U n i c a t : „CESAROM Cluj-Napoca - se implică!” U n p r o i e c t singura um anitar, care v iz e a z ă • s u s ţ i n e r e a localitate din materială a lucrărilor de reparaţii la 12 clinici din ţară fără buget circuitul sanitar Premierul Adrian Năstase a r o m â n e s c SIMBÂTÂ-DUMINICÂ, ANUL JOII NR. 3241 7-3 IULIE 2001 declarat, vineri, în cadrul ISSN 1220-3203 teleconferinţei cu prefecţii, [ http://www.dntcj.ro/adevaruf] ^ 16 PAGINI 3 .0 0 0 LEI preşedinţii Consiliilor Judeţene şi şefii serviciilor descentralizate, că municipiul Cluj-Napoca a rămas singura Andrei Marga a demisionat din funcţia de preşedinte al PNTCD: localitate de pe tot cuprinsul ţării care nu are buget local. La Un paradox rîndul său, ministrul ””3i te i ‘ ' ...... Administraţiei publice locale, Octav Cozmâncâ, i-a cerut a p a r e n t prefectului judeţului, Vasile Soporan, să asigure pregătirea şedinţei Consiliului local de VALER CHIOREANU 63 63 S Q II* 611 săptămîna viitoare care să adopte buge'tul, “indiferent dacă \oate ar trebui să ne întrebăm Domnului Vasile Lupu, vrea sau nu primarul Funar”. • dacă expresia' devenită celebră Este extrem de puţin probabil Un partid ca Funar să prezinte CL în România - “ca la noi la Prim Vicepreşedinte al PNŢCD proiectul de buget, primarul nimenea”, este folosită şi în alte ţări. în I Domnului Victor Ciorbea, Germania sau Franţa, de pildă, unde, de refuzînd să . recunoască asemenea, se pot întîmpla lucruri trist | Preşedinte al Comitetului Naţional de Conducere legitimitatea acestui for. deosebite, a căror repetare să-i Precizăm că, în conformitate cu Profesorul Andrei Marga, rectorul I D o m n ilo r, îndreptăţească pe nemţi sau francezi să Legea 215 (a Administraţiei Universităţii “Babeş-Bolyai”, şi-a înaintat, | Mă adresez Dvs., în calitate de caute cuvintele necesare pentru a sintetiza publice), primarului îi revine vineri, demisia din funcţia de preşedinte . lideri statutari ai PNŢCD, şi, prin ceva care să-i deosebească de alte neamuri. sarcina de a prezenta proiectul al PNŢCD, după aproape şase luni de la ' Dvs., Biroului ■ Naţional, de “Ca la noi la nimenea” cred că este o de buget. Prefectul Vasile Congresul din 20 ianuarie 2001, unde I Conducere, Delegaţiei Permanente,' expresie inventată în România, pentru a Soporan se va întîlni, luni, cu nemulţumirea ţărăniştilor faţă de vechii defini, nu o situaţie de confort material | Comitetului Naţional de Conducere consilierii locali pentru a mai lideri a fost atît de_ puternică .incit ■ şi oricărui alt for abilitat, cu sau spiritual, cum ar putea fi cazul discuta pe terna bugetului, profesorul a cîştigat detaşat. In schimb, Germaniei sau Franţei, ci, dimpotrivă, de solicitarea de a accepta demisia precizînd că este nevoie de Biroul Naţional de Conducere a rămas a oferi amărîţilor acestei ţări posibilitatea I mea-din funcţia de preşedinte al măsuri “mai ferme”. în ceea ce dominat de către foştii lideri, mai toţi ostili de a da forma concretă nenorocirilor | PNŢCD, cu data înregistrării priveşte eventualitatea unei. lui Marga, ceea ce a dus la blocarea multor abătute asupra” lor. Nenorociri care | actului de faţă, şi de a aplica concilieri dintre poziţiile lui iniţiative de reformare a partidului. Iar una persistă, manifestindu-se de prea mult timp regulile de succesiune prevăzute de Funar şi a restului lumii, dintre principalele obiecţiuni aduse pentru a nu deveni cronice. I Statut. prefectul apreciază că acest rectorului clujean a fost că nu este la fel Ce se ascunde în spatele expresiei de | Nu voi face cronica lucru ar fi posibil “într-o stare de vechi în partid ca ceilalţi(l). deznădejde, paradoxal, uneori liniştitoare, | evenimentelor pentru fi justifica de normalitate”. în plus, Măturat din Parlament la alegerile din amintită mai sus? Sau, mai degrabă, ce a ■ demisia. Menţionez doar că am de acute, incit partidul era sortit Soporan şi-a exprimat îndoiala noiembrie 2000 în urma unei guvernări determinat apariţia şi menţinerea ei în • preluat preşedinţia în contextul scindării şi, probabil, că acest lucru se poate produce extrem de hulite şi, nu în ultimul rînd, a limbajul oamenilor obişnuiţi? Nu e greu I congresului PNŢCD din 20 anonimatului. Mi-am însuşit atît timp cît primarul îl puternicelor lupte interne pentru putere, de dat un răspuns. Iată-1. România se află ianuarie 2001, în care - spre a cita argionentarea după care, dacă nu bombardează zilnic cu cîte cinci PNŢCD se pare că nu a învăţat prea multe pe ultimul loc în toate clasamentele un observator internaţional prezent candidez, îmi asum o vină morală scrisori în care cere alegeri alcătuite de organisme europene ______Titus CRĂCIUN - candidaturile s-au prezentat atît ______anticipate. specializate în indiferent ce domeniu. De continuare în pagina a 6-a de slab, iar confruntările erau atît continuare în pagina a 6-a , ' Titus CRĂCIUN la cel mai mic nivel al produsului naţional brut pe cap de locuitor, la cei mai mulţi bolnavi de cancer ori tuberculoză prost A v a n s ă r i trataţi, de la cel mai scăzut nivel de trai, pînă la cea mai înaltă rată a sărăciei la Eliminarea vizelor nivel naţional, de la cele mai puţine tuburi în M ifia clujeană de pastă de dinţi ori bucăţi de săpun este primul pas Cu ocazia Zilei Poliţiei Române, 9 ofiţeri şi 13 subofiţeri folosite pe cap de locuitor, pînă la cele din cadrul Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj au fost mai puţine proteine din came consumate concret spre Europa avansaţi, vineri, în grad. Printre cadrele care au fost înaintate de populaţie, de la cele mai mici producţii în grad înainte de termen se numără şeful Serviciului Poliţiei Vasile Puşcaş, negociatorul şef al \ V-", de grîu ori porumb la hectar, pînă la cei Rutiere, colonelul loan Antonesei, şi maiorul Marius României jientru Uniunea Europeană, a mai puţini bani alocaţi de la buget pentru declarat, jbi seara, la Cluj, că eliminarea Luduşan, şeful Biroului Judiciar din cadrul Poliţiei sănătate şî cultură - în final, cea mai vizelor este un prim pas concret spre Municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, cu ocazia Zilei scăzută speranţă de viaţă între toate Europa. Puşcaş nu crede că va exista o Poliţiei, pentru rezultate deosebite pe linie de muncă a fost popoarele continentului european. afluenţă masivă de români doritori de vize, la un pahar de şampanie, cu ocazia zilei avansat în grad înainte de termen şi maiorul Laurenţiu -Să amintesc alte constatări ale după ridicarea obligativităţii acestora pentru sale de naştere. Ministrul delegat pentru Moldovan, şeful Biroului Cercetări Penale, ofiţerul care institutelor de cercetare a vieţii din ţară şi spaţiul Schengen. integrarea în UE împlineşte duminică, 8 instrumentează cauza în care primarul municipiului Cluj- străinătate? Ori să vă întreb de ce credeţi Negociatorul şef face apel la românii care iulie, 49 de ani. Pe această cale, îi urăm Napoca, Gheorghe Funar, este cercetat pentru abuz în că românii nu au încredere în măsurile de vor călători în spaţiul Schengen să adopte „La mulţi ani” şi continuarea cît mai serviciu contra intereselor publice. Ceremonia a avut loc la reformă anunţate de toate guvernele „o conduită europeană” şi să respecte legile fructuoasă a eforturilor depuse pentru sediul Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, după care cei postdecembriste, indiferent de culoarea lor ţărilor în care vor merge. Puşcaş a invitat integrarea europeană a României! avansaţi au participat, împreună cu familiile lor, la o serbare politică? Cercetaţi sondajele de opinie din presa, după oferirea declaraţiilor amintite, Andreea MARCU cîmpenească în Complexul Unirea. ultimii zece ani şi veţi constata că absolut Cosmin PURIS toate înregistrează o stare de neîncredere în buna intenţie a guvernelor de a le schimba viaţa şi în posibilitatea r n iU m r i guvernanţilor de a oferi soluţii pentru redresarea situaţiei dezastruoase în care au adus ţara “cei de dinaintea lor”. După cîteva luni de euforie, românii cad în neîncredere. Oarecum paradoxal, ei sînt Secţia Parchetelor Militare privire Ia Ordinul de delegare a februarie a.c., iar ordinul este din promis iui Gabor facilitarea refuză să trimită instanţei militare convinşi de necesitatea reformei, dar anchetatorilor Ilie Botoş şi Vasile luna aprilie, ceea ce înseamnă că întreruperii executării pedepsei cu ordinul de delegare a procurorilor Babiciu. Tribunalul Militar făcută altfel decît încearcă guvernanţii. actele întocmite de procurori sînt închisoarea, pe motive de sănătate. Iată, ultimul sondaj efectuat pe parcursul care au făcut ancheta în cazul Teritorial Bucureşti urmează să nule. Colonelul Vitan a negat aceste lunii iunie relevă constatarea majoritară Gherla, inexistenţa- la dosar a decidă dacă va hotărî punerea în La termenul de vineri, Gabor acuzaţii, spunînd că relaţia sa cu (53 Ia sută) că ritmul privatizării este prea- acestui act oficial puţind determina libertate a lui Floricel Vitan, fost Lajos, soţia şi fiul său ar fi trebuit Gabor a fost doar aceea dintre lent, dar şi refuzul de a accepta ca statul anularea documentelor întocmite ofiţer al Serviciului Independent de să fie aduşi de poliţişti la procesul să-şi ia mina de pe întreprinderile mari de anchetatori şi punerea în Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) celor doi ofiţeri, ei fiind citaţi cu vînzător şi cumpărător. Vitan vroia producătoare de pierderi (45 la sută), care, libertate a colonelului Floricel din cadrul Ministerului de Justiţie, mandat pentru a treia oară. să-şi vîndă autoturismul, iar Gabor totuşi, trebuie să fie privatizate (52 la ' Vitan şi a maiorului Ion Morar, de şi fostului ofiţer instructor Ion Vitan şi Morar sînt acuzaţi de a fost dispus să-l cumpere, banii la Penitenciarul Gherla, au afirmat, sută). Ei înşişi, românii, refuză gîndul de Morar, constatînd implicit că actele trafic de influenţă, în urma reprezentînd contravaloarea vineri, avocaţii celor doi arestaţi. pot fi lovite de nulitate in condiţiile a deschide o firmă (86 la sută)s motivele denunţului cămătarului clujean maşinii, în acest sens existînd un fiind, evident, mai multe: de la Avocaţii Vasile Manea Drăgulin în care ordinul nu există. Gabor Lajos. tontract între cei doi. Vitan şi “incapacitatea managerială”, la lipsa şi Domnica Carsiuc au arătat Avocata Domnica Carsiuc, Potrivit anchetatorilor, Floricel Gabor erau vecini de cartier. banilor necesari. De aici, preferinţa pentru instanţei Tribunalului M ilitar reprezentanta lui Floricel Vitan, a Vitan a fost surprins în timp ce Morar este acuzat că ar fi prim it un venit mic, dar sigur (77 la sută), în Teritorial Bucureşti că este pentru arătat magistraţilor militari că în primea 4.500 de dolari de la Gabor a şasea oară cînd conducerea condiţiile în care ancheta în dosar Lajos, condamnat la închisoare de la Gabor Lajos 950 de mărci continuare in pagina a 16-a Secţiei Parchetelor Militare “tace” a început în decembrie 2000, pentru contrabandă. în schimbul germane şi 3,5- milioane de lei, în sau trimite răspunsuri evazive cu rechizitoriul a fost terminat în B l banilor, Vitan este acuzat că i-ar fi vederea acordării unor facilităţi. • Mîine-Calendarul ortodox: Sf. Mare Mc. Procopie; Sf. Mucenici Epictet şiAsk- ' O f ortodox: Sf. M are Muceniţâ Chiriachi; Sf. Cuv. Toma din Maleon; Duminica a V-a după Rusalii; ™ iS defa Scara; Calendarul greco-catolic: S. Toma, c. (t sec. X). S. Acaciu, c. (ţ sec. VI). S. Chiriachi, m. (ţ sec. IV). ■ Calendarul greco-catolic: Duminica 5 dR. S. Procopiu, m. (t 303). .
V i
18.00 Focbs - emisiune de ştiri; 18,30 Sîmbătă, 7 iulie telespectator Impact; 19,00 Vînătoarea comorilor 7,00 Tezaur folcloric (r); c J (s); 20,00 Real TV; 21,00 Gol puşcă EXIMTUR to«VSTÂ 7,50 Zorro (s);- 8,45 Regele AGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION '97); 1,30 Observator (r); 2,30 (co. Anglia 1997); 23,00 Party time; Oferă publicului larg, de luni pjjj.. » PREFECTURA,CONSILIUL Leu.Timon şi Pumbaa; 101 Detectivii Hart (s/r); 3,30 Totul va fi 0,30 România@large (r). ■ sîmbătă, între orele 10-20: i” vâ oferă: dalm aţieni; 9,30 Prietenul meu, JUDEŢEAN: 19-64-16 bine (div./r); 5,30 Fir întins (mag./r); Coamă-n vînt (dramă SUA 1993); - fitness asistat de inst-ic:-.- •PRIM ĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 6.00 Roata de rezervă n y z Sîmbătă, 7 iulie 11.00 La telefon muzica populară; specializat - •PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 (mag./r); 6,30 Casa de piatră (mag./ M c ftx 8,00 Muzică; 10,00 La , 11,30 Poveşti laMrumul mare; 11,50 ■ - aparatură complexă de • PRIMĂRIA TURDA: ' 31-31-60 . ordinea zilei (r); 10,59 Telecaricatura Auto-dub; 12,30 Casa mea; 13,00 r)- . ' body-building şi recuperare; -; •PRIM ĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 Duminică, 8 iulie , zilei (r); 11,00 Muzică; 12,00 Domino ORARUL CURSELOR INTERNE Frumoasele şcolii (s); 13,50 Jurnalul - masaj şi kinefoterapie - . 7,00 Cavalerii (do); 8,00 Matinal (r); 13,00 Muzică; 15,00 Documentar •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-4& ‘ de prînz; 14,00 Emisiune de ’V - aplicaţii de paraHnă luni x de la mare; 10,00 Animax (d.a.); (r); 16,00 Lumea misterelor; 17,00 •PRIMĂRIA GHERLA: . 24-19-26 Cluj -9 Bâneasa 19,00 divertisment; 16,00 Debut 50 Plus; - saună 10,30 Infanteria stelară (d.a.); 11,00 Club abc. Top muzical; 18,00 •POLITIA CLUJ-NAPOCA: ' Cluj -» Otopeni 07,00 şi 16,35 17,15 Alege muzica!; 17,45 Ora - hid.'olerapie în bazin încâ’zT Pantera roz (d.a.); 11,30 Film serial; Germania astăzi (do); 19,00 Muzică; ' . 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 marţi planetei; 18,05 Teleenciclopedia; - aerobic 12.00 Moto Marele Premiu al Olandei 19,59 Telecaricatura zilei; 20,00 As . • POLITIA FEROVIARĂ 19,05 Ora G; 20,00 Jurnal. Meteo. - recuperare medicală Cluj -» Băneasa 07,00 (rezumat); 13,00 Detectivii Hart (s); show; 21,00 Telejurnal; 22,00 Iţi mai Sport; 20,25 România în presa lumii; Totul sub strictă supraveghere ş CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 Cluj -» Otopeni 07,00 şi 15,15 14.00 Ai-tăi, ai mei şi ai noştri 20.30 Ghici cine vine la tine?; 22,00 aduci aminte, doamnă?; 22,45 control medical. •POLITIA DEJ: .- '■ 21-21-21 m iercuri (co.SUA 1968); 16,00 Totul va fi bine Telesport;; 0,30 Lumea misterelor (r); Amy (s); 22,50 Jurnalul de noapte; Acces individual sau pe bază ds •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 Cluj -> Băneasa 19,00 - în direct de la mare; 18,00 V.I.P. 1.30 Club abc (r).. 23.00 Telecinemateca: Mahler abonament. •POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 Cluj,-» Otopeni ; 07,00 şi 16,35 (s); 19,00 Observator; 19,30 (f, biografic Anglia 1974). Duminică, 8 iulie 7 zile cu Vlad Petreanu; 19,45 Sport; Informaţii şi programări: •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 joi Duminică, 8 iulie 8,00 Muzică; 9,00 îţi mai aduci Cluj -» Băneasa 07,00 şi 21,00 20.00 Strada Hanovra (dramă Anglia 094-578429ţ 184176. •POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 7,00 Ceasul deşteptător; 8,00 aminte, doamnă! (r); 9,55 Cluj -> Otopeni 15,15 1979); 22,00 TeleEurobingo Show; •P O M P IE R II: , 981 Universul credinţei ; 9,00 Woody... Telecaricatura zilei; 10,00 Muzică; vineri 1.00 Minunea de 10 zile (dramă •PROTECŢIA CIVILĂ: 982 (d.a.); 9,30-Laboratorul fantastic; 11.00 La ordinea zilei (r); 12,30 In Cluj -» Băneasa 08,30 şi 20,10 Franţa/SUA 1972); 3,00 Observator; • GARDA FINANCIARĂ CLUJ: 10.30 Viaţa satului 12,15 Tezaur justiţie (r); 13,30 Muzică; 14,45 CABINET MEDICAL ONCOLOGIC Cluj-» Otopeni ’ 21,35 4.00 Totul va fi bine (div./r); 6,00 CLUJ-NAf^QCA, 19-52-23 şi 19-16-70, im. 158 folcloric; 13,05 De luni pînă duminică; Documentar (r); 15,45 Cinetour; sîmbătă V.I.P. (s/r) 16.30 Telecaricatura zilei (r); 16,35 str.PROF CtORTEA nr.9 •DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI 13,50 Jurnalul de prînz; 14,00 (cartier Grigorescu) Cluj -» Băneasa 12,30 Emisiune de divertisment; 16,00 Clipuri muzicale; 17,00 Forţa PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125 Sîmbătă, 7 iulie CONSULTAŢII: • duminică Acţiune! Motor! (s); 16,45 Bravo destinului; 18,00 Cutia muzicală; •SALVAREA: 961 tmâlem 7,00 Desene animate; Prof .dr. LUCIAN LAZĂR Băneasa ■» Cluj , 19,30 Bravissimo!; 18,15 Operaţiunea 19.00 Muzică; 20,00 As show; 21,00 •SALVAREA CFR: 19-85-91 9.15 Micii războinici; 9,45 Cavalerii (Ginecologie, Chirurgie, Oncologie} Cluj -> Bâneasa 19,30 elefantul (co.SUA 1995); 20,00 Telejurnal; 21,59 Telecaricatura zilei; •INTERNAŢIONAL: 971 Jurnal. Meteo. Sport; 20,25 Agenda din Tir... (s); 10,00 Pokemon (d.a.); 22.00 Loto - Pariu Trio; 23,00 L, Mi: 15-18; Ma, J: 16M-18* •INTERURBAN: 991 ORARUL CURSELOR EXTERNE europeană; 20,30 Zadarnicele chinuri 11.00 Cei mai frumoşi ani (s); 11,45 Cinetour (r); 0,00 Cutia muzicală (r). Dr. VALENTIN POPESCU •IN F O R M A Ţ II: . 931 Cluj -> Frankfurf ale dragostei (co.SUA 1999); 22,10 O familie obişnuită (s); 12,15 Gillet - (Chirurgie, Oncologie) •DERANJAMENTE: 921 marţi şi joi 9,40 O vară... cu cîntec; 0,30 Bravo, lumea sportului; 12,15 ProMotor; Sîmbătă, 7 iulie Ma, J: 14”-16; V: 15-17 •ORA EXACTĂ: 958 Frankfurf •» Cluj Bravissimo! (r); 2,00 Jurnal. Meteo. 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Nebun 7,15 Ştirile de Acasă (r); S : 9-11 , după tine (s); 13,30 O mamă şi •R.A. TERMOFICARE: 19-87-48 marţi şi joi 11,50 Sport; 2,30 Tezaur folcloric (r). 7,55 Căsuţa poveştilor (r); 8,15 înger Dr. DAN-SORIN POPESCU .jumătate (s); 14,00 Lecţie în natură (Urologie) • RA. APĂ CANAL: 19-63-02 Cluj -3 Viena sălbatic (s/r); 9,15 Femeia vieţii mele (co.SUA 1996); 15,45 Călătorie spre L, MI: 18 - 20; Ma, J: 18*,-20 • SC. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 luni, miercuri -11,25, vineri -15,10 . en Sîmbătă, 7 iulie . (s); 12,30 Dreptul la viaţă (s/r); 13,30 Viena •» Cluj centrul Pămîntului (s); 16,30 intîlnire V : 1 6 - 2 0 •SC PRISAL: 42-34-36 iV r e * 7j00 Domnişoara Andrea Latino party, 14,00 Chef de chef (r); luni, miercuri -13,55, vineri 17,00 (s/r); 7,50 Veni, Video, Viei (r); 8,05 cu dragostea (dramă SUA 1988); 14.30 Şoimii călători (s); 15,00 Xena, PROGRAMARE: •DISTRIBUŢIA GAZELOR Cluj -» Bologna Răscruci; 8,35 Călătoriile lui Ies; 9,05 - 18.15 Bilet de vacanţă; 19,00 Ştirile prinţesa războinică (s); 16,00 tel/fax (064) 18.76.04 NATURALE: - INTERVENŢII GAZE luni, miercuri -11,15, vineri -16,15 On line; 9,35 Universul cunoaşterii; Pro TV; 19,30 Viaţa pe cont propriu Gemenele (s); 16,30 Soţul şi soţia în timpul orelor de funcţionare a cabinetului 928;433424 Bologna -» Cluj 10,35 Arta apărării; 11,05 In direct (co.SUA ’94); 21,30 Răzbunare fără (s); 17,00 Doctorul casei (mag.); •JANDARMI: 956 luni, miercuri -13,10, vineri 18,10 (s); 11,35 Wishbqne (s); 12,00 limite (s); 22,30 Profesionistul puterii 17.30 La casa de vis (mag.); 18,00 •GARA Cluj-Napoca: 952 Fabulele lui Esop; 12,30 Arca lui Noe; (dramă politică SUA 1986); 0,00 Acasă la... cu R.Săraru; 18,30 •AGENŢIA CFR: 43-20-01; Rezervări prii telefon nu la sediul firmah 13,05 Surprizele ştiinţei (do); 14,00 Rock in Rio 2001; 0,45 Clanul Dragoste şi putere (s); 19,00 Reţeaua Dispensarul Turda - 31 -17-62; Dej - 21-20-22 E XIM TU R , atr. A. Şaguna 34-36 Ştiri; 14,05 Atlas; 14,40 Călătorind 'Soprano (s); 1,30 Marea ameţeală (s); 20,40 Seducţie (s); 22,15 Chef (dramă SUA 1993). Policlinic cu Plată | •ALIANŢĂ ANTISUICID: 19-16-47 Tel/Fax 064-433589,193442 s prin ţară; 15,10 Bărbaţi, la cratiţâ!; de chef; 23,15 Fotbal; 1,00 Soţul şi Duminică, 8 iulie •DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA E X IM TU R , atr. Napoca 2-4 16,00 Tenis; 18,30 Telejurnal TVR soţia (s/r); 1,25 Dragoste şi putere 7,15 Desene animate; 9,15 Micii instituţie cu vechi ^ DREPTURILOR COPILULUI 983 Tel/Fax 064-198755,199293 2; 19,10 Vocea sîngelui (dramă Italia (s/r); 1,50 Acasă la români (r). 2000); 20,45 Cinematograful... (do); războinici (s); 9,45 Cavalerii din Tir Duminică, 8 iulie ! 21.30 Scurte povestiri Na Nog (s); 10,00 Pokemon (s); 7,30 Xena, prinţesa războinică (s/ renume în asigurarea orar 8*20: Farmacia "Elixir-Plus". str. 10.30 Conor viteazul (s); 11,15 FARMACII £ Dorobanţilor nr. 21, telefon 19-08-36, orar 8- cinematografice: Ora 12,01 (s); 22,00 r); 8,15 Gemenele (s/r); 8,45 Căsuţa 20, Farmacia "Europharm Union", str. Bucegi Supranaturalul (do); 23,00 Ştiri; 23,05 Războiul Rece (do); 12,00 Profeţii poveştilor (r); 9,15 Femeia vieţii mele consultaţiilor medicale, \ Sîmbâtâ, 7 iulie: Farmacia Speranţa, P- nr. 13-15, orar 8-21. Despre viaţă şi sex. despre trecut; 13,00 Nebun după tine (s); 12,30 Dragoste şi putere (s/r); ţa A. la nou nr. 5. tel. 19-64-56. orar 6-20, Duminică, 8 iulie: Farmacia Speranţa, P- (s); 13,30 O mamă şi jumătate (s); Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31. telefon ţa A. iancu nr. 5, tel. 19^4-56, orar 8-20, Duminică, 8 iulie 13,00 Reţeaua (s/r); • 14,30 Şoimii angajează medici de | 14.00 Oamenii ploii (dramă SUA ’69); 19-46-06, orar 8-16, Farmacia nr. 8. str. Horea Farmacia nr. 1, P-ţa Libertăţii nr. 31, telefon 7,00 Planeta singuratică: România călători (s); 15,00 Xena, prinţesa nr. 83/87, telefon 13-04-13. orar 8-14, 19-46-06, orar 8-16, Farmacia "Remedium", şi Ungaria (do/r); 7,50 In direct (s/r); 15,45 Tommy şi pisica sălbatică războinică (s); 16,00 Gemenele (s); toate specialităţile. I Farmacia nr. 115. str. N. Pascafy nr. 7. telefon B-dul 21 Decembrie nr. 129, telefon 41-29- 8,25 Tradiţii; 9,00 Medalion de (f.Finlanda '98); 17,15 Melrose Place 16.30 Soţul şi soţia (s); 17,00 Acasă 14-58-98, orar 8-14, Farmacia nr. 116, str. 01. orar 8-20, Farmacia "Elixir", str. Fabricii (s); 18,15 Bilet de vacanţă; 19,00 Adresa: Ştefan Ludwig Roth | Bucegi nr. 5. telefon 19-18-21. orar 8-14, nr. 5, telefon 41-41-29, orar 8-20, Farmacia interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici la români - Cîntă-mi, lăutarel; 18,00 Farmacia nr. 68, str. T. Vuia nr. 26, telefon "Europharm Union", str. Bucegi nr. 13-15, orar votive; 11,00 In direct (s); 11,30 Ştirile Pro TV; 19,30 Dădaca (s); la-mă acasă! (mag.); 18,30 Dragoste (fosta Mâloasa) nr. 19. j 41-50-71, orar 8-14, PF nr. 3 (garâ), P-ţa 8-14. Farmacii cu serviciu permanent: 20.00 Viaţa merge mai departe Răţoiul cel urît (d.a.); 11,45 Prietenii şi putere (s); 19,00 Femei înşelate Tel.: 130.330 sau 432.557. \ Gării nr. 3. telefon 13-04-26. orar 8-14, Farmacia "Corafarm", str. I. Meşter nr. 4, (dramă SUA 1990); 20,00 Marcă Farmacia "Fiorafarm", Complex Flora, telefon lui Piticot (emisiune-concurs pentru (s); 20,30 Adio, iubito (thriller SUA telefon 42-65-40; Farmacia "Cynara", Calea înregistrată; 22,30 Răzbunare fără’ 16-18-88, orar 8-14, Farmacia "Zea", P-ţa Floreşti nr. 75, telefon 42-62-72, orar non- copii); 12,30 Atenţie la neatenţie! (s); 1975); 22,15 Acasă la români (r); Unirii nr. 27. telefon 19-75-96, orar 9-15, slop. 13.30 Spectacolul lumii văzut de loan limite (s); 23,30 La limita imposibilului 23,15 Soţul şi soţia (s/r); 23,40 Farmacia "Certa*, str. Ciâbucet nr. 5 Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia Grigorescu; 14,05 Paradisul de lîngâ (s); 0,15 Poltergeist: moştenirea (s); Dragoste şi putere (s/r); 0,20 Muzica [o ] CABINET MEDICAL DE (Mânâştur). telefon 16-47-37, orar 8-14, ’lnterpharm", str. Primăverii nr. 5, telefon 42- 1.00 Oamenii ploii (f/r). ' Farmacia "Terrafarm", B-dul 21 Decembrie 71-95, orar 8-22, Farmacia "Clematisfarm", noi; 14,40 Documentar; 15,35 Pop de Acasă. M STOMATOLOGIE nr. 4, orar 9-14, Farmacia "Alma". P-ţa M. P-ţa Uniriijtr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-22, Club cu Artan; 16,00 Tenis; 19,00 Redacţia nu îşi asumă responsa - Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Viteazul nr. 26. telefon 13-02-68. orar 8-14, Farmacia "Remediumfarm*. B-dul 21 Telejurnal TVR 2; 19,30 însoţitorul K ţre p , Sîmbătă, 7 Iulie Farmacia "Remedium", B-dul 21 Decembrie Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar 8-22. fir ii: - 7,00 Desene animate; bilitatea pentru schimbările intervenite Dr. Socolov Gelu - medic primar nr. 129. telefon 41-29-01, orar 8-20, Farmacia (thriller Franţa/Italia 1968); 21,20 Garda de noapte: Farmacia Speranţa, P- 10.30 Eddie McDowd (s); 11,00 Sport în programele posturilor de televiziune. Dr. Socolov Mihaela - medic primar "Elixir", str. Fabricii nr. 5. telefon 41-41-29, ţa A. Iancu nr. 5, tei. 19-64-56, orar 20-8. Născut în America (dramă SUA 1991); 22,45 Ştiri; 22,50 Film artistic; magazin; 14,30 Motor; 15,00 Tratamente stomatologice Republica • Foc încrucişat, SUA - premieră 0,40 TVM Mesager; 1,10 Călătoria Exploziv; 15,30 Detectivi de elită (s); ■ TELE 7 abc com plexa: (13; 15,30; 18; 20,30); vineri, sîmbătă, duminică - 16.30 Film\erial; 17,00 Will şi Grace i F i i i n / i E i spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23 lui Allen Strânge (s/r). m • terapie . (s); 17,30 Camera de rîs (div.); 18,00 8-12 IU L IE I * luni, marţi, miercuri şi joi - spectacole de noapte • protetică (ceramică) —■ 1 ' cu tarif redus de la ora 23: 6-10 iulie- M a re Sîmbătă, 7 iulie Focus; 19,00 Vînătoarea comorii (s); . Astăzi, de Ia ora 22,15: • chirurgie (rezecţii, implante) nebunie în vest, SUA; 11-12 iulie - Pact cu diavoliţa, SUA * Arta-Eurimages: ,30 Fir întins (mag.); 8,00 20.00 Party time; 22,00 Exotic; 23,00 Prcgiamări zilnic la tal.: 430.028 6 -12 iulie; Poveste din cartierul meu. Franţa, premiera (14; 16); 6-12 iulie- A s te rix ■ „^RETROSPECTIVA Matinal de la mare; 10,00 Casa de Will şi Grace (s/r); 23,30 Film serial şi Obelix contra lui Cezar. Franţa (18;20 şi spectacole de noapte cu tarif redus (r); 0,00 Camera de rîs (r); 0,30 TELE 7 ACTUAL 9-29 iulie de la ora 22); 6-12 iulie- Am anţii secolului, Franţa (18; 17,30; 20) * Victoria - piatră (mag.)'; 10,30 Roata de rezervă Confesiuni, erotice (serial erotic); 2,00 Concediu de odihnă M e x ic a n u l, SUA (15; 17,30; 20) * Favorit • Bărbaţi de onoare, SUA (14,30; 17; (mag.); 11,00 Amintirile unui pelerin 19,30) * M ă râ ş ti • Lupta cu înălţimile, SUA (17; 19,15). (do); 11,30 Geniştii (f/r); 13,00 Focus (r). TURDA • Fox - Tigru şi dragon, China-Taiwan-SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, Detectivii Hart (s); 14,00 Orient . Duminică, 8 iulie sîmbâtâ, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22. OPERA MAGHIARA expres; 16,00 Totul va fi bine; 18,00 7,00 Desene animate; 10,30 DEJ • Arta - H a n n ib a l, SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, sîmbâtâ, duminică - Tradiţii; 11,00 România@large; 11,30 spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22. Sheena (s); 19,00 Observator; 19,50 Duminică, de la ora 18,30: Cinemagia; 12,00 Program special; GHERLA • Pacea • P lu n k e tt ş i M a c L e a n e - Blestemul rubinului, SUA (vineri, Sport; 20,00 Schimbare neaşteptată "ÎN STRĂLUCIREA DE sîmbâtâ, duminică: 17; 19 şi spectacole cu tarif redus de la ora 21); luni-joi : (co.SUA 1988); 22,00 Party Time; 15.00 Impact (r); 16,00 Copiii spun* închis. , 0,00 Punctul culminant (dramă SUA lucruri trăsnite; 17,00 Camera de rîs; CLEŞTAR A STELELOR" frrL fs s s iB J Spectacol extraordinar Sîmbătă, 7 iulie m a g h ia ră . 18,00 Ş tiri. 18,05-19,00 A c u s tico n . Redactor: Radu Săplăcan 19,00 P rim u l s a lu t 8:00-11:00; Ş tiri: 09:00, 10:00, 13:00, 15,00, 21:00: S alut 8:00; Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,50 Din grădina cu flori multe, cîntece şi jocuri populare, C D Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; H oroscop 8:50, 9:50; Ce mai crede muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Gelu Furdui. 21,50 Ştiri. 21,58 CURSE ra o ,° lum ea 9:20; Program cinema 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; închiderea programului. MEDIPRAX Clnem ania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 11:30; Club Duminică, 8 iulie INTERNAŢIONALE 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu 12:00; Ş tiri 13:00, 15,00; P rogram inform ativ 6,00 Bună dimineaţa de duminică pe 95,6 MHz, 8,00 La izvor de cînt şi dor. * Centru medical BBC 18:00 - 18:30; Ş tiri 21:00. Muzică populară. Prezintă: Gelu Furdui. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea Cluj > GERMANIA Duminică, 8 iulie armatei. .10,00 Sesam, deschide-te. Emisiune pentru copii. Prezintă Livia Inceu. 10,30 - Prof. Dr. HUŢANU loan zilnic 1 Prim ul s alu t 8:00-1 -1:00; Ş tiri: 09:00, 10:00,13:00, 15.00, 21:00; S alu t 8:00; M eteo, ■ Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica. Prezintă Virgil Mureşan; utilitare 8:10; Revista presei 8,20; H oroscop 8:50, 9:50; Ce mai crede lumea - 13.00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Diiigenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, Cluj-Napoca, Cluj > ITALIA retrospectiva sâptâmînii 9:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Ştiri*Meteo - prezintă Florin Sâsârman. 14,00 Emisiunea în limba magNară. 18,00 Ş tiri 18,05 Peluza 13,00; Lanţul amintirilor - top al celor mai frumoase cîntece din anii ‘40. '50, '60, 70, str. Ion Meşter 2/21 .luni, miercuri, joi, vineri, radio - cu.Mihai Goţiu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Univers enigmatic cu *80 - Tiberiu Crişan (r.); Ş tiri - 15,00; C inem ania - cultură cinematografică şi noutăţi. Lucia Stana Şevianu. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. CONSULTAŢII, sîmbătă pe ecrane - Anca Micheti 16:30; C lub 2 0 0 0 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 22.00 închiderea programului. 17:00; Program informativ BBC 18:00 - 19:00; Ş tiri - 21,00; Miracolul sunetelor - TRATAMENTE, URGENŢE: Cluj > FRANŢA Sîmbătă, 7 iulie muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20. marţi, sîmbătă RADIO RENAŞTEREA 7,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00 - 10,05 Ştiri CHIRURGIE PEDIATRICĂ; UNIPLUS Radio --p/j u njp|us o o dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 91,2 MHz FM Maria Aiuaş; 10,10 - 10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii lari reduceri de noştri. Realizator.Câtălin Pâlimaru; 10,40 - 11,00 Cântări ORTOPEDIE; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 bisericeşti; 11,00 - 11,30 Pagini de literatură. Realizator: Flavia Teoc-Bochiş; 11,30 - preturi pentru Franţa Program muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30-Dance - machlne; 21,00 MALFORMAŢII 12.00 Muzica-de camera (r); 12,00 - 13,00 Ecleziast (r); 13,00 - 13,05 Ştiri Maria Aiuaş; Program informativ BBC; 21,30 Party. Cluj > AUSTRIA 13,05 - 18,00 Magazin. Realizator Maria Aiuaş; 13,05 - 13,15 Salut, prezentare, CONGENITALE; Duminică, 8 iulie prezentarea programului; 13,15 - 15;00 Fascinaţia operei Realizator Ana Abrudan; 5.00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de Weekend;' UROLOGIE PEDIATRICĂ; duminică 15.00 - 16,00 Program religios (apostolul şi evanghelia zilei, tâlcuirea evangheliei,); 14.00 Program informativ BBC; 15,00 Program muzical; 18,00 Program informativ PEDIATRIE; 16.00 - 16,30 Agenda culturala; ,16,30 - 18,00 La început a fost Cuvântul... (r); 18,00 - Cluj > SUEDIA BBC; 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 19.00 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00 - MEDICINĂ GENERALĂ; - Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC. 4 curse/lună — Sîmbătă, 7 iulie 20.00 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r); 20,00 - 20,30 Universul teologic, universul DERMATOLOGIE; credinţei. Repere duhovniceşti cu pr. prof. Gheorghe Şanta; 20,30 - 21,00 Păhărelul Cluj > SPANIA u m ijj 8.00-8.30 BBC; 8.30-10.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 Country Club HOMEOPATIE; — ; (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă; 14.00 BBC, 1.4.30 Noi titluri de cu nectar. Realizator Elena Magher 21,00 -22,30 Muzică populară. Realizator Vasile marţi, vineri' la casele de discuit, 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten, 18.00 Tomoiagâ; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,00 - 7,00 Liniştea nopţii (program BIOENERGIE; ' CURSA RAPIDA BBC, 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad. nocturn de muzică clasică). ECOGRAFIE. \ Duminică, 8 iulie Duminică, 8 luile CIuj-Oradea-Germania 7,00 - 10,00 Ceasurile dimineţii. Realizator: Maria Aiuaş; 10,00 - 12,15 Sfânta Informaţii, programări la telefon: 8.00-8.30 BBC; 8.45-9.00 Evanghelia de duminică; 9 .0 0 Cafeaua de dimineaţă; (Vama Borş) 10.00 Doar o poantă să-ţi mai spun (Ucu Fiorea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 S p o rt FM Liturghie (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 13,00 - 18,00 (064) 421806; 094-605935. (George CiotJâuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de s u flet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Magazin; 13,00 - 13,10 Prezentarea programului; 13,10 - 14,00 Concertul dupâ-amiezii; INFORMAŢII Club-, 17.00 Top ş l-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitm iz, 2 1.00 Taxi Muslc. 14.00 - 16,00 Program dedicat unei personalităţi culturale a săptămânii; 16,00 - 16,45 ...... Sîmbătă, 7 iulie Evanghelia zilei (r) şi Predica de la Sf. Liturghie (r); 16,45 - 17,00 Muzică religioasă; Linia telefonică de intervenţie în criză Tel. 064/433.432 17.00 -1 7 ,5 0 Selecţiuni din emisiunea File de Acatist; 17,50 -1 8 ,0 0 încheierea programului; R A D I O CLUJ» 6,00 Bună dimineaţa - un program matinal de informaţii şi prevenţie a suicidului iniţiată de Fax 064/432.833. C 17,50 - 18,00 închiderea programului de dupâ-amiază; 18,00 - 19,30 Slujba Vecerniei . — i — ■;ss^ şi muzică prezentat de Doina Borgovan. 8,00 - 10,00 (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală din Cluj); 19,30 - 20,30 Cântări UMMTMCLIIK SMTATE MINTALI f IAU A d re sa : bisericeşti; 20,3p - 21,00 Păhărelul cu nectar, Realizator Elena Magher 21,00 - 22,30 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România. 11,00 Ştiri; 11,05-13,00 stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, Cluj, Piaţa Mihai Viteazul Actualităţi; muzică, sport 1 3,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei La curţile dorului... Realizator Vasile Tomoiagâ; 22,30 - 23,00 Rugăciunile serii; 23,10 între orele 8 - 22. Vă a ş te p tă m rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclâuş; 14,00 Program muzical - 6,00 Liniştea nopţii (program nocturn de muzică clasică). a p elu rile la n um ărul 186864. . nr. 11, bloc D, ap. 1. pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz, 16,00 Emisiunea în limba Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de-agenţiile R O M P R E S şi M E D IA F A X : A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră m ® v i l i --wjssvis. ■*& 'ir*' ■TSţ'lî». ' A m iv a r o v , m im is tb u l a p ă s ă r ii ă l f e d e r a ţ ie i r u s e . EURASIA, IN OBIECTIVUL NOII “REZDLTAmE BEFIBBD Q UTUE UD GEOPOLITICI VOB APfiBEA HAI DEVREME DE I M 4J l RUSE
"1ZVESTIA" - R: La ora actuală nu pot fi indicate nişte cifre î: Căror trupe le acordaţi, la ora actuală, cel "LE M ONDE" în primul său interviu acordat unei publicaţii concrete. în cadrul Armatei este destul de greu mai mult timp? ruse, ministrul rus al Apărării vorbeşte despre să faci acest lucru: în spatele unui soldat se află R: Nu am o astfel de evidenţă. în ce priveşte Nicicînd în decursul istoriei ei, Rusia nu un întreg'şir de personal tehnic şi tehnologic. Să Forţele Armate s-a trecut la o structură tripolară: desfăşurarea reformei militare, despre sistemul a fost atît de preocupată ca în ultimii ani de apărare antirachetă, precum şi despre poziţia dăm un exemplu reprezentativ - Trupele de Trupele terestre, Trupele militar-aeriene, Flota să-şi redescopere identitatea. “Cîndva, sa în ierarhia conducerii ruse. rachetă de destinaţie strategică. militar-maritimă. De aceea, la ora actuală, toate întrebare: Care este, în opinia dv, scopul Putem să accelerăm procesul de reducere a eforturile sînt concentrate în vederea creării unui fiecare perioadă avea ideologia ei, în prezent reformei militare? personalului, însă ce va fi cu rachetele? Sub Comandament Central al Trupelor terestre şi noi nu mai avem niciunal”, se plîngea, în Răspuns: Starea Forţelor Armate este observaţia cui vor rămînea acestea? Utilizarea reorganizării Trupelor de rachetă de destinaţie 1996, preşedintele Boris Elţîn. Dirpă cinci complicată, aş spune chiar critică. Tocmai acest rachetelor este un proces complicat şi destul de strategică în Trupe spaţiale. De asemenea, se ani, acest gol este pe cale de a fi umplut. lucru ă determ inat dem ararea, într-un termen costisitor. intenţionează unirea zonelor militare din Urali şi După venirea la putere a lui Vladimir Puţin,- foarte scurt, a reformei militare. în luna noiembrie î: Cu toate acestea, s-a decis ca reducerile din Povoljie într-o singură zonă militară: Ural- Rusia s-a îndreptat spre eurasism. Concept a anului trecut problemele reformei au fost de bază să aibă loc ceva mai repede decît Povoljie. • analizate în cadrul şedinţei Consiliului de s-a crezut la început. Ele vor trebui să se geopolitic şi filozofic apărut la începutul î: ABM este şi ocupaţia dv. Pregătiţi cumva . Securitate, a fost elaborat un plan de acţiune desfăşoare în perioada 2002-2003. secolului, exaltînd “originalitatea rusă” - care un răspuns “tehnic”, pe lingă cel politic? ^ pînă în a n u l-2010. Totodată, se are în vedere R: Cel puţin eu consider că acest lucru este constă în faptul de a nu face parte nici din R: Eu mă ocup de rezolvarea tuturor ./creşterea asigurării tehnice, a nivelului de posibil şi de dorit. D e ce? Pentru că în urma Asia şi nici din Europa, ci de a fi un pod problemelor care ţin de securitatea militară a profesionalism şi a altor parametri calitativi. Se reducerii vor apărea nişte resurse financiare care între cele două continente, o “Asiopa” -, doreşte, de asem enea, modificarea sistemului de ar putea fi utilizate în vederea achiziţionării de Rusiei, inclusiv de apărarea antirachetă. eurasismul se doreşte o alternativă Ia finanţare, începînd cu introducerea criteriului armament şi tehnică'. La ora actuală toată Problemele legate de ABM se află în centrul bugetar, trecerea la evidenţa contabilă a valorilor conducerea Ministerului Apărării înţelege procesului de reducere a armelor de atac şi cel modelul occidental dominant. materiale şi terminînd cu controlul asupra utilizării următorul lucru: militarii sînt cei care au de cîştigat al controlului asupra armamentelor, lată de ce După Moscova care s-a autoproclamat “a mijloacelor extrabugetare. în cadrul Ministerului de pe urma reducerilor rapide. noi urmărim cu foarte mare atenţie situaţia care treia Romă” după căderea Bizanţului, după Apărării există Departamentul Central pentru î: La ora actuală volumul de cheltuieli s-a creat în SUA în jurul Tratatului ABM. Cu toate Rusia imperială, după URSS, urmează utilizarea resurselor materiale, iar el se va ocupa militare reprezintă circa 29 la sută din structura acestea, eu consider că şi SUA sînt conştiente Asiopa, noul imperiu eurasiatic. Construcţia de aceste lucruri. Toate mijloacele cîştigate vor bugetului federal. Cum se va schimba bugetul de urmările negative pe care !e poate avea lui evoluează paralel cu “respingerea merge în contul comun, apoi vor fi împărţite militar în urma reformei? desfiinţarea Tratatului ABM. Totuşi, dacă procesul controlului strategic; american, refuzul împreună cu şefii de departament, în funcţie de R: Volumul de cheltuieli va fi aproximativ de creare a sistemului naţional de apărare priorităţile Forţelor. în ceea ce priveşte Forţele acelaşi, deoarece orice reformă - şi mai ales una valorilor liberale care vor să ne domine”, antirachetă va continua - lucru pe care noi nu-l Armate, în perspectivă-ele trebuie să devină militară - este un lucru costisitor: în afară de scrie Alexandr Dughin, autorul manifestului dorim -, atunci Rusia va fi nevoită să ia nişte raţionale - prin conţinut, structură şi număr - şi să aceasta, există o decizie a Consiliului de mişcării. El le recomandă celor căre refuză măsuri adecvate pentru a-şi putea asigura deţină o bază material-tehnică şi socială puternică. Securitate, în care se stipulează că, pînă în 2005, “valul atlantist care duce cu el resturile I: Totuşi, am dori să aflăm nişte cifre finanţarea Forţelor Afmate se va face în procente securitatea naţională. civilizaţiei noastre” să se unească împotriva concrete. Aţi spus deja că în acest an PIB, conforjrn preţurilor din anul 2000. Datorită î: La ce măsuri vă referiţi? “dominaţiei economice, politice şi culturale reducerea cadrelor militare va fi de aproximativ acestui lucru putem afirma că, pentru prima dată, R: Mă refer la perfecţionarea forţelor strategice 90 de mii de oameni. Cu cît se va reduce obiectivele reformei militare au fost puse în nucleare şi la adoptarea altor măsuri “asimetrice”, â Occidentului”. numărul militarilor, de exemplu, anul viitor şi legătură directă cu posibilităţile financiare ale care ar permite asigurarea potenţialului ABM prin Vladimir Puţin a evitat orice comentariu care va fi numărul lor peste cinci ani? statului. . mijloace ceva mai ieftine. cînd, la 21 aprilie, a avut loc la Moscova un congres al eurasismului, în cadrul căruia a fost elogiată noua linie a Kremlinului în VACLAV HAVEL, PREŞEDINTELE REPUBLICII CEHE: materie de politică externă. Cu toate acestea, ideea “eurasianâ” îi place lui Vladimir Puţin: nu a invocat el recent caracterul “eurasiatic DEZINTERESUL FATĂ DE EXTINDERE AL OPINIEI PUBLICE DIN al Rusiei”? împreună cu conducătorii a patru 11 republici ex-sovietice, el a lansat “o STATELE UE NU TREBUIE SĂ NE ALIMENTEZE SCEPTICISMUL comunitate economică eurasiatică”. Apoi, dacă privim cu atenţie, turneele prezidenţiale ] a ■ "LE TEMPS" necesară o analiză aprofundată a Tratatului de la NATO şi a UE. Totuşi, recent, la Bratislava, urmăresc în mod precis traseele alianţelor I: Provincialismul este, uneori, înrudit cu Nisa, pentru că acest text este un întreg “pachet”, v-aţi făcut avocatul unei NATO “a Statelor geopolitice elaborate de Alexandr Dughin. euroscepticismul, acestea fiind două fenomene în care unele elemente îi deranjează pe irlandezi Unite ale Americii la Tallin”, ceea ce exclude Prima etapă a constituirii imperiului deosebit de vizibile în Elveţia şi în Republica mai mult decît pe alţii. Pe de altă parte, constat Rusia. Este o nouă linie de fractură, nu-i aşa? eurasiatic este, potrivit manifestului, crearea, Cehă... că participarea lor la acest referendum a fost R: Nu, nu este întru totul exact. Liniile de ■ pe baza Comunităţii Statelor Independente • R: Rădăcinile euroscepticismului ce domneşte foarte redusă, că (în Irlanda) au votat “nu” doar demarcaţie sînt prezente şi vor exista mereu. Dar (CSI) , “a unei uniuni eurasiatice solide, în ţările noastre sînt multiple, dar cel al cehilor cîteva sute de mii de persoane. După părerea trebuie ca ele să fie naturale, să corespundă unor analoge URSS, dar bazată pe noi concepte este foarte diferit. Elveţia este mai dezvoltată mea, ceea ce i-a deranjat cel mai mult, este acea diviziuni geografice şi nu ordinului vreunui ţar ideologice, economice şi administrative”. Or, ' decît majoritatea statelor din UE, ceea ce nu este pretinsă ameninţare la âdresa tradiţionalei lor ori dictator. Noua Zeelan'dă are aceleaşi valori tocmai aceasta este pînza care este în curs - absolut deloc cazul ţării mele. Mi se pare că neutralităţi". Ei sînt tulburaţi de dimensiunea ca şi NATO, de exemplu, dar nimeni nu se de a fi ţesută de către Kremlin. elveţienilor le este teamă ca o parte din securitară şi de cea politică a construcţiei gîndeşte să o facă să intre în Alianţa Nord- în numele “luptei împotriva terorismului prosperitatea lor să nu se dizolve în interiorul europene, de faptul că Uniunea se defineşte, d e . Atlantică, pentru că, din punct de vedere internaţional”, membrii “pactului de - Uniunii... Bineînţeles, nu este cazul nostru. - acum, ca o entitate, ca un subiect, ca o geografic, este o ţară situată în altă parte. Lumea securitate colectivă” (Rusia, Armenia, Această ambianţă domneşte deja în ţară de personalitate. Acest lucru îi face să creadă că ei este împărţită în continente - există Estul, Vestul, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan) peste 300 de ani. Este vorba de o formă de . ar trebui să renunţe la suveranitatea (ţării) lor. Nordul şi Sudul. Trebuie să delimităm diferitele au creat o “forţă de reacţie rapidă” în Asia • neîncredere, de egoism în raport cu lumea, care Nu este exclus un anume egoism, dar teama mi entităţi, să ne structurăm libertatea pentru a putea Centrală, regiune în care sînt prevăzute noi ; este considerată bucuros ceva mai puternic, “un se pare mai importantă. In Republica Cehă, forma parteneriate liber consimţite. Ungurii nu incursiuni pentru această vară. Coloana ; întreg” străin ce nu ne vede ţara cu ochi buni şi climatul s-a schimbat considerabil. S-a dus' vor fi niciodată cehi şi viceversa. Trebuie, deci, vertebrală a doctrinei de politică externă, care va sfârşi întotdeauna prin a ne trăda. în aceste vremea entuziasmului revoluţionar din noiembrie să ştim unde se termină Republica Cehă şi unde “versiune eurasiatică”, este constituirea unei /condiţii, este mai bine să nu ne pese de lumea 1989, cînd libertatea era de aşa natură îneît totul începe Ungaria - condiţie primordială pentru buna axe Moscova-Teheran-New Delhi-Beijing, f înconjurătoare, să ne retragem în cochilia noastră era dinainte iertat, cînd exista o mare solidaritate noastră cooperare. Stalin trasa linii pe,harta lumii, care va garanta Rusiei, ţară continentală, “un f şi să ne vedem de treburile noastre, pur şi simplu. colectivă. crea diviziuni artificiale. împărţirea firească acces la mările calde”,, temă deosebit .de Cehilor le lipseşte luciditatea, ei se reculeg şi î: în anul 1991, pe cînd eraţi preşedintele reprezintă respectarea voinţei naţiunilor şi scumpă naţionaliştilor de orice culoare, :; refuză să facă parte din lumea ce-i înconjoară. Cehoslovaciei, aţi găzduit, la Praga, ceremonia conştientizarea proprie. vehiculată de mult timp de către Vladimir ■ Este ceva cu atît mai grav, cu cît noi am comis de dizolvare a Pactului de la Varşovia; apoi, în I: Vorbim adesea de ţările Europei Centrale Jirinovski. :, deja această eroare istorică în repetate rînduri. martie 1999, aţi condus Republica Cehă în şi de Est ca de rudele sărace ale continentului; “India, ca ^şi Rusia şi Iranul, au multe I: Nu există, oarş, o explicaţie externă a NATO. De ce este atît de important pentru dv. există divergenţe de păreri cu privire la costurile interese comune”, explică teoreticienii acestei temeri, şi anume lipsa de entuziasm a ca Cehia să facă parte dintr-un bloc militar, în integrării lor (în UE) şi cu privire la riscul la eurasismului. Prin apropierea de Iran, se popoarelor occidentale, care nu manifestă nici loc să fi beneficiat de neutralitate? frontiere. Să inversăm problematica; ce le vor urmăreşte restrîngerea accesului la resursele o grabă în lărgirea UE cu noi membri? R: Intrăm într-o lume în care nu mai există aduce statele din .. Europa Centrală Mării Caspice, lupta împotriva talibanilor, Simţindu-se primiţi cu atît de puţin avînt, cehii blocuri antagoniste. NATO, în particular, nu este occidentalilor? pe care “şi India este interesată să-i au, poate, tendinţa să considere că nu se simt ‘ îndreptată împotriva Rusiei, Chinei ori Elveţiei. R: Principalul lor aport va fi cel al unei neutralizeze”. Or, Iranul şi India'figureazâ prea rău doar ei singuri? Este vorba de o apărare colectivă a unui anume experienţe istorice specifice de mai multe decenii la loc de frunte în strategia Krem linului.. R: Dimpotrivă, aş spune mai curînd că acest spaţiu, a anumitor valori. Logica blocurilor şi-a - comunismul. Este vorba de o experienţă foarte Lansată de fostul spion Evgheni Primakov, lucru trebuie să-i încurajeze pe cehi pentru a face pierdut sensul. Dar ţara noastră trebuie să fie interesantă, pe care ţările occidentale nu au cooperarea cu India şi Iran, încununată de . faţă provocării pe care o reprezintă aderarea. Pe ancorată undeva: nu putem trăi în afara unui trăit-o şi care poate duce la o îmbogăţire generală, noi contracte în domeniul armamentelor, plan intern, în schimb, este sigur că unele mişcări context, trebuie să facem parte dintr-un sistem, la un schimb, la “o lecţie” ce nu a avut loc pînă este, Iară îndoială, consolidată. : naţionaliste şi neofasciste pot să-şi bazeze dintr-o structură de civilizaţie. în această privinţă, acum. Dar ar fi iluzoriu să credem că ţările In ce priveşte Europa, susţine Alexandr ! antieuropenismul pe argumentul că europenii nu ne raportăm adesea la exemplul elveţian, dar este Europei Centrale şi de Est vor asimila deja această ne^vor. Dughin, ea nu mai este considerată drept un exemplu ce nu poate fi transpus într-o ţară experienţă încă din primâ zi a aderării lor la UE. “sursa răului universal”. Dimpotrivă “în 1: Ce părere aveţi despre irlandezi, care au din Europa Centrală, pentru că noi nu vom fi Pentru aceasta, vor mai fi necesari mulţi ani de Profitat timp de 20 de ani de dărnicia UE pentru niciodată “o Elveţie central-europeană”. Noi, analize şi de reflecţie, înainte de a putea actuala stare de> lucruri, Rusia poate găsi în Europa parteneri strategici interesaţi în a-şi finanţa dezvoltarea şi care, în prezent, cînd cehii, trăim la răscruce de drumuri, în centrul transforma învăţămintele acestei experienţe renaşterea forţei ei politice de odinioară”, se pune problema validării Tratatului de la Nisa continentului. Sîntem scuturaţi de tot felul de deosebite într-una ce poate fi împărtăşită cu v - în mod categoric, râul absolut vine de la ce pregăteşte calea extinderii (Uniunii) - dau vînturi, fapt ce ne întăreşte sentimentul de ceilalţi. De pildă, Tolstoi a scris “Război şi Pace” l ‘napoi? Văzut de la Praga, constituie acest fapt apartenenţă la această regiune şi nevoia de a ne la 50 de ani de la încheierea războaielor “superputere”, de la modelul american, 0 sursă de îngrijorare pe tema egoismului arunca ancora. napoleoniene. Pentru a face o observaţie cu “confuz, individualist, oligarh, lipsit de orice erescînd în rîndul “celor 15”? î: Aţi vorbit adesea de visul unei Europe fără privire la comunism, trebuie să mai treacă o morală, de orice spiritualitate, de orice R: Pentru a căuta motivele acestui refuz, ar fi frontiere, aţi militat pentru extinderea în Est a ' perioadă de timp. tradiţie"., s j - a iidouui rviarcuia^ pictor gravor şi decoraîor.fra-• Aici ar putea fi de origine rt i reclama dumneavoastră L t l ! E Î U
III I âtă-duminică, 7-8 iulie 20
E couri la concertul de binefacere
OPERA ROMANA SI M tTATtt SAl PE ONOARE t A stfel se intitulează spectacolul . e x tr a o r d in a r p e c are Opera “Adevărul de Cluj”, Artiştilor Plastici Unic-Art Progres, Română din Cluj-Napoca îl Consus Business Center, Fundaţia fidel misiunii sale de a prezintă duminică, 8 iulie, ci informa, precum şi Transilvania 5000 - le mulţumim, iar începere de la ora 18,30; un scopurilor pe care le celor care vor hotărî să ni se alăture sp ectacol subintitulat “Şi atunci cînd iubirea...” şi dedicat uneia serveşte cu dăruire şi de aici încolo, le spunem doar că-i d in m arile stele ale scenei clujene, devotament, se va afla, aşteptăm. Dar, pentru că acţiunea de colectare de fonduri pentm Clinica de balerina LUCIA şi pe mai departe, între CRISTOLOVEANU! “Atunci Pediatrie I “Axente Iancu” nu s-a cei. deschişi unor astfel cînd există iubire, totul este încheiat, ci ea trebuie să continue, să ‘J de iniţiative şi acţiuni, posibil, într-un spectacol devină o mişcare de masă, reamintim pe care le va sprijini e x t r a o r d i n a r , la c a r e vor contul bancar în care pot fi depuşi bani, participa stele româneşti din prin forţa condeiului şi care să facă posibilă achiziţionarea ţară şi de peste hotare” - ne permanenţa cuvîntului unui Ecograf doppler: Fundaţia spunea artista, cuprinsă de tipărit. Celor care au SPERANŢA, pentru Clinica de em o ţiile pregătirilor, ale revederii F venit alături de noi - cu numeroşii invitaţi, cu foştii Pediatrie I, BCR cont 2511.1-3062.1/ Opera Română şi parteneri sau elevi ai domniei sale. f ROL, cod fiscal 10.45.92.30. Şi-au anunţat participarea prim- invitaţii săi de onoare, Aşteptăm să publicăm în ziar numele- b alerin i din ţară şi din .străinătate, RADIO Cluj, S.C. persoanelor sau ale’ instituţiilor care au. între care: Amalia Uţiu, Daniela URSUS S.A., Coca- făcut donaţii în contul de mai sus. Ungureanu, Sergiu Brânduşe, Cola România, Andrei Litvinov, Egor şi Nadia “Alfasoft”, Asociaţia Michaela BOCU Sepaciov, Maxim Clepos, Iiian Gârneţ, Mugur Valsami, Răzvan wff n ’/r- •wm f'*"1 '1PWUU' Galeristul H an s-Jo ach im G rove (primul din stingă, în prim- r z r : M azilu, Horaţiu Kerekes, Marin j. iLm. //„ * plan) aplaudîndu-i pe artiştii lirici şiîntreaga echipă de realizatori. Turcu şi trapa sa, Eduard Klug. ţ A driana Cioată, clujenii Anca •; Trei artiste care s-au dăruit scenei de operă, trei maestre ale cîntului; de la stînga spre dreapta doamnele Lya Hubic, Opriş, Dan Orădan, Szirb; Mariana Nicolesco, Susana Coman Bosica Gyorgy şi alţii; îşi vor mai da [' concursul artiştii lirici: Titus Marele concert de binefacere vom mai organiza ceva Pauliuc, Mircea Moisa, Mugur OPERA ROMÂNĂ ŞI INVITAŢII similar, ştiut fiind Bogdan, George Petean, Mihaela Maxim, Ligia Fărcaş, Corinaf SĂI DE ONOARE - organizat din faptul că Clujul Păşteanu, Alexandru Mânzat, iniţiativa Galeriilor de artă d is p u n e ' d e fo rţe Ana Oros, Ioan Tordai, Sandu ? artistice capabile să contemporană ROM-ART din Marcovici; actorii: Petre Băcioiu, j; susţină nu unul, ci zece Braunschweig (Germania), Ziarul Emilian Belcin, M ihai Ciucă; r: spectacole de acest gen. “Adevărul de^Cluj”, cărora li s-a evocări cu Florin Piersic, j Totul e să existe Conducerea muzicală: Gheorghe |: alăturat RADIO Cluj, în colaborare dorinţa, apoi voinţa şi Victor Dumănescu, Emil ^ cu Opera Română din Cluj-Napoca condiţiile necesare şi, M axim, Traian Ichim; coregrafia j\ - ale cărui ecouri s-au făcut auzite în mai presus de toate, numerelor de balet este semnată de maeştrii coregrafi: Adrian toată România, dar şi în Germania climatul care să M ureşan, Francisc Valkay, (acolo unde a încolţit ideea organizării stimuleze creaţia. Eugen Gârneţ, M arin Turcu; lui) şi chiar pînă în Canada (!) a stîmit, Oamenii de artă ştiu regia şi aranjamentul scenic: cum era şi firesc, reacţia pozitivă a exact la ce anume ne ---- Rodica Popescu Moisa. Vă clujenilor. Am fost deja întrebaţi cînd refe rim . . invităm, aşadar, dum inică seara, la Operă, la un spectacol f extraordinar de muzică, balet şi teatru, o întîmplare artistică de amploare, sub semnul iubirii prin şi pentru arta care înnobilează A L 5 A N : 5tupii aNtr^p^e^rafice, etm^rafice. 4>l ^POLITICE. spiritele. M. BOCU După studii de specialitate la Berlin şi la geografică, de toponimie, de antropogeografie Paris, G. Vâlsan a devenit primul doctor în sau geopolitică. Cu totul remarcabile sînt 6. VALSAN : 1 geografie al Universităţii din Bucureşti şi observaţiile lui asupra vieţii comunităţilor primul profesor de geografie al Universităţii româneşti din Delta Dunării, din Cîmpia din Cluj înfiinţate în 1919. Stabilit în capitala Dunăreană, dar mai ales asupra comunităţilor Festivalul Ardealului, el a-întem eiat Institutul de româneşti din Bulgaria şi Serbia, din Dobrogea Geografie al Universităţii din. Cluj, a editat şi Basarabia. Unul dintre corolarele importante de Modă buletinul ştiinţific al acestuia (1922-1929), a ale acestei activităţi a fost acela de a atrage pus bazele Societăţii Etnografice Române atenţia asupra românilor care trăiesc în afara Tashion Line" (1923), impunînd, în 1926, înfiinţarea primei graniţelor statului român unitar, comunităţi Aflat la cea de a IV-a ediţie, în Catedre de etnografie şi folclor din istoria supuse unui aspru proces de deznaţionalizare organizarea Agenţiei de manechine învăţâmîntului superior românesc, după care, şi pierdere a identităţii de neam. învăţatul “Top Model Line” şi a TV profesor a ştiut să facă incursiuni în istorie, să în 1929 a fost numit titularul catedrei de România 1, festivalul din acest an geografie de la Universitatea din-Bucureşti, - apeleze la datele oferite de D. Cantemir, de va avea loc cu participarea a 12 unde îl va succeda pe S. Mehedinţi, fostul său - contele Marsigli, de Boscovich şi de alţi case de modă, reunind, potrivit profesor. Munca sa ştiinţifică, începută încă • numeroşi călători străini prin spaţiul organizatorilor, pe cei mai mulţi înainte de primul război mondial a căpătat extradunărean, care consemnează cu creatori care au evoluat vreodată noi valenţe în mediul fertil al Transilvaniei, regularitate prezenţa a cel puţin 80 de mii de în cadrul aceleiaşi manifestări. Este fapt care l-a^determinat pe cercetătorul Ioan români în Bulgaria şi pînă la 300 de mii în . anunţată participarea caselor de Cuceu sâ-i adune într-un volum numeroasele Serbia. Cercetările lui Weigand atestă prezenţa modă: Rita Mureşan, Alta Moda studii risipite prin periodice (82 la număr), în Bulgaria a 91 de comune în care locuiesc (Braşov), Lady (Braşov), Pepos oferindu-ne o ediţie reprezentativă pentru . români, cele ale lui Lejeân 40 de mii, în timp (Italia), Mister’s (Arad), Amica creaţia sa, lucrare editată de Editura Efes şi ce o statistică bulgară din 1905. vorbeşte de (Italia) şi Fashion Line (colecţia iui Ştefan Florea, care prezintă prefaţată de rectorul Andrei Marga, cel care ■ÂNTEOPGBIQGEilIOl 88 de mii de vorbitori de limbă românească, costume de baie); invitaţi speciali: şi conduce colecţia Identităţi culturale, in în Serbia românii ocupă a şasea parte din firmele DADA din Bucureşti, care sînt de aşteptat să apară şi alte numeroase ' ■ ; E T IO iE lilC I'Ş P ::: v teritoriu şi analiza toponimelor, a hărţilor şi a Michael Spir (Germania), Dumarex scrieri reprezentative. Ediţia de faţă ilustre aza datelor istorice îl duce la o concluzie din cele V .EEO PQ M flli ; ; Bucureşti (make-up) şi Wclla. cu strălucire, năzuinţele: colecţiei, ; mai triste, că aici s-a produs o mare nedreptate Sponsori principali sînt “Alina : e I f " - : ' ’ . cauzei româneşti. Toate aceste date pot şi vor facilitîndu-ne întîlnirea cu unul dintre ; • Tours” şi DACOS. Paza celor peste : .■■TpT ' . trebui să fie folosite pentru o,nouă reaşezare reprezentanţii de frunte ai învăţâmîntului , 70 de manechine din întreaga ţară a relaţiilor acestor “vlahi” cu patria de origine geografic românesc interbelic, cel care a , va fi asigurată de Metropolitan realizat o lucrare de referinţă asupra Cîmpiei Dobrogei. Aria preocupărilor învăţatului profesor şi cu sistemul statal sîrbesc, cartea de faţă fiind de Security. Gongul de Ia ora 20 ne Române (1915), a întreprins studii sistematice asupra este însă mult mai largă, el abordînd, printre primii m are utilitate în acest sens. rezervă, numeroase surprize! zonei carpatice, a zonei Deltei Dunării şi asupra la noi, probleme legate de etnografie, de sociologie Mircea POPA 1893 - S-a născut poetul rus Vladimir Maiakovs'ki (m. 14 aprilie 1930). Aici ar putea fi reclama dumneavoastră A i ui'eu) un A
RADIO CLUJ - RADIO VATICAN - VOCEA AMCRICII • V-aţi mai reîntîlnit cu Sinaia, iunie 2001. La mulţi candidaţi. Cam'5-6 pe loc. Pervain, numai cu 9 şi 10... care m-a dus la Radio Cluj. echilibru emisiunilor noastre. “Casino” s-au adunat români Cel puţin o mie de candidaţi, • Care a fost cel mai E ram , am ici. • Cine vă este “stăpînul”? Clujul studenţiei? din lumea largă. Cei mai mulţi, din care au intrat cam 200. interesant examen? > • Gustul pentru Jurnalistică - Guvernul. “Vocea - Da, în ’95, cînd mi s-au dat din America. între ei, şi Horia • Cine v-a. examinat? - Toate au fost interesante. era mai vechi? \ Americii” . este un post alarme false, să vin în ţară,, la Puşcaşu, lingă numele său - Cred că între examinatorii Erau cele susţinute cu decanul - Nu cred. S-a născut atunci guvernamental... banchetul de 30 de ani. Cînd organizatorii consemnînd de la “oral” a fost şi profesorul Vlad, cu Silviu Curticeanu... şi a fost dragoste la prima • îşi mai găseşte azi âm ajuns la Cluj, nu era nimic “Voice of America”, Draşoveanu. De restul nu-mi Toţi au fost dascăli de înaltă vedere pentru microfon. ro s tu rile ? organizat,. A fost o surpriză W ashington. Atunci, într-una mai aduc aminte. Oricum, au ţinută. , • ... Şi gîndul de America? - Din păcate, se fac tot felul neplăcută. Aş. fi fost fericit din pauze, s-a legat dialogul trecut de-atunci patruzeci de ani, • S-ar putea ca drumurile - înainte de America am trăit de restructurări, dar noi primim - să-nii întîlnesc colegii. M i-e dor nostru. început greoi, cu o Tuturor le păstrez o amintire noastre să se fi intersectat în în Italia, unde am lucrat timp multe, neaşteptat de multe de Mircea Vaida-Voevod, de mărturisire din. partea foarte plăcută! anii ’60 şi la Radio de patru ani la Radio Vatican, scrisori, în special din România. Nicolae Hoe, de Nelu M aier. “americanului”: “Eu nu prea • Aţi fost student de... Studenţesc, care funcţiona Ia în America am ajuns cu totul Sîntem întrebaţi de ce am Ştiu că unii, între care şi Teo ştiu să răspund. îmi sînt mai la bibliotecă sau altfel? Casa de Cultură a întîmplător. Stăteam foarte bine dispărut de pe unde, de ce âm Crişan, s-au dus dincolo. îndemînă întrebările". Replică - Bunuţ. Mai mult de lectură Studenţilor! - în Italia, dar sînt recunoscător micşorat timpul de transmisie.;. • Şi ce-aţi făcjit? firească şi realistă:. : particulară...’ _. - Eu am început cariera de împrejurărilor care m-au dus la Oamenii ne spun că au nevoie - M-am întîlnit cu cîţiva foşti • “Fumătorul” Horia • Şi unde vă făceaţi veacul? reporter-radio la Cluj, la Radio avionul care m-a dus în de noi în continuare. Se pare că colegi şi am stat îndelung de Puşcaşu, fără... ţigări? - Locuiam în chirie, într-o Regional, unde director era America. Sînt foarte fericit americanii nu înţeleg această, vorbă cu Alina M arcu, după - Fără, de mai mulţi ani! cameră, lîngă Spitalul “Stanca”. Ludovic Raţiu. în ultimul an de acolo şi n-aş schimba cu nimic. nevoie, considerînd că care am luat avionul şi am Mi-a rămas “prieten” doar Era primul bloc făcut de studenţie am făcut acolo şi Mă-ntorc cu plăcere în Italia, democraţia s-a instalat peste tot plecat în America. cafeaua... Pentru povestea cu particulari; construit pentru crăinicie, şi reportaje, şi dar rădăcinile de-acum îmi sînt în Estul Europei şi că nu mai Organizatorul acelui presupus fumatul a fost nevoie de cadrele didactice de la interviuri. La Casă de Cultură în America. este nevoie de informaţii banchet ne-a tras clapa. Eu am adevărate sacrificii... “Veterinară”. Se numea .mergeam însă foarte: frecvent, • Drumul spre Italia cum a suplimentare. Cred că este o venit din America şi alt coleg, • După cîţi ani a venit “Boema”. Pe cele trei etaje erau mai ales că eram şeful Grupei fo st? greşeală. Noi sîntem “Vocea Titus Popescu, din Germania. “dezvăţul”? şase apartamente. La subsol, în Teatrale. Eram prieten bun cu - Greu... Am plecat cu trenul, Americii”, noi vorbim despre • Banatul este m ai frumos : - Vreo 25. Poate mai mulţi, loc Să-şi facă pivniţe, şi-a făcut Ionel Pantea, acum un bas apelînd la multe “driblinguri”. America, nu despre România. : decît cel de altădată? în studenţie, fumam “Carpaţi”, fiecare cîte o cameră. Toate cele renumit în lume. Din cîte ştiu, Este o poveste foarte lungă. Eu Oricînd, un post de radio ca - Cînd mă duc în Timişoara, dar începuturile au fost mult şase “camere” de la subsol erau azi trăieşte în Luxemburg, unde am fost căsătorit cu o italiancă, “Vocea Americii” îşi găseşte , am foarte puţin timp. mai timpurii. Prin liceu... închiriate studenţilor, Stăteam este profesor-universitar la pe jumătate româncă... justificarea deplină. Mă-ntîlnesc cu cei doi fraţi ai • Se-nvăţau acolo de toate. cîte doi în cameră şi toţi am Conservatorul de acolo. Cît Aprobarea de căsătorie mi s-a • Cîţi români vă ascultă? mei, ne-ntîlnim şLcînd încă Ce liceu aţi urm at? devenit prieteni... priveşte echipa de teatru, se pare dat abia după vreo şapte ani, - Nu ştiu, cred că milioane... n-am terminat poveştile trebuie - “Loga” din Timişoara. Prin • Plăteaţi mult? că era prima formaţie după ce ne-am propus să facem • Cu prioritate diaspora? să plec... ultima clasă;,.- t ■■ - Ny deosebit dem ult. Baia semiprofesionistă de teatru un copil. Apoi, pentru - Nu, nu... Ţinta noastră este • Unde eraţi în ’8 9 , în • V-a tras cineva de urechi? era comună, pe coridor, la fel studenţesc din Romînia. recunoaşterea paternităţii, a România. Tot o lege a decembrie, cînd a-nceput - Din şcoală, nu. Acasă, şi bucătăria. Era însă foarte Dădeam multe spectacole, cu urmat un proces la Timişoara, democraţiei obligă la această “răscoala” în Banat? mamă. M-a prins fumînd în plăcut, iar atmosfera era una bilete de intrare. Să ni-i aducem pe care l-au “pierdut”, adică orientare. “Vocea Americii”, - Cînd vorbeam cu colegi baie. Era o duşmancă ^studenţească. Colegul meu de aminte pe actorii-studenţi de- l-am cîştigat, atingîndu-ne pentru a nu fi aservit de-ai mei, le-am spus că dacă înverşunată a tutunului... cameră a fost un coleg de liceu, atunci: Alina Marcu, Mihai scopul. Am fost recunoscut ca Democraţilor sau în România se-ntîmplă ceva, de • Studenţia? din Timişoara, care a făcut Dărăban. Cu Alina m-am tată al copilului meu, care era Republicanilor, nu se adresează la Timişoara vor pomi scînteile. - Am început-o în ’60 la Medicina. Eram doi timişoreni... întîlnit în cîteva rînduri, uneori în Italia. Şi nici după acest Americii, diasporei de aici, ci Am avut gură de aur. M ă aflam Cluj... . ' Pe urmă, au venit alţi studenţi, o sun la telefon din America să moment nu ne-a dat voie să ne României! '' Ia Washington şi eram pe • De ce nu acasă, la care au devenit noii noştri aflu ce mai e nou la Cluj, ce căsătorim. Pînă la urmă, cum • Echipa de azi? baricade. Sunam la Timişoara, T im iş o a ra ? prieteni. Un regizor care acum mai ştie despre colegii noştri. se spunea în epocă, a învins - Este foarte mică. Chiar de la Viena sau Belgrad pentru a - Povestea este lungă, este în Statele Unite, Timotei Au fost ani foarte frumoşi şi morala proletară şi am primit mîine, 15 iunie, ne-am redus Ia afla opiniile primilor refugiaţi. •Complicaţii. La Timişoara eram Ursu. Cu el stătea Radu foarte plini... aprobarea de căsătorie, dar nu 3. Cînd am venit, cu un sfert de Aristide Buhoiu m-a pus în prea “cunoscut”. Tatăl meu Mareş, scriitorul şi directorul • înfrum useţaţi şi de cel ce m-au lăsat să plec. Am făcut veac în urmă, eram 30. contact cu persoane care făcuse puşcărie şi a trebuit să de azi al Editurii “Dacia” din e şi azi tînăr: Laurenţiu apoi un al doilea proces, pentru Transmitem prin Internet, prin fugiseră din România. De multe “găsesc” o soluţie să mi se Cluj-Napoca... Ne vizitau fetele, H o d o ro g ! pensia alimentară. L-au computer... Echipa de azi? ori transmiteam şi în direc't. Am piardă urma. De asta am plecat se făcea dragoste dar se juca şi - Era atunci directorul “pierdut” şi pe acesta, adică Gabriela Lăzărescu, Mihai intrat în legătură şi cu fraţii mei, la Cluj... pocher. G viaţă plină. N-o să “Casei”, Un om extraordinar. l-au cîştigat din nou. Aşa cum Pruteanu şi subsemnatul, de unde am aflat toate • De-atunci, dar şi de mai uit niciodată cei cinci ani de Foarte simpatic! Am auzit şi voiam... Statul român trebuia să Horia Puşcaşu. Extrem de amănuntele. Cine mai credea în tîrziu, ce-aţi dus în bagajul de studenţie. m-am bucurat că este şi azi plătească pensie alimentară în puţini. Dar asta-i politica căderea lui Ceauşescu?, Există “A m erica” ? • V-aţi mai întoarce Ia ea? foarte activ... Era un domn dolari sau în lire italiene. Aşa, americană, pe care n-o înţeleg însă im Dumnezeu în ceruri şi - Bineînţeles, fiecare om duce - La vîrstă aceea, da! drăguţ. Sever, cu mentalitatea în sfirşit, m-au lăsat să plec! şi nici nu pot s-o înţeleg. De la mina lui s-a văzut. cu el o bogăţie sufletească, pe • Aţi picat la examene? de-atunci. Eu m-am înţeles Vreo zece ani a durat... 3 ore de emisie de-acum un •L a 40 de ani de la care şi-a cîştigat-o de-a lungul - Unul singur, dar nici azi nu foarte bine cu el. îmi dădea • O opinie sentimentală: sfert de veac, am ajuns la un absolvire, veţi veni la vieţii. Pe lîngă asta duce şi ştiu de ce. La “Socialism scutiri pentru absenţe de la Cred că “Vocea Americii” a sfert de oră! intîlnirea colegială de la bogăţia cunoştinţelor. Eu sînt ştiinţific”... - facultate, ne dădea mese după ştiut să-şi păstreze echilibrul, • Trăiţi alături de italiancă? Facultatea de Litere din recunoscător şi Liceului “Loga” • Cine v-a lăsat acea spectacole... spre deosebire de “Europa - Nu, nu. Ne-am despărţit Cluj-Napoca? din Timişoara, şi Facultăţii de “amintire” unică în “index”? • ... Şi cîte un bănuţ? Liberă”, de pildă. Care a fost amiabil. N-am avut niciodată - După experienţa pe care am Filologie din Cluj, care m-a - Dacă bine-mi aduc aminte, - Nu, nu... Dar făceam totul “ c h e ia ” ? probleme. Chiar de cîteva zile avut-o în ’95, nu ştiu dacă mă pregătit şi mi-a permis să mă era un ungur, nu-i mai ţin mine- cu foarte mare plăcere... - Echipa! A fost un am venit din Italia unde m-am mai păcăleşte cineva. Trebuie să lansez în această lume', în cazul numele. Am răspuns bine dar Treceam din cînd în cînd pe la contraechilibru. Nu ne-a întîlnit cu fiica mea. Este o am siguranţă deplină!. meu ziarul vorbit, numit “Vocea mi-a spus că n-a înţeles ce i-am Radio Studenţesc, care se afla cenzurat absolut nimeni. Este un domnişoară, a crescut, ne iubim • Pe ce aţi da Radioul? Americii” . spus. A fost un examen ciudat. acolo, sus, pe la ultimul etaj al autorespect. Respectăm şi de departe şi ne vedem de două- - Ca meserie? Pe nimic!... > • V-a primit “greu” Clujul Toamna, l-am trecut fără Casei de Cultură a Studenţilor. regula de aur a jurnalisticii, cea trei ori pe an.- Căsnicia n-a - (Sinaia, Casino, studenţesc? probleme, cu acelaşi La etajul III. Pe-acolo erau a .verificării din cel puţin două funcţionat, tocmai datorită 14 iunie 2001) - Admiterea la facultate a fost examinator. Asta, după ce lAristide Buhoiu, Valentin surse a informaţiei ce urmează uzurii de zece ani. Sînt destul de grea. Eram foarte trecusem o sesiune cu Vlad si Cimpoeru... Buhoiu este cel a fi difuzată. Dă credibilitate şi recăsătorit în America. Constantin MUSTATĂ
U i Teatru UI m m m m
* £ H Â j o u x X s u t â r z a \ q9 w x ,
Y A y o ' Z z d b ş o C (farijG %e£k&jOu
| Ithaca Dream ar fi putut fi un spectacol hun, interpretarea - începem să pe obişnuim deja cu ‘ chiar foarte bun. Şi în sprijinul afirmaţiei stau şi spectacole salvate de actori - şi trebuie să-i f f - î vin mai multe argumente, printre care alăturarea amintesc pe cei cinci protagonişti ai piesei, | celor două mari nume, Homer şi Mrozeck, textul Adrian Cucu, Sebastian M arina, Florin / v V :bine adaptat şi prelucrat la nivel ideatic, Vidamski, Cătălin Herlo şi Fatma Mohamed, ! interpretarea convingătoare, muzica semnată de tineri despre al căror talent am mai avut ocazia ‘ * * i H ; Kovacs Andras. Dacă nu'este aşa, acest lucra se să scriu. , ■ A W r \ ' datorează poantelor şi glumelor ce ţin de teatral Ce ar mai fi de spus? Faptul că Ithaca Dream, |;-v '» : : ' bulevardier, poante facile, ce nu-şi aveau deloc este, după Aşteptînd o cîntăreaţă cheală, Zapp * 4 | : ; I V i T i» **» ; * t rostul. Chiar dacă stîmesc rîsul şi buna dispoziţie. şi Apa de Havel, al patrulea spectacol realizat , '*•. * ■>>■.' - ‘ Mă gîndesc doar la faptul că regizoral M. Cliris de compania IntAct Theatre în primul său an i **%\‘ 1 h i Nedeea ar fi putut trata Ithaca Dream serios, de activitate. Ne-ar face mai multă plăcere să . J \ O *: r textul îi oferea acest prilej. Şi poate atunci ar fi consemnăm reuşitele şi mai puţin aspectul Realizat un spectacol de talia celui anterior, Apa " cantitativ al reprezentaţiilor. Poate o vom face e Havel, deocamdată singurul care îl reprezintă de acum înainte, deoarece potenţialul uman există ine pe M. Chris Nedeea. şi el este mai mult decît promiţător. < Punctul forte m Ithaca Dream îl reprezintă Demostene ŞOFRON ^ ^ A ici ar putea fi Patriciu, a u sem nat protot? c reclama dumneavoastră de constituire a Aliar Naţionale Liber;. S'
mi gasL>< . M i S Preşedintele lliescu considei, Andrei Marga a demisionat din funcţia de preşedinte al PNŢCD: că Legea Ticu a încâlci "Pe bani se pot cumpăra multe, principiul constituţiona i i al neamestecului statuii dar nu se poate cumpăra totul în treburile biserici \ Domnului Vasile Lupu, Preşedintele ion lliescu consideră că Legea accesului la dosar: Un partid trist fostei Securităţi a încălcat principiul constituţional al neamestecc? Prim Vicepreşedinte al PNŢCD statului în treburile bisericii. urmare din pagină 1 de politica antinaţională a actualei Şeful statului a declarat vineri că Biserica nu face parte c- din lecţia primită, continuînd să fie puteri; Domnului Victor Ciorbea, structurile statului, separaţia bisericii de stat fiind “un princr măcinat de conflicte şi de orgolii -Nu înţelegem de ce de cîte ori Preşedinte al Comitetului Naţional constituţional”. Preşedintele lliescu a subliniat că nici o institu: care nu-şi aveau sensul în perioada PSD (PDSR) sau PRM se confruntă de stat “nu poate decide în materie de biserică’^ şi din acest pur. dificilă prin care trece. Andrei cu probleme de imagine, se găsesc de Conducere de vedere Legea Ticu “a greşit”. M arga s-a retras, practic, pentru că în PNŢCD foruri de conducere mai ■ lliescu a precizat că aceste afirmaţii privesc legea “ca principi?., vechii lideri, în speţă Ioan Avram mult sau mai puţin intermediare | urmare din pagina 1 dar a refuzat să comenteze detaliile referitoare la posibilitatea ţ : Mureşan şi Radu Sârbu care prin intermediuL unor i preoţii să fie scoşi de sub incidenţa Legii accesului la dosare,: (nominalizaţi) au refuzat să facă comunicate sau apeluri readuc în şi am pus sub două condiţii candidatura mea: să se Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) considei. pasul înapoi. în ultima vreme, în faţa opiniei publice sloganurile I accepte reconstrucţia PNŢCD, iar cei responsabili necesară exceptarea preoţilor din rîndul categoriilor profesie®: PNŢCD erau tot mai dese opiniile populiste ale celor două formaţiuni | de situaţia partidului să facă un pas îndărăt. Am vizate de Legea deconspirării dosarelor întocmite de fe*,' conform cărora s-ar impune un politice din ultima campanie | crezut şi cred că România are nevoie de un partid Securitate, altfel aceştia ar fi puşi în situaţia de a încălca T&J congres extraordinar, în două-trei electorală; , al centrului politic sănătos, care să fie alternativa Spovedaniei, potrivit unui comunicat al BOR, la finalul reuninrj; luni, pentru a limpezi apele şi a găsi -Nu înţelegem cum un grup de ' morală şi politică, reformatoare. de două zile a Sfîntului Sinod. Cerînd exceptarea preoţilor de i! - o nouă formă de conducere (practic, 11 persoane (Doru Radosav, Ioan I Mi-am pus energiile în serviciul reconstrucţiei şi Legea Ticu, Sfântul Sinod consideră că apără “Taina Mărturisi:; un nou BNC) cu care troica Marga- Vida Simiti, Şerban Rădulescu, | relansării. S-au elaborat şi adoptat Statutul 2001, ca instituţie sacră şi intangibilă, precum şi autonomia culte!::; Lupu-Chiriţă să poată colabora. La Călin Felezeu, Oliviu Pascu, Vasile i Programul 2001, s-a realizat fuziunea cu ANCD, a care au propriile lor instanţe de judecată canonică şi morali' nivelul actualului BNC, o astfel de Muscă, Ion Vasian, Zoltan Gyorgy, . început reorganizarea în profunzime a filialelor şi idee, însă, nu a fost agreată. Marinei Molnar, Bogdan Cerghizan, * Comisia SRI a analizat toate amendamentele Consiliului Naţior. • punerea în mişcare a organizaţiilor locale, a fost pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) la Legea privii Ilustrativă pentru partid este şi Comei Jurj) pot să emită un astfel I relansat ziarul partidului, a debutat o reală de apel în numele unei organizaţii | accesul la dosarele securităţii, iar la întîlnirea programată luni. situaţia de Ia Cluj. Cu o zi înainte comunicare, conflictele devenite endemice s-au pe care nu o reprezintă, dar se i Colegiul CNSAS vor fi discutate subiectele în divergenţă, per ' ca Marga să-şi prezinte demisia, atenuat etc. Acţiunile pe care le-am întreprins au prefac că o conduc”, se spune în a elabora forma finală a proiectului de modificare a legii, a declar. Comitetul Interimar de Conducere fost făcute publice, gratie buletinelor informative şi al PNŢCD Cluj a lansat un “Apel documentul tinerilor si studenţilor ' Ioan Stan, preşedintele Comisiei SRI. pot fi evaluate pe baza faptelor. la demnitate în ceasul al 12-lea” în - din PNŢCD Cluj. ’ | Demisionez pentru că cele două condiţii pe care care se cerea demisia din funcţia de La rîndul său, preşedintele I le-am pus nu se pot satisface în împrejurările date. vicepreşedinte a Iui Radu Sârbu şi interimar al PNŢCD CÎuj, Doru i Nu s-a putut depăşi neîncrederea cetăţenilor în lideri România a reuşit să asiguri a lui Ioan Avram Mureşan, ' Radosav, spune că tineretul se ia rămaşi neschimbaţi. în orice judeţ cetăţenii ridică invocîndu-se imposibilitatea de a ' după “fantasmagoriile lui Sârbu şi I obiecţii grave. Ar trebui să fie clar pentru oricine “relansa PNŢCD ca partid credibil” Cerghizan” şi că face o “politică de | drepturile fireşti cu un astfel de “deficit de imagine”, crîşm a’. “E un partid trist, în care | că în rolurile publice nu doar acţiunile ilegale atrag în seara aceleiaşi zile, Birourile am venit să facem ceva, dar se vede i dezavuarea, ci şi faptele imorale. Evident, pe bani ale minorităţilor naţionali Organizaţiilor de Tineret că nu se poate”, a conchis Doru se pot cumpăra multe, dar nu se poate cumpăra România a reuşit, în ultimii 10 ani, să asigure drepturile firea, R a d o sav . I totul, tot timpul. Nu s-a putut pune de acord acţiunea (OTPNŢCD) şi de Studenţi ale minorităţilor naţionale, protejîndu-le elementele de identitat Cert este că o dată cu demisia lui'l unora cu opţiunea partidului pentru moralitate în (TUNŢCD) au ripostat împotriva lingvistică, culturală şi religioasă, a afirmat joi, la Muncheri Marga multe lucruri pot lua | viaţa publică. Fiecare pas care s-a făcut a cerut apelului conducerii, formulînd un premierul Adrian Năstase. . • / întorsături nu prea fericite pentru i . eforturi mai mari decît se închipuie. Iniţiativele altul intitulat “Apel la demnitate”. El a menţionat, totodată, colaborarea foarte bună din Parlarre: • partid. Conducerea interimară va fi propriu-zis politice sînt împiedicate din multe “OTPNŢCD Cluj şi TUNŢCD Cluj dintre partidele politice româneşti şi UDMR şi a subliniat faptrr asigurată, pînă la congresul I direcţii. Autoflatarea subminează eficienţa politică se delimitează de acest apel (al că minoritatea maghiară beneficiază de mai multe avantaje, precut. extraordinar, de Vasile Lupu (prim- | de care este nevoie. Demisionez pentru a deschide conducerii clujene - n.r.) întrucît: posibilitatea de a învăţa în limba maternă şi de a folosi aceast vicepreşedinte). Lupta pentru şefie | calea altor încercări de reconstrucţie şi relansare. -Nu înţelegem cum în toată limbă în localităţile unde ponderea populaţiei maghiare depăşeşti- această perioadă conducerile se anunţă încă de pe acum foarte i Le mulţumesc sincer celor care m-au sprijinit! 20% . ' ' dură, “foştii” încercînd să pună din Cu cordialitate, PNŢCD, atît la nivel local, cît şi la Adrian Năstase a precizat că Legea statutului maghiarilor di: nou mina pe frîiele partidului. I A . M A R G A niyel naţional, nu au luat poziţie faţă statele vecine Ungariei nu are însă un caracter modem şi europei' şi nu permite ţârilor pe teritoriul cărora se află comunităţi maghiar:' Liderii PNŢCD comentează demisia să reglementeze 'situaţia acestora, aşa cum este firesc. ? lui Andrei IVIarga de la conducerea partidului Pentru alegerile din Cîmpia Turzii,
Liderii PNŢCD au avut, vineri, poziţii Permanente, motiv pentru care tot ceea Vicepreşedintele PNŢCD Constantin PD Cluj va pîrî PSD sensibil diferite faţă de demisia lui Andrei ce s-a realizat a fost făcut “cu foarte multe ’Dudu Ionescu a declarat că demisia lui Marga de la conducerea partidului, unii g reu tăţi” . Andrei Marga de la conducerea partidului la Internaţionala Socialistă exprimîndu-şi speranţa că Marga va Vicepreşedintele Ioan Mureşan a este determinată de “incapacitatea acestuia . PD Cluj va continua.contestarea alegerilor pentru primar 1: reveni asupra demisiei, iar alţii declarat că lui Marga i-a fost greu să se de a înţelege să facă politică”. criticîndu-1 fie pentru activitatea sa, fie adapteze “stilului şi culturii” politice din Vicepreşedintele PNŢCD şi-a amintit că Cîmpia Turzii şi la Internaţionala Socialistă. Senatorul Iulie? Păcurariu a declarat că se va ocupa de întocmirea unui dosar cu| pentru modul în care s-a retras din P N Ţ C D . “A fost pregătit pentru cadrele ' Andrei Marga are “o istorie întreagă cu funcţie. partîdului comunist, şi nu pentru .demisiile”, menţionînd că, în momentul neregulile observate de PD în timpul şi înaintea alegerilor, dosar? Victor Ciorbea speră că PNŢCD are PNŢCD”, a spus Mureşan. BNC va cînd trebuia să fie ales rector la care va fi remis Internaţionalei Socialiste, pentru a demonstra câ? încă un preşedinte, iar Vasile Lupii analiza actul profesorului şi apoi se va Universitatea din Cluj, acesta şi-a dat „PSD are o faţă la export şi alta la intern”. f consideră că, deşi scrisoarea cu demisia intra în normalitate, astfel îneît liderii demisia din funcţia de ministru al Păcurariu va cuprinde în acel dosar modul în care a fost rezolvată! este autentică, BNC va analiza dacă există autentici să preia conducerea, a adăugat Educaţiei Naţionale pentru cîteva'zile, contestaţia depusă de PD cu privire la listele suplimentare,) o “cale de revenire”. Lupu a menţionat Mureşan. El consideră că Vasile Lupu e pentru ca apoi sâ revină asupra deciziei. declaraţiile lui Liviu Medrea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean'1 că Statutul partidului prevede ca prim- unul dintre liderii puternici, care cunoaşte • Constantin Dudu Ionescu s-a declarat Cluj (care ar fi spus că alt primar ales decît candidatul PSD ni vicepreşedintele să preia conducerea doctrina şi principalele obiective ale surprins de demisia lui Andrei Marga, va fi sprijinit de Cluj şi de guvern), cît şi angajarea, înainte de PNŢCD,* adăugind însă că, dacă vor PNŢCD. Alături de Vasile Lupu sînt şi apreciind că aceasta , intervine într-un alegeri, â 150 de persoane, tară justificare, la Combinatul „Industrie ’ S îrm ei” . ' î exista obiecţii, “interimatul poate fi al alte persoane care pot face o echipă moment în care, în ciuda tuturor o ricui” . capabilă să conducă partidul, a conchis disputelor, începuse . procesul de A. W Secretarul general Călin Cătălin M u reşan. reconstrucţie a partidului, la care şi Chiriţă a explicat demisia preşedintelui Vicepreşedintele Radu Sârbu reg retă preşedintele demisionar îşi adusese ERATA Cerem scuze cititorilor pentru greşeala de tipar din articolul PNŢCD, arătînd că, timp . de şapte luni, că Andrei Marga nu a înţeles că contribuţia. Şedinţa BNC, care a început Simpozion creştin-democrat la Bucureşti, din ziarul nostru acesta a avut parte “numai de opoziţie” reconstrucţia unui partid se bazează pe. vineri după-amiază s-a întrunit în*absenţa de ieri. Se va citi corect: lui Andrei Marga, care se află la Cluj. la fiecare şedinţă a BNC şi a Delegaţiei solidaritate internă, şi nu pe dezbinare. Centrum fur Europăischess Arbeitnehmerfragen : UDMR Cluj critică pe diverse tonuri colaborarea cu PSD Tinerii din P D Cluj studiază managementul politic Liderul UDMR Cluj, Kouya Hamar maghiarilor, în perioada în care cerinţele specifice ale.maghiarilor, Organizaţia: de Tineret a PD Cluj va organiza, în perioada 11-15 iulie Sandor, a atacat ieri dur „politica Ungaria a declarat că sprijină România- / rezolvarea este „sub aşteptări”. Vekov 2001, la Leghia, prima ediţie a „Şcolii de vară în management politic”. duplicitară dusă de Adrian Năstase faţă în integrarea în UE şi NATO. . a caracterizat relaţiile UDMR-PSD ca Pentru a participa Ia cursuri au fost selectaţi 20 de tineri pedişti, cei mai de statutul maghiarilor de peste graniţă Deputatul UDMR de Cluj Vekov' fiind „defectuoase în anumite aspecte”. merituoşi din organizaţie, a declarat preşedintele OTPD Cluj, Gabriel Chifa. şi faţă de interesele UDMR”. Kâroly, a declarat vineri că protocolul Vekov Karolyla mai anunţat Seminariile vor fi Susţinute de profesori universitari şi de specialişti în Deputatul UDMR a adresat o întrebare dintre UDMR şi PSD poate fi pregătirea, pînă în luna august, a unor domeniile: instituţii politice, administraţie publică, relaţii cu retorică Guvernului Năstase în care se considerat ca realizat la capitolul proiecte legislative privitoare la mass-media, psihologia liderului, managementul surselor de finanţare si întreabă care va fi efectul scandalului „aspecte generale” înspre un procent statutul imobilelor bisericeşti şi la implicarea femeii în politică. A.M. creat de liderii PSD privitor la statutul de 80 la sută, dar,în ceea ce priveşte înfiinţarea de noi universităţi. A.M. CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04 SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, l ’ u b l i d u u V marţi, vineri_8-11: tel/fax 21-60-75:______wMmWi
Administraţia Financiară a municipiului Turda DIRECŢIA GENERALĂ JUDEŢEANĂ PENTRU S.C. TOMŞA IMP-EXP S.R.L. scoate la licitaţie publică în data de 20.07.2001, PROTECŢIA DREPTURILOR COPILULUI CLUJ L qc. Apahida, str. Clujului nr. 29 STR. G-RAL E. GRIGORESCU NR.37 A n g a jea ză : ora 11, în localitatea Turda, str. Cîmpiei nr. 112 ANUNŢ , • gestionar cu experienţă * judeţul Cluj, Ia sediul S.C. AGROINDUSTRIALA Direcţia Generală Judeţeană Pentru Protecţia Drepturilor Copilului Concursul va avea loc în data de 9.07.2001, ora 13, la POIANA S.A. următoarele bunuri IMOBILE: Cluj solicită oferte de preţ pentru achiziţionarea prin licitaţie publică sediul societăţii; la următoarele produse:^ preţ de strigare • economist cu experienţă pentru compartimentul - alimente de bază ( zahăr, ulei, pîine, orez, gris, faină albă, faină de mălai, paste făinoase, sare, ouă, etc.); financiar-contabil; s- 1. FERM ACHEIŢA (TURENI) 138’.000.000 - produse lactate (lapte, unt, margarina, brînză de vacă, brinză topită, • consilier juridic. £ - TEREN - 136.837 mp caşcaval, iaurt, chefir, smîntînă, lapte praf, etc.); ’ . Informaţii: tel. 064-433.474, 433.574. s. - came şi preparate din came (carne de porc, came de vită, came de Preţul de vînzare NU INCLUDE TVA. pasăre, ficat, crenvuşti; parizer, şuncă, pate de ficat, conserve de came); Terenul este situat în localitatea Tureni, judeţul -- fructe (mere, cireşe, piersici, caise, lămîi, portocale, banane, etc.); A N T E T G ru p asistă - dulciuri (biscuiţi, napolitane, rahat, gem, etc.); S.C. ITON Electronic S.R.L. Cluj. - conserve de legume (tocană de legume,'fasole verde, mazăre, (contoare apă, centrale termice, interfoane, sisteme de alarmă) pastă de tomate, morcovi în apă, etc.); Informaţii: Administraţia Finanţelor Publice în selecţia pentru postul de - condimente (ceaiuri, cacao, boia, piper, vegeta, scorţişoară, ulei, Turda, cam. 15, tel. 313.488. 4697078) oţet, sare de lamîie, zahăr vani lat, praf de copt,, drojdie, foi de dafin, . REFERENT RELAŢII CU PUBLICUL (2 persoane) | ( stafide, etc.); • Se cer. • Cunoştinţe de contabilitate primară; • Cunoştinţe temeinice de operare PC (Word, EXCEL); - legume şi zarzavaturi (cartofi, morcovi, ceapă, pătrunjel, fasole ■ • Studii medii; _ . . boabe, roşii, varză, usturoi, etc.); • Spirit de iniţiativă, dinamism, orieiltare spre client, excelente ASOCIAŢIA FILANTROPICĂ MEDICAL CREŞTINA . - detergenţi; capacităţi de comunicare, calm şi echilibru în relaţiile interpersonale; I “CIIRISTIANA" - rechizite şi birotică. • Constituie avantai experienţa în domeniul vînzârilor. [ Pentru fructe, legume şi zarzavaturi se primesc oferte şi de la persoane ŞCOALA POSTLICEALÂ SANITARĂ jpiriâ.ladatâ)deŞ13iulie’ 2001 fizice cu certificat de producător şi cont pentru plăţi prin virament sau CLUJ-NAPOCA, Str. A. Iancu nr. 33 tel. 092/365.509 numerar. “ Persoanele Selecţionate pdn Posesoarea autorizaţiei de încredere nr.3100/26.01.2000, Ofertele se depun la sediul unitătii din str. Eremia Grigorescu nr. 37-39, telefon 064 / 420.146 - fax 420.147, 420.601 sau la centrele eliberată de Ministerul Educaţiei Naţionale BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC | de plasament din judeţ (fostele case de copii şi şcoli ajutătoare din Cluj-Napoca, Cîmpia Turzii, Gherla, Huedin Gilău şi Jucu) pînă la MOLDOVAN ION FLORIN | Face înscrieri pentru anul şcolar 2001-2002 la următoarele data de 23 iulie 2001. - Vinde la licitaţie publică prin .executorul judecătoresc Dorim să încheiem contracte ferme de achiziţii pe durate diferite şi p ro fite : cu posibilităţi de livrare la sediul unităţilor din subordine. (4264441) în data de 10.t)7..2001 ora 10 activul Ferma Habadorg (sat * asistent medical generalist - 3 ani Nasal), comuna Ţaga - teren plus construcţii. Licitaţia va * asistent medical de nutriţie şi dietetică - 3 ani ■ Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti avea loc la sediul executorului din oraşul GHERLA, str. * asistent de ocrotire - 3 ani Facultatea de Drept Cluj - Napoca organizează Armenească nr. 30. Acte necesare: ' s -c e r e r e ; 12 ADMITERE Informaţii: la - executorul judecătoresc şi S.C. tn - diplomă de bacalaureat (original şi copie); ' s. Pentru anul universitar 2001-2002 “COMCEREAL CLUJ” S.A., la telefon: 064-195.557. Număr de locuri pentru admitere - certificat naştere (copie xerox); ( • 300 la curs de zi r 1 - certificat de căsătorie (copie xerox); • 200 la curs Fără frecvenţă - adeverinţă medicală. I • 50 de locuri pentru cei care urmează a doua facultate .înscrierile şi achitarea taxei de înscriere se fac în incinta I Liceului “Gh. Şincai", str. A. iancu nr. 33 la demisol. * Curs de zi: 4 ani . I Curs Fără frecvenţă: 5 ani ^ A l i&ia Informaţii suplimentare la telefon 092-365.509. I Condiţii de admitere: Universitatea Cluj, pe unde herziene! • Admiterea la facultate se face pe baza mediei de la I bacalaureat în ordinea descrescătoare a mediei şi în limita I Emisiunea Peluza Radio de duminică, 8 iulie j ANUNŢ! locurilor. ' TRIBUNALUL CLUJ Acte necesare pentru înscriere la concurs: I îl are ca invitat pe antrenorul Universităţii Cluj, j • Diplomă de bacalaureat (adeverinţă pentru promoţia 2001) | Stelian Gherman. j organizează concurs pentru ocuparea • Certificat de naştere (copie xerox) • Certificat de căsătorie (copie xerox) - I Începînd cu orele 18,00 puteţi adresa j următoarelor posturi: • Adeverinţă medicală I întrebări, în direct, la numărul de telefon 064/1 - 2 posturi dc grefier la Judecătoria Gherla, pe durată • Cerere - tip pentru înscriere eliberată de facultate 1420.031. I nedeterminată. • Două poze tip buletin - 1 post arhivar-registrator Ia Judecătoria Turda, pe • U n d o sa r plic I Cele mai interesante întrebări vor fii durată determinată • Chitanţă de achitare a taxei de înscriere ______• Jaxa de înscriere este de: 300.000 lei - [premiate! - 1 post arhivar-şi 5 posturi grefieri; pe. durată • înscrierile se fac în perioada 9-30 iulie 2001 nedeterminată, Ia instanţele din municipiul Cluj-Napoca. Informaţii suplimentare REGIA AUTONOMA DE TERMOFICARE Concursul va avea loc în data de 20 iulie 2001, oră 10, Secretariatul Facultăţii de Drept Cluj-Napoca, str. Burebista la sediul Tribunalului Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 2-4, etaj nr._ 2, telefon 064-432.211; 064-432.265 * CLUJ-NAPOCA 1, camera 81. \ în anul universitar 2001-2002 Facultatea de Drept “Dimitrie B-dul 21 Decembrie 1989, nr. 79 " Pentru posturile de grefier sînt necesare cunoştinţe de Cantemir” Cluj-Napoca acordă următoarele .înlesniri: j 5 angajează prin concurs - reducerea*taxei de şcolarizare cu 10% pentru cei Care achită operare pe calculator. - inginer - condiţii:-- studii superioare tehnice - integral taxa de şcolarizare pînă la data de 10. 10.2001. Depunerea dosarelor pentru participare la concurs se va r reducerea taxei de şcolarizare cu 10% pentru fraţi, soţ şi specialitatea: automatizări-calculatoare; electronică face pînă în data de 18 iulie 2001. soţie dacă ambii sînt studenţi la facultatea noastră. aplicată; electronică şi telecomunicaţii sau - în taxa de şcolarizare sînt incluse şi taxa de examen pentru Taxa pentm participare la concurs este de 150.000 lei. sesiunea planificată şi restanţe, se plăteşte taxă de examen numai electrotehnică Tematica şi relaţii suplimentare se pot obţine de la pentru sesiunea de reexaminare Concursul va avea loc la sediul unitătii în data de secretariatul tribunalului, etaj 1, camera 81. - . (4437525) - facultatea tipăreşte cursurile la toate disciplinele din planul 30.07.2001, orele-8.00. de învăţămînt, care pot fi achiziţionate de studenţi. - taxa de şcolarizare pentru anul universitar 2001-2002 a răm as Dosarele pentru concurs se vor depune pînă la data Institutul Naţional de Statistică scoate la concurs, în neschimbată, respectiv 500 dolari la învăţământul de zi şi 400 de 25.07.2001. dolari la învăţămîntul fară frecvenţă, plătibilă în 2 rate. conformitate cu prevederile legale, postul vacant de director - sînt scutiţi de taxa de şcolarizare primii doi studenţi din anii Informaţii suplimentare se pot obţine la numărul de la Direcţia Generală de Statistică Regională Cluj. 2, 3, 4, învăţămînt de zi. telefon 430878. :. , * . , (4264332) Condiţiile de participare- • studii superioare de specialitate; . s- Administraţia Financiară a mun. Turda scoate la licitaţie publică în data de 19.07.2001, orâ 10“ • vechime în specialitate - minimum 3 ani. ' | m loc. Turda, str. Clujului nr S.C. NAPOCA 71, jud. Cluj, la sediul S.C. "TRANSARIEŞ" S.A , următoarele bunuri Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde: ^ IMOBILE: preţ de strigare PRESS S.A. • cerere de înscriere; 1. Corp administrativ • - 204,48 mp 109.000.000 lei 2. Cabina poartă - ■ 12,25 mp 8.000.000 lei ANGAJEAZĂ • declaraţie pe propria răspundere că are numai cetăţenie 3. Staţie carburanţi - 35,71 mp 9.000.000 Iei VÎNZĂTORI română; 4. Hală întreţinere - - ■. 491,8 mp 313.000.000 lei • copie buletin de identitate (carte de identitate); 5. Depozit cărbune - 28,76 mp ■ 5.000.000 lei PRESĂ- CARTE • copie act studii (legalizată); . 6. Hală revizie 294 mp ■187.000.000 lei 7. Spălătorie auto 164,98 mp . 151.000.000 lei LATONETE E| • copie carte de muncă (pt. cei din afara instituţiei); 8. Magazie vopsele - 12,75 mp V 5.000.000 lei STRADALE. || • curriculum vitae; 9. Grup social . 16,63 mp 17.000.000 lei • certificat cazier juridic; 10. Dormitor - '■ I informaţii: I 105,33 mp • y 130.000.000 Iei • fişă de sănătate. 11, împrejmuire - - 315 mp '■ 37.000.000 lei [^064-1916^858. J Tematica de concurs se află la sediul direcţiei. 12. Teren - - - 8962 mp - 68.000.000 lei Preţurile de vînzare NU INCLUD TVA. ' Dosarul se depune la sediul Direcţiei pînă la data de Imobilele sînt situate în localitatea Iara, str. Principală F.N., jud. Cluj. 13.07.2001, iar concursul va avea loc la sediul Direcţiei pe Informaţii: Administraţia Finanţelor Publice Turda, cam. 15, tel. 313.488. (4697077) data de 16.07.2001. - T SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 314Uj J i _ l A j ^ L L :O 9 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-i( marţi^ vineri 8-11; tel/fax 21-60.:; ' : : z i
SC Terapia SA, CORAMET SRL CLUJ SOCIETATEA COMtflCUU' SC Terapia SA, / ^ J e r a p la .a . j{jer în pr0(}ucţia ^ i/ Str. Tractoriştilor nr.2, erapiaSOCCTA-rertACTA*! s.a. lider în *producţia ’ de Tel./Fax: 064-417.075,094-664.062 medicamente din România, medicamente din România, In calitate de reprezentanţă comercializăm la preţ angajeaza: angajează: de producător următoarele produse; • SC PO LICO LO R SA Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, AUDITOR FINANCIAR £ ŞEF BIROU ASIGURAREA CALITĂŢII grunduri, nkroemailuri, lacuri; CONDIŢII: • SC SINTEZA COLOR SA Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri; • studii superioare economice (finanţe - contabilitate, CONDIŢII: • SC AZU R SA Timişoara: emailuri, lacuri, săpun toaletă şi semitoaletâ; contabilitate; şi informatică de gestiune); • studii universitare (farmacie, chimie, inginerie chimică); • SC PERIND SA Oradea: perii, mături, bidinele; • atestate de expert’contabil sau auditor financiar; •'SC D E N BRAVEN ROMÂNIA: silicoane, spume poliuretanice; • experienţă de minim 4 ani în industria farmaceutică; • SC CIVIC Bucureşti: aracet; • vechime de peste 5 ani în activitatea de control sau în • experienţă de m inim '2 ani în activitatea de asigurare • SC PERO M Cluj: pensule, bidinele; s- activitate Tinanciar-contabilă; calităţii constituie un avantaj; De retinut: Asigurăm transport gratuit la depozitul beneficiarului i§ • cunoştinţe de operare calculator; • cunoştinţe de operare calculator; Condiţiile de plată sînt negociabile.. s. • cunoaşterea limbii engleze constituie un avantaj. • cunoştinţe de limba engleză. SC Terapia SA oferă condiţii atrăgătoare de salarizare, un ŞC TERAPIA SA oferă condiţii atrăgătoare de salarizare, un MOCHETE, COVOARE, LINOLEUM mediu de lucru agreabil, posibilităţi de pregătire profesională mediu de lucru agreabil precum şi posibilităţi de perfecţionare Angajează MERCHANDISER continuă şi oportunităţi de dezvoltare a carierei pe termen lung. a pregătirii profesionale. zona Ardeal Dacă sînteti o persoană organizată, cu experienţă în domeniu, Dacă sînteţi o persoană cu iniţiativă, bine organizată, cu Cennţe; -studii medii; cu -iniţiativă, vă rugăm să depuneţi în atenţia Departamentului experienţa solicitată în domeniu, vă rugăm să depuneţi în atenţia -disponibilitate deplasări; de Resurse Umane o scrisoare de intenţie şi un CV pînă în data Departamentului de Resurse Umane o scrisoare de intenţie şi -carnet conducere. de 13.07.2001 inclusiv, la: un CV pînă în data de 13.07.2001, inclusiv la: Se oferă: - salariu motivant; - lucru într-o companie în dezvoltare; SC Terapia SA SG Terapia SA -posibilitate promovare. Str. Fabricii nr.124 Sau e-mail: [email protected] Str. Fabricii nr.124 Sau e-mail: [email protected] C.V. la 044/481.599, pînă în 11.07.2001. Cluj-Napoca, 3400 fax: 064-415.700. Cluj-Napoca, 3400 fax: 064-415.700. ~
UNIVERSITATEA CREŞTINA “DIM ITRIE CANTEM IR” REPARAŢII I Zeno ■: aparatură fotografică JI r e in h a r d t FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Calea Mănăştur, inr. 8, CIuj-N. CLUJ-NAPOCA Tel.: 092/460-169; 064/42-50-961 Str. T. Mihaii f.n.; Tel. 064^14.668;064-414751 ADMITERE fără EXAMEN 2-20 • Vindem ap. 3 camere zona Big, I U L I E • Vînd apartament 2 camere, central, ^ 27 A U G .-21 S E P T . v parter, nefinisat bun pentru S.C. ECCOCASA S.R.L. ultrafinisat, etajy intermediar, preţ privatizare, vad bun, la preţul den Facultatea de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca din cadrul Universităţii Str. Plopilor nr. 25 g 18.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i) 11.000 USD uşor negociabil > Creştine 'Dimitrie Cantemir" Bucureşti anunţă înscrieri pentru admitere în Tel. 429.674, 093-375.469 • Vînd apartament 1 cameră, pe str. Informaţii la tel. 191406 sauţi 194465. B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i) U anul universitar 2001 - 2002, pentru umiătoarcle specializări şi locuri: , _ 095-235.668 ^ Napoca, finisat, parter, cu LI 12, preţ • Vindem URGENT ap. 4 camere g Numărul de locuri • vinde ap. 3 camere, str. Uzinei 14.500 USD negociabil. Tel: cf. sporit pe 21 Decembrie, 2 g| Specializarea înv. de ZI înv. Frecvenţă Redus; Electrice (Plopilor Vechi), bun 430.423. (Ag.i.) balcoane închise, etaj intermediar,! bucătărie mărită, garaj tablaga, preţ S Management turistic şi comercial 300 150 pentru sediu firmă, preţ 15.000 USD • Vînd apartament 3 camere pe str. 27.000 USD negociabil. Informaţii ': Management financiar - bancar 150 75 Pata, confort 1, parter, finisat, preţ negociabil. Tel. 093-375.469, la tel. 191406 sau 194465. B-dul f; , Contabilitate 36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.) 150 75 429.674. (Ag.i.) Eroilor nr. 7. (Ag.i) Admiterea la facultate se face pe baza mediei generale obţinută Ia bacalaureat. • vinde apartament, str. Haţeg, 2 • Vînd apartament 2 camere, pe Str. • Vndem ap. 2 camere în Mănăştur, Facultatea pregăteşte specialişti în domeniul Managementului turistic şi camere cu trecere, superfinisat, Brâncuşi, confort 1, etaj intermediar, Calea Floreşti, cf. I, 52 mp, geamuri, comercial, al Managementului financiar - bancar şi al Contabilităţii, în decurs de finisat, preţ 41.000 negociabil. Tel. uşi termopan, instalaţii sanitare noi, mobilat, 14.500 USD. Tel. 093- 4 ani la învăţământul dc zi şi de 5 ani la cel cu frecvenţă redusă. 430.423. (Ag.i.) orientare S, preţ negociabil. 375.469, 429.674. (Ag.i.) URGENT. Merită văzut. Informaţii întreaga activitate didactică sc desfăşoară în clădirea nouă, proprie, construită • Caut urgent de închiriat ţx)trivit standardelor europene (str.T.Mihali - fostă Cehoslovaciei), în 3 amfiteatre şi • vinde ap. 1 cameră, str. Brassay, la tel. 191406 sau 194465. B-dul apartament cu 2 camere, mobilat sau Eroilor nr. 7. (Ag.i) p j 27 săli de seminar, laboratoare, bibliotecă, acces ia INTERNET etc. 36 mp, finisat, bun ptr. sediu firmă, semimobilat. Tel. 430.423. (Ag.i.) • Vindem ap. 4 camere,; ! Penlni disciplinele cuprinse în planul de învăţământ se asigură materiale cabinet stomatologic. Tel. 093- • Vînd apartament 2 camere, confort Gheorgheni cf. 1, etaj intermediar, ;; didactice proprii şi achiziţionate. 375.469, 429.674. (Ag.i.) decomandat, finisat, preţ 450: unic, pe str. Unirii, finisat, Corpul profesoral — de ţinută academică înaltă, îmbină experienţa şl acumulările • vinde ap. 2 camere, 85 mp, str. milioane negociabil. Informaţii la ;ţ modificări interioare, parter, preţ 350 vărs Ici cu dorinţa şi setea de cunoaştere a tinereţii. 21 Decembrie, lîngă Hotel Victoria, tel. 191406 sau 194465. B-dul milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.) Eroilor nr. 7. (Ag.i) f: Taxa de şcolarizare, între 350 şi 450 dolari pe an se plăteşte în două rate şi cu aprobare ieşire la stradă, preţ. cuprinde şi prima programare la examene. • Vînd apartament 2 camere, confort • Vindem ap. 2 camere îni 32.000 USD, bun pentru privatizare. înscrierile pentru admitere se fac în perioada 2-20 iulie şi 27 aug.-21 sept. 2001 1, finisat, modificări interioare, etaj Gheorgheni, etaj intermediar, zona Tel. 093-375.469, 429.674. (Ag.i.) bună, semifinisat, parchet, telefon, p între orele 9-14 Ia sediul ■ facultăţii. Candidaţii vor prezenta, într-un dosar plic, intermediar, pe str. Buftea, preţ • vinde 2 ap., 3 camere preţ 246 milioane, informaţii la tel. actele necesare ( diploma dc bacalaureat - original sau copie legalizată; 13.000 USD. Tel. 430.423. (Ag.i.) 191406 sau 194465. B-dul Eroilor . decomandate, etaj 1 şi 2, în acelaşi certificatul dc naştere - copie legalizată; certificatul dc căsătorie - copie legalizată - • Vînd apartament 3 camere, pe nr, 7. (Ag.i) - j dacă este cazul de schimbare de nume; adeverinţă medicală pentru înscriere Ia facultate: bloc, str. Unirii. Preţ 16.000 USD Calea- Dorobanţilor, finisat, etaj • Vindem ap. 2 camere în Mărăşti j adeverinţă de recrutare sau livret militar; 2 poze tip buletin). neg. Tel. 093-375.469, 429,674. intermediar, mobilat sau nefnobilat, str. Jiului, cf. I, 54 mp, 2 balcoane | Absolvenţii de liceu, promoţia 2001 pot prezenta la înscriere, în locul diplomei (Ag.i.) închise, etaj intermediar, apometre, x preţ 500 milioane negociabil. Tel." de bacalaureat, adeverinţă eliberată de liceu din care să rezulte că au absolvit • / vinde casă zona Andrei pret 10.000 USD puţin negociabil, cursurile liceale şi media generală obţinută la examenul de bacalaureat. 430.423. (Ag.i.) informaţii la tel.. 191406 sau Mureşanu, front 11 m, suprafaţă 200 Candidatul va afla pe loc specializarea la care a fost admis. 194465. B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i) mp, construită 90 mp. Preţ 45.000 • Vindem URGENT ap. 4 camere (Taxa pentru înscriere la admitere este de 200.000 lei) USD. Tel. 093-375.469, 429.674. în Mănăştur Nord, etaj intermediar, (Alte informaţii la telefonul 064/414.668- ) (Ag.i.) finisat, modificări interioare, telefon, ţi . (4437286) parchet, gresie, faianţă, 2 balcoane I • vinde casă în Grigorescu, 2 2 băi. Preţ negociabil, informaţii la j camere, baie, bucătărie, suprafaţă tel. 191406 sau 194465. B-dul S.C. "TRICOTAJ SERENA"S.A. "J SOCIETATE COMERCIALA totală de 400 mp, preţ 40.000 USD Eroilor nr. 7. (Ag.i) • j . execută t neg. Tel. 093-375.469, 429.674. • Vindem casă în Gheorgheni, 2 i. Firmă italiană NOU ÎNFIINŢATĂ | camere, 165 mp, terasă la preţul de ; (Ag.i.) ■ . Angajăm personal califlcatîn domeniul tricotaje pentru | TÎMPLĂRIE PVC cu 1 510 milioane uşor negociabil. ‘ • vinde 2 camere decomandate, Informaţii la tel. 191406 sau ; următoarele posturi: j GEAM TERMOPAN, Grigorescu, etaj intermediar, str. I 194465. B-dul Eroilor nr. 7. (Ag.i) 1) Maiştri specialişti; £ Decembrie,'bloc de 4 et., preţ 12.500 • URGENT! Vindem teren în ‘ 2) Confecţioneri tricotaje; §■ PR0FILE Şl FERONERIE USD. Tel. 093-375.469. (Ag.i.) M ănăştur 1178 mp, toate facilităţile, ; preţ 14 USD/mp negociabil. Sunaţi ; 3) Operatori maşini tricotaj; ^1 • vinde teren, 600 mp, în zona SCHUCO la 191406 sau 194465. B-dul E roilor: • 4) Magazioneri. | Andrei Mureşanu, preţ 45 USD/mp. Nr. 7. (Ag.i) ' Relaţii şi inform aţii suplimentare la sediul societăţii din | TRANSPORT Şl MONTAJ Inf. tel. 094-601.889. (Ag.i.) ' Cumpărăm şi închidem , garsoniere sau .apartamente în Cluj, . str. Gh. Bariţiu nr. 18, ap. 8 (lingă BCR), tel. 095/259.859, j • vinde ap. 4 camere, confort indiferent de zonă, etaj, şi str. T. sporit, Grigorescu, str. Donath, 094/216.986. Tel. 183.775; 095-617.511 Vladimirescu, la preţuri accesibile, i In jîecare zi vă aşteptăm! I finisat, preţ 25.000 USD neg. Tel. Informaţii la tel. 191406 sau 425.802 093-375.469, 429.674. (Ag.i.) 194465: B-dul Eroilor Nr. 7. (Ag.i) "
Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarul vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, sir.Napoca nr.16. d e C i CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; n S ti SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tei/fax 21-60-75. ______sim b ată - d mm. • • • • • • • • • • •••••• Produs t L * * * ÎMPRUMUTURI Banca comercială 2 „, . , Univeisar * LICEUL ŞI ŞCOALA POSTLICEALĂ DE 11 de «ctivitate I MANAGEMENT ECONOMIC ŞI 10 m ii.-30 miI./3 ani CARPATICA • DREPT ADMINISTRATIV 14%/an taxa de mandatare • CERTIFICAT DE DEPOZIT CU DOBÎNDĂ • "VIRGIL MADGEARU" 50 mii. - 200 mil./8 ani • AJUSTABILĂ A 90 DE ZILE • Propune următoarea OFERTĂ EDUCAŢIONALĂ 6%/an taxa de mandatare \ « produsul protejează clientul împotriva scăderii ratelor * pentru anul şcolar 2001-2002: « dobînzii pe piaţă în cursul unui trimestru; • LICEU' la EURO-CASSA SRL • • dobînda este fixă în cadrul trimestrului şi ajustabilă la • - clasa a IX-a - curs de zi Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19 • sfîrşituT fiecărui trimestru; • - economic - finanţe - contabilitate - 25 locuri; • • dobînda pentru primul trimestru este de 38%; " • Tel.: 064-197.610, ^ - servicii (turism) 1 - 25 locuri; • clientul poate răscumpăra certificatul oricînd doreşte, deşi • 096-355.300. | ■ - matematică informatică, - 25 locuri. ‘ certificatul este emis pe 360 de zile; ORAR: 900-,1700. I • «certificatul fiind nominativ, valoarea sa este garantată pentru • - clasa a X-a şi a Xl-a - curs frecvenţă redusă -profil uman •PERSOANELE FIZICE de către Fondul de Garantare a* - clasa a X-a - 25 locuri .Depozitelor în Sistem Bancar, în limitele legii; . . . ” - clasa a Xl-a - 25 locuri • • pentru toate operaţiunile de cumpărare si răscumpărare a • ŞCOALA POSTLICEALĂ - învăţămînt de zi şi frecvenţă tM U o Mm m mS m i J certificatelor de depozit NU SE PERCEP' COMISIOANE; red u să - O EŢRANSPORŢiM ) « Certificatul este emis în perioada 02/07-31/07/2001. * ' - gestiune economică (finanţe - contabilitate) - GRATUITf • Puteţi obţine informaţii suplimentare la sucursala BCC • • Cluj-Napoca, B-dul M areşal I. Antonescu, Bl. Bl, tel. • , , - ghid turistic " : 'CLUJ-NAPOCA § 1 42.55.62, Piaţa Mihai Viteazu, Nr. 7-8, tel. 13.62.93 sau la* - agenţi vamali - • mobilier de birou; > mobilier de bucătărie; tel.: 064-437.429, P-ţal 848 nr.-1 . - s f • a d re sa www.carpatica.ro. (4284993)' - administraţie publică • • • • • • • • • • • • • • • • • • • « • • • • • • • « > dormitoare şi sufragerii; fax: 064437.430, ir.f. 15. str. Livezii 55 Şcoala este autorizată de Comisia Naţională de Evaluare şi > canapele, colţare; DEJ lei.: 064-215.073, E. Teodororâ ut. 54 • Pizzeria San Remo angajează cu Acreditare a M.E.S. > biblioteci, scaune; MATRIMONIALE carte de muncă bucătărese şi fete • parchet. teL 064-214.506, Gutimilui nr. 9 tinere, drăguţe pe post de ospătare, Informaţii şi înscrieri la secretariatul şcolii din strada - NÂSĂUD: str. Fagului nr. 14 ; ’ avantaj experienţă în .domeniu. Tel. M. Kogălniceanu nr. 16,.et. II, orele 12-16. (4437449) • lac; «palux; • aracet; BAIA MARE: Calea Bucureşti nr. 35 • Olandez 53 ani, doresc să 094-21-66-61. (1390194) »abrazive; «pînză-panglică. GHERLA: tel. 064-243.283r Parcutai nr. 7 cunosc o femeie peste 35 ani în • Profesor (6 8 ) caut ocazie spre vederea căsătoriei, persoană Heidelberg, perioada 19-23 iulie. Tel. GRUPUL ŞCOLAR DE ARTE SI MESERII “SPIRU HARET” sentimentală fără obligaţii, 43-27-01 (1390188) dornică ; să înveţe limba AL COOPERAŢIEI MEŞTEŞUGĂREŞTI CLUI-NAP0CA s.cITOIM ELEC TR O N IC S r l • în conformitate cu Legea nr. 137/ Str. Tineretului’nr.55/A, tel: 064-141.948, fax: 064-414.992 sr i t o n olandeză. Persoanele interesate 1995, SC Drinas SRL anunţă st^fV tA ICU pK 3^l.y4^ap;3îţ^t;sj(ll4^68 sînt rugate să sune Ia tel. 093- începerea demersurilor pentru ADMITERI § prima firmă decontorizare individuală din fară 18-75-58. (1386919) V obţinerea acordului de mediu pentru ŞCOALA PROFESIONALĂ ^ obiectivul funcţionarea brutăriei situat “Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist”...... 25 locuri Vă anunţă deschiderea a încă DOUĂ BIROURI DE RELAŢII CU PUBLICUL în Floreşti str. T. Vladimirescu nr. 7. “Operator calculatoare pentru comerţ şi alimentaţie publică” 25 locuri la următoarele 8drese:' VINZĂRI Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor ŞCOALA DE UCENICI: 1 CUMPĂRĂRI depune la sediul APM Cluj, Calea F rize r ...... 251 ocuri O str. Pasteur nr. 79 1 ‘ , (cartierul Zorilor, vls-a vis de Poştă) 3 |5 • Vînd teren 1300 mp, front 22,5m Dorobanţilor nr. 99. (1563254) “Reparator întreţinere partea mecanică autoturisme”...... 25 locuri ii pe str. Ceahlău nr. 70. TeL 094-59- • în conformitate cu Legea nr. 137/ LICEU ZI | 62-66 sau 15-65-64. (1273465) 1995, Filip Iacob anunţă începerea - specializarea: matematică - informatică...... 25 locuri i i i 1^ — . i ...... demersurilor pentru obţinerea - profil: administrativ servicii...... î...... 25 locuri O str. Tipografiei nr. 11 • Vînd ccntral casă modestă (vis-a-vis de magazinul Central) acordului de mediu pentru obiectivul INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA TELEFON: 064-141.948. demolabilă cu toate utilităţile instalare microcentrală termică de str. Minerilor nr. 34, vizibilă apartament situat în Cluj-Napoca str. zilnic orele 17-19, (1387149) Mestecinilor nr. 6 , apartam ent 1. • Se înştiinţează dl. Naş Alexandru tK Eventualele sesizări şi sugestii numai şi toţi cei care pretind reale drepturi * Cu adîncă durere anunţăm Vînd casă particulară cu 500mp încetarea din viaţă în 5 iulie • Cu marc durere în suflet • .Lacrimi şi durere la > teren în cartierul Grigorescu preţ pentru factorii de mediu se vor asupra grădinii şi casei'din localitatea depune la sediul APM Cluj, Calea 2001a celei care a fost anunţăm încetarea din viaţă scurgerea a 6 săptămîni de cînd avantajos. Tel. 064-18-14-70 sau 16- Dezmir str. Crişeni nr. 17 să se destinul nemilos a spulberat Dorobanţilor nr. 99. (1563258) prezinte pentru reconstituirea C. F. nr. ASZTALOS AGNETA. după o grea suferinţă a scumpei 02-98 între orele 18-21. (1390222) noastre soţii, mame şi bunică speranţele şi visele mutînd-o de • Vînd casă familiară în cartierul • în conformitate cu Legea nr. 137/ 928 în ziua de 11.07.2001 la serviciul Înmormîntarea va avea loc în la noi Ia odihna veşnică pe draga 1995, Boca Gavrilă anunţă începerea de C. F. Cluj. (1273464) . data de 7 iulie 2001 orele 14 din CATINEANU VASILICA. Gheorgheni cu 2 camere confort, pe Înmormîntarea va avea loc noastră POP DOINA. Chipul ei demersurilor pentru obţinerea Capela Mare a Cimitirului luminos, dăruirea, afecţiunea teren de 500mp. Preţ 38000 USD. duminica 8 iulie ora 13, 30 la Tel. 14-40-96. (1390229) acordului de mediu pentru obiectivul Central. Familia îndurerată. pentru cei din jur, rămîn doar centrală termică de apartament situat PIERDERI Cimitirul Militar din cartierul • Vînd teren intravilan 8041 mp (1273466) amintiri dragi, pentru cei care în Cluj-Napoca str. Grădinarilor nr. Georgheni. Dumnezeu s-o au preţuit-o şi iubit-o. Slujba de str. O b se rv ato ru lu i, u tilităţi • Pierdut legitimaţie de transport 12, bl. G19, sc. II, ap, 19, et. IV. • Cu sufletul îndurerat odihnească în pace. Familia pomenire va avea Ioc duminică (canalizare, curent, apă, gaz). Tel. 41- pe numele Benedek Erika. O declar Eventualele sesizări şi sugestii numai anunţăm încetarea din viaţă a îndurerată. (1273471) 8 iulie 2001, ora 12 la Biserica 00-02 orele 18-21. (1387167) pentru factorii de mediu se vor nulă. (1563265) scumpei noastre mame, soacre Ortodoxă de pe str. Viilor depune la sediul APM Cluj, Calea • Sîntem alături de familia cartierul Zorilor. Ne rugăm ca • Vînd Citroen AX 1.5 disel, • Pierdut tichet la asigurarea şi bunici BALINT Dorobanţilor nr. 99. (1563267) Mărgincanu la dispariţia celei ce sufletul ei bun, să aibă parte de an 1995, euro 2, curele noi, obligatorie de răspundere civilă auto MARGARETA născută radiator recent, pompă apă • Rus Alexandru a lui Dumitm este ■a fost un suflet cu totul deosebit, milostivirea harului divin. num ărul 1676990. -îl declar nul. SCHROFF. Înmormîntarea va nouă. Preţ 5600 DM. Tel. 094- chemat să se prezinte la Judecătoria (1387163)' m am i. Dum nezeu să o Familia îndurerată. (1387172) Cluj, în calitate de pîrît în dosar 7013/ avea loc în 7iulie 2001, ora 10 odihnească în pace. Familia 80-07-59, 41-86-75. (1563262) • Pierdut asigurare obligatorie auto 2 0 0 1 la camera. 1 2 2 , data de de la Capela Cimitirului Orza. (1273467) • Cu adincă durere în suflet • Vînd apartament 2 camere, 16.07.2001, orele 8.30. Cauza are ca RCA Unita pe numele Rus Radu. O Central. Familia îndurerată. anunţăm împlinirea a. 6 cu trecere, în cartierul obiect prestaţie tabulară, reclamant declar nulă. (1273462) (1273468) • împărtăşim durerea săptămîni de la trecerea în Grigorescu, etaj 4 din 4. Tel. 42- SC Veneto Cluj. (1563273) • Pierdut carnet de student pe familiilor laroslavschi şi nefiinţă a iubitului nostru soţ, 06-51, 42-06-57. (1390171) • Numiţii Turcoviciu David, numele Blâg Ciprian. îl declar nul. * Un ultim omagiu cuscrului Mărgincanu, în aceste clipe grele tată , socru şi bunic col. în (r) CHIŞ ANDREI. Sufletul său Turcoviciu Floare, Turcoviciu Ana, nostru drag MOCANU PETRU. la pierderea celei care a fost ri j (1273469) ______nobil va dăinui dc-a pururi în • SG Combimar S.A. Baia Mare Turcoviciu Ioan, Turcoviciu Vasile, Dumnezeu să-I odihnească în pentru noi toţi, mami. Familiile amintirea noastră şi a tuturor î \ vinde puicuţe ouătoare, 15.000 Turcoviciu Maria, Turcoviciu pace. Cuscri Jiga Petru şi Maria. Toader şi Manea. (1273470) celor care l-au cunoscut şi iubit. 1. rlcapete hibrid Lohmann, vîrstă Dumitru, Bara Iuon, Bara Szinka, DECESE (1563253) j :U 17 săptămîni, la preţul de 9 DM Sacalos Floare, Turcoviciu Gavril, Parastasul de pomenire va avea • Sincere condoleanţe colegei Ioc duminică 8 iulie ora 12 la i) + TVA bucata. Inform aţii la Kora Maria, Bara Iosif, Roşea Ana, COMEMORĂRI • Sincere condoleanţe familiei noastre Bălan Dănuţa Ia decesul Capela Cimitirului Militar- re telefoanele: 062-222.441, 062- Hergye Karaion, Hergye Todor, Kora ing. Mărginean Adrian Ia socrului. Dumnezeu să-I cartierul Gheorgheni. Familia ir, 222.801,095-833.402. (4264986) Gafia, Balasz Maria, Roska Floare, • Cu adîncă durere în suflet trecerea în eternitate a mamei odihneascălCoiectivul veşnic nemîngîiată. (1273463) n, Popa Maria, Gaspar Gheorghe, anunţăm trecerea Ia cele veşnice Moldovan IozefrKoza Onucz, Crucin soacre. Preoţii şi Consiliu Serviciului Tehnic, SC ie I a măicuţei, soacrei şi bunicei • O rugăciune şi lacrimi la Veronica, Crucin Floare, Crucin Parohial al Bisericii. Sf. Ioan Libertatea SA. (1273473) la J DIVERSE noastre FRITEA MARIA. scurgerea a 6 săptămîni de cînd ul Maria, Crucin Miron, Crucin Nicolae, Botezătorul Cluj. (1563256) destinul nemilos a spulberat visele, Crucin Ana, Crucin Sânc, sînt citaţi Dumnezeu s-o odihnească, s-o * Se împlineşte un an de cînd idealurile şi speranţele mutînd-o de • SC Karumaa Impex SRL capîrîţi la Judecătoria Huedin în data ierte şi s-o primească printre cei • , Sîntem alături de voi col. (r) STOIAN NICOLAE a angajează femei cu experianţă la noi la odihna veşnică pe studenta de 11.07.2001 ora 9.00 în proces de drepţi. Ioan, Smaranda şi Mihaela şi Adrian în aceste clipe plecat de printre noi. >n domeniul cipercilor. ALINA SALOM1E chipul luminos întăbulare construcţii agrozootehnice Marius Fritea. (1563263) grele prin care treceţi şi rugăm Comemorarea va avea loc rămîne amintire ceior ce au preţuit-o. Informaţii la tel. 43-86-00, 43- din Gălata, dosar nr. 457/2001. duminecă 8.07.2001 ora 12 la Slujba de pomenire va avea loc 81-67. (1563272) pe bunul Dumnezeu să vă timită (1563274) ~ • Cu reg rete şi d u rere balsam de mîngăiere, iar mamei biseriaca de pe str. Bisericii duminecă 8 iulie 2 0 0 1 orele 1 2 , la • Toate persoanele interesate care anunţăm încetarea din viaţă Ortodoxe. Familia. (1563261) Biserica Sf. Dumitru cartierul • Asociaţia de Proprietari de voastre odihnă veşnică. Familia Gheorgheni. Familia îndurerată. pe str. Mehedinţi 80 solicită pretind drepturi reale asupra după o grea suferinţă a măicuţei, preot Mihai Colţ. (1563257) Cu aceeaşi durere anunţăm (1563259) firmelor interesate depunerea imobilului înscris în C. F. 15298 Cluj soacrei şi bunicei noastre sînt rugate să se prezinte la data de că s-a scurs un an de cînd iubitul unui deviz de lucrări pentru FRITEA MARIA. Odihnă • Dragă Mihaela sîntem • Mulţumim tuturor celor 13.07.2001 la Biroul Cartea Funciară nostru soţ, tată şi socru LASCU înlocuirea magistralei de gaz veşnică. Viorel, Minodora şi alături de tine în greaua care l-au condus pe ultimul camera 52 din cadrul Judecătoriei IULIAN a plecat la cele veşnice. situată în exteriorul blocului. Radu Fritea. (1563264) suferinţă care te încearcă acum drum pe It. col. (rez) judeţului Cluj în vederea reconstituirii Sufletul său nobil va dăinui de- Devizul va conţine explicit costul Ia despărţirea de scumpa ta CIOTLAUŞ DUMITRU. proiectului, manopera şi acestei C. F. (1387168) a pururi în amintirea noastră şi Familiile Dohotaru şi Bochiş. • Cu adîncă durere anunţăm mamă. Dumnezeu s-o necesarul de materiale. Devizul • în conformitate cu Legea nr. 137/ a tuturor celor ce l-au cunoscut, (1387170) . 1995, SC Valina SRL anunţă încetarea din viaţă a celui care odihnească în pace. Anca şi se poate trimite pe fax nr. 44- a fost ALBU IOAN (NELU) de iubit şi preţuit. Parastasul de începerea demersurilor pentru Ghiţă. (1563268) • Mă înclin cu respect şi 60-70 sau la apt. 31 de la adresa 58 ani, după o lungă şi grea pomenire va avea loc duminică indicată. Tel. 094-58-87-83. obţinerea acordului de mediu pentru 8 iulie 2001 ora 11,30 Ia Capela mulţumesc din inimă doctorilor obiectivul “Magazii produse suferinţă. Înmormîntarea va • Sincere condoleanţe şi toata (1387155) Parohiei “Buna Vestire” şi întregului personal al Secţiei alimentare” situate în Cluj-Napoca str. avea loc în data de 7 iulie 2001 compasiunea pentru colega M ănăştur 2 Calea M ănăştur nr. Â. T. 1. a Spitalului M ilitar Cluj Paris nr. 34. Eventualele sesizări şi la ora 12 de la Capela veche a // ' Angajez barmane şi crupieri noastră Coman Adriana la (mai sus de Institutul pentru profesionalismul şi pentru ruletă. Tel. 19-23-92; sugestii numai pentru factorii de Cimitirului din Mănăştur. decesul mamei dragi. Colegii de dăruirea cu care l-au îngrijit şi mediu se vor depune la sediul APM' Agronomic). Ticule drag nu te 094-85-84-21; 095-82-87-95; Odihnească-se în pace. Unchiul serviciu de la Autosincron. tratat pe tatăl meu lt. col. (rez) Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. vom uita niciodată. Viorica, 090-47-63-89. (1387174) Pavel şi verişorii. (1387166) (1563269) CIOTLAUŞ DUMITRU. (1387169) Monica şi Virgii. (1387142) Nicoleta Dohotaru. (1387171) englez Thom as Morus, autorul “Utopie Aici ar putea fi lucrare fundamentală în istoria ideii- reclama dumneavoastră D i\vi ;.v . politice (n. 147{
■— »î.. . ; i i i v TINERI RROMI DIN TOATA Aproape 2 5 0 de români au comis ŢARA ÎNVAŢĂ TEHNICILE UNEI în luna iunie infracţiuni pe teritoriul altor state COMUNICĂRI EFICIENTE Biroul Naţional'Interpol a trei sute de autoturisme România două persoar 25 de tineri, membri ai unor organizaţii abilităţilor manageriale şi de comunicare: debate; primit în- luna iunie, informaţii importate în România cu urmărite internaţional i nonguvernamentale ale rromilor din Cluj, Teadership; întocmirea cererilor de finanţare şi referitoare la aproape 181 de documente suspecte de fals. autorităţile altor state. Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Buzău, Olteniţa ş.a., managementul proiectelor; dezvoltare comunitară; infracţiuni săvîrşite, în Totodată a fost verificată Mai multe inspectora: participă, începînd de luni, la Cluj-Napoca, la un societate deschisă, democraţie şi drepturile 'străinătate, de aproape 250 de autenticitatea obţinerii în judeţene de Poliţie, precum program de pregătire complexă a tineretului rrom omului. ? v cetăţeni români, se arată străinătate a şapte permise de D irecţia G enerală de Poliţie din România. s. Primul modul, de „debate”, a cărui desfăşurare într-un comunicat al conducere, dintre care cinci M unicipiului Bucureşti, a Proiectul, iniţiat de Centrul de Resurse pentru începe luni, va fi susţinut de o echipă de traineri Inspectoratului General al s-au, dovedit a fi false. De solicitat, în cursul lunii i Comunităţile de Rromi Cluj, esîe justificat prin de la ARDOR Transilvania. Seminarul este Poliţiei. Majoritatea infractorilor asemenea, poliţiştii din alte state informaţii despre două dosa: aceea că populaţia aparţinînd acestei etnii se structurat pC: comunicare; argumentare; tehnica români identificaţi pe teritoriul au descoperit nouă maşini furate economico-financiare în ca; confruntă în prezent cu numeroase probleme care dezbaterilor; dezbateri între participanţi/arbitraj. altor ţări au fost implicaţi în din România, pentru- care s-au erau implicate firme din Austri îşi au rădăcinile în discriminarea şi excluderea Următorul seminar se va desfăşura în august, iar comiterea de furturi şi tîlhării, declanşat procedurile de . şi Germania. Secretariat; socială a membrilor săi, precum şi în modul de în lunile următoare, celelate trei module ale diferite tipuri de falsuri, trafic recuperare. General Interpol a trimi viaţă şi în sistemul de valori tradiţional al programului. • de autoturisme furate, trafic de De asemenea, poliţiştii B ir o u lu i N a ţio n a l Interpi comunităţilor de rromi. Una dintre cauze este, - Reamintim că Centrul de Resurse pentru droguri şi contrabandă, trecere români au solicitat Birourilor aproape 3.500 de informaţii evident, lipsa unei puternice „elite a rromilor”, Comunităţile de Rromi Cluj are ca scop frauduloasă a frontierei, omor, Centrale Interpol din alte state materiale documentaţi capabilă să reprezinte interesele comunităţii la ameliorarea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor înşelăciune, nerespectarea informaţii referitoare la aproape referitoare la evoluţia ţ nivel societal larg. De aceea, iniţierea acestui de rromi din România. Obiectivele Centrului sînt: regimului armelor şi ultraj, patru sute de persoane, iar tendinţele criminalităţii lanm program de perfecţionare are drept scop tocmai de a sprijini eforturile comunităţilor de rromi în bancrută frauduloasă, fals de Biroul Naţional Interpol a pus internaţional, ! pondere pregătirea unui grup de tineri aparţinînd etniei rezolvarea problemelor specifice cu care se monedă, spălare de bani şi în urmărire internaţională 16 deţinînd-o . aspecte) rromilor într-o serie de domenii care contribuie confruntă; de a contribui la identificarea şi fraudă, proxenetism sau persoane care se sustrag caracteristice continentul! la dezvoltarea lor profesională şi a unor abilităţi neutralizarea prejudecăţilor şi a diferitelor forme prostituţie. urmăririi penale sau executării european. Informaţii! necesare într-o societate democratică: toleranţa de discriminare faţă de rromi; de a sprijini Printre ţările în care cetăţenii unor pedepse pronunţate de respective privesc identitatea faţă de opiniile adverse, gîndirea critică şi dezvoltarea unei reţele de■„ organizaţii români au ayut o activitate instanţele româneşti. modurile de operare a peste 4: deschisă, abilităţile de comunicare eficientă, nonguvernamentale cu specific rrom, capabile să infracţională mai mare se în aceeaşi perioadă, au fost de infractori internaţional lucrul în echipă, abilităţile retorice, asumarea dezvolte, în parteneriat cu autorităţile şi numără Italia, Germania, identificate şi arestate, în alte căutaţi pentru acte de terorisc conştientă a responsabilităţilor, capacitatea de a comunităţile locale, soluţii concrete la problemele Austria, Spania, Moldova, ţări, nouă persoane date în omoruri, violuri, trafic c căuta şi de a identifica soluţii pentru probleme specifice apărute; de a sprijini exprimarea Iugoslavia, Turcia, Belgia, urmărire internaţională de către droguri etc. în luna iunie, pes complexe etc. identităţii culturale a rromilor şi de a contribui la Ungaria, Elveţia şi Slovacia. autorităţile române, din care trei sute de infractori au fc: Proiectul constă în iniţierea unui lanţ de îmbunătăţirea comunicării dintre rromi si Poliţia română a solicitat cinci au fost depistate şi predate arestaţi, ca urmare -a coopera: seminarii de pregătire a celor 25 de tineri rromi n e-rro m i. birourilor Interpol din alte ţări poliţiştilor români. De dintre birourile naţional în cinci domenii importante pentru dezvoltarea M. TRIPON informaţii referitoare la peste asemenea, au fost extrădate din Interpol din mai multe ţări. jrrrrrrrrr-
i e s * " » 'Tf Conducerea Casei Naţionale9 de Lista locurilor de muncă vacante Asigurări de Sănătate face precizări în pe meserii, valabile în perioada M * legătură cu situaţia medicamentelor 6.07.2001 - 13.07.2001
compensate şi gratuite Asistent medical generalist 3; brutar 9; casier 10; chimist 1 r * " 5 V , ? i confecţioner articole din piele şi înlocuitori 71; confecţione. Conducerea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate susţine tricotaje după comandă 20; confecţioner-asamblor articole di;' că, în România, nu există o criză a medicamentelor compensate textile 210; consilier / expert / inspector / referent / economişti; şi gratuite, contrar informaţiilor vehiculate de unele medii de comerţ / marketing 2; consilier / expert / inspector / referent informare, farmaciştii avînd obligaţia să elibereze în continuare economist în ec. generală 1; contabil şef 1; croitor 3; croite respectivele produse, tară să instituie vreun plafon valoric, se pentru încălţăminte şi articole tehnice din cauciuc 60; croitor pentr precizează într-un comunicat al CNAS. r - r * „ , T încălţăminte şi articole tehnice din cauciuc 2; cusător piese di: Numai în anul 2000, casele de asigurări de sănătate au decontat piele şi înlocuitori 246; designer industrial 1; designer vestiment medicamente compensate şi gratuite în valoare de peste 500 1; director adjunct societate comercială 1; dispecer 1; educatori miliarde de lei, pentru anuî în curs sumele repartizate în acest unităţi de handicapaţi 4; tara meserie (meserie încă neclasifica! sens urmînd să fie aproape dublate, se mai precizează în comunicat. în COR) 167; fasonator produse ceramice 2; fierar betonist i Premierul Adrian Năstase a cerut, vineri, la teleconferinţa cu „ Dialog... interetnic la Muzeul Naţional de Artă i gardian public 98; gestionar depozit 2; inginer de sistem i i prefecţii, Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale a Asigurărilor informatică 2; inginer în industria alimentară 1; inginer mecan: de Sănătate (CNAS), să facă o analiză în ceea ce priveşte situaţia 1; inginer textile, pielărie 5; instalator apă, canal 4; instalate respectivelor produse. Năstase a afirmaţ că, atît îa nivelul 0 NOUĂ DOVADĂ încălzire centrală şi gaze 1; lăcătuş construcţii metalice şi nava! ministerului, cît şi al CNAS, nu există “zone de coordonare şi 31; Tăcătuş mecanic 3; lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparat examinare” a problemei medicamentelor, lucrurile DE TRANSPARENTĂ LA FRCCF Universale 1; legător manual (în poligrafie şi ateliere speciale)- desfaşurîndu-se “mai curînd haotic”. m aistru în industria tex tilă-p ielărie 1; m aistru in d u striile textila După ce, în primăvară, FRCCF şi-a lansat Raportul anual pentru Premierul a spus că este inadmisibil ca, în România, unele pielărie 3; maistru mecanic 1; maroehiner - confecţione presă şi colaboratori, sîmbătă a avut loc, la sediul fundaţiei, lansarea medicamente să fie mai scumpe decît în Occident, iar politica Raportului anual pentru beneficiari. Au participat circa 30 de copii marochinărie, după comandă 40; montor articole din piele acordării facilităţilor fiscale pentru firmele din domeniu sâ nu fie din Programul familial aî FRCCF (pentru care s-au organizat o operator calculator electronic şi reţele 1; operator comercial bine pusă la punct. Adrian Năstase s-a referit şi la “mica ciupeală” serie de activităţi distractive şi de dezbatere, pe grupe, a drepturilor ospătar (chelner) 8; programator 2; psihopedagog 2; referent df\ din unele localităţi, unde medicii de familie favorizează “nu ştiu copilului), părinţii acestora, precum şi alţi adulţi incluşi în programele specialitate financiar - contabilitate 1; secretar institut, facultate 5; ce m ed icam en t” . - ; fundaţiei. Beneficiarii programelor Fundaţiei Române pentru Copii, sociolog 1; soră medicală 1;. ştanţator piele pentru încălţăminte Comunitate şi Familie au primit fiecare acest Raport din care pot CNAS nu se poate “juca” cu banii cetăţenilor, a mai spus primul din piele şi cauciuc 3; strungar la maşini de prelucrat în coordonate să afle, care sînt activităţile fundaţiei, de unde provin banii, cine ministru, adăugind că sumele care se plătesc pentru medicamente sînt sponsorii şi cum s-au cheltuit fondurile. .. . . 3; strungar universal 1; sudor electric 27; sudor în mediu protecto: se ridică la 600-700 de milioane de dolari, aproape cît bugetul pe FRCCF este prima fundaţie care face acest gest, la Cluj. 5; tipograf - tipărifor 2;'.yopsitor industrial 4; zidar rosar - tencuito- anul trecut al Ministerului Apărării Naţionale. ’ . - ’ !: M.TRIPON 19; zugrav, vopsitor 1. • • ' j CURS PENTRU EDUCATORI DITIE A CURSULUI DE VARA - BEST în perioada 2-6_ iulie, la Cluj-Napoca s-a desfăşurat un curs şi Suedia) şi patru studenţi Universitatea Tehnică din oraşului, la excursii în pentru educatori - învăţarea mediată şi îmbogăţirea instrumentală. din celelalte grupuri locale ClujrNapoca şi de persoane împrejurimi, la o seară Stimularea educaţională a copiilor instituţionalizaţi după metoda BEST din România experimentate de la firmele culturală internaţională şi Feuerstein - co-organizat şi co-finânţat de Fundaţia Română pentru (Timişoara, Bucureşti, p a r te n e r e . la o seară-românească. Copii, Comunitate şi.Familie şi reprezentanţa UNICEF România. Braşov şi Iaşi). Întrucît, pe lîngă oferirea M. TRIPON La acest curs au participat 60 de educatori din 15 judeţe ale ţării, în cadrul actualei ediţii a unui curs bine structurat care lucrează în instituţii de ocrotire a minorilor de tip rezidenţial Cursului de vară vor fi despre importanţa luminii şi (case familiale, centre de plasament, şcoli speciale). Toţi abordate teme privind: stilurilor arhitecturale, participanţii *u semnat un contract prin care se obligă să aplice Lumina - aspecte teologice- proiectul este gîndit şi în . cele învăţate la Cluj copiilor din instituţiile în care lucrează. Traineri La Cluj-Napoca a filosofice-psihologice; scopul de a oferi studenţilor au fost M inam Haitnovich din Israel, Jo Leber din Belgia şi început, vineri, Cursul de Fundamentele luminii; europeni de la universităţile Maria Roth de la Catedra de Asistenţă socială a Facultăţii de vară organizat de Grupul Lumina, a patra dimensiune tehnice ocazia de a şe întîlni Sociologie a UBB. local BEST din a spaţiului - abordare şi de a lucra în echipe Metoda Feuerstein îşi propune stimularea învăţării cognitive a Universitatea Tehnică arhitecturală;- Ingineria internaţionale, de a facilita copiilor şi creşterea gradului lor de încredere în forţele proprii. Cluj-Napoca, la care ilum inatului; Design-ul schimbul cultural între Specificul acestei metode constă în accentul pus pe rolul adultului participă 20 de studenţi com puterizat; Energia şi studenţii europeni şi de ă în apariţia unor progrese în gîndirea şi capacitatea de învăţare a europeni (din Spania, managementul costurilor de promova, totodată, valorile copiilor. Este aplicată cu succes în Statele Unite ale Americii, în Portugalia, Danemarca, iluminat. Prelegerile vor fi româneşti. Cursanţii vor China, Japonia, Spania, Belgia s.a. Estonia, Polonia, Bulgaria susţinute de profesori de la participa şi la un tur al * M. TRIPON Redacţia SFORI
Aici ar putea fi j.elr J 9 .2 0 7 reclama dumneavoastră
l î i D Î Î
După căderea cortinelor fotbalistice Azi, în obiectiv> Divizia B, seria a ll-a (i) » - - - * . N. Seria a debutat, ca şi prima, cu 18 echipe dar la cortina finală au mai rămas 16, formaţiile Cetatea Deva şi Inter Sibiu abandonînd întrecerea în retur. Drept urmare primăvâra a însemnat, în serie, etape a cîte şapte partide (o singură dată opt), cîte două formaţii avînd “zi liberă”. Din cele 16 echipe care au absolvit întrecerea, prima a promovat direct în A (UM Timişoara), a doua a fost şi ea pentru foarte scurt timp în A după cîştigarea barajului (FC Baia Mare), dar a i f t i şi-a “vîndut” locul de pe prima scenă fotbalistică, celelalte 10 pînă Ia “graniţa” locului 12 şi-au păstrat Jocurile în B, iar ultimele patru clasate au retrogradat în C (locurile 13-16). Printre “repetentele” ediţiei, retrogradînd în C, echipa Corvinul Hunedoara. Păcat. în conformitate cu clasamentul final, eficacitatea seriei a fost dată de cele 621 de goluri marcate, revenind o medie de 20,7 goluri de etapă. Opt din cele 16 echipe ale seriei au încheiat campionatul cu golaveraje pozitive iar cinci cu plus la adevăr. Vă prezentăm, în continuare, cele 16 protagoniste ale seriei C.Wl. de Karate W.K.C., în scurte bilanţuri, în ordinea clasamentului final al seriei. Aberdeen 2001 1. UM Ţimişoara. Remarcabil şi de aplaudat în deplasare, să •promoveze în A. Bucuria România - locul 2 îi A / turul de forţă realizat de formaţia timişoreană. promovării a fost foarte scurtă, patronul Schorsch Sub conducerea lui Aurel Sunda, antrenorul - pentru care fotbalul este o afacere oarecare pe naţiuni! echipei UM Timişoara a readus oraşul de pe Bega aducătoare de venituri - a vîndut locul în A Palmares 2001: AUR: Codruţa Lăpădătescu în Divizia 'A, aici strălucind în deceniile trei si echipei FCM Bacău, care pierduse barajul cu /kata wado ryu individual feminin, Alin Rista / patru echipe precum Chinezul şi Ripensia. în Farul. Ce a însemnat bilanţul final în B pentru 3 kata wado ryu individual masculin; echipa 1 altă ordine de idei, după al doilea război mondial băimăreni? Scurt şi la obiect 59 de puncte din feminină de kata wado ryu: Danieîa Stan, it s-au impus CFR Timişoara şi cu deosebire Poli 18 victorii şi 5 egaluri (7 partide pierdute), 50 Monica Crişan, Codruţa Lăpădătescu echipa (aceasta din urmă, ca majoritatea echipelor de goluri marcate (locul 3 în serie la eficacitate) masculină de kata wado ryu: Alin Rista, Daniel studenţeşti, situîndu-se într-un con de umbră). A şi 22 primite (primul loc în ierarhia apărărilor), Fusaru, Dan Enculescu, Anca Ciocoiu / kumite plăcut duelul purtat de UMT cu FC Baia Mare diferenţa de golaveraj +28 şi 14 la adevăr. ippon shobu • ARGINT: Daniel Stan /kata în privinţa promovării directe, faptul că în partida 3. CSM Reşiţa. S-a crezut la startul ediţiei, wado ryu • BRONZ: Răzvan Hanga / kumite i i directă de la Baia Mare a reuşit un rezultat despre formaţia din Valea Domanului, că va sanbon • total: 7 medalii; 5-1-1* favorabil. în momentul cortinei finale bilanţul - domina întrecerea prin experienţa acumulată ani JL UMT a consemnat 60 de puncte din 18 victorii la rînd în A (de unde retrogradase la finele ediţiei Cea de a IlI-a ediţie a susţinute antrenamente, stagii, de anul viitor vor concentra peste şi 6 egaluri (6 au fost înfrîngerile). Atacul 1999-2000). Numai că reşiţenii nu şi-au revenit Mondialelor de Karate WKC a prezenţe în diferite cupe inteme 600 de sportivi şi peste 200 de timişorean s-a dovedit cel mai bun din serie, prin la timp din şocul retrogradării, iar cînd şi-au însemnat pentru organizatori un şi internaţionale, o selecţie oficiali, România fiind cooptată cele 57 de goluri marcate, bună a fost şi defensiva revenit, totuşi, a fost prea tîrziu, UM Timişoara riguroasă, plasînd România pe în organizarea competiţiei care a primit 26 de goluri (locul trei în şi FC Baia Mare nemaiputînd fi depăşite.' în final, succes de participare (42 de locul 2 între naţiunile europene. Şi nu întîmplător dacă clasamentul apărărilor). Punem punct subliniind reşiţenii s-au ales cu bronzul ediţiei (o realizare federaţii, 500 de sportivi, 200 mă gîndesc la modul în care au cea mai bună diferenţă de golaveraj (+31) şi cel platonică) care a însemnat 58 de puncte (la două, de oficiali), reprezentînd 30 de participante, înaintea unor ţări cu fost organizate Europenele la mai bun plus la.adevăr (+15). Un bilanţ care a respectiv un punct de primele clasate) adunate naţiuni. Dar şi un succes calitativ tradiţie în karate WKC, cum ar pus în umbră pe Poli. din 18 victorii (la fel ca primele două clasate) şi la nivel de concurs, mult peste fi Italia, Germania, Austria, Cluj-Napoca în 2000. 2. FC Baia M are. Cu excepţia ultimelor şase 4 egaluri (8 au fost înfrîngerile). Cele 52 de goluri ediţiile anterioare. Rusia. Acestea au fost Să-i felicităm pe români etape, de echipă s-a ocupat - realmente bine - marcate înscriu trupa reşiţeanâ pe locul doi în România a fost prezentată Mondialele, etapă bine gîndită de pentru rezultatele obţinute, care prin Federaţia Română de staff-ul nostru federal. atestă preocupările serioase, e antrenorul loan Tătăran. Ce a intervenit între el serie la eficacitate; defensiva a recepţionat 29 de şi patronul H. Schorsch e greu de ştiut, destul că goluri (locul patru în ierarhia apărărilor), +23 Karate WKC - preşedinte 2002? Europenele organizate implicarea şi profesionalismul în ultimele şase etape conducerea tehnică a fost diferenţa de golaveraj şi +13 la adevăr încheie Liviu Crişan - care a participat la St. Polten/ Austria, celor ce se ocupă de destinele preluată de Costel Orac, sub .a cărui conducere scurtul bilanţ. cu un număr de 17 sportivi şi principalul organizator fiind karatelor WKC, segment FC Baia Mare a participat la barajul cu Foresta şapte arbitri oficiali. Alexandru Hcvesi, alt nume reprezentativ pentru România. Suceava, reuşind prin golul marcat de băimăreni, Victor E. ROMÂN Rezultatele obţinute, rod al unor cunoscut clujenilor. Europenele Demostene SOFRON
Sydney. Interzicerea candidaturii ucid ei fac ordine, cînd te pentru crime de război de la m arelui sportiv şi om de sport sfcuipă, ei te sărută. Piticul haga - cu h mic în acest caz - Wimbledon ' este o. palmă murdară dată în marchiz Samaranch a fost prins să o suspende pe viaţă, deşi primul rînd mult trîmbiţatelor cu fel de fel de cadouri şi, mai s-a văzut că a fost un accident, 2 0 0 1 în preajma celui de-al doilea Drepturi ale Omului, o sublimă înainte vrem e şi cu dame bine, o eroare umană. Dar nici atunci război m ondial, Nicolae lorga minciună a universului! Căci de plăceri lumeşti. Cu ele în Ţiriac nu ar fi fost acceptat spunea cu adîncă durere: omul nu are nici un drept. aşternut se decidea soarta pentru că el era român şi După 65 de ani, graţie lui Henman, “Facem astăzi o altă politică reprezenta România. Dacă decît aceea pe care o avem în reprezenta Germania sau USA Anglia revine în lumea bună a tenisului inimă. Nu o putem face decît flssaptea olimpică sau Anglia era primit cu fanfară pe aceasta!” Era o sentinţă pe şi cadouri. Mari sportivi s-au Englezul Tim Henman va încerca în acest an să menţină titlul cît de grea, de dură, de dopat, au fost prinşi şi iertaţi; de la “AII England Tennis Club” la Londra, adică acolo unde îi nedreaptă, pe atît de profundă alţii nu vor fi prinşi niciodată. Nici este locul, acolo unde în 1936 celebrul Perry - ultimul englez care şi adevărată. De atunci, vorbele a început demult... măcar nu ni se dă un anunţ, de ridica deasupra capului'cel mai rivnit titlu din marele circ al lui ne urmează ca un blestem, formă, că probele luate marii de la o epocă la alta, de la un Drepturi au şefii, cei mari, cei olimpiadelor. Acum candidează atlete Marion Jones au fost sportului alb - făcea istorie pe iarba elegantului turneu din Insulă. regim la altul, iată şi de la un de sus. De ce a fost respinsă fiul său şi el n-a fost refuzat. Nu negative. Cum spuneam, cei' Ei bine, nici un alt englez nu a mai reuşit în 65 de ani să cucerească secol la altul!! M ereu facem candidatura lui Ţiriac? Pentru că degeaba spuneam, într-o piesă, mari au statutul sclavii şi lumea Wimbledonul. Junele de la Oxford, Tim Henman, este la această politica ce nu o avem în inimă, a apărat-o prea mult pe geniala că fiul de şef e cea mai nouă lor. oră sportivul din Insulă cel mai mediatizat, cel mai urmărit, cel o facem pe aceea ce ne este gimnastă Andreea Răducan de sălbăticiune creată de om în A început cu murdării mari şi mai adulat. impusă. Şi în sport e la fel. ciocli cu papillon, care în spate natură! Ce trebuia oare să facă acest veac şi acest mileniu. Nu în altă ordine de idei, finala feminină de azi de la Wimbledon Ion Ţiriac a fost invitat la fură comisioane, cadouri, Ţiriac în cazul copilului care, facem politica pe care o avem este una inedită, am putea spune inegală chiar, dezechilibrată din sesiunea C IO , care va avea loc sejururi şi femei pentru a da în neştiutor, a luat două pastile de în suflet nici în sport. Doar pe între 13-16 iulie la Moscova. schimb, spre organizare; nurofen date de medicul aceea care ni se cere, ni se ..punct dă vedere valoric. Dacă Venus W illiams (laureată la :5; Candidatura lui la un loc în Jocurile Olimpice! S-a vorbit echipei? Probabil că, după impune. Noaptea olimpică a Wimbledon şi US Open în 2001) nu mai are nevoie de absolut ’ Comitetul Olimpic nu a fost int! despre mocirla CIO; dar ea s-a băiegoşii din comisia de etică, început demult... nici o prezentare, în schimb belgianca Justine Henin este încă o acceptată de Comisia de etică. îati aplanat repede, căci cei mari nu ar- fi trebuit s-o trimită în gulag, necunoscută în lumea mirifică a sportului alb. Pînă la semifinala Ca şi în toam na anului trecut, la greşesc; cînd fură ei ajută, cînd. la Tribunalul Internaţional Penal cto Viorel CACOVEANU de la “Roland Garros’* (cînd a fost decapitată de compatrioata litoii Kim Clijters), Henin nu s-a remarcat în nici o altă mare întrecere. A H i a â Şi iată că Belgia, pînă mai ieri o banală anonimă în lumea tenisului, Turneu OLIMPIA Gherla a reuşit în mai puţin de o lună două performanţe senzaţionale, ciclist 7 iulie prima prin' Kim Clijters (finalistă la Paris) şi cea de a doua prin la startul Henin (finalistă şi poate cîştigătoare la W imbledon, deşi nu mulţi • Au trecut 35 de ani de cînd în 1966 alergătorul fondist r îi acordă şanse'în faţa numărului doi mondial Venus Williams), ecologic australian Ronald “Ron” Clarke a reuşit ameliorarea recordului pregătirilor în semifinale Justine Henin (18 ani) a'izbutit să o elimine pe n h Asociaţia Alternativa şi mondial în proba de 5.000 m plat, deţinut pînă atunci din ă ţ-j Clubul de C icloturism Napoca anul 1965 de alergătorul kenyan Kipchoge Keino cu 13:24,2 Jeniffer Capriati (numărul 4 mondial), nimeni alta decît cea care i i organizează între 7-12 iulie a.c. min. în timpul cursei Clarke a realizat un nou record mondial Joi, 5 iulie s-au reîntîlnit şi şi-a trecut în palmares titlurile pe 2001 în Openul Australiei şi la un turneu ciclist cu scop şi pe distanţa de 3 mile (aproximativ 4.828 metri). Noul componenţii divizionarei C, Paris. Capriati şi-a adjudecat primul set cu 6-2, dar flamanda a ecologic, ce -va cuprinde record a fost de 12:50,4 min. (v.r.: 12:52,4 min. şi îi aparţinea). OLIMPIA Gherla. La reuşit un come-back în seturile doi, respectiv trei cîştigate cu principalele oraşe considerate 8 iulie . stadionul din parcul 6-4 şi 6-2. în cea de-a doua semifinală, Venus Williams a poluante (şi poluate) din Ardeal, municipiului au fost prezenţi 17 depăşit-o cu ceva emoţii pe Lindsay Davenport într-o reeditare pe traseul: Cluj-Napoca, Baia- • încă o dată memorabilă'în istoria înotului, dar acum în Mare, O radea, Târnăveni, Tg. cel mondial. în anul 1922' craulistul american Johnny jucători, majoritatea dintre ei a finalei de anul trecut. Primul set a fost cîştigat facil de jucătoarea. Mureş şi întoarcere în farniţa. W eissmiiller a înotat 100 m pentru prima oară în mai puţin activînd şi în sezonul^ trecut la de abanos cu 6-2. Setul doi a început excelent pentru Venus care Caravana va porni astăzi, 7 iulie, de 1 minut! La Alameda el a obţinut un rezultat de 58,6 sec., această formaţie. în ciuda a avut la un. moment dat 4-1, dar Lindsay a izbutit break-ul. în Pornirea fiind' programată la ora. - nou record mondial. Vechiul fusese de 1:00,4 min. şi fusese zvonurilor lansate în cercurile cele din urmă s-a ajuns în tie-break, cîştigat uşor de Davenport 16, din faţa'Fabricii “Terapia”, stabilit de compatriotul său Paoa Kahanamoku. Ultimul a fotbalistice din mica urbe La 1-1 la seturi, semifinala era practic relansată. Se părea că in fiecare oraş, cicliştii vor dărui fost de altfel dublu campion olimpic al probei, în 1912, la someşană, antrenorul M ihai Venus va cădea moral, dar încurajată puternic de clan în frunte cu cîte un steag “FII V E R D E !” Stockholm (1:03,4 min.) şi în 1920, la Ânvers (1:01,4 min.), Pop s-a prezentat şi el la prima fiecărui prim ar din localităţile, tatăl, Richard Williams, Venus a reuşit să-şi apropie victoria şi* iar Weissmiiller a cîştigat la rîndul său tot în cadrul a două vizitate. Turneul este deschis întîlnire după vacanţa de vară, implicit calificarea în finală după un set trei cîştigat-la pas (6-1). ediţii ale “jocurilor”, şi anume, în 1924, la Paris (59,0 sec., Publicului ' - am ato r. La A şi avut loc un scurt De menţionat că Venus a servit 8 aşi, faţă de numai 2 ai adversarei rec.ol.) şi în 1928, la Amsterdam (58,6 sec, rec.ol.). manifestare vor participa şi antrenament, dar nu a lipsit nici şi, în ciuda victoriei, Venus a comis mai multe duble gresbli decît ' cicloturişti din Franţa. LÂSZLOFr. obişnuita miută... estivală. L in d say . ' Florin GHIOCA SZ.Cs. Cristian FOCSANU 1 Dolar SUA = 29.214 lei 1 Marcă germană = 12.536 Iei 1 i i o m i a
P rim u l m in is tru Adriani - ?lntematională*a? Năstase a declarat, vineri, îu tricotajelor, încălţămintei, ornamentelor, cadrul unei teleconferinţe cf  Globalizarea pune la grea încercare sistemul cooperatist ceramicii, gresiei/sticlei, metalului, prefecţii, că în domeniul lemnului, precum şi cel al prestărilor de comerţului exterior st servicii în construcţii, service auto, înregistrează un deficit ie Anul acesta, „Ziua Internaţională a Cooperaţiei” a revenit â fi sărbătorită astăzi, 7 iulie, marcîndu-se astfel cea de-a aproape 1,3 m iliarde de dolari., 79-a aniversare. Oficializarea acestei zile s-a datorat adoptării, în 1992, de către Adunarea Generală a ONU, a unei Rezoluţii obiecte de uz casnic, foto - optică, igienă ca urmare a unui impor: pnn care prima sîmbătă a lunii iulie va deveni, pentru lumea întreagă, „Ziua Internaţională a Cooperaţiei”. Astăzi, mişcarea personală. exagerat, respectiv de cinc: - cooperatistă mondială reuneşte peste 230 de organizaţii naţionale, din peste 100- de state, Alianţa Cooperatistă Internaţională în cursul anului 2000 cooperativele miliarde de dolari, cu 37% ma: 1 (ACI) - organismul reprezentativ - incluzînd aprozimativ 800 de milioane de membri. De altfel ACI este considerat gigantul afiliate ATCOM Cluj au realizat un m ult decît pe primele, patru Iun: : numărul unu al organizaţiilor nonguvemamentale internaţionale. volum al producţiei industriale şi al prestărilor de servicii de 282 miliarde ale anului trecut. Secretul îopravieţairii: recunoaştem faptul că pînă şi în cele mai bazele la alte şi alte întreprinderi lei, din care exportul a reprezentat peste Potrivit datelor Institutului : flexibilitatea şi independenţa triste vremuri, cooperaţia din România cooperatiste, în domenii extrem de 75%. Ioan Mureşan, preşedintele Naţional de Statistică (INS), . a existat şi funcţionat sub un statut diverse, de'la asistenţa socială, la ATCOM Cluj, evaluează pentru anul în deficitul balanţei comerciale a . aparte, după legi proprii, cu o oarecare tehnologia informaţiei. Nu trebuie uitat curs o producţie industrială de 384 continuat să crească şi-în lur.: Actuala configuraţie a drapelului notă de independenţă, reprezentînd poate faptul că numai oportunităţile oferite au miliarde lei şi un volum al exportului mai, ajungînd la aproximaţii cooperatist, constînd în arcul colorat al singurul segment al economiei cu dus la formarea şi cristalizarea acestui de 10,2 mii de dolari. Pentru investiţii 1,7 m iliarde d e dolari pentru curcubeului din care se desprind mai adevărat eficient. gigant format din 800.000 de membri". şi retehnologizâri au fost destinaţi 10 perioada ianuarie-mai." : mulţi porumbei în zbor, a fost adoptată în ţări precum Germania, Franţa sau miliarde de lei iar numărul locurilor de cu prilejul Congresului Centenar al ACI Spania cooperativele sînt considerate ca Reprezentativi şi totuşi muncă nou create va fi de aproximativ de la M anchester, în anul 1995. Modelul fiind mult mai constante în derularea 300. Cornel Petrescu, secretarul Premierul cuprinde acronimul ICA - ACI - MK neglijaţi fluxului de producţie saii servicii decît ATCOM, consideră însă că „ deşi lă ora - GBI, reprezentînd iniţialele în 4 limbi companiile şi corporaţiile internaţionale.. actuală cooperaţia din România are un fidrian ale Alianţei. Asociaţia Teritorială a Organizaţiilor în aîte ţări ca Danemarca, Finlanda şi . , minister, ritmul în care se pragmatizează In mesajul adresat lumii cooperatiste, Suedia, cooperaţia este privită ca un Cooperatiste Meşteşugăreşti Cluj are obiectivele incluse în programe este NăstasQ- Roberto Rodrigues, preşedintele ACI, leader în promovarea unei alimentaţii afiliate un număr de 31 de cooperative extrem de lent. Aşteptăm în continuare consideră că „valorile, autentice, sănătoase, protejarea mediului, oferirea (22 în Cluj-Napoca, 3 în Turda, 1 în o reformă autentică în cooperaţie, critico principiile, etica şi competenta în afaceri unui loc de muncă decent, consolidarea Cîmpia Turzii, 2 în Gherla, 1 în Dej şi ştiindu-se bine că actualul sistem de taxe constituie avantajele cooperaţiei pentru unei anumite conduite în pătura mijlocie 2 în Huedin) în care îşi desfăşoară şi impozite, la care se adaugă preţurile membrii săi şi pentru comunităţile în a societăţii. Preşedintele Rodrigues nu activitatea 6.545 de cooperatori. De nivelul înrobitoare practicate de regii, nu fac cadrul cărora activează”. în opinia uită să atragă atenţia asupra faptului că asemenea, ATCOM Cluj are asociate altceva decît să bulverseze un sistem care preşedintelui ACI, unul din marile „ deşi efectele globalizării au pus la grea Grupul Şcolar de Arte şi Meserii „Spiru ridicat al încă asigură României, în mod constant, avantaje oferite economiei de către încercare modelul cooperatist, pentru Haret” şi Clubul Sportiv „Voinţa”. o producţie la export deloc de neglijat”. sistemul cooperatist este flexibilitatea şi Domeniile în care activează meşteşugarii importărilor rezolvarea necesităţilor lor oamenii Beniamin PASCU independenţa. De altfel,' trebuie să continuă să aleagă acest model, pimînd clujeni sînt cele ale confecţiilor textile, Importurile din primele cinci luni au însumat 6,43 miliarde Intervenţii la conducta Mai multă energie electrică de Ia dolari, în creştere cu 34,7%. respectiv cu 1,65 miliarde de doîari raportat la perioada, de gaz lichefiat centralele Porţile de Fier I si II ianuarie-mai 2000. Năstase a spus că, totuşi, o, care s-a spart : Centralele hidroelectrice de la treilea grup al centralei pentru 2001 o producţie de 12,5 mare parte a importurilor Porţile de Fier I şi II vor româneşti de la Porţile de miliarde kWh, dar cred că vom constau în echipamente şi, Reparaţia conductei de gaz lichefiat spartă, cu o zi în urmă, produce, în cursul acestui an, Fier I, după ce un grup depăşi 13,5 miliarde”, a adăugat tehnologie, însă a cerut ca în apropiere de rafinăria Petrobrazi, va începe cel mai devreme peste 6 miliarde kW h de energie modernizat a fost dat în Pena. Gradul de umplere a Ministerul de Externe să sîmbătă, deoarece pregătirea pentru intervenţie necesită o serie, electrică, faţă de estimările exploatare în luna august a lacurilor de acumulare a analizeze fiecare “componentă de operaţii premergătoare, care se desfăşoară anevoios. iniţiale de 5,4 miliarde kWh, anului trecut, iar un alt grup hidrocentralelor este, în prezent, de import”. Potrivit directorului tehnic de la LukOil, Constantin jumătate din cantitatea de retehnologizat va intra în de 65%, după ce la începutul Cu o pondere de 24,7% în Dumitru, specialiştii rafinăriei introduc azot pe conductă, energie produsă urmînd să fie funcţiune la sfîrşitul acestei luni. . anului acesta era la un nivel de totalul exporturilor, livrările de operaţiune denumită de specialişti inertizare. Dumitru susţine valorificată de partea română, â România şi Iugoslavia au 19% . articole de îmbrăcăminte’ că pregătirea pentru intervenţii va mai dura cel puţin o zi, din declarat directorul general al convenit ca centrala românească, Hidroelectrica asigură în confecţionate din ţesături şi : cauza lungimii conductei, care depăşeşte 18 kilometri. în societăţii Hidroelectrica, Eugen de la Porţile de Fier I şi II să acest-moment o producţie de materiile textile au înregistrat o plus, terenul este dur şi nu se poate săpa la mai mult de un P ena. producă, în următoarele două electricitate care acoperă'48% valoare de 1,15 miliarde dolari. ) m etru. România deţine şase grupuri îuni, cu 130 milioane kWh mai din consumul naţional. mai mult cu 21,5% faţă de Directorul tehnic de la LukOil susţine că dezgroparea energetice la Porţile de Fier I, mult decît a fost convenit în Societatea intenţionează să primele cinci luni ale anului conductei pentru a determina cauza scăpărilor de gaze se va cu o putere cumulată de peste programul anual de producţie, crească gradul de valorificare a tre c u t, a ra tă d a te le IN S . De* face numai în prezenţa pompierilor şi a poliţiştilor. El a 1.000 MW şi 10 grupuri la pentru a recupera cantităţile de potenţialului hidroenergetic asemenea, exporturile de maşini precizat că pagubele nu pot fi estimate şi că în prezent nu se Porţile de Fier II, cu o putere energie consumate suplimentar naţional de la 42%, în prezent, şfdispozitive mecanice, aparate mai livrează gaz lichefiat către staţia de îmbuteliere de la de 270 MW, acestea asigurînd de partea iugoslavă, în urma la peste 50%, în urma finalizării şi echipamente electrice au ■ N egoieşti. aproape 40% din producţia de dificultăţilor înregistrate de a 21 de obiective energie a Hidroelectrica şi circa " sistemul energetic iugoslav hidroenergetice. depăşit cu 55% nivelul valoric Conducta s-a fisurat joi, în jurul orei 10.40. Circulaţia 12% din electricitatea produsă după bombardamentele NATO ■ “Se. pregătesc studii de consemnat în perioada similară- trenurilor şi a autovehiculelor în dreptul pasajului CFR de la în sistemul energetic naţional. de anul trecut. fezabilitate pentru centralele de din 2000, contractele pentru Brazi a fost oprită timp de aproximativ patru ore, pentru a Directorul . general al Eugen Pena a mai spus că pe Lotru, Oltul Inferior şi astfel de produse atingînd cifra preveni o eventuală explozie care ar fi putut fi provocată de Hidroelectrica urma să plece joi Hidroelectrica este cea mai Bicaz”, a precizat Pena, de 748 milioane dolari. scînteile provenite de lâ roţile trenurilor sau de la traficul la Londra, pentru a încheia cu profitabilă societate din cei trei adăugind că finalizarea celor 21. Premierul a arătatat că, rutier, în condiţiile degajării în atmosferă a unei cantităţi Citibank contractul de finanţare mari producători de energie a de proiecte necesită fonduri de potrivit datelor statistice de pe; însemnate de eaze. , pentru retehnologizarea unui al României. “Avem programată 1,3 miliarde de dolari. ; -. primele cinci luni ale anului, efectivele de animale sînt în) scădere faţă .de 31 mai . 2000, ( respectiv cu 340 de mii de ( Volumul arieratelor acumulate în primele cinci luni de societăţile mari contribuabili a lost de 13.421 miliarde de lei bovine, 825 de mii de porcine f Volumul arieratelor stat, constituite de către marii 1.376,6 miliarde lei, Societatea obligaţiile fiscale la termen. modului de îndeplinire a şi 589 de mii de ovinei ? înregistrate de societăţile contribuabili. Sînt cuprinse, de Naţională a Tutunului Bucureşti Altă cauză a acumulării obligaţiilor fiscale referitoare Năstase a mai afirmat că rata; comerciale mari contribuabili în asemenea, şi sucursalele şi . - 1.337,4 miliarde lei, Exprogaz arieratelor este generată de lipsa atît la depunerea declaraţiilor de medie a inflaţiei pe primele; primele cinci luni a fost de filialele, înregistrate cajriătitori Sibiu - 1.217,7 miliarde lei şi de personal şi de dotare din impozite şi taxe, la plata cinci luni este de 2,5% faţă de 13.421 miliarde de lei, iar de impozite şi taxe, ale regiilor Rafo Oneşti, cu 845,1 miliarde administraţiile fiscale. obligaţiilor declarate, precum şi 3% în perioada corespunzătoare obligaţiile de plată pentru anii autonome, companiilor lei. Cauzele acumulării Astfel, pentru impulsionarea de notificare a celor* care nu-şi a anului trecut, iar rata precedenţi sînt în suma de naţionale, unităţilor 'financiar- arieratelor sînt, conform recuperării creanţelor bugetului îndeplinesc aceste obligaţii. şomajului este de 9,3% faţă de 30.735,5 miliarde de lei, bancare, precum şi ale Ministerului Finanţelor, atît de de stat de la marii contribuabili în ceea ce priveşte 11,5% în mai 2000. informează . Ministeruî societăţilor comerciale la nivelul natură subiectivă, cît şi de se vor întreprinde acţiuni pentru dezvoltarea cadrului Potrivit primului ministru, Finanţelor. La aceste sume se fiecărui judeţ, pentru obligaţiile natură obiectivă. Dintre cauzele îmbunătăţirea nivelului de . instituţional de recuperare a creşterea economică a continuat,' adaugă majorările de întîrziere la bugetul de stat pe care le subiective pot fi enumerate lipsa conformare " voluntară a creanţelor bugetare, printre astfel încît pe primele cinci lu n i: calculate pentru obligaţiile achită la nivel teritorial, astfel de preocupare a managerilor agenţilor economici în achitarea măsurile avute în vedere de ale anului producţia industrială;• neachitate la scadenţă în sumă încît numărul total al pentru plata obligaţiilor faţă de obligaţiilor fiscale, îndeosebi : către Finanţe se numără tratarea este mai mare cu 11,6% faţă de de_32.070,7 miliarde de lei. contribuabililor monitorizaţi se bugetul de stat, orientarea printr-o susţinută activitate de cu prioritate a încasării perioada corespunzătoare a: în anul 2000 au fost cuprinşi ridică la 2.370 plătitori. disponibilităţilor băneşti către asistenţă fiscală a acestora. . obligaţiilor fiscale restante de la anului trecut. El a precizat că 1.029 agenţi economici în în topul primilor 10 mari investiţii şi tehnologizare în îmbunătăţirea produselor marii contribuabili prin structura producţiei - s-a programul de monitorizare contribuabili cu cele mai mari detrimentul plăţilor faţă de informatice de evidenţă pe instituirea unor relaţii directe îmbunătăţit, prin creşterea mai separată a marilor contribuabili, arierate din debite la 31 mai a.c. bugetul de stat, . - plătitori va asigura rapid între Direcţiile Generale ale rapidă a industriei prelucrătoare,; selectaţi în funcţie de cuantumul se află Petrom Bucureşti, cu Printre cauzele obiective se informaţiile necesare organului Finanţelor Publice judeţene şi care a crescut cu 14,2%, iar obligaţiilor fiscale constituite 8.066,9 miliarde lei, Sidex numără accesul limitat la credite fiscal, pentru a putea interveni cea a municipiului Bucureşti şi consumurile specifice de pentru anul 1999, -respectiv Galaţi, cu 5.043,1 miliarde lei, bancare pentru acoperirea operativ în determinarea marii 1 contribuabili care energie, inclusiv cele din obligaţii fiscale mai mari de Termoelectrica Bucureşti - deficitului temporar de contribuabililor la efectuarea înregistrează arierate mari la sectorul de producere a energiei 10 miliarde de lei. 4.570,6 miliarde lei, Petromidia lichidităţi, sistemul plăţilor între plăţii obligaţiilor la bugetul de bugetul de stat; realizarea unui electrice, s-au redus substanţial. Din totalul veniturilor anuale Constanţa - 2.762,9 miliarde lei, agenţii economici prin stat. - produs informatic care să Năstase a arătat că s-au obţinut î la bugetul de stat, 80% sînt Transgaz Sibiu - 2.301 miliarde compensarea datoriilor, ceea ce De asemenea, la nivelul permită dezvoltarea şi creşteri peste medie şi în j generate" de obligaţii lei, Electrica Bucureşti - 2.301,1 conduce la un grad scăzut de organelor fiscale teritoriale se implementarea unei strategii chimie, confecţii, industria: reprezentînd impozite, taxe şi miliarde lei, Compania lichiditate în economie, agenţii vor dezvolta proceduri de unitare referitoare la colectarea alimentară şi prelucrarea [ alte venituri, ale bugetului de Naţională a Huilei Hunedoara - economici neachitîndu-şi monitorizare operativă a veniturilor. . ‘ cauciucului. B S iT lT H I 1 c r  t ■ Evoluţia economiilor statelor candidate In raport cu media Uniunii Europene H a S IH
- persoane fizice - % al- Uniunii Europene. Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de de Studii Economice Comparate din Bârtci com erciale la v e d e r e 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i Viena (WIIW), preluat, de AFP. :■ Primele state candidate se vor alătura BCR* locuitor al Sloveniei, cel mai bogat dintre 7 30 31 3 2 3 3 3 4 UE începînd din anul 2004. B R D G S G 5-,;uC £ 9 a 3 3 MV 3 4 . ;:V'-34,5 ■. 3 6 3 6 ,5 v statele est-europene candidate la Bulgaria şi România, statele cele mai 4 3 ; . Conform previziunilor publicate de 9 33 .•••3 5 . r: 3 7 -v. 3 9 integrarea în Uniunea Europeană, ar urma sărace, vor avea şi în 2015 cele mai slabe B A (d. revteulbilA) 9 3 2 3 3 3 4 3 4 3 5 institutul vienez, raportul dintre PIB pe (<*. fixă) 9 3 2 3 3 - - - să fie echivalent, în anul 2015, cu venitul performanţe dintre ţările candidate la cap de locuitor al statelor candidate şi' • Banc Post* 9 3 5 - 3 6 3 6 .?-:.;37 mediu pe cap de locuitor din UE, aderare, venitul pe cap de locuitor urmînd 3 6 3 7 Transilvania 7 3 4 3 5 3 7 să atingă doar o treime din PIB-ul mediu cel al UE va fi următorul: •^Rom âheascâl*;/;:. 3 4 * 3 6 37V •••.-•:• 3 6 ' M 3 6 conform unui raport publicat de Institutul CEC 7 33 3 4 - - 3 4 ALIANŢA 1 0 /■' ' ,3 8 • ••• 3 9 4 0 4 1 4 2 ROMEXTERRA 1 0 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9 (dob. variabilă) PIB/locuitor % din media UE TURCO-ROMĂN 5 :V> 3 4 ." ** 35 •r. 34V,v 33 33 "DACIA-FELIX” 8 33 3 5 3 6 3 4 3 4 (euro) , "ion Tiriac" 5 31 31 3 3 • 3 3 3 2 * Română dc Scont 8 3 6 3 8 3 7 3 6 3 7 8 - 3 7 3 4 ,5 3 2 ,5 3 2 2000 2000 2005 2010 ‘ 2 0 1 5 A L P H A B A N K 33 :r:/::35-M; •••:. 34;:'::;;> ;3 4 î î 3 6 (estimare) • W E S T B A N K 7 3 4 3 6 3 7 3 7 3 7 (estim are) (estim are) C o m e r c ia lă / v: 8 3 5 3 5 3 6 3 5 3 4 CARPATICA Bânci populare la vedere 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i 59% 64% 71% 78% NAPOCA 4 2 4 » Republica Cehă 12.538 Uliv'^W'ob;-'fluctuant*)'/ <'?• 1 0 4 0 , ^ ; 4 6 - TREZOR - 4 0 4 1 4 3 - 4 6 Ungaria 11.245 53% 59% 65% 72% : _ - persoane uridice - % Polonia 8.779 41% 45% 49% 54% Bănci com erciale la v e d e r e •1 lu n ă 3 lu n i; ; 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i BCR* 7 3 0 31 3 2 3 3 3 4 Slovacia 10.433 49% 54% 59% 65% i; B R D * * - G S G • 9 3 0 3 1 3 1 ,5 3 2 3 2 ,5 90% 99% BA 9 3 2 3 3 3 4 3 4 3 5 Slovenia 15.562 73% 81% (dob. revizulbili). . B a n c P o s t * 9 U'-.: 3 2 /£•• 3 4 : ? ;tM-/35:M%- M * 3 6 :-• .- 3 8 Bulgaria 5.237 25% 27% 30% 33% Transilvania 7 3 4 3 5 3 6 3 7 3 7 Românească*^ .34 ■ v 36 : 3 7 ' 3 6 3 6 Rom ânia - 5.741 27% 29% ' 32% 35% C E C 7 3 3 3 4 3 4 3 4 3 4 41% 46% 51% 56% ROMEXTERRA /.V.';36V;VV. 3 7 ; ,;3 8 :v;m 3 9 Estonia 8.713 ;•.<;. ; (dob. varlabilS) ^ . T v - y . î o ijv 3 5 TURCO-ROMÂNĂ 5 3 4 3 5 3 4 3 3 3 3 Letonia 6.348 30% 33% 36% 40% "DACIA FELIX” 35 35 31 i|B '3 0 3 0 "Ion Ţirîac" 4 31 31 3 3 3 3 3 2 Lituania 6 .362 30% 33% 36% 40% Română de Scont 8 3 6 3 8 £ 3 7 M / 3 6 - ;• 3 7 3 7 3 4 ,5 *>g?32,5*; 3 2 A L P H A B A N K 4 3 3 3 5 3 4 3 4 3 6 M edia UE 21.253 100% 100% 100% 100%
i WEST BANK: ţ 'U:^'! :Î:7.v 1 3 4 •;;.3S :M u 3 7 A .:'3T i;;y 3 7 C o m e r c ia lă 8 3 3 3 4 3 5 3 5 3 3 CARPATICA Valorile PIB exprimate în euro sînt calculate în funcţie de puterea de cumpărare, şi nu de Bănci populare la vedere i 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 lu n i ratele de schimb curente. NAPOCA 1 0 3 6 3 8 4 0 4 2 • (dob. fluctuanţi) ’ dobinda se capitalizează; “ cu plata dobinzii la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 12°° prin lax: ... Preşedintele lliescu - persoane fizice - %
V a l u t a V e d e r e 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 1 2 l u n i declară că a “rugat” BANCA
DEM 2 ,5 - 3 ,2 5 3 .5 - 4 .7 5 BCR U S D 2 ,5 - 4 4 , 2 5 • - 4 ,7 5 V ariaţie DENUMIREA CURSUL DEM . 1 2 ,2 2,3 :.;;* 2,4 •. 2,45 2,5 S im b o l faţă de zîua autorităţile turce “ să vină B R D - G S G In l e i USD :• -• 1 "-v • 3 ,7 5 3 , 8 5 4 4 .1 4 ,2 5 VALUTEI precedentă {%) D E M 2 ,2 5 -- 2 ,8 - 3 B a n c P o s t DOLAR AUSTRALIA AUD 0.21 l' 14947 U S D 4 - - * 4 .8 - 5 . în întîmpinarea” rezolvării DEM 2 ,5 ' 3 ' 3,2 3,2 3,5 3,7 DOLAR CANADA CAD 0.08 î 19304 B. A gricolă USD vM4:-. •; 5,2 5,3 . 5,5 5,5 5 ,8 5 FRANC ELVEŢIA CHF 0.75 J. 16107 DEM 1 3 ,7 3 ,7 4 4 4 ,2 problemelor BTR Io n Ţ ir i a c COROANA DANEMARCA DKK 0.69 l 3294 USD 1 4 4 ,1 4 , 4 4 ,4 4 ,9 D E M •V' 2 ,5 '."/ - 3 , 2 5 4 , 0 0 4 , 1 5 4 ,5 0 LIRA STERLINA^ GBP 0.85 i ■ 40863 Transilvania Preşedintele Ion lliescu a declarat, vineri, că a “rugat” USD 2,75 4,50 5 ,0 0 , .• 5 ,5 0 4 , 7 5 YEN JAPONIA JPY 1.46 l 232.18 autorităţile turce “să vină în întîmpinarea” rezolvării DEM 1,5 3,25 3,5 3,75 4 4 ,2 5 R o m â n e a s c ă COROANE NORVEGIA NOK 0.26 i 3097 USD 1 ,7 5 4 ,2 5 4 , 5 4 , 7 5 5 5 ,2 5 problemelor Băncii Turco-Române. DEM; :/.•- 4 .V' 4 , 2 4 , 5 - 4 ,7 COROANE SUEDIA SEK 0.64 l 2655 Turco-Romârtă lliescu a arătat că a primit deja o informare din partea USD •"•:.;;2 t.. ■: 6 ,2 5 6 ,5 6 , 7 5 - 7 ,1 r DOLAR SUA USD 0.11 T '2 9 2 1 4 - guvernatorului BNR, conform căreia guvernul turc a luat o DEM 3 3 ,5 3 , 7 3 ,9 4 ,5 4 ,7 Rom exte rra DST DST , 0.25 l USD 3 ,5 5,1 5 .4 6 ,1 6 ,5 6,8 36265 decizie privind sprijinirea BTR. D E M •* ***.2,5 • :v; 3 3 , 2 5 3 ,7 5 4 ,2 5 EURO ;:• e u r *;; •'•::; £ :-o ;7 4 t;£ :; n •;'■; :•£'-• '24518 “DACIA FELIX” Şeful statului a apreciat că nu s-au luat măsuri suficiente USD ■ 5 ,5 5 ,7 5 6 * ■■ 6 ,5 > £ ;;3 V ' £ Cursurile ţă rilo r participante la EURO ■:••*•; -v;---.- pentru “echilibrarea” BTR, dar este “un prim pas”. “Banca R o m â n ă DEM 3 ,7 5 4 4 , 2 0 4 , 3 5 4 ,5 0 SHILING AUSTRIA 0.72 J, d e S c o n t USD 5 5 ,2 0 5 ,5 0 5 .7 5 6 ATS 1782 are nevoie de bani, de susţinere financiară şi am primii un DEM 1 , 7 5 3 ,7 5 3 ,7 5 3 , 7 5 . A ■■■■' FRANC BELGIA BEF 0.65 608 A L P H A B A N K semnal din partea guvernului turc în acest sens”,-a afirmat 'USD 1 ,7 5 4 5 5,25 5,25 5,50 MARCAGERMANA ' ' ■/Vj-OEMV;; 12536 DEM 2,5 3,5 4 4,25 4 ,5 4 ,7 5 lliescu. W e s t b a n k PESETAS SPANIA USD 3 4,6 4,8 . 5,10 5 ,2 5 5 ,5 0 ESP 0.74 4. 147.36 Reprezentanţii acţionarului majoritar al Băncii Turco- . Com«rcia(& D E M 2 ,5 0 3>3MV :;'* 3 ,5 VV .f3 ;7 S 'v - '".■v-,':**: . 4 ,5 MARCA FINLANDEZA FIM 0.75 4. . 4124 Române, grupul Bayindir, au propus miercuri, la Adunarea CARPATICA USD 3 ,0 0 : .4,5 4,8 5,5 FRANC FRANŢA FRF 0.74 4. 3738 ■* Generală a Acţionarilor, amînarea discutării problemei - persoane juridice - % LIRA IRLANDA IEP .0.75 4. 31131 mobilizării lichidităţilor necesare pentru constituirea LIRA ITALIA LIT 0.78 i 12.66 BANCA V a lu ta . ■Vedere 1 lu n ă < lu n i 6 lu n i 4 1 m i 1 ? lu n i fondurilor proprii şi a capitalului social minim de GULDEN OLANDA DEM 2,5 3 ,25 3,5 - 4,75 NLG 0-74 4, 11126 150 miliarde de lei, cerut de BNR, au declarat acţionari ai BCR USD 2,5 - 4 4,25 4,75 ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.74 4. 122.3 BTR prezenţi la AGA. O E M : M 2 ,2 * '-*: 2,3 •*;*" /.;•*. 2i4M:- •*,•2,45.':;; " : 2,5 BRO - GSG ‘ 1 g AUR (preţ Tn lei) 1.16 4, 249089 USD.;:: -.1 V. :/■' 3*75 :/ .:V3,8.5i: • .-•, r'4 ■ ';•■■■ 4,25 ,D E M 2,25 2,5 . - 2.8 3 B anc P o s t pntRHHM MR USD 3 4 - 4,2 4,5 ; D E M 2,5 ??/:•■2 ■■■■■> ■ -'' '•:3,2 -V-1 ^.* 3,2 •/: • ' *.:***':3,5.-: 3,7 B. A g ric o lă : USD' :■ :!5;2: ,..*• • -v 5,3: • 5.5 ■*,£5.5 -;• 5.85 NR- • ACTIV NET DEM 1 3,7 3,7 4 4 4,2 VALatRE CREŞTERE /CREŞTERE CREŞTERE DE Ion Ţ lrtae FOND ADMINISTRATOR . I INVESTITORI (mld.lel) . USD 1 4 4,1 4,4 4.4 4,9 UZI IN 1999 : 1N2000: LA L01.2001 (31.10.2000) (31.102000) • •?
îmba 1 iks % T T H 7/$
Un proiect umanitar care vizează susţinerea materială a lucrărilor de reparaţii la 12 clinici din circuitul sanitar românesc
Istoria CESAROM, unul dintre cei mai importanţi producători de gresie, faianţă şi obiecte sanitare din România, debutează în anul 1962, cînd firm a ia fiinţă sub numele pe care-l păstrează şi astăzi. După numai zece ani de la „naştere” compania dobîndeşte un num e recunoscut pe piaţa Europei Centrale şi de Est, unde exportă o largă varietate de produse, precum: cărămizi, obiecte sanitare şi plăci ceramice. După 1990, CESAROM trece prţntr-un puternic proces de modernizare, pregă- tindu-se astfel pentru privatizare. în anul 1997, pachetul majoritar de acţiuni deţinut de FPS la CESAROM este vîndut firmei H U SAR HOLDING - cu sediul la Viena, devenind astfel companie privată. Întrucît cifra de afaceri a companiei este de mulţi ani de ordinul sutelor de miliarde de lei, iar 'profitul net al ultimilor ani aproape atinge ISO de miliarde de lei, CESAROM s-a implicat, incepînd cu acest an, într-o campanii umanitară care are drept scop susţinerea materială efectivă a unor spitale din 12 judeţe ale ţării. Valoarea sponsorizării, care se va materializa în două etape, se ridică la peste 80.000 $. Amănuntele acestei acţiuni ne-au fo st puse Ia dispoziţie, cu mare generozitate, de către directorul general al CESAROM SA, Tudora Lupă.
R ep .: Ce a determinat Consiliul de Administraţie al CESAROM la o astfel de atitudine, pur umanitară, ^ . î co într-un context economic bine cunoscut în România? 0 grade de pînă la -20, chiar şi Dipl. ec. T. L.: în aceast no Dipl. ec. Tudora Lupă: A sub). primă parte a proiectului vot Sj fost mai simplu decît pare. R ep .: Deci acesta este susţine cu materiale două clinic ap Investiţiile CESAROM din contextul general în care v-aţi din Bucureşti şi cîte una di po ultimii cinci ani, în valoare de permis şi acţiuni umanitare. Cluj (Clinica de Obstretică r j , peste 20 de milioane de dolari , A -~ Puteţi să oferiţi mai multe Ginecologie I „Domini;^ orientate cu predilecţie către • 4 - J. • r v amănunte despre proiectul Stanca”), Constanţa, Giurgi. aC| infrastructură şi sectorul l-î „CESAROM se implică”? G a la ţi, T im iş o a ra , O r a d e : do productiv, au dat roade. S-a Dipl. ec. T. L.: Trebuie să vizat prin aceste investiţii atît Sibiu, Braşov, Iaşi _i nf creşterea capacităţii de amintesc că societatea nostră nu Sf. Gheorghe. Tuturor acest: producţie, cît şi îmbunătăţirea V‘- are nici o datorie către bugetul clinici le-am furnizat deja sc. re( calităţii produselor noastre. de stat. în aceste condiţii C.A a sîntem pe cale să o faceuNi Toate acestea odată realizate au \ A- aprobat susţinerea unui proiect alături de gresia, faianţa î ne dus la certificarea calităţii umanitar, care iniţial era orientat obiectele sanitare şi chitul ţ conform standardelor ISO 9001. !L- către instituţii de învăţămînt. adezivul necesar, toate i;pa R ep.: Se poate vorbi, în Apoi ne-am reorientat spre valoare de 60.000 $. le- context, despre unicitatea unor spitale, în special spre R ep.: în ce constă cea de-.tm produse CESAROM? maternităţi. Motivul acestei doua parte a proiectului? i Dipl. ec. T. L.: Bineînţeles. A a , reorientări a fost simplu. Viaţa D ipl. ec. T. L.: Prima pari L Este unic designul unor plăci începe într-o astfel de instituţie. a proiectului se va finaliza, ct. de finisaj sau al unor obiecte C- R ep .: Cum aţi selectat mai tîrziu, la sfîrşitul sâptămîiL „ sanitare. Unică este şi calitatea spitalele care urmeau să viitoare. Imediat după aceast' produselor noastre devansăm atît pe. concurenţii beneficieze de sprijinul sub genericul „Implică-te şi tu! raportate evident la noştri interni (Sanex - Cluj sau CESAROM? preţu rile de vînzare. Am Mondial - Lugoj), cît mai ales va debuta cea de-a doua parte: . Dipl. ec. T. L.: Am apelat la dobîndit astfel o serie de pe producătorii externi care îşi proiectului care implic; Ministerul Sănătăţii şi Familiei clienţi noi atît pe piaţa desfac produsele pe piaţa adunarea fondurilor pentr: care ne-a furnizat lista clinicilor internă, cît şi pe cea noastră (Spania, Italia, Turcia). achiziţionarea unuia sau a dor aflate în reconstrucţii sau externă. Concurenţii italieni au căzut din incubatoare a căror valoare s Rep.: Cine sînt aceştia? cauza calităţii îndoielnice a reparaţii şi care sînt susţinute ridică undeva pe la 20.000!,.. Dipl. ec. T. L.: Firm e produselor promovate la noi. financiar de la buget. Apoi am Fondurile necesan- de arhitectură şi design, Producătorii spanioli au şanse apelat Direcţiile Judeţene de achiziţionării acestora vor f de construcţii, distribuitori asemănătoare întrucît, la fel cu Sănătate Publică, iar în final, adunate în urma unei cam par ■ en gros şi en detail, produsele italieneşti, nici „orientaţi” de către conducerile serioase, care va fi făcută pi i consumatorul final pe acestea nu sînt testate pentru acestora, am luat legătura direct magazinele noastre (; plan intern. Exportăm în gradele diferite de seismicitate cu spitalele, care în funcţie de desfacere. Mai multe elem ent prezent în Israel, Franţa, din arealul românesc, dar nici necesităţi au formulat un despre această a doua etapă ijf Olanda, Austria, Ungaria' pentru diferenţele bruşte de necesar de materiale, proiectului urmează să vi lt şi Germania. Trebuie să temperatură care se regăsesc la Rep.: Cîte clinici şi din ce : i ■. i; - 1 oferim la momentul oportun. ' amintesc aici că nu a fost noi (vara +30, +40 grade oraşe beneficiază de susţinere A consemnaţi simplu pentru noi să-i Celsius, iama temperaturi sub materială? Cătălina VLAD®
fu Bătrînii nimănui, uitaţi de Crede că a fost pedepsită, dar nu MINISTERUL DE EXTERNE GERMAN rude, umplu pînă la refuz casele ştie de ce... Nu are casă, nu are Case pentru ac de bătrîni şi spitalele, aşteptînd masă şi doarme pe unde apucă. • lui SPRIJINĂ ELEVII ROMÂNI îndurare şi milă de la Dumnezeu. “Totul a început cînd mi-a dejeni şi clujeni Şi, ca un făcut, toate întîrzie... murit soţul. Nu avea cine sa mă Ministerul de Externe German sprijină tipărirea manualelor şcolare pentru chiar şi moartea. Mulţi bătrîni îngrijească. Feciorul meu mai Organizaţia Habitat pentru clasele liceale IX-XII aje liceelor cu limbă de predare germană din România! singuri sînt lăsaţi pe drumuri, fără mare s-a oferit să mă întreţină, Umanitate Cluj va organiza Contribuţia financiară a Ministerului de Externe German la acest proiect puţina lor agoniseală de chiar în. condiţiile în care îmi vînd astăzi, 7 iulie, ora 11, de promovare a minorităţii germane din România se ridică la 88.000 DM. propriii lor copii. apartamentul din cartierul ceremonia de dedicare a Pentru clasele anilor de studii IX-XII nu m ai există obligativitatea Statului Ieri, o bătrînică a nimănui Zorilor. L-am vîndut cu 200 de primelor case construite Român pentru materialul didactic. De aceea, Ministerul de Externe German pentru clujeni. Evenimentul se va desfăşura în D ej, jtuî s-a declarat de acord, să finanţeze pentru faza de început tipărirea manualelor strada Pepinierei fin., lîngă lacul din cartierul DeaLG de geografie, chimie, fizică şi biologie într-un tiraj de 3.000 de exemplare, « M M V A j R O G ! Florilor. La ceremonie vor fi prezente oficialităţi locali0' în consecinţă, manualele pentru aceşti ani şcolari pot fi tipărite de către şi judeţene, alături de familiile partener, prietenii şi rudei;ce mi-a spus o poveste milioane de lei şi m-am mutat la edituri. acestora. De asemenea, vor mai fi prezente două echip^ cutremurătoare. De aproape doi el, într-o casă familială, pe strada Faptul că tirajul manualelor In limba germană este substanţial mai mic de voluntari internaţionali din Olanda (aceiaşi care a n tar ani este nevoită să cerşească. Este Suceava. După ce mi-a cheltuit în comparaţie cu cel al liceelor cu limbă de predare română sau maghiară trecut, în luna mai, au mai început construcţia aceste'|0I un caz mai deosebit. Maria S., toţi banii, nevastă-sa mi-a făcut duce la cheltuieli de tipar mult mai ridicate şi la o rată de cîştig a editurilor case) şi din Statele Unite ale Americii, care în prezer se bagajul şi m-a trimis la o soră de mult mai redusă. Pentru a putea trezi interesul editurilor pentru tipărirea fostă învăţătoare, are vîrstă de 69 definitivează lucrările şantierului din Cluj, precum jîni de ani, este bolnavă, părăsită de a mea, în Petrila. Nu m-am dus. manualelor în limba germană trebuia asigurată o finanţare de început, care membrii, voluntarii şi angajaţii organizaţiei. ,va propriii ei copii şi silită să-şi Am încercat de mai multe ori să a fost garantată prin punerea la dispoziţie a sumei de 88.000 DM de către Totodată, în acest an, Habitat for H um anit)p' cîştige existenţa... din mila mă internez într-un azi^ de Ministerul de Externe German. Responsabilă.pentru acest proiect este International va sărbători 25 de ani de Ta înfiinţaredc bătrîni, dar nu am fost primită” - Comisia Şcolarâ.a Forumului Democrat al Germanilor din România. Datorită oamenilor. Nu are multe prilej pentru redacţia “Adevărului de Cluj” de a le uri ^ îmi mărturisea femeia cu lacrimi sponsorizării din partea întreprinzătorilor Siemens VDO Automotive, SC momente de luciditate. Mai tot un sincer “La mulţi ani!” Şi pentru că munci b; în ochi. Pentru o internare, zicea Romkatel SRL Bucureşti şi Societăţii de Asigurări Allianz Ţiriac, s-a putut timpul plînge, după care ridică voluntarilor mai sus amintiţi nu se opreşte aici, am mai», mîinile spre cer şi cere iertare. Maria S., îţi trebuie pile, trebuie pune la dispoziţie restul banilor necesari pentru tipărirea primelor 4 manuale. aflat că în prezent se lucrează-şi la un şantier în -Cluj- * Cade în melancolie şi se roagă să aştepţi pînâ moare cineva, iar Proiectul urmează să fie continuat în următorii ani, mijloacele necesare Napoca, pe strada Ilie Măcelarii nr.16, unde cît d e c u rirti ?c banii din pensie nu sînt suficienţi. se preconizează a fi obţinute din vînzarea manualelor tipărite şi din de trecători să o ajute. Viaţa a vor fi finalizate alte nouă case. jnl Vasile MOLDOVAN mijloacele puse la dispoziţie de către sponsori. fost teribil de nedreaptă cu ea. Florin GHIOCA 1941 - Armata română a atins POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 aliniamentul Nistrului, eliberînd JANDARMERIA: 956 astfel Basarabia. POMPIERII: 981 .
p is*ţvm ta-duminică, 7-8 iulie 2 Deporta reairom âniloiiî nlBără^o Delapidare vfi de peste 50 milioane lei Acum 50 de ani, în noaptea de 18 iunie 1951, dictatura comunistă |S • f-'k'i l W Ş s-a făcut vinovată de unul din cele mai barbare acte ale sale, deportarea Angajatul unei firme de distribuţie şi stabilirea domiciliului obligatoriu în Bărăgan, pentm o numeroasă I I P 1 de cafea este cercetat de poliţiştii populaţie domiciliată în Banat şi Oltenia, considerată indezirabilă, S l t jeli: - clujeni sub acuzaţia de delapidare şi periculoasă, de neîncredere pentru a locui în apropierea frontierei cu fals în înscrisuri sub semnătură privată. “călăul Tito”. i P S l l l Potrivit Biroului de Presă al, Cine au fost aceşti nedoriţi de puterea comunistă, care au fost Inspectoratului. Poliţiei Judeţene Cluj, condamnaţi la exterminare prin mutarea forţată şi fixarea lor în cîm p' ■ s P * ! ! M ihuţ Andone, în vîrstă de 22 de ani, deschis, fară acoperiş, fară apă şi fară mîncare în lanurile de grîu din din Cluj-Napoca a.vîndut, în perioada Cîmpia Bărăganului? Au fost oameni de toate vîrstele, chiar şi copii ianuarie-iunie a.c., cafea-şi zahăr îri sugari, femei însărcinate, adulţi şi bătrţni care făceau parte din familiile valoare de 53 de milioane lei, însă înstărite din Banat şi refugiaţii din teritoriile ocupate de puterea suma obţinută a folosit-o în interes sovietică, adică din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. personal. Pentru a justifica banii, M ihuţ Mă simt obligată să relatez o parte din amintirile mătuşii mele S.O;, construim un sat nou, numit Pelican. restricţiile domiciliare şi noi am părăsit a întocmit în fals 16 facturi fiscale, o nonagenară care a trăit cumplitul eveniment al străm utării Ne adăposteam în colibe făcute din satul Pelican. Am lăsat în urmă o care figurau pe numele altor societăţi comuniste. . _ ■ ţoalele pe care le aveam. După ploaie, • căsuţă de pămînt, înconjurată de storceam şi uscam hainele la soare. salcîmi şi pomi plantaţi de mine. După comerciale. Prejudiciul nu a putut fi Este aproape incredibil cum am mai mulţi ani, nepoţii m-au dus să recuperat, iar cercetările continuă cu suportat şi nu ne-am îmbolnăvit. Numai vizitez satul Pelican; abia am reuşit să autorul în stare de libertate. Dacă va fi | Povestitoarea, atunci în vîrstă de 37 Frica şi disperarea erau mari, Dumnezeu ne-a ajutat să supravieţuim. localizez unde a fost satui, care nu mai găsit vinovat, Mihuţ poate primi o gospodarii la care locuiam plîngeau, Trebuia să muncim ca zilieri agricoli la exista, ci tot terenul era un lan de ,< d e ani, îm preună cu m am a ei în vîrstă pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între | de 79 de ani, au ajuns din Cernăuţi în cîinii lătrau, se făcuse ziuă, iar noi, ferma Roşeţi şi să ne facem chirpici porumb mai înalt ca un stat de om. Din 1 şi 15 ani. | comuna Brezunta de Ocol, j’ud. înspăimîntate şi disperate, ne doream pentru case. Munceam cît puteam; bordeiul făcut de mine' cu atîta trudă a Mehedinţi, în 1944, după ocuparea moartea. Pe drumul de ţară,,cu gropi, căram apa de la distanţă mare, mai exista doar un morman de pămînt. st nordului Bucovinei de către sovietici. mai cădea cîte ceva din căruţă şi cînd amestecam pămîntu! cu paie, cu Acolo m-au năpădit amintirile şi S.O. lucra ca funcţionar la Consiliul coboram să le ridic, soldatul mă înjura picioarele, şi apoi îi modelam cu mîna lacrimile mîngîiate de foşnetul frunzelor Cinci răniţi tntr-un . popular al comunei, era bine văzută, şi îmi aplica cîte un pat de puşcă pe în cuburi de chirpici şi tăiam stuf din şi de mirosul florii de porumb”. ® apreciată şi iubită de populaţie, lată ce spate. Ne-au dus la gara de marfă a baltă pentru acoperiş. Toamna eram o Aici se încheie povestea ei. Cui au' accident rutier i i povesteşte: oraşului Tumu Severin şi ne-au încărcat femeie sfirşită, obosită, dar aveam un folosit chinurile la care au fost supuşi ; “Cu cîteva zile înainte de Rusalii, în în vagoane de viţe închise. După o bordei în care am putut ierna fără foc atîţia oameni nevinovaţi? Cine petrecut pe aj jurul şi pe străzile comunei au apărut călătorie cumplită de cîteva zile, am şi fără nici un venit. Iarna, boabele de răspunde pentru asemenea fapte? soldaţi înarmaţi. în noaptea de Rusalii, ajuns în gara Călăraşi, de unde, cu grîu încorporate în chirpici au încolţit şi Buna m ea mătuşă i-a iertat, dar a dorit P- adică în 18 iunie 1951, în jurul orei 2, camioane, am fost duse şi descărcate pe pereţi creştea iarbă. Era parcă un să ne reamintească aceste fapte, astfel Calea Turzli *■ - e: doi soldaţi înarm aţi ne-au ordonat să într-un lan de grîu necopt, care atunci semn, o speranţă spre viaţă. încît, cunoscîridu-le, ele să nu se mai i-ne pregătim pentm că, peste două ore, începea să se coacă, lăsate în cîmp Şi astfel, păziţi, hărţuiţi şi munciţi fără repete. Cu ocazia comemorării acestui Cinci persoane au fost grav rănite ;t(, sîntem obligate să părăsim comuna. în deschis, sub cerul liber. Eram o m asă a fi judecaţi, am fost condamnaţi la trist eveniment, filiala Cluj a Societăţii în urma unui accident de circulaţie ce ’ ‘ stradă ne aştepta un car cu boi, de oameni, abia atunci ne-am văzut şi aproape cinci ani de domiciliu pentru literatură şi cultură română din a avut loc joi pe Calea Turzii din Cluj- ne-am recunoscut, plîngeam, ne era SE- rechiziţionat pentm a ne duce undeva. obligatoriu în satul cel nou, Pelican. Bucovina a condamnat "această Napoca. Cauza evenimentului a fost şi :n Nu ni s-a spus unde. Noi credeam că greu, eram disperaţi. Dar nu eram în Mulţi dintre noi au murit zdrobiţi de acţiune, ca unul dintre, cele mai de această dată viteza excesivă. Potrivit ţ ne vor duce în Siberia. Sub ochii Siberia, eram totuşi în Rom ânia şi din mizerie, înfometaţi şi înfriguraţi, alţii din reprobabile acte - comuniste, [ £-soldaţilor ne-am adunat, lucrurile, disperare începea să încolţească, disperare s-au sinucis. Noi am declarîndu-se alături de victimele poliţiştilor clujeni, Viorel Voiculescu ; singura mobilă pe care o aveam, două totuşi, o speranţă. în zilele următoare supravieţuit fiind ajutaţi de rude, care nrpcti iip din Timişoara se afla la volanul unui l: paturi de lemn şi, cu ajutoml soldaţilor, ni s-a dat cîte o bucată de păm înt şi ni riscau trimiţîndu-ne alimente şi bani. Dr. Cornelia ONESCIUC autoturism Dacia Nova cu care se le-am încărcat în car,, cum am putut. s-a ordonat să ne facem case, ca să în 27 iulie 1955 ni s-au ridicat Ing. Aurelia ŞTEFĂNESCU deplasa pe Calea Turzii. La un moment 'e-: : dat, din cauza neadaptârii vitezei la' condiţiile de drum umed, maşina La Judecătoria Dej, condusă de Voiculescu a derapat şi s-a tamponat de un autoturism Opel O altă înfăţişare a procesului de lipsire de libertate condus regulamentar de Cusa Alexandru, în vîrstă de 35 de ani. In urma impactului, două persoane aflate în care a fost implicat un cetăţean macedonean în autoturismul Dacia Nova au fost grav rănite, fiind internate la Clinica succes, aceşta urma să primească o parte ameninţat, totodată, că dacă nu va proceda din banii recuperaţi. Soţii Sav i-au cerut lui întocmai, drept „recompensă” va primi de Chirurgie I cu traumatisme cranio Boncsina Tiberiu să-i “sperie puţin” pe cei capul fiului său...După lăsarea întunericului, cerebrale şi comoţie cerebrală. Alţi trei doi creditori pentru a-i determina să le respectiv în jurul orei 18.00, cei patru l-au pasageri din autoturismul Opel au restituie banii, respectiv 27.500 DM Halim dus pe Halim în Cuzdrioara, la sediul firmei suferit leziuni grave, fiind internaţi la Halimi şi 14'.500 DM K rasniki B askhim .. S.C. “Auto Mican” S.R.L., unde acesta a aceeaşi clinică. Boncsina a luat legătura cu Mican Pavel fost legat cu lanţuri de mîini şi agăţat şi Covăsan loan, iar aceştia din urmă cu într-un piron din tavan. După un timp a Alexandru Dănuţ Traian, urmînd să plece fost dat jos, apoi a fost bătut şi legat cu un Grupaj realizat de la Craiova unde aveau ca sarcină să-l lanţ de gît şi de picioare. Coşmarul Cosmin PURIS caute pe Krasniki B. în data de 9 ianuarie acestuia a durat pînă în jurul orei 20.00. 2001, Sav Maria i-a dat lui Boncsina suma de 1,5 milioane de lei, contravaloarea • Arestări Rata drumului Dej - Craiova. în noaptea de • • ** * • • 9/10 ianuarie a.c., "echipa'1 de recuperatori ■a plecat la Craiova cu maşina lui Mican ca-n filme... criminalităţii Pavel. Întrucît doctorul Krasniki nu se afla la spital, recuperatorii au oferit 200.000 lei . Speriat de cele auzite la telefon, tatăl a scăzut unui brancardier în schimbul adresei lui Halim l-a sunat pe fratele acestuia, acestuia. Deoarece tentativa Nasir, care a luat legătura cu Biroul Poliţiei Rata criminalităţii a scăzut, în primul _ * \ Sav Dan Adrian, Sav Maria, Boncsina recuperatorilor a eşuat, aceştia au fost Judiciare din Lugoj. Imediat; Maria Sav a semestru ai acestui an, cu patru la sută Tiberiu; Covăsan loan, Alexandru Dănuţ • M isiune nevoiţi să se întoarcă la Dej. în data de 11 fost avertizată telefonic să-l elibereze pe faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, jjîra ia n şi Mican Pavel, cei şase inculpaţi Halim, care a fost readus în apartamentul ianuarie au fost chemaţi la domiciliul Măriei a declarat generalul Florin Sandu, , acuzaţi că l-ar fi sechestrat, la începutul soţilor Sav din Dej şi eliberat în aceeaşi eşuată... Sav, pentru o nouă “misiune”. îlui 'ianuarie 2001, pe cetăţeanul noapte. Halim Halimi a sesizat Poliţia din inspectorul general al Poliţiei. 11 macedonean Halim Halimi vor fi aduşi din Cluj, iar răufăcătorii au fost arestaţi în Numărul infractorilor prinşi în Potrivit Referatului de încetare a n°u în faţa instanţei de judecată din’ Dej, următorul interval de timp de către trupele flagrant de poliţişti a crescut cu peste urmăririi penale şi a rechizitoriului întocmit • Sechestrarea jluni, 9 iulie a.c. După ce în şedinţele DIAS (cu excepţia lui Mican, care a fost 16 la sută şi. cu peste 17 la sută cel al anterioare au fost audiaţi inculpaţii şi de procurorii Parchetului de pe lîngă dat în urmărire generală). Ulterior, după Tribunalul Cluj, cetăţeanul macedonean lui Halimi... persoanelor reţinute sau arestate. De martorii*Hrmează ca în şedinţa de luni să administrarea probelor, organele de. Halim Halimi, patron al firmei S.C. “Cani” asemenea, a crescut cu peste 14 la sută- fie audiată partea vătăm ată, respectiv cercetare penală au stabilit că Halim Halimi Halim Halimi. Se pare însă că acesta nu' S.R.L-. din Lugoj, oraş în care acesta locuia ■ în aceeaşi zi (11 ianuarie 2001), Halim nu datora bani soţilor Sav. Inculpaţii, în numărul infracţiunilor de prostituţie se va putea prezenta la proces întrucît, în la data respectivă, i-a .cunoscut pe soţii Halimi, împreună cu o prietenă de-a sa, stare de arest, au fost trimişi în judecată descoperite de poliţişti, al celor de Sav, administratori şi asociaţi la două firme Furma verifică rilor fă cu te de D irecţia Gheorghe. Mihaela Lia, erau în trecere prin la începutul lunii martie a.c. în faţa instanţei trafic de droguri cu aproape 48 ha sută aiuGenerală de Combatere a Crimei din Dej qpre aveau ca obiect de activitate Dej. Halim i-a cerut preietenei sale să-l de judecată,' în timpul audierilor, toţi comerţul şi exportul de cherestea, în şi al infracţiunilor la regimul armelor :al< umanizate şi Antidrog din cadrul I.G.P, la aştepte în maşină cîteva.minute; timp în inculpaţii şi-au schimbat declaraţiile, februarie 2000. După această dată, Halim şi, muniţiilor cu peste 3,5 la sută, a j e]; cererea judecătorilor de la Judecătoria Dej, care el urma să lase un cadou familiei susţinînd că sînt nevinovaţi. Nici unul dintre Halimi a intermediat mai multe exporturi ,/pHalim Halimi se află în prezent în . Sav. însă nu a mai revenit... Halim a fost ei nu a recunoscut că l-ar fi legat pe Halim adăugat generalul Sandu. de cherestea către firme din Republica inlţ republica Macedonia, fiind mobilizat în “reţinut” de cei patru “angajaţi” ai familiei în lanţuri, deşi în încăperea din Cuzdrioara In aceeaşi perioadă-au fost confiscate Macedonia, dintre care o parte erau "ca urmare a evenimentelor ce au Sav, sosiţi la faţa locului în urma unui apel a fost găsit un lanţ de 2,5 metri, pironul peste 22 de kilograme de aur, peste 41 administrate de tatăl său. Afacerile au mers * ioc în această ţară”. Dacă Halim Halimi nu telefonic. Era în jurul orei 12.00. Din ' din grindă, iar în urma expertizei medico- de kilograme de argint, 13,225 de bine pînă la un moment dat, cînd soţii Sav .e işe va întoarce în România pînă la rechizitoriu reiese că Halim a fost bătut şi legale s-a stabilit că la încheieturile mîinilor au contractat credite pe cete două societăţi, miliarde de lei proveniţi din infracţiuni, ' i Ş încheierea procesului, instanţa de judecată arpeninţat cu moartea de către cei patru, lui Halim existau urme de rugină şi răni. în garantînd restituirea banilor cu toate precum şi 18,633 tone de droguri. ' Va fi nevoită să dea soluţia fără ca audierea care „l-au asigurat” totodată că nu va părăsi plus, inculpaţii au susţinut că au fost bunurile personale. însă, în toamna anului j t j ţ p i i vătămate să aibă loc, folosindu-se apartamentul pînă cînd nu-şi va achita arestaţi abuziv, bătuţi la Poliţie şi forţaţi să In urma acţiunilor organizate de 2000, aceştia au . avut dificultăţi privind [r f doar administrarea probelor din faza de datoria de 27.500 DM către soţii Sav: După dea declaraţii. Cu excepţia soţilor Sav, toţi. Poliţie, infracţiunile contra persoanei restituirea creanţelor. IntrU’cît au apreciat u r)0ercetare penală şi judecătorească. Pînă un timp, Mica Pavel şi Covăsan loan au ceilaţi inculpaţi sînt recidivişti. Faza de au scăzut cu peste 20 la sută. De că Halim Haiimi şi un alt partener de ic l hiBCeSt moment’ Procesul a dat multe coborît la maşina lui Halim şi i-au spus urmărire judecătorească a scos Ia iveală afaceri, Krasniki Baskhim - un medic din asemenea, în primul semestru al acestui W » , de ^ nragistraţilor; la fiecare termen fetei să plece cu o ocazie, “întrucît Halim şi alte detalii a căror veridicitate urmează Craiova, le-ar datora cîteva mii de mărci, an, poliţiştii au soluţionat peste o mie • d ?vut.|oc audieri de cîte cinci-şase ore, s-a hotărît să rămînă peste noapte la soţii a fi stabilită de către judecători. j f r eclaraţii schimbate şi contradictorii, toate soţii Sav l-au angajat pe Boncsina Tiberiu, Sav”. Imediat după aceea l-au sunat pe de dosare penale, aproape şase sute înd Vestea în prezenţa reprezentanţilor lumii să ajute la recuperarea sumelor respective, tatăl lui Halim şi i-au cerut să trimită banii dintre acestea fiind de natură, •uterlope. ' în caz că acţiunea ar fi fost încununată de Viorica GAJl datoraţi în termen* de două ore. L-au Paula POP econom ică. ; a Irakul a acceptat prelungirea cu cinci luni a program j . operaţiune de casare a 10 tancuri de instrucţie din "Petrol în schimbul hranei”, ceea ce deschide calea sm h a rt/6! - ° r m s? sta?ionate în Transnistria este o “acţiune reluare a exporturilor de petrol, a declarat ambasad . ’,care îace jocul forţelor occidentale în încercarea de a ,*!ne Ş ^ e z ir e a “scutului blindat" al Rusiei, profitînd de . _ Irakului la ONU, citat de af vulnerabilitatea temporară a Moscovei.
COMUNIŞTII Negocierile pentru încheierea septembrie-începutul lunii detaliile elementelor din cadrul programului PSAL II ar putea octombrie programul PSAL II 'programului aflate încă în DIN MOLDOVfi fi finalizate la sfirşitul lunii să fie aprobat. discuţie. ÎL VOR PE august-începutul lunii “Prin prisma ultimelor Premierul Adrian Năstase a t septembrie, a afirmat directorul discuţii dintre Guvernul afirmat că, prin încheierea LENIN Băncii Mondiale pentru României şi Fondul Monetar programului PSAL II cu Banca P r e ş e d in te le Paria- România, Andrew Vorkink, Internaţional, ideea aprobării Mondială, Guvernul urmăreşte mentului moldovean, după întîlnirea cu unui nou acord stand-by cu “eliminarea marilor pierderi din Eugenia Ostâpciuc, a prim-ministrul Adrian Năstase. FMI, precum şi a programului sistemul economic şi .bugetar”. a firm a t, în tr-u n intervii ■ Vorkink a precizat că PSAL II cu Banca Mondială la “Negocierile cu Banca acordat publicaţiei discuţiile dintre autorităţile sfirşitul lunii septembrie sau la Mondială ne ajută să rezolvăm ucrainene “Deni”, că mulţi române şi oficialii Băncii începutul lunii octombrie, apare o parte din problemele existente dintre m em brii Partidului Mondiale pentru încheierea ca realistă”, a spus Vorkink. la nivelul economiei şi ne Comuniştilor solicita acestui' program au înregistrat ■ El a arătat că, în următoarele permit să analizăm.atent şi reinstalarea în capitala progrese semnificative, existînd săptămîni, o echipă tehnică a dimensiunea socială a Republicii Moldova i posibilitatea ca la sfirşitul lunii Băncii Mondiale va analiza reformei”, a spus Năstase. . monumentelor lui Lenin. Eugenia Ostâpciuc i apreciat că aceasta “este i dorinţă absolut normala", pf Vasile Lupu a părăsit lucrările BNC, nemulţumit adăugind: “Va trebui să reinstalăm monumentul lui că nu a fost numit preşedinte interimar Lenin atunci cînd vom fi . siguri că oamenii vor aduce Prim-vicepreşedintelş PNŢCD Vasile Lupu a desemnase preşedinte interimar, pînă la Congres, flori. în al doilea rînd, Un paradox aparent părăsit, vineri, după trei ore de dezbateri, lucrările şi a,arătat că, în condiţiile în care BNC contestă monumentele lui Lenin ni urmare din pagina 1 Biroului Naţional de Conducere (BNC) al această decizie statutară a preşedintelui, atunci constituie num ai politica, partidului, precizînd că nu mai participă la nici el nu mai poate contribui la reconstrucţia ci şi istoria noastră”. defavoarea unuia mare, dar nesigur (15 lă sută).* Ajuns în un for de conducere al partidului, deoarece liderii partidului. D eclarîndu-se comunista 1 acest punct cu prezentarea contradicţiilor, reale sau false, ţărănişti au contestat decizia lui Andrei Marga Liderul ţărănist a declarat că va anunţa, •care-i apasă pe cei mai mulţi dintre cetăţenii acestei ţări, convinsă, ea a spus căi de a-1 desemna preşedintele interimar pînă la , sîmbătă, la Delegaţia Permanentă, ce calitate va Partidul Comuniştilor nu; trebuie să constatăm că, probabil ca niciunde în ţările foste Congres. Lupu a spus că, printr-un fax, Marga îl avea în PNŢCD, refuzînd să ofere alte detalii. comuniste, în România se petrece un lucru cu totul aparte. trebuie să îşi schim be, înţ: Anume, o creştere accentuată a salariilor la stat, “venitul nici un caz, denumirea]; mic, dar sigur” preferat de majoritatea românilor primind alte “Vom fi partid comunişti; semnificaţii decît cele de la începutul “decadei democratice” Partidul nu va mai fii, niciodată Partidul;/ parcursă după revoluţia'din decembrie 1989. Venitul mic, O delegaţie din oraşul ungar localităţilor Izvorul Crişului, Universităţii "Babeş-Bolyai" şi Comunist al Uniunii;. dar sigur a devenit atractiv datorită politicii şovăielnice a Pecs, condusă de primarul Papp Săvădisla şi Sîncraiu, iar luni a Universităţii Tehnice. Sovietice, dar va fi Partidul,; tuturor guvernelor postdecembriste, care au cedat sistematic Bela, va sosi astăzi la Cluj- vor fi primiţi de prefectul Vasile Boros Janos, viceprimarul C o m u n iş tilo r din-î la presiunile sindicale, determinînd o intervenţie categorică a Napoca. Din delegaţie fac parte Soporan şi preşedintele municipiului Cluj-Napoca, a FMI. Paradoxal, salariile mari încasate de angajaţii Moldova”, a afirmat;: doi consilieri locali, precum şi Consiliului Judeţean, Şerban declarat presei că l-a anunţat pe O stâpciuc. întreprinderilor producătoare de pierderi este ceva caracteristic directorul Serviciului de Relaţii Graţian. Delegaţia va purta primarul Gheorghe Funar de României şi face notă aparte în sistemul economiei de piaţă Externe din cadrul Primăriei discuţii, în după-amiaza zilei de sosirea delegaţiei, dar motivînd MOSCOVfi adoptat de toate ţările foste comuniste. El explică deplin Pecs. Delegaţia vine la Cluj ca luni, cu consilierii locali ai că disputa legată de Legea expresia amintită mai sus. într-adevăr, ca la noi nu e la nimeni. răspuns la vizita făcută în oraşul UDMR, după care vor participa statutului maghiarilor de peste LRNSERZfl (IM Să mai amintim că datorită unui climat economic nesănătos, ungar de viceprimarul Boros la o expoziţie de fotografie graniţă nu s-a încheiat, acesta a AVERTISMENT" alimentat, printre altele, de majorarea nejustificată a salariilor Janos în toamna anului trecut. organizată de Clubul Rotary. refuzat să-i primeasă pe oaspeţii “la stat”, firmele particulare au' fost obligate să menţină un Oaspeţii se vor întîlni Marţi, oaspeţii unguri vor fi un g u ri. LA ADRESA anume nivel al veniturilor propriilor angajaţi, de multe ori duminică cu primarii primiţi de conducerea Cosmin PURIS CONCESIILOR mai scăzut decît cel asigurat de economia neperformantâ. Să ne mai mirăm că românii preferă salariul “mai mic”, care nu FĂCCITE e în realitate aşa, unuia “mai are”, care nici el nu e întotdeauna TERORIŞTILOR aşa şi, în plus, nu e nici sigur? M inistrul rus de Externe, ; Adunarea Generală a BDF a aprobat noul Consiliu de Monitorul Oficial. Kolal va Igor Ivanov, a lansat, Acţionarilor Băncii Dacia Felix Administraţie format din opt trebuie să achite, în această vineri, un avertisment la ’ Premierul Nâstase acuza a aprobat, vineri, schimbarea persoane, al cărui chairman şi perioadă, 12,6 milioane de adresa “ co n cesiilo r făcute numelui băncii în Eurom Bank. preşedinte este Avital Benesh, dolari către BNR şi 2,4 milioane teroriştilor” albanezi care- Ministerul Educaţiei câ Potrivit reprezentanţilor iar conducerea executivă va fi dolari către'CEC, urmînd ca ar putea destabiliza Biroului de presă al băncii, în asigurată de un preşedinte restul de 7,5 milioane dolari să Macedonia şi regiunea m enţine în funcţiune şcoli cadrul Adunării Generale a executiv-director general şi doi fie plătiti pînă la 31 decembrie Balcanilor, informează: "fard elevi, dar cu Acţionarilor a fost aprobată directori generali adjuncţi. 2001. A FP. . . majorarea capitalului social, Guvernul a aprobat, în Prin derogare de la “Concesiile făcute profesori" conform articolului 5 din şedinţa din 17 mai, o ordonanţă prevederile Legii bancare 58/ teroriştilor vor fi or Ordonanţa de Urgenţă 68 din de urgenţă prin care BNR şi 1998, Kolal BV Amsterdam ameninţare pentru: Primul ministru Adrian Năstase a declarat, vineri, că urmare 17 mai, cu 1.635 miliarde lei CEC vor cesiona, în schimbul poate participa la majorarea in te g rita te a te rito ria lă şi; a evoluţiei demografice din România, există şcoli din mediul din valoarea creanţelor a 22,5 milioane dolari, creanţele capitalului băncii cu surse independenţa Macedoniei”, i rural care mai au numai doi elevi şi la care predau cîte şapte cumpărate de SC Kolal BV deţinute la Banca Dacia Felix . reprezentate de creanţele a declarat Ivanov, în cadrul \> profesori, iar Ministerul Educaţiei menţine aceste norme de Amsterdam de la BNR şi CEC. către Kolal BV Amsterdam. dobîndite. Bancâ Dacia Felix va unei conferinţe de presa, profesor, în loc să-i transporte pe elevi către alte instituţii de Ca urmare, capitalul social al Ordonanţa precizează că trebui să se încadreze pînă la adăugind că şi alte ţâri din;; învăţămînt din localităţi învecinate. Eurom Bank va fi de 1.740 cesionarea se va realiza. în 31 august în normele Balcani vor avea aceleaşi; Năstase a arătat că Guvernul a cumpărat 100 de miliarde lei. termen de 30 de zile de la prudenţiale emise de BNR. probleme ca şi Macedonia. <■ j autovehicule ARO pentru transportul elevilor din localităţile De asemenea, AGA de la publicarea actului normativ în izolate către şcolile din comune, însă în prezent nu are cui să distribuie aceste maşini. 99 “Dacă Ministerul Educaţiei nu vrea-să se implice, putem (Ud pune pe altcineva”, a spus premierul, care a apreciat că la Vineri, leii neodihniţi ai şi neutralizarea arbitrului din ldtul leilor. De altfel, Blag' stupii din Pădurea Făget. Va' nivelul acestui minister există “o comunitate” care nu vrea să “Adevărului de Cluj” şi-au Todorescu. Golurile leilor au a confirmat execuţia de la reveni în numărul viitor. înţeleagă necesitatea de a desfiinţa normele din şcolile “fără trecut în cont o epocală victorie, fost reuşite de: Blaga (4), 11 m, 10 minute mai tîrziu, cînd Mihai HOSSi elevi, dar cu profesori”. El a susţinut că în urma inventarierii privind mai mult la figurat, Samoilă (2), Crăciun, Şomlea, a trimis în gardul împrejmuitor numărului copiilor din învăţămîntul special a rezultat că există decît la propriu echipa celor de Ghioca şi Hossu. Ca fapt divers cel de-al 2-lea penalty de care P .S : Şedinţa de analize “cu 8.000 de elevi mai puţin, însă dacă această situaţie ar fi la Radio Impuls. Meciul a avut trebuie să menţionăm numele au beneficiat. meciului va avea loc dumiri fost cunoscută, s-âr fi pierdut unele norme de profesori . o desfăşurare apocaliptică. Pe lui Ovidiu Blag, care la 3-2 a După : această evoluţie, cînd sperăm să-l pui “Există imaginea unei ţări pline de copii handicapaţi, cînd, lîngă cele 12 goluri înscrise, ratat un penalty, dar care are coechipierii au strîns bani şi recupera pe Blag, care s- j de fapt, cei handicapaţi sînt profesorii’, a spus Năstase. programul artistic a mai cuprins conştiinţa împăcată întrucît se l-au trimis pe Blag la un coborît în fundul sufletului ■’ i lovituri discrete, tîrite în noroi consideră cel mai bun plasator •tratament de acupunctura la nu-l prindă ruşinea.
ILIE CĂLIAN (redactor şef); REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 •iv jtv ' ’-W VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); .-U-T.-'U ’u ,t£ ,t£vT î* .r CULTURĂ: TEL 19 74 90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct). CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU ViDA: ECONOMIC: T el.19.16.81; fax:19.28.28; TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; E-mail: [email protected]ţia PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04- RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE Autorizată prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- E-mail: [email protected] - publicitate MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA: PETCU; Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului CONTABILITATE: TEL: 19.73.07-LIVIA POP: : Secretar de redacţie: Tel/fax: judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 TIP.\lîîTk\KfLTAT l\ M l G a r a m o n d fiscal R 204469 Horea PETRUŞ ’ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75