Financiar

EDITAT DE MEDIAFAX GROUP ANUL XIX / NR. 4.799 VINERI, 17 NOIEMBRIE 2017 PRE}: 10 LEI WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288

19 ANI

TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS.

Ziarul Financiar

VINERI, 17 NOIEMBRIE 2017 WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288 19 ani de business. 19ANI 19 lideri din trecut [i prezent.

„V` citesc de la Drumul spre \nceput, nici voi Cine vor fi liderii viitorului? prima pagin` nu cred c` mai  Cum ar`ta topul primelor 19 companii din Romånia \n func]ie de cifra de afaceri \n 1998, ce s-a \ntåmplat SORIN PÅSLARU - [ti]i ce a]i scris, REDACTOR-[EF cu aceste companii \n cei 19 ani [i care sunt cele 19 companii care conduc ast`zi \n topul firmelor dar eu [tiu” |n fiecare zi redactorii Ziarului Financiar caut` \n CRISTIAN HOSTIUC – noianul de informa]ii cele DIRECTOR EDITORIAL ZF ZECE COMPANII DIN TOPUL DIN 1998 ERAU DIN {ASE RETAILERI ALIMENTARI |NTRE CEI mai relevante [tiri care alc`tuiesc agenda zilei \n O discu]ie \ntåmpl`toare la INDUSTRIE, DIN COMER} ERA DOAR METRO MAI MARI JUC~TORI DIN ECONOMIE business. Gala Campioni \n Business mier curi sear`, pe 15 noiem - Cre[terea cifrei de afaceri, de brie, cu Jean Drugescu, an - Topul celor mai mari 19 companii din Romånia dup` cifra de afaceri din Topul celor mai mari 19 companii din Romånia dup` cifra de afaceri din profit, de salarii, evolu]ia treprenor romån de peste dou` num`rului de angaja]i, noi decenii, proprietarul com - 1998 (mil. lei ) 2016 (mil. lei) investi]ii sau noi produse paniei MEN Industry Group, Poz. Companie Starea Jude]Cifra Sector Poz. Companie Jude] Cifra Sector Tipul constituie “påinea” zilnic` a furnizor Tier 1 (\n pri ma lig`) (numele companiei din prezent) companiei de afaceri de activitate de afaceri capitalului jurnali[tilor de business. pentru Dacia / Renault [i al]i \n prezent \n 1998 \n 2016 produc`tori auto mondiali: |ns` mai mult decåt atåt, (mil. lei) (mil. lei) „V` citesc de la \nceput - miza primei pagini este de a Ziarul Financiar, am o scoate \n fa]` resorturile din bibliotec` cu voi, am toate 1. OMV PETROM func]iune Bucure[ti 2.459 Industria petrolier` 1 AUTOMOBILE-DACIA Arge[ 20.765 Industria auto str`in spatele ac]iunilor de business. ziarele, pot s`-]i spun ce ai 2. ARCELORMITTAL GALA}I func]iune Gala]i 955 Siderurgie 2 OMV PETROM Bucure[ti 12.523 Industria str`in Cum a ajuns banca X la cea scris acum 10 ani, tu [i colegul mai bun` percep]ie a t`u (Sorin Påslaru), nici voi nu (fostul Sidex) petrolier` clien]ilor? Pe ce se bazeaz` cred c` mai [ti]i, dar eu [tiu“. 3. TELEKOM func]iune Bucure[ti 648 Telecom 3 KAUFLAND ROMÅNIA Bucure[ti 9.691 Retail str`in profitul ob]inut de banca Y? Ziarul Financiar a \mplinit COMMUNICATIONS alimentar Cum de profitul opera]ional 19 ani, o perioad` de timp \n (fostul Romtelecom) al produc`torului de bere Z care a v`zut, a scris [i a tr`it pe 4 ROMPETROL RAFINARE Constan]a 8.774 Industria str`in s-a dublat \ntr-un singur an? propria piele tot ce s-a \ntåm - 4. ROMPETROL RAFINARE func]iune Constan]a 370 Industria petrolier` petrolier` Ce dividende o s` pl`teasc` plat \n Romånia [i \n economia (fosta Petromidia) compania T? romåneasc` \ntre noiembrie 5 BRITISH AMERICAN TOBACCO Bucure[ti 8.179 Industria str`in 1998 [i noiembrie 2017. 5. AUTOMOBILE-DACIA func]iune Arge[ 348 Industria auto TRADING tutunului Resorturile din spatele Jean Drugescu cite[te ac]iunilor de business care 6. CNCD (fosta Centrul Na]ional insolven]` Arge[ 305 Industria auto 6 CARREFOUR ROMÅNIA Bucure[ti 5.674 Retail str`in ziarul print, ziarul pe hårtie, a[a determin` rezultatele afi[ate cum a fost \nv`]at s` citeasc`. de Comercializare Dacia) alimentar apoi de Ministerul Finan]elor {i este tare måndru de acest 7. SC PENTRU |NCHIDEREA- dizolvare, Gorj 247 Industrie 7 LIDL DISCOUNT Prahova 5.578 Retail str`in sau de Registrul Comer]ului lucru, considerånd c` forma CONSERVAREA MINELOR faliment alimentar sunt adev`rata [tire. clasic` \]i d` o privire [i o perspectiv` mult mai bun`, 8. GALAXY TOBACCO insolven]` Bucure[ti 238 Industria tutunului 8 LUKOIL ROMÅNIA Bucure[ti 5.366 Industria str`in Un [ef de banc` spunea despre ce se \ntåmpl` \n petrolier` recent angaja]ilor c` este Romånia [i \n lume. mul]umit de faptul c` 9. ALRO func]iune Olt 229 Metalurgie La polul opus este Alex 9 DEDEMAN Bac`u 5.256 Retail privat deciziile privind diverse Ciutacu, 21 de ani, student \n de bricolaj romånesc proiecte nu mai trebuie luate 10. RAFO insolven]` Bac`u 228 Industria petrolier` anul III la Jurnalism, pe care \n biroul s`u [i c` un grad 10 ORANGE ROMÅNIA Bucure[ti 4.918 Telecom str`in l-am racolat s` vin` la ZF 11. METRO CASH & CARRY func]iune Bucure[ti 216 Retail alimentar mai mare de independen]` la vånzåndu-i ideea c` va avea ROMÅNIA 11 AUCHAN ROMÅNIA Bucure[ti 4.896 Retail str`in toate nivelurile de [ansa celui mai frumos job din alimentar management din cadrul aceast` lume, c` va avea [ansa 12. OLTCHIM reorganizare Vålcea 206 Chimie b`ncii multiplic` resursele de s` cunoasc` [i s` scrie ca judiciar` 12 E.ON ENERGIE ROMÅNIA Mure[ 4.824 Energie str`in cre[tere ale organiza]iei. jurnalist la ZF despre cei mai Structura unei organiza]ii [i importan]i oameni din 13. INTERBRANDS MARKETING & func]iune Bucure[ti 194 Distribu]ie bunuri 13 MOL ROMÅNIA PETROLEUM Cluj 4.735 Industria str`in resorturile de func]ionare ale Romånia la care niciodat` nu DISTRIBUTION de consum PRODUCTS petrolier` acesteia se v`d ulterior \n va avea acces decåt dac` 14 ENGIE ROMÅNIA Bucure[ti 4.688 Energie str`in cifre: venituri, profitabilitate, ajunge pre[edintele sau 14. ROMSILVA func]iune Bucure[ti 160 Silvicultur` productivitate. premierul Romåniei. 15. TRANSILVANIA GENERAL func]iune Bihor 158 Bunuri de consum 15 METRO CASH & CARRY Bucure[ti 4.357 Retail str`in Deci pentru Alex, ziarul \n ROMÅNIA alimentar Se spune c` Hitler a pierdut forma lui clasic` este o relicv`. IMPORT-EXPORT r`zboiul cu Stalin pentru c` Paginile unui ziar nu-i spun 16 MEGA IMAGE Bucure[ti 4.325 Retail str`in infanteria, avia]ia, tancurile [i nimic. Pentru el online-ul, [i 16. J.T. INTERNATIONAL (ROMÅNIA) func]iune Bucure[ti 148 Industria tutunului alimentar artileria germane erau \n mai ales Facebook-ul, este armate separate, \n timp ce via]a [i universul. 17. TAROM func]iune Ilfov 142 Transporturi 17 ELECTRICA FURNIZARE Bucure[ti 4.183 Energie stat armata Rusiei era organizat` Pån` s` ajung` la ZF, nu 18 MEDIPLUS EXIM Ilfov 3.992 Farma privat str`in pe fronturi. Fiecare front cred c` a citit vreodat` Ziarul 18. RAFIN~RIA ASTRA ROMÅN~ insolven]` Prahova 141 Industria petrolier` includea infanterie, tancuri, Fi nanciar pe hårtie [i m` \n- 19. VODAFONE ROMÅNIA func]iune Bucure[ti 137 Telecom 19 FORD ROMÅNIA Dolj 3.715 Industria str`in avia]ie [i artilerie astfel \ncåt doiesc c` l-a citit pe net, tas- resursele necesare erau (fosta MobiFon - Connex) auto tånd www.zf.ro. A intrat \n accesate coordonat, f`r` con tact cu ZF \ntåmpl`tor prin NOT~: topul include companiile care nu au fost radiate pån` la 15 noiembrie 2017 NOT~: \n cazul grupurilor OMV Petrom, Rompetrol [i Lukoil a fost inclus` \n top doar cåte o companie implicarea factorilor de inter mediul Facebook-ului cu SURSA: Registrul Comer]ului SURSA: Registrul Comer]ului decizie de la vårf. Poate fi un share sau like, dat de un adev`rat sau nu. prieten. A[a cum Jean Drugescu DANA CIRIPERU - ]ine la Ziarul Financiar pe REDACTOR-[EF ADJUNCT francezi ca „ma[ina de 5.000 de euro, a hipermarket din Romånia, un „rai“ al RAFO sau Rafin`ria Astra Ro må - Drago[ Pav`l. Dedeman are 10.000 de |ns` construc]ia unei hårtie – s` nu lua]i ziarul – a[a ZIARUL FINANCIAR dus produc]ia fabricii de la Mioveni la consumatorilor care s-au aflat pentru n` sunt \n insolven]`, iar activele lor angaja]i [i afaceri de 5,2 mld. lei \n organiza]ii [i func]ionarea ]inem [i noi. Dar \ntre timp 340.000 de unit`]i anual, ca pacitate prima dat` \n fa]a sutelor de rafturi sunt våndute pe buc`]i sau la fier 2016. De patru ani Dedeman conduce acesteia sunt factori esen]iali tr`im [i prin intermediul recutul dominat de industrie maxim`. Dacia a trecut \n 2016 de 20 dispuse pe 10.000 de metri p`tra]i. Nici vechi. Colo[ii industriei au fost pu[i la deta[at clasamentul celor mai mari \n ob]inerea unui rezultat. online-ului, Facebook-ului, versus prezentul marilor de miliarde de lei cifr` de afaceri [i Metro [i nici Carrefour nu sunt p`månt \n tot acest timp, dar [i aici companii de]inute de antreprenori Google, unde \ncerc`m s` lan]uri de retail, trecutul cu este de patru ani cea mai mare compa - lideri \n comer]ul cu dominant` ali- sunt exemple de companii care au locali. |n urma companiei b`c`uane Ziarul Financiar \ncearc` s` intr`m \n contact cu noua T RAFO, Sidex, Alro, Olt- nie din Romånia raportat la acest in - mentar`, \ns` drumul deschis de cele r`mas \n business, chiar dac` nu mai businessul antreprenorial se schimb` vad` dincolo de cifre [i de genera]ie sau s` fim \n contact chim sau Rafin`ria Astra dicator. Pe platforma de la Mioveni dou` re]ele a fost urmat de Kaufland, sunt \ntre cele mai mari 19 companii \n fiecare an pentru c` mul]i oameni logo-uri, \n voin]a [i permanent cu cei care ne citesc ver sus prezentul cu Lidl, Kaufland, lucreaz` 18.000 de oameni, Dacia este Lidl, Auchan sau Mega Image, re]ele locale. ArcelorMittal Gala]i este cel de afaceri romåni au våndut \n ultimii determinarea liderilor modul pe desktop sau pe mobil. Carrefour sau Mega Image. cel mai mare exportator din economie, care au pus pe harta consumului local mai mare business din siderurgie, iar ani brandurile construite dup` cum unele organiza]ii cå[tig` Pentru ei ZF exist` pe online. dar [i o locomotiv` pentru o \ntreag` peste 2.000 de magazine moderne. Alro din metalurgie, cu businessuri de Revolu]ie c`tre companii str`ine. \n fa]a altora \n ochii [i Am creat din Ziarul Dincolo de schimb`rile dramatice „armat`“ de furnizori. Re]eaua german` Kaufland, care a miliarde de lei [i \n 2016. {i atunci, ca buzunarul consumatorilor. Fiananciar cel mai complex prin care a trecut businessul compani - Ast`zi, Dacia este urmat` \n topul Dintre liderii trecutului cinci com - produs media din Romånia, ilor \n cei 19 ani de la prima edi]ie constructorilor auto de Ford, una panii sunt \n insolven]`, iar Olt chim Ce este relevant din miile de interac]ionånd, vorbind cu voi, tip`rit` a Ziarului Financiar, r`mån [i dintre cele mai mari investi]ii ameri - Ce va fi peste 19 ani? Va reu[i comer]ul tradi]ional s` r`mån` la fel de este \n reorganizare judiciar` dup` o informa]ii din jur, ce cititorii, – peste 2 milioane - cåteva demonstra]ii de for]` ale unor cane din Romånia, care a cump`rat perioad` \n care combinatul chimic a folose[te businessului, ce prin toate formele: print, companii care au rezistat [i crescut uzina auto din Craiova \n 2007. Ame - puternic \n lupta cu tehnologia? Ama zon preg`te[te deja birourile pentru trecut prin diferite etape de restruc- structur` trebuie urm`rit` \n reviste, suplimente, cataloage, odat` cu economia local`. Petrom, ricanii [i-au reafirmat angajamentul pe sute de angaja]i \n Bucure[ti, iar Tarom, \n top \n 1998, a pierdut cate goric turare. Insolven]a este de altfel un relatare? prin zf.ro, zfcorporate, prin Dacia sau Metro Cash&Carry. Romånia prin lansarea \n produc]ie a fenomen care a marcat ultimul intermediul paginii de unui nou model \n aceast` toamn`, lupta cu operatorii low-cost. Pe cine pariem pentru cei 19 ani care vin? deceniu al economiei locale, cu impact Oamenii citesc un ziar s` se Facebook, c`ut`rilor pe Petrom era liderul economiei Ford avånd [ansa s` dubleze busi - major \n businessul companiilor. informeze, dar de multe ori Google, prin intermediul locale \n 1998, cu o cifr` de afaceri de nessul local (de aproape 1 mld. euro) caut` s` citeasc` fiecare ceea emisiunii noastre de business \n 2,5 miliarde de lei. Nou`sprezece ani dac` apas` mai tare pedala produc]iei. Treisprezece companii mari din ce crede despre o situa]ie sau direct Zf Live, de luni pån` mai tårziu, compania petrolier` care \n deschis primul magazin \n Romånia \n [i acum, businessul antreprenorial era 1998 sunt \ns` \n picioare [i se men]in alta. vineri de la 12.00 la 13.00, [i, nu 2004 intra \n portofoliul grupului aus- Metro Cash & Carry, a unspre- 2005, devenea \n 2012 liderul co- slab reprezentat \ntre liderii eco nomiei \ntre cei mai mari juc`tori pe pie]ele \n ultimul rånd, prin tri ac OMV, raporta o cifr` de afaceri zecea companie din Romånia \n 1998, mer]ului local, pozi]ie pe care nu a mai locale. |n 1998, compania de distri - pe care activeaz`, chiar dac` nu toate Este o muzic` de care au intermediul celor aproape 50 de 12,5 mld. lei [i r`månea \n top trei a r`mas printre cei mai mari juc`tori cedat-o de atunci. |n 2016, Kaufland a bu]ie a grupului or`dean cons truit de sunt lideri \n prezent. nevoie cotidian, un ritm pe de conferin]e pe care le cele mai mari companii locale dup` din economie [i \n 2016 (locul 15), dar ra portat o cifr` de afaceri de 9,6 mld. fra]ii Ioan [i Viorel Micula \[i f`cea loc care \l caut` pentru a-[i cons - organiz`m \n fiecare an. Automobile Dacia. Fabrica de la Mio - grupul german venit \n Romånia lei, dar a devenit [i cel mai mare anga- \n top printre companii de stat sau Ce va fi peste 19 ani? Va reu[i trui o imagine asupra lumii. Suntem måndri de ce am veni, care \n 1999 era preluat` de con - printr-un parteneriat cu Ion }iriac a jator privat din economie. afaceri str`ine. Transilvania General- comer]ul tradi]ional s` r`mån` la fel realizat [i sper ca [i voi, cititorii structorul francez Renault, a cu noscut deschis calea comer]ului modern, a Dac` marile lan]uri de magazine Import Export avea atunci afaceri de de puternic \n lupta cu tehnologia? Ziarul Financiar aduce \n no[tri, indiferent cine sunte]i [i \n tot acest interval un salt specta culos, construit la \nceput de unul singur un au creat zeci de mii de locuri de mun- 160 mil. lei [i era cel mai mare business A ma zon preg`te[te deja birourile pen - fiecare zi pe prima pagin` nu ce citi]i, s` fi]i la fel de måndri, bazat \n mare parte pe o strate gie de sector care ast`zi trece de 100 mld. c`, din fabricile de acum 19 ani au antreprenorial. tru sute de angaja]i \n Bucure[ti, iar numai cele mai importante a[a cum este [i Jean Drugescu. export bine pus` la punct [i o po- euro (incluzånd aici comer]ul cu plecat mii de oameni, mul]i dintre ei Tarom, \n top \n 1998, a pierdut cate - [tiri de business, cåt starea de „V` citesc de la \nceput, zi]ionare cå[tig`toare pe pia]a exter n`. ridicata, cel cu am`nuntul [i comer]ul contribuind [i acum la cre[terea eco- Ast`zi, \n top 19 exist` tot un goric lupta cu operatorii low-cost. Pe a respira \n lumea cifrelor, a nici voi nu cred c` mai [ti]i ce La sfår[itul anilor ‘90 Dacia pro du cea auto). Metro a fost urmat de Carre- nomiei locale, \ns` prin banii trimi[i \n singur grup construit de antreprenori cine pariem pentru cei 19 ani care vin? ambi]iei de a \ntreprinde [i a]i scris, dar eu [tiu.” \n jur de 90.000 de ma[ini anual, \ns` four, care \n 2001 deschidea \n ]ar` de la locurile de munc` din UE. romåni – retailerul de bricolaj de a schimba lumea. [email protected] lansarea Logan, modelul pro movat de cartierul Militari din Bucure[ti primul Dedeman Bac`u al fra]ilor Adrian [i [email protected] [email protected] ANI TOTUL PENTRU BUSINESS.

19 Vineri, 17 noiembrie 2017 WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288 Cele 19 pove[ti ale businessurilor mari din Romånia

Primele 19 companii din Romånia ca dimensiune a businessului \n 2016 au avut o cifr` de afaceri cumulat` de 122 de miliarde de lei (27 mld. euro) [i reprezint` 9% din rulajul tuturor companiilor de pe plan local. Companiile din auto, petrol [i gaze, comer] [i energie sunt cele care fac jocurile \n economia romåneasc` \n prezent, majoritatea fiind societ`]i cu o istorie de peste 50 de ani \n spate [i care au fost preluate \n ultimele dou` decenii de c`tre juc`tori str`ini. Multe \ns` [i-au f`cut intrarea pe pia]` dup` 2000. Cum a evoluat businessul lor \n ultimii ani? (Dana Ciriperu, M`d`lina Panaete)

4. ROMPETROL RAFINARE 15. METRO CASH & CARRY ROMÅNIA

Cifra de afaceri 2016: 8,8 mld. lei 1. AUTOMOBILE DACIA 2. OMV PETROM SA 3. KAUFLAND ROMÅNIA Cifra de afaceri 2016: 4,3 mld. lei Cifra de afaceri 2008: 8,7 mld. lei Cifra de afaceri 2008: 6,0 mld. lei Cifra de afaceri 2016: 20,7 mld. lei Cifra de afaceri 2016: 12,5 mld. lei Cifra de afaceri 2016: 9,7 mld. lei Cifra de afaceri 1998: 369,0 mil. lei Cifra de afaceri 1998: 216,0 mil. lei Cifra de afaceri 2008: 7,6 mld. lei Cifra de afaceri 2008: 16,7 mld. lei Cifra de afaceri 2008: 2,8 mld. lei Istoria zbuciumat` a ultimilor ani Cifra de afaceri 1998: 348 mil. lei Cifra de afaceri 1998: 2,4 mld. lei Cifra de afaceri 2005: 56,6 mil. lei A deschis calea comer]ului modern din Romånia ROMPETROL RAFINARE, care opereaz` rafin`ria Petromidia din N`vodari, era \n 1998 a patra cea mai Cum a ajuns uzina Dacia s` aduc` „Perla coroanei“ din energie Retailerul care a detronat suprema]ia ISTORIA comer]ului modern local, o pia]` de 11 mld. mare companie din Romånia ca nivel al busines su lui, aproape 3% din PIB-ul Romåniei Carrefour [i Metro euro ast`zi, a \nceput s` se scrie \n 1996 cånd germanii de pozi]ie pe care o ocup` \n prezent, de[i a avut aproa pe MV Petrom, singurul produc`tor de la Metro Cash&Carry au deschis primul lor magazin \n dou` de cenii pline de schimb`ri semnificative. nul 1998 reprezint` pentru Automobile petrol [i gaze din Romånia, era \n 1998 etailerul german Kaufland, care are peste Ro månia. Ast`zi pia]a este controlat` de zece re]ele str` - Rafin`ria Petromidia, singura cu acces direct la ma - Dacia anul de dinaintea intr`rii sub O cea mai mare companie din Romånia, 110 hipermarketuri \n Romånia, a intrat ine, juc`torii romåni fiind „r`pu[i“ de criz` sau de agre si - lul m`rii, are o istorie zbuciumat`, la fel ca locul \n care A umbrela grupului francez Renault, pozi]ie pe care a r`mas pån` \n urm` cu patru ani R pe pia]a lo ca l` \n anul 2005, iar \n [ase ani vitatea gigan]ilor interna]ionali. Omul care a adus Metro este amplasat`. |n 2000 este preluat` de omul de afa ceri privatizarea transformånd com - atunci cånd Automobile Dacia a trecut pe prima a devenit lide rul co mer ]ului \n Romånia este Ion }iriac, care s-a retras \ns` \n 2015 din Dinu Patriciu, care s-a stins din via ]` \n 2014. Patriciu a pa nia dintr-un con structor ce po zi]ie. |ns`, grupul aus triac OMV mai de ]i ne \n local \n func]ie de cifra de ac]ionariatul companiei de pe plan local, compania- dat pe rafin`rie 50 mil. dolari [i a våndut-o \n 2007 cu 1,6 pro du cea au to mobile dep` - Romånia [i com pania OMV Pe trom Mar keting, afaceri, dep`[ind Car - mam` din Germania r`månånd singurul ac]ionar. mld. dolari, rafin`ria Petromidia transfor måndu-l \n cel [ite tehnic \n cel mai mare care administreaz` re]eaua de benzin`rii. refour [i Me tro. |n 2011, mai bogat om din Romånia. Cump`r` tor a fost com pa - exporta tor romån [i un Kauf land avea 58 de 16. MEGA IMAGE nia kazah` de stat KazMunayGas. Ulterior, chinezii au nume im portant pe pia]a ma ga zine, cu trei mai intrat ca ac]ionari \n cadrul Rompetrol. auto mondial`. |n plus, mult decåt francezii de Cifra de afaceri 2016: 4,3,0 mld. lei Director general: la Carrefour [i aproape Director general YVES dublu fa ]` de germanii de executiv: Cifra de afaceri 2008: 485 mil. lei 5. British American Tobacco Trading 1998* CARACATZANIS MARCO HOSSL La un 1999* la Metro. Cifra de afaceri 2000: 33,0 mil. lei Cifra de afaceri 2016: 8,2 mld. lei 2000 Kaufland avea \n 2011 pas 2001 * Estimare ZF afaceri de 5,6 mld. lei (peste 1,3 mld. euro), iar Cifra de afaceri 2008: 3,6 mld. lei 2002 anul trecut compania a ajuns la un rulaj de de un 2003 Ritm accelerat de expansiune Cifra de afaceri 2000: 346,0 mil. lei nou 2004 aproape 9,7 mld. lei (peste 2,1 mld. euro), adic` 2005 aproape dublu, arat` datele de la Ministerul de RETAILERUL belgiano-olandez Mega Image, pre- record 2006 De[i Romånia are o Finan]e. Kaufland [i-a p`s trat \n aceast` perioad` zent pe pia]a local` cu o re]ea de peste 560 de magazine Noi investi]ii la Ploie[ti 2007 tra di]ie de pes te 150 de ani pozi]ia de lider \n re tai lul alimentar pe o pia]` care pe format mic, a intrat pe pia]a din Romånia \n urm` cu 2008 Evolu]ia \n extrac]ia de petrol [i de mai bine de 20 de ani. Ini]ial sub un alt format. |ns`, produc]iei 2009 BRITISH American Tobacco Trading, cel mai mare 2010 100 de ani \n produc ]ia de ulterior, Mega Image a fost mai mul]i ani liderul comer - juc`tor de pe pia]a de ]ig`ri, nu era \n 1998 prezent` \n Dacia de 2011 gaze naturale, numele Pe- Director general ]u lui modern \n ceea ce prive[te ritmul expan siunii, clasamentul celor mai mari companii din Romånia, \ns` la 2012 trom apare pen tru pri ma da - executiv: ajungånd \n 2013 [i 2014 s` dep`[easc` pragul de 100 de preluarea 2013 MARIANA \n ultimii ani businessul companiei a crescut puternic, 2014 t` \n 1991, atunci cånd se \n - magazine noi.

uzinei de APIA GHEORGHE iar societatea a ajuns lång` nume precum 2015 fiin]eaz` Re gia Autonom` a |ncepånd cu 2015 lan]ul de magazine a frånat ex - Dacia, OMV sau Kaufland. c`tre 2016 Petro lu lui Pe trom pentru ca pansiunea la aproape jum`tate, \ns` a r`mas \n topul re- Renault SURSA: Anul intr`rii British American Tobacco este pre - 0 \n 1997 s` se \nfiin]eze Societa tea Na]ional` a Pe- ]elelor cu cele mai multe deschideri. zent` pe pia]a romåneasc` din 1994, iar trolu lui Petrom. |n 2004, statul romån decide s`-[i

\n Romånia: 50.000 din toamna anului 1997 fabrica nou 100.000 150.000 200.000 250.000 300.000 350.000 vån d` participa]ia \n cadrul produc`torului c`tre 17. ELECTRICA FURNIZARE 1996 construit` la Ploie[ti a \nceput s` pro - grupul austriac OMV. duc` ]i garete. |n prezent, aproape jum` - constructorul de automobile a ajuns s` contribuie „Cine controleaz` Petrom controleaz` eco no - Cifra de afaceri \n 2016: 4,1 mld. lei tate din produc]ia fabricii este trimis` la cu aproape 3% la PIB-ul Ro måniei [i s` sus]in` mia, controleaz` [i politica“, spunea fostul premier export. Compania a anun]at recent c` va peste 14.000 de locuri de munc` la uzina din Mio - Adrian N`stase pe 23 iulie 2004, \n care la Cifra de afaceri \n 2011: 1,7 mld. lei investi 60 mil. euro \n fabrica de la Ploie[ti anul acesta, veni [i nu numai. |n 1998, compania se clasa pe lo - Palatul Victoria statul romån [i-a pus sem n` tu ra valoarea investi]iei fiind tripl` fa]` de estim`rile cul cinci \n topul companiilor din Romånia, iar la pe cel mai important contract de privatizare pe Anul Actor \n tranzac]ia lunii noiembrie companiei de anul trecut. \nceputul anilor 2000 produc`torul era prezent \n care avea s`-l fac` vreodat`, \ncredin]åndu-i „per - a ajuns la aproape 2.000 de intr`rii \n cla samentul celor mai mari 20 de companii din Ro - la coroanei“ unui alt stat, Austria, repre zen tat de magazine [i care a atras noi Romånia: ELECTRICA FURNIZARE, entitate care reune[te 6. CARREFOUR ROMÅNIA månia, avånd afaceri de 450 mil. lei, valoare mai grupul petrolier OMV. La acea vreme, Petrom nume \ntre timp pre cum Au - activit`]ile de furnizare a energiei electrice din cele trei mic` decåt cea realizat` de Oltchim de exem plu, avea 60.000 de angaja]i, iar \n prezent are circa chan, Real (care a ie[it ulte- 2005 filiale ale grupului Electrica, Nord, Cifra de afaceri 2016: 5,6 mld. lei companie aflat` \n prezent reorganizare. 14.000 de salaria]i. rior) sau Lidl. Transilvania Nord [i Transilvania Sud, a fost la \nceputul acestei luni „actor“ \n una dintre cele mai Cifra de afaceri 2008: 3,8 mld. lei mari tranzac]ii semnate \n 2017 pe pia]a local`. Fondul Cifra de afaceri 2002: 274,0 mil. lei Proprietatea (FP), ac]ionar minoritar \n patru companii din grupul Electrica, [i-a våndut participa]iile de]inute petrolier` romåneasc` [i a devenit „Dialog“, cu care a func]ionat timp de cinci ani. |nfiin]at` la 1 ianuarie 2011, E.ON Energie Romå nia a c`tre Electrica \n urma unui acord cu o valoare total` de Ridic` miza pe toate formatele de magazine unul dintre cele mai mari busine- Trecerea la brandul Orange i-a adus ulterior companiei luat na[tere prin fuziunea furnizorilor E.ON Gaz 752 mil. lei. |n acest deal, participa]ia FP la Electrica ssuri din Romå nia. |n acela[i an, Anul intr`rii franceze pozi]ia de lider pe pia]a local`. Romånia [i E.ON Moldova Furnizare, avånd ca Furnizare a fost evaluat` la 167 mil. lei. GRUPUL francez Carrefour a intrat pe pia]a local` \n Lukoil a preluat rafin`ria Petro - \n Romånia: |n 1998, atunci cånd Ziarul Financiar se lansa, \n ac]ionar majoritar E.ON Romånia. Compania a avut Domeniul furniz`rii de energie a devenit tot mai anul 2001, cånd a deschis hi per marketul din Mili - tel de la Ploie[ti, care are o capa - topul celor mai mari 20 de companii din Romånia \[i f`- anul trecut o cifr` de afaceri de 4,8 miliarde de lei, \n competitiv \n ultimii ani. Astfel, num`rul companiilor tari. De atunci, re tailerul s-a extins puternic, citate de produc]ie de 2,4 milioa - 1998 ceau loc doar dou` companii, [i anume, Romtelecom u[oar` sc`dere fa]` de anul precedent. care \ncearc` s` aprind` becul \n casele oamenilor sau \n Anul intr`rii as t`zi com pania avånd peste 300 de maga zi - ne de tone pe an. Rafin`ria este (\n prezent Telekom) [i Connex (actualul Vodafone). incinta companiilor cre[te sus]inut. \n Romånia: ne sub aproa pe toate formatele exis tente - operat` de compania Petrotel Orange avea la \nceputul anului 2000 afaceri de circa 13. MOL ROMÅNIA hi per market, su per market, ma ga zine de Lukoil. 626 mil. lei, iar anul trecut a ajuns la afaceri de 4,9 18. MEDIPLUS EXIM 2001 proximi tate, online [i mix de discount [i mld.lei,. Cifra de afaceri 2016: 4,7 mld. lei cash & carry. Carrefour aco per` cele mai 9. DEDEMAN Cifra de afaceri \n 2016: 3,99 mld. lei multe seg mente de pia ]` [i continu` dezvol ta - 11. AUCHAN ROMÅNIA Cifra de afaceri 2008: 2,1 mld. lei Cifra de afaceri \n 1998: 17 mil. lei rea dup` modelul de pe pie]ele inter na]io na le. Cifra de afaceri 2016: 5,2 mld. lei Cifra de afaceri 2000: 123,0 mil. lei Cifra de afaceri 2016: 4,9 mld. lei 7. LIDL ROMÅNIA Cifra de afaceri 2008: 910 mil. lei |ntre testul bursei londoneze [i noi discu]ii de Cifra de afaceri 2008: 1,0 mld. lei Cifra de afaceri 2000: 24 mil. lei Grupul ungar MOL, \ntre achizi]ii [i noi vånzare Cifra de afaceri 2016: 5,6 mld. lei Cifra de afaceri 2006 : 70,0 mil. lei deschideri de benzin`rii MEDIPLUS Exim, cel mai mare distribuitor de Cifra de afaceri 2011: 1,7 mld. lei Fra]ii Pav`l din Bac`u au transformat afacerea GRUPUL ungar MOL este prezent pe pia]a local` din medicamente din Romånia, parte a grupului A&D \n cel mai mare business romånesc A ajuns la 33 de hipermarketuri anul 1994 [i a bifat mai multe achizi]ii pe plan local. Pharma (care include [i farmaciile Sensiblu), a fost \n Pariul pe m`rci private Astfel, compania a achizi]ionat \n 1997 re]eaua ultimul deceniu o prezen]` constant` \n topul celor mai DEDEMAN, companie controlat` de fra]ii RETAILERUL francez Auchan a intrat oficial pe pia]a AMOCO, \n 2004 com pania Shell Ro - mari companii locale, iar anul acesta surse din pia]` DISCOUNTERUL german Lild a intrat oficial pe pia]a Adrian [i Drago[ Pav`l din Bac`u, era local` \n 2006, cånd a deschis primul s`u månia, iar \n februarie 2015 a \n - spun c` firmele din grupul farmaceutic ar fi tatonate de local` \n 2011, cånd a preluat re]eaua Plus Discount cu \nainte de criz` un juc`tor regional, hiper market \n cartierul bucure[tean cheiat achizi]ia unui num`r de 42 Anul intr`rii investitori str`ini pentru o eventual` preluare. 107 magazine. Discu]iile au fost \ncepute \ns` \nc` din Anul intr`rii de locul trei, pe o pia]` a bricolajului Titan, acesta fiind \n continuare cel Anul intr`rii de ben zin`rii ENI, am pla sate \n Informa]iile despre vånzarea Mediplus [i a \n Romånia: 2009, Plus avånd la acel mo ment circa patru ani de la \n Romånia: dominat` la acea vreme de mai bun magazin al com pa niei, po - \n Romånia: zone cu trafic intens. |n prezent, farmaciilor Sensiblu nu sunt \ns` primele de acest gen, lansare. Apoi, nem ]ii de la Lidl s-au ex tins de la grupurile str`ine Prak tiker [i trivit datelor ZF. |n anii urm` tori MOL a ajuns la 210 sta]ii de 1994 mai ales c` grupul dezvoltat \n Romånia de patru zero pån` la peste 200 de unit`]i ast`zi. 1992 Bricostore. |ntre timp, \n urma unor compa nia a con ti nuat s` se ex tind` 2006 carburan]i pe pia]a local`, dup` antreprenori str`ini a f`cut \nc` din 2006 testul Anul intr`rii Retailerul are circa 1.700 de tipuri de investi]ii de peste cåteva sute de ex clu siv pe acest for mat, \ns` \n pri - ce a inaugurat dou` unit`]i la Bu[ - transparen]ei prin listarea la Bursa din Londra. \n Romånia: produ se pe raf tu rile fiec`rei uni t`]i. milioane de euro, care au dus re]eaua m` faz` ex pan siunea a fost lent`, ast - teni [i Rå[nov. |n cele dou` noi sta]ii Modelul de bu si ness Lidl este diferit de al la 48 de maga zine cu aco pe rire na]ional`, fel c` \n 2012 avea un total de 11 ma ga - este implementat conceptul Fresh Corner, 19. FORD ROMÅNIA 2011 ce lor lal]i retaileri pentru c` peste 80% din Dedeman a ajuns cea mai mare com panie cu ac]io na riat zine. Anii 2012-2013 au fost \ns` unii dintre cei mai im - adic` zone cu ali mente proaspete. articolele comercializate sunt marc` privat romånesc, \n timp ce pia]a de bricolaj este portan]i pen tru compania care a pre luat re ]ea ua Real Cifra de afaceri \n 2016: 3,7 mld. lei proprie. dominat` de b`c`uani. \ntr-o tranzac]ie regional`. Pe pia ]a local` au fost 14. ENGIE ROMÅNIA cump`rate 20 dintre cele 24 de magazine. Cifra de afaceri \n 2008: 690,0 mil. lei 8. LUKOIL ROMÅNIA 10. ORANGE ROMÅNIA Cifra de afaceri 2016: 4,7 mld. lei 12. E.ON ENERGIE ROMÅNIA |N MAI 2008, Matiz, ultimul model Daewoo asamblat Cifra de afaceri 2008: 3,7 mld. lei Cifra de afaceri 2016: 5,3 mld. lei Cifra de afaceri 2016: 4,9 mld. lei \n uzina de la Craiova, era scos definitiv din produc]ie Cifra de afaceri 2016: 4,8 mld. lei Cifra de afaceri 2000: 363 mil. lei pentru a face loc primului model Ford „made in Cifra de afaceri 2008: 4,6 mld. lei Cifra de afaceri 2008: 4,7 mld. lei Romania“. Utilitara Transit Connect a deschis Cifra de afaceri 2011: 4,2 mld. lei Cifra de afaceri 2000: 9 mil. lei Cifra de afaceri 2000: 626,0 mil. lei calea produc]iei brandului american \n ENGIE ROMÅNIA, fosta GDF SUEZ Energy Ro- iunie 2009, la un an [i trei luni de la Cre[te pariul pe energie [i mizeaz` pe online månia cu un portofoliu de peste 1,5 milioane de clien]i, 2008 preluarea oficial` a uzinei. Pe locul trei pe pia]a de carburan]i \n dou` De la brandul Dialog la pozi]ia de lider \n ocup` pozi]ia de lider al pie]ei de distribu]ie [i |n 2008, produc`torul auto din decenii telefonie mobil` E.ON ENERGIE ROMÅNIA face parte din grupul furnizare a gazelor naturale, cea mai important` zo n` este anul prelu`rii Craiova avea afaceri de 690 mil. lei german E.ON, furnizor integrat de gaze naturale [i deservit` de companie fiind Bucure[tiul. Com pa nia s-a oficiale a uzinei de [i se afla \ntre cei mai mari 30 de LUKOIL Romånia a fost \nfiin]at` \n anul 1998 [i a COMPANIA MobilRom, care a devenit Orange energie electric` pentru aproximativ trei milioane de \nfiin]at \n urma reorganiz`rii fostului Distri gaz Sud, la Craiova. juc`tori din economia local`, ajuns \n topul celor mai mari companii din pia]a Romånia în aprilie 2002, a intrat pe pia]` sub brandul clien]i \n 20 de jude]e situate \n partea de nord a ]`rii. companie preluat` de francezii de la GDF \n anul 2005. potrivit Registrul Comer]ului. ANI TOTUL ESTE BUSINESS. 19 Cum s-a schimbat fa]a bankingului local \n ultimii 19 ani [i cum au devenit b`ncile finan]atorul-cheie al economiei romåne[ti

Cum arat` la finalul lui 2016 top 42 Sistemul bancar din Cum ar`ta \n 1998 top 19 b`nci dup` active de renume \n anii 19 b`nci dup` active ‘90 au reu[it s` Romånia, finan]atorul-cheie Poz. Banca Active nete Cota de rezis te \n pia]`. de b`nci (mil. lei) pia]` (%) Din cele 42 de Poz. Banca Active totale Cot` de existau \n 1998 al economiei, [i-a schimbat 1 BANCOREX - nu mai exist`, absorbit` de BCR 2.760 21,23 bran duri 2016 (mil. lei) pia]` (%) bancare din 1998 \n 2016 num`rul juc`torilor bancari complet fa]a din 1998 2BCR 2.642 20,32 1BCR 64.068 16,28 doar 10 au r`mas a sc`zut la \n picioare \n 3CEC 1.209 9,3 \ncoace, cu fiecare an ce 2 BANCA TRANSILVANIA 51.776 13,15 2016, iar acestea 4BRD- preluat` de SocGen 1114 8,57 3 BRD-SOCGEN 50.658 12,87 sunt \n prin cipal 37 trece devenind mai robust, str`ine. Nume odat` 5 BANCA AGRICOL~ - preluat` de Raiffeisen 1055 8,11 33.420 8,49 mai bine capitalizat, dar mai 4 RAIFFEISEN BANK grele pre cum Banca 6 BANCA ION }IRIAC - preluat` de UniCredit 512 3,94 5 UNICREDIT BANK 32.687 8,3 Agricol`, Bancorex sau Banca pu]in numeros. Albina s-au pr` bu[it, iar \n acest an alte dou` nume 7 BANCPOST - urmeaz` s` fie preluat` de Banca Transilvania 447 3,44 6 CEC BANK 28.195 7,16 cu putere - Ban ca Romåneasc` [i Bancpost- vor 8 ING BANK N.V. 354 2,72 7 ING BANK 27.870 7,08 disp`rea. Banca Romåneasc` va fi abosorbit` de ANELIS BACIU OTP Bank, \n timp ce Bancpost va intra cel mai 9 BANKCOOP - nu mai exist` 352 2,71 8 ALPHA BANK 14.733 3,74 probabil sub um brela B`ncii Transilvania. 10 BANCA TURCO-ROMÅN~ - nu mai exist`/faliment 289 2,22 9 BANCPOST 11.660 2,96 |n ultimii 19 ani activele bancare au crescut de |n clasamentul dup` active \n ultimii 19 ani patru peste 30 de ori, de la 13 miliarde de lei \n 1998 la 11 EXIMBANK 238 1,83 10 GARANTI BANK 8.960 2,28 noi b`nci au intrat \n top - Banca Transilvania, aproape 400 miliarde de lei \n 2016, \n timp ce 12 ABN AMRO BANK - portofoliu la UniCredit Bank 233 1,79 11 OTP BANK 8.215 2,09 Raiffeisen, Apha [i Garanti Bank. |n prezent finan]`rile pompate \n economie s-au majorat de clasamentul bancar este condus de BCR, num`rul 37 de ori, de la 5,9 miliarde de lei la 220 miliarde de 13 BANCA INTERNA}IONAL~ A RELIGIILOR - nu mai exist`/faliment 232 1,79 12 CITIBANK 6.815 1,73 doi din pia]` \n 1998 [i la momentul respectiv aflat` lei. \n controlul statului. BCR avea la finalul anului 14 CITIBANK 188 1,45 13 PIRAEUS BANK 6.573 1,67 |n aceste condi]ii, este evident c` b`ncile au 1998 active de 2,6 miliarde de lei [i o cot` de pia]` devenit principalul pilon de sus]inere al econo miei 15 SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 128 0,99 14 BANCA ROMÅNEASC~ 6.383 1,62 de peste 20%. |n 2016 activele au fost de peste 24 locale, intermedierea bancar` (acti ve/PIB) 15 CREDIT EUROPE BANK 4.293 1,09 de ori mai mari, \ns` cota de pia]` a fost mai mic` reprezentånd \n prezent mai mult de jum`tate din 16 BANCA BUCURE{TI - preluat` de Alpha Bank 120 0,92 decåt \n 1998, respectiv de circa 16%. PIB - un salt uria[ dac` ne uit`m \n urm` cu 19 ani 17 ROBANK - preluat` de OTP Bank 117 0,9 16 EXIMBANK 4.272 1,09 cånd intermedierea bancar` era la sub 35%. Saltul cel mai remarcabil \n top \i apar]ine B`ncii 18 BANCA DE CREDIT INDUSTRIAL {I COMERCIAL - 91 0,7 17 VENETO BANCA 4.111 1,04 Transilvania care a avansat de pe pozi]ia cu Dezvoltarea economiei, dar [i cl`direa unui preluat` de Finansbank [i devenit` Credit Europe Bank 18 INTESA SANPAOLO 4.089 1,04 num`rul 19 pån` pe locul doi, amenin]ånd serios sistem financiar modern au atras tot mai mul]i 19 BANCA TRANSILVANIA 87 0,67 19 LIBRA INTERNET BANK 3.392 0,86 suprema]ia BCR. Banca Transilvania aproape c` juc`tori, \n special interna]ionali, \n bankingul nici nu exista \n urm` cu 19 ani, \n condi]iile \n care local. Treptat, grupurile interna]ionale [i-au f`cut avea o cot` de pia]` de numai 0,7%. |n prezent tot mai mult loc \n pia]a bancar` local`, romånesc a trecut de la un sistem bancar Achizi]iile str`inilor au dus implicit la juc`torilor bancari a sc`zut la 37, o cifr` considerat` banca de la Cluj a trecut de 13% [i a devenit unul dezvoltåndu-se \n principal prin achizi]ii. Prin predominant cu capital romånesc [i controlat de restrångerea num`rului de actori din pia]`. Dac` \n de unii speciali[ti [i chiar bancheri \nc` mare pentru dintre cei mai puternici juc`tori din industria aceste prelu`ri succesive, sistemul bancar stat la unul controlat de grupuri str`ine. 1998 BNR num`ra 42 de b`nci, \n 2016 num`rul dimensiunea economiei romåne[ti. Pu]ine branduri bancar` local`.

Dup` 19 ani, bursa de la Bucure[ti \nc` are un rol marginal \n finan]area economiei

LIVIU POPESCU ridicat grad de risc, clien]ii se pot orienta spre de 100.000 de euro, peste plafonul de garantare al [i o capitalizare de 443 milioane lei, potrivit BVB. care criza datoriilor din Rusia i-a speriat pe fonduri de obliga]iuni, cu randamente de 4-5% \n Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare, plus Printre companiile din componen]a ini]ial` se investitorii str`ini care de]ineau ac]iuni \n Europa de up` 19 ani de la apari]ia primei edi]ii a ultimele 12 luni, potrivit datelor AAF. 13% fa]` de S1/2016. Soldul cumulat al acestei num`rau Arctic, cel mai mare produc`tor de Est. Ziarului Financiar, indicele bursier Reprezentan]ii industriei fondurilor de investi]ii categorii de depozite era de 29 mld. lei, plus 16%. frigidere din Europa de Est, delistat de la BVB \n La doar un an de la lansare, indicele sc`dea sub BET, referin]a bursei romåne[ti, a urcat spun c` principala barier` \n cre[terea [i mai rapid` Evolu]ia num`rului de conturi peste plafon la 2003, Automobile Dacia sau Azomure[ Tårgu- valoarea de 300 de puncte, adic` minus 70% din D de 21 de ori [i a „supravie]uit” furtunilor a fondurilor de investi]ii este dat` de nivelul redus burs` a fost determinat` de cre[terea pie]ei bursiere, Mure[, ambele delistate. De-a lungul timpului, 36 de valoare \n decurs de un an. iscate de dou` crize, din care una l-a trimis la minime de informare al clien]ilor romåni \n zona financiar`. care implicit a majorat portofoliile investitorilor, dar companii au fost incluse \n BET. Ulterior cota]iile [i-au revenit pe fondul cre[terii istorice. Dar chiar dac` din noiembrie 1998 \ncoace [i datorit` list`rilor mari din acest interval de timp |n prezent, indicele principal se afl` la circa 7.700 economice, al sc`derii infla]iei [i a dobånzilor, cåt [i indicele BET a urcat de la circa 370 de puncte la Investitori versus deponen]i care au atras clien]i pe burs`, ceea ce a ridicat [i de puncte [i include 13 companii cu o valoare de ca urmare a aproprierii datei de aderare a Romåniei 7.730 de puncte, fa]` de un avans de 160% cåt are Circa 11.170 de conturi de tranzac]ionare cu o lichiditatea. pia]` de aproape 34 miliarde de lei. la Uniunea European`, ceea ce a determinat ca indicele Dow Jones - referin]a bursier` a celei mai valoare mai mare de 20.000 de euro, plafonul maxim Lansarea indicelui BET la finele anului 1997 nu investi]iile \n ac]iuni s` devin` tot mai populare atåt mari economii din lume, pia]a de capital din de compensare, figurau la finele primului semestru Dou` decenii de BET, dou` crize a venit \ntr-un context de pia]` ideal, \n condi]iile \n \n råndul investitorilor locali, cåt [i \n råndul celor Romånia \nc` r`måne un pion cånd vine vorba de \n statisticile Fondului de Compensare a Indicele BET a \mplinit pe 19 septembrie str`ini. Dup` aderare, criza mondial` pornit` \n finan]area economiei. Investitorilor, plus 30% fa]` de 2015. dou` decenii de existen]`, perioad` de SUA \[i \nfigea ghereale [i \n bursa romåneasc`, Chiar dac` statisticile se refer` doar la num`rul timp \n care a trecut prin dou` crize 10.814 Bursa atinge maximul istoric record, de 10.814 pr`bu[ind indicele de la circa 10.000 de puncte \n Doar 5% din finan]are se face la burs` de conturi, \n condi]iile \n care un investitor poate financiare, structura sa a fost schimbat` 24 iul.’07 puncte. Avea s` vin` criza. vara anului 2007 la circa 4.300 de puncte \n toamna- Bursa de la Bucure[ti nu a reu[it s` se impun` \n dispune chiar [i de 2-3 conturi, anali[tii din pia]` din temelii, iar multe companii din iarna anului 2008. ultimii 19 ani ca o surs` adev`rat` de finan]are sus]in c` num`rul investitorilor la burs` cu portofolii componen]a ini]ial` au disp`rut de la pentru companii, \n condi]iile \n care unele dintre mai mari de 20.000 de euro este apropiat de 11.000, burs`. 8.455 cele mai mari list`ri au venit \n principal dup` anul \ntrucåt nu sunt foarte mul]i investitori la burs` care Indicele BET [i-a \nceput istoria 15 nov ‘17 2012. s` aib` mai multe conturi de aceast` valoare. pe 19 septembrie 1997 de la un |n februarie se listeaz` Erste Group BVB lanseaz` Doar 5% din finan]area companiilor din Spre compara]ie, circa 28.100 de persoane fizice nivel de 1.000 de Bank (EBS), ac]ionarul majoritar al indicele BET-TR, Romånia se face \n prezent prin intermediul Bursei aveau la finele primului semestru depozite mai mari puncte, cu 10 companii BCR, aceasta fiind prima primul indice de tip de Valori de la Bucure[ti \ntr-un orizont de timp 7.615 companie str`in` care vine la total return, construit scurt [i mediu, fa]` de 80% cåt este ponderea \n Indicele BET a urcat de 21 de ori 4 febr.’08 Bursa de la Bucure[ti. pe structura indicelui SUA, [i 20% cåt este \n Europa, potrivit datelor de referin]` al pie]ei, transmise de operatorul pie]ei de capital. Evolu]ia indicelui BET de la apari]ia primei edi]ii a ZF BET. Pe partea de retail, b`ncile iau fa]a pie]ei de [i pån` \n prezent (puncte) capital cånd vine vorba de valoarea depozitelor 2.282 atrase versus valoarea investi]iilor plasate \n fonduri 22 sept.’14 8.455 mutuale, unele dintre cele mai simplu de utilizat 7.656 16 mai ‘16 instrumente financiare. Prima edi]ie a ZF Se listeaz` Petrom [i 28 mart. ‘06 vede lumina zilei. BRD ceea ce Bursa versus b`nci Indicele bursier determin` o cre[tere Se listeaz` Digi Persoanele fizice aveau la finele lunii septembrie BET avea deja o puternic` a Bursa este Communications, depozite bancare de 171 mld. lei, \n timp ce activele existen]` de un an capitaliz`rii [i a valorii transformat` din care are cea mai pe retail ale fondurilor de investi]ii erau de circa 18 [i se afla \n fa]a tranzac]iilor din pia]`. institu]ie de interes mare ofert` mld. lei, ceea ce \nseamn` un grad de penetrare al primului s`u test: |n prezent Petrom public \n societate public` de fondurilor \n depozite bancare de 10,7%, potrivit criza datoriilor din este cea mai mare pe ac]iuni, iar cele Criza mu[c` adånc vånzare ac]iuni a datelor BNR [i ale Asocia]iei Administratorilor de Rusia. companie listat`. circa 70 de societ`]i din pia]a de unei entit`]i de brokeraj primesc capital private Fonduri din Romånia (AAF). 2.282 Ponderea este \n jur de 10-11% din anul 2014 616 pachete egale de romåneasc`. (940 mil. lei). 4 febr.’09 \ncoace chiar dac` dobånzile pl`tite de bancheri 366 29 ian. ‘01 ac]iuni. Se listeaz` Indicele BET pentru depozite s-au pozi]ionat pe o pant` puternic 16 nov. ‘98 Transelectrica. scade la descendent` [i au ajuns \n prezent chiar [i sub 1% pe minimul istoric. an. Pe de alt` parte, randamentele \n cazul fon - durilor de investi]ii \n ac]iuni sunt [i de 20-30% \n ultimele 12 luni, evolu]ie datorat` cre[terii bursiere 2016 2017 2014 2015 2012 2013 2010 2011 2008 2009 2006 2007 2005 2004 2002 2003 1999 2000 2001 din Romånia. Cum cele din urm` au [i cel mai 1998 ANI TOTUL PENTRU BUSINESS. TOTUL ESTE BUSINESS.

19 Vineri, 17 noiembrie 2017 WWW.ZF.RO; [email protected]; TEL.: 0318.256.288 Romånia din 1998 versus Romånia din 2016: tr`im, consum`m [i c`l`torim mai mult

Speran]a de via]` a popula]iei a crescut cu 13 ani, romånii se c`s`toresc cu 5 ani mai tårziu, num`rul absolven]ilor de facultate a crescut, iar programatorii au luat locul bancherilor \n topul celor mai bine pl`ti]i salaria]i. Sunt 200 de spitale private noi fa]` de doar 2 \n 1998. ZF prezint` ast`zi un set de 19 indicatori atipici care arat` cum a evoluat Romånia din 1998 \ncoace. Adelina Mihai

A CRESCUT VÅRSTA MAMELOR dar este [i un indicativ pentru migra]ia popula]ei LA PRIMA NA{TERE SE NASC CU 47.000 DE COPII TRAFICUL DE PASAGERI SPITALELE PRIVATE, \nspre zona urban`, care ofer` mai multe oportunit`]i MAI PU}IN PE AEROPORTURI A CRESCUT UN BUSINESS CARE A |NFLORIT de carier`. VÅRSTA MEDIE a mamei la prima na[tere a DE OPT ORI POPULA}IA {COLAR~ A SC~ZUT CU 22% crescut cu 3,6 ani \n ultimii 19 ani, atåt \n mediul um`rul de n`scu]i-vii a sc`zut cu ac` \n urm` cu 19 ani existau doar urban, cåt [i \n mediul rural, ajungånd la o medie de aproape 47.000 fa]` de situa]ia de dou` spitale private \n Romånia, aproape 27 de ani, arat` datele Institutului Na]ional N acum 19 ani, pe fondul amån`rii raficul de pasageri pe aeroporturile din D num`rul acestora a dep`[it 200 anul POPULA}IA [colar` a sc`zut cu 22% \n ultimii 19 de Statistic`. Astfel, dac` o femeie din ora[e n`[tea, na[terii primului copil [i al migra]iei externe a Romånia a ajuns anul trecut la circa 16 trecut. Operatorii priva]i au investit zeci de ani, ca urmare a sc`derii natalit`]ii de dup` 1990. \n medie, primul copil la vårsta de 24 de ani \n 1998, popula]iei. |n 2016 s-au n`scut numai 190.000 T milioane de oameni, fiind de opt ori milioane de euro \n ultimii ani \n deschiderea Popula]ia Aproape 3,6 milioane anul trecut vårsta de copii \n Romånia, \n timp ce al]i 20.000 – mai mare decåt \n urm` cu 19 ani. de noi clinici [i spitale private, dotate cu de copii sunt [colariza]i Vårsta medie medie la prima na[tere 25.000 de copii au fost n`scu]i de mamele [colar` \n prezent \n sistemul a mamei la \n urban se apropia de romånce din str`in`tate. Speciali[tii \n 1998* na]ional de \nv`]`- 29 de ani. De aseme - demografie spun c` nu se poate opri acest De opt 1999* de spitale sprivate exist` månt, cea mai mare prima na[tere 2000 1998: 4.631.164 nea, indicatorul a cres- fenomen al sc`derii natalit`]ii, \ns` statul ori mai \n Romånia \n 2016 fa]` pon dere fiind \n sis - 2001 200 de dou` \n 1998. cut semnificativ [i \n poate crea o strategie na]ional` pe termen multe 2002 temul de stat. Popu- 1998: 23,3 ani me diul rural, de la 22 de lung pentru \ncurajarea natalit`]ii. |n Fran]a, 2003 2016: 3.597.280 la]ia [colar` va con ti - ani \n 1998 la peste 24 de exemplu, s-a dus o astfel de politic`, iar c`l`torii 2004 nua s` scad` [i \n ur m` - 24,4 ani \n urban de ani \n 2016. |n Bu- natalitatea a crescut, una dintre m`surile din 2005 echipamente moderne, cu rezerve ce asigur` torii ani, spun spe - cure[ti, cea mai dez - aceast` strategie fiind stabilirea impozitului pe cu 2006 confortul pacientului, de[i exist` [i spitale ciali[tii, avånd \n vede re c` natalitatea a tot sc`zut, 22,1 ani \n rural 2007 voltat` zon` din punct salariu \n func]ie de num`rul de copii n`scu]i. avionul 2008 private cu 3 sau 4 paturi. Cei care au investit \n iar migra]ia extern` a crescut. de vedere economic, \n 2009 spitale private targheteaz` pacien]ii cu 2016: 26,9 ani 1998 vårsta medie a Evolu]ia 2010 venituri peste medie [i mari, avånd \n vedere SPERAN}~ DE VIA}~, CU 13 ANI mamei la prima na[tere num`rului 2011 c` o noapte de spitalizare (doar cazarea) cost` 28,6 urban de pasageri 2012 MAI MARE a fost de 26,6 ani, iar 2013 \ntre 200 [i 300 de lei. 1998* \n perioada 24,4 rural anul trecut a ajuns la Se nasc 2014 INS, Asocia]ia Aeroporturilor din Romånia 1999* 1998-2016 \n peste 30 de ani. 2000 2015 S-au 1998* SPERAN}A de via]` a crescut cu 13 ani, de la 62 la cu 20% 2001 ]ar` (mil.) 2016 SURSA: 1999* 75 de ani, acesta fiind unul dintre cei mai importan]i 2000 2002 0 2 4 6 8 ROMÅNII SE C~S~TORESC CU 5 ANI mai 10 12 14 16 18 construit 2001 indicatori pentru economie. De[i, aparent, speran]a 2003 de via]` a romånilor a crescut semnificativ, Romånia MAI TÅRZIU pu]ini 2004 aproape 2002 2005 Cre[terea num`rului de pasageri a fost 2003 este departe de situa]ia din alte ]`ri. copii 2006 generat` atåt de cre[terea num`rului de 200 de 2004 ROMÅNII se c`s`toresc, \n medie, cu 4- 5 ani mai 2007 turi[ti, dar [i pe fondul major`rii num`rului de 2005 DE 30 DE ORI MAI MUL}I METRI P~TRA}I 2008 spitale 2006 tårziu fa]` de acum 19 ani, arat` datele Statisticii. O Evolu]ia zboruri de tip low-cost [i a unor investi]ii \n 2007 num`rului de 2009 DE BIROURI |N CAPITAL~ cre[tere mai mare a 2010 modernizarea aeroporturilor. Totodat`, pe private 2008 Vårsta medie vårs tei la care se n`scu]i-vii \n 2011 fondul deficitului de infrastructur` rutier`, a 2009 c`s`toresc prima dat` se ultimii 19 ani 2012 crescut foarte mult [i al num`rul de pasageri Evolu]ia 2010 PRINTRE cl`dirile de birouri considerate moderne 2011 a so]ilor la \nregistreaz` \n råndul 2013 de pe cursele interne. Operatorii aerieni num`rului de pentru Bucure[tiul anului 1998 se num`rau 2014 spitale 2012 femeilor, avånd \n INS Tarom, Blue Air, Wizz Air [i Ryanair 2013 complexul World Trade Center din Pia]a Presei, prima 2015 private \n vedere c` romåncele 2016 conecteaz` \n prezent Bucure[tiul de cele mai 2014 INS Bucharest Financial Plaza (fostul turn Bancorex, \n c`s`torie s-au c`s`torit pentru SURSA: importante ora[e de ]ar`, iar Blue Air a pariat perioada 2015 prezent sediu al BCR) de pe Calea Victoriei sau 0

2016 SURSA: prima dat`, \n medie, la chiar pe zborurile regionale care leag` ora[e 1998 -2016 sediul Bursei de lång` Armeneasc`, astfel c` stocul 1998: 24,9 ani – femei 0 50 50.000 70.000 90.000 100 150 200 250 29,4 ani \n 2016. 110.000 130.000 150.000 170.000 190.000 210.000 230.000 250.000 precum Constan]a, Timi[oara, Ia[i sau Cluj. de centre de afaceri era la acea vreme de sub 80.000 28,4 ani – b`rba]i |n 1998, vårsta me - mp. Treptat, situa]ia a \nceput s` se schimbe, iar die a fe me ilor la prima stocul a crescut de 30 de ori \n acest interval. c`s`torie era de 24,9 2016: 29,4 ani – femei ani. Amånarea c` s` - {ASE DIN ZECE GOSPOD~RII 32,7 ani – b`rba]i toriei re prezint` o schimbare generat` de RE}EAUA DE AUTOSTR~ZI S-A EXTINS, economie \n 1998, la fel ca IT-i[tii \n 2016. |n topul VÅNZ~RILE DE AUTOTURISME NOI, AU CALCULATOARE mai multe motive, por- DAR INSUFICIENT sectoarelor cu cele mai mari salarii din 1998 se mai SIMILARE CU CELE DIN 1998 nind de la dorin]a femeilor de a-[i dezvolta o carie r` afl`, pe lång` banking, energia, industria extractiv`, |n urm` cu 19 ani, doar 1% dintre gospod`riile pån` la ne siguran]a dat` de nivelul sc`zut de trai al po[ta [i telecomunica]iile [i administra]ia public`. din Romånia erau dotate cu un calculator, \ns` ti nerilor, spun spe ciali[tii. DE{I re]eaua de autostr`zi din Romånia a crescut CU 115.000 de autoturisme noi våndute pe an, situa]ia este complet diferit` \n 2016, cånd [ase din cu 634 de km \n ultimii 19 ani, Romånia nu a avut Top 5 sectoare cu cele mai Romånia este la acela[i nivel de vånz`ri ca \n urm` zece locuin]e au un CONSUMUL DE BERE S-A DUBLAT un progres semnificativ cu 19 ani, arat` datele statistice. Gradul de calculator. Cre[terea la acest capitol. Mai mult Num`r mari salarii \n 1998 Cu toate acesta, pia]a auto a \nregistrat \n 2016 dotare cu competi]iei \n råndul decåt atåt, anul trecut de kilometri al treilea an consecutiv de cre[tere, cu un plus de produc`torilor de PC- UN ROMÅN consum`, \n medie, 88 de litri de Romå nia a \nregistrat Nr. Sector Salariul mediu 18%, volumul fiind foarte aproape de cel PC-uri uri, sc`derea pre]u - bere pe an, cantitate dubl` fa]` de situa]ia din 1998, „recor dul“ de a nu inau - de autostrad` crt. net fa]` salariul \nregistrat \n primul an al crizei pe pia]a auto, (% din gospod`rii) rilor calculatoarelor [i arat` datele Statisticii, iar romånii au ajuns astfel \n gura niciun kilo metru mediu net pe potrivit unei analize realizate de Asocia]ia digitalizarea au con- economie (raport) topul celor mai mari nou de autostrad`, in - 1998: 113 km Produc`torilor [i Importatorilor de Automobile. 1998: 1,1 % dus la aceast` evolu]ie. Consumul consu ma tori de bere frastructura modern` r` - 1 B`nci 2,65 Dac` \n 1998 pre]ul din Eu ropa. månånd la 747 km, po- UN APARTAMENT CU DOU~ CAMERE unui Mac era de 1.898 2 Energie electric` [i termin` 1,76 de bere Consi derate un trivit datelor Institutului 2016: 747 km DIN ZONA MALL VITAN COST~ DE 2016: 61 % de dolari (ajustat cu barometru al eco no - Na ]ional de Statistic`. 3 Industria extractiv` 1,61 in fla]ia), \n prezent (litri/capita/an) miei, vånz`rile de bere ZECE ORI MAI MULT pre]ul este de 1.305 1998: au reflectat cre[terea NUM~RUL DE ACCIDENTE RUTIERE 4 Po[t` [i telecomunica]ii 1,60 dolari, iar capacitatea acestora este de o mie de ori puterii de cump`rare, 5 Adminsitra]ie public` [i ap`rare 1,32 mai bun`. 44,2 litri per capita/ an iar evolu]ia pozitiv` a A CRESCUT DE 4 ORI PRE}UL apartamentelor cu dou` camere din zona atras marii berari ai Salariul mediu net 104 mallului Vitan din Bucure[ti a crescut semnificativ \n EXPORTURILE DE BUNURI 2015: pe economie RON/ lun` lumii precum Heine - NUM~RUL de acciden te rutiere cauzatoare de perioada 1998-2016, dar aceast` cre[tere ascun de AU CRESCUT DE 8 ORI 88,3 litri per capita/ an ken, SABMiller sau v` t`m`ri corporale a cres cut de aproape patru ori infla]ia semnificativ`. Dac` la prima ve dere s-ar Molson Coors. \n ultimii 19 ani, ajun gånd la aproape 31.000 \n Top 5 sectoare cu cele mai putea spu ne c` majo ra - 2016, potrivit datelor de Accidente mari salarii \n 2016 rea pre ]u rilor imo - Pre] apartament ROMÅNIA a exportat anul trecut exporturi de NUM~RUL DE MEDICI A CRESCUT la Statistic`. Totu[i, dac` biliarelor ar fi de peste dou` camere bunuri \n valoare-record de peste 57 de miliarde de CU O TREIME \n 1998 au existat 2.778 rutiere grave Nr. Sector Salariul mediu 1.500%, \n termeni re - euro, de opt ori mai mult decåt \n urm` cu 19 ani, de persoane decedate \n crt. net fa]` salariul ali, ajustate la infla]ia Bucure[ti arat` datele INS. Dac` \n urm` cu dou` decenii spe - ur ma unor accidente ru - 1998: 8.457 mediu net pe de 45% din perioada cializarea Romå niei la NUM~RUL de medici a crescut cu o treime \n tie re (adic` 27% din to - 1998-2016, cre[terea Exporturi de export era industria economie (raport) 1998: 5.000 de euro ultimii 19 ani, ajungånd la peste 57.000 \n 2016, arat` talul accidenta]ilor, de pre ]ului me diu ajunge textil` – cånd se produ - 1 Servicii IT 2,64 bunuri datele Statisticii. 9.999 persoane \n acel 2016: 30.751 la 1.035%. Totu[i, ma- cea \n special \n re gim De[i sistemul medical romånesc sufer` de un deficit an), \n 2016 num`rul 2 Extrac]ia petrolului brut [i a gazelor 2,40 jo rarea este sem - 2016: 75.000 de euro de lohn - din 2008 \n - de personal \n domeniul sanitar ca urmare a mor]ilor din accidente nifciativ`, iar cre[terea 1998: 7,4 mld. euro coace, odat` cu avan - migra]iei masive a medicilor romåni \n str`in`tate, rutiere a fost de 1.913 (adic` 4,6% din totalul celor 3 Transporturi aeriene 2,17 este pus` pe seama sul exporturilor gene- situa]ia a \nceput s` se 41.475 de accidenta]i). 4 Asigur`ri [i pensii private 2,15 cererii tot mai mari de locuin]e \n Capital`. 2016: 57,4 de euro rate de Dacia, specia li - mai tempereze \n 2,11 zarea Ro måniei la Num`rul de ultima perioad`, ca |N 1998, BANCHERII CÅ{TIGAU 5 Industria grea* ROMÅNIA ARE MAI MUL}I LICEN}IA}I, export o repre zint` medici urmare a cre[terilor sa- CEL MAI BINE. |N 2016, LOCUL LOR Salariul mediu net 2.046 |N CIUDA SC~DERII POPULA}IEI produc]ia mijloacelor de transport. lariale acordate per- pe economie RON/ lun` sonalului medical prin A FOST LUAT DE PROGRAMATORI 1998: 42.498 NOT~: *Fabricarea produselor de cocserie [i a produselor ob]inute din prelucrarea NUM~R DE UTILIZATORI DE decizii ale Guvernului. ]i]eiului SURSA: INS De[i \n intervalul 1998-2016 popula]ia ]`rii a Pe de alt` parte, sc`zut cu aproximativ 11%, num`rul absolven]ilor de TELEFONIE MOBIL~ 2016: 57.304 datele Colegiului Me di - TOPUL angaja]ilor cu cele mai mari salarii din facultate a crescut cu cilor arat` c` peste economie s-a transformat complet \n ultimele dou` Absolven]i aproximativ 27%. DAC~ \n urm` cu dou` decenii doar 700.000 de 14.500 de medici au decenii, astfel c` dac` \n 1998 angaja]ii din b`nci |n 2016 doar dintre aceste sectoare - industria de facultate Acest grad accelerat de locuitori (adic` doar 3% din popula]ia stabil` a depus cereri pentru a pleca \n str`in`tate \n ultimii aveau cele mai mari salarii, \n 2016 podiumul a fost extractiv` - mai este prezent \n topul celor care cre[tere al populatiei Romåniei de atunci, de 22 mil. persoane) utilizau [ase ani. ocupat de angaja]ii din sectorul serviciilor ofer` cele mai mari mari cinci salarii medii pe care termin` cursurile telefonia mobil`, avansul tehnologic a f`cut posibil 1998: 63.622 Cei mai mul]i medici din Romånia lucreaz` \n infomartice. Totu[i, raportul dintre cel mai bine economie. Cel mai bine pl`ti]i angaja]i din universitare este o con- ca, \n prezent, num`rul de utilizatori de telefonie Bucure[ti, Timi[ [i Cluj, zone care concentreaz` o pl`ti]i angaja]i din economie versus nivelul Romånia \n 2016 lucreaz` \n IT, extrac]ia secin]` a cre[terii busi- mo bil` s` dep`[easc` num`rul de locuitori. |n 2016, treime din totalul celor 57.300 de medici (cu excep]ia salariului mediu s-a p`strat acela[i [i \n 1998 [i \n petrolului, transporturi aeriene, asigur`ri [i 2016: 80.815 nessurilor din \nv` ]` - statisticile arat` c` 22,9 mil. romåni erau utilizatori denti[tilor) activi \n Romånia \n 2016. 2016: bancherii cå[tigau 2,6 salarii medii pe industria grea. måntul superior privat, de telefonie mobil`.