principatul Moldovei — stat suveran sub protecţie / Dumi‑ [ULIM] : rezum. comunic. — Ch., 1997. — P. 273–274 ; tru C. Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 1999. — Nr 1. — 140. Legile locale ale Basarabiei / Dumitru Grama // Chişinău : P. 43–48 ; Nr 2/3. — P. 56–61. encicl. — Ch., 1997. — P. 282–283. 149. Provincia — modalitatea de dominaţie cea mai drastică 141. Statutul juridic al Basarabiei în sec. al XIX‑lea pe baza asupra popoarelor anexate (sec. XV‑XIX) / Dumitru C. documentelor promulgate de guvernul ţarist / Dumitru Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — 1999. — Nr 1. — Grama // Sud‑Estul şi contextul european. Bul. VIII. Acte P. 5–12. româneşti din Basarabia (sec. XIX) : Ses. şt. organizată de Inst. de Studii Sud‑Est Europene, sub egida Comisiei 2000 de granturi a Acad. Române (4 dec. 1996). — Bucureşti, 150. Rolul diplomaţiei europene în revenirea Basarabiei de Sud 1997. — P. 11–24. în componenţa Principatului Moldova (1812—1857) / Du‑ 1998 mitru C. Grama // Fundaţia Universitară Română de Şt. şi 142. Internaţionalizarea problemei Basarabiei în anii 1812— Arte Gheorghe Cristea : a X-a ses. de comunic. şt. — Bucu‑ 1856 / Dumitru C. Grama // Bul. Asoc. Tinerilor Jurişti. — reşti, 2000. — P. 44–50. — (Secţ. „Juridică“). 1998. — Nr 2. — P. 5–19. 151. Ţara Moldovei — stat cu suveranitatea limitată: (sec. al 143. Principatul Moldovei — stat suveran sub protecţie / XVI‑lea — prima jumătate a sec. al XIX‑lea) / Dumitru C. Dumitru C. Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — Grama // Idei şi valori perene în ştiinţele socio‑umane : st. 1998. — Nr 2/3. — P. 42–47 ; 1999. — Nr 1. — P. 43–48 ; şi cercet. — Iaşi, 2000. — Tom. V. — P. 156–168. 1999. — Nr 2/3. — P. 56–61.

164 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 165 2001 159. Aspecte juridice ale implementării Proiectului de Acord 152. Aspecte juridice ale relaţiilor lingvistice în Republica Mol‑ dintre Republica Moldova şi Transnistria din 2 iulie 2002 / dova / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru C. Grama // Funda‑ Dumitru C. Grama // Cugetul. — 2002. — Nr 3/4. — P. 15–25. ţia Universitară Română de Şt. şi Arte Gheorghe Cristea : 160. Autonomia naţional‑culturală — calea optimă de dezvolta‑ a XI‑a ses. de comunic. şt. — Bucureşti, 2001. — P. 209– re a grupurilor naţionale din Republica Moldova / Dumitru 214. — (Secţ. „Juridică“). C. Grama // Statul de drept şi problemele minorităţilor na‑ 153. Din istoria comutării pedepsei cu moartea prin închisoare ţionale : materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (Bălţi, 11–12 pe viaţă sau alte termene de detenţiune în Moldova în sec. ian. 2002). — Ch., 2002. — P. 61–63. XVIII‑XIX / Dumitru C. Grama // Problemele detenţiunii 161. Combaterea de către Mihai Eminescu a afirmaţiilor despre pe viaţă : materialele Conf. şt.‑pract. int. — Ch., 2001. — vasalitatea Principatelor Române / Dumitru C. Grama // P. 82–85. Arta Educaţiei (Cahul). — 2002. — Nr 1. — P. 16–19. 154. Legităţile constituirii statelor federative / Dumitru C. Gra‑ 162. Din istoria evoluţiei noţiunii „minorităţi naţionale“ / Du‑ ma // Conf. Şt. Int.: „Interferenţe cultural‑lingvistice şi mitru C. Grama // Statul de drept şi problemele minorită‑ ştiinţifice în Europa sud‑estică la începutul mileniului al ţilor naţionale : materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (Bălţi, III‑lea“. — Cahul, 2001. — P. 89–98. 11‑12 ian. 2002). — Ch., 2002. — P. 179–183. 155. Legitime sunt oare doleanţele de federalizare a Moldovei? 163. Ilegitimitatea tendinţelor de federalizare a statului unitar / Dumitru C. Grama // Coloana infinitului : rev. de cultură Republica Moldova / Dumitru C. Grama // Cugetul. — (Timişoara). — 2001. — Vol. III. — Mai‑iun. (Nr 37/38). — 2002. — Nr 1. — P. 26–30. P. 19–21. 164. Însuşirea limbii etniei autohtone — premisa principală a 156. Lupta românilor basarabeni pentru autonomia politico‑sta‑ integrării alolingvilor în societatea ţării gazdă / Dumitru C. tală a teritoriilor de la răsărit de Prut (1812—1917) / Dumi‑ Grama // Zilele Academice Ieşene. Ed. a XX‑a : rez. / Acad. tru C. Grama // Conf. Int.: „Ştefan Lupaşcu‑2000“. — Ch., Română. Filiala Iaşi, Inst. de Cercet. Economice şi Sociale 2001. — Vol. 2. — P. 352–355. Gheorghe Zane (Iaşi). — Iaşi, 2002. — P. 19–20. 157. Lupta românilor basarabeni pentru renaşterea statalităţii na‑ 165. Nekotorye zakonomernosti obrazovania federativnyh go‑ ţionale în secolul XIX şi în primele decenii ale secolului XX / sudarstv / Dumitru C. Grama // Aktual’nye problemy so‑ Dumitru C. Grama // Idei şi valori perene socio‑umane : st. vremennosti: naučnyj poisk i puti rešeniâ : materialy II şi cercet. — Cluj‑Napoca, 2001. — Tom. VI. — P. 252–261 ; konf. prof.‑prep. sostava i studentov Slavân. Un‑ta Respu‑ Rev. de Filosofie şi Drept. — 2001. — Nr 3. — P. 63–65. bliki Moldova po itogam nauč.‑issled. raboty za 2001—2002 učeb. god. — Ch., 2002. — P. 79–81. — În lb. ru. 2002 158. Aspecte juridice ale conflictului din Transnistria / Dumitru C. 2003 Grama // Conf. şt. de totalizare a activităţii şt. a prof. şi studen‑ 166. Aspecte ale încălcării egalităţii în drepturi a limbilor vorbi‑ ţilor pentru anul 2001 / Min. Învăţăm. al Republicii Moldova, te de locuitorii Republicii Moldova / Dumitru C. Grama // Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2002. — P. 78–81. Limba Română. — 2003. — Nr 11/12. — P. 10–16.

166 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 167 167. Aspecte din istoria dreptului Moldovei în viziunea lui Di‑ C. Grama // Rev. de Filosofie şi Drept. — 2003. — Nr 1/3. — mitrie Cantemir / Dumitru C. Grama // Dimitrie Cante‑ P. 68–84. mir — umanist, gânditor şi om de ştiinţă : Conf. Int. (4–5 176. Probleme ale funcţionării organelor constituţionale în zona apr. 2003). — Cahul, 2003. — Vol. 1. — P. 23–27 ; Legea şi de est a Republicii Moldova în anii 1989—1991 / Dumitru viaţa. — 2003. — Nr 4. — P. 28–30. C. Grama // Funcţionarea instituţiilor democratice în statul 168. Aspecte din istoria implementării concepţiilor doctrinei de drept : materiale ale Сonf. teoretico‑şt. Int. (Bălţi, 25–26 statului de drept în Moldova / Dumitru C. Grama // Rev. ian. 2003). — Ch., 2003. — P. 155–158. Naţ. de Drept. — 2003. — Nr 2. — P. 39–42. 177. Problemy realizacii gosudarstvennogo suvereniteta Moldo‑ 169. Dimitrie Cantemir — militant al suveranităţii de stat şi al vy v ee vostočnom regione / Dumitru C. Grama // Aspecte independenţei politice a Moldovei / Dumitru C. Grama // juridice ale societăţii civile: realităţi şi perspective : mate‑ Legea şi viaţa. — 2003. — Nr 2. — P. 21–24. riale ale Сonf. teoretico‑şt. Int., 26–27 febr. 2003. — Ch., 170. Dimitrie Cantemir — promotor al ideilor doctrinei suve‑ 2003. — P. 149–156. — În lb. ru. ranităţii de stat / Dumitru C. Grama // Conf. şt. de totaliza‑ 178. Teritoriul — element constitutiv principal al statalităţii po‑ re a activ. şt. a prof. şi studenţilor pe anul 2002 / Acad. Int. poarelor lumii / Dumitru C. Grama, Antonina Comănici de Drept Economic. — Ch., 2003. — P. 9–11. // Conf. şt. de totalizare a activ. şt. a prof. şi studenţilor pe 171. Egalitatea în drepturi a limbilor locuitorilor Moldovei: re‑ anul 2002 / Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2003. — alizări şi probleme / Dumitru C. Grama // Edificarea sta‑ P. 121–122. tului de drept : materialele Conf. int. şt.‑pract. (Chişinău, 179. Violenţa în perioada rebeliunilor armate secesioniste / Dumi‑ 26–27 sept. 2003). — Ch., 2003. — P. 247–252 ; Rev. Naţ. de tru C. Grama // Violenţa în societatea de tranziţie : materiale Drept. — 2003. — Nr 10. — P. 41–44. ale Conf. şt. Int., 16–17 mai 2003. — Ch., 2003. — P. 85–91. 172. Ètnos — osnovnoj gosudarstvoobrazuûŝij èlement stran mira / Dumitru C. Grama, Antonina Comănici // Aspecte 2004 juridice ale societăţii civile: realităţi şi perspective : mate‑ 180. Consecinţele federalizării asupra suveranităţii de stat a Re‑ riale ale Conf. teoretico‑şt. int. (26–27 febr. 2003). — Ch., publicii Moldova / Dumitru C. Grama // Idei şi valori pe‑ 2003. — P. 651–656. — În lb. ru. rene în ştiinţele socio‑umane : st. şi cercet. — Cluj‑Napo‑ 173. Evoluţia unor principii ale doctrinei statului de drept în viziu‑ ca, 2004. — Tom. IX. — P. 140–157 ; Rev. de Filosofie şi nea gânditorilor Moldovei (în secolele XV—XIX) / Dumitru C. Drept. — 2004. — Nr 1/3. — P. 88–97. Grama // Probleme ale edificării statului de drept în Republica 181. Dilema: stat unitar sau stat federativ? / Dumitru C. Grama Moldova : [monogr.]. — Ch., 2003. — [Vol. I]. — P. 59–154. // Legea şi viaţa. — 2004. — Nr 1. — P. 26–29. 174. Legităţile generale şi practica internaţională de constituire 182. Din istoria dezvoltării dreptului constituţional în Ţara a statelor federative / Dumitru C. Grama // Legea şi via‑ Moldovei (sec. XVIII—înc. sec. XIX) / Dumitru C. Grama, ţa. — 2003. — Nr 6. — P. 35–38. Claudia Slutu‑Grama // Dezvoltarea constituţională a Repu‑ 175. Noi considerente juridice referitoare la definirea categoriilor blicii Moldova la etapa actuală : materiale ale Conf. teoreti‑ etnice „minoritate naţională“ şi „grup naţional“ / Dumitru co‑şt. (Bălţi, 22–23 sept. 2004). — Ch., 2004. — P. 404–410.

168 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 169 183. Este necesară protejarea limbii şi culturii noastre naţionale tului : conf. naţ. (28 febr. 2005) : teze şi comunic. — Ch., / Claudia Slutu‑Grama, Dumitru C. Grama // Limba Ro‑ 2005. — P. 146–148. mână. — 2004. — Nr 7/8. — P. 26–29. 190. Regulamentul „Conducerea provizorie a Basarabiei“ — su‑ 184. Iz istorii proniknoveniâ i utverždeniâ v Rossii nacional’no- port juridic al autonomiei administrativ‑teritoriale a regiu‑ kul’turnoj avtonomii v kačestve formy samoopredele‑ nii în anii 1812—1818 / Dumitru C. Grama // Pergament : niâ nacional’nyh obŝnostej / Dumitru C. Grama, Claudia Anuarul Arhivelor Republicii Moldova. — Ch., 2005. — Pleşkova // Konstitucionnoe razvitie Respubliki Moldova Vol. VII–VIII. 2004—2005. — P. 54–67. na sovremennom ètape : materialy Meždunar. nauč.‑te‑ oretič. konf. (Bălţi, 22–23 sent. 2004 g.). — Ch., 2004. — 2006 P. 502–508. — În lb. ru. 191. Aspecte ale evoluţiei statutului juridic al Ţării Moldo‑ 185. Pagini din istoria evoluţiei autonomiei naţional‑culturale vei în secolul al XVIII‑lea — prima jumătate a secolu‑ în Moldova / Dumitru C. Grama // Dezvoltarea constitu‑ lui al XIX‑lea / Dumitru C. Grama // Analele ULIM. Ser. ţională a Republicii Moldova la etapa actuală : materiale Drept. — Ch., 2006. — Vol. 6. — P. 38–50. ale Conf. teoretico‑şt. int. (Bălţi, 22‑23 sept. 2004). — Ch., 192. Aspecte din istoria statului şi dreptului Moldovei în viziu‑ 2004. — P. 159–162. nea lui Dimitrie Cantemir / Dumitru C. Grama // Destin 186. Reflectarea unor aspecte ale suveranităţii statale a Mol‑ Românesc. — 2006. — Nr 2. — P. 132–145. dovei în Tratatul dintre Dimitrie Cantemir şi Petru I din 193. Evoluţia suveranităţii Republicii Moldova la etapa iniţială 1711 / Dumitru C. Grama // Pergament : Anuarul Arhive‑ de edificare a statului de drept / Dumitru C. Grama // Pro‑ lor Republicii Moldova. — Ch., 2004. — Vol. V–VI. 2002— bleme ale edificării statului de drept în Republica Moldova : 2003. — P. 134–149. [monogr.]. — Ch., 2006. — Vol. II. — P. 195–278. 2005 194. Însuşirea limbii de stat — premisa principală a integrării 187. Gosudarstvenyj suverenitet — osnova optimal’nogo raz‑ alolingvilor în societatea Republicii Moldova / Dumitru C. vitiâ èkonomiki Respubliki Moldova / Dumitru C. Grama, Grama // Probleme actuale ale ştiinţelor socio‑umane în Antonina Comănici // Zakon i žizn’. — 2005. — Nr 2. — condiţiile integrării europene : materiale ale Conf. teoreti‑ P. 8–10. — În lb. ru. co‑şt. int. (28 ian. 2006). — Ch., 2006. — P. 154–157. 188. Integrarea alolingvilor în cultura populaţiei autohtone — 195. Însuşirea limbii de stat — premisa principală a integrării calea optimală de ameliorare a contradicţiilor interetnice / alolingvilor în societatea ţării‑gazdă / Dumitru C. Grama // Dumitru C. Grama // Ecosofia şi perspectiva umană : cu‑ Idei şi valori perene în ştiinţele socio‑umane : st. şi cercet. / leg. consacrată Zilei Mondiale a Filosofiei (18 noiembrie Acad. Română, Inst. de Cercet. Economice şi Sociale Ghe‑ 2004). — Ch., 2005. — P. 95–100. orghe Zane (Iaşi), Dep. de Şt. Socio‑Umane. — Cluj‑Napo‑ 189. Reglementarea juridică consecventă a bilingvismu‑ ca, 2006. — Tom. XI. — P. 353–366 ; Analele ULIM. Ser. lui — modalitatea optimală de dezvoltare a relaţiilor inter- Drept : Universitatea Liberă Internaţională din Moldova : etnice în satele cu populaţie mixtă din Republica Moldova / 15 ani de ascensiune. — Ch., 2007. — Vol. 7. — P. 20– Dumitru C. Grama // Comunităţile rurale şi renaşterea sa‑ 26. — Bibliogr.: 27 tit.

170 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 171 196. Obligaţia fundamentală a cetăţeanului de a proteja mediul Referinţe critice / Dumitru C. Grama, Vlad Vlaicu // Probleme actuale ale ştiinţelor socio‑umane în condiţiile integrării europene : Vezi şi nr.: 2, 5, 6, 7, 10, 11, 14, 15, 19 materiale ale Conf. teoretico‑şt. int. (28 ian. 2006). — Ch., 2006. — P. 329–330. 1973 2007 203. Cunoştinţe plus măiestrie : [la „Masa rotundă“ a „Tine‑ 197. Convieţuirea migranţilor şi a urmaşilor lor cu populaţia rimii“ a participat şi Dumitru Grama, colab. şt. în Sec‑ autohtonă: modalităţi de trai, contradicţii, conflicte, căi de ţia de Filosofie şi Drept a AŞ a RSSM] / consemnare : D. aplanare [I] / Dumitru C. Grama // Rev. de studii şi cercet. Berladsky // Tinerimea Moldovei. — 1973. — 21 mart. : juridice. — 2007. — Nr 1/2. — P. 18–31. portr. 198. Din istoria izvoarelor dreptului Ţării Moldovei / Dumitru 204. Sub înaltul semn al Forului Internaţional al Tineretu‑ C. Grama // Rev. de istorie a Moldovei. — 2007. — Nr 4. — lui : [era organizată ziua de miercuri, consacrată celui P. 38–52. de‑al X‑lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor, 199. Evoluţia drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor omului în de către lectorii de la Academie şi de la inst. superioare domeniul mediului / Dumitru C. Grama, Vlad Vlaicu // de învăţ., incl. de Dumitru Grama] // Tinerimea Moldo‑ Rev. Naţ. de Drept. — 2007. — Nr 5. — P. 34–37. vei. — 1973. — 13 iul. 200. Rolul ştiinţei dreptului în prognozarea evoluţiei suvera‑ nităţii statului Republica Moldova în contextul integrării 1980 europene / Dumitru C. Grama // Rev. de studii şi cercet. 205. Serdiuc, Eugen. Ancheta noastră : [ref. la aportul lui Du‑ juridice. — 2007. — Nr 3/4. — P. 107–110. mitru Grama, coleg de muncă, un exemplu bun de urmat 201. Terorismul — modalitate de luptă a clicii smirnovis‑ pentru tânărul savant] / Eugen Serdiuc // Chişinău. Gaz. de te împotriva suveranităţii statului Republica Moldova / seară. — 1980. — 31 dec. Dumitru C. Grama // Rev. de studii şi cercet. juridice. — 1983 2007. — Nr 3/4. — P. 49–72. — Bibliogr.: 75 tit. 206. Concursuri şi victorine la ora bilanţului : [la televictorina Plai Natal Dumitru Grama a ocupat locul II] // Programele 2008 radio şi televiziunii mold. — 1983. — 19–25 dec. — P. 5. 202. Suveranitatea Ţării Moldovei în viziunea lui Dimitrie Can‑ temir / Dumitru C. Grama // Tradiţie şi reformă în dreptul 1989 românesc : A XVIII‑a Conf. şt. anuală cu participare in‑ 207. Două adevăruri nu există: Masa rotundă a Tinerimii Mol‑ ternaţională (Iaşi, 29–31 mai 2008) : anuar / Univ. „Petre dovei în problemele spaţiilor albe din istoria neamului nos‑ Andrei“ din Iaşi, Fac. de Drept. — Iaşi, 2008. — Tom. XIV : tru : [printre participanţi — Dumitru Grama, colab. şt. al Drept. — P. 442–453. Inst. de Filosofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Mol‑ dovei] // Tineretul Moldovei. — 1989. — 8 sept.

172 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 173 1990 214. Conferinţa ştiinţifică privind Constituţia : [organizată în 208. Între tratat şi dictat nu e decât un pas. .. : [masa rotundă or‑ incinta Casei Scriitorilor de către Asoc. Oamenilor de Şt., ganizată de red. ziarului Moldova Suverană vis‑à‑vis de Tra‑ Cultură şi Artă, la care a participat şi Dumitru Grama] // tatul asupra URSS, la care a participat şi Dumitru Grama, Lit. şi arta. — 1993. — 27 mai. — P. 1. colab. al AŞM] // Moldova Suverană. — 1990. — 12 dec. 215. Iuncu, Rodica. În discuţie — proiectul Constituţiei : [la care a participat Dumitru Grama, colab. şt. la Inst. de Filo‑ 1991 sofie, Sociologie şi Drept al Acad. de Şt. a Moldovei] / Rodi‑ 209. Dârzu, Rodica. Extemporal în aer liber : [despre membrii ce‑ ca Iuncu // Lit. şi arta. — 1993. — 13 mai. — P. 3. naclului „TOCONO“ (Totul Copiilor Noştri), însoţiţi de Du‑ mitru Grama, la o tabără de creaţie din Buşteni] / Rodica Dâr‑ 1999 zu // Tineretul liber (Bucureşti). — 1991. — 12 ian. — P. 3. 216. Ghimpu, Gheorghe. …juristul Dumitru Grama / Gheor‑ 210. Dumitru Grama: „O pledoarie pentru unitatea spirituală a ghe Ghimpu // Ghimpu Gheorghe. Conştiinţa naţională a românilor“: [în toate domeniile, incl. în literatură] : [inter‑ românilor moldoveni. — Ch., 1999. — P. 446. viu cu Dumitru C. Grama, conducătorul lotului de „toco‑ nişti“ basarabeni la tabăra de creaţie de la Buşteni] / con‑ 2003 semnare : Dan Pleşa („Săgetătorul“) // Tineretul liber (Bu‑ 217. Madan, Ion. Dumitru Grama (1943) : [biogr.] / Ion Madan cureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 5. // Calendar Naţional–2003. — Ch., 2003. — P. 245–246 : 211. În centrul atenţiei parlamentarilor — problemele minori‑ portr. tăţilor naţionale : [Conf. a doua unională a reprezentanţi‑ 2005 lor comitetelor şi comisiilor parlamentare care au în vizor 218. Aport în ştiinţele juridice : [ref. la Dumitru Grama, dr. în problemele drepturilor omului (4–6 iunie 1991); din partea drept, conf. cercet.] // Legea şi viaţa. — 2005. — Nr 7. — Republicii Moldova au participat Gheorghe Ghimpu şi Du‑ P. 19 : portr. mitru Grama] // Cuvântul. — 1991. — 15 iun. 2007 212. Laureaţii cotidanului Moldova Suverană pentru anul 1991 : 219. Nechit, Irina. „Destin Românesc“, serie nouă : [ref. la Du‑ [printre laureaţi — Dumitru Grama, colab. şt. al Acad. de Şt. a mitru Grama, autor ce a publ. în rev. în anul 2006] / Irina Moldovei] // Moldova Suverană. — 1991. — 27 dec. : portr. Nechit // Jurnal de Chişinău. — 2007. — 5 ian. — P. 8.

1993 2008 213. „Când voi fibobul de grâu nepătruns …“ : [despre cercetă‑ 220. Potângă, Alexei. Pentru dl Dumitru Grama : [versuri] / torii din Chişinău Dumitru Grama şi Claudia Slutu, distinşi Alexei Potângă // Potângă Alexei. Toate ale lumii curg : ver‑ la Festivalul Naţ. de Poezie Costache Conachi din Tecuci suri. — Ch., 2008. — P. 22. (24–25 sept. 1993) cu premiul I la Secţia ştiinţifică] // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 38). — P. 5. — (Numele aut. nu este indicat).

174 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 175 Index de nume Index de seriale şi ediţii periodice

Antonovici, Gheorghe 95 Martâncik, Eugen 1, 3, 8, 11, 12, 39, Analele Şt. ale ULIM. Drept 136, 137 Programele radio şi televiziunii Babii, A. 4, 9 42, 46, 59, 64, 69, Analele Univ. Libere Int. din Mol‑ moldoveneşti 206 Bantoş, Alexandru 129 70, 80, 84, 91 dova. Drept 191, 195 Rev. de drept privat 14 Bantuş, Anatol 16 Mămăligă, I. 15 Arta Educaţiei (Cahul) 161 Rev. de Filosofie şi Drept 15, 106, Bănulescu‑Bodoni, G. (82) Mihai, N. 103 Buletinul AŞ a RM. Filosofie şi 116, 135, Berg, Lev (26) Mihail, Paul (131, 132) Drept 106 143, 148, Berladsky, D. 203 Nastasiu, V. 6 Buletinul Asociaţiei Tinerilor Ju‑ 157, 175, Bobână, Gheorghe 95, (103) Nechit, Irina 219 rişti 142, 144‑147, 149 180 Cantemir, Dimitrie (18, 23, 167,169, Negruzzi, Constantin (9, 10, 63, 127) Chişinău. Gaz. de seară 205 Rev. de istorie a Moldovei 124, 134, 170, 186, 192, 202) Nersesianţ, V. S. 88 Coloana infinitului (Timişoara) 155 198 Cocârlă, Pavel 10 Nikitiuk, P. S. 11 Comunistul Moldovei 5, 36, 42, 84 Rev. de lingvistică şi şt. literară 128 Comănici, Antonina 172, 178, 187 Pleşa, Dan 210 Cugetul 104, 108, 110, 121, 159, 163 Rev. de studii şi cercet. juridice Conachi, Costache (119) Pleşkova, Claudia 184 Curierul de seară 111 19, 197, 200, 201 Costachi, Gheorghe 16 Potângă, Alexei 220 Cuvântul 211 Rev. Naţ. de Drept 168, 171, 199 Dârzu, Rodica 209 Radiŝev, A. (62) Destin Românesc 126, 192, 219 Revue des études Donici, Andronache (4, 18, 66, 68, Serdiuc, Eugen 205 Făclia 107, 125 sud‑est européennes 132 79, 82, 137, 147) Slutu‑Grama, Claudia 17, 18, 20, 38, Glasul Naţiunii 213 Russkij âzyk v moldavskoj škole 62 Eminescu, Mihai (161) 40, 44, 58, 63, Izvestiâ AN MSSR. Ser. obŝestv. Soc. zakonnost’ 64 Eustratie Logofătul (82) 85, 93, 94, 104, nauk 11, 23, 73 Ştiinţa 83, 104, 119, 130 Galben, Andrei 5 105, 119, 130, Învăţământul public 6, 52, 55, 82, Tineretul liber (Bucureşti) 209, 210 Ghimpu, Gheorghe (211), 216 152, 182, 90, 91 Tineretul Moldovei 207 Goraş, Victor 25 183, (213) Jurnal de Chişinău 219 Tinerimea Moldovei 21, 22, 24, Grama, Steliana 18 Smochină, Andrei 19 Legea şi viaţa 167, 169, 174, 181, 218 26–29, 32, 33, Iuncu, Rodica 99, 215 Spătaru, Gheorghe 7 Limba Română 129, 166, 183 38, 41, 43, 49, Juc, V. 15 Taşcă, Mihai 14 Literatura şi arta 7, 98, 101, 122, 50, 60, 61, 78, Kosenkova, Galina 70, 80 Tatuico, V. 12 214, 215 86, 87, 89, 203, Lungu, G. 2 Todâka, Iurie 31, (50) Luminătorul 131 204 Madan, Ion 217 Ţurcan, Nicolae (41, 47) Moldova 58 Transnistria 115 Manega, Petru (18, 104, 105) Vlaicu, Vlad 196, 199 Moldova socialistă 35 Tribuna 25, 47, 54, 69 Moldova Suverană 95, 102, 103, 109, Večernij Kišinev 115 114, 117, 208, 212 Viaţa satului 2, 10, 30, 40, 44, 45, 53, Molodež’ Moldavii 31, 34, 51, 81 56, 57, 65, 67, 72, 75, Nistru 63 76, 77, 92 Orizontul 79 Vocea poporului 96, 97, 112, 113 Pergament : anuarul Arhivelor RM Zakon i žizn’ 187 186, 190

176 O familie de intelectuali basarabeni Dumitru C. Grama 177 Fişă biografică

Poetă, prozatoare, dramaturg, cercetătoare ştiinţifică. S‑a născut în oraşul Chişinău, la 4 iunie 1974, într‑o familie de inte‑ Steliana Grama lectuali, Claudia Slutu‑Grama şi Dumitru C. Grama. A absolvit şcoala medie nr. 23 (în prezent liceul Mihai Viteazul din Chişi‑ nău); Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurna‑ lism şi Ştiinţe ale Comunicării, specialitatea Jurnalistică (1996); Universitatea de Stat a Artelor, Facultatea Arte Dramatice, spe‑ cialitatea Teatrologie (1999). A urmat doctorantura la Academia de Ştiinţe a Moldovei. Autoare a volumelor de versuri: Tratat de tanatofobie (1996); Rezervaţia de meteoriţi (1998); Pubela din Calea Lactee (2001); Surogat de iluzii (2003); Perfuzie de vise (2006); Cetatea de scaun a Dragostei (2006); Surogat de iluzii (ediţia a 2‑a, revăzută şi com‑ pletată, 2006), a culegerii de proză Speranţa moare ultima (2007). A publicat numeroase versuri în culegeri şi în ediţii perio‑ dice, precum şi piese, texte de cântece, studii şi cercetări privitor la artă în periodicele din Republica Moldova şi România. Membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1999), a Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (2000) şi a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Chişinău (2002). A plecat în lu‑ mea celor drepţi la 11 octombrie 2006.

biobibliografie

Steliana Grama 179 Menţiuni şi premii Soarele Rondeliei — Laureată a Festivalului Naţional de Carte şi Poezie Eminesciana sau fenomenul SteliANA Grama (iunie 1988) — Laureată a ed. a IX‑a a Sărbătorii Republicane a Cărţii pentru Copii (1990) Şi ce ai fi făcut de nu găseai — Laureată la Olimpiada Republicană televizată la literatura moldo‑ Cea mai frumoasă dragoste venească (1991) — Laureată a Festivalului Internaţional de creaţie pentru liceeni Pana din lume? de aur din Dej (1991) Steliana Grama — Laureată a Festivalului Naţional de Carte şi Poezie Eminesciana (1990—1994) MercuriANA, ManoliANA şi FaustiANA SteliANA Grama — Laureată a Festivalului de Creaţie literară a copiilor Pana de aur din a traversat aidoma cometei Halley cerul poeziei naţionale şi uni‑ Dej (1992) versale dintr‑un capăt în altul, lăsând în urma‑i Cărţile de foc — Laureată a Festivalului Naţional de Ştiinţă şi Poezie Costache Co‑ nachi din Tecuci (1993) ale unei inimi iisusiace interminabile şi ilizibile pentru cel ne‑ — Laureată a Concursului literar Pagini de jurnal din Bârlad (1993) încercat de amarul lacrimii nestinse, care, de facto şi de jure, i‑a — Laureată a Festivalului Internaţional de SF Quasar din Iaşi (1994, luminat odiseea telurică şi poetică de un deceniu (de la debutul 1995) literar în volum în 1996 …). — Laureată a Festivalului Naţional de creaţie Mihail Sadoveanu din Privită printr‑o optică critică din vârful solar‑solitar al tri‑ Paşcani (1994) unghiului drept al inimii şi din punctul de vedere al conştiinţei — Laureată a Festivalului de poezie, proză şi folclor Vasile Lucaciu din Cicârlău, judeţul Baia Mare (1994) lucide, nedrepte şi echidistante, poezia erosorondelică gramiană — Laureată a Concursului de Creaţie literară Lucian Blaga din Sebeş ne oferă o şansă unică/rară de fapt, pe care e în stare să ţi‑o „pro‑ (1995) pună“ zeieşte doar o personalitate extraordinară, trecută prin — Laureată a Festivalului Naţional de creaţie din Oraviţa (1996) teatrul deghizat al sentimentului de dor şi iubire. Este mai mult — Laureată a Concursului republican de recital Valeriu Cupcea din decât o deschidere spre scena figurată a imaginarului, în care se cadrul Festivalului Tinere talente (1996) desfăşoară netăcuta tăcere de sine a inefabilului şi a celestului cu — Premiul III la Concursul teatrologilor pentru anii 1995—1996 al Li‑ gii Criticilor de Teatru din Moldova (1996) care a respirat şi spre care a aspirat mereu rezonerul ei liric. — Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova şi al Asociaţiei Jas‑Group Simplă la prima vedere, construcţia edificiului poetic al ce‑ pentru volumul de poezie Rezervaţia de meteoriţi (1998) lebrei autoare se distinge prin originalitatea riguroasă a formei — Laureată a Concursului de creaţie al revistei Limba Română (1998) şi expresiei şi prin profunzimea polemică indirectă a fondului, — Premiu special „pentru colaborare“ pe anul 2003 al revistei Viaţa a universului ideatic (gen Pubela din Calea Lactee, Surogat de Basarabiei iluzii, Perfuzie de vise). — Laureată a săptămânalului Literatura şi arta pentru poezie (2005) — Laureată a revistei Glasul Naţiunii la capitolul poezie — post‑mor‑ Incomparabilă cu vreo altă figură poetică de acasă sau din tem (2006) altă parte, atât din generaţia sa, nouăzecistă, cât şi din altele — Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru poezie (premiul de ieri şi de oriunde (cum este cea adrianpăunesciană, care a juriului) pentru volumul Perfuzie de vise (2006), post‑mortem. ocrotit‑o provizoriu dinspre gravitatea profunzimii personale

180 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 181 şi naţionale, general‑umane…), imaginea de star a creatoarei Cetatea de scaun a Dragostei o va situa evident oricând prin‑ noastre este una adânc împlântată în solul sufletesc şi ceresc, tre personalităţile lirice ce şi‑au depăşit hotarele spirituale secu‑ cosmic şi teluric al fiinţei umane, călătorind prin cosmosul cu‑ lar‑milenare prin universalitatea general‑umană a sentimentului vântului şi prin cuvântul cosmosului. Dincolo de jocul fascinant şi prin viziunea lor poetică inedită, personală şi originară de la al metaforelor‑capcane şi al ideaţiei‑cifru, al simbolurilor‑cheie, „A“ la „Z“. Clipa Ei erosorondelică şi criptică dintre Răsărit şi participăm la un dialog nepereche cu sine şi cu lumea, pătrun‑ Apus atinge culmea amiezii artistice pe care a cucerit‑o din mers, zându‑ne de necesitatea adevărului de ele întru împlinirea unui dar şi dintr‑o mare şi inimaginabilă dragoste fenomenologică faţă destin uman şi a condiţiei lui etico‑civice şi poetice, în ultimă de cuvânt şi de cânt (vezi volumul de cântece Fulgerul Iubirii …). instanţă. Or, talentul este cea mai mare bogăţie a Poetei. Opera Soarele Rondeliei (al destinului şi al romanului Ei ronde‑ Ei este Soarele sau însuşi fenomenul SteliANA Grama, creaţia lic singular…) va lumina oricând crestele / înălţimile rondelului inconfundabilă a Rondeliei. românesc şi nu numai, căruia i‑a dăruit partea ei de zbor şi de Tratat al tanatofobie şi Rezervaţia de meteoriţi sunt frag‑ veşnicie dacapo al fine. Prezentul continuu al scrisului gramian, mente / segmente ale aceluiaşi extraordinar tablou dinspre sine dominat de clasicitate şi modernitate, e unul alimentat de suflet şi cuvânt, în care personajul liric gramian parcurge traiectorii şi de trăire, de suferinţă şi de credinţă. De aceea Măria Sa Inspi‑ metaforice şi ludice personale dintr‑o oportunitate sau alta a raţia n‑a fost un moft (vorba vine…) al creatoarei, ci o necesitate „fulgerului Iubirii“, vorbind în propria‑i metaforă, care ne‑o permanentă întru împământenirea şi împlinirea necondiţionată dezvăluie prin sclipirile divine ancorată în modernitate şi con‑ a eului său ardent în pânza de lumină a metaforei şi a ideii su‑ temporanietate (mai ales prin grila polemică a ironiei şi a sar‑ blime, a construcţiei şi tălmăcirii de sine dinspre origini până la casmului acoperite artistic). transparenţa clipei prezente convenţionale şi personale. Dozate cu puterea de creaţie magică a sugestiei gnostice, Contemporana noastră a servit cu tot focul inimii şi al ele luminează de la sine prin dramatismul lor sufletesc, cristic şi minţii arta teatrală. Cu sânge şi cu aceeaşi tensiune a trăirii apar‑ euristic, prin sinceritatea deschiderii de sine în faţa cuvântului te au fost scrise şi dramele steliene — puţin cunoscute nu numai şi a tropilor „c‑un pic de geniu şi celebritate“. printre cititori, dar şi printre scriitori (Un braţ de sulfină, Eu‑ Revenirea la modelele clasice universale va însemna mai nucul modern, Legenda arcaşului etc.). Apoi şi‑a probat forţele mult decât un reviriment în scrisul Poetei, dacă nu o descope‑ şi în dificila artă a tălmăcirii prin transpunerea în româneşte a rire de sine în rondel. De aceea insistenţa cu care explorează în unei piese din Al. Ostrovski (Înţeleptul) şi a câtorva poezii din preocupările ei lirice, erosorondelice, un motiv sau altul (al eu‑ Adrian Păunescu şi din Arcadie Suceveanu în ruseşte. Din limba lui sau al mereului, al dorului sau al sinei, al sentimentului sau al rusă a mai tradus de asemenea poeme de Kiril Kovalgi şi cântece deziluziei, al regretului, al bucuriei sau al durerii…) din diferite din M. Boiarski. Nemaivorbind de faptul că SteliANA Grama a perspective, inclusiv tragico‑dramatice sau ironico‑sarcastice, scris poezii, inclusiv rondeluri de dragoste, în limba lui A. Puş‑ ne convinge de trăirile adevărate ale artei ei poetice singulare kin, parte din care le‑a publicat în revista Кодры (Молдова pline de har dumnezeiesc. Orice poem stelian este în fond un Литературная). ecou sui‑generis al dorurilor celeste, de care a fost purtată crea‑ Pe parcursul anilor a semnat totodată eseuri în diferite toarea lor în scurta şi dramatica ei viaţă terestră. reviste despre colegii de breaslă şi de generaţie, acestea deo‑

182 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 183 sebindu‑se net de ale altora printr‑o ţinută stilistică şi critică ficat fiece clipă a inimii şi fiece gură de aer a vieţii pentru a‑şi a lor, steliană, întotdeauna atinse de temperatura înaltă a ha‑ împlini condiţia tragico‑dramatică de poeta vates, rămânând în rului ei personal. Ne duce gândul la cronicile cuprinzătoare, conştiinţa contemporanilor un model şi un simbol, dacă nu o originale şi pătrunzătoare în miezul lucrurilor — caracteristi‑ constelaţie, de dăruire deplină cuvântului întru cuvânt şi legă‑ că a responsabilităţii literare — pe marginea creaţiei (de ase‑ mânt cu eternitatea artei atemporale şi aspaţiale. menea rondelice…) prodigioase a Galinei Furdui sau a Ninei Cinstită din plin de Cuvânt şi alimentată de talentele ei Slutu‑Soroceanu, a Nataliei Zagoreanu‑Issa ori a Raisei Plăieşu. strălucitoare, această „trestie gânditoare“, supranumită în poe‑ Tot la acest capitol — al atitudinii critice — se înscriu, dacă e să zie Rondelia, va domina întotdeauna o generaţie şi o orientare, spunem franc şi cu mâna pe inimă, prezenţele parodistice ale zisă nouăzecistă, iluminându‑i acesteia din interior calea spre Poetei, găzduite în coloanele revistelor Literatura şi arta şi Par‑ sine şi spre trăirile divine, metaforice, dincolo de orice meta‑ don. Cuvântul oricum o ţinea mereu în razele inspiraţiei cereşti morfoze circumstanţiale şi radicale, de grup şi rapsodice. „Gra‑ şi dânsa aspira dumnezeieşte la El, la puterea lui miraculoasă şi ba“ cerească şi neaşteptată cu care a plecat dintre Cuvinte a făcut atotveghetoare, fapt ce se lasă vădit şi în luările ei de cuvânt la din destinul ei tainic o Operă şi din Opera Ei un destin rondelic „Eminesciana“, la Ziua Poeziei, la lansările de carte, care o mo‑ şi faustic. Oricum, însă, căldura şi generozitatea „Mai mult ca bilizau prin unda lor energetică intraductibilă în vocabule sau Iubirea“ cu care s‑a dăruit Cuvântului şi Cântului, Zâmbetului şi prin schimbarea criptică de zâmbete semnificative, prin gestu‑ frământului fulminant (Cunosc un singur Dumnezeu — Iubirea) rile largi sau de circumstanţă ce completau ca o replică finală au logodit‑o cu lumina perenă a artei literare. Acesta i‑a fost se metafora onirică şi evenimenţială a momentului sociocultural. vede norocul, dacă nu însuşi drumul spinos al cunoaşterii. Aces‑ Nu putem trece desigur nici peste emisiunile radiofonice ale ta e farmecul interior continuu al operei gramiene, adică Soarele Ninei Parfentie în care Poeta strălucea prin gravitatea ei interi‑ nestins al Rondeliei sau fenomenul SteliANA Grama, miracolul oară şi vibrantă. cuvintelor Ei neîncepute — „Cea mai frumoasă Dragoste din Punctul de vârf, însă, în activitatea teatral‑critică astrală a lume“. scriitoarei‑exegete, a cercetătoarei, îl constituie indubitabil stu‑ Tudor PALLADI diul amplu şi bine fundamentat ştiinţific, documentat cu lux de August, 2007 amănunte (publicat de altfel fragmentar în revistele Destin Ro‑ mânesc, Arta, Cugetul, Phoenix), teza de doctorat Dramaturgia Pasăre cu aripi de lumină autohtonă şi spectacolul în teatrul din Moldova (1960—1970). Adunată fir cu fir în clepsidra aurifică şi nonefemeră a amintirii care e Cartea, creaţia poetică, epică, inclusiv a „poveş‑ …Lumina cerească priveşte atent florile, multele flori ce‑i tilor adevărate“ (vezi volumul Speranţa moare ultima), dramati‑ apără chipul atât de senin alergând printre noi — rază venită, că şi eseistică a SteliANEI Grama, risipită deocamdată pe întin‑ trimisă aici întru înnobilare… sul literelor române de pretutindeni, va simboliza peste trecerea Ultima oară îmi telefonase pe la 12 noaptea. Avea a‑mi citi anilor o salbă dintre cele mai rare, pe care a putut s‑o meştereas‑ nişte versuri, a‑mi vorbi despre bucuriile altora — cei publicaţi că pe încetul la flacăra nestinsă a inspiraţiei acea care şi‑a sacri‑ în presă şi cei veniţi cu noi volume dinspre editură… Gândul

184 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 185 venea cu informaţii despre creaţia literară pe două sau chiar trei tact cu versul ei, trebuie să‑i asculţi drama, să‑i deschizi scânte‑ căi — precum se întâmplă când iei contact cu cei născuţi în zo‑ ia, să‑l laşi să te ilumineze cu Iubirea pe care o emană. dia gemenilor. Şi să mai conştientiezi că nimic întâmplător nu e în aceas‑ O ascultam şi mă întrebam, şi mă tot uimea optimismul ei, tă lume — Ea a venit prin Cuvânt, şi pentru cauza ta. E meni‑ dar mai ales rara calitate de a se bucura de bucuriile altora. rea poetului, el, purtătorul de înţelepciune celestă. Trimisă a Îmi amintesc, elevă încă, veni cu un ciclu de versuri, îm‑ fost — raza — şi rămasă e. preună cu maica ei — să le citim. Am înţeles atunci, am scris În acel miez de noapte, la telefon, Steliana Grama îmi citi mai apoi că vine în literatură un poet cu totul deosebit. poezia Sălbatica noapte, unde zicea: Ne‑am oprit îndelung mai apoi lângă rondelurile ei — până Planeta se‑nvârte nebună, la publicarea acestora — şi o admiram concentrând esenţele în Cu tine, al nopţilor crai, forma fixă a acestora ca şi în tratatele poetice moderne, stufoase, Iadul era în furtună cu multă încărcătură semantică, dar şi simbolică — de până la Şi evadasem în rai… rondel. Le ştiu dinainte pe toate, Iubea lumea, iubea soarele, iubea umbra, destrămând‑o Dar nimic nu mai pot azi schimba, prin însăşi prezenţa‑i scăpărătoare de mult altruism către toţi şi În castelele vechi, ruinate, către toate. Nu cred să fie cineva care s‑ar fi supărat pe ea. Prea Va mai visa cineva…, versuri devenite astăzi cântec, versuri multă lumină ducea pentru fiecare. care, cântate, citite fiind de generaţii de‑a rândul de tineri îndră‑ … În vers… în versul de ultima oră îi simţeam durerea as‑ gostiţi, vor fi să le îndemne la vis… cunsă, conştiinţa despărţirii de această lume, chiar dacă o ştia Steliana Grama. imperfectă. O dorinţă de anulare a propriei neîmpăcări cu sinele Lumina cerească coboară atent florile, multele flori ce‑i vulnerabil depistam în simbolurile abil mânuite. apără chipul atât de senin, de Sus, privind către noi… Firea‑i inteligentă argumenta delicat, dar hotărât cu privire Galina FURDUI la problemele socioumane, sarcasmul oferind temă concretă ce‑ (Lit. şi arta, 2007, 12 aprilie) lor ce stau să pătrundă subtextul. Iubea lumea‑ntreagă şi era atât de singură… Însingurarea Steliana Grama e meteorit vorbea cu glasul ei, prin telefon, la acea oră târzie de noapte. Părea o pasăre care dorea să convingă Cerul şi Pământul că tristeţea are aripi şi că deloc greu este să zbori printre ghimpii Aşa suplă, aşa singură, aşa vioaie cum este, pare o bucată răstignirii. Iar dacă viaţa e drumul crucificării de la începutul desprinsă dintr‑un corp cosmic şi, după ce a străbătut atmosfe‑ ei terestru şi până la sfârşitul acestuia — să ne bucurăm, zicea ra, a căzut, purificată pe pământ şi a început să trăiască omeneş‑ Steliana, să ne bucurăm că‑l avem şi ne are, căci duce el, drumul, te şi să comunice cu lumea româneşte. spre Marea Lumină. O noapte întreagă a fost să nu pot dormi cu o carte semnată Din Lumină coboară sufletul Ei ca să rămână la loc de lu‑ de Steliana Grama. Întâi la masa de lucru. Apoi la bucătărie. Şi, mină în inimile noastre. Dar să rămână lucrând. Or, luând con‑ în sfârşit, întins în pat. Stau în forma semnului de întrebare. Stau

186 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 187 în poziţie orizontală. Stau perpendicular cu universul şi citesc Mă fac piatră şi eu şi mă întreb: au citit miniştrii noştri versurile înmănuncheate în placheta intitulată semnificativ Re‑ vreo carte în viaţa lor? zervaţia de meteoriţi (Editura Civitas, Chişinău, 1998). A doua …Am glumit. Cer scuze. Ne‑am jucat. Steliana Grama e o noapte după lectura acestei cărţi, iarăşi nu pot să dorm liniştit. fată de oraş, nu ca mine ori ca cei care ne conduc spre viitorul Într‑un timp zbuciumat ca acel care ne‑a revenit nouă să‑l tră‑ luminos. E o alintată de destin şi e chiar nedisciplinată. O geni‑ im, constat că literatura feminină (îndeosebi în domeniul poezi‑ ală neruşinată. Cândva a citit cartea mea Catacomba, a zâmbit ei) din Basarabia face progrese evidente. Zic, stau încă o dată şi spre mine, mi‑a arătat obraznic limba… Şi atât. Nu i‑a plăcut, mă uit, şiret desigur, la portretul acestei domnişoare‑meteorit, evident! Şi are tot dreptul ca să nu‑i placă, deoarece eu oglin‑ a unei mame şi a unui tată şi de acum îmi amintesc rânduri şi desc destul de stângaci realitatea, scriu lucruri banale, de nu tre‑ pasaje din cele citite: zesc nimănui curiozitatea. Îndeosebi criticilor literari… Iar mie Chiar nu va avea nimeni nevoie de mine? (Cometă); îmi plac versurile ei. Sunt sincer. Mă chinui, nu‑mi dă somnul! E adevărat că străbunica Bulevardului a fost Cărarea? (Evoluţie); Poate a avut dreptate un confrate de condei, care m‑a avertizat, Charon va mai deţine zicându‑mi franc că sunt un agramat în literatură. Nu înţeleg pe portofoliul ministrului de interne care planetă mă aflu şi încă mai îndrăznesc să analizez cartea dacă Tartarul va rămâne gol? (Pleistocen). Stelianei… Dar ce să fac, dacă am devenit un captiv, citind şi Da eu, ca netotul, stau şi mă gândesc: de ce mă întreabă pe înţelegând versurile ei potrivit gradului meu de pregătire?! Ver‑ mine? Şi tocmai când realizez că Steliana ar fi putut fi fiica mea, surile ei sunt albe‑albe. Nu găseşti în ele nici iamb, nici troheu, îi zic în minte, exact cum o aud că zicea mama : ,,Hai, nu‑ţi pare nu respectă măsura versului. Ea nu parează, nu înfrumuseţează că eşti prea deşteaptă? Ai uitat cumva că ai venit pe lume, cum nici trecutul, nici viitorul. Ea ne trăsneşte în moalele capului cu singură recunoşti, la spartul târgului ?“. purul adevăr cel mare şi sfânt. Eu, unul, recunosc, am citit‑o şi Ea tace şi mă priveşte din fotografie oarecum ironic, ca să am rămas îngrozit de profunzimea ce mi s‑a servit. nu zic indiferent sau chiar zeflemitor. Această ţară în care scrii, dragă Steliana, e o adevărată rezer‑ Deschid iar cartea şi citesc mustrarea Stelianei, parcă adre‑ vaţie, dar scuză‑mă, nu de meteoriţi. Meteorit eşti tu şi poporul sată şi mie: pe care‑l reprezinţi şi căruia îi consacri ardoarea şi neastâmpărul Laşule! inimii tale. Să‑ţi trimită Dumnezeu sănătate, dar şi tu păstrează‑te Nu ţi‑i ruşine să ceri sorţii cum eşti. Că românii noştri vezi cum fug, cum pângăresc frumu‑ să‑ţi dea informaţii seţea limbii, cum, în maxi‑taxi, răsună numai muzică străină. Vezi despre moartea ta cum veneticii ne fură nu numai casele şi mesele, dar şi limba din cu o zi înainte de accident? (Aviz). gură ? Te rog, nu plânge, Steliana, că ţi s‑au stricat ochelarii (Sa‑ Iar după ce se va petrece decesul meu fatal, ea zice: profitul cu ochelari). Caută‑ţi un sponsor cu inima mare şi roagă‑l Peste un milion de ani nişte stegozauri, să‑ţi cumpere alţi ochelari, pentru că ai atâtea versuri de scris. Săpând la poalele unui vulcan stins, Eu mai aştept o noapte să nu pot dormi alături de cartea ta Vor da peste cadavrul meu şi cred că o să vină o zi când o să se trezească tot poporul ca să păstrat perfect în lava pietrificată (Viitor arhaic). dărâme această rezervaţie de dinozauri.

188 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 189 Îţi sărut visurile tale frumoase, care sunt convins că vor săi, care parcă ardeau încontinuu, grăbindu‑se din cale afa‑ veni azi‑mâine spre noi toţi. Îţi sărut mâna dreaptă, căci cu ră din răsputeri să dea cât mai multă lumină, cât mai multă dânsa îmi pare că scrii toate visele romantice, tot adevărul, străfulgerare… Erau în ei şi atâtea întrebări, căutări, intenţii, care, din păcate, deocamdată, ne lipseşte în realitate. Va veni începuturi, planuri… el oare timpul când adevărul va coborî din cărţile tale? Eu Aveai impresia că înainte‑ţi e un perpetuum mobile‑n tot unul sunt convins că aşa va fi. Mă mândresc că, în epoca mea, ce făcea şi rămâneai absorbit de prezenţa‑i vulcanică, obsedat am alături asemenea contemporan, cu numele Steliana Gra‑ de şuvoiul de bunătate şi de sclipirea ochilor, diferită de fiece ma. dată, la fiece frază, la fiece cuvânt spus. Boris DRUŢĂ Steliana Grama, căci despre ea e vorba, a fost, este şi va (Lit. şi arta, 2005, 29 septembrie) rămâne o enigmă pentru toţi acei care am cunoscut‑o şi chiar pentru toţi acei care n‑au cunoscut‑o, căci ea a ştiut să toarne‑n Steaua Demnităţii Noastre zidirea fiinţei sale — poezia, îndeosebi poezia de dragoste, ur‑ când‑o la cotele superioare — această enigmă ce ne va minuna întotdeauna — Dragostea. Îmi plac oamenii cu simţul umorului, veseli şi energici. Această dragoste faţă de oameni, de colegi, de interlocutori Nu‑mi plac amărâţii şi‑ncruntaţii, dar mai ales răutăcioşii. reflectă în fiece metaforă din creaţia sa, în fiece gând, în fiece Primii degajă un climat plăcut, un câmp energetic pozitiv, cuvânt sau silabă, ea abundă şi‑n rotunjirea catrenelor, până şi‑n multă lumină. După comunicarea cu ei te simţi mai împlinit, construcţia poeziilor (sonetelor) şi chiar în aranjarea cuvinte‑ chiar odihnit spiritual, dar şi fizic. În anumite cazuri — înari‑ lor. pat, entuziasmat, ba chiar, de ce nu, cumva poetic, iar în cazuri Parcă se cere pusă pe muzică această simfonie poetică. rare (foarte rare) surprins plăcut să fredonezi o melodie oare‑ Această sinceritate copleşea şi te obliga să răspunzi aşij‑ care. derea. Amărâţii şi crispaţii gem permanent, oftează, sfredelesc Bunătatea ei dezarmantă te calma şi te făcea mai puternic neplăcut cu privirile şi bârfesc neîntrerupt (comentând ca pen‑ şi chiar mai inventiv. Simţeai cum te înalţă şi cum te face mai tru sine, fie mutual, dar însoţind mişcarea buzelor cu o mimică viguros în cugetări şi simţiri. Seninătatea ei punea stăpânire pe plină de‑ncruntări şi scrâşniri…). Ăştia degajă o energie nega‑ cei ce‑o‑nconjurau şi o aveau ca interlocutoare. tivă, simţită de la distanţă, chiar dacă se maschează cu un zâm‑ Poţi înşira la nesfârşit calităţile ei sublime cu care era în‑ bet mieros. Un Câmp din preajma lor te oboseşte, te epuizează, zestrată de la Dumnezeu, dar ar trebui de accentuat că, după o te derutează uneori pe mult timp. întâlnire, două, rămâneai ostatic gândurilor şi ideilor sale puse Am început cu acest preambul, spre a vă atrage atenţia cu dărnicie pe tapet. Am îndrăgit‑o de‑ndată ce am schimbat că omul despre care vreau să vorbesc face parte din prima ca‑ câteva replici încă mulţi ani în urmă, după care m‑a invitat la o tegorie şi l‑am îndrăgit chiar de la prima întâlnire, la prima şezătoare poetică‑n redacţia unui ziar, unde m‑a „provocat“ la vedere, din primele cuvinte, din primele sclipiri de fraze, me‑ un mic recital, apoi de fiece dată eram rugat să mai recit ceva. tafore sau priviri… Avea atâta foc în tot ce spunea, în ochii Era entuziasmată până la refuz şi transmitea abundent celor din

190 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 191 jur sincerele sale impresii. A scris în repetate rânduri articole Poezii dedicate Stelianei Grama frumoase în presa locală şi în cea din ţară. O contactam adesea la telefon, cerându‑i sfatul, ori pur Steluţa şi simplu felicitând‑o pentru vreo apariţie a versurilor în presa Unu‑doi, unu‑doi, noastră. Şi Steluţa vrea cu noi, Se bucura ca un copil cum ştia numai ea să se bucure, dar Trei‑patru, trei‑patru, mă bucuram şi eu, de posibilitatea de a‑i aduce o cât de mică Vrea să meargă azi la teatru. bucurie spre a‑i înzeci forţele creative, căci muncea mult. Se Patru‑cinci, patru‑cinci, O luăm sau stă aici? grăbea, intuind, probabil inconştient, puţinul timp ce i s‑a dat. Cinci‑şase, cinci‑şase, Şi‑l trăia intens cu totală dedare, cu ardere sufocantă şi cu atâta Lasă să se‑nveţe a coase. jertfire de sine. Scria mult şi adesea îmi citea la telefon unele Şapte‑opt, şapte‑opt, poezii, cerându‑mi, parcă, părerea. Se străduia să publice, pe cât Hai să‑i dăm şi un măr copt. era posibil, cât mai mult, spre a ne delecta cu neasemuita‑i poe‑ Opt‑nouă, opt‑nouă, zie, cu neasemuitu‑i dar. Când venim e‑n rochie nouă, Trăia din plin şi după un ritm nemaivăzut de accelerat, un Nouă‑zece, nouă‑zece, ritm al unui alt secol viitor, căci n‑avea timp şi anticipa această Cine‑n măiestrie o‑ntrece? Mama umblă bucuroasă — realitate. Harnică‑i Steluţa‑n casă! Am plâns, căci am pierdut un prieten. Claudia SLUTU‑GRAMA Am plâns, căci am pierdut un bun sfătuitor şi îndrumător. (Ştiinţa, 1980, 30 decembrie) Am pierdut doi ochi sclipitori ce emanau atâta bucurie, bunătate, sinceritate. Stelianei Am pierdut o soră, o speranţă zbuciumată‑n setea ei de a Copila mea, la naşterea ta trăi, de a crea, de a face bine. S‑au deschis toate florile Cred că‑şi va ocupa locul său de cinste şi binemeritat în li‑ Şi mai cânta cucul, teratura noastră, română, îndrumându‑ne prin mesajul poeziei Îndrăgit de mama ta. sale de a fi mai buni, mai curaţi sufleteşte, mai prietenoşi, mai Timpul va face uniţi în cuget şi simţiri. Să‑ţi placă cântecul lui Şi noi să‑i mulţumim de fiece dată în rugăciunile noastre Şi susurul izvoarelor, pentru arderea şi pentru sacrificiul ei. Semănate prin ţarini. Iartă‑ne, Steluţa noastră. Şi în acea dimineaţă Sandu‑Aristin CUPCEA Timpurie a lunii florilor — (Lit. şi arta, 2007, 11 octombrie) Soarele a răsărit mai devreme, Salutând apariţia ta! 7.VI.1974

192 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 193 *** Să continue să iubească, Să trăiască! Iar la plecarea Ta, — Fă Poezie, copila mea! Suspendată între Cer şi Pământ, — Plânge, împreună cu noi, Poezia e şi ţipăt de durere, Poezia! E şi bucurie, Dar nu numai atât! E şi veghe… Claudia SLUTU‑GRAMA, Poezia e o filă de hrisov 21.XII.2006 Despre noi, cei de azi, Menită să le‑amintească mereu Acest ţipăt de pasăre rănită — Poezia… Celor de mâine că şi strămoşii lor Au ştiut să iubească, Stelianei Să sufere, Fiica mea scrie versuri, Să se bucure Dar versurile azi nu‑s la modă — De fiece răsărit de soare, Greu de tot e să le publici undeva! De fiece cântec de dragoste, De fiece naştere — Dar ea se însufleţeşte, se‑avântă mai departe, Multaşteptată — Scrijelind un nou vers, A unui copil… Care, cu timpul, poate deveni Acest ţipăt de pasăre rănită — O revelaţie pentru cineva Poezia! Sau un verdict pentru altcineva… Claudia SLUTU‑GRAMA Acest ţipăt de pasăre rănită — Poezia! Un suflet răvăşit Schit cu rană Va descoperi versul tău, rebel uneori, Stelianei Sau mângâietor, poate, alteori… Din arborii galactici stele cad Struna ta sufletească Şi unde cad, răsare schit cu rană. Va vibra la unison Vreau să te‑ntreb: „În ceruri Cu struna sufletească a celui ochi‑ţi ard?“, Ce încearcă să se spovedească Dar telefonu‑ţi tace, Steliana! Prin Poezie… M‑am fost pierdut prin gânduri Seva ei se va prelinge unui crin, Prin mintea şi prin inima lui, Fluture prohodind din strană‑n strană Dându‑i putere pentru a rezista Şi‑acum, când vreau la cerul tău să vin, În faţa loviturilor Sorţii, Cum tace telefonul, Steliană! Să nu se frângă,

194 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 195 Sunt singur ca un tril de ciocârlii, Durerea Toamna‑mi aruncă frunze reci pe rană, De unde eşti răspunde, Steliană, Consacrată Stelianei Grama La telefonul mut de veşnicii. Ai fost un înger pe pământ, Caut în catastife actuale O rază de Luceafăr blând, Zădărnicia lumii ce voi fi. Un Eminescu renăştea din tine Eu ştiu că‑n ceruri nu‑s coduri poştale, Şi un vulcan de doruri şi de bine. Dar nici adresa nu ţi‑o pot găsi. Ţi‑ai scris iubirea numai pe hârtie, Căci Dumnezeu aşa a vrut să fie, Ştiu clipa doar, peste întreg stăpână, Iar cugetul şi‑ntreaga‑ţi fire Când în sarică nouă de pământ Se înălţau mereu spre nemurire. Îngerul morţii te‑a luat de mână, Dar azi nu pot cu gândul să mă‑mpac Ducându‑te‑n Vecia din Cuvânt. Că frunza ta căzut‑a din copac, Ştiu că din falsa lumii teorie Că la Ţepilova n‑o să mai vii Te‑ai fost desprins şi‑aievea spovedeşti Să ne citeşti frumoase poezii. Că moartea nu‑i decât o utopie De ce o nedorită maladie Şi că la poarta raiului doineşti. Ni te‑a răpit cu tot cu poezie, Lăsându‑ne în inimi mare gol, O, tu, Rondelie, care zâmbeşti O mare de durere şi de dor? Cuvintelor ce te rostesc întruna, Cu logofeţii templelor cereşti Valeriu EFTODI În ochii tăi îşi dă‑ntâlnire luna. (Observatorul de Nord, 2007, 19 octombrie) În schitul rănii ieromonah E cântecul, multistelară Ană, În el ploconitoare‑ntru Alah, Chemi liniştea‑mântuitoare hrană, Vis erotic Parodie Visându‑te, mai eşti precum ai fost: O zburătoare fără de prihană, „Încet de tot îţi desfăceam corsajul Aflându‑şi în mirare adăpost, — Şi mă temeam cumva să nu te sperii, O mierlă preaferice şi sărmană, Şi tu‑mi zâmbeai, şi‑n agonia serii În noi migrând, rostirii să dea rost, Eu încercam să îmi adun curajul“. Pe necăderea stelei suverană. (Steliana Grama) TRAIANUS Încet de tot îmi desfăceai corsajul, (Lit. şi arta, 2007, 18 octombrie) Eu aşteptam o seară cu lirism, Dar ţie‑n pălălăi ţi‑ardea obrazul, Parcă dădeai examen la marxism.

196 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 197 Tu te temeai cumva să nu mă sperii Tu eşti cuvântul care te‑nnoieşte Şi mă luai cu vorbe dulci, suave, Stelianei Grama Eu regretam că trece vraja serii, Iar tu continuai să‑mi spui braşoave. Să nu te temi zadarnic de cuvinte Tu te‑ai născut din ele… Dumnezeu Eu aşteptam o demarare‑n trombă Ţi le‑a adus de‑a pururi să ţii minte Oricum ar fi, e‑un lucru de nimica, Că doar prin ele tu vei fi mereu Dar tu parcă dezamorsai o bombă, Te‑ai tot codit până s‑a‑ntors mămica… La început de lume‑a fost cuvântul Cum ştim din Cartea Cărţilor cea sfântă De‑ai vrea, cândva, să‑mi mai desfaci corsajul Cuvintele din viaţa‑ne iau gândul Şi să‑mi săruţi fierbinte‑n noapte geana, Soarele‑n cer şi Luna cât cuvântă Te rog să‑ţi manifeşti mai dârz curajul, C‑o să mă pierzi, iubite. Iar peste lacrimi de se‑aşterne ceaţă Steliana. Şi nevăzut ne mistuie frământul Spaima din fire sângele ne‑ngheaţă Alexandru HORAŢIU‑FRIŞCU Şi auzim în piept cum bate vântul (Lit. şi arta, 2004, 25 noiembrie) Atuncea e destul să‑nalţi o rugă Celui de Sus cuvântul ce‑l încape Singurătatea e a ta pereche… Şi tu renaşti din a simţirii fugă Ca Soarele din nesfârşit de ape Stelianei Grama Să nu ai grijă… Temerile tale În viaţa noastră toate‑s trecătoare — Sunt lacrimi necitite de vreo carte Chiar dacă îţi găseşti a ta pereche Şi tu cât cerul ai numai o cale Până la urmă dai de‑nsingurare Scrisă‑n cuvinte de‑a luminii soarte Şi‑n lumea nouă ca şi‑n lumea veche. Tu eşti cuvântul care te‑nnoieşte Ca frunza legănată‑n ram de soare Cu‑al lacrimilor tăinuit izvor De‑o boare când amiaza stă de veghe Şi stea cu stea ca‑n Lermontov vorbeşte În viaţa noastră toate‑s trecătoare De visul tău de dor nemuritor Chiar dacă îţi găseşti a ta pereche. Nopţile trec pe‑nvăpăieri de lună Când toamna intră în a ei hotare Departe şi de secole la rând Frunza din pieptul meu de la o leghe În râvna lor pun zorilor cunună Se‑aude tremurând de frig… O zeghe Să te trezeşti mereu cu ele‑n gând De i‑aş găsi ar da de‑a ei scăpare… Teamă să n‑ai că n‑or să dea de tine Ci‑n viaţa noastră toate‑s singulare Cerul din cer din lună şi din stea Singurătatea e a ta pe‑re‑che. Ca Phoenix ce renaşte din ruine Tudor PALLADI Durerea lor renaşte din a ta…

198 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 199 Tot mai adâncă‑i liniştea pe care Opere literare şi ştiinţifice Cuvintele o limpezesc mereu Să vezi pe‑a veşniciei lor cărare Cum îţi surâde‑n visu‑i Dumnezeu Să nu ai teamă… Gândurile zboară Ediţii aparte Ca păsările frunzei autumnale Când aurul le‑aşterne pe afară 1996 Şi pomii plâng cu lacrime ovale 1. Tratat de tanatofobie : [versuri] / Steliana Grama. — Bucureşti : Să nu te temi zadarnic de cuvinte Univers Enciclopedic, 1996. — 37 p. — (Tinere condeie). Tu te‑ai născut să le renaşti mereu Conţ.: Tratat de tanatofobie ; Arlechinul ; Profanare ; Vişi‑ Nimic mai scump ca ele să ţii minte nată ; Temenele ; Fără comentarii ; Astm planetar ; Ecologică ; Şi doar prin ele eşti din Dumnezeu Demolare ; Oameni de zăpadă ; Zeii ; Semne de punctuaţie ; Mi‑ leniul III ; Pândă ; Cenuşă ; Mortuară ; Cornul abundenţei ; Fla‑ Tudor PALLADI cără ; Soliloc ; Sacrificatele ; Gelozie ; Testament pentru huligani ; (Phoenix, 2006, 15 iunie —13 septembrie) Serbiuza ; Pasărea Phoenix ; Şobolanul înţelept ; Zmeu de hârtie ; Ochelarii de soare ; Telegramă. 2. Rec. : Cazacu, Tania. Ritmuri ale acestui secol grăbit / Ta‑ Aripi de cuvinte nia Cazacu // Viaţa satului. — 1997. — 18 ian. — P. 8. — Stelianei Grama (Poliţa de cărţi). 3. Rec. : Cărăuş, Tamara. Apocalipsa zmeului de hârtie / Ta‑ Prin dor răzbate o scânteie De care inima‑ţi se‑aprinde mara Cărăuş // Săptămîna. — 1996. — 27 sept. — P. 19 : il.‑ Şi nu mai poate‑n loc să steie, (Tiparniţa). Îşi face aripi de cuvinte. 4. Rec. : Cimpoi, Mihai. La umbra poetelor în floare : [referinţe şi la vol. de versuri „Tratat de tanatofobie“ al Stelianei Grama] / Din vis răzbate‑o rădăcină Prin care sufletu‑nfloreşte Mihai Cimpoi // Femeia Moldovei. — 1997. — Nr 1/2 — P. 17. Şi‑a lui sămânţă de lumină 5. Rec. : Constantin, Dan. „Nu plângeţi, sâmbătă venim acasă!“ Te‑nalţă şi te‑navuţeşte. / Dan Constantin // Moldova Suverană. — 1997. — 22 ian. — P. 2. — (Nouăzeciştii? Da!). Mara VLĂDICEANU 6. Rec. : Palladi, Tudor. Îndemnul „respirării împreună“ / Tu‑ dor Palladi // Florile dalbe. — 1996. — 12 dec. — P. 7. 7. Rec. : Popescu, Fl. Steliana Grama / Fl. Popescu // Vocea României : cotid. naţ. (Bucureşti). — 1996. — 29 aug. — P. 4. — (Un nume pentru mileniul următor). 8. Rec. : „Tratat de tanatofobie“ // Patria tânără. — 1996. — 23 noiemb. — P. 10. — (Aut. nu este indicat).

200 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 201 1997 elish ; Cenuşă ; Luntrea ; Microscop ; Închistare ; Rattus sapiens ; 9. Teatrul „Luceafărul“. Chişinău. J. B. Molière. Tartuffe : Confuzie ; Holocaust ; Cernobâliană. — Cartea a fost donată cu [caiet‑program] / aut. : Angelina Roşca, Nicolae Mereuţă, urm. autografe : Pentru bibllioteca „Onisifor Ghibu“ de la autoa‑ Elena Diaciuc, Steliana Grama. — [Ch., 1997]. — 22 p. — re. 14 febr., 1999 ; Bibliotecii „Ovidius“ un car de noroc, de cărţi şi de cititori, fericire şi prosperitate. 26.X.1999. Cu drag, Steliana ; Aut. sunt ind. pe vs. f. de tit. Pentru Bibl. Publică Municipală „B. P. Hasdeu“! Ce‑ţi doresc eu ţie, scumpă bibliotecă cu oameni inteligenţi, inimoşi, îndrăgostiţi de 1998 frumos? Prosperare… 11 mai, 2006, ora 15. Steliana Grama. 10. Rezervaţia de meteoriţi : [versuri] / Steliana Gra‑ 11. Rec. : Apostoleanu, Corina. Rezervaţia de meteoriţi / Co‑ ma. — Ch. : Civitas, 1998. — 128 p. rina Apostoleanu // Tomis : rev. de cultură (Constanţa). — Conţ.: I. Început de pulbere. Început de pulbere ; Pleisto‑ 1999. — Oct. (Nr 10). — P. 7. — Din conţ. : Voce distinctă a cen ; Epoca de lacrimi ; Întemniţatul celest ; Protest înmugurit ; liricii feministe din Basarabia (….). Tonul este amar‑ironic, Antepenultima dragoste ; Viitor arhaic ; Reîntoarcere ; Plictisul lui Ra ; Reptila mecanică ; II. Cometele din sânge. La spartul târ‑ revolta abia ţinută în frâu, căci Steliana Grama intuieşte efec‑ gului ; Cometă ; Terminator III ; Evoluţie ; Vis devastat ; Dinţii tul adevărului mărturisit cu glas puternic (…). Alăturarea soarelui ; Oase şi stele ; Cimitirul muştelor ; Celălalt obraz ; De‑a genios‑şocantă a cuvintelor reprezintă pentru Steliana Gra‑ baba‑oarba ; III. Ciorna lui Eros. Hai să înflorim! ; Ciorna lui ma o inepuizabilă sursă de înnoire a discursului său poetic. Eros ; Vremea Giocondelor ; Crusta anxietăţii ; Zăpezile negre ; Visele, idealurile, gândurile tinerei autoare se lovesc dramatic Ora Insomniei ; Fântână ; Serbiuza ; Gelozie ; Rivalul Soarelui ; de o lume pe care ar vrea‑o mai bună. IV. Transplant de iluzii. Miozotis ; Miss Quasar ; Amnezie cos‑ 12. Rec. : Cimpoi, Mihai. „Meteorogonia“ Stelianei Grama / Mi‑ mică ; Transplant de iluzii ; Săgeţi jetabile ; Mileniul III ; Căpuşa hai Cimpoi // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 11 dec. — P. 7. îndrăgostită ; Papucul doamnei ; Bradul de sârmă ghimpată ; Bu‑ buruza albastră ; V. Fulger drogat. Chiştoc ; Pândă ; Zeilor bule‑ 13. Rec. : Palladi, Tudor. Ofranda sau Otrava comestibilă a po‑ vardului ; Ochelarii de soare ; Semne de punctuaţie ; Cowboy în eziei : [Steliana Grama] / Tudor Palladi // Dialog. — 1998. — negru ; Colecţionarilor de sfinţi ; Zmeu de hârtie ; Valută conver‑ 29 oct. — P. 6 : il. ; Florile dalbe. — 1998. — 19 noiemb. — tibilă ; Pasărea Phoenix ; VI. Fantomahia. Temenele ; Avem nevo‑ P. 8. — (Semnat : P. Tudoreanu). ie de coarne! ; Fără cochilii ; Curierul Infernului ; Arhiva Bom‑ 14. Rec. : Poeta Steliana Grama în „Rezervaţia de meteoriţi“ // bix‑Mori ; Profanare ; Vişinată ; Rezervaţia de actori ; Zgarda de Momentul. — 1998. — 16 dec. aur ; Fantomahia ; VII. Saprofitul cu ochelari.Otravă comestibilă ; 15. Rec. : Rusu, Nicolae. O cometă terestră / Nicolae Rusu // Ascensorul lacrimii ; Ţuică ; Obsesia celebrităţii ; Autograful pisi‑ Ţara. — 1998. — 10 oct. — P. 4 : il. cii; Cioara albă ; Muntele cariat ; Mucegai ; Cartierul plictisului ; Arestaţi cometa! ; VIII. Convalescenţa legendelor. Sosia lui Tur‑ 16. Rec. : Sambriş, Nelly. Momente ale cărţii / Nelly Sambriş // bincă ; Făt‑Frumos ; Balaurul înlănţuit ; Non grata ; Locotenentul Moldova Suverană. — 1998. — 26 noiemb. — P. 4. Ene ; Zburătorul mut ; Civilizatul Argus ; Ultima Ană ; Evadarea 17. Rec. : Sambriş, Nelly. O nouă lansare de carte : [„Rezerva‑ lui Don Juan ; Semănătorul de litere ; IX. Cathabasis. Cura dezilu‑ ţia de meteoriţi“ a poetei Steliana Grama] / Nelly Sambriş // zionării ; Aviz ; Suflor ; Nălucile ; Autonecrografie ; Exodul farao‑ Florile dalbe. — 1998. — 10 dec. — P. 2. nului ; Antecamera subterană ; Canopele cu vise ; Invită umbra! ; Gastroscopia lui Diogene ; X. Enuma elish. Rău augur ; Enuma

202 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 203 2001 misiuni prin virament ; Ortul popii ; Fronda secundelor ; Degrin‑ 18. Pubela din Calea Lactee : (rondeluri) / Steliana Grama. — goladă ; XV. Hybris. Oracol ; Hybris ; Andabat ; Şpagă ; Ferpar ; Timişoara : Augusta, 2001. — 161 p. Mort‑copt ; Prohod ; Anamneză. — Cartea a fost donată cu urm. Conţ. : I. Bricabrac cosmic. Pubela din Calea Lactee ; Brica‑ autografe : Bibliotecii „Alba Iulia“ şi cititorilor ei fideli cu multă brac ; Patine de cai morţi ; Ultimele ştiri din Atlantida ; Homo dragoste şi dorinţa de a supravieţui şi de a perpetua prin carte! Cu sapiens ; Hibakusha ; Ultima ratio antlantum ; Pater noster ; Re‑ drag: Steliana, 30.XII.2001 ; Pentru Bibl. Publică Municipală „B. P. curs la graţiere ; II. Lanţul ca atavism. 476 (Căderea Romei) ; Ge‑ Hasdeu“, cu cele mai frumoase urări de bine şi de sănătate pentru nuflexiuni ; Agonia hoplitului ; Jurământul lui Hannibal ; In ty‑ personal şi pentru eventualul cititor. S. Grama, 11 mai, 2006. rannos! ; Cetăţeanul turmentat (variantă modernă) ; Camarilei ; 19. Rec. : Belicov, Serafim. Pe strada fostelor iubiri e noaptea Remember ; Lanţul ca atavism ; III. Debut în dragoste. Hârzobul inocenţei / Serafim Belicov // Moldova Suverană. — 2002. — cu suflete ; Pembe ; Venus ; Kediv ; Crisalidă ; Debut în dragoste ; 10 ian. — P. 3 : il. — (Voci poetice auzite şi apreciate). Amanţii ploii ; Înger decăzut ; Noaptea inocenţei ; Ora de iubire ; 20. Rec. : Gheorghe, Ana. Steliana Grama: Unitatea contrariilor IV. Divorţul cometelor. Teorema lui Eros ; Sancta simplicitas ; De‑ sau 2 în 1/ Ana Gheorghe // Capitala. — 2002. — 19 ian. — mon nomad ; Stea turmentată ; Ostatic al iluziei ; Romburi & pă‑ P. 8. trate ; Divorţul cometelor ; Confort de pagur ; V. Răniţi de fulger. Abdicarea din zei ; Galaxia mea ; Sărutul anacondei ; Fericirea lui 21. Rec. : Popuşoi, Liliana. Pubela din Calea Lactee / Lilia‑ Tantal ; Unica zestre ; Niagarele de ploi ; Ieremiadă ; Rictus de Gi‑ na Popuşoi // Flux : ed. de vineri. — 2001. — 28 dec. — ocondă ; Răniţi de fulger ; VI. Surogat de iluzii. Colţ de meterez ; P. 11. — (O carte pe săptămână). Femeia de urgenţă ; Quiproquo ; Arhaisme ; Letopiseţul zambi‑ 22. Rec. : Traianus. Copil legitim al poeziei / Traianus // Accen‑ lei ; Ultima minciună ; Crucea nopţii ; Insectar cu fantasme ; VII. te : săpt. liber. — 2001. — 13 sept. — P. 7. Vae Soli! Ultimul atu ; Teamă de dragoste ; Vae soli! ; Sânge lila ; Hurie ; Gigolo ; Dracul şi tămâia ; VIII. Singularia tantum. Mână 2003 spartă ; Precept ; Sinuciderea unui colibri ; Noli me tangere! ; Do‑ 23. Surogat de iluzii : (rondeluri) / Steliana Grama. — Timi‑ liu virtual ; Casanova în exil ; IX. Epitalam. Singularia tantum ; Contract cu dragostea ; De haram ; Parapanghelos! ; Aversiune ; şoara : Augusta, 2003. — 274 p. — Ref. critice: P. 257–265. Conţ. : I. Singularia tantum. De la Facerea Lumii ; Erezie ; În X. Colivia cu sticleţi. Autodafeul lui Don Juan ; Lasou conjugal ; faţa ta pălesc toţi trandafirii… ; Statuie de pe insula Bali ; Iubiri‑ Carnaxi!!! ; Pe strada fostelor iubiri ; XI. Sucombarea poetului le, ca lotuşii în noapte… ; Calif pentru o noapte… ; Mai mult ca anonim. Avorton al muzei ; Naufragiu în libertate ; Sfidarea san‑ iubirea ; Halucinaţia mea ; Toreador ; Singularia tantum ; II. Sa‑ hredinului ; Diplograful Fortunii ; Rondelul nonsponsorizării ; crament. Solilocul lui Orfeu ; Solilocul lui Euridice ; Solilocul lui Turnul de ivoriu ; Post mortem nihil est! ; Tentativă de zbor ; Su‑ Heracles ; Solilocul Deianeirei ; Solilocul lui Paris ; Solilocul Ele‑ combarea poetului anonim ; XII. Eclipsă de iluzii. Vox claman‑ nei ; Solilocul lui Odiseu ; Solilocul Penelopei ; Solilocul Medeei ; tis ; In extremis ; Eclipsă de iluzii ; Iconoclast ; Ultima dorinţă a Solilocul lui Iason ; III. Palimpsest. Solilocul Iocastei ; Solilocul condamnatului la moarte ; Noaptea Sfântului Andrei ; Cruciada lui Oedip ; Solilocul Antigonei ; Solilocul lui Hemon ; Solilocul stafiilor ; XIII. Vendeta actorului. Rădăcina zborului ; Parabază ; Clitemnestrei ; Solilocul lui Agamemnon ; Solilocul Ariadnei ; Vendeta actorului ; Goliard ; Bătrânul clown ; Ambasada Mor‑ Solilocul lui Teseu ; Solilocul Hipermnestrei ; Solilocul lui Lyn‑ ţii ; XIV. Cerşetori de prăsilă. Delirul maidanezilor ; Născut în kaios ; IV. Os domnesc. Solilocul lui Făt‑Frumos ; Solilocul Ilenei cămaşă ; Quasimodo ; Cerşetori de prăsilă ; Glockenspiel ; Pro‑ Cosânzenei ; Solilocul Cenuşăresei ; Solilocul prinţului ; Solilo‑

204 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 205 cul sultanului îndrăgostit de Şeherezada ; Solilocul Şeherezadei ; la zero! ; XIV. Prin anfilada de iubiri. Roză tatuată ; Insuporta‑ Solilocul Ofeliei ; Solilocul lui Hamlet ; Solilocul lui Don Quijo‑ bil e să te iubesc… ; Şi iarba e un semn de exclamare… ; Gardă te ; Solilocul Dulcineei ; V. Incurabili de iubire. Solilocul lui Don de corp ; Hotel de patru stele ; Îngeri decăzuţi ; Prin anfilada de Juan ; Solilocul Anei ; Solilocul lui Quasimodo ; Solilocul Esme‑ iubiri ; Aş renunţa la‑ntregul meu trecut… ; Pe‑asteroidul celor raldei ; Solilocul lui Cyrano de Bergerac ; Solilocul Roxanei ; So‑ şapte fluturi ; Nu‑ţi voi şopti blesteme‑n noaptea nunţii… ; XV. lilocul Anei lui Manole ; Solilocul lui Manole ; Solilocul Monei ; Îţi cer iubirea ca pe‑o indulgenţă… Cresus ; Albastru de Voroneţ ; Solilocul lui Marin Miroiu ; VI. Ingenuă. Poveste [Pentru N. R.] ; Driadei ; Îţi cer iubirea ca pe‑o indulgenţă… ; Chomolungma ; Ingenuă ; Eşti… ; Bată‑te norocul! ; Zambilele ; Probabil… ; He‑ Un simplu amănunt… ; Platonic ; Hic et nunc ; Te chem arha‑ ruvim de pe catapeteasmă ; Vestală ; Autoflagelare; Şugubină ; ic… ; Mitridate ; XVI. Simplu muritor. Mecca ; Instinct înnăscut ; VII. Să trecem Rubiconul . Shakespearieni… ; În vara ceea mierle‑ Déjà‑vu ; Nero… ; La botul calului ; Panta rhei ; Pian dezacordat ; le cântau… ; Cheie de biserică ; Să trecem Rubiconul! ; Iubirea se Convalescent ; Simplu muritor ; Deuteragonist ; XVII. Vase comu‑ strecoară către tine… ; Lapislazuli ; Rătăcire ; Semn de recunoaş‑ nicante. Pete pe soare ; Fecioara mea cu părul grizonat! ; Hurie ; tere ; Nor de lăcuste ; Panaceu ; VIII. „Deschide‑te, Sesam!“. Zâna Mulţumesc anticipat! ; Abonament la un surâs ; Vase comunican‑ licuricilor; Puştoaica mea cu păr oxigenat! ; Santinelă ; Ochii tăi te ; Din goana cailor sălbatici ; În faţa casei băncile‑s stricate… ; mă atrag ca o gaură neagră… ; Şi trupul despuiat ţi se‑înfioară… ; Hârtie tricapel ; Economie de săruturi ; XVIII. Egali în faţa dra‑ A giorno ; Înălţătorul meu efeb! ; „Deschide‑te, Sesam!“ ; Ochiul gostei. Egali în faţa dragostei… ; Doar literatură… ; Zapateado ; Dulăului ; Iubirea la seral ; IX. Iubirea poate fi doar la plural. În Satir ; Senectute ; Demult nu ai mai fost pe la femei… ; Femeie de lipsa ta ; Fântână arteziană ; Acei ce se sărută prin trolee… ; De Cucuteni‑Tripolie ; Iarna fără vicii şi virtuţi ; Şi dragostele noas‑ ziua ta îţi cumperi trandafiri… ; Ursit potenţial ; Prieten din anti‑ tre de cândva… ; Iubirile de azi nu‑s ca‑nainte… ; XIX. Fulgerul chitate ; Iubirea poate fi doar la plural… ; În palma ta… ; Bolnavii iubirii. Până peste urechi ; Enorm de mult ; Călcâiele îmi sfârâie incurabili nu au dreptul…? ; Aproape muribundă… ; X. Zodia mereu… ; Unic şi irepetabil ; Şi greierii s‑au răzvrătit… ; Fulgerul singurătăţii. Damen vals ; Zodia singurătăţii ; Ultima sabină ; În iubirii ; Totuşi… ; Aurora boreală ; Voievod ; Diabolic şi sfânt ; casa spânzuratului… ; Nu mă‑ntrebaţi… ; Tristeţe la rever ; În XX. Ada‑Kaleh. Avem o veşnicie înainte… ; De parcă ar veni Sfâr‑ pericol ; Pecavi! ; Copil din flori ; Ce tragic! ; XI. Îmi caut predi‑ şitul Lumii… ; Predestinaţi… ; Al tău cu trup şi suflet ; Iarbă de cat… Un nou Revelion… ; Când vezi atâtea mii de melodrame… ; leac ; Scrisoare de pe câmpul de luptă ; Ada‑Kaleh ; Metrou spre Atâtea nunţi se joacă… ; Am încercat atâtea procedee… ; Îmi caut Infern ; Liliacul ; Muzeu de‑antichităţi ; Referinţe critice. predicat… ; Şi înserarea e cât o epocă… ; Fântână părăsită ; Urc 24. Rec. : Borş, Ion. Să trecem Rubiconul cu Steliana Grama scările spre‑a ta singurătate… ; Suntem ca două cărţi de poe‑ printr‑un „Sugorat de iluzii“ / Ion Borş // Tineretul Moldo‑ zie… ; Bătrânul flaşnetar ; XII. M‑ai binecuvântat să te iubesc… vei. — 2003. — 4 dec. — P. 6. Închide ochii şi ascultă… ; M‑ai binecuvântat să te iubesc… ; Şi 25. Rec. : Leahu, Nicolae. Of! dele şi of nete / Nicolae Leahu // nimeni nu‑i ce ne‑ar putea surprinde ; Mirosul de salcâm ne‑nne‑ bunea… ; De ce‑ţi mărturiseşti păcatul? ; Ţi‑a fost de‑ajuns o Semn : rev. de lit. (Bălţi). — 2004. — Nr 1/2. — P. 17‑18. : il. singură privire… ; Amnezie ; Cu voluptate maximă… ; M‑aş da 26. Rec. : Olaru, Angelina. Lirica erotică în viziunea nouăzeciş‑ pe gratis… ; Ca mirosul de flori… ; XIII. Spărgătorul de inimi. tilor : [prez. cărţilor Dans cu pumnalul în inimă (Bucureşti, Te‑am sunat la vechea ta adresă… ; Apatic şi absent… ; Nu‑i re‑ 2003) de Clara Mărgineanu şi Surogat de iluzii (Timişoara, proşa iubirii care pleacă… ; Spărgătorul de inimi ; Remember! ; 2003) de Steliana Grama] / Angelina Olaru // Democraţia : Iar frunzăreşti carnetul cu adrese… ; Lup singuratic ; Viză pentru săpt. de politici publice. — 2003. — 9 dec. — P. 24 : il. Eden ; Şi te aştept în noapte ca un rug… ; Să inventăm iubirea de

206 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 207 27. Rec. : Palladi, Tudor. Cristografierea sau cristalizarea ar‑ gostea ca o descătuşare… ; Ne strecurăm, atent, prin întuneric… ; derii de sine a iubirii / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — Încet de tot îţi desfăceam corsajul… ; Îngemănare ; Pământul Fă‑ 2004. — 22 ian. — P. 6. — (Poesis). găduinţei ; În ochii tăi ca floarea cea de in… ; Ah, şoaptele tale 28. Rec.: Palladi, Tudor. Modernitatea sau fenomenologia ron‑ nebune! ; Pe o clipă am uitat că‑s om… ; V. De‑ar fi Iubirea alfa‑ bet… La Dragoste‑Răsare… ; De‑ar fi Iubirea alfabet!… ; Iubirea delică a sentimentului / Tudor Palladi // Accente. — 2003. — e mereu un câmp de luptă… ; Prin Dragoste, ca printr‑un câmp 4 dec. — P. 4 : il. — (Duminica de joi). minat… ; E vremea să‑ncheiem un armistiţiu! ; Gregari, abia prin dragoste simţim… ; Iubirea, cu‑al Ei foc neîmblânzit… ; În faţa 2005 Dragostei mă resemnez… ; Am şi ajuns să îmi detest Iubirea… ; 29. Stranicy istorii gosudarstva i prava Moldovy : sb. statej / Mă conformez nehotărârii tale… ; VI. Îmi mai îngădui luxul de‑a Dumitru C. Grama, Claudia Slutu‑Grama ; red. : Steliana iubi… Sunt iarbă… ; Cap de acuzare… ; Să nu‑ndrăzneşti să râzi Grama ; In‑t Filosofii, Sociologii i Prava Akademii Nauk de cel sărac! ; Şi am venit cu tot cu Cer… ; Nu am curaj să mă Moldovy, Meždunar. Nezavisimyj Un‑t Moldovy. — Ch. : dezic de tine… ; Şi fulgerele spintecă tot cerul… ; M‑am resem‑ Pontos, 2005. — 180 p. — În lb. ru. nat cu gândul că‑ai plecat… ; Îmi mai îngădui luxul de‑a iubi… ; Ca superstiţia, Iubirea… ; Ouăle de viperă… ; VII: Şi‑aş încălţa opinci de fier… Cel mai păcătos de pe pământ… ; Iubire mai e‑n 2006 univers? ; Mi‑i sufletul o casă în ruine… ; Harpa din inima mea ; 30. Cetatea de scaun a Dragostei : rondeluri / Steliana Grama ; Nu mi‑e ruşine să ratez… ; Resuscitat la Dragoste… ; Şi‑aş încălţa pref. de Tudor Palladi. — Ch. : Pontos, 2006. — 140 p. — opinci de fier… ; Unde‑nnoptezi Tu, Dragoste Pribeagă? ; De ce (Col. „Pegasus“) . nu mă‑nfiezi, Iubire? ; Iubire Vitregă ; VIII. Minut de reculegere. Conţ. : I. Un singur Dumnezeu — Iubirea… Din Sinaxarul Arhaic, mai cred în Iubire… ; Când eşti îndrăgostit, nu poţi să Fostelor Iubiri… ; De‑a pururi imperfecţi… ; Iubirea e ca o era‑ mori… ; Sunt ca nisipul mişcător… ; În labirintul de iluzii… ; În tă… ; Un singur Dumnezeu — Iubirea ; Cu Dragoste pre Dragos‑ faţa ta, nespovedit… ; În Lumea mea Subpământeană… ; Stea că‑ te călcând… ; Legea pământului — Legea Iubirii ; Dar oare a iubi zătoare ; Iubirea ta e ca un analgetic… ; Sănătate, poamă nouă‑n e un păcat? ; Cât vor trăi iubirile în noi ; Enciclică ; Îndrăgostiţi de gură veche! ; Minut de reculegere… ; IX. Tărâm al deziluziei, Iu‑ drept comun…; II. Din azima săruturilor tale… Să nu mă‑ndră‑ birea… Aproape c‑am uitat ce e Iubirea… ; Tărâm al deziluziei, gostesc la nebunie… ; Nu‑mi cere să‑mi destăinuiesc Iubirea… ; Iubirea… ; Prin fiece Iubire‑mbătrânim… ; Iubim din când în Fecioara mea cea fără de prihană… ; Sacrament ; Nu mi‑ar ajunge când, pe apucate… ; Abia uitând de Dragoste… ; Iubirea, ca un vis un întreg volumen… ; Chiar de‑aş fi înger, tot mi‑aş aminti… ; Te neîmplinit… ; În faţa ta suntem cu toţi, Iubire… ; O zi în minus convertesc la Dragoste… ; Din azima săruturilor tale… ; Cuvin‑ sau în plus… ; Iubirea, ca o suferinţă… ; Cu‑o Dragoste mai mult te‑ncrucişate ; Şi chiar de ne‑am întoarce‑n Evul Mediu… ; III. sau mai puţin… ; X. Am ctitorit biserici din iubiri. Mai solitari Solilocul cruciatului îndrăgostit. Poet obscur ; Iubirea‑mi fără că‑ ca Moartea, vom sfârşi… ; Am şi ajuns să‑nchiriem Iubirea… ; pătâi… ; Mă căţăram pe vechiul contrafort… ; Cavaler al cauzei Alcovul tău ni‑i numitor comun… ; De‑a pururi născătoare de pierdute ; Solilocul cruciatului îndrăgostit ; De‑ai să mă chemi la speranţă… ; Tablou votiv ; Tu, Dragoste, mai ţine‑mă în viaţă…. ; Ceruri… ; Şi mi se făcuse‑un dor de Moarte… ; Abia iubind, uit Dorurile noastre nerostite… ; E prea devreme de‑a capitula… ; să mă tem de Moarte… ; În Dragoste, egali ca şi în Moarte… ; Să nu ne‑ndrăgostim în miez de toamnă… ; Cea mai frumoasă Şi mori îmbrăţişându‑mă… ; IV. Ca vinul tânăr, dragostea… În Dragoste din lume… patima mea de‑ntuneric… ; Ca vinul tânăr, dragostea… ; E Dra‑

208 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 209 31. Perfuzie de vise : Rondeluri de dragoste / Steliana Grama ; pace… ; Ne iartă, dragoste, ne iartă! ; Ce urme ??? ; „Aicea zace‑o pict. : Isai Cârmu ; cuv. înainte : Tudor Palladi. — Ch. : Car‑ dragoste de om…“ ; Boceam iubirea dusă ca pe‑un mort… ; Mi‑i tea Moldovei, 2006. — 224 p. dragostea precum un cimitir… ; De‑ar trece Charon dragostele Conţ. : Prolog. Palimpsest ; E dragostea iluzia… ; Iubirea e toate…! ; Stau la priveghi iubirii ce s‑a dus ; Din dragoste şi până mereu un semn de carte… ; Şi doar pe patul morţii înţelegi… ; la sicriu… ; Toate suferinţele din lume… ; VIII. Să se numească Păcatul meu… ; Iubirea e ca o purificare… ; Dezmoştenită de iu‑ dragoste? Mă ascundeam de dragoste… ; Şi uneori se‑ntâmplă bire… ; În dragoste cred datorită… ; Ce n‑am iubit o viaţă‑ntrea‑ ca iubirea… ; Iubire de n‑ar exista… ; La ceas târziu de vechi gă… ; Iubirea — ultima‑mi dorinţă… ; I. E dragostea o erezie. E incertitudini… ; Ce inutil e să încerci din nou… ; Mă găseşti la dragostea o erezie…. ; Neştiutori de dragoste… ; De mult ieşirăm Obiecte Pierdute… ; De ai muri, iubire, înspre zori… ; Exerciţii din adolescenţă… ; Văzduhul încărcat e de săruturi… ; La gura de dragoste cine? ; Cunoaştem aceeaşi iubire… ; Să se numeas‑ sobei… ; Mă pedepseşti doar pentru un sărut? ; Din pliocen râv‑ că dragoste…? ; IX. Şi‑mi era frică de iubire. Şi nimenea nu are neai al meu sărut… ; Incest ; Invocaţie ; Ispită ; II. Nu te‑ntreba: ştire… ; Şi‑mi era frică de iubire… ; Vreau Dragoste anu‑mpre‑ Iubirea ce e?… Nu te‑ntreba: Iubirea ce e?… ; Iubeam… ; Ava‑ jur… ; Strămoaşa mea de Cro‑Magnon… ; Adultă, de‑un secol lanşă de săruturi ; În ceruri sfinţii oare‑şi amintesc…? ; Înger de‑ adultă… ; Pe unde‑o fi iubirea ceea? ; La Ambasada Dragostei… ; căzut ; Te binecuvântez cu un sărut… ; Ce înger va‑ndrăzni să Cetatea de scaun a dragostei… ; Iubirea mea‑i ca un nevăză‑ te iubească? ; „Legea talionului“ ; Femeia ; Nu ţi‑i totuna? ; III. tor… ; Descântă‑mă, descântă‑mă, iubire! ; X. Dincolo de graniţa Catapeteasmă fără de icoane… Nu‑mi cere cunoaştere… ; În dra‑ Iubirii. Dincolo de graniţa Iubirii… ; Tu, sceptică, în dragoste nu goste nu‑mi cere performanţe… ; De mauvais ton să‑mi amin‑ crezi… ; Şi ne‑am refugia într‑o iubire… ; Şi uneori ne‑ndrăgos‑ tesc iubirea… ; Dragostea mi‑o port ca pe o cruce… ; Şi crucea tim din teama… ; O dragoste — e mult sau e puţin? ; Trudiţi de mi‑o mai târâi în neştire… ; Păcatul capital de‑a te iubi… ; Eşti aşteptări… ; Mai propăvăduieşti iubirea? ; Ce‑ar mai justifica sin‑ zeul cui? ; Balansoarul ; Sală de aşteptare ; Catapeteasmă fără de gurătatea? ; Ce‑i ruşinos în dragostea carnală? ; Iubim din când icoane ; IV. Iubirea — vechi izvor cu apă vie… Doar femeie… ; în când, pe apucate… ; XI. Ţi‑am înfiat, în noapte, suferinţa. Şi Şi îmi încărunţeşte umbra… ; Povară prea veche, prea grea… ; uneori mă simt ca un sălbatic… ; Spre ţărmul meu n‑adie nici o Îmi prizez iubirea ca pe‑un drog… ; Iubire dacă nu mi se cuvi‑ briză… ; N‑am mai iubit de mult…. ; Numeşte‑mă, numeşte‑mă ne… ; Ce ştiţi de agoniile iubirii? ; Pecetluită‑i soarta de feme‑ Iubire! ; Spovedanie ; Dar chiar şi‑aşa… ; Dragostea ce n‑o cu‑ ie… ; Iubirile‑s prea vechi… ; Iubirea — vechi izvor cu apă vie… ; noşti, femeie… ; Ţi‑am înfiat, în noapte, suferinţa… ; Învinge‑mi Din când în când iubesc… ; V. Mi‑i inima castel medieval. Tot ce trupul ros de presimţiri… ; M‑ai osândit la dragoste… ; XII. De ştiu despre iubire… ; Iubirea e ca o mitologie… ; Te‑adun din‑ tine o iubire mă desparte. Pe trupu‑mi nu mai sunt stăpân… ; Port tre metafore… ; Mi‑e cuibul la periferia vieţii… ; Vox clamantis ; pe umeri grelele poveri… ; În iarna mea n‑au mai rămas iubiri… ; Ca o fantomă veşnică, iubirea… ; Prin zăpada astei glaciaţii… ; Iubire nu mai cânt şi nu mai scriu… ; E prea târziu de‑o nouă Mi‑i inima castel medieval… ; Iubirea mea mai e provincială… ; aventură… ; De tine o iubire mă desparte… ; La vârsta cea de azi Nu‑mi prorociţi o noapte de iubire! ; VI. Primăvara, pe vechi şi pe mă‑ndrăgostesc… ; Eşti cântecul ce‑mi place să‑l aud… ; Din nou. Îmi văd, ca‑n palmă, dragostele toate… ; Iubire cătrănită… ; regnul meu pleca‑voi în dezastrul… ; Nu‑mi defrişaţi Iubirile! ; Evanescenţi… ; Din dragostea ceea ce‑a mai rămas? ; Recensă‑ XIII. În dragoste‑s eternul ucenic. În dragoste‑s eternul ucenic… ; mântul ultimelor vise ; Chiar stelele m‑au părăsit… ; Primăvara Hoţoaicei ; Rar detot… ; Părea că toate stelele din cer… ; Sfârşi‑ pe vechi şi pe nou… ; Mi‑s mai străină azi ca niciodată… ; Am tul acestei iubiri… ; Sinucideri din dragoste oare? ; Şi ce naiv în mai văzut iubiri ce se‑nfiripă… ; Pământ înţelenit ; VII. Stau la dragoste credeam! ; De ce ne‑ndrăgostim? ; Iubire din iubire… ; priveghi iubirii ce s‑a dus. Doar moartea‑ar mai putea să ne îm‑ Iubirea, mai presus de toate… ; XIV. E prea devreme de‑a capitula.

210 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 211 Iubirea mea făr’ de pereche… ; Cu veşnicii în urmă ne‑am iu‑ cul sultanului îndrăgostit de Şeherezada ; Solilocul Şeherezadei ; bit… ; Vom mai avea vreodată‑nţelepciunea? ; Scheletele iubirilor Solilocul Ofeliei ; Solilocul lui Hamlet ; Solilocul lui Don Quijo‑ trecute… ; Iubiri de restrişte… ; Dorurile noastre nerostite… ; E te ; Solilocul Dulcineei ; V. Incurabili de iubire. Solilocul lui Don prea devreme de‑a capitula… ; Să nu ne‑ndrăgostim în miez de Juan ; Solilocul Anei ; Solilocul lui Quasimodo ; Solilocul Es‑ toamnă… ; Nu suntem fotogenici… ; Cea mai frumoasă dragoste meraldei ; Solilocul lui Cyrano de Bergerac ; Solilocul Roxanei ; din lume… ; Epilog. Îmbălsămează‑ţi sufletu‑n cuvinte… Şi‑aş fi Solilocul Anei lui Manole ; Solilocul lui Manole ; Solilocul Mo‑ putut iubi, şi‑aş fi fost alta… ; Totem vechi de când lumea… ; E nei ; Solilocul lui Marin Miroiu ; VI. Ingenuă. Poveste ; Ingenuă ; prea devreme pentru resemnare… ; În tot ce ştiu, în tot ce nu Eşti… ; Bată‑te norocul! ; Zambilele ; Probabil… ; Heruvim de pe mai ştiu… ; Aceste‑n veci sălbatice cuvinte… ; Cuvinte‑aparent catapeteasmă ; Vestală ; Autoflagelare; Şugubină ; VII. Să trecem efemere…. ; Îmbălsămează‑ţi sufletu‑n cuvinte…; Şi tot mai mult Rubiconul! Shakespearieni… ; În vara ceea mierlele cântau… ; mi‑e teamă de cuvinte… ; Să mori pe un pat de spital… ; Şi moar‑ Cheie de biserică ; Să trecem Rubiconul! ; Iubirea se strecoară că‑ tea tot vine, tot vine… ; Post‑Epilog. Când moartea mă strigă pe tre tine… ; Lapislazuli ; Rătăcire ; Semn de recunoaştere ; Nor de nume. Când moartea mă strigă pe nume… ; Penitenţă ; Spitalul, lăcuste ; Panaceu ; VIII. “ Deschide‑te, Sesam!“. Zâna licuricilor ; pân‑la urmă, te înfrânge… ; Aicea‑s mai străin ca‑n altă parte… ; Puştoaica mea cu păr oxigenat! ; Santinelă ; Ochii tăi mă atrag E‑o secţie în care oamenii mor… ; Şi viaţa o simt cum se duce… ; ca o gaură neagră… ; Şi trupul despuiat ţi se‑nfioară… ; A gior‑ Parcă‑am murit şi parcă n‑am murit… ; Această zi… ; Rugă ; Ce no ; Înălţătorul meu efeb! ; „Deschide‑te, Sesam!“ ; Ochiul Du‑ demn murim… ; Post‑Post‑Epilog. Loc de veci… Loc de veci. lăului ; Iubire la seral ; IX. Iubirea poate fi doar la plural. În lipsa 32. Rec. : Palladi, Tudor. Arcul de triumf al rondelului Steli‑ ta ; Fântână arteziană ; Acei ce se sărută prin trolee… ; De ziua an: veşnicia „visului“ / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — ta îţi cumperi trandafiri… ; Ursit potenţial ; Prieten din antichi‑ 2007. — 11 oct. — P. 12. — (Metronom). tate ; Iubirea poate fi doar la plural… ; În palma ta… ; Bolnavii incurabili nu au dreptul…? ; Aproape muribundă… ; X. Zodia 33. Surogat de iluzii : Rondeluri de dragoste / Steliana Grama ; singurătăţii. Damen vals ; Zodia singurătăţii ; Ultima sabină ; În pref. de Tudor Palladi ; concepţie graf. şi paginare : Adrian casa spânzuratului… ; Nu mă‑ntrebaţi… ; Tristeţe la rever ; În Grigorescu. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch. : Phoenix : pericol ; Pecavi!!! ; Copil din flori ; Ce tragic! ; XI. Îmi caut predi‑ Linadi, 2006. — 288 p. cat… Un nou Revelion… ; Când vezi atâtea mii de melodrame… ; Conţ. : I. Singularia tantum. De la Facerea Lumii ; Erezie ; În Atâtea nunţi se joacă… ; Am încercat atâtea procedee… ; Îmi caut faţa ta pălesc toţi trandafirii… ; Statuie de pe insula Bali ; Iubirile, predicat… ; Şi înserarea e cât o epocă… ; Fântână părăsită ; Urc ca lotuşii în noapte… ; Calif pentru o noapte… ; Mai Mult Ca scările spre‑a ta singurătate… ; Suntem ca două cărţi de poe‑ Iubirea ; Halucinaţia mea! ; Toreador ; Singularia tantum ; II. Sa‑ zie… ; Bătrânul flaşnetar ; XII. M‑ai binecuvântat să te iubesc… crament. Solilocul lui Orfeu ; Solilocul lui Euridice ; Solilocul lui Închide ochii şi ascultă… ; M‑ai binecuvântat să te iubesc… ; Şi Heracles ; Solilocul Deianeirei ; Solilocul lui Paris ; Solilocul Ele‑ nimeni nu‑i ce ne‑ar putea surprinde ; Mirosul de salcâm ne‑nne‑ nei ; Solilocul lui Odiseu ; Solilocul Penelopei ; Solilocul Medeei ; bunea… ; De ce‑ţi mărturiseşti păcatul? ; Ţi‑a fost de‑ajuns o sin‑ Solilocul lui Iason ; III. Palimpsest. Solilocul Iocastei ; Solilocul gură privire… ; Amnezie ; Cu voluptate maximă… ; M‑aş da… ; lui Oedip ; Solilocul Antigonei ; Solilocul lui Hemon ; Solilocul Ca mirosul de flori… ; XIII. Spărgătorul de inimi. Te‑am sunat Clitemnestrei ; Solilocul lui Agamemnon ; Solilocul Ariadnei ; la vechea ta adresă… ; Apatic şi absent… ; Nu‑i reproşa iubirii Solilocul lui Teseu ; Solilocul Hipermnestrei ; Solilocul lui Lyn‑ care pleacă… ; Spărgătorul de inimi ; Remember! ; Iar frunzăreşti kaios ; IV. Os domnesc. Solilocul lui Făt‑Frumos ; Solilocul Ilenei carnetul cu adrese… ; Lup singuratic ; Viză pentru Eden ; Şi te Cosânzenei ; Solilocul Cenuşăresei ; Solilocul prinţului ; Solilo‑ aştept în noapte ca un rug… ; Să inventăm iubirea de la zero! ;

212 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 213 XIV. Prin Anfilada de Iubiri. Roză tatuată ; Insuportabil e să te vieţuit ; Fantezie pentru cei nefericiţi ; Rocada destinului ; Tabuul iubesc… ; Şi iarba e un semn de exclamare… ; Gardă de corp ; iubirii ; Efemeridele iubirii ; „Te uită cum ninge decembre…“ ; Ul‑ Hotel de patru stele ; Îngeri decăzuţi ; Prin Anfilada de Iubiri ; tima noapte de dragoste ; Sub zodia amneziei ; Virusul dragostei ; Aş renunţa la‑ntregul meu trecut… ; Pe‑asteroidul celor şapte flu‑ Jocul de‑a iubirea. Să fii fericită, Nadina! ; Veşnicul hoinar ; Jocul turi ; Nu‑ţi voi şopti blesteme‑n noaptea nunţii… ; XV. Îţi cer iubi‑ de‑a Iubirea ; Prieten drag! ; Nostalgii după Jophrey de Peyrac ; rea ca pe‑o indulgenţă… Cresus ; Albastru de Voroneţ ; Driadei ; Iubirea lucea în ochii ei adânci, de toamnă ; Blondele se plimbă Îţi cer iubirea ca pe‑o indulgenţă… ; Chomolungma ; Un simplu prin oraş ; Eu nu sunt de vânzare ; Pe drumul spre şatră crescu‑ amănunt… ; Platonic ; Hic et nunc ; Te chem arhaic… ; Mitri‑ seră spini ; Adevărul poveştilor şi poveştile adevărului de Tudor date ; XVI. Simplu muritor. Mecca ; Instinct înnăscut ; Déjà‑vu ; Palladi ; „În zbuciumul aceleiaşi iubiri“ netrecătoare de Marcela Nero... ; La botul calului ; Panta rhei ; Pian dezacordat ; Convales‑ Mardare ; O nouă faţetă a operei steliene de Mariana Jioară. cent ; Simplu muritor ; Deuteragonist ; XVII. Vase comunicante. 36. Rec. : Dumbrăveanu, Luminiţa. Steliana, poeta plecată să Pete pe soare ; Fecioara mea cu părul grizonant! ; Hurie ; Mulţu‑ numere stelele… / Luminiţa Dumbrăveanu // Lit. şi arta. — mesc anticipat! ; Abonament la un surâs ; Vase comunicante ; Din 2008. — 6 mart. — P. 4 : portr. goana cailor sălbatici ; În faţa casei băncile‑s stricate… ; Hârtie 37. Rec. : Palladi, Tudor. Adevărul poveştilor şi poveştile ade‑ tricapel ; Economie de săruturi ; XVIII. Egali în faţa Dragostei. Egali în faţa Dragostei… ; Doar literatură… ; Zapateado ; Satir ; vărului / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — 2008. — 11 Senectute ; De mult nu ai mai fost… ; Femeie de Cucuteni‑Tripo‑ febr. — P. 9. lie ; Iarna fără vicii şi virtuţi ; Şi dragostele noastre de cândva… ; Iubirile de azi nu‑s ca‑nainte… ; XIX. Fulgerul iubirii. Până peste urechi ; Enorm de mult ; Călcâiele îmi sfârâie mereu… ; Unic şi Din creaţia Stelianei Grama : pictură, irepetabil ; Şi greierii s‑au răzvrătit… ; Fulgerul iubirii ; Totuşi… ; Aurora boreală ; Voievod ; Diabolic şi sfânt ; XX. Ada‑Kaleh. versuri, studii critice, publicistică Avem o veşnicie înainte… ; De parcă ar veni Sfârşitul Lumii… ; Predestinaţi… ; Al tău cu trup şi suflet ; Iarbă de leac ; Scrisoare 1982 de pe câmpul de luptă ; Ada‑Kaleh ; Metrou spre Infern ; Liliacul ; 38. [Desene] / Steliana Grama // Ion Gheorghiţă. Vorbe năz‑ Muzeu de‑antichităţi. Ad Apreturam Libri. drăvane : au desenat Ion Vătămăniţă şi copiii: Vatamanu 34. Rec. : Ciocanu, Ion. Adâncimea trăirii lirice / Ion Ciocanu Leontina, Vătămăniţă Eduard, Gheorghiţă Cezara, Grama // Florile dalbe. — 2007. — 1 febr. — P. 7. — (Sugestii de lec‑ Steliana. — Ch., 1982. — P. 9, 15, 31, pe vs. cop. a 4‑a. tură). 39. „Prietenie“ : [des. de Steliana Grama (7 ani, oraşul Chişi‑ 2007 nău)] : [despre participanţii la concursul televizat Lumea 35. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragoste în viziunea copiilor. Atelierul Steluţei] // Steluţa = Zvezdoč‑ / Steliana Grama ; concepţie, selecţ. şi îngrijire : Claudia ka. — 1982. — Nr 3. — P. 21. Slutu‑Grama ; des. de Mariana Jioară ; pref. : Claudia Slu‑ tu‑Grama. — Ch. : Pontos, 2007. — 116 p. : portr. — Notă 1983 biobibliogr. : p. a 4‑a a cop. 40. [Desen] / Steliana Grama // Steluţa. — 1983. — Nr 7. — Conţ. : Meandrele destinului : (În loc de notă asupra ediţiei) Cop. 1. — (Desenul nu este intitulat). de Claudia Slutu‑Grama ; Rocada destinului. Julieta care a supra‑

214 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 215 41. „Fratele bogat şi cel sărac“: ilustraţie la un basm : [des. 50. Copilul foamei : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ de Steliana Grama, or. Chişinău] // Scânteia leninistă. — nist = Ûnyj leninec. — 1989. — 23 iun. — P. 5. 1983. — Nr 4. — P. 3. ; Ibidem : Des. la concursul „Burati‑ 51. Dacă nu mă înşel : Pentru Dumitru Matcovschi : [versuri] no şi prietenii lui“. — P. 7. / Steliana Grama // Tinerimea Moldovei. — 1989. — 20 42. „Moş Veselici“ : [des. de Steliana Grama, clasa a II‑a (oraşul oct. — P. 4. Chişinău)] // Steluţa = Zvezdočka. — 1983. — Nr 4. — Pe 52. Dalmatică ; …Cine‑a îndrăznit să‑mi schimbe graiul… : cop. a 4‑a. — (Creaţia noastră). [versuri] / Steliana Grama // Limba şi lit. mold. în şcoală. — 1989. — Nr 3. — P. 41. — (Muguri). — Sub versuri este 1987 indicat : Steliana Grama, elevă în clasa VIII‑a, şcoala nr. 23, 43. Naša Rodina : [stihi] / Steliana Grama // Ûnyj leninec. — Chişinău. 1987. — 6 noâb. — P. 3. — În lb. ru. 53. Dumitru Matcovschi : [medalion literar] / Steliana Grama 44. Plai octombrin : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ // Femeia Moldovei. — 1989. — Nr 10. — P. 8. nist. — 1987. — 6 noiemb. — P. 3. — (Colţul „Ghiocelului“). 54. După trecut putem judeca viitorul / Steliana Grama // Ti‑ nerimea Moldovei. — 1989. — 15 oct. — (Revenim la cele 1988 publicate). 45. Limba mea : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ 55. Elegie : [versuri] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — nist. — 1988. — 29 iul. — P. 8. — (Clubul „Ghiocelul“). 1989. — 20 oct. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. 46. Limba mea — sacru tezaur : [versuri] / Steliana Grama // 56. Èlegiâ : [stihi] / Steliana Grama ; per. : L. Fel’dšer // Ûnyj le‑ Tânărul leninist. — 1988. — 18 mart. — P. 4. — (Clubul ti‑ ninec. — 1989. — 20 oct. — P. 5. — (Uroki pamâti). — Sem‑ nerilor condeieri „Peniţa fermecată“). nat : Cornelia Bujorescu. — În lb. ru. 47. Spicuiri din scrisori : [despre proiectul „Planul de perspec‑ 57. Greul cel mare e înainte : [să iniţiem o mişcare întru susţi‑ tivă al înălţării monumentelor pentru perioada de până nerea limbii de stat] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — la anul 2000“] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1988. — 1989. — 20 oct. — P. 7. — (Limba noastră‑i o comoară). 16 iun. — P. 8. 58. „Îmi place muzica de suflet…“ [crede Valentin Delinschi, 48. …Sub streşina casei noastre ; Eu, adolescentul… ; Primul actor la Teatrul Luceafărul] / interviu realizat de Steliana examen ; …Prima zi de vară : [versuri] / Steliana Grama // Grama // Tânărul leninist = Ûnyj leninec. — 1989. — 28 Ştiinţa. — 1988. — 4 aug. — P. 4 : portr. iul. — P. 7 : portr. — (Întâlniri la solicitările voastre). 59. Lupoaica ; „Închide gura!“ : [versuri] / Steliana Grama // 1989 Tânărul leninist. — 1989. — 8 sept. — P. 8 : portr. Stelianei. semnează cu pseudonimele Cornelia Bujorescu 60. Oh, tot gor’kij osot … : [proză] / Steliana Grama // Ûnyj şi Sorina Moldoveanu. leninec. — 1989. — 23 iûn. — P. 5. — Semnat : Sorina Mol‑ doveanu. — În lb. ru. 49. Acolo unde‑s eu, va fi… : [versuri] / Steliana Grama // Tâ‑ 61. Poetul : [versuri închinate lui Mihai Eminescu] / Steliana nărul leninist. — 1989. — 5 mai. — P. 8. — (Materna). Grama // Ştiinţa. — 1989. — 20 ian. — P. 3.

216 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 217 62. Poetul ; Mihai Eminescu : [fragm.] : [versuri] / Steliana că. — 1990. — Apr.‑Iun. (Nr 2). — P. 53 : portr. — (Cena‑ Grama // Noutăţi editoriale. — 1989. — 29 dec. — P. 2. clul „Peniţa fermecată“. Muguri). 63. Râul ; Fantasta : [versuri] / Steliana Grama // Moldova. — 74. „Ne simţim fraţi…“ : [despre cenaclul Florile dalbe, organi‑ 1989. — Nr 3. — P. 13 : portr. — („Dintre sute de catarge…“). zat de Tamara Curtescu, de la şcoala nr. 23 din Chişinău] / 64. Susai, susai… : [nuvelă] / Steliana Grama // Tânărul leni‑ Steliana Grama // Tânărul leninist = Ûnyj leninec. — 1990. — nist. — 1989. — 23 iun. — P. 5. — Semnat : Sorina Moldo‑ 23 febr. — P. 3. — („Tânărul corespondent“ ne comunică). veanu. 75. Râului ; „Închide gura!“ ; Demnitate : [versuri] / Steliana Grama // Preocupări : publ. a elevilor Liceului Ind. nr. 1 1990 din Focşani. — 1990. — Nr 27. — P. 23. — (Tinere condeie 65. Aşa grăit‑a Voievodul : [versuri] / Steliana Grama // Fă‑ de peste Prut). — Specificare: Steliana Grama, clasa a X‑a, clia. — 1990. — 17 aug. — P. 9. — (Patria mea e Limba Ro‑ şcoala nr. 23, or. Chişinău. mână) ; Limba şi literatura română (Bucureşti). — 1990. — 76. Şarpele ; „Închide gura!“ : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi Nr 4. — P. 39. — (Tinere talente). arta. — 1990. — 1 febr. — P. 4 : portr. — (Tineri scriitori). 66. …Cine‑a îndrăznit să‑mi schimbe Graiul… ; Nu mai sun‑ 77. Toţi fiiişi fiicele neamului : [rânduri despre limba maternă] tem o generaţie de îngeri : [versuri] / Steliana Grama // Feme‑ / Steliana Grama // Florile dalbe. — 1990. — 31 aug. — P. 8. ia Moldovei. — 1990. — Nr 2. — P. 33 : portr. — (Muguraşi). 78. Žar‑ptica : [rasskaz] / Steliana Grama ; per. : M. Dem’ânik 67. Cocoşul : [proză] / Steliana Grama // Tânărul leninist. — // Ûnyj leninec. — 1990. — 20 apr. — P. 8. — În lb. ru. 1990. — 5 ian. — P. 8 : portr. — (Din creaţia copiilor). 68. Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 1991 1990. — 19 oct. — P. 8. — („Peniţa fermecată“: cenaclu lit. 79. Balada ex‑îngerului : [versuri] / Steliana Grama // Glasul republican). Naţiunii. — 1991. — 6 iun. — P. 4. — (Orpheus). 69. „Fără poezie m‑aş simţi…“ : [confesiuni] / Steliana Grama 80. Comuniunea de suflete : [între tinerii literaţi din Chişinău // Florile dalbe. — 1990. — 26 oct. — P. 7 : portr. şi cei din Bucureşti] / Steliana Grama // Făclia. — 1991. — 1 70. Înainte de termen ; Tristeţea pomului ; Nava cometă zboa‑ mart. — P. 13. ră sinistru… : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satu‑ 81. De la relaţii diplomatice la relaţii de conlucrare : [interviu lui. — 1990. — 16 mai. — P. 12 : portr. — (Muguraşi). cu Iurie Colesnic, dir. Centrului de Istorie Literară şi Mu‑ 71. Înainte de termen ; Unde‑i? ; “ …Doară agro, doară zeografie M. Kogălniceanu, care a organizat o expoziţie de zoo…“ : [versuri] / Steliana Grama // Scânteia leninistă. — pictură la Muzeul de Lit. din Bucureşti] / consemnare : Ste‑ 1990. — Nr 4. — P. 19. liana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 20 dec. 72. „Mi‑ar fi de‑ajuns să fiu copil…“ ; Fi‑va! ; „Nu sunt maşină 82. Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — de calcul…“ : [versuri] / Steliana Grama // Noutăţi editoria‑ 1991. — 25 apr. — P. 4. — (Cenaclul „Sol“. Orpheus). le. — 1990. — 16 mart. 83. Deplasare ; O stea a căzut ; Balada calului : [versuri] / Ste‑ 73. Mioritică ; „Mi‑ar fi de‑ajuns să fiu copil…“ : [ver‑ liana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 23 oct. : suri] / Steliana Grama // Limba noastră : rev. şt.‑metodi‑ portr. — (Nouăzecişti).

218 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 219 84. „Florile dalbe“ în premieră : [despre cenaclul literar cu titlul Chişinău Galina Furdui] / Steliana Grama // Tineretul Mol‑ omonim de la Bibl. Republicană pentru Copii Ion Creangă] / dovei. — 1991. — 25 oct. Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 8 noiemb. 85. Fur ; … Chiar de‑aş avea o singură odaie… : [versuri] / Ste‑ 1992 liana Grama // Tineretul Moldovei. — 1991. — 11 dec. — Semnează cu pseudonimele Cornelia Bujorescu (Cenaclul „Luceafărul“). şi Diana Spăsita. 86. Înainte de termen : [versuri] / Steliana Grama // În Mol‑ dova noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — 96. Angela Jereghi, laureată la Lodz : [a concursului de mu‑ P. 48–50 ; Viaţa satului. — 1991. — 6 mart. — P. 7. — (Artă. zică de cameră, ed. a XI‑a (5–11 apr. 1992), absolventă a Cultură. Literatură). Şcolii Republicane de Muzică Eugen Coca, studentă în anul 87. „Închide gura!“ : [versuri] / Steliana Grama // În Moldova IV la Conservatorul din Mensk] / Steliana Grama // Lit. şi noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — P. 60–61. arta. — 1992. — 14 mai. — P. 6. 88. Pajişte : [versuri] / Steliana Grama // Tineretul liber : supl. 97. Angelique şi emanciparea : [proză] / Steliana Grama // Ti‑ lit.‑art. (Bucureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 6. neretul Moldovei. — 1992. — 8 mart. 89. Pasărea măiastră ; Copilul foamei : [nuvele] / Steliana Gra‑ 98. Balada nebunului ; Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // ma // În Moldova noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., Curierul de seară. — 1992. — 23 sept. : portr. — (Curierul 1991. — P. 28–31. literar). 90. Păsări migratoare : [versuri] / Steliana Grama // În Moldova 99. Ce semnificaţie avea pentru tine Sfintele Paşti cu câţiva noastră dragă : din creaţia copiilor. — Ch., 1991. — P. 52–54. ani în urmă şi ce înseamnă el astăzi? / Steliana Grama // 91. „Românca“ : [versuri] / Steliana Grama // Sântem o limbă / se‑ Tineretul Moldovei. — 1992. — 24 apr. — P. 1. — Semnat : lecţ. textelor de Dumitru Grumăzescu. — Ch., 1991. — P. 37. Cornelia Bujorescu, studentă, anul I, USM. 92. Scriitori (foarte) tineri de dincoace şi dincolo de Prut : [în 100. Eres; Deplasare ; „Eu sunt ţăran, părinţii mei, fireşte…“ : [ver‑ căutarea identităţii] / Steliana Grama // Tineretul liber : suri] / Steliana Grama // Columna. — 1992. — Nr 6/7. — supl. lit.‑art. (Bucureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 5. P. 23 : portr. — (Cenaclul „Luceafărul“). 93. „Spre integrarea firească a literaturii române“: [dezbaterea 101. Greva studenţească, bursa şi comoara craniului : [des‑ privitor la viitorul lit. române de pe ambele maluri ale Prutu‑ pre greva studenţească declanşată la 13 oct. 1992 la USM, lui în viziunea cenacliştilor de la „Tocono“ din Chişinău şi apoi la toate instituţiile de învăţăm. superior din Moldova] a „Săgetătorului“ din Bucureşti] / Steliana Grama // Tineretul / Steliana Grama // Tineretul Moldovei : ed. specială. — liber : supl. lit.‑art. (Bucureşti). — 1991. — 4–10 febr. — P. 6. 1992. — Oct. (Nr 6). — Semnat : Diana Spăsita. 94. Şi iarăşi e toamnă… : [versuri] / Steliana Grama // Flori‑ 102. In memoriam: Doinei şi lui Ion Teodorovici : Balada Ste‑ le dalbe. — 1991. — 8 noiemb. — P. 8 : portr. — (Cenaclul lei duble : [versuri] / Steliana Grama // Făclia. — 1992. — „Florile dalbe“). 11 dec. — P. 2. 95. Viitorii ziarişti şi primii lor oaspeţi : [despre scriitorul şi 103. Intruşii sau câte ceva despre moartea unui jurnalist : [proză] ziaristul din România, dr. prof. Tudor Opriş şi poeta din / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 1992. — 1 mai.

220 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 221 104. Îndrumător de tinere talente : (dialog cu Tudor Opriş, scri‑ 1993 itor şi profesor, Bucureşti) / a consemnat : Steliana Grama // Semnează cu pseudonimele Stelariana Mag Glasul Naţiunii. — 1992. — 23–30 oct. — P. 6 : portr. şi Cezara Ionescu. 105. „Leonard Tuchilatu“ inedit: societate literară : [fondată la 18 mart. curent de către Traian Vasilcău şi Ion Lupan] 115. A căzut o dublă stea… : [versuri dedicate Doinei şi lui Ion / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1992. — 12 aug. Aldea‑Teodorovici] / Steliana Grama // Ion şi Doina, Doina — (Pasiuni). şi Ion / alcăt. : Boris Parii. — Ch., [1993]. — P. 182. — Poe‑ 106. Mi‑ar fi de‑ajuns ; „Cu pumnii strânşi, stând în picioa‑ zia a fost scrisă la 3 noiembrie 1993. re…“ ; Deplasare : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi 116. Balada intelectualităţii masacrate : [versuri] / Steliana Gra‑ arta. — 1992. — 5 mart. — P. 4 : portr. ma // Gazeta Tineretului. — 1993. — Sept. (Nr 2). — P. 6. 107. Natalia Zagoreanu : [alias Libelula Neagră, tânără poetă din 117. Balada nebunului ; Balada poetului : [versuri] / Steliana Chişinău] / Steliana Grama // Azi (Bucureşti). — 1992. — 15 Grama // Azi (Bucureşti). — 1993. — Nr 1. — (Preludii : oct. — (Supl. săpt. Feţele culturii. — P. 14). supl. lit. pentru adolescenţi). 108. O noapte la Zoo ; Românca ; Destin ; Nunta Morţilor ; Se‑ 118. Călăuză a vieţii : [interviu cu decanul Fac. de Istorie a USM, meţie ; Pajişte ; De vorbă cu moartea : [versuri] / Steliana dl Ion Niculiţă] / consemnare : Steliana Grama // Jurnalis‑ Grama // Azi (Bucureşti). — 1992. — 7 mai. — P. 5 : portr. tul. — 1993. — 24 iun. — (Facultatea de Istorie). — (Pagina de literatură). 119. „De când ne ştim? Aşa ne este scrisul: Să ne‑apărăm pe mete‑ 109. Oul încondeiat : [proză] / Steliana Grama // Tineretul Mol‑ reze visul“ : [despre scriitorul bucureştean Tudor Opriş] / Ste‑ dovei. — 1992. — 24 apr. — P. 4. — (Nouăzecişti). liana Grama // Gazeta Tineretului. — 1993. — Sept. (Nr 3). — 110. Penurie nocturnă ; Scaunul electric ; Doamnei Margareta P. 6. — Este dată poza Stelianei (în grup), a Claudiei Grama şi Sârbu : [versuri] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — a lui Dumitru Grama. — Semnat : Stelariana Mag. 1992. — Oct. (Nr 6). — Ed. specială. 120. Exista cândva o floare : [Anişoara Secară, studentă la jur‑ 111. Reîntoarcere : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiu‑ nalistică, decedată la 19 ani] / Steliana Grama // Gazeta Ti‑ nii. — 1992. — 6 mart. — P. 4. — (Sărut, femeie, mâna ta. neretului. — 1993. — Sept. (Nr 2). — P. 4. Observator). 121. Găoacea visului. Ab ovo… povestea copilăriei : [despre fil‑ 112. „Românca“ : [versuri] / Steliana Grama // Azi (Bucu‑ mul lui Emil Loteanu Găoacea] / Steliana Grama // Gaze‑ reşti). — 1992. — 13 febr. — P. 7. ta Tineretului. — 1993. — Oct. (Nr 6). — P. 2. — Semnat : 113. Un cerşetor cu iluziile sale : [interviu cu poetul Iulian Fi‑ Stelariana Mag. lip] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară. — 122. Murea o pasăre ; Nunta strigoilor ; Fişă personală : [ver‑ 1992. — 26 aug. suri] / Steliana Grama // Basarabia. — 1993. — Nr 9. — 114. Vedetele şi ananaşii : [despre studenta anului V de la Con‑ P. 41–43. — (Tineri autori). servatorul de Stat Steliana Mândru‑Crai, vioristă] / Steliana 123. „N‑avem voie să ne spunem problemele…“ : [despre stu‑ Grama // Curierul de seară. — 1992. — 17 aug. — (A mai denţii de la USM] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — trecut o zi…). 1993. — Sept. (Nr 4). — P. 2. — Semnat : Cezara Ionescu.

222 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 223 124. Nicolae Iorga şi Basarabia / Steliana Grama // Gazeta Tine‑ 135. Cerberiană : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satului. — retului. — 1993. — Sept. (Nr 2). — P. 6. 1994. — 24 dec. — P. 6. 125. „Nufărul alb“ şi folclorul : [ed. a III‑a a Festivalului Folclo‑ 136. Dalmatică ; Luceafăr ; „Cine a îndrăznit să‑mi schimbe ric Int. de la Cahul, 22‑28 iun. 1993] / Steliana Grama // Lit. Graiul…“ ; Fi‑va! : [versuri] / Steliana Grama // Graiul Ma‑ şi arta. — 1993. — 22 iul. — P. 6. ramureşului (Baia Mare). — 1994. — 23 dec. — P. 6. 126. Răvaş libertăţii : [comemorarea Iuliei Hasdeu la Bibl. Munici‑ 137. Delirăm? : [interviu cu regizorul Teatrului Naţional „Vasile pală B. P. Hasdeu] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — Alecsandri“ din Bălţi, despre spectacolul Delir în 2, în 3 şi 1993. — Oct. (Nr 5). — P. 5. — Semnat : Stelariana Mag. … în câţi vrei de Eugen Ionescu, montat de Ion Ciubotaru] 127. Sursă documentară de interes naţional : [interviu cu Clau‑ / consemnare : Steliana Grama // Patria tânără. — 1994. — dia Slutu‑Grama, şefa sector. Carte rară a BŞC a AŞM, des‑ Aug. (Nr 2). — P. 10. pre Catalogul general „Cartea Moldovei“] / consemnare : 138. Evoluţie ; Mortuară ; Liliecii ; Sacrificatele ; Arlechi‑ Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1993. — 15–28 febr. nul : [versuri] / Steliana Grama // Femeia Moldovei. — (Nr 4). — P. 4. — (Bibliounivers). 1994. — Nr 11. — P. 32. — (Condeie tinere). 128. Un spectacol de probă artistică : [„Ilinca“, montat de stu‑ 139. Exil ; Quasimodo, cerşind ; „De ce în viaţa asta mi s‑a denţii Fac. de Regie (an. II) de la Inst. de Arte] / Steliana dat…“ : [versuri] / Steliana Grama // Gazeta Tineretului. — Grama // Lit. şi arta. — 1993. — 12 aug. — P. 7. 1994. — Febr. (Nr 3). — P. 3 : portr. 140. Festivalul „Mihail Sadoveanu“ : [din Paşcani, ajuns la cea 1994 de‑a 23-a ed.] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — Semnează cu pseudonimele Cornelia Bujorescu 8 dec. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. şi Dina Sângereanu. 141. Între Şoimăreşti şi‑ntre Cocor e un neam de patimă şi dor : 129. Adrian Păunescu la 51 de ani / Steliana Grama // Gazeta [despre Festivalul „Mihail Sadoveanu“ din Paşcani] / Steli‑ Tineretului. — 1994. — Iul. (Nr 7). — P. 2. ana Grama // Mesagerul. — 1994. — 9 dec. — P. 3. — Sem‑ 130. Arlechinul ; Zmeu de hârtie ; Cerberiană ; Indiferenţă : nat : Dina Sângereanu. [versuri] / Steliana Grama // Azi (Bucureşti). — 1994. — 142. Lansarea „Crucifixul“‑ui la cenaclul „Lumina“ : [lansarea 1 aug. — (Supl. săpt. Feţele culturii. — P. 13). vol. de versuri „Crucifix“ de Galina Furdui la Bibl. Municipa‑ 131. Balada frunzelor căzânde ; Rugă : [versuri] / Steliana Gra‑ lă B. P. Hasdeu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 15 ma // Dacia literară. — 1994. — Nr 12. — P. 62 : portr. dec. — P. 5. 132. Balada pelerinului etern : [versuri] / Steliana Grama // Lit. 143. Luntrea : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satului. — şi arta. — 1994. — 10 mart. — P. 4. 1994. — 8 oct. — P. 2. — (Caiete de cultură ; XXX). — 133. Cavalerul hazului : [scriitorul Efim Tarlapan la 50 de ani] / (Ziua Poeziei — 1994). Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — 26 mai. — P. 5. 144. Nălucile : [versuri] / Steliana Grama // Europa info. — 134. Cenuşă ; Rattus‑Rattus ; Mileniul trei ; Aviz : [versuri] / 1994. — Nr 45. — P. 13. — (Dintre sute de catarge…). Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 1994. — Noiemb. 145. O bibliotecă cuprinsă într‑un catalog : [Claudia Slutu, unul (Nr 45). — P. 4 : portr. — (Orpheus). din autori, relatează despre catalogul general „Cartea Mol‑

224 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 225 dovei“, vol. 1, editat în 1990] / interviu de Steliana Grama // 1995 Biblioteca (Bucureşti). — 1994. — Nr 2/3/4. — P. 80–81. — Pseudonime: Daniela Hârzob, (Itinerar bibliografic). Cornelia Bujorescu, Nicky Cireşaru. 146. O peşteră de comori — hora noastră : (lansarea cărţii La gura unei peşteri de comori de Vladimir Curbet la libră‑ 155. A şaptea artă — pe gratis : [pentru studenţii din Chişinău] ria Hyperion) / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1994. — / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 1 apr. — 1 dec. — P. 8. P. 5. — (Gaudeamus). — Semnat : Daniela Hârzob. 147. Revelaţia clipei : [serata de omagiere a poetei Agnesa Roşca 156. Arta îngemănării : [la Sandu‑Aristin Cupcea, actor] / Steli‑ la Casa Actorului din Chişinău] / Steliana Grama // Lit. şi ana Grama // Lanterna Magică. — 1995. — Nr 1. — P. 7. arta. — 1994. — 27 oct. — P. 5. 157. Avem tone de hârtie, dar nu avem manuscrise pentru a le 148. „Românca“ : [versuri] / Steliana Grama // Cuvânt româ‑ publica! : [despre cenaclul „Perpetuum“ de la Bibl. Publică nesc torăcean : periodic al comunităţii românilor din Iu‑ Transilvania, condus de scriitorul Leo Butnaru] / Steliana goslavia. Filiala Torac‑Begheiţi (Torac). — 1994. — Dec. Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 31 (Nr 4). — P. 3. oct. — P. 5. — (Reuniuni de suflet). — Semnat : Daniela 149. Rugă : [versuri] / Steliana Grama // Graiul Maramureşului Hârzob. (Baia Mare). — 1994. — 1 dec. — P. 1. — Specificat : Pre‑ 158. „Casa cu păpuşi“ pe scena studenţească : [drama lui Henrik miul special al juriului şi al ziar. „Graiul Maramureşului“ la Ibsen, montată de teatrologii din anul I de la Inst. de Arte] / Festivalul „Vasile Lucaciu“, Cicârlău, Baia Mare, 1994. Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 14 febr. — 150. Salut, Lenuţa! : [răspuns cititorului] / Steliana Grama // P. 6. — Semnat : Daniela Hârzob. Gazeta Tineretului. — 1994. — Iul. (Nr 7) . — P. 4. 159. Cenaclişti în primăvară : [lansarea vol. de versuri Albastru 151. Talisman ; Suflu ; Soliloc ; Mileniul trei ; Reîntoarcere : arhaic de Teodora Bragă la cenaclul „Perpetuum“ de la Bibl. [versuri] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1994. — Aug. Publică Transilvania] / Steliana Grama // Curierul de sea‑ (Nr 2). — P. 13 : portr. — (Poesis). ră = Več. Chişinău. — 1995. — 15 apr. — P. 5. — (Reuniuni 152. Traducerile fac o literatură? : [despre cenaclul de traducere de suflet). — Semnat : Daniela Hârzob. a lit. „Alexandru Cosmescu“, deschis la muzeul „Alexan‑ 160. „Coacem regrete din muguri de melancolie …“ : [lansarea dru Cosmescu“, moderator Raisa Ganea] / Steliana Grama cărţii lui Vasile Spinei Scut de zăpadă la Bibl. Publică Ovi‑ // Lit. şi arta. — 1994. — 16 iun. — P. 8. dius] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişi‑ 153. Vivre Don Quijote! : [scriitorul Dumitru Matcovschi — nău. — 1995. — 28 ian. — P. 1. — Semnat : Daniela Hârzob. 55 de ani de la naştere] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 161. Contemporan cu …D’Artagnan : [Don Pedro Calderon de 1994. — 27 oct. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. la Barca — 395 de ani de la naşterea dramaturgului spaniol] 154. Vor găsi ei oare locuri vacante? : [despre licenţiaţii Fac. / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 21 ian. — de Artă Plastică şi Desen Liniar, grupa a II‑a, de la Univ. P. 5. — (File de calendar). — Semnat : Daniela Hârzob. Pedagogică „Ion Creangă“] / Steliana Grama // Lit. şi 162. Cruciaţilor : [versuri] / Steliana Grama // Curierul de sea‑ arta. — 1994. — 28 iul. — P. 6 : il. ră. — 1995. — 17 iun. — P. 4. — (Curierul literar).

226 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 227 163. De ce farfuria din faţa noastră e goală? : [despre spectaco‑ 173. Magnificenţa unei flori : [ansamblul Busuioc la un deceniu lul Comediantul după Cabala bigoţilor de Mihail Bulgakov, de activitate] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. montat de Sandu Grecu la Teatrul Satiricus] / Steliana Gra‑ Chişinău. — 1995. — 9 febr. — P. 5. ma // Lanterna Magică. — 1995. — Ian. (Nr 1). — P. 6. 174. Maia Morgenstern: „Nu încerc să captez bunăvoinţa ni‑ 164. „De dragoste, de dor“ : [despre monospectacolul Ninelei Ca‑ mănui“ : [dialog cu Maia Morgenstern, actriţă la Teatrul ranfil] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 1 ian. — P. 6. Evreiesc de Stat din Bucureşti, aflată în turneu la Chişinău] 165. Din miturile Daciei : [la Bibl. Naţ. a fost inaugurat un Club / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară = Več. de literatură, filozofie şi religie „Dacia‑Zamolxis“ sub con‑ Chişinău. — 1995. — 22 iun. — P. 5. ducerea lui Andrei Vartic] / Steliana Grama // Curierul de 175. Na službe knige : [v Nacional’noj Biblioteke načal rabotu seară = Več. Chişinău. — 1995. — 2 mart. — P. 2. — (Reu‑ V simp. „Anul bibliologic“] / Steliana Grama // Več. Chişi‑ niuni selecte). — Semnat : Daniela Hârzob. nău. — 1995. — 11 mart. — P. 2. — Semnat : Daniela Hâr‑ 166. Dreptul de a spune adevărul : [formaţia Busuioc la 10 ani zob. — În lb. ru. de la fondare] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 16 176. Oj! Čto proishodit v…. teatre im. Alexe Mateevici? / Stelia‑ febr. — P. 5. — Semnat : Cornelia Bujorescu. na Grama // Več. Chişinău. — 1995. — 11 mart. — P. 2. — 167. Eu voi fi Făt‑Frumos : (poveste fantastică) / Steliana Gra‑ Semnat : Daniela Hârzob. — În lb. ru. ma // a Mic : magazin il. pentru copii. — 1995. — Nr 10. — 177. Opera lui Eminescu accesibilă tuturor : [interviu cu dl P. 13 ; Nr 11. — P. 5 : portr. Constantin Huşanu, red. lit. la Casa Editorială Moldova din 168. Evadare ; Fără cochilii : [versuri] / Steliana Grama // Zigzag : Iaşi] / consemnare : Steliana Grama // Curierul de seară. — ziar de opinie studenţească. — 1995. — 12 mai. — P. 5. — 1995. — 9 noiemb. — P. 6. (Supl. la ziar. Jurnalistul). — (Alunecând pe‑o rază). 178. Opera lui Eminescu în 70 de volume : [flash‑interviu cu dl 169. Fiat lux! : [despre monospectacolul actorului şi regizorului Constantin Huşanu, red. lit. la Casa Editorială Moldova din francez Louis‑Guy Paquette, susţinut la Teatrul Luceafă‑ Iaşi] / a intervievat : Steliana Grama // Contrafort : rev. a rul] : [interviu] / consemnare : Steliana Grama // Curierul tinerilor scriitori din Republica Moldova. — 1995. — Dec. de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 11 apr. — P. 5. — (Al (Nr 14). — P. 15. treilea gong). 179. Panem et circenses! : [la cinematograful Patria din capita‑ 170. Indiferenţa ; Nunta morţilor : [versuri] / Steliana Grama // Cu‑ lă] / Steliana Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — rierul de seară. — 1995. — 28 ian. — P. 5. — (Curierul literar). 1995. — 27 apr. — P. 2. — Semnat : Daniela Hârzob. 171. În incinta librăriei „Luceafărul“ : [au fost lansate câteva 180. „Pasăre a paradisului, zboară!“ : [întâlnirea studenţilor‑jur‑ cărţi ale editurii Junimea din Iaşi] / Steliana Grama // Lit. şi nalişti cu Mihai Bădicheanu, actor, scenarist şi regizor] / arta. — 1995. — 23 febr. — P. 8. Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 16 mart. — 172. „Lacrimi pentru Basarabia“ : [despre placheta de versuri P. 2. — Semnat : Daniela Hârzob. omonimă a lui Andrei Ciurunga, lansată la Bibl. Publică 181. Pasărea Phoenix : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi Ovidius] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — arta. — 1995. — 9 mart. — P. 5. 14 noiemb. — P. 5. — (Lansare de carte). 182. Pe aici, pe la noi, mai au loc şi debuturi : [al scriitoarei Efimia

228 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 229 Ţopa, cu vol. de versuri La porţile vieţii] / Steliana Grama // intervievat : Steliana Grama // Contrafort. — 1995. — Oct. Curierul de seară. — 1995. — 5 dec. — P. 7. — (Ex‑libris). (Nr 12). — P. 15. 183. Pierit‑au dacii? : [despre clubul Dacia‑Zamolxis găzduit 192. Spre perfecţiunea Luceafărului : [elevii de la Liceul M. Emi‑ de Bibl. Naţ.] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1995. — nescu au serbat jubileul de 25 de ani de la fondarea şcolii] / Mart. (Nr 9). — P. 12. — Semnat : Nicky Cireşaru. Steliana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 11 febr. — 184. Premii şi laureaţi : [la Uniunea Scriitorilor din Moldova au P. 1. — (Aniversări). — Semnat : Daniela Hârzob. fost înmânate premiile pentru 1994 ale edit. Adrian Pău‑ 193. Supliciul milenar : [premiera spectacolului Mucenicul de nescu, ale rev. Totuşi iubirea şi ale cenaclului omonim] / Steli‑ Mihai Prepeliţă, în interpretarea lui Vasile Butnaru] / Ste‑ ana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 14 febr. — P. 1. liana Grama // Curierul de seară. — 1995. — 16 mart. — 185. Rattus… Sapiens ; Cioara albă ; Luntrea ; Mileniul III : P. 6. — (Premieră). — Semnat : Daniela Hârzob. [versuri] / Steliana Grama // Timpul (Iaşi). — 1995. — Iul. 194. Talisman ; Toamna ; Fântâna ; Ţuică ; Modă ; Rattus, Rat‑ (Nr 7). — P. 10 : portr. tus : [versuri] / Steliana Grama // Tineretul Moldovei. — 186. Rendez‑vous. .. cu Pavel Bechet / Steliana Grama // Cu‑ 1995. — 17‑23 mai (Nr 17). — P. 15 : portr. — (Epica mag‑ rierul de seară. — 1995. — 7 mart. — P. 1. — (Gaudea‑ na). mus). — Semnat : Daniela Hârzob. 195. Tristeţea culiselor : [despre actorul, regizorul şi poetul Du‑ 187. Revitalizarea mitului ancestral : [premiera la cinematogra‑ mitru Fusu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1995. — 23 ful Patria a filmului artisticMeşterul Manole, regizor şi aut. febr. — P. 4. — Semnat : Cornelia Bujorescu. al scenariului — Ion Popescu] / Steliana Grama // Curierul 196. Vai… extratereştrii! : [despre spectacolul omonim de poe‑ de seară = Več. Chişinău. — 1995. — 6 apr. — P. 7. — Sem‑ zie şi muzică, prezentat la Teatrul „Alexei Mateevici“] / Ste‑ nat : Daniela Hârzob. liana Grama // Patria tânără. — 1995. — Mart. (Nr 9). — 188. Rirum… ergo sum : [despre întâlnirea cu actorul şi scrii‑ P. 4. — Semnat : Nicky Cireşaru. torul Pavel Bechet, organizată la Fac. de jurnalistică a USM 197. Vrem şi noi motociclete!!! : [impresiile din călătoria la Roma de către Ion Madan, prof. univ.] / Steliana Grama // Patria a prof. Fac. de Jurnalism a USM: Dumitru Coval, Victor tânără. — 1995. — Mart. (Nr 9). — P. 12. — Semnat : Nicky Moraru şi Constantin Marin] / consemnare : Steliana Gra‑ Cireşaru. ma // Curierul de seară. — 1995. — 1 apr. — P. 5. — (Gau‑ 189. Rugă : [versuri] / Steliana Grama // Opinia : cotid. (Iaşi). — deamus). — Semnat : Daniela Hârzob. 1995. — 29–30 apr. — P. 1. 190. Să tresalte inima la al treilea gong! : [dialog cu prof. Ange‑ 1996 lina Roşca, despre studenţii teatrologi de la Inst. de Arte] Semnează cu pseudonimele: Danny Clopoţel (pentru „Ţara“), / a intervievat : Steliana Grama // Zigzag : ziar de opinie Nicky Cireşaru (pentru „Patria tânără“) şi Daniela Hârzob. studenţească. — 1995. — 12 mai. — P. 2. — (Supl. la ziar. Jurnalistul). — Semnat : Daniela Hârzob. 198. Agnesa Roşca: „Întâi să citiţi toţi clasicii limbii române, 191. Spectacole ale Teatrului din Bălţi la Chişinău : [flash‑inter‑ apoi pe mine!“: [lansarea vol. de versuri Aerul de taină, viu cu Ion Ciubotaru, regizor al Teatrului Naţ. din Bălţi] / a semnat de Agnesa Roşca, la Bibl. Publică Ovidius] / Stelia‑

230 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 231 na Grama // Curierul de seară = Več. Chişinău. — 1996. — Gheorghe Dimitriu] / consemnare : Steliana Grama // Lit. 8 apr. — P. 3. — (Ex‑libris). şi arta. — 1996. — 26 oct. — P. 5. 199. Arlechinul : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 208. Lecţie de demnitate : [despre lansarea cărţii lui Ioan Flo‑ 1996. — 7 mart. — P. 4 ; Viaţa satului. — 1996. — 12 oct. — ra Discurs asupra Struţocămilei (Bucureşti, Cartea Româ‑ P. 10. — (ed. spec. : Recital. Caiete de cultură ; Nr 53). — nească, 1995) la Uniunea Scriitorilor din Moldova] / Stelia‑ (Ziua Poeziei ’96). na Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 6 iun. — P. 1. 200. Arlechinul ; Profanare ; Astm planetar ; Cenuşa ; Mortua‑ 209. Mărţişor : [despre Festivalul muzical Int. „Mărţişor ’96“] / ră ; Serbiuza (Măceşul) : [versuri] / Steliana Grama // Patria Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 29 febr. — P. 6. tânără. — 1996. — 23 noiemb. — P. 10–11 : il. 210. Microbul dragostei a pătruns peste tot : „Cuvintele mi‑au 201. Aureliu Busuioc: „Lucrez la o bucată de pâine…“ : [despre mucezit în gură“ ; Ochelarii de soare ; Misteria rock ; Coar‑ concursul republican de dramaturgie în discuţie cu scriito‑ nele ; Autograful pisicii ; Verdele : [versuri] / Steliana Gra‑ rul Aureliu Busuioc] / interviu realizat de Steliana Grama // ma // Moldova lit. — 1996. — 22 mai. — P. 2. — (Debut la Lanterna Magică. — 1996. — Febr.‑Mart. (Nr 2/3). — P. 2. „ML“). — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). 202. Avante, „Pleiada“! : [despre cenaclul nou înfiinţat la Liceul 211. Mihail Munteanu: „Port în suflet o mare dragoste faţă Gh. Asachi din Chişinău] / Steliana Grama // Curierul de de romanţă“ : [interviu cu dl Mihail Munteanu, preşedin‑ seară = Več. Chişinău. — 1996. — 7 febr. — P. 1. — (Pe ari‑ te al juriului Festivalului Crizantema de Argint] / pentru pile lui Pegas). — Semnat : Daniela Hârzob. conformitate : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 203. Balada oamenilor de zăpadă: [versuri] / Steliana Grama // 14 mart. — P. 6. Curierul de seară. — 1996. — 6 mart. — P. 3 ; Glasul Naţiu‑ 212. Mucegai : [versuri] / Steliana Grama // Viaţa satu‑ nii. — 1996. — Mart. (Nr 9). — P. 5 : portr. — (Mărţişor). lui. — 1996. — 8 mart. — P. 2. — (Inspiraţie). 204. Ca o iluminare budistă, ideea… : [despre lansarea cărţii 213. „Nasc“ şi la Moldova piese : [concursul de dramaturgie pe lui Dorin Cârchelan Obsesia cercului la librăria Universul] / anul 1995, organizat de Min. Culturii] / Steliana Grama Steliana Grama // Moldova lit. — 1996. — 3 apr. — (Despre // Curierul de seară. — 1996. — 23 febr. — P. 3. — (Con‑ cele scrise şi eterne). — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). curs). — Semnat : Daniela Hârzob ; Idem : Več. Chişi‑ 205. Confuzie ; Tratat de tanatofobie ; Viitor pedepsit (Cer‑ nău. — 1996. — 23 fevr. — P. 3. — În lb. ru. nobâliana) ; Hai să înflorim ; Zăpezile negre ; De‑ 214. Noapte… în Danemarca ; Balada pelerinului etern ; Bala‑ molatorul III ; Gelozie : [versuri] / Steliana Grama // da calului ; Nunta morţilor ; Eres ; Balada Libelulei Negre : Noi. — 1996. — Nr 8. — P. 8–9 : portr. [versuri] / Steliana Grama // La Steaua… : almanah de poe‑ 206. Dacă vrei să discuţi cu un om bun, caută un actor… : [afir‑ zie. — Ch., [1996]. — Vol. II. — P. 51‑59. mă Volia Vaha, prof. la Univ. Umanistică din Sankt Pe‑ 215. „Pleiada“ de la Liceul „Gheorghe Asachi“ : [un cenaclu tersburg] / interviu realizat de Steliana Grama // Curierul nou fondat] / Steliana Grama // Patria tânără. — 1996. — de seară = Več. Chişinău. — 1996. — 26 febr. 9 febr. — P. 7. — Semnat : Nicky Cireşaru. 207. Gheorghe Dimitriu: “… şi fruntea cu îngeri în zbor risi‑ 216. Premiile „Crizantemei de Argint“ : [ed. a IV‑a, din 1996] / pit pe un vast portativ de regrete“ : [interviu cu scriitorul Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1996. — 14 mart. — P. 6.

232 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 233 217. „Procentul Mesiei“: [rec. la cartea lui Dorin Cârchelan Flacără : [versuri] / Steliana Grama // Patria tânără. — Obsesia cercului (Ch., Museum, 1996)] / Steliana Grama 1996. — 8 mart. — P. 11. // Moldova lit. — 1996. — 10 iul. — (Supl. al ziar. Moldova 227. Volia Vaha: Bate şi… ţi se va deschide? : [interviu cu dna Suverană). Volia Vaha, regizor din Sankt Petersburg, care a montat la 218. Săgetătorul cu inima de aur… : [poetul, prozatorul, eseistul Teatrul Eugen Ionescu spectacolul Strigătul după piesa lui T. şi enciclopedistul Tudor Opriş rotunjeşte frumoasa vârstă Williams] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi arta. — de 70 de ani] / Steliana Grama // Ţara. — 1996. — 26 no‑ 1996. — 22 febr. — P. 6. iemb. — P. 4 : portr. 219. Sub zodia lui Raskolnikov : [interviu cu regizorul Emil 1997 Mândru, despre montarea spectacolului Crimă şi pedeap‑ 228. Acel Deus ex machina ce intervenea în cele mai critice mo‑ să după romanul lui Feodor Dostoievski] / consemnare : mente : [criticul de teatru Valentin Silvestru. In memoriam] Steliana Grama // Curierul de seară. — 1996. — 4 mart. — / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1997. — Nr 1/2. — P. 3. — (Interferenţe culturale) ; Idem : Več. Chişinău. — P. 11. — (Un exeget în cel mai înalt sens al cuvântului. In 1996. — 4 mart. — P. 3. — (Kul’tura). — În lb. ru. memoriam). 220. Tradiţia trebuie respectată : [sărbătoarea cărţii la librăria 229. Adrian Lupu nu a uitat de Basarabia : [şi i‑a invitat pe acto‑ Universul, unde a fost lansată placheta lui Dorin Cârchelan rii noştri să participe la Galaţi la Festivalul Internaţional de Obsesia cercului] / Steliana Grama // Curierul de seară. — Teatru — Festingal] / Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1996. — 10 apr. — (Sărbătoarea cărţii). 1997. — 9 oct. — (Teatru). 221. Un francez despre noi : [A. Barberaux, dir. Alianţei France‑ 230. Anastasia Lazariuc: „Consider că un artist trebuie să rămâ‑ ze din Moldova] / a intervievat : Steliana Grama // Curierul nă ca o carte necitită până la capăt“ : [interviu cu Anastasia de seară = Več. Chişinău. — 1996. — 26 febr. Lazariuc, interpretă de muzică uşoară] / consemnare : Ste‑ 222. Un nou cenaclu, „Pleiada“ / Steliana Grama // Ţara. — liana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 31 oct. — 1996. — 7 febr. — Semnat : Danny Clopoţel. P. 11 : portr. 223. Valentin Silvestru: „Nu e o criză de dramaturgie naţională, 231. Ardealul (Transilvania) : [„gaz. săptămânală pentru româ‑ ci de reprezentare a ei pe scenă“ : [dialog cu teatrologul bu‑ nii transilvăneni care se aflau în Rusia“, editată la Chişinău cureştean Valentin Silvestru] / consemnare : Steliana Gra‑ (1.X.1917—20.XI.1918)] / Steliana Grama // Chişinău : en‑ ma // Lit. şi arta. — 1996. — 17 oct. — P. 5. cicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 41–42. 224. Viaţa e un show! : [serată org. la Inst. de Arte cu ocazia Zi‑ 232. Arhimede cerea un punct de sprijin… : [Sandu Vasila‑ lei Mondiale a Teatrului] / Steliana Grama // Curierul de che, dir. art. al Teatrului Naţ. susţine că pentru a monta seară. — 1996. — 10 apr. spectacole bune are nevoie de bani] / Steliana Grama // 225. Vlad Ciobanu — actor al „Luceafărului“ : [câteva crâmpeie Flux. — 1997. — 19 iul. — (Teatru). dintr‑un microstudiu] / Steliana Grama // Lanterna Magi‑ 233. Aşteptăm să crească Feţi‑Frumoşi : [întâlnirea de la Palatul că. — 1996. — Ian. (Nr 1). — P. 6. — (Tinerii despre tineri). Naţ. a Eugeniei Margine, crainic, şi a lui Dumitru Chicu, 226. Voi mirosi iarăşi a regrete ; Zăpezile negre ; Nu mai rezist ; regizor de sunet la Radio Naţ., cu copiii — viitorii Feţi‑Fru‑

234 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 235 moşi] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 3 iun. — P. 2. Cheianu, secretar coord. al Bienalei] / consemnare : Stelia‑ 234. Au fost acordate premiile UNITEM‑ului / Steliana Grama na Grama // Curierul de seară. — 1997. — 29 mai. — P. 3. // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 30 dec. — (Rampa). 244. Cronică : [Un spectacol din Bielarus ; Festingalul ne aş‑ 235. Aviz ; Jucărie ; Mileniul trei ; Suflu : [versuri] / Steliana Gra‑ teaptă ; Să pieri, dar să nu trădezi ; „Legături primejdioase“ ma // Cuvântul care uneşte : Valori româneşti din Basarabia şi în Egipt] / Steliana Grama // Ţara. — 1997. — 7 oct. Bucovina de Nord : [ziar]. — 1997. — Aug. — P. III : portr. 245. Cronică : O „floare rară“ în estrada naţională [Lenuţa Bur‑ 236. Bessarabskie gubernskie vedomosti : [periodic editat la ghilă] ; Trebuie să avem un spectacol despre Basarabia ; Chişinău în anii 1873 — 1917] / Steliana Grama // Chişi‑ Ionescienii nu se plictisesc de turnee ; Tartuffe nu moare! ; nău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 72. Grăbeşte‑te să devii preşedinte şi vei fi montat / Steliana 237. Bessarabskie oblastnâe vedomosti : [publ. periodică editată la Grama // Ţara. — 1997. — 28 oct. Chişinău între 17 iul. 1854 şi 1 dec. 1873] / Steliana Grama // 246. Dalmatică : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Moldo‑ Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 73. vei. — 1997. — 26 aug. 238. Bienala Festivalului Internaţional de Teatru: „Tradiţie şi 247. Despre o Noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale / Steliana Modernitate“ : Ancheta Flux : [răspund : Irina Nechit, Grama // Centrul de Arte „Coliseum“. — Ch., 1997. — P. 9. Constantin Cheianu, Larisa Ungureanu, Ala Menşicov, 248. Drug pčelovoda : [rev. de limbă rusă editată la Chişinău de Petru Vutcărău] / consemnare : Steliana Grama // Flux. — către Soc. „Apicultorul“ din mai 1921 până în dec. 1924] 1997. — 23 mai. — P. 5. / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Coles‑ 239. Cine dă din mâini nu se îneacă! : [la Teatrul Luceafărul a nic. — Ch., 1997. — P. 196. fost inaugurat Centrul Interteatral din Moldova „CINTRA“ 249. Dumitru Dan Maxim a păşit în acest an cu dreptul / Steli‑ cu primul Atelier de Dramaturgie Originală] / Steliana Gra‑ ana Grama // Flux. — 1997. — 13 dec. — P. 3. — (Debuturi ma // Lit. şi arta. — 1997. — 1 ian. — P. 6 : il. literare). 240. Cine nu are nevoie de teatru ? : [despre spectacolul Cine are 250. E greu să fii şi Hamlet, şi Don Juan, şi revizor! : [teatrologul nevoie de teatru?, montat la Teatrul Naţ. din Chişinău de Peter bucureştean Cristina Dumitrescu nu‑şi divulgă secretele] / Bocor] / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 15 iul. — P. 3. Steliana Grama // Flux. — 1997. — 22 sept. 241. Colecţionaţi aplauze pentru un nou Mozart! : [susţine An‑ 251. Efemeridele iubirii : (Hapuri pentru Ora Insomniei) / Steli‑ gela Socolov, violonistă] / interviu realizat de Steliana Gra‑ ana Grama // Flux. — 1997. — 28 noiemb. — P. 18. — (Po‑ ma // Flux. — 1997. — 28 iul. — P. 3. veşti adevărate). 242. Constantin Cheianu: „În politica dramaturgiei se anunţă 252. Evadarea lui Don Juan ; Rezervaţia de actori ; Arhiva bom‑ schimbări : directori de teatre în căutarea unor piese pentru bix‑mori ; La spartul târgului : [versuri la rubrica: Doi poeţi a fi premiate“ : [interviu cu Constantin Cheianu, seful Di‑ din Basarabia] / Steliana Grama // Tomis : rev. de cultură recţiei Teatru a Min. Culturii] / consemnare : Steliana Gra‑ (Constanţa). — 1997. — Nr 6. — P. 8. ma // Flux. — 1997. — 2 aug. — P. 4. 253. Fantezie pentru cei nefericiţi / Steliana Grama // Flux. — 243. Constantin Cheianu: „Ne‑am propus să vedem în ce rela‑ 1997. — 19 sept. — P. 12. — (Poveşti adevărate). ţii se află tradiţia şi modernitatea“ : [interviu cu Constantin 254. Foaia plugarilor : [rev. lunară tipărită la Chişinău din

236 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 237 1921] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Co‑ 2 oct. — P. 1. lesnic. — Ch., 1997. — P. 220. 267. Piesele lui Dumitru Matcovschi în viziunea regizorului 255. Idilă de Crăciun / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 26 Veniamin Apostol / Steliana Grama // Arta ’97 : Arte plas‑ dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). tice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema / Acad. de Şt. a 256. Ionesco e mereu în vogă ! / Steliana Grama // Făclia. — Moldovei, Inst. de Istorie şi Teoria Artei. — Ch., 1997. — 1997. — 8 febr. — P. 7. P. 124–129. 257. Iubire la fără frecvenţă / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 268. Racheta : [ziar literar‑muzical‑vocal tipărit la Chişinău în 5 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 1922—1926] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : 258. În căutarea primei iubiri / Steliana Grama // Flux. — Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — P. 392. 1997. — 19 dec. — P. 18. — (Poveşti adevărate). 269. Răsăritul : [rev. pentru învăţături şi „îndemnuri bune“, 259. La o aniversare : [scriitoarea Ana Lupan — 75 de ani] / Ste‑ tipărită la Chişinău—Bucureşti începând cu 15 ianuarie liana Grama // Lit. şi arta. — 1997. — 2 oct. — P. 5 : portr. 1919] / Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Co‑ 260. Liviu Ştirbu investeşte în prezent, iar Angelica Socolov — în lesnic. — Ch., 1997. — P. 395. viitor / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 1 270. Rău augur : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiu‑ aug. — P. 16 : portr. nii. — 1997. — 5 mart. — P. 9 : portr. — (Mărţişoare). 261. Love story: versiune basarabeană : (O Julietă care a ştiut 271. Recordurile BITEI / Steliana Grama // Flux : magazin să supravieţuiască) / Steliana Grama // Flux. — 1997. — 12 săpt. — 1997. — 30 mai. — P. 10. sept. — P. 6. — (Poveşti adevărate). 272. Renaşterea Moldovei : [rev. lit. şi de propagandă naţiona‑ 262. Nu doar la Rio de Janeiro se fac carnavaluri! : [ci şi la Chi‑ lă tipărită la Chişinău în perioada 1920—1921] / Steliana şinău, de Ziua Oraşului] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., 1997. — 16 oct. — P. 1. 1997. — P. 398. 263. Occidentalii nu ne vor lăsa nici pe noi să murim de foa‑ 273. Sandu Vasilache: „Nu sunt refractar la dramaturgia naţi‑ me! : [în Madagascar Lenuţa Burghilă nu putea trece pe onală“ : [s‑a pronunţat Sandu Vasilache, dir. art. la Teatrul stradă din cauza fanilor şi a cerşetorilor] / Steliana Grama Naţ. Mihai Eminescu, în cadrul conf. de presă la care s‑au // Flux : magazin săpt. — 1997. — 10 oct. — P. 16. făcut totalurile stagiunii 1996—1997] / Steliana Grama // 264. Peter Bocor: „Societatea se poate modifica esenţial prin ca‑ Lanterna Magică. — 1997. — Nr 5/6. — P. 12. tharsis“ : [susţine regizorul spectacolului „Cine are nevoie 274. S‑ar fi dus şi vara, risipind privighetori… / Steliana Grama de teatru?“, montat recent la Teatrul Naţ. Mihai Eminescu // Flux. — 1997. — 3 oct. — P. 10. — (Poveşti adevărate). din Chişinău] / interviu realizat de Steliana Grama // Flux : 275. „Scrieţi, băieţi, scrieţi!“ : [a zis Vitalie Cărăuş, dir. econo‑ cotid. naţ. — 1997. — 16 iul. — P. 3. mic al Teatrului Naţ. Mihai Eminescu, îndemnându‑i pe 265. Petru Vutcărău: „Nu‑mi pasă ce vor spune cei de mâine…“ : jurnalişti să propage arta scenică] / consemnare : Steliana [interviu cu Petru Vutcărău, dir. Bienalei TEI] / consemna‑ Grama // Flux : cotid. naţ. — 1997. — 21 iul. re : Steliana Grama // Flux. — 1997. — 24 mai. 276. Staruri de la Hollywood au invadat cinematograful Patria / 266. Picătura chinezească / Steliana Grama // Flux. — 1997. — Steliana Grama // Flux. — 1997. — 2 aug. — P. 3.

238 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 239 277. Suruceanu D. D. (? — ? ), jurnalist : [biogr.] / Steliana 288. Victor Pânzaru — Matei Vişniec: La Sena şi la Chişi‑ Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — Ch., nău, Pegaşii beau aceeaşi apă! / Steliana Grama // Flux. — 1997. — P. 491. 1997. — 25 iul. — P. 16 : portr. — (Concursul dublurilor). 278. Tabu‑ul iubirii : (ABC‑ul fraţilor de cruce) / Steliana Gra‑ 289. Virusul dragostei : (Idilă de Crăciun) / Steliana Grama // ma // Flux : magazin săpt. — 1997. — 7 noiemb. — P. 18. — Flux : magazin săpt. — 1997. — 26 dec. — P. 18. — (Poveşti (Poveşti adevărate). adevărate). 279. Tatăl Nostru este Unirea : [180 de ani de la naşterea lui Mi‑ 290. Vox clamantis in deserto : [despre spectacolul Şi cu vi‑ hail Kogălniceanu] / Steliana Grama // Ţara. — 1997. — 16 oloncelul ce facem? după piesa lui Matei Vişniec, prez. sept. în cadrul Bienalei Teatrului Eugen Ionesco de Teatrul de 280. Teatrul Municipal de Stat pentru Copii Guguţă : [istoric] / Stat din Oradea] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — Steliana Grama // Chişinău : encicl. / ed. : Iurie Colesnic. — 1997. — Nr 5/6. — P. 8. — (Consemnări subiective). Ch., 1997. — P. 507. 291. Zgarda de aur ; Vis devastat ; Civilizatul Argus ; Papucul 281. Teatrul Naţional va pleca la Festingal: „Celestina“ va învă‑ doamnei ; Evadarea lui Don Juan ; Otravă comestibilă ; Se‑ ţa la „Şcoala nevestelor“ / Steliana Grama // Flux : cotid. mănătorul de lumină : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi naţ. — 1997. — 21 iul. arta. — 1997. — 14 aug. — P. 4. 282. Tradiţie şi modernitate la sfârşitul secolului XX : [opinii des‑ 292. Ziua Oraşului : Actorii au ieşit în stradă / Steliana Grama // pre Festivalul Int. de Teatru organizat de Teatrul Eugen Iones‑ Flux : magazin săpt. — 1997. — 10 oct. — P. 16. co] / Steliana Grama // Curierul de seară. — 1997. — 29 mai. 283. Ultima noapte de dragoste : (Te iubesc, Nicky!) / Stelia‑ 1998 na Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 12 dec. — 293. Anuarul academic la ediţia a VI‑a : [„Arta’97“ a Inst. de P. 18. — (Poveşti adevărate). Istorie şi Teoria Artei al AŞM] / Steliana Grama // Flux. — 284. Un Columb al Românismului : [180 de ani de la naşte‑ 1998. — 23 febr. — P. 7. rea scriitorului Mihail Kogălniceanu] / Steliana Grama // 294. „Aş mânca chiar şi cărbune, numai burta să nu‑mi sune!“ : La Flux. — 1997. — 9 sept. — P. 3. Cahul actorii joacă la lumina lanternelor : [despre spectacolul 285. Un ied şi două ieduţe cer azil la „Luceafărul“ : (Modernizarea Teatrului din Cahul Aventurile iedului alb de Sandu Ţurcanu] / lui Creangă) : [spectacolul Tăcerea iezilor de Angelina Roşca Steliana Grama // Flux : cotid. naţ. — 1998. — 7 mai. — P. 4. montat în regia lui Mihai Fusu] / Steliana Grama // Flux : 295. Avatarul politic al lui Radu Ştefan : [spectacolul după piesa cotid. naţ. — 1997. — 24 dec. — (Lupul cu Kalaşnikov). Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul de Aureliu Busuioc, montat de 286. Vedetele estradei şi copiii lor : [cum îşi alintă odraslele un Ilie Todorov pe scena Teatrului Naţ. M. Eminescu şi jucat în star?] / Steliana Grama // Flux : magazin săpt. — 1997. — 19 cadrul Festivalului Naţ. de teatru dedicat dramaturgiei naţ.] sept. — P. 16. / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1998. — Nr 4/6. — 287. Veto megalomaniei : [Matei Vişniec a mărturisit că asistă P. 12. — (Consemnări subiective). pentru întâia oară la o conf. de presă consacrată lui] / Steli‑ 296. Aviz ; Gelozie ; Nălucile ; Soliloc ; Semne de punctuaţie ; ana Grama // Flux. — 1997. — 31 mai. Reîntoarcere ; Cometă ; Şcoală : [versuri] / Steliana Gra‑

240 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 241 ma // Symposion : supl. de cultură editat de ziar. 24 ore. — 306. „Masca“, „Masca“, unde eşti? : [despre rev. teatrală Masca a 1998. — 4 mart. — P. 8 : portr. UNITEM] / Steliana Grama // Lanterna Magică. — 1998. — 297. Blondele se plimbă prin oraş : (Când se culcă vrăbii vaga‑ Nr 1/3. — P. 7. bonde) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 13 mart. — 307. Mileniul III : [versuri] / Steliana Grama // Dialog. — P. 13. — (Poveşti adevărate). 1998. — 5 mart. — P. 7. 298. Calul troian în turneu : [despre spectacolul Căderea Troii 308. Nălucile : [versuri] / Steliana Grama // Moldova Suvera‑ de Walter Jenz în regia lui Dumitru Grinciuc, montat la nă. — 1998. — 3 oct. — P. 4. Teatrul Naţ. Vasile Alecsandri din Bălţi] / Steliana Grama // 309. Pe drumul spre şatră crescuseră spini : (Dragostea unei Lit. şi arta. — 1998. — 26 febr. — P. 6. ţigănci) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 17 apr. — 299. Când dragostea e mai tare decât moartea / Steliana Grama P. 13. — (Poveşti adevărate). // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 20 febr. — P. 13. — (Po‑ 310. Preţ pentru armonie : (Lacrima din spatele unei măşti) / veşti adevărate). Steliana Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 21 ian. — 300. Eu nu sunt de vânzare : (Iubirea se încălzeşte la focul cu‑ P. 10. — (Poveşti adevărate). vintelor de dor) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 10 311. Singurii oameni normali sunt Plasatoarele: criza umanului apr. — P. 13. — (Poveşti adevărate). ajustată la culori de bâlci : [despre piesa lui Constantin Cheianu 301. Evadarea lui Don Juan ; Căpuşa îndrăgostită ; Bradul de Plasatoarele, montată la Teatrul Eugen Ionesco de Sandu Cozub sârmă ghimpată : [versuri] / Steliana Grama // Limba Ro‑ şi prezentată la Festivalul Naţ. de Teatru] / Steliana Grama // mână. — 1998. — Nr 3. — P. 12‑13. Flux. — 1998. — 8 mai. — P. 10. — (Între clovni şi fantoşe). 302. Fără dragoste, suntem asemeni copacilor fără pădure : (Ve‑ 312. Şi totuşi, există iubire! : (Regatul Adolescenţei) / Steliana righeta, stavilă iubirii) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 6 febr. — P. 10. — 27 febr. — P. 14. — (Poveşti adevărate). (Poveşti adevărate). 303. Ian Herbert: „Vă rog să nu faceţi teatru de aeroport!“ : 313. Veniamin Apostol: „O fantomă bântuie prin instituţiile [despre întâlnirea oamenilor de teatru din Moldova cu de cultură“ : [interviu cu Veniamin Apostol, rectorul Inst. Ian Herbert, unul din cei mai importanţi teatrologi din de Stat al Artelor] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi Marea Britanie] / consemnare : Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1998. — 3 dec. — P. 6. arta. — 1998. — 24 dec. — P. 6. 314. Veşnicul hoinar / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 304. Iubirea lucea în ochii ei adânci, de toamnă : („Ştiam că 17 apr. — P. 13. — (Poveşti adevărate). nu eşti tatăl meu …“) / Steliana Grama // Flux. — 1998. — 315. Voi fi umbra ta, oriunde ai merge : (Sub zodia deziluziei) / 6 mart. — P. 10. — (Poveşti adevărate). Steliana Grama // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 30 ian. — 305. Liliana Alexandrescu: „Am simţit o efervescenţă de idei!“ : P. 10. — (Poveşti adevărate). [interviu cu „Olandeza Zburătoare“, dna Liliana Alexan‑ drescu, moderatoarea Atelierului de Dramaturgie de la 1999 Chişinău] / consemnare : Steliana Grama // Lanterna Ma‑ 316. Avatarurile lui „Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul“ : [spectacol gică. — 1998. — Nr 4/6. — P. 9 : portr. după piesa omonimă semnată de Aureliu Busuioc] / Stelia‑

242 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 243 na Grama // Arta ’98 / Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Studiul Arta 1999—2000 : Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Artelor. — Ch., 1999. — P. 156‑158. Cinema / Acad. de Şt. a Rep. Moldova, Inst. Studiul Artelor. — 317. Cartierul plictisului ; Gastroscopia lui Diogene ; Evadarea Ch., 2000. — P. 81‑86 : portr. — (Arta contemporană). lui Don Juan : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Naţiu‑ 325. Debut în dragoste ; Avatarul poveştilor ; Sinuciderea unui nii. — 1999. — 19 mai. — P. 8. — (Vulcani de interjecţii). colibri; Quiproquo ; Demon nomad ; Parapanghelos! ; Do‑ 318. Cum se numeşte literatura scrisă astăzi în Republica Mol‑ liu virtual ; Noli me tangere! ; Răniţi de fulger : [versuri] / dova şi la ce va ajunge ea în mileniul trei? / Steliana Grama Steliana Grama // Noi : rev. pentru copii şi adolescenţi. — // Tineretul Moldovei. — 1999. — 20 febr. — P. 9 : portr. — 2000. — Nr 8. — P. 8–9 : portr. (Întrebarea noastră). 326. Lanţul ca atavism : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi 319. Dalmatică : [versuri] / Steliana Grama // Glasul Moldo‑ arta. — 2000. — 12 oct. — P. 5. — (Ziua Poeziei–2000). vei. — 1999. — 26 aug. — [Steliana scria pe un exemplar de 327. „Să mori pe o sută de eşafoduri“, în teatru şi poezie! : [des‑ ziar vis‑à‑vis de această poezie : „Rândul 16 este modificat. pre spectacolul cu titlul omonim prezentat de Kiril Bulkin, Corect e: „Limba maternă — limbă moartă“ (aşa e în manus‑ dramaturg şi actor al Teatrului din Kiev, în cadrul festiva‑ cris!), dar V. Senic l‑a schimbat şi l‑a publicat în 1989 cum a lului „One Man Show“ în octombrie 1999 la Chişinău] / vrut el“] ; Idem : Glasul Moldovei. — 2000. — 29 aug. — P. 2. Steliana Grama // Lanterna Magică. — 2000. — Nr 2/3. — 320. Din ţăndările vieţii spulberate : [rec. la vol. de rondeluri P. 4. — (Impresii). Întoarcere în Marele Volum de Galina Furdui (Ch., 1998)] / 328. Vivat, Don Quijote! : [despre spectacolul muzical Cavale‑ Steliana Grama // Dialog. — 1999. — 22 ian. — P. 7. rul tristei figuri de Cervantes, montat în premieră la Teatrul 321. Rivalul soarelui : [versuri] / Steliana Grama // Eterna Iu‑ Naţ. Mihai Eminescu] / Steliana Grama // Lanterna Magi‑ bire : antol. : versuri de dragoste ale poeţilor din Basarabia că. — 2000. — Nr 7/10. — P. 12. şi Nordul Bucovinei. 1900—2000 / selecţ. : Anatol Ciocanu 329. Vox clamantis ; Iconoclast ; VIP basarabean ; Delirul mai‑ [ş.a.] ; ed. : Vasile Căpăţină. — Bucureşti, 1999. — P. 196. danezilor ; Homo Sapiens ; Hibakusha : [versuri] / Steliana 322. Sărutul anacondei ; Pubela din Calea Lactee ; Naufragiu în Grama // Lit. şi arta. — 2000. — 21 sept. — P. 4 : portr. libertate ; Exil în preistorie ; Rădăcina zborului ; Romburi şi pătrate ; Surogat de iluzii : [rondeluri] / Steliana Grama // 2001 Moldova Suverană. — 1999. — 11 dec. — P. 3 : portr. 330. „Cel mai bun om“ de Gheorghe Malarciuc — o parodie la 323. Trubadur al baricadelor naţionale : [actorul Sandu‑Aris‑ adresa realităţii sovietice / Steliana Grama // Cugetul. — tin Cupcea] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1999. — 30 2001. — Nr 1. — P. 29–34. — (Studii şi materiale). dec. — P. 6 : il. 331. Perla Cleopatrei şi în Moldova : [despre interpreta de mu‑ zică uşoară Cristina Bargan] / Steliana Grama // Accente : 2000 săpt. liber. — 2001. — 4 oct. — P. 8. 324. Comedia Nu mai vreau să‑mi faceţi bine! de Gheorghe Ma‑ 332. „Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul“ de Aureliu Busuioc — pam‑ larciuc pe scena Teatrului Moldovenesc Muzical‑Dramatic de flet incendiar la adresa regimului sovietic / Steliana Grama Stat „A. S. Puşkin“ din Chişinău : [st. crit.] / Steliana Grama // // Destin Românesc. — 2001. — Nr 3. — P. 126–140.

244 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 245 333. Rondelul nonsponsorizării ; Obsesia celebrităţii ; Hibakus‑ 339. The Tragic Love of Some Outcasts : [The Love in Plague ha ; Sosia lui Turbincă ; Ora de iubire : [versuri] / Steliana Time by the Russian playwright Grigori Gorin is excepti‑ Grama // Iubire de Metaforă : Antol. în 2 vol. a poeţilor‑ab‑ onal plays in Luceafărul’s] / Steliana Grama ; translated by solvenţi ai Univ. de Stat din Moldova / întocmirea, pref., Liliana Ursu // Coliseum Teatru. Stagiunea 1998—1999; nota asupra ed. şi notele biobibliog. de Mihail Dolgan. — 1999—2000 : ed. Centrului de Arte Coliseum. — Ch., Ch., 2001. — Vol. 2. De la Petru Zadnipru la Svetlana Co‑ 2002. — P. 173–175 : portr. — În lb. engl. robceanu. — P. 156–161 : portr. 2003 2002 340. Ca vinul tânăr, dragostea… ; Poet obscur ; Femeia ; Ne 334. De la Facerea Lumii ; Erezie ; Iubirile, ca lotuşii în noapte… ; strecurăm atent prin întuneric… ; Jurământ ; Solilocul cru‑ Statuie de pe Insula Bali ; În faţa ta pălesc toţi trandafirii… ; ciatului îndrăgostit ; Sănătate, poamă nouă‑n gură veche! ; Calif pentru o noapte ; Toreador ; Eşti… ; A giorno ; Solilo‑ Ah, şoaptele tale nebune! : [rondeluri de dragoste] / Steliana cul lui Paris ; Solilocul Elenei ; Iubire la seral ; Nor de lăcus‑ Grama // Accente. — 2003. — 4 dec. — P. 4 : portr. — (Din te ; Ochii tăi mă atrag ca o gaură neagră… ; „Deschide‑te, cartea în pregătire Perfuzie de vise). Sesam!“ ; Şugubină ; Idiosincrasie : [versuri] / Steliana Gra‑ 341. Din însăşi sarea lacrimilor, versul : [tinerei poete Nătăliţa ma // Viaţa Basarabiei. — 2002. — Nr 3. — P. 144–152. Zagoreanu‑Issa] / Steliana Grama // Accente. — 2003. — 335. Dragostea tragică a unor paria : [spectacolul Dragoste pe 13 febr. — P. 6. — (Rezervaţia de meteoriţi). timp de ciumă montat la Teatrul Luceafărul după piesa 342. Ioana Sulac cu părul de aur… : [despre compozitoarea şi sa‑ omonimă a lui Grigori Gorin] / Steliana Grama // Coliseum xofonista Ioana Sulac] / Steliana Grama // Ioana Sulac. „Nu Teatru. Stagiunea 1998—1999; 1999—2000 : ed. Centrului pleca, copilărie!“ : [casetă de autor] . — Ch., [2003]. — Text de Arte Coliseum. — Ch., 2002. — P. 112–115. pe cop. 336. În jurul aceluiaşi pamflet incendiar la adresa regimului so‑ 343. Lučistej perlamutra… ; Razrazi menâ grom! ; Tvoi božest‑ vietic : [Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul de Aureliu Busuioc] vennye ruki… ; Kak budto liš’ včera… ; Skazočnaâ lûbov’ ; / Steliana Grama // Destin Românesc. — 2002. — Nr 1. — Revnost’ aktrisy ; Moj poslednij tanec ; Prokažennyj ; Izne‑ P. 100–111. — Continuare. Început în Nr 3, 2001. mogaâ ot lûbvi… ; Večnoe skitanie : [Stihi] // Kodry : Mol‑ 337. Mai mult ca iubirea ; Halucinaţia mea! ; Singularia tantum ; dova lit. — 2003. — Nr 3/4. — P. 130–135. — În lb. ru. Poveste ; Ingenuă ; Să trecem Rubiconul! ; Flămânzi de dra‑ 344. Nu credeam să înveţe a muri vreodată… : [necrolog des‑ goste ; „Periniţa“ ; Zâna licuricilor : [versuri] / Steliana Gra‑ pre tânăra poetă Viorica Terinte (semna cu pseudonimul ma // Noi. — 2002. — Nr 5. — P. 8–9 : portr. — (Poezie). Lara Cezara)] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2003. — 30 338. Problema repertoriului naţional contemporan în teatrele din ian. — P. 7 : portr. — Semnează : Steliana Grama, Gh. Doni, Moldova (anii ’60–’70 ai secolului XX) / Steliana Grama // Traianus, Sergiu Afanasiu, Nătăliţa Zagoreanu‑Issa, Sergiu Conf. şt. de totalizare a activităţii şt. a profesorilor şi studen‑ Onofrei. ţilor pentru anul 2001 / Min. Învăţ. al Republicii Moldova, 345. Shakespearieni… ; Mirosul de salcâm ne‑nnebunea… ; De Acad. Int. de Drept Economic. — Ch., 2002. — P. 167–168. mult trecurăm de adolescenţă… ; Din goana cailor sălba‑

246 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 247 tici ; În vara ceea mierlele cântau… ; Albastru de Voroneţ ; 2‑a. — (Soc. Şt. „Omul şi Universul“). Muzeu de antichităţi ; Santinelă : [versuri] / Steliana Grama 352. Din însăşi sarea lacrimilor, versul… : [Nataliei Zagorea‑ // Noi. — 2003. — Nr 10. — P. 8 : portr. nu‑Issa] / Steliana Grama // Zagoreanu‑Issa Natalia. Nupţi‑ 346. Un singur Dumnezeu — Iubirea ; Şi‑aş încălţa opinci de alul blestem. — Timişoara, 2004. — P. 9–13 ; Idem : Demo‑ fier… ; Să nu mă‑ndrăgostesc la nebunie… ; Iubirea ta e ca craţia. — 2004. — 11 mai. — P. 10. — (Noutăţi editoriale). un analgetic… ; Solilocul cruciatului îndrăgostit ; Cavaler 353. Fantoma comasării bântuie prin instituţiile de cultură : [Ste‑ al cauzei pierdute ; Mă căţăram pe vechiul contrafort… ; În liana Grama în dialog cu Veniamin Apostol] / Steliana Gra‑ ochii tăi ca floarea cea de in… ; Chiar dacă ne‑am întoar‑ ma // În vâltoarea creaţiei / ed. îngr. de Maria Mâţu. — Ch., ce‑n Evul Mediu… ; În lumea mea subpământeană… ; Mi‑i 2004. — P. 53–55. inima castel medieval… ; De‑ai să mă chemi la ceruri… ; 354. În patima mea de‑ntuneric… ; Pământul Făgăduinţei ; Nu Sunt iarbă : [rondeluri] / Steliana Grama // Limba Româ‑ ţi‑i totuna? ; Mi‑i inima castel medieval… : [rondeluri] / nă. — 2003. — Nr 11/12. — P. 72‑76. Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — 2004. — 22 ian. — 347. Victor Pânzaru — o treaptă Soarelui : [poetul la 50 de ani] P. 6. — (Moment poetic). / Steliana Grama // Accente. — 2003. — 6 febr. — P. 6. 355. „Legea Sponsorizării“ este în defavoarea oamenilor de afa‑ ceri care doresc să investească în literatură / Steliana Grama 2004 // Democraţia. — 2004. — 10 febr. — P. 10 : portr. 348. Actorul Sandu-Aristin Cupcea / Steliana Grama // Lit. şi 356. Mesageră a Logosului : [Galina Furdui] / Steliana Grama // arta. — 2004. — 27 mai. — P. 7. Lumini pentru Templu : sacrul în operele semnate de Gali‑ 349. Ca să mă simt poet adevărat…: [parodie] / Steliana Gra‑ na şi Ludmila Furdui. — Ch., 2004. — P. 241–261. ma // Pardon : rev. lit. de satiră şi umor. — 2004. — Ian. 357. Pot scrie numai după ce‑am păcătuit…: [parodie] / Steliana (Nr 1). — P. 6. Grama // Pardon : rev. lit. de satiră şi umor. — 2004. — Febr. 350. De‑ar fi iubirea alfabet ; Şi‑mi era frică de iubire ; Cetatea (Nr 2). — P. 8. de scaun a dragostei ; Din Pliocen râvneai al meu sărut …; 358. Prin dragoste, ca printr‑un câmp minat… : [rondel] / Steli‑ Avalanşă de săruturi ; Din azima săruturilor tale ; Încet de ana Grama // Lit. şi arta. — 2004. — 14 oct. — P. 6. — (Ziua tot îţi desfăceam corsajul ; Legea talionului ; Legea pămân‑ Poeziei–2004). tului — legea iubirii ; Din dragoste nu pot să emigrez ; Pă‑ 359. Stau la priveghi iubirii ce s‑a dus. .. ; Nu‑mi prorociţi o catul capital de‑a te iubi ; Cu‑o dragoste mai mult sau mai noapte de iubire! ; Te‑adun dintre metafore… ; Prin zăpada puţin ; Spovedanie ; Ţi‑am înfiat în noapte suferinţa ; Să nu astei glaciaţii… ; Pământ înţelenit ; Iubirea e ca o mitolo‑ ne‑ndrăgostim în miez de toamnă ; Dorurile noastre neros‑ gie… : [rondeluri] / Steliana Grama // Glasul Naţiunii. — tite : [rondeluri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2004. — 2004. — 10 iun. — P. 14 : portr. — (Cele nouă muze. Ron‑ 26 aug. — P. 4 : portr. deluri de dragoste). 351. Destin rondelic : Poetei Galina Furdui : [versuri] / Steliana 360. Sugativa : [parodie la un vers al Mariei Hâncu] / Steliana Grama // Lumini pentru Templu : sacrul în operele semna‑ Grama // Pardon : rev. lit. de satiră şi umor. — 2004. — Apr. te de Galina şi Ludmila Furdui. — Ch., 2004. — Pe cop. a (Nr 4). — P. 6.

248 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 249 361. „Tata“ : (în memoria profesorului şi rectorului Veniamin Grama // Caranfil Ninela. Tăcerea de până la Cuvânt. — Ch., Apostol) : [versuri] / Steliana Grama // În vâltoarea creaţiei 2005. — P. 286. / ed. îngr. de Maria Mâţu. — Ch., 2004. — P. 212–213. 369. Eu parcă nici nu mai sunt Stea! : [parodie la versurile 362. Valeriu Cupcea, etern în inimile noastre… / Steliana Grama lui Traianus] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — // Lit. şi arta. — 2004. — 27 mai. — P. 6. — (Comemorări). 28 iul. — P. 8. 363. „Va veni o vreme…“ : [rec. la vol. de versuri Va veni o vre‑ 370. Gregari, abia prin dragoste simţim… ; Pe‑o clipă am uitat me… de Raisa Plăieşu (Timişoara, 2003)] / Steliana Grama că‑s om…; Nu te‑ntreba iubirea ce e… ; Sală de aşteptare ; // Viaţa Basarabiei. — 2004. — Nr 1 (9). — P. 73–75. Îngemănare ; Amanţi fără de lege şi regrete… ; Nu‑mi cere 364. Vremea e să scoatem bradul… : [versuri] / Steliana Grama cunoaştere… ; Dragostea mi‑o port ca pe o cruce… ; E // Florile dalbe. — 2004. — 5 febr. — P. 4. dragostea ca o descătuşare… ; Catapeteasmă fără de icoa‑ ne ; Iubeam… ; La ambasada dragostei ; Din dragoste nu 2005 pot să emigrez… : [rondeluri] / Steliana Grama // Phoe‑ 365. Aproape c‑am uitat ce e Iubirea… ; Tărâm al deziluziilor, nix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. Iubirea… ; Prin fiece iubire‑mbătrânim… ; Iubim din când (Nr 1). — P. 22 : portr. în când, pe apucate… ; Abia uitând de dragoste… ; Iubi‑ 371. În lipsa ta ; Erezie ; Probabil ; În vara ceea mierlele cântau ; rea, ca un vis neîmplinit… ; În faţa ta suntem cu toţi, Iu‑ Zâna licuricilor ; Puştoaica mea cu păr oxigenat! ; Iubire la bire… ; O zi în minus sau în plus… : [versuri] / Steliana seral : [rondeluri] / Steliana Grama // Tu eşti taina : [versuri Grama // Viaţa Basarabiei. — 2005. — Nr 1/2. — P. 285– de dragoste] / concepţie şi îngr. : Marcela Mardare. — Ch., 288. — (Rondeluri de dragoste). 2005. — P. 47–53 : portr. 366. Cel mai păcătos de pe Pământ…; Dincolo de graniţa iubi‑ 372. M‑ai rugat să fiu genial… : [parodie la creaţia lui Ianoş Ţurca‑ rii…; Iubire mai e‑n Univers? ; Mi‑i sufletul o casă în rui‑ nu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 25 aug. — P. 8. ne… ; Harpa din inima mea ; Îmi văd ca‑n palmă, dragoste‑ 373. Nu‑mi defrişaţi iubirile! : [rondel] / Steliana Grama // Lit. le toate… ; Primăvara pe vechi şi pe nou… ; Mi‑i dragostea şi arta. — 2005. — 13 oct. — P. 5. — (Ziua Poeziei–2005). precum un cimitir… ; Nu mi‑e ruşine să ratez… ; În faţa 374. Nu sunt femeie, sunt doar poezie! : [parodie la versurile ta, nespovedit… ; Din dragoste şi până la sicriu… ; Descân‑ Mariei Hâncu] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — tă‑mă, descântă‑mă, iubire! ; La ceas târziu de vechi incer‑ 30 iun. — P. 8. titudini… ; Când eşti îndrăgostit, nu poţi să mori… : [ron‑ 375. Pinguinul ; Broscuţa; Moş Crăciun ; Dor de iarnă : [versuri] / deluri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 23 iun. — Steliana Grama // Feeria iernii : [poezii pentru copii] / selecţ. P. 5 : portr. — (Rondeluri de dragoste). antologică : Marcela Mardare. — Ch., 2005. — P. 30–33. 367. Cu dragoste pre dragoste călcând… ; Înger decăzut ; Dar 376. Sinceritatea : [despre poezia Angelinei Olaru] / Stelia‑ oare a iubi e un păcat? ; Te convertesc la dragoste… ; În ce‑ na Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — ruri sfinţii oare‑şi amintesc…? : [versuri] / Steliana Grama 2005. — Iun.‑Aug. (Nr 1). — P. 12. // Moment poetic (31). — Ch., 2005. — P. 6‑7. 377. Şi nimenea nu are ştire…; Cunoaştem aceeaşi iubire… ; 368. De dragoste, de dor : [despre Ninela Caranfil] / Steliana Exerciţii de Dragoste cine? ; Să se numească dragoste…? ;

250 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 251 Vreau dragoste anu‑mprejur… : [rondeluri de dragoste] / Nu‑mi defrişaţi Iubirile! ; Din regnul meu pleca‑voi în dez‑ Steliana Grama // Moment poetic (33) : culeg. de versuri / astrul… ; La vârsta cea de azi mă‑ndrăgostesc… ; De tine pref. : Mihai Cimpoi. — Ch., 2005. — P. 14–15 : portr. o Iubire mă desparte… : [rondeluri] / Steliana Grama // 378. Un braţ de sulfină : [dramă în două acte] : [fragm.] / Steli‑ Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2006. — 14 ana Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — sept.‑21 dec. — P. 30 : portr. 2005. — Sept.‑Dec. (Nr 2). — P. 24–25. 386. În tot ce ştiu, în tot ce nu mai ştiu… ; Şi‑aş fi putut iubi, 379. Vox clamantis in deserto… : [în societatea noastră] / Steli‑ şi‑aş fi fost alta… ; Cuvinte-aparent efemere… ; Îmbălsă‑ ana Grama // Lit. şi arta. — 2005. — 26 mai. — P. 2. mează‑ţi sufletu‑n cuvinte… ; E prea devreme pentru re‑ 380. Vse na lûbov’ obrečeny… ; Â ždu otčaânnoj lûbvi… ; semnare… : [versuri] / Steliana Grama // Moment poetic Âzyčnica ; I byt’ vlûblennoj mne ne suždeno… ; Vsâ žizn’ [34] : culeg. de versuri / ed. îngr. de Ianoş Ţurcanu. — Ch., moâ pomečena kursivom… ; Ah, esli by my byli čut’ mo‑ 2006. — P. 8–9 : portr. lože… ; Tvoj poceluj — liš’ iskuplen’e… (Pered altarem) ; Â 387. Kovalgi, Kiril. Genealogie ; Biblioteca de‑acasă ; Tezaur ; Pro‑ vozvraŝûs’ iz ada il’ iz raâ… ; Višnevyj sad ; Ty mne byla tipendadă ; Paradox ; Oximoronică ; Destin de femeie ; Reci‑ neobhodimoj… : [stihi] / Steliana Grama // Кodry. — procitate : [sunt între două timpuri ca două mari imperii] : 2005. — Nr 3/4. — P. 80–87. — (Iz novyh stihov). — În lb. ru. [versuri] / tălmăcire de Steliana Grama // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2006. — Mart.‑Iun. (Nr 1). — P. 8. 2006 388. Pe trupu‑mi nu mai sunt stăpân… ; Iubirea mea făr’ de pere‑ 381. Bată‑te norocul! ; Iubirea poate fi doar la plural… ; Să in‑ che… ; Părea că toate stelele din cer… ; Iubiri de restrişte… : ventăm iubirea de la zero! ; Pe‑asteroidul celor şapte fluturi : [rondeluri] / Steliana Grama // Universitatea de Stat din Mol‑ [rondeluri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2006. — 9 dova. Ser. nouă. — 2006. — 31 oct. — Nr 3 (70). — P. 10 : noiemb. — P. 8 : portr. portr. — (Din ultimele rondeluri ale Stelianei Grama). 382. Destin rondelic : [rondel închinat Galinei Furdui] / Stelia‑ 389. Să atingem cu mâna Luna din cer… : [pref.] / Steliana Gra‑ na Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 22 iun. — P. 5. ma // Plăieşu‑ Dvornic Cristian. CD Lunii : [versuri]. — Ch., 383. Icoanele sfinte ale celor plecaţi… : [rec. la vol. de versuri 2006. — P. 3–5. Dumnezeia semnat de Nina Slutu‑Soroceanu] / Steliana Gra‑ 390. Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; Dragostea ce n‑o ma // Viaţa Basarabiei. — 2006. — Nr 3/4. — P. 167–171. cunoşti, femeie… ; Şi uneori mă simt ca un sălbatic… ; În‑ 384. Ingenuitate ; Poemul buclucaş : [parodii] / Steliana Grama vinge‑mi trupul ros de presimţiri… : [rondeluri] / Steliana // Lit. şi arta. — 2006. — 27 iul. — P. 8. Grama // Clipa Siderală. — 2006. — Nr 5. — P. 10 : portr. 385. Iubirea mea făr’ de pereche… ; Scheletele iubirilor trecu‑ — (Răguşiţi de cuvânt). te… ; Iubire nu mai cânt şi nu mai scriu… ; Eşti cântecul 391. Suflet depoezie : Maestrului Grigore Vieru : [versuri] / Ste‑ ce‑mi place să‑l aud… ; Iubiri de restrişte… ; Numeşte‑mă, liana Grama // Lit. şi arta. — 2006. — 21 sept. — P. 5. numeşte‑mă Iubire! ; Dar chiar şi‑aşa… ; Părea că toate ste‑ 392. Şi uneori mă simt ca un sălbatic… ; Spre ţărmul meu n‑adie lele din cer… ; Mai propăvăduieşti Iubirea? ; Pe trupu‑mi nici o briză… ; N‑am mai iubit demult… ; Din când în când nu mai sunt stăpân… ; Port pe umeri grelele poveri… ; iubesc… ; O dragoste e mult sau e puţin? ; Şi ne‑am refugia

252 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 253 într‑o iubire… ; Dragostea ce n‑o cunoşti, femeie… ; În‑ că Dragoste…? ; Parcă‑am murit şi parcă n‑am murit… ; vinge‑mi trupul ros de presimţiri… ; Păcatul tău mi‑l iau Descântă‑mă, Iubire ! ; Iubim din când în când, pe apuca‑ asupra mea… ; M‑ai osândit la dragoste… ; Femeile de di‑ te… ; Cea mai frumoasă Dragoste din lume… : [rondeluri] naintea mea… ; Cu veşnicii în urmă ne‑am iubit… ; Vom / Steliana Grama // Noi. — 2007. — Nr 4. — P. 8–9 : portr. mai avea vreodată‑nţelepciunea? ; În iarna mea n‑au mai 400. Până peste urechi : [versuri] / Steliana Grama // Florile dal‑ rămas iubiri… ; Nu suntem fotogenici… ; Cea mai frumoa‑ be. — 2007. — 7 sept. — P. 8. să dragoste din lume… : [rondeluri] / Steliana Grama // Lit. 401. Prin zăpada astei glaciaţii… ; Primăvara pe vechi şi pe şi arta. — 2006. — 11 mai. — P. 5 : portr. nou… ; Ne iartă, Dragoste, ne iartă ; Ce urme??? ; Mă as‑ 393. Şi uneori mă simt ca un sălbatic…. ; Spre ţărmul meu cundeam de Dragoste… ; Şi‑mi era frică de Iubire : [ver‑ n‑adie nici o briză… ; N‑am mai iubit demult… ; Din când suri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2007. — 11 oct. — în când iubesc… ; O dragoste e mult sau e puţin? ; Şi ne‑am P. 8. — (In memoriam). refugia într‑o iubire… ; Dragostea ce n‑o cunoşti, feme‑ 402. Spre ţărmul meu n‑adie nici o briză… ; Învinge‑mi trupul ie… ; Învinge‑mi trupul ros de presimţiri… ; Păcatul tău ros de presimţiri : [rondeluri] / Steliana Grama // Glasul mi‑l iau asupra mea… : [rondeluri] / Steliana Grama // Lit. Naţiunii. — 2007. — 11 oct. — P. 12 : portr. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5 : portr. 403. Tentativă de zbor ; Atâtea nunţi se joacă… ; Garda de corp ; 394. Vremea e să scoatem bradul ; Ţurţurii ; Pinguinul ; Broscu‑ Amnezie ; Hotel de patru stele : [rondeluri] / Steliana Gra‑ ţa : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — 2006. — ma // Poezia Acasă : Poeţi contemporani din Basarabia 2 febr. — P. 8. — (Antologie Florile dalbe). / antol. de Iulian Filip şi Mihai Stan ; stud. introductiv de Mihai Cimpoi. — Ed. a 2‑a. — Târgovişte, 2007. — P. 379 ; 2007 Litere : rev. lunară de cultură a Soc. Scriitorilor târgoviş‑ 395. Drama mito‑poetică în viziune scenică / Steliana Grama // teni. — 2007. — Nr 3. — P. 24–25. — (Poezia Acasă). Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2007. — Iul.– 404. Ţurţurii ; Pinguinul ; Broscuţa ; Dor de iarnă : [versuri] / sept. (Nr 2). — P. 17 : portr. — (Fulguraţii de Dincolo). Steliana Grama // Alunelul. — 2007. — Nr 12. — P. 10 : 396. Eclipsa Eminescu : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi portr. arta. — 2007. — 11 ian. — P. 4. 405. Un singur Dumnezeu — Iubirea ; Cu Dragoste pre Dragos‑ 397. Iubeam… : [versuri] / Steliana Grama // Florile dalbe. — te călcând.. : [rondeluri] / Steliana Grama // Observatorul 2007. — 11 oct. — P. 1. de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16 : portr. 398. Întâiul sărut ; Îmi amintesc de ultimul troleu… ; Mi‑i dorul ca un pui de rândunică… ; Şi‑abia atunci să redevin Nirva‑ 2008 na ; Eternitatea iese din rol ; Circul a fost viaţa mea… : [ver‑ 406. Cine oare? : [cântec] / muz. de Liviu Ştirbu ; text de Steli‑ suri inedite] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 2007. — 11 ana Grama // Ciobanu Nelly. Dac‑ai Fi : [casetă‑album de oct. — P. 4 : portr. autor]. — Ch., [s.a.]. — Text. este tip. pe planşă. 399. Neştiutori de Dragoste…; Invocaţie ; Incest ; Văzduhul încăr‑ 407. Iubirea ca lotuşii în noapte ; Nimic mai etern ca Iubirea ; În cat e de săruturi… ; Nu‑mi cere cunoaştere… ; Să se numeas‑ faţa ta pălesc toţi trandafirii : [cântece] / Steliana Grama //

254 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 255 Manea‑Cernei Eugenia. Sub poleiri de lună : Triptic sonor. nei Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii = — Ch., 2008. — P. 63‑70. Programmy televideniâ i radioveŝaniâ. — 1981. — 3 iul. 408. Ouăle de viperă… ; Bricabrac ; Un ultim strop de viaţă.. ; (Nr 27). — P. 8. — (Concursul tinerilor pictori). Eu pân’ şi moartea pot să mi‑o iubesc… ; Uitasem să‑mi tai venele… : [versuri] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1982 2008. — 29 mai. — P. 22. 414. „Lumea în viziunea copiilor“: [tinerii pictori din fotogr. au participat la concursul televizat cu titlul omonim, pentru desenele reuşite ei au fost menţionaţi cu premii speciale ale Referinţe critice şi literare revistei „Steluţa“: în rândul întâi — Steliana Grama (…)] // Steluţa. — 1982. — Nr 9. — P. 11. Vezi şi nr.: 2–8, 11–17, 19–22, 24–28, 32, 34, 36, 37 415. Lumea văzută de copii : [au fost făcute bilanţurile concur‑ sului omonim, în care Steliana Grama a ocupat locul întâi] 1978 // Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy 409. Slutu, Claudia. Steluţa : [versuri închinate fiicei] / Claudia televideniâ i radioveŝaniâ. — 1982. — 3 iun. — P. 4 : portr. Slutu // Scânteia leninistă. — 1978. — Nr 1. — P. 5. — (Ste‑ luţa : Supl. pentru octombrei). 1983 416. Buratino şi prietenii lui : [bilanţul concursului de desene 1980 ale tinerilor pictori, consacrat centenarului cărţii „Aven‑ 410. Grama, Claudia. Dialog cu Steluţa [Grama] : [la vârsta de turile lui Pinocchio“ de C. Collodi: printre laureaţi este şi 3–5 anişori] / Claudia Grama // Învăţ. publ. — 1980. — 1 Steliana Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziu‑ ian. — P. 4. nii. — 1983. — 17 iun. — P. 5. 411. Slutu, Claudia. Steluţa : [versuri închinate fiicei Steliana 417. Concursul „Buratino şi prietenii lui“. Anunţăm învingătorii : Grama] / Claudia Slutu // Ştiinţa. — 1980. — 30 dec. — [premii de încurajare: (…) Steliana Grama — şcoala nr. 23, P. 4 : portr. or. Chişinău (…)] // Scânteia leninistă. — 1983. — Nr 8. — 1981 P. 29. 412. [Dascăl, Valeria]. Lumea văzută de copii : [despre a tre‑ 418. Lumea în viziunea copiilor : [despre participanţii la con‑ ia emisiune din acest ciclu de concurs de desene, la care a cursul televizat de desene care au răspuns la întrebarea participat, alături de alţi copii, şi Steliana Grama] / [Vale‑ „Ce‑mi va aduce Moş Gerilă?“, printre ei înscriindu‑se şi ria Dascăl] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Steliana Grama] // Programele televiziunii şi radiodifuziu‑ Programmy televideniâ i radioveŝaniâ. — 1981. — 7 aug. nii. — 1983. — 15 ian. — P. 5. (Nr 32). — P. 6. 419. Lumea în viziunea copiilor : [bilanţul concursului de dese‑ 413. Lumea văzută de copii : [au fost făcute bilanţurile turului ne ale tinerilor pictori, Steliana Grama a ocupat primul loc] doi al concursului tinerilor pictori cu titlul omonim, prin‑ // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1983. — 4 tre cele mai bune desene înscriindu‑se şi cele ale Stelia‑ iun. — P. 7.

256 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 257 420. Lumea în viziunea copiilor : [cele mai bune desene la cel scriindu‑se şi Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul de al doilea tur din anul 1983 al concursului televizat omo‑ leninist. — 1987. — 24 noiemb. — P. 4. nim le‑a trimis Steliana Grama] // Programele televiziunii 426. Pânzaru, Victor. Dovadă — versurile fiecăruia : [citite la şi radiodifuziunii. — 1983. — 28 oct. — P. 8. — (Concursul Peniţa fermecată, unde Steliana Grama şi‑a lecturat mai micilor pictori). multe bucăţi literare] / Victor Pânzaru // Tânărul leni‑ 1984 nist. — 1987. — 22 dec. — P. 4. 421. Lumea în viziunea copiilor : [despre concursul televizat omonim, organizat de Teleradiodifuziunea RSSM împreu‑ 1988 nă cu CC al ULCTM, Uniunea artiştilor plastici din repu‑ 427. Cartea pentru copii: realizări, probleme, speranţe : [masa blică şi Soc. de prietenie şi relaţii int. cu ţările străine, la care rotundă a gaz. Tânărul leninist la care, alături de scriitorii a participat şi Steliana Grama] // Programele televiziunii şi Constantin Dragomir, Aurel Scobioală, Iulian Filip, au par‑ radiodifuziunii. — 1984. — 25 mai. — P. 5. ticipat elevi din Moldova, printre ei fiind şi Steliana Grama, 422. Lumea în viziunea copiilor : [la 1 iunie 1984 Redacţia prin‑ elevă în clasa a VIII‑a la şcoala nr. 23 din Chişinău] // Tâ‑ cipală de programe pentru tineret şi copii a anunţat nume‑ nărul leninist = Ûnyj leninec. — 1988. — 8 iul. — P. 4–5 : le câştigătorilor concursului republican televizat „Lumea fotogr. în viziunea copiilor“, locul I revenindu‑i Stelianei Grama] 428. Chiriac, Vladimir. Un mugure în floare : [tânăra scriitoare, // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — 1984. — elevă în clasa a VIII‑a, şcoala nr. 23, Steliana Gramă] / Vla‑ 12 iun. — P. 6. — (Câştigătorii concursului televizat). dimir Chiriac // Ştiinţa. — 1988. — 4 aug. — P. 4 : portr. 423. Lumea în viziunea copiilor : [etapa a patra a concursului 429. Pânzaru, Victor. Cea mai frumoasă serată : [de la Peniţa republican televizat, drept cele mai bune au fost recunoscu‑ fermecată, unde Steliana Grama şi‑a citit versurile] / Victor te lucrările (…) Stelianei Grama (…)] // Programele televi‑ Pânzaru // Tânărul leninist. — 1988. — 26 febr. — P. 4. ziunii şi radiodifuziunii. — 1984. — 9 dec. — P. 6. — (Con‑ 430. Pânzaru, Victor. „Viitorul scrisului tău…“ : [despre cena‑ cursul micilor artişti plastici). clul Peniţa fermecată, referinţe şi la Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1988. — 21 oct. — P. 8. 1985 424. Lumea în viziunea copiilor : [a fost făcut bilanţul concur‑ 1989 sului televizat de desene ale copiilor, Steliana Grama a ocu‑ 431. Bordeianu, Leo. Revolta cuvintelor : [despre tânăra poe‑ pat locul I] // Programele televiziunii şi radiodifuziunii. — tă Steliana Grama] / Leo Bordeianu // Tânărul leninist. — 1985. — 15 iun. — P. 5. 1989. — 8 sept. — P. 8 : portr. 432. Pânzaru, Victor. Dacă vom lucra inspirat… : [câteva su‑ 1987 gestii de la şedinţa ordinară a cenaclului Peniţa fermecată, 425. Pânzaru, Victor. Cu dragoste pentru literatură : [întâlnirea unde Steliana Grama s‑a produs în calitate de critic literar şi cenacliştilor de la Peniţa fermecată cu poetul Nicolae Dabija a citit proză satirică] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — şi recitalul de poezie al tinerilor condeieri, în cohorta lor în‑ 1989. — 22 dec. — P. 8.

258 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 259 433. Pânzaru, Victor. La start cu poezia şi cântecul : [au fost 441. Pânzaru, Victor. Adevăraţii prieteni ai poeziei : [despre tinerii poeţi de la Peniţa fermecată, referinţe şi la Steliana membrii cenaclului lit. Peniţa fermecată, referinţe şi la Ste‑ Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1989. — liana Grama care şi‑a citit versurile în şedinţa ordinară] / 21 apr. — P. 8. Victor Pânzaru // Florile dalbe. — 1990. — 16 noiemb. — P. 7. 1990 442. Pânzaru, Victor. Cine îşi iubeşte limba… : [vine la cenaclul 434. Bălan, Z. Eminesciana — 90 : [despre Festivalul republican Peniţa fermecată la care participă mai mulţi copii, printre ei de carte şi poezie „Eminesciana“, unde premiul întâi i‑a fost şi Steliana Grama, care a citit din creaţia sa] / Victor Pânza‑ decernat Stelianei Grama, elevă în clasa a X‑a, şcoala medie ru // Florile dalbe. — 1990. — 19 oct. — P. 8. nr. 23 din Chişinău, pentru poezia Căzu o stea, consacrată 443. Pânzaru, Victor. Din rodul cărţii… : [despre cenacliş‑ poetului omagiat] / Z. Bălan // Florile dalbe. — 1990. — tii de la Peniţa fermecată] / Victor Pânzaru // Florile dal‑ 6 iul. — P. 8. be. — 1990. — 20 apr. — P. 8. 435. Capiţa, Lora. La Cahul a fost sărbătoare… : [la Festivalul 444. Pânzaru, Victor. O zi frumoasă la început de an : [des‑ republican al Cărţii pentru copii, la compartimentul Poezie, pre prima şedinţă a cenaclului Peniţa fermecată din anul laureată a devenit Steliana Gramă] / Lora Capiţa // Viaţa curent, referinţe la Steliana Grama, care a citit din creaţia satului. — 1990. — 30 mai. — P. 12. proprie] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist = Ǔnyj leni‑ 436. Centenarul nemuririi : Concursul „Mihai Eminescu“ a luat nec. — 1990. — 23 febr. — P. 8. sfârşit : [printre învingători este menţionată Steliana Grama] 445. Pânzaru, Victor. Să păstrăm comorile : [susţin membrii ce‑ // Noutăţi editoriale = Izdatel’skie novinki. — 1990. — 2 naclului Peniţa fermecată, printre ei — tânăra poetă Stelia‑ febr. — P. 1. na Grama] / Victor Pânzaru // Tânărul leninist. — 1990. — 437. Ciocanu, Anatol. Steliana Gramă : [cuvânt despre debutul 19 ian. — P. 8. precoce al tinerei poete] / Anatol Ciocanu // Femeia Mol‑ 446. Pânzaru, Victor. Sărbătoarea Poeziei — 90 : [ref. la versu‑ dovei. — 1990. — Nr 2. — P. 33 : portr. rile citite de Steliana Grama] / Victor Pânzaru // Florile dal‑ 438. Colesnic, Iurie. Steliana Gramă : [un nou nume bate la be. — 1990. — 26 oct. — P. 1 : fotogr. porţile poeziei] / Iurie Colesnic // Noutăţi editoriale. — 447. Sainciuc, V. „Eminesciana“ : [printre laureaţii Festivalului 1990. — 16 mart. republican Eminesciana‑1990 a fost numită Steliana Gra‑ 439. Negriş, Alexandru. A frumuseţii vrajă izvorând mereu : ma, elevă în clasa a X‑a de la şcoala nr. 23 din Chişinău] / [despre ed. a IX‑a a Sărbătorii republicane a Cărţii pentru V. Sainciuc // Noutăţi editoriale. — 1990. — 27 iun. — P. 4. copii de la Cahul] / Alexandru Negriş // Făclia. — 1990. — 448. Steliana Grama : [fişier] // Limba şi lit. română (Bucu‑ 25 mai. — P. 11 : fotogr. reşti). — 1990. — Nr 4. — P. 39. — (Tinere talente). 440. Papadopol, Alma. Cenacluri înfrăţite : [Săgetătorul din 449. Vasilcău, Traian. Cerberiada sau goana după vânt : [po‑ Bucureşti şi TOCONO din Chişinău, unde activează şi tâ‑ lemică literară, ref. şi la Steliana Grama] / Traian Vasilcău năra poetă Steliana Grama] / Alma Papadopol // Limba şi // Tineretul Moldovei. — 1990. — 12 sept. — P. 6. — (Bra‑ lit. română (Bucureşti). — 1990. — Nr 4. — P. 34‑35. in‑Drain).

260 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 261 1991 458. Postică‑Ştefănescu, Ion. Cenaclul „Sol“ : [de la revista Gla‑ 450. Adepţii FPM: „Nu ne trebuie poezie!“ : [despre Ziua Po‑ sul Naţiunii, unde foarte activ s‑a inclus tânăra poetă Steli‑ eziei‑91 de pe Aleea Clasicilor, unde au citit tinerii poeţi ana Grama] / Ion Postică‑Ştefănescu // Glasul Naţiunii. — Steliana Grama şi Sergiu Afanasiu] // Curierul de seară. — 1991. — 6 iun. — P. 4. 1991. — 6 noiemb. — (Ziua Poeziei‑91). — Semnat : S. B. 459. Strutzescu, Paul. Eclipse în amiezi : [referiri la poeta Ste‑ 451. Anton, Ion. Icoana sufletelor noastre: [Eminesciana din liana Grama] / Paul Strutzescu // Jurnalistul. — 1991. — Scoreni, în cadrul căreia Steliana Grama şi Sergiu Afanasiu 10 iun. — P. 3. au devenit laureaţi] / Ion Anton // Florile dalbe. — 1991. — 460. Zamura, E. „Gospoda, v gorode krasnye?“ : [v noc’ s 19 na 5 iul. — P. 7. 20 avg. kišinevcy otstoâli svoû svobodu] / E. Zamura // Mo‑ 452. Avădănii, Ion. Cenaclul „Totuşi iubirea“, între apoteoză lodež’ Moldovy. — 1991. — 22 avg. — P. 1, 2 : [3] fotogr. ale şi triumf, la Chişinău : [Steliana Grama i‑a dăruit poetu‑ Stelianei Grama. lui Adrian Păunescu o carte cu autograf] / Ion Avădănii 1992 // Totuşi iubirea (Bucureşti). — 1991. — Iun. (Nr 25). — 461. „Bursa“: [studenčeskie vystupleniâ v Kišineve] // Nezavisi‑ P. 16. maâ Moldova. — 1992. — 15 oct. — Fotogr. în grup. 453. Braşoveanu, A. Colţişorul mofturosului trist : [despre săr‑ 462. Dascăl, Valeria. Unicum : [despre poeta Steliana Grama, bătoarea Paştelui în Piaţa Catedralei din Chişinău, unde a studentă în an. I la Jurnalistică, USM, participantă la emi‑ citit din versurile sale şi Steliana Grama] / A. Braşoveanu // siunea TVM din 21 mai 1992] / Valeria Dascăl // Progra‑ Curierul de seară. — 1991. — 11 apr. mele TeleRadio. — 1992. — 15 mai. — P. 2. — (Unda tine‑ 454. Crudu, Dumitru. Cenaclul „Florile dalbe“ : [ex‑„Peniţa retului). fermecată“, la care a participat şi Steliana Grama, studentă, 463. Îndrumător de tinere talente : [prof. Tudor Opriş] : [men‑ susţinând un recital de poezie] / Dumitru Crudu // Florile ţiuni şi despre Steliana Grama] // Glasul Naţiunii. — dalbe. — 1991. — 8 noiemb. — P. 8 : portr. 1992. — 20–30 oct. — P. 6. — (Numele aut. nu este indicat). 455. Furdui, Galina. În preajma unei pagini viitoare : [a literatu‑ 464. Metafora spiritului romantic : Cenaclul Luceafărul : [la care rii române din Basarabia se înscrie şi tânăra poetă Steliana a participat şi a luat cuvântul tânăra poetă Steliana Grama] Grama] / Galina Furdui // Tineretul Moldovei. — 1991. — // Tineretul Moldovei. — 1992. — 14 febr. — P. 1, 4 : portr. 3 iun. — (Ochiul de veghe). 465. Opriş, Tudor. Cele mai tinere talente basarabene : [din 456. Opriş, Tudor. Un eveniment editorial: În Moldova noastră domeniul literaturii, printre care este, cu o voce incon‑ dragă : [referinţe la autorii creaţiilor incluse în volumul cu fundabilă, Steliana Grama] / Tudor Opriş // Azi (Bucu‑ titlul omonim, printre ei fiind şi Steliana Grama] / Tudor reşti). — 1992. — 13 febr. — P. 7. — Fotogr. dlui Tudor Opriş // Lit. şi arta. — 1991. — 19 sept. — P. 4. — (Din cre‑ Opriş şi a Stelianei Grama. aţia copiilor). 466. Opriş, Tudor. Generaţia nouăzecistă : [despre tinerii po‑ 457. Poporul a spus un „Nu“ hotărât dictaturii. Chişinău, 20 au‑ eţi din Basarabia, inclusiv Steliana Grama] / Tudor Opriş gust 1991, Piaţa Marii Adunări Naţionale // Lit. şi arta. — // Azi (Bucureşti). — 1992. — 7 mai. — P. 5. — (Pagină de 1991. — 22 aug. — P. 1 : fotogr. Stelianei protestând. literatură).

262 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 263 467. Opriş, Tudor. Steliana Grama : [tânără scriitoare din Mol‑ 476. Cozmuţă, Augustin. Steliana Grama : [poeta din Basa‑ dova] / Tudor Opriş // Azi (Bucureşti). — 1992. — 7 mai. — rabia a luat premiul special al juriului şi al ziarului Graiul P. 5 : portr. — (Pagină de literatură). Maramureşului la Festivalul „Vasile Lucaciu“ (Cicârlău, 468. Sala cu Orgă. 15 ianuarie. „Închinare la Luceafăr“ : spectacol 1994)] / Augustin Cozmuţă // Graiul Maramureşului (Baia literar‑muzical : [program] / participă : Maria Bieşu, Mihai Mare). — 1994. — 23 dec. — P. 6. Munteanu, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Steliana 477. În centrul atenţiei — poezia Galinei Furdui : [lansarea cărţii Grama … [ş. a.] // Moldova Suverană. — 1992. — 12 ian. de poezii Crucifix de Galina Furdui în cadrul cenaclului Lu‑ 469. Stepanov, Ludmila. Post‑Restant : [ref. la Steliana Grama] / mina de la Bibl. Municipală B. P. Hasdeu, unde a participat Ludmila Stepanov // Tineretul Moldovei. — 1992. — 14 dec. şi poeta Steliana Grama] // Glasul Naţiunii. — 1994. — Dec. (Nr 49). — P. 8. 1993 478. „ …Încerc să mă adun la poarta timpului desculţ“ : [des‑ 470. Alegeri. Sunt gata şi alte liste, dar nu le ştie electoratul // Săp‑ pre tinerele condeie din Basarabia, inclusiv despre Stelia‑ tămîna. — 1993. — 24 dec. — P. 2 : fotogr. în grup. — (Nu‑ na Grama] // Patria tânără. — 1994. — Sept. (Nr 3). — mele aut. nu este indicat). P. 13. — (Poesis). — (Numele aut. nu este indicat). 471. „Când voi fi bobul de grâu nepătruns...“ : [tânăra poetă 479. „Limba noastră cea Română“ la a cincea aniversare : [des‑ din Basarabia Steliana Grama la Festivalul Naţional de Po‑ pre participarea Stelianei Grama] // Lit. şi arta. — 1994. — ezie Costache Conachi din Tecuci (24–25 sept. 1993) a luat 8 sept. — P. 1. premiul III] // Glasul Naţiunii. — 1993. — Oct. (Nr 38). — 480. O tânără poetă din Basarabia — Steliana Grama // Graiul P. 5. — (Art. nu este semnat). Maramureşului (Baia Mare). — 1994. — 23 dec. — P. 6. 472. Gazeta Tineretului : ziar / dir. : Olga Coman ; colegiul de 481. Opriş, Tudor. Steliana Grama : [tânără poetă din Basarabia] red. : Steliana Grama [ş. a.]. — Ch.,1993—1994. / Tudor Opriş // Azi (Bucureşti). — 1994. — 1 aug. — (Supl. 473. Sărbătoarea „Limba noastră cea Română“ : [referiri la săpt. Feţele culturii. — P. 13). participarea Stelianei Grama] // Lit. şi arta. — 1993. — 482. Premiile Festivalului Vasile Lucaciu : [festival de poezie, 9 sept. — P. 1 : portr. în grup. proză şi folclor] : [premiul special al Festivalului de la Cicâr‑ lău i‑a revenit Stelianei Grama — 100000 lei] // Graiul Ma‑ 1994 ramureşului (Baia Mare). — 1994. — 29 noiemb. — P. 1. 474. Bragă, Teodora. Inefabilul din grădina cuvintelor : [des‑ 483. Sângereanu, Dina. Între Şoimăreşti şi‑ntre Cocor e un pre poeta Steliana Grama] / Teodora Bragă // Patria tână‑ neam de patimă şi dor : [despre premianta Festivalului Mi‑ ră. — 1994. — Aug. (Nr 2). — P. 13 : portr. — (Poesis). hail Sadoveanu din Paşcani — Steliana Grama] / Dina Sân‑ 475. Bujorescu, Cornelia. Festivalul „Mihail Sadoveanu“ : [din gereanu // Mesagerul. — 1994. — 9 dec. — P. 3. Paşcani, unde au luat trei premii prozatorii din Chişinău: 484. Sculeti, Ludovic. Vozroždenie Associacii : [„Astra“, gde Steliana Grama — premiul Baltagul; Elena Cecan — pre‑ čitala svoi stihi ûnaâ poètessa Steliana Gramă] / Ludovic miul Nicoară Potcoavă; Gheorghe Racoviţă — premiul Nea‑ Sculeti // Več. Chişinău. — 1994. — 22 noiemb. — P. 2. — mul Şoimăreştilor] // Lit. şi arta. — 1994. — 8 dec. — P. 5. În lb. ru.

264 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 265 485. Strutzescu, Paul. Tabăra de creaţie literară „Poesis‑94“ : semnatarei cărţii în premieră“] / Agint // Moldova lit. — [poeta Steliana Grama a luat premiul Societăţii editoriale Li‑ 1996. — 3 apr. — (Supl. al ziar. Moldova Suverană). teratura] / Paul Strutzescu // Mesagerul. — 1994. — 2 dec. 493. Armaşu, Liliana. La „Zagreus“ : [despre cenaclul omonim 486. Traianus. Eşarfele scriitorilor tineri : [ref. la Steliana Gra‑ de la Inst. de Arte, moderat de Steliana Grama] / Liliana ma] / Traianus // Viitorul Prezent : rev. de lit. a Fundaţiei de Armaşu // Ţara. — 1996. — 24 dec. — P. 3. ecologie, artă şi cultură pentru tineret. — 1994. — Nr 1. — 494. Armaşu, Liliana. „Poetic locuieşte omul“ : [despre cenaclul P. [14] ; La Steaua… : almanah de poezie. — Ch., [1996]. — „Zagreus“ de la Inst. de Arte din Chişinău, condus de Steli‑ Vol. 2. — P. 3. — (Colecţia „Pasărea Phoenix“). ana Grama] / Liliana Armaşu // Ţara. — 1996. — 30 ian. — P. 4. 1995 495. Câştigătorii celei de‑a şasea ediţii a Concursului Naţional 487. Cerescul sol : [masă rotundă în cadrul red. săpt. Literatu‑ de Literatură din cadrul Zilelor Eminescu : [organizat de ra şi arta la care a participat şi Steliana Grama] // Lit. şi către Soc. Culturală Oraviţeană, premiul întâi pentru po‑ arta. — 1995. — 27 apr. — P. 4 : il. ezie nu s‑a acordat, iar premiul trei i s‑a acordat Stelianei 488. Jurnalistul : Gaz. didactică a Fac. de Jurnalism şi Şt. ale Co‑ Grama din Chişinău] // Pro Vatra (Fundaţia Culturală Va‑ munic. a USM : ed. spec. / resp. de ed. : Steliana Grama, tra). — 1996. — 21 febr. — P. 10. Dumitru Nicuţă, Marcel Straton ş. a. — 1995. — 7 febr. — 496. Opriş, Tudor. Steliana Grama : [schiţă biogr.] / Tudor Opriş Nr 2/4 (109/111). // Grama Steliana. Tratat de tanatofobie : [versuri]. — Bu‑ 489. Matei, Valeriu. Activitatea Congresului Democrat Unit în cureşti, 1996. — (Tinere condeie). — Pe cop. a 4‑a. perioada iunie 1994 — octombrie 1995 în contextul situ‑ 497. Partole, Claudia. Încercare de condei : [despre poeta Ste‑ aţiei social‑economice şi politice din Republica Moldova : liana Grama] / Claudia Partole // Patria tânără. — 1996. — [raport prezentat de Valeriu Matei, preşedintele CDU, la 23 noiemb. — P. 10‑11. Sesiunea a V‑a a CDU] / Valeriu Matei // Mesagerul. — 498. Prezenţe şi speranţe în dramaturgia autohtonă : Masă 1995. — 20 oct. — P. 4. — Fotogr. în grup. rotundă cu unghiuri ascuţite : [la care a participat şi Ste‑ 490. Roibu, Nicolae. Astăzi capitala, mâine — toată ţara : [gre‑ liana Grama, tânăr dramaturg] // Lanterna Magică. — va generală a studenţilor] / Nicolae Roibu // Glasul Naţiu‑ 1996. — Febr.‑Mart. (Nr 2/3). — P. 2 : portr. nii. — 1995. — Mart. — P. 4. — Fotogr. în grup. 499. Rudei, Anatol. Cântecul — prieten fidel : [menţionează că 491. Steliana Grama: „Generaţia mea este scindată“ : [discuţie face cântece şi pe versuri de Steliana Grama] / Anatol Rudei cu poeta Steliana Grama] / a consemnat : Radu Părpăuţă // // Lit. şi arta. — 1996. — 7 mart. — P. 6. Timpul (Iaşi). — 1995. — Oct. (Nr 10). — P. 5. 500. Ungureanu, Lidia. „Floare de tristeţe, floare de noroc“ : [despre formaţia Busuioc] / Lidia Ungureanu // Lit. şi arta. 1996 — 1996. — 7 mart. — P. 6. — Din conţ.: Izvorând din cu‑ 492. Agint. Cu drag de poezie : [despre lansarea cărţii Aerul prinsul spiritualităţii autohtone, versurile poeţilor Nicolae de taină de Agnesa Roşca la Bibl. Publică Ovidius, lansare Dabija […] , Steliana Grama, […], au avut o influenţă bene‑ iniţiată de Steliana Grama, „mai tânăra colegă de condei a fică asupra publicului spectator aflat în sală.

266 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 267 1997 Grama pronunţându‑se în cadrul Atelierului de Dramatur‑ 501. Cimpoi, Mihai. [Despre Steliana Grama] / Mihai Cimpoi gie despre piesa lui Nicolae Negru Revine Marea Sarmaţia‑ // Cimpoi Mihai. O istorie deschisă a literaturii române nă şi ne întoarcem în Carpaţi] / Valeriu Ciobanu // Luceafă‑ din Basarabia. — Ed. a 2‑a, rev. şi adăug. — Ch., 1997. — rul. — 1998. — 12 mai. — P. 4. P. 256. 510. Esinencu, Nicolae. Exordiu / Nicolae Esinencu // Grama Ste‑ 502. Opriş, Tudor. [Despre Steliana Grama] / Tudor Opriş liana. Rezervaţia de meteoriţi : [versuri]. — Ch., 1998. — P. 3. // Opriş Tudor. Precizări critice necesare. — Bucureşti, 511. Estetica spectacolului: valenţe şi deducţii : [masa rotundă 1997. — P. 34, 37. a criticilor teatrali la care a participat şi Steliana Grama] // 503. Tradiţie şi modernitate în teatrul de la sfârşitul secolului Lanterna Magică. — 1998. — Nr 4/6. — P. 6‑7 : portr. XX : [masă rotundă organizată de red. rev. „Lanterna Ma‑ 512. Gafton, Marcela. Navigator prin ploi şi stele : [despre Ste‑ gică“ în jurul unui eveniment — Festivalul Int. Bienala liana Grama care face şi publicistică, şi critică de teatru, Teatrului Eugen Ionesco cu participarea Stelianei Grama] // şi a doua facultate, şi poezie] / Marcela Gafton // Ţara. — Lanterna Magică. — 1997. — Nr 5/6. — P. 6–7 : portr. 1998. — 17 noiemb. 513. Gafton, Marcela. O revistă valoroasă, Limba Română : [re‑ 1998 ferinţe despre Steliana Grama, participantă a „Concursului 504. Bahnaru, Vasile. Un pilon al românităţii atât de necesar de creaţie“ lansat de revista respectivă] / Marcela Gafton // nouă: Casa Limbii Române din Chişinău : [este menţiona‑ Ţara. — 1998. — 27 oct. tă Steliana Grama, participantă la Concursul de poezie al 514. Potoţkaia, Vlada. Ultimul romantic : [compozitorul Vlad revistei Limba Română] / Vasile Bahnaru // Mesagerul. — Mircos] : [referire la cântecul Steaua rătăcitoare (sic! co‑ 1998. — 11 dec. — P. 7. rect e Stea hoinară) pe versuri de Steliana Grama, o poetă 505. Banii înapoi! // Flux. — 1998. — 14 febr. — P. 1. — Fotogr. cu perspectivă, care are o atitudine serioasă faţă de texte‑ Stelianei la computer. le muzicale] / Vlada Potoţkaia // Comunistul. — 1998. — 506. Butnaru, Leo. Ancheta LA : [se referă şi la poeta Steliana Gra‑ 12 iun. — P. 12. — (O dragoste sfântă de muzică). ma] / Leo Butnaru // Lit. şi arta. — 1998. — 24 dec. — P. 4. 515. Roibu, Nicolae. Criticii de teatru vor discuta şi despre post‑ 507. Cimpoi, Mihai. Convenţia are şanse bune, mai cu seamă modernism : [la şedinţa ordinară a Secţiei Moldoveneşti a datorită faptului că şi‑a demonstrat vrerea de a uni şi a se uni Asoc. Int. a Criticilor de Teatru Steliana Grama a fost ad‑ / Mihai Cimpoi // Flux. — 1998. — 13 febr. — P. 6. — (Ca‑ misă în organizaţie] / Nicolae Roibu // Flux : cotid. naţ. — feaua de vineri). — Fotogr. dlui Cimpoi împreună cu fluxiş‑ 1998. — 11 apr. — (Cultură). tii, în prim‑plan — Steliana Grama. 516. Roibu, Nicolae. Spectatorul Nicolae Negru şi‑a cântat în 508. Cimpoi, Mihai. „Meteorogonia“ Stelianei Grama / Mihai spectacol propria piesă : [Revine Marea Sarmaţiană şi ne în‑ Cimpoi // Flux : ed. de vineri. — 1998. — 11 dec. — P. 7 : toarcem în Carpaţi de Nicolae Negru] : [Steliana Grama s‑a portr. ; Basarabia. — 2001. — Nr 8/12. — P. 107 : portr. pronunţat despre spectacolul, discutat în cadrul Atelieru‑ 509. Ciobanu, Valeriu. Dramaturgia naţională se vrea la ea aca‑ lui de Dramaturgie] / Nicolae Roibu // Flux : cotid. naţ. — să : [despre Festivalul Naţ. de Teatru din Basarabia, Steliana 1998. — 7 mai. — P. 4.

268 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 269 517. Steliana Grama : [fişier] // Limba Română. — 1998. — na Grama fiind menţionată la acest concurs cu o diplomă] / Nr 3. — P. 13 : portr. Natalia Gheorghiţă // Ţara. — 1999. — 19 ian. — P. 4. 518. Suceveanu, Arcadie. Ancheta LA : [răspuns la patru între‑ 527. Gherasim, Paul. Membri tineri şi scriitori bătrâni : [ai Uni‑ bări] : [este menţionată şi Steliana Grama] / Arcadie Suce‑ unii Scriitorilor din Moldova] : [Steliana Grama a trecut veanu // Lit. şi arta. — 1998. — 24 dec. — P. 4. unanim în Uniunea Scriitorilor din Moldova] / Paul Ghe‑ 519. Top‑ul tinerilor poeţi basarabeni : (varianta „TM“) : [pe rasim // Tineretul Moldovei. — 1999. — 20 febr. — P. 9. locul zece este Steliana Grama] // Tineretul Moldovei. — 528. Mama şi fiica trec pragul poeziei : [despre Claudia Slu‑ 1998. — 7 noiemb. — P. 9. tu şi despre Steliana Grama, poete] // Glasul Naţiunii. — 520. Un an cu cărţi şi cu valori : [la Salonul Literar al Uniunii 1999. — 19 mai. — P. 8 : două poze ale ambelor poete. Scriitorilor a avut loc o discuţie cu genericul „Anul literar 529. Păduraru, Pavel. Un an literar cu multe cărţi bune şi ma‑ 1998“, referinţe la Steliana Grama] // Lit. şi arta. — 1998. — culatură : [menţionează că Steliana Grama a mai făcut un 24 dec. — P. 3. pas hotărâtor spre „rezervaţia de meteoriţi“, la care tinde să ajungă cu orice preţ] / Pavel Păduraru // Tineretul Moldo‑ 1999 vei. — 1999. — 30 ian. — P. 7. 521. Ancheta „Literatura şi arta“ : [Steliana Grama răspunde la 530. Roibu, Nicolae. Anul trecut au apărut peste 100 de cărţi : patru întrebări] / Steliana Grama // Lit. şi arta. — 1999. — [printre poeţi este menţionată şi Steliana Grama] / Nicolae 21 ian. — P. 5 : portr. Roibu // Flux. — 1999. — 5 ian. — P. 6. 522. Au fost decernate premiile literare : [Steliana Grama a de‑ 531. Viaţa Uniunii Scriitorilor : [la şedinţa din 2 febr. curent a venit laureată a Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova Consiliului Uniunii Scriitorilor, aceasta şi‑a completat rân‑ şi Jas‑Group pentru volumul de poezie Rezervaţia de mete‑ durile cu noi membri: Ion Găină, Steliana Grama (ş.a.)] // oriţi] // Lit. şi arta. — 1999. — 1 ian. — P. 2. Lit. şi arta. — 1999. — 11 febr. — P. 3. 523. Botezatu, Eliza. Ancheta „LA“ : [răspuns la patru întrebări 532. Zi de zi : jurnal redacţional : [despre Eminesciana Stelianei ale hebdomadarului Literatura şi arta, în care dă o frumoa‑ Grama] // Basarabia : Literatură. Artă. Cultură : rev. a scrii‑ să apreciere cărţii Stelianei Grama Rezervaţia de meteoriţi] / torilor din Republica Moldova. — 1999. — Nr 1. — P. 1. Eliza Botezatu // Lit. şi arta. — 1999. — 14 ian. — P. 5. 524. Cimpoi, Mihai. Răspuns la ancheta hebdomadarului 2000 „LA“ : [semnalează o constelaţie întreagă de debuturi litera‑ 533. Florea, Ana. Un festival în memoria lui Ion şi Doina Al‑ re, printre care şi Steliana Grama] / Mihai Cimpoi // Lit. şi dea‑Teodorovici : [9–10 noiemb. 2000] : [la secţiunea crea‑ arta. — 1999. — 1 ian. — P. 2. ţie juriul a decis să nu acorde premiul I şi trofeul mare, pre‑ 525. Drăgan, Victor. Generaţia tânără alege dreptatea / Victor miul doi i‑a revenit lui Liviu Ştirbu cu piesa „Înger decăzut“ Drăgan // Ţara. — 1999. — 7 mai. : fotogr. Stelianei Grama. (text de Steliana Grama, interpretată de Nelly Ciobanu) ] / 526. Gheorghiţă, Natalia. De ziua lui Eminescu, premii la Casa Ana Florea // Ţara. — 2000. — 16 noiemb. — P. 4. Limbii Române : [juriul Concursului de creaţie al revistei 534. Furdui, Galina. Echilibru susţinut de extreme : [despre Limba Română, ed. I‑a, 1998, a făcut totalurile, (…) Stelia‑ rondelurile poetei Steliana Grama] / Galina Furdui // Lit. şi

270 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 271 arta. — 2000. — 21 sept. — P. 4 : portr. ; Idem : Grama Ste‑ 542. Cimpoi, Mihai. Răspuns la chestionarul de revelion al heb‑ liana. Surogat de iluzii : (rondeluri). — Timişoara, 2003. — domadarului „LA“ : [este menţionată Steliana Grama în P. 257–259 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., ipostază de autoare de rondeluri] / Mihai Cimpoi // Lit. şi 2006. — P. 272–274. arta. — 2001. — 27 dec. — P. 1, 5. 535. Gafton, Marcela. Victor Buruiană, un om (bun) cu o chita‑ 543. Ciocanu, Ion. Răspuns la chestionarul de revelion al hebdo‑ ră : [care interpretează cântece şi pe versuri de Steliana Gra‑ madarului „LA“ : [printre cărţile bune apărute în anul 2001 ma] / Marcela Gafton // Ţara. — 2000. — 1 febr. — P. 4. este menţionată cartea Stelianei Grama Pubela din Calea Lac‑ 536. Grama Steliana D. Lista autorilor, membri ai Asociaţiei tee] / Ion Ciocanu // Lit. şi arta. — 2001. — 27 dec. — P. 5. DAC // Autorul : bul. inf. al Asoc. DAC. — 2000. — Iun. 544. Dabija, Nicolae. Generaţia hlizită : [Steliana Grama este (Nr 1). — P. 15. remarcată printre reprezentanţii distinşi ai generaţiei mai 537. Mircos, Vlad. Festivalul Naţional „Maluri de Prut 2000“. tinere, care s‑au regăsit în ideea naţională] / Nicolae Dabija Laureaţii Festivalului : [printre ei, textiera‑poetă Steliana // Lit. şi arta. — 2001. — 29 noiemb. — P. 1. Grama, care a ocupat locul II cu piesa Înger decăzut, muzi‑ 545. Dolgan, Mihail. O panoramă multicoloră a liricii postbe‑ că — Liviu Ştirbu, interpret — Nelly Ciobanu] / Vlad Mir‑ lice: „Slova ei de foc“ şi „Slova făurită“: (în loc de prefaţă) : cos // Lit. şi arta. — 2000. — 23 noiemb. — P. 6. [ref. la poeta Steliana Grama] / Mihail Dolgan // Iubire de 538. Popuşoi, Liliana. Gigi, Nomi, Val şi Victoria dau lovitura Metaforă : Antol. în 2 vol. a poeţilor‑absolvenţi ai Univ. de de „Shock“ : [formând o trupă autohtonă şi cântând melo‑ Stat din Moldova / întocmirea, pref., notă asupra ed. şi no‑ dii pe texte de Steliana Grama] / Liliana Popuşoi // Jurnalul tele biobibliogr. de Mihail Dolgan. — Ch., 2001. — Vol. 2. Naţ. — 2000. — 10 mart. — P. 16. De la Petru Zadnipru la Svetlana Corobceanu. — P. 13 ; Ibi‑ 539. Steliana Grama : [fişă biografică] // Noi. — 2000. — dem : Steliana Grama : [notă biobibliogr.]. — P. 158 : portr. Nr 8. — P. 8 : portr. 546. Guţuleac, Natalia. Fulgerul Iubirii ţi se strecoară în suflet : 540. Trofimov, Rodica. Tot mai departe de Doina şi Ion : Festi‑ [despre caseta Fulgerul Iubirii pe versurile poetei Steliana valul „Maluri de Prut“ la cea de‑a VI‑a ediţie : [locul doi i‑a Grama, apărută în 2001 la Music Master] / Natalia Guţuleac revenit melodiei lui Liviu Ştirbu, pe versurile Stelianei Gra‑ // Jurnal de Chişinău. — 2001. — 7 dec. — P. 10 : il. ma Înger decăzut, la secţiunea Creaţie] / Rodica Trofimov // 547. Mircos, Vlad. „Maluri de Prut — 2001“ : [melodia Doar cu Flux : ed. de vineri. — 2000. — 17 noiemb. — P. 7. tine, muzică de Oana Sulac, text de Steliana Grama, a luat Premiul special al Fundaţiei culturale Pasărea Phoenix] / 2001 Vlad Mircos // Capitala. — 2001. — 15 dec. — P. 9. 541. Cezara cântă cu „Cezara“ — formaţia care a făcut‑o să 548. Mitriuc, Stela. „Am ratat debutul cu Eugen Doga, ca să ştie ce vrea : [se menţionează că Cezara s‑a lansat ca inter‑ mă lanseze Leonid Gorceac“ : [menţionează că apelează la pretă la 16 ani cu piesa de succes Noaptea inocenţei, mu‑ textiera Steliana Grama] / interviu realizat de Ion Borş // zică de Dinu Matveevici, text de Steliana Grama] // Dia‑ Tineretul Moldovei. — 2001. — 9 aug. — P. 5. log. — 2001. — 21 sept. — P. 8. — (Generaţia XXI). — Nu‑ 549. Nelly Ciobanu a luat locul trei la Festivalul internaţional mele aut. nu este indicat. „Zolotoi skif“ : [cu piesa Înger decăzut, semnată de Steli‑

272 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 273 ana Grama şi Liviu Ştirbu] // Jurnal de Chişinău : ed. de Steliana Grama] / Mihai Morăraş // Lit. şi arta. — 2002. — vineri. — 2001. — 29 iul. — P. 8. 7 mart. — P. 4. 550. Salonul Naţional de Carte : program : 1 septembrie. Lansări 558. Rusnac, Gheorghe. Un aviz important : [lansarea antolo‑ de carte. Editura Augusta : [printre alţi autori este lansată giei Iubire de Metaforă, unde sunt inserate versurile poeţi‑ cartea Pubela din Calea Lactee de Steliana Grama] // Salon lor absolvenţi ai USM, va avea loc la 28 febr. 2002 (Steliana Expres : publ. a Salonului Naţ. de Carte. — Ed. a X‑a. — Grama este în compartimentul V)] / Gheorghe Rusnac, Mi‑ Ch., 2001. — P. 2. hail Dolgan // Lit. şi arta. — 2002. — 7 febr. — P. 8. 2002 559. Steliana Grama: Curriculum Vitae // Coliseum Teatru. Sta‑ 551. Dolgan, Mihail. O panoramă multicoloră a liricii postbe‑ giunea 1998—1999; 1999—2000 : ed. Centrului de Arte Coli‑ lice: Slova ei de foc şi Slova făurită : [pref. la cartea Iubire seum. — Ch., 2002. — P. 149 : portr. — Titlul e dat în lb. en. de Metaforă. De la Petru Zadnipru la Svetlana Corobcea‑ 560. Steliana Grama : [note biogr.] // Noi. — 2002. — Nr 5. — nu: antol. a poeţilor‑absolvenţi ai USM] : [ref. şi la creaţia P. 8 : portr. Stelianei Grama] / Mihail Dolgan // Lit. şi arta. — 2002. — 2003 24 ian. — P. 5. 561. Bantoş, Ana. Rostirea de sine : [a poetei Steliana Grama] 552. G[afton], M[arcela]. Fulgerul Iubirii : [lansarea casetei au‑ / Ana Bantoş // Limba Română. — 2003. — Nr 11/12. — dio cu acelaşi titlu, pe versurile Stelianei Grama, înregis‑ P. 70–71 ; Idem : Grama Steliana. Surogat de iluzii : Ronde‑ trată la firma Music Master în 2001] / Marcela Gafton // luri de dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — Ţara. — 2002. — 11 ian. — P. 4 : il. P. 276–278. 553. Grama, Steliana. Chestionar de Revelion: [Steliana Grama 562. Belicov, Serafim. Pe strada fostelor iubiri e noaptea inocenţei răspunde la ancheta hebdomadarului „LA“] // Lit. şi arta. — / Serafim Belicov // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ron‑ 2002. — 3 ian. — P. 5 : portr. deluri]. — Timişoara, 2003. — P. 260–261 ; Ibidem. — Ed. 554. În preajma Adunării Generale a Uniunii Scriitorilor din a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 274–275. Republica Moldova : Ancheta „LA“ : [răspunde Steliana 563. Botezatu, Eliza. O poetă îşi caută un drum : [st. intr.] / Eli‑ Grama] // Lit. şi arta. — 2002. — 5 dec. — P. 5 : portr. za Botezatu // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ronde‑ 555. M‑a făcut o mică personalitate : [despre debutul autoarei în luri]. — Timişoara, 2003. — P. 12–13 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, anul 1983 la rev. Noi, ex‑Scânteia leninistă] / Steliana Grama rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 269–272. // Noi. — 2002. — Nr 11. — P. 20. — (Destinul meu la Noi). 564. Călugăru‑Baciu, Elena. Lumină Lină (Gracions Light) : [lan‑ 556. Mihail, Dinu. Fals jurnal de pescar amator: (Rânduri trecă‑ sare de carte la Chişinău (19–20 aug. 2003), în cadrul căreia toare pentru Serra nemuritoare) : [despre şedinţele cenaclu‑ a luat cuvântul şi Steliana Grama] / Elena Călugăru‑Baciu // lui „A. Mateevici“ din anul 1988] / Dinu Mihail // Tineretul Amurg Sentimental (Bucureşti). — 2003. — Nr 10. — P. 17–18. Moldovei. — 2002. — 22 aug. — P. 5. — (Steliana este în 565. Cimpoi, Mihai. „Meteorogonia“ Stelianei Grama : [st. intr.] poză cu un grup de copii cu lozinca „Noi vrem abecedar!“). / Mihai Cimpoi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ron‑ 557. Morăraş, Mihai. Prin ani — acelaşi dor de Poezie : [despre deluri]. — Timişoara, 2003. — P. 12–13 ; Ibidem. — Ed. a lansarea vol. de versuri Iubire de metaforă la USM, cu ref. la 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 264–265 ; Idem : Cim‑

274 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 275 poi, Mihai. Critice. [Vol. 3] : Orizont mioritic, orizont euro‑ de Steliana Grama şi Dans cu pumnalul în inimă de Clara pean / Mihai Cimpoi. — Craiova, 2003. — P. 256–257. Mărgineanu] // Lit. şi arta. — 2003. — 4 dec. — P. 8. 566. Cimpoi, Mihai. [Steliana Grama] / Mihai Cimpoi // 575. Vodă, Gheorghe. [Poeta Steliana Grama] : [st. intr. şi ref. Cimpoi Mihai. Istoria literaturii române din Basarabia : crit.] / Gheorghe Vodă // Grama Steliana. Surogat de iluzii : comp. — Ch., 2003. — P. 388 : portr. [rondeluri]. — Timişoara, 2003. — P. 7, 257 ; Ibidem. — Ed. 567. Gheorghiţă, Nadina. Steliana Grama: unitatea contrariilor a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 265, 272. sau 2 în 1 / Nadina Gheorghiţă // Grama Steliana. Surogat de 576. Ziua Mondială a României. Manifestări. 29 nov. [2003] : iluzii : [rondeluri]. — Timişoara, 2003. — P. 262–263 ; Ibi‑ Program : lansări de carte ale aut. Clara Mărgineanu (Ro‑ dem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 279–280. mânia) şi Steliana Gramă (Republica Moldova) // Accen‑ 568. Josu, Nina. „Am fost cu marii pierduţi, şi acum iată că nu te. — 2003. — 27 noiemb. — P. 1 ; Lit. şi arta. — 2003. — se mai poate“ : [recital de versuri în incinta Teatrului Ginta 27 noiemb. — P. 1. Latină, din creaţia proprie a citit şi Steliana Grama] / Nina Josu // Lit. şi arta. — 2003. — 28 aug. — P. 3. 2004 569. Palladi, Tudor. Trilema rondelului sau contactul cu dra‑ 577. Dialog între generaţii literare: Literatura sub comunismul gostea Singulariei Tantum : [st. introd.] / Tudor Palladi // sovietic şi „democratic“ — (ne) şanse : [discută reprzentan‑ Grama Steliana. Surogat de iluzii : [rondeluri]. — Timi‑ ţii diverselor generaţii: Arcadie Suceveanu, Steliana Grama şoara, 2003. — P. 8–12 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi com‑ şi Traianus] // Democraţia. — 2004. — 10 febr. — P. 10. pl. — Ch., 2006. — P. 266–269. 578. Donos, Alexandru. Ura‑a‑a‑a! Încă un Pardon : [rev. de 570. Popuşoi, Liliana. Pubela din Calea Lactee : [ref. crit.] / Li‑ satiră şi umor, Steliana Grama colabora frecvent la aceas‑ liana Popuşoi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : [ronde‑ tă publ.] / Alexandru Donos // Lit. şi arta. — 2004. — 27 luri]. — Timişoara, 2003. — P. 264‑265 ; Ibidem. — Ed. a mai. — P. 8. 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 280. 579. Horaţiu‑Frişcu, Alexandru. Vis erotic : [parodie la un vers 571. [Steliana Grama] : [fişier]: [despre aut. cărţiiPubela din Calea al Stelianei Grama: Încet de tot îţi desfăceam corsajul… ] / Lactee, care va participa în emisiunea Mă cheamă cuvintele] Alexandru Horaţiu‑Frişcu // Lit. şi arta. — 2004. — 25 no‑ // Programele Teleradio = Programmy Teleradio. — 2003. — iemb. — P. 8. 1 iul. (Nr 28). — P. 14 : portr. — (O voce în topul poeziei). 580. Josu, Nina. O zi cu raze mai blânde — Ziua Poeziei : [la 572. Steliana Grama : [note biogr.] // Noi. — 2003. — Nr 10. — care a citit rondelurile sale Steliana Grama, fiind elogi‑ P. 8 : portr. ată de poetul Arcadie Suceveanu] / Nina Josu // Lit. şi 573. Traianus. Copil legitim al poeziei / Traianus // Grama Ste‑ arta. — 2004. — 21 oct. — P. 4. liana. Surogat de iluzii : [rondeluri]. — Timişoara, 2003. — 581. Popescu, Viorel. „Atac“ basarabean la Războieni : [despre P. 261 ; Ibidem. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — manifestările de la Războieni întru comemorarea eroilor P. 275–276. din marea bătălie din 26 iulie 1476 sub conducerea lui Şte‑ 574. Viaţa Uniunii Scriitorilor : [au fost lansate, la Casa Limbii fan cel Mare, la care actorul Sandu-Aristin Cupcea a citit Române din Chişinău, volumele de poezie Surogat de iluzii versuri din creaţia scriitorilor basarabeni, printre care şi

276 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 277 Steliana Grama] / Viorel Popescu // Lit. şi arta. — 2004. — 588. Druţă, Boris. Steliana Grama e meteorit / Boris Druţă // 12 aug. — P. 6. Lit. şi arta. — 2005. — 29 sept. — P. 5. 582. Roibu, Nicolae. Trei reviste şi‑au onorat autorii cei mai 589. Josu, Nina. „Nu e om să nu fi scris o poezie“ — ediţie jubi‑ buni : [rev. Viaţa Basarabiei a acordat premii pentru anul liară : [la lansarea căreia a participat şi a luat cuvântul, îm‑ 2003 : (…) premiu special Stelianei Grama — pentru cola‑ preună cu alţi poeţi, şi Steliana Grama] / Nina Josu // Lit. şi borare] / Nicolae Roibu // Timpul. — 2004. — 13 febr. — arta. — 2005. — 24 mart. — P. 7. P. 20. — (Premii literare). 590. Palladi, Tudor. „ …La nivel de rondel“ : [despre poezia Ste‑ 583. Viaţa Uniunii Scriitorilor : [în cadrul Muzeului de Lit. Ro‑ lianei Grama] / Tudor Palladi // Phoenix : anotimp lit.‑art. mână M. Kogălniceanu al USM a avut loc comemorarea a pentru tineret. — 2005. — Iun.–Sept. (Nr 1) — P. 22. 150 de ani de la naşterea poetului Alexandru Macedonski, din versurile poetului omagiat au citit Steliana Grama şi 2006 Galina Furdui] // Lit. şi arta. — 2004. — 25 mart. — P. 8. 591. Activitatea Uniunii Scriitorilor din Moldova : [Steliana 584. Viziru, Andrei. Cum se naşte o poetă : [Steliana Grama] : Grama, membră în Comisia de Cenzori] // Activitatea Uni‑ [în dialog: Andrei Viziru — Claudia Grama] / Andrei Vizi‑ unii Scriitorilor din Moldova în cifre şi date (14.XII.1999— ru // Viziru Andrei. Cei şapte ani de acasă sau cele şapte mi‑ 12.XII.2002). — [Ch., 2006]. — P. 2. racole ale copilăriei. — Ch., 2004. — P. 120‑121 : 2 fotogr. 592. Adio, Steliana Grama! : [In memoriam] // Viaţa Basarabi‑ ei. — 2006. — Nr 3/4. — P. 171 : portr. (p. 167). — Semnat : 2005 Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova. 585. Agache, Catinca. Nouăzeciştii : [din Basarabia] : [ref. la Ste‑ 593. A trăit între semeni şi pentru semeni… : [Steliana Grama] // liana Grama] / Catinca Agache // Agache Catinca. Literatura Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. — Semnat : Colegii de română în ţările vecine 1945—2000 : Basarabia (Republica facultate. Moldova), Nordul Bucovinei (Ucraina), Banatul iugoslav‑ 594. Bantoş, Ana. Steliana Grama : rostirea de sine / Ana Ban‑ Voivodina (Serbia), Ungaria. — Iaşi, 2005. — P. 401. toş // Bantoş Ana. Recuperarea autenticului / Ana Bantoş ; 586. Dabija, Nicolae. Jocul de‑a cuţitele / Nicolae Dabija // Lit. şi Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch., 2006. — arta. — 2005. — 13 oct. — P. 7. — Din conţ.: „Nu m‑am gân‑ P. 181–183. dit niciodată dacă Emilian Galaicu‑Păun, Teo Chiriac, Vale‑ 595. Beşleagă, Vladimir. [Aţi mai auzit pe undeva …] / Vladimir riu Matei, Leo Bordeianu, Nicolae Popa, Irina Nechit, Steliana Beşleagă // Grama Steliana. Surogat de iluzii : Rondeluri de Grama, Traianus ş. a. ar fi sau ba postmodernişti. Sunt poeţi“. dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 278. 587. Dabija, Nicolae. „… şi …“ / Nicolae Dabija // Lit. şi arta. — 596. Bordeianu, Leo. Despre Steliana Grama la timpul prezent : 2005. — 29 sept. — P. 1. — (La est de vest). — Din conţ. : In memoriam / Leo Bordeianu // Florile dalbe. — 2006. — „(…) Steliana Grama etc., care după părerea noastră sunt 9 noiemb. — P. 8 : portr. cei mai de frunte scriitori ai Basarabiei, chiar dacă nu au 597. Cărţile editurii Phoenix : [sunt scanate coperţile a patru încăput în antologiile pe care le‑a alcătuit distinsul critic [E. cărţi, printre care şi Steliana Grama. Surogat de iluzii : Ron‑ Lungu] şi colegii dumisale“. deluri de dragoste, Ed. a 2‑a, adăug. Ch., 2006] // Ciocanu

278 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 279 Ion. Efortul salvator : [art. şi eseuri de sociolingvistică şi de 607. Gheorghiţă, Nadina. Zi a Poeziei sub semnul tristeţii : [şi a cultivare a limbii]. — Ch., 2006. — P. [380]. regretabilei pierderi — „a încetat din viaţă (…) Steliana Gra‑ 598. Ciobanu, Raisa. Steaua, precum frunza, a căzut în toam‑ ma, un nume de referinţă al poeziei tinere din Moldova“] / nă… : [Steliana Grama] / Raisa Ciobanu // Lit. şi arta. — Nadina Gheorghiţă // Capitala. — 2006. — 18 oct. — P. 5. 2006. — 19 oct. — P. 5. 608. Lacrimile cathartice ale cunoaşterii artistice : Grigore Gri‑ 599. Condoleanţe : [la plecarea pe alte tărâmuri a Stelianei Gra‑ gorescu în dialog cu Tudor Palladi : [ref. la Steliana Grama] ma] // Moldova Suverană. — 2006. — 17 oct. — Semnat : // Phoenix : anotimp lit.‑art. pentru tineret. — 2006. — [Rudele, colegii, prietenii]. 15 iun.–13 sept. — P. 31‑32. 600. Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Steliana Grama : 609. Laureaţii săptămânalului Literatura şi arta pentru [In memoriam] // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. anul 2005 : [pentru poezie — Steliana Grama] // Lit. şi 601. Echipa Jurnalului de Chişinău. Adio, Steliana : [In memori‑ arta. — 2006. — 5 ian. — P. 1. am] // Jurnal de Chişinău. — 2006. — 13 oct. — P. 15. 610. Marian, Boris. Naedine so vsemi : izbr. stihotvore‑ 602. Editura Cartea Moldovei. Ultima toamnă de viaţă şi întâ‑ niâ. — Ch., 2006. — P. [272]. — Este poza scriitorului Kiril ia toamnă de eternitate a Stelianei Grama // Lit. şi arta. — Kovalgi înconjurat de scriitorii din Moldova, printre care şi 2006. — 19 oct. — P. 5. Steliana Grama, trad. a poeziilor acestui poet. 603. Editura Pontos. Omagiu pentru o poetă : [Steliana Grama] // 611. Marin, Aura. Să‑ţi fie norii de puf …: [Stelianei Grama] / Timpul : cotid. naţ. independent. — 2006. — 16 oct. — P. 6. Aura Marin // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. 604. Festivitatea de decernare a premiilor „Iulia Hasdeu“ : [la 612. Morăraş, Mihai. Steaua nestinsă a Stelianei Grama : In me‑ Bibl. Publică Onisifor Ghibu] // Glasul Naţiunii. — 2006. — moriam / Mihai Morăraş // Universitatea de Stat din Mol‑ 7 dec. — P. 7. — Din conţ. : „Mai desprindem câteva titluri dova. — 2006. — 31 oct. (Nr 3). — P. 10 : portr. din sumar: (…) eseul Această velă solitară, Steliana Grama 613. Olaru, Angelina. Omagiu pentru o poetă : [Steliana Gra‑ de Ion Hadârcă, care s‑a vrut a fi un ultim omagiu poetei ma] / Angelina Olaru // Timpul : cotid. naţ. independent. — care va naviga mereu ca o cometă sihastră, revenind din 2006. — 16 oct. — P. 6 : portr. când în când să strălucească enigmatic cu trena‑i multigra‑ 614. Palladi, Tudor. Alfa şi omega visului sau interversiunea matică pe bolta înaltă a unor constelaţii de suflete candide, perfuziei faustiene : [cuv. înainte] / Tudor Palladi // Grama sublimate veşnic întru neuitare (…)“. Steliana. Perfuzie de vise. — Ch., 2006. — P. 6–12. 605. Hadârcă, Ion. Această velă solitară, Steliana Grama : [eseu] 615. Palladi, Tudor. Eutocia rondelului de sine : [st. introductiv] / / Ion Hadârcă // Clipa Siderală. — 2006. — Nr 5. — P. 8–9 : Tudor Palladi // Grama Steliana. Surogat de iluzii : Rondeluri de portr. — (Răguşiţi de cuvânt). dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi compl. — Ch., 2006. — P. 6–22. 606. Galina Furdui — o voce distinctă în lirica contemporană 616. Palladi, Tudor. Sacramentul sau Cetatea de scaun a Dra‑ // Glasul Naţiunii. — 2006. — 22 iun. — P. 9. — Din conţ. : gostei steliene : [pref.] / Tudor Palladi // Grama Steliana. Galina Furdui s‑a evidenţiat mai ales prin rondelurile izbu‑ Cetatea de scaun a Dragostei. — Ch., 2006. — P. 3–16. tite, şcolită probabil de la marele „rondelist“ A. Macedon‑ 617. Parfentie, Nina. Steliana Grama : [la emisiunea de poezie Al ski. Are şi o demnă urmaşă, Steliana Grama. cincilea anotimp din 24 iunie 2006] / Nina Parfentie // Pro‑

280 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 281 gramele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televi‑ din partea autoarei : „Neuitatei Steliana Grama, acelei care deniâ i radioveŝaniâ. — 2006. — 26 iun.‑2 iul. (Nr 26). — m‑a chemat la focul sacru al Poeziei, susţinându‑mă şi lu‑ P. 10 : portr. minându‑mă indirect…“. 618. Pohilă, Vlad. O scriitoare rară, printre cărţi rare : [Claudia 628. Zbârciog, Vlad. A mai căzut o stea… : [poeta Steliana Gra‑ Slutu‑Grama] : [referinţe şi la Steliana Grama] / Vlad Pohilă ma] / Vlad Zbârciog // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. // BiblioPolis. — 2006. — Vol.19, Nr 3 (Serie nouă). — P. 107. — Este fotogr. Claudiei Slutu‑Grama şi a Stelianei Grama sub 2007 care e notat: „O mamă — Claudia Slutu‑Grama şi o fiică — 629. Cărţi nominalizate pentru premiile Uniunii Scriitorilor din Steliana Grama, două sensibilităţi, două scriitoare…“. Moldova, ediţia 2006 : [Poezie: Grama Steliana. Perfuzie de 619. Popuşoi, Liliana. …Şi în cuvânt, uneori ne întoarcem! : [In vise (…)] // Lit. şi arta. — 2007. — 15 febr. — P. 7. memoriam Steliana Grama] / Liliana Popuşoi // Flux : ed. 630. Ciocanu, Anatol. Grama Steliana (04.06.1974—11.10.2006) de vineri. — 2006. — 20 oct. — P. 8 : portr. / Anatol Ciocanu // Dicţionarul scriitorilor români din Ba‑ 620. Proca, Ion. Amintiri de pe când erau cu noi… : In me‑ sarabia 1812—2006 / Muzeul Lit. Române M. Kogălnicea‑ moriam Steliana Grama / Ion Proca // Glasul Naţiunii. — nu. — Ch., 2007. — P. 226–227 : portr. 2006. — 26 oct. — P. 11 : portr. — (Tăcerea răzbate). 631. Ciocanu, Anatol. Săgetarea tardivă a „cometelor“ Claudi‑ 621. Roşca, Agnesa. La plecarea Stelianei Grama : [versuri] / ei Slutu‑Grama : [ref. la fiica ei — poeta Steliana Grama] / Agnesa Roşca // Lit. şi arta. — 2006. — 19 oct. — P. 5. Anatol Ciocanu // Lit. şi arta. — 2007. — 19 iul. — P. 4. 622. Rusnac, Eugen. Steliana Grama (1974 — 2006) : In me‑ 632. Cupcea, Sandu‑Aristin. Steaua Demnităţii Noastre : [Ste‑ moriam / Eugen Rusnac // Arta 2006. Arte audiovizuale / liana Grama] / Sandu‑Aristin Cupcea // Lit. şi arta. — Acad. de Şt. a Moldovei, Inst. Patrimoniului Cultural, Cen‑ 2007. — 11 oct. — P. 4 : portr. trul Studiul Artelor. — Ch., 2006. — P. 180. 633. Dolgan, Mihail. [Ref. la Steliana Grama] / Mihail Dolgan 623. S‑a stins o stea… : [Steliana Grama] // Jurnal de Chişinău. — // Dolgan Mihail. Poezia contemporană, mod de existenţă 2006. — 17 oct. — P. 15. — Semnat : Colegii de facultate. în Metaforă şi Idee : [st. monogr.] / Mihail Dolgan ; Acad. 624. Steliana Grama : [date biobibliogr.] // Grama Steliana. Su‑ de Şt. a Moldovei, Inst. de Filologie. — Ch., 2007. — P. 73, rogat de iluzii : Rondeluri de dragoste. — Ed. a 2‑a, rev. şi 78 : portr. în grup. compl. — Ch., 2006. — P. 4‑a a cop. 634. Dumbrăveanu, Victor. Un an de eternitate a Stelianei Gra‑ 625. Traianus. Inscripţii pe Etern : [pentru scriitoarea Steliana ma / Victor Dumbrăveanu // Capitala = Stolica. — 2007. — Grama] / Traianus // Gazeta liberă. — 2006. — 19 oct. — 19 oct. — P. 13. — Fotogr. Stelianei Grama cu scriitorii: Mi‑ P. 11 : portr. hai Cimpoi, Andrei Strâmbeanu, Vlad Zbârciog, Gheorghe 626. Un talent polivalent — Steliana Grama // Florile dalbe. — Ciocoi, Victor Dumbrăveanu ş.a. 2006. — 2 febr. — P. 8 : portr. 635. Eftodi, Valeriu. Durerea : (consacrată Stelianei Grama) : 627. Vlădiceanu, Mara. [Neuitatei Steliana…] / Mara Vlădicea‑ [versuri] ; Mă leagă‑un dor indefinit de Steliana [Grama] / nu // Vlădiceanu Mara. Un glas din abis : [versuri]. — Ch., Valeriu Eftodi // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 2006. — Pe vs. paginii de gardă este următoarea menţiune 19 oct. — P. 16.

282 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 283 636. Filip, Iulian. Steliana Grama (1974—2006). Poeţii mor în 644. Neculce, Nina. Un an fără Steliana Grama / Nina Neculce // zbor. Şi rămân pe acolo / Iulian Filip // Poezia Acasă : Poeţi Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 12 oct. — P. 8 : contemporani din Basarabia / antol. de Iulian Filip şi Mihai portr. — (In memoriam). Stan ; stud. introductiv de Mihai Cimpoi. — Ed. a 2‑a. — 645. Neculce, Nina. Şi frunza toamnei cade‑nlăcrimată… : [Un Târgovişte, 2007. — P. 379 ; Litere : rev. lunară de cultură an fără Steliana Grama] / Nina Neculce // Observatorul de a Soc. scriitorilor târgovişteni. — 2007. — Mart. (Nr 3). — Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16 : portr. P. 24. — (Poezia Acasă). 646. Palladi, Tudor. Adâncirea eternă în stea : Întru amintirea 637. Furdui, Galina. Pasăre cu aripi de lumină : [ale poetei neuitatei Steliana / Tudor Palladi // Glasul Naţiunii. — Steliana Grama] / Galina Furdui // Lit. şi arta. — 2007. — 2007. — 5 apr. — P. 7. — (Dincolo de clipă). 12 apr. — P. 5 : portr. 647. Palladi, Tudor. Adevărul poveştilor şi poveştile adevăru‑ 638. Jioară, Mariana. O nouă faţetă a operei steliene / Mariana lui : [despre creaţia Stelianei Grama] / Tudor Palladi // Gra‑ Jioară // Grama Steliana. Speranţa moare ultima : Poveşti ma Steliana. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — P. 111–113. dragoste. — Ch., 2007. — P. 94–107. 639. Josu, Nina. O poetă care ardea în verb : [Un an de la trece‑ 648. Palladi, Tudor. Templul se înalţă din „ruine“ : [ref. la Steli‑ rea în Eternitate. Serata de comemorare Steliana Grama din ana Grama] / Tudor Palladi // Slutu‑Grama Claudia. Come‑ 10 oct. 2007 în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor] / Nina tele din sânge : versuri. — Ch., 2007. — P. 12. Josu // Lit. şi arta. — 2007. — 19 oct. — P. 4. : portr. — Au 649. [Pohilă, Vlad]. Elogiu polivalenţei în munca de bibliote‑ vorbit: Vlad Zbârciog, Tudor Palladi, Ion Hadârcă, Vladi‑ car : [a Claudiei Slutu‑Grama] : [referinţe şi la Steliana Gra‑ mir Beşleagă, Marcela Mardare, Anatol Ciocanu [ş. a.]. ma] // BiblioPolis. — 2007. — Vol. 23, Nr 3 (Serie nouă). — 640. Kulikovski, Lidia. Colecţia Bibliotecii Municipale „B.P. P. 108. — Semnat : Vlad Prisăcaru. Hasdeu“ — actul unui efort colectiv : [ref. la Steliana Gra‑ 650. Popuşoi, Liliana. De Paşte, mai blajini, dar mai puţini : ma] / Lidia Kulikovski // Cărţi cu dedicaţii : (în col. Bibl. [printre cei evocaţi — şi Steliana Grama] / Liliana Popuşoi Mun. „B. P. Hasdeu“). — Ch., 2007. — P. 15. // Flux : ed. de vineri. — 2007. — 13 apr. — P. 7 : portr. — 641. Laureaţii revistei Glasul Naţiunii pentru anul 2006 : [la ca‑ (Se duc, ne părăsesc artiştii). pitolul Poezie: Steliana Grama, post‑mortem] // Glasul Na‑ 651. Premiile literare ale Uniunii Scriitorilor din Moldova pe ţiunii. — 2007. — 25 ian. — P. 1 : portr. anul 2006 : [premiile juriului Poezie: Steliana Grama pentru 642. Malaneţchi, Vasile. Un înger pe pământ: Steliana Grama volumul Perfuzie de vise (post‑mortem)] // Lit. şi arta. — / Vasile Malaneţchi // Destin Românesc. — 2007. — An. II 2007. — 22 mart. — P. 1. (XII), Nr 1/2 (49–50). — P. 338–339 : portr. — (In memo‑ 652. Proca, Ion. 128 pagini de literatură pură : [despre rev. Pho‑ riam). enix] : [ref. la poeta Steliana Grama] / Ion Proca // Glasul 643. Mardare, Marcela. „În zbuciumul aceleiaşi iubiri“ netrecă‑ Naţiunii. — 2007. — 18 ian. — P. 8. toare / Marcela Mardare // Grama Steliana. Speranţa moa‑ 653. Proca, Ion. „Stânjenei cu petale mov‑violete“ : [despre poeta re ultima : Poveşti adevărate de dragoste. — Ch., 2007. — Steliana Grama] / Ion Proca // Proca Ion. Poiana cu heruvimi : P. 107–110. [amintiri, interviuri]. — Ch., 2007. — P. 113–118 : portr.

284 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 285 654. Rusnac, Eugen. Nu am putut crede că ai plecat : [Steliana 664. Traianus. Inscripţii pe Etern : [eseu despre Steliana Grama, Grama — un an de trecere în Eternitate] / Eugen Rusnac // cea mai ilustră poetă a generaţiei ’90] / Traianus // Phoenix : Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16. anotimp lit.‑art. pentru tineret. — An. II Nr 4 (7) 28 dec. 655. Ruso, Marieta. Sunete — stele : Stelianei Grama : [ver‑ 2006 – 15 mart. 2007. — P. 1. suri] / Marieta Ruso // Observatorul de Nord (Soroca). — 665. Traianus. Schit cu rană : [versuri dedicate Stelianei Grama] 2007. — 19 oct. — P. 16. / Traianus // Lit. şi arta. — 2007. — 18 oct. — P. 4. 656. Rusu, Nicolae. Ce aşteptaţi de la anul 2007? : [răspuns la microancheta hebdomadarului „LA“] : [ref. la Steliana Gra‑ 2008 ma ] / Nicolae Rusu // Lit. şi arta. — 2007. — 4 ian. — P. 6. 666. Basarabeanca, A. Viaţa în cuvânt sau aventura nemuririi : 657. Sârbu, Antonina. Steliana Grama: „Într‑o dalbă dimineaţă, [despre patru volume‑ trepte în biografia artistică a Stelianei m‑oi porni şi eu să zbor…“ : [un an de eternitate a Stelianei Grama] : [fragm.] / A. Basarabeanca // Glasul. — 2008. — 12 Grama] / Antonina Sârbu // Ziarul de Gardă. — 2007. — iun. — P. 13. — (Marginalii tardive). — (Îngerul a strigat). 4 oct. — P. 8 : portr. 667. Gheorghiţă, Eugen. De ce Veronica Micle nu e Steliana 658. Slutu‑Grama, Claudia. Acest ţipăt de pasăre rănită — po‑ Grama / Eugen Gheorghiţă // Moldoveanca. — 2008. — ezia : Stelianei : [versuri] / Claudia Slutu‑Grama // Slu‑ Nr 2/3. — P. 45 : portr. tu‑Grama Claudia. Cometele din sânge : versuri. — Ch., 668. Steliana Grama (4 iunie 1974–11 octombrie 2006) // Lo‑ 2007. — P. 102–103. calităţile Republicii Moldova : Itinerar documentar‑publi‑ 659. Slutu‑Grama, Claudia. Meandrele destinului : [în loc de cistic ilustrat. — Ch., 2008. — Vol. 8. Li–M. — P. 643–644 : notă asupra ediţiei] / Claudia Slutu‑Grama // Grama Steli‑ portr. ana. Speranţa moare ultima : Poveşti adevărate de dragos‑ 669. Şmundeak, Tamara. Kvadratura kruga: kruglyj stol po te. — Ch., 2007. — P. 5–8. problemam hudožestvennogo perevoda : [ref. la opera Ste‑ 660. Slutu‑Grama, Claudia. Steluţa : [versuri] / Claudia Slu‑ lianei Grama] // Russkoe slovo. — 2008. — Apr. (Nr 15). — tu‑Grama // Slutu‑Grama Claudia. Cometele din sânge : P. 18–20. — În lb. ru. versuri. — Ch., 2007. — P. 19. 661. Steliana Grama (04.06.1974‑11.10.2006). In memoriam // Jurnal de Chişinău. — 2007. — 13 apr. — P. 4 : portr. — (Paştile Blajinilor la Jurnal). — Semnat : Colegii şi priete‑ nii. 662. Steliana Grama : [fişier omagial] // Observatorul de Nord (Soroca). — 2007. — 19 oct. — P. 16. 663. Steliana Grama, una din cele mai valoroase poete… : [des‑ pre serata de comemorare „Steliana Grama — un an de tre‑ cere în Eternitate“ de la Uniunea Scriitorilor din Moldova, 10 octombrie] // Timpul. — 2007. — 12 oct. — P. 16.

286 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 287 Index de nume Crudu, Dumitru 454 Gheorghe, Ana 20 Cupcea, Sandu‑Aristin (156, 323, 348, Gheorghiţă, Cezara 38 Afanasiu, Sergiu 344, (450, 451) Caranfil, Ninela (164, 368) 581), 632 Gheorghiţă, Eugen 667 Agache, Catinca 585 Cazacu, Tania 2 Cupcea, Valeriu (362) Gheorghiţă, Ion 38 Aldea‑Teodorovici, Doina (102, 115, Călugăru‑Baciu, Elena 564 Curbet, Vladimir (146) Gheorghiţă, Nadina 567, 607 533, 540) Căpăţină, Vasile 321 Curtescu, Tamara (74) Gheorghiţă, Natalia 526 Aldea‑Teodorovici, Ion (102, 115, Cărăuş Tamara 3 Dabija, Nicolae (425, 468, 500), 544, Gherasim, Paul 527 533, 540) Cărăuş, Vitalie (275) 586, 587 Gorceac, Leonid (548) Alexandrescu, Liliana (305) Cârchelan, Dorin (204, 217, 220) Dascăl, Valeria 412, 462 Gorin, Grigori (335, 339) Anton, Ion 451 Cârmu, Isai 31 Delinschi, Valentin (58) Grama, Claudia Apostol, Veniamin (267, 313, Cecan, Elena (475) Dem’ânik, M. 78 vezi Slutu‑Grama, Claudia 353, 361) Cervantes, Miguel de (328) Diaciuc, Elena 9 Grama, Dumitru C. 29, 119 Apostoleanu, Corina 11 Cezara (541) Dimitriu, Gheorghe (207) Grecu, Sandu (163) Armaşu, Liliana 493, 494 Cheianu, Constantin (238, 242, Doga, Eugen (548) Grigorescu, Adrian 33 Avădănii, Ion 452 243, 311) Dolgan, Mihail 333, 545, 551, 558, 633 Grigorescu, Grigore (608) Bahnaru, Vasile 504 Chicu, Dumitru (233) Doni, Gheorghe 344 Grinciuc, Dumitru (298) Bantoş, Ana 561, 594 Chiriac, Teo (586) Donos, Alexandru 578 Grumăzescu, Dumitru 91 Barberaux, A. (221) Chiriac, Vlad 428 Dostoievski, Feodor (219) Guţuleac, Natalia 546 Bargan, Cristina (331) Cimpoi, Mihai 4, 12, 377, 403, 501, Dragomir, Constantin (427) Hadârcă, Ion (604), 605, (639) Basarabeanca, A. 666 507, 508, 524, 542, Drăgan, Victor 525 Hâncu, Maria (360, 374) Bădicheanu, Mihai (180) 565, 566, (634), 636 Druţă, Boris 588 Hasdeu, Iulia (126) Bălan, Z. 434 Ciobanu, Nelly (406, 533, 537, 549) Dumbrăveanu, Luminiţa 36 Herbert, Ian (303) Bechet, Pavel (186, 188) Ciobanu, Raisa 598 Dumbrăveanu, Victor 634 Horaţiu‑Frişcu, Alexandru 579 Belicov, Serafim 19, 562 Ciobanu, Valeriu 509 Dumitrescu, Cristina (250) Huşanu, Constantin (177, 178) Beşleagă, Vladimir 595, (639) Ciobanu, Vlad (225) Eftodi, Valeriu 635 Ibsen, Henrik (158) Bieşu, Maria (468) Ciocanu, Anatol 321, 437, 630, Eminescu, Mihai (61, 62, 177, 178, Ionesco, Eugen (137, 256) Bocor, Peter (240, 264) 631, (639) 396, 526) Iorga, Nicolae (124) Bordeianu, Leo 431, (586), 596 Ciocanu, Ion 34, 543, 597 Esinencu, Nicolae 510 Jenz, Walter (298) Borş, Ion 24, 548 Ciocoi, Gheorghe (634) Fel’dšer, L. 56 Jereghi, Angela (96) Botezatu, Eliza 523, 563 Ciubotaru, Ion (137, 191) Filip, Iulian (113), 403, (427), 636 Jioară, Mariana 35, 638 Bragă, Teodora (159), 474 Ciurunga, Andrei (172) Flora, Ioan (208) Josu, Nina 568, 580, 589, 639 Braşoveanu, A. 453 Colesnic, Iurie (81), 231, 236, 237, Florea, Ana 533 Kogălniceanu, Mihail (279, 284) Bulgakov, Mihail (163) 248, 254, 268–269, Furdui, Galina (95, 142, 320, 351, 356, Kovalgi, Kiril 387 Bulkin, Kiril (327) 272, 277, 280, 438 382), 455, (477), 534, Kulikovski, Lidia 640 Burghilă, Lenuţa (245, 263) Collodi, C. (416) (583), (606), 637 Lara Cezara Buruiană, Victor (535) Coman, Olga (472) Furdui, Ludmila (142, 351, 356) vezi Terinte, Viorica Busuioc, Aureliu (201, 295, 316, Constantin, Dan 5 Fusu, Dumitru (195) Lazariuc, Anastasia (230) 332, 336) Corobceanu, Svetlana (333, 545, 551) Fusu, Mihai (285) Leahu, Nicolae 25 Butnaru, Leo (157), 506 Coval, Dumitru (197) Gafton, Marcela 512, 513, 535, 552 Loteanu, Emil (121) Butnaru, Vasile (193) Cozmuţă, Augustin 476 Galaicu‑Păun, Emilian (586) Lungu, E. (587) Capiţa, Lora 435 Cozub, Sandu (311) Ganea, Raisa (152) Lupan, Ana (259) Caragiale, Ion Luca (247) Creangă, Ion (285) Găină, Ion (531) Lupan, Ion 105

288 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 289 Lupu, Adrian (229) Palladi, Tudor 6, 13, 27, 28, 30–33, 35, Senic, V. (319) Tudoreanu, P. vezi Palladi, Tudor Macedonski, Alexandru (583, 606) 37, 569, 590, 608, 614– Silvestru, Valentin (223, 228) Ţopa, Efimia (182) Madan, Ion (188) 616, (639), 646–648 Slutu‑Grama, Claudia 29, 35, (127, Ţurcanu, Ianoş 372, 386 Malaneţchi, Vasile 642 Papadopol, Alma 440 145), 409–411, (528, Ţurcanu, Sandu (294) Malarciuc, Gheorghe (324, 330) Paquette, Louis‑Guy (169) 584, 618), 648, (649), Ungureanu, Larisa (238) Manea‑Cernei, Eugenia 407 Parfentie, Nina 617 658–660 Ungureanu, Lidia 500 Mardare, Marcela 35, 371, 375, Parii, Boris 115 Slutu‑Soroceanu, Nina (383) Ursu, Liliana 339 (639), 643 Partole, Claudia 497 Socolov, Angela (241, 260) Vaha, Volia (206, 227) Margine, Eugenia (233) Păduraru, Pavel 529 Spinei, Vasile (160) Vartic, Andrei (165) Marian, Boris 610 Părpăuţă, Radu 491 Stan, Mihai 403 Vasilache, Sandu (232, 273) Marin, Aura 611 Păunescu, Adrian (129), (452) Stepanov, Ludmila 469 Vasilcău, Traian (105), 449 Marin, Constantin (197) Pânzaru, Victor (288, 347), 425, 426, Straton, Marcel 488 Vatamanu, Leontina 38 Matcovschi, Dumitru (51, 53, 153, 429, 430, 432, 433, Strâmbeanu, Andrei (634) Vătămăniţă, Eduard 38 267, 468) 441–446 Strutzescu, Paul 459, 485 Vătămăniţă, Ion 38 Matei, Valeriu 489, (586) Plăieşu, Raisa (363) Suceveanu, Arcadie 518, (577, 580) Vieru, Grigore (391) Matveevici, Dinu (541) Plăieşu‑Dvornic, Cristian 389 Sulac, Oana (342, 547) Vişniec, Matei (287, 288, 290) Maxim, Dumitru Dan (249) Pohilă, Vlad 618, 649 Suruceanu, D. D. (277) Viziru, Andrei 584 Mărgineanu, Clara (26, 574, 576) Popa, Nicolae (586) Şmundeak, Tamara 669 Vlădiceanu, Mara 627 Mândru, Emil (219) Popescu, Fl. 7 Ştirbu, Liviu (260, 406, 533, 537, Vodă, Gheorghe 575 Mândru‑Crai, Steliana (114) Popescu, Ion (187) 540, 549) Vutcărău, Petru (238, 265) Mâţu, Maria 353, 361 Popescu, Viorel 581 Tarlapan, Efim (133) Williams, T. (227) Menşicov, Ala (238) Popuşoi, Liliana 21, 538, 570, 619, 650 Terinte, Viorica (344) Zadnipru, Petru (333, 545, 551) Mereuţă, Nicolae 9 Postică‑Ştefănescu, Ion 458 Todorov, Ilie (295) Zagoreanu‑Issa, Natalia (107, 341), Micle, Veronica (667) Potoţkaia, Vlada 514 Traianus 22, 344, (369), 486, 573, 344, (352) Mihail, Dinu 556 Prepeliţă, Mihai (193) 577, (586), 625, 664, 665 Zamura, E. 460 Mircos, Vlad (514), 537, 547 Proca, Ion 620, 652, 653 Trofimov, Rodica 540 Zbârciog, Vlad 628, (634, 639) Mitriuc, Stela (548) Racoviţă, Gheorghe (475) Moraru, Victor (197) Roibu, Nicolae 490, 515, 516, 530, 582 Morăraş, Mihai 557, 612 Roşca, Agnesa (147, 198, 492), 621 Morgenstern, Maia (174) Roşca, Angelina 9, (190, 285) Munteanu, Mihail (211, 468) Rudei, Anatol 499 Nechit, Irina (238, 586) Rusnac, Eugen 622, 654 Neculce, Nina 644, 645 Rusnac, Gheorghe 558 Negriş, Alexandru 439 Ruso, Marieta 655 Negru, Nicolae (509, 516) Rusu, Nicolae 15, 656 Niculiţă, Ion (118) Sainciuc, V. 447 Nicuţă, Dumitru 488 Sambriş, Nelly 16, 17 Olaru, Angelina 26, (376), 613 Sârbu, Antonina 657 Onofrei, Sergiu 344 Sârbu, Margareta (110) Opriş, Tudor (95, 104, 119, 218), 456, Scobioală, Aurel (427) (463), 465–467, 481, Sculeti, Ludovic 484 496, 502 Secară, Anişoara (120)

290 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 291 Index de seriale şi ediţii periodice Glasul Naţiunii 27, 32, 37, 79, 82, 104, 111, 134, 203, 270, 317, 354, 359, 402, 458, 463, 471, 477, 490, 528, 604, 606, 620, 641, 646, 652 Graiul Maramureşului (Baia Mare) 136, 149, 476, 480, 482 a Mic 167 Învăţ. public 410 Accente 22, 28, 331, 340, 341, 347, 576 Jurnal de Chişinău 546, 549, 601, 623, 661 Alunelul 404 Jurnalistul : gaz. didactică a Fac. de Jurnalism şi Şt. ale Comunic. a USM Amurg Sentimental (Bucureşti) 564 118, 459, 488 Autorul : bul. inf. al Asoc. DAC 536 Jurnalul Naţional 538 Azi (Bucureşti) 107, 108, 112, 117, 130, 465, 466, 467, 481 Kodry : Moldova literaturnaâ 343, 380 Basarabia 122, 508, 532 Lanterna Magică 127, 156, 163, 201, 225, 228, 273, 290, 295, 305, 306, 327, BiblioPolis 618, 649 328, 498, 503, 511 Biblioteca (Bucureşti) 145 Limba noastră : rev. şt.–metodică 73 Capitala 20, 547, 607, 634 Limba Română 301, 347, 517, 561 Clipa Siderală 390, 605 Limba şi lit. mold. în şcoală 52 Columna 100 Limba şi literatura română (Bucureşti) 65, 440, 448 Comunistul 514 Literatura şi arta 36, 47, 76, 96, 106, 125, 128, 132, 133, 140, 142, 146, 147, Contrafort : rev. a tinerilor scriitori din Republica Moldova 178, 191 152–154, 164, 166, 171, 181, 195, 199, 207–209, 211, 216, Cugetul 330 223, 227, 239, 259, 262, 291, 298, 303, 313, 323, 326, 329, Curierul de seară 98, 105, 113, 114, 155, 157‑162, 165, 169, 170, 172–174, 344, 348, 350, 358, 362, 366, 369, 372–374, 379, 382, 384, 177, 179, 180, 182, 184, 186, 187, 192, 193, 197, 198, 391, 392, 393, 396, 398, 408, 456, 457, 473, 475, 479, 487, 202, 203, 206, 213, 219–221, 224, 243, 282, 450, 453 499, 500, 506, 518, 520–524, 531, 534, 537, 542–544, 551, Cuvânt românesc torăcean : periodic al comunităţii românilor din Iugosla‑ 553, 554, 557, 558, 568, 574, 576, 578–581, 583, 586–589, via (Torac) 148 593, 598, 600, 602, 609, 611, 621, 628, 629, 631, 632, 637, Cuvântul care uneşte : Valori româneşti din Basarabia şi Bucovina de Nord 235 639, 651, 656, 665 Dacia literară 131 Litere : rev. lunară de cultură a Soc. Scriitorilor târgovişteni (România) 403, 636 Democraţia 26, 352, 355, 577 Luceafărul 509 Destin Românesc 332, 336, 642 Mesagerul 141, 483, 485, 489, 504 Dialog 13, 307, 320, 541 Moldova 63 Europa info 144 Moldova literară 204, 210, 217, 492 Făclia 65, 80, 102, 256, 439 Moldova Suverană 5, 16, 19, 308, 322, 468, 599 Femeia Moldovei 4, 53, 66, 138, 437 Moldoveanca 667 Florile dalbe 6, 13, 17, 34, 68, 69, 77, 94, 364, 381, 394, 397, 400, 401, 434, Molodež’ Moldovy 460 441–443, 446, 451, 454, 596, 626 Momentul 14 Flux 232, 233, 238, 240‑242, 249–251, 253, 255, 257, 258, 261, 265, 266, 274, Nezavisimaâ Moldova 461 276, 284, 287, 288, 293, 297, 300, 302, 304, 309, 311, 314, 505, 507, 530 Noi 205, 325, 337, 345, 399, 539, 555, 560, 572 Flux : cotid. naţ 229, 234, 264, 275, 281, 285, 294, 515, 516 Noutăţi editoriale 62, 72, 436, 438, 447 Flux : ed. de vineri 12, 21, 299, 310, 312, 315, 508, 540, 619, 650 Observatorul de Nord (Soroca) 405, 635, 644, 645, 654, 655, 662 Flux : magazin săpt. 230, 260, 263, 271, 278, 283, 286, 289, 292 Opinia (Iaşi) 189 Gazeta liberă 625 Pardon : rev. lit. de satiră şi umor 349, 357, 360 Gazeta Tineretului 116, 119, 120, 121, 123, 124, 126, 129, 139, 150, 472 Patria tânără 8, 137, 151, 183, 188, 196, 200, 215, 226, 474, 478, 497 Glasul 666 Phoenix : anotimp lit.–art. pentru tineret 370, 376, 378, 385, 387, 396, 590, Glasul Moldovei 246, 319 608, 664

292 O familie de intelectuali basarabeni Steliana Grama 293 Preocupări : publ. a elevilor Liceului Ind. nr. 1 din Focşani 75 Viaţa unei Pro Vatra (Fundaţia Culturală Vatra) 495 Programele televiziunii şi radiodifuziunii = Programmy televideniâ familii integre i radioveŝaniâ 412, 413, 415, 416, 418–424, 462, 571, 617 în imagini Russkoe slovo 669 Salon Expres : publ. a Salonului Naţ. de Carte 550 Săptămîna 3, 470 Scânteia leninistă 41, 71, 409, 417 Semn : rev. de lit. (Bălţi) 25 Scumpii, dulcii părinţi: Steluţa = Zvezdočka 39, 40, 42, 414 Tecla (Bujor) şi Iacob Slutu, Symposion : supl. de cult. ed. de ziarul 24 ore 296 9 mai 1975 Ştiinţa 48, 61, 411, 428 Tânărul leninist 44, 45, 46, 49, 50, 55, 57–59, 64, 67, 74, 425–427, 429–433, 22 mai 1958. Elevă în clasa a V-a 444, 445 Timpul 582, 603, 613, 663 Timpul (Iaşi) 185, 491 Tineretul liber : supl. lit.–art. (Bucureşti) 88, 92, 93 Tineretul Moldovei 24, 81, 83–85, 95, 97, 99, 101, 103, 109, 110, 194, 318, 449, 455, 464, 469, 519, 527, 529, 548, 556 Tinerimea Moldovei 51, 54 Tomis : rev. de cultură (Constanţa) 11, 252 Totuşi iubirea (Bucureşti) 452 9 septembrie 1958. Ţara 15, 218, 222, 244, 245, 279, 493, 494, 512, 513, 525, 526, 533, 535, 552 Elev în clasa a VIII-a Universitatea de Stat din Moldova 388, 612 la Şcoala medie din Ûnyj leninec 43, 50, 56, 59, 60, 64, 74, 78, 427, 444 Peresecina, Več. Chişinău 157, 159, 160, 165, 169, 173–176, 179, 187, 198, 202, 206, 213, r-nul Orhei 219, 221, 484 Viaţa Basarabiei 334, 363, 365, 383, 592 14 iulie 1966. Viaţa satului 2, 70, 86, 135, 143, 199, 212, 435 Studentă în anul I, Viitorul Prezent 486 Facultatea de Litere, Vocea României 7 USM Ziarul de Gardă 657 Zigzag : ziar de opinie studenţească 168, 190

23 septembrie 1967. Student în anul I, Facultatea de Drept a USM

294 O familie de intelectuali basarabeni File de album 295 1 ianuarie 1975. Şi ce fată frumuşică au părinţii…!

1 iulie 1970. 1 mai 1971. Absolventă a Universităţii din Chişinău Student la anul IV, USM

18 aprilie 1975. În braţele lui tăticu…

4 iunie 1978. În braţele mamei

22 aprilie 1973. Tinerii însurăţei 21 decembrie 1982. Au înflorit copacii la Puhoi… Claudia şi Dumitru Grama, 1973 Evrica! Viaţa e frumoasă!

296 O familie de intelectuali basarabeni File de album 297 1 septembrie 1981. Prima zi de şcoală

14 noiembrie 2003. Cu amica Oana Sulac

2 septembrie 1998. Steliana şi Cezara. 21 decembrie 1982. „Aut Caesar, aut nihil!”. Să fim Cezari! Meditaţie

27 septembrie 2005. 23 noiembrie 1987. Un grup de scriitori Legăm prietenii la cenaclul „Peniţa fermecată“ şi traducători

10 aprilie 1993. „Seminţa regală aplaudând (cu aripile îngerului) seminţelor „Epocii de Neandertal” (după A. Păunescu)

23 august 1993. 19 iulie 2005. Steliana împreună cu părinţii Cu scriitorul şi cu prof. dr. Tudor Opriş Vladimir Beşleagă

298 O familie de intelectuali basarabeni File de album 299 26 septembrie 2002. Cu dl Sava Pânzaru, dr. habilitat în filologie, conducătorul tezei

7 aprilie 1999. Împreună cu dl Ion Şpac şi dna Maria Vieru-Işaev, colegi de breaslă 7 iulie 2002. 7 decembrie 2001. Într-un ocean de flori. Parcul din Valea Morilor Viitorul îmi aparţine 30 noiembrie 2003. Cu poeta bucureşteană Clara Mărgineanu şi cu poetul Isidor Doctoreanu

12 iunie 2006. Ultima poză a Stelianei...

30 noiembrie 2003. Lansarea volumului „Surogat de iluzii“ la Casa Limbii Române

iulie 2005. În faţa librăriei „Universul“. 25 august 2004. Cu confraţii de condei Împreună cu consoarta...

300 O familie de intelectuali basarabeni File de album 301 S-a dăruit Cărţii, Culturii, la Universitatea de Stat din Moldova. 1974—1995 (1996); Cercetările în domeniul ştiinţelor chimice. 1946—1998 (1998), Cercetările în do‑ Spiritualităţii naţionale meniul ştiinţelor biologice şi agrochimice. 1946—1998 (1998); Istorie, până în ultimele sale zile… arheologie, etnografie. 1981—2000 [toate — ale membrilor corpului didactic de la USM] ş.a. (În loc de postfaţă) Eminent al culturii RSS Moldoveneşti (1967) şi Om emerit al Re‑ publicii Moldova (1996), în 1994, a fost unanim apreciat pentru comu‑ nicarea Cartea veche — promotor al limbii româneşti în Basarabia, la Un mare om al cărţii a plecat dintre noi la începutul acestui An al Congresul al V-lea al filologilor români. A făcut aprecieri de sinteză cărţii, la 500 de ani de la tipărirea primei cărţi pe plaiurile româneşti — asupra unor probleme teoretice de anvergură: Bibliografia basarabeană la Târgovişte, eveniment care aşază neamul nostru printre cele dintâi în contextul culturii şi spiritualităţii româneşti (2001) sau Bibliografia care au intrat în Galaxia Gutenberg. De 500 de ani românii multiplică Moldovei la început de mileniu (2003). A militat pentru organizarea şi difuzează Cartea, pe ale cărei învăţături şi-au clădit statornicia şi re‑ unui Institut Bibliografic Naţional, pledoarie publicată în lucrarea Ca‑ zistenţa faţă de opresiune. „Rezistenţa prin cultură“ este o armă pe care mera Naţională a Cărţii la 45 de ani (2002) şi a relevat preocupări‑ ne-a învăţat s-o mânuim şi prof. Ion Madan, pentru care îi rămânem le de bibliografie naţională — în manualul Biblioteconomie şi ştiinţa mereu recunoscători. El este deja în Panteonul Luminii, şi Lumina este informării. Prelegeri pentru studenţii specialităţii Biblioteconomie şi Logosul pe care Cartea ni-l transmite, iar profesorul nostru a fost un Asistenţă Informaţională (vol. 2, 2003). S-a preocupat să evidenţieze slujitor exemplar al Cărţii, al Culturii, al Spiritualităţii româneşti. şi ponderea cărţii pentru copii, într-un dicţionar biobibliografic care Ion Madan (31.V.1935 — 4.II.2008) a lăsat o bogată moştenire examinează totalitatea scrierilor ce le-au fost destinate, Scriitorii Mol‑ atât prin scris, cât şi, sau, mai ales, prin formarea oamenilor. Se simţea dovei în lectura copiilor şi adolescenţilor (ed. a 2-a, 2004), el, cărturarul la fel de bine printre oameni ca şi printre cărţi, era deschis la dialog, Ion Madan, cu pregătire de istoric, care, printr-o năprasnică întâmpla‑ povestind şi dând sfaturi; fiind tot aşa de receptiv la sugestii şi avid de re şi-a pierdut fiul, ceea ce i-a scurtat zilele. informaţii. A avut dintotdeauna, din strămoşii lui răzeşi, o sfătoşenie A fost omagiat de către specialişti, care l-au preţuit şi l-au con‑ şi o aplecare spre povestire, care completa cartea prin oralitate şi textul siderat un model de activitate şi viaţă civică. Astfel, i s-a dedicat mo‑ prin inspiraţie. nografia: Protagonistul bibliologiei naţionale. Ion Madan la 65 de ani, Ştiindu-i pregătirea şi orizontul ştiinţific larg, vom înţelege că de Natalia Cheradi, lucrare apărută sub egida ASEM, red. resp. Silvia planurile de învăţământ elaborate de prof. Ion Madan au fost atente Ghinculov (2000). În 2004, Un Premiu Naţional pentru profesorul Ion asupra studiului cărţii în limba română, activitatea marilor noştri în‑ Madan este semnalat de Elena Corotenco, Ion Şpac şi Claudia Slutu- aintaşi prezentând-o în interconexiune. Drept exemplu ne pot servi Grama, iar Lidia Kulikovski semnează studiul Cercetări în domeniul lucrările sale Bibliografia moldovenească: suport didactic pentru stu‑ ştiinţelor umaniste şi fundamentale: Ciclul de lucrări ştiinţifico-didac‑ denţi (1985) sau Programa analitică a cursului normativ „Bibliografia tice al dr. Ion Madan constituie o realizare de vârf a bibliologiei. Vom Naţională“, pentru universităţi (1993). Ceva mai înainte, în 1984, ela‑ reţine şi alte contribuţii: Irina Digodi, Ion Madan sau profesiunea de borase un Elogiu cărţii, cuprinzând aforisme şi diverse aprecieri despre credinţă a dascălului („Magazin bibliologic“, 2000, nr.1); Ion Şpac, Ion carte şi lectură. Madan — cercetător de vocaţie al bibliologiei naţionale („Magazin bi‑ Informaţia bogată şi aprecierea chibzuită sunt caracteristici‑ bliologic“, 2000, nr. 2); Veronica Gâlcă, Ion Madan la ceas aniversar le scrisului său, care se învederează în Biblioteconomia şi bibliografia („Literatura şi arta“, 1 iun. 2000); Mina Lozanu, Monografii de o valoa‑ Moldovei: profesori şi discipoli, red. resp. Lidia Kulikovski (2000), în re incontestabilă [scrise, elaborate de Ion Madan] („Literatura şi arta“, contribuţiile bibliologice Cercetările în domeniul ştiinţelor umanistice 22 apr. 2004).

302 303 M-a impresionat totdeauna faptul că an de an nu-şi precupeţea timpul şi puterile pentru investigaţii prin biblioteci, ca să scrie câte 20–25 de studii biobibliografice aniversare pentruCalendarul bibliote‑ carului (1992—1999) şi Calendar Naţional (2000—2008), publicaţii la care a fost membru în colegiul de redacţie. De asemenea, colabora cu eseuri pe teme istorice, literare etc. la revista de specialitate „Magazin bibliologic“, la alte publicaţii de cultură şi diferite volume colective — cu articole despre personalităţi marcante ale culturii româneşti din Basarabia şi din alte provincii ale României. Transmitea acestor texte din căldura sufletească a exegetului îngăduitor, care este atent mai ales la realizări şi aprecia contribuţia pozitivă a personalităţilor. Numai în anii 2000—2004 a publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice, didactice, bi‑ bliografice, inclusiv 10 cărţi. Prof. Ion Madan s-a dăruit bibliologiei, iar mai larg — Cărţii, Culturii, Spiritualităţii româneşti — până în ultimele zile de viaţă pă‑ mântească. Măcinat de o maladie necruţătoare, în ultimele luni îna‑ inte de a ne părăsi, a muncit la definitivarea monografiei O dinastie de cărturari basarabeni [poeta Steliana Grama, dr. în filologie Claudia Slutu-Grama, dr. în drept Dumitru C. Grama] care, iată, vede lumina tiparului de acum post-mortem, fiind ultima carte la care a muncit cu asiduitatea şi meticulozitatea ce îl caracterizau.

Prof. univ. dr. Zamfira MIHAIL, Universitatea „Spiru Haret“, Bucureşti

304