DOCSLIB.ORG

Din Biografiile Profesorilor Universitari Emanoil N

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Din Biografiile Profesorilor Universitari Emanoil N MUZEUL JUD~EAN ARGEŞ ARGESSIS, STUDII I COMUN/CARI, serie ISTORIE, TOM VIII, 1999 PERSONALITĂŢI DIN BIOGRAFIILE PROFESORILOR UNIVERSITARI EMANOIL N. ANTONESCU, EFTIMIE N. ANTONESCU, MIHAIL A. ANTONESCU ŞI ISTRATE N. MICESCU PAUL I. DICU în intervenţia noastră prezentăm date şi aspecte semnificative, unele inedite, altele mai puţin cunoscute, din genealogia şi filiaţia a două grupuri de vechi familii argeşene, din care fac parte personalităţile nominalizate în titlul articolului·. Reprezentative pentru cele două entităţi (neamuri) sunt familia proprietarului Nicolae Antonescu din oraşul Piteşti şi familia pitarului Istrate Micescu din satul Ciumeşti-Muscel, azi satul Argeşelul, comuna suburbană Mirlcineni, judeţul Argeş. Subliniem că puţine persoane au cunoscut şi cunosc temeinic relaţiile de rudenie dintre cele două familii, pe baza unor documente indubitabile, autentice. În plus, în unele manuscrise şi tipărituri există numeroase lacune, inadvertenţe şi alte erori mai grave. Interferenţa genealogică dintre Antoneşti şi Miceşti s-a produs înainte de anul 1860, prin căsătoria lui Nicolae Antonescu (c. 1813-1881) cu Zoe Istr. Micescu (c. 1836-1915), fiica pitarului Istrate Micescu (c. 1797-1867). Astfel, copiii proprietarului Nicolae Antonescu şi ai soţiei sale Zoe (n. pitar Istrate Micescu) au devenit veri primari cu nepoţii pitarului Istrate Micescu din Ciumeşti, respectiv cu fiii şi fiicele fraţilor şi surorilor lui Zoe. Prof. univ. Emanoil şi Eftimie N. Antonescu (fiii lui Nicolae Antonescu şi ai soţiei sale Zoe) erau veri primari cu prof. univ. Istrate N. Micescu, fiul prof ' ln articol sunt incluse clemente biografice cuprinse în lucra.rea autorului intitulatA Peraonalltlfi din zona Argef·MUKel, fn curs de definitivare, pentru tipArire. Anumite date şi aspecte biografice au fost introduse de cltre autor, fncep6nd cu anul 1945, fn diferite articole, studi~ conferinJe, prelegeri, comunicl'lri ştiinJifice, teze de licentl etc. Alte informalii au fost reţinute de la descendenţii preotului Ion Stlnescu (n.c. 1842) din Groşi, ai cAror înaintaşi se înrudeau cu ascendenţii lui Nicolae Antonescu. Dintre descendenJii preotului, amintim pe Iancu I. Stlncscu (1885-1983) din Groşi, fiul preotului; Licaandra I. Stllnescu (187S-1919), fiica preotului (prin clsltorie, N. BArbulescu, din Dealul Bogdanului • Richiţelele de .Jos, bunica autorului), Florica N. Blrbulescu (1896-1978), fiica Licsandrei (prin cAsltorie, Florica I. Dicu, mama autorului); Dumitru N. Blrbulescu (n. 1898), tiui Licsandrei, învlţator înhttp://cimec.ro Babana-Argeş (unchiul autorului) ş.&. 344 PAULI. DICU de liceu Nicolae lstr. Micescu, frate cu Zoe Antonescu. Prof. univ. Mihail A. Antonescu (fiti al silvicultorului Aurelian N. Antonescu, frate cu prof. univ. Emanoil şi Eftimie), a fost nepot de vir primar al prof. univ. Istrate Micescu (v. schema nr. I). I. FAMILIA PROPRIETARULUI NICOLAE ANTONESCU DIN PITEŞTI Nicolae Antonescu s-a născut în anul 1813 şi a decedat în oraşul Piteşti, la 18 februarie 1881 (anul naşterii a fost stabilit după etatea avută la data mortii/ In multt: documente numele său este însoţit de termeni care indică poziţia socială şi profesia sa: proprietar, moşier, boier, arendaş, comerciant (comersant), liber profesionist etc. Nicolae Antonescu a flcut parte din notabilităţile oraşului Piteşti şi ale judeţului Argeş, fiind o persoană cu multiple relaţii, cu influenţă şi autoritate civică. În privinţa genealogiei Antoneştilor, până la data actuală, nu au fost depistate surse suficiente şi sigure•. Informaţiile orale sunt contradictorii, confuze şi uneori derutante. Investigaţiile se desfăşoară în continuare, însă dificultăţile persistă, deoarece multe documente s-au pierdut şi distrus în timpul celor două războaie mondiale şi după anii 1945-1948. Nicolae Antonescu a locuit În casele proprii din Piteşti, pe str. TArgului, ulterior str. Şerban Vodă, azi str. Victoriei, la N de biserica „Sf. Nicolae" (demolată). Curtea veche şi conacul boierilor Antoneşti erau situate în satul Groşi, din actuala comună Băbana, judeţul Argeş. Alexandru Odobescu, în timpul călătoriei întreprinse pentru cercetarea monumentelor istorice din judeţul Argeş, la 23 iunie 1860, a trecut, pentru a doua oară, prin Groşi, relatând: „ ... la satul <Groşi> ... am trecut pe la casa lui ciipitan <Radu> ... fost haiduc ... Alături cu dânsul, are N. Antonescu curte şi casă .. .'.i. Nicolae Antonescu stăpânea proprietăţi funciare în Piteşti, în jurul 1 ASP, Reg. st.civ .. 1881, Piteşti, act de moarte nr. 45/1881 febr. 19. ' Precizam că datele referitoare la naşterea, decesul, casatoria membrilor familiilor din neamurile Antoneştilor şi Miceştilor au fost luate din documentele de stare civilă (condici, registre, exuase, cenificatc tip, buletine de identitate, matricole şcolare şi militare etc.). La unele perscene, data naşterii a fost stabilita dupa etatea avutA la data decesului sau ablnci cAnd au avut rolul de declarant ori martor 11 lnregistrlri. S-a constatat o frecventa neconcordanţi Intre etatea notata la fnrcgistrari şi realitate. Din lipsi de spaţiu tipografic nu s-au flcut trimiteri la sursele de stare civili pentru fi~e persoana. 2 Al. Odobescu, Note de ci11Atorle, Edit Sport-Turism, Bucureşti, 1981, p. 48. Nicolae Antonescu era un cunoscut apropiat al scriitorului. fn cursul vieţii sale, Odobescu, a avut stranse lcglturl profesionale şi famili1tlc cu oraşul Piteşti (aici au locuit mult timp Suşa-Alexandrina, sofia sa, şi Ioana, fiica sa; tot in Piteşti au decedat (1922, 1942); Paul I. Dicu, Al. Odobeac:u (1834-1895) fi ora,ul Plteftl, în „Concret", I, 28 iulie 1993; idem., li, 4 august 1993, p. 4. http://cimec.ro DIN BIOGRFIILE PROFESORILOR UNIVERSITARI 345 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~....;.._ oraşului (Dealurile Piteştilor), în alte localităţi din judeţul Argeş sau din alte 3 judeţe, precum şi numeroase bunuri imobile • Pe parcursul an.ilor, situaţia economică s-a deteriorat. În 1860 proprietatea de la Groşi şi casele din Piteşti au fost „ipotecate de către guvern". In 1868, tribunalul a hotărit încetarea acţiwiii 4 • După decesul soţului (18 febr. 1881 ), Zoe Antonescu a fost nevoită să vândă casele cu dependinţele şi locul pe care erau clădite, situate pe str. Şerban Vodă din Piteşti, pentru plata unor datorii şi pentru „.„ a asigura posiţiunea minorilor mei copii „. „s. Nicolae Antonescu s-a căsătorit de două ori. Cu prima soţie a avut trei copii (o fată şi doi băieţi), iar cu a doua soţie - 10 copii (patru fete şi şase băieţi). (v. schema nr. 2). Familia a trăit momente tragice la decesul timpuriu al unor copii. Prima soţie - Ecaterina (Catinca) (n. ? - 23 martie 1857, Piteşti), fiică a proprietarului Eftimie Nicolau din Piteşti şi a soţiei sale Maria. Eftimie Nicolau (n.c. 1796 - ?), moşier, comerciant, deputat de mahala ( 1836; avea 40 de ani), unionist, a făcut parte din delegaţia oraşului Piteşti care a întâmpinat pe domnitorul Cuza· la sosirea în Bucureşti (febr. 1859), împreună cu Nicolae 6 Coculescu • A contribuit cu bani la întreţinerea şcolilor din Transilvania (100 florinif. Proprietarul Eftimie Nicolau a avut şi un fiu: Emanoil Ef. Nicolau (c. t 839, Piteşti-22 febr. 1885, Piteşti), proprietar, consilier ajutor (ajutor de primar), ofiţer al st. civ. (1878), căsătorit cu Mariţa (Maria), fiica protopopului Nicolae Constantinescu din Piteşti, militant binecunoscut pentru Unirea din 1859. Copiii din prima căsătorie: l. Elisaveta (n. ante 1854 - ?), 2. Nicolae (I) (24 febr. 1854, Piteşti - 2 noiembrie 1857, Piteşti),3. Eftimie (I) (16 dec. 1855, Piteşti - 8 octombrie 1876, Piteşti). Absolvent al Şcolii primare de băieti 8 nr. 1 Piteşti în 1868 (în clasa a N-a, premiul 11) • A decedat înainte de a împlini 21 de ani, în timpul studenţiei. A doua soţie - Zoe (c. 1836, Ciumeşti-Muscel - 20 dec. 1915, Piteşti), fiică a pitarului Istrate Micescu din Ciumeşti şi a soţiei sale Anastasia (c. 1812 - ?), născută Cănută (Ion?) Brătianu. S-a căsătorit cu Nicolae Antonescu din Piteşti în intervalul dintre 1857 şi 1860 (când Zoe a născut primul copil). În familia soţilor Nicolae şi Zoe Antonescu s-au născut 1O copii (patru fete şi J Infonnaţii din documente oficiale şi de la profesorii Ionel Gr. Rlldulescu, Stelian Rldulescu (ambii, avoca1i; nu erau rude). ~ Athivele Statului Piteşti (ASP), fd. Tribunalul Algeş, d. 1/1868. s ASP, fd. Primlria Piteşti, d. 36/1881, f. 14. 6 Ibidem, d. 11/1859, f. 4; Paul I. Dicu, Cu7.a ''Unirea, ln „Trii)una Şcolii Argeşene", 2, Piteşti, 1970, p. 65- 69. 7 Vasile Netea, Spre unitatea statali a poporul?Ji romln "",Edit. Şt. Ene„ Bucureşti, 1979, p. 52. 8 Pentru stabilirea situapei şcola•e s-au cercetat matricolele dm clasele primare şi secundare c1dstente în depozitele ASP. Din lipsi de spaţiu, la documentele respective, nu se fac trimiteri pentru fiecare persoana. http://cimec.ro PAUL I. DICU şase băieţi). Copiii din a doua căsitorie: I. Cleopatra (n. 6 aprilie 1860, Piteşti - ?). 2-3. Ioana şi Maria, gemene (29 mai 1861, Piteşti - 30 mai 1861, Piteşti; au trăit a zi). 4. Aurelian N. Antonescu (7 iulie 1862, Piteşti - 1916/1919 ?). A fost singurul copil al familiei Nicolae Antonescu înregistrat la biserica schitului Buliga din Piteşti). Ceilalţi copii sunt trecuţi în condica bisericii „Sf. Nicolae" din centrui oraşului, de care depindea familia proprietarului piteştean. Aurelian N. Antonescu a fost tatăl viitorului profesor universitar, ministru şi vicepremier Mihail A. Antonescu. Aurelian N. Antonescu a absolvit Şcoala primară de băieti. nr. I din Piteşti la finele anului şcolar 1873/1874. Premiant în unele clase; coleg cu viitorul general Ghenea Nicolae
Load more

Recommended publications
  • Chronicle of Cruelties
    CHRONICLE OF CRUELTIES ROMANIAN MISTREATMENT OF THE HUNGARIAN MINORITY IN TRANSYLVANIA by Dr. Arpad Kosztin Translated from the Hungarian by Eva Barcza Bessenyey UNEDITED PREPUBLISHING VERSION FOR HOMEPAGE ONLY ORIGINAL TITLE: MAGYARELLENES ROMÁN KEGYETLENKEDÉSEK ERDÉLYBEN ISBN 963 8363 72 X A Publication of the BIRO FAMILY BUDAPEST PLEASE NOTE: THE PAGE NUMBERS WILL BE DIFFERENT IN THE FORTHCOMMING BOOK 2 CONTENTS Contents 3 Ferenc Bartis: About the author 4 Preface 6 I. Introduction 10 II Romanian Atrocities before Horea-Closca 18 III The peasant revolt of Horea-Closca-Crisan 24 IV The freedom fight of 1848-49 32 V Romanian atrocities before and after WW I 43 VI Romanian atrocities during and after WW II-1956 74 VII During and after the 1956 Revolution 109 VIII Countermeasures after 1956 118 IX Romanian atrocities after 1989 133 Epilogue 147 Bibliography 149 Notes 167 3 The accuser shows mercy As strange as it may seem, the author of this indispensable and inevitable book, dr. Arpad Kosztin, does show mercy: he does not accuse, does not point a finger but gives us a work of factual history. And this is important for this painful objectivity gives the measure of the work's credibility. Our author does not have to be introduced to our readers for everyone knows his book on the debunking of the Daco-Roman theory (entitled the Daco-Roman Legend, it was published in English in 1997 by Matthias Corvinus Publishing, in the USA and Canada); on Romania's expansion into Transylvania; as well as his numerours lively and outspoken but profound essays and articles in the daily press.
    [Show full text]
  • George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive Pierdute. Dosarul Unei
    Recenzii. Note – Reviews, Notes 133 George G. Potra, Nicolae Titulescu. Arhive pierdute. Dosarul unei recuperări, Centrul Cultural “Lucian Blaga” – Sebeş, Fundaţia Culturală “Lucian Blaga” – Sebeş, 2015, 600 p. + 209 ilustraţii The archives are some of the main repositories of information we appeal to as individuals, as a community or people. They represent a form of memory we go to for long term research or for immediate interests. We check almost on a daily basis their role and importance in society. Taking the risk of a reproof for exaggerating, I state that in any historical evocation, in any contemporary evaluation and in any future project, we cannot ignore data and ideas kept in archives as premises of any material or spiritual construction. As an institution, the archives in Romania identify their act of birth 170 years ago. The explanation for this tardive reality is to be found in both objective and subjective factors, which have been rigorously identified and analyzed by the historians of the Romanian archives. I am in a rush to underline that, despite all legal regulations, of the stage corrections, administrative, economic and financial measures to consolidate their structures and functionality, under the sign of organicity and efficiency, the institution of the archives has recorded in Romania serious dysfunctions and grave accidents (during war or calamities). With each of these, the informational content of Romanian archives has been affected. The subsequent efforts – no matter how consistent or well-intended – could only reconstruct and restore in a fragmentary and uncertain manner the segments of local and even national history – economic, ethnic, confessional, cultural a.s.o.
    [Show full text]
  • USHMM Finding
    Predate Cota Nr. https://collections.ushmm.orgRG-25.084 Finding Aid Judeţ Cadre Conţinut Perioada Observaţii USHMM CNSAS volum Selected RecordsContact from [email protected] the National Council for further for the information Study of about Securitate this collection Archives (CNSAS) 20.12.2010 D 012613 Bucureşti 260 Rapoarte la MAI - legionari închişi la Aiud şi manifestările lor acolo în 1962 1962 20.12.2010 D 013431 Bucureşti 437 Activitatea legionară (emigraţia) 20.12.2010 D 013506 Bucureşti 714 Mişcarea legionară în perioada nov. 1946 - ian. 1948 1946-1948 20.12.2010 D 013507 Bucureşti 468 Mişcarea legionară în perioada 01.09.1947 - 10.05.1948 1947-1948 Problema legionară în diferite judeţe. Referate privind comisiile operative de punere sub pază a legionarilor în conformitate cu ordinele circulare nr. 23 987 din 22-28 decembrie 1944 în judeţele Botoşani, Iaşi, Suceava. Note contrainformative cu fragmente din circulara lui Horia Sima către comandanţii legionari. Cuvântul lui Nicolae 20.12.2010 D 013508 Bucureşti 383 Petraşcu din 6 august 1945 intitulat, "Legionari din lăuntru şi din afara închisorilor; ordine de informaţii ale 1945-1952 legiunilor de Jandarmi". Ordin de operaţie nr. 5 din 13 mai 1948 al D.G.S.S. privind arestarea legionarilor (fila 138); Sinteză asupra activităţii organizaţiei legionare după arestarea lui Puiu Florescu, Şerban Secu, Gabriel Bălănescu şi Ion Constantin. Proces Verbal de interogatoriu al lui Petraşcu Zamfir 20.12.2010 D 013509 Bucureşti 518 Activitatea legionară 20.12.2010 D 013510 Bucureşti 516 Problema legionară 20.12.2010 D 013511 Bucureşti 178 Legionari arestaţi în 1945 1945 Problema legionară.
    [Show full text]
  • PCR Şi Guvernanţi – Nomenclatura Şi Colaboratorii [Sinteză Livia Dandara]
    AUTORII GENOCIDULUI: PCR şi guvernanţi – nomenclatura şi colaboratorii [sinteză Livia Dandara] [LD: Paradoxal, ei apar foarte rar în documentele care descriu represiunile , deoarece ordinele lor de arestare , date pe linie ierarhică de guvern şi partid, erau executate de Securitate şi Miliţie , iar procesele erau în competenţa procurorilor şi judecătorilor .De aceea am pus în fruntea acestor tabele adevăraţii autori politici şi morali ai genocidului .Istoricii -sau Justiţia ? sau Parlamentul ? -ar trebui să scoată la iveală Tabelele cu activiştii de partid -centrali şi locali - care , în fond, au alcătuit "sistema " regimului totalitar comunist. Pentru că : Gheorghiu -Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu , Petru Groza, Teohari Georgescu , Vasile Luca , Ana Pauker, Miron Constantinescu , ş.a ş.a, au depus tot zelul pentru a emite decrete-legi, instrucţiuni, circulare , ordine de zi, prin care s-a realizat crima decapitării elitelor româneşti Vezi Tabelul Cronologia represiunii] ------------------------------------------------ - Nicoleta Ionescu-Gură, Nomenclatura Comitetului Central al PMR. Editura Humanitas, Bucureşti, 2006. Anthologie cu 75 documente./ Reorganizarea aparatului CC al PMR (1950-1965) / Secţiile CC al PMR / Aparatul local / Evoluţia numerică şi compoziţia aparatului de partid / Salarizarea, orarul de lucru, regimul pensiilor, bugetul PMR / Nomenclatura CC al PMR :evoluţia numerică ; evidenţa cadrelor / Privilegiile nomenclaturii CC al PMR : Casele speciale,centrele de odihnă, policlinici şi spitale cu regim special, fermele partidului
    [Show full text]
  • Assimilation, Segregation, Integration: State Control on Minority Policies in Modern Romania (1918-2007)
    W&M ScholarWorks Undergraduate Honors Theses Theses, Dissertations, & Master Projects 6-2011 Assimilation, Segregation, Integration: State Control on Minority Policies in Modern Romania (1918-2007) Doina Anca Cretu College of William and Mary Follow this and additional works at: https://scholarworks.wm.edu/honorstheses Part of the History Commons Recommended Citation Cretu, Doina Anca, "Assimilation, Segregation, Integration: State Control on Minority Policies in Modern Romania (1918-2007)" (2011). Undergraduate Honors Theses. Paper 436. https://scholarworks.wm.edu/honorstheses/436 This Honors Thesis is brought to you for free and open access by the Theses, Dissertations, & Master Projects at W&M ScholarWorks. It has been accepted for inclusion in Undergraduate Honors Theses by an authorized administrator of W&M ScholarWorks. For more information, please contact [email protected]. Introduction Looking back across Romania‟s twentieth century, Romanian philosopher Emil Cioran once said: "Some countries are blessed with a sort of grace: everything works for them, even their misfortunes and their catastrophes. There are others for whom nothing succeeds and whose very triumphs are but failures. When they try to assert themselves and take a step forward, some external fate intervenes to break their momentum and return them to their starting point."1 Interestingly enough, this particular concept of fate has always been part of socio-political discourse in Romania. Often times the focus shifted towards the benefits of a suprastate, mirrored by what is often called a Romanian inability for decision- making. The idea of the impossibility for Romanians to make their own decisions and determine their own fate has, in fact, become a national cliché as of late.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • British-Romanian Relations Between 1936-1941 (Summary)
    „Babeş-Bolyai” University of Cluj-Napoca Faculty of History and Philosophy Department of Contemporary History and International Relations British-Romanian Relations between 1936-1941 (Summary) Scientific Adviser, Prof. Dr. George Cipăianu PhD Candidate, Sorin Arhire Cluj-Napoca 2011 TABLE OF CONTENTS Introduction Chapter I 1.1. Great Britain’s Foreign Policy towards Europe (1933-1939). General Features 1.2. Romania’s Foreign Policy (1933-1940). General Features Chapter II – Political Relations 2.1. The Visit of King Carol II in Great Britain (1936) 2.2. The Attitude of Great Britain towards Romania’s Regional Alliances (1936-1938) 2.3. The Official Visit of King Charles II in Great Britain (15th -18thNovember 1938) 2.4. The Goga-Cuza Government and the “Jewish Problem”. British Perceptions 2.5. Patriarch Miron Cristea’s Government and His Policy towards Jews. The Attitude of Great Britain 2.6. “Tilea’s Affair” and the British Political Guarantees Given to Romania 2.7. The Foreign Policy of the Legionary Movement during the National-Legionary State in Romania. Attitude towards England 2.8. The Status of British Citizens during the National-Legionary State in Romania 2.9. Romanian Immigration to Great Britain in 1941 Chapter III – Economic Relations 3.1. Romanian-British Economic Relations between 1936-1938 3.2. Romanian-British Economic Relations (1939-1940) Chapter IV – Cultural Relations 4.1. The Romanian Exhibition in London (April – May 1938) 4.2. Great Britain’s Cultural Influence in Romania during 1936-1940 4.3. Romania’s Propaganda through Culture in Great Britain (1936-1938) 2 Chapter V – The Battle of Britain and the Battle of Atlantic in Romanian Press 5.1.
    [Show full text]
  • Politica Externă a României 1920-1940 (Ii)
    POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI 1920-1940 (II) Sorin ARHIRE Relaţiile româno-germane care au existat până la demiterea lui Titulescu nu au depăşit cadrul diplomatic obişnuit ce putea exista între două ţări. Anterior Primului Război Mondial, relaţiile politice şi economice între România şi al Doilea Reich fuseseră puternice, Germania şi Ungaria fiind principalii parteneri şi investitori pentru economia românească1. Din acest punct de vedere, aderarea României la Tripla Alianţă, în 1883, era o acţiune normală, prin semnarea acestui important document diplomatic guvernul român având speranţa că va obţine sprijin militar german în cazul în care ar fi existat o înaintare a trupelor ruseşti în Balcani. Această bună colaborare a fost însă întreruptă în mod brutal de Marele Război, precum şi de tratatele de la Paris care i-au urmat. Relaţiile guvernului de la Bucureşti cu Germania s-au răcit în anii ’20 ai secolului trecut, întrucât nemţii erau dominaţi de concepţii revizioniste, ei susţinând astfel moral şi revendicările Ungariei asupra Transilvaniei, în vreme ce România considera Franţa ca fiind centrul sistemului său de alianţe2. Situaţia a rămas neschimbată şi în deceniul patru al secolului XX, cei mai mulţi români, dacă nu chiar majoritatea covârşitoare a lor, simţeau că există o comunitate de interese faţă de francezi, „sentimente de înţelegere reciprocă şi chiar afecţiune, care lipseau cu totul din contactele cu Germania”3, cu toate că la mijlocul deceniului patru al secolului trecut ei admirau puterea economică şi militară a Reich-ului. Numirea unui francofil în fruntea diplomaţiei române putea crea impresia că orientarea profranceză a politicii externe nu fusese schimbată cu nimic, iar o analiză a declaraţiilor făcute de Victor Antonescu4 în perioada cât a fost ministru al Afacerilor Străine pare că ar confirma faptul că Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; e-mail: [email protected].
    [Show full text]
  • Buletin Nr. 1/2019
    SUMARSUMAR STUDII, OPINII, INFORMĂRI Marieta CĂLINA – Considerații generale cu privire la Președinția României la Consiliul Uniunii Europene .................................................................................................................................................... 3 Lucica-Violeta NICULAE, Cristina PĂIȘ – Selecţie din avizele Consiliului Legislativ pe semestrul I 2018 ......................................................................................................................................................... 6 Monica NEAGU, Mariana COJOCARU – Decizii de admitere a recursului în interesul legii și pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în materie civilă și de contencios administrativ, în anul 2018 ....................................................................... 31 PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIV de-a lungul timpului Medalion: Istrate Micescu: un mare avocat și renumit profesor universitar, consilier temporar al Consiliului Legislativ interbelic. Prezentare realizată de Sorin POPESCU şi Tudor PRELIPCEANU .... 45 REVISTA REVISTELOR Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept românești (Cristina PĂIȘ, Lucica-Violeta NICULAE) ................................................................................................................................................. 50 APARIŢII EDITORIALE Curtea Constituțională a României, Curtea Constituțională a Republicii Moldova – Preeminența dreptului și controlul de
    [Show full text]
  • An Almighty King and a Political Class on Its Knees
    RSP • No. 59 • 2018: 128-138 ORIGINAL PAPER 10th/ 11th of February 1938 in Interwar Romanian Politics: an Almighty King and a Political Class on its Knees Mihaela Ilie Abstract: The paper presents the internal context that led to the establishment of the authoritarian regime and also describe the unfolding of the events of February 10th/ 11th, 1938. It is also analyzed the plan for establishing the regime and, at the same time, the way that the King Carol II positioned at that moment on the Romanian political scene. Another purpose of the research is to identify the relation between the King and the Romanian political class and to observe the manner in which the Sovereign has capitalized on the authoritarian position that the new regime has offered him. Keywords: King Carol II; political class; coup d’état; authoritarian regime; Council of Ministers. Assistant Professor, PhD, University of Craiova, Faculty of Social Sciences, Political Science Specialization, Center of Post-Communist Political Studies (CEPOS), Email: [email protected] 128 10th/ 11th of February 1938 in Interwar Romanian Politics… Introduction The monarchical authoritarian regime established on the 10th/11th of February, 1938, although lasted for a short period of time – just over two years, until September 1940 – had a deep political significance. Thus, the actions undertaken in February 1938 by King Carol II put an end to that period of interwar Romanian democracy, during which, despite various shortcomings that can be mentioned, Romania experienced a democratic regime. From the perspective of Great Romania, this is the only period that can be seen as a landmark of Romanian democracy until what followed after December 1989.
    [Show full text]
  • Versiunea .Pdf
    c y m k Curtea de la Argeº Revistã de culturã Anul V Nr. 7 (44) Iulie 2014 Prejudecãþi ºi tabuuri Gheorghe PÃUN orbeam acum câteva numere (februarie 2014) despre „bolile lumii”. Multe dintre ele îºi au origVinea în ceea ce încearcã titlul de faþã sã sugereze, în prejudecãþi colective, tabuuri ºi mituri moderne, crescute ºi intrate de la sine în „mentalul colectiv” sau întreþinute, conºtient sau nu, de subsisteme (interesate adesea, obscure uneori) ale ceea ce numim lume. Existenþa însãºi a prejudecãþilor ºi tabuurilor este o boalã, pentru de tipul slãbiciunilor sistemelor de cã interzice punerea în chestiune decizie/vot (vezi teorema lui Arrow ºi tot a unor aspecte care devin fetiº, se ce s-aa scris înainte ºi dupã ea, inclusiv autonomizeazã, care transformã uneori despre „mediocraþia” la care fãceam în erezie discutarea lor, cu atât mai referire în august 2013), la cele biblice, mult eventuala contestare. De cele mai cum ar fi „paradoxul Isus-BBarabas”, multe ori, existã explicaþii istorice pentru trecând prin cele psihologice (gen asemenea situaþii, de tipul „cine s-aa ars conformismul de grup, vezi experimentul cu ciorbã...”, cu menþiunea cã în multe lui Asch). Adesea, termenul a devenit o cazuri se suflã azi (cu precãdere în simplã justificare pentru extravaganþe de lumea occidentalã) ºi în îngheþatã. comportament, îngãduite, deci încurajate, A nu se înþelege cumva cã sunt pur în numele democraþiei. Gãsim exemple ºi simplu împotriva acestor prejudecãþi din stradã pânã în presã, inclusiv cea ºi tabuuri, nediferenþiat ºi fãrã nuanþã. culturalã. Nu, sunt doar împotriva tãcerii religioase care le înconjoarã, împotriva interzicerii – e leagã de punctul dinainte, tacite, dar trainice – de a le aduce sub dar meritã a fi notatã separat: lupã, de a arãta cu degetul atunci când promovarea minoritãþilor.
    [Show full text]
  • LUCIAN BLAGA În Diplomaţia Românească
    LUCIAN BLAGA în diplomaţia românească LUCIAN BLAGA în diplomaţia românească Sebeş 2011 Editori Municipiul Sebeş Fundaţia Europeană Titulescu Centrul Cultural „Lucian Blaga― Sebeş Îngrijitor ediţie: George G. Potra Redactor: Victor Iulian Potra Tehnoredactor: Danny Moldovan Coperta: Călin Șuteu CIP © 2010 - 2011 Toate drepturile sunt rezervate autorilor și deţinătorilor materialelor folosite în prezenta ediţie. ACASĂ, ÎN LANCRĂM, DESPRE DIPLOMAŢIA LUI LUCIAN BLAGA Nu l-am cunoscut direct pe Lucian Blaga. Ca şi pe atâţia alţi savanţi ai României. Eram poate prea tânăr ca să mă pot apropia de el, era prea departe de Bucureşti, exilat într-o chilie a Bibliotecii Universitare din Cluj, unde supravieţuia necunoscut de tinerele generaţii; îndeplinea o obligaţie mult sub pregătirea sa şi dimensiunea de enciclopedist, dar continua să gândească şi să scrie. Asemenea celor născuţi în anii ’40, aveam să aflăm despre cel mai mare filosof român al secolului 20 abia în a doua jumătate a anilor ’60. Pas cu pas, ca atâţia alţii, i-am parcurs unele din cărţi, nu cu uşurinţă, căci pregătirea mea unidimensională era departe de a-i pătrunde gândirea şi opera. Eram însă bucuros că într-o etapă de oarecare deschidere i se lăsa lui Lucian Blaga posibilitatea să ajungă din nou la cititorii săi şi noi ne puteam împărtăşi din creaţia lui, fără frica de a fi pedepsiţi pentru accesul nepermis la „literatură subversivă―. Mi-aduc şi azi aminte cum, în anii 1964–1965, intrând în Ministerul Afacerilor Externe, la Oficiul de Studii şi Documentare, unde aveam să lucrez
    [Show full text]