REVISTA ISTORICĂ SERIE NOUĂ TOMUL XXVII, NR. 5–6 septembrie – decembrie 2016 SUMAR PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – TRANSFORMĂRI ECONOMICE CRISTIAN CONSTANTIN, Agricultura şi comerţul cu cereale la Dunărea de Jos în anii Marelui Război (1914–1918)............................................................................................................. 413 CANTACUZINII – ISTORIE ŞI MOŞTENIRE MARIANA LAZĂR, Politica ctitoricească a lui Ştefan Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti (1714–1716)......................................................................................................................... 441 TUDOR-RADU TIRON, MIHAI-BOGDAN ATANASIU, An Armorial Souvenir of the Byzantine Empire: The Cantacuzino (Kantakouzenos) Family’s Double-Headed Eagle’s Presence in Today’s Romanian Civic Heraldry................................................................................... 463 AVUŢIE ŞI STATUT SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ, Avere, practică succesorală şi alianţe matrimoniale în Moldova secolului al XIX-lea: Ştefan Catargiu cel bătrân (1777–1842) şi urmaşii săi........ 495 ALEXANDRU-IONUŢ CRUCERU, Documente de pe Valea Lopatnei – judeţul Prahova (1812–1866)......................................................................................................................... 517 PREFACERI POLITICE, IDEOLOGICE ŞI SOCIALE IONUŢ NISTOR, The Romanian-Yugoslavian Border at the End of World War II. Political- Territorial Projects and Ethnic Conflicts.............................................................................. 529 FLORIN MÜLLER, Trasee istoriografice în stalinism: problema Transilvaniei.............................. 545 ARTUR LAKATOS, Prin ochii vecinului: primii ani ai politicii externe a regimului Ceauşescu în documentele Ministerului Maghiar al Afacerilor Externe. O abordare de sinteză, cu studii de caz.......................................................................................................................... 563 „Revista istorică”, tom XXVII, 2016, nr. 5–6, p. 409–615 410 CRISTIAN VASILE, Biserica Ortodoxă Română în postcomunism: de la căderea dictaturii la aderarea la Uniunea Europeană. Câteva consideraţii istorice............................................... 579 NOTE ŞI RECENZII IOANA CRISTEA DRĂGULIN, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci, Adenium, Iaşi, 2016, 295 p. (Florin Müller); OANA HABOR, Incursiuni pe tărâmul medical transilvănean (1876–1914). La răscrucea dintre sensibilitatea tradiţională şi provocările modernizării, Edit. Mega, Cluj-Napoca, 2015, 348 p. (Iuliu-Marius Morariu); MIODRAG MILIN, ŢVETKO MIHAILOV, ANDREI MILIN, Sârbii în Golgota Bărăganului. Noi contribuţii / Срби у Бараганскоj Голготи. Нови прилози, Edit. Mirton, Edit. Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2016, 432 p. (Elena Siupiur); PAUL NISTOR, Admiterea României comuniste în ONU. Între negocieri diplomatice şi discreditare simbolică, Institutul European, Iaşi, 2014, 296 p. (Mihaela Denize); OTTMAR TRAŞCĂ, Relaţiile politice şi militare româno-germane: septembrie 1940 – august 1944, Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, 917 p. + il. (Raul Denize) ...................... 603 HISTORICAL REVIEW NEW SERIES TOME XXVII, NOS. 5–6 September – December 2016 CONTENTS FIRST WORLD WAR – ECONOMIC CHANGES CRISTIAN CONSTANTIN, Agriculture and Grain Trade in the Lower Danubian Area during the Great War (1914–1918).................................................................................................. 413 THE CANTACUZINO FAMILY – HISTORY AND HERITAGE MARIANA LAZĂR, Founding Policies of Ştefan Cantacuzino, Ruler of Wallachia (1714– 1716) .................................................................................................................................... 441 TUDOR-RADU TIRON, MIHAI-BOGDAN ATANASIU, An Armorial Souvenir of the Byzantine Empire: The Cantacuzino (Kantakouzenos) Family’s Double-Headed Eagle’s Presence in Today’s Romanian Civic Heraldry................................................................................... 463 WEALTH AND STATUS SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ, Estate, Inheritance and Matrimonial Alliances in Nineteenth- Century Moldavia: Ştefan Catargiu the Elder (1777–1842) and His Descendants............... 495 ALEXANDRU-IONUŢ CRUCERU, Documents from Lopatna Valley – Prahova County (1812– 1866) .................................................................................................................................... 517 POLITICAL, IDEOLOGICAL AND SOCIAL UPHEAVALS IONUŢ NISTOR, The Romanian-Yugoslavian Border at the End of World War II. Political- Territorial Projects and Ethnic Conflicts.............................................................................. 529 FLORIN MÜLLER, Historiographical Approaches in Stalinism: The Transylvanian Issue............ 545 ARTUR LAKATOS, Through the Neighbor’s Eyes: The First Years of Foreign Policy of the Ceauşescu Regime in the Documents of the Hungarian Ministry of Foreign Affairs. A Synthetic Approach with Case Studies................................................................................. 563 „Revista istorică”, tom XXVII, 2016, nr. 5–6, p. 409–615 412 CRISTIAN VASILE, Some Historical Reflections regarding the Romanian Orthodox Church in Post-Communism: From the Fall of Dictatorship until the Accession to the European Union ................................................................................................................................... 579 NOTES AND REVIEWS IOANA CRISTEA DRĂGULIN, Crearea statului italian în viziunea lui Antonio Gramsci (The Creation of the Italian State according to Antonio Gramsci), Adenium, Iaşi, 2016, 295 pp. (Florin Müller); OANA HABOR, Incursiuni pe tărâmul medical transilvănean (1876–1914). La răscrucea dintre sensibilitatea tradiţională şi provocările modernizării (Forays into the Transylvanian Medical Field. 1876–1914. Between Traditional Sensitivity and the Challenges of Modernization), Edit. Mega, Cluj-Napoca, 2015, 348 pp. (Iuliu- Marius Morariu); MIODRAG MILIN, ŢVETKO MIHAILOV, ANDREI MILIN, Sârbii în Golgota Bărăganului. Noi contribuţii / Срби у Бараганскоj Голготи. Нови прилози (The Serbs’ Calvary in Bărăgan. New Contributions), Edit. Mirton, Edit. Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2016, 432 pp. (Elena Siupiur); PAUL NISTOR, Admiterea României comuniste în ONU. Între negocieri diplomatice şi discreditare simbolică (Admission of Communist Romania to the UN. Between Diplomatic Negotiations and Symbolic Disgrace), Institutul European, Iaşi, 2014, 296 pp. (Mihaela Denize); OTTMAR TRAŞCĂ, Relaţiile politice şi militare româno-germane: septembrie 1940 – august 1944 (Romanian-German Political and Military Relations: September 1940 – August 1944), Edit. Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, 917 pp. + ills. (Raul Denize)............................ 603 PRIMUL RĂZBOI MONDIAL – TRANSFORMĂRI ECONOMICE AGRICULTURA ŞI COMERŢUL CU CEREALE LA DUNĂREA DE JOS ÎN ANII MARELUI RĂZBOI (1914–1918) CRISTIAN CONSTANTIN∗ Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei şi singura forţă internă capabilă să reformeze monarhia bicefală, a reprezentat pretextul aprinderii pulberii în Europa. Acţiunile care au urmat incidentului de la Sarajevo, din 15/28 iunie 1914, marchează aplicarea unor planuri temeinic şi răbdător elaborate de cancelariile europene. La Belle Époque este considerată o perioadă de acalmie şi bunăstare, dar în fapt ea a fost dominată de conflicte regionale care aveau să preconizeze anii Marelui Război (1914–1918). La începutul secolului al XX-lea era în desfăşurare un „război rece” în care interesele politico-economice ale Puterilor Centrale şi Antantei, cele două blocuri militare europene rivale, antrenau capitalul marilor imperii, resursele agricole ale hinterlandurilor acestora şi exploatau inovaţiile celei de a doua revoluţii industriale1. În zorii Primului Război Mondial, România era încă o ţară cu o economie preponderent cerealier-agricolă, dominată de interesele puterilor monopoliste, iar finanţele statului se subordonau acestor imperii planetare, în care soarele şi capitalul nu apuneau niciodată2. Cu o Europă care clocotea, izbucnirea Marelui Război în vara lui 1914 a antrenat capacităţi logistice nebănuite. România a aderat în 1883 la Tripla Alianţă, dar declanşarea războiului în 1914 o găsea total nepregătită pentru un asemenea eveniment de anvergură mondială. În cadrul Consiliului de Coroană de la Sinaia (21 iulie / 3 august 1914), majoritatea celor prezenţi au votat pentru neutralitatea Vechiului Regat, iar România a început să fie „curtată” de ambele tabere. Războiul economic constituia una dintre formele cele mai distinctive şi de nestăpânit ale primei conflagraţii mondiale3. ∗ Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi; [email protected]. 1 O descriere relevantă, cu nuanţe tipice istoriografiei marxiste, a modului în care „capitalismul se transformă în sistem mondial” la Mircea N. Popa, Primul Război Mondial: 1914–1918, Bucureşti, 1979, p. 9–33. Interpretări recente ale confruntării celor două blocuri politico-militare, în Daniela Buşă, Antanta versus Tripla Alianţă. Consideraţii privind competiţia pentru „cucerirea” ţărilor din sud-estul Europei, în „Studii şi materiale de istorie modernă”, 29, 2016, p. 30–44. 2 Mircea Iosa, Situaţia economică şi socială a României în perioada 1914–1916, în România în Primul Război Mondial, coord. Victor Atanasiu, Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion. M. Oprea, Paul Oprescu, Bucureşti, 1979, p. 13. 3 Autorităţile din Statele Unite ale Americii au solicitat specialiştilor proprii, încă