UN MILIARD DE EURO CHELTUI}I DE FRIC~ Pia]a serviciilor de protec]ie [i paz` a ajuns la un miliard de euro. Citi]i \n revista BUSINESS magazin cum [i cåt cheltuie romånii s` se p`zeasc` de ho]i. Revista BUSINESS Magazin apare la chio[curi \n fiecare LUNI [i cost` 4,9 lei Ziarul Financiar

EDITAT DE PUBLIMEDIA ANUL XIII / NR. 3090 16 PAGINI LUNI, 21 FEBRUARIE 2011 PRE}: 3 LEI WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288

PUBLICITATE Ziarul Financiar propune pre[edintelui 50 de premieri din mediul privat

ZF |n fa]a indeciziei pre[edintelui c`dere dureroas`. Anul care a trecut, cu sc` - Din zona politic` sunt de 20 de ani aceia[i deri de salarii, zeci de mii de concedieri, oameni. Traian B`sescu de a numi un onduc companii, fac bugete, major`ri de taxe, a fost unul dintre cei mai Nu exist` un nume public cu oarecare re- studii de pia]` pentru cre[terea cumpli]i de la revo lu]ie \ncoace. Guvernarea zonan]` care s` nu fi \ncercat pl`cerea de a nou prim-ministru, Ziarul businessului, pl`tesc salarii [i nu performeaz`, iar Romå nia nu a ie[it din ocupa un fotoliu ministerial. Cu ce succes? taxe la stat [i, \n final, dau criz` a[a cum sus]in guvernan]ii. |n aceea[i vreme, lament`rile curg ca un ZF Financiar propune 50 de socoteal` \n fa]a ac]iona rilor Discu]ia care a explodat referitoare la råu: nu sunt oameni, nu sunt oameni! Pe scurt Cpentru ce au f`cut. Dac` au performan]` \n promo varea la Palatul Victoria a unui Pre[edintele prive[te cu jind spre speciali[tii oameni de afaceri [i fruntea companiilor sau a b`ncilor pe care le premier cu profil tehnocratic suport` multe din Banca Na]ional`: dup` premierul „de EVENIMENT n Boteanu, ING: Clien]ii reiau discu]ii ma na geriaz`, de ce nu ar avea \n fruntea analize, dar firul ro[u care le str`bate este serviciu“ Mugur Is`rescu, au fost lua]i la rånd puse la sertar din cauza crizei, dar de- manageri, o adev`rat` elit` Guvernului? con sta tarea c`, deocam da t`, \n ca drul adjunc]ii s`i, prim-viceguvernatorul Florin n Incendiul izbucnit la hotelul de abia \n semestrul II ne l`murim dac` Incertitudinea care domin` de aproape partidelor care sus]in gu vernarea nu exist` Georgescu [i viceguvernatorul Cristian Popa. cinci stele Rex din Mamaia a distrus ie[im din recesiune. Pagina 7 de busi ness a Romåniei, care dou` s`pt`måni spa]iul public nu este \n un nu me credibil care s` aduc` ce ea ce Asta dup` ce un alt om din BNR, acoperi[ul, mansarda [i mobilierul din m`sur` s` aduc` ceea ce pre[edintele Traian pre[edintele Traian B`sescu nume[te \ncre - consilierul guvernatorului, Lucian Croitoru, mai multe camere de la ultimul etaj al COMPANII au demonstrat pe parcursul B`sescu nume[te „\ncrederea \n actul de derea \n guvernare. fusese \nvestit cu mai bine de un an \n urm` cu hotelului. Pagina 3 carierei lor c` sunt capabili s` guvernare“. Cine va conduce un guvern care s` aduc` mandatul de a forma Guvernul. Sigur, situa]ia n Euroholding: Sectorul construc]iilor C`derea economic` de anul trecut a fost cre[terea economic`, a[a cum sus]ine [eful politic` era tulbure atunci. n Metrorex a selectat Astaldi [i reziden]iale \[i va reveni mai \ntåi \n ocupe o astfel de pozi]ie. ceva mai mic` decåt se anticipa, dar a fost o statului? Continuare \n paginile 12, 13 FCC Construction pentru metroul \n ora[ele mai mici [i abia ulterior \n Drumul Taberei, care fac echip` cu Capital`. Pagina 8 Delta ACM, firm` apropiat` PDL. Pagina 3 n Eurosport DHS din Deva a \ncheiat anul 2010 cu o cifr` de afaceri de 99 Pia]a auto \ncepe pe plus dup` trei ani de declin 20.478 BURSE-FONDURI MUTUALE mil. lei (23,5 mil. euro). Pagina 8 BCR rupe actele

n Bursa de Valori Bucure[ti (BVB) n Cum arat` harta hotelurilor de cinci Pia]a auto local` a \nregistrat o cre[tere de aproape 25% \n vedere vånz`rile pie]ei totale au fost sub a crescut vineri cu 0,82%, iar ac]iunile stele: de la 11 hoteluri \n Bucure[ti, la ianuarie fa]` de perioada similar` a anului trecut, la aproape estim`rile ini]iale deoarece au mai r`mas tichete 19.000 adi]ionale acceptate Fondului Proprietatea (FP) au cå[tigat Binder Bubi din Sighi[oara [i 2 unit`]i \n 5.500 de autovehicule, potrivit statisticilor Asocia]iei nefolosite“, a spus Fabrice Cambolive, 2,67%. Pagina 4 comunele Baciu [i S`c`laz. Pagina 9 Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile (APIA). Luna administratorul unic al Renault Nissan Romånia, care 2008 ianuarie din acest an este astfel prima din ultimii trei ani \n mai de]ine [i func]ia de director comercial al Dacia. tacit la credite n SIF Transilvania (SIF3) a realizat n Pariul de prim`var` al ProTv, show- care vånz`rile de ma[ini puncteaz` o cre[tere, \n condi]iile \n Cambolive a subliniat faptul c` ianuarie a reprezentat 17.000 CIPRIAN BOTEA luna trecut` un profit net de 23 mil. lei ul „Romånii au talent“, a atras \n care [i programul de casare din 2010 a fost prelungit pån` la [i o lun` a schimb`rilor \n contextul \n care s-a introdus (5,4 mil. euro), adic` o treime din prima edi]ie peste 4 milioane de finele lunii trecute. „Pia]a din ianuarie a fost atipic`, deoarece o nou` tax` de poluare. Raportat la pia]a total`, cel mai cå[tigurile totale ob]inute \n 2010. telespectatori. Pagina 11 am avut programul „Rabla“ 2010. Din punctul nostru de mare avans a fost \nregistrat luna trecut` de c`tre BCR, cea mai mare banc` local` dup` active, a hot`råt s` Pagina 5 vehiculele comerciale, care au urcat cu peste 15.000 anuleze actele adi]ionale izvoråte din Ordonan]a 50 n Constructorul stadionului din Cluj „Rabla“ 2010 14.884 80%, \n timp ce pia]a autoturismelor a avansat 14.466 pentru modificarea contractelor de credit \ncheiate pån` n Mihai Miron a våndut 4,8% din vede semne bune \n economie: multe a sus]inut 13.892 cu 16% potrivit APIA. Bogdan Alecu \n iunie 2010, dar care au intrat \n vigoare f`r` s` fie Ropharma Bra[ov \ntr-o s`pt`mån`. companii str`ine au decis s`-[i extind` cre[terea [i \n Vezi pagina 3 13.054 semnate de c`tre clien]i. Ace[tia vor reveni la dobånda de Pagina 5 fabricile. Pagina 12 13.000 referin]` in ter n` a b`ncii, ianuarie 2011 care va fi \ns` re vizuit` la fiecare [ase luni \n func]ie BCR a decis s` de fluc tu a]iile indicilor Apartamentele noi din 11.000 pie]ei mo ne tare (Robor revin` la dobånda Bucure[ti nu au auzit de Evolu]ia sau Euribor). vånz`rilor 2009 2010 „Decizia b`ncii a vizat intern` de referin]`, criz` de evitarea interpret`rilor „inven]ia“ pentru autoturisme 9.000 contradictorii cu privire la de la Vånz`rile Dacia Volkswagen a fost cea structura de costuri afe - transparen]`. Pentru marea majoritate a \nceputul aproape s-au mai bine våndut` marc` rent` contractelor de cre - bucure[tenilor achizi]ia unui declinului dublat \n luna de import atåt \n ianuarie, 8.262 dit convenite de co mun apartament nou r`måne o misiune ianuarie pe baza 7.053 cåt [i \n tot 2010. 7.000 acord de c`tre banc` [i aproape imposibil`, \n condi]iile \n 7.110 programului de casare 6.761 clien]i la momentul sem n`rii contractului“, au de clarat care pentru proiectele din interiorul dar [i a SUV-ului reprezentan]ii b`ncii. ora[ului pre]urile garsonierelor pornesc 4.399 Duster. BCR a decis s` revin` la dobånda intern` de refe rin - de la circa 60.000 de euro, arat` o ian.2011 5.000 ]` pentru a evita conflictele cu clien]ii care nu au sem nat analiz` a ZF. Pagina 16 actele adi]ionale avånd \n vedere c` resetarea do bånzilor variabile prin trecerea la indicatori transparen]i a fost prin cipala cauz` a conflictului izbucnit \ntre clien]i [i ban - 3.000 cheri \n vara anului trecut, conflict care a culminat cu in - n Ovidiu Tender a cedat la finele n B. Braun are \n plan ca peste trei ani 3.443 ten tarea mai multor procese colective \mpotriva b`ncilor. s`pt`månii trecute pe pia]a RASDAQ afacerile de pe pia]a local` s` ajung` la SURS~: APIA Continuare \n pagina 3 circa 20,6 mil. de ac]iuni ale firmei 250 mil. lei (60 mil. euro). Pagina 12 Prospec]iuni Bucure[ti. Pagina 5 n Ryanair a transportat anul trecut n Tensiunile \ntre cele cinci SIF-uri [i 58.165 de pasageri pe pia]a local`, mai grupul austriac Erste, ac]ionarul mult cu aproape 34% fa]` de 2009. Ce ar aduce fuziunea Wrigley: Nu vom vedea modific`ri Doar un sfert dintre majoritar al BCR, au crescut \n Pagina 16 intensitate \n ultimele luni. Pagina 5 BUSINESS HI-TECH b`ncilor NBG-Alpha B~NCI - ASIGUR~RI semnificative ale consumului companii au depus R~ZVAN VOICAN n R`spunsul OTE la oferta de a CRISTINA RO{CA n Generali [i Ardaf vor fuziona, dar prelua 46% din Romtelecom, a[teptat |n aceste condi]ii, Georgescu declara]ia unic` brandurile [i re]elele de vånz`ri ale pån` \n martie. Pagina 15 ALPHA BANK a respins propunerea de fuziune estimeaz` pentru compania sa \n acest celor dou` societ`]i vor fi p`strate. „prieteneasc`“ a rivalilor de la National Bank of Greece {EFUL Wrigley Romånia, juc`torul an rezultate apropiate de cele din CLAUDIA MEDREGA Pagina 6 n Societatea Na]ional` de (NBG), cea mai mare banc` elen`, \ns` chestiunea nu este prezent \n circa 85.000 de puncte de 2010, totu[i \n u[oar` cre[tere, de Radiocomunica]ii (SNR) a ob]inut o considerat` tran[at`, iar discu]iile continu` \n mediile vånzare - tot universul de magazine cåteva procente. n Britanicii de la RBS l-au avansat pe cifr` de afaceri de 79,2 milioane de bancare de la Atena. din Romånia – crede Aceasta ar fi DOAR un sfert dintre cele circa 470.000 de firme care George C`linescu, fost director financiar euro \n 2010. Pagina 15 Statul are rolul crucial \n ca ta lizarea unei eventuale c` lucrurile nu se vor prima cre[tere dup` o au obliga]ia depunerii declara]iei unice au transmis for - adjunct, \n pozi]ia de CFO. Pagina 6 tran zac]ii, fiind ac]ionar sem - schimba peste noap- pe rioad` de doi ani de mularul, astfel c` sunt previzibile cozi interminabile \n n UPC Romånia a lansat la jum`tatea nificativ la NBG, unde are re- te [i nu vom vedea \n sc`deri. Astfel, dac` \n aceast` s`pt`mån` avånd \n vedere c` termenul legal n ING reduce de la 35% la 25% acestei luni \n alte patru ora[e serviciile |n Romånia ar prezentant \n board, dar de- 2011 modific`ri sem - 2008 compania avea expir` vineri, 25 februarie. Pån` vineri, 18 februarie, un avansul pentru ipotecarele „ING de de internet „Fiber Power“. Pagina 15 ap`rea o nou` ]ine ac]iuni preferan]iale [i la ni ficative ale con - 85.000 afaceri de 251,5 mil. num`r de 118.000 de companii au depus declara]ia Cas` nou`“. Pagina 6 Alpha, care a fost ajutat` cu sumului. lei (68,4 mil. euro), unic`, potrivit lui Sorin Blejnar, pre[edintele ANAF. n Produc`torul de jocuri pentru banc` mare pe lichidit`]i \n contextul crizei „|n 2009 am fost puncte de vånzare aces tea au sc`zut \n Conform statisticilor Fiscului, aproximativ 40% din - n Cånd trebuie s` transferi sume re]ele sociale Zynga discut` cu un grup care a devastat Grecia \n ulti - oarecum optimi[ti. |n 2009 la 219,2 mil. lei tre contribuabili aleg s` depun` declara]iile \n ultima zi. medii c`tre persoane care nu au cont de investitori pentru a ob]ine o locul 3. mul an. Oferta NBG dateaz` 2010 am dorit s` fim are Wrigley Romånia, adic` (51,7 mil. euro) [i \n |n ianuarie, depunerea declara]iilor de s`n`tate, obli- deschis la banca ta, este mai ieftin s` finan]are de 500 mil. $. Pagina 15 din 18 ianuarie, iar Alpha, a optimi[ti. |n acest an acoper` aproape tot ceea ce 2010 la 203,8 mil lei ga ]ie lunar` a oric`rui angajator, a adus sute de oa meni la retragi numerar de la bancomat. treia mare banc` elen`, a ad - am \nv`]at c` nu e \nseamn` cas` de marcat (48,5 mil. euro). sediul Casei de Asigur`ri de S`n`tate Bucure[ti, ceea ce Pagina 7 mis c` a purtat discu]ii „exploratorii“. Boardul are un cu - bine s` fim optimi[ti, „Din p`cate re zul - a creat situa]ii tensionate, cozi [i \mbulzeal`. Cele mai citite [tiri pe vånt greu de spus la Alpha, de]inånd circa 10% din ac]iuni, pentru c`, uitåndu-ne tatele anului trecut Nedepunerea la termen a declara]iilor se amendeaz`. ZIARUL www.zf.ro iar restul ac]ionarilor este eterogen: 47% persoane fizice, la ceea ce se \ntåmpl` de fapt ne-am per total nu au fost cresc` toare fa]` de De[i introducerea declara]iei unice este apreciat` ca FINANCIAR: 34% investitori institu]ionali str`ini, 10% investitori in - dat seama c` lucrurile nu se vor anul precedent, ba mai mult, au sc`zut fiind una dintre m`surile bune, unii consultan ]ii fiscali n Re]eta Coca-Cola, secret` \nc` din stitu]ionali eleni. Alpha ar avea nevoie de consolidarea ca- schimba peste noapte. Poate nici nu e cu 7% , aceasta fiind a doua des- au invocat [i aspectul nefavorabil legat de pla ta pentru contacte 1886, a fost descoperit` pi talului, \ns` \n mod tradi]ional orgoliile sunt foarte mari bine s` se schimbe peste noapte. Astfel, cre[tere consecutiv`. Perioada aceasta certificatul digital necesar depunerii electronice. REDAC}IE: 0318.256.288 \n industria bancar` din Grecia. Dac` tranzac]ia va avea cred c` nu vom vedea foarte mari a venit dup` o lung` perioad` de „Introducerea declara]iei unice este un prim pas \na - n Topul b`ncilor dup` activele loc \n cele din urm`, va rezulta o banc` de 200 mld. euro transform`ri la nivel de econo mie [i cre[teri im portante [i a fost din p`cate in te. Important este s` simplific`m lucrurile, dar [i s` re - PUBLICITATE: 0318.256.237 de]inute active, care ar intra \n top 30 mari b`nci europene. |n nici \n dinamica consumului“, a spus o corec]ie generat` de condi]iile ducem costurile de raportare. Dac` \nlocuiesc cinci for - 0318.256.238 Romånia s-ar crea a treia banc` local`, cu o cot` de pia]` Mihai Georgescu (44 de ani), cel care existente \n pia]`“. mu lare cu unul care cost` mai mult nu rezolv`m“, a co - ABONAMENTE: 0318.256.242 n Steve Jobs [i-a demolat casa de 8,5%. conduce subsidiara local` a companiei Citi]i mai multe \n edi]ia de måine a mentat Ionu] Dumitru, pre[edintele Consiliului Fiscal. 0318.256.244 Vezi pagina 6 Wrigley, \ntr-un interviu pentru ZF. Ziarului Financiar Continuare \n pagina 2 n Profesia: trainer POSDRU. Salariul: EVENIMENTE: 0318.256.296 2.000 - 3.000 de euro REVENIREA CURS VALUTAR - 18.02.2011 ECONOMIEI Remarul Cluj investe[te Multe companii str`ine au Produc`torul de cablaje 20 mil. euro \n produc]ia decis s`-[i extind` fabricile, Hirschmann va angaja 150 de trenurilor Bombardier. spune constructorul CON-A. 4,2493 3,1336 persoane la Tårgu-Mure[. RON RON Pagina 14 Pagina 14 Pagina 14 2 ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 EVENIMENT tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: [email protected] www.zf.ro/eveniment Doar un sfert dintre companii au depus declara]ia unic` Romånia ignor` construirea Urmare din pagina 1 Cele aproximativ 350.000 firme care nu contribuabilii s` verifice c` informa]iile au fost s-au gr`bit s` depun` declara]ia unic` mai au corecte [i nu au existat probleme“, a comentat PETER de Ruiter, partener \n cadrul PwC cinci zile la dispozi]ie. Pentru ca declara]iile s` consultantul fiscal Emilian Duca. Romånia, a declarat c` ar trebui eliminat` ajung` la Fisc \n termenul legal ar trebui ca \n Pån` la 1 iulie 2011 firmele au posibilitatea de drumuri expres, de[i cost` obligativitatea pl`]ii unei taxe de 50 de euro fiecare zi aproximativ 70.000 firme s` depun` s` opteze \ntre depunerea noului formular prin pentru ca firmele s` ob]in` certificatul digital [i formularul D112. in ternet, pe portalul e-Romånia, sau la ghi[eu, s` poat` depune online declara]iile, deoarece Anticipånd evolu]ia lent` a procesului de la administra]iile financiare. Din a doua parte a reprezint` o povar` \n plus, chiar dac` nu este de punere a declara]iei unice, vicepre pre[e din - anului orice angajator va fi obligat s` depun` foarte mare, fiind necesar ca autorit`]ile fiscale tele ANAF Mihail Gogancea-V`t`[oiu a f`cut numai online declara]iile. Depunerea online la jum`tate fa]` de autostr`zi s` faciliteze plata taxelor pentru contribuabili. un apel la \nceputul lunii februarie c`tre contri - pre supune achizi]io na rea unui certificat digital Pån` la 1 iulie 2011 contribuabilii au posibi- buabili s` nu lase depunerea pentru ultima zi. ca lificat de semn`tur` electronic` emis de fur - ANDREEA NEFERU litatea s` opteze \ntre depunerea noului for- |ns`, ultimele statistici arat` c` apelul nu a in - nizorii autoriza]i (CertSign, DigiSign sau Trans - mular prin internet sau la ghi[eu, la admi - fluen]at foarte mult comportamentul contri - Sped) [i \nregis trarea acestuia la organele nistra]iile financiare. buabililor. fiscale. Certificatul digital este o „carte de iden - inisterul Transporturilor [i Premierul Emil Boc a solicitat recent Intervalul stabilit pentru depunerea de- titate“ virtual` - cu o valabilitate de un an - care Infrastructurii a stabilit ca Ministerului Finan]elor [i ANAF s` analizeze clara]iei unice de plat` a contribu]iilor sociale [i permite auten tificarea unui document electro - prioritate pentru anii urm`- posibilitatea ca declara]ia unic` s` fie com ple - impozitului pe venit este destul de scurt, firmele nic. Un certificat digital cost` circa 50 de euro, tori construirea Coridorului tat` trimestrial, [i nu lunar, cel pu]in \n cazul avånd posibilitatea s` \nceap` transmiterea for- \ns` exist` [i posibilitea depunerii mai multor IV paneuropean, \ns` a uitat firmelor cu un num`r redus de salaria]i. mularelor afernete lunii ianuarie din 7 februarie declara]ii cu un singur certificat fiscal dac` acest Mcomplet de drumurile expres, al c`ror cost pe El a mai cerut celor dou` institu]ii s` pån` la 25 februarie. „De regul`, firmele \nchid lucru este asumat \n fa]a organelor fiscale. kilometru se ridic` la doar 55-60% din cel al informeze din timp [i periodic firmele asupra situa]iile fi nanciare [i fac calculul taxelor [i Declara]ia unic` se depune lunar, pån` la unui kilometru de autostrad`. faptului c` declara]ia unic` privind plata impozitelor pån` pe 25. Ultima s`pt`mån` este data de 25 inclusiv a lunii urm`toare celei pen - Drumul expres este o [osea cu patru benzi obliga]iilor fiscale aferente lunii ianuarie poate de regul` cea \n care \[i termin` contabilitatea [i tru care se datoreaz` impozitul pe venit [i pe care, \n principiu, sensul de mers poate fi fi depus` doar \n intervalul 7-25 februarie. „Nu completeaz` declara]iile fiscale. Procedura nu contribu]iile sociale. Primul termen de depu - alternat \n func]ie de dimensiunile traficului vreau s` v`d cozi nesfår[ite \n ultimele dou` zile este complex`, dar pot s` apar` probleme de nere este data de 25 februarie pentru veniturile auto, pe cånd o autostrad` presupune cel pu]in pentru depunerea acestei declara]ii“, a spus logistic`, tehnice. Unii depun \n timpul nop]ii. aferente lunii ianuarie 2011. dou` benzi pe sens, spa]ii de urgen]`, precum Boc. Important este ca dup` depunerea declara]iei Continuare pe www.zf.ro [i spa]ii de demarcare pe mijloc. Romånia avea la finalul lui 2009 doar 382 de kilometri de drumuri expres, potrivit PUBLICITATE informa]iilor ZF, \n condi]iile \n care Polonia, spre exemplu, are 718 kilometri de drumuri expres [i \nc` 570 \n diverse stadii de construc]ie, conform informa]iilor existente pe FOTO: Ovidiu Micsik site-ul Ministerului Infrastructurii de la Nici pentru anii urm`tori drumurile expres nu sunt incluse \n lista priorit`]ilor Ministerului Var[ovia. Transporturilor [i Infrastructurii, de[i planuri, cel pu]in pe hårtie, exist` Nici pentru anii urm`tori drumurile expres nu sunt incluse \n lista priorit`]ilor Ministerului aproape 4 milioane de euro [i circa 6 milioane Transporturilor [i Infrastructurii, de[i planuri, Ce proiecte de de euro, \n func]ie de relief, \ns` aceste costuri cel pu]in pe hårtie, exist`. Astfel, \n prezent drumuri expres nu includ lucr`ri adiacente pentru poduri, sunt aprobate studii de fezabilitate pentru [ase viaducte sau pasaje. Cu alte cuvinte, un tronsoane de drumuri expres cu o lungime de exist` \n Romånia kilometru de drum expres ar trebui s` coste aproape 382 kilometri (Craiova-Pite[ti, Sebe[- Tronsonul Lungime Valoare \ntre 2 [i 3 milioane de euro, f`r` a lua \n Turda, Sibiu-F`g`ra[, Petea-Satu Mare-Baia considerare lucr`rile suplimentare. (km) estimat` Mare, Br`ila-Gala]i, respectiv leg`tura rapid` O autostrad` care nu-[i justific` construc - (mil. euro) cu Drumul Nordului [i Autostrada Transil - ]ia este Autostrada Transilvania, \n opinia vania), potrivit Companiei Na]ionale de Craiova-Pite[ti 121 1.006 pre[edintelui de la ARACO. „Comarnic- Autostr`zi [i Drumuri Na]ionale din Romånia Sebe[-Turda 74 920 Bra[ov sau centurile de ora[e sunt proiecte (CNADNR). Sibiu-F`g`ra[ 73 614 mult mai urgente“, a afirmat Plosceanu. Cu toate acestea, dac` pån` \n urm` cu Petea-Satu Mare- Principala problem` a drumurilor expres cå]iva ani autorit`]ile anun]au c` vor lua \n existente \n Romånia \n prezent este gåtuirea considerare [i construirea de drumuri expres, Baia Mare 82 819 care se produce \n apropierea ora[elor, \n lipsa pentru a descongestiona traficul auto \n zonele Br`ila-Gala]i 12 175 unor centuri ocolitoare cu dou` benzi, \ns` \n care construc]ia unei autostr`zi nu se Leg`tur` rapid` cu exist` exemple concrete de drumuri expres justific`, \n prezent proiectele de drumuri Drumul Nordului [i care deja fac fa]` traficului, mai ales pe rutele expres au intrat \n „moarte clinic`“. Ministerul Autostrada Transilvania 19 203 Bucure[ti-Giurgiu, Constan]a-Mangalia sau Transporturilor [i Infrastructurii are ca Bucure[ti-Urizceni. SURSA: cnadnr.ro prioritate pentru urm`torii ani construirea De[i sunt mai ieftin de construit [i pot fi Coridorului IV paneuropean, \n care vor intra printre altele, [i solu]ia construc]irii de dru - realizate mai rapid, re]ele mai dense de \n propor]ie de 85% bani europeni [i restul vor muri expres, care s` fie realizate \n func]ie de drumuri expres vor \ntårzia s` apar` \n fi fonduri guvernamentale. topografie [i de fluxurile auto. Este o solu]ie Romånia \n anii urm`tori. „Spre exemplu, pe drumurile expres, trei mult mai ieftin`, prezint` avantajul c` poate fi Potrivit unui studiu al firmei de cercetare benzi pot fi utilizate pentru un sens de mers, iar dezvoltat` mult mai rapid, iar costul unitar al PMR Publications realizat la finalul anului cea de-a patra pentru cel`lalt sens de mers, \n unui kilometru de drum expres se ridic` la 55- trecut, Romånia va finaliza \n perioada 2010- func]ie de necesit`]i [i de fluxurile auto. Dup` 60% din costul unui kilometru de autostrad`“, 2013 doar circa 50 de kilometri de drumuri modele de inspira]ie nordic` [i canadian`, a declarat Lauren]iu Plosceanu, pre[edintele expres, \n condi]iile \n care Polonia va mai Asocia]ia Romån` a Antreprenorilor din ARACO. |n prezent, standardele de cost arat` construi \nc` 812 kilometri de astfel de [osele Construc]ii (ARACO – n.red.) a propus, c` un kilometru de autostrad` cost` \ntre \n aceea[i perioad`.

PUBLICITATE PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 EVENIMENT 3 tel: 0318.256.245, 252, 277 e-mail: [email protected] www.zf.ro/eveniment Guvernul a preluat propunerea CIS: contractele colective de munc` vor fi desfiin]ate, iar cele pe durat` determinat` se extind la 3 ani Guvernul ia \n discu]ie angajarea r`spunderii \n Parlament pe noul Cod al CE PREVEDE NOUL COD muncii care ar urma s` desfiin]eze contractul colectiv de munc` unic la AL MUNCII nivel na]ional, s` extind` perioada de \ncheiere a contractelor individuale n Contractul colectiv de munc` unic la nivel de munc` pe durat` determinat` [i s` pedepseasc` cu \nchisoarea na]ional este eliminat n Se extinde perioada de \ncheiere a angajatorul care angajeaz` for]` de munc` la negru. contractelor individuale de munc` pe durat` determinat` de la doi la trei ani

IULIAN ANGHEL Premierul Boc argumenteaz` aceast` inferioare celor stabilite prin contractele n Angajatorul care angajeaz` for]` de decizie \n felul urm`tor: Angajatorii au mari colective de munc`. De asemenea, stabile[te munc` la negru este pedepsit cu remierul Emil Boc a sus]inut ieri c` re]ineri \n a decide ocuparea posturilor din (art. 239) c` prevederile contractului colectiv de \nchisoarea (nu s-a stabilit \nc` o viitorul Cod al muncii va flexibiliza cauza duratei maxime de doar 24 luni pån` la munc` produc efecte pentru to]i salaria]ii. perioad`) pia]a muncii [i \i va ajuta pe oameni care poate men]ine un angajat cu contract pe o Varianta agreat` de guvern cu sindicatele s`-[i g`seasc` mai rapid un job, dar durat` determinat` (dat` dup` care este obligat s`pt`måna trecut` prevedea c` perioada de n Perioada de prob` este de maximum 90 opinia sa nu este \mp`rt`[it` de s`-i \ncheie un contract pe o durat` ne - prob` va fi de maximum 90 de zile calen- de zile (\n ultima variant` a textului de Psindicate care spun c` vor decide ast`zi un determinat`), \n condi]iile \n care activitatea daristice atåt pentru func]iile de execu]ie, cåt [i s`pt`måna trecut`) calendar de proteste. unei firme poate dura, \n actualele condi]ii de pentru cele de conducere. Angajarea r`spunderii guvernului \n fa]a pia]`, doar trei-patru ani. Nu este \ns` clar dac` aceasta va r`måne [i n Salaria]ii care lucreaz` noaptea Parlamentului este o procedur` care gr`be[te \n varianta final` a textului, \n condi]iile \n care beneficiaz` fie de program de lucru redus intrarea \n vigoare a unui act normativ Guvernul a sus]inut, ini]ial, c` perioada de cu o or` fa]` de durata normal` a zilei de eliminånd din circuitul legislativ Parlamentul, Codul muncii \n varianta agreat` prob` la angajare, este de 45 de zile pentru munc`; alternativa la sc`derea duratei de dar ea poate atrage depunerea unei mo]iuni de func]ii de execu]ie [i 120 de zile pentru cele de munc` de noapte este un spor la salariu de Guvern este sus]inut de FOTO: cenzur`. Dac` mo]iunea nu este depus` sau conducere, iar sindicatele sus]in acum c` de minimum 25% Octav Ganea cade la vot actul normativ este considerat Camera de comer] romåno- Executivul a abandonat textul agreat [i s-a Premierul Emil Boc: Noul Cod al muncii \i va ajuta pe oameni s`-[i g`seasc` mai rapid un job adoptat [i merge la promulgare f`r` a mai fi \ntors la varianta sa. discutat de Parlament. american` (AmCham). Documentul mai prevede c` salaria]ii care Articolul 242 din Codul muncii \n vigoare Am Cham sus]ine m`surile din viitorul Cod majorit`]ii salaria]ilor, majoritate cu un interes Codul muncii \n varianta agreat` de lucreaz` noaptea beneficiaz` de un program de este abrogat. El prevede c` un contract colectiv al muncii ar`tånd \ntr-un comunicat c` clar pentru performan]` [i capabil` de Guvern este sus]inut de Camera de comer] lucru redus cu o or` fa]` de durata normal` a de munc` se \ncheie pe o perioad` determinat`, modific`rile legisla]iei muncii trebuie s` ]in` performan]`. Lipsa de claritate \n transmiterea romåno-american` (AmCham). Unele dintre Potrivit ultimei variante a proiectului zilei de munc` pentru zilele \n care efectueaz` ce nu poate fi mai mic` de 12 luni, sau pe durata cont de principii precum reglementarea per - mesajului meritului performan]ei pune propunerile proiectului de act normativ au Codului muncii, prevederile din actualul cod cel pu]in 3 ore de munc` de noapte. Reducerea unei lucr`ri determinate. forman]ei ca principiu de baz` \n ceea ce angajatorii \n incapacitatea recompens`rii venit de la Consiliul Investitorilor Str`ini (CIS). referitoare la contractul colectiv de munc` unic duratei de lucru nu trebuie s` diminueze Este abrogat [i articolul 247, care prevede prive[te rela]iile de munc`: „Atåta timp cåt performan]ei la adev`rata valoare“. Potrivit ultimei variante a Codului muncii, la nivel na]ional sunt abrogate. Articolul 238 salariul de baz`. Alternativa la sc`derea duratei c` \n cazul \n care la nivel de angajator, grup de performan]a companiilor le decide existen]a pe Sindicatele resping \ns` aceast` variant` perioada contractului individual de munc` pe din Codul muncii \n vigoare care este abrogat de munc` de noapte este un spor la salariu de angajatori sau ramur` nu exist` contract pia]`, imposibilitatea utiliz`rii acestui principiu sus]inånd c` noul cod este „o nou` form` de durat` determinat` va cre[te de la 24 de luni la prin noul proiect prevede c` drepturile minimum 25% din salariul de baz` pentru colectiv de munc`, se aplic` contractul colectiv \n sistemul rela]iilor de munc` nu face decåt s` sclavagism“, dup` cum afirm` liderul Cartel 36 de luni. salaria]ilor din contractele individuale nu pot fi fiecare or` de munc` de noapte prestat`. de munc` \ncheiat la nivel superior. conduc` la disfunc]ii care sunt \n detrimentul Alfa Bogdan Hosu. Metrorex a selectat Astaldi [i FCC pentru „Rabla“ 2010 [i utilitarele au majorat BCR rupe metroul \n Drumul Taberei, care fac echip` cu 25% pia]a auto \n ianuarie actele adi]ionale cu Delta ACM, firm` apropiat` PDL BOGDAN ALECU Statul vrea 500 mil. euro din taxa de poluare PIA}A vehiculelor comerciale a dep`[it-o pe cea a Executivul estimeaz` pentru acest an \ncas`ri din taxa auto de acceptate tacit LIDIA NEAGU Pe lång` oferta asocierii condus` de Astaldi, au mai autoturismelor \n ceea ce prive[te cre[terea din prima lun` aproape 500 mil. euro, cu aproape 100 mil. euro peste nivelul depus oferte consor]iul Dogus (Turcia) - Gulermak a anului, potrivit statisticilor Asocia]iei Produc`torilor [i veniturilor din taxa de poluare \ncasate \n 2010 [i de trei ori mai METROREX a selectat consor]iul format din Astaldi (Turcia) - Moscovskii-Metrostroi (Rusia) - Salini Importatorilor de Automobile (APIA). |n condi]iile \n mult decåt cele \ncasate \n 2009, potrivit Mediafax. Astfel, cu o (Italia), FCC (Spania), Delta ACM [i AB Construct (Italia) - 1,076 miliarde lei [i un timp de execu]ie de 22 care utilitarele au avansat cu peste 80%, la aproape 1.000 pia]` a automobilelor noi de aproximativ 120.000 de unit`]i, iar la credite (Romånia) pentru a construi tronsonul de metrou Råul luni, asocierea format` din Strabag (Austria) [i Straco de unit`]i, autoturismele au crescut cu 16%, la 4.400 de una a celor second-hand de 150.000 de unit`]i, potrivit Doamnei-Ha[deu (Magistrala 5) pentru 215 milioane Grup (Romånia) - 1,94 miliarde lei [i un timp de ma[ini. estim`rilor Asocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor de Urmare din pagina 1 euro (900 milioane de lei) [i o durat` de execu]ie de 25 execu]ie de 30 luni [i grupul elen Aktor - 1,009 miliarde „Cel mai bun semnal din ianuarie \l reprezint` faptul Automobile (APIA) de la \nceputul acestui an, taxa medie pl`tit` luni, \ns` firma Aktor din Grecia a contestat licita]ia. lei, cu un timp de execu]ie de 25 de luni. Pre]urile nu c` au revenit pe plus vånz`rile de vehicule comerciale, iar de c`tre cineva care [i-a achizi]ionat un automobil nou sau unul CLIEN}II spuneau la momentul respectiv c` b`ncile „Am selectat consor]iul condus de Astaldi, \ns` includ TVA. acest lucru indic` faptul c` economia Romåniei \ncepe second-hand din afar` va fi de peste 1.800 de euro. le impun marje de dobånd` prea mari, \n timp ce Aktor a depus la Consiliul Na]ional de Solu]ionare a Construc]ia magistralei de metrou va fi finan]at` de s`-[i revin`. Nu ne a[tept`m ca aceast` cre[tere accelerat` |ncas`rile ob]inute din taxa de poluare sunt v`rsate la Fondul bancherii sus]ineau c` ordonan]a nu vizeaz` ieftinirea Contesta]iilor dou` contesta]ii semnate \n numele s`u la buget [i de Banca European` de Investi]ii. s` aib` loc \n \ntreg anul 2011, dar estim`m c` acest pentru Mediu, iar \n bugetul de venituri [i cheltuieli pe anul 2011 \mprumuturilor, ci doar transparentizarea condi]iilor de dou` case de avocatur` diferite. Pe lång` deficien]ele |n prima faz` a licita]iei au depus oferte 18 consor]ii segment va fi printre cele mai dinamice“, a spus Fabrice al Fondului aprobat recent, Guvernul a inclus venituri totale de cost. de la oferta tehnic`, Aktor a schimbat pe parcursul [i firme, din care s-au precalificat [ase, pentru ca la Cambolive, admi nistratorul unic al Renault-Nissan estimate de peste 2,057 mld. lei (500 mil. euro). |n trecut, b`ncile au practicat dobånzi de licita]iei [i oferta financiar`, lucru nepermis de legisla]ia sfår[it doar patru asocieri s` depun` ofertele finale. Romånia, importa torul celor dou` m`rci pe pia]a local`. referin]` mult peste indicatorii pie]ei monetare romåneasc`. Noi am transmis Consiliului punctul Compania Astaldi este prezent` \n 23 de ]`ri. |n Ro - Pia]a auto local` a atins \n ianuarie un volum total de pentru a afi[a marje de dobånd` cåt mai mici. Odat` nostru de vedere, dar nu [tiu cånd va lua o decizie“, au månia, constructorul italian este implicat \n mai multe peste 5.400 de autovehicule, \n cre[tere de aproape 25% „Acum pia]a autoturismelor trece printr-un moment cu trecerea la indicatori transparen]i aceste marje au declarat vineri surse din Metrorex. proiecte importante, printre acestea num`råndu-se fa]` de perioada similar` a anului trecut, acesta fiind de tranzi]ie, iar \n astfel de intervale \ntotdeauna pia]a este crescut astfel \ncåt costul total al creditului s` r`mån` Informa]ia a fost confirmat` de grupul italian, care Pasajul Basarab din Bucure[ti [i Stadionul Na]ional din primul \nceput pozitiv din ultimii trei ani. la un nivel sc`zut. Poten]ialul \l vom vedea dup` ce va neschimbat. are o participa]ie de 39% \n cadrul consor]iului. Astaldi cadrul complexului Lia Manoliu din Capital`. „Comparativ cu perioada similar` a anului trecut, re\ncepe programul de casare“, a spus Cambolive. |n cazul BCR, prin revenirea la indicatorul de precizeaz` c` lucr`rile ar putea \ncepe \n a doua Grupul spaniol FCC este prezent \n Romånia prin vånz`rile de ma[ini au crescut \n ianuarie, ceea ce Dintre primele cinci m`rci cu cele mai mari cre[teri din referin]` intern, marja de dobånd` r`måne cea jum`tate a anului. FCC Construccion [i prin subsidara Alpine. Printre reprezint` un semn pozitiv [i pentru urm`toarele luni“, a luna ianuarie, trei reprezint` m`rci de vehicule comerciale, prev`zut` \n contractele ini]iale. Totodat`, valoarea lucr`rile derulate de FCC Construccion se num`r` spus Cambolive. potrivit statisticilor APIA. Cea mai mare cre[tere a fost total` a comisioanelor r`måne neschimbat` fa]` de podul hobanat de la Otopeni pe centura Capitalei, |n condi]iile \n care \n acest an programul „Rabla“ va \nregistrat` de camioanele Scania, vånz`rile acestora momentul iunie 2010, „taxa de urm`rire risc“, Ofertele depuse pentru tronsonul de metrou segmentul de autostrad` Timi[oara - Arad, centura \ncepe cel mai probabil pe 20 martie, potrivit declara]iilor crescånd de la dou` unit`]i \n ianuarie 2010 la aproape 40 interzis` de Ordonan]a 50, fiind inclus` \n comisionul Råul Doamnei-Ha[deu (Magistrala 5 Aradului, centura Constan]ei [i pasajul Basarab din ministrului mediului Laszlo Borbely, vånz`rile de luna trecut`. |n cazul DAF [i MAN avansul a fost de lunar de administrare. Bucure[ti. autoturisme ar putea reveni pe minus sau cel mult s` ating` aproape 130%, fiind \n grafic cu tendin]a anun]at` de |ntre 1 [i 1,5 milioane de clien]i BCR sunt \n n Strabag (Austria) [i Straco Grup (Romånia) - 1,94 Delta ACM, firm` de construc]ii de]inut` de Florea acela[i nivel ca \n 2010. juc`torii din pia]`, care se a[teapt` la o dublare a pie]ei situa]ia de a nu fi semnat actele adi]ionale, potrivit miliarde lei [i un timp de execu]ie de 30 luni Diaconu, a fost \nfiin]at` \n 1993 [i este apropiat` de „Efectele noului program de casare le vom vedea \ns` camioanelor \n acest an. unor estim`ri ale ZF bazate pe num`rul total de n Dogus (Turcia) - Gulermak (Turcia) - Moscovskii- partidul aflat la guvernare, PD-L. Delta ACM a cå[tigat la finele lunii martie, dup` demararea programului [i de - „Nu este o surpriz` faptul c` vånz`rile de autoturisme contracte de credite de retail existente \n iunie 2010 [i Metrostroi (Rusia) - Salini (Italia) - 1,076 miliarde lei [i din 2007 [i pån` \n prezent contracte \n valoare de 656 sigur \n aprilie. Pe acest fond luna februarie va fi una slab` au crescut cu mai pu]in decåt comercialele deoarece pia]a a cotei de pia]` a BCR. La jum`tatea anului trecut pe un timp de execu]ie de 22 luni milioane de lei pentru reabilit`ri de str`zi, parc`ri [i din punctul de vedere al vånz`rilor, dar va fi la un nivel ma[inilor pentru persoane fizice este puternic influen]at` pia]` existau 7,7 milioane de astfel de contracte, iar n Aktor - 1,009 miliarde lei, cu un timp de execu]ie de trotuare cu Prim`ria Sectorului 3, condus` de Liviu similar cu februarie 2010“, a subliniat Fabrice Cambolive. de programul «Rabla». Cånd programul de casare va pentru 90% dintre aceste acte adi]ionale au fost 25 de luni Negoi]`, adic` 28% din toate contractele semnate de Anul trecut \n februarie vånz`rile de autoturisme au re\ncepe \n acest an, vom vedea poten]ialul pie]ei. Acum acceptate tacit. n Astaldi (Italia), FCC (Spania), Delta ACM [i AB prim`rie \n acest interval. atins un nivel de aproape 3.900 de autoturisme, \n cre[tere pia]a trece printr-un moment de tranzi]ie, iar \n astfel de Legea de transpunere a Ordonan]ei 50, adoptat` Construct (Romånia) - 900 milioane de lei [i o durat` Sec]iunea Råul Doamnei - Ha[deu va avea nou` cu aproape 14% fa]` de decembrie, dar la o treime fa]` de intervale \ntotdeauna pia]a este la un nivel sc`zut“, a spus de deputa]i la sfår[itul anului trecut, a eliminat de execu]ie de 25 luni sta]ii, respectiv Råul Doamnei, Bråncu[i, Roman cie - o lun` normal`. Fabrice Cambolive. aplicativitatea asupra creditelor \n derulare, cu Not`: pre]urile nu includ TVA rilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, excep]ia prevederilor privind limitarea comisionului SURSA: Mediafax Favorit, Orizont, Academia Militar`, Eroilor 2. de rambursare anticipat`. Legea prevede c` \n cazul [email protected] Doar dou` m`rci au mai actelor adi]ionale nesemnate de clien]i contractul se Camioanele au revenit consider` modificat, dar ofer` un r`gaz de 60 de zile sc`zut luna trecut` \n frunte celor dou` p`r]i (client sau banc`) pentru a se Top 10 cele mai bine våndute m`rci auto \n ianuarie 2011 r`zgåndi. Termenul de 60 de zile expir` pe 3 martie. {tiri ZF Top 5 cele mai mari cre[teri \n luna ianuarie Anterior, judec`torii de la Curtea Constitu]ional` Loc Marc` Vånz`ri Vånz`ri Evolu]ie au precizat, \ntr-o decizie referitoare la obiec]ia de Loc Marc` Vånz`ri Vånz`ri Evolu]ie ian. 2011 ian. 2010 (%) neconstitu]ionalitate a legii pentru transpunerea Guvernul face echipe mixte de lupt` cu }iplea Ioan. Achizi]iile publice au fost \ncheiate \n mod ianuarie ianuarie (%) (unit`]i) (unit`]i) Ordonan]ei 50, c` bancherii trebuie s` aib` acceptul etnobotanicele nelegal sub controlul direct al inculpa]ilor Hada Ovidiu 2010 2011 1. Dacia 1.493 782 90,9 clien]ilor pentru a putea renun]a la actele adi]ionale Marius [i Dan Robert Nicolae, primar, respectiv (unit`]i) (unit`]i) acceptate tacit. Reprezentan]ii BCR spun \ns` c` Prefec]ii vor fi obliga]i s` coordoneze echipe mixte de viceprimar al Prim`riei Municipiului Hunedoara, care 2. Volkswagen 490 367 33,5 precizarea judec`torilor nu poate fi interpretat` ca o control care s` ac]ioneze \n spa]iile \n care sunt produse, aprobau referatele, notele justificative [i comenzile 1. Scania 2 37 1.750 3. Skoda 396 223 77,6 norm` de aplicare a legii, \n condi]iile \n care Curtea comercializate [i consumate produse etnobotanice, adresate firmelor controlate de }iplea Ioan, \mpreun` 4. Renault 372 283 31,4 nu ar avea alt` atribu]ie \n afar` de a se pronun]a precum [i s` raporteze lunar la Ministerul Administra]iei cu inculpata C`påln` Daniela Arieta, \n calitate de [ef vizavi de constitu]ionalitatea unei legi. 2. Suzuki 60 174 190 5. Ford 299 452 -33,8 [i Internelor opera]iunile desf`[urate, a declarat serviciu buget, finan]e, contabilitate. Mediafax BCR este prima institu]ie de credit care denun]` 6. Opel 266 163 63,2 premierul Emil Boc. Echipele de control vor fi constituite 3. Kia 51 137 169 actele adi]ionale care nu au fost semnate de clien]i, \n \n fiecare jude] [i formate din reprezentan]i ai T`n`sescu nu crede \n varianta unui prim- 7. Fiat 234 234 0,0 celelalte cazuri bancherii preferånd s` p`streze actele Ministerului S`n`t`]ii, Ministerului Administra]iei [i adi]ionale din ra]iuni care ]in de costuri. Doar 4. DAF 8. Toyota 220 197 11,7 Internelor, Ministerului Finan]elor, Ministerului ministru tehnocrat 17 39 129 Raiffeisen [i CEC au anun]at public c` nu vor Agriculturii, Autorit`]ii Na]ionale Sanitar-Veterinare [i Reprezentantul Romåniei la FMI, Mihai T`n`sescu, al 9. Suzuki 174 60 190,0 denun]a actele adi]ionale, precizånd c` vor accepta Agen]iei Na]ionale de Protec]ie a Consumatorilor, a c`rui nume a fost vehiculat pentru postul de premier, 5. MAN 12 27 125 10. Peugeot 158 180 -12,2 cererile clien]ilor pentru revenirea la contractele SURSA: precizat Boc \ntr-o videoconferin]` cu prefec]ii sus]inut` consider` c` nominalizarea \n acest moment a unui pia]a auto SURSA: APIA ini]iale. duminic`. Guvernul a decis ca magazinele cu substan]e premier tehnocrat are pu]ine [anse de reu[it` [i c` un [i plante etnobotanice s` fie obligate s` comercializeze guvern trebuie s` r`mån` politic, dar poate atrage numai produse omologate de c`tre ministerele de resort, speciali[ti pentru valoare ad`ugat`. Contactat de urmånd ca \n paralel s` fie intensificate ac]iunile de MEDIAFAX [i \ntrebat dac` ar accepta s` preia postul control ale autorit`]ilor, au declarat, miercuri, agen]iei de prim-ministru \n cazul \n care ar primi o astfel de Mediafax surse oficiale. Mediafax propunere, Mihai T`n`sescu a apreciat c` Pagubele incendiului de la hotelul Rex al familiei nominalizarea \n acest moment a unui premier Primarul din Hunedoara, acuzat de fraud` la independent sau tehnocrat are pu]ine [anse, deoarece acesta ar putea s` \mp`rt`[easc` anumite valori Adamescu, acoperite de Astra Asigur`ri achizi]ii publice diferite de cele ale clasei politice, ceea ce ar conduce la Primarul municipiului Hunedoara, Ovidiu Marius Hada, escaladarea conflictului fa]` de situa]ia existent`. MIRABELA TIRON [i viceprimarul hunedorean Nicolae Robert Dan, ambii Mediafax Bolton sau Julio Iglesias. |n momentul Registrul Comer]ului. Cu toate acestea, liberali, au fost trimi[i \n judecat` de procurorii producerii incendiului din cauza unui Acest incendiu nu este un profitul hotelului s-a dublat \n 2009, pån` anticorup]ie pentru \ncheierea nelegal` a unor Primele verific`ri pentru boga]i, \n 2012 INCENDIUL izbucnit vineri sear` la scurtcircuit, hotelul de cinci stele era \nchis la 230.000 de euro. contracte de achizi]ii. Potrivit DNA, \n perioada hotelul de cinci stele Rex din Mamaia, turi[tilor. Nici Carmen Adamescu nu a caz izolat \n sta]iunea „Acest incendiu nu este un caz izolat \n septembrie 2008 - iunie 2009, Prim`ria Municipiului Primele verific`ri ale persoanelor cu venituri mari vor controlat de familia Adamescu, a distrus trimis un r`spuns cu privire la acest incediu sta]iunea Mamaia. Sunt foarte multe Hunedoara a efectuat mai multe achizi]ii publice de la avea loc anul viitor, \ntrucåt pentru analiz` sunt acoperi[ul, mansarda [i mobilierul din mai pån` la \nchiderea edi]iei ZF. Mamaia. Sunt foarte hoteluri de pe litoral care au nevoie de firmele controlate de c`tre inculpatul }iplea Ioan, necesare declara]iile de venit pe anul 2011, a declarat multe camere de la ultimul etaj al Cu toate acestea, potrivit surselor din bani pentru modernizarea instala]iilor inspector de specialitate la Compartimentul Achizi]ii pentru MEDIAFAX secretarul de stat \n Ministerul hotelului, valoarea pagubelor produse pia]`, familia Adamescu [i-a asigurat multe hoteluri de pe litoral electrice, dar [i a celor sanitare“, a declarat Publice al Prim`riei, respectiv de la firmele SC T&R Finan]elor Dan Laz`r. „Ca [i modalitate de verificare, nefiind f`cut` public`. Costul pentru hotelul la firma de asigur`ri pe care o care au nevoie de bani Nicolae Bucoval`, pre[edintele Asocia]iei LOGISTICS PLASTICO SRL Deva [i SC TIMKAR SRL nu se poate face \nainte de anul viitor, pentru c` construc]ia de la zero a unei camere de de]ine, Astra Asigur`ri. Afacerile ho- Patronale din sta]iunea Mamaia. Deva, cu \nc`lcarea regimului conflictelor de interese, declara]iile de venit pe acest an le vom avea la cinci stele se ridic` \ns` la 100.000 de euro, telului Rex, care a fost cump`rat de familia pentru modernizarea Familia Adamescu mai controleaz`, de o parte din sumele pl`tite de Prim`rie beneficiind [i dispozi]ie numai din 2012“, a spus Laz`r. Oficialul potrivit datelor din pia]`. Adamescu \n 2006 de la Viorel P`unescu [i prin firma Nova Trade, complexul co - Asocia]ia Umanitar` al c`rei pre[edinte este Hada Ministerului Finan]elor a reiterat c` normele de „Nu putem face nicio declara]ie ni[te ac]ionari elve]ieni \n cadrul unei instala]iilor electrice, dar [i mercial Unirea Shopping Center [i com - Gligor, tat`l primarului Hada Ovidiu Marius. Toate aplicare a legisla]iei privind verificarea persoanelor cu oficial`“, au transmis reprezentan]ii hote - tranzac]ii de 10 mil. euro, au fost \n sc`dere a celor sanitare. pania de asigurari Astra Asigur`ri. De contractele s-au \ncheiat [i derulat pe fondul existen]ei venituri mari vor fi finalizate pån` la sfår[itul lunii lului cu 102 camere, \n care se cazeaz` cu 21% \n 2009 fa]` de anul anterior, pån` asemenea, mai de]in ac]iuni la retailerul IT unor rela]ii personale \ntre Hada Ovidiu Marius [i februarie. Mediafax oameni de afaceri [i arti[ti precum Michael la 2,2 mil. euro, potrivit datelor de la Flamingo International. 4 BURSE - FONDURI MUTUALE ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 tel: 0318.256.266 e-mail: [email protected] www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale SIF-urile [i FP au crescut pentru prima dat` \n ultimele opt [edin]e

{TEFAN MUSGOCIU a sc`zut cu 3%. Ulterior, presiunea la nare al Rombell Securities. Cea mai Astfel, indicele extins al bursei, vånzare s-a diminuat, odat` cu reali - recent` opera]iune cu ac]iunile Fon- BET-XT, care sintetizeaz` evolu]ia Revenire u[oar` DE URM~RIT AST~ZI |n tandem cu FP ursa de Valori Bucure[ti zarea a patru tranzac]ii negociate \n va- dului a fost realizat` la 0,595 lei, pre] cu primelor 25 de ac]iuni \n func]ie de Ac]iunile SIF Transilvania (SIF3) n Ac]iunile iFond Financial (IFR) (BVB) a crescut vineri cu loare de 25,2 milioane lei (5,9 milioane 2,67% peste referin]`. Transferurile de lichiditate, inclusiv SIF-urile, a \nchis cu 0.62 Ac]iunile celor cinci SIF-uri dup` 270 0,82%, iar ac]iunile Fon- euro). pe pia]a principal` au \nsumat 28,35 1,12% peste nivelul de joi. ce unii [efi din cadrul acestora lei/ac]iune dului Proprietatea (FP) „Un vånz`tor mare a pus presiune milioane lei (6,6 milioane euro). Cu - Rulajul pie]ei ac]iunilor, de 60,85 0.6 au declarat ieri c` nu se lei/ac]iune au cå[tigat 2,67%, dup` pe vånzare \n ultimele [edin]e, iar vineri mulat cu deal-urile, ac]iunile FP au avut milioane lei ( 14,3 milioane euro), a fost a[teapt` s` \ncaseze dividende 260 ultimul pre]: B un rulaj total de 53,61 milioane lei (12,6 cu 40% mai mare decåt valoarea 0.58 de la BCR anul acesta. SIF-urile 220 lei/ac]iune milioane euro). cumulat` a opera]iunilor de joi, 43,5 de]in pachete consistente la cea 250 varia]ie: PUBLICITATE Tod crede c` pre]ul ac]iunilor FP ar milioane lei (10,2 milioane euro). 0.56 mai mare banc` local`, respectiv putea reveni u[or peste pragul |n top trei cele mai tranzac]ionate cåte 6% din ac]iunile BCR. 5,8% psihologic de 0,6 lei/titlu, dup` ce titluri de la BVB s-au clasat, dup` 0.54 240 presiunea la vånzare s-a redus. Fondul Proprietatea, ac]iunile Banca n Titlurile Boromir Prod Buz`u „Totu[i, \nc` sunt multe ac]iuni Transilvania (TLV) [i SIF Oltenia 0.52 (SPCU), care [i-a f`cut publice 230 distribuite \n pia]` la pre]uri mici, iar (SIF5), \ns` valoarea transferurilor abia rezultatele financiare pentru ca titlurile s` creasc` mai mult a dep`[it un milion de lei. 0.5 preliminare pe anul 2010. cred c` este nevoie de intrarea la Ultima tranzac]ie cu titlurile b`ncii Ac]iunile companiei de 220 cump`rare a unui juc`tor mare“, a s-a \ncheiat la un pre] de 1,403 lei, cu 0.48 ultimul pre]: panifica]ie au pierdut vineri 0,515 lei/ac]iune ad`ugat brokerul. 0,36% peste referin]`, iar cota]ia aproape 8%, pån` la un nivel de 210 Spre deosebire de titlurile FP, restul societ`]ii de investi]ii a crescut cu 0.46 varia]ie: 0,29 lei/unitate. ac]iunilor din pia]` au \nregistrat varia]ii 1,72%, la 1,337 lei. 2,4% u[oare, \ns` pe volume foarte reduse de Pe pia]a Rasdaq, opera]iunile au 0.44 n Ac]iunile Ropharma Bra[ov 200 tranzac]ionare. cumulat 484.000 lei, sum` de peste zece 1 iun. 18 febr. (RPH), dup` ce vehiculul 22 sept. 18 febr. Ultimele opera]iuni cu cele mai ori mai redus` decåt rulajul de joi, de 5,2 2010 2011 \nregistrat \n Cipru, Rimia 2010 2011 lichide zece titluri, analizate de indicele milioane lei. Investment Ltd, a continuat s` BET, au fost realizate la pre]uri \n Ac]iunile Argus Constan]a vånd` titluri, vineri cedånd medie cu 0,7% mai mari, iar ac]iunile (UARG) au \nregistrat cea mai mare 266.800 de ac]iuni Ropharma \n celor cinci societ`]i de investi]ii lichiditate de pe acest segment, de valoare de circa 214.000 de lei financiare (SIF) au dus indicele BET-FI 179.000 lei. Ultimul schimb cu aceste 12,9 % (50.000 de euro). Titlurile 5,8 % ce \n precedentele [apte [edin]e au acesta a terminat ce avea de våndut. cu 2,1% peste nivelul de joi. titluri a fost perfectat la 2,1 lei, pre] distribuitorului de medicamente sc`zut cumulat cu 7,9%. Acest lucru se vede din volumele destul |n acela[i timp, titlurile companiilor similar cu cel de referin]`. este cre[terea \nregistrat` de au \nchis [edin]a \n stagnare, la este cre[terea \nregistrat` de titlurile |n prima or` a [edin]ei, oferta de de mari din deal-uri, dar [i cele de pe din sectorul energetic, urm`rite de La \nchiderea sesiunii de la ac]iunile SIF Transilvania (SIF3) de un pre] de 0,8 lei/unitate. iFond \n [edin]a de vineri, cea mai titluri FP a dep`[it cererea de peste spot (pia]a principal` - n.r.)“, a declarat indicele BET-NG, au urcat \n medie cu Bucure[ti, bursele vest-europene afi[au la minimele atinse anul trecut. mare de la listarea fondului. dou` ori, astfel c` pre]ul acestor ac]iuni Adrian Tod, directorul de tranzac ]io - 1,08%. evolu]ii mixte.

PUBLICITATE ZF Programele de investi]ii ING Nivelul mediu al ratelor dobån zilor Bursa de Valori Portofoliile Unit Linked \n lei [i valut` pe pia]a interbancar` 18 februarie 2011 la ora 11.00 Termene ROBID ROBOR AGRESIV ON 3,57 4,07 Top cre[teri CONSERVATOR MODERAT pentru Planurile de pensii TM 3,6 4,1 \n 2011 vineri \n 2011 vineri \n 2011 vineri [i Planurile de investi]ii ING 1W 4,19 4,69 Emitent Ultimul Varia]ie Valoare Varia]ie 0.5% 1.09% pre] tranzac]ii Varia]ie 5.18% 0.66% Varia]ie 5.86% 1.33% 1M 5,27 5,77 Pre] \nchidere Pondere (lei) (%) (lei) Pre] \nchidere Pondere Pre] \nchidere Pondere 3M 5,59 6,09 EBS 162.6000 11.3% FP 0.5950 16.4% Numele Programelor Evolu]ia pre]ului PREFAB SA BUCURESTI 2.3000 6.98 74498 SNP 0.3699 16.2% Data Pre] de Pre] de de vånzare (%) fa]` de: 6M 5,84 6,59 TGN 271.0000 12.5% TEL 20.3800 12.1% SIF1 1.0090 8.1% de investi]ii ING 9M 5,89 6,64 FARMACEUTICA REMEDIA 0.2210 5.24 10776 SIF3 0.5150 7.8% Unit Linked evalu`rii vånzare cump`rare BRD 14.1500 15.7% TLV 1.4030 11.8% S`pt`måna precedent` 31 dec. 2010 12M 5,94 6,69 CONTOR GROUP S.A. Arad 0.0630 5.00 315 ATB 0.5750 11.1% SIF2 1.2230 8.7% SIF5 1.3600 7.9% BRK 0.2821 11.8% 18.02.2011 13,846977 14,575765 0,04 0,75 Volumul tranzac]iilor pe pia]a monetar` interbancar` la THR MAREA NEAGRA S.A. 0.1370 3.79 11367 RMAH 0.2210 7.0% SIF4 0.6200 8.6% Bond RON 17 februarie: 5.549,3 mil. RON BVB 42.0000 9.7% VRANCART SA 0.0766 3.51 2190 BRM 0.7700 7.8% ALR 3.4500 8.7% Mixt 25 RON 18.02.2011 17,086797 17,986102 -0,35 1,67 BUBID - rata dobånzii la depozitele atrase; BIO 0.2120 6.7% IMP 0.4840 6.2% BUBOR - rata dobånzii la depozitele plasate SIF BANAT CRISANA S.A. 1.0090 2.96 443785 COTE 31.5000 7.1% UARG 2.1000 8.5% VNC 0.0766 7.3% CMP 0.4850 6.3% Mixt 50 RON 18.02.2011 10,959600 11,536421 -0,66 2,56 SURSA: BNR ZENTIVA S.A. 1.0390 2.87 18177 WRO 173.1000 6.9% PTR 0.3180 4.9% ART 1.7200 6.5% DAFR 0.1305 8.4% Mixt 75 RON 18.02.2011 9,748584 10,261667 -1,00 3,36 FONDUL PROPRIETATEA SA 0.5950 2.67 53618985 GRE 173.9000 7.3% ARAX 0.1500 7.0% n Cota]iile dolarului COFI 0.1300 5.3% SIF TRANSILVANIA S.A. 0.5150 2.39 662314 VALOARE LA ZI 1736.53 IPRU 1.2300 7.0% Equity RON 18.02.2011 8,940562 9,411118 -1,36 4,11 Yenul japonez 83,38 ELMA 0.3718 5.9% RTRA 0.5300 5.7% Lira sterlin` 1,6214 SIF MOLDOVA S.A. 1.2230 2.34 538462 ZI 1997.68 VALOARE LA ZI 1871.40 USD 18.02.2011 14,832275 15,612921 0,71 -0,59 VALOARE LA Verde - USD Francul elve]ian 0,9512 Albastru - USD USD 18.02.2011 16,767649 17,650157 1,00 1,73 Coroana danez` 5,4975 Coroana norvegian` 5,7193 Top sc`deri Alb - USD USD 18.02.2011 14,990156 15,779112 1,23 3,69 Coroana suedez` 6,4305 INDICI BVB Emitent Ultimul Varia]ie Valoare 18.02.2011 11,319973 11,915761 1,48 5,80 Dolarul australian 1,0109 Ro[u - USD USD Dolarul canadian 0,9836 pre] tranzac]ii (lei) (%) (lei) Varia]ie \n 2011 vineri n Cota]iile euro BET 7.7% 0.70% CARBOCHIM S.A. 3.2100 -8.29 1605 Programele de investi]ii \n BOND [i MIXT25 au fost lansate \n data de 1 Noiembrie 1998; Dolarul american 1,356 BET-FI 1.2% 2.10% BOROMIR PROD SA BUZAU 0.2900 -7.94 290 Programele de investi]ii MIXT 50, MIXT 75, EQUITY au fost lansate \n data de 20 mai 2008; Lira sterlin` 0,8363 BET-NG 2.6% 1.08% Conservator Moderat Agresiv Programele de investi]ii Ro[u, Alb [i Albastru au fost lansate \n data de 1 Februarie 2000; Yenul japonez 113,06 ELECTROAPARATAJ S.A. 0.1572 -5.87 94 ROTX 8.7% 0.21% 1750 2000 1890 Programul de investi]ii Verde a fost lansat \n data de 1 Martie 2001; pentru toate aceste Programe Francul elvetian 1,2899 ELECTROARGES SA 0.9700 -2.51 5840 BET-C 7.0% 0.82% de investi]ii se calculeaz` cota]ii zilnice care sunt accesibile la adresa noastr` de Internet. Dolarul australian 1,3414 puncte puncte puncte Coroana danez` 7,4549 ELECTROPUTERE S.A. 0.0800 -2.44 3242 BET-XT 7.0% 1.12% Coroana norvegian` 7,7556 AEROSTAR S.A. 1.0450 -2.15 2093 Coroana suedez` 8,7201 www.ingasigurari.ro Dolarul canadian 1,3337 BANCA COM. CARPATICA 0.0730 -2.14 17592 1740 1875 Erste Group Bank AG 162.6000 -2.05 230552 ROMCARBON SA BUZAU 0.2150 -1.83 108 1980 ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 1.3900 -0.71 690 1730 1860 Fonduri mutuale 18 februarie 2011 Top tranzac]ii Fond Administrator Valoare la zi Varia]ie Varia]ie Varia]ie Varia]ie Num`r Activ net (lei) ultima s`pt`mån` ultima lun` anul curent anul trecut de investitori (mil. lei) Emitent Ultimul Varia]ie Valoare pre] tranzac]ii Fonduri monetare (lei) (%) (lei) 1720 1960 1845 BCR Monetar Erste Asset Management 14,2688 0,13% 0,58% 0,95% 8,92% 66745 1491,84 14 febr. 18 febr. 14 febr. 18 febr. 18 febr. FONDUL PROPRIETATEA SA 0.5950 2.67 53618985 14 febr. Raiffeisen Monetar Raiffeisen Asset Management 131,5586 0,12% 0,56% 0,94% 9,10% 29912 1318,14 BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.4030 0.36 1011975 OTP ComodisRO OTP Asset Management 13,2221 0,10% 0,46% 0,81% 8,04% 2150 127,46 SIF OLTENIA S.A. 1.3600 1.72 1000986 Portofoliile ZF prezint` trei variante de investi]ii \n financiar`. Portofoliile prezentate mai sus au Simfonia 1 BRD Asset Management 30,37 0,10% 0,50% 0,80% 7,61% 12930 295,31 SC BURSA DE VALORI BUC. 42.0000 1.84 865995 ac]iuni listate la Bursa de Valori Bucure[ti cu doar un rol educativ [i nu reprezint` o iFond Monetar Intercapital Investment Management 5,2434 0,10% 0,42% 0,68% n.a. 35 4,33 SIF TRANSILVANIA S.A. 0.5150 2.39 662314 grade diferite de risc, cu scopul de a ob]ine recomandare de investi]ii. |n func]ie de apetitul Certinvest Monetar Certinvest 68,24 0,12% 0,74% 1,10% 9,51% 628 7,95 SIF MOLDOVA S.A. 1.2230 2.34 538462 performan]e superioare indicilor pie]ei. Acestea pentru risc, investitorii trebuie s` ia \n Fortuna Gold Target Asset Management 18,22 0,11% 0,39% 0,66% 5,66% 1668 0,58 SIF MUNTENIA S.A. 0.6200 1.14 525269 vor fi ajustate periodic \n func]ie de evolu]ia considerare [i alte variante de plasamente, non- Fonduri de obligatiuni si instrumente cu venit fix AZOMURES S.A. 0.5400 0.93 470627 pie]ei. Ac]iunile au fost repartizate \n bursiere. Calculul portofoliilor a \nceput la BCR Obligatiuni Erste Asset Management 14,3546 0,14% 0,72% 1,06% 9,29% 31187 841,91 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.0090 2.96 443785 cele trei portofolii \n func]ie de 1 ianuarie 2009 cu valoarea 1.000 pentru BRD Obligatiuni (Concerto) BRD Asset Management 127,19 0,10% 0,46% 0,74% 4,48% 494 17,84 BRD - GROUPE SOCGEN 14.1500 0.00 263489 domeniul de activitate, fiecare, valorile la zi din tabelele de BT Obligatiuni BT Asset Management 13,29 0,08% 0,53% 0,83% 8,66% 4646 124,48 evolu]ia anterioar` [i mai sus fiind pentru data de Stabilo Pioneer Asset Management 9,777 0,11% 0,44% 0,66% 7,09% 964 15,28 situa]ia ieri. Certinvest Obligatiuni Certinvest 21,72 0,14% 0,28% 1,07% 9,64% 401 12,46 Vanguard Protector Vanguard Asset Manag. 29,7301 0,06% 0,27% 0,51% 4,24% 540 1,65 Categoria I Categoria a II-a Fonduri diversificate Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min Certinvest Prudent Certinvest 10,07 -0,69% -0,89% 1,61% 3,23% 8361 4,89 ALR ALRO S.A. 3.4500 1.47 3.4500 3.3200 3.4024 15,500 3.9600 2.5200 ARS AEROSTAR S.A. 1.0450 -2.15 1.0500 1.0450 1.0462 2,000 1.3700 0.6350 Certinvest Dinamic Certinvest 4,5777 -1,20% -1,58% 4,53% -2,07% 1543 10,25 ATB ANTIBIOTICE S.A. 0.5750 0.35 0.5750 0.5680 0.5707 12,900 0.7500 0.4700 ALT ALTUR S.A. 0.0406 1.50 0.0406 0.0401 0.0401 170,500 0.0583 0.0346 AZO AZOMURES S.A. 0.5400 0.93 0.5450 0.5320 0.5397 872,000 0.5500 0.3100 ALU ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 1.3900 -0.71 1.3900 1.3800 1.3804 500 3.0100 1.3400 Fortuna Classic Target Asset Management 6,49 -0,76% -2,41% 0,15% -3,14% 22807 6,74 BCC BANCA COMERCIALA CARPATICA 0.0730 -2.14 0.0745 0.0730 0.0734 239,521 0.1040 0.0730 AMO AMONIL S.A. 0.0160 0.00 0.0164 0.0157 0.0160 195,500 0.0315 0.0140 TLV BANCA TRANSILVANIA S.A. 1.4030 0.36 1.4100 1.3880 1.4029 721,329 2.3900 1.1900 ARM ARMATURA S.A. 0.1170 0.86 0.1170 0.1170 0.1170 2,000 0.2550 0.1160 Carpatica Global Carpatica Asset Management 13,1483 -0,51% 1,55% 1,96% 13,19% 289 49,92 BIO BIOFARM S.A. 0.2120 0.47 0.2120 0.2080 0.2084 68,000 0.2450 0.1380 BRM BERMAS S.A. 0.7700 -0.71 0.7755 0.7700 0.7708 9,000 0.9000 0.4750 Carpatica Stock Carpatica Asset Management 14,3826 -2,56% -2,29% 0,96% 14,61% 285 13,14 BRD BRD - GROUPE SOCGEN S.A. 14.1500 0.00 14.2000 14.1000 14.1280 18,650 15.9000 10.5000 SPCU BOROMIR PROD SA BUZAU (SPICUL) 0.2900 -7.94 0.2900 0.2900 0.2900 1,000 0.6200 0.2570 TEL C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA 20.3800 1.65 20.3800 20.0000 20.0200 590 21.9000 14.5000 CBC CARBOCHIM S.A. 3.2100 -8.29 3.2100 3.2100 3.2100 500 4.4600 2.9000 Zepter Actiuni Zepter 9 -10,64% -12,35% -8,26% -4,81% 19 10,02 IMP IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR 0.4840 1.26 0.4840 0.4690 0.4711 28,255 0.9000 0.3600 CEON CEMACON SA ZALAU 0.0999 0.60 0.0999 0.0990 0.0990 30,474 0.1540 0.0785 OIL OIL TERMINAL S.A. 0.2390 1.62 0.2440 0.2310 0.2332 31,883 0.3000 0.1700 COMI CONDMAG S.A. 0.4200 1.69 0.4200 0.4130 0.4161 20,387 1.0300 0.4130 Zepter Mixt Zepter 10,1829 -1,38% -1,23% 1,45% -1,33% 16 5,55 OLT OLTCHIM S.A. RM. VALCEA 0.2371 1.07 0.2490 0.2320 0.2402 947,162 0.3200 0.1630 CGC CONTOR GROUP S.A. Arad 0.0630 5.00 0.0630 0.0630 0.0630 5,000 0.1430 0.0600 SNP OMV PETROM S.A. 0.3699 2.18 0.3699 0.3610 0.3626 488,497 0.3766 0.2550 DAFR DAFORA SA 0.1305 0.38 0.1309 0.1290 0.1300 772,500 0.1760 0.1000 Zepter Obligatiuni Zepter 10,621 -0,64% 0,14% 0,58% 2,89% 14 3,85 PREH PREFAB SA BUCURESTI 2.3000 6.98 2.3000 2.1000 2.1593 34,500 3.1600 1.5100 ELJ ELECTROAPARATAJ S.A. 0.1572 -5.87 0.1572 0.1572 0.1560 600 0.1900 0.0936 Diverso Europa Regional BRD Asset Management 124,02 -0,78% -0,14% 3,39% 6,45% 261 23,75 RPH ROPHARMA SA BRASOV 0.8000 0.00 0.8005 0.8000 0.8000 272,644 1.2900 0.8000 ELGS ELECTROARGES CURTEA DE ARGES 0.9700 -2.51 0.9900 0.9700 0.9733 6,000 1.3000 0.3960 TGN S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. 271.0000 -0.15 272.5000 270.0000 271.0793 368 283.0000 192.5000 EPT ELECTROPUTERE S.A. 0.0800 -2.44 0.0803 0.0800 0.0800 40,500 0.2040 0.0766 Raiffeisen Benefit Raiffeisen Asset Management 116,5633 -0,50% -0,92% 0,98% 9,25% 400 22,91 BRK S.S.I.F. BROKER S.A. 0.2821 0.04 0.2850 0.2755 0.2807 198,840 0.4110 0.2300 RMAH FARMACEUTICA REMEDIA SA DEVA 0.2210 5.24 0.2310 0.2210 0.2263 47,600 0.2770 0.1530 SOCP SOCEP S.A. 0.3149 1.91 0.3149 0.3050 0.3072 9,086 0.3960 0.1560 ECT GRUPUL IND. ELECTROCONTACT S.A. 0.0370 0.00 0.0000 0.0000 0.0300 400 0.0478 0.0280 Star Focus Star Asset Management 4,9582 -0,45% -0,25% 1,10% 5,40% 66 4,37 TBM TURBOMECANICA S.A. 0.0900 -0.55 0.0904 0.0900 0.0903 428,600 0.1620 0.0870 PPL PRODPLAST S.A. 1.2620 0.16 1.2620 1.2620 1.2620 1,500 1.9500 1.2300 ROCE ROMCARBON SA BUZAU 0.2150 -1.83 0.2150 0.2150 0.2150 500 0.4550 0.2060 Napoca Globinvest 0,3452 -1,82% -4,38% 1,65% 8,26% 1348 10,58 RRC ROMPETROL RAFINARE S.A. 0.0565 0.36 0.0565 0.0565 0.0563 16,906 0.0751 0.0530 PTR ROMPETROL WELL SERVICES S.A. 0.3180 0.63 0.3200 0.3110 0.3158 5,600 0.6000 0.3050 Omnitrust SIRA 2,8759 -1,25% -2,43% -4,72% 9,71% 427 2,65 Societ`]i de investi]ii SNO SANTIERUL NAVAL ORSOVA S.A. 4.1000 0.00 4.1000 4.1000 4.1000 100 6.4000 3.6500 Star Next Star Asset Management 3,9142 -0,56% -0,27% 1,81% 3,73% 100 5,19 BVB SC BURSA DE VALORI BUCURESTI SA 42.0000 1.84 42.0000 40.7500 41.2064 21,016 45.0000 24.5000 Simbol Denumire Pre] Inch. Var. (%) Pre] Max. Pre] Min. Pret Med. Nr. Act. 52 Max 52 Min STZ SINTEZA S.A. 0.2300 0.00 0.2300 0.2300 0.2300 1,000 0.3980 0.2300 KD Optimus KD Investments 10,1287 -0,87% -1,17% 2,07% 9,72% 17 0,92 FP SC FONDUL PROPRIETATEA SA 0.5950 2.67 0.5950 0.5610 0.5735 93,482,813 0.6495 0.5795 ART T.M.K. - ARTROM S.A. 1.7200 0.00 1.7200 1.7000 1.7160 2,500 2.8800 1.5900 SIF1 SIF BANAT CRISANA S.A. 1.0090 2.96 1.0180 0.9720 0.9858 450,138 1.7300 0.8950 TRP TERAPLAST SA 0.5200 1.96 0.5200 0.5200 0.5200 500 0.7300 0.4140 Transilvania Globinvest 30,1893 -1,24% -2,33% 1,85% 7,09% 779 23,61 SIF2 SIF MOLDOVA S.A. 1.2230 2.34 1.2230 1.1850 1.1990 449,067 1.5700 0.8100 TUFE TURISM FELIX S.A. BAILE FELIX 0.1790 -0.56 0.1790 0.1770 0.1774 9,501 0.2880 0.1690 SIF4 SIF MUNTENIA S.A. 0.6200 1.14 0.6200 0.6000 0.6067 865,670 0.9650 0.5450 EFO THR MAREA NEAGRA S.A. 0.1370 3.79 0.1370 0.1310 0.1346 84,400 0.6150 0.1310 BCR Dinamic Erste Asset Management 21,0599 -1,48% -0,90% 3,97% 5,28% 2463 32,46 SIF5 SIF OLTENIA S.A. 1.3600 1.72 1.3600 1.3220 1.3372 748,532 1.9600 1.0400 VESY VES SA 0.0577 1.76 0.0600 0.0577 0.0579 5,500 0.0868 0.0515 BT Clasic BT Asset Management 15,36 -0,52% -1,09% 0,92% 7,03% 781 40,37 SIF3 SIF TRANSILVANIA S.A. 0.5150 2.39 0.5150 0.4990 0.5047 1,312,272 0.9000 0.4560 VNC VRANCART SA 0.0766 3.51 0.0766 0.0741 0.0745 29,355 0.1270 0.0608 Oportunitati Nationale Vanguard Asset Manag. 26,3597 -0,72% -0,58% -1,56% -3,13% 483 0,89 Integro Pioneer Asset Management 3,659 -1,13% -2,60% 1,37% 2,55% 11255 13,97 OTP BalansisRO OTP Asset Management 10,75 -1,38% 4,57% 7,07% 7,61% 88 10,28 Fonduri de actiuni Pia]a RASDAQ

BT Maxim BT Asset Management 7,51 -1,83% -5,77% 2,32% 1,10% 2280 63,11 Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum Simbol Denumire societate Piata Inchidere Var (%) Minim Maxim Mediu Tranzactii Volum KD Maximus KD Investments 14,4561 -0,99% -1,44% 1,54% 14,84% 801 43,42 ALBZ ALBALACT SA RGBS 0.2359 0.38 0.234 0.2359 0.2352 2 8,000 GAOY GASTRONOM SA BUZAU XMBS 23 0 23 23 23 1 10 BT Index Romania ROTX BT Asset Management 7,79 -0,51% -1,52% 6,86% 10,62% 476 23,39 AMAL INTERNAT. CAVIAR CORPORATION RGBS 0.2 0 0.2 0.2 0.2 1 500 IANY 24 IANUARIE SA PLOIESTI XMBS 5.5 2.8 5.16 5.5 5.37 2 70 Raiffeisen Prosper Raiffeisen Asset Management 93,894 0,04% -5,39% -2,88% 12,47% 1144 37,51 ANTE ANTECO SA PLOIESTI XMBS 0.07 -12.5 0.07 0.07 0.07 2 5,010 IARV IAR SA Brasov RGBS 1.649 -0.06 1.649 1.649 1.649 1 1,000 ARAX ARMAX GAZ SA Medias RGBS 0.15 3.45 0.145 0.15 0.1465 41 397,000 IORB IOR SA BUCURESTI XMBS 0.68 36 0.68 0.68 0.68 1 1,000 Raiffeisen Romania Actiuni Raiffeisen Asset Management 32,5947 -1,77% -5,87% 1,56% -0,16% 533 18,2 ARCO AROCONSTRUCT SA BUCURESTI XMBS 0.11 0 0.11 0.11 0.11 1 4,000 IPRU IPROEB SA Bistrita RGBS 1.23 2.5 1.23 1.23 1.23 1 1,000 Certinvest BET-FI Index Certinvest 99,77 -4,20% -8,74% -1,36% n.a. 8 0,6 ARCV IMOTRUST SA ARAD RGBS 0.0809 1.38 0.0761 0.0809 0.0776 97 539,500 LIPO LIPOMIN SA LIPOVA XMBS 1.1 -8.33 1.1 1.1 1.1 1 11,001 Certinvest XT Index Certinvest 88,39 -1,61% -1,14% 4,33% n.a. 22 1,03 ARTE ARTEGO SA Tg. Jiu RGBS 2.45 -2 2.45 2.45 2.45 1 500 MAMA MAG. UNIV. MARAMURES SA XMBS 0.6 0 0.6 0.63 0.62 2 1,000 Certinvest BET Index Certinvest 108,31 -1,29% -1,06% 5,71% n.a. 8 0,65 AUTQ AUTONOVA SA SATU MARE XMBS 0.2 0 0.2 0.2 0.2 4 1,681 MARD MARCONS SA BAIA MARE XMBS 1.09 -6.84 1.05 1.14 1.11 32 17,023 BRD Index Europa Regional BRD Asset Management 107,2732 -1,06% -3,86% 3,32% n.a. 4 2,41 AVIO AVIOANE SA CRAIOVA XMBS 3.61 -14.25 3.61 4.2 3.85 2 748 MECE MECANICA FINA SA BUCURESTI XMBS 4.8 2.13 4.8 4.8 4.8 1 300 Actiuni Europa Regional BRD Asset Management 124,83 -1,13% -1,64% 3,78% 9,94% 133 15,14 AVZU AVICOLA SA BUZAU RGBS 0.0319 -0.31 0.0319 0.032 0.032 2 8,000 MVUL MOLDOVULCAN SA GALATI XMBS 2.9 81.25 2.68 2.9 2.79 7 3,753 BALN TRATAMENT BALNEAR BUZIAS XMBS 0.08 0 0.08 0.08 0.08 2 1,500 NACH NAPOCHIM SA Cluj RGBS 0.1 6.38 0.1 0.1 0.1 1 9,500 Omninvest SIRA 4,5154 -2,78% -8,42% -7,84% 18,32% 3996 2,44 BAME BAT MEDIAS SA XMBS 0.44 2.33 0.43 0.44 0.44 6 6,009 OIGY RAFINARIA VENUS-OILREG XMBS 0.19 46.15 0.13 0.19 0.16 7 7,500 Active Dinamic Swiss Capital Asset Management 11,4893 -3,56% -6,02% -0,21% -5,12% 2020 12,5 BRCR BRAICONF SA BRAILA RGBS 0.23 -7.82 0.23 0.23 0.23 2 1,000 PIMS PIM SA SIBIU XMBS 10.3 0 10.3 10.3 10.3 1 39 BCR Expert Erste Asset Management 65,0024 -2,97% -0,32% 6,75% 3,89% 821 14,38 BUCV BUCUR SA Bucuresti RGBS 0.45 -1.1 0.445 0.45 0.4497 4 7,500 PREB PREBET SA AIUD RGBS 0.35 4.48 0.346 0.35 0.3473 2 3,000 OTP AvantisRO OTP Asset Management 6,92 -2,26% -1,14% 5,49% 3,63% 248 9,61 CAOR CALIPSO SA ORADEA XMBS 2.6 1.17 2.59 2.6 2.59 2 50 PRSN PROSPECTIUNI SA BUCURESTI RGBS 0.2499 4.56 0.2385 0.254 0.2462 41 77,200 iFond Actiuni Intercapital Investment Management 3,9921 -2,36% -4,85% 0,65% n.a. 12 0,47 CFOR COZIA FOREST SA RGBS 0.06 -0.17 0.06 0.06 0.06 2 6,500 RANT GRANITUL SA BUCURESTI XMBS 1.98 -1 1.91 2 1.94 12 1,071 CHEM CHIMPEX SA Constanta RGBS 3.5 6.06 3.29 3.5 3.348 3 2,000 RCHI INTERCONTINENTAL ROMANIA RGBS 0.061 0.16 0.06 0.061 0.0608 5 14,500 BT Index Austria ATX (denominat \n euro) BT Asset Management 10,68 0,09% 1,81% 2,01% n.a. 65 1,92 CLEL CELULE ELECTRICE SA Bailesti RGBS 0.0585 -2.5 0.0585 0.0587 0.0587 2 21,000 REFE REMARUL 16 FEBRUARIE SA RGBS 20.7 0 20.7 20.7 20.7 2 200 Alte fonduri CNDR CONDOR TCM SA SINAIA XMBS 2.64 2.72 2.64 2.65 2.65 3 272 REMM REMAT MARAMURES SA XMBS 15 3.66 14.5 15 14.71 3 29 Raiffeisen Confort Seria 2 Raiffeisen Asset Management 103,9854 -0,44% -1,72% -1,06% n.a. 806 38,97 COBJ CONSTRUCTII BIHOR ORADEA XMBS 35 -5.41 35 35 35 2 100 ROVA ROMAN SA BRASOV XMBS 0.38 -5 0.38 0.41 0.38 2 250 Raiffeisen Confort Raiffeisen Asset Management 121,8465 -0,18% -0,46% 0,01% 11,22% 775 21,98 COBS COMINCO SA Bucuresti RGBS 10.2 -2.3 10.2 10.2 10.2 2 200 ROVY ROMACO SA BRASOV XMBS 1.31 -0.76 1.31 1.32 1.31 2 100 BCR Europa Avansat Erste Asset Management 11480,4458 -0,43% -0,25% 3,68% 2,79% 6 9,57 COCR COCOR SA Bucuresti RGBS 200 0 200 200 200 1 10 RTRA RETRASIB SA SIBIU XMBS 0.53 3.92 0.5 0.53 0.51 7 21,000 COFI CONCEFA SA SIBIU XMBS 0.13 -7.14 0.13 0.14 0.13 3 6,100 SAHE SALTIM HERMES SA TIMISOARA XMBS 1.87 15.43 1.87 1.87 1.87 1 100 BRD Euro Fond (denominat \n euro) BRD Asset Management 105,5898 0,08% 0,34% 0,70% n.a. 601 27,97 COKJ CONCIVIA SA BRAILA XMBS 7 -1.41 6.95 7.15 7.01 5 210 SATU SATURN SA ALBA IULIA XMBS 2.59 -20.31 2.59 3.25 3.2 9 310 Raiffeisen Euro Plus (denominat \n euro) Raiffeisen Asset Management 105,4099 0,07% 0,33% 0,52% n.a. 8133 190,81 CORZ CORD SA BUZAU XMBS 4.95 23.75 4.1 4.95 4.66 30 5,257 SCDE BEGA TURISM SA TIMISOARA XMBS 7.04 0 7.04 7.04 7.04 2 228 OTP Euro Bond (denominat \n euro) OTP Asset Management 10,0996 0,07% 0,30% 0,49% n.a. 281 2,17 COSC COMNORD SA BUCURESTI XMBS 0.53 6 0.5 0.53 0.51 10 1,715 SCTO SOCOT SA TG.MURES RGBS 71 0 71 71 71 4 120 Raiffeisen Dolar Plus (denominat \n dolar) Raiffeisen Asset Management 1010,6607 0,04% 0,23% 0,41% n.a. 380 20,42 ELCT EL-CO SA TARGU SECUIESC XMBS 9 0 9 9 9 3 205 STRO RAFINARIA STEAUA ROMANA XMBS 0.14 0 0.14 0.14 0.14 1 900 Audas Piscator (denominat \n euro) Piscator Capital 8,8365 0,12% -0,22% -1,45% -1,73% 8 0,29 ELEL ELCO SA SUCEAVA XMBS 1.35 5.47 1.35 1.35 1.35 1 8,333 TCIX TCI RAZBOIENI SA OCNA MURES XMBS 22.62 7.71 22.6 22.63 22.62 5 70 ELMA ELECTROMAGNETICA SA RGBS 0.3718 2.99 0.3697 0.3719 0.3717 18 18,000 TIMP TIMPURI NOI SA BUCURESTI XMBS 13.95 3.33 13.95 13.95 13.95 1 25 Not`: Datele din aceast` sec]iune sunt furnizate de societ`]ile de administrare a investi]iilor (SAI) care administreaz` fondurile mutuale. Ziarul Financiar depune toate eforturile pentru a verifica acurate]ea datelor [i corectarea ELNG ELECTROCARBON SA SLATINA XMBS 3 0.67 3 3 3 2 350 UARG ARGUS SA Constanta RGBS 2.1 0 2.1 2.2 2.106 7 85,000 eventualelor erori. Ziarul Financiar nu va putea fi tras la r`spundere pentru eventuale erori sau omisiuni care ar putea ap`rea \n datele publicate \n aceast` sec]iune. Deciziile de investi]ii \n fondurile mutuale trebuie s` se bazeze ELZY ELECTROPRECIZIA SA Sacele RGBS 3.15 -0.32 3.15 3.15 3.15 1 500 UMUC UMUC SA BUCURESTI XMBS 0.83 0 0.83 0.83 0.83 1 146 pe informa]iile primare furnizate direct de societ`]ile de administrare. FOSB FORAJ SONDE SA CRAIOVA XMBS 0.22 0 0.22 0.22 0.22 1 50,000 VULC VULCAN SA BUCURESTI RGBS 0.565 -0.7 0.565 0.5685 0.5675 2 3,000 SURSA: www.zf.ro/fonduri-mutuale/ ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 BURSE - FONDURI MUTUALE 5 tel: 0318.256.266 e-mail: [email protected] www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale {tiri ZF SIF-urile se lupt` pentru a aduce BCR Mihai Miron a våndut 4,8% din investitori str`ini, [i s-a ridicat la Ropharma Bra[ov \ntr-o s`pt`mån` 4,9 mil. lei (1,15 mil. euro). |n prezent Tender mai controleaz` prin Vehiculul de investi]ii Rimia intermediul firmei Tender SA din Investments, \nregistrat \n Cipru [i Timi[oara circa 55,9% din ac]iunile pe Burs`. Se vor l`sa convin[i austriecii? de]inut de omul de afaceri Mihai Prospec]iuni, dup` ce a våndul \n Miron, a våndut \n ultima s`pt`mån` ultimul an \n mai multe rånduri circa peste 14 milioane de titluri ale 10,8% din companie. Omul de ROXANA PRICOP 69,3% din capitalul BCR, prin intermediul unu Vicepre[edintele SIF Moldova adaug` c` distribuitorului de medicamente afaceri a adus \n ultimii ani cinci holding austriac pe care \l controleaz`. „este momentul ca to]i marii ac]ionari s` cear` Ropharma Bra[ov (RPH), pe care a expa]i la conducerea Prospec]iuni cu ensiunile \ntre cele cinci SIF-uri, ac - Declara]ia oficialului Erste are loc cu circa opt unei reputate firme de investi]ii interna]ionale [i \ncasat \n total aproape 12 mil. lei ajutorul c`rora firma a reu[it s` ]io nari cu peste 30% la BCR, cea mai luni \naintea expir`rii termenului limit` pån` la independente o evaluare la zi“. (2,6 mil. euro). Transferurile au \ncheie contracte importante pe plan mare banc` din sistem, [i grupul care trebuie s` \nceap` preg`tirile pentru listarea „Ne lupt`m pentru drepturile noastre de \nsumat 4,83% din capitalul extern [i astfel s` se extind` la nivel austriac Erste, ac]ionarul majoritar al BCR, asumat de SIF-uri [i Erste. ac]ionari minoritari ai BCR. Pån` \n octombrie, companiei. Miron declarase \nc` de la interna]ional. SIF Muntenia este b`ncii, au crescut \n intensitate \n ulti- „O burs` cre[te cånd are emiten]i importan]i mai este timp. La \nceputul lunii martie, ne vom listarea titlurilor Ropharma pe Burs` principalul ac]ionar minoritar, cu o Tmele luni, avånd \n vedere c` se anun]` \nc` un an care se tranzac]ioneaz`. Noi nu putem s` credem \ntålni cu reprezentan]ii Erste pentru a discuta c` inten]ioneaz` s` majoreze free- participa]ie de 11,8% din companie. f`r` dividende, iar oficialii Erste dau de \n]eles c` c` valoarea ac]iunii Erste pe bursa de la Bucure[ti despre listare [i distribu]ia de dividende“, a spus floatul (ac]iunile libere la Ac]iunile Prospec]iuni au cå[tigat nu sunt dispu[i \nc` s` listeze BCR la Burs`. nu este corect`, \n acest caz, nu \n]elegem de ce a Ioan Cuzman, pre[edintele SIF Banat-Cri[ana tranzac]ionare - n.red.), pentru a se vineri 4,6% [i au \nchis ziua la un Listarea la Bursa de Valori Bucure[ti \n ter - fost listat`. Pe de alt` parte, ne amintim declara]ii (SIF1). Societatea de]ine o participa]ie de 6% din \ncadra \n reglement`rile de la pre] de 0,2499 lei/unitate. men de trei ani de la privatizare al`turi de plata ale oficialilor Erste, chiar ale domnului Treichl, BCR. categoria I a Bursei [i totodat` pentru unui dividend corespunz`tor a cel pu]in 40% din care estima, \n urm` cu cå]iva ani, anterior list`rii |ntrebat dac` ia \n calcul semnarea unui nou a cre[te atractivitatea ac]iunilor. La Boromir Prod Buz`u [i-a redus profit, stabilit conform standardelor interna]ionale Erste pe bursa de la Bucure[ti, c` \n cå]iva ani acord de amånare a list`rii, Tudor Ciurezu, repre - acea dat` Miron spunea c` ar prefera de contabilitate, sunt obliga]iile pe care grupul BCR va valora 30-40% din Erste Bank. zen tantul SIF-urilor \n conducerea BCR [i vice - ca \n ac]ionariat s` intre investitori profitul de patru ori anul trecut austriac Erste [i le-a asumat \n 2006 atunci cånd a Ast`zi, BCR \nseamn` \n jurul a 10% din Erste pre[edintele SIF Oltenia (SIF5), a r`spuns c` „noi, sofistica]i de tipul fondurilor de Boromir Prod Buz`u (SPCU), parte a achizi]ionat 61,8% din BCR. De[i obligatorii, la Bank“, spune Claudiu Doro[, vicepre[edintele SIF-urile, am l`sat de \n]eles c` vrem s` \nceap` investi]ii. Dup` recentele vånz`ri, grupului Boromir, liderul pie]ei locale solicitarea Erste din 2009, SIF-urile au c`zut de SIF Moldova (SIF2). pre g`tirile de listare. Dac` interesul com pa niei o free-floatul a urcat de la 19,5% la de panifica]ie, a \ncheiat anul trecut peste 24% \n prezent, aproape de cu un profit net preliminar de circa PUBLICITATE pragul de 25% cerut de Burs` la 720.000 de lei (171.000 de euro), de categoria I. Pachetele au fost cedate \n peste patru ori mai mic comparativ Claudiu Doro[, pia]` la un pre] mediu de circa cu cel ob]inut \n 2009, care s-a cifrat 0,8 lei/unitate [i vin dup` ce titlurile s- la 3,1 mil. lei. Sc`derea profitului a vicepre[edinte al SIF au depreciat cu circa 42% \n ultimele venit pe fondul reducerii afacerilor cu trei luni [i jum`tate. La cota]ia din 4,1% \n 2010, pån` la 128,1 mil. lei Moldova: O burs` prezent, Ropharma valoreaz` pe Burs` (30,4 mil. euro). |n ultimul trimestru cre[te cånd are 54,6 mil. euro. al anului, firma a raportat un cå[tig net de circa 500.000 de lei [i afaceri emiten]i importan]i Tender [i-a redus participa]ia la \n sc`dere cu 10,8%, respectiv de 38,8 mil. lei (9,1 mil. euro). care se tranzac]ioneaz`. Prospec]iuni cu \nc` 2,9% Capitalurile proprii ale companiei au Noi nu putem s` Omul de afaceri Ovidiu Tender, care urcat anul trecut cu 24%, la aproape controleaz` firma Prospec]iuni 131 mil. lei (30,6 mil. euro), ca credem c` Bucure[ti (PRSN), a cedat la finele urmare a cre[terii activelor cu o s`pt`månii trecute pe pia]a RASDAQ valoare asem`n`toare ce ar putea valoarea ac]iunii Erste circa 20,6 mil. de ac]iuni ale firmei proveni de pe urma unei reevalu`ri. pe Bursa de la Bucure[ti de prospectare geologic`, Boromir Prod Buz`u avea la finele lui reprezentånd aproape 2,9% din 2010 datorii totale de 43,1 mil. lei nu este corect`, \n capital. Tranzac]ia s-a derulat prin (peste 10 mil. euro). intermediul firmei de brokeraj KBC acest caz nu \n]elegem Securities, care lucreaz` \n general cu Grupaj realizat de Adrian Cojocar de ce a fost listat`.

PUBLICITATE

acord s` amåne preg`tirile de listare \nc` doi ani, Pe bursa de la Bucure[ti, Erste Bank are o cere, ac]ionarii se pot \n]elege \ntre ei“. Nesigur` mul]ume[ti cu mai pu]in. Important este ca banca pån` \n octombrie 2011, iar anul trecut au aprobat capi talizare de 14,4 mld.euro, \n timp ce ultima este [i distribu]ia dividendelor din profi tul pe 2010, s` reziste“, a afirmat Ciurezu. capitalizarea profitului pentru a evita participarea ofer t` de achizi]ie de ac]iuni lansat` de Erste Bank estimat de surse oficiale la 100 mil. lei pe Dac` a[tept`rile SIF-urilor se vor confirma [i la o majorare de capital de 100 mil. euro. c`tre ac]ionarii minoritari a evaluat BCR la 2,6 standardele romåne[ti de contabilitate. Pe RAS, BCR va capitaliza profitul, atunci 2011 va fi al Recent \ns`, pre[edintele executiv al b`ncii mld. euro \n septembrie 2010. BCR a \negistrat \n 2009 un profit de 201 mil. lei. doilea an \n care banca nu distribuie dividende, \n Dominic Bruynseels a declarat c` listarea BCR SIF2, ac]ionar cu 6% la BCR, a fost cel mai De[i nu cunosc \nc` valoarea profitului pe IFRS, condi]iile \n care \n 2007 SIF-urile au primit \n depinde de lichiditatea Bursei: „Nu este o activ sus]in`tor al list`rii BCR la Burs` din råndul conducerile SIF-urilor nu se a[eapt` ca banca s` total 33 de milioane de euro sub form` de chestiune de timp, ci de m`rime. Lichiditatea tot ac]ionarilor minoritari, aducånd \n prim-plan ne- distribuie dividende din rezultatul pe 2010. dividende de la BCR, iar \n 2008 dividendele trebuie s` se îmbun`t`]easc` substan]ial pentru a cesitatea de a selecta o firm` independent` de eva - „Chiar dac` vor fi dividende de la BCR, vor fi \ncasate au fost aproape duble, \n cuantum total eviden]ia valoarea BCR“. Grupul Erste de]ine luare a contextului de pia]`. foarte mici. Sunt [i momente \n care trebuie s` te de 57 de milioane de euro.

SIF3 a f`cut profit de 23 mil. lei \n ianuarie, SIF2 prima la cre[terea activelor PUBLICITATE

ANDREI CHIRILEASA Cresc decalajele lei, ceea ce a avut un efect pozitiv [i asupra Evolu]ia indicatorilor financiari ai SIF-urilor \n ianuarie activelor nete ale SIF-urilor, care au crescut per SIF1 SIF2 SIF3 SIF4 SIF5 Total SIF TRANSILVANIA (SIF3) a realizat luna total cu 2,4%, la 7,1 mld. lei (1,67 mld. euro). Banat-Cri[ana Moldova Transilvania Muntenia Oltenia trecut` un profit net de 23 mil. lei (5,4 mil. Cea mai mare cre[tere, de 4,4%, a euro), adic` o treime din cå[tigurile totale \nregistrat-o SIF Moldova (SIF2), ale c`rei Profit ianuarie (mil. lei) 0,6 7,5 23,0 4,1 0,3 35,5 ob]inute \n 2010, de[i nu a raportat pe Burs` active au urcat la 1,19 mld. lei (280 mil. euro). nicio tranzac]ie semnificativ`. SIF Moldova a cå[tigat cel mai mult \n Activ net la 31 ian. (mil. lei) 1.385 1.191 1.517 1.459 1.594 7.146 O parte semnificativ` din cå[tig ar putea urma list`rii Fondului Proprietatea (FP), \n Evolu]ie activ net fa]` de 2010 1,7% 4,4% 0,7% 3,3% 2,4% 2,4% proveni din vånzarea de ac]iuni BRD-Groupe condi]iile \n care a investit peste 70 mil. lei \n Société Générale (BRD), \n condi]iile \n care ac]iuni FP \nainte de listare, titlurile valorånd Capitalizare curent` (mil. lei) 554 635 562 500 789 3.040 \n ianuarie au avut loc mai multe tranzac]ii \n prezent pe Burs` peste 95 mil. lei. SIF Evolu]ia ac]iunilor \n 2011 -0,5% 5,3% -5,2% -3,7% 7,9% 1,2% speciale (deal) pe BRD \n care nu a fost Moldova [i-a marcat o parte din profiturile de raportat nimeni. Titlurile BRD au urcat pe FP, \nregistrånd un cåt[ig de 7,5 mil. lei \n Discount (capitalizare/activ) -60% -47% -63% -66% -51% -57% puternic \n ianuarie, atingånd un maxim de 14,8 ianuarie. SURSE: BVB, AAF

Cursurile pie]ei valutare DOBÅNZI Dobånzi acordate de b`ncile comerciale la depozitele persoanelor fizice [i juridice SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR SUMA MINIM~ DEPUNERI ALE PERSOANELOR FIZICE DEPUNERI ALE PERSOANELOR anun]ate de BNR - 18 februarie 2011 LA DEPOZITE LA DEPOZITE JURIDICE LA DEPOZITE JURIDICE s Valute \n cont Curs LEI DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) DOBÅNDA LA TERMEN (%/AN) taxa

Dolarul australian 3,1679 persoane persoane deschidere VALUT~ s 136912 136912 fizice juridice cont 12 luni 9 luni 6 luni 3 luni 1 lun` 12 luni 9 luni 6 luni 3 luni 1 lun` (%) restituit` din suma comision (%/an) la vedere (%/an) BANCA la vedere Leva bulg`reasc` 2,1727 (%) lun` luni luni luni luni lun` luni luni luni luni (%/an) la vedere la termen la vedere restituit` din suma comision la vedere (%/an) la termen BANCA la vedere Dolarul canadian 3,1860 USD Bank Leumi Rom.* 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 0 1,6 1,8 2 - 2 10.000 1.500 0 1,6 1,8 2 - 2 Bank Leumi Rom. 1.000 1.000 0 0,5 pf, 0.5 pj 4 6,1 6,45 6,65 - 6,85 0 6,1 6,45 6,65 - 6,85 Francul elve]ian 3,2942 Bancpost - 5.000 0,4 0 2 2 2 - 2 - 20.000 0 2 2 2 - 2 - 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - - * detalii la banc` Promo]ie: Depozitul Zefir - dobånd` fix`: 7% la lei [i 3,25% la EUR pentru un termen de 2 luni; Coroana ceh` 0,1745 BCR 100 1.000 0,5 min.1$ 0,5 1 1,2 1,4 1,7 1,85 3.000 3.000 0,25 1,25 1,35 1,5 1,5 1,75 BCR 100 200 4 0,5 0,25 6,25 6,74 6,5 6,6 6,7 0,1 5,5 6,25 6,5 6,5 6,5 Coroana danez` 0,5700 BRD - 10.000 - - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 - 50.000 - 1,5 1,6 1,8 1,9 2 Lira egiptean` 0,5331 Certificate de depozit la termen: 3 luni - 6%; 6 luni - 6,1%; 12 luni- 6,2% OTP Bank Euro 4,2493 - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (<150) 1,15 0,85 0,95 0,75 0,7 <5.000 1,25 1,25 1,3 0,95 1,25 BRD Depozitul 1.000 Depozitul 10.000 - >=5.000 0-la scaden]` 0,25% (>=150) 2 2 2,1 1,9 1,75 >=5.000 1,75 1,75 1,85 1,75 1,75 Lira sterlin` 5,0808 1.000 10.000 - - - 6 6,25 6,5 - 6,5 - 5 5,25 5,5 - 5,5 ING 200 1.000 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 0,1 0,5 0,5 - - 0,5 100 Forin]i maghiari 1,5745 Persoane fizice - Conturi de economii ATUCONT: capitalizare trimestrial` - 5,5% pe an; suma minim` \n cont - 500 RON 100 Yeni japonezi 3,7583 Transilvania 250 250 0,4pf/0,75pj 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 1.000 0,5 1,5 2 2,75 2,75 2,75 Alpha Bank - 0,1 2 2 2,25 2,25 2,25 - 0,1 1,75 1,75 2 2 2 Persoane fizice autorizate - Conturi de economii ATUCONT PRO: capitalizare trimestrial` - 6,25% pe an; suma minim` \n cont - 2.000 RON (dobånzi fixe pentru fiecare trimestru calendaristic). Leul moldovenesc 0,2618 Certificate de depozit cu cupoane (pf) - USD: 1 lun` - 2,75%, 3 luni - 3,25%, 6 luni - 2,75%, 9 luni - 2,75%, 12 luni - 2,75%. Bancpost 5.000 20.000 0 0,5 0 5 5 5 - 5 0 4,5 4,5 4,5 - 4,5 Coroana norvegian` 0,5479 Banca Italo Romena - - 0,6%(minim eq 2 euro) 0,5 0,80 1,20 1,30 1,30 1,50 - - 0,5 0,80 1,20 1,30 1,30 1,50 Zlotul polonez 1,0864 Depozite la termen din fonduri noi 1,00 1,25 1,40 1,40 1,75 - - - 1,00 1,25 1,40 1,40 1,75 500 - 0 0,5 0 - - 6,75 - 6,52 ------1,25 1,40 1,40 1,50 - - - - 1,25 1,40 1,40 1,50 Rubla ruseasc` 0,1071 Certificate de depozit Libra - - 0 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 - - 0,02 0,5 0,55 0,6 0,65 0,75 Coroana suedez` 0,4873 ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 0,5 0,5 1 - 1 - 100 - 0,5 0,5 1 - 1 Lira turceasc` 1,9801 Intesa Sanpaolo - 1.000 0,6 (min. 2 €) 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 - 10.000 0,2 2 2,25 2,5 2,5 2,5 Libra Bank - - 0 pf / 20 pj 0 4,5* 5 5,25 5,5 5,75 6 0,1 5 5,25 5,5 5,75 6 Dolarul american 3,1336 Raiffeisen Bank - 30.000 0,5 0,10 1,5 1,7 1,9 - 2,2 - 5.000 0,1 1,5 1,75 1,8 N/A 2 Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2 2,25 2,40 2,5 2,5 10.000 1.000 - 2 2,25 2,4 2,5 2,5 Transilvania 100 2.500 3 fiz; 0,35 fiz 0 6,5 6,75 6,75 7 7 0 5,75 6 6 6,25 6,25 Dinarul sårbesc 0,0410 Romanian International Bank 0 300 - 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 0 1.000 0,1 2,1 2,1 2,1 2 2 10 jurid. 0,55 jurid Hryvna ucrainean` 0,3938 ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 31 3,1 2,85 2,75 2,75 100 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 Gramul de aur 139,5909 Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 2,75% pentru: 2L,5L,7L, 10L; alte informa]ii despre produsele noatre g`si]i pe site-ul b`ncii: www.atebank.ro OTP Bank 100-4.999 <25.000 0 0-scaden]` 0% (<500) 5,6; 5,75* 3,85; 5,5* 3,85; 5,25* 3,95; 5,25* - 5,5 5,1 5 4,75 4,65 Millennium Bank - 200 cf. list` 0,2 (c. curent) 2,9** 2,8** 2,8** 2,6** 2,6** - 200*** 0,1* 0,1(>20.000)** 1* 1** 1,25* 1,25** 1,5* 1,5** 1,5* 1,75* 1,75** DST 4,8783 PF:* Pt. depozitele constituite prin intermediul serv. Internet Banking; ** Pt. depozitele constituite \n sucursal`; PJ: *pt. \ntreprinz`tori; **pt. companii; *** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate >=5.000 >=25.000 0 0-scaden]` 0,25% (>=500) 6,1; 6,25* 4,35; 6* 4,35; 5,75* 4,45; 5,75* - 6 5,6 5,5 5,25 5,15 BNR FACE URM~TOARELE PRECIZ~RI: Bank of Cyprus 250* 250-50.000 0 0,5* 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 250 250-50.000 0,1 2,65 3,15 2,9 n/a 2,4 Alpha Bank - - - 0 0 5,5 6 6,5 6,5 6,5 0 4,75 5,25 5,5 5,5 5,5 1. Cursurile incluse \n aceast` list` au la baz` cota]ii ale socie t` ]i lor >50.000 0 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 >50.000 0,1 2,75 3,25 3 n/a 2,5 bancare auto ri za te s` efec tu e ze opera]iuni pe pia]a va lutar`. Garanti Bank 200 0 0,25 2,4 2,6 2,8 – 2,9 200 0,25 2 2,1 2,3 - 2,4 Certificate de depozit cu cupoane (pf): 1 lun` -6%; 3 luni - 6,5%; 6 luni - 6,5%; 9 luni - 6,25%; 12 luni - 6,25% 2. Prezenta list` nu implic` obligati vita tea utiliz`rii cursu rilor \n tranzac]ii efective de schimb valutar [i \nregistr`ri contabile. Carpatica 0 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 0 2,75 3 3 3,15 3,25 0 5.000 0 2 2,25 2,4 2,25 2,5 SURSA: BNR Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 – – 0,1 2,6 2,7 2,7 2,9 3 CEC Bank – 200 0 pf; 0,5 min 5€ pj 0,15 1,00 1,50 1,50 1,75 1,75 – 3.000 0,15 0,75 1,00 1,00 1,25 1,25 ING 1.000 10.000 - - 4* 6,5 7 - - 7 0,1 6,5** 7** - - 7** Bank Leumi Rom. 300 500 0,5 pf, 0,5 pj 1,5 2,5 3 3,15 - 3,25 10.000 1.500 0 2,5 3 3,15 - 3,25 BANCA TELEFON EUR * pentru un sold al contului de minimum 1 leu; peste 100.000 de lei: 0,5%; ** pentru firme cu cifra de afaceri mai mic` de 2 mil. euro sau 8 mil. lei Bancpost - 5.000 0,4 0 2,75 2,75 2,75 - 2,75 - 20.000 0 2,5 2,5 2,5 - 2,5 Banca Italo Romena - - - - 0 3,75 5 5,25 5,25 5,25 - 3,75 5 5,25 5,25 5,25 - 1.000 0,4 0 - 2 - - - - 1.000 0 - 2 - - - Bank Leumi Romania 031.407.94.31; 0800080777 (apel gratuit) Depozite la termen din fonduri noi - - - - 4,25 5,5 5,8 5,8 5,8 - 4,25 5,25 5,50 5,50 5,50 BCR 08010801227 BCR 0,5 1,8 2 2,3 2,3 2,5 3.000 3.000 0,25 1,5 1,6 1,75 1,75 2 BRD - 1.000 - 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 - 10.000 0,1 2,25 2,5 2,75 - 3 Certificate de depozit - 5,25 5,50 5,50 5,50 - - 5,5 5,8 5,8 5,8 BRD 0800803803 (free); 3026161 Intesa Sanpaolo Romania 1.000 5.000 5 pf/10 pj 0,4 pf/0,6 pj 0,1 6,5 7 7 7 6,75 0,1 6,5 7 7 7 6,75 Bancpost 3080901 OTP Bank - 100-4.999 0-la scaden]` 0% (<150) 1,3; 1,4* 1,6; 2,2* 1,4; 2,25* 1,35; 1,75* 1,55; 1,75* - <5.000 - 1,25 1,5 1,45 1,5 1,75 Raiffeisen Bank 08008020202 (free) - >=5.000 0-la scaden]` 0,25% (>=150) 2,3; 2,4* 2,6; 3,2* 2,4; 3,25* 2,35; 2,75* 2,55; 2,75* - >=5.000 - 2 2,5 2,55 2,5 2,5 Raiffeisen Bank 4.000 5.000 - 0,5 0,10 6,1 6,4 6,7 - 6,8 0,1 4,80 5,20 5,85 - 6,00 Raiffeisen Banca pt. Locuin]e 021 2333000 40.000 150.000 - 0,5 0,10 6,25 6,6 6,8 - 7 0,1 4,90 5,50 6,00 - 6,25 CEC 3111119; 0800800848 (free) ING 200 1.000 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 0,25 2,25 2,75 - - 3,25 Banca Transilvania 0264/407150 Transilvania ech.250$ ech.250$ 0,4pf/0,75pj 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 ech.1.000$ 0,75 3 3,25 3,25 3,5 3,5 Credit Europe Bank 300 2.000 - - - 7 7,25 7,25 7 6,75 - 7 7,25 7,25 7 6,75 Alpha Bank - 0 0 2,5 2,75 2,75 2,5 2,5 - 0 2 2,5 2,25 2 2 OTP Bank 0800882288 Romanian International Bank 300 1.000 3 pf / 30 pj - 0,1 6,6 6,6 6,6 6,5 6,5 0,1 6,6 6,6 6,6 6,5 6,5 Certificate de depozit cu cupoane - EURO (pf): 1 luna - 3,25%, 3 luni - 3,5%, 6 luni - 4%, 9 luni - 3,75%, 12 luni - 3,5% Banca Romåneasc` 3059000 Banca Italo Romena - - - 0,75 2,10 2,40 2,60 2,70 2,80 - - 0,75 2,10 2,40 2,60 2,70 2,80 Millennium Bank 500 500*** n.a. cf. list` 7 (c. econom.) 6,75* 7,75* 7* 6,75* 6,75* 0,25* 7,25* 7,5* 7,25* 7* 7* Alpha Bank 0800825742 Depozite la termen din fonduri noi 2,50 2,75 3,00 3,25 3,6 - - - 2,50 2,75 3,00 3,25 3,6 PF:* Pt. depozitele constituite prin intermediul serv. Internet Banking; ** Pt. depozitele constituite \n sucursal` 6,5** 7,5** 6,75** 6,5* 6,5* 0,25** 6,5** 7** 7** 6,5** 6,5** Libra 2088000 Certificate de depozit 3,00 3,20 3,40 3,7 3,00 3,20 3,40 3,7 Eximbank 0214053333 Libra - - 0 0,1 2,5 2,75 2,75 2,5 2,5 - - 0,1 2,5 2,75 2,75 2,5 2,5 Bank of Cyprus 500* 500 0 0 5* 7,5 8 7,75 n/a 7,25 0,25 ,7,5 8 7,75 n/a 7,25 € RBS Bank Romånia 0801022622 Intesa Sanpaolo 1.000 0,6 (min. 2 ) 0,2 2,25 2,75 3 3 3 - 10.000 0,2 2 2,5 2,75 2,75 2,75 Raiffeisen Bank - 30.000 0,5 0,10 2,25 2,5 2,75 - 3 40.000 0,1 1,85 2,10 2,60 N/A 3,00 2.000** 2.000** 0 0 0,25 7,8*** 7,87 7,52 n/a 6,86 0,25 7,8*** 7,87 7,25 n/a 6,86 ING 2221600 ProCredit Bank - 100 cf lista pre]uri - 3,25 3,5 3,65 - 3,75 - 100 - 3,25 3,5 3,65 - 3,75 * cont de economii; ** dobånda pl`tit` \n avans (3, 6, 12 luni); *** depozitul lunii 35 zile, fara suma minim` UniCredit }iriac Bank 2032222 Credit Europe Bank 10.000 100 - - 2,75 3 3 3,25 3,25 10.000 1.000 - 2,75 3 3 3,25 3,25 Italo-Romena 3171311 Romanian International Bank 0 300 - 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 0 1.000 0,1 3,1 3,1 2,85 2,75 2,75 ProCredit Bank 500 500 cf lista pre]uri cf lista pre]uri - 6,75 7,25 7,5 - 7,5 - 6,75 7,25 7,5 - 7,5 Piraeus Bank 0213036969 ATE Bank Romania 100 300 0,5 0,1 3,5 3,75 3,75 3,75 3,75 100 1.000 0,1 3,5 3,75 3,75 3,75 3,75 Volksbank Romania 50 lei 100 or echiv. 3,5/12 0 3,75* 6,25 6,50 6,75 3,75 6,50 0,1/3,75 6,25 6,5 6,75 3,75 6,5 RIB 3189515 Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 4% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 4,5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 2,5% ATE Bank Romånia 100 1.000 5 (pf); 20 (pj) 0,5 0,15 7,25 7,75 7,75 7,5 7,25 0,15 7,25 7,75 7,75 7,5 7,25 Intesa Sanpaolo Bank 02140533600; 0800800888 (free) * Pentru creditarea contului: zero comision; pentru retragere numerar \n conformitate cu Terms&Conditions; ** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000- alt` maturitate Millennium Bank - 200 cf. list` 3 (c. econom.) 3,25* 3** 4* 3,75** 4,25* 4** 3,25* 3** 3,25* 3** - 200*** 0,2* 0,15** 2,25* 2,25** 2,75* 2,75** 2,75* 2,75** 2,75* 2,75* 2,75** Blom Bank France 3027200/3027206 Pentru persoane fizice: depozite la termen ALEGEREA TA 7,75% pentru: 2L, 5L, 7L, 10L; ZIUA TA 7,5% pentru 12L [i contul economii DEMETRA dobånzi pe tran[e pån` la 5,75% PF:* Pt. depozitele constituite prin intermediul serv. Internet Banking; ** Pt. depozitele constituite \n sucursal`; PJ: *pt. \ntreprinz`tori; **pt. companii; *** \ntreprinz`tori 200, companii 10.000 pt o s`pt, 5.000 pt. 2 s`pt, 3.000 - alt` maturitate ATE Bank 3030752 Bank of Cyprus 250* 250 0 2* 3,25 4 3,75 n/a 3,25 250 250 0,1 3,25 4 3,75 n/a 3,25 Garanti Bank 200 200 0 0,25 7,5 7,75 7,5 - 7,4 0,25 7,25 7,25 7 – 7 Credit Europe Bank 3017100 500** 0 0,1 n/a 3,97 3,69 n/a 3,17 500** 0 0,1 n/a 3,97 3,69 n/a 3,17 Carpatica vedere: 50.000; termen: 50-200 vedere: 100; termen: 200-5.000 franco - p.f.; 20 - p.j. 0,4 pf; 0,5 pj 6,25 7,00 7,75 7,25 7,25 7,25 0 7,00 7,00 7,00 6,75 6,75 C.R. Firenze Romania 2011930 Garanti Bank 200 0 0,25 3 3,25 3,35 - 3,40 200 0,25 2,5 2,75 3 - 3 Marfin Bank Romånia – – 10 euro - p.j. 0≥1 lun` - p.f. 0,20 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 0,2 7,5 7,75 7,5 7,25 7,25 Volksbank Romania 2094400 Carpatica 10.000 100 0,4 pf; 0,5 p.j. 2,8 4,00 4,00 3,75 4,00 4,00 0 5.000 0 3 3,25 3,25 3,25 3,5 Marfin Bank Romånia – – 0≥1 lun` - p.f. 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 – – 0,1 3,25 3,5 3,5 3,75 3,75 0 pf; Banc of Cyprus 40.99.100 0,5 min 2 lei pj CEC Bank – 200 0 pf; 0,5 min 5€ pj 0,15 2,25 2,50 2,50 2,75 2,75 – 3.000 0,15 1,75 2,00 2,00 2,25 2,25 CEC Bank 300 5.000 0 pf; 15 pj 0,15 6 7,00 7,00 7,25 7,25 0,15 5,25 5,50 5,50 5,75 5,75 Garanti Bank 0800801234 NOT~: Se pot constitui depozite [i pentru alte valute decåt cele men]ionate \n tabel. ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. Bancpost: *pt. solduri mai mari de 5.000 RON/$/€ pf [i 35.000 RON/$/€ pj. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. ZFnu \[i asum` r`spunderea pentru neconcordan]a dintre cota]iile comunicate de b`ncile comerciale [i cele afi[ate la sediile acestora. Aceast` neconcordan]` poate proveni din netransmiterea la timp c`tre ZF a dobånzilor modificate. Pentru informa]ii suplimentare \n tabelul al`turat sunt prezentate telefoanele b`ncilor. Italo-Romena: * Dobånzile vor fi aplicate DOAR FONDURILOR NOU ATRASE. Libra: *pentru posesori card Libra MIX, la min. 500 RON p`stra]i pe card. Volksbank * cont Dinamic EXTRA. ProCredit Bank 021.2015555; 0372.100.200 Leumi: * PROMO}IE: Depozit cu plata dobånzii \n avans pe termen de 2 luni, 3 luni [i 6 luni Volksbank: * cont Dinamic EXTRA; ** pt. depozitele nou constituite OTP: *Pentru depozitele nou constituite, cu virament de dobånd` la scaden]`, ** Cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pentru persoane juridice cu cifra de afaceri de minim 2.000.000 EUR. Bank of Cyprus: * Cont de economii; ** Dobånda pl`tit` \n avans OTP: *Pentru depozitele nou constituite, cu virament de dobånd` la scaden]` ** Cu virament lunar al dobånzii; Nivelul ratelor dobånzilor pt. pers. juridice cu afaceri de max. 2.000.000 EUR. Leumi: * Pentru sume peste 50.000 de lei; ProCredit: * pentru PF comisionul 0 e valabil \n primele 5 zile bancare de la data scaden]ei (inclusiv), dac` retragerile se efectueaz` \n moneda depus`, pån` la echivalentul a 10.000 EUR/depozit. PUBLICITATE 6 ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011

tel: 0318.256.281 e-mail: [email protected] www.zf.ro/banci-si-asigurari Fuziunea „amical`“ NBG-Alpha ar crea a treia mare banc` local` Fuziunea discutat` la Atena \ntre National Bank of Greece, cea mai mare banc` elen`, [i Alpha Bank, al treilea mare creditor din Grecia, ar avea ca efect \n Romånia crearea unei b`nci propulsate direct pe locul al treilea \n clasamentul activelor, cu o cot` de pia]` de circa 8,5%.

R~ZVAN VOICAN

pre deosebire de ierarhia din NBG ALPHA Grecia, pe pia]a local` Alpha are opera]iuni mult mai puternice, de]inånd la sfår[itul lui 2010 o cot` CEA MAI MARE BANC~ ELEN~ A TREIA MARE BANC~ ELEN~ de pia]` de 6,24% - aproape tripl` Sfa]` de Banca Romåneasc`, subsidiara NBG. ACTIVE ACTIVE Din consolidarea celor dou` afaceri ar € € rezulta active de aproape 30 mld. lei, care ar 123,5 mld. 67,7 mld. asigura un avans considerabil fa]` de actuala ocupant` a locului al treilea, Raiffeisen, dar \nc` la mare distan]` fa]` de locul al doilea de]inut de BRD. PROFIT NET PROFIT NET Alpha Bank a venit \n Romånia \nc` din € € 1994, \nfiin]ånd fosta Banca Bucure[ti, \n 259 mil. 75,5 mil. timp ce NBG a intrat pe pia]` de-abia \n 2003, cånd a devenit ac]ionar majoritar al B`ncii Romåne[ti, dar f`r` s` adopte o strategie de SISTEMUL PUBLIC FAMILIA FONDATOARE cre[tere puternic`. |n 2007 a fost interesat` de DE PENSII DE}INE (COSTOPOULOS) ARE preluarea CEC, dar pre]ul oferit nu a fost considerat suficient. Discu]iile despre consolidarea pie]ei 12,1 % 9 % bancare elene s-au intensificat [i apoi au fost l`sate deoparte de mai multe ori \n ultimul deceniu, \ns` au reap`rut pe tapet \n Banca Româneasc` ALPHA Bank România

Dac` negocierile e[ueaz`, NBG DE}INE ALPHA GRECIA DE}INE \n discu]ie ar putea intra [i % din ac]iuni % din ac]iuni EFG Eurobank, a doua 89 99,9 mare banc` elen` \n 2010, CEO MARINIS STRATOPOULOS CEO SERGIU OPRESCU care de]ine Bancpost.

contextul crizei f`r` precedent cu care Grecia se confrunt` de peste un an, pozi]ia financiar` a b`ncilor elene fiind puternic afectat`. Vineri, Alpha Bank a anun]at pe bursa de la Atena c` boardul directorilor s`i s-a \ntrunit, a analizat propunerea „nesolicitat`“ a NBG [i a hot`råt \n „unanimitate“ s` o resping`. Explica]iile invocate: incertitudinile din mediul actual [i termenii propunerii considera]i a nu fi \n beneficiul ac]ionarilor FOTO: Alpha. Alpha a informat investitorii c` \n Silviu Matei intervalul de o lun` scurs de la primirea ofertei a avut discu]ii „exploratorii“ cu NBG, DUP~ ACTIVE DUP~ ACTIVE PUBLICITATE asistate de consultan]ii s`i fiscali [i juridici, |N 2010 |N 2010 \ns` concluzia a fost cea men]ionat`. locul 12 locul 6 Decizia a fost comunicat` intern vineri seara [i \n cadrul Alpha Bank Romånia, \ns`, potrivit informa]iilor care circul` la Atena, chestiunea nu este considerat` tran[at`. Alpha primise propunerea de fuziune COT~ DE PIA}~ COT~ DE PIA}~ prin absorb]ie din partea NBG pe 18 ianuarie, cea mai mare banc` avansånd o rat` de 2,24 % 6,24 % schimb de 8 ac]iuni NBG contra 11 ac]iuni Alpha, rezultånd o evaluare de circa 3 mld. euro a b`ncii-]int` pentru preluare. Beneficiile invocate ale tranzac]iei ]in de crearea celei mai mari [i celei mai bine capitalizate b`nci din Grecia (cu active de NBG - ALPHA circa 200 mld. euro), plus lider \n Europa de Sud-Est, ceea ce ar crea o valoare „semni - ficativ`“ pentru ac]ionari. |n acela[i timp ar COT~ DE PIA}~ genera economii de costuri [i posibili t`]i de \nt`rire a veniturilor. DUP~ ACTIVE Pån` vineri, pe pia]` circulaser` numai locul 3 8,5 % specula]ii, f`r` confirm`ri oficiale. NBG sus]ine c` este vorba despre propu - nerea unei fuziuni „prietene[ti“. |n noua le-ar reveni pre[edin]ia (neexecutiv`) a Autorit`]ile de la Atena au pledat \n entitate rezultat` din fuziune statul elen ar Consiliului de Administra]ie. Cele opt locuri ultimul an pentru o consolidare bancar`, iar avea o participa]ie direct` de 0,9%, al`turi de din boardul executiv, inclusiv cel de CEO, ar demersul actual al NBG nu poate fi sistemul public de pensii care ar de]ine 12%. urma s` fie \mp`r]ite \n mod egal. |n rest, s-ar considerat \ntåmpl`tor avånd \n vedere Ca [i \n discu]iile precedente legate de aplica principiul „cel mai bun candidat pentru pozi]ia statului \n ac]ionariat. Pe de alt` parte, fuziuni \n sistemul bancar elen, un aspect un anumit job“. statul de]ine ac]iuni preferen]iale [i la Alpha, foarte sensibil ]ine de \mp`r]irea func]iilor de Noua banc` ar opera sub numele NBG, ca urmare a unei scheme de speciale de conducere. NBG \[i rezerv` postul de CEO al dar sub logo-ul Alpha, care ar urma s` fie furnizare de lichidit`]i. R`måne de v`zut dac` noii b`nci, \n timp ce partenerilor de la Alpha p`strat. NBG va plusa cu o ofert` mai atractiv`. {tiri ZF Generali va fuziona cu

RBS [i-a \nlocuit directorul creditului. Gradul maxim de \ndatorare financiar cu fostul adjunct al solicitantului r`måne la 40%. Ardaf, brandurile r`mån Produsul reprezint` alternativa cu care CIPRIAN BOTEA Britanicii de la RBS l-au avansat pe a venit ING la creditul garantat de stat George C`linescu, fost director „Prima cas`“ \n momentul \n care a financiar adjunct, \n pozi]ia de CFO. El decis s` nu intre \n acest program. COMPANIILE de asigur`ri Generali [i Ardaf, controlate de o \nlocuie[te pe Lucica Pitulice, care Suma maxim` care poate fi grupul italian Generali, vor fuziona, dar brandurile [i re]elele de]inuse aceast` func]ie timp de \mprumutat` este de 80.000 de euro, de vånz`ri ale celor dou` societ`]i vor fi p`strate, a anun]at aproape 12 ani [i care a fost recrutat` dobånda este format` din EURIBOR la ac]ionarul celor dou` societ`]i. recent pentru postul de CFO al un an plus o marj` de 5 puncte Noua companie se va numi Generali Romånia [i ar urma Bancpost. C`linescu a fost adjunct de procentuale (\n prezent circa 6,5%). s` fie unul dintre primii cinci asigur`tori locali, potrivit unor CFO la RBS din noiembrie 2008. |n calcule efectuate pe baza rezultatelor financiare agregate la cursul lui 2008 el lucrase timp de Grecii de la Bancpost l-au nivel de pia]` de la jum`tatea anului trecut. cåteva luni pentru Bancpost, dup` ce recrutat pe [eful vânz`rilor din „Fuziunea va crea o companie mai puternic` [i mai timp de trei ani [i jum`tate fusese trezoreria Citi eficient` [i va consolida prezen]a strategic`, pe termen lung, a financial controller la fosta ABN Amro grupului Generali \n Romånia, \n concordan]` cu planurile (devenit` RBS). Experien]a sa \n Theo Buftea, care a de]inut pån` la ac]ionarilor“, a declarat Marie Kovarova, coordonatorul domeniul bancar a \nceput \n 2002, \n sfår[itul anului trecut func]ia de head opera]iunilor grupului Generali \n Romånia. departamentul financiar al Alpha of corporate sales & derivatives Chiar dac` noua societate va p`stra numele Generali, Bank. RBS, filiala local` a grupului marketing la Citibank Romånia, a fost procedura juridic` de fuziune implic` absorb]ia Generali bancar controlat de statul britanic, a recrutat de Bancpost pentru o pozi]ie Asigur`ri de c`tre Ardaf. Reprezentan]ii grupului spun c` \ncheiat anul 2010 pe locul 13 dup` similar` \n departamentul global aceast` op]iune este rezultatul unei analize preliminare care a active, cu o cot` de pia]` de 1,8%, \n transactions. El a lucrat pentru Citi ]inut cont de aspectele legale [i de reglementare. Generali era sc`dere cu aproape 0,4 puncte mai pu]in de patru ani, cea mai mare a opta companie de asigur`ri dup` volumul primelor brute procentuale fa]` de 2009. parte a carierei sale bancare subscrise la jum`tatea anului trecut, \n timp ce Ardaf ocupa desf`[uråndu-se la ABN Amro, timp locul 11. ING reduce de la 35% la 25% de aproape 10 ani, unde a fost tot [ef Data efectiv` a fuziunii celor dou` companii r`måne avansul pentru ipotecarele „ING pe vånz`ri \n trezorerie. |n acea deocamdat` necunoscut` deoarece nu au fost \ndeplinite \nc` de Cas` nou`“ perioad` el l-a cunoscut pe actualul toate cerin]ele legale [i \n plus va trebui s` ob]in` avizul CEO al Bancpost, Peter Weiss, care a Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor. Generali [i Ardaf Olandezii de la ING relaxeaz` condus ABN Amro \n perioada 2005 – vor continua s` vånd` produse \n condi]ii normale, dup` condi]iile de acordare a creditului 2009 [i care este acum \n plin proces fuziune toate obliga]iile fa]` de clien]i urmånd s` fie preluate ipotecar „ING de Cas` nou`“, de \nnoire a echipelor de de Generali Romånia. reducånd avansul minim solicitat de la management din Bancpost. Buftea Generali a subscris prime brute de 336 mil. lei \n primele 35% la 25% din suma \mprumutat`. este fiul lui Teodor Buftea, fost nou` luni din 2010, \n timp ce afacerile Ardaf au \nsumat 189 |n urm` cu aproape un an, \n director al direc]iei de politic` mil. lei. Anul trecut, Ardaf [i-a transferat portofoliul de contextul agrav`rii crizei financiare, monetar` din BNR, pensionat \n 2008. asigur`ri de via]` la Generali [i \n prezent subscrie poli]e doar banca ridicase avansul pentru acest pe segmentul de asigur`ri generale. produs la cel pu]in 35% din valoarea Grupaj realizat de R`zvan Voican [email protected] ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 B+NCI - ASIGUR+RI 7 tel: 0318.256.281 e-mail: [email protected] www.zf.ro/banci-si-asigurari Boteanu, ING: Clien]ii reiau discu]ii Comisioanele mai mici la tranzac]iile prin internet puse la sertar din cauza crizei banking, doar un mit

LIVIU CHIRU Luna ianuarie a preg`tit terenul pentru Bogdan Boteanu la 35% mai mici decåt cele percepute la director general ghi[eu. {i banca de stat CEC precizeaz` anumite discu]ii de finan]are pe proiecte adjunct al ING Bank CÅND trebuie s` transferi sume medii, c` la comisioanele pe online are o redu- de pån` la 1.000 de lei, c`tre persoane cere de 30% fa]` de cele la ghi[eu. Re- care \nghe]aser` din cauza crizei, afirm` Nu vorbim despre care nu au cont deschis la banca ta, este tragerile de bani la ghi[eu sunt taxate \n mai ieftin s` retragi numerar de la ban- general mai scump decåt cele la ATM, Bogdan Boteanu, 36 de ani, director companii bune [i proaste, ci comat decåt s` folo[e[ti serviciile de in- comisionul cuprinzånd o parte fix` plus despre companii conduse ternet banking, de[i bancherii promo- un procent din sum`. general adjunct al ING Bank responsabil veaz` platformele alternative de tran- Pentru o compara]ie complet` \ntre bine sau prost, iar noi zac]ionare tocmai prin comisioanele mai costurile unui transfer prin internet sau cu divizia companii mijlocii (cu cifra de mici. cu cash, ar trebui ad`ugat [i timpul con- c`ut`m companii conduse O analiz` a comisioanelor percepu- sumat pentru deplasare la ATM [i apoi afaceri \ntre 2 [i 50 mil. euro). bine, cu antreprenori cu te de primii zece juc`tori din sistem pen- la beneficiarul transferului, noteaz` tru o opera]iune de transfer interbancar Apolzan. „Dac` ne uit`m la costul total, R~ZVAN VOICAN pu]ini, nu oricine \[i deschide o clinic`. viziune. Unii au beneficiat (beneficiarul are contul la o alt` banc` este mult mai mare cånd se lucreaz` cu Exist` pericolul de supra\nc`lzire la un decåt ordonatorul) arat` c`, pentru o numerar.“ ncep s` se reia discu]ii privind moment dat [i trebuie pruden]`.“ de criz` [i au preluat cota sum` de 500 de lei, taxa perceput` ajun- Cre[terea veniturilor realizate din proiecte care fuseser` puse la |n categoria clien]ilor „acceptabili“, de pia]` a altora, dar avem ge la 2-4 lei, \n timp ce retragerea sumei comisioane a devenit obiectivul princi- sertar din cauza crizei. Ianua- divizia de companii mijlocii a ING in- de la ATM ar costa, \n general, 1 leu. pal al bancherilor, care se v`d nevoi]i s` rie nu a fost o lun` spectacu- clude, de exemplu, sectorul auto. [i clien]i \n resuscitare. Au Cea mai mare discrepan]` apare la contrabalanseze sc`derea dobånzilor „ loas`, dar s-a preg`tit terenul „Acesta este lovit \n continuare [i tre- Alpha Bank, unde retragerea de nume- percepute la credite. De partea cealalt`, pentru| anumite discu]ii. Probabil c` se- buie s` fim foarte aten]i pentru c` cere- fost [i cazuri mai grave, dar rar de la ATM este gratuit`. |n schimb, clien]ii devin tot mai aten]i la taxele pe mestrul II ne va l`muri dac` ie[im din rea a sc`zut foarte mult.“ Boteanu spu- banca re]ine un comision de 4,5 lei clien- care trebuie s` le suporte, \ntrucåt [i ve- recesiune.“ ne c` \n general firmele de categorie nu terminale. tului de fiecare dat` cånd folose[te ser- niturile lor au sc`zut. Bancherul spune c` vin unele sem- mic`-medie sunt totu[i mult mai flexibi- viciul de internet banking pentru a tri- Ini]ial, bancherii au majorat comi- nale \ncurajatoare din economie, cele le, mai mul]i dealeri auto orientåndu-se mite bani c`tre conturi de la alte b`nci. sioanele percepute pentru opera]iunile mai mari a[tept`ri fiind legate de indus- spre activit`]i de service. „O parte din comision o reprezint` derulate la ghi[eu, justificånd mi[carea trie. Segmentul companiilor mici [i mij- El spune c` sunt \n cre[tere pl`]ile o sum` fix`, care se duce la Transfond tocmai prin dorin]a de a determina „Uneori ne l`s`m p`c`li]i de cifrele locii \i asigur` unei b`nci o baz` mai electronice. „Serviciile elecronice \n ge- (operatorul sistemului electronic de clien]ii s` utilizeze canalele alternative. statistice. Mi[c`rile din economie mai larg` de selec]ie a clientelei. neral au o penetrare foarte mare la noi, pl`]i – n. red.), apoi sunt [i costurile in- Totu[i, juc`tori precum BCR, BRD sau trebuie [i «sim]ite», iar b`ncile pot sim]i „Frumuse]ea este c` nu trebuie s` ING online fiind adoptat de clien]i \ntr- terne. De aceea, la transferurile de va- Raiffeisen taxeaz` \n prezent chiar [i pulsul. La transporturi, de exemplu, se evi]i anumite sectoare, pentru c` expu- o propor]ie covår[itoare. Lupta cu cash- loare mic`, comisionul, ca valoare pro- transferul de bani \ntre conturile pro- v`d deja semne de revenire.“ nerile individuale nu sunt foarte mari [i ul o accept`m ca atare pentru c` nu are centual`, este mare“, spune Adrian priilor clien]i, de[i acestea sunt gestiona- Asemenea altor comentatori, Bo- \[i po]i alege la finan]are companiile ca- sens s` te opui. Avem suficiente centre Apolzan, pre[edintele Asocia]iei pentru te automat de sistemul informatic. Aces- teanu consider` c` exporturile nu vor re consideri c` au viitor. Nu vorbim des- de procesare [i un sistem de gestionare Pl`]i Electronice din Romånia [i public te comisioane ajung la 1-1,5 lei pe ope- putea singure s` scoat` economia din pre companii bune [i proaste, ci despre a numerarului. Este o nevoie care tre- affairs manager la ING Bank. De altfel, ra]iune. criz`. |n acela[i timp, el spune c` firme- companii conduse bine sau prost, iar buie adresat` de c`tre banc`.“ [i la ING apare o astfel de inversare: co- le exportatoare fac parte din categoria noi c`ut`m companii conduse bine, cu Boteanu afirm` c` ING are obiecti- misionul la ATM ar fi de 1 leu, \n timp E mai ieftin clien]ilor prefera]i, avånd o cot` de pes- antreprenori cu viziune. Unii au benefi- ve foarte ambi]ioase pe termen mediu ce transferul interbancar ordonat prin te 30% din partea de finan]`ri acordate ciat de criz` [i au preluat cota de pia]` a pe acest segment de clien]i [i pentru a internet banking cost` 2 lei. cu numerar clien]ior companii mijlocii [i mici. „Te altora, dar avem [i clien]i \n resuscitare. cre[te mai repede decåt pia]a intr` [i \n La serviciile online apar [i alte cos- Cåt cost` s` trimi]i 500 de lei (lei) ajut` s` lucrezi cu exportatori pentru c` Au fost [i cazuri mai grave, dar nu ter- competi]ia refinan]`rilor. „Trebuie s` turi suplimentare. Pe lång` comisionul Comision po]i [i s` le dai mai u[or finan]`ri \n va- minale.“ intr`m obligatoriu \n zona refinan]`ri- perceput pentru fiecare opera]iune, ma- prin internet la retragerea lut`. De asemenea, se mi[c` mai bine [i ING este mai conservatoare la risc lor de credite. Toate b`ncile se bat s` le joritatea b`ncilor percep [i o tax` lunar` banking* de la ATM companiile care lucreaz` pentru expor- [i provizioneaz` la extrema „de sus“. ofere servicii companiilor care rezist`, pentru serviciile de internet banking, ca- tatori.“ Per ansamblu, clien]ii buni s-au pentru c` nu conteaz` numai refinan - re ajunge \n general la 3-4 lei, de[i exist` BCR 1,00 1,0 \mpu]inat [i este vizibil` o presiune asu- ]area \n sine.“ |n prezent, are circa 2.300 [i juc`tori care nu percep aceast` tax`. Care sunt clien]ii prefera]i pra pre]urilor la finan]are, dar banche- de clien]i. |n schimb, retragerea de numerar de BRD 2,26 1,0 Boteanu spune c` pe segmentul s`u rul sus]ine c` ING nu are rela]ii „mo- Bancherul este un „produs“ 100% la ATM este comisionat` de majoritatea Alpha 4,50 0,0 ING prefer` firme cu activitate de pro- noprodus“ cu clien]ii, a[a c` nu este al ING, f`cånd parte din prima gene- juc`torilor cu un procent – de obicei duc]ie, dar finan]eaz` [i companii din presat` s` cear` dobånzi mari la credite. ra]ie de studen]i ai ASE care a benefi- 0,2% din sum`. Este important de re]inut UCR 3,50 0,5 servicii, precum serviciile medicale pri- FOTO: Silviu Matei ciat de o burs` de preg`tire \n sucursala c` acest comision se aplic` doar \n cazul TLV 3,60 0,0 vate, pe care le vede ca pe o ni[` foarte Tot valuta merge la creditare fost un exces de lichiditate pe care bi- viziei, prin cele [ase sucursale. La nive- local` a b`ncii olandeze. El \mpline[te \n care cardul este utilizat la ATM-ul dinamic`, dar care ar putea ajunge la Valuta r`måne cea mai c`utat` la ne\n]eles c` nu po]i \ndr`zni s`-l extra- lul ]`rii r`mån neacoperite cu sucursale la var` 14 ani de cånd lucreaz` pentru b`ncii emitente. Dac` banii sunt \ns` re- Raiff 3,10 1,0 supra\nc`lzire. „Fac parte din categoria finan]are, chiar dac` riscul valutar polezi la nivel de trend, \ns` dac` un circa 10 jude]e. ING, avansånd treptat de la front offi- tra[i de la ATM-ul unei alte b`nci, comi- Bancpost 3,50 1,0 clien]ilor prefera]i pentru c` reprezint` exist`. „La companiile care nu export` client a avut o nevoie imediat`, i s-au „Consider`m c` re]eaua este foarte ce, apoi relationship manager, pån` la sionul este mai mare – de obicei de 0,5% o ni[` care ar fi [i p`cat s` nu fie valori- facem teste de stres pentru a vedea cum putut face oferte foarte bune de fi- bine pus` la punct, echilibrat` geogra- [ef de re]ea, iar de aproape un an este din sum`, plus o sum` fix`, de 2,5 lei. Volksbank 3,00 1,0 ficat` avånd \n vedere cåt de deficitar rezist` la anumite praguri de depreciere nan]are [i pe lei [i s` le [i accepte.“ fic, a[a c` acum ne concentr`m pe director general adjunct pe divizia com- Grecii de la Alpha precizeaz` c` ING 2,00 1,0 este sectorul public. Numai c` au intrat a leului. Altfel, depinde [i de momentul Bucure[tiul este „motorul“ [i aduce con]inut, pe standardizare [i lansarea panii mijlocii. pentru opera]iunile derulate prin inter- mul]i pe aceast` zon`, dar reu[esc mai \n care discu]i cu clientul. |n ianuarie a circa 40% din volumul de business al di- de pachete noi.“ [email protected] net banking comisioanele sunt cu pån` CEC 2,10 1,0 SURSA: b`ncile; * transfer interbancar

PUBLICITATE PUBLICITATE 8 COMPANII ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected] www.zf.ro/companii Bani din biciclete: Eurosport din Deva {eful Euroholding: „Infla]ia legislativ`“ fråneaz` are un plus de 15% businessul. „E nevoie de legi pu]ine [i concise“ LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA Sectorul construc]iilor reziden]iale \[i va reveni mai \ntåi \n ora[ele mici [i ulterior \n Capital`, \n condi]iile \n care \n PRODUC~TORUL de biciclete Eurosport DHS din Deva, provincie exist` stocuri mai mici de cl`diri reziden]iale, consider` Luca Serena, pre[edintele grupului italian Euroholding. controlat de investitori chinezi [i germani, a încheiat anul 2010 cu o cifr` de afaceri de 99 mil. lei (23,5 mil. euro) [i mi- ANDREEA NEFERU zeaz` în acest an pe o cre[tere cu 10-15% a vånz`rilor. Eurosport DHS face parte din grupul DHS, al`turi de Luca Serena: Criza 1.450 de firme din Italia compania DHS Bike Parts, care se ocup` de fabricarea di- ectorul reziden]ial a cunoscut aduce [i oportunit`]i, verselor piese pentru biciclete. un boom \n special \n Bucu- pentru c` azi cost` au venit anul trecut \n Potrivit reprezentan]ilor companiei din Deva, factorii ca- re[ti, exista cerere, s-a con- mai pu]in s` Romånia re au influen]at pozitiv anul trecut evolu]ia afacerilor Euro - struit foarte mult, \ns` \n ma- construie[ti, salariile sport DHS au fost m`rirea gamei de articole cu un nou mo- „ re parte, acest stoc a r`mas sunt mai mici, iar „Companiile trebuie sus]inute \n efortul lor de a del, bicicleta pliabil`, implementarea mai multor proiecte de nevåndut.S |n ora[ele mai mici, pe de alt` investitorii au se consolida [i de a inova, \n mod special prin infrastructur` utile mersului pe biciclet` sau reorientarea oa- parte, nu s-a construit chiar atåt de mult“, \ntrev`zut astfel [ansa finan]`ri pe termen lung care permit planuri de menilor c`tre produse pentru petrecerea timpului liber. consider` Serena, care conduce \n Romånia de a p`trunde \n investi]ii [i opera]iuni strategice, nu doar „Pentru acest an sunt prev`zute noi contracte cu clien]i grupul italian Euroholding, cu activit`]i \n anumite sectoare tactice“, aten]ioneaz` Serena, care este de din Spania [i Polonia, îns` cu toate acestea capacitatea de industria de construc]ii, textile [i imobiliare. asemenea [i pre[edintele asocia]iei investitorilor produc]ie va r`måne la nivelul anului trecut. |n 2010 am des- De asemenea, el spune c` Romånia nu italieni Confindustria Romånia, noul nume sub chis centrul comercial sportiv DHS pe o suprafa]` de 420 mp, trebuie s` piard` „trenul“ fondurilor euro- care activeaz` asocia]ia Unimpresa Romånia. situat lång` sediul fabricii noastre din Deva“, a spus Lucian pene destinate infrastructurii, pentru c` alt- Interesul investitorilor italieni pentru Romånia Contra[, vicepre[e din te [i director de vånz`ri Eurosport fel guvernul nu are for]a economic` de a in- nu a sc`zut, ci din contr`, sus]ine Serena. „|n DHS. vesti singur \n construirea de autostr`zi. 2010 au fost \nscrise \n Romånia circa 3.000 de Compania fabric` diferite modele de biciclete, aparate de „Se face adesea gre[eala de a se consi- societ`]i str`ine noi, iar dintre acestea 1.450 fitness, c`rucioare pentru copii, role, triciclete [i premer - dera c` abia dup` ce se construiesc case sau sunt italiene. Este un semnal c` exist` societ`]i g`toare. Produc`torul din Deva fabric` biciclete din gama hoteluri trebuie s` se fac` [i infrastructur`. care cred \n continuare \n viitorul Romåniei ca Mountain Bike, BMX, Kids Bike, Trekking Bike, City Bike Or, este exact invers: mai \ntåi trebuie s` fa- poten]ial` pia]` de desfacere. Sectoarele \n care [i Road Bike, în 2009 fiind lansate pe pia]` [apte noi modele cem infrastructur`. Nu are sens s` constru- au investit \n ultima perioad` companiile de biciclete. ie[ti hoteluri sau s` promovezi Romånia ca italiene din Romånia sunt cel agroalimentar, La export, principalii clien]i ai Eurosport DHS sunt Prop- destina]ie turistic` dac` nu exist` autostr`zi mecanic` [i energie regenerabil`“. Printre hete GmbH din Germania [i Csapesz Bike din Ungaria, iar sau aeroporturi \n apropierea atrac]iilor tu- companiile italiene prezente pe pia]a pe pia]a local` compania colaboreaz` cu Carrefour, Selgros, ristice“, explic` Serena. Mai mult, italianul a romåneasc` se num`r` Enel, cel mai mare Real, dar [i cu alte re]ele de retail. Capacita- criticat „infla]ia legislativ`“ din Romånia, distribuitor privat de energie electric` din tea lunar` de produc]ie a fabricii DHS din PUBLICITATE ar`tånd c` aceea[i gre[eal` a f`cut-o [i Italia Romånia, care a demarat anul trecut [i o serie Deva este de 35.000 de biciclete. \n trecut. „Ar trebui s` existe mai pu]ine de proiecte eoliene \n Dobrogea. Cum explic` Anul trecut compania î[i plani- legi [i mai concise“. Serena \ns` venirea \n mas` a investitorilor FOTO: ficase s` comercializeze în total Silviu Matei italieni, chiar [i \n condi]ii de criz`? „Criza 310.000 de biciclete, dintre care Afaceri \n cre[tere cu 18% najarea sediului BCR din cadrul Bucharest mentul de proiectare [i care a \nregistrat dou` fabrici de prefabricate (la Timi[oara [i aduce [i oportunit`]i, pentru c` azi cost` mai 140.000 de unit`]i pe pia]a local` Cifra de afaceri a grupului Euro- Financial Plaza, o cl`dire de tip call-center la anul trecut o cifr` de afaceri de 1-1,1 mil. eu- Tårgovi[te), dou` fabrici de beton (Timi[oa- pu]in s` construie[ti, salariile sunt mai mici, iar [i 170.000 la export. holding a avansat anul trecut cu circa Gala]i, dar [i patru microhidrocentrale \n ro, a cå[tigat licita]iile pentru construirea ra [i Lugoj), precum [i o baz` de produc]ie a investitorii au \ntrev`zut astfel [ansa de a Compania inten]ioneaz` ca 18%, la 65 mil. euro, \n special datorit` Satu Mare. Anul acesta, compania va finali- noului parc tehnologic al Consiliului Euroconstruct la Otopeni. p`trunde \n anumite sectoare“. în acest an s` investeasc` în cre[terii lucr`rilor din sectorul public, za centrul medical Policlinico di Monza din Jude]ean Timi[, dar [i pentru extinderea |n prezent, valoarea activelor Eurohol- achizi]ionarea liniilor de produc]ie dar [i a sectorului auto, \n condi]iile \n Bucure[ti, dar [i un hotel Universit`]ii de Vest din ding \n Romånia se ridic` la 65 mil. euro, \n [i în instruirea personalului, pentru care grupul este furnizor de c`ptu[eli pen- de cinci stele \n Cluj. Timi[oara, \n timp ce Eu- condi]iile \n care \n 2008 era de 80 mil. euro, Criza a t`iat elanul produc]ia bicicletelor asistate electric, tru scaune de ma[in` [i material antifonic „Fa]` de ianuarie-fe- roprefabricate este sub- iar num`rul de angaja]i se ridic` la 700, fa]` E-bike, conducerea Eurosport DHS ne- pentru Dacia. bruarie anul trecut, \n contractor pentru centura de 1.300 \n urm` cu circa doi ani, potrivit da- Evolu]ia cifrei de oferind mai multe informa]ii în leg`tur` cu valoarea acestei Cumulat cu afacerile din Bulgaria, unde 2011 exist` mai mult` ce- ora[ului Caransebe[ [i telor companiei. 130 132 afaceri a grupului investi]ii. Euroholding este de asemenea prezent, bu- rere pe pia]a de con- 700 reali zeaz` din prefabricate Anul acesta, grupul \[i va continua in- Euroholding \n Eurosport DHS a fost \nfiin]at` \n anul 2004 cu obiect sinessul grupului s-a ridicat anul trecut la 75 struc]ii. Am participat [i o parcare subteran` \n vesti]iile \n construirea unei noi fabrici de Romånia \n principal de activitate produc]ia de biciclete, fiind controlat` mil. euro, iar pentru 2011, Serena estimeaz` la numeroase licita]ii ale de angaja]i Timi[oara. prefabricate la Timi[oara [i \n noi instala]ii perioada 2007-2011 de investitori chinezi (60%) [i germani (40%). |n prezent o cre[tere total` de pån` la 85 mil. euro, 70 Ministerului Trans por tu - Euroholding mai este pentru Europroduct, o alt` firm` din grup ce compania are 280 de angaja]i, urmånd ca pån` la finele anu- mil. euro urmånd s` fie nivelul afacerilor din rilor, \ns` \n general parti- are grupul italian \n Romånia prezent pe pia]a romå- produce betoane [i care a avut anul trecut lui s` mai fie angajate aproximativ 20 de persoane. Unitatea Romånia. cip`m direct la astfel de li- fa]` de vårful de 1.300 de neasc` [i prin firmele Ne- afaceri de 8 mil. euro. Investi]iile programa- 65 70 de produc]ie a bicicletelor DHS din Deva a fost inaugurat` în Cea mai important` firm` din grup din cita]ii dac` au o valoare oameni atins \n urm` cu doi ani. tex [i I.M.P. Romånia, ca- te pentru 2011 pentru cele dou` obiective se 55 urma unei investi]ii de peste 6 mil. euro. punctul de vedere al afacerilor a fost anul de sub 10 mil. euro. La li- re activeaz` \n domeniul ridic` la 6,7 mil. euro. La jum`tatea lunii octombrie a anului trecut au ap`rut o trecut Euroconstruct, care a consemnat un cita]iile mai mari suntem textilelor. Anul trecut, ce- Euroholding face parte din grupul ita- serie de informa]ii potrivit c`rora Eurosport DHS inten]iona business de 20 mil. euro, iar pentru 2011 es- subcontractori, a[a cum se \ntåmpl` \n cazul le dou` companii au \nregistrat o cifr` de lian Industrie Mauricio Peruzzo, unul dintre s` atrag` fonduri din pia]a de capital prin listarea pe pia]a Si- te bugetat` o cifr` de afaceri \n cre[tere, de autostr`zii Arad-Timi[oara, unde am reali- afaceri cumulat` de 6 mil. euro, iar pentru cei mai importan]i produc`tori de textile la bex. Reprezentan]ii companiei nu au mai oferit \n prezent 25 mil. euro. |n prezent, Euroconstruct se zat partea de exacavare, poduri, piloni“, a 2011 exist` un proiect de fuziune \ntre cele nivel mondial, îns` în Romånia are o pre- 2007 2008 2009 2010 2011 mai multe detalii pe marginea inten]iilor de listare. ocup` cu construirea unei cl`diri de birouri afirmat Serena. Pe de alt` parte, Eurode- dou`. Euroholding de]ine \n Romånia dou` zen]` puternic` [i în sectorul de construc]ii. *estimare companie; SURSE: ZF, compania [email protected] de [ase etaje \n zona Calea Mo[ilor, reame- sign, firm` din grup care activeaz` pe seg- fabrici de textile (la Timi[oara [i \n Bistri]a), [email protected]

PUBLICITATE PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 COMPANII 9 tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected] www.zf.ro/companii Harta hotelurilor de cinci stele: de la 12 hoteluri \n Bucure[ti la Binder Bubi din Sighi[oara [i 2 unit`]i \n comunele Baciu [i S`c`laz

MIRABELA TIRON nu exist`, \ns` dac` lu`m \n calcul un tarif |n ce localit`]i Localitate Camere 5 stele Localitate Camere 5 stele Localitate Camere 5 stele mediu de 100 de euro pe camer` [i un grad de Bucure[ti 2.352 Poiana Bra[ov 87 Sighi[oara 52 e pia]a romåneasc` sunt aproape ocupare mediu de 50%, atunci \ncas`rile din Romånia 3.600 de camere \n hotelurile de anuale \nregistrate de hotelurile de cinci stele se se afl` Mamaia 307 Bran 12 Azuga 50 cinci stele, adic` \n jur de 3% din ridic` la circa 66 de milioane de euro, potrivit Saturn 68 Cluj-Napoca 149 Snagov 22 num`rul de camere existente \n calculelor ZF. hoteluri toate unit`]ile de cazare din ]ar`, Dan Stoeac, administratorul hotelului de Bra[ov 195 Baciu (jud. Cluj) 32 Sibiu 115 P cele mai multe camere cu cinci stele Elysee din S`c`laz, unul dintre de cinci Predeal 36 Gala]i 30 Timi[oara 20 ANALIZ~ num`rul maxim de stele pu]inele hoteluri din ]ar` dezvoltate \ntr-o fiind prezente \n Bucure[ti. comun` aflat` la [apte kilometri de ora[ul stele SURSA TABELE Ce hoteluri de cinci stele avem „Num`rul de hoteluri de cinci stele Timi[oara, sus]ine c` de[i hotelul are 20 de {I HART~: Trend existente \ntr-o ]ar` este un indicator al camere, este foarte greu ca unitatea s` opereze Nume hotel Ora[ Hospitality nivelului de dezvoltare. Romånia nu este bine la capacitate maxim`. [i MDRT Aro Hotel Bra[ov reprezentat` \n ceea ce prive[te camerele „La sfår[itul anului trecut am avut un grad clasificate la cinci stele, mai ales dac` ne referim mediu de ocupare de 30%. Oamenii fug de Radisson Blu Bucure[ti la ora[ele din provincie“, a declarat Lucian hotelurile de cinci stele din cauza pre]urilor“, a Athénée Palace Hilton Bucure[ti Marinescu, senior associate al companiei de declarat Stoeac. El a mai spus c` tariful pe consultan]` hotelier` Trend Hospitality. camer` variaz` \ntre 70 de euro pentru o Aducco Imperial Carol Parc Bucure[ti camer` dubl` [i 150 de euro pentru un Casa Cap[a Bucure[ti Din lista Ministerului Turismului lipsesc apartament cu jacuzzi. „De la jum`tatea anului [ase hoteluri trecut nu s-a mai f`cut nicio investi]ie \n hotel, Crowne Plaza Bucure[ti Potrivit datelor de la Ministerul Turismului \ncerc`m s` ne sus]inem din ce producem.“ Grand Hotel Continental Bucure[ti [i Dezvolt`rii Regionale (MDRT), exist` doar Hotelul Elysee, deschis \n 2008, este 25 de hoteluri clasificate la cinci stele pe pia]a \nregistrat pe compania Euro Land, de]inut` de Howard Johnson Bucure[ti romåneasc`, \ns` baza de date a ministerului cu familia cipriot` Kyriakos. Intercontinental Bucure[ti privire la unit`]ile de cazare din Romånia nu Un alt manager de hotel de cinci stele, este complet`. Iacob Florin, care administreaz` hotelul Binder JW Marriott Bucure[ti Hoteluri de cinci stele precum Epoque Bubi din Sighi[oara, deschis \n 2009 de c`tre Persepolis Bucure[ti Hotel, deschis anul trecut \n Capital`, chiar [i omul de afaceri Gheorghe C`lburean, cu \nc`lzirea, lumina, hotelul Rex din Mamaia nu sunt incluse \n baza proprietarul firmei de foraj petrolier Dafora iar num`rul clien]ilor este \n Alexander Bucure[ti de date transmis` de MDRT la solicitarea ZF. Media[, a declarat c` num`rul de turi[ti pe care sc`dere“, a spus Iacob Florin. El a Epoque Hotel Bucure[ti Datele din pia]` arat` de fapt 31 de hoteluri i-a primit hotelul anul trecut a fost \n sc`dere cu mai precizat c` majoritatea clasificate la cinci stele. Dezvoltarea unei 30-40%. clien]ilor care se cazeaz` la hotel, migiu, este de]inut de Sun Garden Resort Baciu camere hoteliere clasificat` la cinci stele cost` „Anul trecut s-a sim]it clar un regres fa]` de unde o camer` standard cost` 290 de compania D&M Perfect City Plaza Cluj \ntre 100.000 de euro [i 120.000 de euro, potrivit anul anterior. Cu toate c` Binder Bubi este lei pe noapte, sunt str`ini. Real Estate înfiin]at` în 2004 [i controlat` de lui Marinescu. singurul hotel de cinci stele din Sighi[oara, pe C`lburean a construit hotelul de cinci stele u[or. De exemplu acum, cånd avem hotelul Dan Claudiu Pår`u. Opera Plaza Cluj Statistici oficiale cu privire la valoarea timp de iarn`, de exemplu, nu este u[or s` pe o suprafa]` de 5.000 de metri p`tra]i, cu 52 aproape plin, cele patru camere libere se pot Tot anul trecut proprietarii unit`]ilor de Mamaia Mamaia businessului hotelurilor de cinci stele din ]ar` ]inem hotelul deschis. Avem costuri foarte mari de camere, 3 s`li de conferin]a, 2 restaurante [i vinde la pre]uri duble. Pre]urile se schimb` cinci stele au investit \n modernizarea s`lilor de Vega Mamaia un spa. Valoarea investi]iei nu a fost f`cut` automat \n sistemul de rezerv`ri“, a spus el, conferin]e [i a restaurantelor pentru a atrage public`. Hotelul completeaz` portofoliul ad`ugånd c` a trecut prin aceast` experien]` mai mul]i clien]i [i implicit pentru a cre[te Hotel Club California Mamaia Topul celor mai mari zece hoteluri de cinci stele dup` num`rul de camere companiei Dafora Turism, care include alte cånd \ncerca s` \[i rezerve o camer` la un hotel veniturile. Hotel Club Scandinavia Mamaia Hotel Ora[ Num`r camere Tarif de persoan`/ dou` unit`]i hoteliere, o pensiune [i un motel. din New York. La dou` ore, tariful pe care \l Spre exemplu, o investi]ie de aproape 1,2 camer` dubl` (euro) Pe de alt` parte, Nicolae Minea, proprie - v`zuse pe un site de rezerv`ri se dublase, mil. de euro s-a realizat la hotelul JW Marriott. Hotel Rex Mamaia tarul hotelului de cinci stele Hilton din Sibiu potrivit lui Minea. Pentru anul trecut era {i hotelurile Crowne Plaza [i Athénée Palace Radisson Blu* Bucure[ti 718 164 Saturn Saturn (fostul Palace Resort&Spa), care a investit 25 estimat` o cifr` de afaceri de 5 milioane de euro Hilton au fost modernizate. George Copos, JW Marriott Bucure[ti 402 115 de milioane de euro \n afilierea hotelului la la Hilton Sibiu. Proprietarul hotelului nu a proprietarul celor dou` unit`]i, a alocat 3,5 Viva Club Gala]i Howard Johnson Bucure[ti 285 107 lan]ul hotelier interna]ional Hilton, sus]ine c` precizat \ns` care au fost rezultatele de anul milioane de euro \n deschiderea a dou` Binder Bubi Sighi[oara Athénée Palace Hilton Bucure[ti 272 192 operarea sub un brand hotelier interna]ional trecut. restaurante [i a unui bar în cadrul hotelului de prezint` mai multe avantaje. Cele mai multe hoteluri afiliate la lan]uri cinci stele Crowne Plaza. Lux Garden Azuga Intercontinental Bucure[ti 257 101 „Func]ion`m sub anumite standarde interna]ionale opereaz` \n Bucure[ti. „|n Bucure[ti exist` multe hoteluri de cinci Snagov Club Snagov Aro Plaza Bra[ov 195 112 stabilite de lan]ul hotelier. La hotelurile de stele, num`rul acestora fiind mai mare decåt cel Crowne Plaza Bucure[ti 164 115 cinci stele se cazeaz` persoanele cu bani, Capitala, lider la investi]ii al hotelurilor de trei stele. |n alte ora[e nu Hilton Sibiu Sibiu bugetele acestora fiind mai pu]in afectate de Cele mai mari investi]ii \n construirea de g`sim nici m`car un hotel de cinci stele. Exist` Elysee Timi[oara Vega Mamaia 125 107 criz`“, a spus el, ad`ugånd c` numele de noi hoteluri de cinci stele s-au f`cut \n Capital`, un cerc vicios: investitorii nu fac hoteluri de Hilton Sibiu Sibiu 115 80 Hilton atrage mai mul]i turi[ti. unde anul trecut a fost livrat hotelul-boutique cinci stele pentru c` \n acea destina]ie nu vin Predeal Confort Suites Predeal Hotel Rex Mamaia 102 130 De[i pe site-ul interna]ional de rezerv`ri de cinci stele Epoque Hotel. |n cel mai nou ho- suficien]i turi[ti, dar pe de alt` parte turi[tii nu Le provence Bran Bran * Complexul Centre Ville a fost afiliat la lan]ul Rezidor, iar de anul trecut opereaz` sub brandul Radisson Blu. booking.com apare c` tariful unei camere tel de cinci stele din Bucure[ti, care s-a deschis vor merge \ntr-o anumit` destina]ie tocmai duble este de 80 de euro de persoan` pentru \n noiembrie anul trecut, s-au investit 8 mil. pentru c` nu exist` unit`]i de cinci stele“, spune Aurelius |mp`ratul Poiana Not`: tariful este reprezentativ pentru perioada de cazare 1-2 martie, datele fiind luate de pe site-ul de rezerv`ri booking.com. \nceputul lunii martie, de fapt acest pre] nu este euro. Hotelul-bouti que, care are 45 de apar - Lucian Marinescu. Romanilor Bra[ov SURSE: MDRT, site-ul de rezerv`ri booking.com [i departamentele de rezerv`ri ale hotelurilor unul standard. „Pre]ul se poate dubla foarte tamente [i e situat în apropiere de gr`dina Ci[ - [email protected]

PUBLICITATE PUBLICITATE 10 ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011

Accept` romånii contracte temporare puncte de vedere Evaluarea performan]ei de munc`? Doar pentru bani mai mul]i angajatului limiteaz` Unul din trei romåni este dispus s` accepte s` lucreze cu un contract pe o perioad` determinat`, \ns` aproape abuzurile [efilor 60% dintre angaja]ii firmelor locale nu sunt dispu[i s` renun]e prea u[or la a[tept`rile financiare, arat` un DE RALUCA ANDREI - AVOCAT de a include, \n contractul individual de munc`, criteriile de evaluare a studiu recent al companiei de recrutare irlandeze Grafton Recruitment, care de]ine pe pia]a local` brandul e foarte multe ori, \n practic`, activit`]ii profesionale a angajatului. Dam fost \ntrebat` de c`tre De[i aceast` propunere de SpenglerFox, unul dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a de executive search. angajatori dac` [i \n ce condi]ii pot modificare legislativ` a provocat, \n \nceta contractul de munc` al unui råndul angaja]ilor, temerea c` o astfel angajat pentru necorespundere de prevedere inclus` \n contractul profesional`. Fa]` de reglementarea \n individual de munc` poate crea ANDREEA LIV~DARIU vigoare \n prezent, r`spunsul la premisele desfacerii abuzive a aceast` \ntrebare este c` se poate contractelor individuale de munc`, \n hiar [i a[a, contractele pe termen renun]a la un angajat, dar potrivit unei realitate, din punctul nostru de lung sunt \n continuare preferate proceduri subiective de evaluare a vedere, efectul ei ar trebui s` fie de romåni, 61% dintre ace[tia op- angajatului, care poate da na[tere la tocmai cel contrar: respectiv tånd pentru aceast` form` de an- abuzuri [i creeaz` premisele unor \nl`turarea caracterului subiectiv al gajare. Aproape dou` treimi contesta]ii ulterioare, unele procedurii de concediere a salariatului C(61%) din salaria]ii romåni ar prefera s` lucreze \ntemeiate, din partea angaja]ilor. pentru motive ce ]in de performan]a cu contracte pe perioad` nedeterminat`, mai Concret, \n prezent procedura de sa profesional`. arat` rezultatele sondajului efectuat \n perioada evaluare a angajatului poate consta \n Spunem aceasta \ntrucåt, dac` noiembrie-decembrie 2010 pe un e[antion de analiza modului de \ndeplinire de propunerea legislativ` analizat` va fi 270 de angaja]i. c`tre angajat a sarcinilor sale de adoptat`, ea va crea atåt pentru Adrian G., 23 ani, este proasp`t absolvent al serviciu sau \n organizarea de c`tre angajat, cåt [i pentru angajator Facult`]ii de Economie [i Administrarea Afa- angajator a unei sesiuni de examinare cadrul necesar pentru a negocia [i a cerilor a Universit`]ii „Alexandru Ioan Cuza“ a angajatului (examinare scris`, oral`, agrea, \nc` de la \ncheierea din Ia[i. La \nceputul acestui an a renun]at la jo- practic` etc.). Legea nu prevede \ns` contractului individual de munc`, bul pe care \l avea \n Ia[i [i s-a angajat ca asis- criteriile obiective care pot sta la baza criteriile obiective \n raport de care tent \n cadrul departamentului de recrutare acestei evalu`ri, iar majoritatea va fi evaluat` performan]a \ntr-o multina]ional` american`. El nu este de- regulamentelor de ordine interioar` profesional` a angajatului. Astfel, \n ranjat de faptul c` a semnat un contract pe pe- ale angajatorilor nu con]in prevederi cazul unei proceduri de evaluare rioad` determinat` de 6 luni, acest lucru f`cånd referitoare la aprecierea profesional` a angajatului, parte din „buc`t`ria intern`“ a companiei. performan]elor profesionale ale angajatorul nu va putea stabili „Am fost angajat prin intermediul unui angaja]ilor. modalit`]i de testare [i criterii de agent de munc` temporar`, iar contractul pe pe- |n aceste condi]ii, \n practic` selec]ie subiective, ci va trebui s` rioad` determinat` a fost un mijloc de a «fenta» angajatorii recurg extrem de rar la aplice acele criterii negociate cu sistemul intern al companiei, \n condi]iile \n ca- proceduri de evaluare profesional` a angajatul [i prev`zute \n contractul re aprob`rile pentru noi locuri de munc` vin angajatului, generalizåndu-se individual de munc`. Pe cale de tocmai din Statele Unite“, a spus Adrian. interpretarea potrivit c`reia este consecin]`, o astfel de procedur` va aproape imposibil` concedierea unui fi contestabil` \n principal pentru „E UN COMPROMIS PE CARE angajat pentru motive care ]in strict de aspecte care ]in de modul \n care ea performan]a sa profesional`. De respect` criteriile con]inute \n NU }I-L PERMI}I DUP~ asemenea, au existat situa]ii \n care contractul individual de munc`, iar O ANUMIT~ VÅRST~“ angaja]ii au contestat cu succes astfel nu [i pentru aspecte care ]in de Nu de aceea[i p`rere este \ns` Florin Popa, FOTO: Silviu Matei de proceduri, argumentånd c` testarea con]inutul acestor criterii. SORIN FAUR, 30 de ani, economist la o multina]ional` din do- pie]ei muncii, ci ar reflecta dinamica lumii \n ca- DISTAN}A PÅN~ LA BIROU coordonator regional al departamentului de la care au fost supu[i nu este relevant` |n concluzie, fa]` de ansamblul meniul bunurilor de larg consum. re tr`im. Dinamica tehnologiilor trebuie s` ne NU MAI E CRITERIU DE resurse umane al companiei de audit [i pentru preg`tirea lor profesional` sau reglement`rilor mai sus analizate, din „A lucra cu un contract pe perioad` deter- oblige s` percepem munca drept un proiect fle- consultan]` BDO Balkans: nu are leg`tur` cu atribu]iile din fi[a punctul nostru de vedere, noua minat` mi se pare un compromis pe care nu mi xibil“, este de p`rere Sorin Faur, coordonator SELEC}IE A JOBULUI postului sau c` evaluarea f`cut` de reglementare propus` nu doar c` nu l-a[ putea permite dup` vårsta de 25 de ani. De regional al departamentului de resurse umane Studiul Grafton mai arat` c` romånii mani- „Romånia trebuie s` \n]eleag` faptul c` un angajator pe baza respectivei test`ri creeaz` premisele unor abuzuri din la o vårst` sim]i nevoia unei stabilit`]i mai mari al companiei de audit [i consultan]` BDO Bal- fest` \n continuare disponibilitatea de a se muta contract de munc` nu este o «c`s`torie pe nu este corect`. partea angajatorilor, ci, dimpotriv`, [i a unei continuit`]i \n munc`“, a spus Popa. kans, func]ie din care coordoneaz` activitatea cu serviciul \n afara ]`rii, 71% dintre respon- via]`», ci o reglementare legal` a rela]iei Reglement`rile con]inute \n limiteaz` posibilitatea unor astfel de dintre angaja]i [i angajatori. Contractele pe |n egal` m`sur`, cånd vine vorba de alegerea din 7 ]`ri. den]i sus]inånd c` ar accepta o mutare \n perioad` determinat` nu ar duce la o Proiectul de lege privind modificarea abuzuri. unui loc de munc`, rolul tipului de contract sem- Pe de alt` parte, Ivana Vacoková, manage- str`in`tate, primul motiv care conteaz` \n luarea vulnerabilizare a pie]ei muncii, ci ar reflecta Codului muncii tind la \nl`turarea nat prezint` mai pu]in` importan]` ca \n trecut. rul general pentru Romånia al Grafton Recruit- deciziei fiind salariul, al doilea posibilitatea de a dinamica lumii \n care tr`im. Dinamica dificult`]ilor legate de evaluarea Raluca Andrei este avocat Contractele de munc` pe perioad` determi- ment, sus]ine c` romånii prefer` contractele pe pleca \mpreun` cu familia [i abia apoi oportu- tehnologiilor trebuie s` ne oblige s` percepem profesional` a angajatului prin partener la casa de avocatur` nat` reprezint` unul dintre cele mai controver- perioad` nedeterminat` pentru a avea siguran]a nit`]ile de dezvoltare personal`. munca drept un proiect flexibil.“ introducerea obliga]iei angajatorului SCA Portnoi [i Asocia]ii sate subiecte discutate \n ultima perioad`, avånd locului de munc`, acesta putånd fi denun]at uni- Men]inerea procentului ridicat al persoane- \n vedere c` \n proiectul de modificare a Codu- lateral de c`tre angajator numai pe baza unei lor care ar migra \n afara ]`rii – dac` locul de PUBLICITATE munc` ar impune acest lucru – se datoreaz` \n primul rånd posibilit`]ilor de promovare \n ca- CE PREVEDERI SUNT VARIANTA PROPUS~ rier`. |N CODUL MUNCII ACTUAL DE CONSILIUL „De multe ori aceste [anse nu exist` pe pia]a local`. Posibilit`]ile de dezvoltare a carie- INVESTITORILOR STR~INI rei ori lipsesc, ori sunt net inferioare celor de n Contractul pe perioad` determinat` poate fi n Contractul pe perioad` determinat` poate fi peste hotare, unde [i salariul ar fi semnificativ prelungit de cel mult dou` ori consecutiv. prelungit [i dup` expirarea termenului ini]ial, mai mare“, a mai spus Vacoková. pentru perioada realiz`rii unui proiect. Spre deosebire de perioada 2007 – 2008, cånd romånii \[i alegeau locul de munc` \n n Dup` \ncetarea celui de-al treilea contract de n Se abrog`. func]ie de distan]a pe care o aveau de parcurs de munc` pe durat` determinat`, pe postul acas` la birou, \n prezent localizarea biroului \n respectiv trebuie angajat un salariat pe raport cu locuin]a nu joac` un rol determinant durat` nedeterminat`. \n c`utarea unui loc de munc`: 46% dintre res- ponden]i sunt dispu[i s` accepte biroul la o dis- n Misiunea de munc` temporar` este de cel n Misiunea de munc` temporar` poate dura tan]` de 45 de minute sau chiar mai mult. De mult 12 luni [i nu se poate prelungi mai mult pån` la 24 de luni [i se poate prelungi pån` ce? de 24 de luni. la 36 de luni. „Tr`im \n prezent \ntr-o pia]` a angajatori- lor [i nu \ntr-una a angaja]ilor ca \n trecut. Aceast` schimbare s-a petrecut din cauza defi- lui muncii, aflat \nc` \n dezbatere, sunt prev`zu- motiva]ii legale. Romånia se afl` pe ultimele lo- citului de noi locuri de munc`. |n consecin]`, te articole care ar flexibiliza formele de angaja- curi în Europa în ceea ce prive[te ponderea pe distan]a pån` la birou nu mai reprezint` un cri- re. Spre exemplu, una dintre noile prevederi care o are for]a de munc` temporar` din teriu atåt de important, responsabilit`]ile [i sa- propuse de investitorii str`ini - cei care au ela- num`rul total de salaria]i, care este în prezent lariul fiind cu mult mai motivante“, spune ma- borat proiectul de modificare a Codului muncii sub 0,5% dintr-un total de 4,5-5 milioane de an- nagerul Grafton. - prevede folosirea contractelor temporare pe o gaja]i. În state dezvoltate precum Marea Brita- Rezultatele studiului mai arat` c` peste perioad` mai lung` de timp (de la doi ani, cåt e nie sau Fran]a angajatorii prefer` astfel de con- jum`tate (54%) dintre angaja]ii care ar renun]a \n prezent, pån` la trei ani), ceea ce a creat o se- tracte de munc` pentru c` sunt mai flexibile, în la locul de munc` \n perioada de prob` ar lua rie de nemul]umiri \n råndul unor angaja]i care aceste ]`ri num`rul de angaja]i temporari re- aceast` decizie pe motiv de neconcordan]` din- sus]in c` o astfel de m`sur` \ncurajeaz` „nesi- prezentånd chiar [i 4,5% din totalul de salaria]i. tre responsabilit`]i [i fi[a postului, a[a cum a fost guran]a“ la locul de munc`. Totu[i, angajarea în regim temporar ofer` prezentat` candidatului \n cursul procesului de „Romånia trebuie s` \n]eleag` faptul c` un angajatorului posibilitatea de a renun]a mai recrutare. contract de munc` nu este o «c`s`torie pe u[or la acest tip de contracte în cazul în care pro- „De[i suntem \n perioad` de criz`, oamenii via]`», ci o reglementare legal` a rela]iei dintre duc]ia scade, nefiind obligat s` negocieze cu an- trebuie s` fie con[tien]i de drepturile lor, iar angaja]i [i angajatori. Contractele pe perioad` gaja]ii pachete compensatorii sau s` negocieze dac` angajatorii nu \[i respect` cuvåntul, trebu- determinat` nu ar duce la o vulnerabilizare a cu sindicatele procesul de restructurare. ie penaliza]i“, a mai spus Faur de la BDO.

PUBLICITATE PUBLICITATE ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 11

tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected] www.zf.ro/companii 4 milioane de telespectatori s-au uitat la „Romånii au talent“ la Pro TV

Audien]ele medii ale emisiunilor de la Pro TV Emisiune Audien]` medie* Cot` (puncte de pia]` de rating) (%) Romånii au talent** 18,5 44,8 Dansez pentru tine 7,7 27,2 Happy Hour 4,1 18,5 Serviciul Romån de comedie 5,6 14,9 Land of Jokes 6,2 15,5 Servi]i, v` rog 4,9 18,6 A[ vrea eu 6,2 17,3 * audien]ele [i cotele de pia]` sunt pentru 2010 pentru publicul comercial din mediul urban cu vårste cuprinse \ntre 18 [i 49 de ani; ** cifrele sunt aferente primei Narcis Iustin Ianau este unul dintre concuren]ii de la „Romånii au talent“ care au trecut de preselec]ie. emisiuni; SURSA: Pro TV

CRISTINA RO[CA Vineri, emisiunea „Romånii au talent“ der absolut de audien]` pe toate targeturile, fie prezentat` de Smiley [i Pavel Barto[ [i jurizat` c` vorbim de \ntreg publicul din mediul urban, ariul de prim`var` al celui mai pu- de Andra, Andi Moisescu [i Mihai Petre a de publicul comercial din mediul urban cu vår- ternic post de televiziune din Ro- \nregistrat un record absolut de audien]` \n ste cuprinse \ntre 18 [i 49 de ani sau de \ntreg månia, Pro TV, show-ul „Romånii råndul show-urilor de divertisment din Romå- publicul din Romånia. au talent“ a atras \n prima edi]ie nia. Audien]a medie \nregistrat` de show-ul de peste 4 milioane de telespectatori Astfel, pe \ntreg publicul comercial din la Pro TV a fost de 18,5 puncte de rating [i o P \n punctul de maxim` au- mediul urban, cu vårste cuprinse \ntre 18 [i 49 cot` de pia]` de 44,8%, la distan]` fa]` de An- MEDIA dien]` [i \n medie pe pu- de ani, audien]a \nregistrat` \n minutul de aur tena 1, care a avut o audien]` de aproape 4 ori blicul din mediul urban 2 de la 21:17 a fost de 22,2 puncte de rating [i o mai mic` decåt „Romånii au talent“ de 5,4 milioane de tele specta - cot` de pia]` de 52,9%, ceea ce \nseamn` c` puncte de rating [i 13,0% cot` de pia]`. tori [i a devenit astfel una dintre cele mai mai mult de jum`tate dintre persoanele aflate Clasamentul r`måne ne schimbat [i la nive- urm` rite emisiuni de divertisment de dup` \n fa]a televizoarelor urm`reau acest show. lul \ntregului public din mediul urban cånd pe 2004. „Romånii au talent“ a fost vineri seara, \n prima pozi]ie Pro TV a ob]inut o audien]` me- Lansarea unui nou format de emisiune es- prima emisiune din primul sezon – ce va cu- die de 18,0 puncte de rating [i 35,8% cot` de te pentru un post de televiziune un proces si- prinde [ase show-uri, cu cele mai tari momen- pia]`, \n timp ce Antena 1 a \nregistrat 5,7 milar celui de lansare a unui produs de c`tre o te de la preselec]ii, trei semifinale [i o final` - li- puncte de rating [i 11,3% cot` de pia]`. companie din orice alt domeniu, ca de exem- {i \n reluare, såmb`t`, emisiunea a adus plu lansarea unui model auto pentru juc`torii Pro TV \n pozi]ia de lider de audien]` atåt la din domeniu. A[a cum o companie \[i contori- Cifrele Pro TV nivelul publicului comercial din mediul urban, zeaz` succesul lans`rii prin valoarea vånz`ri- cåt [i la nivelul publicului urban, potrivit Gfk. lor, un post de televiziune urm`re[te audien- Astfel, \n minutul de aur (18:57) al emisiu- ]ele, pentru c` acest lucru se va reflecta \n 4 mil. telespectatori nii difuzate \n reluare 2,5 mil. telespectatori \ncas`rile din publicitate. se uitau la „Romånii au talent“ \n punctul urm`reau „Romånii au talent“. Pentru o pia]` Mona Segall, produc`toarea acestui show maxim de audien]` romåneasc` a televiziunilor extrem de frag- [i al „Dansez pentru tine“, care strångea cel mentat`, ob]inerea unor asemenea audien]e pu]in un milion de telespectatori pe edi]ie spu- este remarcabil`. ne c` orice produc]ie romåneasc` atrage mai 2,9 mil. afi[`ri Romånii au urm`rit show-ul [i online, ast- mult` publicitate decåt un film de prime-time a avut site-ul Pro TV de vineri pån` fel \ncåt site-ul protv.ro a ajuns la un num`r de prin posibilitatea de product placement [i duminic` diminea]a 196.819 vizitatori unici, 259.725 vizite [i sponsoriz`ri. 2.936.846 afi[`ri.

PUBLICITATE PUBLICITATE 12 ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 ZF SPECIAL tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected] www.zf.ro/companii

|n 20 de ani de capitalism, \ntre mediul privat [i cel de stat s-a creat o pr`pastie. Pus` sub talpa politicului, administra]ia public` s-a adåncit \n incompeten]` astfel \ncåt pozi]iile de vårf, de mini[tri de exemplu, sunt ocupate de oameni de partid care nici nu sunt \n stare s` se \n]eleag` \n englez` cu partenerii externi. Solu]ia este doar la mediul privat. ZF propune 50 de „premieri“ din mediul privat pentru pre[edintele B`sescu

Urmare din pagina 1 administrarea unui buget de 40 de mi - liarde de euro, cåt este cel al Romåniei. roitoru a fost respins de De ce nu ar alege pre[edintele pe Parlament, dar prestigiul unul dintre ace[tia pentru pozi]ia de s`u este la locul lui. A[a premier? cum prestigiul unor spe - Pre[edintele las` impresia c` se ciali[ti care „tac [i fac“ nu gånde[te. Caut`. Cerceteaz`. Ce? Cpoate fi pus la \ndoial`. Pe pu]ini dintre Oamenii sunt aici. Dac` Romånia nu oamenii no[tri politici i-au f`cut oameni este complet la p`månt, asta nu se nu vorbele, ci faptele. Pe cei despre care datoreaz` fostei sau actualei echipe de la vorbim \i recomand` faptele. ZF Palatul Victoria. Dac` Romånia se ]ine prezint` o list` cu 50 dintre ace[tia. Pot pe picioare, asta se datoreaz` elitei de fi [i al]ii, dar cineva trebuie s` fac` o business care [i \n momente extrem de propunere. Cei 50 sunt selecta]i din grele au men]inut \n via]` businessul [i edi]ia pe 2010 a anuarului ZF „Who’s locurile de munc`. Dac` au [tiut s` fac` who in busines – cei mai importan]i acest lucru cu siguran]` vor [ti s` trateze 1.000 de oameni din businessul cu accea[i seriozitate [i actul de romånesc“. Cum i-am ales pe cei 50? guvernare. Dup` notorietatea lor sau a companiei Pre[edintele este cel care propune lor, dup` cåt sunt de tineri, de energici, primul-ministru, iar Parlamentul cel dup` parcursul profesional, dar [i \n care \[i d` sau nu girul pentru echipa [i func]ie de moralitate [i implicare programul de guvernare ale celui ALIZ KOSZA, 51 de ani, director general executiv AUREL KOBER, 49 de ani, pre[edinte Kober CONSTANTIN STROE, 69 de ani, vicepre[edinte CORNELIA COMAN, 36 de ani, director general social`. Sunt oameni care conduc sau au propus. Ce decide un partid pentru sine Fabryo Corporation (Facultatea de Litere). (Facultatea de Mecanic`, Gala]i, 1986). A lucrat ca Automobile Dacia (Facultatea de Tehnologie a ING Asigur`ri de Via]`, pre[edinte al consiliului de condus organiza]ii de sute sau mii de poate fi considerat` o afacere privat` a |nainte de a veni la Fabryo a fost CEO la Orkla Foods inginer la [antierul naval Severnav din Drobeta-Turnu Construc]iilor de Ma[ini, Universitatea Politehnica administra]ie, ING Pensii SAFPAP (Facultatea de oameni [i au bugete de sute sau miliarde acelui partid. Ceea ce decide pentru al]ii [i a mai lucrat \n cadrul MOL Romånia [i Macro Severin [i a \nceput afacerea cu lacuri [i vopsele Bucure[ti). Este cel mai vechi executiv de pe scena cibernetic`, statistic` [i informatic` economic`; de euro pe mån`. Nu vor da \napoi de la este \ns` o afacere public`. International. Kober \n 1991 \mpreun` cu so]ia sa Mariana. pie]ei auto locale, activ atåt \nainte de 1989, cånd Academia de Studii Economice). Este unul dintre cei Este una dintre cele mai cunoscute femei din Compania a \nfiin]at \n 1994 sec]ia de cercetare cu \ntre anii 1967 [i 1987 a avansat \n cadrul Dacia de mai tineri executivi ai unei companii de asigur`ri din top-managementul romånesc, care conduce 12 oameni, care apar]ineau unei promo]ii de la la func]ia de inginer la cea de director tehnic. Dup` top zece. A ajuns la ING Asigur`ri de Via]` ca actuar. Fabryo, un business cu lacuri [i vopsele de 35 mil. Facultatea de Chimie. |n prezent este considerat cel 1990 Stroe a preluat func]ia de director general al A trecut prin func]iile de director de actuariat [i opinie euro \n 2009. mai puternic antreprenor de pe pia]a vopselelor. Dacia, pozi]ie pe care a de]inut-o pån` \n 2002. investi]ii [i director general adjunct. Ei sunt mai politicieni decåt politicienii

DE CRISTIAN HOSTIUC - DIRECTORUL EDITORIAL AL ZF

ochelarist,1,62 metri, de trebuie s` stea re[edintele B`sescu caut` un pe vårfuri la poz`, este al`turi de P premier. Un alt model de premier. B`sescu, personajul politic care \n ciuda Premierul Boc, cel care a \ncasat toate mi[toului general a cå[tigat toate [uturile c`derii economice, ale alegerile la care a participat. Iar PSD, programului de austeritate [i t`ieri cu b`rba]ii falnici din vårf, to]i la peste bugetare, a ajuns la mal. Dar epuizat. 1,80, a pierdut. El nu mai poate fi un activ pentru Dar B`sescu simte c` \i trebuie pe partid, pentru ]ar`, chiar dac` o parte altcineva \n fruntea Guvernului. De la din partid face scut \n jurul lui. partid nu prea are ce s` ia [i nici nu cred DAN IOAN POPP, 54 de ani, pre[edinte CA Impact DAN {UCU, 48 de ani, pre[edinte Mobexpert Group DORU LION~CHESCU, 48 de ani, partener DRAGO{ PAV~L, 45 de ani, coproprietar Dedeman Schimbarea/uciderea celui mai bun c` vrea. De la Banca Na]ional`? E prea Developer & Contractor (Institutul Politehnic din (Universitatea Politehnic` din Bucure[ti, specializare principal Capital Partners (Facultatea de Electronic` (Facultatea de Matematic` [i Informatic` din Ia[i). camarad este un calcul politic cinic al lini[te [i bine la BNR ca vreun nume de Bucure[ti, Facultatea de automatic`, 1982). Tehnologia Construc]iilor de Ma[ini, 1989). [i Telecomunica]ii Bucure[ti). Executive MBA, Drago[ Pav`l a dezvoltat \mpreun` cu fratele s`u pre[edintelui. Poporul vrea un cap. acolo s` renun]e la traiul zilnic, mai ales Popp este unul dintre primii oameni de afaceri care |n 1993 punea bazele Mobexpert, \n 1996 cump`r` ASEBUSS, program comun University of Washington, Adrian Pav`l cea mai mare re]ea de magazine de Dar de unde s` ia B`sescu un alt c` vara este foarte frumos \n centrul au investit \n pia]a imobiliar` romåneasc` la primele fabrici, \n 1999 \ncepe construc]ia primului Seattle [i ASE Bucuresti, 1995. Dup` ce a absolvit bricolaj cu capital romånesc de pe pia]`, Dedeman, premier? Zestrea de cadre a PD-L este vechi, vine o alt` recolt` de vin, iar \nceputul anilor ’90. magazin de mobil` [i decora]iuni de pe pia]a local`, Facultatea de Electronic` [i Telecomunica]ii \n 1988 un retailer cu peste 3.000 de angaja]i [i afaceri de s`rac`. Principalul partid de Londra e mai frumoas` ca Bucure[tiul, Firma Impact a fost fondat` \n 1991, avånd ca obiect \n 2007 face un pas \n Sofia (Bulgaria). Ast`zi, {ucu Doru Lion`chescu [i-a legat numele de b`nci precum peste 300 mil. euro anul trecut. guvern`månt nu prea are ce s` ofere. etc. {i fiecare dintre cei de acolo ]ine de activitate \nchirierea [i administrarea unor vile de este cel mai puternic antreprenor din industria local` ING Bank, Citibank [i Bancpost. Este unul dintre cei Ori sunt vechi combatan]i, hår[i]i \n mai mult la imaginea lui, [i ]ine la ]ar` lux din Bucure[ti. a mobilei. mai cunoscu]i consultan]i pentru fuziuni [i achizi]ii. lupta politic`, dar care nu prind la mai mult din biroul din BNR, decåt din public, nu au charisma de a aduce fruntea guvernului. B`sescu vrea pe cineva cu care s` surprind`, despre care s` se vorbeasc`, Paria cineva pe s` atrag` aten]ia, s` fie ceva nou pe burghezul T`riceanu, pia]`. Acel cineva nu are experien]` politic`? Cap`t` pe parcurs! Nu are politicianul liberal care sus]inere \n partid? Se poate rezolva! Va fi tocat \n fiecare zi la televizor [i \n f`cea afaceri cu ma[ini ziare. Sigur, dar se c`le[te, a[a cum au [i care gusta din plin din f`cut [i al]ii. |l vor ]ine nervii? Va fi ajutat. bucuriile vie]ii, c` va fi La fel, paria cineva pe burghezul T`riceanu, politicianul liberal care un premier bun, un f`cea afaceri cu ma[ini [i care gusta din plin din bucuriile vie]ii, c` va fi un lider pe care mult` premier bun pentru economie, un lider lume \l regret`? Inclusiv pe care mult` lume \l regret`? Inclusiv B`sescu. B`sescu. Dac` pre[edintele [i-ar \ntoarce acum pu]in capul c`tre mediul privat, poate ar g`si un nume. Ziarul Financiar voturi - gen Vasile Blaga, ori prea are 50 de nume pentru func]ia de talibani - gen Monica Macovei, de nu premier. {i pot fi [i mai mul]i, dar din EMIL CRISTESCU, 43 de ani, vicepre[edinte Bega GABRIEL CARLIG, 44 de ani, pre[edinte Jolidon GHEORGHE DOBRA, 52 de ani, director general IOANA FILIPESCU, 42 de ani, managing director [tii unde po]i s` ajungi cu ea, ori gen ra]iuni de spa]iu, ca s` \ncap` \n dou` Grup (Facultatea de electronic` [i telecomunica]ii Import Export (Facultatea de electrotehnic`; Alro Slatina (Institutul Politehnic Bucure[ti). Raiffeisen Investment Romånia (Universitatea Cristian Preda, Sever Voinescu sau pagini de ziar, am pus numai 50. Dar Institutul Politehnic Timi[oara). Universitatea Tehnic`, Cluj-Napoca). Conduce cel mai mare juc`tor de pe pia]a Politehnic`, 1983; Institut National de Baconschi, care nu sunt iubi]i de pot fi oricånd 100 de nume. {i chiar Emil Cristescu de]ine \mpreun` cu fratele s`u Mariu La vårsta de 26 de ani, Gabriel Cårlig a \nfiin]at metalurgic` neferoas`. S-a al`turat Alro Slatina \n Developpement Economique (INDE), 1998). propriul partid. Numai ei nu, ar spune 1.000 de oameni care conteaz` \n Cristescu grupul de firme Bega, care reune[te Jolidon, o afacere cu costume de baie [i lenjerie 1984 dup` absolvirea studiilor superioare [i a Ioana Filipescu, care a fost implicat` \n cele mai mari Berceanu. Elena Udrea? Ar risca businessul romånesc. (Vezi anuarul companii cu opera]iuni \n industrie, turism, intim` care a devenit ulterior una dintre pu]inele avansat de la func]ia de inginer specialist, pe rånd la tranzac]ii din ultimii ani, a absolvit Institutul pre[edintele cu ea? ZF.) imobiliare [i \n sectorul de petrol [i gaze. Ei sunt multina]ionale romåne[ti. Ast`zi este unul dintre cei [ef sec]ie, [ef serviciu, iar din anul 1992 a fost numit Politehnic (Ia[i – 1992), iar un an mai tårziu \ncepe De economi[ti, de simpli To]i sunt executivi care au afaceri considera]i printre cei mai puternici oameni de mai cunoscu]i antreprenori romåni. \n conducerea executiv` a societ`]ii. s` lucreze pentru BERD \n pozi]ia de Associate economi[ti, nu mari, nici nu poate fi de zeci, sute [i chiar miliarde de euro afaceri romåni. Banker, unde r`måne pån` la sfår[itul lui 1998. vorba \n PD-L. Videanu, [eful pe mån`, sunt responsabili de sute sau departamentului economic al PD-L, chiar mii de oameni \n fiecare zi. Citesc omul pro-business, ar fi sinucidere. rapoarte de \ncas`ri \n fiecare zi/ se Sigur nu-l vrea B`sescu. Mai este pe lupt` \n strad` corp la corp cu lista economi[tilor din dreptul PD-L concuren]a, dau la picioare pe unde Andreea Vass, cea care ]ine piept apuc`/ cerceteaz` pia]a s` vad` cum asaltului Opozi]iei la televizor, [i cam stau produsele [i serviciile lor fa]` de atåt. Lista economi[tilor cu care se dorin]a clien]ilor, deci [tiu s` citeasc` [i laud` PD-L este extrem, extrem de sondajele/ cånd a venit criza au t`iat scurt`. Mini[trii economiei [i finantelor, primii [i nu au a[teptat un an ca Ariton [i Ialomi]ianu, pur [i simplu fug Guvernul Boc/ se uit` la fiecare ban pe din fa]a ziari[tilor, s` nu fie nevoi]i s` care \l dau, pentru c` dau de la ei, nu deschid` gura, deci cad [i ei. ca la stat/ [tiu toate cotloanele politicii Din p`cate PD-L, partidul care pentru c` au nevoie de favorurile conduce ]ara, nu are cu cine s` vin` \n celor afla]i la putere/ au f`cut [i fac fa]`, cu o fa]` nou`, cu idei [i viziuni afaceri cu statul deci [tiu la ce u[i s` noi, cu o alt` energie [i determinare. bat`/ au prieteni \n toate partidele, fie Ca acum 11 ani. de la putere, fie din opozi]ie, pentru Putea cineva s` parieze pe Traian c` oricånd se schimb` roata/ [tiu ce B`sescu, un ministru chel, uråt, cu \nseamn` birocra]ie pentru c` au haine banale (v` aminti]i cum era Petre trecut prin multina]ionale/ au c`lcat Roman?), cu un rås zgomotos, dar cu pe cadavre ca s` ajung` \n pozi]iile un curaj nebun s` ias` \n fa]` f`r` s` se de top/ au creat branduri mari de la uite \n oglind`. |n 2000 bucure[tenii zero deci au strategie/ ei fabric` IONU} DUMITRU, 30 de ani, economist-[ef MARIANA GHEORGHE, 55 de ani, CEO Petrom MIHAI BOGZA, 55 de ani, pre[edinte al CA [i l-au adoptat ca primar pe ultima sut` produsele cu care politicienii Raiffeisen Bank Romånia (Facultatea de Finan]e (Academia de Studii Economice, Facultatea de rela]ii director general Bancpost (Facultatea de Comer], de metri, c` voiau altceva (]ine]i minte „mituiesc“ electoratul \n alegeri. {i B`nci, ASE Bucure[ti; doctor \n economie). interna]ionale; Universitatea Bucure[ti, Facultatea de ASE). Fost viceguvernator al BNR, responsabil cu reclamele din campanie), iar apoi s-a lista poate continua. Ionu] Dumitru s-a al`turat echipei Raiffeisen Bank \n drept; London Business School, Finan]e Corporatiste). activitatea de supraveghere pruden]ial` a b`ncilor impus peste toat` politica romåneasc`. Cei 50 au toate atuurile. Sunt \n aprilie 2005, ca analist \n cadrul Departamentului de Conduce cea mai mare companie din Romånia, \ntre 1998 [i 2004, preia \n 2005 func]ia de Iar PSD nici acum nu [i-a revenit. |n realitate mai politicieni decåt Cercetare de Trezorerie. Petrom, singurul produc`tor de petrol [i gaze, pre[edinte al CA al Bancpost. De la \nceputul lui fiecare b`t`lie politic` [i electoral` politicienii. Anuarul ZF ap`rut \n toamna anului trecut |n decembrie acela[i an a fost numit manager al mandatul ei fiind marcat de multe decizii strategice 2009 a preluat [i conducerea executiv` a b`ncii. Este B`sescu a \ntors lucrurile \n cåteva Numai pre[edintele B`sescu s` aib` cuprinde cei mai importan]i 1.000 de oameni departamentului. |n prezent, Dumitru cumuleaz` o pentru firm` cum ar fi de exemplu intrarea Petrom \n unul dintre cei mai experimenta]i speciali[ti din s`pt`måni. Premierul Boc, micul curaj s` schimbe ceva. din businessul romånesc serie de func]ii. domeniul producerii de energie electric`. sistemul bancar. ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 ZF SPECIAL 13 tel: 0318.256.282 e-mail: [email protected] www.zf.ro

MIHAI GHYKA DU{AN WILMS, C~LIN DR~GAN, 39 de ani, CEO 49 de ani, director 43 de ani, director Bergenbier SA. Ecole general Metro Cash & general Coca-Cola de Hautes Etudes Carry Romånia. HBC Romånia & Commerciale, Canada. Institutul Politehnic din Republica Moldova. Revenit \n ]ar` la 25 Timi[oara. Du[an Wilms Facultatea de de ani, dup` [apte ani este cel mai puternic Mecanic` Fin`, petrecu]i \n Canada, executiv din comer]ul Timi[oara. Managerul Ghyka s-a angajat \n local, el conducånd un care conduce cel mai 1996 la Interbrew, business cu vånz`ri de mare business de pe actuala Bergenbier 1,23 de miliarde de pia]a b`uturilor [i-a SA, urmånd ca func]ia euro \n 2009 [i 30 de \nceput cariera \n sa s` fie stabilit` magazine opera]ionale urm` cu 17 ani la ulterior. |n cadrul MI{U NEGRI}OIU, 61 de ani, director general ING Bank \n prezent. Wilms a TUDOR FURIR fabrica Coca-Cola din Interbrew, Ghyka [i-a Romånia. Facultatea de Comer] Exterior, ASE, Facultatea de Drept, deschis seria 48 de ani, director general Pernod Ricard Romånia. Facultatea Timi[oara ca [ef de legat numele de Universitatea Bucure[ti. Dup` cinci ani de mandat, Negri]oiu a expansiunii Metro de Electrotehnic` Institutul Politehnic Cluj Napoca. Absolvent depozit. Evolu]ia sa a Bergenbier, unul reu[it s` \[i ating` obiectivul ini]ial, de a rea[eza ING pe pia]` ca o Cash&Carry \n Romånia al unui MBA la Open University Business School, \n Marea fost surprinz`toare [i dintre cele mai banc` universal`, dup` ce olandezii \[i creaser` imaginea unei [i a venit cu idei Britanie, Tudor Furir este \n prezent [eful Pernod Ricard a culminat cu numirea puternice branduri din b`nci elitiste, specializat` \n zona corpora]iilor. Negri]oiu este unul inovatoare, adaptate Romånia, unde unul dintre principalele obiective a fost sa ca general pia]a berii. dintre cei mai titra]i bancheri. condi]iilor din pia]`. cre[terea cotelor de pia]` ale brandurilor din portofoliu. manager.

SERGIU MITITELU, MIHAI MIRON, IOAN CIOLAN, 43 de ani, director 48 de ani, Ac]ionar 42 de ani, proprietar [i general Hochland Ropharma. Numele lui director general Romånia. Facultatea Mihai Miron este legat Ambient SA. de Comer], Academia de pia]a de Facultatea de de Studii Economice. medicamente atåt prin Automatiz`ri, De]in`torul unui intermediul firmei Universitatea „Babe[- Executive MBA Europharm pe care a Bolyai“ Cluj-Napoca. Asebuss. Mititelu face våndut-o la \nceputul Ioan Ciolan parte din echipa de anilor 2000 c`tre controleaz` cel mai management a gigantul britanic mare business din companiei Hochland GlaxoSmithKline (GSK) distribu]ia materialelor de peste zece ani. pentru mai bine de 45 de construc]ii [i Mititelul a crescut cifra RADU TIMI{, 49 de ani, fondator [i ac]ionar CrisTim. Un fost de milioane de dolari, amenaj`ri interioare LIVIU SFRIJA, 50 de ani, pre[edinte Henkel Romånia. de afaceri [i a profesor de sport care a avut de mai multe ori curajul s` o ia iar mai nou prin firma din zona Transilvaniei - Facultatea de Matematic` - Informatic`. Absolventul unui men]inut pozi]ia de de la cap`t, a[a ar putea fi prezentat` pe scurt evolu]ia Ropharma. compania Ambient cu Executive MBA \n cadrul Asebuss, Sfrija, actual pre[edinte al lider a companiei pe profesional` a lui Radu Timi[, antreprenorul care a reu[it, sediul central \n Sibiu. Henkel Romånia, a venit \n companie cu peste 10 ani \n urm` [i pia]a brånzeturilor. al`turi de so]ia sa Cristina, s` cl`deasc` una dintre cele mai a de]inut, pe rånd, func]iile de sales director, director comercial, mari afaceri romåne[ti din industria c`rnii, CrisTim. sales manager, managing director [i general manager.

RADU ENACHE, {ERBAN CRISTIAN 60 de ani, pre[edinte TOADER director general 39 de ani, Senior Continental Hotels. Partner, Head of Institutul Politehnic Advisory KPMG Bucure[ti/Facultatea de Romånia. Este Energetic`. Radu senior partner la Enache este unul KPMG \ncepånd cu dintre cei mai anul 2007. La cunoscu]i antreprenori 39 de ani [i dup` 14 locali, care a pus ani \n KPMG bazele grupului Romånia, {erban hotelier Continental Toader reprezint` Hotels, cu afaceri \n imaginea noii MIHAI MARCU, 39 de ani, President of Board of Directors jurul a 19,4 milioane TINU SEBE{ANU, 44 de ani, director general Trend GABRIEL BIRI{, 41 de ani, partener fondator Biri[ Goran. genera]ii de MedLife. Facultatea de Matematic` - Universitatea Bucure[ti. de euro. Enache s-a Hospitality Consulting and Management. Universitatea Gabriel Biri[ este unul dintre cei mai aprecia]i exper]i fiscali, cu profesioni[ti romåni, Mihai Marcu a absolvit Facultatea de Matematic`, iar \nainte hot`råt s` demareze Politehnic` Bucure[ti, Facultatea de Mecanic`. MBA \n o experien]` de 15 ani \n domeniu, [i partener fondator al cu \nalt` calificare s` se al`ture MedLife, un business de familie, a fost \n businessuri pe cont Management, Open University. Tinu Sebe[anu a avut de-a firmei de avocatur` Biri[ Goran, care num`r` aproximativ 30 profesional` [i un intervalul 2001-2004 vicepre[edinte al RoBank. El este ac]ionar propriu \n 1991. lungul timpului mai multe joburi \n turism [i a determinat de avoca]i. A participat la consult`ri cu Ministerul de Finan]e acut sim] pentru al MedLife, o companie care s-a extins extrem de agresiv. lan]uri hoteliere din str`in`tate s` se uite la pia]` local`. cu privire la amendamentele Codului fiscal. afaceri.

MONICA IAVORSCHI 35 de ani, director general Arctic. S-a al`turat echipei Arctic \n 2001, \n func]ia de manager de marketing [i a devenit ulterior director de marketing [i vånz`ri. |n perioada mandatului s`u exporturile Arctic au crescut de la an la an, GEORGE TOMA MUCIBABICI, 51 de ani, pre[edinte CODRU} PASCU, 35 de ani, Managing Partner Roland astfel c` executivul a Deloitte Romånia. Facultatea de Finan]e - B`nci, Academia Berger Strategy Consultants. Administrarea afacerilor, g`sit rapid solu]ia de a RAUL PETRU CIURTIN, 38 de ani, pre[edinte [i director DRAGO{ ANASTASIU, 47 de ani, general manager Touring de Studii Economice Bucure[ti. Dup` aproape 20 de ani de ASE Bucure[ti. Codru] Pascu este unul dintre cei mai contracara sc`derile general Albalact. Facultatea de Medicin` Iuliu Ha]ieganu. Eurolines. Facultatea de Medicin`. Doar patru ani a practicat experien]` \n sectorul bancar a intrat \ntr-o nou` aprecia]i tineri consultan]i romåni, fapt confirmat abrupte ale vånz`rilor Sub conducerea sa, Albalact a devenit cel mai dinamic medicina, pentru ca \n 1995 s` intre \ntr-un business \n domeniul etap` de dezvoltare profesional` preluånd, \ncepånd cu [i de ac]ionarii grupului Roland Berger, care i-au extins pe pia]a romåneasc` [i produc`tor de lactate de pe pia]a local`, trecånd de la transporturilor de persoane, dezvoltånd unul dintre cei mai mari anul 2006, conducerea companiei de consultan]` responsabilit`]ile la nivel regional, la sfår[itul de a impulsiona afaceri de 2,5 mil. euro \n urm` cu mai bine de zece ani la tour-operatori. A \nceput cu un autocar [i cinci angaja]i [i a ajuns Deloitte Romånia. anului trecut. exporturile Romåniei. peste 53 milioane de euro \n 2009. s` transporte anual circa 100.000 de pasageri.

FLORIN TALPE{ 55 de ani, CEO BitDefender. Facultatea de matematic`, Universitatea Bucure[ti. Florin Talpe[ este unul dintre cei mai cunoscu]i antreprenori romåni, fiind patronul unuia dintre cele mai cunoscute branduri romåne[ti de IT \n lume - solu]ia de securitate ION LAZ~R, 51 de ani, director general International Laz`r informatic` LILIANA SOLOMON, 47 de ani, director opera]iuni Europa ALEXANDRU OPREA, 52 de ani, director general SORIN M|NDRU}ESCU, 42 de ani, director general Oracle Company. A \nceput s` lucreze ca tinichigiu auto, iar \n 1993 a BitDefender, afacere Vodafone Group. Universitatea Cluj-Napoca, MBA INSEAD RCS&RDS. Facultatea de electronic`, Institutul Politehnic Romånia. Facultatea de Finan]e-B`nci [i Contabilitate, deschis un magazin de piese auto, \n Bascov, lång` Pite[ti. S-a fondat` \n 2001. De Fontainebleau, Fran]a. Liliana Solomon a condus \n intervalul Timi[oara. Alexandru Oprea conduce compania Academia de Studii Economice Bucure[ti. Dup` ce a lucrat extins \n 1995 cu magazine de piese auto la Bucure[ti, Vålcea profesie matematician, 2005-2010 opera]iunile din Romånia ale grupului britanic RCS&RDS din 1997, anterior el fiind directorul propriei timp de aproape [apte ani ca bancher, Sorin M\ndru]escu s-a [i Sibiu. Extinderea i-a adus [i nevoia de a transporta piesele [i Talpe[ are un masterat Vodafone. Solomon vorbe[te patru limbi str`ini [i \n prezent companii [i directorul executiv al unei case de al`turat echipei Oracle Romånia \n 2001. Are un MBA de la a[a a cump`rat [i primul camion. \n teoria operatorilor. ocup` pozi]ia de director opera]iuni Europa \n cadrul Vodafone. brokeraj. International Management School of Edinburgh (Sco]ia).

ROBERT ARSENE 44 de ani, director general, Agricover. Robert Arsene a \nceput s` lucreze \ntr- o multina]ional` \n urm` cu 18 ani, cånd a intrat \n compania Coca-Cola HBC. De atunci a mai condus opera]iunile locale ale gigantului american Bunge, iar din 2007 a SILVIU HOT~RAN, 56 de ani, fost director general Microsoft MIHAI ROHAN, 66 de ani, pre[edinte CA Carpatcement CEZAR RAPOTAN, 45 de ani, CEO Arabesque. Facultatea de intrat \n afacerea MIHNEA TOBESCU, 41 de ani, director general Chartis Romånia. Facultatea de Automatic` [i Calculatoare, Holding. Facultatea de Electromecanic`, Universitatea din Mecanic`, Universitatea Gala]i, 1991. A \nceput \n 1994 cu un Agricover, pe care a Romånia. Mihnea Tobescu este de [apte ani directorul general Universitatea Politehnic` Bucure[ti. Hot`ran a absolvit Bra[ov. Este cel mai vechi director din industria cimentului, mic depozit \n Gala]i [i s-a extins treptat pentru a deveni cel dus-o la peste 100 mil. al Chartis (fosta AIG Romånia), companie de asigur`ri facultatea \n 1980, a lucrat timp de 11 ani ca cercet`tor, iar industrie \n care lucreaz` dinainte de Revolu]ie. Timp de zece mai mare distribuitor local de materiale de construc]ii. De[i euro [i a extins-o \n generale care lucreaz` doar cu clien]i corporate. A absolvit mai apoi a fost director general al Ciel Romånia. |n 1996 a pus ani a fost director general al Carpatcement. |n prezent el este conduce una dintre cele mai mari companii private romåne[ti, fiecare an cu noi linii Facultatea de Automatic` din Bucure[ti [i are un MBA de la bazele Microsoft pe pia]a local`. [i pre[edinte al CIROM, patronatul din industria cimentului. este un om de afaceri extrem de discret. de business. University of Washington.

SERGIU OPRESCU, 48 de ani, pre[edinte executiv Alpha Bank. School of Banking, Universitatea Colorado, SUA, Facultatea de Aeronave, Institutul Politehnic, Bucure[ti. Aflat la conducerea Alpha Bank din 2007, Oprescu a conturat o strategie de dezvoltare echilibrat` pe retail [i R~SVAN RADU, 45 de ani, pre[edinte executiv UniCredit SORIN-MIHAI POPA, 47 de ani, director general adjunct corporate, dup` ce mult }iriac Bank. Universitatea Politehnic` - Bucure[ti, 1990. (pozi]ie de vicepre[edinte) BRD - Groupe Société Générale. timp grecii se CONSTANTIN BOROMIZ, 44 de ani, director general, DRAGO{ DAMIAN, 43 de ani, director general Terapia Facultatea de Economie, Universitatea Romåno-American` ASE. Lucreaz` \n sistemul bancar de aproape dou` decenii, concentraser` Boromir, Tehnologia Construc]iilor de Ma[ini, Institulul Ranbaxy. Facultatea de Medicin`. |n decembrie 2009, Drago[ Bucure[ti, 1997. A absolvit cursurile de Advanced fiind extrem de conectat \n lumea businessului [i a politicii. preponderent \n zona Politehnic Bucure[ti. Antreprenorul din Råmnicu Vålcea Damian a revenit la conducerea produc`torului Terapia Management Program, cel mai \nalt nivel de calificare pentru El este artizanul extinderii pe retail a BRD \n ultimii [ase ani, companiilor. Este unul conduce cea mai mare afacere din panifica]ie \n Romånia, Ranbaxy, companie pe care a mai condus-o timp de manageri, la Harvard Business School, completåndu-[i astfel strategie care a dat roade pentru a dou` banc` din dintre cei mai aprecia]i grupul Boromir. El a avut \n cei 15 ani de la \nfiin]area aproximativ un an [i jum`tate pån` \n februarie 2008. Damian CV-ul \n care mai apar un MBA. Romånia. tineri bancheri. companiei o politic` bun` a investi]iilor. a lucrat \n cadrul mai multor companii din industria farma. 14 ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 COMPANII tel: 0318.256.277, 280, 326 e-mail: [email protected] www.zf.ro/companii Constructorul stadionului din Cluj vede semne bune \n economie: Multe companii str`ine au decis s`-[i extind` fabricile Mircea Bulboac`, unul dintre cei mai mari antreprenori din Sibiu, proprietarul companiei de construc]ii CON-A, \n care lucreaz` 600 de oameni, spune c` \ncepånd cu a doua jum`tate a anului 2010 foarte multe companii str`ine care de]in unit`]i în Romånia au decis s`-[i extind` suprafe]ele de produc]ie sau de birouri.

LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA Potrivit omului de afaceri sibian Mircea poliuretanice Poliflex, unitatea de confec]iona- Bulboac`, anul trecut pia]a lucr`rilor de con- re a tapiseriilor auto Faurecia, unit`]ile de pro- e baza acestor contracte, businessul struc]ii a sc`zut cu cel pu]in 15% fa]` de anul duc]ie din Romånia ale Brandl, Marquardt CON-A s-a majorat cu peste 30%, anterior, îns` pentru urm`toarea perioad` de Schaltsysteme, Kromberg& Schubert (finali- la 44 mil. euro. „|n condi]iile în care timp acesta estimeaz` o stagnare a pie]ei, cu o zat` în 2007), Wittenstein sau Ruukki (termi- în portofoliul nostru se reg`sesc pes- nat` în 2007). te 24 de fabrici construite de-a lun- Anul trecut de exemplu, produc`torul ger- Pgul celor 20 de ani de existen]`, am fost solici- man de componente electronice pentru indus- ta]i de fo[ti clien]i s` extindem aceste con- € tria auto Marquardt Schaltsysteme SCS [i unul struc]ii. Totodat`, am cå[tigat noi contracte 44 mil. dintre clien]ii CON-A a realizat investi]ii în ve- pentru realizarea unor hipermarketuri“, a de- derea cre[terii cu 50% a suprafe]ei de produc]ie clarat pentru ZF Transilvania Mircea Bul- a fost anul trecut cifra de afaceri a [i a birourilor. boac`, proprietarul grupului de firme CON-A. companiei sibiene, \n cre[tere cu 30% Totodat`, pe segmentul de spa]ii comercia- Pentru anul în curs, compania [i-a bugetat o fa]` de 2009, dar \nc` sub nivelul le CON-A a realizat pentru Bel Rom comple- cre[tere a afacerilor de pån` la cel pu]in 45 mil. de 51 mil. euro atins \n 2008. xele comerciale din Sibiu, Tårgu-Mure[, Bac`u, euro. Conform site-ului Ministerului Finan- Br`ila [i Deva, magazinele Carrefour din Sibiu, ]elor, firma sibian` a încheiat anul 2009 cu o Br`ila, Deva, Bac`u, centrele Real din Sibiu [i cifr` de afaceri de peste 123,3 mil. lei (circa 30 posibil` cre[tere începånd din a doua parte a Bac`u, plus o parte din unit`]ile Baumax, Me- mil. euro). anului. Proprietarul CON-A spune c` primele dia Galaxy, Plus, Mobexpert, Auchan sau Ci- Bulboac` este al`turi de Gheorghe C`lbu- semne de dezmor]ire a businessului au ap`rut nema City. rean (proprietarul companiei de foraj [i con- la jum`tatea anului trecut, cånd fo[tii clien]i ai „|n prezent suntem în negocieri cu diver[i struc]ii Dafora Media[), Ilie Carabulea (de]ine companiei au decis s`-[i extind` capacit`]ile de investitori [i a[tept`m rezultatele unor licita]ii FOTO: Dan T`u]an holdingul Atlassib [i controleaz` Banca Carpa- produc]ie. la care am participat. La nivel de grup dispu- CON-A mai este implicat` al`turi de firmele ACI Cluj, Transilvania Construc]ii, Dico [i }ig`na[ [i Bogart Construct în realizarea noului Stadion „Ion tica), Ilie Vonica de la Polisano sau Ioan Ciolan Printre lucr`rile realizate de constructorul nem de peste 600 de angaja]i, în condi]iile în ca- Moina“ din Cluj, investi]ie care se va ridica la 45 mil. euro. de la Ambient printre cei mai boga]i antrepre- din Sibiu în ultimii ani se num`r` fabrica de re anul trecut am crescut personalul cu 100 de nori din Sibiu. senzori electronici Wenglor, fabrica de saltele oameni“, a spus Bulboac`. Stadion „Ion Moina“ din Cluj, investi]ie care se |n anii preceden]i crizei financiare, in- A ie[it din parteneriatul cu Ioan Ciolan Sibienii au mai participat la construirea ho- va ridica la 45 mil. euro. vesti]iile anuale ale CON-A se ridicau la 7-8 Parteneriatul dintre Mircea Bulboac`, pro- telului Ramada din Sibiu, a sediului B`ncii Car- Conform proiectului, constructorii trebuie mil. euro. Compania CON-A face parte din prietarul CON-A, [i Ioan Ciolan, patronul Am- Ani grei patica, a centrelor auto Dacia, Renault, Nissan s` predea stadionul pån` în luna iulie a acestui grupul cu acela[i nume, al`turi de firma Uni- bient, dateaz` din 2007, cånd s-a înfiin]at com- din Bucure[ti, finalizånd [i dou` ansambluri re- an, în condi]iile în care lucr`rile de construc]ie mat, care comercializeaz` materiale de con- pania Conambient. Cel mai bun an al compa- Afacerile firmelor din industria construc]iilor aceast` pia]` se a[teapt` la un nou an dificil, ziden]iale, Dalia Turni[or [i Bloc Rusciorul. au fost demarate în vara anului 2009. struc]ii. niei a fost 2008, cånd Conambient a înregistrat s-au redus cu peste 50% fa]` de anii de vårf vånz`rile de ciment urmånd s` stagneze sau Pentru acest an sibienii [i-au propus in- Din grupul sibian de firme mai f`cea parte afaceri de 10,5 mil. euro [i ajunsese la 72 de an- 2007-2008, fapt ce a determinat restructurarea chiar s` cunoasc` un nou regres de 5%, pe Stadionul din Cluj, gata \n iulie vesti]ii de peste 2 mil. euro în mutarea [i mo- [i compania Conambient, ai c`rei ac]ionari erau gaja]i. În prezent pe aceast` firm` nu mai este afacerilor [i regåndirea strategiilor pentru a fondul num`rului redus de lucr`ri CON-A mai este implicat` al`turi de firme- dernizarea unor capacit`]i de produc]ie, dup` CON-A [i distribuitorul de materiale de con- activitate, iar denumirea se va schimba în Am- \ncerca s` se men]in` pe profit. Juc`torii din nou-începute. le ACI Cluj, Transilvania Construc]ii, Dico [i ce anul trecut au mai fost investi]i în aceast` di- struc]ii Ambient, îns` la finele anului trecut bilogistic [i va r`måne în portofoliul companiei }ig`na[ [i Bogart Construct în realizarea noului rec]ie circa 1 mil. euro. CON-A a ie[it din afacere. Ambient [i al lui Ioan Ciolan. Remarul investe[te Nem]ii de la B. Braun au planuri mari: cifra de afaceri ar putea 20 mil. € în produc]ia ajunge la 60 de milioane de euro \n trei ani IOANA DAVID trenurilor Bombardier bricii de produse perfuzabile (perfuzii) \n upgradarea capacit`]ii de produc]ie. cump`rat` \n 2009 „pentru cåteva milioane Compania-mam` B. Braun, afacere a fami- LAUREN}IU COTU - ZF TRANSILVANIA COMPANIA german` B. Braun din dome- de lei“. liei Braun, a avut vånz`ri de peste 4 mld. eu- niul farmaceutic [i al dispozitivelor medicale Anterior fabrica purta numele de Hel- ro \n 2010, iar \n ultimii zece ani a investit PRODUC~TORUL de material rulant Remarul 16 Februa- Martin Wenderoth, pre[edinte are \n plan ca peste trei ani afacerile de pe vetica Profarm [i a fost achizi]ionat` de o peste 30 mil. euro pe pia]a romåneasc` atåt rie Cluj-Napoca va investi 20 mil. euro în urm`torii doi ani al consiliului de administra]ie al pia]a local` s` ajung` la 250 mil. lei (60 mil. companie elve]ian`, \ns` nu sunt disponibile \n aceast` unitate, cåt [i \n centrele de dializ` pentru modernizarea [i dezvoltarea capacit`]ilor de produc]ie, B. Braun Pharmaceuticals euro), \n condi]iile \n care \n 2010 businessul mai multe informa]ii despre fo[tii ac]ionari. [i distribu]ie. pentru fabricarea la Cluj a familiei de trenuri de mare capaci- a fost de 110 mil. lei (27 mil. euro). „Au fost trei motive (pentru care au tate AGC (trenuri regionale similare cu S`geata Albastr`). „|n prezent oper`m prin intermediul a f`cut aceast` achizi]ie - n.red.). Aveam ne- Recruteaz` aproape 100 de oameni Conducerea companiei clujene patru companii \n Romånia [i numai extin- voie de o fabric`, a fost o ocazie [i ne-a aju- Anterior achizi]iei, \n fabrica de la estimeaz` c` investi]ia va aduce o derea capacit`]ii de produc]ie (de solu]ii Timi[oara lucrau 80 de oameni, acum sunt cre[tere a cifrei de afaceri cu 40% în Primul tren perfuzabile - n.red.) ne va aduce 10-15 mi- 110 \ns` ]inta este s` ajung` la 200 de anga- 2013. Totodat`, investi]ia va genera sub licen]` lioane de lei (peste 2,2 mil. euro) \n plus (\n ja]i \ntr-un an, un an [i jum`tate, odat` ce fa- 1.000 de noi locuri de munc` în in- urm`torii ani - n.red.)“, a spus Martin Wen- € brica va lucra la capacitate maxim` (preco- dustria romåneasc` de material ru- Bombardier deroth, pre[edinte al consiliului de adminis- 4 mil. nizat` pentru lunile iunie-iulie ale acestui lant, atåt în cadrul companiei Re- tra]ie al B. Braun Pharmaceuticals SA, com- an) [i se vor finaliza [i noile investi]ii. marul, cåt [i la subcontractori. |n produs la Cluj pania produc`toare de solu]ii perfuzabile este investi]ia grupului german Num`rul angaja]ilor poate fi considerat prezent, Remarul 16 Februarie are ar putea ie[i pe din cadrul grupului. El a ad`ugat c` un alt \n fabrica de solu]ii perfuzabile mare \ns` sunt multe etape din procesul de 540 de angaja]i. motor de cre[tere pentru companie va fi re- din Timi[oara. produc]ie care sunt manuale (de exemplu Remarul a încheiat anul trecut pia]` începând prezentat [i de re]eaua de [apte centre de verificarea defectelor sau ambalarea \n cu- un acord cu grupul francez Bom- dializ`, pe care le opereaz` sub brandul Avi- tii). bardier Transport pentru achizi]ia din 2013. tum [i \n care au investit 15 mil. euro \n ulti- tat s` exploat`m poten]ialul din aceast` re- Fabrica a avut anul trecut vånz`ri de unei licen]e în vederea producerii mii ani, \ns` nu a oferit mai multe detalii des- giune“, a mai spus Wenderoth. 6 mil. euro, iar \n 2011 [i-a bugetat 7 mil. eu- trenurilor de mare capacitate AGC. pre planurile din acest segment de business. |n 2011 capacitatea de produc]ie va atin- ro. Potrivit reprezentan]ilor companiei clujene, aceste trenuri se Celelalte dou` firme din Romånia sunt ge 19 milioane de unit`]i perfuzabile (prin Solu]iile perfuzabile au un regim similar mai fabric` în momentul de fa]` în Fran]a în diverse variante B. Braun Medical, companie care comercia- dou` linii de produc]ie). Christian Braun, medicamentelor care se elibereaz` pe baz` (electric`, diesel-electric` [i hibrid`) [i sunt våndute în princi- lizeaz` produse c`tre spitale, farmacii, me- manager regional pentru sud-estul Europei, de prescrip]ie medical`, adic` pre]ul lor este pal pe pie]ele europene. „|n prezent am primit de la compania dici [i al]i distribuitori [i o firm` care se a afirmat c` 80% din produc]ia liniei de 500 stabilit de Ministerul S`n`t`]ii prin raporta- Bombardier documenta]ia aferent` acestui proiect [i am con- ocup` de vånz`rile produselor de dializ`, B. ml este destinat` pie]ei interne, \n timp ce re la pre]urile din alte 12 state [i stabilirea struit o echip` mixt`, format` din angaja]ii no[tri [i speciali[tii Braun Avitum. pentru linia de 100 ml un procent majoritar unui nivel minim. Bombardier. Suntem înc` în faza de evaluare a proiectului, de peste 50% se va folosi intern. Ca desti- |n aceste condi]ii Meinrad Lugan, mem- astfel c` investi]ia ar putea cre[te pe parcurs. Nu [tim de- Investi]ii de 30 de milioane de euro na]ii de export, firma [i-a fixat ]`ri precum bru \n consiliul de administra]ie al firmei ocamdat` ce componente ale trenurilor vor fi fabricate de noi \n ultimii zece ani Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Macedonia [i germane, a spus c` „o sticl` de ap` dintr-o sau de furnizorii no[tri, îns` cu siguran]` trenurile AGC vor fi Compania a inaugurat vineri la Timi[oa- Albania. Anul acesta la Timi[oara compania benzin`rie este mai scump` decåt o solu]ie asamblate la Cluj“, a declarat pentru ZF Transilvania Adrian ra o investi]ie de 4 mil. euro \n extinderea fa- urmeaz` s` mai investeasc` \nc` 2 mil. euro perfuzabil` din spital“. Timar, pre[edintele consiliului de administra]ie al Remarul 16 Februarie. Conform conducerii companiei clujene, investi]iile planifi- cate pån` în 2013 prev`d achizi]ionarea de tehnologii noi [i in- {tiri ZF struirea angaja]ilor. Capacitatea trenurilor ce urmeaz` s` fie construite la Cluj sub licen]` Bombardier variaz` între 160 [i 220 de locuri în func]ie de num`rul de vagoane [i designul in- Vånz`rile de ciment ale Lafarge Produc`torul de cablaje Hirschmann s-ar ridica la 1-1,5 mil. euro \n condi]iile Patriciu investe[te 6-7 milioane de terior, iar viteza poate ajunge la 160 km pe or`. au coboråt cu 20% anul trecut va angaja 150 de persoane aplic`rii unui multiplu de 1-1,5 la cifra de euro \n deschiderea a 150 de case Conducerea Remarul estimeaz` c` primul tren sub licen]` afaceri. Ioana David de pariuri Bombardier produs la Cluj ar putea ie[i pe pia]` începånd din Vånz`rile produc`torului francez de ciment Produc`torul austriac de cablaje auto 2013. Lafarge pe pia]a local` s-au redus anul Hirschmann Automotive va investi 3 Dup` Ferrari, Bazac va aduce [i marca Omul de afaceri Dinu Patriciu, proprietarul Acordul încheiat între Remarul 16 Februarie [i Bombar- trecut cu aproape 20%, „pe fondul milioane de euro la fabrica de lång` Bet Cafe Arena, va investi \n 2011 circa 6- dier Transport Fran]a prevede exclusivitate pentru compania condi]iilor economice dificile din Tårgu-Mure[ pentru extinderea capacit`]ii sport britanic` Lotus 7 milioane de euro \n deschiderea a 150 clujean` în producerea [i comercializarea trenurilor AGC în Romånia“, potrivit raportului anual privind de produc]ie, opera]iune care va Ion Bazac, fostul ministru al s`n`t`]ii din de noi agen]ii, pentru c` urm`re[te ca ]`rile din sud-estul Europei (Romånia, Grecia, Bulgaria, activitatea la nivel mondial \n 2010 a presupune suplimentarea personalului cu partea PSD, care \n 2007 a adus Ferrari \n aceasta s` intre la sfår[itul anului \n Croa]ia, Serbia [i Muntenegru). companiei. Astfel, volumul vånz`rilor 150 de angaja]i. Hirschmann Automotive Romånia, va deveni din prim`v`ra acestui primele trei case de pariuri din Romånia ca Lafarge pe pia]a local` a sc`zut cu 18,5% de]ine trei unit`]i de produc]ie, \n Austria, an [i dealer al m`rcii sport britanice Lotus, extindere. „|n acest an vom mai deschide Buget \n cre[tere cu 15% \n anul 2010 comparativ cu anul Cehia [i Romånia. Fabrica din Romånia potrivit oficialilor Forza Rossa. Compania va 150 de unit`]i [i vom ajunge la un num`r Compania mizeaz` în acest an pe o cifr` de afaceri de cir- precedent, iar alte efecte, cum ar fi este situat` \n Chirileu, localitate lång` ac]iunile CMU \n martie 2010, valoarea deveni reprezentant al m`rcii engleze, cu total de 300, ceea ce ne va aduce \ntre ca 116 mil. lei (peste 27 mil. euro), în cre[tere cu 15% fa]` de pre]urile sau mixul de produse, au avut un Tårgu-Mure[, aceasta fiind [i cea mai tranzac]iei dep`[ind 40 milioane de euro. service [i servicii aftersales pentru Romånia, anul trecut. Remarul a încheiat anul 2010 cu vånz`ri totale de impact negativ de 1,4% asupra vånz`rilor. mare fabric` a grupului. Produc]ia Alice Gheorghe - Mediafax Serbia, Muntenegru [i Republica Moldova. aproximativ 101,5 mil. lei (24 De asemenea, Lafarge estimeaz` c` pia]a Hirschmann Romånia este exportat` \n Primul showroom al constructorului englez mil. euro), înregistånd o romåneasc` a cimentului se va contracta totalitate, cline]ii finali fiind constructorii Cegedim a pl`tit 1,5 mil. euro pentru va fi inaugurat s`pt`måna viitoare \n sc`dere cu 23% a afacerilor cu pån` la 7% \n 2011, -4% fiind cel mai auto germani Daimler [i BMW. Cifra de partea de nord a Capitalei [i nu va fi în compara]ie cu anul prece- optimist scenariu, se arat` \n raportul afaceri a subsidiarei din Romånia a fost achizi]ia firmei de soft a lui Tudorache integrat \n actualul centru Ferrari, amplasat dent. anual al companiei. |n raportul anual al anul trecut de 30 milioane euro, cu 45% Compania de analiz` [i studii de pia]` vizavi de aeroportul Otopeni. Odat` cu REVENIREA Printre furnizorii de ma- grupului nu au fost f`cute referiri la mai mare fa]` de 2009. Cegedim Romånia a pl`tit 1,5 mil. euro inaugurarea showroomului, va fi prezentat ECONOMIEI terie prim` ai companiei se evolu]ia businessului Lafarge \n Romånia [i Gabriel Botezatu - Mediafax pentru achizi]ia firmei de soft farmaceutic pe pia]a local` [i noul Esprit, care va fi num`r` Inda Craiova, Sof- pentru diviziile de agregate [i betoane, Pharmec Healthcare Software, potrivit lansat oficial \n cadrul Salonului Auto de la tronic Craiova, Caterpillar, \ns` \n 2009 afacerile totale din Romånia Afacerile CMU s-au dublat, la peste datelor din Monitorul Oficial. Anterior Geneva de la \nceputul lunii martie, \n timp Integral Consulting R&D ale produc`torului francez de ciment au achizi]iei, Pharmec f`cea parte din Pluriva, ce lansarea sa comercial` va avea loc \n Bucure[ti, Voith AG, Knorr consemnat un regres de 34%, pån` la 30 de milioane de euro, dup` fuziunea companie IT controlat` de familia 2012. |n viitorul showroom vor fi Bremse AG. 242,8 milioane de euro. Andreea Neferu cu Euroclinic Tudorache, ac]ionarii grupului farma prezentate pentru \nceput sunt modelele Pe pia]a local`, grupul Bom- Cifra de afaceri a Centrului Medical Unirea Montero. Astfel Cegedim a pl`tit c`tre Elise, Exige [i Evora. |n prezent \n Romånia primele trei case de pariuri din Romånia“, bardier a mai colaborat cu Electropute- (CMU) s-a dublat anul trecut, la peste 30 Newarch Investments, vehicul care sunt \nmatriculate [ase modele Lotus, a declarat Iulian Antonache, directorul re Craiova pentru cele 264 de vagoane de metrou Bombardier de milioane de euro, ca urmare a grupeaz` afacerile familiei Montero, suma majoritatea reprezentånd modelul Elise. Cel executiv al Bet Cafe Arena. Movia livrate c`tre Metrorex [i cu IMSAT pentru construc]ia dezvolt`rii serviciilor spitalice[ti, odat` cu de 839.250 de euro, c`tre Georgian Ro[u, mai ieftin model Lotus este Elise, care cost` Firma urmeaz` s` angajeze 750 de unor sisteme de semnalizare [i control al traficului pentru ma- preluarea re]elei Euroclinic, iar compania directorul general al Pluriva suma de \n jur de 40.000 de euro, avånd un motor persoane \n acest an [i alte 500 anul gistralele de metrou 1 [i 3. Bombardier a colaborat cu IMSAT estimeaz` o majorare de dou` cifre [i 420.000 de euro, \n timp ce Eugen de 1,6 litri [i 136 CP, \n timp ce Evora, care viitor, cånd va deschide \nc` 100 de [i la dezvoltarea [i instalarea solu]iei de semnalizare pentru pentru anul \n curs. Re]eaua CMU este Diaconeasa, development manager, [i dispune de un propulsor de 3,5 litri [i 280 agen]ii. Casa de pariuri are acum 850 de magistrala 2 a operatorului Metrorex. format` \n prezent din cinci spitale (patru Alexandru Marius Pascu, sales manager, CP ajunge la peste 60.000 de euro. angaja]i [i 150 de agen]ii, dintre care 40 Remarul 16 Februarie este listat` pe pia]a RASDAQ a \n Bucure[ti - CMU Doroban]i, CMU Arcul au primit cåte 120.000 fiecare. Nici Compania Forza Rossa a importat anul \n Bucure[ti. Prima unitate a fost deschis` Bursei de Valori Bucure[ti. Compania are un capital social de de Triumf, maternitatea CMU Regina Cegedim [i nici Pluriva nu au dorit s` trecut peste 20 de modele Ferrari pe pia]a \n luna mai a anului trecut. Pe primele trei peste 5,1 mil. lei, principalii ac]ionari fiind Monica B`iculescu, Maria, Euroclinic, respectiv unu \n Bra[ov) precizeze care a fost valoarea tranzac]iei la local` [i a atins o cifr` de afaceri de locuri \n topul caselor de pariuri se cu aproximativ 32% din titluri [i Transferoviar Grup care [i 23 de policlinici. Fondul de investi]ii momentul anun]`rii acesteia, acum dou` aproape 8 milioane de euro potrivit datelor situeaz` Stanleybet, Casa Pariurilor [i de]ine peste 32,96% din ac]iuni. Advent Interna]ional a preluat 80% din s`pt`måni. ZF a estimat atunci c` deal-ul anterioare ale companiei. Bogdan Alecu Public Bet. Liviu Iancu - Mediafax ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 BUSINESS HI-TECH 15 tel: 0318.256.286 e-mail: [email protected] www.zf.ro/business-hi-tech Click

Vreme: F`r` 1 mld. euro de la OTE, ie[im Afacerile SNR au crescut cu 1% \n 2010, la 79,2 milioane de euro Societatea Na]ional` de Radiocomunica]ii (SNR) a ob]inut o cifr` de afaceri de 79,2 milioane de euro \n 2010, \n cre[tere cu ac]iunile Romtelecom pe burs` cu 1,1% fa]` de anul precedent, rezultat care plaseaz` operatorul \n afara tendin]ei de sc`dere a pie]ei, a declarat directorul general al SNR, Cristian Ni]u. „Ca to]i juc`torii ADRIAN SECELEANU ro, potrivit presei elene. Romtelecom a avut Valerian Vreme activi \n telecom, SNR este [i ea afectat` de trendul general \n primele nou` luni din 2010 venituri de 547 ministrul comunica]iilor de sc`dere a economiei prin diminuarea cererii, dar [i de tatul romån are \n plan s` listeze la mil. euro [i un profit opera]ional (EBITDA) sc`derea puterii de cump`rare a clien]ilor. |n plus, pia]a burs` ac]iunile pe care le de]ine la de 123 mil. euro. |ntregul grup OTE, cu ve- telecom din Romånia este una atipic`, unde este Romtelecom, cel mai mare opera- nituri de 4,44 mld. euro \n primele 9 luni din A[tept`m oferta OTE. Dac` va omniprezent, sub o form` sau alta, a[a-numitul «r`zboi al tor de telefonie fix`, dac` negocie- 2010, este evaluat la 3,8 mld. euro pe bursa fi apropiat` de a[tept`rile pre]urilor», ceea ce duce la o contrac]ie a marjei de profit a rile cu grupul elen OTE privind din Atena. oric`rui operator de mici sau mari dimensiuni“, a ad`ugat Svånzarea pachetului de 46% din ac]iuni Pån` \n prezent pozi]iile oficiale ale noastre, vom vinde grupului Ni]u. „Atåt cre[terea cifrei de afaceri, cåt [i sc`derea e[ueaz`, a declarat, potrivit Mediafax, minis- OTE [i ale grupului german Deutsche Tele- pierderilor reprezint` componente prioritare ale proiectului trul comunica]iilor Valerian Vreme. kom au fost rezervate. Grupul OTE a anun- elen ac]iunile de]inute la extins de modernizare [i de rentabilizare a SNR. O serie de Ministrul comunica]iilor sus]ine c` statul ]at c` va lua cea mai bun` decizie \n interesul Romtelecom, dup` ce \n m`suri au contribuit la \mbun`t`]irea situa]iei operatorului, va a[tepta un r`spuns din partea grupului ac]ionarilor, \n timp ce oficialii DT [i-au ex- cum ar fi optimizarea flotei auto [i a consumului de energie OTE pån` la finele lunii primat \ngrijor`rile lega- prealabil vom consulta mai electric`, reducerea cheltuielilor cu piesele de schimb [i cu martie. „Conform con- te de rentabilitatea unei num`rul de ore suplimentare, al`turi de diminuarea tractului de privatizare, Operatorii mobili, cei asemenea investi]ii, mul]i anali[ti \n privin]a ofertei. cheltuielilor cu \ntre]inerea [i repara]ia echipamentelor“, a Ministerul Comunica]ii- mai profitabili avånd \n vedere pre- N-a[ vinde \n cazul unei oferte explicat [eful SNR. Mediafax lor a solicitat OTE pre- ]urile mici [i competi]ia zentarea, pån` la finele Profitul brut realizat de cele mai mari dur` de pe pia]a din Ro- cu mult sub un miliard de euro. UPC a lansat \n alte patru ora[e internet la 100 Mbps anului 2010, a unei ofer- companii grupuri de companii månia. te de cump`rare a pa- telecom \n anul 2009 (mil. euro) Unul dintre motive- UPC Romånia, unul dintre cei mai mari juc`tori de pe pia]a chetului de ac]iuni de]in- le pentru care OTE a local` telecom, a lansat la jum`tatea acestei luni \n alte Operator Profit brut ut de stat la Romtele- amånat oferirea unui de vånzare a 35% din Romtelecom c`tre patru ora[e serviciile de com, termen decalat ul- Orange 320 r`spuns Bucure[tiului OTE. De asemenea, Goldman Sachs a f`cut internet „Fiber Power“, terior cu trei luni, la pån` la finele lunii mar- parte, al`turi de CA-IB, ABN-AMRO [i care asigur` viteze de solicitarea grupului Vodafone 284 tie era legat de necesita- Rotschild, dintr-un consor]iu care a depus, \n desc`rcare a datelor de elen“, a declarat Vreme. RCS&RDS 50 tea grupului de a-[i refi- noiembrie 2005, o ofert` pentru listarea pån` la 100 Mbps. Ministrul comuni- nan]a datorii scadente ac]iunilor Romtelecom pe burs`. {i Citi- „|ncepånd din 15 ca]iilor a declarat c` \n OTE/Deutsche Telekom -61 de 1,5 mld. euro. Com- bank, \mpreun` cu EFG Eurobank [i Erga- februarie 2011 produsele eventualitatea \n care SURSA: Registrul Comer]ului pania a reu[it s` ia un sias, s-a \nscris la licita]ia organizat` de Mi- de internet Fiber Power grupul OTE va trimite o \mprumut de 900 mil. nisterul Comunica]iilor \n urm` cu [ase ani. sunt disponibile \n 4 noi ofert` pentru ac]iunile R`mån num`rul unu euro de la un consor]iu Licita]ia a fost cå[tigat` de consor]iul format ora[e: Timi[oara, Deva, Romtelecom, aceasta va pe venituri de 16 b`nci, rostogolin- din banca de investi]ii Credit Suisse First Foc[ani [i Curtea de fi evaluat` cu ajutorul a du-[i astfel datoriile f`r` Boston [i IEBA Trust, contractul fiind sem- Arge[“, au precizat „mai mul]i anali[ti“. To- Cåt ar putea fi veniturile celor mai cere bani de la Deut sche nat \n august 2006. Listarea nu a mai avut loc pentru ZF reprezentan]ii tu[i, dac` oferta e mai mari companii telecom locale \n anul Telekom. Grupul a tras nici \n 2008, nici \n 2009. UPC. Abonamentul Fiber mic` de 1 mld. euro, sunt 2010 (mil. euro) momentan doar 600 mil. Vreme a evocat, \n premier`, [i necesita- Power 60 Mbps cost` 40 pu]ine [anse ca Operator Cifra de afaceri euro din credit, dife- tea ca Romtelecom [i Cosmote s` fuzioneze de lei pe lun` (f`r` TVA), tranzac]ia s` aib` loc, de- ren]a de 300 mil. euro \naintea list`rii. „|ntre cei doi operatorii \n timp ce abonamentul Fiber Power 100 Mbps cost` 50 de clar` Vreme. „A[tept`m Orange 980 r`månånd la dispozi]ia exist` numeroase sinergii [i, \n cazul \n care lei pe lun`. Compania a lansat serviciile de internet fix cu oferta OTE. Dac` va fi Vodafone 830 companiei. ar fuziona, noua entitate va deveni cel mai viteze de pån` la 100 Mbps \n noiembrie 2010, \n Cluj. UPC apropiat` de a[tept`rile Valerian Vreme mare operator local de telecomunica]ii. |n e num`rul trei pe pia]a de servicii de internet prin linii fixe, FOTO: noastre, vom vinde gru- Romtelecom 730 sus]ine c` statul romån Mediafax aceast` variant`, interesul investitorilor pen- cu aproape 260.000 de clien]i. RCS&RDS, NextGen [i \n pului elen ac]iunile Cosmote 465 va ie[i pe burs` cu ac]iu- Doar Romtelecom [i Combridge erau pe profit tru listare ar cre[te.“ unele zone [i Romtelecom ofer` de asemenea internet la de]inute la Romtele- nile Romtelecom dac` O asemenea decizie poate fi luat`, \ns`, viteze de pån` la 100 Mbps. Adrian Seceleanu SURSA: com, dup` ce \n prealabil estim`ri ale ZF negocierile cu grupul Afacerile, profitul [i num`rul de angaja]i din anul 2009 ale companiilor de]inute \n Romånia de doar de c`tre grupul OTE, care de]ine pa- vom consulta mai mul]i OTE e[ueaz`. „Dac` grupurile OTE [i Deutsche Telekom (mil. euro) chetul majoritar (70%) al operatorului de te- Zynga, produc`torul jocurilor FarmVille [i Mafia anali[ti \n privin]a ofertei. N-a[ vinde \n cazul oferta OTE va fi inacceptabil`, vom intra pe lefonie mobil`. Pån` \n prezent, reprezen- Companie Cifr` de afaceri Profit brut Nr. angaja]i unei oferte cu mult sub un miliard de euro.“ pia]a de capital cu titlurile operatorului, pro- tan]ii grupului OTE au respins ferm ipoteza Wars, evaluat la 10 mld. $ Ministrul nu a explicat care este metoda ces \n care ministerul va apela la serviciile Romtelecom 787,9 37,3 10.128 unei fuziuni \ntre Romtelecom [i Cosmote Produc`torul de jocuri pentru re]ele sociale Zynga discut` cu prin care pachetul de 46% din ac]iunile unui consultant, ales \n urma unei licita]ii.“ sau \ntre diviziile de telefonie fix` [i mobil` un grup de investitori pentru a ob]ine o finan]are de 500 de Romtelecom este evaluat la 1 mld. euro, iar Vreme a ad`ugat c` oficialii ministerului au Cosmote 424,0 -55,9 1.182 din Grecia. Pe de alt` parte, Deutsche Tele- milioane de dolari, ceea ce evalueaz` compania la 10 \ntreaga companie la 2 mld. euro. Pe baza re- avut \ntålniri cu reprezentan]ii mai multor Germanos 109,2 -2,4 1.146 kom, care de]ine 30% din OTE, a demarat miliarde de dolari, relateaz` cotidianul american The Wall zultatelor din 2009, respectiv un profit net de b`nci de investi]ii, printre care Citibank, asemenea opera]iuni de integrare \ntre com- Street Journal, care citeaz` surse apropiate situa]iei. Zynga 27 mil. euro la afaceri de 788 mil. euro, Rom- Gold man Sachs [i Rothschild privind posibi- Telemobil 36,9 -41,9 632 paniile de telefonie fix` [i mobil` pe unele este cunoscut drept creatorul popularelor jocuri FarmVille [i telecom a fost evaluat` la 1,1 mld. euro, po- la listare pe pia]a de capital a ac]iunilor de]in- Combridge 15,6 1,2 29 pie]e. Mafia Wars, care pot fi accesate pe site-ul Facebook, cea mai trivit Anuarului Cele mai valoroase 100 de ute de stat la Romtelecom. Alegerea consul- Una dintre problemele cheie \ntr-un mare re]ea de socializare din lume. Printre investitorii cu care companii din Romånia, realizat de Capital tantului se va face \mpreun` cu OTE, a pre- Total 1.373 -61,8 13.177 eventual proces de fuziune \ntre Romtele- reprezentan]ii companiei discut` se num`r` banca de Partners [i ZF. Pachetul de 46% din ac]iuni- cizat ministrul comunica]iilor. SURSA: Registrul Comer]ului com [i Cosmote ar fi valoarea la care ar fi investi]ii Morgan Stanley, compania Fidelity Investments, NOTE: Valorile au fost ob]inute transformånd sumele din lei \n euro la cursul mediu leu/euro anun]at de BNR pentru anul le Romtelecom este evaluat de anali[tii fi- |n 1998, Goldman Sachs a furnizat statu- 2009. Combridge este de]inut direct de Deutsche Telekom, \n timp ce la restul companiilor pachetul majoritar este de]inut realizat` tranzac]ia, [i astfel cåte ac]iuni ar fondul de investi]ii T. Rowe Price Group [i fondul de venture nanciari din Grecia la „cel mult“ 300 mil. eu- lui romån servicii de consultan]` \n procesul de grupul elen OTE, la care Deutsche Telekom de]ine 30% din ac]iuni. de]ine statul romån din noua entitate. capital Kleiner Perkins Caufield & Byers. Andreea Magraon

PUBLICITATE Voi da totul pe teren pentru a–l ZIARUL FINANCIAR l Luni, 21 februarie 2011 mul]umi pe patron, pe antrenor [i pe suporterii echipei Steaua Bucure[ti. COMPANII VALENTIN ILIEV, noul funda[ al Stelei Citi]i mai multe \n PROSPORT Apartamentele noi din Bucure[ti, Ryanair r`måne doar pe aeroportul din inaccesibile la salarii mai mici de 600 de euro Constan]a. De ce? Pentru majoritatea bucure[tenilor achizi]ia unui apartament nou r`måne o misiune aproape imposibil`, \n condi]iile \n care MIRABELATIRON pentru proiectele din interiorul ora[ului pre]urile garsonierelor pornesc de la circa 60.000 de euro, arat` o analiz` a ZF. RYANAIR, cea mai mare companie aerian` low-cost din Europa, care opereaz` pe pia]a romåneasc` doar de pe aero- CRISTI MOGA portul din Constan]a, a transportat anul trecut 58.165 de pa- sageri pe pia]a local`, mai mult cu aproape 34% fa]` de nive- u alte cuvinte, f`r` un salariu de cel pu]in lul \nregistrat \n anul anterior. Traficul Ryanair \nregistrat pe 600 de euro lunar este aproape imposibil pia]a romåneasc` reprezint` sub 3% din cel \nregistrat anul de suportat o rat` de circa 350 de euro la trecut de compania aerian` low-cost Wizz Air. un \mprumut de 57.000 de euro prin pro- Cu toate acestea, la nivel interna]ional Ryanair a trans- gramul Prima cas`, cu ajutorul c`ruia poa- portat aproape 70 de milioane de pasageri pe 960 de rute \n Cte fi achizi]ionat` o garsonier` \n Bucure[tii Noi sau \n anul fiscal trecut. De ce continu` cel mai mare low-cost euro- Obor. pean s` aib` o prezen]` marginal` \n Romånia, operånd doar Potrivit celor mai recente informa]ii de la Institutul spre destina]iile Pisa [i Bologna? Na]ional de Statistic`, salariul mediu net \n Capital` este „Ryanair nu poate face comentarii cu privire la strategia de 1.864 lei (440 de euro), venituri din care nu poate fi specific` de dezvoltare sau de negociere cu aeroporturile sus]inut` decåt eventuala achizi]ie a unei garsoniere dintr-o anumit` ]ar`“, a declarat Stephen Mcnamara, \ntr-un bloc vechi de la marginea Bucure[tiului. purt`torul de cuvånt al companiei Ryaniar la nivel mondial. |ntreba]i de ZF de ce nu au introdus zboruri [i de pe ae- Cåt mai sunt pre]urile apartamentelor noi? roportul din Capital`, din B`neasa, oficialii Ryaniar au Spre exemplu, firma de consultan]` imobiliar` Real men]ionat doar c` sunt \n negocieri cu peste 50 de aeropor- Time are spre vånzare apartamente \n [apte complexuri turi din Europa pentru extinderea opera]iunilor, f`r` a preci- noi de locuin]e din Bucure[ti, \n care cea mai ieftin` lo- za \ns` dac` [i aeroportul din B`neasa se num`r` printre cuin]` este o garsonier` cu un pre] de pornire de 57.000 acestea. |n cazul \n care ar fi ales aeroportul din B`neasa, de euro, cu TVA inclus`, aflat` \n proiectul Armonia din compania Ryanair ar fi trebuit s` pl`teasc` o tax` de 17 euro cartierul Titan. de pasager, plus alte taxe de securitate, de dou` ori mai mult |n proiectul Metropolis Residence, din zona Bucu- fa]` de taxa pe care ar pl`ti-o de exemplu pe aeroportul low- re[tii Noi, pre]urile garsonierelor pornesc de la 62.000 de costilor Barajas din Madrid, potrivit datelor din pia]`. Mai euro plus TVA, adic` ceva mai mult de 65.000 de euro mult, pe aeroportul din Otopeni taxa de pasager ajunge la 21 cu TVA inclus`, \n timp ce \n ansamblul Obor Towers de euro, similar` cu cea de pe aeroportul din Var[ovia. de lång` prim`ria sectorului 2 pre]urile garsonierelor Potrivit site-ului de rezerv`ri al companiei aeriene Rya- \ncep de la 63.800 de euro plus TVA. Garsonierele de la nair, aeroportul din Constan]a nu percepe nicio tax` de pasa- Obor cost` astfel cåt un apartament cu dou` camere \n ger, pre]ul final al biletului pe ruta dus-\ntors Constan]a-Mi- complexul Optima din Titan. lano fiind de 29,4 euro \n perioada 31 martie-3 aprilie. Pe de alt` parte, pentru familiile cu copii, \n cele [ap- Dac` planuri de extindere pe aeroportul din Capital` nu te proiecte promovate de Real Time, apartamentele cu au fost anun]ate, oficialii Ryanair au decis s` mai introduc` o trei camere au pre]uri de minimum 95.000 de euro, inclu- nou` destina]ie pe pia]a local`, spre care vor fi efectuate zbo- siv TVA, cåt cost` \n proiectul Armonia din Titan. |n ruri tot de pe aeroportul din Constan]a. aceste condi]ii, pia]a apartamentelor noi r`måne par]ial Ionel Manafu, directorul general al aeroportului Mihail \nghe]at`, \n condi]iile \n care marea majoritate a lo- Pre]urile garsonierelor din Metropolis Residence \ncep Cea mai ieftin` garsonier` din complexul Armonia Titan Lång` prim`ria sectorului 2, \n proiectul Obor Towers, Kog`lniceanu din Constan]a, a declarat c` \ncepånd cu 27 cuin]elor aflate la vånzare au suprafe]e mari [i de regul` de la 62.000 de euro plus TVA. cost` 57.000 de euro, TVA inclus`. cea mai ieftin` garsonier` cost` 63.800 de euro + TVA. martie anul acesta Ryanair va introduce zboruri spre Milano, cel pu]in trei camere. cu o frecven]` de dou` ori pe s`pt`mån`. Cånd a intrat pe spre cele noi deoarece sunt fie prea scumpe, fie sunt bile 140 de apartamente cu pre]uri pornind de la 47.400 \n func]ie de indicatorii Robor sau Euribor, dar [i taxele pia]a romåneasc`, \n 2008, Ryanair a inaugurat, pe lång` zbo- Ce spun poten]ialii clien]i? prost plasate“, spune Alexandra D., care cå[tig` lunar de euro plus TVA pentru o garsonier` de 40 de metri de administrare [i \ntre]inere a apartamentelor, care pot rurile spre Pisa de pe aeroportul const`n]ean [i un zbor de pe „Am avut un dosar pen- peste 600 de euro. p`tra]i utili. Cump`r`torii trebuie s` ia \n calcul [i faptul ajunge iarna chiar [i la 200-300 de euro lunar. aeroportul din Arad spre Bergamo. La numai cåteva zile \ns`, tru Prima cas` aprobat pen- |n Capital` mai sunt cåte- c` ratele bancare sunt calculate la o dobånd` variabil`, [email protected] compania aerian` low-cost a \ncetat s` zboare de pe aeropor- tru suma de 52.000 de euro \n Cump`r`torii trebuie s` ia \n calcul [i va mii de apartamente nevån- tul din Arad din cauza lipsei unui acord referitor la cuantumul prima faz`. Am amånat \ns` faptul c` ratele bancare sunt dute doar \n ansamblurile INS: Pre]urile de tranzac]ionare ale locuin]elor continu` s` scad` taxelor. |n paralel \ns`, Ryanair \[i extindea opera]iunile \n decizia de a cump`ra un mari, finalizate \n perioada Polonia [i Ucraina. apartament din cauza calculate la o dobånd` variabil`, dar [i 2008-2010 \n diverse zone ale Locuin]ele costau \n trimestrul trei al anului trecut, cea al treilea din 2010. |n mediul rural, casele s-au ieftinit cu Ca [i Ryanair, alte dou` mari companii aeriene low-cost, condi]iilor impuse de banc` ora[ului. mai recent` perioad` de raportare a INS, cu 4% mai circa 11%. |n cazul apartamentelor, pre]urile au sc`zut Germanwings [i EasyJet (care zboar` spre Milano [i Madrid [i a faptului c` pre]urile sunt taxele de \ntre]inere [i administrare. Astfel, \n complexul Mo- pu]in fa]` de trimestrul anterior [i cu 7% fa]` de aceea[i \n ultimii doi ani cu peste 9% atåt \n Bucure[ti, cåt [i \n de pe aeroportul din Otopeni), nu [i-au consolidat pozi]ia pe \nc` prea mari. Cine \[i \nchi- naco din Berceni mai sunt perioad` a anului anterior. Pre]urile de tranzac]ionare restul ]`rii. |n trimestrul trei din 2010 pre]urile la pia]a romåneasc`, operånd doar pe cåteva rute. Dac` gigan]ii puie c` va putea negocia mai disponibile circa 200 de lo- pentru casele din mediul urban au atins cel mai sc`zut apartamentele din Bucure[ti s-au redus cu aproape 2%, low-cost nu au reu[it s` se impun` pe pia]a romåneasc`, com- mult de 1.000-2.000 de euro la achizi]ia unui apartament cuin]e cu pre]uri pornind de la 80.000 de euro cu tot cu nivel din ultimii doi ani dup` o reducere de 12%, \n \n timp ce \n restul ]`rii sc`derea a fost mult mai pania romåneasc` Blue Air, controlat` de Nelu Iordache, dar se \n[al`. Am v`zut \n decurs de trei luni cam 5-6 aparta- TVA pentru apartamentele cu dou` camere. Pe de alt` special ca urmare a ieftinirii cu peste 6% din trimestrul accentuat`, de peste 6%. Mediafax [i compania ungar` Wizz Air au ajuns ca \n cå]iva ani s` trans- mente pe s`pt`mån`, \n special vechi. Nu m-am orientat parte, \n complexul Citadella din Titan mai sunt disponi- porte peste 1,7 milioane de pasageri fiecare.

PUBLICITATE