SUMARSUMAR

STUDII, OPINII, INFORMĂRI  Marieta CĂLINA – Considerații generale cu privire la Președinția României la Consiliul Uniunii Europene ...... 3  Lucica-Violeta NICULAE, Cristina PĂIȘ – Selecţie din avizele Consiliului Legislativ pe semestrul I 2018 ...... 6  Monica NEAGU, Mariana COJOCARU – Decizii de admitere a recursului în interesul legii și pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în materie civilă și de contencios administrativ, în anul 2018 ...... 31

PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIV de-a lungul timpului  Medalion: Istrate Micescu: un mare avocat și renumit profesor universitar, consilier temporar al Consiliului Legislativ interbelic. Prezentare realizată de Sorin POPESCU şi Tudor PRELIPCEANU .... 45

REVISTA REVISTELOR  Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept românești (Cristina PĂIȘ, Lucica-Violeta NICULAE) ...... 50

APARIŢII EDITORIALE  Curtea Constituțională a României, Curtea Constituțională a Republicii Moldova – Preeminența dreptului și controlul de constituționalitate între tradiție și modernitate, Valer Dorneanu, Mihai Poalelungi (coordonatori), București, Editura Hamangiu, 2018 (Cristina PĂIȘ) ...... 58  Mircea Duțu – Un secol de stat unitar și drept național (1918-2018). Perspective istorice cultural- științifice, București, Editura Academiei Române, Editura Universul Juridic, 2018 (Lucica-Violeta NICULAE)...... 60  Enciclopedia Juridică Română, Universitatea „Titu Maiorescu” din București, Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Iosif R. Urs, Mircea Duțu (coord. generali), București, Editura Academiei Române, Editura Universul Juridic, 2018 (Mirela PAVEN) ...... 62

MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE  Premiile Uniunii Juriştilor din România pentru anul 2018 (Sorin POPESCU) ...... 64

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE  Articole din revistele de drept străine intrate recent în Biblioteca Consiliului Legislativ. Bibliografie adnotată ...... 66 Consiliul Legislativ – Bucureşti, Palatul Parlamentului, Corp B1 Calea 13 Septembrie, nr. 1-3, sector 5, cod poştal 050711 Tel: 021.313.66.08; fax: 021.414.20.61; website: www.clr.ro

 Colegiul ştiinţific: Dragoş Iliescu, Preşedintele Consiliului Legislativ Sorin Popescu, Preşedintele Secţiei de evidenţă oficială a legislaţiei şi documentare, locţiitorul Preşedintelui Consiliului Legislativ Benonica Vasilescu, Preşedintele ad-interim al Secţiei de drept public Liviu Marian Vîtcă, Preşedintele ad-interim al Secţiei de drept privat Cristian Kevorchian, Şeful ad-interim al Departamentului de informatică legislativă Eduard Călinoiu, consilier, Departamentul pentru armonizarea legislaţiei cu reglementările Uniunii Europene

Colegiul de redacţie: Sorin Popescu (coordonator) Lucica-Violeta Niculae Mirela Paven Cristina Păiş

 Tipografia „Monitorul Oficial” R.A., str. Parcului nr. 65, sectorul 1, Bucureşti

Punctele de vedere exprimate în această publicaţie reprezintă doar opiniile personale ale autorilor.

ISSN 1583-3178 STUDII, OPINII, INFORMĂRI

Consideraţii generale cu privire la Președinţia României la Consiliul Uniunii Europene

Marieta CĂLINA șef de sector Consiliul Legislativ

Este cunoscut faptul că, Președinția Consiliului legi și să coordoneze politicile europene. Rolul Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă României este să prezideze aceste întâlniri și să facă de 6 luni, prin rotație, de fiecare stat membru și că, pe toată lumea să ajungă la un consens pe diferite prin definiție aceasta trebuie să fie neutră și impar - subiecte. țială pe perioada exercitării mandatului. Prin urmare, „Vrem ca în timpul președinției noastre să dăm un ea nu poate favoriza propriile opțiuni de politici și semnal mult mai important în legătură cu apropierea nici pe cele ale unui alt stat membru. UE de cetățenii europeni. Există o anumită tendință, la Principalele provocări la adresa statelor membre nivel european acum, de euroscepticism, care poate care dețin Președinția Consiliului sunt reprezentate să aibă un impact negativ asupra UE. Este nevoie să de importanța conturării de către statul, care pregă - înțelegem că UE trebuie să fie percepută de către cetă - tește exercițiul președinției, a unei viziuni politice țenii fiecărei țări ca o structură care conduce la creș- proprii asupra evoluției proiectului european și a terea bunăstării lor, la creșterea bunăstării la nivelul politicilor sale, a unei capacități administrative corect UE și la siguranța și stabilitatea în lume. De aceea, ne dimensionate și a unui sistem național performant de vom concentra asupra acestei chestiuni”, a declarat coordonare interministerială în domeniul afacerilor ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu. europene. Președinția are două misiuni principale: În acest sens, pentru stabilirea obiectivelor pe 1. Planificarea și conducerea reuniunilor din termen lung, se constituie grupuri de câte trei țări, cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire. numite simplu trio-uri, pe o perioadă de 18 luni, care Astfel, președinția conduce reuniunile din cadrul asigură un cadru general coerent de desfășurare a diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția activității Consiliului Uniunii Europene. Acest sistem Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor de pregă - a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009. tire ale Consiliului, care includ comitete permanente, Alături de România sunt Finlanda și Croația, care, precum Comitetul Reprezentanților Permanenți prin rotație, vor continua ce a început România. (Core per), și grupuri de lucru și comitete care se România, la rândul ei, a preluat președinția de la ocupă de chestiuni foarte precise. Austria. Cancelarul Sebastian Kurtz a venit personal Președinția se asigură că discuțiile se derulează la București pentru predarea simbolică a misiunii. în mod corespunzător și că sunt corect aplicate Re - Obligațiile concrete ale unei președinții a Consi - gulamentul de procedură și metodele de lucru ale liu lui Uniunii Europene se materializează prin asi - Consiliului. gurarea resurselor necesare pentru prezidarea la 2. Reprezentarea Consiliului în relațiile cu cele- Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de amba - lalte instituții ale Uniunii Europene sadori și a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Pentru realizarea acestei misiuni, președinția Consiliului. reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții Consiliul funcționează după reguli clare și deloc ale Uniunii Europene, în special cu Comisia și cu greu de înțeles. Practic, sub această umbrelă se întâl - Parlamentul European. Rolul său este de a încerca nesc miniștrii din toate țările membre ca să adopte obținerea unui acord privind dosarele legislative prin

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 3 Studii, opinii, informări reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale și creșterea interoperabilității sistemelor de securitate Comitetului de conciliere. ale Uniunii Europene, protejarea siguranței cetățe - Președinția cooperează strâns cu Președintele nilor, companiilor și instituțiilor publice în spațiul Con siliului European și cu Înaltul Reprezentant al virtual și îmbunătățirea securității Uniunii Europene Uniunii pentru afaceri externe și politica de secu- la atacuri cibernetice; continuarea luptei împotriva ritate. terorismului; facilitarea operaționalizării Parchetului Președinția sprijină activitatea acestora și, de ase - European; acordarea unei atenții sporite aspectelor menea, i se poate solicita să îndeplinească anumite privind migrația, pe baza unei abordări cuprinzătoare sarcini pentru Înaltul Reprezentant, cum ar fi să a acțiunii în cadrul Uniunii Europene și prin pro- reprezinte Consiliul Afaceri Externe în fața Parla- movarea cooperării cu țările de origine și tranzit, mentului European sau să prezideze Consiliul Afaceri precum și prin facilitarea dialogului între statele Externe atunci când se discută aspecte legate de membre în scopul identificării de soluții pentru o politica comercială comună. politică eficientă și sustenabilă a Uniunii Europene Președinția României la Consiliul Uniunii Euro - în domeniul migrației și azilului. pene se desfășoară în perioada 1 ianuarie – 30 iunie – Europa, actor global se referă la promovarea 2019, prioritățile acesteia înscriindu-se în sfera consolidării capacităților de apărare și securitate ale următorului motto: coeziunea, înțeleasă ca unitate, Uniunii în strânsă legătură cu procesele similare din egalitate de tratament și convergență. cadrul NATO și consolidarea Parteneriatului strategic Președinția Românei la Consiliul Uniunii Euro - UE – NATO; sprijinirea întăririi acțiunii în domeniul pene va urmări să contribuie la asigurarea conver - Politicii de Securitate și Apărare Comune; avansarea genței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele plus de securitate în plan intern și extern; promovarea membre prin creșterea competitivității și reducerea de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniu - decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivității nii Europene; promovarea intereselor comerciale, atât și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și con- prin consolidarea multilateralismului și modernizarea solidarea politicii industriale europene. sistemului comercial multilateral, cât și prin extin- Programul Președinției se axează pe patru obiec- derea Acordurilor de parteneriat economic și de liber tive principale: Europa convergenței, Europa mai schimb. sigură, Europa ca actor global puternic și Europa – Europa valorilor comune, care va urmări sti - valorilor comune. mularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promo- – Europa convergenței are în vedere avansarea procesului de negociere privind Cadrul Financiar varea politicilor privind combaterea discriminării, Multianual 2021-2027; dezvoltarea dimensiunii so - egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și cia le a Uniunii Europene, prin punerea în aplicare a bărbați, precum și prin creșterea implicării cetă țenilor, Pilonului European al Drepturilor Sociale; avansarea și în special a tinerilor, în dezbaterile euro pene. Aceste agendei Uniunii Europene în domeniile economic și aspecte se vor concretiza prin promovarea combaterii financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor, eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, popu - pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare, lismului, antisemitismului și descurajarea discursului precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale; bazat pe ură; promovarea combaterii dezinformării promovarea cercetării și inovării, digitalizării și online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea conectivității în vederea creșterii competitivității educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de economiei și industriei europene. mecanisme europene care promovează bunele practici – Europa siguranței se referă la consolidarea în combaterea dezinformării; promovarea și susți - unei Europe mai sigure printr-un plus de coeziune nerea inițiativelor legislative privind progresul social între statele membre pentru a face față noilor pro vo - și reducerea decalajelor de dezvoltare, oportunități cări de securitate ce amenință siguranța cetățenilor egale între femei și bărbați, precum și asigurarea și prin sprijinirea inițiativelor de cooperare în accesului la educație și pregătire a categoriilor deza - domeniu. vantajate; combaterea discriminării de gen pe piața În acest sens, se va urmări: consolidarea securității muncii și în afaceri, precum și a diferențelor de remu- interne, prin creșterea cooperării între statele membre nerare dintre femei și bărbați.

4 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

Președinția României va găzdui un summit la (ianuarie-iunie 2027), Grecia (iulie-decembrie 2027), Sibiu de Ziua Europei, al cărui obiectiv principal este Italia (ianuarie-iunie 2028), Letonia (iulie-decembrie dezbaterea privind viitorul Europei. 2028), Luxemburg (ianuarie-iunie 2029), Olanda (iulie- Următoarele președinții ale Consiliului Europei, decembrie 2029), Slovacia (ianuarie-iunie 2030), Malta până în 2030, arată astfel: (iulie-decembrie 2030). România (ianuarie-iunie 2019), Finlanda (iulie- Consiliul a stabilit că până la 31 decembrie 2029 decembrie 2019), Croația (ianuarie-iunie 2020), va fi luată decizia în ceea ce privește ordinea Germania (iulie-decembrie 2020), Portugalia (ianuarie- președințiilor începând cu 1 ianuarie 2031. iunie 2021), Slovenia (iulie-decembrie 2021), Franța (ianuarie-iunie 2022), Cehia (iulie-decembrie 2022), Suedia (ianuarie-iunie 2023), Spania (iulie-decembrie Surse: 2023), Belgia (ianuarie-iunie 2024), Ungaria (iulie- www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/ decembrie 2024), Polonia (ianuarie-iunie 2025), presidency-council-eu/ Danemarca (iulie-decembrie 2025), Cipru (ianuarie- https://www.romania2019.eu/ iunie 2026), Irlanda (iulie-decembrie 2026), Lituania https://www.caleaeuropeana.ro/

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 5 Studii, opinii, informări

Selecţie din avizele Consiliului Legislativ pe semestrul I 2018

Lucica-Violeta NICULAE Cristina PĂIŞ experţi Consiliul Legislativ

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. neprivative de libertate” nu conturează cu precizia 73/1993, republicată, Consiliul Legislativ analizează necesară sfera persoanelor avute în vedere de text. şi avizează proiectele de legi, propunerile legislative Având în vedere că norma propusă poate fi şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter interpretată în sensul că are în vedere și persoanele normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor aflate în executarea unor pedepse complementare, spre legiferare sau adoptare, după caz, şi conform rezultă că prin proiect se instituie, în ceea ce privește art. 46 din Regulamentul de organizare şi funcţio - această categorie de persoane, o reglementare para - nare a Consiliului Legislativ în situația în care, în lelă celei din cuprinsul lit. f) a aceluiași articol, care urma examinării proiectului de lege sau a propunerii se referă la persoanele care nu au putut ocupa loc de legislative, se constată că acesta este corespunzător muncă după eliberarea din detenție, și care se pot afla sub toate aspectele […], avizul este favorabil. în situația de a executa pedepse comple mentare. În cazul în care, ulterior examinării proiectului Pentru respectarea art. 36 alin. (1) și a art. 61 alin. de lege sau a propunerii legislative, se constată că, în (2), din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică mod global, reglementarea propusă corespunde legislativă pentru elaborarea actelor normative, exigențelor urmărite […], dar sunt necesare unele republicată, cu modificările şi completările ulterioare, completări, modificări ori reformulări, avizul este este necesară revederea și reformularea corespun- favorabil și va cuprinde observațiile și propunerile zătoare a normei propuse pentru art. 16 lit. g), la pct. 1, astfel încât să rezulte cu claritate categoriile corespunzătoare definitivării corecte a proiectului. de pedepse avute în vedere și, concret, la ce măsuri În situația în care proiectul de lege sau propu- neprivative de libertate se face referire. nerea legislativă contravine prevederilor sau prin- La pct. 3, ținând seama de conținutul normei cipiilor constituționale, ordinii statului de drept ori propuse, rezultă că se urmărește, de fapt, modificarea tratatelor la care România este parte sau este în alin. (4) al art. 66, și nu completarea art. 661. discordanță cu sistemul nostru legislativ, avizul va fi Cu toate acestea, întrucât dreptul persoanelor negativ, motivându-se în mod corespunzător. aflate „în timpul sau după executarea unei pedepse Avizul va fi, de asemenea, negativ și în situația în sau măsuri educative ori alte măsuri neprivative de care prin proiect se instituie norme incompatibile cu libertate” de a beneficia în mod gratuit de servicii reglementările Uniunii Europene. de formare profesională potrivit art. 66 alin. (1), Prezentăm în continuare, în extras, o primă parte astfel cum este propus la pct. 2, prin norma care face din avizele emise de Consiliul Legislativ în primul trimitere la art. 16 lit. f) și g), este prevăzut și în semestru al anului 2018. cuprinsul alin. (4) al art. 66, reprezintă o situație de instituire a unor reglementări paralele, interzisă de AVIZ art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu referitor la propunerea legislativă pentru modificările și completările ulterioare. completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002 Pentru aceste rațiuni, este necesară reanalizarea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi textului și sub acest aspect. stimularea ocupării forţei de muncă De asemenea, trebuie revăzută expresia „Persoa - nele aflate în detenție care mai au de executat cel Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne - mult 9 luni până în ultima zi de executare a pedepsei, rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: respectiv aflate în timpul sau după executarea unei Referitor la textul propus pentru lit. g) a art. 16, pedepse sau măsuri educative ori alte măsuri nepri- utilizarea sintagmei „se află în executarea unor vative de libertate” și din considerații de ordin gra- pedepse, a unei măsuri educative sau altor măsuri matical, întrucât noțiunile enumerate, plasate după

6 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări virgulă, nu reprezintă circumstanțieri ale stării de integralitate Normele metodologice aprobate prin detenție. Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, pentru respecta - Potrivit Expunerii de motive, prin promovarea rea prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, prezentei propuneri legislative se urmărește înlă tu - republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rarea unei inechități determinate de faptul că per- ar fi indicată abrogarea în întregime a actului şi soanele aflate în detenție beneficiază de programe de înlocuirea acestuia cu o nouă reglementare. pregătire profesională, „în schimb, persoanele aflate Textul propus pentru art. 2 alin. (1), nu conține în evidența serviciului de probațiune nu beneficiază virgula dintre cuvintele „aprobate” și „înainte” care de aceleași programe de profesionalizare, în ciuda este prezentă în cadrul art. 3 alin. (7) din lege – cu faptului că șansele de reintegrare socială sunt care acest alineat „se armonizează” potrivit Notei de considerabil mai mari decât ale persoanelor care fundamentare (Secțiunea a 2-a, nr.crt. 2 – Schimbări execută pedepse privative de libertate”. În acest preconizate) –, ceea ce poate conduce la interpretarea context, precizăm că în rândul măsurilor pentru sti - literală potrivit căreia nu planurile urbanistice sunt mularea ocupării forței de muncă de care beneficiază aprobate înainte de promovarea programelor de dez- persoanele după eliberarea din detenție, se numără voltare a construcțiilor de locuințe, ci stabilirea sau și serviciile gratuite de mediere, prevăzute la art. 61 clarificarea regimului juridic al terenurilor se reali- alin. (3). Având în vedere faptul că sfera benefi- zează înainte de promovarea respectivelor pro grame. ciarilor serviciilor gratuite de formare profesională Prin urmare, sugerăm revederea textului. se extinde prin includerea, alături de persoanele care Textul propus pentru art. 3 alin. (3), soluția nu au putut ocupa loc de muncă după eliberarea din acordării posibilității depunerii cererii și după împli - detenție prevăzute la art. 16 lit. f) din actul normativ nirea vârstei de 35 de ani, este contradictorie, întrucât, de bază, a persoanelor aflate în executarea unor pe de o parte, reprezintă o excepție de la prevederile pedepse, a unor măsuri educative sau a altor măsuri alin. (2), iar pe de altă parte, acest alineat de la care se neprivative de libertate, recomandăm a se analiza exceptează, îi vizează în mod expres pe medicii dacă aceștia din urmă nu ar putea fi și beneficiari ai rezidenți, atunci când definește tinerii specialiști din serviciilor de mediere gratuite, prevăzute la art. 61 învățământ sau sănătate ca fiind persoane majore în alin. (3), precum prima categorie de persoane vârstă de până la 35 de ani. invocată. Medicii specialiști și cadrele didactice calificate, la care se referă textul, fac parte tot din categoria AVIZ referitor la proiectul de Hotărâre pentru tinerilor specialiști din învățământ sau sănătate, modificarea și completarea Normelor definiți la art. 3 alin. (2). metodologice pentru punerea în aplicare Este necesară eliminarea textului propus pentru a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind alin. (6), întrucât art. 3, inclusiv cu completările înființarea Agenției Naționale pentru aduse aici, nu face vorbire despre familie, astfel încât Locuințe, aprobate prin Hotărârea să existe o legătură tematică între unele alineate ale Guvernului nr. 962/2001 acestui articol și textul în discuție. În plus, textul reia definiția familiei din art. 8 alin. 2 Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul (1 ) din lege, făcând dublă reglementare, ceea ce este de hotărâre, cu următoarele observații și propuneri: interzis de normele de tehnică legislativă. La data avizării, proiectul a depășit deja termenul Referitor la textul propus pentru art. 12 alin. (22), prevăzut de art. III din Ordonanța Guvernului nr. cu privire la sintagma „în cadrul programului 28/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr. prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. b)” semnalăm că la res - 278/2017, potrivit căruia, în termen de 30 de zile de pectiva literă se face referire la „dezvoltarea prin la intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a programe proprii a unor proiecte imobiliare pentru Guvernului, se modifică, în mod corespunzător, construirea de locuinţe proprietate privată prin credit Normele metodologice pentru punerea în aplicare a ipotecar”. Ca urmare, se recomandă înlocuirea sin- prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea tagmei sus-menționate cu sintagma „în cadrul unui Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobate prin program din cele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b)”. Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, cu modificările și Referitor la textul propus pentru art. 12 alin. (31), completările ulterioare. nu este clar ce desemnează procedura internă la care Întrucât intervenţiile legislative propuse sunt se referă textul. În cadrul Secțiunii a 2-a, nr.crt. 2 – numeroase – 40 de puncte –, vizând aproape în Schimbări preconizate din instrumentul de prezentare

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 7 Studii, opinii, informări

și motivare se menționează că „modelele de contract menționarea doar a necesității emiterii unei ordonanțe se vor stabili prin procedură elaborată cu respec- de urgență fiind insuficientă. Este, deci, necesară tarea Ordinului secretarului general al Guvernului completarea corespunzătoare a Notei de fundamen - nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului tare și a preambulului, deoarece nemotivarea sau intern managerial al entităților publice”. Sugerăm motivarea necorespunzătoare constituie motive de reformularea textului astfel încât acesta să asigure neconstituționalitate. claritatea necesară. La art. I, în ceea ce privește norma propusă, La textul propus pentru art. 131 alin. (5), art. 2 achiesăm la punctul de vedere al Ministerului alin. (4) din lege, a cărei aplicare o face acesta, Justiției, transmis cu adresa nr.52366/13.06.2018, vorbește despre cota de 5% din valoarea devizului potrivit căruia dispoziția nu îndeplinește criteriile de general al investiției care se cuprinde în structura claritate și predictibilitate, conform art. 1 alin. (5) din cheltuielilor de investiții. Având în vedere că soluția Constituția României, republicată, fiind necesară cla - preconizată este sensibil diferită față de art. 2 alin. ri ficarea sensului expresiei „criterii de eficiență (4) din lege, sugerăm revederea sa. economică”, fie prin definire, fie prin trimiterea la Referitor la textul propus pentru art. 193 texte legale, care definesc astfel de criterii. alin. (11), alin. (1), la care se face trimitere, trimite, la Totodată, este necesar să se precizeze despre ale rândul său, la art. 6 alin. (1) lit. c) şi c1) din Legea cui „investiții proprii” face vorbire textul, cum anume nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi comple - și în funcție de ce criterii se stabilesc „cota de tările ulterioare. Pentru a se evita procedeul trimiterii reparații” și „cota de profit”, dacă se are în vedere la o altă normă de trimitere, care nu este agreat de doar contravaloarea asigurării obligatorii a imobi- normele de tehnică legislativă, propunem refor- lului, conform legii, precum și precizarea cum anume mularea textului, astfel încât să se facă trimitere și în funcție de ce criterii se stabilește suma pre- direct la resursele vizate. conizată pentru susținerea acestora. În situația în care norma propusă nu este redată într-o manieră clară, în AVIZ vederea asigurării interpretării și aplicării unitare a referitor la proiectul de Ordonanță acesteia, este posibilă apariția unor situații discri - de urgență pentru stabilirea calculului tarifului minatorii între persoanele beneficiare, din perspectiva lunar al chiriei pe mp care se aplică cuantumului sumei la care ar fi îndreptățite, în con - pentru închirierea locuințelor și terenului dițiile utilizării unor bunuri identice sau similare. aferent acestora, aflate în domeniul public Pentru respectarea prevederilor art. 26 și 54 din și privat al statului și în administrarea Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului completările ulterioare, ar fi necesară introducerea Protocolului de Stat” și pentru modificarea unor norme tranzitorii pentru situațiile în curs la data și completarea unor acte normative intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul AVIZ de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi referitor la propunerea legislativă pentru propuneri: completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 Situațiile extraordinare în baza cărora se promo - privind încadrarea în muncă şi detașarea vează prezentul proiect în regim de urgență nu sunt străinilor pe teritoriul României şi pentru motivate de o manieră expresă și neechivocă în modificarea şi completarea unor acte normative Nota de fundamentare și nici în preambulul proiec - privind regimul străinilor în România tului, ci de o manieră implicită, identificarea acestora realizându-se cu dificultate. În raport cu prevederile Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne - art. 115 alin. (4) din Constituția României, repu- rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri: blicată, ale art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, Secretarul General al Senatului a transmis Con- republicată, cu modificările și completările ulterioare siliului Legislativ spre avizare în anul 2018, alte două și având în vedere jurisprudența Curții Constitu - propuneri legislative având ca obiect modificarea și ționale în materie, preambulul ordonanței de urgență completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 trebuie să cuprindă prezentarea elementelor de fapt privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe și de drept în susținerea situației extraordinare, a teritoriul României şi pentru modificarea şi com - cărei reglementare nu poate fi amânată și care pletarea unor acte normative privind regimul străi - impun recurgerea la această cale de reglementare, nilor în România, cu modificările și completările

8 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări ulterioare, pentru care au fost emise un aviz favorabil altfel, transpune și dispoziții din Directiva 2014/36/UE cu observații și un aviz negativ; în vederea siste- a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 fe- matizării legislației și promovării unor soluții unitare bruarie 2014 privind condițiile de intrare şi de şedere și coerente, recomandăm dezbaterea concomitentă în a resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unui Parlament a acestor proiecte de acte normative care loc de muncă în calitate de lucrători sezonieri. vizează intervenții legislative asupra aceluiași act Lucrătorul transfrontalier este definit la art. 2 normativ. alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014 Expunerea de motive nu respectă structura ca fiind „străinul, cetăţean al unui stat ce are frontieră instrumentului de prezentare şi motivare, prevăzută comună cu România şi care locuieşte în zona de la art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modi- frontieră a statului respectiv, încadrat în muncă într-o ficările și completările ulterioare, neexistând infor- localitate de frontieră de pe teritoriul României cu mații referitoare la impactul asupra sistemului juridic, contract individual de muncă pe durată nedeterminată respectiv: implicațiile pe care noua reglementare le sau pe durată determinată, încheiat cu un angajator are asupra legislației în vigoare; compatibilitatea în baza avizului de angajare”. cu reglementările Uniunii Europene în materie, Pe de altă parte, lucrătorul sezonier este definit la determinarea exactă a acestora şi, dacă este cazul, art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului măsurile viitoare de armonizare care se impun; deci - nr. 25/2014 ca fiind „străinul care îşi menține reșe- ziile Curții de Justiție a Uniunii Europene şi alte dința principală într-un stat terţ, dar locuiește legal şi documente relevante pentru transpunerea sau imple - temporar pe teritoriul României, fiind încadrat în mentarea prevederilor legale respective. muncă pe teritoriul României cu contract indi - Precizăm că în domeniul care face obiectul actului vidual de muncă pe durată determinată, încheiat normativ asupra căruia se intervine prin prezenta cu un angajator în baza avizului de angajare, pentru propunere legislativă, respectiv încadrarea în muncă a presta o activitate care se desfășoară în funcție de și detașarea străinilor pe teritoriul României, există o succesiunea anotimpurilor”. vastă legislație derivată a Uniunii Europene, alcătuită Aceste persoane, în conformitate cu prevederile din regulamente, directive și decizii, care dezvoltă și Directivei 2014/36/UE pot exercita dreptul de ședere pun în aplicare normele primare cuprinse în Tratatul și de muncă în România, pe baza „autorizației în privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind scopul ocupării unui loc de muncă sezonieră”, care funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la poate fi, de la caz la caz și în funcție de perioada de Spațiul de libertate, securitate şi justiție1, cunoscute ședere mai mare sau mai mică de 90 de zile, unul anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona dintre documentele prevăzute la art. 12 din directivă: ca acquis-ul Schengen. vize de scurtă/lungă ședere și/sau un permis de Uniunea Europeană a încheiat acorduri privind muncă. facilitarea eliberării vizelor cu Serbia, Ucraina și Precizăm că la art. 40 alin. (2) din Ordonanța Moldova, state vecine României și terțe față de UE, Guver nului nr. 25/1997 se prevede că: „În cuprinsul ai căror cetățeni pot fi posibilii lucrători transfron - actelor normative şi tratatelor în vigoare, prin sintag - talieri vizați prin prezenta propunere. mele «permis de muncă» şi «autorizație de muncă» Prin urmare, ar fi fost necesar ca instrumentul de se înțelege «aviz de angajare» sau «aviz de deta șare», prezentare și motivare să evidențieze și măsura în care după caz, în condițiile prezentei ordo nanțe”, iar soluțiile preconizate sunt concordante cu normele eliminarea necesității avizului de angajare pentru Uniunii Europene – derivate sau provenind din anga - anumiți lucrători străini face obiectul prezentei jamente externe – dintre care unele au fost menționate propuneri. mai sus. Recomandăm a se analiza dacă intervenția Străinii cetățeni ai statelor non-UE vizați prin preconizată nu ar fi trebuit să vizeze prevederile norma propusă, se pot încadra și în categoriile lucră - referitoare la lucrătorii sezonieri și lucrătorii torilor transfrontalieri, sau lucrătorilor sezonieri, transfrontalieri. aceștia din urmă beneficiind de norme distincte în Propunerea legislativă trebuie corelată cu Ordo- cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, care, de nanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modi - 1 Conform art. 3 alin. (2) TUE, acesta constituie un spațiu ficările și completările ulterioare, cel puțin cu privire „fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera la art. 44, care enumeră ca document necesar pentru circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum solicitarea dreptului de ședere pentru angajare în și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”. muncă, avizul de angajare. Totodată, aceste din urmă

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 9 Studii, opinii, informări categorii de străini exceptate sunt acoperite de un categoriei de beneficiari: „străini, etnici români, care sistem de garanții ca: tratate și acorduri, solicitarea sunt cetățeni ai Republicii Moldova și ai altor state unor ministere sau autorități de a desfășura activități, în care există comunități românești semnificative – deținerea calității de asociat/acționar/administrator în Ucraina, Serbia, Albania”. Cu privire la sintagma cadrul unei societăți comerciale, desfășurarea unor „etnici români”, aceasta nu cunoaște definire la activități didactice, științifice sau artistice în baza nivelul legislației naționale. Totodată, nu sunt deter - ordinului unui minister de specialitate, a unor acti- minate elementele de stabilire a originii românești vități temporare solicitate de ministere ori de alte pentru identificarea etnicului, precum și criterii de organe ale administrației publice centrale sau locale raportare, pentru nivelul gradului de rudenie al ori de autorități administrative autonome din Româ - subiec tului raportării cu un cetățean român devenit nia, studii, etc. cetățean al unui stat terț, apartenența la cultură Textul alin. (3) al art. 44 stabilește situațiile în care română – modalitatea de probare, nivelul de cunoaș - viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se tere a limbii române și altele asemenea. acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare, în De asemenea, prin utilizarea sintagmei „comu - cazul unor persoane al căror statut profesional sau al nități românești semnificative” nu este stabilit un căror titlu în baza căruia exercită dreptul de ședere element precis, neechivoc pentru determinarea ca - pe teritoriul României, constituie garanții sufi- drului beneficiarilor. ciente2, astfel încât să nu perturbe piața muncii din O altă neclaritate este determinată de utilizarea România și să nu pună în pericol spațiul de libertate, conjuncției „și” în expresia „care sunt cetățeni ai securitate și justiție al Uniunii Europene, nepre- Republicii Moldova și ai statelor în care există zentând un risc de imigrație ilegală. În antiteză, comunități românești semnificative”, fapt de natură prestarea unei activități salariate temporare de către a crea incertitudini cu privire la tipul de cetățenie a un străin, etnic român, pe o durată destul de lungă – beneficiarului, respectiv etnicul român cu dublă cel mult un an – fără ca angajatorul să fi obținut un cetățenie. aviz de angajare – definit, la art. 2 alin. (1) lit. c) din În propunerea legislativă analizată, nu este stabilit Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997, ca dacă „străinii, etnici români” au reședință pe teritoriul documentul oficial eliberat de către Inspectoratul României. General pentru Imigrări, care atestă dreptul unui Întrucât o astfel de formulare nu este adecvată angajator de a încadra în muncă un străin pe o limbajului normativ, precum și pentru respectarea art. anumită funcție – nu prezintă aceleași garanții. 38 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, În acest context, avizul de angajare se eliberează modificările și completările ulterioare, potrivit căruia de Inspectoratul General pentru Imigrări, după veri - „Textul articolelor trebuie …, să prezinte norma ficarea unor condiții generale și a unor condiţii instituită fără explicații sau justificări.”, este necesară speciale, în funcţie de tipul de lucrător. eliminarea sintagmei „–Ucraina, Serbia, Albania Norma propusă pentru lit. n) a art. 3 alin. (2) este etc.”. insuficient exprimată sub aspectul determinării În concluzie, pentru respectarea art. 6 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și 2 a) străinii al căror acces liber pe piața muncii din completările ulterioare, „Proiectul de act normativ România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi state; b) străinii care desfășoară activități didactice, științifice posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate sau alte categorii de activități specifice în instituții de profil acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor şi eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprinde acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care considerare interesul social, politica legislativă a desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România, în baza ordinului ministrului culturii; c) străinii care urmează să statului român şi cerințele corelării cu ansamblul desfășoare pe teritoriul României activități solicitate de reglementărilor interne şi ale armonizării legislației ministere ori de alte organe ale administrației publice naționale cu legislația comunitară şi cu tratatele centrale sau locale ori de autorități administrative autonome; internaționale la care România este parte, precum şi d) străinii care sunt numiți la conducerea unei filiale, reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor companii care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu Omului”, fiind necesară reanalizarea și reformularea sunt asociați, acționari sau administratori la o persoană juridică textului propus pentru lit. n) a art. 3 alin. (2), urmând română și, la filiala, reprezentanța sau sucursala respectivă, nu mai există un alt străin care beneficiază de un drept de ședere în a fi asigurată și respectarea prevederilor incidente din acest scop. dreptul Uniunii Europene.

10 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

AVIZ art.61 alin.(1) din Constituție și transformarea referitor la propunerea legislativă privind acesteia în autoritate publică executivă.” transmiterea unui imobil din domeniul public Pentru rigoare normativă, la definitivarea textului al statului și din administrarea Ministerului art. 5 alin. (1) trebuie avută în vedere următoarea Afacerilor Interne, Instituția Prefectului, formulare: „anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului Județul Olt în domeniul public al județului Olt nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centra - și pentru declararea unui bun de interes național lizat al bunurilor din domeniul public al statului, și înscrierea acestuia în inventarul centralizat publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, al bunurilor din domeniul public al statului nr. 1020 și 1020 bis din 21 decembrie 2006, cu și darea acestuia în administrarea Ministerului modificările și completările ulterioare”, iar la alin. (2) Afacerilor Interne, Instituția Prefectului, sugerăm reformularea textului astfel: Județul Olt „(2) În termen de … de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne - va supune spre aprobare Guvernului proiectul de rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri: Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Palatele administrative din municipiile reședințe Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor de județe au fost trecute în proprietatea statului în administrative din municipiile reședințe de județe în temeiul Decretului-lege nr. 30/1990 și al Hotărârii administrarea instituțiilor prefectului, publicată în Guvernului nr. 115/1990 și sunt bunuri proprietate Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din publică de interes național, potrivit Hotărârii 11 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, potri - Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor vit prevederilor prezentei legi”. administrative din municipiile reședințe de județe în La anexa nr. 1, pentru conformitate cu juris pru - administrarea prefecturilor, cu modificările ulte - dența Curții Constituționale, recomandăm comple- rioare. În anexa la această hotărâre, palatul admi- tarea acesteia, în sensul indicării tuturor datelor de nistrativ din județul Olt figurează la poziția 29. identificare ale imobilului avut în vedere. Regimul juridic al acestor bunuri este prevăzut Prin Decizia nr. 1/2014, Curtea Constituțională a expres și de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 reținut că „rigoarea caracteristică normelor de privind bunurile proprietate publică, cu modificările tehnică legislativă impune respectarea unor exigențe și completările ulterioare, potrivit căruia „Domeniul minimale, în vederea asigurării legalității mecanis - public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute mului de transfer reglementat prin legea supusă la art. 136 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute controlului de constituționalitate, și anume (…) la pct. I din anexă, precum și din alte bunuri de uz individualizarea bunurilor, în sensul precizării sau de interes public național, declarate ca atare numărului de carte funciară, inclusiv prin reali - prin lege”. zarea măsurătorilor cadastrale în vederea înscrierii Este de analizat dacă soluțiile propuse nu țin de imobilelor respective în cartea funciară”. domeniul de reglementare rezervat Guvernului. Avem în vedere faptul că imobilul a fost edificat cu AVIZ finanțare de la bugetul de stat, cu destinația de sediu referitor la proiectul de Hotărâre pentru pentru Instituția Prefectului – Județul Olt, conform aprobarea valorii maxime a sprijinului financiar Hotărârii Guvernului nr. 220/1994, cu modificările excepțional cu caracter temporar care se acordă ulterioare. Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (2) producătorilor agricoli din sectorul fructe din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, inventarul centralizat al bunurilor din dome - Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul niul public al statului se supune spre aprobare de hotărâre, cu următoarele observaţii şi propuneri: Guvernului. La nivelul dreptului original al Uniunii Euro- Prin Decizia nr. 494/2013, Curtea Constituțională pene, fundamentul juridic al Politicii Agricole Comu- a statuat că „acceptarea ideii potrivit căreia Parla- ne (PAC) este instituit de prevederile articolelor mentul își poate exercita competența de autoritate 38-44 din Tratatul de la Lisabona, al cărui scop îl legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice reprezintă „menţinerea şi dezvoltarea unui sistem condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în agricol modern, care să asigure un nivel de viaţă exclusivitate actelor cu caracter infralegal, admi - echitabil populaţiei rurale...”. În contextul acestor nistrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele prevederi instituţionale ale Tratatului de la Lisabona, constituționale ale acestei autorități consacrate de unul din instrumentele esenţiale ale Politicii Agricole

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 11 Studii, opinii, informări

Comune, în afara problematicilor comune a pieţelor nr. 1165/2017, sprijinul financiar acoperă activitățile agricole concomitent cu politica socio-structurală, îl desfășurate în perioada dintre data de 1 iulie 2017 și reprezintă politica sprijinului financiar, susţinută de până la atingerea cantității de maximum 2000 tone Uniunea Europeană şi asigurată de statele membre, de fructe destinate consumului în stare proaspătă. în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Din punct de vedere al dreptului european derivat, AVIZ proiectul cade sub incidenţa reglementărilor statuate referitor la proiectul de Lege privind la nivelul Uniunii Europene subsumate normelor stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Politicii Comune a Agriculturii, în segmentul legis - Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului laţiei europene – Produse care fac obiectul unei orga - European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015 nizări comune a pieţelor, în secţiunea – Fructe şi privind comisioanele interbancare pentru legume proaspete. tranzacţiile de plată cu cardul În acest context, în dezvoltarea procedurilor spe - cifice, necesare asigurării unui sistem de implemen - Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul tare eficient şi conform cerinţelor Uniunii Europene, de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri: se desprinde cu necesitate concluzia potrivit căreia, în Din punct de vedere al dreptului european, demer - plan funcţional, se impune să fie finalizat un meca - sul legislativ de faţă se află sub incidenţa reglemen - nism intern eficient al controlului operaţiunilor care tărilor statuate la nivelul Uniunii Europene şi a fac parte din sistemul de finanţare al Fondului Euro - normelor subsumate dreptului de stabilire şi a liber - pean de Garantare Agricolă (ex ante şi ex post), a tății de a presta servicii, în sectorul – Aplicare cofinanţării publice şi private, a pre-finanţării, mai cu sectorială, subsectorul – Activități de servicii. seamă prin raportare la noile cerinţe europene ce Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Euro - European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind pene. comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată La nivelul dreptului european derivat, direct apli - cu cardul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii cabil obiectului de reglementare al proiectului, Europene, seria L, nr. 123 din data de 19.05.2015 semnalăm existenţa Regulamentului delegat (UE) nr. reglementează, în principal, comisioanele interban - 1165/2017 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire care multilaterale, aplicabile tranzacțiilor de plată a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter inițiate cu cardul, naţionale şi transfrontaliere, în temporar pentru producătorii de anumite fructe, cazul în care atât prestatorul de servicii de plată al publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, plătitorului, cât și cel al beneficiarului plății se situ - seria L, nr. 170 din 01.07.2017. ează în Uniune, indiferent de monedă, stabilind Proiectul are în vedere acordarea unui sprijin drepturile și obligațiile părților implicate în aceste financiar cu caracter temporar producătorilor agricoli tranzacții. din sectorul fructe, ca urmare a acoperirii unei părţi a Până la acest moment, au fost adoptate parțial pierderilor suferite de producătorii agricoli din mǎsurile necesare aplicǎrii Regulamentului (UE) sectorul fructe care au efectuat măsura de retragere 2015/751, în scopul asigurǎrii respectǎrii obligaţiilor de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite pentru ce revin statelor membre, prin adoptarea Hotărârii produsele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Regula- Guvernului nr. 677/2016 privind stabilirea unor mă - mentul delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei. suri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 În acest sens, valoarea maximă a sprijinului al Parlamentului European şi al Consiliului din financiar excepțional cu caracter temporar în cuan- 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare tum de 200 de mii lei necesar plăţii ajutorului care se pentru tranzacţiile de plată cu cardul. Hotărârea în acordă pentru măsura retragerea de pe piață în cauză stabileşte cadrul instituţional necesar aplicării vederea distribuirii gratuite (atribuită organizațiilor prevederilor art. 8 alin. (2) şi (6), precum şi ale art. 10 de producători din sectorul fructelor), conform alin. (1), (2), (4) şi (5) ale Regulamentului (UE) prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) din Regulamentul 2015/751, în relaţia dintre prestatorii de servicii de delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei, se va asigura plată şi consumatori, astfel cum sunt aceştia definiţi ca sprijin financiar aferent Fondului European de în regulamentul menționat. Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Minis - Prezentul proiect asigură cadrul legal pentru terului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul urmărirea respectării cerinţelor impuse prin Regula- 2018. În aceeași ordine de idei, potrivit prevederilor mentul (UE) 2015/751, stabilind cu certitudine și art. 1 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) predictibilitate regimul sancționator aplicabil în cazul

12 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

încălcării acestor cerințe, cu luarea în considerare a transporturilor, în segmentele legislative – Trans- prevederilor art. 14 din regulament. porturi terestre/Funcționarea pieței/Acces pe piață. De asemenea, proiectul stabilește ca Banca Naţio - În contextul adoptării Legii nr. 202/2016 privind nală a României să fie desemnată ca autoritate com - integrarea sistemului feroviar din România în spațiul petentă responsabilă cu asigurarea respectării, de feroviar unic european, au fost transpuse prevederile către categoriile de persoane menţionate la art. 3 din Directivei 2012/34/UE a Parlamentului European și proiect, a prevederilor Regulamentului (UE) 2015/751, a Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind insti- cu excepţia prevederilor art. 8 paragrafele (2) şi (6) și tuirea spațiului feroviar unic european, dispoziții art. 10 paragrafele (1), (2), (4) şi (5) ale Regula - interne care prevăd, printre altele, în Cap. III din lege, mentului (UE) 2015/751, pentru care Autoritatea criteriile aplicabile eliberării, înnoirii sau modificării Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) licenţelor de transport feroviar de către Organismul va fi autoritatea naţională responsabilă cu suprave - de Licenţe Feroviare Român (OLFR), destinate gherea respectării acestora în relaţia dintre prestatorii operatorilor de transport feroviar care sunt înfiinţaţi de servicii de plată şi consumatori, potrivit preve- sau urmează să fie înfiinţaţi în România. derilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. Având în vedere că, la momentul actual, nu există 677/2016, mai sus menţionată. proceduri de acordare a licențelor de intermediere a Dat fiind faptul că Regulamentul (UE) 2015/751 activităţii de transport pe calea ferată și a licențelor face parte de jure din dreptul intern, nefiind necesară pentru transport urban cu metroul, inițiatorul prezen- existența unui act de transpunere, apreciem utilă rea - tului proiect a prevăzut o abordare unitară a cadrului nalizarea, de către inițiator, a dispozițiilor introduse normativ privitor la acordarea licenţelor de transport prin actualul proiect, astfel încât să fie evitate posi - feroviar, cu respectarea prevederilor Regula men - bilele paralelisme cu prevederile regulamentului în tului de punere în aplicare (UE) 2015/171 al cauză. Comisiei din 4 februarie 2015 privind anumite aspecte din cadrul procedurii de acordare de AVIZ licențe întreprinderilor feroviare, care stabilește referitor la proiectul de Hotărâre privind detaliile pentru utilizarea unui tipizat comun de aprobarea procedurilor pentru acordarea licență, anumite aspecte ale procedurii de acordare a licențelor în domeniul transportului feroviar unei licențe de transport feroviar, informații standard în ceea ce privește acordarea licențelor pentru Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul efectuarea serviciilor de transport feroviar, informații de hotărâre, cu următoarele observaţii şi propuneri: referitoare la răspunderea civilă pentru acordarea Proiectul de hotărâre are ca obiect aprobarea licențelor pentru operatorii de transport feroviar, procedurilor pentru acordarea licențelor în domeniul valabile pe întreg teritoriul Uniunii și al statelor din transportului feroviar de către Organismul de Licențe SEE, precizate în cadrul anexelor I și II din Regula - Feroviare Român (OLFR), în calitate de autoritate de mentul de punere în aplicare (UE) 2015/171. acordare a acestor licențe, operatorilor care efectu- La art. 23 este necesară reanalizarea soluției ează manevră feroviară, celor care asigură inter me - legislative preconizate, care ar putea interveni sub dierea activității de transport pe calea ferată și ope - forma unui act normativ de același nivel cu cel asupra ratorilor care efectuează transport urban cu metroul, căruia se intervine și care să prevadă abrogarea, cu respectarea cerințelor generale și a celor privind respectiv modificarea unor dispoziții ce nu mai onorabilitatea, capacitatea financiară, competența corespund soluțiilor reglementate prin prezentul profesională și acoperirea pentru răspunderea civilă. proiect. Proiectul reprezintă forma refăcută și îmbunătățită Elementele structurale prevăzute la art. 23 cuprind a proiectului de Hotărâre privind aprobarea proce - și alte prevederi în afara celor referitoare la licențele durilor pentru acordarea licențelor din domeniul de transport feroviar, care ar urma să fie abrogate, transportului feroviar, pentru care Consiliul Legis- astfel încât este dificilă separarea dispozițiilor din lativ a emis aviz favorabil cu observații şi propuneri, același element structural care se abrogă față de cele din care observațiile și propunerile formulate au fost care ar urma să fie aplicabile în continuare. preluate aproape în totalitate. Ca exemplu: norma de la art. 28 alin. (1) din Din punct de vedere al dreptului Uniunii Ordinul ministrului transporturilor nr. 535/2007 care Europene, demersul normativ intră sub incidenţa prevede că „Eventualele contestaţii privind decizia reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene de neacordare, suspendare sau retragere a licenţelor şi a normelor din domeniul Politicii în domeniul de transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 13 Studii, opinii, informări se depun la Autoritatea Feroviară Română – AFER la data intrării în vigoare a prezentei legi”, sem na - în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comu - lăm că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000, repu - nicării scrise şi se soluţionează de consiliul de blicată, cu modificările și completările ulterioare, conducere al Autorităţii Feroviare Române – AFER dispozițiile de modificare și de completare se în termen de 30 de zile”, din cadrul acesteia urmând încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul a fi abrogate doar prevederile referitoare la licențele de bază, identificându-se cu acesta. de transport feroviar, nu și cele referitoare la certi - Cum Legea nr. 232/2016, cu modificările ulte- ficatele de siguranţă, care vor rămâne în vigoare. rioare, a intrat deja în vigoare, intervenția legislativă În subsidiar, pentru rigoarea redactării, literele nu se poate materializa în forma propusă de inițiatori, menționate în text trebuie încadrate în partea dreaptă impunându-se reconsiderarea acestui punct, sub cu paranteză. forma unui articol distinct, numerotat cu cifră De asemenea, deoarece art. 8-10, 12, 21, 24 și 26 romană, astfel încât să se înțeleagă că termenul de sunt constituite numai din elementele structurale 180 de zile se raportează la data intrării in vigoare a invocate în text, acestea trebuie invocate în integra - prezentei legi și nu a Legii nr. 232/2016. litatea lor, fără a mai menționa structurile din care Cu privire la art. VIII, potrivit prevederilor sunt alcătuite. art. 65 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu Pentru rațiuni gramaticale, sintagma „procedura modificările şi completările ulterioare, în vederea acordării autorizației de siguranță” se va înlocui cu abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie deter - expresia „procedura de acordare a autorizației de minate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte siguranță”. acte normative, prin menționarea tuturor datelor de Pentru corectitudinea exprimării, este necesar a se identificare a acestora. Pe cale de consecință, este revedea termenul „aranjarea”, care nu este adecvat necesară reformularea acestui articol și precizarea în lim ba jului normativ. mod expres a dispozițiilor normative avute în vedere Este necesară prevederea expresă a semnificației pentru abrogare. sintagmei „condamnare penală gravă”, în funcție de care operatorul economic poate să îndeplinească una AVIZ dintre cerințele privind onorabilitatea. referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea AVIZ Legii adopției nr. 273/2004 referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor acte normative Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne - și stabilirea unor măsuri în domeniul rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri: administrației publice centrale Din Expunerea de motive, măsurile propuse sunt de natură a redefini cadrul legislativ din domeniul Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne - adopțiilor și de a-l pune în acord cu realitatea socială rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: existentă în România. În acest context, în aplicarea Pentru concordanță cu prevederile art. 41 alin. (1) prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și republicată, cu modificările și completările ulterioare, completările ulterioare, recomandăm reformularea este de apreciat dacă ar fi necesară abrogarea vechii titlului, în acord cu obiectul de reglementare, și reglementări și înlocuirea acesteia cu un nou act anume indicarea domeniului din care fac parte actele normativ care să cuprindă inclusiv propunerile normative modificate/completate, respectiv „din din prezentul proiect. dom eniul apărării”. În considerarea prevederilor art. 33 din Legea La pct. 2 și 3 ale art. I, întrucât se preconizează nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completă - modificări ale unor subdiviziuni ale aceluiași articol, rile ulterioare, se recomandă efectuarea studiului de pentru fluența părții dispozitive, precum și pentru impact, prin care vor fi estimate costurile și bene- respectarea normelor de tehnică legislativă, este nece - ficiile aduse în plan social prin proiect. sară comasarea lor într-un singur punct, cu urmă- La art. I pct. 1, referitor la soluția preconizată toarea redactare: pentru art. 2 lit. b), potrivit căreia familia extinsă este Privitor la actualul pct. 6 al art. I, prin care se compusă din rudele copilului până la gradul al treilea, propune modificarea art. 44 din actul normativ de inclusiv, semnalăm că Legea nr. 287/2009 privind bază, care stabilește în sarcina Guvernului adoptarea Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cât de norme metodologice în termen de „180 de zile de și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea

14 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări drepturilor copilului, republicată, cu modificările și întregime efectele până la data intrării în vigoare a completările ulterioare, iau în considerare, în cazul noii reglementări. consultării, rudele până la gradul al patrulea, La actualul art. I pct. 26, norma vizată a fi inclusiv. modificată nu poate fi alin. (2) al art. 96, alineat a Nihil obstat să se schimbe soluția clasică, dar cărui modificare s-a propus la punctul precedent. Ca aceasta, pentru asigurarea unei cât mai mari stabilități urmare, sugerăm reanalizarea și reformularea normei, și eficiențe legislative, trebuie realizată în mod unitar identificându-se în mod corect articolul al cărui în cuprinsul actului asupra căruia se intervine. alin. (2) se dorește a fi modificat. În acest sens, semnalăm că, în cuprinsul Legii nr. 273/2004, ipoteza rudelor până la gradul al AVIZ patrulea, inclusiv, este conținută și de norme asupra referitor la propunerea legislativă privind cărora nu se intervine, precum art. 6 alin. (2) lit. c), măsuri de punere în aplicare a Regulamentului art. 18 alin. (10) lit. c) sau art. 29 alin. (1). Ca urmare, (UE) 2016/679 al Parlamentului European este necesară corelarea normelor. și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind Având în vedere că, de lege lata, art. 28 este protecția persoanelor fizice în ceea ce privește structurat în trei alineate care urmează a fi modificate prelucrarea datelor cu caracter personal prin art. I pct. 5-7, iar la art. I pct. 8 se prevede și libera circulație a acestor date și de abrogare introducerea unui nou alineat, alin. (4), la același a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general articol, este necesară comasarea acestor puncte într- privind protecția datelor) un singur punct, care să vizeze modificarea în întregime a art. 28, cu următoarea parte dispozitivă: Consiliul Legislativ avizează favorabil propune - „5. Articolul 28 se modifică și va avea următorul rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: cuprins:”. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Euro - Ca urmare a însușirii prezentei recomandări, este pene, propunerea legislativă de faţă intră sub inci - necesară renumerotarea punctelor subsecvente. denţa reglementărilor subsumate Politicii europene La actualul art. I pct. 9, în redactarea propusă privind consumatorii, în segmentul legislativ rezervat pentru art. 32 alin. (5), norma este insuficient de – Informării, educării şi reprezentării consumatorilor, clară, deoarece nu se înțelege faptul că drepturile și demersul prezentând deopotrivă tangenţe şi cu obligațiile părintești ale părinților firești sau, după Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se Europene. La nivelul dreptului derivat, în raport de suspendă ca efect al hotărârii judecătorești defi- obiectul specific de reglementare al propunerii de nitive prin care instanța admite cererea de încu- faţă, prezintă incidenţă directă dispoziţiile Regula - viințare a deschiderii procedurii adopției. mentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European Totodată, nu se asigură nici succesiunea logică a şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția soluțiilor legislative preconizate, având în vedere persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea faptul că, la art. I pct. 10, în textul propus pentru alin. datelor cu caracter personal și privind libera circulație (6) al aceluiași articol se face referire la „efec tele a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii (Regulamentul general privind protecția datelor), adopției”. norme juridice obligatorii şi direct aplicabile în La actualele pct. 11-13 ale art. I, referitor la ordinea naţională a statelor membre, conform art. 88 soluția preconizată de abrogare a art. 33-35 care, de din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene lege lata, reglementează procedura privind cererea (TFUE). de revizuire împotriva hotărârii definitive de des - Într-adevăr, prevederile Regulamentului (UE) chidere a procedurii adopției, semnalăm că există 2016/679, care urmează a intra în vigoare la data de posibilitatea unor astfel de cereri de revizuire care nu 25 mai 2018, au drept obiectiv major, conform pre- au fost încă soluționate de instanțele judecătorești. am bulului acestui act juridic european, consolidarea Menționăm că, potrivit prevederilor art. 26 al Legii regimului juridic aplicabil prelucrării datelor cu nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple - caracter personal, în considerarea dreptului funda - tările ulterioare, proiectul de act normativ ar trebui mental recunoscut cetăţenilor europeni, potrivit art. 8 să cuprindă și soluții legislative pentru situații alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE, tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare respectiv a art. 16 alin. (1) din TFUE. sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub Deşi dreptul la protecţia datelor cu caracter per - vechea reglementare, dar care nu și-au produs în sonal nu este un drept absolut, acesta trebuie luat în

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 15 Studii, opinii, informări considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte punerea în aplicare a prevederilor acestuia se în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamen- impune a fi premergătoare datei mai sus amintite. tale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. În ceea ce privește sintagma „autoritățile publice” Din acest punct de vedere, conform preambulului definită la alin. (1) lit. a), apreciem că textul ar trebui său, regulamentul european respectă toate aceste să se refere în mod distinct la „Camera Deputaților și drepturi fundamentale, libertăţile şi principiile recu - Senat”, entități cu personalitate juridică și buget noscute în Cartă, astfel cum sunt consacrate în tratate, propriu, și nu la „Parlament”. în special respectarea vieţii private şi de familie, a La art. 3 alin. (2), textul nu este suficient de clar, reşedinţei şi a comunicaţiilor, a protecţiei datelor cu întrucât nu prevede în mod expres care este mo - caracter personal, a libertăţii de gândire , de constiinţă mentul ulterior căruia nu se poate efectua prelucrarea şi de religie, a libertăţii de exprimare şi de informare, datelor privind sănătatea. Este necesară, de aceea, a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială, reanalizarea și reformularea textului. dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces Din formularea propusă rezultă că respectiva echitabil, precum şi la diversitate culturală, religioasă prelucrare se poate efectua „ulterior” de către terțe şi lingvistică. entități, dacă este realizată în scopul asigurării sănă - Cu toate acestea, regulamentul admite că normele tății publice. În măsura în care s-a dorit și interzicerea sale pot suferi circumstanţieri specifice sau restric - acestui tip de prelucrare, textul trebuie reformulat în ţionări ale dispoziţiilor conţinute, graţie intervenţiei mod corespunzător. dreptului intern al fiecărui stat, astfel că – pentru La art. 7 în partea de final a normelor propuse asigurarea unei coerenţe, dar şi pentru facilitatea pentru alin. (1) și (2) se reiau dispozițiile art. 89 din accesibilităţii dispoziţiilor naţionale de către persoa - Regulamentul general privind protecția datelor, refe - nele cărora li se aplică – se recunoaşte dreptul liber al rin du-se în mod generic la „derogări”, deși „dero - statelor membre de a încorpora elemente ale acestui garea” instituită prin respectivele norme este, de fapt, regulament european în dreptul intern, prin adaptări neaplicarea în totalitate a dispozițiilor din Regulament corespunzătoare, ceea ce şi realizează, de-o manieră indicate în mod expres. Sugerăm de aceea, reana - efectivă, iniţiatorii acestui demers legislativ. lizarea și reformularea textelor, iar la alin. (3), pentru Corelativ unui asemenea drept, actul juridic asigurarea caracterului imperativ și a posibilității european statuează asupra obligaţiei ce incumbă aplicării în practică a normei, textul trebuie să indice acestor state de a informa, fără întârziere, Comisia în mod expres măsurile necesare pentru asigurarea Europeană cu privire la dispoziţiile de drept intern garanțiilor avute în vedere. Trimiterea la art. 89 adoptate, sub aspectul exonerărilor sau derogărilor alin. (1) din Regulament nu este suficientă, întrucât dispuse la nivel naţional şi permise de regulament norma din actul juridic al Uniunii Europene cuprinde ori cu privire la orice altă modificare ulterioară a doar principiile generale referitoare la reglementarea acestora. care trebuie stabilită la nivel național. Sunt reglementate aşadar, în contextul stabilirii La art. 10 norma propusă pentru alin. (1) nu se unor reguli speciale în materie, aspecte privitoare la integrează în obiectul de reglementare al prezentului prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau proiect, ci al Legii nr. 102/2005 privind înființarea, a datelor privind sănătatea, prelucrarea unui număr organizarea și funcționarea Autorității Naționale de de identificare naţional, prelucrarea datelor cu Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal. Pro - caracter personal în contextul relaţiilor de muncă, iectul de lege menţionat la pct. 3 din prezentul aviz și după cum sunt instituite şi unele derogări, în acord avizat de Consiliul Legislativ cuprinde normele cu normele regulamentului, în ceea ce priveşte referitoare la aceste aspecte, iar la alin. (4), întrucât prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri proiectul cuprinde norme de stabilire a contra ven - jurnalistice sau în scopul exprimării academice, țiilor și la art. 12, pentru un spor de claritate a regle - artistice sau literare, respectiv, prelucrarea datelor cu mentării, textul va debuta cu expresia „Constatarea caracter personal în scopuri de cercetare ştiinţifică contravențiilor prevăzute de prezenta lege ...”. Din sau istorică, în scopuri statististice ori în scopuri de actuala redactare ar reieși că norma are în vedere doar arhivare în interes public, reguli particulare şi contravențiile prevăzute la art. 10 alin. (1) și (3). derogări însoţite însă de existenţa garanţiilor cores- Referitor la aplicarea sancțiunilor, acestea ar tre - punzătoare pentru drepturile şi libertăţile vizate. bui prevăzute în finalul articolului, după dispozițiile În considerarea datei la care urmează să intre în prin care sunt stabilite contravențiile și sancțiunile. vigoare Regulamentul general pentru protecţia date - Ca observație generală, este de analizat dacă poate lor (25 mai 2018), adoptarea măsurilor pentru fi prevăzută incidența răspunderii contravenționale a

16 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări autorităților deliberative ale administrației publice și să cuprindă secțiuni distincte privind impactul locale, având în vedere că, așa cum s-a precizat și în financiar asupra bugetului general consolidat, impac- Decizia Curții Constituționale nr. 574/2014, acestea tul asupra sistemului juridic, subliniind implicațiile nu au personalitate juridică şi, prin urmare, nu pot asupra legislației în vigoare, precum și modificările avea patrimoniu propriu, astfel încât nu pot exercita instituționale pe care le presupune aplicarea noului act drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor normativ. juridice. Intervenția preconizată la art. I pct. 7 este argu - Pe de altă parte, pentru asigurarea unei reglemen - mentată în cuprinsul Expunerii de motive prin for - tări complete și corecte, ținând seama de dispozițiile mularea „Având în vedere jurisprudența Curții art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, Constituționale”, fără a preciza elementele din la art. 12 alin. (4), (6) și (8) trebuie prevăzute și jurisprudență avute în vedere. Totodată, în ceea ce limitele minime ale amenzii. În caz contrar, textele ar privește soluțiile preconizate la art. I pct. 8 și 10, în urma să se interpreteze în sensul că limita minimă a cuprinsul instrumentului de motivare și prezentare se amenzii este de 25 de lei, adică limita minimă gene - precizează doar în ce vor consta modificările pre - rală a amenzii prevăzută de art. 8 alin. (2) din Ordo - conizate, fără a se preciza o argumentare în sprijinul nanța Guvernului nr. 2/2001. soluțiilor legislative propuse. Fără a ne pronunța asupra oportunității soluțiilor Unele intervenții legislative propuse nu sunt nici legislative preconizate, ar trebui reanalizate limitele măcar menționate în instrumentul de prezentare și maxime ale amenzilor prevăzute în proiect, în raport motivare. cu limitele maxime ale amenzilor pentru aceleași În acest sens, propunerea legislativă va trebui să fapte prevăzute la art. 83 din Regulament. conțină și alte intervenții de modificare și completare, Norma similară celei din cuprinsul art. 15 care să vizeze toate dispozițiile care fac trimitere la alin. (1) este prevăzută și în cuprinsul proiectului de normele asupra cărora se intervine prin prezenta lege anterior menţionat, pentru modificarea și propunere legislativă, și al căror conținut și nume - completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, rotare se schimbă. Cu titlu de exemplu, semnalăm art. organizarea și funcționarea Autorității Naționale de XI care face trimitere la dispozițiile art. 13 alin. (2), Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Per - text asupra căruia se intervine la art. I pct. 1. sonal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 Totodată, menționăm și art. 80 alin. (5), art. 486 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea alin. (3), art. 484 alin. (2), art. 490 alin. (1) și datelor cu caracter personal și libera circulație a art. XVII, care fac trimitere la art. 83 alin. (3) și/sau acestor date. Este necesară corelarea celor două la art. 84 alin. (2), asupra cărora se intervine la art. I proiecte, astfel încât norma să fie cuprinsă numai într-unul singur dintre acestea. pct. 2 și 3. Potrivit considerentelor exprimate în Decizia AVIZ Curții Constituționale nr. 682/2012, „dispozițiile referitor la propunerea legislativă privind art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de punerea în acord a prevederilor Legii tehnică legislativă, republicată, cu modificările ulte - nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, rioare instituie obligația fundamentării actelor nor - republicat, cu modificările și completările mative. […]. Lipsa unei fundamentări temeinice a ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale actului normativ în discuție determină încălcarea și Decizia CEDO din 07 martie 2017 cazul prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei alin. (5) […].” Având în vedere aceste aspecte, este necesară Consiliul Legislativ avizează favorabil propune - revederea Expunerii de motive, întrucât este succint rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri: formulată. Expunerea de motive nu respectă prevederile Informația din actuala redactare a titlului poate fi art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modifi - folosită în cadrul unui preambul care se va insera cările și completările ulterioare, care impun ca instru - înaintea formulei introductive. mentul de motivare să prezinte cerințele care Pentru uniformitatea redactării, precum și pentru reclamă intervenția normativă – cu referire specială respectarea dispozițiilor art. 47 alin. (5) din Legea la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple- în vigoare, principiile de bază și finalitatea regle- tările ulterioare, textul propus ca art. 83 trebuie să mentării propuse, cu evidențierea elementelor noi – fie prevăzut cu o denumire marginală. Totodată,

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 17 Studii, opinii, informări este necesară indicarea numărului articolului din care Totodată, pentru evitarea dubiilor în interpretare, face parte noul text. este necesar a se preciza instanța unde va putea fi Referitor la textul preconizat pentru art. 83 alin. atacată cu recurs hotărârea asupra cererii de (2), textul acestuia este identic celui în vigoare. strămutare pronunțată de Înalta Curte de Casație Formulăm prezenta observație și pentru textul propus și Justiție, în cazurile prevăzute la art. 142 alin. (1) pentru art. 486 alin. (1) lit. b), care face obiectul teza a II-a. art. I pct. 14. În ipoteza suspendării judecării procesului, la La art. I pct. 5, referitor la textul preconizat art. 414 alin. (1) se prevede că dacă hotărârea de pentru art. 97 pct. 31, este necesară reformularea suspendare a fost dispusă de Înalta Curte de acestuia, deoarece cuprinde două ipoteze juridice Casație și Justiție, hotărârea este definitivă, în referitoare la instanța care pronunță hotărârea: „ulti - mod similar putând să fie reglementată și ipoteza ma instanță în ierarhia instanțelor judecătorești” și strămutării. „secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Referitor la expresia „de un judecător din plani - În plus, trebuie clarificat dacă prin sintagma ficarea de permanență” din textul preconizat pentru „pronunțate de ultima instanță” a fost vizată pune- art. 214 alin. (2), pentru precizia normei, este nece - rea de acord cu Decizia Curții Constituționale sară inserarea unei trimiteri la actul normativ care nr. 321/2017 sau a fost vizată pronunțarea, în ultimă prevede planificarea de permanență. instanță, a unei hotărâri de respingere. Potrivit Este necesară revederea textului preconizat pentru pct. 23 și 24 din considerentele Deciziei Curții Con - art. 395 alin. (3), astfel încât să fie luate în consi- sti tu ționale nr. 321/2017, ultima instanță în ierarhia derare și situațiile în care persoanei i-a încetat instanțelor judecătorești corespunde, în materie calitatea de judecător sau este suspendat din civilă, cu secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție. funcție, prevăzute în textul de lege lata. Totodată, Totodată, pentru o corectă exprimare, precum și semnalăm repetarea inutilă a sintagmei „nu mai”. pentru corelare cu terminologia folosită la art. 97 Soluția legislativă preconizată reprezintă o apli - pct. 1, propunem ca textul pct. 31 să debuteze astfel: care a Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului „31. recursurile declarate împotriva hotărârilor din 07 martie 2017 în cazul Cerovsek și Bozicnik judecătorești pronunțate …”; utilizarea expresiei contra Sloveniei, prin care s-a statuat că judecătorii „Înalta Curte de Casație și Justiție judecă” este care nu au participat la proces nu pot motiva redundantă, întrucât ipoteza este conținută de textul hotărârea judecătorească, nici să o semneze, de lege lata al părții introductive a art. 97. pentru că nu pot oferi garanția că au făcut o bună Referitor la textul propus pentru art. 142 alin. (1), administrare a actului de justiție și, ca atare, în dispozitivul Deciziei Curții Constituționale încalcă dreptul la un proces echitabil. Curtea nr. 558/2014, invocată în Expunerea de motive pentru Europeană a Drepturilor Omului a decis că o astfel modificarea acestui alineat, s-a statuat că dispozițiile de împrejurare încalcă prevederile Articolului 6 art. 142 alin. (1) teza întâi din Cod „sunt constitu - din Convenția europeană privind apărarea drep - ționale în măsura în care motivul de bănuială turilor omului – dreptul la un proces echitabil. legitimă nu se raportează la calitatea de judecător Având în vedere faptul că decizia menționată mai la curtea de apel a uneia dintre părți”. Per a con- sus se referă la motivarea hotărârii judecătorești trario, Curtea a decis că, dacă motivul de bănuială pronunțată de instanța națională, motivare ce nu a fost legitimă vizează calitatea de judecător la curtea de dată de judecătorul care a pronunțat hotărârea respec - apel a uneia dintre părți, dispozițiile respective sunt tivă, nu există similitudine de situații cu soluția neconstituționale. Aceasta justifică intervenția pro - art. 395 alin.(3), astfel încât este necesară refor mu - pusă asupra tezei a doua a art. 142 alin. (1), care larea corespunzătoare a Expunerii de motive. constă, practic, în condiționarea competenței Înaltei Referitor la textul propus pentru art. 398 alin. (3), Curți de împrejurarea că cererea de strămutare se soluția legislativă nu se corelează pe deplin cu dis - întemeiază pe motivul de bănuială legitimă constând pozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 pri- în calitatea de judecător la curtea de apel a uneia vind organizarea judiciară, republicată, cu modi ficările dintre părți, nu însă și de împrejurarea că însăși și completările ulterioare, potrivit cărora „Completul curtea de apel este parte în proces. de divergență se constituie prin includerea în com - În Expunerea de motive a prezentei propuneri pletul de judecată a președintelui sau a vicepre - legislative ar fi trebuit să se facă referire și la această ședintelui instanței, a președintelui de secție ori a din urmă împrejurare. judecătorului din planificarea de permanență”.

18 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

Raportat la dispozițiile sus-menționate, care pre - Prin referirea la mandatarul părții, textul nu se văd includerea în completul de judecată a judecătoru - corelează din punct de vedere terminologic cu lit. a), lui din planificarea de permanență în mod alternativ care face vorbire despre reprezentantul conven- cu includerea în complet a președintelui sau a vice - țional. președintelui instanței, ori a președintelui de secție, Referitor la textul propus pentru art. 486 alin. (2), această alternativă trebuie reținută și în textul în soluția de includere a procurii speciale printre discuție. documentele ce se atașează cererii de recurs conferă Referitor la textul preconizat pentru art. 426 alin. recursului un regim juridic special, având în vedere (1) teza I, expresia „mai mulți judecători, care a dispozițiile art. 85 alin. (1) și (2) din Cod, potrivit soluționat procesul” este improprie stilului normativ, cărora „Împuternicirea de a reprezenta o persoană fiind necesară revederea acesteia. O posibilă soluție fizică dată mandatarului care nu are calitatea de ar fi reformularea textului, astfel: avocat se dovedește prin înscris autentic”, respectiv „(1) Hotărârea se redactează de judecătorul care „În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de repre - a soluționat procesul sau de unul din judecători, zentare mai poate fi dat și prin declarație verbală, atunci când completul este format din mai mulți făcută în instanță și consemnată în încheierea de judecători”. ședință, cu arătarea limitelor și a duratei reprezen - La textul preconizat pentru alin. (4), propunem tării”. Nu în ultimul rând, avem în vedere și dispo - reconsiderarea soluției, deoarece nu se justifică repu - zițiile art. 86 teza întâi din Cod, potrivit căruia nerea cauzei pe rol pentru motivul că unul dintre „Mandatarul cu procură generală poate să repre- judecători sau asistenții judiciari este împiedicat să zinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept semneze, fără a se preciza în ce ar putea consta împie - i-a fost dat anume”. Prin urmare, deși regula o con - stituie reprezentarea cu procură specială, este posibilă dicarea și fără a se stabili posibilitatea de a semna și reprezentarea cu procură generală, în anumite hotărârea după ce a dispărut cauza de împiedicare. condiții, posibilitate pe care, de plano, textul propus De altfel, în actuala redactare, norma propusă pentru pentru art. 486 alin. (2) o exclude. alin. (4) este insuficient de precisă, nefiind clar la ce Pentru o redactare adecvată stilului normativ, se se referă atunci când face vorbire despre impedi - va înlocui sintagma „cerințele menționate la alin. mentul de a semna. Astfel, se poate interpreta în (2)” cu sintagma „documentele prevăzute la sensul că, în caz de deces sau absență îndelungată alin. (2)”. (boală sau accident), soluția este aceeași, și anume Referitor la textul preconizat pentru art. 490 repunerea cauzei pe rol. Or, hotărârea CEDO invo- alin. (2), este necesară revederea tezei a III-a, cată în Expunerea de motive nu vizează aceste deoarece formularea nu este adecvată stilului norma - aspecte, fiind considerată justificată semnarea hotă - tiv, iar dispozițiile art. 83 și 84, modificate prin rârii de către un alt judecător decât cel care a prezenta propunere la care se trimite, nu pot fi apli - participat la judecarea procesului în cazurile amintite cabile integral situației prevăzute în teza menționată. mai sus. La norma propusă pentru alin. (5), întrucât AVIZ termenul de 30 de zile nu se prelungește în mod referitor la propunerea legislativă pentru obligatoriu, ci doar când este necesar și întemeiat, modificarea și completarea Legii nr. 230/2007 verbul „să fie prelungit” se va înlocui prin expresia privind înființarea, organizarea și funcționarea „poate fi prelungit”. asociațiilor de proprietari Chiar dacă partea în favoarea căreia este exercitat recursul nu își exercită drepturile procedurale în Consiliul Legislativ avizează favorabil propune - nume propriu, ci prin reprezentant, pentru corecta rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: identificare a respectivei părți, datele de identificare Referitor la norma propusă la pct. 1 pentru art. 56 ale acesteia trebuie menționate totuși în cerere. În alin. (1) lit. h), din text nu rezultă nici cine este plus, sintagma „și, după caz” circumstanțiază men - subiectul activ al contravenției și nici care anume țiunile referitoare la datele de identificare ale avo- „organe de control” sunt avute în vedere, astfel încât catului, respectiv ale consilierului juridic (în sensul nu sunt îndeplinite condițiile referitoare la claritatea că, în redactarea actuală, se înțelege în mod greșit că și previzibilitatea normelor juridice. cererea trebuie să conțină atât datele de identificare Din redactarea textului, rezultă că se are în vedere ale recurentului, cât și ale avocatului și ale consi- numai situația în care „organele de control” convoacă lierului juridic). la sediul acestora persoana responsabilă pentru a

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 19 Studii, opinii, informări prezenta anumite documente, nu și situația în care uzului public sau a altei dependințe destinate să respectivele organe solicită documentele cu ocazia servească funcționării unui serviciu public, în general controlului efectuat la sediul asociației de proprietari. învecinate terenurilor sau construcțiilor asupra cărora Pentru aceste motive, este necesară reformularea respectiva sarcină reală a fost stabilită, servitutea corespunzătoare a textului, prin precizarea expresă a păstrându-și, astfel, caracterul de sarcină impusă unui subiectului sau a subiecților activi ai contravenției, fond aservit în folosul altui fond – dominant. precum și a tipului de control avut în vedere, potrivit Cea de-a doua categorie include simplele următorului model: limitări generale ale exercițiului proprietății și anume, „h) refuzul … de a prezenta documentele soli- obligațiile reale stabilite fără referire la vreun bun citate de persoanele împuternicite cu ocazia contro - aflat în raporturi de vecinătate față de proprietatea lului efectuat în condițiile art. 55”. afectată, precum cele din materia urbanismului și cele Propunerea are în vedere faptul că, potrivit art. 55, privind suportarea rețelelor de telecomunicații, de consiliile locale, cu sprijinul aparatului propriu al alimentare cu apă sau canalizare. consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General Alți autori4 includ în sfera noţiunii de servitute al Municipiului Bucureşti, exercită controlul asupra administrativă toate obligaţiile sau limitările cu activităţii financiar-contabile din cadrul asociaţiilor caracter real impuse de lege proprietăţii private în de proprietari, din oficiu ori la solicitarea unuia sau interes public, care implică şi o restrângere a pre- mai multor membri ai asociaţiei de proprietari. rogativelor de folosinţă, excluzându-le pe acelea care afectează doar dispoziţia juridică cu privire la bun. AVIZ Prin urmare, în considerarea celor expuse mai sus, referitor la propunerea legislativă este de analizat dacă sintagma propusă pentru art. 7 privind modificarea și completarea alin. (1), respectiv „drept de servitute legală admi - Legii petrolului nr. 238/2004 nistrativă” este adecvată contextului, cu atât mai mult cu cât, în alineatele subsecvente ale art. 7, precum și Consiliul Legislativ avizează favorabil propune - în articolele următoare se face referire la „exercitarea rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri: dreptului de servitute legală stabilit potrivit preve- Referitor la expresia „drept de servitute legală derilor alin. (1)”, respectiv „servitutea legală prevă - administrativă”, semnalăm că literatura de speciali- zută la art. 7 alin. (1)”. În această din urmă situație, tate se referă la servituțile administrative, care s-ar impune și modificarea alineatelor art. 7, pre- prezintă un regim juridic derogatoriu față de dreptul cum și a articolelor care trimit la norma de la art. 7 comun al servituților civile, sursa lor fiind legală, iar alin. (1). nu convenţională. În cazul servituților administrative, La pct. 2, pentru rațiuni normative, propunem interesul este public, servitutea administrativă înte- reformularea dispoziției de completare, astfel: me indu-și existența numai prin raportare la utilitatea „2. La alineatul (1) al articolului 42, după litera publică în vederea căreia a fost instituită. i) se introduce o nouă literă, lit. j), cu următorul Servituțile civile își au izvorul în Legea nr. 287/2009 cuprins:”. privind Codul civil, republicată, cu modificările La enunțul lit. j), este necesară revederea și refor - ulterioare, în Cartea a III-a Titlul III, Capitolul IV – mularea sintagmei „sume datorate bugetului general Servituțile, la art. 755-772. consolidat, bugetului asigurărilor sociale sau buge- Nu există o reglementare generală a servituţilor telor locale”, prin raportare la definiția expresiei administrative, unii autori3 disting între veritabile „bugetul general consolidat”, prevăzută la art. 3 servituți administrative, justificate de necesitatea pct. 2 din Legea responsabilității fiscal-bugetare funcționării unui anumit serviciu public, de realizarea nr. 69/2010, republicată, conform căreia acesta din unei lucrări publice, de un interes special al unei urmă reprezintă „ansamblul bugetelor componente instituții publice deter minate și simple restricții im - ale sistemului bugetar, incluzând bugetul de stat, puse exercițiului proprietății, motivate de un interes bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondu - public, general, ca simple instrumente de realizare a rilor speciale, bugetul general centralizat al unită - politicii administrative. ților administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei În prima categorie intră servituțile adminis- Statului, bugetele instituțiilor publice autonome, trative stabilite în beneficiul unui imobil afectat bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau

3 C. Aubry și F.C. Rau, Cours de droit civil français, 4 A. Buciuman, Servituțile administrative, Iurisprudentia nr. 4eme édition, t. II, p. 193 și t. III, p. 239. 4/2012, Universitatea Babeș-Bolyai, p. 2.

20 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări parțial din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor tarul General al Senatului a transmis Consiliului sociale de stat și din bugetele fondurilor speciale, Legislativ spre avizare o propunere legislativă pri- după caz, bugetele instituțiilor publice finanțate vind reglementarea parteneriatului civil, pentru care integral din venituri proprii, bugetul fondurilor a fost emis aviz favorabil, cu observații și propuneri, provenite din credite externe contractate sau garan - propunere care a fost respinsă de către Camera tate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte Deputaților, în calitate de Cameră decizională. costuri se asigură din fonduri publice, bugetul O propunere legislativă având același obiect a fost fondurilor externe nerambursabile, precum și al altor transmisă de Secretarul General al Senatului fiind emis entități clasificate în administrația publică, agregate, aviz favorabil, cu observații și propuneri. Respectiva consolidate și ajustate conform Regulamentului (UE) propunere legislativă a fost respinsă de Senat, în nr. 549/2013 pentru a forma un întreg;”. prezent fiind în procedură legislativă la Camera Deputaților. AVIZ Din punct de vedere al dreptului european, regle - referitor la propunerea legislativă mentarea parteneriatului civil nu reprezintă o cerință privind parteneriatul civil europeană, ci cade exclusiv sub incidența reglemen- tărilor naționale ale statelor membre, acestea din Consiliul Legislativ avizează favorabil propune - urmă având obligația de a oferi protecție egală rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri: acestor forme de conviețuire familială ca o reflectare I. Observații generale în plan obiectiv a evoluției societății, a normelor și Expunerea de motive nu respectă prevederile valorilor actuale din perspectiva egalității și a art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modi- nediscriminării cetățenilor statelor membre ale Uniu - ficările și completările ulterioare, care impun ca nii Europene, Spațiului Economic European și a instrumentul de motivare să prezinte cerințele care cetățenilor Confederației Elvețiene. reclamă intervenția normativă – cu referire spe cială În legislațiile naționale ale statelor membre ale la insuficiențele și neconcordanțele reglemen tărilor Uniunii Europene, parteneriatele pot fi încheiate, în vigoare, principiile de bază și finalitatea regle- după caz, între parteneri de același sex și între par - mentării propuse, cu evidențierea elementelor noi – teneri heterosexuali5, doar între parteneri de același și să cuprindă secțiuni distincte privind im pactul sex, ori nu este reglementat deloc acest domeniu6. financiar asupra bugetului general consolidat , În anul 2011, Comisia Europeană a prezentat două impactul asupra sistemului juridic, subliniind im- propuneri pentru a oferi securitate juridică cuplurilor plicațiile asupra legislației în vigoare, consultările internaționale cu privire la administrarea bunurilor și, derulate în vederea elaborării prezentei propuneri, în caz de divorț/separare sau deces al unuia dintre precum și măsurile de implementare, respectiv membrii săi, cu privire la împărțirea patrimoniului modificările instituționale pe care le presupune apli - lor. Una dintre propuneri se referea la regimurile carea noului act normativ. Având în vedere aceste matrimoniale ale cuplurilor căsătorite, iar cea de a aspecte, sugerăm revederea Expunerii de motive. doua la efectele patrimoniale ale parteneriatelor Potrivit considerentelor exprimate în Decizia înregistrate. Întrucât aceste propuneri vizează dreptul Curții Constituționale nr. 682/2012, „dispozițiile familiei, acestea ar fi trebuit să fie adoptate de către art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de Consiliu, în unanimitate, după consultarea Parla- tehnică legislativă, republicată, cu modificările ulte - mentului European. După mai mulți ani de negocieri, rioare instituie obligația fundamentării actelor nor - în decembrie 2015, Consiliul a concluzionat că nu se mative. […]. Lipsa unei fundamentări temeinice a poate ajunge la un acord unanim pentru adoptarea actului normativ în discuție determină încălcarea propunerilor într-un interval de timp rezonabil. prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 În consecință, 18 state membre (Suedia, Belgia, alin. (5) […].” Grecia, Croația, Slovenia, Spania, Franța, Portugalia, Secretarul General al Senatului a transmis Consi - Italia, Malta, Luxemburg, Germania, Republica liului Legislativ o propunere legislativă cu același Cehă, Olanda, Austria, Bulgaria, Finlanda și Cipru) obiect, retrasă de către inițiator, pentru care s-a emis și-au exprimat intenția de a stabili între ele o coope - aviz favorabil cu observații și propuneri. Consiliul rare consolidată în domeniul regimurilor patrimoniale Legislativ a mai emis un aviz pentru o propunere legislativă având un obiect similar, propunere care a 5 Belgia, Franța, Luxemburg, Slovenia, Olanda, Ungaria, fost respinsă definitiv de către Camera Deputaților, Cipru. în calitate de Cameră decizională. Totodată, Secre- 6 Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 21 Studii, opinii, informări ale cuplurilor internaționale. Astfel, statele membre precum și de alte norme europene și internaționale care au dorit acest lucru, au adoptat normele referitoare la drepturile omului. legislative ale Uniunii în acest domeniu. Astfel, menționăm, cu titlu de exemplu, articolul Ca urmare a acestor cereri, la 2 martie 2016, 12 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: Comisia a adoptat trei propuneri: o propunere de „Începând cu vârsta legală (nubilă), bărbatul și Decizie a Consiliului7 de autorizare a cooperării femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o consolidate în materia regimurilor patrimoniale ale familie conform legislației naționale ce reglemen - cuplurilor internaționale, care acoperă atât căsătoriile, tează exercitarea acestui drept”; articolul 9 din Carta cât și parteneriatele înregistrate, și două propuneri de drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: regulamente ale Consiliului de punere în aplicare a „Dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o cooperării consolidate, una privind regimurile matri- familie sunt garantate în conformitate cu legile moniale8 și cea de a doua privind regimurile patri - interne care reglementează exercitarea acestor moniale ale parteneriatelor înregistrate9. drepturi”; articolul 16 din Declarația Universală a Cele două propuneri de regulamente conțin norme Drepturilor Omului „Cu începere de la vârsta legală prin care se stabilește care este sistemul de drept (nubilă), bărbatul și femeia, fără nici o restricție în ce aplicabil soluționării aspectelor legate de efectele privește rasa, naționalitatea sau religia, au dreptul patrimoniale ale cuplurilor internaționale (lex causae), de a se căsători și de a întemeia o familie”; articolul legea aplicabilă acestor domenii (lex fori), precum și 23 § 2 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile modul în care hotărârile judecătorești pronunțate Civile și Politice din 1966: „Dreptul de a se căsători într-un stat membru și, respectiv, documentele auten - și de a întemeia o familie este recunoscut bărbatului tificate notarial ar trebui să fie recunoscute și puse în și femeii, începând de la vârsta nubilă”; precum și aplicare în alt stat membru. Având în vedere că articolul 12 din Curtea Europeană a Drepturilor propunerile de regulament vizează administrarea Omului care prevede că: „dreptul de a se căsători și bunurilor și, în caz de divorț/separare sau deces al de a întemeia o familie ca un singur drept. (…) unuia dintre cei doi, vizează împărțirea bunurilor [Acesta] recunoaște de fapt dreptul bărbatului și al comune, acestea sunt strâns legate de reglementările femeii, aflați la vârsta la care își pot da consimță - în vigoare la nivelul Uniunii în materie de divorț/ mântul, de a întemeia o familie, de a avea copii. separare și succesiuni. Propunerile Comisiei se află în Existența unui cuplu este fundamentală”. prezent în curs de examinare de către Consiliu și În contradicție cu afirmațiile din Expunerea de Parlamentul European. Statele membre care nu parti- motive a prezentei propuneri legislative, potrivit ci pă încă se pot alătura cooperării consolidate în orice cărora statele „trebuie să țină cont, în virtutea moment.10 articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Parteneriatul civil ține de un domeniu care, cel Omului, de evoluția societății și de faptul că există puțin deocamdată, nu este supus reglementării la mai multe moduri în care se poate duce o viață de cuplu și de familie. Îi revine statului datoria să nivelul Uniunii Europene, fiecare stat membru asigure mijloacele necesare protejării tuturor având libertatea de opțiune în privința unei astfel de formelor de organizare a vieții private, acordând reglementări, așa încât nu poate fi reținută ca rele - posibilitatea înscrierii lor într-un cadru juridic mai vantă exemplificarea, în cadrul Expunerii de motive, suplu decât cel furnizat de căsătorie”, semnalăm că cu cele 22 de state membre ale Uniunii Europene nu numai că nu există nicio obligație a statului român care recunosc parteneriatul civil. de a oferi cuplurilor coabitante (hetero sau homo) Numeroase prevederi ale actelor juridice europene protecție egală în fața legii cu cea oferită familiei, și internaționale consacră principiul căsătoriei și nu dar dimpotrivă, Declarația Universală a Drepturilor pe cel al concubinajului dintre doi parteneri sau al Omului11 și Convenția Europeană a Drepturilor parteneriatului civil. Această realitate este recunos - Omului12 menționează bărbatul și femeia uniți prin cută de Convenția europeană a drepturilor omului, căsătorie ca temei pentru familie. Întreaga legislație care să reglementeze aceste aspecte cade exclusiv în 7 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM %3A2016%3A108%3AFIN. 8 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri= 11 Articolul 16 din Declarația Universală a Drepturilor COM:2016:106:FIN&from=RO. Omului, citat mai sus. 9 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri= 12 Articolul 8 alineatul 1 din Convenția Europeană a COM:2016:107:FIN. Drepturilor Omului, la care fac referire inițiatorii, prevede că 10 https://e-justice.europa.eu/content_property_effects_of_ „Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și marriage_and_registered_partnership-182-ro.do. de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale.”

22 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări seama legiuitorului național, a cărui obligație este din 19 ianuarie 2010 „Coeziunea familiei [fiind] aceea de a respecta valorile culturale, religioase și sursa nenumăratelor valori spirituale și a avanta- morale ale societății. jelor materiale”, invită statele membre, „să încura- În jurisprudența sa13, Curtea Europeană a Drep- jeze relațiile stabile” (6 § 2), „să lupte împotriva turilor Omului a statuat că domeniul familiei este excluziunii sociale, a destrămării și a sărăciei, în „strâns legat de tradițiile culturale și istorice ale special a familiilor monoparentale” (6 § 6) și „să își fiecărei societăți și de concepțiile sale profunde”. îndrepte atenția asupra copiilor crescuți în familii Rezoluția Adunării Parlamentare a Consiliului defavorizate sau disfuncționale datorate rupturii Europei nr. 1720 din 19 ianuarie 2010 denumită structurii familiale” (6 § 8). Așadar, toate avantajele „Investirea în coeziunea familiei ca un factor de juridice și fiscale (din partea statului) de care se dezvoltare în vremuri de criză” recunoaște familiei bucură cei care se căsătoresc nu sunt acordate pentru și alte atribute: «creatoare de bogăție», «factor de cuplu, ci pentru familia pe care aceștia sunt apți, prin dezvoltare», «forța pentru înfruntarea dificultăților natura lor, și intenționează să o întemeieze. Ele țin de vieții», «element fundamental de ajutor pentru relan- politica familială a statului, acestea fiind acordate sarea economiei, în special în contexte dificile și în doar datorită potențialității venirii pe lume a copiilor. perioade de schimbare». Acesta este motivul pentru Prin urmare, nici Convenția Europeană a Drep - care familia este protejată de instrumentele juridice turilor Omului, nici normele Consiliului Europei internaționale și, de aceea, «are dreptul la protecție nu garantează un drept general la egalitate, ci un din partea societății și a statului» (Articolele 16 § 3 drept la nediscriminare în exercitarea drepturilor din Declarația universală a drepturilor omului din garantate de Convenție. 1948 și 23 § 1 din Pactul internațional cu privire la În condițiile în care, urmare a intrării în vigoare a drepturile civile și politice din 1966), precum și la dispozițiilor prezentei propuneri legislative, ar fi per - «asistența de care are nevoie pentru a-și realiza pe mise și recunoscute uniunile persoanelor de același deplin rolul în comunitate» (Convenția ONU cu pri - sex, s-ar putea crea premisele unor vicii de neconsti - vire la drepturile copilului din 1989), rol care trebuie tuționalitate în raport cu prevederile art. 26 din să fie «cât mai larg posibil, în special (…) atâta timp Constituția României, republicată, referitoare la cât ea are responsabilitatea întreținerii și educării ordinea publică și bunele moravuri. Astfel, în Decizia copiilor pe care îi are în grijă» (Articolul 10 § 1 din nr. 1282/2010, Curtea Constituțională a stabilit că Pactul internațional cu privire la drepturile econo- „Viața intimă, familială și privată este protejată de mice, sociale și culturale din 1966). Această protecție lege în condițiile în care se manifestă în cadrul de care se bucură familia trebuie să fie una «socială, ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a juridică și economică, aptă să asigure dezvoltarea sa dispune de propria persoană, nefiind un drept abso - deplină» (Articolul 16 din Carta socială europeană lut, poate fi exercitat numai cu respectarea dreptu - (revizuită) din 1996 și articolul 33 § 1 din Carta drep- rilor altor persoane, a ordinii publice și a bunelor turilor fundamentale a Uniunii Europene din 2000). moravuri.” Domeniul dreptului familiei fiind „strâns legat de Totodată în Decizia nr. 80/2014, instanța constitu - tradițiile culturale și istorice ale fiecărei societăți și țională a apreciat că libertatea de acțiune a persoanei de concepțiile sale profunde” (Cauza Schalk si Kopf fizice „în privința vieții sale intime, familiale și c. Austria, Cererea nr. 30141/04, Hotărârea Curții private nu poate fi și nu este absolută, ea trebuie să Euro pene a Drepturilor Omului din 24 iunie 2010, se integreze și să respecte valorile societății, ale §§ 93-9), niciun text european sau internațional nu colectivității; de aceea, persoana fizică nu poate obligă statele să creeze un statut particular pentru cei folosi abuziv și antisocial dreptul său de a dispune care coabitează, fie ei de sex diferit sau de același sex. de ea însăși, ceea ce justifică stabilirea anumitor Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor limite în privința acestui drept, printre care și bunele Omului vizează protejarea vieții private și familiale a moravuri.” individului împotriva ingerințelor arbi trare ale În considerentele Deciziei nr. 19/2005, Curtea autorităților publice sau ale unor terți și nu obligarea Constituțională a statuat că morala publică este „înțe- statelor să confere un anumit statut cuplurilor. leasă sub aspectul normelor de comportare socială a De altfel, prin prevederile Rezoluției Adunării individului în manifestările și exprimările sale sub Parlamentare a Consiliului Europei nr. 1720 (2010) orice formă, cu privire la viața sexuală. Morala publică își găsește expresie în sentimentul public de 13 A se vedea F. c. Elveția, nr. 11329/85, hotărârea din 18 pudoare și decență, a cărui nesocotire nu poate fi decembrie 1987, § 33. tolerată de colectivitatea respectivă. Manifestările

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 23 Studii, opinii, informări contrare moralei publice sunt social periculoase, relația printr-o alternativă la căsătorie”. Potrivit pentru că neagă una dintre condițiile de existență a proiectului, înregistrarea unui parteneriat civil va societății și pentru că împiedică educația tinerelor genera în plus față de forma de concubinaj în care generații în respectul față de valorile morale ale multe cupluri trăiesc în prezent, doar câteva drepturi societății. «Morala publică» și «bunele moravuri» și obligații: dreptul la alegerea numelui (art. 37), sunt valori fundamentale, consacrate de Constituție. obligația de întreținere (art. 38), unele drepturi în Drepturile și libertățile fundamentale pe care aceasta relația cu copiii (art. 39-48), unele drepturi patri- le prevede nu pot fi exercitate într-un mod contrar moniale (art. 49-52), dreptul la moștenire (art. 54), bunelor moravuri sau care ar aduce atingere moralei precum și unele aspecte privind egalitatea de trata - publice.” ment (art. 55-62). Deși în Expunerea de motive se face vorbire la Regimul juridic al probațiunii pentru perioada de „uniunile consensuale sau cuplurile care decid să conviețuire și posibilitatea prestării întreținerii către coabiteze în afara căsătoriei”, invocându-se că partenerul aflat în nevoie ori incapacitate de a munci, „ținând cont de evoluțiile sociale cu privire la rela - cu excepția incapacității care este rezultat al parte - țiile de cuplu și de familie, se impune o actualizare și neriatului, nu sunt reglementate și nici nu se face o aliniere a legislației ce le privește, iar parteneriatul trimitere în mod expres la dispozițiile relevante din civil reprezintă un prim pas în acest sens”, precizăm Codul civil. că, potrivit art. 258 din Legea nr. 287/2009 privind Tot referitor la copii, propunerea legislativă nu dă Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, o rezolvare problemei adopției de către ambii par - statul ocrotește familia, care „se întemeiază pe căsă - teneri de sex diferit sau de același sex. Astfel, potrivit toria liber consimțită între soți, pe egalitatea aces - art. 462 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, tora, precum și pe dreptul și îndatorirea părinților de cu modificările ulterioare, două persoane nu pot a asigura creșterea și educarea copiilor lor”. Legă- adop ta împreună, cu excepția cazului în care sunt tura indisolubilă dintre cele două instituții juridice – soț și soție, iar alin. (3) al aceluiași articol dispune că familia și căsătoria – este, de altfel, statuată și la nivel două persoane de același sex nu pot adopta îm - constituțional, în art. 48 din Legea fundamentală. Prin preună. adoptarea Noului cod civil, Parlamentul și-a exprimat În legătură cu aceste aspecte, lucrurile nici nu ar deja opțiunea de politică legislativă în materia putea sta altfel, atâta vreme cât dispozițiile legale sus- relațiilor de familie, reglementând, ca unica formă de menționate privitoare la copii sunt corolarul institu - conviețuire recunoscută, căsătoria între persoane de ției juridice a căsătoriei. sexe diferite – în conformitate cu tradiția socială, Față de cele arătate, și în ipoteza în care o regle- culturală și religioasă a poporului român. Formularea, mentare cum este cea propusă ar corespunde cadrului fără echivoc, se regăsește în art. 259 și art. 271 din legal existent, utilitatea sa ar fi una limitată la cele Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. câteva drepturi care decurg din înregistrarea unui De asemenea, potrivit prevederilor art. 277 din asemenea parteneriat, îndeosebi cu privire la bunuri. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, sunt interzise Propunerea legislativă nu prevede excepții pe căsătoriile dintre persoane de același sex sau unele motive de conștiință pentru funcționarii registratori forme de conviețuire, astfel: „(1) Este interzisă căsă - din cadrul serviciilor publice comunitare locale de toria dintre persoane de același sex. (2) Căsătoriile evidență a persoanelor din cadrul primăriilor, care nu dintre persoane de același sex încheiate sau con- vor dori, din cauze religioase sau de altă natură, să tractate în străinătate fie de cetățeni români, fie de înregistreze parteneriate civile, și nici pentru antre - cetățeni străini nu sunt recunoscute în România. (3) prenorii creștini care ar putea refuza oferirea de Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau servicii relațiilor de comuniune civilă întemeiate în de același sex încheiate sau contractate în străi- baza acestor parteneriate. Astfel de situații sunt deja nătate fie de cetățeni români, fie de cetățeni străini foarte numeroase și problematice în alte țări, precum nu sunt recunoscute în România. (4) Dispozițiile SUA și Marea Britanie, unde legislația a devenit de legale privind libera circulație pe teritoriul României așa natură încât cei menționați sunt obligați, împo- a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene triva conștiinței lor, la prestarea unor astfel de și Spațiului Economic European rămân aplicabile.” servicii. Totodată, potrivit Expunerii de motive, actuala Din punct de vedere al sistematizării conținutului reglementare „are ca finalitate oferirea unei protecții propunerii legislative, pentru evitarea oricăror juridice acelor cupluri care nu doresc să-și schimbe antinomii juridice, normele preconizate trebuie statutul civil, dar care sunt dispuse să-și oficializeze corelate în special cu dispozițiile Legii nr. 287/2009

24 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări privind Codul civil, republicată, cu modificările redactate într-un limbaj și stil juridic specific ulterioare, precum și cu cele ale Legii nr. 134/2010 normativ, concis, sobru, clar și precis care să privind Codul de procedură civilă, republicată, cu excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a modificările ulterioare. regulilor gramaticale și de ortografie”. II. Observații cu privire la textele propunerii Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare legislative constituțională, Curtea a constatat că prin regle- Pentru respectarea exigențelor de tehnică legisla - mentarea acestora au fost impuse o serie de criterii tivă, este necesară utilizarea unei terminologii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a specifice limbajului normativ și stilului juridic, prin căror respectare este necesară pentru a asigura siste - formulări concise, clare și precise, care să excludă matizarea, unificarea și coordonarea legislației, orice echivoc, luând în considerare diferitele ipoteze precum și conținutul și forma juridică adecvate ce se pot ivi în aplicarea actului normativ. De pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea aces - asemenea, este recomandată evitarea enunțurilor am - tor norme concură la asigurarea unei legislații care bigue, prea generale, care pot da loc unor interpretări respectă principiul securității raporturilor juridice, neunitare a textelor, reformularea exprimărilor având claritatea și previzibilitatea necesară.” defectuoase, eliminarea aspectelor neconcordante, La titlu, referitor la sintagma „parteneriatul precum și înlăturarea repetițiilor inutile care afec- civil”, în statele membre ale Uniunii Europene, tează estetica exprimării și prejudiciază stilul juridic. denumirea acestei forme de comuniune este diferită. 14 15 Cu titlu de exemplu: Astfel, în Austria și Danemarca , poartă denu- 16 – definirea parteneriatului civil, respectiv a par- mirea de „Parteneriat înregistrat”, în Franța sunt teneriatului civil informal prin sintagma „o relație de reglementate atât parteneriatul neînregistrat comuniune civilă” este tautologică, fiind necesară (concubinajul), cât și parteneriatul înregistrat revederea normelor; (PACS – pactul civil de solidaritate), în Germania – utilizarea sintagmelor „Toate formele de vio- este reglementat Parteneriatul de viață, prevăzut de lență între parteneri”, respectiv „Toate formele de Legea privind parteneriatul de viață (Eingetragene 17 discriminare, directă sau indirectă”, prin gradul mare Lebenspartnerschaftsgesetz ), din 16 februarie 2001. de generalitate al înțelesului acestora, face ca normele Având în vedere faptul că în cuprinsul propunerii să fie insuficient de clare, ceea ce afectează accesi - legislative sunt articole în care sunt definiți termeni și bilitatea și predictibilitatea acestora; expresii, cum ar fi, cu titlu de exemplu, art. 2 și art. 3 – expresia „sub formă de o singură bază de date alin. (1), pentru rigoare normativă, definițiile trebuie să fie grupate într-un singur articol, a cărui parte electronică centralizată națională” este insuficient introductivă să aibă următoarea redactare: de clară; „Art….. – În înțelesul prezentei legi, termenii și – la art. 33 alin. (2) lit. b) este vorba despre expresiile de mai jos au următoarele semnificații: „schimbarea (…) prenumelor partenerilor civili”, a) … ;”. deși la art. 16 este reglementată doar ipoteza schim- Prin consacrarea legislativă a parteneriatului civil, bării numelui de familie, nu și cea a prenumelui. De a cărui figură juridică, reglementată în normele din altfel, ipoteza schimbării numelui de familie este prezenta propunere, este similară cu cea a familiei, prevăzută și de art. 22 alin. (5); se ajunge în situația în care să existe două instituții – la art. 40 alin. (1) se face trimitere tot la art. 40, necorelare care are drept consecință echivocul în 14 Potrivit Legii parteneriatelor înregistrate (Eingetragene aplicarea actului normativ, iar alin. (2) cuprinde Partnerschaftgesetz) – EPG, din 30 decembrie 2009, https://www. exprimarea tautologică: „dreptul de a lua decizii ris.bka.gv.at/Ergebnis.wxe?Abfrage=Bundesnormen&Kundmac urgente privind luarea…”. hungsorgan=&Index=&Titel=epg&Gesetzesnummer=&VonArti În ceea ce privește criteriile de claritate, precizie, kel=&BisArtikel=&VonParagraf=&BisParagraf=&VonAnlage= &BisAnlage=&Typ=&Kundmachungsnummer=&Unterzeichnu previzibilitate și predictibilitate pe care un text de ngsdatum=&FassungVom=18.07.2011&Nor. lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constitu- 15 În conformitate cu Legea nr. 372/1989 privind parte ne ria - țională, prin Decizia nr. 26/2012 a constatat că, tele înregistrate, http://www.qrd.org/qrd/world/europe/denmark/ registered.partnership.act.with.amendment. potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, repu - 16 În Codul civil (Cartea I, Titlul XIII – Despre pactul civil de blicată, cu modificările și completările ulterioare, solidaritate și despre concubinaj, https://www.legifrance.gouv.fr/ „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent affichCode.do?idArticle=LEGIARTI000006428463&idSectionT și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje A=LEGISCTA000006136536&cidTexte=LEGITEXT00000607 0721&dateTexte=20111026. obscure sau echivoce”, iar potrivit art. 36 alin. (1) 17 http://www.gesetze-im-internet.de/englisch_lpartg/englisch_ din aceeași lege, „actele normative trebuie lpartg.html.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 25 Studii, opinii, informări juridice aproape identice. Astfel, s-ar putea ajunge la Simpla evocare a principiilor pe care se bazează o confuzie între drepturile și obligațiile izvorâte din parteneriatul civil, fără ca acestea să fie definite sau relațiile matrimoniale cu cele din parteneriatele să fie utilizată norma de trimitere la actele normative civile. De altfel, la art. 36 alin. (4) este prevăzut că din materia discriminării, face ca norma să fie „partenerii civili au aceleași drepturi procedurale și insuficient de clară, fiind necesară revederea acesteia, statut în toate instanțele și procedurile administrative iar la alin. (2), pentru precizia normei, este necesară precum cuplurile căsătorite”. reformularea expresiei „sunt supuse reglementărilor Referitor la ipoteza asimilării drepturilor parte - existente cu privire la violența domestică”, astfel nerilor civili cu cele ale cuplurilor căsătorite, în con - încât normele vizate să fie exprimate în mod expres; siderentele Deciziei Curții Constituționale nr. 580/ la alin. (3), definiția termenului „discriminare” din 18 2016 s-a stabilit că „În anul 1991, când Consti tuția art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/ a fost adoptată, căsătoria era privită în România în 2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor accepțiunea sa tradițională, de uniune între un formelor de discriminare, republicată nu conține bărbat și o femeie. Această idee este susținută de interdicția discriminării pe criteriul coabitării între evoluția ulterioară a legislației în materia dreptului persoane de același sex sau de sexe diferite, ci pe alte familiei din România, precum și de inter pretarea criterii. sistematică a normelor constituționale de referință. Pentru realizarea unității terminologice, termenul „registrator” trebuie corelat cu sintagma „funcțio - Astfel, art. 48 din Constituție definește instituția narii registratori” utilizată la art. 32 alin. (2). căsătoriei în corelație cu protecția copiilor, Soluția legislativă conform căreia „parteneriatul deopotrivă «din afara căsătoriei» și «din căsătorie». civil nu poate fi încheiat de o persoană care nu este Este evidentă, deci, componenta biologică ce a cetățean român sau care este cetățean străin cu fundamentat concepția legiuitorului constituant în reședința în România de mai puțin de un an” nu este privința căsătoriei, fiind fără îndoială că aceasta a argumentată în instrumentul de motivare și prezen- fost privită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, tare al prezentei propuneri legislative. Totodată, prin câtă vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent aplicarea respectivei norme, se poate crea o situație dacă este în căsătorie sau în afara ei, se pot naște discriminatorie pentru cetățenii statelor membre ale copii.” Uniunii Europene. Totodată, propunerea legislativă conține norme Pentru rigoare normativă, este necesară eliminarea prin care se asimilează situații diferite din cadrul sintagmei „fiind aplicabile dispozițiile prezentei legi parteneriatului civil cu situații similare stabilite pentru privind anularea parteneriatului civil”. regimul matrimonial de Legea nr. 287/2009 privind Pentru o exprimare specifică stilului normativ, Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, sintagma „registratorul stabilește” trebuie înlocuită după cum urmează: art. 30, art. 42 alin. (2), art. 49 prin sintagma „registratorul, ca urmare a verificării alin. (3), art. 53, art. 54, art. 56 alin. (1), art. 57 prevăzută la art. 15, constată” iar expresia „scrie o alin. (1), art. 58 alin. (1), art. 59 alin. (1), precum și notă în acest sens în cererea lor” trebuie înlocuită cu art. 64. expresia „consemnează pe cererea acestora rezul - Pentru rigoare normativă, este necesar să fie tatul verificării”. prevăzută în mod expres și competența teritorială a Ipoteza potrivit căreia „persoanele care intențio- instanței, precum și faptul dacă este aplicabilă com - nează să încheie parteneriatul civil vor preciza în petența teritorială alternativă prevăzută de art. 113 cererea lor numele de familie ales”, poate crea alin. (1) pct. 1 și 2 din Legea nr. 134/2010 privind aparența că persoanele care încheie un parteneriat Codul de procedură civilă, republicată, cu modifi- civil constituie o familie, ceea ce contravine dispozi - cările ulterioare. Pentru o exprimare specifică stilului normativ, 18 „(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se termenul „menționate” trebuie înlocuit prin „prevă - înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe zute”. Totodată, sintagma „al prezentei legi” trebuie bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, eliminată, ca inutilă, iar în redactarea propusă, norma convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie de la alin. (2) are caracter retroactiv, astfel încât este defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect necesară revederea acesteia. restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, În text se utilizează, cu același sens, termeni în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul precum „gen” și „sex”, redactarea este insuficient politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale de clară, ceea ce afectează predictibilitatea normei. vieții publice”.

26 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

țiilor art. 258 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, „Atribuțiile de stare civilă se îndeplinesc de consiliile republicată, cu modificările ulterioare, potrivit căruia județene, respectiv de Consiliul General al Munici - „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită piului București, de serviciile publice comunitare între soți, pe egalitatea acestora, precum și pe locale de evidență a persoanelor, în unitățile dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creș - administrativ-teritoriale unde acestea sunt consti- terea și educarea copiilor lor”. tuite, precum și de ofițerii de stare civilă din cadrul De altfel, norma nu se corelează nici cu art. 33 primăriilor unităților administrativ-teritoriale în care alin. (1) lit. a), care face referire la „numele convenit nu funcționează servicii publice comunitare locale de la încheierea parteneriatului civil”. evidență a persoanelor.” Denumirea marginală, „Retragerea înregistrării La partea introductivă a art. 33 alin. (1) sintagma intenției de a încheia un parteneriat civil” nu se „se înregistrează pentru înregistrarea de bază” este corelează cu textul art. 18, potrivit căruia „… respec - tautologică, fiind necesară revederea normei; prezen- tiva cerere de a încheia un parteneriat civil se ta observație și pentru partea introductivă a alin. (2), consideră retrasă”. în ceea ce privește sintagma „se înregistrează ca La art. 19, pentru rigoare normativă, denumirea înregistrări”. marginală trebuie reformulată, astfel: „Locul înche - La art. 34 pentru rigoare normativă, soluția ar ierii parteneriatului civil”; iar la alin. (1), se reco- trebui să vizeze ipoteza rectificării, și nu a corectării. mandă revederea normei, deoarece nu este clar La art. 35 alin. (3), este necesară eliminarea nor - înțe lesul sintagmei „incintă oficială a primăriei”. mei, deoarece ipoteza este prevăzută și la art. 66. Expresia „ambele persoane care intenționează să Totodată, semnalăm o lipsă de unitate terminologică, încheie un parteneriat civil sunt prezente în per - având în vedere faptul că la alin. (1) se vorbește de soană” este tautologică, fiind improprie stilului nor- „extrasele cu privire la faptele înregistrate în mativ. Ca urmare, se recomandă revederea normei. Registru”, iar la alin. (4) de „extrasul din Registru”. Pentru rigoarea exprimării, sintagma „declarație Prin gradul mare de generalitate al expresiei de consemnare acordului partenerilor” trebuie înlo - „aceleași drepturi procedurale și statut în toate cuită cu sintagma „declarație de consemnare a instanțele și procedurile administrative”, norma este acordului partenerilor”. insuficient de clară, ceea ce afectează accesibilitatea Pentru unitate terminologică cu art. 12 alin. (1), și predictibilitatea acesteia. Ca urmare, este necesară expresia „în conformitate cu articolele 8-11 din dezvoltarea textului, astfel încât să fie prevăzute în prezenta lege” trebuie înlocuită cu expresia „încheiat mod expres statutul și drepturile procedurale vizate. cu încălcarea prevederilor art. 8-11”. Cu titlu de exemplu, la pct. 37 din considerentele Totodată, pentru a se evita dubla reglementare, Deciziei Curții Constituționale nr. 562/2017, s-a se recomandă ca norma să se coreleze și cu art. 7 stabilit că „deosebirea de tratament juridic între alin. (3), care conține o soluție similară, referitoare soțul/fostul soț al suspectului sau inculpatului, pe la posibilitatea oricărei persoane interesate de a de o parte, respectiv persoanele care au stabilit solicita instanței să constate nulitatea unui parteneriat relații asemănătoare acelora dintre soți, în cazul în civil. care conviețuiesc ori nu mai conviețuiesc cu sus- Expresia „Registrul parteneriatelor civile, denu - pectul sau inculpatul, pe de altă parte, din pers- mit în continuare Registrul” este inutilă, deoarece pectiva reglementării dreptului de a refuza să reiterează expresia prevăzută deja la art. 22 alin. (4), declare în calitate de martori în procesul penal, este iar la alin. (2), expresia „prevederile legale privind discriminatorie, nefiind justificată în mod obiectiv și protecția datelor cu caracter personal se aplică rezonabil, de vreme ce norma procesual penală corespunzător” este improprie stilului normativ, fiind criticată nu păstrează un raport rezonabil de pro- necesară reformularea textului, astfel încât să fie porționalitate între mijloacele folosite și scopul avut prevăzute în mod expres normele vizate. în vedere. Dreptul la „viața de familie”, în cazul La art. 32 alin. (1) norma este eliptică, deoarece persoanelor care au relații asemănătoare acelora nu conține ipoteza în care într-o unitate administrativ- dintre soți ori au avut relații asemănătoare acelora teritorială nu sunt constituite servicii publice comu - dintre soți cu suspectul sau inculpatul este necesar a nitare locale de evidență a persoanelor. fi protejat, în materie penală, într-un mod similar Norma ar putea să se coreleze cu soluția legisla - cuplurilor legal constituite, având în vedere identi - tivă din art. 3 alin. (1) din Legea nr. 119/1996 cu tatea de rațiune a reglementării normei procesual privire la actele de stare civilă, republicată, cu modi - penale criticate în ipotezele menționate. În același ficările și completările ulterioare, potrivit căruia timp, Curtea reține că, în măsura în care nu vor fi

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 27 Studii, opinii, informări obligate să dea declarații în calitate de martor în fixat pentru pronunțarea deciziei fiind data de procesul penal, persoanele care au relații asemă- 24 aprilie 2018. nătoare acelora dintre soți ori au avut relații Prin urmare, având în vedere că, în considerentele asemănătoare acelora dintre soți cu suspectul sau Deciziei nr. 1018/2010, Curtea Constituțională a sta- inculpatul au, totuși, facultatea de a da astfel de tuat că „adoptarea de către legiuitor a unor norme declarații, renunțând la dreptul lor, în acest fel fiind contrare celor hotărâte într-o decizie a Curții Con- asigurat și interesul public de a se exercita în mod stituționale,[…] încalcă Legea fundamentală”, res- eficient acțiunea penală.” pec tiva intervenție legislativă ar fi trebuit să fie Referitor la ipoteza încredințării, de către un pă - promovată ulterior pronunțării deciziei în speța rinte care exercită tutela față de un copil, a „respon - evocată mai sus. sabilităților, parțial sau în întregime, partenerului Soluția legislativă de abrogare generică a actelor civil”, prin această operațiune juridică, partenerul normative contrare prezentei propuneri este impro- civil ar căpăta aceleași drepturi ca ale tutorelui, indi - prie stilului normativ, fiind necesar să fie prevăzute în ferent dacă îndeplinește sau nu condițiile prevăzute mod expres normele vizate a fi abrogate. de art. 113 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, repu - La art. 68, se recomandă eliminarea acesteia ca blicată, cu modificările ulterioare. Pentru caracterul inutilă deoarece, de lege lata, art. 12 alin. (1) din complet al normei propuse, în mod similar dreptului Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și de abitație al soțului supraviețuitor, respectiv dreptului completările ulterioare, stabilește că legile „intră în special de moștenire al soțului supraviețuitor asupra vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul mobilierului și obiectelor de uz casnic, astfel cum sunt Oficial al României, Partea I, sau la o dată ulte- acestea reglementate la art. 973 și 974 din Legea rioară prevăzută în textul lor”. nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, este necesar să se prevadă condițiile care trebuie AVIZ îndeplinite pentru ca partenerul supraviețuitor să referitor la propunerea legislativă bene ficieze de aceste drepturi. privind abrogarea alineatelor (3) şi (4) ale Pentru claritatea normei propuse se va preciza art. 25 din Legea nr. 312 din 28 iunie 2004 faptul că, în mod similar cu dreptul de moștenire al privind Statutul Băncii Naţionale a României soțului supraviețuitor, pentru ipoteza donațiilor co - mune (făcute de dispunător ambilor parteneri, în Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea comun), în concurs cu oricare din clasele de moște - legislativă, pentru următoarele considerente: nitori legali, partenerul supraviețuitor trebuie să vină Dispoziţiile propuse spre abrogare reprezintă la moștenire numai în cota succesorală care trebuie transpunerea, în legislaţia naţională, a principiului prevăzută, astfel cum s-a arătat anterior, aplicată protecţiei legale a autorităţii de supraveghere, asupra jumătății care a aparținut partenerului decedat. consacrat prin Principiile de bază pentru o suprave - Referitor la dreptul la pensie de urmaș al parte - ghere bancară eficientă, emise de Comitetul de la nerului supraviețuitor, prin Hotărârea Curții de Justiție Basel, revizuite în anul 2012. a Comunităților Europene în cauza C/267/06 Tadao În cadrul Principiului 2 – „Independenţă, respon- Maruko/Versorgungsanstalt der deutschen Bühnen, sabilitate, resurse şi protecţia legală pentru supra ve - publicată în JOUE nr. C128 din 24.05.2008, s-a decis ghetori” din cadrul documentului menţionat anterior, că un partener de viață de același sex poate avea sunt prevăzute cerinţele pentru asigurarea protecţiei dreptul la o pensie de soț supraviețuitor acordat în legale a supraveghetorului şi a personalului acestuia, cadrul unui sistem de asigurare profesională. în legătură cu îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii Instanța națională trebuie să verifice dacă un partener cu bună credinţă şi fără neglijenţă a atribuţiilor de de viață supraviețuitor se află într-o situație asemă - supraveghere prudenţială, precum şi pentru asigu- nătoare celei a unui soț beneficiar al pensiei de urmaș rarea protecţiei legale sub aspectul cheltuielilor de în cauză. judecată aferente litigiilor specifice, decurgând din Cu privire la intenția de abrogare a art. 277 din desfăşurarea acestei activităţi. Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările Procedura de conformare a cadrului legislativ ulterioare, precizăm că, în prezent, Curtea Constitu - naţional la Principiile de la Basel se realizează în ca - țională analizează excepția de neconstituționalitate drul evaluărilor Programului Băncii Mondiale şi al referitoare la același articol, ridicată în cauza ce Fondului Monetar Internaţional de evaluare a sec- formează obiectul Dosarului nr. 78D/2016, termenul torului financiar (FSAP).

28 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

Orice modificare şi/sau completare adusă membre referitoare la etichetarea și prezentarea pro - Statutului BNR presupune, în mod obligatoriu, duselor alimentare, precum și la publicitatea acestora. derularea procedurii de consultare prealabilă a În acest context, propunerea legislativă ar urma să Băncii Centrale Europene, conform dispoziţiilor reglementeze un domeniu deja instituit prin dispoziții art. 127 alin. (4) din Tratatul privind funcţionarea interne şi europene, ceea ce contravine art. 16 Uniunii Europene şi art. 2 alin. (1), liniuţa a 3-a din alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu Decizia nr. 98/415/CE a Consiliului din 29 iunie 1998 modificările şi completările ulterioare, precum și privind consultarea Băncii Centrale Europene de art. 148 alin. (2) din Constituția României, repu- către autorităţile naţionale cu privire la proiectele de blicată. reglementare, cu referire la orice aspect care priveşte În actuala redactare, propunerea legislativă nu organizarea şi/sau funcţionarea băncilor centrale poate fi promovată întrucât intervențiile legislative naţionale. propuse sunt deficitare și din punctul de vedere al Având în vedere considerentele expuse, propune - tehnicii legislative. Astfel, se constată că aceasta nu rea legislativă nu poate fi adoptată. respectă dispozițiile art. 24 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, AVIZ potrivit cărora soluțiile propuse trebuie să acopere referitor la propunerea legislativă întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă privind comercializarea produselor alimentare obiectul de reglementare. În acest context, remarcăm care conțin o proporție mai mică de 95% faptul că textul este foarte restrâns, rezumându-se de origine animală doar la două articole, deși ar urma să reglementeze un domeniu complex, și anume acela al comercia- Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea lizării produselor alimentare. legislativă, pentru următoarele considerente: Mai mult decât atât, un act normativ trebuie să Soluțiile preconizate instituie paralelisme ale îndeplinească anumite cerințe de claritate și previ - cadrului de reglementare privind comercializarea zibi litate, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie produselor alimentare, stabilite atât prin acte juridice suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. europene, cât și prin acte normative interne. Pornind de la titlul propunerii legislative, sem- Actele juridice europene sunt obligatorii pentru nalăm că redarea este defectuoasă, întrucât sintagma fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul „de origine animală” este insuficient de clară, putând care trebuie atins, potrivit art. 288 din Tratatul însemna inclusiv deșeuri ce provin de la animale. privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), Ar fi fost necesar ca propunerea legislativă parte constitutivă a Tratatului de la Lisabona. să respecte dispozițiile art. 13, 14 și 16 din Legea Totodată, reținem și principiul fundamental al prio- nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple- rității dreptului european, consacrat de-a lungul tările ulterioare, referitoare la integrarea acesteia în timpului de Curtea de Justiție Europeană de la ansamblul legislației, unicitatea reglementării în Luxemburg, reiterat și de prevederile constituționale materie și evitarea paralelismelor. ale art. 148 alin. (2). În Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, Curtea Obiectul propunerii legislative este deja regle- Constituțională a reținut faptul că „în jurisprudența men tat și în acte normative interne, respectiv în: sa, s-a mai pronunțat cu privire la critici de neconsti- – Legea nr. 321/2009 privind comercializarea tuționalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Consti - produselor alimentare, republicată; tuție prin prisma încălcării Legii nr. 24/2000. Astfel, – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2001 în privința incidenței normelor de tehnică legislativă privind reglementarea producției, circulației și co- în cadrul controlului de constituționalitate, Curtea a mer cializării alimentelor, republicată, cu modifi cările mai arătat că deși ele „nu au valoare constituțională, și completările ulterioare; [...] prin reglementarea acestora legiuitorul a impus – Hotărârea Guvernului nr. 106/2002, cu modifi - o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea că rile şi completările ulterioare. oricărui act normativ, a căror respectare este nece- Etichetarea produselor alimentare este prevăzută sară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și în Hotărârea Guvernului nr. 106/2002 privind coordonarea legislației, precum și conținutul și forma etichetarea alimentelor, cu modificările și comple - juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, tările ulterioare, care transpune Directiva 2000/13/CE respectarea acestor norme concură la asigurarea a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mar - unei legislații care respectă principiul securității tie 2000 privind armonizarea legislațiilor statelor raporturilor juridice, având claritatea și previzibili-

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 29 Studii, opinii, informări tatea necesară” (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, Astfel, potrivit dispozițiilor art. 62 teza întâi din Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012, Decizia nr. 447 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și 29 noiembrie 2013 sau Decizia nr. 448 din 29 oc - completările ulterioare, dispoziţiile actului modi - tombrie 2013). De aceea, «nerespectarea normelor ficator, în speță Legea nr. 275/2017, s-au integrat de de tehnică legislativă determină apariția unor la data intrării sale în vigoare în actul normativ de situații de incoerență și instabilitate, contrare bază, respectiv în Ordonanța Guvernului nr. 23/2017, principiului securității raporturilor juridice în intervenţiile ulterioare de modificare şi/sau com ple - componenta sa referitoare la claritatea și previ - tare trebuind a fi făcute prin raportare la actul zibilitatea legii» (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 normativ de bază. și Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013)”. În acest sens, propunerea trebuia să aibă în vedere modificarea expresă a prevederilor din Ordonanța AVIZ Guvernului nr. 23/2017, astfel cum acestea au fost referitor la propunerea legislativă pentru modificate și completate prin Legea nr. 275/2017, abrogarea Legii nr. 275 din 27 decembrie 2017 și nu abrogarea legii de aprobare a ordonanţei. pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. Pe de altă parte, în raport de obiectul reglementării 23/2017 privind plata defalcată a TVA propuse, este necesară existenţa unui studiu de impact, prin care să fie argumentată necesitatea Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea măsurilor fiscale propuse. Astfel, în considerarea legislativă, pentru următoarele considerente: art. 30 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din Legea Intervențiile legislative ar avea ca finalitate invali- nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi com- darea unor măsuri care „au creat sarcini suplimentare pletările ulterioare, prin elaborarea unui asemenea pentru structurile ANAF” și care „nu au avut impact studiu de impact pot fi estimate costurile şi bene- favorabil asupra veniturilor bugetare sau asupra ficiile aduse în plan economic şi social prin adoptarea mediului de afaceri”. reglemen tării propuse, precum şi evidenţiate dificul - Propunerea legislativă este deficitară sub aspectul tăţile care ar putea apărea în procesul de punere în respectării normelor de tehnică legislativă, precum şi practică a acesteia. Ca urmare propunerea legislativă al fundamentării riguroase a soluţiilor propuse. nu poate fi adoptată în forma propusă.

30 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

Decizii de admitere a recursului în interesul legii și pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, pronunţate de către Înalta Curte de Casaţie și Justiţie în materie civilă și de contencios administrativ, în anul 2018

Monica NEAGU Mariana COJOCARU experți Consiliul Legislativ

Având în vedere importanța practică pe care o Metrologie Legală nr. 301/2005, cu modificările şi prezintă cele două instituții procesuale – recursul în completările ulte rioare, erorile maxime tolerate pentru interesul legii și sesizarea Înaltei Curți de Casație și măsurarea vitezei sunt cerinţe metrologice aplicabile Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile numai în procedura de atestare a unui cinemometru pentru dezlegarea unei chestiuni de drept – sub de către entităţile prevăzute la art. 4 din ordinul sus- aspectul dezvoltării unitare a jurisprudenței, conti - menţionat, respectiv doar la momentul verificării şi nuăm în acest număr o sumară prezentare a deciziilor omologării aparatului. de admitere în această materie pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție în cursul anului Decizia nr. 4 din 5 martie 20182 2018, în materie civilă și de contencios administrativ. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a I. Decizii de admitere a recursului în interesul examinat sesizarea formulată de Colegiul de condu - legii cere al Curţii de Apel Cluj cu privire la interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), Decizia nr. 3 din 19 februarie 20181 raportate la cele ale art. 1 alin. (1) lit. b) din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea examinare sesizarea formulată de Colegiul de tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe conducere al Curţii de Apel Bacău cu privire la reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată interpretarea dispoziţiilor art. 3.1.1 lit. c) din Norma cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, de metrologie legală NML 021-05 „Aparate pentru cu modificările şi completările ulterioare, în sensul măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor stabilirii subiectului activ al contravenţiei ce constă (cinemometre)”, aprobată prin Ordinul directorului în fapta de a circula fără rovinietă valabilă, în cazul general al Biroului Român de Metrologie Legală în care se face dovada, cu un înscris înregistrat cu nr. 301/2005, cu modificările şi completările ulte - dată certă la o instituţie publică, că vehiculul a fost rioare, în sensul dacă acestea se aplică la momentul înstrăinat anterior datei constatării contravenţiei. constatării contravenţiei, în urma măsurării vitezei Admițând recursul în interesul legii, Înalta Curte de către operatorul radar/instanţa de judecată, în de Casație și Justiție a stabilit că în interpretarea şi cursul soluţionării plângerii contravenţionale, ori se aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), aplică doar la momentul verificării şi omologării raportat la art. 7 şi art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordo - aparatului radar de către serviciul de metrologie nanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea legală. tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe Analizând chestiunea supusă examinării, instanța reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată supremă a admis recursul în interesul legii şi, în con - cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002, secinţă, a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispo - cu modificările şi completările ulterioare, în cazul ziţiilor pct. 3.1.1 din Norma de metrologie legală NML transmiterii dreptului de proprietate asupra vehicu- 021-05 „Aparate pentru măsurarea vitezei de circu - lului, fostul proprietar pierde calitatea de utilizator şi laţie a autovehiculelor (cinemo metre)”, aprobată prin de subiect activ al contravenţiei constând în fapta de Ordinul directorului general al Biroului Român de a circula fără rovinietă valabilă, iar dovada

1 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 423 2 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 17 mai 2018. din 7 mai 2018.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 31 Studii, opinii, informări transmiterii dreptului de proprietate se face potrivit nistrare Fiscală, prin direcţiile generale regionale ale dreptului comun. finanţelor publice, împotriva administratorului unei societăţi înregistrate în registrul comerţului, în Decizia nr. 5 din 5 martie 20183 situaţia în care s-a dispus achitarea acestuia pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în exa - săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea minare recursul în interesul legii formulat de Colegiul nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea eva- de conducere al Curţii de Apel Suceava privind ziunii fiscale, cu modificările ulterioare, în sensul de competenţa de soluţionare în primă instanţă a litigiilor a se determina dacă acţiunile având acest obiect sunt având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care în competenţa instanţei de contencios administrativ şi beneficiază cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii fiscal sau în competenţa instanţei civile. publici cu statut special la trecerea în rezervă sau Admițând recursul în interesul legii, instanța direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din supremă a stabilit că în interpretarea şi aplicarea capitolul II al anexei nr. VII din Legea nr. 284/2010, unitară a dispoziţiilor art. 94 pct. 1 lit. k), art. 95 respectiv prematuritatea/admisibilitatea acţiunilor pct. 1 şi art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă, având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care precum şi art. 281 din Legea nr. 207/2015 privind beneficiază cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii Codul de procedură fiscală, cu modificările şi publici cu statut special la trecerea în rezervă sau completările ulterioare, respectiv art. 10 alin. (1) din direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu capitolul II al anexei nr. VII din Legea nr. 284/2010 modificările şi completările ulterioare, competenţa formulate în perioada de suspendare a exerciţiului materială de soluţionare a acţiunilor în despăgubiri dreptului la acordarea de ajutoare/inde mni zaţii. formulate de Agenţia Naţională de Administrare Instanța supremă a admis recursul în interesul Fiscală, prin direcţiile generale regionale ale finan - legii şi, în consecinţă, a stabilit că litigiile având ca ţelor publice, împotriva administratorului unei obiect acordarea ajutoarelor salariale de care societăţi înregistrate în registrul comerţului, în situ - beneficiază cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii aţia în care s-a dispus achitarea acestuia pentru publici cu statut special la trecerea în rezervă sau săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 6 din Legea direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare, revine nr. 284/2010 sunt de competenţa în primă instanţă a instanţei civile. secţiilor/completurilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă, respectiv raportat la calitatea de Decizia nr. 8 din 19 martie 20185 funcţionar public a reclamanţilor, a secţiilor/comple - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în exa- turilor specializate de contencios administrativ, iar minare sesizarea formulată de Colegiul de conducere acţiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor al Curţii de Apel Ploieşti referitor la următoarele salariale de care beneficiază cadrele militare, probleme de drept: poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special la – dacă încălcarea dispoziţiei legale prevăzute de trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guver - în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 introduse în publice, republicată, cu modificările şi completările perioada de suspendare a exerciţiului dreptului la ulterioare – prin neconsemnarea în procesul-verbal acordarea de ajutoare/indemnizaţii sunt prematur (I) a sancţiunii complementare a suspendării drep - formulate. tului de a conduce, (II) a intervalului de timp (conţinutul concret al sancţiunii complementare) în Decizia nr. 7 din 19 martie 20184 care este suspendat dreptul de a conduce şi (III) a Instanța supremă a luat în examinare recursul în temeiului juridic – este sancţionată cu nulitatea interesul legii formulat de Colegiul de conducere al parţială a procesului-verbal şi atrage anularea Curţii de Apel Alba Iulia vizând stabilirea compe- inclusiv a menţiunilor privind măsura reţinerii tenţei materiale de soluţionare a acţiunilor în permisului de conducere, nulitate ce nu poate fi despăgubiri formulate de Agenţia Naţională de Admi - înlăturată, sau este suficientă numai consemnarea măsurii tehnico-administrative a reţinerii permisului 3 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 30 mai 2018. 4 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 5 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 501 din 15 iunie 2018. din 19 iunie 2018.

32 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări de conducere pentru valabilitatea procesului-verbal, Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu inclusiv cu privire la măsura complementară de modificările şi completările ulterioare. suspendare, durată şi temei juridic; Examinând cererea formulată de Colegiul de – dacă încălcarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din conducere al Curţii de Apel Braşov, instanța supremă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că, în prin raportare la interesul ocrotit, poate fi invocată interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor de instanţă, este sancţionată cu nulitatea absolută sau art. 23 alin. (3) şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. relativă şi este o nulitate procedurală, ce poate sau 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jan - nu poate fi înlăturată, sau este o nulitate materială. darmeriei Române, cu modificările şi completările Instanța supremă a admis recursul în interesul ulterioare, art. 20 din Legea nr. 121/1996 privind legii şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor aplicarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanţa Militari, cu modificările ulterioare, art. 15 alin. (2) şi de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circu- (3), art. 16, art. 17 şi art. 18 din Ordonanţa Guver- laţia pe drumurile publice, republicată, cu modi- nului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi ficările şi completările ulterioare, neconsemnarea, în funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru cuprinsul procesului-verbal de constatare şi sancţio - situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi nare a contravenţiei, a sancţiunii complementare a completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de şi completările ulterioare, raportat la art. 2 alin. (2) timp în care acesta este suspendat şi a temeiului teza întâi, art. 5 alin. (1) lit. f) şi g) şi art. 109 din juridic este sancţionată cu nulitatea relativă parţială Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor a procesului-verbal, condiţionată de producerea unei publici, republicată, cu modificările şi completările vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin ulterioare, şi art. 1, art. 4-6 din Legea nr. 80/1995 anularea măsurii privind reţinerea permisului de privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi conducere. completările ulterioare, sunt de competenţa instan - ţelor de contencios administrativ litigiile având ca Decizia nr. 10 din 16 aprilie 20186 obiect drepturile băneşti solicitate de jandarmii din Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită cadrul inspectoratului de jandarmi judeţean şi pom- cu soluționarea recursului în interesul legii formulat pierii din cadrul Inspectoratului General pentru de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov Situaţii de Urgenţă, personal militar având statutul vizând problema de drept referitoare la stabilirea de cadre militare (ofiţeri, maiştri militari şi subo- naturii litigiilor având ca obiect drepturi băneşti fiţeri) care îşi desfăşoară activitatea în baza unor (gradaţia corespunzătoare vechimii în serviciu sau raporturi de serviciu, specifice funcţionarilor publici norma de hrană) solicitate de jandarmii din cadrul cu statut special. inspectoratului de jandarmi judeţean şi pompierii din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Decizia nr. 11 din 16 aprilie 20187 Urgenţă, categorii de personal cu grad militar care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în exa- nu au încheiate contracte individuale de muncă, minare recursul în interesul legii declarat de Colegiul respectiv, dacă acestea sunt litigii de contencios de conducere al Curţii de Apel Braşov referitor la administrativ sau litigii de muncă; stabilirea compe - următoarea problemă de drept: dacă în interpretarea tenţei materiale şi funcţionale a primei instanţe în dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul soluţionarea acestor litigii, în funcţie de aprecierea de procedură civilă, efectele suspendării executării statutului de cadru militar al reclamanţilor, ca fiind silite prin poprirea înfiinţată asupra conturilor supus unui raport de serviciu specific funcţionarilor bancare se întind numai asupra obligaţiilor ce revin publici cu statut special, conform art. 5 alin. (1) lit. f) terţului poprit în ce priveşte sumele cu scadenţă din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţiona - viitoare, existente la data adresei de înfiinţare a rilor publici, republicată, cu modificările şi comple - popririi, sau şi asupra sumelor ce reprezintă încasări tările ulterioare, raportat la art. 109 din Legea viitoare, ulterioare suspendării, care nu existau la nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu data adresei de înfiinţare a popririi. modificările şi completările ulterioare, sau unui Instanța supremă a admis recursul în interesul raport atipic de muncă, conform art. 278 alin. (2) din legii şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea unitară

6 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 7 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2018. din 21 mai 2018.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 33 Studii, opinii, informări a dispoziţiilor art. 784 alin. (1) teza a doua din Codul privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. de procedură civilă, suspendarea urmăririi silite prin 16 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind poprire bancară înlătură obligaţia terţului poprit de regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu a indisponibiliza şi încasările, în contul debitorului modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu poprit, ulterioare suspendării. modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă descrierea insuficientă a faptei echi - Decizia nr. 12 din 14 mai 20188 valează cu lipsa menţiunilor privind fapta săvârşită, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul atrăgând astfel nulitatea absolută a procesului- competent să judece recursul în interesul legii a luat verbal de contravenţie (art. 17) sau echivalează cu în examinare recursul în interesul legii declarat de neîndeplinirea cerinţei privind descrierea faptei Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj referitor contravenţionale şi atrage nulitatea relativă a actului la interpretarea dispoziţiilor Legii nr. 165/2013 pri - de constatare (art. 16). vind măsurile pentru finalizarea procesului de Instanța supremă a admis recursul în interesul legii restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea şi aplica - preluate în mod abuziv în perioada regimului comu - rea dispoziţiilor art. 16 şi 17 din Ordonanţa Guver nului nist în România, cu modificările şi completările nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, ulterioare (Legea nr. 165/2013), referitoare la posibi- aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. litatea acordării în compensare, pentru imobilele 180/2002, cu modificările şi comple tările ulterioare, preluate abuziv, şi a altor bunuri decât cele înscrise descrierea insuficientă a faptei echi valează cu neînde - pe lista bunurilor întocmită în conformitate cu plinirea cerinţei privind descrierea faptei contraven- dispoziţiile art. 221 alin. (5) din Normele de aplicare ţionale şi atrage nulitatea relativă a procesului-verbal a Legii nr. 165/2013, aprobate prin Hotărârea de constatare a contravenţiei, potrivit dispoziţiilor Guvernului nr. 401/2013 (Normele de aplicare a art. 16 din Ordonanţa Guver nului nr. 2/2001. Legii nr. 165/2013), astfel cum au fost completate prin Hotărârea Guvernului nr. 89/2014. Decizia nr. 17 din 17 septembrie 201810 Instanța supremă a admis recursul în interesul Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul legii și a stabilit că în interpretarea şi aplicarea competent să judece recursul în interesul legii a luat unitară a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea în examinare recursul în interesul legii formulat de nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea Colegiul de conducere al Curţii de Apel Suceava procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, privind interpretarea dispoziţiilor art. 129 alin. (2) a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada pct. 2, art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), regimului comunist în România, cu modificările şi art. 131, art. 136 alin. (1) și art. 200 alin. (2) din completările ulterioare, coroborate cu art. 221-223 Codul de procedură civilă, în sensul de a stabili dacă din Normele de aplicare a Legii nr. 165/2013, apro - necompetenţa materială procesuală a secţiei/comple- bate prin Hotărârea Guvernului nr. 401/2013, astfel tului specializat este o excepţie de ordine publică sau cum au fost completate prin Hotărârea Guvernului privată. nr. 89/2014, pot fi acordate în compensare şi alte Instanța supremă a admis recursul în interesul bunuri decât cele menţionate în lista întocmită de legii și a stabilit că în interpretarea şi aplicarea entitatea învestită cu soluţionarea cererii formulate unitară a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) pct. 2, în baza Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al art. 129 alin. (3), art. 130 alin. (2) şi (3), art. 131, unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 art. 136 alin. (1) și art. 200 alin. (2) din Codul de martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu procedură civilă şi ale art. 35 alin. (2) şi art. 36 modificările şi completările ulterioare, dacă per - alin. (3) din Legea nr. 304/2004, necompetenţa mate - soana îndreptăţită face dovada caracterului dispo- rială procesuală a secţiei/completului specializat este nibil al acestora. de ordine publică.

Decizia nr. 13 din 14 mai 20189 Decizia nr. 18 din 1 octombrie 201811 Avocatul Poporului a solicitat Înaltei Curți de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul Casaţie şi Justiţie examinarea sesizării formulate cu competent să judece recursul în interesul legii a luat

8 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 10 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 6 iulie 2018. nr. 872 din 16 octombrie 2018. 9 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 11 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 29 iunie 2018. nr. 965 din 14 noiembrie 2018.

34 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări

în examinare recursul în interesul legii declarat de a sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Cluj vizând interes public sau privat. stabilirea competenţei materiale de soluţionare a recursurilor declarate ca urmare a pronunţării Decizia nr. 21 din 15 octombrie 201813 Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii Constitu - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul ţionale, publicate în Monitorul Oficial al României, competent să judece recursul în interesul legii a luat Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017 împotriva hotă- în examinare recursul în interesul legii formulat de rârilor pronunţate în apel de către tribunale, în procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la dezlegarea valoare de până la 200.000 lei inclusiv. următoarei probleme de drept: Interpretarea şi Instanța supremă a admis recursul în interesul aplicarea dispoziţiilor art. 56 alin. (1) lit. d), art. 83 legii și a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea alin. (1) şi art. 86 din Ordonanţa Guvernului unitară a dispoziţiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 şi nr. 26/2000, raportate la dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 77/1994 şi art. 18 şi 23 din Ordonanţa de art. 483 din Codul de procedură civilă, competenţa urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 în ceea ce priveşte de soluţionare a recursurilor declarate împotriva dizolvarea pe cale judecătorească, pentru insolvabi - hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale, în litate, a asociaţiilor de tip P.A.S. care au fost cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în înfiinţate în temeiul Legii nr. 77/1994 şi al art. 16 din valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, pronunţării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curţii după caz. Constituţionale, publicate în Monitorul Oficial al Instanța supremă a admis recursul în interesul României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine legii şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea curţilor de apel. art. 56 alin. (1) lit. d), art. 83 alin. (1) şi art. 86 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, raportate la 12 Decizia nr. 19 din 15 octombrie 2018 prevederile art. 39 din Legea nr. 77/1994 şi ale Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul art. 18 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului competent să judece recursul în interesul legii a luat nr. 88/1997, dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. d) din în examinare sesizarea formulată de Colegiul de Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 se aplică, în ceea conducere al Curţii de Apel Bucureşti având ca obiect ce priveşte dizolvarea pe cale judecătorească, pentru interpretarea şi aplicarea unitară a legii în ceea ce insolvabilitate, asociaţiilor care au fost înfiinţate în priveşte chestiunea de drept referitoare la înţelesul temeiul art. 1 din Legea nr. 77/1994 şi art. 16 din obligaţiei de declarare a adunărilor care se desfă - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, şoară în exteriorul sau în incinta sediilor ori a după caz. imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, reglementată de dispoziţiile art. 3 prima teză Decizia nr. 23 din 12 noiembrie 201814 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfă - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul şurarea adunărilor publice, republicată, ca element competent să judece recursul în interesul legii a luat constitutiv al contravenţiilor prevăzute de dispoziţiile în examinare sesizarea formulată de procurorul art. 26 alin. (1) lit. a) şi d) din aceeaşi lege. general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Admițând recursul în interesul legii, instanța Casaţie şi Justiţie referitor la următoarea problemă de supremă a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea drept: Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 43 dispoziţiilor art. 3 prima teză din Legea nr. 60/1991 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 privind privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor răspunderea materială a militarilor, aprobată prin publice, republicată, cu referire la dispoziţiile art. 26 Legea nr. 25/1999, art. 10 alin. (1) din Legea conten - ciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi alin. (1) lit. a) şi d) din aceeaşi lege, există obligaţia completările ulterioare, şi art. 109 din Legea de declarare prealabilă a adunărilor publice, atunci nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, când adunările urmează să se desfăşoare în pieţe ori republicată, cu modificările şi completările ulte- pe căile publice (drum public, parte carosabilă şi rioare, în ceea ce priveşte instanţa de contencios trotuar) sau în alte locuri prevăzute de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 60/1991, situate în imediata vecinătate 13 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1081 din 20 decembrie 2018. 12 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 14 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1055 din 13 decembrie 2018. nr. 109 din 12 februarie 2019.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 35 Studii, opinii, informări administrativ (curtea de apel sau tribunalul) com - sau, după caz, a Institutului Naţional al Magis - petentă să soluţioneze litigiile care au ca obiect traturii, în unităţi din altă localitate decât cea de acţiuni în anularea deciziilor de imputare şi a domiciliu, au beneficiat de o indemnizaţie de insta - hotărârilor comisiilor de jurisdicţie a imputaţiilor, lare egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară constituite la nivelul ministerelor şi autorităţilor corespunzătoare funcţiei în care au fost încadraţi, iar, publice centrale, atunci când reclamanţii au urmat ulterior, în executarea obligaţiei prevăzute de art. 25 procedura administrativ-jurisdicţională prevăzută de alin. (1) din Legea nr. 303/2004, s-au prezentat la Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998. examenul de capacitate, au promovat examenul şi au Instanța supremă a admis recursul în interesul fost numiţi judecători sau, după caz, procurori, în legii şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi unităţi din altă localitate decât cea în care au aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 43 din Ordo - efectuat perioada de stagiu, indemnizaţia de instalare nanţa Guvernului nr. 121/1998 privind răspunde - nu se restituie. rea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, raportat la art. 109 din Legea II. Decizii privind dezlegarea unor chestiuni de nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, drept republicată, cu modificările şi completările ulte- rioare, litigiile având ca obiect acţiuni în anularea Decizia nr. 1 din 22 ianuarie 201816 deciziilor de imputare şi a hotărârilor comisiilor de Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi jurisdicţie a imputaţiilor constituite la nivelul minis - Justiţie a constat în cererea formulată de Curtea de terelor şi autorităţilor publice centrale, promovate Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi de militarii nominalizaţi de art. 7 din Ordonanţa asigurări sociale cu privire la dezlegarea următoarei Guvernului nr. 121/1998, de militarii aflaţi în misiune chestiuni de drept: dacă dispoziţiile art. 6 din cap. I în afara graniţelor ţării prevăzuţi de art. 9 din al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998 şi de funcţionarii în sensul că sporul pentru predare simultană la 2-4 publici din structura instituţiilor publice prevăzute la clase de elevi se aplică şi personalului didactic din art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998, sunt învăţământul preşcolar care îşi desfăşoară activi - de competenţa tribunalului – secţia contencios tatea cu grupa combinată compusă din grupa mică, administrativ şi fiscal. grupa mijlocie şi grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.615 din 20 de- Decizia nr. 24 din 26 noiembrie 201815 cembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în exa- României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012. minare recursul în interesul legii formulat de Colegiul Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi- de conducere al Curţii de Apel Constanţa privind zarea şi, în consecinţă, a stabilit că Dispoziţiile art. 6 interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 26 capitolul I anexa 5 din Legea nr. 63/2011 se inter- alin. (4) teza ultimă din Ordonanţa de urgenţă a pretează în sensul că sporul pentru predare simultană Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte la 2-4 clase de elevi nu se aplică şi personalului drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor didactic din învăţământul preşcolar care îşi desfă - categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată şoară activitatea cu grupa combinată compusă din cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare. cu modificările şi completările ulterioare, în cazul 17 reglementat de art. 30 alin. (1) şi (5) din Legea nr. Decizia nr. 8 din 19 februarie 2018 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procu - Sesizarea înaintată Înaltei Curți de Casație și rorilor, republicată, cu modificările şi completările Justiție a avut ca obiect solicitarea Curții de Apel ulterioare. Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în vederea pro - Instanța supremă a admis recursul în interesul nunţării unei hotărâri prealabile cu privire la urmă- legii şi, în consecinţă, a stabilit că în interpretarea şi toarele chestiuni de drept: aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 26 alin. (4) din Cum se interpretează prevederile art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 în Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cazul absolvenţilor care, la încadrarea ca procurori forma în vigoare în anul 2010, faţă de dispoziţiile imediat după terminarea studiilor superioare juridice 16 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 23 martie 2018. 15 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 46 17 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, din 17 ianuarie 2019. nr. 441 din 25 mai 2018.

36 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări art. 22 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 pri - (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vind Codul de procedură fiscală, republicată, cu cu modificările şi completările ulterioare) sau nu. modificările şi completările ulterioare, respectiv este Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - obligaţia de plată a sumei echivalente cu o cotă de zarea, stabilind că dispoziţiile art. 1 alin. (1) din 0,70% din cheltuielile pentru executarea construc - Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei ţiilor şi a lucrărilor o obligaţie fiscală? pentru pensionarii sistemului public de pensii, În caz afirmativ, este această obligaţie supusă membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi termenului de prescripţie de 5 ani prevăzut de art. 91 recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, republicată, se interpretează în sensul că în categoria cu modificările şi completările ulterioare, sau pensionarilor sistemului public de pensii (în accep - termenului general de prescripţie de 3 ani prevăzut ţiunea acestei prevederi legale) nu intră şi pensio- de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privitor la pres - narii sistemului pensiilor militare de stat (Legea cripţia extinctivă, republicat? nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi- modificările şi completările ulterioare). zarea, stabilind că în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 40 din Legea nr. 10/1995, forma în Decizia nr. 14 din 5 martie 201819 vigoare în anul 2010, coroborate cu art. 7 din Legea Sesizarea înaintată Înaltei Curți de Casație și nr. 329/2009 şi poziţia 5 din anexa nr. 1 la aceeaşi Justiție a avut ca obiect solicitarea Tribunalului lege, precum şi cu prevederile art. 21 şi 22 din Ordo - Dolj – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în nanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modi - vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru ficările şi completările ulterioare, obligaţia de plată dezlegarea următoarei chestiuni de drept: a sumei echivalente cu cota de 0,70% din cheltuielile 1. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 pentru executarea construcţiilor şi a lucrărilor alin. (7) teza a treia din anexa nr. 3 la Ordonanţa de prevăzute la art. 2 din Legea nr. 10/1995 şi pentru urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 privind înfiinţarea care se emit, în condiţiile legii, autorizaţii de constru - Administraţiei Naţionale „Apele Române”, aprobată ire este o obligaţie fiscală. cu modificări prin Legea nr. 404/2003, cu modi- În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 40 ficările şi completările ulterioare, care prevede că din Legea nr. 10/1995, forma în vigoare în anul 2010, „Hotărârea prin care se rezolvă plângerea este coroborate cu prevederile art. 91 din Ordonanţa definitivă” raportat la dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările (3) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare şi completările ulterioare, obligaţia fiscală de plată a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură a cotei prevăzute de art. 40 din Legea nr. 10/1995 se civilă, cu modificările şi completările ulterioare, de supune termenului de prescripţie de 5 ani, specific către instanţa de apel. raporturilor juridice fiscale. 2. Stabilirea naturii juridice a procesului-verbal de constatare a abaterilor de la normele de utilizare/ Decizia nr. 10 din 19 februarie 201818 exploatare a resursei reglementat de art. 6 alin. (6) Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guver - Justiţie a constat în solicitarea formulată de Curtea nului nr. 107/2002. de Apel Piteşti – Secţia I Civilă privind pronunţarea Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - unei hotărâri prealabile referitoare la următoarea zarea și, în consecință, a stabilit că: chestiune de drept: 1. Natura juridică a procesului-verbal de con sta - Modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 1 tare a abaterilor de la normele de utilizare/exploa- alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea tare a resursei reglementat de art. 6 alin. (6) din indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pensii, membri ai uniunilor de creatori legal nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei constituite şi recunoscute ca persoane juridice de Naţionale „Apele Române”, aprobată cu modificări utilitate publică, republicată, în sensul dacă în prin Legea nr. 404/2003, cu modificările şi comple - categoria pensionarilor sistemului public de pensii tările ulterioare, este aceea de act administrativ. (în accepţiunea acestei prevederi legale) intră şi 2. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 pensionarii sistemului pensiilor militare de stat alin. (7) teza a treia din anexa nr. 3 la Ordonanţa de

18 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 19 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 464 din 5 iunie 2018. nr. 322 din 12 aprilie 2018.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 37 Studii, opinii, informări urgenţă a Guvernului nr. 107/2002 raportat la Hotărârea Guvernului nr. 1.850/2006, cu modifică- dispoziţiile art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 76/2012 rile ulterioare, în sensul stabilirii: pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 – dacă perioada la care se referă art. 15 alin. (1) privind Codul de procedură civilă, cu modificările şi şi (2) din Legea nr. 200/2006, cu modificările completările ulterioare, hotărârea prin care se ulterioare, este perioada care începe exact de la data rezolvă plângerea este supusă numai căii de atac a deschiderii procedurii insolvenţei, înainte sau înapoi apelului. cu 3 luni sau această perioadă poate cuprinde oricare 3 luni calendaristice anterioare sau ulte- Decizia nr. 15 din 5 martie 201820 rioare datei deschiderii procedurii insolvenţei, cu Sesizarea înaintată Înaltei Curți de Casație și încadrarea în termenul general de prescripţie; Justiție a avut ca obiect solicitarea Curții de Apel – dacă perioada de 3 luni anterior menţionată se Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind raportează exclusiv la data deschiderii procedurii conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea insolvenţei sau se poate raporta şi la data intrării pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la angajatorului în faliment, în situaţia în care dreptul următoarea chestiune de drept: interpretarea dispozi - de administrare al angajatorului nu a fost ridicat ţiilor art. 179 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă. sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi za - completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă rea şi, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15 recuperarea sumelor plătite cu titlu de prestaţii de alin. (1) şi (2) din Legea nr. 200/2006 privind consti- asigurări sociale în temeiul unei hotărâri judecătoreşti tuirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata desfiinţate în calea de atac se poate face de casa de creanţelor salariale, cu modificările ulterioare, coro - pensii, în mod direct, prin emiterea unei decizii de borate cu prevederile art. 7 din Normele metodo - debit care să constituie titlu executoriu, în condiţiile logice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind acestui text. constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - plata creanţelor salariale, aprobate prin Hotărârea zarea şi a stabilit că, în interpretarea dispoziţiilor Guvernului nr. 1.850/2006, cu modificările ulterioare, art. 179 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind a stabilit că: sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi – perioada de maximum 3 luni, pentru care completările ulterioare, recuperarea sumelor plătite Fondul de garantare poate prelua şi plăti creanţele cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, în temeiul salariale ale angajatorului în insolvenţă, se situează unei hotărâri judecătoreşti desfiinţate în calea de în intervalul de referinţă de 3 luni imediat anterioare atac, se poate face de către casa de pensii, în mod deschiderii procedurii de insolvenţă – 3 luni imediat direct, prin emiterea unei decizii de debit, care ulterioare deschiderii procedurii de insolvenţă; constituie titlu executoriu. – perioada de 3 luni, pentru care Fondul de garantare poate prelua şi plăti creanţele salariale ale Decizia nr.16 din 5 martie 201821 angajatorului în insolvenţă, se raportează exclusiv Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus - la data deschiderii procedurii insolvenţei. tiţie a constat în solicitarea Curții de Apel Braşov – 22 Secţia contencios administrativ şi fiscal, în vederea Decizia nr. 19 din 19 martie 2018 pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi chestiunea de drept vizând interpretarea şi aplicarea Justiţie a constat în solicitarea Tribunalului Sibiu – art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 200/2006 privind Secţia I civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri constituirea şi utilizarea Fondului de garantare prealabile cu privire la următoarea chestiunea de pentru plata creanţelor salariale, cu modificările drept: dacă dispoziţiile cărţii I, titlul II, secţiunea a ulterioare, coroborat cu art. 7 din Normele metodo - 4-a, art. 80-89 din Codul de procedură civilă se logice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind aplică şi în faza de executare silită şi dacă dispoziţiile constituirea şi utilizarea Fondului de garantare Deciziei nr. 9/2016 se referă şi la faza de executare pentru plata creanţelor salariale, aprobate prin silită. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi- zarea şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea şi 20 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 aprilie 2018. 21 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 22 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 11 aprilie 2018. nr. 510 din 21 iunie 2018.

38 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură pentru finalizarea procesului de restituire, în natură civilă, reprezentarea convenţională a persoanei sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod juridice nu se poate face prin mandatar persoană abuziv în perioada regimului comunist în România, juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul cu modificările şi completările ulterioare (Legea acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul nr. 165/2013), coroborate cu ale art. II din Legea de procedură civilă, astfel cum acesta a fost inter- nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii pretat prin Decizia nr. 9/2016 pronunţată de Înalta nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, dezlegarea unor chestiuni de drept. a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regi - mului comunist în România (Legea nr. 368/2013), Decizia nr. 23 din 19 martie 201823 respectiv: Obiectul sesizării a constat în solicitarea formu- În cazul persoanelor care au optat pentru lată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prea - către entităţile învestite cu soluţionarea notificării, labile cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 4 în vederea restituirii, în natură sau prin compensare alin. (2) lit. c) ultima teză din Legea recunoştinţei cu alte bunuri, a imobilelor, se aplică termenele faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit prevăzute de art. 33 şi art. 35 alin. (2) din Legea la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, nr. 165/2013? precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa În cazul în care nu se aplică termenele sus- sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti menţionate, instanţa învestită cu soluţionarea pe fond anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 a cererii formulate conform art. II din Legea nr. 341/2004 (Legea nr. 341/2004), astfel cum a fost nr. 368/2013, constatând că cererea nu poate fi modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă soluţionată prin restituirea în natură sau prin a Guvernului nr. 95/2014, pentru a stabili dacă textul acordarea de bunuri în compensare, respinge cererea trebuie înţeles în sensul că nu impune nicio condiţie apreciind că dispoziţia iniţială aflată în dosarul pentru acordarea indemnizaţiei lunare reparatorii returnat de la Secretariatul Comisiei Centrale pentru copilului eroului-martir după vârsta de 26 de ani. Stabilirea Despăgubirilor (supravieţuieşte) continuă Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi- să producă efecte sau instanţa trebuie să reanalizeze zarea şi, în consecinţă, a stabilit că dispoziţiile art. 4 notificarea şi să dispună măsuri reparatorii potrivit alin. (2) lit.c) ultima teză din Legea recunoştinţei faţă art. 1 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 165/2013 de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la (măsuri compensatorii prin puncte)? victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa zarea şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea şi sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti aplicarea dispoziţiilor art. II din Legea nr. 368/2013 anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată şi com- privind măsurile pentru finalizarea procesului de pletată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor nr. 95/2014, nu impun nicio condiţie pentru acor- preluate în mod abuziv în perioada regimului darea indemnizaţiei lunare reparatorii copilului comunist în România, în cazul persoanelor îndrep - eroului-martir după vârsta de 26 de ani. tăţite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în Decizia nr. 25 din 16 aprilie 201824 mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi 1989, republicată, cu modificările şi completările Justiţie a constat în solicitarea înaintată de Curtea de ulterioare, care au optat pentru returnarea dosarelor Apel Constanţa – Secţia I civilă, în vederea înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la Stabilirea Despăgubirilor către entităţile învestite cu chestiunea de drept vizând interpretarea dispoziţiilor soluţionarea notificării, în vederea restituirii, în art. 33 şi 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile natură sau prin compensare cu alte bunuri, a imo- bilelor, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, se aplică în mod corespunzător 23 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, termenele prevăzute de art. 33 alin. (1) şi art. 35 nr. 490 din 14 iunie 2018. 24 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, alin. (2) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi nr. 468 din 6 iunie 2018. completările ulterioare.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 39 Studii, opinii, informări

Termenele prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea Decizia nr. 40 din 4 iunie 201826 nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulte - Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi rioare, curg de la data înregistrării dosarelor Justiţie a constat în solicitarea înaintată de Curtea de returnate la entităţile învestite cu soluţionarea Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind notificării. conflicte de muncă şi asigurări sociale, privind Dacă cererea formulată conform art. II din Legea pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la nr. 368/2013 nu poate fi soluţionată prin restituirea în următoarea chestiune de drept: natură sau prin compensare cu alte bunuri, dispo- Interpretarea dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (3) din ziţia/decizia iniţială aflată în dosarul returnat de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular Despăgubirilor continuă să producă efecte, fiind al României, cu modificările ulterioare, în sensul de incidentă procedura măsurilor compensatorii sub a se stabili dacă persoanele vizate de aceste texte formă de puncte prevăzută de capitolul III al Legii legale trebuie să aibă calitatea de membri ai nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulte - Corpului diplomatic şi consular al României pentru o perioadă de cel puţin 15 ani în Departamentul de rioare. Comerţ Exterior sau doar pe perioada celor cel puţin 4 ani în misiuni permanente cu grade diplomatice Decizia nr. 36 din 4 iunie 201825 sau consulare la ambasadele, consulatele şi alte Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de reprezentanţe ale României din străinătate. Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesiza - conflicte de muncă şi asigurări sociale, în vederea rea, stabilind că, în interpretarea dispoziţiilor art. 3 pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la alin. (1) şi (3) din Legea nr. 216/2015 privind chestiunea de drept vizând interpretarea dispoziţiilor acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului 1 art. 1 alin. (5 ) din Ordonanţa de urgenţă a Guver - diplomatic şi consular al României, cu modificările nului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului ulterioare, de prevederile legii beneficiază şi membrii plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte Corpului diplomatic şi consular al României care au măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu desfăşurat activitate în Departamentul de Comerţ modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu Exterior cel puţin 15 ani, din care cel puţin 4 ani în modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de misiuni permanente cu grade diplomatice sau consu - urgenţă a Guvernului nr. 83/2014), în sensul de a lare la ambasadele, consulatele şi alte reprezentanţe stabili dacă soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel ale României din străinătate, fără a fi necesară o maxim are în vedere şi majorările (indexările) vechime de 15 ani în calitatea de membru al Cor - recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unora dintre pului diplomatic şi consular. magistraţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă pentru acestea ordonatorul de credite Decizia nr. 41 din 4 iunie 201827 a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare. Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de Înalta Curte de Casație și Justitie a admis sesi - Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, zarea, stabilind că în interpretarea şi aplicarea dispo - în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu ziţiilor art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a privire la următoarea chestiune de drept: în inter- Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea per - pretarea şi aplicarea prevederilor art. 33 şi art. 34 sonalului plătit din fonduri publice în anul 2015, alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit publice, aprobată cu modificări şi completări prin din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu ulterioare, soluţia egalizării indemnizaţiilor la nivel modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (1), maxim are în vedere şi majorările şi indexările (2) şi (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. recunoscute prin hotărâri judecătoreşti unor magis - 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea traţi sau membri ai personalului auxiliar, indiferent personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-buge- dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare. 26 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 16 iulie 2018. 25 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 27 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018. nr. 819 din 25 septembrie 2018.

40 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări tare, aprobată prin Legea nr. 152/2017, începând cu pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu 1 ianuarie 2017, cuantumul sporurilor şi indemni - modificările şi completările ulterioare], punctajul zaţiilor legale pentru personalul din învăţământ se suplimentar reglementat de art. 169 alin. (1) din determină prin raportare la salariul de bază cuvenit Legea nr. 263/2010 [art. 782 alin. (1) din Legea în luna decembrie 2016 sau prin raportare la salariul nr. 19/2000] nu poate fi acordat în situaţia în care de bază cuvenit în luna ianuarie 2017 [salariu de pensionarul care a realizat un stagiu de cotizare în bază ce include majorarea prevăzută de art. 34 condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului beneficiază de un stagiu complet de cotizare redus nr. 57/2015]. conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 din Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesiza - Legea nr. 19/2000). rea, stabilind că în interpretarea şi aplicarea pre- vederilor art. 33 şi art. 34 alin. (3) din Ordonanţa de Decizia nr. 49 din 18 iunie 201829 urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, Apel Craiova – Secţia contencios administrativ şi prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal privind dezlegarea următoarei probleme de fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulte - drept: interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (1), rioare, şi ale art. 1 alin. (1), (2) şi (5) din Ordonanţa rapor tat la art. 31 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele a Guvernului nr. 57/2015, în forma modificată prin măsuri pentru salarizarea personalului plătit din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi respectiv interpretarea noţiunii de „instituţie sau unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea autoritate publică”, în situaţia salarizării perso- nr. 152/2017, începând cu 1 ianuarie 2017, cuan - nalului din cadrul instituţiilor publice deconcentrate, tumul sporurilor şi indemnizaţiilor prevăzute pentru de acelaşi tip, subordonate consiliilor judeţene, în personalul din învăţământ se determină prin rapor- raport de interpretarea noţiunii de „acelaşi ordo- tare la salariul de bază acordat în luna decembrie nator de credite”. 2016, fără a include majorarea prevăzută de art. 34 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesiza - alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului rea, stabilind că, în interpretarea dispoziţiilor art. 31 nr. 57/2015. alin. (1), raportat la art. 31 alin. (13) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, în forma Decizia nr. 42 din 4 iunie 201828 modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de nr. 43/2016, stabilirea nivelului maxim al salariului Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi de bază/indemnizaţiei de încadrare pentru personalul asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri încadrat în direcţiile generale de asistenţă socială şi prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de protecţia copilului se raportează la nivelul aceluiaşi drept: posibilitatea acordării beneficiului punctajului ordonator de credite căruia îi sunt subordonate suplimentar reglementat de art. 169 din Legea nr. financiar, şi nu la nivel naţional. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, 30 cu modificările şi completările ulterioare (art. 782 din Decizia nr. 50 din 18 iunie 2018 Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi Obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Jus- alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi tiţie a constat în solicitarea Curții de Apel Bucureşti – completările ulterioare) în situaţia în care pen - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă sionarul beneficiază de un stagiu complet de cotizare şi asigurări sociale, în vederea pronunţării unei redus conform art. 58 din Legea nr. 263/2010 (art. 47 hotărâri prealabile cu privire la următoarea ches tiune din Legea nr. 19/2000). de drept: dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 94 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesiza - din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului rea, stabilind că, în interpretarea şi aplicarea dispo - public parlamentar, republicată, cu modificările şi ziţiilor art. 169 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 completările ulterioare (Legea nr. 7/2006), pensia de 1 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modi - serviciu reglementată de prevederile art. 73 se cuvine ficările şi completările ulterioare, [art. 782 alin. (2) şi personalului Autorităţii Electorale Permanente, în din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de 29 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 2 octombrie 2018. 28 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 30 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 24 septembrie 2018. nr. 815 din 24 septembrie 2018.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 41 Studii, opinii, informări raport cu dispoziţiile art. 102 alin. (2) teza a doua din Referitor la această decizie, menționăm că, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a ulterior stabilirii respectivei interpretări, prin Decizia Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea nr. 874 din 18 decembrie 201832 referitoare la şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cu modificările şi completările ulterioare (Legea art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpre - nr. 208/2015). tarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pro - Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - nunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – zarea, şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea Com pletul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi aplicarea dispoziţiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 a preve derilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind statutul funcţionarului public parlamentar, privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor republicată, cu modificările şi completările ulte- judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în rioare, şi ale art. 102 alin. (2) teza a doua din Legea aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei procedură civilă, cu referire la sintagma „precum și Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţio - în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la narea Autorităţii Electorale Permanente, cu modifi - 1.000.000 lei inclusiv”, precum și a prevederilor art. cările şi completările ulterioare, pensia de serviciu 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea reglementată de art. 731 din Legea nr. 7/2006 nu se Constituțională a admis excepția de neconstitu- cuvine personalului Autorităţii Electorale Perma - ționalitate a art. 27 din Codul de procedură civilă nente. și a constatat că dispozițiile acestui articol, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie Decizia nr. 52 din 18 iunie 201831 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de Justiție – Completul pentru dezlegarea unor Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în vederea chestiuni de drept, sunt neconstituționale. pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la În considerentele acestei decizii, printre altele, următoarea chestiune de drept: Dispoziţiile art. 147 Curtea Constituțională a reținut că, potrivit jurispru- alin. (4) din Constituţia României şi ale art. 27 din denței Curții Constituționale referitoare la efectele Codul de procedură civilă se interpretează în sensul unei decizii prin care se constată neconstituțio- că hotărârile pronunţate în apel ulterior publicării nalitatea unei dispoziții legale, o decizie de admitere în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 a unei excepții de neconstituționalitate se va aplica în din 20 iulie 2017, a Deciziei Curţii Constituţionale privința raporturilor juridice ce urmează a se naște nr. 369 din 30 mai 2017, dar în cauze a căror valoare după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al nu depăşeşte suma de 1.000.000 lei şi care au fost României – facta futura; de asemenea, decizia va fi înregistrate pe rolul instanţelor anterior datei aplicabilă în cauzele aflate pe rolul instanțelor publicării deciziei menţionate sunt definitive, potrivit judecătorești la momentul publicării acesteia – cauze art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele pendinte, în care respectivele dispoziții sunt apli- măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, cabile, indiferent de invocarea excepției până la precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a publicarea deciziei de admitere, precum și, în mod Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepțional, acelor situații care au devenit facta cu modificările ulterioare (Legea nr. 2/2013), ori, praeterita – respectiv cauzelor în care a fost invocată dimpotrivă, sunt supuse recursului? excepția, indiferent dacă până la publicarea acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesiza - au fost soluționate în mod definitiv, cauze în care este rea şi a stabilit că în interpretarea şi aplicarea incident motivul de revizuire prevăzut în art. 509 dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia Astfel, Curtea Constituțională a arătat că inter - României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale pretarea dată normei legale criticate de către instanța nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la supremă, prin hotărârea prealabilă pronunțată, hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea contrar celor statuate printr-o decizie a Curții acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile Constituționale, interpretare prin care sunt invalidate evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, efectele de ordin constituțional ale unei decizii ale pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Curții Constituționale, de imediată aplicare asupra

31 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 32 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 nr. 609 din 17 iulie 2018. din 3 ianuarie 2019.

42 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Studii, opinii, informări cauzelor pendinte, astfel cum acestea au fost stabilite recalculării pensiei prin acordarea majorării de în mod expres de instanța constituțională, încalcă punctaj. Legea fundamentală. În acest mod, prin hotărârea Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - prealabilă pronunțată, Înalta Curte procedează într-un zarea, şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea mod contrar comportamentului constituțional loial de dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 care aceasta trebuie să dea dovadă față de juris- privind sistemul unitar de pensii publice, cu modi - prudența instanței constituționale, a cărei respectare ficările şi completările ulterioare, introdus prin constituie una dintre valorile care caracterizează Legea nr. 192/2015 pentru completarea acestei legi, statul de drept (...). Astfel cum s-a reținut în juris- sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de prudența Curții Constituționale, revine în sarcina lege, corespunzătoare fiecărei situaţii” se referă la autorităților publice de a aplica și respecta principiul legea în vigoare la data recalculării pensiei prin constituțional general al comportamentului loial în acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea raport cu valorile și principiile Constituției, inclusiv nr. 263/2010. față de principiul consacrat de art. 147 alin. (4) din Constituție referitor la caracterul general obligatoriu Decizia nr. 80 din 12 noiembrie 201835 al deciziilor instanței constituționale. Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în vederea 33 Decizia nr. 53 din 18 iunie 2018 pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de următoarea chestiune de drept: Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, în vederea pronunţării 1. Dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea unei hotărâri prealabile cu privire la dezlegarea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea pro- următoarei probleme de drept: dacă administratorul cesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a judiciar/lichidatorul are dreptul de a verifica creanţe imobilelor preluate în mod abuziv în perioada bugetare constatate prin titluri executorii şi care sunt regimului comunist în România, cu modificările şi limitele acestei verificări, respectiv dacă, din pers - completările ulterioare (Legea nr. 165/2013), în pectiva întinderii creanţei bugetare, verificarea poate varianta anterioară modificării acesteia prin Ordo - viza momentul naşterii creanţei bugetare pentru a nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru stabili dacă sunt anterioare sau ulterioare deschi- prorogarea unor termene, instituirea unor noi ter - derii procedurii de insolvenţă a debitoarei. mene, privind unele măsuri pentru finalizarea Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi- activităţilor cuprinse în contractele încheiate în zarea, şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea cadrul Acordului de împrumut dintre România şi dispoziţiilor art. 105 alin. (1) şi (2) din Legea Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi nr. 85/2014, administratorul/lichidatorul judiciar are Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind dreptul de a verifica creanţele bugetare constatate reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la prin titluri executorii sub aspectul întinderii, pentru 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, a stabili dacă acestea sunt anterioare sau ulterioare precum şi pentru modificarea şi completarea unor deschiderii procedurii de insolvenţă a debitoarei. acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2017 (Ordonanţa de urgenţă a Decizia nr. 69 din 15 octombrie 201834 Guvernului nr. 98/2016), se interpretează în sensul Obiectul sesizării a constat în solicitarea Curții de că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în vederea pronunţării compensare se face în considerarea situaţiei juridice, unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea a caracteristicilor tehnice şi categoriei de folosinţă a dispoziţiilor art. 1691 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 imobilului de la data emiterii deciziei, avându-se în privind sistemul unitar de pensii publice, cu modifi - cările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii vedere şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 sau dacă sintagma „stagiile complete de cotizare în funcţie de categoria de folosinţă şi caracteristicile prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii” tehnice ale imobilului, avute în vedere la data se referă la legea în vigoare la data deschiderii preluării lui? dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data 2. Dispoziţiile art. 4 raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016, 33 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 5 noiembrie 2018. 34 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 35 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. nr. 1037 din 6 decembrie 2018. 1080 din 20 decembrie 2018.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 43 Studii, opinii, informări se interpretează în sensul că acestea se aplică şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016, se deciziilor de compensare emise anterior intrării în aplică şi cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecă- vigoare a legii şi aflate pe rolul instanţelor judecă - toreşti, având ca obiect decizii de compensare emise toreşti? anterior intrării în vigoare a legii modificate. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi - zarea, şi, în consecinţă, a stabilit că: Decizia nr. 84 din 26 noiembrie 201836 1. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. Obiectul sesizării a constat în solicitarea Tribu - 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile nalului Mureş – Secţia civilă în vederea dezlegării pentru finalizarea procesului de restituire, în natură următoarei chestiuni de drept: modul de interpretare sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod şi aplicare a art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de abuziv în perioada regimului comunist în România, procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007 în forma anterioară modificării acesteia prin Ordo- şi art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru nr. 1.588/2007 privind existenţa sau inexistenţa unei prorogarea unor termene, instituirea unor noi afectaţiuni speciale în ceea ce priveşte sumele termene, privind unele măsuri pentru finalizarea datorate lunar de terţul poprit debitoarei asociaţia de activităţilor cuprinse în contractele încheiate în proprietari, în cererile având ca obiect validarea cadrul Acordului de împrumut dintre România şi popririi înfiinţate asupra sumelor de bani datorate de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi către membrii asociaţiei de proprietari cu titlu de Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind cheltuieli lunare de întreţinere, în cazurile în care reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la debitoare este asociaţia de proprietari, creditor un 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, terţ, iar membrii asociaţiei de proprietari sunt terţi precum şi pentru modificarea şi completarea unor popriţi. acte normative, aprobată cu modificări şi completări Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesi- prin Legea nr. 111/2017, stabileşte că: Evaluarea zarea, şi, în consecinţă, a stabilit că, în interpretarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se dispoziţiilor art. 781 alin. (5) lit. a) din Codul de realizează prin aplicarea grilei notariale valabile la procedură civilă, art. 46-48 din Legea nr. 230/2007, data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în art. 12 pct. B lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului 1.588/2007, sumele datorate lunar de terţul poprit, şi categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, membru al asociaţiei de proprietari, debitoarei prevederile art. 21 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 asociaţia de proprietari, cu titlu de cheltuieli de nefiind aplicabile. întreţinere, au afectaţiunea specială corespunzătoare 2. Dispoziţiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/ diferitelor componente ale acestor cheltuieli, astfel 2013, astfel cum a fost modificată şi completată prin cum sunt determinate de legislaţia în materie.

36 Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1 februarie 2019.

44 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 PERSONALITĂŢI ALE CONSILIULUI LEGISLATIV DE-A LUNGUL TIMPULUI

M e d a l i o n

Istrate Micescu: un mare avocat și renumit profesor universitar, consilier temporar al Consiliului Legislativ interbelic

Sorin POPESCU Tudor PRELIPCEANU preşedinte de secţie Consiliul Legislativ

În cadrul proce- München, s-a întors la Paris, unde în 1906 şi-a dat sului de unificare a doctoratul în drept, fiind clasificat întâiul, împreună Codului civil, o con- cu Nicolae Titulescu, pe întreaga facultate. Tema tribuţie importantă a tezei sale de doctorat a fost La Personalité Morale et revenit consilierului l’Indivision comme Constructions Juridiques (Étude temporar al Consi liu - de Technique Juridique). lui Legislativ in ter - Deși la Paris i s-a oferit locul de asistent uni - belic Istrate Micescu, versitar, Istrate Micescu s-a întors în ţară unde s-a care s-a remarcat ca înscris în 1905 ca avocat stagiar în Baroul de Argeş, avocat pledant şi pro - după care, din 21 ianuarie 1907, s-a transferat la fesor universitar de Baroul de Ilfov. În timpul războiului de reîntregire a drept civil şi a fost, ţării a luptat pe front, unde a fost rănit. În decursul de asemenea, minis- acestui război, familia sa s-a refugiat în Moldova. tru de externe şi apoi După război, în perioadele 1923-1925 şi 1925-1928, ministru al justiţiei. a fost ales Decan al Baroului de Ilfov, ca urmare a Istrate Micescu s-a născut la 22 mai 1881 la magistralei sale afirmări la bară. Un test realizat în Ploieşti, în familia profesorului şi senatorului liberal 1924 îl situa pe Istrate Micescu pe primul loc în Nicolae Micescu, care deținea moşiile de la Ciumești Barou, înaintea altor celebrităţi ale timpului, precum și Micești din zona Argeșului, intrate în posesia Matei Cantacuzino şi Toma Stelian. familiei încă din secolul al XVI-lea. Se ştie că dintre Activitatea avocațială a lui Istrate Micescu s-a înaintaşii lui Istrate Micescu a făcut parte şi un căpitan împărțit în două perioade: între 1907-1920, când s-a din oastea lui Mihai Viteazul, a cărui piatră de mormânt se mai află şi astăzi în cimitirul din Câmpulung Muscel. A urmat cu rezultate strălucite Colegiul „I. C. Brătianu” din Piteşti. După terminarea studiilor liceale în 1899, s-a înscris iniţial la secţia de filologie clasică a Facultăţii de Litere, iar apoi la Facultatea de Drept în cadrul Universităţii din Bucureşti. După numai un semestru de studii juridice a plecat la Paris ca bursier, unde şi-a continuat studiile de drept. În 1903 a devenit absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii din Paris. Istrate Micescu, după ce a urmat o specializare în drept roman în Germania, la Universitatea din

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 45 Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului afirmat lent și spectacular, pledând nu numai în peluza Grădinii Cișmigiu. Ulterior, timp de jumătate Capitală, ci și în numeroase orașe din țară, și după de secol, aici a funcționat Biblioteca Pedagogică. 1920, când a pledat în marile procese ale vremii. În Clădirea dispunea de o sală construită special pentru 1936 a devenit Decan de onoare al Baroului de Ilfov. adăpostirea cărților, care funcționa și ca sală de lec- A iniţiat o mişcare naţionalistă în barouri sub forma tură, cum rar se poate vedea. Edificiul, care a suferit Asociaţiei Avocaţilor Români Creştini. Deoarece diferite transformări, dar și numeroase stricăciuni în veniturile realizate din activitatea istovitoare de cursul timpului, a fost revendicat de moștenitori. avocat erau insuficiente, Istrate Micescu s-a angajat Conacul lui Istrate Micescu de la Ciumești a fost în mai multe contencioase. Mai întâi a lucrat la proiectat de arhitectul Edmond van Saanen Algi și Creditul Rural și apoi a fost numit de Petre Carp, cu inginerul Corani, fiind terminat în 1928. Această gradul de consilier clasa I, la Ministerul Industriei și clădire a fost realizată în stil neoromânesc clasic, Comerțului. Schimbarea regimului politic în ţară, sub având un turn de colț. Ea avea ca elemente arhitec - presiunea autorităţilor sovietice, a dus la epurarea lui turale coloane, profiluri frumos sculptate în piatră, Istrate Micescu din Barou în 1945. regăsindu-se atât elemente specifice reședințelor Casa lui Istrate Micescu din București, din strada boierești fortificate, cât și detalii ale caselor țărănești Zalomit nr. 12, amplasată în apropierea unei intrări din Muntenia subcarpatică. Conacul număra 22 de în Parcul Cișmigiu, arăta ca un adevărat conac boie- camere, având patru niveluri, demisol, parter, etaj și resc sau chiar ca un palat. Edificiul a fost construit în mansardă, numai turnul numărând cinci niveluri. 1907 de familia Arion, de la care avea să o cumpere, Dintre toate încăperile, biblioteca și salonul turcesc 20 de ani mai târziu, Istrate Micescu. Acesta a trans - erau cel mai bogat decorate. Pe pereți erau tablouri ale format-o radical în anii 1928-1929, când a fost pre - pictorilor Eustațiu Stoenescu, Nicolae Grigorescu, văzută cu o poartă monumentală, iar în interior au Nicolae Dărăscu, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, fost amenajate saloane în stil Louis XIV și Louis Istrate Micescu fiind, de altfel, un mare colecționar de Philippe. Casa are 60 de camere și toate utilitățile artă, apropiat al pictorului Jean Alexandru Steriadi. necesare. În momentul arestării lui Istrate Micescu, Istrate Micescu a deținut una dintre cele mai casa a fost vandalizată, iar o parte a bibliotecii arsă pe importante biblioteci private ale vremii, având în

Arborele genealogic al lui Istrate Micescu

46 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului vedere cele peste 33 000 de volume pe care le con - chiar ziua numirii. La 1 au gust 1930 a devenit profesor ținea. În afară de lucrările de specialitate, îl interesau agregat la Catedra de drept civil comparat a Facultății cărți de literatură antică, filosofie, istorie, artă, de Drept a Universității din București, pentru ca la informațiile fiind fișate și clasificate de secretarii săi. 1 iulie 1932 să fie numit profesor titular. Istrate Cabana de vânătoare, pe care Istrate Micescu o Micescu era profesor titular la Catedra de drept civil în numea „Casa Muzelor”, construită la marginea februarie 1943 și probabil că a fost menținut la această pădurii, a fost terminată în 1935. Clădirea era catedră până în decembrie 1947. inspirată din arhitectura tradițională, însă fără Figura profesorului Istrate Micescu a fost prezen - ornamentații, și are parter, etaj și mansardă; cu terase tată de unul dintre foştii săi studenţi, Nicolae Baciu, la parter și etaj. În liniștea bibliotecii din cabana de ziarist şi scriitor, refugiat în străinătate, la Honolulu, vânătoare, Istrate Micescu a lucrat la proiectul în timpul regimului comunist, în volumul său de Constituției României din 1938. În prezent, deși memorialistică Praful de pe tobă (Editura Eminescu, proprietatea a fost retrocedată moștenitorilor, mai 1995), după cum urmează: „Mefistofelica figură a lui este încă vilă turistică și poate fi vizitată. Istrate N. Micescu, maestrul barei, spadasin al La ambele clădiri, Gheorghe Ungureanu a exe - cuvântului, om de spirit şi de o aleasă cultură clasică cutat șarpantele, sculptorul Jurcă a creat decorațiile, şi modernă, putea fi văzută, când şi când, târziu seara iar Ruffer a realizat șemineele. mai ales, în mijlocul unei armate de asistenţi, Istrătel, fiul lui Istrate Micescu, povestea că la secretari, solicitanţi şi «purtători de servietă», ieşind Micești „era momentul de destindere, dar nu era un dintr-o limuzină neagră, a cărei portieră o deschidea moment de destindere frivol, pentru că acolo tata îi un şofer înmănuşat, îndreptându-se către amfiteatrul citea pe Platon, pe Tucidide; momentul ăsta de liniște care era atât de plin, încât cei veniţi mai târziu şedeau sufletească era împănat cu discuții care erau discur - pe trepte, pe spetezele băncilor sau stăteau în picioare suri, cu versuri care se făceau și care se recitau și, în în fundul sălii, încercând «să prindă» măcar câte ceva serile de liniște, cânta la flaut. Dar asta nu putea să din ceea ce spunea «Maestrul», pe vremea când și-o permită decât acolo, unde nu erau clienți”. A avut microfonul încă nu era folosit în sălile de cursuri”. drept prieteni pe Ion Minulescu, Ionel Teodoreanu, După cum arată Vasile Nistor în cartea Mari Păstorel Teodoreanu, Victor Eftimiu și Ion Valjan, avocați ai României, „Însuși modul de expunere [a care i-au fost și oaspeți. lui Istrate Micescu] diferea de la bara avocaților la Cariera didactică a început-o în 1907, când Istrate înălțimea catedrei. La bară era un luptător, apelând la Micescu a devenit asistent la catedra de drept civil a glasul său voalat de orgă, la priviri semnificative, la Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucu- gesturi feline, la pauze și tăceri pe care Marioara reşti. În 1909 a participat la concursul de docenţă la Voiculescu, marea tragediană, le socotea ca făcând catedra de drept civil, unde i-a avut drept concurenţi pe parte din cea mai subtilă artă actoricească. La catedră, Nicolae Titulescu, George Plastara, Alexandru Cerban tonul era calm și continuu, erudiția și umanismul şi Cezar Partheniu, clasificându-se primul, Nicolae spunându-și cuvântul cu cea mai pură seninătate”1. Titulescu pe locul secund şi George Plastara pe cel de O mărturie preţioasă despre profesorul Istrate al treilea loc. A fost docent până în 1910, iar între Micescu a lăsat-o reputata juristă Yolanda Eminescu: 1910-1912 a fost conferențiar provizoriu de drept civil. „Pentru mine, însă, imaginea de neuitat va fi aceea a La 20 septembrie 1912 a ajuns conferen ţiar definitiv de profesorului care, într-o sală arhiplină, unde veneau drept civil şi, apoi, tot din să-l asculte studenţii de la cele mai diferite facultăţi 20 septembrie 1912 până din Bucureşti, explica cea mai frumoasă şi lapidară la 1 martie 1920, a fost definiţie care s-a dat vreodată dreptului civil. Pentru profesor su pli nitor. Înce - Micescu dreptul civil era «ştiinţa drepturilor şi pând din anul 1912 a pre- tehnica obligaţiunilor»”2. dat cursuri de drept civil și Istrate Micescu nu s-a îngrijit de redactarea şi filosofia drep tului la Fa - publicarea cursurilor sale universitare. În vederea cultatea de Drept a Univer- pregătirii examenelor, unii studenţi au luat şi înfăptuit sității din București. În iniţiativa stenografierii prelegerilor magistrului, care, 1925 a fost numit la Facul - tatea de Drept a Univer - sităţii din Iaşi, în urma 1 Vasile Nistor, Mari avocați ai României. Ediție îngrijită de Bedros Horasangian, București, Editura Universul Juridic, 2011, unui concurs în care l-a p. 16. învins pe Nicolae Titu- 2 Yolanda Eminescu, O legendă a tribunalului: Istrate lescu, dar a demisionat în Micescu, în „Palatul de Justiţie”, nr. 1, 1990, p. 12.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 47 Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului

în cele din urmă, au fost publicate cu sau fără reve - Primul născut a fost Roger, dar cu mama acestuia nu derea textului de către Istrate Micescu. s-a căsătorit. Prima soție a fost Elena Vălimărescu, În pofida succesului pe care îl avea în faţa care provenea din familia unui magistrat din Craiova. studenţilor, Istrate Micescu a fost suspendat de două Cu ea a avut o fată care se numea Mariana (Anne- ori din învăţământ. Prima dată pe timp de un an, la Marie). Cea de-a doua soție, Anișoara, era fiica sfârşitul lui 1940, de către legionari, din cauza sim - generalului Alexandru Munteanu, cumnatul genera - patiilor sale pentru Naţiunile Unite, iar a doua oară lului Mârzescu. Primii doi băieți pe care i-a avut cu definitiv, în 1947, de către comunişti. noua sa soție n-au supraviețuit. Mai târziu s-a născut Un portret al omului Istrate Micescu a fost înfă - cel mai mic dintre copii pe care îl chema, de ase- ţişat de unul dintre discipolii săi, avocatul Paul menea, Istrate (Istrătel). Ultima sa soție, Elizabeta Vlahide, pe care-l prezentăm în continuare aşa cum (Lisetta) Pastia, era descendenta unei familii de apare în lucrarea profesorului universitar Mircea magistrați din Brăila. Nu au avut copii. A rămas Duţu, intitulată Istrate N. Micescu: o legendă a vieţii văduva lui Istrate Micescu, respectând toate dorințele juridice româneşti. Viaţa. Opera. Moştenirea, după testamentare ale acestuia. cum urmează: „Construcţia fizică evoca armonia Istrate Micescu şi-a început activitatea în calitate canoanelor statuarilor greci. Totul era proporţionat în de consilier temporar al Consiliului Legislativ trupul său uscat, de talie medie, fin, subţire – o coardă interbelic în 1926, an în care a elaborat în vederea de nervi în continuă tensiune. Capul, rasat, era de unificării Codului civil o lucrare cu caracter general Mephisto: o calviţie cu reflexe mate de ivoriu, părul asupra transformărilor Codului civil. De remarcat că tâmplelor – rămas negru până la bătrâneţe – în Istrate Micescu a avut alături de strălucitul jurist dezordine; sub sprâncene stufoase, ochii mici, negri, Andrei Rădulescu, preşedinte al Academiei Române în migdală – doi cărbuni aprinşi – cu privire sfrede - în perioada 1946-1948, o contribuţie deosebit de litoare de neuitat, meduzau în misterioasa lor incan - substanţială la elaborarea Constituţiei din 1938, care descenţă, în care strălucea flacăra verde a triumfului reprezenta vârful de lance al reformei legislative unei diabolice inteligenţe, ca a unui copil teribil, care iniţiate de regele Carol al II-lea. Proiectul elaborat de pândeşte reacţia ce se va produce la descoperirea unei el „îngrădește puterea regală, toate puterile statului isprăvi. Figura prelungă, ascetică, tăiată în unghi izvorăsc din națiunea română, iar regele nu este decât ascuţit, străbătută de cute adânci, cu nas drept, primul cetățean al țării, dar care se supune legilor puternic, se încheia cu un minuscul cioc cochet, acesteia”. care-i accentua dolihocefalia. O dentiţie ciudată, cu Istrate Micescu s-a înscris în Partidul Național strungăreaţă mare între doi incisivi neobişnuiţi de Liberal în anul 1918 și a desfăşurat o susţinută acti- lungi faţă de restul dinţilor, completa singularitatea vitate politică. Deosebirile de vederi față de condu - feţei. Mâinile uscate, păroase, mişcate felin, cu cerea partidului în unele chestiuni fundamentale de palmele traversate de linii rare (altă curio zitate a politică economică l-au determinat să constituie un acestui exemplar imaginativ, complex, complicat, grup dizident. Rămânând formal în P.N.L., a editat, în nuanţat şi subtil), săpate adânc în piele, dădeau ianuarie 1925, ziarul „Răspunderea” în paginile expresia puterii interioare şi a curajului fizic, pe care căruia a declarat că urmărește regenerarea „morală” le avea din plin. Niciodată gestul mâinilor, chiar în a partidului. În iunie 1930 s-a raliat Partidului clipe de maximă tensiune nervoasă sau în elanuri Național Liberal („georgist”), condus de Gheorghe I. oratorice, nu a fost distonant, rămânând elocvent în Brătianu, dar în mai 1931 a revenit la matcă. La eleganta lui măsură, prefaţând, însoţind sau subli - 1 decembrie 1937 s-a înscris în Partidul Național- niind conturul unui gând. Glasul de bariton, cu tona- Creștin. A fost de două ori deputat de Romanaţi (1919 lităţi de orgă, uneori sec, alteori catifelat, pe care-l și 1920) şi câte o dată de Muscel (1927) şi de Soroca grada după voie ori nevoie, era servit de o dicţiune (1931), devenind, în 1931, chiar vicepreşedinte al perfectă”3. Camerei Deputaţilor. Ca urmare a recunoaşterii În ce priveşte familia, patru femei au jucat un rol calităţilor sale de om politic, a devenit ministru de important în viața lui Istrate Micescu. A avut copii cu externe în perioada 28 decembrie 1937 – 10 februarie trei dintre ele, nu toate soții, între primul și ultimul 1938, în guvernul Goga – Cuza, şi ministru al justiţiei său născut fiind o diferență de vârstă de două decenii. între 24 noiembrie 1939 şi 11 mai 1940, în guvernul condus de Gheorghe Tătărescu. A susținut regimul de autoritate monarhică. A devenit membru în Consiliul 3 Mircea Duţu, Istrate N. Micescu: o legendă a vieţii juridice româneşti. Viaţa. Opera. Moştenirea, Bucureşti, Editura Eco - superior național al Frontului Renașterii Naționale la nomică, 2000, p. 17-18. 25 februarie 1939. La 6 iunie 1939 a fost numit, prin

48 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Personalități ale Consiliului Legislativ de-a lungul timpului decret regal, senator pe un termen de 9 ani. Ca minis - exact în ziua în care a împlinit 70 de ani, la tru de externe, Istrate Micescu i-a cucerit rapid pe închisoarea din Aiud, ca urmare a condiţiilor deosebit diplomaţii aflaţi la Geneva, cu prilejul sesiunii de grele de detenţie. Istrate Micescu a fost înmor- Societăţii Naţiunilor din februarie 1938, prin inteli - mântat, împreună cu ultima sa soție, lângă biserica genţa nativă, cultura vastă, inclusiv cea elenistică şi din Ciumești, localitate numită în prezent Argeșelu, și latină, cumpătarea în aprecieri şi abilitatea în nu în capela familiei. negocieri. Dreptate i s-a făcut de abia după 46 de ani de la După 1940, Istrate Micescu a încetat practic orice condamnarea sa, când în urma unui recurs în anulare activitate politică semnificativă. Istrate Micescu nu a declarat de procurorul general, Istrate Micescu a fost avut bune relaţii cu regimul şi persoana lui Ion achitat de Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, Antonescu. Dovedind o premoniţie extraordinară în prin Decizia nr. 2317 din 22 septembrie 1995. privinţa derulării evenimentelor politice ulterioare, A elaborat mai multe lucrări științifice importante, s-a pronunţat împotriva confruntării armate cu Uniu - din care amintim: La Personalité Morale et l’Indi- nea Sovietică. Astfel, în cadrul şi din partea Baroului, vision comme Constructions Juridiques (Étude de a luat iniţiativa cererii armistiţiului, redactând şi sem - Technique Juridique), Paris, Editions Bonvalot-Jouve, nând cel dintâi un memoriu adresat în acest sens, la 1907, lucrare în care Istrate Micescu a for mulat o începutul lunii mai 1944, mareşalului Ion Antonescu veritabilă concepţie asupra mijlocului prin care se şi a cerut la 5 iunie 1944, la Sinaia, Regelui Mihai I operează o separaţie de patrimoniu, subliniind rezul - în persoană încheierea armistiţiului. În ultimii ani ai tatele practice ale teoriei sale şi prezentând o justi - activităţii sale era preocupat de elaborarea unei ficare a metodei utilizate şi în care a abordat de lucrări cu caracter interdisciplinar consacrată „Ori- asemenea cele două modalităţi de manifestare a ginii ideii de drept”. indiviziunii: coproprietatea obişnuită (ordinară) şi În 1947, Istrate Micescu este pentru prima dată coproprietatea cu indiviziune forţată; Curs de Drept arestat la Piteşti şi a fost deţinut, timp de două luni, Civil (Teoria generală a patrimoniului, teoria bunu- fără o hotărâre judecătorească ori altă decizie a unei rilor, drepturi reale), 1922-1923, Bucureşti, Editor autorităţi competente. În anul următor i s-a înscenat Florin Andronic; Curs de Drept Civil. Bunuri. An I, un proces politic şi la 1 iulie 1948 a fost condamnat la Bucureşti, 1924; Union Interparlamentaire, XXVII 20 de ani muncă silnică şi 10 ani degradare civică. Conférence, Sèance d’ouverture, Discours, Bucureşti, După cum au relatat cei prezenți în sală, în momentul 1931; Curs de Drept Civil (Teoria generală a obli - în care și-a auzit sentința Istrate Micescu a replicat gaţiilor), Bucureşti, Litografia „Scrisul Studenţesc”, judecătorilor astfel: „Mulțumesc generozității Înaltei 1933; Consultaţia asupra situaţiei juridice a pro - Curți că mi-a dorit o viață atât de lungă în care pro - prietăţilor Contelui şi Contesei Armin Mikes din babil voi face doi sau trei, iar restul îi veți face voi!”. comunele Zăbala, Hatulca şi Surcea, Bucureşti, În urma rejudecării cauzei, Istrate Micescu a fost 1934, fiind una dintre puţinele consultaţii juridice ale condamnat, la 3 martie 1949, la 12 ani muncă silnică lui Istrate Micescu publicate; Două Discursuri în şi 5 ani degradare civică, iar la 18 ianuarie 1951, cadrul noii Constituţii, Bucureşti, Monitorul Oficial Curtea Militară de Casaţie şi Justiţie, admiţând şi Imprimeria Statului, Imprimeria Centrală, Bucu- recursul lui Istrate Micescu, a dispus înlocuirea pe- reşti, 1940; Problema minorităţilor etnice în raport depsei anterioare cu temniţă grea, deoarece legea nu cu temeliile organizării constituţionale şi legale a permitea aplicarea muncii silnice la persoane cu vârste Statului Român şi cu supra-suveranitatea Ligii înaintate, iar Istrate Micescu avea atunci când a fost Naţiunilor, Bucureşti, Societatea anonimă Curierul condamnat a doua oară la muncă silnică 68 de ani. Judiciar, fără an; Curs de Drept Civil, Bucureşti, La început, Istrate Micescu s-a ascuns, încercând Editura All Beck, 2000; Drept civil. Curs de teoria să evite experienţa deosebit de dură pe care a generală a drepturilor de creanţă, Editura Themis cunoscut-o în timpul primei detenţii. În consecinţă, Cart, 2004; Curs de drept civil. Succesiunile ab autorităţile au dispus arestarea soţiei şi copiilor săi în intestat, Editura Themis Cart, 2005. luna mai 1948 şi întreaga sa avere mobilă şi imobilă Figură legendară a parlamentarismului, baroului a fost confiscată. În noua situaţie creată, Istrate și vieții universitare românești interbelice, Istrate Micescu şi-a condiţionat predarea, obţinând în Micescu rămâne, totodată, în conștiința lumii juridice schimb doar eliberarea familiei sale din închisoare. și ca un adevărat martir al neamului, victimă a Grav bolnav, Istrate Micescu a murit la 22 mai 1951, opresiunii sângeroase a regimului comunist.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 49 REVISTA REVISTELOR

Prezentare selectivă a unor articole din revistele de drept românești*

Dreptul nr. 12/2018 – Centenarul Marii Uniri – Articolul Baroul Alba în contextul Marii Uniri – prof. univ. dr. Cristian Ionescu, prof. univ. dr. Florin avocatul dr. Camil Velican, primul primar român, de Bucur Vasilescu, conf. univ. dr. Ioan Lazăr, prof. univ. după Marea Unire, al orașului Alba Iulia, semnat de dr. emerit Ion Traian Ștefănescu conf. univ. dr. Ioan Lazăr, prezintă un reprezentant al În cadrul secțiunii închinate Centenarului Marii elitei intelectuale din Transilvania – Camil Velican, Uniri, prof. univ. dr. Cristian Ionescu a scris articolul avocat și om politic, unul dintre organizatorii locali ai Desăvârșirea unității statale și naționale a României – Marii Adunări Naționale din Alba Iulia. un proces istoric obiectiv. În articolul Momente esențiale ale reglementării Studiul, bazat pe o documentare istorică și juridică raporturilor de muncă în secolul de după Marea solidă, arată că desăvârșirea statului național unitar Unire. Concluzii, prof. univ. dr. emerit Ion Traian român la 1 Decembrie 1918 s-a realizat printr-un Ștefănescu analizează reglementările principale în proces de unificare de lungă durată: mai întâi, s-au ramura dreptului muncii după Marea Unire de la unit într-un stat național românii din Muntenia și 1918. Autorul prezintă normele cuprinse în legile Moldova în anul 1859 și, apoi, românii din celelalte constituționale sub aspectul reglementării raporturilor provincii istorice românești au luptat cu perseverență de muncă în corelațiile lor cu legile-cadru în materie, pentru desăvârșirea unității lor statale și naționale. respectiv, în principal, cu Codurile muncii. Autorul Articolul are patru părți. În prima parte, autorul concluzionează că întregul parcurs istoric al evoluției prezintă ideea unității naționale și statale ca o coor - legislației muncii scoate în evidență, la fel ca și în alte ramuri de drept, că – dincolo de orânduirile sociale – donată esențială a istoriei poporului român. A doua există anumite constante ale dreptului muncii. Ele parte pune accent pe caracterul plebiscitar al actelor sunt constituite din acele reguli de drept care s-au de Unire cu Țara, votate de adunările con stituante din regăsit în realitatea juridică a ambelor orânduiri Basarabia, Bucovina și Transilvania în anul 1918. sociale și care sunt concordante cu normele inter - Articolul conține informații documentare despre naționale și europene ale muncii. mișcarea de eliberare națională a românilor din cele Fondatorii doctrinei dreptului muncii începând trei provincii, Basarabia, Bucovina și Transilvania, și cu anul 1950, anul promulgării primului cod pro - acțiunile întreprinse pentru unificarea lor cu Regatul priu-zis al muncii, sunt, în ordine alfabetică, Șerban României la sfârșitul Primului Război Mondial. În a Beligrădeanu, Virgil I. Câmpianu, Sanda Ghimpu și treia parte, autorul analizează recunoașterea inter - Leonid Miller. națională a actelor de unire a provinciilor românești cu România, iar ultima parte este dedicată procesului Dreptul nr. 1/2019 – Convenția arbitrală – prof. de unificare legislativă necesar pentru consolidarea univ. dr. Monna-Lisa Belu Magdo Marii Uniri. Articolul de față reprezintă o trecere succintă prin Prof. univ. dr. Florin Bucur Vasilescu a scris instituția convenției arbitrale, începând cu o încercare despre omul politic Take Ionescu, în articolul Unirea de definire a ei şi a naturii juridice. Autoarea arată că tuturor românilor. O personalitate remarcabilă a „nici în actualul Cod de procedură civilă legiuitorul istoriei noastre: Take Ionescu. nu definește convenția arbitrală, dar extinde compe - În articol regăsim informații despre viața, studiile, tenţa jurisdicției private şi deci cerința convenției personalitatea, activitatea politică, precum și contri - arbitrale de la litigiile patrimoniale, la toate cate- buția lui Take Ionescu la făurirea României Mari. goriile de litigii, în afara acelora care privesc starea

* Lucrare realizată de Cristina Păiş și Lucica-Violeta Niculae, Consiliul Legislativ.

50 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Revista revistelor civilă, capacitatea persoanelor, dezbaterea succeso - este de natură să atenționeze părțile în privința con - rală, relațiile de familie, precum şi drepturile asupra secinţelor decurgând din convenția arbitrală şi pe care cărora părțile nu pot dispune. […] Redactarea lasă să trebuie să le accepte, să le mobilizeze preocu parea se înțeleagă că sunt arbitrale nu numai litigiile pentru stabilirea cu mai multă grijă a conți nutului […] patrimoniale, dar şi acelea evaluabile în bani, dacă nu asigurând preconstituirea dovezii referitoare la exis - se încadrează în excepțiile determinate de text, tenta conținutului convenției şi determinarea jurisdic - precum şi cererile privitoare la nulitatea, rezilierea şi ției competente să soluționeze litigiul.” anularea unui contract.” Cât despre limitele convenției arbitrale şi conse - Aceste prime precizări sunt continuate de o cinţele şi excepțiile de la aceste limite în plan enumerare a tipurilor de convenții arbitrale şi rolul procesual, se arată că acestea fac obiectul articolului acestora, punând accent şi pe elementele comune şi de 581 din Codul de procedură civilă, anterior acestui diferențiere dintre clauza compromisorie şi com - cod neexistând o astfel de reglementare. „Procedura promis. „Convenția arbitrală sub forma compromisului arbitrală, esențial voluntară, organizată şi desfășurată are acelaşi obiect ca şi clauza compromisorie, pe baza unor reguli proprii, conforme principiilor şi distincția dintre acestea fiind asociată momentelor normelor de drept procedural român, cu care se diferite în care intervin. Spre deosebire de clauza completează, nu poate fi opusă cu forţa terților compromisorie, care anticipează nașterea litigiului şi chemați într-un litigiu arbitral, care sunt independenți survine într-un moment în care acesta era doar o în temeiul raportului obligațional invocat, decât în posibilitate, o eventualitate, compromisul coincide în cazul preexistenței ori aderării libere la convenția timp cu nașterea diferendului, care reprezintă o arbitrală, cu respectarea formei scrise a acesteia, certitudine”, se arată în acest articol. De asemenea, intervenită între terți şi cel sau cei care i-au chemat în autoarea precizează că „valabilitatea clauzei compro - proces.” misorii este independentă de valabilitatea contractului În ceea ce priveşte valabilitatea convenției arbi - în care a fost înscrisă şi care a generat litigiul ce trale, ea fiind un „veritabil contract, chiar dacă este urmează a fi soluționat pe calea arbitrajului.” De încheiată în considerarea contractului principal, asemenea, autoarea, citând literatura de specialitate, „a pentru a-i trasa acestuia calea jurisdicțională de calificat clauza compromisorie ca fiind o clauză urmat, în cazul ivirii litigiilor legate de acesta.” deschisă, spre deosebire de compromis, calificat ca o Pentru a fi valabilă, convenția arbitrală, pe lângă convenţie închisă.” Concluzionând acest aspect, elementele esențiale precum consimțământul, capaci- autoarea arată că „similitudinea celor două forme ale tatea, obiectul, cauza şi respectarea ordinii publice, convenției arbitrale constă în aceea că ambele înlă tură trebuie să respecte şi „dispozițiunile imperative ale competenţa instanţelor statale de la soluționarea legii şi a bunelor moravuri, așa cum statuează litigiului respectiv şi conferă arbitrilor puterea de art. 1169 din Codul civil.” jurisdicție, adică puterea de a soluționa litigiul printr-o „Arbitralitatea litigiului a fost definită ca fiind hotărâre definitivă, executabilă în condițiile legii şi acea caracteristică a sa de a putea fi încredințat, în care beneficiază de puterea lucrului judecat. Ambele mod valabil, prin voinţa părţilor contractante inte re - forme ale acordului arbitral sunt autonome față de sate, soluționării prin arbitrajul ad-hoc sau institu- contractul principal ori, după caz, față de raportul țional”, se arată în continuare, autoarea citând o juridic în legătură cu care au fost convenite şi într-o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiție. Acest anumită măsură accesorii ale respectivului raport caracter se raportează „la caracterul licit sau ilicit al juridic, privitor la sorginte şi ca existență juridică.” În obiectului convenției arbitrale”. continuare, articolul se referă la cerința de formă a Articolul continuă cu enumerarea condițiilor convenției arbitrale, autoarea arătând că potrivit esențiale ale convenției arbitrale drept contract, care art. 548 alin. (1) din Codul de procedură civilă aceasta sunt aceleași cu cele formulate în dreptul comun, şi se încheie, sub sancţiunea nulității, în formă scrisă, dar anume: consimțământul – care trebuie să fie liber, fără obligativitatea autentificării, semnătura privată exprimat în cunoștință de cauză şi serios şi „exte - fiind suficientă. Totuşi, „în cazul în care convenția riorizat în forma cerută de lege”; capacitatea de arbitrală se referă la un litigiu legat de transferul exercițiu, care trebuie să fie deplină, această condiție dreptului de proprietate şi/sau constituirea altui drept este „calificată în literatura de specialitate ca fiind un real asupra unui bun imobil, convenția trebuie înche- act de dispoziție, ceea ce nu este acelaşi lucru cu iată în formă autentică, sub sancţiunea nulității capacitatea de a sta în justiție”; referitor la obiect absolute.” Concluzionând asupra acestui aspect, în „actualul Cod de procedură civilă a instituit […] o articol se arată că „forma scrisă a convenției arbitrale competenţă generală a jurisdicției arbitrale […]” fiind

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 51 Revista revistelor excluse doar cauzele care privesc starea civilă, capa - modificare mai consistentă a sa şi peste cinci ani de citatea persoanelor, dezbaterea succesorală sau la cea realizată prin Legea nr. 76/2015 de punere în „litigiile care privesc drepturi asupra cărora legea nu aplicare a Codului de procedură civilă” permite să se facă tranzacții”; cauza convenției Urmează o analiză a prevederilor Legii nr. 212/2018 arbitrale este aceeași care guvernează convențiile de pentru modificarea şi completarea Legii nr. 554/2004 şi drept comun, aplicabile fiind dispoziţiile art. 1235, a altor acte normative, în care se arată că se pot art. 1236 şi art. 1239 din Codul civil; condiţia de identifica „modificări de formă sau modificări care formă este prevăzută la art. 548 din Codul de privesc conținutul reglementării de fond”, dar analizate procedură civilă, „fiind o condiție de validitate.” împreună. Referitor la efectele şi eficacitatea convenției Astfel, prin introducerea literei c1) în cuprinsul arbitrale, autoarea subliniază că aceasta trebuie alineatului (1) al articolului 2, legiuitorul a definit încheiată în formă scrisă […] şi are forţă obligatorie actul administrativ asimilat, acest lucru având ca şi pentru părțile contractante, stabilind în acelaşi timp consecinţă modificarea regulilor de competenţă în învestirea instanţei arbitrale cu puterea de soluționare soluționarea litigiilor privind contractele adminis - a litigiului. Totuşi, convenția poate fi lovită de trative. nulitate absolută când prin norme imperative a fost Modificarea articolului 5, constă în contopirea instituită o competenţă exclusivă a instanţelor jude - alineatelor (3) şi (4), dar clarifică şi unele aspecte cătorești. Ca o consecinţă a obligativității respectării legate de declararea de către Curtea Constituţio- convenției arbitrale de către părțile semnatare, res- nală a neconstituționalității alin. (3) prin Decizia pectarea hotărârii arbitrale dată în soluționarea nr. 302/2011. litigiului va fi de asemenea obligatorie pentru părţi, Un alt articol asupra căruia legiuitorul a intervenit inclusiv în ceea ce priveşte executarea silită şi este art. 7 care reglementează regimul procedurii recurgerea la forţa coercitivă a statului. administrative prealabile, fiind analizate fiecare Autoarea face în continuare câteva precizări dintre intervențiile legislative. legate de natura juridică a convenției arbitrale, Referitor la art. 8 care reglementează obiectul arătând că „ambele forme ale convenției arbitrale au acțiunii în contenciosul administrativ, alin. (1) s-a un caracter contractual”, dar iau naştere la momente completat „pentru a elimina orice interpretare cu diferite. Convenția arbitrală este analizată în acest privire la conținutul plângerii prealabile”. Autoarele context şi prin raportare la tranzacţie, un alt tip de apreciază că legiuitorul a manifestat „exces de zel”, contract judiciar, dar prin care părțile – prin învoială – în scopul îmbunătățirii instituției contenciosului previn sau sting un litigiu. administrativ; conținutul alin. (2) a fost modificat, În sfârşit, sunt enumerate cauzele de încetare a astfel încât, competenţa soluționării litigiilor care convenției arbitrale, dintre care amintim cauze gene - privesc contracte administrative urmează a fi stabilită rale precum: executarea în totalitate a contractului între instanțele de contencios administrativ şi instan - principal, constatarea sau declararea nulității contrac - țele civile de drept comun. Soluția este criticabilă tului principal, confuziunea părţilor şi cauze specifice: deoarece „litigiile rezultate din aceeași instituție rezoluțiunea sau rezilierea convențională, constatarea juridică, respectiv contractul administrativ, urmează sau declararea nulității convenției arbitrale din cauze să fie soluționate de două categorii distincte de specifice, pronunțarea şi comunicarea hotărârii arbi - instanțe […], creând probleme în practică prin trale, refuzul sau imposibilitatea arbitrilor de a-şi „conflicte de competenţă, inclusiv conflicte negative îndeplini misiunea, expirarea termenului legal sau sau declinări de competenţă.” convențional de soluționare a litigiului sau anularea Modificarea art. 10 vizează stabilirea instanţei hotărârii arbitrale pentru nearbitralitatea litigiului. competente în funcție de: a) competenţa materială şi cea teritorială; b) criteriul valoric, dacă sunt eva- Dreptul nr. 1/2019 – Observaţii critice pe mar- luabile în bani; dacă nu sunt evaluabile în bani, ginea Legii nr. 212/2018 pentru modificarea şi com - litigiile se soluționează potrivit rangului autorităţii; pletarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/ c) calitatea de persoană fizică sau juridică de drept 2004 şi a altor acte normative – dr. Verginia Vedinaş privat a reclamantului şi cea de autoritate publică. şi dr. Gina Livioara Goga Articolul 10 s-a completat prin introducerea unui nou Articolul începe cu întrebarea dacă era necesară alineat care dispune că „regulile de competenţă modificarea Legii contenciosului administrativ teritorială sunt valabile şi atunci când acțiunea se nr. 554/2004, iar răspunsul este că da, „dat fiind introduce în numele reclamantului, de orice persoană faptul că trecuseră peste zece ani de la ultima de drept public sau de drept privat, indiferent de

52 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Revista revistelor calitatea acesteia în proces.” Tot în cadrul acestui Uniunii Europene şi ținând cont de unele Decizii ale articol a fost abrogată prevederea cuprinsă la lit. e) Curţii Constituţionale sau ale Înaltei Curţi de Casaţie din cadrul alin. (1) al art. 10, cea referitoare la data şi Justiție. încheierii procesului verbal de finalizare a conci - Alin. (3) şi (4) ale art. 24 aduce precizări privind lierii, ca urmare a dispariției acestei proceduri din neexecutarea sau nerespectarea obligației de exe- procedura civilă obișnuită. cutare precum şi o actualizare a trimiterilor la noul Alin. (1) al art. 13 a fost modificat în vederea Cod de procedură civilă republicat. accelerării procesului, dar măsura ar fi fost într-ade- Ultima modificare, cea cuprinsă în alin. (2) şi (3) văr eficace, în opinia autoarelor, dacă instanţa ar fi ale art. 25, are ca obiect instanţa de executare, cu pus în vedere autorităţii publice ca odată cu întâm - punerea de acord a prevederilor Legii nr. 544/2004 pinarea să depună la dosar toate celelalte „documente cu noul Cod de procedură civilă. necesare soluționării cauzei.” Concluzionând, autoarele apreciază că Legea Articolul 14 a fost completat prin dispoziții nr. 212/2018 a adus un plus de calitate procesului în referitoare la judecarea cererilor de suspendare şi contencios administrativ, dar sunt şi prevederi care, regimul întâmpinării, realizându-se astfel o punere de din contră, vor îngreuna soluționarea litigiilor. acord a Legii nr. 544/2004 cu prevederile noului Cod de procedură civilă. Dreptul nr. 1/2019 – Reflecţii pe marginea noțiu - Eliminarea din Codul de procedură civilă a carac - nii de tipicitate – prof. univ. dr. Constantin Sima terului irevocabil al hotărârilor judecătorești a dus la În prima parte a acestui articol, autorul face o modificarea în consecinţă şi a alin. (1) şi (4) ale scurtă prezentare a infracțiunii ca fiind o acţiune sau art. 15. o inacțiune, prevăzută de legea penală. Școala clasică La rândul său, articolul 16 a suferit o modificare a dreptului penal a conturat principiile legalității referitoare la „introducerea în cauză a funcțio- incriminării, cunoscute prin adagiile nullum crimen narului”, care, pe lângă elaborarea, emiterea sau sine lege şi nulla poena sine lege. „Infracţiunea pre- încheierea actului, efectuează şi adoptarea actului. supune o concordanță exactă a elementelor faptei Articolul 161 privind introducerea în cauză a unor concrete cu cele prevăzute în norma de incriminare. subiecte de drept a fost modificat, dar în opinia Dacă concordanța este perfectă, ne vom afla în faţa autoarelor soluția este „drastică”, întrucât „instanţa unei forme tipice a infracțiunii. Dacă este imperfectă, de judecată trebuie să mențină un rol activ pe […] ne vom afla în faţa unei forme atipice.” Pentru parcursul judecării cauzelor.” definirea tipicității autorul recurge la formula dată de În ceea ce priveşte art. 17, din textul iniţial, F. Streteanu: tipicitatea este corespondența dintre cuprins în alin. (1) a fost eliminată sintagma „de trăsăturile faptei concrete a modelului abstract urgenţă şi cu precădere”, la care s-a adăugat o pre - prevăzut în norma de incriminare. Subliniind că vedere referitoare la întâmpinare, pentru punerea de această noțiune este „utilizată în doctrina germană, acord a Legii nr. 544/2004 cu prevederile noului Cod italiană şi spaniolă, mai puţin în cea franceză”, în de procedură civilă; modificarea alin. (2) privind dreptul penal român – deşi nu este utilizată expressis regimul taxelor de timbru reprezintă şi ea o punere verbis – ea apare în cadrul cerinței esențiale ca „o de acord cu prevederile din reglementările actuale faptă concretă să fie prevăzută de legea penală”. În privind taxa de timbru. Autoarele apreciază „că ar fi continuare, autorul subliniază că „tipicitatea este o de dorit ca astfel de actualizări să se opereze periodic însușire a faptei concrete de a fi conformă cu norma de către Consiliul Legislativ, pentru că sunt nenu- de incriminare. Această conformitate se analizează mărate legi care conțin referiri la acte normative care comparându-se fapta concretă cu modelul legal sub nu mai sunt de mult timp în vigoare, ceea ce, pe aspectul condițiilor obiective, adică a condițiilor fondul unei legislații mult prea instabile şi stufoase, referitoare la obiect şi la latura obiectivă”. Citându-l îngreunează procesul de aplicare a legilor.” (Preci - din nou pe F. Streteanu, în articol se arată că „în zăm însă că instituția Consiliului Legislativ nu poate doctrina europeană s-a considerat iniţial că noţiunea iniția şi efectua astfel de „actualizări”, atribuțiile sale de tipicitate implică doar o corespondență între ele - fiind strict şi limitativ prevăzute de lege – n. red.). mentele obiective ale faptei concrete şi cele prevăzute Alin. (2) al art. 20 vizează reglementarea recur - în norma de incriminare, fără elemente subiective sului în acord cu prevederile noului Cod de procedură (F. Mantovani). Mai târziu, această concepţie a fost civilă. revă zută, doctrina majoritară admițând azi că tipici - La art. 21, modificarea priveşte instituția revizu - tatea se referă atât la elementele obiective, cât şi la irii, actualizând terminologia referitoare la dreptul cele subiective (E. Bacigalupo, C. Fiore).” Înainte de

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 53 Revista revistelor concluzii, autorul subliniază că pentru a fi în faţa unei constituționale, să refuze aplicarea lor.” Apoi sunt fapte penale, aceasta trebuie să fie prevăzută în legea enumerate câteva state din Europa, ale căror modele penală. „Această trăsătură esențială nu se poate referi de justiție constituţională „prezintă două caracteristici la fapta concretă a unui subiect activ, ci la modelul generale: (i) centralizarea în sensul că doar Curtea legal al infracțiunii, care are una din trăsături preve - Constituţională are competenţa de a se pronunța derea faptei în legea penală şi la care se raportează asupra constituționalității legii – existând şi unele fapta concretă spre a vedea dacă intră în sfera ili ci - excepții, cum ar fi Danemarca, Suedia şi Finlanda, tului penal.” În concluzii, autorul îi citează pe J. Roux, care au adoptat modelul difuz specific modelului Michelle-Laure Rassat, Frédéric Debove şi François american – şi (ii) controlul abstract, ce presupune Falletti, G. Stefani, G. Levasseur şi B. Bouloc, pre - examinarea legii într-o manieră abstractă, iar efectul cum şi pe R. Merle care au formulat de-a lungul de invalidare a acesteia este unul general.” Urmează timpului definiții ale infracțiunii şi din care rezultă o analiză a acestei instituții în Franța, unde controlul că „noţiunea de tipicitate cuprinde pe lângă elemente de constituţionalitate a posteriori este efectuat de de ordin obiectiv şi subiectiv şi elemente antiju- Consiliul Constituţional, procedura fiind la îndemâna ridice.” justițiabililor, cu respectarea anumitor condiţii; în Italia, controlul de constituţionalitate poate avea loc Dreptul nr. 1/2019 – Excepția de neconstituţio - la sesizarea unei instanțe de judecată, care după nalitate: palid instrument de asigurare a ordinii parcurgerea unor etape obligatorii, poate sesiza constituționale? I. Aspecte introductive. Partajarea Curtea Constituţională; în Spania, Curtea Constitu - atribuțiilor în domeniul controlului de constituţio- ţională se pronunță asupra chestiunilor de neconstitu- nalitate a posteriori. Actul de sesizare a Curţii ţionalitate, la sesizarea judecătorilor sau instanţelor Consti tuţionale – prof. univ. dr. Dan Lupaşcu, drd. de judecată; în Germania, controlul constituționa- Mihai Mareş lității legilor se face prin Tribunalul Constituţional Articolul îşi propune să răspundă unor întrebări Federal, şi poate fi declanșat la solicitarea oricărei actuale referitoare la regimul excepției de neconsti - persoane, „inclusiv prin intermediul excepțiilor de tuţionalitate şi efectele sale, ca instrument legal în neconstituţionalitate ridicate de părţi în cadrul unui ordinea constituţională. Prima parte explorează proces.” Controlul mai poate fi ridicat şi de către un accesul cetățenilor la justiția constituţională prin tribunal, dacă apreciază că legea de care depinde comparare între modelul american şi cel european, şi actul jurisdicțional este neconstituțional; în Austria, soluția adoptată în sistemul constituţional român ca Curtea Constituţională se pronunță asupra constitu- parte a modelului european al justiţiei constituționale. ționalității legilor din oficiu, la sesizarea unei instanțe Cea de-a doua parte aprofundează controlul de con - de judecată sau la sesizarea oricărei persoane care stituţionalitate a priori în ceea ce priveşte distribuirea pretinde că drepturile sale în calitate de parte într-un atribuțiilor, natura, conținutul, efectele şi regimul proces au fost încălcate. În ceea ce priveşte România, legal al trimiterilor la Curtea Constituţională a Curtea Constituţională are atribuția de a hotărî asupra României care are rolul de a decide cazurile de excepțiilor de neconstituţionalitate ale actelor norma- neconstituţionalitate. tive ridicate în faţa instanţelor judecătorești sau de Prima parte a acestui material începe printr-o arbitraj comercial, prin control posterior intrării în comparație între modelul american şi cel european în vigoare a acestor acte normative. Referitor la actul de baza unor criterii precum competenţa instanţelor de sesizare a Curţii Constituţionale, autorii arată că jurisdicție constituţională şi natura controlului exer - acesta poate fi încheierea sau decizia prin care citat de acestea. Așadar, originea controlului consti - instanţa de judecată/arbitraj admite cererea formulată tuționalității legilor se află în sistemul juridic în acest sens de către titular sau – dacă este cazul – american, care a introdus conceptul de curte constitu - cererea prin care este sesizată instanţa constituţională ţională odată cu soluționarea cauzei Marbury vs. în urma ridicării din oficiu a excepției de neconsti- Madison în anul 1803. „Modelul american de justiție tuţionalitate. Principalul efect al actului de sesizare a constituţională este caracterizat printr-un așa-numit Curţii Constituţionale îl reprezintă învestirea acesteia control difuz sau incidental, ce permite accesul direct cu soluționarea excepției de neconstituţionalitate. Pe al cetățenilor la acest tip de jurisdicție prin aceea că durata analizei excepției de neconstituţionalitate, instanțele de judecată obişnuite dețin competenţa de procesul penal nu se suspendă, pe când în procesul a examina constituționalitatea oricărei norme juridice civil, instanţa poate aprecia dacă se impune suspen - şi a oricărui act individual, iar, în măsura în care darea acestuia. Singura cale de atac împotriva înche - constată neconformitatea acestora cu prevederile ierii de respingere ca inadmisibilă a cererii de

54 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Revista revistelor sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la sistemului electoral de-a lungul timpului, atât în neconstituționalitatea unei norme legale este recursul, perioada monarhiei constituționale (1866-1947), cât prevedere care creează o serie de neajunsuri, dar și în România comunistă. Dincolo de toate schim- Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 321/2017 bările produse, este de remarcat faptul că, în perioada publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, comunistă, în pofida controlului deplin al regimului nr. 580 din 20 iulie 2017 a statuat că „indiferent de asupra societății și sistemului electoral, șeful statului stadiul procesual în care se află partea care invocă o a fost ales de-a lungul întregii perioade comuniste excepție de neconstituţionalitate, aceasta nu poate fi prin votul obedient al Marii Adunări Naționale, deci lipsită de calea de atac împotriva hotărârii de în mod indirect. respingere ca inadmisibilă a cererii de sesizare.” Revista de drept public nr. 4/2018 – Unificarea Revista de drept public nr. 4/2018 – Influența legislativă și progresul juridic după Marea Unire din Marii Uniri asupra evoluției constituționale a anul 1918. Rolul Consiliului Legislativ – Sorin României – prof. univ. dr. Ioan Vida, dr. Ioana Cristina Popescu, Cătălin Ciora Vida Momentul Marii Uniri a însemnat și provocări la Autorii arată că atât Unirea Principatelor Române – care trebuia să facă față statul unitar român. Moldova și Țara Românească – la 24 ianuarie 1859, Una dintre probleme, de o importanță deosebită, a cât și Marea Unire din 1918 au fost urmate de fost reprezentată de unificarea legislațiilor pe întreg consecințe de ordin constituțional. În primul caz este teritoriul României, având în vedere faptul că pro - vorba de adoptarea primei Constituții a României, vinciile nou unite au avut sisteme de drept diferite cunoscută în literatura de specialitate și în opinia unele față de altele. publică sub denumirea de „Constituția din 1866”, Momentul care a marcat în mod semnificativ votată de Adunarea Electivă, în unanimitate, la opera de unificare a legislației pe teritoriile românești 29 iunie 1866, iar în cel de-al doilea caz este vorba reîntregite a fost reprezentat de înființarea efectivă, despre Constituția adoptată la 26 martie 1923 de către în anul 1925, prin legea Mârzescu, a Consiliului Adunarea Constituantă. Legislativ, ale cărui atribuții îi fuseseră fixate prin De asemenea, autorii arată că Constituția de la Constituția din anul 1923, unde la art. 76 se stabilea 1938 și constituțiile comuniste au fost rezultatul că „Se înființează un Consiliu Legislativ, a cărui impulsurilor ideologice și evoluția constituțională a României până în prezent se încheie cu o Constituție menire este să ajute în mod consultativ la facerea și postrevoluționară, Constituția din 1991. Așadar, de la coordonarea legilor, emanând fie de la puterea execu - Prima Constituție a României din 1866 și până în tivă, fie din inițiativa parlamentară, cât și la întoc - prezent, țara noastră a avut 7 constituții, care, în timp, mirea regulamentelor generale de aplicare a legilor.” au suferit mai multe revizuiri. Una din marile îndatoriri puse în sarcina Con- siliului Legislativ în afara obligației constituțio nale Revista de drept public nr. 4/2018 – Votul la de a ajuta la pregătirea legilor, a fost și aceea de a români – o scurtă incursiune în evoluția sistemelor elabora proiectele de unificare a tuturor codurilor electorale în România modernă și contemporană – legislative prin revizuirea legiuirilor existente, spre a dr. Marian Enache, prof. univ. dr. Ștefan Deaconu le pune în armonie cu Constituția și a asigura unitatea Începuturile unei organizări politice moderne sunt legislativă. legate în Principatele Române de Regulamentele Secțiunea I-a de drept public a Consiliului Legis - Organice ale Valahiei și Moldovei, care au instituit – lativ a primit misiunea redactării Codului penal și a într-o formă incipientă – distincția dintre puterea Codului de procedură penală , care au fost terminate legislativă, executivă și judecătorească. Tendința după o muncă de 10 ani, au fost votate de Parlament acestor Regulamente de a rezerva participarea la viața și transformate în legi care au intrat în vigoare la politică doar pentru un număr limitat de boieri era în 1 ianuarie 1937. contradicție cu evoluția societății și a sistemului Unificarea Codului civil, Codului de procedură politic din Principate. Dacă Revoluția din 1848 nu a civilă și Codului comercial s-a aflat în atribuția reușit să instituie o schimbare durabilă a sistemului Secțiunii a II-a a Consiliului Legislativ. electoral, în schimb, decizia Congresului de la Paris La elaborarea și redactarea Codului civil s-a lucrat de a convoca Adunările ad-hoc impunea nevoia din 1926 până în 1940, când a fost transformat în lege stabilirii unor reguli pentru desemnarea membrilor și promulgat în ziua de 30 august 1940. Codul civil acestor Adunări. Aceste reguli au marcat începutul trebuia să se pună în aplicare la 1 ianuarie 1941, dar unui lung proces de transformări și schimbări ale din cauza nefericitelor evenimente care au avut loc

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 55 Revista revistelor

în țara noastră s-a amânat de câteva ori, până când obligația de a adopta acte normative necesare pentru amânarea a devenit sine die. a se conforma acesteia. Astfel, deși acțiunea de codificare și unificare Directiva UE nr. 2017/1371 stabilește noul cadru legislativă interbelică, în cadrul căreia un rol deosebit legislativ care va înlocui cadrul legislativ actual, a revenit Consiliului Legislativ, a avut doar în parte format din Convenția privind protejarea intereselor finalul așteptat, din pricina evenimentelor istorice de financiare ale Comunităților Europene (din 26 iulie la mijlocul secolului XX, ea se înscrie totuși în 1995) și Protocoalele aferente (din 27 septembrie traiectoria progresului juridic național, reprezentând 1996, 29 noiembrie 1996 și 19 iunie 1997). o acțiune de anvergură de modernizare a legislației Directiva stabilește norme minime care definesc României, un exercițiu util și necesar de alăturare a activitățile ilegale și infracțiunile care aduc atingere acesteia, în mod determinant, dreptului european. intereselor financiare ale UE și stabilește un prag pentru prejudiciile care ar trebui să fie considerate Pandectele române nr. 5/2018 – Protejarea semnificative. intereselor financiare ale Uniunii Europene prin România și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de mijloace de drept penal. Analiza infracțiunii de art. 325 alin. (3) din Tratatul de funcționare a Uniunii obținere ilegală de fonduri europene – Cătălin Jigău Europene, respectiv a adoptat aceleași măsuri pentru Importanța resurselor financiare de care dispune protejarea bugetului comunitar în mod asemănător Uniunea Europeană, dar și valoarea ridicată a preju - măsurilor dispuse pentru protejarea bugetului națio - diciilor determinată de gestionarea defectuoasă a nal, și realizează împreună cu statele membre o co - resurselor comunitare, a determinat instituirea de ope rare judiciară eficientă pentru a combate frauda, măsuri administrative și judiciare pentru protecția corupția și alte activități ilegale ce afectează intere - fondurilor europene. sele financiare ale Uniunii Europene. În acest sens, la data de 26 iunie 1995 a fost adop- Revista română de dreptul muncii nr. 5/2018 – tată Convenția privind protejarea intereselor finan - Internshipul – prof. univ. dr. Alexandru Țiclea ciare ale Uniunii Europene, prin intermediul căreia În acest material, autorul analizează condițiile spe - s-au stabilit norme minime privind definirea faptelor cifice de reglementare ale unui nou tip de contract – și consecințele care intervin în cazul fraudării buge - contractul de internship, reglementat prin Legea tului comunitar. nr. 177/2018. Astfel, sunt detaliate dispozițiile pri vind Convenția privind protejarea intereselor finan ciare încheierea, suspendarea și încetarea contrac tului, ale Uniunii Europene a fost completată cu trei drepturile și obligațiile părților, evaluarea acti vității Protocoale, adoptate la 27 septembrie 1996, 29 no - internului, atribuțiile îndrumătorului și alte instituții iembrie 1996 și 19 iunie 1997, ce au ca obiect lupta specifice. împotriva actelor de corupție în care sunt implicați Autorul subliniază faptul că internshipul era deja funcționari naționali și comunitari, răspunderea per - utilizat în practică de către angajatori prin încheierea soanelor juridice, confiscarea, spălarea de bani și unor contracte individuale de muncă pe durată deter - cooperarea între statele membre și Comisie în ve derea minată. Pe de altă parte, acest tip de contract trebuie protejării intereselor financiare ale Comunității Euro - diferențiat de contractele speciale de formare pro- pene și a datelor cu caracter personal în legătură cu fesională reglementate de Codul muncii, respectiv aceste interese, precum și conferirea Curții Europene contractul de formare, de adaptare profesională, pre- de Justiție (CJUE) competențe de interpretare, cu titlu cum și de contractul de ucenicie la locul de muncă, preliminar, a Convenției privind pro tecția intereselor deosebindu-se însă de acestea prin calitatea părților financiare ale Comunității Europene, permițând astfel implicate. instanțelor naționale să se adreseze întrebări prealabile cu privire la modul de interpretare a convenției și a Revista română de drept al afacerilor protocoalelor sale adiționale. nr. 2/2018 – Numirea arbitrului – pilon fundamental La data de 5 iulie 2017 a fost adoptată Directiva al procedurii. Observații privind noile Reguli de UE nr. 2017/1371 a Parlamentului European și a procedură arbitrală ale Curții de Arbitraj Comercial Consiliului, privind combaterea fraudelor îndreptate Internațional de pe lângă Camera de Comerț și împotriva intereselor financiare ale Uniunii, prin Industrie a României – prof. univ. dr. Daniel-Mihail mijloace de drept penal. Directiva UE nr. 2017/1371 Șandru va fi transpusă în legislația națională începând cu data Studiul are în vedere regulile juridice privind de 6 iulie 2019, dată până la care statele membre au numirea arbitrului, dar și aspecte strâns legate de etică

56 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Revista revistelor

și deontologie. Sunt avute în vedere elemente de drept decât sporadic. De o manieră generală, brevetul comparat, dar articolul se axează pe regulile și prac- conferă titularului său dreptul de a decide dacă – și în ticile Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe ce mod – invenția poate fi utilizată de terți. lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Revista română de dreptul proprietății intelec - Revista română de drept al afacerilor tuale nr. 4/2018 – Medierea și stabilirea metodo- nr. 2/2018 – Acțiunea în anulare a hotărârii arbitrale logiilor privind drepturile de autor gestionate colectiv în cazul caducității arbitrajului – av. Alin Daniel – prof. univ. dr. Edmond Gabriel Olteanu Florescu Noua formă a art. 1312 din Legea nr. 8/1996 pri- Articolul aduce în dezbatere unul dintre motivele vind dreptul de autor şi drepturile conexe reglemen - pentru care hotărârea arbitrală poate fi desființată pe tează medierea ca posibilitate de soluționare a calea acțiunii în anulare, și anume motivul pronun- litigiilor în cazul eșecului negocierilor pentru meto - țării hotărârii după expirarea termenului arbitrajului, dologii. deși cel puțin una dintre părți a declarat că înțelege să În domeniul medierii sunt incidente trei acte nor - invoce caducitatea, iar părțile nu au fost de acord cu mative: Codul de procedură civilă, Legea nr. 192/2006 continuarea judecății. privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, Articolul tratează condițiile de admisibilitate ale Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile acțiunii în anulare ce se sprijină pe acest motiv, atât conexe, iar articolul arată că reglementarea neunitară din perspectiva Codului de procedură civilă, cât și din poate da naștere la probleme în cazul conflictului de perspectiva Regulilor de Procedură Arbitrală ale legi. Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Chiar dacă legea privind dreptul de autor regle - Camera de Comerț și Industrie a României. De ase- mentează doar medierea, nu există niciun impedi - menea, sunt tratate efectele admiterii acțiunii în ment ca organele de gestiune colectivă să se adreseze, anulare pentru acest motiv, precum și câteva conclu - la încheierea negocierilor, unui tribunal arbitral în zii legate de oportunitatea antrenării unui astfel de fața căruia se încheie convenția arbitrală; prin urmare, mecanism în litigiul arbitral și de tendințele din arbitrajul poate fi utilizat în acest domeniu. practică în acest domeniu. Caiete de drept penal nr. 3/2018 – Dreptul la Revista română de dreptul proprietății inte - apărare și avocatul, subiect procesual de sine lectuale nr. 4/2018 – Brevetul de invenție. Apariția, stătător în actuala reglementare procesual penală – utilitatea, natura juridică și funcțiile sale – prof. prof. univ. dr. Nicolae Volonciu, asist. univ. Cătălin univ. dr. Viorel Roș, lector asociat dr. Ciprian Raul Marin Romițan Potrivit Noului cod de procedură penală, dreptul Apărut cu greutate, având numeroși contestatari la apărare reprezintă unul dintre principiile funda - și o natură juridică ambiguă, brevetul de invenție este mentale ale legii procesual penale. Datorită naturii instrumentul juridic necesar pentru protecția reali- juridice complexe a dreptului la apărare, părțile și zărilor noi și utile în industrie, a acelor creații care subiecții procesuali principali au dreptul la apărare reprezintă sursa cea mai incontestabilă de bogăție, de sau asistență juridică asigurată de un avocat. Con- prosperitate, de produse noi și de calitate. Brevetul form legii, părțile, subiecții procesuali principali și de invenție este titlu de protecție, nu obiect al pro - avocatul au dreptul să beneficieze de timpul și înle s - tecției, cum în mod greșit este, adesea, indicat. El nirile necesare pregătirii apărării. În noul Cod de îndeplinește multiple funcții (de recompensă a inven - procedură penală, avocatul este un subiect procesual tatorului, de protecție juridică, de divulgare și de distinct, cu drepturi depline la activitatea judiciară. apropriere a invenției, de încurajare a cercetării, de Odată cu creșterea rolului avocatului în planul stimulare a investițiilor, de îmbogățire a cunoștințelor procesului penal, este sporită în egală măsură și tehnice etc.), iar utilitatea lui nu mai este contestată responsabilitatea avocatului față de client.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 57 APARIŢII EDITORIALE

Preeminenţa dreptului și controlul de constituţionalitate între tradiţie și modernitate

Curtea Constituțională a României; Curtea Constituțională a Republicii Moldova Valer DORNEANU; Mihai POALELUNGI (coordonatori)

București, Editura Hamangiu, 2018

Volumul Preeminența dreptului și controlul de stituie într-un patrimoniu constituţional comun al constituționalitate între tradiție și modernitate, celor două state, cât şi o prezentare a noilor provocări ai cărui coordonatori sunt prof. univ. dr. Valer la care curţile constituţionale trebuie să răspundă în Dorneanu, președintele Curţii Constituţionale a acord cu exigenţele Convenţiei pentru apărarea României, și conf. univ. dr. Mihai Poalelungi, pre - drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, ședintele Curţii Constituţionale a Republicii Mol- după caz, cu cele ale dreptului Uniunii Europene.” dova, este un volum omagial dedicat împlinirii a 100 Lucrarea este structurată în patru capitole. Astfel, de ani de la înfăptuirea Marii Uniri: 1 decembrie 1918 – 1 decembrie 2018 și a fost prezentat în cadrul Capitolul I. Preeminența dreptului conține articole Conferinței naționale Un secol de stat național, despre influența dreptului internațional asupra con - unitar şi indivizibil, consacrată Centenarului Marii trolului de constituționalitate, evoluția sistemelor Uniri, sub egida Academiei Române, Curții Con - electorale în România modernă și contemporană stituționale a României și Institutului de Cercetări (1831-1989), sistemul electoral în România postco- Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei mu nistă, cazul Litschauer și procedeul Curții Consti- Române, în Aula Academiei Române, București, din tuționale a Republicii Moldova, precum și un articol data de 27 noiembrie 2018. despre existența unei ierarhii a drepturilor omului în Cei doi președinți ai Curților Constituționale au sistemul Convenției Europene a Drepturilor Omului. menționat în Cuvânt înainte că „Împlinirea a 100 de Capitolul II. Controlul de constituționalitate în ani de la Actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 România interbelică – selecție de decizii este împărțit ne-a determinat să lansăm un volum comun dedicat în două secțiuni, prima secțiune fiind intitulată celebrării acestuia, expresie a angajamentului ferm al curţilor constituţionale din România şi din Republica Interpretarea Constituției, iar cea de-a doua secțiune Moldova de a acţiona pentru apărarea valorilor demo - se referă la aspecte procedurale privind judecarea cratice şi a statului de drept. constituționalității legilor. Prezentul volum omagial reprezintă atât o aducere Capitolul III, intitulat Controlul de constitu țio - aminte a jurisprudenţei interbelice generate în exer - nalitate în România și Republica Moldova – selecție citarea controlului de constituţionalitate, ce se con - de decizii în rezumat, redă pe rând câteva decizii ale

58 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Apariții editoriale celor două curți constituționale referitoare la con- Recomandăm acest volum omagial tuturor celor trolul de constituționalitate a legilor. interesați de evoluția sistemelor electorale în România Ultimul capitol, Capitolul IV. Varia. Perspective, modernă și contemporană, de controlul constituționa - cuprinde articole despre interpretări filosofice ale lității în România interbelică, precum și de o selecție Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, pree- de decizii în rezumat referitoare la controlul constitu - minenţa dreptului şi limitele sale, injustiţia legală şi ționalității în România și Republica Moldova. dreptul supralegal. Volumul se încheie cu o Prezentare pe scurt a Cristina PĂIȘ curţilor constituţionale ale României şi Republicii expert Moldova – rol, atribuţii, componenţă, statistici. Consiliul Legislativ

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 59 Apariții editoriale

Un secol de stat unitar şi drept naţional (1918-2018) Perspective istorice cultural-ştiinţifice

Mircea DUŢU

Bucureşti, Editura Academiei Române; Editura Universul Juridic, 2018

Dintre numeroasele lucrări dedicate sărbătoririi a desăvârşească opera de edificare a României 100 de ani de existenţă a României Mari, prezentăm juridice. aici valoroasa contribuţie a prof. univ. dr., doctor Volumul este alcătuit din trei părţi. Primul capitol, honoris causa Mircea Duțu ce poartă titlul Un secol Unificarea juridică, legislativă, judiciară. Regimul de stat unitar şi drept naţional (1918-2018). Pers- legal al profesiilor – experienţe, idei, învăţăminte, pective istorice cultural-ştiinţifice. surprinde elementele unificării legislative, de la Autor a numeroase monografii, cursuri univer- primele începuturi până la crearea, prin Constituţia de sitare şi tratate în domenii precum dreptul mediului, la 1923, a Consiliului Legislativ (1925) care şi-a dreptul urbanismului, istoria instituţiilor juridice, a asumat sarcina desăvârşirii unificării prin reco - peste 100 de studii apărute în reviste de specialitate dificare; urmează unificarea judiciară, prioritate de prestigiu din ţară şi din străinătate (Budapesta, împlinită prin Legea de organizare judiciară din Paris, Madrid, Coimbra etc.), precum şi a numeroase 25 iunie 1924, apoi crearea Baroului naţional româ - nesc, unde, printre altele, preia din discursul unuia articole de presă pe tematică juridico-ecologică, dintre marii decani ai Baroului Capitalei, George Mircea Duţu s-a aplecat şi asupra acestui măreţ eve - Petrovici, un fragment, din care reţinem aici că: acela ni ment din istoria ţării noastre cu multă seriozitate, ce va scrie istoria baroului românesc nu va putea punând în valoare bogata sa experienţă de formaţie separa activitatea sa de opera de consolidare naţio - juridică. nală. Autorul se apleacă în continuare asupra experien- El surprinde cu mult realism, printr-o temeinică ţelor regionale ale unificării juridice în Dobrogea, cercetare şi cu un condei obişnuit cu scrisul, fră- Basa rabia, Bucovina şi Crişana, arătând că prin îmbi - mântările şi nesfârşitele greutăţi prin care a trecut şi narea diferitelor metode, unificarea interbelică a pe care le-a depăşit naţiunea noastră, înainte și după legislaţiei s-a realizat treptat, dar a fost finalizată abia Unirea de la 1 Decembrie 1918. În Prefaţa cărţii, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial […], autorul mărturisește că împlinirea primului secol de conclu zio nând astfel: în orice caz, procesul de unifi - la desăvârşirea procesului de constituire a statului care legislativă şi judiciară din perioada interbelică, naţional unitar român şi crearea României Mari cu plusurile şi limitele sale şi dezbaterile teoretice (1918) reprezintă ocazia relevării deopotrivă a aferente, a reprezentat deopo trivă o etapă importantă semnificaţiilor istorice ale evenimentului, evaluării a dezvoltării istorice a statalităţii româneşti, precum şi progresului înregistrat de atunci de societatea româ - a celei a ştiinţei şi culturii juridice naţionale. nească şi scrutarea perspectivelor deschise devenirii În cel de-al doilea capitol, Romanitate, neola ti - sale pentru veacul următor. [..] Lucrarea de faţă se nitate, solidaritate europeană. Dialogul juridic con- vrea a fi un omagiu adus celor care au fost şi un tinuu româno-italian, profesorul Mircea Duţu scoate îndemn pentru cei care vor veni să continue şi să în evidenţă influenţa latină asupra dreptului românesc,

60 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Apariții editoriale surprinzând inclusiv minora influenţă românească exprima nestrămutata convingere că „neamul nostru asupra dreptului italian (referitoare la o reglementare poate produce mult şi de foarte bună calitate în din dreptul comercial). În acest context, el evocă figura domeniul dreptului”. Se mai arată în continuare că acad. Andrei Rădulescu, principalul istoric al relaţiilor s-a recurs de-a lungul timpului la o serie de Chestio- juridice româno-italiene şi totodată un important nare pentru adunarea obiceiurilor juridice ale poporu - promotor al acestora, cu precădere în perioada lui român, dar a existat şi o colecţie cu titlul Adunarea interbelică. […] Autorul apreciază că în ambele ţări izvoarelor vechiului drept românesc şi că au existat în se procedase cvasiidentic, în sensul extinderii legis- perioada anterioară anului 1989 culegeri şi îndreptare laţiei, în mod treptat, asupra teritoriului naţional de practică judiciară în materie penală şi civilă, reîntregit. De asemenea, este evocată figura profe - principala calitate a acestora fiind „pe lângă rezol - sorului Giorgio Del Vecchio, membru de onoare al vări de speţă şi importante soluţii de principiu”. […] Academiei Române (1933), un promotor al filozofiei În termeni reali şi o concepţie mai adecvată, am dreptului, cu un rol important în susţinerea cooperării putea vorbi astfel de un secol de cultură juridică dintre juriştii din cele două ţări. Mircea Duţu arată că română (1918-2018), care ar avea înaintea sa în timp în cea de-a treia ediţie a lucrării Lezioni di filosofia del veacul pregătitor, caracterizat printr-o evoluţie de la Diritto, Del Vecchio surprinde prin […] exhaustiva subzistenţă la consistenţă (existenţă). […] Ca parte a cunoaştere a preocupărilor juriştilor români în dezvoltării juridice a României, aceasta ar fi cunos - materie şi corecta evaluare a lucrărilor acestora, în cut până acum trei perioade distincte, succesive în capitolul consacrat încercărilor de filosofie juridică timp: cea de constituire şi avânt creator (1918-1948), din toate ţările civilizate. Un loc important în volumul urmată de devierea eşuată, cu energiile irosite (1948- de faţă îl are prezentarea relaţiei dintre opera lui 1989) şi cea de restabilire stângace şi dezorientare Mircea Djuvara şi opera lui Del Vecchio. M. Djuvara (1990-2018), ajungând acum la momentul în care, la scria că una dintre cele mai scumpe aspiraţii ale 100 de ani de la declanşare, procesul a ajuns la un spiritului uman îşi găseşte justificarea raţională în punct de răscruce, exprimat prin întrebarea: încotro? teoria generală a dreptului formulată de Del Vecchio, Un spaţiu generos este acordat de autor prezentării fără ca prin aceasta să se nesocotească necesităţile eforturilor instituţiei de prestigiu ale ţării noastre în vii, istorice, adăugând că această filozofie reuşeşte să unească speculaţiile logice cele mai abstracte asupra domeniul ştiinţei, respectiv Academia Română, care ideii imuabile de justiţie, concepută ca o limită ideală prin Institutul de Cercetări Juridice a lansat, în anul şi criteriu absolut de valoare, cu necesităţile evolutive 2015, proiectul Enciclopedia Juridică Română, al ale societăţilor şi mentalităţii omeneşti. În ceea ce pri- cărei prim volum – cuprinzând literele A-C a văzut veşte influenţa italiană asupra dreptului penal lumina tiparului în anul Centenarului Marii Uniri. De românesc, Mircea Duţu spune că ar putea porni de la asemenea, lucrarea aduce în lumină figuri remar- admiraţia pe care Vintilă Dongoroz […] alături de cabile care şi-au legat numele de ştiinţa dreptului Ioan Tanoviceanu [...]o aveau pentru „opera marelui precum: Vespasian Erbiceanu, Vespasian V. Pella, Francesco Carrara”, operă prin care „şcoala cla sică Paul Negulescu, Mircea Djuvara. atinsese unul dintre punctele culminante ale evoluţiei Volumul de faţă, care surprinde foarte realist și sale”. Sunt amintite şi contribuţiile asupra definirii documentat evoluția ştiinţei juridice românești, scris dreptului penal ca ramură distinctă de drept ale pro- cu un evident talent literar, se adresează publicului fesorilor Ed. Massari, Manzini, Conti, Arturo Rocco. larg, dar poate constitui şi un punct de plecare util Capitolul al treilea are titlul Cultura juridică şi oricărui practician al dreptului dornic să aprofundeze ştiinţa dreptului. Pentru o privire critică şi o mai acest domeniu. dreaptă reconsiderare. Subliniind că de-a lungul timpului cultura juridică nu s-a bucurat de aprecierea Lucica-Violeta NICULAE pe care o merita, din diverse motive, autorul îl citează expert pe Andrei Rădulescu, remarcabilul jurist, care îşi Consiliul Legislativ

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 61 Apariții editoriale

Enciclopedia Juridică Română

Universitatea „Titu Maiorescu” din București; Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” Iosif R. URS; Mircea DUȚU (coordonatori generali)

Bucureşti, Editura Academiei Române, Editura Universul Juridic, 2018

În anul centenarului Marii Uniri, Institutul de perioadei 1859-1866 şi cu constituirea bazelor drep - Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” și tului român modern. De-a lungul timpului, ea a Universitatea „Titu Maiorescu” au lansat în Aula primit numeroase răspunsuri parţiale, sectoriale, Academiei Române, la sfârșitul lunii noiembrie 2018, aşteptând împlinirea prin proiectul de faţă, în „Enciclopedia Juridică Română”, primul volum momentul istoric al renaşterii noului drept românesc, (literele A-C). europenizat şi integrat mondializării. Concepută ca o Lucrarea a fost publicată sub egida a două edituri enciclopedie-dicţionar, care să cuprindă peste 9.000 românești de prestigiu, Editura Academiei Române de termeni, această operă colectivă este rodul și Editura Universul Juridic, avându-i drept coordo - contribuției a peste 50 de autori, cercetători ştiin - natori generali pe profesorii universitari doctori Iosif ţifici, cadre didactice şi profesionişti ai dreptului, R. Urs, președintele Universității Titu Maiorescu, și reprezentând întreaga lume juridică românească. La Mircea Duțu, directorul Institutului de Cercetări redactarea acestui material științific imens au Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei participat, din partea Consiliului Legislativ, conf. Române. univ. dr. Roxana Mariana Popescu și dr. Evelina Un reper important în istoria acestei lucrări l-a Ristea, în cadrul secțiunii de drept al Uniunii Euro- reprezentat Lansarea oficială a proiectului științific pene și drept internațional public. național „Enciclopedia Juridică Română”, la Enciclopedia va fi o sursă științifică de informare, 16 aprilie 2015, în Aula Academiei Române. Lan- de studiu și cercetare, izvor de informație autorizată, sarea s-a bucurat de participarea conducerii Aca de - un instrument de lucru pentru studenți, cercetători, miei Române, dar și de reprezentanți ai unor instituții cadre didactice în general, pentru mediul de afaceri, juridice emblematice, precum: Uniunea Juriștilor din pentru publicul larg, în general. Acesta este și sensul România, Înalta Curte de Casație și Justiție, Asociația unei enciclopedii: să ofere informație calificată, Magistraților din România, Uniunea Națională a girată de specialiști în domeniu, tuturor celor inte - Notarilor Publici din România, Consiliul Superior al resați. Magistraturii. Au mai fost prezenți atunci repre - Enciclopedia acoperă întregul alfabet, întregul zentanți ai facultăților de drept, profesori universitari, domeniu al științelor juridice, dar se extinde și în do - studenți. menii conexe, complementare, vizând astfel cultura Elaborarea primei Enciclopedii Juridice Române și civilizația românească în ansamblul lor. Sunt răspunde unei nevoi resimţite în cultura noastră încă vizate în mod deosebit dreptul românesc, științele din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, odată cu juridice, legile, actele, instituțiile, personalitățile, desăvârşirea reformelor instituţional-legislative ale biografiile, operele din spațiul autohton. În același

62 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Apariții editoriale timp, principiile, marii gânditori și teoreticieni, Enciclopedia Juridică Română este proiectată să filosofii dreptului, cei care au contribuit la dezvol- apară în zece tomuri, grupate, fiecare, pe un interval tarea dreptului, de pe vremea Imperiului Roman din alfabet. până în epoca modernă, altfel spus, conceptele, Ca partea a Enciclopediei României şi înscrisă acestei tradiţii, „Enciclopedia Juridică Română” teoriile, instituțiile, actele, personalitățile de anver- reprezintă așadar omagiul juriştilor ţării la 100 de ani gură universală nu au putut fi lăsate la o parte, de la realizarea Marii Uniri (1918-2018). întrucât ar fi incompletă o Enciclopedie Juridică Română în care să nu apară marii legislatori și juriști Mirela PAVEN sau marii gânditori, precum Justinian, Ulpian, expert Solone, Hegel, Napoleon etc. Consiliul Legislativ

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 63 MANIFESTĂRI ŞTIINŢIFICE

Premiile Uniunii Juriştilor din România pentru anul 2018

Uniunea Juriştilor din România condusă de prof. Următorul premiu, Premiul revistei „Dreptul” univ. dr. Ioan Chelaru a organizat, ca în fiecare an, pentru publicistică științifică în domeniul dreptului, a Gala Premiilor Științifice pentru cele mai repre- fost acordat de către prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, zentative lucrări cu caracter juridic, publicate în anul directorul publicațiilor „Dreptul”, și a revenit prof. 2018. Sărbătorind cea de-a 27-a ediţie, Gala Uniunii univ. dr. Alexandru Țiclea. Laudatio a fost rostit de Juriştilor din România a avut loc în data de 13 de - către prof. univ. dr. Cristian Jora. cem brie 2018, în parteneriat cu Editura „Uni versul În cadrul Festivităţii de decernare a premiilor a Juridic”, la Casa Capșa, în cadrul eveni mentului fost oferit şi Premiul de Excelență acordat Uniunii participând reputaţi profesori universitari, reprezen - Naționale a Barourilor din România pentru lucrarea tanţi ai diverselor profesii juridice, magistraţi, „Contribuția avocaților din Transilvania și Banat la avocaţi, jurisconsulţi, notari. Marea Unire” semnată de av. Lazăr Gruneanțu și av. Festivitatea a fost deschisă de preşedintele Mirel Ionescu și publicată la Editura Argonaut. Prof. Uniunii Juriştilor din România, prof. univ. dr. Ioan univ. dr. Ovidiu Predescu a rostit Laudatio. Chelaru, urmat de invitatul special, academician Nu în cele din urmă, președintele Uniunii Juriş - profesor doctor Constantin Popa de la Institutul tilor din România, prof. univ. dr. Ioan Chelaru, a rostit național de neurologie și boli neurovasculare. Laudatio pentru premiile de excelență pentru întreaga Premiul „I.L. Georgescu”, în domeniul dreptului activitate în domeniul științelor juridice domnilor civil – pentru lucrări în legătură cu relațiile comer ciale, profesori Corina Dumitrescu, Florin Vasilescu, Ioan a fost acordat prof. univ. dr. Gheorghe Piperea pentru Alexandru, Stanciu Cărpenaru, Ion Neagu. volumul „Protecția Consumatorilor în contractele În Laudatio rostit pentru profesorul Florin Bucur comerciale”, apărut la Editura C.H. Beck. Laudatio a Vasilescu, președintele Ioan Chelaru declara: „Domnul fost rostit de prof. univ. dr. Gheorghe Gheorghiu. profesor Vasilescu este unul dintre cei care au contribuit În continuare, a fost decernat Premiul „Anibal cu dăruire, chiar din 1990, la funda mentarea instituțio - Teodorescu”, în domeniul dreptului public – pentru nală a noilor principii de guvernare consacrate în lucrări, altele decât cele din domeniul dreptului penal, Constituție și, apoi, la elaborarea Legii nr. 47/1992 pentru lucrarea „Tratat teoretic și practic de drept privind organizarea și funcționarea Curții Constitu- administrativ” (2 volume), semnată de prof. univ. dr. ționale. În calitate de expert numit în Comisia pentru Verginia Vedinaș și apărută la Editura Universul elaborarea proiectului de Constituție, a avut un rol de Juridic. În cazul acestui premiu, Laudatio a fost rostit seamă, alături de ceilalți membrii ai comisiei, la re- de prof. univ. dr. Ioan Alexandru. luarea unor legături și consultări de tip academic, între A urmat decernarea Premiului „Andrei Rădu lescu”, teoreticienii români și cei străini, menite să aprofundeze în domeniul științelor juridice interdisciplinare, acordat direcțiile constituționalismului european și adaptarea la pentru volumul „Enciclopedia Juridică Română”, apărut acestea, a noii structuri statale post-revoluționare. la Editura Universul Juridic, sub coordonarea prof. univ. După 1989, a fost, pe rând, consilier prezidențial, dr. Iosif Urs și prof. univ. dr. Mircea Duțu, Laudatio judecător al Curții Constituționale, ambasador al fiind rostit de prof. univ. dr. Mihai Adrian Hotca. României în Tunisia, demnități în care excelenta sa Lucrarea „Încuviințarea executării silite”, autor pregătire profesională, experiența îndelungată în lector univ. dr. Nicolae Horia Tiț, apărută la Editura diferitele sfere ale vieții juridice i-au permis să se Universul Juridic, a primit din partea Uniunii Juriş - afirme și să fie remarcat în țară și în străinătate nu tilor din România Premiul „Viorel Ciobanu”, în numai ca jurist, ci și ca diplomat. domeniul dreptului procesual civil și dreptului inter - Cadru didactic cu o experiență îndelungată, profe- național privat. Laudatio a fost rostit de prof. univ. sorul Florin Vasilescu se remarcă și astăzi pentru dr. Cristian Jora. activitatea sa universitară, în țară și străinătate, și

64 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Manifestări științifice pentru lucrările sale și comunicările științifice realității juridice ca dimensiune esențială a realității prezentate în domeniul dreptului constituțional și al sociale românești. dreptului constituțional comparat. Este membru de De asemenea, profesorul a înțeles că oamenii onoare al Academiei de Științe Juridice din România prețuiesc nu numai ceea ce ai făcut pentru tine, ci și și al Asociației Internaționale de Administrație ceea ce ai făcut pentru ei. Este vorba de o prețuire a Publică din Bruxelles. modelelor, profesorul Ioan Alexandru fiind un Profesorul Florin Vasilescu a publicat în țară și veritabil exemplu, care merită pe deplin prețuirea străinătate numeroase lucrări de specialitate. Pentru comunității în care s-a afirmat prin activitatea sa activitatea sa, domnul Florin Vasilescu este decorat științifică și publică”. cu înalte ordine ale statului român și nu numai”. De asemenea, prof. univ. dr. Ioan Chelaru a rostit Prof. univ. dr. Ioan Chelaru a rostit Laudatio și Laudatio pentru profesorul Stanciu Cărpenaru în care pentru profesorul Ioan Alexandru, în cadrul căreia a afirmat: „Profesorul Stanciu Cărpenaru este un om mărturisea că: „Se poate spune că profesorul Ioan foarte modest, discret și delicat, dar extrem de Alexandru și-a dedicat întreaga viață științei drep tului, perseverent, muncitor, responsabil și foarte tenace și mai precis științei administrației. De mai bine de serios în tot ceea ce face. Student excelent, a fost un jumătate de veac, domnia sa a avut preocupări la vârf dascăl dăruit, ce a parcurs toate gradele didactice în acest domeniu, la început ca practician în întotdeauna cu rezultatele cele mai bune, devenind administrația publică locală, apoi în învățământul un foarte prețuit profesor, fiind astăzi un recunoscut juridic superior. S-a format la școala unor personalități specialist în dreptul comercial. marcante ale vieții juridice românești, fapt ce a făcut ca Foarte bun civilist, care și-a susținut doctoratul cu întreaga sa activitate să fie așezată sub semnul rigorii. inegalabilul Traian Ionașcu, a reușit să se aplece în Preocupările sale științifice s-au materializat în timp asupra dreptului economic și, mai apoi, după numeroase lucrări de referință în domeniul dreptului revigorarea Codului comercial, asupra instituțiilor public, cu aplecare specială către dreptul administrativ specifice dreptului comercial. – dar și constituțional –, teoria și știința administrației. Este autor a 9 manuale și cursuri, 8 monografii și Din bogata tematică abordată am putea aminti: cadrul 52 de articole elaborate în domeniul dreptului civil și constituțional românesc, organizarea și administrația al dreptului economic, precum și a 4 manuale și de stat în România, sistemul de relații în administrația cursuri, 2 monografii și 27 de articole în domeniul publică, decizia administrativă și actul administrativ, dreptului comercial, impunându-se mai ales prin precum și multe altele. Cărțile publicate sunt Tratatul de drept comercial român, aflat la a 6-a ediție. numeroase – multe distinse cu premii științifice –, Dreptul economic – în perioada anterioară anului dintre acestea detașându-se monumentala lucrare 1989 –, și dreptul comercial – ulterior –, reprezintă Tratat de administrație publică. Profesorul s-a aflat și domeniile în care a format numeroși doctoranzi, printre primii specialiști români care, după înlăturarea deveniți, la rândul lor, specialiști. regimului totalitar, a folosit metoda comparatistă în Activitatea sa didactică și de cercetare a fost domeniul dreptului public, înțelegând rapid că dreptul recunoscută larg, domnul profesor Stanciu Cărpenaru comparat devine tot mai mult o disciplină menită să primind calitatea de doctor honoris causa a Univer - îmbogățească știința și cultura juridică. sității de Vest Timișoara (2004) și a Universității Însă, profesorul Ioan Alexandru a fost și creator de Valahia Târgoviște (2007). […] școală juridică. Numele său este legat de înființarea, Este profesor emerit al Universității „Nicolae după 1990, a Școlii Naționale de Studii Politice și Titulescu”. A rămas același om modest, discret, Administrative, în a cărei conducere s-a aflat mai bine studios și perseverent, exemplu pentru dascăli și de două decenii, fiind, totodată, fondatorul Institutului cercetători”. Român de Administrație Publică. Gala Premiilor Științifice pentru anul 2018 s-a În ultimele trei decenii a ocupat, în calitate de încheiat cu alocuțiunea președintelui Uniunii specialist, și o serie de demnități publice. De pe Juriştilor din România, prof. univ. dr. Ioan Chelaru. aceste poziții a promovat constant idei menite să Premiul „Mihail Eliescu”, în domeniul dreptului contribuie la democratizarea administrației publice, civil, și premiul „Vintilă Dongoroz”, în domeniul drep- ca o condiție a unei mai bune funcționări a acesteia. tului penal, nu au fost acordate pentru anul respectiv. Profesorul Ioan Alexandru a înțeles să se implice și în activități din sfera societății civile, fiind membru Sorin POPESCU fondator al Uniunii Juriștilor din România și vicepre - președinte de secție ședinte al acesteia. În această calitate a militat perma- – secretar de stat – nent pentru promovarea cunoașterii și înțelegerii Consiliul Legislativ

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 65 REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

Articole din revistele de drept străine intrate recent în Biblioteca Consiliului Legislativ – Bibliografie adnotată* –

JOURNAL DU DROIT INTERNATIONAL

1. BISMUTH, RÉGIS – L’immunité d’execution après la loi Sapin 2 = Protecția față de executarea silită, după adoptarea Legii Sapin 2. În: Journal du droit international – nr. 2, 2018, p. 445-469. Normele referitoare la imunitatea de executare cuprinse în Legea Sapin 2 au făcut obiectul unor dezbateri aprinse, în cadrul cărora consideraţiile diplomatice au fost predominante. Legea a avut ca rezultat un nou cadru pentru imunitatea de executare, mult mai favorabil statelor. Legea Sapin 2 modifică procedura aplicabilă măsurilor de constrângere care vizează bunurile statelor străine, subordonând-o unei autorizări judiciare prealabile, care riscă – în practică – să facă mult mai complicate demersurile creditorilor. Ea mai precizează şi regulile aplicabile pentru determinarea caracterului sesizabil al bunului vizat, care depinde în mod esenţial de utilizarea sa actuală sau potenţială, precum şi de existenţa unei renunţări din partea statului la imunitatea de executare, protejând în mod special bunurile diplomatice. Deşi intenţia legii a fost aceea de a defini un cadru juridic în acord cu Convenţia Naţiunilor Unite din 2004 referitoare la imunităţile jurisdicţionale ale statelor şi bunurilor lor, în realitate textul final nu a răspuns acestui deziderat. Din acest motiv, au luat naştere o serie de incertitudini referitoare la conformitatea unor aspecte ale prevederii cu exigenţele Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Subiect: imunitate la executare; protecţie împotriva executării silite; Legea Sapin 2; bunuri sesizabile.

2. GIANSETTO, FANNY – Le droit international privé à l’épreuve des nouveaux contentieux en matière de responsabilité climatique = Dreptul internaţional privat și noile litigii în materie de responsabilitate climatică. În: Journal du droit international – nr. 2, 2018, p. 507-533. Procesele pentru atragerea răspunderii pentru efectele asupra schimbării climei se nasc atât împotriva guvernelor, cât şi împotriva unor mari companii internaţionale. Aceste cazuri au caracteristici speciale, bazate pe faptul că evenimentele dăunătoare (precum emisia gazelor de seră) nu sunt restricţionate în spaţiu sau timp. Sunt multifactoriale şi conduc la daune individuale, colective sau de masă. Acest nou tip de litigii conduce la reconsiderarea unor reguli de drept internaţional privat, în special forum delicti astfel cum este interpretat astăzi de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Prezentul studiu se doreşte a fi o propunere pentru reconsiderarea vocaţiei materiale a regulilor de competenţă internaţională în materie de mediu precum în cazul materiei conflictelor de legi. Aceste obiective materiale susţin competenţa de principiu a instanţei de la domiciliul pârâtului, completată de cea a instanţei de la locul producerii daunei. Subiect: schimbare climatică; drept international privat; răspundere civilă; pagube de mediu.

3. THEY, MARINE – L’affaire Survival International: la „responsabilité sociale” d’une ONG dans la mise en oeuvre des Principes directeurs de l’OCDE à l’intention des entreprises multinationales = Cauza Survival International: „răspunderea socială” a unei ONG în aplicarea Principiilor directoare ale OCDE la întreprinderile naționale. În: Journal du droit international – nr. 2, 2018, p. 471-506. În anul 2016, punctul de contact naţional din Elveţia pentru Principiile directoare ale OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) a acceptat primirea plângerii ONG-ului Survival International împotriva unui alt ONG (WWF) pentru încălcarea unor recomandări cuprinse în aceste principii în privinţa unor comunităţi locale din Camerun. Această acţiune nu este una fără precedent în istoria proceselor care au fost supuse acestui mecanism de rezolvare a lor pentru asigurarea aplicării Principiilor, deşi ele au fost create pentru a reglementa comportamentul întreprinderilor multinaţionale. Practica aceasta ar putea în mod legitim suscita întrebări referitoare la legalitatea acţiunii OCDE, pe de-o parte, şi cea a statului legat de punctul

* Lucrare realizată de Lucica-Violeta Niculae şi Cristina Păiş, Consiliul Legislativ.

66 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Referințe bibliografice

de contact. Declanşarea acestei proceduri pentru fapte produse pe solul statului care n-a aderat la Principiile directoare riscă să aducă atingere exclusivităţii competenţei teritoriale, atunci când pune în discuţie comportamentul unei ONG care are ca obiect de activitate un serviciu public guvernamental, deci o activitate strâns legată de exerciţiul funcţiei statale. Subiect: Principii directoare; Survival International; întreprinderi multinaţionale; punct de contact național.

REVUE DE SCIENCE CRIMINELLE ET DE DROIT PÉNAL COMPARÉ

4. CAZALBOU, PAUL – Retour critique sur le principe d’unicité de qualification des faits en droit pénal = Examen al principiului unicităţii în calificarea faptelor în dreptul penal. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 2, 2018, p. 387-407. Secţia penală a Curţii de casaţie a afirmat recent, în mai multe rânduri, că „faptele care decurg în mod nedisociat dintr-o acţiune unică, caracterizată printr-o singură intenţie culpabilă, nu pot conduce, pentru acelaşi inculpat, la două condamnări de natură penală pentru aceeaşi persoană, chiar dacă s-au produs concomitent”. Această soluţie, care complică mai tare rezolvarea concursului ideal de infracţiuni, dă ocazia revenirii asupra pertinenţei principiului unicităţii în calificarea faptelor in materie penală şi de cercetare a raportului său – real sau bănuit – cu principiul non bis in idem. Subiect: principiul unicităţii în calificarea faptelor; drept penal.

5. DESMOULIN-CANSELIER, SONIA – Usage et interprétations judiciaires des images cérébrales = Utilizarea şi interpretarea judiciară a imaginilor cerebrale. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 2, 2018, p. 343-357. Prezentul studiu creionează o panoramă a folosirii imaginilor cerebrale în justiţia penală, pentru a dovedi alterarea sau lipsa discernământului persoanei urmărite sau pentru a stabili elementul material al infracţiunii. Imaginile cerebrale, care permit înţelegerea unei realităţi altfel de neînţeles, pot juca un rol crucial în procesul penal. Este vorba, totuşi, de un element de probă a cărui tehnicitate şi efect convingător, duce la temerea că principiul contradictorialităţii va fi dificil de aplicat. Din această perspectivă, este util a lua în calcul varietatea vocabularului susceptibil a fi folosit pentru înlocuirea interpretării date de expertul judiciar într-un mănunchi de elemente sau într-o dezbatere contradictorie. Subiect: imagistică cerebrală; probă; proces penal.

6. GALLI, MARTINA – Une justice pénale propre aux personnes morales = O justiţie penală proprie persoanelor juridice. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 2, 2018, p. 359-385. Convenţia judiciară de interes public (CJIP) introdusă prin Legea Sapin II deschide calea unei justiţii penale „proprii” persoanelor juridice. Este vorba de o justiţie penală îndreptată spre costurile şi consecinţele hotărârii date în respectivul litigiu (şi aici intervine noţiunea de interes public care califică noua procedură), tăcută în ceea ce priveşte capacitatea sa de a „arăta” culpa întreprinderii, o justiţie penală îndreptată spre viitor. Ruptura unităţii sistemului penal referitoare la actori, şi ale cărei repercursiuni asupra principiului egalităţii tuturor în faţa legii penale merită a fi examinate, pare de fapt a fi cauza unei separări temporare. Dacă justiţia penală se aplică persoanelor fizice având în vedere o pedeapsă „pentru trecut”, justiţia penală pentru persoanele juridice va trebui să ţină pasul cu timpul, dar statuând „pentru viitor”. Subiect: persoana juridică; justiţia penală; Convenţia judiciară de interes public.

7. RICCARDI, CLAUDIA; RICHEFEU, LUDIVINE – Les nouvelles utilisations de la génétique dans le cadre de la procédure pénale = Noile utilizări ale geneticii în cadrul procedurii penale. În: Revue de science criminelle et de droit pénal comparé – nr. 2, 2018, p. 331-357. Progresul ştiinţific referitor la expertiza genetică a pus în lumină noi posibilităţi de utilizare a ADN în cursul procedurii penale. Aceste noi utilizări au dat naştere unor tehnici precum portretul-robot genetic sau cercetarea predecesorilor care, după ce au fost dezvoltate prin practici din afara cadrului legal, au beneficiat în final de o oarecare reglementare juridică, pretoriană sau legislativă. Aceste tehnici novatoare au modificat rolul ADN în cadrul procedurii penale. În timp ce până mai ieri era cunoscut ca „dovada perfectă”, permiţând închiderea rezultatelor anchetei, ADN a devenit azi un veritabil actor al oricărei proceduri, oferind anchetatorilor noi piste de investigaţie. Aceste noi utilizări ale ADN fac din corpul uman o sursă de informaţii, fără a avea în prealabil acordul persoanelor în cauză. Utilizarea lor este, în consecinţă, susceptibilă să pună în discuţie cadrul juridic al garanţiilor oferite de legiuitorul francez, dar fără mare eficienţă. Subiect: expertiză genetică; ADN; proces penal.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 67 Referințe bibliografice

REVUE DU DROIT PUBLIC

8. BÉGIN, LUC; BOISVERT, YVES – La (difficile) rencontre de l’éthique et du politique: une analyse du cas canadien (1) = Întâlnirea (dificilă) dintre etică şi politică: o analiză a situaţiei canadiene. În: Revue du droit public – nr. 2, 2018, p. 387-406. Nu mai miră pe nimeni că actualitatea politică face un loc important chestiunilor etice. Fie că arată unele practici contestabile ale actorilor politici, fie că anunţă măsuri şi dispoziţii pe care legiuitorul le are în vedere pentru reglementarea unor tipuri de comportament al agenţilor publici, pertinenţa asocierii acţiunii politice şi preocupările de ordin etic pare a fi dobândită. Cel puţin în cazul Canadei. Această întâlnire dintre etică şi politică este totuşi una recentă în istoria instituţiilor canadiene. Dar ar fi greşit să se considere că s-a dezvoltat în mod coerent, ca răspuns la singura grijă de a garanta că clasa politică respectă cele mai înalte standarde etice. Se poate spune că am asistat uneori la un fenomen de „marketing politic” al eticii, ea fiind instrumentul unor scopuri partizane, în logica luptei pentru putere, care nu are multe în comun cu convingerile sincere referitor la necesitatea de supunere a politicii la o reglementare de natură etică. În acelaşi timp, istoria întâlnirii dintre etică şi politică nu se rezumă doar la o instrumentalizare a eticii. S-au manifestat pe parcursul acestei întâlniri voinţe sincere de conservare a idealului democratic, prin adoptarea de legi şi mecanisme urmărind finalităţi etice. Subiect: etica și politica; Canada.

9. JEANNENEY, JULIEN – La dignité présidentielle devant le tribunal correctionnel: le procès de Jacques Chirac = Demnitatea de preşedinte în faţa instanţei penale: procesul lui Jacques Chirac. În: Revue du droit public – nr. 2, 2018, p. 407-422. Procesul lui Jacques Chirac pune punct imaginii de infailibilitate penală nesfârşită a şefului statului. El arată caracterul excesiv a două afirmaţii curente, şi anume: caracterul obişnuit al unui astfel de inculpat şi poziţia avantajoasă de care beneficiază judecătorul penal de drept comun, în opoziţie cu judecătorul politic, pentru evaluarea comportamentului guvernanţilor. Evenimentul se arată unul politic, nu pentru că ar fi rezultatul unei voinţe de a apela la instanţă în scopuri politice, ci, în măsura în care, semnificaţia sa din punct de vedere al sistemului politic şi constituţional depăşeşte cadrul unui proces penal obişnuit. Curtea de apel din Paris trebuie să se pronunţe în scurt timp şi în ceea ce priveşte trimiterea în judecată a lui Nicolas Sarkozy, pentru afacerea Bygmalion. Dacă un astfel de proces trebuie să aibă loc, cel al lui Jacques Chirac nu mai apare, din punct de vedere al dreptului constituţional, ca unul singular, ci ca un punct de plecare al autonomiei unui obiect de studiu şi anume: dreptul penal al foştilor preşedinţi ai republicii. Subiect: președintele statului; proces penal; competenţa instanţei.

10. PICAVET, EMMANUEL – L’institutionnalisation de l’éthique: leçons et défis = Instituţionalizarea eticii: lecţii şi provocări. În: Revue du droit public – nr. 2, 2018, p. 329-338. Politica suferă azi procese de „moralizare”. În câmpul eticii, ea însăşi este la originea impulsurilor pentru reflecţie etică şi organizare colectivă în jurul normelor etice. În procesele sociale şi instituţionale de acest gen, locul normelor (etice sau juridice) şi principiilor ce dau unitate şi consistenţă, este unul central. Dar se pune întrebarea aici: despre ce tip de raport la norme şi la principii discutăm? În contextul democratic marcat de recunoaşterea legitimităţii politice a dezacordurilor şi a pluralităţii de convingeri, unde este locul consensului (asociat adesea cu exigenţa morală) prin raportare la aceste norme şi principii. Subiect: etică; morală; etica și puterea.

11. VERDUSSEN, MARC – Éthique et politique: la Belgique à la croisée des chemins = Etica şi politica: Belgia la răscruce de drumuri. În: Revue du droit public – nr. 2, 2018, 373-385. În acest articol, vom considera etica ca fiind ansamblul de exigenţe cerute unui responsabil politic – parlamentar sau ministru – în spaţiul public, adică un comportament în concordanţă cu rolul pe care societatea este îndreptăţită să-l aştepte de la el. Caracteristica unui responsabil politic este să acţioneze în interesul masei de cetăţeni şi nu în interesul partizan al persoanei sale sau al apropiaţilor săi. Nu vom putea spune niciodată destul că „omul, înregimentat politic, nu încetează să fie om, caracterizat de impulsuri şi pasiuni, cu sentimente mai puţin nobile precum vanitatea, mândria, gelozia, pofta, etc, dar în acelaşi timp – şi ceea ce este important pentru viaţa politică – este impregnat de sentimente nobile precum compasiunea, simpatia, empatia, solidaritatea, respectul pentru celălalt”. Exact în această tensiune se înscrie imperativul unui comportament etic, fiind strâns legat de „figura unui bun politician”. Recent Belgia a fost teatrul mai multor situaţii care au evidenţiat o delincvenţă morală – minoră – a lumii politice, dar şi starea de letargie – mai importantă – a acesteia, de unde necesitatea imperioasă a unei schimbări etice. Scandaluri precum Kazakhgate, Publifin, Ores , ISPPC, Samu social sau Gial au mărit nemulţumirea cetăţenilor cu privire la stat, riscând să provoace o ruptură bruscă a contractului social. Subiect: etica și politica; Belgia.

68 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Referințe bibliografice

REVUE FRANÇAISE DE DROIT CONSTITUTIONNEL

12. BRAUN, ARTHUR – La Suisse et la classification des régimes politiques dans la doctrine publiciste française = Elveţia şi clasificarea regimurilor politice în doctrina specialiştilor în dreptul public francez. În: Revue française de droit constitutionnel – nr. 2, 2018, p. 259-283. Regimul politic al Confederaţiei Elveţiene este perceput în mod tradiţional de către doctrina franceză ca o adunare unicamerală. În Elveţia – ca şi în Franţa, după un număr mare de autori – acesta este mai degrabă un regim directorial, care implică o formă de separare a puterilor, incompatibilă cu calificarea de regim unicameral. Prin acest material autorul doreşte să explice divergenţele majore din literatura juridică referitoare la natura regimului elveţian şi locul său în clasificarea regimurilor politice, sprijinindu-se pe analizele doctrinei clasice şi doctrinei contemporane în materie. Subiect: regim politic; separarea puterilor; colaborarea funcțională între puteri; regim politic elvețian.

13. CONNIL, DAMIEN – Le Scottish National Party à Westminster (2015-2017), observations sur un groupe parlementaire monté en puissance = Scottish National Party (Partidul Naţional Scoţian) la Westminter (2015-2017) – observaţii asupra unui grup parlamentar a cărui autoritate a crescut. În: Revue française de droit constitutionnel – nr. 2, 2018, p. 285-300. Trecând de la 6 la 56 de aleşi după alegerile din mai 2015, Scottish National Party a devenit, în cadrul Parlamentului britanic, al treilea grup politic. Acest partid este unul care a cunoscut o ascensiune foarte puternică. Din punct de vedere constituţional şi parlamentar, această ascensiune nu a fost una fără consecinţe. Subliniind manifestările, arătând consecinţele şi analizând efectele se poate înţelege mai bine care a fost funcţia politică a grupului parlamentar scoţian în cadrul Camerei Comunelor între anii 2015 şi 2017. Subiect: Scottish National Party; Parlamentul britanic; influenţă politică.

14. EYNARD, MANUEL – La modulation des effets dans le temps des déclarations d’inconstitutionnalité prononcées dans le cadre de question prioritaire de constitutionnalité: typologie des solutions et perspectives = Adaptarea în timp a efectelor declarării neconstituţionalităţii date în cadrul procedurii de verificare a constituţionalităţii: tipologia soluţiilor şi perspective. În: Revue française de droit constitutionnel – nr. 114, 2018, p. 317-342. Ideea exercitării unui control de constituţionalitate a dispoziţiilor legale reprezintă dorinţa de rupere a tradiţiei republicane franceze anterioară datei de 4 octombrie 1958, care se baza pe exercitarea suveranităţii doar de către Parlament. Artizanii Consiliului constituţional au avut ca dorinţă evitarea aglomerării Parlamentului, asigurând respectul strict al graniţei dintre domeniul legislativ şi cel normativ, înscris în articolele 34 şi 37 din Constituţia celei de-a V-a Republici Franceze. Deşi creatorii săi au adoptat o concepţie relativ restrânsă a rolului Consiliului, aceasta s-a emancipat progresiv, prin intermediul a două mijloace principale. Pe de-o parte, interpretările extensive şi sedimentarea jurisprudenţei sale. Pe de altă parte, revizuirile Constituţiei – sau proiectele de revizuire care au rămas neaplicate – care i-au fost totdeauna favorabile. Unii observatori au evidenţiat faptul că Consiliul constituţional a crescut în importanţă şi ocupă azi un loc de prim rang în exercitarea funcţiilor determinante ale vieţii politice şi juridice ale Franţei. Totuşi, cu toată profunda sa transformare, trebuie să fie constatat faptul că n-a evoluat deloc în ceea ce priveşte compunerea sa. Subiect: decizie de neconstituţionalitate; Consiliul Constituţional, Franţa; judecător constituţional.

15. LANDAIS, GUILLAUME – Représentativité des groupes parlementaires au Bureau de l’Assemblée nationale. A propos de la résolution n° 26 du 11 octobre 2017 portant modification du Règlement de l’Assemblée nationale = Reprezentativitatea grupurilor parlamentare în Biroul Adunării Naţionale. Consideraţii referitoare la rezoluţia nr. 26 din 11 octombrie 2017 pentru modificarea Regulamentului Adunării Naţionale. În: Revue française de droit constitutionnel – nr. 114, 2018, p. 355-369. Cea de-a 34-a modificare a Regulamentului Adunării Naţionale (RAN), adoptată în şedinţa publică sub forma Rezoluţiei nr. 26 din 11 octombrie 2017, a fost validată de Consiliul constituţional prin decizie, la data de 26 octombrie 2017. Les Sages (Înţelepţii – instituţie franceză formată din foştii preşedinţi ai ţării – n.tr.) sesizaţi din oficiu prin aplicarea primului alineat al art. 61 din Constituţie, care obligă la un astfel de control de constituţionalitate în cazul oricărei modificări a regulamentului fiecărei adunări parlamentare, au declarat modificarea prin rezoluţia ca fiind constituţională, şi anume cea care introduce la art. 10 al RAN dispoziţii referitoare la regulile de compunere a Biroului Adunării Naţionale. Dar o astfel de decizie era previzibilă. De la începutul celei de-a Cincizecea Republici, practicile urmărite pentru compunerea Biroului Adunării au făcut obiectul consensului dintre deputaţi. Şi totuşi, litera Regulamentului Adunării îi ignora existenţa. Prin Rezoluţia din 11 octom - brie 2017 s-a fixat în principal, astfel cum este arătat în Expunerea de motive care a însoţit propunerea, formalizarea practicilor nescrise urmate de către deputaţi în alegerea membrilor Biroului Adunării la începutul fiecărei legislaturi. Subiect: Biroul Adunării naționale; Compunere Birou permanent; modificare Regulament Adunare națională.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 69 Referințe bibliografice

REVUE INTERNATIONALE DE DROIT COMPARÉ

16. HEINZMANN, LISA – L’étendue des restitutions en droit français et allemand. Examples pratiques, en cas de détérioration, dégradation ou disparition de la chose à restituer = Întinderea restituirii în dreptul francez şi în cel german. Exemple practice în caz de deteriorare, degradare sau dispariţie a obiectului de restituit. În: Revue internationale de droit comparé – nr. 2, 2018, p. 307-339. Ordonanţa din 10 februarie 2016 a permis integrarea în dreptul comun al obligaţiilor a celor 10 noi articole din Codul civil francez, referitoare la restituiri. Locul bine determinat al restituirilor în dreptul francez poate părea surprinzător, fiind desprins fie din nulitatea contractelor, fie din îmbogăţirea fără justă cauză. O comparaţie cu dreptul german permite discutarea şi mai buna înţelegere a naturii cererii de restituire. În a doua parte a articolului, după analiza teoriei juridice, a obiectului şi a tipologiei restituirii, se acordă o atenţie specială soluţiilor practice adoptate în Germania şi în Franţa, cu accent pe întinderea restituirii ca urmare a deteriorării, degradării sau dispariţiei obiectului de restituit. Subiect: restituire bunuri; comparaţie franco-germană; restituire bunuri deteriorate, degradate sau dispărute.

17. MANIATIS, ANTOINE – La restitution des biens culturels = Restituirea bunurilor culturale. În: Revue internationale de droit comparé – nr. 2, 2018, p. 341-358. De la deschiderea frontierelor la 1 ianuarie 1993, circulația operelor de artă dintr-o ţară comunitară în alta a devenit mult mai uşoară, dar şi controlul mult mai complicat. Uniunea Europeană s-a dotat cu un dispozitiv specific, respectiv Directiva 93/7 CEE din 15 martie 1993 al Consiliului Comunităţilor Europene referitoare la restituirea bunurilor culturale care au ieşit ilicit de pe teritoriul unui stat membru. Totuşi, alte state membre preferă alte mecanisme de restituire, precum Convenţia UNESCO din 1970 sau Convenţia UNIDROIT. Cu prilejul amendamentelor aduse Directivei 93/7/CEE, ar trebui, pentru un spor de claritate, să se modifice această directivă aşa cum s-a procedat şi în cazul Directivei 2014/60/UE. Lupta contra furtului de bunuri culturale şi în special de antichităţi, pare a fi mai eficientă ca urmare a directivei transpuse. Subiect: restituire bunuri; bunuri culturale; Directiva 93/7/CEE.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT CIVIL

18. AUBRY DE MAROMONT, CLOTILDE – Les obligations subsidiaires = Obligaţiile subsidiare. În: Revue trimestrielle de droit civil – nr. 2, 2018, 305-326. Subsidiaritatea ocupă un rol secundar în teoria obligaţiilor. Dar ea ţine de coerenţa dintre regimul şi natura unei obligaţii. Este ţinut în subsidiar cel care s-a angajat să plătească creditorului ceea ce îi datorează debitorul său, dacă acesta din urmă nu plăteşte. Obligaţia de subsidiaritate este cea a garantului coobligat, conservată împotriva urmărilor intempestive ale unui creditor care ar cere o plată de prim rang. Reforma dreptului obligaţiilor care nu arată rangul intervenţiei coobligaţilor, impune la explorarea fenomenului de subsidiaritate pentru obligaţii. Subiect: obligaţia subsidiară; teoria obligaţiilor.

19. TRAULLÉ, JULIE – La réparation du préjudice économique „pur” en question = Repararea prejudiciului economic „pur” în discuţie. În: Revue trimestrielle de droit civil – nr. 2, 2018, p. 285-303. Noţiunea de prejudiciu economic „pur”, împrumutat din dreptul anglo-saxon, ar putea fi utilizată în dreptul francez pentru a include răspunderea civilă în limite rezonabile din punct de vedere economic? Având în vedere multitudinea despăgubirilor care prevalează actualmente în acest domeniu, nu este oare potrivită pregătirea unui recul pentru viitor? Din studiul literaturii economice şi a dreptului comparat rezultă un răspuns negativ. Nici cea mai mică reparare a prejudiciului economic „pur” nu se impune. Totuşi, nu trebuie ignorat pericolul rezultat din dreptul francez ce ar apărea dacă un asemenea recul al reparației ar fi propus, având în vedere lipsa unei definiţii clare a obiectivelor atribuite răspunderii civile. Subiect: prejudiciu economic pur; reparare prejudiciu; răspundere civilă.

REVUE TRIMESTRIELLE DE DROIT COMMERCIAL ET DE DROIT ÉCONOMIQUE

20. PROROK, JOHAN – L’amende civile dans la réforme de la responsabilité civile = Amenda civilă în reforma răspunderii civile. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique – nr. 2, 2018, p. 327-348.

70 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Referințe bibliografice

Instaurând o amendă civilă împotriva autorului prejudiciului produs cu intenţie, datorită unei acţiuni lucrative, articolul 1266-1 al proiectului de reformă conferă răspunderii civile delictuale o funcţie punitivă generală. Această funcţie se adevereşte a fi contrară principiilor dreptului represiv, aducând atingere principiului legalităţii delictelor şi pedepselor, neputând avea decât un câmp îngust, pentru aplicarea principiului ne bis in idem . Răspunderea civilă, bazată pe principiul general al răspunderii pentru faptă şi nu pe un sistem de delicte numite, nu poate funcţiona. Când e vorba de pedepsire, ea nu poate rivaliza cu dreptul penal. Subiect: răspundere civilă; non bis in idem; răspundere penală.

21. SIMON, VICTOR – Le récit des origines du droit commercial: la doctrine commercialiste et l’argument historique = Istoria originilor dreptului comercial: doctrina comercialistă şi argumentul istoric. În: Revue trimestrielle de droit commercial et de droit économique – nr. 2, 2018, p. 293-305. Marile tratate contemporane de drept comercial acordă un loc special istoriei acestuia, în cadrul introducerii. Analiza textului permite evidențierea câtorva constante. Începând cu secolul al XIX-lea, marea majoritate a autorilor resping ipoteza potrivit căreia dreptul roman ar putea fi la originea dreptului comercial contemporan. Ei consideră că apariţia unui drept cutumiar care s-ar fi format spontan în Evul Mediu ar fi dat naştere unui nucleu de reglementări transnaționale aplicabile comercianților de mărfuri. Coerența acestui drept original a avut de suferit în urma codificării. Autorul prezintă în acest articol o origine a dreptului comercial diferită de cea a dreptului civil, contribuind astfel la construirea unei identități proprii. Subiect: drept comercial; originea dreptului comercial; respingerea romanității.

REVUE CRITIQUE DE DROIT INTERNATIONAL PRIVÉ

22. MCLACHLAN, CAMPBELL – Entre le conflit de lois, le droit international public et l’application internationale du droit public: le droit des relations externes des États = Conflictul de legi între dreptul internaţional public şi aplicarea internaţională a dreptului public: dreptul relaţiilor externe al statelor. În: Revue critique de droit international privé – nr. 2, 2018, p. 191-209. Raporturile dintre stat şi indivizii de naţionalitate străină, privitor la drepturile şi libertăţile lor constituţionale ridică o serie de situaţii cu care se confruntă toate statele, chestiuni care se situează la interfaţa ordinii constituţionale a fiecărui stat cu sistemul juridic internaţional care le uneşte. În epoca contemporană, această interfaţă a dobândit încet-încet un caracter deschis, care antrenează chestiuni juridice cu o mai mare frecvenţă şi cu o mai mare intensitate. Răspunsurile date de o parte şi de alta exercită o influenţă crescută asupra ficţiunilor juridice, inclusiv asupra modului în care un sistem dat se reprezintă în raporturile sale cu restul lumii. Teza dezvoltată în acest articol este aceea că ea constituie obiectul unei a treia discipline, care se situează între cele două ramuri – public şi privat – ale dreptului internaţional. Îl vom denumi „drept al relaţiilor externe”, împrumutând un termen mai puţin folosit în Europa provenit dintr-un Restatements american. Este vorba aici de a cerceta diferitele concepte care există în câmpul acestei discipline şi de a explora legăturile sale cu familia dreptului internaţional privat. Subiect: drept internaţional public; dreptul relaţiilor externe; drept public.

INTERNATIONAL & COMPARATIVE LAW QUARTERLY

23. CRAM, IAN – Protocol 15 and Articles 10 and 11 ECHR—The Partial Triumph of Political Incumbency Post-Brighton? = Protocolul nr. 15 și articolele 10 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – Triumful parțial al mandatului politic după Declarația de la Brighton? În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 3, 2018, p. 477-504. Protocolul nr. 15 introduce un nou considerent în preambulul Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), și anume: „înaltelor părți contractante le revine responsabilitatea primară, conform principiului subsidiarității, de a garanta respectarea drepturilor și libertăților definite în prezenta Convenție și protocoalele la aceasta și că, în acest sens, acestea beneficiază de o marjă de apreciere, sub controlul Curții Europene a Drepturilor Omului instituite prin prezenta Convenție”. Autorul discută contextul pentru adoptarea Protocolului nr. 15, în special Declarația de la Brighton, precum și principiile democratice pe care le implică. De asemenea, sunt analizate articolele 10 și 11 despre libertatea de exprimare și, respectiv, libertatea de întrunire și de asociere. Subiect: Convenția Europeană a Drepturilor Omului; Declarația de la Brighton; Declarația de la Copenhaga; marjă de apreciere.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 71 Referințe bibliografice

24. HAYWARD, BENJAMIN; ZELLER, BRUNO; ANDERSEN, CAMILLA BAASCH – The CISG and the United Kingdom – Exploring Coherency and Private International Law = Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri și Regatul Unit: explorarea coerenței și a dreptului internațional privat. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 3, 2018, p. 607-642. Regatul Unit rămâne una dintre ultimele națiuni industrializate din lume care nu a adoptat Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri, încheiată la Viena la 11 aprilie 1980 (CISG). Dezbaterea CISG despre Marea Britanie dăinuie de zeci de ani, analizele existente concentrându-se în mare parte pe concurență, evaluând meritele relative ale CISG și legislația engleză. Analiza acestui articol este complementară, concentrându-se pe coerență și pe implicațiile din dreptul internațional privat cu privire la aderarea Regatului Unit la CISG. Autorii articolului evaluează interpretarea contractuală și vânzările de mărfuri, în cadrul dreptului internațional privat și susțin aderarea Marii Britanii la CISG. Subiect: Convenția Națiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri; marfă; drept internațional privat.

25. MOISEIENKO, ANTON – The Ownership of Confiscated Proceeds of Corruption under the UN Convention against Corruption = Deținerea de bunuri confiscate în temeiul Convenției Națiunilor Unite împotriva corupției. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 3, 2018, p. 669-694. Articolul 51 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției prevede returnarea bunurilor rezultate din corupție ca principiu fundamental al Convenției. Aceasta ridică problema dacă statul în care se află bunurile furate are dreptul să refuze repatrierea acestora sau să o supună anumitor condiții. Acest articol analizează Convenția și considerentele politice care stau la baza acesteia și susține că un astfel de stat dispune de o mai largă libertate de apreciere în ceea ce privește returnarea bunurilor furate decât se crede adesea. În plus, autorul susține că statul de drept ar funcționa mai bine dacă statele ar lua măsuri ferme pentru confiscarea bunurilor rezultate din corupție, indiferent dacă acestea sunt în cele din urmă repatriate. Subiect: Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției; corupție; infracțiune economică; bunuri confiscate.

26. KANG, SUNGYONG – Rethinking the Global Anti-Money Laundering Regulations to Deter Corruption = Reconsiderarea reglementărilor globale privind combaterea spălării banilor pentru a descuraja corupția. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 3, 2018, p. 695-720. Deși reglementările privind combaterea spălării banilor au ca scop detectarea și descurajarea „persoanelor expuse politic” (PEPs) corupte, ele au provocat daune colaterale multor „persoane expuse politic” nevinovate, în special „persoane expuse politic” străine. Datorită costurilor semnificative de conformitate pentru identificarea și gestionarea conturilor „persoanelor expuse politic” străine, asociate cu un risc crescut de amenzi mari pentru neconformitate, instituțiile financiare au închis în mod voluntar conturile „persoanelor expuse politic” străine. Reglementările globale privind combaterea spălării banilor ar putea evita daunele colaterale, maximizând descurajarea corupției dacă ar fi îndeplinite grade înalte de coordonare pentru două dimensiuni, și anume, coordonarea transfrontalieră și coordonarea între entitățile publice de aplicare a legii și actorii privați. Acest studiu ilustrează o schimbare majoră făcută în 2012 pentru a îndeplini prima dimensiune și oferă recomandări pentru a construi pe această piatră de temelie, urmărind coordonarea pentru cea de-a doua dimensiune. Subiect: reglementări privind combaterea spălării banilor; persoane expuse politic; corupție.

27. BOYLE, ALAN – Climate Change, the Paris Agreement and Human Rights = Schimbarea climatică, Acordul de la Paris și drepturile omului. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 4, 2018, p. 759-777. Acordul de la Paris privind schimbările climatice din anul 2015 este relevant pentru legislația privind drepturile omului, nu pentru ceea ce spune despre drepturile omului, ci pentru ceea ce spune despre necesitatea de a aborda riscul schimbărilor climatice luând în calcul creșteri ale temperaturii globale cu peste 1.5 sau 2°C. Acordul ar putea funcționa sau ar putea eșua în mare parte, iar cei care vor să influențeze rezultatul, de exemplu comunitatea pentru drepturile omului, pot face acest lucru în continuare. Întrucât schimbările climatice reprezintă o amenințare la adresa drepturilor omului, cum ar trebui să răspundă instituțiile ONU pentru drepturile omului? Ar trebui să-și folosească puterile de supraveghere existente pentru a-și concentra atenția asupra modului în care statele părți implementează (sau nu reușesc să implementeze) angajamentele asumate în Acordul de la Paris? Sau ar trebui să recunoască un drept de a se bucura de un mediu sigur, curat, sănătos și durabil? Orice ar alege, ar reprezenta o contribuție semnificativă la dezbaterea privind drepturile omului și schimbările climatice, oferind întregii omeniri o voce care în prezent nu se aude. Subiect: schimbare climatică; Acordul de la Paris din anul 2015; drepturile omului.

28. KORSEBERG, LENE – The Law-Making Effects of the FAO Deep-Sea Fisheries Guidelines = Efectele legiferării prin Ghidul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie (FAO) privind pescuitul în marea liberă. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 4, 2018, p. 801-832. A doua jumătate a secolului XX a înregistrat îmbunătățiri majore ale regimului juridic pentru gestionarea pescuitului. Cu toate acestea, mările libere rămân în mare parte nereglementate în dreptul internațional, până de curând fiind cuprinse doar în

72 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Referințe bibliografice

dispozițiile generale de mediu și de gestionare stabilite în cadrul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării. În lumina acestui decalaj de reglementare, autorul evaluează posibilele efecte ale legiferării, dacă acestea există, din Ghidul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie privind pescuitul în marea liberă, un instrument voluntar menit să ofere statelor un cadru de reglementare pentru gestionarea pescuitului în marea liberă. Autorul analizează modul în care Ghidul poate informa, interpreta și influența conținutul dispozițiilor generale despre marea liberă în cadrul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării. În ciuda lipsei de precizie și a generalității acestor dispoziții, o anumită indicație a conținutului lor material a fost făcută în deciziile recente, în special în Arbitrajul Mării Chinei de Sud. Prin evaluarea compatibilității și a gradului de acceptare a acestuia de către comunitatea internațională, autorul susține că Ghidul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie privind pescuitul în marea liberă a început să aibă efect de lege asigurând o interpretare autoritară a dispozițiilor generale despre marea liberă din cadrul Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării cu privire la pescuitul în marea liberă. Subiect: Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie; Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării; pescuitul în marea liberă.

29. ROBERTS, HAYLEY – The British Ratification of the Underwater Heritage Convention: Problems and Prospects = Ratificarea britanică a Convenției privind patrimoniul subacvatic: probleme și perspective. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 4, 2018, p. 833-865. Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului cultural subacvatic din anul 2001 a intrat în vigoare în 2009, oferind un cadru juridic internațional foarte necesar pentru protecția patrimoniului cultural subacvatic. Articolul examinează motivele pentru care Marea Britanie a neglijat ratificarea Convenției și de ce ar trebui ca aderarea sa să fie prioritară acum. În acest sens, autorul analizează definiția patrimoniului cultural subacvatic și scopul Convenției, extinderea imunității suverane pentru navele de război distruse, precum și jurisdicția statului costier dincolo de competențele conferite de Convenția ONU privind dreptul mării. Această analiză avansează dezbaterea cu privire la aceste aspecte și are o importanță internațională pentru statele care au ezitat în mod similar să ratifice Convenția până în prezent. Subiect: patrimoniu cultural subacvatic; dreptul mării; Marea Britanie; Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului cultural subacvatic; Convenția ONU privind dreptul mării.

30. DU, MING – WTO Regulation of Transnational Private Authority in Global Governance = Reglementarea Organizației Mondiale a Comerțului cu privire la autoritatea privată transnațională în guvernanța globală. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 4, 2018, p. 867-902. Autorul pornește de la întrebările privind legitimitatea și responsabilitatea pentru reglementarea autorității private transnaționale în guvernanța globală și rolul potențial pe care îl are Organizația Mondială a Comerțului în reglementarea unei autorități private. Articolul explorează ce elemente justifică rolul Organizației Mondiale a Comerțului, o organizație interguvernamentală multilaterală, în reglementarea standardelor private transnaționale și modul în care un mecanism de reglementare ar putea fi proiectat și implementat în practică. Subiect: Organizația Mondială a Comerțului; autoritate privată.

31. KLEINHEISTERKAMP, JAN – Overriding Mandatory Laws in International Arbitration = Dispozițiile obligatorii în arbitrajul internațional. În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 4, 2018, p. 903-930. Dispozițiile obligatorii reprezintă una dintre cele mai răspândite și mai delicate probleme ale arbitrajului internațional, deoarece acestea afectează autonomia părților atât în dimensiunea lor materială, cât și în cea procedurală. Tensiunea dintre aceste concepte atât în teorie, cât și în practică, este o emanație clasică a divizării public-privat, care este deosebit de problematică în contextul internațional și transnațional. Această tensiune este și mai puternică în contextul integrării și al reglementării economice, pe piața internă a Uniunii Europene, spre exemplu. Autorul explică funcționarea dispozițiilor obligatorii în contextul arbitrajului din perspectiva conflictului de legi, a dreptului public și a dreptului Uniunii Europene. Bazându-se pe principiile eficacității și proporționalității, autorul propune o soluție mai degrabă practică, decât teoretică, pentru relația dintre interesele private și cele publice în ceea ce privește securitatea juridică. Subiect: arbitraj internațional; conflict de legi; dispozițiile obligatorii.

32. BARRAL, VIRGINIE – Towards Judicial Coordination for Good Water Governance? = Către o coordonare judiciară pentru buna guvernare a apei? În: International & Comparative Law Quarterly – nr. 4, 2018, p. 931-959. Articolul analizează practicile procedurale privind drepturile de mediu ale sistemelor regionale de protecție a drepturilor omului și a mediului, prin comparație, pentru a identifica modurile în care evoluțiile și tendințele actuale pot să informeze și să

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 73 Referințe bibliografice

îmbogățească dimensiunea procedurală a dreptului la apă. Studiul sugerează că nivelurile ridicate de transparență, implicare publică și accesul la justiție în deciziile legate de apă reprezintă pași importanți în atingerea dimensiunii substanțiale a dreptului la apă și o bună guvernare a acestei resurse naturale. Subiect: drept la apă; drept de mediu.

EUROPEAN CONSTITUTIONAL LAW REVIEW

33. PETROV, JAN – Unpacking the partnership: typology of constitutional courts’ roles in implementation of the European Court of Human Rights’ case law = Analiza parteneriatului: tipologia rolurilor curților constituționale în implementarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. În: European Constitutional Law Review – nr. 3, 2018, p. 499-531. Articolul recunoaște importanța curților constituționale în implementarea drepturilor prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului și evaluează rolul acestora în implementarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Autorul are două scopuri. În primul rând, să arate ce forme ia parteneriatul dintre Curtea Europeană a Drepturilor Omului și curțile constituționale în contextul implementării deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului și ce beneficii aduce acesta sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului. În al doilea rând, examinează în ce condiții poate funcționa acest parteneriat și ce beneficii poate produce acesta. Pentru a schița formele parteneriatului, articolul oferă o tipologie a rolurilor jucate de curțile constituționale în mecanismele de implementare a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Ulterior, examinează condițiile în care curțile constituționale au capacitatea de a juca rolurile prezentate în respectiva tipologie și de a asigura conformitatea jurisprudenței acestora cu deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului. Subiect: jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului; rolul curților constituționale; Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

34. WEIß, WOLFGANG – Delegation to treaty bodies in EU agreements: constitutional constraints and proposals for strengthening the European Parliament = Delegarea către organismele prevăzute în tratate în acordurile Uniunii Europene: constrângeri constituționale și propuneri de consolidare a Parlamentului European. În: European Constitutional Law Review – nr. 3, 2018, p. 532-566. Acordurile de liber schimb ale Uniunii Europene presupun instituirea unor organisme comune de luare a deciziilor. Acestea beneficiază de competențe din ce în ce mai largi, care depășesc cu mult implementarea executivă. În special, atribuirea competențelor de elaborare a normelor generează îngrijorări cu privire la legitimitatea lor democratică, ceea ce adaugă la critica generală a noului tip de acorduri de liber schimb. Acest articol examinează amenințările la adresa democrației generate de instituirea unor organisme prevăzute în tratate în acordurile de liber schimb ale Uniunii Europene, concentrându-se în special pe CETA (acordul de liber schimb cu Canada), deoarece utilizarea organismelor prevăzute în tratate a ajuns la un nou nivel. Autorul demonstrează că înființarea de organisme prevăzute în tratate constituie o delegare a puterilor publice, identifică temeiul juridic și limitele acestei delegări prevăzute de legea constituțională a Uniunii Europene și explorează mecanismele care întăresc controlul Parlamentului European asupra deciziilor organismelor prevăzute în tratate, ca cerință a legitimității democratice și a echilibrului instituțional. Subiect: acord de liber schimb; Parlamentul European; delegare.

35. BECKMAN, LUDVIG – Democratic legitimacy does not require constitutional referendum. On ‘the constitution’ in theories of constituent power = Legitimitatea democratică nu necesită un referendum constituțional. Despre „constituție” în teoriile puterii constitutive. În: European Constitutional Law Review – nr. 3, 2018, p. 567-584. Scopul articolului este de a examina relația dintre suveranitatea populară și referendumul constituțional și de a demonstra că referendumul nu este susținut de suveranitatea populară. Teoria conform căreia legitimitatea democratică necesită participarea populară în elaborarea normelor constituționale nu se aplică în mod automat și modificărilor constituționale în politica mondială reală. Potrivit susținătorilor referendumului constituțional, constituția se referă la regulile care guvernează „practicile instituționale prin care sunt conduși oamenii”. Așa cum arată autorul, suveranitatea populară se aplică anumitor reguli constituționale, dar nu la toate, și câteodată se aplică unor norme juridice care nu fac parte din constituție. Așadar, suveranitatea populară nu necesită întotdeauna referendum constituțional pentru ca normele constitutive ale sistemului juridic și politic să fie legitime. Subiect: referendum constituțional; suveranitate populară; legitimitate democratică; putere constitutivă.

74 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 Referințe bibliografice

36. LONARDO, LUIGI – Common Foreign and Security Policy and the EU’s external action objectives: an analysis of Article 21 of the Treaty on the European Union = Politica externă și de securitate comună și obiectivele de acțiune externă ale Uniunii Europene: o analiză a articolului 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În: European Constitutional Law Review – nr. 3, 2018, p. 584-608. Autorul analizează dacă instituțiile Uniunii Europene au folosit obiectivele generale de acțiune externă a Uniunii, enumerate la articolul 21(2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pentru a urmări politica externă și de securitate comună sau alte politici de relații externe, atât în ceea ce privește luarea deciziilor, cât și în jurisprudența de după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. De asemenea, autorul oferă o perspectivă juridică a activității Uniunii cu referire la cele mai importante chestiuni de politică externă aflate pe agendă începând cu anul 2009, cum ar fi revoltele arabe, conflictul armat din Ucraina sau Acordul de la Paris privind schimbările climatice. Subiect: politica externă și de securitate comună; articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană; acțiune externă.

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 75