DIALOG TEOLOGIC Revista Institutului Teologic Romano-Catolic din Iaşi ANUL XV, nr. 29, 2012 SEMINARUL DIECEZAN DIN IAŞI LA CEAS ANIVERSAR 125 de ani de la înfiinţare (1886-2011) Sapientia Iaşi 2012 Director Prof. univ. dr. pr. Wilhelm Dancă Redactor-şef Conf. univ. dr. pr. Ştefan LUPU Membri de onoare PS Petru GHERGHEL, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi PS Aurel Percă, Episcopia Romano-Catolică de Iaşi ÎPS dr. Ioan ROBU, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti ÎPS dr. Roland MINNERATH, Arhiepiscopia Romano-Catolică de Dijon (Franţa) Membrii consiliului ştiinţific Prof. univ. dr. Vittorio POSSENTI, Universitatea din Veneţia (Italia) Prof. univ. dr. Jean-Claude POLET, Universitatea din Louvain-La-Neuve (Belgia) Prof. univ. dr. Virgil NEMOIANU, Universitatea din Washington DC (SUA) Prof. univ. dr. pr. Wilhelm Dancă, Universitatea din Bucureşti Prof. univ. dr. pr. Emil DUMEA, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi Conf. univ. dr. pr. Ştefan LUPU, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Conf. univ. dr. pr. Iosif enăşoae, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iaşi Lect. univ. dr. pr. Benone LUCACI, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Lect. univ. dr. pr. Lucian Farcaş, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Lect. univ. dr. pr. Tarciziu Hristofor şerban, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Lect. univ. dr. pr. Iulian FARAOANU, Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi Revista apare de două ori pe an ISSN: 1453 - 8075 Redacţia şi administraţia INSTITUTUL TEOLOGIC ROMANO-CATOLIC © Editura SAPIENTIA Str. Văscăuţeanu, nr. 6 RO - 700462 - IAŞI Tel.: 0040 232 225228 Fax: 0040 232 211476 www.editurasapientia.ro e-mail: [email protected] CUPRINS Editorial.....................................................5 Fabian Doboş Dominic Jaquet şi formarea intelectuală a tinerilor catolici moldoveni..............9 Iosif Tamaş, Fabian Doboş Mihai Robu, Părintele Episcop şi Seminarul diecezan . 27 Alois MORARU Seminarul din Iaşi în perioada persecuţiei comuniste.............41 PS Aurel Percă Seminarul din Iaşi la răspântia dintre două regimuri politice......50 Iulian FARAOANU Sfânta Scriptură în Seminarul Catolic din Iaşi..................57 Iulian FARAOANU Biserica, Dumnezeu şi Mielul în Apocalips......................67 Iulian-Valerian Ianuş Linii generale ale antropologiei lui Toma de Aquino..............83 Corneliu BEREA Violenţa domestică din perspectiva teologiei pastorale.............99 Florin SPăTarIu Vocile castraţilor în muzica epocii baroce . 106 Cărţile noastre..............................................112 Editorial ŞCOALA LUI ISUS – SEMINARUL PS Petru GHERGHEL Episcop de Iaşi Venit pe pământ ca să vestească evanghelia şi să întemeieze un popor nou, Isus, după ce a rămas un timp îndelungat într-un loc retras, în post şi rugăciune, a coborât între oameni şi a început să-şi aleagă primii colaboratori şi ucenici, stând în mijlocul lor şi învăţându-i tainele noii împărăţii. A iniţiat, pentru cei care voiau să-i fie ucenici şi apostoli, un grup cu care se întreţinea fără încetare şi împreună cu care cutreiera întreaga Ţară Sfântă, arătându-le în diferite momente şi locuri marele dar al iubirii Părintelui ceresc, învăţându-i să vestească fără încetare mesajul său şi lucrarea sa în favoarea poporului. Aceasta a fost prima şcoală din istoria nouă a mântuirii, la care îi invita pe cei dornici pentru o slujire generoasă. Ştim că atunci când a ieşit în mijlocul poporului şi a început să-i înveţe pe oameni, întâlnindu-i în mijlocul activităţilor de fiecare zi, le adresa un apel convingător: „Veniţi după mine şi vă voi face pescari de oameni” (Mc 1,17), sau „Nu te teme, de acum înainte vei fi pescar de oameni’ Lc( 5,10), sau şi mai simplu: „Urmează-mă!” (Lc 5,27), cum s-a întâmplat cu vameşul Levi. Evanghelistul Ioan, chiar în primul capitol al Evangheliei sale, relatează despre modul cum Isus îi chema pe cei care doreau să-l cunoască şi, desigur, să-l urmeze, aşa cum s-a întâmplat cu doi dintre ucenicii lui Ioan Botezătorul, care auziseră de la maestrul lor că acesta este Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii, asupra căruia Duhul Sfânt a coborât ca un porumbel din cer şi a rămas deasupra lui: „Eu am văzut şi am dat mărturie. Acesta este Fiul lui Dumnezeu”. Aceste cuvinte i-au impresionat pe cei doi învăţăcei şi au voit să-l cunoască mai îndeaproape, mai bine. Când Isus i-a văzut că se apropie de el şi îl urmează, i-a întrebat: „Ce căutaţi?”. Iar ei i-au răspuns: „Învăţătorule, unde locuieşti?”. Isus, văzând că ei doresc să-l cunoască cu adevărat, i-a invitat în casa sa, spunându-le: „Veniţi şi vedeţi!”. Ei au rămas cu el în ziua aceea şi s-au îndrăgostit de el. Evanghelistul Ioan îl numeşte pe unul dintre ei: era Andrei, fratele lui Simon Petru, care s-a grăbit să-i împărtăşească fratelui său vestea: „L-am găsit pe Mesia!”... şi l-a dus la el. Isus, privindu-l, l-a îndrăgit şi i-a zis: „Tu 6 DIALOG TEOLOGIC 29 (2012) eşti Simon, fiul lui Iona; de acum te vei numi Chefa, adică Petru”. Drumul lui Isus pentru a-şi găsi prieteni şi ucenici continuă, întâlnindu-l mai apoi pe Filip, care l-a invitat pe Natanael ca şi el să-l vadă pe Isus, pe care îl va recunoaşte ca pe Fiul lui Dumnezeu, ca pe regele lui Israel (cf. In 1,29-51). Aşa a făcut Isus şi aşa numărul ucenicilor a crescut, iar din numărul celor pe care i-a întâlnit şi i-a invitat să vină la sine, după ce a urcat pe munte, unde a petrecut toată noaptea în rugăciune înaintea lui Dumnezeu, când s-a făcut ziuă i-a chemat pe discipolii săi la sine şi a ales doisprezece dintre ei, pe care i-a numit apostoli: pe Simon, pe care l-a numit Petru, şi pe Andrei, fratele său, pe Iacob şi Ioan, pe Filip şi Bartolomeu, pe Matei şi Toma, pe Iacob, fiul lui Alfeu, şi pe Simon, numit zelotul, pe Iuda, fiul lui Iacob, şi pe Iuda Iscariot, care a devenit trădător (cf. Lc 6,12-16). Este de admirat modul ales de Isus ca să-i pregătească pe viitorii săi discipoli şi, desigur, pe Cei Doisprezece, pe care i-a numit şi i-a destinat să formeze primul colegiu ce va avea misiunea de a vesti învăţătura şi evanghelia pe care el le-a prezentat-o, iar ei au primit-o de la maestrul şi învăţătorul lor, marele preot al credinţei şi al noii împărăţii. Urmând această lecţie magistrală a Învăţătorului, Biserica încă de la începuturi, prin diferite forme şi metode, s-a îngrijit să-i pregătească pe cei care urmau să continue opera încredinţată apostolilor, sub coordonarea aceluiaşi maestru şi învăţător, avându-l mereu alături pe „Duhul adevărului, care îi va învăţa toate” (cf. In 14,15-26). Aceasta a fost calea pe care Isus a continuat şi continuă să-şi pregătească ucenici şi apostoli, pe care să-i învestească cu putere de sus, pentru a vesti lumina evangheliei şi adevărul credinţei: şcoala lui Isus, calea îngrijirii vocaţiei şi a creşterii în slujire, calea seminarului. Ne bucurăm să ştim că şi pe meleagurile noastre Isus, prin aleşii săi, prin episcopul Nicolae Iosif Camilli şi prin ceilalţi episcopi şi păstori, a deschis o astfel de cale, o astfel de casă, pentru ca adevărul şi cuvintele sale să continue până la sfârşitul veacurilor: „Iată, eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor” (Mt 28,20), căci „cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece” (Mt 24,35). Seminarul nostru, inima inimii lui Isus, casa sa, unde le dă întâlnire celor ce-l caută, este inima inimii noastre şi casa iubirii şi a formării viitorilor ucenici şi apostoli. Gândul nostru de preţuire se îndreaptă spre toţi cei care pe parcursul celor 125 de ani au iubit Seminarul, s-au îngrijit de el, i-au primit cu braţele deschise pe cei care au decis să-l întâlnească pe Cristos, să-l cunoască şi să-l urmeze, ca să devină ucenicii şi apostolii săi, adică preoţii noului legământ. Amintirea şi pomenirea lor reprezintă pentru noi, cei de azi, nu numai o onoare, ci mai ales un imbold la o preţuire a marelui preot, Cristos, o iubire ŞCOALA LUI ISUS – SEMINARUL 7 a casei Domnului, a Seminarului, de unde mesajul şi evanghelia lui Cristos continuă să se răspândească între oamenii timpului de faţă şi, astfel, să producă roade tot mai bogate de sfinţenie şi dreptate. Felicităm conducerea Seminarului nostru, pe părintele rector dr. Benone Lucaci şi întregul corp profesoral şi apreciem angajarea tuturor în misiunea nobilă de maeştri generoşi şi învăţători devotaţi, făcând ca Isus, marele şi veşnicul preot, să aibă mereu noi ucenici şi noi apostoli. La popasul celor 125 de ani, ne rugăm din inimă: Binecuvântează, Doamne, Seminarul nostru şi pe toţi cei care, acceptând invitaţia lui Isus, veşnicul preot, dau răspunsul lor plin de iubire şi locuiesc în casa ta! Iaşi, 29 iunie 2012 DOMINIC JAQUET ŞI FORMAREA INTELECTUALĂ A TINERILOR CATOLICI MOLDOVENI Lect. univ. dr. pr. Fabian DOBOŞ1 Sumar: În articolul de faţă părintele Fabian Doboş prezintă contextul formării intelectuale a tinerilor catolici moldoveni, pornind de la activitatea episcopului Dominic Jaquet (1895-1903) în această privinţă. După o scurtă biografie, auto- rul prezintă formarea intelectuală în seminarul din Iaşi, fondat de episcopul Camilli în anul 1886, evidenţiindgrija lui Jaquet pentru formarea integrală a tinerilorşi pentru calitatea învăţământului din seminar. În continuare, autorul prezintă formarea intelectuală, de data aceasta în Institutul Cipariu, findat de Jaquet în anul 1895. Apoi, părintele Fabian Doboş tratează problema predării cursurilor de religie în şcolile de fete ale Congregaţiei Notre Dame de Sion din Iaşi şi Galaţi. La sfârşit, autorul trece în revistă şi activitatea formativă din Semi- narul franciscan şi din Şcoala de dascăli din Hălăuceşti, institute fondate tot de Dominic Jaquet. Concluzia autorului este că acest episcop, în perioada cât a fost păstor al Diecezei de Iaşi, a căutat să formeze o elită culturală catolică, un grup care să poată fi de folos intereselor catolicilor din România.